ANUL III. — No. 484.
10 BANI EXEMPLARUL
E3
MERCURUL IANUARIE, 1879.
ROMANIA UBE
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Capitala: I an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 Lini 6 lei. ta Districte: 1 an 30 lei, 6 lanti 15 lei, 3 luni 8 lei.
|b Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni 10 le!
Director. D. AcG. La URIAŞ

Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa. '
Io Români» : La Administraţie, strada Lipseawi, No. 11, Typcgraphia Mihailescn	In Franci» : la Sorini
Havan f-affit St C!*«, 8, place de Ia Bonrse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. 8. G. Poppovits, furaisoro! Cartei Române, Stadt, rieischmarkt, 15, P'iena. — Pentru anunciuri, venind
din GcurteatA*. no s? arinu'
?T pr,r* mijlocire o esp-fcdittunei de anunciuri: *Adolf Steiner , in Hamburg.
ANUNC5URILE:
Linia mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. 1,3 L Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepubli=aţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insert.iuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila.
ŞTIRI TELEGRAFICE
— de prin ziarele streine —
Paris, 9 Ianuariu. — Ln procesul intentat de senatorul Challemel-Lacour contra ziarului »Nou-velle France* pentru cau a de calomnie, Gambetta, ca apărătorul acnsatoruluî 'sena*or-, a atras atenţiunea publică, asupra sistemului de calomnia iuscenat şi organisat formal de partida reacţionară. Calomnia se introduce maî in-tăiîi pe nesimţite in vre-o oarecare foaie obscură sau corespondenţa litografiată, apoi se urmăreşte şi se ţese maî de parte cu tendinţă pronunţată contra republicanilor. Gambetta maî a-daogâ, că el crede a fi sosit timpul d’a apăra marea partidă republicană, dacă nu cum va eşi va ajuta singură această partidă. Procurorul statuluî sprijini pe Gambetta in mod decisiv.
I11 şedinţa de ierî a grupelor din camera republicană , toţî aiî recunoscut, necesitatea d’a se susţine actualul cabinet. Negocierile asupra acesteî cestiunî se vor incepe azî.
Berlin, 9 Ianuariu. — Cancelarul imperiului a trimis consiliului federal un proiect de lege de sensul, ca să se aştearnă Reichstagului spre infiinţarea unei comisiunî, care in virtutea acelei legi, să admouies! pe ori care membru al Rei-chsratuluî, cănd se va folosi iu vorbirea sa d’o espresiune necuviincioasă şi să’l silească la revocarea acelei espresiunî; eventual insă, comi-siunea de infiinţ it va avea chiar puterea să’l , eschidă pe timp anumit. Dacă eschiderea se va face pentru o intreagă periodă legislativă, a' tuncî acel daputat va putea să pearză dreptul d’a maî fi ales; dacă espresiunile vor fi prea tari, atunci deputatul respectiv se va [p tea da pe mana judecătorului criminal. Presseî va fi interzis să comunice espresiunile condamnate şi pedepsite; dacă insă totuşi nu s’ar respecta această dispoziţiune, atunci publicaţiunea ilicită se va pedepsi cu Închisoare.
(Acum trebue să ne aşteptăm, că într’o zi d. principe R.smarck va aduce un alt proiect dehge, in virtutea căreia va apare in Reichstag cu o biciuşca in mană. Nu va lipsi mult şi pote că vom auzi de un nou soi.il de Circus. Red.),
Briissela 9 Ianuariu. — Ziarul «Independance Belge» anunţă din Paris :
Azî s’a ţinut in Eliseu un consiliu de miniştrii in care s’a precisat cu depliu acord programul ce are să se presente camerilor la in-trunirea lor. Intre altale s’a hotlrît, ca instrucţiunea primară se fie obligătore precum şi ca fă se aduci legi speciale in privinţa consilierilor de şcole. Mai departe s’a acceptat in principiu legea de amuesfie, de tarifă vamală şi de jendarmerie.
«Republiquc Franţaisc» vorbeşte despre terminarea incidentului cu Tunis şi spera, ca aşa ceva in viitor nu se va maî repeta. Laudă apoi energia şi iuţeala cu care s’a afirmat d. Wad-dington şi incheie : «Aceiia, carii au avut inpre-cauţiunea să insulte pe consulul franceş, au putut in curând esperia, că republica francesă ştie şi va şti să ’şî câştige peste tot locul stima şi respectul cuvenit.»1 1
Roma, 11 Ianuariu.— Ultima enciclică papală a fost comunicată inainte de publicarea 'ei, tuturor suveranilor europeni şi dignitarilor celor maî mari bisericeşti. îndată după ce s’a cunoscut acest document papa a fost felicitat din partea a maî multor state, cu deosebire din partea Germaniei, Prin cercurile catolice se asigură, că papa ar fi decis să fundeze o nouă eră şi să restabilească pacea şi concordia intre naţiuni şi biserică.
Jurnalele constată marea insemnătate a enciclicei, care vorbeşte atăt de decis asupra problemelor celor mai grele ale societăţii moderne şi caută a arăta calea re sol verii lor din punct de vedere religios.
Tunis, 11 Ianuiriu. — - Erî primul ministru turn sic Beii Ismail, in mare ţinută se preSentâ la consulatul frances şi cru ertare de la consul francez, care era inconjurat de intregul personal civil şi de oficierii presenţî in Tunis. Astfel Francia e satisfăcută acum.
Paris, 11 lanuarib.—Toţî diplomaţii 1’asaltează formal pe contele Şuvaloff, ca se esope-reze uu seăzemănt ore-care din desdaunarea de răsboiu ce are se o plătescă Turcia Rusiei. Şuvaloff asigură, că cestiunea nu va fi dificilă. Această ştire* se dă de «Memorial Diplomatique».
Calcula, 10 Ianuarib (oficială). Şir Aii inainte de fuga sa, a dat Ordin de decapitare pentru un şef de trib, cu numele Mir Husseiii clian. Opi-niunea generale in Afganistan e contra Emirului.
Serviciul telegrafic al «României Libere”
— 11 Ianuarie. — 8 ore seara.
Paris, 11 Ianuarie. — Ierî, Mustafa ben Is-mail, prim ministru al beiului din Tunis, a venit cu mare pompă la consulat, spre a face, în numele Domnului său, scuze publice şi complete represintantuluî Francieî.
— li Ianuarie. — 0 ore dimineaţa. —
Paris 11 Ianuarie. - Le National, crede că numeroase schimbări şi numeroase revocări se vor face, maî cu se.imă in personalul adminis-traţiuniî financielor.
L'Union IRepuhlicaine desaprobă maî intreg programul cabinetului. Stânga republicană el
Londra, 9 Ianuariu. Contele de Beaeonsfield s’a restabilit pe deplin, ast-fel in cat ’şi-a reînceput activitatea lui oficială.
Roma, 9 Ianuariu. — „Avenire* într’un ar-ticlu oficios vorbeşte asupra posiţiuniî lui De-pretis, ca ministru de esterue. Citata foie ’l afla pe d. Depretis de forte chemat a scoate Italia . din situaţiun a • de plâns în care se afla adusă prin tratatul de Berlin, unde au p tut trium-v G nu maî acele principii, care erau contrare intereselor italiene şi unde legitimile as-piraţiunî ale Italiei aii fost desconsiderate. Din causa aceasta Italia e silită să se retragă puţin mai indărăt, ca să poată ajunge pe adevărata cale. Pentru acest motiv presenţa lui Depretis la ministerul de esterne e forte bine-venită ad mtenm. El, bazat pe vechile sele esperienţe, va putea aduce lucru la capăt cu mult mai iute, de cât un altul, a cărui intenţiunî ar fi necunoscute.
găsesce neîndestulător, dar densa n’ar voi să rostorne ministerul.
viena, 11 IanuariîL — Se scrie din Atena, cu data de 10 Ianuariu, către jj<tPolitiacbe Cor-respondenz»: Delegaţii greci pentru rectificarea fruutarielor u’atl plecat incă, diu causă că poarta cere ca intrunirea comisiuneî să se amâne diu nou. Iu cercurile grecescî se consideră această cerer i ca o tendinţă de a nu atinge cestiunea, inainte de resolvarea celor alte dificultăţi pen-dinţî , şi ca un mijloc de a aţîţa pe Albanezi şi pe Epiroţî, să facă intrigi contra intrunireî.
Loudra, 11 Ianuariu. — Englezii au intrat
Londra, 10 Ianuariu.— «Daily News» scrie: Bismarck voeşte să reducă parlamentul german . nivelul celui egiptean sau turcesc. O lege ca Şi aceea care o voeşte cancelarul german n’ar h cutezat s’o proiecteze nici cel maî servil ministru in cele maî servile zile ale imperiului secund. f0>ja ^'ranc^1 s>& in aceea, ca vede cat de a-Juna^a scăzut Germania politiceşte. Francia e hberă de robia politica.
Cele-l-alte jurnale incă n’au vorbit asupra acestui obiect.
•	,^ar'S’ 19 Ianuariă. — Reţeaua căii ferate s’a rerupt in Francia pe la maî multe puncte,
*	auunie la Dijon, Besanţon şi Orleans.
in Oandabar.
(Huvas)
A se vedea ultime gcirl pe pagina 111.
Bucuresci, 2 Ianuarie, 1879.
Zi-’nto ii de 1879 a trecut. Miniştrii au priimit felicitări călduroase de la cei interesaţi şi urări sincere de mulţî-ani la guvern. Dar ziua petrecerii s’a sfârşit, ziua in cure neînsemnata făptură omenească uită relele
trecutului şi gândeşte numai
şi proza necazurilor începe, tot aşa
de a-
nosta şi obositoare, cum a fost şi in ultimele zile ale anului dispărut.
Ţăranul tot in acea ticăloşie, ameninţat do perceptor cu vinderea spuzei din vatră pentru plata sferturilor de cari a remas datori; negustoraşul tot atâtea taxe comunale, judeţene, şi mai scie Domnul cum, plătesee temăndu-se de sporiri noul, pentru cazuri, nici vorbă, de utilitate publică: funcţionarul tot aşa de prost este plătit, legănăndu-se numai in speranţa, că, de anul acesta eclii-librăndu-se budgetul pensionarilor şi ince-tănd nevoile resboiului, i se va scădea re-ţiuerea la 10°/0; Totul tot pe acelaşi ton monoton merge, ca şi cănd timpul ar sta pe loc.
Pe cănd carul statuluî d'abia se mişcă, condus de un om obosit, care dispunând de camere, pune şi răpune ca un marev zir, pe colegii săi, pe cănd ţara intreagă, şi maî cu deosebire biata Moldovă, zace sub o administraţiune nevolnică, comandită de nu rutinar fără idei; pe cănd cei puternici mai toţi dorm intr’o nepăsare orientală despre lucrul public, — o primejdie mare s’arată la orizont.
O	vom denunţa-o noi, pentru ca adormiţii să se deştepte, pentru ca bunii cetăţeni să iea aminte şi să se pună pe lucru.
Peste puţin actualul parlament ’şî va da obştescul sfirşit; apoi se vor face alegerile p intru camerile de revizuire. Noul parlament va avea să schimbe cc-va din temelia statului romăn. Operaţiune foarte gravă. Cine ne garantează că viitoarele camere nu se vor atinge de căt de punctele fixate de parlamentul care propune revizuirea constitu-ţiunii ? Un act revoluţionar este foarte cu putinţă din partea parlamentului, in starea in care se găsesc partidele noastre politice.
Constituţiunea de la 1866 este un produs al unei invoielî intre conservatori şi liberali. Chiar cabinetul de atunci era format din amândouă partidele: d. Brătiauu era ministru sub preşedinţa d-lui Lascar Catargi. Ne aducem aminte că atunci liberalii au primit senatul şi alte lucruri, pentru ca şi conservatorii să se invoiască asupra altor puncte. Un membru influent al stângei a declarat curat, cănd şi-a pus votul in urnă, că votează pentru constituţiunc, dară va conspira tot-d’a-una in contra senatului; alţii mai prudenţi aii votat tăcând.
Nu ’şî vor aduce aminte, in 1879, liberalii, dacă vor avea majoritatea in viitoarele camere, de programa lor din 1866 ? Nu se vor incerca dânşii să dobândească acum ceea ce n’au dobândit atunci ? Şi, cănd vor porni pe calea revoluţionară, nu vor păşi oare şi mai departe ? Ce garanţii putea-vom avea in contra pornirilor demagogice ale unei majorităţi ultra-progresiste in formă ? Pe d. Brătiauu ? Dară acesta nu este omul care să ’şî sacrifice popularitatea şi programa republicană, cănd ai săi vor alcătui un aşezământ care să le asigure pentru un lung şir de ani puterea.
Dară dacă, printr’o nedibăciă a comitetului central electoral, va veni in parlamentul de revizuire o majoritate couservatore, nu’şi vor aduce aminte aceştia de concesiunile făcute, acum treî-spre-zece ani, şi nu se vor incerca ore să le desfiinţeze ? Şi dacă, Domne fereşce, s’ar produce o reformă reacţionară in pactul nostru fundamental, cine ne garantezi! că revoluţiunea conserva-tore nu va triumfa ?
Deja, prin Moldova, se produc agitaţiuni, şi aceste agitaţiuni, din nenorocire, se întemeiază pe cuvtute puternice. Moldova, făcând unirea, şi-a sacrificat individualitatea
oromaQica.ro at centrul de românism | din Iaşi, care a dovedit un tirg ovreiesc.
Pierderea Basarabiei a rănit pe toţi românii, dară a rănit in deosebi pe moldoveni, căci Basarabia a fost a Moldovei, zic dânşii, imputând acesta pierdere politicei nenorocite a d-lui Brătianu. «Acuma Muntenii voiesc «să împământenească pe Jidani, fără noi”,— şi acestea sunt textual cuvintele pronunţate intr’o întrunire de căpetenii din Moldova.
Placă felul agitaţiunilor ce se pregătesc dincolo de Milcov.
Drepte sau nedrepte, cuvintele acestea sunt de acelea cari turbură inimile şi pro- -vdcă rescola.
Cine ne asigură, că un nou 3 Aprilie nu se pote produce ? Cine ne asigură, că deputaţii şi senatorii moldoveni vor veni in Bucureşti, spre a se incliina cu adâncă supunere d lui Brătianu şi spre a vota cu ad-miraţiune acele ce vor fi hotărit mai dinainte d. Serurie et coeteri ejusdem farinae ?
O încercare de oprire la Focşani s’a făcut la 1866. Cine scie dacă la 1879, lucrurile nu vor merge mai departe, ajutate de mulţi cari voiesc ca Milcovul să’şi continue cursul despărţitor dintre ţera romă-nescă şi Moldova ?
Eată primejdia.
Moldova este săturată de administraţiu-ţiunea roşiă. Moldova, slăbită prin pierderea uuuî tron, sângerândă din causa răpireî Basarabiei, n’are incredere intr’un cabinet muntenesc esclusivisl şi nu voeşce ca cestiunea ebreilor, cestiune mai cu seină moldovenească, să se resolvc cum îi va plăcea u-neî majorităţi muntcnescî care nu cunosce starea in care se găsesce ţera lui Ştefan cel Mare.
Gândiţi-ve că se vor găsi omeni, cari să esploateze durerile moldovenilor in paguba românismului; şi dacă vâ înfioraţi de urmări, luaţi măsuri de preintimpinare.
O singură cale de mântuire vedem noi. V’o punem inainte, cu credinţă că ne împlinim datoria de organ naţional independent, pentru care interesele patriei sunt maî scumpe de căt interesele de partidă şi de individ.
Un cabinet de conciliaţiune este neapărat trebuincios, pentru a asigura libertatea alegerilor, revisuirea regulată a eonstituţiuniî şi liniştea Moldovei.
Bărbatul situaţiunii, in aceste imprejurărî, este numai d. Bozianu, căci numai dnia-sa ar putea întruni, sub preşedinţa sa, toate căpeteniele grupurilor noastre politice. Cele trei grupuri diu Moldova şi cele trei din Muntenia, fiind represintate în acest cabinet, ţera ar dobândi tote garanţiele posibile in contra primejdiei.
Noi nu voim, şi de această părere credem că este adevărata majoritate a ţării, ca alegerile să se facă de un cabinet unilateral, nu voim ca constituţiunea să fiă revizuită cu un asemenea cabinet.
V’am arătat primejdia, v’am dat şi lecui.
Ave-veţi patriotica abnegaţiune de a merge pe acest drum? — vom vedea.
CRONICA ZILEI
Aseară a fost un splendid bal la palat, unde frumuseţia, eleganţa şi voioşia, perdute in valurile danţuluî, da sălii Tronului un aspect feeric. MM. LL., incăntate de veselia publică, ab mişcat inimile tutulor prin simpaticele Lor eu-vinte.
Iufonnaţiunea noastră despre diadema, aflăm cu părere de rău, că n’a fost exactă. Primăria capitalii a dăruit numai M. 8. L'omnitoruluî, ! un frumos tabel al zilei de 8 Octombre.
ROMANIA LIBERA
Clubul studenţilor romani diu Ztirich, *Junimea» a adresat «Romanului» o colectă de 12 volume cărţi pentru bibleoteca din muntele Athos.
Cu incepere de la 2 Septembre, Primăria capitalei va plăti cuponul exigibil al împrumutului municipal de 8 milioane.
Aflăm că o bandă de boţi s’ar fi format iu apropierea Bucnrescilor. Nu seim daca oamenii ce o constitue ’şî ah pus in esereiţiu meseria lor ; ni se spune insă, că poliţia a inceput a prepara curse acestor şoareci bipezi.
S. S. arhimandritul Chiriak ne trimite din Berlad o telegramă, prin care ne comunică buna primire ce i s’a făcut in acel oraş. Administraţia, magistratura, inst ucţia, clerul, toţi au îmbrăţişat cu căldură şi i’ah dat un bine-viitor concurs pentru realisarea nobilului scop, de a se respîndi limba romană in Macedonia, priii înfiinţarea unei bibliotece in muntele A-thos. Părintele Chiriak speră că, dacă i-s’ar face tot o asemenea pimire şi in cele alte oraşe, ar indoi suma de 15,000 volume, ce a adunat pana acum.
Unind mulţumirile noastre cu acelea ale părintelui Chiriac, pentru laudabila faptă a cetăţenilor bărlădeni, sperăm că dansa va fi un stimul puternic pentru cele alte oraşe.
Astă-seară Marţi se va reprtsenta pe scena teatrului naţional o comedie originală plină de spirit «Trei Crai de la răsărit» eşită din pana maiestră a d. B. P. Hăjdeu.
De mult scena română nu a avut occasiune a representa piesă originală ca cea de astă seră. Sperăm că publicul Bucureşteau, care va asista la representaeea comediei anunţate va fi pe deplin satisfăcut şi delectat.
Cu ocasiunea anului noii A. S. R. Domnul a bine-voit să graţieze de restul închisorii 35 militari condamnaţi pentru deşertare şi 25 civili.
Ministerului de finanţe se deschide un cred t extraordinar de lei 28,100, pentru plata agiului intre aur şi argint la suma de 1,526,400, cuvenită a se plăti in aur fin suma de 1,096,000 lei, copriusă iu bonurile de tesaur, emise conform 1 geî din 0 Iuliu 1878, cu scadenţă la 15 Decembre 1878.
■ ■■ ■ 1 *........ ~
DIN AFARA
Papa şi socialismul.
Actualul pontifice roman este un politic practic, ceea ce va sâ zică, că densul nu pregetează a propune in felul seu mijloace de vindecare, pentru cele mai arţlătoare cest tiunî poli tico-socialî. Ast-fel s’a intemplat cu cestiunea socială. Frământările şi tulburările cari s’aii ivit in Germania pe acest tărâm, aii făcut pe Leon XIII să-şi ascuţă şi el condeiul şi să recomande prin o teri-bihiAenciclică modul, prin care dupâ idea
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE
CEI DOI COIEDIANI
In luna luî Iubii 1830, o berlină trasă de patru caî, se bpri in curtea otelului de Francii, cel maî frumos otel din Orleaus. Un c‘le-tor ca de şase-ijecî de anî, dar incă sprinteu, se coborî din această trăsură; el fu primit cu curtouia cea mai solemnă, cu toate salturile periculoase ale respectului, ale friceî şi ale linguşire!. 11 duseră intr’un apartament splendid, care’! fusese preparat mai dinainte, puseră in anticamera sa căţî-va servitor! in mare livrea ; şeful case! se’ncliuâ de doue-ijecî de or! pană la genuehii oaspeluî seu, salutăndu-1 cu titlu de alteţă, de escelenţă şi de prinţ ; acest prinţ era actorul Potier.
Puţin maî târziu o altă trăsură de poştă se opri iu curtea oblului Un om inaintat in etate, cu o figură spirituală şi de o aparenţă remarcabilă, se dete jos d n trăsură; valetul şeii intrebă uude este apartamentul stăpânului şeii, şi i se aretâ cu un fel de dispreţ doue sal! mic!, reu îngrijite şi triste; valetul voi să se plângă, să strige; dar stăpânul seu ’î ordona să tacă şi să sufere. Acest călător, atăt de reu
sa s’ar putea deşlega grava problema. Acest mod papal este lesne de găcit: reînălţarea autorităţi;! şi supremaţiei bisericeî, confirmarea credinţei şi reintroducerea principiului divisăreî societăţei dupâ caste, principiu socialo-economic resturnat de liberalism. Ast-fel papa crede a putea reintări ordinea politică şi socială. Pe tărâmul economic, Iul Leo XIII nu-î place mai ales dc principiul concurenţei libere, pentru care de asemenea proclamă desfiinţarea, impunând guvernelor sarcina de a purta un res-bcl de estirpare contra celor, cari nu vor voi să se supună măsurilor de rcstricţiune de pe tărâmul economiei private
Dorinţe şi, veleităţi ca acestea in gura unui papă nu sunt de căt tot ce poate fi mai firesc. Să vedem cum le tratează şi cum le respunde «Deutsche Ztg.» intr’un articol ce poartă titlul de maî sus :
Ceea ce predFă Leo XIII in enciclica sa, zice ziarul german, apreciam! cele resumate şi de no!, e, din punctul de vedere al ordine! sociale de astăzi, toemaî ast fel o «resturnare», precum sunt inveţătnri’e lu! Cari Marx şi eonsoţiî. No! nu nesocotim pericolele, car! ameninţă a decurge pentru state şi poporă -din socialism. Ar fi puţină prevedere să le desconsiderăm, ar fi o nebunie să le negăm. Prin aceea insă, că săraci! şi lipsiţi! se a visează la fericirea vecinică ca recompensă, prin aceea că li se faCe mângâierea, că le va merge maî bine pe cea laltă lume de căt pe pămînt—prin aceasta nu se împuţinează de loc primejdb-le. Spre a se dobândi această împuţinare, sunt necesare din contră atarî reforme economice, prin car! omul sărac să se pună in posiţiune de a putea trăi. Aceasta s’ar putea face in fond deja prin aceea, că s’ar desfiinţa din legislaţiuuea noastră o serie de privilegii, prin car! omul serac e jărtfit ca obDct de es-ploatare, coteriilor ce cultivă producţiunî maî i-nalte. Pe această cale am putea avea un câştig duplu ; S’ar asigura la oraşe şi la ţară esistenţa uneî clase de poporaţinne maî mare şi mu compactă, care ar avei un interes de esistenţa şi continuarea actuale! ordin! sociale, şi tutnlor celor diligenţi şi silitor! dintre lucrători! cu plată, li s’ar crea perspectiva, de a se poate a-vema şi eî in clasa de mijloc.
Receptul propus de Leo XIII pentru tratarea corpului social bolnav, nu ar face de căt a mări relele, de car! este năpădit şi de car! sufere pănă acum. Căc! de şi in esniclica sa el zice că biserica are maî multă putere de căt toate tunurile şi toate baionetele, fără de acestea nu s’ar putea totuşi pun* * biserica in posiţiunea de care are lipsă, spre a’şî esercita intreagă puterea sa. Precum roata timpului nu se po'te Întoarce îndărăt, tot ast fel e cu neputinţă de a strămuta omenirea in statul quo a secolelor an-anteriorî.
Anglia şi Ţurcia.
Intr’o corespondinţă din Paris a ziarului «N. fr. Presse», atitudinea şi tendinţele lordului Beaconsfield in ce privesce Turcia sunt schiţate in modul următor:
Idea conducătoare a luî Beaconsfield in politica orientală, este de a impleti ast-fel interesele Europe! apusene cu Orientul, in căt aceea
primit, era simplu d. de Talleyrand! —- era fără indoială victima unu! dispreţ dd ne-ertit : se dedese comedianului locul diplomatului.
—	O spirituală şi incăutătoare dreptate a in-tămplăriî !
După căte-va ore, mulţumită Domnului, adevărul se descoperi, şi otelierul se grăbi a-ş! repara greşeala, cerendu-şî ertare cu lacrimile iu ocliî, de la călătorul pe care nu voise să-l cunoască, de la marele senior, pe care ’l ultra-giase !
•—• Te ert, «Jise d. de Telleyrand ridicând pe otelier ; dar cine e acel indrăsneţ care mi-a furat numele, titlul şi apartamentul magnific?
—	Va! ! monseniore, el nu a furat nimic : i-am dat tot şi el a primit.
—	Eî bine ! d-le, dute acum de’l roagă sa’mî redea tot ce ’i-a! dat fără drept.
—	Monseniore, el nu voesce să ioapoeze nimic.
să considere ca o necesitate, do a opune stavile inainfăreî Rusie!. El nu voiesce sa transmită in Asia Mică numaî capitalul european ci şi prisosul de oameni, adecă să mijlocească o imigrare in această ţara. Pentru acest scop in linte de toate e insă de lipsă a asigura proprietatea şi persoana. De aic! resultă, că Anglia cere nu numaî reforme, ci şi ca acestea reforme să fie incredinţate iu măînele sale, mijloc prin care să se impedice conturbarea ordine!.
Poarta nu vrea să se supună acestor cererî, precum se ştie din cunoscuta sa notă, de căt cu reservă. De la căderea luî S*vfet paşa negocierile s’ah urmat raereh. Chaireddin dove-desce multă bună voinţă, de oarece insă el insuşî e privit in Constantinopol ca străin, ca venetic, trebue să prooeadă cn o foarte mare precauţiune. Miniştri! Porţeî voiesc să satisfac ă toate puterile. Incontestabil, in palatul de la Dolma-Bagdsche domnesce o mare înclinare către Rusia; spiritul poporala! este insă ast-fel’ in căt or! ce ineeroare de alianţă cu Rusia ar conduce la o revoluţiune. In poporaţiunea tur-ceas'ă simp.tiele engleze nu au scăcjut şi lordul Beaconsfield urmând sfatul lu! Layard, ca refugiaţi! din Rodope să primească ajutoare şi fără de un vot al parlamentului turcesc nu a tăcut de căt a le mări. El a incredinţat spre acest scop bănce! otomane suma de 5400 lire sterlin ge, adunaţî de către amic;! seî. Bani! acesteia vor fi predaţî d-luî Layard şi itnpărţiţî probabil de către d-ua Layard, căc! la din contră s’ar putea Întâmpla precum se intăraplă de obiceiu, că adecă aceia ar primi maî puţin! banî, pentru car! sunt destinaţî. La turc! insă aceia, car! duh banî, sunt tot d’auua popular! , căc! aceştî oamenî eşî cunosc pe domni! lor ce! mar! ea pe nişte fiinţe, car! maî bucuros iaii de căt dau. Ma! departe Anglia este ultimul asii pentru Turcia iu lipsa eî cea mare financiară; prin urmare ea se va feri de a se strica cu Iohn Bull, care din partc-î incă nu va da guvernului turcesc nicî o para, de căt pănă când se va supune voinţe! engleze. Fie or! de ce natura simpatiile in palatul Sultanului, atâta rămâne sigur, că numaî acel ministeriă turcesc se va putea mănţine, căruia Anglia i va imprumuta banî.
Triumful Republice! franceze şi presa streină.
Victoria obţinută, in Francia de republicani, cu ocasia alegerilor senatoriale, a avut un viu resunet — şi incă un resunet simpatic — in toate ţările. Presa acestora ne o probează aceasta cu elocuenţă. Mai caracteristice ni se par sub acest raport ob-servaţiunilc ziarelor engleze şi germane.
Dintre cele de ăntâiu Times e do părere, că acum, dupâ triumful republicanilor in alegerile senatoriale, trebue să devie şi constituţiunea francesă adeverat republicană şi funcţionarii republice! adevăraţi republicani. «Daily News9 e convins, că majoritatea republicană se va folosi de victorie cu cumpătare. «Standard" privesce in re-sultatul alegerilor voinţa Fraudei, de a mănţine actuala formă de guvernare. «Daily Telcgraph” speră, că majoritatea republicană va fi conservatoare şi că Gambetta va
d-ta mi-aî d t onorurile, demnitatea şi titlurile sale ; te auforisez să-î ofer! meseria mea, rolurile şi numele meu. Ţiu la mărirea şi la nobleţea mea de o zi: me numesc principele de Pe-rigord Talleyrand ; să se numească Potier dacă eî place ; du-te!« Eh m’am opus destul monseniore, clar el m’a gonit, ridând de mine şi (jieendu-mî : »Du-te de spune aceluia care te trimete, că am intrat aic! pe uşe, şi nu voih eşi de căt pe fereastră!«
—	Pe fereastră! răspunse d. de Talleyrand ; iată ; el emî dă o idee ! voih să profit do ea.
■— Sunt gata a ve ajuta monseniore.
—	Nu ! răspunse principele, după ce se găudi un minut.
—D-le otelier, te rog la rândul meu să te duo! să spuî aceste! ilustre persoane, că actorul Poţi r solicită onoarea de a-î presanta respectule sale.
—	E dar vre un diplomat bătrân ?
—	Este un actor bătrân, care se numesce Potier.
—Imaginează-ţî monseniore, că acest blestemat de comedian a indrăsnit sa’mî răspnmjă adineaori : «D. de Talleyrand tremură intr’o cameră care trebuia să fie a mea, dieî? eîl, me resfăţ intr’un salon
— Ce! voiţ! monseniore...
•— Nu e drept să devifi fără voia lu! actorul Potier, dacă el s’a făcut fără voia mea principele de Talleyrand. Du-te dar. Ce ar zice colegi! ine! de la congresul din Viena, cugeta ministrul plenipotenţiar al lu! Ludovic al XVIII, când m’-ar vedea jucând o comedie iutr’im birt
care trebuia să 1b» al
irebuia să li*» al şefi :	din Oxleaus.
www.dacoromanica.ro
fi conducătorul partitului conservator.
Şi presa germană incă comentează cu multă satisfacţiune rezultatele alegerilor senatoriale. Mai caracteristice sunt observa-ţiunile oficiosului «Nord. Allg. Ztg.,» care laudă intr’edevâr republica, şi’şî esprimă veselia pentru triumful eî, dar cere Învingătorilor "moderaţiune" şi «manţinerea păcei.» Ziarul lui Bismark zice :
Iu contra atitudine! lor tradiţional, monar-cbiile Europe! ah dat republice! actuale mereu iloveijî de încredere şi simpatie ; acest simţement a fost întemeiat pe convincţiunea, că republica va da ceea ce imperiul a tot promis, fără să dea: pacea. Să sperăm, că strălucita victorie de la 5 Ianuariu, care are o importanţă cu atât ma! mare în vederea septeuatuluî care să sfăr-şesce la 1880, nu va fa^e pe învingător! să uite această împrejurare.
------------»------------------
DIN TRANSILVANIA.
De malt nu am preocupat pe cititori! «Românie! libere» cu afaceri, ceşti un! sau considera-ţiuuî variate, relative la romani! ardelenî. Ce să maî fi şi scris? O copiare credincioasă a vie-ţeî fraţilor noştri ardelenî, este o luci are atăt de tristă, simţimîntul ce nasce sub povara eî atăt de dureros şi plin de amărăciune, viitorul care se înălţa pe zarea zugrăvită de ea, este atăt de tragic ! Şi apoî reşultatul acesta! feliu de espu-nerî va fi la români! Românie! cel precugetat: simţimîntul compătimire! şi hotărîrea de a ajuta ? Sah naţionalitatea suroră din Transilvania va ajunge să audă barem! una din acelea şoapte desperate, cari se încearcă, daca nu-a! călăusi paşu in mijlocul duşmanilor ce o incongioară , dar a o face cri puţin să audă temerile instinctuale, credinţele naţionale , car! nasc do regulă in fie-ciue care iubesce poporul seu, îndată ce aruncă căutătura luî in jur sah se retrage cu gândul şi judecata in inima sa ?...
Nu putem trece cu vederea, nu putem să nu transmitem cititorilor noştri insă o nouă ştire, care străbate şi frămîntă întreaga presă, atăt maghiară căt şi română de peste munţi. Ministerul uugureşe a elaborat deja un proiect şi el va supune eurînd camere! spre acceptare , prin care limba meghiară se impune ăntăiu ca \limbă de studiu in toate seoalele poporale romane de peste munţi, apo! după 6 anî ca limbă de propunere şi inveţămînt. Ziarele maghiare comentează acest fapt cu multă bucurie: «Sâ’î inveţăm pe roman! ungnresce, să le ucidem limba naţională, şi atuncî eî vom putea concilia maî lesne, maî sigur cu ideea de stat maghiar». Cum respund ziarele romane de peste munţî a-cestuî obrasnic atentat maghiar? Pe vechiul glas: »reh, reu... fraţî maghiar!, aceasta e frăţia, lăsaţ! voî....—d-zeul romanilor ne va scăpa şi de astă dată.* De unde această teorie fatalistă? No! nu ue-am putut esplica din destul nicî odată acest fenomen; atâta stă insă nestrămutat că unde se ivesce, el este semnul uneî mari decadenţe şi agoniî, prob» c°a maî cumplită de conştiinţa proprie! nemernici! şi nulităţi.
«Observatorul», «Gazeta Transilvanie!» şi «Telegraful Roman» se mângâie cu convicţiunea tradiţională, că nicî prin această mesură naţio-
Indemănaticul negoţiator al revoluţiuniî imperiului şi al |restauraţiuneî in ceartă cu un bufon al Parisului ! Iată cel puţin uu rol care lipsea din cele o sută de acte ale repertoriile! meu: trebue să o joc bine, să nit astăzi şi să’inî aduc aminte de altă dată! ce destin curios am avut! Am inceput intriga vieţi! mele printre seminarişti! din Saint Sulpice ; voih ter-na-o poate luptăudu-me cu sânge rece, şi cu iscusinţă, contra unu! actor!
* *
Toată lumea şi-aduce poate “incă aminte, de rarul talent al luî Potier, cănd era vorba .să’şî ia câte o figură originală, cate o formă împrumutată, să creeze figuri prin fantazia ss, de a descoperi tipuri prin pătrundere ţi iscusinţă, sah de a le imita. Provocarea ce părea că’î face d. de Talleyrand el speria intăiu; eî era frică de acest rol, care’i nevoia să cugete şi să vorbească ca un om in adever cu spirit. Dar in fine se decise; intr’un minut metamorfosa şi ilusia fură complete. Posomoritul om imbrăcâ o frumoasă haină neagră , largă şi de o stofă bună, ci să-! dea aerul de gravitate al unu! profund politic ! Omul de o sută de am eşî puse o perucă albă ce-î cădea pe umeri ; acest june se condamnă să poarte pantalon! strimţi de mătase, ciorap! negri, pantof! bro-
ROMANI A. LIBERA
nalitatea romană din Ardeal nu va putea fi pustiita. Argumentul invocat este : poporul, ţăra-nnl incăpăţinarea luî intru a’şî păstra limba şi obiceiurile naţionali. Oe-va adever este şi in această manifestare, şi in acest argument. Dar merită să trăiască o naţiune, atunci cănd acest traiu este strimtorat, re ius la simpla viaţă de pe sate, din popor ? Muncesce naţionalitatea romană de peste munţi dar, numai pentru a nutri, a sprijini, a activa aventul, cultura şi progresele naţiuneî maghiare,—căci cine se mai in-doiesee despre aceea, că măsura semnalată a guvernului maghiar va fi absolut suficientă spre a paraliza toată activitatea naţională, introducând regresul şi apoi moartea, unde pană acum dom-nesce staţionarea ? Chiar şi cănd nu ar fi nici un pericol real, a ajuns neamul românesc atât de refi, in cit jumătate din el să fie batjocorit de un popor mie şi venetic, dar trufaş, esclusiv si neastâmpărat? Cănd facem acestea constatări, blăstemul, nenorocirea , nemernicia românism ului ni se infăţişează maî pronunţată de căt orî cănd. Singura reacţiune contra unei ofense, unei ineălcări dintre cele maî srlbatice sunt nişte glasuri slabe, tremurătoare , cari se perd inainte de a fi fost rânjite. Jumătate neamul tace şi poate .. nu simte.
Nu acuzăm pentru intreagă această realitate pe românii ardeleni ! Isolaţî in mijlocul duşmanilor, singuri in nenorocire, necunoscuţi de po-poră şi neajutaţî de ceî-ce eî cunosc,—mântuirea este o chimeră, un vis, care nu va dispărea de căt pentru a face loc morţeî, peireî, unei peirî, fintăiu parţiale şi degradatoare , apoi generale şi neplansă de nimeni. Ni se va zice că suntem pesimişti. Nu ştim ! Ceea-ce ştim, e că nu ne putem măguli cu iuchipuiri,că nu n putem întemeia speranţele pe ficţiuni. Daca relaţiunile de pană acum dintre românii aserv ţî şi România mamă nu se vor schimba , daca crescerea elementului ancă injugat nu se va configura cum trebue, iu înţelesul principiului de a nu răbda ci de a res-pundecum seda,—nici anii viitorului mise vor in-cepe alt-cum de cum se incepe cel actual : cu atentate şi sfidări sarcastice din partea poporului maghiar, cu jeluiri şi incuragiărî fără convicţiune la c î atentaţi—, pănă cănd lupta se va sfârşi cu triumful celui maî tare, cu amuţirea şi perirea uneî jumătăţi din elementul nostru. Ce va urma âpoî, e lesne de găcit ...
ARENA ZIARELOR
Rumăfăa reamintind cele zise de densul asupra influenţei energice ce are libertatea politică asupra caracterului şi apucăturilor unul popor, arată legătura strânsă ce există intre libertatea politică şi libertatea economică a uneî ţări, şi conchide că lipsa acestor doue libertăţi este nu numai o nenorocire pentru popoare, dar şi un pericol pentru guverne.
Timpul arată cum, de şase luni de cănd s’a iscălit tratatul de Berlin, din deosebite impregiurărî, el nu s’a esccutat încă, şi de-monstră, că causa acestei^ întârzieri c*te pe
duţî cu aur şi o cârjă. Solicitatorul atârnă la butoniera sa toate decoraţiile europene, in fine ^ miner, melancolicul Verther incepu să rîdă, ordonând unui valet să ’ntroducă pe d. de Tal-lev rând... nu mă incel, — să introduc* pe Po-fcier !
D-uu de Talleyrand intră, şi, pre legea mea! mirarea nobilului visitator, fu aşa de mare cănd vţ\hi că Potier ’î imita atât- figura cât şi mişcările sale, iu căt voi să strige pe oamenii otelului î1 sa le spue că e o minune in siguranţa in-dernuaaticuluî şefi imit itor; demnitatea sa, privirea .-a răutăcioasă, el intărătâ : el se hotăra a Câştiga ceva din această p.irte comică; el sc ^'l,cu omil şi timid, cum trebue să fie un ser-
man a,'rist in faţa unul senior mare: el şeiju Pe un fotoliu ce’î arătă escelenţa improvisată ; mgană cate-va cuvinte de ertare şi de ceremoniă eu toata frica unul indiscret care se justifica, şi atunci incepu intre aceşti doi oameni, atât de 1 c departe unul de altul şi pe cari capriciul iu-biuiplaril^ î aduse unul in faţa altuia, o scenă e prefăcătorie, pe care mi-a narat'o cu mult spirit^ şi pe care nu-aş putea-o reproduce nici 0 1 aşa de bine.
dul
Me iarta, d-le,... strigă de odată u' 1 m net, aveiul aerul a citi un
camara-j urmii ;
de o parte Rusia, care caută a înlătura tratatul de Berlin spre a reveni la cel de San-Stefano, iar pe de alta este Turcia, care prin negligenţa şi politica eî rătăcită, s’a tăcut fără să scle complicea Rusiei.
Presa tace bilanţul definitiv al anului 1878, stabilind încurcăturile şi germenii de luptă ce lasă pentru anul 1879. In faţa grelelor împrejurări prin cari are să trecă ţară, termină urînd unirea şi înfrăţirea partidelor.
VARIETĂŢI
Drumul d8 fier din Germania. — Se asigură cu e vorba de a se suprima vagoanele de clasa I-a pe căile ferate germane, pentru cuvîntul că trenurile de călători nici nu’şl scot cheltuielile. Statisticile publicate de administraţiunile pru-siane, demonstra că capelele de clasa ăntăia circulă aproape goale.
După modificările ce se vor face, trenurile germane ar românea de acum inainte compuse numai din trei ele se de vagoane: Cele do clasa antăia (pan’acum a doua), ale căror scaune şi bănci vor avea perine; cele de clasa a dona, cu scaune de lemn ; şi cele de clasa a treia, cari n’afi scaune de loc.
Caută să mărturisim că nu nc-ar surprinde de loc o asemenea măsură, de oare-ce vagoanele de clasa ăntăia din Germania sunt nişte adevărate saloane; dar ni se pare ciudată tratarea călătorilor din vagoanele de clasa a treia, cari vor fi nevoiţi să străbată distanţe enorme, stând şi dormind pe picioare, intocmaî ca dobitoacele.	.
(luveţămăntul poporal din cetatea Braşovului). Braşovl are 27.766 locuitori, şi se afla in teritoriul luî : 3 scoli de stat, 2 institute private, 14 scoli confesionale, tote la olaltă 19. Copil o-bligaţî de scolă de la 6 pană la 12 ani 3450, de la 13 pană la 15 ani 1202 la olaltă 4652. fecola normală o cerceteză; 1578 copil, 1544 copile, la olaltă 3122. Scola de repetiţiune o cerceteză 441 de copil, 63 de copile, la olaltă 504. Institutele private sunt cercetate de 43 de copii, 20 de copile, la olaltă 63, scolele medie, 162 copil, la olaltă 162. Suma principală a celor ce cercetează şcoala 3851. Nu cerceteză nici o scoală: 376 copii, 425 copile , la olalta 801. După religiune sunt: 1002 rom.-cat., 21 gr.-cat., 1214 gr.-ortent., 269 calvini, 1207 evangelici luterani, 3 unitari, 135 a vrei, cu toţi 3851. După limba: 1030 Maghiari. 1575 Germani , 1246 Romani, cu toţi 3851. — Dintre aceştia cercetează şcoala iarna şi vara 3851. Au cărţi 3851 S’afi pedepsit pentru că n’afi cercetat şcoala 164, s’au dispensat 1262, suma totală a celor, ce afi lipsit de la saoala face: 1429. Dintre cel, cari afi eşit din scoală afi putut ceti şi scrie bine 410. învăţători calificaţi sunt 57, necalificaţi 10 ordinarii 53, adiuncţi 14-17, Veniturile anuale ale scoalelor fac in total 37,029 fi. şi adică : din didactru 8458 fi. din subvenţiune anuala ce o dă statul 9934 fi., din subvenţiunea o-răşănească : 1830 fi., eară restul din alte ve-
nituri. Spesele anuale ale scoalelor : pentru lefile învăţătorilor ordinari, 25,687 fi. pentru adjuncţi 5293 fi., pentru iucalzit, curăţit şi reparaturi 4403 fi., pentru mijloace de invăţăment 691 fi., pentru cărţi la copil săraci 390 fi. şi pentru alte diverse 574 fi., la o laltă 37,028 fi.
MOMENTE DE DISTRACŢIE.
Femeile poartă căte o dată numele bărbaţilor lor, tocmai cu acelaşi drept, cu care lumea nouă poartă pe acela de America.
Dacă ele s’ar numi după acela, care a întreprins prima călătoria de descoperire in ţărişoara inimeî lor, ar trebui adesea să le schimbăm numele.
*
*	'Jf
Ivirea roşeţiî pe obrazul multor femei e testimoniul de nevinovăţia ; la multe e insă numai un certificat de li parfumerî, prin care se atestă că şî-att luat ziua bună de la ruşine.
*
*	*
Capul e un clopot al inimeî.
La înamoraţi inima trage merefi de clopot şi’l face să sune aiurea.
*
'Jf	*
Dacă animalele ar putea vorbi, ele ar zice de multe crime : «aceasta e ceva omenesc», tocmai cum zice şi omul: «aceasta e ceva bestial.»]
De această categoria ţine şi crima beţiei, a jocului de cărţi, a calomniei, a invidiei.
*
*	*
In amor, bărbatul caută un confident căruia să’l istorisească cum iubesce; femeia caută o confidentă căreia să’î istorisească cum va fi iubită
*
■jf	^
Advocaţii se numesc servitori ai dreptăţii.
Aci vedem adevărul proverbului: «Nu are ci-ne-va duşman maî mare, de căt pe servitorul şefi.»
*
*	*
Inima unor femei e un rebus. Noi ne silim mult să’l deslegăm, şi după ce l’am deslegat, vedem de ordinar că a fost o prostiă.
*
*	*
Gând vede cine-va in somn o gâscă, interpre-torul de vise zice, că insemnează onoare.
•— In adever, de căte ori nu zicem noi unor găste : {me bmur că am onoare...»
E o mare fericire, că minciuna n’a perit cu desăvîrşire, pentru că atunci lumea n’ar maî fi ştiut ce e adevărul.	-
sţî
*	Jf
Ce r spuns ar da cine-va acestei întrebări: — Vrei să cazi pe mâinile unul doctor in drept, safi pe ale unul doctor in medicină ?
Acelaş răspuns, credem pe oare l’ar da acela, căruia i s’ar striga: »La bourse ou la vie!« — («Punga safi vieţa !»)
5ţC
*	*
Ce este un medic al teatrului ?
— Dn om togmit să aducă pe actori pe scânduri, safi să-î bage in scânduri.
*
îţî	'Jf
Advocaţii fac două lucruri de o dată: eî încurca lumea şi ’î ia şi banii !
găsesc in acest jurnal o noutate care mă interesează. .
D-ta stil că «Monitorul» este un adevărat barometru care arată ploaia şi timpul frumos pre-umblătorilor din lumea politică ?
—	Monseniore, respunse d. de Talleyrand, ştiu aceasta pentru că ămî o spuneţi !
—	Barometrul, urma Oratorul, nu arată timp frumos astăzi. Am observat că de cănd s’a luat Bastilia, cerul e inorat şi anunţă furtună in fiecare au in luna Iul Iuiifi !
—	In adever, maseniore, nu ştiam de loc aceasta ! !
—	Nu inţelogl dar de loc politica.
—	Stifi să joc comedia.
—	A ! da, uitasem... Să vorbim de d-ta , de talentul d-tale, de succesele d-tale ; afară de aceasta cuuosc şi (fi teatrul...
—	D-voastră, monseniore...
—	Da, efi ; printre comediile publice care se jocă de patru-zecî de ani, care Om nu a fost forţat să joace comedia safi drama ? Ce zici d-le
—	Cui o spui? Potier; sunt un segnor mare şi cu toate acestea am trecut prin astea.
—	V’a fiuerat sau v’a aplaudat ?
—	Bine inţeles că m’a fiuerat; e maî bine a fi actor de căt politic : in teatru cel puţin, flueră cine-va plătind acest drept la uşe; noi, germani diplomaţi, sermanî miniştri, sermanî oameni de stat....
—	Eî bine ! monseniore ? întrebă principele.
—	El bine ! pe noi ne flueră gratis!
D. de Talleyrand ’şî muşcă incă odată buzele.
—	Acesta nu e drept, monseniore, strigă el dupe un moment de tăcere; nu trebue să se flnere acroriî care guvernă lumea.
—	Sunt şi efi de părerea d-tale, d-le; cănd cine-va e sigur că ar putea face o reţetă bună, nu trebue să se expue a fi fiuerat de căt pentru bani.
(Traducţiune de d-şoara Lucreţia B.)
(Va urma).
Potier ?
D. de Talleyrand ’şî muşca buzele şi răspunse ;
— Aveţi dreptate monseniore; toţi suntem comedieni cu voe fără voe ; din nenorocire se aplaudă unii, şi alţii se flueră.
www.dacoromanica.ro
Serviciul telegrafic al «României libere»
12	IanuariC. — 8 ore seara.
Tunis, 12 Lumariti. — Iu cercurile noastre politice se vosbesce ca de un lucru sigur, că noua programă a cabinetului Dufaure va obţine majoritatea in senat; e probabil că o va obţine şi in camera deputaţilor.
Gonstantinopol, 12 Ianuaritt. — Khalil Şerif, paşa vecină ambasador a murit.
Savfet paşa va trimite mareşalului Mac-Ma" bou, eu marele cordon al ordinel Megedieî , o scrisoare autugrafa prin care Sultanul esprimă viele sale simpatii neutru Franţa.
berlin, 12 Ianuarifi. — Puterile sunt de acord ca evaouarea Rumelieî de către Ruşi să se facă la epoca fixată.
Atena, 12 Ianuarifi. — Discuţiile, relative la delimitarea frontierei Greciei şi Turciei, s’afi amânat.
Londra 12 Ianuarifi. — Englezii afi făcut cunoscut lui Iaoub Kan condiţiile eu care ar fi gata a semna pacea.
13	Iannariu. — 8 oro seara.
Luxemburg, 13 Ianuarifi. — Prinţul Henric al ţărilor de jos, Locotenent representant al Regelui, Mare Duce in marele ducat de Luxemburg, a murit.
14	Iannariu. — 9 ore dini.
Paris, 13 Ianuarifi.—Aarifi paşa plecă astă-seră la Gonstantinopol.
D. Rossetti va pleca miercuri la Roma.
General Borel, min'stru de resboifi, şi-a dat demisia.
General Faiclherbe va fi probabil chemat sa’l succedă.
D. Challemel Laeour e numit ambasador la Berna.
Viena, 13 Ianuarifi. — Se scrie diu Cons-tantinopol către Politische Corespondenz cu data de ieri: ^Principele Lobanow ar fi voit ca tratatul de pace defiuitiv iutre Rusia şi Turcia să fie semnat la 1 Ianuarifi. stil vechifi.
Li fost cu neputinţă de a atinge acest scop, în-ţelegera nefiind pa deplin stabilită. Negoţierile vor reîncepe mâne. D’aci se <jiee, că generalul Totleben ar fi ordonat să se ridice fortificării în Orckania, pentru ca să silească predarea Podgoritzeî, în caşul cănd ecest oraş nu s’ar preda conform stipulaţiilor tratatului de Berlin. Principele Muntenegrului a convocat câte-va batalioane.
Berlin, 13 Ianuarifi.—Numărul total al con-clusiunilor, ordonate in virtutea lege! contra socialiştilor, se ridică la 62, socotindu-se şi numărul celor făcute in zilele din urmă.
Gonstantinopol, 13 Ianuarifi. — A<]I dimineţă podul construit pe rîul Ardă, dincolo de Adria-nopole s’a rupt sub greutatea unul tren. Afi fost mal multe victime. Va trebui maî mult de o lună pănă ce comunicaţiunile cu Filipopol să se restabilească.
(Havas).
CURSUL BUCURESCI
Prima casă de schimb la „Bursă“
No, 68 Strada Lipscani No. 65.
2 Ianuarifi 1878, Marţi.
CURSUL DE LA 12 0RF.-
	Comp.	Vînd.
0 la sută Oblig, rurale		100 l	101
> eşite la sorţi. . .	»£> !■	99
8 la sută » domenîale f. e. . .	98	98 |.,
» » eşite la sorţi	#n	99
» Oase! pers 300 1 d. fr. 10	181	185
7 la sută scrisurile funciare rurale f. c.	9:Ţ	92
7 la sută » » urbane » .	83'|,	84
8 la sută impramutul municipal fără cupon	90	»6*|m
cu pr. Bucurescî (bil 20 1.).	24	25
Acţiuni »Dacia« 			19 i	2(0
» Diomăria		88	92
Cupoano rurale exigibile		1	1 1’
> domeniale exigibile ....	l T	1 L
» Scrisuri exigibile		7	
Argint contra aur 		4 |.	31,
Rubla hârtie 			2 41	2 -16
Plorinu		2 lG	2 17
Loje otomane			42 —	40 —
Curul din Viena 10 Iansariii		
Napoleonul . . . ,		9 35	fl.
Ducatul		5 52	»
Loje otomane		20 30	
Cursul din Berlin 9 Ianuiriă		
Obligaţiunile căilor ferate romăne .	82 «O	Măr î
Acţiunile » » *	31 50	>
Priorităţi » » »	85 00	
Oppenlieim	fără cupon.	103 50	>
Ruble hărtie		100 -	
Loje otomane		37 -	
Cursul din Par s 9 Iamiariu		
Renta romănă		G3'|	G4 Io
Loje otomano		43 ■ ,	
Pară prov j.ua		
hac Al. L		evy.
ROMANIA LIBERA
Un consiliu de urmat
Printre inaladiele cari aduc contingentul lor buletinul u-luî de decese, cea mai comună, cea mai descuragiatoare pentru familii aceea care in fie-carefli ocasionează cea mai mare mortalitate, este de sigur phtisia pnlmonaria. Pană acum sciinţa n'a găsit incă nici un mijloc sigur de vin-decarejrolul săă s’a mărginit a uşura pe phtisicî şi a le prelungi, prin continue îngrijiri, es stenţa cu căţî-va ani, Toţi seim că ofticoşilor li se recomandă a perrece iarna in climeie calde şi pe căt se poate in scciuetatea pădurilor de brad'i, căror cmanaţiunî, au o acţiune atăt de favorabilă asupra plămânilor. Din nenorocire mulţi din bolnavi nu pot voiaja; lor mai cu seamă le este adresat acest articol.
Experienţele făcute mai ăntăiă la Bruxelles şi repetate apoi mai pretutiodenea, aă probat cu gudronul, care este un product reşinos al bradului, are o acţiune din cele mai remarcabilă asupra bolnavilor de oftică sau de bronchita.
Aceasta este destulă deja pentru a fixa băgarea de seamă fi bolnavilor asupra acestui product. Dar nu tre-bue să r.e scape din vedere ca remediul trebue luat mai ale3 la începutul boalel. Guturaiul cel mai mic poate degenera in bronchite; de aceea trebue a se supune tratamentului cu gudron îndată ce ai început a tuşi; ast-fel numai se vor putea obţine cele mai mari foloase. Această recomandaţiune este cu atăt măi utilă, că mulţi ofticoşi nici nu bagă de seamă boala lor, crezând că aă un gn-tnraiiv sau o uşoară bronchita, atunci cănd phtisia este deja declarată. Cel mai bun mijloc de a întrebuinţa gudronul, este sub forma de capsule.
D. Guyofc prepară asemenea nisce mici capsule rotunde de mărimea unei pilule, caii sub o coaje subţire de gelatină, conţin gudronul de Norveg’a curat. Doue sau trei capsule ale lui Gnyot cu gudron, înaintea mesei inlocu-eBce lesne usagiul apei de gudron. Fie-care flacon conţine 60 capsule; din aceasta se poate vedea căt de puţin costă tratamentul cu capsulele lui Guyot fleee sau cuici-spre-$ece centime pe ţii. Acest tratament te scu-tesce de întrebuinţarea ceaiurilor, pastelor ş: siropurilor, şi mai adesea chiar dupe cele d’autăiu dose schimbarea in bine este simţită de bolnavii
Capsulele Guyot se gaseSc in Români* la mai toate farmaciile.
COSTUME PENTRU COPII
Q-
o
o
1=3
cc
f™
j ca
I «s
! «i :CU
SPECIALITATE PENTRU CO^I
calea victoriei
22 (Yis-a vis de biserica Sărindar) 22
HRTICOLE
ARTICOLE
PENTRU
COPII
PENTRU
COPII
a-
o
o
■ss.
Ui
o_
O
=3
Se primesce oce comande rpentru copil /
COKFECŢIUNI PENTRU COPII
147. Calea Tergovisteî 147.
(GRI VIŢA)
DEPOT ANGLAIS
de
EARBUNIdePEATRA
PENTRU
Sobe şi Ferarî
ari^end fără miros şi fără fum. — Preţul 2O°/0 mai eftin de cât Koaks.
ATESTATU
Sub-semnaţii ne grăbim cu plăcere a atesta eă, Întrebuinţând cărbuni de peatră de la «Societatea englosă» arătată mai sus, Calea Tirgovisle No. 147. am constatat, că aceşti cărbuni sunt de o calitate foarte bună şi nu produc nici un miros, putem recomanda aceşti cărbuni englesesti oa forte economic şi superior atât pentru fabric?, ferarî ete. cât şi pentru menagiu in sobe de ftr ca şi de zid.
Fraţii St. Solacoglu, fab ieă de făină.
Freud & Comp, fabr. de maş:nî de agricultură
Michălescu, tipograf, str. Lipscani 11.
Mittermajer, ferar al Cnrţeî.
PHOSPHATE DE FER
«Hai LBRAS, Pharmacisl, doctor ui seimse, la Parii
Ferul face parte integrante din sânge. Cându elu di pare, slăbiciunea incepe din ce in ce; facia devine palidă, pofta mâncare dispare si sângele şi perdo colorea naturallă.
Hapurille, prafurile, draaeurile cu basă deferă, întrebuinţate pen tru a le reconstitui, au marele inconvenientu d’a conţine ferulii in stare nesolubilă, d’a da ferii unui stomachu deja bolnavă pentru alu disolva, d’a provoca constipaţiune si adessea a negri dinţii Phosphatul de fer solubil al lui Leras nu possedă nici unulu din aceşti inconvenienţi : este unu liquidu limpide, fora gustă sî fora mirosu, care, afară din feru. conţine elcmenlulu phosphat, principiu regeneratori u alu osseleru. Elu produce eftecto minunate, in tote caşurile unde există insărăcirea sângelui, curarissesce co lorile palide, crampele si durerile do stomachu, inlesne.se, desvoltaroa feteloră tinere,. rcgularisbsâ lucrarea mens-truaţiuneî sî face sedispaie pola albă
Depositu in principalele pharmacn
RAIFOBT I00E
«le ffiftOlAL’S/î’ et C,c Phorrn&cisti la Paris
nu DOUA DECI ANKII AOESTU MCDTCAMKNTU DA RESU1.TATEI.E CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILOR!; PENTRU ÎNLOCUIRE/ CLEIULUI DE FICATU DE MORUN O SÎ ALU SIROPULUI ANTISCORRUTIC!
Elu_esle suverană conlra întărire! si inflamatiunea glan deloru gîtului , gurmcloro uojilonî) ?i ale differiteloi errnipţiunî_ ale petei, ale capului si ale feţei. Elu excită pofta de mâncare, tonifică ţessăturile, comballe palorea s; noleşelea peiei si dă copiiloru vigorea si vesselia naturală Csto unu medicamentă admirabilă centra cojiloru produsst arin lapte sî unu depuralifu ţxcellentii.
Depositu iu principalele pharmacii
NEÎNTRECUT PANA ACUM
(Medalie de merit)’
G. IAAGER
C. R. e Duşi privilfgist
linlu de (icalu de Moruii [iurilicalii
(Huilede foie du merue purifiet) a lui
GUILLAUME MÂAGER in Viena
Esaminat de la primele auterităţf medicale şi şi din causa uşoarei Iul digesdbiliiăiî m&î ales ordonat pentru copii ca cel raaî curat, cel ma! bun* ratural şi recunesont ra c<l mai folositor remediu contra maladielor de pe pi şi a plămânilor contra scrofulelor, pecingenilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi slăbiciunel. — In Roman ala farmacii şi drogueri.
*1 Mal multe firme de curând umple o calitate ii feriogră ce unt de fbat de meran in flacoane tr>angrlare şi încearcă a’l db.ta drept untului de ficat morun a lui G, Maager.	_ .	„	. . .
Pentru a evite o asemenea lesiure, se roagă a considera rnmaia^els Hacone nmp.nti cu adeveratul unt de ficat de morun purificat, pe ai lăror pereţi, etikrta şi receta de intrebuinpre se gîsrsce imprimat nutri le "M sager igenţi geners.li şi depositarl pentru Bomân'a dd.-Appel et Comp. (452

Magasmul de haine gata pentru
Bărbaţi şi Băeţi
şdSus La Mihaiu Vileazu ^*1S
Recomardă bogatul seif-asortiment pentru aeest seson
PALTOANE
şi Mantale Nouveaute
PardesiurI şi costume complecte
din stofele cele maî moderne şi solide, favonate după cele din urmă jurnale
Fraţii Spifzer
iare magasin de marchitănie
sub firma
-me
I). WEIHBERG et C
Strada Lipscani No. 21,; vis-a-vis de magasinul An Bon marche
Face cunoscut eă a primit un mare asortiment in vase de porcelan, tuciiS şi tinicliia precum şi o mare cantitate de sticlărie, oglinzi, paturi de fer, scaune şi ^diferite objeete necesarii mensgiulni. — Freciuri foarte moderate.
MF.DAT.U LA I'AFIS
.OP
eo
tŞIROP şi PASTA ale Dr ZED cu basat "Lde Codeina, şi Tolu contra bronchi-/ “liefor,guturaiurilor Irrilaliunilor£ “■.de pept. tussei- magaresli, M jCalarrhelor, insomnie• lor; ete.
ruaî mulţi lucrători de tipografie (compositorî) cari sâ posede atestate in regulă. — A se adresa n str. Lipscani 11 —13.
Crucea Legiunei fio Onoare Ia Exposiţumea Universala din 1867
CERNEALA ROUĂ DUBLU-VIOLETA
PENTRU COPIAT
Adoptata de toate administratiunîla celle mari
Deposit la toti Papetieri şi Droguisti
Numai pentru scurt timp
■42, CALEA VICTORIEI, 42
Lângă Piaţă Teatrului
Numai pentru scurt timp
SIM
w i. m al
Frirnisorfi Fnrţiî Maiesfaţiî Sale
LINGERIE	CONFEO
DE X«A PAIX
M* M. R S S5
Imperatnlui Anstro - Ungariei.
ŢIUNE	TROUSSEAU
Bftinatate
MS
t''
iSÎ .ffiSÎAGUai
Soliditate
Â. mai fost de repeţite ori aci. dar nici unu care să se potă asemăna cu desfacerea noastră, care este recunoscută de toţi ca singura in Bucurescî unde se vead mărfuri adevăratul cu cel puţin °/0 sub preţul adevărat.
42. CALEA VICTORIEI 42.
'J’rousseaux complete de la 400—-5000 Ir.
42. CALEA VICTORIEI 42.
Capote pentru dame de flanele francese â 12—-18 fr.
42. CALEA VICTORIEI 42.
Costume elegante de flanele francese pentru dame a 22—28 fr.
GRATIS
Preţurile de fabrică reduse pe jumătate
Cămăşi brodate pentru dame iya fr. 31/a fr. 21/g fr. 12 fr.
Camisoane şi pantaloni pentru dame 1 Ve, 10 fr.______
RocIil pentru dame, TnngrşTscurte, 2]|i 10—20 fr,____
Cămăşi si ismene pentru bărlmţUde pânză veritabilao'ljj,
"	__	4V-8 fr.	....
Batiste cu şi fără nume, brodate	—3
42- CALEA VICTORIEI 42.
Cele mai noi şi mai elegante gulere şi manşete francese pentru domni
Pânză de Rumburg 62 coţi 50 fr. 80 fr lOO fr. ^ Pânză de Belgia 62 coţi 40 fr. 60 tr. 1)0 fr. 6. Pănzături iate de căteA coţi 35 fr. 45 fr.
Pichete albe pe iarnă 12—18.
ŞervctU pănzaturTcIe masăi de damast, pont u 6, 12, 18 şi 24 persoane de la 6—J 0 fr 30 40 fr,
Cumpărător î in valoare de 200 fr. priimesc mase frances pentru 12 persoaue.
42. CALEA VICTORIEI 42.
Legături de bărbaţi cele mai noi şi elegante.
42. CALEA VICTORIEI 42.
Negligee, Matinee, Batiste, costume pentru copii,
rabat o garnitură de masă de da-
K N GROS
Librăria
Fraţii lânijiuC-
Strada LipseaBiî, No. 7 şi 27.
Anunţă sosirea unui mare sssorti-mentă de BEGiSTRE DE COAPTA-BILîTftTE din Fabrice : Francase |i Ger aans, Uniate in tote formatele cerute. Rec omandăiE cu deosebire corn ar-siaflţilor din provincii că le oferia. es ocâoa, cu preţul cel mai moderat. A-somanea recomandamn marele noatrB asortiment de sbărtii iu asriî, it asiriawrl, plisurl şi de tipar, cu preţuri moderate. Suntem in positiune de a satisfac» orî-ce cerere in tăfelslarilf seeărţi ssplsre, , la «ar* rsdueer* el sn*î mare rebut.
EN XJKTAlIA
NOUA INVENTIUNE
PARFIE muu!
ESI. I'IMED
Săpun.......... de	IAOIIA
Essenta pentru
batisto....... de	IXOK*
Apa de toiletta ..	de IXOHA
Pommada....... de	IXOB*
Oliu........... de	IXOH*
Praf de orez..de	IX OU A
Cosmetic...... de	IXOBA
37, Doulevard de Strasbourg, 37 Singurul Deposit alin Aspasioei Mignoţ
ANUL III. — No. 48 6.
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI, 4 IANUARIE, 1879.
ROMANIA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
& Capitala: I to 24 i«i, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 (el. h Districte: 1 aa M, 6 luni 15 lei, 5 luni 8 lei. fu Strainetat®: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 5 luni 10 Iei
Director; D. ÂOG. L A URIAŞ
j/fa
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipseam, No. 11, Typographi* Mihailescu.	In Fr^ci* . !a Sgciit(
Havcs Laffit & C!«î, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Atîonciuri si Reclame la i. B. G. PoPPorits, furnisorul Cartei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Vitna. - Pentru anunciurî, venind
din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anuncturi r ^idolf Steinrr , in Hambar!»
ŞTIRI TELEGRAFICE
— de prin ziarele streine —
Eerlin, 12 Ianuariu. — Se depeşează lui «Deut-sches Montagsblatt» diu Viena, că ambasadorele german, principele Reuss s’ar fi dus la Audrassy pentru ca sa ridice recriminări contra limba-giuluî violent al ziarelor de Viena cn ocasiunea ooipeuţării legii de căluş, destinat moderării eserciţiuluî libertăţii de vorbire in parlamentul german. Principele Reuss a căutat să a-rete cancelar ului austriac, că ar faoe bine dacă ar informa presa vieneză iu mod cuvenit, ca de aici inainte să abzică de la un ton, care ar es-piţa in Germania şi inaî tare valurile disensiunilor.	•
Nu se ştie respunsul ce l’a dat Audrassy la negarea ambasadorului german.
Pgrjs, 12 Iannaritî, -• In şedinţa de erî a adunării uniunii republicane programa ministerială s’a desaprobat, cu tdte acestea insă pană acum nu s’a luat nici o decisiune formală.
Gambetta a propus, ca programa rp niştgrială să se Încredinţeze unei comisiuni, care cercetând şi studiănd programa sa aducă un vot de încredere sau ne încredere. După aceasta Gambetta, continuând a vorbi, tăcu o alusiune la vorbele amicilor sei, carii l’ar voi să’l yaijă intrat in ministeriu. El repeţi şi de astă dată, că nu va intra.
Adunarea deputaţilor din stănga moderată a dovedit dorinţa d’a susţiune actualul ministeriu, dar programa lui u’a aflat’o de satisfăcătoare, Adunarea şi a reservat ori-ce anuuţiare d’o decisiune oare-care, pană ce programa nu se va ceti mai întăî.
: li » • ; >	:• '• iîî	*1	1 ‘tâ)tV|(,[ !i}j l).i I
Paris, 11 Ianuariu. Noaptea. —In urma unor ştiri diu Constantinopol, delegatul englez al comisiunei financiare, insărciuat cn raportarea agendelor ministerialul de comerţ, a propus desfiinţarea acestui ministeriu. Se crede, că delegaţii esternî ai acelei comisiuni vor lucra, ca raportarea generală să se îngrijească de aici inainte — in interesul european — independent de comisiune.
uitfO
Zara, 12 Ianunrih. — Prin unele localităţi a le districtului Zara, s’au constatat cazuri de peBtă-bovină.
Sarajewo, 12 Ianuariu. — O circulară a direcţiunii financiare diu ţară aduce la cunoştinţa publică, ca moneteD turceşti de aur, argint şi cupru se pot primi iu plăţile ce se vor face pe: la c vser ile publice, afară numai de vamă. Circulara fixeasă şi cursul lor Caimelele nu vor fi primite pe uicăiri.
Roma, 12 Ianuariu. — Guvernul italian pregăteşte o circulară către puteri in ceştiuuea Albaniei.
Brusella, 12 Ianuariu. — Se tel grafiază lui »Etoile Belge« diu Paris, că Mac Mahon ameninţa cu abdicaţiunea in cazul cănd, ministe-riul Dufaure ar fi resturnat marţi iu cam ră.
Paris, 12 Ianuariu. — Gambetta se opune proiectării unui program din partea partidei, el zice, că aceasta cade in competinţa guvernului. Guvernul insă declară, că el nu voeşte sprijinul unor partide singuratice saîl al uuei singure camere, ci voeşte să represente majoritatea. El ’şî va face decluraţiunea sea joi, cere discuţiunea şi propune cestiunea de iucredere.
Serajevo, 2 Ianuariti. — Plângerile contra unei rele tratări sad in contra unei ingrijirî nesuficiente de care ar fi avut a suferi refugiaţii bosnieci •— acum repatriaţi—ziarul »Bosnische Correspondenz* le califică de nedrepte. Marii posesori mahomedani ii aii primit şi îi aîî tratat foarte oman ajutăndu-i cu tot felu de mijloace. Mulţi din ei ah fost angajaţi la facerea de şosele cu b diurnă de 1 — Vf florenî, dârei pe la unele locuri aii refusat d’a lucra, sub pre-tecstul, că guvernul şi aga tot îi nutreşte.
. fervent, 12 Ianuarifi. — Distanţa de şosea
oboj-( otorsko a devenit inpractksabilă pană aproape de Givce. Pentru deschiderea drumului ucrează soldaţii, cu toate acestea greutăţile tei e u ul ui reclamă mai multe braţe. Distanţa iu-piactieabilă sileste pe călători să ocolească o ca e de 2 ore peste câmpii inmocirlate.
Gonstantinopol , 12 IanuariS. — In Albania se constată o agitaţiune foarte pronunţată prin po-poraţiunea d’acolo. Guvernul a promis eliberare continuă de serviciul militar acelor locuitori turci, cari vor voi să iasă din Albania şi se var strămuti in interiorul Turciei; Se crede ca dis-posiţLu-a aceasta a guvernului nu va remănea fără efect.
Londra, 12 Ianuariu. — Viei r gele de India a raportat azi asupra victoriei căştigate de generalul Stewart in apropierea Candaharului.
Din toate părţile sosesc ştiri despre ninsori mari. Navigaţiunea pe Themse s’a întrerupt din causa inghieţării apei,
Begnonsfield poate din nou să se preumble pe afară.
Ţachtul Victoria and Albert va pleca in cură ni la Blishingen pentru d’a aduoe la Anglia pe marele duce de Hessa, care dor şte im-preună cu familia sa să visiteze pe regina Angliei, aflătoare acum in Osborne,
Serviciul telegrafic al «României Libere"
— 14 Ianuarie. — 4 ore seara. —
Paris, H IanuariS. — Tragerea loteriei naţionale e fixată la 26 Ianuarie,
Generalul Gresley e numit ministru de res-boiS, iu locul generalului Borel, care e numit comandant al unui corp de armată.
Oficierii instructori ai gendarineriî indigene diu Rumelii vor fi luaţi din armata franceză,
Constantinopole, 13 Ianuarie. — D. Corti a sosit azi dimineaţă.
Comunicaţiunile pe calea ferată intre Adria-nopole şi Filipopole se fac prin ţransbordare.
(Havas)
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucuresci, 3 Ianuarie, 1873,
Anul in care intrarăm ne promite deschiderea unei noul ere politice, care—după aşteptarea tutulor—va fi cu mult mai roditoare in privinţa îmbunătăţirilor şi a intărirei in-stituţiunilor noastre interne, atăt de oropsită de la un timp incoa.
E, in i dever, un cuvent caro no autori-sează a hrăni această frumoasă speranţă.
Anul 1879 va înregistra convocarea unei constituante de revisuire, şi legea fundamentală a statului va incerca o reformă, de sigur, foarte serioasă.
Am trăit sub dânsa o perioadă de doisprezece ani mai bine, şi in acest interval am putut cunoasce indestul şi bunele şi relele ei. N’ar fi fost poate timpul a ne găndi de la noi inşine, la o remamare constituţionali, căci toţi oamenii politici, au admis de acord, că o constituţiune, bine combinată in momentul nasccrei ei, este indestulatoare pentru trei generaţiuni cel puţin. Noi ne-am aflat insă, faţă cu disposiţiunile congresului de la Berlin, intr’o împrejur.; re cu totul es-cepţională. Congresul a cerut de la noi o schimbare de mare importanţă in oconomii noastră politică, şi noi trebuia să urmăm hotărârilor lui irevocabile.
Ştergerea art. 7 caută să se fa ă cu ştirea ţării, prin voinţa ei, şi in felul in care inţelcge ea.
Odată îndrumaţi pe această cale, ca oamenii cari înţelegem interesul ocasiunilor, căta să ne gândim şi la cele-lalte shimbări cari se puteai! face in constituţiune, cu folos vădit pentru propăşirea noastră politică şi socială.
Noi n’am pierdut din vedere un singur moment, că progresul este cu mult mai bine-făcător, cănd vine pe calea'pacifică şi regulată a vieţii politice unui popor, de căt atunci cănd se indeplinesce prin mişcări de vbih'iipi., prin salturi l,nisWWW.dâ
Toate popoarele înţelepte vor căuta să iu-
locuiască, cănd vor fi stăp"ne pe soarta lor, revoluţiunea prin evoluţiune. Din fericire, noi nu gemem astăzi sub un regim despotic, şi de aceea, avînd deplina libertate a cuvîntului şi a acţiunei legale , am stăruit şi vom stărui ăncă a convinge pe concetăţenii noştri, şi a forma in opiniunea publică credinţa, că revizuirea constituţiunii tre-bue să se facă sub toate raporturile nouă folositoare, şi in condiţiunile cerute de si-tuaţiunea partidelor ce repr sintă la noi viaţa polit că.
Am dat multă importanţă actului asupra căruia naţiunea va fi chemată a se pronunţa, fhnd-că de la calitatea unei legi, atăt de fondamentală ca constituţiunea, depinde mult, in viitorul ce avem a străbate.
Cu toţii recuuoascem, că starea din nă-untru a ţerti ne impune obligaţiunea imperioasă de a lucra cu bărbăţie la alinarea a-tător suferinţe, cari ne consumă, la împlinirea atâtor lipsuri cari ne ţin economicesce in loc.
In a face este insă tot-d’a-una şi cestiunea foarte însemnată a modului in care voim a îndeplini programa noastră, realisarea dorinţelor noastre.
Constituţiunea este pactul politic care va determina apucătura lucrărilor noastre; de la modul cum va fixa ea întocmirea legislaţii niî in viitor şi iudepliuiroa îndatoririlor
cu care administraţiueea este însărcinată, de la responsabilitatea ce i se va impune, atârnă 0 bună parte a succesului ce voim a obţine in îndreptarea organisaţiunii noastre interne,
Nu putem dar închide ochii a upra acestui act politic, şi nici că vom tolera—şi credem că eâprimăm opiniunea deja formată a ţării—ca comtituţiunea să fie descusută şi cârpită, cum va veni la socoteala unui singur grup politic, fie acel grup cel mai liberal şi cel mai democratic, fie chiar acela al roşilor, cu fericita credinţă a infalibili-tăţii.
înainte de ori-ce, noi dorim ca admini-straţiunea să devie un serviciu public, iar nu o tagmă de oameni pescuiţi fic-cum, şi procopsiţi pentru causa esclusivă a unei partide, dare a degenerat la noi in adevărată cârdăşie.
Dorim ca posiţiunea magistraţilor să devie cu totul independentă, ca justiţia să fie şi să remăie curată de ori-ce influenţă.
Dorim ca instrucţiunea publică şi obligatoare să înceteze de a fi o minciună.
Dorim ca toate serviciele publice să fie conduse cu înţelepciune, cu pricepere, şi in vedere ea trebuinţele reale ale ţării, iar nu sub punctul de privire al foloaselor unei coterii.
Constituţiunea să se întocmească ast-fel, in căt să ne dea garanţii mai serioase, că dorinţele noastre nu vor remănea şi de aci inainte visuri înşelătoare.
Am arătat ieri in ce mod, constituţiunea ar putea fi ferită de a cădea la discreţiu-nea unei singure partide, care ar produce o operă şi mai imperfectă de căt aceea de astăzi.
Am desvelit adevfirul asupra unei primejdii, nu tocmai de dispreţuit.
Am căutat a găsi şi remediul la toate greutăţile ce ni se presint, şi l’am dat sub forma, care ni s’a părut mai eficace.
Repetăm şi azi, că un cabinet de conci-liaţiune, de inţelegere sinceră asupra stabilire! tutulor punctelor de inalt interes public, este neapărat trebuincios.
Numai un cabinet compus din leaderii partidelor, sub preşedenţa unui bărbat cu iu al te esperienţe de stat, şi absolut inde-
ale politice, ca d. Bo-1 zianu, ar putea să garanteze ţării libertatea
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, r leu; pe pag. II, 2 Iei; pe pag. I, 3 5. Epistole nefrancatc se retuşa. — Articolii nepubli---*fi na se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertinni ai Reclame, Redacfiunes nu c responsabil*.

alegerilor şi inţelepta reintocmire a pactului nostru constituţional.
Reintraţi apoi in calea ordinară a activităţii politice, partidele s’ar închide din nou in cercul lor de vederi, şi ar lupta pentru conducerea situaţiunii, sub o pdndieră pro-priă fiă-cărora din ele.
Nici una din partide n’ar avea insă dreptul a impieta asupra celor aşezate in constituţiune , şi nici unei-a ţara nu-i ar erta atunci aşa uşor, atentatele făţişe, sau ascunse ce s’ar mai incerca să comită, iu contra drepturilor noastre constituţionale.
Fiind toate interesele represintate , interesul public va căstiga de sigur, căci aceesta va fi singurul tărîm pe care s’ar putea înţelege partidele neunite.
Acesta este gândul nostru, şi acelaşi gând credem că incălzesce spiritul opiniun î publice, asupra faptului care ne preocupă.
Daca avem dreptate, daca vedem limpede şi fără părtinire, atunci opiniunea publică să lupte pentru triumful acestei idei, să caute a se manifesta in sensul ei, şi a face să fie ascultată, precum se cuvine să fio, intr’o ţară constituţională.
CRONICA ZILEI
* Monitorul, publică decretele, prin cari se numesc primari: d. Scarlat Pastia, la comuna Iaşi, d. George Mantu, la Galaţi, d. Eug. Siu-gurof, la Fălticeni ; d. Dim, Negulescu, la Urlaţi ; d. Sima Passaratz, la Calafat.
Tot in ^Monitorul, de azi se află decretele prin cari se aprobă bugetele veniturilor şi cliel-tueIilor drumurilor, ast fel precum ah fost in-tocmite de consiliile generale in sesiunea ordinară, din judeţele : Argeş, Băcău, Botoş iui, Brăila, Buzeh, Covurluiu, Doljiu, Dorohoiîi, Gorj h, Ilfov, Mehedinţi, Muscel, Neamţu şi Oltn.
Aflăm cu bucurie, că d. Ştefan St. Sadoveauu institotore din T.-Jiu , mijlocind pe leiigă consiliul generale de Gorjiu, a obţinut suma de 200 lei ca spese de transport, cu care venind in capitală a asistat la căte-va conferinţe ale corpului didactic primar, şi a visitat mai multe scoale de băieţi şi fete, luănd cunoscinţă de cele mai bune metodejde invăţănient. Faptul recoman-dăndu-se de sine, ne tăcem o plăcută datorie a aduce mulţumirile noastre atăt d-lni institutori Haloveanu, căt şi onor. membri ai consil ului judeţian şi in parte d-ltii prefect Moschuna, care a ştiut «cel d’ăntăi, să susţină şi să incurajeze mult lăudabila idee a d-luî Sadoveanu
N11 ne indoim, că cu instituirea societăţii corpului didactic din România, toate eele-l-ulte ju-d ţe — iubitoare de instrucţiune —1 vor sti sa imiteze esomplul frumos al cetăţenilor gorjeni.
A seară am avut deosebiia plăcere a asista la piesa Treî crai de la resărit. Muşcătoarea comedie a d-lui 13. P. Ilăşdeu a avut succesul la care ne aşteptam şi pe care rare ori l’a obţinut scena teatrului naţional. De la inceput şi pană la fine combinaţiuni artistice şi de spirit, cari trădatt căt de colo mana maestrului. Nici că se putea o parodiare mai sărată şi m ă glumeaţă, de căt aceea ce distinsul autor a făcut, fără cruţare, curentului latinist şi celui frauţuzist, cari băntue şi strică adevărata limbă romană !
Interpretarea iscusită a tipurilor puse in scenă de autor, i’aii atras cele mai călduroase aplause din partea publicului ce umplea sala.
Ne pare răii că de o cam dată nu putem zice de căt atăta, iu privinţa acestei nouî opere, cu care d, Hăsdeif înzestrează repertoriul teatrului naţional.
ROMANIA LIBERA
Fracţiunea liberă clin Iaşi s’a constituit în societate politică ca statute. Ba 29 Decembre, s’a ales şi un c nsiliil, compus clin 25 persoane, cu insărcinare de a conduce acţiunea politică a partidului şi de a se pune in comunicaţie cu distriotele, in privinţa viitoarelor alegeri.
Monitorul de iert publică decretul domnesc, prin care guvernul este autoiisat, comform voturilor Adunăreî dcp. taţilor şi Senatului, să pue în aplicare următoarele mesuri in privinţa ad-ministrăreî Dobrogiei, pană la convocarea adunărilor de revisuire:
Art. I. Toate proprietăţile părăsite de către locuitorii din Dobrogea, pe timpul resbelnluî, se vor restitui, de o cam dată, de către administraţie proprietarilor lor, indată ce dânşii se vor presenta cu dovezi cari se formeze convicţiunea, că proprietăţile ce reclamă le-au posedat Înaintea resbelnlut.
Ar5 II. Administraţia judeţeană va procede, cu începere de la 1 Ianuarie viitor, la facerea in-ventarielor in regulă de tote proprietăţile părăsite, fie ale statului, fie ale particularilor, ditpă care pe acele ale particularilor le va încredinţa cu in-veutarie deosebite iu îngrijirea şi păstrarea comunelor respective, pană ce proprietarii le vor reclama prin administraţia judeţului, iar pe * -cele ale statului le va preda administraţiei do-menielor, asemenea cu inventării).
Art. III. Locuitorii fugiţi vor putea cere, pană la 1 Ianuarie 1880, restituirea proprietăţilor lor administraţiei judeţului, care, prin înţelegere cu comunele respective, va lua mesnri a li se precla, indată ce vor presinta dovedi iu regulă.
DIN AFARA
0 petiţiune rusască pentru constituţiune
La iniţiativa representaţiuneî provinciale, a guvernamentalul de Charkov, mal multe representaţiunî provinciale rusesei att elaborat către ţarul in comun o adresă, unde se rdgă fără nici o reservă pentru acordarea unei constituţiuni. Autorul acestui interesant document, a cărui tecst el împărtăşim mal la vale, este fostul profesor de universitate, şi acum membru al representa-ţiunel provinciale de Charkow, E. Ciordi yenko. Ziarelor ruse li s’a interzis a reproduce această adresă. Ea este unnătArea, dupe „Tagblatt" :
Strălucit gospodar şi stăpănitor a tuturor Ruşilor !
Marele şi frumosul imperiu rus, cu tdte strălucitele victorii dobândite de brava nostră armată in peninsula balcanică, a fost sguduit de mai multe ori in timpul din urmă de erupţiunî teribile ale fierbere! interne. Aceste simptome sunt o probă evidentă despre starea anormală şi bolnăviciosă, de care sufere întreaga societate rusă, ba chiar întreg poporul rus. Elementele de resturnare se folosesc de stările acestea anormale, pentru ajungerea scopurilor lor şi a ti redus lucrul deja acolo, incăt guvernul imperial s’a văzut necesitat a apela la poporul rus, la patriotismul şefi tot-d’auna păstrat, şi a’l pro-
FOTŢA ROMÂNIEI LIBERE
CEI DOI COMEDIANT
(urmare)
Cine ar putea crede? D-nu de Taloyrand, rinul din oamenii cel mal spirituali iii Franciel, se simţi atins de cuvintele cele impertinente ce’I adresa acela pe care în sine ’l numea comedian ambulant; el se gândi serios să’şî reia numele, rangul şi calitatea sa; dar ’i er a ruşine cit a fost bătut de un asemenea adversar, el voi să’l bată la rundul şefi, şi scena se urma tot ast-fel între artistul doghisat în pr’nc pe şl între seniorul stravestit în comedian. Actorul adresa diplomatului întrebările următoare:
—	Spune-inî d-le... Petier, de când joci comedia ?
—	Me erlaţl monseniore, der nu-mî aduc bine aminte, dar fiind-că dupe părerea voastră fie-eare joacă nu rol pe pument, ve aduceţi aminte de când jucaţi pe scena politică?
—	Aşteaptă!, strigă Petier, căutând a-şl aduce aminte de lecturile sale; am debutat în-tr’o piesă nîică care se numia Seminarul şi am jucat în acest uvragifi rolul abatelui de Pori gord.
D-nu de Talleyrand căruia nu-î desplăcea poate să an«jă judecată vieţei sale publice pro-
voca, de a combate in unire cu guvernul socialismul cel escesiv, de a feri de peire patria, ordinea socială, proprietatea ameninţată, familia şi religiunea.
Cum va putea poporul rus împlini insă aceasta chemare, dacă acest popor este încă merefi osândit de a juca nu rol pasiv; dacă acest popor brav şi iubitor de sacrificii nu este pus in posiţiune de a participa cu activitate la sorţile patriei sale; dacă aceluia nu i se permite decăt a depune po altarinl abnoguţiunel sacrificii mari şi săng- rose şi a românca dc alta parte fără voinţă, ca un instrument orb?.. Noi represen-tanţii poporului, eşiţî din alegerile lui libere’, avem in prima linie îndatorirea, de a alerga in ajutorul ordine! sociale ameninţate, in ajutorul patriei primejduite. Dar putem noi face aceasta ? Nn, nu putem fiice, nu dispunem de mîjlocele necesare spre acest scop. Deşi representaţiunile provinciale sunt animate de cele maî bune in-tenţiunî, in starea in care se afla actualmente, ele se simţesc cn totul r.eputinciose de a ajuta ceva din reul esistent, de a putea aduce vre-uix serviciu la apelul guvernului imperial.
Representaţiunili r n6stre, precum in genere tuturor aşezămintelor terci niîstre, li se disputa cu deplinătate dreptul, de a participa numai pe de parte la eestiunile de o importanţă mai mare, cu deosebire la cele politice. Sfera de activitate a representaţinnilor provinciale a fost redusa la eestiunile econom ice, foram landu-se o responsabilitate draconică, pentru trecerea acestui drept. Nn ni s’a acordat nici barem dreptul de a putea desbate asupra trebuinţelor locale, cu atăt mat puţin însă a no putea adresa guvernuiiu imperial cu propuneri, cari ar privi din intămplare intregă ţara. In acest mod dege-nereză şi cad la noi in apati representaţiunile provinciali. Acestea ropresintă acum mal mult o grămadă de omeni amuţiţi şi înspăimântaţi, eari eu totă buna-voiuţa lor nu sunt in stare de a aiitiva câtuşi de puţin bună-starea generală, de ore-ce ei sunt siliţi a nu se ocupa de cat cu nimicuri şi secături.
De ore-ce ni fe interzice cu cea mal mare ri-gdre orî-ce discuţiuuî private, de ore-ce suntem împiedecaţi de a ne ocupa d;e, afacerile publice, de ore-ce se lucrează acum de multă vreme cu sistemă de a ne ţinea îutr’o pasivitate tîmpită, fiind-că nu ni se permite nici de a ne osercita drepturile nostre de omeni: cu privire la bunăstarea şi durerea măstră, asupra esistenţel şi întreg viitorului nostru, — a trebuit să resulte necesarmente, că nici un rus, nici chiar un membru al representaţiuneî provinciale, nu este destul de pregătit, pentru a putea da o judecată nimerită, nici in eestiunî politice, ba nici in cele economice şi agricola, cănd aceste eestiunî trec peste graniţele unui district. Acesta e fără • îndoială o abnormitate colosală...
Noi constituim in acesta privinţă, in Europa intregă, o esoepţmne regretabilă, o escepţiune îndoit de regretabilă, cai, atăt maî tare, căci poporal rus a dovedit că este capabil de cultură şi desvoltare. Cănd eliberăm pe alţii, de ce nu ne eliberăm pe noi înşişi de tote acele res-tricţimiî, cari resultă din ologislaţiiuie viciosă ?
Strălucit stăpwn! Acordă credinciosului teii popor dreptul inăsent de a se conduce pe sine
însuşi, dăî cu generositate cea ce ai dat Bulgarilor !... Şi atunci veî vedea, cat de pu ternică, căt de fericită, căt de bogată va fi Rusia!... D-zefi a dat patriei şi poporului nostru tot ce a putut da; numai una i-a reser-vat’o încă şi de aceasta te rugăm pe tine : dă-ne o legislaţiune mal liberală, desleagă-ne de legatarele cari restrâng drepturile ndstre civile şi omenesc!!... Şi dacă tu, strălucit stăpăn, vei face destul rugărilor nostre, vei mulţămi dorinţele uostre, atunci eţî vom întinde mana cu vi-gore spre a nimici partidul ruinei şi spre a a-pera patria de pericolul social.
(Urnieză suscricrile a 30(1 membrii din deosebite representaţiunî provinciale).
Documentul este mult maî elocuent şi mult maî categoric decăt să aibă trebuinţă de explicaţiunî. O singură afectare ni se presinta in el: idea despre «partidul socialist" in Rusia. Este constatat, că partid de acostă natură in Rusia nu esistă, pentru că nu arc raţiunea de afi. Iar partidul revoluţionar sau aşa numit «nihilist”, care e pdte înţeles, nu este de căt concentrarea celor maî inteligente , patriotiotice şi liotărăte caractere ruse, spre a combate abnormitatea de care vorbesce documentul, şi pe care in starea actuală „representaţiunile provinciale" nu se ved in posiţiunea de a o combate.
In cestimiea principelui bulgar.
tntr’o corespondenţă din Rusciuc a zia-rulnî „Deutsche Ztg.", datată din 4 Tanua rin, cetim in afacerea menţionată:
Un simptom interesant, care merită a fi considerat, este actualmente următorul: Cum se ştie, imperatul Alecsandru, doresce să va<ja ale-gendn-se de principe al Bulgariei principele da; Iîattenberg. Acest candidat pare a nu conveni insă mal multor coterii bulgare, din deosebite motive. Autăifi el este fiul principelui Alexandra de llesseu, aşa dară un german. Maî departe se colportează iu acelea cercuri, că programul de guvernare a principelui de Batten-borg ar stabili in politica esternă păstrarea strictă a îndatoririlor internaţionale, cari rezultă pentru Bulgaria din tratatul de Berlin. Toate acestea împrejurări fac, de candidatul curţeî fie Petersburg este in ochii agitatorilor panslavisto-, bulgari o persoana neacceptabilă,
I'operaţiunea bulgară maî stăruesee din causa aceasta incă mereu pentru alegerea lui Dondti-kofi Korsakofi. La Petersburg, unde nu s’ar privi bucuros urcarea pe tronul princiar a unui supus rusesc, se speră, eă prin amenaiva alegere!, se va putea crea o transformare in vederile generale din această direcţiune.
Urmările alegerilor senatoriale In Francia.
Republicanii voiesc să se folosească căt maî repede şi căt maî bogat de avautagiele şi drepturile, ce le-au rezultat din triumful săvârşit contra reacţiuneî cu ocasia alegerilor senatoriale de la 5 lanuariu. Stângele senatului, sporite in numeral membrilor lor,
ţin întruniri dese sub preşedenţia senatorului Leblond, in cari ele discută asupra noului program, care este dc a se elabora şi urma dupe redeschiderea sesiunel. Acest program, care se prelucrează cu cunoştinţa şi conlucrarea stângelor din cameră, va fi tot o dată şi programul ce va trebui să urmeze pe viitor ministerial.
Intre punctele principale, asupra cărora s’a obţinut deja consimţimentul tutulor părţilor republicane, se numără: agracieri in mase (pentru osăndiţii din causa comunei), acordarea comandelor celor mari la generalii devotaţi republice!, modificări in personalul judecătoresc şi apărarea drepturilor statului in contra încălcărilor clericale.
Maî mari promit a fi dificultăţile, ce pri-vesce punctul al treilea, adică modificarea personalului judecătoresc in sens republican, Dufauve, ministrul de justiţie, îiu Jvoiesce să consimtă la nesce măsuri radicale in a-ecasta direcţiune, de oare ce in Francia inamovibilitatea judecătorilor este lege, care nu sufere interpretări arbitrare sau chiar o călcare categorică din interese de par tid. Nu maî puţin densul promite insă a introduce elementele republicane in personalul judecătoresc po încetul. fără sgomot şi intr’un mod cu atăt mai sigur pentru a scuti partidului republican de ori ce bănuieli de sete de posturi de stat. Corespondentul din Paris al ziarului «Augs. Aîlg. Ztg.” ne ştie spune, că GUmbetta, preţuind cum se cade oportunismul şi moderaţiunea lui Rufaure, ar fi deja de acord cu proce-derea acestuia, şi ast-fel şi dificultăţile semnalate uu vor forma nici in cameră nici in senat un motiv de desbinare intre guvern şi majorităţile republicane.	,
Acelaşi corespondent ne ştie spune, că Mac Malion nu va face nici cea maî mică modificare in noul program republican, dupe cel va fi fost stabilit cu o deplină învoire de toate corpo'raţiunile statului. Ast-fel Francia va fi supusă unor reforme adevărat republicane.
Reacţiunea in Germania.
Intr’unul din numeri! trecuţi am semnalat un proiect de lege, presintat de Ris-marck in consiliul federal german, spre a fi propus camerei, •—•• dupe care proiect, aceasta va putea pedepsi cu mustrare şi chiar es-pulsimfi temporală pe deputaţii, cari şi-ar permite espresiuni „vehemente” şi „necuviincioase.” Cuprinsul termenilor din urină este atăt de vag şi elastic, in căt presa germană liberală s’a convins indată (numai «Nat. Ztg.” numai dupe trecere de 24 de ore), că parlamentarismul german e mai bun nimicit, de căt paraiisat. şi ciuntit astfel. Se înţelege că guvernul, in specie cancelarul, motivează şi această lege prin—primejdiile socialismului.
Cum că amărăciunea a crescut cumplit in majoritatea poporului german, şi că chiar presa liberală cea mai moderată vede acum lămurit tiranicele gânduri ale lui Bismarck,
oficială o apreciaţi mie destul de ingenioasă, da<$ nu crea cu iotul adevărată; Iară îndoială, in acest moment, principele ciori ca istoria să bine-voiască a proceda ca acest bun judecător, pentru a constata în cel opt-ijecî de ani aî abatelui de Perigord, nu stratagemele iimiî om de stat care variază, ci creaţhuule unul artist politic, care se supune unei metamarfose continue.
— Monseniore zise el lui Petier, dând o ultimă urmare acestei scene, comedia D-voastră me înspăimântă pentru D-voastră. Da mă găsesc maî fericit de căt Esc-lenţa-Voastră, şi nu o invidiez nici pentru mărirea sa, nici pentru su-vonirile sale, uicî pentru spiritul seu; mărirea unui adevărat comedian ca mine, este efemeră, der nu face pe nimeni să p’ăugă, amintirile mele se amestec incă cu simpatiile populare, cu accesele de bucurie ale publicului: spiritul meii nu s’a jucat de căt cil ilusiuul încântătoare, şi»11 am învins pe inamicii mei din partere de căt forţându-î să mă asculte şi să se ainuse. 'fra-iaseă sceptrul lui Petier! îată un sceptru care nu a umilit pe nici unul din supuşii mei, ’-atâ o domnie care nu e de loc tiranică, de loc ambiţioasă, de loc geloasă, şi care impărţoşce cn plăcere regatul şefi cu cel-l-alţlregl cari se numesc Odry, A mal şi Brunet.
(Trpdwţime de d-poara Lue reţin li)
(Va urina).
nmiţată printr’o dreptate vulgară şi bună-voî-toare, se hotărî să urineze întrebările sale.
.. — Şi pe urmă monseniore?
Potier se ne-voi a-şl aduce aminte câte-ceva din istoria contimporană; bine sau refi, el răspunse ast-fel imprudentului întrebător:
—	Maî tar(jiu juca! comedia cu amicul meii contele de Choiseul-Geuffier, agent general al clerului din Paris; armai un corsar contra englezilor, ce vrei? la acea epocă toată lumea î-şî avea capul rătăcit: papa primi o dedicaţiune a lui Votai re, generalii coseafi; abaţi! celebrau liturghia în budoar şi nobilii so duceafi.
—	Pe urmă, monseniore?
—	Eu, un aristocrat, cerul egalitatea claselor comunitatea drepturilor; comedie! — EH c-piscopul de atunci, reclamam libertatea cultelor şi a inteligenţelor: comedie! — Eu crescut şi nutrit iu biserică, provocaifi vihnjarea bunurilor eclesiastiee iu profitul naţiune!: comedie! In fine, oii, primul născut al fam lieî mele, emî fă-euifi după plăcere entiisiasmul cel mal gelos dintr’o revoluţiune populară, care pvoseria titlurile şi privibgiurile. A! d-le, d-le, am jucat multe comedii! — Ce zici?
D-nu de Taleyraud se mulţumi să respuiujă:
—	Pe urmă, monseniore ?
—	De atunci, urină rilor mele crescu cu mele: am figurat
primul triumf al lui Bonaparfce; am fost confidentul unei persoane teribile, care se numia ău-teiu consul, şi pe urmă imperator: sunt bătrân şi nu mat ţift minte..., cn toate acestea emî a-due incă aminte de o tragedie sângeroasă, iu care am pronunţat, mi se pare, câte-va cuvinte de aprobare seu de o indiferenţă crudă...,
—- Cum îuim'ţî această tragedie ?
—	Ducele d’Engliieu !
—• D-le!... strigă principele de Talleyrand,..— el se sculă după fotoliul seu, cu ochii ţintiţi asupra indrăsneţului comedian, der se reaşerjâ din noii pe scaun şi murmura :
—	Blne-voiţl a urma, mpjisen’ore.
—	Ce să-ţî spun, d-le.., Petier ? Comedia mea în o sută de acte e atât de încurcată, atăt de intunecoasă, atăt de complicată! — Am avut a face cu atăta public, cu atâţia autori, cu atâtea uvrage, şi bune şi rele! afară de aceasta, am jucat tot-d’a una de plăcere, prin vooaţiune, fără a me îngriji de numele poetului dramatic, de meritul real al piesei şefi de moralitatea sa; am primit toate rolurile fără escepţiune, pentru a trage din ele partea cea maî bună, ca un actor conştiincios, care, maî inainte de toate, pro-tege interesele teatrului seu; in politică nu am fost poate de căt un mare artist: am făcut, artă
Petier, importanţa rolu-strălucirea neputaţiuuil D-.au de T«
www.dacoromamca.ro
]i litru artă!
Dmu de Talleyrand privi cu atenţiune pe bă-c.are adăoga in critici* carierii sale
gMWP—
ne arată, „Vossischc Ztg.», care Sşî sfăr-şesce ast-t'el ueşto considcraţiuni de astă natură:
împrejurarea cu un proiect de această categorie a putut fi presintat şi numai consiliului federal, arată, unde ne ducem şi cat de parte am ajuns. Dacă el va deveni lege, atunci se ţa dovedi, ce mai plătesc in Germania cameră si coMstitnţinne, opt anî dupe infiinţarea imperiului.
Tresa social-democrată, care şi aşa c gata la toate, nu lipscsco — şi cu multe dreptate — a’şî descărca sarcasmele cele mai muşcătoare contra partidului liberal. Ea arătă acestuia, cum prevestirile democraţiei sociale zc împlinesc, cum roacţiunea merge, odată acceptată, cu paşi repeţi! fără a se găncli măcar unde se va opri, şi in sfftşit horribile dicta, cum liberalismul german: şovăitor slab, fricos şi laş este de vină in prima linie pentru acest curent tiranic, căruia insuşi Ţa inlesnit ruperea zăgazelor, puse de constituţiunc. « Enuikfurter Ztg.» după ce se esprimă in acest mod contra partidului liberal, sfărşesco cu aceste grăve prevestiri:
.... Nr. 1, logea socialiştilor, nr. 2. legea care lasă la discreţimiea majorităţeî libertatea de a vorbi, mandatul şi dreptul de alegere—, şi aşa mai departe, căci cine crede că cu aceasta se va sfîrşi, acela nu înţelege semnele timpului, nici pe bărbatul, care cu voinţa spiritului seu şi liiănd putere din agonia parlamentarismului, voiesce să dea timpului semnul gândire! şi tendinţelor sale politice.
CORESPONDENŢA „ROMÂNIEI LIBERE»
Paris, 8 Iannariil.
Avem nstă-zî resultatul complet al alegerilor senatoriali de eri, pe cari de sigur telegraful vi le-a transmis iii restimaf; voiîl adoga căte-va de-t,aburi fără a insista mult asupra efectului ce "va produce densul in politica internă a Frau-. ciei, ne voind se i’att de o data con dusiui, prea temerarie. Din 81 alegeri sevarşite, G5 au dat majoritatea representanţilor republicam, numai 1G monarclnstilor de tot felul. Resultatul din Martiniea nu este incă cunoscut, este sigur insă că alesul seS va mări numărul republicanilor.
. Din cei 75 senatori supuşi realegere!, conform legilor constituţionali numai 18 erau republicani, afi fost cu toţi realeşî; cei l’alţi 57 erau mouarsbisti, mai mult de 40 din ei nu a îl fost realeşi.
In urma acestor alegeri, iată situaţiunea generală a senatului: Există actualmente 298 senatori in viaţă, din aceştia 187 sunt republicani, im mai 120 sunt monarcliistî ; există dar in senat o majoritate republicană de aproape G0 voturi. Spre a completa numărul legal de 300 senatori mai sunt incă done alegeri de făcut, cari in nici un ful nu pot schimba mult majoritatea existentă.
In special Bpnapartistiî au fost bătuţi cu totul in ziua memorabilă de ieri. Din 1G reacţionari aleşi nici unul nu poate fi considerat că pur bonapartist, singur d-nu Batbie, fost ministru sub imperiu, şi d-nn de Gavardie, in-trerupătorul perpetuu al parlamentelor, presintă ici şi colo pe pelea lor căte-va pete de bonapar-tism. Trebuie oare să conchidem de aci ca cele lalte partidurî sunt mai in lavoare inaintea o-piniunei publice? Nu cred aceasta, din contră chiar e un ce patent, ca atăt legitimistii eăt şi orleanistiî sunt cu mult mai puţin consideraţi de căt confraţii lor b.mapartistî. Pentru ca să ne putem dar explica succesul lor parţiale de ieri, trebuie se presupunem că ei s’au presintat ni acele departamente cari prosintaîi mai multe garanţii in contra republice!, pe cănd bonapar-tistiî, adevărat topor de oase, in această circumstanţa s’ajS presintat iu departament le cari din contră presintă il mai multe garanţii iu fovoarea Republice!.
Dintre senatorii monarchistî cari ab cădut, tvebue să cităm pe bătrânul de Bel-Castel, fantoma legitimităţeî, pe bonapartistnl Hubert-DeS ble, pe ducele D’Espeuilles şi alţii tot atăt de -nuli.
l’rintre nouiî republicani aleşi se numera: generalul Faidhorbe, anthropologist distins, şi biavui apărător al prov ucielor nordului in tim-P'd resboiulnî din 1871. Marchisului de Lur-Saluces, marele proprietarib al vielor ce dab nas-Cut! "^preţuitului vin alb Cbateau-Yqueui, republican iuaintat, d-nu Foumier, ambasadori'le r rauciei la Constantinopol şi alţii.
J" lesumat se poate zice, că nuanţa repuhli- •
ROMANIA LIBERA
cană care a trtumfat ieri, este centrul stăng. Ei-va el un element îndestulător pentru a schimba in ceva politica actuală a guvernului ? Astfel, definitiv constituite puterile publice da-vor satisfacţhme cerinţelor opiniunei publice? Sau ne vă fi dat se vedem incă curiosul spectacol al unui stat republican, avănd la cărma sa oameni cari in genere nu au pentru repub’ică mai multă dragoste de căt un ginere pentru soacra sa ?
E greb se respnnd acestor cestiuui. Corpurile legiuitoare se vor întruni pe la jumătatea lui Ianuaritt in sesiune ordinară ; atunci vom vedea dacă mareşalul de Mac-Mabon, Dufanre e tuti quanti, se vor găndi să’şi ia paşapoartele de bună-voie, sau dacă va trebui ca cărnurile se intervină pentru ca să le libereze un răvaş de drum.
Eu sper că după atătea turburărî, după o atare dosă de înţelepciune, arătată de sufragiul electorale, Francia va putea in lifte să’şî vadă aţecjămmtele sale politice fixate pentru tot-d’a-mia pe o bază solidă, sper, pentru ca să mă serv de un cuvănt celebru, că vom put a in fine să vedem făcănd-se încercarea leală a guvernului republican; ac asta este speranţa tutulor acelor cari doresc binele şi prosperitatea Fraudei, precum şi triumful definitv al Democraţiei.
Coseai I.
ARENA ZIARELOR
Iiomănul jucc, la rândul.seu bilanţul evenimentelor petrecute in Rnmănia in decursul anilor 1877-78, schiţând toate îmbunătăţirile ce s’au adus ţereî, precum şi cele ce trebuesc a se mal aduce, Intre aceste din urnă propune: armarea şi instruirea terii; îndreptarea învăţământului public pe o cale practică: crearea unei scoale economice raţionale; încetarea uegligenţe şi a inacţiune!. El termină chemând atenţiunea representanţilor ţereî, presenţî şi viitori, asupra acestei programe.
Timpul înfăţişând starea in care se află ţara, la începutul anului aceasta, şi cele ce sunt de făcut, arată nevoile cu cari vom avea să luptăm , spre a ne lămuri posiţia şi a ne asigura soarta înăuntru şi in afară. El caută apoi a constata trista stare, in care se află viaţa publică la noi, unde ignoranţa şi lipsa de merit ajunge in capul treburilor. Să înceteze această stare de lucruri, zice densul; să începem a discuta interesele ţărel in cunoscinţă de causă , cu sinceritate şi cu statornicie: iacă ce voim să ne aducă anul 1879,
Presa revine asupra îngrijitoarei situa-ţiunî financiare a pieţelor noastre, provenită din necontenita invasiune a rublelor de argint, şi, dupe ce discută deosebite mijloace ce s’au propus spre a ieşi din aceasta stare, susţine că cel mal nemerit mijloc Cste reducerea cursului rublelor cu 5 la sută.
Binele public demonstrând funestele consecinţe ce poate să aibă o rea administra-ţiune, semnalează neajunsurile ce presintă administrarea Dob ogieî, provenite mal cn scamă din lipsa de publicare a unor regulamente speciale. Apoi, el arată dificultăţile şi cheltuelile enorme ce necesitoază transporturile poştale, pe cănd ele s’ar putea foarte bine face cu vapoarele noastre, cari in timp dc pace n’au altă treabă,; constată că funcţionarii trimeşi în acea provincie sunt prea numeroşi şi prea cu mult plătiţi, relativ cu ceea ce aii să facă; denunţă adusurile şi negligcuţa unora dintr’enşil; şi termină cerând guvernului de a lua măsuri grabnice de îndreptare.
cel-lalt de 9. Şi mal lovesce şi pe uu alt copil de 8 anî, ast-fel ca’l culcă la pămîut.
Această scenă teribilă se petrecu in lipsa bărbatului şi a fiului şeii. După ce’şî veni iu fire1 speriindu-se de ceea-ce făcuse, nenorocita uşi taie grumazul cn ,o custură de oismar.
Cele cinci victime fură transportate, ancă viî, la spital; dar n’aîi mai trăit mult.
Betl'ănul Moise. — In California se tăia un arbore oare trecea dc patriarchul pădurilor din acea ţeară. Cea maî mare parte din lemnele ce aii provenit din această tăiere au fost transportate la San-Francisco. Acest arbore se cu-noasce sub numele dc „betrănul Moise.®
Deca i se poate calcula versta după numer u cercurilor concentrice alo trunchiului, apoi acest arbore trebue să fie de 4840 de anî.
Nlozabiţiî şi tradiţiunile lor. — Un fapt dc necrezut, se petrecu la Batna. De căte-va zile un neguţător mozabit, anume Salah bon Amor, dispare din Constantina , ridicat do coreligionarii seî. Nenorocitul comisese o crimă, contra tradi-ţLiniilor ţârei sale, prin aceia că se însurase cu o femeji araba.
La l!i Decembre, trecut, vr’o 20 de mozabiţî intrară in magasimil lui Salah, făcură inven-taviul mărfurilor şi, pe cănd se inopta, i puseră căluşul şi 1 transportară la o casă pustia. Bietul Salah, legat cu lanţuri de măiuî şi de picioare, fu aruncat intr’o odao. El siliră a subscrie de-posesiunea magasiuuluî şeii, spunendu-î că închisoarea sa va dura pană in ziua in care se va decide a’şî lăsa femeia, dacă moartea, adăo-gara eî cu cinism, nu va sosi maî ctirehd.
Aceşti miserabilî luară 500 fr. in argint. Nenorocitul nu era incă scăpat! Veneau iu fie-care dimineaţă şi’l bateau cu bastoane. Moartea do sigur ar fi venit, dacă femeia celuî seque,strat n’ar fi denunţat faptul autorităţii.
Serviciul telegrafic a! «României libere”
11 Ianuarie. — 9 ore dim.
Londra, 14 Ianuarie. — O urcare însemnată a avut loc la bursă. Ea e basată pe speranţa că banca Englit riî ’şî-va scădea scomptul.
Paris, 14 lanuariu. —- ]). Rosetti va pleca la Madrid pentru a notifica regelui Alphons al AH independenţa României. I va oferi marele cordon al Stelei României «
berlin 14 lanuariu. -—- Gazelta Germaniei de nord este autorisată a desmmţi in mod absolut noutatea, ca Germania ar face demersuri pe lângă Austria , pentru a modera limbagiul Ziarelor vienc-ze, relativ la proiectul de, lege, in virtutea car ui a Reichstagul ar avea dreptul d’a pedepsi escesele de vorbe ale membrilor seî.
Constantinopol, 14 lanuariu.—Ieri a avut loc, intre principele Lobanof şi marele vizir, o lungă conferinţă, in privinţa tratatului definitiv de pace, a căruia iscalire se va face probabil la sfîrşitul acestei săptămâni.
Costachi Adosides va fi numit ministru la Atena. ■
Intaizierea ce se pune la predarea Podgoriţe! Muntenegrfiluî "" se poate imputa Porţii, care a dat instrucţiî formale in această privinţă.
Locuitorii din districtele Ianina şi Monastir se împotrivesc a plăti impositele, pană la regu-larea ceatium lor privitoare la delimitarea fruntariilor grecesc!.
Patriarhul Armenilor ne-uniţî, Nartes Efendi, şî-a chit, demisia, din causa neînţelegerilor ivita cu Poarta.
Se vorbescu necontenit de reducerea armatei turcesc! in proporţii mar!, de îndată ce Ruşii vor deşerta teritoriul turc.
(Ilavas).
PBEVEDEREA
S O c 1 14 TAT K Tfl CJ O N O M I O A CONVOCARE
In conformitate cu art. 49 şi 52 din statute, adunarea generale a societarilor este convocată a se întruni in localul Creditului Fonciar Urban, Sâmbătă G lanuariu 1879, la 7 ore sera,
La ordinea desbatarilor vor fi :
VARIETĂŢI
0 omoritoare cuadruplă.—Femeia Burger, din Wuvzbnrg, lu apucată de odată, marţea trecută de o alienaţitUie mentale. In furia sa omoară
.....Ilir" ',vţ T ,;;;WWWpcor6ffiarica.roi.i
1.	Darea de semă do operaţiile anului 1878.
2.	Adăogirea unui aliniat la art. 20 din statute.
3.	Alegerea a opt co silierî, lor! pentru anul 1879.
4 4 otarea budgetului de cheltuel!.
* Proiectul pentru desvoltarea organisaţi! so-
si trei contro-
tiţă de 10 anî şi doi copii
reşedinţe, St R Becuiiell.
In cursul carnavalulu! acestuia se vor da in SALA TI IE ATUULUI NAŢIONAL
SEASE BALURI MASCATE
şi anume in serele de Sâmbătă, G, 13, 20, 27 lanuariu şi 3 şi 10 Februariit. Orchestra complectă a pereî Italiane sub dirigiarea I '-luî Ludovic Wiest şi musica militară, vor eseenta ariile de dans cele maî nuoî şi cele maî in renume.
BIBLIOGRAFIE IJBRAR1A SOCEC & Comp
(Biuureseî, Calea Victoriei No 7)
Au eşit dc sub tipar :
Calendarul american pentru notiţe pe a nul 1879 Lei 1,50.
Constantinescu Dr. B. Confesiunea ortodoxă, un voi. in 8°, Lei 2.
Creţescu III. Comentariu asupra legii de lectorele din 18GG cd iţi un ea 2 a conţinând şi legea interpretativă din 22 Aprilie 1878 un voi. in 8° lei 3.
De venZare la toate librăriile:
AI CARTE, AI PARTE
Roman umoristic de Tkeohar Alcxi frumos volum in 8° mare. predă L. 1. 50 cererile din districte să se adresede însoţite de valoarea lor la noua libraviă Ic/. Haimann, Bu~ curesci, 74, Calea Victoriei, unde se află depozitul general pentru toată România.
A cşit de sub tipar şi sa află depus spre ţeu • ZM® R toate librăriile cu preoiul de 2 leî:
Florile Primăverei
Rocsiî de George, Garbiniu.
Depoeitul general la noua librărie I. Ilaimann Bucuresjî, 74, Calea Victorie?, (casa Laliovary).
Ur. Alexandru Boicescu
Doctor in medicină şi chirurgii (obstretică) dr. ia facultatea d n Paris, modic in spitalele civile din Bucmeaci anunţă pe onor. public, că dă consultaţii; (gratis pentru sărmani) in toate ţii'le da la ora 5—G post meridiane. Strada Ştirbei Vodă No. 19
SPECTACULE
Teatru naţional. — Joî, Trei erai de la re-sarit.
Testru italian. — Astă seară, Dinardh.
CURSUL RUCURESCI
Prima easă de schimb la „Bursă1
No. 68 Strada Lipscani No. 68.
3 lanuariu 1878, Mercur!,
CURSUL DE LA 12 0RF.
Comp. Vinii.
0 la sută Oblig, rurale		100 j,	1004,
s eşite la sorţi. . .	98'L	99
8 la sută » itomonîalo f. c. . ,	98'1,	98 T
i) » egite la soiţi	98’L	99
s Casei per.s 800 1 <1. fr. 10	181	185
7 la sută scrisurile funciare rurale f. c.	!HL	92
7 la sută » » urbano » .	83'/,	84
8 la sută împrumutul municipal fără cupon	97	97’|,
cu pr. Buenrescî (bil 20 1.).	24	1-5
Acţiuni «Dacia®		19)	200
» «llouiiftiia		88	91
Cupoane rurale exigibile		1 "a	1 E
, doiucniale exigibile ....	1 'I	1 1
,i Scrisuri exigibile		1	
Argint contra aur		4 j,	n
Rubla hârtie 			2 40'|,	2 474.
Florinii			2 1(1	2 17
Loje otomane			40 —	45
Cur'-uî din Viems		
14 !an ;a.-,u		
Napoleonul	9 34	11.
Ducatul		5 53	
Lojo otomane		20 20	
Cursul din Berlin		
18 Iar u ar u		
Obligaţiunile căilor forate romăne . ,	82 00	Măr î
Acţiunile * , , . .	31 00	»
Priorităţi » , » . .	85 50	»
Oppenlieim		 fără cupon.	108 50	>
RnVe llărtiO		200 10	
Loje otomane		34 40	
Cursul din Paris		
13 iaimariu		
Renta roin&nă		04 |„	04 j
Loje otomane		44	
Firi «iov ijinu
hac Al Levy.
ROMÂNIA LIBERA
Un remediu eftin
Cine nu scie căt de tenace, cat de greii sunt de vindecat guturaele, bronchitele şi cele-alta afecţiuni de felul acesta, şi câte ciaiurî, căte siropuri şi cete alte medicamente tre-baescii întrebuinţate pentru a isbuti. Mal urniţi cine nuscie, că un guturaiu necăutat adesea degenerează in bronchita, ba câte o dată se transformă clrar pbtisia pulmonară.
Numeroase espeiienţe probează că gudronul de Norvegia curat şi biae preparat, are o eficacitate care mai că s’ar putea numi miraculoasă pentru a vindeca maladiele de cari vorbim. Gudronul curat nu se poate lua din causa gustului sSu'neplâcut şi a natureî sile vis-coase. Un farmacist din Paris, d. Guiot, a maginat a’l inchide in risce mici capsule de mărimea unei pilule ordinare. Nimic mai lesne de iDghiţit, capsula se disolvă şi gudronul lucrează repede.
Două sau trei capsule ale lui Guyot cu gudron luate înaintea mes-î, aduc o uşurare repede şi ajung mai adesea pentru a vindeca in puţin timp guturaiul cel mai tare' şi bronchita. Ast-fel se poate chiar opri şi vindeca plitisia bine declarată, in acest cas gudronul opresce decomposiţiuaea tuberculelor, şi, natura ajutând, vindecarea este mai repede de căt ’i-ar fi fost coi-va permis a spera.
N’am putea recomanda îndestul acsst re-mediudevenit popular, şi aceasta, atăt din causa eficacităţei sale căt şi a eftinătăţeî sale. In adevăr, fie-care flacon de capsule de gudron conţine 60 capsule. Tratamentul dar nu costa mai mult de 1 saii 15 centime pe zi şi te scutesce de întrebuinţarea ceaiurilor, pastelor, şi siropurilor.
Peutru a fi sigur de a avea adevăratele capsule ale lui Guoit, a exige pe «ticketa flaconului semnătura Guiot, imprimată in trei culori. Acest capsule, d’aiurea, se găsesc mai in toate farmaciele.
SK EB8&HH
MONOPOLULUI TUTUN ORILOR
TAR
De preciurile ou cari Regia Monopolului Tutunurilor va vinde tutunurile, cigările şi tabacuriie în cursul anului 1879, conform încheiere! Comisiunel de Arbitri, preveefută prin Art. 17 din Legea Monopolului şi Art. 90, 91, 92, 98, 94 şi 95 din Regulamentul de aplicaţie al acestei legi
I. Tutunuri streine turcescî
Qualitatea l-a Kilogramul............
>i 11-a	,,	................
II.	Tutunuri indigene
Qualitatea I-a Kilogramul..............Leî 12 50
II* cl ţţ ••••••••
111-a (rurală) ................
III.	Tabacurî streine
Din toate speciile şi qualităţile, kilogr. de la Lei 10 până la Lei 40.
IV.	Tabacurî indigene
Kilogramul lei u.
V.	Gigărî streine
De diferite specii şi qualităţî, bucata (cigara) de la 15 pană la 100 bani
VI.	Cigărî indigene
Bucata de la 8 Bani pănă la 15 Banî.
7?
15
Lei	50	—•
77	25	—
Leî	12	50
7?	7	50
77	5	—
me
iare magasin de marchităoie
sv.b firma
D. WEINBERG et C
Strada Lipscani No. 21, vis-a-vis de magasinul fin Bon marchs
Face cunoscut că a primit un mare asortiment in vase de porcelan, tuciil şi tiniehia precum şi o mare cantitate da sticlărie, oglinzi, paturi de Ier, scaune şi diferite objecte necesarii menagiuluî. — Preciurl foarte moderate.
HYG1ENA PELEI
SAVON
AU SUC DE LÂITUE
ED. Pili, PARIS
Acest săpun se deosebeşte prin unctiositatea pastei sele şi prin fineja mirosului seu. El răcoreşte pelea şi i communica ua frăgezime nepre-cuita.
Pe tempurile de ger pe langa acest săpun, trebueste interbuinţata şi pasta caHidermica.
Singurul Depositallu Aspasine! Mignot.
SE CERE
Pentru o maî bună distincţiune a pachetelor, Regia a stabilit pentru tutunuri următorul mod de impachetagiu :
^ „(Qualitatea l-a in pachete cu hârtie galbena Turcesc, j	2-a	„	„ albastra
j Qualitatea l-a in pachete tipar verde Indigene „	2-a	„	„ roşiu
3-a
»
55
55
55
maî mulţi lucrători de tipografie (com-positorî) cari sâ posede atestate in regulă. — A se adresa la Tipografia Ştefan Mihăleseu, in strada Lipscani No. 11—13.
VENZARE
Vie da 17 pogoane, bine lucrată in Valea Manti, dealul Cernătesî, 20 minute de staţia Valea CS-lrgăresoă; 6carete pentru i6le trebuinţele. Unelte şi boloboee de prima calitate. A se adresa strada Pitar Moşii No. 3.
,, negru
purtând fie-care pachet marca Ţerel şi preciul corespunzător cu greutatea dintr’ănsul.
Făcut astă-dl la 18 Decembre 1878.
No. 4769.
REGIA MONOPOLULUI TUTUNURILOR Controlor General	Director General
(semnat) Capeleanu.	H. O. L4k\G
Nil Ns 1 ST MIT LUI j FINANCBLOR Veţlut şi aprobat de Noi, Ministru financelor, conform Art. 97 din Regulamentul de aplicafiune al legeî Monopolului Tutunului,
Dat la BucurescI, 23 Decembre, 1878,
Pentru Ministru Financelor. (semnat) G. CANTACUZINO.
Director general, D. Protopopescu.
Ttnvij linii» t ttTTti >ti »rn 111 rnmTntTf
INJEC;!.UNE GiUAîAULT et C'f
MATICO
GRIMAULT &c, Cfi' pharmaolsti £
8, RUE VIVIENNE, PARIS
Exclusivmente preparată cu foiile Mati-conlul din Peruvia. Acestă injecţiune, şi au câştigată in puţină annî uâ reputaţiune universallă. Ea curariseşce in puţină timpu sculamentele celle mai rebelle.
DepotitU in principalele Pharmacil.
imnnuiim in
m
asthme
GIGARETTE INDIENNE
CU CANNABIS — INDICA
De GRIMAULT & Cie, pharmacişti la Paris
Este d'ajjunsu d'a aspira fumulfi Cigareteloru cu Cannabis indica, pentru a face se dispare asthmulu celfl mai violentă, lussea ner-vdssl, răguşeala, atingerea voceî, nevralgiile faciale, insomnia 51 pentru combatterea phthisiel laryngea, şi toate afTecţumile căiilorfl respiratăre. — Fie care cigarettă pdrti semnătura GRIMAULT 4 Cu.
Depositu in principalele Pharmacil
(L-S.)
S’A PIERDUT
DB PORTOFDtlB IUBI BOŞIB
Coprincjend. hărţii fără valoare, socoteli şi contracte in limba germană şi franceză
100 Ir. recompensa
găsitorului care ’1 va aduce in
sar Strada Colţei No. 58-vi
OTEL ATENA
DIN GIURGIU
situat in Piaţa Centrală, se recomandă pentru eftinătatea, curăţenia şi serviciul prompt.
Odaia cu 1 pat 2 fr,, cu 2 paturi 3 fr.
Pentru a cumpăra haine băbătescî confecţionate reemandăm renumitul magasin sub firma :
FRAŢII KOCS
PALATUL DACIEI
Avend mărfuri solide din fabricile cele rennumite PRECIURILE MODERATE
A 83 firi d’ur, alt magasin titalat Bizar şi a s» na ta bine numai la BAZAR de FRANCE No. 8.
|T AVIS IMPORTANTU
CEL MAI MARE MAGASIN DE
A se feri d’ua alt magasin titalat Ba -zar şi a se nota bine numai la BAZAR de FRANCE No.‘8.
ÎNCĂLŢĂMINTE pentru BARBATI, DAME şi COPII
NUMiT
W BAZAR
Strada Carol I No. 8 (Curtea-Veche).
Renumit pentru mărfuri fine, solide şi fasonate, remarcat pentru vexarea cu preţuri mal eftine de cât ori unde.
Se anuBţă acum cu ocazia sosire! a marilor transporturi de încălţăminte de t6mnă şi 6rnă de tot felul in fasonela	Haute	Nouveaute	şi	solid
efectuate de celebrele fabrice asistente: asemenea şi GALOŞI FRANCESI din renumita fabrică
Coiupagnie Nailonata a Pati^
Că rennmele ce am dobândit prin mărfuri bune şi preţuri SCăţlute, mă incuragiază d’a avisa că drept recunoştinţă, voiă	furnisa	in	viitor	măr
uri mal fine şi eu preţuri mal tftine decât in ocaziunile precedente.	Cu totă stima
».. m'eZTâ	Sfii* WKI8ERMA1V.
magai'U ti Viat Bazar şi a se noti bine numai la BAZAR de FRANCE
No- 8.
N.B. informat din csrcurî autentice că unii din concurenţii mei, vor să deschidă un magasin de încălţăminte sub numele de Bazar; atrag ateutiunea onor P. T. Public, d’a se feri fi’orl ce alt magasin aşa numit Bazar şi a se nota bine numai ia BAZAR de FRANCE sub firma subsemnatului
SAL. WEISHRIMAY.
Strada Carol 1 Nr. 8.
A sa feri d’uu alt magasin titalat | Baza- şi a se nota I bina numai la BAZAR de FRANCE No. 8.
OHREIAT
de la Sf, Gaorge viitor moşiile mel6 Ciupelni-ţa şi Trestieni ,iy2 oră departe e Ploeştî, împreună ssfi deosebit?,
Doctorul Turnescu.
137. Calea Griviţeî (Tiryoviste) 137.
in curtea Hot-IuM de Moscova.
MARE DEP0SIT
de
I
DE
ENGLESESCI
PENTRU
Sobele de fer şi de zid
şi necesarii li
FERAEII şi MACHINE
Arijend fără miros şi fără fum dupe cum se poate proba din atestatele ce posedă
Preciul 20% mai eften de cât Koks
D. Eanberger.
137. Calra Griviţeî (Tirgoviste) 137-
in curtea Hotelului do Moscotu.
Tipografia St. Mihălescu, Strada Lipiscani No. II—13. — Com. 6131
www.dacoromanica.ro
i5*, .ANIL III. — fNo. 486.
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI, 5 IANUARIE, 1879.
KOMANIA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Gapttala: i aa 24 ki, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
|b Biatricte: 1 «a 30 ici, 6 luni 15 lei, 3 Itmi S ki. in Stmmotate: 1 «o 40 ki, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. Apfl. LlURTAIi.
ŞTIRI TELEGRAFICE
— de prin ziarele streine —
Londra, n Ianuar fi. — Individul Madden, urmărit judecătoreşte pentru ameninţarea ce a făcut’o reginei, a fost prins şi aşe<J ;t in casa alienaţilor.
Se crede, oă eondiţiunile prin oare s’ar semna pacea intre lacub Cliau şi Anglia, vor fi fără de nici o indoială onorabile pentru următorul Emirului. ■
Berningham, 13 lanuariu. — A ars biblioteca institutului de Midland, care coprin lea şi cea mat mare colecţiune din operi’e lut Shakespeare.
Berlin, 13 Ianuarie. — După ce in ultimele zile s'aii mai făcut căte-va isgonirî, numerui total al celor espulşt iu urma legii socialiştilor este de 62.
Seraiewa, 13 Ianuarie. — Proveijănd catolicii şi ortodoxii, că cestiuuea agrară poate lua un desuodămîut fatal pentru ei, din causa influenţii celei croscende a nobilimeî mahomedane, aii decis iu timpul din urină să se impace unit cu alţii. In urma acestei împăcări o mare deputa-ţinne de catolici şi ortodoxî va pleca la Viena, pentru a presenta imperatuluî o petiţiune motivată in num le clasei întregi a agricultorilor.
Petersburg, 13 Ia uarifi.— «Monitorul guvernului» publică un ordin al ţarului, prin oare, pe baza unui esposeu al ministrului de finance, cu data de la 29 Decembre stil vechili, se dispune aflarea de mijloace care se modereze cheltuielile imperiului. Pentru acest scop se va înfiinţa o comisiune prea inaltă sub preşedinţi secretarului de st -t Abaza.
Tot «Monitorul guvernului» mai anunţă, că senatorul Alexandru Giers e numit agregat al ministrului de finance, iar senatorul Martinoff agregat al ministrului de interne.
Berlin, 13 Ianuarifi. — »Norddeutsche All-gem. Ztg.« scrie faţă cu limbagiul violent al ziarelor de Viena — cu privire la proiectul cel mai nou al lui Bismarck, că cu mult mal bine ar fi să se folosească acel zel la d> sbaterea ces-tiunilor austriace, de căt sî strice hărtia pentru căuşele Germaniei.
Foile de seară a le conservatorilor se esprimă asupra ideeî fundamentale a proiectului din cestiune in mod favorabil , dar nu cred, că se va priimi proiectul in forme redactată d 'acum,
Majoritatea membrilor din comisiunile consiliului federal, sunt dispuşi pentru introducerea monopolului de tutun.
Lui «Nordd. Allg, Ztg.» se depeşează din Petersburg. că nu se poate crede cu siguranţă, că contele Şuvaloff va fi numit ministru preşedinte.
Deputaţii liberalî-naţionall propun o anchetă asupra legii de usură (cămătărie).
Luxemburg, 13 Ianuarih. — Despre decursul boalel principelui Heuric se comunică următoarele :
Erî pe la amiazî boala se agravase foarte serios, friguri le se reintoarseră cu multă violeuţă, pe cănd buletinele de sâmbătă maî puteai! constata o micşorare in erupţiunile pelel precum şi
0	ameliorare generală. — Erî spre seară se reîntoarse boala iutr’un mod atăt de periculos, in eăt pe la 5 ore dimineaţa principele muri iu urma unui atac de creeri. — Membrii guvernului şi medicii, carii l’aîi căutat pe principele in decursul boalel, se afiail iu sala castelului
\ alferdauge, unde a bolit şi murit principele Heuric.
Biografia lui se poate resuriu ast-fel : Principele Heuric , admiralul flotei de Nederlanda şi mcoţutor al marelui ducat Luxemburg, s’a născut la 13 Iunifi 1820. El se căsători abia in una lui August a anului trecut, după o vădu-!,le y ® ai)1, eu o fată a principelui Friedrich -arol de Prusia, şi adică cu princesa Maria cea
[e i ,	® es^e ce^ maI bătrân frate al ac-
na ului rege domnitor in Holanda şi care ăucă U1 ® mult a luat in căsătorie pe princesa ma e Waldek, de şi el este destul de inain-m etate, iar socia sa are abia 21 ani.
Jw. ^ Ianuarifi.— Ie î seară la 8 ore s’a
1	tu observa uu fenomen de o rară frumuseţe, fncn caSDPra Hclvederului s’a arătat un glob
cu	foarte roşii, care esplodăîprodu-
Tn ? "Bn*t descărcăturiî unul tun. u benei detonaţiunea a fost auzită atăt
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : L* Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Mihaileson -	In Franci» : la SociiU
Etttxs La/fii & Qfiî, 8, place de la Boursc, Paris. — In Austria : Abonamente, Anonciuri si Reclam* la d. B. G. Poppovits, iurmsorul Curtei Rotnine, Stadt, Fleiscianarkt, i$, Vitm. — PenSru anunciuri, venind
din Germania, nu se primesc de cXt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri ■ .Alolf Steintr, in Hambar?
de puternică, in căt oamenii au fugit de prin oasele lor. Durata fenomenuluî a fost de trei secunde.
Graţ, 13 lanuariu. — După o eomunicaţiune oficioasă a lui «Tagespost» guvernului de Viena i s’a fost dat pană acuma maî de multe orî din Berlin spre inţelegere, că ar fi de dorit ca toate puterile să ia măsuri comune contra socialiştilor şi inoontra anarchieî. Guvernul de Viena ar fi respuns, că fiind destul de sigure legele esistente, in Austria nu e nevoe a se lua nici o măsură escepţiouală.
Paris, 13 Iaauariîb — Conferinţele private ale deputaţilor continuă a se ţinea. Pană acum nu s’a adus nici o decisiuue bazată p’o comună înţelegere. Foile radicale fac opoziţiune lui Du-taure, pe cănd organele republicane cele mari ad-moniază pe represent uiţi să uu substitue voinţei ţării voinţa lor propria.
Journal des Debats crede, că amuestia nu poate av a urmări periculoase. O purificare a întreg 1 administraţiunî este necesară
Serviciu! telegrafic al „României Libere”
— 15 Ianuarie. — 4 orc seara. —
Viena, 15 Ianuarifi.—Camera deputaţilor va incepe discuţiuuea tratatului de Berliu.
Patru zeci oratori s’afi inscris ca să vorbească.
Paris, 15 Ianuarifi. — • «Le Journal Oficiel» inregistrează astăzi numirea d-luî Chalhunel-Lacour, ca ambasador al Fraucieî la Beru.
D. Rosetti , preşedintele camerei deputaţilor diu România, nu se va duce drept la Madrid , ei la Roma.
Londra, 15 Ianuarifi. — «Daily News» anunţă că ministeriul austriac e aproape de a’şl da demisiunea.
(Havas)
A se vedea ultime scirî pe pagina 111.
Bucuresci, 4 Ianuarie.
Am arătat, m numerui de alaltă-ierl, pe-riclul de care suntem ameninţaţi, daca alegerile şi revizuirea constituţinniî se va face sub cabinetul actual. Şi cănd am vorbit despre aceasta, ne-am iutemeiat pe o relaţiune primită de la nişte bărbaţi serioşi din Moldova. Noi ne infiorăm, cănd gândim la cele ce se pot intămpla, daca obstinaţiunea celor din Bucuresci nu va inţelege gravitatea si-tuaţiunil.
Moldova, despre care ccî de la putere nu cam voiesc să ţină seama, este hotărită la o luptă disperată. Chiar onor. d. Rosetti-Teţcanu care s’a coborât din creierii munţilor, ca să lupte in contra ministerului Ca-targi, nu are incredere in făgăduelele date de guvern, căci mult a fost amăgit in speranţele sale dc bun patriot.
Nimeni nu mai crede in frasele, cu care acest cabinet s’a presentat inaintea corpurilor legiuitoare. S’a făgăduit intre altele respectarea libertăţii alegerilor; făgăduială sinceră din partea tinerilor, cari aii intrat in minister; dar nu trebue să uităm, că alegerile se fac sub deosebita privighere a ministerului de interne; că capul acestui minister este d. Brătianu, cu precedentele echivoce ale influenţei morale; că ministerul de interne are in mănă consiliele comunale, al căror primari sunt numiţi de dânsul, că ministerul de interne are pe prefecţi caii atunci sunt mai agreaţi, cănd deputaţii judeţului sunt favorabili esecutivel.
Să nu ne lăsăm a fi amăgiţi de vorbe. Cănd admiuistraţiunea ţării este pusă la or-dinile comitetului central electoral al partidului, libertatea alegerilor
care cel d’ăntăiu care \şî râde este cel ce ofăgăduescc.
Camerile viitoare ah o chiămire iusenmată in viaţa noastră de Stat, căci ah să impli-nească stirbiturile făcute de evenimente in constituţiunea de la 1866. Acele camere tre-buesc să fiă adeverata representaţiune a ţării, căci altmintrelea se va introduce in aşezământul nostru public un falş.
I). Brătianu, capul partidului, aşa numit, roşu, nu ne ofere de.tule garanţii pentru liberiatea alegerilor, şi de aceea nu voim ca duia-sa singur să preside la acest act politic al naţiunii.
Pentru că naţiunea intreagă este interesată a ’şî da cuvântul săii la reforma cons-tituţiunil, cerem un cabinet in care să fiă întruniţi represintauţil tutulor grupurilor politice din România, eară ministerul de interne să nu pună forţele administrative in serviciul nici uuuî candidat electoral.
Cănd vom avea acest cabinet, in care să fie representaţl şi roşii, şi centrul stâng, şi centrul, şi fracţiunea, şi liberalil-modc-raţî din Moldova, şi dreapta, atunci putem fi siguri că alegerile se vor face in condi-ţiunl serioase; că agitaţiunile din Moldova se vor linişti, că reforma coustituţiunil se va opera cu toate precauţiuuile trebuinciose.
Cerem această schimbare a cabinetului, in numele Moldovei, in numele celor mai mari interese ale românismului, cari pot fi periclitate, prin mănţinerea stării de acum a lucrurilor.
Moldova a avut mult a suferi de la administraţia roşiă; şi dacă, din cănd in cănd d. Brătiauu a luat in cabinet căte un re-presentant al Moldovei, aceasta a făcut’o numai sgre a arunca ca praf in ochii celor cari s’ar plânge de exclusivismul roşilor. Putem să dovedim orl-căud aceasta. Şi pentru ca să nu remănă vr’o indoială, n’avem de căt să ne intrebăm, ee Moldoveni ah fost in cabinetul d-lul Brătianu ?
înainte de resboiii erab in eabinet generalul Cernat, d. Docan şi d. Ionescu. Cine citesce aceste nume, nu poate da oare-care iesemuătate de căt celui din urmă ; căci la resboifi. adevăratul titular era d. Brătianu, care punea pe generalul Cernat numai să iscălească, ear la lucrările publice, era bietul d. Docan, care a fost asvîrlit acolo, numai ca o resplătire pentru alegerile de la Dorohoih. Cu toate acestea inainte de răsboiii, se aflaţi căţl-va Moldoveni in cabinet.
Dară in timpul resboiulul, dară după răsboiii?
In timpul răsboiuluî, singurul represin-tante sl Moldovei a fost d. Cogălniciuuu, care n’a avut nici o influenţă in administrarea ţării, ci, impus de evenimente roşiilor incapabili de a conduce oficiul de externe iu timpuri turburate, a lucrat numai in departamentul săii, spre a inlătura multele pericle ce se grămădiseră asupra ţării, din causa salturilor zăpăcite de la Parodim.
I)upe resboiii , singurul represintante al Moldovei ar fi d. Sturza, daca mal putem considera ca al Moldovei pe acest bărbat , cu multe merite personali, dar fără nici o influenţă dincolo dc Milcov ; şi apoi nu ştim, căt timp va mai sta şi acest bărbat in cabinetul d-lul Brătianu, pentru ca să’I aducă serviciele cunoscinţelor sale speciale şi ale unei activităţi neobosite?
Dar să presupunem că d. Brătianu nu’I va da cu piciorul, cum a dat la toţi cari nu aii voit să se închine la omnisciinţa sa; ne vom intreba atunci , ce represintă d. Sturza politicesce din Moldova?—Nimic.
In Moldava sunt trei partide saii grupuri iril , liberalii moderaţi ,
ectoral al uar- In Moldava sunt
www.dacoromamca.ro
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. IM, I leu; pe pag. II, 2lei; pe pag.i, 5 L Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepub'î.-aţi no se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Innertiani si Reclame, Redscfiunea nu e re;ţTorjs.abi!a-
cari aii întreţinut dinainte dc 1848 misca-carca naţională, s’au distins in divanul ad-hoc şi au urmărit cu ardoare unirea, şi in fine, de la 1866, fracţiunea liberă şi independentă.
Pe care diu aceste grupuri politice, el represintă on. d. Sturza? — Pe nici unul. D-sa nu e nici fracţionist, nici liberal, nici conservator moldovean. D. Sturza este un amic al ideilor d-lul I. Ghica , distins prin franeheţa şi prin curagiul cu care ăşî spune convingerile, şi inspirat in politica esternară de consiliele deputatului unguresc , d. Helfy
Nu voim a discuta acum opiniunile d-liu Sturza. Poate că dnia-sa are maî multă dreptate de căt toţi românii; dar ţinem a dovedi, că d. Sturza este o personalitate marcantă prin sine, dar care nu represintă nici un grup din Moldova.
Moldova dar, cu drept cuvînt, se poate zice, că nu este represintată in cabinet; Moldovenii aii dreptul să se plângă de es-clusivismul celor de la putere şi să protesteze in contra unul cabinet, care voiesce să hotărască, iu cestiunile vitali ale ţării de dincolo de Milcov, fără dânşii.
Aci nu mal este cestiune de partid, nici de preferinţe individuale. Dacă ar fi vorba de o stare normală, am susţine şi noi acest cabinet cu toate nemulţumirile ce ni li oca-sionează, căci stimăm şi chiar avem simpa-tiă pentru căţl-va din bărbaţii de la guvern. Este vorba de înlăturarea unui mare pericol şi, de aceea, conjurăm pe d. Brătianu, de a nu face să se mărească acest pericol, printr’uu egoism răii înţeles.
Rare orî unirea tutulor fruntaşilor ţării a fost necesariă, ca in aceste imprejurărl.
CRONICA, ZILEI
Aflam, cu multă mâhnire, că d. T. Stefă nesau, directorul scoaleî de comercifi din Bucu reştî, şi-a dat demisiunea din această sarcin onorifică.
Cauza acestei demisiunî ar fi refusul minis trului de a da scoaleî profesorii reclamaţi d noua programă, care organisase studiele acestu institut comercial, aşa in căt să poată da ţări comptabilî esperţi şi eomerciuluî oameni bin pregătiţi.
Seim că, căt-va timp, dupe fagăduiala fostu Ini ministru, d. Stefanescn, pusese la oale c cursurile noueî programe să se facă gratuit, aş, in căt şcoala luase un frumos avent.
Astăzi, amăgit in speranţele sale de autori tatea şcolară, d. Stefiănescu demisionează, căc nu poate suferi ca, sub direcţiunea sa, ace; institut să fie dispreţuit.
Ne-ar p rea reti, dacă profesorul Cantilli s’a arăta şi dansul tot aşa de nepăsător faţă c şcoalele profesionale, cura s’au arătat mal toţ predecesorii seî.
In urma Încetării din vieaţă a A. S. R. Pri cipeluî Enric al ţărilor de jos, Curtea Alteţei Lor Regale a luat doliul pe 15 <jile, cu incepe de la 2 Ianuarie corent.
Al. S. R, Domuul a acordat medalia de a> Serviciu credincios următoarelor persoane:
D-lul N. Tăruoveanu, şeful arhivist al eanc larieî consiliului de miniştrii.
D-luî A, Diamandescu, şef de biurou iu zi cancelariă, şi
D-luî V, Ionescu, directorul prefectureî Brăila.
Ministerul esprimă viuele sale mulţumiri societăţii de bine facere din Taşi pentru ostaşii ră-
ROMANIA LIBERA
uiţi, căci a bine-voit a oferi, spitalului militar din Iaşi, toate objectele ce a avut spitalul acestei societăţi, atăt in serviciu, căt şi in deposit.
După cum ne informează un abonat al nos tru din Brăila, maî mulţi cetăţeni notabili din acel oraş au petiţionat la cameră, cerend, ca, la votarea bugetului' ministerului de instfncţiuiîe, să se prevaejă o sumă şi pentru infiinţarea unui gimnasitt al statului iu Brăila ; iar banii ce cheltuesce astăzi comuna pentru intreţincrea gimnaziului deja existent, ea ei va intrebninţa la 'întemeierea unei şcoale de meserii.
Această propunere ni se pare foarte nemerită. In adevăr, (lupe căte ştim, gimnasiul din Brăila a dat pănă astăzi puţine semne de progres. A.-ceasta, graţie numai nestabil tăţei la care Taţi i xpus diferite consilii comanale , metamorlozAn-du-1 pe de o parte, dupe bunul lor plac, canei din gimnaziu iu scoală comercială, când viceversa ; iar pe de altă parte, punend şi scoţind profesorii, dupe capriţiil şi colori politice. In interesul instrucţiuneî, este de o mare necesitate, ea statul să ia acel gimnasiii din manele autorităţilor comunale , şi a’l conduce şi întreţine sau singur , sail obligând pe comună să contribuiască cu ceea ce cheltuesce actualmente.
Atragem atenţiunea D-luî ministru al instrucţiuneî asupra acestei propuneri, şi nu ne iudoiin că d-sa va stărui să fie luată in serioasă cercetare de ou. adunare a deputaţilor, care peste cu-rînd va fi chiemată să voteze bugetele,
Ni se spune, că in noaptea de 2 spre 3 Ta-nuariu, s’a găsit, in culoarea de Verde, un om mort, cu capu gol şi in papuci.
De curând a apărut o broşură, intitulată o opinie politică, de d. N. R. LepădăteScw, doctor in sciinţele politice şi administrative.
După ce arată relele de cari suferă actuala organisaţie a statului nostru, autorul propune ca mijloace de îndreptare: 1, modificarea actualului sistem de repartiţie a censului, impărţin du-se colegiul 1 de alegători in două părţi, unii plătind de la 1.0,000 1. in sus, alţii de la 3000 —10,000 1; 2, crearea unui consiliu de Stat.
«Monitorul» publică decretul, priu care se aprobă transferarea reşedinţei prefectureî judeţului Silistra Nouă şl a poliţiei de clasa T. din acel judeţ, de la Raşova la Cernavoda. Asemenea se fixează reşedinţele celor doue plăşî ce compun acest judeţ: aceea a plăşiî Medjedie in oraşul Medjedie, iar a plăşiî Silistra nouă in satul Ostrovu. Tet de odată se desfiinţează poliţia de cl. II din Cernavoda.
DIN AFARA
Le «Temps" şi resboiui franceso-german de ia 1870.
Intr’un articol de fond din le «Temps", organul d-luî Waddington, ministrul de es-terne frances, citim intre altele:
Unele ziare s’au ocupat in zilele, din urmă cu un articol din »Nat. Ztg.« din Berlin, care vorbea despre nişte ipotese iu privinţa uneî re-
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE
C £ ID 01C 0 MEDIA NI
(UEMAEE ŞI PINE)
La mulul seă, Potier se simţi foarte linguşit de bunul gust şi de laudele d-luî de Talleyrand care se făcea aşa de modest, pentru a şti să’l laude maî bine ; dar sentimentul gratitudineî ce’î inspira această linguşire, nu fu destul de viu pentru a’l opri de a ataca iacă o dată pe orgoliosul diplomat, căruia eî păruse uşor să se lupte cu un comedian de spirit.
—	D-le, zise el marelnî seguor, cunosc toate actele d-nieî tale comice; te-ani veijut de multe orî iu teatru, voiam să zic pe tronul varietăţilor. Aş putea, indată mi se pare, să’ţî aduc aminte titlurile, dialogul repertoriiiluî .d-tale ; şi dacă rae mir de ce-va aducendu’ml aminte de creaţiunile d-tale dramatice, este că ţî-a plăcut să figurezî intr’o tragico-couiedic foarte tristă, foai’te dureroasă, care s’a jucat la Paris acum căţî va auî.
Cănd, monsignore, intrebă principele cu oare care aparenţă de curiositate reală ?
In 1814.
—	Titlul piesei ?
trocedărî a Alsaţq-Latavingieî la Francia. Nu trebue să maî repetăm, ca o atare discuţiune noue ni se pare copilărească şiincat-va chiar nesănătoasă; opiniunea pulilică nicî nu s’a preocupat mult de această împrejurare şi noî incit nu ne oprim la ea.
Apoi organul continuă :
Ce am zice noî la aceea, cănd ziariştiî din Berlin ar scrie, că desastrele prnsiaue din 1805 de la lena, Auerstădt şi mersul, triumfal al armatei francese pănă la porţile de la Kbnigsberg nu ar fi de căt urmarea uneî »surprinderi/ a unuî capriciă din partea zoiţeî resboiuluî? Sa ne scăpăm odată de această vanitate ridicolă! Noî am fost bătuţi la anul 1870, de oare ’ ce am fost comis greşelî peste greşelî, ăutăiă sub raport politic apoî in operaţiunile noastre militare, de oare ce imperiul declarase resboiui fără nicî un motiv drept, el intrepriuse fără de aliaţî, fără de a avea pentru marele ivsboitt generali formaţî, fără de al fi condus cu pnterî suficiente,
Acesta este adevărul şi trebue să avem cuta-giiil de al mărturisi, in loc de a ne amăgi cu vorbe goale şi eu motive aparente şi de a imputa soarteî aceea ce nu a fost de căt vina nostru, vina tuturor, a guvernulnî ca şi a naţiuneî căcî naţiunea avusese slăbiciunea de a’şî da din manele sale hotărârea propricî ursite.
Negocierile intre Bismark şi Vatican.
«Times" primeşte din Roma mai multe importante informaţiuni in ce tiunca acesta.
Cel din urmă pas in negocieri, este dupe ziarul engles, e o scrisoare a cardinalului Nina către principele de Bismark, la care acesta incă nu a răspuns. Spre a se face cu neputinţă orî ce intrigi, prin cari s’ar putea compromite sau împăratul sau papa, s’a pus la cale, ca negocierile să nu se mai urmeze ca pănă aici pe cale diplomatică ci direct intre principele cancelar şi intre cardinalul Nina, pe cale confidenţială.
Principele Bismark, sfărşesce «Times,« este foarte amabil in atitudinea sa şi condus de cele mai patinice şi concilietoare in-tenţiuni faţă de biserica catolică.
Resboiui afgane englez.
Trupele englese au ajuns deja inaintea Kandaharuluî şi poate in ceasul acesta aii şi intrat in el. Prin faptul acesta, partea a-pusană a Afganistanului este iu stăpânirea Englezilor, şi Afganistanilor le c absolut cu neputinţă de a mai continua ostilităţile.
Ajuns intr’o situaţiune atăt de critică, lakub Khan incă ar fi pe cale de a părăsi patria sa şi de a merge pe urmele tatălui seu. încăpăţânarea acestui fiu al emirului, mai inainte atăt de prieten englezilor, se atribuc influenţei rusesci. Dificultăţile cari nasc din -împrejurarea, că el nu voiesce a pacta cu englezii, sunt intr’adevăr foarte grave şi de o întindere neprevăzută. Afganistanul, neconciliat prin o pace formală şi definitivă, va forma pentru Indiile engleze mereu un cuib de vespi, care nu va putea fi ţinut in pace de căt prin o armată do
ocupaţiune permanentă din partea Angliei, cea ce nu va opri insă pe deosebitele seminţii a le Afganistanului de a inenrge mereu in posesiunile englese, sad de a nelinişti şi cihar de a nimici parţial garnisoncle englese.
Considerată din acest punct de vedere, situaţi unea englezilor iu Afganistan apare, cu toate succesele lor militare, foarte nesigură. Să mai adăogăin şi posibilitatea uneî schimitări eventuale in atitudinea Rusiei,— şi această .nesiguranţă ni se va presinta intr’o lumină şi mai vie şi îngrijitoare.
Negocierile ruso-turce.
In fruntea tuturor ştirilor cari vin din peninsula Balcanilor sunt de a se pune astăzi informaţiunile despre starea, in care se
află negocierile turco-ruse, privitoare la încheierea păceî definitive. Asupra acestora «N. fr. Presse" scrie:
După toate aparenţele nici in această cestiu-ne nu merg trebile cum se cade. Dişcuţimiea se invîrtesee anume Împrejurul a doue puncte : împrejurul desdannăroî cheltuielilor dc resboiu şi împrejurul cestiuneî garanţiilor. Rusia cere să i se dea ca garanţie pentru cheltuielile de resboiu, pană la plata definitivă , nişte porturi turcescî din marea Neagră. Ea se refere in această privinţă, ca la nu precedent, la conven-ţinnea anglo-turcă pentru insula Cipru, şi zice, că ceea-ce s’a făcut Angliei se poate face şi Rusiei.
Analogia este falsă. Convenţiiuua pentru Cipru. a urmat la 4 Liniă, aşa dar inainte de Încheierea păceî de Berlin. Prin cea din urină s’a stipulat insă categoric, că Turciei nu i se poate cere nicî o garanţie teritorială pentru plata desdaunăreî de resbel.
Ce privesce garanţiile Rusia cere, ca Poarta să se îndatoreze şi lege faţă de Rusia şi prin un act special afară de tratatul de B rlin. Poarta din contră asigură, că tratatul de Berlin este o inroială europeană, care obligă de o potrivă pe toţi semnatarii. A da acesteia o putere deosebită prin o nonă eonvenţiune relativă lu contrahenţî, Poarta crede că ar fi un lucru de prisos.
Poarta are dreptate, observă la sfîrşit «N. fr. Presse». Ea se pune pe tărîmul internaţional, pe cănd pretensimiile Rusiei sunt in con-ţradicţiune cu tratatul de Berlin. Gestiunea a fost supusă ambasadorilor marilor puteri semnatare pentru hotărîre, şi Germania să’şî fi oferit bunele sale servicii pentru dobândirea uneî in-voielî.
Rumelia orientală.
In cestiunca inlocuirei armatei rusesci de ocupaţiune in Rumelia orientală, prin o armată de ocupaţiune alt-fel constituită , s’a luat deja hotărârea preliminară. Comisarii europeni aii decis anume, m unanimitate, că indată după retragerea armatei rusesci, Rumelia orientală va fi ocupată de către trupe mieste europene.
O dificultate se ivi la luarea acestei hotăriri. Anume daca armata turcească va putea ocupa imediat după retragerea ruşi-
lor acele puncte întărite din Balcani , lu cari tratatul de Berlin eî prevede dreptul de a ţinea garnizoane. Delegatul turcesc din comisiune stărui mult pe lăngă csccutarea acestui drept. Contradicţiunea-- şi ăncă cea mai hotărâtă—veni insă tocmai de unde se aşteptă mai puţin: Delegatul englez, Bir Drummond Wolff, combătu anume această idee, zicănd că bulgarii sunt ferm hotărâţi de a numai suferi cu nici un preţ restaurarea căt de parţială a stăpîniroî directe din partea Turciei. Membrii comisiunei ar ii adoptat acest fel de amandameut a delegatului englez. Ceea-ce nu s’a stabilit ăncă, o daca strimtorilc Balcanilor vor fi ocupate de miliţia bulgară—cum vrea Bir Drum-mone Wolff—sau dc armata miestă europeană, cum vreau cei-lalţî delegaţi afară de col fus, şt care ar fi şi. proeodcreaî cea mai nemerită şi mai asigurătoare.
Pesîilenţa neagră.
Intr’unul din numeri! trecuţi am fost împărtăşit o ştire transmisă dc «Tagblafct" din Viena, despre isbucnirea peşti leliţei in guvernamental Astrahan din Rusia. In acelaşi ziar cetim, cu data de 13 Ianuariu:
Guvernul caută, pe căt poate , să liniştească opinia publică, şi iu virtutea unuî ordin din fl 1. e., nicî unuî ziar iiu’î este iertat a publica inforniaţium din ţinutul, epidemiei; numai «Ziarului oficial» eî este eeservat acest drept. Acestea me.snrî insă nit aii avut efectul preeugetat, şi in urma acesteia frica a crescut şi maî cumplit. Serisorî private şi persoane, carî se refu-giaseră la Moscna şi Petersburg pe drumul fe-r.it Grase-Zariziii, inainte de ce se oprise comunicaţia pe acesta, anunţă că, Femeia neagră şi-a -început călătoria şi că frumosul oraş comercial Zarizin, dimpreună cu 28 localităţi din jur, sunt cercetate de pustiitoarea pestilenţă. Ba un ziar din Petersburg publică laconica dar sdrobitoa-rea ştire, că in Saratow ăncă au avut loc casu-rî de îmbolnăviri.
Toate raporturile şi vestii? sunt de acord, că epidemia înaintează cu paşi gigantici şi că deja a trecut Volga. Din nenorocire trebue să dăm o deplină credinţă asigurăreî, că ţinutul peste care se întinde epidemia este deja de 600 de verste.
D’ALE SCOABEI.
Recomandăm d-luî Cantili următoarea scrisoare, primită din Craiova, cu siguranţa că duia-sa se va interesa de soarta învăţătorilor.
Craiova, 30 Decembre.
Domnule redactor,
Ştiind, că dv. vă, interesaţi de instrucţiune şi de soarta învăţătorilor, ve rog bine-voiţî a insera in stimabilul dv. ziar, «România liberă», următoarea faptă petrecută la ministeriul ins-trucţiuneî publice , şi aceasta maî mult spre a sti învăţătorii copiilor poporului roman ce rc-comp -nsă Sî aşteaptă, cănd in capul acelui ministerul se află oameni, a cărora lege este, aşa voiţi, aşa fac.
Nobilul interlocutor ei Întinse mâna cn cea maî mare graţie din lume şi eî zise : Adio, d-le Potier ; cire din noî a fost bătut ?
— D-v., monsegnore, dar nu e pentru prima oară cănd v’aţî lăsat a fi bătut!
După puţine zile, o nouă dinastie inlocuia viţa Burbonilor, şi d-uu de Talleyrand reapărea la curtea Englitereî in calitate de ministru plenipotenţiar al curţii Francieî.
D-nu de Talleyrand şi Potier se intălniră incă o dată in mijlocul unuî drum mare ; eî erau amândoi in trăsură, gata pentru a pleca intr’o călătorie teribilă şi misterioasă, pe unul el ducea sa’l îngroape la cimitirul Pere-La-cliaise; pe cel lalt el duceau in beciurile din Valeneay ; fără îndoială, eî se recunoscură şi se salutara diu fuud.ul cosciugelor lor : dacă morţii vorbesc şi astazi ca altă dată, aşi voi să şti8 ce cuvinte fură schimbate intre aceşti doi iluştri cu: înedienî!
(Tcnducţiune de d-şoara Luereţia O)
, — Otelul din strada Săriţiil-Florentin !
D-nu, de Talleyrand înţelese că adversarul seu revenise la subiectul convorbireî lor printr’o nouă cale: ,el aşteptă in tăcere, liotărît fără iu-(loială de a goli paharul pană in fund.
— Urăsc ac. astă piesă, urmă actorul pari-sian, rolul- d-tale erea nesuferit, o mărturisesc, dar aî adăogat poate la ceea-ce crea straniii, ingrpzitor şi indrăsneţ ; erea mi se pare vorba de un domnitor puternic, care cade, de un negociator iscusit care el-a părăsit după ce i’a ado-r..t, de un politic care sacrifică o datoria unuî fapt, nn principiu unuî eveniment, interesul u-iinuî ţeran interesuluî uneî persoane, o naţiune întreagă cător-va ingraţi sari streini... A ! d-le Potier, ce rea comedie ! Şi ce ciudat rol aveaî!... Nu trebue să arăţî nicî o dată poporuluî, pe scândurile unuî teatru, spectacolul unuî om, care, vrijend că se perd speranţele canseî comune, se amestecă in triumfurile uneî părţî contrarie. in loc să se retragă in tăcere!
D-nu de Talleyrand se sculă, fără îndoială, ca să nu maî amjă nimic.; şi cănd eşî luă cărja, valetul seu se arătă pe pragul uşeî şi eî dete ultimul număr din monitor, sosit de un sfert de oră in Orleaus : erea lyonitonil din zioa de 26
luî Potier, acest ziar este destinat Ex. Voastre.
D-le Potier, răspunse artistul, fiî bun de el citesce pentru mine... şi pentru d-ta, clacă aceasta te interesează... te ascult.
D-nu de Talleyrand deschise foia ministeriala, dar iudata ea ei cadu din mană : vechiul consilier al luî Ludovic XVIII citise fatalele ordonanţe ale luî Carol X!
După căte-va minute, el se întoarse către Potier, preiăcendu-se că fee înclină :
-T- Monsegnore, plec indată la Paris; vechiul teatru al succeselor m-lo mă cliiamă, şi voi8 consimţi poate sa apar intr’o mare solemnitate dramatica, voesc ca aceea sa fie ultima mea creaţi une.
-— Rolul d-tale, va li frumos?
—	Me voia sili să’l fac strălucitor pentru mine şi folositor pentru alţiî.
—	Cum asta ?
—- Veţî sti maî târziu.
Şi care o noul cap de operă care va des cliide cariera d-tale dramatică :
—	O vor numi poate, Revoluţiunea diu 1830, D-nu de Talleyrand făcu căţî-va paşî ca să se
iudată peruca, deco-impruimitate ; alergă ceru ertare de in-
retragă; Potier eşî aruncă raţiunile şi manierile sale luiiu 183Q.	[ inaintea principelui şi eşî
Buu.vgmuv, ;.ii!;ii i www.flRCflrnmanicfl.rQ
iHHînmm 1 ■"""
Domnule redactor, istoricul acestui fapt g’a petrecut in modul următor :
Acuma doi ani (77, in Aprilie), C. Constanti-neami, institutdrele de clasa I şi 11 din Craiova, s’a strămutat de fostul d, ministru Chiţii, la Oămpu-lnng (fiind-că nu era atunci loc vacant la Dorohoî, ori la Ismail!!) , şi d’acolo după multe stăruinţe şi cheltuieli la Slatina; eara in locul lui la Craiova s’a adus un alt institntore, anume d. V, lonescu , fără nici o causă binecuvântată, do căt poate numai spre a reshuna pe nepoţi, şi aceasta o înţeleg numai cei cu musca pe căciulă. Amândoi aceşti in&t'tiitorî ah protestat, şi ui.af c.u seamă Coustantineanu, in contra acestei strămutări ruinătoare (ba incă onor. d. deputat Gheorghiu a interpelat pe d. ministru Cliiţu in cameră), ce o consideră ca o pedeapsă, strămutându-1 din Craiova, şi ca o degradare puneiidu-1 de la clasa II la I. La 77, iu August, făcendu-se o catedră vacantă in Craiova Oonstantiueanu a cerni reîntoarcerea lui acolo, unde eşî are casa şi pe mama sa foarte betră-nă şi bolnavă, şi onor. consiliu permanent al instrucţiune!, veijend nedreapta lui strămutare, a opiniat să se permute ; d. ministru insăare-fusat, şi Constaiitineauu a rămas să mai aştepte altă ocasiune. La 78, Februariu, făcendu-se iarăşi loc vacant, Coustantineanu a cerut din nou permutarea, şi onor. consiliu a opinat ca şi ăn-tăî : ca să se întoarcă Constantineanu la locul seu; nenorocire in-ă că d. M. Chiţu, care credea poate că nepoţii nu Sunt destul de re-firanaţî, refusă şi acum şi Coustantineanu a remas să tot. caute ocasiî, adică să tot vie la Bucureşti, sa petiţioueze, să stăruiească pe la uşile ministrului şi să postească zile intregî, ca să se învrednicească a vedea neîmblânzitele feţe : a d-luî ministru sau a d-luî director, şi in fine să se ruineze cu clieltuelile drumului, şi alte cheltuieli; ce din nenorocire le ştiu maî bine numai ceî ce au avut păcate să aibă aseminea trebuinţe. La 78, Decembre, se face iarăşi loc vacant ia Craiova. Constantineami cere acest loc, consiliul opiniază pentru a t'eia oară ţransferarea lui, şi remăne să se aprobe de noul ministru, d. Cantilli; dar tot nenorocire şi acuma, căci d. ministru, in loc să se intereseze d’a se informa cu sinceritate de la consiliul permanent , şi să vadă, ea in contra lm Coustantineanu care a fost permanent de la un loc la altul şi degradat, nu se alia nici un act de acusaţie, ci din contră, laude şi mulţumiri publice, se informează din contra de la d. director Ştefânescu, şi d. ministru după aceste încredinţări false, respinge opinia consiliului şi dreapta plângere a lui Con-staniiueann; ba incă d. director Ştefănescu el ameninţă cu destituirea, dacă va maî stărui acere locui seu (atăt maî trebuia, ca să fie aplicata justiţia in toată libertatea!). Şi fiind că păuă aci d. fost ministru şi directorul seu lucraseră tureesce, nu era reu să termine tot turceşte, adică cu bătăii la tălpi orî maî sus, după cum se făcea de Arnăuţî in timpul Fanarioţilor.
Domnule redactor, care va fi fost dreptatea s.m raţiunea fostului ministru Chiţu, nu ştiu de căt ştiu numai şi ve asigur, că incontra acelui institntore nu se află vr’un act de nemulţumire orî vre-o plângere din partea niuî unei autorităţi sau particular, ci uumaî mulţumim publice diu partea celor iu drept, pentru stăruinţa, metoada şi activitatea ce pune in împlinirea datoriilor sale, după cum onor. consiliu peimauent a vecjut diu actele depuse in onor, miaisteriu. O! daca aceste acte s’ar fi are ta t cu sinceritate şi s’ar fi spus noului ministru că strămutarea şi străgănirea acestui institntore n’a-ost de cat o meschină persecuţhine, sunt sigur că. d. Cantilli care este foarte drept, nV fi făcut aceasta nedreptate cu 'acest instîtutore ce Sa l l”ua* cu totul prin otelurî şi cu drumurile Şi a plecat cu lacrămile pe obraz, blestemănd, \'u nu ^iQe cuvântând dreptatea ministrului mstuicţiiineî pubiice, şi recompensa ce i asteâpt, Pentru iniplinirea datoriilor lor, căml in capul acestui ministeriil se află oamenî cu faţa poso-•uorătă şi cu sufletul negru, ca L). .Ştefănescu, nţ legeni această dreptate strâmbă din partea .	*'"t'11) cacî este foarte liberal; dar nu
biţeh'gom cum I). Cautili să nu asculte şi plău-M'iile eeltu persecutat şi nedreptăţit, căcî ce poate ii alta causa acestei strămutărî ruinătore V
'.osebit de aceasta, d. Cliiţu e oltean, şi ol-caini cate o dată, după cum zicea d. Cliiţu, nu ?he multe'’ norocire insă că nu toţî oltenii aii asemenea perioade, cănd nu ştiu multe, ca d.
bţu. Oltenii ceî adevăraţi au fost tot d’auna anienî ele omenie şi buni patrioţi, dar să vede • 'îţu, nu este de ■neam d’al nostru. A-
J* tfde’ ‘J'l® redactor, faptul istoric, şi rene ca elv. să biue-voiţî a da veridictiil; iar
ROMANIA LIBERA
pana atunci Constanţiîieaim să postească şi să sc roage lnî Dumnezeii, ca să lumineze şi să îndemne pe d. M. Cautili a îndrepta relele de cnre sufere şi învăţătura şi inveţătoriî.
W.
arena ziarelor
Romanul publicând o dare de seamă cronologică exterioară, in care consemnă toate faptele politice maî importante, întâmplate in cursul anului 1878 in lumea intreagă, tace iu primul seu Bucuresci o ochire generală asupra totalităţii acestor fapte.
Tmvpul comentând căte-va pasage din corespondenţa, ce s’a ţinut maî in zilele din urmă intre marchizul de Salisbury şi d. Layard, ambasadorul Englitereî la St. Pe-tersburg,—face să resulte, că guvernul englez şî-a perdut orî-ce ilusie, in privinţa c-secutăreî convenţiei de la 4 Iunie, şi că nu maî are nici o speranţă de îndreptarea împărăţiei turcesci.
Presa schiţează lucrurile de caro au să se ocupe camerile, in scurtul timp de existenţă ce le maî remăne. Intre actele , stă-ruesce a demonstra importanşa ce vor avea viitoarele alegeri pentru camerile de revi-suire, semnalează oare care sgomote , cum că guveunul ar fi voind să influenţeze in alegeri, şi termină sperând că toţî alegătorii vor fi uniţi pentru ca alegerile să remănă libere.
VARIETĂŢI
Descoperire astronomică. —- E cunoscut că astronomia, zice »Norddeutsclie Allgemeine Zei-tnng, n’a putut respunde incă intrebăriî, deaeă trebue să se admită, cu siguranţă, esistenţa uneî sau mai multor planete rotătoare intre soare şi mercur. In maî multe răndurî s’a căutat să se afle in corpuleţele întunecoase, rotunde şi cu margini bine pronunţate, ce se vedeau trecând prin discul solar şi carî nu rare orî aii fost observate de zelosiî astronomi (ca Weber de es.), realitatea astor fel de stele. După Wolf, Levtrrier şi Delaunay, I. C. Watson, cu ocasia completeî întunecimi de soare de la 29 Iuliii, a descoperit done steluţe d’a patra mărime, in apropierea soareluî, carî au fost numite planete intermercuriale, Gaillot, ţinând compt de această descoperire, a trimis, in Septembre, academiei de sciinţe din Paris opinia sea asupra observaţiunilor făcute in această privinţă. Din conclusiunea asupra cercetărilor distinsului astronom vienez, Dr. Ritter de Oppolzer, lucrul câştiga o însemnătate capitală. In adevăr, prin zelul şeii neobosit, acest învăţat reuşesce a obţine o determinare asupra drumului corpurilor întunecoase din apropierea soareluî, basendu-se pe observaţiunî nouî şi pe acele ale luî Lever-rier, determinare ce nu numai pune in armonia totalul observaţiunilor făcute, dar arată tot de o dată foarte micî diferiuţele celor din urmă ast-fel, că trebue să conchidem pentru cea maî mare verosimilitate, că aceste observaţiunî se rapoartă la o constelaţiune pană acum necunoscută. Se pare, maî departe, că planeta d-luî Watson nu e identică cu corpurile cosmice descoperite pe cale cu totul analitică ale d-luî de Oppolzer.
sgăiţî, ca şi cum ’î-ar fi căijut luleaua in Dunăre. La o altă parte se observă un fel de public, care, salutând anul noii 1879, întinde neşte mănî atrofiate după simbnriî de ciraşe — pardon ! după neşte monete ce es de sine, iar nu cad din corn, căcî lipseşte cornului pănă şi po-ziţiunea înclinată.
Daca e ceva, ce să nu fie răii, este observarea că despotismul nu se bucură de anul 1879, dar despre ilustraţiune trebue să zicem, că Dacă n’aî ştiut să văpseştî,
Să nu te fi apneat să mănjeştî.
Noi nu suntem contra ilustrărilor de felul costumului luî Adam, dar desaprobăm o figură, care insulţi proporţiunea anatomică a părţilor corpuluî. In figura Ghimpelui persoana repre-sentata are neşte mănî m »î atăt de lungî ca şi picioarele, un caz ce nu se iveşte de căt nu maî la urangutanî, şi in general la maimuţe, nici de cum insă la oamenî, şi cu atăt maî puţinî la ilustraţinnî de figurî artistice, unde se permite escesul de frumuseţe, precum vedem la figurile clasice antice, unde p. e. nasul are odirecţiune paralelă cu coloana vertebrală, iar nu căru, cum e anul 1879 al Ghimpelui.
Speram, că Ghimpele intrând in al XX-lea an al vieţei sale jurnalistice, primul seu numer ar fi trebuit să dovedească maî multă maturitate, dar cu întristare ’l vedem progresând pe calea racul uî.
ui interesul uneî jurnalisticî umoristice brie redactate să dorim Ghimpelui un an maî puţin căru, de căt cum şi l’a dorit singur!
Micropornil aplicat la metereologiă. — D. de
bossi a întrebuinţat mierophonul spre a distinge sgomotele suterane, Espeneţele sala au fost făcute la vesuv şi la solfatarul dela Puzzole, unde sgomotele sunt foarte duse. D. de Abbadie, co-nnuncănd academieî de ştiinţe din P,ris nota d;llŢde Rossb spune că in India sunt căutători de sorgmţî, carî reuşesc foarte adesea in a arata focul suteran pe unde trece apa^ aceştia se culcă pe păment şi ’şî ba-sează judecările lor pe simţul a-zuluî devenit^ foarte sensibil prin puterea eserciţiuluî.
8unt căţî-va anî de cănd d. M. Maxwall. Lyte, cu ocasia unuî cutremur de pămînt la Bagneres de Bigorre, avu ideea de a pune pe pămînt un fol de stetkoscop enorm şi putu ainji cu modul acesta, pocniturile terestre. Era i\-s.erJat *“sa d*biî de Rossi d’a ridica aceste practicări pana la înălţimea uneî sciinţe.
NOTIŢE LITERARE Liscr ca şi Şcoala, No. 1 cuprinde:
Anul nou. Iv staurarea comitetelor şi epitro-piiloi parochiali. Direcţiunile rele in educa-ţmne.—Sănţirea uneî biserici.—Către anul nou 1879.—Diverse.
Convorbirile Literare, No. 10 are acest suma-riu : Epoca fanarioţilor, documente istorice adunate de Eudoxie Hurmuzachi, de I, Slaviei (urmare).-Epistola III, către N. Crane , de Iacob Negruzzi.—Bocetele populare la romani, studiu de Tli. I. Burada.— Lapuşneaim-Vodă, tragedie in cincî acte de S. Bodnărescu, (urmare).—Scrisori ale luî Iliade Rădulescu către Costachi Negiuzzi, Poesii de A ictor Ilugo şi Beranger trad. de P. V. Grigoriu.
Familia No. 97 cuprinde :
Text: Barbu cobzarul (novelă orgiuală fine). — La Elena (poesie).— Mărita* ă şi totuşî fără bărbat, (roman american, urmare). — La * * (poesie). Gonversare cu cetitoprele. — Un cliip de eărciumar. — Literatură şi arţî.—Biserici şi şcoala. — Ce e nou? — Flamura luî Ilyrnen. —
Ghimpele Nr. I. — Primul numer din Ghimpele (ziar umoristic, anul XX-lea) aduce o ilustraţiune represeutăiul anul noă 1879 ca o persoană jună, desbrăcată şi cu mască la ocliî, care călare cccbivoc pe un tun Krupp, varsă din un corn fiorî, spice, monede şi instrumente de ştiinţă, iar dupe sine aduce arme, drept siniboale, pentru antinaţionalism (!) socialism (bis), nihilism şi bombe-orsini. Se maî observă şi o figură ce pare, că ar representa revoluţiuuea sau reaeţiunea, prin un monstru demn de fantasia mumă. Pentru ceî cariî n’au văzut această ilustraţiune — dar care am dori ca să o vază fiecare, cumpărendu-T anume — suntem datori a le spune, că ilustraţiune a representa şapte trunchiuri de şerpî cu neşte capete ca de raţă, cu două aripî ca de liliac şi cu două picioare ce nu sunt de căt neşte caricaturi, din carî una are 4 şi alta 5 degete-ghiare. La o parte
Poşta redacţiuniî.
Ilustraţiune: AATIchein iii regele Holandeî şi princesa Ema Waldeck-Byrmont.
No. 98 cuprinde:
ifcxt: Alteţeî S. R. Doamnei (poesie). — Literatura romană iu 1878. • - Măritată şi totuşî fără bărbat. — Reuniunea femeilor romane din Braşov. — O nouă reuniune romană de căutări. Diverse: Literatură şi arţî. Biserica şi şcoala. Societăţi şi institute. Co e nou ? Suvenirea morţilor. La finea anului:)
Ilustraţiune: Muncasi şi Passavanti.
Serviciul telegrafic al «României libere”
16 Ianuarie. — 9 oro dim.
l’tiris, 15 ianuariu. — D. Martel, candidatul stângelor reunite, a fost ales preşedinte al
D. d’A lulifi’ret-Pas-obţiuutSt voturi.
jos se observă monarchia absoluţii, cu o fisiono-mie d’un neamţ de 100 anî şi1
Senatului pryi 1513 voturi.
www.dacoromamca.ro
Ministerul va citi programa sea.
măne, înaintea camerei, (llavas).
In cursul carnavalului acestuia se vor da in
SALA THEATRULUI
NAŢTONA L
MASCATE
şi anume in serele de Sâmbătă, 6, 13, 20, 27 Ianuariu şi 3 şi 10 Februariu. Orchestra complectă a poreî Italiane sub dirigiarea
1 '-luî Ludovic XViest şi mustea militară, vor esecuta ariile de dans cele maî nuov şi cele maî in renume.
BIBLIOGRAFIE LlBRARiA SOCEC & Comp
(Buoiuvacî, Ciilea Victoriei No 7)
Au eşlt de sub tipar:
Calendarul american pentru notiţe pe a
nul 1879 Le! 1,50.
Constantinescu Dr. B. Confesiunea ortodoxă, un voi. ia 8°, Lei 2.
Creţescu Al. Comentariu asuprii lege! de lectorate din 18CG ediţiunea 2-a conţinând şi legea interpretativă din 22 Aprilie 1878 un voi. in 8° lei 3.
De vemjare la toate librăriile:
. AI CARTE, AI PARTE
Roman umoristic de Theohar Alcxi frumos volum in 8° mare. preciu L. 1. 50 cererile diu districte să se adresele însoţite de valoarea lor la noua librăria Icj. Haimann, Bucuresci, 74, Calea Victoriei, unde se află depo-situl general pentru toată Romănia.
A rşit de sub tipar şi se află depus spre văn-4irs la toate librăriile ca preciul de 2 lei:
Florile Primaverei
Rocsii de George Garbiniu.
Depositul general la noua librărie I. Haimana Bucuresci, 74, Calea Victoriei, (casa Lahovary).
Dr. Alexandru Boicescu
Doctor in medicină şi chirurgii (obstreti- ă) dr. ia facultatea din Paris, medic in spitalele civile din Bucuresci anunţă pe onor. public, că dă consultaţii, (gratis pentru sărmani) in toate (I i le de la ora 5—G post meridiane. Strada Ştirbei Vodă No. 19
l —IA W	—fi '—_____J!____ ■-"»■■■ ■
SPECTACULE
Teatru naţional. — Joî, Trei crai, de la ve-sar it.
CURSUL BUCURESCI
Prima casă de schimb Ia „Btirsău
No, 08 Strada Lipscani No. 08.
4 Ianuariu 1878, Mereurî.
CURSUL DE LA 12 ORE.
Comp. Vinci.
0 la suta Oblig, rurale		100 j,	1003|,<
» eşite la sorţi. . .	99	99-1,
8 la sută » domenîale f. c. . .	98'|	99
» s egite la sorţi	98'L	99
» Casei pens 3001 cl.fr. 10	181	185
7 la sută scrisurile funciare rurale f. c.	91 '	92’|,
7 la sută » » urbane > .	83'|,	84
8 la sută împrumutul municipal fără cupon	97	97‘|,
cu pr. Bucuresci (bil 20 1.).	24	25
Acţiuni »Dacia*		19 i	200
» »Romănia		88	90
Cupoane rărale exigibile		i	1 “Jf
s domeniale exigibile ....	1 1	1 1,
» Scrisuri exigibile		ic	
Argint contra aur		4 i	X'b
Rubla liărtie 			2 47	2 47’ |,
Florinii		2 Ui	2 17
Loje otomane			40	45 --
Curul din Viena		
15 lannariii		
Napoleonul . . . ,		9 33	fi.
Ducatul		5 52	»
Loje otomane		20 20	
Cursul din Berlin		
14 laiuarm		
Obligaţiunile căilor ferate rornăne . .	82 70	Măr î
Acţiunile , , s . .	31 90	>
Priorităţi » s .	8o 50	»
Opperilieim		 fără cupon.	103 90	»
Rub'e li&rtie		200	»
Loje otomane		37 75	
Cursul din Par s		
14 Ianuariu		
Renta romănă		63’|,	04 ’ j,
Loje otomene		43 \	
Firet prov iJmui
hac M Levy.

ROMANIA LIBERA
!l
ANUNGIU
Facîî cunoscută că acum este sezonulă
PĂLĂRII NOI DOROBANŢU
PENTRUD AME pe care am dedicat’o Alteţei Scde Regate Elisabeta Doamna Românilor, această pă lărie de dame se Ta purta ia tot-d’a-una ea este istorică şi dă damelor ce o portă un gentil aer de distineţinne, ele au fost bine priimite in toate statele, veritabile se găsesc numai la magazinul meii din Strada Nouă No. 10., parterulBl A neta Engels

16
)
VENZARE
Vie de 17 pogoane, bine lucrată in Valea Manti, dealul Cernătesî, 20 minute de staţia Valea Că-lrgăieică; ecarete pentru 16te trebuinţele. Unelte şi boloboce de prima calitate. A se adresa strada Pitar MojîS No. 3.
DE ARENDAT
de la Sf. George viitor moşiile mele Ciupelni-ţa şi Trestieni'U/g oră departe e Ploeştî, împreună 88ii deosebite.
Doctorul Turnee cu.
Multu persoane dimineaţa sen-landu-se se plăng de o mare gena in bronche, de un fel de năduş, produs in găt, de flegme mai mult sad mai puc n grare. Pentru a le scoate trebuesc eiorte violente,cari adesea aduc tuse şi ionele ; şi numai dupe mari silinţe, dupe o oră sad doue de neastempăr, se pot scăpa de tot oc ea ce impedecă respiraţia, a indica remediul persoanelor cari sufer de această penibilă afecţiune, este a le aduce un adevărat serviciu; tot gudronul a-tăt de eficase in toate afecţiunile bronchelor, trebueşte intrebuiuţat şi aci. Este de agiuns a înghiţi la fie-care mâncare doue sau trei capsule ale lui GtijOt cu gudron, pentru a obţine răpede uă buna stare pe care adesea ai fi căutat’o iu zadar intr’uu mare numer de alte medicamente lîiaî mult sad mat pucin complicate şi costisitoare. De opt sad noue ort din zece, acest neastempăr din fie ee dimineaţă dispare cu totul, prin u-sagiul mat prelungit al capsulelor de gudron.
Trebuesce readus aminte ca fie eare flacon conţinând G0 capsule, acest mod de tratament nu costă mat nimic; 10 sad 15 centime pe zi.
Acest product din causa vindereî sale considerabile, a dat loc la uu-meroas im'taţiunî. D. Guvot nn poate garanta de căt fiacoanele cart poartă semnătura sa imprimata in trei culori.
Capsulele Gayot se găsesc in România la mai toate pharmaciele.
137. Calea Tergovisteî 137.
(GRIVIŢA)
DErOT ANGLAIS
de
CĂRBUNI de PEATRA
PENTRU
Sobe şi Ferarl
ai^end fără miros şi tără fum. — economic cu 20°/° de cât Koaks,
ATESTATU
Sub-semnaţii ne grăbim cu plăcere a atesta că, întrebuinţând cărbuni de peatră de la «Societatea euglesă» arătată mal sus, Calea Tirgoviste No. 147. am constatat, că aoeştî cărbuni sunt de o calitate foarte bună şi nu produc nici un miros, putem recomanda aceşti cărbuni, engleseştî ca fdrte economic şi superior atât pentru fabrici, ferarl ete. cât şi pentru menagid in sobe de fe ea şi de zid,
Fraţii St. Solacoglu, fabrică de făină.
Freud & Comp, f&br. de maşini de agricultură
Michălescu, tipograf, str. Lipscani 11.
Mittermajer, ferar al Cnrţeî,
SECERE
mal mulţi lucrători de tipografie (compositorî). A se adresa str. Lipscani No. 11.

BEBOCaEBH
Catarrhulu, naclufulu, sufouatiunea si tote
bolele organeloru respiratorie sunt vinde-•	—	- ll< -
NEVRALGIhES*
*
Vindecate la momentu chiaru cu hapurile anti - nevralgice , ale d-rului Cronier, Preţul 3 fr. cutia, in Fran-cia.
capsule grimault & r
cu
MATIGO
GRIMAULT et C" Pharmaclştî
8. RBE VIVIENKE, PARIS
Resultatu infaillibilu in tratamentulu gonorrhee, fără a osteni stomaehulu dupe cumu făcu t6te Capsulele cu copahu liquidn

Depositu in principalele Pharmacă TTrrriTmriiTîmxmHH
nniinimimi

SÎROPU şi VINU de DDSART
cate prin Tuburile Levasseur,
3 fr., in Francia.
Levasieur farmacistu-chimistu de clasa l-ia, 23, rue de la Monnaie, I’aris ^ Depositu ; la dd. Eitel, Rissdorfer si Ziirner. — Si la toti principalele Pharmaciani.
Cu Lacto-Bhosphatu de Calce
. c^ac^o-
Acesîe preparafiunl lingurile care aă servilU Medicilord Spilalelorii Parii pentru constatarea proprietîliloră reconstituMre Anti-anemice şi digestive a-le Lacto-Phosphalulul de calce.
Copiilnru paliijt;
Rachiticiloru ;
FetelorU tinere cara se desvoltS Femeiilorii delicate;
Doicilorii, pentru favorlgarea imbogăprea laptelui; ConvalescenfiloriX;
•—JBiHrănitorii slăbi/! ;
Depositulu generala
in Maladiile de peplu:
In Digeeliunile laborioase;
In Inapetenciă;
in t&te maladiile care se traduci! prin Slăbiciune şl Perdere a
forjeloră;
in Fracturi pentru reconstituirea
âsselorfi ;
in Cicatriaafiunea Răniloru;
Caş sa GRIMAULT&C‘*. 8, rue Vivienne
PARIS
In itreinitate in principalele Pharmacil
O»
V.V bazau UE
STRADA ŞELARI No. 7
'STRADA ŞED ARI No. 7
Cel maî distins magasin de haine bărbătesc! pre vine P. T. Publicul şi numeros sa sa clientelă că a primit o IMENSA CANTITATE din renumitele Paltone:
MONTAGNIAC matlase, RATINUR, frizate, ELASTICURI veritabile de Brun.
Ia diferite croell moderne şi nuanţe admirabile.
Mare asortiment de COSTUME COMPLECTE de CAMGARN, TRICOT, DIAGONAL pănă la cea maî fina calitate.
Costume negre de se Ion de pervien franţuzesc. — Costume elegante de băeţî.
Preţurile foarte moderate, iu cât de sigur uu va maî lăsa nimic de dorit. -ţjtaj

Mare magasin de marchitănie
sub firma
D. WEINBERG et C
me
Strada Lipscani No. 21, vis-a-vis de magasinul,An Bon marclie Face cunoscut că a primit uu mare asortiment in vase de poroelan, tucid şi tinichia precum şi o mare cantitate de sticlărie, oglinzi, paturi de fer, scaune şi diferite objecte nectBariî menagiuluî. — Freciurî foarte moderate.a
Pentru a cumpăra haine băbatescî confecţionate reemandăm renumitul magasin sub firma:
FRAŢII KOCH
PALATUL DALIEI
Având mărfuri foarte solide din fabricile cele mai renuumite
www.dăeoirdmâdica.fd»8
MAGASINUL DE LINGERIE DIN VIENA
Calea Victoriei, Palatul „Dacia11 (a 2 prăvălie de la colţul Lipscăoiet).
DESFACERE TOTALA
cu mare scădere de preciu
din causa grămădireî celei mari ale mărfurilor
Celor mal noul şi cele maî moderne
Articole de iarnă
Precum : Fuste, Capote şi Costumări de flanelă, Camifdae, Ciorapi, Giletce, Broboade de lână şi de bumbac, Plapămî de flanelă, Camifoae, Pantaloni şi fuste da Piquet de ernă, Hăinuţa de copil, mantale de ploie de flanelă.
Lingerie pentru bărbaţi, dame şl copil
Alegere bogată şi mare pentru t6te clasels Societăţii
OLANDA CHIFFON ŞI MADAPOLON
in toate lăţimele, in bucăţi întregi şi jumătăţi, provenind din fabricele cele mal renumite de Boemia (Rumburgi, Belgia, Olanda, FraBcia şi EngHtera.
Feţe de mese, şervete, prosope şi batiste
de ori-ee calitate şi mărime, batiste francese de lino, batiste brodat» şi de dentele, batiste colorate etc. ttc. etc.
Gulere şi manchete pentru bărbat! şi dame
|orI-8« faso^modern şi mărime,'garnituri brodate, cravate, fichus de dentele Cortete de Francia ţi Germania, Robes de Cham ■ bres, Demie-Capot» Long-Shawts, şaluri deCachemir negru
ZESTRE COMPLETE dt SCOpânâla AOOOlr
Or?-0Q comandă în ramurile lingerie! şi broderiei se primesce şi sa va esecuta prompt in atelierul din Viena
NOUL PREŢ-CURANT FIXAT
[Foste de flanelă fsncesă dif. col. a fr. 8, 9, 11, lă şi 18. C.orapl de lâaă	»	>	» » 1,50,2,2.50,3.50 4.50
Flanele de bumbai B’ianeie de ieaă
1.50, 3.75. 5, 75.
, , 5 6, 8, 12.
bnbaada de 'daă lină franci 3.50, 5, 7 50. 9.50.
Piepume de leaă carată 18 până la 45 fr
Hăinuţe de flanelă fină 6, 8.50, 10 şs 14 fr.
Grpoate pentru dama, de flanelă a fr 20, 24, 28, 38.
Oamisoane de piquet de earnă a fr. 4 50. 6.50, 8.50. Pantaloni de piquet de earnâ a fr. 4, 6, 8.25.
Fuste de piquet de earnă a fr. 5, 7 50,	0 50.
Costume pentru dame, de flanela franceză a fr 32. 41. 58, şi 72 Mantale de ploaie de enă tină a fr. 30, 38 48, 65.
Cămăşi bărbătesc!, de Ch ffon simole a fr. 5, 6, şi 7. Cămeşi bărbătesc! , cu pept, gulere şi manehete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8,9. 50.
Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15 Cămăşi de Oxford Englesescî oolor, garantate a fr. 4, 6, 8.50. Cămăşi pentru dam» de Ch ffcn ou gar. şi brodân* 4, 5. 6 7.50.
LaU'pţi peuiru UHliR’ UB UJLl IlUU UU	. şt ULUUa^,, a, u, U I lUv,
Câmsşi pentru dame, de Olandă simple şi cu broderie a f-7.50. 8.50 şi 10 50.	'	‘
Cămăşi pentru dame, do 6mnuâ cu broderii seO. cu dantelă fină a fr. 12, ÎS, 18, 23.
Cămăşi de noapte de dame safl bărbaţi a fr. 5, 7, 9, 11 şi 17. Catnisoane simple garnisite a fr. 3. 3.50 4.50 şi 5.50.
Camisoane eu broderie a fr. 3. 4.50, 6.50, 8, 9.
(Jamisoane cu broderie şi dantele de melmo fine 9.50, 11, 14,17 i Pantaloni pegtru~cTame, simpli şi garnisiţi a fr. 3, 4ŢX56. ?> Piintalonî pentru dame, brodaţi a fr. 4 5750, 7.^0, şi 9.	I
Pantaloni pentru dame, de olandă fină cu broderie saă dantele a f'r. 7.50, 8.50, şi 12.
Fuste de Costume cu plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8.50. Fuste Costume ou broderie de Peroal şi Meliuo 7.50, 9, 11.50, 15 Fuste cu şlep cu plise, cu broderie şi dentele 8.50, 11, 15,18, 26
Corsete de dame cuirase a fr, 5.50, 11 şi 14.
6 Gulere barbatesox calitate bană in 4 iţe a fr. 3 şt 4. 6TInnchet7"1JaTÎ^^	8.50.
6 Galere de dame diferite fasoane a fr. 5, $,5$ şi 7.50.
6 Batiste alba da Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50.
6 Batiste de lino adevărat ou tivul lat a fr. 7.50, 9.50 şi 14.
6 Batiste ae copii a fr. 2, 3^şi 4.
6 Batiste colorata tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. 6 Ba «iste de Olandă, tivite şi cu margini colorate a fr. 5, 7, 9.
Feţe de mese de Olandă albe de 6 per. a fr. 5.50, 7, şi 3.50. Feţedu mesedeOlandâ albe de 12 per. a fr. 15. 18, 26, şi 34.
Feţe de mese de Olanda alde de 18 per a fr. 16, 28, 36, 48, 56. Feţe ae mese de Oiundâ damast 24 per, a fr. 33, 54, 69 şi 7 5.
6 Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50.
6 Şervete de Oianda damasta a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şervete de oeaiti a fr 2.50, 4 şi 5.50.
6 Prosoape de aţă curată a fr. 5 50, 7, 8,50 şi 10,50.
Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5,50, 7, 50 şi 12 1 Bucată de pănzâ de casă 36 coţi a fr. 16, 18 şt 24.
1 Bucata de Olandă Bnmburg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90 1 Bucata de Olanda Belgia a fr. 62, 75, 110.
1 Bucată de 6landă de itumburg 3 coţi lăţime, 21 coţi Iun gime, a fr. 35, 48 ţi 63.
1 Bucată Chiffon franţuzesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23.
1 hucată~de percuil franţuzesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42
1 Bucală de Madapolon a fr. 16, 19, 23 şi 33.
Mal mult de ICOOcoţI restuii dt pânză, Chifon, Oxfort
Mal mult de ICOOcoţI restuii dc pâoză, Chifon, Oxfort . D p6ne de 5, 6, 8,10 şi 15 coţi, se vinde mat.ales fdrte eftin V„«s'nă-ni cănd se va sfîrşi depositui acestora. *,nsă numa P
Magasinul de lingerie din Viena
taica Vidoiiel,‘Palatul „Dacia" (a doua prăvălie la colţul stradel Lipscani
Tinoeiafia St. Miliălescu, Strada Lipiscani No. II—13. — Com. 6140
ANUL III. — No. 487.
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBA PA, 6 IANUARIE, 1879.
MANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
fa Capitala: i m 24 ici, 6 luai 12 lei, 5 luni 6 lei. bi districte: 1 «a W, 6 hmi 15 lei, 5 luai 8 lei. la Straiaetate: 1 an 40 lei, 6 luai 20 lei, J luai rolei
Director: D, ÂUQ. L 4. URÎ AR
Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame, a se adresa:
la Bomftmi* : La Admioiîtraţie, strada Lipscan, No. 11, Typographia Mihailescu -	In Fraacia : la SocUU
Httvas Laffii & Golî, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, A nune tu ri
si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnUorul Cartei Rotnlne, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viata. — Pentru anunciuri, venin.'1 din Germania, no se prinsese d.e cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Adoif Steiner, in Hambnrg
ANUNCIUR1LE:
Linia mica pe pagina IV-» 55 bani Reclame pe pag. Ui, t leu; pe pag. ÎI, 2 lei; pe pag 1, ţ L
Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepubll&tţi n* se inapoiaaa. — Pentru rubrica:
IuuerUani si Reclame, Redacţiuuva nu v responsabil»
ŞTIRI TELEGRAFICE 1
— de prin ziarele streine —
Petersburg, 14 lauuariti. — Da: ă raporturile sosite la miuisterul de interne şi de resboiii aii murit in satul Wetlanca, guvernameritul de Astrahan, din 392 bolnavi pană la 6 Ianuariii 240.
Berlin, 14 Ianuariii. — «Nordd. Allg. Ztg.» poate să dea după informaţiunile luate d’a.dreptu din isvor desminţirea cea mai formală, că lim-bagiul violent al ziarelor de Viena in comentarea proiectului de lege pentru pedepsirea deputaţilor şi restrângerii libertăţii de vorbire, or fi dat motiv la un mic pas diplomatic sau că principele Reuss s’ar fi dus la 11 Ianuariii ori iu altă zi la contele Andrassy, cu care ar fi conferit ori oficial ori oficios cu scopul ca contele Andrassy, să influenţeze opiniunea şi judecata presei asupra afacerilor int-rne şi in specie asupra proiectului din cestiune. Nimic din toate acestea nu s’a făcut.
Tot citata foaie desminte şi aceea, că con-chemarea reichstagului s’ar fi fixat definitiv pentru 20 FebruariB.
Paris, 14 Ianuariu, — «Journal officiel» va publica căt de cumul agraţiarea a 2,000 de comunist! condamnaţi.
Se asigură, că dreapta ar fi decis să se ţină in reserva cea mai strictă, faţă cu toate eestiu-nile cele mar! precum şi faţă cu cestiunea amnestieî, ca ast fel republicanii să poată decide toate intre ei. Dreapta in curînd va şi da o ast fel de declaraţiune şi va motiva atitudinea sa espec-taută prin slăbiciunea sa propriă, din care cansă, o şi află de convenabilă.
Calcuta 12 Ianuarin. — (Oficială). Generalul Roberts anunţă: In Chost este linişte. Locurile principale din Moliks s’au supus. Generalul Roberts are de gănd a lăsa acolo un regiment de indigeni, doue detaşamente de cavalerie şi doue tunuri de munte , iar fortul să’l provadă cu proviant pentru 2 Iun! de zile şi el să se rein toarcă la Churum.
Roma, 14 Ianuarie. —Ziarul «Avenire» d s-minte categoric, că regele ar fi primit vre o scrisoare ameninţătoare şi că poliţia ar fi luat măsuri speciale. «Fanfulla» află, că este inii nentă denumirea definitivă a unu! ministru de esterne. S’a dovedit, că colonelul Gola a dispă rut in Bucurescî. Sesiunea cameri! se va deschide azi.
Cracau, 14 Ianuariu. — După informaţi miile sosite din Varşovia in locul Iu! Cotzebue se va numi gnvernor al Polonie! ruse, principele Ba-riatinsky. — Cabinetul de Petersburg va trece prin o schimbare parţială. Ţarul doresce remă-nerea luî Gorciaeoff in oficiul ministerului de astenie, de aceea nu poate fi vorba de permutarea luî. Secretarul de stat Macow va fi numit ministru de interne in locul generalului Timaşef, care a ocupat acest post 10 anî.
Viena, 15 Ianuariii.—(Pesta rusească). Ingu-vernamentele Astrachan şi Sarataw mortalita tea o mare. Publicul rus ingrozit prin raporturile cele neîndestulătoare a le «Monitorului guvernului rus« şi ştiind, că adevărul nu e numai atâta căt se arată, a făcut presiune asupra guvernului şi a Ţarului, ast-fel iu căt acum acesta a dat ordn să se publice rapoprturile cum sosesc, Din aceste raporturi nefalsicate se vede că mortalitatea in guvernamentul de Astrahan e de 83 la sută.
Din causa aceasta, pentru că calamitatea lo cală din cele doue guvernamente nu e departe a deveni ingrozitoare prin o intiudere eventuală peste ţara intreagă, la 12 1. c. sub preşedinţa ţarului se ţinu o şedinţă, in care se decise luarea de măsuri militare in contra femeei celei negre. Ast fel atăt in cercul Cnotajew, căt şi pe linia fruntariei lungă de 900 verste, apoi in ^guvernamental intreg de Astrahan a cănii linie de frontieră uscată e de 1500 de verste se va intinde un cordon militar. De oare ce pe fie care verstă are să vină 4 infanterişti U 12 soldaţi de reservă, un pichet de cavalerie ce să stea din 12 călăreţi, aşa pentru esecu-tarea planului va trebui să se mobiliseze o ar mată intreagă. Ministrul de resboiK a cerut obeltuele pentru punerea pe picior de resboiii căci tocmai aşa are să ne, a 20 regimente de cavalerie şi 24 regimente de infanterie. Popo-ru rilsi de şi măsurile proectate vor tăia mari
sume, din causa hrâmirei escelenţe a soldaţilor, totuşi nu se dă îndărăt, numai să uu mal revină anul de groază de la 1770.
Aceste măsuri s’a precisat atunci in şedinţa de la 12 1. c. după modelul celor luate intre anii 1827 —1828 de către impăratul Nicolae. Pe atunci domnind in România pesta, Nicolae se cugetă mult cum să ferească Basarabia şi Rusia de Sud de ingrozitoarea boală. Dete ordin prin urmare generalului c nte Writtgenstein, comaudanteluî armatei a doua, să tragă uu cordon ca un zid viu de inchidere.
Şeful statului major Chiseleff indeplini măsurile decretate in modul următor. S’a tras o linie de cordon şi carantina duplă in tot dea-lungul Prutului şi a Dnistulul, pe când căte-va regimente de cazaci att fost întrebuinţaţi, d’a ocupa drumurile centrale ce conduceau din România in Basarabia. Măsurile create ab avut efect, căci ţermnl stâng al Dnistulul a remis scutit de pestă.
A se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucurescî, 5 Ianuarie.
Din streinătate ne sosesc căte-va ştiri insemnate.
In rândul d’ăntăiu, vum atrage luarea aminte a cititorilor, asupra stăruinţei, ce im-portantnl organ francez, de sub conducerea d. Gambetta, pune spre a face pe guvernul republice! să recunoască indată independenţa României şi să trămită un representant in Bucurescî. Stăruinţa acestui organ, al cărui glas e mal tare la Oapitoliu , ne face să credem, că guvernul francez nu va in-tărzia de a ne aduce această mângâiere. De sigur acest schimb in simpatiele d-lui Gambetta se va datori in căte-va şi călătoriei d-luî Rosetti. EI suntem recunoscători.
Celc-alte doue şcirî sunt: declararea guvernului francez in camerile, acum strânse, şi răceala cu care adunarea deputaţilor a primit acea declaraţiune, pe care o publicăm mal la vale; — şi inţelegerea la care ar fi căţiut Rusia şi Turcia, asupra fixării despăgubirii de resboiii ce va plăti invinsil învingătorilor; această sumă va fi de 100 milioane de ruble.
Nu seim daca ar trebui să mal aducem in arena publicităţii desmoştenita cestiune a invăţămăntuluî.
Toate strigările presei, cu durere adevă rată pentru binele public, a fost glasul a-devăruluî, sunând in pustiu.
Lucrurile oficiale şi oficioase şi-au cătat de cale, şi au mers tot pe văgaşul lor cunoscut.
Să ne arătăm numai că facem ceva, că am dori cel puţin ceva. In fapt, nu fie nimic ! Eată politica noastră cu instrucţiunea: ea îşi aduce mult cu politica rusească, din timpul Ecaterin I.
Sunt ani, de cănd toate programele politice ale acelora cari se rotesc la cârmuirea ţării, nu jură de căt in numele luminării poporului, in principiul intărireî noastre politice, prin înălţarea intelectuală a naţiunii!!
Vorbe şi iar vorbe.
S’aii scris tomuri de fraze frumoase şi sforăitoare, tot ca să se convingă biata naţiune, că luminată ca ea n’are să fie alta pe pămănt, cănd ’şî va da votul cu pricina puterii, pentru partida cutare, ce uu scie alt de căt lumină adevărată, şi libertate căt poftesc! !!
Panglicărie curată.
Dacă ar sci numai naţiunea — in numele căreia tot îndrugăm căte ’n lună şi’n soare — cum stă ea cu ale invăţăturei, grele zile ar trebui să le facă logofeţilor, cari s’au strecurat, numai aşa de lungă, pe la departamentul
cănd ar fi fost nenorocitului departament ursit de sus, să nu ineapă, căt va fi lumea, pe mâini harnice şi pricepute.
Pe la sate, habar nu aveţi despre cele ce se petrec cu şcoala ! d-lor de la logofeţiă, Las că vă strângem noi note, şi avem să vi le asternem in curănd, una căte una, de o să vă miraţi singuri de minunata administraţi uue şi de îngrijirea ce aveţi pentru scoală şi pentru luminarea săteanului.
Prin oraşele mal depărtate de centru, nici că vă trec poate prin minte cele ce se petrec in multe de ale scoalel ?
D-voastră de la ţeft ar trebui să le cunoaşteţi mal bine de căt noi.
Dacă le cunoasceţî. pentru ce nu luaţi măsuri de îndreptare?
Dacă le cunoasceţî şi tăceţi, atunci vă faceţi culpabili de toate acele rele.
Sciţi cum merge, de pildă, liceul din Craiova ?...
Avera să v’o spunem noi şi pe aceasta, impreună cu altele, pe cari poate că vă faceţi a nu le sci.
Dar ce este drept, ministrul Cantilli a nemerit’o, intre toţi miniştrii.
Cum s’a pus in scaunul logofeţesc, a făcut poruncă pe la dăscălii, ca să intre la ceas, toţi simbriaşii ăia de indrugă carte.
Aci era toată buba !!
Se vede căt de colo, că măsura e luată de un om cu schepsis. Era un fel de enciclică, prin care se vestea lume! dăscălesc!, că venise la prochimen şi d. Cantilli.
Acum vedem, că pe vestitul advocat de la învăţământul public l’ar fi prins dorul de a ortopsi şi scoalele profesionale, de cari ţara are atăta nevoie, şi ca dovadă de cum înţelege d-sa organisarea şi intări-rea unei scoale profesionale, voesce să readucă şcoala de comerţ din capitală, tot la vechia el fiinţă, dupe ce, prin stăruinţele lăudabile ale directorului el, d. Stefănescu, luase avănt către o scoală ce promitea re-sultate in adevăr practice şi folositoare, pentru comerţul roman.
In toate părţile lumii, pentru invăţămîn-tul profesional se fac sacrificii mari; la noi e un făcut: pare că s’ar fi căutând cu tot dinadinsul, ca să se prăvălească şi căte una din rarele scoale, ce apucă de se arată pe tărîmul economic sau profesional.
Să vie numai ziua in care vom putea vorbi mal pe larg despre toate ale iuvăţă-mîntuluî, şi vom deschide sacul nostru, pe care l’am ţinut pănă aci aproape iuchis.
CRONICA ZILEI
La lyre lioumaine este nurnele unei culegeri de doue-spre-zece melodii noul şi alese, ieşite de curînd la lumină. Autorul lor, tenerul şi distinsul pianist Maurice Oohen , încălzit de nisce simţiminte adeverat românesc! , nu putea să şi le manifeste mal bine, de căt aranjând melodiile sale, pentru piano şi voee, cu cuvinte românesc!, alese din bogata colecţie de poesiî duioase ale marelui nostru poet Alexandri.
Febcităm itfeea d-luî Maurice Coben.
Belgia ar fi hotărît de a recunoasce fără in-tărziare independenţa României şi de a trimet-e un ministru plenipotenţiar la Bucurescî. O notă diplomatică , priimită de agentul guvernului belgian la Bucurescî, ar areta , — dupe «Românul», care ne comun'că această ştire—că Belgia are această intenţiune.
Olanda este şi dânsa dispusă să facă acest pas de o dată cu Belgia, şi in această vedere d. Ca-limaki Catargi, representantul României la Paris, ar primi insăroinarea de a merge la Bruxelles şi la Haga, spre a se pune inţelegere cu guvernul belgian şi cu cel olandez,
Animeiăm cu plăcere că s’a pus sub presă şi Seria TI din opera D-luî Zampbirolu, şcoala pentru lucrul de mană.
Această serie va cuprinde: I Despre croitorie. Tăietura şi cusătura cămăşilor şi a diferitelor albituri de casă. Noţiuni istorice. Croitoria veştmintelor şi cusătura lor. Luarea măsu-rel pe corp. II. Despre filet şi cusătura ino-dată. Noţiuni istorioe. III. Despre cusătura plastică şi broderia franoesă. Noţiuni istorice. IV. Reparaţiunea ciorapilor etc. Importanţa cărţii se vede din titula eî.
Prin decret domnesc, d. Ion Teohari s’a confirmat primar al comunei urbane Neamţu.
«Monitorul» publică programa pentru serbarea de măine a botezului Mîntuitoruluî. M. S. R. Domnul, insoţit de casa sa civilă şi militară, de dd. miniştri de înaltul cler şi de înaltele corpuri ale stutuluî, va asista la ceremonia, ce se va oficia la biserica Slătarî de I. P. S. S. Mitropolitul primat.
După terminarea ceremoniei. I. S. R. Domnul, incălecănd pe cal, va merge pe bulevard, unde, înconjurat de statul major general, va primi defileul trupelor garnisoaneî.
Se vorbesce — dupe cum spune L’Orient — de apropiata sosire la Curtea României a d-nel priucese de Waldeok-Pyrmont şi a principelui ereditar din Svedia.
Dd. Rosetti şi Dem. Brătianu ar fi avut, la Paris, o întrevedere relativă la misiunea ce ati pe lângă unele guverne europene.
«L’Orient» afirmă că aceşti doi oame.u de stat se vor întoarce in Bucuresol peste vr’o jumătate de liniă-
ii aşa de vreme te de nulă
www.dacoromamca.ro
DIN AFARA
0	nouă organisare a ministeriului rusesc.
Cestiunea principală care e astăzi la ordinea zilei in Petersburg, este aceea a u-nel modificări in organisarea de pănă acuma ministeriului. Cabinetul rusesc, in modul seu de constituire, era pănă acuma a*t fel intocmit, iu căt era cu neputinţă o conlucrare armonică şi comună a tuturor resorturilor. Această scădere a devenit mal simţitoare cu ocasiunea grelelor evenimente, a-tăt esterne căt şi interne, cari aii frămintat in timpul din urmă. Şi frămîntă incă mereil pe Rusia. Necesitatea a devenit dar din ee in mal pronunţată şi mal indispensabilă, de a se constitui un adeverat consilii! de miniştri, sub preşedinţa unul ministru conducător. Comitetul de miniştri de pănă acum, de sub preşidenţia bolnavului şi bătrânului cancelar, nu putu dobândi de loc importanţa cerută de situaţiuue, şi desele absenţe ale împăratului Alexandru aii contribuit ineă şi mal mult, a mări divisarea şi desarmonia dintre deosebitele ministeril. Acestea sunt căuşele pentru cari la Petersburg formaţiunea unui cabinet real este privită intre reformele cele mal necesare. Modalităţile practice a unei ast lei de reorganisărl sunt după «Nat. Ztg." următoarele :
In locul parităţel do pănă acum a miniştrilor se va substitui in consiliul de miniştri superioritatea şi respunderea ministrului preşe-
1	dinte. Posiţia acestuia va fi firesce foarte inr
portantă şi plină do greutate, şi de cănd proiee- i tul acesta s’a ivit la Petersburg, toţi caută cu ' cea mai mare incordftre la viitorul purtător a acestei influenţe. Antăiîi se auijia numele lut Şuvalof, apoi in septămănele din urmă acela al lut Valuief. Amândouă numele aii in Europa un sunet bun, sunt representanţit unui mod de cugetare luminat, oaractere oneste şl politici plini de tact.
Europa ar saluta fără indoială cu cea mai mare Încredere numirea contelui Şuvalot, pe care ăl cunoasoe diu o lungă esperienţă, de care are o prOaspetă aducere aminte din timpurile diu urmă. Noî considerăm imprejurările acestei numiri ca mai favorabile de căt acelea ale ministrului de la domenii, Valuief. încă de mult se ştie, că contele Şuvalof nu va remănea la postul săi! de ambasador la Londra. Numai impivjurărî neprevăzute 1’aK ţinut acolo şi după încheierea păceî de la Berlin. Un moment ar trebui să stăm la indoială, dacă densul nu ar fi aplecat să ia conducerea ministerialul de interne. Cu anevoie va fi insă contele Şuvalof ministru de interne, cănd "e pe cale de a se întemeia un cabinet. Zilele din urmă se pregătise un noii pas pentru deslegarea acestei eestinm, cănd cofiţele Şuvalof avusese intenţiimeă de a pleca diu Londra. Ambasadorul nu va părăsi insă Londra fără de permisiunea imperială, şi in acest cas, această permisiune însemnează mai mult de- căt o simplă concediare. Dacă el va fi chemat la Petersburg pentru conducerea afacerilor politice, atunci putem crede, că toate a-eele mari eestiunî, impreună cu reformele financiare, cari se afiă in gura tutulor, şi cu cari ministrul Greigh fusese pană acum atăt de puţin fericit, vor fi amânate, pană cănd Şuvalof le va lua in manele sale, spre a le conduce in-tr’nn mod armonios.
Candidaţii ia tronul bulgar.
«Golos» imparte iu numărul scfl maî noii eandidaţ i la. tronul Bulgariei iu trei categorii. D-a categoria ăntăiă se ţin candidaţii, a căror alegere va provoca intr’o parte sad intr’alta, pe temeiul tratatului de Berlin, un protest. Intre aceştia se pot enumera, pe lângă alţii, doi candidaţi ruşi — principele Dondukov Korsakov şi contele Ignatiev II —, cari nu vor fi recunoscuţi de sigur de către Anglia şi Turcia, şi probabil nici de Francia şi Austria; apoi AlekoVo-goridcs şi Brătianu, la alegerea cărora se va opune Rusia.
Din categoria a doua fac parte candidaţii, cari nu aii dreptul să fie aleşi, şi anume pe temeiul tratatului de Berlin, care hotăresce, că principele nu va putea aparţine unei case domnitoare. Atarî sunt: principele Arnulph de Bavaria, principele Ca-rol al României şi fratele săft, principele de Hohenzollern.
Ca candidaţi de a treia categorie insfir-şit, s’ar putea numi aceia, cari au intr adevăr sorţi de a fi aleşi. Aceştia ar fi principele de Rattenberg, principele Reuss, şi ruda principelui de Muntenegru, Bozidar Petrovici, preşedintele senatului muntenegrean.
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE 1
INDUSTRIA AGRICOLA
LA ESPOSIŢTA UNIVERSALA DIN PARIS
Memorui presintat d-luî ministru al agricultureî 51 lucrărilor publice de STEF. C. IVilCHAILESCU.
Domnu’e ministru,
Progresul ce silinţele obstinate ale geniului seiinţific, imprimă azi, cu atâta putere, cultureî ia .genere, şi in deosebi aplicaţianilor e,î la trebuinţei ■ vieţei practice,—trebue să intereseze mai ou, seamă pe acele popoare, pe cari imprejurările le-aîl ţinut oare-cum maî depărtate de influenţa mântuitoare a civilizaţi unei.
Nicăirî nu se .poate studia maî cu folos, şi nu se.pot aprecia, in mod maî convingător şi maî just, toate bine-facerile ce. cultura revarsă asupra omenirei, de căt in acele vaste arene ale concursurilor industriei universale, in cari se văd concentrate toate minunile ce a realizat arta şi geniul, toate rezultatele cugetărilor, talentelor şi mnnceî oineneşcî.
Fie-care popor are in acele musea uriaşe ale inteligenţe! aplicată la soluţiunî practice , partea esenţială prin care se presintă, specialitatea lui prin care combate, şi aceea , cu deosebire, trebue s,VT atragă atenţiunea in asemenea oen-
ROM ANI A LIBERA
Fie care din aceşti trei candidaţi are ceva in favorul seu. Principele Battenberg, care ca fiu rezultat din o căsătorie morganatică nu aparţine familiei domnitoare de Hessen-Darmstadt, este un nepot al împărătesei Rusiei şi are de mamă o slavă, pe contesa polonesă Hauke. Vărul seu, marele duce Ludovic IV de Hessen-Darmstadt, este pe lăngă aceasta ginerilc reginei Victoria; din acest motiv nu ani avea să ne temem de nici un protest, din această parte. Prin cipelc Reuss cunoasce relaţiunile orientale şi trece de un reprezentant al ideilor, c.ri nil mişcat pe Rusia să ia armele spre a elibera pe creştinii din peninsula Balcani lor ; de asemenea ştie bine limba rusă şi prin urmare Aşi va putea insuşi lesne şi repede şi limba bulgară. In sfârşit Petro* viei are in favorul săă originea curat slavică, şi inrudirea cu ante-luptătorul eauseî Slavilor de miazăzi, cu principele Nichită al Muntenegruhii.
După ce am enumerat numele, continuă «Golos», a căror purtători sunt priviţi de presa a-pusană ca candidaţi, credem că e de lipsă a indica, cum că mai sunt şi alte personalităţi in Europa, originea cărora le indreptăţeiee a candida la tronul Bulgariei. Aici am putea numi ăntăiil pe toţi principii casei de Orleatis, cari fac parte din linia maî tânără a familiei, a nume ducele dc Cliartres, ducele de Alenţon şi due le de Pentliieviv, maî departe principii din linia mai vecile a Pourbonilor (spanioli şi neapolitani) şi a altor dinastii detronate.
Care dintre toţi aceşti candidaţi are mai mulţi sorţi de recşire, nu se poate spune. Noî nu am menţionat de căt relaţiunile esterne ale fie cărei candidaturi şi nu avem date spre a denota maî de aproape însemnătatea lor interioară, adecă cum se rapoartă Bulgarii către fie care din ele ceea ce insă negreşit e lucrul principal.
Nou? program al ministeriului frances.
Iu consiliul de miniştrii ce s’a ţinut la Paris la 11 lanuariă, sub presidenţia mareşalului Mac Mahon, s’a redigiat şi stabilit programul, cu care cabinetul voiesce a se Înfăţişa înaintea camerilor, dupe modificările introduse in Senat la 5 lanuariă. «Agenţia Ilavas'* fu autorisată a împărtăşi asupra acestui program, intr’o notă oficioasă mal lungă, neşte notiţe generale, a căror cuprins resumat este următorul:
Ministeriul constată, dupe resultatele însemnate'or alegeri de la 5 lanuariă, că republica a devenit acum forma de guvernare iucontestg-bilă şi desăvârşita a Franci-î. Toţi funcţionarii, toţi agenţii cari vorbesc in numele ei, fără deosebire de titlu şi rang, nu trebuie să uite, că ei şi-aii primat puterea de la ea. Guvernul pare botărît, precum e aceasta datoria oricărui guvern definitiv, de a păzi cu tărie, ca administrarea repnblicei să fie încredinţată, in toate ramnrele ei, nu inimicilor cari o inegresc, ci amicilor ei, cari sunt animaţi de cea mai sinceră dorinţă de ai întări şi mări vai}a.
Condus de aceste idei, guvernul va presintă
siuni sol- urne, in cari i se oferă un câmp atăt de întins de observaţi uni, şi din care el poate culege suină, de învăţăminte folositoare pentru perfecţionarea acelei sfări ,de întreprinderi, prin care el se susţine in lupta economică dintre naţiuni.
Agricultura era aşa dar, ramura pe care, din punctul de vedere al prosperităţeî noastre materiale, ar fi trebuit , ca noi să o sfcud ăm , cu cea mai zeloasă atenţiune.
Sub raportul acesta , noî singuri poată intre toate popoarele, n’am luat insă nici o măsură de însemnătate, şi trebue să regretăm d-le ministru, eă evenimentele din afară ne-aîl răpit pănă intr'atăt gândirile, in căt n’am mat avut t mpul de a cugeta la nevoile de prima ordine ce se simţeai! înăuntru, şi la trebuinţa ce aveam de a cerceta remedi le lor.
Diu parte’mî am cred ut, d-le ministru , eă n’ar (i cu totul fără foios pentru noi, daca am sti cel puţin ceea-ee se petrece azi in lumea industriei agricole, şi de acea am şi luat hotărârea de a solicita ministerului, de sub a d-v. conducere, binevoitorul şeii concurs.
Următor dar îndatorire! ce am luat, respectuos viii, d-le ministru, a supune la cunoscinţa d-voastră, resultatul observaţiunilor ce am putut culege, cu privire speciale la secţiunea industriei
■oi ie..ii-, r.-1: ur;i •>.-,, www.dacoroT
un proiect de lege asupra consiliului de stat, (care băjbăe de reacţionari n. r.), şi in acelaşi spirit va aplica legea privitoare la comaudele cele mari, In raporturile sale cu biserica, guvernul fără de a băga in seamă flecăriturile preoţi mei ceea ce ar fi o atiugere a libertăţei conştiinţei, şi la care nu se găndesoe nimenea, va manţine cu hotărîre drepturile statului, cari rezultă din legi, le va apăra de usurpărî şi cu uu cuvânt va urma o politică strict conformă concordatului. Pe tărâmul instrucţiune!, camerelor li se vor cere indâret drepturile cari aparţin statului şi se va lucra pentru o întindere mai mare a instrucţiuneî poporale. In sfârşit spre a se satisf.ee trebuinţele simţite, se vor lua mesuri de a gradare pentru toţi aceia pe cari âî poate agracia o lege oare care.
Ministeriul va recunoasce in urmă cum erei dreptul de a desbate toate cestîunile, atăt pe cele cari privesc politica lui trecută, căt şi cea actuală şi prevăzută. Camera va avea apoi să se declare pe temeiul desluşirilor ce se vor dobândi, daca cabinetul actual merită sad. nu întreaga fu! încredere.
Corespondentul din Paris al lui «Augs. Allg. Ztg.» e sigur, că acest program va fi adoptat de c;,tre camere. Meritul pentru acest fapt va fi in prima linie şi in cea m i mare parte a lui G-ambetta. Majoritatea republicană şi in specie cea din cameră ar voi — şi cu tot dreptul — ca cabinetul să rupă, după glasul alegătorilor de la 5 lanuariă, cu tot trecutul atăt de bănuitor in formele lui republicane şi să facă din Francia, pe toate tărâmurile, o adevărată republică. Ministeriul şi in specie d. Ruffaure nu vrea insă aceasta din mai multe motive. El vrea o republicanisare treptată şi progresivă. Şi Gambetta el susţine şi cearcă a influenţa asupra amicilor săi politici in sens moderator şi oportunist.
Motivele care fac pe acest bărbat, atăt de republican şi progresist, să se conducă de neste idei atăt de oportuniste, se espli-că de ziare in deosebite moduri. Intre ele se numără şi unul de natură pur individuală. Gambetta ar refusa anume presidenţia ministerialul (imbiată de partidul său), ar voi să guverneze maî departe pănă la 1880 prin Duffaure, Simmon sau Ireycinent, şi ar dovedi insfărsit atătă moderaţiune şi un spirit atăt de conciliator, spre a’şi asigura presidenţia republice! după espirarca sep-tănatuluî lui Mac Mahon.
Muntenegru! şi Albanezii.
Poarta s’a declarat, cum ştim, dispusă de a implini faţa de Muntenegru îndatoririle sale, relative la cedarea Podgoriţei şi Spu-zuluî. Esecutarea acestei cedări este deja iminentă. In vedere insă, că Albanezii ar putea să se opună cu armele, desmembrărei patriei lor, principele Nichită, a ordonat mobilisarea mai multor batalioaue de ale sale.
„Pol. Corru, care ne împărtăşeşte această veste, zice, că nu maî puţin sunt hotă-riţi de a se lupta şi Albanezii, cari incă au luat din parte-le toate măsurile trebuin-
la esposiţiunea universală diu Paris. Suni dator a vă declara, d-le ministru , că nu’mî fae ilu-siunî asupra izbăndeî studiului ine», căci din capul locu'uî am cunoscut dificultăţile ce intăm-piua cine-va in concentrarea şi sistematisare a unor descrieri atăt de variate, cari presupun uu domenii! foarte intins de cunoseinţe. Greutăţile erai! apoi şi de ordin curat material, daca considerăm , că maî toate esposiţiunile aif lăsat mult de dorit, sub raportul aşetjereî şi al clasi-ficaţiunei naturale, a productelor şi a objectelor espus». Şi esposiţiunea din Paris nu era maî bine întocmită, sub punctul acesfa de vedere. Ea prezinţi inconveniente multe de invins, pentru a ajunge la un studia sistematic, şi anume in sfera esposiţiunei agricole. Înainte de orî-ce s’ar fi cirut să dispun de un timp căt maî îndelungat. Ar fi trebuit apoi, d-le ministru, pentru a se putea atinge şi cunosoinţole de amănunt, oavî prezintă atâta importanţă in practică, să se fi numit cate un delegat in parte , pentru fie-care ramură de esploataţiune agr ic o lă şi resultatul acestor studii parţiale, reunite apoi intri un singur corp, ar fi contribuit in mod foarte avantagios la înavuţirea capitalului nostru de cunoseinţe practice, şi la croirea direcţiunilor ce cată să imprimăm de aci înainte, sistemelor noastre de esploatărî agricole.
amca.ro	i pr-teniiii,,,.,. ^ !liv.;nl
cioase. Dacă dar nu va interveni vre-o im-prejurare neprevăzută; in ciirînd vom putea vedea sângele curgând intre Muntenegru si Albanezi, micul Muntenegru ca cuceritor şi Albanezii ca apărători ai intogrităţoi patriei.
DIN PARIS
Nu am asistat, cum s’a pretins, la o simplă reniauiâre a ministerului saii la intrarea a că-tor-va p rsoane in locurile remaso vacante iu minister. Adevăr este, că ne aflăm in presenta unui nod cabinet. Di ca titularii actualnLî guvern ar fi fost continuatorii ministerului Brg_ tianu-Cogălniceanu, dânşii nu s’ar fi presentat înaintea camerelor cu o nouă programă politică. Ceva maî mult: d. Sturdza a declarat in senat oă actualul cabinet e un cabinet nou, că dănsn revine la politica tradiţ onalS ce a avut ţeara noastră, e& acest cabinet dovedesee Europei di e independent şi că România n’a părăsit politica sa tradiţională (Românul. 8 Octombre 1878 şedinţa senatului de marţi 5 Octorabre.) Nu seim cum va fi fost impresionat preşedintele consiliului de declaraţiile d-lnî Sturdza, dară din ele resultă că, după părerea noului ministru de la fi năuce, politica tradiţională a românilor, adică, simpatia pentru statele occidentale, observaţia tratatului din Paris, independenţa ac-ţiuneî guver native iu reiaţi. Ic internaţionale, încetaseră de a mai fi linia de conduită a politicei cabinetului Bratianu-Cogălniceanu. Asemeni acusari, pornite de la băncile opositiuuiî sunt fireşci, pornite insa chiar din cabinet in contra propriului seu preşedinte, ele sunt neo-bicinui e. U11 vot de blam din partea actualelor c miere 11 ar fi fost m l surprinzător pentru căţî cunosc, căt de fidele sunt aceste c-mere d-luî Brătianu, ca critici, ca blamul făcut fostului cabinet de către actualul ministru de la finanee.
Principiile liberale ale ministerialul trecut nu lăsau nimic de dorit; preocuparea lui de reformele, legile şi fi amicele tarei, creau destul de invederate, eu toate că acel guvern, nu trebuie să uităm, căta să dea o mare parte a t inpuluî seu direcţiuuei unui resbel şi cerinţelor unei im asiunî; iar politica esterioară era condusă, in cabinetul Brătianu-Cogăluiceanu, cu un tact care a ilustr.t portofoliul încredinţat D-luî Cogăl-niceanu. Cu toate astea, un minister atăt de corect încetează d’a mai funcţiona, fără să fi întâmpinat un vot ostil al parlamentului, şi un ministru, care dupe I). Rossetti, preşedinte al consiliului iu August, »fusese subl m la congresul de la Berlin«, nu face pa-te diu noul cabinet. In usurile constituţionale, caşul acesta e rar, poate unic, de sicur curios. Presa va găsi neapărat un moment oportun pentru a reveni asupra acestor peripeţ î anormale şi obscure; păuă ac una s:a zis numai despre ele, că o schismă producăndu-se in partidul liberal, d. Bratianu, ca să nu întâmpine dificultăţi la nonele alegeri pentru Constituantă, ca să nu fie privat de concursul unor grupuri liberali care cereau sa aiba representanţiî lor in guvern, s’a adresat la dd. Gantili, 8turdza şi Ferichidi. Atăt din puntul de vedere al temerilor acestor dificultăţi electorale, căt şi diu acela al c nsi-
d-v. o lucrare desăvîrşită. Nu e de căt o încercare de studiu, cu atăt maî dificilă pentru mine, eu căt trebuia să îmbrăţişeze o sferă foarte intinsă de observaţi uni. Nu pot hrăni dar altă nădejde, de căt aceea de a deştepta poate atenţiunea c dtivaturilor asupra unor inovaţiunî de mare însemnătate ce industria a introdus in sf ra activităţeî agricole, in Anglia şi America in deosebi, unde Întreprinderile de aceasta natură, susţinute de invenţiunile neseeabile ale industriei, ai! trecut peste orî-ce prevederi.
II. Nu voii! căuta să intru imediat in numărarea tuturor macliinelor agricole, ce figurau la esposiţiunea din Paris, lucru , de c irc orî-cinc ai putea foarte 1 sne să ia ciuioscinţă, atăt di*1 catalogul general al esposiţiuuiî, căt şi din publicaţi miile speciale ale fie-căreî ţări.
Yoiii reveni totuşi cu oare-cari amănunte asupra celor mai importante mijloace de munca ce iudustia a oferit acum inii de curând agricultureî pămîntu'lnî.
Este insa un alt ordin do idei, care tir aduce mare folos ţârei, cănd ar isbuti să se rănii şi sa se acrediteze ia lumea noastră agricolă' Sunt conclusiuuile generale la cari ajnnge cineva, după ce ş’a dat osteneala a privi de aproape şi in parte, toţi factorii de azî ai cnltunu şi ai iprodncţiuneî pământului. E descoperirea relaţiunilor intime, ce pre.smtă aceşti factori.
ROMANIA LIBERA
deraţieî publice de care se bucură Dl). Cautili, Fericliidi şi Sturdza, venirea acestora la guvern a fost privită cu plăcere de toţi cari iubesc progresul şi instituţiuni'.e noastre politice, de cari doresc, ca alegerile să fie libere şi constituţia apărată de acele... modificări anti-liberale, de mult stigmatisate de opinia publică.
De şi, in urma cuvintelor pronunţate in senat de I). Sturdza, preşedintele consiliului n’a remas fără să incerce oare-care decepţiuni asupra unităţei de vederî a colegilor seî, totuşi d. Brătianu nu putea sfi ia in minister pesdne ,Un fracţia liberă şi independentă safi din partida conservatoare. Fracţia liberă şi independentă — despre care in urma naufragiului şefi păţit in alegerile comunale se poate zice fluctuat nu şi nec mergitur — nu putea cu decenţă constituţională să vie la patere. Cu mai multă tărie era indicat D-luî Brătianu să nu ia in cabinetul sSă un contingent conservator. In zioa iu Care d. Brătianu ar fi sevărşit o asemenea ibridă alianţă, individualitatea sea politică ar fi ineetat. D. Boerescu ne-a spus in se nat, că căte-o-dată dreapta şi stănga se unesc ; aceasta este un adever pentru a cărui demonstrare nu se cere talentul parolei D-luî Boerescu. Dară cea ce nu se vede, este intrarea unui c nservator in un minister liberal, intrarea unui liberal in un minister conservator. Domnu Boerescu ştie aceasta, şi de acea ne permitem a zice acestuî onorabil senator, că nu vorbea in domnia-sea convincţiunea cănd susţinea, că participarea sea in minister liberai nu e o imposibilitate politică. E trist a vorbi fără logică şi fără talent; e mai trist insă a vorbi fără con-vincţie. In repeţite rânduri, „Pressa*1- acusă partidul liberal de esclusivism; este ştiut insă că in statele constituţionale esclusivismul politic este petra angulară, legea chiar a esistenţeî partidelor. Iu alte ţari, eonservatoriî acusă pe liberali de orice, nici-o-dată insă de esclusivism, căci in gura acestor conservatori o asemenea acnsare ar fi manifestarea unei dorinţe refi ascunse de a repudia principiile şi tendinţele lor politice.
(Va urma),
-----------mm ^.	■	-
ARENA ZIARELOR
Românul arată cum cestiunea albaneză presintă clin ce in ce un caracter maî ameninţător. Refusul Albanezilor de a ceda Podgoriţa Muntenegrenilor a inceput să preocupe serios opinia publică europeană, căci Huşii, conform tratatului de Berlin, vor refuza la raidul lor să deşerte Turcia. Apoî, intrebăndu-se care anume putere ar li in stare să infrîngă cerbicia Albanezilor, zice că numai Austro-Ungania. Dar ea nu o va face pană ce nu-şi va asigura un folos propriii; şi chiar in caşul acesta, cu greu ei va ii, de oare ce are in coste pe Italia.
Presa se ocupă, la rândul sed, tot de deosebitele piedici ce iutămpînă executarea tratatului de Berlin, şi speră că in curând, viaţa parlamentara deschizând u-se in toate statele, ea va produce ordine şi pace.
Timpul, intr’un important articol, de-monstră neexistenţa vre unui partid reac-
m Conlucrarea lor, la prosperitatea economică a unei naţ'unî,
De eea maî mare trebuinţă este, ca inainte de toate, să ne fixăm ideile asupra spiritului general, ce domină astăzi in industria cultureî pamîntulnî. O normă bine găsită, este un pas mare către isbăndă. Agricultura', după un timp toarte indelungat de observaţiunî, după incercărî amare, după ilusiiini stinse, după muncă uriaşă Şi avuţii pierdute, a descoperit in fine pe a sa, dar, din nenorocire, aceea n’a reuşit pănă acum să se ancoreze nici chiar in credinţele a-cel°va, cari sunt. mai .de aproape interesaţi in ceştiime. Şi iu această privinţă noi stăm mai mapoî, de cat toate naţiunile.
Agricultura luptă iucă [cu nu inimic foarte îndărătnic, cu rutina, care, maî cu seamă in ţările puţin luminate, găsesce in ignoranţă, im sprijin toarte puternic. E trist a mărturisi, că noi, considerând moliciunea şi nepăsarea ce arfi-Uun pentru progresul nostru economic, va tre-bni sa punem toată speranţa înaintării noastre ■igi ic.nle nuruaî in imboldurile nevoieî. Cultura veŢ s va convinge fără indoială — căt de cur md cied, de nemernicia ei, faţă cu progreSe e ce a realisut timpul, şi poate că numai a-tmu cultivatorii noştri se vor 'încredinţa prin
Te’ cr‘ i'i'măud sistemul lor, lipsit de luminile ştiinţei, vor	....	•	„	,
ţionar m ţară la noi, unde nici nobilime creditară şi istorică, nici bogată şi puternică prin maioritate, nu există. Apoi, arătând cine este şi ce vrea partidul liberal din România, mărturiseşte că ar fi fost bine să existe o reacţiune, in adevăratul sens al cuvântului. El conchide, in fine, că in ţara noastră toţi sunt liberali; deosebirea insă intre aşa numiţii conservatori, re-presintaţl de 1'impui, şi cei lalţl, este că cel d ănteift resping tot ce este republică şi vocsc conservarea constituţiei cu monar-chia constituţională, aşa precum este astăzi.
VARIETĂŢI
Erupţiune lutoasă. — In vecinătatea Etnei, aproape de Pat. mo a inceput in luna trecută, o erupţiune de păment lutos din cele maî violente. Se scrie din Catane, că masele lutoase, aruncate afară din numeroasele cratere, afi format deja un lac destul de considerabil de no-roifi lutos fumător, care câştigă merefi in întindere. In 14 Decembre, cănd se petrecu fenomenul, se vedeafi ridicăniu-se pe d’asupra era-teriuluî coloane de căte 2 şi 3 metrii şi se au-zeafi esplosiuni suterane.
I'eruca damelor. — Cronicarul ziarului «Le Constitutionel» asigură, că in amil acesta se va opera o revoluţiune in peruca damelor.
Cea maî frumoasă jumătate a genului uman renunţă la acel per roşu care şi-a făcut deliciile atăţia ani. Nici castaniul, nici blondul ro-şetic, nici roşul veneţian ! Perul negru va ajunge la modă.
Perul rtişu a fost odinioară atăt de preţuit înaintea damelor romane, incăfc a ţinut de modă pănă in zilele noastre la damele parisiene Românele împrumutaseră această nuanţă de la Galia. Tot ce era galic, pe timpul conquisteî, deveni modă. Că Galii aveau perul roşu, numele lor o confirmă ; ei el purtau lung. De aci, damele romane voiră a avea per roşu galic ; ele eşî confecţionară peruci, pe cari le numiră punica, latinisănd cuventul grec pur puroi, foc, de aci şi cuventul nostru perucă.
Damele romane nu se mulţumeau să poarte numai peruca,—păr faş—ele eşî maî dedeafi şi un colorit artificial cu un fel A' mastic cu care eşî ungeati faţa in buduarele lor şi pe care nu el ştergeaţi de pe faţă de căt plecând unde-va. Pudra şi velutina, după cum vedeţi, datează de mult.
Asta nu e tot. Romanele ’şî fabricau o falşă podoabă. Femeile ’şî umflau faţa cu pane muiată in lapte de măgăriţă.
Fiicele Evei de pe timpul nostru n’att ajuns incă in punctul acesta ; pudra de riz , carminul şi albul, un corset puţin strâns sau un corsage aşezat cu artă, sunt foarte diferite de mastic şi de laptele de măgăriţă şi vorbind in general, ele se arată desbrăcate de artificii pe lăngă micele stăpâne ale Romei.
Mişcarea populaţiei a oraşului Bucurescl. —
Pentru septemăna de Duminecă 24 D c. pănă Sămbată 30 Dec. 1878. Nasceri: Copii legitimi 86 băeţî, 50 fote, suma 86, copii ilegitimi 15
băeţî, 16 fete, suma 31, total 51 băeţî, 66 fete, suma 117. Decese: De sex bărbătesc 69, feme-esc 82, suma 151 din cari 34 in spitale, in etate pănă la un an 39, de la 1—5 ani 34, de la 5 —20 airi 11, de la 20 — 30 ani 13, de la 30—40 ani 11, de la 40—60 ani 22, de la 60 —80 ani 18, de la 80 ani in sus 3, total 151. Căuşele principali ale deceselor : pneumonia, pleuropueumonia 30, pliithisia pulmonară 15, scarlatina 13, rubeola 10, enterită 8, febre ty-phoide 8, meningita 3, angina difterică 3, dys-senteria 2, febre puerperalî 1, tifns 1, tuse convulsivă 1, pareolă.
Serviciul telegrafic al «României libere"
— 17 Ianuarie. — 9 ore dirnin aţa
Paris, 16 Ianuarifi, — Banca Englitereî a redus scomptul la 4 la sută.
Baris, 16 Ianuarifi. — Ziarul »la Republique franeaise* stărueşce ca Francia să recunoască îndată independen a Romănieî şi $ă acrediteţl un represintint la Bucureşti.
I aii», 16 Ianuarifi. —■ In declavaţiuea e făcută eamerilor, guvernul a constatat falnica aderare a ţării către republica, prin ultimele a-legen senatoriale. Guvernul va urmări esecuta-rea tratatului din Berlin ; gşî va păstra libertatea de acţiune in raporturile sale cu puterile; va lua largi măsuri de clemenţă in privinţa condamnaţilor comunei; va ţinea la stricta ec-secutare a legilor, cari regulează raporturile bi-sericeî cu statul; seva reta necruţător cu funcţionarii duşmani Eepubliceî ; va face instrucţiunea obligatoare.
In privinţa nouilor tarife vamale , .se va inspira de vechile principie; şi va grăbi reorgaui-sarea armatei şi a marinei.
Senatul a aplaudat această deelaraţiune. Camera a stat rece. Ea va discuta, luni, o interpelare relativa la declaraţiunea cabinetului.
I 31 îs, 16 Ianuarifi. — Afacerile de la bursă şi-au luat aventul, in urma iubunătăţiris situa-ţiuneî politice.
Constantinopol, 16 Ianuarifi. — Noui desor-dine au isbucnit in Cilicia.
Se semnalează o neînţelegere intre episcopul grec de la Adrianopol şi autorităţile rusescY. Ruşii afi cerut biserica greacă pentru bulgari, dar episcopul le a refuzat-o categoric.
Constantinopol , 16 Ianuarifi. — Rusia ar fi consimţit să reducă indemnitatea de resboifi la cifra de 100 milioane de ruble in a gint.
In urma intervenireî puterilor catolice, s’a ales o comisiune mixta, spre a esamina nouile plângeri, relative la impilările esercitate asupra creştinilor din Armenia.
Odesa, 16 Ianuarifi.—La 26 curent, vor sosi la Burgas nisee vapoare rusescî, ca să îmbarce trupele de ompaţiune, spre a le duce la Odesa Nicolaief şi Sevastopol.
— 17 Ianuarie ameasî. —
Madrid, 16 Ianuarifi. — «Diaro» vorbind despre trămiterea unui representant al României la Madrid, se espriroă ast fel : «Mulţumim din inimă Romănieî pentru probele de simpatia date
Spaniei. Nu s’a uitat ae aci, că Traian transportă pe malurile Dunării o mulţime de familii spaniole şi că, cu toată lungimea vremeî, se observă ancă, in obiceiurile şi in limba unor provincii din peninsulă, o mare analogie cu o-biceinrile şi cu limba poporului român.—Noi Salutăm cu fericire pe noul stat din Orient şi ei dorim prosperitate».
(Havfls).
BIBLIOGRAFIE
A aperut :
Şcoala pentru lucrul de măn
de D. G. Zamphirol.
Această lucrare e divisată in două serii :
Seria I, s,pănită deja, coprinde : «despre împletitură, şi istoria ei ; impletitura cu undrele (facerea la ciorapi s. c. 1.); împletitura cu croşeta şi naveta ; despre cusătura in genere ; cusătura pe linii ; eleni nte de broderie engleză ; diferite alfabete şi monograme.
Opera este ilustrată cu 124 figuri litografice, săpate in peatră de autor.
Preţul 1 l. 50 6„ se vinde la librăria Grîgo-rie Luis, Strada Lipscani.
Jalnica soţie şi nepot, ve anunţa perderea prea iubitului lor soţ şi unehiti
GHEQRGHE MISSiRLIU
şi ve invită a asista la ceremonia funebră ee este a se sevărşi Sâmbătă la 6 Ianuarifi , cortegiul va porni de la casa defunctului la 12 ore din zi, str. Columbelor la biserica Lucacî unde se va ţine ceremonia religioasă , şi de acolo se
va porni la Cimitirul Bellu.
CURSUL BUCURES0I
Prima casă de schimb ia „Bursă“
No. 68 Strada Lipseam No. 68. 5 Ianuarifi 1879, Vineri. CURSUL DE LA 12 ORE.
	Comp.	VînJ.
0 la sufli Oblig, rurale		100 j,	lUO'l,
, egite la sorţi. . .	§8%	99 'U
8 la şutii » domeniale f. e. . .	98' /	99
» , eşite la sorţi	99	99’b
. , Caseipens 3001 d. fr. 10	182	185
7 la sută scrisurile funciare rurale f. c.		yz
7 la sută » » urbane » •	83 >|,	84
8 la sută imprumutul municipal fără cupon	97	97>|a
cu pr. Bucurescî (bil 20 1.).	21	25
Acţiuni , Dacia*		19 )	lb5
» jRomănia		90	92
Cupoane rărale exigibile		1 '!*	11,
» domeniale exigibile ....	i ’i	11
» Scrisuri exigibile		,1	
Argint contra aur	' Rubla hârtie ,		4 b 2 45	4 'li 2 47
Florinu		2 10	2 17
Loje otomane			40 —	45 —
Ciir'ul din Viena		
16 Ianuar.u		
Napoleonul . . . ,		9 33 |.,	11.
Ducatul . 			5 52	>
Loje otomane		20 50	
Cursul din Berlin		
15 lamură		
Obligaţiunile căilor ferate romăne . .	Si 75	Măr î
Aeţiunile » > » . .	61 (>0	>
Prior.tăţî » » » . .	85 5	>
Oppenheim		 fără cupon.	10 -i	>
Rnue hârtie		200 10	»
Loje otomane		37 —	
Cursul din Paris		
15 laauarlu		
Renta romană		64 |	6 '!■
Loje otomane		'4	
Fără prov dion		
hac M Lcvy.		
CURSUL BUCURESCI
S. A. MARCUS & A. M. HIRSCH
No. 39, STBADA lipscani, No. 39.
CASSA DE SCHIMB, C0MMISSI0N
î'
împrumutare ori ce suma de bani
pe obiecte de valoare,
cumpărăm şi vindem tot fel de effecte publice indigene şi streine.
Pe ţliua de 5 Ianuarie 1879 ora 12
Omnp. Yimi
10% la sută Oblig, rurale	100	100'/a
> egtie la sorţi ....	18	99
8% la sută , domeniale		98 V®	99
> , egite la sor„î .	f 8	99
8% la sută imprumutul municipal. . . .	! 6 ’/2	97
7% Ia sută scrisurile funciare rurale. . .	91	92
7% la sută , , urbane » .	8 3 Vii	83%
Casa pens. (300) dob. f.\ 10		110	183
Lose comunale (fr. 20)		24	25
Acţiuni ‘Dacia, (fr 6u0)		190	195
, ‘Romania, (fr. 100)		88	90
Renta română 		61	65
8°/u Impr. Oppenheim		94	95
7% „ Stern			47
Cupoane rurale exigibile 		1"/,,	Va"/..
, domeniale exigibile		1«/.	%%
„ fine. rurale		V#®,,	
„ ,. urbane Florini austracl		 . .	%\ 210	
		217 247
Rubla hărtie		246	
Argint contra aur 	 Cursul de Barlin		4V«%
Acţiuni căilor ferate Române	 Lose Otomane		82 90 86 -	Murei
Ruble hârtie			
S. A. Marcus & A M. H4rsc!i.		
A prepara insă spiritele maî de timpuriî, prin îespăndirea unor ideî luminoase, tot va fi poate a constribui cu ceva, la grăb rea reformelor şi a întreprinderilor noastre industriale.
Conclusiimea cea maî generală, la care ajungem din observaţiunea productelor, prin cercetarea sistemelor de cultură, prin esprimarea uneltelor şi a machiuelor agricole, rste că agricultura tinde a deveni o adevărată stinţă de aplicaţi une, bazată pe principiile d mostrate de teoriile ştiinţelor positive. Omul a inţeles, iu fine, că nu poate să conteze cu siguranţă pe foloasele ce ase ptâ de la inuncă, de cât atunci cănd va întemeia operaţiunile sale pe noţiunî verificate do ştiinţa experimentate. In toate ţările culte, statul, asociaţiunile particulare şi in genere toţî oamenii luminaţî, afi format deja un lei de legiune sacră, şi ţ n o luptă crâncenă iu contra cultureî bazată pe rutină, demonstrat fiind, ca ea nu mai poate ţinea pept loviturilor financiare, ce-i dă exploatarea agricolă, inteme-meiată pe ştiinţă, şi pe invenţiunile geniului mecanic. Industria iusutesce puterile omuluî şi’l face să devină uriaşul din poveste, eare seacă lacurile, scoate copacii din rădăcină, strămută stăncele, ca su’şî facă câmp de hrană din loeurî unde nu erafi, deacăt fiarăle şi pustiul.
E adevărat, că azî ne aflăm parte, de cit nude ne găseam
de anî, chiar şi sub raportul cultureî agricole. S’a făcut oare-carî paşî spre o cultură maî raţională, dar trebuc să observăm, că nu sunt de cat nisce cazurî foarte isolats. In generalitatea lor, sistemele noastre de cultură, afi rămas cu totul inapoî. întrebuinţarea crescendă a maelii-nelor perfecţionate, la treerat anume, probează intre altele, ca cultivatorii noştri s’au convins puţin de înlesnirea şi repeziciunea ce procură munceî, intrebuinţarea putereî aburilor şi a combinaţiunilor mecanice. Ele ne-afi făcut iu adever să câştigăm timp şi să răspundem la o lipsa simţită in ţara, la lipsa braţelor, in raport cu intinderea solului primitor de cultură, Nu e de contestat, că introducerea unora din macliinile agricole perfecţionate a contribuit mult la putinţa de a spori cultura, şi aceasta ar fi trebuit să ne indemne a face căţî va paşî maî departe, dacă nu voim a rămâne mult indărăt, atăt sub raportul cuautitativ al pro-dueţiunei, cat mai cu seamă sub puntul de vedere al eualităţilor eî.
(Va urma).
WwW.daCoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Doue saîi trei Capsule ale lui
Guyot cu gudron aduc o uşurare răpede şi ajung mat adesea pentru a vindeca in puţin timp guturaiul cel mai tare şi brondiita. Ast-fel se poate chiar opri şi vindeca phtisia bine declarata; in acest cas, guturaiu opresce decom-posiţiunea tuberculelor, şi natura ajutând vindecarea este mat râpede de cât i-ar fi fost cui-va permis a spera.
N’ani putea recomanda îndestul acest r- mediii devenit singular, şi aceasta atât din causa eficacităţeî sale cât şi a eftinătâţet sale, In adever fie-care flacon de capsule de gudron, conţine GO capsule.
Tratamentul dar nu costă mat mult de <jece sau cinct-spre-tjece centime pe <ji şi te soutesce de intrebuinţarea eiaiurilor, pastelor şi siropurilor. Pentru a fi sigur de a avea devoratele causule ale lut Guyot, a egige pe .eticheta flaconului semnătura Guyot imprimrtă in trei culori.
Capsulele Guyot se găsesc in România la mat toate pharmaciele.
Numai pentru scurt timp
MAGASIN
42, CALEA V I C T 0 RI EI, 42
Lăngă Piaţă, Teatrului
Numai pentru scurt timp
'VIE) rv A
Furnisoriî Curţii Maiestăţii Sale
LIXGEKIE	CONFEC
DE L4 PAIX
K * SS
Imperatnlnî Anstro Ungariei
ŢIUNE	TROUSSEAII
Eftinătate
HUI DESFACERE
Soliditate
A mat fost de repeţite ort aci. dar nici unu care să se p6tă asemăna cu desfacerea “^aAar^este rec noscuti de ,
ca singura in Bucnresci unde se vend mărfuri adevăratul cu cel puţin oO /0 sub p ţ ■	1
an OS IC
42. CALEA VICTORIEI 42.
Trousseaux complete de la 400—5000 fr.
42. CALEA VICTORIEI 42.
Capote pentru dame de flanele francese â 12—18 fr.
Preţurile de fabrică reduse pe jumătate
Cămăşi brodate pentru dame G/g fa. 3% fr. 2V2 fr. 12 fr-
Oamisoane şi pantaloni pentru dame, l1/», 3%	-----
Roclu pentru dame, lungi şi scurte, 2 'fi 10—20 fr.
livciu jminn u uivmr.., lungi	________________
Cămăşi şi ismene pentra bărbaţi, de pănză veritabilă S1^, 4’[.t—8 fr.
Batiste cu şi fără nume brodate
Pânză de Rumburiî 62 coţi 50 fr. 80 fr lOOJr^
—- -----— .. .	:	---. j	--/•„ !_■ im fi.
42. CALEA VICTORIEI 42-
Cele mai noi şi mai elegante gulere şi manşete francese pentru domni
^‘ÂUEAÂMCTORIEI 42-
Legături de bărbaţi cele mai noi şi elegante._______
42. CALEA VICTORIEI 42.
. Costume elegante de flanele francese pentru dame a 22—28 fr.
Pănză de Belgia 62 coţi 40 fr. 60 tr. 90 fr. Pănzăturî late de cate 3 coţi 35 fr. 45 fr.
-18.
Pichete albe pe iarnă 12-
Servete, pănzăturî de masă, de damast, pent u 6, 12, 18 şi 24 persoane de la 6—10 fr 30 ■ 40 fr,
42. CALEA VICTORIEI 42.
Negligee, Matinee, Batiste tume pentru copil,
cos-
|/VJ.WVW**V -.V- — ---- -
Cumpărători! in valoare de 200 fr. primeso rabat o garnitură de masă de damasc frances pentru 12 persoane.
CU MALAGA
de GRIMAULT & C'% Pharmaciştî la Paris
Acestu vină conţine Quinquina care este toniculu celu mai puternică alu materiei medicale, şi phos-phatulă de feră, regeneratorulu forţeloru sfârşite a-le sângelui insărăcitu. Elu este intrebuinţatu cu succesu contra Coloriloru palide, irregul&rităţei meii-struaţiuneî, lipsei poftei de mâncare, şi a dureriloru de stomachu la cari damele surită adessea supuse. Depositu in principalele pha.rma.cii
1? ELIXIR DIGESTIFU DE PEPSIHA
De GRIMAULT & Cu, pharmadttl I* Paris.
rietatea d a inlocui in stomachu
şina possedă proprietatea d’a inlocui in stomachu i gastrică care ii npseşce pentru operarea mistmrei iteloră. întrebuinţată suntă formă d unu Euxiru
Pepsina possedă suculă gastr' " '''
alimenteloră. .....---.---------.	.
plăcută la gustă, ea curariseşce sau previne
Digestiunils relle,
Greaţa şi revenirile prin gltfi, Gastritele.
Crampele de stomachis,
Imflarea stomachilnt,
Migr ena,
Gastralgiile,
Maladiile de fieatâ.
Elă combatte vărsăturile la temeiile însărcinate, şi fortifică bătrănli şi convalescenţii, inlesnindu dîgestiunea şi nutriîiunea.
Depositu in principatele Pharmaciî.
j§j §§ © 1 JL
MONOPOLUX.TJI TUTUN URILOR
1
TT ABIF
De preciurile cu cari Regia Monopolului Putunuriloi vinde tut ^ ^ rile cigările şi tabacuri.'e în cursul anului 1879, conform mclieicrei
Comisiunel de Arbitri, prevedută prin Art. l i din Legea i onoP°JJ u ţl Art. 90, 91, 92, 93, 94 şi 95 din Regulamentul de aplicaţie al acestei leg .
I. Tutunuri streine turcesc!
Qualitatea I-a Kilogramul....................Lei '
„ II-a „	.....................”
II.	Tutunuri indigene
Qualitatea I-a Kilogramul............*	*
„ II-a „	..................
„ IlI-a (rurală) ............... •	*	*
III.	Tabacuri streine
Din toate speciile şi qualităţile, kilogr. de la Lei 10 pana la Le •
IV.	Tabacuri indigene
Kilogramul lei 8.
V.	Cigărî streine	1ftn . _
De diferite specii şi qualităţî, bucata (cigara) de la 15 pana la 100 ban
VI.	Cigărî indigene
Bucata de la 8 Bani pană la 15 Bani.
Lei 12 50 7 50
y>
•n
5
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
Da maf mulţii rie 40 de ani, Siropului Laroze este prescrisă cu succesu , ie tott medicii pentru a vindica Gastritele, Gastralgiele, Dgspepsiele şt --____,.i.	Cnnthmntrnmle rebele, centru a facilita digestiu-
de
rls Intî medicii pentru a vincnca u usirueio, ou*.,
Crampele stomacului, Constipatiunile retetc. pentru a f^ciUta digestiu-nea Ta regula funcţiunile stomacului ş ale intestinelor».
Pentru o mai bună distincţiune a pachetelor, Regia a stabilit pentru tutunuri următorul mod de impachetagiu.
(Qualitatea l-a in pachete cu bărtie galbena Turcescîj	2-a	„	„ albastra
leu
Siropulu sedativâ
Bromure de Botassium
/a., nA r a r»L-< DADTnP A T .Td AMAR 13
şi cu cOjă de portocale amare
„ ..._liulucelu mai elicac
psiele, Hystenele, Migrena,
Este remediiilucelu mai eficace pentru a combate 4/'ecltumie A™)sp rua, U
•vsieie, tiusierieie. irnyr cuu, unu/a*	uu	- -1^» ,,roq
| m’a, Convulsiunile şi Tusa copiiloru in timpulu dentitlunei, intr unu cuvintu in tâto Afecţiunile nervose.
\ Fabrică, Speditiune: J.-P- LAROZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul, |	PARIS, şi la principali Spiţe» dm fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII 5 SIROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amar*.
cu IODURE UE POTASS1UM.	.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şi.de Quassia amaro smuruLurmiuu^OTO-IODURE UEFERU.	-
■	-	------mar
(Qualitatea l-a in pachete tipar verde
Indigene i	„	2-a	„	»	Y0^lx
I	„	3-a	„	„	negru
purtând fie-care pachet marca Ţerel şi preciul corespunţletor cu greutatea dintr’ănsul.
Făcut astăzi la 18 Decembre 1878. No. 4769.
Mare magasin de marchitănie
sub firma
D. WEINBEEG et C
-me
Strada Lipscani No. 21, vis-a-vis de magasinuLAn Bon marcha Face curoBOnt că a primit tui mare asortiment in vase dej porcelan, tuoiă şi tinichia precum şi o mare cantitate dej stielărie, ogliDzî, patnrî de fer, scaune şi diferite objeete necesarţî menagiulnî. — Preciurî foarte moderate.
REGIA MONOPOLULUI TUTUNURILOR
Controlor General	Director General
(semnat) Capeleanu.	R.H.LA^IO
NunsrisTBUTjri finanoblor
VSdut si aprobat de Noi, Ministru financelor, conform Art. 97 din Regulamentul de aplicaţiane al lege! Monopolului tutunului.
Dat la BucurescI, 23 Decembre, 1878,	_
Pentru Ministru Financelor.
(L.S.)	(semnat) G. CANTACUZINO.
Director general, D. Protopopescu.
Tipogra fia
www.dacoromani
Ha.ro
il 1—13.
Com. 6140
Librăria
Fraţii loniţiuC
nit
Strada Lipscanfl, No. 7 şi 27.
Anunţă sosirea unni mare assorti-snontfi do REGISTRE DE COSPTA-R3LSTATE din Fabrice : France» ji Ger aane, liniate in tdte formatele cerate. Recomandăm cu deosebire oos: eteraţilor din provincii că le oferim « ocaoa, cu proţm cel mai moderat. A-senene» recomandămS marele noatra asortiment de ohărti* de **ri*, di «eritorl, plicuri şi de tipar, cn pre-ţnr! moderate. Suntem in posiţiuns de a satisface orl-ce cerere in tdte tăierile
,ie cărţi ssoîarş, ol*-1» »re rodurori
cel mas
5 mare rabat.
EN DETAIL
LA
MAGAZINUL Ao, 47
STRADA LIPSCANI
A sositu Mazăre Verde
de Rnsiea
DE AffllÂT
de la Sf. George viitor moşiile mele Cmpelniţa şi Trestieni l'/2 oră departe e Ploeştî, imprmnă | a&u deoiebit?.
Doctorul Turncscu
_ ELIXIR
Quina Labocbe este un Elixir vinoa continend principiele celor 3 specii pe quinquina.
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează ca aperitif, tcmic, sau febrifug, in contra afecţiunilor ttomachulfu. a slăbiciunilor, a anemiei si a frigurilor invechite, etc.
____ FERRUGINOS
Combinat cu ua sare de fer foarte assimilabila. Quina Laroche devine unul din reconstituanfci cei mai cin-căci in contra saraciet sângelui si a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lumphatismului, aleuziei, a convalescentelor prea lungi; el escit a si favoriseaza dîgestiunea, etc.
PARIS, 22, Strada Diouot, si la pharmacisti.

kSIROP şi PASTA ale D' ZED cu basaj
ădeCodeina, şi Tolu contra bronc/it-, îeior, guturaiurilor IrritatmnilorA de pept, (ussei magaresti,/*
^ Catarrhelor, insomnie-lor; etc.
NOUA INVENTIUNE
paiif" HORA
ED. P1NAED
de IXOBA
Săpun ........
j Esaenta pentru
batiste......
Apa de toiletta
Pommada.......
I Oliu.........
Praf de orez ...
! Cosmetic........
, 87, Boulevard de Strasbourg, S7 .Singurul Ponosit allu Aspasinei Mignoţ
de IX de IXOSSA de IXOH* de IXOSSA de IX«ISA de IX«HA
VENZARE
Vie de 17 pogoane, bine lucrată î» Valea Manii, dealul Cernătes!, minute de staţia Valea CSlrgSrem > eoarete pentru t6te trebuinţele-nelte şi bolobooe de prima călit8 ^ A se adresa str. Pitar Moffi Ne-
ANUL III.—No. 555
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI, 29 MARTIE. 1879.

ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: I an 24 iei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director : D. Ă.VQ. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Milialescn. — In Francia : la SocieU Havas Laffil & CW», 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de că.t prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Adolf Steiner, in Hamburg.	ANUNCIURILE: Linia mica pe pagina LV -a ,; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, .1 lei: pe pag. I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp»nsabila.
		
Distinsul cetăţian
R08ETT1 TEJCANU
a caria inimă nobilă şi tăria de caracter, ţara intreagă o cunoasce, nn mat este. Daşiinaintat in vărstă, moartea l’a găsi luptând pentru interesele patriei. Ţara dară a perdut pe unnl din fit săi cet mat aleşi, iar noi, tinerii, un frumos model de imitat in viaţa publică.
aii fost distinşi prin vii aplause şi buchete in Nu este dar câtuşi de puţin indiferent culorî austro-ungare. Concertul a luat propor- . pentru noi, pentru poporul care duce sar-ţiuuile anei demonstraţi un! amicale Austriei. j cina statuiuî> a alege, ca representant al
nostru, un oare care om de partidă, pentru
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
SnmariQ. — Noua atitudine pacinieă a lut Cetewayo faţă cu Englezii. — Soarta miserabilă a invăţămăntului in Rusia. — Din camera italiană. — Nenorocirea de la Szegedin şi ajutoarele din Italia şi Germania.
Londra, 5 Aprile. — O ediţiune supleinenta’-ă a lut «Londoner-Gazette» conţine o depeşe cu data de 1 Marte a agentuluî britic de la frontiera ţârei Zulilor, in care se anunţă sosirea solilor lui Cetewayo. Aceştia afi declarat, că regele Cetewayo nici o dată n’a dorit resboiul cu Angiia ci din contră a dorit să corespunză condiţiuui-lor lui Bartle-Frere, chiar cănd incepuseră deja iuamiciţiile. Regele u’a avut nici o dată iu gând, sa atace el mai intăifi pa Englezi. Lupta de la Isaudula s’a făcut numai in urma atacului incepnt de cavaleria britică asupra aute posturilor de zulî. Supremul comaudaate zulic a fost pentru această luptă depus, de oare ca el nu s’a opus participării soldaţ lor sei la luptă. In fine CeteWayo cere suspendarea inamiciţiilor şi reînceperea negoeiărilor.
FonduL pentru Szegedin s’a urcat păuă la suma de 10,150 lire sterlinge. Ambasadorul, contele Carolyi a trimis Lord May or ului un raport oficial asupra catastrofei intămplată la nefericita cetite Szegedin.
Lemberg, 5 Aprile. — Printr’uu decret împărătesc numărul studenţilor de la academia medico-chirurgieală se va restrânge, pentru evitarea esceselor (!!!) de studenţi, in Petersburg la 400. Academiile de prin cetăţile cele l’alte din imperii!, vor putea primi numai pănă la 200. Pe viitor Înscrieri e la diferite facultăţi vor avea si fie supuse la mari dificultăţi, (Iu adevăr acest guvern despotic muscălese crede, că o academie sati o facultate oare care e ca un regiment de soldaţi, in care numărul indivizilor trebue să ’şi aibă un minimum şi un maximum, peste care nu se poate trece nici in timp fie pace, nioî in timp de resboiii. In ştirile telegrafice de erî, am avut o ştire referitoare tot la marea libertate de care se bucură instrucţiunea şi dreptul de frequenţă a cursurilor superioare in Rusia. Dar in aceea ni se anunţa reducerea numărului numai la 500. Acum dm cinci sute s’afi făcut 400 sute. Măne vom auzi, că numărul a ofticat şi mai refi pănă oe va a-jimge un zero din el. înainte numai, inainte tot ust-fel, şi in curând se va iutiude peste Rusia intreagă un întuneric, in care şi guvernul insuşî va peri. O oroare simţim, căud ne ştim vecini cu o ţară in care abia peste un secol vor resări zorile veacului XIII. Red).
Roma, 5 Aprile. — Votul de erî al camerei in causa tumultului Întâmplat in Milan, înseamnă o suprimare a agitaţiunilor republicane şi o atitudine mai aspră in conducerea politicei interne. De oare ce Depretis a aprobat princi-piele de guvern ale dreptei şi a acceptat sprijinul acestei partide, in butul oposiţiuneî celei violenta a luî Crispi, aşa acum posiţiunea cabinetului s’a sohimbat şi s’a inclinat mult spre dreapta. Depretis a accentuat de maî multe ori seriositatea politicei externe.
Roma, 5 Aprile. — Erî seara s’a ţinut in operă uu concert in favorul Szegediuuluî, aran-j it fiind de bancherul Oblieght, preşedintele comitetului. Afi luat parte activă ceî dăntăiti maeştri, intre carî eraii şi măestrele representate prin Donadio, Tremelli, Devere. Intre măestriî figuraţi Bettini, Dondi, Caldtiii şi pianistul Chet-ten, oare a venit anume pentru acest scop din Geneva.
Aristocraţia a fost pe deplin representată. Regina şi regele (acesta acum pentru prima dată a asistat la o convenire publică de la moartea tatălui săfi) att fost primiţi eutusiastice. Artiştii
(La această telegramă, redacţ’unea «R. L» mal adaogă incă o inforrnaţiune ce ăl-a sosit de la redactorele ziarului «Berliner Bfirger Ztg.», de unde lectorii noştri pot vedea incă o dată, că o nefericire atăt de isbitoare, ca oea de la Szegedin, a aflat in tot locul, chiar şi in innal-tele regiuni regale şi imperiale, un puternic e-cofi de ajutorare. D. dr, Wilh Loewenthal, şef redactorul zisului ziar, a aranjat din propria sa iniţiativă o representaţiune in favorul Szegedi-nnlul, din care a resultat suma oonsiderabilă de 6181 mărci. Partea privitoare la oestiunea d’aicl din scrisoarea ce o avem, sună ast fel:
«Cu autorisaţiunea imperatoruluî, representa-ţinnea a avut loc la 23 Mirtie in sala operei regale ; principele regal, regele Saxoniel, Marea ducessa de Baden, ducele de Mecklenburg etc. aii asistat la aceea representaţiune,—oea d’ântăiii aranjată in Germania pentru inundaţii de Sze-gediu. Lucrul cel mal iusemnat este , că toate aceste persoane regale afi venit asupra invitaţiu-ueî simple adresata do către mine, adică de către redactorul unul jurnal progresist dovadă, că simţimîntul adevărat humanitar nu cunoasce distincţiunile politice safi confesionale». (Red.)
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 8 Aprile — 4 ore seara Roma, 8 Aprilie. —. Se anunţă din Constan-tinopol către «Fremdenblatt :
Comisia europeană de organisaţia Rumeliel a reînceput lucrările sale după propunerea d-lul M. Kallay, delegatul Austro-IIngariel. Ea a decis, ca plenipotenţiarul turc să presideze şedinţele sale tot timpul căt va şedea comisia in Con-stantinopol. Comisarul turc a rugat pe M. Kallay să intervină pe lângă colegii seî spre a decide, căt maî curend, despre cestiile incă ne resolvatte. D. Kallay a promis oă va face tot posibilul pentru acest scop.
(Haras)
A se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucureseî, 28 iarie.
La incheiarea fie-căruî period parlamentar, alegătorii sunt in drept, ar avea chiar o imperioasă datorie, de a se intreba cu ce s’a ales ţara in fapt, după urma atâtor sacrificii bănescl ce aii făcut, că să alimenteze focul sacru al atâtor lungi şi presupuse inţelepte stătuirl, ce puterea esecutivă ţine, in fie-care ciclu parlamentar, cu bărbaţii trămişî a’I represinta.
Iată, in adevăr, un moment solemn in viaţa constituţională. Includerea unei sesiuni parlamentare. Atunci ar căta să ne dăm bine seama despre resultatele practice Ia carî am ajuns, in intervalul căt a durat conducerea afacerilor publice de către o pai’-tidă, de către o majoritate, compacfă şi docilă, cum a fost de esemplu majoritatea ce a reintrat acum in viaţa el privată. Controlul acesta, făcut cu cea mal deplină ne-părtinire, ne este cu atăt mal impus , cu căt trebuie să ne convingem, azi mai mult ca ori cănd, că viaţa politică, basată pe un regim inaintat de libertăţi, este o viaţă eminamente activă, in care ochiul fie-cărul cetăţean cată să vadă şi să inţeleagă afacerile publice; şi cu căt urmează să ne pătrundem odată iu de ajuns, că ceea-ce se votează şi se decide despre afacerile publice, despre afacerile noastre, despre interesele noastre ale fie-căruia, se hotărasce şi se a-
De multe ori un singur vot, după cum i e culoarea, alb sau negru, poate să aducă bine safi rfiă, să imprime o direcţiune norocită, safi o cale falsă şi prejudiciabilă,
“»ei altei a,, ditei'w wwdaCommanica.rn
ca, spre a implini numai o formalitate a legii, să ’1 trămitem in Adunare, ca şi acest om de partidă să respundâ la rândul şefi tot la o formă a legii, de a arunca, la orl-ce imprejurare, la orl-ce hotărâre de luat, cu ochii inchişi, dar după comandă, ca un automat, un vot, in urna parlamentară.
Şi cănd ne gândim, că de voturile acestea atârnă soarta noastră şi viitorul ţării!
Alegătorii să-şi facă dar calculele bine, să se pătrunză de importanţa actului constituţional al alegerii deputaţilor, care formează baza edificiului nostru politic, şî de rândul acesta, mal cu seamă, să fie pe deplin luminaţi asupra valoare! reale a bărbaţilor ce-I vor trămite in carnerl, căci vremurile sunt grele, cu toată liniştea lor aparentă, şi cestiunea ce este a se resolve imbrăţişează o bună parte din perspectiva politică şi economică a naţiune!.
A fost poate un timp, cănd uşurinţa cu care procedăm in afacerile noastre politice, era oare cum scusabilă, prin noviciatul nostru in regimul constituţional, prin posiţiunea noastră mal puţin strălucitoare, dar mal temeinică in contra vânturilor din afară.
Azi nu mal e tot ast-fel.
Dacă se citează caşuri in cari s’au văţlut oamenii albind intr’o singură noapte, apoi să nu uităm, că şi naţiunile afi in viaţa lor epoce de acelea in cari, de o dată, cu vreme fără vreme, cată—sub pedeapsă de a fi nimicite foarte uşor şi foarte grabnic — să devie pe deplin mature, adinei la minte, şi spornice la fapte.
Să cugetăm, că de la declararea independenţii, noi am devenit un stat a cărui po-siţiune şi viitor depinde numai şi numai de la inţelepciunea cu care vom sci să conducem lolitica noastră din afară şi interesele noastre interne.
Dacă ne aflăm dară luminaţi asupra si-tuaţiunei foarte delicate, in care plutesce incă ţara, atunci să lucrăm cum se cuvine să lucreze nisce oameni ce afi convingerea inalteî lor misiuni.
Ceea ce ne trebue azi, nu sunt oamenii de partid, oameni de aceea cari nu se înfăţişează înaintea alegătorilor de căt cu titlul de a fi inregimentaţl sub steagul unor aşa zise principii — steag, pe a cărui onoare nu pun nici un preţ; nu cu programe şi cu discur-cursurl sforăitoare şi teatrale să ne lăsăm a fi amăgiţi; nu cu promisiuni de moment, căci de vom cădea şi acum victima come-dianilor politici, bine nu va fi pentru ţară, şi sciut să avem, că ceea-ce’şî va croi ea acum,nădejde nu este să ’şl desfacă, cu una cu două.
Noi dăm astăzi o simplă notă asupra însemnătăţii actului ce vom fi chiemaţl a efectua, şi vom reveni căt se va putea mai des, căci de mare importanţă este pentru ţară, ca spiritul public să fie pe deplin luminat asupra situaţiunel ce străbatem, spre a nu fi surprins, in buna luî credinţă, de tartuju politici, cum a fost in atâtea rânduri.
Oameni de încredere, oameni luminaţi, cu iubire de ţară şi de cinste, ori din ce partidă ar fi el: eată la ceea ce trebue să cugetăm a găsi.
Se aprindem din vreme felinarul cu care să întreprindem căutarea viitorilor represen-tanţî, şi să ne uităm bine la aceia pe cari el vom onora cu încrederea nostră.
Să nu uităm, intre toaţe, a le recomanda se feriască ca de foc de
convulsiunile nocturne a votării leg lor in masă şi intr’un vSrtej de absolută nevinovăţie asupra celor ce vor fi copnnijănd...
Dar cu cestiunea aceasta nu vom sfârşi a-şa curând, şi ne reservăm dreptul de a reveni, căci ea poate deveni monstruoasă in efecte, de va prinde cum-va rădâc ni, şi de aceia vom căuta să o acoperim cu cea mal neindurată desaprobare.
CRONICA ZILEI
In rubrica «Din Cameră», am menţionat ieri despre scrisoarea ce A. S. Regală Domnitorul a adresat d-lul preşedinte al consiliului de miniştri, şi care a fost citită in aplausele unanime ale camerilor.
Astăzi, făcendn-1 locul de onoare, o publicăm in întregul şeii.
Scumpul meu preşedinte al consiliului de miniştri.
„Camerele legiuitoare, care sunt in ajun de a se despărţi, a străbătut in timpul legislaturex lor, mari şi pentru ţară insemnate împrejurări. Părtaşe, împreună cu naţiunea, la toate evenimentele memorabile, cares’aii serverşit in decursul activităţii lor, Senatul şi Camera, care ’şl împlinesc mandatul, aîi fost acelea care prin votul lor de la 29 şi 30 Aprile, 1877, aii proclamat România de sine stătătoare, vot care a fost pus in fapt de vitejia oştire! noastre şi a primit sancţiunea sa pe câmpul de resbel. Prin concursul lor înţelept, prin bărbătesoul lor sprijin, Camerile actuale, uitând in cestiunele mari ale patriei, orl-ce deosebire de opiniunî, aii susţinut şi aii dat mijloace guvernului şi ţereî spre a susţine şi termina lupta din care am eşit cu onoare. Ele aîi inscris dar o frumoasă pagină in istoria noastră parlamentară, şi ţara nu vajuita numele represint iuţilor el, cari, împreună cu densa, afi simţit tot ce putea s’o bucare s’afi s’o intristeze.
«Cred a interpreta uu sentiment de recunos-cinţă, bine meritată din partea naţiunii, espri-mănd dorinţa, ca membrii carî att compus Senatul şi Camera actuală să primiască şi să pdrte medalia comemorativă a Apăretorilor indepen-dinţei, însărcinând consiliul Meii de miniştri a-mî supune un decret in această privinţă.
«Primesce, cu această ocasiune, reinouirea a-fecţinniî ce ’ţ! păstrez.
CAROL.
Bucurescî, 24 Marte 1879.
După cetirea aceste! epistole, atăt Camera căt şi Senatul afi votat o moţiune prin care invită guvernul a pregăti proiectul pentru ridicarea unul monument naţional, spre eternisarea memoriei luptelor glorioase ale armatei române, condusă cu fală de viteazul nostru Domnitor.
Aflăm, că lt-colouel Al. Candiano-Popescn este numit prefect al poliţiei capitalei in locul colonelului Radu Mihaifi, care trece, pentru căt-va timp, la Iaşi.
Dupe informaţiunile ce avem, astăzi putem da o notiţă mu completă, iu privinţa alegerii noului comitet al societăţi! „Concordia.*
S’afi ales: d. C.Porumbaru, preşedinte; dd. B. P. Hăşdăfi, D. Aug. Laurian, Misail, Troteanu, T. Nica şi Lupulescu, consilieri; dd. P. Constanti-nescu, Căp. Al Augelescu, I. A. Brătescu, G. Stravolca, Martinovicl şi d-na Maria Nica, membri suplininţl.
Se zice, că s’ar fi descoperit furii, carî afi prădat şi batjo corit biserica S-ta Ecaterina. «Binele public» află că el sunt in numer de cinci, dintre carî trei israeliţî şi doi unguri.
ROM A NI A LIBERA

* Monitorul» de azi publică mesagiul A, S. R., datat 24 Marte, pentru închiderea sesiunii s-t ti lui Sinod.
Dupe cum vedem dintr’o telegramă a d-lut prefect de Silistra nouă — adresată d-luî ministru al instrucţiune! publice, — scoalele de băeţî comunale din Ostrov, Bugeae şi Kureso a» fost deschise cu o mare solemnitate. In şcoala din comuna Ostrov sunt 150 copii romani. Prefectul a dat ordin de s’a prevăzut in buget 40 fr. lunar învăţătorii >r, peste salarii!. In cu-rend se va deschide scoale şi in alte comune.
Populaţiunea e entusiastă de iuveţăment, zice telegrama.
------------------------------
DIN AFARA
Adunarea naţională bulgară.
Adunarea naţională bulgară a desbătut deja ceî de ăntăl opt articol! a! statutului organic, ce! lalţî vor ii discutaţi şi votaţi de asemenea, fără nici o dificultate, pănă la 23 Aprile, cănd adunarea va avea să proceadă apoi la alegerea principelui.
Ce privesce această alegere, o telegramă din Tîrnova a ziarului oficios austriac «Wie-ner Abendpost” anunţă, că principele Ba-tenberg, candidatul sprijinit şi de Rusia, a dobăudit deja 120 voturi; prin urmare alegerea sa se poate considera ca sigură.
Un fapt care nu poate de căt inveseli pe ceî ce doresc libertatea popoarelor diu 0-rient, este înfiinţarea in adunarea bulgară a unui partid, care este liotărît să stăru-iască in viaţa sa politică pentru completa neatârnare a Bulgariei, şi in faţa veleităţilor Rusiei. Acest partid cu drept cuvânt naţional, şi care este represintat prin ceî mai patrioţi bulgari, Laţii Zancov, numără deja peste 100 de membri; principiele ce profesează acest partid nu sunt incă pănă acum destul analisate, dar considerând impreju-rarea, că el nu admite de loc aventuri revoluţionare şi că ţine intr’o formă la simpatiile Europei intregi câ şi in specie ale Rusiei, ei va crea mai la urmă numele de partid conservator.
Acest singur lucru, pentru care nimenea nu poate aduce nici o imputare Bulgarilor, a fost suficient ca să provoce susceptibilitatea poporului sau mai bine a stăpănitoriu-lor Rusiei. Un ziar din Petesburg, „Nostovi1’, vorbind despre infiinţarea partidului deja semnalat, se intreabă cu multă nedumerire, care să fie causa, de toate popoarele Orientului, cari aii fost mai mult sprijinite in luptele lor de libertate de către Rusia, nu res-pund acesteia pentru ajutoarele aduse prin mulţămită ci cu răceală şi mai pe urmă, chiar cu ură. Organul rus aduce de es. in
prima linie pe Greci şi Români, cari aii sfârşit cu a urî Rusia, şi in a doua ordine pe Şerbi şi Bulgari, cari sunt pe cale de a face aceeaşi. «Nostovi” crede, că se găsesce inaintea unei curioase probleme psihologice, pe care nu este in stare de a o deslega. Noi credem că ziarul rus ar putea-o face aceasta, dacă presa rusă nu s’ar afla din nefericire sub puterea unor legi a-tăt de discreţionare. Motivul substituirel gratitudine! prin ură la popoarele menţionate, e convingerea ce au dobândit fie care in parte, că ajutoarele Rusiei nu sunt sincere ci motivate prin intenţiuni perfide. Voinţa ce au de a remănea ceea ce sunt, individualităţi distincte de imperiul şi naţiunea rusă. Şi apoi chiar cănd am presupune o tendinţă de asimilare la unnl din aceste popoare, are Rusia in aşezămintele şi practicele vieţei sale interioare, ceva care să adămă-nească, să atragă elementele esterioare ? Pănă cănd Rusia, este ce este nu va fi iubită de nimeni. La aplicarea acestui principiu sunt îndreptăţiţi apoi şi Bulgarii.
Grecia şi Turcia.
Iu «N. fr. Presse” citim:
In Atena eşi fac o plăcere din a ameninţa lumea cu un resboitt contra Turoieî. Intr’e epistolă ce primesce din această capitală «Pol. Corr. se zice: "Daca după completa zădărnicire a negocierilor , cabinetul va fi necesitat a convoca camera, se va aduce de sigur incriminarea, că guvernul a intrelăsat de a interveni milităresce. Nu este prin urmare neprobabil, sau ca oposiţia să împingă actualul guvern la resboiu, sau ca ea însăşi să ia căruia afacerilor spre acest scop. Prin urmare nu apar nemotivate îngrijirile, că liniştea Orientului va putea fi din no» serios primejduită.»
La aceasta observă «N. fr. Presse ”:
Acest sgomot de arme este cam copilăresc, de oare ce ori cine ştie, că Grecia nu este pregătită pentru resboiu nici sub raportul financiar nici militar.
Ocupaţîunea Rumelieî Orientale.
Cea mai nouă ştire in această afacere este o telegramă din Londra a ziarului «N. fr. Presse”, care espune toastul ce l’a ţinu? ambasadorul austro-ungar in capitala en-glesă, cu ocasia uuuî banchet. Ambasadorul Austriei accentua cu acest prilegiu anume, acordul deplin, ce esistă astăzi in cestiunile ce frămentă Orientul intre Anglia şi Aus-tro-Ungaria ; acest acord după «N. fr.Pre-sse” privesce insă in specie eestiunea ocu-părei Rumelieî.
Atăt cabinetul austriac căt şi cel englez stârnesc actualmente cu mult zel pe lăngă
Poartă, ca să accepte ocupaţia mixtă a Ru-meliei, aşa cum e deja regulată iu principiu de marile puteri. Caracteristic e modul puţin vrednic in care procede iu această stăruinţă cabinetul vieuez. El asigură anume pe Turci, că pentru consimţimăntul lor la ocupaţiunea micstă, Austro-Ungaria le garantează ca o recompensă dreptul (deja dobândit prin tractatul de Berlin) de a numi pe guvernatorul provinciei. O ironie mai pronunţată ar fi cn neputinţă. Anglia procede mai cu multă lealitate Cabinetul de Londra a promis Forţei ajutoare financiare serioase, dacă se va supune tutulor intenţiunilor şi planurilor ce are el in Ru-melia.
Iu faţa grelelor nevoi in care se află, Poarta nici nu va putea face alt cum. Adu căndu-ne aminte insă că tratatul de Berlin acordă acestei puteri dreptul de a ocupa cu trupele sale Rumelia şi de a numi guvernator, şi vezend cum Europa o despoaie acum de primul titlu şi ăi înfăţişează re-cunoascerea celui din urmă ca o recompensă, nu putem să nu roşim inşine de degenerarea morală in care aii ajuns «civili-saţii arbitri” ai lumeî intregi.
Proiectul de lege a d-lor Ţisza-Tre-fort in eomisiunea dietală.
Am avut dreptate cănd am zis mai deunăzi despre respunsul ce dede împăratul Austro-Ungariei episcopilor români din Ardeal in eestiunea maghiarisării scoalelor române, c ă împăratul prin el nu făcu de căt a se scăpa de o visită nesuferită. Astăzi proiectul deja se află in eomisiunea camerei unguresci, care, precum vor vedea cititorii noştri din cele ce reproducem mai la vale din «Gaz. Tr.” l’a şi adoptat in totalitatea cuprinsului. Nici o jale ! Trebue să pătrunză cuţitul pănă la os, ca să simţă şi robul, a cărui pele s’a tocit prin prigoniri şi umilinţe:
Comisiunea dietală, careia i s’a fost predat faimosul proiect de lege pentru maghiarisarea scoalelor poporale s’a grăbit a ’1 lua in desba-tere, ca nu cum-va întârziind se ne facă se credem, că legislatorii maghiari n’a» curagiil de ajuns de a se apuca de el şi de al ridica la valoare de lege. Prestigiul parlamentului, oare este «Simbolul naţionalităţii maghiare» putea se sufere numai prin traganarea lucrului, de acea nu s’a mai putut amâna penă după pasc! acea-st’a importantă afacere, căci cine şi ştie ce se mai poate intempla in curs de câteva septămănî, interesele cele mari ale maghiarismului trebuiau dar asigurate cu o zi mai inainte.
Ar fi ostenitor pentru cititorii noştri dacă am reproduce aci pe larg părerile icţelepţilor membri ai comisiuneî, asupra fătului d-lor Tisza-
Trefort. Ce mai şi pot conţinea acestea păreri alta, de căt variatiunea temei, cum să poată maghiariza mai biue, mai curând şi mai sigur pe naţionalităţile celelalte ? Membrii comisiunii di-etale si-att împărţit nu mai puţin rolurile 0a şi iu dietă in cestiunî de asemenea natură, şi pre cănd unii era» pentru oare care moderare a disposiţiunilor leg?! proectate, ceilalţi strigai! in gura mare, că ea este cu totul insuficientă că trebuesce inăsprită. Esperienţa ne invaţă, că de cate ori e vorba de magbiarisare cade in cumpănă tocmai vocea celor ce strigă mai tare şi sunt mai neîmpăcaţi faţa de nemaghiari. Aşa s’a întâmplat şi aci in comisiune. De la 27 Marti», că ud s’a ţinut prima şedinţă, penă la 31 Marti», s au desbătut cei dantai pacru paragraf! ai proiectului d i lege, diu cari doi a» suferit o modificare, insă nu in favorul scoalelor uema-gliiare — ci in acela al instructorilor de limba maghiară. Moderaţiunea nu e marfă ungurească;
ea a reinas dar şi in caşul de faţă fără cumpărători.
Ministrul de instrucţiune, Trefort, ca să ’şi apere decorul ce trebue să ’l aibă un membru al părinteseuluî guvern, a declarat indată la începerea şiedinţelor, că densul va consimţi la orî-ce modificare, care va avea de scop a uşiura ear’ nu a mai inăspri disposiţiunile legei. D-l Irefort a dovedit insă, că ştie să mai închidă' şi ochii, ceea ce a arătat din no» şi de astă-dată. Celebrul apărători» al teoriei absolutismului maghiar, Griinwald Bela, a voit să ne su-pr.nda prin declararea, că el ţine proiectul de greşit şi neoportun, căci poporul ţăran nu va invăţa in scoalele săteşti ungureşte cu toată legea, şi ast-fel toate silinţele de al magliiarisa vor fi zadarnice şi că prin urmare părerea lui oste, ca studiul limeeî maghiare să se introducă numai in scoalele orăşieneşti. Dep. Griinwald a mai pleda pentru moderarea disposiţiumlor proiectului de lege. Atitudinea aceasta mai conciliantă avem să o mulţămim negreşit impregiu-răreî, ca d. Griinwald a voit să mai slăbească oeva din impresiunea cea rea, ce a făcut cunos-noscutul se» discurs din dietă naţionalităţilor nemaghiare. Despre aceea, că oare i-a succes sa» nu, vor judeca mai bine cititorii noştri mai cu seamă daoă vor lua in considerare motivul pentru care declară el de neoportun proiectul ma-ghiarisărei, care motiv uu emană din voinţa de a cruţa naţiouulităţile ci numai din convincţiu-nea, că acel proiect da lege in partea sa cea mai mai mare ne e realisabil prin urinar nu poate folosi m aghiarisareî.
Aladar Hoinar a jucat poate rolul cel mai ini ns emnat in comisiune, care i-a şi primit mai toate propunerile. El pe lengă pceea, că a dat espresiune bucuriei ce ia făcut’o proiectul şi ingrijirea, că uu v aduce »folosur:le« reale dorite pentru naţional taţi, mai susţinu că scopul s’ar fi putut ajunge mai bine prin modificarea legei de instrucţiune de la 1868 şi ast-fel »s’ar fi putut incongiura agitaţiunea odioasă dintre na-
EOXŢÂ ROMÂNIEI LIBERE
ULTIM ACONCHISTA
O institnţiune inţeleaptă sa» nebunescă să fie căsătoria ? Mai şti» şi e». Am un prieten, care pretinde că a se căsători este cea mai mare nebuniă pe care omul trebue s’o facă, căci graţia caselor altora, putem avea gratis toate foloasele instituţiuniî. Am un alt prieten, care mi-a-firmă că nu cunoaşte nimic mai presus de fericirea, ce o simte cănd mănîncă friptură la frigare şi cănd găseşce nasturi la oămaşe, şi că, pentru sine, nu are altă părere de re» de căt că nu s’a însurat, cănd a eşit din lice». Aceste două convingeri ine ţin in nedomirire ; dar ce pot afirma, in contra partisanilor şi adversarilor acestei onorabili stări, este că, dacă căsătoria nu esista, d-na N. nu s’ar fi măritat; că, dacă nu s’ar fi măritat, u’ar fi avut doue fete ineăn-tătoare, nu s’ar fi dus la Paris, nu s’ar fi întors , aventura, ce veţi citi, nu s’ar fi întâmplat, şi e» n’aşî simţi plăcerea de a v’opovesti
A
* *
Intr’o seară din decembre, nu e mult de atunci, intrând in casa amabilei noastre amice, dedeî peste o adu nare compusă din vre o jumătate de duzină de bărbaţi serioşi şi gravi, dintre cari cel mai tener nu număra de sigur mai puţin de o jumătate de veac. Era ceea ce egoiştii de treî-zecî de ani uiimesc, intr’un mod puţin re-verenţios, e serata de baccele. Se afla acolo un general, al cărui cult pentru literatură nu a pu- I tut fi stimulat nici de resbelul de şapte ani, nici ! de respediţiurea in Africa, nici chiar de o operetă;
Un banchier avut in milioune şi in nepoţi, cari î le mânca cu lăcomia tutulor nepoţilor din poveste ; un diplomat, căruia giletca albă nu ince-tase de a î inpodobi pieptul din zioa de cănd şi-a făcut ăntaiul compliment, adică de la începutul carierii sale; un om politic, care, odată la putere, ca sa nu faca ca toată lumea, a in-ceroat să se ţie de făgăduelele făcute cănd nîi era la putere, dar care, in cele din urmă, a preferit să renunţe la această utopie; iu fine, un rentier, flăcă» bătrîn, epicurian şi sibarit in toată puterea cuvântului, fără altă afecţiune de căt pentru hârtia ilustrată a guvernului, care constitue intregul se» capital; gastronom savant şi ca atatea pretenţiuni in ale stomahului, in căt a avut chiar un duel cu unul din prietenii lui, care eomisese eresia de a ’l face să bea vin roşu dupe pesce ; cu atăta grijă şi idolatrie de persoana sa, in căt in veci n’a ştiut ce ’i oboseala ori suferinţa.
D-na N.... emî servi cu un aer angelic o ciaşcă de ci ai», mă intrebâ noutăţi de pre la operă, despre ceea-ce se zicea pe scenă şi in sală, emî dede voie, odată mai mult, să ’i atrag atenţia asupra albeţiî şi frumuseţii adorabilei sale mă-muşiţe şi să observ caracaerul tăcut şi grav ce ’1 avea in aceea seară, întrunirea. Toţi onorabilii asistenţi părea» confundaţi in cea mai a-dăncă reverie din care nu eşise, un moment, de căt spre a respunde la bună-seara, ce le dasem intrând.
Generalul desfăcea un ziar ilustrai, incărcat cu desemnurî despre resbelul turco-rus; bancherul citea gazeta de seara ; diplomatul plimba ochii prin Gaulois; omul politic privea m ta-vau, şi flăcău 1-bătrăn cu ţigara pe jumătate fu-
www.dacoromanica.ro'
mată, ei scutura din cănd in cănd, cu vărfu^ degetului se» cel mic , estremitatea, spre a se scăpa de acea indiscretă cenuşă, care nu respectează in căderea sa nici covoarele cele mai scumpe, nici plastroanele cele mai nemaoulate.
Observai» atunci doamnei N..., că această absorbire in sine-le a supuşilor şi amicilor seî, era de o ingratitudine abusivă. Adaoge i», că nu e oeva mai de nesuferit decât bătrânii cari nu sti» să se culce de vreme; şi că, cănd m’aşî simţi destul de egoist spre a remănea ca gura închisă dinaintea sa, nu aş mai eşi din casă.
Mercedes emî respunse, că la sine vine şi pentru a vorbi şi pentru a tăcea; că e» sunt un sticlete, care nu ştie ce este respectabil şi frumos, la oare care vîrstă, in tăcere ; şi că datoria sa este de a yeghia, ca nimic să uu turbure această absorbire sacră.
Ii respunsei», la, răndul me»,că raţionamentul seu e neadmisibdl ; că trebue să ne gândim şi la ceî alţi, şi că adesea orî am fost la dănsa o bandă de tineri,, nervoşi şi entusiaştî, pentru carî fie-ce căscătuiraa acestor centenari, ar fi cate o desilusie sdrobi.toare; ea voi să ’mî inchiză gura cu a doa ceaşcă de ceai; dar, fără să me las a fi învins şi dând peste un argument eroic, afumai» că tăcerea acesta avea intr’ensa ceva trist şi dureros, şi că era de datoria ei, fiiud că avea pentru acele fiinţe pe jumătate moarte o iubire oarbă, de a le smulge din acea jalnică absorbire.
Indignaţiune» mea isbuti să o mişce. Ea se gândi căte-va momente şi apoi indreptăndu-şî mana spre cercul admiratorilor seî, întocmai ea un obuz ce se sparge iu mijlocul unei tabere adormite, ea aruncă fără de veste, in mij-
locul lor, propunerea, sa» mai bine ordinul de zi, ca fie care să’şî povestească istoria ultimaî concbiste amoroase.
Atunci să fi veijut scrăşniturî de dinţi, de care vorbesce Evangelia, atunci să ve;lut pe acele respectabilităţi seculare, înspăimântate, împietrite şi trăsnite, sărind de pre scaunele lor, parcă era» mişcate de vr’un resort. Atunci să’î fi auZit, strigând cu furie, rugând pe Mercedes, in numele pudorei suvenirului, să’şî revoace ordinul ei barbar, să renunţe la acea tristă lecţie de istoriă veche, şi mărturisind că satisface-r ea acestui caprici» era mai pre sus de supunerea admiratorilor seî; că această cerere ar fi tot una cu ale cere caricaturile respective, că atâţia ani de amiciţie credincioasă şi zilnică u’ar merita o ast fel de profanare etc, etc. Dar d-na N.... rămase ne înduplecată, şi confirmă dorinţa sa printr’un zimbet rugător,
Orî ce protestare devenise zadarnioă. Toţi a-ceî oameni gravi eşî părăsiră definitiv scaunele, şi aruncând căte o privire disperată spre d-na N.., se duseră să ţie unŞconsili» in camera vecină.
Dupe căte-va minute, diplomatul reveni, spunând că ei primesc propunerea, dar vor ca şi d-na N,,.„ să sufere o parte din supliciul, ce le a ordonat cu atăta uşurinţă, istorisind şi dănsa cea din urmă farsă bună sa» rea, ce i a juoa-t’o mititelul şi drăgălaşul ze» al amorului. La această pretenţiune d-na N...„ fără să se turbure, respunse priutr’un cutezător:	bucuros,
care risipi şi cea din urmă rază de speranţă a acelor nenorociţi. Fie care ’şî reocupa fotoliul, avănd anul unor gladiatori învinşi ; multă vorbă nu mai încăpea; istoriile trebuia» să inceapa.
(Va urma)
ROM ANI A LIBERA
ţionalităţî*. Observaţiuuea din urmă a luî Mol' uar a fost foarte logică , căci, dacă este vorba de modific irea esenţială a unei legi. Insă Trefort in loc de a intra pe poarta cea mare cănd a voit să ne răpească libertatea dj invăţăment. a preferit de a se furiţa priutr’o portiţă laterală. Minisţrul are dreptul cănd zice, că o revisiune a legeî şcolare ar fi produs poate şi mai mire. indiguaţiune şi mişcare iu ţară. Interesantă e observarea ce o făcu d. Trefort, că adică deputaţii maghiari de maî mulţi ani tot cer şi iuteţesc crearea unei asemenea legi, cu alte cuvinte, d. Trefort nu reclamă pentru sine şi pentru d, Tisza meritul şi gloria de a fi născo cit singuri acel proiect, ci eî apar numai ca inipiuşî cu forţa iu vârtejul acesta prin voinţa representanţ lor naţiunii. Hegediis Sandor ar fi . dorit, ca să se fi făcut legea aceasta incă de la 1868. Aceasta era negreşit cea maî simplă pro-cedere, naţionalităţile s’ar fi convins incă de a-tuncî, că interesele lor de cultură şi naţionale nu se pot aduce in consonanţă nici decum cu ideea statului maghiar. Ministrul de atunci br. Eotvos, totuşi nu credem, că ar fi luat asuprăşî responsabilitatea legeî din ccstinne, căci de şi era şi el maghiar din crescet pănă in tălpi, totuşi era prea inţelept decăt că se nu va<jă, că desvoltsrea propria culturală a milioanelor de neinaghiarî, nu esistă lege, care se o maî poată astăzî paralisa cu totul. Hegediis maî crede, că causa maghiarisăriî s’ar putea inainta şi priu crearea de tot felul de institute pentru creseerea copiilor.
Csengery ceru ceva ce nu se unea cu interesele conservăreî prestigiului guvernului maghiar, el adecă făcu propunerea a se amâna desbaterea pănă după Pascî, care propunere a trebuit se cadă, căci orî-ce amănare ar fi incura-giat numaî pe ceî ce agitează in contra proi-eotuluî de lege. Csengery le maî spune domnilor din comisiune, ca se nu’şî fac ilusiunî asupra resuPatelor legeî din cestiune, zicând că inveţarea limbeî maghiare va fi foarte grea in acele ţinuturi, unde nu se dă ocasiune copiilor a-şî esercita limba , cu alte cuvinte unde nu sunt copu de ungur, cu carî se poată vorbi. — Dep>. Baross combate pe aceia, carî susţin, că proiectul d-luî Trefort ar fi neoportun. Nu numaî in oraşe dar pretutiudenea să se introducă limba nmghiară, eu atat maî vertos căci elementul domnitorii! are in puterea suveranităţii sale politice dreptul şi datoria, de a sili pe elementele nemaghiare să inveţe limba statuluî. Teoria aceasa terroristică işî va afla şi ea leacul fără indoială şi in ourend şi acest leac va fi — neesorabila pracsă, starea reală a lucrurilor, care n’are nimic comun cu fantasmagoriile escentrice ultramaghiare.
După ce aii maî vorbit unul, doî, şi după ce Csengery şi-a retrâs propunerea de amănare, s’a primit § 1 şi § 2 al proiectului de lege (a se vedea »Gaz. Transă Nr. 19) cu puţine modificări stilistice. — Continuăndu-se apoi in rltă zi desbaterea sub preşedinţia provisorie a luî Bela Gdiinwald s’a ficsat maî entăiiî terminul din § 2. după care nicî un învăţător nu va putea dobândi o diplomă, dacă nu va cunoaşte limba maghiară. Terminul ficsat este 30 luniu 1882. După aceasta s’a modificat parugrafraful 3 al proiectului la propunerea lnî Molnar in modul următorii!;
»Indiviziî, carî se află acum in post safi ceî carî işî vor incepe şi cariera inveţătorească şi aă absolvat, respective vor absolva cursul se-minarial in timpnl de le anul 1872 pănă la 1881, saîl in timpnl acela se vor face dascălî, sunt obligaţi, ds.că nu ştiri limba maghiară, să şi-o însuşească in patru anî de la intrarea in "viaţă acesteî legi, ast-felifi, incăt să fie apţi, ca sa o inveţe in şcoalele poporale ; eî sunt obligaţi a documenta capacitatea lor prin depunerea, unui esamen,
»In şcoalele populare ale acelor comune, in care locneşte o poporaţiune amestecată maghiară Şl uemaghiară, fie scoale comunale confe ionale saft alte scoale publice se vor aplica incepănd de h aud 1883 numaî ast-fel de indivizi, ca ajutori de ininveţătorî provisorî sad ordinari carî sunt in stare, de a instrua in Turba maghiară : de aliminţeria şi pănă la anul 1°83, cănd se 'or ecupa posturile de invăţătorî, sunt de a se prefeii aceia, carî ştiu limba maghiară, şi sunt a se esecuta riguros in privinţa scoalelorom cu-nale disposiţinnile § 58 şi § 137 ale A. de L. XXXVIII din 1868.«
Ca adaos ţa paragraful acesta s’a maî pri-îuit, incă, a propunerea luî Baross, determinaţi uuea, că » pretutindeni unde legea vorbeşte de semiuarie, de inveţătorî pentru inveţoarele şi fcdjutoriî lor Aceasta are valoare şi pentru se-
I minarele de inveţătoare , pentru iureţătoare şi ajutoarele lor, — Paragraful 4 s’a conceput şi primit la propunerea luî Molnar aşa :
* Primirea limbeî maghiare e ca obiect obligator in toate şcoalele populare, elementare orî de ce natură ar fi , se ordonează neamănat. Dar pana atunci pana când se va fi format un număr indestulător de inveţătorî capabili de a instrui in limba maghiară, intră disposiţiunea acesteî legî numaî cu incetul in vigoare. In toate acele scoale poporale, unde limba de instrucţiune nu e cea maghiară, dar se află aplicat un inveţator, care e capabil de a instrua , se va introduce limba maghiară, ca obiect obligator nemijlocit in anul ce urmează după crearea acesteî legî, dar acolo unde se afla un ast-fel de iuveţător > se va introduce indata atunci, cănd se va pune in post in inţelesul § 2 şi § 3 un iuveţător, care poate propune limba maghiară. Introducerea limbeî maghiare, ca obiectul obligat in toate scoa-lele poporale, o regulează ministrul de instrucţiune printr o ordinaţiune specială. Şi autorităţile şcolare confesionale sunt obligate, cu privire la minierul oarelor fiosate, ca atunci cănd stabilesc planul de mveţămînt, sa observe cu rigoare ordinaţiunea».
Aşa dar aşa a8 Înţeles membrii comisinneî moderarea proiectului de lege, ca să scurteze termenul, ce se pune inveţator,ilor in funcţiune de a iuveţa limba maghiară, cu doî anî ? Aşa şi e, De ce să’î ţie pe bieţii inveţătorî G ani intr’o incordare şi ingrijire constantă asupra esamenu-lui riguros ce vor avea să’l depună din gramatica şi sintasa maghiară, cănd eî şi-o pot însuşi aceasta şi in patru anî, maî cu seamă ceî carî nu sciu nicî un euvînt unguresc şi carî n’aud cu lunile vorba ungurească!? De la 1883 să nicî nu maî poată fi numit un iuveţător la o scoală poporală, daca nu va sci recita pe Vo-rosmarty din doască in doască. Şi ce viaţă vor mai duce inspectorii de scoale ungurescî , cănd toţi inveţătoriî poporali nemagbiarî le vor fi subordinaţi şi vor tremura ca varga înaintea lor. Nicî nn paşă turcesc nu va fi maî puternic şi maî cu influenţă ca un inspector uoguresc iu cercul seif, şi căte merite nu’şî va putea câştiga un asemenea impiegat prin rigoarea sa pentru înmulţirea şi «intărirea» elementului domnitor, Nu va maî fi de lipsă a documenta o deosebită calificaţiune pedagogică, cel ce va sci maî bine unguresce va fi preferit. Este apoi cu totul secundar , daca copii de nemagbiarî vor iuveţa ceva saă nu, scopul este numaî, ca'să inveţe un-gurtsce saîl—maî bine să nu inveţe nimic ! ?
In 1 Aprilie eomisiunea a terminat desbaterea asupra proiectului. § 5, c».re zicea, că in 6 anî limba maghiară va fi obligatoare in toate scoa-lele, s’a sters, căcî comis unea n hotărît in § 4, ca să fie reanimat considerată, ca studiu obligatoriii, şi in loculluî s’a primit in cuprinsnljurmetor : «Determinaţiunile legeî preseute se estind şi asupra acelor inst.tute de inveţămînt cu limba de instrucţiune nemaghiară, carî esistă saiî se vor crea in viitor pe basa §§ 16 pănă la 22 a A. de L. XXXVIII din 1868».
§-fiî 6 şi 7 s’au sters, devenindîle prisos după modificarea §§ 2 şi 4.—§ 8, care vorbesce despre controla eseentăriî legeî prin organele ministrului, s’a primit (ca alin. 1 a § 6) cu adausul luî Csengery, care a cerut, ca să se provoace şi la A. L. XXXVIII: 1878. Membrii comisiu-neî nu erau mulţumiţi cu aceea, că controla s’a lăsat numaî aşa in grija ministrului şi a organelor sale, şi cerură o determinare specială a modnluî controleî, o sancţiune a hotăririior legeî in pracsa, Molnar, Baross şi Griimvald făcui ă propuneri deosebite cu scop de a asigura inspectorilor de scoale o mfluiiiţă decisivă la e samenele învăţătorilor, (sic!). După o lungă des-batere s’a primit punctul următor ca'alinea, 2-a a § 6 : Spre scopul acesta, (adică al controleî) se vor ţinea in acele seminare de inveţătorî, in carî limba instrucţiune! nu e cea maghiară — afară de visitele temporare ale inspecforuluî de scoale la prelegeri—atăt esamenele anuale căt şi cele de calificaţiune in presenţa inspectorului şcolar unguresc şi numaî acelor candidaţi li se vor da testimonii de calificare , despre carî s’a convins inspectorul şcolar, că cunosc limba maghiară»,
După aceasta s’afi maî primit doue puncte , unul care zice că ministrul de culte să aibă de grijă ca limba maghiară să fie bine şi de ajuns represenfată in planurile de inveţămînt şi altul care provotendu-se la legile esistente se refere la măsurile disciplinare. Ultimul paragraf se modifică intr’acolo că cu esecutarea legeî se însărcinează numaî ministrul de instrucţiune nu şi cel de interne.
Aşa se încheia desbaterea fannosnlnI_piJme=
in eomisiunea dietală. Acuma poate veni inaint tea dietei. Madarasz şi soţiî, abia el vor fi aşteptând spre a’şî câştiga noul lauri in combaterea nemaghiarilor!
ARENA ZIARELOR
«Românul» revine asupra şedinţei solemne a disolvăriî corpurilor legiuitoare, publică scrisoarea A. S. R. către d. preşedinte al consiliului de miniştri, cum şi moţiunea votată de cameră, şi in fine face o dare de seamă, maî amănunţită, asupra cuvintelor rostite de dd. D. Gbica, C. A. Rosetti şi Ioan Brătianu. El stăruesce, maî cn seamă, asupra apelului ce preşedintele consiliului a făcut la moderaţiunea tutulor partidelor, moderaţiune care singură va garanta siguranţa patrieî.
*	* * Bre căt e de vesel şi solemn tabloul ce nfăţişează «Romanul» vorbind de ultima şedinţă a cameriî ; pre căt sunt de mari meritele foştilor representanţî, cărora le căută osanale de adio organul liberal, pre atăt «Timpul» şi cu « Tresa» se întrec, care maî de care, se reducă la adevărata lor valoare atăt desbaterile din urmă căt şi meritele majorităţii partidului radical.
Ast-fel organul conservator, vorbind numaî de cameră, zice: nicî odată nu s’a ve<Jut o adunare legiuitoare atăt de săracă in cunoscinţe şi in talente ; nicî odată, corp legiuitor maî lipsit de sentimentul dreptăţii şi maî cutezător pentru a viola legile cele maî sfinte, nicî maî lipsit de independenţă şi maî servil sub măna puterii e-secutive; nicî odată in fine representaţiunea ţării n’a arătat maî multă uşurinţă şi maî puţină demnitate».
*	* * Cam acelaş lucru tinde să arate şi «Pressa» luănd ea punt de plecare respingerea gradaţiuneî profesorilor.
Organul centrului profită de această ocasiune, spre a face un manifest electoral, foarte înflăcărat, prin care, dupe ce arată însemnătatea viitoarelor alegeri, provoacă toată suflarea oposi-ţiuuiî să meargă cu bărbăţie la depunerea votu-luî in urmă, Losinca noastră de recunoascere să flă, zice ea : «Oposiţia să triumfe» !
■-----------O—»--	------------
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— 8 Aprile — 9 ore dim. —
Cairo, 8 Aprile, — Dd, Wilson şi de Blignie-res refusa de a remite Kkedivuluî dimisia lor de miniştri, înainte de a primi autorisaţiunea guvernelor lor respective.
Declaraţiunea Khedivuluî zice, că el insnşî ia direcţiunea afacerilor Egyptuluî, inainte de formarea cabinetului Nubar-pâşa, dar cn miniştrii responsabili.
festa, 8 Aprile. — Loyd publică textul u-nuî memorii!, tedigeat de comisarul turc, care face parte din eomisiunea de la Filipopoli şi adresat cohgilor seî, relativ la operaţiunile Ruşilor in districtele Rumelieî orientale.
Ternova, 8 Aprile. — Adunarea constituantă a ţinut şedinţă erî şi astă-zî ; ea a votat art. 78 din statutul organic, care zice, că presa să fie liberă şi se nu fie de loc censurată. Ea a adoptat şi creaţiunea a doue adunări, Scupcina mare şi mică.
Cairo, 8 Aprile, — Khedivul a format ast-fel noul set! minister : Cheerif-paşa, presidentul consiliului , ministru de interne şi al afacerilor streine, Zulfihar-paşa, ministru de justiţie; Ra-gheb-paşa, ministru de finanţe ; Sabit-paşa, ministru de instrucţie publică; Feky-bey, ministru de lucrări publice şi Hain-paşa, ministru de resbel.
Viena, 8 Aprile.—Camera Seniorilor a adoptat, ca şi a deputaţilor, anexarea poitululSpitza
Imperatorul Austriei a numit pe marele duce Sergiu Alexandrovieî, colonel al regimentului austriac de infanterie Nr. 2 «Alesandru l-iu, imperatul Rusiei».
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI I nsciinjare,
In urma insciinţăril Primării cu No. 4367, s’a format şi cărţile electorale, ce trebue a se da d-lor alegători ai colegiului 111 de Adunare din capitală, conform art. 46 din legea interpretativă electorală.
Acest colfgiă fiind impărţât in cinci sec-prescrie legea. Primă-
ria a depus condicile asouehe, din care se vor libera cărţile electorale ale colegiului III, la cancelariile Oficiului de stare civilă (care se află fie-care in centrul culorilor), spre a se putea distribui mal cu inlesnire la d-nii alegători respectivi.
Sub-semnatul dar, Prim arul oraşului Bucureşti, publicând cele ce preced, rog priu-tr'aceasta pe d-nil alegători ai colegiului 111 de Adunare, ce sunt inscrişî in listele electorale definitive pe anul curent, să bine-voiască a se duce fie-care in culoarea iu care domiciliază la oficiul respectiv, spre a ’şl primi de acolo cartea sea electorală de la d-nu Oficer civil (care este represeutan-tul direct al primarului) pentru care vor bine voi d-nil alegători a subscrie in condicile respective din care se vor libera aceste cărţi electorale pe temeiul art. 53, din lege, cunoscând că nicî un domn alegător nu va fi admis să voteze, conform art. 47 din legea interpretativă electora ă, fără a presenţa carta sa de alegător.
Termenul pentru primirea cărţilor electorale in fie care culoare este de 15 fale, socotit de la data acestei publicaţiunl, in fie-care fi de la 10 ore de dimineaţă pănă la 4 ore dupe amiază.
Tot de o dată se face cunoscut spre sciinţa d-lor alegători al colegiului III, că cancelariile Oficielor de stare civilă din Capitală se află instalate in aceste locuri şi anume:
I	Oficiul civil din culoarea lioşie, pe calea Moşilor, No. 45, suburbia Resvan (in centrul culorii).
II	Idem, Idem din culoarea Galbenă, pe strada Clemenţii, No. 12, suburbia Bo-teanu, asemenea.
III	Idem, Idem din culoarea Verde, pe strada__ Micimi- Vodă No. 64, suburbia Mi-chai-Vodă, asemenea.
IV	Idem, Idem din culoarea Albastru, pe strada lîadu-Vodă: No. 2, sub liadu-
Vodă, asemenea.
V	Idem, Idem din culoarea Neagră, pe strada Bomulus No, 8, sub. St. Ştefan, asemenea.
In curând se vor termina şi cărţile electorale pentru colegiul IV, despre care se va face un deosebit anunciti din partea Primăriei.
Primar, D, Cariagdi.
BIBLIOGRAFIE
Curs de filosofie pentru usul liceeler.— Psicho-logia experimentale de C. Leonardesoo Iaşi. — Preţul 5 leî.
CURSUL BUCURESCI
Prima casă de schimb ia „Bursă1
No, 68 Strada Lipscani No. 68.
28 Martie 1879,
CURSUL DE LA 12 ORE.
	Comp.	VSnd.	Plata in
5% Renta, Romanii		66	66 '|2	aur
10% Oblig. Rurale . . , . .	102 %	102%	
8% » Domenîale ....	ioov4	100%	
8% » Municipale ....	97%	98%	
» , Los (201.)	27	27%	
» Casei pens 3001. d. lOf.	177	180	
7% scrisurile funciare rurale . .	94%	95%	
7% » , urbane .	86%	87%	
Acţiuni » Dacia*		200	205	
. » sRomăpia			74	76	
Losurî Ottomane		46	49	
Eşite la sorţi.			
Rurale 			99%	°lo	argint
Dumeniale		99%		>
Municipale		98	—	»
Scrisuaî fonciare Rurale şi Urbane	99%	—	aur
Cupoane.			
Rurale exigibile		Va	°lo	argint
Domeniale exigibile		Vl4	—	»
Municipale		1	—	>
Scrisuri fonciare Rurale şi Urbane.	’b	—	aur
Renta. . 			,ls	—	»
Argint contra aur 		1 %	1 %	
Bilete liypotecare contra aur , .	1	H*	
Rabla liărtie 			2 44	2 4o	aur
Plorinu		2 17	2 18	
Cursul din Viena	astăzi	erî	
8 Aprilie			
Napoleonul . . . , . . .	9 33	9 82	florini
Ducatul		5 54	5 52	>
Lose otomane		21 -	21 —	»
Cursul din Berlin	astăzi	erî	
8 Aprilie			
Obligaţiunile căilor ferate romăne .	84 60	84 90	mărci
Acţiunile » » » .	30 30	30 50	
Priorităţi » » » .	86 -	86 75	
Oppenlieim. ...... Ruble liărtie		198 96	199 20	» >
Lose otomane		37 -	36 50	>
Cursul din Paris s/4	astăzi	erî	
Renta romănă ... ...	6 6 Va	67	franci
Lose otomane		44%	45	
Fără oroviflion			
	hac 31. Levy		
Domnule,
De maî mulţi ani, de cate orî am un guturaiti, mă grăbesc a lua iu fie-care zi patru sati cinci din bine-făcătoarele d-le Capsule Guyot CU gudron ţi in tot-d’a-una in 3 saîi 4 zile mă văd soăpat de guturaiti. Daţi’mi voe apropos de aceasta a ve semnala un fapt ciudat. Cea dinurmă oară căndm’am ye(Jut nevoit a intrebuinţa remediul domniei tale, aveam de maî bine de două luni uă rană, tare greii de vindecat, la picior. Dupe trei zile de întrebuinţare a capsulelor domniei tale, tare ’mî-a fost mirarea de a vedea formăndu-se o coaje pe rauă. Atribuind acest re-sultat medicamentului d tale, am continuat a lua gudronul. După vr’o zece zile eram cu totul vindecat.
Am consiliat capsulele domniei tale la diferite persoane cari, cu mare mirare,ţati dobândit intocmaî acelaşi resultat ca mine. După 4 sati 5 zile o coaje se formează pe rană şi in general vindecarea se obţine in zece sati cincî-spre-zece zile.
J. CLAER
5 Strada Fonsny, la Bruxelles.
Capsulele Guyot se găsesc iu România la maî toate pharmaciele.
G
$0^
bj\ZARDE
(Kjf* STRADA ŞELARI No. 7
Hi
STRADA ŞELARI No. 7
ROWLAND'S
MacassarOil
Cunoscut de 80 ani ca cel mat bun I restaurator, preserator şi infrumnseţStM 1 al coamei (parului). Jîutilia are un dop de sticlă. 4 şi 8 franci
Irowland s kalydor
I înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesoe 1	petete de piele 6 franci.
ROWLAND’S 0D0NT0
I Albesce dinţii şi impedieă caria. 3 fr. 50 c.
ROWLAND’S EUGONIA
IE un nou şi dulce praf de toaletă. Cura-peraţî tot-d’auna articoll de la IIOWLAND 120, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-jticoliî adevăraţi poarte firma: A. ROVV-I LAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune eosside-[ raţi-o ca furată. De vămjare la toţi farmaciştii şi parfumeriî. 3 franci.
I
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
pentru
BABBATI Şî» BAEŢ*
precum şi diverse colecţiunl de stofe fine şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiunl foarte avantagioase
EST GEOS & EI* DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv D-niî clienţi — de verl-ce condiţiune — maî pre sus de orî-ce speranţă.
NB. A se nota numai la No. r7.
ositiv pe |
, mJ
Angliei D. Solacolu
Licenţiat in drept de la Facultatea din Pari, fost magistrat, imbrăeişănd cariera de advooat, anunţă pe onor public că se insăroinează cu procese iua.! iuţea instanţelor judecătorescî.
Ore de consultaţium de la 8—lo a m. Calea Văcăresc!
No. 100.	(578) 6-2-5


IMPORTANTU
Celu mai renumiţii MAG ASIN de ÎNCĂLŢĂMINTE din toată România
BAZARDEFRANCE
Strada Carol I No,8 (Ourtea Veche)
Are onoare d’a aduce la cunoscinţa onor. sel comitenţi că ’l-au sosit pentru saisonul de primă-vară şi vară:
IWCALTAHUMTB
PENTRU
BABBATI, IDJLIMIIE SI COPII
TJn bogat asortiment in cele maî nuox fasoane cum se poartă in toate oraşele principale ale Europe! şi perfecţionat lucrate de oeî maî celebri fabricanţî esistenţi din streinătate.
Bazat pe devisa sa şi pe principiul seti general d’a procura mărfuri fine şi a le vinde cu preţuri foarte eftine are ferma convincţiune că va fi onorat şi de astă dată de către onor. P. T. Public, convins deja de fineţa mărfurilor şi de eftinătatea preţurilor cu ale D-lor numeroase visite asigurând că nu va cruţa nimic pentru a da o deplină satisfacţiune.
Cu toată stima
SAL. WKlSEiMASf.
BAZAR de FRANCE
kjlROF ai FBT» ale I> ZEO cn bani ^dcOadn», şi Tolti contra branchi-. LUlor, ffuturaiurilor trritatiunilor r ^ ■'« ptpl, iuaan mag*re»ii, A k. CtUrrhtlor, inaomnt*. ' lor; efc.
Deposit in Ilucurescî la dd. Ovesa, Risdorfer, Brus, Schme-tau, Zurner, Dimbovici.
P, N GRQ8
Librăria
nli
Fraţii Idniţiu C
Strada Lipseam!, No. 7	27.
Anunţă sosirea nnnt mare assorti-mentă de REGISTRE DE CDSUPTA-BÎL1TATE din Fabrica : Franceso | Germane, liniate in ttite formatele cerate. Recomandăm cu deosebire corn or ei&nţilor din provincii că le oferite st ocaoa, cn preţul cel maî moderat. Asemene» recomandămn marele nostra asortiment de ohărtie de terii, gjş seriierl, plicuri ţi d» tipar, ca preţuri moderate. Suntem in positiuu» de a satieface orl-oe cerere in ttti ralirllt dl lărli iielnri, «ic., !a «re refiueaw oeî mai mare rabat.
FNT DETA.IL
42 fr. tona 42 fr.
PRIMA QUAL1TATE
No. 15 Strada Smărdan No. 15
42 fr. tona 42 fr.
IiillHlllilIilIIIIIIIIIIÎIIIlTlIlllililIllllllllllllirillilIIIIIlTIITmTTTTnî
iALADIES de POITRINE

Tote persânele cari sufer de maladii de pept, precum catarrhe, phthisia, j; guturaiuri si tusse învechite trebue sa intrebuinteze
SIROP DTOOPIIOSPHITE de CflAlJX de GRIMAULT & f
care, prescris de mulţi annii de medicii lumei Întregi, a dat in tot d auna cure minunate.
Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritâre a bolnavului.
Aceste fapte sunt confirmate prin urmetoar-ele observatiuni :	„
neputinţa a constata la dinşi presinţa tuberculelor in piamani şi vindecarea se man-tine de mai bine de 2 anni. »
Eslras din Gazetta Medicala din Vienna (Austria).
o Ve fac complimentele melle pentru Siropul domniei-vostre de Hypophosphiţ de calce. 11 intrebuintez Şilnic la adulţi si copii bolnavi de piamani şi de ficat; aceasta preparatiune intrece tdte cele cunoscute pena adi. »
J, H. LANG,
Doct. med. la Melburn (Australia).
« Siropul de Hypophosphiţ de calce al lui Grimault si C" trebuesce consiliat ia phthisia pulmonara la tote gradele; in cea mai mare parte a caselor el aduce ua vindecare complecta seu cel pucin ua amelioraliune sensibila. »
Estras din Tribuna Medicala din Paris.
« Opt bolnavi de phthisia la gradul liu tratati cu Siropul de Hypophosphiţ de calce al lui Grimault si G1* in temp de sesse septemani pena la patru seu cinci luni, sunt astaŞi atat de bine, incat este cu
Siropul nostru de Hypophosphiţ de calce este de culore pembe si se vinde in flacdne turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei, cu semnătură Grimault siCi8. si timbrul Guvernului frances.
LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE
SI IN PRINCIPALELE PHARMACII
. «y •Ş'J
f Ocasiune Rara\
La magasinul meii din Strada Lipscani Ho. 29 se găseşte nn mare deposit de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
■V- I- RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Mahga........fr. 15
12	»	»	Madera	....	>15
12	»	»	Oporto	....	,15
12	»	>	Xdres	.....	*15
12 » Champagne Cart-Blanche .	» 45
12 » Crime de Bonzy ....	,40
12 » Ay srperieur.............. 38
12 , Saint Jullien.........» 20
Tot îh acest magssin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de stneura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mal sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitat a mea de colonia’e delicatese in acest magas’n se vinde cn preţurile moderate.

Calea Victorie! 53 Piaţa Episcopiei Camere şi apartamente mobilate şi nemobilate cu Innaa şi cu ziua. Preţurile foarte mobilate.
Proclainatiune
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-semnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
fflECABI A SZE6HBM HUI
wmLMO AOIA.	.
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu = Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume si capâte, ’i-au fost ajunse de catastrofa inecaril
mr IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatinne o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbata Pentru a preveni unei pagube si mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
IJ\ DECURS DE 14 ZILE -fi§
mt Iii Holul Oleldesiaiiu, Podul Mogosioi, vis-a-vis re Cosa lalmvary
Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Tribunal
E U CEOS&EIT DETAIL
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr. 10 fr. y2 duzina.
0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 y2 fr. 18 fr.______
Mal multe Bute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantalone 2 fr. 2 ya fr. 3 fr. 6 fr.
Mal multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. 6 y2 fr.
0 parte mare de costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 7w2fr. 8y2fr. 9 fr. 12 fr. 25Jfr
Maî multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fr. ________________	-
Mal	multe	sute bucăţl Olandă cea maT fină de Rumburg ş Belgia	68 coţi 49 fr. 55 fr.	60 fr.	80 fr,
Mal	multe	sute bucăţToTandTde Rumburg 3y2 coţi lată pentru 6	ciarşafurî 30 fr. 40	fr. —	50 fr.
Mal	multe mii bucăţi pichet ab frances 10‘/2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr.	18 fr.
100 fr.
mai tiiuiio iiiis uuua|i piuuoi »* u	z	■■ *	■■ •	'	__	’___________________________________________
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persăne 9y2 fr. IO‘/8 fr. 15 fr. — 30 fr. Mal multe mii duzine batiste de Olandă albă şi colorată^ 50 bani 75 bani I fr. l‘/2 fr. — 2 fr.
Mai multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr. — 40 fr,
Mal multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină Z'/z fr. 4 fr. — 6 fr,	_
0 parte mare fuste de flanele, camisone, panta'dne de pichet 75°/0 luai eftin din preţul fabricef.____________________
0 parfe mare fuste de melino şi perca'l francese, cămăşf de Olandă de Rumburg fine.___________	_____
Camisone cu dautele Valenciennes de orî-ce preţ.	____________________________________________
Mai multe mii bucate de Nouveautees diFlJaris şi Vienna Cravate, guleri şi manchete, ciorapi, batiste de matase etc-
Pir Localul de Vendace Hotel Oteteleşanu
PODUL MOG-OŞOI VIS-A-VIS DE OA8A LAHOVARY	DIRECŢIUNEA
Bacurescl, Tipografia Ştefan Miliălescu, Str. Lipseam No. II. — Com. 3829
ANUL III.—No. 556
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
, 	 , . ,						
ABONAMENTUL: In Capitala: l an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 iei, 3 luni 10 lei Director: D. AuO. LaURIAN.			Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mikalescu. — In Francia : la Socieli Havas Laffit & Cn_<‘, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^Adolf Steiner, in Hamburg.		ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ;; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 I. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza, — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp «nsabila.	
	■-< 	-			.0 V-L Uri O:'.:;.-;/;., v \ ' ; •: A;.-•' 1 â ? ■■ - fLlVV-'riVU'tfV GV A	-. . • . ' ««Ir-Mj* *-.«1 rtiVvaJ*-.-*- - A -s ' ' ' ... .v.pp-1	î'f &: l
ŞTIRI TELEGRAFICE
do prin ziarule străine.
Somării. — Larg tatea senatului franoes. — Reducerea carantinei la 3 zile in Harseille. — Omorîrea unul colonel in Bosnia. — Reîntoarcerea camerelor francese la Paris. Ultra-montanil. Chedivnl. —- De la tunelul St. Gottliard. — Ilepu-taţiunea albaneză ; membrii 51 scopul lor. —■ O enciclică a papei in cestiunea invSţămSn'nlnî. — Rusia şi respumlerea sa in Orient.
Versailles, 5 A prib,~-Senatul a votat mi credit de 300,000 franci pentru repatriarea atnne-stiaţilor. Senatul s’a amânat pană pe 8 Maiil şi camera pană la 15 Maiîl.
Marseille, 5 Aprile. — S’a redus la trei zile carantina pentru provenienţele din Orient.
Agram , 5 Aprile.—O ştire privată din Turda comunică, că colonelul Racasovicî, comandantele regimentului 70 de infauterie, a fost atacat şi omorît de nişte hoţi.
Berlin , 5 Apri'e.— Consiliul federal a primit propunerile comisiuniî: pentru 100 chilograme tutun strein se dă 120 majî, pentru cel naţional 80 măjî, inposit snplementar 74 mărci; s’a reînfiinţat taxa de licenţă după exposfeul prusian. Conform acestei taxe comercianţii plătesc pentru 100 măjî (5000 klgr.) tutun brut 10 mărci ; debitauţiî de tutun plătesc 10 mărci pentru 20 măjî şi 5 măroî pentru alte 20 măjî; detailiştiî plătesc pentru 5 majî 10 rnărcî şi pentru alte 5 măjî 5 mărcî, Bonifi-caţiunile de export sunt cam marî. Consiliul federal a respins disposiţinnea, după care pentru recolta de tutun din 1879 era să se ridice nu 80 ci 00 de mărci.
Paris, 5 Aprilie. — Stânga senatului a însărcinat pe nniî membri distinşi d’a pregăti in timpul vacanţelor modalităţile reintoarceriî ca-meriî la Paris. Ultramontaniî aii făcut in Paris un comitet general, care să organisese un asalt formal de petiţinnî şi să străngă la bauî. Preşedintele este Chesnelong.
Chedivul a asigurat, că el va putea plăti punctual cuponul de Mai ii : in urma acestei a-sigurărî puterile occidentale au inputernicit pe miniştrii europeni din Egipt să intre la invoială cu vice-regele.
Luzerna G Aprile. — se comunică din isvor autentic următoarele asupra ultimei greve de lucrători de la tunelul St. Gottlard : d. Favre in urma uneî violente decisiunî a lăsat din lucru peste 100 de oameni, fără ca maî intăî să fi aşteptat întărirea sentinţei sale prin consiliul federal.
Acum încă sentenţa lui a fost respinsă. Gasul prin urinare nu va fi însemnat prin consecinţele sale.
Roma, G Aprile.—Deputaţiunea de albanezi oe se aşteaptă să sosiască ^icî constă din maî mulţî notabili mohamedanî din cari uniî afi fost funcţionari aî Porţii. Scopul lor e să înduplece pe puterile europene de la sancţionarea cedăriî Epiruluî la Grecia. După o petrecere de maî multe zile deputaţiunea va pleca d’aicî la Paris, Viena, Londra, Berlin şi Petersburg.
Paris, G Aprilie. — după cum anunţă «L’Uinvers» papa va da o enciclică in chestiunea învăţământul uî.
Pelersburg, 6 Apr lie. — «Agence Russe» re-lfcvează greutăţile, pa care le intămpină iu calea sa realisareaptoiectnluî de ocnpaţinne mixtă, ţot o-dată dă sa se inţeleagă, ea Rusia, care a făcut totul ca să se prevină evenimentele semnalate de ea, in ca.i cănd acestea totuşi se vor re.ilisa, ea nu va lua asupra sa nici o respun-dere.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 9 Aprile — 4 ore seara Roma, 9 Aprile. — Ziarul «Reforma» zice» că fi- Obedenaru, agent diplomatic al Romănieî, a avut o întrevedere cu d. Depretis , preşedintele consiliului, relativ la recuuoascerea independenţei Romănieî de către Italia. D. Depretis ar fi repetat, că guvernul ital'an voesce să proceadă, 111 cestiunea aceasta, in iuţelegere cu cele-lalte treî puteri semnatare ale tractatului de la Ber-
lin, carî nu şi-ah acreditat iacă representanţî pe lângă guvernul principelui Carol I-iii.
Londra, 9 Aprile,—Zuliî aii suprins, pe o ceaţă groasă, uu convoiîl al armate,î engleze , pe care aii isbutit să pue mă na ; aproape ciucî-zecî de oameni aii fost oinorîţî.
«Times» anunţă, că de o cam dată Francia şi Euglitera nu vor lua nici o măsură coercitivă faţă cu Egiptul.
(Havas).
A ae vedea ultime acirl pe pagina UI.
Bucureseî, 29 iarta.
Deputaţii şi senatorii s’ah dus acasă in cea maî mare veselie. Lucrul aşa trebue să lie, de oare ce confraţii noştri de la « Românul” , membri domnitoiîpeste repausatul parlament, ne-o spun cu veselia, in fie-ce zi de căte şapte ori, de atunci şi pănă acum.
Şi de ce s’ah despărţit oare cu atăta veselie ?
Răspunsul el găsim, in bătrânul organ al partidului de la guvern, împletit in frunze de dafin: Disoluţiunea a pornit din voinţa parlamentului, care, dupe ce a sevărşit atâtea acte măreţe, dupe ce a desfăşurat o activitate prodigioasă, a creţi ut că este, in interesul public, de a se consulta ţara asupra viitorului. Şi apoi multe cuvinte pompoase, toatei alcătuite spre a adu e laudă, patrioticului parlament!
Să ne ierte confraţii noştri, dacă nu împărtăşim acelaşi entusîasm pentru foştii membrii aî puterii legiuitoare, şi dacă, in această imprejurare, vedem lucrurile mal incliis, de căt cel ce lăudând pe repausaţii, pe sine se laudă.
Dacă majoritatea parlamentară şi-ar Ii depus de bună voia mandatul, aşa de productiv, pentru indivizii ce o constituiau, am recunoasce şi noi oare care merit acelei maiorităţî. Din nefericire insă, nu putem avea şi noi această ilusiune. Şi cum am putea să o avem, cănd ştim că străinii ne-au pus cuţitul iu coaste, ca să desfiinţăm art. 7 din constituţiune; cănd ştim că conducătorii maiorităţil afi incercat, vorbin-du-ne do teorii englezesc!, de a impămîn-teni pe Ebrel, fără camere de revizuire; cănd ştim cu cătă mâhnire s’au despărţit mulţî de foloasele sunătoare ale maudatulul lor. Nu, in asemenea împrejurări, greşesc cel ce zic că disoluţiunea parlamentului a fost voluntară ; deci şi laudele pentru un aşa fapt nu sunt la locul lor.
Dară fostul parlament merită laude, căci săvărşit’a multe acte măreţe! Să ne fiă permis a mal scădea ceva din valoarea cuvântului măreţ, cănd avem să ’1 raportăm la parlament. Acte însemnate s’au săvârşit, in aceşti trei ani: Un resboih, care a atras luarea aminte şi chiar admiraţiunea Europei ; — proclamarea independenţii; — pierderea Basarabiei; — anexiunea Dobrogeî; — declararea revisuiril constituţiuniî. Eacă căte-va fapte afară din sfera comună a lucrurilor, fapte despre cari va avea să vor-biască istoria, şi a căror estraordinaritate nimeni nu o poate tăgădui. Dară intru căt aceste fapte se pot atribui fostului parlament, spre a-1 putea încorona dinaintea alegătorilor ?
Este oare un merit de a declara un res-boiu, şi apoi răsboiul cu Turcii fost-a declarat de parlament ?
Răsboiul este o nenorocire, pe care toţi oamenii cu minte ăl condamnă; este un act criminal, pe care, pentru ruşinea civi
cănd silită, cum siliţi ne-am văţlut şi noî, de a-1 săvârşi; este o dureroasă necesitate,. la care cu lacremî ne-am supus, şi veseli am fost cănd ne-am veţi ut scăpaţi de el. Dară, cu toate acestea, dacă resboiul este un merit, acest merit se poate da corpurilor legiuitoare? — Cine nu scie, că trece rea noastră peste Dunăre a fost o necesitate strategică, iar nu o consecinţă regulată a votului dat de cameră ? Ministerul singur, am putea zice d. Brătianu singur, a voit înaintarea noastră in Bulgaria şi a ordonat armatei să meargă la Plevna.— Dacă in săvârşirea acestui fapt este vr’un jmerit, apoi tot meritul este al d-lul Brătianu, care a cutezat, in acele împrejurări, mai mult de căt toţi colegii şi amicii d-sale, iar nu al eamerilor, cari n’ah fost de căt nişte cancelarii de înregistrare a intrării noastre in resboin. Deci nici din aceasta nu se poate constitui o laudă pentru fostul parlament.
Răsboiul milităresce a fost sfârşit cu bine; vitejia ostaşilor noştri ah atras admiraţiunea lume! şi ne a ridicat in stima străinilor ■—-Da, aşa este; dar meritul fi va al eamerilor, cari simţeaţi numai emoţiiinile unul spectator de teatru, ori al armatei, al acelei o-pincî eroice, devotată pănă a’şl servi cu vi -tejiă viaţa, care a trecut voiasă Dunărea, care a luptat cu credinţă in binele ţării, care a suferit fără cârtire, care a murit făcănâu’şl vitejesce datoria. Da, pe aceştia el admirăm, şi România vecinie le va fi recunoscătoare. Căt pentru camere, ele sunt străine de vitejia armatei, străine de tot meritul acelui însemnat act, la săvârşirea căruia, noi iu presă, am contribuit mal mult şi materialicesce şi moralicesce de căt parlamentul.
Se maî lăudă cămările, că au proclamat independenţa ţării. Noi le lăudăm, că nu s‘au împotrivit la proclamarea independenţei.
Cine cunoasce istoria ţării noastre , scie că, iu dreptul nostru public , resultat din capitulaţiunile încheiate cu Sublima Poartă, Ţara românească şi Moldova au fost tot-d’a-una independente, şi că, daca Europa, ignorantă la 1856, ne-a legat intru căt-va de imperiul otoman, aceste legături ah fost pe deplin sdrobite, in luna lui Aprile 1877 , cănd sub-locotenentul Vasilin Constantin res-punse tunului din Yidin cu tunul din Calafat, cănd locotenenţii Eotino şi Greceanu respunseră din Carantina-Vechiâ tunurilor din Turtucaia.—La 10 Maih, camerile n’ah făcut de căt să consacreze printr’un vot legislativ un fapt îndeplinit de armata română, un simţimînt general al naţiunii, care nu putea să ierte turcilor : bombardarea Olteniţei şi a celor alte oraşe de pe malul românesc al Dunării, ororile de la Berteşti şi de la Burdujanî, crimele de laGhidicIşi din insula de la Bechet, robirea de la Tichileştî, tălhă.iele şi jafurile de la Jifi.' —Cu toate acestea, ca să nu fim taxaţi de duşmani aî foştilor legislatori, vom zice că o parte din meritul proclamării independenţei , dar o mică parte, se poate atribui foştilor deputaţi şi senatori.
Nu seim dacă admiratorii repausatulul parlament, medaliat cu bronzul Apăr etori-lor in dependinţa, vor stărui a împleti o coroană de merite pentru disolvaţil nevoluntari, şi din pierderea Basarabiei, din anexiunea Dobrogeî, din declararea revizuirii art. 7 al constituţiuniî. Noî insă, deplângem pe aceşti legislatori, cari au avut nenorocirea să se plece dinaintea unul act de spoliare şi altuia de siluire; dar cu toate că n’am avut nici o dată multă simpatiă
lisaţiunel, omenirea se vede www.dadoromanicajro>ent; nu vom ti aşa de
nedrepţi de a pune, in socoteala lui, dureroasele resultate politice ale victoriei noastre militare.
In scurt, noi nu putem nici lăuda, nici dojeni pe mandatarii disolvaţl, pentru estraordina-rele fapte sevărşite, in timpul legislaturii lor, şi aceasta credem că ar trebui să fie judecata tutulor oamenilor ce ţin a privi lucrurile cu nepărtinire. Nici un merit n’ah foştii deputaţi şi senatori, in faptul resboiu-lui şi al independenţii; dupe cum nici do jană nu li se cade pentru pierderea Basarabiei şi revizuirea art. 7. Resboiul privesce pe guvern şi armata, care purtatu-s’a admirabil ; independinţa priveşce pe naţiunea întreagă; Basarabia şi cestiunea israelită privesce pe Europa nedreaptă. Camerile n’ah făcut de cât se înregistreze nişte fapte indeplinite, incepănd de la convenţia din Aprilie şi sfârşind prin revizuirea art. 7 din constituţiune
Să încetăm dară cu laudele celor morţi. Meritul implică un fapt frumos, greh de săvârşit, şi neobligaţî fiind de a-1 săvârşi; implică libertate completă de lucrare şi o consciinţă deplin luminată, din partea făptuitorului : Cel cari nu cunosc condiţiunile meritului, răh fac că se grăbesc a cădelniţa ceea ce meritor nu este.
Căt despre prodigioasa activitate diu ultimele nopţi ale parlamentului disolvat, credem că dânsa şi mal puţină laudă merită. Vom dovedi aceasta cu altă ocasiuue..
Astăzi insă, vom recunoasce , împreună cu stimaţii şi simpaticii noştri confraţi de la «Românul”, că veseli s’ah despărţit senatorii şi deputaţii ; dar nu vom atribui veselia lor nici disolvăriî nevoluntare , nici consciinţeî măreţelor fapte de dinşil nesă-vîrşite, nici activităţii prodigioase desfăşurate in nopturnele şedinţe.
Cauza veseliei este in altă parte. Ne vom implini datoria de a o arăta, după cum ni se infăţişază nouă, desbrăcată de ornamen-taţiunea poleită a camaraderiei. De altmin-terea vom spune cititorilor noştri, că şi noi suntem veseli de disolvarea corpurilor legiuitoare, dar pentru cuvinte cu totul altele, de căt cele produse in ziarele guvernamentale.
CRONICA ZILEI
Maî de mult timp, d-na Maria Barcan, institutoare la ocnele marî din Velcea, ne a adresat un pachet cu 50 esemplare din istoria Romanilor de Al. Puiu, spre a le împărtăşi scoa-lelor romane lipsite de mijloace, din Transilvania şi Dobrogea. Dacă am intănjiat, pănă astăzî, a satisface măriniinoasa dorinţă a d-neî Barean, causa a fost că am căutat să întreba nţărn darul său căt se poate maî cu folos. Ast-fel, dupe cercetările făcute, am trămes aeoa-leî romane din Macin 25 esemplare, dupe cererea ce ne a făcut părintele N.ifon Bălăşeseu, directorul acelei scoale romane; iar restul cărţilor le-atu inaintat uneî scoale din Transilvania.
încă o data adresăm mulţumirile noastre do-natoar.î, p ntru sentimentele sale romăneseî. Şcolarii sermanî, carî vor avea cărţile sale, vor bine cuvenţa numele seîl.
Împroprietărirea însurăţeilor din jad. Vasluiii a ajuus, din fericire, un fapt împlinit. «Vocea Rahoveî» ne spune, că numărul improprietări-ţilor se urcă la 808, iar fălcile de păment date sunt 2581.
Zeţul neobosit al d-luî prefect de Kiustenge i, pentru lăţirea instrucţiunii publice in Dobrogia, n’a întârziat de a fi imitat şi de colegul săh de la jud, Silistra noue.
ROMANIA LIBERA
O telegramă oficială, adresată mimsternluî, anunţă, că iu comunele Ostrov, Bngeag şi Ku-resc, s’au descliis cu solemnitate trei şcoli de băeţî, şi că in curînd se vor deşchide şi şeoa-lele comunelor Aliman, Mirleanu, Oltină, cum şi cea de la Cernavoda.
Pe căt aflăm, o bună parte din această înveselitoare st^re a instrucţiunii publice in Silis-tra-uouă se datoresce şi stăruinţa tânărului director al acelei prefecturi, d. Al. Macedonsohi.
S’a sancţonat şi s’a promulgat legea ce pri-vesce reversibilitatea pensiunilor de serviciu, cuvenite pensionarilor trausmilcovinî, asupra văduvelor şi minorilor acelor pensionari.
«Monitorul de azî publică decretul prin care se acordă dreptul de a purta semnul onorific de aur, mai multor oficerî-generalî, eolonclî, lt-col. majori, căpitani, locotenenţi — al căror nume spaţiul nu ne permite a le înregistra.
Iii oraşul Sofia, din Bulgaria, sunt 10 bolnavi de tifus şi 3 de difteiită; caşuri suspecte nu esistă, după Cum vedem in telegrama tră-misă guvernului nostru de către delegatul roman, trămis spre a obsepva starea sanitară din Bulgaria.
DIN AFARA
Noua lege de instrucţiune şi episcopatul.
Sub titlul acesta corespondentul din Paris a ziarului «N. fr. Presse" scrie:
Cestiunea instrucţ unei este in Francia adevărata cestiune clericală. Clerul a lăsat să cază generaţiunea, ce crescu sub guvernul din Iuliu, iar de la revoluţiunea luî Februariu a tins să crească insuşi generaţiunile viitorului. Aceasta ăi succese intru atăta, intru căt jumătatea şcolarilor francesî eşî primesce instrucţiunea sa in seoalele congregaţiunilor religioase. Clerul adevărat nu ocupă in ţară de căt o posiţiune forte neînsemnată şi ticăloasă. Pentru un salariu foarte mic el indeplinesce intreg serviciul preoţesc, care este foarte anevoios in nnele părţi ale ţereî, pe unde localităţile sunt constituite din case foarte risipite. Instrucţiunea, serviciul de predicatori in oraşele cele mari şi inaintea soeietăţeî elegante episcopii ăl Încredinţează clerului congregaţionist. Spre acest scop sunt aleşi cu deosebire dominicanii şi iesuiţiî, şi preotul este silit, daca nu voiesce să-şî atragă mania episcopului, să fie intru toate de ajutor fraţilor din ordin.
Ordinul iesuitic nu numai că nu este recunoscut in Francia, ci este cbiar oprit. Cu toate acestea membrii lui posed numi-roase colegii
gi universifătilc cele nom,' aşa 'nn-
len<
tf.vdi
■ i e.
propur. U)

ULTIMA CONCHISTA
TTEMABE 1)
Milionarul fu cel d’ănteiîL care incepu, mărturisind că, cu căţî-va ani mai nainte, cănd n’avea încă cincî-zecî şi unu de ani, f'cuse nebunia să se înamoreze de o prietenă a uneia din nepoatele sale, tănără fată foarte gentilă şi, lucru rar in secolul in care trăim, tot atăt de modestă pre căt era de frumoasă. Pe nesimţite, el incepu a o iubi pană la nebunie; cănd in fine, intr’o zi, pe cănd se intorcea de la pleum-blare cu densa şi nepoată-sa, ne maî putend să-şî stăpânească amorul, o întrebă dacă ar primi cu plăcere fsă intre fin familia luî şi să vie a impărtăşi existenţa şi averea sa.
La această propunere, inteligenta d-şoară respunse, că inţelege foarte bine la ce vrea să facă alusie ; că e unu] din un clin ceî maî bunî ce s’a putut vedea vre odată ; că ; adevăr cel maî mare din nepoţiî luî, fratele amieeî sale, ştiuse să ’î atingă inima ; că acesta merită toată iubirea eî, şi că n’ar vedea nicî un incovenient, nu maî dacă mumă-sa ar consimţi, de a-1 primi de bărbăţel din manele prea scumpuluî seă uocină. Căsătoria se făcu intr’adevăr, dupe vr’o şease lunî, spre marea bucurie a nepotului, care nu ştia cum să mulţumească iubitnluî seă unchii!, pentru fineţea cu care ştiuse să ghicească amorul luî, şi care drept recompensă eî dase in doî anî trei mititei nepoţel, pe carî nu putea face alt-fel de căt să ’î adoreze.
1) Vezi n-rul de Ia 28 Martie.
profesorî laicî, de asemenea nu sunt de cat nisce scolî superioare iesuite. Pe timpul miş-căreî politice, care urmă dupe resboiu, aă devenit simţitoare urmările învăţământului iesuitic.
Chiar şi Dufaure şi amiciî seî au voit să păstreze peutru stat cel puţin dreptul de a im-ărţi gradele academice. Dupanloup şi Broglie au isbutit insă să facă, ca senatul să câştige pentru cler juriul amestecat de esaminare, prin care este foarte uşoară strecurarea. Aceasta victorie momentană le vine insă foarte scumpă, căcî acum se cere cu totul alt ceva, şi niano-perile cu carî triumfaă atunci acum nu se maî prind. Episeopiî au petiţiouat şi demonstrat prea des, de căt ca adresele lor să maî aibă ceva valoare. Ba din contră ele au acum tocmaî o influenţă contraria.
In genere, episcopatul procede acum mai lin. Bătrânul cardinal Donnet se incercâ eh ar să misce inima preşedintelui Grevy, ca a unuî liber cugetător umanist: el inoepe acum sa a-tiiagă coarda patriotică. Episcopii din Francia de mează-noapte insă, Bretoniî şi Normaniî, din dieeesele cărora au fost aleşi deputaţii ro-ialiştî şi ultramontanî, s’au impreunat intr o adevărată simfonie de rtsboifi. Archiepiseopatele republicanilor cochetează chiar cu republica. Polemica tutulor culminează in principiul, că legile, carî nu se potrivesc pentru cler, nu au nicî o valoare. Concordatul asigură bisericeî catolice libertate, prin urmare ea trebue să poată lucra cum eî convine şi ast-fel trebue să fie îndreptăţită de a infiinţa şi scolî iesuitice.
Pană acum episcopii sunt generalî fără de soldaţî. Laiciî nu iscălesc petiţiile acelora de căt intr’un număr foarte mărginit, de şi găsesc in temeile lor nişte peţitorî minunaţi de pe-tiţiî. Maî inainte se temeai! de batjocura vecinilor, acum nu voit sc să provoace nicî mania guvernului. De cănd ministrul Lepere a mustrat pe episcopul de Grenoble, au devenit mai precauţî in toată ţara. Cănd ministrul censurâ in public un episcop, se observa, că s’att schimbat Împrejurările, că prelaţiî nu maî posed indemnitate ; şi episcopul a simţit aceasta atăt de tare in căt se simţi necesitat de a respuude in public, inţrebuinţănd cu această oeasie un ton maî blănd, dar nu făcu de căt a se depărta şi maî mult şi a cere in favoarea cle-riculuî chiar şi restricţiunea libertăţeî de presă. Episi'opiî par a crede in realitate, că in Francia republicană s’ar putea introduce neşte re-laţiunî ca in statul de odinioară al papei. Oamenii inveţaţî eşî rîd de acestea escesive speranţe ; masele nu le pricep.
In cameră acestea demonstraţiunî nu au avut nicî o inrîurire şi proiectul de lege presintat de Jules Ferry va ajunge la cameră din manele comisiuneî incă şi maî iuăsprit; ultramontaun eşî vor vărsa in cameră tot focul lor, dar in-za-■ i	Fr, *• at, un.i l • părţi a le proiectului vor fi
(Vnfrul stăm1' nu va li uewcovoiabil
ca in cestiunea reintoaroereî camerelor la Paris, dar va maî inmuia disposiţiile cele prea aspre a le legeî şi va schimba economia acesteia. Li total se va face la toată intemplarea un pas însemnat inainte. Tocmaî prin imprejurarea, că nu vrea să cedeze, episcopatul va perde maî mult de căt ar fi perdut daca s’ar fi supus.
Gestiunea albaneză.
Naţiunea albanesă, e hotărîtă, după toate semnele , să intrebuinţeze toate mijloacele posibile, spre a’şi inanţine intreg şi neatins teritornl, pe care el locuesce in marea ei majoritate. Atitudinea de resistenţă, menită a fi aplicată chiar şi cu armele, ce liga albaneză semnalase incă in zilele trecute contra veleităţilor de cucerire austriace şi serbesci, naţiunea este hotărîtă a o estinde şi asupra veleităţilor grecescî.
Am impărtăşit anume, că guvernul grec nu voiesce a se impăca cu Poarta in cestiunea graniţelor de căt in sensul, ca oraşul Ianina cu districtul de acelaşi nume să treacă la Grecia. Spre a face ilusorică şi nerea-lisabilă această pretensiune,—căcî districtul de Ianina este un district eminamente al-banes—, liga a trimis doue deputaţiuni, una la Roma şi alta la Const&ntinopoi, spre a protesta contra cedăreî menţionatului terito-la Grecia. Deputaţiunea care a mers la Con-stantinopol a fost insărcinată in acelaşi timp, de a petiţiona la Poartă pentru acordarea unor instituţiunî autonome; aceea care a plecat la Roma eşî va continua călătoria sa pe la toate curţile europene, spre a lucra in acelaşi sens.
De altcum mediaţiunea cerută de guvernul grec intre el şi Poartă, a fost deja acordată şi hotărîtă de către marile puteri,— nu mai nu se ştie in ce chip.
întoarcerea camerelor francese la Paris.
Senatul şi camera francesă amănendu-se până dupe pasci, cel d’ăutăiu nu ăşi va reincepe şedinţele sale pănâ la 8, cea de a doua pană la 15 Maiu. Iu acest timp se crede, că cestiunea reintoarcerel camerelor la Paris va fi apropiată de o deslegare care să satisfacă toate nuanţele republicane. Stăuga senatului a şi însărcinat pe preşedintele său, de a regula ct| guvernul modalităţile reintoarcerel.
«La France» declară cu multă siguranţă, că nu mai poate fi nici o indoială cum că se va esecuta reîntoarcerea, dar aceasta nu se va intămpla, de căt dupe ce palatul de Luxemburg şi cel de Bourbon vor fi pregătite pentru instalarea ambelor camere. Consiliul municipal din Paris, care reşede acum in Luxemburg, se va instala proviso-riu intr’alt loc.
inun
VAu. ape.1 iLaul diplomatului, cure ne istorisi nu maî ştiu ce aventură internaţională şi tragică. Era vorba de o Engleză, palidă şi melancolică, precum sunt toate, obicînuită cu ruleta de la Monaco, şi nevasta a unuî ^cultivator indian ; de o casă cu fel de fel de secrete şi farmazoniî ; de pieî de tigri, de dinţî de elefant, ds un bărbat cu faţa stacojie, etc... toate astea se sfărşiaii prin tr’un duel cu pistolul şi prin moartea tutulor, afară de cel ce povestea.
La rândul seă, generalul luâ cuventul.
— Nu veţî ghici uşor, d-lor, zţse el, numele ultimeî conciiiste ; este acela al pr opri eter oseî uneî case pentru care, trecend prin satul Es-tramadura, pe la 1839, cu regimentul med, mi se dedese o recomandaţie de cuartir. Această femee era poetă; ca poetă făcea versuri ; şi fiind că me botezasejserv şi fiu al luî Marte int’run minier oare-care de sonete, scrise pe hărtle trandafirie, xn’am crezut obligat s’o conduc, la altar şi s’o fac să impărtăşiaseă privilegiile gradului meu, care pe atuucî era de colonel. Yedeţîdar, că numele ultimeî mele conchis te amoroase e destul de ciudat şi de necrezut: e nevasta mea.
Domnilor, urma apoi omul politic : In anul de graţie 1848, am fost exilat in insulile Fili-pine din ordinul guvernului, care lăsând de o de ipocrizii şi de intrigile sexului, pentru care parte modul seu de procedere, ce ’î drept cam vio- j a trebuit să se inventeze in Spania mănăstirile, lent, a arătat că e intr’adever un guvern şi maî j zăbrelile şi verigile. — «Omul căruia iî va ales dintr'acele rare, care a ştiut să aibă un plan da mănă aceasta tănără fată, atăt de curată şi complet, spre a curarisi patria de relele veoînice ■ nevinovată in libertatea sa, emî ziceam ei! o ce o băntuiau. Acest guvern avea absoluta con- j dată dnpe prinz, va putea să se fălească că a viugere, că spre a face din Spania o ţară inbel- dat peste piatra filosofolă, adică a pus mana şugată, la adaposrul revolWWW'dfiCOrOffianicârO^1'*'11*'63' care’a vaPu^ea se *u"
lor de stat, al desordinelor anarchieî şi al tutulor ţ]conseccinţelor funeste, ce trag dupe sine aceste nenorociri, nu era de căt un singur mijloc, de netăgăduit cel maî bun, acela de a o lăsa fără Spaniolî.
Eî bine, pe atuncî se afla la Marsilia, un gentleman anglo-american, care venise inadins din Filadelfia la Filipiue, ca să profite de de-portuţiunî, spre a studia principiul de autoritate in această parte a Spanieî monastice. Gentlemanul acesta avea o fiică, la care mi-a fost cu neputinţă, căt ine priveşee pe mine, să nu admir influenţa suverană a libertăţiî in cea maî frumoasă a eî manifestare. Ea avea două-zeeî şi şapte de anî, şi eşia siugură, pe j s sad călare, in oraş ori la ţară. Avea nn păr blond arzător şi o pieliţă de coloarea luneî ; era protestantă, şi se inbrăca in feluî seă cu multă gingăşia, fără a ’şî ascunde nicî piciorul, nicî gatul, nicî gândirea. Orfelina de mamă, ea cheltuia bogata sa moştenire fără socoteală şi fără să fie supărată iutru ceva de su-praveghiarea părintească. Avea braţe admirabile, şi un intendent ce servea de secretar.
In principiu această mândră creatură nu fu pentru mine de căt un studiu. In ochiî meî, marea operă a luî Washington se incarna in acea tinereţă independentă, streină de tot felul
Atragem serioasa atenţiune a d-lor miniştrii de interne şi lucrări publice asupra acestui articlu, in care pot vedea o sfidare a legilor esistente.
AltlSLIU DE PtTEBE
Severii) 1879. Martie
Domnule redactor,
Fac apel la imparţialitatea dv., şi vă rog să ne veniţi in ajutor, prin puternicul ziar ce di-rigeaţî, spre a ne scăpa de urgia u.ieî primării ca aceea a oraşului nostru. înainte de a ve povesti faptele abusive ale acestei păriiitescî administraţii, emî voiu permite a vă faoe cunoştinţa cu actualul nostru primar, d. I. Nucşo-reauu.
Acest părinte al oraşului este intratăta proprietar in Severin, că nu are nicî o pereche de pantaloni. El nu posedă un pănrint 'in Severin, dar nu ştim ciue va avea buna voinţă a cheltui pentru coliva ce’î va trebui la imormăn-tare. Şi cu toate acestea, pentru ruşinea unuî oraş ca Severinul, este numit primar. Singurul merit, ce posedă acest cetăţean in ailever liber de ori ce angajamente pe păment, este că se afla cam intr’o ureche, cum zice romanul. El este cunoscut in Severin sub numele de nebunul de Iancu, precum acolo in Bucurescî era Chi-miţă şi o mulţime de felul luî, şi cănd te găn-descî că reposatul Dună ar fi putut fi primar in Bucurescî, precum se află d. Nucşoreanu in Se-verin !
După ce făcurăţî cunoştinţă ou acest mare proprietar (? 1) din Severin, aveţî puţină pacienţă să cunoaşteţî şi faptele sale.
D-le redactor. Cănd s’a hotărît a se clădi oraşul Severin era in vigoare regulamentul organic, şi locurile pentru case s’au vendut conform acelui regulament.
In toate biletele de vemjare pană pe la 1859, nu se zice nimic, iar de la această epocă şi pană la 1868, primariî au găsit de cuviinţă a pune de la dănşiî, in fie care bilet frasa următoare : «Cumpărătorol are a se supnne la toate condiţiile, dictate in înscrisul obligatoriu, ce a dat consiliului, căcî, urmând in potrivă, se va pune in faptă osânda ce singur şî-a dictat prin acel din parte’î înscris,» Aceasta este numaî O frasâ fără nicî o valoare, căcî nimenî nu a dat nn asemenea inscris, şi chiar daoă ar fi dat, comuna nu poate eşi din lege. La 1868 ministrul lucrărilor publice a esprimat dorinţa, că bine ar fi ca comuna să oblige pe cumpărătorii ce vor lua locuri in urma acesteî hotărîrî să facă singuri pavagele. Şi această decisie a ministrului lucrărilor publice nu poate fi aplicabilă de vreme ce erai! alte legi in vigoare, care nu se puteau inlătura cu o singură părere ministerială. Ast fel fiind lucrurile, primăria din Severin a abusat de putere, a făcut pavage, a secnestrat pe bieţii locuitori şi le-a vendut averi a ca să plătească pavagele iu valoare de mii de leî, pentru căte un locşor care nu făcea mai mult de
crează orbesce, şi căreia va putea să’î lase, ou ochiî inchişî, grija onoareî sale
Tot găndindu-mă la fericirea acelui muritor, hotărăî a mă lega eî! singur de acea fiinţă, şi mă indreptam spre loouinţa eî, spre a’î spune că, nicî una nicî două, eram gata să mor de amor peutru independenţa şi dalbele sale braţe Uşa, o adeverată işă republicană, era cu totul, deschisă străbătui inăuatru, fără să lift au-<jit şi fără 9ă ve<j pe nimenî, până ia mijlocul apartamentului. Ajunsei ast-fel intr’un mic salon, unde perdelele lăsate nu ingaduiail de căt o lumină slabă, şi in fundul căruia se afla un mare scaun lungăreţ, aţezat cu spatele spre uşă, Musa mea era intiosa pe densul cănd am intrat eîi. Obscuritatea me impedica la inoepnt de a maî vedea şi pe altcineva afară de densa; dar dupe o secundă, putui distinge unul din braţele sale, unul din acele braţe de albastru pentru care eram gata să me omor, rezemat a lene pe capul unuî bărbat, inpodobit cu favorite stufoase şi foarte negre, Era intendentul secretar, care se alia ingenuchiat la piciorele museî mele liberale, nicî maî mult nicî maî puţin de cit ori şî care Spaniol ebsolutist, şi care nu rn’au-zise cănd intrasem. Mă retrasei)! cu maî multa precauţinne, călcând numaî iu verful picearelor şi din momentul acela am recunoscut cusurul ce poate avea o libertate, care despreţuesce prea mult prejudiţiile lumiî şi se abandonă cu totul numaî legilor naturii.
(Va urma)
ROMANŢA LIBERA
g_8 galbeni (aşa le-a vendut comuna). In | Jar s'au opus unii, căci primăria, avend la dis-posiţie agenţii de urmărire, a vendut pe nimic averea sărmanilor, lăsăndu-î cu copilaşii pe dru-murî, pe cănd la favoriţii lor impart averea comunală după cum le place, cum aii de gănd
să facă şi cu ce' 500,000 lei, luaţi de la societatea căilor ferate.
Uni din cetăţeni aii reclamat d-luî ministru je interne, care a cerut de urgenţă esplicaţit, facend responsabili pe toţi aceia cari vor abusa de putere îndeplinind alte contribuţii de căt acelea votate de corpurile legiuitoare. (Je credeţi că s’aă făcut cu ordinele ministrului ? La dosar; acesta este îespuusul, ce l’a avut d. ministru, iar primarul, care ştie că nu are cu ce să respundă, afişează pe zidurile caselor proclamaţia următoare :
«Veijend că cea maî mare parte din dd. orăşeni proprietari de locuri in acest oraş, fără a ţine cont de obligaţiile puse prin actele de proprietate, de invitaţii! îea ce 'li s’a adus prin pu-blicaţiunea No. 1449 din anul 1875 şi de so-maţiuuile ce li s’aă făcut de primărie in anul 1877 nici pănă acuma nu aă pus in fapt pa-varea locurilor din faţa proprietăţii oe aă, cas care a oprit mai cu seamă in timpul ierneîcir-culaţiunea.
«In vederea acestora, pentru ultima dată, am onoare a pune in cunoştinţa tutulor d-lor proprietari de platurî că daca in termen de 15 zile de la data acestei publicaţiuni nu se vor prepara cu materialul necesar şi nu vor proceda la facerea pavagiuluî, dănd declaraţiune in scris, primăria va angaja un antreprenor espres pentru facerea acelor pavage cu ori ce preţ in contul d-nilor proprietari, şi pentru împlinirea banilor vor fi urmăriţi de urgenţă prin aplicarea legeî de urmărire (care lege eî va permite a face aceasta ?) asupra ort cărei averi mobilă sad imobilă.	Primar, I. Nueşoreanu.
Dacă ministrul nu va pune capăt acestei desmăţărî a primăriei, apoi de sigur că d. Nue-şoreanu se va încerca sa pună in lucrare o a-'semenea ordonanţă, căci este cam năprid.
Ce responsabilitate poate el avea naintea legilor cănd numiaî in biuroul ministerului de interne i se maî dă oare care consideraţie, pe cănd aici in Severin trece de om fără căpătâi. Se pare că d. Nuoşoreanu [ar vrea să i> că cu pavagele cum a făcut cu podurile intre Strehaia şi Prunişor ou antreprenorul Baleanu, de la care, ca membru in comitetul permanent al districtului, a luat 15,000 leî, numai ca să mijlocească să i se dea acea construcţiune, care a constatat maî multe sute de miî de leî, şi care a remas cu trei metre maî sus de nivelul şoselei şi maî departe de maî multe metre de şosea. D. Nueşoreanu este pus pe inţoleală prin urmare i se permite totul, pe căt timp celor de la guvern nu le este permis a incliide oobiî la călcarea legilor.
Domnule redactore. Noî avem legi comune pentru toată ţara şi cărora suntem datori a ne supune; nu cunoascem nicî o lege escepţio-nală pentru comuna noastră, cu care un om ca d. Nueşoreanu să ne batjococească zina-amiaza mare.
Art. 10 şi 11 din constituţie, art. 19 şi 20 din legea comunală, art. 1 din legea de urmărire, art, 1, 22, 23, 24, 37 şi 45 din legea prestaţiei, art. 7 şi 20 din legea comptabilităţiî generale a statului şi întreagă legea maximului, toate aceste legî regulează care anume taxe se pot lua contribuabililor şi nicî una nu dă libertate fără mărginî primăriilor a impune taxe de la ele. Ministrul chiar, dupe căt seim, o spune că, dacă primăria se crede in drept la ceva chiar in cas cănd ar esista un angajement, să se adreseze la autoritatea judecăţorească şi numai Jupe ce va obţine o Iiotărăre, atunci să caute a percepe taxe, contrarii! vor fi responsabili şi pasibili de penalitate toţi aceia care vor face urmări contra legilor existente.
Sbiriî d-luî primar nu ţiu nicî b socoteală Bici de legi nicî de ordinile ministrului şi se duc se smulgă cu forţa leagănul copilului unui onorabil profesor, şi’î sperie nevasta, din care causă să află şi astăzi reil bolvavă in pat.
Domnule redactore, suntem desperaţi, nu seim Cu* maî reclamăm. Ministerul ordonă să nu se calce legea, primarul cu agenţii seî o calcă fără temere şi nimeni nu are curagiul a pune c-apet acestei anarhiî.
Trimiţi Domnule redactore stima ce ve păstrez,
c. s.
ARENA ZIARELOR
Pentru a treia oară revine „Românul* asupra solemnităţii disolvereî corpurilor legiuitoare De astă-dată, dupe ce ce face in scurt darea de seamă, pe carî erî a făeut-o maî pe larg, constată cu durere, că, cu toate apelurile la mode-raţiuuea partidelor, făcute de M. S. Domnitorul şi de preşedintele consiliului, „Presa* incepe, n doua zi chiar, campania electorala, făceud cele maî aspre mustrări şi cele maî negre acusărî Cameriî.
In al dolea rind, „Românul* adresează un fel de circulara electorală către cetăţenii ceî maî influenţi aî partideî naţionale liberale, prin care ăî îndeamnă a lua imediat iniţiativa pentru formarea comitetelor electorale.
Prograna de disciplină ce propune organul liberal este, in resumat, aceasta : Comitetele electorali se fie compuse cel puţin din atăţî membrii, căţî deputaţi şi senatori dă judeţul; spre a lucra in înţelegere şi uuire, aoole comitete să se pună indată in corespondunţă cu comitetul din Bucuresci, ori mai bine (coresdondenţa poate compromite afacerea), să trimeaţă fie-eare căte un delegat in capitală. — Mâne „Românul* va da o prgramă maî detailată.
| St. Petersburg, 9 Aprile. --«Colos» consideră ! proeotul de ocupaţiune mixtă a Rumelieî ca părăsit cil desăvîrşire. Rusia considera misia sa de putere conciliatrice, ca terminată; ea ’şî va retrage trupele din paovinciele turcesc! la epoca fixată de tratatul din Berlin, lăsând celor lalte puteri responsabilitatea evenimentelor ce ar putea să urmeze.
Agenţia rusă zice, că puterile lucrează la nişte nonî combinaţiuuî ce vor putea să înlocuiască ocupaţiunea mixtă ; ea conchide că nu e perdută toată speranţa unei înţelegeri.
Tirnova, 9 Aprile. — Adunarea a votat, in şedinţa sa de astăzi, până la art. 117 inclusiv, introducând oare-oarî modificări intre carî una foarte importanta: Ba a decis, ca deputaţii pentru scupeina mare şi mică să fie aleşi numai prin votul poporului.
Adunarea s'a amânat, in fine, pe Miercuri, 10 Aprilie, din causa sărbătorilor pişceluî.
Oiucî spre-zece deputaţi din partida moderată se retrag difinivalmente din Cameră, protestând contra libertăţeî absolută a presei şi contra drep-turilorde întruniri, ceea ce s’a votat ieri de partida opusă.
D-na PULHERIA BLAREMBERG
Născută GII1CA
a incetat din viaţă astă zî la 28 Mavte, 1879, la orele 9'|2 dimineaţa.
Fii şi Familia, anuuciănd amicilor aceasta dureroasă perdere, roagă persoanele ce din eroare nn vor fi primit invitaţinnea ce li s’a adres. t, de a considera această împărtăşire ca invitaţjune şi de a bine-voi să asiste la serviciul religios ce va avea loc, Vineri 30 Marte, la orele 2 după ameazî, in casele reposateî, strada Academiei No. 11, de unde cortegiul funebru va porni la cimitirul Şerban Vodă.	(R. 595)
MULŢUMIRE
Rudelor, amicilor şi cunoscuţilor, care aă asistat la ceremonia funebră şi la imormăntaiva soţului meu de neştearsă memorie
Emanuel Buchner
exprim cu aceasta in numele meii şi in numele copiilor met cea maî profundă mulţumire. Bucuresci, 29 Marte 1879.
Haia Buchner.
*	* * Maî nainte de a intra in sărbători, „Timpul* ţine a îndrepta o ultimă fiiiipieă
de adio foştilor representaţî din Cameră.
*	* * „Presa analisează mesagiul de disolvare a corpurilor legiuitoare şi constată' că ceea ce zioe primul ministru printr’ensul nu se potri-vesce cu faptele guvernului şi a partideî sale'
Roma, 9 Aprile, — Avend in vedere gravitatea evenimentelor, oe se petrec in Egypt, guvernul italian a hotărît să trămită la Cairo un delegat extraordinar cu m siunea specială de a face o anchetă asupra stăreî intereselor italiene iu Egypt. Această misiune va fi probabil încredinţată unul senator.
Toate ziarele sunt unanime in consta! ar ea graviteţiî faptelor presente, a căror responsabilitate a luat’o Kkedivnl.
VARIETĂŢI
Un întreit omor. —* Vocea Covurluiuiuî„ dă re-laţiunî despre o crimă oribilă oe s’a petrecut in Galaţi. Tu dimineaţa ziliî de 27 Marte, s’a găsit ucis, in casa sa, o notabilă persoană din acel oraş, Sf. Bara, împreună cu soţia sa şi o servitoare. Ceea-ce e maî revoltător şi ne dă o tristă idee despre poliţia din Galaţi, este că faptul s’a petrecut chiar sub nasul poliţiei , de oare ce locuinţa nefericitului Fara e numai la a treia casă de lăngă poliţie.
Aoelaş ziar, in nr. de ierî, dă următoarele detalii asupra acestei crime:
Cadavrul luî Fara s’a găsit in antret; cadavrul femeii sale s’a găsit in patul din oumera de culcare. Iar cadavrul servitoarei s’a aflat in pivniţă ce era incuiată cu un lacăt. Poarta, portiţa şi uşile eratt bine încuiate, şi aă trebuit să fie desobise de un ferar in faţu primuluî-procuror şi a judelui de instrucţiune. Lada de fer nu era stricată ; iar asasinaturile s’aîi comis cu lovituri de ciomag.
Am spus ierî, că răndaşul dispăruse. Acest răndaş s’a prins ierî la un locuitor de peste şanţ. S’aiî găsit asemenea la o intreţinută a sa maî multe lucruri mici luate d:n casa stăpânului luî. El neagă, că ar fi comis crimele, spuind că a lipsit Miercuri seara de acasă, şi când s’a intors Joî dimineaţa, a găsit victimele moarte. El atunci a încuiat uşile ca să nu se prade casa.
Din mărturisirea luî ar resulta, că crima a fost comisă acum 8 zile. Dar tot ce e sigur, e că crima a avut loc de maî multe zile, peutru că cadavrele eraă in stare de decomposiţiune, aşa iu căt, la deschiderea uşilor, a trebuit să se desinfectcze aerul dinăuntru spre a putea intra, Pe lăngă aceste calendarul de părete nu era schimbat din ziua de 22, apoi nişte găini s’aîi găsit moarte de foame.
Omorurile aii trebuit să fie comise ziua sad cel puţin seara de vreme, căci s’a găsit masa cu serviciele de mâncare pişe, dar neintrebuin-ţate. E curios a se sci mobilul acestei crime. Amorul saă vr’o pasiune n’a putut fi. Nu s’ar putea atribui de căt furtului, insă tot ce era de valoare s’a găsit ne atins; acest din urmă mobil nu s’ar putea admite, de căt presupuind că asasinii ad fost siliţi a fugi din vre-o causă fără a putea fura.
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI Insciinţare,
In urma insciinţăriî Primării cu No. 4367, s’a, format şi cărţile electorale, ce trebue a se da d-lor alegători ai colegiului III de Adunare din capitală, conform art. 46 din legea interpretativă electorală
Acest colegii! fiind impărţit in cinci secţiuni pe culori, cum prescrie legea, Primăria a depus condicile asouche, din care se vor libera cărţile electorale ale colegiului III, la cancelariile Oficiului de stare civilă (care se află lîe-care in centrul culorilor), spre a se putea distribui maî cu înlesnire la d-niî alegători respectivi.
Sub-semnatul dar, Primarul oraşului Bucureşti, publicând cele ce preced, rog priu-tr’aceasta fpe d-nil alegători al colegiului 111 de Adunare, ce sunt înscrişi in listele electorale definitive pe anul curent, să bine-voiască a se duce fie-care in culoarea in care domiciliază la oficiul respectiv, spre a ’şî primi de acolo cartea sea electorală de la d-nu Oficer civil (care este representan-tul direct al primarului) pentru care vor bine voi d-nil alegători a subscrie in condicile respective din care se vor libera aceste cărţi electorale pe temeiul art. 53, din lege, cunoscând că nici un domn ale-getor nu va fi admis să voteze, conform art. 47 din legea interpretativă electorală, fără a presenta carta sa de, alegător.
Termenul pentru primirea cărţilor electorale in fie care culoare este de 15 (file, socotit de la data acestei publicaţiuni, in fie-care f i de la 10 ore de dimineaţă pănă la 4 ore dupe amiază.
Tot de o dată se face cunoscut spre ştiinţa d-lor alegători aî colegiului III, că cancelariile Oficielor de stare civilă din Capitală se află instalate in aceste locuri şi anume;
I	Oficiul civil din culoarea Roşie, pe calea Moşilor, No. 45, suburbia Resvan (in centrul culorii).
II	Idem, Idem din culoarea (Jalbe,vă, pe strada Clemenţii, No. 12, suburbia Bo-teanu, asemenea.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— 10 Aprile — 9 ore dim. —
Belgrad, 9 Aprile. — O comisiune de experţi europeni a emis avisul, că Serbia trebue să construiască şi să esploateze singură in regie pe propriul seă compte liniele drumului de fer proiectat.
Viena, 9 Aprile.—- «Politisehe Cerrespoudenz» anunţă, că Adunarea din Tîrnova a respins propunerea oe tindea la formarea nimî senat şi unul consilifi de stat.
III	Idem, Idem din culoarea Verde, pe strada Micimi- Vodă No. 64, suburbia Mi-chal-Vodă, asemenea.
IV	Idem, Idem din culoarea Albastru, pe strada Radu-Vodă, No. 2, sub Radu-
Vodă, asemenea.
V	Idem, Idem din culoarea Neagră, pe strada Romulus No. 8, sub. St. Ştefan, asemenea.
In curând se vor termina şi cărţile elec-? tor ale pentru colegiul IV, despre cate se va face un deosebit anunciii din partea Primăriei.
Primar, 0. Cariaydi.
www.dacoromanica.ro
CURSUL BUCURESCI
Prima casă de schimb fa „Sursă
No. 68 Strada Lipscani No. 6#
29 Martie 1879.
CURSUL DE LA 12 ORE.
5% Renta Română		Comp.	Un!	Plata in
	65	65%	aur
10% Oblig. Rurale . . , . .	10i'|4	102%	
8% » Domeniale ....	iooy,	I0u%	
8%, „ Municipale . . .	973/4	98 T	»
, » Los (201.)	27	27%	
> Casei pens 3001 d. lOf.	177	180	»
7% scrisurile funciare rurale . .	943(l	95%	
7% » , urbane .	86%	87%	»
Acţiuni „Dacia*		200	205	»
» „România		74	76	
Losuri Ottomane .... .	44	48	»
Eşite la sorţi.			
Rurale		993L	°io	argint
Dumeniale		99%		»
Municipale		98	—	
Scrisuaî fondare Rurale şi Urbane	99%	—	aur
Cupoane.			
Rurale exigibile		%	°lo	argint
Domeniale exigibile		/fi	—	>
Municipale .......	1	—	»
Scrisuri fonciare Rurale şi Urbane.	!js	—	aur
Renta		1ls	—	»
Argint contra aur		î ’b	1 °lo	
Bilete hypotecare contra anr , .	1	3!«	
Rubla hârtie .......	2 44	2 45%	aur
Florina . . .		2 17	2 18	*
Cursul din Viena	astăzi	erî	
9 Aprilie			
Napoleonnl ..... . .	9 33%	9 33	florini
Ducatul		5 54	5 54	»
Lose otomane. . ....	21 —	21 —	
Cursul din Berlin	astăzi	erî	
9 Aprilie			
Obligaţiunile cailor lerate române .	81 90	84 6	mărci
Acţiunile » , »	30 25	30 30	»
Priorităţi » , » •	80 —	86 -	>
Oppenheim. . . . , . . RuWe hârtie .......	198 90	198 95	» »
Lose otomane		37 -	37	»
Cursul din Paris %	astăzi	erî	
Renta română ... . .	65	66 Va	franc)
Lose otomane		44 %	44%|	»
Fif.nl provVJiou
hac M. Levy
CURSUL BUCURESCI
S. A. MARCUS & A. M. HIRSCH
No. 39, STBADA LIPSCANI, No. 39.
5'
împrumutare ori ce suma de bani
pe obiecte de laloare,
cumpărăm şi vindem tot fel de ©ffeete public» indigene şi streine.
Pe ţliua de 29 Martie 1879
10% la sută Oblig, rurale ... 1
, eştie la sorţi . . .. •
8% la sută , domoniale..........
„	, egite la sorii -
8% 'a sută imprnmutul municipal. . • • 7% Ia sută scrisurile funciare rurale. . • 7% la sută „	, urbane »	.
Casa pens. (300) dob. fr. 10	....
Lose comunale (fr. 20) ......
Acţiuni «Dacia, (fr. 500)	. . . . •
, «Romania» (fr. 100)............
Renta română	.......
8% Impr. Oppenheim...............
7%	,, Stern......................
Lose otomane........................
Cupoane rurale exigibile ...........
„ domeniale exigibile...........
„	fune. rurale.................
„	,. urbane	.......
Florini austriac).............. .	■
Rubla hârtie . .....................
Argint contra anr	........
Bileto ipot. ontra aur..............
«	«	« argint................
Cursul de Berlin
Acţiuni căilor ferate Române . . .	•	.
Lose Otomane........................
Rubla hârtie........................
ora 12
Unmp.	Wnd
102%	l02ab
99%	—
100%	100'%
99%	—
98	98%
95	95%
87	87%
177	179
26 75	27 25
200	205
72	75
65	66
104	105
98	99
44	46
1%	%%
1%	% %
v* "Io	
lU "o	—
216	217
245	247
1%	\ %
% "o	% “Io
''8° O	ii4%
30 25	Mărci
37	»
198 90	>
S. A. Marous & A. M. Hirsob.
ROM ANI A LIBERA
... 1
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
^Proclamatiune ^
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
VAPOARELE de POSTA
Intre Yiena Buda-	A MM călătoresce ast-fel
Pesta, Turnu-Severin	^ după cum urinează
Giurgiu şi Galaţi	ma* va^e:
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri $i Duminică 11 ore noaptea,
»	, Orjora Jonl. Duminică şi Marţi a. m.
>> » Severin » »	» » » 4 ore p.m.
» » Giurgiu Vineri, Luni 51 Merourî 2’|2 , ,
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa ,,	„ Orşova „	»	, a. m.
Sub-semnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu; Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capâte, ’i-ati fost ajunse de catastrofa inecarii
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoi,
Serviciul local intre Galajl-iiălla
Plecare din Galaţi in fie care	zi	la	71!./, 11	ore a. m. şi 21|a ore	p, m.
„	„ Brăila......... „	„	9 ore a. m. şi 1, 4Va ore p.	m.
„’lfietternlcli" Intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Jonl	G ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă	12 ore amiagl
„	„	Tulcea „ Ismail Kilia Juoi 10 ore	a. m.
~ IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail	Mercur!,	Vineri şi	Duminică 4 ore dimineaţa.
,, ,, Ismail la Tulcea	,,	,,	,>	,.	10 ,, a. m
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
., „ Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3 p.^ml Vapoarele de mărfuri cu plecarea lor de la Galaţi in sus in fin-care Luni şi Vi nerî dimineaţa vor circula regulat.
Agenţia Societăţii Danubiene.
|mr IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN “lKf
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de ap_a turbuta Pentru a preveni unei pagube şi mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
ir IN DECURS DE 14 ZILE -=PS
In Hotel Olclelcsiaiiu, Podul Mogosioi, vis a-vis i'e Casa Laliovary ^
Cu preţul jumătate din valârea constatată prin Tribunal ‘“Ip!
E 17 GROS&EU D E T A 11
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă Ramase fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr. 10 fr. ya duzina 0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţf 14 l/2 fr. 15 '/.2 fr. — 18 fr. __________________________ '_________
Mai multe sute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantaltine 2 fr. 2 y2 fr. 3 fr. — 6 fr.____________
MaUmulte sute duzine cămăşî bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. — 6 y2 fr.
0 parte mare de costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 712fr. 8%fr. 1 Mal multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţf 18 fr. 20 fr. — 25 fr.
Ma! multe sute bu^ţrOlandă~cea maf fină de Rumburg ş Belgfa 68 coţf 49 fr. 55 fr. 60 fr. 80 fr. Mai multe sute bucăţî Olandă de Rumburg 3y^coţî lată pentru 6 ciarşafurî 30 fr. 40 fr. — 50 fr.
De închiriat
DE LA SF. GHEORGHE
Grantl Hotel de la Victoire
Fiind terminat tot edificiul, atăt restaurantul şi Cafeul de la parter precum şi saloanele şi odăile vopsit, zugrăvit ecleragiul precum şi faţada montată. Care esto clădit din nou situat in str. Lipscani No. 2.
Informaţinuî la Petre Enciulescu, Strada Lipscani No. 28.	(R. 593 6-2-1)
De închiriat
DE Sf. GHEPRGHE VIITOR
UN APARTAMENT
cn dependenţele sale
Calea Victorii (Mogoşoai) No. 80
Unde şade d. Masi Geanoglu, in faţa gradinei Episcopii. Doritorii să se adreseze la proprietarul N. Elefterescu, Strada Cornetului No. 18, saii la Fraţii Tânăsescî, cofetăria din colţ.	(R. 594 8-G-l)
Mai multe mii bucăţî pichet a b frances 10 y2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr. 18 fr.
O parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persone 9‘/2 fr. IO‘/a fr. 15 f Maî multe inii duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 banî 75 banî I fr. l‘/8 fr. — 2 fr.
Maî multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr. — 40 fr, ___
Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3‘/?, fr. 4 fr. — 6 fr.
O parte mare fuste delian^TcamTsdne, panta'one de pichet 75°/o maî eftin din preţul fabrice! 0 parfe mare fuste de melino şi percaM francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine. 
Camisone cu dantele Valenciennes de orî-ce preţ
Maî multe mif bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate, gulerf şi manchete, ciorapi, batiste de matase etc
Localul de Vcsulare Hotel Otetcleşanţi
PODUL MOGOŞOI VIS-A-VIS DE CASA LAJ LOVARY	i
Casa de schimb ce am avul’o situatăjin str. 7.ars. filor No. i 3, am mutai’o in faţa acelei strade pe
DIRECŢIUNEA
in fosta prdvălie de Marchitănie a d-lul Petre Sto-ianovicl, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat până acum de cumpărări şi vînţlărl de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi orî-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la noi iu toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore seara.
Corespondinţl din districte, se pot adresa prin telegrame numai COKEN, HACHMIÂS
Lângă magazinul FRAŢILOR KOCH şi vis-a-vis de magazinul D- <>&■ CARISSI
Aitiniciu Important
Sub-semnată representaţiune a celei maî mari fabrice de lingerie şi olandă din Yiena, aduce la cunoscinţa Onor. Public, că dânsa numai şi numai
DIN CAUSA GRAMADIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MĂRFURILE
TREBÎJE Si FIE MffittJÎE FM li SF. GHEORCHE
A V I S
Se face planurî de orî ce construi ţiuite impreună cu costul lor, preoţim sunt: Stabilimente eu muşine, morî de apă sau de abur in orî ce mărime, poduri de lemn, de fer sau de zid, bastimente, lucrări hotarnice salt de altă artă. După cerere se effeotuează şi aceste lucrări sari se insărcinează cu diri-gearea lor.
Consultaţiunc şi expert,
F. ROPER
Ingenieur- Gonstructeur
Strada putu cu apă rece 53
şt de venejar©
Moşia «Comani» impVennă cu trupurile sele, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbăneştî, sunt de Arendat şi de veiujare chiar de acum ; întinderea lor ca 2.00 pogoane, Casă şi magasiî, han, pod pe scripete, livetjî, vii păduri şi 800 pogoane arătoare ; a se adresa Strada Tîrgu-Vesteî (Griveţeî) No. 49 Bucii resseî.
(582) 10-2-5	Sm. Mărgărite»cu.
vinde cu preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu ori-ce concurenţe. Mărfurile sunt
toate in cea mai bună şi solidă stare
(NEATACATE NICI DE APA, NIC! DE UN ALT EVENIMENT)
Este in interesul Onor. Public a’şî procura trebuinţele sale acum intr’o quantitate maî mare căci
WT Nu se va găsi aşa de curând iarăşi o ocasie atăt de favorabilâTl^i
Pentru cumpărarea acestor articole
FMEC1UL CUaEN rJT *•
800 duzine gulere de lino şi de chiffon quadruplu, 2,50, 3, 3,50, 4, 5, fr. per. duzina. _
600 duţine manşete quadruplu 4,5 1 5, 5,50, 6 fr. per. ’/2 duzina.
1,000 bucăţî garniture brodate pentru dame şi copii, a 1, 1,50, 2, 2,50 fr. pănă la 4 Maî multe sute duzinî batiste albe şi colorate, b. 45, b. 75, b, 1, 1,25 1,75 fr. bucata,
Ocasiuim Rara\
5, 6, 7 fr. cuirase 9, 12,
Maî multe miî bucăţî cors.te,
3,000 cămăşî bărbăteşti albe şi colorate, 2,50 3,50 4,50 5, 6, 7 pănă la 12 fr
La magasinul meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francese spre desfacere cu preţurile ueamjite.
"V. I- RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga.........fr. 15
12	»	»	Madera	....	» 15
12	,	,	Opoito	....	> 15
12	>	,	Xbres	.....	>15
12	,	Champagne Cart-Blauche	.	>	45
12	»	Crăme de Bouzy	....	»	40
12	»	Aysuperieur............... 33
12	,	Saint Jallicn............. 20
Tot in acest magasin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese d.fer/te gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mal sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitate mea de colonia'e delicatese in acest magasm se vinde cu preţurile modertte.
2,000 perechi isrnene bărbăteştî 2, 2,50 4
3,500 cămăşî, isrnene şi camisdne de dame 2, 2,50 3, 4, 6, 7, 8 piuă la 15 fr,
1,500 bucăţî pauză 15, 18, 20, 24, 30, 40, 50,
800 bucăţî chiffon franţuzesc, 45 coţi, 18, 20, 24, 28, 30, fr, Maî multe miî bucăţî Oxford colorat adevărat a 70 banî cotul,
Maî multe sute duzinî feţe de mese albe şi colorate, 2, 4, 5, 6, 7 fr.
Mat multe sote bucăţî plapome Goblin 10, 15 până ia 30 fr.
Maî multe sute bucăţî plapome de lănă şi Cacliemir de la 10—24 fr.
Maî multe miî bucăţî şervete, prosoape, prosoape turcescî, lingerie de masă pentru 6, 12, 18 şi 24 persdue, cerşafurî fără cusătura cu preţurî neauzite de eftine.
Uiorapî, cravate, batiste cu dantele, batiste de dimineţă, liebus, fuste, camisdne, costume şi balaturî
de melino cu preţurî eftine
.1 FRAŢILOR KOCH şi vie-â-vis de magazinul D-nei CARISSI
Bucurescl, Tipografia Ştefan MtMlescti, Str. Lipscani No. 11. —Cont. 6836



CALEA VICTORIEI PALATUL DACIk~WŞ_
ANUL III.—No. 557
ROMANIA
RA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: I an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director : D. AuG. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescn. — In Francia : la SociJti Havas Lăffit Si 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente,. Anunciuri .si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Adolf Steiner, in Haniburg.	ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a 3 3 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag.I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Iusertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp insabila.
		
ŞTIRI TELEGRAFICE
■ de prin ziarele străine.
SnmariQ. — Sitoaţinnea externi a Anglie!. Anglia §i ces-tinnea greacă. — Capturarea unu! ras jredez in apele spania _ Situaţinma, in Atriea. La ce se pricepe un afagat militar rnscse. — Din camera comunelor engleze.
Londra, 7 Aprile. — După cum află «Standard» fregata «Encounter» ce se afla pe drum s- re China, a primit ordin să se reîntoarcă la Sierra Leone. Aceasta se aduce in legătură eu cestiunea Melacony.
«Daily News» anunţă din Capstadt, că a is-bncnit o serioasă rescoală printre populaţiunea din provincia Transwaal.
«Times» recomandă o acţiune mai energică in cestiunea greacă ; guvernul britio n’are lipsă să zorească o intervenţiune, dar e de importanţă, ca să se pue Poarta in cunoştinţă, că in casai unei neînţelegeri, necesarmente va avea loc o mediaţiune. Basa înţelegerii vor fi disposiţiile prev&Juf8 Ui protocol.
Madrid, 6 Aprile. — Ministrul de marină a informat pe ministrul de esterne, că o nava engleză a eapturat vasul şvedez «Virgo». Ministrul de externe va trimete căt de curănd o re-clamaţiune la Londra, in contra acestef insultări a apelor spanice.
Londra, 7 Marte. — «Bureau Reuter» anunţă din Capstadt cu data de 18 Marte :
«Mai multe detaşamente de trupe auxiliare ad sosit aici. Pană acuma nu s’a intămplat nici o mişcare militară de oare care inseninătite. Zu-lif împresoară Ekowe. Star a sănătăţii garnizoanei este bună, se constată insă lipsă de nutrimente. Se află o coloană in mişcare spre a despresura Ekowe. Fratele Iul Cetewayo, Oliain, şi fiul luî cel maî bătrân s’aă declarat cu 300 de Zulî, că se vor supune.
Pesta, 7 Aprile. — «Pester Lloyd» află şi eomunieâ in o corespondenţă din Viena următoarele asupra indepărtăriî colonelului Feld-mann, ataşatului militar de la ambasida rusă diu Viena :
In vara trecută el ’şî făcuse un obiect al studiului celui mai serios din lucrările de mobili-sare parţială a armatei austriace, pentru ocuparea Bosniei şi Herzegovineî. Nu ou mai puţină silinţă a urmărit şi faptele statului major precum şi activitatea din acea epocă a autorităţilor militare. Se Înţelege de sine, că resul-tatele studiului săă le-a comunicat ministerului de resboiu din Petersburg.
Fiind insă relăţiunile dintre Petersburg şi Berlin foarte intime , s’a intămplat şi aceasta, că raportul colonelului a fost comunicat in parte sad intreg statului major prusian. După ce insă un lucru iste ştiut de doi, numai poate fi nici numit, nici ţinut—secret, şi a urmat, ca şi alte persoane, şi anume de la ambasada austro-un-gară din Berlin, incă ad prins veste de cele in-tămplate, punăndu-se iu cunoştinţa cuprinsului diu raportul colonelului Feldmann.
Iu acest raport se pronunţă o senteuţă foarte neiavorabilâ asupra persoanelor conducătoare şi asupra acţiunii milităresci de ocuparea Bosniei şi HerţegoviDeî. Colonelul raportor, caracteri-scttză, cu privire la eventualitatea unui resboid intre Rusia şi Austria, armata austriacă de pentru d'o cam-dată inocentă. Ori cine poate să’şi in.hipuiască, ce impresiune ad făcut aceste vorbe prin locurile competente, cănd ele ad devenit cunoscute.
*Ed relatez acestea, zice corespondentul in co vespoudenţa sa, numai pe basa celor auzite, fără ca să pot lua respunderea pentru ele. Sigur este uuniaî un lucru: ataşatul militar colonelul rus, Feldmann numai se află in Viena, ci a plecat in concedid la Petersburg.»
Londra, 7 Aprile. — In camera comunelor Northcote respunde unei interpelări a lut Holm, că la 18 Februarid s’ad adresat Francieî repre-sentaţiunf din causa vătămării tratatului comercial, in ce privesce uleiurile minerale, dar, că pănă acum n’a sosit nici un respuns.
Luî OtwaS Northcote ,1 declarat, că negociă-r“e in chestiunea ooupaţinnn mixte a Rumelieî da răsărit mat continuă încă ; alt-ceva iu această chestiune nu poate comunica, ca să nu pre-judece probabilitatea unei inţelegeri.
Ministrul de colonii Hicks-Beach a respuns unei interpelări a bit Riehard, oă vorbele de pace ale lut C»t«wayo nu insuflă nici o iucre-
dere; oloniile vor fi asigurate mimat prin o complectă a lut supunere.
—-----------------------
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 10 Aprile — 4 ore seara
Londra, 10 Aprile. — Se telegrifiază din Tîr-nova către «Times» : «Principele Dondukoff stă-rue pe lăngă deputaţii bulgari pentru ca alegerea principelut să se facă fără intărziere, este posibil ca ea să aibă loc înainte de 3 Maiîi».
«Standard» anunţă, că guvernele frances şi engles aii hotărît să adreseze Kedivuluî imputări aspre dar amicale, pentru ca să-î permită se repare greşala ce a făcut destituind pe ceî dout miniştrii europeni. Dacă acest demers ar remăue fără resultat, cele două puteri vor cere Porţii se esamiueze serios cestiunea depunerii Kedivuluî, tributarul săd.
Roma, 10 Aprile. — «Popolo Romano» scrie: «Delegaţii albanesî Abilul bey şi Mehemet Aii bey ad fost primiţi de d-1 Tornielli, secretar general al ministrului afacerilor streine, căruia ’î-afl espus căte-va consideraţiunt asupra stărit actuale a ţării lor, recomandând puterilor să înănţie integritatea Albaniei in regularea ces-tiuneî greco-turce.
Viena, 10 Aprile, — împăratul a ratificat con-venţiunea intre Ungaria şi România relativ la unirea drumurilor de fer.
(Havasj
A se vedea ultime scirî pe pagina 111.
Bucuresoî, 30 larte.
Am căutat să răfuim, după bună dreptate, precum se şi cuvine, socoteala meritelor, cu cari confraţii noştri de la «Românul" umblaţi să incarce, zilele acestea, con-sciinţa docilului parlament, căruia guvernul, in semn de recunoscinţă, i-a inclus ochii, sub farmecul unei feerii, iu care a căutat pănă şi vocea greoaie a tunului.
Am zis-o, şi o repetim—-in convingerea noastră, că e de mare utilitate pentru ţară, ca ideia aceasta să prindă tărîm—că alegătorii să cumpâniască adică, cu luare aminte şi cu desevărşită nepărtinire , actele îndeplinite de un parlament, după includerea carierei lui, şi să le compare neincetat cu trebuinţele reale ale vieţii noastre practice, spre a vedea şi a se convinge, daca au corespuns, sau nu acelor trebuinţe.
Numai ast-fel putem avea un control, întemeiat pe probe pipăite, asupra progresului ce dorim şi trebuie să facem , in viaţa noastră politică şi socială.
Daca teoria esamenului sever, dar drept, a tutor măsurilor aprobate de parlament, continuu ţinute in paralel cu trebuinţele simţite ale ţării, n’ar aduce vre-un folos de îndreptare la cele deja săvârşite, totuşi ar iufluenţa, credem, intr’atăt spre bine, că viitoarele cameri vor căuta să fie mai circumspecte, mai grave, mai doritoare de lumină, iu resolvarea Gestiunilor de inalt interes public.
Şi de multe stânci sorbitoare s’ar isbi ilusiunile noastre, cănd am lua asupră-ne sarcina de a privi, cu ochii imparţialităţii, actele parlamentare indeplinite in sesiunile trecute, cu raport special la nevoile din năuntru ale ţării....
Dar să demitem, pentru un moment, de la bara opiniunii publice parlamentul şi actele lui, pentru a ne intoarce un moment privirea asupra forţei impulsive a statului.
De cănd a răsărit in lume lumina geniului din Betleem , creştinii, fără abatere, au căuta 1 m săptămima uveaafWWW
să se impace au infinita clemenţă divină.
Sub impresiunea acestei gândiri, ar ti să ne intrebăm astăzi, dacă nu cum va gu-guveruul a cugetat şi el să se pue pe cale de a merita ertarea ţării pentru numeroasele păcate ce a comis, putiăndu-se a reflecta serios la indulcirea nevoilor co ne copleşesc, şi la crearea mijloacelor de ape-rare pentru interesele noastre economice şi comerciale, asupra cărora se cuvine să ve-ghiem acum, mai mult ca ori cănd.
Să atingem aţii un singur fapt, care va ft destul de elocuent, şi destul de instructiv asupra ingrijirii ce poartă guvernul de aceste mari interese ale naţiunii.
Sunt ani la mijloc, de cănd am recunoscut şi am tot strigat pe toate octavele, că Dunărea a fost şi este pentru noi o vână de avuţie, un hotar preţios pentru ţară, o garanţie chiar a esistenţii noastre, şi in tine un factor fisic ce ne a stat tot-d’a-uua favorabil, in calculele diplomatice ale Europei :
Cu declararea independenţii, rolul nostru la Dunăre a devenit mai important, şi prin urmare maî puţin uşor, având mai multă res-pundere in faţa celor-lalte naţiuni.
Urma dar neapărat, ca, din ziua chiar in pare am proclamat neatârnarea noastră, să ne fi gândit a deveni o forţă pe Dunăre, o forţă intru atât cel puţin, căt să fim de o cam dată in stare să facem in mod energic poliţia ţărmului nostru, şi să susţinem cu demnitate rolul nostru de naţiune independentă, in diferentele ce se ivesc zilnic intre bastimentele diverselor naţiuni, aplanând a-‘cele conflicte şi impărţind dreptatea, după legile speciale ale ţării noastre.
Acestea nu se pot insă şi nu vor putea să se implinească, pe căt timp flotila noastră va fi redusă a rămânea in cercul atăt de strâmt şi atăt de neinsemnat al esistenţei sale de azi,
Guvernul nu s’a gândit incă pănă acum să respundâ la o trebuinţă de o importanţă atăt de vădită, chiar şi din punctul de privire al politicei noastre esterne.
Nu ştim dacă, intre toptanul de legi ce s’afl votat in sesiunile trecute, a figurat vre un proect cu intenţiuue de a stabili regu-lele ce urmează a observa vasele cari plutesc in apele noastre şi cari ancorează la ţărmul rontăn. Suntem insă siguri, că nimic de felul acesta nu s’a ivit pe la biroul came-rilor ţării, şi totuşi legea poliţii dunărene, alcătuită in vedere cu noua noastră situa-ţiune politică, a fost şi este de un interes foarte mare pentru noi.
De o dată cu aceasta, guvernul trebuia să aducă pe tapet şi cestiunea mărire! contingentului şi numărului de vase a flotilei noastre, fără de care legea n’ar fi avut, in adevăr, nici o sancţiune.
Nici un semn măcar de serioasă preocu-paţiune... Se vede poate, pentru că afacerea nu presinta nici un interes, imediat guvernamental !
Şi cu toate acestea, ministerul ştie ce a avut să sufere, căte contrarietăţi umilitoare, in căte-va cestiunî dunărene, faţă cu peten ţiunile orgoliosului nostru fost aliat. . Şi căte nu se petrec incă pe Dunăre, in paguba ţării şi spre umilirea noastră, numai pentru că nu avem nimic serios de opus celor ce voesc să nesocotească interesele şi demnitatea ţării.
Dar, in sfârşit, unde sunt rolul şi supremaţia noastră de naţiune stăpână pe apele şi pe ţărmul stăng al vechiului rid dacoromân ?
Cu ce susţinem acest rol, acea supremaţie ? Aci este toată întrebarea; aci răul ce trebuie .a remedia, căt mai neintărziat.
ica.ro insă de un interes mai
oman
palpitant, cănd vom ţinea seamă, că România a atins azi, cu posesiunile .sale, ţâr-mii de la Torni, şi a devenit ast-fel, prin voinţa espresă a Europei, o ţară cu datorii, cu drepturi şi cu interese maritime de apărat.
Sub acest aspect, vom relua subiectul şi căt de curând. Să ne mulţumim de o cam dată, că am atras atenţiunea guvernului asupra unui punct, destul de strălucitor prin importanţa lui politică şi economică, dar, din nefericire, întunecat tare prin orbirea puternicilor f'rănacî ai ţării.
CRONICA ZILEI
D. G. San-Mariu a dăruit, museiiluî de anti-cităţî doiie săbii vecliî turceşti şi un iatagan cu insoripţiunî ele aur pe lame, cu mânere de fildeş, cu teci de catifea, legate in argint.
Societatea « Progresul » din Tirgu-Jiulut aduce mulţumirile sale d-1 ut Ralian Samitca, diu Craiova, pentru donaţiunea ce a făcut aceste! societăţî, de 10 volume, cărţî dintre cele mat alese.
Diu Călăraş! ni se comunică, că in urma maî multor abusuri şi chiar fals in acte publice, descoperite de procuror, sub-prefeotul Borceî şi controlorul , protegiaţi! d-luî Simion Michă-lesou, atl alergat la Bucureşti spre a solicita de la patronul lor facerea lucrului muşama,—Luare aminte, d-le Brătiane !
Catedra de limba şi literatura fraucesă, de la cursul superior al liceuluî din Craiova, nepu-tănd fi ocupată, se publică concurs pentru ziua de 1 Octobre viitor.
Spiritul de asociaţiune, care a luat in secolul nostru un avint puternic, a plantat rădăci-nele sale in toată lumea civilisată, căct «Unirea» este una din condiţiunile capitale ale progresului.
In considerarea acestei verităţi necontestabile studenţi! romanţ de la Universitatea diu Cernăuţi aii simţit imperioasa neoesitate de a se întruni, pentru a putea conlucra in unire spre ajungerea inalteî ţinte ce li este prefiptă, — «cultura naţională» — şi aă infiinţat Societatea academică «Junimea». Menirea acesteî societăţi este, de a deveni un foearifi de cultură naţională al junimeî academice romane din Bucovina şi un adăpost al studenţilor lipsiţi do mijloace. Realisarea acestor scopuri frumoase ale sooietă-ţiî «Junimea», care se efectuează prin susţinerea unui cabinet do lectură şi a unei biblioteci?, precum şi prin ajutorarea materială a studenţilor ce aii necesitate, depinde iu mare parte şi de la ajutorul moral şi material al publicului român.
Sperăm, că liberalitaţea fraţilor d;n ţara liberă nu va uita pe tinerii din Bucovina., ce se intrunesc pentru lin scop frumos.
Cursul rublei de hătrtie, pe luna Aprile, s’a fiesat la 2 leî şi 56 bani.
Se crede, că sporul ce se va face salariilor profesori’or, cărora li se cuvine după lege, şi pentru care sfârşit Camera a votat suma de 400,000 lei, va fi inel căte 30 saît 3;> la sută din ceea ce primesc astăzî.
A- S. R. Principele moştenitor al Suediei şi Norvegiei s’a intors astăzi in capitală din escur-siunea ce a făout la Constantinopol.
M. S. R. Domnul a priiinit pe Augustul SSfi ; oaspe la gara Filaret,
ROMANŢA LIBERA
■^^tiasm^,tm,(mn\wmmmn	MW’wmrrrriWEgigi
Programa pentru serbarea Sf. Pasai.
In si.u.i.a (le Yinerea-Mare, M. S. R. Domni torul însoţit de casa Sa civilă şi militară, va merge, la orele 7 şi jumătate, la biserica Mitropoliei, spre a asista la sânta ceremonie.
La această serbare se vor afla la Metropolie, la orele 7 şi un sfert, Jd. minştriî, inaltele curţt de casaţiune şi de compturî, curţile şi tribunalele, corpul profesoral, cl. primar al consiliu’uî municipal, inalţiî funcţionari aî statului şi dd. oficiărî superiori din garuisonă,
La scoaterea sântului epitaf, ocolirea bisericeî de către toţi cei de faţă se va face iu ordinea următoare :
1.	Clericii cu faclele.
2.	D. Prefect al poliţiei capitalei.
3.	D-niî Adjutanţi Domnesci.
4.	D. mareşal al curţeî.
5.	Clerul oficiant cu sântul Epitaf.
Apoi :
I. S. R. Domnul cu I. P. S. S. Metropolitul primat. J
In urma:
1.	D-niî miniştrii.
2.	înaltele curţi de casaţiune şi de compturî.
3.	Curţile şi tribunalele.
4.	Corpul profesoral.
5.	D. primar cu consilul municipal.
6.	Inalţiî funcţionari aî Statului cu domniî oficiărî superiorî.
Un adjutant Domnesc , ajutat intr’aceasta de doî oficerî de ordonanţă, este însărcinat a priveghia stricta păzire a ordineî prescrise pentru procesiune.
In Sâmbăta Pascelor, la orele 12 din noapte M S. R. Domnul, urmat de casa sa civilă şi militară, escortat de escaironul de gendarmî aî capitalei, va merge la mitropc-lie la sănta înviere,
D-niî miniştrii, inaltele corpuri ale statului, magistraţii şi funcţionarii maî sus arătaţî, vor asista la această serbare.
Leturgia se va sluji de către I. P. S. S. Metropolitul primat, incongiurat de inaltnl crier. Momentul cănd înalt Prea Sănţia Sa eselamă: Christos a înviat, se va anunţa capi teleî cu 101 tunurî de pe dealul Spirei.
Conform vechilor tradiţiunî se va seri Evan-gelia Sântului Ioan, pe care M. S. R. Domnul o va semna şi se va investi la urmă cu sigiliul statului.
A. S. R. Domnul va lua apoi in mană Sănta Cruce, Înaintea căreia se va inchina asistenţii.
Detaşamente de corpurî de armată si din garda orăşenească, vor sta inşiruite in curtea Mitropoliei pe tot timpul căt va dura ceremonia Sănteî învieri.
S’a sancţionat legea pentru fixarea bugetului de venituri şi cheltuelî, pe esercitul anului 1879.
S’a decretat ^regulamentul provisoriu pentru ad ministraţiunea regiei monopolului tutunurilor.
S’a promulgat legea pentru Înfiinţarea a 5 biurouri vamale, pe linia Prutului, intre Sco-poşeni şi Dunăre.
S’a sancţionat legea, votată de corpurile legiuitoare, pentru aprobarea couvenţiuneî in-cheiate intre ministerul lucrărilor publice din România şi ministerul regal de comunicaţii al
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE
ULTIMA CONCHISTA
URMARE 2)
Veni §i rândul tânărului in douî peri: Căt m e privesce pe mine, zise el, iarna trecută me credeam omul cel maî fericit. Cănd eşiam in toate serile de la cl b, cu spiritul plin incă de suvenirea supeuluî ce făcusem şi cu busunarele pline de bilete de bancă, pe earî norocul me făcuse să le câştig la buillotă; cănd me dam jos din trăsură la poarta locuinţei mele şi ajungeam inaintea apartamentului meii, unde vecinie emî eşia inainte nepreţuita mea bonă ; cănd contempla m orănduiala, vrednică de mirare, ce domnea in interiorul meii, incepănd de la paharul cu li monadă şi până la călţunii de lină albă, oe obîciuuiam a pune cănd me culcam, cănd me aruncam pe aşternutul cel moale, care se lăsa incetinel sub greutatea corpului meu, şi dupe ce citiam la Epoca, stingeam luminarea şi simţiam că somnul me coprinde puţin cate 2) Ve<JÎ No. do la 29 Martie.
Ungariei, pentru stabilirea prinoipielor tirifave ale unui serviciu de trausit pe liniele ferate Grosswardein-Cronstadt şi Bucurescî-Preded.
S’a decretat regulamentul relativ la poliţia porturilor şi malurilor dunărene ale României.
-----------«. m <»■------------
DIN AFARA
Situaţiunea in Rusia.
Corespondentul din Moscua al ziarului «Deutsche Ztg.”, ne impărtăşesce două ştiri, cari nu sunt tocmai fără de interes. Cea de ăntăiu privesce o materie panslavistă, şi este următoarea :
Comitetul slavic de aici a hotărît, a convoca pe ziua de 19 Maiu nn congres al Slavilor la Moscua, care să se ocupe cu «aplanarea ceşti vinilor de ceartă dintre popoarele slavice». La congresul acesta vor participa î epresentanţiî tuturor popoarelor slavice, neesceptănd de aici nici pe Polonezi. Asupra cestiuneî, daca trebne admişi şi Polonii la congres, domnise la inceput o mare deosebire de vederi, insfârşit triumfă insă această părere : «Polonii trebue să fie de faţă, de oare-ce cestiunea lor incă va forma unul din subiectele de desbatere a le congresului».
Deocamdată a fost ales un comitet de doisprezece membrii, care să intreprindă pe lăngă guvern paşii necesari. In fruntea comitetului stau profesorii Pypin, Howaski şi Gradovski. Daca guvernul rus nu va permite ţinerea congresului la Moscua, el va fi convocat la Belgrad.
A doua ştire ne relatează o insurecţiune, ce a isbucnit in provinciile ruseacî din Cau-cas. Corespondentul scrie :
Şapte-spre-zece sate din districtul Stawropol şi Caueas s’au revoltat, precum scrie ziarul «Kawkas» din Tiflis, in contra guvernului. Motivul acestei rescoale a fost purtarea tuncţiona-rilor ruşi, cari adună impositele de la deplin sărăciţi! locuitori din Caueas cu o asprime fără esemplu şi apasă pe lăngă aceasta ţărănimea in toate chipurile.
Guvernul a trimis in contra insurgenţilor , carî numără maî mult de 5000 marinaţi, două regimente de infanterie. Intr’o luptă ce a avut loc la 26 a acestei Innî intre satele Wivodel-noje şi Derbetowskoje, trupele guvernului au fost bătute de iusurgenţî şi puse pe fugă. Din Tiflis şi Stawropol afi fost trimise in marş forţat nuoî trupe către teatrul de resboiu.
Grecia şi Turcia.
Intr’o corespondenţă din Atena a ziarului «Die Presse”, cetim intre altele in cestiunea turco-greacă :
.... Spiritul public in Grecia precum şi la grecii din Tesalia şi Epir este foarte agitat şi eu cred a putta asigura, că atât dincoace căt şi dincolo de graniţe se va face us de mijloacele cele maî eslrenie, spre a traduce iu fapt as-piraţiunile Greciei, sancţionate ] rin protocolul 13 a le tratatului de Berlin. Conflicte motive-toare nu vor lipsi, de oare-ce teritorul la mează noapte de la graniţele noastre este lipsit mai mult de căt ori cănd de liniştea şi ordinea publică. Intr’adever nu maî este nici o insurecţiune; fu-
puţin, —■ nu puteam face alt-fel, de căt să dă-ruesc ultima mea gândire provedinţiî, şi să ’î mulţumesc din suflet pentru toate aceste plăceri şi fericiri ce găsiam in viaţă.
Tntram intr’o seară la teatrul de Jovelanos, unde se da, nu maî soiri ce piesă, care făcuse mult sgomot. Se juca actul ăntăiu, pe care el ascultaiu cu plăcere, cănd de o dată simţiiu ceva care mă atingea la braţul stâng şi care emî comunica prin redingotă, nu sciţi ce căldură neobicînuită, ce fluid particular.... Era
rotundul cot al uueî dame, ce şedea pe un fotoliu vecin cu al meu, şi care era absorbită ca şi mine de spectacol. Ar fi trebuit atunci, să ’inî trag braţul şi să mă isolez, mărginindu-mă numai in fotoliul meii; şi cu toate astea nu m’am mişcat de loc. Prima greşală: ăntăiul inel a’ unui lanţ fatal! Actul se termina, şi mă uitaiu la vecina mea. Era o lemee de vr’o treizeci de ani, cu ocbiî scânteietori ca două diamante negre, şi foarte frumoasă persoană pe căt mi s’a părut. Cu căte-va minute mai nainte de sfărşirea actului al treilea, vecina mea se scula şi urmată de un om ce o iusoţia, trecu pe dinainte-mi, atingăndu-mî genncbiî cu ro-
gariî şi elementele anarhice reintoreăndu-se insă in Tessalia s’aii constituit in cete de bandiţi, de carî nat iralmente că sufer şi districtele noa stre de graniţă. Ast-fel popor/iţiunea greacă este manţinută intr’o continuă aţîţare, pe cănd agitaţiunea intre Arnăuţi s’a maî domolit. Poarta a întrebuinţat ce e drept poporaţiunea albanesa pentru elaborarea de adrese şi proteste, dar nu a implin.it pană acum nici una din promisiunile oe i-a făcut. Şi Amantul, după cum ştim, nu face nimica iu zadar ; politica şi patriotismul reclamă la el sprijinurî materiale, daca nu chiar sunătoare.
Criza cabinetului turcesc.
In zilele din urmă incepu să se vorbias-eă prin cercurile diplomatice din Constan-tinopol şi de aici să se transmită sub formă de ştire prin toată ziaristica europeană, că posiţia actualului mare vizir din Constauti-nopol, Chairedin-paşa, ar fl foarte clătinată şi că e de a se aştepta in timpul cel mal scurt substituirea lui prin Osman-paşa. Acest sgomot este desminţit astăzi şi a nume deadreptul de către Sultan. Acesta se grăbi de a respunde marelui vizir, care el iu-trebâ cu multă libertate asupra menţionatului sgomot, că’î posedă toată increderea, că apreciază in cel maî inalt grad serviciile ce le aduce imperiului şi că prin urmare el roagă de a remănea şi mal departe la postul seu.
Din partea aceasta nu este dar nici o perspectivă de crisă.
Ameninţată in realitate este insă posiţi-unea ministrului de esterne, a lui Karatheo-dory-paşa, care este pe cale de a fi demisionat şi inlocuit prin subsecretarul de stat Essad bey. Motivul acestui fapt este foarte simplu. Sultanul nu se poate concilia cu fidea, de a avea un creştin in ministeriul seu şi incă in fruntea afacerilor streine. Causa dacă nu a făcut modificarea aceasta pănă acum, e că uu avea pe cine să pue in locul lui Ivaratheodory. Essad bey, destinat a ocupa acest post, ăşl studiază de aceea pe moarte rolul ce va avea să joace ca ministru de esterne.
Demisiunea lui Ivaratheodory paşa, care a jucat de alt cum un rol atăt de insem-nat la congresul din Berlin, nu va fi de loc regretată de către ambasadorii streini din Constantinopol. Ambasadorul frances cu deosebire, Fournier, o chiar doresce, căci după cum se scrie din Constantinopol, Ka-ratheodory paşa a fost cel mal obstinat in cestiunea turco-greacă, nevoind să implinească cererile delegaţilor greci.
Poarta şi ocupaţiunea Rumeliel orientale.
Atitudinea Porţel faţă de cestiunea, cum să se ocupe Rumelia orientală, este schiţată in următorul mod de către ziarul «N. fr. Presse”:
In cercurile diplomatice de aici (din Viena) esistă părerea, că respunsul Porţeî se potrivesce a servi de bază pentru continuarea negocierilor. Turcia nu intenţiona prin acel respuns o respingere a propunere! de ocupaţiune mixtă, ci numai o apărare formală a dorinţei ei, ca prin ocupaţia mixtă să nu i se prejudeea de loc
chia ei. In noaptea aceea n’arn putut include ocbiî de căt cu o jumătate de eias mai târziii ca de obiceiu, iar a doua zi m’am dus de am luat un abonament C(tidian la teatru de Jovel. lanos, tot acelaş fetoliQ. Sorţii eraii aruncaţi.
O mult dorită marţi şi sâmbătă a abonamentului ! Nu ve puteţi inebipui cu câtă nerăbdare ve aşteptam! O imaginaţiune ! Nu putea fi pentru mine o maşină electrică maî puternică de căt acel cot grăsulii! şi acei genu-cbî durdulii, ce in treacăt me atinseseră incetinel. Individul ce o însoţea era de bună seamă bărbatul ei. Un bărbat din speţa autentică a celor predestinaţi, mult maî bătrân de căt densa, cărunt, urît, monoton, prosaic, răguşit şi cu năduf. La al douilea intr’act, eşia de regulă să maî resufle pe afară, şi in acel bine-cuven-tat sfert de cias puteam convorbi in linisce. Toate neroziile plăcute, ce nu eşiseră de pe buzele sale de vr’o ciuci-spre-zece ani, le repetam de două ori pe săptămână pe acelaşi scaun. Abia dupe patru mari săptămâni, putui pune pe tapit cestiunea unei intăliiirî. In ce loc, iu ce zi ş: la ce oră ne-am fi putut întâlni ? Asta
www.dacoromanica.ro
dreptul acordat prin tratatul de Berlin, de a
păzi insăşî pentru manţiuerea ordineî in Rn-melia orientală.
Poarta nu mai stăruesce, nici ca pasuril,. Balcanilor să fie ocupate de către trupele ei nici ca garnisoanele Rnmelieî să nu fie meste-oate, dar cere ca trupele sale, carî vor ocupa anumite părţi din Rumelia, să nu fie privite ca un contingent al ori cărei alto puteri, ci ca trupe turcescI, îndreptăţite a garuisona iu acele locuri.
Din America de miază zi.
Republicele Peru şi Bolivia s’au urît de starea de pace, căci după cum se telegra-fiază din Valparaiso, ele a încheiat o alianţă ofensivă şi defensivă şi aii declarat — din motive foarte de nimica—resboiu rcpublicel Peru.
Judecând după forţele armate dc cari dispun ambele părţi beligerante, succesul, cel maî apropiat cel puţin, va fi a celor doi aliaţi. Pe cănd adecă Chili dispune de 10,000 de oameni şi doue nave chirasate, pe atunci armata aliată e de vr’o 15,000 de oameni.
Cugetând că Chili incă eşî va putea câştiga. aliaţi, — se poate ca in curând să vedem aprinjendu-se resboiul in întreaga merică de miază zi.
Convenţiunea austro-tmxă
Insfărşit ar fi gata şi pe cale de ase in cheia şi această convenţiune, despre care s’a vorbit şi discucat mal mult deeăt cere:: valoarea lucrului. «N. fr. Presse” zice, că ea nu maî are lipsă, spre a intra ia vigoare, de căt de iscălitura Porţel
Disposiţiile eî se resumă in aceea, ca întreg teritoriul paşaliculuî de Novi-Bazar, prin care trec caile principale din Bosnia către Mitrovitza, să fie ocupat e «iu acelaşi timp şi in comunitate” de către trupele aus-triace şi turcesc!.
Ocupaţiunea nu va urma a fi esecutată insă numai decăt. Guvernul austriac se va mărgini deocamdată a’şî constata dreptul acordat prin tratatul de Berlin, şi recunoscut categoric şi de către Poartă.
Onorabile Confrate !
Bine voiţi, ve rog, a acorda ospitalitate, iu primul No. viitor al Jurnalului ce redactaţi, a-lăturateî scrisori deschise ce adresează d-luî Fundescu, Redactorul «Telegraphuluî», in puterea sacrului drept al apărăreî, îndatorând, pe cel ce ve roagă să primiţi, din parteî, mulţumiri anticipate şi o strângere de menă frăţească.
B.	Epurescu
SCRISOARE DESCHISA
D-luî I. Fundescu, redactorul Telegrafului Domnul meu !
Aşi fi dorit să nu ve turbur beatitudinea şi să nu ve stric cheful, ce de sigur a trebuit să gustaţi şi să faceţi in urma celor scrise, cu a-tăta curtoasie, la adresa mea, in ziarul ce redactaţi, de la 21 curent. Maî mulţi amicî insă, me silesc a face cu totul contrarii!, nu tocmai pentru a releva maliţioasele d-voastră insinuări,
nu se putea face de căt la vre-o prietenă ca totul intimă, intr’o zi de sărbătoare şi la şapte ore punct de dimineaţă; şapte ore, adică ora botărîtă a laptelui de capră, ora măturătorilor şi precupeţilor, o eră pe care n’o cunosc de căt din auzite. — Iu fine, ce era de făcut ? — Nu maî remăsese de căt să zic da, ceea ce am şi zis. Dar vai! se isprăvise cu traiul meu pacî-nic, cu acea linişte metodică, cu acea seninătate fără nori, ce făcea fericirea existenţii mele.
Ziua fatală sosi, şi intr’o dimineaţă de la-nuariti, pe la cinci ore şi jumătate, căud intră bona să me deştepte, eî curgea lacremile din ochi. Sărmana lemee ăşî închipuia că am vreun duel. ’Mi făcui toaleta, incă som oros, pu-seiu piciorul in stradă şi ajunseifi, tot cum adormit, dinaintea casei misterioase, tocmai cănd orologiul batea jumătatea.
Fuseiil introdus intv’o odaie mobilată, căt se poate de modest, adică fără covor şi fără cămin, cu o sobă de porţelan care vărsa iu cameră un fum ce me inăbuşi cănd iutraiu. Defcbiseiti fereastra şi ’xnî puseih pălăria pe cap, ridicând şi gulerul psi)t< nuluî, păuă la u-reeliî, Nu, nici o dată n’am simţit o aint-ţfală
căi, pentru a precisa şi maî bine, in public, linia
politică ce me separă de tagma din care faceţi parte.
încep dar, domnul meii, prin a vă pune iu vedere marea nedreptate ce ’mî faceţi şi nu maî puţin ignoranţa ce dovediţi de cele scrise susţinute de mine; de este aproape un an, căud pretindeţî astă-zî, că v’a suprins presenţa mea, in intrnni'ea electorală din casele Filipescu şi in acelaşi timp nesocotiţi, foarte, dreptul ce au, cei ce sunt acum in oposiţic. de a se afla unii lângă alţiî şi datoria de a se intruni de a discuta şi a găsi mijloacele cele maî nemerite pentru reuşită, in viitoarele alegeri, precum odinioară, tot in atan circumstarî, amicii şi patronii d-voastre Rosetti-Bratianu deteră fără re-pugnenţă mana la Mazar-Paşis, d-luî Epureanu, conservatorul conservatorilor, după cum ’1 nu-miaţî, şi căruia nu odată i imputasărăaţî afacerea de la Craiova ca, astă-^î, d-luî general Florescu, aceea bivolarilor de la Giurgiu.
Me intrebaţî, d-v, mare democrat, iu numele ctiî am vorbit şi pe cine representam, — Să las ca fie-care cetăţean are dreptul de a se o cupa de afacerile ţereî luî, că in specia eă aş putea să me cred in districtul meii, unde ani fost ales in maî multe rendurî in consiliul judeţean şi cel comunal, represcntautul pană la un pumt oare-care simţinientelor şi vederilor, dacă nu ale roşilor, c<-l puţin, alo acelora carî se află in oposiţie şi formez marea majoritate a oraşuluî şi judeţului, dar ’mî pare refl ea preeipităndu-ve aţî s ris maî ’nainte d’a ceti. sau n aţî voit sa citiţî darea de seamă despre cela zise de mine in acea adunare, căeî atunci v’aţî fi convins că eu am vorbit maî mult in numele meii personal. — Eu crez insă, domnul meu, că daca, ia rendu’mî, făcend abstracţia de aparenta legitimitate a mandatuluî d-v. ce vi s’a încredinţat de un district care ne v’a cunoscut de loc, numaî impus de rabinul din strada Doamnei, v’aşî intreba : in numele cuî aţi vorbit atât de mult iu Cameră nerădicănd nici odată, numai mâna, ca alţi mulţî colegî aî d-v., de sigur că foarte greu ’mî-aţî putea respunde cu succes!
înţeleg domnul meii, ca d-voastră să ignoraţî epoca reintoarcereî mele in ţară, căci de la 1872 Iauuariu remăind in mod obssur in oraşul meu natal unde am practicat treptat viaţa constituţională, consiicrăndu-mă intereselor localităţi;! u’am alergat in Bucureşti spre a me insinua pe lângă un om de stat, ca mulţi alţi carî astăzi, nu simt miniştri de căt prin atarî mijloace ; ceea ce nu pot esplic, insă, este 'ca d-voastră, mare publicist-, poet ţl iunarnalist să nu aveţî cunoştinţă de serviciile ceara adus impreunăcu repausatul Papiu Ilariau, la Turnu-Măgurele nenorociţilor bivolari, pe care numaî d-voastră şi in scop, ’î aţî impins să merite nedreapta severitate a guvernuluî Catargiu.
Miî departe, educat, se vede, in scola disci pliuară a d-luî Rosetti, d-v. nu inţelegeţî de loc cum un simpln plebei! ar putea intr’o unire publică, să se găsească alăturî cu patrician', Flo-rescî, Gliicî şi Eilipeştî, fără ca acest plebeii să nu roşească sad să n’aibă eleitaţî de grandomania, căcî obicinuit a servi pe alţiî, uitaţi că ne bucurăm’ de o constituţie, care nu face deo-bire de titlurî, şi că Grachiî: Heliade, Panu, Cogălniceanu etc. preparaseră o asemenea cale incă de la 1848.
In fine, ca să termin cu filipica d-v. mărginesc a ve spune că aţî cunoscut foarte puţin pe preotul Epuraş — venerabilul mei! pă-
maî mare ca atuneî. — Aceasta era situaţia iu care aşteptam, tot adormit firesce.
Cată va timp aşteptam să me cliieme şi inchi-puiudumî că sunt incă acasă şi că o să veij «iubitoarea faţă a guvernantei mele, ămî întinsei braţele căscănd, Era, iubita mea, îngerul nieîl adorat ; era ea nepeptănată, fără bucle, fără coc, şi cu o tăetură in obraz, care’mî făcea Sa sboare gândul spre graniţa franceză; era in-bracată cu un costum uzat de lănă, fără cor-St'f, palidă, îngrijită, cu ’obrajiî necoloraţî, cu ocliiî cercuiţî şi fără lucire, şi cu degetele fără mele; dar, in fine, era ea. Eî dedeiîi bună ziua, mulţumindu-î eă nu mă făcuse să aştept mult Ţ ine liotăriîf să fiu elocinte. Me apropiaifi de ^sai m căzuiu chiar la genunchi, şi căutaiif î vorbesc, dar simţiam că voi bele se inghiaţă m gura mea. Femeia aceea, pe care in ajun seaia o găsi am atăt de frumoasă şi aşa de gin-gnşfi a doua-zi dimineaţă, prost îmbrăcată, fără c°rset, fără centură, mi se părea că are nisce ^mu foarte destrăbălate ; căutam profumul seu am acel profum îmbătător ce adoram cŞa de mult ; nu găsi in locu’î de căt nesuferita odoare a fumului ce eşia din sobă şi mi-
riute pentru a ’î atribui, fără mandat, atăt luî căt şi celor-l’alţî concetăţeni : aii mei nişte simţiminte, de carî in tot d’auua a avut groază.
Priimiţi ve rog, domnul meii, espresia con-suler.iţeî ce vi se cuvine şi asiguearea, că nu voii! maî respunde la o noă încercare de a mă maî ataca.
B. Epurescu.
ARENA ZIARELOR
Reamintind cititoritor seî discursul d-luî Sturza asupra situaţiuniî financiare de astăzî -- »Ro-manul,* spre a respunde propagandelor puţin leale ale oposiţiuneî in privinţa budgetului pe 1879, face o comparaţiune intre sistema financiară a conservatorilor şi aceea pract cată de guvernul liberal. El conchide, că administrarea guvernuluî conservator s’a făcut prin înşelăciune, desordiue şi risipa, căcî evalua veniturile iu-tr’un mod ordinar, spre a produce echilibrul, acolo unde nu era de căt d.fieitul; pe căud guvernul liberal, calculând veniturile dupe nişte date reale, luăndu-se drept bisă incasările anilor trecuţi, a restabilit ordinea in finance şi a făcut să se realiseze escedente in locul deficitelor.
* * * «Timpul» dă locul de onoare unuî manifest al comitetului electoral conservator din capitală, prin care îndeamnă pe alegătorii din judeţe de a forma comitete şi a lucra cu activitate şi energie, pentru isbăuda eauseî oposi-ţieî, «care e şi a ţării».
Apoi, intr’un lung articol de fond , organul conservator discută sitnaţinnea financiară votată de cameră pe 1879, s tuaţiune atăt de laudată de comisiunea bugetară şi de d. D. Sturza. El caută a demonstra cu ţifre, că deficitul pe anul curent, in loc de a fi de 7,000,000 , este de 28,957,000 leî, şi că, prin urmare, situaţiunea financiară a ţeriî a fost falsificată.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— 11 Aprilie — 9 ore dim. —
Londra, 10 Aprile. — Banea Englitereî ş’a redus scomptul la 2%.
«Daily News» anunţă, că parte din notabilii egipteni aii subscris două milioane de livre ster-linge pentru a micşora lipsele financiare ale E-giptuluî.
^ iena, 10 4prile.—«Politische Correspondenz» află din sorgintefsigură, oă, contrar noutăţii date de Agenţia rusă, negocierile coutinuă intre diferitele cabinete europene, pentru a ajunge la regularea ocupaţiuneî Rumelieî orientale.
Aceiaşi foaia zice, oă, insulta făcută de organele oficiale consuluî austriac din Yidin fiind constatotă, Austria face demersuri pe lăngă cabinetul de St. Petersburg ca să obină satis-fueţiuue.
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI I nsciinţare,
In urma insciinţăril Primării cu No. 4367, s’a format şi cărţile electorale, ce trebue a se da d-lor alegători aî colegiului 111 de Adunare din capitală, conform art. 46 din legea interpretativă electorală.
rosul puţin plăcut ce se degajă din femeile de patru zeci de anî, atnncî căud nu sunt tocniaî bine spălate.
O ilusiile mele! o visurile mele!., . Numaî Dumneztfi scie cate silinţe ini’am dat ca sa me trezesc din amorţeala in care căzusem! Dumnezeii scie cu cătă fierbinţeală el rugam să facă să se crepe pămentul şi să me inghiţă de viu! Din fericire, prietena oe merita multă compătimire, ca de ociceiil, începu prin a me ruga să nu abuzez de situaţia eî, şi ’mî propuse numaî nisce legătorî spirituale dar vecînice. Moderaţiune bi-ne-euventată şi in care nu sperăm ! Luaifi in serios această propunere şi făcui din tr’ensa pluta mea de scăpare. Tncepuî a ’î vorbi despre vreme, despre spectacolul din ajun, despre bârfa atu-s<_S ; î aş fi vorbit şi despre Nabucbodo-nosor ! Ea ’mî spuse cu cate a avut să 'lupte, pană să ajungă a severşi acest entăiu păcat, căcî părea a fi iutăiul, nenirocita! Iu fine, ne despărţirăm şi ’mî dete a doa întâlnire pentr i săptămâna viitoare.
Dupe ce se depărta, me precipitaiif iu stradă şi puţin a rămas să nu inginuchiif iuainteaca-seî şi să nu me duc a da o lumânare sfantu-
j Acest colegiu fiind împărţit in cinci secţiuni pe culori, cum prescrie legea, Primăria a depus condicile asou lie, din care se vor libera căi ţile electorale ale colegiului III, la cancelariile Oficiului de stare civilă (care se află fie-care in centrul culorilor), spre a se putea distribui maî cu înlesnire la d-niî alegetorl respectivi.
Sub-semnatul dar, Prim rul oraşului Bucureşti, publicând cele ce preced, rog prin-tr aceasta pe d-niî alegători aî colegiului 111 de Adunare, ce sunt înscrişi in listele electorale definitive pe anul curent, să bine-voiască a se duce fie-care in culoarea in care domiciliază la oficiul re pectiv, spre a Şl primi de acolo cartea sea electorală de la d-nu Oficer civil (care este representan-tul direct al primarului) pentru care vor bine voi d-nii alegători a subscrie in condicile respective din care se vor libera aceste cărţi electorale pe temeiul art. 53, din lege, cunoscând că nici un domn ak-gi’tor nu va fi admis să voteze, conform art. 47 din legea interpretativă electorali, fără a presenţa carta sa de alegător.
Termenul pentru primirea cărţilor electorale in fie care culoare este de 15 fie, socotit de la data acestei publicaţiuni, in fie care fi de la 10 ore de dimineaţă până la 4 ore dupe amiază.
Tot de o dată se face cunoscut spre sciinţa d-lor alegători aî colegiului III, că cancelariile Oficielor de stare civilă din Capitală se află instalate iu aceste locuri şi anume;
I	Oficiul civil din culoarea Roşie, pe calea Moşilor, No. 45, suburbia JResvan (in centrul culorii).
II	Idem, Idem din culoarea Galbenă, pe strada Clemenţii, No. 12, suburbia Bo-teanu, asemenea.
III	Idem, Idem din culoarea Verde, pe strada Michai-Vodă No. 64, suburbia Mi-chaî-Vodă, asemenea.
IV	Idem, Idem din culoarea Albastru, pe strada Badu-Vodă, No. 2, sub Badu-
Vodă, asemenea.
V	Idem, Idem din culoarea Neagră, pe strada Bomulus No, 8, sub. St. Ştefan, asemenea.
In c-urănd se vor termina şi cărţile electorale pentru colegiul IV, despre care se va face un deosebit anunciu din partea Primăriei.
Primar, D. Cariagdi.
LIBRĂRIA FRAŢI IOANIŢIU & C-ie
27 Strada Lipscani 27.
Anunţă, că, in editura librăriei sale, va apare in fascicole de 3—4 coaie in 18°
ISTORIA RESBELULUI ROMANO-RUSO-TUKC
sub titlul
EPIS0DE DIN ISTORIA RESBELULII
INDEPENDENTEI HOMANE
Aceste fascicule vor coprinde : două, numaî Istoria in general a resbeluluî, cu toate proclamaţiile, ordinele etc. ale M. S. R. Domnitorului cum şi tractatul din Berlin, iar cele lalte fascicule, fie-care va coprinde iu detalii! toate luptele victorioase iu carî armata romană a ţinut piept cu armata turcă, in aceasta glorioasă campania de independinţa României, sub comanda
marelui şi victoriosul căpitan M. S. R. Catol I
Toate aceste fascicule, vor av< a ca premii! cate un tablob litografiat iu culori, represintănd cate un Episod de bătăile ce armata română a repurtat cu glorie contra Turcilor şi an ime:
Eroic le lupte de la Griviţa, 2 tablouri foarte interesante,
Eroioile lupte de la Ple-na, 2 tiblourî fo rte interesante.
Bătăliile de la Opancz, Smărdan, Jlahiva, Vidin, 5 tablouri ; trecerea armatei române in D Arog ia, 1 tablou.
Din acestei aii apărut deja prima 'asemuia :
ISTORIA RESBELULUI RQMANO-TURC
Şi
PRIZONIERUL ROMAN DE LA PLEVNA
şi Tablourile
Căderea Plevnet, sau Osman Paşa răni: să predă prisonier \ bătălia de la Opancz, Buciuma, Griviţa şi trecerea armatei romane in Dobroqvt.
Preciul fie-căreî fascicule este de leî 2, b, 50, iui-preună cu unul din sus arătatele tablouri.
A apărut iu Ediţie nouă şi: Eleinevte de caligrafie, pentru classele primare d’ambe-sexe, de G. R. Zamfir o f Ediţia IlI-a, frumos litbogra-fiată la Dresda. — Preciul 20 bani,
CURSUL BUCURESCI
Prima casă de schimb fa „Bursă'
No, OS Strada Lipscani No. 06’.
30 Martie 1879.
CURSUL DE LA 12 OKU.
5% Renta Romănă		Comp.	Viu.i	Plata in
	04%	ti 5	aur
10% Oblig. Rurale .....	HR>i	103	
8% » Domeniale ....	100%	100%	
8% » Municip le . . .	97u,	98	»
, » Los (201.)	27	27%	
> Casei pens 3001 d. lOf.	177	180	
7°lo scrisurile funciare rurale . .	94% 86%	95%	
7% » , urbane .		87%	»
Acţiuni .Dacia*		200	205	»
» .România		74	76	
Losuri Ottomane .... .	44	48	
Eşite la sorţi.			
Rurale		99%	«Io	argint
Dumeniale		99%		*
Municipale		98	—	»
Scrisuaî fonciare Rurale şi Urbane	99%	—	aur
Cupoane.			
Rurale exigibile		v.	%	argint
Domeniale exigibile		’U	—	*
Municipale		1	—	X
Scrisuri fonciare Rurale şi Urbane.	Hs	—	aur
Renta		%	.		>
Argint contra aur 		} y,	«Io	
Bilete hypotecare contra aur , .	î ’u	1%	
Rubla hârtie ,		2 44	2 45	aur
Florinu		2 17	2 18	»
Cursul din Viena	astăzi	erî	
9 Aprilie			
Napoleonul ..... . .	9 34	9 33L,	florini
Ducatul . 			5 66	5 64	»
Lose otomane		20 70	21 -	»
Cursul din Berlin	astăzi	erî	
9 Aprilie			
Obligaţiunile căilor ferate române	85	84 99	mărci
Acţiunile » > »	30 25	30 25	»
Priorităţi » » » .	85 75	86 -	»
Oppenheim. . . . , . . Rub'e hârtie .......	198 55	198 90	» »
Lose otomane		37 -	37	»
Cursul din Paris 9/*	astăzî	erî	
Renta romănă ... . .	64	65-	franci
Lose otomane		45%	44%	»
Fără proviflion
hac M, Lev y.
CURSUL BUCURESCI
S. A. MARCUS & A. M. HIRSCH
NO. 39, 8TBADA LIPSCANI, No. 39.
CASSA DE SCHIMB, C0MMISSJ0N
împrumutare ori ce sumâ de bani
pe obiecte de valoare,
luî meii patron , că mă scăpase sdrăvan şi ne atins din acea păcătoasă aventură, şi iutr’o fugă o tulii spre casa, unde am stat trei zile in pat, tu un guturaii! straşnic şi cu sticluţa cu ether sub nas, spre a goni din minte toate acele su-venirî proaste, şi nu numaî că n’am maî fost pe la teatru Jovellanos, dar incă făcui un jurământ, pe Care l’am ţinut piuă astăzî, de a a-tărna pentru tot d’auna armele mele galante pe peretele odăi mele de culcare. Ah! domnilor, eredeţi-me, că amorul este sănătatea, este vigoarea, este un bun stomac, este tinereţea înflăcărată, şi in cât me privesee pe mine, in materie de amor, nu sunt înamorat de căt de două lucrurî : averea şi o bună bucătărie. Ca să devin pasionat ar trebui ca metempsiehosa să fie o realitate, şi să me întorc in lume sub forma 11-nuî hercule saîî a luiuî hamal.
(Va urma)
cumpărăm şi vindem tot felul de effeete publice indigeue şi streine.
Pe ţliua de 30 Martie 1879 ora 12
10% la	sută Oblig, rurale . . .	•	.	•
>	eştie la sorţi .	. .	.
8% la sută » domenialo...................
>	, eşite la sor,i .
8% '»	sntă împrumutul municipal.	.	.	.
7% la	sută scrisurile funciare rurale.	.	.
7% la sntă »	, urbane > . .
Casa pens. (300) dob. ft. 10	. .	.	.	.
Lo«e comunale (fr. 20)....................
Acţiuni * Dacia» (fr. 500)	......
» «Romania, (fr. 100).................
Renta romănă	.......
8% Impr. Oppenheim........................
7°/0	„ Stern............................
Lose otomane.................. . . . .
Cupoane rurale exigibile .................
» domeniale exigibile................
„ fsne. rurale ......................
„	,, urbane......................
Florini austriac!.........................
Rubla h&rtie . ...........................
Argint contra unr ........................
Bilete ipot. ontra aur....................
«	«	* argint................ .
4ump.	Vînd
102%	102%
99%	—
100%	101
99%	
98	98%
94%	95%
87	87%
178	180
26 75	27 25
200	205
72	75
64	65
105	IOC
98	99
43	45
l«o	%%
l«o	% %
V* «Io	
% «0	—
216	217
244	245%
1% «0	1 Vi.
1 % «0	Vio
% °0	%%
Cursul de Berlin
Acţinnî căilor ferate Române , . .	■
Lose Otomaue.........................
Ruble hărtie................. . . .
30 25
, 37 —! ;1»8 55
Mărci
>
>
S. A. Marous & A. M. Hirtol?.
www.dacoromanica.ro
DE ARENDAT
şl de văncjare
Moşia «Comani» împreună co trupurile sele, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbaueştî, sunt de Arendat şi de ventjare chiar de acum; intinderea lor oa 2 00 pogoane, Casă şi magasiî, han, pod pe scripete, livezi, vir păduri şi 800 pogoane urătoare; a se adresa Strada Tîrgu-Vestel (Griveţel) No. 49 Bucuresscl.
(582) 10-2-6 Sm. Mărgăritescu.
16,600
____ ELIXIR
Quiha Larocbk e»te un Elixir vino» continend principiei® celor 3 specii pe quinqulna.
De ua amaraelune plăcută el e»te ou mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează ca aperitif, tonte, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachulfu, a *ia-bieiunilor, a anemiei si a frigurilor învechite, ete
(AVnM'	1101 '/ i\il:
K5* STRADA ŞEI,ARI No,
STRADA ŞELARI No, 7
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
PENTRU
KNL St	JŞ5K
precum şi diverse colecţiunl de stofe fine şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiunl foarte avantagioase
EH GROS & EE DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv pe D-nil clienţi —- de verl-ce condiţiune — mal pre sus de orî-ce speranţă.
NB. A se nota numai la No. ‘^E28
HOTEL PETBRSBURG
140, CALEA VICTORII, 140 Vis-a-vis de ministerial de Finance, situat in centrul oapitaleî, apr6pe de gara Tirgovisteî, avăud 34 ca. mere, spaţioase şi biae mobilate de la 25 a 60 fr. pe lună. — Cafeii şi restaurant, precinrî moderate abonament 60 fr. — Mare salen mobilat şi nemobilat disponibil.
Herman Raal.
Combimat eu ua care de fer foarte a asimilabila. Quina Laroche devine unul din reconstituanti cei mai effl-caoi in contra şaradei sângelui si a decoloratiunei lui, a chlorotci, a lymphatismului, aleuxiei, a convalescentelor prea lungi; el escit a si favoriseaza digestiunea, etc.
PARIS, 22, Strada Dfouot. ii lt pturmicuU.
Deposit in Bucurescî la dd. Ovesa, Risdorfer, Brus, Schme-tau, Zurner, Dimbovici.
A VIS
Se face planuri de ori ce construi ţiune împreună cu costul lor, pre mm sunt! Stabilimente cu ma-şine, mori de apă sau de abur in ori ce mărime, poduri de lămn, de fer sau de zid, bastimente, lucrări hotarnice saii de altă artă. După cerere se effeotuează şi aceste lucrări saft se însărcinează cu diri-gearea lor.
Consultaţiune şi expert,
F. R0PER
Ingenieur- Comtructeur Strada putu cu apă rece 53
r
IMPORTANT!]

tighel 0. Solacolu
Licenţiat in drept de la Facultatea din Pati8 fost magistrat, imbrăcişănd cariera de advocat, anunţa pe onor public, că se însărcinează cu procese înaintea instanţelor judecătoresc!, Ore de consultaţiunî de la 8—10 a m. Calea Văcăresc!
No. 100.	(578) 6-2-G
Celu mai renumiţii MĂGĂS1N de ÎNCĂLŢĂMINTE din toată România
BAZAR DE FRANCE
Strada Carol X ISÎ"o, 8 (Curtea Veche)
Are onoare d’a aduce la cunoştinţa onor. sel comitenţi că ’l-afi sosit pentru saisonul de primă-vară şi vară:
wmmi aliata mnrw rwm:
PENTRU
BARBATI, ZDALUVCIE SI COPII
Un bogat asortiment in cele maî nuo! fasoane oum se poartă in toate oraşele principale ale Europe! şi perfeoţionat lucrate de ce! ma! celebri fabricanţi esistenţî din streinătate.
Bazat pe devisa sa şi pe principiul seă general d’a procura mărfuri fine şi a le vinde cu preţuri foarte effine are ferma convincţiune că va fi onorat şi de astă dată de către onor. P. T. Public, convins deja de fineţa mărfurilor şi de eftinătatea preţurilor cu ale D-lor numeroase visite asigurând că nu va cruţa nimic pentru a da o deplină satisfacţiune.
Cu toată stima
SAL. WUISEBUAN.
BAZAR do ERANOE
ffinaigre de Ţoilette
u'IXOHA
Acest Otel superior albcşce şi reco-resee polea, previne şi face sa trica bubele şi calmez» durerile de cap.
ED. PINAUDI
3/, Boulevard de Strasbourg, Paris
JE1ST GROS
Librăria
nli
Fraţii lâniţiuC
Btrada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea nnuî mare assorti*-mentă de REGISTRE DE 00MPTA-
BIUTATE din Fabrice : Fr&noese |i Germane, liniate in tdte formatele cerate. Recomandăm ou deosebire comercianţilor din provincii că le oferim « oeaoa, cn preţui C9l mai moderat. A-seaenea recomandămn marele aostrs asortiment d$ efcărtia d® seri*, & ssri#sri, |?iies*rî şi de tipar, cu preţuri moderate. Suntem in posiţiuns de a satisface orî-ce cerere in{«t*!«Sariie ţi* sărţ'l seriare, sta,,!»essre redu» sol mi maro rabat.
...
DO
O
m

te
m
CS
CSî »».«**■*«*
O îDXTj
Casa de schimb ce am avut’o situatăjin str. Zarafilor No. i3, am mutat’oin faţa acelei strada pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitănie a d-lui Petre Sto-ianovici, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat pănă acum de cumpărări şi vînţiărl de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni cşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi orî-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adev&ratul curs al zilei se poate afla la noi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănl U 8 ore seara.
Corespondinţî din districte, se pot adresa prin telegrame numai CQKEN, NACHMIAS
MWmsmms
FER BRAVAIS
Contra
(FER DIALISAT BRAVAIS)
Adoptat In tdte spitalele.	Recomandat d« toţi medici
Anemiei, Chloroseî, Debilitaţel, Slăbiciune!, Polei Albe ete.
FEEUL BRAVAIS (ferliqtudIn picături concentrate) este singurul soutit de orî-ce acid; el n'are uioi uâ od6re . nict guet şi nu produce nici constipaţiune, nict diarie, niel tis-c&lijire, nici oetendlft stomacului; maî mult, este singurul cart nu inegrtsce nict-uă-dată dinţii.
Este cel maî economic din ferugimise, un flacon tlur^ză uă lună
DEPOSIT GENERAL la Faris: 18, rut lajayttte (prfes l'Opâra) %i (n tâtefarmadele
Ia se feri de imitaţitinî periculOse şi a cere marca fabrice! de aci
Tr&mjterea gratie după u& cerero francată a unei Interesante broşura asupra Anemiei şi tratamentului La Bucurescî. PrUdrich Brus: farraaeist-droghia*,
4 Ocasiune Raras
La magaainnl mett din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francase spre desfacere cu preţurile neauzite.
"V. I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga.fr. 15
Madcra .	.	.
, Oporto . / . , Xdres .... Cltampugne Cart-Blanche Creme de Bouzy . . . Ay Boperienr .... Saint Jullien .	.	. .
12 12 12 12 12 12 12
Tot in acest magssin se mai află şi un mare deposit de siropnrl francese diferite gusturi : de srneura, cireşi, rodii ji portocale.
Desfacerea băuturilor de mal sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ee se ating de specialitat-a mea de colonia’e, delicatese in acest magasin se vinde eu preţurile moderate.
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-sejxnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE A SZ1GHEMMJIUI
mm uMGitiMit
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu; Lingerie, Olanda fina de Humburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capote, l-au fost ajunse de catastrofa Înecării
IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunsa de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube şi mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
IN DECURS DE 14 ZILE
Iu Hotel Oldelesianu, Podul IHogosioi, vis-a-vis s'e Casa Lahovary
Cu preţul jumâlate din valorea constatată prin Tribunal
EU GHOS&E1T DETAIL
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 Yz fr. 4 fr. 10 fr. Va duzina.
_0 parte mare de Olwndă fină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 y2 fr. — 18 fr.__
Nîaî multe sute duzine cămăşi, camisoaoe fuste şi pantalăne 2 fr. 2 ya fr, 3 fr. — 6 fr.	_
_Mai mulie sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. — G y2 fr.	_
_0 parte mare de costume şMiapdte de Olandă naturale fle Belgia cu broderie şi dantele 7u2fr. 8‘/2fr. 9 fr. 12 fr.—25 ir Maî multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fri
Maî multe sute bucăţi Olandă cea mal fină de Rumburg ş Belgia 68 coţi 49 fr 55 fr. 60 fr.	80 fr, — Î00 fr.
Mal multe sute JiucăţI Olandă de Rumburg 3% coţi lată pentru 6 ciarşafurl 30 fr. 40 fr. —	50 fr.
_Mal multe mii bucăţi pichet ab frances 10‘/2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr. 18 fr.
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 pe.-sdne 9y2 frTTOy2 fr. T5 fi7?
Maî multe mii duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 bani 75 bani lfr.l*/7fr. — 2 Ir.
Mal multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr.
30 fr.
___________ ________________ ____________ _____________ ___________ 40 fr,___________._____________
Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3l/z fr. 4 fr. — 6 fr.
__0 parte mare fuste de fianele^camisone, panta one de pichet 75°/0 uial efiin din preţul fabrice!.
0 parfe mare fuste de melino şi perca’l francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine.
Camisone ou dautele Valeociennes de ori^cTpreţ.
Mal multe mii bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate, guler! şi manchete, clora"pI~b~atiste de mătase etc.
Localul de VciifJaiT Hotel Otctelcşaiiii
PODUL MOGfOŞOI VIS-A-A IS TOIfi CASA LAHOVARY	DIRECŢIUNEA
Bucuresol, Tipografi» Stefarţ MiliSlescti^ Str. Ţipsesni No, 11,
Com.
c
ANUL III,—No. 558
10 BANI EXEMPLARUL-
DUMINICA, 1 APRILIE, 1879.
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
—	,				H		*	!		t —	- 	 _ ' . •				
ABONAMENTUL: Iu Capitala: l an 24 iei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. ÂUG. LaURLAN.	Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typograpliia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Sociiti Havas Laffit & £>", 8, place de Ia Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curiei Române, Stadt, Fieischmarkt, 15, Viaţa. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: .Adolf Steiner, in Hamburg.			ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ;; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp 1 nsabila.
				
ŞTIRI TELEGRAFICE
da prin ziarele străine.
Sumarlfi. —Papx"gi şcoalele protestante clin Roma.— Des-eliidirea nneî biserice orientale in Bosnia. —învoiala franceso-rnsâ. Alianţa greaeS-muntenegreană. Ilumberto şi Garibaldi.— Ridicarea carantinei instituită lâ frontiera austriacă rusească, — Prancia §i Grecia in cestinnea fruntarielor. — Pr ncipele Bismark şi centrul din parlamentul german. — Kedivul şi reformele financiare propuse de Englezi şi Francezi. — Sitna-ţinnea ministerială in Cairo. — Sfâtuirile consiliului înfiinţat contra ciumei rusesc'. — Meeting in Atena. — O nouă ma-nifestaţiune a contelui Cliambord.
Roma, 8 Aprile. — Papa a adresat oătre lo-coţiitoriî de oardinall o scrisoare, in care se plânge foarte vifi in contra înfiinţării de şcoale protestante in Roma şi in contra prosperăriî lor ce se constată pe fie care an. Papa zice, că aceste şcoale se imulţeso prin bani străini, iar şcolarii sunt tot din cei săraci, cari se atrag la freouentare prin ajutoare pecuniare şi tot felul de promisiuni. Pentru ameliorarea acestui reif papa a numit o comisiune de prelaţi şi nobili romanţ, cart să inspecteze şcoalele ce sta» „nb jurisdicţiunea Vaticanului, pentru a se informa de necesităţile şi starea învăţământului acelor şcoale.
Papa mai adăoga, că după ce această luptă a intunecimiî (!) contra adevărului se poartă in mijlooul unei poporaţiunî, in a cărui sărăcie se vine in ajutor cu oontribuirî pecuniare, el vă-4ănd aceasta, a dec s, ca, pentru sprijinirea şcoalelor vaticauice, să contribue cu o parte din dinarii lui Sf. Petru (Peterspfenig), in măsura, in cart vor permite interesele bisericif. Tot o dată papa se adresează către aristocraţia şi clerul roman, ca să iasă cu toţii in favorul şcoala lor vaticauice prin ajutoare financiare.
Seraiewo, 8 Aprile. — Biserica greacă—ortodoxă din Gaţco a fost rezidită de pionieri şi erî s a ţinut primul servicii, asistând un numeros public şi toate autorităţile civile, care afi ridicat in onoarea împăratului strigăte entus'aste.
Roma, 8 Aprile..— Azi aS circulat ştiri despre o invoială franceso-rusă in privinţa Rume-lieî de răsărit. Se vorbesce şi despre o alianţă intre Grecia şi Muntenegru. Senatorul Petrovicî se află acum iu Atkena.
1 ostul ministru neapolitan de externe De-martino şi senatorul Montezenolo a murit.—Regele Ilumberto şi-a anunţat visita sa la Garibaldi. — Nicotera sufere grav de bronchită.
Lemberg, 8 Aprile. — Cu 14 Aprile st. n. tiitor se vor ridioa măsurile sanitare şi poliţienesc! luate contra iutinderiî ciumei. Comuni-eaţiunea la frontiera ruso-galiţcă deci se va u-ţfura considerabil.
Triest, 8 Aprile. — Din Atbena se anunţă, eă Francia ar fi sfătuit in mod foarte energic guvernului grec, să nu se lase in nici o de-monstraţiune militară, ci să aştepte in pace până la fine mersul lucrurilor. Regele George sa consimtă cu politica de moderaţiune, căcîin-tervenţiunile dij lomatioe neces .re s’ati făcut şi se vor mai continua.
Berlin, 8 Aprile. — Principele Bismark a declarat, că el nu este in stare să cumpere voturile centrului prin concesiunile făcute iu politica bsericească.
Con8tantinOpo!, 8 Aprile, — Kedivul a câştigat pe sultanul pentru noul săli plan financiar, care restoarnă pe deplin proectele luî Wilsou şi hgniăres. Iu urma acestui fapt, el dimisiouâ pe Ismail paşa din ministeriat, de şi promisese !'* soleaţi Angliei şi Francieî manţinerea ui. Marele vizir Cheiredin paşa s’a esprimat, oă suveranii statelor mohamedane trebne să consi-ere prinoipiul de independenţă toomal aşa de «aut, ca şi suveranii creştini.
rin cercurile diplomatice d’aioî se crede, că e 1« sar fi asigurat de sprijinul adoor mari pu en, cari n'aH nici un interes, ca Englezii şi r râncezii să se întărească in Egipt.
Lfliro, 8 Aprile.'— Wilson şi Blignieres aii i ec arat, că eî ăşl vor da dimisiunea lor numai upu împuternicire i guvernelor lor respective.
ec araţie oficială de azi zice, că noul miuis-el> Me va corist tui după modelul carnerilor ktfopene, in membrii respumjătorî.
Berlin, 8 Aprile. — Azi a eonveuit din noii comisiunea instituită pe timpul ciumei, spre a se consulta asupra cestiunei reducerii măsurilor prohibitive, aduse contra importului de mărfuri din Rusia. Tot o data ca obiect al discuţiuniî a figurat şi oestiunea valabilităţii paşapoartelor, precum şi restrângerea inspecţiuniî medicale. Decisiunile comisiune! se vor aşterne spre aprobare consiliului federal.
Athena, 8 Aprile. — Delijanis a rugat pe a-ranjeuriî meetinguluî fixat pentru măne, să nu se ţie iu septemăna aceasta, nici un meeting de oare trebueşte mai ăntăî să se aştepte res-punsul marilor puteri la ultima notă circulară a Greciei. Din cauza aceasta meetingnl s’a amânat pană pe altă dată.
I’aris, 8 Aprile. — Se aşteaptă un noii manifest al contelui Cliambord, care in formă de scrisoare se va adresa luî Chesnelong cu privire la cestinnea învăţământului. Guvernul a dat ordin, ca prefecţii să nu impedece mişcarea de petiţiunl clericale, ou toate acestea insă să pri-vegheze asupra respectării legii şi să nu sufere nici un esces.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— 11 Aprilie — ameaz. —
St. Petersburg, 11 Aprilie. — Contele Şhva-loft, ambasadorul Russieî la Londra, se va întoarce la postul săii la 14 Aprilie. Se asigură, că strângerea unei conferinţe europene va fi propusă puterilor, pentru regnlarea ultimelor dificultăţi, ce ridică esecutarea tractatului de Berlin.
Londra, 11 Aprilie. — «Daily News» anunţă că intr’un consilii!, ţinut de curând la St. Petersburg, generalul Totleben ar fi declarat, că un resbel ar fi singura soluţiune putincioasă la dificultăţile, ce se vor ridică, in Rumelia Orientală după plecarea armatelor rusesc!. Contele Şuvaloff s’a declarat, cu tăria contra orî-căreî idei, a unul noii resbel.
(Havas)
A se vedea ultime sein pe pagina IU.
Bucurescî, 31 foarte.
Mâine este ziua învierii Mântuitorului, acelui Dumnezeil-Om, care mult a suferit, care a fost ristignit pe cruce, care a murit in chinuri, pentru ca să scape omenirea de asuprirea despotismului, de domnia fariseilor, de robia egoismului, de lanţurile barbariei. Sărbătoare mare peDtru toţi creştinii, şi pentru aceia cari înţeleg sfinţenia învăţăturilor lui Christos, şi pentru aceia cari, impresionaţi de cult, sunt credincioşi prin tradiţiune!
Mălne, in toată lumea creştină, domneşce veselia credinţei, căci se prăsnueşce triumful adevărului asupra întunericului. Martir sublim al civilisaţiuniî, omenirea nicl-o-dată nu te va uita, căci tu aî propagat in lume frăţia dintre oameni, egalitatea dinaintea celui prea înalt, libertatea omului, acele principie sfinte, cari fac onoarea popoarelor inaiutate !
Ţara este vestită, că, in luna lui Maifi, are să’şî indepliniască datoria sa de suverană, dăud hărtiă la mănă representanţilor săi din parlament, ca să vorbiască, să lucreze şi să voteze in numele săfi.
De pe acum, cel deprinşi cu foloasele stăpânirii se adună, se chibzuiesc, pun la cale mijloacele, prin cari ar putea să do-băndiască mal cu inlesnire acel bine uvăn-tat passe-port pentru dealul Mitropoliei saă pentru palatul Universităţii, mandat magic care se transformă, la timp, in funcţiuni, in protecţiunl şi chiar... iu nobil îimBil annăf Miri vorbă, că pe toate buzele
acel suris bine-voitor al fariseului, că din toate gurile răsună, pe motive variate, sa-crosantele interese ale patriei.
In această babilonie de profesiuni de credinţă, de făgăduieli solemne, de solicitări ademenitoare, cel ce cunoasce istoria constituţionalismului nostru, po oamenii cari s’ati invărtit la guvern şi faptele lor, stă trist şi descuragiat. Naţiunea se va represinta, ca şi pană acum, prin cel ce vor şti să o a-măgiască mal tare...
Dar să părăsim aceste gândiri triste, spre a ne pune întrebarea : fi-vor cel puţin libere alegerile ?
Dacă vom remănea in sfera legilor şi dacă vom primi declaraţiunea oficială a celor de la cărmă, ca ban bun, de sigur că alegerile au să se facă in cea mai mare libertate.
Dacă insă, ne vom aduce aminte din cele intămplate in trecut, dacă nu vom crede, că prefacerile sociali să operează răpede, atunci avem dreptul să stăm oare cum la indoiaiă asupra libertăţii electorale.
Până acum, dacă vom escepta intru câtva practica electorală a d-lui I. Ghica şi a d~lul Yernescu, două teorii mal pronunţate aii presidat la manifestarea suveranităţii naţionali : teoria candidaturilor oficiali, căptuşită de influenţa materială a guvernului ; şi teoria candidaturilor senii-oficiali, sprijinită de influenţa morală a guvernului.
Cel d’ăntâib spuneai! verde pe faţă : noi, guvernul, avem candidaţii noşţri şi vom in-trebuinţa toate mijloacele, spre a le asigura triumful in alegeri; — şi se ţineau de cu-vînt. Aduceţi-vă aminte de acele orori criminale, cari s’au desfăşurat cu neruşinare chiar pe stradele Capitalei in ochii streinilor, ce ne tratau de selbaticl, pentru ca să vă Înfăţişaţi hidoasa icoană a influenţii materiale
Cel d’al doilea spuneau că n’ail candidaţi oficiali, dar că vor influenţa moraliceşce pe cetăţianl, ca să trimită in camere pe cel mal buni dintre dînşil; ear in realittate lucrurile se petreceaii cam ast-fel: Domnule Prefect, Întrebuinţaţi toată influenţa d-v. morală pe lângă alegători, peutru ca candidaţii comitetului central electoral din Bucuresci, al partidului nostru, să poate dobândi Încrederea cetăţenilor. Apoi de aci ţine-te. Prefectul chiăma pe A, mare proprietar, şi-î aducea aminte, că are trebuinţă de sprijinul administraţiei spre a vedea, la timp, executăndu-se invoelile cu ţăranii; apoi făgăduia lui B o prelungire a terminulul de plată la domenii; pe C ăl speria cu luarea fiului săii in armată; luî D i promitea un loc in consiliul comunal; luî E in consiliul judeţean; lui E postul de cassier şi aşa mal departe. Cu modul acesta alegerile se făceaţi, dupe dorinţa guvernului, intr’un chip liniştit, căci destul de eficace este şi influenţa morală, daca morală poate fi o asemenea influenţă.
Şi una şi alta din aceste două teorii, noi le condamnăm. Nu voim nici influenţa brutală a bătel sau a baionetei, nici influenţa morală a corupţiuniî guvernamentale
Daca guvernul actual va întrebuinţa una saă alta din aceste teorii, va merita să fie părăsit de orl-ce om onest.
Guvernul, şi cănd zicem guvernul , inţe-legem intreaga forţă administrativă, trebue să remănă afară din luptă. Partidele lup-te-se dînsele orî-căt vor voi, influenţeze căt li este permis, dară guvernul este dator , cu forţele administrative, să remănă cu totul străin in alegeri. Aşa credem noi că ;ea alegerilor, iul conservator, puntul
general de unire al tinerilor şi bătrânilor (le toate nuanţele liberale, a fost libertatea votului. Spre acest scop s’a fundat «Alegătorul liber"; pentru acel principii! a lupta} coaliţiunea liberală de la Mazar-paşa; respectarea aceluiaşi principia o cerem noi a-stăzl, prieteni de vremuri grele, aî fracţiunii liberale de la guvern.
Fi-va acest principiu respectat ? — Vom vedea.
Pănă atunci, vom repeta părerea noastră de răii, că unirea partidelor nu s’a făcut, că suntem siliţi, să mergem divisaţ! inaintea alegătorilor, şi să le spunem de ce suntem aşa de divisaţl. Guvernului care se bizuesce mult pe această divisiune, poate că la urmă i va părea şi lui răii, cănd se va vedea slăbit, prin critica ce ’l vor face pretutindenea nu numai conservatorii şi eentraliştil, dar şi cele alte grupuri liberale, ofensate prin exclusivismul maiori-tăţil şi prin abaterea el de la programa partidului liberal-naţional.
Singurul mijlo’, prin care s‘ar mal im-blânzi inamiciţiile, este respectarea libertăţii alegerilor. Pentru cel ce inţelege este destul atăt....
CRONICA ZILEI
Dăm şi 1101 locul da onoare lege! pentru academia romană, lege votată de corpurile legiuitoare şi sancţionată de A. S. R. Domnul,
Eată-o in întregul eî :
Art. 1. Societatea academică romană, insti-tiită prin decretul domnesc No. 1,246 din 26 August 1867, se declară institut naţional cu denumirea Academia romană.
Ea işî are reşedinţa in capitala României.
Art. 2. Academia romană are scop cultura limbeî şi a istoriei naţionale, a Eterilor, a şedinţelor şi frumoaselor arte.
Art. 3. Academia română este şi remăne persoană morală şi independentă in lucrările sale de orî-ce natură,
Ea singură se organisează, ’şî face reglemente şi ’şî administra averea sa presintă şi viitoare
Art. 4. Statul face academiei române o do-taţiune anuală fixă de 30,000 lei, care se va inscrie in bu 'griul Statului.
Din această sumă, o parte va fi pururea afectată de cătră academie la acordarea a doue premie, unul sciinţific şi altul literar, pui tind denumirea de : premial Lazăr, premiul Heliade Rădulescu ; fie-care premii! va fi cel puţin de cinci mii lei.
Art. 5. Societăţii academice se va da uu loc de către stat pentru clădirea unul edificiu al set!, care se va hotărî prin o anume lege.
Art. 6. Academia română întreţine reiaţiunile sale ou guvernul prin ministerul cultelor şi instrucţiune! publice,
Primim plângeri din partea locuitorilor stradal Mărcuţa — .suburbia Popa Nanu — prin oare ne arată, că noroiul pe acea stradă e atât de mare, incăt a inceput a intra şi prin curţile oamenilor — şi trebuie oine-va să inoate prin noroift, ca să poată aduce de la puţul din stradă o doniţă de apă ; că strada ,de şi e foarte întunecoasă, nu e iluminată de căt de vr’o 3 safi 4 felinaie ; că nici sergent de zi, nici sergent de noapte nu se vede pe acea stradă, astfel că pungaşii ar putea sa’şî esercite meseria lor fără leac de teamă.
De o camdată ne mărginim a atrage atenţiunea celor competenţi asupra acestei disgraţiî, in care a cărjut strada Mărcuţa.
Aflăm că d. Raşca , vechia cunoştinţă a Bu» cureşteuilor, le prepară de vară o plăcută sur-prisă. Un renumit compositor musioal fi maestru,
ROMANIA LIBERA
ile orhestra din Viena, d. C. M. Ziehr* r, a ' fost angajat impreună cu trupa sa, compusă ! de 34 persoane
Se ştie căt de mult preţuesce publicul nostru j grădinile de vară, mai ales cănd are să asculte j o bună orhestră. D, Raşca i-a ghicit in tot-d’a-una gustul ; de astă daţi, insă voesce a’l capt va cu desăverşire. Despre succes nieî că ne mai iudo’ra; de aceea zicem cu d. Rişca:
€S'av£rn norocire»
pănă la 1 Mai, cănd se va face deschiderea grădinii.
Concertul ce era să dea d. Constantin Dimi-trescu, şi pe care el anunţasem incă din săptă-mena trecută, va avea loc marţi, 3 Aprile ora 1 d. a, in sala Ateneului.
Reamintim, cu această ocasie, că la acest concert vor da graţiosul lor concurs: d-şoarele Zoe Niculescu Aman şi Â. Bărsescu, cum şi dd, Fleva, El. Bianchi, St. Sihleanu, Schipeoli şi Er-nest Wiest.
----------—
DIN AFARA
Francia şi Anglia in cestiunea Rumelieî Orientale şi in cea greacă.
Intr’o corespondenţă din Paris a ziarului «N. fr. Presse”, cetim următoarele importante consideraţiunî:
Diplomaţia fu din nou ţinută in incordare ultimele zile prin cestiunea orientală. Wadding-ton şî-u luat la inimă cestiunea graniţelor tur-co-grece şi jnarchisul de Salisbury ocupaţiunea Rumelieî Orientale. Amândouă cabinetele, cari lucrează in armonie pănă ce nu sunt de a se teme' complicaţiunî, se isolează indată ce pot să se producă complicări. Francia se retrage atunci de regulă in sine iusăşî şi lasă pe seama celor l’alte puteri de a se orienta.
'Astăzi cestiunea care preocupă maî mult cabinetul Beaconsfield, este .acea a Rumelieî 0-rientale. împrejurarea de a fi smuls această Ru-melie Orientslă de sub potestatea Ruşilor, constitui principalul merit al guvernului englez la congresul de la Berlin. Principala grijă a cabinetului Beaconsfield a trebuit să fie de a împiedica din resputerî, ca Rumelia Orientală să devină rusească. Rusia, prin aceea că câştiga incă o dată pentru propunerea sa întreaga Europă, a prins pe cabinetul enghz in propria sa cursă. A respinge ocupaţiunea mixtă a Rumelieî Orientale va insemna, după afirmaţinnea Rusiei, a da d’a dreptul semnalul pentru res-coală, pe care Rusia o aşteaptă, pentru a avea uu motiv de a nu Îndeplini evacuarea. Ocuparea mixtă *are dificultăţile sale chiar şi din ac a causă, de oare- ce maî multe dintre puterile contractante de la Berlin nu vreau să par-tieipe la ea, -eseeutarea eî maî departe dă de piedici technice, iar Turcia nu voiesce să con-.simţeasoă de căt silită. Rusia nu a incetat pănă acum de a necăji pe Turcia. Ea ştie prea bine,
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE
ULTIMA CONCmSTA
URMARE 3)
Cele d’ăntaî patru istorii obţinuseră nisce a-adeverate salve de ris din partea auditorilor, carî căutase fie-care a face comentariile cele maî glumeţe şi maî înţepătoare. Aceea a flăcăului — bătrîn, carî ’mî păruse mie cea maî bună, d’a-bia putuse să provoace pe acele obraze imbătrî-nite o rece zlmbire, şi fu primită cu o tăcere îngheţată. Se v edea, că toţî asistenţii simţiaă că, intr’un asemea cas, li s’ar fi intimplat o a-ceea-şi aventură, se vedea că printre denşiî nn se află naturi tinere şi ăntusiaste, şi că opiniu-nea intimă a tutulor acelor respectabili amioî asupra frumuseţilor opulente, vetjute fără corset şi fără coc, era maî aceeaşi.
Lapovestirea acestei istorii,întrunirea maî mai că se întristase. Din fericire diplomatul, stăpîn pe densul, par că ar fi fost intr’o adevărată conferinţă internaţională, rupse tăcerea, adresăndu-se către d-na N... şi zicăndu-î in limba franneză, limba diplomatică: acum, te ascultăm, scumpă doamnă.
Momentul suprem sosise. D-na N.. . răspunse la această interpelare printr’un semn de învoire, eşî aduse alba şi graţioasa’! mănă ia frunte, se fre câ puţin ca şi cum ar fi voit să ’şî reculeagă suvenirile, străbătu cu privirea intreaga adunare care o asculta şi începu istoria sa,
S) VeiJÎ No. 557.
că in palatul Sultanului domnesce foarte multa amărăciune contra puterilor apusene. Baniî, acest element de viaţă ce lipsesce guvernului turcesc, nu se maî pot găsi. Egiptul nu maî dă nimic, de cănd miniştrii francesî şi epglezî reşed la Cairo şi supraveghiază interesele creditorilor conaţionalî. De altă parte Sultanul este insă cum se cade acoperit de cereri din toate părţile:	Anglia stăruesce pentru introducerea
reformelor in Asia, Francia voiesce favorisarea Grecilor. Austria vrea să ’şî intindă ocupaţiunea sa pănă peste Mitrovitza. Anglia e străm-torată acum in dilema, că saă va isbueni o revoltă a Bulgarilor sau că Turcia, care nu poate vedea cu indiferenţă inaintarea Austriei, se va întoarce total de la Anglia. In acest cas Anglia nu a stăruit maî mult pe lăngă prima sa idee, de a investi cu ocuparea Rumelieî nuniaî pe Austro-Ungaria. Guvernul englez caută acum o nouă poartă de eşire, dar nu a găsit incă nicî una.
De o cam dată Anglia cearcă a ţine Poarta in bune disposiţiî faţă de sine, prin acea că nu sprijinesce, cel puţin la părere, de loc pe Grecî. Poarta nu are firesce nicî o plăcere de a face Greciei concesiuni şi ea găsesce de ceva foarte curios, că Francia care tot declară că nu se amestecă in nimica, intervine acum pentru Grecia. Pentru acest motiv Waddington nu se află intr’o posiţie tocmai plăcută. Urmând stăruinţei maî multor republicani de frunte, el a luat asupră’şî causa- greacă. Ideia care formează ore-cum basa acestui filelenism este aceea, de a sprijini pe Greci contra Slavilor, carî tot d’a-un a merg cum voiesce Rusia. De oare ce puţini oameni ştiu pe d’asupra textul tractatului de Berlin, era ceva lesne a face să se cre'ază, că Poarta este datoare de a in plini cererile teritoriale ale Grecilor. Acum şi primul ministru englez a aprobat insă ideia Porţeî, că ea nu datoresce in realitate nimica, şi nimici prin aceasta intreg nimbul rezultatelor obţinute de către Waddington la Berlin.
El putea merge şi maî departe şi să zică, că in Berii î nu s’a fixat nicî o linie de graniţă. El a evitat să zică aceasta, negreşit pentru a nu maî confirma Poarta in resistenţa eî; el o sfătuesee chiar de a se arăta maî conciliabilă; atitudinea luî in cestiunea turco-greaoă este insă identică cu cea a Franci eî in cestiunea Rumelieî. Această atitudine a ambelor puteri apusene nu a contribuit la descurcarea cestiu-neî orientale. Amândouă menţionatele cestiunî nu le vor deslega nicî Francia nicî Anglia, nicî toate puterile semnatare impreună. Dacă nu se va găsi nicî un mijloc de deslegare pa-cinică, vom trebui să privim cum Turcia eşî va trage insăşî socoteala ou Bulgarii din Rumelia Orientală, carî negreşit că vor cerca să se revolte, dar a căror mişcare Turela o va iuăbuşi cu maî multă înlesnire de căt crede diplomaţia. In cestiunea graniţelor greceşti Francia va continua firesce să ceară condiţiile cele maî avan-tagioase pentru Grecia, va continua a scrie notele cele maî stăruitoare, dar va trebui in urmă
să se indestulească cu ceea ce se poate câştiga fără de o iutervenire faptică.
Reîntoarcerea camerelor la Paris.
La un banchet, pe care Taft dat in Sâmbăta trecută ministrului Lepere primării despărţământului al douezecelea din Paris, menţionatul ministru a ţinut un discurs, in Gestiunea reintoarcerei camerelor, care se re-comandcă prin cuprinsul luî moderat, conciliant dar in acelaşi timp interesant in toată privinţa.
. . . Parisul, zise el, a dobândit de la 1870 nouî titluri de drept la încrederea publică. Pe timpul asediului atitudinea locuitorilor a fost admirabilă, şi actualmente aii dispărut atăt in provincie căt şi in străinătate vechile prejudicii carî esistafi in contra Parisului .... Consti-tnţiunea noastră nu este ce e drept perfectă ; nu trebue insă să uităm, că ea ne-a făcut un mare servicii!, că a întemeiat republica. Din această causă nicî oamenii carî au un spirit adevărat republican nu s’ar atinge de ea bucuros, Duşmănia contra republice! nu se poate găsi negreşit la majoritatea senatului, oi cel mult ingrijirî şi preocupări, carî lesne se pot impră-stia. Se poate ca republicaniî din senat să fie de ceî convertiţi, dar pentru aceea eî nu sunt maî puţin convinşi, că de aicî inainte republica este singurul regim cuputinţă in Francia. Se vor pronunţa, se vorinţelege impreună şi senatul va urma apoî procederea camereî şi va da prin cestiunea reintoarcerei camerelor o dovadă de încredere Parisului, care a rămas capitala Francieî şi va continua a fi totdeauna.
G a r i b a I d i.
Sosirea neaşteptată, spontaneă oare-cum, a bătrânului general Garibaldi la Roma, a provocat in presa italiană deosebite coniec-turi. Republicanii, destul de numeroşi in Italia, pun acest fapt in legătură cu tendinţele lor. Chiar şi cănd această părere ar fi greşită, trebue să constatăm o împrejurare destul de ciudată, că adecă guvernului ei este foarte peste mănă acest pas al bătrânului revoluţionar. Graba cu care oficiosul guvernului, ziarul «Sinistra”, caută a risipi coniecturile de soiul menţionat ne confirmă in această observaţiune. El zice intre altele;
Nn ştim, căreî împrejurări avem de a atribui această hotărîre a ge aer aiului. El nu se obici-uuesce a veni la uscat (de pe insula Caprera) de căt in timpuri estra ordin are. Actualmente insă nicî o oestiune nu reclamă activitatea personală şi imediată a marelui conducător. E probabil că el a venit la Roma din motive sanitare, private, sau pentru a esista la şedinţele camereî.
Noî privim de neîntemeiate ştirile create de unii fantastici de aicî, carî atribuesc luî Garibaldi nişte proiecte cutezate şi neesecutabile. Generalului Garibaldi nu’î poate plesni in minte,
»Sciţî, scumpii mei amici, că sunt patru anî de cănd ’mî am măritat cele doue fete dupădoî fraţî, pe care ’î cunoasceţî şi-î stimaţi toţî, precum merită.
Aşa dar sunt patru anî şi căte-va lnnî, de cănd am făcut călătoria la Paris, însoţită de iubitele mele fiice. Trusoul drăguţelor mele o cerea aceasta. Poate că, cu puţină osteneală, aş fi găsit şi la Madrid lucruri tot aşa de frumoase şi tot aşa de scumpe ca şi in Francia.
Dar, pentru nimic in lume, n’aşfi consimţit să nu ’mî duc pe cele doue mirese, aşa precum face toată lumea, ca să mi le inze. trez cn tot ce le trebuia pe marginele Seneî. Ce s’ar fi zis iu Madrid, ce s’ar fi crizut despre noî, despre usagiele şi gustul nostru, dacă nu ne am fi ţinut de această datină stabilită? Lăsarăm dar aci pe ceî doî logodnici nerăbdători, spre a cumpăra scaune, şifoniere cu oglindă şi de a ’şî garnisi cuibul cu tot felul de pene strălucitoare, iar noî pornirăm cu drumul de fer, cu acea veselie spaniolă ce ne insufleţesce de obşte pe toţî, cănd plecăm de bună voie in streinăt te. Noutatea e atăt de atrăgătoare ! Numai gândind eine-va, că totul, in-cepeud de la limbă şi pănă la oala de bucate, are să se uite şi să se metamorfoseze pentru câte-va zile ; că are să ne zică: bonjour, in li mba ţării ; cănd te gândescî in fine, că la in-toareere, aî să fiî primit ca o noutate şi veî fi salutat de toată lumea, pănă şi chiar de vre o notiţă de la cronica vre unei gazete ; cănd te găndescî la toate astea, e peste putinţă să nu simţî o mare plăcere. Judecaţi acum ce bucurie I
trebue să fi fost pe fetele mele, cănd ne suirăm in vagonul drumului de fer.
Căt pentru mine, cată să ve mărturisesc, că eram tristă, abătută, gânditoare şi foarte serioasă; a ceasta pentru două cuvinte temeinice. Antăifi, pentru că mă găndiam că această călătorie va fi prologul singurătăţii mele viitoare, termenul scumpelor mele drepturi şî a dulcelor şi sfintelor bucurii de mumă. ’Mî ziceam, că la întoarcerea din acest urîcios voiagiu, muma are să ia nesuferitul nume de soacră; ’mî ziceam că a-tuncî, intre mine şi acei doî ingeraşî ce ’î iubiam şi ingrijam ca ochii din cap, aă să vină să se aşeze la mijloc fără indurare doîoa-menî, plăcuţi de sigur, şi avănd toate calităţile, dar carî, in definitiv, eu şase luni maî inainte, nu figurai! pe lista muritorilor nicî pentru fetele mele. Ab! ’mî ziceam, copila care n’arvoi să fie toată viaţa sa de căt tot copilă, şi să nu poarte de căt rochiţe scurte,aceea numai ar fi o fiică model. Nu trebue să ne facem insă ilusiî ţ din ziua de cănd tata lasă din mănă păpuşa şi se aşează la fereastră, la o oră cănd trece tocmai pe drum vre un necunoscut cu mustaţa răsucită, din ziua aceia rolul mumei a pnoetat.
A doua raţiune a melancoliei mele secrete, o raţiune curat spaniolă, sau maî maî bine, ea s ă fiu sinceră, o raţiune selbateeă. Fac parte din tr’aceia carî cred, că nu trebue cine-va să treacă de căt odată peste graniţa patriei sale; că numai pentru prima dată se poate scuza a*
www.dacoromanica.ro
ceasta curiositate costisitoare de a vedea lumea de a face guvernului dificultăţi şi de a’şî angaja marele seă nume in nişte agitaţiuni puţin serioase şi necumpănite. Ştirile puse iu circula-ţiune in această privire nu merită prin urmare nicî o băgare de seamă.
Mai lămurit nu se putea spune, că bătrânul mai bine ar fi făcut să rămăie pe insulele Caprei.
Starea lucrurilor in Rumelia orientală.
«Pester Lloyd” publică următoarele interesante date despre cele ce se petrec in interiorul Rumelieî orientale :
La 28 Martie erau in Adrianopol 14 batalioane de trupe turcesc! ; alte trupe erai! pe drum şi altele se vor trimite in curînd.
Turcii ar avea să ocupe conform tratatului de Berlin posiţiunile Balcanilor in acelaşi timp, in care se vor retrage Ruşii, este insă indoios, daca se va putea face aceasta fără vărsare de sănge, de oare-ce Bulgarii, aţîţaţî de către ruşî, se vor opune eu armele. Ruşii uneltesc in acest sens in toată ţara. Numaî societatea «Adler» a iuarmat maî multe mii.
In districtul de la Adrianopol poporaţiunea creştinească e indemnată in taină la emigrare şi pe drumuri se ved cu miile carî ai! plecat deja. Asemenea sunt aţîţaţî Turcii - pănă acum fără nicî un resultut—să comită crâncenii in contra creştinilor. La 22 Martie aî! fost aduşi la Adrianopol doî bulgari, imbrăcaţî ca cerchezi. Acestî oamenî făceau maî inainte parte din paza subprefectului rus de la Tîrnova-Semeuli, nu departe de Adrianopol. Eî ai! lost lăsaţi inderet, desigur cu o intenţiune hotărîtă, de oare-ce eî ziceai! că sunt eerchezî musulmani şi oiesc să a-giteze la revoltă şi cruzimi poporaţiunea de prin satele turcescî. Eî aîi fost din această causă a-restaţî.
Intr’aoeea bulgarii creştini din partea de mea-ză noapte de la Tîrnova-Semenli, comit cruzimi infricoşate iu contra locuitorilor musulmani , prin ceea-ce aceştia să ved necesitaţi, de a’şî părăsi patria şi moşiile lor. In Devedji-Kalfa-Keni, cinci ceasuri departe de Yamboli , Bulgarii aii inchis pe locuitorii musulmani, 150 la număr, intr’o şură şi i-aii ţinut acolo fără să le dea de mâncare, numaî ca să le poată stoarce bani. Eî erau incă inebişî acolo şi la 16, şi de atuncî nu se auzise despre eî nimic. In Sadikli, două ceasuri departe de Semenii , ab fost omo-rîţî in zilele din urmă doî bărbaţi şi doue femei turcescî. Bulgară opresc intrarea in sat şi terorisează locuitorii. Incidente de acest fel aă avut loc in Duduktscbli, Reisli, Mezatdji, Sor-Tekassi şi Ilassobossi. Satele in urmă menţionate au trebuit să fie cu totul părăsite de către poporaţiunea musulmană.
La Adrianopol Reuff-paşa face din parte-î totul spre a asigura pe creştini, cu to ite acestea insă eî emigrează in mare număr. Turcii nu ai! greşit insă nimic creştinilor.
ceasta curiositate costisitoare de a rătăci pe drumură străine, de a străbate nisce oraşe şi sate , unde nimeni nu ’ţî impărtăşesce nicî iubirea, nicî ura; unde nu ţi se respectă nieî durerile, nicî bucuriile. Sunt dintre acelea, carî cred că personificarea nebuniei omenescî se cbiamă „călător®.
Astă-zî, maî cu seamă cănd ne aflăm in plina monotonie a oivilizaţiuniî, astă-zî cănd seim oă Europa nu e maî mult nicî maî puţin de oăt un Madrid, revăzut, corcetat şi adăogit, oe va să z:că a voiaja, dacă nu o osteneală costisitoare ? S’aiî văzut şi la noî baluri marî, s’aă auzit opere bufe, s’aiî vizitat vapoare, palate suverane, unul saii maî multe muzee, un telegraf, un stabiliment de băi, o catedrală, un restaurant la modă; se scie ce va să zică poliţia şi bine facerea oficială, cusutăresele şi oamenii de spirit. Pentru toate astea nicî c’ar trebui cine-va să ’şî schimbe ţara, felul măncăreî şi chiar slugile spre a nu vedea nimic noii.
Sciind dar cele ce se petrecea in inima mea de mumă şi de spaniolă, veţî inţelege pentru ce am făcut acestă călătorie cu atâta tristeţă. Cu toate astea, ămî veţî face dreptatea de a crede că am sciut s’o ascunz aşa de bine, faţă cu cele două fiinţe iubite, carî se aflai! in sfera cp» maî iualtă a fericirii,
(Va urma dupS şerb torî.)
ROMANIA LIBERA
Convenţiunea austro-turcă.
\supra acestei convenţiuni, «Pester Lloyd" nrimesce din Gonstantinopol cu data de 1 ^priie următoarea împărtăşire :
Conferinţele intre Carutkeodory paşa şi contele Zicliy in afacerea convenţinneî pentru Bosnia ţi Novi-Bazar s’afi încheiat deja de oăte-va zile. Rezultatul lor a fost un deplin acord asupra tatulor punctelor, cari s’ati desbătut. Elaboratul, îndată ce s’a conceput după toste for calităţile? a fbst presintat de către marele vi-zjr Sultanului. Pană acum tot la el este, şi nici cel maî mic semn nu esistă, dacă marele gtăpăn e dispus să accepteze ori nu convenţiunea preluorată de către miniştrii sel.
Cine cunoasce oamenii şi împrejurările de aici, acela ştie ce însemnează a face o învoială oare caro cu Poarta, acela va inţelege negreşit şi dificultăţile cari afi trebuit combătute pentru ducerea la un sfârşit oare care a cestiuneî convenţiuniî. Negocierile ou Poarta, lupta contra prejudiciilor şi a bănuieleî înrădăcinate, nu eoustitueso de cat partea cea maî mică a acestei grele sarcine. Aici e de a se lucra cu influenţe nevăzute, abia simţitoare. Acestea sunt de a se căuta nu numai in Stambul ci şi in unele palaturî de ambasadă din Pera, ele se ştiă insinua la Sultanul şi eşî pun toată in-rî'urirea, spre a zădărnioi deplina inţelegere intre Aastro-Ungaria şi Poartă.
MUMA
Fragment dintr’o conferinţă
... Am vorbit mult de tată in ultima mea conferinţă, şi am făcut aceasta eu dinadinsul. M’am temut ca nu cum-va tatăl să flă sacrificat mumei; dar acuma sunt dator a aduce mumei omagiul ce i se cuvine. In crescerea copilului, care incepe cu nascerea safi maî bine cu zămislirea, influenţa mumei este cea d’ăntăî in privinţa timpuluî, cea maî de aproape in legăturile firesoî. Bătrânul profet arab avea dreptate: Omul naşte din femeia maî mult de căt din bărbat.
Trebue să cugetăm mult la aceasta: educa-ţiunea cea maî hotărâtoare a omuluî, şi pentru corp şi pentru suflet, se face in leagăn. Şi adevăratul leagăn al omuluî este sănul, sunt braţele mumeî. Lung repaus de none luni, castă şi profundă Îmbrăţişare, unde cop Iul are aceeaşî oarne cu a mameî, am putea zice acelaşi suflet! Şi cănd este smuls din aceste duioase legături, el găseşte altele nu maî puţin intime, şi tot aşa de fecunde, in braţele ce-1 aşteaptă. Lăsaţî pe copil in braţele mumeî. Cine ar putea să in-locuiască pe mumă lăngă fiul săfi ?
Amintiţi-ve acel timp incăntător al arteî creştine, oare, de la catacombe pană la renascere, s’a transformat de atăte ori, dară fără a se schimba: tipul S-teî Fecioare, mumă duioasă şi ourată, ce ţine in braţe pe Copilul-Dumnezeîi. Ah ! scifi că acolo e realitatea ; sciîi că la Na-zaret, o fată de regî, o femee de meşteşugar, care remase fecioară şi născu pe Isus Christos; dar maî sciţi că această femee a ajuns iu splendorile Christianismuluî tipul suprem al maternităţi
O mumă creştină .... sau maî bine, orî-cine aî fi ta, fică a umanităţiî, creată de cel Vecinie, rtscumpărată de Christ, o mumă umană ! numaî să aibî pântecele şi inima de mumă, — privesce femeia icoanelor noastre, pe misterioasa şi împodobita cu roze imagină din bisericile noastre, — este sora ta, este modelul şi legea ta, eştî tu insuţî, daca veî inţelege. Fiî tulpina, ce se ridică din pământ şi nu se desparte de loc de floarea sa plină de o strălucire dulce şi de un delicios parfum! Fiî muma, care ţine pe copilul seif, zi §i noapte, in leagănul braţelor sale şi desmier-dărilor, in leagănul duioşiei şi al purităţii! Ca ca, hrănesce-1 din propria ta substanţă: D-zeti ţî-a umplut ţâţele ; dă-î acel aliment divin, făcut pentru viaţa sa fisică şi pentru viaţa morală. Această substanţă are viaţă din viaţa sufletului teii ; la fie-ee undă & acesteî dulci li-corî, la fiă-ce val al acesteî caste beţiî, e ceva din inima ta şi din sentimentele tale, care trece in fiul teii 1
In braţele şi la inima mumeî, cop Iul pri-mesce educaţitmea sa primordială. Acolo ’î sunt date ăntăile îngrijiri ale corpului, cari, in a-celaşî timp, sunt şi primele strimulante ale i-nimtî. Copilul nu simte de căt atingerile corpului şeii; aci e îndreptată tot tă luarea sa aminte; de1 aceea nmn a trt bue să ţină acest corp, a-P(st mic corp sacru, in braţele sale, nu numaî fioid ca are pentru dansul măînî neiinitabile, pentru că are delicateţă şi inteligenţă in maniile Si le, pe care alte femei şi bărbaţi nu o afi,
dara şi fiindcă atingând corpul, ea va pătrunde pană la inimă şi va deştepta viaţa iutr’un su-rîs.
Oh! D-lor, nu e aci poesie, safi dacă este, ea isvoraşce din sinul faptelor.
Ce insemnează oare surisul copilului ? Priviţi pe animal, şi pe buzele sale inerte şi in ochiul şeii aşa de adânc, cănd natura visează in-tr ănsul, nu veţî suprinde nici o dată surisul. Surisul e antia licărire a inteligenţei, aurora vestitoare a raţiune! şi a inimeî : de aceea nn’l vedem de căt la om. Ei bine, căt timp nu se ivesce in mintea copilului, o gândire precisă, el nu suride! Dară intr’o zi, in acest chaos de fiinţe, ce se agită dinaintea privire! intune-oate a ochiului şeii de carne, şi dinaintea privirii şi maî nesigure a ochiului seu mintal, o fiinţă se arată sub forme distincte :	copilul a
ve<jut pe muma sa, ăntăia individualitate, revelată Iul, ăntăia cugetare care a luminat spiritul seif, ăntăia afecţiune ce a tresărit in inima sa. Lumea omenească i se deschide, norii ignoranţei native se despică şi ca un curcuboîi, surisul radios incongiură leagănul.
La şase septămănî copilul suride pentru ăntăia data mumei sale ; numaî dupe un an pronunţă primai cuvînt; eveniment al caseî care produce tot-d’a-una o serbatoare ,in familie, şi care iutr’adever, insemnează o epoca importantă a vieţeî. Surisul vestesce sosirea gândirii in copil ; dară aoeastă gândire este un ordin infe-ferior ; ea uu poate să se desfacă de obiecte din afară de carî este legată, să facă in interior o mişcare liberă şi să ia conseiinţă şi stăpânirea de sine. Pentru a o desface de tirania formelor individuale, carî o fixează şi o absorb, i-ar trebui un semn sensibil — cacî gândirea nu se poate separa cu totul de simţurî — sensibil dar arbitrar, cărui-a să se poată încrede in abstracţiunea sa. Acest semn este ouvîntul, oare nu e numaî espresiunea cugetării, dar şi liberătoarea eî. Tatăl genuluî uman a primit-o de la D-zeii şi fiă ce fiii al luî Adam o primesce de la muma sa ; dupe cum privirea mumeî i-a revelat lumea realităţilor invisibile şi pe cea maî augustă din toate, pe D-zeii. Tradiţinnea vieţeî creştine este, că primul cuvînt inteligent adresat de mumă copilului leii, este marele nume al luî D-zeii, sublimă prerogativă care inalţă sacerdoţiul mumeî, cel puţin sub acest raport, peste saoerdoţirl tatălui! O buze ale fe-rneeî, voî ne-aţî sedus in Adam, iată că D-zeii v’aii făcut demne, de a ne inveta adevărul şi de a ne revela fiinţa sa.
B. F. H.
luoredete in toată lumea ca in tine insuţî,
oăcî omul nu trebue să se increafă de loc in sine*
*	*
Un buzunar gol e o ilusiune tristă:
* Ilomo sine pecunia est imago morţiş.»
*
*	*
Nicî un om nu trăesoe din aceea, că alta ecie ceva; multe mii insă trăesc din aceea că alţiî nu 8ciu nimic: daca dar trebue să defiuim neştiinţa, trebue să zicem, că ea nu e de căt curată «iubire pentru deaproapTe» şi îngrijirea pentru un mare meziii de nutrire.
ARENA ZIARELOR
Mare grijă trebue să aibă »Romănul« de vre oincurcătură, ce corpul profesoral ar putea face partideî sale, in viitoarele alegeri; căci in n-rul de astăzi, denunţă propaganda ce face oposiţia, spre a câştiga in parte-î pe profesori, exploatând oestiunea gradaţiuî şi a ultimului incident din Cameră.
Organul liberal, dupe ce arată că exploatarea ce face oposiţia, nu e intemeiată de căt pe o cestiune de interes material, — caută a atinge amorul propriii al profesorilor, zicând că aceasta nu poate fi de căt o insultă pentru dănşiî. Apoî contestă titlurile conservatorilor la simpatiile dascălilor, carî, dupe densul, nu pot fi de căt liberali.
Pressa, vorbind de legea responsabilităţii miniştrilor, işî arată uimirea vetjend, că camera României a făcut intr’o noapte ceia ce Franţa şi Belgia n’aiî putut face in zeeî de anî, Prin aceasta, zice ea, radicalii n’afi căutat interesul ţeriî, eî aii voit sa’şî croiască o armă de partid : «faptele cele maî bine intenţionate, cine nu le poate preschimba in crime, cănd patima, ear nu raţiunea, dictează ?!,...»
Vorbind apoî de legea electorală şi de apli carea eî, zice, că alegătorii pot reclama, chiar in ziua alegeriî, carta de alegător, dacă pr.'ma-r ul nu le-o va trămite.
VARIETĂŢI
0 lecţiune plătită cu 600 franci!! La o facultate oare cire a universităţii din Buouresoî un profesor, cu leafă mensuală de 600 franci, a ţ -nut numaî 6 lecţiunî in 6 luni. Calculând, o lecţiune costă 30 napoleoni !!
Scump, dar o fi bare-mi bun?!
Serviciul telegrafic al «României Libere”
— 12 Aprile — 9 oro diin. —
St. Petersburg, 11 Aprile. — Agenţia rusă anunţă, oă negocierile, ce se urmează actualmente intre diferitele cabinete europene, se ba-sează pe o propunere a Turciei, care tinde la numir-. a luî Aleco-paşa de guvernator general al Rumelieî orientale şi la prelungirea pe un au a comisiuneî europene din Filipopoli. Poarta se insărcinează a nu ooupa, in acest period, cu trupele sale, Balcanii.
Rusia aprobă această combinaţiuue cu eondi-ţiunea, ca cele l’alte puterî să se invoiască a trămite instrucţiuni oategorice representanţilor lor din Turcia, Rumelia şi Bulgaria.
Constantinopol, 11 Aprile. — Comisiunea europeană din Rumelia a terminat desbaterile asupra articlelor statutului organic privitoare la numirea funcţionarilor comunî nemahometauî, la augmentarea tributului după o anumită vreme şi la admisiunea limbeî turce, bulgare şi grece in raporturile populaţie! cu autorităţile.
Se aşteaptă la Constantinopol, căt maî curând, sosirea luî Talad-paşa, tămis de către ibediv şi insărcinat ou o misiune specială a-vend raport ou recentul conflict intre Khi.div, ranţa şi Englitera.
Şevila, 11 Aprile.—Iu urma unei căderi, starea sănătăţii infanteî Christina s’a agravat.
Roma, 11 Aprile. — Conform ultimelor ştiri, Rusia va propune puterilor ocuparea provisorie a Rumelieî orientale numaî de către Italia.
Constantinopol, 11 Aprile. — Se asigură, că sultanul a dat aprobarea sa nouelor propuneri tăcute de Poartă, relative la demitarea frunta-rielor grece.
Tot de o dată se face cunoscut spre sciiuţa d-lor alegători ai colegiului III, că cancelariile Oficielor de stare civilă din Capitală se află instalate in aceste locuri şi anume:
I	Oficiul civil din culoarea Roşie, pe calea Moşilor, No. 45, suburbia JResvan (in centrul culorii).
II	Idem, Idem din culoarea Galbenă, pe strada Clemenţii, No. 12, suburbia Bo~ teanu, asemenea.
III	Idem, Idem din culoarea Verde, pe strada Michai- Vodă No. 64, suburbia Mi-cliai-Vodă, asemenea.
IV	Idem, Idem din culoarea Albastru, pe strada Radu- Vodă. No. 2, sub Radv-Vodă, asemenea.
V	Idem, Idem din culoarea Neagră, pe strada Romulus No, 8, sub. St. Ştefan, asemenea.
In curând se vor termina şi cărţile electorale pentru colegiul IV, despre care se va face un deosebit anunciă din partea Primăriei.
Primar, D. Cariagdi
CURSUL BUCURESCI
Prima casă de schimb fa „Bursă
No, 68 Strada Lipscani No. 68.
31 Martie 1879.
MOMENTE DE DISTRACŢIE
Cănd bărbaţii vor să ia cu asalt fortăreaţa i nimeî ftmeescî, se aruncă la genuchele posesoare!, şi declamă ca un actor romăn.
Cursa e gata.
Femeile cred că adoratorii lor nu maî afi atunci picioare, şi că vor sta etern lăngă ele.
înşelăciune!
Bărbaţii se pun in genuche ca să se odihnească şi sa le fie tuga uşoară, după ce vor fi fericiţi.
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI I nsciinţare,
In urma insciinţării Primării cu No. 4367, s’a format şi cărţile electorale, ce trebue a se da d-lor alegători ai colegiului 111 de Adunare din capitală, conform art. 46 din legea interpretativă electorală.
Acest colegii! fiind împărţit in cinci secţiuni pe culori, cum prescrie legea, Primăria a depus condicile asouche, din care se vor libera cărţile electorale ale colegiului III, la cancelariile Oficiului de stare civilă (care se află fie-care in centrul culorilor), spre a se putea distribui mai cu înlesnire la d-niî alegători respectivi.
Sub-semnatul dar, Primarul oraşului Bucureşti, publicând cele ce preced, rog priu-tr’aceasta pe d-niî alegători aî colegiului 111 de Adunare, ce sunt inscrişl in listele electorale definitive pe anul curent, să bine-voiască a se duce fie-care in culoarea in care domiciliază la oficiul respectiv, spre a ’şi primi de acolo cartea sea electorală de la d-nu Oficer civil (care este representan-tul direct al primarului) pentru care vor bine voi d-nii alegători a subscrie in condicile respective din care se vor libera aceste cărţi electorale pe temeiul art. 53, din lege, cunoscând că nicî un domn ale-getor nu va fi admis să voteze, conform art. 47 din legea interpretativă electorală, fără a presenia carta sa de alegător.
Termenul pentru primirea cărţilor electorale in fie care culoare este de 15 file, socotit de la data acestei publicaţiunl, in fie-care fi de la 10 ore de dimineaţă până la 4 ore dupe amiază.
CURSUL DE LA 1	2 ORE. Comp.	Vind.	Plata in
5% Renta Română		65 |		aur
10°/o Oblig, Rurale . . , . .	102%	1021i2	
8u/0 » Domeniale ....	100%	100%	»
8% , Municipale ...	97%	98% 27%	>»
. , Los (201.)	27		
. Casei pens 3001 d. lOf.	177	179	>
7°|u scrisurile funciare rurale . .	94%	95%	
7% » , urbane .	86%	87%	»
Acţiuni .Dacia*		200	205	» .
» .România		75	77	»
Losurî Ottomane		45	48	>
Eşite la sorţi.
Rurale............................
Dumeniale.........................
Municipale................. •	•
Scrisuaî fondare Rurale şi Urbane
Cupoane.
Rurale exigibile. ......
Domcniale exigibile..............
Municipale........................
Scrisuri fondare Rurale şi Urbane. Renta.............................
Argint contra aur ..........
Bilete hypotecare contra aur ,
Rubla hârtie	,.............
Florinn......................
Cursul din Viena
10 Aprile
Napoleonul..................
Ducatul ......	.
Lose otomane................
Cursul din Berlin
10 Aprilie
Obligaţiunile	căilor	ferate romăne
Acţiunile	»	»	»
Priorităţi	>	»	»
Oppenheim................. .
Ruble hărtie ......
Lose otomane......
Cursul din Paris 9/*
Renta romănă ...	. .
Lose otomane.................
Fără proviflion
99%
99%
98
%
1
II.
1 % 1 >1, 2 44% 2 16%
astăzi
9 34 5 56 20 70
astăzi
84 90 30 25 86
198 90 37 -
astăzi
65
4S 75
°lo
1
1
2 46*
2 17*|
er,
9 S3L 5 54 21 —
eri
84 6 30 30 86
198 95 87
eri 6443 50
argint
>
»
aur
argint
>
»
aur
aur
florini
mărci
franci
Isac M. Levy.
CURSUL BUCURESCI
IDE SOiEailIMriB
I. M. Fermo & Fraţi Benzal
LA
,BURSA BUCURESCI"
No. 48. Strai?a Lipscani No. 48.
31 Martie, 1879, ora 12.
10% Oblig, rurale................
»	.	eşite	la	sorţi.
8%	» domeniale .	.	.
.	»	eşite	la	sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Caseî pens. 300 7% Serisurî funciare rurale .
7 °/0	»	» urbano .
8% Impr. Municipal. .	.
»	cu pr. Buc (bil. 20
Acţiuni ‘Dacia»..................
»	«Romania» ....
Cupoane rurale exigibile . . .
.	domeniale	»	.	.
»	scrisuri	»	.	.	.
Argint contra aur ...............
Bilete hypotecare contra aur. .
Rubla hărtie. ,..................
Florinul.........................
Lose Ottomane ......
le
Cump. VSnd.
102% 103 99%; argint
CURSUL DIN VIENA 10 Aprile
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane ................
CURSUL DIN BERLIN 10 Aprile
Obli. căile ferate romăne . . . Acţiunile	»	.....
Priorităţi	»	.....
Oppenheim....................
Ruble hărtie.................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 10 Aprile
Renta Română.................
Loseen Otomane .....
100%
99%
178%
95
87
98
26i*
200
70
%
’la
%
1%
Vi 2 45 2 17 45
9 34 5 55 20 70
85 y 30 95 S5 75
198 55 37
64
43 50
101
argint
180
95%
87',,
98%
27
205
75
245'L
218
48
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
Numeroase atee tate	MEDALII
de la	de la
Primele Autorităţi Medieale	Diferite Exposiţiunl
APA ANTHERINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECURS DE 30 ANI
de Dr. I. G. POPP
Dentalist al curţei împărăteşti din Viena (locuinţa in cetatea Bognergasse Nr2) Această apă este preferabilă ca apă de dinţi înaintea ori carul alt medicament, fiind un preservativ real in contra ori cărui fel de boale de dinţi şi gură, contra răului miros şi slăbirii dinţilor. Mirosul ei e plăcut, dă putere gingiilor şi este un curăţitor escelent al dinţilor, in care specie apa aceasta este fără seamă de bună. Tot odată ea se poate întrebuinţa şi pentru gargară la bo&lele de găt.
PASTA ANATHERINA de DINŢI
a Dr. POPP
aplicabilă pentru curăţirea, întărirea şi păstrarea dinţilor; indepartă rCul miros din gură şi peatra de pe dinţi.
PASTA AROMATICA de DINŢI
a Dr. POPP
e recunoscută de un şir de ani, ca un mijloc escelent pentru îngrijirea şi conservarea cavităţii gurei precum şi a dinţilor.
PRAFUL VEGETAL de DINŢI
al Dr. POPP T
curăţă dinţii indepartă piatra şi depositele de pe ei, şi le asigură coloarea cea albă şi lustruită.
:P JLi TT M! B TJ Xj de d inţi
al Dr. POPP
se întrebuinţează pentru umplerea dinţilor goi (escavaţi.)
Săpunul de plante aromatice şl medical
probat ea unul ce curăţă şi îmbunătăţeşte coloarea feţii, indepăr-tănd toate petele.
Pnnfnif AhcDfuQbQ ! ^	apere toate aceste prepa-
r Cili! U UUoul llll o I rate de falsificări, anunţă, onor. public se că la gătul sticlei dej apă anatherină se află o marcă (Firma, preparatele: Higea şi anatherină), precum şi că fie care sticlă e învelită cu o hărtie, in care cu tipar de apă se află imprimat vulturul imperiului austriac şi firma.
Depouri de preparate ale mele se află: pentru vănzare en grcs LA APPEL et C-nie in Bucureşti
En detail la I. Ovessa, MartinovicI şi fiu. Carol Gersabec. G. Rietz, Ghiţă Pencu, I. Cosman, F. Pildner, Vasile Racoviţă, Cari Sdiuster, Jos. Tliois Rud. Selimettau, F. Zflrner, F. Witting. I. A. Ciura, I N. Ardeleann, parfumeur.
In PLOESTI la Ilagi Jecu şi Boicifl , N. Petrescn, G. Sigmund, farmacist In CRAIOVA la F.Pohl. In PITEŞTI la Eftimie Ionescu. In BUZEU la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmacist.
(552) 21-14- 3.
De închiriat
DE LA SF. GHEORGHE
Grand Hotel de la Victoire
Fiind terminat tot edificiul, atăt restaurantul şi Cafeul de la parter precum şi saloanele şi odăile vopsit, zugrăvit ecleragiul precum şi faţada montată. Care esto elădit din nou situat in str. Lipscani No. 2.
Infprmaţiunî la Petre Eneiulescu, Strada Lipscani No. 28.	(R. 598 6-2-2)
De închiriat
DE LA Sf. GHEORGHE VIITOR
UN APARTAMENT
cu dependenţele sale
Calea Victorii (Mogoşoai) No. 80
Unde şade d. Mari Ceanoglu, in faţa gră-dineî Episcopii. Doritorii să se adreseze la proprietarul N. Elefterescu, Strada Cornetului No. 18, safi la Fraţii Tânăsescî, cofetăria din colţ.	(H- 504 8-G-2)
.Proclama (iui iu
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-semnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE a SZECHEBIND3.ni
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capdte, ’i-ati fost ajunse de catastrofa inecaril
IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN «W
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube şi mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
IN DECURS DE 14 ZILE
ii
In Hotel Olcleiesianu, Podul Mogosioi, vis a-vis de Casa Laliovary
Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Tribunal ~
EST'.SROS&EET DETAIL
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr. 10 fr. y2 duzina._
0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţî 14 y2 fr. 15 y2 fr. — 18 fr.___________________
Mai multe sute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantalone 2 fr. 2 y2 fr. 3 fr. — 6 fr.	___
Mat multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr, 4 y2 fr. 5 fr. — 6 y2 fr._
0 parte mare de^costume^Tcapâte de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 71/2fr. 8y2fr. 9 fr. 12 fr.—25 fr*
Maî multe sute bucăţi Oiandă fină de Rumburg 48 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fr.
Mal multe sute bucăţi Olandă ^ea maî fină de Rumburg ş Belgia 68 coţi 49 fr. 55 fr. 60 fr. 80 fr, — 100 fr. Mat multe sute bucăţi Olandă de Rumburg 3’/2 coţî lată pentru 6 ciarşafurî 30 fr. 40 fr. — 50 fr.
Mal multe mit bucăţi pichet ab frances 10'/2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr. 18 fr.
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persdne 9y2 fr. IO1/» fr- 15 fr. — 30 fr. Maî multe mii duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 bani 75 bani I fr. l‘/2 fr. — 2 fr.
Maî multe sute bucăţi feţe de masă de Jîobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr. — 40 fr, Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3'/z fr. 4 fr. — 6 fr.
O parte mare fuste de flanele, camisone, pantalone de pichet 75°/0 maî eftin din preţul fabriceî. O parfe mare fuste de melino şi perca'l francese, cămăşî de Olandă de Rumburg fine.
Camisone cu dautele Valenciennes de orl-ce preţ.
Maî multe miî bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate, gulerî şi manchete, ciorapî, batiste de matase etc.
Localii! ilc Venţiare Hotel Oteteleşaiui
PODUL MOG-OŞOI VIS-A-VIS UE CASA LAJQOVARY
DIRECŢIUNEA
Bi.N'-*j;»arga
mlu, nadufulu, Nufocatiuuoa si tote
bolele organeloru respiratorie «unt Tind' •ate prin Tnburll' ” t fr., in Franoia.
le Levasseur,
NEVRALGIESăS
Vindecate la momentu chiaru cu hapurile anti- nevralgice , ale d-rulu* Cronier, Preţul 3 fr. cutia, in Fran-eia.
•ate prin Tatour
‘ fr., in Franoia.	,	,	_
Ldvasaour farraacistu-ehimistu de clasa l-ia, 23, rue de la Mouoaie, Paris, ^1 Depositu : la dd. Eitel, Rissddrfer »i Ziirner. — Si la toti principalele Pharmaciani.
CALEA VICTORIEI PALATUL „DACIA
U
Lângă magazinul FRAŢILOR K0CH şi vis-a-vis de magazinul D--ţ^i CARISSI
^Ocasiune Rara\
La magaBimil meii din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francose spre desfacere cu preţurile neauzite.
■V. I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga......fr. 15
12	,	>	Madera	....	.15
12	»	»	Oporto	....	» 15
12	,	>	Xirea...............,15
12	,	Champagne Cart-Blauche	.	>45
12	>	Crâme de Bouzy	....	>40
12	»	Ay aoperieur......,88
12	>	Saint Jullien....» 20
Tot ia acest mage sin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smenra, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitat-a mea de eolonia'e, delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
Va
v# *
Bilete de inchiriat pentru lipit la case
Se afla de vămjare ift Tipografia St. Mihălesen, strada Lipscani No. 11
Casa de schimb ce am avut’o situatăfin str. Zarafilor No. jî, am mutat’oin faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prfivălie de Marcîiitânie a d-lui Petre Sto-•anovicî, şi ne ocup&m cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat pftnA acum de cumpărări şi vînţlâri de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi orl-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la noi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore seara.
Corespondinţi din districte, se pot adresa prin telegrame numai COHEN, NACHMIAS
Aniauciu Important
ÎSATRAIASCACONCURENTIA!
Sub-semnată representaţiune a celeî maî mari fabrice de lingerie şi olandă din Viena, aduce la cunoscinţa Onor. Public, că dfinsa numai şi numai
DIN CAUSA (jRAMABIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MĂRFURILE
TREBIE SA FIE DESFĂCUTE PANA LA SF. GHEORCHE
vinde cu preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu orî-ce concurenţe. Mărfurile sunt
toate in cea mal bună şi solidă stare
(NEATACATE NICI DE APA, NICI DE UN ALT EVENIMENT)
Este in interesul Onor. Public a’şl procura trebuinţele sale acum intr’o quantitate mal mare căci
ifâT Nu se va găsi aşa de curând iarăşi o ocasie atăt de favorabilă*6!!^
Pentru cumpărarea acestor articole
PHECIUI, CURHMT:
600 duţiue manşete quadruplu 4,5 ) 5, 5,50, 6 fr. per. >/2 duzina.	
1,000 bucăţi garniture brodate pentru dame şi copii, a 1, 1,5	), 2, 2,50 fr. pănă la 4 tr.
Maî multe sute duzini batiste albe şi colorate, b. 45, b. 75, b	1, 1,25 ],75 fr. bucata.
Maî multe miî bucăţî corsete, 3, 5, 6, 7 fr. cuirase 9, 12, 14	fr.
3,000 cămăşî bărbăteşti albe şi colorate, 2,50 3,50 4,50 5, 6,	7 pănă la 12 fr.
2,000 perechî ismene bărbăteşti 2, 2,50 4, 5, 6 fr.	
3,500 cămăşi, ismene şi oamisdne de dame 2, 2,50 3, 4, 6, 7,	8 piuă la 15 fr.
l,o00 bucăţi panza 15, 18, 20, 24, 30, 40, 50, 55, 60 pănă la 150 fr.	
800 bucăţi cluftou tranţuzesc, 45 coţî, 18, 20, 24, 28, 30, fi	. bucata.
Maî multe miî bucăţî Oxford colorat adevărat a 70 bani cotul	
Maî multe sute duzmî feţe de mese albe şi colorate, 2, 4, 5.	6, 7 fr.
Mai multe sute bucăţi plapome Goblin 10, 15 pănă la 30 fr.	
Maî multe sute bucăţi plapome de lănă şi Cacliemir de la 10	--24 fr. "
Maî multe mii bucăţi şervete, prosoape, prosoape turcescî. lin ' „X 	^ 	■ w	^ 7r ' A		gerie de masa pentru 6, 12, 18 şi 24
Ciorapi, cravate, batiste cu dantele, batiste de de melino cu preţuri eftine.
Iimipeţă, ficbus, fuste, camisone, costume şi halaturî
mJ/m' CALEA VICTORIE i PAL A T U L „0 A C jT“
www.aacoromamca.ro
ti
Cei
fi*
&
fi>
OCi
O»
i-
el
*-3
1—,
Ir*
o
to
W
o
o
H
3
ta
2.
ta
P-
a>
B
£
e.
n
o
O
s
M
e
PSTCALEA VICTORIEI PALATUL DACIA"^"!

anul III.—No. 550
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI, 5 APRILIE, 1879.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 Iţi, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 -lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AlTG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
U ornanta : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescn. - In Francia : la SoMU
si Reclame la dTrl^ &	U B0UrSe> ~ Iu Auatria = Abonamente, Anunciuri
dU Germania n TP°'-ţS’ TT	Stadt' P«*hmark«, lS, Viena. - Pentru anunciuri, venind
dm Germania, nu se primesc de căt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: MoJf Suiner in Hamburg
ANUNCIURiLE:
Lima mica pe pagina IV-a ,5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 I. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu eresp«nsabila.
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
Sumarii). Sultanul in faţa posiţinnit CJiedivulaî. — Proces in Italia contra a opt internaţionalişti. — Subscrieri de sume însemnate in Paris in favorul Szegedinuluî. — Pesta bovină din Bosnia. — Şuvalolf ea viitor ministru. — Noua posiţime
diplomatică a Serbiei. — Italia ji deputaţiunea al baneză. _
Chedivul şi poporul seu in noua cestiune cu miniştrii externi.— Arestări de studenţi in Kusia. — Şuncă americană cn trichină.
Constantinopol 11 Aprile. — Sultanul e decis să apijinească pe Chedivul iu diferenţa lut cu puerile europene occidentale. Un agent secret al Chedivuhu a sosit erî aicî şi a fost primii, de marele vezir. Vechia partidă turceasca a trimis o depeşă de felicitare ChedivulnT, pentru curajoasa lui fapta.
Constantinopol 11 Aprile. — După ce Poarta a primit erî de la Chedivul «.aplicări asupra stadiului in care se află chestiunea cu Anglia şi Francia, miniştrii s’aii iutrunit imediat intro şedinţă, pentru a se consulta asupra cestiuniî e-g'ptice. O jlecisiuue nu se va lua, de oare ce 1 ’oarta mat intai va canta să fie in curat asupra voinţet Angliei şi Franeiet.
Fiorenţ?, 11 Aprilie. — »Naţione<< anunţă, că afară de procesul de bombe s’a mat inceput incă im proces intentat contra a opt internaţionalişti acusaţt, cart s’afi conjurat contra siguranţa statului. foia adaogă, că unul dintre acusaţt fiind in lipsă de parale s’a adresat către superiorul de iesuiţî, care se află in Fiesole, şi eî-a propus că să se unească cu el şi ambii să se facă motorii uueî revoluţimit, ce se restoarne guvernul. Propunerea aceasta insă a fost respinsă cu indfg-naţiune.
Paris, 11 Aprilie, — Pe lista subscr'erilor iu fivorul Szeghedinuluî, publicată in «Journal Officîel», figurează fraţii Rothschild cu 20,000 franci, direcţiunea ziarului «Temps» cu 500, direcţiunea de la «Journal des Debats» cu 100, preşedintele de consiliu cu 500, ministrul de finanţe Leoi' Say cu 100 şi mareşalul Mac Maliou cu 500 franci.
Graiz, 11 Aprilie. — Din causa pestei bovine ce a erupt in Bosnia, locoţiitorul a dat un ordin prin care se interzice absolut iuportarea de vite din regiunea pestiferă.
Berlin, 11 Aprilie. —Este afară de ort-ce întrebare intrarea contelui Şuvaloff in cabinetul ruş modificator. Ambasador in Londra se va numi principele Lobanoff-Rostcwsky, iar locul acestuia ni Constantinopol, va fi ocupat de trămisul rus din Atena, d. Subaroff.
Belgrad, 11 Aprile. — Se consideră de probabilă^ permutarea representantulut şerb din Bu-curescî, a lut Petrowievict, in aceiaşi calitate la Viena. Anglia a părăsit capitulaţiunile in Serbia şi pe Englezii locuitori şi aşezaţi in Serbia
i-a supus iurisdieţiunî serbescî. In urma acestui fapt Euglezit aii dreptul d’aşî cumpără imobilii.
Roma, 11 Aprile. — «Italie» publ că un memorand ^albanez, iu care se pretiude autonomia Albaniei, dar se protestă in contra ori cărei a-uesiunila Grecia. «Naţioue» anunţă, că depu-taţiunea albaneză in Roma nu a cerut anexiu-),ea. Ia Italia, ci a invocat numai protecţiiuiea Italiei asupra Albaniei.
Londra, 11 Aprile. — In urma ştirilor sosite diu Alesandria mai multe paşale şi ulemale precum şi alţi dignitarî bisericeşti ar fi trimis • „Udro Cbedivului petiţiuni, pentru ca să-l mtariască in botărîrea sa d’a continua pe calea apucata, ca ţara să se poată scăpa de protectoratul străin. Vice-regele a iritat şi aţîţat po-P°r«l CJ) aceea, că miniştrii englezi şi francezi V01au să declare ţara de bamerotă.
Cracovia, 11 Aprile. — In Moscva s’a dus o epntaţinne de studenţi la guvernor cu o pe->ţiune pentru ca să-l roage ca acesta să le predea petiţitmea Ţarului. In petiţiune se soli— ci a de la Ţar graţie pentru studenţii iucbişî 111 c'tadela din Warşovia şi cari se află acolo Cu scopul d’a fi deportaţi la Siberia. Guverno-4 ^uijl V°I sa le primiască petiţiunea; studenţii ezend aceasta se adunară cu toţii şi se consultară ce mai e de făcut. Aflând poliţia des-P1e auunarea studenţilor ’i-a provocat să ridice
adunarea. Studenţii se opuseră şi poliţia a proces la arestarea lor.
Triest, 11 Aprilie. — Iu piaţa d’aci s’a uscat cantităţi mari de şuncă americană, u<»i declarată jle indigenă. Motivul a fost, că sh găsit toata carnea plină cu trichine.
con-
dur
Serviciul telegrafic al „României Libere’
— 12 Aprile — 4 ore seara.
Londra. 12 Aprile, — Se telegrafiază din Vi-ena către Standard, că insurecţia din Macedonia s’a terminat fără veste.
Daily Telegraph anunţă, că, contrar propunere! făoute de către Poarta, negocierile rela-litive la ocupaţiunea mixtă a Rnmeliei vor fi respinse fără intăiziere.
O	telegramă din Petersburg către‘Daily N, ws zice, că o comisiune de oameni speciali şi competenţi sa instituit ca sa dea un avis asupra situaţin-neî actuale a peirnsnleî Balcanice , ea a declarat, că ocupaţiunea mixtă a Rnmeliei ar fi un un lucru impracticabil; ea a recomandat proiectul unei conferinţe a puterilor pentru a aproba prelungirea ocupaţiuneî de către trupele ruse,
Germania, consultată asupra acestui nuoti proiect, a respuns ca ea nu ’î s’ar opune, recomandând tot de-o-dată ca Rusia şi Englitera sa facă un arangiament. Din această causă s’a hotărît iutoarcerea imediată a comitelui Şu-valow la Londra.
Roma, 12. Aprile. — llpopolo romano declară inexata soirea, ca Ittalia ar fi refusat de a participa la ocupaţiunea mixtă a Rnmeliei ; el des-minte asemenea noutatea asupra tramiterei iu Egypt a unui om politic iusărcinat cu o misiune temporară.
De la 18 Aprile. — 9 ore dimineaţa.
Paris, 12 Aprilie. — D. de Villemessant, directorul lui »Figaro« a murit.
Viena, 12, Aprilie. — Citim in Gazeta de
Viena: Se spera, ca, graţie numire? numirei lui Aleco-paşa in postul de guvernator general ai Rumeliet orientale, un nou pas s’ar fl făcut cătrre esecutarea şi consolidarea tratatului de Beii in.
Berlin, 12 Aprile. — Insulile dc Samsoh ar fi inftă ameninţate dar, fiind că corveta »A-riana1' şi canoniera »Albastros« se plimbă mereit pe lăngă ţarmi, nu e nimic de temut peutru locuitori î streini ai insulilor.
De k 14 Aprile - 9 ore dimineaţa.
Atena, lh Aprile. — O d putaţiune a Epiro-ţilor, sib conducerea generalului Spyiomilis se duce la Roma, apoi la Paris şi in cele-lalte cap tale, c& să iuvoace protecţiunea puterilor şi să demasce jroiectele pretinşilor delegaţi albanezi, Abdnl-Bey şi Melunet-Ali-bfcy, cari n’aii priroiţ de la locuitorii din Epir nici o misiune ca să protesteze, p* lăngă Cabinetele Europene, contra anexăreî lor la Grecia.
Constautinopil, 15 Aprile. — Un consiliu de miniştrii a fos, ţinut ieri iu privinţa recentelor evenimente cin Egypt; s’a discutat mult timp, dar nu s’a luat nici o decisiune.
Se asigură, că Sultanul ar fi sancţionat oou-venţiunea incbeiaiă cu Austria asupra cestiuneî Novibazarului.
Muctar-paşa a primit ordinul de a ’şi ocupa postul seu de guvernator, la Mjnastir.
De la 14 Aprile. — 8 ore seara. '
Petersburg, 11 Aprile. — Azi dimineaţă la 9 ore un individ a tras patru focuri asup.ia im-peratului Rusiei, pe căud M. S. făcea o promenadă pe jos. împăratul n’a fost atins; asasinul a fost arestat.
Constantinopol, 14 Aprile.
wWW.dacoromanicairo
dinţa sea de ieri, propunerea tăcută Turciei de a participa la ocupaţiunea mixtă a Rumeliei. El a aprobat numirea lui Aleco-paşa in cuali-tate de, guvernator general al Rnmeliei.
Londra. 14 Aprile. Dally-News crede, că proiectul pentru întrunirea unei conferinţe europene e primit, in mod favorabil, de către puteri.
Times vorbesce de o nouă circulară a Rusiei pentru a grăbi soluţiunea cestiunilor incă pendinte, relative la delimitarea oare-căror graniţe şi in particular ale Balcanilor.
Moscua. 14 Aprile, — Metropolitul din Moscva a murit.
De la — 15 Aprile 9 — ore dimineaţa.
Pai'iS. 14 Aprile. — Ziarele apărute aată-seară sunt unanime in stigmatisarî foarte energice asupri atmtatuluî contra vieţii impentnlnî Rn sieî.
15 Apriele amlaz
Paris, 15 Aprile. —■ Deputăţia Bulgarilor din Rumelia a fost primită erî in audienţă de d. ministru al afacerilor streine; membri acestei deputaţimiî aîi espus d-luî Wâddington greutăţile compatrioţilor lor, declarăndu-î ca agitaţia nu \a inceta pana cant populaţiile din Rumelia un vor fi asigurate ca trupele turce nu vor mai călca pe teritorul lor.
D. Wâddington a respuns deputăţiei că guvernul france*, nu poate să asculte la plângerile aduse ori-căror disposiţiî formale din tratatul de la Berlin.
15 Aprile — 4 ore seara
Londra 15 Aprile. —Times anunţă că deşertarea Bulgariei de trupele ruse va incepe la 19 Aprile pentru ca să se termine după o lună.
După o telegramă adresată către Daily News. Sultanul a semnat numirea lui Aleco-Pasa iu postul de guvernator al Rumeliei orientale.
Constantinopol 15 Aprile. -— Se asigură că guvernatorul otoman a telegrafist Cbedivului diu Egipt ca sa reintegreze in posturile lor de miniştri pe d-niî Blignieres şi Rivers-Wilsou. de-clarăudu’î că va fi depus, dacă nu se va supune acestui ordin.
ScutarI (Albania), 15 Aprilie. — Liga alba-nesă a hotarăt a se împotrivi la ocuparea san-giacului Novibazar de către trupele austriace.
Paris, 15 Aprilie. — «Republica Erancesă» anunţă că proiectul uueî ocupaţiunî mixte a Rumeliei e părăsit cu desăvârşire. Negoeiările cari se urmează actualmente intre cabinetele europene afi de basă prelungirea pe un an a puterilor comisiuniî iuternaţinale de la Eili-popole.
Acelaşi ziar zice ca ocupaţiunea balcanilor de către trupele turcescî este amănată pentru o dată nehotărâtă.
Roma, 15 Aprilie. — Regele şi regina Italiei precum şi membrii guvernului Italian au adresat Ţarului telegrame de felicitare.
15 Aprile — 8 ore seara
Petersburg 15 Aprile. — Asasinul care a comis atentatul contra imparatului se numesce Ioan Socoloff, mp legat in administraţiuuea finanţelor; penă acum a refusat de a arăta motivele crimei ; a incercat să se învenineze, dar i s’a administrat la timp nu antidot, peutru a i se dejuca intenţiuuea.
Vietla, 15 prtile. — Ieri, indată după primirea vestei de atentat, imperatul, [Austriei a adresat ţarului o telegramă spre a T felicita că a scăpat in mod aşa de fericit de gloanţele a-sasinuluî seb,
(Iiavas).
cousiiul de miniştri a respins de
scări pe pagina lll.
Bucurescî, 4 Aprile.
Un resunet de veselie a strebătut deja lumea, de la un căpăt la cel alt al ei.
Lăţită peste cea mai mare parte a pânzei pământesc!, marea şi imposanta familie a creştinătăţii a celebrat in pace in veci memorabila serbătoare a învierii lui Chist, a triumfului luminei asupra intunereeulul, a egalităţii şi a libertăţii de conscilnţă asupra umilinţei şi a sclaviei degradatoare ce a incătuşat omenirea, atâta amar de veacuri.
Şi căt nn remăne incă omenire! de făcut, cu tot timpul ce a curs de la comiterea crimei de la Golgota şi pană azi,—ca e% să se apropie cel puţin de idealul credinţelor şi ideilor geniului dumnezeesc al creştinătăţii !
Calea este dar lungă îndestul, şi e bine să nu pierdem un singur moment, de va fi putinţă, spre a înainta. necontenit.
„A înainta făcător, pentru
Dar, după toate cele lalte greutăţi, inerente progresul ui omenesc, se mai adaogă incă piedicele, pe cari orbirea şi trufia celor puternici aruncă in calea mult încercatelor popoare.
Asasinatul îndreptat asupra persoanei marelui monarc al Rusiei, — fapt despre care ne vorbesc depeşilc din urmă, şi pe care noi nu putem de căt a’l reproba—pare a fi un protest viii şi elocuent in contra îndărătnicii, in caro se închid unele gaverne, cătănd a se impune timpului şi voinţei popoarelor, insetate de fericirea unei vieţi libere şi luminate.
Nu putem aduce insă nici un comentai* sigur asupra acestui atentant, şi nu suntem in stare a-i descoperi adevărata lui însemnătate, pănă ce nu va vorbi corespondenţa ziaristicei ce este represintată, in capitala lui Petru cel mare.
e un cuvânt frumos şi bine o naţiune ce '1 poate realisa.
Preparativele pentru marea campanie electorală ce se deschide au inceput deja cu mare activitate, in toate taberilo politice.
Aseară, salonul de la otelul lui Herd&n, care numeră deja cate va tradiţiuni politice, mai mult sau mai puţin curate,— a avut distinsa onoare — cum se zice in limba ciudatei epoce prin care străbatem — de a intruni un numer de una sută şi peste de alegători cu vaţlă, spre a se sfătui, ca in tr’un stat liber şi constituţional ce ne aflăm, asupra modului cum ai* fi mai neme-rit să se proceadă in alegeri, ca «marele partid9 in numele căruia se făcuse această convocare, să-şi asigure in camerile de re-visuire triumful unei majorităţi compacte.
După cum se poate lesne inţelege , marile partid nu prea strălucia atăt prin mărimea numărului membrilor săi, şi dacă re-presentaţiunea n’ar fi fost dispusă ast-fel, in căt dd, Rosetti şi Ioan Ghica să nu lipsească, din pleiada luceaferilor acelui mare partid, mai că am fi fost măhniţi de a constata, că adunarea nu se distingea mult, nici prin intensitatea strălucirii celebrităţilor sale, restul fiind compus de căte-va stele politice cu o radiaţiune foarte indoioasă, şi din căţi-va sateliţi nevinovaţi, cari urmau iu deplină ascultare cursul puţin inspirat al retoricii acelor celebrităţi.
Da - s’a perorat, cam două ceasuri aprope; dar lucru mare nu cam era de auţlit, căci, inainte de ori-ce, cam ce poate să spuie un orator bun numai iu două ceasuri, şi mai cu seamă dacă oratori sunt mai mulţi, şi sunt siliţi să-si iinpartă frăteşce intre dânşii până şi acele două biete ceasuri.
am
ROMANŢA LIBERA
Adunarea a escelat insă prin partea neobi- ! chiuită incă la noi, că discursurile, nnl mult sau maî puţin substanţiale, cum au fost, a fost relativ scurte, şi aceasta ne face să credem, că marele partid a început să se convingă de un lucru , că nu e bine să vorbesci şi să pierţlî timpul lumii, căud n’al ce spune, eănd ideile adică vin in improvi-saţiunea d-lor oratorii, intocmai ca iepurii la denii, cum zice poporul.
Am ii obligaţi, ca. cronicari lidcli ai laşelor politicei al zilei, să resnmăm, mult puţin ce aii coprins, vocele cari aii resu-mat in aristocraticul meeting, ţinut in saloanele d-lul Herdan de către partida democratică a ţării.
I). Rosetti, care a încercat oare-cari teorii asupra partidelor, silindu-se a demonstra că fără disciplină, susţinută in numele.... principiilor şi credinţelor politice, partida nu poate esista —D-sa <jicem — care dovedea prin metodul său cap ti vă tor o sciinţă in-cercată despre cum se iau lucrurite cu meşteşug, — a avut, din intemplare, neplăcuta dibăcia, de a fi obscur şi chiar apocaliptic, fiind că D-sa a pus intre altele o condiţiune esenţială libertăţii omului, aceia de a fi sclavia! a Acela -i maî liber, care e mal sclav, — şi cine-i mai sclav, tocmai acela e maî liber.”!!
Am meditat căt-va asupra aceşti el nuoî aforisme politico-democratice, şi mărturisim că n’am fost in stare s’o inţelegem alt-fel de căt in sensul de a vota după opiniunile altora, ale d lul Rosetti de p ldă, toţi aceia cari voesc să fie şi să remăie liberi! Căţî s’ar încerca să se abată insă, sunt şi’I va uita D-zeu robi! Adevărata libertate ar consiste dar intru a lăsa pe alţi să cugete şi să se pronunţe pentru tine, (lupă cum s’ar zice, de esemplu, in gospodăriă, că numai atunci iţi vor merge lucrurile neted, eănd vel lăsa pe alţii să îngrijească de ele!
Şi căte alte ghicitori de sfinex n’a maî spus leaderul marelui partid....
Dar nici că voim să ne afundăm in me-tafisică politică, şi de aceea ne mărginim a insera aci, că resultatul definitiv al intre-gel cheltuelî de vorbe ce s’a făcut la Herdan, a fost alegerea unul comitet de vreo treî-zeci persoane, din partidul roşu sadea, care să se puie in relaţiune cu alegătorii cel mai notorii aî partidei, din toată ţara, şi să stimuleze formarea de asemenea comitete prin toate oraşele, ca in înţelegere cu toţi, membri marelui partid să lupte in contra candidaţilor celor l’alte tabere politice.
In alte cuvinte influenţa morală.
Lupta leală este lăudabilă; o virtute civică chiar. Nici in contra organisăriî nu e nimic de objectat.
De n’ar fi insă măsluite, armele de luptă ale marelui partid de la guvern....
Vom vedea căt de curând, de şi semnele se arătară deja cam deochiate.
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE
ULTIMA CONCHISTA
TJBMAEE 4)
Petrecurăm dar la Paris aproape cinci-spre-zeee zile, alergând din prăvălie in prăvălie şi ţiueDd sfaturi cu cele maî renumite autorităţi in ale acului şi foarfecilor, bărbaţi şi femei, Re-sultatul imediat nu putea fi altul, de căt că bagajul ni se măria din zi in zi, ast-fel că la plecare ajunserăm la gara de Orleans cu o duzină de lăzi, mari căt casa. Fetele mele, incăntate de această crescere peste măsură a bagajelor, se găndiaîi la cei doî amoraşi, de la cari telegramele ploaii necontenit ; eu insă , me vedeam deja părăsită şi această egoistă gândire nu me slăbia un moment. In această stare ajunserăm la Hendaye.
Sciţi, scumpii mei amici, că mergând de la Paris spre Madrid, la Hendaye călătorul e nevoit să facă trei lucruri : să se opreasc" din cale, ceea-ce el face să fie nerăbdător, de oarece pană la graniţa Spaniei nu e de căt foarte puţina depărtare ; să prinziaseă, ceea-ce el face să maî uite necazul, pentru că bufetul e foarte bun ; şi, in fine, să-şî schimbe moneda ş' biletele de bancă franceze in aur spaniol, ceea-ce e o necesitate. Maî mult din negligenţa de căt alt-cum, adusesem cu mine aproape vre o doue
4) Ve<Jî numirile de la 29, 30, 31 Maite ji 1 Aprile.
CRONICA ZILEI
f Unul diu membriî ceî distinşî aî corpuluî didactic, poetul Nieolae Scurtescu şi-a sfârşit zilele in spitalul Filantropieî. Ieri a fost condus la locaşul cel vecînic de şcolari, pe carî mult eî iubia, şi de profesorii cărora tot-d’a-una le-a fost cel maî bun amic! Scurtescu făcea parte din generaţiunea tenera, căreia ’î place munca, cu speranţe in viitor De aceea toţî carî l’afi cunoscut, l’au plâns. Corpul didactic şi «România Liberă», care a purtat iu coloanele sale de atâtea ori suspinele şi gândirile luî Scurtescu, au depus coroanele neuităriî pe mormântul a-cestuî profesor ze os, scriitor talentat, bun cetăţean şi camarad devotat. — Profesoriî Kiri-lov şi Păun, in mişcătoarele lor cuvinte, au arătat cine a fost mult regretatul Scurtescu.
A seară,Va ţinut o întrunire electorală a par-tiduluî liberal, iu otelul Herdan. Pupe căte va cuventărî ale d-luî Rosetti, Oostinescu, Giani ş1 altora, s’a aclamat un comitet central electoral, compus de 30 de persoane.
Cu ocasia sântelor serbătorî, A. S. R. Domnul a bine-voit a graţia de restul închisorii ce aveail a maî suferi, pe maî mulţî condamnaţî civilî şi militarî, iar altora le-a redus osânda.
Precum ne informează «Curierul de Bacău», pe acolo s’au şi constituit comisiunile judeţene pentru constatarea pământurilor înstrăinate de foştiî clăcaşî.
Liberaliî moderaţi" din Iaşî se pregătesc pentru o luptă crâncenă in viitoarele alegerî. Deja aii avut căte-va intrunirî. îngrijirea şi emoţiu-nea ce domneşte in partea de dincolo de MileOv ar fi foarte mare, după cum ne comunică « Steaua României.»
Cu ocasia serviciilor divine din seara de Vi-nerea-mare şi sâmbătă noapte, A. S. R. Domnul, impreună cu A. S. Principele moştenitor al Suedieî, şi A. S. Principesa de Waldeck, inso-ţiţî de suitele lor, aii mers la mitropolie, unde aii asistat la slujba celebrată de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, asistat de înaltul cler.
O uşoară indisposiţie a impedicat pe M. S. E-Domna de a fi faţă la ceremonie, atăt Vineri căt şi Sâmbătă noapte.
Dupe viitoarele alegerî, carî se vor termina pe la 13 Maiu, se crede, că camerile de revisuire nu vor intărziu a fi convocate, cel mult pană la 1 Iunie.
Auzim, că inspectoria generală a guardeî, prin tr’nn ordin de zi, a suspendat eserciţiul, in zilele de duminecă şi de serbătoare, pină 15 lunii! viitor.
Aii fost numiţî membriî in consiliul de ad-ministraţiune al regieî monopoluluî tutunurilor
miî de franci in aur şi in bilete , pe oare me pregătiam să le schimb Călătorii se inghesuiafi la ferestruia zarafuluî, iar eu rămăsesem la coadă, cum se zice in franţuzesoe.
Locomotiva trenului ce era să plece, şuera la căţî-va paşî de acolea. Nu puteam să resbesc până la zaraf, fără să fiii strivită de acea mulţime ce se inşirase şi formase un fel de zid cu neputinţă de străbătut. Aşteptam dar, lângă fiicele mele, să mi se presiute ocasia de a ina-inta fără pericol, de şi prevedeam, că aşteptarea ’mî va fi zadarnică şi că voiii fi silită să me intore in vagon, fără să fi schimbat napo-leoniî şi biletele mele, eănd un tăuer, care sfa aproape de noî, se apropia şi îmî oferi, cu multă amabilitate şi in spanioleasea cea maî corectă, servieiele sale pentru aceasta grabnică şi dificilă operaţiune.
Acelaş lucru se vede că voia să facă şi pen-trn sine, căcî ţhea in mană o pungă cam mare; aşa că, judecăndu-1 dupe înfăţişare şi împinsă de ne cesitate, eî încredinţam pe a mea spu-uăndu-î căte-va cuvinte de mulţumire. El vezuî amestecăndu-se in grămada că etorilor, printre carî străbătu, dând in dreapta şi in stânga căte-va loviturî ţepene de ccate, şi se pierdu in mijlocul lor. Dupe căte-va secunde, se in-toarse cu baniî meî scliimbaţî in aur spaniol, mi-î dede inclinăndu-se, şi respunse printr’o frasă toarte curtenitoare la nouile mele mulţumiri.
dd: Dimitrie Ghica, I, Ghiea, I. Strat. C. A. Rosetti, E. Oostinescu, col. Leca, V. Ccustandin şi Pr. Gazotti; iar ca director d. G. Cant icu-zino, al căruî post de director general la ministerul de finaucie se va ocupa proviso." de o altă persoană. Noua administraţiune va incepe de la 6 Iunie.
Cu ocasiunea petrecerilor din serbătorî aujim, că s’aîi comis vr’o 3 omorurî in culoarea de Verde : un soldat a junghiat o femeie printr’o lovitură de cuţit, iar el a fost omorît printre! loviturî de tesae de femeea pe care n’o lovise cu destulă forţă; el a murit la moment, iar ea a doua zi.
TIn mitocan ş’a omorît cumnatu.
DIN AFARA
Rectificarea graniţelor turco grece
«Pol. Corr.» a început să publice protocoalele luate de către delegaţii turci şi greci al comisiunel pentru rectificarea graniţelor tur-co-grece ce eşl avusese reşedinţa sa in Pre-vesn. Din protocoalele pană acum publicate, împărtăşim, ca având o maî mare importanţă, pe al doilea. Acesta resumă desbate-rile cari au avut loc in şedinţa de la 10 Februariu; in el se zice •.
Şedinţa incepe pe la 9 şi jum. inaiute de a-meaz, cu cetirea şi verificarea p oLcolului şedinţe! trecute.
Comisari! grecî citesc cu privire la discuţiu-nile intămplate, următorul respuns: «Eî observă in linte de toate că misiunea lor se înăr-ginesoe, intru a discuta cu eolegiî lor otoman! asupra baselor uneî inţelegerî, care de singură ţintă nu are de căt regulari a linieî de graniţă in iuţelesul protocolului 13 al congresului de la Berlin. Misiunea ce li s’a impus cuprinde treî puncte: Ficsarea noueî liniî de graniţă, ştergerea convenţiuneî ce esistă in această privinţă intre amândouă statele, şi lucrările locale.
Ce privesce hotărîrea nouilor graniţe, dupe părerea lor, misiunea comisiuneî se mărgi-nesce, la discutarea baselor necesare uneî in-ţelegerî asupra menţionatului punct. Cestiu-( nea de proprietate prin urmare, ridicată de de către comisarii otomanî, zace afară de marginele competinţeî lor. Cu toate acestea in dorinţa lor de a urma negocierile , eg şi-au ţinut de datorie de a cere in această privire instrucţiuni de la guvernul lor regal ; de către acesta eî aii fost insărcinaţî să dedare^, că legislaţiunea greacă este destul de liberală , spre a asigura drepturile de proprietate şi personale a le locuitorilor ; daca insă după liosa-rea liniilor de graniţi , la esecutrrea practică a regulare! de graniţe, ce se va hotărî, se va ivi necesitatea de nouă mesurî legislative, reclamate de imprejurărî, ambele guverne se vor putea inţelege in această privire prin un acord internaţional».
Delegaţii grecî sunt de părere, că această de-
Daca propunerea luî fusese la timp venită, şi ’mî prinsese bine, intoarcerea nu ’î fu maî puţin oportună; fatala lovitură a clopotuluî de plecare ne chiăma, şi conductorul trenului, tocmai pronunţa sacramentalele cuvinte 1 «sus domnilor !» îndatoritorul nostru cavaler ’mî oferi braţul şi me conduse, precedată de fetele mele, pană la vagonul nostru.
Tocind era sa’î adresez cele din urmă mulţumirii, eănd el vecjuî urcăndu-se din derătul meii in compartiment, şi anunţăndu’mî că şi densul mergea in Spania, lucru de care se bucura acum din toată inima. Respjnsul era de de cel maî bun gust, şi inaugura cu desăvârşire, intre francez şi noî, acea faniliaritate fără c usecinţe şi acea parodie de amiciţie, de carî călătorii au fost şi vor fi in tot d’auiia nişte eternî complici,
IIu de e răul, unde e pericolul la Care poate să te ducă o convorbire de căte-va ceasuri cu un simplu muritor, de care i doua zi aî să fiî pentru tot d’auna despărţit ? Din potrivă, nu e nimic maî pliotisitor de căt tăcerea intre soţi! d călătorie, fie sau nu străin! uniî de alţiî. Cum să taci, eănd eştî dt stinat să duc! a-ceiaşî viaţă, cel puţin pentru căte-va ore, afară numaî dacă veî fi Englez sau Neamţ, şi să a răţî a st fel pentru umanitate dispreţul, pe care aceşti din urmă domnî ăl încearcă peutrn semeni! lor?
era blond, inalt şi sub-
Companionul nostru
www.dacoromanica.ro
claraţiune a lor nu coincide de loc cu sfera lor de activitate, că aceste două lucrurî sunt cu totul străine de o lultă, şi că prin urmare ea nu trebue privită de căt ca un simplu adaus la protocoalele şedinţelor. Revenind la cestiu-ne, comisari! guvernului regal grec sunt de părere, că trebue să stăruiască pe lăngă linia de graniţe, semualată de către protocolul 13 a congresuluî de la Berlin şi confirmată prin art. 24 a tractatului de la 13 Iuliti 1878.
După ce representanţiî Porţeî aii declarat insă, că eî nu pot accepta linia de graniţă pretinsă a fi semualată in menţionatul protocol, delegaţii regeluî Grecie! sunt aplicaţî a crede, că negocierile nu vor putea fi duse la un resul-tat favorabil, până când eolegiî lor otomanî vor refusa de a intreprinde deslegarea cestiuniî din-tr’un punct de vedere corespunzător cu hotăririle congresuluî.
(Urmează semnaturile)
Reacjiunea şi republica francesă.
In ţaţa primejdiei cu care el ameninţă republica triumfătoare, de a se vedea înlăturaţi poate pentru vecie de la guvernarea Franciel, reacţionarii francesî de toate nuanţele eşl dau mana şi se aliază pentru o luptă hotăritoare. Următorul pasagiu, pe care el estragem dintr’o corespondenţă pa-risiană a ziarului «N. fr. Presse”, şi in care se anunţă declararea de resboiu făcută republice! chiar şi de către Orleaniştiî pănă acum atăt de moderaţi, nu ne poate de căt confirma in această credinţă ;
In al optulea colegiu electoral din Paris, zice corespondentul, unde dumineci trecută avusese cele maî multe voturî, de şi nu chiar majoritatea, candidatul bonapartist, — candidatul or-leanist renunţa in favorul celui de ăntăiu şi comitetul electoral orleanist invita pe alegeto î de a ’şî da voturile lor candidatului boA, -partist.
Acest incident, neînsemnat in sine, dovedesc • nu mai puţin, că chiar şi fracţiunea monnr-cbică cea maî liberală nu a renunţat de la alianţa sa cu ceî-lalţî duşinanî ai republice! şi că chiar aceî partisanî aî Bourbonilor, carî nu voiesc a se pune sub conducerea luî Chambord, continuă lupta lor contra republice! sub stindardul ultramontan.
Preoţi mea a isbutit cu murea eî inrîurire de a căşti ga şi de astădută pentru aşa numita alianţă conservatoare pe orleaniştiî, carî aveau o oarecare antipatie de a se alipi de partidul, care despoiâ familia lor regală. Familia regulă crlea-nistă insaşî, nu ia in cestiunea clericală alt punct de vedt-re, de căt acela pe care el (cupă moştenitorul regal maî vechili de Bourbou, ş in această direcţiune se pare că maî multă greutate are inrîurirea consirvatoruluî duce de Nemours, căruia cu această ocasiune i se s pun ou atăt maî vîrtos ceî-lalţî princip! de Crleans, cu căt eî consideră conciliarea cu legitimistiî ca o bună politică.
Corespondenţa continuă a an.tlisa elini şi
ţ'ire, cum trebue sa fie, după părerea mea personală, oameni! carî plac; oehiî luî eraii albaştri inebişî, ca şi cerul uneî nopţî in scumpa mea Andab zia; mustăţile sale, bine aşezat; şi de o culoare blondă roşeată, lăsau să se va<jă nişte buze roşiî, înflăcărate de tiner ţe şi de viaţă. O repe !e aruncătură de ochi îmî fu de ajuns, ca să mă încredinţez că acest tener era nu numaî frumos, dar şi distins, ceea ce e mult maî important.
In ciueî secunde trecui in revbtă pănă şi cele maî micî amănunte ale persoaueî luî, hainele sa!e elegante de voiaj, căinaş i albă ca zăpada, dinţiî strălucitor! de albeţe, delicatul lanţ de aur ce’î ţinea ciasornicui, măni şile imaculate, cravata albastră-inchis, inodată cu o negligenţa cochetă, o elegantă plapomă de voiaj, bine in-tăşurată in nisce curele subţirî ; totul, in fine. pănă şi cişmele luî acoperite cu postav, carî i face aii piciorul delicat şi aristocratic, totul me făcea sa cred, că acel tenăr era eeia-ce se cheamă un om distins, care eşî cult’va persoana, aşa precum ne povăţuesee D-zeii, şi a căruî educaţi u ne îngrijită să lustruise şi perfecţionase in contact cu societatea ; intr’un i uvent aveam din aintea doastră o personificare leasă şi delicată a omuluî din inalta societate. Experienţa mea de femee de patru-zecî de anî, şi perspicacitatea mea de andaluză nu’mî lăsaB nici oindoia ă in această privinţă.
(Va urma).
ROMANIA LIBERA
modelităţile acestei alianţe <le reacţionari, destul de impunetoare. Precum se întâmplă insă adesea, că o faptă, in sine rea şi funestă, prin reacţiunea ce provocă trage după sine consecinţe bune şi folositoare, aşa şi in această privire putem profeţi cu multă siguranţă victoria dosăvirşită a republicel francese, intărirea şi înălţarea eî, chiar din împrejurarea confederărel tuturor duşmanilor el. Deosebitele nuanţe republicane, pe caii cestiunea reîntoarcere! camerelor la p, ris le desbinase intru căt va, se vor reali pi cu atăt mal virtos, in faţa pericolului ce se ridică din partea reacţiuneî. Republicanii uniţi vor triumfa insă negreşit, căci imensa majoritate a ţerel este cu eî...
Afacerea Matacong.
Zilele trecute telegraful ne împărtăşi ivirea unul conflict, de şi nu tocmai atăt de important, intre Francia şi Anglia, pentru ocuparea de către cea de ăntăiu a insulei Matacong, situată lăngă ţermul <apusan al Africel, in drept cu posesiunile francese din Guinea. Englezii protestară anume contra acestei ocupaţiunî ca ilegale, de oare ce eî pretind că acea insulă le aparţine lor, in puterea unul tratat de la 1826. Această afacere ne-o desluşesce acum ziarul «West African Raporter”, din Siera Lcone, in următorul chip:
Insula Matacong pare a aparţinea in realitate Englezilor, in virtutea unui tratat inclieiat la 18 April 1826 cu indigenii, cari erau cam o sută de Negrii, — pe căud Francesiî eşî întemeiază pretenţiuuea lor pe un tratat încheiat inainte de aceasta cu un an cu locuitorii continentului învecinat. Ţara in cestiuue, care nu are in periferie de căt vre-o 4, 5 chilometriî, nu este de oare care va importanţă de căt din causa situaţiunei sale in faţa imbucătureî a ■ două rîurî navigabile, Scarcies şi Mellieorie.
Era Jla 15 Marte, cănd in Siera Leone se respăndi sgomotul, că Francesiî ar fi debarcat trupe pe Matacong şi că doue şalupe franceze circulează pe langa insulă, spre a o ocupa şi spre a opera interesele francese. Nava de resbel engleză, 4Boxer», care petrecea in port, a fost tr/measă ii aceeaşi seară, spre a cerceta dacă ştii ea este adeverată şi spre a imanua ofieeru-lui franees, care comanda, un protest al administratorului englez, al d-luî Street. Pe timpul cănd se eseeuta ocupaţiunea trancesă anume, guvernatorii din Sierra Leone se afla intr’o călătorie de inspecţiune in coloniile britane din Gambia şi locul seif el ţinei d. Street. 4Boxer» se intoarse la 17 inderăt, constată, că o companie de soldaţi franeesî a ocupat insula Matacong şi că acolo se construesc in cea maî mare grabă barace pentru trupe. O şalupă fran-cesă se afla de faţă, spre a activa şi sprijini lucrările. La 18 «Boxer» trimise un despărţământ special la rîul Scarcies cu un funcţionar de vama, d. Hanson, şi doi sergenţi de poliţie, spre a arbira drapelul englez pe insula Kinkoneli la Îmbucătură rîului Scarcies, conform tratatului de la 10 lanuarib, 1878, cu privire la predarea acelui rîu. Trimişii au tost insă refusaţî de către locuitor î insulei Kinkoneli, cari nu erau de căt un coim rciant franees cu serviciul seu. Francesiî afirmă că aii nn drept asupra insuieî Matacong in urma unui tratat inclieiat cu indigenii acum e ai ul.
Publicând acest articlu — ele şi foarte defectuos pe lăngă toate ndreptările posibile — voim a împlini un act de umanitate, voim a arăta concetăţenilor, cari au contribuit pentru nenorociţii din Segliedin, că sunt datori a veni şi in ajutorul nenorociţilor de la Poiana, şi ne place a crede că inimele simţitoare nu vor sta indiferente, faţă cu românii a căror nenorocire o semnalăm.
Dăt privesce neinteresarea administraţiei locale, asupra acfstor inundaţi, atragem a-teiiţia d -lui ministru de interne, şi credem că in curând 61 va da stimulul cuvenit.
Poiana, 26 Marte 1879, Doljiu.
! D-luI redactor al ziarului «Rom. Liberă”.
Domnule redactor,
Maî in toate ziarele din ţara noastră am cetit apelul călduros, d’a se veni in ajutorul pop laţii inundate de desastrul de la Segliedin, şi * 1 ica d a se uita trecutul faoiă cu aceî inundaţi I yarî, cu ocasiunea resbeluluî, refusaţî d’a veni in ajutorul chiar al fraţilor lor, aflaţî in maî
maie pericol de căt aceşti innndaţî şi de caro pericol atf scapat graţie numai vitejilor noştri oşteni,
\ eijend acest apel mi-am zis : nn tot aşa făceau ro năniî cu ocasiunea resbeluluî din 1870. Si la congresul din Berlin, tocmai acea soră iubită, prin represeutmţiî eî ne umilea maî mult iu favorul dragilor seî jidani!
Dar toate bune, noî nu suntem o naţiune caro s avem de devisă vendeta, ci ertărn sau ne supunem destinului; insă, cănd in ţara noastră se petrec nenorociri, cum d. ex. maî multe comune ca Foiam, Pisai şi Ghidiciu din Cpl. cămpu jud. Doljiu, a le căror case ş’alte clădiri dărîmate şi devastate d’o inundaţie ne maî pomenită, de venită perpetuă şi progresivă ; cănd sute de familii (4—500) s’adăpostesc prin coşare, făcute pre locuri m»î rid:cate, sau prelungă garduri, tremurăiidu şi degerăud d’astă toamnă şi pană astăzî şi lipsiţi chiar de existenţă; pielii, cănd nenorocirea inundaţii sta chiar pe capul nostru, de şi nu in gradul înspăimântător de la Seghe-din, dar oare cum îngrijitor şi compătimitor, a-poî, cum iu acest judeţ, in această ţară, uu se găsi nimeni, absolut nimenî, care se escite caritatea publică, atăt de abundentă la uoî faciă cu streinii, şi să vie in ajutorul acestor fami-liî nenorocite, şi mu cu seamă cănd liberalei noastre administraţiunî i s’a semnalat aceste nenorociri ?
Este permis intr’o ţară ca a noastră, unde nu lipsesce nicî tiparul, nici presa, nici telegraful, uicî discuţia publică, ca comune să fie aţin e de nenorociri ca inundaţia, şi să nu se găsească un subprefect, un prefect, un membru al comitetului permanent, etc. etc, care pe d’o parte să ia măsuri spre întâmpinarea reuluî, iar pe d’alta s’alergăni la mij loaoele la care alergăm pentru streini şi să venim in ajutorul nenorociţilor ?
Este permis ca să vedem cu ochii noştri, să citim, s’amjim cam eă cu intămplarea nenoroci-reî de la Segliedin, insuşî Majestatea Sa, la fa-cia locului să cerceteze căuşele, să ordone mij loaoele d’a veni in ajutorul renorociţilor şi să-î console vărsând lacrămî împreună cu eî pe ruinele cetăţii, şi, in ţara noastră să nu se găsească un subprefect, un prefect un membru al comitetului permaninte saii consiliului judeţiau, care să vie să facă ceea ce un monarch poate ordona să se facă şi din locul înalt unde s’afla (?)
Respundeţî dv. domnule redactor, căci administraţia noastră, nu poate respunde din mijlocul fericirilor in care înoată acest judeţ, condus de pe aşternut şi din cabinele de cliibzuire.
Dar ce să zic, dupe o jumătate de an de cliibzuire s’a indurat şi cinstitul nostru comitet permanent a trămite un d. inginer d’a face planuri de scurgere, daca s’o putea, care inginer ve declar că n’are maî nicî un concurs. — Poate că la vară, cam spre toamnă, cănd s’o răcori şi drumurile s’or îndrepta de la D-zefi, va veni in visitaţie şi vr’un d. membru, ca şi astă vară, şi va resolva chestiunile ce de obicei şi le înscriu in căte nn catastif, cănd pleacă, spre a nu le uîta pin s’a j ungă ca ţiganii talmeş-balmeş , şi intre acele chestiuni te mirî că s’o găsi aceea a inundaţiî din aceste comune, care se va resolva prin iutrebărî şi ordine din treaptă in treaptă, cum e obiceiu in ţara noastră.
Termin, domnule redactore, rugăndn-ve respectuos a ve face sprijinul uneî populaţiî lăsate in voia intămplăriî şi fără cel mai mic sprijin din partea diregătorilor seî.
Primiţi etc, etc.
N.
VARIETĂŢI
Descoperire. — In Dobrogia lăngă, Mangalia s’au descoperit o gretă foarte curioasă, situată peste Ghiol la o distanţă de 40 minute de oraş. Introducându-se căţî-va curioşi intr’însa, a observat maî multe mici stradele care nu par a fi numai o lucrare a natureî ci maî mult a artei umine, se crede a fi din timpii antici, sad vr’o ascunzătoare din timpul resbelelor romane.
Un fapt uman. — Escel, Sa Mitropolitul gr. or. Miron Romanul, mergând Marţi dupe amiazî pe la 4 oare spre a primi la lucrările ce se fac pentru regularea canalului, care trece prin grădina archiepisoopală, avu norocirea a scăpa viaţa unui copil. La marginea canalului se juca băiatul şi h-tiţa grădinarului, cănd d’o dată strigă
moarte sigură. Ziarul german «Premdenblat» observa, cu multa justeţă, că rar se vor maî fi udat vestmintele unui archiepiscop pentru o causă maî bună.
Serviciul telegrafic al «României Lmere*
— 16 Aprile — 9 ore din.. —
Constantinopol, 15 Aprile. — O brigadă de miliţie runieliotă a ocupat oraşul Burgas Ar-meniî antihisan’ştî cer dela Poartă autorisaţiu-nea de a alege un nou patriach , peotru a in' locui pe monsemdrul Kupelian, demisionat.
I’aris, 15 Aprile. — Membrii deputaţiuuîtRu-molieî or.entale au dejunat erî iutr’o casă particulară iu compania ou d. Gambetti, presiden-tul camerei deputaţilor, care le-a acordat o audienţă pe Juoî.
(Havas)
ERA T A
Articolul publicit, in numărul trec t, sub ti-tula Muma, este un estract din conferinţa ţinută la Paris de R. P. Hyaoiuthe, al cărnî nume s’a omis d’a se tipări in întregul seu.
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCI I nsciinţare,
In urma insciinţării Primării cu No. 4367, s’a format şi cărţile electorale, ce trebue a se da d-lor alegStorî aî colegiului 111 de Adurare din capitală, conform art. 46 din lpgea interpretativă electorală
Acest colegiu fiind împărţit in cinci secţiuni pe culori, cum prescrie legea, Primăria a depus condicile asouche, d«in care se vor libera cătţile electorale ale colegiului III, la cancelariile Oficiului de stare civilă (care se află fle-care in centrul culorilor), spre a se putea distribui mai cu înlesnire la d-nil alegetorî respectivi.
Sub-semnatul dar, Primarul oraşului Bucureşti, publicând cele ce preced, rog prin-tr’aceasta pe d-nil alegetorî ai colegiului 111 die Adunare, ce sunt inscrişî in listele electorale definitive pe anul curent, să bine-voiască a se duce fie-care in culoarea in care domiciliază la oficiul respectiv, spre a ’şî primi de acolo cartea sea electorală de la d-nu Oficer civil (care este representariful direct al primarului) pentru care vor bine voi d-nil alegetorî a subscrie in condicile respective din care se vor libera aceste cărţi electorale pe temeiul art. 53, din lege, cunoscând că nicî un domn alegător nu va fi admis să voteze, conform art. 47 din legea interpretativă electorală, fără a presenţa carta sa de alegător.
Termenul pentru primirea cărţilor electorale in fie care culoare este de 15 file, socotit de la data acestei publicaţiunî, in fie-care di de la 10 ore de dimineaţă pană la 4 ore dupe amiază.
Tot de o dată se face cunoscut spre sciinţa d-lor alegetorî al colegiului III, că cancelariile Oficielor de stare civilă din Capitală se află instalate in aceste locuri şi anume:
I	Oficiul civil din culoarea 11 osie, pe calea Moşilor, No. 45, suburbia Eesvan (in centrul culorii).
II	Idem, Idem din culoarea Galbenă, pe strada Clemenţii, No. 12, suburbia Bo-teanu, asemenea.
III	Idem, Idem din culoarea Verde, pe strada Michaî-Vodă No. 64, suburbia Mi-chaî-Vodă, asemenea.
IV	Idem, Idem din culoarea Albastru, pe strada Badu-Vodă, No. 2, sub Badu-
Vodă, asemenea.
V	Idem, Idem din culoarea Neagră, pe strada Bomulus No. 8, sub. St. Ştefan, asemenea.
In curând se vor termina şi cărţile elec-
'	n
Excel. Sa strigătul surorii băiatului, indată işî t va tace un deosebit anunciu din partea Pri-lepădă păiăria, mantaua, bastonul şi sări in apa J măriei.
cea repede a canalului, de unde isbuti a scoate j	Primar, D. Cariacjdi.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE Curs de filosofie peutu usul liceeler.—Psielio-logii experimentale de C. Leonardesoo laşî. — Peţul 5 leî. Dioscuride şi Luciu Apuleiu (botanică daco-genică) de Alex. Papadopnl-Calemuh, membru al Academiei romane, — Libr. Sooec. Scoaiă penfru lucrul de roănă, seria II (ilustrată) de G. Al. Zamfirol. — Librăria Luis; preţul 1 leii 50 bani. Economia rurală la Romani. Faso. I.: Instrumente agricole. — Amendamente şi ingrăşă-mente, de P. S. Aurelianu. — Libr. Socec. Brutu, tragedie in 5 acte, după Voltaire, de I. Heliade-Rădulescu, —Preţul 1 leu. Renseignemf nts sur la Dobrodja, par le baron D’ Hoggeier. Pe malul gârlei, comedie intr’un act, in versuri, de Ascanio. — Preţul 1 leă. Filipicele Iul Cicerore, trad. de D. Aug. Lau-rian. — Libr. Socec. — Preţul 3 leî.			
CURSUL BUCURESCI Prima casă de schimb ia		„Bursă ‘	
No. 68 Strada Lipscani No. Q8.			
4 Aprilie 1 CURSUL DE LA	879. 12 ORE. Comp.	Vînd.	Plata in
•5% Renta Romană		65%	66	aur
10% Ob’ig. Rurale . . , . .	10a Vi	103	
8% » Domenîale ....	100%	lOi	
8% » Municipale ....	97%	98*|,	»
» » Los (201.)	27	37%	
> Casei pens 3001 d. lOf.	178	180	
7% scrisurile funciare rurale . .	94%	95	
7% » » urbane .	86%	87%	
Acţiuni »Dacia*		200	205	
» » România		74	76	
Losurî Ottomane .... .	44	48	
Eşite la sorţi.			
Rurale		99%		argint
Duineniale		99%			
Municipale		98			»
Scrisuaî fonciare Rurale şi Urbane	99%	—	aur
Cupoane.			
Rurale exigibile		%	%	argint
Domeniale exigibile		%	—	»
Municipale		1	—	
Scrisuri fonciare Rurale şi Urbane.	%	—	aur
Renta		%	__	>
Argint contra aur 		1 %	1	
Bilete hypotecare contra aur , .		1 %	
Rubla hârtie 			2 43	2 45	aur
Florina		2 17	2 18	»
Cursul din Vîena	astăzi	er i	
15 Aprile			
Napoleonul . . . , . . .	9 33	— —	florini
Ducatul		5 54	— —	
Lose otomane		20 50	_	»
Cursul din Berlin	astăzi	erî	
15 Aprilie			
Obligaţiunile căilor ferate romăne .	86 85	85 50	mărci
Acţiunile » » » .	30 60	31 25	
Priorităţi » , » .	86 85	86 -	
Oppenheim. .......	• 			—	
Ruble hârtie .......	198 10	198 50	
Lose otomane		—	36 50	>
Cursul din Paris I5/4	astăzi	erî	
Renta română		65 %	66 %	franci
Lose otomane		45 %	43 %	
Fără proviflion			
	hac	M. Lev y	
CURSUL BUCURESCI			
CASA IDE SCH ilVHB			
1. M. Ferrno & Fraţi Benz«i			
LA			
„BURSA BUCURESCI			(S
No. 48. Strata Lipscani No. 48.			
4 Aprile, 1879, 10% Oblig, rurale		ora 12	Cump. 102%	Vând. 103
» » eşite la sorţi. .		99%	argint
8% » domeniale ....		100%	101
» » este la sorţi .	. .	99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî . .		179%	180
7% Serisurî funciare rurale . .		95	95fi,
7% » » urbane . .		87	87 V,
8% Impr. Municipal. . . .	. .	98	98%
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)	• J	26%	27%
Acţiuni «Dacia»			200	205
» «Romania»			73	75
Cupoane rurale exigibile ....		fia	arg.
» domeniale » ... .		fia	
» scrisuri > . . . .		%	aur
Argint contra aur			1%	iu
Bilete hypotecare contra aur. , .		1%	i %
Rubla hârtie. 				2 45	245%
Florinul	,		2 16	2 17
Lose Ottomane .......		45	50
CURSUL DIN VIENA 16 Aprile			
Napoleonul			9 33	9 32%
Ducatul			5 54	5 54
Lose Otomane			20 50	
CURSUL DIN BERLIN 10 Apr le			
Obli. căile ferate romăne ....		85 —	Mărci
Acţiunile » >.....		30 25	
Priorităţi » 				S5 75	
Oppenheim			-	
Ruble liărt e			198 55	
Lose Otomane			37	
CURSUL DIN PARIS 15 Aprile			
Renta Română			66 t,	65 -
L oseen Otomane			44	43 %
ROMANIA LIBERA
De închiriat
DE LA SF. QHEORGHE
Grand Hotel de laVictoire
Fiind terminat tot edificiul, atăt restaurantul 51 Cafeul de la parter precum şi saloanele şi odăile vopsit, zugrăvit ecleragiul precum şi faţada montată. Care esto clădit din noii situat in str. Lipscani No. 2.
Informaţiunl la Petre Encinleecu, Strada Lipscani No. 28.	(R, 598 6-2-2)
Bilete de închiriat
pentru lipit la case sunt de vămjare in str. Lipscani No. 11—13
HOTEL PETERSBMG
140, CALEA VICTORII, 140 Vis-a-vis de ministerial de Finance, situat in centrul capitalei, apr6pe de gara Tirgoyisteî, având 34 camere, spaţioase şi biae mobilate de la 25 a 60 fr. pe lună. — Cafeil şi restaurant, preeiurî moderate, abonament 60 Ir, — Mare salen mobilat şi nemobilat disponibil.
Herman Saal.
^ A \’ r# 4>
Diploma de onoare 'JjFÂ	2 Medalii de aur şi I de argint
D IN v I E N N A IS73	____^_____ 0 1 N PARIS I#78
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDERIA DE METALDRI ŞI FABRICA DE MAŞINE
«U»AA*»M2:SSTr Bl
EECOLIAUDA:
Maşinclc sale de mânai, eu eiliudee de oţel (urnat
care de căţî-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mal însemnate din Auslro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori miel din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
W'Ţ*M m. R AI.KPj
ROATE DE VAGOANE SI MECANISMORI DE 1NCRDTISIAREA ŞINELOR
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
«, MASWB PJSOTH.W LUBinUl mBeTRSOÂ <**,
na
D
E ÎNCHIRIAT
DE LA Sf. GHEORGHE VIITOR
UN APARTAMENT
cu dependenţele sale
Calea Victorii (Mogoşoai) No. 80
Unde şade d. Mari Geanoglu, in faţa. gră-dinei Episcopii. Doritorii să se adreseze la proprietarul N. Eleftcrescu, Strada Cornetului No. 13, sau la Fraţii TănăsescK, cofetăria din colţ.	(R. 694 8-0-2)
A VIS
Se face planuri de orî ce cou-strneţiune împreună eu costul lor, precum sunt: Stabilimente cu ma-şine, mori de apă sau de abur in
ori oe mărime, poduri de lâmn, de fer sau de zid, bastimente, lucrări hotarnice sau de altă artă. După cerere se effeotuează şi aceste lucrări saă se însărcinează cn diri-gearea lor.
Consultatiune si expert,
F. ROPER
Jngenieur- Constructeur Strada putu cn apă rece 63
•' LEItVS
Pharmacian,Doctor inSciintc,Inspector de Academie, Cavaler al Legiunei de Onbre.
Phosphatele formează una din basele squeletului uman; combinate cu ferrul, elle constituesc unul dm principiele essentiale ale sângelui nostru Este prin urmare evident ca associand aceste doua elemente intr’un medicament cu totul assimilabil si lesne de mistuit de organisatiumle cele mai delicate, am agiunge a crea reconstituantul prin escellentia Atare este resultatul lucrărilor d. Leras, resultat consacrat printr'un succes care nu face decât a cresce si prin unanima approbatiune a Corpului Medical.
Medicamentele cu basa de fer cunoscute pena astadi, hapuri, prafuri, cofeturi, au marele inconvenient de a conţine ferrul in stare nesolubda si, prin urmare a da unui stomachu deja bolnav, fer de mistuit.
Tote au drept resultat de a adduce constipatiunea seu de a îrrita intestinele.
Phosphatul de fer Leras. nu produce neci unu! din aceste accidente. El nu constipa, nu negresce neci ua data dinţi. Este un liquid clar, limpede, fara savoare. Vindeca repede :
Lymphatismul,
Saracia sângelui,
Cârcei si durerile des tomacliu.
Anemia,	Leucorrhea,
Chlorosa,	Slăbiciunea,
Slăbirea,	Culorile palide,
Escita pofta de mancare, favoriseasa digesliunea, produce celle mai bune resultate la fetele tinere cari se desvolta, si reguleasa mens-truatiunea.
« Phosphatul de fer Leras este dups mine, cea mai buna dintre preparaliunlla ferruginose, si acea care da resultaie'e cele mai repedi.»
ARAN
Medic la spitalul « Saint-Antccne.» Paris.
«La ua bolnava tare greu affectata, pentru care trebuise sa renuneiu succes-siv la ferrul redus, la lactatul de fer, la pilulele lui Vallrt. la apa de Spa si de Passy, nu numai Phosphatul de fer Leras a fost bine supportat. dera inca a produs ua amelior.aliune immediata.»
BERNUTZ,
Medicul Spitalului « Pitie,» Paris
«Forma sea liquida i da un immens avantagiu asupra pilulelor , el este pentru mine superior preparatiunilor iodate » ARNAL.
Medicul M, S. Imperatorul Napcdeon IU.
<> Phosphatul de fer Leras nu essercita neci ua acţiune asupra stomachului: nu provoca constipatiunea ; nu da nascere la neci unul din acele phenomene de escila-tiunecari te fureiasa cate ua data a paraşi medicatiunea ferruginâsa, In fine. elfectele acestei preparaliuni uni par a fi forte si-cure si foite repedi.»
D- DEB0UT
Redactor en sef al Bultelinulut t/ierapeulic.
« Phosphatul de fer Leras este digerai si asstmilat cu cea mai mare facilitateatat, de copii cai si de adulţi; asi fel Dsoara P .. terera copila de noua annii.vine de la Na-poh la Paris, in <1 uhu trecui, intr ua stare de lingoare si de atonia, care agmnsese a fi starea ei obicinuita. Ua supui tratamentului cu phosplial de fer si in mai pucin de ua luna, pofta de mancare si culorile reveniseră m aceias temp cu vigoarea si grăsimea.»
E. GUIBOOT.
Medic al spitalelor din Paris.
«Phosphatul de fer Leras, mi a addus mari servicii in dilîerilele maladii de pele, complicate de chlorosa si de anemia; neci ua data n'a fost urmat de accidente de in-lolerancia cum se înlempla cu mai tote lerrugmosele.»
CAZENAVE.
Medicul Spitalului « Salnt-Louis,» Paris.
«împlinesc ua datoria către sciinta si umanitate spunend sus si tare ca pres-criptiunile mele cu Phosphatul de fer Leras au fost in tot d'auna incununate de un succes vedit.
PELLETAN.
Medicul sef al armatei Ottomane.
LA PARIS, Cassa GLUMA ULT & Cic, 8, strada Vivienne
SI IN PRINCIPALELE PHARMACll.
De vemjare maclaturî (hârtie stricată) cu ocaua in str. Lipscani 11
iC^Proclamatiune
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-sejinata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE a szeghedindlui
IM UNGARIA
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capâte, ’i-au fost ajunse de catastrofa Înecării
HP IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbuta-Fentru a preveni unei pagube si mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
‘ IN REC LI li S I) E 14 ZIL E “	‘
rIn Hol,el Olelelesianu, Podul Mogosioi, vis-a-vis de Casa Lahonrj
lwr Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Ti "	'	'
EU GROS & EU DETAIL
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3	fr. 3 y2 fr. 4	fr.	10	fr. ys	duzina.		
0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţi 14 */2 fr. 15 y.	j fr. — 18 fr.						
Mai multe sute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantalone 2 fr.	2 y2 fr. 3 fr.	—	6	fr.			
Mat multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 */	2 fr. 5 fr. —	6	Va	fr.			
0 parte mare de costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu	broderie şi dantele			7%fr.	8%fr. 9	fr.	12 fr.—25 fr*
Maî multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fr.							
Maf multe sute bucăţi Olandă cea maî fină de Rumburg ş Belgia	68 coţi 49 fr.	5E	i fr	. 60 fr	. 80 fr,		100 fr.
Maî multe sute bucăţi Olandă de Rumburg 3]/3 coţi lată pentru 6	ciarşafurî 30	fr.	40	fr. -	- 50 fr.		
Maî multe miî bucăţi pichet ab frances 101/2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr.	18 fr.						
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12	: persone 9‘/2	fr.	10	l/2 fr-	15 fr. —	30 fr.	
Maî multe miî duzine batiste de Olandă aibă şi colorată 50 banî 75 bani 1 fr. 1		V2	fr.	— 2	fr.		
Maî multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase	12 fr. 14 fr. -		40	fr,			
Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3*/s fr. 4 fr			- (	5 fr.			
0 parte mare fuste de flanele, camisone, panta one de pichet 75%	uiaî eftin din	preţul		1 fabriceî.			
0 parfe mare fuste de melino şi percad francese, cămăşi da Olandă de Rumburg		fine.					
Camisone cu dautele Valenciennes de orî-ce preţ.							
Maî multe miî bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate,	gulerî şi manchete,			ciorapi, batiste		de	matase etc.
Localul de Vcudace Hotel Oteteleşaiiu
PODUL MOGOŞOI VIS-A-VIS DE CASA LAHOVARV
Către părinţi
Un profesor cu diplomă, filolog german dist'ns cunoscănd, afară de limba germană şi pe cea franceză, italiană, greacă şi mai multe limbi slave, dereşte a se insărcina cu edneaţiunea unuia sad mal multor băeţî dintr’o familie distinsă.
A se adresa la D. Bartnsch strada nouă Buţuresc’.	(R. 597) 2-1
DE ARENDAT
şl do vendare
Moşia «Comani» împreună cu trupurile sâle, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbăueştî, sunt de Arendat şi de veni)are chiar de acum ; întinderea lor oa 2u00 pogoane, Casă şi magasiî, ban, pod pe scripete, liv.ţlî, vii păduri şi 800 pogoane arătoare ; a se adresa Strada Tîrgu-Vesteî (Griveţei) No. 49 Bucuresscî.
(582) 10-2-6 Sm. Mărgăritescu.
(
v AV\\'' 'vV/ 'l(J“: ii0' '/! >//
STRADA ŞELARI No. 7
STRADA ŞELARI No. 7
Primesce succesiv din propria sa fabrcîaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE-»*
PENTRU
BAIII8AŢI ŞI BilEŢI
precum şi diverse colecţiunl de stofe fine şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiuni foarte avantagioase
EU GEQS & EU DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv pe D-nil clienţi — de verl-ce condiţiune — mal pre sus de orî-ce speranţă.
ffPSr- NB. A se nota numai 4a No. *y. “HSS
—	.www.diCoD0fflafflfii.LO
DIRECŢIUNEA
ROWLANDS MACASSAROlL
Cunoscut de 80 anî ca cel mat bm restaurator, preservator şi infrumuseţSto: al coamei (părului). Butilia are nu dpi de sticlă. 4 şi 8 franci
ROWLAND S KALVDOR
înfrumuseţează carnaaginnea şi stirpesof petete de piele 6 franci.
ROWLANDS 0D0NT0
Albesce dinţii şi impedică caria. 3 fr. 50 c.
ROWLAND’S EUCONIA
E un noii şi dalce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna aAicolî de la IlOWLâND 20, IIATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticoliî adevăraţi poartă firma: A. ROIV-LAND & SONS cu caractere roşii pe ii" velitoare, a cărei imitaţiune coaside-raţi-o ca furată. De vămjare la toţ: farmaciştii şi parfumeril. 3 franci.
UaIaI Ma||A Calea Victorii 53, |'i#ţ> nUlCl lîldlIU Episcopii. Camere Şi odăi mobilate cu luna şi cu jitia. — Praein-nle foarte modera e.
BacnrescI, Tipografia Ştefan MiMlescu, Str. Lipscani No. li.— Corn 6855
ANUL III.—No. 5G0
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI. G APRILIE. 1879.
ROMANIA
LIB
RA
APARE IN TOATE ZILELE				
ABONAMENTUL: In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 Iei, 3 luni 6 lei. In Districte: l an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei Director : D. AtJG. LaITRIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România: La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Socii’te Havas Laffn & C’"‘, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciurî s. Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curiei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. - Pentru anunciurî, venind din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anuncluri: Jithlf Steiner in Hamburg			ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ,; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. I[, 2 lei; pe pag. I, 3 1, Epistole nefrancate se refiisa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclama, Redacţiunea nu e resp msabila.
				
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
Snmariu. Desminţirile oficiale a un r ştiri falşe şi tendenţioase. — Sultanul arată in o depeşe Iul Sal'sbury, că nu aprobă purtarea Chedivuluî. — Situaţiunea pe insula Samoa. — Ataşatul militar francez Hepp. Vice admiralul Mac Cliillop. — «Times» asupra depeşei Sultanului. Principele Muntenegruluî, Baron Thbmmel. — O deputaţiune polonă. Arestări. — Despre ocuparea Rumelieî. — Alianţă intre Grecia, Muntenegru şi Serbia. — Starea lucrurilor n Macedonia şi Bulgaria. Ordinul Tacova.
Roma, 13 Aprile. — «Popolo Romano» scrie :
«S’a telegrafiat, că guvernul italian ar fi provocat renunţarea la idea de ocupaţi une mixta a Rumelieî. Nor suntem autorisaţî să declarăm, că această ştire e lipsită de orî-ce basă.»
Tot acest jurnal mai scrie:
«S’a lăţit ştirea, că guvernul ar avea de gănd să trimeaţă un bărbat politic in o misiune temporală la Egipt. Pană acum guvernul n’a are tat nicî o intenţiune de o aşa natură, ca să iudreptăţiască versiuuea ce se colportează.
In consistoriul prossim vor fi numiţi cardinali archiepiscopiî de Calocsa şi Olmiitz, d, de ITay-uald şi contele de Furstenberg.
Londra, 13 Aprile. — «Times» află, că Sultanul a trimis luî Salisbury o telegramă, in care el condamnă pe deplin procederea Chedivuluî de Egipt şi se oferă, ca să depună pe Ismail paşa prin revocarea firmanului din 18GG, desemnând iu locu-î pe Halim paşa, pe care e şi gatu a ’l trimete la Alessandria cu un vas turcesc de resboiă. Propunerea aceasta a Sultanului va fi obiectul desbaterilor consiliuluî de miniştriî, adecă al cabinetelor, din Londra şi Paris.
Washingtou, 12 Aprile. — Id şedinţa de azî a cabinetului, secretarul de stit Evarts a atras atenţiunea membrilor cabiuetuluî, asupra celeî mat nouî informaţiunî din Samoa, după care se consideră de iminentă o luptă intre fracţiunî, prin care s’ar periclita in cel maî mare grad viaţa străinilor. Cabinetul a decis să se trimeaţă o navă de resbel la insula Samoa.
Roma, 12 Aprile, — Guvernul desminte oficial ştirea, că ataşatul militar francez Hepp ar fi intrebuinţat cuvinte vătămătoare la adresa Italieî.
O depeşe din Alesandria anunţă, că coman-dantele flotileî egiptene din marea roşie, vice-admiralul Mac Chillop paşa, a primit ordin, ca să se reiutoarcă căt de iute la Suez.
Londra, 13 Aprile. — Din incidentul depeşe! sultanului adresate marckisuluî Salisbury, «Times» se esprimă in contra orî căruî fel de precipitări.
Foaia citată observă, că substituirea Chedivuluî prin Halim paşa, încă nu va inlătura tote dificultăţile, daeă se va face aceasta numaî din iniţiativa sultanuluî, Chedivul s’ar putea opune Şi nu e disponibilă nicî o forţă militară, care sâ’l constrângă la dimisionarea sau îndepărtarea luî. Depunerea luî invoalve o mare respun-dere; intr’aceea insă Anglia nu s’ar da inderăt, dacă siguranţa drumuluî spre India, ar face indispensabilă o ast fel de măsură.
Cattaro, 13 Aprile. — Principele Muntenegru-lnî a făcut o escursiune insoţit de fiul săă şi de o mică suită la Rieca, unde din incidentul unuî doliă de familie va remănea maî mult timp in castelul Dvoraţ. S’a făcut mare svon din faptul, ca ministrul reşedinţe austriac, baron Thomel, mcă a plecat la Rieca fără de nici un motiv oficial.
Lemberg, 13 Aprile. — Deputaţiunea nobilime! polone, ce va pleca la Viena pentru ca să a-sisţe^la serbarea aniversări! de 25 ani a căsătorie! împăratului, va sta din 12 membrii.
In Cossow s’aă arestat maî multe persoane suspecte de propagandă socialistă.
Paris, 13 Aprile. — Ştirea dfspre o proectată ocupaţiune a Rumelieî de resărit numaî prin tvnpe esclusiv italiane. se consideră'd’o pură Încercare Jballou d’essai).—Se presupune insă, că otuşî eăud proectul ar prinde o formă reală, ■Austria ar desvolta cea maî tenace opoziţinne.
definitivă a acesteî alianţe şi se crede, că şi Serbia va intra iu ea. Se atribue mare însemnătate procederiî comune a Serbie! şi Greeieî pe peninsula balcanică, de oare ce alianţa s’ar bucura de protecţiunea a door marî puterî.
Belgrad, 13 Aprile. — Conducătorul guvernului provisoritî macedonio, archiepiscopul Atanci din^ Ochrida a chemat din nou pe oficeriî străiuî, car! aii maî lucrat in statul major (!!) al insu-recţiuniî bulgaro-macedoue, pe câmpul insuree-ţiuniî, El insuşî a sosit pe pămentul bulgar, Via ^Chiistenge aii plecat şi niulţî oficerî german! spre Macedonia, pentru ca să intre in ş -rurile insurgenţilor.
Ingineri! extern! de caii ferată, cariaţi funcţionat ca experţi in o anchetă pentru drumul ferat, aii fost decoraţi de principele Milan eu ordinul Tacova.
Athena, 12 Aprile. a o 0_rieî
phmiatice d’aioî nu
^ aprne. — Grecia a invitat Mun-enegrul lu o alianţă ofensivă şi defensivă con-la Bulgarie! şi Albanezilor. Prin cercurile di-se duh tează la incheierea
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— Hi Aprile — 4 ore seara.
Petersburg, 1G Aprile.—Asasinul împăratului se numesce Solovieff şi nu Sokoloff, după cum spusese la primul interogatoriîi.
Londra, 1G Aprile. — «Daily News» crede a sci, că telegrame din partea poliţieî secrete din Berlin ar fi prevenit, de vinerea trecută, pe guvernul de St. Petersburg, că o tentativă de asasinat se va face contra unuî membru al familie! imperiale din Rusia,
Roma, 16 Aprile.—Papa a trămis Ţaruluî felicitările sale.
Delegaţi! albanez! aă plecat la Franţa. Re-vendicaţiunile lor se mărginesc in cererea , că toată Albania să rămână sub dominaţiun a turcă, safi să fie anexată cu totul Greciei.
de la 10 Aprile — 8 ore seara
Petersburg, 1G Aprile,—S’a constituit un tribunal suprem ca să judece pe asasinul Solovieff.
împăratul intr’un discurs adresat către mari! demnitar! aî imperiului, a zis : «Atentatul încercat contra mea probează, că viaţa mea este incă trebuincioasă patrie! mele; voiu consacra ceî din urmă anî aî vieţeî mele, pentru fericirea Rusieî, continuând a’î arăta aceiaşi iubire, ca şi in trecut.
Târnova, 16 Aprilie.— Azî dimineaţă s’a celebrat un Te Deurn in semn de mulţumită, cu ocasiunea nerăuşireî atentatnluî contra inipera-tuluî Rusieî. Toţi comisari! europenî aii asistat ; principele Dondukoff a fost aclamat de mulţime •iu un mare entusiasm.
(Havas)
A se vedea ultime scirî pe pagina 111.
Bucurescî, 5 Aprile.
Partidele noastre politice şi-au aşeţlat bateriele pentru marea luptă electorală ce se apropiă. Liberalii de la guvern şi aii format alaltă- seară un comitet de trei-zeci — trei-zeci aă 'ost şi tiranii de la Atena,— pentru a conduce opiniunea publică in favoarea fostei malorităţi parlamentare. Conservatorii din Muntenia, uniţi cu centraliş-tiî, şi-au alcătuit şi mai de timpuriu un comitet electoral, care să lucreze, spre a aduce la putere faimosul regim, de care d’abia putu scăpa, acum trei ani, ţara. In acelaşi mod lucrează şi fracţioniştii isolaţi iu Moldova, uniţi cu grupul- Vernescu dincoace de Milcov. O activitate tot aşa de mare desfăşură şi partidul liberal-moderat din Moldova, pentru care noi unii avem mai multă simpatia, căci găsim iutre conducetorii sei . mulţi bărbaţi de valoare.	i
Spectacolul acestei lupte ; WWW.dfiC oare care mulţumire, dacă am li sigur?, ca’
guvernul îşi va căuta numai de datoriele sale de comitet administrativ al ţării şi nu se va veri, cu iutiuenţa sa tot-d’a-una nemorală, in libertatea alegerilor.
Dar pănă cănd lupta electorală va incepe serios, şi fără bătăi, ne place a crede, n’ar strica să ne întrebăm de ce atătea tabere opuse in această ţară, cănd cu toţii, şi roşii, şi reacţionărî, şi centralişti, şi liberali moderaţi, admit constituţi nea şi profesează, in teonă cel puţin, cel mai adănc respect pentru densa ?
Este foarte greu de răspuns h această in-trebare in ţara romănească, unde se guvernează cu vorbe, şi unde iutereselc publice sunt es-ploatate de diferite companii, ce se deosi-besc de multe orî numai prin firmă.
Cine a crezut că Romănia a fost cârmuită de principie s’a înşelat refl. La noi, liberalii lac acte antiliberale, ear conservatorii neconservatoare. Nicî unii nici alţii, pănă astăzi, n’afi luptat, ca să facă fericirea ţării; dară şi unii şi alţii s’au insultat, s’au bătut, s’au calomniat, spre a ajunge la cărmă, pentru a aridiea acţiunile tribului triumfător.
In acest haos, in care bietul alegător, cinstit şi harnic, nu mai şcie ce se creadă, noi vom cere de la deosebitele comitete electorale, cari vor recomanda -pe candidaţii partidelor respective, de a ’şî manifesta o-piniunile asupra cestiunilor de căpetenia ale zilei, şi de a şi le manifesta intr’un mod lămurit şi amănunţit.
Manifestul fiă-căruî partid să ne spună, cum partidul, in numele căruia se adresează către alegători, crede că trebue resolvată cestiunea israelită, dară să ne-o spună lămurit, căci numaî aşa cu vorbe, cum că o va resolva potrivit intereselor ţrrii, nu maî merge. Să ne mai spună mândrele comitete, aceste stat-majorări ale partidelor intrate in luptă, ce cred despre organizare a Dobro-gei; cum se pot mări veniturile statului; ce au de gănd să facă cu şcoala; ce institute iudustriali voiesc; şi cum vor ajuta comerciul ?
Este necesariu ca alegătorul, ieri amăgit de un grup, astăzi de altul, să iasă din starea de septicism in care l’aii aruncat par-tidile. Şi el nu poate eşi de căt, cănd comitetele vor formula programe, in care să se vorbiască verde şi lămurit despre toate cestiunele de la ordinea zilei şi despre modul in care au să fiă deslegate. In acest chip va incepe şi constituţionalismul, in care de drept trăim de vr’o 20 de ani, să aibă un inţeles in ţara noastaă.
Cănd comitetele electorale îşi vor inde-deplini această datorie, atunci vom citi, fie care din noi, deosebitele soluţiunî ale partidelor şi ne vom da votul pentru candidaţii acelui partid ale cărui soluţiunî ne vor conveni maî mult.
Cerem dar iucă o dată de la comitetele, ce s’au aşezat in fruntea mişcării electorale, ca să ne lămuriască asupra arzătoarei ces-tiunî, ce suntem anume chiăinaţî să o des-legăm, precum şi asupra celor alte puncte foarte interesante ale mişcăr i noastre publice.
După cum, am simţit multă plăcere, cănd am veţlut pe conservatorii noştri declarăndu-se amici călduroşi aî libertăţii votului — idee cu totul nouă in acea tabără — tot aşa de mulţumiţi am li cănd am vedea partidele manifestându-se clar şi precis, cu programele lor speciali, iuainte de a păşi la urne.
Dacă nu se va face aceasta, noi vom con-oromanica ro »» se increadă in recomandaţii nici unui
istoric la mijloc, ci mai bine să voteze fiecare, dupe inspiraţiunea momentului, pentru un om din localitate.
CRONICA ZILEI
Amicii noştri din Gorj ne asigură, că adm’ni-straţia g merală a judeţului şi m tî cu seamă şcoa-lele, din partea loculuî, merg toarte bine. Şeoalele rurale sunt privegheate şi inzestrate, cele maî multe, cu materialul didactic necesari îl ; ear şcoala normală, maî cn deosibire iu partea practica, progresează aşa iu căt, la ultima esposiţi-vme agricolă, productele sale a fi fost cu d stiuc-ţitme medaliate.
Pentru toată această mişcare in bine, trebue sa mulţumim maî ales prefectului dm Gorj, care a îmbrăţişat cu mult zel cauza învăţătura publice,
Aflăm, că ministrul instrucţiuni! p iblice s’ar fi convins despre nedreptatea tăcută d-luî Chiru , profesorul şi directorul gimnaziului din Btcăîi, dară cu toate aoestea u’are euragiul dea îndrepta greşala făcută. 1) Chiru remăue destituit din postul de director şi cu un avertisment, fiind-ca aşa cer imprejurările... electoral-.
partid, căci este inşe-
Eacă persoanele car! compun comitetul de acţiune in alegeri al partide! liberale de la putere, şi care a fost constituit in întrunirea electorală de alaltăerî seară:
Dd. Aureliau P. S., Calendtru (doctor). Ca-ramanlau C. Cazotti Procopie., Oernătescu I’. Constantin V. Corbescu Matei., Coruesci C , Cos-tescu Comăneanu C., Costinescu Etnii., Crătu-nescu N., Dimcea S., Dimitrescu I. Procopiu, Ferecliide Ştefan, Fleva Nicolae, Fotino (doctor), Geani Al., Geani Dim., Gliika Ioau , Hagi Stoica N. (fiul), Haralamb N. (general), Măldă-rescu (doctor), Mânu, 1. G., Marinescu Dini., Nacu C., Oprau Romnlus, Perieţeanvi-Buzed St,, Porumbarii C., Predescu Eug,, Rădnlcanu G , Rosetti C. A., Schina M., Sergiii (doctor), Seru-rie Gr. Teodorii Cliiriţă., Vnlturescu Gr.
Astăzî se va oficia la Mitropolie un serviciă religios, pentru salvarea vieţi! M. S. împăratului Alexandru de odiosul atentat, comis asupra augusteî sale persoane.
S’a sancţionat legea — votata de corpurile legiuitoare, — pentru acordarea uneî recompense naţionale de leî 1,000 pe lună generaluluî Nicolae Haralambie, fost lccofcenent domnesc in anul 1866. —
Frumoasă recompensă !
Pentru judeţul Romanaţî s’a numit prefect, d. G. Protopescu, fost prefect, in locul d-luîGel-megeanu, transferat.
La 2 Aprile, in lunea Pascelor, M. S. R. Domnul cu M. S. R. Doamna, cu A. S. R. Principele Moşten tor al Suediei şi Norvegiei şi A. S. Princesa Paulina de Waldeck, a mers, la orele 10 şi jumătate dimineaţa, de a asistat la serviciul divin ce s’a celebrat in sănta biserică Doamna-Bălişa.
La intrarea is biserică, Alteţele Lor aii fost intămpinate de dd. administratori aî aşezămintelor B,răncovenrscî.
D ipă terminarea sântei leturgiî, Alteţele Lor s’aă dus la spitalul Brâucoveuesc unde aă fost primite de corpul medical al acestuî stabiliment.
Alteţile Lor Regale, după ce aă visitat cu dea-mănuntu’ spitalul, a bine-voit, la plecarea Lor, a mulţumi D-lor epitropî şi D-lor medicî, arătând înalta Lor satisfacţiune pentru curăţenia şi perfect întreţinere iu care l’a găsit,
ROMÂNIA LIBERA
După această yisită M. S. R Doamna cu A. S. Princesa Paulina s’aî! intors la Palat, eară M, 8. R. Domnul cu A. S. R. P incipele Regal al Suediei şi Novegieî ai! mers de a fi făcut visită 1. S. S. Mitropolitul Primat.
M. S. R. Domnul cu A S. R. Principele Moştenitor al Suedeî şi Norvegiei, Marţi, 3 Aprile curent, aă asistat, in grădina Cişmigiu, la parada gardelor garnisoaneî.
M. S. R. Domnul a primit raporturile fie-cărui şef de corp in parte, şi trecând apoi in revistă şi presintănd A. S. R. Principelui Regal al Suedeî şi Norvegiei pe toţi dd. oficieri din girnisoană, Alteţele Lor Regale aî! bine-voit a se Întreţine cu cea maî mare parte din d-lor,
DIN AFARA
Proclamaţiunea nihilistilor către ţa^ul.
Telegraful ne-a adus deja ştirea sensa-ţională, că ţarul Alecsandru incă a că (lut, la 14 a acestei luni, in cursa comitetului revoluţionar rus. In consideraţiunea acestui fapt, cetitorii noştri vor găsi destul de interesantă următoarea proclamaţiune, care — afişată de sigur de cătrâ comitetul revoluţionar — se găsi trei nopţi de a rîndul lipită pe toate colţurile stradelor din Petex’s-burg. Proclamaţiunea aceasta, care are şi ea obicinuita emblemă revoluţionară şi trasa *Wola i Semlja«, este următoărea:
Către domnul Alexandru Nieolaevicî !
Scrisorile de admoniere şi ameninţătoare, precum şi sentinţele, pecari uoî, judecătorii nevăzuţi aî poporului rusesc, apesat iutr’un mod atât de sângeros, le am făeut să ajurgă la deosebiţii factori aî despoticului sistem de guvernare ce domnesce iu Rusia actuală, cad toate in sfera lucrărilor noastre pregătitoare şi pentru acest motiv nicî d-voastră nicî membri lamilieî d-voastră nu sunteţi de o camdată de loc ameninţaţi de către organele noastre eseeutive. Maî inainte voim a curaţi grajdul despoţieî in cloacele cele maî de jos: a scăpa,poporul de către turbaţi’adminis-tratorî, carî el aruncă in prinsoare fără de nicî o vină, el pedepsec acolo fără milă, el fac să sc-fere foame şi sete şi apoî el transportă »din motivul buneî cuviinţe* la minele din ţinuturile polare safi ei spânzură. Noi ţinem judecată, şi vom esercita funcţiunea noastră fără nicî o cruţare şi nu ne vom trage indăret de la nicî un mijloc, care ne-ar duce către inalta noastră ţintă. Noî vom nimici cu foc şi fier cuibul săngerosu-luî despotism....
Victimele strigă călăilor lor: Morituri te salutară!.., Şi dacă d-voastre, Alecsandre Niko-laevicî, nu voiţi a asculta de vecea noastră ad-monietoare, spre a face să înceteze tirania, ve declarăm, că in sfârşit ve vor lipsi tiranii carî să se devoteze in calitate de organe eseeutive regimului d-voastră. Şi dacă nu voiţî aau <ji glasul nostru, atuncî ascultaţi de vocea represin-
FOIŢA ROMÂNIEI LIBERE
ULTIMA CONCHISTA
TJKMABE 5)
Intr’un cuvînt, totul venea să inlărească opinia ce’mî făcusem despre dînsul. începând de la c onversaţia luî serioasă, luminată, nutrită de ideî şi de fapte, plină de spirit şi de originalitate, şi pără la cele maî micî serviciî, ce deosebitele incidente de călătorie eî dat! ocasia să ne facă, totul zic me făcea sa inţeleg că inso-ţitorul nostru era un gentleman desăvîrşit. El fusese născut in Norxnandia şi se numia Ed-mond, un nume ce’mî place la nebunie. N’avea altă fan ilie, de căt un betrăn unchiu ce locuia in Brctania, şi practica profesiunea de inginer agricol, insărcinat cu cultivarea şi esploatarea uneia din cele maî marî păduri, ce se iuţind intre Bordeaux şi Bayonne , şi carî sunt reser-voriile de reşină pentru toată Francia.
El nu scia daca va putea merge cu noî pană la Madrid ; aceasta depindea de o depeşă ce trebuia s’o găsiască la Staţia Miralda. Călătorise mult, şi ’şî săpase numele in turnul de la Se-vila. El ne dedea toate aceste dttaliî, intr’un mod foarte firesc, căcî căta să vorbim de ceva pe drum. In schimb, me grăbii şi efi, eănd o-casia se presintă, să ’1 pun in curentul causeî eălătorieî noastre şi a situaţiuneî in care se găseaţi fetele mele. Se putea intimpla, firesee, ca D. Edmond să găsiască pe vre una din fiicele â) Ve<]î No 559.
tanteluî ilegal* al poporului: vocea representa-ţiuneî provinciale, care nu cere de căt o legis-laţiune liberală.... Unde va dace in sfârşit a-acsst sistem Rusia ? Lumea civilisată ne acopere de batjocură şi urgisesce, ne deneagă demnitatea de om. Sub raportul material Rusia întreagă este ruinată. Isvoarele noastre de avuţie- marî şi m secate sunt aproape de a seca. Sistemul de instrucţiune a devenit in Rusia in cel maî deplin înţeles al vorbeî un sistem de năucire. Armata funcţionarilor d-voastre nu e alt-ceva, de căt oinfrico-şată şi nesăturată bandă detălharî. Justiţiaeşî bate joc de dreptaţe. Guvernatoriî, prefecţii de poliţie şi generaliî d-voastre sunt adevăraţi satrapî, carî ar fi vrednicî de un Xerxes şi un Dariu. Pretutindenea unde te uiţi, nuraaî: tîmpire ira-preuuată cu cruzime, o iubire de risipă desfrânată împreunată cu sugerea fără sfârşit a poporului ... Nuinaî militarismul se bucură din partea voastră de o grijă şi un favor părintesc. .. Găndiţive, Alecsandre Nieolaevicî, unde vor duce toate acestea, unde trebue să ducă. Voi tindeţî deadreptul către prăpastie şi din acesta eausă vrem a ve cruţa viaţa.
Doue lucruri să vor părea ciudate in a-acestă proclamaţiune, unul ce priveşte: stilul şi altul logica faptelor. Pentru prima oară imperatul Alecsandru nu mal este intitulat cu suverana numire de »împărat« de către nişte supuşi de aî sei. Comitetul revoluţionar, străpunăndu-se de sigur in lumea a cărei realisare o visează, ei zice de a dreptul: »I)omnule«— "un asemenea,, şi nimic mai mult! Căt pentru logica faptelor ne vine ciudat, cum comitetul revoluţionar cercă a esecuta pedeapsa morţeî asupra ţarului doue săptămâni după ce el asigurase, că nu are de a se teme de nici o primejdie . . Maî probabil este, că prin acest fapt comitetul voi să adoarmă ingrijirea impăratuluî, spre a ’l prinde in cursă cu o mai mare înlesnire ....
Gcupăfiunea Rumefiri Orieutale.
"Pester Lloyd,, ale cărui relaţiuni cu ministrul de esterne austro-ungar sunt netăgăduite, scrisese in zilele trecute uu articol in cestiunea ocupăreî Rumeliel orientale, cu atăt mai interesant, cu căt purta un caracter oficios şi vorbia de a dreptul in numele guvernului austriac. Ziarul pestan combatea in el maî ales procederea cabinetului de Petersburg, care declară, că nu va evacua Rumclia de căt in caşul cănd s’ar putea realisa ocuparea ei prin contingentele deosebitelor mari puteri —, că insă el nu va admite de loc ocuparea ei numai de către 'furci, precum prevede articolul tratatului de Berlin, care dispune in această materie. «Pester Lloyd» declară cu multă hotărîre, că dacă nu se va putea introduce ocupaţiu-nea mixtă, Auştro-Ungaria va cere esecuta-rea strictă a tratatului de Berlin şi in această direcţiune,- tarîmul luat de către ca-
mele tocmaî pe placul săfi, şi, drept ivsplată pentru serviciile ce ’mî făcuse, ţineam prea mult să ’l scutesc de maî uainte de vr’o desilusie posibilă.
Noutatea insă nu’i impresiona eătu-şî de puţin, şi cu toate cele ce’î spusesem, el urmă să se arate elocinte şi căt se ponte de îndatoritor, dar insistă maî mult ca orî cănd asupra unuî punct, care, de cănd intrasem in vagon, nu mi’l putusem explica, adică că acest tenăr mă privea, pe mine muma, aceea din trei la care nu căta să se uite, cu o fixitate, o expresiune şi o stăruinţă, carî me puneai! pe gânduri. In gr'jirile, glumele, zittbiriie sale eraţi pentru fiicele mele; ocliiî luî insă erai! sistematic in dreptaţî spre mine. Şi ce ochî ! nu puteau să te inşele : erai! dintr’aceia carî spun nneî fe-meî curat şi limpede, intocmaî ca o carte: «Doamnă, aî produs asuprâ’mî o impresie, pe care nu me simt in stare s’o înving; totul in d-ta ’mî place şi me seduce». Erau dintre aceia, in cari se poate ceti toate simţimentale de care e muncită o inimă, dintre aceia carî aft intr’en-şiî magnetul s mpatiei, fără care seducerea e cu neputinţă, şi graţie cărora cine-va, cu iuţeala fulgerului, face jumătate calea ce’l separă de o inimă, isbutind a o supune, cu toată semeţia şi împotrivirea sa.
Aii! adesea orî m’am gândit, că dacă, in loc de a invfţa să vorbească şi să minţă, dând cugetărilor o formă sonoră şi seducătoare, bărbaţiî n’ar Întrebuinţa sciinţa de căt ca să înveţe cum trebue ta se uite, multe funeî carî au sciut să
biuetul rus este anume cu atăt maî preju-dicio •, cu căt ocuparea mixtă numai are mulţi sorţi de a fi realisată.
Reproducând şi comentând acest articol, «Morning Post», unul din organele oficioase ale cabinetului englez, observă, că Anglia aderă intru toate la punctul de vedere aus-tro ungar, cum l’a precisat anume «Pester Lloyd”. Motivăndu-se, „Morning Post» zice intre altele:
Orî ce retragere in acest punct ar fi fatală. După părerea noastră idea rusească despre o-cupaţiunea mixtă a fost îmbrăţişată deja cu prea multă căldură. Prin numeroase şi autentice doveijî noî ştim, că nu sunt Turcii, carî ai! provocat neorînduielile cele ameninţătoare in Rumelia orientală. Guvernatoriî şi agenţiî ruşî aii fost singuriî duşmanî aî linişteî in Rumelia orientală. Turcii, uu ameninţă pe nimenî. Nicî umbră de bănuială nu poate esisri, că un om oare care cum se cade va putea fi vătemat prin reintroducerea regimuluî legitim al sultanului
Dacă Bulgariî voesc să aibă pace, vor avea. Dacă insă vre un despărţământ oare care a miliţiei lui Dondukoff se va revolta, această revoltă va trebui înăbuşită. Şi nu va fi greu de a o năbuşi. Dacă ocupaţiunea mixtă se va zădărnici, precum suntem aproape convinşi, atunci va trebui să se realiseze ocupaţiunea turcească in spiritul tratatului de Berlin. Este un ce foarte îmbucurător, că cabinetele din Londra şi Viena sunt de acord in această privinţă.
Noî sperăm, că şi in caşul cănd s’ar dovedi, că in proectul ocupaţinneî mixte se ascunde o oare care j utere de viaţă, ambele menţionate cabinete vor stărui in aceeaşî mesură pe lăngă garanţiele necesare, carî sunt neapărat de lipsă pentru esecutarea planului
Reproducând aceste consideraţiuiu «Pester Lloyd» adaogă ca un fel de replică suplimentară :
Căt maî curând va trebui să se vază daca se ascunde ceva, «putere de viaţă» in idea o-cupaţiuneî mixte. Multă vreme nu se vor maî prelungi negocierile in nicî un cas, căcî nu maî avem de căt treî septămănî până la 3 Maiii, terminul final al ociipaţiimiî mixte. Noî ne te' meni mult, că Rusia totuşî se va adresa iu sfârşit către pu'erî, spre a dobândi o «mică prelungire» a evacuăreî. Daca voim a evita această eventualitate treb- e să se hotărască fără nicî o intărziere, ceea ce va avea să se întâmple dupe 3 Maiii in Rumelia Orientală. Planul turcesc, anunţat de către «Agenţia rusă», de a numi pe Aleko paşa guvernator general şi de a sfori şi prelungi puterile comisiuneî europene, s’ar putea accepta, dacă nu cum va împrejurarea, că coiubinaţiunea aceasta este ca-racteris.tă chiar de către «Agenţia rusă» ca «excelentă» ne-ar face să bănuim, că guvernul din Petersburg cugetă in acelaşî timp la continuarea ocupaţiuneî rusescî. Şi chiar dacă ar remănea inderet numaî miliţia luî Dondukoff,
remănă nestrămutate în virtute, ar fi fost nevoite să cedeze. Cultul privirii trebuia să fie cel d’ănteifi precept al scoaleî luî Don Juan. Ve aduceţi aminte cu cată ingrjjVe el recomandă Ovidifi.
Aci incepe, amicii mei, suvenirea ruşineî mele in aceasta însemnata împrejurare a vieţeî mele. Şi pentru ca am început, poate din imprudenţă, :să v’o istcrisisc, confesiunea mea va trebui să fie complectă, orî cat m’ar costa aceasta. Cată să ve mărturisesc maî ănteifi, că privirile i econ-tenite a acestui tener sfărş'ră prin a’mî comunica o nelinişte sufletească, contra căreia in zadar se revolta impasibilitatea mea obicinuită, cum şi experienţa mea de femee tare şi de mumă de familie, In zadar me incercam să aret că nu ’mî pasă de fulgerul despotic al celor duoî ochî, carî, la fie-ce doue minute, se pironeai! asupră’mî. Lucru de necrezut: tocmai cănd nu me uitam de loc la iudrăsneţul şi mutul mei! persecutor, atuncî simţiam maî grozav influenţa privirii luî. Patru zecî de ani, de cănd eram stăpână pe sine-mî, păreau că dispăruseră intr’o clipă sub influenţa magnetică a acelor ochî, carî veneai! fără indurare să-mî spună in două cuvinte, ce in zadar me sileam sa nu le ghicesc:	«te iubesc!». In
van cercam să le zic in sine-mî : «dar încetaţi de a fi ridiculî; sunt şi me ştii! betrănă; de mult am isprăvit eu toate acele deşărtăciunî ale tinereţeî ; stăruinţa voastră nu e de cat vreme perdută !» Abia terminam, şi privirea neindurată a celor doi ochî iarăşi revenea să-mî zică:
«te iubesc!». Şi ce este maî grozav, e că ince-
www.dacoromanica.ro
nu s’ar putea zice că ruşiî s’au depărtat din ţară Intr’o convorbire pe care o avusese Essad bey cu contele Andrassy înaintea depărtăreî sale de la Viena, ambasadorul turcesc ar fi observat, că niri o altă mesură nu ar fi maî potrivită pentru restabilirea linişteî şi păceî in Rumelia Orientală de căt disolvarea corpului miliţiau creat de Ruşî....
Cestiunea Egiptului.
Cele din urmă acte ale chedivaluT, prin carî vătăma — de sigur in interesul neatârnare! sale destul de justificabile — foarte adănc susceptibilitatea cabinetelor de l'aris şi Londra, sunt pe cale de a avea o consecuenţă dintre cele mai funeste pentru tronul celui de ăntăiu. Sultanul este gata anume, precum se anunţă din Londra, de a depune pe ehedivul. El declara aceasta, precum scrie «Times», intr’o telegramă ce adresă marcliisului de Salisbury, rostindu-se in acelaşi timp in sensul, de a denumi de noii vice rege in Egipt pe Halim paşa, unicul fiii, maî remas in viaţă, a renumitului Mehemed Aii. Sultanul se oferă a es-pedia numai de căt pe acest principe la Alesandria, spre a ’şî ocupa noua sa funcţiune.
Din partea sa Ismail paşa, actualul stă-pănitor egiptean, nu se găndesce insă de loc a renunţa de bună voie. Dacă prin urmare Anglia şi Francia vor stărui pentru radicala pedepsire a depunere!, ne vom trezi măne cu un resboiu estern şi civil in Egi-pet. Să mai adaogăm, că Rusia şi Italia s au declarat in contra depunereî, şi afacerea nu ne maî pare atăt de simplă, precum o consideră Poarta.
Administraţia şi Plugariul
Oraşul Bărlad, 1879.
Domnule redactor,
Specialitatea mea ne fiind mânuirea condeiului, el iau pentru a scrie aceste rendurî cu sentimentele unui om, care avend fericirea de a fi pana la o vârstă inaintată, tot-d’a-una sănătos, se vede de o dată silit a recurge la adjutorul scienţeî, pentru a combate simptomele unui refl, a cărui consecinţă ar putea deveni iucurab lă. Vedeţi dar, că nu pentru a face o profesiune de credinţă, sau pentru a proba lunuri de ce e întuneric noaptea şi lumină zioa, m’am bo-tărit a da cuventul modestelor mele cugetări, ci pentru a ridica, pe căt emî vor permit micele mele lumine, velul sub care ai! început deja a se intinde viţele otrăvitoare ale unuî reu, care necombătut, ar putea deveni periculos pentru starea noastră economică, dacă nu maî mult. Vreau să vorbesc maî cu seamă despre completa denaturare a instituţiunilor noastre administrative, carî din reu in reu aii ajuns o plagă peu-
pusem să crerj, că acest amor era poate sincer, şi să simţ, înăuntrul meu, de partea stângă, o satisfacţie egoistă, că am plăcut neinduplecatu-luî meu persecutor. De bună seamă, asta emî dete o tristă idee despre inima femeeî, şi me făcu să doresc cu ori ce preţ o esplicaţiune cu demonul ce ine teraniza, spre a’î tăia in patru cuvinte orî ce poftă de a se maî uita la mine.
Această ocasiune veni in fine, o dată cu ve-cînica protectoare a unor asemenea ocasiuuî, cu noaptea. Pe la orele zece seara, aproape eu doue ceasuri maî nainte de a ajunge la Mira uda, conversaţiunea cam incetase, cum se in-tămplă tot d’auna cănd se apropia somnul. Nu eram de căt noî patru in vagon. Fetele desfa-şurară tartanele şi se inghesuiră fie care iu că e un colţ. Eu me aflam in ctl de al treilea, in faţa companionului nostru.
Acesta se sculă un moment sa tragă perdeaua verde de la lampă, dar in loc sa se Întoarcă de unde se sculase, el se apropia de mine inclinăndu-se, şi ’mî zise incetişor :
—	Avea-veţî buna voinţă, doamnă, să me aseultaţî un moment.
—	Bucuros, şedeţî, eî respunseifi eu, aretăn-du-î locul de lăngă mine.
(Va urma).
ROMANIA LIBERA
p t iţî, dar mai cu seamă [pentru partea cea pai laborioasă şi mai numeroasă a poporului, fSplcatată şi sărăciţă fără milă ş fără ingrijire, Că căderea şi miseria acestei clase a iuceput a joyeui o causă de secare a principalului nostru isy0r de bogăţie, care este producţiuuea agricolă. $e mai zărind dar împrejurul meu nici o ra-fe scăpare, m’am hotărit a da strigătul de jlaimă ca nu ecou al d rereî şi al suferinţei care se svărcolesce populaţiunea rurală, cu speranţă că veţi Îmbrăţişa ac iastă causă dreaptă, sj.) veţi apăra cu toata căldura şi independenţa Iniiinatoluî d-voastră patriotism.
pentru ca să cunoaşteţi, d. redactor, dacă pot 5 interpretul acestor suferinţă, şi că pot vorbi ju cunoscinţă de causă, ve voiu spune cine sunt. |];it din popor, am trăit şi trăeso in mijlocul prpulaţiuneă rurale şi cunosc defectele , calităţile şi aspiraţiunele sale; — plugar din copilări! mea, iubesc această ocupaţiune ca o deprinde plăcută, cire mi-a procurat multe zile bane, iară cate o-dată şi cea maî mare dintre mulţămiră, singura care, ca o adevărată mângâiere desmiarda sufletul omenesc, acea de a putea face puţin bine, ajutând din când in când pe cei ne-\oiaşi. Afară de aceasta mai am credinţă, că destinul a fixat in această lume fie-căruia un )01 de la care omul nu se poate abate, fără riscul de a perde realitatea pentru o umbră după rara apoi aleargă zadarnic toată viaţa. M’am ţinut dar numai de meseria mea. am căutat a produce mult şi biue şi a trage din o muncă onestă toate avantagiele permise pentru a imbi -pătaţi bunul traiu, viitorul acelora ce me incon-jură, am plătit regulat şi cum este de datoria fie-cărui cetăţian birul iu bauă, precum şi darea le sănge pentru apărarea ţeriî.
Aceste ocupaţiuiiî curat materiale, şi dorinţa câştigului, propriă dacă nu me inşel firet omenesc!, n’au stins in modestul plugariu sentimentul iubire! de patrie şi dorinţa de a o vedea jn rănd cu popoarele cele maî civilisate. O nu! wî nimenea maî mult de căt plugarul nu este interesat, ca ţara lu! să fie luminată , bogată, puternică şi in legătură cu lumea intreagă; o aseminea manifestare a mărire! şi a prosperită-(e! naţionale este in strânsă şi directă legătura w bogăţia plugarului şi a industri .rului. De aceea orele mele de repaus le indulcesc cu cet rea tarelor, in car! am căutat şi. caut cu o sete ar-jetoare, dară uu şi cu nerăbdare, a găsi măsura progresului ce tace ţara pe calea intelectuală, morală, materială. Am zis: nu cu nerăbdare, şi repet curentul, căci nerebdarea poate fi permisă celor fer! car! au avat fericirea de a nu cunosce in patria lor decât instituţiun! liberale, şi negreşit i e! pot fi nerăbdător! când compară libertatea pură in armoniă cu ordinea din ţările unde a8 petrecut un şir de an! pentru a’şî face, sau termina studiele, cu desordinea cu care se Înăduşi pot zice, această armoniă la noî.
Pentru ce! maî betrănî insă, car! aii ve^utşi trăit in această ţară sub domnia unui regim Şdestastabil şi neuman, poporul desbrăcat de toate drepturile, gemend sub jugul despotismului, hrănit eu tot felul de nedreptăţi, ţinut in intune-tieul cel maî infiorător, şi neputăndu-ş! indrepta paşii de căt cu frică, dar nu fără credinţă, spre lumina ce se zărea in depărtare, zic dară că, sud compar accie timpuri de urgie cu iustitu-tiuuile liberale de astăzi, reinăn uimit, şi or! cine trebuie să recunoască că numai geniul acestui jopor răbdător, ajutat de spiritul veacului de j»re ca prin miuuue nu s’a găsit strein, a pu-H face, in aşa scurt interval nisce p.işî atat gingaticî. Un asemenea popor este negreşit fen de soarta eea maî bună,
L evenimentele din urmă plugarul a dove-I cu prisosinţă ce poate, cănd este silit sâ’şî jjbsfc plugul şi se alerge la arme pentru apăra-,ea dreptului şi credinţe! sale. l rovocat, intărîtat in modul cel ma selbatic,
' ^ a măsura primejdia şi fără a numera pe "ăjmaşii seî, el se aruncă cu furia trăsnetului [f C3utra lor, e! isbesce de moarte, scăpând ţara, •■uleia şi copilaşi! de focul şi sabia barbară şl se “toarce liniscit la vatra sa.
eribil in- luptă el şi-a tras admiraţiunea “ttieî priu blândeţea şi generositatea eu care a fatat pre duşmanul seu, umîlit, ingenucheat.
cest popor care scie să poarte cu atăta rna-Nniiă sarcinele de tot felul ce’! impune feri-.,|rea şi marirea patriei, are negreşit dreptul să feindă la acea solicitudine părintească, care esce a ridica şi inobila asemenea calităţi, pro-fn	lesu^atele cele maî strălucite.
I ară, ciue se gândeşte la aceasta ? jjţ	lăudăm cu vitejia curcanului, dară
'“mea nu se gând eşec serios la starea dure-
uitare*11"6 ^r^esce’	ce poate duce acea-
,„ X“ 1Jară de laude e setos plugarul, căci daca 1 ‘u 11S* uuruaî atăt, el ar fi cu prisosinţă p atit de laudele şi dorinţele platonice, esprimate cu o profesiune maî mult de căt generoasă de umil dintre principalele noastre organe de public tate şi carî pot avea maî mult inconvenientul d ■ a descepta vanitatea, tot de una funestă populilor.
Din norocire nu dupe deşertaciunî oftează poporul nostru.
A pararea reală şi garantarea sinceră a intereselor sale morale şi materiale lăsate astăijî pi.uln coiupţiuniî, o direcţiune maî dătătoare de viaţa, hraneî sele intelectuale, astă-zî neîngrijită, pentru a uu zice : lăsată in părăsire, şi iu fine dreptate, dreptate şi eară dreptate.
Daiă ni se va zice: ce fel n’aveţî acolo o administraţie regulată, tribunale, comună liber aleasă ete. ? carî au misiunea de a aplica safi a observa stricta aplicare a legilor pentru toţi de o potrivă şi a da ast-fel o inipulsiune salu-ja ţ* regulată mişcareî tuturor intereselor pu-
De depjrte privite, lucrurile par a fi uu se poate maî bine, iu realitate insă ele sunt, din nenorocire cu totul alt-fel, o spun cu durere ! Căcî prin o fatalitate ne înţeleasă, represe îtan-ţiî acestor instituţiunî alt fel minunate, par a crede jntr’un comun acord, că legile sunt făcute nu maî pentru a servi de apărare celor reî, fără a protegia pe ceî slabî, cară neputăndu-se apă-ia siugurî, ar trebui să se bizue iu dreptatea garantată de lege, de care insă bietul plugar au se poate apropr.a, căcî pentru densul a luat forma cuţituluî cu doue tă şurî, care orî cum l’ar intoarce tot pe densul el taiă.
De aci purcede reul care ingrijesce intr’un mod seiios maî cu seamă pe agricultor, şi pentru a proba că cele ce avansez sunt adevăruri in
toată goliciunea lor, me voiţi esplica maî lămurit.
Ciue este subprefectul V
A fără de escepţiunî rare, el este omul care a slujit sub toate regimele, nu pentru a face administraţiune ci ca instrument orb şi tară conscunţă in serviciul pasiunilor reale ale zilei, susţinem! cu ori ce preţ interesele celor aleşî sa ti lovind fără cruţare in interesele celor protestanţi carî se indărătnicesc de a nu voi să se incliine la idoliî partidnluî. De toate acestea el se achită cu un zel demn de o causă maî bună, căcî numai cu preţul acesta li să lasă tacitamente dreptul (!) de a cădea ca adevărate locuste as> pra popufi.ţiuneî rurale, cu tot felul de obijduirî, dintre carî cea maî strigătoare la cer este , că li se face de a plăti de căte trei sau patru orî prin muncă diferitele obligaţiuni către arendaşî sau alţî usurierî, şi de a remanea cu toate actstea vecinie datorî!
Aceşti subprefteţî maî fac şi pe judecătorul de pace ; ve puteţî închipui dară, dacă această instituţiune in manele unor asunine fiinţe, nu este mai de graba o fabrică de incuicăturî pentru bietul plugar, care uesciind carte, se tre-zesce implicat in judecăţi peutru muuce neefec-tmite sau altele, despre carî sermanuluî nicî prin vis nu’î a trecut.
Vin apoi primăiiele. Nu vorbim de instituţiune ; ea este sântă.
Din causă că instrucţiunea publică n’a fost şi nu este îngrijită, ea n’a dat, maî ales prin sate, resultate bine-facetoare pentru popor; ignoranţa domnind dar la ţară, ca in (timpurile cele maî triste, şi fiind că primarul notarul etc. trebue să aibă cunosiinţă de carte; aceste funcţiuni se ocupă maî tot d’auna de drojdiele ce oraşele le aruncă din sinul lor. Acest fel de oameni, plaga societăţeî, se năpusttsc ca nisce corb! flaniănri asupra satelor. Aci el scie ee se cuvine domnului snb-prefeet care ’l apără şi ’l susţine. Ce se cuvine arendaşului cu care el are de multe orî interese identice. Cum trebue se oploşească hoţ î de ca!" şi de altele, şi cum trebue să iniesnească pe speculatori! usurierî carî cutreeră satele, înşelând şi desbrăcănd iu libertate bietele populaţiunî rurale. Iar cănd ţăranul esasperat de atâtea nehgiuirî, indrăs-nesce să deschidă gura, indată spectrul inchi-sonî se agită înaintea ochilor lui.
Atunci glasul î ingbiaţă, inima i se strânge de durere, lăcî el simte, cu amărăciune, că sărăcia şi neputinţa sunt îndoit de grele cănd omul nu scie carte ca să se poată apăra, ne-inaî rimănendu-î dar nici o consolaţiune, el suspină şi ridică ocbiî la cer! Iată dar cum corupţi unea a putut lua şi ţinea locul despotis-muluî, şi cum balaurul scapi t din luptă, cu multele sale coade tăiate, a putut reapare cu atâtea şi capete cu care se silesce a invenina şi distruge totul,	(Va
ARENA ZIARELOR
* Românul», «Timpul» şi «Pressa» sunt de acord a blama atentatul comis contra vieţiî împăratului Rusiei, şi fie care constată, că acest regretabil fapt e datorit nesănătoasei stărî de lucruri ce domnesce in Rusia.
*** Apoî «Românul» continuă, printr’un lung articol, a şî demonstra tesa incepută înainte de Pascî: destrăbălarea financelor ţeriî in timpul cuoservatorilor. Cu această oeasiune el se ocupă di situaţiunea financiară a anului 1874.
*** dar ^Timpul», semnalând starea lucrurilor din peninsula balcanică, cu deosebire din Ru-melia, zice că siguranţa nu se poate stabili, de cat prin intrunirea uneî conferinţe europene postume, care să reguleze toate cestiunile pen-d'nţî şi pantele indoioase din tratatul de Berlin.
Mişcarea populaţiunei oraşului Bucurescl
de la 25 pănă la 31 Marte, 1379.
Nascerî : Copiî legitimi, 57 băeţî, 48 fete, suma 104 ; ccpiî ilegitimi, 22 băeţî, 23 fete, suma 45, total 79 băeţî, 70 fete, suma 149.
Decese: De sex bărbătesc 80, femeesc 73, suma 153, din carî 31 in spitale in etate pănă la 1 an, 44, de la 1 an — 5 ani, 16, de la 5 — 20 ani, 16, de la 20 — 3% 17, de la 30 — 40, 8, de la 40—60, 22, de la 60 — 80, 22, de la 80 anî in sus, 8, total 153. Căuşele prin-c pali ale deceselor : variolă 0, morbili ruseolă 9, scanat nă 5, angina difterică croup 4, tuse convulsivă 1, febre typhoide 9, tifus 1, Olera 0 febre puerperală 0, phthisia pulm. tuberc. pulm 21, enterita gastroenterit diarheă 6, pneumonii pleuropneumonia brouebită 39, olera nostras 0 moarte violentă 0, disenteria 2, meningită 4 alcoolism 0, împuşcat 0, scliropule 2.
NOTIŢE LITERALE
Progresul Medical Roman, Nr. 13 coprinpe : Revista. — Depeşî telegrafice.— Vaccinaţiu-nea animală. Societăţî scientifie. — Revisti gazitelor. — Observaţiunî clinice. — Farmacia — Codul medical. — Varietăţi — Avis. -Foib ton.
Serviciul telegrafic al . României Lioere*
— 17 Aprile - 9 ore din.. —
I aris, 16 Aprile — Aleco-paşa a telegrafia marelui, viYr, că el ar primi pcstul de guver nator general al Rumelieî orientale.
Constantinopol, 16 Aprile. - Poarta e dispusă să propună sultanului cedarea districtului Iricala către Grecia, ca maximul concesiunilor ce le poate lace iu delimitarea graniţelor.
De altă parte, se crede, ca sigur, că Poarta a hotarit ca cestiun a nouilor graniţe grece să fie supusă mediaţiuntî puterilor, promiţând a se supune hotăririlor lor.
Petersburg, 16 Aprile. Răspumjănd la un discurs al mareşalului nobleţei, tzarulta zis, că el ir vrea să rămână pe terenul legal, dar, că a-ţentatele contra persoanelor se imulţesc ast tel
căt ar fi obligat, contra vojnţeî luî, de recurge la mijloace extraordinare, nu pentru a pararea sa personală, ci pentru apărarea intre geî societăţî,
Cons antinopol, 16 Apiile. - Situaţiunea li
Osman-Paşa, ministru de resboiiî, pare a fi sdruu
cin.it ; se crede deja, că reuf-Paşa trebuesă ’l suc deze.
Pioiectul pentru ocupaţiune a Rumelieî oriei tale, nu maî de trupe italiaue, e cu totul pan sit, in urma refusuluî formal al guvernului i taliau de a lua această insărciuare, se crede ins că se va intoarce la ideea uneî ocupaţiunî mixti Asceptând, ca puterile să ajungă la o inţeleger in această privinţă, Ruşii ar re mane in mo pi ovisoriu in Rumelia după data fixată pentr evacuare.
— 17 Aprile. — aniează. —
1 aris, 17 Ajrile. — Ziarul «Republiqup Fran 9aise» face Rusia responsabilă pentru timpu perelut ou discutarea proiectului ocupaţiune mixte a Iiumeliei, carele dintru început era pri vit ca un remediu neeficace pentru înlăturare, dificultăţilor esistente. Ziarul zice, că Rusia, ii scopul de a impedeca puterile de a prepar, schimbările necesare a se introduce in adminis trarea provinciei după deşertarea Balcanilor, i aruncat Eoropa pe o cale greşită,
«Rtpubliqi.e Fiancaise» cere, ca puterile co misiuneî internaţionale din Filipopol să fie pre lungite pentru un an şi sfătuesce de a se aleg, dintre trupele otomane contingentele de car comisiunea va avea trebuinţă peutru a rnanţim
dacoromamea.ro
1 LIBRĂRIA FRAŢI IOANIŢIU & C-ie
27 Strada Lipscani 27.
Anunţă, ca, in editura librărieî sale, va apare in fascicole de 3 — 4 coaie in 18°
ISTORIA RESBELULUI ROMANO-RUSO-TUfiC
sub titlul
EPIS0DE DIN IST0EIA KESBELTJLU
INDEPENDENTEI ROMANE
Aceste fascicule vor coprinde: două, numai 1 floria iu general a resbeluluî, cu toate proclamaţiile, ordinele etc. ale Al. S. R. Domnitorului cum şi tractatul din Berlin, iar cele lalte fascicule, fie-care va coprinde in detaliu toate luptele victorioase in carî armata română a ţinut p’ept cu armata turcă, in această glorioasă eam-paniă de independinţa Romănieî, sub comanda marelui şi victoriosul căpitan M. S. R. Carol I. ^ Toate aceste fascicule, vor avea ca premii! cate un tabloti litografiat in culorî, represiutăud cate uu Episod de bătăile ce armata română a repurtat cu glorie contra furcilor şi anume:
Eroicile lupte de la Griviţa, 2 tablouri foarte interesante,
Eroicile lupte de la Plevna, 2 tablouri foarte interesante.
Bătăliile de la Opanez, Smărdan, liahova, Vidin, 5 tablouri ; trecerea armatei române in Dubrogia, 1 tablou.
Din acestea ai! apărut deja prima fasciculă :
ISTORIA RESBELULUI ROMANO-TUfţC
Şi
PRISONIERUL ROMAN DE LA PLEVNA
şi Tablourile
Căderea Plevneî, sau Osman Paşa rănit să predă prisonier ; bătălia de Ia Opanez, Rachova, Griviţa şi trecerea armatei i'omăne in Dobrocjia.
Preciul fie-căreî fascicule este de lei 2, b. 50, im-preună cu unul din sus arătatele tablouri.
A apărut in Ediţie nouă şi: Eiemeote de caligrafie, pentru classele primare d’ambe-sexe, de C. B. Zamfirol. Ediţia IlI-a, frumos lithogra-fiată la Dresda. — Preciul 20 bani.
THEATRUL „DACIA»
Direcţiunea i. D. I0NESCU
Astăzi, Juoi, 5 Aprilie, 1879
Se va representa
COPILUL SBURATOR
ŞI CONTINUAREA DEBUTULUI
TUTULOR ARTIŞTILOR NUOI
PRECIURILE : O loge sus 20 tr., o loge jos 16 fr. Stal I 3 fr. St. II 2 fr.
„	—X—
încă vre o patru represintaţiunî va maî da d. Ionescu in localul teatrului de iarnă. In curând va avea loc deschiderea spectacolului de vară, chiar in grădina hotelului Dacia.
Cu această oeasiune, artistul respectat al bucur escenilor are de gănd să facă minunî. Astfel, pănă la pregătirea şi înfrumuseţarea grădinii dupe uu plan cu totul noi!, d. Iouescu va pleca la Paris saptamăna viitoare , spre a re-oruta^d acolo artişti şi artiste , ast-fel precum numai d-sa scie să’î găsiască.
O^SIDE SCHIMB
I. NI. Fermo & Fraţi Benzal
LA
„BURSA BUCURESCI“
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
4 Aprile, 1879, ora 12.
10% Oblig, rurale...............
»	» egite la sorţi.
8%	» domeniale	. . .
»	» e§ te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 30( 7% Serisurî funciare rurale 7°/0	»	» urbane
8% Impr. Municipal. . .
» cu pr. Buc. (bil. 20 Acţiuni «Dacia». . .
s. «Remania» .
Cupoane rurale exigibile »	domeniale »
»	scrisuri »
Argint contra aur . . . _
Bilete liypotecare contra anr.
Rubla hârtie. , . ,
Florinul...............
Lose Ottomane . . .
CURSUL DIN VIENA 16 Aprile
Napoleonul......................
Dueatul.........................
Lose Otomane....................
lei
Cnmp. Vând,
102% 99% 100% 991|, 179 1 94% S>7 98 263. 200 73 % fia % D|a
11 a
44 16
45
CURSUL DIN BERLIN 10 Apr,le
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» •	.	.	,
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenlieim...................
Ruble hărt e. ...............
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 15 Aprile
Renta Română ...	. .
Loseen Otomane..............
9 32 5 55 20 20
86 101 30 90 S7
198 10 36 20
66 o,
43 >,
103
argint
101
argint
182
95
87%
98'/,
27%
205
76
arg.
aur
1*4
n1 'fi 2 44 %
216%
48
933% 5 54 20 50
86 F5 30 60 86 85
19810 36 5Q
65 % 43 %
ROMANIA LIBERA
xj> .
KJ
Ci
<5
y\%-
^Ocasiune Rara\
La magasinul meii din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri franeese spre desfacere cn preţurile neauzite.
A7A X. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga.......fr. 15
12	>	,	Madera	....	»	15
12	,	»	Oporto	....	»	15
12	,	»	Xeres	i	... .	»	45
12	,	Cliampagne Cart-Blanclie	.	, 45
12	,	CrSme de Bonzy	....	>40
12	>	Ay superienr...........,33
12	>	Saint Jullien.............. 20
Tot fn acest magosin se mai află şi un mare deposit de siropuri franeese diferite gusturi : de srneura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mal sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de colonia'e delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
w
-3 p
''4^ £ ^
HYGIBNA PELEI
S A V 0 N
AU SUG DE LAITUE
ED. PIYUD, PARIS
Acest săpun se deosebeşte prin unctiositatea pastei selo şi prinfineţa mirosului seu. K1 răcor eşte pelea şi i communica ua fragodime nepre-cuita.
Pe tempurile de ger pe langa acest săpun, trebueste interbuinţata şi pasta callidermica.
Singurul Deposit allij Aspasineî Mignot.
[f!?i
Deposit in Bucurescî la dd. Ovesa, Risdorfer, Brus, Sclirae-tau, Zurner, Diinbovici.
Proclamatiune
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-se rimata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE A SZESHEDINULUI
mm
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu = Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume
şi capâte, ’i-au fost ajunse de catastrofa inecarii
WW IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunsa de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube si mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
IN DECURS DE 14 ZILE
In Hotel Olelelesianu, Podul Mogosioi, vis-a-vis <!e Casa Lahovary
Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Tribunal
EH GROS & EH DETAIL
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr. 10 fr. ya duzina.
0 parte mare de OlancUTfină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 y2 fr. — 18 fr.
Mal multe sute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantalone 2 fr. 2 y, fr. 3 fr. — 6 fr.
Mal multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. — 6 y2 fr.___________
0 parte mare de costume şl_capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 71;2fr. 8y.fr. 9 fr. 12 fr.—25 fr, Mai multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 43 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fr.
100 fr.
NEÎNTRECUT PANA ACUM
(Medalie de merit)
G. IAAG-ER
C. R. esclugiv^priTilegiat
Unlu de licalu de; Horim [iurilicalu
__Maî	multe	sute	bucăţi	Olandă cea maî fină de	Rumburg ş Belgia 68 coţi 49 fr. 55 fr. 60	fr.	80	fr,
__Maî	multe	sute	bucăţi	Olandă Ţie Rumburg 3y2	coţi lată pentru 6 ciarşafuri	30 fr. 40 fr.	—	50	fr.________
__Mai multe mii bucăţi pichet ab frances IO‘/2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr. 18 fr.
O parte mare garnitură de masă Olandă^damasc^ fin pentru 6 şi 12 persone 9’/2 fr. 10‘/2 fr. 15 fr. — 30 fr. Mai multe mii duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 bani 75 bani I fr. l‘/2 fr. — 2 fr.
Maî	multe	sute	bucăţi	feţe de masă de Gobelin	frauces cu mătase 12 fr. 14	fr. — 40 fr,
Mai	multe	sute	duzine	feţe de masă colorată pentru usui in grădină 3l/z fr.	4 fr. — 6 fr.
__O parte mare fuste de flanele, camisone, panta'one de pichet 75% uiaî eflin din preţui fabriceî.
O parfe mare fuste dejnelino şi perca'l franeese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine.
Camisone cu dauteie Valenciennes de orî-ce preţ.
Mai multe mii bucate de Nouveautqes din Paris şi Vienna. Cravate, gulerî şi manchete, ciorapi, batiste de matase etc.
Localul de Vcndace liotei Oteteleşauu
PODUL MOGOŞOI VIS-A-VIS DU CASA LAIIOVARY
DIRECŢIUNEA
(Huile de foie du morue purifice) a lux
GUILLAUME MAAGER in Viena
Esaminat de la primele autorităţi medicale yi şi din causa ujtoarei lui digescibilităţî mai ales ordonat pentru copii ca c el maî curat, cel maî bun* natural şi recunoscut ca cel maî folositor remedii! contra maladielor depept şi a plămânilor contra scrofulelor, pecingenilor, ulcerelor, maladielor glandulare şi slăbiciunei. — In România la farmaci şi drogueri.
*) Mai multe firme de ettrSnd umple o calitate inferioară de unt de ficat de morun in flacoane triangnlare şi încearcă a’l debita drept untului de ficat morun a lui G. Maager.
Pentru a evita o asemenea legiune, se roagă a considera nnmaîacels flacone amp.ute cn adevăratul unt de ficat de morun purificat, pe ai căror pereţi, etiketa şi receta de întrebuinţare se gSsesce imprimat mumie «Maager. Agenţi generali şi depositarî pentru Romănia dd. Appel et Comp.
CALEA VICTORIEI PALATUL „DACIA
U
Lângă magazinul FRAŢILOR EOCH şi vis-a-vis de magazinul D-nsi CARISSI
PHOSPHATE DE FER
tlla> LBRAS, Pharmacist. dcelor -o «mile, la Pani
Ferul face parte integrante din sănge. Căndu elfi di s pare, slăbiciunea incepe din ce in ce; facia devine palidă, pofta de mâncare dispare si sângele şi perde colorea nalurallă.
Hapunlle, prafurile, draaeurile cu basă de feru, întrebuinţate per, tru a le reconstitui, au marele inconvenienlfi d'a conţine ferulu in stare nesolubdă, d’a da feru unui stomachfi deja bolnavu pentru alu disolva, d'a provoca constipaţiune si adessea a negri clintii • Phosphatul de fer solubil al lui Leras nu poşsedă nici unulu din aceşti inconvemenţi : este unu liquidu limpide, fora gustu sî f5ră mirosu, care, afară din feru. conţine elementulu phosphat, principiu regeneratorii) alu osseleru. Elfi produce eiîecie minunate, i tole caşurile unde există insărăcirea sângelui, curarissesce colorile palide, crampele si durerile de stomachfi, inlesnesce desvoltarea feteloru tinere, regularisdsâ lucrarea mens-truaţiunei si face se dispare pola albă
Depositu in principalele pharmacil
41
SIROP DE RAIFORT I0DE
de GHIMAUL.T ct C>e Pharmacist! la Paris
v	-	-*
DE DOUA DECI ANNI1 ACESTU MEDICAMENTU DA RESULTATELE CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIREA CLEIULUI DE FICATU DE MORUNU S? ALUSIROPULU1 ANTISCORBUTICl
Elu este suveranii contra intarireî si inflamatiunea glan-leloru gTtului , gurmeloro uojiloru) si ale difîeriLelor •rrrupţiuni ale pelei, ale capuluT si ale feţei. Elu excita )ofta de mâncare, tonifică lessătunle, combalte palorea s* noleşetea pelei si dâ copiiioru vigdrea si vesselia naturala ‘.sie unu medicamentu admirabiiu centra cojilo.ru produsse jrjn lapte si unu depuraiifîs cxcellentu.
Depositu in principalele uharmacii
Bilete de închiriat pentru lipit la case
Numai 15 bani bucata Se atia de vemjare la Tipografia St* Mihălescu, strada Lipscaui No, 11
iu-
Mm
c^g
n
rr.j <î
O
*4
r-—I
ca
ci
tdi
câ
fctO
14
Hă
o
I
Aiiiiudfi Important
!SV IRAIASCA ( 0\CI itKMIA!
Sub-semnată representaţiune a celei mal mari fabrice de lingerie şi olandă din Viena, aduce la cunoscinţa Onor. Public, că densa numai şi numai
DIN CAUSA GRAMADIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MĂRFURILE
TREME SA FIE DERFAC11TE FANA LA SF. GHEORCHE
vinde cu preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu orî-ce concurenţe. Mărfurile sunt
toate în cea maî bună şi solidă stare
(NEATACATE NICI DE APA, NICI DE DN ALT EVENIMENT)
Este in interesul Onor. Public a’şî procura trebuinţele sale acum intr’o quantitate mal mare căci
rar Na se va găsi aşa de curând iarăşi o ocasie atăt de favorabilă*"!^!
Pentru cumperarea acestor articole
priciul
800 duzine gulere de liiio şi de chiffon quadruplu, 2,50, 3, 3,50, 4, 5, fr. per. >/2 duzina.
600 duţine manşete quadruplu 4,5 ) 5, 5,50, 6 fr. per. y2 duzina.
1,000 bucăţi garniture brodate pentru dame şi copii, a 1, 1,5072, 2,50 fr. pănă la 4 ir. Maî multe sute duzini batiste albe şi colorate, b. 45, b. 75, b, 1, 1,25 1,75 fr. bucata. Maî multe mii bucăţî cors te, 3, 5, 6, 7 fr. cuirase 9, 12, 14 fr.
3,000 cămăşi bărbăteşti albe şi colorate, 2,50 3,50 4,50 5, 6, 7 pănă la 12 fr.
2,000 perecbî ismene bărbăteşti 2, 2,50 4, 5, 6 fr.
3,500 cămăşi, ismeue şi camisdue de dame 2, 2,50 3, 4, 6, 7, 8 piuă la 15 fr.
1,500 bucăţî pauză 15, 18, 20, 24, 30, 40, 50, 55, 60 pănă la 150 fr. bucăţi cbiifou franţuzesc, 45 coţi, 18, 20, 24, 28, 30", fr. bucata."
800
Maî multe mii bucăţî Oxford colorat adevărat a 70 baui cotul.
Maî multe sute duzini feţe de mese albe şi colorate, 2, 4, 5, 6, 7 fr.
-24 fr.
Mai multe sute bucăţî plapome Gobliii 10, 15 păuă la 30 fr.
Maî multe sute bucăţî plapome dU lănă şi CachemiU de la 10-Maî multe miî bucăţî şervete, prosoape, prosoape turcescî, lingerie~~de masa pentru 6, 127 18 ~şT"24
persoue, cerşafurî fără onsătură cu preţuri neauzite de ef'tine.
Ciorapî, cravate, batiste cn dantele, batiste de dimineţâ, fichusŢfnste, camisdue, costume şi halaturî
de melino cu preţuri eftine.
tr*
»»c
3
p
m
t*
tsî
&
O
PJ
W
O
o
W
o
3
p
m
t*
&
&
o
O
&
M
ca
ca
CALEA. V IC T ORIEI PALATUL „0 A C I A'“
daCOrO^aDtlCa.feQFEATILOE KOGH f vk-ă,-rk ds magazinul D-nli ' t'ARISSI
S^-CALEA VICTORIEI PALATUL DACIA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 13 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D, Aufl. IjAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România: La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SocttU Havas Laffit &	, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria: Abonamente, Anunciuri
si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viata. - Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de ritt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: lAdolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a ,; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag, I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp 1 nsabila.
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
ATENTATUL ASUPRA tarului
Petersburg, 14 Aprile, — Ştirea despre atentatul inoereat contra Ţarului s’a lăţit foarte iute prin oraş. Indignaţiunea este pe atăt de mare, pe căt e de mare bucuria pentru nereu-şirea atentatului. Se fac mari pregătiri de ova-ţiune. Tocmai se ia deposiţiimea atentatorului. Ambasadele externe se vor a visa despre fapt pe cale telegrafică.
Petersburg, 14 Aprile. ~ îndată ce s’a lăţit ştirea prin oraş despre atentat, se grăbiră toţi dignitarjî, generalii şi oficeriî la palatul imperial şi salutară pe împăratul cu un ura de-tunător. Ţarul le mulţumi pentru dovezile de credinţă care le aduc şi zise, că regretă numai ca causa este fşa de tristă; el ştie, că va fi sprijinit de toţi oamenii de omenie şi sperează oă cu ajutorul Iul D-zeît el va termina cu toate acele proecte, ce aduc biuele Rusiei.
După aceea imperatnl se preumblă pe strada în trăsură fără nici o escortă.
Berlin, 14 Aprilie. — Imperatnl Wilhelm îndată l’a felicitat pe ţarul pentru mântuirea lui de atentat. Tot-odata şî-a esprimat ambasadei ruse d’aicl, printr’un representante al şeii, bucuria ce o are,
lu capela ambasadei ruse se ţiuu îndată după sosirea depeşei despre atentat, nu tedeum ceremonios.
Petersburg, 14 Aprile.—10 ore dimineaţa.— Pe când imperatnl părăsise cam d’o oră palatul de iarnă (Zjmski Dvorez) insoţit la o distanţă de 15 paşi d’un singur adintante ca să’şî facă preumblarea sa obicinuită in toate dimineţele, nn bărbat teuer şi bine îmbrăcat, avend pe cap nn ehipiil de funcţionar, trase cu un revolver de G focuri, 4 focuri asupra împăratului, care ajunsese acum pană lănga edificiul statului major. Focurile au fost repede date una după alta.
Monarchul remase neatins ca şi adiutantele şefi, caro se dete la o parte cu 2 paşi. Ţarul zise liniştit şi cu demnitate vorbele «O tu nefericit om!» («Brestşat nij tşelowiek!»). Atentatorul a fost prins de un industriaş cu ajutorul trecătorilor şi a soldaţilor de ordonanţă. In timpul luptei el mal trase incă o data cu revolverul şi răni p’un om in faţă. Atentatorul ar fi fest sfâşiat de mulţimea înfuriată, dacă nu l’ar fi luat din ochii mulţime! un detaşament de soldaţi poliţienesc!. Imperatnl se întoarse liniştit spre palatul de iarnă.
Marele duce moştenitor cu soţia sa a grăbit din palatul şefi şi a fost cel d’ăntăifi, care l’a felicitat pe augustul seu tată. Mal târziii se presentară şi alţi mari principi, toţi miniştrii şi foarte numeroşi mari dignitari al statului. Ţarul le aduse aminte, că doue zile inainte de atentatul Iul Caraeosoff, un orbit de D-zefi iar a incercat un asemenea atentat asupra iul in grădina de vară,
Petersburg, 14 Aprile. i d. a. — Doue oare întregi i s’a luat deposiţiunea atentatorului. m nu este rus. Conversaţia s’a ţinut in limba lrancesă. In decursul luării deposiţiuniî Iul sa eăştjgit convingerea, că el face parte din un complot. După tip atentstorul pare a fi un polon.
Dreutelen voia să felicite iu persoană pe Ţarul, dară nu i s’a dat voie să între la im pârâtul.
Serviciul telegrafic al „României Libere*
— 17 Aprile — 4 ore seara.
Calouta, 17 Aprile. — Divizia generalului Maude a primit ordinul de a merge asupra Ca-bnlulnî.
Londra, 17 Aprile. —■ Ultimele nouţ wite de la Capetown spun, că o col MOO Englezi a plecat, la 28 Marte, [. grăbi deblocarea Ekhoweî; 35,000 Zulul, Se Pn gătesc a respinge atacul.
Intr un discurs adresat alegătorilor P'figbt atică politica urmată de Englite rient; el cualilică de fără sens şi rea o «are reaşează sub domiiiaţiuuea turcă boane de Bulgari pe cari Rusia el !
s Times» anuuţă, ca puterile aprobă iu pvin-cipifi proectnl presentat de Poartă, relativ la măsurile ce sunt a se lua in Rumelia, după depărtarea Ruşilor, Nu mai remăne de regulat, de căt cestiunî de amănunt.
Roma, 17 Aprile. — Mal multe ziare fac să se iutrevatja, că guvernul italian a luat măsuri energice contra oare căror pretinse proecte ale Iul Garibaldi: două vase de resboifi s’ar încrucişa in Adriatica.
(H avas)
A se vedea ultime scirl pe pagina UI.
Bucurescî, 6 Aprile.
Cu toată buna disposiţiune ce am avea de a fi incă legănaţi de idei frumoase, totuşi multă ilusiune nu ne-am mai putea face despre valoarea programelor noastre politice.
In căte rîndurî, aşteptările naţiune!, croite după frasa împrejurărilor, n’au fost izbite de cele mal crude decepţiunl; şi căt n’a slăbit de tare, prin această nenorocită manoperă, încrederea el, in speranţele ce i le descepta pompoasele promisiuni, cu cari partidele umblau să o momiască, in toate ocasiunile^ cănd era vorba de a se ridica lg demnitatea de a conduce statul.
Bl de pristos a mal descrie figura tristă şi ofilită ce, din nenorocire, mal tot-d’a-una au făcut actele guvernamentale , puse alături cu măndreţea, cu care erau combinate programele politice ale aspiranţilor la ministere, ale partidelor, in genere, in preziua venire! lor la guvern.
Nu este prea departe timpul, in care naţiunea, cu inima incălţlită de cele mai frumoase speranţe, citea, plină de veselie, fericirile ce-î promitea partidul de la Mazar-I’aşa, a 1 cărui represintant în guvern a rămas d. Brătianu, singur azi responsabil, in faţa naţiune!, de toate acele solemne şi neînplinite făgăduinţe, ca unul ce singur a dispus de direcţiunea generală a politicei urmată de cabinetul liberal, de la venirea Iul la putere şi pănă în momentul de faţă.
Dar să nu mal reamintim punct cu punct, toate desilusiunile ce ar coprinde naţiunea, cănd, la incheiarea unul period parlamentar de guvernare, naţiunea, armată cu dreptul său, s’ar intreba, întru ce-î este schimbată în mal bine starea el din năuntru, şi iutru căt situaţiunea internaţională a statului este mai puţin precară, de căt înainte.
Resultatul unor asemenea cercetări imparţiale ar fi foarte puţin măgulitor pentru guvern.
Programele politice au fost dar in veci batjocorite şi pălmuite de chiar aceia cari le subscriseseră, şi cari erau ţinuţi, prin posi-ţiunea lor in guvern, a face ca ele să se re-aliseze, sau să tindă cel puţin a se realisa, pentru respectul ce so datoresce naţiune! către care vorbiau.
Ar fi aşa dar să se creadă, in urma color ce am zis aci, că noi am cerut, in revista noastră de erl, un lues politic, care nu servă la nimic in ţara noastră, cerănd adică comitetelor electorale, ce represintă diferitele partide şi cualiţiuni de partide, in cari se împarte azi cămpul politicei, să ’şî manifeste lămurit şi amănunţit opiniunile ce profesează, relativ la soluţiunea cestiunilor ce camerile viitoare sunt chemate a deslega.
Nu, programele politice infiă-care epocă dc mare însemnătate pentru viitorul naţiunii, precum este şi epoca actuală, nu sunt numai un lues zadarnic, fără utilitate practică şi reală, ci o cerinţa imperioasWWW.
constituţional, in a cărui funcţionare actele politice cată să fie tot-d’a-una conduse după vederile cele mal pronunţate ale opi-niunel publice, şi in care problemele sociale trebue să fie resolvate in arena publicităţii şi a meetingurilor, inainte de a e supune la criteriul şi la hotărârea reprezentaţilor naţiunii. Mandatarii poporului să fie, in orice ocasiune solemnă, vocea legală a ţerif, care sâ confirme şi să puie in practică voinţa deja manifestată a naţiune!,
O programă politică nu este dară o simplă formă, fără importanţă şi fără inrîurire in mecanismul constituţional. Ele trebue să orienteze opiniunile, să le deştepte atenţiunea, să le facă se reflecteze, ca, in faţa urnelor, alegătorii să se pronunţe pentru acei candidaţi, a căror programă politică ar crede-o, că corespunde mal de aproape cu apărarea intereselor ţării.
Avem dar o necesitate vădită de a sci, acum cel puţin, cănd ziua alegerilor vine cu grabă spre noi, in ce sens ved partidele soluţiunea dificilei cestiunî, impusă nouă prin tractatul de la Berlin.
Ea ce ne-ar servi inse nisce asemenea manifeste, dacă ele, precum ziserăm mal sus, ar fi destinate a ne surprinde poate, şi de rândul acesta, buna noastră credinţă ?
Ea ce şi acum frase, cari n’ar avea perspectiva de a se transforma in fapte pipăite?
Ea ce din nou amăgiri?
Orî-care ar fi soarta lor, fie chiar de a se vedea iară ultragiate, totuşi programele vor profita naţiune!, intru atăt cel puţin, că i va servi să se edifice din zi in zi mal bine asupra valorii morale a partidelor şi a oamenilor ce le compun; şi partidele, in vedere cu ridicarea treptată a cultureî in popor, se vor feri din ce in ce mai mult de a-şl crea antecedente triste, tradi-ţiuni de natură a le degrada in ochii naţiunii.
Este prin urmare, atăt o datorie constituţională pentru partide de a se rosti clar asupra situaţiunei noastre de azi şi asupra mijloacelor ce cred, că ar limpedi-o in modul cel mal avantagios pentru ţară; căt şi o trebuinţă pentru alegători de a fi luminaţi asupra opiniunilor candidaţilor ce se presint spre a fi onoraţi cu încrederea voturilor lor.
Dacă este un rău, o anomalia politică, sistema de a ne socoti programele şi îndatoririle ce amjuat faţă cu alegătorii, a doua zi chiar după ce am veţlut investiţi cu mandatul de represintant, — apoi nu este un cuveut, că trebue să condamnăm cele mal salutare usanţe parlamentare, fără de cari regimul constituţional n’ar mal avea nici chiar sensul esistcnţil sale.
Tocmai pentru că csistă şi aci a un cas de suferinţă, morală ce afectă aşa deadănc viaţa noastră politică, tocmai pentru aceia ne credem datori a-1 desvălui in toată trista lui goliciune, şi a-1 combate, cu toată tă ria ce merită triumful, unei cause de adevărat, constituţionalism
Oamenii politici, prin vorbele şi actele lor, să caute a reintări încrederea deja sdrun-cinată. in binefacerile reale ale sistemului representativ.
A’l face să funcţioneze regulat şi după adevărata lui fire, fără a incerca să’i mistificăm scopul şi mijloacele lui, abătănduT iu căi de espediente, numai ca să ne acoperim micşorimea luptelor noastre, pentru interese curat personale : eată ţinta ce suntem datori a urmări cu stăruinţă, dacă dorim a trăi cu demnitate intre popoarele ci-vilisate, şi daca cugetăm serios a ne asigura un viitor, in adevăr, mare.
ca.
CRONICA ZILEI
Diutr’un raport al D-lnî prefect al poliţiei capitalei către d. ministru de interne, iu privinţa deiictelor şi crimelor comise in capitală, resultă că în decursul lunci fevruariîl, s’au săvârşit: 75 furturi simple saîl Cu efraoţ’une, 6 escrocherii, o călcare cu torture, pe şoseaua Ştefan cel mare, şi o călcare urmată de omor, pe drumul de fer in apropiere de Chitii a.
Cu ocasiimoa aniversării nasceriî A. S, R. Domnitorului, care este la 8 Aprile viitor, se va celebra un Te-Denm în capela episcopală ca-toi ică.
Dupe informaţinnile ce are »Vocea Govurlu-iulnî*, autorităţile din Dobrogea lucrează cu mult zel p.-utru înfiinţarea de scoli, Esempltil prefectului de Kiustengea şi de '1 ulcea a fost imitat şi de administratorul plăsiî Snliua, d. Exi-nof, care a atăruit pentru înfiinţarea mal multor scoale în plasa sa. Populaţiuuea inbrăeişează cu căldură scoalele nosstre.
Jouî, 5 Aprile curent, la ora 10 şi jumătate de dimineaţă, s’a căutat un Te-Deum in Santa Mbropolie, inăiţăndu-se rugi pentru conservarea ijilelor Majestăţel Sale imperatorulnî tuţulor Roşiilor, ameninţate de atentatul ce a fost comis asupra persoanei MajestăţiI Sale. La acest 1 e-Deum a asistat toţi d-uiî miniştrii, corpul diplomatic, casa civilă şi militară a Alteţei Sale Regale, diferite autorităţi, precum şi mal multa persoane de distincţiune.
Printr’un decret domnesc, regimentul de călăraşii permanenţi se declară desfiinţat; ear pentru serviciul judeţelor de peste Dunăre se orga-niseaza trei escadroane de cavalerie, sub denumirea de călăraşi permanenţi, administrându-se fie-care corp în parte şi avend efectivele prevăzute prin legea bugetară a anului curent.
D. I, F. Robescn ş’a dat dimisia din postul de prefect al judeţului Putna. D. ministru de interne a primit această dimisiune, prin resolu-ţia de la 4 Aprile.
S’a sancţinat legea pentru deschiderea unul credit suplimentar da lei 1,874, bani 35, pe seama d-lnî ministru de internee, pentru acoperirea plăţii a 124 topuri cbărtie de Monitor.
DIN AFARA
Atentatele contra ţarului.
Atentatul care se săvîrşî contra Împăratului Rusiei la 2 ale luneî acesteia, este al treilea pe care Ta avut să’l susţină ţarul Alexandru, de la suirea sa pe tron—-din fericire pentru sine fără a fi fost nemerit vr’o dată.
Cel d’ăntăiu atentat a avut loc la 16 A-prile 1866, cănd un nobil rus, cu numele Dimitri Karakasow, voi să asasineze pe ţarul , dar fără succes. Din cercetarea ce se făcuse contra Iul Karakasow se dovedi, că atentatul nu fusese de căt un inel din o conspiraţiune foarte întinsă. Karakasow fu esecutat, iar trei zeci şi cinci dintre complicii săi au fost pedepsiţi cu prinsoare pe viaţă sau deportaţiune.
In anul următor, 1867, cănd impăfatul fusese la esposiţia din Paris, un refugiat polon cu numele Anton Berezczewsky descărca asupra lui o puşcă, pe cănd se plimba prin pădurea de la Boulogne, dar iarăş fără a’l nemeri. Berezczewsky a fost con
damnat de către juriul din Paris la depor-taţiune pe viaţă şi muri in Noua Cale-donie.
Ţarul Alexandru, se poate felicita de ursita care l’a scăpat de atătea ori !
Ocupaţiunea Rumeliei Orientale.
Cea mai importantă ştire in această ces-tiune este, că Poarta a hotărit intr’un consiliu ministerial ce s’a ţinut la 13 Aprile, de a respinge cu desăvîrşirc proectul ocu-paţiuneî mixte a Rumeliei, şi numi de guvernator al acestei provincii, in înţelesul tratatului de Berlin, pe Aleko paşa.
După o telegramă ce primesce din Cons-tantinopol ziarul aDie ILesse”, şi despre care acest organ zice că are toate motivele de a’l considera ca copiănd realitatea, ne-isbutirea idee! de ocupaţiune mixtă este a se reduce esclusiv la intrigele’cabinetului de Petersburg şi in specie acelea ale principelui Gorciacof, care zădărnici acest proect numai din rivalitate şi maliţ'e contra contelui Şuvalof, care el patronase cu multă căldură.—Această rivalitate este întemeiată cum se ştie pe împrejurarea, că Şuvalof este rivalul şi urmaşul presumtiv al lui Gorciakof in funcţiunea de cancelar—.
Intrigele rusesc! au fost sprijinite—după aceeaşi telegramă—, de şi nu in mod oficial, de către diplomaţia francesă. S’ar părea anume, că elementele car! formează diplomaţia franceză din Orient, nu se poartă faţă de tratatul de Berlin cu acea corectitudine religioasă, cu care se poartă şefule! din Paris, Waddington. Un alt temeiu al acestui curent din diplomaţia franceză este înţelegerea care s’a pus din nou la cale intre Anglia şi Francia in cestiunea orientală.
Convenţiunea ausfro turcă.
Această convenţiune, care dupe atâta vorbă despre ea, a devenit un obiect aproape ridicul, — nu s’a încheiat nici acum, cum anunţaseră intr’un mod fals ziarele vieneze. învoiala intre cabinetul vie-nez şi cel de Constautinopol nu fusese tocmai atăt de perfectă, precum resulta din comunicările csagerate ale acelora.
Părţile contractante nu s’au putut anume uni asupra întindere! ce va avea să aibă ocupaţiunea austriacă in sandjacul de Novi-Bazar. Cabinetul vienez cere prea mult, despre Poartă se zice, că acordă prea puţin. Ambasadorul austriac, contele Zichy, care negociază in această afacere la Cons-tantinopol in numele cabinetului de Viena, a cerut prin urmare nou! instrucţiuni şi pentru acest motiv incheerea convenţiune! a fost din nou amânată.
Să mai aşteptăm dară.
FOIŢA ‘'ROMÂNIEI LIBERE.
ULTIMA CONCHISTA
UEMABE 5)
El se aşează dar la dreapta mea, şi înainte de a incepe să vorbiască, făeeud o ult'mă silinţă de a mă stăpâni, ’i zise! :
—	Sper că cee-ce aveţi de gănd a’mî spune şi ceea ce consimţ a asculta va fi, atăt in fond căt şi in formă, demn de d-ta şi de mine.
—	Veţi putea să judecaţi, respnnse el. Nu cred că pană acum v’am dat vre un motiv, pentru ca să me credeţi capabil de vre o uşurinţă ri-diculă. Nu sunt nici vre un erou de romanţ, nici un copil. N’arn de gănd a ve spune, că ve adorez, că aş fi dispus a ve urmări pană la marginea lumii; nici a ve dovedi cu frase romantice, că mi’aţî inspirat, una din acele pasiuni nebune car! nasc intr’o secundă şi hotărăsc asupra unei întreg! ecsistenţe. Şciii foarte bine ce va să zică o esplicaţiune intre o femee de greutatea d-tale şi un om ca mine; de aceea nu voesc alt ceva de căt să vă fac o rugăciune, despre a cărei sinceritate ve puteţi as gura numai din umilinţa cu care v’o anunţ. Vriţî s’o ascultaţi, or! credeţi, că dorinţa numai ce am de a v’o comunica, constitue o ofensă.
—	Să vedem acea rugăciune, respnnse!— eu.
—	Ah ! doamnă, urma el, apropiăndu-se de mine din ce in ce maî animat, bunătatea ce a-
(Vf$î No. 560),
ROMANIA LIBERA
Greci! şi Albanezi!.
Am anunţat deja, că liga albaneză a trimes pe la deosebitele curţi europene o de-putaţiune, spre a protesta contra imbucăţi-re! de or! ce fel a teritoriului albanez, prin urmare şi contra cedăre! Ianinei la Grecia. Deputaţi unea pe lăngă aceasta era însărcinată a espune guvernelor marilor puteri toate aspiraţiunile naţiune! albaneze.
Ce fac acum Grecii, car! nu privesc fi-resce de căt cu necaz la acest pas a conlocuitorilor şi vecinilor albanezi ? — Un lucru care din fiera lu! nu le face onoare. EI au delegat anume o altă deputaţiune, compusă din Greci! din Epir şi pusă sub conducerea generalului Spiromilio, care mer-gend şi ea pretutindenea pe unde a mers şi va merge deputaţiunea albaneză, să cerce a discredita membri! acesteia zicând că nu sunt de căt nişte «escamator!" şi că ea, deputaţiunea greacă, represintă in realitate Epirul.
Faptul in totalitatea lu! merită o privire de ochiţi ma! mult intru căt este foarte ciudat şi caracteristic pentru făptuitori! seî, — căci cabinetele europene vor cunoasce negreşit pe adevăraţi! «escamator!”.
Guvernul secret in Rusia.
Nimenî nu maî vorbesce, in ce privesce starea lucrurilor din Rusia, de căt de comitetul revoluţionar şi de actele luî, Spre a cunoasce incătva ma! de aproape acest comitet, care cu drept cuvent se poate numi şi guvernul secret sau neveţlut al Rusiei, împărtăşim următoarea corespondenţă ce primesce din Varşovia ziarul (<N. fr. Presse” :
Se poate zice fără nicî o esagerare, scrie corespondentul ziarului vienez, că Rusia întreaga maî mult tremură acum de guvernul secret a propagande! revoluţionare de căt de ţar şi de despărţăment'd al treilea a acestuia. Cu o in-drăsneală fără păreche eş! esecută acest guvern secret planurile sale, şi întreaga luî organisaţiu-ne este de atare natură, in căt autorităţile sunt străpuse prin ea in spaimă şi neactivitate.
Guvernul secret nu constitue numaî o singură corporaţiune ; el se imparte in maî multe des-părţăminte, dintre car! fie-care se compune din zece pană in cincî-spre-zece membri! şi un căpitan (starosta), şi lucrează neatărnat de toate eele-lalte. Prin aceasta se obţine acel rezultat folositor, că daca o secţiune de acestea e încălcată şi prinsă, cele-lalte membre a le aceste! instituţiunî cu numeroase capete, poate funcţiona şi maî departe. Pentru acest motiv aşa nu mitele «autorităţi revoluţionare» duc o viaţă oare cum nomadă, intru căf fie-care se succedează, pentru indeplinirea unu! scop hotărit, acum intr’o localitate acum intr’alta, şi eş! ţine întrunirile sale une or! fără nicî o sfială intr’un local public, dar maî cu osebire la unul dintre
veţi de a me asculta ar fi de ajuns, pentru ea nimic in lume să nu me facă a ve da cuvinte de nemulţumire şi de căinţă. Singura cerere, singura rugăciune ce am a ve adresa, in numele adâncului respect, ce mi-aţî inspirat, este a primi amiciţia mea, sincera mea amiciţie şi a mî acorda in schimb pe a d-voastră, care, ve rog sa credeţî că ’nrii-e nepreţuită. Ceea ce doresc din sufletul meii, este ca peste o oră, când ne vom zice adio unul altuia, să nu ne despărţim ca nisce fiinţe indiferinte, car! o’aO să se maî va<jă in lume. Graţia ce ve conjur a’mî acorda, e de a mî permite să ve reveni la Madrid, dacă vre o intemplare m’ar abate p’acolo. A aspira la amiciţia d-tale şi a spera, că veţî ajunge intr’o zi să preţuiţî in căt va adăncul devotament ce am pentru d-v : eacă toată dorinţa mea, eacă pănă tnde merge mdrăsneala mea. Şi acum aştept pedeapsa, ce credeţi că mi se cuvine.
—	Nu pot alt-fel, de cât să ’ţî acord din toată inima ceia-ce mi a’î cerut cu atăta căldură, respinse! iii; sunt incredjnţată, că est! un om bine crescut şi de merit, şi acordănduţ! amiciţia ce ’mî cer! şi deschi^endu-ţî casa mea, sunt sigura că ’m! fac chiar mie o favoare. Dar maî cu seamă să nu’ţ! fac! iluziî, scumpul meii amic. Să nu crez! că, dacă me-aî vedea maî de aproape, a! putea sa ve<jî in mine vre o schimbare oare-care. Femeea in vîrstă, muma de familie, femeia pe care datoria şi cuviinţele o inchid, pentru tot d’auna, in cercul afecţiunilor sale actuale, eacă ce ve! găsi in mine şi nimic alt.
—	Ah ! doamnă, strigă densul cu căldură şi
«iuiţiaţî». Toate secţiunile «guvernului secret» aii o cap tenie supremă, numită «general» , şi un singur cuvent de ordin secret, care emană de la acest general, formează semnul comun al fie-căreî secţiuni in parte. Fie-care secţiune este îndreptăţită a pronunţa sentinţe de moarte in contra indivizilor p riculoş! şi suspecţî şi are sarcina de a intra după putinţă in relaţiunîcu persoane de posiţie înaltă.
Pentru scopul in urmă semnalat se intrebu-inţează adese or! mijloace ciudate, intre car! principalul rol el joacă angajarea de guvernante nihiliste pe la demnitar! ioalţî. Cum se scie adecă, in familie’e aristocrate rusesc! crescerea fetelor este încredinţată esclusiv guvernantelor. Acestea pot prin urmare a da o direcţiune arbitrara spirituluî fetelor ce li s’ati incrediuţat. Această împrejurare, îrhilistiî aii stiut’o esploata, intru oăt ah angajat ca crescătoare pe la fami-liele destinse femei devotate teoriilor lor. Prin aceasta nu au fost câştigate pentru causa nihilismului numaî multe fete tinere din cele ma! bune case, oi părinţi! lor, car! se află in func-ţiunî civile, aii fost făcuţi nepremijdioş! pentru nihilism, in interesul de a nu’şî compromite fetele lor.
Ca esemplu poate servi următorul fapt : La un general, cu numele Samopow, hi Charkov, se angajase la începutul ier ne! acest°ia pentru crescerea fetelor o anumită guvernantă. Ea era sora unu! nihilist şi impărtăşi eleve! sale vederile politice a le fratelui eî. Pe când cel din urmă fusese arestat la Charkow cu prilejul celor din urmă tulburărî de studenţî, generalul primi o arătare anonimă, că fia sa este O nihilistă, că in scrinul acesteia se află scrieri nihiliste şi că această împrejurare va fi relatată autorităţilor, daca generalul nu va stărui pentru eliberarea imediată a studentuluî inchis. Generalul făcu o revisuire in palpitul mese! fie! sale, afla in realitate broşurile nihiliste semnalate şi eliberă pe fratele guvernante! ce era la el. Astfel funcţionari! statului din cele ma! inalte grade au fost fac nţ! in contra voinţe! lor nişte instrumente a le guvernului secret.
Administraţia şi Plugariul
(armare şi fine)
Dară nimic din toate acestea. Căcî in cele maî multe casnrî prefectul se crede cu drept, sau fără sau poate, chiar şi fără scirea luî Dumnezeu, oă ăntăia sa datoriă este de a sluji partidul iară nu ţara, cu asemine vederi, el se găndesce cu deosebire să impace preteusiunile celor mar! prin bogăţia, dară cu animă săracă, sau se liniştească şi se atragă pe ce! ma! in-drăsneţî — sacrificând lăcomie! lor dreptul şi munca plugarului.
Pentru realisarea aceste! politice de înaltă prevedere este de nevoie ca subprefectul se fiă, numaî un instrument aşa precum spuseiii ma! sus. Ce se poate dară ascepta de la acest fel de oa-menî, cari la numirea lor in funcţiune se duc
apropiindu-se de mine aşa de mult, in căt i simţeam măna dreaptă că’mî atinge coapsa. Ah! doamnă, te ascult şi te admir. Dar lasă-me, pentru ultima oara, să’ţ! observ o nedreaptă asprime, cu care par! că voeşt! să’ţî pregăteştî singură un viitor cam ciudat. Nn eştî o femee bătrână, nu eştî o femee de rînd, şi n’aî, prin urmare, dreptul de a prevesti, ceea ce providenţa ar face să se intămple, in noua situaţi une in care o să te afli. In momentul acesta, de esemplu, când indeplinescî, cu atăta nobleţă, cele mai sacre datori!, creijî oare că a! ascultat şi cea din urmă bătae a inimeî? Cine ştie căt tre-bue şi poate inca aştepta de la viaţă o femee ca d-ta, o natură priviligiată ca a d-tale? Ah! crede-me, oraclele făcute de cine-va asupra luî insu-ş! sunt temerare şi se realisează foarte rar. Crede pe un om, care nu-i iubit pe păment de nici o fiinţă, care credea că nu poate iubi de căt lucrul, şi care, in momentul acesta, ar putea mărturisi, cu mana pe consciinţă că s’a înşelat amar!...
Şi fără să maî aştepte vr’un răspuns , el se depărtă de mine, se aşeză la locu’î şi se retrase, fără a maî zice un cuvint, in umbra colţul uî săif.
Bemăsesem in prada line! emoţiun! profunde. Să fi fost oare rdeverat ? Inspirasem , puteam să inspir incă, un sentiment serios şi puternic unu! om de merit ? Să fi fost cu putinţa ? efi, care me măritasem din amor , care me făleam că am putut învinge uitarea şi să păstrez nea-
www.dacoromanica.ro
căte-o dată, aş putea spune pe jos, pănă la reşedinţa plase! şi car! aii atăta dibăcie ca iu cel maî scurt timp se’î vedem preumblămluse, (nu prin comune) ci prin oraş, in faitone elegante cu maî multe părechî de caî, şi aceste toate din sărăcuţa lefuşoară de 200 le! pe lună.
Acest adevăr n’are nevoe de o desfăşurare ma! pre larg, căcî faptele vorbesc de la sine şi cn prisosinţă şi silesc in fine chiar pe prefect să dea, cum se $ice, satisfacţiune opiuiuneî publice indignate, destituind căte pe unul, cănd a in-ceput a se cam sătura şi inlocuindul cu altul de tot flămând.
Dară ni se va spune, că cetăţeni! aii dreptul pe calea legală sa facă şi se dereaga, pentru ca interesele lor sa fie aşa şi pe dincolo ; frumoase cuvinte, şi negreşit că ar putea fi de minune intrebuinţate pentru a se răspunde d-lor licen-ciaţ! sau doctor! in drept, şi maî advocaţi, dacă s ar plânge de ceva, ceea ce din nenorocire nu se prea intămplă, căcî d-lor sciu foarte bine cum să şî reguleze afaeerile, şi nu de aceasta ne pare reu, ci de acea, fie ne permis să zicem in treacăt, căjlin nenorocire nu se gândesc căt de puţin la apararea şi imbunataţirea soarteî clase! cele! maî numeroase şi maî sărace. No! insă, de pe la ţară deprinşi cu mânuirea plugului, iară nu cu condeiul sau cu cuvântul, şi cari precum ziseiu ma! sus, am primit ăntăiele noastrs impresiun! sub un regim de apăsare, suntem deprinşi, şi cine nu scie ca deprinderea devine natură, a aştepta binele de la puterea legală, care este datoare sădea esemplu 1 binelui şi a dreptăţeî dară care n’a făcut, şi nu face destul pentru ca drepturile şi datoriele să fie de toţî bine cunoscute şi respectate deopotrivă. Căcî nu este destul ca un milionar să zică unu! sărac pe care’l vede muncind zi şi noapte, şi care merită o soartă maî bună : fi! bogat, ca el să devină indată, şi trebue negreşit să! dea şi mijloace şi povăţuirî ca ast-fel adjutat, să se poată rădica şi adj unge la bogăţie.
1	ot aşa ni se spune pre toate tonurile că suntem liberi. — Apoî nim nea nu contestă aceasta, ba nicî chiar ţeranul, care n’a cunoscut pană acum de căt partea cea rea ce are pentru densul această libertate. Căcî el vede şi este destul de inteligent să ghicească căt de folositoare este ea acelora atinţî de degetul soar-tei.
1 entru el insă, când din întâmplare ver! o anima generoasă mişcata de multele! suferinţ! voesce să’l măngăie şi să’l incurageze, ’! vorbesce despre drepturile ce are, ţeranul răspunde clătinând din cap, pre buză’! se zăresce a rătăci un zinibet plin de amărăciune iară din gură ’! scapă acel, aşa o fi plin de ironie, şi de Îndoială ! Căcî el crede că libertatea şi dreptatea înscrise in legile ce merefi se fac şi să desfac sunt pentru el litere moarte, şi că numaî cărturarilor mai ales a<celor fără de animă, este dat să aîbă parte de ele pentru a despoia şi
strivi cu forma mulţimea slabă şi neluminată !
De toate aceste prefectul scie, impresurat de plângerile mulţime!, el se justifică căte o dată
tinsa, in inima mea, suvenirea tatăluî copiilor meî, a singurului om ce iubisem ; eu pe care o nemărginită durere şi o nepreţuită consola-ţiune, durerea văduvi! şi consolaţiunea mume!, me întărise contra tutulor împrejurărilor vieţeî, stiugănd in mine, pentru tot-d’a-una, orî-ce pasiune; eu, care apropiam de al patruzecilea an, eu, o betrîuă aproape, şi mult maî betrînă la suflet de căt la corp, la vederea numaî acelui tener, a chipuluî şeii seducător şi deosebit, a caracterului şeii bărbătesc şi iubitor, la singurul echou al elocinţ i sale, atăt de respectuoasă şi pasionată, eu, femeia nevulnerabilă, să simţ vibrând din nou in mine nisce coarde ce le credeam rupte, şi imaginaţiunea să’mî sboare intr’un spaţii! ce’l credeam uitat.
Să fie adevărat, mare Dumnezeule ? Inima nu imbătrinesce nicî o dată ! Şi sub greutatea a-tător au! de tristeţă şi de linisce, sub altarul marei dureri ce me isbise şi a misiune! sfănte ce inplinisem, să fi mal remas oare vr’o scânteia incendiară, care să poată deveni de o dată o flacără nouă şi viguroasă ? Să fie cu putinţă cerule sfinte ! Puteam sa intru incă in a doua faşă a vieţi! mele, care să fie tot atăt de fericită şi tot atăt de dulce ca şi cea d’ăntăiil ! Era oare cu putinţă, ca acel tenăr, văZendu-me
numai, să simtă pentru mine.......
«Miranda ! două-zeci şi cinci de minute; staţiune cu restaurant; schimbarea trenului; » strigă de o dată o voce răguşită.
(finea va arma pe mâine).
cătră cei mai intimi, ca nu poate face nimica, fiind impedecat de o putere oculta safi de un comitet de oameni influenţi.
Nu me pricep ce poate fi acea putere ocultă! Este insă un drept incontestabil al cetăţenilor de frunte, şi ar fi o norocire daca ei s’ar aduna sau in comitete sau în intrunirî publice pentru a desbate la lumina zilei interesele generale, a face ea ele să pătrundă in mintea fiecăruia, şi a da ast-fel spiritului public, acea impulsiune puternică care purcede din legalitate, şi la care n’ar put ea resista fără a fi spulberată nici cea mai crâncenă lea voinţă, de ori unde ar veni.
Par sa vedem dacă justificările prefectului sun^ fundate, şi daca acest comitet care eî stă in cale şi despre care aflăm numai prin şoapte, urmează aşa precum spuse ram? Safi că el este compus numai de o mană de indrăsneţî..., care sub masca partidul de la putere caută să se impună cu orî-ce preţ, nu pentru a face ver un bine ci pentru a stoarce foloase căt se poate mai multe sau a’şî regula interesele lor personale, de multe orî ruşinoase , iară cu vorba cu cuvântul, cari nu’î costă nimic, şi cari de multe ori n’afi nici o valoare, aperă sau susţin guvernele, cari, cel puţin pănă acum au căejntmaî toate din causa unor asemeni amici. Daca aşa fiind prefectul se poveţuesce de un ast-fel de comitet fără a trece peste el, a’şî urma calea cu ferma d< militate a unui administrator inţelept, atunci ccupâ postul numai pentru leafă, care nu se despreţuesce de orî-cine, safi pentru alte avantage şi mai neavuabile, iară nu pentru a servi causa binelui public.
Dară me veţi întreba poate, ce face preotul ; şi el se face părtaşii! la această stare de jaf şi de împilare? Nu sărmanul, nu tot-dea-una. Dară afară de escepţiunî foarte rare, preoţii fără vo-caţiune, apostol fără consciinţi’a drepturilor şi a datorielor misiunei sale — el se crede silit a fi maî tot-d’a-una in partea celui maî tare, dară acolo saîi aiurea el nu poate face din nenorocire de căt o tristă figură. Ve veţi mira însă, şi cu drept Cuvent, că această tristă stare de lucruri poate esista cu toate inspecţiunile ce, conform legeî, membrii comitetelor permanente, trebue să facă prin comune. — Dară mirarea d-voastră va inceta sunt sigur, îndată ce veţi afla ca aceşti memmbri sunt (permiteţi-mî com-paraţiunea, ea este ca de la ţară), caniscemorî de vent cm nu să mişca de căt când sufla ven-tul; şi apoi cănd se întempla să se ducă în a-semine escursiunî, sub pretest de inspecţiunî, eî sunt destul de prevăzători pentru a se feri. să nu fiă o notă discordantă în perfecta armonia a acestui concert diabolic esecutat pe spinarea bietului ţăran, veţi recunoaşte dară că din această parte nu este nimica de asceptat.
Remăne dară prefectul, acest Înalt funcţionar, represntantul putereî esecutive, regulatorinl intereselor a (jteimî de rniî de locuitori, de la a căruî inţelepciune atăruă funcţionarea sinceră şi dreaptă a instituţiunilor administrative, menite a fi un isvor de prosperitate şi de progres pentru toţi fără deosebire.
De la al căruia patriotism luminat depinde răspândirea instrucţiuneî publice şi în stratele de jos a populaţinneî rurale, nenorocită maî ales, din causa ignoranţei in care zace!
De la a cărui prevedere şi inteligenţă atăruă desvoltarea şi înflorirea diferitelor meserii, a-tata de puţiu incuragiate, din care cauză zecimî de milioane ies pe fie-care an din ţară, pentru lucrurile cele maî simple şi Tde întăia necesitate.
In fine îmbunătăţirea rasei şi inmulţirea vitelor de tot soiul, cari nu numai că afi degenerat, dară s’au şi împuţinat intr’un mod înspăimântător pentru o ţară eminamente agricolă. Tot aşia şi în privirea crescereî albinelor şi a vennilor de mătase, cărora nu se da nicî o a-tenţiane şi care dispăru cu totul etc. Ce face •Iar acest prefect ? N’aude, nu scie el nimic despre relele ce băntuesc maî ales populaţiunea rurală. Cum ? Nu se duce el de două ori pe an, măcar toamna şi primă-vara să visiteze toate comunele, să se încredinţeze dacă dările se încasează regulat, cine plătesce şi cine nu, dacă primarul este adevăratul lepresentant al eoulo-cnitorilor sei, dacă administrează conform legeî, ce face pentru scoală, pentru biserică şi dacă rnvoielele agricole se fac şi se se esecută aşa cum prescrie legea, dacă tot săteanul ’şî a făcut ară-frra sau de ce nu ? — Care este proporţiunea intre năseuţî şi morţî, causa diferitelor boale,
Şi daca doctoriî de plase, afi visitat regulat comunele, serviciu pentru care sunt foarte puntual plătiţi,
Dacă seb-prefectul el secondează ca credinţa
în admiuistraţiunea plăşeî ce ’î este încredinţată, daca povăţuesee şi desceaptă pe primari asupra strictei aplicări a legeî cu o măsură e-ouală pentru toţi, dacă luminează pe ţăran priu sfaturi bune la respectul legeî şi la Îndeplinirea adevăratelor sale datorii precum şi la iubi rea muncei cu care ’şi poate imbunătăţi soarta şi bunul traiu ; daca acest funcţionar este privit cu increderea cuvenită unuî îngrijitor drept şi imparţial — sau tot ca o groază a cărei apa riţiune sleesce meduva in oasele ţerenuluî, şi î aduce ura şi desgust pentru munca vecinică şi sterila pentru el.
La icest şir de întrebări voitt respnnde: pre-fectu şade in oraşul de reşedinţa sau la moşiă, dacă are.
Afa.ă de escepţiunî rare, şi foarte onorabile, acest personagiii este din punctul de vedere al plugaruluî, un om, care saîi nu ’şî cunoasce sau are resoane de a nu voi să ’şî cunoască misiunea, şi o cunoaşte safi nu, el înţelege că subprefectul este oare cum braţul administraţiei, sciind aceasta, credeţi că el face apel la âuima şi patriotismul proprietarilor mici, saîi chiar la acelor mari, indicaţî de opiniunea publică din localitate, să facă sacrificiul de a primi pentru douî, treî anî admiuistraţiunea plaşeî in care locuesc, cu angagiamentul de onoare că vor face să intre in obiceiurile poporului respectul bine înţeles pentru lege şi iubirea muncei, care o-noară pe om şi ’l tace fericit.
Noî aci la ţară, nu inţelegem inalta politică, şi nicî nu putem aprecia dacă este bine sau reiî condusă. Seim insă cu toţii, că domnul Ion Brătianu este un bun, un mare patriot, şi unul dintre cei maî sinceri şi neobosiţi luptători de frunte ale drepturilor naţionale.
Ast-fel fiind, şi precum nicî un om de bun simţ n’ar putea cere de la un mare poet care cu o mănă mişcată de puterea fermecătoare a geniului, scrie sublimele sale inspiraţinnî, să poată cu cea l’alta să le schiţeze, să le coloreze şi să le insufleţească cu măestria artistică a marelui Rafael, tot aşa cred că nimeni nu cer ca marele bărbat de stat, care a luat eărma inalteî politice pentru care are nevoe de tot timpul şi de toate intinsele sale cunoscinţe, să poată conduce şi să manevreze cu iscusinţă barca ale căreî pănze sunt umflate de vânturi politice atât de contrara — să facă şi adnii nistraţi me bună. — Nimenî nu se indoiesce, că inalta politică este menită a aduce la timp roade folositoare, cărora istoria le reservă negreşit pagine glorioase in care faptele mari sunt scrise cu litere de aur. — Pănă atuncî insă, poporul are nevoie de o administraţiune luminată, onesta, şi de dreptate pentru toţi, căci alt-fel desastrul este inevitabil, şi barca care a fost scăpată cu dibăciă de fortunele cele mai rran, poate face naufragiu chiar in momentul cănd se zăresce malul mult dorit, din eausă că vâslaşul perzănd zadarnic timpul intr’o admiraţiune sinceră sau prefăcută pentru abilitatea cârmaciului, a negligiat să ingrijească şi să repare tipăriturile causate de furia vânturilor, iu cat ast-fel slăbită, ne maî putând resista is-bireî valurilor, se sparge, se cufundă şl dispare in adâncul prăpasticî trăgend cu sine cărmacifi, vâslaş precim şi speranţa pentru acea linisce mult dorită şi tot d’auna plină de roadă hrănitoare, ce ţara este in drept să culeagă dupe o luptă plină de sacrificii şi de silinţe generoase. Poporul insă tot n’a perdut nicî răbdarea, nici speranţa, dar simte că nu poate găsi scăpare de căt cu ajutorul presei, şi ca numai luminoasele sale raze pot pătrunde şi risipi intu-nerecul in care o mană de lacomî fără inimă şi fără de lege, înşelând sub masca libertăţeî buna credinţă a adevăraţilor patrioţi, se îmbogăţesc despoiănd safi lăsând să se despoaie poporul.
A împrăştia in fine cu puternica suflare a a-deverului noriî cari intunecă vederea şi para-liseazâ ori ce acţiune a bunilor cetăţeni, şi a face o dată ca lumina şi dreptul să fie pentru toţi.
Aduc această causă inaintea dv.; am credinţa că o veţî apăra cu acel sentiment de înaltă dreptate şi neatârnare cu care vă luptaţi pentru îndrumarea naţiuneî pe adevărata cale a civili-saţiuneî.
Primiţi, vă rog, d-le redactor, asigurarea deosebitei mele stime cu care am onoare a fi devotat dv.
Vultur.
locuitor in judeţul Tutova.
AIÎENA ZIARELOR
Luând apărarea fostelor corpuri legiuitoare, «Romanul* impută organelor oposiţieî limbag'iul necuviincios şi reaua credinţă, cu care au atacat ultimele lapte săvârşite de Oamere. In deosebi, el caută să dovedească, că bugetele nu s’au votat intro singură noapte, ci se terminaseră toate incă din şedinţele precedente. Căt pentru cele l’alte legi, cari s'aiî votat cu grămada in ultimele zile de viaţă ale răposatelor Adunări, iacă scusa ce invoacă „Românul”.:
«loate aceste legî (afară de legea monopolului) trebuiafi sa treacă dupe cum aii trecut, fără discuţiune, sau cu prea puţină discuţiune, ori-carî ar fi fost timpul de care ar fi putut dispune Camera».
Apoi organul liberal, făcând o nouă apologie Camerelor, incheie ast-fel :
«Facă-se ca România să maî aibă maî multe corpuri legiuitoare ca acestea.»
Noi am zice maî bine : Doamne păzeşte!
*** Pregătirile guvernanţilor pentru alegeri ingrijeşte mult pe „Presa”. Ea zice că ingerinţele au inceput deja, şi face o in-treagă denunţare al cărui rezumat este acesta:
Cu ocasia serbătorilor prefecţii au fost chemaţi, spre a li se da ordine pentru alegeri; in districte, se permută şi se sefiimbă prefecţii, a căror pudoare displace unor paşale ale districtelor ; in justiţie s’a luat de normă ca tot ce este independent să fiă persecutat».
Organul centrului termină denunţând sistema de favoritism, adoptată de consiliul superior al armatei, cu ocasia clasificării militarilor vrednici de înaintare.
*** «Timpul» pune in evidenţă teoria ab-negaţiuneî patriotice, ce o esploatează radicalii.
<,:Cănd sunt iu oposiţie, zice el, eşî permit orî şi ce sub cuvent, că, fiind oameni plini de ab-negaţiune, sunt gata să se sacrific pentru triumful princjpielor pe care le represiiită ; cănd vin la putere liberalii noştri numaî de căt iau catastifele saerifîcielor şi fie care dintre cei sacrificaţi eşi formulează drepturile întemeiate pe gradul de abnegaţiune, despre care a dat dovadă in timpul luptei.
Apoi vine la discuţiune moţiunea luî Sir Cart-wriglit care blamează atitudinea luată de cabinetul Beaconsfield cu privire la Grecia şi declară, că rectificaţi unea frontierelor grece, aşa cum s’au indicat pe baza protocolului 13 al tratat iluî de Berlin, este necesară pentru liniştea Orientului.
M. Gladstone a aprobat foarte viu moţiunea.
Sir Northcote rec moaşte că e de mare in-semnătite, nu numai pentru liniştea orientului. dar ancă pentru interesele Tureieî, ca un aranjament satisfăcător sa se stabilească intre Turcia şi Grecia. Convorbirile urmează asupra acestui punct, Guvernul nu desesperă de reuşita lor; dar în caz de eşec, atuncî va fi timp de a ridica cestiunea mijlocireî putoriior. Aşa dar, această cale remăne singură pentr a ajunge la o deslegare. Guvernul reginei va fi gata să partieiipe.
Cancelariul speră, că d. Cartrorigth va fi satisfăcut de această declaraţiune şi că eşî va retrage moţiunea sa. Dară d. Cartrorigth nu’şî retrase moţiunea, care fu pusă apoî la vot şi respinsă cu 63 de voturi contra 47.
Constant’nopol, 18 Aprile.'—Poarta a trimis 10 batalioane pentru a forma nn corp de ob-servaţiune la fruntariile Egiptului.
Toate puterile aprobă numirea luî Aleko-paşa in postul de guvernator general al Rumelieî orientale.
(Havfls)
ServicLI telegrafic al «României Lmere
—	18 Aprile — 9 ore din.. —
Constantinopol, 17 Aprile. — Se desminte categoric ştirea, că ruşii trebue să remănă provizoriii in Rumelia peste termenul fixat pentru evacuare.
Marsilia, 17 Aprile. — Ziarul Me petit Mar-seillais» afirma, ca oficeriî ruşi in concediu, la Nisa, Monaco, or la Marsilia, afi primit ordin de a se întoarce in Rusia, in urma disposiţilinilor militare ne s au luat din causa uit imului atentat contra persoanei împăratului.
Paris, 17 Aprile.— Delegaţii Rumelieî orientale au astăzi o întrevedere cu d. Gambetta ; ei vor pleca din Paris astă seară, spre a se duce in Englitera.
St. Petersburg, 17 Aprile, —«Nowoja Wreme» anunţă, că s’a instituit o coinisiune specială, spre a delibera asupra măsurilor ce trebue să se ia, din causa imnlţireî atentatelor contra persoanelor.
Belgrad, 17 Aprile. — Se asigură in cercurile serbesci, ca guvernul ar avea intenţiunea să. ridice tarifa vamală pentru produsele industriei austro-ungare.
Londra, 17 Aprilie. — Lordul Derby a declarat, eă se desparte definitiv de partidul conservator.
Vienu, li Aprile.— Se scrie din Belgrad către Pohtiselm Corespondenz», că este absolut falsă ştirea ce s a respăndit, in privinţa unuî atentat contra principelui Serbiei, la Niş.
—	18 Aprile. — amează. —
Londra, 18 Aprile. — Parlamentul englez a suprimat erî cursul şedinţelor sale. La camera comunelor, sir Northcote a confirmat, că guvernul primise de la sultan o comunicaţiune relativa la afacerile din Egipt. El anunţă, că dis-cuţiunile se continuă cu Franţa, care e asemenea cointeresată, ca şi Englitera, in această ces-tiune#
In ceea ce privesce Rumelia, cancelariul departamentului de finanţe declară, că negocierile privitoare la ocupaţiunea mixtă, nu sunt rupte, dar, că atenţiunea guvernului e chemată, m acest moment, in altă direcţiune.
-L, iw ai
www.dacoromanica.ro
Un temperament care dispare
Temperamentele ar urma oare fluctuaţinnile politicei, sau s’a intămpîat o modificare in con-stituţiunea medicală ? Orî-cum ar fi, statistica constată că temperamentul nervos tinde a se substitui temperamentului sanguin.
D-rul L. Bernard, unul din cei d’âteifi, a semnalat această invasiune a nevroselor, care la începutul secoluluî nostru erau citatete ca casurî curioase şi escepţionale.
Insă care este causa acestor desordine nervoase ? Este evident anemia, globulele, lipsa de sănge in globule, globalele in care este conţinut principul esenţial al săngeluî, ferul.
Şi causa anemiei, cure este ea ? Surescitarea sistemului nervos, resultănd din educaţinnea, moravurile şi trebuinţele noastre de aci resnltă că sistemul nostru nesvos distrugând globulele ce’î sunt necesarii, devine bolnav la rîndul şefi in urma distrucţiuneî acestor dintăifi globule. Se esplică ast-fel pentru că femeia, eminamente nervoasă, este maî anemică de căt bărbatul, şi pentru ce anemia este maî mult frecuentată in oraşele mari.
Trebue a lua fer şi a lua mult, a lua tot-d’auna ast-fel pentru a opera o reacţiune utilă şi a se lucra contra acestei slăbiciuni generale, insă este fer şi fer şi nn refi feruginos poate face atât reu, căt uuul bun poate face bine. Ast-fel că nu trebue a hesita a lna ferul Bra-vais, ce este in realitate singurul feruginos ce se combină maî bine cu acidul stomackuluî a prin urmare cel maî apropiat la reconstitui ren globii1 elor roşii. Toţi medicii ’l afi adoptat astăzi şi publicul a ratificat această alegere făcut de eî.	,
Dr. 1. R.
MARE CASA DE SCEIME
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FFRMO&F-ţiî BENZAL
No. 48. Straea Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 6 Aprilie 1879 ora 12
10% Oblig, rurale	 ...	Cump. VM.	
	102%	] 103
» » eşite la sorţi		99 Ve	! argint
8% » domeniale		100%	101% argint
» > eş te la sorţi ....	99H, 179	
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .		180
7% Serisurî funciare rurale		94»,„	95
7% » » urbane ....	87 2	87%
8% Impr. Municipal		98	98%
» cu pr. Buc (bil. 201.) . . ,	26%	27%
Acţiuni * Dacia»		200	205'
» «Romania» ........	78	80
Cupoane rurale exigibile		fia	arg.
» domeniale 			fia	
» scrisuri *		Va	aur
Argint contra anr		1%	1
Bilete hypotecare contra aur. . . , . .	l»a	1
Rubla hârtie . ,		2 43	2 431,
Florinul		2 16	2 16',
Rose Ottomane . . . . ,		45 —	48
Renta Romană		65 %	66 %
CURSUL DIN VIENA 17 Aprile		
Napoleonul		9 34	9 32
Ducatul		5 54	5 55
Lose Otomane		20 20	20 20
Rubla Hârtie		113 50	113—
CURSUL DIN BERLIN 17 Aprile		
Obli. căile ferate române		86 —	86 10
Acţiunile » 			30 90	30 90
Priorităţi » 			86 60	87 ■-
Oppenlieim			
Ruble liărt:e		197 40	198 10
Lose Otomane		36 -	36 20
CURSUL DIN PARIS 17 Aprile		
Renta Română		Manuu,	66 %
Lose Otomane 			43 -i	43 %
ROMANÎA LIBERA
Dk i\ cui hiat
DE LA SP. GHEORGHE
Grand Hotel de la Victoire
Fiind terminat tot edificiul, atăt res-tanrantul 5: Cafenl de la parter precum şi saloanele şi odăile vopsit, zugrăvit ccleragiul precum şi faţada mdntatî. Care esto c'ădit din noii situat in str. Lipscani No. 2.
Inforinaţiuoî la Petre Encinlescu, Strada Lipscani No. 28.	(R, 593 6-2-2)
De închiriat
DE LA Sf. GHEORGHE VIITOR
UN APARTAMENT
cu dependenţele sale
Calea Victorii (Mogoşoai) No. 80
Onde şade d. Mari Geanoglu, in faţa gră-dineî Episcopii. Doritorii să se adreseze la proprietarul N. Elefterescu, Strada Cornetului No, 13, sau la Fraţii Tânăsescî, cofetăria din colţ.	(R. 594 8-G-2)
Către părinţi
Bn profesor cu diplomă, filolog german distins, cunoscând, afară de limba germană şi pe cea franceză, italiană, greacă şi mal multe limbi slave, doreşte a se însărcina cu educatiunea unuia safi mal multor băeţl dintr’o tâmilie distinsă.
A se adresa la D. Bartuscli strada nouă Butur esc».	(A 597) 2-x
IMPORTANŢII
Celu mai renumiţii MAG ASIN de ÎNCĂLŢĂMINTE din toată România
BAZA Si RE I’ ii A IM ( E
Străda CaroL I UNTo. 8 (Ourtea Veche)
Are onoare d’a aduce la cunoscinţa onor. sel comitenţi că ’i-au sosit pentru saisonul de primă-vară şi vară:
V rv € Z ALTA mu IW TTE
PENTRU
BA-RBATI, XDALdVCB: SI COPII
Un bogat asortiment in cele mai nuoî fasoane cum se poartă in toate oraşele principale ale Europei şi perfecţionat lucrate de cei maî celebri fabricanţi esistenţî din streinătate.
Bazat pe devisa sa şi pe principiul seu general d'a procura mărfuri fina şi a le vinde cu preţuri foarte eft’ne are ferma convinoţiune că va fi onorat şi de astă dată de către onor. P. T. Public, convins deja de fineţa mărfurilor şi de eftinătatea preţurilor ou ale D-lor numeroase visit.e asigurând că mi va cruţa nimic pentru a da o deplină satisfacţiune. i	Cu toată stima
>	SAL. WEISERHAN.
__	______________;__BAZAR de ERANOE
16,600
ELIXIR
Quina Larochk este un Elixir vinoi continend principiei® celor 3 specii pe quinquina.
D» ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează ca aperitif, tonte, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachulfu, a slăbiciunilor, a anemiei si a frigurilor invechite, etc.
Combiaat cu ua sare de fer foarte assimilabila. Quina Laroche devine unul din reconstituanti cei mai ofticaşi in contra sărăciei sângelui si a decoloratiunei lui, a chiorosei, a lymphatismului, aleuziei, a convalescentelor prsa lungi; el escit a si favorieeaza digestiunea, etc.
PASIS, 12, Strada Drooot, ii la (baruioUtl.
Deposit in Bucurescî la dd. Ovesa, Itadorfer Brus, Sclimetau, Zurner, Dimbovicl.
Bilete de închiriat
pentru lipit la case sunt de vibrare in etr.
Lipscani No. 11—13

CHARTIA LARDY
cu Extract de Ardei
Puternic revulsif cu mult superior Thapsiei, uleiului de Croton, etc., si nepresintand inconvenientele lor.
Intermediar intre Sinapism, a oaruia acţiune este rapide, dera treoatore, si Vesioatore a caruia energie nu convine decăt unelor oase.
Aotiune IMMEDIATA si CONTINUA, ne occasionand neci DURERI neoi MANCARIME, dera numai căldură, ua usturime usora si rosăta viua, eari, chemând sângele la pele, schimba reul.
SUVERANA in GUTURAIURILE noui seu ohronice, BRONCHITA, GRIPPA, CATARRHU, ANGINE, ASTHME, si in general tote irritatiunile gatului seu peptului, preoum si in DURERILE NEVRALGICE «eu RHUMA-TISMALE, Soiatica, Lumbago, eto.
COIRBE, pharmacian, strada Clierclte-JHildl, ?9, PARIS.
Se gasesce la pharmadani principali.
li i ns« ill n 11»im m 111111 n 1111 iim 1111
INJECŢIUNE GRIMAULT et C1 c u

GRIMAULT 8c C“ ph»rm*ol«tl
8, RUB VIVIEKNE, PARIS
Exclusivmente preparată, cu foiile Mati-coului din Peruvia. A ceată injecţiune, şi au câştigată in puţină anni uă repuîaţiune universallă. Ea curarisegce in puţină timpă aculamentele celle mai rebelle.
DepositX in principalele Pharmtcil.
Q
&
A.STHMB
GIGARETTE INDIENNE
CU CANNABIS — INDICA
De GRIMAULT 4 CP», pharmaclşti Ia Paris
Este d'afjunsu d’a aspira fumulu Cigaretelorfi cu Cannabis indica, pentru a face se dispare asthmulu celu mai violentă, tussea ner-v6ssS, răguşeala, stingerea uoceî, nevralgiile faciale, insomnia .ji pentru combatterea phthisieî laryngea, şi toate afTecţiunile căiiloră respiratâre. — Fie care cigaretti pdrti semnătura GRIMAULT 4 Ci€.
Depositu in principalele Pharmaciî
FER BRAVAIS
(FER IMA LISAT BRAVAIS)
Adoptai în t<5te spitalele.	Recomandat de loţf medu i
contra Anemiei, Chlox-osei, Debilitaţeî, Slăbiciune!, Polei Allie etc.
FERUL BRAVaIS (fer liquid în picături concentrate) ette singurul scutit de orî-ce acid; el n’are nici uă odore nici gust şi nu produce nici constipaţiune, nici diarie, nici încâlcire, nici ostenelă stomacului: maî mult, este singurul care nu inegresce nict-uâ-dată dinţii,
Esto cel maî economic din feruginbsc, un flacon dureză uălnnă
DJiPOSl'C GENERAL la Paris : 18, rue l.a/ayette (preş l'Opera) ji (n tdte (armadele
JA se feri de imitaţiunî periculOse şi a cere marca fabrice! de aci
Trăraiterea gratis dupâ uă cerere fraaicată a unei interesante broşure asupra Anemiei .st tratamentului siu.
La Bucurescî. Friedrich Brus, farmaci6t-drogb.i8t.
I Toclamatiune
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-seanata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE A SZECHEDINUi.ni
»rw hjrvria
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingerie, Olanda fina de Rmnburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capâte, ’i-au fost ajunse de catastrofa Înecării
IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube si mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
IN DECURS DE 14 ZILE
In Hotel Oletelesianu, Podul Mogosioi, vis-a-vis i'e Casa Lalmvary
UF* Cu preţui jumefate din valorea constatată prin Tribunal,"
.	Z U $ E O S & E U DETAIL
Mal multe sute duzine şerve’e şi prosdpe de Olandă damasc fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr. 10 fr. y2 duzina 0 parfe^mare de Olandă fină prima calitate 40 coţî 14 y2 fr. 15 y2 fr.
18 fr.
Maî multe gute duzine cămăşî, camisoane fuste şi pantalone 2 fr. 2 y2 fr. 3 fr.
MaŢ multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. — 6 0 parte mare de costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 7w2fr. 8’/2fr. 9 fr. 12 fr. Maî multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţî 18 fr. 20 fr. — 25 fr.
-25 fr.
Maî multe sute bucăţi-Olandă cea mal fină de Rumburg şi Belgia 68 coţî 49 fr. 55 fr. 60 fr. 80 fr, Mai multe sute bucăţi Olandă de Rumburg 3]/2 coţî lată pentru 6 ciarşafuri 30 fr. 40 fr. — 50 fr. Maî multe miî bucăţi pichet ab frances i0y2 fr. 11 fr. 12 fr. 16 Ir. 18 fr.
100 fr.
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persone 9'/2 fr. 10V2 fr 15 T — 30 fr.
Maî multe triî duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 banî 75 banî I fr. iy2 fr. — 2 fr.
Maî multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr. — 40 fr,
Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3'/z fr. 4 fr. — 6 fr.
0 parte mare fuste de flanele, camisone, panta one de pichet 75°/0 maî eflin din preţul fabrîceîT 0 parfe mare fusie de melino şi perca'l francese, cămăşî de Olandă de Rumburg fine.
Camisone cu dautele Valenciennes de orî-ce preţ.
Maî multe miî bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate, gulerrşrmanchete, ciorapi, batiste de matase etc^
Localul de V7cmlare Hotel Oteteleşanu
PODTJL MOGOŞOI VIS-A-VIS DEJ CASA LAHOVARY	DIRECŢIUNEA
Cssa de schimb ce am avut’o situatăjin str. Zarafilor No, ,i 3, am mutat’o in faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prdvălle de Marchitănie a d-lul Petre Sto-'anovicl, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat păcA acum de cumpărări şi vînţlărlde efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate, bonuri de tesaur, bancnote şi orî-ce fel de efecte de stat , isemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zHel se poate afle la noi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore seara.
Corespondinţf din districte, se pot adresa prin telegrame numai COHEN, NACHMIAS
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
De tnar multă de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu suecesu de tot* medicii pentru a vindica (jastritele, Gastvulgitlc, Dyspewsiele şi Crampe te stomacului, Constipatiwiile rebele, pentru a facilita digestiunea $va reguitt funcţiunile stomacului ş ale intestineloru.
Siropulă sedativti
oBromure de Potassium
ŞI cu cOjă de PORTOCALE AMARE v _ Este remediulă celă maî eficace pentru a combate Afecţiunile Animsi, Epilepsiele Hysteriele, Migrena, Ohorea (Danseze Saint-Guy), Insom: nia, Convulsiunile şi Tusa copuloru in timpulu dentuiune»; mtr unu cuvintă in tâte Afecţiunile nervose._
Fabrică, Speditiune : J.-P. LAROZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul, PARIS, şi la principat! Spiţerl din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII	.
• BIROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amar*
„ cu IODURE DE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coi! de Portocale şi_de Quassia at»rs cu P ROTO-IODURE DE FERU.	____
www.dacoromanica.ro
Camere şi odăi mo le foarte modera
f Ocasiune Rara \
La magasinul meii din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francese spre desfacere cn preţurile neauzite.
"V. X. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga ....
12	»	»	Madera	. . .
12	»	,	Oporto	. . .
12	,	»	Xeres	....
12 > Champagne Cart-Blandie 12 > Creme de Bonzy . . .
12 » Aysuperienr ....
12 » Saint Jullien ....
fr. 15 , 15 , 15 , 45
, 45 , 40
, 33 .. 20
Tot in acest magssin se mai află şi nn mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smenra, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de maî sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de eolonia'e, delicatese in acest magasin se vinde cn preţurile inoderste.
^ %
4
. o
fiiicnresclj Tipografia Ştefan Miliălescn, Str. Lipscani No. 11, — Corn 6Ş6Ş
ANUL III.—No. 562
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA, 8 APRILIE.
ROMANIA
LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 Iei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 aiijjo lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. AlJG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
n Romanţa	Lipscani No. . 1, Typographia Ştefan Mihalescu. - In Francia : la SocM
si Reclame k dlcVn V ’ • P k B°UrSe’ Paris' ~ In Austria = Abonamente, Anunciuri
n r	^	’ ?'SOn CUrte‘ R°mâne> Stadt’ F|eischmarkt, 15, Viena. - Pentru anunciuri venind
G rmama' "USe pnmeSC de CÎSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Uăolf Steiner, in Hamburg
ANUNCIURILE:
Linia nuca pe pagina IV-a 3 5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, alei; pe pag. 1,3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertinni si Reclame, Redacţiunea nu e respstisabila.
ŞTIRI TELEGRAFICE
<le prin ziarele străine.
Sumariu. Atentatul asupra ţarului. - Comentariu l'ranees, — Starea din Rusia, — Atentatoru1.
P tersburg, 14 Aprile (7 ore seara). Atenta torul este un bărbat blondin, şi trăsurile tete-sunt' foarte inimoase cea ce singur arată, că *0-riginea lui nu este şi nu poate fi rusă. Cănd el a slobozit focurile sale, la vre-o zece minute, a fost prins de un cvasnic (adecă de un venză-tor de băutura naţională rusească «kwas») şi după o lupta foarte inverşunată, care durase mai multe minute, a fost aruncat la păment a şi jlus de neste sluşbaşî aî poliţiei la cea mai apiopiata *budcă». După căte se ştie rană acuma, atentatornl este un oficer lăsat din serviciul seu. El a fost in timpul din urmă şi oficiant, se afirma, ca el s’ar trage din guvernamental de War.şovia şi că ar fi de naţionalitate polon, cea ce insă pană acum ineă nu s’a fixat pe deplin.
El ji ar fi afiănd de scurt timp in Petersbnrg. Judecătorul de instrucţiune, asistând pe lungă el şi douî tălmaci, i-a luat deposiţiunea in limba irancesă. Numai o dată zise el: « Ce vreţi de la mine ? Mie nu-mî este ertat să vorbesc !» Dm un pe'ec mic de bărtie, care s’a găsit la el se deduce, că el ar face parte din un complot — nu jnsă nihilist. In decursul orelor de dimineaţă s aîi arestat prin diferitele guvernamente ale in-periuluî 170 de persoane, din carii cei mai mulţi vin pe guvernamental de Vistula. Generalul Drentelen ar fi dat incă inainte cu 8 zile de urmele unei conjuraţiunî foarte intuise, dar care n ar avea nici un amestec cu nihilismul propriii zis. Se aude, că se va decreta starea de ascdiîf peste opt guvernamente.
Reprasentaţiunea oraşului (Duma), va ţinea măne o şedinţă extraordinară, in care se va consulta asupra modalităţilor predării unei adrese de felicitare împăratului din partea capitalei lot odată se va face în Petersburg o mare ilumi-naţiune. Ministrul de interne a primit azi din interiorul ţereî numeroase felicitări. Maî toţîsuvera-mî şi căpeteniile de^stat l’au felicitat pejŢarul pentru minunata lui scăpare. împărăteasa zace bolnavă in urma spaimei şi iritaţiuneî avute.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
de la 18 Aprile, — 4 ore seara.
Roma, 18 Aprile, — Regele şi regina Italiei au plecat la Monza şi vor merge de aci la Ba-veno pentru a face visită reginei Englitereî.
Deputaţiunea Epiroţilor, compusă de generalul Spiromilyos de dd. Lurioti şi Aravantinos, a sosit la Loma; misiunea sa este de a protesta contra revendicaţiunilor formulate de deputaţiu-nea albaneză, care a precedat’o.
Ilavas.
Viena, 15 Aprile. -— Ziarul »Novoje Wremja* relatează următorul fapt caracteristic :
Directorul de poliţie din Arcbaugelsk, d. Prio-wotrsky s’a aflat asasinat in casa sa proprie. Lângă el, care^ era un cadavru rece s’a aflat o bărtie de coprinsul aeesta:
» 1 u at fost un polon, dar faţă cu nefericiţii poloni exilaţi aici, ai fost mai rău, maî crud, ca cel maî tiran găde rusesc. Plesnesce cane, că tu nu eşti domn să trăeştî intre oameni! Comitetul executiv*.
Paris, 15 Aprile. •— »Republicqe Francaise* comentând asupra atentatului intemplat in Rusia zice: d’o crimă care este pe atăt de nescu-sabilă, pe căt şi de nefolositoare, spiritul nostim poate numai sase revolte. Z:arul se intreabă, ce impresiune va fi făcut atentatul asupra Ţa-ruluî şi se teme, ca faptul Întâmplat, să nu fie im semnal de o reacţiune, ce va va înghiţi multe victime.
Constant nopol, 14 Aprilie. ■— Sultanul a felicitat pe Ţarul pentru nereuşita atentantuluî.
Waschigton, 14 Aprilie. — Secretarul de stat Evarts a felicitit pe Ţarul Rusiei pe cele telegrafică.
Petersburg, 15 Aprile, — Ateutatul s’a întâmplat la orele 9 a. m. tocmai intre edificiul Ştat'iluT major şi piaţa admiralităţiî, vis-â vis de intrarea in palatul lui Gorciakof. Zidul casei staulul major purta semnele a trei gloanţe. Aten-atorul se numeşte Solowief şi se afla in servilul ministerialul de finance. El a retuşat a se explica şi zise, ca posteritatea va judeca asupra U' Subsuoră avea două capsule cu venin li-P1 e eu ciară^ Cănd a fost prins a muşcat in o apsula. După un scurt timp el iucepu să verse şi gura )uî se umplu de spume. Erî seara se aţi vorba, că el ar fi murit, după ce refusase a ia antidotul, ce se voia să i se administreze, tidotCU ^°a^e aces*,ea s'a r®uşit a i se da un au-
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucureşti, 7 Aprile.
Am arătat, intr’unui din numerile trecute, de ce nu împărtăşim entusiasmul unora din contraţi! noştri, pentru fostele corpuri legiuitoare.
Născute intr’uu moment de violente friguri politice, acele corpuri au făgăduit ţârii o mulţime de imbunătăţirî, pe cari nu le-au putut indeplini; au fost nenorocite, căci in cursul legislaturei lor au asistat la nişte mari dureri pentru românism ; aii sfârşit aşa de râu, in căt chiar d. C. A. Ro-setti, indignat de anarchia din dealul Mitropoliei, in ultimele şedinţe era p’aci să deşerte tribunele de public.
Şi intr’adever, cine ’şi aduce aminte de acele şedinţe, simte roşeaţa pe obrajii sâi. Nu s’a mai veţlut ţară pe lume, unde puterea legiuitoare sa lucreze cu mai multă uşurinţă, ca in acele din urmă zile ale fostului parlament. Legi importante, ca legea bugetară, ca legea tarifelor drumului de fier, prin care mai punem incă una din forţele noastre economice la discreţiunea Ungariei, ca legea monopolului de tutunuri, pe care statul l’a luat asupra sa, şi altele multe, au lost votate intr’un vîrtej de in-vălmăşală, unde nu se ştia nici ce se pune la vot, nici pentru ce se votează. Mai mult incă, in cele din urmă, rămăsese vr’o douăzeci deputaţi in cameră, cari votau mereu, in numele ţării şi in contra regulamentului, măsuri cari au să maî stoarcă ceva bani din spinarea contribuabililor.
Dureroasă a fost priveliştea acelei nopţi, in care s’au călcat in picioare toate condi-ţiunile vieţeî parlamentare.
Eaca de ce noi n’am impărtăşit modul de apreţiare al acelora , cari îşi permit a lace din fostul parlament un model pentru viaţa noastră constituţională.
Dar deputaţii şi senatorii s’au despărţit veseli.
Se poate. Cauza insă a acestei veselii este in siguranţa ce se zice, că ar fi primit-o de la guvern, că iarăşi dînşil, cei din majoritate, se vor intoarce la diurnele ce cu dor ăi aşteaptă.
Noi insă suntem veseli, că am scăpat de acea cameră, unde nu era cu putinţă o discusiune serioasă, din cauza atăt a nede-prinderilor parlamentare ale grosului guvernamental, căt şi din a lipsei foarte simţite de capacităţi reale, cari, inţelegănd lucrurile, să aibă autoritatea de a impune negii-vernabililor, ce transformase palatul legiuitor al naţiunii intr’un quasi-cafeu. De un asemenea parlament suntem veseli că am scăpat; mai suntem incă veseli, căci sperăm, că aceeaşi maioritate nu se va mai intoarce in adunarea ţării.
Astăzi România se află in alte condiţiuni de căt la 1876. Atunci era vorba de a scăpa libertatea, nebuneşte sugrumată de un guvern ce o luase peste cămp. Ne-am uniţi ai toţii, vai cu principii' şi WWW.fl&C
liberale, şi am răsturnat, in alegerile senatoriale, un guvern despot de fapt.
4 enit-au insă mai in urmă alegerile pentru cameră. Atunci naţiunea a intrat intr’un vîrtej de ameţeală, şi a investit ast-fel cu mandatul suveranităţii sale pe guralivii cei mai cutezători. Astăzi insă , ţara s’a mai desnieticit. Ea compară făgăduielele, jurămintele de la 1876 cu faptele legiuitorilor no-stii, şi vede căt de departe sunt unele de altele.
8’a făgăduit desfiinţarea licenţei, timbrului şi monopolului de tutunuri. — Nu s’a împlinit nici una din aceste făgăduelî, şi licenţa, şi timbrele, şi monopolul apasă asupra contribuabililor, cu singura deosebire, că unele s au mai îngreunat, iar tutunurile au trecut sub nevolnica administraţie a statului, păstrând toate măsurele vexatoare pentru săteni şi pentru consumatori.
Ş au tăgăduit echilibrarea budgetelor. — Acestea au remas neechilibrate ; şi, dacă pe chavtie s a isbutit a se bilanţa cheltuielele cu veniturile, să nu uităm că, intre venituri, figurează şi lada cu cliărtie-nionedă, un fel de nou împrumut, precum şi milioanele de la monopolul tutunurilor, grav compromise pentru viitor.
8’a făgăduit o admiuistraţiune maî bună, ridicai ea şcoalei şi a bisericeî. —■ Nimic, sau pi ea puţin din toate acestea ; subpre-lecţiî fură, a spus d. Rosetti in mijlocul adunării, şi deputaţii a confirmat aceasta prin aplausele lor ; şcoala se cleatină, căci institutele pedagogice, cari să asigure te-meliele unei serioase culturi, nu s’au înfiinţat, căci nici localuri, nici cărţi didactice, nici profesori mai mulţi şi mai buni nu s’au dobândit; ear biserica d’abia se mai ţine pe picioare prin pietatea creştinilor, de oare-cc statul care i a secularisat averea, mai de tot a părăsit’o.
Lată urata situaţiune in care ne găsim şi care contrastează radical cu fâgăduelele date in frigurile de la 1876.
!aia este nemulţumită; ea va întreba pe foştii săi vichili: Ce aţi făcut, cu banii mei Ce aţi făcut cu iluziunile mele ? Ce aţi făcut cu făgăduelile voastre?
Orî-căt de iscusit va fi respunsul celor întrebaţi, noi continuăm a crede, că ţara s’a răcit de dânşii şi nu le va maî da la mănă mandatul, pe care, din nepricepere mai mult do cat din rea credinţă, n’au sciut să 1 onoreze.
Dc sigui, că astăzi naţiunea — cumpănind mai bine imprejurările, cunoscând mai bine pe compeţitorii suveranităţii sale, sini-ţind greutatea situaţiuniî noă impusă prin administrarea Dobrogei, prin deslegarea ces-tiuniî isiaelite şi prin vindecarea rănilor răsboiuluî, mai luminată fiind asupra trebuinţelor statului şi asupra misiunii ce o avem in Orient, — va trămite in parlament oameni cari să scie a o onora şi a o servi, cari să scie intr’un cuvânt a o re-presinta bine.
Ne-am bucurat, că scăpat-am de disol-vaţiî zilei de Fiord. Sperăm, că această bucurie se va legitima şi mai tare, cănd ţara va trămite, in corpul legiuitor, bărbaţi de o valoare superioară, cari, respectăm! cu sinceritate constituţiunca, ţinând mult la libertăţile publice, cari fac onoarea veacului in caie trăim, să fie in stare a respunde, cu inteligenţă şi cu patriotism, la toate trebuinţele noastre naţionale, trebuinţe mărite acum cănd suntem intraţi in familia europeană.
CRONICA ZILEI
Sperăm a avea in curând statua marelui nostru Lliade, lucrată cu multă măiestrie, in marmură, de sculptorul Ettore Ferrari, din Roma. Cei 6,000 de leî, ce maî trebuesc pentru transportarea statueî, de doî anî terminată, in capitală, suntem siguri ca se vor acoperi, fără întârziere, de către ceî ce au gustat din fructele datatoare de viaţă ale acestuî geniu naţional.
Celora carî, in ultimele şedinţe ale Cameriî, cănd cu cestiunea onorarielor profesorilor, no spuneau cai verzî pe păreţî, le impărtăşim că, in Francia un profesor de universitate este remunerat cu 15,000 franci pe an, ear un profesor de liceu cu 7,500 franeî. Acum insă co-misiunea bndgetară a augmentat onorariele celor din liceu, pana la cifra de 9,000 franeî pe an. In Becurescî sunt profesori de liceu, cu 2,000 de leî pe an!
Intre ceî 30 de membrii aî comitetului elec-toi al-guvernamental, nu vedem de căt un moldovean. Tot e bine, că satisfăcuţiî zilei n’au proscris pe deplin pe ceî maî interesaţi in cestiunea israelită.
Calea ce leagă Curtea de Argeş de Rămnicul-Vălceî se găseşte intr’o stare foarte rea, aşa ca comercianţiî din Rămuic suferă foarte mult m afacerile lor. Atragem luarea aminte a celor de la putere asupra acestei şosele. Şi oamenii din partea loculuî plătesc imposite. Să nu li se cheltuiască banii, fără nicî un folos pentru localitate.
Astă-seară, mare bal cu tombolă, iu sala tea-truluî cel mare. Această petrecere este organi-sată de societatea de bine-facere «Elisabeta Doamna», in beneficiul săracilor.
Luni, 9 Aprile, tot in teatrul naţional , va avea loc representaţia teatrală-musicală, dată sub patronagiul E. S. comiteseî de Hoyos , in favorul inundaţilor de la Szeghedin.
Se vede că soacrele tot rele sunt !
Ien^ individul Vasile Lepădatu a sărit asupra soacrei sale,şi era s’o înjunghie cu un cuţit, dacă ceî de faţă nu l’ar fi impedicat.
Acum, poliţ’a caută să’l facă să inţeleagă, că nu se scapă cine-va aşa uşor de o soacră. De sigur că Lepăditu va fi oftăml cu dor dupe zilele negre ce i le făcea mama soacra, căci, oricum, n or fi fost atăt de negre ca cele din arestul poliţiei.
oromanica.ro
I imtr un decret domnesc, se aprobă deschiderea unui credit extraordinar de leî 152, banî 43, asupra eseedentuluî ce va lăsa bugetul por-tnriloi, din judeţul Teleorman, pe anul curent, pentru acoperirea clieltuelilor făcute in maî mult, cu construcţiunea in regie a doue cantoane pe şoseaua Turnu-Port.
S’a sancţionat legea prin care comuna urbană Neamţu, din judeţul Neamţn, este autorisată a percepe un ban la leu din preţul unuî vite, ce se va vinde in tărg maî jos de 100 leî.
Aceasta e un stimulent foarte eficace pentru buna întreţinere a vitelor, şi ar fi de dorit, ca m toate comunele să se facă us de el.
S a decretat legea prin care se deschide un credit suplementar de 2,400 leî, pe seama ministerului cultelor şi instrucţiuneî publice, cu oare să se poată continua plata diurnelor de leî 200, l>e lunile Ianuare şi Februare, celor 0 profesori
de licee, însărcinaţi cu predarea limbeî romane in clasa V, după noua programă introdusă in aceste clase, anul şcolar corent.
S’a sancţionat legea prin care se desahide pe seama ministerului cultelor şi instrucţiune? publice un credit suplementar de 1,200, leî, cu care să se poată plăti, pe lunile Tanuare şi Fe-bruare, din 1879 şi pe 2 luni din 1878, cei doi profesori însărcinaţi cu predarea limbeî romane, a fisiceî şi a «himiei la sooala comercială din Bucurescî.
DIN AFARA
Vice regele Egiptului.
Vice-regele Egiptului va continua şi mai departe a şedea pe tronul seu, de şi «Pal Mall Gazette” intr’un număr al seu din zilele acestea nu numai că î ceruse depunerea, dar declară faptul acesta de cel mai simplu din lume ; de şi «Morning Adverti-ser» impărtaşesce — negreşit fără temeiu—, că Anglia şi Frauda ar fi trimis in comunitate lui Tsmail paşa—chedivului — un memorand, in care el ameninţau cu destituire, clacă nu se va supune necondiţionat. Toate acestea sunt închipuiri, fantasii şi nimic mai mult!
Chedivul pare din contră a fi mult mat tare in posiţiunea sa de cum se credea ; şi vestea sensaţională care circula în 'zilele din urmă prin ziaristica europeană, că sultnnul s’ar fi declarat către guvernul frances şi englez dispus a depune pe che-divj indată ce acestea ar voi, e desminţită de către «Standard” în mod categoric şi intitulată cu numele de ”basm« ; ”Times« e de altă parte de părere, că Sultanul nu tre-bue mestecat de loc in această afacere.
In împrejurări de acestea nN. fr. «Presse” are dreptate cănd zice, că chedivul nu treime să-şi facă nici o spaimă; că nepotul seu , care deja începuse a spera a se vedea ridicat pe tron 1 egiptean, trebue să reintre din nou in noaptea, din care era să T scoată o nenorocire a unchiului seu. Motivul acestei întorsuri după "N. fr. Presse" este foarte simplu; ea zice:
Chedivul este nu om viclean; el a trimes pe Taalat-paşa la Constantinopol cu zece lăzi de aur. Pvobalum est! Sultanul nu el va mai depune acum, chiar dacă ar cere şi Anglia!
Atentatul conica Ţarului.
«Deutsche Ztg.” vorbind despre atentatul săverşit contra împăratului Alecsandru de către revoluţionarul Solovieff, observă intre altele cu multă agerime de spirit:
Et le morale ? U n’yen a pas... Moralul istoriei este, oă ea nu are nimic moral. Omorul este din nenorocire atât de vechifi oăt omeni-nirea şi este o idee adâncă întru aceea, că sfânta scriptură pune deja pe omul al treilea să omoare pe fratele şefi. Fanatismul politic a inarmat
FOIŢA ‘-'ROMÂNIEI LJBEEE»
ULTIMA CONCHISTA
URMARE ŞI FINE 6)
Me dişleptaiu din vis, şi ne dederăm jos, spre a gusta cate ceva. Edmond ne oferi mana, ca sa scoboram din vagon, şi apoi se îndreptâ spre trenul care sta gata să plece spre Irun, pentru ca se întrebe, zicea el, de ştirile ce aştepta.
Prînzul nostru se termină, iar tânărul nostru galant nu se mai întoarse. Băiatul veni cu socoteala ; şi, dupe rugăciunea mea, una din fiicele mele plăti masa din banii ti. Ne întoarserăm in vagon, fără ca francezul să fi mai reapărut.
Locomotiva şuerâ, trenul se puse n mişcare, soţul nostru de călătorie era de bună seamă vre-un eroii din istoria vechie.
Me intorseifi atunci către fetele mele şi le intrebavu : Ghiciţi, drăguţelor, cine era acest d. Edmond ?
Căt me privesce pe mine, zise una, cred ca era un conspirator; avea un fel de uitătură aşa de misterioasă.....
— Efi, zise cea l’altă, cu toate câte ne-a tot spus despre profesiunea lui, emi dau cu gândul că nu ’î de căt comis-voyajor. Nn sciţi pentru
. 6) Ve^î No. 5(11.
românia libera
ot-d’auna braţele celor stăpâniţi de el cu arma ucigaşului. Stăpînitoarea Angliei, care a învăţat lumea libertatea constituţională, fiul întemeie-toriuluî unităţei italiane, au fost tocmai astfeliu obiectiva iucălcărei unui ucigaş ca şi autocratul Rusiei. Se poate ca unele virtuţi să fie specifice naţionale, prodneţinnea unei ţări, a unui popor; toate păcatele şi crimele sunt insă inter- j naţionale şi se pot comite sub fie-eare lăţime ( geografioă, sub fie-care formă constituţională. Dacă prin urmare am voi să deducem un moral din istoria, care se petrecu la Petersburg luni dimineaţa, cel mai imit ar fi acela, că poliţia rusească este colosal de rea. Nu trebuiaţsă se impusce asupra împăratului Alecsandru, spre a se învedera aceasta lnmei, — aproape fiecare zi in timpul din urmă a oferit spre confirmarea acestui fapt dovetjî şi incă doveijî scrise ou sânge.
Starea de asediu in Odessa
Comitetul revoluţionar rus a început agitaţiunile sale şi la Odessa; de căt-va timp încoace in fie-care dimineaţă se găsesc in ncest oraş lipite wi colţurile stradelor afişe cu cuprins revoluţionar. Aceste afişe tipărite cu litere roşii şi cari poartă în frunte de-visari,, Terrorsa Terror” ("Terorism pentru terorism«).
Urmarea acestei mişcări fu, că coman-dantnl suprem a trupelor din oraşul şi districtul Odessei. generalul Semeka, introduse in Odessa starea de asediu. Poliţia oraşului fu intărită cu 150 de soldaţi de infanterie, 115 călăreţi din al şeaptelea regiment de casaci şi cu 25 do oameni din corpul de oficerî,
Protestul Albanezilor
Corespondentul din Roma al ziarului "Deutsche Xtg.« impărtaşesce protestul, pe(" care l’a imanuat deputaţiunea albaneză ministrului preşedinte italian. Pil este următorul ;
Prevesa, 28 Februariu 1979,
Noi subsorişii delegaţi a intregei naţiuni albaneze am avut deja onoarea, prin telegrama noastră de la 28 Tanuariu trecut, de a atrage atenţiunea EsCelenţeî Ooastre asupra tristei si-tuaţiunî, in care ar ajunge Albania, dacă o parte din teritoriul ei ar fi alipită la Grecia, şi am stăruit pe lăngă Escelenţa Voastră, de a inipedica o atare imbucăţire cu atăt mai vârtos, căci la din contră noi ne am opune cu toate mijloacele, chiar şi cu acelea pe cari ni le-ar sfătui desperarea. O copie acelei telegrame a fost trimeasă in aoel’aşi timp representantelui M. S. regelui italian, la Constantinopol.
Repetând astazi înaintea escelenţei voastre ferma hotărîre a Albanezilor, de a nu se trage inderăt de la nici o jertfă, spre a’şi păstra propria lor naţionalitate, ve supunem judecăţeî voastre celei i uţelepte următoarele considera-ţiuni, cari, precum sperăm, pledează destul de lămurit pentru causa noastră.
însăşi Grecia, care pretinde astăzi o parte
d1 stul de însemnata din teritoriul nostru, ar ajunge in nevoe, dacă ar voi să-şi justifice pre-' tensiunile sale, pană cănd nu se sprijinesce de căt numai şi uumai pe cuprinsul protocolului XIII al tratatului de Berlin.
Europa iusă nu a avut nici o dată intenţiu-nea — aşa credem noi —, de a mări Grecia in socoteala Albaniei şi nici nu a voit negreşit a-şi intinde simpatia ei pentru Helenism păuă la jertfirea unei naţionalităţi, care ca şi Grecia, are voinţa şi dreptul de a trăi. Este oare dreptul istoric pe care eşî întemeiază poftele sale cabinetul atenian ? Nu ! căci pământul A'-baniei nu a fost nici o dată călcat de Greci triumfători.
Dacă Albanezii sunt mai puţin culţi de cat Greoii, acesta nu este un motiv, ca causa lor să fie mai puţin sfântă şi mai puţin vrednică de compătimirea popoarelor civilisate. Cu toate numeroasele lovituri ale soarteî, pe cari am avut a le suferi, cu toate numeroasele şi desperate lupte, a căror teatru a fost ţara noastră iu urma posiţiuneî sale geografice, noi ne-am păstrat limba, obiceiurile noastre şi toate acele însuşiri bune safi rele, carî eonstituesc moştenirea raselor de munte.
întâmplările timpralui din urmă, primejdia de a ne vedea despoiaţi de naţionalitatea noastră, au întărit iubirea noastră către patrie, care este atăt de scumpă popoarelor ce se afla incă in starea natureî, aii deşteptat in munţii noştriî ideile progresului şi ale civilisaţiuneî, pentru cari nu poate remane ueaccesibil un popor, care
vrea să lupte pentru conservarea esistenţeî sale politice.
Astăzi prin urinare, poporul albanez, intărit prin propriul şeii drept, se adresează către con-sciinţa Europei şi face apel la acel mare principiu al naţionalităţii, căruia ei mulţumesce e-sistenţa sa chiar şi Grecia, spre a conjura pe bărbaţii de stat, cari conduc ursitele lamei, să impedece sfaşiarea şi ruina rasei albaneze.
întreaga Albanie se ridică acuma şi scoate de o dată şi in acel’aşi glas un strigăt de alarmă, cerând cu manele intinse interesarea puterilor congresului. Ea are credinţa, că marile puteri, carî inşile cunosc prea bine starea lucrurilor, nu vor ingâdui criminalul act, ale cărui victime suntem pe cale de a fi.
Guvernele europene vor avea in înţelepciunea loi sfială de a lua asupră-le nemăsurata res-pundere, care Ie ar rezulta din totala imbucă-tăţire a unui popor, şi istoria nu va avea să înscrie monstruasa nedreptate a asimilăreî Albaniei de către Helenism.
Nu! O repeţim, că ţara noastră, a cărei e-sistenţă va fi garantată, se va iudatora faţă de Europa, de a fi colucrătorul cel mai zelos intre naţiunile timjetoare la civilisaţiuue din Orient, Vecinii noştri vor avea de a ne pismui pentru progresele ce vom face sub influenţa salutariă a popoarelor apusene, pe carî le admirăm mai mult. Muntenii noştri eşî vor însuşi numai de cat cunoştinţa dreptului şi a datoriei şi vor ridica in inimele lor areopagului european, deşteptului ocrotitor a celor slabi şi apăsaţi, un tron de mulţumită.
Dacă guvernul nostru eşî va da consimţi-
ce găsiam că are o înfăţişare de băiat de prăvălie.
— Nici conspirator, niiî comis-voyajor, copilele mele. D. Edmond era şi este curat şi simplu un cavaler de industrie, un pungaş de rănd!
Sa fie cu putinţă, strigară de o dată fetele, apropiindu-se in jurul meu.
Atăt de adevărat, scumpele mele, iu căt mi-a furat punga şi cei opt mii de reali in aur ce erafi intr ăusa, după cum singure aţi fi putut pricepe adineaori, cănd n’aveam cu ce plăti prânzul.
La au(jvil acestora, fetele ne putend face altmintrelea, de cat să treacă de la tragedie la comedie, se pusiră pe un rîs ce nu ’l mai putea ţinea. Me făcui şi eu. că rîz; dar, in mine, ardeam de manie şi de ruşine. Faptul era neîndoios, şi planul fusese conceput şi (seeutaten măestrie. Furtul se săvârşise la adăpostul acelei declaraţiuni, aşa de sinceră şi aşa de pasionata. Acea mănă stângă, ce simţisem că me atinge la coapsă, nu făcea de căt să exploreze adâncimea buzunarului meii. Avea dreptate, acel filosof indemănatic, cănd ’mî zicea că cine ştie ce destin emi mai păstrează provedinţa.
situaţiunea verstei iu care me aflam, şi me legănam in speranţa, că aş putea trece incă o dată peste pragul altarului divin, cu un al douilea bărbat mult mai tener de căt mine. Expiaţiunea, scumpii mei amici, era vrednică de mine; dar găsiam că nu tocmai destul de puternică, şi de aoeea am hotărît să ’mî măresc pedeapsa, povestind eu însumi istoria ultimei mele conchiste. Am zis.»
Cititorul nu ’şi poate închipui marele succes ce avu printre auzitori istoria doamnei N... O întreită salvă de aplause şi un potop de comentarii isbucniră. Fie-care eşi dete opinia in felul seu şi din punctul şefi de vedere.
Generalul se sirriţia in stare să cutreere toată Francia, pană cănd să pună mâna pe acel indemănatic pungaş şi să ’l străpungă cu viteaza lui spadă. Milionarul, om simţitor, plângea din toata inima pe nenorocitul unchifi, ce se poate să fi avut pe Edmond de nepot. Diplomatul atribuia origina întâmplării antagonismului, dupe densul itern, ce aprinsese intre franoezi şi spanioli ultima invasiune a lui Napoleon. Flăcăul bătrân imputa naratoarei răul obiceifi de a călători fără o slugă de încredere, însărcinată cu
Da, eram destinata sa întâlnesc in viaţă şi un escroc deghizat in amurezat sincer şi duios, şi pe cănd ’mî fura punga, efi visam la redeşteptarea ihiziunilor mele, înmormântate de mulfă vreme, uitam cu desăvârşire pentru uy moment
www.dacoromanica.ro
ţinerea nanilor şi cu cneltuelele de drum ; căci zicea el, lioţiî nu sunt atăt de puţin dibaci, i-căt să se atingă ele slugi. Omul politic asigura că daca progresul moral, daca adevărata civili saţie nu ^sunt uisee cuvinte deşiarte, şi daca n
mentul săfi cu toate acestea şi celei mai mic cesiuni de teritor din pământul nostru la Grecia, precum : Prevesa, Arta sau Iarna, carî sub raportul strategic şi comercial sunt cele mai însemnate puncte ale fostei şi viitoarei noastre patrii, atunci suntem ferm Hotărâţi, de a ne lăsa să fim tăiaţi ca' nişte jertfe pe altarul patriei, de a nu mai lăsa Greciei de căt un câmp intius de morţi, incă fumegând de sângele fiilor noştriî, şi de a ne retrage la zarea satelor noastre arzende in munţii noştriî, spre a aştepta de acolo pe aservitorul năvălitor şi spre a ne da cea din urma resnflare eu energia desperatei.
(Urmează 49 de subscrieri).
Acest strigăt de desperare a unui popor viteaz, cu trecut măreţ, dar cu o actualitate nenorocită şi înjositoare, nu va putea lăsa nemişcate intr’adever de căt inimele uscate, perfide şi îmbătrânite in uneltiri. Şi vai, de acestea sunt destule din nefericire in rândul diplomaţiei civilisatei Europe. In cas cănd nu vor fi ascultaţi. Albanezii se vor scula insă cu mic cu mare, şi 300.000 de oameni inarmaţi, in piept cu curagiul des-perăreî, mai lesne vor ajunge, precum scrie acelaşi corespondent «in Atena, de căt Grecii la lanina.”
«Resboiul» de ieri reproducând figura regretatului poet Zara-firesen, o însoţeşte de următoarele notiţe bibliografice:
MIHAIL ZAMFIRESCU
Cănd observăm mişcarea literară şi artistică din România, trebue să recunoascem un trist adever. Cu căt inainte de 1848 societatea se poate lăuda cu mulţimea talentelor ce a orodus in cele mai multe ramuri ale cultureî naţionale, cu atăt de la 1848 incoace a fost stearpă de acele suflete căror Dumnezeu le încredinţează făclia civilisaţiei.
In adever, ’nainte de 1848 s'au arătat in Valahia : Eliade, Cărlova, Bălcescu, Gr. Alexandrescu, Cesar Boliac, Bolintineanu, Tă, tăres,cu Rosetti, etc, ; in Moloova : Conachi, Negruzzi, Alexandri, Cogălniceanu, Donici, Sion, etc.: peste Carpaţi: Andreiu Mureşeanu. Bărnuţ, etc. Precum vedeţi, o mulţime de apostoli ai cultureî.
Căt de stearpă insă este generaţia care după 1848 a trecut pragul maturităţeî i Afară de Odobescu, Hâjdeu, Grigorescu, Şer-băneseu, Zamfirescu şi alţi doi-trei, iiicolo nu aflăm de căt sterpiciuni.
Dar cu căt aceştia sunt puţini, cu atăt ne sunt mai scumpi şi durerea mai adăncă pentru perderea vre-unia din ei.
Mihail Zamfirescu era unul din poeţi noueî genera,ţiuni, care insuşia toate calităţile cari fac pe scriitori buni: inimă, spirit imaginaţie, eleganţă şi cunoscinţă de oameni şi lucruri.
Era născut la 1842. Prin urmare, acum căte-va luni moartea ’l a răpit tocmai iu versta cănd talentele ajung la maturitatea lor. Dacă cele ce ne-au remas de la Zamfirescu sunt de ajuns pentru a fi menţionate cu onoare în istoria naştere! literatu-rei noastre, — ce ar fi trebuit să fie ace-
trebue să disperăm de natura umană, s’ar putea întâmpla, ca t inabila văduvă să se pomeniască, intr’o zi safi intr’o noapte,'cu uşa deschiijendu-se, şi cu hoţul iutrănd şi punendu-î in mană cele opt mii de reali, plus dobânzile din ziua de cănd i-a furat, plus o căinţă adăncă de faptul ce a comis....
Uşa salonului se desehide tocmai atunci..,, dar mosafitul nu era d. Edmond. Era numai servitorul scumpei noastre amice N..,., şi venea să ne anunţe, că erafi două ore de dimineaţă şi oă paltoanele noastre nu mai aveafi curent să stea in anticameră.
Autorul acestor rânduri îşi esprimă aci mulţumirea lui către acea credincioasă slugă, care l’a scutit de a’şi povesti şi densul ultima con-chistă, ceea ce i’ar fi fost cu atăt mai grtti, cu cat, in inima şi cousciinţa lui, nu crede să fi făcut pe cea d’ăutăifi.
Aceasta şi spuse d-neîN.., sărutăndu’i măua, cănd fu să plece, şi urăndu-î noapte bună şi somn uşor.
S. L G.
lea pe care le-ar li produs d’acum inainte!
Zamfirescu ’şî a făcut studiele in colegiul sântul Sava. încă de pe băncile scoaleî a debutat in mişcarea literară cu un şir de ode şi elegii publicate prin ziare, La 1859 publică un frumos buchet intitulat Aurora.
De atunci incoace a scris mereu, dar a studiaţ. şi mai mult. Florile talentului seu sunt răspândite prin fiarele politice ş' revistele literare.
Aflăm că amicii repausatululul aii început a se ocupa cu culegerea lor, pentru a le publica intr’un volum, care va fi cel mai frumos şi neperitor monument ridicat memoriei regretatului Mihail Zamfirescu. Cu acea ocasie vom vorbi mal mult de viaţa şi talentul seu.
N. SCURTESCU
Cuvântare funebră, rostită de d. V. D. Păun
fii eseu, Petrino şi alţii, atâtea tinere umbre ce rătăcesc sfioase iu giurul Panteonului nostru in care se odihnesc alte umbre mari, a căror gloriă a avut timp să se coacă pe deplin: Vă-cărescu, Asachi , Negruzzi, Eliade, Bolinti-neanu,,,
Niculae Scurtescu, spirit foarte activ, nu lasă, este adevărat, nici un monument capabil de a înfrunta cu tărie lacomia nimicicitoare a veacurilor, totuşi, in raport cu scurtimea vieţeî luî, in raport cu indolenţa ce caracterisează, din nenorocire , talentele noastre , şi maî ales in ra-poit cu nepasarea noastră adăncă pentru arte şi sciinţe, Scurtescu şi-a incordat toate puterile, ce eî dăruise natura şi a produs mult. Operile lui poetice—poesii lirice, fabule, satire şi drame adunate acum douî ani in două volume , maî toate făcuseră fala ziarelor principale din capitala noastra, şi autorul lor era cunoscut şi apreţiat mai inainte d’a le fi rânduit in corpuri deosebite. Aceasta era una din cele mai mari dorinţe ale luî şi pe care n’a putut’o făp-
Domnilor şi amici,
In viaţa noastră aşa de scurtă in comparare cu menirea, ce pare oă s’a dat omului pe lume, urcuş ripos şi repede, in culmea căruia, tot d’a una, drept loc de odihnă, se găsesee mormântul, — orî ce despărţire este dureroasă. Ni se mişca inima de presimţiri triste crî cănd stringem măua unuî amic, ce pleacă intr’o călătorie depărtată ; plăns nemăngăiat ne scaldă feţele, cănd acel amic eşî incepe călătoria lăsând intre densul şi ceî 'remaşî nepătrunsele neguri ale vecînicieî.
Maestatea morţeî pune pe fruntea victimei sale — orî cine ar fi — un semn decsebit de respect şi de sfinţenie ; dară cănd victima este o esistenţă sfărâmată in mijlocul carierei sale, cănd sub acea frunte ardea curatul foc al unei inteligenţe deosebite şi roditoare, cănd acea pivda a morţeî a lost un luptător neobosit, apostol convins al unor credinţe frumoase, floarea corpului m care făcea parte şi o stea din pleiada inteligentă a generaţiuneî noastre, cănd zic, atâtea nestimate impodobiau pe un om, semnul de respect şi de sfinţenie ce moartea pune pe chipul aleşilor eî, se schimbă şi ia numirea de nimb al nemurireî.
Niculae Scurtescu d’abia in al trei-zecî şi cincilea an al vieţeî, după ce obsuir şi sărac, ca orî ce fiu al poporului, muncise singur doă-zecî de ani, ca să’şî facă drum, printre toate lipsurile de earî au parte ceî desmoţeniţî, până către locurile de onoare ale aristocraţiei celeî a-deverate — aristocraţiei inteligenţei -— cade la mijlocul calei, doborit de silinţele sale, repus de acea neindurată soartă, ce de căţî va ani incoace, ne smulge, unul căt» unul, toţî vlăstariî din pometul literatureî noastre. El moare, oa un martir, chinuit încet dară necontenit de o suferinţă neîmpăcată, moare lăsând in ţara luî un loc preţios gol, iar in inimile celor cari l’au cunoscut amintiri neuitate.
Eşit din popor, Niculae Scurtescu, n’a uitat nicî o dată de unde a plecat; poporul era singurul idol, cc cu drag impodobea cântările sale
armonioase, căruia se inobina cu fanatism, pentru carele ar fi jerfit toate bucuriele sale; inimă ourată, dreaptă, nobilă, ca şi chipul luî cel blănd, se uita tot d’a uua pe sine, ca să se devoteze unei cause drej.te, ca s’alerge in ajutorul unui nedreptăţit; dară nu ar fi schimbat
0	iotă din credinţele luî, pentru lucrul ce nu
1	s’ar fi părut drept şi onest. Pismuit de nimeni, iubit de mulţi, era stimat de toţî, căci toţî găseai! intr’ensul un caracter rigid, care eşî in-drepta vorbele şi faptele după o pendulă nevariabilă, pe al căreia cadran stau săpate nisce principii neclintite. — In cariera luî de profesor, istoria patriei era adevărata evangfliă pe oare o predica şcolarilor seî; eroii României e-
rau adevăraţii sfinţi ocrotitori aî naţiunii, laj tele marî ale acestora, cele maî bogate isvoar de mărire din lume. Ca om de litere, nicî dată nu ş’a ascuţit condeiul pentru servicii outăruî anume coriftu politic, care ar fi avu maî mult interes in arzătoarea luptă a Zilei ca poet, musa luî pururea fecioară, nu şi-a iu tinat nicî o dată gura, căntănd acele inspira ţiuni nesănătoase, carî fac ruşine literatureî al tor ţerî. Ca om privat, fără nicî o umbră i viaţa luî; ca amic, vesel şi indulgent; ca ceta tean, rob al datoriei, el afla pretutindeni o uş deschisă şi pretutindeni lăsa dorul d’a fi reve zut. Ast-fel era Niculae Scurtescu, amicul tuturoi Poetul nemaculat, stins, cum se stinge o făcli albă suflată de un vent răpede, stins in mijlc Cld lu crarilor sale, şi de aceeaşi pismătareţă soarti ce a curmat (jilele unuî Cărlova, Cătină, Sicii lea.ua, Depărăţeanu, Georgescu, Nieoleanu, Zam
tui de căt pe jumătate, căci moartea nu i’a îngăduit d’a aduna şi prosa, precum nu i-a dat răgaz de a’şî sfîrşi lucrarea cea maî compactă : un roman istoric, rămas manuscris.
Iacă dară, amiciî ineî, o sarcină, pe căt de frumoasă pe atât de scumpă, lăsată nouă : adunarea cu îngrijire şi publicarea scrierilor inedite sau puţin respăndite ale acestui talent dispărut, Jertfele ce vom face cu rîudnirea acestei moştenim , vor fi o măngăere nespusă pentru umbrele amicului nostru, o măngăere pentru noi înşine de perderea luî timpuria şi o iucu-ragiare spornică pentru alte ta'ente nefericite...
Să ingrijim cu dragoste de acest mormîut preţios. Florile şi lacrimile, ce vom depune pe dansul, vor servi ca dovadă pentru orî-cine, că e destul ca cine-va să aibă inimă nobilă şi mare, că e destul să fie o inteligenţă muncitoare şi onestă, ca să moară liniştit şi fără părere de rău că moare străin, cum a murit mult iubitul nostru Nicolae, inconjurat până la marginile mormîntuluî de ceî maî adeveraţî amici.
Şi voî, copiî, şcolari aî luî Scurtescu, remaşî acum orfanî de părintele vostru sufletesc, luaţi cea din urmă lecţiune de la profesorul vostru. Inveţaţî, din moartea luî, cum omul oăt de sărac şi de necunoscut ar eşi din casa părinţilor seî firescî, prin muncă, prin iubire de inveţătu-ră şi de adevăr, eşî lasă un nume frumos iu cartea cea mare a patriei şi in inimile concetăţenilor seî, carî el insoţesc cu lacrimî de iubire la trecerea luî din viaţă. Luaţî drept pildă această viaţă şi aduceţi-ve necontenit aminte, că in aoel mormînt neînsufleţit odibnesce o comoară de maî multe orî preţioasă : profesorul vostru, poetul poporuluî , cetăţeanul virtuos şi bărbatul inteligent şi folositor soeietăţeî.
ARENA ZIARELOR
«Romanul» caută să motiveze acţiunea incepută deja de guvern, in vederea viitoarelor alegeri.
Alegerile, zice organul oficios, trebue să fie libere, in căt nicî cea maî mică indoială să nu poată plana asupra lor, şi chiar oameniî de rea credin ţă să recunoască că aii fost libere.... In scopul acesta, guvernul trebue să aibă de cu timp ochiî deschişî asupra purtării tutulor funcţionarilor seî de prin judeţe. Noî credem că acolo unde s’ar descoperi că prefectul, orî alt funcţionar, a Îmbrăţişat pasiunile locale, in căt să fie capabil de a esercita vre o ingerinţă oarecare, guvernul ar trebui să depărteze saK să permute pe acei funcţionari.
Iiitr’un cuvent, destituiri şi permutări pre-tutindenea pe unde triumful causeî guvernamentale ar putea fi pus la indoială de către cel eu „pasiuni” locali, cari de bună seamă n’ar putea fi de căt contrarii patronilor «Romanului”!
*** «Timpul» ia act de declaraţia făcută de partidul roşu, ca bugetul anului curent, cuprinţlend toate cheltuelile prevăzute şi neprevăzute, u’are să se mal deschidă nici credite suplimentare, nici estraordinare, precum şi de făgăduiala făcută de guvern, de a nu cheltui un ban peste bugetul fixat.
Dacă ar fi sinceră această declaraţiune, organul conservator ar aproba-o cu amen-doue manile ; dar, fiind că anticipează asupra faptelor şi pentru că roşii, spre a se lăuda pe sine, calomniază administraţiunea financiară a conservatorilor,—el se ocupă a demonstra netemeinicia laudelor şi făgăduielilor puternicilor zilii.
MOMENTE DE DISTRACŢIE.
începem printr’un product de gazetă naţională. In primul Bucurescî de la 19 Mărţişor, al acelui ziar, citim deolaraţiunea :
Au suntem nicî evreofagî, nicî evreofilî , ci numai romănofill. Cuvîutuî romano fii înfăţişează iu mintea fia-caruia pe un strein care iubesce pe romani. Aşa au fost Napoleon, Quinet, Mi-cliellet, şi alţii. Străini fi-vor şi aceia, carî, in * Romanul», se deolară de romănofill ?
*
* *
La judele de instrucţiune :
—	Ca profesiune aî ?
—	Sunt liberal.
—	Aceasta e o op:niune, nil este un mijloc de a trăi.
—	Me iartă, d-le jude; numai ast-fel pot căpăta astăzi mijloace de a trăi.
*
* *
Bătrâna directrice a unuî institut de lete din străinătate, observă intr’o dimineaţă, că una din pedagoagele sale ajunge intr’o posiţiune delicată. Desolată eşî frânge măinele, zicend :
—	Aş fi voit maî bine să mi se intîmple mie, de zece orî, această nenorocire.
* .
* *
Un căprar de cazaci, plecând la resboiîl , lăsase pe femeia sa in şase luni. Dupe doî anî , mtoreăndu-se a casă, eşî găsesee nevasta in a-ceaşî posiţiune.
Iţî mulţumesc, dragă, că 11’aî născut pană la întoarcerea mea, Văd căt me iubescî.
*
* *
Un pianist, care prânzise afară din oraş, este rugat să rămână noaptea la amicul şeii :
—	E departe până la barieră şi drumul nu e tocmaî sigur,
—	O ! puţin emî pasă de asta.
—	Dar d’eî fi atacat de vr’un pungaş ?
Pianistul respunde cu răceală:
—	Eî voiu da un bilet pentru concertul meii !
*
sH *
La Ternova, un deputat scuipând mereu de la inălţimea tribunei, peste stenografi, presiden-tul ordonă uşierilor să ’î aducă o scuipătoare şi atrage atenţiunea oratoruluî asupra uzuluî cuvenit :
Protestez in numele princip’ elor liberale, in contra tendinţelor absolutiste ale d-luî pre-sident, care voesce să me facă sclavul unei cutii cu nisip. Ce va se zică o adunare constituantă, in care representantul naţiunii nu poate scuîpa in libertate ? Voiu scuipa, d-le preşedinte, şi voî scuipa protestând din adâncul inimeî, in contra orî-cuî va încerca să se atingă de libertăţile Bulgariei! (Aplause).
*
* *
Consiliul dat de un fost deputat fiului seu cam destrăbălat.
— De căt să faci jurăminte şi se nu le ţiî, maî bine să nu faci nicî o dată... şi să le ţiî.
Serviciul telegrafic al «României Lioere»
— 19 Aprile — 9 ore din,. —
Paris, 19 Aprile. — Citim in Memorial di-plomotique : «Guvernul englez are intenţiunea de a iuaugnra in curend relaţiunile sale diplomatice cu România, prin ridcarea agentului seu diplomatic din Bucurescî in postul de ministru plenipotenţiar.»
«Marchisul de Salisbury a esprimat dorinţa de a vedea pe d. Calimaki-Catargiu, agentul României la Paris, numit ministru la Londra. Alegerea d-luî Calimaki e considerata ca de dorit in interesul celor două guverne.»
Niş, 8 Aprile. — O bandă de arnăuţî turci, venind din Pristiua, a atacat oare carî trupe serbeştî.
l’etersburg, 18 Aprile. — Un ucas imperial stabilesce guvernatori provisoriî, la Petersburg, la Karkow şi la Odesa, investiţi ou puteri extraordinare,
Aceleaşi puteri sunt conferite şi guvernatorilor actuali de la Moscua, Kiew şi Varşovia.
Roma, 18 Aprile. — Ţarul a mulţumit Papei peutru feliei tarile pe cari S. S, i le adresase, dupe ce a primit noutatea că atentatul n’a reuşit.
Paris, 18 Aprile. — In virtutea unui decret al presidentului Republiceî, carantina e ridicată din toate porturile franceze pentru provenienţele Turciei. O observaţiime numai de 24 de ore e manţinută pentru prorenienţile ruse din
marea de Azow şi din marea Neagră, carî vor continua a fi supuse desinfecţiuneî.
(Havfls)
ERATA
La telegrama—din Londra—de la ameazî — din numărul nostru de ierî, s’a strecurat o eroare iu rîndul al doilea; sa se citească dar : Parlamentul englez a reînceput cursul şedinţelor sale...
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCÎ I nsciinţare,
Cărţile electorale de la colegiul IV fiind şi ele terminate, s’au depus condicele â souchc din care se vor libera, tot ] a cancelariele oficiunlor de stare ci-ilă (care se află fiecare in centrul colorilor), spre a se putea distribui maî cu înlesnire d-lor alegători respectivi.
Subsemnatul dar, primarul comunei Bucurescî, rog printr aceasta pe dd. alegători ai colegiului IV de adunare, ce sunt inscrişl in listele electorale definitive pe anul curent 1879, să bine voiască a se duce fiecare in coloarea in care domiciliază la oficiul respectiv, spre a’şî primi carta sa electorală şi a subscrie in codicele respective din care se vor libera aceste cărţi electorale, pe temeiul art 43 din lege.
La predarea cărţilor electorale la oficiu-rile civile s’afi luat disposiţiunî a asista şi chiar căte unul sau doi din dd. consiliarî comunali la fie care oficii!, delegaţi din partea Primăriei.
Cărţile electorale, atăt ale colegiului III căt şi ale colegiului IV-a se predai! la ofi-ciurile civile, m fie-care zi de la 8 ore dimineaţa şi chiar pană Ia 10 ore noaptea, pentru mal multă înlesnire a acelor dd. a-legetori, cari au diferite ocupaţiunl in cursul zilei.
Locurile in care se află instalate cance-lariele oficielor civile in fie care culoare, s’afi publicat deja prin insciinţarea Primăriei cu No. 5298, de la 27 Mar te expirat.
p. Primar, Gr. P. Serrurie.
THEATRUL „DACIA“
Direcţiunea J. D. I0NESCU
Astăzi, Samba ta, 7 Aprilie, 1879
WT BENEFICIUL
DB£I TUDORÎŢA MARINESGU
CU GRACIOSUL CONCURS &l
PRECIURILE : O loge sus 20 tr., o loge jos 16 fr. Stal I 3 fr. St. II 2 fr.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bui •sa Bucurescî1'
I. M. FERMO&F-ţil BENZAL
No. 48. Steapa Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 7 Aprilie 1879 ora 12
Câmp. Vc'nd.
10% Oblig, rurale. ....
»	» egite la sorţi.
8%	» domeniale	.	. .
»	» eg'te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 800 7% Serisuri funciare rurale 7%	»	» urbane
8% Impr. Municipal. .	.
» cu pr. Buc (bil. 20
Acţiuni «Dacia»..........
»	«Romania»	.	.	.
Cupoane rurale exigibile . .
>	domeniale	»	,	.
»	scrisuri	»	.	.
Argint contra aur ... ,
Bilete liypotecare contra aur.
Rubla hârtie ......
Florinul ................
Lose Ottomane .....
Renta Română .....
le
CURSUL DIN VIENA 18 Aprile
Napoleonul . .................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN 18 Aprile
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	, .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim.....................
Ruble hărtie..................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 18 Aprile
Renta Romănă ...	. .
Lose Otomane................
Adresa pentru telegrame.
102%
99%
1003;. 9912 179 94% 87 98 27 200 80 Ua Ua %
ll!a 2 43 2 16 45 -66 1|4
9 33% 5 54 20 20 113 25
85	75 31 20
86
197 36
67
43
103
argint
101
argint
180
94%
87%
98%
27%
205
82
arg.
aur 1 'la 1 *'«
243% 216% 48 — 66 %
9 34 5 54 20 20 11350
86 — 30 90 86 60
197 40 36 -
Manqu 43 -
Fenno & Benzal.
www.dacoromanica.ro
romanţa libera
CJ5
cSi
>cd
co
CTS
o
cd
Casa de schimb ce am avut’o situatăjin str. Zarafilor No. i3, am mutat’oin faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitănie a d-lul Petre Sto-lanovicl, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat până acum de cumpărări şi vînţlărî de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi orl-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei sc poate afla la noî in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore seara.
CorespondinţI din districte, se pot adresa prin telegrame numai COKEN, NACHMIAS
De venţlare!
CD PEEJDL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uiatS
Sistemul Clayton, forja de 8 cal
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88
la D-nu L Balog.
Un tSner Basarabean
Practic Agronom
doresce a lua moşii mari in administrare satf in esploatare, Adresa Strada Palatului No. 1.
CERNEALA NOUA
mathiep plessy *
Crucea Legiunei de Onoare la Eiposiţiunea Universala din 1867
CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA
PENTRU COPIAT
Adoptata de toate administratiunil* celle mari
Deposit la toti Papetieri 51 Droguisti
i m lini 11 mTiiiijLii tiuIT i unu
CAPSULE GRIMAULTI
MATICO
GRIMAULT et C‘* Pharmaclştl
8. Rt'E VIVIENNE, PARIS
Resultatu infaillibilu In tratamentulu ; gonorrhee, fără a osteni stomachulu dupe cumu făcu t6te Capsulele cu copahu liquidu.
DepositU in principalele Pharmacil
îmiiiniiiiiiiiiiqiiiijţrrrTTtmTtsit;

SIROPD şi VIND DUSART
Cu Lacto-Bhosphatu de Calce
Aceste preperaffunt «irisurile care aii eervitU Mediatorii SpitalelorH din Paria pentru constatarea proprietăfiloră reconstituită™ Anti-anemice şi digestive a*Ie Lacto-Phosphatulul de cetce.
Copiiloril paliştî ;
Rachiticiloni ;
FeteloriX tinere oare se desvoltS;
Femeiiloru delicate;
Doiciloru, pentru favorlsarea şl Îmbogăţirea laptelui; Convalescenţilor^;
JBătrăniloru slăbiţi;
In Maladiile de peptd;
In Digesliunile laborioase;
In Inapetenciă;
in I6te maladiile care se traducii prin Slăbiciune gl Perderea
forţeloră;
In Fracturi pentru reconstituirea Osseloru ;
in Cicatrisaţiunea RSnllorU;
Deposituia generala Cassa GRIMAULT & C", 8, rue Vlvlenne
PARIS
In streinitate in principalele Pharmacil
MU
Ocasiune Rara\
l a magasinul mefi din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
V- X. RAOOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butii» vin Malaga ....
Madera	.	.	.
»	Oporto	.	.	.
>	Xdres	,	.	.	.
Cltampagne Cart-Blanclie Crime de Bouzy .	. .
Ay saperieur	.	.	.	.
Saint Jullien . . . .
fr. 15 > 15 , 15 » 15 » 45 , 40 , 33
.... » 20
Tot in acest magasin se mai află şi un mare deposit de Biropurî francese d,ferite gusturi : de stneura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mal sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitat-a mea de colonia’e, delicatese in acest magas'n se vinde cu preţurile moderate.
fr A % \
fr fr
&//
PRODUCTE SPITALE
PARFUMERIE
\M VmiiTTES III! IMRME
ed. mm
[Săpun.........DE AUCSUTNELE DE PARMA
I Essenta pen-
] tru batiste. DEM1CSHJNELE DE PARMA I Apa de toiletta DE MICSfUNELEDB PARMA j Pommada.... DE MIGSIUNELB DE PARMA
j Oliu.........I)E MICSIl’NHLB DE PARMA
1 Praf do orez . DE AI1CSUJNELE DE PARMA
[Cosmetic-----DE MICS1UNE1.E DE PARMA
|	37, Boulcvard de Slrashourg,37....
Ş Singurii Depositallu AspasineT Mlgnot
Deposit in Bucurescî la dd. Ovesa, Risdorfer, Brus, Sclirne-tau, Zurner, Dimbovici.
Bilete de inchiriat pentru lipit la case
Numai 15 bani bucata
Se afla de vemjare la Tipografia St* Miliălescu, strada Lipscani No. 11 -------------*-~TP ——’—t "W~~---------------—.................
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-sexnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE A SZEGHEDINOiLUI
.	.	.	. MIW
_ unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingene, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capote, l-aii fost ajunse de catastrofa inecarii
. Wr IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta^ nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube şi mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
W
IN DECURS DE 14 ZILE
InJSolel Oldclesianu, Podul Mogosioi, vis a-vis ’c dusa I ahvary
Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Tribunal
E Iff C E O S & E ET D E T A I L
Mal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 >/2 fr. 4 fr. 10 fr. >/2 duzina.
__0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 y2 fr. _ |8~fi\	-----
Mai multe eute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantaldne 2 fr. 2 y9 fr. 3 fr.   6 fr.	‘
__Mat multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şf noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr.   6 y, fr.
O p^te maiŢ fleTostume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 7w„fr. 8^XrT^t fr. 12 fr7—25 fr. Maî multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţf 18 fr. 20 fr. _25 fr
fWIoî m i ■ lin	t. " iu rt. i vi	Z	3 : :  :------ ---- --
MaMnulte sute	bucăţi	Olandă	cea maî fină de	Rumburg	ş Belgia	68 coţi 49 fr. 55 fr.	60 fr.	80	fr.
- MgLriţlţjjg__grie	bucăţî	Olandă	de Rumbur.q W%	coţi lată	pentru 6	ciarşafurî	30 fr; 4¥	fr —	50 fr
Maî multe mjŢ bucăţi pichet ab frances IO1/., fr II fr 12 fr. 16 fr. 18 fr-	-----------
-0 Parte mare garnitură de misă Olandă_damasc fin pentru 6 şi i2 persdnTF‘77fr. IO1/ fr. 15 fr. -May multe miî duzine batiste de Olandă albă şi colorată SO banf 75 banî I fr. l 'y trT —^2 fr.
Maî multe sute	bucăţî	feţa de	masă de Gobelin	frauces cu mătase	12 fr. 14	fr.  40	fr
Maî multe sute	duzine	feţe de	masă colorată pentru usul	m"grădTnă 31/, fr.	4 fr. — 6	frT
100 fr.
30 fr.
0 parte mare fuste de flanele, camisone, panta one de picheT75% uiaî efiin din preţul fabTiceb O parfejnare fuste de melino şi perca1! francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine. _Camisdne_cu dautele Valenciennes de orî-cs preţ.
Mal imUle mii bucale de Nniye.ut.c. din Paris şi	1^-tfTiiairiK
Localul de Veudare liotei Otctelesaiiu
PODUL MOGOŞOI VIS-A-VIS L)K CASA LAHOVARY
DIRECŢIUNEA
I
i—H
0
01
d
. O
^ S
&h!
*<3
Ph
C ALE A VICTORIEI PALATUL „DACI Au
Lângă magazinul FEATILOR KOOH şi vis-a-vis ds magazinul L-nfl CARCS3I
d
fctO
c«
S
o
rCJ
SJjf
Kw
O ^ O
M
Kw
o|
&
fcto d
B
ba
— n
K3
o
^3
0
1
Aiiunciu Important
ISA TRAIANCA CONCI REM IA!
Sub-semnată representaţiune a celei mai mari fabrice de lingerie şi olandă din Viena, aduce la cunoscinţa Onor. Public, că densa numai şi numai
I)IN CA USA GRAMADIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MAEFUEILE
trebui: sa fie derfacute para la sf. gheorche
vinde cu preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu orî-ce concurenţe. Mărfurile sunt
toate in cea maî bună şi solidă stare
(NEATACATE NICI DE AP A, NICI DE UN ALT EVENIMENT)
Pste m interesul Onor. Public a’şi procura trebuinţele sale acum intr’o quantitate maî mare căci
lîSr Nu se va găsi aşa de curând iarăşi o ocasie atăt de favorabilă"®!
Pentru cumperarea acestor articole
PKECIUL CU H "JBT :.
800 duzine gulere de lino şi de cliiffou quadrnplu, 2,50, 3, 3,50, 4, 5, fr. per. y2 duzina.


3 !>►
r
600 dnţine manşete quadruplu 4,5 )
U000 -bucăţî garniture brodate pentru dame şi copii, a l, 1,50, 2, 2,50 frUpâ^ă'la 4 fr.
5,50, 6 fr. per. y2 duzina.
Maî multe sute duzini batiste albe şi colorate b Maî multe miî bucăţî cors.te, 3,
45, b. 75, b, 1, 1,25 1,75 fr. bucata.
6, 7 fr. cuirase 9, 12, 14 fr.
jyOOO cămăşi bărbăteşti albe şF colorate, 2,50 3,50 4,50 2,000 perechi ismene bărbăteşti 2,
2,50 4,
6 fr.
6, 7 pănă la 12 fr.
3,500 cămăşi, ismene şi camisofle de dame 2, U/fiX 4. 0, 7PT-
.. 1   ~——---------------—____________1 ‘ 1 1 w
lp.00 bucăţi pânză 15, 18, 20, 24, 30, 40, OO.AoUiO pănă la 150 IV
”	-------—-------------------- /	i	/	- - ^	^	\/ v j / cv u mj i car a.tlV7 «A*
80Q_ bucăţî cliiffon franţuzesc, 45 coţŢAls; floF 24/2fT :iOfr	^
Maî multe miî bucăţî Oxford colorat adevărat a 70 banî
cotul.
Maî multe sute duzini feţe de mese albe şi colorai,p 9, A K h." 7
)\/l ..	„ a. 1	.	-------U---r~----------- —	'__’	9	1
Mai multe sute bucăţî plapome Goblifl" 10, 15~pănS la 30 frT
fr.
___    __________________- —	— — 1	«.* XI XIL W X 1 t
MaUuutte sute bucăţi plapome de'Tănă' şfCaoiiemir de la 10=2Î1F
I\,T., 5*   li	•<-> i	o . v_i	:	_______________ —	A *
Mai_^gte m;i^fencaţij^ţyjFFi^^FSoape turoesoî,	d_e masă pentru 6, 12,18^24
peisoue, cerşafun tara oesatura p.n	.u.r -----------------’---î---
/-----—---------------------___L	X	V1.1X vvuvxţ 11U u V 1 IC
______P^soue, cerşafurî fără ocaSturS cu preţiuA ueau^itUdeAftinU'
— aP‘’ mn*' b“liSt" C"	caraMne, costume p Wîtort
de meliuo cu preţurî eftine.
CALEA VICTORIEI PALATUL DAlTOU
- . - -.»■	- -
B«curş«oî, Tipografi» Ştefan Miliălescu, Str. Lipscani No. 11, (Joui G8(IŞ
ANUL III—No. 5C>3
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI, 10 APRILIE, 1879.
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL; In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 Iei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 01140 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. AuG. LlAURIAN.		Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SociM Havas Laffil & Ori, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciurî si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciurî, venind din Germania, nu se primesc de căt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: <Adolf Steiner, in Hamburg.			ANUNCIURILE: Lima nuca pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2lei; pe pag. I, 3 I. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila.
					
ŞTIRI TELEGRAFICE
<le prin ziarele străine.
Sumariu. — Amănunte dfspre atentat §i atentator; (naţiuni ; esprcsinnile impăratalni Pnsieî injirma atentatnluî — Renan, noul academie francez in faţa Ge maniei. — O vorbire a Tarului. — Un accident in Moscva — Şoapte politice misterioase din Italia — Catolicii §i legea Statului pentru instrucţiunea publică
Petersburg, 15 Aprile. — Bucuria şi simpaticele poporaţiimiî se manifestează prin necontenitele ovaţiuuî aduse Ţarului, pentru fericita lnt mântuire de atentat.
Asupra atentatului se mai cunosc următoarele detalii: Criminalul, care dupe mai multe cercetări se ştie acum, că se numeşte Solowieff şi că este de 30 anî, a tras asupra împăratului trei focuri şi dete şi pe al patrulea dupe ce fu trântit la pământ, cu care ocasiune răni pe un poliţist. I!idicat de la faţa locului, el a fost dus la prefectura poliţiei. Împăratul insă se sui in ecliipagini majorului pieţiî şi însoţit de a-oesta porni spre palatul de iarnă. Ajuns aici, la vre-o căte-va minute se presentară mai toţi membrii familiei imperiale, şi maî târziu ceva, numeroşi militari şi funcţionari superiori, precum şi corpul diplomatic. — Pe la orele ] 1 im-peratul asista ca de regulă la liturg e. La 12 ore se făcu o rugăciune de mântuire in marea biserică a palatului de iarnă. Intr’aceea toate persoanele care se aflau in palat au fost conduse in sala cea albă şi aşezate in linie de ordine. Resunâ un strigăt de voioasă aclamare, căud imperatul părăsind biserica, trecu prin maî multe saloane şi ajunse şi in sala cea albă, unde el mulţumi mulţimii adunate.
La 3 ore, ţarul in o caretă deschisă, şi fără de nict o escortă, merse la biserica catedrală Casau, unde se ruga lut D-zeii mulţumind pentru scăparea sa.
Peiersburg, 1G Aprile. — «Golos» află, că pentru condamnarea atentatorului s’ar fi format un tribunal înalt. Cu instrucţiunile preliminare e însărcinat senatorul Leontiew, care deja s’a şi supus misiuneî sale. —- Se constată că criminalul se numeşte Alexandru Solowieff (Solowiejv); el ar fi fost in Toropez, guvernământul Plescau, profesor rural. — Nu se constată ştirea despre pretinsa luî incercare de a se sinucide prin venin; că a vărsat săuge, lucrul ce acuma a încetat, se consideră de o consecinţă a maltratării luî din partea poporului, care l’ar li oniorît, dacă nu intervenia indată poliţia.
Diguitarilor adunaţî in sala cea albă imperatul a zis eam aceste :
Noua luî mântuire o mulţumeşte provediuţiî dumnezeeştî, el vede aici un semn, că viaţa luî o de lipsa incă pentru mult iubita luî patrie, ca şi de aicî inainte, tot cu aceiaşi iubire să’şî dedice ultimii seî auî, ca şi pănă acuma, la opera de uşurare a greutăţilor ţeriî.
Paris, 17 Aprile. — «Renan» publică o scrisoare in care el asigură, că in vorbirea ce a ţi-nut’o cu ocasiunea recepţiuniî luî iu academie, nu a intenţionat să atace Germania. Observarea luî e îndreptată numai contra inovatorilor ren voitorî ai vecheî direcţiuni francese. El speră, că va veni un timp, căud spiritul german şi cel frances, unite amăndoue, vor face fericirea lu-miî. Noul imperiul german n’a resolvat incă tote acele mari cestiunî de interes general şi poporului n’a adus nici fericire, nici libertate. Literatura cea mare germană împreună cu sublimul geniu al poporului german, sunt atrofiate din cauza militărismului.
Petersburg, 17 Aprile. — Ţarul respunse la o vorbire a mareşalului nobilimii, că va fi Liră de nici o eonsideraţiune pentru cele intămplate şi va remăuea pe terenul legal. Cu toate acestea insă, temeritatea atentatului ultim este atât de mare, in căt el in contra voinţeî sale pro-pnî, va fi silit să apeleze la mijloace estraordi-uare, nu pentru persoana sa, ci in interesul tuturora, in interesul societăţii, in interesul Rusiei.
Cracov'a, 17 Aprile. — La Moscva s’a intăm-plat o derailare a unui tren de persoane.
S’afi sfărîmat un-spre-zece vagoane, noue persoane afi fost omorîte şi mu' te rănite.
Roina, 1G Aprile.— Ziarele neapolitane anuţă plecarea grabnică a doue vase italiano de res-
boilt : «Formidable» şi «Vedetta». Aceste va- t poare de resboî aîî pornit din portul de Nea-pole, pentru o traversă in coace şi in colo in marea adriatica. Se susţine, ca din Veneţia şi fepezzia inca ar fi pornit alte vase de resboiu. Presa vede in aceste disposiţiunî, nişte mesurî luate contra unor planurî oare cari ale luî Ga-ribaldi. Chiar şi «Nazione» vorbeşte, de şi cu re-servă, că Garibaldi ar avea de scop in Aricia apropiată să facă nu fel de demonstraţiune pentru provinciile Italiei iredente. Aceste ştiri sunt a se crede cu mare reservă. Guvernul c decis a nu permite nici o turburare a liniştii.
Paris, 17 Aprile. — Erî s’a început adunarea anuală a comitetelor ca‘olice sub preşediuţa archiepiscopuluî. Ghesnelong a vorbit foarte aspru contra legii de instrucţiune ; statul ateis-tie ar voi să regn lamenteze totul. Arcliiepisco-pul zise: «Teiştiî se luptă contra liberilor cugetători, cari voesc să degradeze pe om la t reapta ani m alelor »,
Negocierile in privinţa Egiptului an incetat ; puterile occidentale au decis, a se ţinea in reservă de aşteptare.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
do la 19 Aprile, — 4 ore seara.
V e a, 19 Aprile. Se telegrafiază din Berlin către Tagblat, că miniştrii ruşî, al căror nume urmează, au remis imperatulnî demisia lor: corniţele Tolstoi, ministrul instrucţiei publice; d. Mankou\ ministru de justiţie; generalul comite Miluttin, ministru de resboiu şi vice-ami ralul Possiet, ministru de căî şi comunicaţhmî.
După aceiaşi telegramă, toţi aceştia ar fi înlocuiţi prin ofiecrî- generali.
LontLa, 19 Aprile — D Thomas Mitcliell e numit cor sul general al Mareî Britanii, în Ru-melia orientală, şi căpitanul Anderson e numit delegat pe lângă comisia de delimitare a graniţelor Serbiei.
D. Ghekoff şi doctorul Iankoff, membrii din depntaţiunea Rumelieî, au sosit ierî la Londra.
După cum spune «Times», Rusia ar fi: propus puterilor de a acorda luî Aleeo-paşa şi comisin-neî europene de la Philipopoli autorisaţiuiiea de a cere, in cas de lipsă, ocnpaţiunea mixtă a provinciei.
de la 20 Aprile. — 9 ore dim.
Paris, 19 Aprile. Aleeo-paşa, care se află actualmente la Paris, a primit de la Poartă confirmarea numireî sale in postul de guvernator al Rumelieî orientale. El va pleca miercuri la Con-stantinopol, trecând prin Viena, Bucurescî şi Varna.
Londra, 19 Aprile. — Un acord complet s’a stabilit intre cabinetele din Londra şi Petersburg, asupra tutulor punctelor esenţiale al noului ar mgiament, deja cunoscut, ce privesce Rumelia, S’a convenit, ca Englitera şi Rusia să sprijinea-scă acest proeot la Constatinopol, prin note identice, adresate sultanului. Nu există divergenţe in vederile celor doue guverne de căt asupra a trei puncte cu totul secoudare: 1. Englitera cere, ca trupele turcescî să ocupe nu numai Burgas, ci şi Ichtiman; 2. Rusia cere, ca Turcii să nu intre in Burgas pănă ce evacuarea Rumelieî şi Bulgariei de către Ruşî va fi completă; 3. Rusia ar vrea, ca comisiunea internaţională de la Filipopoli să ia hotărîrile sale, asupra chestiunilor importante, cu unanimitate de voturi, iar nu prin simplă majoritate.
St.-Petersburg, 19 Aprile. — La Lostoff au isbncnit turburărî; casa şefului poliţiei a fost jefuită ; toate dosarele arcliivtlor au fost distruse ; s’afi făcut numeroase arestări ; ordinea s’a restabilit numai de eăt.
Paris, 19 Aprile. — D. Iules Gevy, presiden-tul Rnpubliceî, va semna mâine un decret, prin care se graţiază 800 condamnaţi pentru crime saii delicte ce se raportează la insurecţiuiiea din 1871.
Londra, 20 Aprile. — Se zice prin cercurile dipiomatioe, că Poarta va reveni asupra proiectului de ocupaţiune mixtă a Rumelieî, pe care el respinsese.
(Havas)
A se vedea ultime soiri pe pagina 111.
pe
Şi
a
a insurecţiuiiea din fi apucaţi la SOCO
www.dacoromanica.ro
Bucurescî, 9 Aprile.
1	u. poet latin, dotat eu un geniu , atăt de petrunţletor, pe căt de elegant de suav, zisese, cu mult incă înainte de li început omenirea să citiască deschis in cartea natureî, că« ferice de acela, care a lucrurilor causă o va putea cunoasce”. Lu-creţiu veţi usc, că tot secretul putere! omenesc! consistă in a cunoasce mijloacele saii căuşele natureî. Numai ast-fel, omul putea să ştăpăniaseă natura. Adeverul e pretutindeni aplicabil. In politică, nimic maî necesar pentru inţcleapta şi folositoarea conducere a afacerilor publice, de căt darul de a pătrunde evenimentele şi do a le reduce la adevăratele lor cause. Daca am dispune şi de timp şi de spaţiu, am putea să probăm, cum una şi cu una fac doue, că in fenomenalitatea socială şi politică , o causă descoperită, in adevăratul inţeles al sciinţiî, devine pentru omul de stat o forţă, de el care se poate servi la împrejurări, dupe cum u-tilisează şi lisicil acţiunile materii in producerea fenomenelor, prin faptul acesta numai, că el cunosc in ce mod lucrează materia, in circumstanţe determinate.
Convinşi de aceste mari adevăruri ale sciinţel moderne, şi fideli programei noastre de a lumina—pe căt ne va fi permis—actele şi întâmplările politice cu facla judi-ţiuluî sciinţific, am căutat, in interesul public, ca, desbrăcaţî de ori-ce consideraţiunl subjcctive, să arătăm tot-d’a-una faptele sub adevărata lor formă, şi să nu le împrumutăm nici o dată altă culoare, de căt pe aceia, pe care o vor avea de la siue-lc.
In (lilcle trecute, am încercat a schiţa un bilanţ concentrat de evenimentele prin care a trecut ţara, in ciclul parlamentar inclus. Am cred ut a fi de datoria presei să caute a lumina opiniunea publică asupra rolului ce a jucat fie-care factor al complexului guvernamental, in desfăşurarea acelor evenimente, ca să se poată atribui fie-căruia ceea ce este al seu. Esenţa fiinţei regimului constituţional consistă in controlul ce fie-căruia este permis a lua puterilor conducătoare ale statului, pe căile bine inţeles admise de legi.
La incheiarea vieţii unul parlament, naţiunea cată deci să fie lămurită asupra lucrărilor ce parlamentul acela a severşit.
Seim, că cumpănirea presenuluî, şaua unul trecut, care a dispărut abia de sub o-cliil noştri, este in tot deauna maî grea, de căt critica mal depărtată a timpului, căud toate căuşele cari puteau întuneca adevărul se ridică, una cate una, şi lasă cămp liber şi just vederilor noastre.
De aceea, nici n’am pus prea mult zel in accusările ce, după noi, le ar fi meritat poate legislativele de cari ne-am despărţit — ci ne-am mărginit, curat şi simplu, intru a constata fapte.
Faptele insă nu stau in puterea noastră ale metamorfosa, dupe cum ne vine adică la socoteală, şi nici că am fi încercat se o facem, chiar daca am fi veţlut, că era cu putinţă să le astupăm arama, cu un lustru de trase amăgitaore.
Toate acestea nu ne-au ferit insă, de a fi ap_ucaţl_ la socoteală.
mnfraţl de la «Romanul*
puşi, se vede, intr’o perspectivă diferită de a noastră, s’a lăsat a fi seduşi do oare-carl aparenţe constituţionale şi de oare-carî raţiuni de utilitate practică pentru viitoarele alegeri, şi iată-ne căţluţî, după d-lor, in trei mari rătăciri:« in nedreptate, in lipsă de logică şi in neconsecinţă,» cari cu toatele fac numai două.
Căte-va cuviute numai, pentru a fi puşi iu curent.
Noi scrisesem următoarele răndurl in revista de la 30 Marte ;
«Nici un merit n'au foştii deputaţi şi senatori, înfăptui resb oiuluî şi al independenţii, după cum nici dojană nu li se cade pentru pierderea Basarabiei şi reyisuirea art 7. Sesboiul privesce pe guvern şi armată, eire pnrtatu-s’a admirabil; independenţa privesce pe naţiunea întreagă; Basarabia şi cesfiunea israelită privesc pe Europa nedreaptă. Camerele n’a ii făcut de căt să Înregistreze nişte fapte îndeplinite, inoepead de la convenţia din Aprile şi sfârşind prin revi-snirea art. 7 din constituţinne».
Să ne fie maî ăntăiii permis a susţinea şi acum, că noi am arătat aci faptele şi meritele acelora cari au contribuit a se produce, în modul cel mal objectiv şi sub forma cea mal energică ce le am putut da, casă le reducem Ia căte-va noţiuni substanţiale, să ne sustragem adică de la amăgirile' frâ- • seî şi să avem întipărit in spiritul nostru adevărul, în toată maiestatea şi sfoliciu-nea luî.
Procesul de «nedreptate, de lipsă de logică şi de neconsecinţă» ce onor. redactori al «Romanului» ne intentează şi pe care d-lor voeşce a-1 susţinea, se reduce, tot—tot, la cresia constituţională ce dic, că am comis, afirmând, că «resbelulprivesce pe guvern”. Înde irae.
Cum ?
rentru-ce să ieasă oare, in planul întăiu al respunderil — dacă respundere poate să se întămple afi — pentru-ce se ieasă guvernul, căud toată lumea scie, căin tote actele sale, guvernul s’a îngrijit a se acoperi, dupe c m sună litera legii, cu suveranitatea naţiunii, concentrată în parlament, şi cu datoria ce are guvernul de a asculta vocea acestei suveranităţi, de a fi sclavul eî, în ori ce împrejurare politică.
Dar să lăsăm cuventul onor. noştri con-tracdictorl, ca să se esprime in limbagiul d-lor de constituţionaliştî puritani:
Dar oe iuţeles are zic onor. redactori aî «Românului» această ultimă frasă (că resboiul privesce pe guvern) intr’uu stat constituţional?
Guvernul nu este de căt espresiunea şi dele-gaţiunea oamereî; probă despre aceasta e faptul că, indată după alegerea in cea maî absoluta libertate a camerelor trecute, guvernul a fost modificat şi constituit ast fel, cum voia re-presentaţiunea naţională să fie constituit, spre a ii delegaţiunea eî fidelă la cârma ţeriî ; guvernul nu face, in fine, de căt a esecuta cea ce voesce şi decide puterea legiuitoare.
In teorie curată, nu este nimic de zis «guvernul cată să fie, in statul constituţioal, espresiunea şi delegaţiunea Camerilor.» Şi daca este vorba pe adeverat constituţionalism, apoi, intr’o stare de lucruri normală şi bine întemeiată, teoria se poate complecta astfel. Ideile naţiunii, dorinţele el, cată să se infiltreze mai ănteiu in corpul electoral, de aci să treacă in majoritatea parlamentară, şi apoi ele să se insubstanţieze, să se întrupeze intr’o seamă de oameni, cari compun guvernul, sau ministerul.
Aceasta este filiera naturală, procesul fi-siologicl constituţionale, prin care ideile şi dorinţele naţiunii trec din starea lor abstrasă
ROMANŢA LIBERA
in domeniul realităţi, se concretizează şi devin evenimente] sau fenomene politice, prin puterea de care dispune autoritatea guvernamentală.
Dacă cu aceste teorii, cu teoriile d-lor chiar, noi ne aflăm drept in linia adevărului să ne permită onor. confraţi de la «Românul” a le pune căte-va cestiuni, de natură a limpezi indată adevărul.
Să ni se spuie, daca con enţiunea din 4 Aprilie a fost o ideie sau o dorinţă a naţiunii, care s’a strecurat constituţionalicesce in corpul electoral, şi care de aci a trecut in majoritatea parlamentară, ca să se incarneze, in fino, in guvern, şi el să devie astfel esecutorul voinţei poporului, precum se cuvine să ’şi urmeze sensul, un curent adevărat constituţional ? Sati dacă nu cum -va curentul a fost tocmai de sens invers, dacă nu cum-va adică ideia convenţiuniî a trecut de la guvern la Camere, şi de la Camere la naţiune ?
Când a fost convenţiunea. supusă la de-liberaţiunea Camerilor ?
Cănd Rusia ne pusese deja spanga in pept; când nu mai aveam in cotro. Ce putea dar să fată Camera, in acea situaţiune?
Să înregistreze actul : iată tot, şi asupra ei nu remâne nici urmă de respundere morală.
Nu pe Camere, nu pe naţiune, ci pe guvern privea şi privesce convenţiunea. bună, sau rea, cum a fost,
Convenţiunea trebuia să convin mai in-tăiu guvernului, şi apoi naţiune!. Putea să Zică naţiunea sau camera ori-ce, şi dacă guvernului nu i-ar fi venit la socoteală calea ce-i arăta naţiunea, el trebuia să se ducă, căci pe diusul il privea, pentru că el trebuia să mânuiască politica ţării, pe basele deschise de acea convenţiune, şi el remănea aşa dar responsabil de ori-ce neajuns s'ar fi intimplat, precum tot el este in drept a se încununa cu meritul isbăndilor politice, dacă istoria i le va recunoasce.
Nu camera, ci guvernul este aşa dar autorul eonvenţiunei.
Mai departe, resbelul purtat de uoi a fost un corolar al conveuţiuuii; puuăndu-ne in legături de amiciţiă au Ruşii, deveniam inimicii de fapt ai Turciei.
Camera n’a Zis nimic, in privinţa resbelul ui nostru de peste Dunăre.
Tot ce avea guvernul de la Camere in această privire, era un vot asemenea unei carte albe, in care ea nu autorisa pe guvern la nimic, lăsăndu-i, precum era şi prudent, deplină libertate de acţiune, cu indatorire de a crea ţării, prin politica de care s’ar fi condus, o posiţiune bine definită.
Guvernul a găsit cu cale, că această posiţiune... nedefinită incă pănă azi, să o dobândească, păşind Dunărea cu mina armata şi aruncăndu-se, trup şi suflet, in braţele unei soarte, al cărei viitor depindea numai de la buna graţiâ zeului Marte.
Ce amestec avea Camera cu ordinele date armatei de către guvern , ca ea să treacă in ajntorul puternicului Ţar ?
Nimic.—Camera era străină de această ho-tărîro a guvernului.
Aveam dar dreptul a zice că «resbelul
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
O MUMA
O	mumă şedea lângă leagănul copilului ei, şi. (lupe aerul seu s’ar fi ghicit că era in prada unei dureri vii.
Copilul era palid, ochii sei închişi şi respirarea ei era atăt de grea, in cat părea că suspină.
Muma tremura pentru viaţa copilului eî şi’l privea cu o intristare mută ca disperarea.
Se auZiră trei lovituri in nşă.
— Intră, zise muma,
IJşa se deschise şi se reinchise , dar neauZind nici un sgomot de paşi, ea intoarse capul ca să vaZă cine venise; era un serman bătrân imbră-cat cu o pele de cal şi desculţ; fără indoială că de aceea nu se auZise sgomotul paşilor lui.
Iarna era aspră, frigul era de zece grade şi yentul părea că’ţi taie obrazul.
Fiind-că betrănul tremura de frig şi copilul dor mia mai adânc de cănd venise el, muma se scula din locul seu ca să maî aprinză focul din soba.
Betrănul şeZu in locul ei şi incepu să legene
privesce pe guvern”—am sciut ce afirmăm şi remănem in afirmaţiunea noastră.
Un cuvent incă.
Apelul comandantului suprem al trupelor rusesci, ca armata noastră să vie in ajutor oştilor imoeriale sfărîmate la Plevna, nu Ta primit nici Camera, nici naţiunea, ci gu-vernnl, şi cu consimţimîntul lui , tot pe respunderea lui proprie, armata noastră trecea Dunărea, in noaptea de 19 August şi in zilele ce urmară.
Resbelul privesce dar pe guvern.
Camera n’a făcut, de căt a ratifica o de-cisiune, in contra căreia nu mai ora nimic de opus.
Aşa sunt faptele, şi aşa remăn.
Daca vo'm a călca cu incredere in calea unei politico drepte şi bine-făcetoare, cată să inveţăm a lc cunoasce, şi a fugi de păcatul tentaţiunei de a le mistifica, in interesul nostru pi opriu.
Inşelăudu-ne mereu cu vorbe, ne espunem a rătăci in veci....
Am stabilit căte-va puncte, şi vom reveni
CRONICA ZILEI
Ziua de 8 Aprile, aniversarea naşterii M, S.
R.	Domnitorului, a fost salutată cu respect şi veselie de toţi Romanii. ITu Te Deum a fost căntat la Mitropolie, la care a asistat autorităţile civile şi militare, cum şi un mare număr de cetăţeni. A. L. Domnul şi Doamna, pentru motive ce nu cunoaştem, n’afi fost faţă la serviciul religios.
Pe la 3 ore d. a. s’a făcut o revistă militară la şosea. M, S. R. Domnul, in presenţa M. S. Doamna şi a AÂ. LL. principele regal al Suediei şi principesa de Waldek,—a trecut in revistă trupele din garnisoana Bucurescî. Ţinuta falnică a trupelor era admirabilă, in oăt nu ne iudoim, că a satisfăcut pe deplin atăt pe Suveranul nostru, eăt şi pe principele Oscar.
Către seară, de şi primăria n’a luat nici o miţiat'vă, luminaţii tot afi fost. Pe calea Victoriei, maî cu seamă, aproape toate terestrele de la magazine şi case erau luminate, iar balcoanele impodobite cu steaguri şi covoare.
MM. LL. impreună cu ceî doi oaspeţi princiari aii mers seara la teatru. Se juca pentru ultima oară «Fata Aerului».
Ieri, cu ocasiunea aniversarei naşterii A. S.
R.	Domnitorul, s’a celebrat un Te Deum, în car pela episcopală catolică din strada Cllăraşilo-Treî din dd. miniştri au asistat la acest Te Deum şi anume: al externelor, al justiţiei şi a finanţelor.
A.	S. R. a fost represiotat prin tr’un adjutant Domnesc.
S’a sancţionat legea pentru baterea monedelor de argint, in bucăţi de cate 5 lei.
Guvernul va bate această monedă penă la suma de 20,00o,000.
Toată aeastă monedă se va tabrica din rublele ce se află în casa t' Saurulnî public şi la casa de depuneri şi consnemnaţiuuî, precum şi diu rublele cari vor maî intra la aceste case, cu cursul actual, pene la concurenţa sumei de 20,000,000.
Geutatea acestor monede va fi de 25 grame»
copilul, căutăud un oăntec trist ca moartea şi intr’o limbă necunoscută.
—	Nu este aşa că va trăi, zise muma adre-săndu-se posomoritului eî oaspe? Acesta făcu un semn cu capul care nu insemna nicî da nici nu, şi pe buzele sale se v§Zu un surîs ciudat.
Muma pleca ochii, şiroaie de lacremî alunecară incet pe obrajiî eî şi capul eî căZu pe pept. Eraţi treî zile şi treî uopţî, de cănd nicî nu mănoase nicî nu dormise !
Ea ăşî simţi capul atăt de greti, că fără voie ’î inchise ochiî şi adormi; dar de o dată se deştepta, sărind dupe scaunul seu îngheţată de frică.
Betrănul dispăruse.
—	Unde e betrănul ? striga ea.
Şi alergă la leagănul copilului
Leagănul era deşert.
Betrănul plecase ou copilul,
Iu acest miuut, vechia pendulă ce era atârnată intr’nn colţ al camereî produse un sgomot, | ca şi cănd s’ar fi rupt, cele treî bombe de plumb se lăsară in jos pănă atinseră parchetul şi cea-^ s ornicul se opri.
1	Muma se repeZi in stradă strigând ;
|	— Copilul meu ! cine a veZut pe copilul meti ? 1
i	O feraee iualtă Îmbrăcată ou o lungă roche
toleranţa lor 3 miimî,titlul 900 miimî, diametru 37 nun, adecă cele admise, peutru'asemcneahnonede,'in ţările cart au aderat la uuiunea monetară latină.
Noua monedă va purta pe o parte efigia Dom" nitornluî, ear p; ceialalta armele ţării cu indi-caţiun a valoare! şi miles muluî.
Cănd se va constata, ca a intrat îu casa te-sauruluî suma de 5,000,000 lei din noua monedă, guvernul va decide timpul iu care va demonetisa monedele de argint diferite de acelea ale uniu-neî monetare latine.
Ministrul de finanţe va eseenta baterea acestei monede la ospelul de bănărie al Statului.
Prin decret domnesc, d. Prisieeanu, actual director al contribuţiunilor directe, ete, se însărcinează provisoritî a inlooui pe d. Canticu-zino, secretarul general al aceluî minister, care s’a numit director general al regîeî monopolului tutunurilor.
laşul — ne spune «Steaua României» din 5 Aprile—e visitat pentru moment de maî multe inalte persoane politice şi anume de dd. I. Ghica, M. Cogălniceanu şi L. Oatargiu.
Numitul ziar află, că cel d’intăiu s’a dus in Iaşî pentru chestiunea regieî monopolului tutunurilor, ca unul din membrii consiliului de administraţie, ear ceialalţî pentru interesele lor familiare.
Aflăm că Juoî — 5 Aprile — A. S. R. Domnul a dat un pisă uz la Palat, in onoarea A. S.
R.	principele moştenitor al Suediei şi Norvegiei, la care a luat parte elita societăţii bucureştene.
A.	S. R. Doamna n’a luat parte din causă de indisposiţiune,
A.	S. R. Domnul a ridicat uu toast iu sănătatea MM. LL. regelui şi reginei de Suedia şi a inaltuluî oaspe, principele moştenitor al Suediei . şi Norvegiei.
Subprefectul Rarbu Pitişteanu, din plasa Câmpului, judeţul ilfov, este de bună seamă dintre ceî cu «pasiuni loealî» şi oare, dupe teoria «Romanului», recomandată guvernului ce susţine, ar trebui să fie pus iu posiţiune de a nu mal eser-cita pasiuni locale.
Iacă, in adevăr, ce aflăm despre acest d. subprefect :
Luănd sub aripa’î protectoare pe un oarecare amic alseu şi fost deputat iu fosta majoritate parlamentară, l’a plimbat diu sat in sat, relomandăiidul cu căldură alegătorilor diu plasa sa şi asigurăndu-î, pe respunderea a tot puternicii sale, succesul in alegeri.
Fi-va aoeasta vre-un noii metod de influenţă morală ? întrebăm repectuos pe guvern să ne spună, de unde se iau beratele acestea de reco-maudaţie către ocărmuirî ?
DIN AFARA
Ocupaţiunea miestă a Rumeliei Orientale
Proiectul ocupaţiunei mieste a Rumeliei de resărit a fost părăsit cu desăvârşire. Nimeni nu plânge dupe el; se vede că întreaga această afacere nu a fost de căt o
neagră şi care şedea cu picioarele in zăpadă iu faţa casei, el zise:
—	Nesocotit-o! al lăsat pe moartea să intre in casa ta şi să’ţî legene copilul, in loc să o gonesc!. Ea nu aştepta de căt să inchizî o-chiî; tu al adormit, atunci ea ţi-a luat copilul. Fugia iute ca văntul, şi ce ia moartea, serma-uă mumă, nu mal iuapoiază nicî o dată !
—	O ! spune’mî pe unde a apucat şi voiîl sti să o găsesc.
—	Aceasta emî e foarte lesne , zise femeea neagră, dar inajnte de a’ţl spune voiîl să’ml cânţi toateţcăntecile pe care le cântai copilului teii cănd el legăna!,
Eîl sunt noaptea şi am veZnt curgend lacră-mele tale căntănd.
—	Ţi le voit! căuta pe toate, de la cel dinţăm penă la cel din urmă, zise muma, dar iu altă Z'i maI tărZiă; acum lasămă să plec ca să’î pot ajunge şi să’mî reiaţi copilul.
Dar noaptea trecu şi aştepta.
Atunci sermana mumă căntâ frăngăudu-şî mălnele, tofte cântecele pe cari le căutase copilului şefi. Erau multe^ cântece dar ereau şi maî multe lacrămî! Cănd căntâ cel din urmă • cântec şi vocea sa se stinse intr’un plâns dure-1 ros, noaptea ’l ^ise:
www.dacoromanica.ro
glumă. Asupra ultimelor Iul ceasuri de agonie citim de altmintrelea in «Pester Lloyd”
Ocupaţiunea miestă pare a se fi părăsit cu desăvârşire. In realitate ea uu a fost zădărnicită, ea iost, din contră renegată şi încă chiar de către a iei, cari afi adus-o în lume, de către Ruşi. Mal puţin responsabili sunt pentru căderea acestui plan 'furcii. Iu memorandul ce îndreptase Poarta iu aceasta cestiune marilor puteri îu luna trecută, aceasta uu observa o atitudine cu totul negativă. Ea consimţi la unele puncte ale propunere!, pe altele nu le consideră ca absolut necesare, dar nu escluse discuţiunea asupra cestiuneî. Aşa a,uj înţelăs toate puterile acel memorand. Numai Rusia voia să vază în el un refus absolut, şi diu zina acea încă anunţă că planul ocupaţiunei miests e zădărnicit şi că trebue să se pue in locul Iul alt-oeva,
Care va fi acest alt-ceva diplomaţia rusă nu dă nicî oTămurire, negreşit pentru motivul că nu ştie nicî una. Propunerea de a ţinea o nouă confe-renţă, pe care ar fi propagat’o la Londra contele Şuvaloff, nu va înlătura negreşit dificultăţile ; pănă cănd se vor înţelege puterile, unde să se ţină conferenţa şi de ce natură să fie, agitările din Rumelia Orientală vor putea lua uu caracter foarte grav. Dacă nu va avea gaf a un alt proiect Anglia, lucrurile eşî vor lua mersul lor iutr’un mod firesc şi contorm tractatului, ca şi cănd nu ar fi tost esistat nicî odată proiectul ocupaţiunei mieste. Ruşii vor deşerta la termenul ficsat Rumelia, cad punct il acesta nu a fost legat nicî odată de succesul ori zădărnicirea ocupaţiunei mieste, şi Turcii vor intra în stăpânirea drepturilor pe cari li ’l acordă art. XV şi XVI a tratatululuî de Berlin.
Ocupaţiunea in testă ar fi trebuit să influenţeze mal mult prin impresienea eî morală de căt prin puterile fisice de cari nu dispuaea, Această impresiune, acest efect moral fu nimicit indată ce se invederâ, că măsura aceasta nu posed i consimţimentul general a| tutulor puterilor europene.
Acuma ar fi de dorit Ca numai Porţel să nu-î lipsească curagiul moral, de care are lipsă spre a’şî îndeplini greaua eî misiune iu Rume-lta Orientală. Numirea guvernatorului general, prelungirea puterilor comisiuuel sunt începuturi bune.
Tot maî este incă cu putinţă, ca luornrile să meargă bine. Dacă se va intempla insă din contră, că după retragerea Ruşilor vor isbucni in Rumelia Orinntală turburărî, a căror înăbuşire va reclama poate sacrificii sângeroase, Ruşii vor face respunzătorl poate de aceasta pe Turci, toată lumea va şti insă, care este adevăratul vinovat. Austro-ungaria şi Marea Britauie vor putea mărturisi cu conştiinţa curată, că ele nu au de a purta nici o respundere pentru a-oeastă nouă vărsare de sânge, căci ele au stăruit din toate puterile lor să o eviteze.»
Tot îu această cestiune este interesantă declararea ce o făcu generalul Totle-ben intr’uu consiliu ministerial din Peters-burg, la care asistă şi Ţarul. El constata anume înaintea autocratului seu, pe baza cercetărilor şi esperienţelor sale proprii, că, dacă Turcit ar mai reocupa păsurile Balcanilor, Buşii ar perde toate rezultatele militare ale ultimului resboiu. Ocupaţiunea mestecată era un termen de mijloc, un fel
—	Du-te drept prin acel crâng, căci pe acela a apucat moartea.
Muma pleca in dată, dar ajungând in mijlocul crângului drumul se impărţia in două. Ea se opri nesciind dacă trebue să apuce 1 a dreapta safi la stânga.
in unghiul celor două drumuri, erea uu tufiş de mărăcini care nu mal avea nicî flori nicî frunze, el erea incărcat de zăpadă şi de ghiaţă
—	N’aî veZut moartea cu copilul mefi ? in-trebâ ea pe tufiş,
—	Ba am văZut’o răspunse el, dar nu’ţî voi spune pănă cănd mă vel încălzi, căci veZî bine sunt ingbeţat de tot.
Atunci muma fără a se maî gândi, îngenun-che lăngă tufiş pe care’l trase la sânul şefi ca să’l desgheţe ; spinii pătrunserăj in peptul eî din care curgea picături mari de sănge.
Traducţie de d-joara L. B.
(Va urma).
de compromis; după ce aceasta insă se dovedi de nerealisabilă, Rusiei iiu‘1 remăne— zice generalul — de căt să reinceapă res-boiul, un resboiu pe care nu arc să '1 caute, căci el este deja preparat prin ultimele evenimente. Care va fi fost respunsul Ţarului şi a miniştrilor sei la această francă mărturisire nu se ştie.
Cestiunea Egiptului.
Ziarul englez «Observer», care trece in genere de foarte bine informat, scrie in a-afacerea conflctului dintre chediv şi puterile apusene:
Iu cercurile oficiale, atăt diu Paris căt şi din Londra, domnesce părerea, că autoritatea sultanului nu va trebui chemată in ajutor la des-legarea dificultăţilor egiptene de căt cu cea mai mare ingrij re. Nu se va face prin urmare nici un pas cu propunerea (de destituire) ce se pretinde că ar fi făcut’o Poarta, pănă cănd guvernul Irances şi englez vor fi avut ocasiunea de a’şî cunoasce vederile lor reciproce şi de a stabili o acţiune comună.
Aoeasta va cere firesce timp, şi dacă nu va veni o acţiune oare care a Chedivuluî să grăbească evenimentele, va trebui să aşteptăm mai multe zile, pănă cănd vom autji despre hotărî cea desăvîrşită.
Ştiri diu Cairo spun, că pasul cel mai natural al sultanului ar fi, de a chema pe Chediv la Constantinopol, spre a face un raport despre activitatea sa administrativă. După ce Chedivul va fi părăsit o dată Egiptul, reîntoarcerea sa va fi Împreunată cu difioultăţi neinviucibile, pe cănd de altă parte r. fusul seu d a se supune la chemarea Sultanului, va fi un motiv suficient pentru a fi destituit.
M şcarta revoluţionară in Rusia.
«Koln. Ztg.» ne dă următoarele importante informaţiuni despre mişcarea revoluţionară din Rusia:
La Lomlra apare de mai multă vreme «Clopotul furtuneî», la Geneva «înainte», la Petersburg apăru de o dată organul principal al partidului revoluţionar, care in indrăsnala lui intrece ori ce alt organ de această categorie. El este numit «Senila i Swaboda» («Patria şi libertatea». Acesta infăţişază fantoma unui fanatism revoluţionar, care ne făce a ne aduce aminte de sângeroasele zile ale ăutăieî revoluţiunî fran-eese. «Semla i Swaboda» judecă despre viaţă şi moarte, admoniază, ameninţă şi agraţiază, nn-mesoe de mai nainte pe aceia, cari vor fi osândiţi şi raportează despre cei condamnaţi maî repide şi maî credincios adevărului de căt ziarele diu reşedinţă, Ed.toriî organului «Senila i Swaboda» eşî indeplinesc lucrările lor Dumnezeu cine ştie unde ; esemplarele ziarului cad ca din cer. Le găsesoî pretutindenea, numai nu a-tuucî căud 1» cauţî. Iu biuroul funeţionari’or, in fabrice, casarme, restaurante, in miuisteriul de interne, de esterne, in al instrucţiune! publice etc. pretutindenea se ivesc de o dată e-sewplare din acest indrăsneţ organ. Consiliul de stat el găsesce priutre ziare’e sale conservatoare, caporalul printre rapoartele sale. Zadarnică este ori ce cercetare, calea misterioasă, p' care umblă ziarul, nu se cunoasce. «Semla i Swaboda» apare pe lună de căte două ori şi costă pe an 6 ruble—, aşa e anunţat cel puţin la invitarea de abonament ce stă pe acest ciudat ziar. Este aceasta o curată temeritate, sau o bajocură ?
Redacţiunea «Patriei şi Libertăţeî» invită fără nici o sfială )a sub-scripţiunî pentru organul şefi, ca şi cănd aceasta ar fi un ce firesc; ea ne anunţă maî departe, cari broşuri afi maî apărut şi cari vor apare in curând şi adaugă: acestea se pot cumpăra pentru cutare preţ, in * cutare, loc. Foi matul ziaruluî revoluţionar este cam acelaşî cu a ziaruluî «Augs. Allg.
Este tipărit pe hârtie groasă şi in mod lămurit, de şi, cum se poate bine vedea, cu multă grabă. Textul este de 16 pănă la 24 de feţe, E de crezut, <ă fie-care lucrător educe cu sine Mai multe tipuri, pe acestea le pune lângă
0	1 şi intr’o zi hotărîtă le espediază la tipografia secretă, unde tipărirea se face cum se Poate, cu cea maî mare grabă.
In ziua după uciderea lui Mezentzoff «Semla
1	Swaboda» apăru ilustrată. Ziarul era iuce-Put prin o proclamaţiune grandioasă, in care
zicea cam acestea : «Ieri căzu, condamnat de oatie comitetul naţional revoluţionar, generalul lezşntzoff, şeful secţiunii a 3-a a oancelarieî seciete imperiale. El călcase dreptul in picioare,
ROMANIA LIBERA
chinui pe prisonieriî seî, persecută pe nevinovaţi, şi omorî pirte prin o tratare barbară, prin foame, sete, bătăî, parte prin subalternii sei, următoarele persoane — aici urmează numele acestora şi felul chinurilor —; paharul seu era pliu. Noi l’am admoniat etc. etc.»
După uciderea luî Krapotldu, apăru de asemenea in ziarul revoluţionar «judecata şi condamnarea» acestuia. Pentru descoperirea ucigaşului luî Mezentzoff s’a fost hotărît nn premiu de 50,000 de ruble, dar nu se află nimeni care să el câştige. După atentatul luî Krapotkin suma aceasta se indoui, in speranţa, că se va afla vre un trădător chiar in lagărul inamic. Şi in realitate se şi presintă, un individ la şeful gen-darmeriei, care descoperi localităţile celor două tipografi! secrete din Petersburg şi anume una in Gundujewski Ostrow şi cea lTlta in fabrica imperială de patroane. In acestea nu se arăsi msa nimic, afară de căte-va miî de esemplare din ziarele «Clopotul furtuneî» şi «înainte.» Colonelul Siminoff şi cinci oficerî fără arestaţî la cea din urmă.
Turcia şi Grecia.
Umarea notei circulare ce trimese cabinetul atenian, marilor puteri in cestiunea rectificare! graniţelor turco-grece, a fost că cabinetul de Londra şi Paris au propus celor lalte guverne o procedare colectivă pe lăngă Poartă, spre a o face să se plece la o înţelegere cu Grecia in înţelesul tractatului de Berlin.
Car^espuns oare cum la acest pas a menţio ■ natelor cabinete, ministerul turcesc făcu cunoscut celui grec printr’o notă, trimesă şi marilor puteri, maximul concesiunei ce este hotărât să facă aceluia.
Acest maxim se reduce la cedarea districtului Tribala. După această cesiune, noua linie de graniţă intre Turcia şi Grecia nu va fi lanina-Larissa ci Arta-Larissa.
Noi cari nu voim de căt binele naţiunii grece, am dori ca guvernul ei să se conducă in această împrejurare de principiul: «De căt nimic maî bine ceva.»
ARENA ZIARELOR
«Românul» de Duminecă, respunţlend a-preţiărilor «României libere", in privinţa faptelor săvîrşite de fostele corpuri legiuitoare, caută să dovedească, că am fost nedrepţi, rielogi î şi neconsecinţ). , cănd am susţinut «că resboiul privesco nu pe Cameră, ci pe guvern şi pe armată, şi că independenţa ţării privescepe naţiunea întreagă".
Modul de argumentare a «Romanului» e, in resumat, cam următorul:
Guvernul nu este de căt esprtsiuuea şi dele-gaţiunea Camerei, şi tl nu face de cat a ese-cuta ceea-ce voesce şi decide puterea legiuitoare.— Decî, gloria resbeluluî, judecând diu puntul de vedere politic, se cuvine Camereî.
Deputaţi! şi senatori! represintă naţiunea, şi nimeni nu poate contesta libera lor alegere.— Prin urmare, zicând că independenţa privesce pe naţiune, intr’un mod implicit, că privesce pe Camere.
Revista noastră de astăzi eşî propune a respunde de ajuns platonicei teorii constituţionale a «Românului».
*** Un nou epitet a găsit «Timpul» pen-rofi). El SI împrumută de la un turc din Dobrogea, căruia explicăndu-i-se de un liberal ce va să zică «suveranitatea poporului», că suveran (padişah) şi ministru e ori şi cine — acela ar fi exclamat, «guvernul vostru genabet tacâm (tacăm de haimanale)» Cu acest nume botează organul conservator, facănd căte-va escepţil, pe membrii comitetului electoral, iutocmit la hotelul Iler-dan.
*** «Presa» înlăturând, pentru un moment, ori ce preocupare de politica zilii, adresează Suveranului nostru felicitări şi u-rărî pentru ziua nascerii Sale.
In al doilea rănd, organul centrului se ocupă de învăţământul superior, şi arată însemnătatea ce poate avea el asupra regenerării şi direcţiunii statului romăn in viitor.
VARIETĂŢI
Un atentat — farsă — Citim in «Voc. Cov.» Ieri anunţarăm tentativa de omor făcută
supra colonelului gardeî civice, d, major Cris-tea. Eata acum ce aflăm: Tentativa a fost o simplă farsă, care a băgat in toate năbădăile pe colonelul baionetelor noastre inteligente. Colonelului iî place foarte mult să ţină socoteala statelor depresenţăa personalului găr<Jeî. Ateutatatorul Gh. Frăteanu era niusicant angigiat cu 50 leî pe hină; la plată nu i se dădu de căt 20 safi 40 leî, şi in cele din urmă fu chiar iudepărtat din serviciu. El e om aproape de 60 auî, bătrân şi fără nici o pata in trecutul seu. Vădăndu-so la bătrâneţe armie»t pe drumuri, se hotărî a speria pe colonel spre a ’l face se’î dea postul. Luâ un revolver descărcat, şi puindu-se lăngă poarta primăriei, păudi pe colonel la trecerea sa; el acostă şi intiijeud revolverul , trase piedeca de 2 ori. D. major Christea o luâ la fugă, şi Îngălbeni. Dus inaintea parchetului, Frăteauu mărturisi farsa şi dovedi, cu revolverul descărcat, oă nu avea intenţiunea de a face ver-o crimă.
Wagon-biserică.—La Segkedin—ne spune un ziar berlinez—vagoanele drumurilor de fer ţin in acest moment loc de biserică. La gara societăţi! drumurilor de fer austriace ale statului , doi călugări franciscan! ş’afi aşezat domiciliul oficial in vagonul de clasa a 3, num. 1608.
Toţî nouî—născuţii sunt duş! iu acest vagon, unde se botează de către ceî doî călugări, in-scriindu’î in registrul—matricol. Aci se inregi-strează şi decesele.
NOTIŢE LITERALE
Convorbirile literare, Nr. 1 (an. XIII) coprinde ;
Încercări de metafisică, de V. Conta, — Faust, (fragment din partea ăntăia) tr. in versuri din Goethe, de V. Pogor. — Nu te juca eu dracul, comedie intr’un act, de Iacob Nfgruzzi. — Stejarul, poesie de D. C. Olănescu. — O! stea...; Nu te ingriji...; La Doamna Maria....; poesiî, trad. de P. V. Grigoriu, — Bibliografie. — Corespondenţă.
Biserica şi Şcoala Nr. 13 şi 14 cuprinde:
O	circulară episcopală. — Influenţa familiei in desvol tarea omenimeî. — Educa ţiunea intelectuală. — Reflexiunî critice la «a doua căsătorie a preoţilor» de Mihaî Stima, (inceput şi fine). — Diverse. — Concurse.
Christos a înviat.—Edueaţiunea puteri! cugetătoare. On raţio cinifi al fundaţiuniî Zsigaiane. —Diverse.—Concurse.
Familia n-riî 24 şi 25 cuprind :
Text: Sultaniţa (comedie in 5 acte, urmare). Cum vreî. Pe un album (poesiî).—Măritată şi totuşi fără bărbat, (roman american , urmare). Salon : In postul mare.—Escursiunea deputaţilor.—Pregătiri la nunta de argint (corepondenţă). Din Bucovina. Din Maramuraş, Oue roşii.—Diferite.
liustraţiunî. O copilă pe valuri.—Szeghedinul cum a fost.
Serviciul telegrafic al «României Lioere*
— 21 Aprile — 9 ore din.. —
Petresbvrg, 20 Aprile. — Printr’un uoas im-piri&l, cu data de 19 Aprile, sunt numiţî guvernatori generali: la Odesa, Generalul Totleben, la Rakova, generalul comite Loris Melicof şi la St. Petersburg, generalul Gurco.
Paris , 20 Aprile. — Scrutinele batolagiuluî s’afi făcut astă-^î pentru alegerea a şapte deputaţi; d. Godelle, candidat bonapartist, a fost ales în al 8-lea arondisment al Parisului, d. Blau-qui, la Bordeaux.
Constantinopol, 20 Aprile. — Ambasadorul Germaniei şi însărcinatul de afaceri al Eugii-tereî, in absenţa d-luî Layard, a intervenit cu o manieră energică pe lăngă sultan, in favoarea eonvenţiuniî cu Austria asupra cestiuueî de la Novi-bazar. In urma acestei intervenţiunî, o iradea a sultanului a apărut, autorisănd semnarea convenţiuneî.
Situaţiunea luî Osman-paşa, ministru de răs-boifi, pare a se consolida ; prin urmare, crisa ministerială e considerată ca aplanată.
Havas.
ÎNDREPTARE
La Cronica zilei a minierului trecut, strecurăndu-se o eroare de cifre, relativ la şcoala de comerciu din capitală, suntem da-• torî a o îndrepta :
care se deschide pe
a-
S’a sancţionat legea prin
www.dacoromanica.ro
j seama ministerului cultelor şi instrucţiune! publice un credit suplementar de 1,200 leî, cu care să se poată plăti, pe lunile Ianuarie şi Februarie din 1879, cet doî profesori insărcinaţî cu predarea limbeî române, a fisiceî şi a chimiei la şcoala comercială din Bucurescî.
BIBLIOTECA CENTRALA.
Pentru ca Sala de lectură a Biclioteceî centrale să potă (i maî mult timpii deschisă, pentru publicul cititorii, direcţiunea aceste! b.bliotece a luat măsuri, ca începem! de astăzi lunî 9 Aprilie, sala să fie deschisă şi sera; ast-fel, din <jiua numită, orele de lectură vor fi următorele: 9 I înainte de amiaijî şi 6-10 sera.
Direcţiunea,
PRIMARUL COMUNEI BUCURESCÎ I nsciinţare,
Cărţile electorale de la colegiul IV fiind şi ele terminate, s’au depus condicele â souche din care se vor libera, tot la cancelariele oficiurilor de stare ci ilă (care se află fiecare in centrul colorilor), spre a se putea distribui mai cu înlesnire d-lor alegători respectivi.
Subsemnatul dar, primarul comunei Bu-curescl, rog printr1 aceasta pe dd. alegători ai colegiului IV de adunare, ce sunt înscrişi in listele electorale definitive pe anul curent 1879, să bine voiască a se duce fiecare in coloarea in care domiciliază la oficiul respectiv, spre a’şî primi carta sa electorală şi a subscrie in codicele respective din care se vor libera aceste cărţi electorale, pe temeiul art 43 din lege.
La predarea cărţilor electorale la oficiu-rile civile s’au luat disposiţiuni a asista şi chiar căte unul sau doi din dd. consiliarî comunali la fie care oficiu, delegaţi din partea Primăriei.
Cărţile electorale, atăt ale colegiului III căt şi ale colegiului IV-a se predau la ofi-ciurile civile, m fie-care zi de la 8 ore dimineaţa şi chiar până la 10 ore noaptea, pentru mai multă înlesnire a acelor dd. a-legetori, cari au diferite ocupaţiuni in cursul zilei.
Locurile in care se află instalate cancelariele oficielor civile in fie care culoare, s’au publicat deja prin insciinţarea Primăriei cu No. 5298, de la 27 Marte expirat,
p. Primar, Gr. P. Serrurie.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucui*esci“
I. M. FGRllO&F-ţii BENZAL
No. 48. Str at a Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 9 Aprilie I879 ora 12
10% Oblig, rurale........................
»	» egîte la sorţi..........
8%	» domeniale......................
»	» eş te la sorţi ....
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî . . 7% Scrisuri funciare rurala ..... 7°/o	»	» urbane .....
8% Impr. Municipal.......................
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) . . ,
Acţiuni «Dacia»..........................
»	«Romania»	........
Cupoane rurale exigibile.................
»	domeniale  ......................
, scrisuri .........................
Argint contra aur ... ...................
Bilete hypotecare contra aur. . . , . .
Rubla hârtie. ...........................
Florinul.................................
Lose Ottomane . . . . ...................
Renta Romană.............................
CURSOL DIN V1ENA 19 Aprile
Napoleonul...............................
Ducatul..................................
Lose Otomane.............................
Rubla Hârtie.............................
CURSUL DIN BERLIN 18 Aprile
Obli. căile ferate române .......
Acţiunile »	......................
Priorităţi »	......................
Oppenheim................................
Ruble hârtie.............................
Lose Otomane.............................
CURSUL DIN PARIS 18 Aprile
Renta Română.............................
Lose Otomane.............................
Adresa pentru telegrame.
Fertno
Cump.	Vând.
102%	103«,,
99%	argin t
1Qo%	101 %
	argint
179	181
94%	95
87	87%
98	98>/4
27	27%
200	205
80	82
’L	arg.
’L	—
%	aur
2%	i %
	1 ’U
2 41	2 42
2 10	2 17
45	48 -
66 \	6i
9 34	933'a
5 54	5 54
20 -	20 20
112 75	11825
86 -	85 85
30 70	31 20
86 25	86 —
194 20	197 —
35 25	36 -
66	66
4 2 <u	43 —
& Benzal.
ROMANIA LIBERA
D
E ÎNCHIRIAT
DE LA SF. GHEORGHE
Grand Hotel de laVictoire
Fiind terminat tot edificiul, atât restaurantul şi Cafeul do la parter precum şi saloanele şi odăile vopsit, zugrăvit ecleragiul precum şi faţada montată. Care esto clădit din noii situat in str. Lipscani No. 2.
Informaţiunî la Petre Enc'nlescu, Strada Lipscani No. 28.	(R. 593 6-2-4)
De închiriat
DE LA Sf. GHEORGHE VIITOR
UN APARTAMENT
cu dependenţele sale
Calea Victorii (Mogoşoai) No. 80
Unde şade d. Mari Geanoglu, in faţa gradinei Episcopii. Doritorii să se adreseze la proprietarul N. Elefterescu, Strada Cornetului No. 13, sau la Fraţii Tănăsescî, cofetăria din colţ.	(R. 594 8-2-4)
Un tener Basarabean
Practic Agronom
doresce a lna moşii mari iu administrare sau iu exploatare, Adresa Strada Palatului No. 1.

Diploma de onoare
D 1 N v I E N N A.
GANZ&Oic
2 Medalii de aur şi I de argint
1} I N p A Ii I S
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDERIA DE METALDRI ŞI FABRICA DE MâŞINE
BEDAPEST II
FEGOMAXTDA:
Maşinelc sale de mânat cu cilindrc de oţel turnat
care de căţi-va anî incoa inlocucsc petrele in toate morile mai insemnate <lin Auslro-Ungaria şi caro sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă ; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
ROATE DE VAGOANE SI MECAN1SMURI DE INCRUT1S1A RE A ŞINELOR”!
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
De venţlarc!
CD PREJUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, forţa de 8 cal
Amatorii se vor alresa iu strada Berzi No. 88
la D-nn I. Balog.
(R. 590)

te» âi»
ELBCTHICA
(20-6-1)
NOUA INVKNTIUNE
P.4RFIE IXORA BRUNII El). IM 1\AII)
Săpun ......... de IXORA
Essenta pentru
batiste....... dc IXORA
Apa de toiletta .. de IXORA
Pommada........ de IXORA
Oliu........... dc IXORA
Praf de orez... dc IXORA
Cosmetic....... dc IXORA
37, Boiilcvard de Strasbourg, 37 Singurul Deposit allu Aspasinei Mignot.
Yeritable RACAHOUT des Arabes
de DELANGRENIER, 53, rue Vivienne, Paris. Racahout preparat de Delangrenier, este un aliment nutritiv şi I reconstitutiv, ce convine pentru fortificarea copiilor şi pentiu I dejunurile persoanelor slabe de inima şi stomach sau atinsa 1 clilorose şi anemie. — Deposit la tonte farmadele.
m i in
CU MALAGA
de GRIMAULT A G", Pharnmctftî la Parts
Acestu vinu conţine Quinquina care este toniculu celu mai puternică ală materiei medicale, şi phos-phatulu de feră, regeneratorulu forţeloru sfârşite a-le sângelui insărăcitu. Blu este intrebuinţatu cu succesu contra Coloriloru palide, irregula.rit3.lei ruen-struaţiunei, lipsei poftei de mâncare şi a dureriloru de stomachu la cari damele suntu adessea supuse. Deposită in principalele pharmacii
m

* ELIXIR DIGEST1FU DE PEPSINĂ*
De GRIMAULT & C1*, pharmaclţtl la Pari*.
Pepsina possedă proprietatea d’a înlocui in stomachu sueulu gastrică care ii lipseşce pentru operarea mistuirei alimenteloru. întrebuinţată subtă formă d unu blixiru plăcută la gustă, ea ourariseşce saă previne :
Digestiunilt relle,	Imflarea stoaaohlltl,
Greaţa şi revenirile prin gîtă,	Migr ena,
Gaetritele.
Crampele de stomieiiîi,
Elu combatte vărsăturile la (emeiile Însărcinate, 51 fortifică bătrănii ji convalescenţii, inlesnindu digestiunea si nutriţiunea
Depoaitu in principalele Pharmacii.	y_~
m	_______________
Gastralgiile, Maladiile de floatO.
Proclamatlune
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-seinata direcţiune aduce la cunoştinţa, că prin fatala
ÎNECARE A SZECIEDINOLDI
sm ungaria _
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume si capâte, ’i-au fost ajunse de catastrofa inecarii
- IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbuta-Pentru a preveni unei p:gnbe si ir. ai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
IN DECURS IIE 14 ZILE
In llolel Olelclesianu, Podul Moşsioi, vis-a-vis c Casa Lalmvary
Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Tribunal
E XT G F. O S & E H D E T AI L
Mal multe sute duzine şerveie şi prosopejle Olandă damasc fin 3 fr. 3 V2 fr. 4 fr. 10 fr. y2 duzina.
0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 l/2 fr.
18 fr.
Mai multe sute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantalone 2 fr. 2 y2 fr. 3 fr. — 6 fr.
Mat multe sute duzine	cămăşi bărbăteşti de	zi	şi noapte	4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. — 6 y2 fr.
0 parte mare de costume şi capote de Olandă	naturale de	Belgia cu broderie şi dantele T^fr. 8'/Tr. 9 fr.	12 fr.—25 fr.
Mal multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fr.__	___________________
Mai multe sute bucăţi	Olandă cea mal fină	de	Rumbirg	ş Belgia 68 coţi 49 frT 55 fr. 60 fr.	80 fr,	—-	100	fr.
Maniudte~sute bucăţi	Olandă de Rumburg 3ya	coţi lată	pentru 6 ciarşafuri 30 fr. 40 fr. —	50 fr.
Mai multe mii bucăţi pichet a b frances 10 % fr. II fr. 12 fr. 16 fr. 18 fr.
NEVR~ALGI.ES
Oatammlu, nadut'ulu, sufocatiunea si tote bolele organeloru respiratorie sunt vindecate prin Tuburile Levasseur,
* t!©Ta««cur farmacistu-chimistu de clasa i-ia, 23, rue de la Monnaie, Paris ■Ad® Joîitu : U dd. Ei tel, Risidorfet »i Ziirnw. - Si la toti principalele Pharmaciam.
Vindecate la momentu chiaru cu hapurile axiti - nevralgice , ale d-rulul Cronier, Preţul 3 fr. cutia, in Fran-cia.
Bilete de inchiriat pentru lipit la case
Numai 15 bani bucata
Se afla de venţlare la Tipografia St. Miliălescu, strada Lipscani No. 11
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persone 9‘/2 fr. 10*/a fr. 15 f \ — 30 fr. Mai multelniî duzine batiste de Olandă aibă ji colorată 50 bani 75 bani I fr. iy2 fr. — 2 fr.
Mai multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr. — 40 fr, Mai multe sute duzineleţe de masă colorată pentru usul m grădină 3ya fr. 4 fr. — 6 fr.
0 parte mare fuste de flanele, camisone, panta'one de pichet 75% mai efiin din preţul fabricei.
0 parfe mare fuste de rnelino şi percafi francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine. Gamisone cu dautele Valenciennes de ori-ce preţ.
Mai multe mii bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate, guleri şi manchete, ciorapi, batiste de matase etc.
Localul de Vendare Hotel Oteteleşaiiu
PODUL MfOGOŞOI VIS-A-VIS DE CASA LAHOVARY
DIRECŢIUNEA
HOTEL PETERSBURD
140, CALEA VICTORII, 140 Vis-a-vis de minister iul ile Finance. situat in centrul capitalei, aprfipe de gara Tirgovisteî, avănd 34 camere, spaţioase şi biae mobilate de la 25 a GO fr. pe lună. — Cafeîî şi restaurant, precinrî moderate, abonament GO fr. — Mare salon mobilat şi nemobilat disponibil.
Plerman Saal.
DE ARENDAT
şi de vendare
Moşia «Comani» impreună cu trupurile sele, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbăueştî, sunt de Arendat şi de vemjare cliiar de acum ; intiuderea lor ca 2 00 pogoane, Casa şi magasiî, ban, pod pe scripete, liveijb vii păduri şi 800 pogoane arătoare; a se adresa Strada Tîrgu-Vesteî (Griveţeî) No. 49 Buonressoî.
(582) 10-2-6 Sm. Mărgăritescu.
v.wv"
STRADA ŞELARI No.
STRADA ŞELARI No. 7 *^31
Primescc succesiv din propria sa fabrcîaţiune enorme' transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
PENTRU
EBA HBAŢI S81C HAEŢI
precum şi diverse colecţiuni de stofe fine şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiuni foarte avantagioase
EXT GF.CS & Eî" DETAXL
Soliditatea stofelor, ©streina eleganţa a croelei şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv pe D-nil clienţi — de verî-ce condiţiune — mai pre sus dc ori-ce speranţă.
www.dacoromanica.ro

KN GROS
Librăria
nli
Fraţii lâniţiuC
Strada Lipscani!, No. 7	27.
Anunţă sosirea nnn! mare amorţi* mentă de REGISTRE DE COMPTA-BIUTATE din Fabrice : Francese | Germane, liniate in tdte formatele cerate. Recomandăm cu deosebire comercianţilor din provincii că le oferim ci ocaoa, ca preţnî cel ma! moderat. A-temenea recomandămo marele noetn asortiment dc chărtia dc tcric, de scrisori, plicuri şi do tipar, ca preţuri moderate. Suntem in positinne de a satisface ori-oe cerere in tdtololirils de cărţi cedare, cte., la oare reduceri eel mai mare rabat.
EN DETAIL
PRĂVĂLIE MARE
CU ODAEA EI
pe calea PL-vneî (Belvedere) la re8" păntia St. Ilie Gorgan!, este de dat cu chirie, de la Sf. Gheorglie. . Doritorii so pot adresa sus. (600-3-1)
Bucnrescî,Tipografia Ştefan Miliălescu, Str. Lipscani No. 11,—Con» 6884

ANUL III.—No. 564
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURl, il APRILIE, 1879.
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: i an 2,4 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Distriele: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. AuG. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SociM Havas Laf/ît & Cnie, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciurî si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciurî, venind din Germania, nu se primesc de c&t prin mijlocirea espeditiunei de anuncluri: Jliolf Steiner, in Hamburg.			ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2lei; pe pag. I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila,
		. :'-A.	- H ■ ; - .. . ■ -,oA:?:Lv V. ■ .Vi. v VfeVL	
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
Sumariu. - Situaţiunea in Africa. — Băcanii din Petersburg §i zelul lor Numele atentatorului — Anglia in Afganistan — Carantina francesă — Noul sistem de guvernare in Rusia Considerajiuci asupra Iu'.
Londra 18 Aprile. — «Ofice Reuter» anunţă din Capstadt cu data de 1 Aprile aceste :
La 28 Marte a plecat o coloană de GOOO oameni inpreună cu artileria spre a despresura Ekowe. La 27 Martie Pearson a semnalat, că 35,000 zulî au aşteptat coloana iu drum. La 30 Martie el a semnalat, că ’zăresce verful coloanei. Tot la 30 1. c. colonelul Wood a atăcat castelul Umbeline şi a făcut o pradă mare de vite.
Doue mit de Zult insă sosiră şi răpiră vitele prădate, apoi a doua zi atacară şi lagărul lut Wood, dară dupe o luptă de patra ciasurt au fost respinşi. Au căzut 7 oficeri englezi şi 70 de soldaţi.
Petersburg, 18 Aprile. — «Agence Russe» a-nnnţă: împăratul se află excelent. Erî s’a preumblat ca de obiceiu prin grădina sa de vară. Se cer din toate părţile (!!?) a se lua pentru viitor mesurî energice.
Băcanii din Petersburg aii decis, să ridice pe locul unde s’a intămplat atentatul o capelă. A-deveratul nume al atentatorului este Solowiow Allesandru.
Contele Şuvalof şi-a amănat cu căte-va zile plecarea sa la Londra.
Lahore, 17 Aprile. — «Ziarul civil şi militar» anunţă, că s’a dat ordin pentru plecare diviziunii prime de sub comanda generalului Mande. A treia brigadă remăne in Djelalabad. Generalul Briglit comandează diviziunea a dona, Browne comandează corpul de armată.
Petersburg, 18 Aprile, — In privinţa atentatorului Solowiow se aude maî depart", că el e fiul unui servitor de la grajdurile mareî prin-cese Caterina. El a cercetat liceul şi căţî-va anî şi universitatea din Petersburg, dară nu ’şî-a terminat studiele. Dupe aceasta a devenit profesor pe la diferite şcoale din guvernamăntele invecinate; veni maî târziu in urmărire judecătorească din causa propagandei sociale, de la care insă se sustrase prin fugă şi numai reapăru, de căt cu atentatul d’acurn asupra Ţarului,
Paris, 18 Aprile. — S’a ridicat carantina din porturile francese pentru proveninţele din porturile turceşti, şi s’a mănţinut numai pentru provenienţele din marea de Azow şi marea ueagră. avend mărfurile a se supune unei observări de 24 ore.
Petersburg, 18 Aprile.—In ucasul, publicatazî, cu data de erî se citesc acestea :
«Ultimele evenimente ne indică, că esistă o bandă de criminali detestabili , cari de şi nu suut nunieroşî, totuşi voesc să sape statul».
După aceasta ucasul trece asupra atentatului comis contra Ţarului şi numeroaselor atentate comise contra funcţionarilor superiori. Crimele aceste att făcut necesare unele mesurî escepţio-nale, pentru a putea pedepsi pe făptuitorii in-t.r’un mod esemplar. Numai ast-fel funcţionar î vor avea mijloacele trebuitoare, pentru putinţa d’a susţine ordinea.
Deci se supun guvernorilor generali provi-sori, in puterea acestui ucas, toate administra-ţiunile locale civile, şi anume in aceea mesură, in care, pe timp de resboiu, sunt supuse co-mandanteluî suprem al armatei. Aceasta mesu-sură se va observa, unde se va proclama starea de asediu. Disposiţiuuea de ţaţă se iutinde şi asupra tutulor institutelor şcolare.
Guvernul general are dreptul să tradtze orice persoană civilă din guvernamentul seu tribunalului marţial.
Afară de acestea guvernorilor generali li se mai acordă şi aceste drepturi:
a)	Să indepărttze din localităţile respective, pe oale administrativă orî-ce persoană, in caşul, cănd presenţa lui s’ar crede de stricăeioasă.
b)	Să aresteze, după părerea lor personală, Liră de nici o deosebire orî-ce persoană, indată indată ce aceasta li se pare necesar.
c)	Dacă li se vor părea jurnalele şi revistele de periculoase, aceste le vor putea suprima cu tutui,
d)	Pot guveruorii să ia influe, orî-ce mesură,
ce li se vor părea necesara pentru susţinerea ordinii.
(Dacă guvernul rus s’ar fi mărginit a regresa numai cu ateta, cu căt a progresat în acerdarea de unele drepturi, atunci ar fi făcut un fapt es-plicabil, dar nu şi sousabil. Cănd însă el trece limita atăt de mult, dupe căt ne arată depeşa de sus, nu mai vedem nici o reacţiune justă. Lumina de oare se bucura şi păuă acum poporul rusesc, era oa aceea a unei torţe, ce da mai mult fum înecător, de căt lumina deşteptătoare. Acum s’a stins şi aceas'ă lumină! Nici nu era de lipsa ! Oare nu lumina ea maî mult un cimitir vast? Pe guvernul rus cu fote acestea însă’l supăra pană şi aceea lumină, şi a stins’o, dar n'a scăpat, de ce voeşte să scape căci şi intunericul are monştrii set şi — încă şi mai îngrozitori. Ne pare reu numai de noi, că avem vecini pe nişte troglodiţi, căci Rusia a devenit acum o adevărată peşteră întunecată şi infectă. — Pentru maî multe, a se vedea articolul »Reacţinnea (?) din Rusia* la din afară din numeral present Red.
Londra, 18 Aprilie, — Ştirea sosită din Con-stantinopole, că Ruşiî ar mai remănea provîso-rice şi dupe espirarea termenului de evacuaţiune a Rumelieî de răsărit, se desminte diu isvor categoric, ca una ce e cu totul falsă.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 21 Aprile. — 4 ore seara.
Roma, 21 Aprile, — Delegaţii Epiruluî aiî remis d-luî Tornielli, secretai; general al ministerului afacerilor streine, un memorandum, care constată, că Epirul, făeend parte din Grecia, locuitorii scî doresc să fie liberaţi de sub domi-naţiuuea turcă şi cer anexiunea lor.
Paris, 21 Aprile. — Iu alegerile ce s’aii făcut ieri, s’au numit deputaţi 5 republicani uji radical şi 2 conservatori.
Alegerea d-luî Blanqui, care a fosf condamnat la detenţiune perpetuă in urma insurecţiu-neî din 31 Octobre 1870, e considerată de aproape toate ziarele ca illegală. E probabil, că guvernul o va anula
(Ilavas)
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucuresoi, 10 Aprile.
Adeverul maî nainte de toate !
Cu acest principiu, care trebue să tic credul ori-cărui om onest, am intrat in arena politică ; in atmosfera acestui principiu voim să trăim. Se poate căte odată, să ne inşelăm in apreţiările noastre asupra faptelor, dară chiar cănd avem nenorocirea să ne amăgim, amăgirea noastră este de bună credinţă: spunem cititorilor noştri cugetul nostru şi nu alt-ceva străin de cugetul nostru, saii ceea-ce seim că nu este aşa.
Un aseminea principiu am dori, pentru onoarea ziaristicei române , să călăuzească pe orî-care compatriot, care ţine un condeiu in măuă.
Fiind-că avem convingerea, că stimaţii confraţi de la «Românul*, cu toată dibăcia dobândită printr’o indelungată esperienţă, sunt credincioşii acestui principiu ; fiind-că conservăm incă plăcuta suvenire a acelor bune relaţiunî, de pe cănd toate nuanţele partidului liberal naţional erau unite in cuget şi in simţiri,—ne vom permite a continua desbaterea cu d-nia-lor asupra meritelor fostului parlament, şi, spre a ne lă muri şi mai bine , vom mărgini astăzi obiectul, la trecerea armatei române peste Dunăre.
Confraţii noştri sunt entusiasti dupe fostele adunări şi n’au de căt laude spre a li aduce. Noi nu suntem entusiaşti, şi n’am dori ţerii să o mai vedem representată de
legiuitoare să intre bărbaţi de valoare, capabili de a inţelcge trebuinţele mărite ale României independente, şi destul de cu minte şi activi spre a le satisface. Mulţumirea noastră ar fi şi mai mare, cănd a-ceştî legislatori valoroşi ar constitui partidul liberal, căci liberali suntem şi noi, atăt prin sentimente, căt şi prin convingeri. Am fi insă foarte mâhniţi, cănd din noul tipar electoral am vedea eşind o ediţiune tot aşa de neingrigită, ca a fostei adunări legiuitoare.
Dară să ne intoarcem la faptul resboiu-luî, spre a lumina opiniunca publică, dacă, in acest insemnat eveniment al anului 1877, corpurile legiuitoare avut-au rolul hotăritor pe care li-1 dau on. confraţi de la « Ro-mănuln.
In revista noastră de la 29 Marte, con-chideam, judecând fostele adunări, in modul următor:
In scurt, noi nu putem nici lăuda, nici dojeni pe mandatarii disolvaţî, pentru extraordinarele fapte săvârşite, in timpul legislatureî lor, şi aceasta credem, că ar trebui să fie judecata tutulor oamenilor ce ţin a privi lucrurile cu ne-părtinire. Nici un merit n'au foştii deputaţi şi senatori, in faptul resboiuluî şi al independenţii ; după cum nici dojană nu li se cade pentru pierderea Basarabiei şi revizuirea art. 7. lies-boiul privesce pe guvern şi armata, care purta-tu-ş’a admirabil ; independenţa privesce pe naţiunea intreagă ; Basarabia şi cestiunea israelită privesce pe Europa nedreaptă. Camerile n’aă tăcut de căt să înregistreze nişte fapte îndeplinite, incepend de la convenţia din Aprile şi sfârşind prin revizuirea art. 7 din constituţiune.
Aceasta fiind întreaga noastră conclusiune, in privinţa meritelor fostului parlament, să estragem dintr’insa partea relativă la resboiu. Resboiul privesce pe guvern, iar camerile n’au făcut de căt să înregistreze acest fapt.” — eacă părerea noastră, inte-meiată pe cele ce s’au intămplat.
Şi pentru ca opiniunea publică, jndecătore suverană intre noi şi stimaţii noştri confraţi, să nu creadă că această conclusiune este produsul fantastic al unuia din redactorii «României libere”, vom reproduce, măn-ţinend in întregul lor, cuvintele ce ne au-torisau a formula acea conclusiune.
Cine nn scie, că trecerea noastră peste Dunăre a fost o necesitate strategică, iar nu o consecinţă regulată a voiului dat de cameră? Ministerul singur, am putea zice d, Brătianu singur, a voit înaintarea noastră în Bulgaria ş'a ordonat armatei să meargă la Plevna.— Daca în sevîrşirea acestui fapt este vr’un merit, apoi tot meritul este al d-luî Brătianu, care a cutezat, în acele împrejurări, mai mult de cat toţi colegii şi amicii d-sale, ear nu al camerilor, carî n’au fost de căt nişte cancelarii de înregistrare a intrăreî noastre în resboiu.
Faptul acesta, important din punctul de vedere istoric, se vede că n’a atras atenţiunea confraţilor de la «Românul ”, de oare-ce, la o conclusiune foarte regulat es-trasă dintr’un fapt positiv, ni se respunde printr’o întorsătură de teorie constituţională, că «guvernul nu este de căt espresiunea şi delegaţiunea ca merii * şi că prin urmare, tot ce guvernul face camerile fac.
Am respuns la tşorie, in numeral trecut. Să nu ne perdem insă in teorii, car! sunt in desacord cu faptele, ci mai bine să ne lămurim asupra realităţii.
Noi am afirmat, că «d. Brătianu, singur «din minister, a voit înaintarea noastră in «Bulgaria şi a ordonat armatei să meargă
Este sau nu adevărat acest fapt ?
La aceasta ar fi trebuit să ne respundă on. noştri confraţi. Dacă lucrai a fost aşa, nimic mal logică de căt conclusiunea noastră. Dacă n’a fost aşa, premisa judecăţii noastre in privinţa resboiuluî este greşită, conclusiunea insă remăne tot logică.
Noi, pănă ce «Românul* ne va onora cu un răspuns asupra faptului, care acum interesează istoria, vom comunica cititorilor noştri unul din temeiurile afirmaţiunii noastre, că, in privinţa resboiuluî «meritul este al d-luî Brătianu, nu al Camerilor.*
Acest temeiu ăl estragem dintr’o broşură, tipărită in anul trecut la Craiova, sub ti-tula : O pagină din istoria resboiuluî poporului roman, din anul 1877, de un martor ocular. Confraţii noştri, —• cari sciu. tot aşa de bine ca şi noi, cine este acel martor ocular; cari ru citit broşura şi n’au contestat unul din însemnatele afirmări cuprinse intr’ănsa, — sunt rugaţi să mai ci-tiască astăzi următorul extract:
Da , corpurile legiuitoare nu voiau se treacă Dunărea; ţara nu voia să treacă Dunărea Domnitorul nu voia să treacă Du narea ; miniştrii asemenea; Ion Brătianu insă , singur era contra acestei opinii generale, şi, in satul Şim-nionl, lângă Craiova depuse dimisia sa in mâna Capului jicrei, stăruind in idea, ca Dunărea să fie trecută de armata noastră.—Crisă ministerială fuse in timp de 10 ore. — Dar Măria Sa Carol I, inspirat de binele patriei, adoptă in fine părerea cutezătorului preşedinte al consiliului, şi lumea ştie astăzi cum acest ilustru soldat esecută in Bulgaria colosala gândire a primului seu Ministru.
Faptul petrecut in satul Şimnicul afirmăm că este esactitatea esacităţilor.
Aşa dar, ţara şi represintanţiî set, ce dase un vot foarte evasiv, consistând in aceea ca, România să se apere daca va fi atacată, fuse împreună cu Domnitorul tărîtă in luptă de voinţa, de prestigiul şi de autoritatea eminentului cetăţean aflat ;n capul afacerilor publice.
Daca nu isbutea, toată respunderea, cu drept cuvent, trebuia să fie a d-luî Ioan Brătianu; dar pentru că a isbutit, întregul merit, cu drept, i se cuvine lot d-luî I. Brătianu,
In faţa acestei mărturisiri, unde mai este meritul camerilor ? Oare resboiul uu privesce numai pe guvern ? oare faptul nu este in contra teoriei confraţilor noştri ?
Cănd am afirmat un lucru, am ştiut ce afirmăm, şi ue pare reu că, fără cuvent, s’au ridicat in contra noastră nişte amici in principii.
Noi ara fost pentru resboiu şi am aprobat pe d. Brătianu pentru tăria şi cutezanţa sa in acele împrejurări, cănd colegii sei sieteau indecişi. Am creţlut, că este in interesul ţerii de a intra in acţiune, şi n’am cerat de căt multă băgare de seamă, pentru ca armata să aibă cele trebuincioase, pentru ca politica resboiuluî să fie inţelep-ţesee condusă.
Astă-zi suntem datori a recunoasce meritul intrării in acţiune d-luî Brătianu, re-cunoascem meritul isbăndeî militare vitejilor noştri ostaşi. Căt despre camere să ne ierte admiratorii lor, că noi uu putem zice : «Facă-se ca, iu tote împrejurările grele, ţara «să aibă tot asemeni corpuri legiuitoare.”
CRONICA ZILEI
D-na Maria Flechtenmaher, cunoscuta noastră artistă dramatică, ne trămite o scrisoare, prin care anunţa, că, in dimineaţa zilă de 22 Aprile, va un concert literar-artistic cu brae-roifcornl
o mare parte din disolvatele individualităţi.
«la Plevna.* Din acest fapt am estras con-
centra onoarea ţerii, WWW darOrnmRnicaiTO asupra resboiuluî.
ROM ANI A LIBERA
concurs al mai multor persoane. Profitul acest î concert este destinat pentru ajutorarea inundaţilor din comunele Poiana, Piscu şi Ghidiciu, plasa Câmpului judeţul Ilfov. Aceşti nefericiţi locuitori se găsesc astăzi in cea mai completă miserie, in urma unei inundaţiunî ne mai pomenite, şi c? re din ce iu ce merge creseend. Peste 400 de familii sunt cu desăvârşire lipsite de adăpost şi de mijloacele de existenţa. Numai aceste căte-va rânduri, asupra ingrozi-toareî calamităţi ce băutue o parte a judeţului Dolj, sunt de ajuns, credem, ca să atingă inima orî-căruî roman şi să ’1 facă a veni in ajutorul fraţilor seî.
Simţimintele umanitare, de cari sunt insu-fhţiţî romanii, de multe ori au fost puse la probă, chiar faţă eu streinii. Cu ocasiunea ul-timeî nenorociri a Szeghedinenilor, sume in-semnate de bani s’ail trărnis din ţară, pentru alinarea suferinţelor lor. Nu.putem crede dar, că a ceiaşî inimă, care e atât de caldă pentru străini, să stea nepăsetoare cănd e vorba de mise-ria unor fraţi aî noştri!, şi sperăir, că orî-cine se va grăbi să incuragieze iniţiativa lăudabilă a d-neî M. Flechtenroaher.
Concertul, a cărui programă va fi auunţată in curând, va avea loc in sala Ateneului.
Fracţiunea liberă şi independentă a intrat în luptă pe faţă în contra d-luî Brătianu. D. A. Holban la Iaşi, a pronunţat un discurs fulgerător în contra politice! guveruuluî.
Aflăm, că în comitetul electoral-guvernamental din capitală, uni! membri ar fi emis părerea de a se face apel la toate nunnţele liberaîe pentru a lupta împreună în alegeri. -—Cam târziii, dar tot ar fi bine.
Ni se spune, că ordonanţa primarului în contra dulapurilor s’ar fi retras în urma stăruinţelor d-luî Fleva. — Fost-a patriotul advocat, şi la dulapuri, tot atât de desinteresat ca în cestiu-nea profesorilor ?
S’a sancţionat legea pentru deschiderea unu! credit suplimentar de le! 150 de mii, la cap. 10, art. 1 al bugetului datorie! publice, pe a-nnl 1878.
Sub-revizorul şcolar de Tulcea, printr’o telegramă adresată d-luî ministru al instrucţiune! publice, anunţă, că şcoalele rurale de băeţ! clin comunele Somova şi Calica s’au deschis, cn solemnitate, la 20 Marte; că băeţiî sunt suficienţi ş «spiritele dispuse in favoarea şcoleî.»
Şcoala primară de băeţ! din Cernavoda s’a deschis, in 25 Marte, cu toată solemnitatea obicinuită, după cum spune primarul de Cernavoda printr’o telegramă adresată d-luî ministru al instrucţie! publice.
S’a sancţionat legea, prin care se acordă dreptul oficerilor răniţî in resboiu şi familielor ofi-cerilor morţi, care sunt regulaţi la pensie, pe
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» 2
O MUMA
(Ui mare şi fine!.
De cănd sinul mume! se sgâria şi sângele curgea cu abondenţă, tufişul se acoperea eu frunze ver<jî şi fior! frumoase, atât e de caldă inima mume! !
Tufişul ’! arată drumul care trebuia să urmeze.
Ea pleca alergând pe drumul ce-’î arătase tufişul şi peste puţin ajunse pe malul unu! lac mare pe care nu se vedea nici o barcă ; lacul era prea îngheţat, ca să T fi putut trece in ’not şi nu era destul ca să ’l fi trecut cu picioarele."
Cu toate acestea or căt de mare era pedica, trista mumă, trebuia să treacă lacul. Ea că<ju in genuchî, sperând că D-nezeu ’î va veni in aju-tur prin vr’o minime.
— Nu spera 'aceea ce nu se poate i zise geniul laculuî, ridicând corpul seif cel alb d’asu-pra apeî, să vedem maî bine dacă ne putem înţelege ii îiiendo!. ’M! place să strâng mărgăritare şi diamante, şi ochi! te! sunt ce! maî strălucitor! din câţî am veţlut; voeşt! tu să plâng! pană ’ţî vor cădea ccbiî ? căc! atunci lacră mile tale se vor face diamante. Pe urmă te voî duce pe cel-alt mal la florăria cea mare, unde locueşte moartea ; şi unde cu’tivă aiboriî şi florile car! represint ; vieţile omeneşti.
basa lege! din 29 Decembre 1877, de a primi şi adausul de una a cincea din solda ce primia pe timpul resboiulnî, cănd a fost mort şah rănit.
De sigur, ca ne aflăm in epoca concertelor !
Ast-fel aflăm că, sâmbătă la 14 curent, se va da un alt concert musical, in beneficiul d-luî loan Vasilescu şi cu concursul maî multor artişti. D, Vasilescu este unul dintre puţini! tineri romănî, car! s’ail distins in musică vocală şi car! fac onoare scoale! de canto din Bucu-rescî. Vocea In! de bariton, sonoră şi simpatică in ac laş! timp, a atras iu nenumărate ronduri admiraţ’unea cunoscătorilor.
Programa concertului de sâmbătă promite mult. Măine vom publica-o.
DIN AFARA
Reacţiunea (?) in Rusia.
Nouele mesurî discreţionare şi tiranice, luate de către cabinetul ţarului in contra aşa numitei «propagande revoluţionare* ru-sesci, in realitate insă in contra curentului de deşteptare şi emancipare ce se observă actualmente, cu o invederare din ce in ce maî mare, in Rusia, — a făcut pe «Pester Lloyd» să emită următoarele interesante aprecieri:
Introducerea unu! regim reacţionar in Rusia ar părea multora tocmai 8 şa de cu neputinţă, precum bună oară introducerea uneî ere de libertate iu republica Americeî de nord. Cea ce există deja, nu maî trebue doară produs. Dacă reacţiunea însemnează reîntoarcerea la absolutism—, acesta nu a încetat nici o dată să domnească iu Rusia. Dacă ea însemnează confiscarea libertăţeî poporului;-— această libertate nu a esistat nic! o dată in Rusia. Dacă inţelegem sub ea ţinerea soeietăţeî sub tutorat—, societatea rusă a tras şi pănă acum jugul acestuia. Dacă ea însemnează aservirea spiritelor—, spiritul public uu a scuturat pănă acum de loc in Rusia lanţurile sale. Şi totuşî se vede, că şi in Rusia este cu putinţă o reacţiune. In acest imperii! nu este nimic atât de red, in căt să nu poată fi şi maî red ; in Rusia şi peste superlativul răului maî este un grad. O tebgramă a ziaruluî nostru de azî dimineaţă, a cărui cuprins este confirmat cu deplinătate prin ucasul ce este schiţat intre telegramele numărului actual (de seara), ne arată ceea ce trebue să inţelegem in Rusia sub cuventul reacţiune. Prin el se semnalează măsuri, carî, chiar şi numaî pe jumătate esecutate, vor transforma imperiul cel de opt-zecî de milioane intr’o incliisoare colosală. Sabia şi biciul, ridicate pănă la potenţa nebunie!,—acesta este cuprinsul reacţiune! rusesc!. Ceea ce numim in sensul zilnic «civil», «cetăţenesc», aceasta dispare cu totul, spre a face loc soldatuluî şi onuteî. Generalul şi organele sale militare, poliţia cu spioni! şi cursori! eî, legea marţială şi jurisdicţiunea poliţienească, ele se urcă la o stăpânire şi administraţiune esclu-
—	O ! nu voeşt! de căt atât ? zise sărmana disperată. ’Ţ! voiu da tot, tot pentru a ajunge la copilul med,
Şi ea plânse atăt în căt nu maî reuinse nic! o lacrimă în ochi! eî car! ce şi făcură diamante.
Atunci geniul ’şî scoase braţele din lac şi luând, o duse pe cel-l-alt ţerm al apelor sale, unde se afla palatul cu florile vieţuitoare.
Era un palat mare de sticlă, de o lungime de maî multe leghe ; iarna era încălijit de sobe ne-văijute şi vara de soare.
Serinaua mumă nu ’l vedea fiind-că îiu maî avea Delii.
Ea merse pipăind pănă găsi poarta, dar pe prag ert? portăreasa palatului.
—	Ce cauţî aicî ? întrebă portăreasa.
—	Eată femee ; strigă muma ; cel puţin ea va avea milă de mine.
Pe urmă se adresa po. tăreseî:
—• Viu să caut moartea care ’mî a luat copilul, zise ea.
Cum aî venit pănă aicî şi cine ’ţî a ajutat ? întrebă bătrâna.
—	D-nmezeu, care a avut milă de mine, res-respunse muma. Sper că şi tu veî avea milă de
mine, şi ’mî veî spune unde pot găsi copilul med.
—	Nu te cunosc, respunse bătrâna şi tu nu ’l maî poţi vedea. Au murit multe fior! astă noapte şi moartea va veni se le planteze; căc! tu şti! că fie-care om are arborele sad. floarea sa, fie care dupe organisaţia sa. Ele au toate
sivă. Sâmburele or! cărei neatărnărî pobticea poporului se nimieesce, mişcarea spirituală se subordonează regulamentuluî militar. Reacţiunea pătrunde institutele de crescere şi nu numaî că stabilesee un areometru, spre a fixa gradul pănă la care se poate înălţa «luminarea», ea regulează chiar şi numeral ace'ora, cărora le este ertat a se adăpa din isvorul ştiinţe!. Şi cum că libertatea relativă de presă, care esistâ pănă astăz! cu permisiunea autorităţilor, va fi desfiinţată şi substituită din nou prin censura preventivă, este un ce atăt de natural in căt nu trebue să maî spunem.
După această judecare a reacţiunei, ziarul in cestiune trece la eventualele ei con-secuenţe şi scrie :
Aceasta este reacţiunea rusă, dar nic! in Rusia nu va mai putea ţinea. Aceasta nu maî este înăsprirea regimuluî autocratic, aceasta este turbarea unu! sistem poliţienesc şi acesta nu va maî fi capabil de guvernare multă vreme nicî in Rusia. Mesurî de acestea nu pot de căt agrava procesul, pe care ar trebui să’l vindece, şi de a impcdeca să se intindă asupra organismului! Rusieî intregî.
Şi in contra cu! vor influenţa oare in realitate măsurile luate ? Acele straturî ale poporalii! ras, carî mai vegetează incă şi astăz! neluminate, şi cele lalte, carî cn toată creşterea lor înaintată, se simt bine in noroiul situaţiuneî rustscî, suut credincioase şi leale şi tocmai ast fel de reacţionare, ca şi orî oare general, care e insărcinat cu «mântuirea» Rusieî; aceia insă, impotriva cărora va avea să se indrepteze noul regim, nu au fost nicî pănă acum cruţaţi de sabie şi cnută—, presupunând că s’a putut pune măna pe eî. Firesce că nu i-au putut prinde. O mişcare revoluţionară făţişă sau cel puţin o mişcare anti guvernamentală nu esistă in Rusia de loc;—nemulţumirea politică degenerează sub apăsarea despotismului in conspiraţiune politică şi aceasta uneltesce pe căî ascunse, subterane, carî pănă acum nu au fost accesibile poliţie! şi na vor fi nicî de aicî înainte. Pe «Golos», sau nu alt ziar viteaz, care vorbesce «cn permisiunea autorităţilor» ceva maî liber, el vor putea infrăna prin censura preventivă tocmaî atăţ de bine ca şi fără de ea; peutru «Senila i Swa-boda» (organul revoluţionar) insă nu va esista nicî de înainte censură precum nu a esistat nicî pănă acum. Adunările publice, in carî se urmăresc ideî politice, se pot controla şi regala, adevăratele ateliere ale aşa numitulnî nihilism vor remăuea insă şi pe viitor necontrolate.
Duşmanul care cutrieră Rusia despotică este doră nevăzut, nevăzut ca ciuma, şi ~are nu poate fi cunoscut de căt prin actele sale ca şi aceasta. Şi daca nu se poate nega, că mişcarea intr’adever fără păreebe, de care este cuprinsă astăzi Rusia, nu este de eăt rezultatul unuî regim fără păreebe, cine este atăt de orbit să creadă, că răul ar putea fi vindecat, sporind motivele aceluia. Mărirea putereî brutale nu va ridica ea necesarmente puterea nihilismului ? Cu practica, ce va avea loc de aicî înainte, s’ar fi putut cerca poate înainte cu cincî-zecî de anî,
aoeeaşî aparenţă ca şi vegetalele cele alte, dar au o inimă care bate tot d’a-una, căcî cănd oamenii uu maî trăeso pe păment, n trăesc în cer.
Şi fiind-că inimile copiilor bat ca şi ale oamenilor mari, veî cunoaşte poate bătăile inimeî copiluluî tău.
—	O ! da, da, zise muma, le voî cunnoaşte sunt sigură.
—	Ce etate avea copilul tău ?
—	Un an. El suridea de şase lunî şi a seară a zis pentru prima oară «mamă».
—	Te voî duce în sală unde sunt copii de un an, dar oe ’mî veî da tu ?
—	Ce am să ’ţî dau ? întrebă muma. Nimic, ve<jî bine; dar dacă trebue să mă duc desculţă pentru d-ta pănă la marginile luniiî, mă voiu duce.
—	Nu am nimic de făcut la margiuile lumiî, respunse cu răceală bătrâna ; dar dacă voeştî să ’mî dai perul teu cel lung şi negru în schimbul părului meii cărunt, voifi face ce doaeştî.
—	Nn ’ţî trebue de căt atăt, 4'se sermana femee? O ! ia’l, ia’l!
Şi ea dete betrăneî frumosul şi lungul său păr negru şi primi în schimb pe acela al portăresei.
Ele intrară în florăria Morţiî, unde fiori plante, arborî, marî şi micî, sunt aşezate dupe etatea lor.
Erau iaciinte sub pahare de sticlă, plante a-quatice ’notaii pe supra-faţa basinelor, unele fra-
www.dacoromanica.ro
maî inainte de ce societatea rusă a muşcat din pomul cel oprit, atunci s’ar fi putut ceraa poate o oprire a intindereî lumiueî, dar nu se poate nicî inchipni, că el va fi in stare să inăbu-şască mişcarea actuală, hrănită din miî de is-voare nesecate....
«Tester Lloyd” se intrerumpe aicî, zicead că ce habar are el de nenorocirile Rusieî ! Noî incă ne intrerumpem, după impărtăşi-rea acestor lămuriri curat obiective, zicend, că in adevăratul nostru interes n’avem a ne plânge de ce se face peste Dnistru....
Ernest Renan şi Germania.
Ernest Renan criticase, in discursul ce pronunţă la primirea sa in academia fran-cesă, cu dreptate negreşit, dar tocmaî pentru acest motiv, cu multă asprime starea actuală din Germania, şi anume starea politică, in ce privesce inrîurirea acesteia asupra literaturei şi artei germane in timpul modern. Această critică superâ fireice pe mulţi nemţi şi nici nu'i lipsi respunsurile. Ca un fel de rectificare autorul «Vieţei lui Isus" publică acum in «Journal dăs De-bats” un articol in care pe de o parte Sşî afirmă cu noul argumente ideile ce rostise odată, iar de altă parte eşî precisează maî bine punctul seu de vedere faţă de actuala Germanie. Articolul e adresat unuî german.
Admiraţiunea sa pentru geniul naţiunei germane şi pentru bărbaţii sei cei mari, zice Renan, este neclintită, incă tot cea veche. El nu poate aproba insă de loc politica germană, sistemul ce urmează in această privire politicii Germaniei, starea so • cială a acesteia, precum bunăoară introducerea militarismului in general obligător:
. . . Noî am avut, zice el, după epoca 1 te-ratureî noastre clasice din secolul al XVII secolul al XVIII: Montesquieu, Voltaire , Rous-seau, d’Alembert, Diderot , Turgot, Condorcet. Unde sunt la voî urmaşi! luî Goetbe, Schiller, Heine ? Talentul negreşit că nu vă lipsesce ; după părerea mea insă două imprejurărî impe-decă reproducţiunea voastră literară : esagera-tele voastre sarcinî militare şi starea voastră socială. Să ne inchipuim pe Goetbe in serviciul militar, espus brutalităţilor unuî suboficier, cre-deţî voî, că el nu şi-ar perde prin aceasta frăgezimea caracterului' şi libertatea sa de spirit ? Omul, care a ascultat odată, este pentru anumiţi delicate cestiunî ale vieţeî cu desăvîrşire perdut, el e injosit spiritualmente. Serviciul vostru militar este şcoala unuî respect esagerat, Daca Mol ere şi Voltaire ar fi trecut prin această crescere, eî şi-ar fi perdut surîsul lor fin, reutatea lor căte odată contrară respectului. Viaţa de recrut este fatală geniului. Emî veţi observa că noî ne-am împrumutat de la voî acest regim, Potecă am fi putut face in acest timp ceva maî bun, in tot caşul este insă departe ziua, in care vom suferi de un respect e-sagerat.
Şi starea voastră 'socială mi se pare foarte
gede şi vesele, altele atacate şi pe jumătate veştede ; erau curmali foarte frumoşi, stejar! gigantici, platanii nalţi ; erau buruenî, lămâiore, cimbru înflorit.
Fie-care arbore, fie-care fir de iarbă, fie-care floare avea numele seu şi arăta o viaţă omenească, unele în Europa, altele în Africa, aceste tea in China, cele-lalte în Groenlanda.1 Erau arborî micî, in vase de Jeee orî maî marî de c&t eî, alţî arborî marî erau din contra în vase aşa de micî, încăt părea că o să se spargă. Vasele cele marî representau pe ceî bogaţi şi cele micî pe ceî săraci. In fine sărmana mumă ajunse in sala de copii.
—	Am ajuns zise bătrâna.
Atunci muma începu să pipăe inimile carî bateau.
Ea puse atât de des mîna pe inima copilului eî, în eăt ’î ar fi cunoscut bătăile între un milion de inimi.
—	Eatăl! eatăl! strigă ea îu fine întimjend braţele sale spre un cactus mic, care se pleca bolnav într’o parte.
—	Nu atinge floarea copilului teu i zise bătrâna, dar ştzi aci aproape; aştept pe moarte a din minut în minut, când va veni, nu o lăsa să smulgă floarea copilului teii; şi dacă voeşte să o rupă cu ori ce preţ, ameninţ-o că veî rupe şi tu două florî.
Ea atuncî se va opri, ’î va fi frică, căcî ca sa smulgă 6 floare sau un arbore trebue să aiba
romanţa libera
puţin favorabilă literatureî maî înalte. Aceasta presupune o societate veselă, strălucită, care se siraţesce bine şi care este gata să’şî rîdă de sine, in care cu toată ne'egalitatea domnitoare clasele se amestecă şi fie-care duce aceeaşi viaţă. Mi se zice că voi aţî făout de zece ani mari progrese in direcţiunea acestei unităţi a vieţeî sociale; eft nu ved la voî insă rodul eî cel maî bun, o literatură comună , care cu talentul şi geniul eî să oglindească toate laturile sp;rituluî naţional, să fie de toţî iubită, admirată, recunoscută, desbătută.
In acest fel şi spirit continua francesul Renan o «rectificare”, in care departe de a retrage ceva cufundă şi maî tare pe germani.. Poate să aibă dreptate, deşi multe din cererile sale sunt aproape ilusorice şi, departe de a li realisate de toată cealaltă lume civilisată, poate şi de Francia. El sfăr-şesce sperând, că desfiinţăndu-se odată militarismul, Germania va putea colucra din nou cu Francia «spre a face viaţa plăcută veselă şi fericită".
PENTRU BULGARI
E trist a constata, că abia a răsărit aurora li-bertăţeî pentru popoarele o ientuluî european şi deja reincepe ura şi discordia intre densele, cea-ce nu poate fi de căt in detrimentul intereselor lor. Bulgariî joacă in cestiunea aceasta rolul cel maî de condamnat, căcî in ura lor contra Romanilor, Şerbilor şi Grecilor ating adese orî limitele absurdul iî. lutoleranţa lor către Greci şi Musul-manî diucoa ce şi din colo de Balcauî, o cvmoas-ce toată lumea din respunsul laconic al comisarului englez-către o deputaţiune bulgară * Voî in cincî luuî aţî făcut maî marî criujimî, de oăt turciî iu cincî secule !»
Ziarele lor gem de fel de fel de acusărî şi in-criminărî nefundate, prin carî Romăniî şi Serbii ar persecuta fictiva populaţia bulgărească din districtele lor cedate prin tractatul de Berlin. Ast-fel ziarul «Bulgaria», ce apare chiar iu Giurgiu, uităud cu totul ospitalitatea şi mărinimia ce Romăniî aii oferit naţiuneî lor iu epoca căud gemeau sub jugul turcesc, nu se ruşiuâ a ataca in modul cel maî infam pe bine făcătorii lor, merimenindu-î că ar trata ca pe nisce Heloţî pe loeuitoriî bulgarî din Do-brogea, jefuită din trupul stituluî bulgar. Iu mod analog suut acusaţî şi Serbiî. Că Dobro-gea aparţine Romăniî din punctul de vedere is toric, geografic şi etnografic e cunoscut, asemenea şi fruntariile serbo-bulgare au fost trase de congresul din Berlin maî mult iu folosul celor diu urmă de căt celor dintăî. Bulgariî ar trebui să fie maî mult de căt mulţumiţî cu cea-ce le a dat favorul sorţeî, căcî să nu uite că eî sunt singura naţiune de pe peninsula balcanică carî n’au ridioat măcar un deget spre a scutura jugul turcesc şi datorează totul graţieî Ţaruluî şi Europeî. Romani, Şerbi şi Greci, au sacrificat hecatombe diu floarea naţiuneî lor spre aşi recupera libertatea, eroicul Muntenegru a versat seculî iutregî şiroie de sănge pentru indepen-
dinţa sa. De aceea Bulgariî, chiar in interesul lor propriii, ar trebui să fie maî modeştî cu pretensiunile lor către vecinî şi către Europa. Ci ilustraţiune al aeestuî sentiment care nu face ouoare Bulgarilor, publicăm, dupe ziarul şerb
«Zastava., diu Novisad, următoarele fap'e au-tentioe:
Patru muntenegreni sosind acum 6 — 7 sep-tămănî in Sofia cu un oare-care domn Mireo-Re-dicî, se duseră intr’o zi in o cafenea, unde fură apostrofaţi iu următoriul mod de un ofi-cer din poliţia bulgară: «Pentru ce purtaţi voî armele? «Precum scie toată lumea, Muntenegreuiî
nu’şî părăsesc nicî o dacă casa fără lengenda-rul lor iatagan.
Mi se parc ca uitaţi că nu ve afiaţî aicî nicî in Serbia nicî in Muntenegru. Jos cu armele!» Muntenegrenii respunzend cu răceală că şi poartă armele fiind-eă sunt liberî a o face, cea-ce nicî principele lor nu le poate opri, Bulgarul incepu a arunca cele maî grosolane insulte asupra principilor Nicola şi Milau Ense abia scosese aceste iujuriî, cănd fu aruncat la păment şi bătut cumplit. La tumultul oare urmă, sosi şi o patrulă rusească, După invitaţiuuea Ruşilor Muntenegreni şi depuswă in adever armele in mănile acestora, dară declarând tot de o dată, că cedează numii unor bravî şi nicî o dată unor laşî, carî nicî nu sunt demnî de a fi pe-depsiţî prin arme, şi numai imprejurarea aceasta a scăpat viaţa insultătorului, alt-fcl n’ar maî fi esistat.
Acest respuns făcu o impresiune adencă asu pra celor presenţî, şi iusuşî ducele Dondueoff-Korsacoff , oare ainji despre acest conflict, dede Muntenegrenilor dreptate şi le înapoia armele. Aceştia insă nu se declarară satisfăcuţî, atuncî principele ordona offensatoruluî a striga de treî orî: «rJ răească principi Nicolae şi M-!an ! Trăească Serbia şi Muntenegru! »
Ziarul «Istok» , organul d, Ristici, ministru pn şedinţe al Serbieî, blama asemenea această atitudine necalificabilă a Bulgarilor, de a intărita prin conduita lor popoarele orientului, semănând intre ele disordie şi ură. Ast-fel din-tr’unul din numerile sale trecute estragem următoarele pasage, » Cu totul liberî de orî ce ta-natism naţional — zice escelintele organ al d-luî Ristici — noî Serbii avem o perfe tă con-sciiuţă de forţele uoastre ca şi de obligaţiunile noastre, către popoarele amice cireumvecine. lusă luăud in consideraţiune recentele intrigî bulgăreştî in Macedonia pentru a esecuta anexiunea acestei provincie către Bulgaria, nu putem decât a blama aspru o conduită care e in detrimentul intereselor celor alte naţiunî ale ace-leî ţerî, cari formează şi marea ma:or.tate.»
»Le Jurnal d’ Athenes« comeuteează într’unul diu numerile sale trecute aeeleşî subiect îu următorul just mod: , Regretăm prea mult că Bulgari usează aşa de rău de libertatea lor abia eri dobândită. Purtarea e a unor copiî resfăţaţî care nu maî sciu ce se facă cu darurile lor date. Negreşit că opresiunea oe au suferit atâtea secule a trebuit se imprime caracterului lor ceva simbure plin de ură, îusă e foarte trist ca acest sentiment de sclavag'u se maî persiste între na-
ordin dela D-zeu, şi ea trebue să dea socoteala lui D-zeu de toate plantele umane
—	Ah! zise muma, de ce ’mî e aşa frig?
—	Intră moartea zise portăreasa; staî aci şi aduţî aminte de ce ţi-am zis.
Si bătrâna fugi.
Cu cât moartea se apropia, cu atât muma sini-ţia că ’î e maî frig,
E v nu o vedea, dar ghicea că se află în faţa sa.
—	Cum ai putut găsi drumul pănă aicî ? întrebă moartea; şi cum aî putut tu veuî în faţa mea. ?
—	Sunt mumă respunse ea.
Si moartea întinse mâna către micul cactus; dar muma ’1 acoperî cu mâinile aşa de bine în cât nu se maî vedea nici o foae.
Atun iî moartea sufla peste mâinele mumei şi ea simţi că această suflare era aşa de reoe ca cum ar fi eşit dintr’o gură de marmoră.
Muşchii seî se întinseră şi mâinile căzură dupe floare fără putere şi fără căldură
—	Nibun’o, tu nu te poţî lupta cu mine, zise moartea.
—	Nu, dar bunul D-zeu poate, respunse muma.
—	Nu fac de cât acea ce ’mî ordonă el. Eă sunt grădinarul seu, iau arboriî şi florile pe oarî le plantează pe pământ şi le replantez în grădina cea mare din paradis.
—	Re.la’mî copilul, zise muma plâugend şi rugând iise, satt smulg arborele meii o dată cu al seif.
—	Nu, zise moartea, nu pot schimba nimic din cea oe ’mî ordonă D-zeu.
—	Eî bine, dise muma, între noî doî atuncî. Moarte, dacă atingi floarea copilului med, smulg toate florile.
Şi ea apucă douî cerceluşi,
—	Nu te atinge de aceste florî! strigă moartea, (jici că eşti nenorocită, voeştî să facî încă o mumă nenorocită, maî nenorocita incă de căt tine; căcî aceste doue florî sunt doî gemenî.
Ob! tăcu sermana femeie, lăsând florile.
Se făcu un moment de tăcere, şi Moartea părea oare cum mişcată de milă.
—	Ţine <jise ea, dăndu-î doue diamante, ea-tă ţi ochi pe care ’î am pescuit trecend lacul. Eî sunt maî frumoşî, maî strălucitori de căt tot deauna. ILtăte cu eî in acel isvor. ’Ţî voî spune numele celor doue florî pe care voiaî să le rupî şi veî vedea viitorul acelor copiî. Veî vedea atuncî reul ce voiaî să facî.
Şi luănd ocbiî, mama se uită in isvor. |Era uu spectacol incăntător de a vedea viitorul cel fericit al celor doue fiinţe pe care voia să le smulgă in mijlocul fericiri lor; viaţa lor se strecura in bucurii şi intr’un concert de bine-cu-văntărî.	.
—	Ah ! murmură muma acoperindu’şî ocbiî, era să me fac criminală
—	Privesoe, zise Moartea.
—	Ceî doî cerceluşî dispăruseră, in locul lor era micul cactus care lua forma unuî copil, pe urmă copilul crescea, devenea om plin de pa-
ţionalităţile orientale cu toată aurora libertăţeî ar trebui se uite acum cu totul or-oe disordie familiară din epocile trecute şi să ’şî întindă mu tual mâinile pentru ultima luptă contra califa-tuluî; desbinarea între Bizanţiu, Serbia şi Bulgaria a facilit.t aservirea lor priu Turci» Aici şi noî adăogăm, că popoarele orientuluî se fie la sentinelă, căcî alţî doî noî inimici şi maî reduta-bililî ameninţă nu numai esistenţa politica ci şi ind'viduală: Paurusismul de la răsărit şi Germanismul de la apus, cire deja’şî a înfipt ghia-răle în doue province serbe, Bosnia şi Ertzego-viua. Continuând ciarta între eî, vor schimba jugul turc se cu altul şi maî funest.
ARENA ZIARELOR
«Românul” salută cu căldură ziua de 8 Aprile, aniversara nasceriî M. S. Domnitorului Carol I. El bine-cuvintează cu atăt mal mult această zi, cu căt ea este şi a re-nasceriî României, căci, la 8 x\prile 66, s’a ales pe tronul el primul domn român, de la Ştefan şi Miliaiu, care să reconducă la victorie armatele romane şi să ridice sus in stima lumii intregl naţiunea română.
— Organul liberal constată apoi că, de şi alegerile se apropiă, ţara n’a intrat incă cu destul avent in mişcarea electorală. El se teme de vr’o acţiune limitată in viitoarele alegeri, care, după dânsul, ar fi păgubitoare pentru naţiune din toate punctele de vedere.
*** «Timpul” comentând articolul «Românului de la 30 Mărţişor, cănd susţinea că conservatorii sunt inimicii învăţământului,—■ caută să demonstreze tocmai din potrivă, că instrucţiunea a propăşit sub conservatori, pe cănd scade din ce in ce sub liberali ; că singurul merit al liberalilor e de a fi creat maî multe posturi de profesori, fără ca cu toate astea să fi crescut şi numeral şcolarilor, etc.
Organul conservator mărturisesce, că guvernul conservator şi-a instreinaL simpatiile multor dascăli, cari in urmă aii devenit «sinceramente liberali". Dar de ce şi cum?
Peutru că, zice el, guvernul conservator era de modesta părere, că acela oare a primit o dată funoţ a de profesor, inainte de toate trebue să scie el insuşî ceea ce e chemat să in-veţe pe alţii, şi apoî să ’şî facă datoria. A persecutat decî pe toţî ignoranţii, a supus la «grele incercărî» pe toţî ceî ce nu ’şî făceaîl datoria, şi a dat in judecată pe toţî ceî ce abusaif de catedră.
*** In vederea viitoarelor alegeri, «Presa» crede a aduce un serviciu alegătorilor, lămurind căte-va puncte importante din legea electorală, aşa precum a fost modificată in 1878. Numita foaie reproduce, pentru acest sfârşit, parte din textul legii.
siunî arzătoare; totul era la el lacrimî şi durere. -—El termina prin sinucidere.
—	Ah ! Dumnezeule ! (line e aceasta ? intre-bă ea.
—	Era copilul teu, i respunse Moartea. Sermana femee scoase un g’măt şi că<}u la
pămînt. După un minut ea ridica braţele către cer.
O! D-zeul meu, zise ea, pentru că laîluat păs-trează’l; ce facî tu e bine făcut.
Moartea atuncî întinse măna către micul cactus.
Dar muma i opri braţul cu o mănă şi Cu cea-laltă eî redete ocbiî.
—	Aşteaptă zise ea, să nn’l ve<jî murind.
Şi sermana mumă trăi incă treî-zeeî de anî,
oarbă, dar supuindu-se voinţeî luî D-zeb, fără a murmura.
D-zeu puse copilul in rendul îngerilor, — el puse pe mumă in rendul martirilor.
Tradncţie de d-şoara L. B.
www.dacoromanica.ro
Mişcarea populaţiuneî oraşului Bucuresci.
de la 1 pănă la 7 Aprile, 1579.
Nascerî : Copiî legitimî, 52 băeţî, 36 fete, suma 88; ccpiî ilegitimî, 13 băeţî, 10 fete, suma 23, total 75 băeţî, 46 fete, suma 111.
Decese: De sex bărbătesc 81, femeesc 59, suma 140, din carî 28 in spitale in etate pănă la 1 an, 49, de la 1 an — 5 anî, 27, de la 5 — 20 anî, 18, de la 20 — 3 ’, 9, de la 30 —40, 11, de la 40-60, 15, de la 60 — 80, 9, de la 80 anî in sus, 2, total 140. Căuşele prin-cipalî ale deceselor : variolă 0, morbili ruseolă 6, scarlat'nă , Sangina difterică croup 7, tuse convulsivă 1, febre typlioide 3, tifus 0, Olera 0, febre puerperală 1, pbtbisia pulm. tuberc. pulm. 18, enterita gastroenterit diarheă 8, pneumonia pleuropneumonia bronchită 28, olera nostras 0, moarte violentă 0, disenteria 2, meningită 3 alcoolism 0, impuşcat 0, sohropule 6.
Serviciul telegrafic al «României Lioere*
— 22 Aprile — 9 ore din.. —
Tîrnova, 21 Aprile. — Adunarea bulgară a isprăvit astă-zî a doua lectură a constituţiuueî ; ea s’a amânat pe Juoî, 24 Aprile, cănd va asculta a treia lectură.
Alegerea principelui se va face, probabil, iu cursul septemăniî viitoare.
Viena, 21 Aprile. — Cu ocasia serbăreî nun-ţeî de argint a imperatuluî Austrieî, mi istriî celor doue cabinete, austriac şi ungar, deputa-ţiunî din Reichstag, din episcopatul ung r, şi din dieta Croaţieî au venit să felicite pe M. S-care le-a mulţumit călduros de sentimentele lor leale oe î-ail adus.
Camera representanţilor a adoptat bugetul ministerului de finanţe, dupe propunerile comisiu-neî sale.
Societatea Concordia Romană
CONVOCARE.
DD. Membriî aî Societăţii Concoodia romana sunt couvocaţî pentru joî, 12 Aprile, la orele opt seara, a se întruni in şedinţa generală, spre a continua cu resolvarea cestiunilor pendinţî la ordinea zileî.
Comitetul.
BIBLIOGRAFIE
Curs de filosofie pentru usul liceeler.—Psielio-logia experimentale de C, Leonardesoo laşî. — Peţul 5 lei.
Filipicele lui Cicerore, trad. de D. Aug. Lau-rian. — Libr. Socec. — Preţul 3 lei.
CURBUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FERMO&F-ţil BFAZAL
No. 48. Steata Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 10 Aprilie 1879
10% Oblig, rurale...............
»	» ejite la sorţi. .
8%	» domeniale ....
»	» eş te la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale . .
7°/fl »	» urbane . .
8% Impr. Municipal. .	. .
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
Acţiuni ‘Dacia».....................
» «Romania».....................
Cupoane rurale exigibile ....
»	domeniale	»	.	.	.	.
»	scrisuri	»	.	.	.	.
Argint contra aur...................
Bilete hypotecare contra aur. . .
Rubla hărtie . ,....................
Florinul............................
Lose Ottomane
Renta Romană.....................'.
ora 12
Cump. Vănd.
1023>41 99% 100% 99'i2 178% 94'la 87 98 27 200 80 ’la ba bs 2°o
]3U
! 40
I 16 42 — 66
103 >|,
argint
101%
argint
ISO
95
87'a 98% 27’ia
205
85
arg.
aur 1 3|«
2 42 2 17 45 -66 '|„
CURSUL DIN VIENA 21 Aprile
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane ......
Rubla Hărtie.................
9 35 5 54'/a 20 10 112 75
9 34 5 54 20 -112
CURSUL DIN BERLIN 21 Aprile
Obli. căile ferate romăne . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenlieim....................
Ruble liărte.................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS r21 Aprile
Renta Romănă.................
Lose Otomane.................
Adresa pentru telegrame
86 70 30 70
86 -
86 -30 70 86 25
195 90 194 20 35 — 35 25
66	'/a	66 %
43 -| 42 %
Fermo & Benzal.
ROMANIA LIBERA
yOcasiune Rara\
La magasinul meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri fiancese spre desfacere cu preţurile neamjite.
"V. X. EACOVITA
29. Strada Lipseam 29.
12 butile vin Malaga
fr.
Madera
»	» Oporto . . .
,	, Xeres ....
, Cliampagne Cart-Blanclie » CrSme de Bonzy . . .
» Ay superieur ....
» Medoc ....
» Saint Jullien ... s, Clioteau la fitte , .
Tot in acest magasin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese d,fente gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de coîonia’e, delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
0 PRĂVĂLIE MAR £
CU ODAEA EI
pe calea Plevnei (Belvedere) la res-păntia St. Ilie Gorgam, este de dat cu chirie, de la Sf. Glieorghe. Doritorii se pot adresa sus. (600-3-1)
IIYGIENA PELEI
S AVO N
j AU SUC DE LAITUE
Ied. pili, paris
-—==g»6<55.:J- -
Arest săpun se deosebeşte prin | unctiosilatoa pastei sele şi prin Huela mirosului seu. El răcoreşte pelea şi i communica ua frăgezime nepre-I cui la.
Pe tempuriîe de. ger pe langa acest I săpun, Irebueste interbuin[ata şi pas la calliderm ica.
Singurul Deposit allti Aspasineî I\lignot.
DE ARENDAT
şl de venriare
Moşia «Comani» împreună exi trupurile sele, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbăueştî, sunt de Arendat şi de venrjare chiar de acnm ; intinchrea lor oa 2 00 pogoane, Casă şi magasiî, hau, pod pe scripete, liv- di, viî păduri şi 800 pogoane arătoare; a se adresa Strada Tîrgu-Vesteî (Griveţeî) No. 49 Bucuresscl
(582) 10-2-6 Sm. M&rgdritescu.

co
Q3 jaeq
C§ Q0
Casa de schimb ce am avut’o situată’in str. Zarafilor No. i3, am mutat’oin faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitănie a d-luî Petre Sto-ianovicl, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat pănă acum de cumpărări şi vînţlărî de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi orî~ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la noi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 orc seara.
Gorespondinţî din districte, se pot adresa prin telegrame numai COKEN, NACHMIAS
CD
CO
as
o
«3
03
ca
[eŞ
jîZ
“o
CD
T3
CD
oS
m
c6
o
se
&o

«3
m
llROPD
şi PASTA de
de Seve de Pin (Bradu) Maritimi
LAGÂSsi
Persdnele slabe de peptQ, acele atinse de Tusse, Răguşiţi, Grippă, Catharre, Bronchile, Stingerea vocel şi AsthmU, suntfl sigure d’a găssi uă potolire rapidă şi curarissire in întrebuinţarea prin-1 cipurilorii balsamici a-le bradului maritimii con-I centrate in Siropulfi 5i în Pasta de »ev6 de | Pin (bradO) de Lagasse.
Deposit in principalele Pharmaciî
?* PiLULES DIGESTIVES DE PANCREATINE
de DEFRESNE
PHARMACIAN DE CLASSA lia, EX-INTERN AL SPITALELOR DIN PARIS ‘
Pancreatina, admisa in spitalele din Paris, este cel mai puternic digestif cunoscut. Ea posseda proprietatea de a digera si a face assimilabile nu numai carnea, dara inca corpurile grasse. panea. amidonul si feculele. Se poate dara ţjice ca alimentele, ori cari ar fi, pot fi digerate de pancreatina fara agiutorul stomachului Vie mtolerencia alimentelor din alteratiunea seu lipsa de suc gastric, din inflam-matiunea seu ulceratiunea stomachului seu a intestinelor, Pilulele de Pancreatina ale lui Defresne vordaimot d'auna resultateie cele mai fericite; eile suni prescrise 1 de medici in conlra urmetoarelcr affectiuni:
1
T
t
4»
f
Desgustde alimente Rele digestiuni, Verseturi,
Umflătură stomachului.
Anemia
Diarrhea,
Dysenteria,
Gastrite.
Gastralgii,
Plceratiuni canoerfise, B61e de ficat,
Slăbire
Somnolencta dupe mancare sl verseturlle cart insoctesc însărcinarea
PARIS Cassa GRIMAULT sl C 8 strada Vivienne. sl m principale PliarmaCil
roclamatiunc
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-seiinata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
1NECABE A SZBHEEINOIDI
am
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingerie, Olanda fina de Rumburg şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume si capote, ’i-au fost ajunse de catastrofa Înecării
IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEOIN “ţpg
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajuns x de apa turbuta-
Pentru a preveni unei p gube si ir ai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
PT* IN DECURS DE 14 ZILE
ar I» Hotel Olcldcslaiiu, Podul Mogosioi, vis a-vis e Casa Lali vary
Cu preţul jumătate din valorea constatată prin Tribunal
"SSM
EH CEOS a EIÎ DETălL
IVI al multe sute duzine şerve'e şi piosope de Olandă damasc fin 3	fr. 3 y2 i	Fr. 4	fr.	10	fr. Va duzina.	
0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţi 14 ’/z fr. 15 7	2 fr. - 18	! fr.				
Mai multe cute duzine cămăşi, camisoai e fuste şi pantalone 2 fr.	2 V* fr. 3	; fr.	—	6	fr.	
IVIal mulîe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 V	a fr- 5 fr.	—	6	Va	fr.	
0 parte mare fie costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu	broderie	şi dantele			7%fr. 8 y2fr. 9 fr.	12 fr.—25 fr.
Mal multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţî 18 fr. 20 i	fr. — 25	fr.				
Mai multe sute bucăţi Olandă cea mai fină de Rumburg ş Belgia	68 coţî 49 fr.		55 fr		. 60 fr. 80 fr, —	100 fr.
Mai multe sute bucăţi Olandă de Rumburg 3y2 coţî lată pentru 6	ciarşafurî	30	fr.	40	fr. — 50 fr.	
Wlai multe mii bucăţi pichet ab frances 10 '/2 fr- II fr. 12 fr. 16 fr.	18 fr.					
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persoue		9%	fr.	10	% fr. 15 K — 30 fr.	
Mai multe miî duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 bani	75, bani 1	fr. 1	Va	fr.	— 2 fr.	
Maî multe sute bucăţi feţa de masă de Gobelin frauces cu mătase	12 fr. 14	fr.		40	fr,	
Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul m grădină 3y?> fr.		4 fi	\ -	- 6 fr.		
0 parte mare fuste de flanele, camişone, panta one de pichet 75%	maî eflin	i din	pr	eţu	1 fabriceî.	
U parfe mare fuste de melino şi percal francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine.						
Camişone cu dautele Valer.ciennes de orî-ce preţ.						
Mai multe miî bucate de Nouveautees din Paris şi Vienna. Cravate,	gulerî şi	manchete,			ciorapi, batiste de	matase etc.
Localul dc Venala re liotei Oteteleşami <p|
ponur, mogoşoi vis-a-vis pe oara lahovary
DIRECŢIUNEA
CALEA VICTORIEI PALATUL „DACIA
U
Lângă magazinul FKATILOR KOCH şi vis-a-vis de magazinul D-nei CARISSi
--fj
(2-ţ *

O
Anuiictu Important
!SA TRAIASCA COMll RK\TI\!
Sub-semnată repre&entaţiune a celcî mai mari fabrice de lingerie şi olandă din Viena, aduce la cunoscinţa Onor. Public, că densa numai şi numai
DIN CAUSA GRAMADIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MĂRFURILE
TRIBUL SA FIE DEFFACUIE PANA LA SF. GHEORCHE
vinde cu preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu orice concurenţe. Mărfurile sunt
toate In cea mai bună şi solidă stare
(NEATACATE NICI DE APA, NICI DE UN ALT EVENIMENT)
Este in interesul Onor. Public a'şî procura trebuinţele sale acum intr’o quantitate mai mare căci
l5iT Nu sg va găsi aşa de curând iarăşi o ocasie atăt de favorabilă*®!
Pentru cumpărarea acestor articole
1® 1.1 W2 W WJ Ks €2 u Ml SG 'T:
800 iluziile gulere de lin) şi ile chiffon quadrnplu, 2,50, 3, 3,50, 4, 5, fr. per. »/2 dnzjna._
000 deţine manşete quadrnplu 4,5 > 5, 5,50, 6 fr. per. >/2 duzina!
_1,00° Inumţi garuiture brodate pentru dame şi copii, a 1, 1,50, 2, 2,50 fr. pănă la 4 Ir.
_ Mai multe sute duzină batiste albe şi ,olorate, b. 45, b. 75, b, 1, 1,25 1,75 fr. bucata.
MM multe mii bucăţi cors te, 3, 5, 6, 7 fr. cuirase 9, 12, 14 fr!
3.000	cămăşi bărbăteşti albe şi colorate, 2,50~3~50 4~,5(r5UG, 7 pănă la 12 fr.
2.000	perechi ismene bărbăteşti 2, 2,50 4, 5, G fr.
f fesi
3,500 cămăşi, ismene şi camişone de dame 2, 2,50 3, 4, 6, 7, 8 piuă la 15 fr.
g îr-
S’d
1,500 bucăţi pânză 15, 18, 20, 24, 30, 40, 50, 55, GO pănă la 150 fr.
_S00
Mai multe mii bucăţi Oxford colorat a.hverat a 70 bani "cotul.
bucăţi chiffon franţuzesc, 45 coţi, 18, 20, 24, 28, 30, fr. bucata.
Mai multe sute duzini feţe de mese albe şi colorate, 2, 4, 5, G, 7 fr. Mai multe sute bucăţi plapome Uobhu 10, 15 până la 30 fr.
Mai multe sute bucăţi plapome de lină şi Cachennr de la 10—21 fri '	:
Mai multe nul bucăţi şervete, prosoape, prosoape turcescî, lingU ie”dUlnăsă pentru 6, 12, 18	24
______persoue, cerşafurî fără c satură cu preţuri nea ijite de eftine.
Ciorapi, cravate, batiste cu dantele, batiste de dimineţâ, fiehus, fuste, camisdne, costume şi halaturi de melino eu preţuri eftine.	" '	“	-— -

G A L EA VI CTORIEI PALATU L „0 A C I A
U
FEATILOR KOCII şi vic-â-vis de magazinul D-nei OAEISSI
Bncurcsc), Tijugrufiii Btcfiui Jld iilitui, Str, Lijtuiin Jso. Jj«.— Crm CMD
ANUL III.—No. 5G7
10J BANI EXEMPLARUL
SAMBATA, 14 APRILIE, Î872.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: 1 an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 13 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AtIG. LâURIAN.
i»E.mS|tr“A^bonamente’ Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
ta SZrSA W N„°' Tn»6~rM. Ştefan Mil.le.en, _ I»	, h
si Reclame la d. B. G PoppoviiT furifisoruTcf	Austria : Abonamente, Anunciuri
germania, nu se prim.c de «t
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a 3 5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 Iei; pe pag. 1,3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila.
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta au o însemnătate escepţională, pentru că representanţii noştri au să se atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Cu toţi! suntem dator! să mergem la vot, pentru ca viitorii deputaţi şi senatori să fiă adevăraţii representanţi ai noştri.
Legea interpretativă a legei electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastie politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dinsele şi spre a priveghea esecutarea lor; căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţianiî să să grăbească a-şi lua cărţile de alegetovi, căci fără
această carte, nu este nimeni primit la vot.____
De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile, fiă cărui cetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi— căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurourî spre a ni le lua, să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă in lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage ta sorţi 3 persoane cu sciillţă de carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstâ va fi preşedinte, iar cei alţi doi secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei de orî-ce categorie, precum nici primarul gu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii pr efecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şî toţi agenţii poliţienesci, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie), avend dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de căt a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mânea m sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
OrI-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergând la vot, cum dator este ori-ce ce-tâţian, care ţine la drepturile inscrise în constituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga respectare a legei, şi să protesteze la biu-r°d şi la tribunal în contra ori-cărei călcări a legii.
uma esemplului cfat de profesorii superiori. Sunt^man temeri, că se vor inchide nu mare nnmer de şcoaie rurale şi de licee. In guvernamental Odesei se aşteaptă la fapte estraordi-nare, atat diu o parte, căt şi din alta.
rocurorul din Chiew a fost ridic it peste noapte Uo ciata armată, după ridicarea lui forţată, toate actele ce s aă găsit in oficiul procuratureî, au îost parte nimicite prin foc, parte răpite Dus unt piociuorul de ciata aceea de armaţi necunoscuţi^ iu supus unui interogatoriu aspru şi la urma i se dete drumul, cu acea observare şi condiţiune, ca in cel mai scurt timp să dimi-sioneze, că daca nu, comitetul executiv va trebui sa pronunţe asupra capului lui sentenţa de moarte.	*
(N.R. O stare socială mai idilică ca aceasta, mei nu se poate cugeta. Legi escepţionale de sus. tipte escepţionale de jos; multă igrasie e in marea Itnsie ; abia &« străbătut ceva aer curat din afară şi înstitnţiunile din zilele bătrâne aii şiinceput să se desiaca,satrosniască şi să se deslipească. Să nise scalde sufletul in plăcere, căud vedem, că Începe sa se mai aerisească şi iu Rusia, in această veche închisoare).
Brody, „1 Aprile, Se anunţă din Odessa, că trupele ce jse reintoro din Turcia , se folosesc pentiu iutărirea garuisoauelor din cetăţile </u-vernainentuluî. Soldaţii cari şi-au servit anii lor de miliţie, sunt inpărţiţi prin corpurile civice poliţienesci. Regimentele de gendarmerie se vor înmulţi.
Pretutindeuea domneşte in urma stării de asediu, o situaţiune din cele mai triste.
New-Yock, 20 Aprilie. — In Nevada, la Eu-reca, erupt un incendiu d’o dimensiune aşa de mare, încât vre o 2000 de persoane au remas tara locuinţe. Daunele se urcă lu un milion de dolari.
In urma ştirilor sosite din Havanna, căpitanul suprem^ blanco, a dat o proclamaţiune generala căţră populaţiune declarând, că el va continua politica lui Campo.
Moscua 24 Aprile. — Nivelul apelor Moscovei incepe a scădea
Constanţi nopol, 24 Aprile. O mare agitaţiune se manifesta contra austriacilor in Sandjakul Novi-Bazaruluî; voivodul Andrea ar iurola, se zice, voluntari, pentru a respinge ocupaţinnea străină.
Corniţele Zieliy, ambasadorul Austriei, şi Khe-rediu-paşa au avut o conferinţă in această privire, in urma căreia s’a hotărât, ca Poarta să trămita patru batalioane la Kossova.
— 24 Aprile — 8 ore seara.
Tîrnova, 24 Aprile. — Din causa dificultăţilor de comunicaţie, este incă imposibil de a se forma o idee esactă de totalul resultatelor alegerilor^ pentru numirea principelui Bulgariei. In mai multe colegiuri, alegătorii au dat aleşi-loi loi mandate imperative de a vota pentru candidatul care va avea simpatiele Rusiei şi chiar anume pentru principele Dondukoff, sau generalul Ignatieff; dar este sigur că nici unul, nici altul nu va priimi. Se vorbesce mult de piincipele de Ilatteinberg, care pare a avea mai multă şansă, apoi de principele de lleuss. En-glitera şi Austria n’afi făcut incă cunoscuţi pe candidaţii ce ar susţine; Germania pare că nu se interesează de loc de cestiune.
In favoarea principelui Bibescu s'a făcut o propagandă foarte activă şi sub toate formele.
(Havas]
A se vedea ultime sciri pe pagina UI.
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
Sumariu. — Situaţiunea in Rusia in urn.a legilor celor es-cepţionale. — Din guvernământul de Odessa. — Din America. — Alegerile suplimentare pentru camera din Paris. — Gari-taldianiî.
Berlin, 21 Aprile. — Ştirile sosite din Pe-tersburg ne presintă situaţiunea din Rusia, in o lumină foarte tristă. Prin cercurile inteligente domneşte cea maî aprinsă agitaţiune şi indig-^aţiune, contra legilor escepţionale. Profesorii de universitate nu mai voiesc să ’şî continue cursurile lor, pe căt timp vor fi in vigoare dis-posiţiunile ucasului de la 5/17 1. c. — Deja până oZ1 au demisionat 16 profesori de universitate.
6 Crede, că profesorii de pe la licee incă vor
Paris , 21 Aprilie. — Alegerile suplementare pentru camera deputaţilor ah dat următoarele resultate:
^ln laris^sa ales Godelle (bonapartist) cu 0o09 voturi contra lux Clamagerau (bonapartist), care primi numai 5011 voturi. In Bordeaux Blanqui pare a fi eşit cu 6801 voturi , contra lui Lavertujon, care întruni numai 5330 voturi.
Iu cele lalte şase cercuri electorale au reeşit, după cum s a şi aşteptat, toţi candidaţii republicanii.
Este de observat insă, că Blanqui se află in închisoare incă pentru revoluţiunea de la 31 Oc-tombre 1870, prin urmare alegerea lui este in-legală. Se crede, prin urmare, că camera va a-nnla alegerea lui,
Roma, 21 Aprile, — Conferenţa republicană) ţinuta cu uşile inchise, a decurs sub preşedinţa lui Garibaldi. Resoluţiunea lui Garibaldi s’a votat unanim, adică s’a primit sufragiul universal şi ştergerea jurământului politic. O adunare naţională — ^eşită din sufragiul un'versal — să se întrunească şi să facă o constituţiune naţionala. Amendamentul lui Campanella, ca să se intercaleze şi vorbele «prin constituanta suverană» a fost respins.
La propunerea lui Mario s’a trimis o depeşe de felicitare institutului teehnologic german , pentru aniversarea fundării de 50 ani.
Măne se va purcede la alegerea unui comitet de agitaţiune, care va resida iu Roma. Ordinea a fost respectată. Despre Italia irredenta nu s’a amintit nici o vorbă.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 24 Aprile. — 4 ore seara.
Viena, 24 Aprile. — Gazetta oficială publică o scrisoare autografă a împăratului Austriei către ministerul de justiţie, prin care M. S. acordă o vastă amnistie condamnaţilor de diferite categorii. Scrisoarea imperatului e urmată de un decret ce acordă graţia la 377 condamnaţi, dintre cari, 48 pentru crimăde les-majestate.
Capitala e infrumuseţată in mod splend d cu Ocasiunea sărbătorilor nunţei de argint ; ieri a
Bucurescî, 13 Aprile.
Onor. noştri contraţi de la ziarul «l’O-tient” se plângeau, in rubrica la presse roumaine a numărului de eri, de aspectul puţin viu şi foarte puţin atrăgător, ce presa înfăţişează publicului, de o bucată de vreme in coa.
înţelegem foarte bine posiţiunea neplăcută in care se află un spicuitor de idei, cum este de esemplu acela, care ia asupră-şi ingrata insărcinare de a ţinea pe lectorii unei loi in curent cu tot ceea-ce se produce in presă,— cănd culegătorul nostru de idei şi de flori de spirit găsesce, cu toată buna lui voinţă şi cu toată atenţiunea ce ar depune, un cărnp atât de esploatat, prin nesăţioasa dorinţă a cronicarilor zilei, de a nu lăsa nimic neatins şi neutilisat din noutăţile ce lo cad sub mănă.
Să cerem insă iertare cititorilor noştri , daca, cu voie, fără voie, trebuie să stoarcem păna la picătură ideea, care formează ţinta timpului de faţă. Şi nu seim, in adevăr , de ne-ar fi permis a părăsi direcţiunea ideilor ce ne preocupă, pentru singurul motiv al variantei, fără să avem remuşcarea, că am deşertat de la obligaţiunea ce avem, ca pro-plusori ai opiniunei publice, de a activa viaţa noastră politică,
Libertatea alegerilor: eată idealul, după care spiritul public aleargă de atăta timp, cu cea mai legitimă dorinţă şi cu cea mai aprinsă rîvnă.
Să sperăm, că idealul acesta va deveni de astă dată un fapt de o realitate incontestabilă'.
_ nu se creadă insă, că facem aci o simplă afirmaţiune de complesenţă către conducătorii politicei de azi.
Nu.
Libertatea alegerilor este acum legată de mai multe cause, cari nu se mai pot înlătura; este dictată de mai multe interese, pe cari iualta ocărmuire a ţării caută neapărat să le respecte.
| Această promisiune, că naţiunea va fi
lă.sntiS I IA	m O Y /In-nlinX LL	j. _  .  _
fost la Curte o soarea foarte strălucitoare
^	_	î —»—.«««,.» JJ..UU.IMUUC, ta, naţiunea va n
Corniţele Şuvalolf a sosit ieri după ameazi. lăsată in # cea mai deplină libertate spre a-
www.dacoromanica.ro
şi depune votul in urne, potrivit convinge-liloi sale şi încrederii intime ce va avea in onestitatea şi capacitatea candidaţilor aleşi de densa, este o promisiune, care a lost de atătea ori repetată, şi la ocasiuni tot-d’a-una solemne, in căt, ori-care ar fi altmintrelea intenţiunile guvernului, inspirate de dorinţa conservării sale, el nu se maî poate depărta de nisce angagiamănte, atăt de sus trâmbiţate, şi atăt de formal contractate, in faţa naţiunii.
Esistă insă, aiară de aceasta, un interes moral de mare însemnătate, care priveşte foarte direct pe guvern, şi care ăl va obliga, in mod foarte imperios, ca el să se ţie dc cuvănt, cu cel mai pertect cavalerism.
■Nu va fi credem, fără interes, de a-1 pune azi la apreciarea nepărtinitoare a publicului, şi in vederea guvernului, care sperăm că 1 va privi cu cea mai perfectă judecată.
Când am emis ideia formării unui minister de tusiune, in vedere cu gravitatea Gestiunii ce ţara era chiemată să resolve, şi cănd această ideiă a fost adusă în sfera oficială, prin vocea autorisată a unor eminenţi oameni de stat, cari o supuseseră aprecierii senatului; atunci, din partea presei devotată guvernului, ni s’a respuns, că alergăm după utopii, fiind-că, pe tărîmul constituţional, numai practic nu poate să fie întrunirea unor elemente politice atăt de eterogene, într’o singură unitate ministerială. Şi totuşi utopia noastră fusese posibila în alte ocasiuni, poate mai puţin im-* portante pentru interesele ţării. Dar nu e aici Gestiunea, pentru momentul de faţă. Moţiunea celor 12 senatori n a fost şi ea mai norocită, în efectele ei practice; ceva încă mai mult: ea a fost chiar persiflată, de şi foarte pe nedrept, că acea moţiune n ar fi tins, de căt a deschide braţele foto-liurilor ministeriale pentru căţi-va din sub-scriitorii ei.
D. Brătianu păşi, în adevăr, victorios, a-tăt peste cererile ce-I adresase presa, de a veni la ideea unui minister de fusiune, căt şi peste admoniţiunea ce-î făcu senatul de a căutări cu maturitate situaţiunea, şi a cugeta dacă poate d-sa singur să poarte pe umerii săi greutatea ei strivitoare.
D. Brătianu, respingând idea emisă prin presă şi susţinută de Senat, respunse afirmativ, că d-sa se bizue adică a duce siu-gur, cu forţele sale de gigant, la un bun sfârşit pentru ţară, cestiunea impămăntănirii evreilor; atăt, se înţelege, cat bine poate să aducă ţărei o cestiune periculoasă pentru dansa ori din ce punct am privi-o.
D-sa remănea aşa dar absolut stăpân, ca şi mai naiute, pe politica ţărei; in acelaşi timp insă preşedintele consiliului luă asu-prăşi toată răspunderea morală a consecinţelor ce poate avea pentru ţară, revisuirea articolului 7,
Nu esistă acum de căt o singură cale deschisă pentru a pune pe guvern in posiţiune de a se spăla pe măinî, ca Pilat, de răspunderea gravă ce şi-a asumat, prin nesocotirea opiniunei emisă prin presă, şi prin respin-geiea moţiune! d-lui Epureanu de către majoritatea guvernamentală a Senatului.
Această cale se numeşte: libertatea alegerilor.
D. Brătianu trebue să-şi fi făcut de sigur socoteala, in inţelepciunea d-sale de om versat in conducerea intereselor publice, că ţara este in drept să dispuie azi, mai mult ca ori cănd, de suveranitatea votului său, pentru a nu se da loc unei acusaţiuni, care ar ingrenia foarte presenţa sa in capul afacerilor ţării, prin ingerenţe ce ar esercita
ROMÂNIA LIBERA

agenţii guvernului in alegeri, ceea ce ar egala cu o impunere a soluţiunil de care tremură ţara, sub impresiunea îngrijirilor ce-I inspiră.
Chiar in caşul celor mal uşoare inge-renţe, respunderea guvernului ar deveni dar necalculat de mare.
Partida liberală nu’şî va crea. credem, o perspectivă atăt de innorată.
Sunt prin urmare motive destul de temeinice, cari să ne facă a spera, că guvernul se va ţine la distanţă de lupta partidelor, şi de voinţa sacră a alegătorilor.
Din parte-nc vom li insă tot-d’auna la postul nostru, gata a protesta energic contra oricărei încercări de călcare sau de mistificare a drepturilor noastre civice, cănd oare-carl ocărmuirî, in zelul lor culpabil, ş'ar pune autoritatea şi influenţa la disposiţiunea guvernului, sau a favoriţilor săi proprii.
Fie ce om cunoasee, din esperienţa zilnică a vieţii, că e bine făcut, numai ceea ce-şl face el singur, prin îngrijirile lui, prin ostenelile ce-şî dă.
Nu credem dar a fi timp perdut, dacă, cu toată asigurarea ce avem din partea guvernului, şi cu tot riscul la care ne espu-nem de a deveni monotoni, ca un căntec de greer, noi vom atrage totuşi şi cu această ocasiune atenţiunea alegătorilor, de a pune voinţa hotărită in esercitarea drepturilor lor, şi de a fi gata să desveluiască prin presă ori ce uneltiri dovedite ale acelora cari ar umbla să atingă, in calitatea lor de persoane oficiale, sacrul drept al votării, sub cea mal desăvîrşită şi cea mai curată libertate.
Dacă naţiunea doresce să aibă guverne in adevăr salutare pentru causa prosperităţii sale, atunci datoare este să dec semne, că ea trăesce şi sub raportul politic, că ea are o convingere şi o voinţă liotărîtă asupra tutulor cestiunilor publice, aduse de împrejurări.
Uă companie de vânători a făcut eserciţml armelor şi şcoala de compame ; apoi uă baterie de artilerie a esecutat diferite evoluţiuuî ina-iutea Alteţelor Lor Regale.
Domnitorul şi Principele Regal al Suedei şi Norvegeî au trecut pe urmă iu manegiu, unde au ve^ut doue reprise călări din regimentul 1 de roşiori şi, dupe ce au inspectat camerile, ma-gasiele şi grajdurile regimentului 1 de roşiori şi regimentului de artilerie, s’au iutors pe la orele 6 seara la palat.
Ministerul instrucţiune! publice esprimă prin «Monitor»—mulţumirile sa'e preotului I. Petcu-lescu, din Pitesc!, pentru oferta ce a făcut elevilor car! frcquentează scoalele din Dob'ogea şi care consistă din 200 cărţi de rugăciuni, 200 istorii sacre şi 30 cărţi «Martirii creştinismului».
Aplaudăm această frumoasă faptă a părintelui Petoulescu şl sperăm că eş! va găsi imitatori.
In judeţul Tulcea, înfiinţau du-se noui şeoale rurale, cu retribuţiunea pentru învăţător! de 100 le! pe lună, miuisterul a publicat aceasta, spre cunoşciinţa dd-lor amatori.
Aceştia sunt îuvitaţî a presinta, pănă in 15 A-prile, cererea lor ministerului că doresc a ocupa a-semen! posturi, indicând comuna ce o voesc, înaintând titlurile ce posedă şi domiciliul.
Societatea pentru învăţătura poporului roman, a botărît să se reinceapă ^coaiele de adulţi, care au funcţionat odinioară şi care au dat nişte re-sultate atăt de frumoase, făcend accesibilă cultura unor oamenî in vîrstă şi fără mijloace.
Se ştie, că înfiinţarea acestor şcoli se dato-resce iniţiative! şi stăruinţelor d-lui Exarcn, despre care ne credem datori a menţiona cu această ocasiune.
CRONICA ZILEI
S’a sancţionat şi s’a promulgat legea, prin care ministerul cultelor şi instrncţiunei publice este^autorisat a contracta, prin licitaţie in îe-gulă, confeiţiomrea a 2,000 seri! tabcde de în-i tuiţiune, cu textul lor explicativ, după planul şi condiţiunile propuse de către oomisiunea ad-hoc, insărcinată de minister cu întocmirea lor ; cu aceste tabele ministerul va dota clasele I şi II a scoalelor primare, urbane şi rurale, spre iu-lesnirea elevilor începător!.
Aflăm cu mulţumire, că d. dr. Bejan s’a in-tors in ţară, din îndelungatul şefi peregiinagiu sciinţific. Acest tănăr român, după absolvirea stu-dielor sale de medicină, a întreprins in curs de ma! mulţi anî, studiî speciale de obstetrica (boale de femei) şi de clinică infantilă (boale de copiî) pe la universităţile cele ma! celebre ale Europe!.
E! urăm deplin succes, in frumoasa Ba carieră.
D-lu! Barou de Hadeln, mareşal al Gurţei şi şambelan al A. S. R. principele moştenitoi de Waldek-Pyrmont, printr’un decret domnesc, s’a conferit, din partea A. S. R. Carol I, crucea de mare oficiăr al ordinului «Steua României.»
Citim in »Mouit. Off.« de azi.
M.	S, R. Domnul cu A. S. R. Principele Moştenitor al Suede! şi Norvegeî, cu suita, s au dus, Mercur! 11 ale curente!, la orele 3 dupe anieazî, la ca sarma St. George, unde au fost intămpinaţ! de D. ministru de resbel, de D. general-coman-dant al divisiuneî II. teritoriale şi de corpul ofiţeresc.	,
Pagina a II a n-rulu! nostru de ierî, fiind gata a se pune in maşină, printr’o nenorocită in-tămplare, s’au stricat formele a parte dintr’ănsa. Reculegerea făcăndu-se in pripă, s’au strecurat mal multe erori, şi pentru că toata lumea ne ar poatea ierta, afară de «Românul» reproducem această notiţă din nou.
Nu credem, că confraţii noştri de la «Românul» să fie atăt de naivi, in’căt să nu va<jă in notiţa din cronica noastră, pe care o reproduc in numărul d-nealor de azi, un lapsus calami : plasa Cămpu, despre care am vorbit, e in judeţul Ialomiţa (in loc de Ilfov, cum s’a trecut din eroare).
No! recunoascem această eroare, şi am ruga şi pe confraţi! noştri — ca in urma constatări! faptului, pe care ăl susţ’nem aşa cum l’am scris — să’şî retragă titlul de »scornitorî« pe care ni’l dau cu atăta delicateţă.
DIN AFARA
Convenţiunea austro-turcă.
In sfârşit se anunţă in mod oficial încheierea atât de trăgănateî convenţiuni intre Austro-Ungaria şi Turcia, cu privire la ocuparea districtului de Novi-Bazar. Spre a ne lămuri mal bine acest fapt, împărtăşim următoarele espunerî ale oficiosului ccPester Lloyd”:
Acum putem vorbi cu toată seriositatea şi fără a ne teme că vom fi desaprobaţ! de evenimentele zilelor următoare, despre apropiata inclieiere a greoaie! afaceri, privitoare la convenţiunea intre Austro-Uungaria şi Poartă. Sultanul a împuternicit deja ministeriul săfi printr’o iradă, să semneze convenţiunea.
Precum ni se impărtăşesce din Viena, nu a fost mică lupta ce trebui susţinută, pănă cănd s ltanul a fost induplecat, să ăş! dee oonsimţi-mentul său la convenţiunea aceasta, presintată de către Caratlieodory paşa. Acum i se părea, că drepturile musulmanilor de a’şî putea eser-cita in libertate obiceiurile lor religioase nu ar fi destul de garantate, acum ăl făcea să mai şovăiască grija, ca să nu devie neplăcut musulmanilor prin acest act.
Lupta contra resistenţeî marelui stăpân nu ma! fu purtată in ultimele zile de către repre-sentautul Austro-Ungarie! ci de către represen-tanţi! Germanie! şi Anglie! şi chiar şi de către miniştri! sultanului. Representanţi! Germanie! şi a! Anglie! eş! întrebuinţară toată in-rîurirea şi toată capacitatea lor convingătoare, spre a Încredinţa pe sultanul, că e in propriul interes al Turciei, de a ajunge la o deplină in-ţelegere cu Austro-Ungaria. Marele vizir Kliai-reddin paşa şi ministrul de esterue Karatheo-dory paşa aii fost de aceeaşi părere şi stăruiră pe lăngă ea cu atăta consecuenţă, in cat făcură din ea in toată forma ce?,tiuue de cabinet şi declarară sultanulu! că ăş! vor da demisiu-nea, dacă nu ăş! va da consimţimăutul săfi )a convenţiunea in cestiune; sultanul nu a lost in stare să resiste la stăruinţele atăt de convingătoare ale acelora, in cari are toată încrederea, şi dete in sfârşit irada de împuternicire, care plenipotenţia pe ministrul săfi de esterue la in-cheierea convenţiuneî.
Faţă cu nn atare act, o ulterioară ratificare apare ou totul de prisos; convenţiunea devine deplin obligatoare după semnăturile sevîrşite in numele suveranilor lor de către miniştri! şi ambasadori! ambelor puteri.
dacă noul guvernator se va instala in funcţiunea sa pănă cănd vor fi încă in ţară Ruşii, aşa că să nu treacă nici cel mai mic interval intre retragerea Ruşilor şi luarea afacerilor de către noul regim.
Majoritatea poporaţiunel Rumelieî, aşa se anunţă cel puţin din Filipopol, voesce a se feri de noue turburărl şi de o noue vărsare de sânge, şi conducătorii el sunt dispuşi de a se supune noului guvernator general otoman, dacă Poarta din parte-î va renunţa la ocuparea trecetorilor din Balcani. Pe jumătate Poarta a făcut deja această concesiune, şi ea nici nu şi-o vamal retrage, căci graniţele Rumelieî de răsărit nu că nu s’au fixat in Balcani, iar de altă parte, ocuparea cu trupe a acestora ar fi impreu-nată cu foarte multe dificultăţi şi ar cere mari cheltueli.
Situaţiunea in Rumelia orientală
Disposiţiile deosebitelor poporaţiuni din Rumelia orientală s’au schimbat in timpul din urmă in mod considerabil şi anume spre bine —; ele au devenit mai pacinice, ast fel in căt se poate spera, că noul re ghn va fi in stare să introducă un oare care modus vivendi.
Ce e drept, mal esistă in această provincie un partid, căruia i-a căşunat să stabilească după retragerea Ruşilor un guvern provisor cu mandatul, de a organisa resis-tenţa contra reîntoarcere! Turcilor şi de a proclama unirea cu Bulgaria. Acest partid insă, ori căt de activ este, nu va fi in stare să smulgă la sine puterea, mal ales
Lordul Derby-
In viaţa parlamentară a Angleî nu s’a mai intămplat de multă vreme un eveniment de o aşa mare insemnătate şi aşa de surprinzător, ca eşirea lordului Derby din partidul conservator, care s’a sevîrşit in zilele acestea. Lordul Derby fusese cum ştim multă vreme unul din corifeii acestui partid şi ocupa de regulă in cabinetele lui postul de ministru al afacerilor străine.
La 11 Apriliu Derby scrise anume se-cretariuluî comitetului central al partidului conservator o scrisoare, prin care el ruga să-I trimită analele anului din urmă. După ce in ziua următoare el primi ceea ce ceruse, secretariul in cestiune se trezi la 13 Apriliu cu următoarele rânduri iscălite de nobilul lord : «Vă mulţumesc pentru impli-nirea rugărcî mele ; regret in acelaş timp că in împrejurările actuale nu me mai pot privi ca membru al asociaţi unei; prin urmare vă rog a-ml şterge numele din listă.” Posiţiunea lordului Derby in partidul conservator fusese de altmintrelea incă de multă vreme cam indoioasă, mal ales de cănd cu eşirea sa, iu anul trecut, din cabinetul Beaconsfield. De atunci incoace el a fost, esprimăndu-ne cu un termen parlamentar englez, un «sălbatic”, şi in unele ceşti uni de o greutate liotărîtoare pentru cabinet păşi de a dreptul împotriva acestuia.
Dc la începutul carierei sale politice lordul Derby nu dovedia de căt puţină simpatie pentru principiile conservatoare. Liberalii cunos.ceau atăt de bine această stare sufletească a lui, in căt o dată ei oferiră chiar un portofoliu intr’un cabinet liberal; această oferire fu insă retuşată. Pe atunci memoria tatălui era incă prea vie in spiritul fiului, in căt acesta să se poată hotărî de a părăsi un partid, a cărui căpetenie şi conducător fusese tatăl seu. Alipirea sa pe lăngă conservatori fu prin urmare mal mult din consideraţiunî familiare şi pentru posiţiunea politică a casei sale, de căt din simpatii şi convingeri personale.
Cu toate acestea, şi de şi toate împrejurările pe cari le-am schiţat pănă aici sunt foarte bine cunoscute in Anglia, partidul conservator se simţesce foarte atins prin demisiunea lui Derby şi supărarea rezu tată de aici se oglindesce cu multă iuvederare iu consideraţiunile ce fac asupra demisiuneî ziarele conservatoare. Cel mai important
FOIŢA «R O MAMEI LIBERI»
SACRIFICIUL NEFOLOSITOR
— Istoria ce ’ţ! voifi spune, şi care se termină într’un mod atât de tragic, începu d-na 11... . are un ineeput cam curios ; dar tebue să ţ! spun, că nu am auijit-o chiar de la d-nu de Cery. Bărbatul meu ’mî a spus-o aseară, şi ţi-o spun şi d-tale, pentru că suntem între femei şi nic! un strein nu ne ascultă ... Se zice, ca d-nu de Cery nu a fost nic! odată pătruns de un amor serios, dar capriciurî a avut destule.
Or-care femee frumoasă aprinde un foc în 1-nima sa; dar acest foc nn e mare, înţeleg! bine, căci se stinge îndată ce obiectul entusias-mulu! şefi se lasă a fi admirat de aproape. Dar pănă a ajunge acolo, d. de Cery pare că e nebun, el e gata la or!-ce sacrificifi.
Numeroasele sale capriciul! ’l costă foarte mult şi, dacă ’1 intâlneşce cine-va la Monte-Carlo, causa e că se incearcă a ’ş! repara per-derile la joc, car! adesea-or! sunt destul de în-
semnate. Ve<jî că istoria mea e cam ciudată, dar fă această observare bărbatului meii, care ’m! narează lucruri în adever de ne-crwjnt.
—	Pănă acum, zise d-na Leroy, suri<]end, această istorie nu me înspăimântă.
Fi! buna dar şi urmează.
—	Urmez. Acum trei safi patru luni, pe la'patru ore dupe amiazî, d-nu de Cery trecea prin strada Vivienne, când de o-dată văzu înaintea sa o talie elegantă, nişte umeri cum ’! plac luî. . .
—	Cum ’! plac ?
—	Nu ştifi,j căci nu mi s’a spus.
Un păr blond foarte frumos şi nişte picioare mic! ca de copil.
Această vedere ’1 ameţeşte, negreşit; aceasta e o boală a lui, şi nu se ma! gândeşte de căt ia vaijă pe proprietara acestor frumuseţi, El-i trece înainte şi ’şî întoarce capul ca s’o vaijă. Atunci entusiasmul lnî este în culme. Vedută în spate, ne-cunoscuta părea a fi frimuşică; privind-o în faţă era în adever frumoasă. —
D-nu de Cery urmează a merge înaintea frumoase! sale. El pretinde, că cel ma! bun mijloc de a urmări o femee este de a o preceda.
Intcolţul strade! Neuve — des^—petits-ckamps, el observă, că ne-cunoscuta numai "e în urma luî; atunci se întoarce şi o vede îndreptendu-se spre strada Ricbelieu. Fiind-că de astă-dată era prea multă lume pe stradă, el se teme că o va perde, şi trece pe trotoarul cel-lalt.
Pe cănd mergea, el îşî făcea reflecţiunile următoare : din ce clasă a societăţi! face parte această frumoasă persoană ? Nu este o femee de lume, căci, fără a ’î lipsi distincţiunea, nu are acel secret prin care nu ştim cum ne distinge prin mulţime.
Nu e nicî... cum aş <Jice, 0 fată, frumoasă fără căpătâifi . .. Umbletul şefi, simplitatea hainelor sale, figura sa onestă, nu dafi nicî o bănuială. Ea trebue să facă parte dintr’uă clasă da arti-sanî, poate că este femeea Lver unu! amploiat de biurofi, fără stare, care cheltueşte ma! mult de cât venitul seu, căcî ea poartă mănuşi cu ma! rnulţ! nasturi, o pălărie elegantă, fustă foarte curată şi ghete foarte bune. D-nu de Cery are un talent rar de a analisa femeile, ale cu-noaşce meritele şi de a ghici îndată din care clasă fac parte.
Astă-dată el nu se înşela de loc. Ne-cunoscuta, care părea ca nu bănueşce urmărirea luî, intră îutr’o curte diu strada Santa Aua, Venise ea aci numai pentru căt-va timp, sau această oisă era chiar locuinţa e! ? Eată întrebarea ce îşî face amicul nostru, care, ca un om obicinuit cu urmărirea femeilor, nu întârzie îu a afla ceea ce voia să ştie. El se adresă la portar. După cine! minute d-nu de Cery ştia că frumoasa doamnă locueşce acolo şi că este soţia unu! amploiat de la o casă de bancă foarte insemnată. Reputaţiunea eî e fără nicî o pată şi nu ese de căt zioa cănd are să târguiască câte ceva. Aceste amănunte, departe de a reci pe d-nu de Cery, din contra îl aprind şi ma! mult. El pare că vede mijlocul prin care ar putea ajunge pănă la această frumoasă femee. îşî îucb pu-eşte, că ea trebue să sufere de lipsă şi doreşce să schimbe posiţiunea. In fine speră, că va triumfa, graţie mijlocului seu de amăgire: biletele de bancă.
—	Trist mijloc, Zise d-na Leroy.
—	Şi eti sunt tot de ideea d-tale, scumpă
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
dintre ele, «Standard” se esprimă ast-fel: Se poate, ca lordul Derby să fie cu totul obosit de luptele politice ; nu ne-am mira cu toate acestea, daea l’am vedea urmând esemplul lui Gladstone şi aruncăndu-se in braţele radicalilor, intorcănd spatele tutulor acelor principii, pentru cari a combătut pănă acum. Lordul Derby nu va fi o perdere pentru partidul conservator (?). Acesta nu i-s’a încrezut nici o dită in el. Din intreaga sa carieră politică se in-vederează, că serviciul seu sub drapelul conservator a rezultat din calcule, cari foarte puţin au a face cu convingerile sale personale. Secesiunea sa va fi anunţată de liberali negreşit intr’un mod triumfător, ca o iutărire a partidului lor. Aceasta era poate cu douî ani ina-iute. Ce valoare va avea insă astăzi, este o costume, pe care nici nu o ţinem vrednică de dis-cuţiune.
Liberalii vor avea cu toate acestea motivele lor de a se bucura. Lordul Derby este un bărbat de stat de o mare greutate şi care se bucură la englesî de multă stimă. Trecerea luî la liberali va li fără contestare o preţioasă cucerire pentru aceştia. Cine ştie insă, ce mare este inrîurirea Angliei in politica europeană, eşi poate face o idee şi despre importanţa europeană a eşirei acestui bărbat din partidul conservator englez.
CINE SCRIE IN NEUE FREIE PRESSE*
Ziarul vienez «Neue fr. Presse” a publicat, la 9 Aprile, o ciudată corespondenţă din Bucuresci, in care se afirmă , lăudând pe d. Brătianu, că guvernul liberal are să lupte nu numai in contra inimicilor din năuntru, cari sunt conservatorii şi toate nuanţele liberale despărţite de d. Brătianu, dar şi in contra inimicilor din afară , care este Itusia, ce incearcă din toate puterile direct şi indirect, prin mijlocirea cabinetu luî berii nez, să restoarne pe miniştrii de astăzi de la cârma statului. Se afirmă chiar, că fostul consul general al Germaniei, d. Alvenslebcn, plecând din Bucuresci , ar fi consiliat pe Măria Sa Domnitorul a conge-dia pe d. Brătianu.
Asupra acestei corespondenţe, confraţii noştri de la «Ştafeta” fac următoarele re-flesiunl:
Această corespondenţă emana dintr’o sorgiută oficială, căci este subscrisă W. E. şi dar se da-toresce căpitanului Wernecke, companionul de călătorie a d-lui prim-ministru Brătianu la Berlin, in timpul congresului.
Pentru profani, această corespondenţă este mai mult de căt Curioasă, ba chiar eseentrică. Nu este tot aşa şi pentru cei iniţiaţi in politica de duplicitate, pe care mai de multe luni o urmăresce primarul politic al României in ce-stiunea israelită.
Cititorii noştrii eşi aduc aminte de faimorsa corespondenţă publicată tot de «Neue fr. Presse» sunt acum căte-va septemăni, şi prin care se reproducaa chiar testul unui discurs ce Par fi ţinut d. Cămpineanu in senat, in favoarea e-mancipăreî istraeliţilor, discurs care nici odată nu s’a rostit, figurând numai in imaginaţ'unea corespondentului şi a acelui care l’a plătit.
De atunci s’a veijut indoita şi duplicitate politică ce poartă guvernanţii nostr.î iu afară şi in
lăuntru şi aceasta in special in cestiunea israe-lită. In afară ei se arată partizani inflăcăraţi ai causeî israelite şi promit totul ; ei iau chiar angajamente ! Lucrul numai este un mister pentru nirnine. Iu lăuntru ei din coutră neagă totul , se declara adversarii unei emancipări chiar mărginite şi cochetează pănă şi cu mâncătorii de evrei cei mai aprinşi! Nu se opres; aci; ei au nesocotinţa pănă a promite că nu vor da nimic evreilor, promisiune care , in pa-renteză, vor ţiuea-o cu aceeaşi bună credinţă cu eare au ţinut promisiunele lor in privinţa nedăreî Basarabiei !
Dar dacă nu ar fi de căt atăta! toată lumea ştie, că, cel puţin pănă acum, sprijinitorii cei mai energici, aliaţii de inimă ai d-luî Brătianu, au fost fracţiunea liberă şi independenta şi n’am avea nevoie spre a ne incredinţa despre aceasta decât de o singură probă, adică filipica d-lui senator Yoinov in contra moţiunei celor 12 senatori ! Ei bine eată că acum domnul căpitan Wernecke anunţă lumei streine, că, nu domnul Brătianu, ci domnul Kogălniceanu este aliatul fracţiunei! La aeeastă mare şi adevărată ştire, va rîde cu" un ris omeric insuşi lracţiun a !
Noi insă nu vom ride, ci ne vom mira numai, cum dl. Etienne, energicul şi inteligentul pro-pietar şi redactor principal al ziarului »Neue Fr. Pr.«, permite d-luî Werneck ai discredita astfel ziarul cum nu inţelege că profesiunea de co respondent a unui ziar atet de important ca »N. Fr. Presse» este necompatibilă cu meseria de negustor de vinuri; căci iu adevăr astăzi domnul Wernecke cumulează aceste doue speculaţiu A.
De acea şi corespodmţele diu Bucureşti, scrise in viea Domnului şi pe care le publică de un timp »Nue Fr. Presse* sunt un protest atât de manifest in contra veritaţei !
lta pe cale de a se consolida pentru drnmul de fer Ploesci-Predeal, de 34,145,396 lei.
Iar datorie flotantă nouă avem 18,065,552, a din care resultă 12,484,636 făcută de roşii. Dar dupe contul lor datoria flotantă ar fi de 26,210,026,
Avem in fine o nonă datorie in perspectivă, parte certă de 14,809,625 lei, resultat al deficitul neacoperit diu budgetul 1879, şi parte necunoscută din creanţele lăsate de resbel prin Bulgaria, care incep a se reclama.
*** Care e programul şi profesia de credinţă a guvernului in viitoarele alegeri. ? Tot faimosul program al coaliţiei de la Mazar-Paşa?
Iacă intrebările ce şi le pune «Presa®, şi dupe ce face o confruntare intre făgădu-elile date, acem trei ani, de acea coaliţie şi intre tristele resultate la care a ajuns guvernul actual, atât in năuntru căt şi in afară— pare că le zice alegătorilor;
Poftiţi, de le mai daţi voturi!
ARENA ZIARELOR
In sfârşit «Romănuk s’a hotărit să res-pundă epistolei alarmatoare, pe care o publică «Timpul,® de căte-va zile.
Prin acea epistolă se cere anume guvernului publicarea oare-căror lămuriri in privinţa gestiunii sale financiare, pentru ca autorul ei anonim să poată dovedi că guvernul liberal are un car de noroc şi nici un grăunte de minte; că a falsificat situaţiu-nile financiare, şi că la anul se vor pune 20 de milioane de inposite noi !
Organul liberal constată, că toate invectivele şi proorociile neîntemeiate ale conservatorilor nu sunt in stare să dărîine esac-titatea ţifrelor produse de densul, şi dar inţelege ca conservatorii să nu poată face alt-fel, de căt să alerge la contra acusaţii inventate.
Un lung articol financiar consacră «Timpul®, spre a dovedi că o insemnată datorie flotantă ameninţă financiele statului; că provocatorii acestei datorii nu sunt conservatorii, ci roşii, şi că anul 1880 şi următorii ascund in sănul lor o ameninţare de 20 milioane deficit pe au.
Dupe ce caută a stabili toate acestea, cu ţifrele produse chiar de «Românul® , organul conservator inclieiâ următorul bilanţ:
Pe lăugă datoria statului la 1 Iauuariu 1878 de 509,264,076, s’a adăogat o nouă datorie consolidată de 26,260,000 lei bilete hypotecare şi
VARIETĂŢI
0 resturnare de tre?. — Nu de mult podul de la Duncliu, aruncat la o iuălţime de 50 picioare preste riul Mulbery (Statele-Unite s’a su-rupat in timpul treceri unui tren. Afară de locomotivă, ce apucase sa treacă podul, şi vagonul cu paturi, ce a rămas atârnat iu modul miraculos de un stălp, trenul intreg a fost precipitat in riu. Cea mai mare parte din călători au fost prinşi intre fragmentele vagoanelor sdrobite şi abia au fost scoşi, din cari 12 grav răniţi, şi trei cel puţin mortal. Trei (oameni au tosţ ucişi, douî impiegaţi a Companiei asemene au tost ucişi. Focul s’a manifestat indată şi a ars mai multe vugoane.	(Tocea Covurluiuiului)
? — Redacţiei «Binelui Public», str. Nouă, No. 1 bis. O copie ziarului «România Liberă».
Rog, bine-voiţi a publica in onor. d-v. ziar următoarea demisiune ce am dat astă-zi, 12 Aprilie, d-luî prefect de Doroboifi şi pe care am comunicat’o şi d-luî ministru de interne.
D-le Prefect,
Interese grave ne mai permiţăudu-mî a ocupa postul de sub-prefect, plasa Berhometel, in care am fost numit de 15 zile, ve rog să ’mi primiţi dimisiunea ne mai putând nici o zi funcţiona.
Primiţi osebitele mele consideraţiunî.
Eduard Gherghel.
m—m
IN SECŢIUNI
Aflăm că cu ocasi mea ţinereî licitaţiuneî pentru aprovisionarea şoselelor din circumscripţia a patra, s’aii petrecut lucruri foarte neregulate, contrarii legii de comptabilitate şi păgubitoare statului, cu o sumă destul de insemnată, peste căte-va sute de mii lei.
Ni se spune, că ministrul lucrărilor publice in loc de a urma calea legală şi conform dis-posiţiunilor publicate prin «Monitorul Oficial» din 78 No. 279, d-sa ar fi acordat intreprinsa in bloc d-luî Papadopulo, cu preţuri ce intrec cu mult evaluările deviselor.
Vom reveni asupra Gestiunii, mulţumindu-ne pentru azi a atrage atenţiunea consiliului de miniştrii asupra acestei prooederi arbitrare, şi de natura a lasă interese publice.
Serviciul telegrafic al «României Lmere*
de la 25 Aprile. — 9 ore dim
Londra, 24 Aprile. — D. Layard , ambasador la Constantinopol, a plecat erî ca să ’şî reocupe postul.
Petresburg, 24 Aprile, — împăratul şi Împărăteasa Rusiei au plecat azi dimineaţă la Li-vadia; d. de Giers ei insoţeşte.
Se anunţă, că primăriea din Moscua trebue să presinte o adresă împăratului in momentul trecere! sale prin oraş.
Viena , 24 Aprile. — Astăzi s’a făcut conse-craţiunea unei biserici votive, in presenţa M. M. LL. şi inalţilor demnitari ai Curţeî.
Paris, 24 Aprile. — Regina Englitereî, in-torcendu-se din Italia, a sosit astă seară la Paris ; ea va pleca mâine dimineaţă la Londra.
Londra, 24 Aprile. — Sir Nortkcote a declarat, in camera comunelor, că d. Rivers Wilson, fiind destituit de către Kediv, a reintrat in En-glitera, unde ’şî va reocupa vechile sale funcţiuni.
Camera incepe apoi discuţiunea unei moţiuni ce tinde la condamnarea cheltuelilor accesorii ale guvernului, făcute afară din buget.
Tîrnova, 24 Aprile. — Adunarea constituantă ar fi votat, la a doua lectură, deplina libertate a dreptului de asociare fără nici o restrioţiune pentru comunaliştî, internaţionalişti , socialişti safi nihiliştî. Dar astăzi, la a treia lectură, ea a pus o restricşiune, la acest drept, pentru aso-ciaţiunile contrarii siguranţei Bulgariei şi a altor state şi contrari instituţiunilor sooiale ale principatului.
In şedinţa de astăzi, deputaţii au votat, la a treia lectură, 66 de articole din constituţiune
Societatea pentrn învăţătura poporului român.
(Secţiunea Centrală/.
In localul scoaleî normale a societăţii (in curtea bisericeî St. Ecaterina) s’a deschis şi o scoală pentru adulţi. Cursurile se vor preda in toate Duminecele de la ora 11 —12.
Toţi aceia, cari voesc să inveţe carte in şcoala sooietăţiî deschisă pentru adulţi, sunt rugaţi să se Înscrie la direcţiunea mai sus numitei scoale.
Cursurile se vor incepe la 15 ale luneî curente.
Preşed. societăţii C. Bosianu.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
d-nă; dar eu istorisesc numai, nu judec, de teamă să nu fiii prea aspra.
Voeşcî să urmez ?
—	Te rog.
—	A doua-zi d-nu Cery se plimba pe dinaintea casei ne-cunoscuteî sale. El o vede eşiud din curte,, o urmăreşce ca şi îu ziua trecută şi vede, cu plăcere, că după ce a trecut palatul Regal şi strada Riohelieu, ea se îndrepta spre curtea Luvrului, de ceea-laltă parte a Senei. Aci ar fi indrăsnit mai iute să vorbiască frumoasei sale, căci era lume puţină şi răspândită.
—	Cum 1 zise d-na Leroy, a indrăsnit el să vorbiască unei ftrntî pe care nu o cuuoşcea ?
—	Se vede că se fac lucruri d’astea, scumpa mea copilă, Asemenea oameni sunt capabili de toate. In saloanele noastre ne înconjoară de a-tata respect, în căt adesea ori ar crede cine-va că sunt oameni de inimă; dar, îndată ce ne a părăsit, părăsrsc şi aerul lor cel onest şi, in locul gentilomului, remăne adesea o fiinţă fără mimă şi reă crescută. Aşa dar, d-nu de Cery se
opreşte, cu pălaria Lîn mană, înaintea ne-cunoscutei.
—	Şi ce i-a zis, D-zeul meii ?
—	A ! îmi ceri cam multe ; din fericire, bărbatul meii nu mi-a spus. I-a zis—e lesne de in-ţeleS'—că e frumoasă, adorabilă , că o iubesce.
—	Deja!
—	Ei, scumpa mea, amorul capricios e destinat să moară aşa de iute, iu căt se nasce şi cresce iutr’o clipă.
—	Şi ce a respuns nenorocita acestei repezi deelaraţiunî ?
—	Nimic. Ea s’a roşit, a plecat ochii şi şi-a urmat drumul.
—	Şi d. de Cery a indrăsnit s’o mai urmă-riaseă ?
—	Se inţelege ; el îşi indeplinia rolul, căci
este mania luî, zise d-na H....... rî^end, de a ur-
mări femeile, pentru că nu are alta ocupaţie , nu simte altă plăcere.... Dar acum mergea lângă ea.... vorbindu’î mereu.
—	Şi i s’a respuns ?
—	Nu ; aceeaşi tăcere, aceeaşi reservă. Dar * aceasta el încânta din ce in ce mai mult. In
fine, pe puntea «Sânţilor Părinţi» , d. de Cery intimidat poate de vederea gravului institut , termina convorbirea sa. El zisese tot ce voia să zică, şi găsea nefolositor de a se compromite mai mult. Plecă dar incredinţăndu-se viitorului.
—	Viitorului! zise d-ua de Leroy, nu inţeleg bine. Ce spera el, daca nu primise nici nn respuns ? şi..,, acea d-nă nu’l cunoseea.
—	O, el îşi spusese numele şi adresa de mai multe ori, adăogănd, că va fi gata ori cănd să o serviască. «E mută, îşi zicea el, dar nu e şi surdă».
—	Sper, că se inşela.
—	De loc; juna femee a ţinut foarte bine minte numele şi adresa lui.... vei vedea.
Dar acum intrăm in dramă.
Traducere de d-şoara Lucreţia B.
(Va urma).
LA
„Bursa Bucuresci1
I. «. FERMO&F-ţii BFAZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
(
Pe ^iua de 13 Aprilie 1879
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale........................
»	» egite la sorţ!...........
8%	» domeniale......................
»	» eş te la sorţi ....
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .
7% Serisurî funciare rurale.............
7%	»	» urbane ....
8% Impr. Municipal......................
» cu pr. Buc (bil. 201.) . . ,
Renta Română.............................
Acţiuni «Dacia»..........................
»	«Romania».........................
Cupoane rurale exigibile.................
» domeniale ..........................
„	scrisuri .........................
Argint contra aur........................
Bilete hypotecare contra aur. ,	. , . .
Rubla hârtie . ,.........................
Florinul.................................
Lose Ottomane . . . . ...................
CURSUL DIN VIENA 24 Aprile
Napoleonul...............................
Ducatul..................................
Lose Otomane.............................
Rubla Hârtie.................., . . .
CURSUL DIN BERLIN 24 Aprile
Obli. căile ferate române .......
Acţiunile »	.......................
Priorităţi »	.......................
Oppenheim................................
Ruble hârtie.............................
Stern.................................
Lose Otomane.............................
CURSUL DIN PARIS 24 Aprile
Renta Română.............................
Lose Otomane.............................
ora 12
Cump. Vend.
102% 103% 99%' argint
100% 99' 178 94
■ 72
3%
h
87%
98
27
653/,
200
78
fia
fia
fia
2
2 % 2 40'/a 2 16 42 —
931% o 5 53 19 90 112 25
SCHIMBUL 23 Aprile.
Paris (3 luni).............
» la vedere................
Londra (3 luni)...............
» la vedere.................
Berlin (3 lu-f)...............
» la vedere................
Viena la vedere ..............
101%,
argint
180
95
87%
98*2
27%
66 V* 205 80 arg.
aut 1 % 1 % 2 41
216% 45 —
9 35 5 54 *9 — 112 50
88 25 87 25 30 60, 80 40 86 75 86 50
194 35 194 75
35 60 36 50
66 —
66 —
43 25 43 —
99 50 100 25 25	15
25 32 V 123 123 »/„ 2 16
Adresa pentru telegrame,
Fermo & Benzal.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
42 CALEA VICTORIEI 42
In apropiere de Piaţa Teatrului vis-a-vis de casa Torok
NU SE MAI OFERĂ 0 ASIA OCASIUNE
D’A CUMPĂRĂ
BIVEFTEIT şi BUN-»!!
Din causa Abandonări Totale a negoliiiFui
PAXA LA Sf, G11EORGIIE
Vinderea totală a intregulul^asortiment de mărfuri
na VA ÎL- »«■■■:
Sf. GEORGE SCAZAMENT 60°[o Si*. GEORGE
■ar ESTE A SE VINDE ŞI STELAGIELE
Şervete fine de damaso 31/a fr. 4 fr. 5 fr, 6—12 Jr._
Cămăşile cele mat fine de olandă şi percal (pentru zi şi noapte), pantaloni,
oamisoane şi fuste 2 fr. 3 fr. 4 fr. 5 fr. 6—12 fr.	_
Garnituri de masă de olandă pentru şease persoane (I masă şi 6 şervete) 7Vi fr. 8 fr. 9 fr. 9 fr.JO-IB fr.
Olanda cea mai fină de Belgia şi Rumburg 68 coţi 49 fr. 52 fr. 55 fr. 60—90 fr. Batiste de olandă cu sau fără litere, 40ibanl, 50 bani, 75 bani, I fr. 1ya—2fr. Camisoane foarte fino melino franceze, capoete, costume de orî-ce preţ. Pantaloni, fuste şi camisoane de pichet, de orî-ce preţ
Olanda cea mal fină de Rumburg pentru 6 cearşafuol 31/,.—■4 coti lată, 30 fr., 35-50 fr._	________ *	'	'
Pantaloni şi cămăşi fine, pentru domni de Rumburgui cel măi fin 3V„ fr. 4 fr. 5 IO fr.
O mare parte do ciorapi, manşete, cravate cn 60% mal eften de căt pTetnl lor real_________ ’
Zestre complectă de la 300—2000 fr. Rară ocasiune pent'u nunţl'^Q
	Cumpărătorilor de 50 fr. 3 batistelbrodate sau şervete.	CT=
	!, „ 100 fr. 3 superfine'batiste şl 6 şer-	= S»
	f 05 CJ3	vete brodate. .i , 200 fr. 3 cămăşi elegante de dame şi 6 batiste foarte fine.	CD f**Ţ CP ^ __ o. ţ~~3
NU SE MAI OFERĂ O ASIA OCASIUNE
___	D’A CUMPĂRĂ
!!WEPTEir şi BUET-*!!!
Proclamatiuiie
CATKE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-semnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECARE A SZEfiHEDINDLOI
IfV LHG/%l)Iit
A unei mari fabrice din streinăi ate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingerie, Olanda fina de Rumbui g şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capâte, 'i-au fost ajunse de catastrofa Înecării
OT» IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajunşi de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube şi mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
Numai O Zile
In Hotel Olelelesiaiiu, Pudul Mugosioi, vis a-vis e Casa Laliovary
088^ Cu preţul jumătate din valorea-constatată prin Tribunal
EST SEOS&EB DETAIL
Mal multe sute duzine şervefe şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr. 10 fr. y2 duzina.
O parte mare de Olarjdă fină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 ‘/2 fr. — 18 fr Maî multe sute duzine cămăşi, camisoare fuste şi pantaldne 2 fr. 2 y2 fr. 3 fr. — 6 fr.

Mal multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr.
V. fr.
O parte mare de costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele 71 ^fr. 8y2fr. 9 fr, 12 fr.—25 fr. Maî multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţî 18 fr. 20 fr. — 25 fr.
Maî multe sute bucăţi Olandă cea maî fină de Rumburg şi Belgia 68 coţî 49 fr. 55 fr. 60 frT 80 fr, — 100 fr.
42 CALEA VICT0RIEI 42 1
In apropiere de Piatia Theatruluî, vis-a-vis de casa b'rdk
FER BRAVAIS
(FER DIALISA'I BRAVAIS)
Adoptat în tdte spitalele	Recomandat de toţi medici
contra ^	.. Clilorosel, DebilttaţeT,
Slăbiciune!, Polei Albe eto.
FERUL BRAVAIS (ferliquidîn picături concentrate) este singurul scutit de orî-ce acid; el n'are nici nâ oddre nic) gust şi nu produce nici constipaţiune, nici diarie. nici în* cAldire. nioîosteneîă stomacului; maî mult- este singurul cart nu (negrace nicî-ufi-dată dinţii.
Tlsto eel maî economic din ferngindse, un flacon durăză uă lună
DEPOS1T GENERAI, la Paris: 18, rue lafayetle (prte l'Op^ra) gt'in tdle farmaciile
A se feri de imitaţiunî periculâse şi a cere marca fabricel de aci
Trimiterea gratis după uă cerero francată a unei interesante broşure asupra Anemiei si tratamentului s%ti.
La Bucurescl. Friedrich Brus. farmacist droghist.
Maî multe	sute^bucăjî Olandă de Rumburg 3]/2 coţî lată	pentru 6 ciarşafurî	30	fr.	40	fr.	—	50 fr.
Mai multe	miî bucăţi pichet ab frances 10'/2 fr. II fr. 12	fr. 16 fr. 18 fr.
O parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 pers6ne 9J/2 fr. I0y2 fr. 15 fr. — 30 frT Maî multe	niî duzine batiste de Olandă albă şi colon tă	50 bani 75 bai î	I	fr.	I'/.,	fr.	—	2	fr.
Maî multe	sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr.	14	fr.	—	40	fr,
Maî multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3%. fr. 4 fr. — 6 fr.
O parte mare fuste de flanele, camisăne, panta one de pichet 75% mai eftin din preţul fabricef. O parfe mare fuste de melino şi perca'l francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine.
Localul de Vendare Hotel Oteteleşanii
PODUL MOGOŞOT VIS-A-VIS DE CASA LAHOVARY
DIRECŢIUNEA
CflLEAVICTORIEI PALATUL „0ACIA“ -*|
Lângă mags ginul FRAŢILOR KOCH şi vis-a-vis ds magazinul D-nai CARIS3I
CHARTIA LARDY
cu Extract de Ardei
Puternic revulsif cu mult superior Thapsiei, uleiului de Crolon, e/c., si nepresintand inconvenientele lor.
Intermediar intre Sinapism, a oaruia acţiune eăte rapide, dera treoatore, si Vesioatore a caruia energie nu convine dec&t unelor case.
Acţiune IMMEDIATA si CONTINUA, ne occasionand neci DURERI neoi MANCAR1ME, dera numai căldură, ua usturime usora si ros6ta viua, eari, chemând sângele la pele, sohimba reni.
SUVERANA in GUTURAIURILE noui seu ohronice, BRONCHITA,
’ tote irritatiunile seu RHUMA-

C‘5Si!4£5E; pliarmacian, strada CSjercîsc-IfSEsîl, 90, P/VRţS.
Se gascsce la pharvui'ciani priru-i/ nli.
ais:
~mr.
18
mu ntnnnmmnminniiiininiiinaiiiiimiifnmnmiiiiiiiiiifmininiumîînmE
MALADIES de POITRIfiE
Tote persdnele cari sufer de maladii de pept, precum caiarrhe, phthisia, guturaiuri si tusse învechite trebae sa întrebuinţeze
SIROP D'IIVPOPHOSPBITR de CBAIIX de CHIMIl’LT 4 C
care, prescris de mulţi annii de medicii lumei intregi, a dat m iot d auna cure minunate.
Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritbre a bolnavului.
Aceste fapte sunt confirmate prin urmetoarele observatiuni :	e
neputinţa a constata la dinşi presinja tuberculelor in plamani şi vindecarea se man-tine de mai bine de 2 anni. »
Estras din Gazelta Medicala din Vienna (Austria).
Iu
« Siropul de Hypophosphit de calce al
i Grimault si G1* trebuesce consiliat in pbtliisia pulmonara la tote gradele; in cea mai mare parte a caselor el aduce ua vindecare complecta seu cel pucin ua amolioratiune sensibila. »
Estras din Tribuna Medicala din Paris.
« Opt bolna-vi de phthisia la gradul Uu tratati cu Siropul de Hypophosphit de calce ai lui Grimault si C1" in temp de sesse septemani pena la patru seu cinci luni, sunt astacji atat de bine, incat este cu
« Ve fac complimentele molie pentru Siropul domniei-vostre de Hypophosphit de calce. II intrebuintez (JUnic la adulţi si copii bolnavi de plamani şi de ficat; aceasta preparatiune intreee tdte cele cunoscute pena adi. »
J. H. LANG,
Doct. med. la Melburn (Australia).
Annnciu Important
ÎSA TRAI ASCA COVCIBEMIA!
Sub-semnată representaţiune a celei mai mari fabrice de lingerie şi olandă din Viena, aduce la cunoştinţa Onor. Public, că dănsa numai şi numai
DIN CAU8A GRAMADIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MĂRFURILE
TRFRIE SA FIE IlEIFtUlE LA SF. (ilIEORCHE
vinde cu preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu oti ce concurenţe. Mărfurile sunt
toate in cea mai bună şi solidă stare
(NEATADAIE NICI DE APA, NICI DE UN ALT EVENIMENT)
Este in interesul Onor. Public a’şî procura trebuinţele sale acum intr’o quantitate mai mare căci
Nu se va găsi aşa de curând iarăşi o ccasie atăt de favorabilă"*^!
Pentru cumpărarea acestor articole
PRECIUL CEKEl^ rJT:
800 duziae gulere de lino şi de chiffon qnadrnplu, 2,50, 3, 3,50, 4, 5, fr. per. y2 duzina._
G00 du ţine manşete quadrnpîu 4,50 5, 5,50, 6 fr. per. y2 duzina.
1,000 bucăţi garniture brodate pentru~dame şi copii, a 1, 1,50, 2, 2,50 fr. pană laTA fr.
Maî multe sute duzini batiste albe şi colorate, b. 45, b. 75, b, 1, 1,25 1,75 fr. bucata.
Maî multe miî bucăţî corsete, 3, 5, 6, 7 fr. cuirase 9, 12, 14 fr.
3,000 cămăşi bărbăteşti albe şi colorate, 2,50 3,50 4,50 5, 6, 7 pană la 12 fr.
2,000 ptrecliî ismene bărbăteşti 2, 2,50 4, 5, 6 fr.
3,500 cămăşî, ismeue şi camisdne de dame 2, 2,50 3, 4, 6, 7, 8 păuă la 15 fr.
1,500 bucăţi pânză 15, 18, 20^24, 30, 40, 50, 55, 60 pană la 150 fr.
800 bucăţî chiffon franţuzesc, 15 coţî, 18, 20, 24, 28, 30, fr. bucata." Maî multe miî bucăţî Oxford colorat adevărat a 70 bani cotul.
Maî multe sute duziuî feţe de mese albe şi colorate, 2, 4, 5, 6, 7 fr.
Mai multe sute bucăţî plapome Goblin 10, 15 păuă la 30 fr.
Maî multe sute bucăţî plapome de lână şi Cachemir de la 10—2Îli.
Siropul nostru de Hypophosphit de calce este de culore pembe si se = vinde in flacone turtite de forma ovala, revestite de marca fabricei, cu E - nnnatura Grimault si Cie, si timbrul Guvernului frances.	E
LA. PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE
St IN PRINCIPALELE PHARMACII

Maî multe miî bucăţî şervete, prosoape, prosoape turcescî, lingerie de masă pentru 6, 12, 18 şi 24 persone, cerşafurî fără cusătură cu preţuri neauzite de eftine.
tr*
Pc
fcf
m
&
£»
m
Sa
fcq
5'
i—■
td
%
I
O t-1
o
W
FI
0
01
SU
o
O
i—i
s
Vi
i
Sa
i
<i
Pj
0
Sa
CJt|
Sa
tl
1
O
î>
HI
xn
un
^Ciorapi, cravate, batiste cu dantele, batiste de dimineţa, fiebus, fuste, camisdne, costume şi halaturî ^ de melino cu preţurî eftine.	*	'	-----— —
CALEA VICTORIEI PALATUL „DACIA11 ^
LărgăUn^gazinnl FRAŢILOR KOCH şi viş-â-vis de magazinul D-nei CABISSI
tr»
ci
t-i
W
o
H—i
>
i
11.— Corn 6810
JBucuAb*,
ANUL II!.—No. 568
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA, 15 APRILIE, 1879.
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AlTG. LaURIAN.
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Sociiti Havas Laffii & O"*, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, VUna. — Pentru anunciuri, venind dm Germania, nu se primesc de căt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: oldolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a 3 3 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, alei; pe pag.I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila.
CAŢRE ALEGETOR!
Alegerile din anul acesta au o însemnătate escepţională, pentru că representanţil noştri aă să se atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat iu contra cotropire! politice a Evreilor.
Cu toţii suntem dator! să mergem la vot, pentru ca viitori! deputaţi şi senatori să fiă adevăraţi! representanţî ai noştri.
Legea interpretativă a lege! electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor; căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegători, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile, fiă -cărui cetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua, să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusa iu lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage la sorţi 3 persoane cu sciinţă de carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstă va fi preşedinte, iar cei alţi doi secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei de orî-ce categorie, precum nici primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii pref'ecturelor, sub-prefecţiî şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţienescî, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie), avend dreptul de a vota in acel colegifi, ei nu vor vota de căt a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergănd la vot, cum dator este ori-ce cetăţian, care ţine la drepturile înscrise în constituţiune, să fiă cu privegliiare la întreaga, respectare a legei, şi să protesteze la biu-roil şi la tribunal în contra ori-cărei călcări a legii.
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
TRISTA SITUAJIUNE IN RUSIA
Berlin, 22 Aprile.—Se raportează din interogatorul lui Solowieff următoarele respunsurî foarte caracteristice.
La intrebarea pusă de judele de instrucţiune, senatorul Leoutieff, că asupra cui a tras atentatorul, acesta respuuse ferm : Asupra farului.
— Ce ax vrut d-ta cu atentatul? — tdă omor pe 'ţarul.—De ce ? Pentru că nu voesce să dea poporului rus o esistenţă deamnă de om.—Ai d-ta complici?—Da.—Cine sunt aceştia?—Toţi Ruşii, cari ca şi mine, urăsc despotismul.—Cum se numesc ei ?—Aceasta nu se poate şti, de oarece numerul lor e infinit de mare.
^ Mai multe nu s’ati putut auzi din gura lui Solowieff, care de almintrelea se poartă cu mare tărie şi linişte.
_ Arestările prin toate guvernani9ntele şi-ati inoeput cursul lor. Pănă acuma s’ati arestat peste 370 de oScerî. Aprinderea şi ferberea se observă prin toate părţile.
Despre sanătatea ţarului se şoptesc veşti triste.
Se zice ca el ar suferi de astma şi că este foarte palid. Doctorii se tem să nu aibă vre-o afecţiune serioasă la plumănî.
Un ucas impărătese dela 19 1. c. ordonă formarea unui al patru lea batalion la fie care regiment de infanterie, fie care batalion va număra pe picior de resbel 864 oameni.
Viena 22 Aprilie. — Asupra situaţiunî din Rusiea se raportează următoarele:
La 17 1. c. pe piaţa din Odessa s’a intăraplat un tumult sângeros din cansă, că un tenor striga inaintea mulţimeî de popor; jos cu 'ţarul, doui studenţi au lost rupţi in bucăţi de poporul iritat.
Capitala Rusiei se află in o continuă escita-ţiuue priu ştirile cele mai felurite : Mai pe fie care minut se vorbeşte de căte un atentat asupra vre-unei persoane de inaltă poziţiun^, şi de oare ee şi presa se află sub legile marţiale, aşa nn se poate şti, intru căt ştirile sgomotoase se respăndt’sc’cu baza sau nu.
Despre maniera cu care ştiii poliţiştii să’şî im-pliuească funcţiunea lor, ne convinge procesul ce s’a intentat contra consilierului de Stat şi poliţist, Paul Popofi, şi care s’a prestractat acuma. Acest funcţionar rus incasa contribuţiunea in-tr’un mod foarte curios.
Pe contribuabilii, cari n’aveau ou ce plăti, ei supunea la o pedeapsă barbară, de trei orî barbară : dedea ordin să imoaie nuele in apă sărată pănă la saturaţiune; după aceasta apoi, desbraca pe nefericiţii cetăţeni ai Rusiei şi ei preumbla printr’un dublu şir format de cei armaţi cu nuele sărate. Ranele pacienţilor (aii fost peste 40) după bătaia, le săra cu sare şi le refusa seto-şilor şi apa.—In timpul esecuţiunii el stetea cu ţigara şi fuma, de care plăcere se intrerupea cănd da ordin să amjtă cu nuiaua bine. Loviturile, căte o dată le număra el.
Pentru unul din nefericitele victime s’a oferit un alt cetăţean rus să plătească el, dar marele Poppofl, i zise, că mai întăiu restanţierul să ia cele 120 de nuele şi apoi poate să plătească altul, pentru el, daca se va găsi cine-va.
Petersburg, 22 Aprile. — Pe la toate colţurile stradelor se ved afişate poruncile guverno-ruluî general Gurko, care dispune:
_ La poarta fie-căruî case va sta un păzitor ziua şi noaptea, care va observa să nu se bată plaoarde illicite pe pereţi, precum nici să nu se risipiască pe drum vr’un lucru periculos. Persoanele, care se vor incerca să facă alt-fel vor fi arestate de aceşti păzitori.— La prima pedeapsă un păzitor, va avea să plătiasca 25 ruble sau 7 zile iucbisoare ; la a doua pedeapsă va fi dat afară. Posesorii de case, carii nu ’şî-vor pune păzitori la poartă, vor p'ăti o amendă de 500 ruble.
Aceste legi vor intra in vigoare de la I3/25 1. c.
Mai departe se dispun şi aceste măsuri:
Toţi comercianţii de arme, vor avea să tri-meaţă primarului cetăţii un inventar esact al magazinului lor. Arme şi patroane se vor păţea vinde numai eu învoirea resp. aprobarea primarului. Dacă comerciantul nu ’şi-a trimis inventarul la primărie şi va fi vendut arme, va fi pedepsit cu închiderea magasinuluî seîl.
Dacă a trimis inventarul şi t .tuşi a vendut arme, fără de un bilet aprobator al primarului, atunci pentru prima dată se Ya pedepsi eu amendă de 500 ruble, iar pentru a doua oară cu confiscaţiunea întregului seif asortiment.
Persoanele, care aii arme de foc sunt datoare să încunoştiinţe poliţia despre aceasta, după ce, numai acele persoane vor mai putea avea armele lor, cărora li se va permite aceasta de la poliţie. Persoanele cari vor lucra in contra acestei măsuri , vor fi pedepsite, afara de confiscarea armei, cu 500 ruble amendă sau cu 5 luni închisoare.
Viena, 22 Aprile. — Profesorii universităţii din Charcow aii adresat guvernului un protest foarte energic, in care condamnă măsurile es-cepţionale luate contra seoalelor superioare, ca unele ce sunt nedemne şi incompatibile cu secolul de faţă şi cu demnitatea de om. Profesorii aii ameninţat cu dimisiunea lor.
Guvernul rus in urma acestui fapt, care insă • nu e isolat, s’a adresat la Austria după profesori slavi. Căţi vor urma ? De sigur nici unul.
bpionagiul şi denunţările sunt in floare. De la 14 — 17 1. c. s’aii arestat peste 2,000 persoane, printre cari şi o mulţime de oficerî din girnisona de Petersburg şi mulţi funcţionari.
Se citează uun caz barbar: familia intreagă ^funcţionarului Arsenjew, (tată, mamă, 2 copii, 2 fete) a fost noaptea ridicată din pat şi dusă in citadela Alessandrowskaja, numai că s a bănuit, că in casa lor s’ar fi făout abonamente de jurnale revoluţionare.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 25 Aprile. — 4 ore seara.
Constantinopol, 25 Aprile. — Poarta se arată dispusă să se supună hotărârilor marilor puteri, relativ le regularea cestiuneî grece.
Londra, 25 Aprile. — *Daily Telegraph» anunţă, că mai multe vase ouirasate engleze şi franceze sunt gata să plece la Alexandria
Camera comunelor a amânat pe luni continuarea discuţiuneî asupra cbeltuelelor accesorii.
(Havas]
A se vedea ultime scirl pe pagina, 111.
Bucurescî, 14 Aprile.
Plăcută este posiţiunea omului independent! El privesce din înălţime lupta nebună a piticilor, cari, pentru un petec din budget sau pentru o lozincă, ce nu o înţeleg, slăşiă pântecele fratelui, negresc numele surorii, vind pe prieten. Cu cugetarea liberă, neinhămată ia căruţa nici unui partid, omul independent ţine tot-d’a-uua fruntea sus, zice fie-cărui lucru pe nume, spune fiă-căruia cine este. El uraşce pe tiran, imbrace-se dînsul cu haina căzăcească a despotismului, ori pună-şi legătura albă a liberalismului. Nu linguşesce pe puternici, fiind-că nu se teme de dînşii. Călăuzit de raţiune, el vede in întunericul intrigelor, deosibesce lămurit binele de rău, şi dă tot-d’a-una fiă-căruia ce este al său.
Cănd este inhămat la căruţa unui partid, omul cel mai cum se cade incetează de a fi independent, dacă nu in gândire, dară tot-d’a-una in vorbire şi in scriere. Un coreligionar politic, adică un tovarăş al teu, care se inchină la acelaşi idol protector, face o boroboaţă in intrepriza caldarâmului, la casieria judeţului, ia concesionarea unei căi ferate, prin administraţie ori in justiţie, tu eşti dator, dacă ai un con-deiti in măuă, să T acoperi in faţa opiniu-nei publice, să 1 speli cu reputaţiunea ta, şi să i dai apoi drumul prin lume curat păuă la rărunchi, ca unui ovreiu mort. Aceasta este dogma de căpeteniă a partidelor, cari, in ţările constituţionale, ţin la număr nu la calitate: Toţi peutru unul şi unul pentru toţi!
Dar omul de partid, dacă renunţă la in-dependinţa judecăţii sale, câştigă in schimb alt ceva mai concret; el îşi ajunge mai iute scopul, cănd acest scop este puterea, fiă puterea pentru îndestularea unei fale trecătoare, orî pentru strângerea a căte-va acţiuni, cari s aii uitat de a se închide in casa Statului.
Intre omul de partid, de soiul acesta, şi omul independent, care cercetează totul, judecă liber şi şi spune verde părerea despre toţi şi despre toate, este de preferit acesta din urmă. El este un fel de nebun, s’ar putea zice, iu veacul de interese in care trăim; dar nebunul acesta e mai cu minte de căt înţelepţii partidelor, slujesce mai bine opiniunea publică, şi, dacă nu acum. mai
www.dacoromanica.ro
târziii lumea va fi cu dansul. Partidele ăl urăsc, ăl prigonesc, ăl defaimă, caută să’l nimiciască, bârfind toate relele împotriva lui. Cu încetul insă lumina se face, dreptatea ese la iveală, partea bună din toate taberele politice ăl stimează, iar naţiunea, care nu este nici roşiii, nici albă, nici cărămizia, este cu dănsul.
Aşa au fost Negri, Bălcescu, kEliade, şi alţi morţi iluştri. Aşa sunt Bozianu, Hăş-deu, Alexandri, Laurianu şi puţini alţii din bătrăuii, pe cari ăi onorează toată suflarea românească.
Pe aceştia am voit să ’î imităm, pe aceştia ne silim să ’i ajungem in viaţa politică. Lunt destui fericiţi ai soartei, cari strălucesc de purpura puterii, cari gustă din toate mulţumirile pămîn esci, in casa cărora zo dia norocului varsă cornul imbelşugării. Nu pe aceştia i adorăm noi, ci pe aceia cari, proclamând libertatea cugetării, in toate împrejurările, nu s’au condus de căt de idea justului şi onestului în judecata lor despre lucrul public, n’au avut în vedere de căt interesele reali ale românismului, în ori-ce cestiune li s’a pus.
Frumoasă este viaţa independentă!
Răii se întovărăşesc în potriva ta şi, din toate slabele lor puteri, caută să te nimi-ciască N ah strigat dînşii: Să se surgbi-niască Aristide ! Să moară Socrute ! Să se ristignească Christos ! Exilul, calumnia, tortura şi chiar moartea au fost recompensa a-tător suflete mari ale omenirii; dar posteritatea a resbunat pe martiri, punăndu-le coroana nemuririi! Nu ’ţi pese de huiduirile răilor ; stima unui om bun preţuesco mai mult de căt toate prigonirile tacâmului rătăciţilor. Mergi înanite spunănd adevărul, căci lumea se va deştepta, şi atunci ciarlatanii vor amuţi, dreptatea va străluci în toată splendoarea sa.
Căte calumnii nu s’au îndreptat şi asupra noastră! şi pentru ce ? Pentru că, nein-hămăndu-ne trupul la carul nici unui partid, ne dăruindu-ne sufletul nici unui căpitan politic, am ţinut la individualitatea noastră pe deplin liberă şi independentă, şi am spus, şi celor dela cărmă şi celor cârmuiţi, adese orî adevăruri neplăcute.
Leneşului nu i-am zis nici o-dată că este activ, nici ignorantului că este învăţat, nici pungaşului că e onest, nici secăturii că este om serios; binele pentru noi a fost tot-d auna bine, răul tot-d’auna rău, fiă fi fost venit dănsul din dreapta ori diu stânga, de la amici ori dela inamici.
De acea cei răi s’au sculat in contra noastră, şi vai mulţi sunt! şi fel de fel de pâri au îndreptat asupră-ne. Dar privitu-i-am cu milă şi am mers înainte . . .
Credinţa noastră in libertate şi in adevăr, in muncă şi in iubirea binelui, că dănsele vor regenera Iiomănia, ne a îmbărbătat in luptă. Acăstă credinţă formează tăria noastră; ear sprijinul ce ni-1 dă mulţimea cititorilor noştri, ne tace să sperăm că nu e departe timpul in care naţiunea va fi numai cu a eia, cari ţin la libertate şi la adevăr, cari muncesc şi iubesc binele public.
Purtarea noastră independentă, şi tot-d’auna inspirată de aceste idei, nealergarea dupe favorurile stăpânirii, sprijinul neinteresat ce am dat faptelor celor bune ale guvernului, ca şi combaterea neînduplecată a actelor greşite, ne a mărit numărul amicilor, şi ne mândrim cu aceşti amici, căci ei sunt din tot ce are mai ales fiă-ce grup politic.
Ce fericită ar fi ţara noastră, cănd toţi cei oneşti, muncitori şi culţi s’ar uni împreună ! naţiunea de sigur tot-d’a-una ar fi cu dănşii, şi lucrul public ar merge bine ;
ROMANIA LIBERA
ear noi n’am avea nefericirea de a vedea sfâşieri politice, îmboldite de patime şi de interese individuale !
Să sperăm, că in atmosfera dătătoare de viaţă a libertăţii, are să se intindă acest partid al viitorului, pe care 61 doresc toţi patrioţii luminaţi.
Pană atunci noi vom lupta cu aceeaşi independenţă, pentru bine, căci dulce şi frumos este a trăi independent!
CRONICA ZILEI
Citim in Curierul de Galaţi:
Asta-zi s’a inaugurat fondarea episcopatului in Galaţi, şi instalarea P. S, S. Ep:seopul Dunărei de jos, losef, ca episcop.
Primirea a fost strălucită.
Ixi multe oraşe din Romania, printre cari intră şi capitala, s’au strens frumoase sume peutru inundaţii dela Seghedin, după cum vedem prin ziarele ce am primit cu posta de eri şi azi.
Nu suntem in contra bine-facerilor, fie pentru cel din urmă eerşitor, dar găndindu-ne la nenoro ciţiî romanii dela Poiana carî sufer tot de aceiaşi calamitate ca şi seghedinenii, regretăm din inimă, că pănă acum ei n’afi fost objectul sentimentelor umanitare ale ţereî noastre; că nu s’a gândit cel puţin la ei afară de o sing ră femee.
Nenorocire ca şi aceea de oare vorbim! ... Ni se pare că aavut dreptate „Tagblatt* din Viena, cănd iu zilele trecute observa, ’ntrun articol la adresa noastră, că »noî am inceput civilizarea dela corupţi u ne?®
»Tabglatt« iuţelegea prin aceste vorbe, că noi ne lăsăm a fi duşi de nas de către civilisaţia eo-ropeană, chiar şi contra intereselor noaste bine-inţelese.
Cu data do 5 Aprilie s. n. a apărut la Paris o nouă revistă literară şi sciuţifică:
La revue realiste
Paraissant tous Ies s.tm rdis sous la direction de:
V art-Ricouard.
Numerul ce ne-a fost trimes recomandă in mod strălucit noua publicaţi une.
Abonamentul se face la librărie.
Vom publica in curând prospectul asesteî interesante reviste.
Printr’un decret domnesc s’a sauoţinnat legea prin care se aprobă convenţiunea dintre plenipotenţiarii României şi ai Turciei, relativă la repatrierea prisouierilor turci.
Cărţile de alegetor sunt scrise cu multă negii genţă. Vârsta, mai ales, nu este de loc respectată. Cunoascem alegători a căror vîrstă este incărcată ori scăzută, cu căte 20 de ani. Atragem atenţiunea primăriei asupra acestei împrejurări, pentru ca să nu ne pomenim cu alegătorii respinşi de la vot, din cauză că nu li s’a respectat de autoritatea comunală numărul..., rozelor. — In tot cazul credem că este bine, ca alegătorii să se adreseze primăriei pentru a le corige cărţile.
Ierî seară, liberalii-moderaţi, aliaţi ou conservatorii din Iaşi, au avut o imposantă intrun're electorală, in care s’a arătat necesitatea de a tramite oameni de valoare , in viitorul parlament, in care se va deslega cestiunea israelită, de a cărei soluţiuue este legat viitorul nostru
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERI» 2
SACRIFICIUL NEFOLOSITOR
(uemabe).
II.
Trecură mai multe luni, şi lemeea amploiatului de la bancă nu se mai veiju.
D. de Cery spera, că cu timpul o va găsi, şi pănă atunci se ocupa de altele. Capriciurile sale din iarna trecută au fost aşa de multe, in căt plecase la Monte-Oarlo împreună cu d. Dor-liac, sperând a’şî repara perdcrile. In prima seară ptrdu; a doua seară insă regăsi ceea ce perdusp şi câştiga peste aceea încă căte-va mii de franci, dar, temendu-se să un piardă din noii, se inloarse la Paris vineri seara.
Ieri de dimineaţă, pe cănd e imbrăca, servi-
politic şi naţional. — Această intr’uuire a fost convocată de un comitet compus , din dd. V. Pogor, G. Mărzescu, Const. N. Suţu , P. Papa-dopulo. Nicu Gaue, C. Caz mir, Leon Negruzzi, Al. Livaditi, Const. Cr. Cerkez, V. Conta , N. Drossu, Gr. Cobăleeseu, Iancu Mânu, lacob Negruzzi, D. Lăzăresc i C. Lepădatu , Ioan Iauov , V. Sculy-Logotetides, C. Stăm aţin, G. Niţeseu, Gr. L. Buincliu, Teodor Balaiş, Em. Cristodulo, Gr. Maori, Gr. Buiucliu, Bejan, G. Roia, I. Fo-tea, G. Roşu. Ioan Vivoscbi.
Tot o întrunire electorală se va ţinea Duminică seara, in sala Ateneului, unde doui din deputaţii capitalei vor da seamă de cum şi-au indeplinit mandatul. — Ar fi de dorit ca, cetăţeni căţî se poate mai mulţi, să meargă la această întrunire, spre a asculta pe dd Costi-nescu şi fleva.
Un foc mare a mistuit vre-o 100 de case din Bârlad, şi a lăsat pe drumuri o mulţime de nenorociţi. — Nu ne indoim, că sentimentele de iubire ale Bucureşteuilor, vor căuta să aline suferinţele fraţilor noştriî din Bârlad.
Trenul accelerat de pe linia Bucnresci-Roman a deraliat Mercurî noapte la Bărboşi. Numai două vagoane s’au resturnat, unul de postă şi eel alt de pasageri.
N’afi fost de oăt puţine contusiuni.
Acest accident a făcut să se înterzie cu două ciasurî sosirea trenului îu Bucuresci, iar poşta pănă Jouî seară n’a putut sosi.
DIN AFARA
Situaţiunea Rusiei.
Dacă ar mai trebui incă dovezi despre aceea, că Rusia este ferm liotărîtă, cel puţin de o cam dată, a se lăsa de ori ce idee resboinică spre a se apuca cu toate puterile de combaterea «Plevnei dinăuntru», toate acestea dovezi s’ar putea resuma prin una singură, anume prin aceea, că cei mai escelenţî generali ai arm > tei rusesci: Tot-leben, Gurko şi Loris Melilcoff, au fost nu miţi dictatori in cele trei oraşe mai cercetate de propaganda revoluţionară: in Peters-burg, Charkow şi Odessa. Fără aceşti trei generali o acţiune rusească in afară nu se poate nici închipui şi tocmai ei au primit cele mai importante posturi ii regimul te-roristic de curând introdus.
Caracteristică este numirea lui Loris-Melikoff, care in lupta întreprinsă in contra ciumei — in districtul Astrachan — arse şi pustii sate iutregi, spre a face să dispară un flagel,- negreşit numai parţial.
Nu voiesce oare ţarul, ca acest general să urmeze aceeaşi metodă şi contra nihilismului ? Ciumă şi nihilism!... Cam e ceva analogie, in cât amăndoue lucrează şi nimicesc pe ascuns. Superioritatea nihilismului se manifestează insă, intru căt nu este o forţă numai pasivă, ea ştie face şi «re-acţiune."
Instrucţiunea publică francesă şi clericalismul.
Intr’o corespondenţă din Paris a ziarului «N. fr. Presse* cetim asupra subiectului menţionat:
Cu căt este mai mare libertatea , ce se lasă
torul şeii intra in cameră, şi’î spuse, că o domnă voeşce să-i vorbiească.
—	Ce fel de femee ? întrebă d. de Cery.
—	Nu prea am veijut-o bine, d-le ; e învelită intr’o manta mare şi faţa’î e acoperită cu un vel des.
—	Eată, eşi zise amicul nostru, o femee care ’şî ascunde figura şi talia, ce mister! pre legea mea am făcut bine că m’am întors.
El ordonă servitorului să introducă pe necunoscuta intr’un mic salon, îmbrăcat in atlas de China, cu covoare groase, cu divane, cu flori pe cămin: cam ra cea mai frumoasă, după cum spune bărbatul meu
După căte-va minute, d. de Cery intră in salon, unde era visitatoarea sa, pe care o cunoscu indată, de şi ea căutase să se ascundă... Ai cunoscut o şi d-ta : era acea femee teneră, care locuia in strada Săntă Ana. Ea era mai frumoasă ca tot d’auna, de şi era cam palidă şi tremurăudă. Se putea inţelege indată, că tene- ■
clericalilor cu atăt camera se va putea ocupa de noua lege a instrucţiune! cu mai mare linişte şi seriositate. In acest punct guvernul este neclătinat, precum reese aceasta şi din discursul pe care l’a ţinut ministrul Ferry adunăreî de deligaţi a societăţiLor ştiinţifice francese. Guvernul se poartă in această privire faţă de clericali cu o energie, ce nu a arătat’o nici intr’o altă cestiuue; şi cu căt aceştia nu lasă să treacă nici o ocasiune spre a face să se vorbească despre cestiunea instrucţiune!, cu atăt şi Ferry intrebuinţează fie care prilegiu , spre a’î combate.
Discursul şefi in Sorbonne a fost un respuns la adresa declaraţiunilor lui Chesuelong şi a archiepiscopuluî El nu avuse iutr’adever o văp-seală academică, coloritul de erudiţiune a altor miniştrii ai învăţământului public. Ferry este un bărbat politic şi elementul politic va pre-domni in toate actele şi espunerile sale. Politica de instrucţiune a guvernului el a apărat’o insă cu multă căldură, şi oamenii de sciinţă din toate părţile ţereî i-afi trimis aplaasele lor. Nici odată nu aii fost ei trataţi, in schimb, cu mai multă distincţiune de căt astăzi. Ei au fost decoraţi şi sărbătoriţi, şi aceştia nu sunt ilu-straţiunile din institut, ci bărbaţi bravi, dibaci şi d ligenţî din provincie, carî lucrează pe diferitele tărîmurî a le sciinţei , cu deosebire in ra-nul arcbeologieî, istoriei şi liuguisticeî şi adună fără osteneală materialul necesar peutru construirea unei sciinţe serioase deşi nu strălucite. Ei au lipsă spre acest scop de libertate, precum trebue să aibă libertate in geuex'e şi soiinţi , daca vor să înflorească, şi republica este hotărâtă a li-o da. Deja in facultăţile de prin provincie eşi face drum un spirit filosofic, care este in primul grad primejdios ultramontanilor , pe care el înăbuşiră şi guvernele precedente, cum se pretindea, pentru că uoidea vechiul spirit fVanees. Sub republică va ajunge la putere acea tendinţă liberă şi nestrămutată, care s’a născut din filosofia germană. Roadele trebue să fie altfel pentru că şi timpul este altul, ele nu vor fi insă de căt bune,
0 reacţiune internaţională.
încă la congresul din Berlin principele Bismark făcuse delegaţilor europeni, negreşit in «familie" propunerea, de a se alia toate marile puteri intr’o «ligă conservatoare* pentru a face să dispară pretutindeni, in toate ţerile, nu numai oposiţiunea incarnată, adică partidele liberale şi progresiste, ci ori şi ce spirit şi curent de neatârnare democratică şi liberală. Cancelarul Germaniei avea motive ; nu trecuseră de cât căte-va septămăni de la atentatul indoit in contra imperatu-lui Wilhelm. Cănd zicem că avea motive, înţelegem că Bismark lua atentatul drept motiv de a inăbuşi libertatea; noi suntem de altă părere. Destul că cei-lalţi delegaţi, a-tară de cel rusesc, se rostiră in contra acestei idei, pentru că, ziceau ei, interesele specifice a le ţerilor lor esclud ori-ce curent, ori ce tendinţă reacţionară. Planul lui Bismark căzuse, spre marea durere a împăraţilor Wilhelm şi Alessandru şi a companiei secundo grada.
Atentatul lui Solovieff, pe ţermurele Ne-rei, a resuscitat această odioasă idee, şi propunerea făcută inainte cu căte-va luni la Berlin se repetă astăzi, cum scrie «N. fr. Presse”, la Petersburg. Această uriaşă fantomă î’eacţionară, cu care voesce a fermeca şi orbi Europa liberală liga reacţionară germano-rusă, ne-ar înspăimânta ne-
ra femee nu era obicinuită a face asemenea vi-site. Cu toate acestea ea se decise să vorbiască.
— Mi s’a spus acum oăte-va luni, zise foarte incet şi oprindu-se la fie care cuvent, că m’aî putea servi ori cănd aşi avea trebuinţă de ceva. Eată-me; emî trebue trei mii de franci, voeşti d-ta să mi’î dai ?
Aceste cuvinte nu mirară de loc pe d. de Cery, el era obicinuit cu asemenea cereri. Dar, aceea ce i se părea curios, era fisionomia şi vocea visitatoareî lui.
Ea părea ca sufere, cugetând la hotărârea ce luase, şi se vedea, că fusese o luptă grozavă intre ea şi necesitatea care o trămisese aci.
Amicul nostru, precum se zioe, e foarte generos, el e tot d’auna gata a face servieiurî fără a aştepta resplătire. Aruncă bani... ori cărei femei ce are trebuinţă de ei. Cănd e vorba de un capriciu dă asemenea, cu mulţumire, oricărui om care pare a fi demn de interesul şefi. Prima sa cugetare fu de a’şî zice, (ă trebue,
. greşit, cănd na am sti că propunătorii ei l şi de astădată nu se fac de căt ridicoli; seminţele libertăţei sunt cu mult mai Înrădăcinate la mijlocul şi partea de mează zi a Europei de căt să li-o poată smulge şi sven-tura vijeliile conservatoare ce suflă pe in-trecute de la nord.
Numai in Anglia domnesce astăzi, abstră-gănd de la Rusia şi Germania, partidul conservator. Acest nume are in marea insulă insă alt inţeles, de cum are in menţionatele state sau bună oară la noi. Să reproducem in această privire convingerile lui »Deut. Zgt.*, care tratând acelaşi lucru scrie:
........înainte de toate este o ilusiune a
crede, că Anglia ar renunţa, in favoarea uneî puteri continentale oare care, la cel mai mic titlu al dreptului şefi de asii. Cuno sce refi poporul englez, acel care ar crede intr’o ast-fel de închipuire. Lordul Palmerston se afla iu culmea reputaţiunei şi gloriei sale, nouele alegeri de la 1857 ei trimese iu parlament o majoritate strălucită, cănd la Paris se întâmplă atentatul Orsini. Spre a tace o plăcere aliatului Irances, armatele căruia luptaseră inainte cu doui ani ulaturea cu armata engleză in contra duşmanului din Crimea, spre a face o plăcere acestui popular aliat, lordul Palmerston propuse la 4 Februarifi 1858 aşa numitul «Conspiraty Bill,» prin care nu se dispunea doară estrada-rea ci numai pedepsirea refug aţilor politici, cari s’ar conjura cum-va pe pănentul englez. La lo Februar iu lordul Falmersion încetase de a guverna şi cu el căqlu şi cabinetul seu.Proce-
sul şi achitarea lui Iienuard, amicul lui Orsini înaintea ourţeî cu juraţi din Londra, fu un epilog cum nu se putea mai potrivit.,.. Daca lordul Beaconsfield ar repeta astăzi greşeala primului ministru de la 1858, cariera sa ministerială uu ar mai ţinea de cât 10 zile. Aceasta de altmintrelea o ştie el atăt de bine ca şi ori ce om de rănd din Anglia, şi pentru acest motiv nici el, nici vre-un alt ministru englez nu va indrăsni nici o dată să se presinte cu o propunere, menită a ştirba căt de puţiu dreptul de asii.
Lucrurile eşi vor urma prin urmare calea, aşa cum cere firea. A trecut timpul cănd tirănia putea ţinea piept cu ursitele. Mcestea o trag astăzi de per, o umilesc şi o calcă in picioare, ca şi pe cel din urmă eerşitor.
■— ---------■ ■> -------------------
CORESPONDNEŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
Bitolia (Monastir) 27 Martie 1879.
Muşetescî — Frumuşescî — Bucures I
De astă dată obiectul corespondenţei mele, nn va fi vre-o nouă manopera a Grecilor din Turcia, de şi până acum toate corespondenţele mele aii tratat d'-spre aceasta. Acum este vorba despre i semnarea şi origina cuvevntuluî Bucuresci uume ee’l poartă capitala Romăuieî şi oare ’şî-are sor-ginta afară din România. D-l Hasdăfi, ilustrul filolog şi critic al României a desbătut, a descusut, a cernut, a prefirat multe nume de oraşe din România, şi cu a d-sile artă şi fineţă sciinţifică, după ce a curăţit aceste nume de con-gredienţele străine, le-a scos la lumină pure şi elementare. Sub semnatul un umil amator de filologie şi antice, ’mi propun, prin ajutorul elementelor de carî dispun a deduce şi a clasifica cu siguranţă însemnarea filologică a numelui Bucuresci.
La prima vedere, sunetul cuvântului bucur, bucurie, etc. face la urechile orî-cărui impresiu-nea uneî origine bulgăresc! ; acest Bucur sună
poate, să uite frumuseţea visitatoareî sale şi de a se ocupa de inima care părea că sufere foarte mult; că nu era vorbă de a’şî mulţumi capriciul, ci de a depărta o nenorocire. Ei luâ măi-nele tinerei femei şi începu să-’î vorbiască cu bunătate : — ^Abia te cunosc, i zise el, şi cu toate acestea, am pentru d-ta o adevărată simpatie. Să vedem, ce ai ? Pentru ce’mi ceri un servicii! aşa de târziu ?_Sunt gata a face ori ce pentru d-ta, căci nu uit acea ce am promis, şi voiti uita chiar servindu-te, că eşti frumoasă şi că te ador; dar incredinţează-mî durerile ini-mei d-tale : spune-mi ce voeşti să faci cu aceste trei mii de franci ?
In loc să respumjă Ia aceste afectuoase cuvinte, teneri femee tăcu, cum făcuse altă dată in curtea Luvruluî. Nimic nu o putu hotărî să-şi descopere secretul.
— Am trebuinţă de trei mii de franci, repeta ea, nu-ţi pot respunde mai mult.
Necunoscuta se roşi iară, şi frumuseţea sa pă"
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
bulgSresce oa şi Dobre oa şi glava, şi alte cuvinte de ginta slavonă. Deci cu multa părere de reă şi poate cu oare-care atingere a mândriei şi egoismului naţional, maî tot Românul pronunţă acest nume bulgăresc, Bucirescî. Şi ce poate fi mai peste mână de căt ca capitala ţării să fle împodobită bulgăresce.
Cu toate acestea, nimenea nu şi-a pus vre-o dată întrebarea: cam ce să insemneze acest radical : bucur b icurie, etc. în marea familie slavonă ? Poate că numai d-1 Iiasdett este singur competent a da un respuns categoric la această nouă întrebare, pentru-că numai d-sa este introdus în secretele variaţiunî ale marelui element slavon. Pănă atunci, voiţi spune că după toate cercetările făcute, nu am putut afla nicî o urmă despre cuvântul bucur ,în limba bulgărească. Iu bulgăresoe— nu nemărgiaită slavonă _ bucurie să <Jice rados: s. e. rados goiema : mare bucurie; me bucur : se radvam.
Deci în idioma slavonă din dreapta Dunării radicalul bucur nu are nicî urmă de esistenţă ; nici că se aude şi este mi cuvent cu totul necunoscut. Prin urmare de aceasta parte a slavo-uismuluî ne am scăpat capitala ţării; remăne numai să fie tot ast-fel şi cu cele l’alte idiome slave. Să sperăm fie tot ast-fel, cu toate că de la bucur şi bucov este prea mică depărtare.
Foarte bine, ne bucurăm peste mesură, de ne-slavonismul bucuri-1 şi Bucurescîlor, dar atuucî nude îî punem origina, dacă ’l scoatem de sub epitropia slavonă, ce stare ’î creăm oe ' ’l tăcem, urde să-î aflam sorgintea? Să căutăm şi să cercetăm.
Privitor cu limbele germane, nicî maî încape vorbă că nu ne putem apropia ; cu vecinii IJ11-gurî nu p tem disputa, pentru-că şi eî n’au bncui’ie şi dacă ar avea trebiuţă de a est misterios cuvent ar trebui’ să-l împrumute scumpi de la noî, căutând cu luminarea acestuî cuvent pe la toate limbele, idiomele şi dialectele cunoscute maî mult sau puţin, pot asigura pe orî-ciue că nu va reuşi a ’l dibui, nicî chiar sub o altă formă saucbiar redus.
El stă ascuns şi pitulat întoemaî ca. o ap-tică scumpă, la vre-o idiomă de pe la vre un colţ de păment, fsaă ce este cu putinţa nu însemnează nimic sad este un nume propriii, produs al capriciului.
Este un adever netăgăduit ; nntrebue să căutăm norocul departe.
Prin urmare să nu eşim la moment din România. Se soie că în coprinsul Dacieî, maî înfie-care ţinut să află numele de: FrumuşeSoî, Frumoasa, Tergnl-frumos şi altele Românul, de felul luî, ţine şi este inbitor de frumos; acest ouvent a trebuit să ’l dea şi pe la sate, oraşe etc. In parelel cu acest cuvent merge, fratele sed, muşat precum Muşătescî. nenea Muşat, Muşătescu şi altele, care a dispărut din graiul românesc din stânga Dunăriî, trecând la Romăniî din dreapta bătrânului Istm, unde astă-zî domnesce ca şi frumosul în România, Deoî Aureliauul este muşat şi Traianul frumos.
Fî bine, tot ast-fel este şi cu cuvântul b .curie, Bucurescî. Acest radical mistrios ea şi Traciî, se păstrează intact şi în tocmai in sidioma albaneză. Limba albaneză, este compusă în genere din cuvinte elene sau latine, şi printre cestea un m'c grup de cuvinte necunoscute la aceste doue limbe. “După toate teoriele ale filologiei de pănă azî, poporul albanez se consideră că descedentul în linie dreaptă din familia tr icică; s’ar maî putea însă susţinea, că cest element ar avea o origină etruscă sad toscană şi mulţî filologi susţin această teorie maî ales pe baza cu-ventuluî Albanez, de la Alba şi Toscan de la Toscana. Şi îutr’o ipotesă şi in cea-l’altă nu a-
rea oă se măreşoe mereu. Ochii eî deveuiad maî strălucitori şi printre buzele sale cele roşiî se zarea nişte dinţi admirabili. D. de Cery era in culmea admirării. Ca să-şî liniştiaseă conştiinţa, el iucepu să-şî zică, că această femee nu era poate aşa tristă după cum părea ; că pasul care el făcea nu o costase mult; că cerea poate acele treî miî de francî pentru a’şî cumpăra o bijuterie sad o baînă. Pentru o femee atăt de severă altă dată, îşi zicea d. de Cery, e prea bine ţinut m'nte numele şi adresa mea şi, dacă numaî trebuinţa o impinge astăzî să facă un reu la care pănă acum nu s’ a gândit, apoî este înzestrată de o bună memorie.
florile după oămin respăndiau in cameră un parfum imbetător. Perdelele, pe jumătate lăsate, opriau oare cum lumina de a străbate in intru. Juna femee tot pe scaun şi răbdătoare... Iată, strigă d-na H. s’ar crede eă scriu un roman ; din fericire me opresc la timp... Ceea ce romancierii nu prea ştiu să facă.
vem nimic de dorit; destul numaî că aci nu e vorba de un radical bulgăresc ci de un frumos cuvânt vechid, ant:e şi istoric, fie tracii sad e-traseie. Deci să rescolim cenuşa.
Iu limba albaneză esistă cuventul Bu ur in forma de bucură adică: frumos; precum perna e, bucură, pom frumos; plepa e bucură, plop frumos; făclie e bucură; faţă frumoasă, goia e bucură; gura frumoasă, şi aşa maî departe. Dec' bucură se poate pune pe aceeaşi linia cu frumos muşat şi aşa avem Frumos-Muşat Bucură; decî Frumuşeşcî-Muşetescî-Bneurescî. Lucrul este ne-coutestabil şi clar ca lumina soarelui.
Acum, cum şi cefei din bucură frumos, Ri-măuul ş’a făcut bucurie şi bucur este un lucru toarte elementar, tot de una frumuseţea este strâns legată cu bucuria, şi apoî aceasta nu intră in subiectul med. Aşa dară Bucurescî jdnsem • nează. Frumuşeşcî, loc de frumuseţe, o frumuseţe tracică, sau etruscă, nu ne pasă.
Nu me indoesc oă mulţî, şi maî cu seamă multe se vor simţi ea siapate de o neagră şi intunecoasă păelă, când vor afla, că Bucuresoiî 11’are nicî măcar miros bulgăresc, şi că este o curată şi antică frumuseţe, o suvenire a trecut iluî, un frumos nume al foştilor noştrî veciuî-soris cu litere muşate,
N. Popiiianu.
ARENA ZIARELOR
Lupta începută de căt-va timp intre «Românul» şi «Timpul» continuă. Unul caută să dovedească, că conservatorii au falsificat situaţiunile financiare; cel alt, apă răudu-se, aruncă roşilor o contra-acusare de falsificare a bugetului pe 1879. Unul altuia ’şi zic că se inşală in socoteli; lucru ciudat insă, fie care tocotesce cu ţifre luate de la cel-alt.
Iar conclusiile sunt;
» Romanul»— Situaţi unea financiară lămurită sub administraţia noastră. Departe de a resulta \re un deficit pe 1879, vom avea din contra m escedent de 1,400,000 lei, de la vămi!.
»Timpul:« —Bugetului pe 1S79 falsificat: 20,000,000 imposite noî ne anunţă pentru anul 1880!
Dacă ar fi două adevăruri, am zice că fie care are dreptate. Din nefericire, nu’i de căt unul, şi, pare-ni-se, că nicî «Timpul» nici «Românul» n’au dat incă peste el.
*** Organul conservator lasă discuţia financiară, la o parte. In n-rul de ieri, el se ocupă de viitoarele camere de revisuire, a~ rată importantul rol ce vor avea, acela de a resolve cestiunea Evreilor şi a hotărî, prin urmare, dacă trebue ori nu să acceptăm tratatul de Berlin. Dar nu numai a-tăt, ele vor deveni camere ordinare şi vor avea să resolve o mulţime de cestiunl interne şi mai ales esterne, de care depinde viitorul ţării.
Decî, conchide «Timpul», viitoarele camere trebue să fie compuse din oamenii ceî maî inteligenţi, instruiţi şi oneşti, pentru ca să poată inspira ineredere puterilor europene, carî astăzî, cu toate declaraţii e şi m ■ nifestările ce le face d. Brălianu, nu vor să ne maî creadă pe cuvent.
*** «Presa» infăţişază trista stare din Rusia măsurile extraordinare de străşnicie apl cate de guvernul rusesc, in urma atentatului comis contra împăratului. Ea crede, că starea de asediu, declarată in mai toate
După o oră, femeea amploiatului de la bancă pleca. D. de Cery remase căte-va minute visător, cam ingrijat; fără să ştie pentru ce. Tn fine, eşî aduse aminte, că avea o intăluire cu d. Dorliac, soţul seu de călătorie, şi pleca.
El trecu bulevardele şi, in loc să se indrep-teze spre strada Vivienne, ca să se ducă la Bursă, unde tiebuia să se intălniaseă cu Dor-J liae apuca, fără a lua seama, pe strada Gra-mont. Am zis, că fără a lua seama, dar m’am înşelat, eăcî d. de Cery, care era incă preocupat de frumoasa sa visitatoare, vusese ideea de a trece pe lăngă casa eî. Se indreptează dar spre strada Gramont, ajunge in strada Santa Ana, face oăţî-va paşi, dar de o dată se opreşte căcî nu maî poate înainta. O sută de persoaue sunt adunate in mijlocul stradeî; ele vorbesc cu animaţie şi par foarte turburate. Negreşit că se petrecuse ceva grav in acest colţ al Parisului, se comisese poate chiar o crimă.
| D. de Ceiy pătrunde in mnlţ'me, intreabă
provinciele, nu va putea produce liniscea ce se doresce.
Apoi se ocupă de starea lucrurilor din peninsula balcanică
MOMENTE DE DISTRACŢIE
Dacă doresc! să câştigi o causă, nu e destul sa convingi numaî spiritul, ci cată să captivezi şi inima.
Oratorii cuprind in ma auditorului lor, prin spirit, prin jocul viii şi strălucit al elocinţeî ; amanţii apucă calea inversă, robesc maî ăntăiă inima, şi apoî subjugă cu totul idolul pî care ’l adoară.
Spiritul victimei nu se maî găndesce atuucî de cat la un luciu: la fiinţa ce a supus’o.
*	*
*
D-na de Pompadonr zicea, că «femeile numesc căinţă, suvenirul greşalelor lor, dar maî cu seamă regretul de a nu maî putea să le re-inceapă».
*	*
*
Nu mai puţină autoritate are in infinita materie a amorului d-na de Warens.
Ei bine, frumoasele noastre lectrice, această rautacioasa amica a lui Rousseau, nu ve repre-siută portretul inimioarelo r voastre sub color! maî magul toare.
Asoultaţî numaî:
«Femeilor le- . drag amorul, ca Penelopeî pânza : ele fac intr’adins lnorul lor fără tărie, numaî pentru plăcerea de a-1 desface, şi de a-1 incepe din nuotî.„
* *
*
Asupra reguleî de purtare a omuluî, Kant punea această formula :
Lucrează tot-deauna ast-fel, in căt maxima ac-ţiunei tale, sa poata deveni o maximă universală
Serviciul telegrafic al «României Lioere*
do la 26 Aprile — 9 ore dirn
Londra, 25 Aprile. — Camera comunelor. — Sir Northcote, iutrebat fiindjţasupra aferireî ce-î făcuse Sultanul de a depune pe Khediv, răspunse, că nu poate guvernul să descopere nimic din co-municaţiunile confidenţiale ce-î pot fi făcute de către puterile streine. Aceea oe poate spune este că guvernul englez a dat ordin d-luî Rivers Wilson de a se intoarce,
Pe resburg , 25 Aprile, — Agenţia rusă, insuflă ideea unui cong'-es de jurisconsulţi, care ar avea sa elaboreze un proect de lege internaţională, pentru a pedepsi regicidele ca crime de drept comun.
A iena, 25 Aprile. — Cavalcada solenelă, care trebuia sa se tacă astazi înaintea imperatulul şi împărătesei Austriei, a trebuit să se amâne pe Duminecă, din causa timpului urît.
Corniţele Şuvaloff a făcut astăzî, inainte de amiazî, o visită comitelui Andrassy, care i-a reintors’o o oră maî târziu.
In urma maî multor conferinţe, min’ştriî aus-triaci au ajuns la o inţelegerere, lativ la cestiu-nile următoare: administrarea Bosniei, legătura drumurilor de fer serbe şi tratatul vamal cu Serbia. Decisiunea definitivă asupra cestiunilor va fi luată joî iu consiliul de miniştrii,
Tîrnova, 25 Aprile. — Adunarea constituantă respinsese, la a doua lectură, un amendament, după care sinodul ar li avut dreptul de censură asupra cărţilor de religiuue. In şedinţa de astăzî, după propunerea d-luî Zankow, adunarea a revenit asupra decisiuneî anterioare şi a iu-
ce s’a petrecut, dar nimeni nu ştie să-î res-punză. Toată lumea ’şî ţintesce ocbiî către o fereastră din al patrulea etagiu al uneî case care da in stradă; d. de Cery face şi el ca toata lumea : eşî aruncă privirea spre acea fereastră şi i se pare că o recunoaşte.... In adevăr, el nu se inşela, era fereastra casei in care locuia ea. El ’şî aduse aminte, că acum patru lunî, cănd cercetase pe portar despre necunoscuta luî, o veijuse apărend la fereastra şi recunosc ăndu-1 se retrăsese îndată.
Ce se petrecuse oare? Pentru ce se ocupaţi toţî aşa demult de acea fereastră? El intreabă incă, înaintează prin mulţime şi află, că un amploiat de la o casă de bancă însemnată, se aruncase pe fereastră, in momentul cănd comisarul poliţiei venia să ’l aresteze, şi că murise indată.
(va urma)
trodus acest amendament in eonstituţiunea clerului.
Deputaţii partidei moderate, carî părăsiseră adunarea, considerând deplina libertate a asocia-ţiunilor ca funestă pentru viitorul principatuluî, aii venit să ’şî reocupe locurile, îu această din urmă şedinţă. Camera a votat apoî ridicarea (zidirea) celor doue biserici nouă, una aproape de castelul vechilor regî bulgari, cea-laltă la Şipka. —
Adunarea constituantă se va disolva lunî.
Viena, 26 Aprile. — In urma reparaţiuueî linielor ce se face aproape de Temişoăra, comunicaţi unea telegrafică, direct intre Viena şi Bu-curescî, e grea de o camdată.
— 26 Aprile. — amează. —
Londra, 26 Aprile. — O telegramă din Cons-tantinopol către «Standard», anunţă, că Poarta a declarat puterilor, priutr’o circulară de curând, ca va consimţi la toate aranjamentele privitoare la Grecia, numai ca lanina sa remană sub dominaţi unea Turciei.
«Morning-Post zice , că scopul călătoriei comitelui Şuvalof la Viena e de a se oonsulta cu guvernul austriac, spre a impiedica orî-ce rela-ţiunî intre revoluţionarii din Galiţia şi ceî din Rusia.
l’etersburg, 26 Aprile.—Spre regularea dificultăţilor ce intămpina, in Rumelia, eseentarea tratatului de Berlin, Rusia a consimţit la acea, ca să fie de ajuns majoritatea voturilor din comisiunea internaţională a Filipopoleî, spre a autorisa pe guvernatorul general al provinciei, ca să reclame ajutorul trupelor otomane in cas de nevoie.
(Ilavas)
Societatea studenţilor in drept.
La ordinea zilei, 15 Aprilie, 1 oră p. m. di-sertaţhnea d-luî St. Stătescu despre adulteri in dept.
De venzare fabrica de gaz!
situată iu Ploeacî lăngă bariera Bucov, oaie pote
Prelucra 300 vedre pe zi.
Posedă şi reservore pentru 9,000 vedre. Eventual şi de închiriat.
Informaţiunî la dd. A. Biesenberger Ploescî.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASAIe SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî1'
I. M. FEWIlO&F-ţii BRKZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ^iua de 14 Aprilie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cump.	Vând.
10% Oblig, rurale	 ...	10231 99%	103%
» » eşite la sorţi			argi nt
8% » domeniale		100%	101V4
s. » e§ te la sorţi ....	99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .	178	ISO
7% Serisurî funciare rurale		94%	95
7 °/0 » » urbane ....	87 V(	87%
8°/n Impr. Municipal. . 		98	981 „
» cu pr. Buc (bil. 201.) . . ,	27	27%
Renta Romană		66	66%
Acţiuni * Dacia»		200	205
» «Romania» ........	78	80
Cupoane rnrale exigibile		Ba	arg.
, domeniale > . . ....	'la	
» scrisuri *		%	aur
Argint contra aur 			2 %	1 %
Bilete hypoteciire contra aur. . . , . .	1 %	1 V'l
Rubla hârtie. ,		2 42	2 43
Florinul		2 16	2 16
Loso Ottomane . . . . 			42 —	45
CURSUL DIN VIENA 25 Aprile		
Napoleonul			9 34
Ducatul			5 53
Lose Otomane			19 90
Rubla Hârtie	, . . . CURSUL DIN BERLIN		125 25
25 Apr le		
Obli. căile ferate române		88 80	88 25
Acţiunile » 			31 10	30 60
Priorităţi » 			86 90	86 75
Oppenheim		—		
Ruble hârtie		 ■ .	194 35	194 35
Stern	* • .	—	
Loso Otomane		35 75	35 60
CURSUL DIN PARIS 25 Aprile		
Renta Română ...	66 %	66 %
Lose Otomane		42 %	43 1/4
SCHIMBUL 25 Aprile.
Paris (3 luni) .
s la vedere.
Londra (3 luni)
» la vedere Berlin (3 In î).
» la vedere.
Viena la vedere Adresa pentrn telegrame,
Fermo &
.	99 50
.	100 25
.	25	15
.	25 35
.	123 —I
•	123
. 2 16
www.dacoromanica.ro
5$llfOoqq
$levoCve-t
REVOLVERE
de la 5 păuă la 100 mărci
Pistole (Teschin) fără alarma
de la 10 pană la 50 mărci
ARME PENTRU VENAT
de la 10 pănă la 600 m&reî
De cnrănd aii apSrnt prccifi-c4rent cel mal nou cu 60 modele fm litografice de Revolvere. Teschinî, arme pentru v5-nat, cu descrieri şi esplicaţil esacte a tntor aortelor de arme.—Acest preţ-eo-rent costă franco eaped.at 1 iei vechili! Primesc drept plată timbre poştale române şi streine. — Fie-care cnmnărător unei arme primesce acest 1 leu vecliiu îndărăt. Ca supliment gratuit la preciul eu-cnrent primesco fie-care 3 litografii hu-moristice : i) atentatul in grădina animalelor compusă de H Baudonin, poesia de Hippolit Meliîes. 2) O groasă noapte a miresei sau nici un cabinet de dormit fără revolver compus de H Baudonin, Poesia de H. Nordheim. 3) Isaac Silberstein in lupta singeroasă cu tâlhari, sau pe nici o cale fără revolver, compus de H. Baudonin, poesia de Hippolit Meliles. Astfel 63 litografii pentru 1 leu vechii!
Timbre poatale să se adreseze :
Depoului general de ârme de HIPPOLIT MEHLES
BERLIK. H. ATTg^it Strâsse fii
CĂTRE LOCUITORII CAPITALEI!
Sub-semnata direcţiune aduce la cunoştinţă, că prin fatala
ÎNECĂRI A SZI6HED1NDLDI
mmunGiiRiit
A unei mari fabrice din streinătate care trămisese spre România mai multe sute de lăzi cu: Lingerie, Olanda fina de Rumbui g şi Belgia, feţe de masa şi albituri de pat, batiste, costume şi capâte, l-aii fost ajunse de catastrofa inecaril
W IN GARA NENOROCITEI CETĂŢI SZEGHEDIN
Prin aceasta nenorocita inundatiune o parte din mărfuri a fost ajuns a de apa turbuta-Pentru a preveni unei pagube şi mai mare, partea mai intacta de mărfuri se va vinde
Numai O '/Me
In Doici Oletelesiaou, Podul Mogosioi, vis-a-vis e Casa Lahovary
Cu preţul jumetate din valorea constatată prin'Tribunal
EH aEOS&'EU D E T A I L
!
ROWLANDS
MACASSAROlL
Cunoscut de 80 ani ca cel mat bun restaurator, preservator şi infrumnseţător al coamei (părului). Butilia are un dop de sticlă. 4 şi 8 franci
ROWLAND S KALYDOK
înfrumuseţează carnaagiunea şi stiqiesoe petete de piele 6 franci.
ROWLAND’S ODONTO
Albosce dinţii şi impedică caria. 3 fr. 50 o.
ROWLAND’S EUCONIA
E un nou şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna articol! de Ia ROWLAND 20, IIATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticollî adevăraţi poartă firma : A. R01V-LAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vămjare la toţi fa-maciştil şi parfnmsriî. 3 franol.
Nlal multe sute duzine şervete şi prosope de Olandă damasc fin 3 fr. 3 y2 fr. 4 fr.	10	fr. y2	duzina.
0 parte mare de Olandă fină prima calitate 40 coţi 14 y2 fr. 15 y2 fr. — 18 fr.			
Mal multe sute duzine cămăşi, camisoane fuste şi pantalăne 2 fr. 2 ys fr. 3 fr. —	6	fr.	
Mal multe sute duzine cămăşi bărbăteşti de zi şi noapte 4 fr. 4 y2 fr. 5 fr. — 6	y2	fr.	
0 parte mare de costume şi capote de Olandă naturale de Belgia cu broderie şi dantele		7%fr.	8y,fr. 9 fr. 12 fr.—25 fr.
Mal multe sute bucăţi Olandă fină de Rumburg 48 coţi 18 fr. 20 fr. — 25 fr.			
Maî multe sute bucăţi Olandă cea mal fină de Rumburg ş Belgia 68 coţi 49 fr. 5E	i fr	. 60 fr	80 fr, — 100 fr.
Mal multe sute bucăţi Olandă de Rumburg 3‘/2 coţî lată pentru 6 ciarşafurî 30 fr.	40	fr. —	50 fr.
Maî multe mii bucăţi pichet ab frances 101/2 fr. II fr. 12 fr. 16 fr. 18 fr.			
0 parte mare garnitură de masă Olandă damasc fin pentru 6 şi 12 persene 9y2 fr.	10	y2 fr.	15 fr. — 30 fr.
Mai multe mii duzine batiste de Olandă albă şi colorată 50 bani 75 bani 1 fr. P/2	fr.	— 2 1	fr.
Mai multe sute bucăţi feţe de masă de Gobelin frauces cu mătase 12 fr. 14 fr. —	40	fr,	
Mal multe sute duzine feţe de masă colorată pentru usul in grădină 3yz fr. 4 fr. -	- 1	3 fr.	
0 parte mare fuste de flanele, camisone, pantalone de pichet 75% mai eftin din preţul fabricei.			
0 parfe mare fuste de melino şi percail francese, cămăşi de Olandă de Rumburg fine.			
Localul de Vcuţlare llolel Olcleleşaiiu
PODUL MOGOŞOI VIS-A-VIS DE OASA LAHOVARY	DIRECŢIUNEA
Dev'Xare!
CD PREŢUL MODERAT
O MAŞINA1 DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton^forţa de t cal
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88 la D-nu I. Balog.
a	I	»
«	O	~	<0	1^4
u*	cd	oo
>3	®	-O
J	o	©	%	d
ă .a	’i	s-s
ct >■< o
m 2 g.?.a J8
-S	7C	Sa	.L	2	«
^	"V	-d	!T.-	3	CO
w	^	2	550
O	o)	o	®	„
«	a	»	d	~	©
<c 2	„
U ^
S ^	c/> a
■ssîlil
►H < - g 3
H S & «> ° Q S 0 %’3 >S 8 rt H .2 d o. E->	'
\ciularc!
Vie de 17 pogoane, bine luorată in Valea Manti, dealul Cernătesc-20 minute de staţia Valea Călu • gărească ; acarete pentru toate trei buinţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in răndurî.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3. In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor	(20-3-1)
42 CALEA VICTORIEI 42
In apropiere de Piaţa Teatrului vis-a-vis de casa Torok
NU SEMAIOFERA O ASIÂOCASIUNE
D’A CUMPĂRĂ	____
HIB^EFTEF şi BUF-»!!
Din causa Abandonări Tolale a negoliului
PAVA LA Sf, GHEORGIIE
Vinderea totală a întregului asortiment de mărfuri
nijK -wA.
PANA LA
PANA LA
Sf. GE0RGE SCAZAMEM 60° o st. george
ESTE A SE VINDE ŞI STELAGIELE
Şervete fine de damasc 3Va fr. 4 fr. 5 fr. 6—12 fr.
Cămăşile cele mal fine de olandă şi percal (pentru zi şi noapte), pantaloni,
camisoane şi fuste 2 fr. 3 fr. 4 fr. 5 fr. 6—12 fr.______________________
Garnituri de masă de olandă pentru şease persoane (I masă şi 6 şervete)
7[/<i fr 8Jr 9Jr 9 fr. 10-16 fr.__________________________________________
Olanda cea mal fină de Belgia şi Rumburg 68 coţi 4jHr 52 fr- 58fr. 60—80 fr Batiste de olandă cu sau fără litere, 40,bani, 50 bani, 75 bani, I fr. 1(4 2fr. Camisoane foarte fino.melino franceze, capoete, costume de orT-ce preţ-
Pantaloni, fuste şi camisoane de pichet, de ori-ce preţ.__________________
Olanda cea mal fină de Rumburg pentru [6 cearşafuoî 3y2 4 coţi lată,
30 fTj_ 35—50 fr.________________________________________________________
Pantaloni şi cămăşi fine, pentru domni de Rumburgul cel mal fin, 3y2 fr.
4 fr. 5-10 fr._______________________________	______________________
O mare parte do ciorapi, manşete, cravate cn 60% mal eften de căt preţnl
lor real________________________________________________________________
PfTZestre compleotă de la 300—2000 fr. Rară ocasiune păntru nunţi
D3
Cumpărătorilor de 50 fr. 3 batiste,brodate sau şervete. „	„ 100 fr. 3 superfine batiste şi 6 şer-
vete brodate.
„	„200 fr. 3 cămăşi elegante de dame şi
6 batiste foarte fine. ________________
- £3C5
run
Psrsonele cari cunosc Pilulele purgative ale Doctorului DEHADT, nu esita de a se purga de indata ce simt necessitatea. N’au a se teme nect de desgust, neci deobosOla, pentru ca, contrariu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cubeutuninlaritdre.precumvmu, cafea,ceai,Fio sare alege pentru ase purga ora şi mancarea care ti convin mai bine. dupe occupatiuniie selle. Qbosfila purgatiunei fiind cu totul anulata prin effectul bunei alimematiuniintrebuinţate, Jesne se decide cineva a reincepe ori de cate ori este necessanu.
Cutii de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., la Paris la Doctorul DEHAUT. Şi tn Me p’iarmaciele. A exige cu fie care cutia cărticică de 72 pagtne conhnena instrucţiuni in tote îmbete, a cerc Manualul Doctorului DEHAUT, volum de 468 pagmein limba /rancesa
PREPARATE SALICYICE
s 44	DE	$6-7—8
Dr. S. EOAVA, chimist
CAI IPVI IDENTALINA esenţă pentru dinţi S fr. OM LI O I L (PRAFURI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acidul Sa-licylie chimio pur, sunt cele maî bune remedii pentru conseryarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr^s in Bucu-rescî la Appel et C-nie şi en den ..il la D-niî 1. Ovessa şi toţi droguistiî şi farmaciştii^

GOUDRON-BERLANDT
LICORE,
HI3AXJL.H ŞI sirop
NU SE MAI OFERĂ 0 ASIA OCASIUNE
D’A CUMPĂRĂ	__
!!WrEFTEF şi BUF-»!!
tar 42 CALEA VICTORIEI 42
In apropiere de Piatia Theatrnluî, vis-a-vis de casa orbk
UI
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următdre: Bronşita chro-nică, Catarul pulmonar, bleunorha-gie, tuse învecliită, iritarea peptu-luî, tuse măgărescă, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi înjee-ţiuni în scurgerile de orî-ce natură.
Deposit general la d. E. L Reissdorfer larmacist, Bucnrescî, — Se poate găsi la
toate păarmaciele.
ilROPU şi PASTĂ de LkGASsf
de Sevă de Pin (Bradu) Maritimi
Persdnele slabe de peptfl. acele atinse de Tu»se, RSguşUă, GrippS, Catharre, Bronchite, Stingerea vocei şi AathmU, suntu sigure d’a găssi uă poto-t|r« rapidă şi eurarissire in întrebuinţarea prin-1 cipuriloru balsamici a-Ie bradului maritimii con! centrate in Slropnlâ ;i tn Pasta fls sevă de | Pin (bradu) de Lagasse.
Deposit in principalele Pharmaciî
ca Se ^
^ PiLULES DIGESTIVES DE PANCREATINE
de DEFRESNE
PHAKMAC1AN DE CLAS9A 1la, EX-INTERN AL SPITALELOR DIN PARIS
Pancreatina, admisa in spitalele din Paris, este cel mai puternic digestif cunoscut. Ea posseda proprietatea de a digera si a face assimilabile nu numai carnea, dara inca corpurile grasse, panea. amidonul si (eculele. Se poate dara <)ice ca alimentele, ori cari ar fi, pot fi digerate de pancreatina fara agiutorul stomacliului.
Vie intolerencia alimentelor din alteratiunea seu lipsa de suc gastric, din inflam-matiunea seu ulceratiunea stomachului seu a intestinelor, Pilulele de Pancreatina ale lui Defresne vordaintot d'auna resultatele cele mai fericite; elle sunt prescrise de medici in contra urmetoarelor affectiuni:
Anemia	Gastralgii,
Diarrhea,	Ulceratiuni cancerăse,
Desgust de alimente Rele digestiuni,
Dysenteria,
Gastrite.
Verseturi,
Umflătură stomachului,
Somnoiencla dupe mancare si verseturlle cari lnsociese insarcinarea
Eole de ficat, Slăbire.
_	Cassa GRIMACLT si C 8 strada Vivienne. sl io prtnclpale PLarmaCii ş
r Sirop Laroze 1
*	cu Coji de Portocale amare _
De tfi*T multă de 40 de ani, Siroputu Laroze este prescrisă cu snceesă
de toii medicii pentru a vindica Gastritele, Gastralgiele. Dyspepntle şi Crampele ttomacultn, Constipatiunile rebele, pentru a facilita digestiu-nea ş*a regula funcţiunile stomacului ş’ale intestineloru.
Siropulâ sedativâ
cnBromure de Potassium
ŞI cu cOjă de portocale amare _
Este remediulă celă mai eficace pentru a combate Afecţiunile Animii, Epilepsiele, Hysteriele, Migrena, Chorea (Danse_de Saint-Guy), Insomnia, Convulsiunile şt Tusa copiiloru in timpulu dentitiuneî; mtr' unu cuvintă in t6te Afecţiunile nervbse.__
Fabrică, Speditiune: J.-P. LAROZE şi Ciă, 2, rue des Lions-8t-Paul, PARIS, şi la principali Spiţerî din fle-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII	,
*	SIROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amar*
_ cu IODURE DE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şLde Quassia atftfcrs
*
&

a
«
LJ #
ies ns a
i—i
© PS _ fl <
< £ c
a * >=
■ d 5 D
fl ®
■ -t -y
C —
as
&
g
85
5 ^ ^
a O
8*
a - © s
2 I
% %
S w m
8ucurescî, Tipografia Ştefan Mihălescu, Str. Lipscani No. 11.—Com 6929
www.dacoromanica.ro
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei
Director: D. AuG. LaDRIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România: La Administraţie, strada Lipscani, No. îl, Typograpliia Ştefan Milialescu. — In Francia : la SocitSM Havas Laffit & Oii;, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. PoppOvits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^Aiolf Steiner, in Hamburg,
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2lei; pe pag. 1,3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila.
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta aii o însemnătate escepţională, pentru că representanţii noştri aii să se atingă de constituţiuue şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Cu toţi! suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitorii deputaţi şi senatori să fiă adevăraţii representanţî ai noştri.
Legea interpretat vă a legei electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor; căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai âutâiti de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegetori, căci fără această carte, nu este nimeni primit la«vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile, fiă -cărui cctăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua, să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem in zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă iu lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage la sorţi 3 persoane cu SCÎinţă de carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în virată va fi preşe dinte, iar cei alţi doi secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei de orî-ce categorie, precum nici primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şî toţi agenţii poliţienesci, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie), avănd dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de cât a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergăud la vot, cum dator este ori-ce ce-tăţian, care ţine la drepturile înscrise în con-stituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga respectare a legei, şi să protesteze la biu-roă şi la tribunal în contra ori-cărei călcări a legii.
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
Sumariu. — Infrăngerea Arnăuţilor in Serbia. — Germania §i simpatiile ei pentru Austro-Ungaria, din oeasiunea cunun eî de argint a împăratului Francisc 1 — Italia şi republicanii agitatori. — Şuvaloff. — Tribunal de condamnare — Turcia. — Osman in faţa guvernului sărb. — Blanqui.—Viceregele de Egipt.
Belgrad, 23 Aprilie. Dupe depeşile sosite diu Niş şi (Wşumlje Arnăuţiî, carii invadaseră in Serbia, au suferit o mare înfrângere. Cu toată apărarea lor eroică ei aS fost risipiţi, şi, de oare ce ei nu voiră ca in fuga lor să ’şi arunce armele, aii fost masacraţi. Trupele serbe aii cu-cer't o mare mulţime de arme Henry Martiny, multe pistoale şi iatagane precum şi stindarde şi o mare cantitate de patroane.
Principele a dat ordin, să se constate de au- , torităţile respective, cată pagubă s’aii causat lo- j cuitoiilor — prin arderea caselor şi răpirea turmelor lor, pentru ca Poarta să poată fi provocată la plătirea daunelor.
Berlin, 24 Avrilie — »Corespodenţa provincială* scrie, relativ la cununia de argint a împăratului şi împărătesei de Austria, aceste: Precum poporul Prusian ia măsuri, peutru ca să sărbătorească int’run mod demn cununia de aur a soţilor imperiali germani, tot asemenea şi in Austria, poporul, deja de mai multe luuî, şi-ati indr.ptat atenţiunea şi inima, spre ziua cea dorită, cănd să poată saluta pe augustul împărat şi augusta imperatrice cu iubire şi ataşament. Cu poporaţiunea Vienei, afi rivalisat in manifestrî loiale, representaţii tuturor provinciilor. Urări sincere şi simpatice nu vor lipsi insă, la o aşa ocasiune festivă, nici din Germania, căci relaţiunile amicale dintre Austro-Ungaria sunt întărite intim prin comu iitatea de interese politice.
Roma, 24 Aprile. — «Avvenire d. Italia» vorbind despre adunarea partidei democratice şi programa eî, zice:
«Italia irredenta» este mai mult o calamitate 1 internă, de căt un periclu internaţional. Agitaţiunile acestea ar periclita unitatea Italiei, de oara ce inşceuătorii lor sunt republicani. Mi-nisteriul este destul de tare, ca să opriască ori ce încercare, ce ar tinde să împingă Italia pe căi aventuroase. Italia a ştiut să resiste tuturor încercărilor seducătoare, ce s’afi făcut in cestiu-nea Orientului, cu scop d’a o separa de Europa; ea a renias ferm pe punctul de vedere european şi in cestiunea ocupaţiuniî Rumelieî orientale. Italia in coinţelegere cu Europa, s’a opus pre-ponderanţeî rusesc! de pe peninsula balcanică, şi c i aceasta a servit maî bine intereselor sale, de căt să se fi aliat cu Rusia şi să’şî fi intins graniţele sale de Nord. Politica italiană nu se face pe strade şi prin şedinţele cluburilor diferite, ci in palatul ministeriuluî de esterne ; sperăm prin urmare, că Italia se va maî afla incă lăngă Austria şi că ambele state vor merge incă mană in mănă.
Petersburg, 24 Aprile. — Contele Şuvaloff a plecat la Viena. Acolo se va preş- nta împăratului şi va felicita pe miperatul Austriei incă odată m numele Ţarului, din oeasiunea cununiei de argint. (Prima felicitare s’a trimis , iu modul obicinuit, pe cale telegrafică).
De la Viena va pleca contele Şuvaloff la postul seti din Londra
«Noul Timp» află, că s’a şi constituit tribunalul pentru condamnarea lui Solowieff; ceî şase membrii ai tribunalului aii de preşedinte al lor, pe marele principe Constantin Nicolae-v'cî.
Constantinopol, 23 Aprile. — Au plecat Joi d’aicî patru batalioane cu destinaţiuue la districtul de Novi-Bazar.
Doi comaudanţî de trupe turceşti din Adria-nopole au renunţat la posturile lor , diu causa unor bulgari, cari eî au insultat—şi cari n’afi fost pedepsiţi.
Poarta va trimete o notă representanţilor ei din afară, in care le va semnala emigrarea Bulgarilor din Turcia in Rumelia.
Constantinopole, 24 Aprile. — Osman paşa a promis notei de urgenţă, trimese de Serbia, că va dirija căt maî neîntârziat trupe turceşti la frontiera serba, pentru a putea impedeoa re-peţirea de noui incursiuni de Arnăuţî,
Paris, 24 Aprile. — «Journal des Debats» află, că guvernul va lua iniţiativa şi va cere de la cameră, anularea alegerii luî Blanqui.
Guvernul n’are de fel intenţiunea să graţieze pe Blanqui.
Cairo, 24 Aprile. — Prin un decret al viceregelui se dispune infiinf5Bta unui consiliu de stat, care va fi compus din metigenî şi europeni. Atribuţiunile acestui consiliu vor fi mari.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 26 Aprile. — 8 ore seara.
Viena, 26 Aprile. — Nu numai iu capitală, ci in toate oraşele monareliieî, s’aii făcut ma-j nifestaţiuuî patriotice şi entusiaste, cu ooasiunea nunţeî de argint a
Pesta, 26 Aprile. — S’a promulgat legea prin care se sancţionează convenţiunea relativă la drumurile de fer ungaro-romăne.
de la 27 Aprile. — 9 ore dim.
Paris, 26 Aprile. — Numai astăzi a expediat d, Waddington ciroulara sa către puteri, relativ la o nouă linie de fruntarii grece.
«Tmnps» crede, că, negocierile efectuate de curând in această privinţă, ne fac a spera o repede soluţiune.
Londra. 26 Aprile. — Guvernele, engles şi fran-ces, aii trăvnis ieri separat o notă identică Khedivu-luî, prin caro ele reolamă numirea a doi miniştrii europeni, unul englez şi altul francez, ’n cabinetul egyptean, şi aceşti miniştrii să nu poată fi destituiţi fără consimţimeutul celor doue puteri, conform stipulaţiunilor insorisuluî diu 28 August, 1878.
Nota nu menţionează numele ddlor Wilson şi Bliguiăres.
Tărnova 26 Aprile. Adunarea a hotărît să voteze luni, înainte de a se diso’.va, baseîe pe cari va fi aleasă apropiata adunare legislativă.
Viena, 26 Aprile. — Camera representanţilor.
Ministru de comerţ anuuţă, ca npgocierile pentru incheierea tratatului de comerţ, intre Austria şi Serbia, vor iucepe iu curînd; Austria, fiind cea mii importantă din cele doue naţiuni contractante, nu va insista oa să gră-biască acest arangiament cu principatul sărbeso.
Ministrul anunţă incă, că guvernele, austriac şi ungar, sunt de acord pentru a presinta, in sesiunea de toamnă, maî multe proiecte de legi, cu scop de a face să intre Bosnia şi Herţegovina in sfera vamală a mooarch'eî şi de a suprima toate exclusiunile vamali, afară de acelea cari sunt privilegiul porturilor de Triest şi Fiume.
El zice, iu fine, că barierele pentru privighe-rea vămilo sunt astăzi completamentele stabilite in lungul Iruntarielor turcescî.
— 27 Aprile. — ameazi. —
Constantinopol, 27 Aprile.—S’a respăndit sgo-motul, că notabilii Bosniei şi-att manifestat intenţia de a’şi părăsi patria şi că aii cerut deja guvernului turc teritorii! unde să se aşeije.
Patru batalioane afi plecat la Cosova.
Tărnova, 27 Aprile. — Nouri deputaţi, pentru alegerea principelui Bulgariei, aă inceput să so-siască : printre eî sunt mulţi ţeranî simpli.
Nu s’a făcut nici o intrunire prealabilă plenară, intre deputaţi, pentru a face deosebire asupra- candidaţilor Tronului.
Trei sau patru iutruuirî private, cari vor fi puţin numeroase, s’aă anunţat peutru mine.
Noua adunare se va iutruni mercurî. Principele Dondukof va deschide sesia prin un discurs in care va declara, că lasă deputaţilor Întreaga libertate pentru a implini misia ce le-a incredinţat poporul bulgar; apoi se va retrage indată. Alegerea se va face, probabil, fără discuţie şi fără a fi presenţi comisarii europeni.
Candidatura principelui de Reus perde sorţii pe fie care zi; maî că nu se vorbesce.de el,
Principele Dondukof, generalul Iguatief, sad principele de Battemberg, vor avea o majoritate foarte tare. Toţi bulgarii se pronunţă pe faţă
I	pentru principele Dondukof sau pentru generalul Iguatief, cari singuri au adevăraţii sorţi; nu se ştie insă care din doi va obţine maî multe voturi.
Principele de Battemberg, caro este aproape necunoscut bulgarilor, va fi ales numai atunci cănd principele Dondukoff şi generalul Iguatieff vor fi in imposibilitate de a primi tronul, in urma oposiţieî împăratului Rusiei. Dar, pentru că nu s’a oferit candidatura nici unuia nici altuia, pare că nu se va face inainte de alegere nici o declaraţie oficială prin c^re Ţarul să le
Paris, 27 Aprile. — Citim in Journal des Di-bats: Iutre cabinetul din P-iris şi cel, din Londra s’a stabilit o completă înţelegere asupra oes-tieî egiptene; amăndoă guvernele au adresat Porţei o telegramă spre a lua act de oferirile făcute de Sultan pentru a depune pe Chedivul. Pe lăngă acestea, s’aii făcut cuno'-cut Chedivuluî intenţia lor de a ’şî reserva libertatea de acţiune in urma violăreî ingagiamentelor ce oontractaseră anul trecut, in numele Egiptului, vis-avis de Fancia şi de Englitera.
(Hava»J
A se vedea ultime sciri pe pagina UI.
Bucureştii, 16 Aprile.
Preparativele (le alegeri absorb întreaga atenţiune a ţării.
Nimeni nu poate să abată curentul acesta al opiniuneî publice. Sunt, in adevăr, sumă de cestiunî interne, cari se releră foarte de aproape la interesele noastre ecouemice, şi cari, iu alte timpuri, ar fi reclamat de la presă cea mal serioasă atenţiune. Ast-fel, ar fi, de esemplu, intre altele, cestiunea deverului nostru de cereale cu pieţele străine, acum in anotimpul acesta, cănd navigatorii intrepiţll spintecă sinul undelor in toate direcţiunile, şi cănd Dunărea ar trebui să ne care aurul Europei, iu schimbul cerealelor noastre, cari aii iuţelenit de mult in magaziile şi in pătulele agricultorilor, nutriţi cu speranţa, că vor găsi preţurile ce se cuvine mănoasdor lor producte.
Cu o răpede privire, esaminănd insă cele ce stau înregistrate in publicaţiunî speciale, putem conchide, că, din imprejurărl fataliste, comerţul nostru nu este tocmai in stare de propăşire.
Acest simptom de piroteală a pulsului nostru comercial ar trebui să ne dee mult de gândit. Pentru aceasta insă ar trebui, ca ţara să ’şî aibă cugetul liniştit, şi numai in acel calm de refiecţiune ea nu se poate acum legăna.
Avem, s’ar putea zice, o compensaţiune de activitate socială in faptul, că naţiunea se ocupă cu mult zel de politica zilei.
Meeting urile electorale se înmulţesc şi in acelaşi timp ele devin din ce in ce mal interesante, maî elocuente, mal agitate de febra nesiguranţei, in care plutesc pănă acum partidele şi candidaţii lor. Foştii mandatari al ţării, pentru a se impăca cu alegătorii şi consciinţa d-lor, in multe locuri atinsă poate in mod cam dureros, se supun cu multă graţiositate la darea de seamă despre isprăvile ce au săvârşit, numai ca pacluicil şi mult generoşii noştri cetăţeni să nu’I treacă cu vederea la noua d-lor încercare, de a sui la Capitoliu.
Din norocire pentru mandatarii ţării, Ca-pitoliul nostru nu are şi stânca Tarpeiel. Ast-fel, lucrul devine foarte neted, căci multe se spun alegătorilor pănă ce apucă să ’şi arunce votul lor in urnă, şi apoi puţine, foarte puţine, se ţin iu seamă, din frumoasele cuvântări, debitate in ajunul de a ne duce la vot.
Ya trebui dar să cântărim, cu multă atenţiune, toate acele referate ce ni se fac despre misiunea împlinită de către dd. deputaţi, in sesiunea trecută.
Dar, de rândul acesta, trebue să credem că alegătorii, in vedere cu gravitatea ceştiu-neî ce este a se deslega, se vor găudi cu j maturitate inainte de a ’şl alege pe repre-! sentanţii lor, şi nu se vor lăsa, sperăm, a fi | aşa de uşor fascinaţi prin promisiuni făcute iu fierbinţeala momentului, cu perspectiva I de a se da uitării indată ce tribunii popo-
Ir www.dacorOmanicairo
ROM A NI A LIBERA
să cam oc iliască capitala Moldovei, dacă u’ar voi s’o paţă ca acum eăţi-va ani la Bacău ! . .
Astăzi, pleacă Măria S. R. Domnitorul, însoţit de A. S. R. Principele Osccar al Suediei, spre a face o călătorie prin Moldova, pe unde va visita monastirile.
La reîntoarcere, se asigură, că ilustrul oaspe al Romă-iei se va Îmbarca la Brăila, spre a se duce in Suedia.
După cum vedem in articolul adiţional al con-veuţiunei pentru repatriarea prisonierilor turci, cheltuelile ocasionate guvernului roman, pentru intreţinerea prisonierilor de resbel otomani şi transportul lor pană la Galaţi, se urcă la suma de 1,423,482 lei, G5 bani.
AA. LL. regale, insoţite şi de A. S. S. priu-oipesa Paulina de Waldeck, aQ visitat Vineri, 13 Aprile, fabrica de tutunuri a rtgieî monopolului respectiv, unde au admirat indemănarea şi perfecţiunea, la care au ajuns lucrătoarele românce, din acest stabiliment.
Directorul prefectureî din Suceava şi preşedintele tribunalului Neamţu ş’afi dat demi-siunile.
S’a promulgat şi s’a sancţionat legea asupra mărcilor de fabrici şi de comerţ.
»Monitorul* de erî, o publică in intregul eî,
Printr’un deoret domnesc, regimentul 11 de dorobanţi este şi rămăne desfinţat; drapelul seu se va depune la arsenalul armatei.
Judeţul Covurluiu este întrunit ou judeţul Brăila şi Rămnicul-Sărat şi formează regimentul 9 de dorobanţi.
Aflăm, că in zilele din urmă, Dobrogea a fost complet deşertată de către trupele lusescî.
Corpul al 12-lea rusesc s’a concentrat la Varna, iar al 9 şi jumătate din al 4-lea, la Rusciuk, pentru a se putea imbarca pe Dunăre, conform ordinelor ce au primit.
Să creează al 17-lea regiment de dorobanţi , format din judeţul Mehedinţi.
Regimentul I de dorobanţi coprinde numai judeţul Doljitl.
Organisarea teritorială a regimentelor de dorobanţi, menţionate maî sus, e publicată in «Monitorul» de ieri.
ITALIA SI ROM AN I A.
D. Enrico Amante, preşedintele curţii de apel din Macerata (Italia), eruditul şi indicatul filo-romăn, adresează doctorului Dră-gescu la Tulcea următoarea scrisoare :
Scumpul med Drăgescu! Felicit din toată inima pe compatrioţii meî romani, pentru că in timpuri infame ca cele de azî ue-au dat un e-semplu unic opunăndu-se colosului nordic in afacerea Arab-Tabieî. Un bravo generalului An-gelescu şi tutulor romanilor, cari azî merită a fi nrmiţî nu români, ci romani, cei d’ăntăiiî
născuţi ai Romei eterne, ai cărei noi, italianii, suntem ai douilea născuţi, bastarzi ce am stat pănă acum in genuchi inaintea Germaniei şi a lui Bismarck, care plăti, după merit, pe trădătorii Italiei, aUăndu-se cu Austria.
Lumea latină fugitivă de pe malurile Tibru-lui s’a stabilit la Dunăre, şi veeliiî romani renasc la Plevna, şi bastarzii romanilor lasă pe austro-germanî să ocupe toate malurile opuse ale Adriaticeî, şi numesc prudenţă această politică, care prepară resta iraţiunea austro-bismar-kiană in Italia.
Să nu ve supăraţi pe aceia cari in Italia vorbesc red de voi, aceştia mi sunt adevăraţi italianî, ci nişte miserabilî, cari ad nume ou desinenţe italiane şi ’şî vendură sufletul streinului. Ar trebui biciuiţi acei vili şi corupţi, cari cutează să vorbească red de românii de la Dunăre, ed sunt indignat contra lor, ed care ve iubesc pe voi, şi numai pe voi ve consider ca demni fii ai Romei.
Italianii, Francesii, Spaniolii asurzesc lumea cu cuvinte pompoase, iar voi nu vorbiţi, ci lucraţi.. Sunteţi voi cari puteţi aminti 1 urnei
moderne
Că antica valoare In inimile latine Nu este moartă
Bismarck v’a lovit in inimă, Basarabia s’a dat Rusiei, şi independinţeî voastre i s’a impus legaturi cari ve fac să ve sângere inima. Să sperăm in renascerea latinităţei, se sperăm că Dies irae, dupe 14 secule de rob ă, va tresări. A resărit pentru turc, nu va resări pentru latini şi contra cazacului şi indisolubilului seu aliat ? Să sperăm !
DIN AFARA
Resboiul anglo cafric.
Citim in «Deutsche Ztg.” :
Din Capstadt se anunţă, că lordul Chelmsford comandantul suprem al trupelor engleze, a is-buti iu sfârşit să despresure pe colonelul Pear-son, care era inchis de către Zuli la Ekove. Despresurarea se sevîrşi la 4 ale luneî curente, şi era timpul, de oare ce impresuraţiî de patru septemani erad reduşi la jumătăţi de porţii şi acestea incă nu puteau ajunge de căt pănă la 31 Aprile.
Prin aceasta situaţiunea militară a Englezilor iu Afr.ca şi-a perdut caracterul cel ingri-jitor ; nici de cum nu se poate vorbi insă despre o isbanda kotărîtoare a acestora. Resboiul a rost inceput de către Englezi, spre a frânge prin el puterea cea ameninţătoare a regelui Zu-lilor, Cetyvayo. Aceasta nu a succes insă pănă acuma, cu toată victoria cpa frumoasă dobândită de către < helmsford. Lordu' Chelmsford nu făcu prin despresurarea lui Pearson de căt a inlătura de 1p Englezi o catastrofă înfricoşată ; partea cea maî grea şi mai sângeroasă a res-boiului este incă inderet. Brava armată a lui Cetyvayo trebue căutată in ascuutjetorile sale şi învinsă. Noi nu ne indoim, că Englezii vor is-buti a supune in sfârşit pe «negrul Napoleon»; aceasta va costa insă mult sănge şi multă osteneală.
i entru cabinetul Beacousfield victoria lordu-
lui Chelmsford este o mare feric’re ; un desas-tru nod, considerând dispoziţiile din parlament şi din ţară, ar fi resturnat negreşit ministerul.
Propaganda revoluţionară rusă
«Koln. Ztg." publică următoarea scrisoare din Rusia despre agitaţiunile revoluţionarilor ruşi, care de şi a fost scrisă cu o zi inaintea atentatului asupra ţarului Rusiei, cuprinde cu toate acestea unele notiţe destul de interesante;
Dacă nihiliştiî nu ad intenţionat mai mult prin atentatele lor de cat să provoace agit .-ţiune, succesul in această direcţiune nu li se poate contesta de loc. Ori căt de gred este a agita publicul nostru prin fapte cari privesc p -litica interioară, ultimele eieniineute ad sgu-duit cu toate acestea şi pe cel maî indiferent. Nu se poate zice iusă că espresiunen acestei a-gitărî ar fi indignarea contra nihiliştilor. Maî mult esfe o curiositate crescendă, o iucordare foarte naturală privitoare la resultitul acestui resboiu inverşunat intre puterile neve<j ite şi iutre puterea cea veijută. Indrăsneala conjuraţilor te minunează şi aduce guvernului numeroase iujositoare aprecieri din partea publicului. Curagiul nihiliştilor este intr’adever admirabil şi ei uu 1 au obţinut de căt prin escelenta or-ganisare şi prin succesul de care se bucură. Un atentat după cel lalt, o arestare după cea laltă şi cu toate acestea guvernul nu iuaintează cu un singur paş.
Pănă acum s’au făcut firesce destule arestări, dar nu s’a găsit nici un vinovat. Şi aceasta este destul de oiudat, de oare ce in prima linie avem a face cu criminali tineri, adese ori forte tineri, şi apoi pe lăngă aceasta se află intre ei multe femei, cu un cuveut oameni, cari de ordinar nu posed puterea unei stăruinţe mari şi de tel nu sunt cam tăcuţi. Dacă poliţia crede, ca se află pe urma unui conjurat şi in sfârşit el prinde, — el neagă ori ce cu cea maî mare incăpăţînare, nu se poate scoate din el nimic şi lucrul stă priu urmare tot in starea de mai uainte, căoi doveşlî reale lipsesc de regulă cu totul
I e lunga aceasta nihiliştiî joacă adesea ori roluri atăt de iudrăsueţe, iucăt s’ar părea, ca ei voesc aşi bate anume joc de poliţie. Aducem ca ecsemplu următorul fapt: cum se ştie. generalul D‘ntelen, şeful gendtrmerieî imperiale ca şi alţi domuî nmri, nu maî cutează de cîud cu atentatul in contra persoanei sale, a eşî de căt in trăsură închisă şi in-'oţit de doi cazaci. In zilele acestea s’a găsit acum lipit pe şaua unuia din aceşti cazaci nn bilet, unde er^a scris, că tot-unacăte ori cît de bine se va scutişi seva ascunde g neralul; dacă nu ’şî va depune func-ţiuuea numai de cât, va fi ucis,
In împrejurări ca acestea se inţelege, că acestor mari demnitari nule prea plăcea demnităţile cu cari sunt investiţi, şi cunoscut că Suroff urmaşul lui Irtpoffin postul de prefect de poliţie, ceai ca după puteri să seaesfaca de această sarcină primejdioasă. Surof nu a făcut păuă acuma n mic şi nici de acuma inainte nu se aşteaptă nimic dela el. Când după moartea lui Mezentzoff se presintâ inaintea ţarului, fără să fi pus mîna pe ucigaş, M. Sa il prin i ca un energic »dobitocule« El nu este
ruliu se vor vedea investiţi cu voturile lui, şi vor isbuti să păşiască pragul Adunării.
Daca am ţinut vre-o dată cestiune maî vitală in cumpăna voinţei noastre, apoi de sigur şi cestiunea viitoarelor camere e din numărul acestora.
Judecând după legitimele eî preocupa-ţiunl, după energia ce pare a fi dispusă să pue in triumful oamenilor cu dor sincer de binele public, de interesele patriei lor, naţiunea ne dovedesce a fi pătrunsă de rolul ce este chemată a implini.
Lupta desperată a partidelor, sfirîerile fără milă ce se intrepriud, de o parte şi de alta, ne probează, că triumful viitorilor mandatari va ti glorios, căci, de rîndul acesta, el va fi scump plătit.
Cu observaţiunea numai de a nu se leza interesele ţării, prin turburarea ordine!, ceea ce ar putea să conducă ta intervenirî diplomatice din afară, — luptele ce se desfăşură inaintea noastră, nu ne pot fi de căt spre folos.
Să ni se arate o dată fie-care cum este; să ştie ţara cu cine are dea face şi, in cele din urmă, pe cine poate conta.
CRONICA ZILEI
Starea siguranţei publice a ajuns a pune pe griji pe locuitorii din Giurgifi, Pe fie care noapte se întâmplă furturi, spargeri de p ăvălii. Bandiţii organisaţî cutează a lupta piept la piept, cu armele in mănă, contra gardiştilor de noapte, cari se intămplă să’î surprindă asupra faptului.
Dar poliţia şi administraţia oe fac ?
Ce face d. prefect de Ylaşca ?
De o cam dată nu se ocupă nici de averea, nici de viaţa cetăţenilor. An altă grijă agenţii guvernului: aceea de a regu'arisi alegerea candidaţilor guvernamentali!
Cetăţiauul Costaehe, din Roş ori, a telegrafiat ministrului de interne, despre activitatea elec torală a administraţiei. Poliţaiul şi toţi agenţii fac propagandă pentru fostul senator Pişcă, primar al oi'aşuluî, silesce lumea la intrunirile sale şi îmbărbătează, prin aplause oficiale, verva pişoătoare a viitorului părinte consoris.
întrunirea d’a-sară de la Ateneu a fost deasă. D. Costinescu a făcut o lungă dare de seamă despre lucrările fostei adunări, d. Fleva a criticat guvernul treout. Joi sara va fi o nouă in-trunire.
Mâine sară, marţi, se va ţinea incă o întrunire politică, tot la Atenefi, de grupul „Binelui public.*
D. Ioan Brătianu a plicat, incă de sâmbăta trecută, la Iaşi. Se zice, că peste curînd, va pleca şi d. O. A. Rossetti la Botoşani.
Mare gogoriţă trebue să fie alegerile din Moldova pentru puternicii liberali — naţiouali de la cârma statului !
Numai de nu . ’ar isbăndi temerea ce exprima, maî deunăzi, un corespondent din Iaşi al » Timpului,* care sfătuia pe preşedintele consiliului
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	3
SACRIFICIUL NEFOLOSITOR
(urmare).
III.
Aceasta seire făcu pe d-nu de Cery să tresară :	Amploiatul era poate soţul visitatoarei
lui. Nu maî îndrăsnia să mai întrebe pe nimeni şi, pe cănd rămăsese cu gura căscată, privea fereastra cu groază. I se părea, că ea se va deschide cu repeziciune; că ferneea aploiatului se va arăta ; că ea l’ar destinge prin mulţime : (că i-ar adresa reproşuri îngroziioare şi, aruncăn-du-se în spaţiu, cum făcuse bărbatul seu, ar câde i moartă la picioarele lui.
Cu toate acestea, fereastra nu se deschidea; nu se vedea nimeni printre perdelele cari eraţi pe jumătate despărţite.
Teatrul dramei era întunecos şi tăcut.
Atunci se hotărî, luând precauţiunî ca şi cănd s’ar fi temut a se compromite, să încerce a afla alte ştiri maî sigure.
— Acel nenorocit era însurat ? întrebă el maî ăntăitf.
—	O da, d-le, ’î respunse persoana la care se adresase, era însurat cu o femee teneră, atât de frumoasă şi graţioaşă, încât toţi vecinii o eu-noşteaib
—	Ştii, urma D. de Cery, dacă ea era în casă cănd s’a întâmplat nenorocirea ?
—	Tocmai voia să intre cre<j; oăcî am ve-<jiit-o trecend drumul foarte iute, intrând în curte... După două minute am au<jit un ţipet îngrozitor.... Un om căzuse de la al patrulea rănd pe pietriî, unde ş’a sfărâmat capul.
D-nu de Cery uu maî putea vorbi. »Aş fi voit să întreb incă pe acea femee, zicea el ieri, către bărbatul meu, dar ideile mi se risipiseră şi gura mi se părea, că era încleştată*. In fine îşi veni în sine şi începu ear să vorbească.
—	Ce s’a făcut aceea despre oare ’mi vorbeşti, d nă î Au luat’o de acasă ?
—	Nu, d-le; comisarul poliţii e acolo sus şi toată lumea aşteptă să iasă... Dar nu creZ să iasă cu ea, nu ar avea nici un drept s’o aresteze, şi, afară de aceasta, ea va voi să remână lâDgă copii ei.
—	Copii ei! zise d-nu de Cery, care, din palid, se făcu sarbăd.
Da, d-’e, doi îug rî de copii, unul de doi şi altul de trei ani,... O ! ’î cunosc foarte bine,
şi î am veZut adesea ori uităndu-se în prăvălia mea, bieţii copii!
O mişcare se făcu în mulţime:
—	»Eată-’l! eată-’l!» sti'igară mai multe voci, fee inpingeau, se loviau cu coatele, fie-care se înălţa pe vervul picioarelor.
—	Este comisarul poliţii, striga femeea, care vorbise cu d-nu de Cery. El e singur, ştiam eu bine că va rămânea acolo.
In adever, acela care venea, era comisarul, dar nu acela al suburbii. Acela fiind-eă lipsea, un altul 1 înlocuise şi d-nu de Cery ’1 recunoscu, fiind-ca vorbise cu el de mai multe ori la teatru de vodevil. Indata-ce ’l veZu, d-nn de Cery alerga la el, fără frică de a se compromite. Curiositatea, turburarea ’l făcuse să uite tot.
—	D-ta aici ! în mijlocul acestei mulţimi • Zise comisarul.
—	Dar nu doresc de cât să me scap de ea, respunse d-nn de Cery.
—	Vino dar, sergenţii ne vor face loc să eşim.
Eî scăpară de mulţime, fără multă osteneală, ajunseră în strada Gramont, trecură bulevardul şi se îndreptară spre şoseaca d’Antin, vorbind despre ne-norooirea care se întâmplase.
Chiar în acea zi, pe la zece ore ie dimineaţă, venise la poliţie şeful unei case de bancă însemnate şi declarase, că unul din amploiaţii seî, care era însărcinat să strângă nişte datorii jţcarî se urcau până la suma de cincî-zecî mii de franci, plecase din ajun şi un se mai întorsese.
A trămis să ’l caute acasă, dar nu l’a găsit şi ruga poliţia să lămurească lucrurile.
La doue-spreZece ore, comisarul poliţii se îndreptă spre strada Sânta Ana, intră in casa ce’î se arat st, şi, pe cănd se urca la al treilea rând, auZi un sgomot în urma lui, era e femee care suia scara cu grabă.
D-le, zise ea, cu o voce tremurândă pe care se silea să o facă liniştită, portarul mi-a spus, că vii la noi. Vino, îţi voiu deschide eu... ar fijne-folositor să suni, barb tul meu nu ’ţî va deschide poate.
—	A ! bărbatul d-tale este sus ? Şi dece n u mi-ar deschide ?
—	Fiind-că..., fiind-că.,.
- trebue să ’mî spui adevărul, d-nă, eii sunt comisar al poliţii.
—	A, asculta dar... Bărbatul mefi a fost trămis să adune nişte datorii, cari se urcau pănă la suma de ciuci-zeci de mii de franci.... Cănd a voit să pună banii în cassă a observat că ’i lipsesc trei mii de franci.,., ’l-a perdut, ’i s’au
www.dacoromanica.ro
uicr iubit nici respectat de către public şi pre- J cum se vede nici in locurile mai inalte şi are sâ’şî mulţumească numirea s’a imprejnrăreT, că este nepotul luî Iguatieff bătrîuul, unul din ceî maî intimi şi nun vechi iucrezuţî de]aî ţarului: Suroff şi-a cerut acum dela ţarul demisiunea, acesta respunse insă, că să prinză ăutăifi pe uciga-şui lut Mezentzoff, apoi se poate duce.
Ar fi fost poate maî bine să se fi lăsat acest om să meargă in t eabă’şî; unde se cauţt insă şi cum vet găsi un înlocuitor maî dibaciu ? Căt de greii fusese dupe depărtarea luî Trepoff să găsescî bareraî un Suroff! Acestî blăstămaţî de nibilistî sunt capabili de orî-ce şi aii făcut de oameniî «cum se cade» se tem a maî ocupa această dis reditată funcţiune, spre a nu fi intr’o bună dimineaţă ucişî. Ameninţarea cu moarte o primesce indată orî-cine, care intră intr’una din acestea inalte funcţiunî.
Se vorbesce că din maî multe guvernamente aii incurs pet ţiî, carî cer introducerea imeî cou-stitnţiunî. Această cestiuue e pe buzele fie-că-ruia, printre raidurile tuturor ziarelor, p ' stradă.
E cunoscută insa antipatia Ţarului iu contra introdu erei momentane a uneî constituţii, care in actualele imprejurărî ar fi p-ivita, oa o isbăn-dă a nihilistilor. Nilnbstiî inşişî nu vor const:-tuţia, pentru ca se tem a’şî vedea prin ea nimicite planurile lor radicale. îmendoî duşmmiî actuali prin urmare, Ţarul şi nihilismul , stau in această cestiune de a dreptul contra elementelor moderate, ceea-ce iarăşî nu este de loc potrivit pentru mauţinerea ordineî. Aşa lupta intre acestî mari doî duşmani se continuă incă mereu inainte,..
Intr’una din cărţile sale, scrisee cu atâta cunoştinţă de lucruri şi cu o agerime de vedere minunată, Turgenjeff se esprimase destul de lămurit in inţelesul , că «singurii oameni oneşti ai să’i cauţi in Rusia in raidurile aşa numiţilor nihilist!”. De cănd acest mare scriitor a aruncat peana la o parte, descurag at şi cuprins de un scepticism inglieţător, a trecut frumoasă vreme şi cu ea s’ati mai schimbat lucrurile; cănd ar mai relua condeiul, Turgenjeff şi-ar completa negreşit frasa semnalată cu următorul adaus : «singurii oameni harnici in Rusia trebue să’i cauţi tot in raidurile nihilismului". Cele impărtăşite dupe « Koln. Xtg." credem că ne justifică deplin această părere.
ARENA ZIARELOR
«Românul» polemisează cu «Presa» şi cu «Timpul» :
Şi mai ăntăiu constată laudele ce insuşi «Presa» aduce legii electorale interpretative, votată de aradicali». Ditirambele ce intonează oposiţiunea acestei legi i se par «Romanului” cu atăt maî ciudate, cu căt partida conservatoare a fost vrăşmaşa ei neîmpăcată, atunci cănd s’a votat.
Partida conservatoare, zice el , combat ned această lege, a cărei bunătate o recunoasce acum, şi din care ’şî face un element de luptă pentru viitoarei alegeri, dovedia intr’un mod pipăit, că nu voiesce libertate in alegeri, că nu voiesce
furat ? nici el nu ştie.,, nicî nu îndrăsnea să vie acasă, dar mi-am procurat trei miî de franci... banii sunt la mine... eată-î d-le; veî găsi pe cele-l-alte patru-zecî şi şeapte miî sus in bilete de bancă, cum ’î a primit... O ! suntem oneştî d-le ! ... Şi daca s’a întâmplat aşa, este că ne a lovit o nenorocire . .. dar am reparat-o.
— Bine, doamnă, să mergem la d-ta, zise comis irul.
Ajunseră la al patrulea rănd. Tenera femee puse cheia in broasca uşeî, dar nu o putu deschide, cacî era inclusă pe din intru cu zăvorul.
Ea sună, cheamă pe bărbatul eî, dar de sigur că acesta nu o • uzia,
Atuncî comisarul, creijend că e jucăreia ver uneî comediî şi temăndu-se, că acelea ce i se spusese erafi numaî minciuni, sili uşa, pronunţând tot-deodată aceste cuvinte atăt de bine cunoscute: »In n- mele bgiî, deschide!* Aceste cuvinte produseră un efect, imediat: tăcerea care domnise pănă acum in apartament, se schimba in sgoruot; se auziau paşii unuî om, care umbla de colo pană colo, uşile se trânteau, pe urmă se făcu tăcere, o fereastă se deschise cu repeziciune, ţipete de copii resunară in camera şi altele le urmări in stradă.
^Comisarul sparse uşa şi intra in casă . . .Stăpânul eî nu maî era acolo... Se aruncase pe
ROMANIA LIBERA
smeerit .te, că nu voiesce regim represintativ.— Atitudinea eî d’atuncî este o mărturisire sdro-bitoare.
Căt pentru noî, revendicăm bucuroşî calitatea de radicalf, cacî legea iu cestiune are de scop nu numaî de a infrăn i , ci chiar de a stîrpi abusurile electorale.
Organul liberal caută a dovedi apoi, că imputarea făcută de «Timpul" partidei liberale, cum că a adus inveţămăntul public in cea maî tristă stare, — e cu totul neîntemeiată.
Pentru că arme electorale intrebuiu-ţează «Românul», spre a perpetua înverşunarea luptelor politice, «Presa» recomandă şi ea alegătorilor un buchet ales din isprăvile actualului guvern. Ea stăruesce, cu deosebire, asupra necalificabilei puteri a guvernului in cestiunea Basarabiei, despre care ştia, că are să ni se răpiască, atunci cănd s a hotărit să verse sângele Românilor, spre ajutorarea armatelor rusesci.
*** «Timpul» publică o scrisoaie ce i se trămite de un d. Moldoveanu, impreuuă cu nisce acte, relative la abusurile ce s’au făcut cu ocasia rechisiţiunilor de care române pentru transporturile rusesci. Dintr’o scrisoare a antreprenorului rusesc Warşavschy către generalul intendent, resultă nisce destăinuiri foarte compromiţătoare pentru d. Simeon Michălescu, directorul ministerului de interne.
VARIETĂŢI
0 nascei e pe stradă-—Acum fcerî zile, o sărmana femee insărcinată suia scările spitalului Brăncovenesc, cerând ospital tate pentru momentele de trud re la care se vedea espusă. I se resp nse insă , Ca acolo nu e spital de uascerî şi ca sa se ducă la spitalul infiinţat anume pentru astmenea o suri. Biată femee ple â , dar n’apucă să se depărteze îl uit de spital, şî durerile de facere începură a o tortura ast-fel , in cat e du pe trotuar,... Copilul născu, o nenorocită creatură feinenină, destinată poite a in-frunta mu te necasurî in lumea aceasta.
De grabă lumea re adună şi, maî . u seamă femeile, ce treceau in piaţă, făcură cerc in jurul mumei, care zăcea la pămînt. In loc de a’î da insă ajutorai cuvenit, in loc de a infăşura intr’o cărpă copilaşul ce s’a aruncat pe trotuar, din potrivă rîdeail şi badjocoreaO, intr’un glas cu derbedeii de prin piaţă, pe sărmana mumă. Oroare de asemenea apucături de scepticism maî ales cănd ele se observă in p, porul dc jos !
Din Întâmplare se găsi o inimă indmătoare. O doamnă dinti’o casă vecină, privind pe fereastră ingrozitorul scandal, tr mise numaî de cat slugile in ajutorul mumei şi copilului. Iu timpul acesta sosi şi un ofieier de gardişti, impreu-nă cu o moaşă israelită din apropiere, care, cu multă bună-voinţă şi indemanare , opera cele de trebuinţă, O birjă fuse opr.tă ; mama cu copila, ţinend’o in şorţ, fură conduse la spitalul de faceri.
Punctni cei maî înalt locuit — Punctul cel maî inalt locuit este staţiunea metereologică de la
fereasta. Omul poliţii găsî, pe masa din sala de mâncare, un portofoliu cu bilete de bancă şi o hârtie pe care erau scr.so aceste cuvinte: »Lip-sesc trei miî de francî ... Nu am nici o speranţă de aî regăsi,., Vin să me aresteze, dar eu me omor*.
încă zece minute şi nenorocitul n’ar fi murit ! femeea sa ’î adi cea cele treî-miî de francî; şi cănd comisarul ar fi venit ei dedea baniî zi-cend că a fost bolnav şi de aceea a ăntărziat.
Comisarul nu avu de căt sa facă un act de moarte, baniî se dedeseră, prin-urmare nimeni nu ar fi maî putut acusa pe amploiat. Dar oa-meniî poliţii se amestecă chiar in lucrurile carî nu’î interesează. Aşa dar, dupe ce dete aceste desluşiri d-lnî de Cery, insoţitorul seu se inceroă a ghieî ce se făcnseră acele treî-miî de francî i n done-zecî şi patru de ore. Cănd se intămplă la alţî amploiaţî ast-fel de perderiî, eî duc la bancă suma principală, declară că nu ştiu unde sunt baniî perduţî şi pleacă să’î caute.
Eî nu sunt espuşî a fi bănuiţi de boţi, pentru simpla ne-ingrijire. Dacă repausatul nu făcuse tot ast-fel, atuncî de sigur că se ştia vinovat: credî nd că a doua zi va restitui banii, el se ^ er-vise de eî plătind vre-o datorie, care l’ar fi com-^ promis
D-nu de Cery nu era de ideea comisarului;
Pike’s Peak, din munţii Stâncoşî (Statele-Unite). Această staţiune, stabilită la 1873 de guvern, este admirabil situată şi apropiată pentru ob-servaţiunfie metereologice. Treî ofiţeri petrec tot anul îu verful pisculuî, a oăruî înălţime d’asupra nivelului măriî e de 14,336 picioare. El ocupă o casă de piatră cu 4 camere. Nicî o urma de vegetaţiune nu există în acele regiunî îu -lte, departe de 20 mile de orî-ce loc locuit. La Pike’s Peik a fost maî bine observa‘ă ultima eclipsă de soare.	(Voc Cov)
MOMENTE DE DISTRACŢIE
Doue fiinţe, carî se căsătoresc la bătrâneţe, seamănă cu doî jucători ruinaţî, carî ne maî arând ce purta, inverrisc numaî aşa o partidă de conţină, ca să le treacă vremea şi necazul.
*
* *
In amor, ca şi in poesie treî lucruri sunt grele: inceputul, continuarea şi.... finitul.
*
* *
Ca să fiî om mare, ţi se cer doue condiţiunî:
Antăî, trebue să fiî mort,
Al doilea, să nu fi comis in vieaţă de căt păcate teribile, sau să fi strălucit prin escentrici-tăţî grozave iu cugetări, sau in fine să fi spus prostiî maî mari, de căt ale oamenilor de rănd.
*
* *
Un beţiv zicea altuia :
—	Cum poţî frate, să beî un vin atăt de prost.
—	Ce vr î ? trebue să-şî iubească cine-va a-mic.î, cu defectele lor.
Socielatea studeuţilor de medicină din [Bucureşti
Lista No. 169 incredinţată d. I. Brătescu.
D. I. Prătescu 5 leî, d. M. Ionescu 4 leî, d. R, Michăescu 4 leî, d. M. C. Bretiano 2 leî, d. D. Lascar 2 leî, d. T. D, Capitanovici 3 leî, d. T. Romin 2 leî. — total 22 leî.
Lista No. 182, incredinţată d. Dootor I. Ruso.
D. Major Gr. Protopopeseu 5 leî, d. Scarlat Ivladni 10 leî, d. N. Pariliad 10 leî, d. Al. Di-mitresou 8 leî, d. Al. Ivanovicî 5 leî d. N. Di-mitrescu 4 leî, d. W. Georgescu 4 leî, d. Tu-dosie Mărculescu 3 leî, 70 banî, d. Teodor Pe-trescu 4 leî, Fraţiî Georgescu 31eî 70 banî d. Doctor Sarrbos 10 leî, d. P. Cutoff8 leî, d. Atb. Săvuleseu 5 leî, d. losef Iluyer 3 leî 70, banî, d. Doctor Ilarion Russo 5 leî 90 banî. — total 90 leî.
Serviciul telegrafic al «României Lmere*
de la 28 Aprile. — 9 ore dim
Viena, 27 Aprile. — Cavalcada cea mare, or-ganisată de primăria din Viena, in onoarea unuţiî de argint a imperatuluî, s’a făcut astă-zî, după programă.
O mulţime imensă asista la defilare. MM. LL. au fost aclamate cu un entusiasm mare. împăratul a esprimat primarului capitalei inalta Sa mulţumire pentru strălucitoarea ovaţiune ce i se făcea.
el nu căuta să ştie, dacă suma care lipsea se perduse sau era furată, nu voia să ştie dacă bărbatul sau femeea se servise de ea; el nu cugeta de căt la visita ce o primise de dimineaţă. Lipseau treî-miî de francî din portofoliul amploiatului, cum dispăruseră ? Aceasta nu’l interesa. Trebuea să inloeuească cea-ce lipsea. Trebue să se fi petrecut ce-va groziv intre aceşti soţi, carî se iubeau negreşit şi carî fuseseră oneştî pană aoî. Ce se facă ? Unde se găsească suma care le lipsea ? Eî căutară mult, făcură incercărî nefolositoare, pe urmă, dupe o noapte fără somn, femee a, palidă, tremurîndă, disperată, dar hotărîtă zise: »Me duc să maî caut. Mi-aduc aminte că a am o rudă, o amică, care ne-ar putea veni in ajutor. Plec ... ne vom revedea in curînd, speră şi aşteaptă-me*.
Ea se duse la d-nu de Cery, al căruia nume şi adresa, uitate de mai multe lunî, ’î veniră de-odată in minte. Era desonoarea, era ruşinea; dar era şi scăparea! Scăparea soţului şi copiilor eî.
Traducere de d-şoara Lucreţia B
(va urma)
de la 28 Aprile — arneazi.
Paris, 28 Aprile. — Ziarul «La republique franşaise» sfătuesee pe deputaţii bulgari să se folosească de turburarea interioară in care acum e cufundată Rusia, spre a alege c.i principe al Bulgariei o persoană independentă şi streină de influenţa rusiască, pentru-că, prin acesta, să dea puterilor prilegiul de a arăta, către noul principat, sentimente pe carî numaî neincrede. rea le-aii oprit pănă aci.
Acelaşi ziar zice că Alecu-paşa nu poate fi in acelaşi timp şi guvernator al Rumelieî orientale şi prineipe al Bulgariei; daca ar fi ridicat la această ultimă demnitate prin voturile compatrioţilor seî, va trebui să opteze ; deoî, după «La republique franşaise» este probabil că puterile nu vor ratifica alegerea sa.
(Havas)
SAL4ATENEULUI
Sâmbătă, 21 Aprilie, 1879
■a © ia a a a a
DAT DE
JOAN VASILESCU
•	cu bine-voitorul concurs al
Doamnei Paulina Montalbani (Angelesjn), d-şoa-rele Felicia Băicoianu, Elena MoşoK, M. Belqa-zoglu, V. Moşoi, Iulia Ilasdeu, M. Zaharescu, Matilda Cost, Pană, Olimpia Teclu, şi al d-lor artişti Schipek, C. Dimitrescu, Wainetter, Ja-lius Wiest, Prager, C. Bărcănescu, şi Gr. Manolescu.
Concertul se compune din părţi, in carî, vre o 12 piese musicale, vor fi esecutate pe piauo , vioară, violoncel şi din voce ; soluri, dueturî , triurî şi un obor de d-şoare. Deosebit de aceasta, se va represinta şi o mică comedie-vodevil, jucată de patru micî fetiţe.
începutul la opt ore seara punt. Preţurile locurilor : Locul I, 10 fr.—Locul II, 5 fr. —• Locul III, 3 fr,
•
Agenţia primei societăţi c. r. priv. de na-vigaţiune cu vapoare pe Dunăre.
«Această societate de navigaţiune a publicat «un suplement la tarifele sale, care conţine a-«vantagie foarte mari.
«Acest suplement se găsesce la toate agen-«ţiele, ou preţul de 50 banî«.
CURBUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
ora 12
Cump. Vgnd.
„Bursa Buciirescî4
I. ÎI. EERMO&F-ţiî BENZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 16 Aprilie 1879
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale.......
»	» e§ite la sorţi.
8%	» domeniale . .	.
» s eş te la sorţi Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 7°/0 Serisurî funciare rurale 7%	»	» urbane
8°/0 Impr. Municipal. .
» cu pr. Buc (bil. 20 Renta Romănă . . .
Acţiuni «Dacia». , .
» «Romania» .
Cupoane rurale exigibile » domeniale »
» scrisuri >
Argint contra aur . .
Bilete hypotecare contra
Rubla hârtie .  ..................2
Florinul..........................2
Lose Ottomane . .
le
CURSUL DIN VIENA 26 Aprile
Napoleonul....................
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rnbla Hârtie.................
CURSUL DIN BERLIN 26 Apr le
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	t ... .
Priorităţi	»	> . . . .
Oppenbeim....................
Ruble liărt e................
Stern .......................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 26 Aprile
Renta Romănă.................
Lose Otomane ......
SCHIMBUL 26 Apr,le.
Paris (3 luni) .	...
» la vedere.................
Londra (3 lunî)................
» la vedere	....
Berlin (3 lori)................
» la vedere.	....
Viena la vedere...............
1023/
99%
1003/, 99^ 178 94% 87 V, 98 27
66%
200
78
%
fiu
%
2
1 % 41%
16 40
9345/,n 5 53 20112 25
88 10 31 40 £7
103 V argint
ioi V,
argint
180
943/,
87% 98i 27’L
663/,
205
80
arg.
aur 1 % 1 %
2 42 2 16% 45
195 75 36 —
9 34’/, o 5 53 19 90 112 25
88 80 31 10 86 90
195 40
35 75
66 66 42 75 42 75
99 45 100 25 25 15 25 35 122 % 123 % 2 16
Adresa pentru telegrame,
Fermo &
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
De venţlare!
CD PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, forţa de 8 cal
Amatorii se vor adresa ia strada Berzi No. 88 la D-mi !. Balog.
rr"
i oi
De închiriat
DE LA SF. GHEORGHE
Grand Hotel de laVictoire
Fiind terminat tot edificiul, atât restaurantul ;i Cafenl de la parter precum şi saloanele şi odăile vopsit, zugrăvit ecleraginl precum şi faţada montată. Care esto clădit din notl situat in str. Lipscani No. 2.
Informaţiunî la Petre Encmlescu, Strada Lipscani No. 28.	(R, 593 6-2-6)
Un tener Basarabean
Practic Agronom
doresc» a lua moşii mari in administrare sad in esploatare, Adresa Strada Palatului No. 1.
EA OT1 **««4lA Diploma de onoare
°IN FIE NN A
GANZ&Cnic
rXlVERSAL
2 Medalii de aur şi I de argint
11]
i argint I Mm
dIN paris ^
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDERIA DE METALURI ŞI FABRICA UE MAŞINE
BIJDAPEST MM
H E C O I\I â X? D £ :
Maşinele sale de mânat cu cilindre de oţel turnat
care de căţî-va ani incoa inlocuesc petrele iu toate morile mai insemnate din Austro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
OrT-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel

r ROATE DE VAGOANE SI MECAN1SMUR1 DE 1NCRDTISIAREA ŞINELOR.
pentru drumuri de fer şi pentru mine ;
asemenea şi
(R. 590)
E I N <’ III iii I A T
DE LA Sf. GHEORGHE VIITOR
UN APARTAMENT
cn dependenţele sala Calea Victorii (Nlogoşoai) No. 80
Unde şade d. Mari Geanoglu, in faţa gră-dineî Episcopii. Doritorii să se adreseze lâ N. Elcfteresm. strada Cornetului No. 13, jj la D-nul Tânăsaclie Iliadis, representanţu moştenitoarelor Ioan P. Manov.
■ BDALO LA PAB1S
.OP
SIROP si P«_______
LdeCooetna, şt Tolu cxratrabronctv-j ktaior, guturtturilnr Irrital lunilor, k.<« pept, tussei magareeti, ^CtUrrhelor. inaomnie-lor; etc.
Deposit in Bucuresci la dd. Ovesa, Risdorfer, Brus, Sohme-tau, Zuruer, Dimbovici.
SIROP
cu
Laclo-Phosphate de Calce
'HILADELPHIA 1876
VlENNA 1873
Phosphatulil de calce este substanţa minerală cea mai respânditâ atâtu la omeni câtu şi la animali. Fiu formedâ totalitatea bsseloru şi intră in composiţiunea cărnei, şi a sângelui. Ca pentru sănătatea omului se fie assecuratâ, Posphatulu trebue se existe in corpu in cuan-titatedeterminaiâjcăndu elu lipseşce maladia survine, şi pe dată ce s’in-cepe întrebuinţarea lui, pofta de mâncare şi forţele revine.
Femea însărcinată, doica, copi-lulu care măreşce şi se desvollă, au adessea lipsă de Phosphate de calce; atunciu muma slâbeşce, laptele ei ’şi perde cualitâţile nutritive; copilulu din partea lui deperedâ; elu sufferă de colici, de diarrheă, creşce cu anevoie; dentiţiunea lui se face râu, piciorele lui se refusă alu porta. Şi este in aoeste diferite caşuri că administrarea Phosphatuluî produce effecturi surprincjători.Eficacitatea lui nu este mai puţinu mare căndu trebue datu tdtă vigdrea unei constitufiunt sfârşite, fie prin excesse de lucrare sau de plăcere, fie printr’uă alimentaţiune defec-tubssă sad uă maladie de lungă durată.
înainte d’importantele lucrări a-le D. Dusart, Phosphatulu de calce nu au fostu cunnoscutu aîtu felu de câtă in stare de pudră nesolubilâ, trecând ii adessea prin stomachu şi intestine fără a-fi attacate. D’acolo, resultă că au fostu prea puţind Întrebuinţaţi! in therapeutioâ. Insă astă-c}i, I). Dusart offerâ acestu pre-ciosu aginte subtu uâ formă solubilă, mistuinduse şi assimilăn-duse f6r& difflcultate, d’aceaVinulu şi Siropul ă cu Lacto- Phosphate de calce, care pbrtâ numele lui, pe dată ce au appărutu au foştii im-brâţişate de către intregulu corpu medicalii alO Franciei.
In resumatu, Vlnulu şi Slropuld de Dusart au pentru effectu d’a da forţe dăndu poftă, de măncare şi d’a concura prin acţiunea Phosphatuluî de calce, la consolidaţiunea dsse-lorii, la formaţiunea muşchiloru şi îmbogăţirea sângelui.
Elle convinu :
Noul ne vomă opri numai la oitarea ob-
servaţiuniloră următâre :
« Phosphatulă de oaloe convine acelora cărora oleulă de ficaţii de morunii le este derangiatoră sau ostenltoră, fiind-eă, fără a lucra (1‘aceaşă manieri, cu t6te acestea elă constitue ună elementu de restauraţiune |i de forjă. »
D' 8UBLER,
Medică ală spitaleloră din Paris.
DE ARENDAT
şi <1© voii ci ar©
Moşia «Comaţii» împreună cu trupurile sele, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbăueştî, sunt de Arendat şi de venrlare chiar de acum ; intinderea lor oa 2 00 pogoane, Casă şi magasiî, ban, pod pe scripete, livezi, vii păduri şi 800 pogoane arătoare; a se adresa Strada Tîrgu-Vesteî (Griveţeî) No. 49 Buouressoî.
(582) 10-2-6 Sm. Mărgăritescu.
Capsule Iviathey-OTAYLUs
cu înveliş subţire de gluten
Preparate de doctorul CLIN. PREMIUL MONTYON.
-Capsulele Mathev-Gaylue, pe Esenţa de Santal asociată cu Balsamice, posedisS, uă „eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate ou cel mai mare succes pentru a vindeca "repede scurgerile învechite saă recente, Blennorrhagta Gonvorhea Blennorrhea Leucorrhea „Gystita, Urethrita, Catarul şi cele-alte Bâte ale Beşicel şi Wte
„Mulţumită învelitului lor subţire de gluten, oare e fdrte asimilabil, ^psulele Ma,1 ey-„Gaylus se pot mistui de persdnele cele mal deficate şi nu obosesc mol-uă-dată stomaohul.
(fir“ t fTS^rî'ai.	<1.-a.»»*»-
A so feri do contra faceri şi a cere ca garanţie pe «c-care flacon “P™1® flaylns Marca do fabrică (depusă) cu semnătura Clin şl C-“'» şl MEDALIA PREMIU LI! MONTYON.
PARIS, CLIN et C-me, 14, Rue RACINE, şi la tâte farmaciile din llomăwa
Copiiluru palişli saă rachitici,
Bolnaviloru de peptU, Phlhisiciloră (oflico-şilord).
Fetelori tinere care se formiQi, Bolnaviloră de afo-mac/iă,
Bătrîniloru slăbiţi.
Dotcilord pentru a favorisa abondenţa §i bogăţia laptelui şi pentru a preveni colicile şi diarrheele copiiloriL
« In convalesoenţile de friguri typhoide, in albuminurie, diabetâ, acolo unde economia este profundă attinsă, Lacto-phosphatulă de calce produce eflecturile reconstituităre celle mai rapide. »
Observaţiunile D" blache, MONOD, TABDIEO.
« Prin administrarea Lacto-phosphatulul de calce doioiloră, ală căroră lapte aă fostă incăltţitu şi aă produssă la copil diarrheă verde şi serâssă, noul amă vă4ută acăstă stare bolnavă dispărută şl copii reveniţi la sănătate. »
D” DOLBEAU Şi PAQUET, Inajiune minerală.
« In totă dă-una căndă oieulă de floată de morună este indicată, noul amă constatată cătă d’avantagiosă aă fostă d’a da concura-mente SiRorcLă de Dusart, a-le căruia proprietăţi aperitive complectă acţiunea. »
D' RIANT,
Căutări experimentale asupra Phosphatuluî de calce.
« Amă publicată mai multe caşuri de phthisie bine confirmate, dintre care una cu uă destrugere complectă a unul plămănă, curarUsite prin usulă VinuluI şl ală Siro-ruLuI de Dusart, cu carne crudă oa alimentă. »
D' DELZENNE.
« Rapiditatea cu care pofta de măncare vine subtă Influenţa VinuluI de Dusart, la bătrânii şi adulţii slăbiţi, păte caracterisa acestă medicamentă; nici uă dată elă nu m'aă inşelată. «
D* PINEL.
Vemjare!
Vie de 17 pogoane, bine luorată in Valea Mauti, dealul Cern ăteso-20 minute de staţia Valea Căluj gărească ; acarete pentru toate trei buiuţele, Unelte şi boloboace de prima cualhate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rânduri.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3. In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor	(20-3-1)
HOTEL PETERSK
Vis-a-vis de ministorinl de Finanee. situat in centrul capitalei, aprdpe de gara Tirgovisteî, avănd 34 camere, spaţioase şi biae mobilate do la 25 a 60 fr. pe lună. — Cafeu şi restaurant, preciuri moderate, abonament 60 Ir, — Mare salou mobilat şi nemobilat disponibil.
Ilerman S aal.
întrebuinţarea lui in tuberculăssa este dublă; mai lntăiă elă favorisedă, ea tâte sările calcare, transformaţiunea cretaceă a tuberculului, şi elă exersă in nutriţiune uă acţiune din celle mai importante. <
D' RABUTEAU.
Lacto-phosphatulă aă dată in totă dâ una celle mai bune resultate, făcăndă gestiunea facilă, laptele bogată, abondantă, şi copllulă viguroaă. »
D' FESTRAERTS,
Directorulă Scalpelul Medicalii din Belgia.
La PARIS, cassa G-RIMAULT & C1’, 8, rue Yivienue.
Şi in principalele Pharmacil din Francia şi din streinătate.
SI
H®ins HCGimrir
IP0TERN1CITDL DIRECTOR AL FABRICE! C. B. DE P1ESSE METALIC
VIKXiVA, IU. REMWEti \’r. Î9 şi 8?
Specialitate de Rachierie şi Berărie invită cu toată politeţa pe toţi^aceî domni cari au făcut comande de machinî, cazane pentru vapori sau alte aparate să’şi trannta adresa d-lor la
D nu HOFLICH OPPLBR
FA BRICAN T I)E BEK.E IN BU CURESC I
nli
De venţlare Bilete de închiriat pentru lipit la case
Numai 15 bani bucata A se adresa la tipografiia Ştefan Mihălescu,
strada Lipsaui No. 11 —13
K N Gr R O S
Librăria
Fraţii IdniţiuC
Strada LipseaBiî, No. 7	27.
ânanţă sosirea unu! maro assorti-aigntfi de REGISTRE UE COAPTA-BIUTATE din Fabrios : Fransese | Germane, liniate in tdte formatele ee rute. Recomandăm cu deosebire corner eianţilor din provincii că le oferi» « ocao», cn preţul cel maî moderat, k eemenea recomandămu marele noitrB asortiment de «hărţii a* *erl» , ds seriMri, plisurl şi d# tipar, cu pre ţnrî moderate. Suntem in posiţiunodf & satisface orî-ce cerere in tst* felarlb S® sărţl a#«iar®, «tt., ia care reduse* • e«l mai mare rabat.
F.N DETAIL

4 Ocasiune Rara \
La magaeinnl meii din Strada Lipscani Ne. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri franceie ipre desfacere cu preţurile neauzite.
V. I. RAGOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga.fr. 15
"	15
15 45 45 40 33 18 20 24 şi un
12	,	,	Madera
12	,	>	Oporto	.	.	.
12	,	»	Xeres	.	.	.	.
12 > Champagne Cart-Blanche 12 , Cr§me de Bouzy . . .
12	» Ay superieur ....
12 » Medoc .....
12 » Saint Jullien ....
12 j Choteau la fitte .	.	.
Tot in acest magasin se mai mare deposit de siropuri francese diferite gus tnrî; de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează | numai pănă la finitul acestei luni ear măr- ’ furile ce se ating de specialitat-'a mea de f colonia'e. delicatese in acest magasin se vinde J cn preţurile moderate.	ţ
in mim iii
FER BKAVAIS
IFER Dl A.LISAT BRAVA1S)
Adoptat iii tăte spitalele	KeeomaDdat de io; med
Anemiei, Cliloroseî, Debilitatei, ăSf °011tra Slabiciuneî, Polei Albe ete.
FEETJL BBaVaIS (ferliqiiidîn picături conesnirate; e te singurul scutit de orî-ce acid : el n’are nici uâ od6re nirî gust şi nu produce nici constipaţiune. nici diarie. nici i -câldire. nici ostenelâ stomacului: mai mult. este singurul ca f nu {negresce nicî-uă-dată dinţii.
Este cel maî economic din feruginose, un flacon durdză uălun-
D’iPOSlT QEXERALla Faris: ÎS, rue Lafaşette (prls l’Opera) şiin MUfarmaculr
\	■; feri de imitaţiunî periculDse şi a cere marca fabrice! de aci
Trămiterea gratis după uă cerere francată a unei interesante broşura asupia Anemiei şi tratamentului sItâ.
La Bucuresci. Friedrich Bru3. farmacist- droghist.
Manutenţiunea
de la Coliutina are trebuinţă de
200-300 slarjtni de lemne subliri
ÎTLRTL RR
_____ www.dâC'
Bucuresci, Tipografia Ştefan Mihălescu
□rom
Casa dc schimb cc am avut*o situată'in str. Zarafilor No. 13, am mutat’o in faţa acele! strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitânie a d-luî Petre Sto-ianovicî, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu cart ne am ocupat pâră acum de cumpărări şi vînţiărl de efecte de stat, precum; obligaţiun rurale, domeniale, comunale , pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi ori-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la noi m toate zilele de la 7 ore de dimineaţă pănă la 8
ore seara.
Corespondinţî din districte, se pot adresa prin telegrame numai CQKEN, NACHMIAS

pscâm No. IX. — Corn 6937
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: I an 24lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director : D. AuG. LiAURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: In România: La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia: la Sociiti Havas Laţ fa & C"'«, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: .Adolf Steiner, in Hamburg.	ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a , 3 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pepag.H, 2lei; pe pag.I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiuuea nu e responsabila.
		
CĂTRE ALEGETORI
vllegerile din anul acesta au o însemnătate escepţionnlă, pentru că representanţii noştri au să sp atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Cu toţi! suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitorii deputaţi şi senatori să fiă adevăraţii representanţi ai noştri.
Legea interpretat vă a legei electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor; căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegetori, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile , fiă cărui cetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine spic ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua, să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusa in lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sav delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage la sort), 3 persoane cu SCÎinţă de carte, carî vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstă va fi preşedinte, iar cei uiţi doi secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei, de orî-ce categorie, precum nici primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şî toţi agenţu poliţienescî, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie), avănd dreptul de a vota in acel colegiîi, ei nu vor vota de cat a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de cât pe timpul necesar spre a ’şi da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta mă în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Orî-ce călcare a acestor disposiţiunî, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergând la vot, cum dator este ori-ce ce-tâţian, care ţine la drepturile inscrise în constituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga respectare a legei, şi să protesteze la biu-rofi şi la tribunal în contra ori-cărei călcări a legii.
ŞTIRI TELEGRAFICE
de prin ziarele străine.
Sumariu. — Rusia şi Elveţia. — Guvernul rns §i niliiliş-tiî. — O propunere ruseaseă — O veste buni. — Antologii soeiale din Rusia — Din Afganistan. — Sârbii victorioşi.
Viena, 25 Aprile.—Rusia a adresat puterilor cererea, ca să se facă pe lângă guvernul Elve-ţieî un pas colectiv, pentru restrângerea dreptului de asii.
Viena, 25 Aprile.—In urma ştirilor sosite din Petersburg atentatorul Solowieff acum Dumineca ar fi tăcut (!!!) mărturisiri însemnate. Guvernul a ajuns pe baza (!!!) lor la cunoştinţa unor planuri, cari ab fost iu legătură cu atentatul. Ast-fel, daca atentatul ar fi reuşit, in noaptea de 14 spre 15 Aprile erau să fie omo-
rîţî 140 de funcţionari mari atăt civili, căt şi militari din intreg imperiul rus, şi apoi , din confusiunea ce se năşeea, conjuraţii să’şi tragă foloasele posibile. O arestare făcută la 16 1. c. a dat poliţiei ocasiune să descopere (!!!) neşte acte(!!!) a le comitetului esecutiv. Este probabil, ca se vor trimite comisiuni de instrucţiuni la Ckarcow şi Odessa, de oare se presupune, că ar fi un nex direct intre atent it şi faptele in-tămplate mai inainte in numitele cetăţi. Ţarul va petrece vara aceasta o mare parte prin străinătate şi, in acest cas, va lua regenţa unul diu cei mai betrăni mari duoî.
Berlin, 25 Apr le. — Rusia insistă, că in co~ misiunile internaţionale şi rumelice orientale precum şi in oomisiunea de delimitaţiune a Balcanilor, să se decidă cu majoritate de voturi numai cestiunile mai mici, pe eănd cele mai principale să se resolve in mod definit şi valabil numai prin unanimitate.
Filipopol, 26 Aprile, — Plecarea trupelor rase de ocupaţiune se va incepe precis la 3 Maib. Regimentele, cari vor avea mai intăib să| pă-rasiască Rumelia de Ost, sunt deja Însemnate; ele se ţiu toate de corpul de armată XIV.
Petersburg, 25 Aprile. — Dupe «Noul Timp» azi se incepe procesai, respective condamnarea ofioeruluî Dubrowin, care cu ocasiunea uneî per-cliiziţiuni a poliţiei in casa lui, a luat o armă de foc şi a dat eu ea dupe un organ poliţienesc.
Modul procesului este cel nob, adecă sumariu.
Mâine se vor condamna trei studenţi pentru crima de les-maiestate.
(N. R. După vederile de azi adevărata îaajes-tate e poporul. Oare această majestate n’a fost şi nu este ea destul insultată de criminali mari şi mici ? Ba da! Dar cănd sacul cu păcate va fi pliu, atunci va veni şi ziua cea mare, cănd vor fi judecaţi tocmai aceia, cari azi se cred capabili a judeca ei pe alţii, pentru ca să ei condamne. Faptele de azi nu vor remăuea ne-resbunate. Guvernul rus el insuşî accelerează termenul fatal, şi ineă in acea mesură, in care comite cruzimele şi-şi măreşte despotismul. S’a umplut valea, ce-1 desparte pe guvern de fii sex progresişti, cn victime nevinovate şi zeloase, atunci el insuşi (a ajuns malul cel mit. Atunci dies i la, dies irae.)
Viena, 26 Aprilie. — Din o relaţiune sesită din Petresburg se citesc aceste:
Persoanele es de prin oasele lor numai cănd au o mare şi urgentă afacere de împlinit; in urma acestui fenomen stradele ar presenta aspectul uneî pustietăţi, dacă cate un demnitar satt militar mai de frunte n’ar eşi in caretă şi escortat de căte un detaşamentde cavalerie, n’ar alerga in fugă sel-batecă peste strade, ca şi cănd ar voi se scape de cineva. Bisericele şi teatreie sunt foarte puţin cercetate; prin cafenele şi birturi se vorbeşte foarte iucet sau mai bine de fel, căci fie care e ingrijat şi se teme, să nu caija in ochii rei aî vre unui agent poliţienesc secret, fie acela al guvernului l"gal sau ilegal.
Londra, 25 Aprile, »Times« află, că consulul geneneral britic s’a reîntors la postul seu din Cairo.
„Dailv News* anunţa din Guerdamuk cu data de 24 1. c.:	^
»Iacub-chan s’a învoit să primiască in Cabul, o misiune .britica. Cavagnari pleacă spre Cabul cu o escortă suficientă, îndată ce se vor precisa detaliile*.
Belgrad, 25 Aprile. — Teritoriul şerb e cu totul curăţit de Arnăuţî. Ei au lăsat peste 200 de cadavre. Cu ocasiunea explosiunii erbăriî, ceea ce Serbii cu intenţiune au facut’o, au sburat in aer peste 30 de Arnăuţî.
intre p xt-rî, asupra cestiuneî, grece astăzi e complet. Mijlocirea puterilor se va bisa strict pe stipulaţiunile protocolului XIII al tratatului de Berlin ; dar nu e botărăt ineă sub ce formă va fi oferit Turciei. E probabil, că această cestiune va fi resolvată intr’o conferinţă a ambasadorilor la Constantinopol.
— 28 Aprile — 8 ore seara.
Roma. 28 Aprile. — Generalu Garibaldi publică un manifest către italiaui, pentru a anunţa formarea uneî ligs democratice, al cărui scop va fi revendicarea eserciţiulnî definitiv al suveranităţii naţionale. Manifestul zice, că legea va urmări scopul seb priu mijloace pacinice, dacă opera sa nn va fi împiedecată de guvern.
(Havas]
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 28 Aprile. — 4 ore seara.
Paris, 28 Aprile. — Nişte sciri venite diu Bulgaria spun, că principele Waldemar, fiul regelui d n Danemarca şi frate cu regele Greciei va obţine, la alegerea pentru tronul Bulgariei sufragiele unui mare numer de deputaţi.
Principele Waldemar e născut la 27 Octcbre, 1858.
‘La republicile inmv.iiWWWdaCOA
Bucuresoî, 17 Aprile.
Cum vor eşi alegerile? este întrebarea, ce de mii de ori se repetă pe zi, in capitală şi in tot cuprinsul ţării.
Respuusul la această intrebare este greu, din două motive : Guvernul a declarat solemn, că va lăsa alegerile libere; — partidul li-beral-naţional este împărţit. Aceste două împrejurări, pe lăngă multe altele secundare, nu ne lasă a vedea togmai limpede in viitor.
Dacă guvernul se va ţine de cuvănt, in lăsarea alegerilor libere; dacă dănsul nu va pune forţele administrative in serviciul comitetelor guvernamentale, de sigur că, din urna electorală, vor ieşi mai puţine nume absolut devotate celora astăzi la cărma statului. Românului, diu fire nu’i cam plac oamenii stăpânire!. El scie, din o lungă experienţă, că făgăduelele celor de la putere sunt mai tot-d a-una vorbe deşerte, şi că oamenii stăpăuirei se trudesc mai mult, ca să păstreze şi să măriască câştigurile stăpânirii, ear nu aleargă pe la alegători, pentru ca să dobândească mijlocul constituţional de a face binele ţării. De aceea poporul român a ajuns cam sceptic, şi ascultă mai cu poftă pe cei ce vorbesc împotriva cărmuitorilor, de căt pe cei ce fac lauda acestora. — Libertatea alegerilor dară, daca libertate va fi, are să cufunde sub valurile oposiţiunii pe mai mulţi din lopătariî luntre! guvernamentale.
De acest lucru se tem favoriţii zilei. Temerea lor are temeiu. Ca spectatori independenţi ai situaţiuniî constatăm lucru, făgăduind cetăţenilor, că vom priveghia necurmat, ca libertatea alegerilor să nu rămână o vorbă scrisă numai pe cbărtia ministerială, şi că noi preferim a vedea partidul liberal căţlătid de la cărma statului, de căt mănţinăndu-se prin violentarea alegerilor.
Forţa partidului liberal-naţional, atăt de puternic acum trei ani, a mai slăbit şi mult a slăbit astăzi, prin diviziunea deosebitelor j nuanţe liberale.
| Unde sunt, Vare, legiunile? — suspina cuprins de durere August, in urma nenorocirii militare din Germania.
Unde sunt forţele partidului liberal-naţio nai, constituit la Mazar-paşa ? — întreabă toate inimele sincer liberale şi independente pe d. I. Brătianu.
D. lepureanu, preşedintele ântăinlui minister liberal, in care figurau dd. Brătianu, Vernescu şi Cogălnicianu, care a primit greaua moştenire a guvernului conservator, luptă acum in contra grupului liberal de la
gerilor, prin pedepsirea acelora cari ingerail şi prin introducerea tinerimei instruite in administraţiunea ţării, este astăzi in luptă cu grupul de la cârmă.
I). Cogălnicianu, ministru de externe al cabinetului eşit din lupta in contra fostului regim, la care a alergat in momentele cele grele pentru ţară, s’a desfăcut de nuanţa de la putere şi e in luptă cu dăusa.
D. Ionescu, capul fracţiunii libere şi independente, trecător prin ministerul d-lui Brătianu, dară luptător distins iu contra regimului Catargi, este astăzi in contra celor de la cârmă şi luptă pentru resturna-rea lor.
Eacă situaţiunea
Acest lucru, l-am prevăzut de mult şi, căt a stat in puterile noastre, am căutat să’l înlăturăm, statornicind, in locul discordiei care ne va nimici, unirea francă şi leală a tutulor nuanţelor marelui partid liberal-naţional.
Nu vom reveni astăzi asupra cauzelor acestei desbinări nenorocite; constatăm numai, că această desbinare urmează, că partidul liberal intră divisat iu luptă, şi că de această divisiune aii să profite adversarii de principii!.
Acesta este al doilea motiv, care inspiră temeri celora cari privesc lucrurile mai departe, aşa că in situaţiunea, in care se gă-sesce partidul liberal, cu cestiunea Evreilor in spinare şi cu fiorul de caro, pe dreptr este cuprinsă Moldova in faţă, temerile tutulor bărbaţilor independinţî, dintre liberali, sunt mari. Optimiştii chiar, căror le place să vadă totul in bine, se îndoiesc de marele succes al grupului de la guvern in alegeri.
— Ne temem , zic dănşii, de Moldova. De acolo va veni oposiţiune, căci şi liberalii şi conservatorii sunt in contra guvernului. Chiar iu Muntenia, nu putem fi siguri de ăntăiul colegiu senatorial, şi pe alocurea de ăntăiul colegiu pentru deputaţi.
Aceste temeri, întemeiate pe cuvinte puternice, se traduc in sumă in : Guvernul nu va avea majoritate in senat, va avea o însemnată minoritate oposantă in cameră.
Şi de ce această perspectivă?
Cauza liotărîtoare e3te desbinarea partidului liberal-naţional.
D. Vernescu, ministrul de interne in primul cabinet al uniunii liberalcare s’a dis lillS^iîL Jjuvern, prin libertatea lăsată ale-
Acum se vor culege roadele, cu nechib-zuinţă semănate in anul trecut.
Situaţiunea destul de dureroasă pentru partidul din care facem parte, destul de ingrijitoare chiar pentru viitorul ţării.
Noi suntem cu atăt mai trişti, cu căt vedem că toate încercările de reconstituirea unirii de la Mazar-paşa au remas sterpe. Ca element tenăr şi independent, care n’a-vem nici o responsabilitate in faptele trecute ale guvernului liberal, căci departe şi aproape străini am fost de mai toate reso-luţiunile luate, privim cu multă părere de rău situaţiunea şi ne îngrijim de viitorul ţării noastre.
Cănd on. d. Conta, din Iaşi, profesor universitar şi bărbat distins prin publicaţi u-nile sale filosofice, cu care simpatisăm, fără a-1 cunoasce, căci este un om de valoare, face procesul rasei semitice, mărturisim că orisontul viitorului s’a acoperit de nori, şi babelul presentului apare şi mai contus pănă acum.
Ca organ de publicitate, care am căutat să represintăm, in capitala ţării, suspinile Moldovei celei mult nesocotite in sfaturile ţării, începem să ne temem şi mai mult pentru ziua de măine.
Napoleone III era cam superstiţios; el credea mult in steaua sa, care l a scăpat la
Strasburg, la Boulogne şi la 2 Decembre. Fi-va steaua d-luî Brătianu mai fericită, in aceste vremuri de intuneciml , cari vestesc ingrozitoare furtuni ?
Fiorii ne turbură liniştea , căci Romani suntem şi, mai naiute de toate, ţinem la viaţa eternă a României.
CRONICA ZILEI
Aflăm că, prin ministrul de esterne, Eforia spitalelor din Bucureseî a primit din partea M. b. împărătesei tutulor Rusielor un frumos dar.
Majestatea Sa a trimis, pentru capela dela a-silul »Elena Doamna* o Evangelie inbrăcată in argint poleit cu aur. Valoarea ei s’ar fi rădicând la vro 700 franci.
Una din catedrele de drept civil de la facultatea din Bucureseî, rămasă vacantă prin moartea neuitatului profesor G. Costaforu, şi suplinită doî ani de d. Nacu, se va ocupa, pre i et se pare, in mod definitiv La concursul ţinut la universitatea din Iaşi, nu s’a mai presentat un alt candidat afară de d. Nacu, ast-fel că juri esa-minator e recomandat ca profesor.
»Steaua României* află, că şi d. Sturza a sosit la Iaşi.
„Monitorul* de azi publică două decrete domnesc!, prin carî se graţiază de restul închisoare! mai multe persoane civile şi militare, iar la altele li se reduce osânda
Apoi alte decrete, prin carî se înaintează în grade mai mulţi oficerî, medici militari şi administratori
In noaptea de Sâmbăta trecută spre Duminică s’ar fi furat, se zice, nişce vestminte din palatul de la Cotroeenî.
Nu ştim dacă poliţia a prins, pe hoţi pene acam.
«Clopotul» este o foaie politică şi literarr, care va eşi căt timp vor dura alegerile şi activitatea Constituantei. Programul ei se resurnă in doue punte: 1° Domnia romănescă; 2° Măsuri pre-preventive contra străinismului.
Ese lunea, mercurea şi vioerea.
In numărul viitor începe traducerea romanţului sooial-polititic Contesa Neruşinută de Victor Tissot, romanţ care a fost şi este prigonit cu aspr me de poliţia germană.
In Paris acest romanţ, numai în câte-va zile, aii eşit maî multe ediţii.
DIN AFARA
Adunarea naţională bulgară.
Ziarului «Times» i se scrie din Tîrnova, că principele Dondukoff-Korsakoft şi in genere Ruşii ar fi foarte supăraţi pentru modificările, pe cari le-a introdus adunarea naţională bulgară in proiectul original de constituţiune. Prin acestea modificări puterea viitorului principe ar fi atât de redusă şi mărginită, in căt Rusia nu mai poate spera să’şi facă din el un instrument. Corespondentul adaugă, că idea de a modifica constituţiunea in sens liberal, nu ar fi emanat nici de cum de la Bulgari, ci « din partea unor capete înţelepte dar streine, ascunse dupe culise».
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	3
SACRIFICIUL NEFOLOSITOR
(xjemabb).
Dupe ce d-nu de Cery aşează ast-fel această dramă de familie, eşî esplică starea visitatoareî sale, paloarea sa, tremurătura sa, şi fisionomia dupe care se ghicea îudata ca ea se supunea, cu răbdare, nenorocire! sale. El işi esplicâ asemenea şi strălucirea ochilor eî, surîsul care rătăcea căte odată pe buzele eî . .. Nenorocita, te-mendu-se de a ’î displace prin tristeţa sa, de a fi respinsă, despreţuită de el... surîdea şi cu moartea în inimă, se silea să joace rolul cur-tisaneî.
— Cu toate a cestea, zise Luisa Leroy, pe care această istorie o atinsese foarte mult, d-nu de Cery nu ’î dedese aceşti bani ca împrumut, ca present ?
ROMANIA LIBERA
Ni se pare, că această corespondenţă este irea optimistă. Nu am crede lesne, să fi observat Bulgarii o atitudine atât de neatăr-nată faţă de influenţele Rusiei, cari negreşit au căutat să fie ascultate şi in cestiu-nea constituţiuneî. Dacă ar fi din contră, ne-ar părea bine. Precum aflăm insă din aceeaşi corespondenţă mai la vale, toată această «reducere şi mărginire» a puterilor principelui, prin care s’ar fi sustras acesta de la iurîurirea cabinetului rus, nu stă de căt in restricţiunea dreptului, ce-i acorda proiectul constituţiuneî, de a putea face im-irumuturi iu absenţa camerelor.
Comisarul turc, care luâ parte spectatoare la toate lucrările constituantei bulgare, protestă in contra art. 1, 2, 3, 19 şi 34 din constituţiune şi imanuâ acest protest principelui Dondukof Korsakof. Ce pri-vesce art. 1 şi 2, cari se refer la graniţele Bulgariei, ca regulănde, comisarul otoman le declara de prisos, de oare ce fruntariei e principelui sunt deja fixate. Ceilalţi articoli sunt combătuţi ca contrarii tratatului de Berlin, care nu recunoasce ereditatea tronului bulgar, pe cănd acele puncte ale constituţiei o recunosc.
Nici pe Dondukof, nici pe Bulgari nu-i vor durea de alt cum mult capul pentru acest protest.
Convenţiunea austro-turcă.
Din Constantinopol se anunţă cu privire la cuprinsul acestei convenţiuni, cum ştim deja încheiate, că Austro-Ungaria a primit prin ea dreptul de a ocupa pe lăngă localităţile acordate prin precedentele înţelegeri, anume Preboy, Prepolje şi Bielopolje şi oraşul Nova-Varos, in schimb renunţă insă la ocuparea Raguseî, din partea de mează zii a sandjaculuî de Novi-Bazar.
«N. fr. Presse» se intreabă, care să fie această «Ragusă», căci una e in Dalmaţia.
Măsurile represive şi propaganda revoluţionară in Rusia.
Ministrul de resboiu rusesc a emis la 20 ale lunei acesteia un ordin de zi foarte caracteristic, din care estragem următoarele :
1. Cercetarea şi judecarea proceselor in contra persoanelor civile, cari au fost trase in judecată pe basa ucasuluî de la 5 Aprile, se face in cercurile militare sau de către tribunalele de resboiu temporale; membrii temporali ale acestor tribunale vor fi numiţi tot d’auna, la ordinul special al guvernatorului general, din rîn-durile ofieerilor de stat major ale trupelor carî sunt dis’ocate in deosebitele districte, in carî se va ţ ne judecata. 2. Apărarea acusaţilor in materie de felul acesta se va încredinţa candidaţilor la acest post, ataşaţi pe lăngă tribunalele militare, sau după alegerea acusaţilor sau a preşedintelui. 3. In acord cu art. 403, cartea XXIV, a legilor militare de la 1869, guvernatorii genera î sunt împuterniciţi a preda tribunalelor militare şi fără o cercetare prealabilă pe acu-saţiî aceia, a căror purtare este atăt de evidentă, in căt lămurirea împrejurărilor maî de aproape apare cu totul de prisos. 4 Procurorul militar după ce a primit rezultatele cercetare! prealabile, este îndatorat a presinta guvernatorului general nu maî târziii de căt in zioa viitoare afacerea dimpreună cu ideile sale, despre ceea ce este de făcut mai departe. 5. Pro-
—	Ba da, dar în schimb el voia să ştie ce voia ea să facă cu acei bani, şi sermana fe-mee întrebată fără veste, neştiind ce să inven-te, safi ne-voind să minţă, — sunt momente, scumpa mea d-uă, în care omul nu poate, nu ştie să minţă — păstra tăcerea,
Ea nu voia să spuie, că acei bani trebuiau să înlocuiască pe aceia care ’î perduse bărtul seu, din-tr’uă sumă ce-’i fusese încredinţată în zioa trecută. Pe căt să facă o asemenea mărturisire, ea preferi maî bine să se sacrifice.
—	Nu-cumva o învinovăţeşti ? întreba cu vioeiune d-na de Leroy.
—	De ce, scumpa mea d-nă ? Find-că nu a mărturisit totul d-luî de Cery ?
—	Nu ; nu vorbesc pentru asta, relua Luisa cu aprindere. Ea venise să se sacrifice, şi se sacrifica, dupe cum se hotărîse. Vorbind de această hotărâre chiar trebue să o acusăm că a făcut
^ aasta ? Infime, te întreb pe d-ta, d-nă, d-ta care eşti respectată de toţi, această femee, este vrednică de milă safi de dispreţ?
curorul militar preda scrisoarea de acusare tri- | bunaluluî militar in termen de 24 de ore, după primirea afacere! de către guvernatorul general.
6. Tribunalul dă apoi afacere! mersul ulterior, incepend oel mult din ziua viitoare 7. Martorii, carî nu se vor ivi înaintea tribunalului in timp de trei zile, nu vor fi citaţi ; declaraţiunile lor vor fi cetite in şedinţa tribunalului, de cum-va împrejurările nu vor reclama espunerea lor verbală. 8. Judecata detaliata trebue să fie prelucrată in timp de 24 ore, de la espunerea faptului principal, 9. Reclamele şi protestele in contra sentenţeî tribuualuluî m Ti tar vor fi predate in timp de 24 de ore, socotind de la publicarea in toată forma a sentinţei.,,.
La acest ordin de zi, inspirat de o pro-cedere de idei din cele mai tiranice şi discreţionare, comitetul secret al revoluţiunei a respuns deja cu o proclamaţiune către armată, ai cărui cuprins este acesta in re-sumat :
Este in Rusia o putere, care ar poate servi causa libertăţii şi să-î grăbească triumfu', şi aoeastă putere este — armata. Şi ea a trebuit să sufere numai de eurănd toate chinurile actualului sistem de guvernare din Rusia. Să fi uitat ea deja cele suferite şi să nu înţeleagă motivele răului ■ Actuala situaţiune a armatei este ou mnlt maî rea de căt aceea, in care se afla armata rusă dupe reiutoarcerea ei din res-boiele cu Napoleon marele, pe la 1813 şi 1815. Atunci ea află in Rusia starea marţială şi ruina poporului. Acum armata noastră nu vede de căt ţărani peritorî de foame, deficite, sclavia poporului, defraudaţiunî ale tesauruluî public, iesuiţî in şcoale şi stăpânirea de spioni, la cari se asociază, conform ucazului de la 5 Aprilie, şi membrii de ai familiei imperiale!
Vitejii de la Şipca şi martirii de la trecerea Balcanilor sunt aplicaţi la nişte esecuţiunî ruşinoase asupra sărăcite! ţerănimî şi a unor muncitori flămânzi. Se poate iutămpla, ca oficerul care a scăpat de moarte la înfricoşatul atac in contra Plevneî, să impusce la vre-o demonstra-ţiune de strade a nemulţumitei poporaţiunî asupra soreî sale, sau să treacă in marşul de paradă peste mormântul fratelui seu, impuşcat dupe denunţarea miserabileî poliţii secrete ! Ce situaţiune înfricoşată ! Intre eroii din resboaiele contra lui Napoleon se găsiau oameni, carî nu aă putut suporta o ast-fel de stare de lucruri, oi aii format asocieri politice, carî aveau de ţintă o schimbare a sistemului de guvernare din Rusia. Tocmai aceeaşi, dar ţinând seamă şi de Împrejurările actuale, să facă armata şi acuma, dacă maî numără in rândurile ei oameni de inimă şi spirit, Acum avem maî mulţi sorţi de a învinge, de căt ini re aniî 1815 şi 1825, pentru că astăzi nu lucrează numai nobilimea şi oficeriî, Despotismul trebue să cadă maî curând safi maî târziii; crisa insă poate să ţină insă ani mulţi şi să înghită victime multe. De la toţi bărbaţii oneşti şi cugetători dm armată atârnă, ca capătul ei să fie inlesnit şi accelerat.
Clericalismul şi republica francesă.
Răbdarea, ce observase până acum guvernul republice! francese faţă de atacurile cele violente ale prelaţilor in potriva legei de instrucţiune a lui Jules Ferry, s’a sfârşit in urmă; guvernul a in eput să ia o altă atitudine, mai aspră, faţă de aceşti s s-tematicî aţâţători şi meritul acestei impreju-rări este al archiepiscopului de Aix.
—	Şi eh ’mî-am făcut această întrebare, draga
mea copilă, şi, cu toată gravitatea sa, ’mî-am respuns.....
—	Ah! să vedem, vorbeşte.
—	Me vor acusa că nu ţiu destul la morală, cine ştie ? Chiar d-ta me-aî acusa poate, Dar, fimd-eă me întrebi, trebue să ’ţî spun ideea mea.... Cred, că cu moravurile noastre, onoarea femeeî diferă de a bărbatului, a tatălui de familie. Greşeala femeii se poate ascunde pentru toţi, ea singură sufere şi moare. Greşala bărbatului din contra, ese la lumină, ştie toată lumea. Ea lasă pe fruntea vinovatului pată neştersă.
—	Atunci părerea d-tale este...,
.— Me iartă, că nu am nici o părere; cuvintele mele sunt destul de desluşite că să ’ţî potă da singure o părere.
Dacă nu ’ţî ajung cuvintele, faptele mele te vor ajuta a ’ţî lua o hotărîre,... D. de Cery avea un scop cănd a spus bărbatului meu a această tristă istorie. El spera, că voiu afla-o
Acest prelat arunca, intr’o circulară tri-mesă preoţilor sSî cu ocasia pascilor, cum am zice, mănuşa regimului republican. Re-ferăndu-se la cunoscuta scrisoare a lui Leo XIII către cardinalul vicar, declara in scrisoarea sa pastorală, că scopul reformelor ce sunt pe cale de a se introduce in instrucţiune este desfiinţarea religiunei şi des-creştiuarea adică inpăgânirea scoalelor. Şcoala modernă va face din copii neşte «monştrii mici, necredincioşi şi lipsiţi de moralitate”... Archiepiscopul de Aix provocă la sfârşit pe supuşii săi sufletesc! de a se opune «modernilor plagiatori ai lui Iulian Apostată».
Considerând bigotismul care maî stăpă-nesce incă majoritatea poporului frances, şi inlesnirea cu care preoţimea eî poate in-toarce capul, guvernul republice! nu a mai putut stărui intr’o răbdare, care şi pănă acuma părea destul de escesivă. Ministrul cultelor şi instrucţiune! publice, d. Repere, a inţeles prea bine aceasta, căci respunse agitatorului cu mitră, printr’un fapt fo'rte positiv şi foarte instructiv pentru alţii de soiul lui, ăl invită anume să se înfăţişeze înaintea consiliului de stat, pentru abus de funcţiune.
In acelaşi timp guvernul face cunoscut printr’o notă, că este ferm hotărît de a opri şi pedepsi ori ce polemică in contra politicei guvernului prin circulare bisericesc! sau de pe amvon.
Despresurarea lui Pearson.
Cel mai important fapt de pe cămpul de resboiu din Africa, este despresurarea colonelului englez Pearson, şi infrăngerea cu această ocasiune a Zulilor la Ekove. «Standard» impărtăşesce despre cursul acestei intemplări următoarea schiţare a corespondentului seu din cuartirul general englez ;
La 1 a acestei luni, des de dimineaţă, am părăsit lagărul nostru de la ţermul drept al rîuluî Amatikulu şi am inaintat şapte mile de la această localitate. Ajunşi la această depărtare, am făcut o «fortăreaţă de cară» şi am săpat şanţuri adânci in jurul lagărului. Ne aflam pe nn ’oc cam ridicat şi puteam vedea de acolo bine turnul de la Ekove. îndată ce am făcut lagărul, colonelul Pearson ne semnală , că inimicul este in marş către Suganzama şi că nu este consult să ne lăsăm vitele a pasce afară de lagăr. Noaptea se petrecu in liuiste, dar pe la 5 jum ceasuri dimineaţa vedeam apropiăn-du-se de noi de către nord-est coloane marî de inimici. Eî au trecut peste rîul Inyauzi şi se formară pe colinele dimprejur in linie de atac, intocmindu-se intr’o direcţiune de semilună. Regimentul 60 de vânători acoperea frun-t a lagărului, scutit dupe şanţuri, După el ve-nia regimentul al 57 sub Clarke. In unghiul al doilea se aflau doue tunuri de calibru 9, şi regimentul 91 forma ariergarda. In unghiul maî apropiat se aflau alte tunuri , apoi doue companii din regimentul 21, 3 companii din al 3-lea Buff şi regimentul 99. Nu departe de aripa stângă era aşezată bateria de rachete sub locotenentul Cane.
Inimicul inaintâ cu o mare iuţeală spre fruntea lagărului, dar fu primit de către venătorî cu un foc infricoşat. Intr’o jumătate de ceas Zuliî aii fost itnpedecaţî de a maî inainta spre acest punct şi pe la 6 ceasuri şi jum. vânătorii eşî opriră focul, de o.ire-ee inimicul era bătut in acest punct.
cu toate amănuntele eî şi că ’î-aş putea face un serviciu.
In adevăr, printr’un simţiment de delicateţă lesne de inteles, el nu îndrăsnia să se presinte la nenoiocita văduvă, mă ruga dar pe mine să me duc în locul lui. D-nu de Cery vede ’ bine că nu trebue s’ o părăsească în nenorocirea eî. Ce ar deveni această femee şi sărmanii săi orfani, dacă nimeni nu ia-r ajuta ? Tatăl îngrijea de toată familia ; dacă el a murit, la ce se pot aştepta aceşti ne-norociţî ? de căt la miserie, la moarte,... poaate că şi la ruşine. ...Mnţehgî bine dar, ca am primit rugăciunea d-luî de Cery şi m’am dus să văd pe nenorocita văduvă şi pe copii eî .... Ce tristeţă, ce durere, ce disperare !.,.. şi maî mult de căt i sta incă ce sentiment de sacrificii!, şi de ruşine nefolositoare.
Traducere de d-şoara Lucreţia B.
;
i
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
Inimicul făcu apoi o mare silinţă pentru a ne forţa aripa dreaptă , dar fu ţinut iu loc prin inBpaimăntatorul foc al regimentelor 57 «i 91. Nimic maî admirabil decât priveliştea ce oferiau acestea mase de indigeni, cum inainta! contra fortificaţiunilor noastre cu scuturile lor cele albe, cu podoabele de pele de leopard şi de pene ce aveau pe cap, şi cu coadele de bo! ce atârnai! de pe grumazii lor. Unii din eî, slobozia! din când in căud câte o împuşcătură, de regulă ina-intau insă mereu, maî jucând, in contra liniei noastre. Cu tot înfricoşatul foc de pusei eî înaintau cu cea maî mare vitejie spre intărituri şî un timp oare care se părea, că cu toată ploaia de gloanţe ce trimetea! puscile noastre, eî eşî vor face drum prin şanţurile noastre şi vor transforma lupta intr’o incăerare piept la piept. Dupe căte-va minute focul le păru insă prea turbat; şovăiră puţin şi apoî incepură a se retrage.
Pe la 6 ceasurî şi 10 minute, cavaleria luî Barrows făcu o eşire din lagăr pela frontul acestuia şi atacă cu multă bravură pe inimic, care ascuns prin tufişe de prin prejur, ţinea un foc conţinu in contra lagăruluî, Puţine minute dupe 7 ceasurî, dupe ce atacul din flanc fu respins, eşi din lagăr coiitigentul de indigeniî al nostru şi se repezi asupra inimicului care inoepu acum să fugă in toate părţile; pela 7 şi jumătate totul se sfărşî. Victoria era completă, cavaleria luî Barrows urmări pe inimic pană la Im.pt sânt; foarte inulţî Zulî ’şî lăpădară armele, printre carî se aflară multe ITenry Martini negreşit o parte din cele luate la Isandula. Atacul fusese in tot timpul căt ţinu foarte crâncen şi in jurul şanţurilor noastre grămezile de cadavre erau inalte de oăte 30 de coţî.
Resboiul va continua. Cu un inimic atăt de brav şi tenace, a cărui singur scădere e că nu dispune de arme bune, Englezii nu o vor putea însă scoate iute la cale. Terenul pe care se poartă resboiul este apoî de natură, a feri şi ocroti armata inimică, chiar cănd ar fi învinsă parţial şi de maî multe ori înţelegem foarte bine, cănd în împrejurări de acestea, presa englesă nu e prea entusiasmată de această victorie, care nu e de loc hotăritoare pentru viitor, precum nu fusese de alt cum entusiasmată de acest resboiii dej la inceputul luî. Se pare, că şi în atât de constituţionala Angliei, guvernul poate întreprinde acte contrari opi-niunei publice, pe carî apoi ţara trebue să le suporte şi ducă la sfârşit pentru onoarea şi vaza naţiunei.
ARENA ZIARELOR
.'Romanul, continuă analisa începută in numerul seu de Sâmbăta trecută, asupra criticei făcută de «Timpul» bugetului pe 1879 şi administraţiunii financiare a guvernului şi camerelor liberale.
Pentru astăzî, luând in cercetare salinele, constată o eroare de cifre, comisă de financiarul conservator, şi, rectifieănd-o, organul liberal face să reiasă un escedent de 90,000 leî ; apoî, de la domenie, aproape un milion ; de la timbre cel puţin 400,000 leî. Venind la telegrafe şi poşte, «Românul, zice căjsuma de 4,000,000, inscrisă la veniturî, nu e de loc umflată; iar căt pentru plata coloniştilor din Basarabia, el constată o patra eroare de cifre a redactorului «Timpului,, de oare ce suma de 1,432,000 leî nicî că a fost trecută in bugetul pe 1879. In sfârşit, de la monopolul tutunului, de abia se indura să prevadă, că poate ar rezulta vre un deficit.
* * * Ca răspuns la acusaţiunila «Romanului», despre pretinse falsificări a situa-ţiunilor financiare din partea guvernului conservator, — "Timpul» publică o scrisoare, care nimicesce, zice el, toate aiurările şi nedemnele scorniri ala "Românului.
In urmă, sub titlul nevoile noastre statistice, organul conservator, dupe ce arafă că fondul cestiunii. privitoare la împământenirea Evreilor, nu se poate discuta de căt după nisce serioare date statistice, — pune guvernului următoarea întrebare:
S’a făcut orî are să se facă ce-va pentru ca viitoarele camere de revizuire să poată discuta serios cestiunea, pentru a căreî resolvare sunt convocate ? guvernul a pus orî are să pună la cale o adunare de date statistice privitoare la I opulaţia ovreiască din ţară ?
El speră la un respuns, cu atâta mai mult, cu căt conservatorii au sprijinit guvernul in cestiunea Evreilor.
VARIETĂŢI
Cafeaua este ea sau nu aliment? — Ca răspuns la una din conferinţele d-luî X, ţinută in una din seri, la Ateneu, şi care a susţinut că această sub-stanţă beutoare nu este nutritivă, ci numii esoitaută ca sub-stanţă, eacă ce s’a maî găsit in cafea:
Substanţe grase,
Materii azotoase.
Urme de unturi essenţiale aromatice.
Substanţe minerale.
Afară de materiile azotoase, carî intreţin nu-triţiunea, maî posedă unul care are efect asupra sistemului nervos: Cafeina
încă depre timpul regelui Ludovic XV cănd această plantă se descoperise, oimeniî de ştinţă se întrebi»: cafeaua este un aliment? Ce utilitate trage omul pentru sănătate din această be-utură ? Are s’a! nu vre-o proprietatea eficace asupra maladielor.
Ca sa se fi resolvat această cestiune pe timpul secoluluî XV-ea, părea cam defieil; fie care se mulţumia numai d’a o întrebuinţa ca o beutură de distracţiune şi înveselitoare; ast-fel că, până la jumătatea secolului XVII, abia incepuse să se cunoască puţin proprietatea sa, ce are asupra s sternului nervos. In secolul XIX celebrul clii-, mist Payen făcu analogia şi declara, că cafeaua afară de principiul escitant »Cafeina* maî posedă, cum am <|is, mare parte de materii nutritive (azotoase).
Chemia ne maî spune, că esistă iu combinaţi une şi săruri, carî a! asemenea proprietatea de a intreţine nutriţiunea, precum şi prineipiuri aromatice, carî a! influenţă asupra gustului şi degestiuneî. Ast-fel că dacă am lua 1 litră de infusiune de cafea, preparată din 100 grame, vom avea 20 grame de materii nutritive.
Lucrătorilor de mine din Franţa li se dă căte o intusiune de cafea dimineaţa; eî se pot intreţine la lucru cu o singură mâncare pe zi.
Marinarii întrebuinţează cafeaua ca alimentul cel maî principal, căci intr’ensa găsesce o beutu ă tonică şi sub-stanţială, care ’î ajută a suporta asprele lucrării ale manevrelor, precum şi iu contra bruscelor variaţiunei ale tempera-tureî. Tot de-odată eî apără de căldură şi de răceală, eî desfată, ţiuăndul veseli in contra urâtului sa! nostalgiei, de care sufer de obşte mari nanii, in Franţa, Italia şi Euglitera; ea face parte intre beuturile ordinare ale soldatului; de căte orî in resbelul Italiei, precum şi cel frauco-prusian din 1870 cafeaua a fost singurul aliment al soldatului pe timp de 24 ore ?
In timpul de pace, in ţerile orientale, intră in beuturile bygenice. La noî chiar s nt persoane carî cu o singură ceaşcă de cafea ce ia! dimineaţa, pot să rabde a nu mânca nimic pană la prănz; dacă aceste persoane ar înlocui cafeaua printr’un alt aliment, cred că ar fi adesea nevoiţi a manca maî de vreme, căci ar simţî de bună samă sensaţiunile foamei, turmentînduî stomacul,
Dteî cafeaua domoleşte foaim a, susţine şi măresce forţa.
Este adevărat, că mulţi dintre fisiologiştî pretind, că această plantă, maî naiute de a nutri, impedică trebuinţa nutriţiuneî, domolesce decom-posiţiunea ţesăturilor.
Nu rernăne insă maî puţin stabilit at't prin analisă cât şi prin esperienţă, că cafeaua neagră luată iu infusiune maî mult sa! maî puţin concentrată, fie ea întrebuinţată ca aliment fie dupe mâncare, posedă o valoare alimentară. Nam voit să abusez de ospitalitatea ce’mî acordaţi spre a face întreaga istorie a acestei sub-stanţe, atăt din punctul de vedere al origineî, căt şi al a-naliseî; m’am mărginit numai a arăta publicului presenta la conferinţa de care am vorbit la inceput, că onor. desertator a fost improvisat de materia ce a desvoltat, şi ast-fel a scăpat din vedere multe, din propietăţile cafelei.
D. V.
Serviciul telegrafic al «României Lioere*
de la 29 Aprile. — 9 ore dim
Galaţi, 28 Aprile. — AA, LL. principele Ca-rol I al României şi principele ereditar al Suediei, a! sosit la Galaţi, la 5 ore , pe batelul Aust”ia; Eî a! fost primiţi, la debarcare, de către autorităţile oraşului. Primarul Le-a oferit pă-nea şi sarea şi Le-a urat bună-venire. Toate năvile portului era! gătite cu bandierele lor şi, la sosire, s’ati dat maî multe salve de artilerie. O mulţime imensă era adunată la chei!, unde aştepta pe stradele pe care augustiî visitatori trebuiau să treacă. Toate casele era! splendid decorate cu covoare, cu drapele şi cu ghirlande de flori. In tot percursul, de la port pănă la casa Lam-brinidi, in care a! descins MM. LL., mulţimea n’a incetat de a face să i se auijă aclamaţiu-uile eî călduroase.
Tn timpul prânzului, care a fost servit la 9 ore, un splendid conduct de facle a defilat pe dinaintea casei principilor, carî a! plecat la 2 şi 40 min. in trăsură deschisă ; Eî s’a! plimbat prin maî multe strade, carî toate era! splendid iluminate.
Această improvisată serbare a fost favorisată de un Jtimp frumos şi, se poate zice, că toţi locuitorii Galaţilor era! pe strade, manifestând un vi! entusiasmu. La 10 ore, principii a! mers la teatrujgrec şi, către 11 ore, s’a! reîutors tot escortaţi de o mulţime numeroasă şi simpatică.
In resumat, Galaţii n'a! făcut nicî odată principelui lor o primire maî triumfală.
A, A. LL. vor pleca mâine în Moldova.
Tirnova, 28 Aprile. (10 ore de dim.) — Adunarea constituantă a terminat lucrările sale, votând disposiţiuuile provisoriî pentru apropiata alegere a adunării legislative.
Astă-seară, la 4 ore, principele Donducof, în presenţa comisarilor europeni, va pronunţa includerea constituantei. Adunarea pentru numirea principelui Bulgariei ’şî va deschide sesiunea sa mâine, Marţi.
Tirnova, 28 Aprile. —- (8 ore 40 m. seara).— După ce toţi deputaţii au semnat constituţiu-nea, principele Dondukof a pronunţ .t discursul de închidere, zicend, că discuţiunile ce s’a! făcut in sânul Adunăreî şi modificaţiunile carî a! fost aduse de ele la proectul de constituţiune, probează că deputaţii a! usat de libertatea lor ulterioară in inplinirea inisiuneî lor.
Principele eî felicită pentru că ş’a! implinit misiunea inţelepţeşte, probând ast-fel Europei că Bulgari sunt demnii de independenţă.
Adunarea s’a disolvat in strigăte repetate de «să trăiască împăratul Rusiei; să trăiască principele Dondukoff, sa trăiaseă Rusia şi Bulgaria.»
Toţi comisarii europeni, afară de comisarul otoman, a! semnat procesul-verbal al şedinţei de includere.
Se asigură, că d, Zaukow, deputatul cu influenţa cea maî mare in adunarea constituantă, a declarat că el ar vota pentru principele de Battemberg, oeea-ce face aproape improbabile orî ce oposiţiune serioasă asupra acestei candidaturi.
E chiar posibil, ca principele de Battemberg să fie ales prin aolamaţiune. Se orede, că aceasta se va termina mâine sau poimăne. O mare revistă se va face in ziua proclamaţiuneî publice a voturilor adunării; apoî principele Dondukof şi co nisarii europeni vor pleca la Sofia.
Cele din urmă regimente russscî a! părăsit punctele lor de concentraţiune , indreptăndu-se spre porturile de imbarcare, pentru a fi repatriate.
Tirnova, 28 Aprile, (9 ore 40 min, seara) : — Principele Dondukof a primit din Peters-burg instrucţiuni, carî îl autorisă să declare mâine, inainte de alegere , că ţarul interzice tutulor ruşilor primirea candidatureî la tronul Bulgariei. De alt-mintrelea candidatura principelui de Battemberg rămene singură cu adevărate şanse şi, afară de oare-care surprindere in ultimele ore, succesul e considerat ca sigur.
S’a format printre deputaţi un partid, care ar vrea, ca sa nu se proceada la alegerea principelui, inainte de ce Europa nu va fi determinat intr’un mod definitiv fruntariele principatului, maî cu seamă din partea Balcanilor. Acest partid e incă in mică minoritate.
Cea mai mare parte din nouiî deputaţii, carî a! sosit declară, ca nu e nicî o presiune din partea autorităţilor ruse in alegerile districtelor; nici un candidat n’a fost propus pentru a fi preferat altuia; principele Donducoif a observat prin toate părţile aceeaşi reservă.
Esitarea, nesiguranţa ce arată incă toţi deputaţii probează do alt mintrele, că Rusia n’a dat nicî un cuvânt de ordine,
Numele de Donducof, fgnatief şi Battemberq sunt in toate gurile, Deputaţii declară pe faţă, că vor vota pentru acela pe care ’l numesc candidatul Rusiei, dar nicî unul din eî nu pot precisa care e acest candidat.
Londra, 28 Aprile. — Camera Comunelor. — S'r Northcote desminte scirea, că Franţa şi En-glitara ar fi tramis la Cairo o notă comună, dar declara, ca cele doue guverne cred necesar să esprime Khedivului opinia lor asupra conduitei sale. El adaogă, că telegrama neajungend încă la destinaţiune, ’î este imposibil de a comunica parlamenteluî conţinutul ei.
D. Burcke, secretarul de stat la ministerul afacerilor străine, <jiee, că situaţiunea actuală a insulei Creta nu e satisfăcătoare. Dupe avisul consulului englez care e acolo reşedinţe, această situaţiune resulta din lipsa unei poliţii eficace.
fcir Northcote, vorbind in fine de Rumelia orientala, constata, că acordul e universal, pentru a grăbi esecutarea tratatului de Berlin.
Cairo, 28 Aprile. — Se răspândeşte sgomo-tul, ca comisarii datoriei publice a Egiptului vor să atace, inaiutea tribunalelor, validitatea decretului relativ la proectul financiar al Cliedi-vuluî,
Viena, 28 Aprile.—Intr’o scrisoare autografă, Împăratul Austriei esprimă marea bucurie ce i-a causat demonstraţiunile eclatante de iubirea sinceră a intregei populaţiuni.
«Sunt mândru de popoarele mele, zice el, şi emî voi! aduce aminte in toată viaţa de ma-nifestaţiunile simpatice, ce am primit cu o-casiunea nunţei de argint.» El termină, mulţumind tutulor acelora carî au participat la ea.
— 29 Aprile. — ameazî. —
Tărnova, 29 Aprile. — Mai mulţi deputaţi s’a! dus la principele Dondukof şi la d. Davi-dof, ageut al Rusiei, spre a’l ruga să le hotărască care e candidatul pe care Rusia l’ar a-greea cu deosebire ; ei a! stăruit prea mult să le dea un respuns objectănd necesitatea de a nu se lăsa să se impartă voturile, de teamă să uu asigure isbănda unui alt candidat.
Dd. Dondukof şi Davidofa! respuns deputaţilor, că Rusia nu preferă pe nicî uu candidat, adaugend că, alegerea principelui Bulgariei se cade a fi făcut numai de adunare, Atitudiunea acestor două personage e privită aci ca foarte corectă.
Comisarul englez s’a pronunţat pentru ’ candidatura principelui Waldemar de Danemarca. JCon-siliul susţine după oare-cari silinţe indirecte de a face să se amăne alegerea principelui, pare că vrea oare-cnm să impartă voturile, Comisarii oe-lor-alte puteri păstrează o atitudine cu totul neutră.
(Havas)
A VIS IMPORTANT
!! CONCURENŢA AU ISBUTIT!!
Parte din concurenţi mei au incetat cu plăţile lor!
Am prevenit şi previ! in interesul Onor. Public, rugând cu viociune a lua notă de anunciurile mele ale căror consecinţe sunt realisate.
Daţi deplină incredere şi onoraţi cu visitele D-voastră magasinul me! central de încălţăminte:
BAZAR DE FRANCE
Strada Car ol I No. 8 (Curtea- Cec/ie) la invingetorul cuncurenţeî in această branşă care asigură onor. visitatorî o deplină satisfacţiune
Cu toată stinn
(608 5-M) SAL. VE18ERUIAN
BIBLIOGRAFIE
Filipicele lui Cicerone, trad. de D. Aug. Lau-rian. — Libr. Socec. — Preţul 3 leî.
Brutu, tragedie in 5 acte, după Voltaire, de I. Heliade-Rădulescu. —Preţul 1 le!.
Societatea studenţilor in drept
Dd. membrii sunt rugaţi a se întruni in şedinţa estraordinană Marţi, 17 Aprilie curent, la 7% ore sara, pentru alegerea Comitetului definitiv şi alte cestiunî de administraţiune.
Comitetul
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA

„Hm •sa Bucurescî
I. U. FERMO&F-ţiI BENZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 17 Aprilie 1879 ora 12
Cump. yfod.
(b
20
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale...............
»	»	eşite	la	sorţi.
8%	» domeniale . .	.
»	»	eş	te	la	sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 7% Serisuri funciare rurale 7°/„	»	» urbane
8% Impr. Municipal.
» cn pr. Buc Renta	Romănă .	.	.
Acţiuni	«Dacia».	,	.
»	«Romania»	.
Cupoane rurale exigibile »	domeniale >
»	scrisuri	»
Argint contra aur . .
Bilete liypotecare contra anr Rubla liărtie. , .
Florinul ....
Lose Ottomane . .
leî
CURSUL DIN VIENA 28 Aprile
Napoleonul....................
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rubla Hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN 28 Apr le
Obli. căile ferate romane . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenlieim....................
Ruble liărtie.................
Stern.........................
Lose Otomane .................
CURSUL DIN PARIS 28 Aprile
Renta Romănă ...	. .
Lose Otomane..................
SCHIMBUL 28 Aprile.
Paris (3 Iun ) .	...
» la vedere................
Londra (3 luni)	....
» la vedere	....
Berlin (3 lu î)...............
» la vedere. .................
Viena la vedere ..............
Adresa pentru telegrame,
1023,.,
99%
101
99%
178
94%
87%
98%
27
66%
200
78
fia
Jla
Va
2
1
! 42 1 16 40 —
934% o 5 63 19 80 112 50
88 40 30 75 86 90
195 90
36 30
103
argint
101%
argint
180
94%
87%
98%
27%
66%
205
80
arg.
aur 1 %
1 Va ! 42% ! 16 % 45 ‘
9 34% o 5 53 20 — 112 25
68 10 31 40 87 —
195 75
36 —
66 25 66 42 60 42 75
99 45 100 30 25 15 25 35
122	50
123	5/ 2 16
Fermo & Benzal.
www.dacoromanica.ro
De arendat
Librăria
Fraţii ItiniţiuC
Moşia Poeana din Dolj plasa Jiului o ore de gara Eiliaşi, întindere trei mii pogoane intre care noii Bute pogoane arabile, trei hanuri, o moaril pe Gilotrn cu zece alergătoare, treizeci pogoane vie se dă in arendă de la sf. Gheorghe 1880 şi chiar de acum.
Asemenea se vinde şi pădurea dupe aceasta proprietate in total sau in parquete de o sută pogoane.	_
Doritori se pot adresa in toate z.lile la ora nouă dimineaţa, seara la şepte inCraiova la d. Alexandru Aman unde vor vedea şi condiţiuea,	R 605 3-3-1
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
DE ARENDAT
şl de vemţare
Moşia «Comani» impreună cu trupurile s61e, părţile mele din judeţul Oltu, plasa Şerbăueştî, sunt de Arendat şi de vencjare chiar de acum ; intinderea lor oa 2 00 pogoane, Casă şi magasiî, han,jx>d pe scripete, liv vii păduri şi 800 pogoane arătoare; a se adresa Strada Tîrgu-Vestei (Griveţeî) No. 49 Bucuressoî.
(582) 10-2-0 Sm. Mărgărit,eseu.
pentru
MS A. MS MS .% ŢI ŞI
precum şi diverse colecţiunl de stofe fine şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in conditiunî foarte avantagioase
EITSfRCS&EUDE-AIL	_
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv p<' D-nil clienţi — de veri-ce condiţiune — mal pre sus de orî-ce speranţă. v	3£S" NB. A se nota numai la No. I7>-	__________A
Un tener Basarabean
Praotic in agronomie, dorasce a lua moşii mari in administraţie sau o moşie ra esploa-tare. Doritorii se vor adresa strada M deî No 3, in locuinţa dr. Marini, _m toate zilele năiii la 10 ore de dimineaţă şi in alte ore
Lângă magazinul FBATILOB KOCH şi vis-a-vis de magazinul D-nei CABISSI
In apropiere de Piaţa Teatrului vis-a-vis detaşa Tbrok
D’A cumpără
Din causa Abandonări Totale a negotiulu
P\\\ LA Sf, GHEORGHE
Vinderea totală a întregului asortiment de mărfuri
sm VÂ
s,TFAnRGE SCAZAMENT 60°o si. *
DIN CAUSA GRAMADIREI MĂRFURILOR
SI FIIND CA MAEFUEILE	^
TREBUI] SA FIE DERFAdTE PANA IA SF. (illEORCHE
Mărfurile sunt
i preţuri atăt de eftene in căt poate să concureze cu orî-ce concurenţe toate in cea mai bună şi solidă stare
(NEATACATE NICI DE APA, NICI DE liN ALT EVENIMENT)
interesul Onor. Public a’şî procura trebuinţele sale acum mtr o quantitate mai j
Nu se va găsi aşa de curând iarăşi o oca sie atăt de favorabilă
Pentru cumpărarea acestor articole
M* MM ECIUL C U S* Kî Ai r®'1 '•
[uzine gulere de lino şi de chiffon quadruplu, 2,50, 3, 3,o0, 4, Ir. pu._A duzina-
lutine manşete quadruplu 4,5' 5, 5,50, 6 fr. per. Va duzina.__ —-— -
Şervete (ine de damasc 3Va fr- 4 (r. 5 (r. 61
Cămăşile cele]mai fine de olandă şi percal (pentru zi şi noapte), pantaloni,
camisoane şi fuste 2 fr. 3 fr. 4 fr. 5 fr. 6 12 fr. ____________________—
Garnituri de-nasăTe olandă pentru şease persoane (I masă şi 6 şervete)
VU fr. 8 fr. 9 fr. 9 fr 10—16 fr._______________________________ -	.
Olanda cea mai fină de Belgia şi Rum burg 68 coţl.49 fr..52 fr. 55fr 60--90 fr Batiste de olandă cu sau fără litere, 4Q.bani, 50 hani, 75 bani, I fr. J /a 2I£:
de Rumburgul cel mai fin 3y2 fr.
Pantalonaşi cămăşi fine, pentru domni
4 fr. 5—10 fr.____________■	_____________ ___________________________
Q mare parte do ciorapi, manşete, cravate cn.60% mai eften de căt preţnl
lor real	____________________________—-~
îjmr Zestre complectă de la 300—2000 ir. Rară ocasiune pentru nunţi
5 fr. bucata.
Mai multe sute duzini batiste albe şi colorate, b. 45, b. 75
3, 5, 6, 7 fr. cuirase 9, 12, 14 fr.
Maî multe miî bucăţi corsete,	______________________
3.000	cămăşi bărbăteşti albe şi colorate, 2,50 3,50 4,50 5,
2.000	perechi ismeue bărbăteşti 2, 2,50 4, 5, G fr.
Cumpărătorilor de 50 fr. 3 batiste)brodate sau şervete. „	„ 100 fr. 3 superfine^batiste şi 6 şer-
vete brodate.
„	„200 fr. 3 cămăşi elegante de dame şi
6 batiste toarte fine.________________
2,50 3, 4, 6]~7, 8 până la 15 fr
), 55, GO pană la 150 fr.__________
800 bucăţi cliiffon franţuzesc, 45 coţi, 18, 20, 24, 28, 30, fi'- bucata.___________
3,500 cămăşi
ismeue şi cannsone
Mai multe miî bucăţi Oxford colorat adevărat a 70 bani MÎiî	multe	sute duzini feţe de mese albe şi	colorate,	2, -
Mai	multe	sote bucăţi plapome Goblin 10,	15 păna	la 3
Mai	multe	sute bucăţi plapome de lănă şi	Cachemir	de
Maî	multe	miî bucăţi şervete, prosoape, prosoape turces
persdne, cerşafurî fără cusătură cu preţuri neauzite Ciorapi, cravate, batiste cu dantele, batiste de dimineţă, de~ melino cu preţuri eftine.
m SE MAI OFERĂ 0 ASIA OCASIUNE
D’A CUMPĂRĂ
!! UT EFTEN şl BTJN'^Pf H
■WT 42 CALEA VICTORIEI 42 T£5
fiebus, fuste, camisdue, costume şi halaturî
In apropiere de Piatia Theatrului, vis-a-vis de oasa
Lângă magazinul FBATILOE KOCH şi vis-â-vis de magazinul D-nei CABISSI
Firman
Ctxt. i rhulu, nadululu, şuti
Vindecate îa momentu chiaru cu hap' an ti - nevraliiice . ale o - i
Cronier, Preţul 3 fr. cutia, in P cia.	.	,
isa l-ia, Î3, rue de la MoDnaie. 5>î*rîî ir. — si la toti principalei® Pharmacjau).
/Ocasiune Rara\
Ei GfilMADLT et C
OfJECfţit
No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
"V. I. racovita
29. Strada Lipscani 29.
12	butile vin	Malaga.....^r'	Ic
12	»	>	Madera	....	> 15
12	,	,	Oporto	....	» 15
12	X^ros	^	io
12	\	Champagne Cart-Blanche	.	»	45
12	,	Crime	de Bouzy	....	»	40
12	»	Ay superieur........>33
12	»	Medoc ................* H
12	>	Saint Jullien.........» 20
12	» Choteau la fitte . ...»	24
Tot in acest magnsin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale. __ Desfacerea băuturilor de maî sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de spe< îalitat a mea de coloniale, delicatese in acest magasin se vinde [ cu preţurile moderate.
GRIMAULT <56 O1* pharm»ol{tI
8, RUE YIVIENNE, PARIS
Exclusivmente preparată cu foiile Matl-couluî din Peruvia. Acăstă injecţiune, şi au câştigată in puţină anni uă reputaţiune universallă. Ba curariseşce in puţină timpă sculamentele celle mai rebello.
Depotitn in principalele Pharmscil.
Casa de schimb ce am avut’o situatăjin str. Zarafilor No. ,3, am mutat’o in faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitănie a d-luî Petre Sto-ianovicl, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat pănă acum de cumpărări şi vînţiârl de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi orl-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la uoi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore seara.
Corespondinţi din districte, se pot adresa prin telegrame numai C0HEN, NACHMIAS
CU CANN ABli — INDIC*
De GRIMA.TTLT S C1*, pharmaciştl la Paria
te d'ajiunsfi d'a aspira fumulfi Clgaratelorfl cu Carmabis Ind.ca, ru a face se dispare asthmulH celu mal violentu, tussea ner. I răguşeai», atingerea vocel, nevralgiile faciale msomma şi ru combatterea pMhiaieî laryngea, şi toate affecţiumle căiiloră
Iratdre._Fie care cigarettâ p6rtă semnătura GRIMAULT A C**«
Depositu, in principalele Pha.rma.cii	«j
Numai 15 bani bucata
Se află de vemjaru la Tipografia St. Mibălescu, Str. Lipscani
Tipografia Ştefan Mibglescn, Str. Lipseam No. 11,
Bncoresai, Tipografia Ştefan Milijlescn, otr. 1
www.dacoromanica.ro
ANUL TTI.—No. 578	i n R A NT FXF.MPT.APTTT
APARE IN TOATE
SAMBATA, 28 APRILIE, 1879.
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director
: D. AlJG. LaTTRIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Sortiţi Havas Laffit & Qîif, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se,primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: *Adolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima nnca pe pagina IV-a 3; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertinni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta au o însemnătate escepţională, pentru că representanţii noştri au să se atingă de constituţiuno şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Cu toţii suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitorii deputaţi şi senatori să fia adevăraţii representanţi ai noştri.
Legea interpretativă a legei electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor, căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegetori, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile , fiă cărui cctăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua; să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă iu lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage ta sorţi 3 persoane cu sciillţă de Carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstă va fi preşedinte, iar cei alţi doi, secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei de ori-ce categorie, precum nici primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţienesci, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, avend dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de căt a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergănd la vot, cum dator este ori-ce ce-tsţian, care ţine la drepturile înscrise în con-stituţiune, să fiă cu privegliiare la întreaga respectare a legei, şi să protesteze la biu-rou şi la tribunal, în contra orî-cărei călcări a legii.
AJUTORI
In mai multe părţi ale ţiril, o fatalitate oarbă urmăreşce pe nenorociţii noştri săteni !
In judeţul JRîmnicul Sărat, comuna Fântâna-Turcului a fost distrusă, prin dislocarea pământului şi acoperirea lui cu ape.
Şase-zeci familii stau de mai multe luni de^ zile in câmp, intr’o stare vrednică de plâns!
Arăturile lor au fost asemenea devastate, prin acel cataclism!
Au credem a fi trebuinţă, să pledăm pentru ajutorarea acelor nenorociţi săteni.
Inimile generoase ale concetăţenilor noştri nu vor sta nepăsătoare la strigătul de durere ce le trămit cei nepăstuiţi de soarta.
“România liberă* primesce cu recuno-sciinţă ofrande, in favorul acelor săteni.
Banii vor fi depuşi la d. bancher Mache Christescu, str. Lipscani ....
Ofrandele se pot trămite şi direct către d. bancher.
Amintim d-lor abonaţi al căror abonament espiră la 1 Mai, să bine-voiască a-1 reinoi. Iu cas contrar se va suspenda trimiterea foieî.
Topoarele, cari dispun de aceste două puternice mijloace de a împrăştia şi de a lămuri ideile, datoare sunt a le ţinea in-tr’nn eserciţiîi neîntrerupt, sub pedeapsă de a se vedea amăgite in speranţele ce pun in viitor, in bunele resultate ce aşteaptă de la instituţiunile lor politice.
De rândul acesta, mai mult ca in orî-cari alte asemenea ocasiuni, naţiunea a sciut să profite, in mod foarte larg şi foarte prudent, de luminele presei, aduse in grava cestiune a impămăntenira Evreilor, şi de lămuririle date asupră-I de către oratorii politici, in cercurile întrunirilor publice.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Sumariii — 0 scrisoare a Ini Garibaldi. — Situaţitmea Cliedivu'ni, faţă cu Anglia şi Francia. — Inundaţianea in Ungaria, — Starea in Bulgaria.
Roma, 5 Mai. — Garibaldi adresăndu-se, prin o scrisoare către liga democratică, o provoacă, ca punendu-se in unire cu pressa să însceneze meetingurî şi agitaţiuni legale, pentru victoia sufragiului general.
Alesandria, 5 Mai, — Proposiţiunile Franciei şi Angliei, adresate Chedivulni, nu sunt date in formă de ultimat. Consiliul de miniştrii le des-bate. Se crede, că acele proposiţiuniî se vor aşterne iuaintea unei adunări de notabili şi de paşale. ■— Se aşteaptă, ca adunarea să fie opo-santă sensului proposiţiunilor.
Canizşa, 5 Mai. — In urma unei ploi torenţiale, ce a căzut in noaptea trecută, s’afi inundat şinele căii ferate Cauizşa-Barcs şi Canizşa-Dro-gerboff. Prin urmare, comunicaţiunea a incetat prin întrerupere. Gara din Coicatura stă 56 cen-timetre sub apă ; podul drumului de fer a fost rupt la Dolstrau şi Mura-Kerestur.
Direcţiunea căilor ferate de sud a dat următoarea incunoştinţare: »Din causa inundării, ru-pandu-se digurile, şi surpăndu-se podurile, a intervenit o intrerupere provisorie a comuoicaţiuniî intre Polstrau-Frieden şi Canizşa-Zakony. Din această causă sufere şi comunicaţiunea in sud intre Ekrenhaun şi Spielfeld — de întârzieri considerabile. Cat timp va ţinea starea meteorologi -ă de azi, nu se poate prevedea ziua a-meliorăriîri
I Bucureşti, 5 Mai. — Toate puterile semnatare ' ale tratatului de Berlin, impreună ou Poarta, a recunoscut alegerea principelui Battemberg de I principe domnitor al Bulgariei, după ce mai intăiu acesta a declarat, că va remănea pe terenul legal.
Evacuarea Bulgariei de trupele ruse inain-tează foarte ineet. Dar aceasta nu schimbă si-tuaţiunea intru nimic, de oare ce miliţia bulgărească e comandată de oficerî ruşi. Chiar şi sub-locotmeuţiî sunt luaţi din armata rusă. Armat i de miliţieni bulgari e gata şi bine preparată ca şi pe picior de resboiu, şi stă din 21 druşine de infanterie, 4 eseadroane şi 8 baterii.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
8	Mai — 4 ore seara
Londra, 8 Mai. — «Times» anunţă, că in urma oposiţiuneî făcute de guvernul englez şi austriac, Rusia a părăsit proiectul sen de a prelungi ocuparea Balcanilor, chiar in parte, dupe data 3 August.
«Daily Telegraph» crede, că evacuarea completă va fi terminată la începutul luneî lui Iuliu,
\iena, 8 Mai. — împăratul n’a confirmat alegerea d-lui Angeli ca primar in Triest.
(Havas]
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Ne aducem foarte bine aminte, impresiu-nca teribilă ce făcuse asupra-ne disposiţiu-nile, atăt de arbitrare pentru noi, ale tratatului de la Berlin. îndatoririle la cari ne supunea acel nefast tractat,—au făcut asu-pră-ne efectul unor trăsnete, căţlute din senin.
Naţiunea a fost un moment desorientată: nu scia ce trebuie să creadă, dar mal cu seamă nu scia ceea-ce era datoare să facă, in faţa unor aşa anormităţi.
Impunerea retrocedării Basarabiei era una din cele mal nedrepte şi mal dureroase o-persţiuuî, la care ar putea să se supună o naţiune.
In această nenorocită afacere, pentru a eşi la un capăt mal puţin nenorocit, am avut nevoie să punem la încercare tot tactul nostru politic, toate prevederile noastre, tot curagiul şi iubirea noastră de ţară, — căci neapărat, curagifi civic este pentru o ţară a sci, in vederea unul scop mal mare, să sufere cu resemnaţiune durerea deslipi-ril unei părţi din corpul eî, fără să caţlă in nesocotinţele disperării.
Cestiunea Evreilor era insă cu mult mai gravă.
Aci aveam trebuinţă de toată înţelepciunea noastră.
Ea coprindea in fond un pericul real pentru esistenţa noastră naţională şi economică, căci periculul acesta el aveam înăuntrul ţării, şi el purtam in veci cu noi. Era prin urmare o stăucă ce se ridica ameninţătoare in calea noastră, ca naţiune şi ca stat, şi asupra acestui pericul naţiunea trebuia să fie bine luminată, să cunoască Gestiunea pe toate feţele el, ca să găsiască mijlocul cel mal norocit, prin care putea să impace pretenţiunile Europei, cu ocolirea acelei stence, cu apărarea intereselor eî vitale.
Mijlocul acesta nu era insă tocmai uşor de găsit.
Soluţiunea practică a principiului de c-galitate civilă şi politică presintă in adevăr sumă de dificultăţi, şi este lesne a iu-ţelege cuvântul pentru care noi am stăruit atăt, ca să clesceptăm şi să atragem atenţiunea cetăţenilor asupra importanţei escepţio-naie a acestor alegeri, asupra necesităţii ce aveam de a procede la votarea mandatarilor noştri, in cunoştinţă perfectă de opiniunile ce-şi au format asupra deslegăril acestui nod gordian, toţi aceia cari solicită încrederea noastră.
Din momentul in care se hotărîse, că naţiunea trebuie să se pronunţe, eu deplină libertate, asupra modulul cum să se deschidă Israeliţilor porţile cetăţenii romane, urma neapărat ca naţiunea, care nu poate tace politică ocultă de cabinet, să cunoască bine calea cea mal puţin periculoasă ce avea să apuce, in îndeplinirea acestei nenoro-
Bueurescl, 27 Âprile
In statele înzestrate cu salutarul regim al libertăţilor, presa şi întrunirile publice sunt cele două aripi ale
cite porunci a diplomaţiei europene.
In alte cuvinte, naţiunea trebue să votez pe sciute, cel puţin acum, şi să meargă 1 sigur despre resultatele ce avea să aştcpl
,WWW.dacoroimânieâ.r0"'3r,,UJi!il“1'' ’
Presa şi întrunirile şi-au adus, ne pare, contigentul lor in causa triumfului acestei politice, cu vederi lămurite, făţişe, categorice şi oare-cum imperative.
Nu ne inşelăm, credem, afirmând, că atăt prin discuţiunile întrunirilor, animate de focul izbăndeî candidaţilor şi a oratorilor politici, căt şi prin analisele mal cugetate şi mal reci ale presei, — ideile au inceput a căpăta o formă, din ce in ce mai lio-tărită, au tins să cristaliseze oare-cum in spiritul public, deschizând u-şî tot-de-odată şi un cămp destul de larg, in opiniunea curentă a zilei.
Căte-va puncte sunt ca şi dobândite.
Să punem, in inteiul rănd, imposibilititea de a nu recunoasce disposiţiunea articol ului ui 44 a tractatului de la Berlin.
Nu vom mal reveni asupra nevoiel care ne impinge la aceasta,- destul că naţiunea, in marea el majoritate, a recunoscut şi s’a convins, că nevoie este a respecta votul puterilor, a fi consecinţl cu votul nostru insu-şl, cu voinţa espresă in principiu de came-rile trecute.
Pentru partea a doua a cestiuneî, să notăm ideia admisă in unanimitate (le ţară, că, sub nici un motiv, Evreii nu vor fi im-pămînteniţl in masă.
Nimeni n’a cutezat şi nu va cuteza să susţie o asemenea abei'aţiune.
Soluţiunea către care gravitează opiniunea publică, şi care sperăm că va triumfa de sigur, stă in principiul impămînteniril individuale, prin filiera parlamentară, cu măsura înscrisă chiar in constituţiune, că cetăţenia română nu se poate obţinea, de căt prin votul celor două camerl ale ţării.
Nimeni nu va putea să cărtiască in potriva acestei măsuri, căci, pe căt timp vor fi naţiuni pe păment, fie care naţiune datoare va fi, înainte de ori ce, să-şî garanteze individualitatea, să-şî apere averea şi mijloacele eî de esistenţă.
Nici o minte sănătoasă nu va pretinde, ca o naţiune să se sacrifice, pentru graţia unor principii umanitare, răii înţelese şi cu resultate practice foarte nenorocite.
Lumina este făcută..,.
CRONICA ZILEI
D. N. Droc Barcian, directorul gimnasiuluî din Giurgiu, ue comunică un fapt, pe care cu plăcere ue grăbim a ’1 iuregistra.
D. Gr. Cantacuziuo, fostul representant in cameră al colegiului I ..e Vlaşoa, a dăruit gimnasiuluî local suma de 3500 leî, diurna ce i-se cuvenia ca deputat. Banii au fost încredinţaţi d-luî Iordaehe Goga, care, dupe cererea făcută de directorul Gimnasiuluî, a şi comandat la Paris obiectele şi apar atei j necesarii scoaleî.
Faptul d-luî Gr. Cautacuzino merită a fi menţionat eu laudă ; d-sa a probat o adevărată îngrijire părintească de interesele judeţuluî ce ’î a încredinţat mandatul şefi. Giurgiuveniî pot să
să se făliască, că aii avut un asemenea representant.
Nu maî puţină laudă se cuvine şi d-luî Goga, care a stăruit ca’aceî banî, destinaţî la in< eput, pentru altă bine-facere, să fie dăruiţî gimnasiuluî.
—X—
Aseară , s’a ţinut intrunirea conservatoare. Sala Ateneului era ca tot-d’a-una plină de alegători şi... nealegetorî. Adunarea a fost presidată de d. gen. Cb. Teii.
Principele Dimitrie Ghika a luat cel d’ăntăifi cuventul asupra situaţiuniî, a arătat incercările de infrăţire ce s’afi făcut de dd. Brătiano-Ro-setti, căuşele pentru carî a fost nevoit să le refuze, de şi stimează mult pe capiî partidei li-
I
ROM ANI A LIBERA
d.
berale-naţionale. D. gen. I. Ern. llorescu, urmând la tribună, a căutat a respinge iucidmi nările ce i s'a adus de partida adversă, reven-d'icand meritele ce i se cade, cel puţin iu orga-uisaţia armatei. Ven’nd la cestia Evreilor, Plorescu a declarat,]că e contra stabilirii lor, prin comunele rurale.
D. B. Boerescu a inceput prin a arăta, că partidele din ţara noastră nu sunt nisce adevărate partide politice, că toate sunt constituţionale şi dinastice, şi că deosebirea nu stă de căt in modul de procedere a fie-căreia. "V orbind asupra situaţiei, a discutat purtarea guvernului in cestia Basarabiei, argumentând că ţara ar fi avut o posiţiune mult mai avantagioasă, dacă guvernul, ar fi avut dibacia sa ia un zapis la mână, cănd a trecut arnmta română Dunarea. Dnia-sa a terminat invitând pe alegători, să voteze, nu dupe partide, ci pentru bărbaţii cei mai capabili din orî-ce partidă, căci greaua si-tuaţiune reclamă concursul tutulor capacităţilor ţării.
Cel din urmă care a vorbit a fost generalul Teii, care a arătat contrazicerile partidului liberal de la putere, ce n’a împlinit făgăduielile făcute naţiunei.
După terminarea cuvântării generalului Teii, şedinţa s’a ridicat, intr’un sgomot in care nu se mai distingea cine voia să vorbească.
Un incident regretabil s’a mai petrecut la acea iutrunire. D. Eleva, care ceruse cuvântul, fiind chemat de o parte din auditor sa vorbească, dupe principele Gkika, de şi a declarat ca va vorbi la rândul şefi, a fost insultat de un spătos şi a ine uinţat chiar. 1'. Eleva in această situaţiune, a luat pe soţia sa la braţ şi a părăsit sala, in kuidu-elile unor nenorociţi, cari n’ati sciut sa respecteze nici libertatea cuvântului, nici cuviinţa, cel puţin in faţa unei dame,... trist şi condamnabil,
—x—
Se vorbesce, că d. Simeon Michălescu, d rectorul ministerului de interne, ar fi demisionai
—x—
A. S. S. principesa de Waldeck-Pyrmont, ou persoanele suitei sale, a plecat ieri din capitală, cu trenul de la 8 şi 10 ntin. dim.
• Această plecare a fost iusoţită de ceremonialul obicinuit.
—x—
D. V, Mitrea, prefectul judeţului Putna, ş’a dat demisia, incă de la 10 Aprile trecut ; ministerul a priimit’o,
Mişcarea electorală din Brăila
Dupe informaţiunile ce avem diu Brăila, re-sultâ că isbăuda in viitoarele alegeri, a candidaţilor guvernamentali, e foarte indoioasă 0-posiţiunea, compusă din deosebitele elemente, e atăt de îngrijitoare, in căt presenţa d-luî C. A. Rosetti in acel oraş se crede necesară. D-sa a şteptat chiar astă-s1 ară la Brăila, unde va ţine o iutrunire electorală, in scopul de a linişti spiritele şi a impăca zizăniile, ce s’afi ivit chiar intre unii din aderenţii partidului seu.
Lupta in colegiul I pentru deputaţi e angi- ! jată intre d. I. Cămpineanu, ministru de externe, şi d. N. Blaremberg, candidatul oposiţiunii. Succesul d-luî Bhremberg se crede ca asigurat mai cu seamă in urma intrunirii, ţinută ieri seară, cu alegătorii săi brăileui. Caşul neisbăndei d. ministru de externe a şi fost prevătjut de oamenii guvernului, in căt i’afi reservat colegiul I\ , dacă soarta ’î ar intoaroe spatele in colegiul 1.
Candidaţii cari aspiră la mandatul colegiului II sunt: d. C. Giuvara, liberal guvernamental, care luptă eu mijloacele sale proprii, de oare-ce confraţii săi—ale căror simpat î şi le-a instreinat lucrează pentru d. Al. Geani; d. C. Vericeaun, avocat, propus din partea oponţiunii. Intre aceşti trei, mai candidează şi d. Iulian Vrabiescu, liberal independent, care, prin averea şi posiţiunea sa socială, ar căuta să inspire cea mai marein-credere concetăţenilor săi; ou toatea astea, tocmai că intrunesce acele condiţiunî, ei va fi cu greu să iasă victorios dintr’o luptă siuceră contra adversarilor săi. Motivul e trist, dar trebue să’l spunem : opinia publică diu Brăila crede, că mandatul de deputat e numai un mijloc de procopseală, atăt enti u ales căt şi pentru alegători.
Iu ceea ce privesoe candidaţii cohgielor III şi IV, propuşi de comitetul liberal — care e compus aproape tot de denşiî, — e destul să le menţionăm numele, spre a se putea vedea in ce mani incredinţează Brăila interesele ei şi ale ţării intregî. In colegiul III, d. I. Mărgăritesou, fost deputat şi actual colonel in garda naţională, şi d, R, S. Campiniu, fost deputat şi actualul primar al oraşului ; in col. IV, <1. Dobrescu preşedintele consiliului permanent.
Aceste trei personage, cari fac fala partidului roşu in Brăila şi cari, exploatând opinia publică, pozează iu tribuni ai poporului, n’au altă profesiune de căt pe cea liberală,, nici altă avere de căt budgetul statului. Cu toate astea ţine d. Brătianu la ei, pentru c ă sunt buni agenţi electorali....
Nu trebue insă să ne facem ilusiî nici de adversarii, £ce le opune oposiţia. Dacă d. N. Blaremberg, figurează cu onoare, in colegiul I, contra d-luî I Cămpineanu, nu tot ast-fel se poate zice şi despre dd. Vericeanu, Movilă, Suditu, Chercea, candidaţii ei din cele alte colegie. 0-posiţiunea ar put a să găsească alţi oameni de bine, cărora să le încredinţeze mandatul de re-presentanţî ai naţiunii, şi cari ar fi in stare, prin greutatea lor sooială şi prin luminile lor, să contribuiască intru ceva la asigurarea viitorului ţării, in aceste momente de grele incer-oări.
ceruse iu ultima ei nota circulara prin caie eşî făcea ounoscută intenţ unea de a renunţa de o cam dată la ocuparea liniei Balcanilor —, ceruse, să i se acorde cel puţin dreptul, de a ţinea garnisone in localităţile Burgas şi Ickty-mui. Rusia făcu obie'ţiuuî iu coutra acestei cereri. Ocuparea Rum lieî Or.entale prin o puternică armată turcească, împotriva căreia o re-sistenţă sr părea din capul locului nefolos'toare, ar fi fără nici o contestaţiune de preferit unui eserciţifi atăt de mărginit al dreptului turcesc, de oare ce privirea unei mici garnisoane mai mult i-ar aţăţa pe Rumelioţî de căt i-ar linişti.
Anume ocuparea Ichtymanuluî ar fi foarte potrivită, de a provoca o colisiune. Spre a ajunge in această localitate, trupele turcesci ar trebui să resbată prin totă ţara, cu care prilegifi lesne s’ar putea intămpla, să fie necesita e de a se deschide drumul cu arma. Negreşit că ar fi şi un drum mai scurt, prin Macedonia şi valea Kara-lu, pe aici ar trebui să se treacă insă peste teritor bulgar, ceea ce ar putea provoca insă conflicte şi mai serioase şi pe lăngă aceasta nu se poate pune in acord cu tratatul de Berlin. Chiar iu caşul cănd garnisona turcească ar putea ajunge la locul dest;naţiuneî sale, ce nesigură ar fi situaţiunea eî in mijlocul unei poporuţiunî inamice! Trupele turcesci s’ar afla merefi in stare de resboiu. Dacă in sfârşit ar ajunge apoi lucrul la resboifi, ■ cesta nu ar rămânea isolat numai in Rumelia Orientală ci ar infecta fără indoială şi Bulgaria. Acestea motive uu au rămas nesocotite şi puterile nu ati adus de o cam dată in cestiunea Ichtymanuluî nici o hotărîre.
Alt cum stati lucrurile cu localitatea Burgas Aici poporaţiunea nu este bulgărească de cat pe jumătate, cea l’altă jumătate este de naţionalitate greacă, aici prin urmare mai este cu putinţă instalarea unei' garnisoane turcesci. A' fără de act asta oraşul Burgas este foarte aece-sibil, fiind o localitate maritimă şi in el se poate iudeplini cu mare inlesnire şi provianta-rea trupelor. E discutabil numai, dacă Burgas este intr’adeve-', in inţelesul strâns al cuvântului, uu oraş de margine şi dacă prin urmare Poarta este indreptăţită a ţinea in el garni-sonă. De altă parte Turcia pune o mare greutate tocmai pe ocuparea oraşului Burgas, de oare ce acesta este o localitate fi arte potrivită pentru a se organisa din ea o espediţiune eventuală, pentru a desbarca trupe, arme şi muniţiunî etc.
Ceea ce este insă pană acum sigur, e ca in fond nu s’a liotărît incă pană acuma chiar ni-mio şi că Turcii nu se vor mai intoa"ce curând in Rumelia Orient-.lă.
babil, că Ia dorinţa specială a Angliei negocierile vor avea loc in mod confidenţial de la cabinet la cabinet şi ambasadorii din Constantinopole vor lucra apoi, ca un comitet esecutiv, conform acestor negocieri.
Cabinetul frances ar fi făcut deja pe lăngă cel turcesc pasul trebuincios in această privinţă. Poarta este invitată mal ăntăifi să accepteze ambele linii de graniţe fixate prin tratatul de Berlin, apoi se va procede in acelaşi timp pe lăngă cabinetele din Atena şi Constautinopol, spre a se pune la cale o înţelegere directă.
In afacerea aceasta nu este de alt-cum un secret, că Anglia nu lucrează de loc iu armonie cu Francia. Pe cănd guvernul acesteia stăruesce adică esclusiv pe lăngă punctul de vedere grec, pe atunci cabinetul englez sfâtuesce intr’ascuns Porţeî, să nu renunţe de loc la localităţile Ianina şi Arta, pe cari Grecia pune cea mal mare greutate. Vom mal vedea !
DIN AFARA
Turcii in Rumelia Orientală.
Un corespondent din Viena al unul ziar englez, scrie următoarele despre cestiunea garnisonelor turce in Rumelia Orientală: Cum ne putem aduce incă aminte, Turcia
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERI»
M0BUR1LE UNDI NIHILIST
DE
PAUL VERNIEFţ
Noaptea de 15 Decembre, 1878, era de sigur una din cele mai reci din acel anu-timp. Căţî-va rari pietoni, ou nasul ascuns in gulerul de blană, cu căciula plecată pre ocbi ’şi grăbiau pasul pre căt le permitea greii şi lungii lor galoşi de pele.
Gazul pe jumătate ascuns de stratul de ghiaţi care acoperea felinarele şi se prelungia ca nisce stalactite in jurul lor, arunca o lumină tristă pe albul tapet ce acoperea, ca un imens linţoliu, arborii, pava gini. trotoarăle, ferestrele şi acoperişul caselor.
Din timp in timp treceau iu fuga mare, un cupeu sau o sanie ai căror cai, cu narile fumande, făceau să sune in repedea lor fuga bucăţile de gbiaţă suspendate de lungul lor per.
Era 29 grade d -desubt de zero după cum constatase inainte de a’şî ocupa postul, stoicul ser
gent de oraş, care măsura cu un pas egal dis- ,	™	i • j-
Lta ce separi perspectiv Nev,sHde oliţa «o- *>*»“., orb ordmol». dat. li » se da mda-*Ji (pois) şi vice-rersa	! rit oioî o dată d oamtea oue. deficultaf
împachetat in mantaua sa de pele de oae, cu picioarele tremurănde iu marele sale cisme, cu figura acoperită de gbiaţă, resukat al in-gheţului de care gluga sa de postav gros galben nu putea sa’l teriasca Şi el blestema
in miutea sa soarta care ’l silia să vegheze afară, pre cănd alţi, cei mai numeroşi, erau la căldură fără nici o grije de temperatura d’afară.
Dar mania se măria şi mai mult când trecea pe dinaintea palatului principelui Nurin
Căci aci toate terestrile erau iluminate, şi umbre inbrăcişate alunecaţi in dosul perdelelor,.
Din cănd in când o trăsură se opria inaintea palatului: o torrnă indecisă, îniscăndn-se in un dedal de blanuri, descindea cu agilitate; o uşă se deschidea şi se inchidea repede in urma eî, lă-săud să scape căte-va suflări de parfumuri delicate şi îmbătătoare, pre care le aspira cu de liciu, deşi murmurând, umilul soldat.... Apoi trăsura fugia, acesta era totul.
Din timp in timp el auijiea, ca din depărtare, câte un |forte al orchestrei.
II.
Generalul-major Nurin, locotenent al irnpera-toruluî, guvtrnor al *** era un om de vre-o cincî-zecî şi opt de ani cu perii şi barba căruntă,
De o talie inaltă, corpolent, strîns in uniforma sa cu largi epolete de aur, infăţişabil pentru el ca şi pentru cei lalţî, cu un temperament de fer, el nu cunoscea de căt un lucru, supunerea
unei ciencmtaţi, de orî unde ar veni. Cănd ’î se dedea o sarcina o esecuta fără a discuta. Era sclavul datori Ne depărtăndu-se, subt nici un preteest, de linia sa de conduită, rigiditatea sa, de severitatea sa ’şî tăcuse numeroşi inimici. Dar liniştit şi rece
Cestiunea turco greacă.
Din Paris se desminte cu data de ieri, că d. Wadd’ngton ar fi propus in nota sa privitoare la cestiunea turco-greacă o con-ierenţă de ambasadori. Din contră este pro-
GUVERNUL NOSTRU SI INDUSTRIA
(STUDII ECONOMICE).
O industrie nu se poate des volta in o ţară inconjurată de alte ţări industriale, de iăt atunci cănd este sprijinită de guvern. însemnătatea industriei pentru vi iţa icouomică a unui popor e nemăsurată, şi cea d’ăntăî datorie a u-neî ocărmuiri inteligente şi patriote va fi să ’şî pună toate silinţele spre a da căt mai curând naştere unei mişcări industriale.
Nu ştim, care din aceste două insuşirî aif lipsit până acum guvernului nostru de nu a dat nici cea mai m:că luare aminte cestiunei industriale şi am 11 plecaţi căiar a crede, că amândouă, o dădeau de greş. Intru căt chiar un guvern e pat iot dir inteligent de s'gur’că ar fi descoperit uşor, că desvoltarea industriei va spori mijloacele de pro-ducţiuue ale ţării. Uu guvern patriot insă ar fi fost impins de iubirea de ţară a vedea, că avântul industrial al naţiunei va fi spre binele şi fericirea ei.
Orî cum ar fi insă uu lucru e constant, că ocărmuirea noastră până iu ziua de astăzi nici 'i trecu prin minte, că şi industria po ite fi obiectul ingrijirilor sale. Şi cănd zicem ocărmuire nu inţelegem numai de căt orgauul executiv, mi-ministerele, ci mai cu siamâ facem o crimă r, -presautanţilor naţiunei, camerei şi senatului, ca nu s’a găsit incă nici o voace in corpurile legiuitoare, care se propună ceva in favoarea industriei. Dacă s’a inclieiat convenţiunea cu Austria şi aceasta trecend prin Camere, a trebuit cu saîl fără voe sa se ea in desbatere j chestiuni economice, aceasta s’a făcut nu după iniţiativa camerelor ci după aceea a Austriei şi desigur că deputaţ-î nrştri aii fost nefericiţi căt timp aă ţinut discuţia acelei convenţii, intru căt n’au putut face interpolări, discuta chestiuni prealabile, face chestiuni personale şi alte perderî de
el traversase cu f untea sus valurile de calomnii şi injosiri ce răspândiseră in drumul seu, des-preţuind pre geloşi şi pre cei răi.
Foarte bogat, ’şî trecea timpul fă' and bine in jurul seă.
Şi de câte ori nu indulcise, ca om, suferinţele, pe cari, ca funcţionar, le născuse ?
Şi earăşî de câte orî ochii săi verijî nu se umpluse de lacrămî, găndinduse la o nenoro cire, a cărei causă inconsoientă dar implacabilă, fusese ?
Acest om nu avea pasiuni; nu era ambiţios tot d’auna gata la tot el ş’ar fi lăsat funcţiunile fără părere de refi; de o sobrietate proverbială el ar fi trăit tot aşa de uşor ca astăzi şi cu viaţa unui ţărean
Vecjuse de atâtea orî moartea de aproape in căt nu se mai temea de ea.
Din ori ce parte l’ar fi atacat, el erea invulnerabil.
Onoarea sa, era prea mare pentru ca cineva să indrăsniască a o atinge.
Un nebun dacă ar arunca un pumn de noroifi nu ar putea păta soarele.
Ast-fel ar fi fost şi acela care ar fi atacat pe generalul. Econom de vorbe, ferinduse de linguşiri cărora ie intorcea spatele, el nu avea in numeroasele sale relaţiunî, pre cari i’le crease familia şi posiţia sa, de căt doi safi trei amici ‘ cari putea să se increadă.... şi incă....
in
Cănd am zis, că principele nu avea pasiuni ne înşelasem, el avea una ardintă, nebună, in
care se conoentrase toată fiinţa sa, toate gândurile sale, toată viaţa sa. El adora pe fiea sa precum nici odată mumă nuşi-a iub.t copila.
Era "fetişism, «idolatrio. Durul soldat fără milă tremura inaintea celui mai mic capriciu al Na-talieî.
Nu era nimic prea frumos pentru ea: dor uţa sa cea mai neaşteptată era tot-deanna tascultată cea mai simplă cerere a sa era uu ordin. Multe regine ar fi fost geloase!
N atalia sa!
Nenorocire aceluia ce nu ar fi găsit’o cea mai frumoasă intre cele mai frumoase, cea nnî bună intre cele mai bune!
Şî ar fi făcut un inimic mortal!
Este adevărat, că spre a nu fi de idea generalului ar fi trebuit să fii Orb şi surd, căci era in adevăr cea mai plăcută, cea mai amabilă, şi cea mai perfectă copila ce s’a putut visa.
Blondă, subţire, inaltă, avea in mersul seu agilitatea pisiceî şi undulaţiunile colubreî. Nata-lia avea 18 an“.
Perii seî blomjî, deşi şi grei format! pe fruntea sa netedă şi albă ca ivoriul, o coroană naturală.
Ea nu se peptăna nicî o dată alt fel.
Marii săi oohî albaştri, limpeijî şi puri, se fixaţi tot dauna pe faţa aceluia cu Care vorbia. Ca diu instinct eî căutau adevărul şi fundul găudireî , precum şi erafi obicinuiţi a nu ascunde nimic.
Necunoscăud viţiul şi urcele infamii ale hi-meî, ea privia drept inaintea sa, fără slăbiciune, fără mândrie; natural.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
asemenea natură, ciri nu fac alt bine ţereî de căt umplu coloanele »Monitorului* ou ceea cea zis cutare safi cutare deputat, ca şi c'nd in viaţa unui stat ar fi insemnat ceea ce se zice şi nu ceea ce se face. Dacă se poate aplica cu temeifi unde-va zicătoarea romanească: „vorbă mu tă sărăcia omului*, apoi de sigur că aceasta se poate face la camerele noastre. unde se vorbeşce foarte mult şi nu se lucrează mai nimic.
Şi iutr’adever, să ni se arate o singură lege, in care să se fi ocupat cu chestiuni economice, nu iutr’un mod incidental cu ocasiunea discutării unei legi financiare, precum legea pentru arendarea moşiilor Statului, ci intr’un mod direct, in care interesul economic al ţereî va fi fost obiectul legiferare!
De atăţia aci de cănd avem sistemul repre-sentativ, găsitu-s’a un deputat care să propună o lege a esploatărei minelor f Căte bogăţii zao ascunse in pământul nostru, cari n’ar avea ne-voe nici de ploae nici de soare pentru a se preface in izvoare de a r, şi cu toate acestea nu s’a găsit iucă nimenea ca să propună esploatarea lor? Privaţii aii inceput de la sine, de căţi-va anî, scoaterea petrolului şi acuma exportul ac"-leî materii se urcă la maî bine de 2,000,o00 lei noî. Căte milioane s’ar putea căştiga daca s'ar esploata aurul, trgintul, ferul, plumbul lignitul din munţii noştri ?
Am aretat in alt numer devastarea ce se fi ce cu pădurile noastre. Daca lignitul ce s’ar scoate din pămentul nostru ar fi întrebuinţat la drumul de fer, atunci pădurile noastre ar fi ferite de nimicirea ce le aşteptă. Ştim prea bine oă lignitul nu este un material arzător de calitatea cărbunelui de păment (houille) ; dar in orî-ce caz, e un material destul de bun şi care ar putea inlocui lemnul chiar cu folos.
Cănd a ajutat guvernul nostru pe un inte-printjetor de fabrici prin împrumuturi gratuite din cssa sta*ului? Şi chiar cumpărăturile bună oară pentru trebuinţele armatei s’afijfă ut numai atunci cănd fabricantul era om din partidul guvernamental, incăt sprijinul nu s’a dat fabrice), ci s’a recompensat persoana pentru simpatiile sale politice. Din contra vedem, că fabri-cele de zahar ce s’au înfiinţat la noî in ţară a fi fost supuse taxelor comunale, pe cănd Austria dă ca (premiu exportatorilor <’e zabar in ţara noastră taxa aci asta de 25 la sutî, pe care prin convenţiunee cu noî a priimit’o a ăe impune la graniţă.
Unde se vede îngrijirea guvernului de a se aduna lucrătorii din streinătate pentru a se stabili şi la noî in ţară oare-carî industrii primare, precum dubitul pieilor, fabricî de hârtie, peniţe, ceară tare pentru cancelarii, etc.
Guvernul este de sigur cel maî mire consumator in ţară. Dacă guvernul s’ar hotărî a se aproviziona pentru numeroasele sale trebuinţî ia fabricî din ţară, aceasta ar da nascere in curînd uneî nrşcărî industriale. In loc de aceasta insă , s’au găsit miniştrii la noî, carî să a-duoă din Paris pană şi ţeruşî pentru prinderea
Cănd o vedea cine-va pentru prima oară, această privire stăruitoare şi tenace jena şi părea bizar, dar se obîeinuia cine-va iute şi apoî era oare cum fericit de a vi dea acest ocinii deschis şi sincer.
Sunt acolo aşa de puţ’n obicinuite !
Dar nu vom intreprinde de a areta toţî car-memî princeseî.
Era frumoasă, era bună. Tatăl şeii grămădise asupra eî toată iubirea ce simţise pentru muma sa, moartă aducend’o in lume.
Graciele, gentileţa copileî, rari târziii perfecţiunea fiicei, completaseră restul.
Generalul, o repetăm, era nebun.
Dar, de căte-va lunî, Natalia de obiceiu veselă şi rîijendă, era prada unor fugitive tristeţi; ea devenia une ori tăcută şi visătoare.
Principele observând această nouă stare de lucruri, se temuse de sănătatea copileî sale ; o cercetase cu blăndeţă, încercând a ascunde in-gri’irile sale sub un surîs. Juna copilă ce nu Ştia minţi, şi care ’şî da socoteală de singularele simţirî ce avea, luâ un termen de mijloc.
Ea tăcu, susţinând că nu fusese nioî o dată maî sănătoasă.
Atunci, betrănul general, cunoscător in ast fel de nedisposiţiî, se asigura, îmbrăţişa pe fiica sa oferindu’î toate distracţiunile ce’î vor trece PM cap, şi eşi resucindu’şî mustaţa.
Era sigur ; acea ce nu voise sati nu putuse sa i spue, el înţelesese bine, trebuia şi să se aştepte la aşa ceva.
Era amorul in joc. Dar încrezător in drepta-
corturilor, outiî cu fasole, usoată şi alte cara-ghiozlăcurî de aceste.
Mjlocul cel maî energic prin care guvernul poate încuraja m şotrea industrială, protecţiunea la graniţă, ne este oprit prin nenorocita noastră posiţiune politică, dar ar trebui tocmaî din a-oeastă pricină să căutăm a favorisa industria noastră prin o pi otecţiune intinst, la care nioî un guvern, nicî un partid de la noî in ţară nu se găndesce cătuşî de puţin.
(Steaua României).
ARENA ZIARELOR
Anunţând inceperea alegerilor delegaţilor pentru colegiul IV, «Românul” se măndresce că, după reforma adusă legel electorale, partida naţională-liberală va avea satisfacerea să vaţlă venind să lupte ca delegaţi chiar şi pe conservatori, «pe aceia adică ce au strigat că colegiul IV este o minciună.'1'
Apoi, respuntjănd acusaţiunii adusă ministerului liberal, că ar voi să nu promulge legea respunddrii ministeriale de căt după alegeri, organul liberal zice :
A ţine legea votată, nepromulgată pană după alegeri, ar fi nu numaî un act necorect, dar şi un act neonest. Un minister al conservatorilor ar fi capabil să-l eomita ; nicî o dată insă un minister eşit din sănul partideî uaţionale-libe-rale.
Luăm şi noi act de această declaraţiune.
*	* * "Timpul» comentează manifestul partidei naţionale-liberale.
Spiritul de neadevăr şi, să zicem odată vorba proprie, obrăznicia uneî coteriî de nimic nu poate merge maî departe, de căt in acesre acu-saţiunî.
Aceasta e conclusia ce trage organul conservator, dupe ce reproduce un lung pasagiu din acel manifest.
*	* * "Presa”, spre a arăta neincrede-rea ce i inspiră «radicalii”, cercetează cu deamăruntul bilanţul faptelor lor şi constată, că mare este deficitul ce lasă ei la sfârşitul gestiunei lor; că nici una din fă-găduelile, date naţiunii, inainte de a pune mana pe putere, nu s’a îndeplinit.
ÎNDREPTARE
Datoria ne impune a publica o rectificare.
Toate aprecierile făcute intr’ănsa privesc pe autor.
Bucurescî, 25 Aprilie.
D-le redactor,
In numărul de peri al ziarului ce redactaţi, ved in darea de seamă a întruni reî electorale de Duminecă, că ziceţi: «Z). Vlahuţi a vorbit contra liberalilor».
Cred de a mea datorie sa relevez această neesactitate.
1.	In adunarea de Duminecă , unde liberali eraii foarte puţini, n’am avut parte de alt cu-
tea şi onestitatea inăsoute in Natalia, ar fi crezut a comite o crima intrebănd’o maî mult.
De aceea nicî nu maî tu vorba intre eî de acest incident.
Acela pe i are el observase era de sigur demn de ea.
Această siguranţă ajungea de o cam dată principelui.
El se mulţumi numaî a observa cu maî multă grijă ţinuta, vorbele şi privirile junilor ce veneai! de obiceiu :	din astă parte nimic, dar in
cea contrară el nu intărzie a observa, că Natalia era maî veselă, maî cochetă chiar ca de o-bieeifi, la fie care din rarele visite ale contelui Sergie Rablukoff.
Era un june de 26 de anî, de talie mijlocie, cu trăsurile regulate. Itemas orfelin din copilărie, fără nicî p avere, el isbut’se prin munca sa, prin inteligenţa, prin stăruinţa sa a’şî face o posiţiune străluoită iu armată.
Se cita ca cel maî bun ofieer de artilerie din imperii!, şi deja el vedeafi luănd in viitor greaua moştenire a iuvingetoruluî de la Plevna, a i-lustruluî apărător al Sevastopoleî
De obiceifi sumbru şi tăcut, el fugea de ser-bătorî şi primiri serbătorescî, despreţuind ni-miourile ce spun aci, deşertăciunile ce se arată şi falşităţile ce se schimbă.
Nu i se ştie nicî o iutrigă, nicî un amor: de alt minteria puţin flecar din natura, luase obiceiul de a păstra impresiunile pentru el şi
veint, de căt de a spune acelor domnî, carî nicî măcar libertatea cuventuluî nu respectă , că *constat că intre d-lor cuvântul nu e liber , că este injositor de a se pune faţa cu oameni, cărora ori-ce nume şi epitet se va da este meritat».
2.	Nu aş putea nicî odată vorbi contra adevăraţilor liberali, fiind şi eu liberal împreună cu toţî amiciî ineî. Insă tot-d’a-una voită combate pe aceî oarnenî, carî, sub masca libertăţeî, aîă de principii! minciuna, desordinea , anarhia şi trădarea ţereî lor.
Aşa dar, ve rog a publica presinta epistolă pentru a rectifica, că nu in contra 1 beralilor am voit să vorbesc, ci contra usurpatordor aces-tuî nume.
Primiţî cu această ocasiune , d-le redactor , încredinţarea prea osebiteî mele stimî.
C.	P. Vlahuţi.
Serviciu telegrafic al «României Lioere*
9	Mai — 9 ore dim.
Berlin, 8 Maî. — Reichstagul. — D. Burghard direc orul general al contribuţiuuilor imperiului, declară, că guvernul nu e in stare să modifice disposiţiunile actuale, relative la tarifele de trausit in Germania. D. Lasker combate cu energie proectele vamalî elaborate de d. de Bis-marlc şi zice că, dacă eşî manţine cine-va in Reichstag dieptul setă de control asupra bugetului imperiului, el nu va acorda de căt sumele strict necesare.
Conslantinopole, 8 Maî. — Generalul Obrut-cheff a sosit la Philipopoli.
Proci"maţiunea ţaruluî a produs o impresi-uue defavorabilă asupa poporuluî bulgar; cu toate asestea se speră, că deocamdată va remăne liniştit.
Poarta a fi dispusă să renunţe, in mod temporar, la ocup iţiunea cetăţilor Icbtiman şi Burges.
Darmstadt, 8 Maî. — Principele de Battem-berg, a plecat azî la Livadia, unde a fost chemat de imperatul Rusiei.
Belgrad, 8 Maî. — Un tratat de comerţ pro-visorifi s’a semnat cu Italia, pe basele naţiuneî celei maî favorisate.
Priersburg, 8 Maî Maî multe caşuri de tifus cu pete s’ai! declarat in provincia Astrahanului : s’afi luat mesurî imediate ca să nu se propage epidemia.
Calcula, 8, Maî. — Iachub-Khan a sosit la lagărul Englez; el a esprimat Lorduluî Lytton dorinţa sa de a restabili relaţiunile amicale cn guvernul Indielor.
Berlin, 8 Maî. — «Reichstagul» (urmare). Principele de Bismark, care nu era de faţă cănd d. L"sker pronunţa discur-ul şefi, a venit ca să respingă reproşele şi eriticele oratoruluî ; el a pledat energic in favoarea proiectelor vamalî pe carî le manţine. D. de Forckenbeck, presidentul Reichstagului, rectifică alegaţiunile aduse de d. Lascki r, zicend, că ele fuseseră viî, dar nn injurioase pentru persona cancelarului imperial. D. de
nu simţise nicî o dată trebuinţa de a lua un confident.
Aceasta explică cum nimeni nu şt a amorul luî pentru principesa Nurina, nimeni de căt Natalia, care el ghicea pentru că-1 simţia, dar căreia el avusese grija de a nu-î spune nimic.
După el, intre eî era o prea mare distanţă ca posiţiune şi ca avere.
A spera să umpli acest abiz, era nebunie.
De aceea nicî nu spera nimic.
Dar de sigur nu era tot ast fel idea generalului, care, ca escelent strategist ce era, îşî aşezase bateri le salo şi le ascundea la spatele balului ce da iu această noapte de 15 Decembre, şi se gătia să le demasce de o dată, indată ce ocasiunea s’ar presenta.
Era prea emoţionat in momentul de a incepe acţiunea, căci de resultatul bătăliei depindea fericirea fiicei sale.
(Va urma)
Lacsap.
Bismark mulţumeşte d-luî de Forkenbek şi ’1 asigură, eă respectă povaţa s’a, dar ca venind din partea preşedintelui consiliului federal. Căt pentru judecata sa proprie, nu mai are nimic de adăogat, nicî de retras; apoî părăseşte sala.
D. Lascker esprimă părerea sa de refi veijănd pe principele de Bismarok, că părăseşte şedinţa, adeogănd, că fusese refi jnţeles in discursul şefi.
Viena, 8 Maî. — Banca din Vicua a redus scomptul şefi la l|2 pentru 100,
(Havas).
AVIS.
Agenţia vapoarelor se află in Strada Nouă 1 bis Casa Capşa.
4 vis.
Dincausa neplasăreî tutor bietelor, concertul anunţat pentru 29 Aprilie in ajutorul sătenilor ro-mănî din comunele distruse de calamităţile acestuî nefericit an, concertul s’a fixat pentru Marţi la 8 Mai nestramutabil. Doamnele şi Domnii, carii afi bine voit a se însărcina cu bilete sunt rugaţî a pune toate silinţele spre a le plasa, căci alt-fel nu se va putea face nimic pentru romăm. In darea noastră de seamă vom mulţumi publica-mente tutor acelor , carî au respuns cu bunătate strigătului săteanului roman. Programul va apare cn 8 zile maî nainte.
Biuroul prind, al de loterie isenthal & Comp. in Ham-burg oferă in ziarul nostru de azi participări a la noua şi marea loterie de baDÎ germană. Aceasta loteria garantată de Statul german la Ilamb’irg, e prea estul cunoscută in ţară, şi nu mai avem trebuinţa de a da seama de or-ganisarea el. — Nu voim insă a lăsa nemi uţionat că câştigai principal s’aii mărit din nou in ultima tragere, era numai di 375,000 mărci sau le noî 500,000 pe cănd acum câştigul principal care e de făcut in caşul cei mal fericit se urcă la 400,000 mărci sau leî noi 533,333.
Loteria conţine acuma in total 44,000 câştiguri a căror divisiune e de văzut din anunciul de azi al biurouJuî principal de loterie Isenthal & Comp. Biuroul principal de loterii) Isenthal & Comp. care esistă deja aproape 100 ani e asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de adesea ori ocasiunea de a plăti căştieuri mari in România. Putem d»r recomanda şi din parte-ne participare la toate întreprinderile anunciate de aceasta casă.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar şi se află de vemjare la toate librăriile din capitală, Ciarda aibă, naraţiune poetică in 5 canturi de Teochar Alex>, preciul 50 b, Depositul general la noua librărie Ig. Ramam No. 74, Galea Victorieî.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci“
î. M. FJERMO&F-ţiî BENZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 27 Aprilie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cnmp.	Vend.
10% Oblig, rurale		100	100%
» » eşite la sorţi		98%	argint
8% » domeniale		101	IOD/,,
» » eş;te la sorţi ....	99 %	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .	175	178
7% Serisuri funciare rurale		95	95%
7°/o » » urbane		87 %	88 2
8% Impr. Municipal		98%	99
» cu pr. Buc (bil. 201.) . . ,	26	27
Renta Română		67%	68
Acţiuni «Dacia»		200	205
» «Romania» 			78	80
Cupoane rurale exigibile		1 (,lo	arg.
» domeniale .......	Ha	
» scrisuri 			Va	aur
Argint contra aur		i %	i %
Bilete hypotecare contra aur. . . , . .	i %	1 %
Rubla hârtie. 			 .	2 40	2 40%
Florinul		2 16	2 16%
Lose Ottomane 		42 —	45
CURSUL DIN VIENA 8 Maiu		
Napoleonul		9 38	9 36
Ducatul		5 55	5 54
Lose Otomane		20 —	20 50
Rubla Hârtie	, . . . CURSUL DIN BERLIN	112 50	112 50
8 Maiu		
Obli. căile ferate române		86 —	
Acţiunile » 			30 -	
Priorităţi » 			87 90	
Oppenheim		—	
Ruble hârtie		194 90	
Stern 		—	
Lose Otomane		35 -	
CURSUL DIN PARIS 8 Maiu		
Renta Română		67 %	67 —
Lose Otomane		43	44 —
SCHIMBUL 27 Aprilie		
Paris (3 lunî) 			99 40	
* la vedere		100 20	
Londra (3 luni) 			25 7%	
» la vedere. ... .....	25 25	
Berlin (3 lu i)		122 —	
» la vedere	 Viena la vedere		123 % 2 16	
Adresa pentru telegrame,
Fermo & Benzal.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
A v i s
Koenen zugrav de firme şi table sa mutat in strada Academiei No. 23 (Grădina Sta_ vri) cn o a doua intrare strada biserica En; vis-a-vis de Maaar Paşa.
Mare şi bogat asortiment tuturor felurilor de literî de ştirii.
PRODUCTE SPECALE
PARFUMERIE
IAUX VIOLETTES DE PARME
ed. mm
Săpun.......
I Essenta pentru batiste. I Apa de toiletta Pommada...,
Oliu........
Praf de orez . Cosmetic ....
DE BICSIUNELE DE PARMA
DE MICSIUNELE DE PARM A DE MICSIUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE DE PARMA
97, Boulevard de Strasbourg, 31. ^ | Singurul Depositallu Aspasineî Mignoţ

Kâ* STRADA ŞELARI No. 7
STRADA ŞELARI No. 7 *t£3I
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
PENTRU
BĂRBAŢI ŞI BABŢI
precum şi diverse colecţiunl de stofe line şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară in condiţiuni foarte avantagioase
EH CROS & EH DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface D-nil clienţi — de verl-ce condiţiune — mal pre sus do orî-ce speranţă.
NB. A se nota numai la No. 7'.
perfecţiune positiv pe
Ven^are!
Yie de 17 pogoane, bineluorat-in Valea Manti, dealul Cernătesc, 20 minute de staţia Valea Calp. gărească ; acarete pentru toate trei buiuţele. Unelte şi boloboace prima eualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in răndurî.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşa No. 3, In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finanoe.	(20-3-3)
nr I 1IPIIQ s’a mutat in CALEâ RAHOVEI No 53, UI.LUrUd	(Calea Craioveî). _______________
LOTERIA
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteriă, de bani, controlează nu numai emiterea losurilor ci şi trate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statulnl pentru plata esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-căruî din toate punctele de vedere asiguranţa cea mai perfectă. Singurul fapt tă guvernul german figurează aci_ ca garant este destu’ă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de bani mai conţine incă 86 000 lose din care 44,000 lose trebue să câştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit. Toate câştigurile se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mai mare care e de zăcut in caşul cel mai fericit se urcă la
t- ;
T
Special mai sunt de câştigat următoarele căş t!guri principale ;
Lei nuoî Lei nuoî
I a I a I a
I a I a
333 333
200 f,00
133.333 80 000 66 666
53.333 40 000 33 333 26.666 20.000 16 000 13 333 10 666 8 000 6,666 5,333 4 000 2 666 2 000 1,600 I 333
666
400
etc.
333,333 200 000 133 333 80.000 66 666 106.666 80 000 166 665 53.332 240 000 16 000 319.992 53 330 16,000 359,964 31 998
284.000 578,522
4, 0 3200 70 ,823 448. 18
380.000 etc.
in total 44,000 câştiguri.
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt controlul guvernului german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei nour şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficial-mente hotârît fără alte cheltueli. Preţul oficial-mente botărît pentru toate tragerile de câştig a amândoura secţiuni viitoare e de :
LEI ^OI 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORICINAL
LEI NOI 12
PENTRU JUMETATEXOS ORICINAL
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române sat! in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediâm fie cărui comandor directamente intr’-uu envelop bine inebis losele originale comandate, investite cu armarele ţârii. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba romană, şi dnpă fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică iutr’un mod e-sact numeri!e trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim publicului român pentru Încrederea arătată de până acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele cât posibil curînd iu tot caşul inaiutea inceperiî tragerii şi anume cel mai tărzift păuă la
30 Mai a. c. s. n.
direct către adresa noastră.
B i u r o u I principal de Loterie
JSENTHAL & Comp.
HAMBURG (Germania)
Cu clienţii noştrii din România corespundăm iu limba romăuă. Scrisori din România Bosesc la Hamburg in 70 de ore.
Prin biuroul d’anunciurî A. Steiner Hamburg.
De arendat
De la 1880 April inainte;
1)	moşia Prisiceni-posta, o poştă departe do Bueurştî;
2)	moşia Purani din Vlaşca, tre-poştiî departe de Bucureşti.
Doctor Turnescu Bucureşti
IPOTESNlCirUL DIRECTOR AL FABRICII C. R. DE P1ESSE METALICE SI MAŞINI
Ks- VIE WA, Iii. HEMWE6 Nr 79 şi 87 -E*
Specialitate de Rachierie şi Berărie invită cu toată politeţa pe toţi acei domni cari au făcut comande de macliinî, cazane pentru vapori sau alte aparate sa’şî trăm'tă adresa d-lor la
D-nu HOFL1CH OFPLBR
esr- FABRICANT DE BERE IN JB UCU RE SCI



HâPUBILE StâiCâRD
Cu Iodure de fer inalterabile
;	APROBATE DE ACADEMIA DE MEDICINĂ DIN PARIS, ETC.
Participăndu de proprietăţile Iodului şi Ierului, acesta hapuri convină cu deosebire in afecţiunile 2? scrofulbse. contra cărora simpli feruginoşî suntii neputincioşi; elo redau sau-2 gslui avuţia ş'abundinţa sea naturale, provdcă seu reguleză cursulu seu ® periodică, fortifică treptată eonstituţiunile lymphatice, slabe seu debilitate, etc., etc.	Pharmaeistu, rue Bonaparte, 40, la Parii
H	N. B. — A se esige semnătură nostru aci alăturata, pusa mjosulu unei etichete verde.	®
H	A SE FERI DE CONTRAFACERI	®
GOUDRON-BERLANDT
LICORE,
F'IT.XJIjR! ŞI STB,OF
L. BERLANBT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următore: Bronşita chro-nieă, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechita, iritarea peptu-luî, tuse măgărescâ, durere de gât, Catarul besieeî; asemenea şi înjee-ţiunî în scurgerile de orî-ce natură.
Deposit, general la d. E. I. Reissdorfe farmacist, Bucurescî. — Se poate găsi la
la toate farmaciele.
c ;■ -:1	■ ţ'.' - ’	.il'tf
■- :
■

Balsamul de Klesteakăn
Druliiî FII. LENGŢEL
Simplu numai sucul vegetal, care curge din mesteacăn cănd trunchiul lui i se perforează, este de cănd ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele mai întrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, cănd insă acest sne ,se prepară cbimiceşte; in un balsam, atunci ’şî câştigă propr etăţile sale şi e ectele lui sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului atunci pănă dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remănend pelea albă, frumoasă şi fragedă.
Acest balsam îndepărtează creţiturile şi semnele de versat, dănd fisionomiei de june; peleafeâştigă in albeaţă, frăgezime dispărând in cel mai scurt timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii alo jpeleî.
Acest balsam se vintle maţ in toate farmaciele cele mari. En gros la (i iij Appel şi Comp.[in Rucuresci.

FER BRAVAIS
(FER D1AUSAT BRAVAIS)
Adoptat în tijte spitalele.	Recomandat de toţi medici
contra A,H‘nl*eî i Chloroseî, Debilitaţeî, Slăbiciune!, Pole! Albe etc.
FERUL BRAVAIS (ferliqtiid în picături concentrate) este j singurul scutit de orî-ce acid; el n’are nici uă, oddre nici ( gust şi nu produce uicî constipaţiune. nici diarie. nicî încălzire, nici osten£lă stomacului; maî mult. este singurul care nu tnegresce nici-uă-dată dinţii.
Este cel maî economic din ferugimise, un flacon tlurdză nă lună
DliPOSIT GENERAL la Caria: ÎS, rue Ijrfai/ette (prSs l’Opera) si <n Ute farmaciele A se feri de imitaţiunî periculâse şi a cere marca fabrice! de aci |
Trâmiterea gratis după uă cerere francată a unei interesante broşure asupra Anemiei gt tratamentului s$ă.
La Bucurescî. Friedrich Brus. farmacist-droghist.
piilffllM uni1 fi 11111111 iiuMiflIimii.iill[fiiiiilMlMiiniiffliuifvrfiiniinrTnTiint
MALADIES de POITRINE
"fote personele cari sufer de maladii de popt, precum Cătarrhe, plithisia E guluraiuri si tusse învechite trebue sa intrebuinteze
SIROP D’DIPOPnOSPBITE de CBM m GRIMllLI 4 C“
care, prescris de mulţi annii de medicii lumei întregi, a dat in tot d'auna cure minunate.
Prin întrebuinţarea continua a acestui Sirop, tussea inceteasa, sudorile nocturne dispar, alimentatiunea bolnavilor se ameliorează rapide, cea ce se poate constata prin ingrasiarea si aspectul unei sanitati mai infloritbre a bolnavului.
Aceste fapte sunt confirmate prin urmotoarele observaliuni :
« Siropul de Hypophosphit de calce al lui Grimault si C;e trebuesce consiliat in phtliisia pulmonara la tote gradele; in cea mai mare parte a caselor el aduce ua vindecare complecta seu cel pucin ua amelioratiune sensibila. »
Estras din Tribuna Medicala din Paris.
nepulinta a constala la dinşi presinţa tuberculelor in piamani şi vindecarea se mantiile de mai bine de 2 anni. »
Estras din Gazelta Medicala din Vie una ___________________ (Austria).
« Ve fac complimentele melle pentru Siropul domniei-vostre de Hypophosphit _	, ,	. ,	. de calce, it intrebuintez ţjilnic la adulţi si
« Opt bolnavi de phlhisia la gradul liu copii bolnavi de piamani şi delicat; acoasla tratati cu Siropul de HypophosphLt de preparatiune inlrece tote cele cunoscute calce al lui Grimault si C!“ in lemp de pena adi. »
sesse septemani pena la patru seu cinci	j g LANG
luni, sunt astaţji atat de bine. incal este cu	Doct. med. la Melburn (Australia).
Siropul nostru de Hypophosphit de calce este de culore pembe si se vinde in flacove turtite de forma ovala, reoestite de marca fabricei, cu semnătură Grimault si C'e, si timbrul Guvernului frances.
LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VJVIENNE
Bucurescî, Tipografia Ştefan Miltălescu, Str. Lipscani No, U. — Com 7005
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 579	10 BANI EXEMPLARUL	DUMINICA, 29 APRILIE. 1879.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capi!ala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Distrlclo: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Iu Străinetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, ţ luni 10 lei Director: D. AlJG. LiAURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Saciiii Havas Laffil & Q“?, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea esped tiunei de anunciuri: 4dolf Steintr, in Hamburg.				ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ,; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, ,2 lei; pe pag. I, 3 I, Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Rsclamo, Redacţiunea nu e resp »nsab!la
		■ ■ ■■ . - ■ - -		. • . . / -	
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta au o însemnătate escepţ'onală, pentru că representanţil noştri au st se atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat in contra cotropire! politice a Evreilor.
Cu toţii suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitorii deputaţi şi senatori să fiă adevăraţii representanţi ai noştri.
Legea interpretativă a legei electorale, introducând. eâte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dinsele şi spre a priveghea esecutarea lor, căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţiauii să să grăbească a-şî lua cărţile de aleg Hori, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile , fiă cărui tetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua; să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă in lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul iau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pene numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage la sorţi 3 persoane CU sciinţă de Carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstâ va fi preşedinte, iar cei alţi doi, secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se fiice alegerea biuroului definitiv, din care nu pol fac' parte funcţionarii statului, judeţului si comunei de orî-ce categorie, precum mc) primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toii agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi rinpie-giţil sub-prefecturelor, şefii de poliţie şî oţi agenţii poliţii nescî, toţi procurorii şi udecătorii de instrucţie, având dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota d° rât a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-•mânea in sala de degere de cât pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi ceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în 'ala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergănd la vot, cum dator este ori-ce ce! ăţian, care ţine la drepturile inscrise în con' tituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga : especlare a legei, şi să protesteze la biu-loh şi la tribunal, în contra ori-căreî călcări a legii.
■----------i-3«» «fr—"-------——
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Sumariu —Scrisoarea Ţarului. —Tiirr căir? Garibaldi.— Din ■Africa.—Starea de asediii din Rusia.—Din camera ’^rzilor
Londra, C Mai. — «Bureau Reuter» anunţă sub data de erî din Constantinopol:
Scrisoarea autografă a Ţarului adresată Sultanului propune amiciţie şi o bună vecinătate a ambelor imperii, dar fără ca să ţintească cu această propunere la yre-o alianţă, Scopul comun să fie combaterea pericolelor interne, Ţa-i al constată apoi mai incolo, că el a dat ordin t le evacuare.
Jn convorbirea ce o avu generalul Obrttşefi i u Sultanul intoi & şi mai tare voinţa Ţarului, ^tntiu o recipiooa apropiere şi constata, eăt
de avantdgioi ar fi pentru Turcia, daca s'ar înţelege cu Rusia direct şi nu prin int rvenţiunea puterilor străine.
Sritanul va respunde măîne la scrisoarea Ţarului.
Paris, 6 Mu. — Generalul Tiirr a adresat lui Garibaldi o telegramă, in care ’î aduce a-miute m ,reluî patriot italian, cum el, Tiirr a condus la 1860 pe voluntarii la Marsala sub strigătul: «Italia cu V.ctor Emanuel.» Generalul Tiirr releva mai d.parte armonia lui Victor Emanuel cu Italia şi zice:
Actualul rege s’a făcut ce este, in decursul luptelor decurse pentru unitatea Ital ei. Toţi miniştrii italieni, incepănd cu Cavour şi terminând cu Zaaardvli, au lucrat pentru ajungerea scopului patriobc. El roagă pe Garibaldi cu multă insistenţă, ca să repete celor nerăbdători şi celor neinţelepţî lozinca de la 1860 : «A ictor Emanuel ne uneşte; nimic să nu întreprindem, ce ne-ar divide.» Depeşa apoi se termină ast-fel: «întreaga Ta viaţă a fost dedicată unităţii şi măririi Italiei; impedeeă nimicirea pactului de plebiscit, ce leagă casa de Savoya cu poporal italian. Aceasta e dorinţa mea, ce ţi-o comunic cu ocasiunea aniversării a 19-ea de la intrarea triumfală a acelor mii, pentru care Tu le erai steaua conducătoare».	*
Londra, 6 Aprile.— «Office Reuter» anunţă cu data de 22 1. c. din Capstadt aceste :
Afi inceput pregătirile pentru intrarea in ţara Zulilor. Patru regimente înaintează spre Dorn-berg, peste 14 zile se va ineepe intrarea prin ofensivă din partea Englezilor.
care adaugă, ca, i i rina acestei descoperiri, s’aii arestat opt funcţionari).
Londra, 9 Mai. — Guvernul e botărăt să tră-mită 5000 de oameni in ajutorul lordului Chelm-sford, ca să continue resbeiul contra Zuluilor ; ei vor pleca in cnrend la Natal.
«Times» anunţă, că d. Wolf, comisar englez, care fusese Lsărcinat cu direcţiunea finanţelor Rumelieî orientale, se va întoarce in Englitera, după instalarea lui Alco-paşa in postul şefi de guvernator al provinciei.
Constantinopol, 9 Mai. — Poart i e dispusă să ia parte la conferinţa ambasadorilor din Constantinopol, p ntru regularea cestiuneî franţa -rielor grece.
Viena, 9 Mai. — O telegramă din Berlin către «Tagblatt» zice, că principele le Battemberg va trece prin Viena, la întoarcerea sa din Livad a.
— 9 Mai — 8 ore seara.
Praga, 9 Mai. — Clubul partidei Cehilor a hotărât să nu mai numească ca deputaţi, in colegiile electorale ale oraşelor şi satelor, candidaţii aparţinând nobleţei.
(Havas]
A se vedea ultime scirl pe pagina IU. -------------•>-----------—
Bucurescî, 28 Aprile.
Viena 6 Mai — Prin un nofi ucas se decre tează pentru toată Rusia europeană starea de asediu. Ziarul «St. Petresburgskija Wie'owsti« intre altele citează din ueasul sus zis, şi aceste disposiţiuni obligatoare.
1.	Nici nn civil riare voe să poarte arme.
2.	Ori ce suspieionat se arestează şi se predă unui tribunal de resboî.
3.	Dacă se va constata vr’un scop criminal, atunci asupra vinovatului se vor aplica cele mai aspre pedepse.
4.	Dacă nu e un ast-fel de cas de crimă, atunci arestatul se liberează depunend o amendă de 300 ruble — sau este deportat pe cale administrativă.
5.	Persoanejoare in virtutea serviciului lor sunt îndreptăţiţi la purtarea armelor, sunt datori a arăta aceasta şefului guvern am ăntnluî respectiv.
LSii ra, 6 Maifi. — Din jurnalele cele mai importante numai Times adheră la interpreta-ţuinea contelui Salisbury in privinţa termenului de evacuare, aruncând toată vina petraduc-ţiuaea engleză cea incorectă. După originalul tratatului de Berlin — scris in limba francesă, R^şiî ar fi trebuit să evacueze provinciTe turceşti abia la 3 August.
»D ily Telegrapli,« pană acuma un organ părtinitor al cabinetului, declară interpretaţii! -nea lui Sal'sbury de falşă; din pnncful de vedere al minţii sănătoase, articnliî 7 şi 21 ai tratatului de Berlin, se pot interpreta numai intri un fel, şi anume, ca la 3 Mai sa treacă tot Rusul frontiera Bulgariei spre România. Rusia a vătămat cu prejudecată tratatul de Barlin, şi esperienţa ultimilor trei ani ne învaţă, că muscalului nu i se mai poate crede, escepţ.onănd cisiil, cănd s’ur dispune de puterea materială pentru, constrâng» rea lui, la inp'inirea celor promise, conform literei şi spiritul din tratat.
«Daily News» rîde de Salisbury, care se ţ;ne mai superior calendariuluî. E lucru curios , că din interpreta ţi unile de azi, nu se află nici o urmă, nici iu protocoalele congresului, nici in disensiunile pr vitoare la o upaţiunea mixtă. Oamenii de rend ar declara de sinonime : finitul (cupaţiunn şi evacuarea completă de Ruşi; daci irg'i terminul nu se finesce cu 3 Mai , atunci Ruşii, după căt are să se ia in consideraţiune tratatul de Berlin, pot remănea liniştiţi in Ru-melia.
Serviciul telegrafic al «Romăniel Libere*
Mai 9 — 4 ore seara
Petersburg, 8 Mai — O imprimerie secretă, ce servia la propaganda nihilistă, s’a descoperit i ehiar in ministerul căilor 1 stă noutate e eoifiir:
1U«I II illil	oct	--~ ~ ?   -
1 www.dacoromanica.ro
mată de «Mommg Fosf^^laTe4jJonUca,
Din căte diferite puncte de vederi nu interesează pe ţară alegerile, ce sunt să înceapă !
Alegătorii (rebue să se găndiască cu maturitate, că viitoarele Camerî vor da, pe lăngă marea şi însemnata lor hotărîre, in grava cestiune a Evreilor, — vor da, zicem, şi direcţiunea ce va cătâ să urmeze toate afacerile noastre interioare, in tot decursul unul period legislativ. Şi să nu pierdem un singur moment din vedere, că patru ani, orl-căt ar fi să-î considerăm, in teorii eterice, ca o singură clipeală, in viaţa unei naţiuni, el pot avea totuşi o valoare prac tică imensă, după felul cum vor sci să-I intrebuinţeze conducătorii intereselor publice. Şi conducătorii acestor interese, vor eşi din urnele noastre de alegători. Causa nostră vom servi dar, dacă vom sci să ne achităm, ca oameni luminaţi şi liberi, de chiemarea ce ne face legea, spre a delega dintre noi pe aceia ce-î vom crede capabili de a cărmui cu bine politica ţării noastre.
Rolul nostru de organ independent nu este, in faţa alegerilor, de a intreprinde, ca organele de partid, o luptă, cu arme de ţineri minări inveninate, in contra uneia, sau in contra celei l’alte, din taberele politice, cari ’şl dispută onoarea, sau interesul, de a ţinea sub braţul lor porlofoliurile ministeriale.
Nu in curentul acesta, tulburat de valurile atâtor pasiuni, lăsa-ne-vom să fim tăriţi Acusaţiunile şi recriminările, pornite din nemăsurata dorinţă a învingerii iu alegeri, nu pot servi mult naţiunii. Situaţiunea este astfel, in căt nimic nu poate fi arătat, sub forma curată a adevărului, şi numai adevărul ar putea să fie de un interes real pentru ţară.
La musica aceasta sgomotoasâ şi disonantă, alcătuită numai din invective şi a-cusaţiunî, noi nu voim să adăogăm nici o singură notă.
Va veni, la timpul său, rolul criticei severe, a luare! de seamă, căt de neînduplecată, despre modul cum au întrebuinţat şi cum vor intrebuinţa politicii noştri puterile ce le-a. incredinţat ţara.
Acum noi credem insă, că acusaţiunile aruncate, cu atâta profusiune, fără reserve, merit, şi in starea de nervoşi* in care ne aflăm, uu aii alt
efect, de căt a înfierbânta, peste măsură, p i-siunile, de o parte şi de alta, tocmai cănd naţiunea, in preziua resolvăril unei cestiunl atât de arţlătoare prin sine, ca aceia a Evreilor, are nevoiede tot sângele el rece, de toată liniştea el sufletească.
Un esces de zel pentru causa noastră proprie, ca partid, sau coterie, ar putea să vatăme unei cause mal mari: liniştii ţărel şi salvării intereselor el.
Să ne fie permis a crede, că, inchiţlăndu-ne pentru timpul de faţă in rolul arătării obiective a importanţei acestor alegeri, ne am îndeplinit o datorie impusă nouă, ca organ animat de dorul curat al ţării şi de simţul celei mal perfecte imparţialităţi.
Mal presus de ori ce considcraţiune, se ridică, in aceste momente solemne, idea de a pune in relief insemnătatea actului cons-tituţion vl ce suntem obligaţi a îndeplini, ca, luminaţi in destul asupra rolului nostru de alegători, să hotărîm, prin alegerile ce vom face, asupra modulul in care voim a inaugura soarta noastră de naţiune independentă.
De un singur lucru, toată lumea trebue să fie convinsă.
Noi nu mal avem timp de pierdut.
De la o naţiune, intrată in faza eî de maturitate, se cere Iaboare, seriositate şi prevederi pentru viitor.
Cu încercări zadarnice, să nu ne mal încumetăm.
Să judecăm partidele şi pe oamenii lor după fapte, şi să alegem dintre bărbaţii aceia, despre cari vom fi convinşi, că, prin munca lor, prin luminele şi prin calităţile lor personale, vor aduce servicii pipăite propăşire! noastre naţionale.
Avem atăt de făcut! !
Fără a ne inhăma la carul de triumf al nici unei partide, ne simţim datori a repeta :
Să cumpănim toate şi să luăm bine seama.
CRONICA ZILEI
Citim in »Monitorul oficial* do azi:
— M. S. R. Domnul a primit ieri in audienţă particolară, pe Ex. S. D. comite Hoyos de Spriu-zenstein, trămis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. împăratul Austriei şi rege al Ungariei.
Escelenţa Sa a avut onoarea a remite din partea Augustului Şefi Suveran o scrisoare, prin care mulţumesce Domnitorului şi Doamnei pentru felicitările ce Alteţele Lor Regale T afi trămis, ou ocasiunea celei de a 25-cea aniversare a cununiilor M.M. L.L. Imperiale şi Regele Apodolice.
Astăzi, la orele 1.1 şi jumătate d.niineaţa, M.
S.	R. Domnul, faţă fiind d. ministru de resb.-l şi d. general comandant al divisieî a II, a pre-sentat, la palat, Augustului Săfi frate, pe toţi d-niî ofieeri superiori din gtrnisonă, cu cari A.
S.	Principele Leopold a bind-voit a convorbi in modul cel maî cordial.
A. S. Principele Leopold a primit, la orele 2, pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României.
_X—
Prin decret domnesc, d. Bălăceam! trămis extraordinar şi ministru plenipotenţiar, pe lăngă curtea imperială din Viena, e autorisat a primi şi purta insigniele ordinului de Merit civil, cl. I, ce i-a fost conferite de A. S. S. principele de W aldek-Py rmont.
—x—	. m
O nouă intrunire electorală a partidului liberal se va ţinea duminică, 29 Aprile, in sala Ateneului,
—X—w	w
Se crede că astăzi, sâmbătă, va sosi d. Bră-
Iu urma demisionăm d-luî So. Pastia, d. C. C. Cerchez a fost numit primar al Iaşilor, precum ne comunică ziarele iaşane.
—X—	.	.
Marţia trecută a avut loc la Iaşi o întrunire electorală, la care au luat parte, atăt alegătorii din partidul liberal, căt şi cei din patidul liberal-moderat unit cu cel conservator.
Dupe maî multe cuventărî, ţinute de repre-sintanţiî deosibitelor partide, s’afi propus ca oan-didaţî :
Din partea liberalilor, la Cameră: dd. ~V. Ale-exandri, col. 1; d. D. Langa, col. II; dd. Se. Pustia Âl. M. Sendrea, Al. Gheorghiu şi Al. H lban, col. III; d. Y. Gheorghian, col. IV. Pentru senat: d. Adamachi, d. d-r. An. Fetu, col. II.	^
Din partea liberalilor uniţi cu conservatorii, s’au propus, la cameră: D. T. L. Maiorescu, col. I; d. I. Ciupercescu. col. II; dd. Gh. Mâr-zescu, Iacob Negruzzi, Y. Conta şi C. Christo-dulo Cerchez, col. III; pentru colegiul al IV persoana nu e desemnată inca.
Acestea le citim in »Stafefa«.
—x—
» Mişcarea electorală* e titlul unui ziar ce a început a apare in Iaşi.
Bl este organul grupului «liberal şi independent*.
Pe căt se vede, el are să remănă inchis numai in ceroul mişcărilor electorale.
Din parte-ne urăm succes noului mesager.
—x—
După un repaus de eăt-va timp »La';trna« a inceput eară să lumineze opinia publică din Brăila, asupra mijloacelor ce Întrebuinţează oamenii in alegeri.
ARAB1ABII
«Kolnische Zeitung» anunţă, că cestiunea fortului Arab-Tabia, la a cărui posesiune pretindeau atăt Ruşii, căt şi Românii şi care a fost ocupat, apoi evacuat de către cei d’ănteifi, e aproape de a fi resolvată. Comisiunea graniţelor s’ar pronunţa probabil contra cererilor Romanilor. ! Graniţa s’ar forma de insula dunăreană de la răsăritul Arab-Tabiei; iar fortul acesta a 1 suferi soarta Silistreî, trecend la Bulgaria.
— Comisiunea europeana dunăreană se va in truni la 9 Mai in Bucuresoi. Dupe informaţiunile numitului ziar, maî mulţi delegaţi ai comisiuniî ar fi sosit in România.
(D^bats).
DIN AFARA
Anglia şi Afganistanul.
Ce mai fac Englezii şi Afganistanii ? Se pregătesc a inclieia pacea atăt de mult dorită şi de o parte şi de alta 1
Iakub Khan a plecat deja la Gundamuk, pentru a incepe aici negocierile de pace cu maiorul Cavagnari, delegatul guvernului englez. Se crede, că Iacub Khan va consimţi la toate cererile Englezilor •, in urmă glasul lui «Standard” va fi dară cu toate^ acestea auţlit şi Indiile engleze vor dobândi in sfârşit in partea de către Afganistan faimoasele «graniţe ştiinţifice”, cari nu vor avea de rezultat nici maî mult nici mai pu-
ţin, de căt cucerirea unei a treia părţi din teritorul Afganistanului.
Iakub Khan a avut, înainte de plecarea sa din Kabul, «norocul”, de a vedea murind pe fiul mai mare a lui Şir Aii, prin care moarte el este scăpat de un primejdios pretendent de tron şi rival.
Englezilor le va fi indoit de bine-venită pacea cu Afganistanul, nu numai pentru cuceririle teritoriale pe cari le obţin ci şi din altă causă. Regele din Rirma , Thibo , şi-a concentrat deja trupele sale la graniţele posesiunilor engleze
0 petrecere la principele Bismark-
Să nu se creadă, că voim a face descrierea unei petreceri, in ce privesce mâncările, beuturile, mulţimea şi feliul lor ; ar fi o întreprindere indrăsneaţă şi chiar ingrată . . . Voim a înşira simplu persoanele principale, cari luară parte la ultima «soiree» al principelui Bismark. Această inşirare de persoane poate servi ca material pentru cei obicinuiţi a face combinări şi deducţiuni politice din multe lucruri «ne-politicoase*.
Se afla la masa lui Bismark , pe lângă pretinii sei tradiţionali, căpetenia partidului clerical, Windthorst ; cancelarul el purtă toată seara de braţ şi el presintâ intregei sale familii. Felicitat in mod ironic de vre-o căţi-va liberali pentru această intorsură a sorţei, Windthorst respunse rîţlend: «Ex-tra cevtrum nulla salus”. Apoi se află căpetenia protestatorilor alsaţiani, in acel1 aşi timp insă clerical, Charles Grad, care se vede, că de cănd Francia se republicaniseaza mereu, nu maî are acel dor de ea ca maî înainte. Esalţianul autonomist şi liberal, neam ţul Sehneegans, era faţă cu acesta ca disgra-ţiat de Bismark.
Saloanele cancelarului bojbăiau in urmă de clericali şi conservatori ruginiţi; liberalii se aflau intro minoritate disparentă.
j lecare pentru o constatare ce voim a face. O constatare tristă, dar adevărată; şi inainte de toate adevărul!...
*
îţc *
Noi nu am fi voit să vedem nici un roman din Arleal in parlamentul Ungariei, nici o dată, prin urmare nici cu prilegiul desbateriî proiectului de maghiarisare. Dacă s’a ivit insă unul, perdut, retăcit, simbol viu şi incarnat a decadenţei şi ruinei unei naţiuni, să se fi purtat cel puţin cu vrednicie, nu in ce privesce naţiunea, nu, căci cu aceasta nu mai are nimic a face, ci in ce privesce propiia sa individualitate, mândria sa. Se zice, că ven<jetoriî şi renegaţii naţiunilor sunt predomniţî de partea individuala a fiinţei lor, de un egoism escesiv şi nemăsurat, care atunci cănd nu poate fi satisfăcut prin mijloacele naţiuneî, eî face să părăsească drapelul eî. Un individ cum se cade, trebue să aibă insă şi egoismul de a nu fi urgisit şi flue-rat.. Iertare! ne uitasem, că toate sunt relative, şi că este egoism iualt şi măreţ, care inalţă dimpreună cu indivizii pe cari eî stăpănesce pe toţî ce~î incougioară, şi este egoism mârşav şi iujositor, care vestejesee şi usucă toate in calea sa... In numărul acestor egoiştî se numără şi deputatul din Braşov, Nicolafi Străvoiţi.
*
* *
DIN TRANSILVANIA
Cine are vreme şi-şî va da osteneală a ceti acum ziarele din Transilvania, va afla in ele negreşit un «faimos» discurs, rostit de către deputatul Braşovului, Nicolae Străvoiu, in camera ungurească din Pesta, in cestiunea proiectului de maghiarisare. Monitoriul cousistoriului din Sibiu l’a publicat cel d’ăntăifi, cre^ănd, negreşit, că sevărşeşce prin actul acestei publicări un mare act «patriotic» şi «românesc». Poate să fi avut de altminterea dreptate, cănd se măngăi cu această încredinţare, căcî aceste două vorbe «patriotic» şi «românesc» au cu totul alt inţe-les la Sibiu şi Braşov decum bună oară in alte părţî ale Ardealului, unde maî predomnesc «prejudiciile» contra naţiuneî maghiare şi a parlamentului eî. Nu ne-a convins oare filosofia po-sitivistă de astăzi, că toate, toate sunt in lumea asta relative, scliimbăcioase după loc şi indivizi !!...
Unii cetitori ne vor întreba poate, pentru ce nu 1’am publicat şi noi! De ce t' Ne insultam ziarul. Un resumat insă totuşi vom face din el, dar nu in mod obiectiv ci nu maî ca punct de
Ce este proiectul de maghiarisare, cu care atentează astăzî naţiunea maghiară pe Romanii aserviţi de ea? Prelungirea, repetarea sub o nouă, maî modernă formă a luptei, ce a întreprins acest popor fanatic, şi esclusiv de la descălecarea sa in Dacia centrala mereu iu contra elementului român coloeuitor. lot dauna a e-sistat a:eastă tendinţă de desnaţionalisare ; numai modul eî de manifestare variase după epoce şi relaţiunile istorice. Cum au resistat pănă acum Românii din Ardeal in potriva acestei fatale tentative? Prin mijloacele cele maî simple, dictate de fire. Atentaţi, insultaţi şi nedreptăţiţi de Unguri, Românii aii inceput să-î urască, să-î urască eu o liotărîre şi adâncime potenţate pănă la fanatism,—cum poate urî numai un popor atentat, insultat şi nedreptăţit in tot ce are mai scump, maî sfânt, un popor care pe lângă această pornire generală la poporă maî are şi calitatea de român : nu cultura, nu autonomia confesiunilor, nu, nu maî ştiu ce fleacuri, încadrate in rame ce eclipsează şi se insinua privitorului superficial cu o importanţă, ce in realitate nu o au. Revoluţiunea de la 1437,^luptele lui Horea şi Iancu, programa şi jurământul naţiuneî la 15 Mai 1848, nu au fost de^căttot atâtea manifestări şi confirmări prm sânge şi jurăminte a acestui mod de proeedere firesc, Această luptă cere insă suferinţe, rabdare, neajunsuri şi jertfe, şi nu toţî oamenii suntoa-menî, nu toţî a« aceeaşi carne, nu acel’aşî sănge şi nu aceeaşi creerî constituese organismul fie căruia. Indivizii slabi, fără curagifi şi inaltă mândrie desertează de sub steagul naţiunilor, cănd acestea sufer, şi trec la duşmani; iar duşmanii grăbesc aceasta deşertare piin măsuri bine chibzuite după locuri, oameni şi timp. Pănă la 1848 Romăniî cari părăseau causa naţiuneî lor se făceaţi nobili unguri ; privilegiile de castă ei resplăteau. Şi câţi nu au trecut !... Căţî nu şi-au uitat naţia şi limba, cari sufereau in umilinţe ocara unei stări de lncrurî
escepţ’onale, spre a se introduce intr o noua na ţiune şi a vorbi 0 nouă limbă, . maî favo isate , de noroc !
La 1848 privilegiile incetară ; cei ce suivă ceriul căZură iarăşi, Trăntirea ce suferi cu ac 1 memorabil prilegifi ungurii fu atăt de cumplită evenimentele ce urmară imediat atăt de nenorocite şi funeste pentru ei, in căt pănă pe la anii 60 poporul maghiar, aservit şi ameninţat şi el cu desnaţionalisare de Austria germană , nu se mai găndia — căcî nu putea —a aservi şi desnaţionalisa şi el pe alţii. îndată ce, pe la 1863, răsări insă din nou soarele pentru acest element, năpârca incălZită se trezi , caută să musce indată cum e obiceiul eî şi cine erau in apropiere ? Romăniî.
Lupta pentru aservire şi desnaţionalisare in-cepu iarăşi. Aservirea isbuti. Jumătatea elementului nostru, Romăniî de peste munţi , nu aii astăzî nici patrie, uicî domn, nici legi, nici libertăţi .. . nu aii nimic. Tot ce e este strein, este unguresc ; eî sunt o turmă de desmosteniţî. Nu tot ast-fel stă insă lucrul cu maghiarisarea românilor; aici acţiunea duşmanului este maî grea, pentru-că se tratează de comorile interioare a le unuî popor, la cari cu greu se poate ajunge şi cari numai cu mijloace escepţional de dibace se pot răpi şi stinge. Ungurii au căutat după acestea mijloace; ungurisarea prin nobilitare se anihilase prin ştergerea castelor şi pe lângă aceasta rezultatele eî fuseseră şi pănă la 1848 puţin corespunzătoare aşteptărilor. Ce era de făcut ? Noi credem că ne substituim deplin in molul de raţionare al maghiarilor, cănd zicem, că eî şi-aii stabilit ast-fel noul metod al desna-ţionalisăreî : «Suntem in seci. XIX , şi-au zis eî, nu maî merge nici cu privilegiile , nici cu torţa brută. Tocmai acest secol , civilisaţiunea lui, ne oferă insă doue arme, analoage in lond celor lalte doue şi maî eficace in ce piivesce rezultatele. Românii din Ardeal şi Ungaria, ca să a-plicăm,—şi-aii zis tot ei—stau astazi din inteligenţă şi popor. Care este pitirna celei de ăn-tăiii, pentru ce este ea «inteligentă»? Neg:eşit că pentru ca să investească funcţiuni in stat şi să trăiască prin mijloace domnescî. Acest i funcţiuni şi acestea mijloace nu i le vom da insă de căt pe preţul maghiarisăreî. Ce privesce poporul—şi-ari zis tot ungurii—,lipsit de conducerea capetelor luminate el nu mai [resinta nici o primejdie serioasă. Nu ne temem că el vom vedea cănd va ridicăndu-se singur; pentru a remanea insă tot «singur», trebue să’l impe-deeăm in desvoltarea sa. Pe calea materială el vom serăei sistematic prin cele maî felurite mijloace, pe calea intelectuală eî vom impine stu-diarea limbeî noastre, căcî vor fi destui cari o vor inveţa şi cari se vor adăpa apoi de cultura noastră naţională, neputănd inveţa limba germană,—cei cari nu o vor putea inveţa , eşi vor perde cel puţin timpul cu ea; vor stagna in intuneree şi dobitocie, şi nu e şi acesta un profit» ?
Aşa vor fi raţionat dupe parerea noastra ungurii şi nu are cine-va de căt să meargă in Ardeal, şi va vedea lucruri şi privelişti cari nu aii putut rezulta de căt din o aplicare consciin-cioasă şi sistematică a principielor de luptă ce am schiţat mai sus prin substituţiune. Aşa stă lucrul şi cu genesa proiectului de maghiari-
sare,
*
* *
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
AI0HDR1LE UMIMI1IST
DE
PAUL VERNIER
-Urmare —
III
Profitând de momentul, oănd danţurile erau in apogeul lor, cănd invitaţii sei, cuprinşi de plăcere, nu puteau observa mişcările sale, nici a surprinde vorbele sale, principele căuta cu ochii pe junele oficer şi nu iutărz’e a ’1 vedea, pe jumătate ascuns de perdelele unei ferestre, absorbit in o mută contemplaţie.	^
O repede privire ’1 făcu să descopere indată obiectul extasuluî.
El surise.
Natalia trecea rîZîtoare şi superbă.
Se apropia dar de june, care nu o ve-Zn venind, şi ’1 lovi incet pe umăr.
__ Pe cine priviţi ast-fel ? Întrebă el.
Sergiu tresări, roşi şi murmură căte-va vorbe neînţelese, pe cănd intre-vorbitorul şeii continuă fără a se turbura :
_ Aş jura că eşti amorezat.. Sa vedem,
spune acestea unui vechiu amic, Me cunoşti in destul spre a şti, că secretul ra fi cu fidelitate şi scrupulositate păstrat, Aidi! Puţin curagiu ! — Daca insist, credeţî-o bine, este că am un vag presimţiment că aş putea sa-ţi fiii folositor.
—	Voi! genera1 e, voi! repetă oficerul cu mirare.
—	De sigur că eu. Şi pentru ce nu? Junele eşi plecă capul şi murmură:
—	Oh ! nu. E imposibil. Ve conjur gene-
rale, nu me întrebaţi nimic.
|	__ Dar din contră, ţiu să ştiu. Am, dacă
trebue să ve spun totul, puternice motive pentru aceasta.
Sergiu ’1 privi, speriat de acea ce auZia, şi, părend că face o violenta sforţa asupra lui Însuşi, respunse cu o voce surdă:
—	Eî bine! da, iubesc nebun. Eî bine! da: sunt nenorocit şi desperat.
—	Desperat! Pentru ce?
__ Pentru oa.M.. pentru ca accca pe car© o
iubesc..	u .	.	w
El se opri ca şi cum forţa ’î lipsia, apoi
incercâ a vorbi, dar nici un sunet nu eşi din gâtul şefi strâns.
Generalul ’i întinse m! WWW-daCOTO
__ Ghicesc, murmură el, cel puţin cred a
ghici. Ea e bogată şi voi sunteţi săraci. Este oare aceasta ?
Junele făcu un semn de afirmare, care inspira milă.
—	Şi eată pentru ce sunteţi nenorociţi, eată pentru ce sunteţi desperaţi Copile! Oare o consideraţi une aşa de meschină este de o valoare oare care, cănd e vorba de viitorul, de repaosul a doue esistenţe ? Este oare permis unui om de valoarea voastră, de meritul vostru, de a se opri la asemenea nimicuri?
Sergiu avu un surîs slab.
—	Sunt eu toate acestea obligat de a me
opri aci, zise el cu totul incat. Daca aţi sci..
| dacă aţi putea bănui....
—	Eh! zefi nu scifi de căt un lucru, este că tatăl care ar face din sărăcia voastră — să s.curtim vorba — o pedica la unirea voastia, ar fi un refi tată.
__ Voi! voî! prinţul mtfi, ’mî ziceţi aceasta;
strigă oficerul zăpăcit.
__ Lasă-me să continuă........ şi fiica care nu
te-ar voi ar fi prea dificilă.
_ Oh! D-zeul meti ! D-zeul mefi ! ’mi pare
că visez.
—	.Eî nu, amicul mefi, nu visaţi. Obicinuit
iamca.ro
a nu vedea in jurul vostru de căt iujosire, i-po:risie, cupid tate, falsificări de Consciinţă, nu poţi crede, că sunt pe ici, pe colea, adevăraţi oameni oneşti. Nu poţi crede că: sub dantelTe oficiale, sub decoraţiuni, plăci, cordoane bate o inimă sinceră, şi că in dosul funcţionarului invidiat, urăt, detestat, e un tată fericit de a întâlni in fine un om sincer, onest, asemenea şi de a ’î putea zice :	^ _
«Amice, sunt mândru de tine. Iubeşcî sin-eeramente pe fiica mea — care v’o redă asemenea, fie Zis in treacăt — eşti singurul in lume : fă-mi onoarea de a me primi de tată., Sergiu nu putea crede urechilor sale, niei ochilor sei: el simţi parchetul lipsind picioarelor sale, se agăţa de perdele, şi ar fi eă^uţ, dacă generalul nu l-ar fi susţinut. Bucuria ’l suffoca: atăta fericire, urmând dupe o aşa tns-teţă, era de sigur prea greii de suportat. ^ ^ Nimeni nu veZuse nimic din această mica scenă intimă.
(Va urma)
Lacsap.
ROMANIA LIBERA
Inteligenţ romană din Ardeal este magliia-risată in cea maî mare parte prin funcţiunile ce ocupă in stat. Veţi zice că ineă scie romă-nesce ? Ce face asta, cănd anima eî e perdută pentru romani şi idiomul maghiar s’a naturali-sat pană la perfecţiune in gura eî.
Miron Re nan, mitropolitul din Sibiă, pleacă din cănd in cănd la «Casa Magnaţilor» (camera de sus) din Pesta. De ce? Eî doamne să ia şi el parte la sfatul «ţăreî» ungurescî , cu groSî şi baroniî; să facă şi el figură importantă, să vorbiască şi de el ziarele. Ce4eî pasă luî, că naţiunea a kotărît să se observe starea de protestare faţă de iutreaga constituţie maghiară , in prima linie dară faţă de parlamentul ungn-reS0—nu-î el maî pre sus de naţiune, el me-tropolitul mareî metropola gr. etc. ete. ? Ce’î pasă 1 i.î că naţiunea nu recunoacce nici regei nicî mini triî ungurescî ; el cochetează, mănâncă şi bea ea eî. Ce’î pasă insfarş'.t luî—ca să vorbim puţ' i ad personam, că discursurile sale sunt creaţiun a confusă şi schiioadă a uneî capacităţî nepotriv’. ,3 pentru politică. Strălucirea şi câştigul •' • • •	.	^
Acec şî face N. Străvoiu. Lasă casă şi masă in Braşov şi un numer oare-care de procese in-curcatc şi nesfârşite, ca să meargă la Pesta, in cam .-a ungurească, să fie şi el veijî doamne «dipi t t» şi să capete şi «5 florenî v, a.» pe zi, iar cănd va fi servit destul rasa stăpănitoare sa’l iiimeaţă şi pe el in vre-o funcţie grasă in ţara sa. C -î pasă luî, că lucrează in contra hotărâri naţ'onale, in contra intereselor şi v.ito-ruluî eî!
Acest om a fost, care a rostit faimosul discurs iu camera maghiară, in cestiuuea introducerii legeî de m ghiarisare. C le premise ne-au desluşit asupra inc’ividuluî ce avea să vorbească şi isupra natureî acestui proiect.
.SiDgura cale pe care se pot zădărnici tendinţele accstuî proiect fste tot cea veche: ura, înstrăinarea, abisul fără marginî intre atent itorî şi victimă. Conciliarea politică, fie căt de parţială, le prepară cale:. ; «Înfrăţirea» lesprijinesce şi realisează. Fafi se poate da cănd-va de minciună firea ?...
Ce a vorbit insă d. Străvoiu ?
Deputatul Străvoifi iu discursul seu nu şî-a prea bătut capul cu pro ectul de lege; in rea-1 tate nicî nu a prot°st,t contra luî, căcî declara la sfârşitul vorbireî, că «nu se teme să rezulte din el pentru naţiune nicî un refi.» De ce să se fi maî împotrivit d r ?... Ceea ce desvoltâ Străvoiu fu programul seif politic : infrăţirea cu orî ce preţ a Romanilor cu Ungurii. Ou orî ce preţ, am zis, căcî advocatul Străvoiu recunoasce, } ui mul roman de la 1848 incoace, constituţia, regele, legile şi in sfîrşit suporioritatea legitimă a nuţiuneî maghiare asupra naţiuneî romăuescî de p >te munţî.
Cum fierbe săng< 1j tener, ce străbate incă o inimă curată ri patriotică, la aspectul acesteî nelegiuiri Cine s’a ales, cine s’a însărcinat cu ingratul şi perfidul rol, de a sfâşia cu o obrăs-nicie fără pereche programul celor 40,000 de romani de pe câmpul Blaşuluî !... Cănd ar simţi şi umbrele, căud ar auiji şi ele, cănd s’ar putea incarna şi arma pentru un moment numaî cu pumnalul resbunăreî, ele s’ar resbuna negreşit, aceasta-î sfănt, de o insultă atât de amară ce le aduce unul din......... copiî naţiuneî
din care făcură parte, pentru care luptară şi muriră! Sermauul Barnuţ şi toată ceata sa de luptătorî, morţi deja săli incărunţiţî de o lungă şi grea viaţă, cine să scuipe cu atăta meschi-nerie pe măreţul product al greleî şi sângeroasei lor rnuxicîCine să atent ze o naţiune in mândria, dreptul, interesele şi viitorul eî!... De este o mângâiere pentru un suflet ama ît, e că vânzătorul nu este incă de cat unul, adecă... dar se sfârşim!...
ss.
ROMÂNIA 81 TRACTATUL DE BERLIN.
Cestiunea hrailită.
Profesorul din Bucurescî, d N. Codrescu, ne trămite un studiu asupra ceştii nei isra-ilite Intrinsul suut coprinse multe adevăruri, P*. Codrescu propune o soluţiune nouă, ce merită a li discutată. Pentru a inlesni des-baterea şi formarea unei serioase convicţiuni, incepem astăzi publicarea acestui studiu.
Un principat, restrîns astă-zî intre vârfurile Carpaţilor, măreţul fluviu Dunărea, Prutu şi Ma-rea-neagră, căruia natura nu i-a refuzat nicî unul din darurile sale, in care un popor pacînic şi laborios, blend şi inteligint, caută a’şî mări paşiî către civilisaţiune,—este oprit in mersul şefi de o imprejurare fatală, de o nedreptate o-
| meniască, care incă nu e inleplinită, dar in a-căria consumare să pune multă stăruinţă.
Nedreptatea i-se face de Europa, la a căreia recunoscinţă România are puternice şi legitime drepturi.
Ea este solicitată şi cu impetrire susţinută de aoeî, cari goî şi flămănzî, alungaţî de soartă şi de cele alte neamuri, ş’afi găsit un refugiu, un adăpost — dar ce zic, — o imbrâţişare in ţara şi poporul romanesc.
Nu vo'.fi să vorbrsc, nicî să fac istoria prin-cipatuluî român, căcî ea este şi trebue să fie cunoscută orî cărui bun cetăţian, şi cu atăt maî mult oamenilor politiei, chemaţi a hotărî şi a lucra in interesul naţiuneî lor şi a echilibrului european — dur voifi întreb i:
Uitat-a oare Europa şi oameniî seî politicî, pe poporul acela care cu bărbăţia strămoşilor seî Romanî, a apărat in cursul maî multor secole continentul acesta in-contra intanericuluî, ce se întindea prin focul şi ferul oardelor barbare ?
Uitat-a ea oare pe poporul acela, care cu vitej'a şi tenacitatea oe’l caracterisează, a :'m-pedecat şi infrănat dorinţa cuceritoare a devastatorilor, — dând ast-fel timpul necesar occidentului Eoropeî, pentru a se consolida şi a’şî pune ea cea dinteifi bazele sigure către progres şi civilisaţiune. ?
Uitat-a ea oare, pe acel popor liniscit şi apt pentru cultură? Pe acel principat care s’a format fără să turbure pacea Europei, fără s’o coste un ban sau un soldat?
Nu’şî maî aduce ea oare aminte de acel [popor, pe care ’la admirat la Nicopol', la Plevna la Rahova, la Vidin, lăsând pe câmpul de luptă eroiî seî fiî pentru marea causă a libertăţeî?
Crede ea oare acelea ce i-se spun de inimicii noştri oculţi, adăpostiţi şi crescuţi in ţara noastră, desgheţaţî in senul nostru, că statul român este compus din o adunătură de latronî, este locuit de un popor barbar şi incult. ?
O ! nu.
Europa nu poate să fie atăt de nedreaptă.
Dacă ne-am adresa, nu la un ministru al unui st st, nu la un cetăţian format, -— ci la un individ cu oare care judecată, cu o dreaptă şi bună credinţă, ne ar zice: statul român are drepturi neprescriptibile la recunoştinţa Europei, el iu-besce libertatea căcî a luptat pentru ea.
Dacă este aşa. pentru ce se despreţuesc asemenea drepturi şi se crează principii pentru o clică de oameni, cari trăesc numaî din munca şi osteneala altora.?
Pentru ce se calcă in picioare prerogativile, amorul propriu şi demnitatea uneî naţiuni ?
Cari sunt drepturile acestei clici ovreescî, la recunoscinţă Europei ? ce datorie are Europa de indeplinit faţă cu aceşti oameni perverşi, pentru a ne sacrifica pe noî intereselor şi esploa-tărilor lor, pentru a desmosteni pe eroii de la Griviţa şi a face din ţara romăneas ’ă, peste 3 safi 4 generaţiunî, o Palestina. ?
Bamî lor, strănşî prin mijloace nepermise, fie eî orî cât de numeroşi, nu le vor crea drepturi; onestitatea lealitatea şi iubirea ţăreî in care locuesc , numaî acestea le vor da drepturi numaî aceste ’î vor pune in renclul oamenilor.
Dar acum să ne intoarcem la voi fiitorilor cetăţeni aî României.
Cine şi urde sunt strămoşii voştri, cari să fi luptat in un timp oare care, pentru această ţară, prin vr’un sacrificii! d« or-ce natură.?
Cari şi unde sunt averile voastre aduse de voi aici, numaî pentru amorul ţăreî aceştia şi pentru a conlucra la fericirea şi prosperarea eî. ?
Puteţî \oi să ne arătaţi vre un strebun, care, incărcat cu avuţiile sale, să fi venit in mijlo-nostru şi să se fi distins prin onoarea, capacitatea şi activitatea sa in susţinerea şi iubirea acesteî ţerî ?
Iutrat-afi cei maî mulţî ovrei, in România, ou alt-ceva afară de o cărjă şi un geamantan ?
Intrat-aţî cel puţin, cu paşapoarte in regulă şi pe la puntele determinate ale graniţei ?
Yenitaţî cu o altă intenţiune de căt aceia de a tace bani prin orî-ce mijloace ?
Care ve sunt drepturile voastre asupra ţereî aceştia ?
Doriţi oare din inimă şi sufletul vostru, ca să ve faceţi fiî aî Romănieî şi să o iubiţi ca pe o mamă ?
Aceasta o puteaţi face şi înainte de 1866 şi chiar astăzi.
O! oameni fără inimă şi fără cunoscinţă, o-priţi-ve.
Nu vedeţi voi, că comiteţî actul cel maî monstruos, dăndu-ve in adopţiune prin impunere, luănd de mumă o ţară pe care aţî deso-norat’o, pe carea ţî inghenuchiat’o, pe care voiţî
a o străpunge, cu care sunteţi iu luptă — şi ca toale acestea, maî puteţî ijiee că o iubiţi ?.. .
(Va urma)
Alegeri libere-
Citim in „Lanterna” din Brăila.
La 23 ale aceştia, fiind ziua eu patronagiul St. Gheorghe, şi tot de o-dată patronul stindardului gardeî civice din urbea noastră, s’a făcut in sus menţionata biserică un servicii! religios, in onoarea stindardului, "unde afi luat parte atăt şefiî superiori aî gardeî, căt şi gardiştii.
După terminarea serviciului religios, s’afi ţinut discursuri in faţa gardiştilor, atăt de comand ntele d. Mărgăritescu, căt şi de d-1 primar şi d-1 prefect.
Reiuturnăudu-se drapelul la legiune, înainte de a fi depus la locul luî, d-1 Mărgăritescu ordona supuşilvr seî, să se formeze careţi, iar ştiu dardul să fie aşezat la mifloc, ceea ce s’a şi făcut in curtea primăriei.
Atunci d-1 Mărgăritescu intre alte braşoave, ar fi articulat la adresa atăt a şefilor căt şi a gardiştilor: ^Gardişti! juraţi pe acest stindard, »care ’l aveţi înaintea voastră, că cu alegerile ^viitoare veţi vota pentru guvernul actual.*
Se poate oare o maî sfruntată cutesai ţa din partea bimbaşuluî d. Mărgăritescu ? Iată libertate de alegeri sub radicali !!!
Sermane drapel ! ceî ce ’şî au pierdut tot ce aveau inaî sacru in eî, ceî ce ’şî afi conrupt pană şi conştiinţa lor, astă-ijî nu le-a maî re-mas de căt mijlocul profanării tale !! !
Vom reveni maî pe larg cu numeral viitor.
ARENA ZIARELOR
„Romanul” publică o parte din discursul ţinut la 1866 de d. Brătianu, spre a se vedea care erau vederile partidei liberale in cestiunea evreilor, chiar atunci cănd i-se aduce acusarea, că voia introducerea lor in masă. El declară, că greşeală mare au comis acei ce aii combătut art. 6 din con-stituţiune, care dacă s’ar ti votat, cu garanţiile indicate de d. Brătianu, ar fi re-solvat cestiunea israiliţilor, fără să pericliteze intru nimic interesele ţării economice, politice şi naţionale.
După ce arată amara expiaţiune ce in-cearcă azi ţara, «Romanul» stigmatisează ast-tel pe cei caii, dupe dânsul, sunt singurii vinovaţi:
Conservatorii afi deschis Israeliţilor porţile Romănieî; oonservatoriî s’afi ridicat in contra guvernului liberal, cănd acesta s’a incercat a pune pedicî năvăliriî evreescî; conservatorii, prin urmare, sunt compromişî in această Gestiune...
* * * Revendicând onoarea de a fi avut singur curagiul de a susţine incă de 1 \ in-ceput o soluţiuue categorică a cestiunii Evreilor,— «Binele public” face un călduros apel către alegetori , spre a nu incredinţa mandatul lor de căt acelora, cari li va declara, că n’ar putea concede mai mult Evreilor, de căt o impamăntenire individuală.
Serviciul telegrafic al «României Lmere*
10	Mal — 9 ore dim.
Londra, 9 Maî. — Camera comunelor. — D. Hamburg intreabă pe guvern, dacă s% fixat o dată precisă pentru evacuarea completă a Ru-melieî orientale de către trapele rase. D. Burke respunde, că nu s’afi fixat alte date de căt acelea ale tratatuluî de Berlin; dar că e asigurat, că evacuarea se va efectua aşa de repede pe căt vor permite impregiurările.
Secretarul de Stat la ministerul afacerilor streine anunţă apoî că Englitera a consim-ţ t la mijlocirea Puterilor in cestiunea frunta-rielor grece şi că ea a consimţit şi la aceea, că această mijlocire să fie făcută de ambasadori la Coustantinopol. întrebat fiind, dacă ambasadorii vor lucra in mod colectiv intrunindu-se iu conferinţă, safi numaî individual, d. Burok refusă de a respunde.
Viena, 9 Maî. — Se asigură, că inchiderea solemnă a Reicksrathuluî se va face in 17 ale acesteî lunî.
O telegramă din Coustantinopol, adresată zia-ruluî «Politisclie Correspondenz,» spune, că nu trebue să se dea prea mare incredere sgomotelor relative la o alianţă ruso-turcă (?)
Berlin, 9 Maî. — Reichstagul a hotărât să ! trămită o parte din proeetele vamali la studiul
www.dacoromanica.ro
uneî comisiunî de 28 memhriî, ear cea-l’alta parte să fie discutată in şedinţă plenară.
(Ilavas).
Teatru de vară: DACIA
Marţî, la 1 Maî, va avea loo inangararea a-cestuî nou teatru, care intrece tot ce posedă pană acum in Bucurescî in genu acesta, putend riva-lisa cu cele maî mari stabilimente teatrale din Paris, Londra şi Viena.
Se află intr’însul done rîndurî de loje cu antreuri separate, stale numero(ate asemenea şi locuri împrejurul meselor. Eoleragiul de gaz cu peste 200 becuri. D. I, D. Ionescu, a angaja numaî celebrităţî europene, printre care specialităţi cum nu s’a maî veijut in Capitală, garantând asemenea pentru intrepretaţiunî decente şi moralitatea spectacolelor, ast-fel că orî-ce familie va putea participa la aceste serate amusante şi atractoare.
Un alt avantagifi, care nu’l posedă nicî un stabiliment d’aci ne oferă d. Ionescu, adică : Chiar in timp de ploaie representaţiile vor avea loc in teatru de iarnă, [in care s’a introdus ventila-ţinnî noî.
Conferinţele corpului didactic primar
DIN CAPITALA
Duminecă 29 Aprile, d. Mirescu va vorbi despre modul cum s’ar putea preda maî bine aritmetica in clasa IV-a.
Societatea studenţilor in medicină,
Societatea roagă pe toţî domniî, cărora li s’au trămis liste de subscripţiunî, să bine-voiască a le reinapoia cu orî ce sumă va fi incasată, pentru a se putea regula conturile şi depunerea banilor.
Preşedinte, K. Stauceanu.
SOCIETATEA ROMANA de
Arme, Gimnastică şi Dare la Semn
Duminioă, 29 Aprile, orele 12 ameazî, concurs, cu premiî, la tirul cu pistolul, in localul Societăţeî din strada Batistea No. 2.
Comitetul.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. H. FERMO & F-ţiî BEiZAL
No. 48. Stbada Lipscaui No. 48.
Pe ţliua de 28 Aprilie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale.........
»	,	egite la sorţi.
8%	» domeniale . . .
»	,	egite	la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale 7%	»	» urbane
8% Impr. Municipal. .	.
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.)
Renta Română . . .
Acţiuni «Dacia». ,	.
, «Romania» .
Cupoane rurale exigibile » domeniale »
, scrisuri >
Argint contra aur .	.
Bilete hypotecare contra Rubla hârtie.	, . .
Florinul...........
Lose Ottomane . . .
CURSUL DIN VIENA 9 Maid
Napoleonul................
Ducatul...................
Lose Otomane..............
Rubla Hârtie..............
CURSUL DIN BERLIN
9 Maiu
Obli. căile ferate române . . .
Acţiunile »	> . . . .
Priorităţi »	, . . . .
Oppenlieim................
Ruble hârtie..............
Stern.....................
Lose Otomane..............
CURSUL DIN PARIS 9 Maiu
Renta Română..............
Lose Otomane..............
SCHIMBUL 28 Aprilie
Paris (3 luni)................
s la vedere.................
Londra (3 luni)...............
» la vedere.................
Berlin (3 lu i)...............
» la vedere................
Viena la vedere...............
Adresa pentru telegrame,
Cu mp.	Vând.
100%1	100%
98	argint
101	1017a
99%	argint
175	178
9*> y,	95%
87%	88%
98%	99
26	27
67%	68%
200	205
78	82
1 «Io	arg.
1l2	—
Vq	aur
1 Ve	i %
1 %	i %
2 41	2 41%
2 16	2 16%
42 —	45
9 39	9 38
5 54	5 55
20 -	20 -
112 25	112 50
88 -	86 —
29 80	30 —
86 10	87 90
195 10	194 90
36 -	35 —
67 %	67 %
43	43 —
99 30	
100 15	
25 5	
25 25	
122 %	
123	
2 15	
Fermo & enzal.
ROMANIA LIBERA
ROWLAND'S
MACASSAR OlL
Cunoscut de 80 ani ci cel mat bun [restaurator, prcservator şi infrumuseţător al coamei (pSrvftui). Butilia are un dop de sfieli 4 şi 8 franci
|ROWLAND’S KALA DOR
[ înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesce petete de piele 6 franci.
ROWLAND’S ODONTO
I Albesce dinţii şi impedică caria. 3 fr. 50 c.
ROWLAND’S EUCONIA
j E un noii şi dulce praf de toaletă. Cum-[ peraţî tot-d'auna aii coli de la ROIVLAND 20, HATON GAItDEN, LONDRA. Toţi ar! ticolil adevăraţi poartă firma : A. ROVV-i LAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune conside-j raţi-o ca furată. De vănijare la toţi ' farmaciştii şi parfumeril. 3 franci.
Dr. LUPUS
g’a mutat in Calea Rahoveî No. 53 (Calea Craiovel)
W. STAADECRER
Strada Smârdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
URMĂTOARELE MASIVE:

PENTRU AGRICULTORI:
Locomobile, Maşine (le treerat (Hornsby)
Maşine de treerat cu măna
Muşamale de Cautşuk negre şi albe 34 metre Q
Batoase de porumb cu abur
Batoase dc porumb cu mana in diferite mărimi
Maşine de secerat (Wood şi Favorita)
Maşine de sem iinat
A
Pluguri Yidats in toate mărimile şi eu 2 brasde
Maşine de presat ten cu abur
Triorî, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
Mori de măcinat
pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechi de pietre Pietre de mont franţuzesc! şi ungurescî
Morişce de mituit
Maşine de jupuit gritne (Schălmaschine)
Eureca in 2 mărimi
PENTRU MORARI:
Aspiratori pentru maluri
Curăţitorl complecte, sistem nou curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentru mori mari şi mici)
Pânze de bui'at in tote numerile
Maşine de tăiat grăne
Maşine de curătit gris 2 mărimi
(xânce de transportare
CASE PE FER ENGLESESCI şi de YIENNA
MÂSINE PERFECŢIONATE PENTRU TYPOGRÂPHI, SI' LYTOGRAPHL
ELIXIR VII
Quiwa Laroche este un Elixir vin u continend principiele celor 3 .'.peCi. pe quinquina.	v '
De ua amaraciune plăcută cu mult superior vinurilor seu sire-purilor de quinquina si lucretta câ aperitif, tonic, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachulfu, u alo-biciunilor, a anemiei si a frigurilor învechite, etc.
Combinat cu ua sare de fer loart» assimil 'bila. Quina Laroche d ivine unul din reconstituanti cei mai effi-caci in contra şaradei sângelui si
a decolorai'.nnei lui, a chlorotei, a lymphatismului, aleuziei, a cmva-tescentelor prea 'ungi; el escitasi favoriseaza digestiur.ea, etc.
PiBIS, 22, Strada Drooot, ii u şiharmîoisti.
Deposit in Bucuresci la D-ciî Ovesa, Risdofer, Schmetau, Zar ac ă Dimbovici.
/AMR DE SiSCUT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
IN CAPATINE şi tos
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, cbiar acelui Frances, preţuri mult mai eftine de căt toate fabrieaţiuiiile streine ; — Depositul şi unica Agentură pentru toată Komănia mare şi mică se află la subsemnaţii.
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiasei a se adresa la noi pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lă<J! cate 12 oăpăţănl circa 125 hilo şi in saci căte 100 kiloo.
Ua stimă
S. ILITMI & FIU
(R. 614 9-2-1)
(C0M1SI0NER1)
Strada Smărdan (Germană) No. 2.
Per fecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL ^L PERULUI
DE
Doamna S. A. ALI^EV
R niştşte in tot-dVuna a reda părului alb, culoarea juneţe! sale, ’I comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este .|fur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi nfaiLbilă este de a întări păru). Superioritatea şi bunătatea regeneratorului sunt recunoscute in lumea întreagă. Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in cliărtie roşă Deposit principal 114 şi 116 Calea Soutkampfon Londra (Englitera) Se află deyvenctare la totî coaferi, parfumeri şi farmacişti
t enrfarea in ridicata la Domnii Appel <ţ- C-nie iV. Xicolcscu, I.o liv ier etc. in Bucureşti
Mm
fpfip
jOcasiune	Rara \
I.a magasinul meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francele spre desfacere cu preţurile neauzite.
X. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga
12	» , Madera ....	»
12	» > Oporto ....	»
12	„ » Xâres y ... .	>
12	» Champagne Cart-Elanche .	>
12	» Creme de Bouzy ....	
12	, Ay snperieur		>
12	» Medoc 		>
12	» Saint Jullien		»
12	* Choteau la fitte ....	»
Tot in acest magssin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mal sus durează numai pană la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitat a mea de colonia’e, delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
FCHARTIA LARDY
cu Extract de Ardei
Puternic rcvulsif cu mull superior Thapsiei, uleiului de Croton, ele., si nepresintand inconvenientele lor.
Intermediar intre Sinapism, a caruia acţiune este rapide, dera trecatore, 6i Vesicatore a caruia energie nu convine decât unelor case.
Acţiune JMMEDIATA si CONTINUA, ne occasionand neci DURERI neoi MANCARIME, dera numai căldură, ua usturime usora ai roseta viua, cari, chemând sângele la pele, sohimba reul.
SUVERANA in GUTURA1URILE noui seu obronice, BRONCH1TA , GRIPPA, CATARRHU, ANGINE, ASTHME, si in general tote irntatiunile gatului seu peptului, precum si in DURERILE NEVRALGICE seu REUMATISMALE, Soiatica, Lumbago, eto.
pliannacian, strada CliercIte-dUIdi, PABlS. Se gasesce la pharmaciani principali.
RENUMITUL UVRAUIU CAP D’OPERA ORIGINAL
TRATAND DESPRE
BOA LELE PERULUI si ÎNGRIJIREA LII
a eşit acum de sub tiapr"a 48-a ediţie sab titlul :
PERDEREA PERULUI
Ori şi cine alăturând o marcă poştală ’şî poate procura acesta carte, care se espediază gratis-franco in toate părţile luntri.
A. se adrssa autorului
Edni. Biihligen
LBIPZIG, Lessingstrasse 15 c
De veiiţlare!
CU PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Cîayton, forţa de 8 caî
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88
la D-nu I. Balog.
Un tener Basarabean
practică in agonomie, dortsc a lua moşii mari in admistraţie sau o moşie in esploi-tare. — Doritorii se vor adresa strada Model No. 3 in locuinţa D-rulnî Marin, in toate zilila pănă la 10 ore de dimineaţă şi in alte ore,
De arendat
Moşia Poeana din Dolj plasa Jiulnî o ore de gara Filiaşî, întindere trei mii pogoane int-e care noă su‘e pogoane arabile, trei hanuri, o moară pe G.lotru cu zece alergătoare, treizeci pogome vie se dă in arendă de la sf Gheorghe 1880 şi chiar de asum.
Asemenea se vinde şi pădurja dupe aceasta proprietăţi in total sau in parquete de o sută pogoane.
Doritori se pot adresa in toate z Iile la ora nouă dimineaţa, seara la şepte in Craiovi. la d. Alexandru Aman unde vor vedea şi condiţiuea.	R 605 3-3-3
Vendare!
Vie de 17 pogoane, bine luorat-in Valea Manti, dealul Cern ătese, 20 minute de staţia Valea Călu gărească ; acarete pentru toate trei buinţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpă rătorilor a o plăti in rânduri.
Ghiiă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3 In lipsă^la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finance.	(20-3-5)
A v i s
Koenen zugrav de firme şi table sa mutat in strada Academiei No. 23 Grădina Sta vri) cu o a doua intrare strada biserica En vis-a-vis de Mazar Paşa.
Mare şi bogat asortiment tuturor felurilor de literî de ştiriă.
Orievrerie Slranb
Casa STRAUB şi FIU are onoare d’a insciinţa pe onorabil ii public din Bucuresci şi din provincia că, din oausa mutare! sc le cu prăvălia, este silit a suspanda momentan ven^area artico’elor sele, adică de la Sf. Gheorghe pănă la 20 Maiu stil nou, la care termin va avea loc Deschidere nuoef prăvălii situată h Calea Victoriei No. 58 in casele d-luî Bursan, in faţa orologiului Creţulescu.
STRAUB si FIU.
FABRICANŢI DE ARGINTaRIE LA GEISLINGEN WfiRT ' I-EIlG. 610 6-4	Represenfaţî de Domnii Alfred Renier
Hfl sranrlat 1880 Aprile inainte: 1) moşia Prîsiceni-posta
UC Cil ClIUCll 0 poşţă departe de Bucurştî; 2)
Viaşca, poşti! departe de Bucureşti.
moşia Piraţii din Doctor Turnescu Bar rest!
fâinaigre de fâoilette
rfXORA'-
Accsl O^ot superior albeşce şi reco-resce pelca, provine şi face sa tr6ca luiholf' ralm6za durerile de cap.
ED.PINAUDl
8/, Boulevard de Strasbourg, Paris
SBSMBQKSn&S l ■—HWIf |i IIIIWBBMB—BM
FER BRAVAIS
(FER D IA LI SAT BRAVAIS)
Adoptat în tdte spitalele.	Recomandat dc top medici
Anemiei, Chlorosei, Debilitaţeî, Slabiciuneî, Polo! Albe etc.
FERUL BRAVAIS (ferliquid în picături concentrate) este singurul scutit de orî-ce acid; el n’are nici uâ oddre nicî gust şi nu produce nicî constipaţiune, nici diarie , nici încâlcire. nici ostendlâ stomacului; mal mult, este singurul care nu inegreşce nici-uă-ăată dinţii.
Este cel maî economic din ferugTnbse, un flacon dureză nă lună
D’iPOSlt eiiXEKAl.la I aria : 73, rue LafaytUe (preş l’Opera) fi f« tâte farmaciile
A se feri de imitaţiuni periculOse şi a cere marca fabricel de aci j
Tr&xniterea gratis după uă cerere francată a unei interesante broşure asupra Anemiei ţi trutcu/ientuluî seu.
La Bucuresci. Friedrich Brus. farmacist-droghist.
Prima C. R. Priv. societate de navigajiune cu vapoare pe Dunărc
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Buda-	^ jşgfSWfc călătoresce ast-fel
Pesta, Turnu-Severin	Jry	după cum urmează
Giurgiu şi Galaţi	maî la vale:
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galab:
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noapten,
»	> Orşova Joul, Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin » »	»	»	»	4 ore p.m.
»	» Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 2^2	> »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţ! dimineaţa >.	„ Orşova „	>	> a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul local intre Galaţî-Brăifn
Plecare din Galaţi	in fie care zi	la	7i|2,	11	ore	a.	m.	şi 2^2 ore	p. m.
„	„ Brăila	„ „	„	„	„	9	ore a.	m. şi	1,	4V2 ore p.	u.
„1Ietternicli“ Intre Uialaţi-Oderi^a
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsma l-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi „	Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea „	Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore am ia I
,>	;j	Tulcea „	Ismail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
De la Tulcea la Ismail Mercur!, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„	,, Ismail la	Tulcea	„	„	„	„	10 „ a. m.
,,	„ Tulcea la	Galaţi	„	„	„	„	1	aB eaz;_
,, ,, Kma la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml
de mărfuri cu plecarea lor de la Galaţi in sus in ffn-care Luni ji dimapoarel circula regulat.
Vinerîueeaţa vorl	Agenţia Societăţii Danubiene.
Capsule TVl athey-Caylus
cu înveliş subţire de gluten Preparate de doctorul CLIN. — PREMIUL MONTYON.
„Capsulele Mathey-Gaylus, pe Esenţa de Santal asociată cu 'Balsamice, posedesă uă „eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate cu cel maî mare succes pentru a vindeca „repede scurgerile învechite saii recente, Blennorrhagia, Qonvorlieci, Blennorrhea , Leueorrnea, „Gystita, Urethrita , Catarul şi cele-alte Bole ale Beş cei şi tdte afecţiunile canaturilor urmare.
„Mulţumită invSlituluî lor subţire de gluten, care e ttrte asimilabil, Capsulele Mathev-„Gaylus se pot mistui de persdnele cele mal delicate şi nu oboseso nicî-uă-dată stoinactiul.-
(Gazete des Hopitaux de Paris).	,	.. .
A se lua 9 — 12 capsule pe Şi. Fie-care flacon insooit de uă instrucţiune detailat
A se feri do contra faceri şi a cere ea garanţie pe fie-care flacon ile capsiil • <»>« v-Gaylus Marca de fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi On,e şi MEDALIA ! ULMII LI I
şi la tote farmaciile din ornaţi a
MONTYON.
PARIS, CLIN et C-ni«, 14, Rue RACINE
Psrsonele cari cunos;', Pilulele purge'iv«»h Doctorului DEHAUT, nit esita da ase purga ai indata ce simt necessita ea. N’au a se tei i*nr, de desgust, neci de obof Sla, pentru ca, codtrai v celor alte purgativa, a :esta nu lucreaz 1 bw decât atunci când este luat cu alimenta liuneşi cubeuturi intaritore, pr icumvinu, cafea.c iai.r>''
---- . /are alege pentru ase p rrga ora şi mancai ea care
M convin mai bn»s, dupe occupatiucile si lle. Obosela purg itiuM1 fiind cu lotul anulata prin effectul bunei al mentatiuniintrebi'iolalei Segne se decide cineva a reincepe ori de cate ori este neceiaanu.
df 2 fr- 50 fa Paris le Doctorul DEHAULf'" C,?le- ,A exlPe cu he care c ;tia carttclca de 72 PjJ1. conl.nend iTistntci.un. tri tote Umbele. a cere Manualul Doc orulut DEHAUT, volum de 468 paginein limba / ancesa.

Doctorul Stoicescu
s’a mutat strada Calonfire ;cu 9 (alături de Ho tel de Londra.	ţjţ. 612—3—1)
Bncuîeici. Tipogra&t Stofau Mihălegcu, Str.JApscani No.
www.dacoromanica.ro
11. — Com 7006
ANUL III.—No. 580
10 BANI EXEMPLARUI
MARŢI. 1 MAL 1879
ROMANIA
LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: I an 24lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. in Strainetate.: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. AlJG. LâURIAN. \		Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România: La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Sociiti Havtts-Laf/it & Ori, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei dc anunciuri: Otiotf Steiner, in Hamburg.	ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ,3 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2lei; pe pag. I, 3 !, Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi au se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp ■ nsabila
1	TB1		
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta au o însemnă-tat; escepţională, pentru că representanţiî no; tri au să se atingă de constituţiune şi ani me de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Ou toţii suntem dator! să mergem la vot, pei tru ca viitori! deputaţi şi senator! să fiă adi vârâţi! representanţi ai noştri.
Legea, interpretat'vă a lege! electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor, căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătorie! electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţianiî să să grăbească a-şî lua cărţile de alegători, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile , fiă căni! cetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la no! — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurourî spre a ni le lua; să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă in lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegâtorilor presenţî în urnă şi trage la sorţi 3 persoane cu SCÎinţă de carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în. vîrstă va fi preşedinte, iar cel alţi doi, secretari. Sub conducerea acestora şi in timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biurouluî definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului si comunei de ori-ce categorie, precum mă primând cu ajutoarele sale saii membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţienescî, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de căt a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergând la vot, cum dator este ori-ce cetăţian, care ţine la drepturile inscrise în constituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga respectare a legei, şi să protesteze la biu-rou şi la tribunal, în contra ori-cărei călcări a legii.
mai bune impresiuni. Sultanul a însărcinat pe generalul Obrutşef, să aducă la cunoşt nţa co-misiuneî europene din Filipopole, că el n’are de gănd să facă us de drepturile ce i se reservă in tratatul de Berlin.
După acelaşi isvor Germania, Austria, Fran cil şi Anglia ş’aîi dat consimţ'meatul lor la alegerea principelui Battenberg de domnitor al Bjlgarieî.	•
loidra, 7 Mai. — o scrisoare a marchizului de Salisbury adresata presseî din Londra declară, că el ministrul a zis, că după 3 August nu va fi permis Ruşilor să se mai afle in sud sau vest de Prut, dar nu cum reprodusese presa clin Londra vorbele lui că: după 3 August nu va fi permis Ruşilor să se mai afle in sud sau vest de Balcani.
Cracovia, 7 Mai. — După o informaţiune de sorginte vienesă a lui »Czas« reicbsratul se va inehide la 20 1. c.
Tot sus-zisa f'oae anunţă: Iu 9 localităţi ale judeţului Berdyczew ţerami revoltâuduse, au ocupat cu torţa mai multe moşii aparţinătoare marilor posesori. Aceştia se plânseră la guver-norul general Czortkow, care insă le dete res-punsul, că el n’are puterea suficientă d’a putea incepe lupta cu ţăranii. Remăne deci oa procesul să se resolve pe calea dreptului civil.
Berlin, 7 Mai. — Negociările puterilor in privinţa Rumelieî orientale incă nu s’au inelieiat definitiv, şi anume in ce priveşte ocupaţinnea Ichtimanuluî şi Burgasnlui. Intr’acea insă s’a stabilit pană acuma atăta, că guvernorul general va putea chema trupe turceşti in cas de necesitate, chiar şi in primul an, dacă majoritatea comisiuneî europene consimte la aceasta.
S T
RI TELEGRAFICE
di» ziarele străine.
Sumariu. — Sultanul gi Jarul. — Marchizul de Salisbury.
Din Rusia, — Negociărî in privinţa Rumelieî de Ost. — Oin Italia — Generalul Obrntjjeff,
Petersburg, 7 Mai. — Agenoe Ruse aduce şti-rea,^ca principele Ţobanof va pleca la Livadia, ca sa aştepte acolo pe trimisul extraordinar al sultanului.
‘V-mbasad.°rul englez lordul Duferin a părăsit 1 an|buta Peter.-burgul. El se va reintearce in u“a U’ lunii!, )ie cănd se aşteaptă şi ţarul.
iot zisa agenţie mai comunică :
►Scrisoarea autografă a ţarului către sultan, piecum şi prociunaţiuuea rusă adresată liume-i°ţilor, aă făcut asupra sultanului una diu cele
Roma, 7 Mai. — Italia a propus o prelungire de 6 luni a tratatului de comercid Francia.
cu
Fii popol 7 Mai. — Generalul Obrutşeff a sosit aici şi va pleca apoi la Sofia şi Teruova.
*
* *
Adresa Bulgarilor către principele Battenberg este concepută in aceşti termeni :
«Representanţiî poporului bulgar, cunoscând, nobilele Voastre calităţi şi fiind convinşi, că nu— numai consimţiţi cu interesele Bulgariei, ci le veţi şi apăra, după cum deja aţi şi tăcut pe timpul resboiuluî de eliberare, iucredinţează inţelepciunei şi nobilelor Voastre simţiminte viitoarea soartă a Bulgariei, alegăndu-ve unanim de principele ei. Deputaţiunea se infăţ:şează înaintea Voastră cu actul de alegere, după ce actualul guvern ne-a asigurat, că Voî veţi primi alegerea. Ve felicităm şi ve asigurăm de aden-cul nostru devotament; rugăm cerul, ca să avem fericirea a Ve vedea cat mai curând in ţara, care se simte atăt de norocită, prin alegerea ce a făcut’o.»
Urmează trei subscrieri : 2 episcopi şi un laic.
----------- — o»------------------—
Serviciul telegrafic al « României Libere*
Maî 10 — 4 ore seara
Londra, 10 Maî. —«Standard» publică o telegramă din Afganistan, care e o dare de seamă asupra conferinţei ţinute intre lakub-Kkau şi maiorul Cavaguari. Prin această conferinţă ah ajuns la incheiarea păcii,
Englitera, prin protocoa'ele tratatului de pace, pune mana, pe de o parte, pe strîmtoarea de Kojak, pe văile Peshinuluî şi ale Kkorvumu-
tată cjiuerilor, dacă se hotărăşte intoarcerea lor la Paris.
O crisă ministerială e iminentă.
Dd. Gueskof şi Tankolof, deputaţi rumelioţî, aii plecat ieri la Roma.
Lon i a, 10 Mai. — Se asigură, că cestiunea egipţiana e aplanată , mulţumită unui compromis petrreut iutre Ivediv şi guvernele, francez şi enghz.
Roma, 10 Mai. — Ziarul «La liante Italie» face să se intrevadă, că guvernul italian nu va susţine art. 56 clin tratatul de Berliu in tri un sens favorabil Greciei: dorinţa şi interesul seă fiind favorizarea Albanezilor.
Berlin, 10 Maî. — Reiestag 1 a început dis-cuţiuuea asupra impositului pefabiicele de bere.
Ministrul Hofmann vorbesce iu tavoarea proiectului şi cere o urg ntă hotărîre. Dar Reichstagul adoptă propunerea d-luî Lowe, de a trimite proiectul la studiul comisiuneî sp cale, numită ieri.
Ziarul Reichsanzeiger, vorb’nd de resboiul care a isbueuit iutre Aeraşi Chiti, zice, că doue vase germane vor j leca să staţioneze in acele ape, pentru a proteg'a interesele naţiunii-r.
11	Maî. — ameazî. —
Atena, 11 MaY. — In oraşul Arta, s’ait produs manifestări in favoarea alipireî Ep ruluî de Grecia. Manifestatoriî s’aH dus înaintea consulatului francez şi aK aclamat pe repr'\sent intui Franţei.
Madrid, 11 Mai. — Ziarul »L'i Epoca* a-nuuţă, că guvernul din Maroco are intenţiunea să fortifice portul Tanger, in strâmtoarea de Gi-braltar, cu tunuri de cate 20 tone.
(l'Iavas).
A se vedea ultime sciri pe pagina III.
Bucuresol, 30 Aprile.
Urnele electorale stau gata a se deschide.
Acum este momentul, să ne gândim matur la viitorul ce voim a croi naţiunii.
Cestiunea Evreilor este, pentru ţara noastră, o cestiune de a fi şi de a râmănea română , cum ne-au lăsat-o vitejii noştri străbuni; saii de a o impinge noi inş-ne, prin voinţa, prin voturile ce vom da peste căte-va zile, către peire şi străinism.
Totul depinde de oamenii ce vom alege.
Frase am auţlit destule. Oratorii tutulor partidelor aii golit până in pănză sacul frumuseţelor lor oratorice; au atins toate coardele simţurilor noa tre, umanitare şi politice.
Să nu ne amăgim insă.
Nu este acum timpul de a ne lăsa să
lui până la munţii Shertargardan ; ear de altă \ tim caPtiv4* de vocea acelor sirene , cari
se silesc să ascundă, sub frumuseţea cântecului lor, o sentinţă de perţhre pentru po-
parte, pe strîmtorile de Khyber pană la Loargi.
Maiorul Cavaguari a plecat cu emirul Iakub-Kban la Cabul, in cualitate de representant al Englitereî.
Viena, 10 Mai,—Ziarul «Die Presse» anunţă, că Englitera şi republica de Nicaragua ah oferit împăratului Austriei rugarea de a li se face arbitru intr’o neînţelegere ce s’a iscat iutre cele doue guverne. împăratul a primit.
11 Mal — 9 ore dim.
Paris, 10 Mai. — In urma ult’muluî consiliu de miniştri, se vorbeşte mult de o neînţelegere iscată
porul roman.
Să cerem cu toţii, câţi ne bucurăm de marele şi sacrul drept al alegerii, — să cerem, intr’un glas, fără deosebire de partid, ca aceia, cari solicită încrederea noastră, să se pronunţe desluşii asupra modului in care vor deslega cestiunea israelită.
Asupra acestui punct, alegâtorii trebue să fie intransigenţi, căci este vorba de vii-
Hiiiv diferiţii meiului ai sabin WWW 'daCOrO'maniP.a ro‘|-(>i şi la legea de garanţie care trebue să fie presen- luptat Şl Sau 'sacrificat, ca să î asigure e
martiri, cari au
sistenţa şi să ne-o transmită mare şi plină de viaţă, cum o avem.
Noi prevedem un pericul.
11 destăinuim naţiunii.
Ideia inpâmăntenirii pe categorii umblă să-şi facă drum ! 1
Respectăm toate opiniunile şi nu facem nimenu-i un cap de acusaţiune pentru credinţele ce profesează.
Cănd vedem insă, că acele opiniunî pot să fie atăt de eronate, prin cuprinsul lor, atăt de periculoase, prin efectele lor in viitor, datori suntem să ne ridicăm cu putere in contra-le, şi să le combatem fără cruţare , căci a le tolera, este a închide ochii asupra condiţiunilor pline de nesiguranţă, ce voim să creăm esistenţiî noastre naţionale.
Salutca patriei era legea supremă a strămoşilor no/tri; noi nu vom nesocoti acest vechia şi sfănt principii!, in numele cărui-a atatea generaţiunî romane au vâsat rî urî de sânge vitejesc.	.
Idcea categoriilor e un pericol mare!
Este o formă dibace a impământănirii iu masă.
Ori-căt ar căuta să ve poleiască hapul acesta căndidaţiî la onoarea de mandatari,— Români, cari ve iubiţi ţara, feriţi-vâ de el, căci este dres cu venin !...
La cele relatate de noi, in numerul de Sâmbătă 28 c., in privirea mişcării electorale din Brăila, după ştirile ce primisem de la un corespundent1 al nostru, —«Romanul» de eri susţine, că acele informaţiuni «sunt cu desăvîrşire neesacte.*
Ca dovadă se aduce, «că nici d. Itosetti, nici comitetul electoral din Bucuresci n’au fost informaţi, că ar fi câtuşi de puţin compromise candidaturele partidei naţionale liberale, la Brăila.»
Nu avem trebuinţa a spune, că nesucce-sul întâmplător al partidei naţionale-libe-rale ne-ar contraria foarte, ca unii ce, prin credinţele noastre politice, ţinem la triumful principiilor liberale, şi la isbânda acelor candidaţi, cari ar lupta cu hotărîre, pentru sincera aplicaliune a acelor principii-, — să ne fie permis insă a observa onor. noştri confraţi de la «Românul», că din ne-informaţiunea d-nealor şi din neinştiinţarea comitetului electoral, despre cele ce se petrec in Brăila, nu urmează cătu-şi de puţin, că informaţiunile noastre ar fi «cu desevîr-şire neesacte.”
Căt pentru candidaţii cu cari se făleşce partidul liberal iu Brăila, noi ştim ce ştim ..
I.)iu causa lipsei de spaţifi, darea de si despre întrunirea electorală de a-seiră, o P 'blica mâine.
CRONICA ZILEI
S’a apropi «t vara.
Lenea, care face pe bietul italian să strige : dolce far niente ! .. . incepe a’şi întinde imperiul ; conchistele şi le-a început in domenul silvicultorilor.
In adever, nu ue-am putea esplica alt fel ne-iuteresul, neglijenţa condamnabilă ce arată silvicultorii judteţuluî Neamţn, faţă cu datoria ce le impune funcţiunea lor.
«Peste 20,000 copaci, resturnaţi de furtuni, zac la pămeut şi putrezesc, fără ca silvicultorul respectiv—e vorba de pădurile statului diu ju-
ROMÂNIA LIBERA
deţul Neamţu—să raport ze faptul administraţiei domeniilor», ne spune «Voc. Carp.»
Să evaluăm pe cile mezie preţurile copacilor: să un preţuim pe unul de căt 5 leî; şi cu toate astea, eată o sumă de 100,000 leî pe care tre-bue să o peardă tesaurul public d'n ci.nsa neglijenţei unui silvicultor !
Mesurî urgente dar, onorabilă administraţie, dacă voeştî să întâmpini reul !
—x—
Regulamentul pentru modificarea unor articole din regulamentul pentru organisarea justiţiei in Dobrogea, s’a decretat deja.
—x—
«Monitorul» de ieri publică condiţiunile, stipulate prin decisiunea ministerială, pentru admiterea in şcoala a fiiilor de militari.
_X—
Guvernul publică un comunicat prin «Monitorul oficial» prin care desminte afirmările făcute de unii, că, in privinţa revizuire! art, 7 din Constituţiune. ar fi avend angajamente luate in afară. El declară, prin acel comunicat, că pentru acei ce Întrebuinţează ca arme electorale asemenea »ealomniî« cari sunt de natură a aduce pprturbaţiunî inăuntru şi a compromite chiar interesele ţeriî, legile acestea «sunt îndestulătoare pentru a’î i frîna in aberaţiunea lor».
—x—
In oraşul Chilia—dupe cum vedem in raportul d-luî prefect de Tulcea către ministerul instrucţiei publice —s’a celebrat deschiderea scoa-leî de băeţî in 10 ale curentei.
—X—
Onestitatea polţieî e la ordinea zilei.
De căte-va zile se anunţă, că iu tezaurul pre-fectureî din capitală se află nisce cercei cu briliante şi o piatră asemenea de briliant, in valoare totală de 16,000 leî.
Poliţia caută pe capete pe proprietarul acestor obiecte.
De sigur că proprietarul nu se grăbesce a le ridica, sciind că prefect de poliţie e d. Candiano Popeseu,
—x—
Şcoala de fete din oraşul Kiustenge s’a deschis, cu mare pompă, in 21 Aprile; ear scoaleî rurale de băeţî , din comuna Ni .uliţei, plasa Tulcea, i s’a inaugurat deschiderea la 10 ale curenteî.
Acestea le vedem in telegramele d-luî sub-revizor şcolar de Kiustenge şi acelui de Tulcea, pe carî le-au adresat ministeruluî iustrucţiuneî publice.
DIN AFARA
Planuriie luî Gambetta
«Die Presse, * de la 8 Maiu, scrie sub titlul acesta următorul articol de o importanţă oare care in ce privesce desvoltarea lucrurilor in Francia :
Dimineaţă se va redeschide sesiunea parlamentul uî frânees. Senatul, care nu s’a amânat de căt pană la 8 ale luneî acesteia, se intru-nesce, negreşit pentru a rămânea şi maî departe in nelucrare până la 15, de oare ce camera nu eşî va sfârşi ferii le sale ele căt peste opt zile. In intervalul acesta se va hi tari in sfârşit soarta cabiBetuluî, care şi acum ca şi maî înainte nu are sub picioarele sale pămentul nece-spr ; desbsterile iminente vor fi dară de o inse mnătate hotărîtoare pentru desvoltarea maî
apropiată a republice! De oare ce cabinetul in-suşî nu desfăşură nicî o iniţiativă — proiectele de legî, pe carî le-a preparat pană acum sunt toate de o treapta inferioară — posiţiunea luî nu atârnă prin urmare de căt de la stratagemele partidelor; mult maî important de căt ceea ce face ministerul este aceea ce se plă-nuesce dupe culise şi, in această direcţiune, vom avea de a întâmpina negreşit unele surprinderi.
De o cam dată se ştie, ca atat in senat, cat şi in cameră vor avea loc in cel mai apropiat timp, deja in primele şedinţe, doue interpelări: in senat una clericală şi alta radicala in cameră. Cea de ăntăifi este cea maî puţin primejdioasă ; nu se tratează de căt de o interpelare a luî Cbesnelong: de ce nu se ocupă incă consiliul statuluî cu petiţiunile congregauiştilor (iesuiţilor) alungaţî din scoale. Interpelaţiunea a fost anunţată incă dinaintea ferielor ; ea nu intenţiona de căt o demonstraţiuue in favoarea călugărilor institutorî, o influenţă oare care nu poate avea, de oare ce consiliul de stat nu şe va gândi să anuleze disposiţiunile prefecţilor. Maî periculoasă este lovitura, care se prepară din stânga. Deputatul Lecroy, din stânga es-tremă, a semnalat o interpelare asupra intregeî politieî a cabinetului sau maî bine asupra lipsei acesteia, — o interpelare care poate sa fie hotărîtoare pentru situaţiunea ministeriului, cel puţin cât privesce pe aceia din membriî luî, carî aparţin centruluî stăng. Cu acest prilegitt se va discuta fîresce totul, ce au de a imputa guvernului, Împotriva atitudine! sale, partidele progresiste ; şi aceasta nu este puţin.
E lesne de ghicit, că cestiunea Blanqui va juca cu această ocasiuue rolul principal, de oare ce guvernul nu a indrăsnit să aplice asupra lui legea in toată iutiuderea sa şi nu declara incă de maî inainte de nevalabila candid tura unuî deportat; această purtare lipsită de ouragiu a incuragiat de a dreptul pe radicali şi eî vor intrebuinţ i acum, cum se prevede nu fără rezultat, in contra leg-î, dreptul sufragiului universal. Proiectele de legî a le ministrului instrucţiei publice incă nu le sunt suficiente, intru atăt de insuficiente, in căt sunt hotărîţî de a vota in contra lor, şi eî vor găsi in această intreprindere precum şi intr’o eventuală tenta ■ tivă de a resturna cabinetul, numeroşi aliaţi in stânga republicană......
Foarte mare* însemnătate va avea atitudinea luî Gambetta, şi aceasta este plină de îndoieli. Rolul pe care el joacă el ca preşedinte al camerei, nu s’a maî vezut in nicî o altă ţară, căci el de fapt a remas astăzî căpetenia partidului şi toate mişcările acestuia se discută şi se regu lează in palatul Bourbon ; aici eşî ţine curtea sa preşedintele camerei legislative, aicî se ho tăresce asupra sorteî miniştrilor, asupra planu rilor partidului şi asupra activităţeî guvernul uî. O situaţiune ca aceasta este o abnormitate constituţională ; pentru acest motiv partidul radi cal a şi cerut, ca Gambettaj să ia pe lângă putere şi responsabilitatea, care actualmente nu apasă de căt pe filiala din biurourile miniştrilor. Această provocare a fost atăt de des repetată in timpul din urmă, in căt Gambetta a aflat cu cale să o ocolească cu atăt maî ales, căci el nu consideră situaţiunea incă destul de amurită, pentru a face pasul către putere.
Preşedintele camerei se află acum, opt zile inainte de întrunirea camerei, cine ştie unde. Un ziar p: ovincial anunţă, că el incă tot are poftă tună de mâncare, că continuă a urmări
şi conduce maî departe mişcarea politică din i Francia, etc. etc. Alt ziar. anunţă, că idealul luî Gambetta este, de a forma nu guvern diu stăuga republicană, uniunea republicană şi din stânga estremă ; centrul stăng, care a avut pană acum posturile cele grase, trebue să se retragă. Frica de senat, zice el, este esager.ită; in cas de lipsă votul senatului este şi de prisos.
Gambetta insnşî lasă a se întrevedea din vorbirile sale private şi de natură confidenţială, că el nu erede că ar fi sosit incă momentul oportun, diu causă că camerele arată prea puţină disciplină şi se pot numai cu anevoie conduce. Momentul va veni insă. Deocamdată se învederează din ce in ce maî mult, că preşedintele camerei este hotărât să lase să cadă Waddington, care pentru motivul acesta va şi fi înlăturat in curgerea ultimei părţî ce a maî remas diu actuala sesiune.	•
Aşa cum ştaif lucrurile astăzi, situaţiunea cea oar - cum eseepţională şi confusă nu va înceta , până cănd Gambetta nu va fi ocupat toate funcţiunile prin creaturile sale, in acest cas el se va feri şi de intrarea in cabinet, ţinendu’şî in petto locul de preşedinte al republice! Cum vor fa-vorisa planurile sale viitoarele alegeri nu putem sti, centrul stăng este insă pe cale a fi dat pe uşă din ministerifi.
Negreşit că o transformare de această natură numai bine ar putea aduce Fran-cieî. Adevăraţii republicani sunt cei ce in-cungiură pe Gambetta, şi numai acesta cu soţii sei de convingeri poate conduce Francia republicană către misiunea ce are această ţară şi in trebile eî proprii şi in afară ..
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
AMORURILE UNUI NIHILIST
DE
PAUL verniee
— Urmare —
IV
Un sfert de oră apoî, eroul nostru eşia din palat dutend in inima sa maî multă beţie nebună de căt ar fi putut conţine.
O sanie staţiona lăngă trotuar: Oficerul se sui, dtte adresa vizitiului şi se lăsa visurilor sale.
Zice minute maî tărziif, sania se opri inaiu-tea uneî case de aparerţă modestă, cu doue e-tage şi situată către mijlocul mareî Sadovaea.
Sergiu se cobora, căuta cete-va piese de mo-netă in posunarnl şefi, apoî aducându-şî privirile in jurul seif, striga.
— Ah! unde diavolu maî du|? Eu ţianl zis: piaţa Mihail şi tu......
El nu sfârşi
0 variantă
Sub titlul acesta, negreşit nu chiar potrivit, reproducem următorul resumat cam laconic şi puţin lămurit, pe care el face <N. fr. Presse" după o ştire a, ziarului «Schwăbisches Merlcur” :
Către «Sehw. Merkur», zice «N. fr. Presse» , se scrie din Stutgart, că că etoria iminentă a principelui moştenitor de Hohenzollern la Bucu-rescî, ţintesce a regula ast-fel succesiunea pe tronul Romănieî, ca al doilea fiu a principelui moştenitor, principele Ferdinand, să fie urmaş presumptiv al trouulu!
Negreşit că in p cest ea rînduri se tratează despre călătoria in capitala noastră a fratelui A. S. Regale, principele Leopold Ho-lienzollern, care deja se şi află aici.
„Bunătatea" imperatului Germaniei
împăratul Wilhelm implinesce iu curînd cinci-zeci de ani de la căsătoria sa; ser-băndu’şî cu acest prilegiu aşa numita «căsătorie de aur", monarchul Germaniei, va graţia, cum scrie «Tribune” din Berlin , mai mult de o mie de arestaţi. Din numărul acestor fericiţi vor fi escluşi insă arestaţii 'politici, cu o singură escepţiune. Aceia anume, cari aii aşternut o petiţie de agra-ţiare şi cari vor declara «că le parc reu din wimă de cele făcute şi că nu mai pot de rimuşcare1>, aceia vor fi agraţiaţi.
Admirabilă idee şi singură in felini şeii şi in analele vieţeî statelor! Nu insemnează aceasta a sistemisa făţăria şi a sprijini eserci-ţiul eî prin premii? Căci cine nu ar fâ-
ţari la cas do nevoie o căire căt de amară ?
Bătrâneţea la Berlin incepe a deveni copilăroasă şi ridicolă.
R0MANIA SI TRACTATUL DE BERLIN.
Gestiunea hrailită.
— Urmare —
Ge este ace istă iubire şi cum se poate «ţ. plică ea ?
Trecutul vostru ne ingrozes, — el este oglinda viitorului,— decî iubirea voastră este explicată.
îngrădită-v’aţî in legile şi superstiţiile voastre, format-aţî un stat in stat, unde supremaţia era a Romănilo , căcî voî eî dedeaţî numele de principalul romăn-jidan, şi astă-ijî voiţi şi comandaţî să i să zică jidano-romăn. V’aţî presintat inaintea congresului, iar nu inain-tea parlamentului roman, legitimul vostru judecător.
Aţî despreţuit ţara şi instituţiuuile eî, aţî lucrat contra intereselor sale şi pentru a eî umilire — şi maî doriţî să ve f .ceţî fit eî ?
Europa, la a căror recunoscinţă avem drepturi câştigite, ue-a impus doue miri şi dureroase condiţiunî, ne-a impus grele sacrificii, pentru a iutra in familia sea; — credi-ţî voî oare, că veţî intra in familiea sea ; — credeţî oare, că veţî iutra iu inima, in ferieVea ţereî, aceşteia fără vre’o condiţiune ?
Nu, aceasta nu se poate.
in fine, să venim la acel faimos tratat de Berlin.
Acest mare şi important act berlines, semnht de representanţiî marilor puteri iu anul.... luna .... a fost discutat şi interpretat de toţî eeî interesîţî direct sifi indirect şi maî cu seamă de noî Romăniî atăt in parlament căt şi in întruniri publice.
Eu ine cred dator a pune textul articolelor privitoare la România, sub ochiî fie-căruî cetăţean şi iu urmă a vedea, cu toţi impreuuă, ce soluţiuue le am putea da, aşa ca să conciliară interesele noastre cu presCripţiunile aces-tuî tratat.
, Art, 43. Părţile contractante recunosc in-„dependinţa Romănieî legănd’o de condiţiunile »e spuse in următoarele doue art cole.
«Art 44. In România deosebirea credinţelor «religioase şi a confesiunilor nu va putea fi o-«pusă nimănaî ca un mot v de escludere safi «de incapacitate, in ceea ce priveşte bucurarea de «drepturi civile safi politice, admiterea in demni-Hăţi, funcţiuni şi onoruri publice safi esercitirea «diferitelor profesiunî şi iudustriî in orî-ce lo-*calitate ar fi. Libertatea şi eserciţiul esterior «al orî-eăruî cult vor fi asigurate tutulor lo-«cuitorilo • statuluî romău ca şi străinilo", şi nu «se va pune liicî un fel de pedică atăt organi-«saţiuneî ierarhice a diferitelor comunităţi religioase, căt şi raporturilor acestora cu capii «lor spirituali. Naţionala tutulor puterilor, eo-»mercianţiî sau alţiî, vor fi trataţî in România «fără deosebire de religiune, pe piciorul uneî dc-«plină egalităţi.
»Art. 45. Principatul Romănieî retrocedează «M. S. Imperaturul Rusiei partea clin ţinutul »Basarabieî, care a fost despărţită de Rusia in »urma tratatului din Paris din 1856, şi care, »la apus să mărginesce cu talvegul Prutului, » ar la miadâ-zi c i braţul Chilieî şi cu gura »Stari-Stambululuî».
murmura cu o
Visitiul se pleacă spre el şi voce abia distinctă.
—	Este cerul extraordinar in astă noapte; ve aşteaptă, de mult
—	Şi ce’mî pasă ? zise junele, lurios de a fi fost chemat aşa de straniii la realitate. Să ia diavolu politica şi comploturile.
Şi voî să se întoarcă.
Vizitiul schimba tonul: vocea sa devine poruncitoare, vibratoare:
—	Trebue, e ordin, nu se discută, se supune! zise el.
Sergiti continuă cu mare greutate un ultim gest de manie şi revoltat rădica imperceptib 1 din umere, şi murmurând:
—	A se supune, cu pasivitate, fără a discuta, iată et numesc lib -rtate apostolii libertă-ţeî ! ! In fine !.,. Locul e colo din fericire.,.
El dete doue lovituri distincte in poartă care se deschise şi se închise indată ce intra.
V.
Balul se apropia de sfârşitul seif; danţatorele se
retrăsese una după alta ; orchestra căntâ ultima sa bucată
Generalul, ineonjurat de trei diu colegii seî, de căţî-va consilieri de stat şi de alţi inalţî funcţionari, pe care eî rugase să-l urmeze, mergea cu paşi mari in cabinetul seif de lucru.
De o dată el se opri, se lăsa să cadă pe un fotolitt şi strigă :
—• Laşiî ! Infamiî !
Toţî se apropiară,
— In ura lor stupidă şi oarbă, aceşti mise-rabilî de nihiliştî nu se dati inderăt inaintea orî-eăreî murdare selbătăciunî. Ascultaţi!
Şi, desfăşurând un fragment de hârtie pe care el strânsese până atuncî in măna sa, citi: «Escelenţă. Guvernul continuând resbelul, fără «ertare, ce ne-a declarat, comitetul a decis că «un nou exemplu era ueoesar pentru a proba «forţa sa. Inocente victime sunt prada găzilor «pseudo-autorităţeî voastre. Pedeapsa taliuneî «se va aplica incă o dată fără milă
«Rîndul vostru a venit, Excelenţa. Dar «comitetul, ştiind dinainte că moartea nu vă «sperie, a determinat de a ve lovi in acea ce a-
«veţî maî scump; fiica voastră va muri.
«Aruncaţî. responsabilitatea pe stfpăniî voştri,»
Un tremur de spaimă şi de oroare percurse asistenţii.
O aşa cruzime, o aşa indrăsneală inGec.’a i-maginaţiunea.
— Dar ce vor, ce cer, aceştî nebuuî furioşi? strigă generalul inălţăndu-se. Eî ucid ca bes-tiele, iată cea ce ştifi face,
Pentru ce ? Care le e scopul ?
Dacă ati o idee, să o spună ; dacă cer reforme, să le arate. Dar nu nimic, nimic de căt asasinatul.
Nu cerem de căt progresul; dara-eşp monştri el şterg prin crimele şi teroarea ce vor să' inspire. Bandiţiî vor să asasineze pe copila mea Eî uită că sunt aci, şi că mi? păzesc!
(Va urma.)
Lacsap.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Primul articol, privitor la ţara noastră, ne impune <loe condiţiunî, de o ne mai spusă durere, pentru recuuoascerei unui drept, pe care ’l aveam, de care ne bucuram şi in jfa.pt şi in drept, — iar pentru simplul cuveut de «recuuoascere» nu se cer sacrificii.
Toate lumea scie, chiar inimicii noştri se vor convinge, că românit nu s’a» dat iuderet de la sacrificii.
Acel care iubesce adevărul, acel care iubesce dreptatea, să cerceteze, să caute şi va găsi la fie-ce pas pe pămentul acestei ţerî, un piept de roman, care ş’a iubit moşii, care ’şî-a dat viaţa, s’a sacrificat pentru ea.
In căt privescce cea de a doua condiţiune, iupusa prin art. 45, ea s’a indepiiuit in Ţapt, — despre ea nu se mat vorbesce, mâhnirea şi întristarea ce ne-a cauzat a reni as şi nu se va şterge din suflet le noastre.
De şi nu este bine a mat redeştepta durerea din inimile noastre »Q muqu mi animus memi-nise horret. . . .* cu toate acestea, vom zice : Bassarab a, după legile divineţ ?) şi umane este o fii ă a României, ea nu s’a perdut, şi se va întoarce la muma sea, cu singura condiţiune ca nvima sa trăească. Agresorul mumiei este mai periculos, mai înspăimântător de căt răpitorul fetei.
Prin cea d'nteiu conliţhtne, cuprinsă in art. 44 ni se cere aproipe un imposibil, ast-fel cum stăm astă-zî aproape o sinucidere.
Prudenţă şi băgire de seama vom recomanda fie-cărut cetăţan.
Patriot smul şi Înţelepciunea să ne caracte-riseze, căci numai aR-fel vom putea eşi din această îngrozitoare dilemă.
In adever, tratatul de Berlin, ne ţine ud nicî o socoteală de sacrificiile şi serviciile Românilor atăt de recente, nici de vocaţiunea statului lor, se pare că a decretat iu uu mod puţin cavaleresc cucerirea economică, cea mai cotropitoare dintre toate cu erir.le,—Bl pare a z ce, in mărinimia s’a: Voi 500,000 de israiliţî, care aţi des-pueat acea ţeară şi pe locuitorii eî, — trebue să remăneţî şi se ve formaţi statul vostru acolo, căci ultima armă din mâna acelui popor p ea î el veţi reduce la ilotism este smulsă. Voi care nu ştiţi ce’î devotamentul pentru ţeară, cari nu ştiţi ce’i iubirea de patrie, cari n’aţî perdut pe nici unul dintre voî pentru fericirea şi măr rea acelei ţări, luaţi-o in stăpânire. Ast-fel s’ar părea că comandă tratatul de Berlin.
In tapt şi iu drept insă nu este, uu poate să fie aşa. El reeunoasce uu principiu, care in adever este baza organisaţiuneî sociale in statele eoropene.
Acest principiu a fost, cu religiositate păzit de ţeară, şi poporul roman, cel maî blând şi maî ospitalier neam, acela care a respectat in toate timpurile şi respectează opinia, credinţa, religia şi D-zeul fiie-căruia individ.
,	(Va urma)
Publicăm cu plăcere profesiunea de credinţă ce ne trămite d. profesor Aurelia N. Comăuescu.
D-sa are vederile lămurite şi fixate asupra mare! cestiunî ce preocupă azi pe toţi Românii....
Am su-ţinut politica aceasia cu declara -raţiuni france, şi susţinem pe toţi adepţii eî...
ALEGATORILOR COLEGIULUI al IV lea.
DIN JUDEŢUL IALOMIŢA Domnilor alegători,
Ln instmnat minier de abgetorî dintre d-v , din diferitele localităţi ale judeţului nostru, mî a fa ut dist nsa onoare d’a ine invita casâ’mîpun candidatura de reprezentant al d-v. in vi toarele camere de revisuire.
Adânc mişcat de atâtea semne de iubire ce mi-iţî sretat, am considerat ca o sacră datoria din parte’mî către d-v, şi către ţară de a cores-. punde dorinţei d-v, cu aţăt maî vertos, cu căt Şi on. com.tet electoral al partitei naţionale liberale din capitala judeţului ’mî a esprimat prin delegatul seu şi amicul meii I. Poeuaru-Bordea, aceeaşi dorinţă.
_ Această însemnată onoare ce mi se face, ’mî impune tot de odată şi datoria de a’ml manifesta publicamente credinţele politice şi in deo-sebî vederile mele in^privinţa resolvariî celei maî importante cestiunî naţionale, economice şi politice, iare va iace objectol dezbaterilor viitoarelor Camere de revisuire.
Păşesc in arena politică cu modestia ce trebue su caracteriseze ple ada tint rimei instruite şi cu aspiraţiunî liberale, cu unica ambiţiune de a ' contribui şi tîi, pe căt mă vor ajuta slabele !
mele mijloace, pentru prosperitatea şi fericirea naţiuneî noastre şi m particular pentru a claseî agricole, căreia aparţin prin nascere.
Toata suflarea româuă, de la un capăt al ţeriî pană la cel-alt, să preocupă de cestiunea cea mare a zilei, de salvarea intereselor naţionale, faţă cu stipulaţiunile coprinse in tractatul de la Berlin.
Momentele sunt supreme, îngrijirea este legitimă. Camerile de revisuire sunt chemate a decide de soarta şi viitorul poporul ut roman.
Disolvatele corpuri legiuitoare, împreună cu guvernul ah trebuit să declare, că el cer a se re-vis i art. 7 din pactul nostru fundamental. Aceasta a făcut ca să se conforme dorinţiî in-tregei Eurape luminate, espresă prin tractatul de la Berlin, care stipul ază, că România trebue să recunoas ă tuturor confesiunilor dreptul de a putea aspira la cetăţenia română, daca ea voesce a fi. de aci inainte, prenumerati intre statele independente şi cu glas in areopagul eiiropean.
Tr ictatul din Berlin coprinde aşa dar, că deosebirea de rel giune nu maî poate fi in viitor o
ar
dori să facă
nnn:c mai
ped,că pentru aceî streini cari parte din cetăţenii romani.
Atăta cere luminata Europă, mult.
Ea a recunoscut, că armata romană a purtat vitejesce v Tturul străbun peste bătrâna Dunăre ; ea a afirmai tot-d’o-dată că independenţa patriei am dobăudit’o prin bot zul săngeluî fiilor naţiuneî noastre, care pe câmpul de onare au demonstrat lumii incă o dată maî mult despre ceea ce e capabil Romanul cănd i se atacă n oşia stră-moşiască.
Independenţa aşa dară am dobăndit’o noî Înşine prin armele, prin faptele strelucite, sevîr-şite de fiii şi fraţii noştri, sub conducerea valorosului lor Căpitan.
Ca să putem insă sta şi noî la vorbă in on-certul cel mare european, Di se cere ca să ştergem art. 7 din c nstituţiunua noastră, fiind că toate statele civilisate din Europa nu fac nimănui din credinţele sale religioase un obstacol la esercitarea drepturilor cetăţeneseî.
Insăşî consoiinţa noastră, luminele şi progresul seeoluluî in care trăim, ne impun a rerisui art. 7 din Constituţiune.
In ce mod insă să se facă această revisuire ? Ce să se pună iii locul alineatului al 2-lea de sub art. 7 ?
Eică cestiueile ce preocupă pe toţi Romanii.
Maî inainte de a ’mî < m te opiniunile mele asupra soluţiunii cestiunîlor puse aci, voiu aminti, că iu art. 44 din tractatul de la Berlin sub numirea de religiunî necresciue s’a avut in vedere nu numai isra liţiî dar şi mahomedanii care lo-cuesc in Dobrogea, alipită de corpul cil mare al României, şi cari vor trebui şi eî să devie ce tăţenî români, numai in urnii revisuireî art. 7.
!’ ricolul de care cu drept ciuent se teme naţiunea romana, nu poate veni nici odată dinpariea mohamedaiiilor, ci din partea israeliţilor cari se află pe pămentul nostru, intr’un numer foarte cove şitor in proporţiune cu populaţiunea română.
Aici dara e pericolul ; aici trebuesc aţintite toate silinţele ca să scăpăm şi sa punem la adăpost interesele naţionale şi economice ale poporului roman de ameninţările ce ne-ar putea veni p iu deschiderea fără priveghiere a porţilor cetăţii române.
fe’a afirmat prin presă, iu nenumerate rîndurîi s a spus neted in parlamentul roman de către toţi T' presentanţiî naţiuneî, ca să audă şi să scie Europa—căci ebreiî cari trăesc iu România o sciţi de mult, că cestiunea israelită din România nu e o cestiune de perseenţiunî rel -gioase, ci pur şi simplu o ct stiuue economică şi naţională, de oare-ee toleranţa religioasă a fost tot-d’a-una una din virtuţile de căpetenie ale românilor.
Aceasta a spus-o şi coi greşul de la Berlin trăia şilcr terei noi stre cari a» dezvoltat un rar cu-ragiu şi patriotism, tari in credinţele lor, tari in drepturile naţionale ce le aparat), fiind că aveau pentru denşii susţinerea iniregeî naţiuni, şi dacă marele areopag din Berlin a trecut peste drepturile iupreseriptibile ale naţiuneî noastre smulgând din corpul eî un giuvaer ntprtţios, impunăndune— in interesul păcii europene— grele sacrificii, nu trebue să perdărn speranţa, că un viitor apropiat se va insărcina a ne face deplină dreptate.
Dară sacrificile au şi ele marginile lor,
Nu cred deci, că Europa va merge cu preten-ţiunile sale până a impune unui popor latin din valea Dunării să se sinucidă, silindu’l să pri-miască in sinul familii sale pe nisce oaspeţi, d’o mulţime spaimăntătoare, streină de ţeara noastră prin origire, prin limbă, prin sentiţnente şi prin tradiţiunî
Aşa fiind, ne vom face noi la noi acasă şi singuri, legile dupe cari au a se conduce toţi aceî streini, cari doresc să intre in cetatea ncastră şi să inipartă cu noî şi fericirile şi nevoii-.
Admit aşa dara revisiurea articolului 7 din Constituţiune, suprimăudu-se pur şi simplu alineatul din urmă care sună «numai streinii de rituri creştine pot dobendi împământenirea, ca find in des-aeord cu spiritul şi luminele timpului de faciă, fără a pune in locu-î n eî o altă disposi-ţ uue constituţionale, remănend ca fie-cire E-breu, care ar dori să devie cetăţiauî român şi uv indeplini condiţiuuile cerute de legile noastre in fiinţă, să se adreseze Corpurilor legiuitoare ca ver care alt strein, şi dacă aceste T vor crede demn de toga română, va fi prim t prin o lege specială şi individuală, dacă nu, ’l vor respinge dupe cum nil respins foarte des pe streinii de rit urî crescine.
Ast-fel inţeleg ett a resolvi această cestiune a incetaţen rii Evreilor, iară nu pe categoriî, nicî pe classe, nicî cu atăt maî puţin cu grămada.
I e lăngă aceasta doresc, ca viitorii represen-tanţî aî naţiuniî să se gândească şi la ocroti-îea intereselor naţionale şi economice, îngrădind piintr o lege specială proprietatea rurală a po-pulaţiuneî de prin sate in contra invasiuneî is-îaelide, pentru ca ţăranul român, temelia statului şi naţionalitaţei noastre, să nu devie prada unor oam-nî care ar specula lesne buna, sea credinţă şi le-ar putea reduce la posiţiuilfa de ilot in căminul strămoşesc.
Aceste sunt in general vederile mele iu privinţa marei şi importantei cestiunî ce ne preocupa pe toţi ; dacă ele vor fi şi ale d-v., dom-niloi alegători, aceasta ’mî va dovedi urna electorale, împrejurul căreia sunteţî chemaţî a ve aduna in zilele viitoare,
Iu privinţa celor l’alte cestiunî politice şi de interesul ţerei noastre, ine veţi afla tot d’auna alaiuri ca cei maî devotaţi susţiitorî aî b neluî comun, şi in deosebî alături cu aceia care vor ceie şi vor stărui ca luminarea poporului nos-ti u rural sa devie o realitate, ca sare mele ce ţara pietinde de la fiii seî să fie impărţite in proporţiune justă şi ech tabilă, că căile de co-municaţiune să nu mai lipsească claseî oelei maî impovărate, că in fine populaţiunea rurală să-şî găsiască, in timpuri de grele incercărî pentru plugul şi vitele sale, un balsam de vindecare, un ajutor grabnic şi echitabil in insti-tuţiunea salutara a unei «bănci agricole» la care agricultorul rel mic să se poată adresa cu succes in vremea 1 psei ce-1 va ajunge, scăpend cu chipul acesta pentru tot d’auua de speculatorii neoneştî ai niunceî sale,
Căt pentru mine, scumpii mei cetăţeni, voiu considera sarcina de a ve represinta interesele dv. in viitoarele camere ca cea maî mare o-nc-areji mângâiere sufletească, dacă, impreună cu cei lalţî representanţî ai ţerei, voi» putea şi eu contribui, punerea unei puternice temelii ce are să servească poporaţiunei nirale de pedes-tal la ridicirea şi inălţarea sa morală, intelectuală şi economică.
Vă rog a primi frăţeştile mele salutări.
Aurel C. Comănescu
Doc1 or in drept, profesor şi advocat.
Alegeri libere --
D.	Epurescu din Giurgiu, ne trimete următoarea telegramă, care a fost adresată ii copie «României Libere» «Presei« *Binelu public» «Timpului» şi «Resboiuluî»:
Am rt clamat până acum de trei ori verba prefectului judeţului, contra ingerinţelor in a-legerî a vestitului poliţaiu I. Demacov, cunoscu ea agent electoral tot d’auna. Nu mi s’a dat uic o satisfacţmne; din contra, aleargă (Demacov prin cărcimne şi prin mahalale, ca un disperat Ceva mai mult, veijend că nu poate reuşi pentr eti ce 'î poruncesc, are iniamia de a căuta va gabunzi, cari să depue contra mea la parchet.
Denunţ toate aceste mârşeviî şi fac respon săbii pe cel ce ’l ingădue.
B.	lepurescu
ARENA ZIARELOR
* Două ărturisiri preţioase face «Românul» din revista «Timpului 25 Aprile.
«avem astăzi destulă libertate
❖
reiasă e la 1. Că ţară».
Prin uimare, zice «Românul», libi rtatea eb to rală, prima şi t<milia tutor libertăţilor, ei cel puţin iot atăt de mare cat şi libertat«a aii oi gr 11 ţr ipifiţiiji de a irsvlia şi calo
www.dacoromanica.ro
nia, uepedep-ite, tot ce este autoritate,—Va fi curios, adaogă el, să ved'-ni c m «Timpul» dupe această categorică desminţire, va esjdica căderea inareî partide conservatoare in viitoarele alegeri.
2 Că conservatorii «luptă nu pentru că n avem destulă libertate , ci pentru că aii prea mare libertate, a cei ce rnfi.lasă să lucreze in pace».
Mărturisire de o mai brutală francheţii nu a tost nici o data tăcută de partida conserv\i.toa-re conchide «Romăuul».
*"* Spre a nu lăsa să se trezească lucrul, «Timpul» publică o scrisoare a d-lul N. Moldnveanu, ca răspuns la intămpinarea tăcută de d. S. Mihălescu in afacerea War-şavscki.
Se scie, că in acea intămpinare d. Mi-hălescu revendica meritul de a ti stăruit, ca plata cărăuşilor, pentru o zi de lucru, să se fixeze la 10 lei noî şi întorsul deşert la 5 lei.
Scrisoarea d-lui Moldoveanu are de scop de a dovedi tocmai contrariul, că adică intendenţa rusă a urcat de la sine preţul zilei la 16 fr. pe când dd. Brătianu-Mibălescu l’ar fi redus, in deplină cunoştinţă de causă, la 10 fr; că intendenţa n a cerat recliiziţie, şi că guvernul i-a dat-o lui Warsavski, ete.
Serviciul Tel grafic al «României Libere»
de la îi Maî — 9 ore diva
Paris, 11 Mai.—Ziarul «Le Temps» constată, că neînţelegerile ce s’a» ivit in cabinetul Wad-dingtou nu se rapoartă de căt la mijloacele ce trebuesc întrebuinţate pentru a resolva cestiunea de reorganizare a prefectureî poliţiei şi a proiectului de întoarcere a camerilor la Paris. Ziarul adaugă, că fciembriî guvernului fiind de acord in privinţa scopului ce urmăresc, înţelegerea intre eî se va restabili de sigur.
D. ( le-renceau, astă-zî leaderul extremei stânge a camerei deputaţilor, a pronunţat, intr’o întrunire ţinută in castelul d’Eau, un discurs prin care a expus programa grupului se». El a criticat energic conduita guvernului, zicând că ar fi timpul sa adopte o politică in adevăr republicană, pentru a evita d visiuuilein partida republicană.
[Havasj
POSTA RED ACŢIUNI.
Relaţiunea despre mişcarea electorală din Pi-tesci, primită abia azi la 11 ore,—n’a fost posibil sa o inseram chiar in acest numer.
Vom publica-o mâine.
Teatru de vară: DACIA
Marţi, la 1 Maî, va avea loc inaugurarea a-cestuî noii teatru, care intri ce tot ce posedă până acum in Rucurescî in genu acesta, putend riva-lisa cn cele maî mari stabilimente teatrale din Paris, Londra şi Viena.
Se afla intr insul doue rindurî de loje cu antreuri separate, stale numero*ate asemenea şi eu locuri împrejurul meselor. Ecleragiul de gaz peste 200 becuri. D. I, D. Ionescu, a angijat numai celebrităţi europene, printre cire specialităţi cum nu s’a maî veijut in Capitală, garantând asemenea pentru intrepretaţiuni decente şi moralitatea spectacolelor, ast-fel ca orî-ce familie va putea participa la a"este serate amusante şi atractoare.
Un alt avantagi», care nu’l posedă nici un stabiliment d’aci ne oferă d. Ionescu, adică : Chiar in timp de ploaie representaţiile vor avea loc in teatru de iarnă, iu care s’a introdus ventila-ţiunî noî.
Biuroul principal de loterie Isenthal & Comp in Ham-burg oferă in ziarul nostru de azi participarea la noua şi marea loterie de baDÎ germană. Aceasta loteria garantată de Statul german la îlamborg, e prea estul cunoscota in ţară, şi na mat avem trebuinţa de a da sesma de că-ganisarea eî. — Nu voim insă a lăsa nemenţionat că eu-tigul principal s’aă mărit din noii in ultima tragere, era numai di 375,000 mărcî saii lei noî 500,000 pe cănd acum câştigul principal care e de făcut in caşul cel măi fericit se urcă la 400,000 mărcî saâ leî noî 533,333.
Loteria conţine acuma in total 44,000 câştiguri a căror divieiune e de văzut dîu auunciul de azi al biurouluî principal de loterie Isenthal & Comp. Biuroul principal de loterie Isenthal & Comp. care esistă oeja aproape 100 ani e asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de adesea ori oeasiunea de a plăti câştiguri mari in Romăuia. Putem dar recomanda şi din pwte-ne participare la toate întreprinderile anunciate de aceasta c»să.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar şi se află de venŢareda toate librăriile din capitală, Cîarda a bă, naraţiune poetică in 5 canturi de l'eochar Alexi preciul 50 b, Depositul general la noua librărie lg. Eaimann No. 74, Calea Victoriei.
ROMANIA LIBERA
NOUA 1NVKNT1UNE
mr HORA EB. P1NAVD
Săpun ....... ile	IXOIU
Essenta pentru
batiste..... de	LV OII A
Apa de toiletta .. de IXOHA
Pommada...... de 1XOISA
Oliu.......... de	IXOBA
Praf de orez. de IXOBA
Cosmetic...... de	IXOBA
87, Boulcvard de Slrasbourg, 37 ■Singurul Depositallu Aspaslnei Mignot.
■ RDAl.U I.A PATUS
De venţlare!
CU PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, forţa de 8 caî
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88
la D-nu I. Balog.
UUlT (i0, |, | l//:
STRADA ŞELARI No. 7
STRADA ŞELARI No. 7 *=£31
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
PT HAINE CONFECŢIONATE-^
IsiROf si PASTA ale D' ZED cu bas» J Codetna, ţi Tolu contra broncăi-, k tsior, guturtiurilor IrriUtiunilor/ V4* ptpt, luasei m&garesti, A ^Catarrhelor, iniomme-lor; ele.
Deposit in Bucuresci la D-niî Ovesa, Risdofer, Schmetan, Zur noră Dimbovici,
PENTRU
/% M K A T fi S fi « A	I
precum şi diverse colecţiunî de stofe line şi moderne pentru a primi comande efcctuabile cu o rară perfecţiune	tsUBf BcLSa-IelbcSlIl,
in condiţiuni foarte avantagioase
eu CrF.cs & fi; dftail
| Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croeleî şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv I	I)-niî clienţi — de verl-ce condiţiune — mai pre sus de ori-ce sj eranţă.
NB. A se nota numai la No T- “Sîa
practicii in agonomie, dor, «c a lua n.oşl mari in admistraţie sau o moşie in es, loa-tare. — Doritorii se vor adresa strada Modei No. 3 in locuinţa D-ruluî Mar.n, in toate zilila pănă la 10 ore de di-aineaţă şi in alte ore,
Dr. LUPUS
S’a mutat in CALEA RAHOVEI No 53. (Calea Craiovei).
LOTERIA
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteria de bani, controlează nu numai emiterea losurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele de vedere asiguranţi cea mai perfectă Singurul fapt că guvernul german figurează aci ca garant este destu'ă dovada că această loterie e solidă de tot.
Nona şi marea loteria de bani mai conţine incă 86 000 lose din care 44,000 lose trebue să câştige ncaperat; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind’mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit. Toate câştiguri le se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mai mare care e de zăcut in caşul cel mai fericit se urcă la
■	roata
Special mai sunt de căştigat următoarele c&ş-t'gurî principale :
Lei nuoî Lei nuoî
12 a
333.333 200 000
133.333 80 000 66 666
53.333 40 000
33.333 26,666 20,000
a*J 16 000 =
333,333 200 000 133 333 80 000 66 666 106,666 80,000 166 665 53,332 240 000 16,000 319.992 53 330 16,000 359,964 31,998
284.000 578,522
4. 0 3.200 70 ,823 448. 18
380.000 etc
'13 333
5	a 10,666
2 a 8 000
54 a 6,666
6	a~ 5,333 71 a 4 000
217 a < [2 666
2 a'j 2,000
2 a 1600 531 a I 333 673 a 666 950 a 400 etc.
in total 44.C00 câştiguri.
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt contro'ul guvernului german. Noi suntem insărcinaţî cu desfacerea loselor originale a acestei nonî şi mari loterii de baui espediăndu-le cu preţul oficial-mente hotărît fără alte cheltueli. Preţul oficial-mente hotărît pentru toate tragerile de câştig a amăndoura secţiuni viitoare e de :
LEI \OI 24
PENTRU UN LOS ÎNTREG ORICINAL
LEI KOI 12
PENTRU JUMETATE6LOSÎORIGINAL
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române saâ in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediăm fie cărui comandor directamente intri -un envelop bine inchis iosele originale comandate, investite cu armarele ţerif. Fie căru es-pediţiunî de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fiecare participant primesce,lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-Bact numeri'e trase cu câştig; deosebit de a-reasta uumerile trase cu căşt'g se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim publicului romăn pentru încrederea arătată de păuă acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a tr&mite comandele căt posibil curîud in tot caşul inaintea inceperii tragerii şi anume cel mai târziu pâră la
30 Mai a. c. s. n.
iirect către adresa noastră.
B i u'r o u I principal de~L o t e r i e
JSENTHAL & Comp.
II A HI U U R <i (Germinia)
Cu clienţii noştriî din România corespundăm in limba română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 de ore.
Prin bio-ro.Dl d’anunciurî A. Steiner Hamburg
ZI II IR DE SASCIT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
IN CAP AŢI NE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances, preţuri mult maî eftine de căt toate fabricaţiunile streine ; — Depositlii şi unica Ogenlură pentru toată România mare şi mică se află la subsemnaţii.
Itugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiascâ a se adresa la noî pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lă<|î cate 12 oăpăţănl circa 125 hilo şi in saci cate 100 kiloo.
Un stimă
S I LI TI MI & FIE
(C0MISI0NER1)
(R. 614 9-2-2)	Strada Smărdan (Germană) No. 2.
Orlevrerie Sfraub
Casa STRAUB şi FIU are onoare d’a iusciinţa pe onorabilul public din Bucuresci şi din provincia că, din causa mut; reî sole cu prăvălia, este silit a suspanda momentan venţlarea artico'elor se'e, adică de la Sf Gheorghe pănă la 20 Maiu stil nou, la care termin va avea loc Deschidere nuoel prăvălii situat! in Calea Victoriei No. 58 in c sele d-luî Bursan, in faţa orilogiului Creţulescu.
STRAUB si FIU.
FABRICANŢI DE ARGINTĂRIE LA GEISL1NGEN W-ţttTKMI'-EKG 610 6-5	Representaţî de Domnii Alfred Renier

4 Ocasiune Rara \
La magasinul meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
■V. I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butiie vin Malaga.fr. 15
°oU%
12	» » Madera ....	>
12	. , Oporto ....	>
12	» » Xeres » . . • •	>
12	» Cliampagne Cart-Blanclie .	>
12	» Crime de Bouzy ....	>
12	s Ay superieur		»
12	» Medoc 		*
12	» Saint Jnllien		y>
12	» Cboteaul la fitte ....	»
Tot ia acest magnsin se mai află şi mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale. Desfacerea băuturilor de maî sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitate mea de colonial delicatese in acest magas'n se vinde cu preţurile moderate.

Lat.irrhulu. nauutulu, suiucduuiica s. i--te bolelt* organeloru respiratorie sunt vinti> cate prin Tuburile L.c; x'u*»s»e a 1 I fr., ui Fraucia.
Lovnsni'tir fannacistu-chiniistu de clasa l-ia, 23, rue de la Monuaie
A'J	I asPSsi
( ind erate la mome.ntu chiar', cu hapurile unii- ii ©vru I ti i <	, ale o - rul: '
tfronier, Preţul 3 fr. cutia, m Kra_ cia.
rt i*l s
^ b«po»itu : la dd. Eilel. Rntadoner si Zurn«r.— iii la toti principalele Phann
dam.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
A
Jk
mk&usitik.
î^S'- lirVeo:
călători sce ast-fel după cum urmează maî la vale:
Ct3
Cas* de schimb ce am avut’o situată'in str. Zarafilor No. j.3, am mutat’o in faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitânic a d-lui Petre Sto-ianovicî, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat pănă acum de cumpărări şi vînţlări de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate , bonuri de tesaur, bancnote şi ori-ce fel de efecte de stat , asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la noi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore scara.
Corespondenţi din districte, se pot adresa prin telegrame numai COKEN, NACHM1AS
Iutre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
,	s	Orşova Jouî. Duminică şi	Marţi	a.	m.
»	»	Severin » »	>	»	„	4	ore p. tr.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercurî	21|2	» >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. :n.
S sire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică	şi Marţi	dimineaţa
,,	„	Orşova „ s	>	a, m.
Sosire in Buda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoi,
Serviciul focal intre Galaţi-Brăila
Plecare din Galaţi in fie care	zi	la	7'|2, 11	ore a. m.	şi 2'|a ore	p. m.
„	„ Brăila „ „	„	„	„	9 ore a. m. şi 1,	4Va ou p.	m.
„’HeUernicii" intre (jîaiaţi-Odeîfisa
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa »	> Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local inhe Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiaŢî
„	„	Tulcea,, Ismail Kil a Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
De la Tulcei la Ismail	Mercurî,	Vineri şi	Duminică	4 ere dimii eaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea	,,	„	,,	„ 10 ,, a. m
„ ,, Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 anieazî.
„ Kria la Ismail-Tulcea-Gakţi Juoî 3 p. ml de mărfuri cu plecarea lor de la Galaţi in sus in fin-cart Luni şi Vi-dimapoarel circula regulat.
Vinerîueeaţa vorl	Agenţia Societăţii Danubiene.
DRAGELE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RA BUTE AU
Laariat al institulul Franeieî.
Numerfisele studii făcute dc învăţaţii cel mal distinşi a epocei nost-ie, au demonstrat că preparaţiunile de fer ci Dr Mdbuteau sunt superiove tutulor celor-alte feruginose pentru tratamentul bilelor următdre: Ghlorosă, Anemic, Lcdoreci feţei, Perderl, Slăbiciunea Copiilor şi tdte bdlele ausate prin sărăcia sângelui
DRAGEELA D-ruluI RABUTEAU: Nu înegresc dinţii şi sunt mistuite^ de stomachurile cele mal slabe fără a produce constipaţiuni: A se lua 2 dragele, una di mi neta şi alta sera în timpul mâncare!.............. ,	.
ELBXIRUL D-rulul RABUTEAU: Recomomandftt persanelor al căror funcţiuni digestive au trebuinţă de a. fi restabilite saîi stimulate. A se lua câte un păhăruţ de r a chiti diminâţa şi şira înaintea mânoăreî............
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU: Destinat în special copiilor..........
Tratamentul feruginos prin DRAGEEEE RABUTEAU este forte economic, ele nu dau loc decât la uă cheltuială neînsemnată pe fie-ccvre di. Sepote procura FERUL RABUTEAU prin intermediarul tutulor farmaciştilor din România.
A se feri <le coutra-faeerî şi i»e flatsonele tle fer a l»-rui iu_ iţnimteatij a garanţie, marca lainicei (depusă) purtând seni Mătura PREMIULUI 310NTVON.
Dn’ulnî Rabutenti
lui CLIN şi C-nia şi
se cere cu MEDALIA
FER RRAYAIS

(FER DlALiSAT BfiAVAIS)
Adoptai Î11 t6te spitalele.	Recomandat ce toţ; m* di<'i
contra	1 Cliloroseî, DeMHttţeî,
Slăbiciune!, Polei Albe eu.
FERUL BRAYAIS (fer liqnid în picături coi centrale) este singurul scutit de orî-ce acid; el n’are nici viâ odore nici gust şi nu produce nici eonstipaţiune, nici «tiarie. nici tu-câldire: niclostenelâ stomacului; maî mult, < ite singurul cdn nu {negnsaţ nici-uă-dată dinţii.
Este col maî economic din feruginose, un flacon du ;&să uă lună
DSPOSIT QEXERAI. la I ariţ : 73, rue l.afay(tte (prfcs l’Opera) %i (n t6te farmaciile
A se feri de imilaţiunl periculOse şi a cere marca Ltbricef de aci
Trămiterea gratis dupft uă cerero francată a unei interesante broşure asupra A urmul şi tratamentului sîtt.
La Bucuresci. Fritdrich Brus, farmacist droghiet.
,, ■www.dacoiomanicasro
* ŢTŢri Koenen zugrav de firme şi table sa mutat in strada A acbmieî No. fi II I V 23 (GrădinaStavri) cu o a dona intrare strada biserica Eni Tis-a-vi» II I ÎL) de llazar Paşa.
Mo;e şi ţbogat asortiment tuturor felurilcr de literl de ştirii
11. — Cotn 7021
ANUL III-—No. 582	io BANI EXEMPLARUL	TUOI, 3 MAL 1879
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. jn Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. AuG. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Socitti Havas Laffit & Cîî?, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Jliolf Steiner, in Hamburg.			ANUNCIURILE: Lima nuca pe pagina IV-a 5 3 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, alei; pe pag. I, 3 1, Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
		' ' ■■ : ■ . ; - • trş		
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile diu anul acesta au o însemnătate escepţională, pentru că representanţiî noştri aă să se atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Ou toţi! suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitorii deputaţi şi senatori să fiă adevăraţii representanţi ai noştri.
Legea interpretativă a lege! electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor, căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâiu de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegători, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— I)e şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile, fiă cărui cetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua; să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă in lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţi în urnă şi trage ’a sorţi 3 persoane cu sciinţă de Carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstâ va fi preşedinte, iar cei alţi doi, secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei de orî-ce categorie, precum nici primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţu poliţienescî, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de căt a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de cât pe timpul necesar spre a ’şi da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergănd la vot, cum dator este ori-ce cetăţian, care ţine la drepturile înscrise în constituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga respectare a legeî, şi să protesteze la biu-l'oă şi k tribunal, in contra ori-cărei călcări a legii.
Leaderul grupului «Binele public»,
Candidatul partidei naţional bberale, pentru colegiul I de Ilfov.
Bărbatul politic, care s’a afirmat categoric in chestiunea Evreilor, pentru principiul impămen-ţeniriî individuale:
D. G. Vernescu.
Ei urăm cel maî strălucit smces.
Opiniunea «României libere* asupra gravei cestiuni a zilei, este :
îndeplinirea condiţiunii ari. 44 al tra-ţatuluî de Berlin ţ
Egalitatea perfectă înaintea dreptului,
de a obţinea cetăţenia română, pentru orice om, de ori-ce rasă, rit sau re'.igiune, fie născut in ţară, sau pe păment strein ■
Cetăţenia română se dobăndesce individual, după un stagiu de zece ani cel puţin in ţară, conform următoarelor disposiţiuni :
Omul care nu se trage din ţară, din părinţii şi străbuni români, este străin ;
Streinul, care va dori să devie român, va dovedi, că se bucură de o bună reputaţiune, că cunoasce limba romană, că scie să scrie şi să citească romănesce, — probă ce va face prin-tr’un act de la o scoală publică română;
Va adresa cererea de impămentenv e către Domn, şi suplica, conform filierii parlamentare, recomandată Consiliului de miniştrii, va veni înaintea Camerdor, cu un proiect special de lege\
Impămîntenirile se vor acorda, atât in Cameră, căt şi in Senat, individualt şi însuşind majoritatea de doue treimi; după aceasta, va urma decretul de naturalisare, sancţionat de Domn.
In vederea însemnătăţii ce presintă azi pentru Români Gestiunea impămînteniriî, toate aceste mesurî să devie disposiţiuni înscrise chiar in testul Constituţiuneî, şi articolele relative ale codului civil să remâie abrogate.
Aceşti a, ca mesurî generale.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Sumari». — Arcliiducele Rudolf in Spania. — Din Rume-lia orientală. — Podesta de Triest. — Anglia Şi Nicaragua. -Garibaldi. — Moştenitorul tronului ras ca naş. — Din eapi-tala Rusiei. — Ambasadorul rus din Berlin. — Divisiunea XII rusă a plecat din Bulgaria, — Din Paris. — Concordia dintre ţar şi sultan.
Madrid, 9 Mal. — Principele de coroană, ar-cliiducele Rudolf de Austria, va asista mame la o luptă de tauri. A doua zi apoi se va ţinea o mare revistă; tot o dată va fi şi o alergare de cai in onoarea distinsului oaspe.
Londra, 9 Mal. — «Daily News» comunică, că guvernul va trimite 5,000 soldaţi, caţajutor, in Africa sudică, la Natal.
«Times» anunţă, că indată ce se va instala Aleko pişa, ca guvernor al Rumelieî de resărit, sir Drummond se va reîntoarce la Anglia
Triest, 9 Mai. — Măîne representanţiî oraşului se vor aduna din nod, pentru a alege pe un alt podesta. Partida progresistă agitează energic pentru Bazzoni.
bil, spiritului pacific ce insufleţeşte Anglia, Rusia şi Turcia.
Dupe ce marele principe moştenitor a primit invitarea principelui de Muntenegru, de a I boteza un copil, a insărcinat pe colonelul conte Şeremetieff, să plece la Cetinie , pentru a representa acolo pe marele principe moştenitor.
Pera, 10 Maî. — Erî aii predat ruşii autorităţilor locale Tatar-Bazardjicul. Mulţi mahomedani din Rumelia de Ost au emigrat in Tra-eia, pentru ca să intre acolo in serviciul militar. Din aceştia se va forma un regiment special.
Petersburg, 10 Mai. — Jurnalistul Stosoff a fost dovedit, că a dat loouiuţă atentatorului Solowieff, in noaptea ce a premers zilei atentatului. — D-r. Weiruar asemenea a fost dovedit, că el a cumpărat revolverul cu care atentatorul atras asupra imperatu'uî. Weimir insă afirmă, oă el nu cunoaşte pa atentatorul.
Berlin, 10 Maî. ■— Ambasadorul rus ridica recriminaţiunî iu contra descrierilor esagerate ce datt jurnalele despre situaţiunea internă din Rusia. Tot o dată a aretat, că diu procesul ce s’a pertraetat aici contra a 3 studenţi, se vede c’ar şi precis, că in Berlin se află revoluţionari ruşi şi nemţi. Ambasadorul Oubril a fost provocat să iiriente procese de presă.
Bucureşti, 10 Maî. — Ştirile din Rusciuk spun, că in ultimele zile s’a imbarcat intreaga divisiune rusă XII cu destinaţiune pentru Odesa.
Paris, 10 Maî. — Maî multe jurnale, şi a-nurne «Presse» şi «France» asigură, ca, in consiliul de miniştrii ţinut azî dimineaţă, s’ah manifestat diferite păreri — in privinţa măsurilor ce sunt a se lua, cănd se vor reîntoarce came-rile la Paris. Maî diferite aii fost opiniunile in privinţa organisăriî pretecturel po iţieî.
Constantînopole, 10 Maî. — S’a aplanat diferenţa ce esista intre Rusia şi Poartă in privinţa regularii frontierelor asiatice. Sultanul adecă a cous mţit, ea să se cedeze Rusiei pasul Murull şi întreg judeţul Itsehhala.
Serviciul telegrafic al «României Lmere*
de la i3 Maî — ameazî.
Consîantinopole, 13 Maî. — Poarta a dat ordin lui Aleko paşa să meargă la Filipopoli, ca să ’şî ocupe postul de guvernator general al Rumelieî orientale.
Oficerul francez Vitalis, insărcinat de sultan cu comandamentul trupelor Rumelieî, a plecat la Livadia, unde voeşte să protesteze ţarului contra arestărilor musulmanilor provinciei, cari au refusat să se inroleze in miliţia rumeliotă.
— 13 Maî — 8 ore seara.
Madrid, 9 Mai. — Principele de coroană, ar-ohiducele Rudolf de Austria, reintorcendu se de-la venătoare, a primit indată corpul diplomatic. Principele de coroană va visita, in timpul aflare! sale aici, Escurialul şi Sevilla.
Viena, 10 Maî. — Anglia şi republica Nicaragua sunt in disonanţă asupra eseeutăriî tratatului, ineheiat intre ele la 29 Iunitt 1860, cănd Anglia cedase republice! Nicaragua protectoratul asupra Mosehitoşilor, sub eoodiţiunea, că republica să plătiască anual 5,000 dolari căpeteniilor Mosehitoşilor protegiaţî. In acest punt Nicaragua n’a convenit obligaţiunii sale ; afară de aceasta obiectul de disonanţă maî este şi un port, a cărui posesiune se contestă de ambele părţi. Anglia şi Nicaragua ah apelat la bunele servicii ale Austro-Ungarieî, rugăndu pe împăratul Eraucisc Iosef I, să le fie arbitru. Ambele guverne şî-afi trămis actele necesare pentru inţelegerea eauseî. Maiestatea Sa a declarat, că va lua rolul ce i se oferă.
Roma, 10 Maî. — Starea sănătăţii lui Gări baldi s’a deteriorat in mod serios. Reumatismul s’a suit pană la stomac şi-î impedeoă diges-tiunea. Medicii î-afi prescris cataplasme de muştar ; tot o dată ’i s’ail interzis visitele.
Petersburg, 10 Maî. — «Agence ruse» constată, că oestiune» orientală a intrat in o pe-
Roma, 13 Maî.—In alocuţiunea ce a pronunţat in ultimul cons’storiu, Papa a constatat, că ar fi intirvenit un aranjament in cestiunea ca-tholicilor din orient.
Viena, 13 Maî. — Camera seniorilor a adoptat budgetul esereiţiuluî 1879.
D. de Clumecky, ministru de comerţ al statului austriac , răspunejend la o interpelare, anunţă că ne gocierele, relative la tratatul de comerţ cu Serbia, vor putea începe imediat.
(Havas).
A se vedea ultime soiri pe pagina III.
wwwdacnrnmanicarn
Bucurescî, 2 Mai.?
Nu mai esistă, credem, nici un singur cetăţean, care să se fi interesat căt de puţin de afacerile noastre publice şi să fi căutat 1 a se lumina asupra mersului lor , fără ca ’■ acel cetăţean să nu fi avut ocasiunea de a 1 citi, in presă, apologia instituţiuliilor liberale, ! pe a căror principii este intemeiat organis-I mul nostru politic.
! Presa progresistă şi-a făcut datoria, de să ridice in cousciinţa
poporului superioritatea inştituţiunilor constituţionale asupra celor-lalte sisteme ina-poiate, cari nu se intemeiază de căt pe bunul plac,—fie al suveranului , fie al unei oligarhii.
Să fie oare alcătuirea constituţională a unui stat numai o teorie platonică, frumoasă ca formă, dar fără resultate practice de o utilitate simţită, pentru naţiunile ce şi-o insuşesc?
De sigur, nu.
In viaţa reală, utilul primează tot-d’a-una frumosul, şi popoai'ele n’ar fi luptat şi n’ar fi făcut sacrificii imense pentru a dobândi
0	formă de guvern, ce n’ar fi avut altă calitate, de căt aceia de a fi minunată , numai ca formă abstrasă de cugetare.
Dacă ar fi stat, ca teoriile politice să-şi fi făcut drum in lume, numai prin partea care se adresa direct la raţiune, popoarele ar fi fost de sigur foarte inderăt incă, sub raportul inştituţiunilor lor politice.
Acestea aii pătruns insă in lume, graţie consecinţelor de utilitate materială, cari aii încredinţat pe popoare, că e mai bine să dispuie ele singure de soarta lor, de căt să se lase să le-o croiască alţii, după interesul, său fantasia ce le-ar tuna prin cap.
In câte-va cuvinte, toată importanţa practică a sistemei constituţionale stă intriaceia, că interesele publice sunt apărate şi con-du-se, potrivit cu vederile ce naţiunea îşi formulează asupră-le, şi in acord tot-d’a-una cu hotăririle, la care ea se opresce.
Totul atârnă dar de la condiţiunifo nein-lăturabile, ca naţiunea să-şi înţeleagă, maî ăntăiu, bine interesele, să le poată judeca şi aprecia drept; şi să scie apoi să ie susţie, conform vederilor şi voinţei sale, cu toată puterea de care dispune, prin dreptul ei de a vota.
De căte ori, s’ar intămpla prin urmare, ca interesele ţării să nu fie puse la cale, după a noastră voinţă, — nouă şi numai nouă, am avea să ne imputăm, că am compromis acele interese, căci in regimul constituţional, totul derivă, precum ziserăm, jde la alegerile ce seim a face, in momentul cănd suntem chiemaţi a ne esercita marele drept al elecţiune!.
Nu fără cuvent s’a pretins, că popoarele merită soarta ce aii, şi nicăerî acest adevăr nu este mai aplicabil, ca la popoarele cari se bucură de regimul constituţional.
Să luăm dar bine seama, căci azî ne aflăm chiar in momentul acela solemn, in care, fără a esagera câtuşi de puţin, suntem siliţi a decide asupra soartei noastre iu viitor, prin voturile cu cari vom inzes-tra urnele ce ne invită.
Pentru naţiune, imprejurările de azi sunt şi mai grave, tocmai pentru că guvernul,
| credincios cuvântului ce a dat, el vedem î sincer dispus, de a lăsa alegerilor cea mai deplină libertate.
Să recunoascem fie căruia ce este al său, şi să sperăm că, pănă la fine, guvernul va eşi nepătat din inalta misiune ce are, de a observa cea mai perfectă legalitate, in se-vîrşirea acestor importante alegeri.
In caşul dar, cănd soluţiunea cestiuneî Evreilor ar eşi intr’alt fel, de căt este ea
1	dictată de interesele noastre,—naţiunea n’ar j avea nici chiar scusa, că representaţiunea
ei legală, că mandatarii săi aii fost scoşi din urnele electorale, prin forţă şi prin in’ gerinţe de tot felul, io contra voinţei şi as-piraţiunilor ce ea ’şî formase.
Avem aşa dar cuvent să susţinem, că libertatea alegerilor, de care ne vom bucura,
■ este pentru naţiune o condiţiune, pe atât, de salutară pentru esercitarea dreptului ei,
ROM ANI A LIBERA
f»&ga»gaBaKtt»a«»a«3iMugB3B«aiffi&^^	.piiiih iui—    wiiwmim wnnt#MWi>iniiiiiMiMi—i»iw————
de suveranitate in stat, pe căt de impovS-rătoare pentru respunderea ce ia asupră-şî, faţă cu viitorul.
Gestiunea, ce in mod legitim, ne preocupă intrun grad aşa de inalt, este azi discutată.
Presa independentă şi-a implinit datoria.
Pretutindinea, opiniunea naţiune! trebue să fie hotărâtă. Ea va fi, de sigur, conformă cu interesele el.
I)e la no! depinde s’o facem dar să triumfe, prin voturile ce vom da.
Azi suntem puşi la adevărata şi greua incercare, de a dovedi, cu fapte, dacă regimul constituţiuneî a devenit o parte intrigantă reală a vieţeî noastre politice
Pătrunşi de aceste adevăruri, să păşim la datoria noastră de cetăţeni.
CRONICA ZILEI
Asociaţiunea literară internaţională ne trimite program ii şi o cartă de participare la Congresul literar, ce se va ţinea la Londra, la 9 Iunie.
Am arătat, cu altă ocasinne, lucrările ou care se va ocupa congresul din sesiunea 1879 ; să reamintim, că el se va ţinea sub preşedinţi de onoare a d-lui Victor Hugo, iar că preşedinţii comisinnii de organizare sunt: dd. Blanchard, Gerold, Torres Caicedo, Pierre Zaconne.
Mândri de atenţiunea ce ne dă comisiuuea, ei mulţumim şi promitem, tot d’o dată, a da seamă de lucrările congresului, fiind siguri, că aceasta va satisface pe mulţi dintre Romani, cari sunt membri in Asoeiaţiunea literală internaţională.
—x—
Oposiţia, conservatoare din capitală a propus de deputaţi şi senatori următoarele persoane :
Candidaţi de deputaţi:
Col. I general G. Mânu.
Col. II general Ch. Teii.
Col. III dd. Atanasiu Constantin, Esarcu Constantin, Ioanide Nieolae (băcanul), Teulescu Petre, Dobre Nicolaii, Turnescu (doctorul).
Pentru Col. IY, nu s’a hotărât inca .
Candidaţi de senatori :
Col. I Pr. Dim, Ghiea.
Col. II C. Bosianu.
.	—X —
«Binele public» află că, in consiliul de miniştri s’ar fi discutat inlocuirea d-lui Simeon M hâleseu. Noul director al ministerului de interne ar fi fost voîba sase aleagă dintre următoarele trei persoane: dd. Pretor, R. Opreanu şi C. Bobescu, directorul telegrafelor şi poştelor.
,	.	“X—
S’a sancţionat legea asupra responsabilităţii ministeriale.
Ea e publicată in «Mouit.» de azi.
—x—
O carte cu mult interes pentru funcţionarii drumurilor de fer, de ori-ce rang, a apărut de curând la lumină. Ea e intitulată geografia drumurilor defer, şi e lucrată cu multă îngrijire, esactitate şi pricepere de un tener autor, d, N. Calmar.
—x—
«Monitorul* de eri publică o adresă a ministrului justiţiei către procurorii generali, relativ la eestiunea libertăţii alegerilor.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» 3
AMORURILE UNUI NIHILIST
DE
PAUL VERNIEFţ
' — Urmare —
VI
Pe când acestea se petreceau la palatul principelui, vr’o dou-ezecî de oameni, aparţinând, dacă am judeca după costumul lor, tutulor claselor, erau reuniţi intr’o vastă cameră, abia mobilată, cu căte-va scaune stricate, două mese de lemn inegrite şi cu o canapea sfâşiată şi luminată de o lampă fumegăndă, lăsând pe cei de la mat gini in intunerec.
Pe una din mese, un samovar de cupru, căte-va pahare şi o zecime de bucăţi de zahăr in un vas de porcelan ciuntit, arăta că preocupaţiunile momentului nu impedicau pe necunoscuţi de a’şi lua ceaiul tradiţional.
Intr’un (olţ un june, leii imbricat, ou faţa slabă, cu perii lungi şi castanii cătjend peste gulerul plin de grăsime al hainei sale sfâşiate, scria cu mana stângă pe o fâşie de hârtie întinsă pe genuchiî sei.
Lângă el, cu capul rezemat de zid, nuit şi !
Notăm următorul pasagifi , cu vederi tot atât de inalte, pe căt sunt de importante, din punctul de vedere al delicatei situaţium, in care se găsesce ţeara.
Iatăl:
»A garanta in toate modurile şi sub ţoale formele liberul eserciţiu al dreptului de vot, este azi pentru guvern nu numai o eestiune de probitate politică, dară şi o eestiune de imperioasă datorie; a lucra in aoest sens, este a lucra pentru manţinerea adevăratei ordine, este a asigura pacea so'ială şi liniştea in stat.*
După aceasta, circulara inoheiă:
«C ea oe ve cer insă mai presus de toate, ceea ce veţi cere de la toţi membrii parchetului şi agenţi de poliţie judecătorească, este ca in toate aceste cestiunî să aducă cea mai riguroasă ne-părtinire şi o complectă bună credinţă; căci precum guvernul nu cere nimuluî să ’şî calce datoria şi să tacă servicii pirtisauilor sei in alegeri, tot asemenea, şi pentru aceleaşi cuvinte, nu va tolera ca funcţionarii publici să se facă agenţi sad instrumentele adversarilor sei in luptele electorale.*
:><-
D. Iacobsobn, insărcinatul de afaceri al Rusiei, in urma ordinului M. S. Ţarul, a esprimat alaltă eri ministrului nostru de externe via sa,-tisfacţiune ce a simţit M. S. împăratul pentru manifestaţiunile simpatice ce s’au produs in România, cu ocasiunea atentatului comis asupra persoanei Imp.
—x—
Şcoalele publice din Babadag saă deschis in mod solemn, la 25 Âprile.
In aceiaşi zi, d. G. Sion a instalat pe inveţă-tor in şcoala din comuna Zebil.
In Cernavoda s’a deschis şcoala de fete, ia 24 Aprile; cea din Kiustenge, la 21 Aprile.
Acestea se eiteso in telegramele adresate ministerului instrucţiei publice.
v _ m ~X—
In Tărgu-Vesteî, abgerea deputaţilor colegiului al IV efectuată in linişte.
Aşa ne spune «Ecoul Dâmb.»
Ziarul felicită pe guvern şi e foarte sigur, că
ast fel se va termina întreaga campanie electorală.
Dee Dumnezeu ! zicem noi .
_	„	.. —X—
Să ascultăm «Vocea Covurluiului,. -
Ea ne spune numele mai multor aspiranţi ia onoare sau la onorariul de mandatari, sunt de toate felurile! Eată-î :
—	La Piatra, candidaţii oposiţiuniî sunt dd. V. D. Stan, Enache Cantemir, M. L. Adămeseu şi Al. Blancfort, pentru Adunare ; iar pentru Senat dd. Lascar Catargi şi colonel G. Rosno-vanu. Candidaţii guvernamentali sunt dd. Gr. Cozadini, Gr. Islce-cu , T. Boldur-Lăţescu şi I. Teohari, pentru Adunare ; şi dd. I. Nanu şi Em. Filipesou, pentru Senat.
—	La Vasluiîi, candidaţii ^oposiţiuniî pentru Adunare sunt dd. P. P. Carp , N. Racoviţă şi P. Gorgos, şi pentru Senat dd. Dim, Rosetti şi Se. Rosetti.
—	La Huşi, aflăm că sunt in presenţă la colegiul I, candidaturile d-lor L. Catargi şi M. Cogalniceanu,
—	La Roman, candidaiul oposiţiuniî la colegiul I pentru Adunare, e d. V. Alesandri; d. Co-
gălniceanu asemene şi-a pus candidatura; nu seim insă daca pentru Adunare, satt pentru Senat.
— Candidatul oposiţiuniî la colegiul 1 de Senat, din Craiova, e principele Ştirbeifi.
—x—	. u
Taxa transporturilor de cereale, in toată ţara, se va reduce la jumătate.
Ştirea o aduce «Curierul de Galaţi*, dintr’un isvor sigur.
Eată dar facilitată concurenţa cu produotele streine; eată un pas destul de mare pentru propăşirea materială a ţereî noaste!
Mijlocitorul e guvernul. Pentru această ideiă, primească anticipatele noastre mulţumiri.
..	.	—x—
Un jidan prins in flagrant delict... Da, procurorul Cârstoceanu şi judele de instrucţie F-Ionescu, aii prins un jidan dăud bani judecătorului de pace al oculului II din Ploeştî.
De şi pe nedrept, jidanul voia să câştige procesul ce avea la acel judecător: eată mobilul mi-tui reî.
Faptul îl garantează «Democratul» Elias Israel e numele acelui jidan.
. „	.-X—
Pesta bovină iar începe a ne visita!.
In comuna Snrdila, Greci şi in cătunul Ca-ragica ea a năvălit cu furie, ne spune «Mesagerul Brăilei.»
Tristă mesagerie!... Bieţii plugari steteau cu pământurile nearate din causă că vitele nu le ajungeaţi : tot acest flagel eî lipsise de ele. Mai trebuia să vină inoă o dată acesta nenorocire ? 1
Rugăm pe guvern, să ia măsuri energice pentru alungarea lui, şi oăt mai neîntârziat.
—x—
Egalisarea tarifelor de transport pe calea le-rată, dintre Galaţi şi Brăila.
Eată eestiunea pe care d. G. Mibă lescu, consilierul, a desvoltat’o inaintea d-lui prim-minis-tru Brătianu, cu ocasiunea visiteî ce a făcut Galaţilor, in ziua de 30 Aprile, corent, şi pentru Împlinirea căreia i-â cerat intervenţia.
D. Mihailescu a esplicat, ne spune «Vocea Co-vurluiulul* cum astă-zî din causi înconjurului, cu curba dela Bărboşi, o marfa inerăcată la Galaţi şi destinată pentru Bucuresci, se plăteşte mai mult cu 3 lei 80 bani de fie-aare touă, de cât s’ar plăti, dacă aceeaşi marfă s’ar iucarca la Brăila, Resultă dar, că comercianţii mari preferă a destina mărfurile la Braila, — preţul navlului fiind acelaşi pentru Galaţi şi Braila, — şi eată comerţul Galaţilor slăbit, din ce in ce.)
D. prim ministru—conţinea menţionatul ziar— a găsit justă această cerere. In consecinţă, a re-mas, oa consiliul să formuleze eestiunea printr’un vot al seb, şi d-sa a promis că o va susţinea.
Să sperăm, că oomerţul galaţian va obţine in curând un frumos resultat in această privinţă.
Gestiunea e destul de importantă şi nimic nu fle va face a crede contrariul,
INDUSTRIA NAŢIONALĂ.
Publicăm cu o deosebită plăcere judicioasele observaţiunî ce ne trimete un cetăţean animat de cele mai nobile sentimente pentru prosperitatea industriei naţionale. —
nedănd nici o atenţiune celor ce se zicea şi se făcea, Sergitt urma cu un ochiu distract cele mai mici cercuri, in aer, ale fumului ţigăreî sale.
Cei lalţî, studenţi, oficerî, negustori, medici, ţărani, formab grupeftăcute.
Un om de vr’o patru-zeci de ani, eu barba căruntă, aşezat la masa remasă liberă, citia cu atenţiune o grămadă de scrisori şi depeşî cifrate.
După terminarea lecturei el ăşî ridica capul:
—	Domnilor, z;se el, e indispensabil, in gravele circumstanţe in cari ne găsim, de a face apel la devotamentul absolut al tutun r, la energia noastră. Cea mai mică slăbiciune, cea mai mică besitare ne ar "perde şi ar fi fatală pentru toţi acei curagioş1, cari au o soartă mai bauă şi a căror speranţă e iu manele noastre.
Ştim, că putem toţi, căţi suntem, să ne reze-măm orbesee unii pe alţi. Dar inainte de a face un pas inca in calea ce am hotărît, cale cu tot 1 periculoasă, cei ce s’ar teme de o slăbiciune, aceia cărora li s’ar zice «lovesce» şi cari nu ar fi siguri că mana lor nu va tremura in momentul de a lovi, aceia pot să se retragă.
Nimeni nu se mişca.
Omul relua:
—	Să ţinem minte, că cea mai mică indiscreţie aduce moartea, nu numai a imprudentului sab a [spionului, dar şi a soţilor sei. Sunt
oameni, cari fac abstracţie completă de existenţa lor şi pe cari o ameninţare personală un i’ar opri in drum :	caşul s’a prevăzut, adăogâ
el cu un surîs singular.
Aceeaşi tăcere, aceeaşi nemişcare.
—	Mâine o nouă coudamnare va fi esecutată : o nouă Excelenţă lovita.
Se făcu o mişcare.
—	Aşa e ordinul stăpânului, pe care Ştefan mi l’a adus.
Şi arăta cu degetul spre palidul june, care ăşî întrerupse scrisul.
—	Eată pentru ce v’am chemat” astă noapte. Soarta va arăta, ca de obiceib, aoela dintre noi pe care va fi însărcinat cu esecuţiunea.
—	Iară-şi s nge, murmura cu desgust contele Kablukof.
—	Iară-şi şi tot d’auna ! respunse cu răceală oratorul. Iară-şi şi tot d’auna căt va dura lupta. — De astă dată lovim iară-şi o slugă. Peste puţiu ne vom sui mai sus. Atât mai rău pentru cei ce cad : oamenii nil se socotesc pe căt timp abusurile există. Şi ce perde ţara noastră cu căţi-va oameni mai mult sau mai puţiu? Astăzi intrăm in o eră nouă. Dar nu-î vom strivi pe ei, ci afecţiunile lor. Vor suferi mai mult şi vor trebui să se supue : Astăzi e desemnată o femee.
—	O femee! striga oficerul, dar ve gândiţi
www.dacoromanica.ro
raz»
Recomandăm această epistolă administra-ţiunii fabricel de chibrituri.
Stimabile d. Redactor !
In mai multe numere ale ziarului d-voastră am văzut cu plăcere, că v’aţi interesat de fa„ brica noastră de chibrituri. Iu interesul industriei naţionale, aş dori să adresaţi acestei fabrice următoarele observaţiunî :
I.	Să modifice cutiile, dacă nu in format, cel puţin iu ma erial; in adevăr cartonul celor actuale este atât de slab iu căt se rupe iudată şi fundul pe care este lipită materia rugoasă, perde, numai după căte-va tresăturî, această materie, aşa iu căt nu se mai poate aprinde chibritul de căt pe păreţi! Un ţăran se jura intr’o zi, că nu va mai cumpăra chibrituri ro-mănesci, fiind-că trăgând pe fund a fost imposibil să-şi aprindă luleaua ! Aceasta din causa cartonului.
II.	Gămălia chibriturilor să fie aproape aceeaşi la toate, chibriturile: uuele o au prea mare şi altele de loc; aoeasta iu proporţiunî însemnate.
III.	Gămălia chibritului să fie căt se poate de regulată şi bine aplicată in capul băţului, căci altmintrelea se rupe inainte de a se aprinde.
IV.	Pentru ce purtătorii le vă ud cu mult mai scumpe de căt chibriturile streine ? ? X.
DIN AFARA
Financele francezo.
Din desbaterile secţiunel bugetare ale camerei franceze rezultă, că impositele indirecte aii adus in cele d’ăntăiu patru luni ale anului 1879 un prisos de doue zeci şi noue milioane şi jumetate de franci mai mult de căt fusese prisosui in aceleaşi luni ale anului trecut.
Această împrejurare, intr’aderăr arafp-ori ivită in analele financiare ale unei ţeri oare care, a făcut pe ministrul de finance francez, Leon Say, să reducă contribuţiunile industriale. Această reducere va uşura sarci-nele—şi fără de aceasta puţin simţitoare — a 920,000 de contribuabili.
Republica a câştigat prin aceasta sau a cenfirmat in alipirea către densa a 20,000 de cetăţeni oneşti, cu avere şi laborioşi. Acesta este adevăratul mijloc de convingere şi inrîurire, nu vorbele, nu programele. Ce tare a intrecut Francia republicană cea lalte Europa !
Armata bulgară.
Miliţia bulgară constă după cele mai nouî impărtăşirî, sosite din Sophia , din 21 b ta-lioane de infanterie, â 1200 oameni, 8 es-cadroane cavalerie, 1 companie sappeuri, 1 comoanie pionneri şi 8 baterii.
Fiind-că organisaţiunea acestei armate s’a făcut de către Ruşi, corpul de oficerî cuprinde astăzi 394 oficerî rusesc!, şi numai 36 de naţionalitate bulgară. După condiţiile cu cari se făcu angagiarea oficierilor ruşi in armata bulgară, ei ar trebui să o pără-siască şi să reintre in cadrele armatei ruse
oare? Să atacăm o fiinţă fără apărare. E o laşitate şi nu putem sevîrşi o asemenea iufamie.
—	AS besitat, eî, a exila, a inebide, a ucide iucet, iucet ia mijlocul lipsei de tot felul, femeile noastre, mumele noastre, sorele noastre ? N’am jurat noi să le facem răii pentru rău, o-chiti pentru ochitt, dinte pentru dinte ? E crud e oribil, o ştitt, dar trebue.
Sergiu ăşî plecă capul.
-	Nu mai voim această stare de lucruri; voim egalitatea tutulor, meritul şi munca primând naseerea şi intriga; vrem sa respirăm liber. Natura nu (ace ast fel de deosebiri: bogaţii şi săracii viu goi iu lume. Ea pune echilibru, ne rămâne nouă să-l restabilim.
Ne acusă, că voim să despoiem pe bogaţi in profitul nostru; e absurd.
Noi înţelegem numai;, ca acel ce sutere să-şi culeagă partea sa de beneficii, fără delapida-ţiusii, fără risipă: un control pentru toţi.
Este oare aşa de extraordinar?
(Va urma)
Lacsap.
ROMANIA LIBERA

ja io luliu Ce s’ar alege insă atunci de armata bulgară ? Tinerimea bulgară, trimesă in Rusia spre a invSţa miliţia in scoalele rusesci, şi care se va intoarce , din causa necesităţeî, numai de jumătate instruită, nu va numera de căt 120 de oficerl şi 260 de suboficerî.
Ţarul a scăpat insă pe bulgari din această nevoie. Printrun ucas public el permite oficerilor ruşi a remănea in armata bulgară, stergendu-se din listele celei ruse. Prin-tr’altul secret le garantează insă reprimirea Înarmata rusă, chiar cu i aintare.
Alianţa ruso-turcă.
Depeşele ne-au vorbit in zilele din urmă mult despre o alianţă intre Rusia şi Turcia. «N. W Tagblatt» discutând această veste, reduce faptul la o simplă invoială de moment, fără de vre-un substrat simpatic, şi fără de garanţia statorniciei.
Rusia a obţinut de la Turci—cum, nu se ştie—, ca să nu mal reocupe nici păsurile Balcanilor, nici alte puncte intărite din Ruinei ia orientală. Succesul e suficient pentru astăzi; diplomaţia rusă e mulţumită.
Gestiunea turco-greacă.
Ziarului «Times” i se scrie din Constan-tinopol in această cestiune :
Din deosebite părţi se aude, că guvernele Turciei şi Greciei vor fi invitate, de a face o nouă incercare pentru ase înţelege asupra noue-lor graniţe a le Tessalieî, şi că dacă încercarea aceasta ar remănea fără nici un rezultat, des-legirea afacere! va fi Încredinţată unei conf'e-renţe a ambasador lor din Constantinopol.
Această veste a provocat in cercurile oficiile de aioî nişte disposiţi! foarte rele ; Poarta a declarat in o circulară mică către representan-ţii eî din străinătate, că propunerea eî in urmă făcută cuprinde maximul concesiunilor , pe car! le poate tace Greciei, pe cănd de altă parte guvernul grec este ferm hotărât de a respinge orice conciliare, care nu s’ar basa pe propunerile congresului de Berlin.
Ce pr vesce succesul conterinţe! de ambasador!, acesta apare insă foarte problematic , de oare-ce cum s’ar putea aştepta o invo’ală a ambasadorilor, cănd nu se pot invoi puterile pe car! le represintează e!. Alegerea locului de întrunire incă este foarte nenorocită. In cas cănd va fi necesară o conferenţă, Constantinopolul va fi locul din urmă, in care se va putea ţinea.
DOBROtiCA.
Ni se trămite următoarea telegrma ce poartă adresa d-lnî ministru al Cultelor şi Instr. Publice.
Ne grăbim a o da publicităţe!,
3,Astă-z! şcoala s’a aşezat in localul eî propriu, cu solemnitatea r< ligioasă, in presenţa Autorităţilor locale, a cetăţenilor şi a 50 elev!. D. primar, in numele cetăţenilor, v’a adresat mul-ţămirî pentru părinteasca îngrijire ce purtaţî şcoalelor.
In numele d-voastră, am mulţumit asigurăn-du’î că guvernul A. S. R, Domuul va da Do-brogeî tot ce va crede p ntru prosperarea şi înflorirea eî.
La acestei asigurărî s’au făcut repeţite urărî A A. LL. Ilegale, Domuul şi Domna României. Apoî toţi asistenţi! afi manifestat dorinţa ca, ca semn de profundă supunere şi devotament catră Tron; şcoala să poarte numele de: Şco :1a primară de băeţ! Carol I.
In privinţa aceasta aştept ordinul d-vostră.
Director, C. Handoca.
NB. despre acesta s’a încheiat proces-verbal, sub-semnat de toţî asistenţi!.
Pentru conformitate
Un Isăcaan.
ROMANIA 81 TRATATUL DE BERLIN
Cesliunea Israilită,
—- Urmare —
Btatul roman aşeijat de antica Romă, că o sentinelă, in orient, şî-a îndeplinit, cu multă demnitate şi bărbăţie, obligaţiunle sale, —
Istoria ne spune şi consciinţa intregeî Europî ne mărturisesoe, că a sosit timpul să avem şi drepturi şi să nu maî fim asupriţi.
Descedenţi a! poporului roman, constrănşî a
se lupta şi pentru conservarea naţionalităţii lor, Romani!, eu toată strălucirea secolululuî al XIX-a, n’afi putut observa bine, n’afi avut timpul necesar material chiar, pentru a vedea că industria şi comerciul sunt gloria timpurilor moderne.
Acum insă cănd eî aH observat aceasta, cănd convinşi de acest mare adever, — şi-aii întors privirile, ci multă dorinţă, către aceste ramurî, catră aceste aripî ale viitorului popoarelor, — dar din nenorocire pentru eî, un inimic introdus pe nesimţite in casă, un verme ne adormit, oare rodea zi cu zi inima verdelu! stejar, le-a strigat »prea târziu,* — şi Europa, care ştie căt am lucrat pănă acum, care cunoisce trecutul nostru, care ne datorează protecţiunea sa, care simte şi vede necesitatea existenţei acesta! stat, precum şi coutigeutul de lumină ce ’l poate el aduce civilisaţiuneî şi umanităţi! in general, — in loc de a respinge cu iudignaţinne această vedită şi nedemnă cotropire, ea ne trimite razele secolului seu, departe de a ne lumina ne întunecă.
Iu adever dacă notele diplomatice tind a da o soluţiune atăt de vătămătoare naţiune! şi intereselor economice ale Românie!, apoî cu drept cuvent se zice, că tulburarea iar nu liniscea este aruncată in srfletele noastre, că intunerecul iar nu lumina ni se impune.
Este daevărat, pănă la un punct oare-care, ca romani! au făcut o greşală iubind prea mult timpurile antice, ne ’ngrijind de comerţ şi industria lor, — este iaraş! adevărat, că eî au comis cea maî mal mare greşală dănd adăpost şi ospitahtate in sinul lor şi arătăndu-se 'prea compătimitor!, prea umani, pentru nisce oameni goniţi din toate ţerile, periculoşi naţiune! lor, perturbator! a! ordinilor lor sociale...... dar
pentru aceasta trebue oare să li se decreteze stingerea lor ?
Nu, aceasta iarăşî nu se poate.
Romani! admit principiul consacrat prin tractatul de Berlin, eî se supun voinţei Europe! şi spiritului acestuî secol, insă eî nu pot, sub pedeapsa unei sdruacmărî, a unei comoţiunî ■violei) te şi periculoase, să ’şî transforme bazele societăţi! lor, car! sunt resultatul natural al stare! lor sociale anterioare.
România primind voinţa Europe!, nu ’! maîre-măue de căt greaua şi delicata sarcină, de a ’ş! pune in acord interesele sale economice şi sociale cu aoea voinţă, — şi aci fiind o cestiune cu totul internă, Europa nu|va permite a ’î se spuue, că un stat ca şi un individ, or! căt de ignorant ar fi el, mal bine ’şi vede de interesele sile proprie de căt cel mai înţelept dintre vecinii set ?
Aşa dar, cănd tot romanul vede, uu cu pu ţină xăbnire in suflet 1 şefi, că economia naţională a ţereî sale este ameninţată, chiar din leagăn, de catră israeliţî, — cănd el vedea ca naţiunea sa este ameninţată cu prolatariatul de cătră acest!- oameni, car! ne strigă »prea târziu, tot romanul este dator să cugete serios şi cu multă maturitate la solnţiunea aceste! arzătoare probleme.
(Va urma.)
EPITROPIA ST. SPIRIDON DIN IAŞI
Aflăm că pentru postul de egumen la biserica St. Spiridon din Iaşi, devenit vacant prin alegerea prea sănţitului C dinic, Episcop de Huşi, onor. epitrop e acelei biserici a recomandat pe P. S. arehiereu Bobulescu, care a mai ocupat r el post, dănd serioase motive de nemulţumire, care sunt bine cunoscute d-nilor epitropî: Alocu Ghica, Guşti şi Gheorghiu, de oare ce chiar d-nealor le-au constatat altă dată Ne mirăm dar cum d-nealor rf au putut face o alegere maî ne-merită, şi mal mult ne vom mira, dacă d-lu Ministru de interne va aproba acea reco-mandaţiune in urma scandalului ce a provocat in Iaşi păr. Bobulescu in calitatea sa de egumen al bis. St Spiridon, cu ocasiunea primire! M. S. R, Domnitorului, care scandal nu Bau uitat nici Iaşenil, şi negreşit nici M. S. R. şi despre care tratează următoarea adresă, pe care o supunem apreciăril D-luI Ministru :
Copie clupe adresa generalei epitr® m către Ministrul de interne, preşedintele consiliului de miniştrii, sub No. 1203 din 22 Aprile 1871. Iaşi, scoasă din dosarul generalei epitropil No. 1806. Anul 1870 Decembre 2,
D-le ministru,
Statutul din 1785, recunoscut şi reintărit prin le gra din 1864, prescrie ca Egumenul biserici spitalelor St. Spiridon din Iaşî, in fîe-eare sâm-
bătă sa servească st. liturghie, pentru pomenirea celor ce afi fondat şi înzestrat stabilimentele case! St. Spiridon.
Predecesori! noştri!, observând căactuilele Egumen, Arh. Iosif Bobulescu nu iudeplinesce acea esenţială obligaţiune ce i se impune priu menţionatul statut, a invitat pe egumen a respecta şi îndeplini o coudiţiuue absolut reclimată p in cel mai solemn act secularifi. Insă atăt invitările predecesorilor noştri! , precum şi ale noastre, repetate cu neconteuire, au fost necouside-rate de egumen, şi disposiţiunea stabilită prin statut nu s’a esecutat.
S’au mal observat din partea egumenului o indiferenţă neoalificabila chiar in conducerea administraţie! clericale, şi adesea or! am avut ocazie a constata, că toate ordinile epitropieî generale nu sunt bine primite de egumen. Iţi un fapt regretabil, care probează pănă la ce grad a ajuns indeferenţa egumenului, s’a întâmplat chiar zilele acestea.
MM. LL. Domnul şi Doamna, dorind a visita biserica şi spitalele, am anunţat egumenului a regula ceremonialul cuvenit şi a primi pe Măriile Lor la intrarea in biserică, dupe usul case! şi vechile datine.
Disposiţiunile noastre afi fost neconsiderate, usul case! neaplicat, şi primirea s’a făcut numai de clerul de jos, iar egumenul a stat ca simplu spectator, pronunţând tot o dată in presenţa unor cetăţeni cuvinte necalificabile,
Vecjend ca Egumenul prin ne esecutarea obligaţiunilor ce i se impun , a violat cu inten-
ţ:une c!a maî prinoipală condiţiune a Statutului ;
Ve<jend indiferenţa că arată egumenul la toate disposiţiunile ce am făcut pentru a se indeplini regalele prescrise de donator! şi usul case!; — in calitatea noastră de administrator! suprem! a case! Sf. Spiridon, ne putend tolera violarea celor ma! solemne acte, de către ce! indatoriţî ale respecta şi indeplini;
A e rugăm, Domnule Ministru, a cere la Măria Sa Domnitorul destituirea Arh. Iosif Bobulescu din funcţiunea de Egumen al Biserici! Sf. Spiridon din laşi.
Primiţi, ve rugăm d-le ministru încredinţarea de inalta stima şi consideraţie.
(Subscrişî) Epitropî: G. Sturza, D. Bendela, D. Lupu.
ARENA ZIARELOR
“Românul” aplaudă aventul cu care s’au aruncat toate partidele in lupta electorală; blamează ensă pe cel cari fac din cestiunea, Evreilor o armă electorală şi cari propagă, că guvernul ar fi luat angajamente in pri-privirea eî către cele alte puteri.
Ca să probeze căt de neîntemeiată este această bănuială, organul liberal zice :
Penă astă-ijî puterile, care sprijină ma! iu special inpămentenirea Evreilor in România, nu ne-au recunoscut incă independinţa in relaţi-unile diplomat'ce. Aceasta este o probă ve-dita, ca ele nu s’au pntnt inţelege cu guvernul nostru; şi din momentul ce nu esistă inţeleg re, nicî un ingagiament uu a putut să fiă luat.
*** «Timpul” se ocupă, a face o paralelă intre conservatori şi liber.;lî.
Începe cu conservatorii.
Primind o star e do lucruri creată de alţi, primiseră tot o dată sarcina de a pune la cale lu crurî imposibile, sau cel puţin grele; ast-lel a! făcut poate încercări zadarnice, a! greşit cete o data, a! risipii puterî indeşert, or! ş”au perdut din cerni in cend răbdarea. .. dar au fost oamenî statornic! in purtarea lor politică i afi inspirat tot d’auna incredere,...
Apoi se intrebă :
Cine, a resturnat pe conservator! de la putere? Coaliţia de la Mazar-paşa. Ce s’a îndeplinit din făgăduinţele, date prin programul eî d’a-cum treî ani? Nimic. Pe cine să tragem la res-pundere, pentru că a făgăduit una şi a făcut alta? Numaî pe dd. C. A. Rosetti şi I. C. Bră-tianu, căcî vina d-lor Mauolacbe Co3taohe, Co-gălniceanu, Vernescu, Ion Ghica nu este alta, de c?t că s’afi unit ou nisce oamenî lipsiţî dej statornicie.
Conclusia organului conservator este că cel doi şefi aî partidului liberal nu mal pot inspira încrederea ţării. De aceea le zice, terminând :
Lssaţî comitetele electorale să lucreze; căo! prin întruniri, publice şi priu ziare uu maîpu- ! tpţî susţine lupta cu no!.	j
------------
www.dacoromanica.ro
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
(le la 14 Maî — 9 ore dim.
Londra, 13 Maî. — Cuuera lorzilor. — Marchizul de Salisbury, vorbind de discursul pronunţat de generalul Obruischeff, crede, că el nu pare a fi zis, că sultanul ar fi luat un angajament oare care de a nu ocupa nicî odată Balcani!; de almintrelea, el n’ar putea lua un astfel de angajament fără consimţimentul puterilor semnatare ale tratatului de Berlin. Dar, e-serciţiul acestuî drept, pe care ’l dă ^ratatul, e facultativ şi nu obligator, adică sultanul va putea pune garnisoanepe Balcani, cănd va crede de cuviinţă.
«Camera comunelor». D. Burke , respumjend d-luî Ienkins, declară, că ideea uneî acţiuni de alianţă intre Franţa şi Euglitera , in afacerile Egyptuluî, nu e părăsită.
Berlin , 13 Maî. — «Gazetta Germanie! de nord» desminte catpgoric aserţiunile oare-căror ziare, asupra unor pretinse negocieri intre principele de Bismaclc şi d. Windkort, capul gru-puluî Centru.
Darmstadt, 13 Maî. — «Gazetta de Darms-tadt» anunţă, că ţarul a numit pe principele de Battemberg general şi şef al batalionului 13 de vănetorî, cu care principele va trece Dunărea.
Viena, 13 Maî. — Camera representinţilor, disoutănd proiectul de lege contra peste! bovine, a respins propunerea, prin care se cerea includerea fruntarielor austro-ungare, despre partea Românie!, pentru introducerea animalelor.
14 Maî. — ameazî. —	_
londra, 14 Maifi. — Membri! Camere! Comunelor hotărîseră, printr’un vot, de a prooede imediat la discuţiunea resoluţiuneî Delwgn, care impută cabinetului Beaconsfield, că abusează de prerogativele coroane!; Sir Northcote declară, că guvernul consimte la amânare.
[Havas]
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar. — Geografia căilor ferate
partea I (Europa) de Z. Calmar, iu editura librărie! Gr, Luis.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. II. FERMO & F-ţH BENZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 2 Mal 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
l0°/o Oblig,	rurale. ....	.	.	.
»	»	eşite	la sorţi.	.	.	.	.
8%	» domeniale.......................
»	»	eşte	la sorţi	.	.	.	.
Dob.	10 fr.	Obig.	Casei	pens. 300 leî	.	.
7% Serisurî funciare rurale..............
7%	»	» urbane................
8% Impr. Municipal. .	-..............
» cu pr. Buc (bil. 201.) . . ,
Renta Romană...............................
Acţiuni «Dacia»............................
»	«Romania».........................
Cupoane rurale exigibile .......
, domeniale  ..........................
„	scrisuri »	.......
Argint contra aur .........................
Bilete hypotecare contra aur. , . , . .
Rubla kărtie ..............................
Florinul .	.............................
Lose Ottomane . . . . .....................
CURSUL DIN VIENA 13 Maiii
Napoleonul .	...........................
Ducatul....................................
Lose Otomane......................... . . .
Rubla Hârtie..................., . . .
CURSUL DIN BERLIN
13 Maiu
Obli. căile ferate romăne................. .
Acţiunile »	........................
Priorităţi »	........................
Oppenlieim.................................
Ruble hărţi e..............................
Stern .....................................
Lose Otomane ..............................
CURSUL DIN PARIS 13 Maiii
Renta Română...............................
Lose Otomane...............................
Cump.	Vfad.
100 J/„	100%
97	argint
1017,	102—
99%	argint
175	178
95%	96%
88-	88 %
99	99%
26	27
68%	68-%
200	205
78	82
1	arg.
1l<2	—
%	aur
1 v2	i %
1	i %
2 40%	2 41%
2 16	2 16%
42 —	45
9 36	9 36
5 53	5 52
20 50	20 70
112 75	112 75
	86 75
30 20	30 40
86 40	88 10
195 95	196 45
36	37 40
68	67 50
44 75	45 75
SCHIMBUL,
Paris (3 luni).................
» la vedere....................
Londra (3 luni) .........
» la vedere....................
Berlin (3 Iu l)...................
» la vedere....................
Viena la vedere...................
Adresa pentru telegrame,
Fermo
99 20 100 25
25 25 122 %
123
2 15, |a & Benzal.
ROMANIA LIBERA
B1UR0U SPECIAL1
DE MESAGERII
înfiinţarea acestui biurou are drept scop a se primi comenzi din provincii şi capitală pentru cumpărarea ş i espediarea a tot felul de mărfuri şi articole necesarii in familii, pană la cea mai minimă valoare.
Toate comandele trebuesc a fi insoţite de monstre, măsuri sau desl şirile trebuincioase
La orî-ce intrebîaî se respunde imediat.
Cu stimă GEORGE PETRFSCU
Bucurescî, str. Vastei 13. ---------«.---------------------
Viiiinchi
0 italiancă, care cunoaşte foarte bine limba franceză şi germană, precum si menagiul casei, doreşte să intre in o familie din Bu-cureţtî
A se adresa la administraţia acestui ziar.
r
Avrs
Koenen zugrav de firme şi table s’a mutat in strada Academiei No. 23 (Grădina Stavri) cu o a doua intrare strada biserica Eni vis-a-visde Mazar Paşa.
Mare şi bogat" asortiment tuturor felurilor de literî de stirlă.
\\ j\ZAH L)E ii()ujy
K5* STRADA ŞELARI No. 7
STRADA ŞELARI No. 7 *£3
Primesce succesiv din propria sa fabreiaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
pentru
*S A !«S m rJf S Şl BAEŢI
precum şi diverse colecţiunl de stofe line şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in cotidiţiuni foarte avantagioase
EU CrF.GS & EU DETAXL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv pe D-niî clienţi — de verl-ce condiţiune — mal pre sus de ori-ce speranţă.
î£3T NB. A se nota numai la No- V.
Premie
16,600
ELIXIR
Qdina Laboche este un Elixir Wrwi continend principiele celor 3 «pecii pe quinquina.
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina si lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, îd contra afecţiunilor stomachulfu, it sla-biciunilor, a anemiei si a frigurilor invechite, etc.
FERRUGINOS
Combinat cu ua sare de fer loarte assimilabila. Quina Laroche devine unul din reconstituanti cei mai effi-cac! in contra sărăciei sângelui si a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymphatismului, aleuziei, a convalescentelor prea lungi; el escit a si favoriseaza digestiunea, etc.
PARIS, 22, Strada Drooot, li ia pharuucisti.
Deposit in Bucurescî la Domnii, Ovesa, Ris-dofer, Sclimetau, Ziirner, Dimbovicî
LOTERIA
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteria de bani, controlează nu numai emiterea losurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele de vedere asiguranţa cea mai perfectă. Singurul..faptică guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de bani mai conţine incă 86,000 lose din care 44,000 lose trebue să câştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind’mal mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit. Toate câştigurile se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mai mare care e de tăcut iu caşul cel mai fericit se urcă la
r%mn
Special mai sunt de câştigat următoarele căş tiguri principale :
Lei nuoT Lei nuoî
1	a	333.333		333.333
1	a 200 00o		—	200 000
1	a	133,333	=	133 333
1	a	80 000	—;	80 000
1	a	66 666		66 688
2	a	53,333		1106.666
2	a	40 000	—	80.000
5	a	33 333	=3	166 665
2	a	26,666	=	53,332
12	a	20,000	iz	240 000
1	a	] 16 000		16 000
24	a	13 333	=	[319,992
5	a	10,666	=	53 330
2	a	8 000	=	16,000
54	a	6,666	c=	359,964
6	a	5,333	=	31 998
71	a	4.000	—	284,000
217	a	2 666	—	578,522
2	a	2 000		4, 0
2	a	1,600	=	3.200
531	a	1 333	r=	70 ,823
673	a	666	=	448. 18
950	a	400		380.000
etc.
etc.
in total 44,COO câştiguri.
Toate _ câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt controlul guvernului german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei noui şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficial-mente hotărît fără alte cheltuelî. Preţul oficial-mente hotărît pentru toate tragerile de câştig a amăndoura secţiuni viitoare e de:
LEI *09 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORIGINAL
LEI \01 12
PENTRU JUMETATEULOSÎO RICIN AL
Costul urinează a ni se transmite franco in moneda bipotecare române sau in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediăm fie cărui comandor directamente intr’-un envelop bine inchis losele originale comandate, _investite cu armarele ţârii. Fie cărei es-pediţiunî de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi dnpă fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim publicului roman pentru Încrederea arătată de până acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele cât posibil curînd iu tot caşul inaiutea inceperii tragerii şi anume cel mai târziu pănă la
30 Mal a. c. s. n.
direct către adresa noastră,
Biuroul principal de Loterie
JSENTHAL & Comp.
II A 91 B |î H (« (Germania)
Cu clienţii noştri! din România corespundăm in limba română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 de ore.
Prin biuroul d’anunciurî A. Steinor Hamburg
CAPSULE SI DRAGELE
CU BROMUKĂ DE CAMPHORĂ
A DOCTORULUI CLIU
Lauriat al facultăţel de medicină din Paris. — PREMIUL MONT VON.
CAPSULELE ŞI DRAGEELE D-rului CLIN, cu bromură de camplioră se întrebuinţâ/ pentru vindecarea bălelor urmâtăre:
Astm. Afecţiuni ale inimeî şi a canalelor respiratorii, Tuse nervâsâ. Spasm, Tus< măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţiune nervosă, Dans de Saint-Gay, Par lisit agitantă, Tit nervos, Nervose în general şi tulburările nervâse causate prin stud escesive, Boit cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, Comutsiunî, Beşicî şi canalu urinare, şi în Escitatiunde de orî-ce natură.
A se lua 3 penă la 6 capsule pe di. Fie-eare flacon este însocit de uă instrucţiune
A se feri de coutra-facerî şi pe fie-eare flacon a se cere ca garanţie tuarca fabrV depusă) purtând semnătura Clin şi C-“* şi MEDALIA PREMIULUI MON'TVOX.
PARIS, CLIN şi C-“ia5 14, STRADA RACINE, şi la tote farmaciile din Iîomânia.
NOUA INVENTIUNE
PIRE" HORA BREOME
Iii). P1NAUD
Săpun......... de	IXOIU
Essenta pentru
batiste..... de	IX Olt A
Apa de toiletta .. de	IXOItA
Pommada...... de	IXOKA
Oliu.......... de	IXOKA
Praf de orez..de	IXOKA
Cosmetic...... dc	IXOKA
87, Boulevard de Strasbourg, 87 Singurul Deposit allii Aspasinei Mignot.
Deposit in Bucurescî la L'-tăiY Ovesa, Risdofer, Sclimetau, Zuraer, Dimbovicî.
De venţlare maclafurt cu ocaua
a se adresa la
Tipogrfîa Ştefan Mihălescu in Strada Lipscani No. 11-
-13.
GOUDRON-BERLANDT
LICORE,
PILULE ŞI SI PI OL3
«i (TU UiWT
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următore: Bronşita chro-nieă, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechită, iritarea peptu-luî, tuse măgărescă, durere de gât, Catarul besieeî; asemenea şi înjec-ţiuni în scurgerile de orî-ce natură.
Deposit general la d. E. I. Reissdorfe farmacist, Buourescî. — Se poate găsi la la toate farmaciele.
Biuroul principal de loterie Isenthal & Comp. in Ham
burg oferă in ziarul nostru de azi participarea la noua şi marea loterie de bani germană. Aceasta loteria garantată de Statul german la Hamburg, e prea destul cunoscota in ţară, şi na mai avem trebuinţa de a da seama de că-ganisarea ei. — Nu voim insă a lăsa nemenţionat că eu-tigul principal s’au mărit din nou in ultima tragere, era nurrai di 375,000 mărci sau lei noi 500,000 pe când acum câştigai principal care e de făcut iu caşul cel măi fericit se urcă la 400,000 mărci sau leî noi 533,333.
Loteria conţine acuma in total 44,000 câştiguri a căror rivisiune e de văzut din anunciul de azi al biuroulul principal de loterie Isenthal & Comp. Biuroul principal de loterie Isenthal & Comp. care esistă deja aproape 100 ani e asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de adesea or ocasiunea de a plăti câştiguri mari in Romăuia. Putem dar recomanda şi din parte-ne participare la toate inteprinderile anunciate de aceasta casă.
PREPARATE SALICYICE
DE
S<—7—*
Or. S. KOVYA, chimist
CAI IPVI IDENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. 3HL.ll/ I L)PRAFURI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acidul Sa-licylie cliimio pur, sunt cele mai bune remedii pentru conservarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr~s in Bucurescî la Appelet C-nie şi en den„ii la D-niî 1. Ovessa şi toţî droguistiî şi farmac.iştiî,
Balsamul de Mesteakăn
D-rului F11. LENGIEL
Dr. Jiingi r se esprimă in cursul său asupra mijleacelor prin care Se ponte infrnmuseţa şi cultiva fisionomia, astfel :
*Un ten frumos al feşoî este cea curată espresiune a -	omului fislc intern şi dacă pe lăngă acesta se mal adaogă
şi un colorit plin de viaţă, atunci lustrul s’a mal mărit, mal ales cănd e vorba de luciul irumesţoî feinenine. — Balsamul de mesteacăn, dnpă cum am putut observa din o lungă esperiinţă, este un mijloc dat de insăşî natură, pentru înfrumuseţarea pelel, fapt «are se replică din elementele cele fine aromatice şi eterice-nleioase ce cuprinde el. Sueul vegetel carat, se absoarbe de porii pelei, tocmai ca şt glacena, şi pune vasile capilare in o activ tate mare gratie căreia, din aer se absoarbe elementulu dătător de viaţă, d’unde, indepărtSndn-ie ne-cnrăţenile pelea căjtiga un colorit frumos. Dintre toate mijloacele aşa numite pentru înfrumuseţare, căte ’ml sunt cunoscuto mie, nici una n’are proprietăţi aşa do recomndabile ca babanul de mesteacăn. Aceasta o judecata mea, ce am câştigat o după o lungă esperienţă; propun decisă so folosiască cine-va des de ea, şi cuvictele mele Ie ver adeveri	i
Acest balsam sc vinde mai in toate farmaciele eele mari. En gros I» d ni Appel şi Comp m Bucurescî.
Bncnresci, Tipografia Ştefan Mihălescu, Str. Lipscani No. 11. — Com 7035!
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 583
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI, 4 MAL 1879.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. jn Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. Aud. LâURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mikalescu. — In Francia : la SociSli Havas Laffil & CniJ_, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât' prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^Adolf Sleiner, in Hamburg.	ANUNCIURILE: Linia nuca pe pagina IV-a j 5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1, Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
		
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta au o însemnătate escepţională, pentru că representanţii noştri au să se atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Ou toţi! suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitori! deputaţi şi senatori să fiă adevăraţii representanţi ai noştri.
Legea interpretat vă a legei electorale, introducând câte-va schimbări în deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor, căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântiiiti de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegător5, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile, fiă cărui cetăţian, cu toate acestea este bine, ca să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua; să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă in lege este, că biuroul pro vizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci 'primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţl în urnă şi trage la sorţi 3 persoane cu sciinţă de carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstă va fi preşedinte, iar cei alţi doi, secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statului, judeţului şi comunei de orî-ce categorie, precum mei primarul cu ajutoarele sale sau membru comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţil şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şî toţi agenţii poliţienescî, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, avend dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de cât a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mânea in sala de alegere de cât pe timpul necesar spre a ’şi da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegem.
Ori-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, mergând la vot, cum dator este ori-ce ce-(ăţian, care ţine la drepturile inscrise în constituţiune, să fiă cu priveghiare la întreaga respectare a legei, şi să protesteze la biu-rofi şi la tribunal, în contra ori-cărei călcări a legii.
Leadernl grupului «Binele public»,
Candidatul partidei naţional liberale, pentru colegiul I de Ilfov.
Bărbatul politic, care s’a afirmat categorie in chestiunea Evreilor, pentru principiul împământenirii individuale:
D. G. Vernescu.
Ei urăm cel mai strălucit succes.
Opiniunea «României libere” asupra gravei cestiuni a zilei, este :
îndeplinirea condiţmnii art. 44 al tratatului de Berlin ;
Egalitatea perfectă înaintea dreptului,
de a obţinea cetăţenia română, pentru orice om,, de orî-ce rasă, rit sau reHgiune, fie născut in ţară, sau pe pământ strein ,•
Cetăţenia română se dobândesce individual, după un stagiu de zece anî cel puţin iu ţară, conform următoarelor dispo-siţiuni:
Omul care nu se trage din, ţară, din părinţi şi străbuni români, este străin ;
Streinul, care va dori să devie român, va dovedi, că se bucură de o bună reputaţiune, că cunoasce limba romană, că scie să scrie şi să citească romănesce, — probei ce, vafaceprin-tr’un act de la o scoală publică română;
Va adresa cererea de împământeni- e către Domn, şi suplica, conform filieră parlamentare, recomandată Consiliului de miniştrii, va veni inaintea Camerilor, cu un proiect special de lege-,
Impămtntenirile se vor acorda, atât in Cameră, cit. şi in Senat, individual_ şi însuşind majoritatea de doue treimi; după aceasta, va urma decretul de naturalisare, sancţionat de Domn.
In vederea însemnătăţii ce presintă azi pentru Români ceştiunea impămînteniriî, toate aceste mesuri să devie disposiţiuni inscrise chiar in testul Constituţiuneî, şi articolele relative ale, codului civil să remăie abrogate.
Acest-a, ca mesuri generale.
---------■ ^ <— «»■ ------------
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Sumariu. — Staţiunea in Rusia. -- Plecarea trupelor ruse. - Arangiamente intre Turci şi Bulgari. —Din Madrid.
0 demonstraţinne elenă.
Berlin, 11 Mai. — Prin cercurile ruse d’aieî se afirmă ca pozitiv, că ministrul de interne Ma-coff a preseutat senatului un proect. de lege, privitor la deportaţiunea in Siberia, — de sensul acesta, că măsurile aspre de pană acuma să Înceteze. Codicele penal, respective disposiţiunile prea aspre prevăzute acolo, să se mai inblău-ziască, prin manţinerea numai a sistemului de carcere grea şi uşoară. Dar momentul ales pentru aceste pretinse reforme, nu prea deşteaptă speranţe bazate in reuşita lor.
*
* *
N.R. Ca o ilustraţinne comică a situaţiuneî din Rusia — in ce priveşte poliţia şi iubiţii seî nibilişti — comunicăm la locul acesta următoarea reLţiune originală,
In suburbia Narwa a Petersburgului mai mulţi indivizi se duseră la un poliţian, cu scopul de a’î cere unele informaţiuni, Pupă ce a-cestia se indepărtară, şi mai târziii eşi iD stradă şi poliţianul, publicul se indesa pe lăngă el. Păiendu-i-se poliţianului nostru cam stranie aceasta mare atenţiune a publicului, se adresa supărat către unul intrebăndu’1, ce însemnează aceasta. «Ah!» i s? respunse : aici pe spate e lipită o hârtie».
La moment cedula fu ruptă şi so ve<|u, că este o proc'amaţiune a niliilistilor, care se termina eu aceste vorbe : «Fiind colţurile strade-lor foarte bine păzite , acum nu ne mai remăne alta, de cat să lipim proclamaţi,unile noastre pe, spatele poliţianilor. Comitetul revoluţionar».
Bucureşti, 11 Mai. — Trupele ruse din pasul de Şipca—- panta de sud—a primit ordin de plecare.
Fortul St. Nicolaus se va”, incredinţa miliţiei bulgare.
Ternova, 11 Mai. — Ţarul a dat ordin telegrafic, ca reîntoarcerea corpului de armată al XII să fie terminată pană la 27 1. c. avend la termenul fix, să fie Întregul corp pe pămeutul Rusiei.
Evacuarea Bulgariei prin urmare se va inde-plini in cel mai scurt timp.
Traţiuniî guvernorului general Âlessaudru Vc-gorides. (Aleko paşa).
Predarea se va face la 16 1. c.
Sultanul a incunoştinţat populaţiunea Rume-liei resăritene, că el a intărit pe toţi bulgarii, carii se află puşi in funcţiune, iacă de pe timpul guvernului provisorifi rus.
Madrid, 10 Mii. — Regele va da măine un banchet in onoarea principelui de coroană, ar-chiducelnî Rudolf de Austria.
Trenul postul dintre Ma Irid şi Cadix a deraiat, 6 persoane ah remas moarte, mai multe s’aii rănit.
Atena, 10 Mai — Tn Arta s’a făcut o demon-straţiune in tavoarea unirii Epiruluî cu Grecia. Mulţimea se adună dinaintea consulatului fran-ces şi adama republica franeesă.
A se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bueurescî, 3 IVÎaî.
Ziua de 3 Mal a sosit.
Este zi de mare însemnătate pentru poporul roman.
După lupte de tot felul, după întruniri, cuvântări, recriminări şi teorii, menite toate a lumina şi a prepara spiritul public, in-tr’un sens, saii intr’altul, a’l dispune pentru o partidă, saii pentru alta,—naţiunea a ajuns, in fine, la ceştiunea de fapt, de a trămite in Cameri pe bărbaţii aceia, ne cari i i-ar crede demni de înalta §i greaua onoare, j de a decide asupra celei mai vitale afaceri, j din căte s’au tratat până azi, in par- • lamontul ţării noastre.
Datori suntem să atingem neincetat corda aceasta, ca viitorimea să nu aibă dreptul de a ne acuza, că aceia cari, la soluţiunea periculoasei cestiuni a Evreilor, ţineau in măna lor condeiul luminător al opiniunii publice, n’afi dat acelei grave indatoriri, ce generoasa Europă ne impusese, toată aten-ţiuuea şi toată importanţa ce o merita.
Datori suntem dar să susţinem, din toate modestele noastre puteri, ideea de a fi cu cea mai mare luare aminte asupra persoanelor, cărora încredinţăm existenţa şi viitorul economic al patriei noastre.
Am auşlit toate opiniunile, am cântărit, din faptele lor trecute, pe solicitatorii onoa-rei de a ne represinta: — să alegem dar azi pe aceia, cari ne insuflă deplina siguranţă, că, in faţa nici unei dificultăţi, fie politice, fie diplomatice, ei nu vor şovăi in hotărîrea, de a ne apăra interesele noastre, căutând a pune o stavilă puternică cutro-pirei străine.
Bună şi de mare valoare este increderea personală ce ne inspiră oamenii către cari avem simpatii politice; dar principiul nostru nestrămutat, in ceştiunea Evreilor, este, ca alegătorii să caute a sci ce soluţiune practică cugetă să dea acestei amare cestiuni, ovi care ar fi candidatul ce aspiră la onoarea de a fi mandatar.
Ne-a plăcut tot d’aium lumina şi politica francă, şi nu putem recomanda in destul cetăţenilor alegători, de a căuta să meargă, mai cu seamă in această imprejurare, pe o cale sciută şi luminată, căci numai ast fel am putea să avem siguranţa, că nu ne es-punem nici unui pericul neprevăzut
In inters.de mari ale ţări, in atâtea diverse rânduri, am văţlut şi am constatat cu bucurie, că naţiunea, fără deosebire de partide, s’a arătat unită şi gata a se opune, ca un singur om, in contra periculelor ce o ameninţaţi din afară.
Constanţi nopol, 11 Mai. — Principele Loba-off-Rostowsky a cosnunicat Porţii, că Ţarul a uimit pe generala) Grăsser,
Llipopoleî, comisar pentru probarea iunniîiTs-
N’am fi in drept dară să ne indoim, un singur moment, asupradisposiţiunilor patriotice
.......La partidelor, in ziua cănd
vre-uncl furtune, prepa-
rată de achilonii din afară, şi mai puţin ar trebui să ne temem de un guvern , care a declarat categoric şi solemn, că este gata a urma, din punct in punct, voinţa suverană a naţiune! ■, dar, in interesul causei chiar, pentru a opune ori-cărei tendinţe opresive din afară, o putere morală neinvincibilă, ar trebui, ca, in această dificultate internaţională, naţiunea să se arate căt mai unită , in vederile şi in hotărîrile ei.
Yom x'eoşi să ne apărăm interesele , numai daca vom sci să stăm uniţi in vederi , asupra ideei fundamentale a modulul in care străinii vor avea să intre, de aici in colo , in familia politică a poporului român.
Eată cuvântul pentru care am luptat şi luptăm, ca naţiunea să fie mai dinainte lu minatâ asuora opiniunilor ce au candidaţii partidelor, in această teribilă soluţiune.
Aci ar fi, in adevăr, locul de a ridica necesitatea vădită chiar a mandatului imperativ.
E ceştiunea mare a viitorului, şi nici o garanţie n’ar fi de prisos.
CRONICA ZILEI
In lista publicată de partidul conservator, pentru candidaţii colegiului III, am vecjut figurând, alături cu alte nume, un fost şi cunoscut profesoral Universităţii noistre, acela care a descoperit in Italia interesantele documente istorice, pe d. C. Esarcu, care, prin epistola sa 'către «Romanul» şi chiar către «Presa», declar ise, că vo-eşte sa remăie afară din lupta electorala a a-oestui timp furtunos.
Se vede, că este o nouă tactică adoptată iu alegeri.
Listele se făuresc — pentru a mări greutatea lor morală — chiar dîi numele acelor persoane al căror consimţiment nu’l posedă .. Ciudat!
—x—
Precum citim in »Steaua României*, primăria din Iaşi, in vederea apropiatei resolvărî a cestiuneî Evreilor, a instituit cinei comisiunî statistice, pentru fie-care despărţire a oraşului, căte una. Aceste comisiuni, compuse din căte un consilier comunal, un ajutor de control şi un ajutor de percepţie, vor avea să lămurească următoareL punte, avend faţă reeensi atentele şi rolurile din trecut şi present :
1. Numărul locuitorilor israeliţî din municipiul Iaşi; — 2. starea civilă a fie-cărui t, de cănd sunt veniţi acolo; —- 3, modul cum fiecare a suportat sarcinele ţerii, faţă cu lucrările de recrutaţie, şi cu rolurile de contribuţiune ; — 4. foloasele ce comerainl şi industria locală I a tras de la venirea a elor locoitorî, printre cetăţenii iaşani ; — 5. ce a sezăminte de bine facere publică, sau industrială, a fi tăcut israeliţii in acel oraş.
Aceste lămuriri vor trebu' date gata, cel mult pana la 20 Mai, spre a se pune la disposiţia d-lor deputaţi şi senatori, ce va alege capitala Moldovei.
Ori-cine ’şi iuch puesxe căt de mare e insem-nătatea unor asemenea date stitist’ce, cată lu-lumină poate să aducă in desbateterile gravei cestiuni a Evreilor, c <re, peste curând, are să fie resolvată de representaţiunea naţională.
»Romania Liberă* şi »Timpul« afi fost cele d’ântăî organe, cari afi cerut cu stăruinţa gu-| vernului, ca se ia insuşi iniţiativa, de a aduna ! nişte informaţiuni esaote asupra trecutului şi ' presentului acelora cari aspiră la cetăţeuia romană.
Ne putem felicita, cel puţin acum, că d. Chris-todolu Cerchez, primarul Iaşilor, a dat esemplul unei părinteşti îngrijiri de interesele economice ale ţării, şi nu ne indoim, că el va fi i-
mitat, fără intărziare, mai ales de primarii comunelor urbane şi rurale din Moldova.
—x—
Procesul jidanilor d n Iaşi, oarî a fi maltratat pe pr. oteasa Sultana Petrovicî, eu ocasia in-mormăntăriî rab'milui Şor, nu. s’a putut infă-ţişa la 80 Aprilc , cănd era sorocit. Atăt apărarea, căt şi partea eivilă ati cerut amânarea, pentru cuvent il că o mare parte din martori ati fost absenţi.
—x—
Erî, pe la orele şease seara, s’a intămpla un foc mare iu strada Craioveî. S’ati aprins nisce dependinţe (magazie-şopron) a caselor d-lui Lo-tade, situate lăngă şcoala de poduri şi şosele. Focul a început din podul clădirii, unde se. afla fin. Cum V n’am aflat cu siguranţă ; se crede că un chibrit aprins a fost aruncat cu imprudenţă.
Seim numai, că, daca pompierii nu soseaţi la timp şi in număr destul de considerabil, flăcările ar fi ameninţat să se intinejă şi la casele din prejur, foarte apropiate uua de alta.
Pompierii venind aii isbutit a mărgini locul numai la partea de sus a clădirii, ast-fel că n’a ars de căt coperişul cu podina; ei aii salvat partea de jos, nude se găsea depusă oare care cantitate de marfa colonială a fraţilor Radu-lescu, toptangiî tovarăşi cu d. Cotade.
Am putut constata inşi-ne curagiul cu oare luptau contra flăcărilor bravii uoştriî pompieri. S’a d'stins un tânăr sub-locoteneut, dai vechili militar, d. Nicolae Radu.
—x—
A ieşit «Lumina» iu Focşani.
Acesta e titlul unui nou ziar, care promite a eosuma mult uleiti intelectual, pentru a lumina opinia publică, din judeţul Putna.
—x—
Să suprimă — prin decret domnesc — toate măsurile preventive luate pentru apărarea ţării contra invasinneî pestei ciientale din Rusia, lăsă ndu-se deschise liberei comunicaţiunî toate punctele de intrare şi de ieşite despre Rusia şi Bulgaria.
—x—
Ni se spune, că d. I. Brătianu a plecat azî-dimineaţă la Piteşti.
—x—
De o săptămână deja, petrece iu mijlocul nostru unul dintre acei tineri inveţaţî streini , cari rupănd cu un vechiti obiceiti, esagerat iu urmă in multe locuri şi pentru mulţi pană la puterea unui prejudicii!, şi-au consacrat o mare parte, dacă nu partea principală a activitaţei lor, studiului limbeî romane şi a literatureî ei.
I). I. U. Jarnik, bărbatul despre care vorbim, este docent de filologia romană la universitatea din Viena ; cunoasce şi vorbesce bine limba romană ceea-oe l’a sprij:nit mult in studiile ce făcu pană acum asupra linguisticeî noastre poporane, şi pe cari le resumâ in nişte cărţi şi tratate publicate deja, ce-i atraşi ră aprobarea, interesul şi recunoscinţa lumeî inveţaţi-lor noştri. In capitala noastră, unde se află acum, va petrece vre-o două luni , ocupăndu-se cu culegerea şi studiarea de manuscrise vechi ; ocupaţiune, in care, suntem incredinţaţî , că-1 vor^sprijini şi academia şi bărbaţii mai de aproape interesaţi. Din capitală, d. Jarnik va face o călătorie prin ţară, apoi va merge in Transilvania, unde a mai petrecut şi de alte ori,
Activitatea d-lnî Jarnik va avea un cămp mai larg şi mai roditor; serviciile ce va aduce stu-diuluî limbeî noastre naţionale vor fi maî efi-cacî şi numeroase, după ce d-luî va ocupa , in infiinţănda universitate naţională boemă din Pra-ga, catedră de filologie a limbelor romanice. In- . fiinţarea acestei universităţi se va face dupe toată probabilitatea in anul viitor, căci ea este una dintre condiţiunile impicăreî Bohemieî cu Austria, şi această impăoare, a cărei negocieri sunt in curgere, va fi in curînd un fapt positiv. I). Jarnik este apoi primul romanist bohem.
Suntem incredinţaţî, că iutreg publicul roman vorbesce prin noî, când esprimăm d-luî Jarnik mulţumirile noastre pentru activitatea sa filo-romănă, atăt cea din trecut căt şi cea viitoare» şi ăl urăm cel maî deplin succes in ajungerea ţintelor ce şi le a propus
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
DE
Opiniunea publică in alegeri:
D-nu. G. D. Vernescu aflăndu-se la 30 ale espi-rateî in Buzeti, pe cănd peste patru sute alegători se adunaseră la scoală pentru a trata ces-tiunea israeliţilor, ce face objectul viitoirelor a-legerî, a fost rugat cu insist nţă de maî mulţi alegători să vie in adunare şi să vorbiasca asupra situaţiei. Claritatea espunerei sale şi so-luţiunea ce a dit cestiuneî, in sensul acelei es-primate in adunarea colegiului ăntăiti din Bucu-resol, a făcut cea maî frumoasă sensaţie Aplausele craii frenet'ce şi mulţi din cei mai devotaţi di diferitelor nuanţe politice, au luai resoluţiunea a nu vota de căt candidatul ce se va angaja iu scris a se conforma pe faţa acestei soluţiuni.
(Binele public).
ALEGERI LIBERE...
TELEGRAMA.
Redacţieî Binelui public, cu treî copil : la Romănia liberă, Timpul şi Romanul.
Prefectul de Bacăti, Exarbu, bate şi ameninţă de moarte pe primarii cari n’au ales delegaţii ordonaţi de el. Faptul s’a petrecut chiar ieri la Stănceştî. pentru care am adresat d-luî ministru Brătianu următoarea telegramă:
De la trecerea dv. ingerinţa adininistraţiuiieî a devenit turbată, Simplă coincidenţă Am tăcut pană acum, ştiind, că ar fi oare cum o naivitate do a vă adresa tânguiri de această natură; ieri insă, primarul de Stănceştî a fost crud bătut de prefectul dv. cu insăşl mana sa, spuindu-i chiar, că-1 bate pentru că nu a ales delegaţi persoanele propuse de administraţie şi a îngăduit abgerea Iul Iorgu Sturdza. Vedeţi dar, că până la venirea dv, a fost ingerinţa pe faţa, iar de la venirea dv. in Bacăfi, ingerinţa este pe spate.
Colonel Pisoski, Crakti, Dimitrie Tetzcan, C. Strat, Parascb'v, Eugen Ghica, 0. Avram, Nicolae Gbica, A. Iamandi, Kiriac G, Teodor Gri-goriu, D, S. Sturdza, R. fturdza, Vasile A. Donică, N. Buca, C. Stane, I. Giusca , M. Pe-trescu, A. Vasiliu, I. Manea, S. Tăut, I. Gheor-gliiu, Teodoresou, G. Levezeanu, L. Venir.
DIN AFARA
Reîntoarcerea camerelor francese la Paris.
Cum ştim, senatul frances nu voise de loc, iuaintea pascilor, să accepteze punctul de vedere luat de către cameră, in cest.iu-nea reîntoarcere! parlamentului din V ersail-Ies la Paris: camera votase reintoaveerea, pe cănd senatul era hotărît să o respingă.
Astăzi lucrurile s’au schimbat cu totul; majoritatea senatului este câştigată pentru reîntoarcere. Senatul eşl va ţinea deocamdată şedinţele sale intr’o sală din palatul Tuileriilor. Un local propriu nu i se va zidi de căt mal târziu, pe Quai d’Orsay, in apropierea camerei deputaţilor.
Rusia şi Elveţia.
Intre republica elveţiană şi cabinetul de Petersburg s’a ivit o neînţelegere dintre cele mal serioase, in ce privesce dreptul de asii, care esistă in Elveţia, esercitat cu multă rigoare şi nepărtinire de către consiliul te deral. Caşul este următorul:
Guvernul rusesc pretinde a li descoperit — cum, nu mai el ştie —, că «omorito-rul” lui Mezentzoff ar fi un anumit Turi-koff, care se află actualmente la Geneva. Trimisul rusesc din Bern a fost însărcinat de către cabinetul seu, imediat dupe această ((descoperire,» de a cere consiliului federal elveţian estradarea pretinsului vinovat. Ce a făcut consiliul federal ? întemeiat pe dreptul de asii, inscris in legile elveţiene, el a declarat cabinetului de Petersburg, că nu poate estrada pe Turikoff, chiar cănd el ar fi intr’adever «omor‘.torul” lui Mezentzoff, căci acest fapt, dupe părerea consiliului elveţian, — şi a noastră — este de natură ■politică.
Cabinetul de Petersburg, iu setea sa de resbunare şi prigonire, nu s’a lăsat a fi convins prin această curăgioasă şi justă de-claraţiune a consiliului federal; el a re monstrat, observând, că Turikoff este un criminal de rend, şi că ast-fel aparţine «justiţiei rusesc!” de a cerceta şi pedepsi crima. Remonstraţiunile despoţilor de la Neva, au fost secondate de astă dată cu multă căldură de către cel de la Berlin. In zadar! Consiliul a remis neclintit; afacerea e incă in stare pendentă.
Consiliul elveţian ăşl va fi adus aminte negreşit de incidentul cu Naţeşeff. Acest prigonit politic, refugiat de asemenea in a-silul mândrei republice din sinul Aipilor, tu asemenea reclamat de autorităţile ruse, şi incă cu promisiunea de a fi judecat cu nepărtinire şi cruţare de «justiţia rusă.” Comitetul esecutiv de pe atunci al Elveţiei fu mai puţin hotărit, înzestrat cu mal puţină energie, de căt cel de astăzi; conse-cuenţa ingăduielel sale ăl resplăti insă amar de şovăirea sa, —• căci Naţeşeff fu o-morît de stăpănitoril Rusiei, după o judecată sumară.
* * *
AiOEDRILB UNDI NIHILIST
PAUL VERNIER
— Urmare —
VII
La opt ore de dimineaţă, contele Kablukof se anunţă la principele Nurin şi stărue a fi primit ind ată.
Căte-va secunde apoi, generalul, care nu se culcase incă, venia la el cu braţele întinse.
Oficerul, palid ca un cadavru, se mulţumi a se inclina.
j4Cu totul mirat de o asemenea răceală, principele ridică ochii asupra visitătorulul, şi atunci numai vă(}u schimbarea trăsurilor sale.
—	Pentru numele Iul Dumnezeii! striga el, dar ce al, amicul meii ? Eşti de nereounoscut. Vorbeşte iute ce ţi s’a întâmplat. Mă spăimănţî.
—	Excelenţă, murmura junele cu o voce surdă şi Întreruptă, eram prea fericit erî: o fatalitate ne milostivă se opune visurilor mele de fericire. Ve redaîi promisiunea.
—	Dar, e nebunie... Esplicăte.
—	Imposibil, generale; nu pot spune nimic. — Linişteştete, .. ştii oare, că acest refus brusc, fără motiv, e cea mal sângeroasă insultă ce al putea face copilei mele ! adăogâ principele, pe care o «flexiune subită el făcuse să sară, ca şi cănd un fer reşu l’ar fi însemnat pe frunte.
—	EiS, să insult acest Înger de puritate! striga oficerul. Eu ! Nu ve gândiţi. Cănd aş voi să vers pentru ea ultima picătură de sânge, dar nu pot! nu pot!
Suspinurî Înăbuşite el opriră de a continua.
Cu capul ascuns in mâni, murmura :
—- Oh ! e oribil ! Această tortură e peste forţele mele.
Generalul el privia in tăcere, turburat, spăi-mantat.
El se ridica de o dată, scutura capul ca spre a goni o visiune, şi seoţend din posunarul şefi un revolver încărcat, el intinse principelui.
—	Te rog, zise el, in numele amiciţiei de care m“-aî dat o aşa de mare probă, varsă’ml cre-eril şi te voii! bine-cuventa.
Principele luâ arma o arunca departe pe tapet şi, incrucişindu’şî braţele, zise cu tonul şefi de comandă scurt şi brutal:
—	Vorbesce! o voese. www.
O spâîmăntăloare luptă păru că se petrece in sufletul junelui. In’f cest mement uşa se deschise spre a lăsa să treacă Na talia surhjieudă, mal frumoasă ca tot d’auna, in lungul şefi pegnoar de caşmir alb.
Tatăl şefi vecjend-o, apucat de o inspiraţiune. se precipita spre ea, o luă de mană şi o aduse iuaintea contelui, care, la vedeiea junei copile, scoase un strigăt de admiraţiune şi de spaimă şi căiju ca trăsnit pe scaun.
—	Copila mea, zise cu tristeţe generalul, eată un om care te iubesce şi pe care el iubesc!; i-am permis, sunt căte-va ore abia, de a’ţî cere mana, şi acum, fără motiv, el refusâ curat fericirea ce nu o spera.
—	Graţie ! zise nenorocitul.
—	L’am întrebat, l’am jurat de a se explicai şi nu şti ti nimic. Poate vel fi mal fericită, tu Este dator să-ţî respundă, dacă maî are un pic de sânge de gentilom in vine.
Sergiu era zăpăcit; injuria nu’l atinse.
Juna copilă mal făcu un pas, şi luănd mana contelui iu a sa, fixând pe el o privire limpede şi pefrumjătoare, ea i zise cu vocea sa dulce şi cristalină, de şi puţin tremurăndă:
—	Fiind-că me iubiţi, nu respingeţi prima ,ă adresez: Vorbiţi.
dacoromanica.ro
Şi in ce s’ar putea şi încrede consiliul federal? In «justiţia rusă”? El ştie bine, că aceasta nu este de căt o frasă, plină de batjocură şi ironie la adresa dreptăţel şi a eserciţiuluî ei. «Justiţia rusă”!!! Să ridem şi să trecem la alte lucruri. De o cam dată onoare consiliului federal elveţian.
In cestiunea Rumelieî de resărit.
Cetim in «Pester Lloyd* de la 12 Maiii;
Ştirile mal noul din Constautiuopol ne fac a crede, că schimbarea regimului se va inde-pliui iu Rumelia Orientală in curând şi in cea maî perfectă linişte.
Proolamaţiunea ţarului ar ti îmblânzit atăt de tare poporaţiunea bulgară, in căt Aleko-paşa şi comisiunea europeană se vor putea instala fără nici o dificultate şi in cel mal scurt timp in Filipopole.
Sperăm, că lucrurile se vor intămpla ast-fel cum se şerifi, şi constatăm, că ar fi un mare câştig, dacă s’ar lua diii mâînele Ruşilor cel puţin administraţiunea civilă.
Mal mare încredere de cat in neatârnarea Iul Aleko paşa, trebue să avem in activitatea eomisiuneî europene, care are in sinii el unii membrii, distinşi prin seiinţa, esperienţa şi simţul lor de neatârnare. Durere numai, că pe cel mal ales dintre eî, pe delegatul Angliei, Sir Drummond Wolff, el va perde căt maî curînd.
Din viaţa rusească.
De cănd cu terorismul, au fost arestate in Rusia, pe lăngă alte multe femei, şi doue dame din eea mal aleasă societate : doamnele Botkiu şi Philososoff. Veţi intreba, care este motivul? Nimic alt ceva, de căt imprejurarea, că acestea doue femei, in mărinimia lor şi folosindu se de averea şi po-siţiunea lor socială, impărţiau numeroase bine-facerî tinerimeI sărace de pe la universitate.
Ce zice insă poliţia , care le-a arestat? «Că au stat in legături cu nihilista*. Apoi negreşit, că şi ea are dreptate; in Rusia toţi căţl cugetă şi voiesc, şi nu sărută cnuta tiranilor, sunt —nihilist!.
ROMANIA SI TRATATUL DE BERLIN.
Cestiunea hrailită.
— Urmare —
Să vedem acum, in ce mod putem deslega această problemă, — cum trebue să lucrăm pentru a ne silva interesele noastre economice şi naţionale, — şi, când intrăm cu totul in dome-nul sciinţific, trebue neapărat să resolvăm întrebările ce ni le punem numai prin un raţionament drept, numai prin o demonstraţiune exactă, — ear nu prin esclamaţiuri şi sentimentalism.
Constituantei, de la 1866, prin arţ. seu 7, garantează naţionalitatea romanilor ;şi, pană la un punct oare-care, interesele lor sociale; eă, având in vedere numeral cel mare al israiliţilor, moravurile şi tendinţele lor, contrarie ţârei, — nu numai că a inchis pentru tot-d’auna acestor oameni poarta cetăţeniei, dar veijenduî atât depe-
Oficerul că<Ju la genuchiî seî şi chemăndu’ş toată energia, striga :
—	Da, voiti vorbi. Aflaţi dar că existenţa voastră e ameninţată, că nişte calai fără mila, v’ati condamnat, pe voi... Infam,1!
—	O ştiam, zise cu răceală principele,
—- Şi eti asemenea,'-dăogâ Natalia, iiitimjăud Iul Sergiu un bilet pe care acesta el recunoscu indată.
Am veijut cum şi de cine era scris, dar nu ştim cum ajunsese la destinaţie.
—	O ştiaţi! repeta contele al cărui cap abia resista la toate acele lovituri subite.
—	Şi veniaip să vorbesc tatălui mtfi. Ok ! nu’mî e frică. El me va apăra bine.
Generalul înconjura cu un braţ gatul fiicel sale şi depuse pe fruntea sa un lung sărutat w care credea, că va frece toată forţa sa, toata speranţa sa,
Lacsap-
(Va urma)
ROMANIA LIBERA
' uloşi ’î a pus *n a^'ară de numărul străini-
0	le-a interzis dreptul ce afi străinii de
i0r, CwLi	^	^	#
putea deveni sad cere calitatea de cetăţeni rv-
W£Afară de această, constituanta vine, aproape tr>un )110d categoric, şi consfinţeşte legea din 90 August 1864, care zice in primul sett art: "străinii de orî ce rit creştinesc., domiciliaţi in România, vor avea dreptul de a cumpăra pro-'etăti imobiliare, sub condiţiunea insă de a ii supune, iu ceia ce se atinge de asemenea pro-rietaţiî, L ligile pămentuluî, şi numai pe cat ^ românii se vor bucura de asemenea drept in
art 7;» pe aceasta dar, o susţine onor. d-1 G. | politici s’au deprins a justifica laptele atat bune Vcrnescu, care insă in patriotica sa cuvântare căt şi rele ce pun la cale, Suntem latini şi me-
de la Atbenefi,Apărea că înclină mai mult cătră » Dar dacă nu le am da : *
Aşa ar fi bine, dacă toţi oamenii noştri de stat ar cugeta tot ca d> voastră — mană in mana — ar fi <jis Europei »nu putem*; dar nu se poate, ’î e permis fie-cîruî cetăţean să vaijă, in opinia sa, fericirea ţereî lnî !
Luând in discuţiune opininnea care ijice să asimilăm pe ovrei cu străinii, observăm, că este foarte periculoasă, aşa cum este ea formulată,— şi eată de ce : dacă astă-(jî, in situaţiunea in
uiţi a sta ca un zid despărţitor intre Slavii de nord şi ceî de sunt,—ni se spunea acum trei anî de zile. Suntem popor creştin, şi trebue să dăm mană de ajutor creştinilor, ca să scape de sub jugul păgăn,—ne-afi spus tot acei oameni, in ajunul resbeluluî ruso-turc.
Unde este adeverul ?
ţerils l°r'
Ast-fel ineepe «Timpul" revista sa de ieri, spre a dovedi in urmă, căt de neeon-stanţî au fost liberalii in politica lor din afară şi căte consecinţe grele a trebuit să sufere ţara din aceaTă nestatornicie a lor.
*
î|c s|î
care ne aflăm, putem pune pe israeliţî pe un
Evident, că această lege garantează interesele I picior de o perfectă egalitate cu străinii, fără a	I	[)e acj)	conchide organul conservator, că	Eu-
no'istre economice, iulăturând pe nisae oameni,	ne periclita interesele noastre economice, pentru	ropa a	perdut ori-ce incredere	in	noi	,	şi
străini simţirilor romănesci, de la plina capaci- Cc n’am făcut’o aceasta cliiar de la inceput? tratatul de Berlin este cea mai lămurită t0to a drepturilor civile, — pe de altă parte	dacă astă-tjî, putem asimila pe israaeliţî custră-	|	dovadă	in privinţa aceasta
vine constituţia de la I luliu 1866 şi găseşte pe	inii, — dăndule capacitatea tutulor drepturilor
israi iţi deşi isbiţî de această incapacitate a	civile; de a poseda in ţeară proprietăţi imobi-
art I din legea de la 1864, atăt de periculoşi I liare, atăt urbane căt şi rurale; de a intra in pro-ţăret in căt, s oţăndu-î din numărul străinilor, prietatealor şi pămentul a estei ţeri, fără de nici ’î pune pentru tot d’auna in imposibilitate de I o vătămare intereselor economice şi naţiuneî in a putea veni la guvernământul naţiuneî pe care I general, pentru ce ’î am lipsit de aceste drep-
turî pană acum ? Putem noî decî, să ’î punem in răndul străinilor ? nu, căcî nu putem (jiee »israeliţiî se vor bucura in România de aceleaşi drepturî de carî se bucură şi romăniî in ţeara
eî o urăsc.
Eată decî cum stă adevărata cestiune, — ou alte cuvinte, româniî, in loc să facă ca toate cele l’alte state, să ’î ia pe toţî şi s'a’î trimită frumos peste graniţă, eî afi fost maî politicoşî, mai ruşinoşî, ca să zic aşa, căcî in un mod in-dir.ct aii zis : vedem că au dreptate acei ce ve alungă, — cu toate acestea noî compătimim pen-
«Presa” se întreabă:
Cine să se fi gândit a pune cestia evreilor pe tapetul congresului din Berlin, tocmai cănd toţî diplomaţi ereaii preocupaţi de liniştea generală ?
Organul ecnruluî nu resolvă această enigmă; lasă istoriei grija a o pătrunde, cu timpul. Dar se miră totuşi cum tocmai d. Wad-dington, amicul României, a putut ridica
lor. . . care e ţara lor? Aşa dar eî nu pot fi f^n senin o asemenea spinoasă cestie, şi cum
d. Brătianu, care se afla la Berlin, n’a fost in stare să afle nimic in privinţa aceasta, prin urmare să scrie, ori să susţină prin graiu, interesele României la Berlin.
O fi sciind ceva «Pressa,” dar nu’î dă măna să spună.
* *
puşî la răndul streinilor
Putem noî să le acordăm plen tudinea drepturilor civi e, de a acapara in manile lor moşiele, tru voi şi nu ve alungăm, — insă noî trebue casele, cu un cuvent proprietatea imobiliară? Nu, să luăm măsurile necesare in privinţa voastră.	1	cgcî	romăniî nu vor	suferi ca bucăţi însemnate
Maî in urmă, dar când minierul lor a crescut	I	din	ţeara )0r să aparţie unor oameni,	cari, in
atăt de mare şi româniî aii resimţit căuşele gonirî	I	ţoc	de a contribui la	glorie şi mărirea	patrieî
lor din cele lalte ţerî, tot cu blândeţe le ah zis:	I	[ori	din contra aii o	vădită dorinţă in	sufletul
Israiliţilor, nici un străbun al vostru nu ve I ţor de a o umili, de a o mieşura. leagă de ţara aceasta, căcî nici unul dintre voi I Prin urmare, opininnea aceasta nu poate să n’a luptat pentru ea; nici un interes nu ve leagă	fuCă loc, căcî este vătămătoare din toate pune-	I	cută opiniunea, care pare că ar prinde din
de pământul ei, căii, prin tendinţele voastre pe- I	tele Re vedere, - ea ascunde pericolul, iar nu	j	^q jn	gg rădăcini: împământenirea	pe ca-
riculoase ţei ei, n\ţi silit ave înlătura dela drep- I ’ţ iulătură.	tegoril.
tul de proprietate; aţi calomniat ţa/< o, aţi urât I	fu adevăr, ce s’ar intămpla cănd am pune Ca	multă temeinicie, combate	numitul
noţiunea,’î aţi periclitat interesele eî; deci nupu-	pe israeliţî in dreptul comun cănd ’î am cm-	organ	deosebitele categorii, pe cari	le pro-
leţi să fiii chemaţi nici odată a conduce des- gifiera ca sţrejnî, cănd le-am acorda deplinul e- pun <jju naivitate, alţii din rea cre-
«Binele public," dupe ce arată, că nici conservatorii, nici liberalii nu s’au pronunţat asupra impămentenirii Evreilor, dis-
ACT DE MULŢUMIR .
In seara de 25 Aprile curent orele 8 , a is-bucuit un foc i.iăuntrul magasinuluî nostru de manufactură cc avem in acest oraş, activitatea şi agerime, d-luî căpitan Verescu, a contribuit că focul s’a stins imediat, că am scăpat diu foc cu o pagubă neînsemnată, avem aî mulţumi numaî d-sale, căcî a îngrijit ca focul să nu ea dimensiuni maî mari, şi marfa a remas nevătămată de apă prin arta d-sale ce a intrebuinţat. Aducem pentru aceasta viile noastre mulţumiri d-luî căpitau Verescu pentru vigilenta conducere precum şi pentru propria d-sale participare.
Asemenea mulţumim şi d-luî Daucovicî, locotenent de venătorî, luând şi d-luî mare parte cu activitate la apărarea pericolului.
Focşani, 30 Aprile 1879.
Chaimsohn J. Feldstein.
4A-
vO
Agenţia primei societăţi a vapoarelor dunărene.
Se aduce la cunoscinţa generală că vapoarele fac servicii! regulat intre Galaţî-Giurgiu şi Buda-pestaa, fără întrerupere şi tară schimbarre de vapoare la Orşova, şi că tot-o-dată s’a pus in circulaţie pentru comoditatea pasagerilor vapoarele cele mari albe cu 180 paturi fie-care.
« RADINA UMOiVSITSSK
Cu un aranjament maî cu totul din noii In toate serile.	Chiar pe timp ploios.
REPRESENTAŢII CU PROGRAM VARIAT
Direcţiunea P
linele ei.
Jdată prin urmare câtă delicateţă au intrebuinţat romani, pentru a spune acestor oameni, că trebue si părăsiască ţeara aceasta; eată deci că eî aii căutat să deş'epte in aceşti oameni simţul demnităţi şi al amorului propriu.
Cu toate acestea eî nu s’au dus.
Europa le cunoaşte toate acestea, dar, uepu-
sereîţiti al drepturilor civile ? am vedea, că, după un timp oare-care, aceşti oameni ’şî vor apro* priea priu mij'oaeele de care dispun, cea maî mare parte diu teritoriul roman, —şi atunci, avănd in măinele lor şi privilegiul pi oprietăţi, romămî, cu toate drepturile lor politice, vor ajunge pe uliţî şi vor striga »panem et circenses*.
Dar poate ni se va tjice, că vor menţine legea
teudu-se amesteca in legile noastre, a trebuit din 20 August 1864, insă acesta nu e destul,
să găsiască un motiv — şi părându-i-se ca cel religios e mn nemerit de căt toate, a pro la-mat un principiu, care i-se părea că e gouit diu ţeara noastră, — dar in fapt ea ne a <j.is: sunteţi prea aspri, cănd ridioaţî ori şi ce posibi-tate unui israilit, de a se face roman, — acesta ne-a zis ea şi nimic maî mult,
Ori şi ce discuţiune ar inceta, cănd am putea, fără de nici un perie 1, să trecem pe isra-iliţî in răndul străinilor, cănd am putea sâ’î punem pe un picipr de o perfectă egalitate cu I altă lege ordinară, străinii celor alte state, cănd am putea şa’î tre-fiem in dreptul comun, şi cănd n’am fi ţinuţi să maî afirmăm incă odată, in faţa Euiu peî, că pedica pusă acestor oameni, atăt prin legea diu 1864, căt şi prin constituţiunea din 1866, n’a fost şi nu este provocată de vr'un motiv relig os.
Opiniunea care circulă asta-zî şi care este cea maî acreditată, aceea de a se da drepturî rirai-
căeî ea remăne o simplă lege ordinară, indată ce re va şterge art. 7, fiind că indată ce dispare prinoipalnl, accesoriii nu ’şî maî are o raţiune bine determinată, — rouă ue trebue un articol special,care să inlocuească pe cel şters, se ’l punem acolo, unde nu poate fi modificat dupe plac,—• decî Constituţiuţiunea noastră trebue să ne garanteze intr’un mod eficace, interesele economice şi naţionale; iar nu o 1< ge ordinară, căcî o lege ordinară se modifică mâine, safi poimâine, prin o
dinţă:
Ni se vorbeşte, zice el, despre pictori, sculptori, architecţî, ingineri şi alte profesiunî liberale ; despre ceî carî au luat parte in resboiu ; despre ceî carî au invăţat carte in Romănia.
Căţî evreî să numere toate aceste categoriî ce ui se propun? Cel mult 20—80. Daoă ar fi vorba numaî pentru atâta, propuitorri ar renunţa maî bine la ideia lor. Răul cel mare, dacă vom admite principiul categoriilor, este ca vom dfgenera din categorie in categorie şi, cu vremea se va găsi cine-va, care să propue im-pămentenirea principalei categorii a Evreilor oomercianţî, bancheri şi industriaşi.
Aci e pericolul, pe care nu încetăm a’l semnala şi noi.
Duminică, 6 Mai, 1879.
DESCHIDEREA GRADINEI
cu artişti renumiţi de
Gimnastică, Romanse. Cuplete. Canţonete, Comedii şi Dans
începutul Bepresentaţii la 8l/% ore precis
PRECIURILE SERALE:
Locul I pentru una persoană 2 fr. — Locul II in grădină 1 fr. Deschiderea grădine\la7xl<is£ra.
(finitul pe mâine).
Serviciul Tel* grafic al «Rcmanieî Libere”
de la 15 Maî — 9 ore dim.
Londra, 14 Maî.-—«Times» anunţă, că bulgarii Rumelieî orientale prepară o adresă către împăratul Rusieî, pentru a-î mulţumi de sacrificiele ce a făcut naţiunea rusă pentru creştinii din Orient şi pentru a-î esprima speranţa, că salva-
Candidatura d-!uî D. Aug. Laur'an.
Aseară, un numer oare care de profesori, din instrucţiunea primară şi secundară, a
avut o intrunire amicală la d. Stef'ă- J torul bulgarilor va completa regenerarea Bulgariei nescu, directorul scoale! de comerţ, spre a j In această adresă, eî declară, intre altele, că liţilor individuale şi priu legi speciale, este in I se consulta asupra utilităţeî ce ar ti pentru vor respecta tratatul de Berlin, adevăr cea maî serioasă, prin proporţiunile ce a j instrucţiune, de a se trimete un represen-
tant al învăţământului primar şi secundar
luat, — este aceea, care trebue luată in discuţiune; cu toate acestea trebue să mărturisim, de maî inainte, că ea este bazată maî mult pe frumos de căt pe adevăr.
In căt priveşte cele l’alte opiniuuî emise, de a se da drepturi pe clase pe categoriî, cu duiumul, acestea nici că aii vr’un temeiil şi ca atarî nici trebuesce luate in serios; — din ori ce punct de vedere considerate aceste svonuri nu pot fi adevărate, căcî naţiunea aafirnat înaintea Europei, că motivul său nu este leligios.
Afară de aceasta, parlamentul roman n’a găsit ca este trebuincioasă modificarea art. 3 din Oonstituţ uue care zice: »Teritorul Romănitî nu se poate colonisa cu populaţiunî de gintă străina*, aşa dar Constituţiunea opnsce colonisa-Tea, fie ea directă, fie indirectă; prin urmare, aCeste sgurote cad prin ele inseşî.
Rămâne decî soluţiunca aceia, care pune pe istraeliţî in dreptul comun, — aceasta trebue esaminată; la aceasta s’a gândit eruditul bărbat d. V. Conta, şi văejând’o, vătămătoare naţiuneî sale, a strigat; seu şterg art. 7 din Cnnsti-tuţiune; la aceasta s’a gândit şi fostul ministru D. I. Docan, cănd a zis in parlament: ,mişterg
din capitală, in Camera viitoare.
Desbaterile s’au urmat, fără spirit de partid, numaî asupra intereselor scoalei.
Aproape unanimitatea celor presenţî au luat hotărîrea, de a propune şi susţinea, intre candidaţii partidei liberale, al colegiului al 111 din Capitală, pe d. D. Aug. Laurian, ca profesor care s’a distins, prin lucrările sale in consiliul general de instrucţiune, şi ca apărător zelos al intereselor scoalei.
D. Laurian se simte datora mulţumi din inimă colegilor săi, pentru distinsa onoare ce-I fac.-
De altă parte, d. Laurian, ca director al «Rom. libere", a fost invitat de o mare parte din alegătorii col. III din Rîmnicu-Vdlcii, spre a’şi propune candidatura in acel colegiu.
Berlin, 14 Maî *— Principele de Bismarok a presintat consiliuluî federal proiectul de con-stituţinne pentru Alsacia — Loreua, cu elaborarea căruia se insărciuase, in urma cerereî deputatului alsaţian Schneegans.
Dupe acest proiect, in administraţi unea oeu trală a provincieî, cancelariul imperiului va fi inlocuit prin tr’un guvernator general; el va resida la Strasburg. Un minister compus din maî multe departamente şi a căruî residenţă va fi tot in Strasburg, va fi creat sub presidenţa u-nuî secretar de stat, care va contrasemna decretele guvernatorului general. Se va forma un consilii! de stat; el va fi insărcinat cu studiul proiectelor de lege şi cu elaborarea lor. In fine Alsacia — Lorena va fi represintată in corn siliul federal printr’un delegat, care va avea vot deliberant.
Principele de Hobenlobe, ambasadorul Germaniei la Paris, a sosit la Berlin.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. n. FERMO&F-ţil BEXZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţţiua de 3 Maî 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cnmp. Vgnd.
10% Oblig, rurale......
»	» eşite la sorţi. .
8%	» domeniale ....
»	» eş te la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le!
7% Serisurî funciare rurale . .
7%	»	» urbane . .
8% Impr. Municipal. ...
» cu pr. Buc (bil. 20 1.)
Renta Română .......
Acţiuni *Dacia»...........
«Romania»...........
rurale exigibile .... domeniale > . .	•
scrisuri » • . . •
Argint contra aur .....	.
Bilete hypotecare contra aur. , .
Rubla hârtie. ,...........
Florinul...........
Lose Ottomane.............
CURSUL DIN VIENA
14 Maiu
Napoleonul..................... •	9 361/J9 36V2
Ducatul.......................... 5 53	5 53
Lose Otomane................. 20 5o 20 50
Rubla Hârtie............... . ■ •	112 50 H2 75
100V.
97
IOU/2 99 % 175 96
88V,
99
26
68%
200
78
1%
fia
%
1 3/< 1 % 2 39 2 16 42 -
CURSUL DIN BERLIN
14 Mari
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» •	•	•	•
Priorităţi	»	> .	■	•	•
Oppenheim.....................
Ruble hârtie..................
Stern ........................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 14 Maiu
100%
argint
101%
argint
17S
96%
88%
99%
2T
68%
205
80
arg.
aur 1 % 1 % 2 40 2 16% 45
I
88 -| -29 75 30 20 86 40 86 40
Renta Română Lose Otomane
SCHIMBUL 3 Maî
ARENA ZIARELOR
Misiune.
Iată voi ba cea mare, cu care oameniî jiostri
*
* *
re oamenii noştri j	.
www.dacoromanica.ro
Paris (3 luni) .
s la vedere.
Londra (8 luni)
» la vedere.
Berlin (3 la î).
In vedere.
in guvernămentul de Orcmburg; orsşnl intreg I yj^na la vedere aproape a fost distrus,	| Adresa pentru telegrame,
[Ha vasJ 3
Petersburg, 14 Maî. — Se maî anunţă, că un inceuditi teribil a isbucnit la Verkho-Uralsk,
195 -26 80
68 45 %
99 100 24 97]2 25 17
122
123 % 2
195 95
36 -
68 -44 %
2 l5%
Fermo & Benzal.
ROMANIA LIBERA
De venţlare!
CD PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, forţa de 8 cal
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88
la D-nu I. Balog.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Raliove! No. 53 (Calea Craiovel)
Ven^arc!
Vie de 17 pogoane, bine luorat-in Valea Mauti, dealul Cernătesc, 20 minute de staţia Valea Căln • gărească ; acarete pentru toate treî buinţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in răndurî.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3.
In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finance.	(20-8*6)
Strada Smărdcm (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
URMĂTOARELE MASIVE:
PENTRU AGRICULTORI:
Locomobile, Maşine (le treerat (Hornsby)
Maşine de treerat cu inifna
Muşamale de Cautşuk negre şi albe 34 metre Q
Batoase de porumb eu abur
Batoase de porumb cu înăua in diferite mărimi
Maşine de secerat (Wood şi Favorita)
Maşine de sem stnat
Pluguri Vidats in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat ten cu abur
Triorî, sistem Mayer eu 1, 2 şi 3 cylindre
Mori de mitcinat pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechî de pietre Pietre de mont franţuzesc! şi unguresc!
Morişce de mstnst
Maşine de jupuit grstne
(Scliălmaschiue)
Eureca in 2 mărimi
PENTRU III ORARI:
Aspiratori pentru maluri
Curstţitort complecte, sistem nou curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentru mori mari şi mici)
Rânze de burat intote numerile
Maşine de tstiat grăne
Maşine de curăţit griş 2 mărimi
CJânce de transportare
CASE RE FER ENGLESESCI şi (le VSENN.1
MAŞINE PERFECŢIONATE PENTRU TYPOGRAPHI. SI LYTOGRAPHL
E N G K O 8
nil
Librăria
Fraţii loniţiuC
Strada Lipseam!, No. 7	27.
Anunţă sosirea unul mare assorti-mentă de REGISTRE DE C0MPTA-BIUTATE din Fabrice : Franceee | Germane, liniate in Fte formatele ee-rnte. Recomandăm cu deosebire corner-eianţilor din provincii că le oferim m ocaoa, cn preţui cel nai moderat. A-eemenea recomandăm! marele noetm aeortiment dc ohărtii de tarii, di ecritori, plicuri ţi i'e tipar, ca preţuri moderate. Snntem in poeiţiune de a eatisface ori-ce cerere in ttte felurlli da cărţi seilara, «ti, la eare redneere ee! mai mare rabat.
KN DETAIL
La librăria Socic se află de v&njare
Filipicele lui Cicerone
Preţul
traducere de D. Aug La arian. uuuî exemplar 5 lei
no
n\m DE SASCUT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
IN C A P A ŢINE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances, preţuri mult maî eftine de eăt toate fabricaţiunile streine ; — Depositul şi unica Igentură pentru toată România mare şi mică se află la subsemnaţii.
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiascâ a se adresa la noi pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lă<jî căte 12 oăpăţăni circa 125 kilo şi in saci căte 100 kiloo.
Cu stimă
S. ILITUH & FIU
(C0MISI0NER1)
(R. 614 9-2-2)	Strada Smărdan (Germană) No. 2.
Ocasiune Rara
La magasinul meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte nn mare deposît de vinuri francese spre desfacere cn preţurile neauzite.
V. I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
fr. 15 » 15
12 butile vin Malaga ...
12	»	*	Madera	.	.	.
12	»	,	Oporto	.	.	.
12	»	>	Xeres	»	.	.	.
12 > Cliampagne Cart-Blanclie 12 > Creme de Bonzy . . .
12 » Ay snperienr ....
12 » Medoc....................
12 , Saint Jnllien ...
12 » Clioteau ’ la fîtte . .
Tot m acest magasin se mai află şi nn mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodi! şi portocale.
Desfacerea băuturilor de maî sus durează numai pană la finitul acestei Innî ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de colonia’e, delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
Casa de schimb ce am avut’o situatăjin str. Zarafilor No. x 3, am mutat’o in faţa acelei strade pe
Strada Lipscani, 57
in fosta prăvălie de Marchitănie a d.luî Petre Sto-ianovicî, şi ne ocupăm cu aceleaşi operaţiuni cu care ne am ocupat păn.4 acum de cumpărări şi vînţlări de efecte de stat, precum: obligaţiun rurale, domeniale, comunale, pensiuni, obligaţiuni eşite la sorţi, scrisuri funciare rurale şi urbane, cupoane, mandate, bonuri de tesaur, bancnote şi ori-ce fel de efecte de stat, asemenea şi cu schimb de monede aur şi argint.
Adevăratul curs al zilei se poate afla la noi in toate zilele de la 7 ore de dimineaţă, pănă la 8 ore seara.
Corespondinţî din districte, se pot adresa prin telegrame numai COHEN, NACHM1AS
o
Prima Fabrică Română Mecanică
DE SĂPUNURI, in (itl.tT/,
SDB FIRMA
SAPUNAKIA ROMANA
CAROL KQNZELMANN
Cu aceasta am onoare a anunţa că Fabrica mea a inceput deja să funcţionese şi primesc comande de toate felurile de săpunuri pentru spălatul rufelor, garantănd buna lor cualitate cu preciurile cele mai convenabile.
Comandele diu Bucurescî şi provincie se priimeso la d. Nlath. Iselin, strada Smărdan No. 15 in BucurescT.

J
FER BRAVAIS
(FER DIALISAT BRAVAIS)
Adoptai în t<5te spitalele	Recomandat de toţi medn-i
contra Anemiei, Chloroseî, Debilitaţeî, Slăbiciune!, Pole! Albe etc.
FKRUL BRAVAIS (fer liqnid în picături concentrate) este singurul scutit de ori-ce acid; el n’are nioî uă. oddre . nici gust şi nu produce nici constipaţiune, nici (liarie. nici în-căldire, nici ostenelă stomacului; mal mult, este singurul care nu inegrtsce nici-uă-ăată dinţii.
Este cel maî economic (lin feruginose, un flacon dur6ză uălunâ
DEPOSIT GENERAL la Paris : ÎS, rue lafayette (prfcs l’Op^ra) ţtffln t6te farmadele
A se feri de imitaţiunî pericul6se şi a cere marca fabrice! de aci
Trămiterea gratis după uă cerere francată a unei interesante broşure asupra Awemiel si tratamentului sUi.
La Bucurescî. Friedrich Bras. farmacist-droghist.
Cei cevoiesc a’si iiilreliuinlia timpul)
ŞI comercianţi şi agenţi
i car! caută un servicii! durabil fără a face cheltuelî, să se | adresetje : «Post restanta* « Victoria* la Bndapest!
0 personă forte recomandabilă
care se află in servicii! aproape de patru an! in cele d’ănteiif familiî din bucurescî, doresce a găsi ocasiune dea acompania o doamnă la băi, asemenea prim sce "şi orî-re angagiamente şi complectă responsabilitate pe lângă domnişoare,
Se poate adresa la administraţiunea acestuî ziar.
HOTEL PETERSBURG
140 CALEA. VICTORIEI 140 V i s-a-v is de Ministerul de Finance
situat iu centrul capitale!, apropede gara Tirgovisteî, având 34 camere, spaţioase şi bine mobilate de la 25 a 60 fr. pe lună. — Cafeu şi restaurant, preciurî moderate, abonament 60 fr. — Mare salon mobilat şi nemobilat disponibil.
Un tener Basarabean
practic in agronomie, doresce a lua moşi! mar! in administraţie sau o moşie iu esploatare. — Doritori! se vor adresa in strada mode! No. 3 in locuinţa D-ruluîJMarini, in toate zilele pănă la 10 ore de dimineaţă şi in alte ore.
| TŢŢn Koenen zugrav de firme şi table s’ă mutat'n strada Academie! No. 23 A 1/ I \ (Grădina Stavri) cu o a doua intrare strada biserica Eni vis-a-vis de H 1 ÎL) Mazar Paşa.
Mare şi bogat asortiment tuturor felurilor de literî de stirlă.
Parsonele cari cunosc Pilulele purgative ate Doctorului DEHADT, nu eeita da ase purga de indata ce simt necessitatea, N'au a se teme neci dedesgust, neci deobosăia, pentru ca.contrariu celor alte purgative, acesta nu lucreaz.i bine, decât atunci când este luat cu alimente imne şi cubeutunintaritdre.prectiţnvinu, cafea,ceai.Fio
____	^are alege pentru a se purga ora şi mancai ea care
il convin mai biit#, dupe occupatiuniîe selle. Obos6la purg ţtuinei fiind cu totul anulata prin effectul bunei alunentatiuniintrebuinţate, îesne ee decide cineva a reîncepe ori de cate ori este necessanu.
Cufit de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., la Paris la Doctorul DEHAU'f, Şi in pbarmaciele. A exiqe cu fie care cutia carttetca de 72 pigvie contmend instrucţiuni in Iote hmbeie. a cere Manualul Doctorului DEHAUT, volum de 468 pagmein limba francesa
De venţiare maclaturf cu ocaua
a se adresa la
Tipogrlia Ştefan Mihălescu in Strada Lipscani No. 11 —13.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Bnda-Pesta, Tnrnu-Severin Giurgiu şi Galaţî
călător sce ast-fel după ci m urmează maî la vale:
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-G latz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 orenc'ptea,
>	* Orşova Jouî. Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin » »	»	»	» 4 ore p.m.
>	» Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 21|2	» *
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţî Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. ir.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţî dimineaţa „ Orşova	„	»	, a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţî şi Juoî.
Serviciul local intre Galaţi-Hrăila
ecare din Galaţi in fie care zi la l\, 11 ore a. m. şi ore p. î „ „ Brăila „ „ „ „ „ 9 ore a. m. şi 1, 4x/a ori p. in.
„MeUernIcli“ intre Galaţi-OdvHsa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de Ia Galaţî la Tulcea Ismail Marţî, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţî	,,	Tulcea Ismail, Kilia Jotiî	6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea	„	Ismail Marţi şi Sămbătă	12 ore amiaţjî
„	„	Tulcea	„	Ismail Kilia Juoî 10 ore	a. m.
IN SUS
De ia Tulcea la Ismail Mercnrî, Vineri şi Duminică 4 ere uiiineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „ a m.
,, „ Tulcea la Galaţî „	„	„	„	1 ameazi.
., ,, Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu reguli t in fie care zi fără întrerupere de vapbre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdreb eele mari albe cu 180 paturi fie care,	Agenţia Societăţii Danubiene.
ASTHME
Catarrhulu, nadufulu, sufocaiiunea si tote bolele organelom respiratorie sunt vindecate prin Tuburile Levasseur, I fr., in Francia.
NEVRAL
Vindecate la momentu cl.i.iru cn hapurile au ti - nevralgice , ale d-rulv Cronler, Preţul 3 fr. cutia, in Fra^ cia.
.Levasceur farrnacistu-chimistu de clasa l-ia, 23, rue de la Monna i. Paris, ^ Dcpositu ; la dd. Sitei, Rissdorfer si Ziirner. — Si la toti principalele 1*: armaciani.
Orfevrerie Straul»
Casa S1RAUB şi FID are ouoare d’a insciinţa p: onoraililul public din Bucurescî şi din provincia că, din causa mutare! sele cu prăvălia, este silit a suspanda momentan venţiare i articolelor sele, adică de la Sf. Gheorghe pănă la 20 IVIaiu stil noii, la care termin va avea loc Deschidere nuoeî prăvălii sifliftă in Calea Victoriei No. 58 in casele d-lu! Bursan, in faţa orologinluî Creţulescu.
STEAUB si FIU.
FABRICANŢI DE ARGINTĂRIE LA GEISLINGEN MlRTKMBEKG. 610 6'5	Representaţî de Domnii Alfred Renier
^Perfecţiune
REGENERATORUL BN1VERSAI AL PERI
DE
Doamna S. A. ALLE?
R tuşeşte in tot-d’a-una a reda părului culoarea juneţe! sale, ’l comunică viaţă, c tere nouă şi o frumustţc lucindă. Efectul " sigur şi perfect, face să dispară ime Jiat cnlo; albă a părului.
Aceasta nu este o vopfea ci o ţ reparaţii cărui proprietate naturală şi infailililŞ este întări părul. Superior tat a şi bunălalea regi ratoruluî sunt recunoscute in lumea i treagl _ . 'Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie rosti'J®
\ Deposit principal 114 şi 110 Calea Southampf on Londra (Jinglit* \	Se află de vendare la tot! coaferi, parfu: ieri si farmao sti
Ventţarea cu ridicata la Domnii Appel <p t'-nte A. Nicoleac JLiolivier ele. in JUuvureştt,
Bucur
wwwidacoromanica.ro
1. — (!om 7032
ANUL III.—No. 584
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA, 5 MAI. 1879
ROMANIA
LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Iu Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 13 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AuG. LlAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Prancia : la Sociiti Havas Laffit & C™, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri s. Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. - Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^Adolf Steiner, in Hamburg. .
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a 3; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1, Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepubliettţi «u se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
Din circulara către procurori.
„A garanta, in toate modurile şi sub toate formele, liberul eserciţiu al dreptului de vot, este azi pentru guvern nu numai o cestiune de probitate politică, dară şi o cestiune de imperioasă datorie ; a lucra in acest sens, este a lucra pentru manţinerea adeverateî ordine , este a asigura pacea socială şi liniştea in stat".
Ministrul justiţiei Eug. Stătescu.
CAŢRE ALEGETORI
Alegerile din anul acesta au o însemnătate escepţională, pentru că representanţiî noştri aii să se atingă de constituţiune şi anume de articolul, care ne-a garantat în contra cotropire! politice a Evreilor.
Gu toţi! suntem datori să mergem la vot, pentru ca viitori! deputaţi şi senatori să fiă adevăraţi! representanţ! ai noştri.
Legea interpretativă a lege! electorale, introducem! câte-va schimbări in deprinderile noastre politice, atragem luarea aminte a alegătorilor, spre a se conforma cu dînsele şi spre a priveghea esecutarea lor, căci numai ast-fel putem fi garantaţi in contra înşelătoriei electorale.
Mai ântâih de toate, cetăţianii să să grăbească a-şi lua cărţile de alegători, căci fără această carte, nu este nimeni primit la vot.— De şi primarul este dator a trămite aceste cărţi, în cele din urmă trei zile , fiă cărui cetăţian, cu toate acestea este bine, ea să nu aşteptăm pe primar să vină la noi — căci cine scie ce se poate întâmpla — ci să mergem noi la biurouri spre a ni le lua; să dăm dovadă, că ţinem la drepturile noastre de suverani, căci suverani suntem în zilele de alegeri.
A doua schimbare introdusă iu lege este, că biuroul provizor nu se mai instalează prin aclamaţie, de către bandele aduse de cu noaptea în sala alegerilor, ci primarul sau delegatul seu, care deschide biuroul la 9 ore, pune numele alegătorilor presenţî în urnă şi trage ta sorţi 3persoane cu sciinţă de carte, cari vor forma biuroul provizor, dintre cari cel mai în vîrstă va fi preşedinte, iar cei alţi doi, secretari. Sub conducerea acestora şi în timp cel puţin de 3 ore, se face alegerea biuroului definitiv, din care nu pot face parte funcţionarii statu-l'Ui, judeţului şi comunei de orî-ce categorie, precum nici primarul cu ajutoarele sale sau membrii comitetului permanent.
Votarea ţine două zile. Toţi agenţii administrativi, precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, sub-prefecţii şi toţi impiegaţii sub-prefecturelor, şefii de poliţie şî toţi agenţii poliţienescî, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul de a vota in acel colegiu, ei nu vor vota de oăt a doua-zi, de la 2—4, şi nu vor re-mănea in sala de alegere de căt pe timpul necesar spre a ’şî da votul lor. — Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici în sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri.
Orî-ce călcare a acestor disposiţiuni, este aspru pedepsită de lege. De aceea alegătorii, JRergănd la vot, cum dator este ori-ce ce-ăţian, care ţine la drepturile înscrise în constituţiune, să fiă cu privcghiare la întreaga l espectare a legei, şi să protesteze la biu-i'ob şi la tribunal, în contra ori-cărei călcări a legii.
Suntem autorisaţi a crede, că d. G. Veraescu ™ întruni marea majoritate a voturilor Coleg. I de llf°v- Alegătorii se pot felicita.
Opiniunea * României libere” asupra gravei cestiuni a zilei, este :
Îndeplinirea condiţiunii art. M al tratatului de Berlin;
Egalitatea perfectă inaintea dreptului, de a obţinea cetăţenia romănă, pentru orice om, de ori-ce rasă, rit sau re'dgiune, fie născut in ţara, sau pe păment strein ;
Cetăţenia romănă se dobăndesce individual. după un stagiu de zece ani cel puţin in ţară, conform următoarelor disposiţiuni :
Omul cai e nu se trage din ţară, din părinţi şi străbuni, romani, este străin ;
Streinul, care va dori să devie român, va dovedi, că se bucură de o bună reputaţiune, că cunoasce limba română, că scie să scrie şi să citească romănesce, — probă ce vafaceprin-tr’un act de la o scoală publică romănă;
Va adresa cererea de impămcntenie către Domn, şi suplica, conform f berii parlamentare, recomandată Consiliului de miniştrii, va veni inaintea Camerilor, cu un proiect special de lege;
impămintenirile se vor acorda, atât in Cameră, căt şi in Senat, individual şi însuşind majoritatea de doue treimi; după aceasta, va urma decretul de naturalisare, sancţionat de Domn.
In vederea însemnătăţii ce presintă azî pentru Români Gestiunea impămînteniriî, toate aceste mesuri să devie disposiţiuni înscrise chiar in testul Constituţiunei, şi articolele relative ale codului civil să remăie abrogate.
Aceştia, ca mesuri generale.
-----------<■. .» -------------
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Sumariu.—Iacub Cban domn in Afganistan. — Un ordin rusesc. — Battemberg in Odessa. — S,Raţiunea in Franţa.— Din camera comunelor. — Niliilijtu ruşi. — 0 întrunire italiană in Milano.	•
Londra, 12 Mai.—«Times» anunţă din Gan damuc, 11 Mai: maiorul Cuvagnari a predat lui Iacub Chan o scrisoare din partea vice-regeluî, prin care Iacub Chan se recunoasce de domnitor al Afganistanului.
Moscva, 11 Ma“. -—Guveruorul general d’aicî a dat o poruncă, privitoare, atăt la comerciul cu arme, cat şi la dreptul d’a posede arme. Ordinul este identic intru toate cu cel dat şi in Pe-tersbuig.
Odessa, 11 Mai. — Azî, la 10 ore dimineaţa, a sosit aici principele Battemberg, şi a fost pri • mit de generalul Totleben, Semeca şi Heinz. La gara se afla o gardă de onoare cu musiea sa militară. Primarul oraşului şi preşedinţii comitetelor, slavice şi bulgare, aii ţinut vorbiri oca-sionale.
Paris, 11 Mai. — Jurnalele, in gene "al, nu împărtăşesc credinţa, că se vi face o crisă ministerială inainte de întrunirea camerelor. «Repu-blique franşiise» doreşte, ca să se evite căderea ministerialul actual, de oare ce nu este sigur, că se va putea forma un alt cabinet maî bun. Ministerial de faţa represintă, iu calcul inediţi, vederile majorităţii din ambele camere, şi cu aceste majorităţi trebueşce să se conducă guvernul.
Londra, 12 Maî. — In camera comunelor, Burke a respuns la o interpelare a lux liaxter, că el nu ştie nimic despre vr’un aranjament al Turciei cu Rusia, după care, Turcia ar fi renunţat la dreptul eî d’a ţinea garnisoane in Balcani şi d’a ocupa unele poziţiunî in Rurre-lia de Ost.
Northcote comunică, ca feriile de Rusa'iî vor dura de la 27 1. c. pană la 9 lunifi
Cracovia, 12 Maî. — Zjarul «Czas» aduce textul interesant al ziarului rus nihilist «Zeinla i Wola tele şi
comitetul revoluţionar, de ai
publica in sus zisa foaie nihilistă toate, procla-maţiunile şi ameninţările ; tot ce nu va sta in acel ziar, va fi fals.—Tot o dată se atrage, din parlea organului revoluţionar, atenţiunea asupra unuî individ anume Botalim, redactorul ziarului «Petersburgskiy Gazety», care e plătit de secţiunea TII, ca să joace rolul unuî agent provocator.
Milan, 12 Maî. — Erî s’au întrunit in teatru de la Vermo numeroşi membrii aî 1 igeî pentru pace şi libertate, sub preşediuţa lui Aurelio Satfi. Au ţinut cuventârî Saffi, deputatul Musfi, fran-cesul Lemonuier, profesorul Pederzolli in numele fraţilor din Triest şi alţi maî mulţi. S’aîî luat resoluţiunî privitoare la pace, la sufragiul general şi la introducerea armării generale a poporului — in locul armadei permanente. S’afi cetit aprobări venite din partea lui Garibaldi, Victor Hugo, Jnles Simou, a diferitelor reuniuni de lucrători şi a cluburilor republicane.
Serviciul Tel grafic al «României Libere”
de la 15 Mai. — 4 ore seara.
Roma, 15 Mai. — Delegaţii Rnmelieî, dd. lan-coloff şi Gueskoff, aii dat d-luî Depretis presi-dentul eonsil'uluî de miniştri din Italia, un memorii! in care ’i esprimă frica ce inspira bulgarilor Rumelieî, apropiata întoarcere a Turcilor. Delegaţii trebne să plece azî 15 Maî, la Viena; de acolo apoi se vor întoarce la Petersburg.
Camera deputaţilor a început discuţiunea asupra proiectului de lege, care zioe, că măritişul civil, ce se faoe inaintea celui religios, să fie o-bligatoriîî.
— 15 Mat — 8 ore seara.
Petersburg, 15 Mai. — Citim in «Agence generale ruse» : «împăratul a sancţionat proiectul de lege, elaborat de ministrul de interne, dupe care se interzice treaerea graniţelor imperiului rusesc, pentru j’danii, lipsiţi de mijloace de esistenţă, cari vin din România.
[Hayas]
A se vedea ultime ştiri pe pagina IU.
Bucuresoî, 4 Maî.
Cuvântul decisiv e astă-zî al urnelor.
Nici o dată naţiunea n’a străbătut momente de un interes mai arzător, ca acelea prin cari trece acum.
In căte-va ore, firul electric va purta pretutindeni numele candidaţilor cari aii eşit triumfători, din infierbăntata luptă a zilei.
Care parte a societăţii poate să aibă interese mal mari de apărat, faţă cu cestiu-nea israelită, de căt proprietatea de frunte a ţării ?
Apărarea proprietăţii rurale : aci e toată gravitatea cestiuni!; aci, ingrozitorul pericol pentru viitor.
Drepturile politice au , incontestabil, o mare importanţă in statele eminamente constituţionale şi democratice , cum este statul nostru. Ele d aii cetăţeanului acea inaltă facultate de a ingera asupra mersului afacerilor publice, prin atâtea deosebite căi. Prin aptitudinea ce are de a intra in funcţiunile publice, şi de a le imprime o direcţiune bună, sau vicioasă; prin dreptul seu de a vota : de a alege şi de a fi ales ; prin puterea de a garanta, făcând parte din corpul juraţilor, moralitatea şi siguranţa sociale; iutr’un cuvânt, prin facultatea ce are de a lua parte la toată mişcarea- ce decide despre soarta intereselor publice.
Un popor, care ţine la viaţa şi la geniul său naţional, care —chiar cănd i se promite toate bunurile lumiL — nu voesce să esiste intr’alt fel, de căt aşa cum l’a creat firea, locul nasceril şi evenimentele lui istorice,—• zicem, care e insufleţit care nu se simte trăind,
de căt daca trăesce din viaţa strămoşilor lui, nu poate să închidă ochii şi să treacă cu nepăsare asupra caşului, căud împrejurările l’ar sili să deschidă străinilor, de ori ce rasă, tendinţe şi moravuri, poarta drepturilor lui politice.
Şi cătă precauţiune nu se cere atunci maî cu seamă, cănd străinii aceia ar căuta să pătrundă de o dată şi in număr căt nul considerabil, in economia organismului său politic,—cănd străinii ce năzuesc la aceasta sunt Evrei, elementul cel maî refractar al raselor, cel mai egoist şi cel maî împietrit in prejudiciile lui de sectă
Când nu avem dar cătu-şi de puţin siguranţa unei fusiuni cu un asemenea element. cum am putea oare, fără pericul pentru statul nostru, să ne arătăm darnici ca impărţirea acestor drepturi?
Ar fi o crimă de trădare naţională, căci drepturile civice însemnează, cum arătirăm, chiar interesele noastre de esistenţă politi ă, suveranitatea noastră in stat.
Şi să nu uităm, un singur moment, că, sub multe raporturi, naţionalitatea noastră are nevoe de a se intări incă, azi mai cu seamă, in timpul acesta de foc, in care lupta pentru esistenţă, pe terămul politic, ca şi pe cel economic, este mai încinsă şi mai neînduplecată de căt s’a văţlut până aci.
Ca popor incă şubred, faţă cu epoca in care. ne afiăm, nici o măsură n’ar fi dar prea aspră dacă ea ar tinde să ne apere esistenţă noastră naţională şi viitorul nostru economic.
Europa să nu facă fraze.
Istoria dreptului de naturalisare stă dovadă vie pentru paşii de broască ce a făcut la dănsa, ideea de a întinde drepturile de cetăţenie asupra ori cărui om.
Să spunem numai, ca esemplu foarte elo-cuent, in causă, că in Franţa, intr’un interval de trei-zeci şi patru de ani, de la 1814 până la 1848, abia două-zeci şi doi de stră ■ ini aă putut dobândi impămăntănirea cea mare, cu toate drepturile de cari se poate bucura un om, intr’o societate constituită!
Şi s’ar pretinde oare, ca noi, popor mic şi tănăr incă in vieaţa civilisaţiunii moderne, să dăm azi de păreţi porţile cetăţii noaste, şi să strigăm Evreilor : intraţi cu zecimile, cu sutimile, cu miile chiar, că noi vă primim şi vă dăm ţara pe mănâ ?!
Cine ne-ar putea cere, sau impune o mă sură atăt de fatală pentru noi!
Ce minte rătăcită ar fi aceia?
Şi in caz de a ni se pretinde, care român, animat de sentimentul conservării patriei sale, s’ar găndi să apere o idee atăt monstruoasă ?
Nu esistă de căt o singură soluţiune, dacă, credincioşii cuvântului ce am dat Europei, prin vocea Camerilor trecute, voim să re-mănem in marginile tractatului de la Berlin.
Şi după noi, azi, vrănd ne vrând, trebue să urmăm angagiamăntuluî formal ce am luat.
Asupra soluţiuDei practice insă, avem dreptul nostru, şi asupra acestuia nici a transigere!
Nici un alt mijloc, de căt a lăsa unitei voinţe a naţiunei, concentrată in voinţa suverană a representanţilor ei, dreptul de a se pronunţa asupra fie cărui străin, care ar bate la uşa drepturilor noastre cetăţenesc!, daca merită, sau nu, d’a purta numele de romăn şi a fi investit cu aceste mari şi importante drepturi.
Numai ast-fel naţiunea va putea să re-măie stăpenă pe voinţa si pe destinele sale.
Dacă voinţa naţiunei nu este o minciună in regimul constituţioal, saii dacă n’am voi noi a o facem să devie minciună, atunci nu-
», care declara, că, neprovenind feluri-numeroasele scrisori ameninţătoare di
nintătoare d* la uu asemenea popor.
www.dacoromaniGja.ra
ROMÂNIA LIBERA
I2SD
mai reservăndu-şî dreptul deplin de a se pronunţa asupra fie-cărul străin in parte, prin lmtărirea Oamerilor ei, — numai astfel naţiunea ar putea să aibă certitudinea despre conservarea vieţeî sile politice . . .
Numai acordarea drepturilor politice să fie oare singurul pericul ce ne spăimăntă?
Noi avem curagiul a zice, că d’asupra a-ccstor drepturi se ridică, mai ameninţătoare pentru noi, drepturile civile, cu toate că ele sunt generalmente considerate, numai ca o consecinţă naturală a puterilor civice, de cari se poate bucura o persoană in stat
Aci toată ingrijirea noastră.
In acordarea tutulor drepturilor civile e tăişul care stă ameninţător d’asupra viitorului economic ăl naţiune!.
Sub respectul acesta mai cu seamă, va căta să studiem incă cestiunea, căci drepturile civile însemnează, in ăntăiul rănd pentru noi, facultatea de a cumpăra pământuri ......
Şi impresiunea ce ne produce ideea acestui drept, cănd cugetăm la starea in care se află proprietatea peste Mibov, este mai înfiorătoare de căt dacă. ar fi să privim in faţă capul Meduzei, cu perii ei de şerpii!
Representanţi! primului colegiu al ţării se cugete dar .......
Venind să deslege cestiunea isr. elită, să se găndiască, inainte de toate, că pentru viitorul fiilor lor, calea nu se arată tocmai presărată cu rose.......
CRONICA ZILEI
Printr’un decret domnesc, d. C. D. Aricescu e numit in postul de revizor şcolar numai pentru capitală, post ereat din nod prin bugetul anu’ut corent.
—x—
Un nenorocit incident — ne spune «Monit. ofio.» de azi — s’a intămplat pe linia căei ferate Bărlad-Tecueib, in noaptea de 3 ale curentei, la orele 11 şi jumătate. Şapte vagoane de marfă şi zece de pasageri s’aîi sfărâmat. Conductorul postai a murit, călăraşul ’şî a frăut piciorul, loan Liga din Galaţi rănit la coastă, şapte persoane contrsionate.
—x—
Ziarele vieueze de erî şi de azi dau rapoarte detaliate, despre dispariţiunea misterioasă a unui pachet postai, in care re enprindeab scrisori de valoare, in număr de 43 piese. Noi cetind adresele şi lecui espediţiunii acestor scrisori, şi a-flănd intre ele unele ce se trămiseseră din România, le specificăm precum urmează :
Lin Bărîad către Macacindi in Tanina cu 600 fr.; din Iaşi către Hânavie in Filipopol cu 80 ir.; din Galaţi către T. Vocia in Gradisca cu 20 fr.; din Brăila către Steriade in Corfu cu 28 29 fr., diu Brăila către Spiro Conte Rome in Zante cu 12 40 fr ; din Sulina către Gaspartz in Buc-cari cu 247 fr.; din Fălciu către Teofanat in Ce-falonia cu 2C0 fr. din Sulina către Lindi in Perauto cu 60 fr. <
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» 5
AMORURILE UNDI NIHILIST
UE
PAUL VERNISA
VII
— Urmare şi fiine —
Această scenă se petrecea in cabinetul principelui, etajul de jos.
Uliţa e.ra deşartă.
—	Dar aceea ce nu sc ţi, adaogă cu amărăciune oficernl, este că s’a desemnat miserabjlui, care trebue să ve lovească.
Nutbalia se apropia fără voia sa de tatăl săb, tremurăndă de surprindere şi spaimă.
—	Numele acestui om ’l cuuoasceţî ? intrebâ rtpede generalul.
—• 11 eunosc.
—	Şi este ?. ..
Se auijia d stinct inimile bătend in cele trei pepturî.
Strgiu se ridica, incrucişâ braţele la rendul seti, şi zise cu o voce ce nu mai avea nimic uman :
—	Sunt eti!
—	Nenorocitule, striga principele, gata a se arunca intre el şi fiica sa.
—	Oh! nu aveţi frică, generale! Ucide-me dar ai milă !
Pachetul intreg cuprindea 26,500 fr. in aur (12,400 fiorini), 10,742 mărci prusiane (6,176 fi.) şi mai multe mii de florini in note de bancă.
Pană azi autorul furtul u uu s’a putu descoperi. Direcţiunea poştală din Viena a prescris uu premiu de 500 H. aceluia, care va descoperi s.iti \a da indicii s’gure asupra făptuitorului.
Faptul s’a comis Sâmbătă spre Duminecă, intre 12—1 noaptea, pe cănd se transportaţi efectele de la birou la gara Siidbahn.
Pachetul trăgea 12 kilograme. Fd s’a furat pe cănd căruţa mergea pe drum.
Cum ? Totul e mister până acuma.
—x—
Societatea «România Jună» diu Viena ne trimite bilanţul venitului curat, ce a intrat in casa societăţii, cu ocasiuuea balului diu anul trecut. Diu acest bilanţ constatăm cu bucurie , că de şi cbeltuelele balului s’au urcat la suma de 1373 florini, 39 or , totuşi venitul curat a fost de 1930 florini, 34 cr. Percepţiunile deci ab fost cu totul 3303 fl. 73 cr.
Iu ajutorul sus zisei societăţi ab sărit nu numai România,—in frunte cu Domnul,—ci şi cele Lite provincie romane subjugate, precum Bucovina, Transilvania, Banatul, etc.
Listele de subscripţiuni bine-voitoare arătă nu-uumaî generositatea tuturor Romanilor, ci şija-tenţiunea de care se bucură societatea «România Jună» in toate locurile.
Unindu-ue mulţumirile noastre cu ale acestei santinele române — esprimăm impreună simţi-mîntele roastre de gratitudine, către publicul generos.
—	X —
Veste bună.
Comerţul Galaţilor incepe a se mişca.
Fată ce ue spune «Curierul de Galaţi» :
«Săptămâna trecută s’au inebeiat mai multe transacţiunî comerciale in Borsa noastră; cerealele au început a căpăta preţuri favorabile şi se fac mari vîmjărî : grăurile s’ab ridioat 10 pană la 15 franci la chilă, cele lalte producte asemenea sunt căutate. Cumpărătorii caută pe viuejetorî şi se mtrec care de care a realisa o partidă mai mare de marfă —Ne place a vedea in această activitate, pe pb.ţa c realelor şi Borsa, că comerciul Galatzul î a început bine pentru vara anului curent».
—X—
Societatea studenţilor de medicină invită prin preşedintele K. Stănceanu, şi secretarul P. Ino-tescu, pe toţi acei dd., cari au bine-voit să pri-miască liste de suhscripţiune, să aibă bunătatea a le riinturna zisei societăţi in timpul cel mai scurt, ca comitetul sa’şi poată încheia bilanţul seb,
—	X—
Alegătorii colegiului I de Iaşi, intruniudu-se luni seara in casele Drosu, pentru a se înţelege in irod definit v asupra candidaţilo' propuşi de comitetul conservator liberal pentru Cameră şi Senat, — ne spune «Bul. ziar. Indep. rom.» — ab aclamat de canduLţi ai acelui rolegib pedd. Maioresou şi Mavrogheni.
D. Gr. Ionaşcu, din Dorohoib ne trămite in- 1 formaţiuni amănunţite espre modul cum s’ab petrecut alegerile delegaţilor col. IV diu acel judeţ.
Căte-va condee numai, spre a arăta ingerinţele, călcările de leg' şi falsificările alegerilor, sevîrşite de agenţii administrativi ai d-lnî prefect Cortazi.
In comuna BraeştI, primarul, conform ordinelor primite de sus, ar fi secuestrat cu sentinelă pe d. Ionaşcu, pe care majoritatea locuitorilor voiab să’l aleagă delegat. Locuitorii ab fost aduşi cu călăraşi la primăria, spre a vota in faţa primarului, ajutorului şi notarului, pentru oandidaţiî propuşi de administraţie. Cei carî părăsiab sala, impotriviu lu-se a pune in urnă nişte fiţuici, co li se da scrise gata de agenţii comunal', aceia erab readuşi de călăraşi şi constrânşi a se supune.
Prin unele comut e nici nu s’ab mai convocat alegătorii ; prin altele s’ab strâns, mai mult de formă, cate 10 — 15 locuitori. Totuşi delegaţii recomandaţi de d. Cortazi, s’ab ales strună. Cum? numai primarii scib.
Cam aceleaşi lucruri s’ab petrecut mai in tot judeţul, — ne spune corespondentul nostru, — şi ne roagă a le denunţa d-lui Ion Brătianu, spre a se putea convinge însuşi, cat de răb ab fost înţelese de către administraţia din Dorc-hoiu, declaraţiunile făcute de d-sa, iu intrun rea ţinută, in acel oraş, la 22 Aprile, cănd a dis; «Voiu face ca alegerile să fie libere.»
—X—
S’a zis — şi cu drept cuvent — că timpul cel mai fericit al amorului este acela iu care iubeşti din auti-cameră. .
Căţî păţiţi nu vor confirma acest adevăr!
Dar să cităm un fapt.
— »Lisă-me, nene, că să fiu al dracului dacă oiu mai da păci.... aoleo!... ab !. . şi ţipetele de dur. re se perdeab iu sgomotul unui torent de lovituri ce se succedau, cu furie, pe spatele unuî biet aventurier.
Cei ce au trecut a-seară, pe la orele 11 şi jumătate, pe strada Polonă nu sunt streini de această istorioiră care multora se va părea cam realistă.
Dar să ne esplicăm.
Tenerrul N X. e uu galantoni foarte cunoscut de o parte a locuitorilor stradeî Polone.
Don juanul nu se mulţumise a iubi «din auti-cameră» — pe semne i se urase —- el intră in casă ; dar o păţeşte : un sfert de oră după intrarea lui, intră şi bărbatul.
Tablou !!
Scena se poate închipui.
Noi voim insă a constata şi prin acest fapt, că după vorba lui Saphir «pană iubeşti d;n anticameră eşti fer it ; ai intrat in cameră, s’a dus fericirea.»
—X —
D. G. G, Giuvara—prin decret domnesc — e numit ataşat de legaţiune neretrebuit, conform art 4 al legeî suplimentare organice a repre-sentsţiuneî romane in străinătate,
O tăcere solemnă se făcu.
Generalul o rupse cel d’ăutăiu.
—	Aşa dar, aparţineai acelei secte de asasini !
—	E rtâ-n ă, Excelenţă, nu am puterea de a discuta o cestiuue du opiniunî. Nu e timpul favorabil. Nu ve voib spune de cat un lucru : am angagiat onoarea mea,
—	Onoarea voastră! murmură principele cu dinţii strânşi de manie.
Sergiu reluase sângele seb rece şi ou o voce liniştită urmă:
—	Da, onoarea mea. Am jurat să servesc o causă şi am tradat’o. Intre umanitate de o parte şi amor de alta şi jurământ de a treia pirte, nu ani esitat am făcut sacrificiul vieţii mele. Nu ine mai întrebaţi.
Principele păru că se găndesce.
—	Aţi putea şi trebue să aduceţi un servi-cib imens imperiului, zise el. Aş uita totul şi v’aşi reda amiciţia, daca aţi consimţi.....
—	Ob ! generale ! Sunt dar aşa de despre-ţuit ?
Principele ’şi răsuci mustaţa.
—	Ai dreptul, zise el. Voib căuta, şi jur pe D-zeb, că voib găsi acel cuib de bandiţi.
—	Băgaţi de seamă, zise junele.
—	Sunt soldat, domnule.
—	S înteţi tată !
Acesta fu ultima sa vorbă. O slabă detuna-ţiune resunâ, sticlele giamurilor iudoitelor ferestre sburară in bucăţi şi Sergiu cu capul sfă-
râmat se restogoli ca o masă inertă pe păment, pe cănd sângele seb stropia rochia albă a Na-ta’ieî, a iubitei sale Natalii, pe care o scăpase murind pentru ea.
Aceasta cădu leşinată in braţele tatălui seb.
www.dacoromanica.ro
VIII
Un june cu figura vânătă, abia acoperit cu un palton murdar, cu cozorocul şepeeî sale plec it pe ochi, suia liniştit uliţa, murmurând :
—	Dar nu mai sfărşia! Era aproape să ne
denunţa ; am f cut bine. Căt pentru fată.......
trebue să reîncepem .... eată totul.
El uu putu zice mai mult ; o mană tare T apuca de braţ in momentul cănd traversa Kxr pitckny Ferculok.
—	Pe tine, te- am prins; nu ’m> vei scăpa, mugi băGenul sergent de oraş. Eată ceva care mă va despăgubi de afurisita de noapte, ce am petrecut’o preumblăndu-mă, murmura el la o parte.
—	Nu, nu sunt al teb, răspunse sinistrul personagiu. Şi cu o mişcare repede ca trăsnetul, scoase din mâneca sa o globula albicioasă, pe care o aruncă o dată in gura sa şi o sparse in dinţi.
Apoi scoase un ţipăt suprem şi teribil de durere, caiju pe neaua, se învârti iu convulsiunî spaimăntătoare, şi sucit, invărtit asupra sa prin un ultim spasm, nu se mai mişca.
DIN AFARA
Convenţiunea austro-turcă pentu Novi-Bazar-
Lăsăm să urmeze după ziarul »Dje Presse,, tecstul acestei convenţiuni.
Guvernul austro-ungar şi cel turcesc şi-ay reservat înţelegerea asupra amenuntelor ocu-paţiunei, prevăzute prin articolul 28 a tratatul ii de Berlin, fără de a prejudeca dreptu-r le de suveranitate ale M. S. imperiale Sultanului, relative la aceste două provincii. Amândouă guvernele ş’ab numit de plenipotenţiari;
Turcia pe E. S. Alecsandru Caratheodory paja, ministru al afacerilor streine şi E. S. Miiuif E-feudi, ministru al instrucţiune!. — Austro-vuiga-ria pe E. S. contele F. Zicby, ambasador eestraor-diuarşi plenipotenţiar al Austriei pe lângă M. S. Sultanul.
Aceşti plenipotenţiari s’ub invoit,dupe schimbarea şi cercetarea împuternicirilor lor, asupra următoarelor puncte :
Art. 1. Administraţiunea Bosniei şi Herţego-viuei va fi îndeplinită, in inţehsul art. 25 a tratatului de Berlin, de către Austro-Ungaria. Guvernul austro-ungar va lăsa să funcţioneze şi mai departe pe funcţionarii de pă-a acum, intru căt iutrunesc capacitatea necesară tuncţiu-niî lor ; in cas de substituire, aceasta se va face preferindu-se, după puteri, indigenii.
Art. 2. Libertatea şi eserciţiul tutulor culte-telor din Bosnia şi Herţegovina sc; garantează pentru toţi locuitorii statoric.ţi in ele sau carî vor treoe ca călători. Cu deosebire se garantează deplină libertate mahomedanilor, in relaţiti nile lor cu căpeteniile preoţesc! Corn mdanţiî trupelor M.
S.	împăratului şi regelui precum şi autorităţile administrative vor priveghia cu cea mai mare îngrijire, ca nici averea, nici moravurele, nici libertatea religioasă, nici in sfârşit siguranţa persoanei şi proprietăţii mahomedanilor să nu fie jignite. încălcarea averei şi jignirea religiu-neî mahomedanilor vor fi pedepsită cu cea mai mare asprime. Numele M, S. Sultanului va fi numit in rugăciunile publice ca şi pană acum. Chiar şi cănd obiceiurile religioase vor cere, ca drapelul otoman să fie arborat pe minasete, jobiceiul a-cesti va fi respectat.
Art. 3. Veniturile Bosniei şi Herţ<-govineî vor fi iutrebuinţate esclusiv, pentru necesităţile, administrarea şi amelioraţiunile proviucielor.
Art. 4. Monedele otomane in vigoare vor re-măuea şi mai departe iu comerciul Bosniei şi Herţegovineî.
Art. 5. înalta Poartă va dispune, după buna p acere, de armele şi materialul de resboiu şi de cele alte lucruri aparţinătoare guvernului otoman, şi cari s află in localităţile fort ficate. Spre acest scop comisarii delegaţi de către ambele guverne vor stabili inveutariele de lipsă.
Art. 6. Cestiunea modului de tratare a locuitorii r diu Bosnia şi Herţegovina, cănd aceştia de vor afli de afară graniţele acestor provincia sab vor călători, se va regula prin o învoire specială.
Consiliul purdu pe secretarul seb cel mai devotat şi maî viclean.
Principele Nurin, care are tot d’auna presiute in memorie ultimele vorbe ale lui Sergie Ka-blukoff, se găndesce căt o dată a ’şî da demi-siunea, de şi nu s’a mai făcut o nouă tenta ti vă contra fiicei sale.
Este adevărat, că ab încercat o dată a ’l ucide la preumblare, dar aceasta este o mică gr jă!
împărţit intre temerea pericolului perpetuă suspendat asupra copilei sale şi sentiment 1 da-torieî, care ’i interz'ce de a fugi de ameninţa rile nib liştilor, el a îmbătrânit cu zece ani.
Natalia ’î a esprimat dorinţa sa fermă, voinţa sa det rmiuată de a intra in monăstire.
Cu toată imensa tristeţă, ce are la gândirea de a fi pentru tot-d’a-una separat de fixa sa, e) o va sci in siguranţă după zidurile mănăstire! şi va primi p ate sacrificiu'.
Atunci ura sa şi desperarea sa uu vor mai avea mărgini.
Nenorocire conspiratorilor care ei vor cădea iu mâini.
Traducere de Laksap.
I
ROMANIA LIBERA
Art. 7. Spre a ajunge scop' Gle politice şi mi. 1 litare, reclamate de interesele reciproce ş de ar- ! ticolul 25 a tratatului de Berlin, in privirea sand-jaculuî de Novi-Bazar, ambele guverne aii lio-tărît, de a regula disposiţiile esecutărei. Spre a-oest scop guvernul M. S. împăratului se îndatorează, de a impartăşi M. S. Sultanului, cănd se va face intrarea trupelor imperiale-regesci. Spre a inlatura ori-ce amănare, amândouă guvernele se îndatorează, in căt le privesce, de a pleuipotenţia incă de astă-zî, peniru ori ce cas, pe toate autorităţile şi pe toţi comandanţii lor de trupe, spre a putea regula afacerile ce se vor ivi direct intre eî, afacerile anume, cari privesc nutrirea şi scutirea trupelor. Se înţelege de siue, că toate cheltuelile resultate din aceasta vor fl suportate de către guvernul austro-ungar.
Art. 8. Presenţa trupelor M. S. împăratului şi r geluî in sandjacU de Novi-Bazar, uu va impedeca intru nimic activitatea autorităţilor otomane, administrative, judiciare şi financiari, cari eşî vor contiuua activitatea lor ca şi pană acum sub ordinele esclusive şi directe ale Porţeî.
Art. 9. Dacă înalta Poartă ar dori să tri-meată şi ea trupe regulate in acele puncte ale sandjancului Novi-Bazar, unde se află trupe austriace, aceasta se va put1 a face fără nici o pedică. Amăndoue trupele vor fi puse pe un picior de deplină egalitate, in ce privesce tăria, avantagiele militaro şi libert iţea mişcărilor lor. Poarta se îndatorează de a nu ţiuea intre marginile sandj icului de Novi-Bazar de loc trupe neregulate.
Art. 10. De sine se înţelege, că la toată iu-tîmplarea, dreptul Austrc-Ungariei , de a ţinea garnisoane in unele puncte, conform art. 7, precum şi mărimea lor, nu se prejudecă intru nimic prin acestea disposiţiunî.
Urmează apoi suscrierile obicinuite.
Criza ministerială francesă.
Cabinetului Waddington nu’l merge bine. Din zi in zi devine mal probabilă impreju-rarea, că el va trebui să facă loc altul ministerul, mal radical, mal hotărit in întreprinderea resturnărel clericalismului şi reac-ţiu nel.
Cel mal mari duşmani al actualului cabinet sunt stânga republicană şi radicalii. Alianţa acestora căstigă mereu in tărie, atăt prin crearea de noi proseliţl, din sinul ce-lor-lalte grupuri republicane, precum şi prin atitudinea cea şovăitoare şi in doi perl a Iul Gambetta, faţă de atacurile ce se fac guvernului.
De altmentrelea nu va cădea intreg mi-nistenul; nu se va face de căt o revisiune şi o completare, a căreia victime vor fi Waddington şi Leon Say, ca prea moderaţi şi neinţeleşl cu dorinţele republicanilor mai inaintaţî. 'Waddington u va fi nu ştiu ce perdere ; găsi-va insă Francia un urmaş vrednic pei tru Say, celebrul reformator şi am putea zice intemeietor a’l actualelor fi-nance francese.
ROMANIA SI TRATATUL DE BERLIN
Gestiunea hrailită.
— Urmare şi fine —
Din susţ nerea acestei opininni, ar resuita pănă la un punct oare-care, că in adever, constituanta din 1866, a fost impinsă, aproape numai din un motiv religios, pentru a nu pune pe is-railiţî alăturea cu străinii, — safi cel puţin s’ar parea, că eî aii incetat de’a mai fi un pericol pentru ţeară, — şi atunci pentru ce atăta spaimă de eî. Efi nu voiţi întreba pe Romănî, dacă in adever acnst pericol a incetat saif nu, nici voiH' îeami nti aceea ce am zis penă acum in privinţa economiei noastre naţionale, — precum nici in piivinţa socială, nu voi fi aduce recentul fapt. petrecut la Iaşi, unde un instruit tener evreu, culaborutor al unei gazete in Bomauia, declara lu plina lumină a secolului XIX, că »apublica, acele ne adevăruri contra Hematiilor, numai pentru a contra-balanfa a fir moţiunile, ce cele Valtt 'nare vndreptau in contra ier aii iţiior.... dar voiţi lăsa să vorbească marele diplomat al Europei, abilul şi consumatul bărbat de stat al Rusiei, principele Gorciacoff, chiar in sinul congresului:
Doi esc ca cestiunea israil ţilor, oare ’şî va avea rândul maî târziii, să nu fie prejudecată prin o declaraţie prealabilă. Dacă este vorba numai de libertatea religiei, ea a fost tot d’ auna iu vigoare in Rusia; ader la acest principii! şi ’i
“iuţind in sensul cel maî larg. Dar este vorba <(de drepturi civile şi politice, — cer să nu se “confunde israiliţiî de la Berlin, Paris, Londra, “Viena, cărora negreşit nu li s’ar putea refuza *nicî un drept politic safi civil, c i evreii din Serbia, România şi căte-va provincii ruse, cari, ■»după părerea mea, sunt un adevărat flagel penetra populaţiunile indigene. In căte-va provincii “din Rusia, guvernul a trebuit, condus de o ne-“ces tate absolută şi justificată prin esperienţă, “să supue pe israiliţt. la uu regim escepţiunal *pentru apărarea intereselor p pulaţiunilor. ...“
Eită deci care este părerea acestui mare om politic. Aşa dar, pericolul ecouomic şi social n’a incitat, din contra, el este şi maî mare. Dacă in Rusia, unde numeral ovreilor, in raport eu acel al populaţiuneî imperiului, este cu totul neînsemnat; dacă acolo, unde se zice scurt “poftim in Siberia,* eî sunt atăt de periculoşi; dacă acolo eî afi fost şi sunt supuşi unui regim es-ceptional, ne intreb ni, — cum trebue să fie trataţi la noî ? Deci să ne inţelegem bine, — noî n’avem să dăm drepturi streinilor, căci streinii propriii zişi sunt ceî cari afi o ţeară, — dar unor oameni puşi sub un reg m escepţional.
Ast-fel fiind ne întrebăm —- pocăitus’afi, căt de puţin, oau eniî aceştia, pentru ca să’î scoatem de sub acest reg m ? Să încercăm, insă încercarea aceasta, me tem, să nu fie ca a aceluia, care caută < dăncimea măr ei cu degetul, căci dacă unLtener luminat ca d. Goldner, colaboratorul unui ziar din ţeară („Ştafeta*), de pe acum înjură naţiunea, spune neadevăruri in contra Românilor şi se face solidar cu aî seî in o faptă atăt de ruşinoasă, — la ce ne putem aştepta din partea lui Iţio, Leiba, Strul, Smil etc. eto. ?
Să fie bine constatat faptul acesla, că Romanii n’afi confundat nici odată pe ovrei cu streini; că ovreii prin toate legile, prin toate in-stituţiunile Romanilor, afi fost poftiţî să se ducă din ţară, — şi că numai spiritul prea mare! ospitalităţi, care earacterisează pe Romănî, le-a maî îngăduit şederea lor in Romania. Eî fiind cu totul deosebiţi de străiuî, neapărat că trebue s ă facă obiectul unuî articol special in consti-tuţiunea noastră, — şi a-est articol, n’ar putea fi pus de căt ' a i ia alin. al art. 7, ca o modificare a sa, deci iu loc de : „Numai străinii de “de îiturî creştine pot dobăndî impămăntănirea»; „putem zice * Israiliţiî *) se vor bucura in ţeară de dreptul pvoprietâţei imobiliare, atăt rurale căt şt urbane, numai după ce vor fi dobândit marea impămăntănire, — şi aceasta numai conform art. 16 din codicele c'vile.<!- Ast-fel cred, că am putea salva’ interesele noastre economice sociale şi naţionale, corespundând iu acelaşi timp in un mod demn dorinţei şi voinţei Europei.
Cestiunea deci este clară ; numai încape nici o indoeală, că îndată i e nu va exista in pai tul nostru fundamental o prohibiţiune pentru ceî de ritul necrtşt'n, eî după ce tor îndeplini prts-crij.ţinnile ligtî, se vor ţresinta înaintea ctnie-relor cu certrile lor, — şi tle vor judeca pană la ce punt le inspira, incredire Strul, Haim, Avram etc.
Cunoascem cu toţii, căt e de liberal art. 16 din cod. civ.; cu toate acestea el s’ar maî putea modifica in aliniatul şefi Nici in oaşul acesta un suntem la adăpost de orî-ce pericol, dar n’avem ce face, nu putem bănui că a perit din mijlocul românilor ort-ce virtute civică. Ne-am gândit, la ţara clasică a liberalismului , pentru a imprumuta ceva din constituţiunea sa (con-suetudinală), am cugetat mult asupra proprie-tăţeî — şi in general asupra individualismului, dar neputend prevedea cu multă siguranţă, ci nu va fi nevoe maî târziii , de un Tiberiu şi Gaiu Grach, ne am oprit la soluţiunea de maî sus.
Tot cetăţeanul este dator, iu inprejurările acestea să ’şî spună opinia sa. Tot romanul, de la acel aşezat in palaturîle cele maî somptuose pănă la acel din umilei locuinţa, este dator a se gândi şi a’şî spune părerea , credinţa sa , in această cestiune de vieaţă şi de moarte, — am (j's tot romanul — şi pot ţlice şi ceî alţi streinî , căci n’a fost scutit nicî crte-rul munţilor , nicî adâncimea văilor , nicî malurile apelor, nicî insulele măreţului fluvifi, de aceştî oameni, carî, cu o sfruntare ne maî pomenită, ni se impvn ca cuceritori, ni se impun ca unei naţiuni moleşite. Tot românul decî, trebue să judece cu multă maturitate, să ’şî încordeze toate facultăţile sale, peDtru a ajunge la adevăr şi ie nu ie lase a fi indus in eroare prin soluţiunî frumoase, care nu duc către adever.
N. R. Kodrescu.
*) Or toţi streinii iu general....
ARENA ZIARELOR
Din ce in ce maî ciudat li se va fi părând alegătorilor, citind revistele «Timpului» şi ale «Românului»,—de vr’o câte va zile incoace.
Conservatorii acusă pe liberalii de la guvern, că ar tinde la împământenirea Evreilor pe cateyoril, şi-şî intemeiază bănuelile lor pe cunoscutul evreoftlism al celor de la. 1866. Cei de la aRomânul" , pe care âl ustură râd arma electorală ce întrebuinţează conservatorii, se servă, la rîudu-le, de aceiaşi armă, acusănd pe adversarii lor, că ar fi voit să facă din Evrei clasa de mijloc a naţiunii române. Ca dovadă, eî invoca legea comunală din 1874 şi conven-ţiunea cu Austro-Ungaria.
De prisos să spunem, că şi unii şi alţii, in gazetele lor respective şi in întruniri publice , căută cam acelaşi refren, numai pe tonuri deosebite:
Daca vreţî salvarea naţionalităţi romane; daca doriţî ocrotirea intereselor economice ale ţereî, — alegeţî-ne pe noî, :n viitoarele camere de revisuire !.,.
Bieţii alegâtorî, cetind toate acestea in «Timpul" şi «Românul», caută in zadar să dee peste vederile lămurite ale numitelor organe, in arzătoarea cestiune a jidanilor.
Fără îndoială, că nu-şi pot zice alt ceva de căt; „lucrul nu-î curat!”
V Să lăsăm pe «Timpul” să aprecieze cuvintele rostite de d. Brătianu la 1866, cuvinte pe care „Romanul” le publică drept programul partidei libera le-naţionale, in cestiunea Evreilor:
Această progrsmă consista din intrebărî.
Boate oare Europa exige? Credeţi oare, d-lor, ca Europa nu va înţelege? Cum aţî crede, că Europa ar veui a ue impune ? Credeţî că Europa n ar vedea iu aceasta uu pericol naţional ?
Şi ; ceasta miserie intelectuală, acest joc de credeţi sau puteţi crede, e in ochiî roşilor un respuns positiv, un program ? Dar de căud, întrebările sunt in lumea aceasta un respuns ?
Aceasta din urmă cugetare rezuma in de a • j ins aualisa ce face organul conservator programei primului ministru.
VARIETĂŢI
A propositu de nihlism şi nihilist!.—Am fost întrebaţi, zice «Figaro» , dacă in adever cuventul fusese pronunţat sau scris pentru ’ prima oară de Turgjeneff.
Noi suntem convinşi , că revoluţionar.î ruşî afi adoptat cuventul nihilism, după ce Turgjeneff 1 a întrebuinţat, in unul din romanele sale. Dar cuventul nihilism eeista deja, şi el fusese întrebuinţat de mai multe ori de autorii francezî ; de esemplu , de Royer-Collard: “Scepticismul safi nihilismul, care caracterisă filosofia acestor din urmă timpuri, e născut din îmbuibare» ; şi de Victor Hugo : “Negarea infinitului, conduce drept la nihilism».
0 moarte curioasă.— In una din juoile trecute se judeca la cui tea cu juraţi din Var (Franţa) procesul unuî ziarbt Michelou, din Arcs. Ziaristul era inculpat, că ar fi omorît pe soţia sa-
Muma victimeî era printre martorî.
In momentul cănd juriul intra in sala de cliibzuire, această mumă nenorocită se trânteşte brusc pe scaunul seu şi, cu toate mijloacele cele maî Înţelepte şi cele maî zeloase, n’a fost cu putinţă să maî deschidă ocliiî, să zică o vorbă i să niişte un membru : ea dase mana cu moartea"
Serviciul telegrafic al „României Libere*
de la 16 Mal — 9 ore dim.
Londra, 15 Maî. —Sir Northcote a declarat in camera comunelor, că guvernul englez angajase de mai multe ori pe Poartă la esecutarea articolului 23 din tratatul de Berlin, relativ la Bosnia şi Herţegovina, dar maî in particolar la sandja • ckul de Novi-bazar. Chiar iu zilele din urmă, d. Layard a fost însărcinat să reinoească re-presentaţiunile cabinetului iii această privinţă,
I etersburg, 15 Maî. — „Gazeta oficială* publica ti xtul proclamaţiunei imperatuiui Rusiei către bulgari şi un ukas, prin care puterile guvernatorilor geueralî provisorjî se estind asupra intregulului teritorii! al guvernamentelor ce fac parte din circonscripţiuni’e lor militare.
Numindu-se guvernatori provisoriî —- la Pe— şi fiind date aee-
tersburg, Kiew şi Odesa
www.dacoromanica.ro
! 1
leaşî puteri guvernatorilor de Warşov'a, Karkov şi Moscua, resultă din acest nofi ukas, că starea de asedifi e proclamată in toată Rusia europeană, afară de guvernamentale de la graniţă : Finlanda, Vilna, Kasan, Caucas şi Oremburg.
Ieri şi alaltă ieri afi isbucnit nouî incendii in Oremburg şi Irbit
Berlin, 15 Maî. — “Gazetta de Colonia» publică respunsul principelui de Battşmberg la adresa ce i-afi trămis Bulgariî.
Principele z ce, că, luând sarcina pe care i-o încredinţează nobila naţiune bulgară, el nu va avea de'căt o siugură ţintă: bună ştirea şi prosperitatea ţereî care va fi patria luî.
Termină, zicând, că, conform dorinţei espriinate de ţarul Rusiei, el s’a dus la Livadia şi că de aci se va putea pune in comunicaţie cu poporul şefi, primind deputaţiun^a adunări care l’a ales.
(Havaş)
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar. — Geografia căilor le ale artea I (Europa) de Z. Calmar, in editura librăriei Gr, Luis.
Elemente de higiena publică şi privată de
Christodor Păunescu. Dctor in medicină de la facultatea din Paris. —• Se afla de venzare la librăria G. Cârjcan in Ploescî cu preţul de 2 leî.
«RADINA UNION -SUISSE
Cu un aranjament maî cu totul din nofi .
In toate serile.	Chiar pe timp ploios.
REPRESENTAŢII CU PROGRAM VARIAT
Direcţiunea
i@js.ra Lirpxscu
Duminică, 6 Mat, 1879.
DESCHIDEREA GRADINEI
CC ARTIŞTI RENUMIŢI DE ,
Gimnastică, Romanse. Cuplete. Canţonete, Comedii şi Dans
începutul Reprezentaţii la 81/^ ore precis PRECIURILE SERALE :
Locul I pentru una persoană 2 fr. t- Locpl II in grădină 1 fr. Deschiderea gradinei la 7 [/2 şira.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
CURSUL DIN VIENA 15 Maiu
Napoleonul .	. ... . .	.
Ducatul . ..............1 . •
Lose Otomane.................
Rubla Hârtie.................
CCRSUL DIN BERLIN
15 .Mau
Obli. căile forate române . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim . ....................
Ruble liărt'e................
Stern .......................
Lose Otomane ......
CURSUL DIN PARIS 15 Maiu
Renta Romani.................
Lose Otomane ......
SCHIMBUL 4 Maî
Paris (3 luni) .	...
» la vedere................
Londra (3 luni) ..... » la vedere. ....
Berlin (3 lu î)................
» la vedere................
Viena la vedere................
Adresa pentru telegrame,
„Bursa Bucurescî'
I. II. EERMO&F-ţii BENZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţfiua de 4 Mal 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cump. Vând.
10% Oblig, rurale.........
»	» egite la sorţi.
8%	» domeniale ....
»	» eş te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei peus. 300 leî 7% Serisurî funciare rurale . ,
7°/o	»	» urbane . .
8°/0 Impr. Municipal. .	.	.
» cu pr. Buc (biţ. 2Q 1.)
Renta Română...........
Acţiuni 'Dacia». . . . . ...
» «Romania» .....
Cupoane rurale exigibile . . . ■.
,	domeniale » . ,	.
,	scrisuri * . . . .
Argint contra aur . ;	. .	.	.
Bilete liypotecare contra anr. ,	,
Rubla liărtie .	.................
Florinul.................  .	,
Lose Ottomane . . ... . .
100	V. 97
101	Va 99 U
175
96
SBV.j
'99
26
' esy, 200 78 IVo . ba
V*
13/l 1
lOOUj
98
101%
argint
17S
96%
88
99%
2.'
6!
205
80
arg.
1 %
- 1 %
2 39	2 40
2 16 |2 16%
42 —
9 36 5 93 20 70 112 25
45
9 36 5 5 58 20 50 112 40
I
30 -
88 -29 75
86 25, 86 40 194 80 195 50
36 75 36 80
68 25 68 45 — 45 25
98 90, 100 -24 97 V 25 171 122 % 123 — 2 15%
Ferme & Benzai.
ROMANIA LIBERA
HYGIENA PELEI
SAVON
AU SUC DE LAITUE
ED. PJAJDJARIS
Acest săpun se deosebeşte prin unctiositatea pastei sele şi prin fineţa mirosului seu. El răcoreşte pelea şi i communica ua frăgezime nepre-cuila.
Pe tempurile de ger pe langa acest săpun, trebueste interbuinpita şi pasta callidermica.
Singurul Jlepositallu Aspasineî Mignot.
Un tgner Basarabean
practică in agonomie, doresc a lna moşii mari in admistraţie safi o moşie in esploa-tare. — Doritorii se vor adresa strada Model No. 8 in locuinţa D-ruluî Marin, in toate zilele păDă la 10 ore de dimineaţa şi in alte ore,
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
BIIROU SPECIAL
DB MESAGERII
înfiinţarea acestui binroii are drept scon a se primi comenzi din provincii şi capitală pentru cumpărarea şi espediarea a tot felul de mărfuri şi articole necesarii in familii, pănj la cea mai minimă valoare.
Toate comandele trebuese a fi insoţite de monstre, măsuri sau doslaşirile trebuincioase
La orî-ce intrebăaî so respurde imediat,
Cu stimă GEORGE PETRFSCU
Bucurescî, str. Vastei 13.
HAINE CONFECŢIONATE
PIENTItU
barbeţi SŞîK
precum şi diverse colecţiuni de stof6 line şi moderne pentru ft primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiunl foarte avantagioase
EU GROS & EI* DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv D-nii clienţi — de veri-ce condiţiune — mai pre sus de ori-ce speranţă.
NB. A se nota numai Ia No *7. “gsţj
uuuiurui
nu o ou
boalele secrete
isitiv pe I
specialist pensru	_
s’a mutat iarăşi in str. Smărdau (Germană) No. 4. Orele de consul, taţiune sunt dimineaţa de la 7-10 şi de la 1-4 dnpe ameazi.
Anuncin
, 0 italiancă, care cunoaşte foarte bine limba franceză şi germană, precum şi menaginl casei, doreşte să intre in o familie din Bn-cnreţtî
A se adresa la administraţia acestui ziir
LOTERIA
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteriă de bani, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statulnl pentru plata esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fle-cărul din toate punctele de vedere asiguranţa cea mal perfectă Singurul faptică guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea lotiriade bani mal conţine incă 86,000 lose din care 44,000 lose trebue să câştige neaperat; şansa de căştig e dar foarte inBemnată, fiind mal mult ca jumătate a tutulor loselor trebuese câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mal mare care e de zăcut iu caşul cel mai fericit se urcă la
* .■£■ NOI
Special mal snnt de câştigat următoarele
		Lei nuoi		Lei nuoi
1	a	333,333	=	333,333
1	a	200 000			200 000
1	a	133,333	=	133 333
1	a	80000	—	80 000
1	a	66,666	—	66,666
2	a	53,333	—	[106,666
2	a	40 000	—	80,000
5	a	33,333	=	166,665
2	a	26,666	=	53,332
12	a	20,000	—	240 000
1 al 16.000				16 000
24	a	13,333	4=	[319,992
5	a	10,666		53 330
2	a	8,000	=	16.000
54	a	6,666		359,964
6	a	5,333	=	31,998
71	a	4 000	—	284,000
217	a	2 666	—	678,522
2	a	2 000		4, 0
2	a	1 600	=	3 200
531	a	1 333		170 ,823
673	a	666	=	448. 18
950	a	400	n	1380.000
in total 44,000 câştiguri.
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt contro'ul guvernului german. Noi suntem Însărcinaţi cu des-faaerea loselor originale a acestei noul şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficial-mente hotărit fără alte cheltuell. Preţul oficial-mente hotărit pentru toate tragerile de căştig a amăndoura secţiuni viitoare e de:
LEI VOI 24
PENTRU UN'LOS ÎNTREC ORIGINAL
LEI VOI 12
PENTRU JUMETATE'LOS ORICINAL
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române safi in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediâm fie cărui comandor directamente intr’-un envelop bine închis losele originale comandate, investite cu armarele ţârii. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi dopă fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu căştig; deosebit de aceasta numerile trase cu căştig se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim publicului romăn pentru increderea arătată de până acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curînd in tot caşul înaintea începerii tragerii şi anume •el mal tărzifi până la
30 Mai a. c. s. n.
direct către adresa noastră.
Biuroul principal de Loterie
JSENTHAL & Comp.
It A II B E R G (Germania)
Cu clienţii noştri! din România corespundăm in limba romăuă. Scrisori din România sosesc )a Hamburg in 70 de ore.
Prin binronl d’annncinrl A. Steiner Hamburg
r
-a
1
IMPDTERN1GIT0L DIRECTOR AL FaBRICEI C. R. DE P1ESSE METALIC L SI MAŞINI
Rf VIESIM, Ui. HEW\WE(i Ar.	i&k
Specialitate de Racllierie şi Berărie invită cu toată politeţa pe toţi acei domni cari au'făcut comande de maclnni, cazane pentru vapori sau alte aparate să’şî trămită adresa d-lor la
D-mi HOFLIC11 OPPLER
FlAiBcRICA N T DE B E It E IN BUCUEESCI
AV.iS
Koenen zugrav de firme şi table s’a mutat’n strada Academiei No. 23 (Grădina Stavri) cu o a doua intrare strada biserica Eni vis-a-vis de Mazar Paşa.
Mare şi bogat asortiment tuturor felurilor de literîjde stirlă.
Biuroul principal de loterie Isenthal & Comp. in Ham burg oferă in ziarul nostru de azi participarea la noua şi marea loterie de bani germană. Aceasta loteria garantată de Statul german la Hamburg, e prea destul cunoscota in ţară, şi nu mal avem trebuinţa de a da seama de că-ganisarea et. — Nu voim insă a lăsa nemenţionat că eu-tigul principal s’afi mărit din nofi in ultima tragere, era numai dj 375,000 mărci sau lei noi 500,000 pe cănd acum câştigul principal care e de făcut in caşul cel măi fericit se urcă la 400,000 mărci safi lei noi 533,333.
Loteria conţine acuma in total 44,000 câştiguri a căror rivisiune e de văzut din anunciul de azi al biuroului principal de loterie Isenthal & Comp. Biuroul principal de loterie Isenthal & Comp care esistă deja aproape 100 ani e asemenea biue recomandat in ţară şi a avut deja de adesea or ocasiunea de a plăti câştiguri mari in Romăuia. Putem dar recomanda şi din parte-ne participare la toate inteprinderile anunciate de aceasta casă.
0 persoană foarte recomandabilă
care se află in serviciîi aproape de patru an) in cele d anteiă familii din bucurescî, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la băî, asemenea prim sce şi orî-re angagiamente şi complecta responsabilitate pa lăngă domnişoare,
Se poate adresa la administraţiunea ac stuî ziar.	6-2
fir I 11 Pil Q s’a mutat in CALEA RAH0VEI No 53. UI . LUI U sî	(calea Craioveî).
CHARTIA LARDY
cu Extract de Ardei
Puternic revulsif cu mult superior Thapsiei, uleiului de Crolon, ele., si nepresintand inconvenientele lor.
Intermediar intre Sinapism, a oaruia acţiune este rapide, dera trecatore, si Vesioatore a caruia energie nu convine decăt unelor caBe.
Acţiune IMMEDIATA si CONTINUA, ne occasionand neci DURERI neoi MANCARIME, dera numai căldură, ua usturime usora si roseta viua, cari, chemând sângele la pele, sohimba reul.
SUVERANA in GUTURA1UR1LE noui seu ohronice, BRONCHITA , GRIPPA, CATARRHU, ANGINE, ASTHME, si in general tote irritatiunile gatului seu peptului, precum si in DURERILE NEVRALGICE seu REUMATISMALE, Sciatica, Lumbago, eto.
COTRRE, pharmacian, strada Clierche-IHIdft, PAKIS.
Se gasesce la pharmaciani principali.

\\v*
fr. 15 „ 15
Ocasiune Rara V
La magasmul meii din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
V. I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga . .	.
12	.	»	Madera	.	.	.
12	»	»	Oporto	.	.	.
12	»	,	Xâres	,	.	.	.
12 , Cliampagne Cart-Blanclia 12 » Crime de Bouzy .	. .
12 » Ay snperieur ....
12 » Medoc ....
12 , Saint Jullien . . .
12	» Choteau' la fitte
Tot tn acest magasin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smenra, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei Iun! ear mărfurile ce se ating de specialitat»a mea de colonia'e, delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.

ft-
a
7>
r~
î>
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
călătoresce ast-fel după ci m urmează maî la vale :
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bnda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
>	>	Orşova Jouî, Duminică şi Marţi a. m.
»	»	Severin » »	»	»	»	4 ore p. m.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 21!,,	„ *
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. uf
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. ni.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p! n>.
Sosire m T. Severin Mercuri, Sămbătă şi Luni sera Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa
,i	„	Orşova „	»	» a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul local intre Eaiaţi-Brftiia
Plecare din Galaţi iu fie care zi la 7i|2, 11 ore a. m. şi 2’;a ore p. m.
”	„ Brăila „ „ „ „ „	9 ore a. in. 1, 4yu ore p. m.
„Metternlcli“ Intre Galaţi-OdcMsa
Plecare din Galaţi Mercuri, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„ Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa	’
„	.. dulcea „ Jsmail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiadî
>» Tulcea,, Ismail Kilia Juol 10 ore a. m.
IN SUS	,
“ !*, sss I: Kfi ,“i *»■*»• »• **-*.
„ „ Tulcea la Galaţi	”	”	’*	, ” ® m
., „ K'ria la Îsmail-Tulcea-Galaţi Juoî 3 p ml ' M
fărăaCleîerdeGavf^Gi7Sn ?i Bmi,a'Pesta fac ««viciu regulat in fie care zi « 189fie"car?	^ * P“ fa	«ele mari albe
Agenţia Societăţii Danubiene
Bncnrescl, Tipografia Ştefan phălescn, Str. Lipscani No. 11, — Corn 7048
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 59]
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI, 15 MAL 1879.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. AtTG. LaURLAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SocilU Havas Laffit & O"5, 8, place de Ia Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciurî si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischr.iarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Adolf Steiner, in Hamburg.		ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 I Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila	
{ (				Ţ -
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele str&ine.
Sumariu. — Cearta intre Ţar şi fiul siu. — 0 deputaţiune bulgară. — Austria şi Serbia. — Anglia şi Francia. — Starea din Rusia. - 0 convorbire politică cu Battemberg.— Grecia părăsită.
Viena, 21 Mal. — Ie cercurile rusesc! circulă svonul despre un conflict, ce s’ar fi iscat intre Ţar şi principele de coroană. Lucrul stă ast-fel : împăratul Rusiei şl-ar fi esprimat ina-inte cu eăte-va septămănî fiului seu dorinţa, de a-1 insoţi cu ocasiunea visiteî ce o va face la Berlin. Acesta insă declară, că nu va lua parte la acea visită, şi remase pe lăngă acea declara-ţiune chiar şi dupe ce Ţarul schimbă forma in-vitaţiuniî sale intr’un—ordin, ce-1 trimise prin-tr’un general anume din Livadia. Trimesul special ’şî dădu toată silinţa, spre împlinirea dorinţei Ţarului, rugând pe principele de coroană, să nu culce pe Ţarul, prin refusul şefi, la pat, căci puterile Iul şi aşa sunt deja destul de slăbite. La aceasta fiul ar fi eselamat plin de fu-riă: in sfârşit tot va fi mai bine, dacă va cădea ŢaruZ la pat, de cat Rusia. Aceste cuvinte se înţelege de sine, puseră capet intrevorbirei dintre delegatul Ţarului şi Ţarevicî.
Viena. 21 Mal. — Cel doul delegaţi a! Ru-melieî orientale, Gesoff şi Iaukoff au sosit aici. .\cestia aii făcut er! şefului de secţiuue, din mi-nisterifl de esterne, baronuluiOrczy, care insă nu-î prea încredinţa, că vor fi primiţi de corniţele Andrasy.
Viena, 21 Mal. — După cum află »Deutsche Zeitung® afi rămas negociările Austro-Ungare relative la tractatul sârbesc de comerţ şi de vă-murî, de o cam-dată fără resultat, şi se vor începe earăşî, numai după disolvarea corpurilor legiuitoare ungureşti.
Paris, 21 Mal. — Consulul general Godnan a fost rechemat din Cairo, fiind că era un apărător zelos al idee! d’a procede Franţa şi Anglia in unire şi cu măsuri colective la resolverea ces-tiuneî egipţiene. Această rechemare poate fi privită d’un simptom neindoios al slăbirii relaţiu-uilor amicale de pană acuma, dintre Anglia şi Francia—ce privcşee situaţiunea din Egipt.
Berlin, 22 Mal. — Guvernul rus a decis să proclame starea de asedifi peste ţinutul cazacilor din Oremburg. S’afi prins doi incendiatori in persoana a duoî sub-oficerî, earl s’afi şi trimis inaintea unul tribunal de resboifi.
Londra, 21 Mal.—Un corespondent al ziarului englez «Telegraph» a avut ou principele Bat-tenberg o convorbire politică. Principele zise, că basa politicei sale el va fi tratatul de Berlin ; tema sa va fi perfecta esecutare a acelui tratat — după spiritul şi textul redactări! Iul. El va lucra conform sfaturilor directe, pe care le a primit de la Ţar. împăratul Rusiei doresce, că el, principele Battenberg, să lucreze după vederile sale proprii; iniţiativei sale personale , nu i se va pune nici o stavilă.
Funcţionarii ruşi vor rămânea in funcţumile lor, până cănd se vor afla bulgari capabili de acele funcţiuni, Ge privesce unirea Bulgariei cu Itumelia de răsărit, orî-ce ar cugeta in interiorul sufletului şefi asupra acestei chestiuni, el mi va înceta să suprime orî-ce tendinţă de această natură in poporul şefi. Efi voi descuraja prin urmare, zise el, aspiraţiunile de mărirea Bulgariei.
In proclamaţiunea mea volfi declara, că supuşii mei trebue să se mulţumească cu tratatul de Berlin, La aceasta se va mărgini ambiţiunea mea. Efi consider Rmnelia de Ost ca un stat separat şi doresc din inimă prosperitatea el. Tratatul de Berlin n’are nici un amic mal mare ea pe mine.
Re poporul mett ’1 voifi încuraja la opera or-ganisăriî şi consolidării sale.
Berlin, 23 Mal. — Anglia şi Rusia s’afi in-voit ca să lase Turciei voia liberă in cestiunea greacă—cu privire la cesiunea Epiruluî la Grecia, de oare ce pe basa tractatului din Berlin, guvernul otoman nu poate fi constrâns la o atare concesiune. Din acest motiv pretensiunile greceşti se consideră ca unele ce n’afi şansă de a se împlini.
Serviciul telegrafic al «României Libere» j
do la 24 Mai. — 4 ore
Londra, 24 Mal.— O telegramă din Constan-tinopol către Morning Post anunţă, că Sultanul a sancţionat alegerea principelui de Battemberg ca principe al Bulgariei.
Acelaşi ziar zice, că Austria îşi propune să ooupe in cnrend sandjacul Novibazarulul, conform eonvenţiuneî ce a încheiat cu Poarta.
După Standard, se vorbeşte deja de proectul insurătoareî principelui de Battemberg cu principesa rusă Iusupow, fiica unuia din mari! maeştrii al Curţii împăratului Rusiei.
Daily Telegrafii anunţă, eă guvernul grec să prepara să mobilizeze 30,000 de oameni, trupe; el a trămis oficerî superior! in America, ca să cumpere vase cuirasate.
Calcuta, 24 Mal. — Se consideră ca probabil, că lunea viitoare se va semna, la Cabul, tratatul de pace definitivă cu Afgan"stanul, de către emirul Iakub-Khan şi maiorul Cavagnari, representantul Engliterel,
de la 26 Mai. — 9 ore dim
Berlin, 24 Mal, — Principele de Battemberg a sosit a-seară; el nu va rernane aci de cat 2 zile. Rată itînerariul pentru continuarea călătoriei sale : Londra, Paris, unde va ajunge pe la 1 Tunifi, Darmstadt, Roma, Constantinopole şi Varna.
împăratul Rusiei va sosi la Berlin, la 9 lunii!, ca sa asiste la serbările uunţel de aur a imperatului Germaniei, ce vor incepe la 11; el va fi însoţit de trei mari duci şi va remănea mal multe zile in capitală.
Londra, 24 Mal. •— Lordul Chelmsford a a» nunţat pe Eoreign-ofiee, că mişcarea generală a trupelor engleze contra ţereî Zuluilor a început.
Viena, 24 Mal. - Se serie din Filipopoli către «Corespondenţa politică», că bulgarii intransigenţi aî Rnme iei orientale fac tot felul de obstacole pentru a impiedica instalarea Iul Aleko paşa in postul de guvernator.
Un schimb de note s’a făcut actualmente intre cabinetele din Paris, Londra şi Viena, asupra cerere! Greciei, pentru ca negocierile, cari se vor incepe la Constantinopole, să se ţină pe basele protocolului al 13-lea din tratatul de Berlin.
Constantinopol, 24 Mal, — Photiades-bey, guvernatorul general al Cretei , şi-a dat dimisia.
Pesta, 24 Mal. — «Camera deputaţilor».—D. Helfy a depus o interpelară pentru a întreba pe guvern dacă poate să comunice îndată parlamentului eonvenţiunea încheiată cu Turcia, relativ la ocupaţiuuea Bosniei; d. Tisza a promis că va fi gata să răspundă in săptămâna viitoare.
Berlin, 24 Mal.—Reichstagul a ales de vice-president al şefi pe d. Frankenstein, din partidul clerical.
Dd. Ricket şi Delbriik afi desvoltat, fie-care, o propunere relativă la uşurările transituluî ce se va da grănelor. D. de Bismarok a combătut aceste două propuneri, cari, in cele din urmă, afi fost trămise comisiuneî tarifare.
(Havas).
A se vedea ultime sciri pe pagina IU.
Bucurescî, 14 Mai.
Cerul a început să se innoreze pentru mult fericiţii de la cărma statului! Feţele, păuă mal ieri radioase, sunt acum posomorâte. Resultatul colegiului I senatorial a fost o duşă de apă rece peste entusiasmul necumpănit al partidului de la WwWdaCO
rea şi grija au luat locul veseliei şi chefului. «Gene facem acum?» e3te murmurul aproape general, ce ese din rândurile dese ale căpătuiţilor.
Pană mai ieri „Romanul», necunoscănd sau fâcendu-se că nu cunoasce, multe din fapte le nemorale ale administraţiunei, in alegerile de acum, se întreba cu o nevinovăţie aparentă : « In aceste alegeri despre care nimeni «nu poate zice că nu au fost absolut (?) lift bere; in aceste alegeri, in cari, cu toată «înverşunarea şi pasiunile luptei, abia s’afi «ridicat, căte-va protestări, cari se resumă «aproape numai la judeţul Bacău; in aceste «alegeri in cari au votat indouit şi întreit „mai mulţi alegători de căt orî-cănd, cum « şi 'pentru care partidă politică s'a manifestat oare naţiunea f”
Şi respunsul la această întrebare, unde multe ar fi de cox*es, ni-1 aduce tot «Românul» cu o satisfacţiune prea răpede manifestată :
«Proprietatea mare şi mijlocie din România «s’a manifestat, cu o imensă maioritate, in «favoarea partidei liberale şi in contra reac-«ţiuneî.”
Ce vor mai zice oare acum, ou. noştrii confraţi, in faţa sdrobitorului răspuns al colegiului I senatorial? Pentru cine manifes-tatu-s’a oare marea proprietate a ţărei, unde nu s’a putut introduce prin fraudă, picheri d ■ şosele şi pomojnici de sub-prefecturî ?
Deşteptarea este arară! Esclusiviştiî de la putere culeg roadele nenorocitei lor deprinderi egoiste şi păcătoasei administraţiuni cu care afi chinuit unele părţi ale ţărei.
Ceea ce de mult le-am prezis, li se in-tămplâ... O Casandră insultată şi prigonită fost-am pentru zăpăciţi noştrii prietini.
Cănd le strigam, cu inima deschisă, însufleţită de adevăratul sentiment al iubirii; Nu sdobiţi alianţa de la Mazar-paşa ! — tova-roşii d-lui Brătianu, care ar fi meritat o soartă mai bună, ne răspundeafi prin alungarea tutulor căpeteniilor celor alte nuanţe liberale din guvern, prin injurii groase, in dreptate contra dd. Iepureanu, Vernescu, Co gălniceanu, Ioneseu, cari nu voiau să se in chine la toate patrioticile hotărîri luate de d. Serurie şi comp.
Cănd făceam apel la d. Brătianu şi Ro-setti, pe cari mult i-am stimat pentru inteligenţă şi patriotism , să reconstituiască marele partid liberal-naţ'onal , in care eşi pusese, la 1876, ţara speranţele sale, căprarii partidului esclusivist se puseră de a curmezişul nostru şi vociferând, că ţara sunt dânşii, n’afi lăsat nici pe d. Brătianu, nici pe d. Rosetti să adune forţele imprăstiate ale partidului liberal naţional; mai mult incâ, afi impins pe ziarul «Romanul”, in lipsa d-lui Rosetti, la o impotrivire nenorocită in contra acelora ce preconisafi unirea.
Cănd, simţind periclul cestiunii evreesci şi cunoscănd ferberea in care intra Moldova, peste care multe nenorociri căţlut-au , am cerut d-lui Brătianu să intindă măna tutulor partidelor spre a lucra împreună, la deslegarea cestiunii israelite şi la alinarea suferinţelor ţării, şi i-am arătat nenorocirile ce se pot grămădi peste România din causa unei politice egoiste,—ni s’a rcs-puns, cănd cu teorii sucite de constituţionalism, cănd cu piri bărfitoare, cari tindeau a ne iufăţişa ca trădători de ţară...
Astăzi cruda realitate ne dă dreptate nouă impotriva îndărătniciei acelora cari, preocupaţi mai mult de păstrarea unei buni posiţiuui materiale de căt de inaltele interese ale ţării, ne tratafi cu mai mare duşmănie de căt pe adversarii lor de principie.
omanica ro 1<l i5nUi,!,ii'= ni parti,!ui
liberal?”—întrebam, acum căte-va septămănî, pe capul cabinetului, cănd vedeam divisiu-nea din ce in ce mai pronunţată a marelui partid constituit, in ultimii ani ai căr-muirel d-lui Catargi. — «Ce ai făcut, d-le Brătiene, din partidul liberal?”—intrebăm astăzi pe simpaticul preşedinte al consiliului, cănd vedem că proprietatea mare din România trămite in senat, ca o protesta-ţiune in contra unei administraţiuni păcătoase, pe toţi miniştrii puşi, acum trei ani, sub acusaţiune, şi pe atâţia alţii, ce ’î crezusem intraţi sub păment.
Eacă unde ne duc pornirile răii calculate ale unor oameni ameţiţi de putere, cari nu vreau să aibă in prejurul lor amici luminaţi, in stare de a da bune consilii şi de a discuta cu pricepere interesele ţării, ci mat mult şiruri servite, gata să intre in foc la porunca unuia, care singur cugetă pentru toţi, ori oameni cari n’afi altă meserie de căt acea de a face politică de respănte şi de a smulge voturi prin stratele slabe ale societăţii.
Situaţiunea este foarte grea acuma, pentru întregul partid liberal-naţional, din cauza greşelelor grupului de la guvern. Cine ştie dacă chiar liberalii independenţi, cari afi denunţat de mult pericolul, vor mal putea pune o pedică rostogolirii celora ce ne-afi acuzat, combătut şi calumniat!
Deştepta-se-vor cei ameţiţi in faţa reae-ţiuniî ?
CRONICA ZILEI
Resultatul alegerilor coleg. 1 senatorial:
Argeşiu —. C. Bozianu.
Bacău. — 1. Strat.
Botoşani. C. Sifon.
Brăila, — C. Cornescu.
Buzei/. — Gr. Monteorn,
Covurlwiit. - General Cernat.
Dămboviţa —- N. Manolescu.
Doljiu — Prinţul Al. Sfcîrbeiu.
Dorohoiu. - V. Alecsandri.
Fălcii/ — M. Cogălniceanu.
Gorjiu. — Nicolae Bibescu.
Ialomiţa — B. Boerescu.
Iaşi, — P. Mivroglieni Ilfov — Dim. Ghica.
Mehedinţi — Dr. Fotino Muscel — N. Oeţulescu.
Neamţu, — Lascar Catargi n.
Oltul — Coust. Caramanlâti.
Prahova — George Gr, Cantacuzin.
Putna — Voiuov.
Roman. —- M. Cogălniceanu.
Romanaţi —- I. C, Brătianu.
R.-Sărat. — Menelau Ghermaai Suceava — I. C. Brătianu.
'Teleorman — General Mânu.
Tecuci. — Iordache Jurgea.
Tutova — Mauolaohe Costaohe Epureanu. Vâlcea. — G. Bădeseu.
Vasluiu. — Teodor Rosetti VIasca. — General Florescu.
—X —
Ni se comunică, că la alegerea senatorului din Olt, biuroul n’a fost complet; un secretar a venit tocmai a dona zi.
—X—
In acelaşi judeţ, cănd s’a ales ilustrul Grigore Eliad, in urnă s’afi găsit patru bilete mai mult de căt numeral votanţilor. — Nici vorbă că libertatea şi moralitatea n’afi dreptul să căriîască in contra acestei alegeri.
—X -
Dupe ştirile sosite, numai in 4 judeţe din Moldova s’ar fi ales biurourî conservatoare pen-
ROMANIA LIBERA
tru colegiul II senatorial, ear liberale de oposi-ţiune trei.
—x—
In adunarea de Sâmbătă seara de la Ateneii, s’a proclamat de candidat la colegiul II de senatori aî capitalei, venerabilul 0. Bozianu, care ar fi declarat, că nu primesce mandatul piteşte-nilor, din cauză că n’a fost consultat şi că nu voiesce să datoriască fotoliul senatorial proteo-ţiuniî guvernamentale. Cu toati acestea separe, că d. dr. Severin va triumfa in contra de toţi respeotatulut bărbat de stat.
—x—
La ginmasiul din Buzefi e vacantă catedra de desemn şi caligrafie.
Concursul se va ţine la 1 Octobre viitor.
—x—
Precum se anunţase, Sâmbătă seara s’a ţinu1, iu sala Atheneuluî, intrunirea alegătorilor col. II pentru Senat, cbiămaţt spre a se concerta asupra persoanei ce trebue să aleagă.
Adunarea, presidată de d. G. Sion, s’a deschis printr’un discurs al d lut Aristide Pascal, care, cată ud a’şî face profesia de credinţă, a dovedit, cu foile «Monit. Of.» in mănă, că pe timpul guvernului conservator, d-sa se afla in oposiţia liberală şi că a combătut toate actele acelui guvern. — «Cum dar am putut fi taxat de conservator ? a conchis oratorul; faptele mele trecute constituesc titlurile mele de liberal». D. Meitani a combătut influenţa comitetelor electorale liberale, cari, in loc dea lăsa pe.cetăţeni a delibera inşii asupra persoanelor ce trebue să aleagă, ele le impun candidaţi, cari nici merite nici capacitate nu pot avea. Ast-fel, a făcut o justă comparaţiune intre d. dr. Severin, propus candidat guvernamental, şi intre d. G. Bozianu, candidatul oposiţiuniî, pentru col. II de Senat din Capitală; şi, după ce a arătat titlurile , in virtutea cărora be'trănul jurisconsult al României aspiră la voturile concetăţenilor seî, cari in tot d’auna au avut increderea intr’ensul, — d. Meitani a făcut un călduros apel la judecata a-legetorilor, arătăndu-le că nu pot de cat să prefere pe d. Bozianu, faţă cu d. Dr. Severin.
— Dar d. Bosîanu a fost ales la Pitescî, Întrerupseră maî mulţi alegători.
D. Meitani respunse declarând, că d. Bosiann refusă acea alegere, făcută fără a fi consultat, şi a invocat o scrisoare a d-sale publicată in «Binele public».
D. G. Vernescu era aci, ca să intărească această afirmare, adăogănd, că un om de greutatea d-luî Bosiann nu poate primi a fi alesul pittştenilor, cari nu l’au putut alege de căt in urma recomandării comitetului electoral din capitală. Apoi, arătând la rândul seu meritele d-luî Bosiann şl independenţa sa in politică, a consiliat pe alegători a’î acorda increderea ce i se cuvine.
In acelaşi sens a maî vorb;td. Gh. Sion.
Aceste cuventărî, maî ales a d-luî Vernescu, au produs o favorabilă impresiune in întreaga adunare; toţî afi aplaudat cu entusiasm candidatura d-luî Bosiann la col. II de Senat.
—x—
De mult timp se proiectase darea in întreprindere a lucrărilor trebuincioase, pentru regulai ea enrsuluî Dămboviţeî prin capitală. A-oeste lucrărî afi rămas numaî ca un simplu proiect.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
I.
Sunt acum doue-zecî de ani, portarul şi păzitorul hoteluluî Amiralitaţeî din Havre abia apucase să deschidă porţile hoteluluî şi auzi o voce chemăndu’l, din josul scăreî celei marî.
Alerga iudată iu partea de unde venise vocea, de şi se mira foarte mult, cum aed călător s’a putut deştepta aşa de timpuriii,— erai! abia şase ore dimiiuaţa,— şi se găsi in faţa nneî doamne de vre-o ciucî-zecî de am, cu o înfăţişare respectabilă.
Ea avea pre umerî un tartan de călătorie, pui ta pre cap o pălărie din bele maî simple dar şi din cele maî elegante, avea in mănă un mic geamantan de pele rus ască,Moarte la modă in timpul acela.
Zilele acestea, am citit cn plăcere un anunţ al primărieî, prin care se hotărasoe ziua de 2 Iulifi viitor, 3 ore d. a. spre a, se ţine licitaţie publică pentru darea iu întreprindere a acesteî insemnate lucrărî, care va coprinde săpăturî in apă pentru adâncirea albiei rîuluî, regularea malurilor, podurî şi pereurî.
Fi-vom fericiţi de a vedea, in fine, canalisăn-du se Dămboviţa? Să sperăm oă d. Cariagdi va stărui a nu se maî pune vre-o amânare.
—X —
Primarul comuneî Dejeştî, d. Ion Dejescu, a contribuit, atât din bugetul comuneî, căt şi din propriele sale mijloace, pentru facerea mobilierului necesar şcoaleî rurale de băeţî din acea comună,
Ministerul esprimă, prin «Monitor» , mulţumiri d-luî Dejescu ; unim şi ale noastre pe lângă ale ministeruluî , căcî ast-fel de fapte suut din oele maî frumoase ce ar putea face săteniî pentru propăşirea naţiuneî.
—X—
Printr’un decret domnesc,se deschide pe seama ministerului instrucţiei publice un credit extraordinar de 30,000 leî, pentru următoarele repa-raţiunî :
Leî 10,000 pentru terminarea palatului episcopiei Roman, zidit cu spesele fostului episcop, care a remas neterminat din causa încetării sale din viaţă.
Leî 12,000 pentru diferite reparaţiunî la spitalul şi biserica monastireî Agapia, şi acoperirea sumei perdute din scăderea rublelor, iar leî
8,000	pentru reparaţiunile bisericeî şi spitalului de la monastirea Văratecul.
—x—
La serviciul technic Ploeştî-Predeal sunt numiţi in posturile de supraveghetori de lucrărî de artă, create prin bugetul anului curent: dd. M. Strungaru, ing ner civil din Gând; V. Da-uiilopol; C. Davidescu; G. Theodoru ; Al. Stă-nescu.
—X—,
Omul e făcut să fie tot-d’auua nemulţumit.
Am auzit pe mulţî plăngăndu-se de visitele cam dese, ce ne fac de căt-va timp ploile.
Dacă aceste ploi au causat neplăcere unor oameni de prin oraşe, ele au adus un ajutor foarte însemnat semănăturilor, cari sunt basa îndestulărilor de tot-felul.
In adever, toate ştirile ce ne sosesc din ţară su nt pline de bine-cuventarî adresate ploilor, cari au dat cele maî frumoase speranţe agricultorilor, fiind că aii venit la timp şi iu cuantităţî potrivite.
»Grăul şi maî cu seamă rapiţa — ne spune o corespodenţă — sunt aşa de frumoase cum nu s’a ve^ut de mult timp, şi a priori am putea zîcp, că anul are să fie mănos.*
-X-
Ceva neobieînuit, ceva ingrozitor s’a petrecut azi noapte in strada Glorieî.
Un numer de oaspeţi erati ii şirniţî in jurul unei mese intinse. Eî ridicau toaste in sănătatea şi iubirea mirilor.
Orî cine inţelege: era masa uneî nunţi.
Un sgomot de puşcă aruncă panică intre oas-peţî, eî face să tresară, ffoacra cade, plină de sânge; un moment şi ea nu maî există. O altă detunătură, venită ca şi cea dăntăiif, pe fereastră, aruncă la păment pe un frate al mireseî. El e greu rănit, dar nu e mort. Socrul, sdrobit
—	Ce poftiţi, doamnă? intrebâ portarul.
—	Aş voi să vorbesc ou stăpânul hoteluluî.
—	Doarme, doamnă.
—	Astă seară, când am sosit de la Paris, mi s’a respuns^acelaş lucru; cu toate acestea aş avea sa ’î cer căte-va lămurirî.
—	Poate că le aş putea da şi eO, dacă doamna ar voi....
—	Te rog spune-mî pe unde vin corabiele?,
—	Pe mare.
—	Ştiam, zise doamna surizend, dar in ce parte este marea ?
—	Dacă doamna poate să vie cu mine, aş putea să ’î arăt, zise servitorul.
Trecură pe sub gang, eşiră pe poartă şi ajunseră la cheiul unde trag luntrile.
—	Marea este colo jos zise portarul, arătând spre dreapta — Nu se vede de aci, căcî este ascunsă de catartele corăbiilor, de coşurile vapoarelor şi de tnruul luî Francisc I, dar dupe căţî-va paşî...
—	Prea bine, eţî mulţumesc. Dar nu soiî, urmă ea, dacă Zurichul a sosit la Havre?
—	Zurichul! nu’l cunosc, zise servitorul. E oare o corabie ?
de disperare, cadt şi el, pentru a nu maî vorbi, a nu maî vedea lumea... poate până la sosirea medicului Eată cum ne esplicăm noî faptul:
In lupta de intrare sub stindardul Imeneuluî, Iris ş’a aruncat oierul intre maî mulţî preten-denţî la mana actualei mirese. Ceî respiuşî aii căutat resbunarea .. Poliţia ne va spune dacă a fost in folosul s’ah paguba lor.
----------- --------------------
DIN AFARA
Circulara lui Waddington.
Intre actele diplomatice, publicate de către cabinetul de Londra, cu privire la ces-tiunea graniţelor turco-grece, găsim următoarea notă circulară, trămisă de către Waddington la 21 Aurile, in afacerea de sus :
Domnul meii ! Gestiunile, ridicate prin protocolul al 13-lea al congresului de Berlin, afi format in timpul din urmă subiectul unor negocieri directe, dar carî din nenorocire nu au produs nicî un rezultat. Iu luna luî Octobre am invitat puterile de a stărui in Constantiuopol, pentru ca Poarta să-şî dea consimţinientul şeii oategoric principiului uneî rectifieărî de graniţe favorabile Grecieî şi pentru ca să numiască comisari, carî să fie’insăreinaţî a studia cu delegaţii guvernului grec condiţiunile nonelor liniî de graniţă. Pusă in cunoştinţa acestuî pas şi condusă de dorinţa, de a preveni urmările luî printr’un act spontanei!, Poarta hotărî de a se pune in legătură ou cabinetul de Athena şi amen-doue partidele şî-afi desemnat comisarii lor respectivi, carî in urma acesteia s’au întrunit la Prevesa.
De abia Începură insă negociările, când s’au şi ivit marî dificultăţî. Comisarii grecî, referin-du-se la hotărîrile congresuluî, s’au silit a lua liniamentele protocolului al 13-lea drept basă nestrămutată pentru orî ce învoială; colegiî lor otomanî au contestat valoarea obligătoare a a-cesteî base şi au dat să se înţeleagă, că temeiul disouţiuneî trebue căutat in alte părţî.
De aici inainte delegaţiî ambelor guverne au aperut despărţiţi prin o cestiune de principiu, care trebui să zădărnicească de îndată lucrările conferenţeî.
Aplicăndu’şî ■ principiile lor, comisariî Porţeî au impărtăşit la 19 Marte linia de graniţă, acceptabilă după părerea lor, şi care avea să plece dintr’un punct al golfului de Volo, şi să se sfîrşiască in valea Aspropotamuluî. Comisarii grecî au respuns, că această linie nu corespunde de loc cererilor congresului, şi de oare ce instrucţiunile lor erau ca să nu se depărteze de ele, au socotit că este cu neputinţă a urma negocierile, carî au fost intrerupte incă in aceeaşi zi.
Acesta este resumatul incidentelor, despre carî luâ act cabinetul de Athena, spre a cere pentru a doua oară, conform art. 24 a tratatu luî de Berlin, intervenirea puterilor. Congresul şî-a exprimat credinţa, ca cele doue partide vor isbuti, de a se inţelege ; rezultatele nu aii justificat această speranţă; prin aceasta rolul Eu-ropeî pare cu deplinătate indicat.
Consideraţiunile, carî aii hotărît’o inainte de aceasta cu opt luni, de a nu nesocoti cestiunea greacă, nu numaî că nu au perdut nimic din puterea lor, dar ele cer astăzî in deosebî grija
noastră. Tratatul de Berlin e pe cale de a se indeplini iu toate punctele sale esenţiale, şi „[ va primi in curând sancţiunea sa desăvârşită prin retragerea trupelor ruse, carî se atiă incă in Rumelia de răsărit. E de prisos a maî face menţiune de îngrijirile, carî sunt legate de aceasta finală lichidare.
Starea actuală de lucrurî intre Grecia şi Turcia ar putea să le încurce, intiinjeud teatrul agitaţiunilor, pe carî puterile cearcă a le iinpe-deca cu ingrijire.
După părerea noastră trebue să ascultăm dar de cererea oabinetuluî atenian şi să trecem fără întârziere la deslegarea problemelor, pe carî le stabilesce. Congresul intenţiona a şterge dificultăţile, ce se nasc periodic intre amăudoue statele prin o graniţă refl definită. Poarta a recunoscut deja, prin propunerile ce a făcut., principiul sacrificielor, pe carî trebue să le aducă pentru confirmarea păceî. Noî cerem astăzî de la ea un pas maî mult şi ceea oe aşteptăm de la ea, este eseoutarea hotărîrilor indicate in protocolul al 13-lea. Păna acum Turcia şi Grecia şî-ati desbătut interesele lor pe un teatru restrâns la o parte şi stăruind înereH iu diver-ginţajpunctelor lor de vedere primitive. Această procedere este învechită; trebuie să căutăm alta.
Noî am propune, ca desbaterile să fie strămutate la Constantiuopol, in centrul acţiune! Europeî care de acum inainte, conformăndu-se acelor-aşî disposiţiî ale artieolulnî 24 a tratatului de Berlin, va interveni spre a inlesui rezultatul negocierilor. Cele şase puteri, carî au consimţit, să asigure această afacere, se vor iu-truni spre a da de ştire Grecieî, că cererea eî a fost primită, şi ele vor imita iu acel’aşî timp partidele interesante de a numi plenipotenţiari spre a reincepe desbaterile la Constantinopol.
Ce privesce act-astă intervenire, cabinetele vor incredinţa-o uneî conferinţe a representanţilor lor ataşaţi, pe lângă înalta Poartă.
Cum vedem, in această notă greco-tilul Waddington făcu un istoric intreg a cestiu-neî turco-grece, indicând şi modul, in care crede că va trebui deslegată.
Trebue să ştim, că Poarta a refusat să accepteze acest mod, declarând odată pentru tot-deauna, că nu va da Greciei nicî odată lanina. Anglia o sprijinesce in această dreaptă impotrivire. Ce se va alege dară, e greu de preveţlut.
Francia şi Anglia.
Presa guvernamentală francesă poartă de un timp incoace una din cele mal aprinse polemice, impotriva actualului cabinet englez De ce ? Pentru o secătură ; peutru-că, veţll doamne, Anglia nu voiesce a sprijini acţiuuea reu inspirată a d-lul Waddington, de a despoia Turcia, in favorul Greciei, de una din cele mal frumoase a le eî cetăţi şi de unul din cele mai bogate districte: de cetatea şi districtul lanina. Şi incă dacă ar ii grecii locuitorii acestui ţinut; dar majoritatea lor o constituesc Albanezii , aşa incăt Francia, prin o singură lovitură despoaie atăt Turcia, căt s+ăşie şi din corpul bravei naţiuni albaneze una din cele mal vitale şi mai viguroase membre. Simpatiile Francieî republicane sunt foarte problema-
—	O corabie americană, care vine de la Noul-Orlean.
-— N’am auzit nimic, doamnă.
—	Iată pentru ce voiam să vorbesc cu stăpânul hoteluluî.
—	Dar şi domnul nu soie tnaîmolt ca mine, respunse portarul.
—	Cine ar putea, să ’mî dea atuneî aceste lămurirî ?
—	Primul marinar ce veţî întâlni. Iată acel domn betrău, de colo, in faţa hoteluluî de India; este un căpitan de marină in retragere; scie pe din afară numele eorăbielor ce vin in port.
— Me duc să-î vorbesc. Eţî mulţumesc.
Era să plece spre persoana ’ arătată, când servitorul impus de curiositate, sad voind să împlinească severele ordine ale poliţieî din Havre, o ruga să se întoarcă puţin la botei, spre a Sşî iuscrie numele pe registru.
Ea se grăbi a se supune acesteî rugăciunî şi servitorul putu ceti pe d’asupra umărului şefi: »Doamna de Hamei, văduvă, fără profesiune, locuind la Paris, strada Verpeuil, 32«
Pe când servitorul inebidea registrul, d-na de Hamei eşise din noii pre poarta hotelului, ca să
intălnească pe căpitanul de marină.
Acesta , impins de acea politeţă ce se gă-sesce la mulţî marinarî, vă^end că vine spre densul o femee, scoase ţigarea din gură şi salută.
—	Domnule, zise d-na de Hamei, portarul hoteluluî ’mî spusese, că aţi putea să ’mî daţi oare-care desluşiri de carî am mare trebuinţă in acest moment, şi am venit să ve supăr, in-tre.iupăndu-ve preumblarea
—	Aţî făcut foarte bine, doamnă, numaî dacă v’aşî putea fi folositor.,,.
—	De ce e vorba|?
—	Aşî dori să ştiu dacă Zurichul a sosit la Havre, de vr’o doue treî zile ?
—	Nu, doamnă, ve pot asigura, că nicî o navă cu acest nume nu a intrat in port şi nicî că s’a vestit să vie. Doamna aşteaptă pre cine-va?
—	Da, d-nule, pe singurul iutii cop.l pe fiul meu, pe pare nu l’am vihjnt de sunt. acuui şase anî,
Şi ea zise aceastea cu o voce aşa de mişcată, iu căt căpitanul se simţi subjugat.
La inceput, el crezuse oă senila in faţa uneia din numeroasele curioase, pe carî le : duce in fie-care zi drumul de fer la Havre şi carî obosesc cu întrebări pe neuprociţiî marinari ce in-
www.dacoromanica.ro
tice; eri sprijincsce pe Evrei in socoteala noastră, astăzi vrea să aducă Greciei un beneficiu smuls din sinul unui popor subjugat ineă, dar care ar voi şi el să trăea-scă.. •
Ca să ne facem o idee despre spiritul acelei polemice anti-engleze, impărtăşim ca specimen următoarele pasagie dintr’un articol de fond a ziarului „Journal d&s De-bats» :
Anglia, zice aoest ziar , s’a pus pe întreprinderi mari, in căt şi-a perdut privirea cea liberă şi acum o costă mare osteneală, de a se descurca din ele. Pentru acest motiv nu poate lua partea potrivită la cestiunile, cari ne privesc iu comun.
Ce’t pasă eî de Grecia, pentru care dovedise un moment simpatii atat de vii ? Departe de a ne da sprijinul ei in afacerea grauiţelor turco-grece, ea se iuohide intr’o reservă despreţuitoa-re şi care ofensează (?). iu Siria, cea mai mică presiune, care ar deriva de la diplomaţia ei, ar iulătura multe dificultăţi ; ea o ref'usă. In p]-gipt, Anglia a juoat un rol şi mai ciudat, şi astăzi este un ce cunoscut in toată Europa, că consulul ei general a fost unul din urzitorii cei mai activi ai intrigei, care restnrnase cabinetul, numai din motivul, că de partea unui ministru englez figura şi unul irances. Acest joc plin de duplicitate se invederâ in cel mai lămurit mod. Ori a fost acum cabinetul de St. James refl informat, ori a fost inspirat reu , la orî-ce intemplare el a luat asupra sa o mare respundere,
Politica inaugurată de către lordul Beacous-field este atare, care ou greii poate fi continuată, dacă nu fără alianţe formale , dar negreşit fără de preteni credincioşi; atarî prieteni nu trebuesc trataţi insă nici odată cu dis-pieţ...
Negreşit, că «Journal des Debats” face in ultimele rînduri alusie la o alianţă sad preteDie credincioasă intre Anglia şi Fran-cia. Cine nu ar dori aceasta intri adever ? Dar ce preţ cere Francia? Jărtfirea Albanezilor ; e ridicol
Pedeapsa cu moarte in Elveţia.
Pedeapsa cu moarte a fost, cum ştim, reintrodusă in Elveţia. Spre a fi cu desăvârşire adoptată trebue insă şi un plebiscit. Asupra acestui plebiscit observă «Ziarul de Ziirich” :
Poate fi cine-va liberal şi umanitar şi să stă-ruiască eu toate acestea pentru pedeapsa cu moarte — apeasţa o admitem. Cine face aceasta trebue să ceară insă in acelaşi timp, ca Statul să lucreze prin toate mijloacele ce-î stai! la in-demână, pentru a inabuşi crimele incă pe cănd se află numai in germene, Acum se tratează, de a se înfiinţa prin o colucrare a tutulor cantoanelor o prinsoare internaţională (cu misiunea de a indrepta), pentru cr minaliî şi vagabunzii tineri.
Zece cantoane nu voitsc să auză nimic despre un ast fel de aşezăment, din contră cer -călăul. Acestea statuţe nu simţeso chemarea, de a pune pe criminalii tineri din nou pe calea cea dreaptă; aceasta le-ar aduce prea multă osteneală şi prea multe cheltuieli. Trebue aş-
taluesc. Dar se inşălase, căoî se vedea in faţa unei mume, ce aştepta cu nerăbdare pre fiultseu; situaţiunea devenia interesantă, şi căpitanul de marină, aruncând di parte de el ţigarea, arata, prin acest sacrificiu, că era ia ordinele iutre-vorbitoarei sale.
" Tltirna scrisoare ce am primit de la fiul mt lb ,lrmâ d-na de Hamei, purta data de 10 Mai.! Mi-scria, că pleacă a doua zi; aceasta scri-foare am primit’o de mai mult de cineî-spre-zece zile, şi eram aşa de ingrijiată, in căt jm’ani hotărît să vid la Havre, ca să aşcept sosirea Zurichului,
^ N aveţi pentru ce sa ve Îngrijiţi, d-nă. eciisoaita de care vorb.ţi a ajuns in o septă-inană dela Noul-Orbans la Ntw-Gork, şi ’i a tre-uit doue-spre-zece zile, spre a veni cu vaporu âe la Atw-Gorb la I’aris. Cât pentru Zurichul, caie esţe p corabie ou pauze, ’i trebue cel puţin trei-spre-zeoe ori patru-spre zece zile, ca să vie dela Noul Orleans in Franţa. Şi observaţi, ca zic cel pnţiu ; căci s’a» ve<jut corăbii, care aă făcut această călătorie in şase-zeoi şi, şapte
de zile.
A fi 1 d-zenle, să aşcepţ focă o lună !
Nu e probabil; Zurichul e o corabie foarte
ROMA NI A LIBERA
teptat, până când ştrengarul cel teuer, chinuitorul de vite sau vagabundul devine ucigaş, pană cănd s’a pătat cu sângele unui alt om; atunci pentru ăntăia oară intervine Statul in marea sa înţelepciune şi ordonă a se tăia celui rătăcit capul: aceasta se numesce dreptate omenească.
ARENA ZIARELOR
Unele din organele oposiţiunii imputau «Românului ® că prea cântă triumful partidului sâă, mai inaiute de a se pronunţa şi colegiile de la senat, şi esprimatt credinţa, că dacă guvernul are majoritatea in cameră, nu o va avea şi in maturul corp.
Iacă ce respunde «Românul» de Duminecă.
Nu putem admite aceasta, fiind că nu putem presupune că aoeeaşi proprietari, cănd remăn in număr mai restrâns, să voteze in mod opus de cum aă votat căte-va dile mai in urmă, cănd erail in numer oe-va mai mare.
Şi după ce caută a demonstra căt de nelogică arii o asemenea trecere de la o credinţă la alta, intr’un timp atât de scurt, adaogă.
Acei cari se schimb ast-fel, şi mergând ina-poi, se scie de toţi că nu sunt oameni de principii, ci de specule, că nu se frământă pentru ale patriei, ci pentru interese personale, şi acelea destul de necurate :
Gol. I de Senat s'a pronunţat: şapte-spre-zece locuri au fost date conservatorilor şi oposiţiunii liberale, un-spre-zece numai liberalilor guvernamentali.
Fără a bate din palme pentru triumful relativ al conservatorilor şi fără a preju-deca resultatul col. II, in care oposiţia poate să mai capete vre-o zece locuri, ne intrebăm: Cum remăne cu argumentaţia «Romanului ” ? Nelogic oare o fi succesul oposiţieî in col. I; ori argumentarea puternicului organ din strada Doamnei este fa-lacioasă ?
Orî-cine cugetă puţin poate să se dumirească, fără multă bătae de cap.
Toţi alegeterii din col. I pentru Senat, sunt alegători şi pentru Cameră; nu toţi insă, cari votează aci, pot vota şi la Senat. Dacă este aşa, de ce să nu credem, că tocmai aceia, cari au format majoritatea candidaţilor comitetelor liberale, in col. I pentru Cameră, tocmai aceia n’au putut, se vede, a mai forma aceiaşi majoritate la Senat, căci nu indeplineau condiţiile censului. Şi această presupunere e cu atăt mai ve-rosinilă, cu căt se scie, că cei mai mulţi din candidaţii oposiţieî aii căzut cu o insemna-tă minoritate, ba unii chiar cu o diferinţă, de căte-va voturi.
Acesta e singura esplicare ce se poate da isbăndei oposiţieî, fără a bănui pe alegători de «speculanţi de oameni fără de principii", precum are aerul de a’I taxa «Românul".
Dacă, in adever, numai «speculei" s’ar datora această isbăndă, de ce oare guvernul n ar datora tot «speculei», majoritatea sa din Cameră ? Şi dacă e vorbă să mei-gem pe asemeni presupuneri, cum ar mai
buna, care dacă are vânt favorabil, merge ca şi un vapor; ea are inoă şi un esceleut căpitan, şi dacă a plecat la 16 sau 18 Mai..,.
—	Poate să sosească din minut in minut. Nu este aşa, zise d-na de Hamei ?
bară indoeală; dar dacă va fi avut vânturi contrarii, ori dacă nu va fi avut nici de cum, ceea ce nu e aşa de rar in timpul acesta....
—	Oh ! nu, domnule, nu spune aceasta, lasă-md mai bine să sper. Ah! dacă aţi soi cu ce nerăbdare T ascept.
Ochii săi eraii umezi, vocea-i tremurăndă.
De o dată ea reîncepu :
—	Nu sciu ce ’mî spune, că el trebue să vie peşte curând, astăzi poate. Nu aş fi aşa de agitat a, aşa de emoţionată, dacă el ar fi incă
departe de mine..... Căci inima unei mume nu
se inşală nici o dată! De cănd m’a părăsit, el s'a aflat de multe ori in pericole. Ei bine ! Efi ştiam astea, fără ca nimeni să mi-le scrie. Da, l-am veijut bolua,v, i-am ve^ut rănit, am suferit, la trei mii de poştii de el, in momentul
eănd suferea şî el... Sunt, vedeţi domuia-voas-
tră, nisce legături misterioase intre a mumă şi fiul sed. Astăzi, diu contră, sunt veselă, viaţa ’mi pare frumoasă,, căci el e fericit, sănătos,
putea face «Românul® apologia „libertăţii şi independenţii votului».
Aşteptăm cu nerăbdare, să vedem ce va mai zice acum organul liberal , dupe ce cunoasce resultatul definitiv al alegerilor.
*** Timpul arată identitatea intereselor populaţiunii rurale şi a marilor proprietari, cari luptă in contra acelora ce, cu ajutorul târgoveţilor, funcţionarilor şi proletarilor, pun stavilă la desvoltarea firească a ţârii; apoi exprimă credinţa că, in col. I senatorial, guvernul nu va avea nici o pătrime de sprijinitori. Căt despre rezultatele colegiului al II-lea, «Timpul» se teme că vor merge in senat «nişte suflete problematice» şi face această judiţioasă observaţiune :
Tu România insă băcanul, lipscanul, bancherul, meseriaşul şi in de obşte neguţătorul trebue să înţeleagă o dată, că se ruinează pe sine ensuşî, cănd sprijineşte un guvern, a cărui politică jigneşte interesele singurilor seî consu-manţî. Târgoveţul diu România trebue să simţă, oă’î merge mai bine cănd ţăranilor şi nurilor proprietari le merge bine, de căt atunci cănd le merge rău.
VARIETĂŢI
0 contra expertisă. — T-ibunalul corecţional din Roma a fost sezisat, mai zilele trecute, de un proces de defăimare destul de ciudat. Acest proces e intmtat de o tânără artistă din acest
oraş, contra d-luî B., doctor, care ar fi dat
să înţeleagă mai multor persoane, că d-şoara
S... s’ar afla intr’o posiţie interesantă. Tenera
artistă, care ţinea cu ori ce preţ a demonstra romanilor, că faptul alegat de doctor nu e de căt o calomnie fără temeiîî, s’a botărit chiar a se espune la esamenul mai multor medici, carî au declarat, că ea e cu totul vergină. La audienţa care s’a ţinut eu uşa iuehisă, doctorul B.... nu s’a mulţumit cu certificatul înfăţişat de d-şoara S...., şî a cerut tribunalului să bine voească a ordona o contra-espertiză.
(Rev. Rdal)
Serviciul Telegrafic al «României Libere»
26 Mal — 9 ore dim.
Berlin, 25 Mai. — Principele de Battemberg a fost primit, la 12 ore, in audienţă de către împăratul Germaniei.
Mai multe ziare pun la îndoială noutatea deja data asupra unui proiect de însurătoare intre principele Bulgariei şi principesa rusă Iusupow.
Salonic, 25 Mai. — Agitaţiunea continuă prin o parte a populaţiuneî musulmane din provincia de Novibazar şi Albania, in urma conven-ţiunei încheiate cu Austria. Guvernul otoman, susţinut de notabili, arată o mare energie. La Novibazar. a isbucnit un conflict intre Baştr-buzucî şi soldaţii turci; trei soldaţi au fost o-mi iriţi.
Paris, 25 Mai. — Vice-amiralul Saisset a murit.
de la 26 Mai. — Amenzi.
Cairo, 26 Mat. —Guvernatorul din Sudan şi-a dat dimisiunea»
Londra, 26 Mai. — Espediţiunea lordului
fiind-că vine, vine, scumpul meu copil !
Betrănul marinar o asculta in taină şi o privea cu plăcere. Uitase perii cărunţi şi sbărci-turile risipite ici şi colo pe faţa celei oare ’î vorbea. El vedea numai zimbetul seu graţios, dinţii sei incăntători şi ochii seî incă tineri şi vioi. Era fermecat de acea înfăţişare distinsă, onestă, de acea voce simpatică şi plină de iubire.
Dar de o dată ea se opri, apoi zise:
—	Ah ! ertaţî-me, domnule, că ve obosesc ou acestea
—	De ce ziceţi aşa doamnă? Eespuuse el. Am şi eu copii, şi ei plutesc acum pe mări depărtate.
Ea nu respunse nimic, dar printr’un gest a-rătâ, eă este o 1‘emee de inimă : ea intinse măna betrănului marinar.
îji nu era oare deja intre ei o trăsură de unire, o secretă legătură? Nu aveaţi ei oare a-cel.eaşî griji, aceleaşi speranţe?
Lacsap.
(Va urma).
Chelmsford iu ţara Zulnilor a ajuus la Cam-bula; dar aceleaşi telegrame anunţă, că de altă parte, zulniî ameninţă portul englez de la Natal,
Bor in, 26 Mai. — Principele de Bismarck a refusat d'a da audienţă deputaţiuneî albanezilor, compusă diu Abdul-bey şi Mehemed-Aly.
Resultatul alegerilor coleg. II senatorial
Argeş.— G. Ionescu. liberal.
Botoşani. — Polonei Pilat, liberei B-zăă — C. Bautuş, liberal.
Brăila.—A. Giani, liberal.
Bacău, — G. Leca, liberal.
Covurluiu.—P. G. Vurlam, oposiţie.
Dolju. — Petre Opran, liberal.
Dămboviţa. — M. Athanasiu, liberal.
DorohoiU. — N, Pilat, liberal.
Fălciu. - Giuvara, liberal.
Gorju. —- Eug. Stătescu, liberal.
Ilfov, —Dr. Severin, liberal.
Ialomiţa. — Balotagid,
Iaşi. — D, Corne , oposiţiune.
Mehedinţi. — Col. Angelescn, liberal.
Muscel. — Gote lorgulesou, liberal.
Neamţu. — Colonel G. Rosetti, liberal.
Oltu. — C. I. Deleauu, liberal.
Putna. — G. Orleanu liberal.
Prahova.—V. Şaicar, liberal.
Roman.—Braescu, liberal.
Rămnic.-S. — G. Lupescu, liberal.
Romanaţî. — Ioan Gbica, liberal.
Suceava. — Nu se scie,
Teleorman. — Pişcă, liberal.
Tecuci.—D. Pruntu, liberal.
Tutova,.—N. I. Bujoreanu, liberal.
Vlaşca,—G. Cantacuzene, liberal.
Vâlcea. — Al. ChrBtofi. liberal.
Vaslui. — Racovitza, oposiţie..
FANNY IASKIEWICZ (â Paris) MÂRCU ANCEI (ă Buckarest)
FIANCEES
De venzare fabrica de gaz!
situată in Ploeaci lângă bariera Bucov, oaie p6te
Prelucra 300 vedre pi* zl.
Posedă şi reservore penttu 9,000 vedre. Even tual şi de inchiriat.
Informaţiunî la dd. A. Biesenberger Ploesoî. CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. U FUIlUO & F-ţli BEAZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48. Pe ţliua de 14 Mai 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cump.	Vând.
IO"/,, Oblig, turale		101	101V,
» » eşite la sorţi		9U/a	argint
8% > domeniale		102a/, 99 Va	108’U
» , eşite la sorţi ....		argint
Dob. 10 ir. Obig. Casei pens. 300 lei . .	176	180
7% Serisurî funciare rurale		98>/4	98%
7n/0 , , urbane		91’A	92
8% Impr, Municipal		101	101%
» cu pr. Buc (bil. 20 1.) . . ,	26 y,	2 VL
Renta Română		7oy,	70%
Acţiuni «Dacia»		200	205
> «Romania,		70	75
Cupoane rurale exigibile		i'A	arg.
, domeniale » . . ....	Va	—
> scrisuri 			'la	aur
Argint contra aur		iv,	i V4
Bilete hypotec&re contra aur. .....	1 s	1 v„
Rubla hărtie		2 41	2 41%
Florinul . 			2 16	2 16%
Lose Ottomane		45 —	50
CURSUL DIN V1ENA 24 Maiu		
Napoleonul		9 36	9 36'/a
Ducatul . 			5 53	5 53
Lose Otomane ...... ...	22 50	23 20
Rubla Hărtie	, . . .	112 50	112 50
CURSUL DIN BERLIN 24 Ma u	.	
Obli. căile ferate române		88 30	88 50
Acţiunile » 			31 80	31 75
Priorităţi » 			—	87 —
Oppenkeim		196	—
Rnble hârtie	 . .		196 25
Stern 			—
Lose Otomane			39 25	39 50
CURSUL DIN PARIS
24 Maiă	I
Renta Română .	.	|	69 %
T.nfi- OteTnan*	,	4- 25 48
S(’H,MRTL >4 Maî
Paris (3 iun) . . . . .	9!t	10
> la vedere		99	90
Londra (3 luni)		250	-*a
» la vedere. 		25	25
Berlin (3 Iu* I)		122	%
» la vedere		 ,	123	
Viena la vedere	 .	2	15
Adresa pentru telegrame,		
Ferme & Benzal.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
Se arendează
de la Sf. Gheorgbe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul moşiei Obilesciî, din plasa Marginii de jos, judeţul Rămnicu-Sărat; ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohaturî,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea mai sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Ma-ria M. Bassarabescu, la moşia sa Topliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d, Eftimie Diamandesou, B -curescî, strada Pompierii, No. 4.
Doctorul Russo
specialist pensru boalele secrete *’a mutat iarăş! in str. Smărdan (Germană) No. 4. Orele de consul-taţiune sunt dimineaţa de la 7-10 şi de la 1-4 dupe araeazî.
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-căruî an sub numirea de
TERGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa de a prospera acest tîrg, aduce la cunoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaş! care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mar! ce se per-cepeati in ultimi! an! de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domni! care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţ! atăt asupra reduceri! taeselor căt şi a ordine! care va domni in administrarea aceste! moşii.
ALEXANDRU H. D ANCO VIST
Ventjare!
Vie de 17 pogoane, bine W. in Valea Manti, dealul CercăW 20 minute de staţia V dea Cal gărească ; acarete pentru toate trebuinţele, Unelte şi boloboace / prima cualitate. Se oferă cutmc rătorilor a o plăti in rânduri '
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3
In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finanee.	(20-3-8)
O domnişoara
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus esiue. nul de profesorat cu cel maî bun succei cunoscend, afară de limba sa maternă, t limbele francesă şi anglesă, şi toate cuto-scinţele cerute in şcoalele elementare, desemnând tot-de-o dată foarte bine, doresc» a găsi un loc in Bucnrescî intr’o familie distinsă. A se adresa la d-na Qertrude Winter Griinangergasse No. 1, Insttu Prohlicli, Nfien*’
ZAHAR DE SASCIT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
INC A'P'A. TINE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar aceluî Frances, i preţuri mult maî eftine de căt toate fabricaţiunile streine ; — Depositul şi U! ica Agentură pentru toată România mare şi mică se află la subsemnaţi!.
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiascâ a se adresa la no! pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lă$î căte 12 oăpăţănî circa 125 kil® şi in sac! căte 100 kilo.
Gu stimă
8. IUTI l( A FIU
(R. 614 9-2-4)
(COJII S10NER1)
Strada Smărdan (Germană) Mo. 2.
J Ocasiune Rara \
La magasinul - meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
"V. I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile viu Malaga
fr.
Madera
» Oporto . . .
» Xâres , , . .
Champagne Cart-Blanche Crime de Boazy . . .
Ay superienr ....
Medoc ...................
Saint Jullien ....
Choteau1 la fitto . . .
Tot in acest mage sin se mai _ mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de colonia'e delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
nn
* % jP.- A

Oi ce foiesc a’si inlreluiiiilia timpul
Şi comercianţi şi agenţi
j car! caută un serviciil durabil fără a face ckeltuelî, să se adresele : *Post restanta» « Victoria» la Budapest!

rSirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
Oetnar multă de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu snccesă de top medici? pentru a vindica Gastritele, Gastralgiclc. DyspepsieU şi Crampele stomacului, Constipatiumlc rebele, pentru a facilita digestiu-nea ş a regula funcţiunile stomacului ş'ale iutestineioru.
Siropulă sedaţi vâ
Bromure de Potassium!
şi cu cOjă de portocale amare	'
Este remediulu celu maî eficace pentru a combate Afecţiunile Animti, Epilepsiile, Hysteriele, Migrena, Chorea (Danse_de Saint-Guy), Insom- , ma, Donvulsiunile şi Tusa cophloru in timpulu dentmunei, intr’ unu cuvintu in tdte Afecţiunile nervose.	1
Fabrică, Speditiune: J.-P LAROZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-P&ul. I	PARIS, şi la principali Spiţerî dm fie-care oraşu.
SEGĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII SIROPULU DEP URAŢI VU de Coi? de Portocale amar® cu IODURE UE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Cojî de Portocale şi de Quassia amara
L	011 FHOTO-IODURE de feru.
FER BRAVAIS
I
(FER D1ALISAT BRAVAIS)
Adoptat îii t6te spitalele.	Recomandat de toţ) uudici.
cont™ Anemiei, Cliloroseî, Debilitnţeî, Slăbiciune!, Polei Albe ete.
FERUL BRAVaIS (fer liqnxd în picături concentrate) este singurul scutit de orl-ce acid; el n’are nici u& od6re nici guet şi nu produce nici constipaţiune, nici tliarie. nici încâlcire, niclostenelâ stomacului: mal mult este singurul care nu tnegresce nici-uă-dată dmţti.
Este cel maî economic din fernginose, un flacon tlnrăză nălnnă
DEPOSIT BBMSRAHa Parte .- ÎS, rue Lafayttti (pj-es l'Qpera) ji Itt tete farmaciei*
A se feri de imitaţiunî periculOse şi a cere marca fabrice! de aci
Trâmiterea gratis după uă cerere francată a unei interesante broşura asupra Anemiei tratamentului s^u.
La Bucurescl. Friedrich Bras ■ farmacist-drogliist.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
jyr
călătoresee ast-fel după ci m urmează maî la vale:
Intre Viena BudaPesta, Tnrnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgîu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bnda-Pesta Marţ?, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
Orşova Jouî. Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin » »	>	,	» 4 ore p.m.
»	» Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 21|,2	„ »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juol p. m.
IN SUS
Plecare	din	Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p.	ni.
Sosire iu T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra. Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
»	„	Orşova „	»	»	a. in.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul loca! intre Gafaţi-Brăila
Plecare din Galaţi in fie care zi la 1%, II ore a. m. şi ore p. m.
'	„ „	9 ore a. m. şi 1, 472 ore p. m.
i> Brăila ,, ,,
„HIetternich“ intre Galaţi-OdeMsa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Taicea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi	„ Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea	,, Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiaşi
„	„	Tulcea	„ Ismail Kilia Juol 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercur!, Vineri şi Duminică 4 ore dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea „	„	„	,<	10 „ a. m
,, ,, Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
,, KUa la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac servicii! regulat in fie care îi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrelo eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
De vemjare maclaturî (hârtie stricată) cu ocaua. A se adresa iu str,
Lipscan! No 11—13.
llasine de secerat
AMERICANE
Cu preţurile reduse
ns'nc de treerat
CU CAI
JOSEPH AL.Elfi
23 STRADA GERMANA 23
DRAGELE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Dauriat al institulul Francieî.
Numeroeele studii făcute de învăţaţii cel mal distinşi a epocel ndstre, aii demonstrat eă preparaţiunile de fer a Dr. JRabuteau sunt superiâre tutulor celorlalte feruginâse pentru tratamentul bdlelorurm&tdre: Ohlorosă, Anemie, Palorea feţei, Perieri, Slăbiciunea Copiilor şi tdte bdlele armate prin sărăcia sângelui.
DRAGKELA D-ruluî EABUTEAU: Nu înegrese dinţii şi sunt mistuite de stomaoburile cele mal slabe fără a produce eonetipaţiuni: A se lua 2 dragele, una diminăţa şi alta săra în timpul mânoărel..................
ELEATBUL D-ruluI EABUTEAU: Recomomandat persanelor al eăror funcţiuni digestive aă trebuinţă de a fi restabilite saă stimulate. A se lua eâte un păhăruţ de rachiu diminăţa şi săra înaintea mâncăreî................. .
SIEOPUL D-ruluI RABUTEAU: Destinat în special copiilor....................
Tratamentul feruginos prin DBAGEELE RABUTEAU este forte economic, ele nu dau loc de cât la uă cheltuială neînsemnată pe fie-care di. Se pote procura FERUL RABUTEAU prin intermediarul, tutulor farmaciştilor din România.
A se ferf de contra-facer! şi pe flacdnele de fer a D-rulnî Rabnteau, a se cere cu garanţie, marca iabriceî (depusă) purtând semnătura lu! CLIN si C-nia si MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
UN CAL DE CĂLĂRIE
mare, frumos, şi bine dresat, de vemjare la
HVXUTEXŢIUXE4 de la COE1XTIX4
HOTEL PETERSBURG
140 CALEA VICTORIEI 140
Vis-a-vis de Ministerul de Finanee,
situat in centrul capitalei, aprope de gara Tirgovisteî, având 34 camere, spaţioase şi bine mobilate de la 25 a 60 fr. pe lună. — Cafeu şi restaurant, preciur! moderate, abonament 60 fr. — Mare salon mobilat şi nemobilat disponibil.
De venţjare!
CD PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, foi (a de 8 cal
Amatori! se vor adresa in strada Berzi No, 88
la D-nu I. Baloy
Annncln
0 taliancă, care cunoaşte foarte bine limba fian eză şi germană, precum şi menagiul casei, doreşte să intre in o familie din Bu-cnrtţfcî
A Be adresa, strada S-ţii Apostoli No. 10
O PERSOANA
care se află in servicii! aproape de patru an! in cele d’ănteiil familii din Buourescî, doresce a găsi oca' siune de a acompania o doamnă la bâî, asemenea prinnsce şi orî-ce angagiamente şi complectă responsabilitate pe lăugă domnişoare.
Se poate adresa la administra-ţiunea acestui ziar.	6-4
W. STAADECKER
Strada Smărdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
URMĂTOARELE MAŞINE:

PENTRU AGRICULTORI:
Locomobîle, Maşiue de treerat (Hornsby)
Maşine de treerat cu mânu
Muşamale de Cautşuk negre şi albe 34 metre □
Batoase de porumb cu abur
Batoase de porumb eu mâna in diferite mărim!
Maşine de secerat (Wood şi Favorita)
Maşine de semănat
Pluguri Vidats in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat fen cu abur
Triori, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
PENTRjU MORARI:
Mori de măcinat pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechî de pietre Pietre de moră
franţuzesc! şi unguresc!
Morişce de măuă
Maşine de jupuit grăne
(Schălmaschine)
Eureca in 2 marini!
Aspiratori pentru mâluri
Curăţitori complecte, sistem uofl curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentrn mori mari şi mici)
Pânze de burat in t6te numerile Maşiue (le tăiat grăne Maşiue de curăţit griş 2 mărimi Gâuce de transportare
CASE DE FER ENGLESESCI si de VIENNA
m a s ine p e r f e c t i www.dacoromanica.ro crap hi; se lytographe
RnenrescL Tiposrafifc Stefkn Mihălescn. Str. Linecani No. II. — Corn 7104
EN GROS
Librăria
Fraţii loniţiuC"
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea unul mare assorti' mentă de REGISTRE DE COMPTA-BILITATE din Fabrice : Francei# f Germane, liniate in tdte formatele cerate. Recomandăm cu deosebire comercianţilor din provincii că le oferim e* ocaoa, cu preţui cel mai moderat. A-temenea recomandămS marele noitrs asortiment de ohirti® da aarla, Al
ierisori, plicuri şi da tipar, cu pre-
ţuri moderate. Suntem in poeiţiune de a latieface orî-ce cerere in IdtafaiariW
da cârti aealara, ata., la care redutere
tel mai mare rabat,
FIN DETAIL
La librăria Socic se află.de văn|jare
Filipicele lui Cicerone
traducere de
D. Aug Laurian.
Preţul uuuî exemplar 5 lei u0*'
ANUL III.—No. 592
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURI, 16 MAL 1879.
APARE IN TOATE ZILELE		
ABONAMENTUL: In Capitala: j an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 iuni 8 lei. In Straiiietate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director : D. AlJG. LaURIAN.	,£e-”tfu.-Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: ' 8 Lr°T\ Np°' TyP°graphia Stefan Mihaleseu. - In Francia : la SocieU si Reclame la d B G pf ’• P ^ B°UrSe> iW~ In Austria : Abonamente, Anunciuri „u CUrtei,R0:-nâne- S‘adt* Fleischmarkt, i5, Viena. - Pentru anunciuri, venind , p tmesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^Adolf Steiner in Hamburg 	 		ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ,5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei, pe pag. I, 3 I Epistole nefrancate se refusa. — Artlcolii nepublicaţi nu se mapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
SURI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Londra, 24 fel — «Times» află, că dupe tratatul de pace inclieiat cu Afganistan, Anglia va privi păsurile Churum, Sibi şi Pjşin Ca unele ce i s’afi încredinţat eî, dar un ca anec-safce. Prin urmare venitul ce va prisosi din contri-buţiunile impuse, se va inmăna Emirului. Drept-aeeea Anglia garantează stricta eseoutare a tratatului prin 120,000 lire sterlinge, ce le va plăti pe fie-care au Emirului din Cabul.
Londra, 24 Maî, — In camera comunelor s’a continuat erî desbaterile asupra budgetului indic. In decursul desbaterilor Lowe a recomandat emiterea de monetă-hărtie pentru ca ast-fel să impedece devalorisarea argintului.
Lordul Haimlton a arătat greutăţile, ce ar trage dupe sine introducerea de monetă-hărtie, susţinend că s’ar devalorisa şi mai mult argintul, cea ce nu maî e de dorit.
Desbaterile budgetare apoi s’aii amenat. v Din prima citire, guvernul a fost autorisat să păşiască la contractarea unui inpruumt de 5 milioane lire sterlinge pentru India.
v Triest, 24 Maî. Din Athena se anunţă, că pană^ la 20 1, c. afi trecut peste fruntaria epi-rotioă vre-o 600 de voluntari greci. Se asigură, că comanda peste bandele de insurgenţi o va lua generalul Spiza Millio. Se aşteaptă la o rescoală generală in Epir, unde agitatorii greci ar fi subminat deja terenul.
Constantinopol, 24 Maî.—Al patrulea corp de armata rusă a plecat azî la Biirgaa, pentru ca sp. se inbarce in portul acestui oraş.
I’eîarsburg, 24 Maî.—«Monitorul Guvernului» publică următoarea telegramă din Livadia cu data de erî:
trimisul estraordinar al Sultanului, Namyc paşa a sosit erî aici şi a fost primit de Ţarul in audienţă şi invitat apoi şi la dejun, Namyk paşa pleacă azî de seara din noii la Constanti-ncpole.
Cracovia, 24 Maî. - Planul de călătorie al ţarului sja^schimbat, după cum se zice, din motive de senatate sdruncinată. La reintorcerea sa din Ems va cerceta Warşovia.
Paris, 24 Maî. — Iii cameră afi fost azî maî multe şcene furtunoase. Paul Cassaguac s’a seu-lat contra secretaruluî de stat Goblet, care a numit un articol al luî Cassaguac scandalos. Lambetta s’a purtat in cearta iscată imparţia’, piovocănd la ordine de repeţite ori pa cei 2 o-ratorî şi şi pe alţii, cariî luară cuvântul.
La fine Cassaguac cere din partea luî Gob'et o revocare formală, ceea ce insă nu s’a făcut. Lassagnao termină declarând, că el va daca in secretarul de stat se află barbut.
din ^aceste detaşamente in număr de 46 soldaţi a căzut iu o pădure, aproape de Tricala, iu cursa ce o puseseră insurgenţii. Aii fost omorîţî cu această ocasiune 14 soldaţi turci; cadavrele lor s au găsit foarte mutilate, de sigur—de către acei briganţî. Comandantul militar din Lariss'i, a constatat prin o acest cas la faţa locului, un raport detaiat.
comisiune specială şi a trimis Porţii
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 26 Mai. — 4 ore
Ber in, 26 Maî. Comisiuuea specială, uu-mităde Reichstag, ca să st dieze oare-carî modificări ale tarifului vamal, a adoptat propunerea ce autorisă pe guvern, să aplice măsuri pioliib tive pentru vinuri şi tabac iuainte de a se Lee a dona lectură a Întregului proiect in Reichstag; dar ea a respins aceiaşi propunere in ceea ce privesce, ferul.
Imperaiul Germaniei a numit ieri pe principele Bulgariei maior iu suita regimentului de garzî ai corpurilor.
(Havas).
A se vedea ultime sciţi pe pagina HI.
vedea, inimă de
Cassaguac î-a trimes luî Goblet martorii săi.
^ ersailles, ^ 24 Maî. — Preşedintele Grevy a subsemnat azî din nou un decret, prin care se flraţ ază 400 de condamiiaţî din anul 1871.
Beri in, 24 Maî. — După informaţiunile zia-njlai »Norddeutsclie Alg-meine Zeitung« im-pecatul Rusiei va sosi aici la 9 luniu pentru il. remânea vre-o 5 zile. El va fi insoţit de cei maî inen trei marî duci. Ducele şi ducesa de Edin->uig incă vor sosi la Berlin, Toţi oaspeţiî ruşî vor trage ia hotelul ambasadei ruse.
Paris, 24 Maî. — Polemica de jurnale contra Angheî s’a terminat. »Republic Franşiais* ple-eaz.i pentru o alianţa greacă-turcă contra slavismului.
ar<fiIam0rial DiPlomati(lue» anunţă, că Poarta r b dispusa, să despăgubiască pe Grecia pen-®bina in Tesalia. Aleco-paşa a primit in® ucţmnî, ca la ivirea de disordinî şi turburăm e pacr, să facă apel la trupele turceşti, ce stafi ÎD-ta tot-deauna.
j^edivul a respuns in mod evasiv somaţiuniî P cerilor apusene. El a declarat, că a trebuit să
tnt'11S1°n<::Ze m*uiskrR seî , dar pentru aceea J va respecta consiliile puterilor.
Consfantinopole, 24 Maî. - Mai multe bande fV 'USU/gen^ Sfecî aii trecut peste fruntarii.
.audantele militar din Larissa a trimis maî U1 e detaşamente pentru urmărirea lor. Unul
Bucureşti, 15 Mai.
Alegerile pentru camerile de revizuire se pot considera ca terminate, căci represen-tanţii universităţilor, de ori-ce coloare politică vor fi dânşii, nu pot schimba mult si-tuaţiunea partidelor in viitorul parlament.
Cine priveşce lista aleşilor, atăt acelor hotărâţi de voinţa naţională, căt şi acelor aduşi pi in sprijinul guvernului, lesne ’şi poate forma convingerea despre gruparea par tidelor in camerile, menite să deslege greaua cestiune a Evreilor.
In adunarea deputaţilor, partidul de la guvern are o mare majoritate, am putea zice chiar două treimi, căt ăi trebue spre a’şi indeplini gândul, eşit puţin la iveală prin cuvântarea d-lui Costinescu, in cestiuuea is-railită.
In senat insă, proporţiunea sprijinitorilor devotaţi guvernului nu este aeeaşi. Cabinetul are o majoritate de căte-va voturi, dară eî lipsesce forţa numerică trebuincioasă in aceste împrejurări. De aceea, cu tot resul-tatul neaşteptat de favorabil ce i-a dat colegiul II senatorial, unde proprietatea mijlocie a fost tare frămîutată , guvernul este foarte ingrigiat pentru ziua de măine. O-posiţiunea şi-a trămis pe toţi fruntaşii sel, printr’o încordare de puteri , care a dus spaima in răudurile guvernamentale. Nu şcim dacă lucrurile s au intîmplat tocmai dupe «pofta» d-lui Brătianu ; şcim insă că primul ministru al ţării a fost resturnat, de sigur in contra «poftei» sale, la Doro-hoi, Galaţi, Ploeşcî şi Giurgiu, de către o-posiţiunea conservatoare. Lucrai e foarte semnificativ, pentru cei ce cunosc forţa cu care se presintă un ministru in alegeri.
Situaţi unea, din punctul de vedere guvernamental, foarte limpede in adunarea deputaţilor, este foarte turburată in corpul senatorial, căci fără două treimi guvernul nu poate face un pas inainte.
Marturi ai acestei critice situaţium, pe care, fiă zis iu treacăt, noi nu credem că ar fi dorit-o capul cabinetului, sunt chiar confraţii noştri de la «Românul», cari ne spun, in primul-Bucureştî de ieri, că, daca oposiţiunea va crea piedice guvernului, in deslegarea cestiune! israelite, va urma : sad retragerea cabinetului-Brătianu şi venirea la minister a d-lui Lascar Catargi, eu disol-varea camerilor, sau disolvarea Senatului, j spre a arăta «alegătorilor co
„ *enat căci pe ei numai i ar privi a-«ceastâ disolvare — ce afl voit să facă tră-«mişii lor.»
Luăud act de temerea confraţilor noştri, dară neprimind alternativa înfăţişată, cititorilor, constatăm că situaţiunea este foarte tu; burată şi pentru cei ce s’ad folosit de beneficiele puterii şi pentru întreaga ţară.
, Noî nu admitem, că corpurile legiuitoare s ai putea disolva, iuainte de a deslega, iuti un mod sau intr altul, spinoasa cestiune israelită. Actualul parlament are intru căt va caracter constituant, şi constituantele, in dreptul public al tutulor popoarelor înaintate, nu se pot congedn de esecutivă, lâră a se comite o gravă culpă, un fel de lovitură de stat, mai nainte de a ’şi indeplini misiunea pentru care ah fost adunate. A admite teoria, pe cari unii voiesc s’o introducă judaic in spiritul public al naţiune!, cum că guvernul, ori-care fiă dânsul, ar putea să disolve nişte camere de revizuire, spre a aduce alte camere tot de
revizuire, este a subscrie o monstruositate constituţională, vrednică de doctrina lui Su-luc, este a încerca introducerea pe furiş a loviturilor de stat in organismul constitu ţional al ţării noastre. Nu, noi nu putem primi asemenea teorii contrarii spiritului constituţiuuu noastre, şi pline de resultate periculoase pentru ţară. Lovitura de stat, fiă operată intr un mod iesuitic, cu restăl-măciri bizantine spre a amăgi naţiunea, fiă tăcută intr un mod făţiş, printr’o declara-ţiune francă, este condamnabilă. Şi dacă ne am afla in dureroasa situaţiune de a alege intre două rele, ne-am feri din toate puterile de a cădea in păcatul mistificărilor, căci, pe lângă toate cele l’alte rele, el mai are de efect şi coruperea dreptei judecăţi a naţiunii.
Nu credem insă să avem nenorocirea a mai trece şi prin ast fel de furtuni, pe cari poate duşmanii noştri din afară le-ar dori foarte mult.
Sperăm că ţara legală, chibzuind cu înţelepciune, va deslega cestiunea israelită aşa cum opiniunea publică s’a manifestat in co-miţiele electorali, adică prin legi speciale şi individuale; şi că, daca oposiţiunea din senat, nu va voi să resolve cestiunea, cu ac tualul cabinet, egoismul va face, in aste grele împrejurări, loc abnegaţiunii, şi bunul simţ al representanţilor cu adevărată iubire de ţară va hotărî formarea unui minister de fusiune, sub preşedinţa unui bărbat independent de luptele partidelor şi de o potrivă respectat de toţi, cum incă de astă iarnă ar fi trebuit să se facă.
Acesta ar fi, după părerea noastră, drumul cel mai raţional de apucat, cănd, din cauza turburării inimilor, guvernul ar fi oprit. in mersul său de către oposiţiunea senatorială.
Dupe ce camerile de revisuire vor da răspunsul ţării la art. 44 din tract tul de la Berlin, facă-se ori căte disolvări se cred, că pot fi in interesul ţării. Pănă atunci insă, numai actualele corpuri legiuitoare, dar numai actualele, au dreptul de a vorbi şi de lucra cum vor crede in suveranitatea lor, că este bine pentru România.
CRONICA ZILEI
Resultatul alegerilor coleg. 11 senatorial:
Argeş. — Ghiţă Enescu, liberal.
Buzău —- C. Bantaş, liberal,
Botoşani — Colouel Pliat, liber 4 ,	.	- i Băcăă, — 4J Leea, liberal.
www.dacoromanica.rCi beai
Covurluiu.—p. G. Varlam, oposiţie. Dorohoiu. — N. Filat, liberal.
Dămboviţa. —M. Athauasiu, liberal.
Dolju. — Petre Opran, liberal.
Fălciu. -- Giuvara, liberal ind.
Gorju. — Eug. Stătescu, liberal.
Ilfov, — Dr. Severin, liberal.
Ialomiţa. — P. Grădişteanu, liberal. laşi — D, Corne?, oposiţiune.
Muscel. — Gr. lorgnlesou, liberal.
Mehedinţi — Col, Angelescu, liberai. Neampi. — Col. G. Rosetti Rosnovanu, op, Oltu. — C. I. Deleanu, liberal.
Putna. — G. Orleauu liberal.
Prahova..—V. Şaicar, liberal.
Roman.—Costin Braescu, liberal ind.
Râmnic.-S. — G. Lupescn, liberal, fîomanaţl — Ioan Ghica, liberal,
Suceava. — Col. Dabija,
Teleorman. — Pişcă, liberal.
Tecuci,—D. Pruncu, liber ii ind.
Tatova.—N. 1. Bujoreanu, "Vcral.
Vlaşca,—Gr. Cantacuzino, lib;r Vâlcea. — Al. Christofi, liberal.
Vaslui. — Nicn I. Racovitza, oposiţie.
— X —
Aflăm oă vineri, 18 Maîr se va inaugura deschiderea celor done secţiuni gata ale drumului de fer Ploesti-Predeal, şi anume secţiunea Plo-eştî-Campina şi secţiunea Siaaie-Predeal. Comn-nicaţiunea intre Cămpina şi Sirnia sa va face printr’un servii iH de delijenţe bine organisat, Tom fi foarte veselî, dacă vom'putea felicita pe d. Guillonx pentru lucrîrile sale.
—X—
Cestiunea gradaţiuniî corpului profesoral s’ar fi rasolvat. in modul următor: Din cele 4 mii, votate de cameră, consiliul de miniştri a h târât să se scadă un milion, analogia calculată pe lunile Ianuarie, Februarie şi Martie, căcî aşa înţeleg d-lor votul adunării deputaţilor; iar restul de trei milioane să se împartă proporţional la toţi cu drept, pe noe luni ale anului, aşa in căt sporirea s’ar ridica, se zice, la 26 la sută. — Se maî vorbeşce, că pentru primele treî luni ale acestui an se va vărsa celora cari beneficiată de gradaţiuue o sporire indentică cu cea din anul trecut, adică de 19 la sută pe lună.
—X—
Astă-zî se va deschide stagiunea de vară a grădiueî Stavri,
Trupa d-luî G. de Beer va dilecta publicul visitator al acestei grădini.
Nn ne indoim că d. Stavri, ca tot-d’a-una va satisface pe deplin aşteptările publicului.
La rendul nostru ne vom spune impresiuuile. —X—
Ln decret domnesc confirmă doi preoţî in postul de protoereî, pentru doue judeţe din Do-brogea, şi anume:
Preotul George Raşcau va fi protoerefi al judeţului Tulcea. Preotul Nicolae Raşcau va fi protoerefi al judeţului Kiustenge.
—X—
Ieri, 14 Maî AA. LL. RR. Domnul şi Doamna au dat un prânz la palatul de la Cotrocenî.
La acest prănz a fi fost invitaţi dd. Barou da Esseu, trămisul extra-ordiuar şi ministru plenipotenţiar al Suediei şi Norvegiei la Viena şi maiorul-comite Froelich, şambelan al M. S. Regele şi ataşat militar la acea legaţiune.
A. S. principele Leopold a asistat la acest prănz.
Ln această ocasiune d. Baron de E-isen şi d. comite-baron de Froelich ş’au luat ziua buul de la AA. LL. Regale, fiind siliţi a se iutoaroe la posturile dd-lor.
—X—
In comuna Satu-Nofi, plasa Silistra-Nouă s’a inaugurat deschiderea scoale! de băeţî la 6 Maî, trecut.
ROM ANI A LIBERA
«Mai toţi sătenii era vi faţă la celebrare» -zice d. revizor şcolar de Euusteugc. in teL-m-a-ma sa, adresată îniuisternlut instrucţiei' publice— » şi termiuăudn-se serviciul divin, locuitorii jirin buna lor voinţă, a făcut o colectă pentru înzestrarea scoilet cu cele trebuincioase, ’uve-ţătorul C_ Popa a inceput lecţiimile cu 50 de copii».
—x—
Tu judeţul Vaslui» a devenit vacantă catedra de profesoară la şcoala rurala de fete din eoni um Codăeşti.
Şcoala e întreţinută eu spesele primăriei locale
Concursul se va ţine in urbea Vaslui», la 30 August, viitor,
—x—
Mersul trenurilor de p rsoane No. 5 şi G, va fi modificat, de la 20 Mai, curent.
Eată modificarea :
Va pleca din	Trenul No. 5 Bucuresci la 7 ore		20	ni iu. a. m.
» »	Plo.ştî	» 9 ore	30	» »
» »	Buze»	» 12 ore	—	» »
» »	Brăila	» 3 ore	10	» p. m
Va ajunge	in Galaţi	la 4 ore	30	» »
Trenul Va pleca din Galaţi		No. 6. la 12 ore	05	ruin.
» »	Brăila	» 1 ore	40	» p. m.
» »	Buze»	» 5 ore	—	» »
» »	Ploeştî	» 7 ore	40	» seara
Va ajunge in	Bucuresoî	» 9 ore	30	» »
—x— La 1G Iuliu, viitor se va ţine			licitaţie jiu mi-	
nisterul agricult. comere. şi lucrărilor publice.
Ea va incepe li 4 ore după aineazi.
Darea in întreprindere a aprovisionării unei cantităţi de trei mii' t ne cărbuni , necesari serviciului esploatării liniei ferate Bucuresci-Giurgiu pe anul 1880, eata objectul icitaţiunei.
«Monit. Off.» de azi publică oondiţiunile de licitare ;
Oondiţiunile pentru aprovisionarea a 3,000 tone de cărbuni de piatră pentru esploatarea acelei linie;
Lista materialelor mobiliare şi a objectelor diverse, necesari direcţiei acelei linie ferate, pentru serviciul administraţiei centrale, garelor şi staţiilor;
Oondiţiunile pentru aprovisionarea materialelor necesari direcţiuneî acelei căi fer,te,pentru serviciul garelor, staţiilor şi administraţiei centrale, in cursul anului 1880;
Lista materialelor combust bile de uns, şters şi a altor diferite materiale şi obiecte necesare acelei linii, in cursul anului viitor, pentru serviciul liniei şi tracţiuneî;
Oondiţiunile pentru aprovisionarea materialului combustibil şi a altor objecte necesari direcţiei liniei, pentru serviciul liniei şi tmc-ţiunei;
Lis ta materialelor de lemnărie pentru serviciul liniei şi tracţiuneî;
Oondiţiunile pentru predarea materialului de lemnărie;	-
Lista materialelor de ferărie, necesare liniei pentru serviciul ei şi al tracţiuneî;
In fine, condiţiuni e pentru aprovisionarea materialului de ferărie, necesar atelierului acelei căi ferate,
Avis din vreme concurenţilor.
-X—
S’a vc <|ut că gust 1 publicului bucuresctan, i n cat privesee acordarea cător-va ore distracţin-
neî, eMe iu adever destul de cultivat; cu atăt mai mult cu cat se găsesc in sănul seă impresari cari ca D. I. 1). lonescu ’şî dau to ită osteneala pentru a’i satisface dorinţele şi cur osităţi'e sale. Mai iu toate serile, grădina din hotelul Dacia, este plină de lmnea cea mai aleasă. Arangiarea gradinei, dovedesc» că o cor. d-1 Lanibru este dotat cu destul simţ estetic, căci ea este un adevărat «El1 ora do» al Bucu -reştiului. Afară de acesta, abilul şi ingeniosul d. T. D. lonescu, a şt'ut să găsească, cutreerănd Europa, o trupă din cele mai alese, care nu lasă nimic de dorit. Ou toate acestea, n’ar fi ren ca insiişî d-1 ai să nu uite a amusa publicul din v.ăud iu cănd.
DIN AFARA
Din reichstagul german
Partidul liberal-naţional din reichstagul german e iiiv.iis ; reaeţiunea a triumfat după multe svărcolirî. Bismark se poite felicita.
Dupd demisionarca preşedintelui liberal, a lui Forkenbeck, reichstagul a proces la alegerea unui alt preşedinte. Ou o majoritate mare a lost ales conservatorul Sey-dewitz. l)upe demisionarca vice-preşedinte-luî, care incă era liberal, şi acest post al reichstagului a trecut iu mâinele reacţiunei.
Această schimbare de lucruri, a produs in toată Germania o impresiuue toarte rea. Numai organele cele mai bătrăne şi oţelite in serviciul reacţiunii o aprobă ; cele alte tac sau o critică şi blamează cu amărăciune.
Cine este insă la urma urmelor de vină? Naţional-liberalu. Nu este suficient a purta această firmă ; idea , principiul trebuesc puse şi in aplicare. Usurparea titlurilor nu face nici o dată de căt a discredita şi aduce peirea ; roade, cel puţin roade ţiitoare, ea nu a adus şi nu va aduce nici o dată.
Partidul naţional-liberal german număra in sinul seu pe lângă aceasta un mare număr de membrii, cari nu aveau nici tăria convincţiunei, nici nu erau atăt de neacce-sibilî momirilor reacţionare, cum ar trebui să fie liberalii intr adevăr. Nu plângem. ~
«N. fr. Presse” despre Grecia.
Scirea telegrafică despre mobilisarea Greciei a provocat din partea ziarului «N. fr. Presse” nişte observaţiuni foarte uemerite, din cari estragem părţile mai interesante.
După ce impărtăşesce ştirea mobilisăreî, organul vi euez zice ;
.......Actuala Grecie nu ar fi atăt de vitează —, dacă nu ar fi încredinţată de sprijinul unor puteri streine. Grecii de astăzi cunosc mult mai bine, ca oameni de afaceri, relaţiu-nea cea dreaptă dintre capital ş: câştig, de căt să insceneze in propria lor socoteală armarea. In Atena se scie prea bine, că Turcia, ori căt de slăbită şi sdruucinată a eşit din ultimul resboi», na se teme nici de armata nici de garda naţională greacă; ba ea ştie, eă Turcia va incredinţa liniştită respingerea invasiunei grece Albanezilor. Ea simte insă trebuinţa de a face larmă şi de a faţărî curagid, pentru că este sigură de sprijinul moral al unor puteri.
Mobilisarea armatei grece nu ar fi urmat nici
i o data fărî de nota lui YVaddington de la 21 Aprile, şi siguranţa de a fi sprijinită de către Europa este marna vitejiei, prin care Grecii intenţionează acum o deslegare violentă a cestiu-neî rectificare! gruniţ-lor.
Ziarul vienez trece apoi l i discutai ea momentului juridic a acestei greţoase afaceri, care, dacă Grecii intr’adevăr ar ti cum vor să fie, ar putea dcgene.a intr’uu resboiu. Ei observă ;
. . Ne aducem aminte, că Francia fusese incă u prileg ul congresului de Berlin advocatul special al Greciei. Cu fie-cire ocasiune Wadding-tou stărui ci o căldură din ce in ce mai mare peutrn Greci, şi lui e de a se mulţumi in prima linie, că art. 24 al tratitului de Berlin a obţinut conceperea sa definitivă. In şedinţa a treî-sprtzecea a congresului, ministrul frances epuse cu o eloeuenţă academică, ca este a nu împlini de căt o datorie de cuviinţă a da Gre-oieî acelea părţi de teritor, cari vor intări puterea micului regat, dar cari pentru Turcia nu ar fi de căt o "greutate (?!!). El făcu in urma acesteia, in inţe.legere cu delegatul italian , următoarea propunere: «Congresul invită Poarta de a se iuţelege cu Grecia asupra unei rectificări de graniţe in Tessal a şi Eplr şi este de part e că această rectificare ar putea urma de partea mărci Egeice de a lungul văeî Salam-brias şi de partea mărei Ionice de a lungul văeî Kulamas. Congresul e de credinţă, că statele interesante se vor înţelege. Di alt cum puterile sunt gata a oferi ambelor state , p ntru înlesnirea negocierilor, directa lor mediaţiune». Această propunere a lui Waddington nu a fost primită nici de cum iu tecstul instrumentului de pace, cum era intenţiunea urzitori ului ei, ci congresul se mărgini a stabili in articlul 24 , că puterile eşi reservează mediaţiunea lor pentru caşul, cănd Turcia şi Grecia nu s’ar putea iuţe-legere asupra rectificăreî.
«N. fr. Presse” se întreabă acum, cu multă logică, dacă din acest tecst, chiar şi in caşul cănd am interpreta spiritul lui cu cea mai mare esagerare, ar putea să rezulte oare intr’adever pentru Turcia o iu dala-rire, de a da Greciei o parte din pămen-tul seu şi incă—ieiuatm rin ura - a’x da tocmai acea parte şi in acea mărime, cum o vrea cabinetul atenian dimpreună cu epi-tropul lui, Waddington. Nu ! nu rezultă nici o indatorirc; aşa ceva nu se poate deduce din remisele menţionate nici de cel mal mare grec sau iubitor de greci—cu capul sănătos. De o acţiune dreaptă nu poate 11 dar nici vorbă. Prin urmare;
Ceea-ee vria Waddington, zice «Ntue fr. Presse», este o curată despoiare a Forţei de a-nuniite părţi din teritorul seu in favoarea Gr -tiei—o despoiare fără desdaunare, care de altmintrelea c-ste neaperată, cănd un posesor este silit a face o cesiune. Dacă c le-lalte puteri află mijlocul de potrivit, Poarta va fi constrînsa a face şi acestea nouî sacrificii ; dar lase-se la o o parte comedia, de a îmbrăca in haine de drept o despoiare din cele mai brutale. Dacă vor să răpească Tur. iei o bucată din Tessalia şi Epir, precum i-au răpit Bulgaria, facă-o fără sfială ; timpul şi împrejurările sunt favorabi e. Să se pue la o parte insă măntaluţa juridică; făţăria este in acest cas indoit de respingătoare,
Dacă nu ar fi devenit unul din agenţii diplomaţiei europene idea, că Turcia a devenit un
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE» 1
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
II
Doamna de Hamei nu se mai temea, că va fi supărătoare ciceronelui, pre care întâmplarea i’l scosese in cale. El ei propuse de a o con-duoe la port şi de a’i arăta drumul ce va urma Zurichul, spre a intra in Havre. Ea primi şi după ce au trecut cheiul Marinei şi piaţa Muzeului, intrară pe locurile deşarte, ce se iuţind pe lângă bote ul Frasoati, pe unde era atunci drumul spre port.
— Aşa dar, căpitane, un crezi iu presîmţe-miutile mele ; nu admiţi că fiul me» va sosi astă-zi ?
—	Noi, marinarii, suntem tot-d’a-una puţin superstiţioşi, totuşi sunt aproape convins de d-v. Dar şapte ore au trecut; fluxul e la zece ore şi Zurichul nu s’a vestit incă.
—	De unde sciţi ?
Nume’e seu ar ii inscris pre tabla, ce se află atârnată pe turnul semnalelor.
—	Atunci nu mai pot spera, zise ca cu un suspin.
—	Eu nu v’aş putea insera ua şi cu toate acestea... dacă nu me inşii, par că se face acum un semnal la Capul de Have. Binevoiţi, doamnă, a ine aseepta puţin, nu intărziez de căt un minut.
El plecă spre turnul semnalelor, trecu bariera pusă spre a păzi acest loc de curiositatea publică, şi dispăru un minut, spre a se arata din nou pre balconul circular ce servă de observator paznic lor portului.
Doamna de Hamei el vezu schimbând căte-va vorbe cu marinarul in uniformă, care de căte-va minute eşise pe balcon, apoi dupe ce a pri-j vit spre mare cu nu oebîan, coborî scara tur-j Jiului şi inaiiita către insoţitoarea sa.
—- Ce este ? intrebâ ea.
Nimic positiv incă; dar sunt oare-care băii uelî, cea cea ce me face a nu mai paria contra.
—	Oh ! căpitane, ca să vorbisci ust-fel tn-bue sa ai mari speranţe. Rpuueţi-mi sunt bune, aide. Nn ve temeţi de a-mî da vr’o speranţă zadarnică. Daca voi ii înşelată, voi aştepta măine, poimâine.
—	Da, d i, ştiu eu acestea, am avut şi eu ast-fel de griji, muram â bătrânul marinar. Ve veţi închipui, ca este el şi dacă nu va fi el, veţi suferi.
—	Nu, nu... vorbiţi, ve rog.
—	Ei bine, fie, o corabie s’a zărit, colo jos in mijlocul mărei, e o navă mare, cu trei catarte şi americană.
—	Şi se mai aşteaptă acum la Havre alte co-rabiî americane ? intrebâ ea.
—	Se aşteaptă Florida, Wilkfild-Scott şi Urnea- States; dir una din acestea este o luu-
catarte , pe cănd cea \ mfî mare, cea-l’alta ' treia o corabie aşa de !
www.dacoromanica.ro
tre aproape, de şi cu trei care se zăresce e cu mult un brick şi cea de a
corpus vile, asupra căruia se poate face orî-cg esperi me ut, d. AVadliugton nu putea scrie loc nota de la 21 Apr.l. Unui ministru al re publioeî ei stă fo.rte refl a nega pana şi Ce|e mai simple principii du drept....
Să mal adăugăm ceva şi de la noi ? p de prisos. «N. fr. Presse” a vorbit prea bine şi noi uu am face de cât a reproduce incă odată cele scrise, cănd am vrea să ue emitem profriele noastre idei.
Cestiunea israelită.
Din timoul congresului de la Berlin, cu deosebire, in coace. Evreii nu aii incetat a agita pentru împământenirea lor la noi cu to-.te mijloacele Multe din categoriile acestor mijloace sunt cunoscute romanilor ; um este insă cu totul nouă; ea vine numai acum să adaugă numenul celor-lalte şi pentru aceea ţinem a o impărtâşi cetitorilor.
«Comitetul alianţei Lraelite, iusărcinat cu recunoaşterea egalei Îndreptăţiri a t umanilor jidani cu a romurilor creştini» (cuvinte tecs-tual luate «din N. fr Presse») a iusârci-nat anume pe renumitul jurisconsult german, Bluntschli, să şî esprime printr’un studiu părerea sa, asupra posiţiuneî etnice şi politice a Evreilor in Româna. învăţatul german nu a pregetat de loc ; a luat pana in mană, şi in scurt timp, fără a li pas piciorul o dată pe pământul nostru, pentru a studia aici rehţiunile locale, ba ne consultând măcar nici documente românesc!, ci pur şi sim-piu plecând de la tratatele noistre internaţionale, cari toite ne-au impus pe Evrei, in sfârşit pe această cale şi in puţină vreme, Bluntschli ajunge la convincţiunea: «că România nu poate retuşa evreilor egala îndreptăţire, dacă voes e a fi deplin recunoscută ca stat european civilizat. *
Noi nu ne mirăm de conclusia, la care ajunge jurisconsultul german; dacă i-ar li cerut comitetul Alianţei israelite, să argumenteze, că Evreii aii venit mal nainte de căt noi in România, că eî au mauţinut’o pănă astăzi cu sângele lor, şi că Românii sunt numai nişte venetici şarlatani şi părăsiţi, iuveţatul german şi aceasta o «argumenta” fără multă intărziere.
Ne veţi intrebâ cum se poate. Apoi vedeţi, se poate prea lesne — noi suntem siguri—, că punctul de plecare a doctului german o fi fost elementul sunător, in care escelează nobila Alianţă israelită. Apoi, eru diţii sunt coruptibili ca ori ce alt păcătos de muritor; in specie erudiţii Germaniei uu dovedit o asta prin numeroase esemple in timpul din urmă, cănd au pu^ ştinţa lor in serviciul reacţiunei La urma urmelor, des-brăcaţl de prejudicii, ce este ştiinţa in sfârşit dacă nu un meşteşug; ea se vinde şi se cumperă ca ori ce lucru. Vorbim de ştiinţă, ca de o proprietate a u ui individ, iar nu de cea abstractă.
Proastă armă şi-au mal ales Israeliţii. Pe cine vor să convingă cu ea? Pe noi? Apoi noi ştim adevăru’, şi că prin urmare eon-viacţiunea lui Bluntschli este o absurdid te Pe streini? Apoi şi streinii ştiu cum stă lucrul; dacă ne impun azi pe evrei, fac el aceasta doră din convincţiuui de drept? Acestea nu pot fi de căt in favoarea noastră; o fac tot pentru acel element sunător.
proastă, iu cat, după to te probabilităţile, uu poate sosi de căt după Zurich, de şi a plecat cui trei zde ina'utea lui.
Dar atunci, căpitane ?...
-	Atunci, doamnă, fiţi liui.scită, şi iutr’o jumătate de oră, intr’un sfert de oră, poate...
Liniscită! Liniscită! ce ziceţi; şi ca să fiu sigură, voi» fi constiiusă să aştept până oe Zurich sa fie scris pre tabloul ce enri aţi arătat?
Nu doamna, eu me reiutorc, colj sus, pe balconul unde m’aţî vezut şi, îndată ce voiu şti ceva, voiu veni sa ve comunic.
-	Ah! căpitane, cum să-ţi mulţumesc... şi când me gandeic, că s’ar fi putut să nu te întâlnesc...
^ Line, bine zise marinarul depărtându-se ; einî veţi m lţămi mai târzia,
Doue minute mi trecuse şi el apăru din noii in vîrful turnului semnalelor.
Ligrijata , nerăbdătoare , ea urmaria toate mişcările sale şi căuta să ghicească înţelesul celor maY miri g st uri ce făcea.
De o data, după ce privise mult cu ochianu
ROMANIA LIBERA
Evreii prin studiul lui Bluntsdili nu au adus rid un folos causei lor ; ne-au adus insă nouă, căci mai avem o probă, după care să-i cunoaştem.
Bluntsdili?... Apoi Bluntsdili nu a făcut de căt ce ar li făcut ori ce alt meşteşugar in locul săii: cine plătesce mai bine, acela cuinperă. Nu ue-am „desilusionat” prin a-ceadă întâmplare. Nu ne-am făcut nici o dusă ilusii pi oaste despre turpis gens hu-niana.
%
* *
Pentru că a venit vorba de evrei, să ne es-primăni şi noi nu o «convicţiune”, ca învăţatul german , ci o nedumerire. Corespondentul din Bucurescî a ziarului «N. ir. Presse” este negreşit cel mai evreo-fil corespondent al acestui ziar; poate este chiar evreu. EI bine, acest corespondent, in raporturile ce trămite ziarului săli despre mersul alegerilor la noi, relatează cu o bucurie colosală triumfurile guvernului şi critică cu răutate împotrivirea şi triumfurile oposiţiei. Motivul acestei stări psihologice a menţionatului corespondent rezultă cu invederare atăt din textul căt şi din spiritul corespondenţelor sale. «Numai actualul guvern romăn ne va putea implini dorinţele...” zice acest corespondent—relativ li impămînteni-rea evreilor—de şi cu alte cuvinte.
Faptul este potrivit a nedumeri.
Comunicate greceşti.
Sub acest titlu «Curierul financiar», respunde la comunicatul on. consul general al Greciei, in oestiuuea împrumutului grecesc :
«In urma apreeiaţiunilor noastre financiare, ba-sate pe actele cele mai formale şi mai patente, guvernul romăn, lucru ce nu s’a pc menit pană acum in nici un stat, ne da un Comunicat in «Monitorul Oficial, No 1C2, de Duminică 6 (18) Mai 1879. In acest Comunicat citim următoarele rânduri:
Guvernul dă tea mai formală dezminţire aserţiunilor sus citatului ziar.»
Ce însemnează acest comunicat, la adresa noastră din partea guvernului ; oman, iu numele celui grec? Gănditu-s’a bine guvernul cănd a comis această abtraţiune diplomatică, sau acest comunicat este opera vre unui scriitor de cance are, lipsit cu totul de noţiunile cele mai elementare ale visurilor in vigoare in toate statele? Ltă intrebările ce ne am pus indată, cănd am citit «Monit. oficial», linguşindu-ne incă pană ia momentele de faţă cu speranţa, că această gravă eroare are sa se rectifice de guvern !
Şi in adever, la ce se reduce toată cestiunea, şi care este caşul de faţă?
Un ziar eşî face aprecierile sile, cum ziserăm, bazate pe actele cele mai formale şi m i patente, in privinţa financelir nuni stat, inso ţ ndu le de oare-cari publicaţiunî de natură a proba şi mai mult veracitatea lor şi a numai lăsa nitnenni nici un dubiu. Hepresenbântui diplomatic al acelui stat se grăbesc.; a da o des-miuţire acelui ziar şi in ce termeni ? Cine ar putea crede ! In câte-va rîuduri numai, intălnim cuvinte ca acestea : nedemn , injurii grosolane etc. Ast-tel vorbesce in limba sa diplomatică representantele Greciei din Eomăn'a, onorabilul d. 0. R. Raugabe, creijend că ne poate da none * 1
un punct al or zontului, eşi scoase pălăria şi miş a in aer. Ea inţelese.
Această mişcare insemna: Victorie! Presîm-ţimentele nu v’au înşelat! lată Zliricul \ lată flul vostru !
Ea deveni palidă, picioarele sale se indoiaîi şi abia avu puterea a se aşeza pre parapetul portul ii.
1 este eate-va minute, căud căpitanul o intăl-ui, ea plângea.
^ Lasă, lasă, zise el nu te turbura, am mai de acestea. Ori cine poate suferi cele mai •nan dureri fură a vărsa o lacrimă, dar nu şi bucuriile.
-—.Aşa dar, este Ziirichul, zise ea căpitanului sur.zăud printre lacrămî.
—• Oii ! de astă dată fără indoeală. Aş recunoaşte Zuruitul intre cincî-zeci de corăbii.
Ea ’l întrerupse la această vorbă:
Dar dacă el n'o fi in corab'e ?
A11! me aşteptam la aceasta! Aşa! Aşa! Adineaori un ve ccupaţi de căt de corăbii; va ^ni sad nu va veni? Şi eată că vine.... In loc «e a fi acuma fericita, fără nici o teamă. De loc;
o desminţire, convingem! i ■ acelaşi timp opi-ju iu nea publici !
Guvernul Romăn, in loc să satisfecă dorinţa ce i se manifesta de a oMona pur şi simplu inserarea ac. lei desminţiri in «Monitorul Oficial» desminţire care este o adevărată afirmaţiune la cele susţinute de noi — ia apărarea ei. ca c im ar fi fost vorba de nisce acnsaţiunî saii userţium iuex cte. aduse iu contra sa. Mărturisim, că nu seim cum să calificăm această uşurinţă din partea guvernului uostou. Ce amest-c are el in aceasta al acere ? Scie el oare ce valoare aii cuvintele sale substituinduse in numele guvernului grec şi dăndu-ne acest comuti cat ? Lasam opiuiunea publică şi pe oamenii competinţî ca să judece pe de o parte intre noi, iară pe de alta intre guvernul romăn şi mândrul descendinte al zeilor din Olymp.
Serviciul ee am adus noi cu această ocasiune financiarilor romani nu se poate contesta de nimeni, şi probă este că apelul făcut pentru împrumutul grec n’a găsit uici un ecou pe pieţele oastre.
Căte-va ziare venetice insă, streine de această ţară, atăt prin naşcere cat şi prin esistenţa lor, se intrec care mai de care ea să ne proferi ze tot felul de iujinî, deniue de autorii lor. Nu vom ridica nici o dată mănuşa ce ni se aruncă, şi aceasti cu atăt mai mult, cu < ăt ziarele grece de aici profit de cele zi e de noi pentru ca să despreţuiască pieţele noastre şi pe financiarii romani.
Eată in adever ce zic aceste ziare.
«A» crede oare cine-va că Grecia a cerut a-ceştî bani de la Romani, pe care nu'x am ve-glut nici o dată acoperind un imp-umut naţional?»
Ast fel se esprim acei ce trăese in mijlo.ul nostru, şi cari u’au primit in tot dauna de căt ospitalitatea cea mai mare şi o îmbrăţişare adevărat fraternă din j artea acestei ţerx ? Ast f 1 vorbesc acei ce azi se mândresc cu aveeile lor! câştigate intre noi, sub scutul legilor celor mai liberale şi maî osp taliers pentru toţi străinii.
ARENA ZIARELOR
Resultatul din urmă al alegerilor col. 1, de senatori a produs doue efecte oposite iu tabăra ziarelor.
Pe cănd cele guvernamentale, in cap cu «Românul» ’şi au schimbat vesela umoare şi au început să vaţlă lucrurile cu mai multă seriozitate; de o dată organele conservatoare, al căror decan e «Timp.il”, ah inceput să bată din palme, cu o bucurie nervoasă.
In ahever, dupg ce constată, că guvernul nu va avea iu Senat de căt o rnajori-tatee de zece voturi, «Romanul ” se intrea-bă ce ar avea de găud să facă bărbaţii diu oposiţiune, al săror număr a intrecut vederile sale.
Voi-vor să se pue la luptă pentru interese personale ?
In acest caz este învederat că, ne-avend m joritate nici chiar in Senat, nu vor putea res-turna g vernul, dar vor putea paralisa naţiunea şi aceasta in situaţiunea cea maî gingaşă.
Doue sunt resultatele la cari se va a-juuge, urmând oposiţiunea această cale, adaogă organul liberal.
Unul : să se retragă ministerul şi să facă loc partid î d-lor Lascar Oatargi şi Florescu, cari ar fi nevoiţi să disolve smbele Camere.
ve ingrijiţî diu nou: fi-va şi el pe corabie?..,. Nu i se va fi inteniplat nimic pe drum? Aşa e natura omenească; aşa sunt şi ju cănd aştept fiî uieî.
Dar ea uu’l mai asculta; ea ’l tîrî spre port, aproape de far şi p’ivea spre mare eu atenţiune.
—	Nu veijî nimic ? iutrebâ căpitanul suri-zend.
—	Nimic.
—	Cu toati acestea se pot vedea acum. Privi şte colo jos. Nu in partea aceea urmează degetul meu. Da iu partea aceasta peste un minut veţî vedea maî b ne, eată ceaţa se r sipeşoe, ventu se ridică şi goneşte norii. Acest diavol de Ziirich, cu pânzele sale ş eu ăst vănt favorabil, este capabil să intre chiar astăzî in port.
—	Ce aţî zis, aveţî vr’o iud ală ?
Da.... dacă nu va apuca ttucsul; nu maî are de căt doue ore.
—	Şi atunci ce s’ar întâmpla?
—	Ar fi constrins să aştepte pană mâine.
—	Ah! d-zeul meu!
—	Dar asiguraţî-ve. Totul este favorabil, ven-1 tul devine şi maî tare; in doue ore cred că Zu-
Altul: să remăie guvernul şi să meargă Înainte cu rnica’î maioritate, sau să disolve Senatul
Vom vedea care va li calea ce va apuca guvernul; căci, in ce privesee alegătorii col. 1 de Senat, la cari se adresează «Romanul", noi nu credem că, la o a doua votare, ar putea să se dezică.
*** Cum ziceam maî sus, a venit şi «Timpului» rondul să rîţlă.
Ast-fel organul conservator umple vre-o trei coloane pc pagina 1, cu felurite felici-taţiunî reciproce a membrilor partidului seu
Apoi ca să dovediaseă căt anevoios a fost triumful colegiului I de senatori, arată ingerinţele şi mijloacele de corupere, de cari oamenii guvernului au uzat, spre a zădărnici alegerea bărbaţilor independenţi din o-posiţiune. Organul conservator înşiră,, de o cam dată, ingerinţele şi manoperile petrecute la Vlaşca şi In Dămbov'ţa.
Serviciul Telegrafic al « României Libere«
27 Mal — 9 ore dirn.
Lond'a, 26 Miî. — Sir Nortlicote anunţăca-mtreî comunelor, că locotenentul-general Wol-seley s’a numit comandant eu chef al trupelor earî se găsesc pe teatrul resboiuluî, la Capul de Bună Speranţă.
Cancelariul ministeriuluî le finanţe anunţă, ntre altele, că pacea cu Afganistanul a fost semnată.
Paris, 26 Maî. — D Fourmer, ambasador la Constaiitiuopol, va pleca Sâmbătă ca sa’şî reocupe postul.
Principele Bulg.rieî e aşteptat teî la 30 Maî.
Nabar-paş , venind din Alexandia, a ajuns la Marsilia cu familia sa.
I’etersburg, ?6 Maî. — Starea de asediît s’a proci mat in provincia de Orenburg. Maî mulţi oficerî, acusaţî d’a fi pus foc oraşuluî au fost arestaţî. S’a descoperit la Kiew lăzî ce conţineau bombe, arme şi muniţiunî,
Berlin, 26 Maî «Gazetta Germanieî de Nord» publică un lung articlu asupra internuireî Germanieî in afacerile Egyptuluî; ea zice : «Demersurile făcute de cabinetul din Berlin pe lăugă Kbediv au fost dictate numaî de interesul salvartî capitalurilor geimane, angajate in Egypt. Politica Germanieî, care nu se inspiră de nici o altă apreciare, e departe de a voi să lărg'ască sfera acţiune! sa’e.
Guvernul iiuperiuluă n’ar refnsa de sigur de a lui parte la demersurile comune cu cele-lalte Put.erî interesate daca ar avea garanţii pentru a face să valoreze dreptul Gtnnanilor; dar de-cisiun le contrar! ale celor-lalte Puteri nu ar impied ca pe Germania de a căuta singură, dacă va fi trebuinţă, să-şî proteagă drepturile sale.
Viena 26 Maî. — Presîdentul consiliului de miniştri austriac, d Stremaytr, in o Întrunire electorală, ţinută la Leîbnitz, a pronunţat un discurs, iu care a accentuat ocuparea Bosnie! şi Erzcgovineî de către Austria ; in urmă, el a a-retat utilitatea compromisuluî incheiat cu statul ungar. Alegătorii presenţî au exprimat pri-muluî ministru Încredere lor, oferindu-î mandatul de deputat in viitorul Reichratb
Se anunţă din fi ilipopol eă're «Politiscbe Cor-respondenz», că poporul in grămadă a aclamat
richul va fi in port. Ce veţî face iu aceste doue ore ?
Mai inlrebaţî ! Eh nu părăsesc portul.......
Ce aţî face d-v., dacă unul din copiî vi-s’ar afla pe această corabie ?
—	Aş aştepta,
—- Nu e aşa că abusez de timpul d-tale, căpitane, lăsaţime acum şi ve remăn foarte recunoscătoare pentru tot ce aţî făcut de azî-dimiueaţă pentru mine.
—	Atuneî tu ve părăsesc, d-uă, dar nu ve zic adio. Me voiu intoaive, când Zurichul vi intra iu port şi me voi pune la ordinele d-v., dacă doriţî să mergem şi noî la corabie.
—	Oh! da, nu este aşa ? El nu me aşteaptă la Havre, şi va remănea surprins.
—	Bătrânul marinar ple, â pe uliţa Parisului şi d-na de Hamei rernase pre cheu cu ochii fixaţî la corabie, a căreî elegantă figură începea să se zărească bine.
(Va urma).
sosirea generalului Vitalis, care vine să ia comanda miliţiei ruiueliote. Generalnl Vitals a ordonat, ca limba bulgară să fie întrebuinţată iu comandele ce se dad la ucenia armatei.
Atena, 26 Maî. — Guvernul grec, a informat pe representanţiî seî din straiuătate, spre a da asigurare Puterilor, ca măsurile m litare, luate pe fruntariile regatul uî trebue să fie interpretate u imai ca uisce inesun de precaiiţ.uiie , şi de apărare contra iuvasiumi Alb uitzilor, incaşul cănd s’ar face rectifi iarea graniţelor, de la 27 Mai. — Ameazi.
Londra, 27 Maî. — Colonelul Stanley, miuis -tru de resboiK, şi Sir Hieks-Beacli, secretar de Stat la departamentul colouielor, iu declarat camerei comunelor, că guvernul englez dase luî Sir Wolseley, care a plecat la Q>p, instrucţiuni ioimale ca sa termine resbiiul cont a Zuluilor, cat se va putea maî curănd, cu condiţiuuî compatibile cu onoarea Englitereî şi siguranţa coloniilor diu Sudul Africei.
Viena 27 Maî. — «Gazeta oficială» publică lega finanţelor pe eserciţiul anulai 1879.
Panama. 27 Mal. — Trupele peruvine la Te-signa, adăpost'te după consulatul englez, a« tras asupra floteî chiliene. Flota a ripostat imediat; sa dărâmat consulatul; s’au oinorît maî multe persoane.
H&vaa
RADI \ A HliVSt'lSMK
Cu un aranjament mai cu totul din uoîi In toate serile.	Chiar f g timp ploios.
REPRESENTAŢII CU PROGRAM VARIAT
Direcţiunea
SOJt,® 31VP3S3CV
CU ARTIŞTI renumiţi de
Gimnastică, Romanse Cuplele, Canţonete, Comedii şi Dans
începutul Reprcsentaţii la 8]/ti ore p-ecis PRECIUJRILE SERALE :
Locul I, pentru o persoană, 2 fr. — Loonl 11 1 fr. Deschiderea fadinei la 7'/2 sera.
BIBLIOGRAFIE
Elemente de higiena publică şi privată de
Christod >r Păunescu. Dctor in medicină de la facultatea diu Paris. — Se află de venijare la librăria G. Cârjan in Ploescî, cu pivţulde 2 leî.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
lini *sa lîiicuresci“

I. n. FERIlO&F-ţjj BENZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 15 Maî 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale............. .
»	» egite la sorţi. . .
8%	> domeniale.................
.	» eş te la sorţi	. .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei 7% Serisurî funciare rurale . , . 7°/o	»	» urbane . . .
8% Impr. Municipal. .	...
» cu pr. Buc (bil. 20 1.) .
Renta RomănS...........................
icţranî *Dacis»......................
» «Romania»........................
Cupoane rurale exigibile...............
» domeniale » . .	. .
» scrisuri ........................
Argint contra aur......................
Bilete hypotecare contra aur. . . ,
Rubla hârtie. .........................
Florinul...............................
Lose Ottomaue..........................
CURSUf, DIN VIENA 26 Ma u
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hârtie ....
CURSUL DIN BERLIN
26 11a u
Obli. căile ferate romane . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim....................
Ruble hărfie....................
Stern .......................
Lose Otomane ......
CURSUL DIN PARIS 26 Maiu
Renta Romană.................
Lose Otomane .....
Cump, Vănd.
101
97'/,
102%
99%
178
98%
9' 'hi 101% ‘26% 70% 200 70 1% % % 1%
1 % 2 42 2 16 45 —
26 crt. 9 34% 5 51 23 — 113 25
10IV,
argint
103%
argint
ISO
98%
91%
102
™%
205
75
arg.
aur 1 V, 1 % 2 43 2 16% 50
24 crt. 9 36 5 53 22 50 112 50
i
SCHIMBUL 15 Maî
www.dacoromanica.ro
Paris (3 Iun')..............
» la vedere.............
Londra (3 lnnî) ...
» la vedere.............
Berlin (3 lu I).	.	.	.	,
» la vedere.	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
89 25 32 40 87 80
197 40
39 25
70 -
88 30 31 80
196
39 25
70
49 — 48 %
90 10 99 90 25 02 25 25 122 -123 — 2 15
Fermo & Benzal.
ROMANIA LTBSRA
B .I MINERALE
Stabili apntnl do baî minerale de la Bughe i mahalaua Cămpu-lungului se de.Gehide la 25 Mai ou tot serviciu) necesarii!.
KOENEN
ZUC RAV DE FIRME Şl TABLE
Str. Academiei 28 (grădina Stavri)
Tot felul de litere de stirlă, metal şi de lemn.
(IME A T
Adevărat de Portland
Bf 8 fia de ven^are en gros şi en detail aici şi in Brăila cu cu preţul foarte redus, la
MAYER FflEUD & Comp.
85 Strada Smărdan (Germană)
Dr. LUP»S
s’a mutat in Caiea Bohoveî No 53 (Calea Craiovel) '
r
stea

SKsr" 8TRADA ŞELARI No. 7
STRADA ŞELARI NT o. 7
Primesce succesiv din propria sa fabreiaţiune enorme transporturi de
'•m
PENTRU
m. m, as a.ti şic :is a «k T(r «
precum şi diverse colecţiunl de stofe line şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiunî foarte avantagioase
EU G3OS & EU ESTAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croeleî şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv ne D-mi clienţi - de verl-ce condiţiune — mal pre sus de orî-ce speranţă.
$B. A se nota numai la No r7. "2S59
Ven<Jare!
Vie de 17 pogoane, bine luor,lt in Valea Manti, dealul Cernătes' 20 minute de staţia V vlea Og],0’ gărească ; acarete pentru toate buinţele. Unelte şi boloboaoe d! prima cualitate. Se oferă cnmp^ rătorilor a o plăti in răndurî ^ "
Ghi(ă Cantacuzino
Strada Pitar Jlogu No 3
In lipsă la d. Al. Cantacuzino h fabrica timbrelor in ministerul de finanoe.	(20-3-8)
X^?0GlApHlA
ŞTEFAN MIHALESCE
bucuresci
II Strada Lipscani «3
Recomandă atelierulu sdu asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
ASASINI CV YJtPQJÎ im
ast-fel ca se află în^posiţinne deaesecuta orî-ce lucrări atirgă-toaie de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
...	2K1AMHM1]
uotidiane şi hebdomadere m diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, eto.
BR03IURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI -^f
in diferite mărimi, albe şi colorate
BIETE DE NUNTA. DE BAP.EZ, Si DE IMMORMANTABE
pARŢI DE yiSITĂ
albp şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
Qpaaata aasaaaî taaiiaaîaa
PRECUM
CONDICECU A S (J S I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precinrî forte moderate.
O domnişoara
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus esatne-nul de profesorat cu cel maî bun succes" cunoscând, afară de limba sa maternă si limbele francesă şi anglesă, şi toate cunoştinţele cerute in şcoalele elementare desemnând tot-de-o dată foarte bine, doreşte a găsi un loc in Bncurescî intr’o familie fc tinsă. A se adresa la d-na Gertrnde Winter Griinangergasse No. 1, Inst.tu Frolilich, Viena
m. u
sunt de căşti ea t la, Loteria, de bani autorisată de la guvernul german la Hamburg si garantată cu toata averea statului. Acăstâ loterii con’iue in total 44000 câşt’guri şi numai 86000 lose şansa ae câştig, e dă-ă foarte importantă fiind maî mult ca jumătate a tutor losurilor trebuiesc câştigate neapărat, — Intre cele 44000 câştiguri se maî găsesc şi următoarele câştiguri principele.	¥	F
	Lai nu oi	Leî nuoî
1 a 333 333 =		333.333
1 a 200 000 =		200 000
1 a	133,333 =	133 333
1 a	80 000 —	80 000
1 a	66 666 =	66.566
2 a	53 333 ~	106 666
2 a	40 000 —	80,000
5 a	33 333 =	166 665
2 a	26.666 =	53.332
12 a	20 < 00 rz:	240 000
1 a	16 0^0 =	16 000
24 a	13 333 =■	319 992
S a	10 686 =	53 330
2 a	8 001 =	16.000
54 a	6 666 =	359.964
6 a	5 333 =	31.998
71 a	4 000 =	284 000
217 a	2 666 -	678.322
2 a	2 000 —	4,000
2 a	1 600 =	3200
531 a	1333 —	707,823
673 a	666 =	448 218
950 a	400 rt etc.	380 000 etc
HOTEL PETERSBURG
140 CALEA VICTORIEI 140
V i s-a-v is de ministerul de Fin an ce
situtt iu centrul capitalei aproape de gara Tîrgovisteî, avend 34 oa_ mere, spaţioase şi bine mobilate de la 25 a 60 fr, pe lună. — Cafeu şi restaurant, preciurî moderate, abonament 60 fr. — Mare salon mobilat şi nemobilat disponibil.
De venejare!
CD PRtJDL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, foi ja de 8 cai
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88 la D-nu I. Balog.
Preţul loselor este oficalmente hotărit şi anume pentru tor te tragerile de noroc a amândoura secţiuni următoare, costul se urcă la
LEI NOI 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORIGINAL
LEI NOI 12
PENTRU JUMETATE LOS ORIGINAL
. Rog ca comandele pentru lose să fie însoţite de această sumă in moneda hârtie română sau I io timbre poştale române. Ind»ta după primirea costului espediez losele comandate intr’un enve-lop bine inchis direct fie cărui comandator ;
Fie care espediţiuue d lose anexez gratis programa oficială. Atât lista tragerilor cât şi bani căş'igiţi espediez imediat după fie care tragere direct către fie care posesor de lose. Rog a’mî transmite comande cât posibil curând p tot caşul mai naînte de a se incepe tragerea naică nu mai târziu de la
30 Maî a. c. s. n.
C jmaudele să se înainteze direct către
B i 11 r o u I principal de Loterie
A. LOWENHERZ,
HAMBURG (Germania)
Cu clienţi mei din România ţin corespondinţa română. Scrisori din România sosesc la Hrnn-burg in 70 de ore. Adesea ori am fost fericit de a plăti clientelor mei din România caş igurile cete mai mari.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre i
VAPOARELE de POSTA
călătoresce ast-fel după ci m urmează maî la vale:
Intre Viena Buda Pesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţî
Budapest-Qrsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
*	>	Orşova Jouî. Duminică şi	Marţi	a.	m.
»	»	Severin „ »	s »	s	4	ore p. m.
»	»	Giurgiu Vineri,	Luni şi Mercnrî	2t|2	, ,
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţî Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„ _ „ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţi	dimineaţa
>1	»	Orşova „	,	»	a, m.
Sosire in Bnda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoi.
Serviciul local intre Galaţi-Brăiita
Plecare	din Galaţî	in fie	care zi la	7a|2,	11	ore a. m.	şi 21[s ore p. in.
„	„ Brăila	„ „	„ „ „	9	ore a. m. şi 1,	41/®	ore p. in.
„flefternlch£‘ Intre (nalaţi-Odessa
Plecare din Galaţî Mercurî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de la Galaţî la Tnlcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a. ni,
»	,1	Galaţî	„ Tulcea	Ismail, Kilia Jonî 6 ore dimineaţa
>>	..	Tulcea	„ Ismail	Marţi şi Sâmbătă 12 ore amiaiji
»	„	Tulcea	,, Ismail	Kilia Juoî 10 ore a. in.
IN SUS
Dâ la	Tulcea la Ismail	Mercurî, Vineri	şi	Duminică 4	ere	dimineaţa.
„ „	Ismail la Tulcea „	„	„	„	10	„	am
„ „ Tnlcea la Galaţî „	„	„	„	1 ameazî.
„ „ K> ia la Ismail-Tukea-Galaţi Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Bnda-Pesta fac serviciu regulat in ne care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele marî albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
nSHBBHHBDHHHHHHHHEaS
Balta-AIbă
STABILIMENTUL DE BAI «S AN AT ATEA»
Sesonul incepe in Maî şi dnreasă şi in Septembrie. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, far-j macie, medic in permanenţă, staţie telegrafo-pastală. Aci se tratează cn succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rheumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile peleî şi nervosis-mele.
NB. Anul acesta s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
Orî-ce desluşirî se pot lua de la d. dr. Velleanu iu Bucu-(620)	reştî saîî de la Balta-AIbă.	5—2—2
Armnclu
0 taliancă, care cunoaşte foarte bine limba frameză şi germană, precum şi menagiul casei, doreşte să intre in o familie din Bu-curt-ţtî
A se adresa, strada S-ţiî Apostoli No. 10,
O PEftSOtNA
care su află in servicii! aproape de patru anî in cele d’ănteifl familii dm Bncurescî, doresce a găsi oca-siune de a acompania o doamna la bâî, asemenea prim sce şi orî-ce angagiamente şi complectă respon-1 «abilitate pe lângă domnişoare,
Se poate adresa la administra-ţiunea acestui ziar.	6-4
VsRsal
Diploma de onoare
D 1 N VIENNA I-873
GANZ&C™
mvERSiLA
2 Medalii de aur şi I de argint
D PARIS I-878
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDHRIA DE METALURI ŞI FABRICA DE MAŞINE
«fi «J DAPiIST i « -w
REfiO M A BT D A :
Maşiiiele sale de mănat eu cilindre de otel turnat
care de căţî-va ani mcoa mlocuesc petrele in toate morile maî însemnate din Auslro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici dm causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de meîa! esecuîate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de otel
ie».ies	’
|»sr ROATE DE VAGOANE SI MECANISM0R1 DE INCRDTIS1AREA ŞINELOR
pentru drumuri de fer şi pentru mine; asemenea şi	"
____gjBCTNICJI (20.6.7)
UN GROS
nl«
Bni.Dr
www.dacoromanica.ro
— Corn îU2
Librăria
Fraţii IdniţiuC
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea unni mare assorti-mantă de REGISTRE DE COMPTA-BiLITATE din Fabrice : Franceso ş Germane, liniate in tdte formatele ee-ru!e. Recomandăm cu deosebire corner-eianţilor din provincii că le oferim et ocaoa, cu preţui cel mai moderat. Asemenea recomaniămu marele noitre asortiment de chârtia de teris, ff seriiorl, plicuri şi de tipar, cu preţuri moderate. Suntem in posiţiune de s satisface orî-ce cerere in MtefelerH* de cărţi mim, ele, 1# care redorerJ «0! ®aî mare rabat.
FN DETAIL
La librăria Socic se află,de ven4are
Filipicele Iul Cicerone
traducere de D. Aug Laurian,
Preţul uuuî exemplar 5 lei uon
ANUL III—No. 593
10 BANI EXEMPLARUL
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Iu Cap'fala: i an 2.( lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. tu Dist ficle: 1 an 30 lei, 6 luni is lei, 3 luni 8 lei.
[u Strfliuetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. ÂUG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
Iu România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Soctttt Havas Laffit & Cni«, 8, place de la Bourse, Paris. — Iu Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisoruj Curtei Române, Stadt, Fleitcbr.larkt, 13, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei do anunciuri: Molf Sieiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a , 3 bani Reclame pe pag. 111, t leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se reftisa. — Articolii nepublicaţi mi se inapoiaaa. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp insabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Eetersburg, 2G Mat. — Ziarele din Ohiew a-min{ă, că s’ad arestat prin suburbiile diferite ale oraşului, mat mulţi iudividî necunoscuţi, de oare ce s’a aflat in locuinţele lor doue globuri de im tal, ce, după cum se par, sunt nişte bombe de esplosiune. Tot o dată s’ad mat aflat şi doue forme pentru turnat in ele. Continuând cu investigările gendarmit att dat incă şi peste o ladă mare, in care se aflaţi altele mat mici — cuprimjeud fie care cate o sticluţă cu piroxilin condensat, probabil de provenienţă engleză. A-setnenea s’ad mat aflat la aceî indiviţlt 500 de capsule focoase, 4 revolvere, 2 pumnale ascuţite şi mat multe paşapoarte, ce se presupun, a fi falşe.
Filipopole, 26 Mat. * Generalul Stolipiu a dat ordin, să se descopere toţt agenţit nihiliştt, cart se află agitând printre trupele ruse.
Ei a cerut de la banca otomana lista creditelor ce s’ad deschis supuşilor rnşt, dar banca a refusat inplinirea acesteî cerert.
S’a tăcut deja inceput cu inrolaren Musulmanilor şi Grecilor in miliţia rumelică de Ost,
C ’ttaro, 2G Mat. — Şeful ligeî albaneze, Iu-suff bey, a plecat la lanina insoţit fiind de mat mulţi oficerî şi de comisarit turct.
Chiew, 25 Mat. — Ziarul «Kyewsky Gu-bernsây YVjedoinosti» publică despre procesul politic ţinut la 12 1. c, aici — următoarele de-
tii 111.
înaintea tribunalului de resboid apărură 14 persoane, intre care se observat! : un supus prusian, Ludovic Brandtner, căţt-va uob.lt şi restul fi te şi dame din clasele cele mat bune ale societăţii. Acnsarea se baza pe faptul, că ceî citaţi aii luat parte la o societate oprită de guvern, căci intenţiunile membrilor acelei societăţi tindeafl să strice ordinea socială actuală. Brandtner şi alţt do ut eonsoţi apoî afară de a-oest fapt, mat sunt vinovaţi, că s’au opus cu armele in mană poliţailor, cart voiră să eî aresteze. Douî acusaţî aii fost achitaţi. Brandtner şi un necunoscut, care se numise Antonoff, aii fost condamnaţi la moarte prin g’onţ. Restul acusaţilor insă a fost condamnat la perderea drepturilor civile şi tot o dată şi la muncă silnică de 4 ani pană la 14 aut şi 10 luni.
Constantinopole, 25 Mat. —Poarta pregăteşte oouchejnarea miliţiei teritoriale din Tesalia şi Epir.
Salonic, 24 Mat, — Se observă şi acum incă o oave-care indignaţiuue in o parte a popora-ţiunei musulmane din provinciile Novi-Bazar şi Albania, — pentru convenţiunea incheiată cu Austria. Guvernul turc insă se arată energic şi este sprijinit iu atitudinea sa şi de notabili.
In Novi-Bazar s’a iscat intre başi-buzucî şi soldaţii turci un conflict, cu care ocasiune başi-buzuciî aii omorît trei soldaţi turci.
Paris, 2G Mat. — Admiralul Saisset a in irit azî dimineaţă.
j* Naţional» crede, că martor.î lut Goblet şi at lut Cassaguae s’a esprimat in unanimitate, că nu e nict im motiv serios pentru duel.
Berlin, 25 Mat. — După ştirile ce aii sosit aici diu Petersburg, se prenară mart reforme in ministerul rus de resboiil. Reformele ce se vor introduce, vor adăoga tot odată şi forţa armatei. Toate abusurile, ce se constatară iu decursul canipauieî din urmă, se vor îndrepta. Iu programul ministerului se prevede şi o sporire a floteî ruse.
Londra, 25 Mat. — Ziarul «Morning Post» afla , că numărul persoanelor arestate in Petersburg ca suspecte pentru nihilism se urcă la 20,000.
Principele Battemberg s’a esprimat, că iudată ce va sosi pe pământul Bulgariei, cel mat de pe urma picior rus va părăsi ţara Bulgariei. Ast fel evacuaţlunea se va termina cel mult pana la primele zile a le luneî Iuliii.
4 ne vedea ultime ecirl pe pagina 111.
Bucurescî, 16 Mai.
Frigurile electorali au trecut. Auimosită-ţile, foarte firesc! intr’o asemiuea luptă, maî ales cănd este vorba de revizuirea legeî fundamentale a statului, se liniştesc şi tre-buesc să se Lniştiască. Avem prea multe lucruri de făcut, pentru ca să nu mal fie iertat a ne pierde timpul, in deşteptarea unor indignări, foarte legitime clară puţin roditoare.
Ţara, bine sau rău consultată, liberă sad influenţată, a delegat pe represintanţiî sel, pentru săvârşirea grelelor lucrări, ce sunt reclamate de interesele noastre naţionali. Prin acest act de suveranitate , ţara , in majoritatea sa, a prelungit puterile partidului liberal, pentru ca să’şl poată inde-plini făgăduielele solemn date ; dară, in acelaşi timp, s’au trămis in corpurile legiuitoare un însemnat număr de liberali independenţi şi mal mulţi conservatori, de căt iu trecut, pentru a esercita un control mal serios asupra partidului dominant.
Să’şî indepliniască acum fie-care, cum se cade, datoriele •, aceasta o cere, aceasta o voiesce, aceasta o impune ţara tutelor re-presentanţilor sel.
Noi, din parte-ne, in sfera noastră de acţiune, vom căuta să ne îndeplinim inisiu ■ nea, cu acea. independenţă de cugetare, ce necontenit am arătat-o de la fundarea „României libere", nesuferind răul, vină dănsul de la cel mal apropiaţi amici al nostril , sprijinind binele, fie venit el de la duşmanii noştri cel mal înverşunaţi. Liberali, prin convingerile noastre, căci numai cănd se va respecta pe deplin libertatea cugetării şi libertatea lucrării oneste, se poate face ceva bun in această ţară, ţinem foarte mult la independenţă, căci independenţa ţine pe om la treapta demnă de fiiinţă liberă.
Dar ori căt de însemnată este cliiămarea presei in viaţa statului, ea nu poate de căt să dea consilie înainte de sevărşirea unul act şi să judece apoi actele împlinite. Puterea de a lucra o au corpurile constituite ale statului, şi in prima linie, in ţara noastră, legislativa şi esecutiva.
De aceea la nouil representanţl al naţiunii, ca să întrebuinţăm acest cuvănt obicinuit, caută să ne adresăm şi să le cerem îndeplinirea cu o consciinţă luminată şi onestă a grelelor îndatoriri, ce isvoresc, poate fără ştirea multora, din mandatul după care au alergat.
Multe lucruri însemnate sunt de făcut.
Mai ăntăiu să se lămuriască bine situa-ţiunea cabinetului, faţă cu noul parlament, aşa ca să nu fim espuşl, in fie care lună, la crize ministeriali, cari ţin afacerile publice in loc şi turbură mult spiritul foarte mobil al Românului. Ţara are trebuinţă de un cabinet, compus din oameni capabili, activi şi oneşti, care să introducă iu admi-nistraţiune elemente cu aceleaşi însuşiri. România este sătulă de funcţionarii nevoiaşi, tembeli şi răpitori. De lucrul acesta, ar trebui cu deosebire să se convingă d. Brătianu, ale cărui bune calităţi sunt năbuşite de o atmosferă stricată, in care băjbăie o mulţime de administratori in descompunere intelectuală şi morală, şi cari tac, ca o însemnată parte a opiniunil publice să se ridice in contra dniel-sale, fiind că ingădue curenţi miasmaticl împrejurul său.
Vine apoi cestiunea israelită, la care tre-bue multă gândire şi resgăndire, pentru ca nu cum-va, priutr’o pornire prea filantropică, să primejduirii naţionalitatea română, transformând cu timpul ţara romămeys^ă_in tr’uu stat cu numele de r
naţiune românească. Seim ce ne cere Eu- , ropa; să nu dăm o iotă mal mult de căt ! ne-a cerut tractatul de la Berlin; din. contra căt se va putea mal puţin, căci aşa seca- ; de să lucreze orl-ce popor cu consciinţă de sine, faţă cu siluirile străinului. Ţara a simţit bine cererea Europei, cănd pretutindeni s’a pronunţat in contra categorielor şi a fixat mandatarilor săi, ca maximul să fie im-pămîntenirea prin legi individuale şi speciale.
Dupe ce vom trece această mare stâncă, pusă in drumul mişcării statului romăn, corpurile legiuitoare vor ti datoare să înceapă opera do reparaţiune şi de împuternicire, pentru ca România să fiă demnă de titlul ce şl-a dobândit prin vitejia fiilor săi, şi de rolul ce i se cuvine prin posiţiuuea sa geografică in Orientul turburat şi grosolan.
Anexiunea Dobrogel a maî mărit incă îndatoririle noastre, şi din punctul de vedere politic şi din cel economic, căci de dânsa sunt legate multe mari interese ah statului romăn. Nu treime să ne jucăm cu acel te-ritor, menr <lc a ne ridica sau de a ne prăpădi.
Păoă acum am fost copiii răsgăiaţl al Europei, cari luam peste picior pe suzerana noastră, fără nici o temere; cari făceam la noi tot ce ne trăsnii prin cap, fără frică de pedeapsă. Acum am devenit majori. De faptele noastre se ţine socoteală. Lesne ne putem sinucide prin imprudenţe.
Să tini deci oameni cu minte; să ne mărim puterile productive, prin desgroparea comorilor naturali, prin renascerea industi iei naţionali, prin introducerea fabricelor cari să ne dea lucrurile de căpetenie in cousu-maţiune, şi mal pe sus de toate, prin întinderea instrucţiunii profesionale şi generale ; căci ast-fel, devenind mal avuţi şi mai luminaţi, vom avea de unde să cheltuim şi vom sci cum să cheltuim mal cu folos pentru întărirea şi propăşirea statului romăn.
Este aci un tărâm foarte intins, pe cf re I ar putea exploata de minune nişte corpuri legiuitoare inteligente. Ei-vor actualele camere capabile de a înţelege şi de a satisface trebuinţele ţării, pe care o represintă? Viitorul ne va spune. Noi le vom indemna la lucru şi le vom judeca dupe faptele lor.
CRONICA ZILEI
Vapoarele accelerate diutre Giurgiu-Rusciuc şi Orşova vor circula de doue ori pe săptămână, de la 1 Iu ui ii st. n. inainte.
Această ştire o prinrm de la onor. agenţie c. r. privilegiată a societăţii vapoarelor cari circulă pe Dunăre.
—X —
In numărul şeii de azi un ziar din capitală cere — cu drept cuveut-ca onor. primărie «să stropiască dacă o mat fi apă iu Dămboviţă, şi calea Moşilor, ca biată lume să nu maî inneate in pulbere.»
Onor. primărie poate nu Rar fi ascultat;- per-mită-ni-se această îndoială — Provedinţa insă l’a ascultat: o ploaie abondentă uda, iu aceste momente, nu numit calea Moşilor, ci intreaga capitală şi improgiurimile et.
Ce bună e Provedinţa!.,.
—x—
Stagiunea de vară a grădiueî Stavri s’a deschis a seară.
Nu ne-am inşelat de loc cănd am zis, că d. Stavri va şti satisface intru toate aşteptările pu-bliculuî.
In adevăr, grădina d-luî Stavri, atăt sub punc->.<L_v£dg0! jfcLaranjameataluî et, căt şi sub !F§i?puaeî ce procură trupa d-luî
Debeer, nu lasă, am putea zice, mat nimic do dorit.
Voct simpatice, mişcări pline de graţie, de voluptate; cotned î pline de spirit, — eată ce poate găsi ciue-va in grădina Stavri, cat priveşte trupa d-luî Debeer.
Ceva de observat.
Posele şi micările lascive — vorbim de actriţe — lipsesc: asta probează, că atăt d. Stavri, căt şi d. Debeer snnt mult mat sus pnşt de căt să permită, ca matroanele, cart vor visita grădina, să fie oar-cnm i candalisate. Ele pot merge dar, fără teamă : nu vor găsi in grădina Stavri de căt distracţiî nevinovate.
—X —
Biuroul vamal Hărşova, iufinţat prin regulamentul de administraţiuue publică, priutr'un decret domnesc, se suprimă.
La Hărşova se institueşfe nu punct vamal su-cursal, dependent de vama Cernavoda.
—x -
“Monitorul oficial» de azî publică următorul comunicat. Ne grăbim a’l insera in coloanele ziaruluî nostru, pentru că el priveşte pe doamnele, cart aii a primi crucea comemorativă «E-Rsabeta.»
Eată’l:
«Doamnele care se găsesc in categoria prevăzută prin art, 2 şi 3, diu regulamentul crucet comemorative «Elisabeta», care sună : art, 2. «Crucea, Elisabeta, se va conferi tutor doamnelor, care, prin căutarea răniţilor sad bolnavilor, ad dat concursul lor iu timpul resboiulnî diu 1877 —1878», şi art. 3, «Crucea se va conferi asemenea doamnelor cart, prin instalare de spifalurt Înzestrarea ambulanţelor sad prin ofrande Însemnate, ad contribuit la alinarea suferinţelor răniţilor şi bolnavilor, iu timpul acesteî cumpănit» şi care dhi aoeste doamne nu ad primit incă brevetul ziset cruce, sunt rugate a iucu-nosciinţi, pănă in termen de 20 zile, pe ministerul afacerilor străine, spre a se lua dispo-siţiunile cuvenite in privinţa :d-nealor.»
_X—
Iu comuna Rasova, plasa, Medjidie, s’a deschis şcoala de băeţt la 8 Mat, curent, in pre-seuţa d-luî G. Sion, delegatul ministerului, şi a uniit public numeros.
«După terminarea serviciului divin — zice d. sub-revizor de Kiustenge iu telegrama sa, adresată ministerului instrucţiei publice—am instalat pe d. George Voiţa ca invăţător, care a şi inceput leeţiunile cu 40 elevî.»
—x—
Ne plaoe a insera or-ce act umanitar, fix e el făcut de or-ce persoană.
«Arendaşul moşiilor Dulceştî şi lucseştî, judeţul Roman d. Israel Hermann — vedem in «Monitor» — oferind gratis la 229 locuitori, împroprietăriţi pe noua comună «Elisabetba Doamna», 229 care cu unele, 458 care cu spini şi 4,580 part de reehită, scutindu-î şi de plata saxeî de trecătoare de podul sed, ministerul es-primă mulţumirile sale pentru această ofrandă.»
—x—
Iu judeţul Prahova e vacaut postul de medie de arondismeut al plasei Cricov.
Retribuţiunea e de 250 leî leafa şi 50 lei diurnă pe lună.
Iu judeţul muscel e vacant un post de medic de plasă.
Retribuţiunea se face d n budgotul judeţului şi e de 350 leî pe lună.
In judeţul Gorj sunt vacante două posturt do medici de plasă.
Salariul e de- 450 leî, pe lună.
Concurenţii — doctori sad licenţiaţi iu meii cină — se pot adresa la serviciul sanitat sau la prefectura judeţului respectiv.
—x—
Administraţia generală a domeniilor şi pădu-
ROM ANI A LIBERA
rilor statului publică, in »Monit. oft.® de azî, tabloul de pădurile statului de Baltă ce se vând pe un period de 5 aut cu iucep-re de la 1 Ianuarie 1879.
C AMRRKLE DE REVIZUIRE.
, ARGEŞ.
Deputat!-- M. Fericliidc, ministru liberal; N. Viişoreanu, lib.; N. Dimancea, advocat, lib.; M, Teodoreanu lib; col. Călinescu, inspector literal al gardeî.
Senatori: C. Bozianu, indipendeut; Gliiţă Enescu, lib;
BUZEU.
Deputat!'- Marghiloman, ind; St. Peric-ţeanu Buzeu, advocat liberal; N. Constan-tinescu, adv. lib; Filipescu, ind.
Senatori-- Monteoru, lib; C. Bantaşî lib.
BOTOŞANI.
Deputaţi: G. Ciolac, ind; Hermeziu, etos; Victor Sărâţianu, cons; C. Bobeîca, cons; G. Urzică cons; G. Ghica, cons;
Senatori- G. Silon, cons; col. Pilat lib.
BACAU.
Deputat! - u. Rosetti Teţcan, ind ; V-Buzdugan, cons; G. Livezeanu, ind; C. Radu, ind; Eug Ghica, cons.
Senatori: F 1 Strat, cons; G. Loca, fracţ,.
BJtA.lL A.
Deputaţi; I- Cămpineanu, ministru lib; Giuvara, lib ; R. Campiniu, lib ; D. Mâr-găritescu, lib ; N. Blaremberg. ind.
Senatori'- C. Cornescu, lib; Al. Giani, liberal.
COVURLUI.
Deputat!'- N. Catargi, cons; N. Hagi-Nicola) ind’; G. Mantu, ind; I). Cămăraşu lib; Fulger, lib; P. Constantin, lib ;
Senatori -■ Gen. Cernat, lib ,• C. Varlam, cons.
UOROHOIU.
Deputat!'- Kalimaki, cons; Ed. Glier-glieli,ind;' P. Cazimir, cons; 1. Eăţescu, liberal.
Senatori: V. Alexandri, ind; N. Pilat, liberat.
DAMBOVIŢA.
Deputat!'■ D. Giani, lib; I). I. Ghica, lib: C. Fusea, lib; Costescu Comăneanu, lib;
Senatori'• N. Manolescu, lib; M. Ata-nasiu, lib.
DOLJ IU .
Deputat!'- D- Căpreanu, ind;G. Chiţu,
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	2
ARTICOLUL 47
DE
ADQLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
III.
La 10 ore de d’miueaţă , Zurichul intra iu Havre, dupe cum prevă<Jllse căpitanul.
Nimic mai măreţ, maî mişcător in acelaşi timp, ca sosirea unei mari corăbii , care vine din o lungă călătorie. Pericolele prin cari a trecut, furtun ele ce a intempinat sunt scrise in trăsuri mari pe păunele sale ostenite şi adesea sfâşiate , pe lemnele sale, ale carii colori, aşa de vii la plecare , sunt incliise şi sterse de valurile ce le spală necontenit.
De acea şi cheiul este preumblarea locuitorilor din Havre. îndată ce se aude, că un vapor al companiei transatlantice, sau chiar o corabie mare, a fost zărită, toţi pleacă spre port ; şi cheiul adesea deştrt, devine atunci tot aşa de ani mat ca şi uliţa Parisului.
Căpitanul se intoarse peste doue ore, la doamna de Hamei, şi abia o putu găsi printre nuni eroşii curioşi ce aeoperiafi portul.
—	Eî bine! doamnă, zise el găsind-o, iată-ve fericită; peste doue minute scumpul d-tale fiu va trece pe dinaintea ochilor noştri.
—	Crideţî-oare că va trece destul de aproape, pentru ea sâ’l pot zări ? zise ea.
lib; A. Stolojanu, lib; G. Yărvorcanu, lib; A. Betolianu. lib; P. Cernătescu lib;
Senatori • Al. Ştirbei, cons ; P. Opran, liberal.
FALCIU.
Deputat! : N- Iamandi, ind; 1). Castro-ianu, md ; St. Parp ilea, ind ; O. Corbu, ind;
Senatori - M. Cogâlnieeanu, ind; N. Ju-vara, ind.
GORJIU.
Deputat!• Gen. Magheru, lib; I. Gara-batescu, ind ; P. Aurelian, lib ; Dincă Ski-leru, lib.
Senatori: Col. Bibescu. lib; Eug. Stă-tescu, liberal.
ILFOVU.
Deputat! G. Vernescu, ind ; Procopie Dumitrescu, lib ; C. A. Rosetti, St Bechianu lib; Pană Buescu, lib ; E. Costineseu, lib ; Dr. Sergiu,lib ; Gr. Serurie, lib;R. Opran lib.
Senatori1 U- Ghica, cons; dr. Severin, liberal.
IALOMIŢA.
Deputat! O. A. Rosetti, lib; V. Maniu, lib ; 1. Poenaru Ilordea, lib ; Aurel Coină-nescu, lib ;
Senatori: V. Boerescu, cons; P. Grădiştea nu, lib.
1 A Ş I.
Deputat!'■ T- Maiorescu, cons; Ciuper-cescu, ind; C. Ghristodulo Cerchez cons; G. Mărzescu, ind; lacob Negruzi, cons; V. Conta, ind; Lcon Negrutzi, cons.
Senatori-F Mavrogheni, cons; D. Cor-nea cons.
MUSCEL.
Deputaţi: Saehe Nicol iu (?) lib; M, Schina lib; P. Zamfirescu, lib; I. Protopopescu Ilo-şianu, cons.
SenatO; i'• N. Creţulescu, cons ; Gr. lor-gulescu, lib;
MEHEDINŢI.
Deputaţi'- Bariu Isvoranu, ind., M. Bu-rileauu, ind., G. Sefendache, lib. S. Coro-lanescu, ind; Dr. Miloteanu, ind.
Senatori Dr. Fotino, lib; col. Anghele-scu, lib.
NEAMŢU.
DepUtati: V. Stan, cons.- Cantemir. cons; T. Boldur-1-ăţ.escu, lib; I. Teohari, ind.
Senatori'- Lase ar Catargi. cons; colon. Rosnovanu, 'ons,
O L T.’
Deputaţi: Br. Calenderu, lib; Dr. Poli zu, lib; Gr. Vulturescu, lib; Gr. Eliad(?) liberal.
—	De sigur. El veţi vedea că te-va minute fu arte bine.
—	Dar oare, zise ea, el voifi putea recunoa-sce printre numeroasele persoane de pe puntea corabie! ? Este aşa mult timp de căud nu l’ain veijut ! Nu avea inca doue-zeiî de anî, căud m’a părăsit, şi astăzi minieră ma! mult de doue-zecl şi cinci.
—	Privi scc ! Privesce! zise căpitanul: Zurichul trece pe lăngă cheu ; iată’l vine spre noi.
Dar ea nu maî avea trebuinţă de invitări; ca privia cu toţi ochi! şi cu tot sufletul seu.
înaintea corăbiei, oăţî-va mateloţî strângeau pânzele, aproaj e de primul catart o grupă de călător! salutaţi cu măna, cu batistele pe amicii ce cri dea ii câ’î recunosc. Iar in partea din dărăt se vedea căpitanul, pilotul, un matelot la cârmă, o ferate- cu pălărie gata să debarce, do! călător! de vre-o c ncî-zec! de an! şi unul de vre-o douăzeci şi ciucî, aproape rezemat detuni! şi fumandu’ş! ţigara.
De vre-o că te-va minute, doamna de Hanul perduse pi ter le şi se riztma pe braţul căpitanului.
De o di tă, cănd partea dinapoi a Zurickuluî veni in dreptul şefi, ea scoase un ţipăt.
—	L’aţî ve<jut ? jntrebâ căpitanul.
—	Da, di, eatâ’l.
Şi ea arată pe tenerul rezemat de funii, a-poî, uitând locul uude se afla, ’! făcea^senme cu j batista, ’! trimetea sărutări, ’î surîdea, plăn-gea, era in fine nebună de fericire.
El, care credea pe muma sa la Paris, respundea, crtzend că această pantomimă adresa altuia. De alt-miutrelea,
’ zăria;
Senatori ■■ G. Caramanliu, ind; C. Do-leanu, lib.
RUINA
Deputaţi: L Robescu, lib; Al. Sihlea-nu, lib; Gr. Bălănescu, lib; V. Vidraşcu, lib; Trifân Boiu. lib; Simion Guriţă, lib.
SenitOri'- N- Voinov, fracţ; E. Orleanu, liberal.
PRAIK )VA.
Deputaţi: U- Gariagdi, lib; G. Rado vid, lib; O. Grigorescu, lib; T. loau, lib; II. Pă-terlăgianu lib; col. Leeca, fracţ.
Senatori: G. Cantacuzino, cons; V. Şaî-caru, hb.
R. SABAT.
Deputaţi: N. Eleva, lib; Al, Popescu, lib; E. Christoforeanu, lib; Al. Plagino, ind.
Senatori : M. Gh -mani, cons; G. Lu-pescu, lib.
ROMAN.
Deputaţi'- I- AgaricI, fracţ; ' nd. Vi-zanti, fr; N lonescu. fr; V. loachim, ind; I. lonescu. fr.
Senatori M. Cogălniceanu, ind; C. Braiescu, ind.
R. VALGEI.
Deputaţi: Al. Lahovari, cons; I. Yilla-crosse, lib; Fărcăşanu, ind; Dr. Mdldărescu. liberai.
Senatori'- G. Bădescu, lib; Al Cliris-tofi, lib.
ROMANÂŢI.
Deputaţi Poroîneanu, lib; N. Locus-teanu, ind; N. Guran, lib; E. Yergati, lib.
Senatori '• L Bratianu, lib; Ion Ghica, liberal.
SUCEAVA.
Deputaţi: N. Ganea (?) cons; I Ale-xandrescu, cons; Al. Agiogln, ind; Gamu-lea, lib.
Senatori- L Bratianu, lil»; col. Dabija, ministru lib.
TECUCI.
Deputaţi'- Gincu, cons. C. Racoviţă, ind; Dr. Pâtraş, ind; A. Papadopol-Calimachi, indep.
Senatori:	lord. Giurgea, conserv; D.
Pruncu, ind.
TUT( )YA.
Deputaţi: loi'gu Gălcă, ind; V. Mitrei, ind; 1. Codrescu, ir; N. Nicorescu, l'r; P. Chenciu, Ir,- Lascar Costin, ind.
Senatori: M. C. lepureanu, in ; N. Bu-joreanu, lib.
tinge o persoană pe o co'abie ce merge, după corabie nu se vede pe port de cat o mulţime e onfusă, şi căud respir nari uue! salutări o fac! la întâmplare.
Zurichul trecuse cheiul şi a'■um, ajutat de ultima-! pânza şi de frânghiile aruncate de pe pământ, inainta incet, cu prudenţă, către vamă.
Curioşi! de pre cheifi, ca şi cum cortina s’ar fi lăsat, părăsise sala de spectacol şi pleciu spre strada Paris lui.
lingură doamna de Hamei era iu acelaş loc; căpitanul se acceptase să o vadă alergând dupe corabie, şi să grăbia să ’î dea braţul, spre a o ajuta ca să poată merge maî iute. Dar nu; ea nemişcată, tăcută, se uita inainte : a! fi zis, că pentru ea /uriihui era încă in faţ-î, şi eă-1 vedea incă ; aproape de cârmă un om, unul singur, era fiul şefi. Se alia sub farmecul unu! v ziunî.
El se creiju dator a Y aduce aminte realitatea,
—	I >oamnă, zise el, mergem pe corabie ?
Aceste vorbe produseră un efect magic: erau
singurele, care o puteafi scoate din visurile sale.
—	Pe corabie! Da, da, zise ea, voesc să-l văd de aproape, să-l îmbrăţişez
Şi apucă braţul căpitanului şi-l tîrî in direcţia ce luase Zurichul,
Ajunseră la locul ce i se fixase. Doue corăbii mar! ’1 despărţeau de ckeiu, dar punţile acestor corăbii, intre care se aş- ijase scânduri, ’1 pu-ueafi in comunicaţie directă cu pământul.
abia
nu e la dacă o
căcî dacă oameni
Şi o mulţume de oameni alergase spre noul venit : amic! şi rude ale căpitanului, oameni de poliţie, oameni! vămeî, hotelieri, comisionar! de
Www:dacofamanidaJ6
TELEORMAN.
Deputaţi : C. Boerescu, cons; G. Cau-tiHi, ministru lib: M. Xenu, hb; Pautazi Ghica, lib.
Semtori'• Gen. Mânu, cons; I). Pişcă, liberal.
VLASOA.
Deputaţi •• Gr. Trinndafil, cons; G. Go-ga, lib; Rose Stefănescu, lib; I. Fundescu, liberal.
Senatori •• Gen. Florescu, cons; Gr. Cantacuzino, lib.
VASLUI.
Deputaţi P- Garp, cons; St. Rosetti. cons; P. Gorgos, cons: N. Lupaşcu, fr.
Senatori: T. Rosetti, cons; N. Racoviţă. conse: v.itor.
In sumă, in carne a deputaţilor sunt:
Liberali guvernamentali: 73;
Independenţi şi fracţioniştî: 4G;
Conservatori: 27 ;
In senat sunt:
Liberali guvernamentali: 31;
Independenţi: 11;
Conservatori : 18.
DIN AFARA
Politica Francieî.
Corespondentul din Paris a ziarului «Folii. Ztg.” impărtăşesce organului seu, că Gam-betta s’ar ti esprimat, cum că este timpul, ca Francia să arun e iu sfârşit la o parte masca modestiei in cestiuuile politicei es-terne. Pană cănd Francii nu a ost in stare, să arunce o greutate oare care in cumpăna politicei, a trebuit să se alăture pe lăngă altă putere; Anglia ca amic sau ca duşman tradiţional s’a potrivit maî mult pentru acest scop şi numirea lui Waddington, un om de jumătate englez, in postul de ministru de esterne, nu a făcut de căt a duce pană la culminaţiune această politică.
Parola lui Gambetta in tot timpul acesta era : a aştepta şi a dobândi timp ; această parolă va mal domni căt-va. Signalul ce ilete iu zilele trecute «Republique Frâu qais” pentru schimbarea politicei esterne, era precipitat, dar tot era un signal. Prin el organul lui Gambetta da de ştire, că Francia e sătulă de rolul de spectatoare platonică şi că in viitor doresce să fie şi ea întrebată.
Ca comentariu, cum am zice, menit a confirma şi a da tărie acestui signal, se poate privi observaţiuuea ministrului de res-boiu, făcută cu ocasia desbateriî legel statului major: «Francia posede o armatăper-
Pe cheifi, zece birjar! plesnea cu biciul, douăzeci de c-ăruţe aşteptaţi, două sute de curioşi priveau Erafi nişte str gate, un sgompt, o de-surdine ne maî pomenită.
Căpitanul se gatia să pătrundă prin m d-ţime, cănd i se păru că vede in una din lun-trele, ce se depărtau de Zurich şi se apropiaC de cheifi, pe tenerul pe care doamna de Ham 1 ’l arătase ca fiul său. Iu graba sa de a pă ăsi corabia, el profitase de una din numeroasele luntri, car! se apropia de corăbii dupe intrarea in port.
—	Fiul d>voastră e de sigur însurat? zise căpitanul însoţitoare! sale.
—	Nu, zise ea.
—■ Aii! credeam,... fiind-că vedeţi, nu e-te el ac la care vine spre noi, colo jos in barcă ? Eată la douî puşî de aci, e şi o damă.
Ea se grăbi a privi şi strigă : Da, da, este el, eată’l !
Căpitanul o apucă de mână, se temea să sa facă vre o imprudenţă.
—	O insoţesee, fără îndoială, zise el, vre-o femee tot aşa de grăbită ca şi el.
Doamna de Hamei nu ’l maî asculta, ea se repezi spre una din scările cheiului către care se îndrepta barca.
—	Geo^ge! George ! striga ea, eată-me! sunt aci, vino ! vino!
El rădică capul privi şi recunoscu pe muma sa.
Atunci sari din luntre, sui scara cu o is* ţeulă de spaîmeutat şi apucând in braţele sale pe scumpa-! mumă ce plângea de bucurie, o strânse pe inimă şi o acoperi de sărutări.
La laţ!-va pişi, betrărul căpitan, nemişcat, I î privea. O lacrima curgea pe obraji! săi.
KOMANIA LIBERA
nianentă de 1,200,000 oameni şi o armată teritorială de 800,000, aceste mase au insă lipsă de un stat major. ”
Părerea lui Gambetta desure situaţi une culminează in frasa, rostită cu prilegiul unei conversaţiuuî private; „Avem o armată do 2,000,000 de oameni; pentru ce să nu facem politică?" Şi iarăşi: «Această politică ar ti deja acum ca putinţă, dacă toate posturile esterne ar ti ocupate cu republicani şi dacă ar domni o mai mare armonie
in cabinet"
A stabili această armonie in afară şi in-lăuiPru este prima ţintă a lui Gambetta. Până cănd diplomaţia francesă nu va ti prin urmare de tot curăţită de elementele an ti republicane, nici politica esternă francesă nu va deveni mai energică.
Intre aceste elemente anti-ivpublicane se numără şi republicanii cei greoi, precum ambasadorul din Constantinopol, Fouruier, şi cel de la Berlin, Saint Vallier. Fouruier nu va ocupa postul seu din Constantinopol de căt până după terminarea cestiuneî tureo-grece. LI va fi substituit prin Tissot. Saint Vallier mai poate remănea la Berlin — zic republicanii—, pentru că el este un prieten al lui Bismark şi un fruseuLog, care, până cănd va mai ţinea timpul de transiţie, va putea găsi Berlinul şi Germania (dm curtenie) mai bune de căi Parisul şi Frauda In republica lui Gambetta el nu va avea insă loc! Căci această r publică ta fi o republică di resbu are.
Ministrul de esterne al lui Gambetta va fi diademei Lacour. actualul ambasador din Berii. Waddington va cădea negreşit, cănd va incepe noua politică de activit te...
Despre Rumelia Orientală.
Citim in „N. ir Presse";
Din Constantinopol ui se anunţă, că ctstiunea numirii unui vice-guvernator pentru Rumelia orientală, care se ventilase cât-va timp, a fost deslegată z lele acestea Idea de a numi un viceguvernator a fost părăsită; din cauză insă, că administraţiunea Rumelieî nu va putea fi încredinţată numai unui om, şi de oare ce uue-orî ar putea fi trebuinţă, ca guvernatorul să fie inlocuit, Aleko paşa va pr ni lângă s'ne un secretar de stat, care in absenţa lui va im plini funcţiunile sale, ca un fel de «locuţiitor de guvernator „.
Cu această funcţiune a fost însărcinat G ivril Effendi.
*
* *
0 altă cestiune, care frământă astăzi, este cestiunea ocupăreî locurilor de oficerî in miliţia Rumelieî de n sărit.
Ni se anunţă, că Rusii a făcut guvi rnatoru-luî general propunerea, de a stabi i ca oficerî iu
*Cănd fii mei vin, anina• ră el, sunţ tot aşa de prost, ca şi aceşti oameni. Bine, eată că plăng acum. Aidî la prănz. Ea nu mai are trebuinţă de mine şi de acum inaiute voit! avea grija să nu ne mai întâlnim, căci ar fi capabilă să ’mî mulţumească. Şi oare s’ar gândi ea să ’mî mulţumească in aceste momente?
Şi fiind-că acest om generos era foarte mişcat, aprinse o ţigară, cea mai mare consolaţiune a întristaţilor.
Doamna de Hamei şi George trebuiră să se desparţă. Ei înţeleseră, că locul nu era potrivit acestor scene şi că ar fi mai potrivită o cameră de otel.
Vino, vii o, zise ea lui G orge, încercând să ’l tanscă, am tras la otelul din faţă al Ani ralitaţii, numai cheiul ne desparte.
Iri să o urmeze: dar o gândire ’l opri,
Când zărise pe mumă-sa, el uitase totul, dar dupe primul moment, el ’şî aducea aminte.
Dute înainte, zise el, peste căte-va minute te ajung ; am să ’mî iau ziua bună de li soţii mei de călătorie.
Ea se supuse, fără a ’şî închipui că salutările se fac inaiute de debarcare şi că, ca soţi de călătorie, in luntre nu era de căt o femee. Se întâmplă in tocmai după cum prevăzuse căpitanul : ea nu se găndi a ’l căuta şi a ’î mulţumi, pentru că ’şi-a perdut o jumătate de zi ui serviciul sefl, Ea mergea uşoară şi voioasă, găndindu-se numai la acela pe care ’l revăzuse Şi zicându-şi : «Cum a cri scut, ce frumos s’a făcut, iiu mă va mai părăsi, mă va iubi şi pentru ceî cinci ani de absenţă.»
lai George, iudată ce reniase singur, căută di ochii iu mulţime.
armata Rumelieî, «Bulgari dt < ric/ine rusă na-tnralisaţî». Principele Bulgariei a promis, că va griji de naturalisare, iar Ţarul in mărinimia sa, a declarat, ca va da materialul de oficerî.
Se zice, că Aleko-paşa ar fi deja câştigat pentru acest plan. E iutrebare insă, dacă va consimţi Poarta la o ast fel de acţiune, care nu ar aduce in Rumelia nici siguranţa, nici liniştea....
ARENA ZIARELOR
Avend resultntul definitiv al alegerilor, dinainte, „Românul” caută a analisa şi a reduce la o neînsemnată valoare triumful, obţinut de oposiţiune şi in special de cea conservatoare, in col I pentru Senat.
Mai inaiute de toate insă, el găsesce de cuviinţă a constata, că paternitatea col. 1 de Senatori se datoresce conservatorilor, «vechiele clase priviligiate” cari, la 18G(i, aii luptat spre alcătuirea ace ui colegiu numai din proprietarii ceî meii, cu scopul de a şi asigura tot-d’auna o maioritate in Senat.
Apoi, făcend socoteala membrilor oposi-ţiunii «Românul», află că, in total, dreapta, aiipindu I şi centrul, n’a dobândit la Senat de căt 17 membri din 60 colegie; pe lăngă cari mai adăogănd şi trei din oposi-ţia liberală, fac impreună 20 voturi contra 38 liber li.
Iaca resultatul alegerilor senatoriali, conchide organul liberal, Dacă reacţiunea este mulţumită, n’are de căt să se inveselească. Pentru prima oară poate ne vom înveseli de o potrivă pentru acelaş lucru.
* * * Nici „Timpul” nu contestă valoarea numerică a aleşi,or guvernului, cari ei fac respectivele maiorităţi din Cameră şi Senat. Dar el găsesce un triumf de o altă natură pentru conservatori: toţi miniştrii daţi in judecată de guvernul liberal au fost uleşi, şi in viitoarele corpuri legiuitoare, a-cusatorii se vor afla faţă cu acusaţiî.
futulor li s’a dat, ehia’- fără de apărare, satisfacţia deplină, şi resultatele alegerilor sunt o lovitură morală pentru toţi aceia, cari direct ori indirect aii contribuit la insultarea lor.
Dreptatea a sosit in sfârşit ; numai Costatoru nu poate vedea ziua ei !
Mai departe «Timpul” nu găsesce necesitatea alternativei pusă de „Românul,” cu toată biruinţa de care se măndresce, adică; in faţa oposiţiei din Senat, guvernul sau să se retragă, sau să disolve senatul.
D. I. C. Brătianu are maiorii ate atăt in C-meră, căt şi in Senat; prin urmare nu are nevoie de a se retrage. Da asemenea nu poate i disolva Senatul, pentru că disolvăndu’l, ar trebui să piardă maioritatea ce are.
Ce devenise persoana cu care el plecase de ia Zurich ?
El o zări îndată intre otelierii, cari ofereau serviciele lor,
- Me iartă, zise el, alergând spre ea, era mumă-mea.
—	Trebuia cel puţin să me insciinţezî, res-punse ea. Crecjî oare că sunt mulţumită, intre aceşti ounenî streini, in această ţară necunos-c li Lîx,
Ea zise aceste voibe cu un ton sec, dar vocea sa plăcută indulcia intenţiuu ia.
—	Dar, scumpa mea pentru ca să te inscin-ţez trebuia să sciţi, şi mie nici nu mi-a trecut prin gând, că mumă-mea ine aşteaptă la Havre Cănd am vezut’o, nu m’am gândit de oăt să o imbrăţişez, sunt sigur că tu ai înţeles şi niaî ertat.
—	Aceea ce înţeleg mai cu seamă acum, zise ea, e că sunt foarte obosită şi aşi voi să fiu intr’uu otel.
—	Prea bine; eată otelul de India, se pare frumos, şi cred că vei fi mulţumită.
—	Ce ai zis? Voîu fi mulţumită? Ce,nu vei veni cu miue?
—	Voîu veni indată ce voîfi putea, dar de o cam dată sunt al mumei mele.
La aceste cuvinte, soaţa lui George nu res-p mse de căt acestea :
—	Ah! D-zeule! Cum mi s’a urît in ţara ta. Ce reu am făcut că te-ain ascultat.
—	Mi se pare, zise el supărat, -că d-ta erai care doriaî foarte mult să vii iu Franţa,
—	Mi’o iuchipueam alt-fel. .. Noul Orlean e cu mult mai frumos de căt II ,vre.
Căt pentru apelul ce face «Romanul” la alniegaţiunca bărbaţilor din oposiţic, «de a lucra cu naţiunea,» organul conservator ei observă :
Nu cum-v.i mai are chiar şi in ziua de astăzi obrazul de a ’şi căuta cănteoul terfelit, că numai adepţii d-lor C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu sunt naţiuue ! ?
Dacă este aşa «Românul» poate fi in redinţat ca nn va găsi alt răspuns de căt pe acesta:
„Nici o dală!“
Din acest respuns, se vede o formală declaraţiune de resboiu. Senatul va fi teatrul de luptă. Putca-vi resista d. Brătianu?
Vom vedea.
Serviciul Tel grafic al „României Libere*
28 Mai — 9 ore dim.
Raguza, 27 Mai. — Pe fruntariile Albaniei, o bmda de Arnăuţî au arun-at cu pietre şi au tras cu puscile asup a m mbrilor comisiunii de delimitare a Munţi negrului. Amănuntele lipsesc,
Paris, 27 Maî.— Amiralul I „ureguiberry, ministru de marină, ş’ generalul Gresley, ministru de resboid, au fost numiţi senatori inamovibili in locul d-luî Leon de Maleville şi contelui de Gn ffulbe, decdaţî.
Londra, 27 Mai. — 8e asigură, că regina En-glit* reî a invitat pe principele Bulgariei să vină a ’î face visită la castelul de Balmoral, unde se află acum.
D, Robert Bourke, subsecretar de Stat la departamentul afacerilor streine, a declarat, in c -mera comunelor, că e lipsită de orî-ce femeii! credinţi, cum că intre Francia şi Englitera ar fi existând un diferend pol tic, in privinţa afacerilor din Eg pt. «In realitate suntem de acord, a zis el, dar i e cu neputinţă guvernului de a da informaţiuni maî amănunţite.»
Vorbind apoi despre resboiul contra Zului-lor, d. Bourke anunţă, că a costat-o pe Englitera 1186 oameni, morţi iu deosebiţi lupte, şi 86 morţi de boală.
Camera Comunelor s’a am anat pentru 9 Iuniu.
Petersburg, 27 Mai. —• „Jurnalul de St. Pe-tersburg* esplioă motivele cari au determinat călătoria principelui de Battemberg prin capitalele Europei. Alesul Bulgarilor are intenţiunea să se intreţină cu diferiţi şefi de stat asupra si-tuaţiuneî politice, atât din afara, căt şi din nă-untrul principatului, Iu toate părţile, principele va afirma voinţa sa nestrămutată de a se supune tratatului de Berlin şi va espune condi-ţiunile pe cari le crede necesari pentru manţi-uerea linişteî in Orient. Printre aceste cond.ţiuni % urează aplicaţiunea sinceră şi completă a con-stituţiuneî date Rumiliţi orientale, amânarea intrăreî trupelor turce in această provincie, re-gularea cestiuneî graniţelor Balcanilor şi a graniţelor Blgarieî şi Dobiogeî, regulamentarea na-
■—■ Dar mi o să stăm la Havre, plecăm indată la Paris.
—	Parisul! Parisul! încă o îlusiune perdută, poate.
Pe cănd vorbeaK intrară in otelul de India ce se află la doi paşi de otelul Adiriiralitaţeî. Pe când intrat! pre poartă fură ajunşi de un matelot cire le spuse, că căpitanul Zurichului l-au trămis să-T anunţe că pot să ’şî ea biga-jele, care sunt la vamă.
—	Vei fi aşa de bună, scumpa mea Oora, zise Geo'ge soţiei sale, de a te însărcina tu cu ele. Eată vama, cunoscî bagajele şi ai cheile L tine.
—	Ad iver^t, zise ea, e mai plăcut de căt a
d e închide in otel şi poate că voiu avea maî repede rochile.	•
—	Peste curîud, zise George, care plecă spre otelul Amiralitatei.
—	Cănd vei vrea, i respunse ea.
A este din urmă vorbe, şi mai cu seama tonul cu care fură zise, făcură pe George să tresară.
Era in drept să se ascepte la maî multă iubire din partea soţiei sale. 8e găndi să se întoarcă, spre a o intreba asupra acestei răceli, a’şî cere iertare chiar, dar dat' riile sale de fiu nu’l lăsau.
El străbat repede distanţa ce’l despărţia de otelul de India şi intră in el, dupe ce a utre-bat de camera mumei sale,
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
vigaţiuneî pe Dunăre, iu (ine derîmarea fortă-reţelor ce se ridică încă pe ţermurii fluviului.
«Journal de St. Petersbourg» termină articolul seî! zicăud, că împăratul Alexandru probează eea maî mare simpatie pentru principele de Battemberg in care şi-a pu > toată inoreder a.
Berlin, 27 Mai. - Comisiunea tarifelor vamali a respins drepturile asupra tab cuini , ast-fel cum au fost puse iu pro.ectul guvernului ; ea propune ca ele să se fixeze la 60 mărci la suta de kilograme pentru tabacurile streiue şi la 25 mărci pentru tabacurile indigene. Reichstagul a adoptat primul artiju al proiectului prohibitiv, iu urma reducţiunei pi opuse de d. Wid-sorts şi dupe care, drepturile asupra ferului brut, drogueriilor, aromatelor, zachere-lelor, şi petroliului vor putea fi pe'Cepute pre-visorii! dupe cum le va fixa Reichstagul, la a doua lectură a proiectului tarifelor vamali. Adunarea adoptă, iu urmă, cele l’alto article ale legei prohibitive, dupe propun» rile comisiuneî şi incepe discuţiunea drepturilor asupra lemnelor.
Principele de Bismarck a apărat aceste drepturi, objectănd, că ele există iu Rusia şi in Austria
«Norddeutsche Zeituug» asigură, că cancelarul imperiului ar fi cerut imerat lui un concediu de maî multe luni.
(Havas)
l)c venzare fabrica de gaz!
situată in Ploeaci lăngă bariera Bucov, oaie pote
Prelucra 300 vedre pe zl.
Posedă şi reservore pent u 9,000 vedre. Eventual şi de închiriat.
ERADINA IJNIOVSiJISSK
Cu un aranjament maî cu totul din nou In toate serile.	Chiar pe timp ploios.
REPRESENTAŢII CU PROGRAM VARIAT
Direcţiunea
CD ARTIŞTI RENUMIŢI DE
Gimnastică, Romanse, Cuplete, Canţonete, Comedii şi Dans
începutul Eepresentaţii la <Şya ore precis PRECIURILE SERALE:
Locul I, pentru o persoană, 2 fr. — Locul II I fr. Deschiderea gădinei la7l/2 sera.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FERUlO&F-ţii BENZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 16 Mal 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
la vedere.
Londra (3 luni)	.	.	.	,
» la vedere...............
Berlin (3 In 1).	.	.	.	,
> la vedere...............
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
10% Oblig, rurale		101	101%
» » egite la sorţi		97%	argint
8% » domeniale		10374	103%
» , ej te la sorţi ....	99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .	178	180
7% Serisurî funciare rurale		98	98%
7°/0 , > urbane		»1 Va	91%
8% Impr. Municipal		101%	102
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) . . ,	26%	2‘Va
Renta Romană		70%	70%
Acţiuni «Dacia»		200	205
> ('Remania,		70	75
Cupoane rurale exigibile		1%	arg.
, domeniale 			Va	—
> scrisuri 			‘la	aur
Argint contra aur . 			IV,	i %
Bilete hypotecare contra aur. . . , . .	1 %	i %
Rubla hârtie . 			2 42	2 42 y„
Florinul		2 16	2 17
Lose Ottomane . . . . 			45 —	50
CURSUL DIN VIENA		
27 Maiu	26 crt.	24 crt.
Napoleonul		9 33%	9 341/4
Ducatul		5 50	5 53
Lose Otomane 			22 70	23
Rubla Hârtie		 . . . CURSUL DIN BERLIN	113	113 25
27 Mau		
Obli. căile ferate romăne		89 90	89 25
Acţiunile » 		 Priorităţi » 			32 50	32 4O
	88 -	87 80
Oppenheim			—	—
Ruble hărte		197 10	197 40
Stern		 			—	—
Lose Otomane . . . . 		 CURSUL DIN PARIS	39 40	39 25
27 Maiu		
Renta Romană		70 —	70 —
Lose Otomane 			48 —	49 —
SCHIMBUL 15 Maî		
Paris (3 luni)			99	
Câmp. Vănd.
99 90 25 2 Va 25 25 122 — 123 — 2 15
Fermo & Benzal.
ROM ANI A LIBERA
Se arendează
de la Sf. Gheorglie, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul mo şieî Obilescii, din plasi Marginii de jos, judeţul Rămnicu-Sărat; ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohatnri,
2)	Moşia numita Sforile, lipită cu cea mai sus zisă.
Doritorii se. vor adresa pentru moşia Obilescii direct la d-na Mu-ria M. Bassarabescu, la moşia sa Topliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d, Eftimie Diamaudesou, Bu-eurescî, strada Pompierii, No. 4.
O PKRSOIW
care se află in servicii! aproape de patru ani in cele d’ănteiîi familii din Bv.curescî. doresce a găsi oca-sitme de a acompania o doamnă la băî, asemenea primesce şi orî-oe angagiamente şi complectă responsabilitate pe lăngă domnişoare.
Se poate adresa la administra-ţiunea acestui ziar.	6-4
W. STAADECKER
Strada Smărdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
URMĂTOARELE MAŞINE:
PENTRU AGRICULTORI:
Locomobile, Maşine de 1 reeraf (Hornsby)
Maşine de treerat cu mă mi
M a ş i n e d e secer a 1 (Wood şi Favorita)
Muşamale de Cautşuk negre şi albe 84 metre □
Batoase de porumb cu abur
Batoase de porumb cu măna in diferite mărimi
Maşine de semăna 1
Pluguri Yidats in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat fen cu abur
TriorI, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
Mori de măcinat
pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechi de pietre Pietre de mbră franţuzesc! şi unguresc!
Morişce de mănă
Maşine de jupuit grăne (Scbălmascliine)
Enreca in 2 mărim!
PENTRJU MORARI:
Aspirator! pentru mălurî
Curăţitorî complecte, sistem nou
curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentru mori mari şi mici)
Pănze de burat in t6te numerile
Maşine de. tăiat grăne
Maşine de curăţit griş 2 mărim!
Gânce de transportare
CASE DE FER ENGLESESCI si do VIENNA
MAS INE PERFECŢIONATE PENTRU TYPOGRÂPHI SI LYTOGRAPHL
Librăria
Fraţii loniţiuC’
8trada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă BOsirea nnul mare assortj mentă de REGISTRE DE COMPT*. BILITATE din Fabrice : Francele i Germane, liniate in tdte formateleel rnte. Recomandăm cu deosebire eon#} eianţilor din provincii că le oferii ei ocaoa, cu preţul cel mal moderat. 4. lemenea recomandămn marele noitri asortiment dt ohârtia d« ttrli, ttritorl, plicuri şi d« tipar, cu pw.
ţnri moderate. Suntem in poaiţinnc di a satisface ori-ce cerere in tita talar
, Gării» da airtl atalara, ate., la care redueer
<el mai mare rabat.
EN TDKTA.IL
Anunciu
0 taliancă, care cunoaşte foarte bine lin. ba franceză 51 germană, precum şi menapi casei, doreşte să intre in o familie din Bn-curtţtî
A se adresa, s'rada S-ţiî Apostoli No. 10
Maşine de secerai
americane;
Cu preţurile reduse
Maşine de treerat
CU CAI
JOSEPH
23 STRADA GERMANA 23
CAPSULE SI DRAGELE
CU BROM URĂ DE CAMPHORĂ
A DOCTORULUI CLIN
Lauriat al facnltăţe! de medicină din Paris. — PREMIUL MONT VON.
CAPSULELE ŞI DRAGEBLE L-ruluî CLIN, cu bromură de camphoră se întrebuinţez, pentru vindecarea bolelor nrmătore:
Astm. Afecţiuni ale inimel şi a canalelor respiratorii, Tuse nervosă. Spasm, Turn măgăriscă, Insomnie, Epilepsie, Ilysterie, Palpitaţiune nervosă, Dans de Saint-Gay, Pari■ lisit agitantă, 'De nervos, Nervose în general şi tulburările nerrdsc causate prin studii escesive, Băle cerebrale suit mintale, Delirium Trcmens, Convulsiuni, Beşiei şi canalii urinare, şi în JCscitaţiunile de orî-ce natură.
A st lua 3 pene la G capsule pe di. Fie-oare flaoon este însocit de uă instrucţiune.
A se feri de eontrn-l’aceri şi pe lie-careflacon ase cere ca garanţie marca fabric ■ (depusă) purtând semnătura Clin şi O"'* şl MEDALIA PREMIULUI MOjNTVOX.
PAlîlS, CLIN şi C-nia, 14. STRADA HA CINE, şi la tdte farmaciile din România.
Dr. Lupus s’a mutat in calea Rachoveî (Craioveî) No. 53.*g|^|
UN CAL DE CĂLĂRIE
mare, frumos, şi bine dresat, de ventjare la
MANUTENŢiUXEA de la COEl\TI\\
HOTEL PETERSBURG
140 CALEA VICTORIEI 140
Vis-a-vis de Ministerul de Finance,
situat in centrul capitalei, aprope de gara Tirgovisteî, avănd 34 camere, spaţioase şi bine mobilate de la 25 a 60 fr. pe lună. — Cafeu şi restaurant, precinrî moderate, abonament 60 fr. — Mare salon mobilat şi nemobilat disponibil.
ZAIliR DE SASCLT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
IN CA'P'AŢINE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances, preţuri mult maî eftine de căt toate fabricaţiunile streine ; — Oepositul şi unica /gentură pentru toată România mare şi mică se află la subsemnaţi!.
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiasc.i a se adresa la no! pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţimiile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lătjî cate 12 oăpăţăn! circa 125 kilo şi in sac! cate 100 kilo.
Ou stimă
8 1LITCH & FIU
(C0MIS10NER1)
(R. 614 9-2-4)	Strada Smărdan (Germană) No. 2.
st
FER BRAVAIS
(FER D1AL1SAT BRAVAIS) Adoptat în tdte spitalele.	Recomandat de top
contra Anemic!, Cliloroseî, Debilitaţc!,
Slăbiciune!, l’bleî Albe etc.
FERUL BRAVaIS (fer liqtiid în picături concentrate) e&te singurul scutit de orî-ce acid; el n’are nici uâ oddre nu-î gust şi nu produce nici oonstipaţiune. uicî «liarie. nici încălzire, nici ostendlâ stomacului: maî mult, este singurul cart nu (negrace nici-uă-dată dinţii.
Este cel mal economic din feruginose, un flacon durdză uă liniă
DEPOSÎT GENERAL la I'aria : 18, rue Uifayette (pr&s l’Opâra) şifn tdtefarmacitlf
A se feri de imitaţiunî periculOse şi a cere marca fabricel de ari
TrSmiterea gratis după uâ cerere franeudâ u unei interesaute broşure asupra Astmul si tratamentului siu.
La Bucurase!. Kritdrich Rrna. farmacist droghist.
sunt de câştigat la Loteria de bani autorisată de la guvernul german la Hamburg si garantată cu toată averea (Matului. Acdstâ loterie conţine in total 44000 câştigări şi numai 36000 lose şansa de câştig, e dâră foarte importantă fiind maî mult ca jumătate a tutor losurilor trebuiesc câştigate neapărat, — Intre cele 44C00 câştiguri se maî găsesc şi următoarele câştiguri principele.
Lat nuoî Lei nuoî
I
l
I
I
333 333 200 000 133,333 80 000 , 66 666 2 a 53,333 2 a 40 000 5 a 33 333 2 a 26,666 12 a 20.000
1	a 16 000 24 a 13 333
5	a 10 666
2	a 8 000 54 a 6 666
6	a 5,333 71 a 4 000
217 a 2 666 2 a 2 000 2a I600 531 a I 333 673 a 666 950 a 400 etc.
Preţul loselor este oficalmeute hotărit şi anume pentru toate tragerile de noroc a amăndoura secţiuni următoare, costul se urcă la
333,333 200 000 133333 80 000
66,666 108.666 80,000 168.665 53,332 240 000 16 000 319.992 53 330 16,000 359,964 31.998 284 000 578,522 4,000 3.200 707,823 448 2 18 380 000 etc.
mmm
m
Ocasiune Rara \
La magasitiul meu din Strada Lipscan! No. 29 se găseşte un mare deposît de vinnrî francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga
12	> » Maciera . . . .	»
12	, , Oporto . . . .	>
12	» » Xâres , . . . .	>
12	. Cbampagne Cart-Blanclie .	>
12	, Creme de Botizv . . . .	>
12	, Ay superieur		»
12	» Medoc 		• >
12	» Saint Jullien		. »
12	j Clioteau la fitte . ,	. »
fr. 15 15
15
15
45
40
33
18
20
24
Tot în acest magasiu se mai află şi un mare deposît de siropuri francese diferite gusturi : de stneura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de maî sus durează numai pănă !a finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitat-a mea de coloniale delicatese in acest raagasln se vinde cu preţurile moderote.
LEI NOI 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORIGINAL
LIII NOI 12
PENTRU JUMETATE LOS ORIGINAL
Rog ca comandele pentru lose să fie insoţite de această sumă iu moneda hârtie română sau ia timbre poştale române. Indata după primirea costalul espediez losele comandate intr’un enve-lop bine inchiB direct fie cărui comandator ;
Fie care espediţiune d) lose anexez gratis programa oficială. Atăt lista tragerilor căt şi bani căş'igaţî espediez imediat după fie care tragere direct către fie care posesor de lose. R6g a’mi transmite comande cât posibil curfind p tot caşul maî nainte de a se incepe tragerea neică nu maî tărşliu de la
30 Mai a. c. s. n.
Cjmaudele să se înainteze direct către
^pOGRAPtf/d
ŞTEFAN MIIIALESCU
BUCURESCI
W 11 Strada Lipscani Ut
Recomandă atelierulu săfi asortată ca
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
hmuam
«sr MAS1M1 CV YAPOît TS»
ast-fel că se află in posiţinne de a eseenta orî-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea ma! mare acurateţe şi promptitudine
B i u r o u I principal de Loterie
A. LOWENHERZ,
"7
IS A HI BfHG (Germania)
Cu clienţi mei diu România ţin corespond'nţa română. Scrisori din România sosesc ia Ham-burg in 70 de ore. - Adesea orî am fost fericit de a plăti clientelor mei diu România căş igurile cele maî mari.
Cotidiaue şi hebdomadare in diferite mărim! şi diferite liinbî, precum
ROM Uf A FSANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
ce incs, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI
in diierite mărim!, albe şi colorate
NUNTA, DE PAP,IZ, SI DE Iii
pARŢl DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţ! şi formate
(Diiîssiiîs «aaaa iMQiiiaaaiâa
PRECUM
CONDICE CU ASUSI
pentru pădurî şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărim!.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE UJCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precinri forte moderaţi.
GELLE Fraţi Inventori, 35, strada d’Argout, 35, PARIS
4

Expositiunea 1878.—Medalia de Aur
NIGRITINA VEGETALA
Tinclarâ pentru per si Berba Paris 1878
Acostă Tinclura este, fără iudoieia, cea mai buna, cea mai sicura si singura inoffensiva.	'
NEGRU, OACHEŞ, CASTANIU MedaliadeAur Deposît ta principali parfumori sî coif ori.
K,U»«UttM iss In 'Am iurtiUMi. »*«!•
Băi Minerale
Stabilimentul de Băî de la Bugliea mahalaua Cămpu-lunguluî se va des-chido la 25 Maî cu tot serviciul ne-cesariu.
HAPURILE BLâi^OÂRD
Cu Iodure de fer inalterabile
APROBATE DE ACADEMIA DE MEDICINĂ DIN PARIS, ETC.
Participăndu de proprietate iodului şi Ierului, aceste hapuri coavinu eu deosebire in afecţiunile scrofulbse. contra cărora simpli feruginoşl suntu neputincioşi; ele redau şan- “ ' gelui avuţia ş’âbundinţa sea naturale, provdcă seu regulăză cursulu seu periodicu, fortifică treptată constiluţiunite lympbatice, slabe său debili-
www.dacoromanica.ro ...................	^ ,s ...
H — a se eslge hnuiWTm nost rauci alai a/ ?< iu, pasa tn jos uhu unei etichete verde»
exige seni numi
0	A SE FERI DE CONTRAFACERI
Psrsdnele cari cuticsr Pilulele Pur93'‘'lAl,
)0Ct0Piihii nP.HATTT nu prija de a se P’irRa.„,
i •r»oneie can cuncsr ruuieic	*	,
Doctorului DEHAUT. nu eşua de ase purga mdaia ce simt necessitatea. N'au a se teme de desgust, neci de obosila, pentru ca. coc celor alte purgativa, acesta nu lucrează decât atunci când este luat cu ahmente u» ^
caro
r	/are alege pentru a se p urga ora şt mancat
u convm mai bin/, dupe occupatiunile solie. OfiosCla l iaie, fiind cu totul anulata prin effeclul bunei a! .nentatiuni intrefcf-'H^j lesne se decide cineva a reincepe ort de cate ori este nece- ^ ^
de 5 P P de 2 P- 50 c., ta Paris ta Doctorul DEHAW O ■ Altjphărmaciele. A exige cu fie care cutia cârtii.tea ronhnend mntrr.rhnr)i	•	•

ANUL III.—No. 594
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI, 18 MAL 1879.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Străinetate: 1 an 40 Ici, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. AuG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typograpkia Ştefan Mihalescu. - In Francia : la Sociili . R .	, H.aV“S & °"‘> 8’ PIace de Ia Bourse> paris. - In Austria : Abonamente, Anunciuri
Zr	P0pp0V.itS’ funlis0ruI Curtei Române> Stadt> Fleischnarkt, 15, Viena. - Pentru anunciuri, venind
dm Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Molf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV'-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2Iei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiuuea nu e responsabila
Serviciul Telegrafic al * României Libere»
‘28 Maî. — 8 ore seara.
Londra, 28 Maî. Se anunţă oficial sub data de azi semnarea păcii cu lao.ub Chau.
Principele de Battemberg a plecat astăzi la castelul Balmoral, in urma unei invitaţiuni din partea reginei Victoria.
O depeşe a lut «Times», sosită din Roma, propune ca nouî limite ale Greciei rîuri'e Sa-lembria şi Arta. Dacă această propunere se va primi atunci Iauina va remănea şi de aici i-nainte Turcia.
(Havas)
A se vedea ultime scirl pe pagina UI.
Bucurescî, 17 Mai.
«Timpul» este organul autorisat al partidului conservator, după cum «Românul® este organul autorisat al liberalilor de la cârma statului. Când unul sau altul din aceste organe fac declaraţiunl solemne, ori căt de schimbătoare este firea omenească, noi, ceia cari formăm grupuri mici, cu particularităţi distincte in viaţa publică şi fără aspiraţiunî la guvern, suntem datori să citim şi iarăşi să citim acele declaraţiunl, căci ele cuprind gândirile de căpeteniă ale celor ce sunt sau nu să mal vină la guvern.
Aşa fiind croite lucrurile in viaţa actuală a statului românesc,—pănă cănd o revoluţi un e cinstită nu va grupa partidele in doue tabere bine hotărâte, basate in esistenţa lor pe dorinţe oneste şi pe adevărate principii, ■—vom atrage astăzi luarea aminte a cititorilor noştri asupra importantelor declaraţiunl, făcute ele «Timpul» de la 15 ale curentei.
Antăia declaraţiune a organului conservator, după ce constată, cu răceala ce se cade să o aibă un partid politic, că conservatorii au fost bătuţi in toate colcgiele pentru cameră şi in col. II pentiu senat, este privitoare la întrebarea «Românului», dacă vor voi să lucreze iu unire cu majoritatea parlamentară.
D. I. 0. Bratianu orî d. C. A. Rojetti—res-punde «Timpul»—aii dreptul de a intinde mana on-euî din această ţară şi nimeni nu se cuvine să refuze, de a sta de vorbă cu dnia-lo’-; au pii rdul iasă acest drept in clipa, cănd s’ati in-conjurat cu nişte oameni ca S. Mioliălescu, Fuii-deştiî şi intregul şir al celor-alte suflete problem itice.
Nu aii conservatorii , nici ceî-lalţî bărbaţi din oposiţiune, dreptul de a suferi in fruntea ţari! un guvern susţinut de astminea elemente putrede, n au dreptul de a suferi pe aceia, cari se reazimă pe ele.
Siguri că membrii guvernului au să mediteze asupra acestor cuvinte, cari cuprind ni uite adevăruri, dar indoindu-ne că vor avea puterea de a se desface de proptelele putrede, pe cari se reazimă in cârmuirea acestei mult nenorocite şi de mal toţi amăgite ţări, vom zice şi noi, că ceea-ce face
mulţi oameni cum se cade a nu veni alături cu dd. Rosetti şi Brătianu, este acea împrejmuire putredă , care ingrădesce pe conducătorii partidului liberal, sunt acele su-fiete perdute, fără sciinţă şi fără consciinţă, lăsate a tace ceea-ce voiesc din interesele acestei ţări, este acea droaiă de fan.ticl vulgari, cari urăsc meritul şi cari, nesciind ce lac, fac răul chiar cănd voiesc să facă binele.
Le căte ori, noi cu condeiul, alţii eu giaiul, n aii spus de departe şi de aproape conducătorilor partiduiuLliberal, că ceea ce’I
va pierde şi pe dănşiî şi partidul, este acea sumă de fiinţe, unele necinstite, cele mal multe ignorante, o mare parte fără poftă de muncă, de cari dd. Brătianu şi Rosetti se servesc in mişcarea politică şi administrativă a acestei ţări. O mulţime de oameni liberali in sulietul lor, cari ifaşteaptă nici slujbe, nici alte favoruri ale puterii, pentru ca să trăiască, s au despărţit din această cauză de partidul domnitor, desgustaţî şi mirându-se, cum dd. Rosetti şi Brătianu şuier atătea diformităţi morale Împrejurul lor, ba incă pe unele le ridică la cele mal gingaşe demnităţi ale Statului, la cari in alte ţări n’au dreptul de a aspira de căt bărbaţii cel mai distinşi prin cultură, prin purtare şi prin activitate.
Mult ar trebui să cugete la aceasta on. dd. Rosetti şi Brătianu, mal cu seamă acum cănd se găsesc către sfârşitul carierii lor şi cănd de pretutindeni se ridică nemulţumiri in contra oamenilor lor. Să se uite irnprejuru-le şi să se găndiască la viitor, şi lesne se vor convinge de dreptatea cuvintelor noastre. Dacă vor face cea ce le cerem, pot fi siguri, că toţi oamenii cum-se-cade din această ţară vor Ji cu dnia-lor şi pentru dnia-lor.
A doua	raţia ne- a «Timpului»; care
mult ne-a impresionat este asigurarea dată «Românului®, cum că «dd. L. Catargi şi «I. E. Florescu nu vor maî primii a fi con «siliaril M. Sa'e.»
Ori-cine a citit aceste rânduri şi le a considerat ca espresiunea unei hotărâri neclintite, s’a întrebat, cuprins de mirare, cari sunt cuvintele pentru cari, foştii consiliarî al M. S. Vodă Carol fac, prin organul partidului, această grea declaraţiune ?
Noi nu suntem amicii d-nilor L. Catargi şi I. E. Florescu, nici nu’î cunoascem personal, şi poate că nici u’am dori să ’î mai vedem la guvern, inarmaţî cu aceiaşi sistemă de guvernare, de care ţara a luat o atăt de tristă eunoscinţă; dară cu toate acestea, in statul nostru constituţional, unde Vodă dom neşte car nu guvernează, ni se pare prea drastică această declaraţiune. Nu’î cunoascem motivele, nici nu voim s’o discutăm pe
presupuneri, cu toate acestea, considerată in sine, declavaţiunea «Timpului® este destul de gravă şi ar merita lămuriri amănunţite.
OrI-cum ar fi insă, aceste doue declaraţiunl ale organului conservator sunt de mare insemuătate, şi am ţinut ca ele să fiă căt se poate mal mult cunoscute in ţară.
CRONICA ZILEI
Făcendu-se o eroare de cifre, in notiţa privitoare la gradaţiunea corpului profesoral, publicăm din nou acea uotiţă, coresă:
Gestiunea gradaţiuniî corpului profesoral s’a resolvat in modul următor: Din cele 400,000 leî, votaţi de cameră, consiliul de miniştri a hotărât să se scadă 100,000, analogie calculată pe lunile lauuare, Februare, şi Martie, căci aşa inţeleg d-lor votul adunării deputaţilor; ear restul de 300,000 sase impartă proporţional la toţi ceî cu 12 ani de serviciu, pe noue luni ale a-nuluT, aşa in căt sporirea se ridică la 2G leî 40 b. la sută. — Se maî vorbeşte, că pentru primele trei luni ale acestuî an se va versa, celora cart beneficiază de aşa zisa g^aţiune, o sporire indentioă cu cea din anul trecut, adică de 19 la sută, pe lună.
— X—
Colegiul Universităţii din Bucurescî a ales de senator pe d. A. Orăscu iar cel din Iaşî pe d.
Şendrea.
x www.dacor
M. S. R, Domnitorul, iusoţit de principele (
Leopold, a făcut o scurta călătorie pănă la Sinaia. Erî seara era vorba să întoarcă şi s’a şi intors.
—X—
Cu toată zăpăciala alegerilor, Moşii au fost ca tot-d’auua, De dimineaţa pănă seara, tîrgul e pliu de lume. Fie-care, pănă la cel diu urmă sărac, trebue să cumpere ceva de la Moşi, ba-rim o doniţă, un coş, o oală, sail o lingură de lemn. Sunt mulţi insă carî se duc numai ca să casce gura prin tărg, şi ca să dovediască , că nu de giaba aă fost inecaţî de praf, se intoro iu mană cu căte o băşică roşie, pe care se a-fiă scris «România Liberă».
Astă-zî joi, toiul Moşilor, se fac mari pregătiri. Umbrare cu steaguri şi cu musicî, stail gata să primiască pe M. S. R. Domnitorul, care, iusoţit de A. S. principele Leopold, se zice că va vizita tîrgul, p ■ seară.
Se mai afirma, că s’ar fi pregătind şi o a dma ediţie de luminaţii, mult maî completă ca cea de la 10 Mal.
Sănătate şi voie bună, că ţara plăteşte.
-	x—
Pe lăngă binele ce au produs asupra seme-năturilor ploile, in zilele din urmă, a trebuit | să vină şi grindină, ca nu fel de reacţiune. l], Lată ce citim iu »Steaua României* iu această i privinţă:	-
j »Sămbătă uoatptea spre duminecă (12 spre 13 Maî) cgte-va sate din judeţul nostru aii fost grozav bătute de piatră.
Grindina, după ce a incepnt a cădea la Tu-tova, a trecut peste dealurile Socoleî, a Buciumului şi Răpedeî şi s’ail lăsat asupra satelor Bărnova şi Ciurea.
In toate locurile, pe unde a căijut, a pricinuit toarte mari stricăciuni: holdele, iarba au fost amesteca*e cu pământ, arborii lipsiţi de fructe i şi de ramuri.
I Ni se spune, că mărimea griudiueî a fost foarte j mare, pe unele locuri ca acea a ouelor de huI lnbî şi maî mare chiar. Trebue să fi fost foarte mare, intr’adever dacă duminecă, pe la 12 ore din zi, grindina avea incă mărimea alunelor turceşti.«
—X —
Nu este bine să uităm pe aceia carî se devotează pentru succesul unei canse frumoase.
Miercurea trecută s’a ţinut iu sala Ateneului o serată musLală şi declamatorie, in folosul sătenilor inundaţi, graţie iniţiativei luate de d-na Fleohtenmacher.
D-şoara M. Pierina Steiner, despre a cărei ar-gintină voce şi distins talent am vorbit şi cu alte ocasiunî, a bine-vo:t să dea graţiosul seu coucurs la acesta serată, şi e de prisos să spunem pentru ceî ce au amjit’o o dată, că d-sa a avut un deplin şi meritat succes.
Publicul cunoscător de musică a incurajiatpe juna artista cu coroane de flori.
Ne dispensăm ear a maî vorbi de aplausele entusiaste cea răpit sălii coardele pline de vieaţă ale vioarei d-lnî Wiest şi melodiosul violon al d-luî Dumitrescu.
Suntem datori a felicita pe toţi artiştii, in genere, carî dau preţiosul lor concurs unor asemenea serate, ale căror benefici! simt destinate să aline suferinţele unor nenorociţi.
-	X—
In Piteşti s a format o societate economică. «Argeşul» e numele acestei societăţi.
Scopul ei este capitalisarea economiilor depuse de membrii *el, incuragiarea şi susţinerea or-cărel fapte folositoare şi — iu cas de lipsă — ajutarea membrilor eî cu fonduri.
Dorim propăşirea acestei societăţi al cărei scop e atăt de frumos şi felicităm pe fondatorii el pentru^ frumoasa lor inspiraţie.
omanica.ro
de principele j Circii laţiunea pe cele doue secţiuni ale liniei
de juucţiune cu Braşovul, adică secţiunea de la Ploeştî la Cămpina şi de la Sinaia la Predeal, va incepa la 18 ale curentei — după cum află «Binele Public».
Oă ea nu a ineeput la 1 Maî, causa esle, că concesionarul, d. Guiloux, n’a putut preda lucrările la acel termen.
T	•	—X —
Bu serviciu solemnei se va ţine in capitală, in ziua de 19 Maî curent, pentru sufletele morţilor.
Programa lui e publicată in «Monitorul oficial» de azi.
DIN AFARA
Bulgaria şi Societatea austriacă a vapoarelor, cari circulă pe Dunăre
In «N. W. Tagblatt», numărul maî nou, cetini:
De la Dunărea de jos primim ştiri dintre cele mai ciudate, carî semnalează sosirea unor rela-ţiunl lo ar te grele pentru comercial austriac din acelea ţinuturi.
La Rusciue Societatea navigaţiuneî pe Dunăre a fost deodată invitată , de a deşerta locul de debarcare, pe care el ocupa acum de mulţi ani, şi anume sub curiosul motiv, că principele Don-dukofi Korsakofl va avea să treacă prin acelea locuri. După aceasta represeiitautul Societăţeî a fost informat, că de aici înainte Societatea va trebui să plăteasoă pentru întrebuinţarea locului o arenda anuală de 350 imperiali. Cănd a demonstrat represeiitautul contra acestei mesurî, ! i s a dat să iuţeleagă , că in viitor Societatea va trebui să plătească pentru fie-oare loc de debarcare căte un interes anual de 350 imperiali.
Actele privitoare la libera navigaţiune pe Dunăre par a nu esista de loc pentru guvernul bulgar. Nn ştim, dacă ministrul nostru de es-terne sa folosit de presenţa principelui Alexandru la Viena, pentru a protesta contra unei ast-fel de procederî.
Nu ştim, daca ar trebui să acusăm sau să lăudăm pe Bulgari pentru faptul deja relatat. Ni se pare, că mai mult ai' avea dreptate eî, de căt bună oară Austriecii. LăcI intr’adever, ce este libera navigaţiune pe Dunăre, dacă nu un privilegiu , pe care şi l’afi asigurat prin mijlocirea dreptului celui mal tare, marile puteri in congresul de la Berlin? De ce nu esistă această liberă navigaţiune pe cursul de mijloc al Dunărei bună oară, unde acest mare fluviu adapă Austro-Ungaria ? Sau pe Rin? Pentru că aşa este in legea natureî şi intra «civilisaţiuneî moderne», ca cel mici să fie totdeauna de rîs şi de pagubă.
Noi am voi să proceadă tot ast-fel şi guvernul nostru, dacă numai se poate.
Partidele in Germania.
Alegerea unul vice-preşedinte clerical in reichstagul german pe lăngă preşedintele conservator, este privită de către organele partidului liberal ca semnul unei reacţiunl politice din cele mal grave. Toate constată, că prin această alegere s’a creat ceva, ce incă cu căte-va luni înainte era cu neputinţă.
«Berlinei’ Xtg.», ziar liberal, se mângâie de altcum cu speranţa, că poporul german va vedea pănă la nouele alegeri toate faptele acestui reichstag şi din convingerile ce eşl va fi dobândit, va sti pe cine să aleagă apoi pentru noul reichstag. Noua stare de lucruri va fi tocmai ast-fel de trecătoare şi lipsită de trăinicie, ca şi vama pe fier şi. pe cereale, care a produso.,
Un alt fapt vrednic de remarcat este, că, partidul din centru, adecă cel clerical, a incetat să mai fle in ochii lui Bisraark şi a partidului conservator «inimic imperiului". Pentru a se indeplini această transformare radicală, partidul clerical nu trebui să zică ■e căt „da”, in cestiunea vamel protccţio-niste «Germania,» organul principal al acestui partid, observă cu multă satisfacţiune:
Ziua de astăzi este un triumf pentru partidul clerical din Germania. Cu bucurie şi satisiaeţ'u-ne vede astăzi partidul nostru , că dupe multe lupte a ajuns să fie insfărşit cu demnitate re-presintat in reichstag, ceea-ce pana acum nu i-a fost cu putinţă, in urma orbirei celei nebune şi a calumnielor necontenite, cari înfăţişară pană acum partidul centrului, ca pe un partid duşmau imperiului».
Unde se bucură clericalismul cu reacţiu-nea de invingere, ne putem face o idee despre disposiţiile ce le va fi avend poporul.
dinţele, cari muncesc actualmente pe Bis-mark şi pe aî sei.
Desp-e Bulgaria
Ziarul «Bohemia” primesce din Viena o corespondenţă, in care se vorbesce despre modul, in care se vor represinta marile puteri pe lăngă curtea bulgară.
îndată ce principele Battenberg va li fost recunoscut de toate puterile ca domnitor bulgar, ele vor numi pe lăngă persoana lui representauţî, cari vor purta titlul de diplomatici."
greci din muntele Pindus şi intre guvernul din Atliena esistă o strânsă înţelegere. Nici Frauda de altă parte nu va cuteza să sprijinească o insurecţiune, de şi «Journal des Debats,» continuă polemica sa iu contra esolusivismuluî englez iu oestiunea greacă şi cea egiptiauă. Deja Waddington se arată aplicat să renunţe la o conferenţă de ambasadori şi să accepteze media-ţiunea singuratecă intre puteri.
A mai înghiţit dansa dc alde aste.
Să te mai ţii acum la Constituantă, popor Vlăşcean, că acolo era să-şi scoată la iveală gongele de idei cu meşteşug, ce fierb in capul emancipatului tefi ritor, gură de cosac !
Bravos dipotft!
Sextus Empiricus.
Toată schimbarea aceasta, atăt de funestă libertăţilor şi poporului, a rezultat din le gea, propusă de Bismark , pentru punerea impositelor pe fier şi cereale. Sunt interesante următoarele observaţiuni, ce le făcu căpetenia partidului liberal Lasker, cănd se desbătu această lege : el se adresase direct către principele Bismark.
.... Ve prevestim, zice Lasker, că prin introducerea acestor vămi veţi provoca in ţară nemulţumiri, veţi t> rbura desvoltarea pacinică a Germaniei. Asupra faptului, cine să plătească acestea vămi, regulele nu pot fi destul de bota-rîte ; adevărul este insă, că ţăranul, comerciantul, brutăriei, consumentul, toţi aceştia, cugetă; «lcgislaţiunea ne-a impus sarcini prea grele şi prin urcarea tuturor preţurilor banii încep sa se împuţineze.»
Ve intreb acum, cum puteţi d-voastră impune sarcinile cele grele pe umerii sermanilor c onsumatori, sarcine, de cari scutiţi pe proprietari ? Este acesta un metod cuviincios, dacă vrem să vorbim despre dnptate şi o egală Împărţire a tutulor greutăţilor? Este drept metodul acesta, de a lua omului celui serac pană şi cele din urnă parale spre a umpli a buzunarele celor bogaţi cu taleri ?... Parerea mea este, ca această împrejurare va fi isvorul unei nemulţumiri, a cărei ştergere nu va succede mai pe urmă prin nici un fel de mijloc....
Mai bine nu puteau fi caracterisate ten-
Principele Bulgariei a primit zilele acestea in audienţă pe deputaţii Itumeliei de resărit, Geşoff şi Yaiikoloff. Audienţa era privată. Nu in zadar se trata despre neşte sfaturi «confidenţiale" şi «părintesc!”.
Cu toate că conversaţiunea aceasta era de natură «confidenţială,” o telegramă diu «Pester Lloyd" ne vorbesce despre coprin-sul ei.
Deputaţii Iiumelioţî şi-aii esprimat mai ăntăiu părerea lor de reii, că nu el pot saluta dimpreună cu cei l’alţi Bulgari de principe al lor ; in acelaşi timp i-su făcut cunoscută insă credinţa lor, că in curând această stare de lucruri se va schimba şi ca speranţa dc a 1 vedea domnitor al tutulor Bulgarilor se va implini.
Principele a respuns, că nu voiesce a vorbi despre simţimentele inimei sale; ceea ce trebuc să-1 conducă in toate lucrările sale este datoria şi datoria, cere astăzi respectarea disposiţiilor tratatului de Berlin. Rumelioţiî nu facă dar nici o agitare, pentru ca causa patriei lor să nu fie compromisă cum-va in acest mod şi interesele ei primejduite.
Dreptul de asii in Elveţia.
Intr’unul din numeri! trecuţi publicasem - şi era o credinţă generală —, că Rusia ar fi invitat consiliul federal elveţian să mărginească dreptul de asii in sensul, ca asasinii politici să fie estrădaţi.
«Journal des Debats» rectifică această împrejurare prin o altă versiune. El zice, că Bismarck şi-a fost propus a face consiliului elveţian această invitare, dar că cer cetănd mai ăntăiu ideile celor l alte puteri asupra acestui plan, toate, afară de Rusia, au refusat să se amestece in afacerile interioare ale Elveţiei şi să se alăture la Germania in această procedere.
Simţim un fel de recoare, cănd vedem că sunt lucruri pe cari nu le poate esccuta nici principele Bismark.
IIPOS TON THAErPAd>ON
V.
Anglia şi Grecia.
Cetim in «N. fr. Tresse” :
Se vorbesce, că marchisul de balisbury ai fi adresat Greciei o liota energică, cu ameninţarea, că Anglia va rupe relaţiunile sale diplomatice cu dânsa, dacă va încerca cum-va să turbure pacea.	„
Dacă această ştire este intr’adcver adevărată, nu putem declara in acest moment; ea are inse probabilitatea internă, de oare ce chiar şi «Nord. AUg. Ztg.» este de părerea, că intre insurgenţii
întâiul barosan de la cuşniţa unde se ciocănesce Drăngal lui Farov,—s’a năpustit, intr’una din zilele trecute, asupra prafto-riţii sale mărdăgite, şi, tăvălindu-o bine in obicinuitele-i gingăşii, de oacheşe înfăţişări, a început să stropească pe d. Laurian, cu o faraonică măniă, sub cuvent că-i descântă de necaz, că n’a eşit adică-te şi d-nealui «di-potat» ca d.- Fundescu, din boereasca milă a prea luminatei şi imperăcescel ispravnicii Nu ne-arn aşteptat nici o dată la o gra-ţiositate de o căleală mal proastă.
Ba nu zeii—de ce nu i ai dat şi cu sîc rumînico ?
Aci era hazul
Apoi dacă nu vorbim şi noi, bot in bot, cu cinstita oblănduire, că poate el hărăzea şi pe d. Laurian cu vre-o hărţulie de «ha-ramciulea dipotat*.
Bacşişul dipotăţesc trăiască, că ţara merge ea şi cu de-a Musiu Fundescu!
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	3	— Da, de cate-va ori, zise ea ţinend ochii m
ARTICOLUL 47
JOS.
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
IV.
Acea pe care o numise Cora, se indreptâ spre vamă.
Era să intre, cănd un june de vre-o doue-zeoî penă la doue-zecî şi trri ani, îmbrăcat in modul cjl mai elegant, avend o roşă la haină şi purtând un mic baston, o opri şi ’î zise:
—	Mi ] are că sunteţi străină, d-nii, eu sunt din Havre şi m’arn născut aci. Voiţi să ve c onduc ? Vama e adesea o enigmă, mai cu seamă pentru streini şi aşi fi fericit dacă v’aşi putea scuti de lungile aşteptări.
__ Pa domnule! zise ea introrccăndu-şi ochii
către acel ce’î vorbia.
—	Puteţi primi ajutorul meu d-nă, zise el cu un ton, pe care caută sa’l faca serios, dar in care se putea simţi multe şi dacă ’mî daţi voe să me recomand: me numesc Victor Mazilitr şi sunt singurul fiu al celui mai bogat comerciant din Havre
Şi fiind că ea el privea cu o mai mare atenţiune, el urmă:
—	Mai adineaori treceam pe drum, ca să me duc la una din numeroasele corăbii ale tatălui met), cănd ve<juî Zur'-chul, venind. Călătorii, ca de obice u, eraii grăbiţi a eşi diu corabie şi eu me oprii să privesc. Trebue să ve spun, doamnă, că none o lor tineri, ne este foarte urat aci in Havre. Este un oraş nesuferit, n’auzî vorbiu duse de cat de zahăr, bumbac şi cafea. Eu sunt parisian din suflet nu’mi plac de cât bulevardele Parisului, şi casa aurită. Aţi auzit vor bindus-se de casa aurita ?
Eram sigur.... La Noul Orlean, se vorbe» ce des de casa aurita.
—	Cum ! sciţi că vili?...
—	Dar de unde veniţi ? Nu sunteţi o creolă din Luisiana. Se citeşte pe faţa voastră; ce parte a Americeî mai are femei aşa de frumoase i
Aceste complimente aşa de vagi şi brutale pro duse o mare impresiune Corei, dar nu pentru lauda frumuseţeî sale, ci din o altă causă.
Puţin ’î păsa dacă o admira: această frumuseţe nu era oare incontestabilă, recunoscută de toţi căţi o vejuse ?j
Căci totul la ea era admirab 1: un păr negru ca abanosul, cu luciul albăstrui; gene ne gre acoperiau nisce ochi de o formă ningă vii, iubitori, pasionaţi, cru<Ji sau lâncezi după oca-siune, din acei ochii cari vorbesc şi esprim toate pasiunile, de la cele mai bune şi penă la ce'e mai rele, cari spun: te iubesc, tot aşa de bine ca te urăsc ; uneori inecaţî iu lacrami, alte ou plin de flăcări, dar totd’auna plăcuţi; un nas dupe regulele artei, dar din cele mai incăntă-torî, nisce bu/e groase, de o culoare roşie deschisă, puţin întoarse, totd’anna gata a arăta nisce dinţi deşi şi albi; şi pe laţa sa răpitoare răspândită, ca să zicem aşa, culoarea albă, şi acea paliditate caldă a femeilor născute subt tropice.
Ea cunoştea de mult toate perfecţ uuile sale; umerii sei largi, bogriul şefi pept redicafi incă meritul finiţii şi fiembilitaţei taliei sale..In fine ea moştenise dela ţara sa nişte pic’oare şi mâini de copil.
Dar dacă laudele frumuseţeî sale nu o mişcară, ’i făm insă o plăcută impresiune vorbele acestea ale lui Victor Mazilier : Sunteţi o creolă din Luisana.
Acestea cer să fie csplicate.
In Europa se intri buinţează numele de creolă, fără a'î cunoaşte însemnai ea. Pe dă fără deosebire orî-căruî strein din climele calde, fie din
Luisiana, din Guinea, www.dacorom
ARENA ZIARELOR
«Românul» caută a dovedi, reproducând pasagie din «Timpul* şi «Pressa”, că cele doie organe ale oposiţiunei conservatoare sunt de binate in vederi, căt priveşte apre-ţiarea ce fac tte-care resultatuluî definitiv al alegerilor. Ast-fel, luănd această trasă din «Pressa», «că naţiunea s’a pronunţat in contra guvernului partidei radicale”— organul liberal o supune rectificării «Timpului” care in aceeaşi zi, ar fi mărturisit «că conservatorii au fost bătuţi in toate colegiile pentru Cameră şi in coleg. II pentru Senat." Conclusia este contrazicerea celor doue organe conservatoare.
Mărturisim că nu împărtăşim de loc sistemul de critică de care uzează «Romanul!» A căuta in revista unei gazete doue trei frase şi ale aşeza pe hârtie, aşa cum ’ţî vine la socoteală, nu va să zică a arăta ce a voit să zică acea zazetă. Cine a citit întreaga revistă a «Timpului» de eri numai acela a putut cunoaşte adevărata sa intenţiune şi con-clusiune.
Departe de noi ideia de a posa in apărători ai ziarelor acuzate; acesta o pot face inşi-ie mai bine ca noi.
* * * Din fericire, tocmai ne cade in mană
şi »Presa” care, nu seim din ce împrejurări, cam de mult n’a cam dat pe la noi. Din cea ce citim in numărul de eri, resultă că organul centrului n’a tăgăduit majoritatea numerică a sprijinitorilor guvernului din cameră şi senat, dar a susţinut şi susţine.
Că majoritatea oamenilor luminaţi, a persoanelor cu un trecut politic in această ţară, a oamenilor cu greutate morală, se află in răuduri'e oposiţiuniî.
Dar şi acea majoritate numerică a guvernului »Presa” o reduce la vre-o 20—23 voturi mai mult, ast-fel că densul nici chiar in cameră i'are clone treimi, cu care să poată resolva cestiunea Evreilor.
oare care părţi ale Americeî de sud. Locuito rilor acestor ţeri li se dă numele de: negru sau creol. Ce nu este negru e creol.
Aceasta e o greşală; spre a purta titlul de creol in aceste locuri, trebuc tă fii născut din părinţi albi fără nici o picătură de sânge negru. Or care ar fi albeaţa fetei, chiar de s’ar asenăua cu a crinului, dacă al treilea moş a avut puţin sânge negru, dacă pana la azecea, a doua-zecea generaţie se descopere vreun negru, nu te vei mai numi creol, ci numai om sau femeea de culoare.
Cora, a cărei frumuseţe sirălucitoare o descri-serăm, aî cărei peri fini, iroî, a cărei albeţe ar fi umplut de invidie pre cea mai nobilă pari siană, Cora nu era o creolă, ea erea o fică de de culoare . Departe in stămoşiî săi, in noaptea timpului, s’ar fi descoperit o faţă neagră cu perii creţi. Ea o soia, safi o auzise aşa de des, de la nascerea s’a i se imputase de atâtea ori, incat era in culmea tericirei cănd se verju salutată in Franţa cu titlul de creolă, aşa de mult dorit.
Acest complinind fu cu atăt mai bine primit cu căt Victor Mazilier crezuse, că a spus un adevăr. El cunoştea ca locuitor al Havrei pre fie care din ce parte a lumeî putea să fie, căt peni tru micele de osebirii, pe acestea nn le bănuia.
Căt pentru partea morală, el nu făcea cea mai mică greşală, el ghicise cu acea îndemânare pe care o ah toţi junii ce afi trăit căt-va timp in Paris, că juna femee, de şi din Ameri ca, nu făcea parte din societatea cea bună.
«Americana aceasta e foarte frumoasă, dacă aş luao efi ? Ce priimire aşi avea la teatru cu această splendidă femee! Havre întreg ar fi in mişcare ! Mi s’ar face o ovaţiune la societate şi jurnalele din Paris poate ar vorbi de mine! Ce idee frumoasă! Dar cu soţul seu de drum?... Aşi ! Nici o pasiune nu poate să se impotri-vească la patruzeci de zile de’jşedere impreună, şi imă pe mare. Momentul p fav. rabil, apoi mai am şi oare-cari economii pe cari, in loc de a
le cheltui la Paris, le voiu cheltui aci, căci vor ţinea mai mult».
Cu aceste iuţelepte idei, întâlni el pe Cora, î oferi serviciele sale pe lăngă vamă. Era acum voriia de aî deveni trebuincios, de a’î place şi de a triumfa. Prea puţin lucru pentru junii de azi, şi mai cu seamă pentru cei bogaţi.
V.
ica.ro
Pentru ce adusese in Francia, George de Hamei, o fată de colore ? Din ce epocă, cum şi ce fel luase uascere legătura ce era intre ei ? lata cesţiuniLe de resolvat.
Tată1 lui George, după ce a risipit la Bursă, in diferite societăţi, şi iu pariuri, zesţrea f?: mei sale şi o sumă distul de considerabilă ce loştenise de la familia sa, se determină intr o zi, ca in loc să vegeteze cu Francia, să treaof in Statele-Unite spre a incerca să-şi restabilească averea.
America nu era atunci ca astăzi, din punctul de vedere al industriei şi comerciului. Se w-tâmpla adesea, ca un om activ să-şi Lcreeze w căţî-va ani, o bună posiţiune. Afară de aceasta, europenii se fiuourau de oare-care consideraţia" ne in mijlocul acestui popor inteligent dar inca uee xperimentat.
Domnul Hainei aducea cu el toată ardoarea I unui om, oare doresce să revadă mai iute ţara. femeea şi fiul seu, de care fusese constrâns sa se despartă. El alerga după noroc aşa de hke şi aşa de bine, in căt norocul obosit, incă ne-O* bicinuit cu drumul de fer, fu prins intr o zi l9 colţul unui drum.
Dar această alergare, aproape nebună, ţinuse mai mulţi ani : D-nu de Hamei eşi făcuse u"" meroase cuncşiiuţe, numeroşi amici; intr’o de alegere se vezu alderman al noului OrlfiSJft avea acum legături cu toate părţile; afară e aceasta, cate-va guri rele pretindeau, că iu colţ al Canal-Street, intre mahalaua france®9 şi era americană, se odihnea seara de ostene zilei la o încântă oare Irlandesă. In fiue reCU
ROMANIA LIBERA
«Binele public” revine şi discută ces-tiuuea de a se sci, dacă viitoarele camere de revisuire se pot transforma şi in legislaturi ordinare, cu durata de patru ani de [zile. !
Dupe ce produce maî multe argumente, spre a demonstra că o asemenea lărgire a atribuţiilor camerilor de revisuire nu poate fi dedusă de căt prin restălmăciri juridice a textului constituţiuniî, care tace absolut asupra acestui punct; şi dupe ce arată că nici guvernul, nici actualele camere nu pot face o asemenea interpretare, căci sunt şi unul şi cele-alte interesate direct in causă, — «Binele Public” conchide:
Nu suntem in drept a adăoga constituţiuniî noastre ceea ce densa nu prevede, nicî a deduce şi lua dintr’ensa ceea oe nu posedă, ceea-ce n’a putut şi nu putea să aibă.
Maşini de secerat.
Peste puţine septemăm este aicî secerişul. A-grieultorul va fi pus in sfârşit in posiţie, de a culege roadele munceî sale de peste au ; mama natura a făcut insă, ca nicî aceasta lucrare (secerişul) să nu fie atăt de lesnicioasă pentru agricultor.
Secerişul este intre lucrările cămpuluî una din cele maî grele; el cere rutină şi o acţiune repede; căoî lupta elementelor este tot dauna in vigoare şi destul de adest-orî se intămplă, că această luptă se începe numaî pe fiasard. Agricultorul nu priviască la paie ci la spic; in-dată ce grăunţele nu se maî pot turti intre degete, el trebue să se apuce de secerat. «Maî bine maî curând, de căt prea târziu», zice proverbul,
Ca regulă principală trebue 1 ată insă aceea, ca dura ce o dată a iuceput secerişul, acesta să se urineze cu energie, ca şi cănd fie care moment ar putea aduce o furtună.
Pană cănd este aerul nsoat, zilele cu soare sau cu veut, să se lucreze cu cea maî mare stăruinţă ; numaî cănd e aerul umed să se facă cate un iutei val
Ar fi o intreprindere zadarnică să discutăm, de ce s’ar putea agricultorul maî bine folosi la tăierea cerealelor: de secere, coasă sau de maşină; eaeî fie care agricultor ştie, că acolo unde este terenul favorabil şi potrivit, ne impotri-viudu-se obstacule neinvintibile, maşina es^e de a se preferi necondiţionat celor doue instrumente de mană.
Maşina de secerat lucrează cu mult maî ef-teu, maî repede, maî liniştit şi maî intr’o for-
ma, de căt secerea sau coasa; prin ea snopi5'' devin maî scurţî şi risipirea de grăunţe este cu mult maî neînsemnată, chiar şi in cazul cănd cerealele sunt prea coapte.
Avantagiele principale ale maşinelor de secerat se pot resuma in doue : iu câştigul de timp, care nu se poate îndestul preţui la seceriş şi intru aceea, că lucrul lor se face maî pe eften cu mult de e,ăt cu mana.
Pana acum maşinele de secerat nu ajunseseră la o perfecţionare deplină, căoî ele nu se puteaţi întrebuinţa nicî pentru locurî muntoase, nicî pentru cămpiî umede. Asemenea nu se pote tăia cum se cade nicî cu cele maî bune sisteme de maşina grâul culcat; — in sfârşit o mulţime de dificultăţî, relative atăt la teren căt şi la aplicarea şi aebisiţionarea maşinelor de secerai, făceau pană acum, ca micul proprietar să renunţe la posesiunea şi intrebuinţarea lor.
Se simţia prin urmare trebuinţa, de a se construi o muşină de secerat, scutită pe căt se pote do scăderile şi dificultăţile enumerate ; aceasta a şi succes fabriceî d-luî A Kraus, Wăhring, Yiena, Herngasse, 74—76. Această fabrică a inventat o maşină pentru tăierea ierbeî şi bucatelor — maşină de mănă—, după nişte rrgulî cu totul noue, esoludandu-se ou ingrijire ori ce inrta-ţiune.
Maşina este grea cam de 50 dekil., prin urmare poate fi puit.tă cu inlesnire de orî ce lucrător, fie acesta bărbat sau temeie.
Construcţiunea maşineî aste foarte simplă; ea se basează pe o lespede de lemn şi seamănă cu îoba cu una sau cu ttdeguţa doue roate; poţî secera cu ea pe câmp sail pe livezi, pe deal sad pe şes, mare şah mic, iarbă, trifoii!, şi orî ce fel de cereale, atăt de repede căt merge lucrătorul. Se poate merge cu ea in orî ce direcţiune a locului, cum cere posiţia bucatelor.
Mecanismul este unul dintre cele maî simple şi nu lasă ni îic de dorit
Această escelentă maşină, de un sistem cu totul noii, atăt de simplă şi cu tfeete atăt de mari, a corespuns tutulor aşteptărilor; ea fac; pe jumătate acel’aşî serviciu, care el aduce o maşină de secerat trasă de doî caî şi serv’tă de doî oamenî.
Preţul ei nu este de căt de 120 fiorinî (250 franci), aşa in căt şi-o poate procura ori care proprietar mic cu cea maî mare inlesnire.
Ziarele economice din Austro-Ungaria sunt pline de laude şi recomandaţiunî asupra eî.
*
* *
Maşina de cosit iarba şi de secerat grâul,
care actualmente se bucură şi iu Europa şi in . America de cea maî bună căutare, este următoarea. Ea ni se presantă ochilor noştriî ca nu car de felul roabelor, avend înainte aparatul tăios pentru sec rare. Carul fiind uşor se poate inpinge cu mare uşurinţă de o singură fem e sau de nu singur bărbat in iarbă saîi grănele ce sunt de secerat
Se deosibesc la aceste maşine foarte practice treî părţî principale: disposiţia roatelor pentru mers, aparatul de secerat şi locul de depunere pentru grănele secerate. Disposiţia roatelor şi intreaga intocmire pentru locornobildate — e j foarte simplă şi practică. Aparatul de secerat constă din doue discuri, ce staîi una lângă alta horizontal, avend un diametru de 50 ctm. Fie care disc e format din 16 plate de cuţite aşezate radial. Cuţitele aceste, diferă de cele-lalte cuţite de la alte maşine de secerat numaî prin aceea, ca ele sunt ascuţite numaî in partea in care se invărtra adică inainte. Cuţitele se ter- ■ mină in culise şi prin aceasta sunt ferite de ştirbire.
Cănd cele duue discuri se invărtesc — şi cu impingerea progresivă a carului fie-care disc fa ie _80 de tururi — materialul de tăiat se strîuge intre culise, şi devine tăiat de ouţite.
De altmintrelea mecanismul intreg se va vedea in figura ce o vom da căt de curend. Grănele sau iarba tăiată cade pe platforma, oe ste făcută din tinichea de fer şi care acopere carul şi aparatul de tăiat.
Prin aceste disposiţiunî practice secerăto ui e scutit de munca inutilă d’a strânge după sece, rare grănele secerate.
Afară de aceasta, maşina se manipula după loc şi inprej urărî.
Maşina, a căreî scurtă descriere am dat’o aicî-este patentată in Europa şi America, şi meritând o atenţiune generală, o recomandăm tutulor: cari se vor putea folosi de ea.
Preţul ei este de 120 fi. v. a. şi se află de venzare la constructorul ei, la A. Krauss. Wie-na; Wăhring, Herrengasse 74 şi 76.
---------- i— —	—------------
Serviciul telegrafic al «României Libere*
29 Mal — 9 ore dim.
Petersburg, 28 Maî. — Consiliul de resboih din Kitw a condamnat la moarte un om şi o fată tăneră, acusaţî că att luat parte la o aso • oiaţiune ost.lă guvernuluî,
«Agenţia generală rusă» anunţă, că principele de Battenberg nu va sosi la Sofia de căt dupe 6 săptămâni, Principele nu va fi insoţit de căt de un singur adjutant strein.
noştinţa el oprea de a nu părăsi o ţară, unde totul eî surîsese, spre a se întoarce in Franoia unde nu putuse face alt ceva bun de căt a-şî risipi averea. Fşî zicea cate o dată, că el lăsase acolo o ferme jună şi un fiii, dar era chiar, iu interesul lor de a le mări averea pe care o vor moşteni-o intr’o zi. Este adevărat, că putea să 1 e scrie ca să-l urmeze la Noul-Orlean ; dar drumul din Franţa in America era lung şi greii, clima nouluî Orlean era adesea periculoasă Europenilor ; fiul şeii eşî termina instrucţia lu Paris; şi nu e^a maî bine ca să fie lângă mama sa, care să-l sprijiueascăjcu consiliele sale ?
Toate aceste CEţuse pre care le maî inţărea poate căte-va ochiade sau surîsurî ale frumoasei Irlandeze, el deciseră a prelungi exilul şeii, Şi a nu’l împărtăşi şi familieî sale.
Cu toate acestea, intr’o zi planul şeii fu modificat prin rândurile următoare, din o scrisoare a doamnei de Hamei ;
«Hui nostru, i serica ea, este un încântător june, el a împlinit la fisic tot ce promitea la plecarea voastră. El e mare, inalt, de o putere rară, graţie eserciţiclor de scrimă ee’î recomandai tot-dauna in scrişorile tale. Căt pentru moral cred, că veî fi incăntat : este inteligent, bun, iubitor Şi te iubesee maî mult de căt meriţî, ingrate ! Bar vaî! — căoî este un dar după toate luern-nle rnî-e frică că această existenţă pari-siauă, pe care nu-1 pot impedica de a o cunoa-ce şi in care se va arunca cu toată putei ea ce-loi doue-zeeî de anî aî sen, să nu’î aducă mari rele. Lăcî, dacă inima e bună, capul e puţin u-Şpr şi viC, chiar puţin ntbun».
*Nu de mult el s’a expus la oare-carî pericole, carî ţn’ati ingrjjat foarte mult. Zilele trecute, a avut un duel in urma unei discuţiunî politice ce a avut intr’o cafenea. Nu te ingrija insă, căcî a rănit pe inemicul şeii, dar s’ar fi Putut ca el, bietul copil, să fi putut fi rănit, ucis pote. Ah ! mâna mea tremură la această ute. ^ Acest duel a făcut oare-care sgomot....
Gândeşte te un duel serios, cu sabia, intre
nisce junî abia majori ! De acea justiţia a urni ărit pre George. Din fericire el a scăput cu o uşoară amendă şi cu o observaţie din part a preşedinteluî, cu toate că rănise pre fiul unuî deputat guvernamental. Junele susţinuse, că toate mergeau foarte bine in cel maî bun imperiu din lume, şi fiul nostru, care nu este de aceasta părere, nu sc.il de ce, s’aîl e pus; de aci duel şi amendă.
«Dacă ar fi numaî atăta ! dar pu, acest duel se vede că a eăsţigat luî George un renume printre colegiî seî. De atuncî el se strânge ou pcftsţî tineri, uniî siudenţî in drept alţii in medicină, prin cafenele , spre a vorbi de sciinţe , arte, economiă socială şi politică, acea-ce cred, că e maî bine de căt a vorbi de caî, trăsuri , actriţe, ca ceî-lalţî tineri. Dar nu se mulţumesc numaî a vorbi, se ceartă şi organisează chiar manifestaţii, adică după definiţ a luî George, pun pe guvern in posiţiune de a le ounoasce ideile lor. Zilele trecute era vorba să meargă la Oden şi să fluere piesa unuî autor ,. care după idea lor, e prea amic cu guvernul, şi fîind-că in ca pul l r e Giorge de Hamei, el fu presinte la post. Representaţiunea a fost foarte furtunoasă; au fluerat, ah fluerat aşa de mult, in căt poliţia a intervenit; s’aiî făcut arestări şi George a fost prins de un poliţaii!; el a scăpat insă dând un pumn şi un picior inimiculuî seti. Dar se vede că erau numeroşi, căcî a fost arestat şi condus la arest... Inehipueşte’ţî ce noapte am petrecut: la 9 ore de dimineaşă nu se întorsese incă şi nu sciam ce s’au făcut. In fine, dupe nenumărate încercări, am isbutit să aflu şi să’l şcot, după ce am rugat pe d. Vcrnet, camaradul teu de scoală, astăzi substitut al procurorului imperiului. Numaî prin iutei venirea sa, George a scăpat de corecţional, dar acum este inse mnat la poliţie ca turburător şi au mers pană a’mî zice că e un tener periculos; periculos! el aşa de bun, aşa de generos şi incănţăţor.
«Toate acestea me îngrijesc, viaţa o petrec in griji de tţ>t felul. Dacă George a întârziat
cu un sfert de oră de la dejun, cred că se bate in duel, Dacă seară nu s’a întors j ană la zece ore, imaginaţiunea mea se dtsceaptă şi ’l ved indată arestat. Nu pot adormi de căt dupe ce m a imbraţişat şi mî-a zis cu vocea-î dulce : «Bună seara, scumpă mamă, somn uşor, «şi chiamă-me dacă nu veî fi biue, căcî sciî, «eu sunt îngrijitorul tei!, nimeni afară de mine «n’are acest drept. Aide, inveleşte-te bine şi pe «măine.»
«Te rog dar, chiamă-1 lângă tine, obioî-nueşte-1 cu acea viaţă americană, atăt de frumoasă, dupe spusa ta, incearcă-te a-î linisci sângele, a-î răci capul; fă in fine un om, căcî nu e de căt un copil.»
«Dar, eu plâng scriindu ţi acestea; să me despar t de George care e toată bucuria mea, toată viaţa mea ! Să nu me maî rezem pe braţul seu, să nu ’i maî ved aproape de mine, scu-lăndu-mb şi cu căndu-me! Ce voiu deveni? Nu sciţi, dar inainte de toate fericirea luî; această călătorie e trebuincioasă, deci nicî o indoială.»
«Ac m nu pretind să ’l insoţesc, toate emo-ţiunile ce am simţit de căt-va timp m’au slăbit, şi nu cred că aş putea suferi o lungă călătorie.»
«Ascept un respuns, curagiul, fiî s:gur nu ’mî vn lipsi in momentul despărţim.»
Dupe ce ceti această scrisoare, d-nu de Hamei luă condeiul şi respunse:
«Sunt de părtrea ta, scumpa mea. Şederea 'a Paris a luî Geoige are de o c m dată oarecare pericole; trimete-1 aci curând. ’Mî pare reu, că starea sănetăţiî tale nu te lasă să-l ur-mtzî, dar cred că ne veî ajunge peste curând».
(Ya urma).
ica.ro
Viena, 28 Maî. — Se scrie din Fjlipopoli către «Polîtische Coresp ndenz» cu data de 28: ADco-paşa a sosit O deputaţiuue da bulgari ru-melioţî se dusese să T aştepte la Hamanlîk, ca sâ’l salute de buuă-venire , dar veijeud pe noul lor guvernator Coafat cu un fes, a voit să se întoarcă. Altmintrelea Al co-paşa , făcend o concesiune, promite să intre in Filipopoli cu capul descoperit; 11 această noutate o mare agitaţiune se manifestă prin mulţimea care aştepta la Filipopoli şi a doua deputiţiuue; condusă de generalul Vitalis, merse să in'ăturască pe Aleco-paşa pentru a’î presanta recriminările ce ridica in populaţiuue fesul ce el purta. Aleco-paşa, cu tot ordinul formal al Sultanuluî, se decise să pună pe cap kalpakul bulgar; apoî a fost primit la gară cu entusiasm indis riptibîl de o mulţime imensă.
Ei a fost numii decât înconjurat de o gardă de onoare, compusă din oficerî bulg.rîşi escortat ast-fel, urm tt de toată populaţiunea, la ca-thedrală unde a fost primit de exarchul şi de rler.
Generalul Stolopiu va părăsi Filipopoli numaî măine.
Belgrad, 28 Maî. — Sermet bey, trămisul es-tra-ordinar al Porţî pe lângă guvernul şerb, urmăreşte încheierea unuî tratat de comerţ serbo-turc. Măine va pleca la Niş pentru ca să remită principeluî Milan actele sale de a creditare.
D. Iiisticî, preşedintele consiliuluî şi ministru al afacerilor streine refusă d’a acovda execpritnra consulului turc din Niş. El cere maî intăî să se încheie cu Turcia o convenţiune consulară, iu virtutea căreia Serbia să ’şî poată stabili consulate la Novi-Bazar, Pristina şi Pr srend.
D, Frerny vechii! guvernor al creditului fon-ciar de Franţa a supus guvernuluî şerb un pro-ect pentru stabilirea unei bănci naţionale la Belgrad, cu un capital de 200 milioane de franeî.
Berlin, 28 Maî. — Reichstagul a adoptat tarifele vamale asupra lemnelor, conlorm proec-tuluî presentat de guvern. După aceasta s’a a-mănat pentru căte-va zile.
(Havas)
MAI AOU
In ultimul moment, aflăm că Marţi, la 22 Mai, se deschid corpurile legiuitoare.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA M SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FERlIO&F-ţli BFAZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţtiua de 17 Mai 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale..............
»	>	egite	la sorţi.
8%	» domeniale . . .
>	»	egite	la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 30( 7% Serisurî funciare rurale 7%	»	, urbane
8% Impr. Municipal. . .
» cn pr. Buc. (bil. 20 Renta Română . . .
Acţinnl «Dacia». , .
> «Romania» .
Cupoane rurale exigibile »	domeniale >
,	scrisuri	,
Argint contra aur . .
Bilete hypotecare contra Rubla hârtie. , . .
Florinul ..............
Lose Ottomane . . .
CURSUL DIN VIENA 28 Maiu
lei
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hârtie
CURSUL DIN BERLIN
28 Maiu
Obli. căile ferate române.................
Acţiunile	»	».......................
Priorităţi	»	>.......................
Oppenheim.................................
Ruble hârtie..............................
Stern ....................................
Lose Otomane........................... .
CURSUL DIN PARIS 28 Maiu
Renta Română.......................
Lose Otomane.......................
SCHIMBUL 17 Mal
Paris (3 luni)......................
> la vedere......................
Londra (3 luni).....................
» la vedere. .................
Berlin (3 lu I)....................
^ » la vedere......................
Viena la vedere....................
Adresa pentru telegrame,
Cump.	Vând.
101	101%
97%	argint
103	108%
99%	argint
178	ISO
98	98%
91 Va	92
101%	102
26%	2î%
70%	703/4
200	205
70	75
1%	arg.
Va	—
1lî	aur
1%	i %
1 %	1 v4
2 40	2 41
2 16	2 17
45 —	50
28 crt.	27 crt.
9 33	9 33 %
5 50	5 50
22 20	22 70
112 75	113
90	89 90
32 50	32 50
87 90	88 -
196 65	197 [0
39 25	39 40
70 —	70 —
48 %	49 —
99	
99 90	
25 —	
25 20	
122 —	
123 —	
2 16	
Fermo & Benzai.
ROMANIA LIBERA
I
ROWLAND'S
MacassarOil
Cunoscut de 80 ani ca cel mat bun restaurator, prcsemtor şi infrumnseţător al coarnei (părului). Butilia are un dop de sticlă. 4 şi 8 franci
ROWLAND’S KALYDOH
înfrumuseţează carnaaginnea şi stirpesoe petete de piele 6 franci.
ROWLAND'S ODONTO
Albesce dinţii şi impedicil caria. 3 fr. 50 c.
ROWLAND’S EUCONIA
E un noii şi dulce praf de toaletă. Cum' păraţi tot-d’auna articol! de la ROWLAND 20, 11AT0N GARBEN, LONDRA. Toţi ar-ticolil adevăraţi poartă firma : A, ROWLAND & SONS cu caractere roşii p’e in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vănijare la toţi fa'miciştiî şi parfumerii. 3 franci.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahovei No. 53 (Calea Craiovei)
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mica adică la 8 Septembrie al fie-căruî an sub numirea de
W TERGUL CORNEŢEL -fP®
care devenind proprietatea sub-semnatulut prin cumpărătoare, şi in dorinţa de a prospera acest tîrg, aduce la cunoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care trecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se per-cepeail in ultimii ani de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii tacselor căt şi a ordine! care va domni in administrarea aceste! moşi!.
ALEXANDRU B. IMNCOVIST
^pOGRAPtf; A	\
V	—MM»--	/I
ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESCI
gl» 11 Strada Lipscani 13 *4M
Recomandă atelierulu seu asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
S»H MAI
wr msuvs cu yjipor ts»
ast-fel că se află in posiţiune de a esecuta orî-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiaue şi bebdomadere in diferite mărim! şi diferite limb!, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
W AFIPTE şi ANUNCIURI
in diferite mărim!, albe şi colorate
BILETE DE MONTA. DE EAP.EZ, SI DE 1MM0RMANTABE
pARŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate PRECUM
CONDICECUASUSI
pentru pădurî şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărim!.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se priimesc cu precivri forte moderate.
«ni<
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
călătoresce ast-fel după ci ni urmează maî la vale :
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Budapest Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
,	>	Orşova Jouî. Duminică şi Marţi a.	m.
»	»	Severin »	»	»	>	»	4	ore p. ni.
,	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 2*1*	» >
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţ! şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. ni.
Sosire ia T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Lunî săra.
Plecare	din	T. Severin Joî, Duminică şi Marţ!	dimineaţa
„	„	Orşova „	»	»	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi Juoî.
Serviciul local intre Galaţl-Brâlits
Plecare	din Galaţ!	in fie	care	zi	la	7'|2, 11	ore a. m. şi 2]|2 ore p. m.
„	„ Brăila	„ „	„	„	„	9 ore a. m. şi 1, 4Va ore p. m.
„Hetternich" ln(re Cialaţl-Odcasa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa »	> Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail-Kilia
Plecare de Ia Galaţ! la Tulcea Isinail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. ni,
„	„	Galaţ! „ Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţ! şi Sămbătă 12 ore amiaji
„	„	Tulcea „ ismail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la	Tulcea la	Ismail	Mercur!,	Vineri şi	Duminică 4 ere dimineaţa.
„ „	Ismail la	Tnlcea	„	„	„	„	10 „ a. m
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
„ „ Kiiia la Ismail-Tnlcea-Galaţî Juoî 3 p. ml	_
Vapoarele intre Galaţ! Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus ir. circulaţie vapdrelc_ etle mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
O domnişoară
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus esu», nul de profesorat cu _ cel maî bun SHc™9* cunoscând, afară de limba sa materii limbele francesă şi anglesă, şi toate c’nno scinţele cerute in şcoalele elementare U semnănd tot-de-o dată foarte bine, doresc' a găsi un loc in Bucurescî intr’o familie L. tinsă. A se adresa la d-na Gertrude Winter* Griinangergasse No. 1, Institu Prohlicli, VieniL
KOENEN......."
ZUGRAV DE FIRME ŞI TABLE Str. Academie! 23 (grădina Stavri)
Tot felul de litere de stirlă, metal şi de lemn.
CIMENT
Adevărat de Portland
sii află de vemjare eu gros şi eu detail aici şi iu Brăila cu cu preţul foarte redus, la
MAYER FflEUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
>,iaa
sunt de câştigat la Loteria de ban! autorisată de la guvernul german ia Hamburg si garancată cu toată averea Statului. Acâstă loterie convine in total 44000 câştiguri şi numai 86000 lose şan-8a de câştig, e dâră foarte importantă fiind maî mult ca jumătate a tutor losurilor trebuiesc câştigate neapărat. — Intre cele 44000 câştiguri se mai găsesc şi următoarele câştiguri principele.
		Lei nuoi	Lei nuoi	
1	a 333.333		=	333,333
1	a	200 000	=	200 000
1	a	133,333	=	133 333
1	a	80.000	—	80 000
1	a	66.666		66,666
2	a	53,333		106,666
2	a	40 000	—	80,000
5	a	33 333	=	166 665
2	a	26.666	=	53,332
12	a	20,000	ZI	240 000
1	a	16 000	=	16 000
24 a		13 333	=	319,992
5	a	10 666	S3	53 330
2	a	8 000	=	16,000
54	a	6,666		359,964
6	a	5,333	=	31,998
71	a	4 000	—	284000
217	a	2 666	—	578,522
2	a	2 000		4,000
2	a	1 600	=	3 200
531	a	1 333	=»	707,823
673	a	666	=	448 2 18
950	a	400	rr	380 000
		etc.		etc.
Preţul loselor este oficalmente botărit şi anume pentru toate tragerile de noroc a amândoura secţiuni următoare, costul se urcă la
LEI XOI 34
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORICINAL
LEI NOI 13
PENTRU JUMETATE LOS ORIGINAL
Rog ca comandele pentru lose să fie însoţite de această sumă in moneda hârtie română saă iu timbre poştale române. Indata după primirea costului espediez losele comandate intr’un enve-lop bine inchis direct fie cărui comandator ;
Fie care espediţiune di lose anexez gratis programa oficială. Atăt lista tragerilor căt şi bani căş*igiiţî espediez imediat după fie care tragere direct către fie care posesor de lose. Rog a’mî transmite comande căt posibil curănd p tot caşul maî naînte do a se începe tragerea nuică nu msî tărţiiu de la
30 Maî a. c. s. n.
Cjmandele să se inainteze direct către
B i u r o u I principal de Loterie
p r i n c i p a
A. LOWENHERZ
■I A II UlIRIi
(Germania)
Cu clienţi meî din România ţio corespondinţa română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 de ore. — Adesea ori am fost fericit de a plăti clientelor mei din România căşbgurile cele mai mari.
GOUDRON-BERLANDT
licore,
PILULE ŞI SIROP
i (nu «■(im
L. BERLANBT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contrama-ladielor următore: Bronşita chro-nică, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechită, iritarea peptu-lul, tuse măgărescâ, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi înjec-ţiunî în scurgerile de orî-ce natură.
Depoât gmirai lv d. E. I. Reissdorfe farmacist, Bucnreseî. — Se poate 1» tonte farmaciele.
Balsamul de Mesieakăn
II nilul FR. LENOIEL
Dr. Jiingcr se esprimă in cursul său asupra mijloacelor prin care se poate înfrumuseţa şi cultiva fisionomia, astfel:
*Un teu frumos al feşei este cea curată espresiune a omului fisic intern şi dacă pe iăngă acesta se mai adaogă şi un colorat plin de viaţă atunci lustrul s’a maî mărit maî ales căml ţe vorba de luciul frumuseţeî femeniue — Balsumul de mesteacăn, după cum am putut observa din o lungă esperiinţă, este un mijloc dat de insăşî natură, pentru in-frumuseţarea peleî, fapt care se isplică din elementele cele fine aromatice şi eterice-nleioase ce cuprinde el. Sueul vegetel carat, se absoarbe de porii peleî, tocmai ca şi glaceria, şi pune vasile capilare in o activitate mare graţie căreia, din aer se absoarbe elementulu dătător de viaţă, d’unde, indepărtăndu-se ne-curăţenile, pelea căştigă un colorit frumos Dintre toate mijloacele aşa pmmite pentru înfrumuseţare, căte ’mî suut cunoscute mie. nici una u’are proprietăţi aşa de recomndabile ca babanul de mesteacăn. Aceasta e judecata mea, (ce am eăştigat’o după o lungă esperienţă; p opun decisă se folosiasci cine-va des de ea, şi cuvintele mele le ver adeveri
Deposit nentru venşlarea eu rădicata in România la D-niî Appel e C-nie in Bucurescî.
Pentru venzare in detail in Bucurescî la d. Aug. Hobberling farmacist vis-a-vis dc Teatru şi la d' Martinovicî tt fii strada Lipscani
Galaţi la farmacia Sf.Gheorghe a d-luî Marino Curtovich şi h farm (f cia domnească a d-luî Basil Curtovic.
In apropiere de Viena, Iăngă gara Westbahn se află:
INSTITUTUL DE CURA CD APA
al lui JOSEPU RAFTL in Olier-Weidlingaa
băugă acest institut se aliă şi un pensiou mobilat cu tot confortul, având odâf separate pentru âspeţi. Familii întregi incă pot afla locuinţe convenabile.
lnformaţiunile cele-l-alte sa pot lua direct din institut sad da la proprietir Mariakilierstrasse No. 113, precum şi de la Doctorul S. Steinschneider : I Habi-burgergasse I-a.	5-7-1,
^Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ALEEA
R euşeşte in tot-d’a-uua a reda perului alb, culoarea juneţeî sale, ’î comunică viaţă, creţ tere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi infailibilă este des intări părul. Superioritatea şi bunătatea regeneratorului sunt recunoscute in lumea întreagă Veritabila preparajie se vinde înfăşurată in chărtie roşă *<W3 j Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra (Lnglitera) Se află de văndare la tot! coaferi, parfuraeri şi farmacişti
Vemlarea cu ridicata la Demnii Appel <ţ‘ C-nie N. Nt cotescu, LiOlivier ele. in Bucureşti,

Cei ce v «iese a’si inlreliuinlia (impui
Şl comercianţi şi agenţi
j car! caută un serviciS durabil fără a face clieltuelî, să se I adresele: «Post restanta» «Victoria» la Budapest!
'ni—~i	iifiiiiiiMM
/ Ocasiune Rara \
La magasinnl meă din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
"V. X. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga ....
fr. 15 , 15
% ^
Madera
>	»	Oporto .	.	.
»	»	Xeres	. .	.	.
, Cliampagne Cart-Blanche » Creme de Bonzy , . .
, Ay superieur ....
» Medoc..................
>	Saint Jullien . . . ,
, Choteau’ la fitte . .
Tot in acest magasin se mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se atmg de specialitatea mea de colonia’e delicatese in acest magas'n se vinde cu preţurile modente,
•#, A % d
rJt.
Bnfiuresri, Tipografia Ştefan MibălftBCti, Str
Gom 7U2
ANUL m.—No. 595
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA, 19 MAL 1879.
APARE IIM TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala: I an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 13 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director : D, AlJG. LiAURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurl şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Miliale3cu. — In Francia : la Sociite Havas Laffit & Opt, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 13, Vietia. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Molf Steiner, in Hamburg.	ANUNCIURILE: Linia mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. 1,3 i Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Inaertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e respinsabila
					
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Lendra, 27 Mat. — Din Filipopoli se anunţă lut ‘Times», că generalul Stolipin a primit o inform a ţiune, după care sultanul insistă, ca A-leko-paşa să poarte pe cap un fes turcesc. A-oeastă mică şi neinsemnată cestiune, in fondul tî este mat serioasă, căci Stolipin a declarat Bulgarilor, că Aleko-paşă 'va purta pălărie. Un funcţionar rus va mat face incă ultimele incer-cărî, ca să-l abată pe Aleco-paşa de fesul turcesc. Dacă misiunea (!?) aceasta nu va reuşi, sunt temeri, că ordinea se va perturba (_!!). In-tr’un asemenea caz, o mare putere militară va ocupaţi?) drumul ce duce spre gara cetăţii (!!!)
Paris, 27 Mai. — In şedinţa oameriî. Clcmen-cean propune liberarea provisorie a lut Blanqui. Lacaz“, in calitate de raportor al comisiunî esa-minatoare, declară, că această propunere nu e parlamentară, de oare ce comisiunea se ocupă deja cu această chestiune.
Clemenceau critică apoi ministerial şi află de ceva ne-rnai auzit pană acuma, ca să nu fie permis unui deputat motivarea alegerii sale. Lero-yer consideră presenţa lui Blanqui de ceva inutil; dar cabinetul in tot caşul se va supune de-cisiunî caraeriî. Ministerul cere invalidarea alegerii lui Blanqui. O sută şase-zecî de deputaţi, parte republicani, parte conservatori votară pentru Clemenceau, majoritatea a votat contra.
Detersburg, 7 Mal. Telegrame din Irbit şi Perm anunţă, că iu ambele cetăţi s’ati luat măsuri de preoanţiune iutinse pentru a se putea feri de focurile ce s’ar mai isca. In Perm s’aif luat măsuri şi pentru inmulţirea poliţailor. S’ati arestat mal multe persoane suspicionate, că ar fi pus focuri prin suburbiile oraşului.
In lecaterinburg incă s’aît luat măsuri.
New-Yorck, 2fi Mal. — După ştirile din Panama corpul diplomatic din Liwa a protestat intrau mod energic, contra distrugerii posiţiuni-lor ne-intărite şi a proprietăţilor neutrale.
Consulul frances din Areguipa asemenea a protestat contra daunelor ce se fac la proprietăţile supuşilor francezi din Molendo. In Ti-sagna trupele peruviane aii tras asupra flotei chiliene adăpostindn-se după zidirea consulatului englez, Observendu-se acesta de către flota cliilienă, ea şî-a concentrat focul asupra consulatului, cu toate că consulul a protestat. Zidirea s’a ruinat; mal rnulte persoane s’ati omorît.
A ena, 27 Mal. — Degliorg s, fost deputat şi ministru de esterne in mal multe rânduri, a murit.
N.K. După »N. fr. Presse‘ dăm următoarele schiţe biografice.
Degliorgis a fost mai de multe ori şef de cabinet in Grecia, după ce’şî câştigase o ] osiţiune influentă in cameră. In luna Iul Iulie 1870 ministeriu Zamis fiind silit să se retragă in urma c stiuneî JWarathon, luâ el pentru prima dată conducerea afacerilor, dar numai pentru 6 luni, cănd fu înlocuit prin Bulgaris. Disonanţa dintre aceasta şi cameră in cestiunea Laurion, aduseră pe De-glioris pentru a doua-oară la guvern, nude se susţinu, cu toate că camera era disolvată, un an şi jumătate, de la Iulifi 1872 pană in Fe-bruariti 1874. Acela care ăl inlocui şi de astă dată a Just iar Bulgaria. Lucrarea diplomatică cea mal mare a acestui bărbat de stat a fost mcheiarea tratatului Laurion cu societatea frau-eeso-italiană).
v Ptsta, 27 Mai.—A zi după ameazi trecu mai antaî peste Buda, maî târziii şi peste Pesta un orcan cti^ ploaie. Deja pe la 3 oare apa curgea cu valuri puternice prăvălind prin undele sale copaci desrădăcinaţî şi ziduri nouî , ca şi cănd aceste toate ar fi fost numai nisce cărţi de joc. . va,U Jaterală—-numită valea dracului—ducea m Dunăre mobile sdrobite, clavire, paturi. Groapă mare se intinse, căci toţi credeai!, că pentru B uda a sunat ora distrugerii. Din fericire insă, ucrul a fost almintrelea : obiectele de mal sus c a răpit apa din neste căruţe de transport.
A ga vedea ultime soiri pe pagina UI.
Bucureseî, 18 Maî.
Multe ar fi să se descopere şi preţioase invSţămmte ar ii să se culeagă spre folosinţa viitorului, clacă o inteligenţă superioară, care n ar jura de căt in numele interesului public şi al dreptei judecăţi, s’ar hotărî să cerceteze odată, cu de-a măuuutul, cu ne-părtinire şi cu o matură seriositate, mersul nostru politic, din ziua in care am făcut primul pas in viaţa constituţională, prin in-temeiarea actului de la 66, şi pănă in ceasul infricoşat, in care ţara e chiemată să-şi modifice acea constituţiune.
Un mare adevăr, care la tie-ce pas s’ar găsi confirmat de toate actele guvernelor, de toate fazele prin cari a trecut ţara , şi de toate resultatele reale la care a ajuns ea, in urma evenimentelor ce'î se preparai!,— este că, in marea generalitate a cazurilor, oamenii noştri politici, cari, intr’un cerc foarte restrins la număr, au avut aproape monopolul cârmuirii acestei ţăii, nu sa ti inspirat şi nu s au condus nici odată, in faptele lor publice, de puterea unor adevărate principii, cari să formeze in fiinţa lor morală convingeri adânci, şi. in calea cărora să persevereze prin urmare, fără cea mai mică şovăire. ■
Numai din această, caua& s’a fur li lut la
noi atâtea şi atâtea grupuri politice, cari de altminterea n’afi nici o raţiune istorică, numai fiind-că aşa zisele partide, cu toţi sectarii lor, aft procedat in practica lucrurilor după inspiraţiunile momentului şi a intereselor coterii; iar nici căt, după cum s’ar ii cerut să lucreze, cănd ar li fost să se conducă de o programă cu idei lămurite şi cu principii stabilite asupra fie-cărei cestiuni, fie sociale, fie politice. Din această causă, zicem, la ori-ce intăpiplare, cănd laptele ca-p:lor de partidă nu rimau de loc cu promisiunile şi cu principiile sub cari se afişau, noi aveam trista osasiunea de a vedea, că spiritele independente şi oneste se desfăceau, unul căte unul, de corpul partidelor, pentru a rămânea liberi de respunderea unor acte cu totul contrarii credinţelor, convingerilor lor. De aci dar, o sumă de shismatici, atăt dintr’o parte, căt şi din cea-laltă; şi tot de aci iară, imposibilitatea de a se constitui două partide bine hotărîte, cu vederi distincte, cu principii fixate asupra tutor sferelor de activitate politică, şi mal cu seamă cu acte cari să confirme credinţa lor in acele principii şi onesta lor aplicare.
In loc de a vedea dară, ca in statele cu adeverat constituţionalism, că cele două partite se succed regulat, după timp, după trebuinţele ţării, după cum interesele ei ar cere să fie apărate, in sens conservator, sau in sens liberal, — noi, din contră, mai la fie-care schimbare de guvern, am avut spectacolul coaliţiunilor de ocasiuni, cari, in aplausul publicului mistificat, luaţi cu asalt cele 7 scaune din dealul Capitoliuiuî nostru.
Şi aci, in mod foarte firesc, ni se presintă întrebarea :
Oare de ce alianţele politice, formate in temeiul unor admirabile programe, in care publicul şi-a pus de atâtea ori speranţele lui amăgite, uu s.’afi cimentat, spre a se transforma in adevărate puteri politice in stat, iu adevărate partide, ca, ajunse la cârma statului, ele să ’şi urmeze inainte opera propusă, realisarea programei, aplicarea principiilor, introducerea reformelor, in numele cărora ţara chiema acele alianţe la cârmuirea afacerilor ei publice?
De ce in ajunul suirii la înalta demnitate a conducerii statului, fusiunea intre toate elementele de aceaşi natură politică este posibilă ;
cum se grupează ele, cum se susţin şi luptă împreună, pentru a resturna un regim, proclamat de odios, şi a-i susbstitui, precum se pretinde, un alt regim onest şi cu dor de ţară,—şi de ce oare, a doua zi. după ce so-sesce la minister, marea şi imposanta alianţă, priimită de ţară cu atâta veselie, incepe a se desface, a se desagrega, întocmai ca un corp, compus de atome cu totul incoherente ?
Şi de ce iară, aci îndată după separaţi-unea lor, foştii amici politiei, cari se pre silit aii ţării ca salvatorii ei morali şi economici, se intrec in a’şi arunca, uni maî in-verşumt de căt alţii, recriminări şi injurii, iu faţa publicului uimit de această nenoro-ită sistemă politică ?
Pentru ce, in adevăr, toate acestea ?
Pentru ce desilusiune peste desilusiuue, in sufletul bietului popor ?
De ce ţara să fie sistematic împinsă către această clină a descurageri şi a scepticismului politic?
De ce această miserabilă scoală, care tăm-pesce moralul şi simţul nostru public?...
; Şi căte alte nenorociri de aci!!
Causa noi o arătarăm,
■ Nu diferenţa de principii e ceea ce desbină uniunile politice şi aceia ce se opune la formarea adevăratelor partide, bazate pe sin-iiera apucare a lilieransmuiui, sau a, conservatismului politic. De sigur nu aceasta, ci diferenţa de interese individuale, care, in loc de a conduce la partide mari şi prospere, mină neindoias la formare de coterii sad de gaşce politice, al căror singur ţel este es-ploatarea posiţiunel inalte a şefilor lor!
Eată misterul aşa ziselor partide, in toată goliciunea lui.
Nu ţara şi interesele ei, ci noi şi numai noi, cu interesele noastre şi a lor noştri !
Eată maxima sistemei, redusă la adevăratele ei proporţiuni.
Aşa fiind, e uşor de înţeles, că nimic nu se esclude mai in pripă de căt interesele individuale, cari, agitate in aceeaşi sferă de acţiune, se ciocnesc la fie ce moment, şi de aci prin urmare consecinţa fatală a disolu-ţiunii alianţelor politice, durabile atăt numai, căt ele remăn pe terenul curat al intereselor generale, căt nu descind adică la aplicarea frumoaselor loi principii. O dată descinse aci, interesele individuale se substituie intereselor generale, afişate şi trâmbiţate, şi disoluţiunea vine imediat.
In locul partidei, avem aşa dar gaşca.
Iată comedia politică ce ni se joacă, cu oare care variante, dictate de împrejurări, insă necontenit sub titlul pompos şi înşelător, de lupta pentru principii!
Şi totuşi, in loc de a chema la o res-pundere severă pe toţi istrionil politici cari îşi rid de buna noastră credinţă, noi am aplaudat necontenit fatala lor comediă!!
Fi-vom—e vorba—in stare să ne ridicăm de acum cu bărbăţie iu contra unei sisteme de lucruri, pe atăt de ridicolă, pe căt de funestă pentru progresul ţării noastre?
Timpul va decide, şi credem căt de curând.
Pănă atunci, e bine a ne prepara.
8ă se pipăie, să cugete şi să se unească toţi oamenii independenţi, cari n’att căţlut incă in starea de aromire sari de scepticism politic, căci respunderea a noastră este de aci incolo, ca naţiune care am intrat in vîrsta maturităţii, cănd nu mai avem nici timp de pierdut, nici forţe de cheltuit in zadar....
CRONICA ZILEI
D-hiî Em. Vogoridi, lordaohe Giurgea, Anton
-	-	/ Oiaou, C. flitos, fraţii Bărssscî si fraţii Şen-
www.dacoromanica.ro
drese! din Teouot — ne spune ou veselie ‘Ro-mănul» — aîf fost Condamnaţi la căte 1000 lei amendă şi ia interzicerea drepturilor politice pe trei ani, de către tribunalul local, acuzaţi fiind că in telegramele lor oatre Domnitor, prin cari denunţai! ingerinţele administraţiei in alegeri, ar fi calomniat pe unii funcţionari.
‘Romanul» se bucură de această ştire, mal cu seamă că, intre cel privaţi de drepturi politice, sunt don! representanţl din oposiţiune ; d. Cincu, deputat al col. I, şi d. Giurgea, senator al col. I, din Tecuci. Lipsa acestora din corpurile legiuitoare, împuţinează numărul oposan-ţ'lor... Nenorocire insă, că. condamnaţii ai! drept de apel, şi nu toţi judecătorii sunt ‘slujitori, părîşî şi Împlinitori al legii» cum zicea Vornicul Urechiă.
Dacă ar fi o putere in această ţară, care să isbiască pe toţi nyşeiî ce afl influenţat, cu forţa administrativă, in alegeri, mulţi favoriţi a! guvernului ar trebui să meargă la puşcărie. Dar n am ajuns inoă, la adevărata emancipare !...
—X—
Vorbim de uu abuz al libertate! comerţului.
Mârşăvia jidănească a mers prea departe!
Dacă unii din strănepoţii Lui Hebru, conduşi de gheşeft, afl ajuns pănă in punctul d’a răpi, prin inşelăciuue, cea mal frumoasă podoabă a capului unei tete... de ţară: d’a o face să’şî taie i?55*'"! ?*	A0? yeni*» un cot de cit, ajun-
gem la couclnsia, că penlrn el libertatea comerţului e prea mare, trece graniţa...
Şi maî cer şi drepturi politice	—cu cari
sigur tot aşa şi-ar purta-Ocna., şi grotta lui Marmoutel pentru ast-fel de fiinţe, nu drepturi şi privilegii.
Eată oe ne spune «Steaua României» din 16, curent :
‘Ni se comunică de o persoană demnă de iu-credere, că săptămâna trecută, aflăndu-se in tăr-guşorul Paşcani, a fost cuprins de indignaţie afllnd cum o jidauoă inşelase chiar atunci pe două fete de ia ţară, cu oăţî-va coţi de cit prost, pentru a le tăia bogatele lor cosiţe, pe oara să le vândă in urmă cu un preţ mai mult de cat inzecit.
Muma uneia din aceste fete, disperată pentru rîsul ce jidanca ş’a făcut de copila eî , a vemt a pr,măria din Paşcani oa să se plângă contra vicleniei a căruia jertfa fusese frumoasa cosiţă a fetei. Nu ştim ce satisfacere li va fi dat primarul.
Publicând acest fapt , de şi este neînsemnat pe lăugă altele multe de care jidanii se fac culpabili pe fie-care zi, in ţară la noi, după cum este d. e. comerciul care’l fac nu numai cu pârul surorilor acelor ce şi-aii versat sângele peste Dunăre, dar chiar cu onoarea lor, intre băni pe guvernul nostru oare nu a venit odată momentul in care autorităţile legale ale ţărel să pue un frai! neruşinatelor specule jidovesc! ?»
. a —x—
‘Monitorul» de azî ear publică numele maî multor doamne şi domnişoare cărora s’a conferit crucea comemorativă «Elisabetha.»
Cerem scuse acelor onor. doamne şi domni şoare pentru că nu le iuşirăm şi noi numele in aceste coloane: spaţiul e care ne face obstacu'le,
...	—X—
D. consilier de colegiu, Al. Sorokin e recii-nosout oficial in cualitate de consul al M. S. imperatul Rusiei, pentru Dobrogea, iu urma «-secuatoruluî de rigoare ce a dat A. S R. Domnul, pentru acest stîrşit.
Reşedinţa acestui consul va fi iu Tuleea.
—X—
Ieri am anunţat, că corpurile legiuitoare sunt convocate pentru ziua de 22 Mal , in sesiune estra-ordinară.
Ştirea e confirmată printr’un decret dom nes ce a ajiârut astă-zl in ‘Monitorul oficia)».
- X—
Aflăm, că, zilele acestea, nişte oameni lung
ROMANIA LIBERA
BmmammmmasmBastSSmmamm
in degete ar fi despoeat curtea d-luî prefect al poliţiei capitalei.
Ciudat!....
Daca boţii aii ajuns să fure şi pe nu prefect al poliţiei, cel nun mare cerber ailor, apoi cum uu vor fura pe alţi cetăţeni?!,...
Poate această să fie o sfidare din partea hoţilor ?,..
—x—
Să maî zică ei ne-va că urmaşii Elenilor sunt dotaţi de sentimente frumoase.
S’afi stins Elenii, s’a stins şi flacăra frumoaselor sentimente odată cu eî!...
Iu lume iusă nimic un piere, nimic nu naşte : totul e o inetaiuorfosă.
Ghiciţi dar, din eele ce urmează, in ce s’aîi transformat frumoasele sentimente ale Iul Ho-mer, Platou, Aristide etc. etc. la urmaşii lor :
Unul din cel mu bogaţi greci din România, ni se spune, e şi d. M. Xantos. D-luî avea un frate maî mare numit Anastase, cu destulă sci-inţă la gramatologie. Acest frate al d-luî M. Xantos avea o m;.re şi frumoasă bibliotecă. El a murit şi după moartea Iul fratele seu a vândut a-easţă bibliotecă, prin căntar, la jidani, ca băcanii să rupă cărţile şi să veinjă in ele brânză şi măsline. Da, a veuJut’o la jidani, in loc să o dăruiască seoalelor patriei lnî natale său — daca aceasta ’l costa prea multă osteneală — bihlioteceî statului romăn!...
—X -
In sala amfiteatrului de chimie—spitalul Col-ţea— societatea studenţilor in medicină va ţine şedinţa publică, duminecă 20 Mal.
1). Ras. L. Bian , unul din membrii acelei societăţi, va ţine o disertaţiu'ne : Căfe-va considerat uni asupra &elee\iuneî la om.
Dăm acest anunţ ca o invitare din partea comitetului societăţel, de care vorbim, atât pentru membrii, căt şi p ntru streini.
DIN AFARA
Conciliarea intre Austria şi Bohemi.
Una din cele mai interesante cestiuni, cari preocupă actualmente partea nemţească a imperiului austro-ungar, este cestiunea impăcăreî .Boliemiloi eu guvernul vieuez.
Naţiunea boliemă se manţinuse de la 1868 pană acum mereu in starea de protestare ţaţă de constituţiunea dualistă şi in prima linie faţă de primul aşezement al acesteia: laţă de reichstag. Astăzi numeroase motive şi in deosebi foloasele oferite de către cabinetul vieuez, fac pe bolicmî să părăsiască această politică şi să accepteze actuala stare de lucruri, trămiţend aleşii sei in parlament.
Unul din cu maî mari patrioţi bohemi, Rieger, care trecuse pană acum cu drept cuvânt de căpetenia politicei de protestare,
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	4
ARTICOL UL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 stră nepoată a negrilor.
— Urmare —
VI
Dupe ce George ’şî terminase colegiul, pe cănd urma dreptul fusese tîrît in politică. Marea lnî ardoare, care speriase atăt pe mama sa el o întrebuinţase in nesfârşite diseuţinm, cari cate o dată se schimbaţi inxerte, bătăi şi chiar manifestaţiunl, căte o dată'prea mari. Dar acest gust pentru lucrurile serioase, pentru marile idei ale secolului nostru, pentru eestiunile sociale, cari ar trebui să intereseze pe toţi tinerii şi de cari foarte puţini se ocupă, acest gust T ferise de mult de viţicle aceste! etăţi.
Seara, dupe ce prânzea cu muma sa, se întorcea să întâlnească la birt, in vre-o cafenea sau la vre-unul din eî, pe amicii săi — căţî-va studenţi in drept şi medicină, pun, cum se nunteaţi eî. Acolo ’şî aprindea pipele şi impreju-rul unui poveitl discutau eestiunile zilei. Uniî atacau, alţii apărau: acesta era pentru, cel l’alt contra, şi se despărţiau fără ca nimeni să ii convins pe cel l’alt. Această viaţă igienică şi sănătoasă şi chiar maî economică de căt prânzurile eu domnişoare, scandalurile, teatru-jnle, petrecerea nopţeî la o masă de joc, fără j
avu zilele trecute o eonversaţiuuc cu unul dintre corespondenţii ziarului t( Poster LIoyd*. Această eonversaţiuuc putend contribui cu ceva la luminarea menţionatei cestium de conciliere, o reproducem din «Pester Lloyd», unde corespondcnttd seu o espune ast fel :
D. Rieger nu făcu de loc taina din continua sa antipatie de a intra in parlament. «Cănd vorbii despre acest subiect pentru ultima oară cu contele Andrassy, zise el, ministrul enri observă :	«Nu vă pociîi iuţelege antipatia de a
intra iu parlament?» Eă i-am respuns :» Dacă nu ar inţelege-o uu austriac, aşî maî pricepe ; cum insă nu înţelegeţi, dv , un ungur, nu in-ţeleg.» Efi am asigurat de alt cum pe contele Andrassy, că nu voim a face nici o politică de resbunare, ci că din contră no! punem mare preţ pe sprijinul Iul. Ext nu înţeleg de loc, de ce se cere, ca împăcarea noastră cu Austria să fie de un caracter auti-maghiar. Nu zic, că nu s’ar fi făcut şi că nu ni s’ar face zilnic atarî propuneri; dar noi nu avem nici cea maî mică plăcere, de a intra in luptă cu Ungurii.
«Firesee că nu pricepem, nici pentru ce voeşc Ungurii cu atâta dor să ue vadă iu parlameut. Cred eî oare, că priu această Op ire a clementului oposiţional uu va fi de loo jicnită posi-ţiunea Ungarie! in dualism ? Ce interes ar maî putea avea maî departe Ungurii, ca să fim ger-mauisaţl, şi ca singurul element, care maî p6te stăvili dincoace invasinnea germană, să fie înlăturat ? Din contră eti cred, că Ungaria va dobândi in vază şi influenţi, dacă vom lua noi in Austria acea posiţmne separată, către care ue nesuim.
«Eu din parte-mî, uu privesc dualismul ca o fericire pentru Austria şi emî pot face idea, că printr’o eventuală schimbare a relaţiuuilor, Ungurii vor fi siiiţ! a-şî regala iiitr’alt mod afacerile lor cu regele.
«Acesta este insă un lucru, oare nu ne pri-vesce, de şi Ungaria a creat un primejdios precedent priu amestecul seu in afacerile noastre, pe timpul conciliăreî cu Hohtnwart. Atunci după ce discutasem cu Hohemvart modalităţile conciliere!, âm zis ministrului: «Acum este timpul ca să comunicaţi totul contelui Andrassy, pentru a ne asigura sprijinul lui». Contele Ho-hemvart făcu ast fel şi Andrassy nu avea să o-
Aiitxiio ixi ooi-itilcl iuiioaoUc. M!u.i
tărz.u el voui la Viena—no! eram deja strânşi in camera provincială—-şi făcu nişte obiecţiuni împotriva anumitor puncte. Coutetele Hobeuw.irt ne impărtâşi aceste obiecţiuu! prin locoţiitorul de stat de pe atunci, contele Cboteo, şi noi am şi primit aceste obiecţiuni. Puţin maî târziu, contele Andrassy păşi, spre marea noastră surprindere, in contra noastră. Dv. ştiţi, că miniştri! unguresc! participaseră la consiliul imperial, care hotărî asupra sorţel Bobemieî , fără a cugeta, că va putea veni timpul, cănd poate nişte miniştrii austriac! să hotărască asupra sorţel Ungariei.,.»
ca tootă ziua să fi schimbat vr’o idee, saii sa fi avut o gândire serioasă.
O dată in America insă, trebui să ’şl schimbe traiul; aci nu mai avea nici un oposant. Toată lumea avea ideile sale liberale, ’! se intămpla adesea să vorbească cu oameni mult mai inain-taţî ca el, şi fu silit să recunoască, că democraţia Parisului nu era de cat iu o spăîmentătoare tiranie in Statele-Unite.
Ne maî putend face politică, la ce să-ş! întrebuinţeze teuăra sa ardoare ? Cum să se folosească de puterile sale vitale ? De ce să se intereseze şi de ce să se pasioneze? De intre-prinderî industriale şi comerciale? Nu avea ore in acestea destul succes tatăl seif? Pentru ce să ’l maî ingreueze şi el cu puţina sa esperienţă şi să încurce o avere aşa de greu câştigată?
Nu era oare maî bine a se folosi de o parte din aceasta avere, pe oare tatăl seu, iu bucuria de a ’1 vedea, ’l-o dedese luî ?
Pană acum ocupat cu ideile sale, ou amicii seî, ou muma sa, nu petrecuse maî de loc. — Pentru ce să nu înceapă de acum in colo ? Şi cănd ar fi putut găsi o maî bună ocasie ? Noul Orlean, înaintea resbeluluî ce l’a ruinat şi sărăcit, avea destule locuri de petrecere, de altă parte femeile frumoase erafi foarte numeroase.
La teatrul frances, la cel american, la preumblări, in balurile publice, in cele particulare, se intălniau gingaşe americane, irlandese bine făcute, şi distinse creole. Erau de toată mana şi de. toate gusturile.
George de Hamei, făcând parte, ca parisian, din tinerimea creolă, care formează lâ Noulă Orlean un fel de colonie francesă, fu iudat-
«Dar cum am zis, no! nu avem iu gând nici o politică de resbunare şi tocmai atăt de puţin ne gândim de a provoca Ungaria, pe căt de puţin cugetăm a asupri pe Germani aici in ţară. Dacă uu crede nimeni in onestitatea noastră, să creadă ce puţin in prudenţa noastră, care nu poate admite la ori ce iutemplare să ne iucbipuim, că am putea cănd-va apăsa elementul german aici iu ţară. No! purtăm actualele negociărî fără nici uu gănd ascuns. Voim a remănea iu Austria şi a ţinea la Austria ; dacă ni se face aceasta cu neputinţă vom fi siliţi a ne arunca cu totul in braţele slavismului : On en a le choix...»
Dacă bohcmul Rieger a fost in această conversaţiune atăt de curtenitor faţă de Unguri—voiam să zicem atăt de moderat—, era că vorbise cu un fel de ungur, şi «civilisaţiunea" cere, să nu’i spunem nunului in faţă şi categoric, că este un om de nimic. Din mărturisirile mai libere a le acestui mare bărbat de stat bohem , făcute in conversarea reprodusă, reese insă cu invederare, că Ungurii au pus tot-deauna umărul lor lăngă umărul neamţului austriac, de căte ori se trata a despoia şi apăsa pe Bohemi şi in genere pe toate cele-lalte naţionalităţi.
Ura intre Bohemi şi Unguri este o ură tradiţională, cu puţin mai nouă şi maî amară de căt a celor din urmă cu Românii.
Ce privesce împăcarea, Bohemii se vor impăca in tine cu Austria germană , căci neamţul tot nu este ungur. Dacă această Împăcare va aduce roade bune sau rele, la urma urmelor puţin ne pasă.
Epistola ce publicăm aci, o recomandăm atenţiunii sfetnicilor ţării, insoţind’o de singura cugetare a scripturii: „ale voastre dintru ale voastre.»
Riimnicul-Sărat, 16 Maî, 1879;
D-le redactor,
In urma alegerilor săvârşite la noi, oamenii cari ati cunosoinţă de cele petrecute in vremea alianţei de la «Mazar paşa,» nu ’şl mal pot face nici urmă de ilusiune despre acel pact
«naţional litoral „ ou oare putoruioiî clo ftzî se
cocoţară la guvern şi se lăudară, pană maî deunăzi, dăndu-şî tot numirea de «partid naţional liberal!»
Dacă vom face o mică ochire asupra alegerilor urmate aici, ue vom convinge pe deplin despre ceea ce susţiu.
După sosirea d-luî Eleva in oraşul nostru — neapărat pentru a regula alegerile! — neam încredinţat pe deplin, că d-luî uu era câtuşi de puţin animat de acel siruţimănt de «conoi-liare» intre nuauţele partidului «naţional liberal» cu care — mal repet — d-lor , mereu se lăudară, — ci din contra s’a esprimat eate-
presentat in cele maî bune societăţi şi in cele maî rele. Iu cele d’antâiu, el strălucea pr:n distincţiunea sa naturală, priu farmecul manierilor sale, prin voioasa sa fire, in cele alte prin cel doue-zecî de ani ce avea, prin o natură pasionată şi gata să ’şî ia sborul,
Cu toate acestea, in prima ani al ş .derel sale la Noul Orlean, nebuniele ce făcu nu puteau avea cousecinţe asupra viitorului său. Numeroasele sale relaţiunî nu avură rele urmări; el trecea culegând pe ici şs. pe colo căte un surîs in salon, căte un sărut in camera de culoare, iubind fără deosebire, pe blondină ca şi pe brunetă, pe americana ca şi pe . irlandesa, pe creola ca şi pe mulatra, fara să ţină seama de naţionalitate satt de coloare.
Vara şî-o petrecea in unele din frumoasele locuinţe, aşezate pe ambele răpe ale luî Missi-sipi. Petrecea aci o lună, maî departe o săptămână, tot d’auna bine primit, sărbătorit, iu saloanele nobilelor ca şi in colibele frumoaselor sclave.
Iarna ’l intălneaî, ziua călărind, pe drumul ce duce la Porcliartrain, călărind lăngă vre-o americană; seara ’l-aî fi găsit in uraganul jocurilor cu vre-o jună creolă, iar noaptea era ocupat a face musieă in vre-un boarding-house (botei mobilat).
Şi tatăl săfi, care ’I observa de departe, era fără grijă.
Trecuse trei auî de la venirea sa in Statele-Unite. Era in o seară de Decembre 18.... George era să intre la teatrul frances, al cărui abonat fidel era de mult, c*nd o femee ’î atrase atenţiunea. Işî iuţi pasul şi o ajunse la intrarea
: goric, «că nu poate admite pe nici uu eamRp, diu altă nuanţă liberală, de căt pe ce! acjevJ raţî roşii, şi că, ast-fel fiind, dor sce a se fa„, j totul in «familie» şi numai «iu familie». s’a propus, de esemplu, un caudi lat ca d. C|lr Moş eseu, d-luî l’a refusat, sub singurul cuvl t «ca ar face parte din grupul Vernescu» şj atare un ar putea oferi destule garanţi! viitor !
Ce se întâmplă insă, iu urmă, la alegerea co legiuluî I-iîi de seuatorl. Partidul liberal Ua ţional face, cum sciţi, uu «fiasco» şi aceasta numai din causa oamenilor de la putere, C:lv-vor să fie absolut escluse toate cele l’alte îiuanţ,, liberale, căci in alt-fel vă pot garanta, că reuşit., partidului liberal, chiar in coleg. T-iil de geila, torî, era asigurată,
Tot ast-fel trebue să se fi jntămplat şi j„ cele l’alte districte; atunoî, fie d-lor convinşi că oamenii de bine, oameni! acel cari aii 4, probe de independenţă, şi cari îşî iubesc tot atăt de mult ţara, cum pretind d-lor că o iubesc vor privi iu viitor cu dispreţ la «esclusivismul de care sunt împietriţi azi, precum şi la toate încercările de a-î maî întoarce cu promisum, deşarte.
Primiţi, d-le redactor, eto....
A.„.
Concursul pentru internatul spitalelor.
Cele întâmplate cu ocasiuuea acestui concurs a produs oare-care agitaţiune in corpul nostru medical, căci s’a bănuit, că juriul ar fi fost condus şi de alte sentimente streine de sentimentul dreptăţii, in apre-ciarea valorii celor 31 de candidaţi la internat. Ecou al acestei nemulţumiri ne-ani făcut iuşi-ne.
Ou. Eforiă a spitalelor civile , care ni deosebi s’a interesat de această cestiuue, ne face onoarea de a ne informa, că, mal munte de a apare notiţa noastră, s’a comunicat ministeriuluî resultatul concursul î şi hotărîrea luată de d-nii Efori.
O copie, dupe această comunicare, tră-miţendu-ni-se şi nouă, ne grăbim s’o im-părtăşim acelora din cititori, cari doresc să scie ce s’a făcut in această cestiune;
Copie dupe adresa Eforiei spitalelor civile No. 3157, diu 4 Mai 1879, către ministrul cultelor şi instrucţiune! publice.
Una din preocupaţiunile de căpetenie a le E-foriel este acea de a îngriji ca spitalele sa'e sâ aibă nn personal medical instruit şi oapabil, şi spre a se ajunge acest scop a găsit, că mijlocul cel mal nemerit este concurs d, principiu admis ineă din anul 18G0.
Ast-fel fiind, pentru alegerea internilor diu serviciul spitalelor se ţine iu fie-care an cate un concurs, la care au dreptul de a se înscrie studenţii facultăţeî de medicina, cari au. practicat deja doi an! prin spitale ca esternl.
Un asemenea concurs ţinăndu-se in luna A-
teatrului, dar remase mirat de frumuseţ eî. Nici o dată, de la venirea sa in Noul f lean, nu văzuse femee mal frumoasă.
«N u este abonată, ’şî zise el, cacî nu o cunosc : ce loc o să ia ? Am s’o urineze ori muie ar merge, chiar dacă ar trebui să renunţ la stalul meii de orchestră.»
El se apropia de casa teatrului iu acel iţi timp cu ea:
—	Aş vrea un stal, zise ' ea cu timiditatea unul funcţ onar ce sta la biurou.
F uneţiouarul, in loc de a primi bani! şi iw da biletul cerut, o privi lung şi apoi ’î zis :
—	Glumesc!, fără iudoială.	.
—	Pentru-ce ?
—	Seiî prea bine, că nu’ţi se poate da un stal: locul vostru e la al treilea, iu lojele inebi-e.
—	Dar nu, domnule....
—	Nu te maî preface. Ce, nu seu că eu simt aci spre a nu lăsa pe oamenii de culoare sîio-cupe locurile albilor ? Ar fi fost un spectacol curios, dacă nu te-aş fi cunoscut. Cu toate că d-na Y:edurau cântă astă-seară in Favorita, cu toate acestea toate damele creole cari au hiat loji s’ar fi retras fără a maî pune aci piciorul. In fine vrei să intri la, lojile inchise ?
Nu, zise ea de astă-dată cu energie; daca nu voescî să mă laş! in primele, eă uu prime® pe cele din urmă. Şi daoă damelor creole nule place să şaijă lăngă mine, nici mie nu’mî pljce să şed in mijlocul mulatrelor şi sclavelor.
Era să se retragă, cănd George înainta.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
pile a. c. am fost foarte surpinşt de resnltatnl ca ni s’a comunicat de juriul esaminator, compus din dd. doctori Alexianu, Se vere anii şi Petri ui Paul, care constată, că dintre 31 concurenţi, parte absolvenţi ai faeultăţeî de medicină şi in ultimul esamen de doctorat, nici unul n'a putut obţine notă satisfăcătoare, pentru a fi numit intern in spitale.
Iu vederea acestui resultat, Ephoria a dispus d’a se ţiue un noB concurs in luna Oeto-bre, cu liotărărea, ca toţi acei interni proviso-riî, care nu se vor presenta la acest concurs safi nu vor avea note admisibile, să fie depărtaţi din serviciul spitalelor, avend Ephoria a’î înlocui prin alţii dupe alegerea ce va face.
Couumicăndu-ve aceasta, credem necesar domnule ministru, a ve remite iu copie raportul juriului esaminator citat mai sus, spre cele de .cuviinţă din partea d-voastră.
Primiţi ve rugăm, etc (Urmează semnăturile Eforilor).
Cu toate aceste informaţiunl, pentru cari mulţimi m on. Eforii a spitalelor că ni-lea comunicat, caedem că este necesar a se face o serioasă cercetare asupra aeestuî concurs pentru a se sci lămurit: Facultatea noastră de medicină este aşa de slabă, in căt, c-levl sel distinşi nu pot să susţină un ecsa-men de internat, ori jiuriul esaminator fost’a prea exagerat in pretenţiunile sale.
NOTIŢE LITERARE.
LEGENDA «AUR Ş! URA»
de
M. ii o T E Z.
Tot-d’aima s’a zis, că este greii a face ţi lesne a critica; aceasta pănă la un punct oare-care este adevărat, dacă constinţele criticului sunt cel puţin la acelaşi nivel cu alo autorului; căci defectel unei opere se-verşite se văd lesne, şi adesea chiar de autor se recunosc. Ceea ce insă din nefericire este adevărat peste tot azi, este că e-greii a ciitica pi'lesne a crede, că ‘putem să criticăm. Pentru aceasta vedem, prin fel de fel de foiţe, şi broşuri critice şi paralitice, tăcute de tisici gramaticilor, de medici poeţilor etc. Nu doară că gramatica csclude fisica, nici poesia medicina, dar a ceste lucruri au principiul’! diferite, ce se realiză in forme diferite, şi cine se devotă uneia, nu poate ii de căt diletant in cealaltă; iar ca diletant putea-va posede cu-noscinţele complete pentru a critica obiectul, cu care numai se desfată in momentele de oţiositate ?
Dacă voeşce să-şi facă critica numai pentru el, nu e nimic; facă-şl-o căt o pofti; dacă insă o publică in gazete şi nu e justă, face reu; căci poate induce in eroare pe mulţi.
Se ştie că eiectele criticei privesc pe autor, pe public şi pe elevi; pe autor el inalţâ şi-l corige; pe public el pune in cunoştinţă cu opera, şi-l impinge la citirea ei; im1 elevului i fortifică raţionamentul, de ouic-ce critica este o judecată. Esemple s’ar putea da de orî-unde şi de orî-cănd; dar ra să nu no depărtăm, vom cita şcoala lui Hei ia de, care a mijlocit inălţarea la treapta meritată a lui Bolintineanu, Alexandres-cu S’ aH,lî; Şi mal incoa Eminescu s’a făcut mal bine cunoscut prin criticele lui Maiorescu.
A veni insă un M. cu pretenţiunl mari, sâ zică că deschide poarta cea mare unui tiner talentat (căci d-luî intrase pe cea mică)) a veni un Ş. cu credinţa, că ser-wscc publicul şi că ştie să laude pe un june ce debută printr’o graţioasă legendă,
alţii şi alţii, iără măcar să simţă poesia, necum să probeze o cunoştinţă de arta poe-bccă şi^ de condiţiunile poesiei, — aceasta ţotamă in loc să folosească, induce in e-icaie pc public, discreditează pe tînerul Poet, ele şi poate că incuragiază pc orl-ce scărţîltor de versuri şotîncate a se numi l'0°t’5 parte-mî aş trece cu vederea, de nu s ar primi in fol publice asemenea pa-rodii-critice.
■Acestea zise, fiind necesare..., me incerc a da Publicului o noţiune generală despre graţioasa legendă «Aur pi Aura”, ce ne
°ăzut in măini in urma nepriceputei căn-jh’nl ce i s’a făcut intr’o foaia publică şi npe caie ne tăcusem o opinie falsă de a-fea legendă. Nu lac critica eî, căci aceasta se nu lumi potrivit unei pene măestre,
11	o privire generală.
Legenda poartă titlul de ^Aur şi Aura», dai in realitate este legenda Turturelei.
In resumat: Aura, fată de imperat, se inamorâ de Aur, păstoraş şi in reciproc; apoi acesta o cere de soţiă, imperatul el refusă de o cam dată, dar in fine i-o dă, după povaţa unul moş Coandă. Nu mult dupe nuntă, un fecior de imperat ce o ceruse, 6şl rSsbună impuşcăndu’l pe Aur, şi Aura atunci
Cade moartă,
Iar sufletul eî tîner p’o ramură uscată Iu codru verde sboară sub chip de turturică.
Legenda e împărţită in şase părţi: I. portretul Aurei, apoi pregătirea şi plecarea a 7 i mp eraţi cu feciorii lor, ca să o ceară de soţiă pentru unul din fiii lor; II. Aura se duce cu roabele sale să privească hora ţe-i anilor şi să asculte pe Aur ce desfăta pe ţeranl cu buciumul său, apoi >e inamorâ de cl, III. Anunţarea sosirii celor 7 impăiaţi, peţirea, ospătarea lor de tatăl Aurel şi intri starea Aurel, când aude că contra dorinţelor el, tată-său vrea să o dea dupe un fecior do împărat; IV. Chiămarea lui Aur la curte ca să desfâteze pe oaspeţi cu cântece şi retragerea lui, plăngănd, că auzise că la curte se gătesce nunta Aurel cu altul; V. Aura se bolnăveşte şi împăratul cliiamă descântători, intre cari şi pe moş Coandă, care, după ce o vindecă, slătuesce pe impărat a o da de soţie lui Aur,	imperatul as-
cultă şi o dă; VI Fiul de impărat refusat ăşl răsbună omorând pe Aur.
Riu aceasta se vede. că subiectul e prea nement pentru legendă şi disposiţiunea materialului bună, clară şi interesantă.
Forma sensibilă, ce poetul a sciut să dea materialului in detaliu, eşte potrivită cu acest gen de poesie.
Cui lecta potentei- erit res,
Nec facuiidia deseret hune, mc lueidus ordo.
Horaţ.
Căte-va esempe vor ajunge a face să se vaţlă aceas'a.
Primele versuri sunt o frumoasă iutro-ducţiunc in legendă.
Era uu timp odată cănd muţii povestiau Şi surzii din născare poveştile ascultau.
Eacă potretul Aurel.
Că Aura ’i minune cu ochi cereşti şi va;
Ca soarele cănd intră in ceaţa neguroasă,
C un zimbet ea 1 scoate şi face o zi frumoasă, Că m locul unde crică nasc dealfcele comori; ’ De iarbă, de verdeaţă de mii şi mu de flori.’
Co imagină frumoasă se produce iu mintea noastră şi ce simţul încercăm! Ou ce figuri admirabile se descrie frumuseţea şi graţiile ci ! Ochi cereşti, zimbet magic şi pas, ce lasă in urrnă-I fiori.
Eacă acum cu kcătâ energie se esprimă solul, ce anunţă sosirea împăratului şi ce frumoasă metonimie in «limbă viu a da.”
Sunt rob Măriei Tale şi limbă vifi a da:
Din miază-noapte vine urgii in ţara ta.
După co moş Coandă descântă Aurei, ea deschise ochii
Şi soarele ve^end-o de trei ori mai ftumoaeă IU razele luî d’albe părea că in ji s se lasă feă vie lângă dansa, in sală să străbată.
Şi tainic s’o iubească.
Vedeţi cu căt succes intrebuinţează tropii şi cu cătă limpezime se esprimă.
Reproducem o parte din povestea lui moş Coandă, in urma căre-ia împăratul dă
pe fiă-sa lui Aur, spre ase vedea, iă naturaleţea şi simplitatea cu care vorbesce, sunt demne de admirat.
Acum de scurtă vreme in locuri depărtate*—
- Asculta — acî la mine, cinstite imperate,
Ar fi căzut — se zice—ţ pe coasta unui plaifi O, stf a mult maî frumoasă ca stelele din raifi,
Ş ai fi căzut — zic unii-—jn zori de dimiueţă, Gud câmpul e podoabă de flori şi de verdeaţă. Ve<Jend atunci ea câmpul cu dulci fiori zâmbitoare Ruga pe cel din ceruiiji s’o facă din stea floare;
Şi Dumnezeii pe dată dorinţa -î implini,
Fâcănd’o răsurică, cum alta n’a maî fi.
Apoi acea floare mirosind’o împărăteasa iernase însărcinată şi născu uă fată, care, ştiind din ce s’a făcut.
Şi a z s chiar vorbă mare că soţ nu v’a lua De cat numaî păstorul ce deuse-î va plăcea.
Din aceste puţine esemple, ce spaţiul ne a permis a le reproduce, se vede, că legenda este frumoasă, limba dulce, rima îngrijită, metrul constant şi credem că va plăcea mult ori cui va citi’o.
Tei minăm prin a spune, că sunt şi ore-care defecte, intre cari cel maî frapant şi ‘
care e general, este că esagerează in găteală. Poetul nu trebue se uite ce fac maestru in architectură: ca să reiasă orna-mintele faţadei, le pune pe un fond neted, producăndu-se prin aceasta un contrast, o varietate, una din căuşele necesare ale frumosului. — Maî sunt apoi şi alte defecte mici, căte-va inconsecinţe, cari toite nu le maî numea de oare ce iusuşî poetul le poate recunoasce.	//
ARENA ZIARELOR
Deschiderea viitoarelor camere de revisuire se npiopiă. Modul cum ele vor sci să resol-ve cestiunea evreilor ăl preocupă pe «Romanul *
Dupe zece luni de zile, de cănd se cunosc lămurit toite decisiunile areopagului european de la Berlin, cu privire la Romă-

se impotriviascâ a recunoasce decisiuueu de a ne contorma dorinţei Europei ?
Eacă întrebarea ce ’şî pune organul libera!, şi la care respunde arătând, că o asemenea îndărătnicie ar fi uu numai vătămătoare intereselor noastre din afară, dar incă neech'tabdă faţă.cu spiritul legilor noastre. In adevăr, el face istoricul art. 7, a cănii înscriere in Constituţie, la 1800, s’a tăcut -- dupe dănsul --- fără nici o raţiune pisusibilă ci numai dintr’o orbire imprudentă.
I utein dar pretinde, ca suntem cu totul inocenţi şi ca suferim astăzî pe nedrept acusările ce ni •se fac din afară şi hotărârile In,,te la Berlin? Nn — zice Românul.
Aşa dar vinovaţi fiind noi ănşiuo şi trebuind a ne lua osânda, numitul organ nu vede de ce s ar putea revolta cine-va contra areopagului de la Berlin, şi dar conchide:
Bă îndreptăm cu bună voie lucrul, acolo unde ein gnşjt. Să admitem aplicarea decişi unii areopagului european, fără ruşine, precum ne-a şi fost propusă.
In privinţa formei insă, sub care să se aplice acea decisiune, nu’I tot atăt de categoric «Românul ”, precum a fost primul său îcdactor la Ateneu. Se vede, că organul au-toiizat al partidului de la, putere nu vocsce de o cam dată să se Iacă solidar cu teoria imposituM de ; ănge, ci aşteaptă să pipăie maî antei ii pulsul patriotic al representan-ţilor din camerile de revisuire.
. «Presa» polemizează cu «Romanul» şi I respunde la argumentările sofistice ce invoacă, spre a combate cestiune ridicată de dănsa^ cum că circulările ministeriale şi cu-tieerăiile districtelor de către dd. miniştri, in ajunul alegerilor, sunt «o violare flagrantă» a lege! interpretative electorale. Or-ganol centrului caută a stabili din nou, că pci miţeudu-se procurorilor şi tutulor agenţilor administrativi de a sta in sala alege-îiloi, la constituirea biurourilor, s’a călcat art. 19 din citata lege.
Căt^ pentru argumentul curios invocat de «Românul»: că nimeni n’ar putea arăta un singur candidat ales prin violentă— «Pressa» întreabă:
«Dar numai violenţele brutale se numesc ingerinţe? Şi sunt oare permise cele alte • presiuni şi influenţe? Oare ast-fel zice legea electorală şi legea.; de răspundere ministerială ?*
Serviciul telegrafic al «României Libere*
do la 29 Maî - 4 ore seara
Roma,^ 29 Mai. — Noutăţile din Sicilia an un ţa, ca vulcanul Etna e in erupţiune; o ploaie de cenuşe a căzut pună pe oraşele Mesina şi Ibggio; in acest din urmă oraş s’a simţit ieri un cutremur de pământ.
^ Londra, 29 Maî. — Nouî forţe afi fost tiannse la Capul de Bună Speranţă pentru a sprijini trupele cari operează contra Zuluilor.
!.e. C0Ţsideră ca probabil, jn cercurile noastre politice inlocn rea comitelui Şuvaloff prin principele Lobanoff iu postul de ambasador al Rusiei la Londra; acest din urmă ar fi iulocuit la Constantinrpole prin principele Saburoff.
b ar uza, 29 Maî. Com'siunea de delimitare a frnniariilor Muntenegruluî, interopinănd oj osi-tţe dm partea turcilor in privinţa cesiune! Kala-Helmeî, comisarii s’tfi mtors la Scutarî unde vor aştepta instrucţiuni din partea guvernelor lor.
Messini, 29 Maî multe noi cratere ale Etneî safi deschis pe partea occidentală a muntelui, lava curge in abundenţă şi cu repeziciune, a-meninţănd oraşele de prin prejur; popnlaţiunea e alarmată.
29 Maî. — 8 ore seara.
Berlin, 29 Mai. Norddeutscţe Ztituug \ orbind iuti un lung articlu despre neinteryenirea gu-
www.dacoromanica.ro
veruuluî italian contra mişcărilor şi agitaţinnlor provocate de generalul (îaribâldi zice, că guvernul englez este de sigur maî sever faţa cu demonstraţiunile politice care trec peste marginile ^statornicite de constitnţiuue. Ziarul sfârşeşte araţand dorinţa ca guvernul italian să nu siin-ţa in viitor de cepţ'une din caus mareî incre-derî ce arată in această imprejivare.
30 Mai — 9 ore dim.
Londra, 29 Mai.-—Marchizul de Salisbury declară in camera lorzilor, că soirile ce afi anunţat turburărî in Creta sunt neintemeiate. De asemenea, el desminte că Fotiadis bey şi ar fi dat demisiunea, şi f me elogii acestui guvernator, pe care atat creşiiuii căt şi musulmaniî el respectă foarte mult. El adaogă, că creştinii simt un popor^ resboinic, la care a ex stat tot dauna agitaţiuni maî mult safi maî puţin marî, dar pe carî o bună gendarinerie ar fi de ajuns ca să le reprime.
I’aris, 29 Mai. Congresul pentru studiarea canalu’ui interyecanic prin istmul de Panama, sub preş dinţa d-luî Less p, a adoptat astăzî uicarea unui cinai prin baia Simon şi Panama, conform proectuluî d-lor Wyse şi Redus.
(După acest proect, canalul va fi la nivel, adică fără stăvilar, dar iu cursul săfi va exista un tunel gigantic, care nu va avea maî puţin do 35 nutri lărgime şi 35 metri inălţime, plecând de la linia de plutire, pe o lungime care variază intre 6 şi 8 cliilometri.
Filipopoli, 29 Maî. — Generalul Stolipine a plecat la tfiivno, unde şi-a stabilit provizoriu cuartierul general. O neinţelegere destul de grave .s’a ivit in privinţa organisăriî miliţiei: noile autoiităţî voesc ca cadrele armatei eă fie compuse numai de indigeni, pe cănd Ruşii stârnesc să remănă încorposaţî şi sub-oficerî ruşi,
Berlin, 29 Maî. — Se telegrafiază'dm Londra către ^„Gazeta de Darmstadt,* că principele Bulgariei va pleca vineri seara la Par s.
I esta, 29 Maifi. — Azî a venit iu discuţiune ia camera deputaţilor, interpelaţiuuea d. M. Hei-fy, relativă la coilvenţiunea incheiată cu Turcia.
In respunsul seu, d. Tisza a zis, că oonven-ţiunea de Novibazar era esenţialmeute conformă cu informaţium le pe carî jurnalele le detese-ră deja. Primul ministru adaogă, că are drept să creadă, că tractatul de Berlin va fi in întreg eseciitat, fiind-că toate puterile ’î recunosc necesitatea. După avisul tutulor cabinetelor Europene, deşertarea peninsulei Balcanice de către Ruşi va trebui să fie cu totul terminată la 13 A.ugust.
Dupe couvenţiunea de Novi Bazar, ocuparea sandjakuluî de trupele Austriace se va face gradat do acord cu Turcia şî fără cheltuelî marî pentru monarclne. Această convenţiune ne fiind un tractat internaţional, ru va fi supus Reichstagului unguresc. Camera, ou o mare majoritate, a adoptat, ca satisfăcătoare declaraţiunea preşedintelui consiliului.
CURSUL B0CURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bur sa Bucui*esci“
I. M. FERMO&l-|ii BEKZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţiiua de 18 Mal 1879 ora 12
OBLIGAJIDNI
lO°/0 Oblig, rurale.........
»	» egite la sorţi.
8'V0	> domeuiale	. . .
»	, eg'te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 Z°/<> Scrisuri funciare rurale . 7%	»	» urbane .
8% Impr. Municipal. . . .
»	cu pr. Buc. (bil. 20
Renta Română................
Acţiuni ‘Dacia»,............
>	«Romania»	....
Cupoane rurale exigibile . , .
»	domeniale »	. . .
»	scrisuri ,	...
Argint contra aur ..... Bilete hypotecere contra anr. , Rubla hârtie.......
Florinnl......................
Lose Ottomane.................
leî
Cump. Vămi.
CURSUL DIN VIF.NA 29 Maiu
Napoleonul....................
Ducatul ......................
Lose Otomane ......
Rubla Uărtie..............
CURSUL DIN BERLIN
29 Mau
Obli. căile ferate romăne . , , Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim.....................
Ruble liărt;e. ......
Stern ........................
Lose Otomane .................
CURSUL DIN PARIS 29 Maiu
Renta Romănâ..................
Lose Otomane..................
SCHIMBUL 18 Maî
Paris (3 lnni) .
» Ia vedere. ,
Londra (3 lunî)
» la vedere Berlin (3 lu- î). .
» la vedere.
Viena la vedere .
Adresa pentrn telegrame,
101	101%
97%	argint
103%	104
99%	argint
178	ISO
98%	98%
92	92 ’A
102%	103 U
26%	27
„l°%	703/4
200	205
70	75
1%	arg.
Va	
■h	aur
	
i	i %
2 41%	2 42
2 16	2 17
45 —	50 ‘
29 crt.	29 crt.
) 80 %	9 33
5 49	5 50
22 30	22 20
113 —	112 75
89 90	90
32 40	32 50
88 50	87 90
96 80	196 65
89 25	39 25
70 -	70 -
49 —	48 %
98	95
99	90 25 02’,;
25 20
122	i/.l
123	VJ 2 IC
Ferme & Benzal.
ROMANIA LIBERA
Se arendează
de la Sf. Gheorglie, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul moşiei Obilesciî, din plasa Marginii de jos, judeţul Rămnicu-Sărat; ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohaturî,
2)	Moşia numită Sforile, lipită ou cea maî sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Ma-ria M. Bassarabescu, la moşia sa Topliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d, Eftimie Diamandesou, Bu-enrescî, strada Pompierii, No, 4.
tl M EN T
Adevărat de Portland st află de venijare en gros şi en detail aici şi in Brăila cu cu preţul foarte redus, la
MAYER FfiEUD & Comp.
85 Strada Smărdan (Germană)

y(\\\' mmm
fcjf STRADA ŞELARI No. 7
STRADA ŞELARI No. 7
k
Primesce succesiv din propria sa fal?rciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
pentr-tj
BARBJlŢI
precum şi diverse colecţiunî de stofe Ane şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiuni foarte avantagioase
EL" CEOS & EI" DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv D-niî clienţi — de verî-ce condiţiune — mal pre sus de orî-ce speranţă.
NB. A se nota numai la No *7.
PC|
/
Librăria
Fraţii loniţiuC6
Strada Lipscanii, No. 7	27
Anunţă cosite» nnnt mire mentfi de REGISTRE DE C0lîm‘ BILITATE din Fabrice: Francei», Germane, liniate in tiîte formatele ei rute. Recomandăm ca deosebire eoaj» eisnţilor din proTincil cS Ie o ferise -ocaoa, cn preţui cel mai moderat. ». semene» recomandămă marele noitr» asortiment dc chărtia de terii a! «sritorl, plicuri şi <!• tipar, cu Juri moderate. Suntem in potiţinn* 4, a satisface orî-ce cerere in tdit« f*|ar|u de efirjl stslare, *te., la care reduttr! eel mai mare rabat.
"UN DRTAirT
Anunclu
0 taliancă, care cunoaşte foarte bine lin ba fsanceză şi germană, precum şi
casei, doreşte să intre in o familie din Bi curtţtî
A se adresa, strada S-ţiî Apostoli No. 10
^POGRAP UJa
ŞTEFAN MII1ALESCU
BUCURESCI
BQT 11 Strada Lipscani 13 “tN
Recomandă atelierul!! său asortată cu
DIFCRITE CARACTERE DE LITERE

SSM	MCI.TE
wr SUtSSSÎl CV YJUPOR
ast-fel că te află in posiţimie de a esecuta orî-ce lucrări atingă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
ZIARE
Ootidiane şi liebdomadere in diferite mărimî şi diferite limbî, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, eto,
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
ww AFIPTE şi ANUNCIURI
in diferite mărimî, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE TAP EZ. SI DE I
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
aosaaa.® mima»®
PRECUM
O O N D I C E CU A 8 U S I
pentru pădurî şi alte afaceri,
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimî.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
fote aceste lucrări se pnimesc cu precinri forte moderate.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după oi m urmează maî la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Budapesî-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galaiz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 oro noaptea,
>	»	Orşova Joiu, Duminică şi Marţi a.	m.
»	»	Severin » »	»	>	,	4	ore p. m.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 2l|2	» ,
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţ! şi Juo! p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Ginrgiu Marţ!, Vineri şi Duminică	1 oră p. n>.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din T. Severin Joî, Duminică şi Marţ!	dimineaţa
,,	„	Orşova „	»	»	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi Juo!.
Serviciul local Intre Galaţl-BrĂlis
Plecare din Galaţ! in fie care zi la 11 ore a. m. şi 2,]s ore p. m.
„	„ Brăila „ „	„ „ „	9 ore a. m. şi 1. 4Va ore p. ia,
„!BctternIcIi“ Intre Galajl-Odessa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa ,	> Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local inte Galaţi Talcea-Ismail-Kiiia
Pleeare de la Galaţi ia Tnlcea Ismail Marţ!, şi Sămbătă 8 ore a. ni, .
„	„	Galaţi	„	Tulcea Ismail, Kilia Jon! 6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea	„	Ismail Marţ! şi Sămbătă 12 ore armaşi
„	„	Tulcea	„	Ismail Kilia Juo! 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercur!, Vineri şi Duminică 4 ore dimineaţa.
„ „ Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „ a, m.
,, „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
„ ,, Koia la Ismail-Tuleea-Galaţî Juo! 8 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele_ eele mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
PREPARATE SALICYICE
S 44	DE	S«—7-
Dr. 8. ROAIA, chimist
Oft I IOVI (DENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. OMLIlr I LjpRAFDRI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acidul Sa-licylic chimic pnr, sunt cele maî bune re-mediî pentru conservarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gnreî.
Deposit pentru venijare en gr~s in Bucu-rescî la Appelct C-nie şi en dei..il la D-niî I. Ovessa şi toţî droguistiî şi farmaciştiî
—
o cu
£ W» E SA
r an. -oaş.
ns £
© aS
3 V
T3 _
CC
ligii
(fi
m
w
fi
fi
o
fig
ta»* r-1
QO
D
A -S 2 43-
X3 cc-
ffl
l-î
’g'S e
s
ti »,
Vl îs
-o
? -
* «	>5? ’S
©
O
©
fi
H
hH
fi
fi
C\
fi
fi
fi
<
fi
fi
O |
PQ|
0^1
v—: ®
3-9
5 ^
od . o.:
Q
^ ° g
;$*. S 4’S
lat
"li
«« rS
a 1^2
, , <U
I s
§ "3
.•§ a
•d «5
fl -0 © OO r—i ©
•s-SP
•S.'S
I-
s J
a> r~l
& ©
© CD
rt ^
s
rl *3- 3 "S
2 >© cs ^
«31
-§(§
2 p
■^5
• 3
£ |h-S “ r§ <5 D O
'5 “■
g &■ .fc ■«
■s 3
cc *d
? a
>1 >g
I o
-C3- ci}
O t-i
3 ®
A fi
© xri
_ r0
a
Ol U ^
° 1=1 '© P 0
“© ® l-l
© © fi .
J § £ o <5
a .
o ©
S 3
fio
... a
tu
ta
11
-«I
©
$ z


6
. w * gs
« s
JBjb'S
"w1*- a
•"1
‘ ^ fi
T3 S ri ' © 2
5 "O ** Xt
m 6
— a o îs
P 2 .2
M ~ ‘S Q ® ^ (1<<* "2 M j a
Ş-S
ip
o-d
' s 5 • §2 ■ ^ fi
p^-p •a,s M
ttg
ia 5 |
|g|
“ P a,
.«B a
‘ W fi «
© ea
P<) Ş.S
• <1 05 A |	„
•g.S
© HH
©
u w
gfi c w
8W
ej *35.
•v <S
§ ? ®o
£2 CW
fi PÎ
• I—1
'S >F«»
B5
fi et a
i
® s
“ CA
©ea
^ 2
f=J<2
© b
fi ^ ©^ ^ «9
0
oo-fi
c»
-3
CD*
©
bc
o
v*
că
■O t
-fi
°-s
cti
E
ri © CO >■ ^ Q Prt
c3
'“d S
Î-*
o
rfi bD
co
©
rj
O
53
m
B
§5
jj
« w
j So-S
£ "o
W |<g
w oi Js
-* 0 2-'” * W O
e K* 2
“
_ -*i»îc A — O
Sg
I Ş‘|kg-Sg
îlitî.s
1 s-rt bŞ
cC
.2"
’©
1=1
5 2 fi * g 3
S 4 O -3
*0 *5
®5 S ^
a-a 2-s
glih -sl*l~£
« 3
Manutartţiunea Municipală
DE LA COLINTINA
are necesitate d’a angaja m;,î mulţi oameni ca vemjetorî de păine pe la pavilioanele ce vor in-fiinţa in ourănd in capitală precum şi in prăvălii sad in case particolare cn leafă şi cu remisă. — Se angajază la acei .sta şi femeî.
A se adresa la biuroul din sirada Ga bravenî 3.
Pscuressi, Tipografi» Sto&n MiMlescu, Stj. lipecwn No. 11, - Cobi 7 ! 12
www.dacoromamca.ro
4 Ocasiune Rara \
La magasinul meă din Strada Lipscan! No. 29 se găseşte un marc dcposît de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
V. X. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
A
12 butile vin Malaga
fr. 15
12		, Madera . . . .	>	15
12	>	, Oporto . . . .	>	15
12		» Xeres 1 . . . .	>	15
12	>	Cliampagne Cart-Blanclie .	>	45
12	»	CrSme de Bouzy . . . .	>	40
12	>	Ay superieur ....	>	38
12	»	Medoc 		>	18
12		Saint Jullien ....	»	20
12	>	Choteau la fitte . . .	»	24
h \ * a '
Tot tn acest magasin so mai află şi un mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smenra, cireş!, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei Iun! ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de coloniale, delicatese in acest magasin se vinde cn preţurile moderate.
Balta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «S ANAT A TE A»
Sesonul incepe in Maî şi dureasă şi in Septembriîl. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, far- \ macie, medic in permanenţă, staţie telegrafo-pastală. Aci se tratează cu succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rheumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile peleî şi nervosis-mele.
NB. Anul acesta s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
Orî-ce desluşirî se pot lua de la d. dr. Velleanu in Bucii ^ (620)	reştî safi de la Balta-Albă.	5—2—2
Num eroase atestate de la
Primele Autorităţi Medieale
MEDALII
de la
Diferite Expositiunl
I
APA ANTHERINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECURS DE 30 ANI
de Dr. I. Ci POPI»
Dentalist al curţei împărăteşti din Viena (locuinţa in cetatea Bognergasse Nr2)
Această apă este preferabilă ca apă de dinţi înaintea or! carul alt medicament, fiind un preservativ real in contra, orî căruî fel de boale de dinţi şi gură, cont-a răului miros şi slăbiri! dinţilor. Mirosul el e plăcut, dă putere gingiilor şi este un corăţitor esceient al dinţilor, in care specie apa aceasta este fără seamă de bună. Tot odată ea se poa întrebuinţa şi pentru gargari la boalele de găt.
PASTA ANATHEfiINA de DINŢI
a Dr POPI»
aplicabilă pentru curăţirea, întărirea şi păstrarea dinţilor; indeparti răul miros din gură şi peatra de pe dinţi.
PASTA AROMATICA de DINŢI
a »r. l»OI*P
e recunoscută de nn şir de ani, ca un mijloc esceient pentrn îngrijirea şi conservarea cavităţii gurei precum şi a dinţilor.
PRAFUL VESETAL de DINŢI
al Dr. POPI* ’
curăţă dinţii îndepărtă piatra şi depositele de pe eî, şi le asiguri coloarea cea albă şi lustruită.
P LUMBUL dbDINŢI
al Dr. POPP
se întrebuinţează pentru umplerea dinţilor gol (escavaţU
Săpunul de plante aromatice şl medical
probat ca nnui ce curăţă şi îmbunătăţeşte coloarea feţii, îndepărtând toate petele.
Pfintm nheoruaro I Ca s& se aPer« toate aceste prepf I CIIU U UUoul * dl C . rate de falsificări, anunţă, onor. public
se că la gătul sticlei de apă anatherină se află o marcă (Firin&i preparatele: Higea şi anatherină), precum şi că fie care sticlă e învelită cu o hârtie, in care cu tipar de apă se află imprimat vulturn imperiului austriac şi firma.
Depouri de preparate ale mele se află: pentru vânzare en gr«! LA AFPEL et C-nie in Bucureşti	_
En detail la I. Ovessa, Martinovic! şi fiu, Carol Gersabec, G-Ghiţă Pencu, I. Cosman, F. Pildner, Vasile Racoviţă, Cari Schuster, Jos. Thois Rud. Sdimettau, F. Ziirner, F. Wittiug. I. A. Ciuia, 1 N. Aideleann, parfumeur.
In FLOESTI la Hagi jecu şi BoiciQ , N. Petrescu, G. Sigmsn^ farmacist In CRAlOVAla F. Pobl. In PITEŞTI la Eftimie Ionesco-* BOZEU la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmaciet a
(552) 21—H
ANUL III.—No. 59 G
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA, 20 MAI, 187P.
OMAN
BER
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 Iei,
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. AuG. LiAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Prancia : la Sortiţi HavasLaffit & Q™, 8, place de Ia Bourse, Paris.— In Austria: Abonamente, Anunciuri s. Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, IS, Viena. - Pentru anunciuri, venind in Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Udolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 3; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. - Articol» nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Jnsertiumjsi Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Londra, 28 Maî.— Ştirile din Simla anunţă, că tratatul de pace s’a inoheiat cu Jacub Chau astfel:
Anglia va sprijini pre Emirul, cănd acest ar veni rn posiţiune să respingă un atac estern. Reşedinţele englez din Cabul poate avea in ju-ru-î o escortă potrivită; asemenea la anumite irn-prejurărărî poate să trimeaţă agenţi engle/î la fruntariiils afganice. Emirul poate trimete a-genţî afgani la India.
Maî departe se inolieie un tratat de corner-citt pe 12 am şi se prevede şi stabilirea unei linii telegrafice pană la Cabul. Prisosul veniturilor ce-1 vor aduce ţinuturile cedate de Emir tingltzilor, aceştia ’1 vor returna Emirului, după ce mi.î îutSiiS insă s’ad scos cheltuelile de admiuis-traţiune. Din acest motiv se asigură Emirului un ajutor anual de 120,000 lire ster., presupunând insă, că Emirul va respecta strict tratatul iu-choiat. Nouile fruntarii afgano-ittdice se vor fisa prin o comisiune mixtă.
Berlin 28 Maî. - (?) Dupe rapoartele ruse se asigură, ca lui Gurco i-ar fi inces să descopere comitetul nihilist executiv constător din 9 membrii. Poliţia, se zice, că ar fi făotit insemnate descoperiri. Unul din aceşti 9 membri, se pretinde că ar sta in legătură cu cercurile ruse cele mat nalte. (?)
Conslantinopole, 28 Maî. — Trimesul greo Condnrioti luni va fi primit de sultanul in o audienţă particulară, pentru oa să comunice oral dorinţele guvernului sed,
Petersburg, 28 Maî. — înaintea tribunalului de resboid din Chievv s’a pertractat la 17 1, c. procesul contra nobilului Walrian Ossinsky , d şoareî Sofia Herzfeld precum şi contra lostn-luî student Woloşinko, Motivul acuseî a fost 1) participarea lor^la societăţi secrete şi ostile e-sistenţiî statului 2) colportarea de scrieri ou cuprins criminal şi 3) atentatele contra vieţii poliţailor.
Ossinsky şi d-şoara Hezzfeld a fost condamnaţi la moarte prin glonţ, Woloşineo la muncă silnică pe 10 ani.
Petersburg, 28 Maî. — Ministrul cultelor şi instrucţiunii publice a dat o circulare către toţi wisoriî, pe cari eî previne ca să fie cu o deosebită^ atenţiune iu alegerea de profesori şi pe-dugogî, ca in acest mod să se poată preîntâmpina influenţi propagandei nihiliste, ce se întinde şi in şcoală. In circulară se atrage apoi atenţ u-noa şi se pune mare pomi cu deosebire pe aceea, ca sa se ^expună şcolarilor din licee şi scoale •	¥i~~ d® stricăcioase şi perverse sunt toate
învăţăturile socialiste.
t ai îs, 28 Maî.—Lockroy dşî retrase interpe-aţinnea recunoscând căt era de nepotrivită. >audry dAsson a publicat o scrisoare plină de înjuraturi Jn contra luî Gambetta. Scrisoaiea e adresată către alegătorii seî şi se declară in ea c uu luptător al bisericii persecutate. Circulă Ş irea, ca Grevy ar voi să uumiască un mini-s ,^e cu\te separat, care să poată resista mai bine agitaţiunilor olerieale.
Tfimova, 28 Maî. — () ştire telegrafică din nuhn anunţă, oă principele Bulgariei a infiin-i . ordiuul prevăzut in statutele constituţiuniî ju gare, sub titlul ‘Ordinul-Altssandriij,. El are o casezi se poartă cu o panglică roşie-albă-jeide, La inscripţiune se citesc vorbele Za Zas-.7®. (Rentru merite).
Insigniile principelui Alessandru stad din marca ţării, in mijlocul căruia se observă marca ^miliară a principilor de Battenberg.
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 30 Maî 4 ore seara
^ lena, .10 Maî. Se scrie din Filipopoli că-ie «Fremdenblatt», că principele Vogorides a (idonat să se ia jos drapelele cu culorile bulgare de pe edificiele publice ale eapitaleî Rumelieî orientale.
Foma, 30 Maî. — Se scrie din Mesina, că eiupţiunea Etneî se estinde.
i'faî mulţi senatoiî şi deputaţi formează la
Roma un comitet, ou scop de a trece la esecu-tarea tratatului de la Berlin, în favoarea Greciei.
30 Maî. — 8 oro seara,
Londra, 30 Maî. — Locotenentul-geueral, sir Garuet Wolseley, aplecat ieri oa să ia comanda suprema a trupelor cari operează contra Zuluilor.
Paris, 30 Maî. — D. Fournier, ambasador al franţei la Constantinopol, se va imbarca măiue ca sa meargă la Marsilia şi să-şi ocupe postul.
Constantinopol, 30 Mai. — E probabil, că Poarta va adresa Puterilor o circulară relativă la incidentul din Uermanlick cu ocasia sosirei li'.î Aleco-paşa, incident provocat de fesul ce purta guvernatorul Rumelieî. Circulara va semnala şi aceea, că drapelul turcesc u’a fost arborat la Fiîipop ol.	(IlavftB)
A ne vedea ultime gcirl pe pagina IU.
Bucurescî, 19 Mai.
Guvernul a creţlut de cuviinţă să convoace căt mal in grabă camerile de revizuire. De sigur, că graba aceasta implică o siluire exterioară. Nu acuzăm pe guvern, că voie-sce, cu un ceas mal curând, să pună ţara legală in posiţiune de a respunde cererilor Europei; din contră , ne pare bine că el se grăbesce a lămuri situaţiunea internaţională a României şi a arăta Europei nerăbdătoare, care este sentimentul ţârii iu ce-stiunea israelită. Insă tocmai fiind-că lucrurile sunt grăbite, este de datoria presei naţionale de a ţinea spiritul public deştept asupra acestei nenorocite cestiuni, pentt’u ca nu cum-va să i se dea o soluţiune, periculoasă intereselor noastre naţionali.
Cum că in această cestiune, dacă inga-giamente nu sunt luate, făgăduieli trebuesc să de făcute , nu mai incape nici o indo-ială. Misiunea estraordinară a on. d. C. A. Rosetti, in străinătate, n’a fost numai o preumblare de petrecere ; dnia-sa va li adus guvernului şed relaţiuni amănunţite şi de sigur triste de cum stă lucrul in apele turburate de Alianţa israelită ; zicem triste , căci nu incape indoială, cum că, daca d-sa ar fi isbutit să facă pe cabinetele visitate a inţelege căt ţara poate acorda in Gestiunea israelită, această călătorie s’ar fi căutat ca un mare triumf al guvernului. De altă parte, scrisoarea d-lui Ion Gh'ca şi combaterea ciudată, făcută de d. Costine-scu, care se pronunţă in contra categorielor, dară susţine o categorie, ne arată, că guvernul şi partidul seu este mai darnic de căt spiritul public, in cestiunea israelită; şi această dărnicie, dacă nu se poate atribui dragostei de putere, de sigur are oarecare relaţiune cu făgăduiele făcute.
înţelegem căt de grea este posiţiunea partidului de la guvern, in faţa acestei ees-tinni. In teoria liberală, naţionalitatea este un prejudiţiu; tradiţiunile chiar ale bărbaţilor, ce aii adunat, sub firma liberală, un număr mai mult sau maî puţin mare de oameni, in ţara noastră, sunt foarte eman-cipătoare Re de altă parte, sentimentul public al Românilor este foarte naţional; la 1866 s'aO revoltat iu contra acelora ce voiau să deschidă poarta cetăţeniei potopului ovreiesc acum din toate unghiurile ţârii, simţul con’ servaţiunii naţionale ne strigă : La căte unul, la căte unul din cei cari merită, să le daţi drepturi politice şi drepturi de proprietate. Idei şi dorinţe cu totul impotrivi-toare, cari, cu toate acestea, nu se ciocniatt căt timp străinul nu s’a vîrît in afaceri ? noastre interioare.
Acum insă cănd măna străinului, inarma-tă cu cornul de aur al alianţei israelite, a lovit in constituţiunea noastră, deosebirile dintre sentimentele naţiunii şi ale bărbaţilor astăzi la guvern afl inceput să se manifesteze. Puterea, tradiţiunile revoluţionare, legăturile cu radicalii din străinătate, programa chiar liberală, fac pe partidul domnitor a fi maî inaintat iu cestiunea israelită de căt este bunul simţ al naţiunii. De acea zicem, că situaţiunea cabinetului este dificilă. A satisface pe Alianţa israelită, presupunând că corpurile legiuitoare ar fi aşa de amabile către guvern, este a instrăina pentru multă vreme simpatiele naţiunii de la grupul guvernamental; a satisface cerinţele ţârii, cari se resumă in impămîntenirea individuală cu garanţii pentru proprietatea rurală, este a indispune pe Alianţa israelită, care domnesce lumea, prin puterea financiară, este a risca dulcile legături ale puterii. K ica de ce grupul de la guvern o scaldă cu cestiunea israelită şi mănţine ţara intr’o nesiguranţă, care poate fi foarte periculoasă intr’un moment dat. Deja in Moldova, după mărturisirea organului fracţionist «Mişcarea”, afl inceput agitări anti-israelite.
^ Noi, cari ne ingrijim mai mult de binele ţării de căt de bucuriile partidelor, cerem de la partidul de la cărmă să ne spună lămurit, prin organul să ti, soluţiunea la care s a oprit, căci, a presupune că guvernul este fără opiniune in această cestiune, nu ne vine a crede.
Pănă acum, liberalii independenţi şi-au spus convingerile in cestiunea israilită. Şi le-a spus şi alianţa liberală-conservatoare, repiesintată prin «Steaua Romanieicc, din Iaşi. Aă vorbit chiar membrii de căpetenie ai partidului conservator. Toţi aceştia s’aii pronunţat pentru împământenirea prin legi speciale şi individuale, cu garanţii in privinţa proprietăţei rurale.
Numai partidul de la guvern se feresce de marea lumină; cuvintele lui Ion Ghica, scrise in gazetele englezeşti, şi ale d-lui Costinescu, rostite la Ateneu, ne fac a bănui numai intenţiunile guvernului, dară nu şi ale cunoasce in deplinătatea lor. De aceia, ru găm încă odată pe cei ce au favoarea a vorbi in numele partidului de la cărmă, să spună curat vederile lor, pentru a fi discutate înainte de a se presiuta camerilor de revizuire.
«România liberă», după cum a avut tot dauna buni-credinţă şi chiar curagiul de a şi spune părerile sale lămurit, in toate cestiunile de interes general ale ţării, ăşi \a spune şi acum socotinţele sale, corespundă saă nu dănsele cu vederile partidului de la putere.
Nu credem, că este prudent, nici in interesul ţării, a ne împotrivi tratatului de la Berlin şi a mănţinea stătu-quo constituţional, după cum pe unii ăi indeamnă inima.
Ar li o sinucidere de a acorda drepturi politice şi civili tutulor Evreilor născuţi in ţară, dapă cum doreşte alianţa israelită.
Este foarte periculoasă pentru un apropiat viitor, teoria categorielor, propusă de d. Ion Ghica,
Este vătămătoare şi fără temeiuri, după cum a arătat şi d. dr. Istrati, propunerea amicului nostru Costinescu, de a se împământeni categoria Evreilor cari aă tras la sorţi.
Singură impămîntenirea individuală, prin voturile corpurilor legiuitoare, fără beneficiul art. 8 diu condica civilă, ca măsură
da o satisfacere, nepericuloasă pentru noi cerinţelor Europei.
Chiar tractatul de la Berlin nu ne cere mai mult de căt înlăturarea deosebirilor religioase, cari lăceaft cu neputinţă ajungerea Evreilor la cetăţenia romănă.
Aceste socotinţe ale noastre, le vom des-volta in numerile viitoare, stăruind ca naţiunea să nu fiă surprinsă prin vr’o soluţiune periculoasă.
dacoromanicarolU;”' flsstaî pr“‘
• a**™ rarttra r îl Ia nre calitatea de romăn, p6te
G gazetă din Bucureşti, care, din cauza unei deprinderi nenorocite, a perdut drep tul de a fi luată in consideraţiune, atrage «luarea aminte a d-lui ministru al instruc-«ţiunel publice, asupra stării aproape mise-«rabde, in care a căjut şcoala noastră co-«mercială.» Daca n’ar li vorba de şcoală, şi daca^ nu s’ar arunca greul cuvânt de mi serabilă asupra uneia din cele mai bune jn-stituţiuni ale noastre de cultură, n’.ara lua cuvântul, spre a spune, că râă este informat acela care a aruncat acest epitet şcoalei de comerciii din capitală. Această şcoală a făcut însemnate progrese in anii din urină, prin completarea cursurilor sale, prin distribuirea materielor, aşa in căt să corespundă scopului unui institut de comercial, şi mai cu seamă prin zelul deosebit al profesorilor şi directorului sâă. Toţi bărbaţii competinţi, cari aii visitat această şcoală, att remaa foarte mulţumiţi de frumosul avânt şi de progresul real al acestui aşeţlâmînt. Cu nedrept dar se gratifică tocmai dânsa cu adjectivul mi serabilă.
Căt pentru infiinţarea divisiunilor, acolo unde şcolarii sunt prea numeroşi, ne unim şi noi cu această cerere şi dorim, ca ministerul să o satisfacă iu cele mai bune con diţiuni. De la representanţii naţiunii insă atârnă mai mult satisfacerea acestor condi-ţiunî, şi sperăm că le vor satisface. Nu este bine insă a întrebuinţa cuvântul mise-mK acolo unde nu ’şl poate avea locul, căci s ar desconsidera cea ce merită să (îă stimat, şi incurngiat.
CRONICA ZILEI
Ziarul itahan «La Lombardia» ne apune, că, la Como, a fost un duel cu pistolul intre un roman, d, Cat... şi un rus, corniţele Tom...
Cauza duelului a fost o con versaţi une animată asupra bătăliei de la Griviţa şi vitejiei romanilor, tăgăduită de muscal, care ne-a în sultat armata şi naţiunea.
Corniţele Tom,,, rănit in coastă, fu transportat la Lugano.
O salutare Romanului, in care sentimentul naţional trăesce in atăta vigoare!
—X—
p. N. Bluremberg, alesul colegiului IV din Brăila, a dăruit diurna, ca i se va da ca deputat, pentru cumpărarea de tauri şi de armăsari de rasa, cari se vor distribui prin comunele rurale ale judeţului Brăila, pentru îmbunătăţirea speceî acestor animale, atăt de trebuincioase ţăranului nostru sărăcit. — Pentru acelaşi scop şi d. maior Suditu a oferit una sută galbeni.
Această faptă, destul de lăudabilă prin sine, ai merita să fie imitată şi de alţi ropresentanţî al naţiune), ieftini la discursuri patriotice.
—X—
Michael der tapfere — Micii ai d viteazul — o schiţă istorico-biografică din Istoria României.
Acesta e titlul unei broşuri scrise iu limba germană de d. W. St. Teutschlăuder, ce va apare in curând la Viena, in editura d-luî Cari Graeser, 1 Wallfischgasse, No. 6.
Formatul acestei broşuri e 88 mare şi eoutme
17 coaie.

ROMANIA LIBERA
Preţul unei broşure, trămisă franco dela Viena, e 2 fl. 30 cr. adică vro 5 lei.
Dtdiciţiunea acestui op a primit’o A. S. 11. Domnul României.
1 oblicând aceasta, credem că tăcem un servicii! acelor, cari se interesează de cele ce scriu străinii de noî.
—X—
Aflăm, că doT tineri, M. RArmiiceaim şi Hăr-jeu, cari aii fost trămişî de ministerul lucrărilor publice la şcoala, de punţi şi şosele din Paris, s au intors in ţară de căte-va zile, sfârşind cei trei anî de studii! aî acestei şcoale.
Felicităm pe aceşti distinşi licenţiaţi aî fa-cultăţei de ştiinţe din Bucurescî şi ne buourăni, ca ţara noastră dobandesce oameni in o specialitate aşa de importantă ca a ingineriei drumurilor de fier; dar nu ştim cauza care a făcut pe ou. minister a nu le acorda şi cei doi ani de practică, preve^uţî iu contract, maî cu seamă că aceşti tineri au făcut onoare şcoalelor şi naţiuneî noastre,
—X—
Comitetul doamnelor din societatea 4Concordia» şi-a» propus să procure membrilor seî o noua serată de petrecere, care se va da măi-ne, duminecă. In grădina societăţii , pregătită şi luminata cu multă atenţiune, se va da maî ăntăiu un concert musical cu concursul maî multor d~şoare; apoî aceia carî vor voi să’şî maî aducă aminte de danţurile de astă iarnă, vor trece in saloane, unde o rnusică militară va cănta neintrerupt.
Ca unii ce cunoascem gustul, cu care doamnele din Comitet ştiu să improvizeze asemenea petrecerî, nioî nu* ne maî indoim de succesul celei de măine.
„	-x—
»Romănul« află că, la Olteniţa, Dunărean crescut aşa in căt mai remăn abia trei palme, ca să treacă peste zăgazul ce înconjoară, oraşul.
® a inundat o parte din proprietatea Chirnogî şi din şosea, peste care abia maî pot trece oarăle. Viile şi arăturile sunt, in mare parte, acoperite cu apa.
Sa ne fie oare scris a maî indura vre o nouă Calamitate ! Nu ne-o fi oare de ajuns căte am suferit pănă acum ! ?
Ori căt de neputincioase ar fi mijloacele administraţiei din partea locului, totuşi ele sunt datoare să iea toate măsurile, pentru ca cel puţin să limiteze inundaţiunea.
n „ —x—
Cursele de cai —- una din cele maî eficace disposiţiunî pentru a da stimulente la imbună-tăţirea raseî cailor—vor fi, anul acesta, la Flo-reascr, in hipodromul Societăţii Jockey-club.
Fie sunt fixate pentru mane, duminica.
Nu ştim daca trebue să credem, că afluenţa va fi mare, dacă va corespunde cel puţin aşteptărilor;... pentru că — adevărul vorbind — noî românii ne interesăm aşa de puţin de ramura economică a ţereî noastre.
Nu e necesar a maî aduce probe pentru susţinerea acestui adevăr : orî-ce- român, care vede bine, vede ca şi noî: daca nu din gură, cel puţin din inimă, va aproba, suntem siguri.
Să sperăm, cu toate acestea,
—x—
* Monitorul» confirmă nisce informaţiunî,'despre caie noî am avut cunoscinţă inoă maî de mult:
Principele Gr. Basarab Brăneoveanu a fost Însărcinat să notifice guvernului regal al Suediei şi Norvegiei independenţa Komănieî şi să ducă M. S. regelui Oscar II, insignele ordinului «Steaua României».
Ceremonialul primireî a fost cel stabilit pentru primirea trămişilor extra-ordinarî şi miniştrilor plenipotenţiari aî statelor suverane.
Regele a dat apoî un prăuz in ouoarea mi-siuneî romane, la care aîi asistat membrii familiei regale, dd. miniştri şi toţî marii demnitari aî regatului şi curţeî regale. Regele a rădicat un toast, la aoest prânz, in sănătatea AA. LL. RR. Domnul şi Doamna României, pen-tiu piosperitatea României şi in sănătatea vi-tejeî armate romane.
A doua zi şi ministrul afacerilor streine a dat un prânz m onoarea misiune! române. S’a» ridicat şi aci tuaste de speţa m ior din ziua trecută.
Principele Brăneoveanu s’a intors din Stooholm cu marele cordon al «Steleî Nordului» şi d. major Băreănescu, insoţitoeul seu, cu crucea de comandor al ordinali î «Spadei».
-- x—
Biletele de intrare ale d-lor senatori şi deputaţi in sala Adunării, la 22 Maî, sunt depuse la cancelariele Senatului şi Camerei.
—x—
Publicăm şi noî după «Monitorul oficial» următoarea scrisoare ce A, S. R. Domnul a adresat d-luî ministru-preşedinte :
Scumpul meu preşedinte al consiliului de miniştri,
Cu ocasiunea indoitei aniversări 'a suireî Mele pe lron şi a proclamare! independenţii ţării, Doamna şi Ei!, am fost objectul mărturirilor a-fecţiuueî şi devotamentuluî celnî maî sincer şi celui maî călduros.
Ţara întreagă s’a grăbit a ne da cele maî duioase dovezi de iubire. Judeţe, oraşe şi sate char s’au asociat la frumoasa serbare ce ne-a făcut capitala. Inima noastră e adănc pătrunsă de recunoştinţă pentru aceste măgulitoare sentimente, căci vedem in ele uă nouă încurajare, spre a ne consacra toată vieaţa la fericirea vieţeî şi buneî noastre Romanii.
Te rog, scumpul meii preşedinte al consiliului, a fi către toţi, cler, autorităţi şi perticularl, interpretul adanceî noaste recunoscinţe, şi ’ţi re-înoesc şi cu această oeasiune încredinţarea deplinei şi sincerei afecţiuni ce ’ţî păstrez.
CAROL.
Bucurmî, 12 Mal 1879.

DIN AFARA
Incendiele in Rusia.
Comitetul revoluţionar rusesc continuă cu incendiare» oraşelor principale a le Rusiei. Raptul este rar in felini seu, înfricoşat, do-vedesce o cruzime neplecată la autorii seî—, dar lucrurile trebuesc judecate nu dupe legi generale, ci după ţerl şi împrejurări. Mulţi osândesc cu urgie acest metod de luptă, noi— tăcem.
De cănd cu introducerea stăreî discreţionare in singuratecele guvernamente , s’aă întâmplat peste 374 incendii; acestea incendii se mărginiră pănă la 17 a le luneî acesteia la oraşe, de atunci aii ars peste 73 de sate.
La 13 trebuia să ardă oraşul Samara; aşa semnalau numeroase epistole anonime, ce se lipiră in acest oraş inainte de menţionata zi. Cine sti, cari vor li motivele, ce au tăcut să nu se intâmple acest incendii!. Locuitorii sunt cuprinşi insă de o groază continuă ; eî sunt incredintăţî, că urgia comitetului revoluţionar incă’I va atinge maî ciuind sad mai târziii ; acest comitet se in şală.atăt de rar.
De ce vor fi arţlind nihilistiî oraşe şi sate intiegî, căci cu acest prilegiii nu sunt scu-tiţl^ de mănia lor nici orăşanul nevinovat nici săteanul, destui de asuprit şi fără de aceasta? Tăcem, pentru-că nu ştim respun-de. Ăntăiu nu s’a prins pănă acum nici unul din luptătorii revoluţiunel in delict fla giant; apoî deriva-vor oare toate acestea auleri de la nihilistl şi nu vor ti mare parte din ele numai o urmare a molipsirel in-tregeî clase de oameni cugetători, cari nu pot de căt in modul acesta resufla ?.. Cestiu-nea este atăt de grea de deslegat....
*
* %
aici pănă in satele invecinate, Căcl f brica era una din cele mal mari ale ini riuluî.	Pe'
Pierderea in oameni a fost ndnsemiiaB n’au fost omorîţi de căt doi lucrători fabrice!, cari din întâmplare se aflau ;nfa brică tocmai pe timpul esplosiunel.
Cu dobitoace instrumente maî
Vrea s|
combată insă şi ţarul dibacoa şi bineorM ■ sată alianţă revoluţionară. Oferim casn-'i men despre stupiditatea funcţionarilor^1 penali următoarea telegrrmă, pe care o!!-mese ministrului de interne viceguveriJt rul din Perm, după ce focul pustiise intri oraşul Irbit. Relatând superiorului şeii ]*’ Jrbit acest incident, straşnicul funcţiona
ZICG •
«Ve anunţ, cu supunere, că aici toate
%f!T(j
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
O stră nepoată a negrilor.
— Urmare —
VII
Vorbele ce aurise, ’î desceptase toate suveni-nle juneţeî sale. Ideile sale liberale de altă dată, ce dormita» de treî anî, i se suiră iarăşi la inimă. Călătorul, streinul, indiferentul'dispăruse ca să facă loc studentului parisian.
—	Pentru ce insulţi această damă? zise el funcţionarului teatrului.
—	Dar domnule, nu insult.
—	Ba da. De alt-minterî ’î-ai vorbit cu un ton, ce nu poate avea nici o scuză. Dar te ro°', spune-mî, pentru ce nu veescî să-î daî locul ce ’1 cere ?
—	Am primit ordinul de a nu primi nioî o femee de culoare, nici Ia staluri, nici la cele d’ănteiu, nici la cele de al doilea logî.
Dai doamna nu poate fl o femee de culoare, zise George, arătând pre acea, a cărei apei ăţor se făcuse şi la spatile căreia se afla.
—	Ve cer ertare, domnule, respuuse funcţionarul. Se poate, ea un european să se inşele dai ui nu me pot inşela. Mi-e destul o privire spre a cunoasoe pe fie-care. De alt-minterî nicî doinna nu mi s’a impotrivit şi nu a protestat cănd am recunoscut’o.
Era adevărat, şi acum, in ioc de a protesta, ea-şî lăsa voalul şi se sili a se retrage.
George înţelese falsa sa posiţirfne. De la începutul acestei vorbiri o mulţime de abonaţi aî teatrului se strânsese in jurul seu şi căuta» să vadă pe aceea, care era causa acestor esplicaţiuni. Ea era poate fericită de a fi apărată, dar nu şi de a fi lăngă apărătorul se».
El insă se întoarse spre ea:
—	Voiţi să intraţi in sală, doamnă ? o întrebă el,
—	Nu, domnule, am spus’o, nu voesc să intru de cat la logele de al treilea.
Dar nu e vorba de logele deal treilea, ci de stal. Luaţi braţul me» şi e» ve voi» conduce.
—	O! O! eselamară maî multe vocî din mulţime.
George ridică capul şi preumblă privirea-î asupra persoanelor ce-1 înconjura» ;
—	Da, zise-el, voi» protesta in contra obiceiului, a cărui victimă e doamna in acest moment. E barbar, e de rîs şi...
El nu pi.tu sfârşi, tatăl se» el apucase de braţ.
—	Taci, ’î zise el, eşti nebun ? Tu nu sciî ce re» faci; dacă nu aî fi aşa de cunoscut şi iubit ţî-ar fi căutat ceartă,
—	Ce-mî pas ă ! zise George.
—	Se poate să nu-ţî pese ţie; dar eu nu zic tot ast-f'el. Am promis mumei tale, să te trimit sănătos in Franeia. Bă vedem, fir cu minte, este un obicei» de rîs, absurd, aşa este, dar tare înrădăcinat in-ţară aceasta, şi tu nu poţi pre-
ţn(;eîKLile, despre cari vorbim, s’au pus mai ăntăifi şi eselusiv caselor şi casarmelor imperiale ; s’au pus, după ce mal ăntăiu au fost prevestite, şi cu toate măsurile de pre-cauţiune, luate de către cel ameninţaţi. - ici putem zice cu destulă încredinţare, că d uneltit mana comitetului revoluţionar, căci ura tronului şi a celor ce se ţin e el, şi dibăcia cea mal indrăsneaţă , sunt semnele cele maî învederate a le acestor căpetenii revoluţionare.
La 18 a le luneî acesteia a fost aruncată mtie altele iu aer fabrica de iarbă de puşcă dela Schostenski, guvernamentul Cer-niguv. f abrica întreagă fu ruinată, maşinele frănte şi toate zidurile de prin prejur dărâmate. Focul şi paguba s’au condus de
| tinde, să-l stârpeşti. Şi apoî de treî anî, de eănd f ŞCijî aci, nil’! cunoscT, mi aî avut timpul a te
www.dacoromanica.ro
obicinui ?
~ Daî ounosceam din aiujite. Oare-carî locuri de la teatrul franees sunt interzise oamenilor de culoare, mi se spusese; me mulţumisem să ridic din umeri. Dar astă-zî, cănd m’am găsit in faţa acestui obicei», cănd am veijut pus in practică ceea-ce nu conosceam de căt in teorie, m’am indignat.
v ludignează-te căt vei pofti, dar nu-ţî arata indignarea; in călătorie, prima datorie a u-nuî om bine crescut e de a respecta obiceiurile ţănior iu carî se află. Aide, vin cu mine; cred ca prm adjutorul amicilor tei şi aî meî, aceasta nu va avea urmări supărătoare.
Geoige nu era cu totul convins: sângele se» fşrbea ca in zilele de manifestaţii. Poate că nu s ar fi supus tatălui se» dacă persoana, al căreî apărător se făcuse nu ar fi dispărut. La venirea d-luî de Hamei ea se strecurase. Corpul delic-tuiui^ne mai fiind, George lua la braţ pe tatăl se», intră in sală şi se aşeza la locul se».
D-ua Wildman, una din cele mai bune artiste ce a avut Noul Orleans, cănta Favorita, şi Georgj, ca toţî oamenii nervoşî şi sângeroşi, a-prinejendu-se cu aceaşî iuţeala cu care se potolesc, se simţi puţin căte puţin liuiscit. w La sfrşitul an teiului act, cu totul răcorit, ca să zicem aşa, prin musica luî Donizetti şi vocea prima-doneî, uitase tot ceea ce i se întâmplase.
Dar observă îndată, că o impresiune maî a-dancă rămăsese persoanelor ce era» in teatru.
Se respăndise sgrmotul, că un strein, un franees, d-nu Georgi de Hamei, luase apărarea uneî fiice de coloare, se ridicase contra obiceiului ce uu’î permitea a iut.ia in primele lo-
minunat de bine. întreg oraşul, afară de cate- . case de prin mahalale, a ars. Paguba se urcj i 22 milioane. Se cercetează cu zel după tăciu-narî. Deja s’a prins un «suspeci» , care • află in închisoare».	51
Ministrul dc interne ar a esclamat du» cetirea acestei telegrame : «dobitocul. »
I11 punctul acesta nu contrazicem pe fi Sa; nu cumva caraghiosul de vice-o-m-or nator o fi fost insă un fel de nebun de acem, de cari intimpinăm adesea pe la scriitorii clasici de prin secolul al XVI si cari nu o aveau de căt o nebunie prefăcută sub masca căreia se ascundea o judecată ageră şi o pornire de a spune adevărurile cele mai aspre fără sfială .... „din dobitocie®.
O fi şi asta..,
Răspândirea literaturei Românesc!.
Ducă iu unele părţi(trebue să imităm pe stra-lni> aP01 să’i imităm numai iu cele bune.
Franţa şi Germania, două naţiuni culte per escelentiam, pentru ca să popu'ariseze literatura, lor, a» întreprins fel de fel de publicaţiunî a scrierilor autorilor celor maî însemnaţi cu preţuri foarte mici, ast-fel in căt şi cel maîsfe, om sa se poată tadăpa şi să poată cunoaşte ideile oamenilor mari de litere, scinţe, arte etc. Astfel este m Franţa biblioteque naţionale, biblîo-ihcque utile, ale căreî voluirc costă numai căte 30—60 banî.
O asemenea întreprindere a început o societate masonică din Bucureşti. Această intreprin-dere de o mie de ori lăudabilă, merită şi trebue sprijinită. Publicaţiunoa ese sub numele de biblioteca poporului roman. A şi apărut incase muR o carte de poesii a'e poeţilor celor maî vechi, al căror nume poate că se uitase de mulţi d.e oare ce scrierile lor lipsesc din public aproape
curî din sală, şi voise să o aducă cu forţa iu staluri.
Aceasta purtare a unui om, căruia societataa New Orlanesă ’î făcuse cea maî bună pirimire şi pe care ’l considerase ca şi pe aî săi, „‘era judecată cu cea maî mare asprime. Amicii luî Geoige inceicară să ’l apere dar in zadar; căoî femeile maî cu seama era» ne’impăcate, ele mi puteau admite, că un om sa» o femee ar putea apara o femeie de culoare. Acestea se petrecea» înaintea liberăreî sclavilor şi cu tot spiritul de libertate ce domnia, incă nu incepuseră a admite că şi negrii sunt oamenî.j
Geoige era destul de cunoscător, spre ’a vedea desaprobuţia ce rădicase in contra faptelor sale. Persouncde, la cari avea obioea» să seducă 1 ntu. acte 1 primea foarte rece, unele din damele din stal întoarseră capu când le salută şi maî mulţi tinerî, pe can ’î cunoştea se feriră de al lua de mană.
frebue să fac? zise el întâlnind pata-tăi să» in următorul intreact
' Nlmicai să aştepţi ca să treacă reaua im-presiune şi să eviţî maî cu seamă orî ce ceartă.
—	Ce fel? creijî oare că,...
—	Nu cred nimic, şi cu toate acestea, adaogă el privind la căţî-va paşî înaintea sa, loba de B.... mi se pare cam sbărlit.
^ George căuta cu ochiî pe acesta şi ’l zări facend pe oratorul in 0 grupă de tinerî; privi-mle lor se întâlniră şi inainte ca d-nu de Hamei să apuce a se depărta cu fiul se», Iohn de B.,., părăsind pe aoiea către carî vorbia, veD
la George.
i
(Va unua).
cu de sa verşi re. Preţul este minim. Numai
de
Credem de datoria noastră, a aminti onor. ministru al instnicţiunei publice, ca cu ocasia dis tribuţ unei premielor, să împartă la şcolari această carte. Ar face prin această doue bunuri: ar da ooasiune şcolarilor, ca să cunoască de uiicî cântecele poporului şi pe autorii noştriî cei vecbiî; 2, ar incnraja, intr’un mod puternic pe aceia, cari aii întreprins o asem nea publica-ţiuue. Suntem siguri, că vom fi asculţaţî. Această carte le ar folosi şcolarilor mult mai mult de căt acele fleacuri de cărţulii tară nici o va loave, cari zac prin rafturile şi pivniţele librarilor, de unde nu le scoate de căt numai la asemenea ocasiî. Sa adăpăm pe copii cu sevă na ţională.
Ci această ocasiune, nu putem scăpa din vedere de a anunţa, că nisee asemenea cărţi se găsesc iu deposit pe la toate librăriile din Bu-curescî.
Să mai zicem ceva de particulari, oarî se in-deletnicesc, mai mult cu cetirea cărţilor strei ne nu de cele serioase, ci cu fleacuri, In biblioteca ori cărui particular vei găsi fel de fel de scrieri, mai cu seamă franţuzesc!, dar romănesci dacă nu nici una, apoi de sigur căte-va; şi cu toate acestea, şi noi am avut scriitori distinşi, poeţi şi prosatorî. Acum este timpul să ne o-cupăiu şi de noi. Ocasiunea este venită, să ne folosim de ea. Să ne împodobim bibliotecile noastre şi cu opere naţionale,
Încă o dată, preţul este numai 50 de bani. Vom reveni.
Galus.
Aceşti embaticari, domnule ministru, n'au stat numai aşteptând resultatul stăruinţelor lor ci din când in când iu acest interval aă tot înnoit rugăminţi către d-v. şi eliiar camerei legiuitoare, cereud neeonteuit rescumpărarea embaticuluî viilor, ce posed, fapt ce in 1872 a provocat adresa d-v. No. 4474, iar in 1877 fe-brua^... camera legiuitoare a luat act de a-
ceastă cestiune, cu toate acestea lucrul s’a dat uitării, fiind alte cestiunî mai grele şi mai urgente mai ou seamă in aceşti 2 ani din urmă — de resolvat,
Sub-sorisul Tlieodor Tăzloanu, profesor in Botoşani, unul dintre embaticari , vin prin aceasta, domnule ministru, a ve ruga in numele tutulor proprietarilor de vii de pe Truşeştî, să b:ne-voiţî, ca in vederea tutulor formalităţilor Îndeplinite, a da ordinele d-v. pentru emiterea actelor de proprietate pe numele fie cărui locuitor, prevăzut in tabloul înaintat de comitetul permanent local sub No. 64, indatorindu-ne in acelaşi timp a răspunde banii cuveniţi pentru răscumpărare la casieria judeţului.
Iu ce priveşte clausa de la art. 3 din lege. d-v. veţi biue-voi a cunoaşte, că nu ni se poate opune nouă, de oare-ce noi am îndeplinit la timp cerinţele legii şi am fost gata in ori ce moment a respnnde banii cuveniţi Statului după coustatare, dar că am fost impedecaţî prin tacerea păzită de guvern şi prin urmare suntem in drepturile celor 3 ani netrecuţi de la data legii.
Primiţi etc....
Th, Tăzloanu
nate, se zice, chiar de d. D. Sturdza, cari pe tot timpul alegerilor a stat la Tecuciil; in loc de toate acestea, procurorul pornesce o deosebită acţiune pentru calomnie adusă funcţionar lor, contra cărora se reclamase chiar la M. S- A °d% Şi isbutesce a face să se condamne tocmai pe cei ce reclamaseră.
Cu drept cuvent speră „Timpul", că condamnaţii vor căpfita dreptate de l i justiţia mal înaltă, unde magistraţii nu sunt aşa slabi de ăngeri, ca cei ce compun tribunalul de Tecuci.
Aşteptăm şi noi, cu nerăbdare, ca justiţia să se facă.
*’* uPressa* face nisce observaţinnî bine simţite asupra criticei, prin care „Romanul/ 6şî varsă tocul asupra marilor proprietari din colegiul I de senatori, pentru că n’au dat votul lor păsuiţilor săi.
Organul centrului provoacă pe redactorii «Românului ” să arate care anume sunt acele familii, cari nu-şi datoresc averile de căt de la favoarea Domnilor fanarioţi?
Kste trist şi dureros obiceiu la noi, zice «Presa» de a denigra pe adversarii noştri, atunci cănd nu ne putem rădic i penă la inălţimea lor...
Iot ce este capabil, luminat şi independente este persecutat, iuegrit şi respins de radicalii de la putere; din contră, mediocrităţile cele mai neînsemnate sunt lăudate, îngrijite şi admise iu cercul intim al puternicilor zilei.
Conferinţele corpului didactic primar
. Duminecă 20 Mai, h 2 ore p. m. d-ltî 1 Man-liu, va încheia disctiţiunea relativă la chipul cum ar trebui să se predea seanţele naturale in clasele primare.
<* K ADI\ A IJWIO VS 11»SE
THK»xau «» ■•: v.» ic
Cu plăcere invităm Onor. Societate d’a visita pe distinsul artist Ioan Lupescu şi frumoasele se e representaţii de Comedii şi vodevile.
PROGRAMA SEPTEMANEI :
Duminică, 20 Mai
îî
Oamenilor de la putere le-a plăcut, in tot (fauna, să se măndriască cu titlul de sprijinitori ai poporului. Legea pentru nein-streinarea pământurilor foştilor clăcaşi şi cea privitoare la împământenirea iusurăţei-loi, au fost, cu drept cuvent, două din puţinele acte, săvărşite sub guvernul actual, pentru îndulcirea soartex ţăranului romăn.
Prin urmare, punăndu-le in vedere următoarea cestiune, despre care are deja cunoştinţă d. ministru de finance, suntem da-ioiî a i rede, că ea va căpăta o grabnică soluţiune. Atragem cu deosebire luarea a-miute a administraţiunii domenielor statului
Botoşani, 14 Mal 1879.
Domnule redactor,
Permiteţi-mî a vă Comunica o intocmai copie de pe petiţiunea adresată d-lui ministru de finance,- incă de la 16 Febr, trecut, relativ la rescumpărarea embaticuluî viilor de pe moşia Truşpştiî, proprietate a Statului, şi de la care nani avut fericirea a avea un respuns, fie in bme, fie in răii, rugăndu-ve să bine-voiţî a întreba pe d-nii administratori de la domenii, cum cred d-lor a aplica legea in acest eaz, şi care e causa> cai după toate stăruinţele făcute, resultatul a fost negativ. — Din conţinutul pe-fţuineî veţi putea lua lămuriri mai precise cum stă cestiunea.
Ve rog a primi, cu aceasta ooasiune, distinsa stima şi inalta consideraţie oe ve păstrez.
Cu stimă, Th. Tazloanu, Pită acea petiţiune:
, ,Pfil3. pentru instreinarea bunurilor Sfatului din 1866 şi modificată in 1868, la art. 1
a aliatul [ se coprinde şi reseumperarea emba-ticurilor de
Vlî- ~ Iu puterea acestei legi să-m proprietari embaticari de vii de pe moşia •tuluî <TruseştiU din plasa Zizia, judeţul ) oşam, au cerut in 1869 res .umpărarea em-cu ui pentiu viile ce posed pe zisa moşie, 1 «pe cure comitetul permanent respectiv , a şi f?llt la faîa loculuî, constatând aceste proprie-couform cu legea, iar cu adresa No. 64 ,IU '871	22, a înaintat comitetului cen-
, ,. dm Bucureşti, lucrarea sa, însoţita eu un a ou de toate viile constatate şi eu preţul ce 6CUe Satean are să plătească Statului pentru fn-	Vae‘ llrma acestor indeplinite
er™ . ţî PrettBSa de lege, sătenii imbaticurî - . - 111 ct16ld să aştejrte, ca guvernul să emită
ARENA ZIARELOR
„Românul” polemisează cu „Timpul” şi cu «Binele public.”
i recem peste filipica ce indreptează organului conservator, căci ea fiind cu totul subiectivă, nu credem că poate interesa pe nimeni, mai ales astăzi, cănd atenţiunea tutulor este pironită aiurea, de căt la certele sterile de prin gazete.
Trebue să ne oprim insă puţin asupra discuţiunii, incepută din nou intre «Romanul” şi «Binele public,” in privinţa unei teorii constituţionale, a cărei însemnătate e la ordinea zilei.
Actualele Camere de revisuire, dupe ce şi vor împlini misiunea pentru care sunt chiămate, pot ele să se transforme in nisce camere o.dinare, pentru o întreagă legislatură de patru ani ? Eacă cestiunea in litigiu.
Nu! zice «Binele public”; da J susţine din contră «Românul”. Am aretat ieri, in resumatul nostru, argumentele celui d’ăntăiu, vom schiţa astăzi pe ale celui d’al doilea’.
Două principii, cari ar fi admise in tdte statele constituţionale, invoacă pentru afirmativă organul liberal:
1.	«Că parlamentul poate face tot ce nu este oprit de constituţiune.»
Constituţia noastră tace asupra punctului ce se discută ; prin urmare ..
2.	«Ejus est interpretări legeni, cujus est eondere», adică : «Acela are drept de a interpreta o lege, care are şi dreptul de a face legea.
Comparând dar textul art. 112 din proiectul de constituţiune, cu testul actualului ait. 129, care se trage din cel d’ăntăiu oigauul liberal găsesce mai multe modificări in redacţiuue şi adăogiri de idei noi, aduse de sigur in urma vre-unuî amendament iăcut art. 112 de către legiuitorul din 1866. Intre acele modificări este şi e-mitei ea unui ultim alineat, care hotăra a nume . că constituanta ti cere alte atvihuţiuni de căi revisuirea puntelor din constituţiune.
1 lin ui mare, conchide «Românul ”, supri-măndu-se acest aliniat, legiuitorul a admis principiul că camerile de revizuire pot de' veni ordinare.
*
% *
actele de vine
proprietate şi să ordoane cui se cu-
inca-area sumei c®baticar.
t^A dever ui este, că aceşti embaticari
constatate de la fie-oare
au oştep-
Cu o dreaptă indignaţiune vorbesce «Timpul» despre scandaloasa sentinţă, pronunţată de trib. de Tecuciu contra mai multoi alegători din col. I, oameni cu greutate in acel judeţ, ale căror nume le-am citat şi noi ieri.
Din istoricul faptelor ce le relatează or-
^ Ş! încă sunt in aşteptare chiar şi astăzi; ' Sanul conservator, resultă că purtarea pro-y' mimstr” respectiv n’a făcut nici o de- j purorulni de Tecuciu este necalificabilă si /llŞu pentru tranşarea acestei cestiunî, — ast- * *aca CLim se P°ate resuilia :
lei	^
la«aţT fiind locuitorii ri dis^' t^^ ^	' Iu l0C de a prooede cu judecătorul competent
an preţul embaticuluî.	**	^ ^ martunile invocate de acei alegători, spre
a dovedi ingerinţele administraţiei 1
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
SI Mai — 9 ore dim.
Petersburg, 30 Mai. — Marea ducesă Maria Pawlowna, soţia marelui duce Wladitnir, al doilea fiu al împăratului Rusiei, s’a bolnăvit.
Ţarul părăseşte Livadia, la 31 Mai, pentru a se întoarce la Persburg, unde va ajunge Marţi.
î alpareso, 30 Mai.— o luptă navală s’a întâmplat intre doue vase quirasate peruviane şi doue vase de lemn ce ţineaţi de hili; aoeste doue din urma au fost sdrobite, dar şi un vas quirasat.
Messim, 30 Maî. - Erupţiunea Etnei devine din ce in ce maî mare, nuoriî de cenuşă oe ies din ea sunt foarte groşi; întunericul e aproape complet. Maî multe sate sunt ameninţate d’a ti acoperite cu lavă. Există şi temerea, oa rîul Cotara să nu debordeze, din caii sa nmplutureî albiei sale cu lavă.
Filipopol, 30 Mai. — înainte de sosirea lui Aleco-paşa, drapelul bulgar fălfăia pe toate e-dificiele publice ale Filipopoluluî; guvernatorul a voit ca numai de căt să fie luat jos şi inlo-cuit cu stindardul turcesc; dar, la insistenţa primăriei şi temendu-se de o esp'osie de nen ul ţuniirî din partea populaţiuneî, el a propus compromisul următor , care a fost acceptat : drapelul turcesc va fi arborat pe timpul oitire' firmanului , imperial prin care se numesce Aleco-paşa guvernator al Rumeliei şi se sancţionează statutul organic, elab rat de comisiunea europeană ; el va fi salutat de 101 salve de tunuri.
Berlin, 30 Maî. — Consiliul federal al imperiului a adoptat legea relativă la aplicaţiunea provisorie a modifioaţiunilor introduse in tarifele vamali, după decisiunile Reichstagului. Această lege va fi promulgata fără intărzăere.
Consiliul federal a adoptat şi legea care dă Alsaţiei-Lorene o constituţiune autonomă.
de la 31 Mai. — Atneazî.
Paris, 31 Mai. Se telegrafiază din Viena către «Journal des Debats :» Englitera şi Germania au aderat^ la noua circulară a d-luî Waddington relativă la mediaţiunea ce Puterile, trebue să o eie xreciei; ambasadorii, la Constantiuopol, vor esersa o acţiune identică, dar in mod separat.
Se consideră ca sigură adbesiunea Austriei şi Italiei.
(Havasj
w
Comedie in 2 acte.
VLADUŢU MAMI
intr’un act.
Luni 21 Maî
MARE SPECTACOL DE COMEDII NUOI
Miercuri, 23 Maî.
SULTANU şi CURCANII
in 2 acte
DOI HOSIORI
intr’un act
Juol, 24 Mai.
UN RÂND DE COMEDII CU TOTUL Sămbătă, 26 Maî.
republigauu
in 2 acte
ADVOCA TUTURBUREL
intr’nn act.
Preciul intrării 50 bani locul I | franc
De asemenea preciurile consumaţiilor, uu pahar mare cu bere 20 bani, cele l’alte consuma-ţiunî preciurile cele maî reduse, aşa in căt putem concura ou ori care stabiliment de branşa noastră.
Cu stimă
Antreprenorul gradinei «Union Suisse»
Miiller.
GRADINA STAVRI
Una din cele mai frumâse aranjate grădini ale Bucurescilor In toate serile
REPRESENTAŢIONI VARIATE
ale companiei franceze de sub direcţiunea d-luî
Gr. DEBEER.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci“
I. M. FEIl.no &|-ţii BENZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 19 Mai 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rnrale.....................
»	» egite la sorţi. . .
8%	» domeniale...................
>	» eg:te la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisnrî funciare rnrale . , . V°/o »	» urbane . . .
8% Impr. Municipal...................
» cu pr. Bnc. (bil. 20 1.) .
Eenta Romană..........................
Acţinni ‘Dacia».......................
»	«Romania»......................
Cupoane rurale exigibile..............
»	domeniale  ....................
» scrisuri ........................
Argint contra aur ....................
Bilete hypotecare contra aur. . . ,
Rubla hârtie . .......................
Florinul...........................’
Lose Ottomane ........
CURSUL DIN VIENA 30 Maiu
Napoleonul....................
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rubla Hârtie...............

Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra anunţului d-luî W. Staadeker anecsat aci.
Societatea studenţilor in drept.
Duminejîă, 20 Maî curent, ora 1 p. m. la ordinea zilei Disertaţiunea d-lui Dariu A. Donici d(e.s.I,re. ^toria Dreptului Roman, şi importanţa ştiinţei Dreptului
Ww#.dacoromanica.ro
Comitetul.
CURSUL DTN BERLIN
30 Mau
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim . .................
Ruble hârtie.................
Stern........................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 30 Maiu
Renta Română.................
Lose Otomane.............
Cnrnp. Vând.
loly,
argint 104 argint ISO 9 8 Va 92 Va 103 27
70% 205 75 arg.
101
97%
103%
99%
178
98%
92
102% 26 % 70% 200 70 1% Va Ba 1%
2 43 2 17 45 —
aur
1%
„ 1V« 2 44
: 18
50 —
30 crt. 29 crt.
9 29	9 3ov
5 47	5 4y '
22 40 2i 80
H3 —Jli3 -
I
91 25 89 90 32 30 32 40 89 30 88 50
SCHIMBUL 19 Maî
Paris (3 luni)................
> la vedere.................
Londra (3 luni) . . . ’ ’
» la vedere..............
Berlin (3 lu-î). . ... .
» la vedere................
Viena la vedere .... Adresa pentrn telegrame,
198 39 90
70 -48 %
99 99 80 25 2% 25 20 122 % 123 % 2 16%
196 80 39 25
70
49
2 17
Fermo Benzal.
ROMANIA LIBERA

Se arendează
de la Sf. Gheorghe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul moşiei Obiîesciî, din plasa Marginii ale jos, judeţul R.ăiunieu-Sărat; ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sokaiurî,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea mai sus zisa.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obiîesciî direct la d-na Ma-ria M. Bassaraboseu, la moşia sa Topliceniî, lângă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, ori la d, Eftimie Diamandesou, Bn-curescî, strada Pompierii, No. 4.
BA MINERALE
Stabili-aentul de băi minerale de la Bughe.i mahalaua Cămpu-lungului se deslchide la 25 Maî cu tot serviciul necesariu.
Ds\ LUFi'S
s’a mulat in Calea Rahovei No. 53 (Calea Craiovei)
W. STAADECKGR
Strada Smârdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
■rv
URMĂTOARELE MAŞIXE:
O domnişoarj

PENTRU AGRICULTORI:
Lo< omobile. Muşine de treerat (Hornsby)
Maşine de treerat cu nu!na
Muşamale de Cautşuk
negre şi albe 34 metre Q
Batoase de porumb cu abur
Rufoase de porumb cu măria in diferite mărim!
Maşine de secerat
(Wood şi Făurită)
Maşine (le sem i!nat
Pluguri Tidats
in toate mărimile şi eu 2 brasde
Maşine de presat fen cu abur
Triori, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
PENTRU
Mori de măcinat pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechi de pietre
Pietre de moră
franţuzesci şi unguresc!
Morişce de raănă
Maşine de jupuit grăne (Scbălmascbine)
Eureca in 2 mărim!
MORARI:
Aspirator! pentru maluri
Curăţitor! complecte, sistem nod
curăţind grăne de toate semn.ţele streine in 2 mărimi (pentm mori mari şi mici)
Pănze de burat in tflte numerile
Maşine de tăiat grăne
Maşine de curăţit griş 2 mărim!
Gânce de transportare
CASE DE FER ENGLESESCI şi (le VIENMA
MAŞINE PERFECŢIONATE PENTRU TYPOGRAPHK SU LYTOGRAPHL
si
LOTERIA
Ctavemul german 'a Hamburg care a autori-sat. nona şi marea lAteriă de bani, controlează numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de această guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esuctâ a câştigurilor, o-f«-rău(lu-se ast-fel fie-cărnî din toate punctele de vedere asigurănţ i cea maî perfectă Singurul fapt <ă guvernul german figurează aci ca garant esie destu ă dovada că această loterie e solidă de tot.
. Nomi şi marea loteria de bani maî conţine încă 86 000 lose din care 4-4,000 lose trebne sa câştige neapertt; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind maî mult ca jumătate a tutulor ioselor trebuesc câştigate negreşit foite câştigurile so trag iu 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mal mare caro e de făcut in caşul cel maî fericit se urcă la
533,333
it-eem
Special mais nt .de ci tiguri principale :
ş:igat turnătoarele căş-
		Lei nuoî	Lei nuoî	
1	a	333.333	-“”333 333	
1	a	200,000	—	200 000
1	a	133333	'	.	133 333
1	a	80 000		•>	80-,000
1	a	66 668	~	66 666
2	a	53 333	—	106,668
2	a	40, 00	—	80 000
5	a	33 333	—	166,665
2	a	26 b66	—	53,332
12	a	20,000	—	240,000
1	a	16 000	—	16 000
■24	a	13 333	—	319 992
5	a	10,666	—	53.330
2	a	8:003	—	16,000
54	a	6 666	—	359,964
6	a	5 333	—	31 998
71	a	4 000	—	284 000
217	a	2,666	—	578.522
2	a	2,0. 0	—	4,000
2	a	1.600	—	3.280
531	a	1333	—	707,823
673	a	666	—	448,218
950	a	400		380,000
f tc. etc
in total 44.000 câştiguri ^ Toate _ câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur snbt controlul guvernului Hamburgîan german. ÎSoî suntem insăr-cimji cu des/.- cerea Ioselor originale a acestei n. iu şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficialmente hotsrît fără alta cbeltnelî. Preţul oficial mente botârît pen+ru toate tragerile de câştig a amăndoura secţiuni viitoare e de ;
Lei mi s 24
pentru un los întreg original
Lt*I nu ol ÎS
pentru jumătate los original
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române sau in timbre postate române. îndată după primirea, costului es-pcdiâm fie cărui comande directamente intr’-un envelop bine inehis îosele originale comandate, investite cu armarele ţerir. Fie cărţi es-pediţiuni de lose asociam programul tragerilor tradus in limba romană, şi după fie care tragere. fie care participant primepee lista oficială a tragerii, nsre listă specifică inîr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta num rile trase cu câştig se public şi prin toate (jliar- J.j principale din România. Mulţumim publ cuini roman peEtru încrederea arătată de păyă acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate coinandele prompt şi esact. Rugăm a trimite eomanieie căt posibil curînd in tot caşul înaintea încep erii tragerii şi anume cel mai târzifi pâră la
II. Juniu
a. c.
fiiml că in aed tă zi nradză a avei loc fragerea ofici-rimentr hotărât ■ irect către rdr. sa noastră.
JSE
r
THAL & Comp.
B i u r ou i principal de Loteria
IIA 115JT! fă (Germania)
'~u c iecţii noştriî din România corespundem in brnba romană, Scrisori din România sosesc Ja hlamourg ia 70 ore.
Prin biaroul u’anuncinri A. Stciner Hambnrg.
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depna nul de profesorat cn cel maî bnn cunoscSnd, afară de limba sa uauS?CFi limbele francesă şi anglesă, şi toate • Bcinţele cerate in şcoahle eleiaettar/'j'' semnând tot-de-o dată foarte bine a1 a găsi un loc in Bncurescî intr’o tinsă A se adresa la d-na Gertrade W , Griinangergasse No. 1, Institn Prohljci, ţ'
K0ENEN
ZUGRAV DE FIRME ŞI TABh Str. Academiei 23 (grădina Stavri) alot felul de litere de stirlă mm şi de lemn. ’
C I M E N T
Adevărat de Portland
so află de vânzare en gros şi ei detail aici şi in Brăila ou cu pre. ţul foarte redus, la
MAYER FftEUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
Maşina portativa de taiat iarba si secerat cereale
Care se poate pune in aplicaţiune de către o singură persoană, se poate avea cn
J:
RîlintR/ •* r «jjft Tini 'A	n
1
PREŢUL DE 300 franci
DE LA
A- KRAUS
in Viciîa, Wahring, Ilerrcngassc 14 şi 16
Această maşină este patentată pentru tot continentul
12—-15 bărbaţi ou coasa abia pot face acel lucru ce’l face această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe oiî-ce teren cn multă uşurinţă. — Maşina are o simplă construcţiune; un uşor mers- o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ca să se avanseze 40% ca arvună; restul d’o dată cu priimirea. La comande de 10 bucăţi cel puţin, se dă un scăzăment de 10%. — Cu diferitele comande me rog sa fiţi onorat căt maî in grabă, căcî in toiul sesonuln! nu pot garanta pentru indeplinirea însărcinări! ce mi s’ar face.
RENUMITUL UVRAGiU CAP D’OPERA ORIGINAL
TRATAND DESPRE
HORELE PERULUI si ÎNGRIJIREA LII
a eşit acum de sub tiapr a 48-a ediţie sub titlul :
PERDEREA PERULUI
Or! şi cine alăturând o marca poştală ’ş! poate procura acâstă carte, care se espediază gratis-fraDeo in toate părţile lume!.
A se adrssa autorului
Udm. Biilillgen
LEIPZIG, Lessingstrasse 15 c
|i
rmUHBKU CEHE FRAŢI
35, strada d’Argout, 35, Paris.
fwekfr rwvmm
VKCţCTt 1
paris 1878

Eipositm«eaf878.— Medalia (le Aur.

e consene aei deas levr beam. lelcaime i-inflammatiop itei şmcives
PASTA DENTIFRICE GLYCERINA
Procedeul lui Eug.DEVERS,laureat __________de phantiacia,	Medalia (le Aur
Cel mai bun Dentifriciu si cu t6te astea singurul care sa pota fi cumperat de t6tă lumea.
Acest product re va convinge de superioritatea parfumeriei cu glycerina iui oicmERSi, chimist-Deposit la principali parfumori si coifori.
Per ie cţiui ie
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ALLEN
E enşpşte in tot-d’a-tma a reda părului alb, culoarea jnneţeî sale, ’î comunică viaţă, creştere nouă şi o frumustţe lncindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a perului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi 'nfailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunălatea regeneratorului sunt recunoscute in lumea b treagă. Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie roşă"-®®
| Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra (En fit era) Se află de vendare la tot! ooaferi, parfuraeri şi farmacişti
1 enefarea cu ridicata la Domnii Appel <ţ' C-nie N. Nicolescu, IaO livier etc. in Bucureşti
jaăStewv rj-jfira^-rfWerriTssscijMa^»^^ .
Ralta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «S A N AT ATE A»
Sesonul începe in Ma! şi dnreasă şi in Septembriîi. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, medic in permanenţă, staţie telegrafo-pastaiă. Aci se tratează cn succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rhenmatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile peleî şi nervosis-mele.
NB. Anul acesta s’a făcut notabile îmbunătăţiri.
Orî-ce desluşiri se pot lua de la d. dr. Vellrsr.n in Bucii (620)	reşt! saif de la Balta-Albă.	5—2—2
	1-
	2!
h- _	<
Z Lj_	-D
	Oh
Lju CO P' i_	
O Q	O
	O
	LU
	DC
u
>
03
03
>cfi
tn
c
ca
H
&
oT
-o
t-a
<D
Pt
>03
O)
JD
‘o
cd
PTJ
NfU

£ O
■L.MSW moi
sunt de câştigat la Loteria de bani autorisată de la guvernul german la Hamburg si garantată cu toată averea Statului. Acâstâ loterie conţine in total 44000 câştigări şi numai 86000 lose şansa de câştig, e dâră foarte importantă fiind inai mult ca jumătate a tutor losurilor trebuiesc câştigate neapărat — Intre cele 44000 câştiguri se mal găsesc şi următoarele câştiguri principele.
Lei nuoî Lei nuol
1 a	333.333 =
1 a	200 000 =
1 a	133,333 =
i a	80,000 =
1 a	66.666 =
2 a	53,333 ~
2 a	40 000 -
5 a	33,333 =
2 a	26,666 =
12 a	20,000 -
1 a	16,000 =
24 a	13,333 =
5 a	>0,666 =
2 a	8.000 ==
54 a	6,666 =
6 a	5,333 =
71 a	4 000 ==
217 a	2 666 —
2 a	2,000 =
2 a	1 600 =
531 a	1 333 —
673 a	666 =
950 a	400 r:
etc.
200 000 133 333 80 000 66,666 106,666 80,000 166.665 53,332 240 000 16 000 319,992 53 330 16,000 359,964 31,998 284.000 578,522 4,000 3 200 707,823 448.218 380 000 etc.
Preţul Ioselor este oficalmente hotărit şi anume pentru toate tragerile de noroc a ainândoura secţiuni următoare, costul se urcă la
LEI \m 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORIGINAL
LEI 12
PENTRU JUMETATE LOS ORICINAL
Rog ca comandele pentru Jose să fie însoţite de această sumă in moneda hârtie română saft iu timbre poştale române. Indata după primirea costalul espediez Îosele comandate intr’un envelop bine închis direct fie cărui comandator;
Fie care espediţiuue di lose anexez gratis programa oficială. Atât lista tragerilor căt şi bani câştigaţi espediez imediat după fie care tragere direct către fie care posesor de lose. R6g a’mi transmite comande căt posib 1 curând p tot caşul mat nainte de a se începe tragerea naică nu mai tSrţliu de la
11 Junie a. c. s. n.
Cjmandele să se înainteze direct căt.e
B i u r o li I principal de Loterie
A. LOWENHERZ,
II A HI B IJ R G (Germania)
Cu clienţi mei din România ţin corespondinţa română. Scrisori din România sosesc ia Ham-burg^ in 70 de ore. — Adesea ori am fost fericit de a plăti clientelor mei din Rom&nia câştigurile cele mai mari.
Biuroul principal de loterie Isenthal & Co in Ham bat oferă iu ziarul nostru d’azi participare la noua şi ®,ff lotărie de bani germană. Acestă lotârie garantată de St»; tul german la Hamburg e pe destul cunoscută in ţară, i1 numai avem trebuinţă de a da sama de o ganisarea el -Nu^ voim insă a lăsa ne menţionat că câştigul prin#) s’aă mărit din noh in ultima tragere, erea numai (le 375000 Mărci s’afi. Lei noi 500,000 pe când acum câştigul pr®' cipal carp e de făcut in cazul cel mai fericit se arcă I» 400 000 Mărci sau Lei noi 533 333.
Loteria continuă acoma in total 44,0C9 câştiguri >(*; ror divisiune e de vdţlut din anunciul d’azi a biuroo®1 Principal de loteria Isental & Comp. Biuronl principal■» loterie Isental & Comp. care csistă deja «prdpe 100 an'r asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de«' ori ocasiune de a plăti câştiguri in Rob ănia. Pute® recomanda şi din parte-ne participare la t6te întreprinderile anunciate de această casă.
are
Manutanţiunea Municipală
PE LA COLINTINA
necesitate d’a angaja maî mtiîţi oameni ca vemjfitor! de păiue pe la pavilioane le ce vor nţ fiinţa in curând in capitală precum şi in PrS valii sa îl in case particolare cu leafa şi cu re misa. — Se augajază la aceasta şi femei. ^ A se adresa la biuronl din strada GabreveM ■
”wWwîidâcbrOfflâttica.ro,
l. - Cobi 7176
ANULUI. No. 597
ROMANIA
LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: I an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 iei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. Aug. Laurian.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescn. — In Francia : la Sociltt Havas Laffit 8t 0*1», 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Vieiw. - Pentru anunciuri, venind dm Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: tAiolf Steiner, iu Hamburv.
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a , 5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
Serviciul telegrafic al „României Libere»
de la 31 Mal 4 ore Beata
Viena, 31 Mai. — sTagblat« afli, oă, pe la sfârşitul luneî lui Iuuin, principele Goreiacow se va retrage definitiv din funcţiunile sale de caute],ir al imperiului. Corniţele Şuwaloff ar fi clic mat in capul cabinetului şi ar jfi insârcinat cn elaborarea unul proect de constituţimie, cu ctre ţarul vrea să doteze poporul seil.
31 Mat. — 8 ore seara,
Alena, 31 Mai. — Guvernul grec a denunţat puterilor mişcările de concentrare făcute de către trupele Turciei la graniţele regatului şi cari par a ameninţa cn o iuvasiune; ea a adresat in acelaşi timp Forţei o notă, asupra aceluiaşi o-biiot.
Filipopoli, 31 Maî. — Erî s’a făcut cetirea solemnă a firmanului imperial, privitor la numirea lui Aleco-paşa oa guvernator al Ru meliet şi la sancţiunea statutului organic de către Sultanul. Aleko-paşa inoă a cetit o proclansaţiune caii e Rumelioţî, care a fost aplaudată cu vioiciune. Drapelul turc nu a fost arborat din căuş ' agitaţiune! care domnesce inoă in senul po-povaţiuneî.
(«recii din Filipopol aS protestat, oă aceste deosebite documente nu aîl fost cetite şi in limba greacă, după cum se cetiseră in cea bulgară, de oare ce in inţelesul art. 20 din capitolul 2 a statutului organic, relativ la limba oficială a provinciei, limba bulgară şi greacă se pune pe un picior de egalitate ou cea turcească,
Petersburg, 31 Maî. — împăratul a amânat penă pe joi plecarea sa din Livadia la Peters-bu-g.
Murea ducesă Wladimir se^află ceva maî bine.
Marsilia, 31 Maî. — D. Fournier s’a îmbarcat, azî-dimineaţă, oa să meargă la Constantinopol
Mesina, 31 Maî, ■— Erupţiunea vulcanului Etna devine din oe in ce maî ameninţătoare pentru satele din vecinătate.
Berlin, 31 Maî.— «Gazetta Germaniei de Nord» restdrnă aserţiunea dată de ore-oarî ziare, asupra pretinseî îutenţiuuî a guvernuluî german d’a voi să’şî părăsiască sistema sa monetară pentru piesele de aur,
»Monitorul official» promulgă legea, Totală de Reichstag şi adoptată de consiliul federal, prin care se autorisă guvernul să facă aplica-ţiune provisorie de nouile tarife vamali, proporţional cu admiterea lor de Reiobstag. El publica, intre altele, un decretai cancelariuluî impe-na'i Priu care se stabileşce, ca drepturile ce suni a se percepe provisoriă la importaţiunea Rruluî brut. să fie de o marcă la 100 kilograme.
1 luuifi, — Ameazî,
Lonstantinopol, 1 Iuniţi. — Consiliul de miniştri s’a întrunit ierî seara pentru a discuta asupra incidentelor întemplate la sosirea luî A-leko paşa la Filipopol şi pentru a hotărî ce a-titildine să ia guvernul faţă de noul guvernator al Rumelieî. El a decis, să trimeată o nouă notă puterilor, pen ru ale semnala reaua tratare sistematică de care sufer musulmanii din Bulgaria Jm partea Bulgarilor şi chiar a autorităţilor ţereî; el a protestat şi contra despoiereî musulmanilor de proprietăţile lor.
Constantinopol, 1 lunii!. - P6rt,a a trimes puterilor nota relativă la istoria cn fesul luî A-leko paşa şi a drapelelor bulgare, carî sunt şi acum arborate pe edificiile publice din Filipopol; ea voiesce să eviteze, ca turburările cari s’ar putea ivi in provincie să’î fie luî atribuite,
— de la 2 lunin — 9 ore dim. —
I aris, 1 Iuniu. — Principele Bulgariei a sosit ieri seară din Londra ; el a fost primit azî di-
mineaţă iu audienţă de d. Jules Grevy, presa-denţul republioeî, •
Petersburg, 1 Iuniu. — Starea sănătăţii rna-reî ducese Wladimir e foarte gravă.
Un nkas imperial ordonă emiterea unul al treilea împrumut interior nominal de 300 milioane de ruble, pentru acoperirea cheltuielelor resboiuluî din Orient.
Messina, 1 Iuniu. — Lava, care e ieşit pană azî din vulcanul Etna, acopere deja o suprafaţă lungă de un-spre-zece kilometre.
Madrid, 1 I uniu. — In cercurile noastre diplomatice se vorbeşte, oă guvernul espaniol va stabili iu curând o legaţiune in Bucureşti.
Sofia, 1 I uniu. — Primul minister bulgar nu va fi format inainte de sosirea prinoipelui Alec-sandru I. Circulă cu persistenţă numele oare-că-ror persoane carî ar avea şeanse să facă parte din el; ast-fel, se zice că, d. Greeof va lua portofoliul justiţiei, d. Vaciovieî cri de fiuaute, d. Voolciovicî al lucrărilor publice şi d. Karava-loff pe cel de interne.
Nici un nume nu e iucă hotărît pentru ministerele, afacerilor streine, instrucţiune! publice şi de resboifi.
Evacuarea Bulgarieî de trupele ruseşti se laoe repede; cel din urmă regiment a părăsit deja guvernamentali Sofiei.
2 Iuaia — ameaz '
Constantinopol, 2 Iuniu. — S’a respăndit sgo-motul, că sultanul ar fi insărcinat pe Aleco-paşa să vină la Constantinopol, dacă agitaţiunea, provocată de fesul acestuia, ar continua ; el se va iutoarce apoî iu Rumelia, cu o escortă compusă de soldaţi turci.
Domină oare care nelinişte in privinţa pavilionului otoman pe care nu l’a putut arbora la Filipopol. Poarta susţine, că autonomia acordată Rumelieî orientale nu trebue să impedice arborarea drapelului turcesc, cum e in us, in eete-alte provincii autonome, ca Creta,
(Havas)
A se vedea ultime scirl pe pagina IU.
Bucuresoî, 22 Maî.
Nici un act mal deosebit, fiă privat, ,fiă public, nu! săvgrşiab străbunii noştri, Romanii, făiă să invoace protecţiunea luî Ju-piter cel prea bun şi prea mare şi a celor alţi zel mai puţin buni şi mai mici. Strănepoţi ai puternicilor domnitori ai lumii şi drept credincioşi creştini, descinserăm şi nof astăzi corpurile legiuitoare, cu aceeaşi pompă religioasă, in care servitorii altarului chemară, prin rugi ferbinţi, bine-cuventarea Ce-lui-prea-Inaltjj asupra capetelor plecate ale representanţilor poporului şi insutlarea duhului afănt, in minţile... celor slabi şi rătăciţi din parlamentul naţional.
Tot ast-fel de rugi se vor fi ridicat şi prin sinagoge, pentru isbănda neamului lui Israel asupra tutulor protivnicilor, pentru îmblânzirea inimilor celor infiorate de primejdia evreească.
Apoi cu M. S. Vodă in frunte, deputaţii şi senatorii, corpurile inalte ale statului român cu tot aparatul oficial, trecură in haine de sărbătoare,—hainele negre Înfăţişează bine situaţiunea—-in palatul camerei, unde cu smerenie ascultară augustul cuvent al Suveranului, care, cu o patriotică îngrijire, spuse ţereî greutatea împrejurărilor.
Prologul s’au înclieeat, iutocmaî cum a fost preveţlut in programa guvernului. De acum vom urmări toate firele intrigel, cari ar căuta să încurce minţile, pentru ca tragedia să ajungă la desnodămentul dorit de alianţa israiiită. Fiă ca actualele corpuri le- I
giuitoare, pe deplin inspirate de adevăratele interese naţiouale, să aibă curagiul de a străbate aceste grele vremuri, înlăturând primejdia ce îngrozitor ameninţă naţionalitatea românească Patriotism şi inţelepeiune aibă cei chemaţi să vorbiască şi să lucreze in numele poporului român !
Pentru astăzi să citim cu respect şi cu luare aminte cuvintele, adresate de M. S. Domnitorul, marele Căpitan şi Suveranul constituţional, representanţilor adunaţi in palatul camerii:
MESAfillL TRONULUI
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Dcsobitjend sesiunea acestei nuoî legislaturi, constat cu o adevărată mulţumire, liniştea deplină cu care s’au făcut alegerile generale.
Acest fapt , datorit iuţelepoiuneî poporului roman şi legalităţeî stricte oare s’a păzit iu timpul alegerilor, este cu atât maî însemnat, cu căt, aceste alegeri se făceau in mijlocul preocupărilor celor mal grave şi pot zice tot o dată şi celor maî legitime.
In adevăr, in urma sacrificiilor ce ţara ’şî impusese pentru a ieşi ou onoare din dificultăţile, aduse de ultimele evenimente, şi in faţa sitnaţiuneî oe ni se crează de congresul de la Be rlin, era natural ca emoţiunea resimţită să producă iu ţară o agitaţiune şi o îngrijire generală, îngrijire cu atăt maî mare cu cat fiecare se întreba, care era limita cerinţelor ce se manifestase prin tratatul de Berlin, care va fi limita concesiunilor ce se puteai! face acestor cerinţe!
Cu toate acestea, ou neliniştea care coprinsese spiritele, resultatul a dovedit, odată maî mult , că poporul roman , brav şi tare pe câmpul de bătae, soie să fie blăud şi prudent iu luptele din năuutru şi să se rnenţie neclintit pe terî-mul legalităţeî.
Acelaşî patriotism, aceiaşi înţelepciune, de care a dat probă Naţiunea , sunt sigur că le voit! găsi şi in representanţiî eî. Sunt convins că t.oţî, fără distincţiune de partide şi de opi-nînue, veţî soi, ca in toate Împrejurările mari, a pune interesele generale maî pre sus de orî-ce alte consideraţiunî, şi nu vă veţî inspira in lucrările d-voastre de cat de marele intertse ale ţereî şi de îndestularea adevăratelor eî trebuinţe.
D-lor senatori,
D-lor deputaţi,
Preocupat de a pune capăt luptelor, care de secolî insăngeră peninsula balcanică şi tulb.ră periodic pacea Europei, congresul de Berlin a voit, in noua ordine de lucruri ee era iu Orient, să intemeieze pacea prin suprimarea inegalităţeî diferitelor naţionalităţi şi religiunî.
De şi România era cu totul in afară din cercul acestor lupte, totuşi, printr’o regretabilă şi persistentă confusiune, Europa ne-a înglobat, şi de astă dată in lumea orientală. Art. 7 din Constîtuţiune da, din nefericire, o armă contra noastră, acelora carî aveai! interes să prelungească neînţelegerea şi ast fel paralisa acţiunea noastră contra uneltirilor răi! voitoare.
Din cauza aceasta, n’am reuşit incă deplin a convinge diplomaţia europeană, că naţiunea Romană nu a fost nici o dată şi nu este nici astăzi animata de spirit de intoleranţi şi că, din contră, ea a impins adesea ospitalitatea pană la neprevedere.
Căud, după căderea Constantinopoleî, creştinii din orient fugeai! inaintea semi-luneî triumfătoare, eî găsiră aicî un asii sigur; Romanii le deschiseră braţele cu căldură şi fără reservă. Când maî târziu insă prin tendinţele lor dominatoare, sub regimul domnielor tauariote, eî devenea!! un pericol pentru ţară, un obstacol
www.dacoromanica.ro î naţională, România, ame-
ninţată in esistenţa eî, luptă neîncetat ca să scape de acest, refl, şi aeeâstă luptă seculară nu se termină de căt la 1821, prin triumful ideeî naţionale.
Tot ari, fel maî târziii, cănd Israeliţiî, persecutaţi in alte state, ai! năvălit cu grămada la uoî, această immigraţiunea fost iucuragiată de ospitalitatea tradiţională a Romăuilor, de toleranţă ce găseai! aioî.
Cănd insă ayeastit imigraţiune, ajuntată iu parte de nepăsare şi nestabilitatea guvernelor de atuucî, a luat, maî c useamă iu judeţele de peste Milcov, proporţiunî mari, şi se presintă cu oa-râoternl unei adevărate inrasiuuî;- cănd această aglomeraţiuno puternică a unul element străin apasă greii asupra desvoltăreî comerciuluî şi industriei naţionale, şi maî ou seamă asupra po-pulaţiunilor rurale, nepregătite a lupta contra exploatare! munoeî şi a aotivităţeî lor; —■ atunci temerile şi ingrijirile s’ai! ridioat, fîresca iu să-nul naţinneî şi ast-fel, in diferite rânduri, guvernele ai! crezut oă pot înlătura pericolul prin restrioţiuuî legislative, iu rândul cărora, iu cele diu urmă, a fost şi art. 7 dm ooustituţiune. Dar aceste restrioţiuuî, fără a garanta in mod eficace interesele noastre e onomice, n’ai! servit de căt a expune ţara la cele maî nedrepte bău uri! de intoleranţă religioasă.
Făcend să dispară din aceste disposiţiunî legislative aceia-oe le ar putea imprima caracterul nneî exolusiunî religioase şi punăndu-le in acord cu marele principii!, că uimin^a si nu fie înlăturat de la folosinţa şi exerciţiul unul drept pentru oausă de religiune, vom da satisfacerea principalei preocupări, oare a dictat art. ii al tratatului de Berlin.
Cu toate oă independenţa o câştigasem prin propriile noastre forţe, pentru a ne admite insă iu concertul Statelor Europene, Puterile cele mari ai! putut cere de la uoî oa să ne conformăm ideilor generale carî predomină in ţerile civili-sate. In regularea cestiunilor de detalii! insă. ele u’afi cugetat, ele nu puteai! cugeta a ne impune soluţiunî absolute, contrarie intereselor noastre cele maî vitale.
Nicî earnerile trecute, nicî guvernul M-i! nu ai! prejndecat intru nimic resolvarea acesteî ces-tiunî. Ea se presintă întreagă deliberărilor d-voastre. Este o datorie imperioasă să’î dăm o neîntârziată soluţiune. Ye aparţine d-voastre ca, prin măsurile înţelepte ce veţî lua, să asiguraţi in acelaşî timp, atăt interesele noastre din năuutru, căt şi posiţmnea României in privirea re porturilor internaţionale. .
Căud această grea cestîune va fi terminată, veţî avea, d-lor senatori şi d-lor deputaţî, a ve ocupa de alte legi şi reforme nu maî puţin necesare .
Organizarea definitivă a Dobrogeî, crearea unei băneî de scompt şi de circulaţiune şi unei oase de economii, eonstrucţiunea de intreposite şi dockurî la porturile principale, reorganisarea şi desvoltarea instrucţiune! profesionale şi agricole, înfiinţai ea de comiţii agricole sunt atâtea îmbunătăţiri de natură a chiema, inainte de toate, atenţiunea d-voastra.
Nu trebue, in adever, să uităm , că numai priii asemenea instituţiunî şi reforme vom putea asigura viitorul nostru, ne vom putei pune la adăpost de orî-ce pericol,
In marea transformare a Orientului uumaî printr’o activitate constantă şi neobosită pe te-rîmul economic şi intelectual vom putea păstra po3iţiiibea ce ne am creat prin energia noastră, prin bravura ostaşilor noştri.
Sunt convins, d-lor senatori şi d-lor deputaţî, că pe această cale şi pentru resolvarea tutulor marilor cestiunî de interes general, veţî da guvernului Mei! tot concursul de care va avea trebuinţă, şi graţie unireî şi silinţelor tutulor, vom pune basele uneî nouî ere de progres şi de prosperitate, şi vom întări edificiul naţional,
«att
ROMÂNIA LIBERA
Asl-fel, Fiuvedmţa Ta bine-ouventa lucrările , d-voastr . şi atâtea sacrifica, tăcute de naţiunea ■ intreaga vor da rodul ce ţara aşteaptă de la dănsele.
In virtutea art. 9f> din Constituţiune, Eu declar d scliisâ sesiunea estra ordinară a Adunărilor Ugiuitoare.
CAROL.
Preşedintele consiliului de miniştri şi ministru d i interne, I. C. Brătianu.
Ministrul de fiu mea, D Sturdza.
Ministrul afacerilor străine, 1. Cămpineanu
Ministrul de justiţie, Eug Stătescu.
Ministrul agriculturei, comercialul şi lucrărilor publice, • M. Pherikhidi.
Ministrul cultelor şi instrucţiune! pub’ibe, C. Cantilli-
Ministrul de resbel, Colonel Dabija.
CRONICA ZILEI
A, S, principele moştenitor de Hohenzolern a plecat din capitala României, Sâmbăta, 19 curent.
A. S. R. Domnul a insoţit pană la gara ter-govişteî pe augustul săfi frate.
La gară erafi capii autorităţilor civile şi militare şi un mare numer de notabilităţi bucu-reştene.
Toţi ah urat călătorie bună A. S. principelui j Lepold.
A. S. va fi insoţit de d. ministru-president j pene la Craiova şi de d. general Cerchez pene j la fruntarii.
—x—
Legea pentru judecătoriile comunale şi de ocoale nu se va pune in aplicare pană.la 1 Iuliu.
Aceasta e o decisinne a consiliului de miniş-riî intărită printr’un deoret domnesc.
w uw —x—
Sâmbătă, la orele 2 dupe ani» azî, d. comite Eloyos de Sprinzenstein — tramis t xtra-ordinar şi miniştri plenipotenţiar al Austro-Ungarieî — a remis, conform însărcinării ce avea de la M. S, imperatul Austriei, — Alteţei S. R. Domnul, marele cordon al ordinului Sf. Ştefan.
Ceremonialul — una din vechile păpuşerii transmise şi seclului al XIX — a fost cel obicinuit iu asemenea ocasiunî.
v. u —x—
Alaltă-ierî—ne spune «Ştafeta» —s’a proclamat, la Universitatea din Iaşi, resultatnl esa-menelor de bacalaureat, pentru sesiunaa din Maî.
Să presintaseră în total 38 de candidaţi. Din aceştia, cinci s’ati retras in cursul probelor orale şi scriptnristice, 13 au căţtut, neavănd note îndestulătoare şi numai 20 ah fost admişi.
M u —x—
Ieri, 21 Mai, a fost a şeasea aniversare a «societăţii constructorilor români din Bucureşti.»
Ea a fost serbată in gradina de vară de pe şoseaua Filantropiei.
Regretam că n’am putut lua parte la această
FOIŢA «-ii O MANIEI LIBERE* 5
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BEL LOT'
PARTEA I.
O slrânepoatâ a negrilor.
— Urmare —
VIII
Iohn de B. avea la Noul-Orlean o tristă
celebritate de duelist. El se batea pentru orî-ce, pentru o privire, pentru o vorbă , pentru un gest, pentru-că mâncase bine, pentru-că nu mănoase bine, pentru-că era furtună sau pentru-că era prea senin. Dacă nu’î plăcea-i, venia şi’ţî o spunea ; nu ziceai nimic, se credea insultat şi’ţî trimetea martorii. O dată lucrul sfârşit, era mulţumit; toate armele ei erad bune : pistolul, sabia, puşca, carabina , revolverul. Lăsa la alegerea lor locul duelului : era un om lesne
de impăcat cn. viaţa c lor alţi. El priniia să
se bata in pădure, pe câmp, pe un lac. pe un rîu sad pe mare. El propuse intr'o zi unuia un duel in balon. Fie-care din cei doi luptători trebuia să se sue in cate un balon, şi odată in aer, să tragă unul iu altul cu cate o carabină. Cel alt nu se scie de ce, nn primi, spre marea desperare a lui Iohn de B.
Ast-fel era omul, care inâinta către George de Hamei cu intenţiunî neprietenesc!.
—	Domnule.... zise el lui George, când se a-propiâ.
D, de Hamei voi sa intervie.
—	Iartă-me, tată, zise George cu tărie; mi se pare, că domuul voesce să vorbiaseă cu mine. Te
smuls independenţa de drept a României , prin atâtea sacriticie de sânge, nu ne putem bucura de densa de cât trecând pe sub furcile nedrepte ale congresului, care a pus pe grumajiî noştri cestiunea israelită Este dureros, dară aşa este.
Tn faţa acestei violenţe europene , care nu ne recuuoasce ca stat de sine stătător , de cât dacă vom ridica din legile noastre piedicele, puse Evreilor, de a putea ajunge la cetăţenia romană, de a practica orî-ce profesiune, de a intra in funcţiunile statului şi de a se stabili iu orî-ce localitate a ţării,—uoe uu ne remăne de căt de a ne supune ori de a ne opune.
Dacă opunerea ar fi scutită de mari pericole, noi cel d'ăntăl am preferi să trăim cu iudependeuţa nerecunoscută de Germania, Francia, Anglia şi Italia ; am consTia pe representanţiî naţiunii să respingă această condiţiune violentă, impusă de Europa şi am agita chiar naţiunea lâ impotrivire. Din nenorocire insă, opunerea ne inspiră multe temeri. Şi apoi citiţi cu luare aminte tractatul de la Berlin , şi veţi vedea că el nu ne cere introducerea masei evreiesc! in cetăţenia română, ci numai acordarea putinţei de a deveni şi Evreul, ca cel-alţî străini, cetăţian romăn, cănd ar merita această favoare.
Prudent ar ti să ne opunem la această condiţiune, care ne umilesce autonomia noastră ? — Noi, cu toată mâhnirea de care suntem cuprinşi in faţa violenţei ce ni se face, respundem, că nu ar fi prudent.
In teorie, constituţiunea noastră, una din cele mal liberale din Europa, păcătuesce la art. 7, prin conservarea unei distincţiunl religioase, mucedă in veacul in care trăim, distincţi une, care, pentru onoarea poporului romăn, recunoscut de lume ca unul din cel mal toleranţi in materie religioasă, nu corespunde nicî-uneia din deprinderile sale. Romanul a urăt şi urasce pe Judan, dar nu pentru că se Închină la un alt D-zeu şi intr’alt chip de căt creştinul, ci pentru că Judanil au năvălit ca locustele pe holdele ţării, pentru că mal toţi sunt înşelători, in toate mişcările lor, pentru că nici o consi-deraţiune a onestului nu 1I opreşte de la mărşeviele cele mal odioase, ce le ar aduce un câştig oare-care, pentru că specula uu impune mc! o margine cutesanţel lor. Şi căud acesta este adevărul, de ce iu constituţiunea noastră să fiă inscrisă o distincţiune religioasă şi nu o distiucţiune de moralitate ?
A ne impotrivi dară la revizuirea consti-tuţiumî, ar ti a nesocoti un principiu, care face onoarea naţiunilor civiiisate, ar fi a in-făţişa, fără cuvănt, pe poporul romău fanatic,
cum nu este şi cum n’a fost nici o dată Şi cănd noi am sărit, cu armele in mână spre a veni in ajutorul unul popor apăsat n’ar fi oare incousecinte de a mănţinea ri legislaţiunea noastră o disposiţiune nedemnă de romăn.
Dar acest argument de teorie nu ne arată incă pericolul ce ar urma din opunerea la tractatul de la Berlin, ci numai o necorectitu di ne constituţională.
Vom arăta pericolul, după infăţişarea ur mătoareî dificultăţi de fapt.
Ni s’a anexat Dobrogia. Poporaţiuniie din acea provincia, nefiind cucerite ci alipite la statul romăn, au să se bucure de deplinătatea drepturilor politice şi civile. Intre acele poporaţiunî, cel m ii mulţi sunt de rit necreştinesc Să lipsim pe aceştia de drepturile politice, nu putem, nici nu avem dreptul; şi nu credem, că se va găsi un singur Romăn, care să refuse drepturile politice Musulmanilor din Dobrogia. Cum va remănea atunci, ca dincolo de Dunăre să practicam o teorie mai umanitară, iar dincoace, unde luminile civilisaţiuniî aii o mal nn re intindere, să fim foarte restrictivi, iu căt inel posibilitatea de a deveni cetăţian romăn să nu o acordăm ? — Negreşit, că ne-am pune intr’o eontradicţiune, diu care ne-ar fi cu neputinţă de a eşi in faţa o-biecţiunilor diplomaţiei străine.
Să fim dar cu chibzuială şi să ţinem seamă de toate dificultăţile, cănd voim să luăm o hotârîre aşa de cutezătoare, ca opunerea, in contra ; nul tratat european.
Să arătăm şi pericolul.
Acum trei ani in tins a imperăţ a turcească s a impotrivit indic iărilor confe enţel de la Coustautinopole. pentru acordarea unei semi-autonomil Bulgariei. Mândria Porţii s’a opus şi puţinelor cereri înscrise in protocolul de la Londra. — Cari aii fost urmările acelei nebune împotriviri ? Ruina completă a Turciei, a cărui existenţă fusese garantată de Europa şi reducerea sa la o mică fâşie de pământ din vastul teritor european.
Acest nenorocit esemplu nu trebue oare să ne ingrijiască pe noi ? A iianţa israelită, mal tare de căt diplomaţia rusească, nu va irita oare pe Euiopa, a cărui decisinne ani nesocot-o, in contra noastră, şi n’ar putea-o impinge la o constrângere materială, cu mult mal periculoasă pentru interesele noastre naţionale ? — Oamenii noştri de stat sunt datori 4să cumpăni;.scă bine lucru!, fiind-că pentru aceasta naţiunea le-a înlesnit calea de a se urca in capul treburilor.
Şi pe cine ne-am sprijini in opunerea noastră ?
serbare, ca se putem împărtăşi publicului, iu cate va trăsuri, cum îşi petrec constructorii n ştrit români, la asemenea ocasiivnî.
.	—X —
Citim in «Binele public» de eri:
Sesiunea de bacalauriut nu s’a terminat încă. Candidaţii sunt foarte numeroşi. Examinatorii suut următori profesori de la universitate: d. Alecse Marin pentru sciuţele fisico-cimioe, d. Gr. Stefăucseu pentru cele naturale, d. Spiru Haret pe tru automatice, d. Ep. Francu li pentru limba greacă, d. B. P. Hasdefi pentru istorie, d I. Cră-ciunescu pentru limba latină, d. Frollo pentru franţuzeşte şi d. Zalomit pentru fîlosofie.
De şi Gestiunile puse evreilor — zice numitul ziar - sunt mai serioase mai cu seamă la studiile literare, totuşi severitate nu e; alături cu elevii cei buni aii fost admişi şi dintre aciea cari ere a fi slabi in lycee,
—x—
Ne reservâra pentru mâine oare-carî observa-ţiuni asupra curselor de cai de la Floreasea.
Atunci vom spune şi pe premianţi.
- X—
Mâine, 23 Mai, se deschde sesiunea extraordinară a societăţii academice, pentru a se constitui conform legei votate de corpurile legiuitoare,
—X—
O linişte aproipe absolută — zice «Curierul financiar — am avut in săptămâna trecută pe piaţa noastră financiară; afaceri foarte puţine, şi incă de foarte mică insemnătate. Cu toate acestea, avem de notat şi azî o tendinţă constantă de urcare in efectele noastre cari, azî se atlă la un maxim pe care trebue să o spunem, nu ’l-aîf mai atins nici o dată. Şi această tendinţă de urcare se observă nn numai pe pieţele noastre, ci pe toate pieţile din Europa, la Paris ca şi la Londra, la Berlin ca şi in alte pieţe principale, Ni se pare că in această disposiţiune favorabilă valorilor publice intră cn o bună parte şi aspectul pacific ce iail maiile cestiunî europene, oare până mai eri ţineai! in suspeu-siune toată lumea.
Nu credem , că este prudent, nici in interesul ţării, a ne impotrivi tractatului de la Berlin şi a mănţinea stătu-quo constituţional, dupe cum pe unii ăi indeamnă inima a fost şi este ăntăia noastră conelu-siune in cestiunea israelită.
Spre a motiva această conclusiune la care ne-au condus gândirile noastre, foarte incli-nate către resistenţă, scriem astăzi.
Tractatul de la Berlin, prin art. 44, cum şi prin alte articole, ne violează drepturile noastre autonomice , respectate chiar atunci cănd eram o naţiune tributară.
Este aci un adevăr crud. Noi, cari am
rog lasă-me să i respunz. De altminteri, zise el, intorcăndu-se către Iohn de B...., locul numi se pare tocmai potrivit pentru o esplioaţie şi cred că ar fi bine să tşiin din teatru.
Se temea ca tatăl şefi, care doria să evite o ceartă, să nu intervie şi sa’l facă ridicol.
—	Pentru-ce sa eşim ? respunse Iohn de B.... Ceea-ce ve voi spune, se poate zice in doue vorbe.
—	Se poate. Dar, ceea-ce am sa ve spun eh, nu se poate zice aşa de scurt, şi ve propun din noii să eşun. Nu voiii mai asculta uici o vorbă aci.
—	Ab! zise Iohn, atunci..,.
Şi iohn de B...-, care nu doria de căt o causă de duel, se gândi, că mijlocul cel mai sigur şi mai repede era de a insulta grav pe acela ce şi’l destinase de inimic. Dar dacă el era renumit prin dibăcia sa la duel, şi George era renumit piiu puterea sa. Căci ei putea veni in minte sa starîme mana aceluia, care ar fi indrăsnit să o ridice asupra lui , şi să’l pne in imposibilitate de a se bate, înainte chiar de a fi fost vorba de duel, aceea ce uu intra in socotelile lin Iohn, căruia ei p ăcea, din timp in timp, să omoare inamicul seu, dar nu să fie bătut.
—	Ei bine, zise el de astă-dată, liniştindu-se, să eşim.
—	Ve urmez, domnule, respunse George. Plecaţi inainte; ve rog, adaogă el, ve ajung inaiu-tea teatrului.
Pe cănd Iohn de B.... se depărta, George de Hamei ajungea pe tatăl seu.
—	Cred că ai urmat cu ochii scena de adineaori, şi ai observat că mi-arn păstrat tot sângele rece. Sper că voii! fidea cum in colo stăpân pe mine, căni me voiu gândi mereu la mumă mea, din causă ei voiti face chiar imposibilul spre a evita nn duel. In starea in care mă
aflu nu m’aş teme de loc, de aşi fi in Francia, dar suntem in America, şi sunt franoes, de acea dulceaţa mea nepăsarea mea nu pot trece peste oare-carî limite. Insultele ee ni se lac in străinătate n i sunt numai personale ci aii şi un oare-care caracter naţional, La revedere , sunt. asceptat, viu iu un minut, nu te ingriji.
Iohn de B.„. cn căţî-va tineri se oprise in u-bţa din faţa teatrului. îndată ce zări pe George, eî eşi inainte.
Acesta insă nu lasă să in ceapă.
—	Ce voiaţî săhnî spuneţi, domnule ? zise el ou o voce liniştită, salutăndu’l.
—	Voiam să ve spuiu, că astă-seară, aţi făcut o necuviinţă către creolele din Noul-Orlean, luând apărarea unei fete de culoare şi bătăndu-ve joc de obiceiurile noastre.
—	Creolele Noului-Orlean v’afi însărcinat oare de a fi interpretul lor pe lângă mine şi v’ail ales de apărător al lor ?
—	Efi vorbesc din partea mea, pentru că conduita voastră......
—	Conduita mea aţi cualificat-o ; am comis o necuviinţă către ţara ce locuese. Emî pare refi, pentru-că până astăzi am intîmpinat in a ceasta ţară cea mai fermecătoare şi cea mai frumoasă ospitalitate.
—	Atunci, ve scuzaţi..,..
—	Cui ? Ţerii ce loeuesc... Dar de sigur, fi-
ind-că am avut nen rocirea de a o supera , in necunoscinţă de obiceiurile sale.
—	Şi mie nu’mî cereţi o^rc ?
—	Ce ?
—	Seuse.
—	Negn §Ţ că nu, n^ mî-aţ» spus, că nu sunteţi apărătorul nimeruî
—	Atunci, ve bateţi?
—	Cu cine ?
—	Cu mine ?
—	Şi pentru oe m’aşî bate ou voi? Nu v’am făcut nimic şi n’am să me plăug de nimic din parte-ve.
—	Şi 9a,câ v’aş insulta ?
—	Fiind că n’aveţî nici o causă spre a ve insulta, v’aş oonsidera ca un nebr şi eh cu nebunii nu me bat.
Iohn de B.... nu respunse. Dar sa întoarse
spre tinerii, ce ’î părăsise, spre a intălni pe George, şi le zise :
—	Domnilor, ve mulţumesc că Y.w-aţî oferit ajutorul Domniilor-voastre, dar nn T pot primi, domnul nu se bate, e un laş,
—	Ai minţit, striga George, mă bat şi sărind spre Iohn de B.... T pălmui.
In general prima mişcare a omului ce primeşte o palmă e de a se arunca asupra celui ce ’î-a făcut această gr,,vă insultă, Iohn de B„. insă nu se mişca, dar fiind-că maî mulţi dm amicii săi reniau către el, le zise :
—	*’L voiii ucide măine.»
Condamnarea la moarte a lui George se pronunţase, toţi erau siguri de aceasta.
—	Ce ai făcut, nenorooitule ? zise tatăl seu, mtăluiudu-L dupe cinci minute.
—	Aceea ce ai fi făcut şi d-ta, dacă ai fi fost in locul meu, dacă tş-ar fi numit cine-va laş. Şi cu toate acestea voiam să evit acest duel, ’ţî-o jur. In fine ! Ai avea destul curagiu spre a ’mî servi de martor ?
Va trebui să ain, căci pine te-ar putea apăra maî bine de oăt tatăl tett, nenorocit copil.
be puseră şa Caute un aj doilea martor, ou toate că era târziu.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
Singura putere, care ni s'a arătat favo-r(hilă m cestiunea israelită a fost Rusia. Ve-aui pute noi încrede in ajutorul Rusiei, ja cazul vr’unul conflict material, resultat j,Q împotrivirea României la tractatul de [a Berlin? — Noi cel puţin, in urma dureroasei esperieuţe de curând făcute, n’am flltezi să consiliem naţiunea, de a se mal norede in fâgăduielele celer ce aii snbscris convenţiunea de la 4 Aprilo. .
Dar nu e numai atăt.
Cine crede, că cestiunea orientală este pe deplin. de3legată, mult se amăgeşce. Toate popoarele de peste Dunăre sunt nemulţumite. 'Aî Serbii, nici Bulgarii, nici Grecii nu slmt satisfăcuţi cu situaţiunea ee li s’a ci oit. Rusii retrăgându-se, inarmează bine pe Bulgari cu puştile şi cu tunurile luate de la 4 urci, li lasă oficiarl muscali, şi le arată mereă că Rumelia este a lor.
In această stare turburată a lucrurilor, eănd puţin trebue pentru ca Orientul Europei să in're din nou in flăcări, bine este oire ca ţara noastră să rămână nerecunos-cată ca stat independent de către Europa ? Dine este să rămânem un cămp deschis pentru toţi străinii înarmaţi, fără a avea mă/ ar dreptul de a protesta in numele dreptului ginţilor ?
Eacă de ce am zis «nu credem, că este „prudent nici in interesul ţării, a ne împotrivi tractatului de la Berlin şi a mănţine „statu-quo constituţional, dupc cum pe unii „gl iudeamnă inima."
De altminterea, cu mulţumire constatăm, că bunul simţ al naţiune! este aproape in intregul el pentru revizuirea art. 7, adică pentru supunerea la tractat.
Dar daca nu suntem de părere a ne opune tractatului de la Berlin, ne vom in-treba care este interesul art. 44 din tractat, sau cu alte cuvinte, la cari Evrei treime să deschidem porţile cetăţeniei române?
Kespunsul la aceste intrebărl, 1’am daţ deja iu eonclusiunile noastre din revista precedentă. Vom căuta, pentru mal deplina lămurire a cestiunil, a le desvolta in nume-rile viitoare, căci credem că ele respund şi la garantarea intereselor noastre naţionali in contra acestei rase funeste pentru noi.
Societatea «Concordia»
Precum anunţasem, ieri a avut loc ser..ta de petrecere pregătită de oomitetul doamnelor din societara "Concordia.»
Succesul ce a obţinut şi această serată a iu-treout aşteptările noastre.
Looalul societăţii nu maî inoapea lumea ce venise, ea iu tot d’auna, să guste căte-va ore de o adevărată şi intimă dsstracţnine.
Serata s’a inoeput priutr’o conferinţă ţinută de d. G. Missail, asupra caracterului naţioual al lomănilor, şi apoi un nqic concert. Maî multe domnişoare afi esecutat pe piano diferite bucăţi de musică. Aplausele şi buchetele de flori curgeai!, cu atăt maî mare profusiune, cu căt auditorul, compus in mare parte de membriî şi membrele societăţii, se simţia dator să incura-geze pe acele suflete tinere, c-arî oultivează cu pnsiune arta musicală. Dar admiraţiunea tutu-'or a fost captivată de căte-va mici fetiţe intre oarî se distingea aceea a d-lnî B. P. Hasdtfi. Ele au recitat maî multe poesiî romane, cu un cnr giu şi o dicţiune, carî te făceau sa u ţî că ai inainte-ţî nisce copile de 10— J2 anî. Concertul a^ fost încheiat pi intr’o arie naţională, rşecutată din voce de talentnosu] tener bariton Vasuescu.
Lumea a trecut apoi din saloane, unde s’a ţinviţ co. certul, iu grădina soeietăţiî, impodo-la cu mult gust şi lumi. ată cu lampioane ve-nH'ene, Aci muzica roşiorilor ineepu sa cănte , Pe când grupe de doamne şi de d-şaore, însoţite ue 'avalerî, sa plimbau pe alee, aspirând racoa-Ua nopţii şi melodioasele sunete oe eşiau. diu 'uatrumente. Aceasta :nsă nu ţinu mult. Stm-, ul de va's fu dat. Maî toţî se grăbiră a a-erga iu saloane unde , cu toata zăpuşala unei aopţi de vara se aruncară in valurile unui danţ tea nn’ Care a Bnnf aproape de 2 ore noap-
,	,stfel s a terminat această serată de petrecere,
arţ, dnpe cat seim, nu va fi unica in vara a-teast-i.
DiN AFARA
Turcii din Bulgaria şi Rumelia.
,ei% când asupritorii erau Turcii, bt'am suferinţr le Bulgarilor; astăzi, di lu apucat el domni, apasă Bulgarii i er î urci! — o veche isţorie !
Poartţţ se ocupă cu nenorocirile copiii Plerduţi in două circulare, apărute zih Mea,
Intr unul din acestea, emigr, rea Turcilor din Bulgaria in Rumelia orientală se Înfăţişează, că ajungând dimensiuni îngrijitoare. Poarta fu silită a vorbi asupra acestui lucru cu principele Lobanoff, ambasadorul j Rusiei.
S a aflat, că emigrarea este rezultatul uI nor prigoniri sistematice iu contra musul-j manilor; prigonitorii fac de alt cum victi-j melor lor şi un bine: le înlesnesc emi-j grarea—, negreşit numai ca cu atăt mal j uşor să se scape de ele.
Poarta atrage atenţiunea cabinetelor străine asupra acestui fapt, iu specie este solicitat Andrassy, să ajute Poarta, stăruind pe lângă ţar, spre a asigura musulmanilor din Bulgaria bunurile şi siguranţa lor personală.
*
Al doilea cerculariu vorbesce despre a-j cvl’aşî subiect, insă mal in detalia şi spe-| cificănd şi violenţele Bulgarilor. Cea maî ' mare dintre acestea este incontestabil amc-! ninţarea, ce se face Turcilor pe faţă, că j prigonirile de azi sunt nimic pe lăngă ceea ce vor avea să tragă după depărtarea Ruj ŞÎlor. Ca să scape, Turcii fug. Ne îndoim că j vor putea scăpa alt cum. Bulgarii sunt un i ne*tn ăl dracului, cănd apucă el la putere.
I	-----------
j
Maghiarisarea in Ungaria,
Iu «Poster Lloyd” cetim următoarea notiţă :
Episcopatul serbesc a trimes, precum impăr-tăşesce ziarul «Zastava», un memorand împăratului, iu afacerea introducereî limbeî maghiare ca studiil de învăţământ in scoalele elementare serbescî.
j Episcopatul roagă in acest memorand pe M.
S S., de a refusa sancţionarea legeî, relativă la | acea introducere. Memorandul este iscălit de către patriarchul sârbesc şi de ceî l’alţî episcopî.
Ziarul «Zastava» eşî esprimă bucuria sa, că clerul superior serbesc şî-a venit iu fire cel puţin in ceasul al uu-spre-zecelea şi s’a silit a satisface aşteptare! şi dorinţelor generale ale poporuluî serbesc.
De ce nu face «Poster Lloyd* un comentariu căt de mic la această ştire ? Am ti curioşi să vedem, ce ar scrie. Numai in zilele trecute, acest organ, şi după el flămândă presă apusană, care mai mult ori mal puţin se află in soldul dobitocilor de orientali, presintase pe românii ardeleni ca o naţionalitate neastâmpărată şi condusă de inehipuirl, pentru că indrăsniră a protesta in potriva sălbaticului atentat de maghiarisme. «Pester Lloyd» şi compania din soldul unguresc eşi mtemeiase această nedreaptă incriminare pe motivul, că românii singuri sunt in toată Ungaria, cari văd o primejdie in proiectul de ungurisare şi că prin urmare singuri s’aă ales să protesteze, dar că cele-l’alte popoare nemaghiare primesc măsura, pentru că tac.
El bine, acum protestează Serbii! Negreşit mal târziu, pentru că clerul, numărul şi vigoarea lor in Ungaria nu se pot pune pe o treaptă cu clerul, numărul şi vigoarea românilor din Ardeal. Mal slabi, serb.I au aşteptat semnalul, le-a trebuit să ne pre-ceşl, spre a dobândi curagiă.
Cine mal are să vorbiască ? Saşii? Saşii ardeleni ah protestat prea bine prin deputaţii lor din camera ungurească.
Toţii şi Ruşneciî dm Ungaria ? Apoi a-ceştl slavi sunt cel maî degeneraţi, mai înjosiţi, mal proşti Slavi de pe tot globul etnic al neamului slavic. Cler şi popor, inteligenţă şi ţărănime, — la Toţi şi Ruş-necl — sunt nişte elemente atăt de bătute de d-zeu, atăt de vile, in căt ar oferi fără esagerare un interesant material de studiu celor ce se ocupă cu psihologia popoarelor; proverbul unguresc l-a şi caracterisat scurt dar minunat de bine prin frasa: «a Tot, nem ember.» «Totul nu e om.»
Ei bine, lua-va presa meghiară şi sateliţii el plătiţi slugărnicia, apatia timpită acestor omeni drept probă, că «sunt în Ungaria popaoră, cari primesc maghiarisarea"? Se pote ! ce nu cutează fanatismul maghiar şi «Augs; Allg. Ztg.», «Jornal desDebats», «N. fr. Presse", când sunt plătite eu — zloţi ungurescl.
Puţin ne pasă de alt cum. De ce ne pasă ; e că Românii şi Serbii din ţările de peste graniţe nu cearcă a regula pe trufa-
şul lor asupritor prin alte măsuri maî percepţii» le decât prin «proteste», cari sunt atât de subţiri şi de evaporabile, în cât ne temem dacă pot ajunge până în mâna împăratului, sau dacă le mal pdte distinge acesta slovele, mal ales dacă nu vor fi... ungurescl.
Independenţa nostră şi a Serbiei să nu lî-trezit nici o cordă din inimele atât (le viteze odinioră a conaţionalilor acestor state, asupriţi de unguri?... Ar li o netrebnicie.
ARENA ZIARELOR
«Românul" este cuprins de frică, şi ui tănd cu totul ceea ce dînsul şi al săi n’aft tăcut, acuză pe oposiţiuue, că n’a vorbit nimic in cestiunea israilită.
Să spuie — ’î zice «Romanul,» —cum cred că este bine să se deslege aoeastă cestiune maî mare de căt acea a impămăntăniriî sătenilor, pe care de la 1848 pana la lovirea de stat de la 1864 n au voit s’o deslege şi s’o reguleze. Să de-pue in scris cum găsesc d-nealov, că este drept şi bine a se face
Am sub-liniat Cel cuvinte din acest pasaj, pentru că ni se pare că, iu coaliţia, care se împotrivea la împământenirea sătenilor şi care a ocasionat lovitura de stat de la 1864, figura şi grupul politic, represintat prin «Românul."
Căt despre părerea bătrânului organ, şi de astă dată ca este inveluită in vălul misterios al generalităţilor.
Inter ;sele cele mai vitale ale patriei cer, ca aoeastă cestiune sa se resoalve ast-fel, in căt principiile liberale să jiă pe deplin respectate, dreptatea să fiă satisfăcută, şi ţara. şi maî cu seamă proprietatea mică şi mare, să nu fiă iu cel maî gav pericol, să nu cadă toată in măi-uile is ailiţilor.
Elastic, foarte elastic este răspunsul «Românului. " Principiile liberale să Jie pe deplin respectatei Gravă cerere i Teoria umanitară resuflă iu aceste cuvinte. Om, ţi om, acesta este principiul ce ni l consiliază confraţii noştri!? — Departe ne duc!
Iu partea a doua „Romanul” polemiseazâ cu «Binele public,” pe care T gratifică cu epitetul de uşurel. — Dacă «Binele public» este aşa de uşurel, de ce atăta încordare de puteri la «Romanul” in contra organului centrului stăng ?
*	» Br graba cu care s’a convocat cor-
purile legiuitoare şi in obstinaţia guvernului de a nu spune vederile sale in cestiunea israil tă, «Presa* nu vede de căt manopera obicnuităa celor de la putere dea pro-cede prin suprindere; apoi criticând faptele trecute, organul centralist face un apel la toţi bărbaţii din oposiţiune să ’şl strângă rândurile:
Rugăm pe toţî fruntaşii naţiunii a se concerta împreuna şi a găsi mijloacele cuvenitei spre a pune ministerul radical in imposibilitate de a’şî continua faptele sale rătăcite, de a. duce nouî desastre şi de a pregăti uouî pericole a-cesteî nenorocite ţerî!
Toate sunt bune, dar am dori să seim, care este şi opiniunea centrului in privinţa cestiunil israilite, căci şi «Piessa" pănă a cum a păstrat o adâncă tăcere asupra acestui de căpeteniă punct
--------- «q X, am ------
VARIETĂŢI
Cripta e gafă. — Un cetăţean din Olmiitz, cu numele Franz Tellarzik, comandase de mult timp o cripă (boltă de mo* ţî) pentru familia luî iu cimitirul oraşului. Aceasta criptă trebuia să fie gata la 1 Maî st. n. In 30 Aprile vine lucrătorul, însărcinat cu facerea acestei cripte, să anunţe ca ea s gata. Era timpul cel maî potrivit, căci, in acea noapte, Tellarzik muri de apoplexie, şi cadavrul şefi fu depus in cripta comandată.
Un fir de per din bar ba profetului.—Un fir de
per din barba profetului face, in present mare sensaţiune in Madras (India), devenind objeotul de ceartă dintre şase mahomedani pioşî.
Acest fir de per se numesce «Assura Sherif» şi este închis intr’o cutie mică. Fie-oare din acei ş se candidaţî tinde a ocupa postul de conservator a aeesteî relicvie sănte, cu atăt maî mult, că acel post e salariat de stat cu 100 rupiî.
Cestiunea se va trata la inalta curte judicia-
www.dacoromanica.ro
1 ră din Madras. Interesaţii in eausă sunt foarte impacienţi asupra decisiunii ce se va lua.
Serviciul Telegrafic al „României Libere"
de la 3 Iunlu. — araeazi.
Paris, 2 luniu. — Principele de Battenberg a fost invitat azî la masa d-luî Waddiugton, ministrul afacerilor streine. Principele va pleca mereurî la Darmstadt.
Petersburg, 27 Maî. — Trei indivizi condamnaţi de Curtea marţială, pentru că au participat la asoeiaţium nihiliste, afi fost spânzuraţi ierî la Kiew.
Ha vas.
Sâmbătă seara, 19 curent, s’a perdut un orologiu de damă cu lanţ, perderea a avut loc pleceiid de la cofetăria Capşa pene la Hotelul Dacia. Cel ce ’l-va fi găsit este rugat de a binevoi a’l aduce strada Academiei No 2, de unde va primi o bună recompensă.
SPECTACOLE
Grădina Stavri. — Trupa franceză de sub direcţia d-\m De Beer. — In toate serile speo-tacol variat: Doue comedii alese, un intermez vocal, al cântăreţelor trupeî, şi bucăţi muzicale executate de orchestra măiestrului Wiest. — Locurile numerotate, 4 fr. — La mese, 2 fr.— Tntrarea 1 fr.
Teatrul de vară Dacia. — Direcţiunea /. D. lonescu. In toate serile represintaţiî ale celebrităţilor artistice din Europa: gimnastică, muzică, pantomimă, ctc.
Grădina Guichard.—Trupa romană de sub direcţia d.-neî Teodor ini şi d-luî 'Vasitiu. — Marţî 22 Maî : Jurămînţul Iul Oraţiu şi însuraţii mă
fac să rîd - Locurile numerotate , 2 fr ;—nenu-raeroUte, 1 fr.—Representaţiî in toate Marţile, Jouile, Sâmbetele, Duminicele şi serbătorile.
Grădina Union Sufsse. Trupă romană de sub direcţia d-lui 1. Lupescu. — Mereurî , 23 Maî: Sultanul şi CurcanulDoi roşiori.—Locul I, un fr.—Intrarea 50 banî.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar la tipografiî-editorî Thiel et. Weiss, 1879, şi se află de vemjare la toate librăriile şi la toate chioşcurile diu capitală: Statul romăn şi situaţiunea juridică a evreilor in Romania. Studiu de consilierul intim, jOr. 1. C. Bluntschli, profesor la Universitatea din Hei-delberg. Preţul 1 lefi noii.
CURSUL BUCUR,ESCI
MARE CASARE SCHIMB
99
LA
arsa Buctirescr*
. FER «O & F-ţii HFA/oU
No. 48. Strada Lipscani N<.. 48.
Pe 0iua de 22 Mal 1879 ora 12
Cnmp VjSnil.
20
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale. . . .
»	> eşite la sorţi.
8%	, domeniale	.	.	.
>	, e§ te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 3CK 7% Serisuri fnneiare rnralo 7°/0	,	, urbane
8% Impr. Municipal. .
»	cu pr- Bnc. (bii.
Renta Romănă .....
Acţiuni * Dania».............
*	«Romania»	,	,	.
Cupoane rurale exigibile. . .
»	domeniale	»	.	.
» scrisuri »	. .
Argint	contra anr .	.	.	.
Bilete hypotecare contra aur. Rubla hârtie ......
Florinul.....................
Lose Ottomane .....
leî
CURSUL DIN VTENA 3i Maiu
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rubla Hărtie.................
CURSUL DIN BERLIN 31 Maifi
Obli. căile ferate româno . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim.....................
Ruble hărfie..................
Stern.........................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 31 Maiu
Renta Română Lose Otomane .
SCHIMBUL 19 Mai
Paris (3 luni)...............
» la vedere...............
Londra (3 luni) ...
» la vedere.	,	.	.	.
Berlin (3 lua). . . .
, la vedere.	.	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
101 S7 V, 103% 99% 178 98%
92
102% 26 % 70»/: 200 70
iy«
%
’ls
1%
101% arg.nt 104 argint 180 98% 92% 108 21
70%
205
75
arg.
aur
F
2 43’% 2 44
2 16 46 -
31 crt.
2 17
50 —
29 crt.
9 28% 9 80% 5 48 15 49 22 30 22 30 D3 —113 _
91 25 32 50
89 50
199 85 89 90
70 — 48 -
89 25 32 30 89 80
198
39 90
70 -
4 %-
99 20 99 80 2502%' 25 25 122 % 123
2 16%
Fermo Benzal.
R0MAN1A LIBERA
Se arendează
de la Sf. Gheorghe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul mo-J şieî Qbilesciî, din plasa Mărginit de jos, judeţul Bămnicu-Sărat; ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohaturi,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea mai sus zisa.
Doritorii se vor adresa pentrn moşia Obilesciî direct la d-na Ma-ria M. Bassarabescu, la moşia sa Topliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d. Eftimie Diamandeseu, Bu-curescî, strada Pompierii, No. 4.
Advocatul Radu Orchidan
’şî-ati strămutat cancelaria in casele d-lui Arvanes, di o str. Şelari No. 5 şi in colţul stradet C.vaoi No 2 — Orele de consultaţiune: dimineaţa intre 9 şi 11 post-meri-diane intre 4 şi 6.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea R&hovei No. 63
(Calea Craioveli
1 STAADECRER
Strada Smărdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
■ni
URMĂTOARELE MASIVE:
PENTRU AGRICULTORI:
Locomobile, Maşiue de treerat (Hornsby)
Maşiue de treerat cu măna
Muşamale de Cautşuk negre şi albe 34 metre Q
Batoase de porumb eu abur
Batoase de porumb cu măna in diferite mărimi
Maşiue de secerat
(Wood şi Favorita)
Maşine de semănat
Pluguri Yidats in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat fân ou abur
Triorl, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
Mori de măcinat pe postament de lemn cu 1, şi 3 perechi de pietre Pietre de moră franţuzesc! şi unguresc!
Morişce de mănă
Maşine de jupuit grăne (Scb'âlmasehine) Eureca in 2 mărim!
PENTRU MORARI:
Aspirator! pentru maluri
Curăţitori complecte, sistem nou
curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentrn mori mari şi mici)
Pânze de burat in t6te numerile
Maşine de tăiat grăne
Maşiue de curăţit griş 2 mărim!
Gânce de transportare
O domnişoara
din germania de Nurd,
dintr’o familie nobile, care a depns es4lJ nul de profesorat cu cel mai bun WcJ cunoscând, afară de limba sa maternă limbele francesă şi anglesă, şi toate C0J scinţele cerute in şcoahle elementare f semnănd tot-de-o dată foarte bine, ’ a găsi un loc in Bncnresoi intr’o familie ja tinsă. A se adresa la d-na Gertrnde flw" Griinangergasse No. 1, Institu Prohlich, Vier,,’
KOENEN
ZUGRAV DE FIRME ŞI TABp
Str, Academiei 23 (grădina Stand)
alot felul de litere de stirlă, met şi de lemn.
CASE UE FEB KMU.KSEMl şi de VIEHNA “ţjgjjţ
MAŞINE PERFECŢIONATE PENTRU TYPOGRAPHH SF LYTOGRAPHL
CIMENT
Adevărat de Portland
se află de vămjare en gros şi ei) detail aio! şi in Brăila cu cu p«. ţul foarte redus, la
MAYER FREUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
LOTERIA
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat nona şi marea loteriă de bani, controlează nu numai emiterea losurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentrn plata, esactă a căştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele de vedere asignranţ i cea mai perfectă. Singurul fapt că guvernul german figurează aci ea garant este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Nona şi marea loteria de bani mai conţine încă 86 000 lose din oare 44,000 lose trebue să căştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte însemnata, fiind mai mult ca jumătate a tutulor leselor trebuesc câştigate negreşit. Toate câştigurile se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta, — Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mai fericit se urcă la
533,333	•
WO
Special mai st nt de câştigat următoarele câştiguri principale :
Lei nuoî Lei nuoi I ‘
a 333,333 I a 200,000 — i a 133,333 — 80,000 — 66 666 —
53.333	—
40.000	—
33.333	-26,666 —
20.000	— 16 000 — 13.333 — 10,666 —
8,000 — 6 666 -5 333 —
4.000	—
2,666 -
2.000	-
1,600 —
1 a	
i	a
2	a
2	a
5	a
2	a
12	a
1	a
24	a
5	a
2	a
54	a
6	a
71	a
217	a
2	a
2	a
531	a
673	a
950	a
333.333
200,000
133.333 80,000 66,666 106,666 80 000 166,665 53,332
240.000 16 000
319 992 53,330 16,000 359,964 31 998
284.000 578,522
4,000 3,200
1,333 — 707,823 666 — 448,218 400 — 380,000
etc. etc,
in total 44,000 câştiguri
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt conţi olul guvernului Hamburgian german. IN’oi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei noul şi mart loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficialmente hotărît fără alte cbeltueli. Preţul oficialmente hotărît pentru toate tragerile de câştig a amăndoura secţiuni viitoare e de :
Lei nuoî 24
pentru un los întreg original
Lei nuoi 12
pentru jumetate los original Costul urmează a ui se transmite tranco in monedă hipotecare române safr in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediăm fie cărui comande directamente intr’-un envelop bine închis losele originale comandate, investite cu armarele ţerii. Fie cărei es-pediţiunî de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim pubb'cului român pentru increderea arătată de păuă acum, făgăduind că şi iu viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curîud in tot caşul inaiutea inceperii tragerii şi anume cel mai târziii păuă la
11. Juniu a. c.
fiind că in acârtă zi urmâză a avea loc tragerea oficialmente hotărât direct către adresa noastră.
JSENTHAL & Comp.
Biuroul principal de Loteria
HATIHC n<; (Germania)
Cu clienţii noştriî din România corespundem in limba română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore.
Prin biuroul d’anunciuri A. Steiner Hamburg.
1
Compus şi garantat
de guvernul 1 la Hamburg
se incepe acum din noii tragerile de noroc grandios la cea mai nouă
Loterie de bani
II A M B U R G IAMA
Ea coDţinne conform programei oficiale numai 86,000 lose originale, din cari 44,000 treime sa câştige neapărat Toate câştigurile fac in total :
10 Milioane 940,799 Lei noi
şi se trag in cursul cător-ya luni in şapte secţiuni de trageri de noroc carî se succed una după alta. Câştigul cel mai mare care e de făcut in casui cel mai fericit se urcă la;
533,333 Lei noi
Câştigurile principale sunt organizate precum
		Lei noi		Lei noi	
i	a	333,333	6	a 5333	
i	a	200,000	71	a	4000
i	a	133 333	217	a,	2666
i	a	80.000	2	a	2000
i	a	66 666	2	a	1600
2	a	53,333	531	a	1333
2	a	40,000	673	a	666
5	a	33,333	950	a	400
2	a	26,666	65	a	266
12	a	20,000	100	a	200
1	a	16,000	24650	a	184
24	a	13,333	1400	a	165
5	a	10,666	70	a.	133
2	a	8,000	15150	eăte 125	
54	a	6,666	89 66	etc. etc.	
PREPARATE SALICYICE
S44	DE	$6-7 —
Dr. 8. kOXVA, chimist
CAI IOVI JDENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. OH L-IU I L) PRAPORI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acidul Sa-licylic chimic pur, sunt cele maî bune remedii pentru conservarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru venrlare en gr^s in Bucu-resc! la Appelet C-nie şi en den dl la D-niî 1. Ovessa şi toţî droguistiî şi farmacişti!
rtioa
sunt de câştigat la Loteria de bani autorisată de la guvernul german la Hamburg si garantată cu toată averea Statului. Acăstă loterie conţine in total 44000 câştigări şi numai 86000 lose şansa de câştig, e dâră foarte importantă fiind mal mult ca jumătate a tntor losurilor trebuiesc câştigate neapărat. — Intre cele 44000 câştiguri se mai găsesc şi următoarele câştiguri principele.
Tragerea de noroc a primei secţiuni este ofi-cîalmente hotărâtă la :
11 şi 12 Juniu a. c.
Preciu oficialmente hotărât pentru t6te tragerile de noroc a amândurora secţiuni viitoare este de;
Lei noT 24 pentru un los întreg original Leî noi 12 pentru jumetate los original tei noi 6 pentru un sfert los original
Espediez asemenea onor. m-i clienţi lista oficială a tragerilor căt şi banii câştigaţi indită ce tragerea e terminata, prompt fi confidenţio» îiaimenle
întinsa, mea relaţiune comercială ce am pre-tuţind-nea, me pene in stare de a putea achita ori ce câştig chiar in domiciliul câştigătorului. gyp*- Orî ce comandă se pot înainta spre in-lesnirea publicului, printr’nn simplu man-jPP* dat postai şi fie care comandor primesce pe dată de la casa mea losele originale OfSp' veritabile.
LAZ. SAMS. C0HN
in liambarg
Comptuar principal, Casa de Banca şi de schimb
Cu clienţii mei din România ţin corespondenţă română — Timpul de posta intre România şi Hamburg 70 ore
Priu biuroul de anneiuri A. Steiner Hamburg
O persoana
care se află in servicii! aproape de patru an! in cele d’ănteiu familii din Bneurescî, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la bă!, asemenea prinv sce şi ovî-ceangagiamente şi complectă responsabilitate pe lăngă domnişoare.
Se poate adresa la administraţinuea acestui ziar.
Atragem atenţiunea asupra comunicăreî câştigurilor inserate în zi rul nostru de azî a d-lor Laz. Sams. Oohn in Hamburg. Această renumită casa care esistă mai mult de căt 50 ani afi plătit deja clienţilor săi primele câştiguri de mărci 360,000, 270,000, 246,000, 225,000, 183,000 180,000, 156,000 adesea orî 152,000, 150,000, 90,000 şi in mal multe rîndurl 78,000, 60.000, 48,000, 40,000, 36,000 mărci şi mai înainte tot un premiu de 246,000 mărci, mali ales in ultimul timp afi plătit mai mult de căt zi/2 milioane mărci din carî mulţi aii devenit capitalişti
Acuma cu o mică plătire se poate câştiga earâşi un capital până la 400,000 mărci asupra căreia arătăm in deosebi publicului. Această casă fiind că comunică in toate părţile, plăteşte câştiguri ori unde. Fiind de asceptat o mare participare din cauza mărire! şi mai avantagios aranjate câştigurile e de recomandat, a întinde măna norocului şi a se adresa cu toată increderea către firma.
Laz. Sams. Colin in Hamburg unde fle-oare este servit prompt şi esact.
Manutanţiunea Municipală
DE LA COLINT1NA
are necesitate d’a angaja maî mulţi oameni ea vemjătorî de păine pe la pavilioanele ce vor Înfiinţa in curând in capitală precum şi in prăvăli! saS in case partioolare eu leafa şi cu remisă. — Se angajază la aceasta şi femei.
A se adresa ia biuroul din strada Gabreven! 3.
Biuroul principal de loterie Isenthai & Co in Hamburg oferă iu ziarul nostru d’azi participare la noua şi mare lotărie de bani germană. Acesta lctaiie garantată de Statul german Ia Hamburg e pe destul cunoscută in ţară, şi numai avem trebuinţă de a daij sama de organisarea ei — Nu voim insă alâsa ne menţionat că câştigul principal B’afi mărit din noii in ultima tragere, erea numai de 3/5000. Mărci s’aft, Lei noi 500,000 pe când acum câştigul principal care e de făcut in csznl cel mal fericit se urcă la 400,000 Mărci sau Lei noi 533,333.
Loteria continuă acuma in total 44,000 câştiguri a căror divisiune e de vgţlut din anunciul d’azi a biuroului principal de loteria lsental & Comp Biuroul principal de loterie lsental & Comp. care esistă deja aprâpe 100 ani e asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de dese orî ocasiune de a plăti câştiguri in România. Putem dar recomanda şi din parte-ne participare ia tote întreprinderile amendate de această casă.
		Lei nuoî	Lei nuoî	
1	a	333.333		333.333
1	a 200 000			200 000
1	a	133,333		133 333
1	a	80,000	—	80 000
1	a	66,666	*—1	66.666
2	a	53,333		106,666
2	a	40.000	—	80,000
5	a	33,333		166.665
o	a	26,666	=	53,332
12	a	20,000	ZZ	240,000
1	a	16,000	=	16 000
24 a		13,333	—	319,992
5	a	10,666	£3	53 330
2	a	8,000	=	16.000
54	a	6,666	CS	359,964
6	a	5,333	as	31,998
71	a	4 000	=	284,000
217	a	2 666	—	678,522
2	a	2,000	=>	4,000
2	a.	1 600	=	3 200
531	a	1 333		707,823
673	a	666	=	448.218
950	a	400		380 000
		etc.		etc
Preţul loselor este ofic&imeute hotătit şi anume pentru toate tragerile de noroc a amăndoura secţiuni următoare, costul se urcă la
LEI \OÎ 24
PENTRU UN LOS ÎNTREG ORIGINAL
LEI NOI 12
PENTRU JUMETATE LOS ORIGINAL
Rog ca comandele pentrn lose să fie însoţite de această sumă in moneda hârtie română saS in timbre poştale române. Indata după primirea costului espediez. losele comandate iutr’un envelop bine închis direct fie cărui comandator;
Fie care espediţlune de lose anexez gratis programa oficială Atăt lista tragerilor căt şi bani câştigaţi espediez imediat după fie care tragere direct către fie care posesor de lose. R6g a’mi transmite comande căt posibil curând p tot caşul maî nafnte de a se incepe tragerea neică nu mai târziu de la
11 Junie a. c. s, n.
Comandele să se înainteze direct către
Biuroul principal de Loterie
A. LOWENHERZ,
H A M B U R I* (Germania)
Cu clienţi mei din România ţin corespondinţa română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 de ore. — Adesea ori am fost fericit de a plăti clientelor mei din România căşiiguriie cele mai mari.
De vânzare maclaturî (hârtie stricate!
cu ocaua.
A se adresa in Strada Lipsanî No. 11—■”
G,

Capsule Mathey-Ljaylus
CU ÎNVELIŞ SUBŢIRE DE GLUTEN Preparate de doctorul CLIN. — PREMIUL MONxyON.
«Capsulele Mathey-Gaylus, pe Esenţa de Santal asociată cu Balsamice posedâsă uă. „eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate cu cel mai mare succes pentru a vindeca "repede scurgerile învechite sau recente, Blennorrlwgia, Gomorhea Blennorrhea Leucorrhea ^ „OyttUa, Urethrita , Catarul şi oele-alte Bâle ale Beşicei şt «te afecţtumle canalelor ^mare „Mulţumită învelitului lor subţire de gluten, care e fdrte asimilabil, Capsulele Mathey-„Gaylus se pot mistui de persanele cele maî delicate şi nu obosesc mci-uă-data stomaehul.
A se lua 9-12 capsule pe di. Fie-care flacon insocit de uă instrucţiune detailat e A se feri de contra-faceri şi a cere ca garanţie pe fle-care flacon de capsule nwtey-Gaylus Marca de fabrică (depusă) cu semuătura Clin şi C ni8 şi MEDALIA PREMillLi I
MONTYOU.	.
PARIS, CLIN et C-uie, 14, Rue RAC1NE, şi la tote farmaciile dvn hornanta
Deposit principal in Buci trese! la dd. Ovessa, C. Gersabek, droguerişt! şi la
d Risgorfer pbsrmacist.
■ cţas ^SBSSSSSiB0^
Maşine de secerai
AMERICANE
Cu preţurile reduse
Maşine de treerat
CU CAI
23 STRADA GERMANA 23
gfecumci» Tipografi* Ştefan MiMtown, Str. Upsam No. U. — Ce» 7191
SftCMWob Ttmns» stol*m aunawseu, w-
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 59S
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI, 24 MAT. 1879
BOMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
Iu Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
1 ei Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. in fitrainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AlJG. LâURIAN.
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In Rotnania : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescn. — In Frnncia : la SocUtf Himas Laffit & O'», 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria: Abonamente, Anuncinri s, Reclame la J. B. G. Poppovits, furnisorul Cnrtei Romlne, Stadt, FleRchnarkr, 13, Viena. - Pentru anuncinri, venind dm Germania, nu se primesc de căi prin mijlocirea eşpeditinnei de anuncinri: ^Uol f Sleiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina [V-a ,; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. 11, 2 lei; pe pag. I, 3 I Epistole nefrancate se refusa, — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Iusertiuni si Reclame, ReJacţinnea nu e resp «nsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
■	din ziarele striSitie.
Roma, 1 Iuniu. — Poarta a declarst Vatica-nnluî, că, după ce suveranitatea Sultanului este recunoscută prin convenţia turco-austriacă, tre-bue să protesteze in contra ori cărui concordat privitor la Bosnia şi Herţegovina, ce ar fi să se încheie' intre guvernul austro-ungar şi sântul Scaun, de oare ce Austria n’are nici un drept, Iu numitele ţerî, care formează o parte integranta a imperialul turc, să se amestece in vj’un mod sad altul in afacerile bisericeşti respective. — In caşul când s’ar simţi lipsa d’a iace. unele schimbări in tratatele esistente, a-tunoî acelea se vor face numai intre suveranul terii şi săutul Scaun.
Sofia, 2 Iuniu. — Azi pleacă din oraş un regiment rus. Principele Doudukoff va trece regimentul in revistă şi episcopul va ţine. o cuvântare ocasională soldaţilor, asigurăndu-î de vecinica recunoştinţă a Bulgarilor. Oficeriî şi soldaţii vor fi ospătaţi de municipalitate.
In septemăna viitoare vor trece p’aiol incă trei regimente. Yo- remănea maî la urmă numai opt eseadroane de cavalerie.
Paris, 31 Maî. — Academia a decis cu 15 contra 12 voturi, să atuăne pe 6 luni primirea festivă a lui Henri Martin. Motivul acestei in-tămplarî a fost inposibilitatea d’a stabili o înţelegere intre Henri Martin şi Emil Ollivier. Ei nu se putură înţelege in privinţa vorbirii asn-p a luî Thiers.
Guvernul portuges a subsemnat un tratat cu o societate engleză pentru aşezarea tmuî cablu intre Aden şi Oapstadt atingend şi Mozambicnl.
Madrid, 2 Iuniu. — * Epoca» anunţă, că ministrul de resboiii a anunţat eventuala demitere din servicii! a 10,000 soldaţi. Armata permanentă deci va numera 90,000. Reducţiunea a-cpasta nu se va intinde şi asupra armatei din Cuba.
Pelersburg, 2 Iuniu.—împăratul va sosi aioî maî târzii! din cauza stăreî celei grave şi periculoase, in care se află marea ducesă Marin Pawlowna. 'ţarul va trage in Zorskoje Zelo.
Messina, 2 Iuniu. — Erupţiunile Etneî eon-tiuuă incă. Deschizăturile cele nuoî ameninţă Bioencavila, Raudazo şi Castiglie. Nori groşi acoperă Piedomonte; intimericul cel maî complect domneşte. Sunt temeri, că eonnunoaţiunea printre munţî se va întrerupe; maî multe sate sunt ameninţate. Judecănd după direcţiunea lavei nu este nicî un pericol pentru Piedemonte, cu toate acestea se crede, că rinl Alcantara va eşi din albia sa. Lava s’a îndepărtat de Singnagrossa noile kilometru.
I eie/sbiiry, 2 Iuniu, Guveniorul general Gurco a dat o ordinaţiune, prin care restrânge libera venzareşi cumpărare de veninurî puternice.
Madlid, 2 iuniu. — Intr’o adunare de 230 deputaţi din partida ministerială Martinez Cam-pos^ a declarat, că el va urma politica inaugurată ^de Canovaş căcî aceasta este o politică liberală conservatoare, armata o va reduce eu 13,000. şi va introduce un sistem intreg de economie.
A provocat apoî pe liberaliî-conservatorî să no cu^toţiî uniţi, ca să poată resolva cestiunea cu.iană şi toate celel'alte cestinnî ce maî şunţ încă pedenţe,
Iuniu. —‘Cursul de lavă la partea
c&tonm. 2
estică a luat o întindere considerabilă. Lava 1 uige prin maî multe cratere in mod abondent: utreaga durată a fenomenului lăsă să se pre-vază un timp maî indelnngat de erupţiune. ,‘ava curge spre rîul Alcantara şi satul Mojo. mmea se tema de mari pagube. Lăţimea rîuluî !. aa,va ef4e de 200 metre. Actualmente rîul de ec este departe de rîul Alcantara nu kilometru.
r,..9ons*a[fi|,,0P°l, 2 Iuniu.—Ştirile sosite azî din ilipopole presentă starea lucrurilor din Eume-i i lesăriteană in o tristă coloare. Armata mi-nţiana a făcut din nou manifestări de nemulţumiri contra comaiidanteluî numit de Sultan, generalului \ italis. Miliţienii pretind un eoman-dante naţional iu persoana colonelului Eesşljac.
uvernul ptpman pare deeis a procede energic contra acesţor agitaţiuni. Poarta maî are de o and şi să inştiiuţize puterile semnătoare des-
pre această stare a lucrurilor, a căror origină de sigur este a se căuta in afară.
sene
Berlin, 2 Iuniu. — «Nordd. Allg. Ztg.» ________
Consulul general german din Egipt a dat che-divnluî la 18 1, c. in Cairo un protest motivat din partea Germaniei contra decretului financiar de la 22 Aprilie. Representantele Austriei incă a predat un protest identic cu oel al Germaniei.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 3 lunin — 4 ore seara
Berlin, 3 Iuniu. — «Gazetta de Darmstadt» asigură, ca, atunci când principele Bulgariei se va presinta înaintea sultanului ca să’şî primiască învestitura, va fi investit cu uniforma de dragon! hesenî al gardeî şi mi, după cum s’a anunţat, investit cu haina neagră europeană şi coafat cu fesul turc.
Constantinopol, 3 Iuniu. — Uu cousiliii extraordinar de miniştrii s’a ţinut ieri, ca să se o-cnpe in special de atitudinea presentă a bulgari or din Kumelia, oare impiedică arborarea stindardului otoman ţ e edificiele publice din oraşele provinciei.
Ragusa, 3 Iuniu. — Se află, că notabilii bosniaci semnează iu acest moment o petiţiune către Puteri, ca să ceară, ca provincia lor să fie administrata provisoriu de o comisiune europeană şi că in fine ea sa fie ridicată la rangul de provincie autonomă.
3 Maî. — 8. ore seara.
Berlin, 3 Iuniu. — Erî împăratul Gnillaume a alunecat pe parchetul camerei şale din castelul jle Babelsberg, unde ş’a transmutat de la 30 Mai reşedinţa s a şi rănit uşor la genunchi Umflătură ce s a făcut este mioă şi Majestatea Sa a dormit bine peste noapte.
.	,	(flavas)
A se vedea ultime soiri pe pagina lll.
Bucurescî, 23 Mai.
Regretăm foarte, că nu putem dispune de toate elementele de cari am avea nevoie, cănd ne ar trece prin gînd şi am năzuî, să schiţăm, in linii de asemănare, fisonoima, plină oe interes, ce ne înfăţişa noua representa-ţiiiue a ţârei, la solemnitatea de erî a inaugurare! acestei estraordinaro sesiuni.
Ar li, in adevăr, o încercare pe atăt de preţioasă pentru viitorime, pe eăt ar fi de gTea in reuşita ei, de a compune adică o singură espresiune, cave să represinte cu fidelitate disposiţiunea ţârii şi simţul public al actualităţii, diutr’o sumă destul de compactă do fisionomiî, animate tie-care din ele de umorul lor propriu, de atătea varii impresiuiu, de atătea diverse cugetaţi!: din tot acel ciudat amestec de entusiasme, de veselii, de indiferenţă, de nevinovate nepriceperi, de legitime ingrijiri şi din acătea patimi politice, mari şi mărunte, pe cari mandatarii naţiunii le aduseseră din toate unghiurile ţării şi ie concentraseră, in sacra lor incinţă.
O asemenea figură, teribilă prin compli raţiunea trăsurilor sale,—căci aşa zisa poftă a d-lul Brătianu, de a vedea toate nuanţele politice represintate, era Împlinită o asemenea^ figură, zicem, ar fi poate fisionomia de astăzi a ţării, espresjunea e! sufletească , rîngind a ride de ochii lumii şi pentru trebuinţa momentului, mîhnită şi turburată insă, iu fundul iuimeî el.
Să lăsăm dar altor confraţi mai artişti la pană şi mal dibaci in descrieri de această natură, nobila şi marea sarcină de a trage dintr’o dată cu penelul lor de cronicari peste tot tabelul acela mouton, de vest-
minte negre şi de cravate albe, zicând .că veselia şi ent.usiasmul au fost la culme». Ast-fel, tabelul va fi degrab acoperit cu coloarea lor favorită, din care publicul să vadă atăt numai, că totul plutesce pentru ţară intr’o coloare trandafirie.
Tom fi şi noi gata a subscrie, fără impo-trivire, că entusiasmul n’a lipsit şi că, judecată după majoritatea mandatarilor ei, dupe fastul şi focul momentului , ţara s’a arătat ce i drept—in cele mal bune dis-posiţiunî.
Aci este locul să observăm , cred, că , pentru oamenii de simţ, cari Înţeleg umilita noastră situaţiune politică , entusiasmul şi veselia oficială a solemnităţii de erî, nu avea altă importanţă, de căt acea despre care francesul ar zice «bonne mine ă mau-vmse fortmie*.
Şi care e, in adevăr, actuala noastră situaţiune politică ?
Momentul e pe atăt de grav, pe căt este de umilitor pentru noi.
Camerile unei ţări, care şl-a câştigat, incă de secol!, dreptul la stima lume! şi la re-cuuoascerea independenţii sale, reseumpărată iu maî multe rânduri, prin vitejia fiilor eî, şi acum iu urmă cu sacrificii maî presus de ori ce aşteptare, se intrunesc azi, ca ele să hotărască, din nou şi in mod definitiv, rescum-perarea acelei independenţe, deja atăt de scump plătită, cu umilitorul şi groaznicul preţ, de a primi, prin impunere, iu sânul familiei sale politice, pe fiii unui neam neasimilabil, ale cărui tendinţe contrarii naţionalităţilor o inspăimăntă cu drept cuvănt!
Europa a tras cu buretele peste toate actele noastre de valoare şi a socotit intru nimic toate jertfele noastre, puuănd independenţii române nedreptele şi dureroasele condiţiunl, pierderea Basarabiei şi cestiunea israeiită, cari isbcsc, atăt in cele maî scumpe interese materiale ale ţării, căt şi iu demnitatea noastră de naţiune civilisată, cestiunea ovreiască fiind pusă pe teren de intoleranţă religioasă!!
Dacă n’am fi făcut nimic de ia noi, dacă ne-am fi mărginit la rolul de simpli privitori in sângeroasa dramă a Orientului, totuşi preţul impus independenţei noastre de tratatul de la Berlin ar fi enorm de mare!
Nici guvernul, nici majoritatea parlafneiv tară mi au tocmai să se mândrească de condiţionile in cari sunt puşi a lucra, şi entusiasmul prea espansiv al serbăriiWerî nu se găsea aşa dar legitimat de resnlt.at.ele politicei d-lul Brătianu.
Dar guvernul a fost cel puţin franc în această singură cestiune, spunând verde in cuvântul Coroanei, că ţara a avut t.ot dreptul de a fi nemulţumită, de resultatele politicei ce aii dat evenimentele şi calculele sale diplomatice, pănă iri punctul de a i se Ji scuzat^ chiar ^ o agitaţiune, dacă poporul lomău n ar fi fost —cum şi trebuia şefie «prudent şi blând» in rezolvarea, ceştianilor lui din năimtru.
Iu adever• -martnrisesce mesagiul—in urma sacri ficielor ce ţara ’şî impusese pentru a ieşi cu onoare din dificultăţile aduse de ultimele evenimente şi in faţa sit,naţiunii ce ni se orează de Congresul de Berlin, era natural ca emoţia nea resimţita sa producă in ţară o agitaţiune şi o îngrijire eu afat inaî mare, cu căt. fie-care se întreba: care era limita cerinţelor oo se manifestase prin tratatul de Berlin, care ra li limita concesiunilor ce se puteau face acestor cerinţe...
Lestul cuvântării guvernului este croit după sistema sciută. Frasa inlocueşte declara ţumile positive şi categorice; nici o vorbă, căt de acoperită, in privinţa relaţiunilor
www.dacoromanica.ro
noastre oficioase cu cabinetele Europei; nicî o arătare, căt de generală, despre resultatele ce va fi avut guvernul, in negocierile şi in-ţelegerile luî ulterioare; nici un fel de’speranţa asigurătoare pentru viitor, in privirea raporturilor noastre internaţiona'e;—alega-ţiunî istorice, foarte sarbăde şi invitate cam de porunceală; lauda că alegerile s’a urinat libere.. . in felul lor, ca şi cum aceasta ar fi un merit, iar nu o datorie; anoî ceva imputări năbuşite la adresa tractatului de la Berlin, ca să se mal descarce oare-cum respunderea morală a guvernului, de sacrifieiele ce a făcut ţara, ca să atingă clausele acelui tractat, şi in fine stereotipa făgăduinţă a reformelor de tot felul: iată intreg bagagiul de idei, ce conţine actul puterii administrative.
Zărim insă căte-va linii, cari merită a fi puse iu relief, având o importanţă insem-nată pentru momentul de faţă.
8a Ie readucem in vederea publicului şi sa le lăsăm pentru azi, fără comentarii.
Vorbind de cestiunea israeiită, mesagiul zice:
Iu regulam* cestiunilor de detaliu insă, Puterile n au cugetat, ele nu puteau cugeta ane impune soluţiunî absolute, contrarie intereselor noastre cele maî vitale.
Nicî camerile trecute, nicî guvernul Meu nu aii prejudecat intru nimic resolvarea acestei ceşti uni.
Ea se presintă întreagă deliberărilor d-voastre.
CRONICA ZILEI
Actualul judecător de instruoţie la tribunalul Ilfov , d. Al. AtanasovicI, s’a numit membru de şedinţă ia aoelaşî tribunal.
P. AtanasovicI inlocucşoe pe d. 0. C. Arion, care trece in postul ocupat de d. AtanasovicI.
—X;_____
Procuror general la inalta curte de casaţie şi justiţie s’a numit d. G. Piliţi.
D. liliti era păna acum procuror de secţiune la acea curte.
Postul de procuror general era vacant.
Convocarea sântului Sinod al sântei biserici autocefale ortodoxe romane e fixata pe ziua de 24 Mal curent.
, „	— X—
Pată numele acelor domni, cavi aii luat premii! eu oeasinnea curselor de oaî de la FIo-reasea:
Premiul ănlăiu,
La alergarea militară, il ia d. căpitan Yiădo-ianu. — 1200 lei.
La a doua alergare, il ia d. f. Lahovari — 2000 lei.
La a treia alergare il ia d. N. Eleva. —2500 lei.
La a patra alergare, il ia d. căp tau Vlădoia-nu. — Un obiect de artă dat de A. S. R. Domnul, ca premiu,
La a cincea alergare, il ia d. Isvoranu.^-300 lei,
La a şeasea alergare, jl ia un cal din herghelia Paşcani.
Premiul al doilea.
La prima alergare, il ia d, loc. col, Măiean Dimitrescu.—500 iei.
La a doua alergare, il ia stăpânul unei iepe alin herghelia Păşoanî, — 500 lei.
La a treia alergare, il ia stăpânul unul armăsar din herglielegia Paşcani. — 500 lei.
La a patra alergare, il ia stăpânul nuuî roii» din herghelia 1 aşcam. Jumătatea intrărilor ea premiu.
La a cincea alergare, nu cunoşteau pe premiant. Premiul al treilea,
Numai la a cincea alergare a fost, dar n» cunoaştem pe premiant.

ROMANI A LIBERA
La prima alergare premiile al fost date de societatea Iokey-Club, la a doua, de societatea de inouragiare; la a treia de Iokey-Club; la a patra, de A. S. R. Dom nit oral.
Numai a doua alergare s'a făcut cu cai născuţi şi crescuţi in Romănia, cele-l-alte cu cai străini.
Daca voim a inbunatăţi rasa cailor indigeni, noî credem, că nu ar trebui primiţi la astfel de curse caii străini.
■ Societatea Iokey-Club nu va da stimulente eficace pentru ajungerea acestei ţinte , neschim-băndu’şl sistema pe care o practică.
In consecinţă, am cere numitei societăţi să o soliimbe, să o modifice, conform intereselor ţe-riî noastre, cărora, din nenorocire , pănă acum nu prea corespunde.
—x—
«Mesagerul de Brăila» ne raportează despre o hoţie intămplată lăngă Brăila.
Nişte ţeranî după ce-şî venduseră productele in Brăila, porniră cu părăluţele lor spre casă. Pe drum insă avură nenorocirea d’a fi atacaţi de hoţi numeroşi şi bine armaţi, cari le-ati şi scurs de tot pungile.
Yre-o şapte ţeranî sunt gravi răniţi. Ei aă fost aduşi imediat la spital, unde, de şi rănile sunt grave, totuşi azi toţi se află pe cale de vindecare.
Autorităţile urmăresoe pe hoţi, insă, zice «Mes. de Br.» pare că e ceva făcut aici la Brăila, ca să nu se poată descoperi nici un hoţ, de şi tâlhării se comit aproape zilnic.
Noî afirmăm impreună cu «M. de B.,» că aceasta nu se datoreşte de oăt slabei adminis-traţiunî.
—x—
In şedinţa de ieri a Senatului secţiunile s’ati tras la sorţi,
Eatâ resultatul accsteî trageri:
Secţiunea I, districtele: Vlaşoa, Teleorman, Roman, Ilfov, Covurluiă, Dorohoiti, Muscel.
Secţiunea II, districtele Gorjiu, Vasluiti, Mehedinţi, Olt, Tutova, Buzeti, Ialomiţa.
Secţiunea III, districtele : Argeş, Iaşi, Vâlcea, Romanaţî, Neamţu, Bacău, Botoşanî, Putna.
Secţiunea IV, districtele: Doljiti, Fălciti, Tecuci, Suceava, Rimnicul-Sărat, Brăila, Rahova, Dămboviţa.
Tot in acea şedinţă dd. senatori s’ati ocupat, in secţiuni, cu verificarea titlurilor.
„	—x—
Eata şi resultatul tragereî la sorţi a secţiunilor de verificare ale camereî.
Seeţ. I. Neamţu, Vlaşoa, Vasluiu, Brăila.
Secţ. II, Suceava, Tutova, Fălciti, Doljiu.
Secţ. III. Putna, Muscel, Buzeu, R.-Sărat,
Secţ. IV. Vâlcea, Ialomiţa, Ilfov, Argeş.
Seoţ. V. Covurluifi, Gorjiu, Roman, Olt.
Secţ. IV. Teleorman, Tecuciti, Isşî, Dorohoiti.
Secţ. VII. Romanaţî, Mehedinţi, Prahova.
Secţ.VIII. Botoşanî, Bacău şi Dămboviţa.
DIN AFARA
Tratatul de pace anglo-afgan.
Delegatul guvernului englez , maiorul Cavagnari, a stabilit dimpreună cu emirul Afganistanului următoarele stipulaţiuni de pace, prin- cari resboiul anglo-afgan se sfăr-şesce :
Ar ticolul I declară, că pacea şi prietenia vor
trebui să domnească «in vecie», intre Anglia şi Afganistan.
Articolul II proc’amă amnestie pentru toţi supuşii emirului, carî se puseseră iu relaţinnî cu armata engleză ; această amnestie eî va asigura cont a ori căreî pedepse şi prigoniri.
Art-colvl III hotărasce, că emirul va trebui să ceară in toate afacerile esterioare sfatul guvernului englez, neputend incepe nici un res-boiti fără de consimţimentul lui; in acel’aşî timp va fi aperat insă de către Anglia impotriva ori cărui atac din afară.
Articolul IV privesce numirea unul ministru preşedinte la Cabul, care sa fie însoţit de escorta necesară şi să aibă puterea de a trămite cănd va cere trebuiuţa agent! pe la graniţele canatului.
Articolul V Emirul garantează siguranţa şi tratarea cea mal cinstită pentru agenţii englezi din ţerile sale.
Printr’o învoială separată se regulgeză comu-nieaţiunile şi relaţiunile comerciale; această învoială separată va fi in vigoare 12 luni.
Capitala canatului, Cabul, se va impreună cu Indiele printr’o linie telegrafică, care va trece prin valea de Curum,
Teritoriul ocupat actualmente de armata engleză va fi reintors emirului, afară de văile Curam, Pişin şi Sibi.
Autorităţile engleze vor fi însărcinate eselu-siv cu controla păsurilor de Khyber şi Mişni; de asemenea privesce autorităţile engleze şi. re-laţiunile şi neatârnarea seminţiilor învecinate.
O comisiune mixtă, anglo-afgană, va fixa graniţele canatului după norma semnalată.
Emirul, dacă va manţiue pacea eu credinţă, va primi din partea Angliei un subsidue anual, de 120,000 livre sterlinge.
« Times” privesce încheierea acestui tratat de pace ca un mare triumf naţional pentru Anglia. Are dreptate ! Cele mal frumoase văi ale Afganistanului trec prin acest tratat la Anglia, emirul insuşî devine un vasal englez, care nu se va mişca nici o dată fără voia agentului britan din Cabul. Sic fata voluere.
0 conversaţiime cu principele Bulgariei.
Corespondentul din Berlin al ziarului englez «Globe,” a avut o convorbire cu principele Bulgariei, pe cănd se afla acesta, in trecerea sa la Paris, in capitala Germaniei. Principele Battenberg a zis, intre altele :
... Eu sum copilul tratatului de Berlin (*) şi ar fi din partea mea o nerecunoştinţa, să neg pe urzitorii norocului mei Căci o fericire cu totul neaşteptată este pentru mine, a fi ajuns suveranul unul popor atăt de simpatie. Nu sum de oăt, un soldat, un oficer, care nu m’am ocupat nici o dată cu politica. Mi s’a desemnat atitudinea ; mi s’a zis: «voescî să primeşti acest post, pe lăngă condiţiunile stabilire prin tratatul de Berlin ?»
Nu era grefî să inţeleg aceasta. Am primit imbiarea puterilor şi acum vreau să-mî impli-nesc misiunea cu esactitate. Ga dovadă despre acest simţiment al meii fac acum această călătorie, spre a studia cu îngrijire spiritul, de care s’ati fost condus diplomaţii, carî au tăcut acest tratat.
Ţarul emî zise, cănd mi-am luat de la el re-
*j Urat tată! N. R.
mas bun: «Ascultaţi cu băgare de seamă la toate cate ve vor spune , şi dupe ce ve veţi re” iuto rce la Tîrnova, nu faeeţî de căt a esecuta tratatul de Berlin». • • ■
Corespondentul lui «Globe» întrebă apoi pe principele Alecsandru, dacă crede, că va avea mari greutăţi cu Rumelia orientală Principele eî răspunse :
Mari greutăţi nu voiu avea , dar mal mic fără indoială. Ţarul mi-a promis anume, că eşî va pune in aplicare toată influenţa sa , pentru a lua Rumelioţilor orî-ce speranţă de a se mal uni cu Bulgaria. Eti insumî vo ti ocoli orî-ce motiv de demonstraţiune şi voiti căuta a incre-diuţa pe Bulgari, că ar face foarte bine să nu prea pue la iveală veleităţi, cari nu se pot itn-pliui şi carî nu ar putea de oăt să primejduiască viitorul principatului. Aceasta mi se pare insă un ce atăt de firesc, in căt nu pociti înţelege de ce me mal şi întreb iţi.
In ce privesce deşertarea Bulgariei, principele zise :
Intr’adever, aceasta este cestiunea principală, îndată ce’mî voiti fi sfârşit călătoria, voiu merge la Varna, căci trupele ruse nu vor părăsi ţara înainte de sosirea mea. Doresc , ca in cel mal scurt timp să nu mal rămână in Bulgaria nici un soldat sau un funcţionar rus. Ast-fel inţeleg eti independenţa mea şi in acest sens me-am declarat şi înaintea Ţarului. Nu trebue să pretinzi de la oameni prea multe lucruri ş aşa nu trebue nici să aşteptăm, ca funcţionarii ruşi să’şî ascundă sati sa’şî fi ascuns, pe timpul ocupaţiuneî , dorinţele lor personale. Mal mulţi dintre eî ati vorbit la banchete şi cu alte prilegiurî publice, spre marea nemulţumire a Ţarului, despre «Alianţa tuturor popoarelor sla-. vice», despre «un guvern comun pentru Bulgaria şi Rumelia orientală», despre «panslavismul, creştin, oare trebue să se sprijinească in lupta sa contra tirăniel turcesc! pe Rusia», şi despre alte speranţe, cari stau intr’o contrad.cţiune vădită ou hotărîrile Europei. Aceasta este negreşit de regretat; indată ce se vor fi depărtat insă Ruşii—şi Bulgarii vor vedea această depărtare cu atăt mal bucuros, cu oăt atunci el ăl vor •substitui iu toate posturile de onoare—in opinia publică se va face o Însemnată schimbare şi atunci vom uita, in bucuria noastră de a fi un popor unit şi liber, tot egoismul nostru e-sagerat.	.	.
Se va putea argumenta negreşit, că principele Bulgariei, ca fiu al tratatului de Berlin şi ca unul ce este dator cu recunoştinţă către acest pocit părinte al seu, nu a putut vorbi alt-fel, Nu mal puţin este insă mal pre sus de orî-ce indoială , că principele Bulgariei aşa cum ni se înfăţişează in această vorbire, se presintă ca un foarte problematic spirit. Inimă.... de hârtie. «Ex niliilo nihil fit». Din hârtie, hârtie se nasce.
Cine va tăgădui insă, că tratatul de Berlin nu este o colosală hârtie ! . . .
Renascerea Carthagineî.
Un interes special ne presintă un proiect, ce s’a presintat actualmente beiului de Tunis, şi prin care se proiectează înălţarea unei noul Carthargine pe ruinele celei vechi.
Acest proiect curios are de autor pe un
frances, d. Gav, mai înainte funcţionar ■ ministerul de esterne frances, pe timpul periulul. El este sprijinit apoi cu niujf, căldură de către consulul general frarir-n' din Tunis, Roustan; asemenea sprijinesf.fi această întreprindere, rezultată cum se pare mult din respectul către vechime , şi Con' sulul general german.
Consulul general italian nu lasă din con tră neintrebuinţat nici un mijloc, nici o 0. cas une, spre a face pe beiul do Tunis a refusa consimţimentul seă, zugrăvindu î toate primejdiele posibile şi imposibile, ce bar putea rezulta din zidirea unei «noul Car-thaginl. ”
Italia se teme, şi cu dreptate, de zidirea unei noul cetăţi pe litoralul tunisian, care ridicată sub egida guvernului frances, Ds ar putea ii de căt jignitoare comerciuluj italian. Dacă Francia şi Germania sunt de acord insă pentru a aduce un omagiu an. ticităţiî şi.... un sprijin intereselor lor comerciale, impotrivirea Italiei va fi zadarnică. Un singur mijloc mal remăne numii lui Humberto; dacă va urî atăt de mult «Noua Cartagine”, cum au urît’o strămoşii sel pe cea veche, să caute a reproduce istoria şi a se scăpa de ea printr’un nou Sci-piona....
Cine ştie, ce va fi.
Pedeapsa cu moarte in Elveţia.
Plebiscitul elveţian pentru hotărîrea desăvârşită in cestiunea pedepsei cu moarte nici nu a dat toate rezultatele cerute de lege, şi cantonul de Uri, in dorul seu de a vedea din nou practicăndu-se pedeapsa ca moarte, a şi î’egulat introducerea el intre fruntariele sale.
Consiliul esecutiv al acestui canton, a făcut legislativei locale propunerea ,de a introduce pe viitor pedeapsa cu moarte pentru omoruri (ucidere intenţionată) şi pentru incendiatori, cănd focul va avea şi victime de oameni; esecutarea va avea loc intr’un spaţiu incliis.”
Să mal zică cine-va, că nu-I poate veni cuî-va greaţă si de libertate, — cănd aceasta libertate este esagerată, răii înţeleasă şi necoresp.'.ndetonre intereselor!...
Din parlamentul frances
Următoarele rel ţiunl asupra parlamentului frances, ce le fcriraete organului seu corespondentul din Paris al ziarului «N. fr. Presse,” ne înfăţişează in c< lorI vii ruina reacţiunel francese:
De oare ce nu mal pot câştiga n'cî o luptă principală, bonaprtiştiî şi legitimiştiî ati inc put nn fel de resboiu de guerillă. Acesta este motivul seandalelor celor mal noul din parlament, carî -sunt anume făcute pentru a discredita regimul parlamentar.
Conducătorii menţionatelor doue partide eşî esprimă ce e drept marea lor părere de reu, pentru că neşte oameni tineri şi nervoşi nu se iasă a fi disciplinaţi; iu acelaşi timp insă le încuviinţează purtarea. Oameni ca Baudry d’As-sou in cameră şi ca Gavurdie in Senat sunt trimeşî inainte ca nişte posturi perdute,
Astăzi cel d’ăntâiti oercâ din nod să se a-chaţe de Ferry şi cel din urmă de Leroyer, Ga-
FOIŢA «ROMÂNIEI LlBERt\
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
IX
A doua zi. la zece ore de dimineaţă, martorii lui Iohn de B... şi acela aî lui George de Hamei se Întâlneau intr’un bar-roum (cafenea birt) din strada Orleans.
Şi fiind că nimenea nu credea, că lucrurile s’ar putea împăca, gî se mărginise numai a regula condiţiunile duelului.
Care din cel doi putea să aleagă armele ?Cine era insultat? Iobn de B..., care fusese pălmuit s’ati George, care fusese numit laş ? Aceasta era cea d’ntăî crstiune şi care putea sădea nascere a o neînţelegere.
Insă martorii lui Iobn de B,„, declarară in numele seti, că primesc ori ce armă, numai duelul să fie un duel de moarte.
îndată ce aceste vorbe, prevăzute de alt-min-terî, fură pronunţate, d-nu de Hamei ca tată şi igartor protestă: dar in zadar, căci martorii lui Iobn de B ... aveati cele mal formale declaraţi-unî din parte!.
—	Ei bine d- lor, zise el atunci sculăndu-se, nu se va face nici nn duel şi amicul vostru va rămânea pălmuit. Şi ce ne pasă nouă? neaţî numit laşi, noi am răspuns pălmuind in public pe aci la ce indrăsnise să ne numească ast-fel. 0-nearea noastră nu e atinsă. Dacă a voastră este, dacă voiţi reparaţiune, fiţi mal puţin pretenţioşi, mal raărginiţi-ve in condiţiunî şi nn ne propuneţi un duel, pe care umanitatea şi datoria noastră de martori ne îndatorează să ’1 respingem.
—	D-voasiră doriţi un duel, care să se sfâr-
şească cu cete-va picături de sânge, ca in Franţa’ zise unul din martorii lui Iohn de B..........
—	Nu d-nule, zise d-nu de Hamei, fără aşi perde sângele seti rece. Insultele sunt prea
mari de ambele părţi, spre a ne putea mulţumi cu duelul de care vorbiţi. Dar intre duel de moarte şi duel de sânge mal este un alt duel: acela care se sfârşeşte atunci cănd, unul din luptători nu mal poate ţine arma.
—	Ei! d-lor zise martorul, care mai vorbise, vor-
ba« a nu mal ţine arma» e prea vagă şi nu ne (este de ajuns. O rană la mană poate impedica de a mai ţine arma şi atunci.......
—	Atunci, d-nule, zise d-nu de Hamei, tre-
bue, ca 8 cela pe care ’1 represinţî să fie atăt de dibaciti, in căt să nu lovească pe fiul meii la mână.
—	Fie! va lovi in pept.
—	E liber să lovească unde voesee..., dar ş. noî suntem liberi, zise tatăl lui George, care pal; auzind această ameninţare,
Voise să fie martor fiului seti, dar insăreinarea era tristă şi crudă,
Cel patru martori mal discutară căte-va minute şi deciseră, că duelul se va face cu sabia, chiar in acea zi, intr’un lumin ş de lăngă lacul Ponchartrain, la doue lege de Noul-Orlean.
George tocmai termina o lungă scrisoare că-
tre mamă-sa, cănd se intoarse d-nu de Hamei.
—	Ce s’a făcut ? zise el.
—	Găteşte-te, căci'peste o oră trebue să plecăm.
—	Sunt gata.
—	AI ceva să’ari şpuî,
*— Da, am să ’ţî fac o rugăciune: daci juot' in acest duel, tu vel părăsi tot ce aî aci şi te vel duce in Franţa la mumă-mea, că loviturii ce va primi să fie mai puţin grea! I’i vel da Şi această scrisoare in care ’l fac ultimul meu adio.
—	’I|l jur că voi faee cea ce ceri, dor nu vei fi uois.
—	Zeu şi eti o cred.
Trecu in camera sa ’şî indreptâ toaleta; eşî după o jumătate de oră, surizănd, linişti cu ţigara in gură, şi se duse la martori săi ce ’1 aşteptau in trăsură,
Era să plece cănd o sclavă alergă către trăsură.
Ce vrei ? zise George,
—	Să dau această scrisoare d-lul G orge di Hamei,
—	Mie ? Dă’mio.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
v.trdie voi să interpe! ze astăzi diu noii pe ministrul de justiţie pe. tru ‘atacurile ce se aduc jr.stjţieî» ; acesta resj anse, că deputatul (iu ceşti me) a mai făcut’o aceasta şi de alte orî şi propune ca discuţia să fie amăuată pentru o lună. Pelletan, caro presida, îngădui lui Ga-vardie, să vorbească despre termenul interpelă-rcî. Acesta reveni insă ea tot d’auna iarăşi la fo ndul oestiunei, se inomoli de mat mu’te orî şi numi pe ministrul de justiţie :	«lup intre
oî.» Aceasta eî atrase o hemare la ordine. «Prin urmare, zise el, retrng lupul,» vorbe cart stir-nivă un rîs general.
Baudry d’AsSon nu fu una puţin rîs in cinară, cănd declară, că aceasta persecută reli-g unea, dar că nu va ajunge la nimic, pentru că este fără d-zefi. In tot timpul acestor decanii, el arbora un ziar reacţiona-, ca cum ar fi arborat un drapel.
* *
Seenăriile ultramontnne Încă sunt pe sfârşit, scrie acel’aşî corespondent. Juriul din Paris a achitat astăzi pe autorul broşiireî «A bas la căit te», pe care 0 denunţase ministrului de justiţie, Cassagnac.
Acest fapt probează, că membrii juriului, şi p: iu deducţiune, că alegătorii aceluia, nu sunt do loc clericali.
0 NENOROCIRE.
In judeţul Vlaşca, comuna Uzuu, s’a întâmplat, zilele trecute, o măre nenorocire. Victima oî a fost un controlor financiar din acel judeţ.
0 mică schiţă biog afica şi vom trece la fapt.
Ilie Dmnitrescu—acesta e numele victimei— era in etate de 35 de anî. Slatina a fost locul lui natal. Potat de natură cu un zel neobosit ;i onestitate exemplari, d, I. Dumitrescu a ervit interesele serviciului ce-î era încredinţat — ramura finanţelor — ast fel, că rari funcţionari pot sta la nivelul lut.
Luni, 7 Mat, la orele 5 după amiazî, acest demn funcţionar mergea impreună cu primarul» perceptorul şi notarul comunei Uzau , in interesele servioiului la o altă comună, Strâmba.
Pe drum, un glonţ ce eşia din puşca sergentului major de dorobanţi, Ghiţă Simionescu, amic al d-luî Dumitrescu, petrunde iu corpul acestuia şi-î strică stomacul, plămănit şi splina.
Nefericitul controlor cade, pentru a nu se mai scula, pentru a se.preface un corp rece şi fără simţire.
Nu vom uita a spune, că sergentul major nu slobozi puşca cu inteuţiune. Imprudenţa saîî mat bine r.epreca.uţiunea el făcea să încerce, tocmai in acel moment, o puşca Peabody-Martiny in d.părtare numai de 20 metre de grupa funcţionarilor ce mergeau la Strâmba.
Ilie Dumitrescu a lăsat in urma lui o soţie nemăugăiată, plină jale, treî copii orfani şi un al patrulea, car'' , a purta titlul de posthum. Toate acestea le p a te vedea ort cine in pro oesul verbal al pro- orulut de Vlaşca-sub No 2575, din 11 Mat, V 79.
Oamenii cu simţ'mente adevărat umanitare se vor întreba, in g ja cut remăne acea văduvă înconjurată de aţâţ-a copii orfani, cine eî va ajuta să ţină pipt in lupta cea grea p ntru existenţă.
Nimeni !—am responde noi.
E trist, e sdrobilor, a cugeta numai la aşa ceva!,.. * l
Dar avem o speranţă : ne vom adresa ţeret.
Ştim că nu se dau recompense funcţionarilor cu 18 aut de serviciu ; dar e de datoria camerei să lumineze ţara asupra acestui punct,să nu se ţină morţiş de lege in casurî ca cel de faţa, casurî ce pot intra in regulă, fiind es-cepţit de la eseepţiî.
Dum trescu a f st un funcţionar model de activitate şi de onestitate. Deputaţii Vlaşcet tre-bue să-l cunoască. Eî sunt datori a stărui, să se dea o recompensă nenorociteî familie, lăsată in sărăcie prin moartea capuluî seu.
Mişcarea populaţiuneî oraşului Bucuresci
do la 6 pană la 12 Mal, 1573.
Naşteri: Copii legitimi 44 băeţî, fete 41, su-
“a 50pii lleSitimî 13 băeţt, fete 15, suma 2o, baeţi 57 fete 56, total general 113.
Decese: de sex bărbătesc 62, femeesc 36, total 98, din cart 17 in spitale.
Etatea decedaţilor : Până la un an 22, de la
1—5 anî 15, de la 5—2 ) aut 11, de la 10—20 uni 48, de la 20—30 anî 17, de la 30—40 ani 14, de Ia 40—60 anî 8, de la 60—80 anî 10, de la 80 anî in sus 1, suma 98.
Căuşele deceselor: variolă confluentă 0, mor-bili rubeolâ 1, scarlatină 4, Rugina diphterică croup 4, tuse convulsivă 1, febre tipoidă 5, ti-ius 0, cholera 0, febr. puerperală 1, phthisia piilrn. tub. pulm. 18, enterit. gastroent. diar. 2, pneum pleuropn. broncli. 10, cholera nostras 0, moarte violentă 0, meningita 6, dysenteria 2. scrophule 1, inton. palustră 1.
Desfăcu şi citi, pe cănd trăsura pleca.
«Miî de urări de isbăndă din partea aceleia, Pe caie aî apărat-o ierî şi pentru oretebaţî &StciZl » |
Dar, uu e adeverut, zise George vesel, eu au	pentru ea, ci pentru ţoi ne
Şi dete scrisoarea tatălui şefi.
—	Te rog, zise el , cunoscî pe femeia pe care am apărat-o erî şi care ’mî scrie azî?
Nu mî s’a părut urită, dar o uîtasem.
Am aflat astăzi ceva despre densa, zise d-Ju,l de Hamei.
—	Ce?
■— Dar..,
—	Crezi ca nu e timpul, tată, dar ţe inşelî. hiai in folosul meu e să me disttczî, căci dacă tem, me voiu gândi la Francia, la muma
tt*ea . aceasta me va mişca şi ştii că, peste căts-
la minute, am mare trebuinţă de sănge rece.
D-nu de Hamei se supuse acestuî raţionament f'-i spuse pea ce aţ|ase.
femeia de care e vorba, zise el, se nu-(ttesce Lora şi Iocuesoe in strada sântului-Philip, 1 utr’o casă de lemn, frumoşică, are o grădină
ARENA ZIARELOR
Numai frică respiră „Romăuul" de azi.
Sgomotele ce ajung pănă la el ’1 spun, că representanţu partidei conservatoare din Senat şi Cameră,
au de gând, -ncă dela desohidert a adunărilor, să supună decisiuaile de luat in priiinţa art. 7 din Constituţia ne, schimbării guvernului, in care, vor declara,- zice-se,—că le lipseşte increderea necesară, spre a-î incredinţa lui aplicarea concesiunilor ce ar putea face denşiî israeliţilor, dacă ar avea in faţa lor un minister maî puţin părtinitor.
Ca să arate, că aceste sgomote—pe care le presupune ca un raţionament de care are să se serve partida conservatoare in campania întreprinsă contra partidei liberale— n au in sine temeiuri convingătoare, cearcă a le analisa.
Dar această analisă nu consistă de căt din apărări la atacuri anterioare şi elogii la adresa partidei liberale.
Cai aie haz «Romanul" pe la finea revistei ‘sale :
.... dacă aplicarea legeî de justiţie, ce se face acum in privinţa impămentănirî israiliţilor, ar avea nenorocirea să caza pe mâna celor ce vor declara, că nu cred in patriotismul partidei liberale.
Atunci şi "Romanul« are neîncredere in pai tida conservatoare şi va fi "neîncredere pentru neîncredere.«
*"* Convocarea camerelor de revizuire, făcută aşa de repede, «Pressa* o numesce—şi cu drept cuvănt— o procedare monstruoasă din p u tea guvernului şi, ca atare, un indice de posiţia sa disperată.
mare plină cu flori. Trebue să o sciî. Aî trecut adesea pe acolo călare.
Aşa este. Inn aduc aminte, dar cum n’am vezut nici o data pe stăpână ? Aci femeile ’şî petrec viaţa la fereastra şi seara le vezî pe P'agnl uşei; se vede ca trăeşte capusniciî?
Nu se arata pcyitru-că este femee de culoare, şi se teme a se expune, ea erî, la insulte. De aceea se leresce tot d’auna de a se arata iu p ublio.
- Aşa dar, ea nu voeşte să sufere şi părţile rele ale posiţiuneî sale ?
—	Nu, fiind-că este prea frumoasă, prea distinsă şi maî cu s urnă prea albă.
—	(3e aţî zis ?	.
Iată ce, ea este foarte albă şi e superioară celor alte femei cu frumuseţa, dar nu se poate obicînui cu neînsemnata posiţie ce ocupă. Dacă ar fi mulatră, sau quaterrouă saîî brouzie s’ar fi obicinuit poate, dar niminea nu o deosebesce de albe şi cu toate astea o distanţă morală o desparte de ele.
—	Dar cum trăesce ea ? Are amanţî ? zise (leorge.
In adevăr:
Oe însemnează zice «I’ressa» această iuţeală surprinzătoare şi ne maî pomenită in analele noastre parlamentare ? Cum e cu putinţă să se chieme nisce camere de revisuire nnmaî cu 2— 3 zile înainte ? Dar in aceste 2—3 zile nici nu pot primi mandatarii ţărcî «Monitorul» spre a vedea convocarea, nici n’afi timpul material spre a-şî regula afacerile de familie şi a veui in Bu-curescî, cacî unii se află pe la moşii. Cine oare să-î vestească ? Cănd aîî să sosească ?.., Nu este oare aceasta o none manoperă a guvernanţilor .noştri, ca să faca să uu se afle in Rucuresot deputaţii şi senatorii oposiţiunoî cănd se vor verifica^ titlurile, pe cănd guvernamentalii, insci-inţalî de către prefecţi, s° vor afla toţi grămadă in Cameră şi Senat ?
Organul centrului roagă apoi pe mandatarii oposiţieî să se grăbiască a veni căt mai neîntârziat iu Bucureşti, pentru a nu fi ear surprinşi de guvernanţi, deprinşi a lucra prin surprinderi şi fapte împlinite.
«1 impui" polemisează cu «Românul" pentru interpretarea ce o dă bătrănul organ unei declaraţi uni făcute in «Timpul", in numărul de la 16, curent.
Acolo se zicea, că domnii L. Catargiu şi I. L. I lorescu nu vor mai primi a fi consilierii M. Sale.
«Românul” observase aceste:
Oe a mai remas oare in această ţară pentru organul conservator şi pentru patronii săi politici ? '
Naţiunea,—un norod nevrednic de libertate.
^ Piincipele Carol,—un domnitor căruia dd. Catargiu şi Florescu nici nu mai catadicsesc să fie consilieri.
A ăţlănd «Timpul» in aceste rîndurî din partea «Romanului» nisce lecţii de lealitate şi de respect faţă cu persoana M. Sale, piotestează, că ar fi păcătuit contra Domnului prin arătare de puţin respect.
Luănd apoi «Romanul" din 1870, dove-desce, că tocmai bătrănul organu a arătat puţină lealitate şi respect faţă de Domn.
u -Binete public doreşce, ca ambele camere sa-şi ia bărbăteasca hotărîre d’a lucra numai 111 interesul ţării, iar nu după şoaptele tram se, sau după dorinţele esprimate din străinătate.
. MâI incoîo polemisează cu «Romanul"
dm noă in cestiunea monopolului tutunurilor. •
A doua parte diu polemica cu „Românul" o formează arătarea violenţei de limbagiu ce o are bătrănul organ.
Serviciul Telegrafic al «României Lihere"
de la 2 Tuniu — 9 ore dim, —
^Viena, 3 Iimiu.—Se spune din isvor autentic, guvernul austriac a decis să nu maî ocupe localităţile din Sandjacul de Novibazardeterminate prin convenţinnea încheiata cu Turcia.
Filipopoli, 3 Iuniu. — Comisiunea europeană a decis azî in unanimitate d’a preda imediat ad-ministraţiunea finanţelor guvernoruluî general. 1). de Kalay,^ comisarul Austriei, este însărcinat d a remite lui Aleko-paşa cele-lalte servicii administrative; aceasta se va esecuta cat maî in grabă.
u ~7 Na i se scie nici unul. Şi aceasta se explica prin aceea, că ca nu doresce de căt nu luciu. să părăsească Noul-t Irbeanu şi să treacă in Europa, unde această credinţă nu există. Şi pentru a’şî împlini acest vis trebue maî ăntăifi se inspire cui-va o mure iubire, şi ca preţ al cădereî sele să-î ceară să o ducă in Francia.
Ştii, că se pricepe a raţiona? Şi pănă la călătoria sa in Francia cum trăesce ?
Mnmă-sa. care era o croitoreasă renumită, ’î-a lăsat casa şi- grădina din strada Sântului-L hihp—Ea locuesee in casă, şi ingrijesce grădina, care ’î produce frumoase buchete, pe care sclavele sale le vend la târg sau prin case.
— Ah ! are şi sclave ?
Da, şi se arată foarte rea ou ele, fiiml-că este stranepoata de sclav. Mi s’a spus, că ’şî scoate asupra lor şi maî cu seamă asupra a doue mulatre, ce le-a cumpărat de la Mesafis, necazurile eefit tac femeile albe.
Şi din causa ei, mî voî expune viaţa peste eăte-va minute, zise George, pleeăndu-se ca să ! vază dacă se apropiau de locul dueluluî. ţ	(Va urma)
'i iena. 3 Iuniu.—Se anunţă din Filipopole oă-tre «Politische Correspondenz»:
O deputaţiune de notabili bulgari diu Jlumu-lia a venit ca să mulţumiască membrilor din comisiunea europeană pentru mediaţiunea lor iu cestiunea stindardului»
A dispărut încordarea ce esista iutre Aleeo-paşa şi comunitatea greacă din Filipopole. Ale-co-paşa a visitat catedrala greacă. S’a dat in-tr’o reuniune de notabili declaraţiunî satisfăcătoare in numele lui— pentru ce firmanul imperial uu s’a cetit şi in limba greacă.
Paris, 3 iuniu. — Camera deputaţilor a invalidat alegerea luî Blanqui, ales deputat la Bordeaux, cu 372 voturi contra 33. Şedinţa a fost foarte agitată. Preşedintele a pronunţat pedeapsa luî Paul de Cassagnac.
Principele Bulgariei a dejunat erî cu principele şi principesa de Galles, cari afi tras la acelaşi hotel. Alteţa sa va pleca mâine, mercurl, la Londra. D’acî va pleca la palatul de vară Os-borne, nude va fi primit iu audienţă de regina Auglieî.
Algeria, 3 Iuniu. — Se vesteşte din Constantina, că afi erupt turburărî printre arabii provinciei. Treî batalioane impreună cu artilerie a fost trimese din Algeria, pentru a int,ări trupele diu garnisona de Constantina.
Londra, 3 Iuniu. — Baronul Liouel de Rot-şild a murit.
Havas.
«-RADINA UNION-SUISSK
Direcţiunea
10J11 M1PE3CV
Astă-seară Miercuri, 23 Maî.
SULTANU şi CURCANU
in 2 acte
DIJOI ROŞIORI
intr’un act
Preciul intrării 50 banî locul I I franc
De asemenea preciurile consumaţiilor, uu pahar mare cu bere 20 banî, cele l’alte oonsuma-ţiuuî preciurile cele maî reduse, aşa iu căt putem concura ou orî care stabiliment de branşa noastră.
Cu stimă
Antreprenorul gradinei «Union Suisse» Miiller.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FERMO & F-ţiî BENZAL
No. 48, Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţjiua de 23 Mai 1879 ora 12
01.)
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale..............
»	> ejite Ia sorţi.
8%	* domeniale	.	. .
»	» ejite	la	sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisurî funciare rurale 7%	>	» urbane
8% Impr. Mnnieipal. .	.
» cu pr. Buc. (bil.
Renta Romanii ....
Acţiuni «Dacia». , . .
» «Romania, . .
Cupoane rnrale exigibile .
> domeniale > .
»	scrisuri »
Argint contra aur . . .
Bilete liypotecare contra aur Rubla hârtie. , . . .
Florinul ......
Lose Ottomane .....
Cump, Vând.
101
97% 103 V* 99% 178 98% 92%
CURSUL DIN VIENA 23 IuniiS .
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hărtie
CURSUL DIN BERLIN 23 Iuniiî
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	, .	.	.	.
Oppenheim...................
Ruble hărtie................
Stern ......................
Lose Otomane ......
CURSUL DIN PARIS 23 Iuniu
Renta Romană................
Lose Otomane................
102%
26%
70%
200
70
1%
%
fi*
1%
1%
i 46 1 16
45 —
3 Iunie 9 25V* 45
114 25
101%
argint
104
argint
1S1
92%
103
27%
71
2l0
75
arg.
aur
D
2 47 2 17
50 —
91 75 33 50
89 90
200 39 25
3l|Maî ! 28% 48
22 30 113 —
SCHIMBUL 22 Mai
Paris (3 luni)................
> la vedere................
Londra (3 luni)	.	.	.	.
» la vedere................
Berlin (3 Inul).	.	.	.	,
» la vedere.	.	.	.	.
Vie na la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
91 25 32 50 89 50
199 35
39 90
70 -
48 -
99 10
99 80
v'â
îs 'ii
2 17>,
*
72
Fermo Benzal.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
In apropiere de Viena, lăngă gara Westbahn se află:
INSTITUTUL UE CURA CU APA
al Ini JOŞEPH RAFTL in Ober Weidlingaa
Lângă acest institut se află şi un pension mobilat cu tot confortul, având odăi separate pentru 6speţi. Familii întregi incă pot afla locuinţe convenabile.
Tnformaţiunile cele-l-alte se pot lua direct din institut saQ de la proprietar : Mariabilterstrasse No. 113, precum şi de la Doctorul 8. Steinsclmeider : I liabs-burgergasse I-a.	5-/-1.
Balta-Albă
X
STABILIMENTUL DE BAI «SA NAT A TE A»
Sesonul incepe in Maî şi dureasă şi in SeptembriS. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, medic in permanenţa, staţie telegrafo-pastala. Aci se tratează cu succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rheumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile pelei şi nervosis-mele.	,
NB. Anul acesta s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
Orî-oe desluşiri se pot lua de la d. dr. Velleanu in Bucu (620)	* reştl satî de la Balta-Albă.	5—2—2
LOTERIA
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteriă de bani, controlează nu numai emiterea losurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plato esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele de vedere asiguranţt cea maî perfectă Singurul fapt că guvernul german figurează aci ca garant este destu'ă dovada că această loterie e solidă de tot.
Nona şi marea loteria de bani mai conţine incă 86 000 lose din care 44,000 lose trebue să câştige neaperst; şansa de câştig e dar foarte Însemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigările se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mai fericit se urcă la
533,333
«-■5M im»
Special mai s nt de căş’igat următoarele câştiguri principale :
Lei nuoî Lei nuol I a 333.333	333,333
I a 200,000 — 200,000 I a 133.333 — 133,333
1	a 80 000 — 80,000
la 66 666 -	66 666
2	a 53 333 — 106,666
2 a 40,00 — 80 000 5 a 33 333 — 166,665 2 a 26.666 —	53,332
12 a 20,000 — 240,000
1	a	16 000	—	16 00D
24 a	13 333	—	319 992
5	a	10,666	—	53,330
2	a	8,000	—	16,000
54 a	6 666	—	359,964
6	a	5 333	—	31 998
71 a	4 000	—	284 000
217 a	2 666	—	578,522
2 a	2,030	—	4,000
2 a	1.600	—	3.200
531 a	1,333	-	707,823
873 a	666	—	448,218
950 a	400	—	380,000
etc. etc.
in total 44.000 câştiguri	_
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt controlul guvernului Hamburgian german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei noui şi mari loterii de bani espediăndu-le eu preţul oficialmente hotărît fără alte cheltueli. Preţul oficialmente hotărît pentru toate tragerile de câştig a amândoura secţiuni viitoare e de :
Lei mioî 24
pentru un los iutreg original
Lei ntioi 12
pentru jum&taţe los original Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române saii in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediâm fie cărui comande directamente intr-ţi n envelop bine inchis losele originale comandate, investite cu armarele ţerii. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fliarele principale din România. Mulţumim publicului roman pentru încrederea arătată de păuă acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curînd in tot caşul inaiutea începerii tragerii şi anume cel mai târzia până la
11. Juniu a. c.
fiind că in acă tă zi urmeză a avei loc tragerea oficialcarnte hotârăt
direct către adresa noastră,
JSE^THAL & Comp.
Biuroul principal de Loteria
HAUBCRG (Germania)
Ou clienţii noştrii din România corespundem in limba română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore.
Piihlicatiune
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se fa$e tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 SeptembriS al fie-căruî an sub numirea de
TÎ1RGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea snb-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la crtnoscinţa jm blioă şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor taesele cele mari ce se per. cepeaS in ultimii ani de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg sâ remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii tacselor căt, şi a ordinel care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRU B. DAXfOVIST
20-3-3.

Compus şi garantat
de guvernul ■ la Hamburg
se incepe acum din noii tragerile de noroc grandios la cea maî nouă
Loterie de bani
HAMBURGIANA
F.a conţînue conform programei oficiale numai 86,000 lose originale, din cari 44,000 trebue sâ câştige neapărat Toate câştigurile fac in total :
10 Milioane 940,799 Lei noî
şi se trag in cursul cător-va luni in şapte secţiuni de trageri de noroc cari se succed una după alta. Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mai fericit se urcă la •
533,333 Lei noi
Câştigurile principale sunt organizate precum urmează:
Lei noî	Lei noi
Atragem atenţiunea asii pra comunicăreî câştigurilor inserate in zi rul nostru de azi a d-lor Laz. Sams. Cohn in Hamburg. Această renumită caBa care esistă mai' mult de căt 50 ani afi plătit deja clienţilor săi primele câştiguri de mărci 360,000, 270.000, 246,000, 225,000,183,000 180,000, 156,000 adesea ori 152,000, 150,000, 90,000 şi in maî multe rîoduri 78,000, 60.000, 48,000, 40,00 ', 36,000 mărci şi maî înainte tot un premii! de 246,000 mărci, inali ales in ultimul timp au plătit maî mult de căt 2 Vţ> milioane mărci din cari mulţi au devenit capitalişti
Acuma cu o mică plătire se poate câştiga earăşi uu capital pană la 400,000 mărci aBupra căreia arătăm in deosebi publicului. Această casă fiind că comunică in toate părţile, plăteşte câştiguri ori unde. Fiind de ascept.it o mare participare din cauza mărireî şi mai avantagios aranjate câştigurile e de recomandat a intinde măna norocului şi a se adresa cu toată încrederea către firma.
Laz. Sams. Cohn in Hamburg unde fie-care este servit prompt şi esact.
G0UDR0N-BEBLANDT
LICORE,
FILXJLE ŞI SlItOIP
■.	■ noi
sunt de câştigat la Loteria de bani autorisată de la guvernul german la Hamburg si garantată cu toată averea Statului. Adiată loterie conţine in total 44000 câştiguri şi numai 86000 lose şansa de câştig, e deră foarte importantă fiind mai mult ca jumătate a tutor losurilor trebuiesc câştigate neapărat. — Intre cele 44000 câştiguri se maî găsesc şi următoarele câştiguri principele.
I
I a I a I a
1	a
2	a 2 a 5 a 2 a 12 a
1	a 24 a
5 a
2	a 54 a
a 333,333 a 200,000 133 333 80.000 66 666
53.333
40.000
33.333 26,666
20.000
16,000
13.333 10,666 8,000 6,666
6 a 5333 71 a 4000 217 a 2666 2 * 2000
2 a 531 a 673 a 950 a 65 a 100 a 24650 a 1400 a 70 a 15150 eăte 125 89 66 etc. etc.
1600
1333
666
400
266
200
184
165
133
Tragerea de noroc a primei secţiuni este oficialmente hotărâtă la :
11 şi 12 Juniu a. c.
Rreciu oficialmente Hotărât pentru tote tragerile de noroc a amândurora secţiuni viitoare este de;
Lei noî 24 pentru un los întreg original Leî noi 12 pentru jumătate los origina1 teî noî 6 pentru un sfert los original
Espediez asemenea onor. m i clienţi lista oficială a tragerilor căt şi banii câştigaţi indută ce tragerea e terminată, prompt şi confidenţio-naimente.
întinsa mea relaţiune comercială ce sm pre-tuţiud nea, mij pune in stare de a putea achita ori ce câştig chiar in domiciliul câştigătorului. W 0 i ce comandă se pot inainta spre in-MT lpsnirea publicului, printr’nn simplu mandat postai şi fie care comandor primesce esr pe dată de la casa mea losele originale SST' veritabile.
LAZ. SAMS. COHN
in Hamburg
Comptuar principal, Casa de Banca şi de schimb
Cu clienţii mei din România ţin corespondenţă romană — Timpul de posta intre România şi Hamburg 70 ore
Prin biuroul de anuciurî A. Steiner Hamburg
11
UI
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următ6re: Bronşita chro-nică, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechită, iritarea peptu-lui, tuse măgărescă, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi înjec-ţiuiil în scurgerile de ori-ee natură.
Deposifc general U ii. E. I. Reissdorbr farmacist, Buouresaî. — Se poate găsi la Io toate farmaciei e.
	Lei nuoî	Lei nuoî	
1 a	333.333	==	333.333
1 a	200 000	=	200 000
1 a	133,333		133 333
I a	80,000	—	80 000
1 a	66,666		66.666
2 a	53,333		106.666
2 a	40 000	—	80.000
5 a	33,333	rr:	166,665
2 a	26,666	î=3	53,332
12 a	20,000	~z	240 000
1 a	16,000	~	16 000
24 a	13,333	ss	319,992
5 a	10,666	sa	53 330
2 a	8,000	na	16,000
54 a	6,666	C3	359,964
6 a	5,333	=	31.998
71 a	4 000	—	284,000
217 a	2 666	—	578,522
2 a	2,000	K»	4,000
2 a	1 600	sas	3200
531 a	1333		707,823
673 a	666		448.218
950 a	400 etc.		380 000 etc,
Biuroul principal de loterie Isenthal & Co in Hamburg
oferă in ziarul nostru d’azî participare la uoua şi mare lotărie de bani germană. Acestă lotărie garantată de Statul german la Hamburg e pe destul cunoscută in ţară, şi numai avem trebuinţă de a da sama de orşjanisarea ei — Nu voim insă alăsa ne menţionat că câştigul principal, s’ati mărit din noii in ultima tragere, erea numai de 375000. Mărci s’aă, Lei noî 500,000 pe cănd acum câştigul principal care e de făcut in cazul cel mai fericit se urcă ia 400,000 Mărci sau Leî noi 533,333.
Loteria continuă acuma in total 44,000 câştiguri a căror divisiune e de veţlut diu anunciul d’azî a biurouluî principal de loteria Isental & Comp. Biuroul principal de loterie Isental & Comp. care esistă deja apr6pe 100 ani e asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de dese ori ocasiune de a plăti câştigări in România. Putem dar recomanda şi din parte-ne participare la tote întreprinderile anunciate de această casă.
Preţul loselor este oficalmente hotărit şi anume pentru toate tragerile de noroc a amăndoura secţiuni următoare, costul se urcă la
LEI NOI 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORIGINAL
LEI NOI ÎS
PENTRU JUMETATE LOS ORICINAL
Rog ca comandele pentru lose să fie însoţite de această sumă in moneda hârtie română saă in timbre poştale romane. Indata după primirea costului espediez losele comandate intr’un envelop bine inchis direct fie cărui comandator;
Fie care cspediţiuue di lose anexez gratia programa oficială. Atăt lista tragerilor căt şi bani câştigaţi espediez imediat după fie care tragere'direct către fie care posesor de lose, R6g a’mî transmite comande căt posibil curend p4ot caşul mai naînte de a se inpape tragerea neică nu mei tărţjiu de la
11 Junie a. c. s. n.
Cjmandele să se înainteze direct către
Biuroul principal de Loterie
A. LdWENHERZ,
HAMBURG (Germania)
Cu clienţi mei din România ţin coreşpomlinţa romană. Scrisori din România sosesc la Ham burg in 70 de ore. Adesea ori am fost fericit de a plăti clientelor mei diu Piomănia căş'igurile cele maî mari.
De vânzare maclaturî (hârtie stricata)
cu ocaua.
A se adresa in Strada Lipsanî No. II—'3
CAPSULE SI DRAGELE
CU BROMURĂ DE CAMPHORĂ
A DOCTORULUI CLIN
Lauriat al facultăţeî de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON. CAPSULELE ŞI DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu hromură de camphoră se întrebe inie/, pentru vindecarea fiolelor urmatdre:
Astm. Afecţiuni ale inimel şi a canalelor respiratorii, Tuse nervâsă. Spasm, 7V măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţiune nervâsă, Dans de Saint-Gay, Pa*" Usie agitantă, Tie nervos, Nervose în general şi tulburările nervose causate prin 'stud i escesive, Băle cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, Convulsiunî, Beşin si canalii • urinare, şi în Escitaţiunile de orl-ce natură.
A se lua 3 penă la 6 capsule pe di. Fie-care flacon este însocit de uă instrucţiune A se feri de contra-facerî şi pe fie-care flacon ase cere ca garanţie marca fabric (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MO \T V O A. PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRAI)A RACINE, şi la tâte farmaciile din România.
Deposit principal in Bucureseî la dd. Ovessa, C. Gersabek, drogueriştl şi la
d. Risgorfer pliarmacist.
Masine de secerat
AMERICANE
Cu preţurile reduse
Masine de Ireeral
CU CAI
JOSEPH HJEW
23 STRADA GERMANA 23
Bucnroici, Tipografi» Ştefan Mihălescu, Str. Lipscani No. 11. — Com 7191
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 599
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI, 25 MAL 1879
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL;
In Capitala- i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 5 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : I). AuQ. LaURIAU.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typograpliia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SocUti Havas Laffit & O1'», 8, place de ia Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d, B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleiîchr.iarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^Adolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina Iv-a bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2lei; pe pag. I, 3 I Epistole nefrancate se refusa. — Articoiii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insoitiuni si Reclame, Redacţiunea nu e resp «nsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Mantii A. 2 luniiS. — Mai întreaga cetate este sub apă. Mesurî s’au luat. ast-fel ca să se pată , 'v,ta cansarea de daune şi mal mari. Digul din |,irtea stânga a nulul Minei o este periclitat.
Paris, 2 luniii.—Cu ocasiuuea împărţirii pre-miurilor câştigate la esposiţiunea agricolă din Lille, ministru de comerciu ţinu o cuvântare cu care' combătu pe protecţioniştl, relevând d’o parte avantajele tratatelor de comereid, iar d’altă parte periculele sistemului protecţ;onist.
Messiva, 2 Iuniu. — Erupţiunile Etnei continuă. Rial de lavă se indreaj tă tot spre rial Alcautare; un mare braţ ia tot aceiaşi direcţiune. Detnnaţiunile continuă.
Fetershurg, 2 Iuniu. — ^Monitorul guveruu-j,n« publică un ucas imperatesc de la 2G Mal, prin care ministrul de finanţe este avisat să acopere cheltuelile tăcute in ultimul resbot, emi-ţend un Împrumut de 300 milioane ruble in valoare nominală şi cu 5 la suta.
Condiţiunile emisiuni vor fi:
împrumutul se va inscrie intre datoriile statului sub titlul al treilea împrumut oriental. 0-bligaţiunile in valoare nominală de 100 şi 1000 ruble se vor emite au porteur. Prooentele se vor
de Wranja, pentru-că e cu neputinţa a le a-pera, de acea parte, contra invasiuneî bandelor de insurgenţi, cari vin din Albania saîi din Macedonia.
Constantinopole, 3 Iuniil. - Astăzi a remis Poarta ambasadorilor marilor Puteri circulara sa, ca să le denunţe perseeuţiunile oe s’au eser-citat contra musulmanilor din Bulgaria.
Roma, 4 luniii. — Intr’o sorisoare adresată arcliiepiscopilor de Turin, de Vercelli şi de Genes şi care s’a şi publicat, Papi desaprobă obligaţiunea însurătoarei civile pe care a votat’o Camera deputaţilor; el afirmă, că va apera tot-d’a-una săuta causă a însurătoarei relîgio ise.
Bombay, 3 Iuniu. — O mare foamete bantne in acest moment provincia de Cashraier.
(Havas)
A se. vedea ultime scirl pe pagina IU.
Bucuressî, 24 Mai.
Adunările de revizuire sunt in muncile
ruDie se vor emiue au uvritur. nwuciitcic vui	... . .v n , ,v	. , x
plăti de doue ori pe an la 1 Mal şi 1 Noem-	constituirii. Cu toata manopera întrebuinţată
î .	i* i-....	... _	•	a a ,1I In GAmmnQvoa Im* rlnrmfafiî ci «fmntm’ii nn
brie, amortisaţiunea se va face iu 40 de ani.
Iu conformitate cu acest ucas, banca statului publică, că subscripţiunea se va începe pe cursul de 02 şi jum. ruble la 5, 6 şi 7 luniii.
Constantinopcl, 2 luniii. — Poarta a dicis să Mal amâne trimeterea unei note către marile puteri—in privinţa intrării lui Aleco paşa in itumelia.
Ea voeşte să evite ori ce pas, după care s’ar putea imputa el vre-o provocare de ueorîudueli in Itumelia.
*
* *
(N. R. «N. W. Tagblatt» insoţesce această iepeşe de următoarele esplicaţiuni ;
Această ştire arată o retragere a Turciei, probabil sub presiunea Rusiei, d’a nu accelera un
la convocarea lor, deputaţii şi senatorii, nu tocmai bine veţluţi de guvern , se grăbesc să vină, şi sperăm că , pănă la sfârşitul septemăniî, vor fi cu toţi in Bucurescî, pentru a ţine in loc şurupurile ce so invertesc la validarea titlurilor celor aleşi de ţară.
De la început, suntem informaţi , că se vor ridica desbaterî furtunoase cari vor areta celor naivi , căt de „strictă legalitate s’a «păzit in timpul alegerilor”, şi căt de mare „poftă” are maioritatea, de a se scăpa de o minoritate, foarte importună la revizuirea art 7 din coostituţiune.
Cei de la cârmă, ingrigiaţi de posiţiunca materială a prietenilor căpătuiţi, sunt puşi
reă ameninţător. Cestiunea barocă a fesului s’a pe gânduri. Dupe CC s’ail asigurat, că Uliii
resolvat intr’un mod nu mai puţin baroc. Această deslegare ilustrează intr’un mod aproape satiric—drastic difieila şi penibila situaţmue a împrejurărilor din Itumelia de ost. -- Gestiunea fesului a provocat o corespondenţă diplomatică intre generalul Stolipiu şi principele Labanoff-Itostowsky d’o parte, şi Aleco paşa cu Poarta
din cei inşiraţi in raidurile guvernamentalilor, vin cu mandat imperativ din partea alegătorilor, pentru ca să voteze pe faţă impămîutenirea individuală cu garanţii pentru proprietatea rurală, sfetnicii Tronului au căutat să imprăstie reaua impresiune, pro-
le alta parte. Sultanul a decis ast fel, că a per- (ju3^ jn ţnrs nlmend in gura Suveranului mu loco-ţiitoruluî seu sa se presente la ocasmni I .	.	_
. ..	-	-	■—“■■***■*•* “	CUVlutClc .
publice cu calpacul pe cap. Fesul să-şî aibă valoarea sa insă in eserciţiul funcţiunilor statului.
Prin această deslegare sultanul s’a arătat îngăduitor faţa cu Bulgarii din Itumelia de Ost,)
Madrid, 2 Iuniu. — Curentul de tron ţinut la deschiderea parlamentului zice :
Guvernul va stărui, ca să aducă la valoare principiile liberale, va ameliora defectele adrni-nistraţiuniî şi va introduce ori ce economia va fi posibilă. Relaţiunile cu puterile cele l’alte sunt din cele maî cordiale.
Mesagiul de tron constată nmţdeparte, încrederea ce a aretat’o naţiunea cu ocasiuuea ultimului iinprumut; prin acest împrumut deficitul se va acoperi. Guvernul va presenta un buget ne-încărcat ou nouî sarcini; va propune ce măsuri să se ia pentru alinarea urmărilor res-boiuluî din Cuba. Solavagiul din Antile se va şterge.
In line se face un apel către corpurile legiuitoare, ca să loercze cu toţi la readucerea Spanie! in vechia e! splendoare.
Washington, 2 Iuniu. — In Cansas şi Pebrasco un orcan mare a omorât peste 40 de persoane şi a rănit alte 100. Din case 40 aîi fost distruse recoltele au fost serios atinse.
Făcend să dispară, din aceste disposiţiunî legislative, aceea ce le-ar putea imp irna caracterul une! esclusiunî religioase, şi punendu-le in acord cu marele principiu, că niminî să nu fie inlăturat de la folosinţa şi eserciţiul unui drept pentru cauză de religiune, vom da satisfacere principalei preocupări, caie a dictat art. 44 al tratatului de Berlin.
Aceste cuvinte, de şi destul de elastice, vor li bine primite; cu toate acestea, ţara un poate fi liniştită, de căt cănd va vedea că dorinţele sale sunt pe deplin respectate de cel adunaţi in parlament. Şi această nelinişte resultâ din alergăturile celor de la putere, spre a’şi asigura — se zice — doue treimi in senat. Lucru cam greii, căci concesiuni, in favoarea protectorilor neamului evreesc, nu credem că se vor putea face.
împrejurările, in caii ne aflăm, sunt foarte grave. Cu căt gândim mai mult la (Unsele cu atât ne înflorăm mai mult de resultatele unei hotărâri greşite. Un singur lucru ne bucură ; resoluţiunea mai tutulor representan ţilor Moldovei, de ori ce culoare politică, de a se împotrivi bărbătoşte la liberalitatea filo-
Servioiul telegrafic al .României Libere*
da la 4 Iuniu — 4 ore Beata
Lonfra, 4 Mai. — Se telegrafiază din Belgrad J judană, manifestată iu unele cercuri bucu către «Times»; Guvernul Serbie! a adresat Pu- reş’ene, şi la ademenirile aurisone ale urma-terilor o notă, prin care le cere revizuirea corn» j şilor lui Moise şi Aron. pletă a nouilor graniţe ale principatul ni, aproape ! Dacă este o greşală mare ane inpotrivi
impunerii congresului, cum ne-am incercat a . demonstra in penultimul numâr al organu lui nostru ; este o greşală şi maî mare, de a introduce d’odată la cetăţenia română pe toţi Evreii născuţi in ţară, cum o doreşte alianţa istrailită şi cum şi’a manifestat părerea iu congres, al doilea plenipotenţiar al Italiei, corniţele de Launay. Dacă in primul eaz, ne-am espunc la multe lovituri do dinafară şi poate chiar la o siluire materială, in cazul d’al doilea ne-am omorî singuri, introducând otrava cea mai nimicitoare in organismul naţiune! romanesc!.
Cănd nebunia ne-ar cuprinde intr’atătin căt să luăm o măsură aşa de liberală, putem fi siguri, că am subscris actul de im-mormeutare ale naţiunii românesc!. Miile de Evrei, primiţi astfel in cetăţenia română, ar aci, prin puterea banilor, să introducă, in eele d'ănlăi corpuri legiuitoare, o majoritate evreească, care să deschidă toate porţile ţării invasiuui israelite. Şi apoi, cu incotul, noi Românii, stăpâni de veacuri ai acestui pământ, sfinţit prin săngele vitejilor noştri străbuni, cari ni-l’au păstrat, şi, prin oasele moşilor şi strămoşilor noştri, cari odihnesc intr’ensul, am deveni slugile veneticilor ce ne urăsc, cerşetori umiliţi in ţara noastră, sau am căuta să răsuflăm un aer mai curat pe ţărmuri străine...
Idea, care ar trebui să ne călăuseze in mişcarea noastră, este idea conservării cu or-ce preţ a naţionalităţii, care e mai scumpă de căt toate libertăţile, de căi toate bunurile pămîntesci, căci aceste bunuri per-(jăndu-le, se mai redobândesc, pe căt timp naţionalitatea perdută nu se maî poate închega.
Multe am pierdut noi, in cursul veacurilor de jale. Transilvania este despărţită de noi şi dată pe mâna Ungurilor; Bucovina a fost veudută intr’un mod mişelesc de Turci; Basarabia a fost infam ruptă din trupul României; risipit-am milioane, pierii ut-am mii de fraţi pe cămpiele nerecunoscătoare ale Bulgariei; pierderi mari, grozav de mari! Dară naţionalitatea română tră-iesce", speranţa revendicărilor ne incălţlesce inima, punctul de gravitate, către care aspiră toate sufletele romănescî, există, pentru că este un stat românesc, locuit şi stăpânit de Romani. Cănd acest stat va in-ceta de a mal fi ast-fel, cănd el va fi stăpânit de un alt neam, tare încuibat in săngele lui, atunci naţionalitatea va fi pierdută, idealul românesc va dispare. .. Aceasta n’o pot voi de căt duşmanii noştrii A ne face uneltele conscii ale dorinţelor evreiesc! este o crimă; a lucra pentru dăuşii, pe uesciute, este o stupiditate; şi crima şi stupiditatea sunt tot atăt de periculoase iu aceste im-prejurărî. Să ne deschidem bine ochii, dacă mai avem o scânteie de respect pentru mormintele părinţilor noştri, dacă mai avem o rază de iubire pentru leagănul copiilor noştri!
Ce oare ? simplul fapt al nascerii pe un pământ oare care este un titlu la naţionalitate? Să ne lase Alianţa israelită, cu aceste amăgiri cosmopolite, cari pot gâdila urechile internaţionaliştilor,
Nici săngele, nici tradîţiunile, nici raora-yurile, nici limba, nici aspiraţiunile Evreilor din România, nimic din ceea ce putea să dovedească o apropiare, o dorinţă legitimă de îmbrăţişarea naţionalităţii romane, nu manifestă dreptul Evreilor, născuţi la noi, către cetăţenia românească. Evreii au format şi formează un trib neasimilător dar exploatător in statul românesc.
Săngeie lor este sânge semitic. Legătura de familii cu alte rase este oprită de legile
lor religioase. Câţi Evrei inruditu-s’aîi cu Românii ? Căţi dovedit.’aft că vor să intre in familia românească?
Tradiţiunile lor sunt altele de căt tradi-ţiunile noastre. Altă istorie, altă literatură, alţi oameni mari. Prin ce dar identificatu-s’afi cu Românii ?
Moravurile şi limba lor sunt cu totul străine de moravurile şi de limba Românilor, îmbrăcăminte, traiu, vorbire suut, nul cu seamă in Moldova, de o deosebire isbitoare.
N’am auţlit incă trei judanl vorbind bine romănesce; vorbesc insă cu toţii jargoane mai mu’t sau mai puţin stricate, poloneze, nemţeşti sau spanioleşti.
Sunt cel puţin aspiraţiunile Evreilor, născuţi in ţară, aceleaşi ca ale Românilor ? Le tremură lor inima la durerile acestei ţări, se bucură dânşii de mulţumirile ei, aleargă dânşii in ajutorul său? — Nu! Idealul lor este câştigul bănesc, pe ori ce cale. Pe ei s’ajută prin toate mijloacele, pe Români el storc, ei inşală, ăi ruinează. In afară cal imniază neamul românesc, inănntru ăl es-ploatează fără nici o sfială.
Aceştia sunt jidanii aproape in unanimitate.
Şi cănd dânşii sunt ast fel, cănd nimic nu dovedesce romănisarea lor, cănd nici tradiţiunile trecutului, nici deprinderile pre-sintelui, nici aspiraţiunile viitorului, nu ni-I înfăţişează ca ţinând cu inima la naţionalitatea română,—inţelepţesce este să deschidem porţile cetăţenii tutulor Ebreilor născuţi in ţară ?
— Nu, respundem noi. Un asemenea act ar fi, dacă nu o crimă de inaltă trădare naţională, de sigur o stupiditate criminală, care ne-ar conduce la acelaşi funest sfârşit; aservirea şi apoi nimicirea naţionalităţii romane.
Eacă de ce, la 19 Mai, am zis cititorilor noştri; «Ar li o sinucidere de a acorda «drepturi politice şi civili tutulor Evreilor, «născuţi in ţară, după cum do reşce alianţa «israelită.”
In curând, vom desvolta şi cele lalte con-clusiuni ale noastre, atunci emise.
CRONICA ZILEt
Secţiunile Cameriî şi Senatului suut foarte pornite spre invalidări. Ast-fel, in Cameră, s’ar fi propus invalidarea d-lor Ganea, Aur. Comă-neanu, Nioolau, El ad, Mamă, şi altora. Iu Senat, a d-lui G. Cantaouziuo şi a altora ale căror nume ne scapă.
—x—
Societatea academică a ţiu ut a-seară ăuteia şedinţă pentru transformarea sa in «Academii romană». Cea m,»î mare parte din membri eraţi presinţî. S’a decis, dupe desbaterî animate, să se rechiăme in sănul academiei, d-nii V. Alexandri, T. Miiorescu şi P. Ep. Melhisedea, foşti membri demisionaţi.
—X-
O întrebare D-laî Ministru al Instrucţiuni! publice.
Am citit, in «Monitorul oficial No. 42, proiectul de lege votat in unanimitate de Camera trecută, prin care se deschide pe seama min s-teruluî instrucţiuni! publice un credit suplimentar de lei 3600 la art, 59 al bugetului...... cti
Cure să se poată plăti cei doi profesori de limba românească si de fisică şi chimie de la ecoa a de comerţ din capitală, cari şi-au făcut cursurile. Nu seim, dacă această lege s’a promulgat, dară seim că, ce! dou! profesori — dintre car! unul, cel de limba română, face de apro pe don! an! acest curs gratuit — n’afi pr m v remunerarea, de căt pe luna Iu! I.uuarie şt Fr-bruarie, dupe un credit d-echis nuî in urmă, tot in urma votului fiat de Cameră.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
De siguj, ca s’a făcut o coufusiune, despre care ou. d. Cautilie n’are cunoştinţa. Pe aceea rugăm pe d. ministru al instrucţiune! publice a f'aoe dreptate acestor doi profesori pentru cari s’a cerut de la cameră credit şi creditul a fost acordat.
Sp'răm că ministrul fiind profesor va face dreptate colegilor set maî mici.
— X—	.
Esamenele pentru elevii şi elevele din scoalele secundare: l:cee. gimnasii, seminariî, scoale comerciale, scoale centrale şi profes onale de fete şi scoale rormale primare, se vor ţine de la 6 pană la 22 Iuuiu, inclusiv.
Esamenele pentru elevii şi (ltvele ‘■coaielor pmnare-urbane dp ambt le-sexe se vor ţine de la 14 pană la 22 Iuniu, inclusiv.
Cele pentru elevii şi elevele seoalelor irimare-rurnle, de ambele-scxe, se vor ţine de la 16 pană la 22 Iuniu, inclusiv
Or» le de esaminare sunt de la 8—11 a. m. şi de la 2— 4 p. m.; la scoalele primare-rurale insă ele sunt de la 9-12 a. m. şi de la 3-5 p. m.
In intervalul zilelor arătate, chiar duminecii şi sărbători fiind, esamenile nu se vor Întrerupe.
Esaminarea lucrului de mănă la şcoala primară şi secundară de fete din Bucnreşci, va fi in 23 şi 24 Iuniu.
Acestea le estrangem dintr’un comunicat al ministerului instrucţiei publice şi al cultelor.
-x—
Vorbim de sănătatea cetăţenilor.
Sunt birturi in BucurescI şi am putea zice multe, in cari murdăria e nedespărţită de vasele iu carl”se gătesc bucatele. Visitaţî bucătăriile
birturilor şi ve veţi incredinţa.
Afară de aceasta, unii birtaşî, ca să dea o cu-
loare frescă, verde pronunţată, castraveţilor muraţi, ingălbeniţl din causa oţetului ce nu e bun, bagă in acel oţet aramă.
OrI-cine ştie, că arama cu oţetul formează a-cetatul de cupru, care e de coloare verde, dar nu ştim dacă toţi ştiu şi mal cu seamă birta-şiî, că acest ncetat nu e bun pentru stomacliul oaspeţilor lor şi că nu arare-orî a produs in-toxioaţiunî.
OrI-căt de mică ar fi cuantitatea introdusă in stomach a acestui acetat, ea produce contur-bare in funcţiunile digestive.
Atragem dar atenţia onor. prefecturi a poliţiei asupra aoestor fapte ale birtaşilor, comise poate din neştiinţă, şi credem, că reni va fi in curend inlăturat.
-x— m
Eată o frumoasă ispravă a zapciuluî de Gla-vacioo. pe care o împrumutăm dela «Descentra-lisarea» din Giurgiu:
„Se zice, că d-1 Zalic, servindu-se de nişte acte false, despre care a vorbit ziarul «Presa», înaintea judecătoriei de pace a plăşeî Glavaoioc, a obţinut o hotarîre, prin care câştigă esproprie-rea locuitorului Ioniţă Subţiroin (din comuna Vida) depe locul de casă; investeşte această carte de judecată cu formula executorie şi o depune la portărel, spre a o aduce la îndeplinire.
Un portărel vine la localitate, somează pe Io-u ţă Subţiroiu a părăsi casa sa şi locul; acesta insă se opune. Atunci portărelul dresează un proces-verbal şi dispune a se înapoia judecătoriei toate actele relative spre a se pronunţa pentru deră-marea casei.
D. Zalic, ca subprefect, avend in acelaşi timp calitatea de judecător al plaşiî Glavacioo, nu trântite actele judecătorului plăşeî vecine spre a se pronunţa in afacere, dupe cum prescrie legea, ci lasă de trece timp pană mal deunăzi
cănd, cu puterea sa de zapciu şi cu concursul vătăşeilor şi călăraşilor subprefectureî, derămă toată împrejmuirea şi dependinţele casei lui Subţiroiu »
Acum nu ştim — coutinnă acelaş ziar — dacă acel nenorocit nu locueşte in cămp liber , iro-preună cu o mulţime de copil aî săi.
Se zice că nenorocitul ar fi reclamat parchetului asupra acestei nelegiuiri.
— x—
Iar o faptă frumoasă.
D. Ioan Ogrăzianu, proprietar in comuna Bulbucata, judeţul Viaşca, a construit cu propriele sale spese un local de primărie şi scoală, im spune «Mon’torul».
D. Ogrăzîanu a oferit, afară de acestea, comunei lemnăria necesară pentru construcţiunea podurilor ce sunt a se înfiinţa m interiorul »î cari se ridică aproape de valoarea sumei de 1,500 galbeni.
Ministerul esprimă mulţumirile sale d-luî 0-grăzi anu pentru o astfel de fapta laud abila.
Noi, inregistrăndu-o credem că esprimain sentimentele noastre de gratitudine d lui Ogrăzianu.
—x—	.
Consiliul comunei Ciora din judeţul leleor-man s’a disolvat, din causă ca membrii acelui cousiliu au fost foarte departe de a’şî inţelege datoriile funcţiune! lor.
Tot asemenea şi cons liul comunei Kadovan, din judeţul Tlfov, şi al Jconi. rurale CiorteştI, jud. Vasluiu ne fiind la înălţimea misiune! lor, fiind departe de a administra comrna conform intereselor locuitorilor.
—X— .
Printr’un decret domnesc, biuroul vamal st. George din Pobrogea e suprimat, cu inoepere dc la lluiiiu, curent,
Se infiiuţează iu comuna st. George un punct vamal suoursal, dependent de vama Sulina.
tra unul om, care fiind arestat nu mal poate fi obiectul nici unei uri safi rivalităţi individuale, se atribue, firesce prin circumscrieri destul de întunecoase, aproape de întreaga presă vicneză unei colectivităţi, bună-oară partidului liberal, astăzi la putere in Serbia. împrejurarea, că atentatul a fost desminţit n mod oficial — dar cu puţină hotărire —, ar fi o împrejurare de natură să confirme bănuiala semnalată.
Ameiuuitele de o cam dată lipsesc şi lucrul nu se poate judeca prin urmare cu dosăverşire. Ori cum ar sta insă faptul, să fi derivat im eroarea dc atentat de la un individ sau de la un partid li putere — cu mult mal reu—-, ori cum este o tristă privelişte atentarea unul om arestat, destul de prigonit şi alt cum.
Ne mirăm in fine, ce raţiune să maî aibă atentatele la Belgrad, unde şi aşa oamenii cu cap sunt atăt de puţini.
unul amendament, prin care se propune es-cluderea tuturor congregaţiunilor religioase, fără nici o deosebire, de la inveţămgntul superior. Numai un vorbitor de lux va avea dar proiectul, care să-şi devoteze dialectica sa in sprijinul lui.
Aceasta împrejurare este foarte esplica-bilă; camera deputaţilor, ca şi senatul, in imensa el majoritate, este deja pentru proiectul in cestiune. Primirea lui esfe privită ca un ce atăt de sigur şi natural, in căt afară de cel cari sunt datori să vorbească din oficiu, nimeni nu-şl va mal da osteneală să’şl deschidă gura de prisos.
Adoptarea lcgei lui Ferry şi cu ea căderea desăvgrşită a influenţei iesuite in Francia, se poate considera dară ca un f pt sigur.
(OXCIHSIKI
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
X
Ajunşi la lacul Poncliartrain , trăsura apucă pe un drum ce merge de a lungul lacului şi se opri lăngă chioşcul făcut cu lemne de portooal Aci era locul duelului. Era aproape cinci ore după prânz.
George de Hamei, urmat de cel doi martori, se coborî din trăsură.
— Iată, dar ce vor fi căutând toate acele trăsuri ? zise el.
Martorii priviră in partea aretată şi zăriră vre o treî-zecî de trăsuri de toate formele ici şi colo pe drum, lăngă chioşc şi in luminişul ve-
DIN AFARA
Starea lucrurilor in Tesslia şi Epir
Se pare, că Grecia ar fi inceput deja res-joiuî cu Turcii,—prin ocolişuri.
Grecii din Tesalia s’au revoltat şi miş carea revoluţionară ia dimensiuni din ce in ce mal mari.
La Mirzelia, lăngă Trikala, maî multe sande de insurgenţi greci au masacrat, la 11 Mal, posturile turcesc! din localitate ; doue zile maî târziu insă, bandele de insurgenţi au fost total măcelărite de către doue batalioane de nizamî, cu care prilegiu nu căzură de căt 300 de turci.
La Trikala ar fi fost aduse in trei care 72 capete de insurgenţi şi nu ar fi scăpat de căt 2 sau 3 răniţi.
*
* *
Poporaţiunea greacă din Epir se mărgi nesce de o cam dată a face demonstraţiunl in favoarea unirel acestei provincii cu Grecia. Şi mal bine!
Un nou proect de canal.
Congresul interoceanic din Paris discută, in întrunirea sa de la 30 Mal, proectul impreunărel măre! atlantice cu oceanul Pacific printr’un canal, care să străbată strîm-toarea de Panama.
Congresul, preşeţlut de către admiralul la Ronciere le Noury, hotărî după o minuţioasă şi lungă desbatere, punerea in aplicare a acestui proect. 74 de membrii afi fost pentru; 8 contra şi 10 s’au abţinui de la vot.
Preşedintele eşî esprimâ la sfârşitul des-baterilor şi după pronunţarea votului speranţa, că urzitorul canalului de Suez, Fer-dinând de Lesseps, va trăi până va putea să navige şi pe acest nou canal, menit a imprenna cele maî mari doue mări şi a tăia continentul american in doue părţi.
Acest nou canal va aduce mari foloase comerciuli I lumesc; nu trebue să o mal spunem.
învăţământul secundar. — La 16 Septombre se va ţinea, conform nouri legi, concurs, la facultatea de medicină, pentru ocuparea a 12 catedre de Igienă elementară, şi anume : a celor de la gimuaziele Lazăr, MichaiS-Bravul şi Can-temir din Bucureşti; a celor de la gim aziele diu Ploi» şti, Piteşti, Focşani, Galaţi şi Bacău ; a celor de la gimnaziele Alexandru-cel-Bun şi Stetan-cel-Mare diu Iaşi, şi a celor de la liceele din Bârlad şi din Botoşani.
Atentatul din Belgrad
Zilele acestea s’a făcut la Belgrad un atentat contra fostului ministru preşedinte, Ciumicî, actualmente arestat, cum se ştie, penti u incriminarea dc inalta trădare. Această ciudată incercare de atentat con-
cin ; caii înşelaţi şi legaţi de arbori sau păziţi de negri, aşteptau călăreţii.
—	Oare incmicul leu va fi chemat pe toţi amicii seî la acest duel ? zise tatăl lui George. Dar e contra c rî-cărei bune-cuviiuţe şi nu voiţi....
Aşteaptă, z'se George; martorii lui viu spre uoî, şi vom afla, cred, ce însemnează aceasta.
întrebaţi asupra presenţeî persoanelor streine, respunseră că mal multe persoane din Noul-Orleau voiseră să asiste la acest duel. Nu putuse să’î impedice de altminteri; insulta fusese publică şi găsiau foarte natural ca şi reparaţia să fie publică.
—	D. de Hamei voi să proteste. George el opri.
—	Să nu pierdem timp, zise el, in vorbe. Nu vom putea convinge nici odată pe toţi acel oameni de a ne lăsa singuri; au făcut maî multe leghe spre a vedea doi oameni ucizăndu se şi ar fi păcat să’I lipsim de această privelişte. Să vie, să se apropie, ca să vadă cum soie să se bata un franees, pe care au indrăsuit să’l numească laş,
Pe cănd doi martori se depărta spre a insei-
Legea de instrucţiune a lui Ferry.
Presa reacţionară francesă respăndise in zilele trecute ştirea, că guvernul s’ar fi decis, in urma propagandei clericale, să a-măne desbaterea proectulux de lege a lui Ferry pe un timp nehotărît; ştirea era falsă.
«Republique francaise" declară această veste, intr’un număr al eî mal nou, de curată scornitură, făcută de către iesuiţl şi prietenii lor.
«Le Temps» se crede in stare, ca organ oficios, să asigure chiar, că desbaterile publice asupra ateste! legi vor incepe pe la mijlocul lui Iuniu. Pe lăngă raportul deputatului Spuller va figura, intre actele ce se vor lua in consideraţiune cu acest prilegiu, şi un conspect a tuturor petiţiunilor, adunate de către clericali in contra legel. Aceste petiţiunî nu poartă pană acum insă de căt 80,000 de subscrieri.
Până acum s’au inscris deja ca vorbitori cu ocasiunea desbaterilor 24 de deputaţi ; dintre aceştia 20 sunt contra proectulul şi numai 4 vor vorbi pentru el, Intre aceşti din urmă 3 sunt, a căror participare la desbaterl este indispensabilă, anume: ministrul care este autorul legeî, raportorul şi deputatul Madicr dc Montjau, ca autorul
La 1 Octobre se va ţinea, la Universitatea din Bucureşti, conform cu nOui lege, conours pentru ocuparea de 20 de catedre, şi anume:
a)	Catedrele de geografia, istoria, limba elenă şi 1. frauoeză, de la gimu. din Piteşti.
b)	Catedrele de matematică şi de limba elenă de la gimu. Michaiu-Bravul, din Bucureşti; — cea de limba elena, de la gimu. Cantemir, din Bucureşti; — oele de matematică şi de limba română, de la şcoala uormală Carol I, diu Bucureşti ; — cea de matematică de la şcoala comercială diu Bucureşti.
o) Catedrele de limba elină, de la gimu. din Ploieşti şi din Brăila.
d) Catedrele de sciinţele naturale şi matematice, de limbele fiauceză şi elenă, de limba k-tiuo-romănă, de la gimu. din Alexandria.
" e) Catedra de limba română şi religiune, de la gimu. din BiueK.
f)	Catedrele de limba latino-romănă, de istoria şi geografia, de la gimn. din Tărgovişte.
g)	Catedra de limba italiană, de la şcoala centrală de fete, din Craiova,
b) Catedra de agricultură, silvicultură, drept administrativ şi economiă politică, de la gimu, din Tărgovişte. (Concursul se va ţine la şcoala de agricultură diu Bucureşti).
Tot iu acea zi, se va ţinea concurs, la Universitatea din laşi, pentru ocuparea a 11 catedre, de peste Milcov, şi anume :
a)	Catedra de limba latino-romănă, de la seminarul din Roman.
b)	Catedra de limba elină şi de cea franceză, de ia gimu. Alexandru-oel-Bun, din Iaşi; — cea de limba elină, de ia gimn. Stefan-cel-Mare din Iaşi ; — cea de matematică, de la şcoala normală Vasilie-Lupu, din Iaşi; — cea de sciinţele fiSiCO-natui ale şi agricultură, de la seminarul, diu laşi; — cea de desemn şi caligrafia de la liceul din laşi,
inţa pe Iohn de B..,. eă era aşteptat, George intorcendu-se către tatăl seu zise :
— Emî pare foarte bine de ceea-ce s’a in-templat: căoî mi-aîi aprins sângele şi mi s’au maî desceptat nervii. Eram prea liniscit; mi se pare că me voiu bate maî cu putere. Iată ! Iată! adaogă el, privitorii se apropie. Iată oă se cobor din trăsuri ; iată alţii care es din pădure ; sunt mai mulţi de căt credeam.
De o dată apucend pe tatăl seu de braţ,
zise
— D-zeb să me ierte! dar mi se pare că sunt şi femei. Ah! asta e prea mult şi nu aşi fi ore<jut-o nici odată. Femei! F’emeî de societate, da iată că cunosc maî multe, să asiste la un duel! De sigur in multe privinţe, aceşti a-merieanî sunt jumătate selbatecî.
George nu se înşela; maî multe dame creole diu Noul-Orlean, printre cari s’ar fi putut cu-noasce doue sau trei june copile, indrăsniseră să vie la teatrul duelului , ca şi cum ar fi fost vorba de o alergare de cal. Veniseră să judece loviturile, să vadă rănile şi să fie de faţă la moartea unuia din cel doi.
Şi să nu creadă nimeni, că spre a face istorisirea noastră maî mişcătoare, noî am inventat ceva. N’am imaginat nimic in toată această istorie, am făcut us numai de memoria noastră— şi dacă suntem cate odată constrânşi, din causa delicateţei, să schimbăm un nume propriu satt sâ’l scurtăm, dacă se intemplă să schimbăm, ou iutenţiune locul acţiune!, putem cel puţin afirma, că scheletul istoriei noastre este adevărat Şi u’am fi oare vinovaţi de a inventa, cănd est« destul a reproduce ?
Alţi doî duelişti şi alţi patru martori la oara se maî adăogase şi un medic, intrară iu unc-dumbravă de portocali, de care am vorbit, şi ga" şiră luminişul toarte potrivit unul duel cu sabia,
Pe cănd eî se p neau in gardă şi cel patru martori regulau cele din urmă oondiţiunl, curioşii, cari până acum se duseră departe, se ai propiară puţin cate puţin in tăcere şi se formară in cerc in jurul prinoipalilor actori ai a-cesteî scene.
Sunteţi gata, domnilor ? zise unul din war' toriî lui Iobn de B.., adresăndu-se oătre cei <k* luptători de odată.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
f) Catedrele de geografia şi de limba franjo, de la gimn. din Baoăfi.
Catedrele de matematice şi sciinţe natu-^[g de la şcoala normală, din Galaţi ; — """ ,ie limba greacă modernă de la şcoala ciala, din Galaţi.
cea comer-
Pl C. Ştefânescu ne trămite un respuns la critica fâ-ută de d. II., legendei «Aur şi Aura». Respectăm! foarte "ilt dreptul de apărare, mal ales cănd este voi ba de o t“a3tiuae literară, deschidem cu plăcere d-luî S. colonele
noastre.
respuns la o critica
Domnale Redactor,
[n uumerul de la 19 Mai al stimabilului d-voastră jurnal, sub titlul Legenda, « Aur şi Aui a» de M. Botez, H..., acuză pe Ş...—care are ne-uieritul d’a fi făcut, cu eăte-va săptămâni ina-iute o dare de seamă asupra aceleiaşi scrieri, ■u co[oanele unui alt ziar şi aceasta fără nici o pretensiune—acuză zic pe Ş.., da fi un nesimţitor in poesie, da fi un necunoscător de arta poetică şi de condiţ'unele poesbî, d’a fi indus in eroare opinia publică prin nepriceputa cântărire ce a făcut acestei Legende şi d’a fi contribuit d’a-î da insuşî d-s le o ideeă greşită despre densa, cu toate că conclusiunile la care nu H... ajunge, sunt aceleaşi, la care Ş... ajunsese.
Aşa fiind lucrurile, Ş... în temeiul dreptului iie apărare şi al sentimentelor de dreptate ce earacterisează jurnalul d-voastră, ve roagă cu profund respect, d-le redactor, sa bine-voiţî a insera in unui din cele mai apropiate numere ale sale, aceste rânduri.
D-nu H... este rugat să pr mească sincere felicitări din partea hu Ş...
Pentru o dare de seamă, care pretinde a fi e-şită din pana unui om competent, pliu de sim ful poesieî, cunoscător de arta poetică şi de con diţiimele poesieî, unui doritor d’a restabili opinia publică, indusă in eroare, d-nu H„. a reuşit de minune. Critica d-sale, e plină de simţul poetic, de duh, t daneă. şi mai ales plină de ou noştinţe.
A uitat insă o parte a legende?, cănd Aura se peaptăua şi cănd oeî 7 fiî de împăraţi vin călări, şi un vers tot din Horaţin care zice: Lartiirmnt montes, nascitur ridiculus mus.
De sigur că dacă ar fi avut şi aceste trei lu c:nr1 in vedere scriindu’şî critica, ar fi eşit o scriere vrednică de nemurire şi invidiată de Tain de la Paris.
0\ous eonc qni, briliant u’une ardtur perilltuse Courez du bel esprit la carr.er epineuse,... Oraignez d'un vaiu plaisir Ies trompenses amorces Et consultez longtemps votre esprit et vos forces Aşa zicea Boileau.
Cu această oeasiune ve rog, d le Redactor, să primiţi incredinţare despre respectul ce ve con serv
1879, Mal.	Ş.
SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC
încă din luna Martie am comunicat lectorilor noştri, că Societatea didactică s’a constituit şi că Onor. D. C. Bosianu a intervenit pe lăngă Ministeriul Instrucţiune! pentru rtcunoascerea şi aprobarea statutelor el. Nu seim ce o ti găsit cu cale Mini teriul să facă, di stul că corpul didactic asceaptă rsesultatu], şi cu toată convingerea ce avem
Bl detrră un respuns afirmativ şi luară săbiele ce li se dote.
Atunci se aşezară unul in faţa altuia, incru-cişară ferul şi iu mijlocul celei mal adăncî tăceri aceste vorbe fură pronunţate de unul din aî patru martori:
— luoepeţî, d-lor !
Lupta inc*, puse; cortina se ridicase pentru privitori.
El înţeleseră indată, că asistau la o luptă importantă : cel doi luptători aveaţi puteri egali Şi erau înzestraţi cu un mare sănge rece.
Iohn de li.... atacă cu putere : George să mulţumi a se apăra, căutând să profite de minutul, cănd inimicul seu se va descoperi spre a ataca din noii, dar acesta nu făcu nici o greşeală ; G ataca de aproape şi sabia s’a era tot aşa de repede la apărare ca şi la atac şi nu putea fi vorba de suprindere.
După trei minute aproape martorii întreruptă duelul.
Goorge schimbă căte-va vorbe cu tatăl seu, care Palid, tăcut, şedea lăngă el, gata sa’i dea ajutor la trebuinţă.
despre bună-voinţa d-lui Cantilli şi zelul d-sale de a sprijini interesele învăţătorilor, credem că nu greşim afirmând, că in deşert asceaptă Societatea ceva incuragiare de la persoanele, cari incongiură pe titularul de a Logofeţia bisericească.
Iată, in întregul eî, şi adresa Consiliului de administraţiune către minister.
Domnule Ministru,
Sunt 70 zile, de cănd Consiliul de administraşi ne al Societăţii aşteaptă soluţiunea, ce onor. Minister va bine-voi a da, celor conţinute in adresa noastră sub No. 12 din 14 Martie, acest an.—El n’a -nai procedat la nici o lucrare, sperând că D-voastrâ veţi bine-voi a’î acorda au-torisarea solicitată.
Această speranţă o avem ăncă.
In consecuenţă, subsemnatul ve roagă respectuos, Domnule Ministru, să bine-voiţî a ordona accelerarea indeplinireî formalităţilor pentru re-cunoascerea Societăţeî şi aprobarea statutelor el.
Primiţi ve rog, Domnule Ministru, asigurarea iualteî mele consideraţiunî.
Preşidintele C. Bosianu
Din Camerile de revisuire.
— Sesiunea estra-ordinară. —
Şedinţa de la 23 Mal, curent.
Şedinţa se deschide la omeazi sub pre-şedinţa d-luî D. Cariagdi, in presenţa a 96 dd. deputaţi.
Sumarul şedinţei precedente se citeşte şi se aprobă.
— X—
Aduuarea trece in secţiuni pentru a lucra la verificarea alegerilor.
Representanţiî ţerei n’ iveai! nevoie să le spună guvernul, prin m°sagiul Tronului, cum s’aîi făcut alegerile şi căror cause se datoresce liinsoea ce a domnit in cursul lor. Eî n’avcaii de asemeni a nevoie să afle, din discmsul Tronului, că Naţiunea română a fost pururea tolerantă şi ospitalieră ; n’aveaîl, cu un curent, nevoie de lecţiunea de istorie ce le-a făcut’o guvernul prin discursul Tronului,
Pe la finea revistei sale, „Presa” mulţumeşte guvernului pentru sincera declara-ţiune ee face in mesagiul Tronului, decla-raţiune in care se vede, că el n’a avut prevederea şi abilitatea cerută ca să evite ţerei umilinţa de a i se impune de Europa resolvarea unei cestiuni, umiliuţă pe care Costaforu a sciut, acum căţl-va ani, să o înlăture la Constantinopol.
ARENA ZIARELOR
Vorbind de apropiata verificare a alegerilor şi spunăndu’şî convingerile cu care aşteaptă foarte apropiata dechidere a des-baterilor camerelor actuale, ” Românul« nu face alt-ceva. — basat pe majoritatea ce se crede că are in cameră şi senat — decăt des-volta, in extenso, proverbul român «Ludă te gură, că eacă pumnu.”
Facă’i ori cine autopsia şi, fiind imparţial, se va convinge de cele ce spunem.
SA NE RĂCORIM !
Suntem in luna fierbinţelii. Năduşell la cameră, năduşell la senat, năduşell la academie , năduşell in fine şi la st. sinod. învăţaţii, deputaţii, archiereii şi senatorii fac o gimnastică caniculară in luna lui Cuptor. Dar oe sa zici, interesele tparchielor, interesele ţeriî, interesele sciinţel nu pot să rabde cea mai mică intărziare. Patriotismul tutulor luptă cu turbarea lui Sirius, pentru binele obştesc,	w	w
Noroc ca grădinile maî viu să reooreasoă asalturile învăpăiate ale aristocraţiei noastre intelectuale şi quasi-inteligente...
Grădina Raşca, cu armoniele feerice ale areu-şelor vieneze, adună pe aleele iluminate toata eleganţa capitalei; dar lumea se cam pl otisesce ou prea multă muzică.
La Stavri, spectacolul vesel intrunesce pe^fa-schionabilit cu gust, păoat insă că snnt puţini!.. Di-seară insă inghesuială mare. Mult aşteptatul Le Roux a sosit, ud vom vedea pe scena.
La Dacia, gimnasticii fac m nuni; cănd este velocipedistul pe coardă, toate inimile tremură de emoţiune. d. Lambru, insă stă mâhnit, căci numeră puţine inimi in grădina sa.	^
Teatru Guiohard şi Union-Sui-se ar merita maî uiulta încurajare, dd. Vasiliu şi Lupesou fac totul spre a mulţumi greoiul nostru public, f' mergem şi la dânşii.	w
Puţină răcoare, după o zi de vară de munca şi de ceartă, nu strică... Fie care găsim, dupe gustul nostru. Credeţi-me penii ne.—Trepeduşî
Petersburg, 4 Innin. — Din cauza boaluî M. Ducese Vludimir, care este ingr'jătoare, s’a ho-tărît ca Ţarul să nu meargă la Berlin, ca să fiă d faţă la nunta de aur a împăratului Vil-helm.
Londra, 4 Iuuiu. — Principele Bulgariei a debarc it astăzi 11 Folkstone, venind de la Paris. Alteţa Sa s’a transportat indată la ducele de Edimburg, iu reşedinţa sa de la Rastwell-Parck.
Filipopoli, 4 Iuniu. — Directoratul, careva fi pe lângă guvernatorul general al Rnmelieî un lei de consiliu de miniştri, a fost format şi a ţinut ieri ăntăia şedinţă. Sunt numiţi: La interne, d. Kerstovicî şi Gavril Efendi; la resboiîi generalul Vitals; la fiuanoe, d. Schinidt; la lucrările publice, agricultură şi comercin, d. Vil— covicî ; la instrucţia publică, d. Greezeff, şi la just ţie, d. Kesiokov.
Se află de la Constantinopole, că Poarta face greutăţi la confirmarea acestor numiri, dar se speră, că comisiunea europeană va interveni şi va sfârşi prin dobândirea sancţiune! Sultanului.
Berlin, 4 Iuniu. — «Nordd. allg. Ztg.» declară neîntemeiată noutatea, că guvernul imperiului s’ar sili să dobândească de la Belgia cererea de resiliare a tratatului de comerciîi.
Ilavas.
DOMNUL EBUABJ) DUDIE
fabricant de lingerie, calea Victoriei No. 34, in consideraţia meritelor s’a numit furnisorul Uur-ţeî I. S. R. Carol 1.
Vapoarele accelerate intre Rnsciuo Giurgiu şi Orşova.
De la Orşova la Iîusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri 10 ore şijum. amiazî, sosirea in Rusei ic-Giurgiu Mercurî şi Sâmbăta 6 ore dini., de la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m. Sosirea in Orşova Joia şi Dumineca 6 ore p. m.
Notă : Vapoarele accelerate sunt iu legătură cu trenul- le accelerate ale calei ferate a statului 0. R. Auotriac pentru Buda-Pesta, Viena etc. şi trenurile de la Rusciuc la Vama in corespondenţă cu vapoarele societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Agenţia.
*
% îj:
.Timpul” se ocupă cu incidentul din cameră, inteiuplat cănd un secretar al biu-roului provisoriii dănd cetire apelului nominal, citi ca ales al colegiului I de Suciava, pe d. Morţun şi nu pe d. Nicu Gane , a-deveratul ales. Deputaţii guvernamentali cu tot sgomotul ceT ridicară contra d lui N. Gane, care ceruse cuventul ca să protesteze, au admis la fine trecerea provisorie a d-lui Gane in apelul nominal — şi această graţie intreveniriî energice a d-lui Maiorescu.
*** Ocupăndu-sede deschiderea sesiuneîes-tra-ordinare a Adunărilor de revisuire „Pressa” vede—şi vede bine—că mesagiul Tronului nu dă nici o informaţiune in privinţa stăreî relaţiunilor noastre cu marile Puteri.
Organul centrului atribue această tăcere defavorabilei posiţiunî ce singur guvernulş’a creat.
Eată ce fidel resumă «Pressa» mesagiul de care vorbim :
Serviciul Telegrafic al „României Libere”
4 Iuniâ. — 8 ore seara
Constantinopol, 4 Iuniu. — Sultanul a refu-sat de a sancţiona numirea directorilor chemaţi de Aleco-paşa iu diferitele servicii ale administraţiei Rumelieî, peutru că toţi sunt de naţionalitate bulgară.	^
Poarta consideră conduita guvernatorului general, de cănd a intrat in serviciu, ca o serie de acte de rebeliune contra autorităţeî Sultanului, mal cu seamă incidentul fesului la Hermanly şi refusul de a arbora pavilionul turc la Filipopoli.	_	v
Se anunţă, de altă parte, că o divergenţă de opiniunil prea gravă s’a produs in sănul comis ni europene din Rumelia; majoritatea a deois, oă guvernatorul general al provinciei va fi obligat să urmeze eonsiliele comisiunei ; minoritatea, compusă din comisarii englezi, austriacî şi turci nu se unesc cu această decisiune. Divergenţa, care a resultat intre membrii comisiunei se consideră ca o desmembrare definitivă.
Berlin, 3 Iuniu. — Cel din urmă buletin al sănătăţeî împăratului Guilom spune, că Majes-tatea Sa este astăzi bine de tot; umflătura ge-uu chiulul a scăzut.
— de la 5 Iuniu — 9 ore dim. —
Paris, 4 Iuniu. — llentha romană 5 % sa inchis astă seară ou 72 franci, in creştere de 1 franc peste cursul de alaltă-ierl.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar la tipografiî-editorl Thiel et. Weiss, 1879, şi se află de venijare la toate librăriile şi la toate chioşcurile diu capitală: Statul român şi situaţiunea juridică a evreilor in Romania. Studiu de consilierul intim, Dr. 1. C. Bluntschli, profesor la Universitatea din Hei-delberg. Preţul 1 leu nou.
CURSUL HUCURKBOI
MARE CASA DE SCHIMB „Bursa Bucurescî“
I. !H. FERMO&F-ţil BRNZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 23 Maî 1879 ora 12
Cnmp
— Nn tremura aşa, ’i zise el incet, e foarte taie la duel dar cred că ’l cunosc acum, aş da tot ce am. adaogă el strângând niăna tatalu seu, ca acest duel să nu ’mî fie funest nici mie nici lui.
Cat pentru lolm de B.., el surîdea şi saluta pe spectatori şi se părea că le zice : Aşteptaţii ve cer ertare de a nu fi sfârşit incă, dar nu veţi perde mult aşteptând.
Luptătorii reluara locurile lor şi ferul se in crucişă din noii. De astă dată George atăcâEşi ou atâta putere in cat Iohn de B... trebui să se retragă.
El se retrase ast-lel cu o zecime de paşi, a-pol in momentul cănd George se aştepta să ’l vadă retrăgăndu se diu noii şi se gătea sâ’l apuce de aproape, el se oppri de o data şi scoase un ţipet spre a zăpăci pre inamic il seu şi ’l dete o lovitură.
Dacă George ar fi fost descoperit, lovitura ar fi fost mortală. Dar braţul seu, pre oare avusese timpul să ’l indoească, ’î servi de scut şi sabia ’î străpunse braţul din o parte iu alta.
In orî ce alt duel, această rană s’ar fi putut
socoti de fericită, căci avea o aparenţă, care sa^ tisfăcea onoarea şi nu punea viaţa in pericol — dur cu un turbat oa Iohnjde B.... nu putea trece de căt la defioitul celui ce a primit’o.
In adever, oănd martorii lui George declarară că duelul nu mai poate urma. Iohn. deB... res-punse priutr’un hohot de rîs.
Şi fiind că stăruiau Ţn cea ce ziseseră:
—	Glumiţi, strigă el, să incetăm un duel pentru o rană la braţ! Să me mulţumesc cu o sgă-rietură, cănd eu cer viaţa sa, ar fi curios!
Şi adresănduse către George, a cărui rană o observa medicul.
—	Ve aştept, domnule, zise el, şi me incred iu voi.
Cercul spectatorilor se strânsese şi mal mult in jurul luptată: lor. Iohn de B... ţineud incă in mană sabia s’a din care picura sănge, se duse să vorbească cu vecinii sei.
(Va urma)
OBLIGAŢIUNI
10°/0 Oblig, rurale............... •
»	, ejite la sorţi. . .
8%	, domeniale.................
,	, ej'te la sorţi	. .
Dob. 10 fr. Obig. Casei peus. 300 lei 7% Serisurl funciare rurale . . . 7°/u	,	, urbane .	.	.
8% Impr. Municipal. .	. . .
» cu pr. Buc (bil. 20 1.) •
Renta Romanii.........................
Acţiuni ‘Dacia».......................
, «Romania, ......................
Cnpoane rurale exigibile..............
, domeniale » . •	• •
, scrisuri .......................
Argint contra aur.....................
Bilete liypotecare contra aur. , . ,
Rabla hărtie. ,...........................
Florina!..........................
Lose Ottomane .......
Viind.
101
97	'/„ 1033/*
991A 180
98	V, 92
102%
27
71
200
70
iv«
Va
’k
1%
2 45 2 16
45 -
CURSUL DIN VIENA 4 Turnă
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN 4 lun ă
Obli. căile ferate romăue . . . Acţiunile	»	.....
Priorităţi	»	.....
Oppenheim...................
Ruble hărtie................
Stern.......................
Lose Otomane................
CURSUL DIN PARIS 4 Iuniu
Renta Romănă .	.....
Lose Otomane................
4	Iuniu
9 26
5	48 21 50 113 75
101%
argint
104%
argint
183
983/,
92%
103
28
72
210
75
arg.
aur
1%
'JU
2 46
17
50 —
3 Iuniu 9 26% 5 45
114 25
I
92 50
33 -89 60
— 1 200 75
38 90
i	SCHIMBUL 23 Maî
I Paris (3 luni)................... 99 10
:	, la vedere.................... 99 75
i Londra (3 luni) ........	25 .2%
j ,, la vedere..................... .	25 20
! Berlin (3 lu î). .	. .	..........122 %
, la vedere....................... 123 %
i Viena la vedere..................2 17%
. Adresa pentru telegrame,
Fermo tteiual.
72 48 50
91 75 33 50
89 90
200 -39 25
70 -
48 —
www.dacoromanica.ro
Grădina Cişmigiu
Vechiul şi renumitul bufet din grădina Cişmigiuluî s’a redeschis din nod, avend pe lăngă tot ce sej atinge de cofetărie şi mâncări calde| şi reci in tot timpul precum şi bănturî recoritoare.
Serviciul prompt şi preciurî moderate.
In toate serile muzică naţională.
Antreprenor: Nae Jonescu.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Raliovei No. 58 (Calea Craiovel)
O domnişoară
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus examenul de profesorat eu cel mai bun succes, cunoscând, afară de limba sa maternă, şi Vimbele francesă şi anglesă, şi toate cuno-scinţele cerute in şcoable elementare, de semnând tot-de-o dată foarte bine, doresce a găsi un loc in Bucureseî intr’o familie distinsă A se adresa la d*na Gertrnde Winter, Gritoangergasse No. 1, Insttn FrShlich, Viena
Diploma de onoare
D 1 N VIENSA^3
GANZ&C
•0
mîv^sALj
1116 2 Meda|ii de aur şj | de argint
D 1 N PARIS I3”*
SOCIETATE PBIN ACŢIUNI PENTRU PONDERI A DE METAL® ŞI FABRICA DEMâŞINE
1
EECOMAHDA:
Hlaşinele sale de mânat cu cilindre de oţel turnat
care de căţî-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mal însemnate din Austro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
OrI'Ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
FABt i%M M, ■ AE.KS
ROATE DE VAGOANE SI MECANISMDR1 DE 1NCRUTISIAREA Sl»EL0R“Bi
pentru drumuri de fer şi pentru mine; asemenea şi
«.»> MA81MB PEHOTUf LUM1MA ELSCTMCA <»■«-*>
ROWLAWD'S
MacassarOil
Cunoscut ds 80 ani cfi cel m&ţ fcaii restaurator, preservator şi infrutnuieţătcr al coamei (părului). Bntîlia are un j0. de sticlă. 4 şi 8 franci
ROWLAND’S R A L Y D 0 R
Înfrumuseţează carnaagiuu ea şi stirpeaw petete de piele 6 franci.
1
ROWLAND S 0II0NT0
Albesce dinţii şi impedică ca ria. 3 fr. 5o Ci
ROWLAND'S EKJCONIA
E un noă şi dnlcepraf d» toaletă. Cum-
«tot-d’auna art coli de la ROWLAND . ATON GARDEN, LONfORA. Toţi ar ticolil adevăraţi poartă firma : A, ROW-LAND & SONS cu caractere roşii pe fo. velitcare, a cărei imitagiuue coaaide-raţi-o ca furată. De v8»-$are la top 1 fa-maciştil şi parfumeiL 3 franol.
rmnwww1—r"
Stabili1 nentul do băî minerale de la Bughe.i mahalaua Căinjm-lungului se deslchids la 25 Mat «n tot serviciul necesariîi.
R
LOTERIA
Guvernul german la Ilamburg care a autori-sat noua şi marea loteriă de bani, controlează ou numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Ilamburg garantează cu toată averea imensă a statului pentru plata esactă a câştigurilor, o-fi-răndu-se ast-fel lie-căruî din toate punctele de vedere asiguranţt cea mal perfectă. Singurul fapt că guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă da tot.
Nona şi marea loteria de bani mal conţine incă 86 000 lose din oare 44,000 lose trebue să câştige neaperct; şansa de câştig e dar foarte Însemnată, fiind mal mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 7 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mal mare care e de făcut in caşul cel mal felicit se urcă la
533,333
mm*
Special mals. nt de câştigat următoarele câştiguri principale :
Lei nuoî Lei nuoi
1	a	333 333 		333,33$
1	a	200,000 —	200,000
1	a	133.333 —	133,333
1	a	80,000 —	80,000
1	a	66 666 —	66,666
2	a	53,333 —	106,666
2	a	40,000 —	80 000
5	a	33 333 -	166,665
2	a	26,666 —	53,332
12	a	20,000 —	240,000
1	a	16 000 —	16 000
24	a	18 333 —	319 992
5	a	10,666 —	53,330
2	a	8.000 —	16,000
54	a	6 666 —	359,964
6	a	5 383 —	31 998
71	a	4 000 —	264 000
217	a	2,666 —	578,522
2	a	2,000 —	4,000
2	a	1,600 —	3.200
531	a	1,333 -	707,823
673	a	666 -	448,218
950	a	400 — etc. etc.	380,000
in total 44.000 câştiguri
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt controlul guvernului ITamburgian german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei noul şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficialinente hotărît fără alte cheltuefl. Preţul oficialmente hotărît pentru toate tragerile de câştig a amândoura secţiuni viitoare e de :
Lei nu<>i 24
pentru un ios întreg original
Lei no ol 12
pentru jumătate ios original Costul urmează a ni se transmite franco in moneda bipotecare române saO in timbre pos-taie romane. îndată după primirea costului es-pediam fie cărui comande directamente intr’-un envelop bine inchis losele originale comandate, investite cu armarele ţArif. Fie cărei es-pediţiunl d- lose asociam programul tragerilor tradus in limba româDă, şi după fie care tragere, fie care participant primesce liBta oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de a-ceast.i numerile trase cu câştig se public şi prin toate ţliarele principale din România. Mulţumim publicului roman pentru încrederea arătată de păuâ acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curînd in tot caşul amintea începerii tragerii şi anume cel mal târziQ până la
11. Juniu a. c.
fiind că în aed tă zi urmdzâ a avei loc tragerea oficialcaentt- hotărât
uirect către adresa noastră.
JsEHTHAL & Comp.
Biuroul principal de Loteria HAttBURG (Germania)
Cu clienţii noştri! din România corespundam in limba romăuă. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore.
De vânzare maclaturî (hârtie stricata)
cu ocaua.
A se adresa in Strada LipsanI No. 11 —13
Maşina portativa de laiat iarba si secerat cereale
Care se poate pune in aplicaţinne de către o singurii persoana, se poate avea cu
PREŢUL UE 300 franci
DE LA
iu Viena,jWâhring; Herrengasse ?4şi Î6
Această maşină este patentată pentru tot continentul
12 — 15 bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru oe’l face această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe oiî-ce teren °u multă uşurinţă. — Maşina are o simplă construcţime; un uşor mers; o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ca sa se avanseze 40% ca arvună (restul d’o dată cu primirea, La comande de 10 bucăţi^ cel puţau, se dă un scăzămeut de 10%. — Cu diferitele comande me rog să fifi onorat căt mai in graba, căci in toiul sesonuluî nu pot garanta pentru îndeplinirea însărcinării ce mi s’ar face.

HAPURILE BLANCARD
Cu Iodure de fer inalterabile
APROBATE DE ACADEMIA DE MEDICINĂ DIN PARIS, ETC Participăndu de proprietăţi te iodului şi ferului, aceste hapuri convină cu deosebire in afecţiunile scrofulOse. contra cărora simpli leruginoşî suntu neputincioşi; ele redau san-	" '	—
gelui avuţia ş’abundinţa sea naturale, provdcă sdu reguldză cursulă seu periodică, fortifică treptată constituţiunile lymphatice, slabe sâu debilitate, etc., etc.	Pliarniaeiilu, rae Bonaparte, 40, la Parii
N. B. — A se esige semnătură nistru aci alăturata, pusa mjosulu unei etichete verde.
A SE FERI DE CONTRAFACERI
OL.Kim r<w«>
sunt de câştigat la Loteria de bani autorisată de la guvernul german la Hamburg si garantată cu toată averea Statului. Acdstă loterie conţine in total 44000 câştiguri şi numai 86000 lose şansa de câştig, e dâră foarte importantă fiind mal mult ca jumătate a tutor losurilor trebuiesc câştigate neapărat. — Intre cele 44000 câştiguri se mal găsesc şi următoarele câştiguri principele.
Lai nuoî Lei nuoi		
1 a	333 333 =	333,333
1 a 200 000 =		200 000
1 a	133,333 =	133 333
1 a	80,000 =	80 000
1 a	66 666 =	66.666
2 a	53,333 —	106.666
2 a	40 000 =	80,000
5 a	33 333 =	166 665
2 a	26.666 =	53,332
12 a	20,000 =	240 000
1 a	16 000 =	16 000
24 a	13.333 =	319.992
5 a	10.666 =	53 330
2 a	8,000 =	16,000
54 a	6,666 =	359,964
6 a	5,333 =	31,998
71 a	4 000 =	284 000
217 a	2 666 -	578.522
2 a	2 000 =>	4,000
2 a	1 600 =	3200
531 a	1333 —	707,823
673 a	666 =	448.218
950 a	400 n	380 000
	etc.	etc.
Atragem atenţiunea asupra comunică ei câştigurilor iu-serate in zi rul nostru de azi a d lor Laz. Same. Colin in Hamburg. Această renumită casa care esistă mal mult de căt 50 ani aă plătit deja clienţilor săi primele câştiguri de mărci 860,000, 270,000, 24G,000, 225,000, 183,000 180,000, 166,000 adesea ori 152,000, 150,000, 90,000 şi In mal multe rîodurl 78,000, 60.000, 48,000, 40,00 >, 86,000 mărci şi mal inainte tot un premiu de 246,000 mărci, mall ales in ultimul timp aii plătit mai mult de căt ‘4 % milioane mărci din cari mulţi aii devenit capitalişti
Acuma cu o mică plătire se poate câştiga earăşî nn capital până la 400,000 mărci asupra căreia arătăm in deosebi publicului. Această casă fiind că comunică in toate părţile, plăteşte câştiguri ori unde. Fiind de asceptat o mare participare din cauza mărirel şi mal avantagios aranjate câştigurile e de recomandat a intinde mâna norocului şi a se adrosa cu toată iucrederea către firma.
Laz. Sams. Colin in Hamburg unde fie-care este servit prompt şi esact.
Preţul loselor este oficalmente botărit şi anume pentru toate tragerile de noroc a amândoura secţiuni următoare, costul se urcă la
LEI \OI 24
PENTRU UN LOS ÎNTREC ORICINAL
LEI NOI 12
PENTRU JUMETATE LOS ORIGINAL
Rog ca comandele pentru Jose să fie însoţite de această sumă in moneda hârtie romănă sau iu timbre poştale române. Indata după primirea costului espediez losele comandate intr’un enve-
O persoana
oare se află in serviciu aproape de patru ani iu cele d’ăntăitt familii din Bucureseî, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la băl, asemenea prirmsce şi orî-ceangagiameute şi complectă responsabilitate pe lăngă domnişoare.
Se poate adresa la administraţiunea acestui ziar.
lop bine închis direct fie cărui comandator ; F:
Fie care espediţiune d' lose anexez gratis programa oficială. Atât lista tragerilor cât şi bani câş'igaţl espediez imediat după fie care tragere'direct către fie care posesor de lose. R6g a’ml transmite comande cât posibil curfiud p tot caşul mai nainte de a se incepe tragerea naică nu mai terŞiu de la
11 Junie a. c. s. n.
Comandele să se Înainteze direct către
Biuroui principal de Loterie
a. lOwehherz,
HAMBURG (Germania)
Cu clienţi mei din România ţin corespon dinţa română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 de ore. Adesea ori am fost fericit de a plăti clientelor mei din România căş figurile ceie mal mari.
Manutanţiunea Municipală
DE LA COLINTINA
are necesitate d’a angaja maî mulţi oameni ca vemjetorî de păine pe la pavilioanele ce vor înfiinţa in curând in capitală precum şi in prăvălii sau in case particolare cu leafă şi cn remisă. — Se angajază la aceasta şi temei.
A se adresa la biuroul din strada Gabreven! 3.
iwww
Biuroul principal de loterie laenihal & Cc in Hamburg oferă ia ziarul nostru d’azî participare la noua şl mare lotărie de bani germană. Aceşti lotârie garantată de Statul german la Hamburg e pe destul cunoscută in ţară, şi nnmal avem trebuinţă de a da sama de orgasisarea e!—-Nu voim insă alăsa ne menţionat că câştigul principal, s’au mărit din noii in ultima tragere, erea numai de 375000-Mărci s!aă. Lei noi 500,000 pe când acum câştigul principal care e de făcut, in cazul cel maî fericit se urcă la 400 000 Mărci sau Lei noi 533,833.
Loteria contiauă acuma in total 44,000 câştiguri a că ror divisiune e de ve^ut din anunciul d’azi a biurouluî principal de loteria tsental & Comp Biuroul principal de loterie Isental & Comp. care esistă deja aprdpe 100 ani e asemenea bine recomandat in ţară şi a avut deja de dese ori ocasiune de a plaţi câştiguri in România. Putem dar r6comauda şi din parte-ne participare la tete intreprin-
Compus şi garantat.
de guvernul la Hamburg
se incepe acum din nou tragerile de noroc grandios Ia cea mal nouă
Loterie de bani
II A SI B II R G I A K A
Ei conţinne conform programei oficiale numai 86,000 lose originale, din cari 44,000 trebue să câştige neaperat
Toate câştigurile fae in total :
10 Milioane 940,799 Lei noi
şi se trag in cursul eător-va luni iu şapte secţiuni de trageri de noroc cari se succed uua după alta. Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mal fericit se urcă la ■
533,333 Lei noi
Câştigurile principale sunt organizate precum
	Lei noî			Leî noî	
1	a	333,333	6	a	5333
1	a	200,000	71	a	4000
1	a	133 333	217	a	2666
1	a	80.000	2	a	2000
1	a	66 666	2	a	1600
2	a	53,333	531	a	1333
2	a	40,000	673	a	666
5	a	33,333	950	a	400
2	a	26,666	65	a	266
12	a	20,000	100	a	200
1	a	16,000	24650	a	184
24	a	13,333	1400	a	165
5	a	10,666	70	a	133
2	a	8,000	15150	căte 125	
54	a	6,666	89 66	etc. etc.	
’rea de noroc a primei secţiuni este ofi					
cialmente hotărâtă la:
11 şl 12 Juniu a. c.
Rreciu oficialmente hotărât pentru t6te tragerile de noroc a amândurora secţiuni viitoare este de;
Lei noî 24 pentru un Ios întreg original Leî noi 12 pentru jumătate Ios original Lei noî 6 pentru un sfert Ios original
Espediez asemenea onor. m i clienţi lista oficială a tragerilor căt şi banii câştigaţi iudată ce tragerea e terminata, prompt şi confidenţio-nalmente.
întinsa mea relaţiune comercială ce am pre-tuţind >nea, mS pnne in stare de a putea achita ori ce căştig chiar in domiciliul căştigătorulni.
0 1 ce comandă se pot înainta spre in-ţpwr lesnirea (lublicului, printr’nn simplu man-yggr dat postai şi fie care comandor primesce pe dată de la casa mea losele originale veritabile.
LAZ. SAMS. COHN
in llamhnrg
Comptuar principal, Casa de Banca şi de schimb
Cu clienţii mei din România ţin corespondenţă romănă — Timpul ds posta intre România şi Hamburg 70 ore
Prin biuroul de anuciurl A. Steiner Hamburg
Auuuciu
Sub-semuatul in cualitatea mea de sindic cuidator al falimentului Teobarie BnclisL 51 Leonida Riga , am onoare a incunosciin(a ( ouor. public că in ziua de 28 Mai anul _coren 1879 la orele 2 p. m. voiţi vinde prin licitaţ1® particulară. In strada Colţei No. 19, in *'° s sati parţial toate mărfurile de băcănie, aTe(a faliţilor Bucbaki şi Riga dimpreună cu datoflR active şi cn dreptul de iocaţiune a acei pA pănă la 26 Octombre 1888.
Una mie opt sute cpt-spre-zeci şi opt. R3“!. cina va respunde d-luT Lazăr KalenderoL ch r 25 galbeni anual.
Iar cănd văn^area nu se va fini in
iar cana venşarea nu se va nm tu “uv-> va continua şi in zilele următoare. Aceasta SP cunoscinţa generală,	.
632	Leopoid W0in?,ok;
Advocatul Radu Orghidan
Şi-a strămutat cauoelaria iu oasele d-luî Arv^"
din str. Şelari No. 5 şi iu cilţu stv. Covaci
No. 2.
Bucurase!. Tipografia Ştefan Mibâlaecu, Str. Lipscani No. 11. Corn 7205
Orele de consultaţiune : dimineaţa 11, p. m. intre i şi 6.
iutre 9 î1
ANUL III,—No. 600
10 BANI EXEMPLARI I
SAMBATA, 26 MAI. 1870
1
ROMAN
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: In Capitala'■ i au 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. in Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. în Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director : D> ÂUG. IlAURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: In Rom&uia : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. In Franci» ; !a Sociiti Havas Laffit & Ori, 8, place de la Bourse, Paris. — In Anstria - Abonamente, Anunciurî si Reclame la d. B. G. Poppovits, iurnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischr.tarkt, 13, Viena. — Pentru anunciurî, venind din Germania, nu se primesc de cît prin mijlocirea espeditiunei de anunciurî - Mdoif Steiner, ,n Ham burg	ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a 33 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag II, 2 lei; pe pag I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Axticolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica •-Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
îmi ililMMII—ii liHill IUI MlirTirrTrrTHrT,~TTTrT"~"~Tfî^^		
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
X B. Nesosmdu'ite ziarele străin, edăm u azi numai
aceste, ştiri.
(Red.)
Berlin, 3 ImiiS. — Principele Urusoff va avea nresediuţa tribunalului de resboiă, care vacon-d a nuia la moarte pe atentatorul Rolowiefi. Procesul se va incepe in septemăna viitoare. Şedinţele vor fi secrete şi vor fi cel mult in numer de doue. Sentinţa se va publica tocmai dupăe-
se<jutarea ei.
111
Tenera Sofia Leşern de Hatzfeld, asupra căreia se pronunţase senitnţa de moarte, e liberă de pedeapsa aceasta, transformăndu-i-se in muncă silnică pe viaţă. In urma ştirilor din Petersburg, generalul Gurko a dat afară din capitala Rusiei' pană acum cel puţin 20,000 de persoane, pentru că ele nu s’aît putut legitima că aii destule mijloace de traiil. Ast, fel de persoane precum şi acelea care nu’şî aii păsurile in regulă, pe viitor nu se vor mal deporta la locul lor de naştere, ci la Siberia, ce azi prin o tristă ironie e numită de toţi Nihilaria.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
de la 5 Iun iu — 4 ore seara Cairo, .5 Iuniu. — Consulul general al Germaniei, in Egypt, anunţă Kedivuluî răspunsul seu la protestarea ce’I trămisese guvernul german in privinţa celor din urmă evenimente din
Egypt , „ , ,
111 i-a răspuns, că trebuia sase adreseze sultanului. Consulul a declarat, că Kedivul e răspunzător de cele ce s’ar putea in tâmpla, şi î-a pli t, răii de a vedea oă cestiunea egypteană intra ast-fel intr’o faşă care poate avea urmări foarte serioase.
Viena, 5 Iuniu. — Delegaţii Austriei şi al Serbiei, numiţi pentru elaborarea tratatului de comerţ intre cele două state, trebue sa se intru-nia că pe la 15 Iunifi, ca să inceapă lucrările lor.
5 Iuniâ. — 8 ore seara
Filipopoli, 5 Iuniu. — Directoratul— un consiliu superior — s’a ocupat in ultima s a şedinţa de afacerile’railiţieî rumeliote; el a găsit, că eliel-tuel;le, făcute de adininistraţiunea rusă pentru or-gauisarea şi iutreţinerea acestei miliţii, erau a-tăt. de enorme, incăt mal mulţi membrii ai di-rectoratuluî au propus să se reducă in mod considerabil efectivul actual.
Exarehnl din Filipopoli, însoţit de oare-cari notabili bulgari, a făcut o visită baronului de Ring, primul comisar francez, ca să’î esprinie rec unoscinţa compatrioţilor" sel pentru simpatia ce le-a arătat Franţa.
vitatea situaţiunei noaste, şi să ridice inima şi cugetul mandatarilor ţării la inăiţimea tristei şi ingrozitoarei misiune! ce soarta a voit r,ă le rezerve.
Oii singur pas , făcut azi cu uşurinţă , fără a depune toată răbdarea cerută pentru a studia cestiunea pe toate feţele el, şi fără a cerceta cu maturitate mesuvile ce vom lua in toate consecinţele lor, pană la cele mai depărtate,—un singur pas, zicem, fără calcul şi prevedere, va fi de ajuns să ne stingă intr’o clipă şi pentru tot-d’a-una, ca o furtună ce ar sufla peste o licărire de lumină, speranţa realisăril tutulor frumoaselor noastre aspiraţiunl , hrăsnite in timp de veacuri cu lacrimi de sănge şi cu jetfe de tot felul, in sufletul bărbat al ro-mănimoî.
Da — va ti de ajuns o singură măsură necugetată, ca să fim o naţiune fără de nici un viitor !
Şi o naţiune, care e adusă in mizera stare de a trăi fără speranţe, fără aspiraţiunl, curend, sau mal târziu, e destinată să piară.
Am incercat să arătăm erl, in căte-va trăsuri generale, că toate pericolele ce au trecut peste noi, in cursul timpurilor, n’au fost nimic: flori la urecliie, am putea zice, toate resboaiele, toate invasiunile şi chiar toate desmembrările infame ce am indurat, cănd comparăm toate acele nevoi şi suferinţe ale vremurilor trecute cu sacrificiul ce ni s’a impus de nefastul articol ovreiesc al tratatului de la Berlin!
Toate groazele noastre istorice n’au fost de căt vijelii trecătoare, cari au eutree-rat pămăntul ţării in goană, — cletinănd abia stejarul naţionalităţii noastre; ele n’au
Vi era, 5 Iuniu, — Se ttlegrafiază din Athena către «Politische Corespondenz,, , că conflictul dintre Grecia şi Turcia, privitor la ultimele e-ven mente produse asupra graniţelor , e astăzi aplanat.
(Havas)
avut nici o dată destulă putere, ca să ’l
adăneî şi vi-
.4 ne vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucurescî, 25 Mai.
Nii î o dată pericnl mai mare n’a ameninţat naţiunea română.
Gestiunea israelită se ridică înaintea o-, chilor austrii ca o fantasmă , cu atăt mal munsţi i.oasă şi mal înfiorătoare , cu căt. o esamiuăm mal cu de amănuntul, şi cu căt ne apropiem mal mult de înfricoşatul moment, i i care ea va fi supusă desbat.eril parlamentului nostru.
Am zis şi am repetat : să luăm seamă! — şi totuşi, nici strigătul aproape universal al presei, nici gemătul de durere, nici suspinele de negre ingrijirl, cari resună a jale de la un cap la altul al ţării, nu le credem mea de ajuns, ca să arate toată gra-
despindă din rădăcinele lui, guroase.
Astăzi, pericolul nu mai e o furtună trecătoare, care îţi lasă tot-d’a-una conso laţiunea sosire! unor zile senine; nu — acum e pămăntul, sunt rădăcinile stejarului ameninţate a cădea in boala putrejiunel, ce nu mal are leac, care roade, destramă şi usucă, fără să-I poţi aduce nici umbră de alinare....
Dar orî-cc plângere, pe tătămul practic, e azi zadarnică; totul este să avem cel puţin conştiinţa situaţiunei şi a nenorocirilor ce ca arată, ca uisce fiare sălbatice, îngrozitorii lor colţi.
Cunoscănd perspectiva plină de pericule ce ni se deschide,—vom procede la iude plinirea penibilei şi înfiorătoarei opere ce ni s’a impes cu toată înţelepciunea de care e nevoie, ca să asigurăm cel puţin starea economică şi politică a epocii noastre, şi să remăie astfef viitorime!, prudente şi patrio tice, sarcina de a se strecura mal departe printre stâncile ce se vor mal ridica in cale-!, păuă ce, trăind incă din vieaţa şi ideile noastre romanesc!, va sosi şi timpul in care naţiunea, iutărită prin teritoriu , prin nu măr, prin avuţie şi cultura, să poată resiste fără teamă potopului ameninţător al rasei semitice.
Aci dar toată ţinta.
Să salvăm presentul, epoca noastră şi fiilor noştri.
Numai o schimbare serioasă, in politica din năuntru a statelor, ne ar fi îngăduit poate timpul de a remănea absolut stăpâni pe aoarta şi pe voinţa noastră.
Steaua unor nuol reforme n’a voit insă să resară pe nică-erl; din contră, ea pare că va sta incă, pentru un timp îndelungat, sub orizontul tristei politici a secolului nostru de fier, care proclamă şi azi cu sfruntare, că jur [a oprimă dreptul!
Şi apoi Europa ne mal vorbesce de toleranţă şi de drepturi!
Ce derisiune !...
Ori cum ne-am găndi şi ori cum ne-am calcula, aliniatul restrictiv de la art. 7 va căta aşa dar să fie înlăturat.
Cea mal înfiorătoare cestiune care se va presinta spiritului nostru, după ce vom efectua acea dureroasă operaţiune corpului constituţiune! noastre, este de a şti dacă Evreii, pe cari noi el considerăm, fără nici o eseepţiune, de străini, se vor bucura, din ziua aceia chiar, de cănd lestricţiunea de rit va li ridicată, de eserciţiul drepturilor civile, pe cari legislaţiunea noastră le re-cunoasce şi le acoardă tutulor străinilor, ce locuesc pămăntul romanesc.
Stablindu-se o perfectă egalitate înaintea legii pentru toţi străini de ori ce rit,— evreul rămâne numai străin, fără să mal fie adică şi evreu, înaintea dreptului român.
Ce va resulta insă de aci?
Art. 6 al codicelul nostru zice, că «eser-citarea drepturilor civile nu depinde deca-litatea de cetăţean» adică de drepturile politice; şi prin urmare, după art. 11 al a-celuiaşl cod, care confirmă principiul de sus, că «străinii se vor bucura in deobşte de acelaşi drepturi civile, ca şi Romanii” — ar căta ca şi Evreii să intre, imediat după ştergerea aliniatului din constituţiune, in regimul creat străinilor de codicele nostru civil.
Aci dar antăiul punct negru al cestiuuei, asupra căruia trebue să ne fixăm bine a-tenţiuuea.
Aci cel dint’iu şi cel mai mare pericul. Pe acesta vom căuta să’l Măturăm, ina-inte de ori ce, căci, după cum am arătat cu alte ocasiunî, drepturile civile se ridică, in vederea causel economice ce voim a apăra, cu mult mai presus de drepturile politice, cari in deobşte preocupă aşa de tare spiritul public la noî.
Doue cuvinte desemnează in de ajunspe-riculul ce conţin drepturile civile.
E proprietatea rurală, in primul rănd, care intinde braţele ei aurului cămătarilor
statornici prin Constituţiune, că, de aci înainte, fără împământenirea acordată individual de Camerl, străinii, de orî-ce rasă şi de mice rit, nu se pot bucura nici de drepturile civile, nici de drepturile noastre politice.
Natura,lisarea singură să acorde eserei
(iul acestor drepturi, sau, in cazul cel mal generos din parte-ne, să legăm dreptul cumpărării de imobile rurale cu marele drept, al cetăţenii romane.
Nu noi suntem de vină, de situaţiune mai impoverată ce s’ar crea astfel străinilor de aci incolo.
Europa are secretul politicei sale,- ea va, respunde la aceasta; Europa ne-a constrâns a face o singură ciorbă umanitară, din om şi om , impunăndu-ne cu tot. dinadinsul să I fierbem pe toţi in aceaşî oală judiciară....
Pe căt ne va îngădui incă timpul vom completa vederile noastre asupra acestei spinoase ceşti uni.
Vom spune o vorbă dulce şi categorii e roilor... cari au tras la sorţi!
CRONICA ZILEI
asupra de sec-
Astăzî se încep, in Senat, desbaterile validării titlurilor celor aleşi. Invalidaţi ţiunl sunt numai patru senatori, la alegerea cărora nu s’ar fi păzit toate formalităţile cerute de lege. Asupra alegerii d-luî G. Ganta-cuziuo, care se invalidase, secţiunea a revenit şi a validat-o in unanimitate.
—x—	^ v „
Se vorbesce, oă guvernamentalii stăruîesc pe lăngă on. d. Bozianu, ca să primiască mandatul argeşan, cu asigurarea că-1 vor alege preşedinte al Senatului. Nu credem, oă on. d. Bozianu să vină in Senat, deşi noi am dori să-l vedem, in corpul bătrânilor, in aceste grele împrejurări.
—X—	.
Măria Sa Domnitorul va pleca la Berlin,— ne spune «l’Orient»—ca să fie de faţă la nunta de aur a imperatuluî Germaniei, capul casei de Hohenzollern. Cestiunea israelită trebue să fie resolvată inainte de plecarea M. S. Regale. De
acea s’ar fi grăbit ou convocarea Camerilor.
-X-
evrei
Tratatului do la Berlin va trebui să fim următori.
împrejurările in cari se află azi Europa ne arată curat, că n’avem incotro.
Am intors pe toate feţele cercetările nos-tre şi de conclusiunea aceasta amară n’am putut şi nu vom putea scăpa
www.dacoromanica.ro
Eată stanca pe care va căta s’o ocolim cu prudenţă, căci in slera acestei legislaţiunl. orî-ce alte măsuri, luate pentru Împărţirea cu precauţiune şi cu economie a drepturilor politice, după cari Evrei nu suspină atăt, vor fi garanţii de puţin temeiu şi relativ de mică importanţă pentrn salvarea intereselor de conservare a moşii noastre strămoşeşti, şi prin urmare a esistenţiî neamului românesc.
Să nu ni se puie inainte legea din 1864, care stabilea, ca numai străinii de rit creştinesc vor avea dreptul cumpărării de proprietăţi imobiliare. Această lege cade de sine, din diua iu care Parlamentul va proclama, că aliniatul de la art. 7 al Consti-tuţiunef este suprimat.
In această situaţiune fiind aruncaţi de tractatul de la Berlin, ce vom avea oai'e de făcut ?
Cu durere o mărturisim, că altă soluţiune care să apere azi interesele noastre, de ori ce natură, nu va putea fi, de căt a pune pe toţi străinii in acelaşi nivel cu Evrei şi a
Pe marginea unul prund al Oltului, in jnd, Romanaţî, s’a găsit un cadavru de om, in stare de putrefacţiune.
Iu judeţul Putna, la gura Trotuşnlnl, s’a găsit un alt cadavre, cu totul putred.
—X—
Ministerului cultelor s’a deschis un credit extra-ordinar de 3,800 lei.
Din această sumă 3,200 e retribuţia unul re-visor eclesiastic pentru serviciul din Dobrogea, pe 8 luni din anul curent, ear restul de 600 pentru plata cheltuelelor de transport ale acelui re-visor.
—x—
Am mal reprodus după «Steaua României», in ceea-ce privesce procesul jidanilor, inoulpaţl ca provocatori aî scandalului ivit cu. oca si unea inmormîntăreî rabinelul Şor.
Ca să ţinem iu curentul acestei cestiuuei pe lectorii noştri!, reproducem , după acelaşi ziar , următoarele :
— «Doue zile a ţinut’instrucţiunea martorilor in afacerea jidovilor, arestaţi cu ooasiuuea inmormîntăreî rabinului Şor.
Astăzi Marţi inainte de ce s’ar fi început, expunerea şi discuţiunea faptului, d, advocat Bo-sie, unul din representanţiî părţel civile, a ridicat escepţiunea de incompetenţă, susţinend, că faptul numiţilor evrei nu este delict ci crimă şi prin urmare de natură a fi judecat de Curtea cu juraţi.
D. prim-procuror Alesaudrescu, uită id sa vede pentrn nu moment prescripţiunea categorică a
art. 524 din proc. penală, a contestat părţei civile dreptul de a ridica aseminea incidente şi o ooncliide la respingerea escepţiuueî decliua-tariî.
Tribunalul, ascultând întâmpinările d-lor Le-padatu şi Eug. Filipescn Dubău , aperătoriî evreilor, a decis in majoritate, că nu este competent pentru a judeca faptul de la 11 Morte, imputabil celor opt evrei, arestaţii atunci cu oca-siunea inmormîutarei rabinului Şor.
Ast-fel, dacă hetărîrea Tribunalului va re-mîne definitiva, vom vedea trataudu-se această afacere inaintea curţeî cu juraţi».
—X—	M
lu 6 Inniii vor începe esamenele scoale! de comerţ,
Ar fi bine, ca toţi aceia car! doresc desvol-tarea instrucţiune! in această speoialitate şi mai cu seamă dd, comercianţ!, să bine-voiască a a-sisfcn la aceste esamene.
Eată programa lor :
		CLASA I		
	CURSURILE			PROFESORII
6	luniu-.	Matematica —	D-nu I. G. Stravolca	
7	»	Limba germ. —	»	11. Hodoşiu
8		Matematica —		I. G. Stravolca
9	y>	Limba frâu. —		Al. I. Demetriu
11	»	Geografie		M. Bratila
12	5)	Limba rom. —	»	FI. Crassau
13	»	» »	»	»
14		Comptabilit. —		Th Stefănescu
15	»	Comptabilit. —		
16		Galigrafia —		P. Iouescu
		CLASA	II	
		CURSURILE		PROFESORII
6	luniu.	Limba germană.	—	D. 11. Hodoşiu
7	«	Geografia.	—	« M. Bratila
8	«	Limba română.	—	« FI. Crassau
9	«	Comptabilitatea.	—	« T. Stefănescu
11	«	Limba francesă.	—	« A. I. Demetriu
12	«	Fisica.	—	« I. P. Licherd.
13	«	Caligrafia	—	« P. Ionesou
14	«	Matematica	—	« I, G. Stravolca
15	«	Matematica	—	« «
16		Limba greacă.	— '	« G. Anagnost.
CLASA 111-a
CURSURILE	PROFESORII
6	luniu. Istoria-Geogr,—		D-nu M, Bratila
7		Limba Greacă—	» G. Anagnostache
8	»	Drept.-Admin.—	» C. Troteauu
9	•»	Limba roman.—	» FI. Crassau
10	»	Matematica —	» I, G. Stravolca
11	»	Limba Germ. —	» 11. Hodoşiu
12		» Frances.—	» A. I. Demetriu
13		Fisica Chemia—	» I. P.Lioherdopnl,
14		Calig., Desenu—	» P. Ionesou
15		Comptabilitat,	
		Curs. Mărfuri.—	» Th. Stefănescu
16		Limba italiană—	» 1. Guratolo
		CLASE A IV. ŞI V.	
		CURSURILE	PROFESORII
6 luniu		Dr. Cotnerc, Ecou.	
		politica şi tluanţ. -	- D-nu C. Troteauu
7		Limba italiană -	- » I. Curatolo.
8		Istoria Geograf. —	- » M. Bratila.
ţi	»	Limba Germana, -	— » 11. Hodoşiu.
11	»	Comptubilitatea. —	- » iii. Stefănescu
12	»	Limba Francesă —	» A. I. Demetriu
13		Matematicele —	- » I. C. Stravolca
14		Limba Greacă —	- » G. Anagnostâehă
15	»	Cbiemia —	- » I. P.Licherdopul
FOIŢA 41 Ii O MANIEI L/BERF, 8
ARTICOLUL 47
DE
A DOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
XI.
După un minut martori! Iu! George veniră la a! Iu! Iohn de B...
D-uu de Hamei incepu :
—	Domnilor, zise el, medicul declara, că fiului med ăî este imposibil de a ţine sabia. Străpungem! braţul, sabia a atins nervul şi mana e acum paralisată Suutem dar coustrînşî.,.
Dar nu putu sfârşi, Iohn de B..., uitând că luptătorilor le este oprit a se amesteca in vorbirile martorilor, Iohn de B,.. el întrerupse.
-	Dacă fiul vostru, zise el către d. de Hamei, im se poate bate cu mâna dreaptă să se bata u cea stângi şi să sfârşim o dată.
16 »	Limba romăuă —	» FI. Crasan
17 »	Caligrp, desemn —	» P. Ioueccu
18 »	Igiena —	» Dr. Petrini Paul
DIN AFARA
Starea lucrurilor in Rusia.
Starea discreţionară in Rusia continuă a ocupa o întindere diu ce in ce maî mare.
Guvernatorul general din Odessa a introdus starea marţială iacă in doue guvernă-mSnte, in Basarabia şi in Ekatarinoslav.
Prin această mesură prigonirea nihilis-tilor se măresce, dar aproape fără nici un folos. Autorii atentatelor contra luî Trepov, Mezentzov, Krapotkin şi Drentelen se află toţi in streinătate şi ast-fel sustraşi de sub măna tiraniei resbunătoare.
Numai in Kiew nu fost spânzuraţi zilele acestea trei nihiliştî, din cari unul era un «necunoscut.'1' Cum se poate condamna oare cine-va ca nihilist, când este necunoscut ? Justiţia rusă nu mai crede dar de necesar nici stabilirea identităţeî unui criminal.
Proccdere intr’adevăr rusească!
Din Rumelia Orientală.
Cetim in «Die Presse:”
Poarta a s mânat trimiterea note! circulare in Gestiunea fesului lu! Aleko-paşa şi a stindardelor bulgare din Filipopoli, negreşit la sfatul puterilor, cari nu se pot ocupa cu atarî lucruri bagatele.
Generalul Stolîpin, care aşteptase cum se ştie sosirea luî Aleko paşa iu capitala Rumelieî Orientale, s’a dus, miercurea trecută, la Slivno, unde eşî va ţinea cnartiernl seu general până la retragerea desăvârşită a trupelor rusesc!.
Generalul, la plecarea sa, fu p. trecut păuă la gară de către Aleko paşa şi de o mulţime de popor, oare el aclamă cu multă căldură. In vorbirea ce adresase acestuia, el zise intre altele:
«Mă voiu ruga lu! D-zeu pentru prosperarea voastră şi voiă păstra tot d’auna o bună amintire de Bulgari, pentru car! voiu stărui tot d’auna pe lângă ţarul.»
După depărtarea Rnşi’or, Aleko paşa va face o c ălătorie prin provincie, pentru a da batalioanelor de miliţieni nou! drapele. Aceste drapele vor purta un semn, prin care să se facă menţiune de suveranitatea sultanului.
Anglia şi Rusia.
Nimic nu poate dovedi mai bine schimbarea, atăt de neaşteptată, esecutată in re-laţiunile Angliei cu Rusia, de căt simpatia, cu care descrie „Morning Post” meritele comitelui Şuvaloff, ce părăscsce actualmente postul seu din Londra. Acest ziar, care era o dată maî anti-rus de căt chiar lordul Beaconsfield, scrie :
Vom perde pe contele Şuvaloff, ale căruî in-suşirî î-aii câştigat o popularitate meritată. El a venit iu Anglia in Împrejurări grele. FI a petrecut aic! o lungă şi serioasă perioadă, in timpul căreia relaţiunile noastre cu Rusia aB fost atăt de incordate, in căt o ruptură părea indispensabilă, şi s’a arătat cu toate acestea a-tăt de maestru in arta de sovoir faire şi savoir
Giorge amjise şi la rendul seu ei zise :
‘	— Aşa dar, o vre! ?
—	Me maî întreb! dacă voesc... Mi se pare, că d ta nu voescî.
— Este adevărat că raua mea era destul de grea ca să satisfacă onoarea voastră. Dar d-v. nu sunteţi de aceeaşi părere !...
... Vreţi viaţa mea. Fie ! Ea-o daca poţi,
El apucă repede sabia sa eu măna stângă şi depărtând martorii, cari voiuă [să-l oprească, [se puse in gardă.
Lupta nu fu tocmai aşa de inequală pe căt s’ar fi putut crede : căci maî toţi profesori! de duel din Paris, prevăzând cazul căud elevi! lor s’ar găsi in faţa unu! stăngaeiu, elŢobiein uesc a se bate cu ambele măinî, şi George care fusese mult timp şcolarul lor, era dar capabil să se bată şi cu măna stângă.
Duelul reincipu maî teribil şi ma! înverşunat de ambele părţi. Neînduplecatul Iohn de
B..., presenta acestor privitori, din car! uni! prin semne esclamaţiunî, indrăsniati să exprime interesul ce purtau compatriotului lor, şi iu fine rana care ă! producea dureri foane mar! infuriaseră pe George de li niei. Era decis să
«irre, in căt inspiră simpatia bărbaţilor tutulor partidelor, iucepend de la umanişti până la Jingo (mâncător de pulvere).
El a fost energic şi neobosit, cum au fost puţin! ambasador!; in tot ceasul gata să facă ; o călătorie la Petersburg sau o călătorie prin j Europa, spre a respăudi o idee sau spre a corn- ! pleta o negociere; intr’o formă de inzestrat cu prevederea lordului Derby, cu agerimea lordului Salisbury şi sagacitatea luî Beaconsfield, coutele Şuvaloff este adevăratul tip al unu! diplomat aga- şi puternic. împrietenit cu fie cine. inoepănd de la cel ma! tănăr ataşat a cele! maî neînsemnate misiuni păuă la cel maî important . seuior, şi ma! bogate in isbănzî au fost rela-imiile sale cu secsul cel frumos, şi pierderea sa va fi foarte mult simţită iu saloanele, unde umorul şi manierele sale cele plăcute i-au as:-gur-, t tot d’auna o buna primire.
Nn trt bue să ne indoîm nicî o dată, că silinţele s.Ue personale au fost tot d’auna intr’a-colo indreptate, ca să fie mănţinută pacea intre Anglia şi Rusia şi ma! presus de or! ce indoială este, că revocarea luî din Londra va fi. regretată din inimă de mulţî amic!.
Cum se vede, aceste elogii sunt îndreptate mai mult la persoana lui Şuvaloff; se ştie insă, că in judecarea unui diplomat joacă tot d’auna un mare rol şi relaţiunile statului, ce el represintă.
Pentru d. Ministiu al instrucţiune! publ ce.
Ne vom permite a fa ce o întrebare onor. d. Cantili, ministrul instrucţiune! publice. in privinţa aşa numitei gradaţiuni a corpului profesoral.
Fosta cameră a votat suma de 400,000 lei pentru a se spori proporţional onorari-ele acelor profesori şi institutori, cari aii 12 ani de serviciu, şi fiind că această sumă s a votat la finele lui Martie, camera a inţeles, ca întreaga sumă de 400,000 lei să se impartă proporţional pe cele 9 luni ale anului. Cum că camera a inţeles ast-fel, este dovadă chiar vorbirea lămuritoare a d-lui ministru Cantili, care asupra votului, rosti următoarele cuvinte.
D Canfili. Aţî dat, dd, 400,000 le!, pentru gra-daţiune, şi am să aplic întreagă această sumă de 400,000 lei pe roue hui, cu iucepere de la 1 Aprilie, pentru fcoţî profesori!, iu proporţinne cu leafa care o au iu budget.
Voci: aşa! aşa !
D Chiţu. Cum s’a aplicat şi auul trecut.
D. Cantili. Aşa cum s’a aplicat şi in auul trecut. De acea fa o această declaraţiuue iuaiutea d-v., pentru ca să nu am nicî o responsabilitate, adică, conform voiuţeî d-v., am să aplic întreaga sumă de 400,000 lei pe nouă luni, cn iucepere de la l Aprilie 1879, peutrn toţi profesori!, in proporţinne cu onorariele lor (aprobări)
In faţa a cestor deda raţiuni foarte lămurite, pecari le copiem dupe "Monitoruloficial« de la 25 Martie, 1879, deciaraţiuni repetate şi aprobate de cameră, cum se face că d. ministru Cantili se invoesce, ca să nu se dea «întreaga sumă de 400.000 lei ne nove luni,, profesorilor cu drept la gradaţiune, şi sufere ca cuvintele pronunţate de d-sa in cameră să fiă nesocotite, ear profesorii, al căror drept a fost un moment aperat de d-sa,
inveţe minte pe acest teribil duelist, care avea pe cugetul seu moartea maî multor persoaue.
Căt pentru loliu de B... el trebuia să siăr-şească mai eurăud cu acest om deja rănit, maî cu seamă ca să nu-şî peardă numele de dibaeiu duelist.
Dar el observă îndată, că acea ce credea că va perde pe inamicul seu ăî dedea din contra o mare superioritate. George se servia de minune cu sabia sa, pe căud Iohu de B..., care nu se bătuse nicî o dată cu un stăngaeiu era ou totul zăpăcit: atacurile sale nu maî aveau putere şi loviturile cele maî bine combinate nu isbu-tiaîă nicî de cum, şi vedea că nu maî poate a-pera cu aceeaşî inlesnire loviturile ce i se dedea.
Atuncî acest om, inzestrat cu un sănge rece aşa de mare eănd se credea superior inimicului seu, se zăpăci când se convinse, că ou schimbarea mane! lu! George el remăsese inferior lu1 George. El uită de o dată, toate principiile, toate regulele scrimei şi mănuia sabia ca un incepetor.
Tot de o dată, convins de neputinţa sa şi de pericolul cel mare, se infur â, Scotea ţipete fnri6.se şi făcea salturi teribile, dar de cate or! înainta
să fiă nedreptăţiţi chiar de apărătorul Iov?
Noi mărturisim, că nu inţelegem această transfigurare. Din două una : sau d. Cantili a uitat cuvintele pronunţate de d-sa in cameră sau s’a lăsat a fi amăgit prin inter, pretori faheioasede către colegii săi cari nu prea iubesc pe profesori.
In ori ce caz noi avem dreptul să cerem ămurirl.
O proprietate a Statului
Este in deobşte cunoscut azî mijlocul foarte comod, prin care cine-va poate deveni, in această ţară, din proletar mare proprietar , fără muncă onestă.
E indestul ca o haimana de prin oraşe safi sate, or! un venetic de peste Dunăre, se bata pe furiş! un parmac lăugă sau in o proprietate a statului, pentru ca de îndată parmacul se devie semn de otar al uneî plăsmuite proprietăţi a sa, şi apoi cu adjutorul umiî advocăţel fără pricini, de pe la judecătorul de pace, se zică: eS posed, şi administraţia trebue se manţie Sta-tu-quo până căud tu statuie, veî dovedi că nu este aşa.
Şi de aci încolo ţine-te apoi cu portărei, cu advocaţi maî mari, cu chichiţe de procedură, cn escepţinuT, contestaţiunî, oposiţiun! şi atâtea altele de felul acesta.
Cine nu ştie azî, că cu asemeni mijloace şi prin asemeu! procedări, mulţi oameni fără că-pătăiu an devenit mar! proprietar!, oameni a-vuţî şi alegător! in col. I de senatori.
Ca un exemplu putem cita caşul ou usurpa-rea ma! a uneî moşi! iutregî,—vatra monasti-reî Plumbuita, — de către un Gheorghe Nico-lescu, fost feoior de curte la egumenul de pe vremea aceea, Paisie;Plumbăţeami, şijmaî in urmă paracliser la acea monastire,
Această usurpare in proprietatea statului, făcută prin krapire de acte din archiva monastice! şi prin substituiri de persoaue, datează da vr’o 10 auî; toţî Bucureştii o ştiu, toată lumea s’a scandalisat căud s’a manifestat la 1869 pentru prima oară pe faţa pămăntuluî, cu o iu-drăsneală ma! fără esemplu, şi cu toate acestea nicî pani azî nu s’a restabilit statul iu dreptul seu.
Nu seim a cu! să fie vina; dar n’aiu \ utei crede până la uu punct, că uu va fi fost şi oare care negligenţă din partea celor cari vor fi fost insărciuaţî cu această afacere.
Aflăm acum, cămăine, 26 coreut, se va înfăţişa, in fine, iuaiutea Curţi! apelative secţ. 111 din Buonrescî, procesele iscate din această usurpare.
Apărători! de azî a! Statuluî sunt d-uiî M. Corbescu şi V. Brătiano. Sperăm dar, că eel puţin de astă dată, vom vedea, in aceasta afacere scandaloasă, uu resultat ast-fel cum el cere dreptul şi legea.
CORESPONDENŢA «ROMÂNIEI LIBERE"
Atragem luarea aminte a d-lui ministru de lucrări publice, asupra următoarei corespondenţe din Turnu-Severin :
TUNELUL NUCŞ0REANU
Severin, 16 Mal.
Domnule Redactor,
In amil 1870, in calitatea mea de inginer-
se opria de sabia luî George, tot d’auna iuaiutea sa şi necontenit nemişcată—căc! George de căt-va timp, nu ma! ataca, se mulţămia numai să se apere fără chiar a mişca braţul ci nnmai prin mişcările mane!—şi pe căud Iohn de B... ăş! perdea tot sângele său rece, el se liniştea, şi s’ar fi putut crede, că se află iu o sală da exerciţii.
Cn toate acestea inţelese, că tn-bue să sfâr şiaseă o dată si determinat a nu-1 răni de mort' încercă să-î facă răni, cari să-l oprească (le a cont mia duelul.
El răni, dar fără succes la braţ, la umăr, ia pulpă, sabia sa se părea lipită de măua sa Şi durerea nu i’o putea scoate. Dar numeroasele lovituri, pe cari nu le putea evita, această sabie ce făcuse din corpul său o mare ţintă şd" sfâşia fără milă, sângele ce eşia din aceste rane ăl făcuse nebun; ţipetele sale nu ipa! aveaţi n>‘ mic uman, ochi! să! eşiaiî din orbitele lor şi d făcea spume de manie.
De o dată eşî veni iu simţiri; el găsi ca pri» farmec, acea dibăcie la di.el, care el făcuse atâta timp aşa de spaimăntător; el se puse iu apri rare cu o îndemânare de mirat şi atacă cu W”
t
www.dacoromanica.ro
jrcliiteet al urbei Severii), am crezut de datorie si atrag şi să deştept atenţia autorităţilor corn-petiute, asupra mai multor construcţii de poduri aflate atuuoî in lucrare sub derigiarea unui 8şa nuuiit inginer şef al circumscripţiei d’aicî.
Intre altele m’am exprimat, chiar in public, niaî cu seamă asupra unui pod de pe apa rhi-lui Topolniţa, chiar cu cuvintele următoare: »că sla cea d’ăutăiă ploaie mare are să se distrugă sşi după o cheltuială enormă vom avea plăoe-,rea să trecem prin apă fără pod,*
Prin «Trompeta Carpaţilor» cu No. 795, din 29 Ianuariu 1870, am atras şi atenţia d-luî ministru al lucrărilor publice, erezend că, printr’o examinare minuţioasă, se va putea înlătura o pagubă de mal multe sute de mii de franci , după spinarea tot a contribuabililor. — Kesul-tatul silinţelor mele insă a fost, că, imediat după publicarea acelui articol, am primit ordinul de distituire din postul ce ocupam şi in 24 ore, am fost uamărit cu mandat de la judele de instrucţie, tacsăudu-me de calomniator.
Aceasta a fost pretenţia iiigineruluî-şef de pe atunci, şi a complicilor seî de intreprisă, cari nu s’aă mulţumit cu maî puţin de căt ou darea mea in judecată criminală.
Onor. Curte de apel di a Craiova, fără same chieme la infăţişare, a respins pretenţia lor arbitrară şi ridicolă.
I) ploaie mare tot din acel an a confirmat prevederea mea şi podul Topolniţa, demn de de plăns, a fost distrus, ear publicul a avut, anî iutregî pană la reconstruire, nevoia de a trece prin apă oăud era mică, căci cănd era mare sa afla intr’o pasivă răbdare s’afi expus la mari pericole.
Cu toate acestea inginerul-şef a remas mare şi tare sub scutul art. 1001 din codul civil,— Toate reclam aţi nu ele mele către minister s’au fîont muşama.—Singura mea satisfacţie a fost şi este, că de atuuoî me bucur de o deplină independenţă şi ce e maî mult, am fost şi sunt chiar şters din listele electorale, remăind numai cu protecţia d-luî perceptor, care singur imî recunoasce dreptul meu de cetăţean, primind anual de la mine suma de 270 franci, contribuţie toncieră şi patentă, drept dobândit iu decurs de 30 anî.
Nu ve voiu vorbi, d-le redactore, despre vr’o 25,000 lei, răsipiţî in construiri de podeţe ne-trebiiiucioase, de către fericiţii mei prigonitori, pentru ca să ve atrag intreaga atenţiune asupra unui no îl scandal al primarului diu Severiu.
Acest ouor. primar, I. Nucşoreanu, al cărui portret l’am vezut reprodus in miniatură prin coloanele stimatului d-voastră jurnal, iu inalta sa Îngrijire pentru binele public, a luat iniţiativa să reconstruiască podul de pe Bulevardul Oarol T-itl, in locul celui construit in toamna anuiiiî 1806, cu suma de 50,000 leî, care devenise nipructicabil in că din primăvara anului 18G8 şi astfel publicul a cătat să ocoloască numitul pod in timp de 11 anî,
Mulţi visitatorî aî Severinnlnî aii crezut că şi acest pod poate să fie o ruină dupe timpul lin Traian. Nnmaî Nemţiî de aici, mângâind pe autori, ’î-aii dat uumirea de P. Brubke.
In ziua de 15 Februare an. c., am fost chie-mat de d-1 primar I. Nucşoreanu la Primărie, unde in preseuţa intregntuî consilii! m’a consultat pentru reconstruirea numitului pod de pe 1 Bulevardil Carol I-iîl. Eu mi-am exprimat pă-1 rerea ca specialist : „că reconstruirea unui ase-
drăsneală. Dar braţul şeii lovi in gol, pe cănd corpul seu repezit înainte se infig,a singur, iu sabia luî George.
El eătju fără a scoate un ţipăt: sabia intrase iu abdomen şi se infipsese in eolona vertebrală, după ce tăiase văua cavă inferioară.
Ajutorul medicului eî era nefolositor.
După ciucî minute Iohu de B... eşî dedea ul-Hffla sa suflare.
Atunci toţî privitorii se apropiară cu grabă, să arunce o privire incă asupra acestei triste celebrităţi'. Nu le venin sa creadă că a murit, ?i se asceptau să’l vadă sculăndu-se şi reluând sabia.
Ce! Acesta era acel elegant, acel incăi lolm de B...!
Murise in duel, el care trăise prin duel tiuip: o lovitură de sabie resturi)ase pe c°los de putere şi indemănare.
Eusese admirat, şi era oare plăns de e poate. Insă nemăsurata sa mândrie , f seţea sa, juneţea sa , indemănarea sa li %sese căţe va in imî. Toate ne fac să c etn, căci după duel—lucru de necrezut n’am indrăsni sa’l afirmăm, dacă nu
ROM ANI A LIBERA
» menea pod poate fi necesariă numai atunci »cănd sar deschide pe dedesuptul luî şi o şosea, »care se comunice cil portul; comunicare ce din »zi in zi o reclamă interesul public a se reali-»Zib fiind unicul loc ce poate inlesni o neintre-»ruptă mişcare; astfel n’ar fi nevoie de căt de »un canal mic, ca de 50 centimetre, care ar fi »de ajuns pentru scurgerea unei mici cantităţi »de apă diu isvoare şi ploaie, şi care n’ar costa »de căt pănă la 3,000 franci.*
Dupe această explicaţie, d-1 primar, I. Nucşoreanu,-mi-a dat in primire maî multe planuri, a dunate in interval de 10 anî, spre a le studia şi a forma in urmă un plan, care sa satisfacă cerinţa publică, cu promisiune insă d’a mi se plăti munca mea
Me-am interesat foarte mult, şi ea cetăţean am făcut planul, depuindu’l Primarieî cu un memorandum esplicativ.
Am aşteptat apoî să ved eseoutarea luî, după aprobarea onor. Minister al lucrărilor publice, singurul competent a apreţia; dar d. Primar I. Nucşoreanu nu numaî că n’a înaintat planul
meu şi al altora, dar s’a maî crezut indrept de am refuza şi plata.
Acum aflu, ca s’a dat in antrepriză inlocu-irea poduluî printr’un tunel, cu suma de 18000 franci plus materialul din podul vechili,şi dacă sunt bine informat, chiar fără aprobarea onor. ministeriS respectiv. — Iar tunelul face comunicaţia imposibilă cu portul.
De asemenea a maî proectat şi dat in an-treprinsă facerea maî multor lucrări de o importanţa secondară şi in parte ^vătămătoare, oarî toate se urcă la sumi de 50,000 franci,— D-sa voeşce prin aceasta să’şî procure inocenta bu-rurie de a da urbeî un aspect asemănat, unuî indian îmbrăcat in frac, făcend lucrărî de lux şi
neţinend sama de necesităţde reclamate d’un interes public,
Am crezut dar de datoria mea, şi cred că timpul Jeste oportuni, de a trage inoă o dată ateuţia onor. ministeriu respectiv, ca să ne scape de ast-fel de monstruosităsţl teenice, de care din nefericire suntem destul de bogaţî.
Daca nici acum stăruinţele mele iu interesu-publio nu vor deştepta atenţia celor in drept, a-tiuioi vom avea iu surt timp un monstru maî mult de admirat asupra căruia vom căuta (cu-artistul Ionescu.)
Gotk vie talentvol sint unsere leite !
Inginer St. Horvat,
DIN CAMERILE DE REVISUIRE
— Sesiunea estra-ordinară. —
Şedinţa de la 24 Mal, curent.
Adunarea lucrează, in secţiuni, la verificarea alegerilor.
ARENA ZIARELOR
*'* Acuzând maî ănteiu partidele şi nuanţele oposiţiuniî, ca constituite pe pasiuni sau ambiţiuni personale, «Românul» incepe a vorbi de cestiunea israeliţilor.
El zice, că organele acestor partide şi nuanţe, mânuind neincetat această nenorocită arma, au voit să’l pună intr’o posiţiune încurcată prin tot l'elul de intrebări.
Dar «Românul» a remas nesimţitor la aceste imboldirl, a tăcut ca o caracudă.
Soluţiunea propusă in întrunire publică de primul redactor al lui, zice «Românul»,
fi veijut—maî multe privitoare avură curagiul de a se apropia de locul unde căijuse şi de a’şî imnuia batistele in săugele seu.
Căt pentru George, el fără a se lăsa chiar să i se lege braţul se sui repede in trăsura sa. Afara de martorii sei nimenî nu indrăsni a’l insoţi, dar nimenî nu indrăsni a protesta in contra celor ce se petrecuse. Câcî putea vre un american să felicite pe un frances, că a ucis un american, şi putea oare să’î impute, că se bătuse cu coraj, drept şi cu generositate ?
Când se sui insă in trăsură nervele sale aşa de mult iutinse se lăsară şi el iucepu să plângă ca un copil.
L am ucis ! L am ucis 1 striga el in disper a ve,
Nu, nu 1 aî ucis tu, eî zise tatăl se8, luăn-du î mana, Aî făcut totul, din contră, ca să’î o ‘ scapî ; el s’a infipt in sabia ta.
Dar nimic nu’l putea linişti.
Intorceiidu-se in Noul-Orleau fu apucat de nisee friguri violente, causate de suferinţele fi- ' sice şi morale. Fu căt-va timp foarte greu bol- • nav şi Îngriji pe amicii seî ; dar rana care se , înveninase la Început se închise, se linisci din
| 11 3 fost combătută de nici un ziar iu cu' nosciuţă de causă.
I Acesta e punctul fix, pe care se basează «Românul» in resturnarea combaterilor so-luţiunel date de primul seu redactor, combateri ale «Stelei României» şi «Binelui public.
Şi această re Turnare costă pe betrănul organ aproape o pagină întreagă.
«Timpul» o foarte îngrijit de soluţia ce o vor da camerele actuale de revisuire cestiuniî Evreilor. Regretă, că uicî pentru o aşa ocasiune solemnă alegerile n’au remas libere, făCendu-se falsificări cum nu s’au mai făcut nici o dată. Naţia s’a pronunţat mal bine numai in Moldova.
Numaî Moldova, păment inzecit de nefericit şi înzecit de sfânt, aî căreî eroî dorm somnul de veci in umbra pajurelor străine, pe a căreî moaşte sfinte calcă picior străin, numaî Moldova s a scuturat ca un leu, menit spre jnnghiare odată, poate pentru cea din urmă dată.
Arată apoi «Românului» de la l8/30 Mal că e in eroare dacă susţine, relativ la art. 7, că naţia română a -ajuns in inpasul de faţă lăsând intr'o fatală 'părăsire deprinderile ospitaliere.
«Timpul» arată cu statistica din laşi, (de dr. Flaişlen), că in anul trecut din creştini au murit cu 361 mal mulţi, de căt căţl s’au născut, pe cănd din persecutaţii evrei s’au născut cu 174 mal mulţi, decât căţl aii murit.
Prin urmare zice «Timpul» :
Noî credem, că ospitalitatea română e atăt de mare şi de intinsă, in căt nu numaî alăturî li se face loc evreilor, dar romăniî se curăţă in genere de pe faţa pămentuluî, douî pentru unul, ca să-î lase nonluî cetăţian in perspectivă doue pănî — nu nna.
Crede din consideraţiunile de mal sus, că actualele camere de revisuire, ar trebui, ina-inte de discutarea articolului 7, să se gândească la îmbunătăţirea stării românilor.
*** După ce constată turburarea cugetului cabinetului radical de remuşcarea ce-I dau greşalele sale, «Presa» continuă analisa sa, începută ieri, asupra mesagiului.
Am fost cu toţiî uîmiţî, — zice «Presa» — de sfidarea ce cabinetul radical trămise ojfluieî publice lumiuate, cănd d. Brătianu «constată liniştea deplină ou care s’au făcut alegerile generale»,... ca şi cănd nu ar reveni oposiţiuneî onoarea acestei impregiurărî.
Şi ea demonstră aceasta.
In 1877, «Pressa», apropiind cuvintele din mesagiul Tronului cu oare cari destăinuiri diu «Românul», a desvelit naţiune! tot pericolul ce pregătia naţiunel cabinetul Brătianu ; astăzi — lăcend tot ca atunci — ea descopere, din nenorocire, acelaşi semn caracteristic.
Serviciul Telegrafic al «României Libere»
da la 6 Iuniu — 9 ore dim.
Paris, 5 Iuniu. — D. Tirord, ministru de co-uierciii a presentat deputaţilor un proect de lege pentru a prelungi pe 6 luni tratatele de comeroiu existente.
Noutăţile din Algeria spun, că turburările din provinoia Constantina sunt ne insemnate; ele
ce iu ce maî mult; juneţea sa iuvinse toate pericolele carî el ameninţase.
Indata ce puse piciorul afară din poartă se intălni pe prag cu neagra, care’î adusese scrisoare a Ooreî, in minutul cănd se ducea la duel.
Şi de asta dată eî dete o scrisoare.
Dar George o respinse. Căoî Cora era causa duelului, boaleî sale şi ucidereî luî Iohn de B...
Dar neagra stărui şi’î zise :
- Daca nu duc un respuns, stăpîua mea me va bate.
De milă, de curiositate şi poate chiar aduceu-dn’şî aminte de frumuseţea sa, luâ scrisoarea şi ceti aceste vorbe:
«Trebne sa ve vorbesc negreşit, te îog, vino pănă la mine».
Se gândi puţin, apoî zise:
— Bine, viii mâine.
(Va urma).
se reduc la o simpla ceartă intre doue tribun ale Wled-Pavid şi Onled Buschinoa.
Berlin, 5 Iuniu. — Comitetul cousiliuluî federal a lucrat un proect de lege spre a stabili un sistem de tarite pentru căile ferate germane. Comitetul propune, că fixarea tarifului să fie re-servată cancelariuluî imperial.
Considerautele proectuluî sunt, caproducţiu-nile germane trebuesc special protejate contra concurenţă producţiunilor străine. Tarifele ce favorisează producţiunile străine faţă ou cele indigene var inceta cu finea anului 1879 d’a maî avea vre-o valoare. Dacă insă consiliul federal nu adoptă proectul propus de comiţit pănă la 1 Decembre 1878 tratatele esistente vor remă-nea intacte.	fii visi
DIRECŢIUNEA CAEI FERATE BUBURESC1-GIURGIU.
Publicaţiune.
t u inctpere de la 18—30 Maî curent, iuce-pend circulaţia vapoarelor accelerate pe Dunăre intre Giurgiu-Orşova şi vice-versa, se aduce prin-tr’aceasta la cunoştinţa publicului, că in zilele de mercurî şi sâmbătă, cănd porneso din Giurgiu vapoarele accelerate, va avea loc trenul mixt No. 103 care va pleca din gara Filaret la ora 12 ziua şi va sosi in Giurgiu la ora 3 post-me-ridian, fiind in legătură cu vapoarăle acelerate ce pornesc din Giurgiu in arătatele zile la ora 4 post-meridian.
Aeest tren va lua pasagerî numaî de cl. I şi a 11.
Direcţia de. esploatare.
A ¥ I S
Maî mulţi din dd, ce mi-au făcut onoarea a se prenumera intre abonaţi la uvragiul meii : Esplicaţiunea 1‘rocedurei Civile, atăt iu capitală, cat şi in provincie emî adresez întrebarea : cănd va apare de sub presă uvragiul ? întrebarea este naturală, Eî rog insă a ţine semă de împrejurarea că in capitală r.egăsindu-se bărtie in cuantitate suficientă spre a se putea păstra uniformitatea calităţi sale in tot conţinutul uvragiuluî a trebuit ca tipograful s’o comande intr’adins, lucru oare a cauzat o întârziere de doue luni. încă o dată rog pe d-niî abonaţî ca, avend in vedere această dificultate, precum şi acea inherentă imprimă-rjeî, sa bine-voeasoă a nu se impacienta. Cel maî tărziă uvragiul va apare in luna Septembre viitor.
/. G. Săndulescu-Nânoveanu.
Se cere un bun tipăritor.
Pentru conducerea preselor mecanice la tipografia St, Michălescu, doritoriî să se adreseze la proprietar, strada Lipscani No. 11—13.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci“
I- W. FEK.IfO & F-ţii BEAZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 24 Mal 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cump. VJnd.	
10% Oblig, rurale		101	101 Va
» » eşite la sorţi		97%	argint
8% » domeniale		108%	104
> » ejite la sorţi ....	99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pena. 300 lei . .	180	183
7% Serisurî fundare rurale		98%	983/,
7% » » urbane		92 %	98
8% Impr. Municipal		102%	103
» cu pr. Buc. (bil 20 1.) . . ,	27	28
Renta Romănă		71%	72
Acţiuni «Dacia»		200	205
» «Romania»		70	75
Cupoane rurale exigibile		 .	1%	arg
, domeniale » . . ....	V.	
» scrisuri *		Ha	aut
Argint contra aur			i%	i%
Bilete hypotecure contra aur. . . , . .	i%	3u
Rubla hărtie	2 43	2 43 Va
Florinul		2 16	2 17 '
Lose Ottomane		45 —	50 —
CURSUL DIN VIF.NA		
5 Iuniu	5 funiu	4 Iuniu
Napoleonul ...........		9 26
Ducatul		5 49	5 48
Lose Otomane .........	21 70	21 50
Rubla Hărtie	, . .	113 50	113 75
CURSUL DIN BERLIN		
5 Iuniu		
Obli. căile ferate romine .......	89 30	89 60
Acţiunile » 			32 —	33 ~
Priorităţi » 			91 75	92 50
Oppenheim		—	—
Rable hărtie. . 			198 ~	200 75
Stern						
Lose Otomane		39 —	38 90
CURSUL DIN PARIS		
5 Funiu		
Renta Romănă			72 -	72 —
Lose Otomane		48 %	48 %
SCHIMBUL 24 Mal		
Paris (3 Iun!)		99 10	
» la vedere		99 75	
Londra (3 lnnî) 		25 —	
» la vedere 		25 20	
Berlin (3 Iu-1)		122 %	
» la vedere. 		123 —!	
Viena la vedere . . ,	2 17	
| Adresa pentru telegrame,
1	Fernio Benraf
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
!
De vemjare
(IU PREŢUI. MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, foija de 8 cal
Amatorii 68 vor adresa in strada Berzi No. 88
Ia D-nu I. Balog.
KOENEN
ZUGRAV DE FIRME ŞI TABLE Str. Academiei 23 (grădina Stavri)
ut felul de litere de stirlă, metal şi de lemn.
HS2M
CIMENT
Adevirat de Portland
st afla de venijare eu gros şi eu detail aici şi ia Brăila eu eu preţul foarte redus, la
NiAYER FftEUD & Comp.
35 Strada Smlrdan (Germană) '•)
vA-\\P V,v/ 'li’1 ’Dv,
.mmm
6^3“ STRADA ŞEDL.ATRI Udo.
STRADA ŞICGA R.I Nn. 7
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
PENTRD
I	BA«iT 1
precum şi diverse colecţiun! de stofe tine şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară iu condiţiuni foarte avanîagioass	w ~ » - . T T
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croeleî şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface I) ni! clienţi — de veri-ce condiţiune — mai pre sus de ori-ce speranţă.
NB A se nota numai la No r7>. "A-Al
RN GROS
Librăria
Bl*
Fraţii lâniţiuC
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea nuni o jure «sorti, montă de RE6I8TRE DK COMPTJ. BILITATE din Fabrice ■: Francei# (l Germane, liniate in tăte formatele cerute. Recomandăm ca deosebire eOBer-eianţilor din provincii că le oferim ei ocaoa, cn preţui cel mal moderat. A-«omenea recomand&mă marele noitra aaortiment dc chfcrtia da tarii, ta ■srisorl, plicuri şi da tipar, ca preţuri moderate. Suntem io posiţiune de a tatiefaco ori-ce cerere im tdtalalarlli da ikrtl «aclam, «ta,, la «are reduten *t\ ma! mare rabat,
FIN DETAIL
li
Amuicta
0 Italiancă, care cunoaşte foarte bine lit. ba franceză şi germană, pretam şi raenagi; casei, doreşte să intre in o familie din Br cnreţti
A se adresa, strada S-ţiî Apostoli No, ţţ

Prima C. R. Priv. societate de naviga»,iune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
călătoresce ast-fel după or ru urmeuzu mai la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu Şi Galaţi
Vaporele accelerate intre Ruseiuc-Giurgiu-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Qiurgiu Marţi şi Vineri l0’/2 ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercurî şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile aecelerate ale Calei feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena ete. şi cu trenurile de la Ruscinc-Varna iu corespondenţă cu vapoarele Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
,	,	Orşova Jouî. Duminică şi	Marţi	a. m.
,)	»	Severin »	»	»	>	,	4 ore p. in.
»	»	Giurgiu Vineri,	Luni şi Mercurî	21),, » »
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi duo! p. ui.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţi dimineaţa
„	,,	Orşova „	»	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul local intre liataţl-Brălîa
Plecare din Galaţi in fie care zi la 7'|2, 11 ore a. m. şi 2t]a ore p. m.
„	„ Brăila „ „ „ „ „ 9 ore a. m. şi 1, 4% ore p. m.
„ Me<ternî«*li“ Intre WalaţtOdessa
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa » s Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmai! Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„ Galaţi „ Tulcea lamail, Kilia Jonî 6 ore dimineaţa .. Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore aiuiaijî „ Tnlcea „ Ismail Kilia Juoî 10 ore a. in.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea „	„	„	»	10 „ a. m.
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazi.
„ ,, Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3 p. ml _	.	.
Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapâre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele^ eele mari albe 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
jOi cevotosi* a’si inlreliuinlia lini|ml
Şi comercianţi şi agenţi
[cari caută uu servicii! durabil fără a face cheltuelt, să se adresele : ^Post restanta» * Victoria» la Budapest!
Sirop l-.aroze
Cu Coji de Portocale amare _	_
Oe mar multă de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu succesă de toţi medicii pentru a vindica Uastritele, Gastralgiele. .Ţtyrpepurîe şi Crampele stomacului. Constipatiunile rebele, pentru a facilita digestiu-nea şa regula funcţiunile stomacului ş'ale intestiualoru.
Slropulâ sedativti
Bromure de Potassiuxn
si cu cOjă de portocale amare	*
Cn
Este remediulu celu mat eficace pentru a combate Afecţiunile Anvmtx, Epilcpsiele. Ifyster iele. Migrena, Chorea (Danse_de Saint-Guy), lnsom-ma, Convulsiunile şi Tusa copiiloru in timpulu dentitiunei; intr unu cuvintu in tâto Afecţiunile nervose._
Fabrică, Speditiune: J.-P. LAROZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul,
PARIS, şi la principali Spiţeri din fie-care ovaşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * SIROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amare
cu lODţJRE UE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu CoiT de Portocale şude Quassia amar»
cu PliOTO-IODURE DE FERU.
Z\II\R DE SASCLT (in Moldova)
PERFECŢIONAT	j
IN OA'P'AŢINB ŞI TOS
Concurează in cualitate, duleime şi albeţe, chiar acelui Fiances, preţuri ntult mat eltine de cat toate fabricaţtuuile streine; i Depositul şi unica Agentură pentru toată România mare şi mică
se află la subsemnaţii.	.„
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii sa bme-voiascâ a se adresa la noî pentru comandele d-lor vinde preţurile} şi condiţiunile se pot vedea.	^	^ „	.
Efectuarea se lace prompt in la<ji cate 12 oapaţani circa 12a kilo şi iu saci cate 100 kilo.
Un stimă
§. IUTI H & FIE
(C0MIS10NER1)
.	„ n	sirmift Siiniirduu (Germ ană V No. 9


Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. ALLEX
Reuşeşte in tot-d’s una a leda părului alb, culoarea juneţef sale, ’î comunică viaţă, creştere nonă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi nfailibilă este de a întări perul. Superioritatea şi bunătatea regeneratorului sunt recunoscute in lumea întreagă. Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie rosă*<p@
I Deposit principal 114 şi 116 Calea Southamplon Londra (Lnglilera) Se află de vendâre la totî eoaferi, parfuraeri şi farmacişti
Vtndarea cn ridicata la Domnii Appel <V C-nie N. Xicotescu, 1.oliviei- ele. in Bucureşti
Băi Minerale
Stabilimentul de Bâî de la Bughea ma balaua Cămpu-lunguluî se va deschide la 25 Mai cu tot serviciul necesariu.
O persoana
care se află iu servicii! aproape de patru aur in cele d ănteiu familii din BnourescT, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la bai, asemenea prim sce şi ori-oe angagia-mente şi complectă r esponsabilitate pe lăugă domnişoare.
Se poate adresa hi administraţiunea acestui ziar.
■ V>
W?
h\%
w>-
/Ocasiune Rara \
La magasinul meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte nn mare deposît de vinuri francese spre desfacere cu preţurile neauzite.
"V. X. RAGOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12	bntile	vin	Malaga	....
12	,	>	Madera	. . .
12	»	,	Oporto	. . •
12	,	»	Xeres	....
12 » Champagne Cart-Blanche 12 » Creme de Bonzy . . .
12 , Ay superieur ....
12 » Medoc............
12 » Saint Jullien . . .
12	, Clioteau' la fitte , .
Tot in acest magasin se mai află şi ni mare deposit de siropuri francese diferite gus turî: de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai până la finitul acestei Iun! ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de coloniale, delicatese in acest magasin se vinde
\ A % \
V 2
* 00
,r^ As?
Manutanţiunea Municipală
DE LA GOI.ÎNTINA
are necesitate d’a angaja mat mulţi oameni ca vemjefori de pâine pe la pavilioanele ce vor înfiinţa in curând in capitală precum şi in prăvăliei sau iu case particolare cu leală şi cu remisă. — Se angajază la aceasta şi leiueî. ^
A se adresa la biuroul din strada Gabreveni 3.
De vănzare maclaturi (hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa la tipografia St. Micliăleseu, str. Lipscani, No. 11-13.
Balsamul de Mesteakăn
D i ului FR. LENGI.EL
Simplu numai sucu’ vegetal, care curge din . când truncbiul lut i se perforează, este de «na « omenirea in minte, unul din mijloacele cele nmi ®# inţate pentru înfrumuseţarea fetei, când insă acest “ ’' '	1	'	. 1 îlsa~
se prepară cMmieeşte in nn balsam, atanrî efectele lnî sunt admirabile
'şi câştigi
proprietăţile sale şi efectele lnî sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului atunci pană dimineâţai se uf*11 mici fragmente de epiderm, remănend pelea albă, frumoasă şi fragedă.
Acest balsam îndepărtează creţiturile şi semnele 'de versat, dănd fisi0”®® de june ; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime dispărând îd cel maî scurt l j petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi eele-l-alte necurăţenii
Deposit venlru ven^area eu rădicata in România la D-nil Ap$ C-nie in Bucurescî.	.	^
Pentru venzarc in detail in Bucurescî la ă. Aug. Hobberhng larm vis a-vis dc Teatru şi la d' Martinovici et fii strada Lipscani Calaţi la farmacia Sf.Gheorghe a d-luî Marino Curtoviclişt macia domnească a d-luî Basil Curtovic.
Hasine de secerat
AMERICANE
Cu preţurile reduse
Masine de treerat
CD CAI
JOSEPH
123 STRADA GERMANA 23
Se cere elevi la Tipografia din strada Lipscani No. 11	13
DRAGELE, ELIXIR SI SIROP RE FER
A Doctorului RABUTEAU
Lauriat al instituirii Franoiei.	-
„	,	fzue tnvfitatiî cel mal distinşi a epoeeî ndstre, aQ demonstrat oA
nre^aratiunile de fer a Dr Rabuteau 'sunt superiâre tutulor celor-alte ferugindse pentru ţrata-S bZortmăt “fefaforosd, Anemie, Palorea feţei, Perderi, Slăbiciunea Copntor şi tâte
b<^nîiAV^^RL/^rnlvO RABUTEAU: Nu înegrese dinţii şi sunt mistuite de stomaeburile cele ma^abfarta%?oLeAcBonstfpaţiuui: A sf lua 2 dragele, una dimînăţa şi alta săra In
^YlEHBUL D-rulul'RABUTEAU': Recomomandat per.dnelor al căror funcţiuni digestive au trebSJde a fi restabilite safl stimulate. A se lua câte nn păhăruţ de rachiu diminăţa şi
8^TrROP^aiXruluirRABUTEAU: Destinat în special copiilor
bIRUr ui. v ruiui '«uu.	r1î,... F i; a RUTE AU este forte economic, de nu dau loc decât
tutulor farmaciştilor dm România.	d fer a u-rnlm Rabuteau, a se cere cu
>»<	c.„: „
PREMIULUI MONTYON.
,ă\ ^Bucmescîjtţ, _dd. Ovessa, C. Gersabek, drogueriştî şi la “	"	rmaeist.
P«rs6nele cari cunosc Pilulele Doctorului DEHAUT, nu esita de a leP'W mdata ce simt necessitatea. N’au a9e tvpi Ue desgust, neci de obosOla, pentru ca,_ ' ^ celor alte purgative, acesta nu lucre 1 decât atunci când este luat cu ahmen
OcCâl âlURCl CâllQ ebie lUav ©u	cjjî.»
cn beuturi intaritdre, precumvmu, oate*r
-	vare	alege pentru	a se	purga	ora	şiţnan«	t£)i.
U convin mai bina, dupe occupatiunile selle. ObosAa P bind cu totul anulata prin effectul bunei alunentatiunnnir “ lesne se decide cineva a reîncepe ori de cate ori este n ,,, Cutii de 5 fr. ti dc 2 fr. 50 c., Ia Paris la Loctorul PEH*,, p,ţ' Mile păarmaciele. A exiqe cu fie care cutia cărticică £(4, conlmend instruclium in tile limbele. a cere Manutim
01HAXJT, volum de 468 papinein Imioa francese
www.dacoromanica.ro
Advocatul Radu1 Orghidan
Şt-a strămutat cancelaria iu casele’d-luişÂU din str. Şelari No. 5 şi in colţu str- Covaci ^, Orele de co îsultaţiune : dimineaţa i»be 11, p. m. intre 4 şi 6.
Btimvostd. Tipografia Ştefan Mibălescu. Str. Lipscani No. 11. — Oom 7203
ANUL III,—No. 601
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA, 27 MAL 18?o

ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. in Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Străine tat-e: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AuG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Sociiti Havas Laffit & O*16, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciurv-st Reclame la J. B G. Poppovits, lurnisorul Cultei Române, Stadt, Fieischr.tarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cSt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: <Aiolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a , j bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 Iei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nn se inapoîaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
•v$\- rA*••••
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Petersburg, 4 Iunin. — Ţarul a dat ordin, oa toţi funcţionarii de la poliţie să fie de aici in-miiute armaţi en revolvere.
Ştirile oficiale din 1 rea Le cu dtta de 2 Iunin anunţă, că riul Amur şi fluvile sale laterale aîi eşit peste ţermurî, inundând livezi şi ogoare in-tinse şi intrerumpend comunicaţiunea. Locuitorii şi-aii părăsit locuinţele; stâlpii telegrafici s’au resturnat. Blagovestşewsk este serios ameninţat. Apa creşte continuu. Foametea deja se simte.
Paris, 4 Iunin. — Ministrul de resboiu a declarat eomisiuniî insărcinate cu studiarea proec-tuluî de lege pentru recrutaţiunî, ca el va pre-senta un proeot, după care serviciul militareac obligat F va reduce la trei ani şi va şterge serviciul de nn an al voluntarilor, pitind in loc cursuri semestriale. Aceste cursuri vor scurta considerabil timpul de servioiu pentru tineru cari s’au dovedit că sunt, capabili.
Cracovia, 4 luuiîl. — Ziarului «Czas» i se raportează, oă de şi s’au deportat incă peste
12,000	de persoane la Siberia — recte Nihila-ria—, totuşi nihilismul este pretutindenea in creştere, iu Petersburg pe fie care zi se ved lipite afişe revoluţionare. Funcţionarii mari dimi-sionează, numai oa să nu fie invitaţi la facerea de serv ciî poliţienesc!. Dar adevărata frică o duce toată lumea — de pumnalele nihiliştilor. A-restaţiî observă o tăcere ce pun e la disperare pe inquisitoriî lor. Solovieff a declarat, că daca ar şti, că o să i se scoaţă toate vinele şi arterele din el, el tot nu o sa spnie nimica.
Maritua, 4 Iunin.—In urma unu! orcau s’a rupt un dig de pe ţerinul drept al rîului Po intre Sermide şi Revere. Terenul inundat se intinde de la Sermide păuă la Fergara. Dauna cansată este foarte mare.
Mtssina, 4 Iunin. — Erupţiuuea Etneî continuă. Deja păgubile sunt înseninătoare. Lava, ce cu gea spre rîul Alcautara, a luat un curs ceva nu! lent.
Paris, 4Iuniu. — Raportorul Lacaze in cursul desbaterilor asupra alegeri! Iu! Blanqui atacă pe Clemenceau. Ducele de Laroclifoucauld-Bisaccie arată cum pănă aouma s’au invalidat atâtea a-legerî de deputaţi conservator! pentru motive de nimic ! Gambetta respinge acest atac dat iu contra unor decisiun! aduse deja. Oratorul insă continua :
Jurnalele au anunţat, că Lockroy ’şl-a retras iuterpelaţiuuea, promiţăndu-i-se, că Blau. qni va li graţiat.
Lockroy respunde, că Larochfoueauld de sigur a cetit acea ştire in «Figaro», dar sa ştie că nu e adevărată Ministrul de justiţii respinge afirmaţiile ducelui, declarăndu-î că e o teoria criminală, ca cine-va să părăaiasoă terenul legalităţi, pentru ca să se pue pe terenul dreptului. Această deelaraţiune a provocat © adâncă indignare printre bonapartiştî. Ei ’ş! părăsesc locurile lor şi se iugrămădesc la tribună îndesând u-se spre Gambetta. Larma deveni suverană iu parlament. Dupe ce Gambetta a sunat de maî multe or! clopoţelul seu şi s’a făcut linişte, cere de la cameră oa să se aplice ceusura asupra bonapartistulu! Oassagnae. Gissagnac respunde, că Leroyer a insultat partida lu! şi pretinde ca sa se dea aceluia un vot de blam. Grescend din noii sgomotul, Gambetta zice, că 'o discuţiune ca aceasta să nu degenereze in o confu-siune selbatioă de vorbe, căci altmintrelea nu se va putea stabili nici o dată unire de vederi şi o-piniunl. După aceste vorbe stănga votează, ca să se aplice censura asupra lu! Oassagnae. Leroyer abia maî poate vorbi, cuvintele lu! se nineaca in sgomotul lărmuitorilor. Bonapartistul Mitchel l’află pe Blanqui mal puţin vinovat ca pe bărbaţi! septemvriştî. Imperiul a legalizat ilegalitatea prin plebiscit. Cearta pentru Blanqui este o ceartă familiară intre republicani! be-trănî şi ce! tineri.
Gambetta el chemă pe oratorul la ordine.
Madier de Montjeau critică pe Clemenceau. încheie apoi zieend, că erorile de maî uaiute să se evite şi dreptul să se repecte.
Întreaga stângă respunde cu o salvă de a* planşe.
Serviciul telegrafic al * României Libere*
de la 6 Iunin — 4 ore seara Viena, 6 Iunin. — ‘'Nene Freie Presse» consacră unul din articolele sale cestiuneî Izraeliţilor in România. Ziarul recunoaşte, că cabinetul Bră-tianu a făcut mar! sforţe ca sa ajungă la ştergerea articolului 7 din Constituţiune; dar se aşteaptă de la el ca să supună la deliberaţiumle camerilor de revisuire o nonă legislaţiune, care să reguleze indigenatul ast-iel, că un mare număr de jidan!, eseluşî păuă aci de la naturali-s.iţiuiie, să poată fi naturalisaţ! supuşî roman! in condiţiun! equitabile, prescrise de o lege specială.
«Europa, adaugă «Neue Freie Presse», are foarte bună opinie de cabinetul presidat de d. Brătianu, ca să suposeze că el un va umplea lacuna făcută in urma supresiuneî articolului 7, elaborând o lege care va pune comunele afară de starea de urmărire a unei politici de
intoleranţă.»
Florenţa, 6 Iunin. — Procesul indivizilor a-cusaţl că au slobozit bombe pe timpul mauifes-taţinnel locuitorilor din Florenţa, iu momentul atentatului contra regelui Humbert, s’a judecat: douî din acnsaţl au fost condamnaţi la închisoare perpetuă, douî la 20 de ani şi 4 la 10 ani de muncă silnică; cel l’alţî donî au fost achitaţi.
Copenhaga, G Iuuiu. — Ieri seară a fost un banchet in onoarea aniversării fondaţiuneî u-niversităţil din Copenhaga; d. barou de Moh-renbeim, ministru plenipotenţiar al Rusiei, a asistat la acest banchet; el a ridicat un toast, iu limba daneză, pentru prosperitatea uiiiver-sităţeî.
Londra, G Iuniu. — «Daily Telegraph» asigură, că Poarta işl dă toate silinţele in preparativele unei campanii contra Greciei.
Dupe «Times» generalul Dondukoff ar fi tră-mis, in 23 Maî, o notă energică guvernului ser-besc pentru a cere evacuarea imediată a oare-oăror districte, situate pe graniţele Bulgariei, pe cari eomisiunea de delimitare nu le-a atribuit
incă nici unuia din cele doue principate.
(Ilavas)
A se vedea ultime sciri pe pagina Ui.
Bucurescî, 26 Maî.
Corpurile legiuitoare se grăbesc a res-puude îa graba simţită de guvern de a satisface dorinţele Europei,
Senatul a inceput ieri validarea titlurilor părinţilor conscrişî, in şedinţă publică. Raporturi lungi, desbaterî desordonate, proclamări prin supiindere aii caracterisat ănteia zi a maturului corp de revizuire.
Astăzi se va ţine — ni se spune — şedinţă publică şi in Cameră, spre a se valida alegerile nemaculate (?)
In curend dară, Camerile de revizuire vor fi constituite şi cu biurourile intogmite.
De rândul acesta, vom avea prilejul de a vedea căte doue majorităţi diferite in fiecare corp legiuitor. IJna este majoritatea de firmă politică, alta e majoritatea in ces-tiunea israelită. Aceasta este cu mult mal mică de căt cea d’ăntein; lucru de care nu puţin ne bucurăm, căci cel prea darnici, in cestiunea Evreilor, nu ’şl vor putea ideplini planurile lor.
Cu toate acestea oposiţiunea trebue să vegheze, pentru ca umanitariştii noştri, foarte ingănaţl dinaintea alegătorilor, să nu Întoarcă vr’un şurup, prin care să impedice inscrie-rea in constituţiune a garanţielor de con servarea naţională a proprietăţi rurale.
Sunt multe şi felurite nenorocirile, ce cad pe capul bieţilor muritori. Unele sunt fatale, in potriva lor nu se poate lua nici o măsură de împiedicare: un cutremur de pă-ment, un foc violent, locustele, invasiele barbare, moartea, şi atâtea alte rele in contra cărora nu putem lupta; — altele vin fără de veste şi ne sdrobesc sub greutatea lor, din cauză că nu ne gândim de loc la cea ce se poate intămpla pe ziua de măîne; — in sf㔺it, altele ne fac tot atăta reu, numai şi numai fiind-că n'am vrut să lucrăm spre a le inlătura. In ăntăiul caz, oamenii sunt de plăns, căci sunt victime ale unei fatalităţi crude; in cazul al doilea, suntem vinovaţi, dar scuzabili pănă la un punct, căd răul a venit fără ştirea noastră; in cazul din urină, când cunoaştem pericolul şi nu luăm măsuri de impiedicare nu maî există nici o scuză pentru noi, suntem pe deplin culpabili.
In această situaţiune se găsesce cabinetul nostru cu cestiunea israelită. El a fost de două ori inştiinţat, prevenit, de către fostul ministru de esterne, că străinii vor interveni in cestiunea israelită, şi cabinetul, cu o nepăsare copilărească, n’a ţinut socoteală de aceste avertismente, ci a aşteptat, cu o impasibilitate orientală, ca Europa să ne pună cuţitul in coaste. Neavănd — se vede — curagiul de a pune singur măna pe cestiune, a preferit să se facă instrumentul străinilor şi să lucreze sub imboldi-rile lor.
Aceste gândiri ni le deşteaptă fraza, cu care începe „Românul» primul-Bucureştl de alaltă-ierî :
pentru onesitatea esemplară şi pentru frumoasele sale sentimente, adevăruri aşa de triste.
Nu poate fi in ţară — zice dânsul — nici o inteligenţă ceva maî desvoltată şi nici un suflet patriotic, care să nu convie că cestiunea Evreilor, in care am avut nenorocirea de a nu preveni noi înşine, la timp, o decisiune a Europei, trebue să o resolvăm toţi împreună, in afară de orî-ce lupte de partid.
Ne pare rău, că aşa de târziii se deşteaptă „Românul” asupra greutăţii situa-ţiuniî, şi că tocmai acum recunoasce indirect căt de temeinice au fost cuvintele noastre de acum patru-ciucî luni de zile.
Da, cestiunea israelită apasă greu pieptul României şi ne ameninţă cu multe primejdii. Da, am avut nenorocirea de. a nu preveni noi înşine, la timp. decisiunea Europei. Dar cine este vinovat de această nenorocire ? -— Nimeni altul de căt guvernul căruia ţara I incredinţase destinatele sale, acel guvern, care n’a seiut sau n’a voit să prevină, la timp, decisiunea Europei. Şi vina lui este cu atăt mal mare, cu căt, insciin-ţat fiind, n’a luat nici o măsură de a preveni intervenţiunea Europei.
Acelora, cari au luat in mână frinele guvernului, nu li este iertat să zică că n’au sciut ce era să se intămple, căci nu pentru a dormita pe fotoliele lor, ţara i-a ridicat la inalta demnitate de consiliarî al Tronului, ci pentru ca să vegheze asupra intereselor publice şi să înlăture primejdiele ce s’ar grămădi asupra ţării. Insă nici această nelegitimă scuză n’o pot avea miniştri noştri; eî au fost înştiinţaţi de pericul, dară I au privit cu uşurinţă, pănă cănd Europa a suspendat d’asupra capetelor noastre art. 44 din tractatul de la Berlin.
Ar trebui să ne pară bine, că confraţii ^ noştri de la „Românul” vin acum să con-j firme imputarea ce de mult am făcut gu-! Ternului, că imprudent şi nepăsător a fost * in cestiunea Evreilor; nouă insă ne pare rău, | de căte ori avem dreptul să spunem d-lul : Brătianu, pe care personal mult el stimăm
Cu aceeaşi lrasă, «Românul® neuialres-bună in contra nedreptăţilor, ce iusuşl ni le făcea odinioară. El zice: ”Nu poate fi in «ţară nici o inteligenţă ceva mal desvoltată «şi nici un suflet patriotic, care să nu con-«vie că cestiunea Evreilor trebue să o re-«solvăm toţi. împreună, in afară de orî-ce «lupte de partid. *
Aşa ziceam şi noi.
Dar cine a voit, că această cestiune vitală pentru Români să nu fiă resolvată de toţi împreună? cine a făcut din cestiunea Evreilor o armă de partid?
Noi am spus necurmat, că cestiunea interesează pe ţara întreagă şi că prin urmare toate partidele trebue împreună să lucreze la o deslegare liniştită şi potrivită cu interesele de căpetenie ale naţiunii române; partidul de la guvern s’a crezut in stare de a vorbi singur in numele ţării, şi nu ne-a ascultat.
Iu atătea rânduri, am cerut de la d. Brătianu, ca ori ce luptă de partid să fie suspendată pănă dupe revizuirea art. 7 din Con tituţiune, şi ca acest armistiţiu politic să tie sigilat, prin formarea unul provizor cabinet de fusiune. Nici această cerere n’a fost ascultată.
Toţi bărbaţii din ţară, cari presimţiau greutăţile împrejurărilor, cereau unirea tu-tulor, pănă cănd vom scăpa la un fel cu cestiunea evreiască. «Românul® şi partidul re-presentat de dănsul n’a voit aceasta unire, atunci cănd unirea mai lesne se putea face. A cui este vina ?
Ne temem, că cu greu se va lucra împreună acum, cănd ministerul se vede amăgit in ilusiunile despre forţa sa, cănd lupta electorală a fost inverşunată pe unele locuri, cănd o minoritate forte se ridică , in ambele corpuri legiuitoare, in contra tendinţelor prea liberale ale cabinetului in cestiunea israelită.
Cu toate acestea noi dorim ca, acum cel puţin, unirea să se facă pe terîmul apărării intereselor ţepii in contra Evreilor, insă unirea de bună credinţă, nu unirea înşelăciunii.
Esprimend această dorinţă, ne pare bine că «Romanul» a recunoscut acum, că «cestiunea Evreilor trebue să o resolvem toţi impreună, in afară de a orî-ce lupte de partid, ne ar fi părut insă şi mal bine, dacă. incă de astă iarnă,” inteligenţa şi sufletul patriotic* l’ar fi îndemnat a purta cuviutul unirii intre toate partidele politice.
CRONICA ZILEI
Despot-Vodă , drama dulcelui cântăreţ de la MiroescI, pusă in studiu de către asociaţi unea artiştilor români, a lost citită a seară de poetul latinităţii, in cercul literar al «Junime!» din Bucurescî. Frumuseţea versurilor , măiestria tiradelor şi zugrăvirea caracterelor att fost vi ti aplaudate de numeroşii şi distinşii auditori aî acestîî serate literare.
—x—
De la 29 Mal 1879, ineepe circulaţia trenurilor pe secţiunile Ploescî-Oâmpina (Polul-Va-duluî) şi Sinaia-Predeal, staţiuni ale calei ferate Ploasel-Predeal.
Ear pe distanţa dintre staţiunile Cămpina (Po-dul-Vaduluî) şi Sinaia şi intre staţiunile Sinaia şi Gămpiua (Podul-VaduluT) circulaţia se va face j tot pe calea ferată, pruitr’uii serviciu regulat de ! trasuri,
Staţia Bucurescî liberează la trenul &£u de că-
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
lători, care pleacă din Bucur esci la 7 ore 20 m. dimineaţa, bilete directe pentru stagiunile deschise ale cale 1 ferate Vloesci-Predeal şi in aceste bilele directe se coprinde şi taxa de trăsuri.
Toate staţiunile deschise ale calei ferate Plo-esci-Fredeal lib& ează bilete directe pentru trenul de călători, care ajunge la 9 ore 30 m. seaea, iu Bucur esci, şi in aceste bilete se coprinde şi tacsa de trăsuri.
Trenurile calei ferate Ploeseî-Predeal sunt in legătnră cu trenurile căleî ferate anstro-ungare cari ajung şi pleacă din Braşov.
Bagagele predate urmează pe călători pănă la destinaţie, prin ingrijirea căleî ferate.
Eată şi mersul trenurilor pe această cale ferată, valabil de la 29 Maî (10 Iuniu) 1879.
De la Plotsci la Pretfeal, cu trenul mixt No 7. STAŢIUNI:
P'oeştî, — pleacă la 9 ore 45 m. (plecarea din Buc. cu trenul dela 7 ore, 20 m. dim). Băicoiu — pleacă la 10 ore 31 tn Cămpina. — Podu-Vaduluî—pleacă la 12 ore (plecarea cu trenul).
Sinaia, — pleacă la 4 ore 33 m. (plecarea cu trenul).
Predeal — soseşte la 5 ore 30 (in legătură cu trenul de la Braşov).
De la "Predeal la Ploeşlî, cu trenul mixt. No. 8. STAJIUNl:
Predeal, — pleacă la 10 ore 30 m. (in leg. cu trenul de la Braşov).
Sinaia, — placă la 12 ore 17 m. (plecarea cu trăsuri.
Cămpina, (Podul-Vitdululfpleacă la 5 ore 7 m, (plecări-a cu trenul)
Băicoiu, pleacă la 5 ore 57 minate.
Ploeştî, soseşte la 6 ore 40 ni. (sosirea in Bu-curescf cu trenul dela 9 ore 30 m. seara.
—X—	w
Academia, in şedinţa sa de la 21 Maî, a ales o comisiune, compusă din dd. Odobescu, Maio-rescu, Laurian, Babeş, şi Aurelian, care sa revizuiască statutede vechî şi să facă proeetul celor nouî.
—x—
Academia a primit, in şedinţa de ieri, propunerea d-luîManiu, că: «membri! academiei fiind pe viaţă aleşî, delegaţiunea este invitată a obcina pe toţî membrii eî, carî au figurat de la înfiinţarea societăţii academiei romane.»
—:x—
Tot erî : Academia a ales o comisiune, pentru cercetarea corupturilor şi a administraţiu-neî fondurilor el, compusă din dd. Iiodoşiu Cara-giani şi Stefănescu.
—X—
Aflăm, că d. director general al telegrafelor şi poştelor a plecat la Londra.
Acolo va asista la congresul internaţional.
—X—	u
Un post de diacon vacant, la biserica Lucacî, din capitală.
Pot concura seminariştii carî posed atestate de gradul al 11-lea.
Domnul I. I. Heliade Rădulescu va ţine îăiue Uiroinieă, la 27 Mal, la orele 2 din zi, in sala Ateneului român, o conferinţă publică asupra alianţei israelite universale, şi modul cum ar trebui a se resolva darea drepturilor politice evreilor, fără ca să se pună in pericol existenţa României.
Ştim că d. Heliade căt a stat in Paris a ţinut, prin ziarele francese polemică eu d. Cre-mieux, aperănd cansa romană.
După cate aflăm d-lul a găsit mijlocul cel mal bun ca să se acorde drepturi politice Evreilor, fără ca viitorul ţereî să fie pus in pericol. Bine ar ji ca dd. Senatori şi deputaţi, precum şi un 'public numeros să asiste lâ această conferinţă ce ne importă, aşa de mult in momentele de faţă, cănd este a se decide asupra acestei cestiu nî.
DIN AFARA
Insurecţiunea din Tesalia şi Epir.
«Pester Lloyd” publică o corespondenţă, in care insurecţiunea grecilor din Tessalia şi Epir se presintă ca sfârşită. Toate cetele de insurgenţi, trimese de către comitetul revoluţionar din Kiislendjil, pentru a propaga revoluţia in provinciele semnalate, au fost sau prinse de către Turci sau sfarîmate.
Cum că aceste cete aveau intr’adever misiunea de a propaga revoluţiunea , dovadă este, că fie-care insurgent dispunea de doue pusei, sistemul Martiny sau Snider. Această imprejurare reese din raportul guvernului turcesc.
Ceea-ce a grăbit stingerea acestei insu-recţiunî, e că comitetul revoluţionar nu dispune de loc de bani şi nu putu să provadă pe insurgenţi cu provisiunile necesare.
Ausiro-Ungaria şi ocuparea Novi-Bazarului.
«Pester Lloyd”, după ce arată intr'un număr al seu mai nou ce urîtă este gluma, ce o fac diplomaţii, cănd neagă sau amănă fapte, a căror realisare au declarat’o mai inainte de sigură, scrie:
... Cu toată esperienţa aceasta, se pare că la Viena vor să facă această urîtă glumă, in ce privesce ocupaţiunea celor trei puncte din districtul de Novibazar, carî ni s’aS asigurat prin eonvenţiunea cu Turcia.
încă inainte de aceasta cu doue zile toate ştirile spune aia, că intrarea trupelor in acest district este imediată şi «Wiener Tagbl att» de semna chiar trupele, menite a intra. Din contră informaţiunile ce primim azi din Viena, declară ocuparea celor trei localităţi de lăngă Lim, ce e drept ca iminentă, dar «nici de cum
atăt de apropiată, cum se afirmă aceasta in linele părţi».
Cu deosebire ştirile privitoare la mişcarea trupelor din Serajevo către Novi-Bazar, se consideră ca uefundate.
Guvernul otoman a luat din partea sa toate măsurile, pentru a prepara poporaţiunea districtului de Novi-Bazar pentru intrarea trapelor austro-ungare; nu fusese de lipsa nici o invitare prealabilă, dar termiuul intrare! nu este incă hotărît.
Ne temem, că Poarta nu va li tocmai aşa de prevenitoare faţă de ocupaţiunea Novi-Bazar ului, cum o presintă «Pester Lloyd”, in pasagiu! din urină; sau poporaţiunea districtului nu se lasă a ti convinsă nici de Sultan, ci voiesce să primească invasiunea austro-ungară cum au primit’o Bosnieciî — cu armele. Andrassy , cănd face dar iarăşi «o glumă atăt de urîtă” (că a minţi) nu face de căt ce cere prudenţa.
«Nihilaria”.
«Nilularia”! Acesta este noul nume, care printr’o tristă intorsură a. soartei şi prin ingeniositatea batjocoritoare a tiranilor, el primesce, pe lăngă vechiul şeii nume, Siberia. O vorbă mai mult in lecsiconul geografic ; incă o creaţiune datorită tiraniei. *
Cum de primesce Siberia acest nou nume, veţi întreba. Tot ce’i maî simplu! o ţară se numesce de regulă după majoritatea locuitorilor ce o locuesc,—şi in Siberia majoritatea locuitorilor dacă nu este , este aproape de a fl: alianţa nihilistă. Nu alianţa din patria adeverată , acea împreunare Line organisată de oameni aleşi şi cu inimă, gata a se sacrifica pentru măreţul ideal al emancipăreî sufletelor, ci un număr de prisouieri isolaţi unii de alţii , cari pa-liţlî şi veştezind eşî vor plânge nenorocirea, esiliul, nu pentru eî, ci pentru că sunt opriţi in calea începută.
Ce câştigă Rusia prin această reproducere potenţată a celor mai negre pag ine din istoria omenire! ? Câştigă ea sau perde ? Ca să respundem, să vedem pe scurt, cine sunt aceşti «nihiliştl,”
:{c
îi;
Numele să nu ne prejudece de loc! «Nihilist” şi «nihilism», ca termini sau atribute sunt creaţiuni monstre, lipsite de logica dintre faptă şi numire. Acestea numiri sau aii derivat maî ăntăiu de la tirani, cari prin atarî nomenclaturi pocite şi neînţelese •voiau să înspăimânte masele neştiutoare; sau variau ca termini plini de originalitate pe paginele unui poet, dispus a glumi, a
face umor. Şi unii şi alţii vor fi avat in gândul lor, atunci cănd au format acestea vorbe: „Masele vor crede, că aceşti nihi- 1 li şti nu vor nimic, nici legi, nici trecut, nici actualitate, nici viitor.» Şi această credincioasă analisă a vorbelor «nihilist» «j «nihilism,» se potriveau atăt pentru tirani cari voiau să transforme pe apărătorii p . porului, inaintea acestuia, in destructori cari neigă şi prin urmare voiesc a nimici toate, căt şi pentru poeţi, cari nu vor li avănd in cuget cu acest prilegiu, de căt a stoarce un compliment, sau a surprinde si i pune in mirare pe cetitor.
«Nihilist» şi „nihilism” nu sunt de căt I neşte nume arbitrare. Autorii lor, conscii : sau neştiuţi, au produs un rău funest omenire!, căci au discreditat incă in nascere partidul liberal rusesc, partide salutate cu bucurie şi imbrăeişate in alte ţări. Prejudiciul va trebui să dispară o dată, negre- j şit, el se cleatină deja —, dar multe aii 1 fost nenorocirile şi multe vor maî fi poate din pricina unui nume rău dat şi fals iu-terpretat.
* *
*
Nihiliştii Rusiei, ca să intrebuinţăm ni- j mele cel maî respăndit, de şi numai ca un semn, iar nu ca o sintesă, sunt ceea ce erau in. Francia revoluţionarii de la 1793, in Italia Carbonarii de prin zecimea a treia a acestui veac, Freidenkerii germani şi bună I oară roşii noştril — nu cei de astăzi, ci cei cari aii creat revoluţiunile noastre. Deo- | sebirile carî sunt intre revoluţionarii ruşi şi cele l’alte categorii de revoluţionari se esplică din relaţiunile locale şi psihologice, atăt de diferite.
Sunt nihiliştii cruzi, sălbatici, fără multă alegere asupra mijloacelor — tiraDia împotriva căreia luptă incă nu este alt-fel. Tirania rusă, care a întrecut prin faptele şi trăinicia sa toate cele l’alte tiranii istorice, face pe revoluţionarul rus: crud, sălbatic şi fără milă.
Mijloacele protivnicilor au să fie identice, ca să se echilibreze: cale legală pentru «lege”, dar glonţ pentru glonţ.
Der Feind, ich weiss es, Kămpfet nicht
Fur Recht uiul Licbt —
Docil hat. er Flinten unei nicht iriinder
Kanouen, vide Hundertpfunder,
Nimm ruhig dein Gewehr zur Hand,
Den Hahn gespamit —
Und ziele gut —- wenn Lente fallen,
Mag auoh dein Herz vor Frende knallen.
Acestea le-a scris poetul Heine: o lege de-o dreptate vecinică.
* %
Se impută partidului revoluţionar din Ru-
--! .v :■ — y-T-—.'——g;—.. ______
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE* 9
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA T.
0 strâ nepoată a negrilor.
— Urmare —
XII.
Poate că nu şi-ar fi ţinut promisiunea dată Corel, dacă ar fi primit acea scrisoare cn doue septemănî maî târziu, căci atunci, balurile, concertele, preumblările călare sau in trăsură i-ar fi şters imaginea frumoasei Core. Frumoasa creola cu care juca, americana cu care se preumbla pe sub arborii după piaţa Poutlaba, germana cu ochii albaştrii l’ar fi făcut să uite pe fata de coloare.
Dar acum el f şia pentru prima oară din casă, după ee fusese ţinut o lună de zile intre cele patru ziduri ale camerei sale, nu veijnse nici o figură plăcută.— Boala eî ştersese dm memorie trecutul seă, şi el reînvia, pentru a zice aşa ; o altă viaţă se deschidea inaintea sa,
I se părea, că insuşl el se îmblânzise ; inima sa avea noi aspiraţiunî. De la venirea sa in America nu se gândise de căt a gusta plăceri numeroase dar repezi; acum insa doria bucurii dulci, curate şi liniştite. Pănă acum vorbise i-maginaţiunea şi simţirile, acum începea să murmure incetişor şi inima şi să-şî .ceară drepturile sale.
Şi pentru că apărase o fiică de culoare, el devenise un fel de paria.—Multe din saloanele ce i se deschiseseră altă dată acum trebuia să i se fi inebis; jurnalele ce citise in timpul boule! sale el acusau nu căci a ucis pe Iolin de B— căci recunoşteau că el făcuse totul ca să-î cruţe viaţa—dar pentru ea prin conduita sa a făcut pe John de B„. să-l provoace la duel.
Dacă d. Gtorge de Humei—zicea Alb,na Noului Orlean, ziar redactat de tinerimea creolă— nu şl-ar fi uitat datoriele sale către noi, dacă nu ar fi despreţuit leg le sfintei ospitalităţi, nu s’ar fi Oi us obiceiurilor noastre celor mal vechi şi respectabile, noi n’am fi av,t să plângem astăzi moartea umî amic.»
Ast fel cu toată generoasa sa purtare in duel, cu toată rana ce pusese in pericol viaţa sa, nu-1 ertaseră. Amicii şi cunoştinţele sale ei părăsiseră.
Dar el le va areta, că poate trăi şi tară eî şi să-şl formeze noi cunoştinţe, noi plăceri! Nu va pleca indata in Francia, cum el povăţuise tatăl seu ; plecarea sa ar fi poate luată drept fugă. ’L-ar putea acusa că a voit să scape de resbu-uarea amicilor Iul Iobn de B..., de acea va reluarea la Noul-Orlean şi va trăi după placul seu. Fuseseră nedrepţi, el se va areta ca nu simte nedreptatea şi dacă vre o dată vre unul din vechil tel amici vor reveni iarăşi la el, atunci va respinge schimbătoarea lor prietenie.
Lăngă aceste cause morale se maî adăogau şi altele, cari el împingeau spre grădina din strada Sfăntuluî-Philip. De cănd Cora eî scrisese din nou el o şi vedea cu imagina ţiunea. Aperase el numai pe fata de colore şi nu şi pe o jună şi *
frumoasă femee? Şi cănd această femee se a-retă gata, a’l recompensa pentru că s’a bătut pentru ea, a’î plăti sângele ce Cursese de la el şi ce versase de la alţii, el nu va profita de această bună voinţă ? Poate că el va lace să uite inimiciţiele ce i se arată de cel lalţî, că nu va gusta singurătatea fiind lăngă Cora şi că va găsi şi emoţiunile după care aspira,
XIII.
El nu se înşelă căci le găsi.
Peutru că nici o femee nu a inspirat yr’o dată o iubire aşa de repede, adeverată şi violentă, şi poate că nici o femee nu era la fisic aşa de pirfectă şi nu-şl dete mal multă osteneală ca să placă.
Tinereţe şi frumuseţea bărbătească a Iul George, farmecul unui spirit vesel şi serios, purtarea sa către ea, viteja pe care o arătase la duel in laţa numeroşilor privitori, in fine celebritatea ce-î dedese generositatea sa, toate acestea la un loc o făcură să-l iubească şi ea la inceput, cum o iubea el fără scopuri ascunse?
Sau totul nu fu de căt un dibaeiu calcul? Creiju oare ea, că George era singurul om care s’ar putea opune obiceiului din a păru! cauză suterea ea şi că nu mai el va iiulrăsiii să compromită pentru ea ? Ghici ea că el ca străin se va întoarce in Europa şi că o va face atunci şi pe ea egală femeilor albe, car! o dispreţuiau f ci atăta ?
Ori care eî fu scopul, ea întrebuinţa insa, spre a supune pe George, toate farmecele fo meescî cunoscute... şi necunoscute pănă atunci. Ea Începu prin snb-jiîgarea inmeî sale, fâcau-
www.dacoromanica.ro
duse blândă, plăcută, devotată, sentimentală şi iubitoare. Era atunci de o timiditate incăntătoare de o pudoare virginală şi de o poesie rafinată, Căuta să fie utilă, necesară. Avu pentru el toate grijile unei mume iubitoare, ’i arată toate flerurile intime şi curate de care fusese lipsit trei auî de zile, I’l in griji, ’l râsgâiâ ca pre un copil iubit.
Apoi in ziua cănd simţi, că era stăpână absolută pe inima sa, că şi-l câştigase, ea se puse a supune şi imaginaţi unea sa şi simţurile sale. Ea ’şî lăsă timiditatea şi pudoarea şi se arata iu toată goliciunea ; amorul deveni! delir. Ivi ghici şi Întrebuinţa, toate mijloacele pe carf aria d’a iubi le areta anticilor.
Şi cănd el fu eu totul supus, beat, nebun, căi1'1 veijn că şi’l câştigase prin legături p atomice, <» el perduse conseiiuţa individualităţeî şi paterei sal», că erea cu totul învins, Îmblânzit, că f» putea dori ori şi ce, comanda ori şi ce ca se fă'-11 earăşî stăpână pe dânsa, făcu să tacă bătăile jmfflci sale, Unise! sângele seu şi ’ş! esersâ cu sanUe rece puterea sa.
Iu fine! fiica de coloare, despreţuită , gouîto din locurile publice, avea de sclav un alb; ^ incă un sclav, pe care el putea să’i tortura oa să poată interveni poliţia, pe c.ire, daca <8 venia gust, putea să’l pedepsească maî reă lŢ° căt a’l intemniţa sau a’l biciui, asupra catari s’ar putea resbuna de toate înjosirile şi ruşii1’'1 sale, pe care toţi auti-sch.vistl Statelor-ik-R Nord nţj’i vor putea libera, ui ! sâ’l fure.
(Vii. irraa)-
nuMANIA LIBERA

sia—şi această imputare o fac cei cari el cu- căci iutr’ensnl citim diplomaţia deputatului, fic-iiosc bine—, ca voesce să meargă şi mai , ţ unea poetului, terfciplicul advocatului, galante-ileparte de cum au mers fraţii lor de prin- j ' cipii din alte ţeri. Aceştia par a zice: «Pănă ja monarcliiea constituţională şi republică,
mai departe nu!” — Nibiliştiî le respund : Jăcut’au acestea fericite poporale, implini-tu-le-au visul?
Nu! Mhiliştii dacă voiesc a face cu un pas mai mult, o fac dar intemiaţi pe argumentul esperienţel. Acest pas in plus este npoi el oare un dor, o ţintă esclusivă a revoluţionarilor ruşi? Progresiştii germani, stânga francesă, extremiştii de la noi—da că vor fi—nu tind la aceeaşi? Aceştia tind negreşti treptat, prin argumente de principii, prin scrieri, pe calea publieităţei parlamentare, căci statele in cari se află le fac cu putinţă mersul acesta. Revoluţionarul rus, osândit din capul locului, şi pentru care starea discreţionară şi cu ea spănzurătoarea şi Siberia este un ce «firesc»—trebue să frângă jugul ce’l apasă, să culce la pămept pe tem niţerul seu vecinie, şi aceasta nu se poate face decăt prin violenţă, deodată: victorie sau moarte!
rin colonelului şi chiar fiineţea poliţaiului, a-tătea preţioase peruzele ale imilt-iuzestratuluî
Şef....
Ziarnl ‘Romănia Liberă , in numărul seu de la 19 Alai, publică seina, că curtea d-luî prefect al poliţiei ar fi fost despuiată de către ficetorî de vele, şi adaugă că : dacă însuşi prefectul este furat, ce trebue sălii cu ceî-l’alţî cetăţeni (?j.
Prefectura declară că, clacă loji cetăţenii capitalei vor fi furaţi ca prefectul poliţiei, atunci s curanţa pubfcă este perfectă, de oare-ce şei'ea dată de menţionatul ziar este cu totul neîntemeiată, şi, dacă ‘Româna Liberă» a fost de bună credinţă, in cazul acesta, cel furat este densa, căci creditul seu e menit să scadă de sicur, atunci căni respăndesce asemeni voştî, fără ca ele să fie esacte.
Nosoiiud pană acuuia, ca poliţia e veselă, cănd
* România liberă» este furată, nici dacă dînsa ar bate iu pinteni, cănd creditul seu ar fi să sufere, vom im părtaşi cititorilor suvenirea, ce ne-a deşteptat comunicatul poliţiei, care a vizat la spirit.
Un casier numărase 10 mit de franci mai mult unei persoane ce ridicase nişte bani de la bancă, Iutorcăndu-se a casă, primitorul vede greşala casierului, şi, fiind un om onest, ia cet 10 mii de franci şi’i duce Casierului, arătând u’î că s’a inşelat.
şi deşertăciune., că numele Iul actual e fals, fiind cel adevărat Cornan Chicia.
In a doua parte se ocupă de moralitatea funcţionarilor guvernului actual şi afirmă ca :
Masa partidului liberal este compusă din o droaie de funcţionari, ce nu a îl dr pt industrie de căt politica, fiind d-lor in oposiţie, şi bugetul statului, fiind eî la putere.
Termină apoi ast. fel:
Şi această bandă, cănd se află in oposiţie, poartă pe steagul seu firma de *r gimnl virtuţii» — iar după ce a luat cu asalt puterea, se numeşte, ^guvernul partidului liberal-naţional.»
Aceşti oameni, regeneratorii Rusiei be- n „	• i ,	,	....	■ i -i i Oasienii se convinge, dar fiind in ioc reouta-
trăne şi absolutiste, creaţiunea ideilor de ,.	,	„ ° 1 r	J ,	1
,, .	,	„	„ ,	ţmnea sa de numerator perfect, răspunde:
libertate şi egalitate m recele pament dm	.	....... A .
Nord, sunt noua poporaţiune a.... Siberiei.
[lusiile, visurile atât de mândre, înlocuite
deodată prin inglieţul vecinie şi pustiurile
nesfârşite a unui păment, destinat pentru
cuiburi de fiare ear nu pentru oameni!... Ce
vor face esilaţiî? Vor jăli şi vor muri...
>i«
sf:	*
Această manoperă ingenioasă nu va scăpa pe Rusia absolutistă de propaganda revoluţionară. Lucruri de acestea se mai pol in-năbusi, stinge, cănd sunt nişte simple idei, cănd sunt in patimele naşterei; in ce pri-vesce nihilismul insă, a curs săuge. idea este deja incarnată , cu braţe, cu capete, cu trecut şi viitor, ea ştie să lupte, să sufere şi să nu... uite. Revoluţiuaea rusă a ajuns să fie, ca să vorbim ca reacţiunea—o idră; s’au tăiat, se vor tăia cinci-zccî de capete, vor mai lemănea insă cinci-zeci şi acestea vor da nascere la alte noue. Firea un se poate mutila, nu se poate opri in calea eî, nici de tirania rusă.
1 Mulţi vor cunoasce şi in Rusia acest a-clever şi vor ofta; ivirea «Nihilariei» va fi salutată de către ei cu groază şi Westernuri.
Noi plângem soarta atăt de funestă au-nei generaţium tinere, care-şi vede astfel răsplătite faptele sale şi pedepsite cu atâta ironie cele mai sfinte doruri şi mai nobile incercărî. Plângem şi aici cu Iieine, căci şi astăzi mal este in vigoare desperata sa credinţă :
... — Das ist das Loos
Das Menschenloos;—was gut und gross
Uţid schbn, das nimmt ein scfilechtes Ende.
-----------------------——
CONCURSUR?
hivejămentul superior. — La 5 Oetobre, se va ţinea coneurs la universitatea din Iaşi pentru ocuparea catedrei de dreptul ginţilor, filosofici dreptului şi procedură dreptului civil, acum înfiinţată la facultatea de drept din Bu-cnresci. — Tot in acea zi se va ţinea concurs ln universitatea din Bucureşti, pentru ocuparea luieî catedre de dreptul roman şi alteia de dreptul crud, acum in fiinţate la facultatea de drept $ţţ Iaşp
La 25 Oetobre, se va ţinea, in Bucureşti, concurs pentru ocuparea catedrei do fiziologia umană şi de clinica, infandină, pană acum suplinită, de la facultatea de medicină.
învăţământul secundar. — Pentru ocuparea catedrei de limba şi literatura Italiană de la Liceul din Craiova, se va ţinea, la 1 Oetobre, Concurs, in palatul universităţii din Bucureşti,
—	Oas t nu se inşală, nici iu plus , nici iu minus.
Primitorul insistând a-î lăsa banii, ce nu e raîi ai sei, şi silindu-se a-i dovedi că se iuşe-lase, casierul el ameninţă cu proces de caluimiie-
—	laţi. d-le banii ! Casa un se inşală nici o dată... Nn sciî cu cine ai face.
Primitorul luâ banii, mirăndu-se de strania purtare a casierului,
Noi insă un ue mirăm de tonul poliţaiului ; prestigiul poliţiei este in joc! «Mai bine să dispară gâştele şi doniţele din curtea mea, garderoba cameristei mele, de cat să se lase cea mai mică umbră pe casta frunte a forţii publice»,— şi o fi zis napristanul deştept, Argus al capitalei.
Intr’un al donilea comunicat, ue aşteptăm la esclamarea: »Prefectura preferă să se vadă fu-»rată chiar ca, numai siguranţa publică să nu »sufere nimic !*
—	Ce ingenioasă abnegaţ'une !
De ar fi incalea cum zice poliţia, eară nu după cum seim noi....
DIN CAMEtilLE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 25 Mai, curent.
Adunarea lucrează, in secţiuni, la verificarea alegerilor.
ARENA ZIARELOR
*** Mai nainte d’a incepe o polemică cu «Pressa», organul radicalilor voeşte să constate invierşunarea crescândă a oposiţiei.
El vorbeşte de un asalt disperat ce opo-siţia prepară a da ministerului.
Esploatare fără roservă şi scrupul, violenţă epileptică de limbagiu, acusări ab surde, calomnii vedite, eatâ titlurile ce ştie să dea «Românul» vederilor oposiţiunei, vederi neconforme cu ale sale, vederi ce nu-x vin la socoteală.
*
* *
COMUNICATUL POLITIEI.
Una din cele mai fine flori ale buchetului poliţienesc, de cănd avem poliţie cu inspiraţiunî, este fără imloială comunicatul ce ni’l adresează poetnf-Candiano. Veseli, că am ocasiouat o uŞoară preschimbare in manierele colora de la siguranţa publică, nu voim să lăsăm neobservată inovaţiunea, introdusă de prefectul-pieant, iu stilul carabinierilor.
Reproduci m dară, iu numărul cel mai citit, vesel comunicat al veselului nostru poliţaiu.
Penă lunea viitoare, ambele adunări vor fi regulat constituite, crede «Presa» şi apoi se va procede in şedinţe publice, la discuţiunea validării titlurilor celor contestaţi.
Atunci se va constita penă hi oe puncta fast respectată libertatea alegerilor şi cui r. viue meritul linişte!, ce a domnit in ţară: partidei radicale sau part delor din oposiţiune.
Organul centrului afiă, că contestaţiunile, ivite contra alegere! candidaţilor partidei radicale, sunt numeroase şi bine intemeiate.
Răspumjend guvernului, care a afirmat prin mesagiul Tronului, că liniştea a domnit in ţară pe timpul alegerilor «Presa» nu combate această afirmare, dar zice şi apoi demonstra, că ea se datoreşte esclusiv înţelepciune! alegătorilor, poporului, ear nu pretinsei stricte legalităţi ce guvernul susţine că a păzit in timpul acelor alegeri.
*** «Timpul» in prima parte arată ce persoană este d. Dr. Aurelio Comănescu, deputatul guvernamental din Col. IV de Ialomiţa, adică, că e un individ urmărit do vecinul imperiu pentru crima de escrocherie
VARIETĂŢI
S 0 moştenire fabuloasă. — Faptul ce descriem I zice »Timpul*, pare de necrezut, cu toate acestea e adeverat şi fericitul moştenitor e un cetăţean roman.
Iată amănuntele:
înainte de aceasta cu 20 auî, muri in Anglia un anume Trausoh. Reposatnl, de origine din Austria, avea in Anglia o fabrică mare de ma-şine, ou reputaţie foarte intinsă. Cu această industrie el eşi aduna un capital de peste 13,000,000 lire sterlinge, pe care la moarte el testă unui nepot al seu, despre care ştia că trăieşte in Austria. Autorităţile engleze indată după deschiderea testamentului, ad făcut publicaţinni in-tinse şi aîf căutat pe moştenitor. El insă nu era m Austria, clar se află oă acest fiu al norocului ar fi in Romauia. Ast-fel urmară cercetările in timp de 16 ani.
In fine, acum patru ani, fericitul moştenitor caro e in ţară la noi, primi o comunicare, prin care i se făcea cunoscut, că moşul set! murind el lăsa acea colosală avere. Acesta insă nu voia să crează, că fortuna l’ar fi făcut un fiii aşa de desmerdat al el, şi in buna sa credinţă, a res-puns oă nu e el moştenitorul, numai pentru că, din scrierea numelui repausatuluî lipsea un C.
Mal trecură 4 ani, iu cure timp s’au făcut cercetări noul, din cari aii rezultat ştirea, că el e adevăratul moştenitor.
După toate acestea, acum trei zile, d. Tra-usch, căci acesta e numele moştenitorului, primi o nouă comunicare, prin care era declarat de stăpân al celor 13 milioane lire sterlinge, sau 325 milioane lei. Cu toată indoeala ce avu mal iuainte, acum se convinse şi d-sa, că lucrul nu e fabulă ci adevărat, Bucuria sa cu drept cuvânt e mare.
Pe lângă capitalul de 13 milioane lire steri., d. Trausch, — care e un reputat profesor de chimie la şcoala de farmacie, director general al farmaciilor eforiei spitalelor civile din capitală şi ajutor in laboratorul de chimie al d-luî Ber-nath — pe lăngă acel capital d-sa mal; primeşte ca dobândă pe cel 20 ani suma rotundă de 75 milioane franci.
Acum putem zice şi noi, că avem in România un nabab, pe care el felicităm pentru norocul ce avu,
Cu această ocazie simţim o bucurie, aflând că d. Trausch a declarat amicilor săi, că d-sa, ca unul care stă de atâţia ani intre noi, unde şi-o stabilit familia, şi are cetăţeria romană şi atâtea suvenir! şi cunoscinţe, va rămânea tot in Romănia.
D. Trausch in urma acestui noroc, a făcut şi mai multe promisiuni. Ast-fel a declarat, că dă tutulor colegilor seî din farmacie un milion şi jumătate lei ca să'î impartă intre eî.
Eforia spitalelor voia de mult timp să recon-struească spitalul Colţa, dar n’avea fonduri de ajuus. D. D. Trausch a promis acum, că va reconstrui d-sa cuţproprielejl mijloaoe, de sus până jos acel spital.
Cunoscând caracterul d-luî Ţrausch, credem că d-sa eşî va ţine toate promisiunile. Prin aceasta va câştiga iubirea ţereî.
Serviciul Tel grafic al «României Libere„
de la 7 lunhi — 9 ore dini
Berlin, 6 Iuniu. — împăratul se afli bine; uufiătura genunchiului scade continuu.
Constantinopole, 6 Iuniu1 — Principe'e Labo noff declară de falşă vorbirea ce se pretinde că ar fi ţinut’o generalul Stoljpin iuainte de plecarea lui din Filipopole.
Poarta incă va da o desminţire iu acest sens.
Filipopoli, 6 Iuniu. — Directoratul a aprobat toate numirile propuse de generalul Vitalis in armata rumeliotă.
tinopole lui «Politische Corespoudenz», că iu cercurile oficiale turceşti se crede, că Mâhnind Nedin. nu va fi rechemat la Coustantiiiopole, dupe cum se zisese.
Se speră că negocierile cu Grecia, relativ la delimitarea fruutarie’or se vor iueepe in curând, delegaţii greci sunt aşteptaţi la Constautinopole in săptămâna viitoare.
Belgrad, 6 Iuniu. — Rusia insistă, că cesiunea bulgaro-sărbă relativă la fruntaria de lăngă Kula, să se resolve direct de cele două guverne interesate.
«A Berlin, 6 Iuniu. «Gazeta Germaniei de Nord» confirmă ştii ea că imperatul va acorda cu oca-siunea nunţii sale de aur o amnestie mare, ce va coprinde chiar şi pe că ţi-va condamnaţi pentru crime de lesa-majestate.
Consiliul federal a adoptat o p •opunere a plenipotenţiarilor Bavarieî, ce tinde la aceea, că nici un principe germau din familia domnitoare să nu poată deveni guvernator al Alsaţieî şi Lorenieî; dar in cele din urmă, acordul nepu-tăndu-se stabili in privinţa acestei propuneri , ea a fost trecută simplu in procesul verbal al şediuţiî.
(Havas)
SPECTACOLE
Aiena, 6 Iuniîi. — Se anunţă din Constan-
www.dacoromanica.ro
Grădina Stavri. — Trupa franceză de sub direcţia d-\ui De Beer. — In toate serile spectacol variat: Două comedii alese, un intermez vocal, al cântăreţelor trupei, şi bucăţi muzicale executate de orchestra măiestrului Wiest. — Locurile numerotate, 4 fir. — La mese, 2 fr.— Intrarea 1 fr.
Teatrul de vară Dacia. — Direcţiunea 1. D. lonescu. — In toate serile represintaţiî ale celebrităţilor artistice din Europa: gimnastică, muzica, pantomimă, etc.
Grădina Guichard.—Trupa română de sub direcţia d,-net Teodorini şi d-luî Vasiliu. — Duminică 27 Mal : Orbul şi Cocoşatul, Dramă in 5 acte. •:— Locurile numerotate, 2 fr ; — nenumerotate, 1 fr.'—Representaţiî in toate Marţile, Jouile, Sâmbetele, Duminicele şi sărbătorile.
Grădina Union-Suisse.—Trupă română de sub direcţia d-luî 1. Lupescu. — Duminică, 27 Mal: Republicanul in 2 acte, Advocatul Turburel intr’un act. — Locul I, un fr.—Intrarea 50 bani.
CURSUL BUOURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Hui ■sa Bucurescî“
1. II. FERMO&i'-ţiî BKNZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 26 Mai 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale...............
»	» ejite la sorţi.
8%	» domeniale	. . .
»	, egite la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pons. 300 le 7% Serisurî funciare rurale 7 u/0	y , urbane
8% Impr. Municipal. .	.
»	cn pr. Buc. (bit. 20
Renta Română ....
Acţiuni	*Dacia». ,	.	.
»	«Romania»	.	.
Cupoane rurale exigibile . y	domeniale	»	.
y scrisuri »
Argint contra aur . . .
Bilete hypotecare contra aui Rnbla liărti e.	, . . .
Florinul.................
Lose Ottomano ....
CURSUL DIN VIENA 0 Iuniu
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hârtie
CURSUL DIN BERLIN 6 Iuniu
Obli. căile ferate române . „ . Acţiunile	»	> . . . .
Priorităţi	»	y ... .
Oppenheim...................
Ruble hărt e................
Stern..................- •
Lose Otomane................
CURSUL DIN PARIS 6 Iuniu
Reuta Română .	.....
T.ose Otomane...............
Cump.	Vând.
101	101%
97%	argint
103%	104
99 V,,	argint
182	184
98 V.	98%
93	93%
102%	103%
27	28
71%	72
200	200
70	75
1% >/a	arg.
’la	aur
1%	i%
1%	%
43	2 44%
16	2 17
45 —	50 —
Iuniu	5 Iuniîi
26%	9 26
50	5 49
21 80	21 70
13 25	113 50
90 50	91 75
32 -	33 —
88 50	89 30
99 30	198
37 50	39
72 -	72 —
48 -	48 %
SCHIMBUL 26 Mal
Paris (3 luni) ...	............... 99 20t
, la vedere.......................... 99 75
Londra (3 Inul).................... .	25 —
» la vedere..........................j 25 20
Berlin (3 lu I)..........................122 i/g'
, la vedere. ........................ 123 —
Viena la vedere..........................j 2 i.V,
Adresa pentru telegrame,
Ferme EenzaL
1
ROMANIA LIBERA
Vemjare!
Vie de 17 pogoane, bine luerat-in Valea Manti, dealol Cernătesc, 20 minute de staţia Valea Călugărească ; acarete pentru toate trei bdiuţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rânduri.
Ghiţă Canlacuzino
Strada Pitar Jloşn No 3. Iu lipsă la d. Al. Cantaouzino la fabrica timbrelor in ministerul de finauce	(20-3-12)
O domnişoară
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus es&me-iml de profesorat cu cel maî bun succes, cunoscând, afară de limba sa maternă, şi limbele francesă şi anglesă, şi toate cuno-scinţele cerute in şcoalele elementare, de-semnănd tot-de-o dată foarte bine, doresce a găsi un loc in Bacnrescî intr’o familie distinsă A se adresa la d-na Gertrude Winter, Gruuangergasse No. 1, Inst tu Prbhlitli, Viena.
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfăuta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-căruî an sub numirea de
TERGUL CORNÎ1ŢEL
U l’fc
N
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi iu dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cnuoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşă şi meseriaşi care freeuentează acest, tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se percepeau in ultimii anî de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care vi si te axa acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii taeselor căt şi a ordineî care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRII II. D4MOVIST
20-3 4.
l)
h:n GKUSi
I/ibrăria
Fraţii lâniţiuC
«u
Strada Lipfieaniî, No. 7	27.
Anunţă sosire» uuuî ui»re mentă de REGISTRE DE COMpn. B1LITATE din Fabric» : Fr»n«je „■ Germane, liniate in tdte fotmateU«. rute. Hecomandămcu deo»ebire eoa#. eianţilor din provincii că le oferi* {) ocao», cu preţui cel mai moderat, j. temenea recomandămă marele boatrv «ortimeut da ehftrtl* d« tarla, j, săritori, plicuri ţl da tipar, cu pt(, [uri moderate. Suntem in poaiţiun* iţ a i»tiat»ceorî-oe cerere in tttolalariii
d« otrjl tafilaru, aţa., la nare reubw, coi mat mare rabat.
EN DETAIL
Amutilii
0 taliancă, care cunoaşte foarte bine 1* ba franceză şi germană, precum şi menit, casei, doreşte să intre in o familie din B-cureţt!.
A se adresa, strada S-ţii Apostoli No.\ţj:
DE
S-RAP
FORTIFI ANI, DIGESTIF, TONIC,
RECONSTITUANT.
Grădina Cişmigiu
GrTJLSt escellent
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginos elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedă pe tote, fara insă a avea inconvenientele lor.
Prescris in oboselile STOMACHULUI, C11LOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENTE.
(A exige acesta marcă pe tote sticlele.)	M ARTEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in tote'pharmaciele.
Vechiul şi renumitul bufet din gr; dina Cişmigiuluî s’a redeschis din no; avend pe lângă tot ce seatinge de toţ( tărie şi mâncări calde şi rect in tot tiu. pul precum şi bentnrî recoritoare. Serviciul prompt şi preciurî moderai Iu toate serile muzică naţională.
Antreprenor: Nae lonem,
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Budapesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
oălătoresce ast-fel după oi tu urmează mai la vale:
Vaporele accelerate intre Ruscinc-Giiirgi «Orşova
i)e la 0 şova la Rnsciuc-Qiurgiu Marţi şi Vineri l0'/2 ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercur! şi Sâmbătă G , dimineaţa.
De la Ruscinc-Giurgin la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
( Vapoarele accelerate sunt in legătură cu trenurile accelerate ale Cale! feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rnsciuc-Varna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţi! Lloyd peutrn Constantinopole.
Budapest Orsova-T. Severin-GiurgiuGalatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţ!, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea, »	» Orşova Joia, Duminică şi Marţ! a, m.
»	» Severin » »	,	,	»	4 ore p. m.
»	» Giurgiu Vineri, Lun! şi Mercur! 2'|2	» »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţ! şi ,)uoI p. m.
IN SUS
Plecare	din	Galaţi Lun! .Ion! şi Sămbătă	9 ore a, m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p.	m.
Sosire iu T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Lun! săra. Plecare	din	T, Severin Joî, Duminică şi	Marţ!	dimineaţa
,,	„	Orşova „	»	>	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi duo!.
Serviciul tocai intre («alaţl-Br&lla
Plecare din Galaţî in fie care zi la 7l|2, 11 ore a. m. şi 2’[2 ore p. m.
Brăila
9 ore a. m. şi 1, 47a ore p. in.
„ Metternlch“ Intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţî Mercur!, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de la Galaţî la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţî ,,	Tulcea	Ismail, Kilia Jonî	6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea „	Ismail	Marţi şi Sămbătă	12 ore amiaijî
„	„	Tulcea „	Ismail	Kilia Juoî 10 ore	a. m.
IINT SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercur», Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea ,,	„	„	„	10 „ a. m
,, ,, Tulcea la Galaţî „	„	„	„	1 auieazî.
„ ,, Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac servicii! regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Băi Minerale
Stabilimentul de Băi de la Bugliea mahalaua Câmpulungului se va deschide la 25 Maî cu tot serviciul necesariu.
E Fraţi Mentori, 35, strada d’Argont, 35,
Expositibnea 1878.—Medaua de Aur
NIGRIT1NÂ VEGETALA
Tinctură pentru per si Bsrba Paris 1878
Acostă Tinctură este, fara indotela,, cea mai buna, cea mai sicura si singura' iuoffensiva.
NEGRU, OACHEŞ, CASTANIU MedaliadeAur
Deposit ta principali parfumori si coif ori.
O persoana
[Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ILLI'A
Reuşeşte in tot-d’a-nna a reda părului ilţ culoarea juneţe! sale, ’i comunică viaţă, titţ-tere nonă şi o iruronstţe întindă. Efectul ttli sigur şi perfect, face să dispară imediat culpsrw albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparaţii!» cărui proprietate naturală şi nfailibilă esteriii intări perul. Superioritatea şi bunătatea reg« ratoruluî sunt recnnoscute in lumea ii treagă
___Veritabila preparajie se vinde înfăşurată in chărtie roşă'#!!
Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra (.Lnyliten) Se află de vendare la totî coaferi, parfumeri şi farmacişti
Vi H fiare a cu ridicata ta Domnii Appcl «V C-nie X. Nlcolem LiOlivier etc. in Bucureţii, _________________________________________
A 7 'V---"
care st; află in serviciu aproape de patru anî in cele d’ăuteiă familii din Buourescî, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la băî, asemenea primesce şi orî-ce angagia-mente şi complectă responsabilitate pe lângă domnişoare.
Se poate adresa la administraţi unea acestui ziar.
RENUMITUL UVRAGIU CAP D’OPERA ORIGINAL
TRATAND DESPRE
BOALELE PERULUI si ÎNGRIJIREA L
a eşit acum de sub tiapr a 48-a ediţie sub titlul :
PERDEREA PERULUI
Manutanţiunea Municipală
Ort şi cine alăturând o marcă poştală ’şî poate procura^ carte, care se espediază gratis-franco in toate părţile lumei A. se adrssa autorului
Edili. Biililigen
LEIPZIG, Lessingstrasse )5t
In apropiere de Viena, lăgnă gara Weslbahn se află
DE LA COLI NUNA
are necesitate d’a angaja maî mulţi oameni ca vendetorî de pâine pe la pavilioanele ce vor înfiinţa iu curând in capitală precum şi in prăvălit sau iu case particolare cu leafă şi cu remisă. —- Se augajază la aceasta şi femei.
A se adresa la biuroul din strada Gabrevenî 3.
INSTITUTUL DE CURA CO APA
ai Ini JO$EI*H RXFTL in Ober Weldlingao
Lângă aceBt institut3se attă şi un pension mobilat cu tot confortul, având* se) a-ate pentru dBpeţî. Familii întregi ncă pot aHa locuinţe convenabile. ^ Informaţiunile cele-l-alte 8e pot lua direct din institut sau da la proprie» Mariahilterstrasse No. 113, precum şi de la Doctorul S. Steinschneider. I burgergasse I-a.
5-7-ld
Se arendează
de la Sf. Gbeorglie, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul moşiei Obilesciî din plasa Marginiî de jos, judeţul Rămnicn-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi so haturi,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea maî sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa To-pliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d, Eftimie Diamandesou, Bi -curescî, strada Pompierii, No. 4.
De vendare!
' CD PREŢDL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul CUayton, foi ja de 8 cal
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88
la D-mi I. Balog.
Strada Smărdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
UID1ATOARELE MAŞIXK:
Advocatul Radu Orghids
şî-au strămutat cancelaria sele d-luî Arvanes, dio str. ţ1'1 No. 5 şi in colţul stradeî C .vah; 2 — Orele de eonsultaţiune miueaţa intre 9 şi 11, post®'
diane intre 4 şi G
PENTRU AGRICULTORI:
Loeomobile, Maşiiie de treerat, (Hornsby)
Maşine de treerat cu imtna
Muşamale de Cautşuk
negre şi albe 34 metre [j]
Batoase de porumb cu abur
Batoase de porumb cu măna in diferite mărimi
a ş1u e de secerat
(Wood şi Favorita)
M a ş i u e de semănat
Pluguri Vidat* in toat.e mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat fen cu abur
Triorî, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 eylindre
PENTRI
Mori de măcinat
pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechi de pietre Pietre de rnoră franţuzescî şi ungnrescî
Morişce de mănă
Maşine de jupuit grăne
(Schălmaselii ne)
Eureca in 2 mărimi
31 OR ARI:
Aspiratori pentru maluri
Furăţitorî complecte, sistem nou
curăţimt grăne de toate semit,ţeie streine in 2 mărimi (pentru mori mari şi miri)
Pănze de burat in tdte numerile
Maşine de tăiat grăne
Maşine de cură! it gris 2 mărimi G fui ce de transportare
Or. LUPUS
s’a mutat in Calea Babovel No, (Calea Craioveil
KOENEN
ZUGRAV DE FIRME Şl
Str. Academiei 23 (grădina Stavr:
tut felul de litere de stirlă, rn6is şi de lemn.
SpSjT CASE l>E FER ENGLENENfl si de Y1ENNA.
MAŞINE PERFECŢIONATE PENTRU T Y P 0 G R A P H B SI LYTOGRAPHI,
( I M E N1
Adevărat de J'ovtland
se află de vSmjare eu gi°s î I., 1 •,	•	:	p.ii;i« cil CU P
detail aici şi in Brăila cu c" 1 ţul toarte redus la
CRarOs .N<! 1
■num curmi & Coiul
Go.I1 7223

ANUL III. No. 60?
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI, 29 M-
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
io Capital*: 1 an ?4 lei, 6 luni i? Iei, 3 luni 6 lei. in Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. în Straiuetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D AtJG. LâDRIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In RotnSma : La Administraţie, strada Lipscani, No. H, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la Sbciiti Havas Laffit & O?*?, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri si Beclame la d. B G. Poppcviti, iitrnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischr.iarkt, 15, Vitna. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espedituraei de anunciuri: Jliolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 3 5 bani Reclame pe pag, III, I leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
aiu ziarele străine.
Washington. 6 Inniu. — Soe,ietat.ea demoera-eratică din Ohio a luat. reRoluţinuea, ca d’aie'i iu ajute să se ceară protegearea drepturilor tuturor cetăţenilor americani, cari sunt naturali-gflţî şi trăesc in afară de America.
Paris, G Iuniu. — Preşedintele Grevy a subsemnat azi ultimul decret de amnestie — conform lege! respective. Blanqui nu se află intre cei amnestiaţî. El va fi graţiat maî târziu, ca ast-fel graţiararea lui să nu aibă valoarea unei amnestiî.
Londra. G Iuniu. — Maî mulţi bancheri' şi comersauţî din City au presant,at lordului Bea-consfield un memoriu, in care eî solicită instituirea unei anchete asupra influenţii, ce a avnt’o scăderea considerabilă a valuteî de metal in comerţul internaţional.
Constantinopole 6 Iuniu. Poarta desminte formal ştirea că Namyk Paşa ar fi propus la Liva-dia Ţarului—renunţarea din partea Turciei, la drepturile de le are asupra Rumelieî de Ost, daca in schimb i s’ar oferi o desdaunare in bani.
Berlin, G Iuniu.—Ştirile din Petersburg spun, că trupele ruse ce se reintorc din Orient, in-dată ce pun piciorul pe pămentul Rusiei, sunt espuse la cea maî aspra cercetare. Anume sub pretextul, că se face o revizuire sanitară, se deschid toate giamantauele, ,— .pentru ca să se in «rediu ţeze dacă nu se cuprind iu el cărţi nihiliste.
Berlin, 0 Iuniu — lu cercurile ruse diplomatice se asigură, că afi remas zad .rnice toate ostenelile ce şi-le-a dat regina Greciei, Olga, ca Ţarul să intervină in favorul fruntariilor celor uoî, ce le optează regatul elen. Refuzul categoric al Ţaruluî e motivat pe atitudinea ostilă, ce o observă Grecia intr’im mod ostentativ contra politicei ruse. Misiunea regineî Olga decî se poate privi de— complet zădărnicită.
Constantinopol, 6 Iuniil. — «Politische Cor-respondeuz» anunţă:
Namyk-paşa a predat Sultanului o a doua scrisoare a imperatuluî Alesaudru. Unuî diplomat amic (!) s’a esprimat dignitarul turc, că Ţarul s’a servit d’un limbagiQ foarte violent, cănd veni vorba despre reformele ce are de gând să le introducă Turcia in provinciile sale.
*
* *
(NR. Nu ne mirăm de violenţa Ţaruluî, cănd aude de reforme, ce ar trebui introdu-se iu imperiul luî, dar ne surprinde, cănd ni se raportează că M. S. eşî perde sărita şi pentru acele reforme, ce are de gănd sa le introducă — pană şi barbara Turcie.
Ce induraţie de idei! Ce gigante in calea ea-ruluî progresnluî! Texnete viitorule , ca Ţarul şi-a pus in cap, să’ţî schimbe mersul—-daca se va putea spre trecut, dacă nu, cel puţin să te opriască iu loc. «Adu-ţî aminte, o Filipe, că tu «ştî om» , aşa striga zilnic un elin din aut citate regelnî de Macedonia. Aşa ar trebui să se .strige şi azî Ţaruluî, căcî este foarte de lipsă.
Să spunem o vorbă şi pentru Nauiyc paşa. Acest turc:, 1 beral in ideile sale şi amic al reformelor, este tot odată şi 11 u bărbat de onoare şi bun patriot. Din suma ce i s’a dat pentru acoperirea cheltuelelor drumului seu spre Liva-diu, Namyk paşa a economisit 3000 de franci, pe cari la reîntoarcerea sa eî şi returnâ gu-vernuluî şeii).
Pera, 6 Iuniu. - Osman paşa a cerut.de la guvernorul din Novi=Bazar un raport detaiata-■ "pra neregulaţilor ce se află in acea provincie.
Guvernorul a raportat, că numeral lor se urcă la 9000.
Exarclml losif a sosit la Filipopole, pentru ca să confereze cu Aleco paşa asupra instituirii uneî autorităţi bisereeştî supreme in Rum el ia de Ost.
CunstSiîtinopo, 6 Iuniu. -- După ştirile ce vin dm Salonic, 60 de insurgenţi bulgavî ah năvălit asupra unul sat, aproape de Serres, omorând 4 turcî şi arzând 9 case.
Se serie din Scutari, că arnăuţiî din Ipek, Djakovaî şi Kozaj afi hotărât să se opună chiar octipaţiuneî ce s’ar face prin trupe ruseşti. Iu
privinţa aceasta s’a iscat un conflict cu arnăuţiî, carî uu erau de aceiaşi părere, conflict in care afi remas morţi 20 de arnăuţî.
Pelersburg, 6 Tnuiil.- Marea principesa Maria l’awlowna a petrecut noaptea trecută foarte bine Temperatura corpului eî a seăcjut la 3G grade.
Agrarei, G Iuniu. — Iu zilele din urmă s’atl constatat şi aci G casnrî de tit'us cu pete.
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 7 lunin — 4 ore seaia
Paris 26 Maî. — In urma represeutaţiilor ce aîl adresat Puterile, Grecia a consimţita rădica lagărul stabilit pe frontiera sa orientală.
Londra. 26 Maî — Joî Principele de Batten-berg a avut o întrevedere cu marchisul de Sa-lisbury.
Erî seră d. Şmidt, prin lord al amiralităţeî, a 4>s intr’un banchet al conservatorilor oă jjEu-glitera in particular a stăruit, ca dreptul Sultanuluî de a ocupa Balcaniî să nu se iust.e-ineze şi ca ast-fel să se poată apăra Turcia contra uneî iuvasiî străine"
Nobilul lord a zis asemenea, că guvernul frâu-ces şi englez, ereau cu totul de acord-'asupra regulăm afacerilor Egiptului; dar trebueail să lucreze fără precipitare, şi căt pentru eastia elenă, Engl tera nu se opune la mărirea Greciei, din contră ea va face tot posibilul, ca sa obţină a- I vantagele ce a făout’o Europa să spere in con-greşul de la Berlin.
Ragusa, 26 Maî. -- Agitaţiunea creşte iu sand-jacul Novi-Bazaruluî. O lovire s’a făcut intre trupele turce şi o bandă de Arnăuţî; 60 de Arnăuţî au fost omorîţî.
de la 8 Iuniu — 9 ore dim.
Petersburg, 7 Iuniu.—Erî a inceput procesul coutra lux Solowieff, atentatorul de la 2 (14) A-prile a. c. înalta curte a justiţiei a pronunţat sentinţa, după care Solowieff e condamnat la moarte.
Ţarul e aşteptat aici pe ltinî 9 Iuniu, la castelul Zarskoe-Zelo.
Constantinopol, 7 Iuniu.—Poarta nu e de-fel dispusă a satisface pretenţiuuile Serbieî pentru desdauuarea de pagubele cansate prin Circasie-niî, cari năvăliseră in Kurşumlje. Poarta motivează refusul seu priu aceea, că iusăşî Serbia a fost aceea, oare a provocat iuvasiunea.
Berlin , 7 Iuniu. — «Qazetta Germaniei de Nord» declară pe baza unor informaţiunî autentice din Viena, că e cu tjtul nefuudată ştirea dată de jurnale, că Austria ar fi luat iniţiativa pe lângă statele vecine, pentru a provoca demarşe comune coutra politicei comerciale a Germaniei.
Copenhaga, 7 Iuuiu. — Ziarul oficial publică un decret prin care se suprimă toate inesurele j luate contra pestei orientale-
de la 8 Iuniu. — amenzi.
Constantinopole, 8 Iuniu. Poarta a adresat o notă Poterilor pentru a le semnala conduita guvernatorului general al Rumelieî, care, de la sosirea sa iu Filipopoli, a aruncat, fesul şi a luat kalpakul bulgar, contrar angajamentelor; luî luate faţa cn sultanul..
Nota conţine, că cu toate acestea, guvernul ture e hotărît să uu facă încă observaţiunî luî Aleco-paşa pentru a l invita să se conforme obligaţiunilor sale; el va aştepta, că evacuarea provinciei de către trupele ruse să fie cu totul terminată ; atunci Poarta va soma pe Aleco-, paşa să ia feeul şi să faoă ca stindardul -turc| să fie arborat in locul drapelului bulgar. Iu eas de refus, ea va cere ca el să ’şî dea derni-' sia şi va ocupa Balcanii eu trupele sale.
Berlin, 8 lnuifi. — S’a hotărît in mod oficial, ca artileria ge nană să fie mărită cn done-zeeî de baterii a ee va urca numărul lor ia 503, [v picior u« resboifi, sail 3018 tunuri.
8 Inniu. —: 8 ore seara.
Berlin, 8 Iuniu. — Dd. lancoloif şi Ghecott, delegaţii Rumelieî Orientale, carî au perours diferitele capitale ale Europei spre a informa puterile semnatare ale tratatului din Berlin de dorinţele populaţiei rumeliote, n’afi fost primiţi de cancelarul imperiului, ca şi deputăţia alba' ne,să, care venise cu căte-va zile înainte pentru a protesta contra desmeiubrăreî Albaniei.
(Havas)
A se vedea ultime gcirl pe pagina III
Bucuresci, 28 Maî.
Tot e o mîngăere şi un drum deschis către scăpare, cănd un căletor, rătăcit iutr’un pustiu inveiuit de neguri, zăresce o licăreală de lumină, ce pare a’i surîde şi a’l chema.
Sunt de toate in starea de azi a politicei noastre. Avem şi pustiul; esistă şi negurile cu impresiunile lor înfiorătoare .. şi, din norocire pentru noi, pălpăe incă o zare de măngaere, in amarul ce ne-a coprins.
Căte-.va cuvinte numai, şi alusiunea noastră va fi intenreiată.
N’ar fi cătuşî de puţin esagerat a pretinde, că pustiul infiorător, in care călătorim astăzi, este Europa insăşî,—căcî ce ne folosesce, iu adever, toată acea furnică-rie a populaţiunilor ce o acopere, la ce bun toată civilisaţiunea eî, luxul şi spoială cu care se măndresce, intru ce mare şi util oare toată procopseala ei adincă, toate principiele şi legile ei, umanitare şi liberale, dacă o dată vocea uneî naţiuni care a strigat către dinsa, din toate puterile sufletului şeii, ca ea să-î facă dreptate, in numele celor mai sfinte principii,—dacă strigătul acela al justiţiei ofensate n’a găsit nici un resunet, n’a desceptat nici o compasiune vie, nici o indignare puternică, spre a opri comiterea unor acte atăt de revoltătoare, ca răpirea Basarabiei şi im-pietarea nejustificabilă asupra celui mai sfint dintre drepturi, asupri dreptului de a ne legiui noi, după voinţa noastră, după povaţa celor maî scumpe interese ale naţionalităţii noastre ?
Uu glas ce ar fi ţipat in condru in coutra unor jafuitorl, n’ar fi intăluit maî mult ajutor, de căt am aflat, noi, chiemănd in apărarea sfintei noastre cause dreptatea Europei.
Pentru noi lumea, fie ea căt de întinsă şi căt de civilizată, ajunge a fi un pustiu moral, o desolaţiune , cănd o ţară se lasă a fi astfel jăfuită la lumina zilei, in se vederea eî, iu auriul ţipetelor ce scoate in desperare, fără ca nimeni să-î intindă o mănă de ajutor, tară să se producă măcar o protestaţiune, spre a salva cel puţin onoarea unui secul cu pretenţiuni de o cultură filosofică şi umanitară !
Pană cănd, nu putem sei, dar, pentru epoca in cave ne svărcolim, Europa numai e o colectivitate de naţiuni întemeiată pe respectul dreptului ginţilor, ci un Lagăr intins de trupe vrăşmaşe, gata a-se sugruma u nele pe altele, ca iu timpul de sfântă bar barie, şi a intemeia apoi pacea, după ce obosesc de măcelărit, pe dreptul celui mai tare, răpind avutul naţiunilor mai slabe, şi inpuîndu-le ca legi teoriile fantasiei lor bolnave şi aanghinare !
Eată ce este azi Europa.
Şi totuşi diplomaţii n’ar fi trebuit să uite aşa de curând, in această urgie a dreptului prin forţă, cuvintele unuia din cei mal isteţi
dascăli ai lor. „Injustiţia este cea mai nenorocită temeliă». zicea marele Talieyrând «asupra căreia politica nu poate zidi nimic care să nu fie spre a ei ruină".
Faptele nu desmint nici o dată ceea-ce este adever curat, şi cată să ne aşteptăm a vedea, curend sau mai târziu, prăvălirea ruinelor ridic te pe fundamentul unei politici de injustiţii şi răpiri.
Intru ceea ce ne privesce, n’am fi avut dreptul să pretindem ca guvernul să inlă-ture o nenorocire, care e fatală şi întrece ori-ce voinţă; pustiul acesta moral in care se desfată Europa este un resultat al stării din năuntru a naţiunilor şi a formidabilei lor orgauisaţiuni militare, care le împinge inevitabil a’şî asigura prin forţă planul po liticei lor de cuceriri.
Avem insă tot dreptul din parte-ne, ca naţiune cu aşa zis self-government, să fie cunoscut din vreme periculele ce ne ameninţa, să nu fi avut adică şi nenorocirea de a merge cu ochii incluşi jjrintr'un deşert, in care trebuia să ne aşteptăm la sigur că vom fi atacaţi. Era de datoria guvernului să fi preveţlut nenorocirile ce doe-piau in sinul evenimentelor prin cari trecurăm, şi să facă ast-fel ca, luminând naţiunea asupra celor ce prevedea, să o puie in stare a-şi mesura acţiunile şi sacrificiile, după împrejurările ce aveau să urmeze.
Nici un plan insă; nici un calcul combinat cu prudenţă, in binele ţeriî; politica guvernului, dacă n'a fost de rea credinţă, dacă, in adever, n’a întrevăzut ceea ce era să rezulte pentru noi după ineheiarea păcii, atunci, indiscutabil, a fost de o naivitate criminală, căcî a făcut sacrificii zadarnice, din punctul de vedere practic, lăsând totul in voia norocului, şi procedând orbesce, pe ceea ce s’o alege şi pe ceea cc s’o intămpla!
O politică condusă la intămplare, fără a’şi implini datoria de a sonda, prin intinsele mijloace de care dispune, direcţiunea şi re-sultatul evenimentelor, este o sistemă de guvernământ, care po ate să compromită foarte adesea afacerile cele mai vitale ale unuî stat. Dacă guvernul şi-a inchipuit, că. toată respunderea lui încetează, de indată ce va face naţiuuei declaraţiunea amăgitoare, im-pănată cu trase de efect, că n’a atins nimic de la sine, că se închină ia naţiune, şi că lasă naţiunei deplina eî libertate spre a se pronunţa in toate Gestiunile, atunci s’a inşelat amar, căci in realitate, naţiunea, graţie acestei politici incalificabile, nici satisfacerea aceasta n’a putut-o avea, de a şi hotări cel puţin ea singură linia sa de purtare.
Toate soluţiunile i-au fost aduse peşcheş, resolvate gata, şi tot d’auna a treia zi după interbănţeală, remănăndu-i doară şi naţiunei umilitul rol de a le inregistra şi a zice la urmă amin, aşa să fie, că acum numai e nimic, nici de gândit, nici de hotărât.
In ceitiunea Evreilor, întâmplarea a voit să ne păstreze cel puţin o rază de speranţă, că vom fi in stare să ocolim periculul ce ne ameninţa şi aci năpraznic, prin hotărârea ce s’ar fi putut lua de la Berlin, chiar a-supva deslegării ei practice. Probe nu lipsesc ca să dovedim, că şi aci am fi putut să remănem, tot ca in cestiunea Basarabiei, simplii înregistratori de fapte împlinite, dacă norocul nu s’ar fi indurat să slu-jască şi ei o dată politica d-luî Brătianu.
■ Se scie, că contele de Lauuay, unul din representanţi Italiei, propusese, in adevăr, să se treacă in textul tractatului a-ceastâ monstruositate: "că Israiliţii din România, pe căt nu vor fi de naţionalitate stă-ină (adică supuşi altor puteri), să dobălR
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
diască naţionalitatea română de drept.«
Atăt ne-ar fi lipsit numai; această frasă să se fi inserat in corpul tractatluî, şi politica d-luî Brătianu ar fi fost pe deplin in-coronată cu cele mai strălucite succese '.
Uedigerea tratatului apucase insă a fi admisă in principiu, şi ast-fel rnesura ucigătoare 4 pentru noi rgmăse, din norocire, afară.
Şi totuşi guvernul a avut curagiul să se laude prin mesagiul Tronului, că a «păstrat naţiune! neatinsă cestiunea israeKtă” ca şi cum această neatingere era o faptă de izbândă a politicei sale, ca şi cum ar fi putut el s’o atingă fără consimţimăntul Ca-merilor de revisuire!
Ar fi fost in adever un merit daca ar ti reuşit să n’o păstreze de loc pentru naţiune, ci s’o fi conservat pentru sine-şi. ca teorie de filosofie descreerată.
Singura dar mângâiere ce ni se presintă in această cestiune, singura lumină ce a mai remas nestinsă in politica, in veci acoperită de neguri, a cabinetului, este dreptul recunoscut nouă, de a resolve cestiunea de aplicaţiune a faimosului art cu principiul toleranţei, după cum ne vor povăţui priceperea şi interesele noastre.
Vom vedea acum, daca parlamentul va sci să găsiască poteca cea bună, şi să aceopere cu atâta faptă doară greutatea păcetelor ce apasă asupra cabinetului Brătianu.
Să observăm azi atăt numai, că propunerea d-lui de Launay eşi aduce foarte cu soluţiunea descoperită de d. Costinescu, de a recunoasce adică drepful cetăţeniei române tutulor Israeliţilor născuţi in ţară, cari n’au fost şi nu sunt supuşi străini.... Şi pentru ca să nu se cunoască de unde-î ruptă inspiraţiunea, d. Costinescu. vocea acreditată a guvernului, a găsit de cuviinţă să adaoge varianta : şi care au tras la sorţi, sub motiv, că aceştia ar fi foarte puţini la număr, cam la 800 cel mult.
Nu discutăm incă cestiunea-, ne mărginim pentru azi a pune atăt in vederea d-luî Costinescu, că cestiunea nu e de a se sci dacă Evrii, cari împlinesc condiţiunile d-sale, sunt numeroşi, sau sporadici, ci cestiunea este cu totul alt unde-va.
Camera deputaţilor aţinut şi erî şedinţă pentru validarea titlurilor.
Această şedinţă s’a semnalat prinar’nn act monstruos.
Alesul colegiului I. din Suceava, d. Canea oărnia biuroul ei dase mandate de deputat., a fost in lăturat şi in locul săi! majoritatea guvernamentală a proclamat deputat pe un d. Morţun.
Triste precedente ! Discredit aruncat sistemului parlamentar!
Cea-ce face insă monstruositatea acestui bun plac anarchio este, că maioritatea nici n’a permis oposiţiunii să discute brutalitatea acestui act, nici n’a voit să ţină seamă de apelul la bun simţ şi la respectul regulamentului, ce i l’aa-dresat d. Vernesou.
Ea a suprimat pe d. Canea, fiind că aşa ei place; a suprimat diseusiunea, fiind că are puterea; a călcat regulamentul fără să roşască.
Noî un avem destule cuvinte, spre protesta in contra ei!
Sermană libertate, otim se sugrumă ipocriţii tei de adoratori !!
CB0NICA ZILEI
Astăzi se disoută, in senat, alegerea d-lui D. Cornea, care s’a invalidat de secţiune, sub cuvântul că alesul e funcţionar, — Se crede, oă apoi senatul ’şî va alege biuroul.
—x—
Camera continuă azi desbaterea in şedinţă publică, asupra validării titlurilor.
—X —
In Roşiorii de vede, z lele trecute un i lisera-bil, in etate de vr’o 18 ani, a atentat, la pudoarea unei copile de 5 ani.
Ştirea o garantează «Progresul»
Miserabilul e dat pe mâna justiţiei; el îşi va lua pedeapsa.
Eată o crimă esolnsir umană!...
—x—
Se decretează deschiderea unui credit estraor-dinar de 14,000 de lei pe seama ministerului de finanţe.
Această sumă va servi la consolidarea şi mărirea camerilor iu cari se păstrează tesanrul public şi la mărirea şi reparaţinnea sălilor casieriei centrale.
—x—
Alaltă-ieri, d, prim president al înaltei Curţi de oasaţinne şi justiţie a convocat Curtea iu audienţă solemna.
Scopul acestei convocări a fost indeplinirea formalităţilor jurământului legiuit şi instalarea d-luî George Filiti in postul de procuror general la acea Curte.
Audienţa s’a deschis la orele 12; d. Mandrea a ţinut locul de proouror; decrttul de numirea noului prim procuror l’a citit d. prim grefier; dd. consilieri St. Silion şi Al. Degrea ah fost delegaţi pentru a introduce pe d. Filiti in sala de audienţă, unde a depus jurământul.
Acestei solemnităţi aii urmat douâ discursuri: unul pronunţat de d. prim president şi al doilea de d. prim procuror.
— X—
Eată ceva şi pentru artiştii teatrali:
Iu Iaşi se va înfiinţa o societate dramatică.
In consecinţă, d. primar al nninicipalităţei Iaşi atrage atenţiunea tutulor artiştilor şi artistelor romane asupra dreptului ce le e deschis prin legea teatrelor din 1877—nn’i mai cităm coprinsul, artiştii trebue să’l cunoască—şi ei roagă, ca, cel mult pănă la 15 ale viitoarei luni August, să presinte comitetului teatral local, care eşi ţine şedinţele in palatul municipal al Iaşilor, cererile de admitere in societatea dramatică.
Aceste cereri, conform art. 3 din r gnlament, trebue să cuprindă;
a)	Numele, pronumele şi etatea artistului,
b)	oraşul locuinţa, strada şi numărul, c) Carac-
terul rolurilor prin care voiesce a se angaja in societate, d) Teatrul iu oare şî-a făcut stagiul şeii de artist, rolurile principale ce a cerut şi piesele iu cari a jucat aceste roluri, e) Să fie concepute (cererile) intogmaî după tormularul înscris in menţionatul art. 3 al regulamentului.
Membrii acestei societăţi nu vor putea fi mai mulţi de 18.
— x—
Alaltă-ierî a ars un grajd in strada italiană. Aceia cari aii asistat la acest loc aii putut vedea pericolul ce sta gata să iughiţă pe un sergent, şef de pompă, Stan Ânastase, unul din cei mai curagioşi pompieri.
Urcat cel d’ăntăi pe acoperişul aprins, mă-nuia ou abilitatea unui vechiu pompier extremitatea tubulară a tulumbei, cănd, de o dată, -sin fum gros şi plin de scântei el incongioară,
• el ineacă, tulumba ei cade din mănă şi, cleti-i năndu-se ameţit, cade şi el, se arde la frunte.,.
: dar ajutorul vine la timp : apa unei pompe se indreaptă spre el, el acopere, el scoate din ameţeală şi el eşi reia funcţiunea pe care o duce pănă la stingerea focului cu o adevărată dibăcie.
—X—
Sunt medaliaţi cu virtutea militară mai mulţi oficerî şi grade inferioare, cari aii luat parte in lupta de la 1848,
Eată şi numele lor:
Medalii de aur.—Dd, colonel miliţian Culoglu Em., loc. col, mii. Papasolu Dim., maiori mii. Vasilescu I., Tausaun Al., căpitani mii, Pălcanu
I.,	Paişianu I., Condeesou G., Petrescu Gr., Ba-jesou M., tloct. mii. Tochianu Var., Presan C. Zavala N. lord.
Medalti de argint, — dd. sergent mii Rădu-lescu lord., soldaţi mii., Uiescu Dim.S,, Vasile Novao St., Marin Ginrchiţă şi Deleanu Şerbau.
DJN AFARA
Lasker despre Bismark.
Unul dintre corespondenţii ziarului pari-sian, «le Globe», avu zilele acestea o convorbire cu căpetenia partidului naţional-li-beral din Germania.
Cu acest prilegiu, Lasker arătă oaspelui său francez, cum principele Bismark nu a fost nici o dată de acord cu liberalii naţionali, cănd s’a tratat despre cestiuni economice; acesta a fost motivul, că spre a’şî putea pune in aplicare noul seu proect vamal. cancelarul se depărta eu totul de liberali , aliăndu-se cu ultramontaniî. Bismark in ce privesce afacerile bisericesc! nu le va face acestora insă—zice Lasker—aşa mari concesiuni.
Mobilul, care l'a făcut pe Bismark să ese la iveală cu ingreunătoarea reformă vamală a fost acoperirea bugetului de resbel, fără a se spori intr’un mod prea simţitor contribuţiile directe. Lasker cu liberalii săi naţionali nu l’a putut sprijini in această întreprindere.
Ce privesce intenţiunile lui Bismark faţă
de puterile străine; dacă plăuuesce vre un resboiu in contra vre unei puteri, Lasker nu putu da corespondentului frances nici o desluşire ; «de alt cum, adause deputatul german, in cestiunile de resboiu şi pace influenţa camerelor este foarte mică. Iu totă lumea nu este nici un guvern, care, cănd mândria naţională este pusă o dată in joc. să nu poată smulge de la camere consim-ţimentul cel mai entusiast pentru o deda-raţiune de resboiu.»
Lasker continuă apoi ast fel:
D. Bismark se răzimă pe poporaţiuuea de ln ţară, precum se sprijinise şi d. Thiers, in primul period al adunărei naţionale din Bordeaux, pe rurali—«ruraux». El o linguşesce, i se presintă ca un apărător al intereselor sale in contra pretensiunilor oraşelor, şi caută a-î învedera foloasele unei puternice puteri centrale. Clericalii, reacţionarii de toate nuanţele au urmat d-luî Thiers cu supuuere, precum urmează şi acum d-luî Bismark. S’ar putea insă întâmpla, că precum bunii ţărani francezi aîl fost mai in urmă inlăturaţî de către republicanii împrieteniţi ou Thiers, aşa şi foloasele ruralilor germaui să le inghită in urmă statul major militar, ascuns după Bismark.
Dar nu trebue să mergem prea departe cu a-tari asemănări. Partidele politice ale reichstagului se deosebesc de acelea ale camerei fran-cese, intru căt ele nu caută a schimba lornia de guvernament, nici măcar să restoarne pe bărbaţii de la guvern, ci se silesc numai a le da o altă direcţiune, ou care prilegiu efi nu vorbesc de loc despre socialişti, cari pretntin-denea nu vor de căt să nimicească, fără a avea ce să pne in loc. Această deosebire este cu atât mai importantă, ou căt avem in fruntea noastră un bărbat, care domnesce poporul.
Posiţiunea politică a principelui Bismark se poate compara ou aceea a ducelui de Welliug-ton după lupta de la Water’oo. Şi aoesta re-mase domn pe situaţiune, in puterea enormei popularităţi de care se bucura, — cu toată o-posiţia parlamentului şi cu toate greşelele ce făcea.
Cancelarul a fost asemăuat adesea ori cu Cavour. Această comparaţiune ar fi fost drepta, dacă Bismark ar fi murit, îndată ce esecutâ unitatea na^ţiunei germane. De atunci încoace el s’a tocit insă şi a devenit un potrivnic al ideilor liberale, ceea ce marele patriot italiau nu a fost nici o dată.
Observaţi bine ; eu uu zic că d. Bismark nu este un mare patriot şi un mare politic, de oare trebue să fie mândru ori ce germ.au, dar cu cea mai insemnată parte din partiJul liberal el este astăzi intr’o contradioţiune făţişă. Cum se va sfârşi această luptă, uu vă pociil spune, căci totul atârnă de acolo, dacă cancelarul va stărui mai indelung sau mai puţin pe lângă noua sa politică. Un lucru iusă el ştim biue, că cancelarul dacă voesce a’şî păstra popularitatea şi inrîurirea, nu poate să remăie multă vreme a-Hatul clericalilor şi despărţ t de partidul liberal, care este şi cel naţional.
Cum ve-am mai zis, d, Bismark este destul de tare, pentru a’şî permite esperimentarea nonei
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	10
ARTfcOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 stră nepoată a negrilor.
— Urmare —
XIV
Frumuseţea distinsă a Corei, îndemânarea sa de a’şî juca rolul cu convincţie, talentul săil deosebit, perfecta sa cunoştinţă in sciinţa amorului, voinţa sa rece şi mmlădiată cu care era i nzestrată şi pe care scia să o direagă, ne explică de ajuns puterea ce lua in puţin timp, asupra lui George de Hamei.
Pe lăngă acestea se mai adaugă şi cei două-zeoî şi patru de ani ai lui George, adică acea etate cănd viaţa sau pasiunele afi cea mai mare putere şi o and experienţa nu e destul de tare spre a o c om bate; şi apoi iubia pentru prima oară cu confienţă unei inimi excelente şi toate visele tinerime!.
Cu toate acestea el nu se supuse la toate cererile ei fără oposiţiune; încercă să se inpotri-vească, să se necăjiască, să se indigneze, să se revolte. Osteneli zadarnice! sforţe neputincioa-
se ! Nu era oare supus incă de mult ? Căci dibaciul tiran, care ’l supusese uu’şî exersa puterea sa de căt după ce a constatat, că orî-ce o piniune va fi îndată invinsă.
In cele d’ăntăiil şease luni, cănd Cora nu’şî stabilise inoă dominaţiunea sa, el se mira adesea de modul patriarcbal cum ’şî dirigea casa. Nu merseseră oare pănă a zice, că ea ’şi res-buna pe doue mulatre pentru picăturile de sânge negru ce curgea iu vinele sale ? Cum o ca> lomniase ! Pe ea care era aşa de blândă in casă.
Totul părea fericit in casa din strada Săntu-luî-Philip. Florile grădineî surîdeafi soarelui şi mulatrele stăpânei lor.
Ce rea este lumea ! Şi George acum ar fi res-puns cu capul de ea!
In o zi cu toate acestea, era in a şeaptea lună a cunoscinţeî lor, şi in a doua epocă, George intrase in grădină şi se indrepta spre casă, cănd i se păru că aude ţipete.
El se opii şi-şi plecă ureebia.
Nu se înşelă: strigătele se măresc, ele veniati despre casă şi se păreai! că sunt de femee,
Prima sa gândire fu : că s’a intămplat ceva Corei. Se repezi, deschise uşa şi se opri imărmurit.
In mijlocul salonului, palidă, rece, fără milă, Cora lovea cu un bicifi ce avea in mănî umeri le goale ale unei mulatre. Juna copilă inge-nnebiată suspina şi scotea ţipete sfâşietoare.
— Nenorocii’o! Ce faci ? zise George indignat.
www.dacoromanica.ro
—	Ce’ţî pasă, respuuse Cora fără a se turbura, şi lovi din noii pe mulatră.
—	Opreşte-te, zise el repezindu-se.
—	Nu; ea nu s’a supus şi am condamnat’o să primească doue-zeoî de bice, şi le va primi.
—	Iţi cer ertare peutru ea.
Prea tărziti, zise ea; eată al doue-zecilea biciti, am sfârşit.
Şi adresăndu-se mulatrei adăogâ:
—	Acum, dute, şi să nu mai faci căci sciî ce te aşteaptă.
Cănd remaseră singuri, George asupra căruia această scenă, neasceptată şi nouă pentru el, lăsase o adâncă impresiune, nu putu ascunde Corei surprinderea şi indignaţiunea sa.
—	Nu e loaba mea? respuuse ea. Şi n’am dreptul s’o bat?
—	Nu; nu ai acest drept, poate să o trântiţi la inchisoare şi să o pui să o bată, dar ’ţî este interzis după regulamentele poliţiei de a o bate însuţi.
—■ Ce, eşti poliţai?
—	Nu. Dar...
—	Atunci pentru ce te amesteci in afacerile altora.
—	Ce insemnează vorbele aoestea !
—	Dacă nu’ţi place cum vorbesc, nimic nu te sileşce să m’asculţî; nu te opresc.
•— Fie, me duc, zise el.
El pleca spre uşă, crezând că’l va chema.
Dar ea uu făcu nici o mişcare, nu zise nici o vorbă.
Eşi.
In stradă aştepta mult, crezând oă va trămite după el, se întoarse de mai multe ori să vază dacă nu’l cheamă ciue-va ; dar iu zadar.
Se întoarse acasă şi aştepta o s risoare. Dar nimic; ea nu’i trimese nici un bilet.
La zece ore seara, el nu mai putu asceptaşi pleca spre uliţa Săntului-Pkilip.
El găsi pe Cora întinsă in un leagăn: ear mulatra pe care o bătuse legăuăud’o încetişor.
—	Ah ! tu esci ? zise ea cu nepăsare, fără a se ridica.
—	Crud’o, dise el, ce am suferit!
—	Şi pentru-ce n’ai venit mai de vreme?
—	Aşteptam o vorbă... Speram...
—	AI fi asceptat mult. Eu nu renunţ nici o dată şi mie trebue să mi-te supui. Eştiiusciinţat. De aci înainte cănd ’mî voiîi bate roabele, vei avea buna cuviinţă să taci.
—	Nicî-o-dată!
Aş voi să încerc. Me prinz că te vei supune, altminteri vei petrece o noapte asemenea zilei de azi. Nun, zise ea către mulatre ce o asculta cu frică, dute.
(Va urma).
ANIA LIBERA
sale politice şi de a o părăsi iarăşi , indată ce faptele Si vor fi dovedit primejdia unei atari întreprinderi.
Sovinismurî ovreesci.
„N. fr. Presse” resimiănd discursul de ! tron, cu care s’au deschis camerele noastre ; ,je revisuire, nu se prea vede satisfăcută de cuprinsul aceluia, «căci, zice ea, din principiile generale ce conţine, reese mai mult dorinţa de căt voia de a se supune dictatelor congresului de Berlin”.
Deşi am putea să ne mirăm, cum de «N. fr, Presse* se declară deodată nemulţumită cu actul unui guvern, pe care pănă ieri ăl ridicase pănă la cer, ca pe adevăratul Me-| aia al evreilor din România,—mai bine ne i facem a nu vedea această contradicţiune.
Toate totul nu este de căt o jucărie, o stra-
1 tagemă...
Mai la vale, in mănia sa de a nu cu-noasce incă detaliile, profesate de guvernul nostru in privirea modului de deslegare a cestiunei evreesci, şi temăndu-se , cum se vede, că acesta incă nu va putea implini toate dorurile evreilor, organul vienez es-clamă «... să nu se uite cu toate acestea la Bueuresci, că lumea poartă mai puţină, | ,/rijâ de independenţa României de căt de deslegarea unei cestiuni de cultură (!!), care din firea ei nu poate fi un obiect de pre-cupeţie a diplomaţiei”.
Ne vine să rîdem. Impămîntenirea celui ■ o jumătate milion de vagabonzi şi şarlatani străini intr’un stat romăn naţional, privită ca o «cestiune de cultură şi civilisaţiune” !! Nu aii gust reu ovreii de la ziarul vienez. După ce prin banii « Alianţei israelite” au cornut in folosul lor diplomaţia şi ştiinţa , vin să esploateze şi să făurească arme şi dintr’un principiu, din desvoltarea istorică a omenirei.
«Cultură" ! «Civilisaţiune”! Stafii invelite in haine de o strălucire atrăgătoare dar mincinoasă, prin voi apusul a subjugat şi corupt, a esploatat până acum şi suge me-reft Orientul... barbar şi necult.
Şi dacă «barbaria» şi «necultura» de astăzi ne sunt mai folositoare de căt ci-N'Wisaţiunea apusului, importată cu sila sub forma unei jumătăţi de milion de vagabonzi şi şarlatani ovrei, crede «N. fr, Presse” , că ne vom jărtfi actualitatea şi viitorul nostru românesc unei forme, unei păreri mincinoase, a cărei realitate se reduce la in-veninarea organismului nostru naţional ?.. Am compătimi-o daca ar avea această credinţă urîtă. S’au tăcut pănă acum multe lucruri cu bani, dar popoară nu s’au putut incă ucide.
Pănă la acest grad nu ne-a corupt incă «cultura® apusană; n’am ajuns a fiatătde netrebnici!..
SURORILE DE CARITATE.
Domnule redactor,
»Ecoul ţeriî*, iu No. 72, găsesoe cu cale, spre a face oposiţiuue I. P. S. Mitropolit-primat, să atingă iutr’uu mod foarte necuviincios o in-stituţiune umanitară, demnă de tot respectul şi de multă incuragiare.
Acel ziar spune, că Mitropolitnl-primat a format, sub patronagiul seu un institut de călugăriţe, achisiţionate din dame perdute, din dame de strade, puse sub direcţiunea unei din nepoatele sale ce şi-a făcut studiul in strada Pi-tar-Moşii. Ce e mai mult incă, ele merg a’şî că-Peta şi completa educaţiune in saloanele spita-luluî Brăneovenesc, şi in acea secţiune ce nu face multă onoare malacilor.
Ne pare refl că un organ de publicitate in-pmge ura politică penă la alterarea adevărului 51 insultarea unor d-ne onorabile, ou o posiţi-n°e distinsă in societate, cari afi făcut şi fac sacrifioiî , pentru introducerea creştinesceî şi ^antropice! instituţiunî a surorilor de caritate | S1 in ţara noastră.
ii>ă scie redactorii »Ecoului ţeri«, că nu prin ^ttieuea procedări necuviincioase, se câştigă drep-^ 'a stima oititorilor.
Acest institut, intemeiat de nisce inimi gene-,0ase, este pus sub patronagiul Augustei uoas-^fe Doamne, ale cărei nobile sentimente sunt tl>noscuteşi preţuite de toţi Romanii. Direcţiu-ini este încredinţată mult stimatei maice Aaa Gbica, a cărei viaţă a fost pe deplin devo-binelui omenirii şi ale cărei neobosite stă-n,inţe, pentru propăşirea acestui aşeţlement, le
privesce cu recunoştinţă toţi medicii spitalului, căci pretutindinea dansa este măngăerea suferinzilor.
fepre mai mare lămurire a numitului ziar, vom adăoga, că regulamentul acestei instituţi-uiiî, nu admite ca membru, de căt persoanele ce afi absolvit cursul secundar şi posedă o moralitate necontestată şi o bună stare materială, cea ce făcu ca numai trei doamne sa poată fi admise.
Reu dar fac cei ce introduc pe P. S. Mitropolit-primat in cauză, spre a’l ponegri; că se tratează cu uşurinţă demnitatea unor femei, că se inşiră, fără cumpetare, atâtea neesactitâţî in contra unei instituţiuni demne de sprijinul tutu-lor oamenilor cu inimă.
Spre a restabili adevărul, uii-am permis d-le redactor, a recurge la ospitalitatea »României libere®, al cărui glas totd’auua independent s’a ridicat pentru apărarea adevărului, pentru arătarea dreptăţii.
Primiţi, d-le Redactor, etc.
P. R. M.
DIN CAMERILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 26 Mai, curent.
Senatul. —• Toate alegerile necontestate s’afi. validat.—Trecend la cele contestate, senatul a invalidat pe alesul col. I. din Tecuci, d. Jurgea; oposiţiunea conservatoare s’a abţinut de la vot.
Camera. — Toate alegerile necontestate sau validat şi aci.
Dintre cele contestate, s’a validat a d-luî I. Cămpincanu şi a d-lui N. Blaremberg.
Aceea a deputatului col III de Vlaşca re-nnăne să se verifice in şedinţa viiioare, din causă că s’a perdut un protest in privinţa acestei alegeri.
Va continua, in şedinţa următoare, dis-cuţiunea asupra alegerii d-lui Cantgmir, alegere contestată sub cuvent că alesul e ebreu.
mătoarea istorioară din camera ungară : Proiectul noîl de legea forestieră conţine şi decisiu-nea, că int e forestieri trebue primiţi numai oameni de o oonduită bună. «De unde dracul să iau eu un forestier de conduita bună ? strigă amicul nostru, deputatul Zs. pliu de desperare.— «A, ei! eţî voiu spune amice», eî zise F. «Contele Emanuel Audrassy s’a plăus mult, in timpul şefi, asupra mareî daune cc o făceai! turmele de bot şi oî, oamenii cari strângeau uscături şi al căror topor scăpa şi iu verziturî, apoi copilele ce străugeafi tragi şi mure, in pădurile sale! Şase-spre-zece forestieri nu erau de ajuns; şarlatanii stai! sub acelaşi văl cu devastanţiî. De odată se lăţi ştirea, că in pădurea de la Olahpatak s’a ivit un urs uriaş, căt nu puii! dc elefant de mare. Mai mult de 25 de ori afi tras in el, insă n zadar, el eşi scutura bunda şi n’avea nici habar. Dd. din comitat veniră la conte şi’l rugară să ordoaue o venătoare cu hăitaş. «Nici pentru jumătate comitatul!» respuuse coatele, «căci de oănd s’a ivit ursul, nici o vită şi nici un om n'a pus piciorul in pădure. Ursul emî face mai mari servicii de căt 16 forestieri, pe care tocmai voesc să’î alung.»—Deci amice Zs. ăţî recomand să’ţî i-aî un ast-fel de păzitor, căci atunci vei corespunde de sigur legei nouî forestiere. .	{Timpul).
0 aventură dejcălătoriă a Domnitorului Bulgariei. — Citim iu „Gazeta Norodowa:* Zilele a-oestea a trecut Alexandru l, Domnul Bulgariei prin Lemberg, iu călătoria sta de la Livadia la Vie na. Principele călătoria ou trenul aoeelerat, intr’un cupeu de prima clasă. La staţiunea Lemberg, un nobil polone s se sui şi se aşeză in acelaşi cupeu in care se alia principele cu adjutantul seu. Conductorul, iudată ce observe pe acest oaspe, se duse la dansul şi’l rugă să treacă intr un alt cupei! »la un loo mai bun.« Nobilul parea insă a fi destul de mulţumit cu locul său de penii acum şi prin urmare nu voi să se strămute. Conductorul erea foarte incuroat-dar in fine spuse adevărul. „Vedeţi, Panie Do-brodioju, zise el boeruluî polouesfi; in acest cupeu se afiă principele Bulgariei.* Nobilul res-punse insă fără genă: »Ce-mf pasă mie de principele Bulgariei ? Un boer polones e de uă potrivă cu un voivod. Şed aci foarte bine şi nu mă voi mişca de la locul meii. Aşa şi făcu. Con-
* *
ARENA ZIARELOR
Polemizând eu organul radicalilor «Presa» el acusă de violenţă de limbagiu plin de ură şi pasiune.
Ea zice, şi cu drept cuvânt, că mai bine ar face cei de la «Românul* să respundă gravelor acusări ce se aduc guvernului de intreaga oposiţiune, de toate unanţele, din ţară, in loc de a se agăţa de cuvinte şi trase isolate.
înşiră apoi toate fără de legile de care s’a făcut culpabil guvernul actual, pentru a ajunge la conclusia, că atributul umil ce dase glasului acestui guvern, şi care a revoltat aşa de cumplit pe «Românul”, e just, e o consecinţă logică.
Căt privesce pe Costaforu, «Pressa” gşi mănţine afirmările, pe cari «Românul” s’a incercat a le resturna printr’o simplă negare şi trămite pe acest organ să ia in-formaţiuni de la ministerul afacerilor streine, pentru a nu mai desminţi fapte constatate.
Organul eentruRi termină sfătuind pe «Românul” să nu ’şi peardă cumpătul.
* * * «Timpul” vorbesce in primul seu Bu-curesci, de la 27 Mai, despre falsa aplicare a civilisaţiuneî apusene la starea din România. Continuând apoi se ocupă—in modul observat pănă acuma—de partidul de la putere.
VARIETĂŢI
0 boală nouă. — Ziarului «Germania Publis-hiug» din Milwankee, i se comuuică următoarele, din Racine, departamentul Wisconsiu (A-merioa):
~ *In cercurile medicale se discuta eu mare interes ivirea unui cas estraordinar de boală.— Geo. Gillis, un bărbat tener, a murit de un «(wwior» (inflătură, bolfă) care s’a format de asupra gennchiuluî, Această boltă cantăresce m uit mai mult de cat corpul decedatului»,
( Voc< Cov.).
Ursul 03 pădurar.—Ec/ietertes istorisesce nr-
uuciorui se retrase;
msa ue o uata cu ei şi principele Bulgariei care ’şî luă geanta şi, cedând mândrului aristocrat, se aşeză ou adjutantul şefi intr’un alt cupei!.«
(Românul)
Un oraş care se cufundă. — Oraşul Nord-wioh, in Anglia, este victima unui accident a-tăt de displăcut căt şi singular : stradele se cufundă in unele locuri, formând mari excavaţi, uni unde se adună apa ploilor, aşa in căt cir-culaţiunea este intreruptă prin mii de eleşteie şi lacnrî mici,
Această cufundare a pămentului se face incet şi intr’un nod progresiv: drumurile, podurile dispar ici şi colo; canalurile apei safi a gazului se strica la fie care moment, casele plesnesc şi se inclină, una la dreapta alta la stânga, una Înainte alta îndărăt; toate construcţiunile oraşului sunt dislocate.
Eată causa acestui fenomen. La o adănoime de 40 metre sub p'mântui pe care afi fost zidit oraşul Nordwicli, se află o pătură enormă formată din sare naturală. Apa ploilor şi a făn-tanelor traversează paturile de nisip şi de marnă şi se duc să disolve sarea care este transformată in salamură. Prin mijlocul unor făntănî şi a unor canaluri impermeabile, această salamuri este pompată prin nişte maşini aspiratoare, pe urmă evaporată pentru extragerea sării, care este ex pediată in mare cantitate in tuate părţile lumii. Se calculează, ca se scoate in fie care an mai mult de un miliard de galoane de salamură (a proape patru miliarde şi jumătate o cale); aşa in căt se explică lesne această cufundare progresivă a pămentului. Cu toate că antreprenori salinelor pretind că fac cel mai mare bine regiuni, ocupând mulţi lucrători, proprietarii păr mentuluî se plâng de glumei, pe care o găsesc prea sărată. Va avea loc un proces.
(Vocea Cov)
Serviciul Telegrafic ai «României Libere
9 Iunie — 9 ore dim, —
Paris, 8 Iunie. — Se vesteşte din Constant nopol, că un nou trib de Arabi s’a revolt: lăngă Batna.
Din Berlin se telegrafiază ziarului «La Patrie că in cercurile oficiale, se vorbeşte cum că in peratul Vilbelm va abdica in curând, diu cau.< verstei înaintate.
www.dacoromanica.ro
Petersburg, 8 Iuniu. — Nici la instrncţiu-nea procesului, uicl iu cursul desbaterilor, asasinul Solowieff n’a făcut destăinuiri.
(Havas)
SOCIETATEA „CONCORDIA ROMANA1*
Calea Rahoveî No, 16.
Unul din scopurile priucipale pentru care este fundată societatea «Concordia Romană» fiind in-curagiarea şi desvoltarea munceî romane priu espunerea şi recomandarea obiectelor de produc-ţiune naţională eşite din ateliere şi mani ro-marl®sci i sunt rugaţi toţi producătorii ro-măm, industriaşi, meseriaşi şi alţii, să bine vo-iasoă a trimite la Exposiţiunea Societăţii oăte un obiect din prodcoţiunea Dumnealor, safi listă detailată de densele, indioănd domioiliul strada şi numărul casei unde acele obiecte se vor pu-găsi in momentul când va fi să se deschidă Fx-posiţiunea.
Comitetul.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar la tipografii-editorî Tliiel et. Weiss, 1879, şi se află de vemjare la toate librăriile şi la toate chioşcurile diu capitală: Statul romăn şi situaţiunea juridică a evreilor in Romania. Studiu de consilierul intim, Dr. I. C. Bluntschli, profesor la Universitatea din Hei-delberg. Preţul 1 lefi nofi.
Lupta Evreilor diu România pentru emancipare, de Dr. C, Lippe. (Preţul 50 bani). Iaşi. Tipografia Vagşal şi Leinvand.
Patrie şi libertate (Poesiî vechi şi nouî) de Cr. Cretzianu.— Preţul 5 leî.
SPECTACOLE
Grădina Stavri. — Trupa franceză de sub
direcţia d~\ui De Beer. — tu toate serile spectacol variat: Doue comedii alese, un intermez vocal, al cântăreţelor trupei, şi bucăţi muzicale exeoutate de orchestra măiestrului Wiest. — Locurile numerotate, 4 fr, — La mese, 2 fr.— Intrarea 1 fr.
Teatrul de vară Dacia. — Direcţiunea 1. D. lonescu. — In toate serile represintaţiî ale celebrităţilor artistice din Europa: gimnastică, muzică, pantomimă, etc.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Buciirescl“
I. II. Î EHIIO&F ţii BENZAL
No. 48. Stbada Lipscani No	00	
Pe ţliua de 28 Mai 1879 or OBLIGAŢIUNI	a 12 Cump.	VSnd.
IO°/0 Oblig, rurale	 ...	10IV4	101%
» » ejite la sorţi		97%	98
8% , domeniale		1033A	104
> , ejite ta sorţi ....	99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî . .	183	186
7% Serisuri funciare rurale		98%	98%
7°/o > » urbane		93	98%
8% Impr. Municipal		103	103%
» cu pr. Buc. (bil. 201.) . . ,	27%	28
Renta Romană		71	7l ’L
Acţiuni «Dacia»		200	210 “
» «Romania,		70	75
Cupoane rurale eagibile		1%	arg.
» domeniale 			Va	
> scrisuri 			1la	aur
Argint contra aur ... 			i%	i%
Bilete hypotecare contra aur. , . , . .	i%	i
Rubla lifirtie . 			2 45	2 46
Florinul		2 16	2 17
Lose Ottomane . 			45 —	48 —
CDRSDL DIN VIENA		
7 Iunifi	7 Iuniu	6 Iuniu
Napoleonul		9 25	9 25% 5 50
Ducatul			5 50	
Lose Otomane		21 50	21 80
Rubla Hărtie		 . . . CURSUL DIN BERLIN	113 50	113 -25
7 Iuniu		
Obli. căile ferate romăue .......	91 30	90 50
Acţiunile » 			31 90	32 —
Priorităţi » 			88 50	88 50
Oppenheim		—	—
Ruble hărtie		200 40	199 30
Stern 		—	—
Lose Otomane		38 75	37 50
CURSUL DIN PARIS 7 Iuniu		
Renta Romănă		71 —	72
Lose Otomane		50 25	48
SCHIMBUL 27 Mal		
Paris (3 luni)		99 15	
, la vedere	 Londra (3 luni) .....	99 75 25 —	
» la vedere. 		25 20	
Berlin (3 Iuti). . 			122 %	
» la vedere		123 -	
Viena la vedere		2 17	
A il roba pentru telegrame,
Ferme Benzal,
ROMANIA LIBERA
Yenţlare!
Vie de 17 pogoane, bineluorat-in Valea Mauti, dealul Cernătesc, 20 minute de staţia Valea Căln-gărească ; acarete pentru toate trei buinţele. Unelte şi boloboace de prima eualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rânduri.
Ghită Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No. 3.
In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor iu ministerul de finance	(20-3-12)
O domnişoară
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus esame-niil de profesorat ca cel mai ban snccea, cnnoscend, afară de limba sa maternă, 5' limbele franeesă şi anglesă, 51 toate cnno-scinţele cerute in şcoalele elementare, desemnând tot-de-o dată foarte bine, doresce a găsi nn loc in Bnenrescî intr’o familie distinsă. A se adresa la d-na Gertrnde Winter, Qrunangergasse No. 1, Institn Prohlich, Yiena.
v VA\V	IU" >/ I V//,
STRADA ŞELARI No,
STRADA ŞELARI No. 7 “fel
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE
PENTRU
HS /% H ’■£ M l’i tŞW « A «2T «
precum şi diverse colecţiunl de stofe fine şi moderne pentru a primi comande efectuatele cu o rară perfecţiune
in coiuliţiunî foarte avantagioMse
1	EU SEOS & EU SSTAÎL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelet şi modieitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv pe D-nil clienţi -— de veri-re condiţiune — mai pre sus de ori re speranţă.
NB. fl se nota numai la No. r7-

EN GR OH
Librăria
Fraţii lâniţiuC
Lipsramil, No. V 5ii.
Aunntă sosire* anul marc asaotU- r mentfl de REGISTRE DE UOiPT*. BIUTATE din Fabrice: Frencen ţi Qarmiiie, liniate iu tete formatele «. rate. Recomandăm cu deosebire eoioar-muţilor din provincii că le oferis, « ooaos, cu preţul cel m»î moderat. 4. temenea reeomandămS merele noetn asortiment <]« shArtli d« «iris, «griserl, plicuri fi d* tipar, ca pre-jur! moderate. Suntem in positmnssi * «stie&ceori-ce cerere in triefri.rtst «* sirii tssîsr*, şiş,, li tara rsdcewt e«l ei *5 mare ratat,
><;N DETAIL
Aoonctu
0 .taliancă, care cunoaşte foarte bine lf;!. ba franceză şi germană, precum şi menaj -casei, doreşte să intre in o familie din E> cnreţti
A se adresa, strada S-ţii Apostoli No. 15
GOUDRON-BERLANDT
1!
LICORE,
IririuTTILB ŞI ŞIROI3
mim
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladieîor unnătore: Bronşita ehro-meă, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechită, iritarea peptu-luî, tuse raăgăr^scă, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi înjec-ţimii în scurgerile de orî-ee natură.
Deposit gaaaral la d. E. I. Eeisadbrfer farmacist, Bucureseî. — Se poate gări la • n toate farmaoiele.
Se cele elevi la Tipografia din str. Lipscani 11
HAPU

>#©©#
Cu Iodure de fer inalterabile
APROBATE DE ACADEMIA DE MEDICINĂ DIN PARIS, ETC.
Participăndu de proprietare iodului şi ferului, aceste hapurî convină cu deosebire in afecţiunile scrofulfise. contra cărora simpli feruginoşî suntu neputincioşi; ele redau_ san-	S	A
gelui avuţia ş'abundinţa sea naturale, provdcă său reguleză cursulu seă periodică, fortifică treptată constituţiunile lympbatiee, slabe său debilitate, etc. etc.	Pliarnuciitu, rue Bonaparte, *0, la Parii
N. B. — A se esige semnătură nostră aci alăturata, pusa mjosulu unei etichete verde.
A SE FERI DE CONTRAFACERI

Capsule M athey-Otaylus
CU ÎNVELIŞ SUBŢIRE DE GLUTEN Preparate de doctorul CLIN. — PREMIUL MONTYON.
pe Esenţa de Sau tal asociată, cu Balsamice, p,i«seiiesă._ «îl
Gr
„Capsulele Mathey-Gaylus,	,	_
-eficacitate incontestabilă ţi sunt întrebuinţate
cu cel maî mare succes pentru a viiuL-c:
„Gaylus se pot mistui de persăuele cele maî delicate ei
(<''azete des Hopitaux de Paris)	.	.	.	,•
A se lua 9-12 capsule pe di. Fie-care flacon jnsocrt de uă instrucţiune detailat
A se feri de contra-facerî şi a cere ca garanţie pe fle-care flacon de capsul
(învins Marca dc fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi O* Ş> MED A LI A
MOXTYON.	.	.
PA BIS CLIN et C-»K 14, Rue K A CINE, şt la tâte farmaciile. am hmwn-u
•REMlCî.L
raimtaM»EStH»a«^gmzaBBa5M^tEsmaxmxmaii't' ww—w
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
De «jaf
______multă de 40 de ani, Siropulă Laroze este prescrisă cu succesâ
de toţi medicii pentru a vindica Gastritele, Gastralgiele, Dyipepsiele şi Crampele stomacului, Uonstipatiunile rebele, pentru a facilita digestiu-nea şa regula funcţiunile stomacului ş'ale intestineloru.
Slropulvi sedatlvă
CU
Bromure de Potassiom
ŞI CU COJĂ DE PORTOCALE AMARE _
Este remediulă celă mai eficace pentru a combate Afecţiunile Animei, Epilcpsiele, Hysteriele, Migrena, Chorca (Danse_de Saint-Guy), lnsom: nfa, Convulsiunile şi Tusa copiiloru in timpulu dentitiuneî; mtr' unu cuvlntu in t6te Afecţiunile nervi se.
Fabrică, Speditiune : J.-P LAltOZE şi Ciă, 2. rue des Lions-8t-Panl, ’ PARIS, şi la principali Spiţerî din lle-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * 8IROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amar»
cu IODURE DE POTASSIUM.
S1ROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şi.de Quassia amara
PROTO-IODORE DE FERII.
Deposit principal in Buonrescî la dd. Ovessa, C. Gersabek, drogueriştî şi la
d. Risgorfer pharmacist.
Maniitanţiunea Municipală
DE LA COL ÎNTINA
are necesitate d’a angaja maî mulţi oameni ca vemjetorî ie pâine pe la pavilioanele ce vor infiinţa iu ourănd in capitala precum şi in prăvălii saîl in case particolare cu leafa şi « remisă. — Se angajaza la aceasta şi femei.
A se adresa la biuroul din strada Gabrevenî 3.
v ^ j
I



/ Ocasiune Rara \
fa magasinnl meu din Strada, Lipeeani Ho. 29 se găseşte un mare deposit de vinuri francase spre desfacere cn preţurile neauzite.
V. I- BACOVITA 29. Strada Lipscan) 29.
Vi	butile	vin	Malaga	...
12	»	»	Madera	.	.	.
12	,	»	Oporto	.	.	•
12	,	>	Xeres	,	.	.	.
12	> Champagne Cart-Blandie
12 > Cr6me de Bouzy 12 » Ay snperienr .
12 » Medoc . .
12 > Saint Jnllien .
12 » Clioteau1 la fitte Tot in acest mage sin se mai află şi nn mare deposit de siropuri francese diferite gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de maî sus durează numai pănă la finitul acestei Inul ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de coloniale, delicatese in acest magasin se vinde cu preţurile moderate.
^ %
, Ay V
llasine de secerai
AMERICANE
Cu preţurile reduse
Masine de treeral
CU CAI
josKiPBt .aLKii:
,/r
_ ţ7 .N>
23 STRADA GERMANA 23
De venzare maclaturî (hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa la tipografia St. Micbăîescu, str. Lipscani, No. 11-13.
Se arendează
de la Sf, Glieorghe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul mo-
şiei Olîilescii din plasa Marginii de jos, judeţul Rămnicu-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohaturî,	_	^
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea maî sus zisă.
Doritoriî se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa To-pliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaeî, ori la d, Eftimie Diamandesou, Bt-enrescî, strada Pompierii, No, 4.
De venejare!
CD PREŢUL MODERAT
(1 MAŞINA DE TREF.RAT
puţin uzată
Sistemul CSayton, foiţa de 8 cai
Amatorii se vor-adresa in strada Berzi No. 88 la D-nu I
W. STAAOECKER
Strada Smărdan (Germană) No. S
RECOMANDA DEPOUL SEU
mm DE mm (in Moldova
FER FKCŢSOxVYT
IN CAIP'AŢINB şi tos
Concurează in eualitate, dulcime şi albeţe, chiar aceluî Frances, preţuri mult maî eftine de căt toate fabricaţiunile streine; -Depositul şi unica Agentură pentru toată România mare şi mici se află la subsemnaţii.	^ u ,
Rugăm pe onor. comercianţî din capitală şi provinciî să bine-voiascâ a se adresa la noî pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.	^ ^ u _
Efectuarea se face prompt in laiji căte 12 oăpaţănl circa 125 kilo şi in sacî căte 100 kilo.
Cu stimă
S. ILITCH & FIII
(C0MISI0NBR1)
(R. 614 9-2-4)	Strada Sm&rdan (Germană) No. 2
p	.	Du bun tipăritor pentru conducerea preselor mecanice. — Doritorii i
OC	Lci C ss adreseze la proprietarul Tipografiei din strada Lipscani No. 11 11
Advocatul Radu Orghidan
’şî-au strămutat cancelaria iu » sele d-luî Arvanes, diu str. ŞvlaM No. 5 şi iu colţul stradeî CvâciV 2 — Orele de eonsultaţiune snţ mineaţa intre 9 şi 11, post u)fr1' diane intre 4 şi G
mimi
URMĂTOARELE IIAŞ1AE:
PENTRU AGRICULTORI:
Loeomobile, lllaşiue de treeral
(Hornsby)
Maşiue de treeral cu mălin
Muşamale de Cautşuk
negre şi albe 34 metre ţ_j
Batoase de porumb eu abur
Batoase de porumb cu mSna
m diferite mărimi
Maşiue d e secera 1 (Wood şi Favorita)
Maşiue de semănat
Pluguri Vidate
in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşiue de presat ten cu abur
Triorî, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
PENTRl
Morî de măcinat
pe postament de lemn eu 1, şi 3 perechî de pietre
Pietre de moră franţuzesc! şi unguresc! iMorişee de mănă
Maşiue de jupuit grăne * (Schâlmasohine) Eureea in 2 mărimi
m O R A RI:
Aspiratori pentru maluri
Curăţitorî complecte, si*tem nou curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentrn mori mari şi mici)
Pău/.e de barat in tâte numerile
Maşiue de tăiat grăne
Maşiue de curăţit griş 2mănm
Gânee de transportare
0r. LUPuS ,
s’a mutat in Calea Raboveî No. 6* (Calea Craiovei)
K0ENEN BI
ZUGRAV DE FIRME Şl TABU;
Str. Academiei 23 (grădina Stavn)
tot felul de litere de stirlâ, ifl®8' şi de lemn.
CASE DE FER ENGLESESCI şi de YIENNÂ
MASINE PERFECŢIONATE PENTRU T YP OG R APHf. SI* L YT0G R APH L
lincnrgsri, Tipomfia Ştefan Mibălestn. Str LipscsniNo. XL-Dom 7223
€ 1 M E N t
Adevărat de Portland
se află de venzare en gr°s detail aicî şi in Brăila cu cu F ţul foarte redus, la
MÂYF„R FfiEUD &
35 Strada Smărdan (German^
www.dacoromanica.ro
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director D. AuG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No, 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SocUte Havas Lafftt & Ol,«, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclam^ la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: ^idolf Steiner, in Hamburg.
ŞTIRI TELEGRAFIC E
din ziarele străine.
Yiena, 7 Iuniu. — La Rosaî, 6 mile departe de Yjelopole, s’a dat azi o luptă inferben-tată intre nisce albanezi bine armaţi şi reditî tarei. Pupa ştirile sosite se susţine, că Iuţită sar fi terminat cu respingerea redifilor. După aceasta toţi aderinţiî guvernului s’afi refugiat la Matrovitza, de oare-ce in lagărul resculaţilor parola zilei a devenit—omorîrea tuturor «trădătorilor».
Tropau, 7 Iuniu. — Astă noapte s’afi intăm plat ploi torenţiale mai peste toată partea N. V. a bilesiei. Impregiurimea cetăţii este inundată. Riurile Oppa şi Mora afi eşit peste ţermuriî lor; şoseaua principală se află sub apă.
Petersbiirg, 7 Iiiniu. — In procesul contra lui Solowieff, t:ibnnalul suprem a dat următoarea sentinţă :
, Solowieff s’a constatat a fi vinovat, de oare ce a făcut parte din societăţi criminale, ce şî-afi pus de scop fix al lor—să restoarne prin forţă brută actuala stare a lucrurilor din Rusia. Mai departe este vinovat şi pentru faptul, că in deplina întregime a minţii şi cu scop ho-tărît, a tras la 2 (14) Aprile mai multe focuri de revolvere asupra M. S. împăratului.
Pe basa acestor fapte tribunalul suprem i’a condamnat pe Solowieff la moarte prin ştreang şi nu prin glonţ,-conform §§ 241. 249, 17, 18 din codului penal.
Periin, 7 lunifi.—Negociarile dintre Bismark şi cardinalul Nina privesc reintrarea Germaniei ?’ a Vaticanului—in relaţiunile diplomatice in-trerujte pană acuma. Papa va face primul pas, pentru restabilirea păciî bisericeşti şi politice cu Germania, prin trâmiterea unui nunţiii.
Gonstantinopol, 7 Iuniu,—In consiliul de miniştrii, ţinut erî, s’a decis , ca sa se trimeaţă o parte din corpul III de armată, actualmente dislocat in Macedonia, sţ»re sandjacul de Novi-Bazar sub comanda lui Muotar-paşa,—Marele vezir a arătat iminenta necesitate ce esistă, că imperiul otoman să’şî adune toate forţele disponibile, numai şi numai spre a asigura Austriei ocupaţiunea paoînică prescrisă in favorul, eî prin tratatul de Berlin —Toţi miniştrii au fost d’acord cu mai ele Yezir
} Pera, 7 Iuniu. — Măue va pleca spre Novi-Bazar o expediţiune de bani—iu sumă de 5000 lire sterliuge, pentru ca să se plătiască o parte din solda restantă ce li se cuvine soldaţilor turci regulaţi.
Li ameninţaseră, că dacă nu li se va plăti solda, nu vor mai pleca spre Macedonia, unde voeşte guvernul să î ducă.
Liga din Pri/.rend a trămis doi şeii aî sei, cari sa se consulte cu marele vezir asupra re-ornielor, ce sunt de introdus in Albania.
Belgrad, 7 Iuniu. •—- Din cauza epidemiei tinsului cu pete, ce actualmente face mart ra-?-ige printre locuitorii din Niş, familia priu-cuia va părăsi cetatea. In luna lut luliu va P eca la Viohy, treeend prin drumul seu şi pe a ' lei(ai unde se va opri trei zile.
România a ridicat agenţia diplomatică din wlgrad la gradul unei ambasade.
Berlin, 7 Iuniu. — Du pe inform aţiunile so-u e din Rusia, se ştie, că pentru viitor toţi uncţionariî poliţiei vor avea pe lăngă sine revolvere. Iii Odessa s’a format un corp poliţie- ţ ueso speeial pentru fie-eare suburbie. Iu cetăţile dm guvernământul Syzran, Simbirsk, Sa-marca şi Rostoff se află zilnic scrisori iu care se vesteşte ameninţări de a pune foc oraşelor JPspeetive. — De o cam dată cetăţile şi oraşele ace ea au remas cruţate, dar panica locuitorilor e peste toată descrierea. Mulţi locuitori fug, ara^să ştie incotr’o. Cei cari au remas acasă, Şi-au împachetat toata averea ce o au, peutru la un jnoinent^ de periclu să o poată mântui c o dată. Societăţile de asigurare un mat pri-aiesc nici o asigurare de nici un soiu—pentru foc. I
I aris, 7 Iuniu. — Rescoala din Algeria a erupt d o data cu turburarile din Marocco şi tunis. Această acţiune coincidentă se pare afi Opyra unui ordin de dervişi africani, cari ar fi Primit înpulsul din Egipt, unde adică mat tră-
eşte ultimul descendeute a lut Mohamed şi care a lucrat şi lucrează la unirea tuturor Arabilor, prin o rescoală generala a lor.
Serviciul telegrafic al «României Libere'
de la 9 Iuniu — 4 Qre seaia
Londra, 9 I niu — Regim Engliterî a conferit ordinul. »Baia« principelui Bulgariei.
Să telegrafeaza din Oonstmtmopol către «Standard»: «Mat multe Înalte personage politice afi fosi, arestate. Se aşteaptă in curând formarea unui minister ruso-fil. S’a răspândit agomotul că generalnl Iguatietf se va intoaroe la Constan-tinopol in cualitate de ambasador al Rusiei.
Belgrad, 9 Iuniu. O insurecţiune e iminentă, m provincia Libanului', dacă guvernatorul Rus-tem paşa nu va fi rechemat.
Mesgina, 5 Iuniu. Erupţiunea Etnei a innee-tat aproape de tot.
(Havas)
A se vedea ultime soiri pe pagina UI.
Bucureseî, 29 Mai.
Corpurile legiuitoare aii terminat ănteia lucrare regulamentară. Senatul a verificat toate alegerile şi a invalidat numai doue; Camera a sfârşit cu alegerile necontestate,, aci coprimjend şi pe d. Morţun.
Lucrul caracteristic, iu această lucrare, este turbulenţa şi pasiunea, ce o mare parte din guvernamentali au arătat faţă cu adversarii politici. Scandalul petrecut cu proclamarea d lui Morţun va remănea, ca un precedent ruşinos şi periculos, in analele parlamentare, din cauza procederei anarchice cu care s’a suprimat un adversar leal, spre a se introduce, prin contrabandă, un prieten devotat. Cine scie, cate roade inveninate va produce altă dată semînţa, fără calcul aruncată de o maioritate pasionată. Să nu se mai pretindă dară, că maioritatea Ca-merii a fost «liniştită, tolerantă şi chiar generoasă". Ceea ce a făcut cu alegerea de la Suceava, refl a făcut; şi noi, cu durere, o desaprobăm, căci ceia cari au comis acest scandal se numesc liberali.
Ceva cam analog s’a intămplat şi la senat. Numai doui aleşi s’afi invalidat, este adevărat'; dar aceşti doi aleşi sunt din Moldova, sunt din oposiţiune. Maioritatea guvernamentală au găsit preteste de a-i înlătura din senat; şi, lucru ciudat, argumente identice s ar li găsit şi in contra guvernamentalilor; dară, in Europa, forţa domnesce...
Ori-cum s’a intămplat insă, lucrarea validărilor este mai terminată. Astăzi se va precede la alegerea biurourilor, şi apoi ia pregătirea operii constituţionale.
Urăm representanţilor ţării ca, in această grea lucrare, să fie mai bine inspiraţi de inte-resile naţionali şi să lucreze cu toată prudenţa cerută de imprejurări.
Ne-am pronunţat in contra impămente-nirii de o dată a Evreilor născuţi in ţară, aşa cum d. de Launay ne-a arătat, că vo-iesce Alianţa israelită ; şi ne-am dat cuvintele pentru ce suntem in contra acestei cereri ucigătoare pentru Romani.
Ne-am pronunţat şi in contra impămînte -nirei pe categorii, cum doresce d. Ion Ghica; vom arăta astăzi pentru ce ne împotrivim la această soluţiune.
Mai ăntăifi vom împrospăta, in adueerea-aminte a celor ce ne citesc, părerea d-lui
danii, cugetul şefi in cestiunea israelită.
Să se impâminteniască — zis-a d. Ion Ghica, in mult căntăritul său manifest — printr’un singur vot şi după o listă nomi-nativă:
1.	Toţi Israeliţit oarî aii servit iu armată mat mult de un au ;
2.	Toţi Israeliţit, uăsouţt in România, cart vor fi dobândit titlul universitar de doctor saii licenţiat in drept, litere, soiinţe, medicină safi chirurgie, de la o facultate recunoscută ;
3.	Toţi inginerii, architecţit, pictorii şi sculptorii evrei, eşiţî diutr’o scoală dc renume.
4.	Toţi Israeliţit, născuţi in România cart afi o casă de bancă cunoscută;
5- Toţi căţî afi înfiinţat un stabiliment industrial important, plătind patente de ăntăia clasă.
Acestea sunt cele cinci brasle de Evrei, cari afi dobîndit simpatiele d lui Ion Ghica, dară de sigur nu şi simpatiele ţării.
Fără a cerceta la ce cifră se urcă Israe-liţii din aceste categorii, vom intreba care este fundamentul raţional, pe care se aşaţlă d. Ghica, pentru ca să deschidă Evreilor aceste cinci portiţe către impămîntenire ? Este oare idea de justiţie, care’l indeamnă a ne face această recomandaţiune ? Este consciinţa servirii intereselor naţionale, ori satisfacerea unor interese străine ?
Prin ce oare, aceste cinci speţe de Evrei, dobindit-afi dreptul de a intra intr’o bună dimineaţă in cetăţenia română ? Identifica-tu-s’au dxnşii cu Românii ? Făcut-afi dînşii patriei române vr’un serviţii! aşa de mare, in căt, uimiţi de recunoscinţă, să le dăm cu entusiasm acele drepturi , pe care d. Ion Ghica adesea ori le a retuşat, fraţilor noştri de sănge şi de aspiraţiuni, cari vineafi de peste hotar ca să respire un aer mai liber pe moşia fraţilor lor?-Nu vedem aceasta in nici una din categoriele d-lui Ion Ghica.
I)e cănd, a servi silit ori de voie un an de zile in armată, constitue pentru cine-va un titlu hotărîtor la cetăţenie ? De cănd , universităţile de Heidelberg ori de Neapoli pot da certificate de bunî români fiilor lui Israel ? Prin ce putere magică, ajuns-afi scoa-lele străine de inginerie, de architeetură, de pictură şi de sculptură, să decreteze bu-curarea de drepturi politice şi civile, in ţara noastră, chiar pentru Evreii, cari n’afi ve-ţlut lumina pe mult amărîtul pămînt al României? Ce va să zică aceste categorii exotice, la cari nu s’afi gândit nici chiar Is-raeliţil? De cănd, uzura vedită ori mascată a zarafului evreii a devenit un titlu nediscutabil de simţimînte romănescî?
Dară, la ce ne întrebăm mai departe? Nici o idee de drept nu este ascunsă sub aceste categorii. Numai favoarea, şi o favoare excepţională, de care nu s’a bucurat nici un neam străin, pană astăzi, in ţara romanească, resuflă in dibacele categorii ale d-lui loan Ghica. Pe Francezi, pe Italian! şi chiar pe Români, cănd eî primim la cetăţenie, ei cercetăm cu băgare de seamă, le cerem dovezi de onestitate şi de simţi-mfinte romănescî, le scrutăm trecutul, căutăm să ne luminăm asupra meritelor lor. Nici una din toate aceste precauţiuni nu este de trebuinţă pentru Evreii d-lui Ghica; eî
trebuesc împământeniţi, fiind-că...... fiind-că
aşa a zis d. loan Ghica.
Mărturisim, că nu înţelegem această so-luţiune de fantasie, şi că ne aşteptam ca o propunere, pornită de la un bărbat ca d. loan Ghica, să aibă oare-cari temeiuri solide.
să fiă onestă, ’
Ton Ghica, care a trâmbiţat, in intru şi in afară, pentru ca să T cunoască
Se poate ca, in aceste categorii,
wwWâacOOmăniCaă»1 *e 1
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a ,5 bani Reclame pe pag. [II, l leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag I, 3 I Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni ei Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
kS«j.
prin simţimentele lor filo-romăne şi prin servicii aduse ţării, să merite impămîntenirea; se poate... să i cercetăm, să ne asigurăm, şi să le deschidem braţele, cănd dănşii ne vor cere. Dară, a admite, că toţi Evreii soldaţi, doctori safi licenţiaţi, ingineri, archi-tecţi, pictori şi sculptori, bancheri şi patentări de clasa T, sunt, prin aceasta, şi vrednici de sfântul drept al naţiunii româue, ni se pare o esageraţiuue fantastică.
Nu; este lipsită de principia logic teoria categorielor; este o favoare de care nimeni nu s a bucurat in ţara noastră, acordată tocmai acelora, cari mai mult ne-afi calomniat in străinătate, căci doctorii şi licenţiaţii, oamenii culţi ai d-lui Ion Ghica, ne-afi innegrit mai mult in presa europeană; este introducerea m cetate in contra tutulor precedentelor o-menescl, a unui stat major duşman, care va pregăti năvala gloatelor evreesci a.supra drepturilor Românilor, asupra averii Românilor, asupra naţionalităţii romănescî; e3te periclitarea necalculată, intri un viitor apropiat, a celor mai scumpe interese ale noastre, in favorul tutulor intereselor străine.
Eacă de ce suntem in contra soluţiunii propuse de d. Ion Ghica, care dă mai mult, de căt ne cere chiar tratatul de Berlin, Evreilor, şi in modul cel mai puţin justificat. Această soluţiune nu se poate susţinea nici pe tfirîmul teoriei; nu corespunde nici obligaţiunii Europei, nici sentimentelor ţării, care, mişcată de instinctul conservaţiunii, s’a ri dicat indignată şi in contra cererilor Alianţei israelite şi in contra categorielor.
In această cestiune, ţara, acel popor care muncesce din zori pănă in noapte, pentru ca să. întreţină, prin sudoarea braţelor sale, tot fastul nostru constituţional, vede mai lămurit, căci vede prin ochii conservaţiunii naţionalităţii.
Noi vom fi cu ţara, in contra tutulor fan-tasielor isvorîte din minţile speriate, pentru că ţinem la naţionalitatea romanească, mai mult de căt la toate bunurile înscrise in legile omenesci.
CRONICA ZILEI
Colecţiunea de moiiete şi de medalii a Academiei romane s’a mărit, cu 10 mouete de la Petru Muşat.
—X —
S’ar fi descoperit un tesaur — ne spuue »R,o-mănul* — cu ocasiunea studielor liniei Mără-şeşcî-Bnzeu. Cate-va rnonete mari de argint, găsite la supra-faţă, s’a iuaintat ministerului.
—X—
S’a completat, cu portretele repausaţilor Coza-covicî, A. Ilăsdeîi, G, Miinteann şi Străjescu, galeria de portrete a membrilor Academiei, încetaţi diu viaţă.
—X—
Astăzi se face alegerea biurourilor corpurilor legiuitoare.
—X—
«Romanul», reproduoend următorul pasagitt diu «Nene Freie Presse», de la 5 Iuniu : «Căţî-va români din Cernăuţi voiau zilele acestea să publice o broşură intitulată: «Epidemia jidovească. Un mijloc de a, in dup 'eca pe Israeliţi să se ducă din România.» Eî au şi tipărit această cărticică la o tipografie de acolo; insă guvernul local, aflând despre aceasta, confisca indată întreaga ediţiune a acelriî scrieri aţâţătoare. Tribunalul de pivsă dm Cernăuţi coufirmâ confiscarea şi opri respăndirea broşatei.»
El însoţeşte de următoarele rânduri:
«Suntem curioşi să seim ce propuneau Bucovinenii pentru a scăpa de Evrei, ei cari n'au putut scăpa insifî de Evreii lor.»
1
ROMANIA LIBERA
Eî bimj, numai atăta doză de bună cuviinţă a maî rămas «Romanului» iu căt să ajungă a se compara cu Bucovinenii: guvernul unui stat independent cu o naţionalitate subjugată ? !
Saă in trufia sa, confratele nostru crede, că singur dispune de vergeaua magică prin care să deslege o C' stiune pentru noi atât de primejdioasă şi dificilă ca a Evreilor, şi să nu asculte decât «din ouriositate» sfaturile fraţilor noştrii de peste Moina, cari, pe lăngă aceea că au păţit-o cu E-vreiî şi prin urmare eî cunosc, nu ne pot voi decât binele ?
Nu va trece mult poate şi vom amji pe d’alte* d.Dimancea, saă vre un alt corifeii al partidului guvernamental strigend, iu Cameră : «Dacă Bucovina u’a putut scăpa de Evrei, noi să scăpăm !»
Noî, din parte-ne, incă suntem doritori de a citi menţionata broşură, dar din motive maî de treabă şi maî romănescî.
—x—
Ţari nele Moldovei aii scapat de seceta ce in-cepuse a le causa rele, zilele trecute: ploî abundente aii udat pământul şi aă reinvieat plan-taţiunile.
—X—
D. baron de Fava, agentul diplomatic al Tta-lieî pe lăngă guvernul roman, a plecat din ţară, fiind rechemat de guvernul seu.
Du secretar, sosit de curînd din Italia, a tost insărcinat cu gerarea afacerilor agenţiei italiano la Bucureseî.
Această ştire o găsim in «Romanul».
—x—
Penultima bucată din oronica noastră de ie. î incepe ast-fel:
Alaltă-erî a ars un geajd in strada Italiană. Aicî e o greşeală: să se citiască dar oores: Alaltă-erî a ars un grajd in strada Batiste, .i
—x—
«Se vorbesce zice «Steaua României», din laşî, că in magistratura noastră de la tribunal şi curte va avea ioo in curând o mişcare. Aceasta ar fi provocată, pe de o parte, prin vacanţa de presidaţie ce este la una din secţiunile tribunaluluî, iar pt de alta, prin vacanţa de la curtea de apel prin trecerea d-luî Zarafi-rescu ca procuror general.
Se vorbeşte, că d. V. Gheorghian, ar fi destinat ea se culeagă roadele cele maî mănoase ale mişcăriî ce este iminentă in personalul magistraţilor Curteî de apel, avend a fi inălţat, cel puţin la presidenţia unei secţiuni,
Ast-fel, fostul prefect de laşî ar avea a fi măn gâeat pentru căderea ce a suferit in colegiul al IV-lea.
—■ X
Duminecă, la 27, curent, A. S. R. Domnul a primit, la palatul de la Cotrocenl, pe dd. membrii aî Academieî române, cari se duseseră să esprime A. S. R. mulţumirile lor pentru orga nisarea societ. academice, in corp constituit, sub
denumirea de Academie i omănix.
Cu această ocasiune, d. I. Ghica, presidentu
Academieî, a adresat un discurs A. S, R.
A, S. R. a răspuns in puţine cuvinte.
—x -
«Monitorul» de azî publică mesagiul de deschidere a sinoduluî bisericeî ortodoxe-romăne pentru această sesiune.
FOIŢA *KOMANlEl LlBEtiti* 11
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT PARTEA I.
0 strâ nepoată a negrilor.
— Urmare —
XIV
Du-te Nun, zise ea servitoarei, adu-mî biciul sunt supărată pe tine şi voesc să te pedepsesc.
Nenorocita se supuse, ea învăţase prin o lungă şi oruda esperienţă că nu se poate împotrivi nepedepsită Corei.
— Acum, urmă aceasta, intimjendu-se pe pat, şe<JÎ in genuehî.
Apoi intorcăndu-se spre George.
Aidi, pleacă ’î «JGe ea, căci o s’o bat. Te insei inţez numaî că nu veî fi reprimit aci de cat după opt zile.
Nu plec, zise el, dar te rog, iartă această copilă.
DIN AFARA
Insurecţiunea in Algeria.
Francia, de cănd este republicană, numai are noroc cu coloniile sale; insurecţiunea se ivesce cănd intr’una, cănd intr’alta din ele. Acum a isbucnit in Algeria.
Ziarele reacţionare caută negreşit să es-iloateze şi acest incident. Ele zic, că «de cănd a dispărut imperiul, a dispărut şi ordinea şi supunerea poporaţiunilor din colonii». a Algerienii, continuă ele, nu pot avea şi nici nu aii nici un respect de noul guvernator al Algeriei, civilul A. Grevy, care neavfind nici barbă, nici spadă, e luat drept un eunuc.»
Poate să tie ceva dreptate şi in acestea păreri ale presei reacţionare ; nu mal in-cape insă nici o indoială, că majoritatea lor este o simplă insinuare şi calomnie. In-surecţiunea algerienilor arabi nu poate avea numai acest motiv de nimic.
«Republique Frangais® impărtăşesce, că guvernatorul civil, iudată ce a mers la noul şeii post, a descoperit, că intre Algeria şi Tunis se face o insemnată contrabandă cu arme de foc. Armele insurgenţilor derivă din această sorginte ; care va fi insă isvo-rul cel mal depărtat, cine vor fi cumperat şi cine vor fi trimes armele pe calea aceasta — nu se ştie; şi tocmai aceasta este cestiunea cea mal importantă. Beiul de Tunis nu a putut cuteza singur un ast-fel de atentat contra linişte! Franciel; trebue să se ascunză dupg el o putere oare care dintre cele mari. Care, e treaba guvernului frâu ies să ghicească.
De o cam dată Albert Grevy, guvernatorul, a luat măsurile necesare pentru a impedica ulterioara furişare de arme; iar cabinetul din Paris a trimes trupe noul, cari întărind contingentele deja aflătoare in Algeria, să suprime revoluţiunea cu forţa, in timpul cel mai scurt.
0 şedinţă a parlamentului frances-
Reacţionaril francesl dacă nu mai pot lupta cu fapte, apoi luptă prin înscenarea celor mal mari scandale. Ca specimen reproducem după «N, fr. Presse" o descriere a şedinţei, ţinută de cameră la 4 Iuniu:
.... Bonapartiştiî plănuiseră ieri, a turbura şedinţa, a face cu neputinţă desbaterile. Aceasta era o probă generală, nu preludii! pentru desbaterile privitoare la legea instrucţiunii. Intr’-un sfert de ceas nu se vedeau, de căt de o parte Cassagnac acţionând cu oonsoţiî seî, de altă parte Gambetta sunând clopoţelul şi bătend ou linia. Ceea ce au vorbit, nu s’a ştiut de căt după sfârşitul şedinţei. Sgomotul copleşise pană şi vocile cele maî puternice.
Nu se putea distinge de căt un sgomot pustia, şi cănd se restabilise liniştea, era frântă chiar şi vocea cea puternică a luî Gambetta ; era răguşit cum se cade, dar nu se lăsa.
Bonapartiştiî au voit să arate, că nu se poate desbate, dacă nu voieso eî. Gambetta isbuti a readuce insă liniştea. Eî aâ cerut să se arate imperiului un respect oare care. Gambetta le interzise dreptul de a condamna guvernul actual şi pe bărbaţii luî.
Ambasada germană din Petersburg —furată.
In capitala Rusiei s’a săvărşit zilele acestea un furt, care după toată probabilitatea are şi partea sa de importanţă politică.
Ataşatul militar german pe lăngă curtea din Petersburg, maiorul de Lignitz, plecase de acasă dimpreună cu servitorii săi. Acest prilegifi ăl întrebuinţară furii — cari pănă acum nu s’au putut prinde —, pentru a instreina din locuinţa ataşatului german toate hărtiele, banii şi decoraţiunile sale.
«Kreuzztg.® relatând acest fapt ciudat,
zice, că hărtiele furate uu au fost «foarte® importante, dar «importante® aii fost. înţelegem reserva acestui organ german oficios; intre «important® şi «foarte» important, cănd se tratează despre lucruri de acestea, esistă insă «foarte" puţină deosebire.
Nu trebue să mai spunem, că acest accident a provocat la Berlin o mare indignare şi multe preocupări, — cu atăt mal ales, de oare ce furtul s’a făcut ziua mare şi pe temeiul unei cunoştinţe de localităţi foarte mare.
Cu toată prietenia dintre curţile de Berlin şi Petersburg, lucrul acesta poate să ducă la un schimb destul de serios de note diplomatice.
Alianţa ruso-turcă.
Eventualitatea unei alianţe ruso-turce devine din ce in ce mal ameninţătoare.
Ziarului «Standard® i se telegrafiază din Constantinopol, că principele Lobanoff s’a întors de la Livadia cu un proiect de alianţă in toată regula, a cărui acceptare de către Sultanul nu trebue să se tragă de loc la indoială.
Cănd Namyk-paşa cercetase anume pe Sultanul, pentru a’I raporta despre modul in care şi-a implinit misiunea către Ţarul , acela el invită, să-I traducă pr-oiectul care era in limba rusă şi care i se imanuase de Lobanoff. După aceasta urmă o convorbire mai lungă, in care Sultanul promise a cerceta proiectul şi rugă de mal multe ori pe Lobanoff, să impărtăşască Ţarului pretine-scile disposiţil, ce el păstrează.
*
* *
Spre a se învedera intr’un mod positiv acestea «pretinescî disposiţil», Sultanul este gata să dea drumul marelui vizir, Khaired-din-paşa, atăt de antipatic Ruşilor, şi să’l inlocuiască printr’un prieten al lor, Mâhnind Nedim-paşa.
Să se fi schimbat intr’adevăr atăt de tare relaţiunile intre Turcia şi Rusia, in căt cel cari mal ieri Sşl dedeau in cap ca duşmani de moarte, să poată fi astăzi iarăşi pre-tenî ? Iată un lucru, asupra căruia se va plăti, pentru orl-cine, să se găndeaseă.
PAHEREA PUBLICA.
Părerea este cunoştinţa-adâncă, cu care seju-drcă drept despre oameni şi despre lucruri. Părerea este fica cugetăreî omeneşti. Părerea ajunge a fi sufletul tiparului oănd este crescută la sinul filosofieî, istoriei şi a omenireî, Părerea ’pu-blioă, adică însumarea fie-căreu ideî a locuitorilor din naţie, cănd e cuviincioasă, demnă, nepătată şi lu mi o-să, atunci este adevărată putere
a naţieî; este cărmuitoarea dreptăţeî şi la picioarele sale aduce pănă şi pe Domn şi pe l0g0. feţiî ţereî, ca pe orî ce roman de rând.
La noî insă părerea publică nu s’află, pentru că nu o cugetare coaptă şi luminată; şi n’avetn cugetare matură, fiind-că naţia uare ştinţă şi ounoştinţă de multă c’rte, de lucrărî şi de cer-cărî^indelungate. Părerea publică la noî ’şî ja aventul nu diu oreerî înţelepţi, frecaţi şi maturi, nu in adunări de ştiinţă, nu iu sfaturi de stâlpii ţeriî şi in sănul bisericeî ideale, ci in cafenele in case, in bordeie, iu pieţe, in odăile prăvăliilor şi in ehiliî. Puţini oe judecă bine, drept şi ne părtinitori, sunt afundaţi de mulţimea ne cugetătoare şi ne-cuveutătoare. Mulţumim D-luî avem icî şi colea insă oăte-va miezuri de cugetători, încolo baltă, negură şi noapte pe eăm-pul vieţi sufleteşti,
Caracterul părereî publice la noî e copilăros. De aicî pripit, schimbăcios, linguşitor, şi codaciă. cu toate oă naţia noastră d’abia e începătoare in ale luminii, dar tot am avea părere publică cănd crescătorii noşiriî, fie părinţî fie dasoălî, fiie cârmaci politicî. ne ar fi dat numaî fapte bune, pilde frumoase şine ar fi supus de mici la răndu-ială, la cuviiuţ.» deplină către altu şi la arătarea datoriilor către semeniî noştriî. Temelia vieţeî omului şi a naţieî este creşterea din casă. Cănd talpa caseî e cărită, la ce maî cereţî părerea publică şi viaţa vărtoasă ?
Cu credinţa creştină in teroiueală, cu femei tăvălite in pulbere şi in găndurî aurii, cu bărbă-ţimea închinata pungeî, cu tinerime ee pare ca se învaţă să calce pe urmele părinţilor politici reî, ou oameniî ale căror principiî le întrebuinţează drept verigâşe, cum ;indrasnim a maî căsca gura şi a maî câta azî o‘părere publică? naţie ţinută de uniî cărtnacî politici in viclen in înşelăciune şi in rănceala întunericului, dar oare cel puţin ştie a bea a mânca şi e învăţata de boerl a se tărâ cate o dată, numaî poate avea adevărată părere publică.
Rămâne dar a ne lămuri la un fel, vrend Dumnezeu. Lămurirea este următoarea: lumea este ca o roată; cine poate o inverteşte. Ace; stă zicală este osmanlăe, adică cugetată de o n .ţie, unde lumina n’a prea venit să contra-zică a-oest adevăr. Şi fiind că pănă maî erî furăm a-tărnaţî de Turoî, unde tot trăeso asemenea pro-verburî, siliţî suntem a sta incă tot cum am fost. Adică : in politica rea cel maî dibacii! ou copoii luî vănează cete şi eetaşî, ce-î costă numaî momeala ; iu casă surparea cumpătare!, a tăreî şi a datoriei; in dara veri, inşe'area, lăconfia şi neţinerea de vorbă şi de invoeală, in negoţ maî mult hoţia organizată după zisa unuia la ţară, ameţeala legilor şi impânarea sărăciei la partea boerească stricarea întocmirilor şi a tot ce a fost bun, moral şi rumănesc : acestea sunt dară, măre şi vor fi peşterile de unde ţăşneso adierile ţi dogorile ce însufleţesc şi interbănta la limbă pe mulţî din că ţî cărmuesc părerea zisă azî, opinie publică la noî !!!
Părerea publică in ţara noastră calcă strmbă din felurite pricini; 1, că maî fie care treaptă soţială şi oameni din transele seţurăsc, se critică şi se bârfesc unu pe altu, vătjendu-le numaî relele şi tăgăduindu-le bunurile; 2, nevinovăţia tinereţii luî nostru crescut in casa şi aiurea la a-dăposturî de multe rele se strică şi se molipseşte şi fără voe doreşte poate a se adăpa de laptele lumeî inverstate, lacome şi şineohere, in care intră; 3, interesele, patimile şi greşelile multora intrăng şi astupă gura şi conştinţa şi da-
Fiă! Dar să nu maî auij observaţiunî sau o-posiţiunî. Nu trebue oare să mi te supui ? adaogă ea plecăndu-se spre el şi priviudu’l cu blândeţe, ce, nu sunt stăpâna ta ?
Nun, vejelă se duse şi puse biciul la locul seu şi se grăbi a pleca, temăudu-se să nn ’şî schimbe din nou părerea stăpâna sa.
Această seară fu foarte veselă pentru George : cu o femee ca Oora, împăcarea era lucrul cel maî plăcut.—In beţia Sa, George nu se găndi, nicî a face deducţiele sale asupra Corel in urma celor ce văzuse.
Maî tărziiî, cănd fu eonstrens să’şî mărturisească luî insuşî, că numaî avea voinţă, se mulţumi să murmure, ca toţî aceia pe cari pasiunea eî domină. «Dar ce să fac ? Nn pot fără ea».
Ea incepu atunci să’l torture, gelosia împinsă une-orî pănă la delir era arma sa.
Dar se feri de a’l iuşela, era prea dibace spre a face o aşa de mare greşală. Scia, că tirania ' are şi ea marginile sale şi că trebue să nu trecî peste ele, eăcî sunt torturi pe carî sclavul cel \ maî s upus un le poate suferi; el se deşteaptă j atunci, un fulger luce in privirea sa , care pă-
rea adormită, şi rupe lanţurile şi lovesoe pe stăpîn.
Şi că prin urmare dacă l’ar impinge la estrern, el ar părăsi casa şi ţara aceleia care l’a inşe-lat, şi atunci, ea nu va vedea nicî odată acea Franciă atăt de dorită, şi pe care el eî promisese să’î o arate. Ea nu’l va maî vedea nicî pe el, şi poate că’l iubia.
Ea sciu insă, să’î inspire mii de grijî. să ţie mereu deşteptată gelosia sa. Domnia sa era din cele maî absolute, căcî daca ea eşî permitea tot felul de cochetăriî, luî nu’î permitea să se apropie de nicî o femee, chiar dacă ar fi avut im tenţiunile cele maî inocente.
In o seară , pe oănd se preumblaţi in uliţa Orleanuluî , se opriră inaintea prăvăliei unuî venijetor de arme şi ea eî zise de o dată:
—	Cumpără’mî un revolver.
—	Pentru-ce? intrebâ el rhjănd.
—	Iţî voiă spune pe urmă. Cumpără’mî acum
După ce se intoarseră in strada St. Filip şi
intrară in casă, ea incărcâ revolverul, el puse pe soba şi zise luî George :
—	Acesta e pentru tine, nu me voiu despărţi de il; mă va insoţi in Franoia, şi dacă me
veî iuşela, ăţî vers creeriî, zise ea rîtjend.
El o asigură, că daca acesta e scopul atunoi nu va găsi ocasie sâ’l descarce ; şi rămase foarte incăntat de această glumă stranie.
Călătoria in Francia, pe care o proectaseră ei de mult, fu intărziată prin o lungă boală a d-lw de Hamei.
El dete asemenea frigurilor galbene tributul de care uu poate scăpa nicî unul din europenii ce vin să se aşeije in aceste părţî ale Ameri-oeî. Ea se inverşunâ asupra luî; eu toate aoe-stea se putu reinsăuătoşi.
Dar el slăbia diu zi iu zi, şi după o uşoara agonie, adormi in braţele fiului seu.
După ce regulă afacerile tatălui seu şi stemrea sa, George, pe care nimic nu’l mai reţinea in America, plecă spre Francia, unde l’am veijut sosind pe Zurich ou Cora.
Ne aducem asemenea aminte, că plecase la mumă-sa in otelul Amiralităţeî , pe cănd bora ou Victor Maziliei- pleca spre vamă.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
*
K0MAN1A LIBERA
0rii şi moralităţi; şi 4, simţii de neîncredere jptre om şi om, intre bărbit şi soţie, intre domnitori şi domuit este aproape tempit şi pe une locuri lipseşte de tot. Cum mai credem dar oă putem avea părere publică, cănd ea biata nici
s’a născut sau că dacă cumra trăeşte atunci jupă spusa multora, ea este o fiinţă perdută, nevoioşî de uliţă, o sdrenţnroasă, la care aci alergăm să ne spunem păsul şi să ne răcorim, aeî o aruncăm in tina cea mai urata şi de a-cclo căt-; o dată ne inbulzim s’o scoatem şi s’o aducem cu toţii la maidan numai |iu sărutări, iu îuăngăerî şi in laude fiivate.
ba nOÎ norodul, femeile,'smintiţii, nepricepuţii si betrăniî scorojiţi de arşiţa neputinţi , adică toate soiurile de fiinţe ce vorbesc multe şi mărunte şi puţine Le, îiiued lesne crezâtorî iute împrăştie pe de geaba cele spuse şi nespuse, a-nzite şi neauz:te, născocite şi nenăscocite inclii-jjuite şi ne inchipuite vorbite şi nevorbite de alţii : mare isc or de părere publică (?) Negustori, călugări, doftori, uni politici, p.oiesorî, gazetari, judicătorî şi om’deplin luminat, sunt mult demni, maî mândri pe cuvintele lor şi poartă des lacăt englezesc tagmă D’aceea ; zî părerea noastră publică e ou două feţe, adioă rezbuzată.
Naţio! ca nic! că visează ia spiritu timpului, ce n’are putere de lege in adunările sale popu-hre, ce nu ştie in majoritatea sa sa scrie, să oiteasca şi să înţeleagă ce a citit or a asoultat de la altul, la ce-î maţ puneţi şi sarcina d’a cugeta, ba inoă d’a purta ponosul, că are părere publică ?
Uităm şi nu băgăm de seama, că libertatea cugetărei az! condica penală, libertatea tipărule! şi părerea publică se impuug, sta» imponcişate: una se uită c’un ochi» la faină ş’alta o’un ochiţi la slănină !
Cu toate acestea trebue să recunoaştem, căpeste astă vavilonie intreagă de gândiri prăfuite, mes-
ticate şi Întunecate, tot s’a ridicat din cănd in cănd cate un creştin de roman oare făcând fapte mari, le-a amuţit gura şi le-a luat ochii tuturor clanţă irilor. Cănd şi cănd se desmeticesc miezurile de părere publică şi incep a susţine, in minute de cugetare limpede şi nesilită, pe bărbatul nepătat şi ne moscolit de gura veninată a cle-vetireî publice. Cetaţianul ce bine făptue atunci e preţuit şi cu nume, când i se socoteşte munca sa de lume şi inălţarea Iul e moviliţa, făcuta de pârti-eica fie-car lia ce cu stima cu inoura-gedrea or! cu respectul se» personal a ajutat la soeastă ridicare morală. Afi luat din movilă ce-afi adus fie-care ? Atunci grămada sa strică, numele i se preface in abur! şi cetăţeanul cade incet inoet in rândurile muritorilor nevoiaşi.
Libertăţile noastre şi inamtarea nu este curat numai lucrarea părere! publice şi munca oamenilor mar! ce s’au Luptat pentru binele naţii pană aii dat pe brânci, dacă primim că ţara a tost cârmuita mai mult de lucru; ci mişcarea cugetului romanului natural, slăbit din bătaie şi din robie, şi caracterul şefi de oţel d’a nu’şî perde cumpătu, simţirile şi mintea chiar in mij-looul valurilor de suferinţe. Sunt insă timpuri, tu car! un popor cu atâtea însuşiri ca al nostru ar putea faoe măcar atăta lucru : să vorbească, sa gândească, să se misce de la pârcălab pană li moară, la biserică, la cârciumă şi la jugul datoriilor fără drepturi; ar putea să se plimbe pe la oraşe, unde politice! de toată mana ’l întâmpină să 1 reco.ieasoă, spunăndu-î multe adevăruri fermecătoare dar trecătoare; ar putea fi înfăţişat prin aleşi seî. Unde ? La pahare oficiali, la oraţii de casă şi de târg, la sărbători Înflorate şi inpanglicate !
Nu s’ar aştepta să descopere la no! cine-va o părere publică aşa de nedreaptă, stângăcie şi neîndemânatică, la no! cari am păţit atatea ş’a-iătea, cari am avut un trecut de mirat şi o actualitate lueitoareAn unele privinţe, oari suntem 0 naţie deşteaptă, veghetoare, patîmcă şi leneşă, Lpă cum a grăit unu la noî, cari prin nepăsarea noastră am ingrăşat atâtea lepre leşinate de loame şi venetice şi car! suferim păn la a-gome pentru bunătatea noastră cea nemărginită. Nn e nimic! Ouragiu, Măngăere ! Ne putem in-dfepta cu bine şi cu incetul şi in fapte de pă-’cre publică. Să nu înfruntam o naţie tânără, că Ua făcut toate irtr’o zi, ba ineă să-!găsim gre-ţnla că nu s’a strâns de gat. Ecmăuu la casa nn L sfârşeşte toate alea căt trăeşte , dar politiciî noştri ee se înceapă maî nainte, cănd panier; ta ne e ş’acuma bătătorit de picioru sălbaticilor din veacuri trecute ? Ne trebue 'scăr-®anarta moravurilor şi a faptelor şi jinprospă-latea Lr cu altele mai bune la an şi la mulţi 1111 viitori. Vână atunci insă_e vorba, ca tot ro-n>anu să-şi cunoască lungul nasului şi vSrfu lim-
bel şi să nu zorească fulgereşte s'uymgă la ce nu-l ţinea curerile. Astfel ne vom scofunda, cu părere publica cu tot, iutr’un nămol de humă, ne vom inverti intr’o veltonre politică ameţitoare, ne vom perde singuri măduva viitorului şi crezi că auevoe ss va maî arăta cine-va la lumină, să ne seoaţă diu prăpăstiî.
La la noî la nimenî pe păment: părerea publică sufere să cugete mulţî gazetari, poli-ticî aleşi, cari fac ştiinţă şi de toate, fără sa ştie şi să cunoască măestr-şte meseria de care s’afi apucat; vorbeşte diu inimă cu totul care aci indumnezeeşte şi inalţă pe roman, aci il zdreleşte şi’l aruncă in pulbere; făptueşte d.u-preună cu oameni, pe cari une orî ’î vezî noaptea la pândă gata Ia puugăşelî, alte orî ’î zăreşti ziua eu ^fruntea lată şi senină, lucrând pentru sudori de argint la faţa soarelui şi’n obrazul naţii; susţ ne pe dregători; administratori şi financiari, fără ca aceştia să cunoască măcar a zecea parte din datoriile lor; c’un cuvent părerea publica ia uoî are duşi buni şi duşi răi, şi nu trebue să pui temeifi nici pe laudele uicî pe ocările sale.
Deci:
1)	Lănd oare safi nu, părerea publică a unei naţii este după chipul şi seamănul şefi.
2)	Părerea publică a uueî ţerî se mişcă şi lucrează in cumpănă cu creşterea şi moralitatea locuitorilor seî.
3)	Unde cumpătul la vorbă nu este in obi-ceifi şi datoria e o umbră, acolo cultul părereî publioe e la uulu grad.
I. Jipescu.
DIN CAMEULE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 28	curent,.
Senatul. — S’a invalidat, cu 30 contra 27 voturi, alegerea d-luf Cornea, sub motivul că e funcţionar.
Camera. Saii validat toate alegerile ne contestate, şi chiar unele din cele contestate.
ARENA ZIARELOR
*** Vorbind de verificarea titlurilor dd. deputaţi »Românul» se sileşte a pune in relief meritele majorităţii liberale de ăzî; el o incarcă de elogii, juste şi injuste, o inf'ru-museţează cu demnităţi, o ridică in cerifi. . pentru a privi de acolo pe oposiţie.
Cum o săşl mai frângă gătu, cănd s’o prăvăli....
Ca un Jupiter touans trămite apoi fulgere de mânie asupra presei din oposiţie, acusând-o, că. spi'e aşi ajunge scopul, recurge la mijloace criminale contra siguranţei statului.
Dar, privindu’şi posiţia, o vede declinând : Olympul şefi el vede in curând tianstormat intr un vulcan, a cărui erupţi-une o atribue probabilei nerevizuirl a art. 7 din Constituţiune. Atunci, plin de 'groază, eată cum se adresează nuanţelor liberale ce sunt in oposiţie :
Speram că, cel puţin atuncî, nuanţele liberale ce sunt iu oposiţiune se vor deştepta şi vor vedea la ce tristă causă dafi concursul lor.
Iu a doua parte a revistei sale «Românul» se ocupă puţin de cestiunea nouilor frurta-ril greco-turceşti.
*** «Timpul» e indignat — şi pe drept cuvent — pentru proclamarea d-lul I. Mor-ţuu de deputat al Col. 1 din Suciava numai şi numai prin puterea brutală a maiorităţil, căci adevăratul ales a fost d. N. Gane. '
De şi violenţa limbagiulul «Timpului» de la 29 1. c se urcă cam in sus pe scara sentimentelor agitate, noi totuşi o aflăm in armonie cu ilegalitatea comisă in cameră. Cine e de vină, dacă «Timpul» de aici ina-inte nu va mal vedea in adunarea din dealu Mitropoliei nu un parlament, «ci o me-nagerie, cu simpla deosebire, că esempla-rele trăesc intr’o aceiaşi incăpere, iar nu in colivii deosebite.»
Cine voeşte să citească clesvoltată mal departe analogia aceasta, să ia in mănă «Timpul» de eri; — e nemuritor!
*** Organul centrului se ocupă tot cu mesagiul Tronului,
| începerea mesagiulul prin a constata liniştea ce a domnit in alegeri «Presa» o aI tribue sărăciei desăvîrşite de fapte meritorii in care s’a aflat guvernul partidei radicale, atât in politica externă, căt şi in administraţia internă.
Că guvernul ş’a însuşit numai iu rangul al doilea meritul linişte! e, zice «Presa» că laptele sale provocatoare sunt încă proaspete in mintea tuturor.
Că na vorbit de relaţiunile noastre internaţionale, şi de administraţia interioară, causa e, că nu ş a găsit nici un fapt meritoriii in aceste priviri
«Guvernul d-luî Brătianu , inchee «Presşa» , nevoind sa ţină seamă de importanţa unui mesagiu, a alcătuit, ca să măntue aparenţa,, un
mesagifi pentru deschiderea adun. de rev........
in care a omis cestiunile pe carî ţara se aştepta, cu drept cuvent, să le vaţlă figurând».
VARIETĂŢI
0 revoluţie de harem la Constanlinopole. —
Citim intr’o corespondenţă a ziaruluî «Le Temps»:
fe vorbiam, zilele trecute, despre pofta ce le-a apucat pe femeile turce a dobândi şi ele libertăţile, pe cari Constituţia otomană nu le-a pre-vezut. Cu toate măsurile represive luate de guvern, ele staruesc in calea r- voluţionară. Maî acum o septemănă, lumea musulmană a fost mişcata printr’o nouă tentativă de emancipare, oare de altmintrelea n’a isbutit.
ijoena s a petrecut intr’un hotel depărtat de vecinătăţile cartierului Pera, unde se găsesc apartamente confortabile, o grădina frumoasă un serviciu distins şi diseret. Trei safi patru doamne sosiafi in acest stabilime. t, către trei ore după amiazi. Ele erafi tinere frumoase şi îmbrăcate europenesoe. Dar toaletele lor nu erafi tocmaî fără cusur, şi după modul cum ’şî ridicafi roi-chiile să vedeafi căt de colo că sunt cadâne deghizate. Erafi in adevăr treî solave din palatul oe se numeşte de obşte serai Amorezeţii, doî turcî din inaltă societate nu iutărziară a le însoţi dar plăcerile ce ’şî promiteafi nu .fură de
lungă durată» Bietele cadâne fuseră spionate şi urmărite.
Tndata dupe sosirea lor , hotelul şi grădina fură înconjurate de o trupă numeroasă de zap-ciî. Oficierii lor cereafi fără indurare predarea celor culpabili. Cadinele ajunsese la disperare. Toate persoanele carî se aflafi acolo încercară in toate chipurile să le scape. Ele fură ascunse intr’o pivniţă. Proprietarul hotelului, in calitatea sa de european, se irnpoirivia la intrarea zapciilor dar agenţiî autorităţii aveafi infomaţiunî aşa de esacte şi cunosceafi ainenuntele afacerilor atăt de bine, in căt, ou toate capitulaţiunile, apărătorul cadânelor nenorocite fu constrâns să... capituleze Atuncî avu loc o scena, care ţi făcea milă şi spaimă. Cei doî amorezaţi turcî, uitând orî ce demnitate, se aruncara la picioarele zapciilor, rugandu-i să nu spue nimic şi să-î lase să fugă. Femeile sooteafi ţipete asurzitoare, se loviafi (ou pumnii in piept şi-şî smulgea» perul. Zapeiî neimblăndiţî le aruncară pe cap yakmahuryle oe aduseseră cu denşiî şi fiind că ele tot se Împotriveau, tura tarîte d’alungul aieelor gradinei cu o furie brutală. O trăsură aştepta la poartă, ele fură aruncate acolo una peste alta iar complioiî lor in altă trăsură. Ce se va fi intamplat pe urma, numaî cel păţiţi şcifi.
Serviciul Telegrafic ai «României Libere*
de la 10 Iuniu — 9 ore dim.
Paris, 9 luniu. — Camera deputaţilor a votat cererea asupra autorisaţiuneî urmăririlor făcute de procurorul general al Cnrţeî din Paris, contra d-luî Paul de Cassagnae pentru articoliî publicaţi in ziarul »Le Pays* ce conţinea» a-tacurî violente contra guvernului republiceî.
Se telegrafiază din Atena, că Grecia a ordonat ioi marea unei a doua tabere la graniţă.
Bertin, 9 Iuniu. — Starea sănătăţii ini pârâtului e mulţumitoare; nopţile sale simt bune M. S. s’a plimbat azi prin camera sa.
Filipopolf, 9 Innifi. — Asupra reproşelor ce Poarta a adresat lui Aleco-paşa, pentru că tote numirile in porturile importante ale adminis-traţiunil provinciei au fost făcute esclusiv in profitul Bulgarilor, guvernatorul' general a res-puns că el din nenorocire, n’a găsit de cat printre Biilgarî persoane ce reuniatt calităţile necesare pentru a fi bunî administratori ; el a a-dăogat tot de o dată, că e dispus să ţină compt de bună voie de elementul mahometan cănd se va procede la numirea personalnluî administrativ.
www.dacoromanica.ro
Constantinopole, 9 Iuniu. — D. Layard, ambasadorul Englitereî, s’a plâns sultanului asupra intărziereî ce pune guvernul iu acordarea exe-quatorului consulului general britanic iu Asia minoră.
St.-Petersburg, 9 Iuniu. — Se desminte ştirea ce anunţase, că principele Battenberg ar lua in căsătorie pe princesa de Iusnpoff.
Asasinul Solowieff a fost spânzurat azî dimineaţă.
Londra, 9 Iuniu. — D. Robert Bourke a declarat iu camera comunelor, că Poarta a informat pe d. Layard de iutenţiunea ©« o are d’a supune «omisiunilor locale cestiunea orgauisăriî provinciilor turceşti din Europa.
berlin, 9 Iuniu.— »Gazeta Germaniei de Nord* publică textul aotuluî de protest dat de Germania oliedivuluî din Egipt.
Germania vede in decretul de h 22- Aprilie, o violare făţişă şi directă a actdor obligaţiuuî, la care chedivul se supusese maî inaiute. Se neagă validitatea decretului citat maî sus şi se lasă luî Ismail-paşa respunderea de consecinţele ce vor decurge d’aicî.
Unele ziare afi anunţat că deja inainte de 1S73, safi in particular inainte de ultimul res-boifi, ceî treî imperaţî s’afi inţeles asupra con-diţiunilor ce erafi a se impune Turcieî, in cas cănd armele ruse vor fi incuuunate de succes.
«Reicks-Anzeiger» declară această ştire de o pură invenţie.
(Havas)
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar la tipografiî-editorî Thiel et. Weiss, 1879, şi se află de vemjare la toate librăriile şi la toate chioşcurile diu capitală: Sfatul român şi situsţiunea juridică a i vrei or in Romania. Studiu de consilierul intim, Dr. 1.
C.	Btutitschli,, profesor U Universitatea din Hei-delberg. Preţul 1 lefi nofi.
Lupta Evrei’or din România pentru emancipare, de Dr. C. Lippe. (Preţul 50 banî). Iaşi. Tipografia Yagşal şi Leinvand.
Patrie şi libertate (Poesiî vechi şi nouî) de G. Cretzianu.—Preţul 5 leî.
CURBUL BUOURE30I
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescf
I- n. FEtlllO&Fţii «ENZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 29 Mai 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale		101%	102
» > eşite la sorţi		97%	98%
»% > domeniale		103%	104
» » egite la sorţi ....	99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .	187	190
7% SerisurI funciare rurale .....	981%	99
7% » » urbane ....	93%	94
8% Impr. Municipal		103	103%
» cu pr. Buc. (biî 20 1.) . , ,	27%	28
Renta Romană		 . . .	71-%	72
Acţiuni «Dacia.»		200	210
» «Romania»		70	75
Cupoane rurale exigibile		1%	arg.
» îlomeniale	Va	
» scrisuri 			Ha	aur
Argint contra aur ... 			1%	i%
Bilete hypotecare contra aur, , .	1%	7/
Rubla hârtie		2 45	2 46
Florinul		2 16	2 17
Lose Ottomane ... . 			45 —	50 —
CURSUL DIN VIENA		
9 Iuniu	9 Iuniâ	8 luniu
Napoleonul .......	9 24	9 25
Ducatul		6 48	5 50
Lose Otomana 			23 20	2l 20
Rubla Hârtie ....	114 25	113 50
CURSUL DIN BERLIN 9 Iuniu		
Obli. căile ferate române		91 90	91 80
Acţiunile »	32 25	31 90
Priorităţi » 			 .	89 75	88 50
Oppenheim 			—	—
Ruble hârtie,		201	200 40
	—	
Lose Otomane	 ...	40 75	38 75
CURSUL DIN PARIS 9 Iuniu		
Renta Română		71 —	71 —
Lose Otomane		 .	50	50 2a
SCHIMBUL 28 Mal		
Paris (3 luni)		99 10	
» la vedere		99 70	
Londra (3 luni)	 » la vedere.		25 01L 2517%	
Berlin (3 hm)		122 %	
» la vedere. 	 Viena la vedere		123 — 2 17	
Adresa pentru telegrame,		
Cump. ygnd.
Fermo Benzal.
ROMANIA LIBERA
Venţlare!
Vie de 17 pogoane, bine luorat-in Valea Manti, dealul Cernătesc, 20 minute de staţia V.vlea Călugărească ; acarete pentru toate trei buinţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rânduri.
Chită Cantacuzino
Strada Pitar iloşu No 3.
In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finanee	(20-3-12)
O domnişoară
din germania de Nord,
dintr’o familie nobile, care a depus esame-nul de profesorat cu cel mal bun succes, cunoscând, afară de limba Sa maternă, şi limbele francesă şi anglesă, şi toate cunoştinţele cerute in şcoalele elementare, desemnând tot-de-o dată foarte bine, doresce a găsi un loc in Bucuresoî intr’o'familie distinsă. A se adresa la d-na Gertrude Winter, Griinangergasse No. 1, Institn Frohlich, Viena.
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-căruî an sub numirea de
TERGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa de a prospera acest tîrg, aduce la cunoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care trecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se percepeau in ultimii ani de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atât asupra reducerii tacselor căt şi a ordine! oare va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRU B DANI OVIST
20-3-5
-/
K N GROH
Librăria
Fraţii Ioni jiu C
nli
Strada Lipscanii, No. 7	27,
Anunţă sosirea unui mare assort mentă do REGISTRE DE COMPTi BILITATE din Fabrice : Francele, Germane, liniate in tdte formatele eî rute. Recomandăm cu deosebire eonser eianţilor din provincii că le oferi® « ocaoa, cn preţui cel mai moderat, j. «emenea recomandămî marele neitn asortiment dc ohărti* da tarii, 4,
«iritări, plicuri yi da tipar, cn pre.
ţnri moderate. Suntem in poaiţiana de “ ----------'---------*'■ « '
a latisfaceorî-ce cerere in tita falarlla da alrti aaalara, ata, la oare redneen
»l mai mare rabat.
F.N DETA.IL
Annncln
0 italiancă, care cunoaşte foarte bine li» ba franceză şi germană, precum şi menagij casei, doreşte să intre in o familie din B«. cnreţtl
A se adresa, strada S-ţii Apostoli No,\fj
Z.4IIAR l)E SASCUT (iu Moldova)
PERFECŢIONAT
IN CA’PAŢINfî ŞI TOS
Concurează in oualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances, preţuri mult mal eftine de căt toate fabricaţiunile streine.; — Depositul şi unica Agentură pentru toată Romănia mare şi mică se află la subsemnaţii.
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiasoâ a se adresa la noi pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lă<Jl cate 12 oăpăţănl circa 125 kilo şi in saci cate 100 kilo.
Ou stimă
S ILITf H FIU
(C0MISI0NER1)
(R. 614 9-2-7)	Strada Smărdan (Germană) No. 2.
Balta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «SANATATEA*
Sesonul incepe in Mal şi dureasă şi in Septembriă. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, medic in permanenţă, staţie telegrafo-pastală. Aci se tratează cu succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rbeumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile pelel şi nervosis-mele.
NB. Anul acesta s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
Ori-ce desluşiri se pot lua de la d. dr. Veileanu in Futr (620)	reştî sau de la Balta-Albă.	5—2—4

V # &


f Ocasiune Rara \
La magasinnl meă din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francese spre desfacere cn preţurile neauzite.
"V_ I. RACOVITA
29. Strada Lipscani 29.
12 butile vin Malaga
12
12
12
12
12
12
12
12
12
fr. 15 » 15
Madera
» Oporto . . •
» Xbres 1 . . •
Oliampagne Cart-Blanclie Crtrne de Bouzy . . .
Ay snperienr ....
Medoc ...................
Saint Jullien ....
_ Choteau’ la fitte .	.
Tot in acest magasin se mai află şi nn mare deposît de siropuri francese diferzte gusturi : de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei luni ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de coloniale, delicatese in acest magasin se vinde cn preţurile moderate.
In apropiere de Viena, lăgnă gara Westbahn se afiă
INSTITUTUL DE CURA CD APA
al Ini JOSEPH BAFTE in Ober Weidiingasi
Lângă acest institut se află şi un pension mobilat cu tot confortul, având odăi separate pentru ospeţî Familii intregî încă pot afla locuinţe convenabile.
Informaţiunile cele-l-alte se pot lua direct din institut safi de la proprietar Mariahilterstraase No 113, precum şi de ia Doctorul S. Stein-schneider : I Habs-burgergasse l-a	6 3 3.
Băi Minerale
Stabilimentul de Băi de la Bughea mahalaua Cămpu-lungului se va deschide 1a, 25 Mai cu tot serviciul necesariu.
Vlasine de secerai
AMERICANE
Cu preţurile reduse
Masine de treeral
CU CAI
JSLaKJMrfi
23 STRADA GERMANA 23
De venzare maclaturi (hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa ta tipografia St. Michălescn, str. Lipscani, No. 11-13.
O persoana
oare so află in servicii! aproape de patru an! in cele d’ăntăifl familii din Buourescî, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la băl, asemenea primesce şi orl-oe angagia-mente şi complectă responsabilitate pe lângă domnişoare.
Se poate adresa la administraţinnea acestui ziar.
Prima C R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Budapesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
oălătoresce ast-fel după cum urmează mal la vale :
Yaptfrele accelerate intre Rusciiic-Giurgiu -Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Qiurgiu Marţi, şi Vineri lOy2 ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercur! şi Sâmbătă 6 ,	"
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercnrî şi Sâmbătă 4 ore p. m Sosire	s Juoi şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură on trenurile accelerate ale Calei fera&te a Statnlui C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscrac-Varna iu corespondenţă cu vapoarele Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bnda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
>	> Orşova Jonî. Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin » »	»	>	> 4 ore p. m.
»	* Giurgiu Vineri, Luni şi Mercnrî 21j2 » >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare	din	Galaţi Luni Jonî şi Sâmbătă	9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p.	ai.
Sosire in T. Severin Mercnrî, Sâmbătă şi Luni săra. Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi	Marţi	dimineaţa
„	„	Orşova „	>	»	a. m.
Sosire in Bnda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoî,
Serviciul local intre ISalaţl-Brăila
Plecare din Galaţi in fie care zi la 7V|a, 11 ore a. m. şi 2,|e ore p. m. „	„ Brăila „ „	„ „ „	9 ore a. in. şi 1, 4% ore p. in.
Metternich* intre Galaţl-Odestsa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa ,	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a. in,
„	„	Galaţi	„	Tulcea Ismail, Kilia Jonî	6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea	„	ismail Marţi şi Sâmbătă	12 ore amia^I
„	„	Tnlcea	„	Ismail Kilia Juoi 10 ore	a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercur!, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa. „ ,, Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 ,, am
1 ameazi.
,, ,, Tulcea la Galaţi ,,	,,	,,	,,
., ,, Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără intrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Grădina Cişmigiuluî
Vechiul şi renumitul bufet din grădina Cişmigiuluî s’a redeschis din nou, avend pe lăngă tot ce se atinge de cofetărie şi măucăn calde şi reci in tot timpul precum şi beuturî recoritoare. Serviciul prompt şi preciurî moderate.
In toate serile muzică naţională.
Antreprenor: Nae Jonescu.
Se arendează
de la Sf. Gheorghe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul moşiei Obitesciî din plasa Marginii de jos, judeţul Rămnieu-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi so haturi,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea mal sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa To-pliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, ori la d, Eftimie Diamandescu, Br~ curescl, strada Pompierii, No. 4.
De venzare!
CD PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TREERAT
puţin uzată
Sistemul Qlayton, foiţa de 8 caî
Amatorii se vor adresa in strada Berzi No. 88 la D-nn I. Balog.
R09M
imvmşAr
Diploma de onoare
D 1 N VIENNA.
GANZ&O

^îosea UNrVErsALa
2 Medalii de aur şi I de argint
D 1 N PARIS ^
SOCIETATE PBIN ACŢIUNI PENTRU FONDEHIA DE METALDEI ŞI FABRICA DE MAŞINE
IT BIJDAPEST VI
EECOMAIÎDÂ
Maşinele sale de mânat cil cilindre de oţel (urnal
care de căţî-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mal Însemnate din Ausfro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mic! din cansa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
0rî-ce lucrări de metal eseoutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel

«ar ROATE DE VAGOANE 81 MECAN1SMURI DE 1NCRUTISIA REA ŞINELOR1
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
o.»,	msssifs paewmw Limnif a bubctricji
Advocatul Radu Orghida"
’şl-au strămutat cancelaria iu cn sele d-luî Arvaues, di o str. Şeb No. 5 şi iu colţul stradel G .vaci 2 — Orele de consultaţiune sioţ1 mineaţa intre 9 şi 11, post meridiane intre 4 şi G
Or. LUPoS
s’a mutat in Calea Rahovei No. &3 (Calea Craiovei)
KOENEN
ZUGRAV DE FIRME ŞI TABbt
Str. Academiei 23 (grădina Stavri) tot felul de litere de stirlă, şi de lemn.
CIMENT
Adeverat de Borlland
si află de vemjare eu gros el) detail aici şi in Brăila cu cu Pre ţul foarte redus, la
MAYER FflEUD & Conip-
35 Strada Smărdan (Germană)
So. 11. — Ce» 7247
ANUL IIT.—No. 604
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI, 31 MAL 1870
ROMANIA LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Străinetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. Aug. Laurian.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. — In Francia : la SocUtt1 Havas Laffit & O10, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anunciurî si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisoru! Curtei Române, Stadt, Fleirchmarkt, 15, Viena. — Pentru anunciurî, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiutiei de anunciurî: Miolf Steiner, iu Hamburg.
, 3 bani
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1. Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepnblicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziariilti străine.
Berlin, 8 Inniu. — Regimentul prusian de u-lani ai cărui şef este de 50 de ani incoace Ţarul Rusiei, trimite o deputaţiune la Peters-burg, pentru ca să felicite pe împăratul Ales-saudru la a 50-ea aniversare a zilei de numire.
Londra, 8 Iuniu. — «Ofice Reuter» anunţă din Capstadt cu data de 20 Mai.
Regele Zulilor Cetewayo a trimis la 16 Mai pe un om al săd la generalul Breelock, prin care se rugă, ca să i se trimeaţă un european pentru a se inţelege impreună asupra ooudiţiu-uilor păcii. Solul englez s>’a şi infaţişat in tabăra Zul lor şi după un timp oare-care s’a re-intors. Se asigură, că negociările ad remas zadarnice, de oare ce autorităţile engleze aii decis irevocabil, să refuse toate condiţiunile de pace, escepţionănd singura numai pe aceea de perfecta supunere a lut Cetewayo, De altmintrelea Englezii niof nu cred in sinceritatea pro punerilor luî Cetewayo. — Preparaţiunile de de resbolfi continuă. Se întâmpina insă mare dificultate in transportul muniţiunilor, de oare ce terenul este foarte accidentat.
Berlin, 8 Iunid, — De o dată cu impgratul vor procede şi ceî l’alţi principi confederativi in statele lor respective, la. acte de graţiarl parţiale ertănd pe toţt arestaţii pentru crima de lesa-Maje state — intru căt aceştia s’ad făcut culpabili in perioada ce a urmat atentatului.
Ceremonia de merourl incepe la 9 ore dim. şi va durai şi jumătate oră. Predicatorul ourţiî Ivoegel ’şT pregătise o cuvântare d’o jumătate oră, dar o va scurta, de oare ce impăratul nu poate să stea atăta pe picioare, maî ales in urma a-luuecăriî sale pe parchet. De altmentrelea impe-ratul se află bine; sprijinindu-se pe nn baston el poate umbla prea bine.
Presidiul Reistaguluî se va iutrunî mâine, pentru redactarea adresei către impărat. Poliţia a oprit ridicarea de tibune private pe strade.
Petersburg, 8 Iuniu. — Din actul de acusare contra luî Solowieff se maî comunică şi aceste: Dintr’uu proces politic de mai nainte intentat luî Solowieff, pe timpul când se afla in ser-viciif in judeţul Toropez, guvernamentali Ples-kau, resultă, că el stetea iu relaţiunl intime şi amicale cu un oare oare Nicolae Bogdanovits. Acesta avea pe moşia sa o fonderie. Aici se a-dunaB socialiştii spre a veni iu contact cu poporul. Mai bine se avea Solowieff cu fratele luî Bogdanovits, anume ou Juriy, care era unul din socialiştii ceî maî revoluţionari. In adunarea aceasta de socialişti se ştie, că au luat parte intre alţii şi omorîtorul din anul trecut al generalului Mezentzeff.
In anul 1876 Solowieff s’a insurat cu Eca terina Oieliceff. Venind ambii in capitală, trăiau deosebiţi. Dopa o petresere de nn au şi jumătate in Petersburg, in care răstimp Solowieff a venit in contact cu toţi membrii partidei revoluţionare, a plecat, tăcend călătorii de propagandă prin guvernamentele Wladimir şi Ni-şni-Nowgorod. Propaganda o făcea sub nume falş. Maî tărziîl, tot continuând in urmărirea realisăriî scopurilor sale revoluţionare, plecă la Samaro, unde el insuşî fundă o societate revoluţionară.
O altă asemenea societate maî fundă el şi in Saratow, unde sub un nume lalş a funcţionat in calitate de notar sătesc. In anul 1878 veni din nod la Petersburg trăind la părinţii sei. S’a constatat, că el ade e ori aducea acasă eseiu-plare proaspete din ziarul revoluţionar «Ţara şi Libertatea» d’unde se conchide, ea el se puse din nou aici in coinţelegere cu revoluţionarii. Solowieff a fost foarte activ şi in respăndirea de scrieri revoluţionare. Din actele şi vorbele luî familia sa a conchis, că el stetea in intimitate şi cu comitetul executiv, cea ce s’a dovedit şi din participarea sa morală la atentatul asupra generalului Drenteleu.
Era ce-va bălător la ochi, că Solowieff de şi sosise la Petersburg iu sărăcie vedită, el totuşi dispunea mai târziu de parale, se imbrăcă bine; revolverul iui nu era din cele mai eftiue. Actul de acusare vede pe basa acestora un nex oausal intre atentatul luî Solowieff şi activitate,» societăţii criminale-revoluţionare.
După ce i a cetit actul iutreg de acusare, preşedintele l’a intrebat pe Solovi. ff, dacă a tras asupra Împăratului. Solowieff respuuse; că el a făcut ce i-a ordonat convicţiunea şi conşcinţa sa ; complici insă nu a avut.
Scrierile revoluţionare daca le a distribu't ici şi iu cololo,— aceasta numai din intămplare a făcut’o. A refusat orî-ce apărător, de oare-ce nici un om al legii nu’l poate apăra. Tribunalul insă ’î a dat din oficid nu apărător. După ce acesta şi implini formal datoria sa, tribunalul se retrase pentru ca să motiveze senteuţa.
(Se ştie că s’a pronunţat sentenţa pentru moarte prin ştreang).
Berlin, 8 Iuniu. P’aicî se aude că ţarul a renunţat d’a maî veni la Berlin, din oausa dispa-riţiuoiî unor hărţii de pe masa majorlui Lieg-uitz. (?)
Serviciul Telegrafic al «României Li ere”
de la 10 Iuniu — 4 ore seara
londra, 10 Iuniu. — Principele Bulgariei s’a iutors de la castelul de Balmoral, unde fusese primit de regina Englitereî. El va primi in audienţă astăzi o deputaţinue a residenţilor greci din Londra, oarî trebne să’î remită o adresă.
Roma, 10 Iuniu. — 5Fanfulla» pretinde, că guvernul italian a invitat pe d. Corti, ambasadorul săd la Constantinopol, să recomande Porţii de a nu face Greciei de căt concesiunile necesarii.
Aflăm, că ad isbucnit turburări la Calatabiano â propos de stabilirea unui nod imposit municipal. Archivele oraşului ad ars; mai mulţi cetăţeni şi căţî-va soldaţi ad fost omorâţi ; s’ad trămis imediat trupe pentru a intări garnisona.
Viena, 10 Iuniu. — Ieri s’a ţinut la Viena o intrui ire al cărei scop era constituirea unei asociaţiunî pentru imbunătăţirea navigaţiunei pe Dunăre; delegaţi ai marilor oraşe, numeroase eorporaţiunî şi representanţii tutulor com-panielor mari de transport din Austria şi Ungaria asistad la această Întrunire. Proiectul a-cesteî asociaţiunî e de a face tot ce va fi de lipsă pentru facilitatea şi accelerarea navigaţiunei pe Dunăre, in tot peroursul ei.
(Havas)
A se vedea ultime ncîrl pe pagina 11L
BucurescI, 30 Mai.
Păstrăm încă vie înfăţişarea plină de interes şi de serioase obiecte de studiat, ce sala Ateneului presinta in seara intrunirei electorale, ţinută la 4 Maiu.
„Românul” anunţase, căte-ra zile mai nainte, publicului Capitalei, că la acea intru-nire d. Costinescu va vorbi despre cestiu-nea Evreilor şi despre modul d-sale de a o deslega.
Atăt ziarele oposiţiunel, căt şi presa independentă ceruseră in nenumărate rînduri, ca guvernul să arate franc şi categoric so-luţiunea ce găsise acestei arzătoare eestiuni, şi pentru triumful căreia el ar fi fost in consecinţă dispus să puie insemnata sa influenţă, in cumpăna luptei opiniunilor.
Organele de publicitate, cari apărau cu lealitate interesele naţiunii, aveau tot dreptul să pretindă cu stăruinţă , ca guvernul să nu ţie mai mult timp ascunsă ingenioşi-tatea ideilor sale, cari asficsiau in portofoliul, ermetic inclus, al primului ministru.
Eram in preziua unor mari şi importante alegeri, şi naţiunea trebuia să scie din vre me programa guvernului, ca să o poată judeca cu maturitate şi să se pronunţe apoi la urne, dacă acea programă ii convenia, sau nu. Era vorba de a sci dacă , in cu-
niuui ar fi corespuns pe deplin dorinţelor ei.
Aveam prin urmare cu noi o puternică raţiune de procedere corect constituţională, şi pentru acest motiv insistaserăm atăt şi in atătea ritul uri, ca guvernul să facă lumină, spre a se şti din vreme ce hotărîre se impunea naţiune!. Ne scuti.nn ast. fel de impasul, in care mai căzusem, do a lucra, contrarii! voinţei noastre, sub presiunea unor motive de inaltă diplomaţie, ce ar ti putut să se ivească tocmai atunci la fiertul fierului, la sosirea momentului de a zice cel din urmă al nostru cuvint.
Curiositatea, îngrijirea şi neliniştea morală a publicului erau foarte legitime, de vreme ce nu se cunoscea nimic asupra o-pininnii guvernului m grava cestiune a zilei, şi ne putem fa.e uşor o ideiă de afluenţa cetăţenilor la acea întrunire, despre care se susţinea, că va vorbi guvernul insuşi, prin graiul d-lui Costinescu.
Sala Ateneului avea aspectul unei pinze de capete, care incepea de lăngă tribuna oratorului şi mergea, fără cea mai mică întrerupere, căt se intindea acel amfiteatru politic.
Acesta dovedea in modul cel mai convingător, că cestiunea israelită nu era, precum s’a pretins, numai o armă de partid, ci o nevoie adevărată a ţării, care inspira şi inspiră poporului un sentiment de spaimă, fărte accentuat şi foarte bine simţit.
Oratorul acelui meeting—trebue s’o mărturisim, in interesul adevărului—a făcut o plăcută escepţiune din cei-alţi ritori şi negustori de vorbe, cari amărîseră in atătea rânduri pe pacinicii noştri alegători, cu debitarea a tot felul de nimicuri declamatorii, pentru a căroi ascultare cetăţenii sufereah o căldură tropicală şi o sf'eteriseală ce li se făcea pe faţă asupra timpului acordat intru-nirilor. Cel puţin, discursul d-lul Costinescu a fost o cuvântare ingrijită, studiată, şi, in fine, a spus ceva, făcând prin aceasta o lec-ţiune coreligionarilor săi politici, că tribunelor publice se datoresce acelaş respect, ce trebuie se purtăm altarului şi catredelor profesorale.
Afară de ori-cari erezii istorice, toată partea introductive a fost bine susţinută, şi putem afirma, că d. Costinescu n’a ostenit in zadar urmărirea datorii ce avea de a zugrăvi, in culori adevărate şi caracteristice neamul favorit al lui Iehova.
Introducerea a fost dibace-, ea a căutat să captiveze buna voinţă a auditorului şi se accorde oratorului graţia aplauselor sale.
Să ne muulţumim pentru azi cu căte-va momente de atenţiune asupra acestei părţi introductive.
Evrei, observă d. Costinescu, sunt de temut mai intăi prin darul lor de a se in-mulţi, ca buruenile acelea indărătuice, cari indură arşiţa şi umezeală, cari duc la tot felul de restimpuri, cari sufere ferul coasei şi cormana plugului, şi cari trăesc şi sporăsc totuşi, in mod inspăimăntător. Este o sectă care devine din zi in zi maî ameninţătoare prin erescarea numelui membrilor ei, şi dupe, ci. Costinescu, este aici un pericol mare pentru naţionalitatea noastră, restrânsă la nu-mer şi mai puţin prăsitoare "căci viitorul este al r.selor prolifice* al acelora adică ce ajung a se inpune prin forţa brută a nu-meruluî.
Eată dar un punct, care, in vedere eu in-noscinţa de situaţiunea ce avea să urmeze, ceputul istoric al Evreilor, cu rolul ce a jucat naţiunea trebuia să dee guvernului majori- j acest neam in vechime, ca suferinţele prin cari tatea parlamentară ; sau dacă ea, nemulţu- j a trecut el, remăind vin şi tenace, şi in vedere mită pe aceea programă, eăta să investea- j iarăşi cu propouderanţa ce are azi in poli-scă cu onoarea de mandatar pe bărbaţii al- | tica statelor, a ajuns «a pune lumea intregă pe
' tor partide sau grupuri poWwW.’daCoi'QmainiCaVo- Semnărn noî’ că IsrailHî
au ajuns a pune lumea pe gânduri, şi ne pare că Napoleon I ar fi nemerit-o maî bine, daca ar fi zis, că Europa va fi intr’o zi «Evrea cu republică cosmopolită, safi monarchică, întemeiată pe naţionalităţi» in loc de a fi zis, că ea va fi „cazacă, săli simplu republicană.” Potopul slav va găsi un stăvilar iu nihilism; urgia copleşire! jidovesc! insă ameninţă cumplit , şi dinaintea el toate obstacolele ce mal remăseseră, pe ici pe colo, se ridică prin ingeniul lor, prin spiritul lor de castă, prin farmecul unei puteri teribile care e aurul, numerariul ce se vântură in industria şi comerţul lume! întregi. Neamul acesta este dar susţinut şi impius către putere de două mari resorturi sociale, de nu-m?r şi de ban. «Gestiunea israelită este un verme in societatea modernă ; va veni vremea in care această societate ăl va ree.-noasce şi atunci, sai! Evreii se vor asimila in realitate cu popoarele in mijlocul căror trăiesc, safi vor trebui să se intoarcă in Asia, de unde aă plecat.” Că viermele acesta are să roadă intr’o zi aşa de tare organismul politic şi social al statelor, in căt, vrănd nevrănd , ele aii să se descepte in dureri grozave, din narcotismul ideilor răă inţelese şi răă aplicate, de libertate şi fraternitate; despre aceasta, zicem, nu ne induoim, precum nu ne induoim, că o alt! ediţiune a lui 21 , revăzută şi amplificată, are să vie din nuou, dacă cuţitul va ajunge la os, şi ori-ce l-om face, ori-cura l-om descânta acum, el are să petrundă la os, in caşul când vom stărui in sistema politică, de care ne adăpăm şi de care ne conducem azi.
Inspiraţiunea oratotului de a compara apoi nenorocirile ce conţine cestiunea jidanilor cu suferinţele sociale produse in trecut de către Fanarioţi, a fost nemerită, căci nu la diferenţiarea accentuată a religionarilor au ţintit măsurile restrictive ce introdusesem vremelnicesce in legile noastre, ci la înconjurarea unui pericol economic şi naţional, care ar fi tărăt inevitabil după tine o res-vertire socială foarte serioasă, sau o scădere înfiorătoare a puterilor naţionalităţii noastre.	■
Şi de una şi de alta; de o potrivă, trebuia să ne temem.
Dar e oare zis totul cu acestea ?
Nici-căt,
D. Costinescu a pus in relief, că Evrei «nu pot contracta ceia-ce numim noi sen-ţimăntul patriei”—că „patria şi religiunea este una pentru denşii... şi prin urmare, că numai religiuăea este idealul lor” căci numai la ea ţin... Dar Evrei mai aii şi un alt ideal; câştigul prin ori-ce mijloace. Frumos indeal! Dar ce să zicem, idealul e ca şi secta. A recunoscut apoi, că Evrei pe unde „s’au introdus, chiar in număr mai mic de eăt la noi, ei au fost tot d’auna o causă de suferinţe...” Că ei au fost un germene de distrucţiune pentru nenorocita Poloniă ...
E destul credem atăt.
Portretul moral al rasei evreescî, care a stat impietrit in formele ei fisice şi sutfe-tesci, aşa după era in primele timpuri de cănd ea apare pe scena lumei, după cum ne-o descria Tacit acum două mii de aui,-acest portret, zicem, nu este câtuşi de puţin zîmbitor pentru Israeliţî, de şi d. Costinescu a pus toată dibăcia d-sale, ca cestiunea să fie atinsă cu multă precauţiun . precum se cerea de la un membru anturisit al partidei guvernamentale, nu tocmai străină de graţioasele favoruri a ornni-potenteî Alianţe Isdraelite. Cu toate acestea, fiind-că adeve rul nu ni se mai poate ascunde azi aşa pe d’antregul. şi fiind-că pruncul de popor român a maî crescut ceva şi nu se mai in-
ROMANIA LIBERA
şeală cu cine-scie ce nimicuri: portretul rasei ovreesd, iucondeiat de d. Costinescu, n’a putut eşi. cu tdtă buna d-sale voinţă, de cât cu puţin lucru mal alb de., cât dracu.
După, o asemenea introducere insă, care credeţi, că a fost conclusiunea primului redactor al organului oficios?..,
Soluţiunea d-luî Costinescu a căţlut ca o bombă asupra publicului, muncit să afle cum, din nişte premise atăt. de adevărate şi de defavorabile Evreilor, a putut să nască in mintea d-lui Costinescu nişte conclusiuni foarte deochiate, prin evreo-filismnl lor...
E un cas ciudat de logică şi de simţi-ment patriotic, cu a cărui de aproape cercetare ne vom ocupa in numeri le ce au să urmeze indată,
Vom căuta să aducem luminele noastre asupra propunerii d-lui Costinescu, atăt, de atrăgătoare in aparenţă, atăt de justă şi de inocentă, la intăia vedere; dar nenorocită, înşelătoare ca unda şi periculoasă ca coasa morţii, in adevărata ei esenţă 1
CRONICA ZILEI
D.	Athauasiad ne adresează următoarele rîudnrî:
Domnule redactor, articolele mele, intitulate «Stan Popescu şi Ocnele Slănicului», ati dat loc lui Stan Popescn a face o plângere d-luî prim-procuror de calumnie iu contra mea, şi ast-fel eii sunt trâmis in judecata Curţeî cu juraţi diu Bucureşti, că am calumniat pe Stan Popescu.
înfăţişarea acestui proces la juraţi este la doue Iunie curent.
Ve rog dara, publicaţi această zi pentru amatorii, cari ar bine-voi să’mî facă onoarea a asista la această Înfăţişare.—Athanasiad.
—x— . '	.
Bacăul începe fi inundat de Jidanii din Rusia.
Această ştire, nu tocmai bună, o aduce «Curierul de Bacău».
Aceşti Jidani—zice ziarul citat—se liberează in dată de la prefectură, pe garanţia altor Jidani din localitate, «pregătiţi pentru acest sfîrşit».
—X —
Tu rîul Bistriţa s’au innecat, zilele trecute, douî oameni: o calfă de ferar şi o jidanei',
Ei se duseseră să se scalde, dar, din eausă că nu ştiau innota, Neptun le trămise moartea ca un fel de reproş pentru cutezanţa ce aii avut de a intra nepregătiţi in vastul şefi imperiu.
Cadavrul calfei a fost găsit — ne spune «Curie rul de Bacău» — valurile insă ascund ineă pe al jidancei.
—x—	w
»Timpul* de azi face următoarea dare de seamă asupra seratei literare a societăţei „Junimea* de vinerea trecută :
Vineri seara, la d. Titu Maiorescu, a avut loc o serată extraordinară a societăţii literare »Junimea*, unde d. Vasile Alexandri a citit noua d-sale producţie, Dospot-Vodă, dramă in 5 acte, in versuri.
Intre asistenţi, cari erafi in numer de peste trei-zecî, se aflau dd. Pariţ, Pabeş, Roman, Băsdifi, Hodoş, Manin, Caragiani, membri aî Aoademieî, d. I. larnic, romanist şi profesor de filologie din Viena, dd. Circa, Frollo, Haret, D, A Laurian, St. C. Michăilesou, Manliu, profesori, căţî-va deputaţi şi senatori şi mai mulţi membri ai ‘Junimii» din Iaşi, — unii împreună cu damele lor.
Citirea dramei Despot-Vodă a făcut cea mai bună impresie asupra acelui distins auditor, şi
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	12
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BEI,LOT
PARTEA I.
0 sliănepoată a negrilor.
— Urmare —	|
XV
Victor Mazilier intrase cu Cora in una diu j şalele vămei, se aşezase pe scaune şi pe cănd | ascepta să o cbeme ca să deschidă geamanta- f nele, el se încerca să o incănte prin o vorbire distinsă.
— Aşa dar d-nă, zise el cu un ton uşor, treceţi numai prin Havre? Permite-mi să-ve spui, că faceţi refi. Dar să nu crezi că ţin mult la acest port. Afară de stiada Parisului şi cheiul, cari sunt de alt-mintreri frumuase, e un oraş
serata s’a sfârşit tocmai după miezul nopţii , cănd asistenţii s’au retras. Fie-care dintr’enşiî, împreună cu oaspeţii, au mulţumit poetului de onoarea ce le făcuse venind iu sinul societăţii şi citindu-le noua sa producţie.
Asupra acestei producţii dramatice suntem scutiţi de a mai face vre-o laudă banală; credem a fi spus destul arătând numele autorului şi cine erau auditorii, cari i-afi dat admiraţia lor întreagă.
—"X—	.
Colonelul Yankovsky e numit gen erai-major şi guvernator al Basarabiei.
Generalul Yankovsky era in disponibilitate la ministeriul de interne.
Ştirea o primeşte «L’Orient», din Ismail.
-x—
»Monetăria statului* este titlul ce vor purta de aci înainte casele in cari s’a stabilit fabrica de
monete.
Aceasta conform unei decisiunî luate de Academia romană.
-X—	.
In Kiustenge, prin iniţiaţiva d-luî prefect şi
a autorităţilor şcolare locale s’a regulat şi înfiinţarea de şcoale pentru adulţi.
In 17, cuient, s’a şi inaugurat deschiderea linei asemenea şcoale in Cernavoda, la oare s’au înscris numai de căt 10 din locuitorii acelui oraş,
Cursurile acestor şcoale se vor ţine deocamdată de către institutori safi învăţători, in toate duminicile şi sărbătorile, dela 9 ore pană la 11 a. m. şi de la 4 pană la 6 ore p. m.
După relaţiunile ce a primit pană acum ministerul instrucţiei publice dela d, prefect şi de la d. sub-revisor şcolar de Kiustenge să speră, că in curend se vor înfiinţa astfel de şcoale mai in toate oraşele şi chiar satele din acel district.
Aceasta e o măsură in adevăr lăudabilă.
Meritul ei revine d-lui prefect de Kiustenge, sub-revisoruliu şcolar şi directorilor de şcoale din acel oraş.
Ea va da, suntem siguri, frumoase resultate şi persoanele citate vor purta atunci cu mândrie pe fruntea lor laurii nemurirei.
—x—
Apele Dunării au crescut septămăra aceasta aşa de mult — ne spune «Mesagerul Erăilei» — in căt sunt aproape a deborda.
E speranţa insă a scăpa de inec, căci comitetul portului a luat măsuri de timpuriii in această privire.
DIN AFARA
Comiteîe Şuvaloff.
Cetim in «N. fr. Presse» ;
Semnele, ca contele Şuvaloff ar fi prevăzut să investească dupe sfărşirea cor.gediuluî şefi de vară postul de ministru al afacerilor streine la Petersburg, se sporesc merefi.
«Berliner Pcst», precum şi noul consul general rusesc din Pesta nu mai contestă posibilitatea acestui fapt. Daca ţarul va merge la Berlin, la căsătoria de aur a împăratului german, Bismark va folosi negreşit acest priitgifi, spre a pune o vorbă bună pentru amicul seu Şuvaloff.
Gorciacotf va rămânea şi mai departe can e-lar al imptriuhiî rus , dar numai in «parii-6ms».
Osânda lui Solovieff.
La 6 luniu tribunalul militar din Petersburg a condamnat pe atentatorul ţaru-
de provincie şi mie nu ’mî place provincia. Dar aţi putea petrece, vă iucredinţez, vre-o cincî-spre-zeee zile fără să vi se urească. Suntem vre o zece tineri de familii bune, cari am fi fericiţi cănd v’am putea distra.
—	Nu mă indoesc, respunse Cora, sumând; dar.. ..
—	Dar preferi a te duce la Paris, ’mi pare refi căci te veî căi. Dacă am fi in luna lux Ianuarie, atunci eu însumi v’aţi îndemna, miaşi cere voe să mă duc pană acasă, ca să iafi căte-va bilete de bancă şi să spui servitorului să mi prepare bagagele.
—	Pertru ce, întreba ea.
—	Ca să vă urmez crezi oare că dupe ce te am vetjut ma’şi învoi să te părăsesc ? Este in-posibil.
Ea vru să’l întrerupă. El iusă urma,
—	Dar suntem in luna luî Iunlu, in căldura verei, şi niminea nu lasă Havre, unde din ca-
lm, nihilistul Solovieff, la moarte prin , ştreang.
Actele, cari s’au strîns cu prilegiul pro- * cesului, dovedesc, că condamnatul a apar- j ţinut Societăţei revoluţionare. Splovieff a j intrat sub steagul acestei propagande ineă pe cănd era in licefl. ceea-ce făcu pe multe ziare străine să’l privească drept o victimă a junei fantasii bogate pană la nebunie , şi să nu cunoască in el pe luptătoriul convins al unei idei politice bine preeisate. Poate să fie ceva dreptate in această aserţiune ; poate. Nu sunt insă lucruri, cari se învederează lesne şi pentru tineri? Mai ales, cănd e vorba de a lupta pentru idealele naţiunilor in specie şi a omenirei in gene-r 1, nu se pune in fierbere mai iute sângele tîner, arţletor şi neinveninat de espe-rienţele vieţeî ? Noi nu avem, nu zărim motivele pentru cari am pute <, face lui Solo-vieff un panegiric atăt de ingrat.
Tenerul revoluţionar nu a descoperit nimic, in tot cursul cercetărilor. A fost mut ca o piatră şi nu a declarat, pe lângă faptul că este un revoluţiouar, de căt că cele mai grele chinuiri nu’l vor face să spue mai mult.
Vom satisface, cu plăcere, curiositatea cititorilor noştri carii neputănd merge, Duminică, la conferinţa d-luî Heliade, doresco a cunoasce ideile emise cu acea ocasiuue, in cestinnea Evreilor.
Recomandăm atenţiunii celor din corpurile legiuitoare aceasta conferinţă, in care se găsesc multe observaţiunî drepte.
Păstrăm, in publicarea acestei conferinţe, chiar ortografia părintelui literatureî romane, ortografia cu care scrie şi amicul nostru I. I. Heliade Rădulescu.
ALLIANŢA ISRAELITA UNIVERSALA
fi
Modul cum ar trebui să se resolve darea drepturilor politice jidanilor, fărăqua existenţa naţionale să fie pusă în pericol.
Domnilor,
Astăzi, quând corpurile legiuitore sunt convocate spre a face qua şi Hebreiî in viitor să obţie drepturi politice, ni se pare folositor qua mai toţi Romanii să cunoscă cum este organisată Allianţa, israelită universală, şi mai cu seină a sci quare este puterea sa, putere atât de mare, pe quare nici Iesuiţii şi nici o altă societate din lume n’aii avut’o pînb în ŞLillele nostre.
1). Cremieux concepu că şi Ignaţiu La-yola, fondatorul societăţii Iesuiţilor, un plan mare: qua Hebreii să domine lumea. Layola a trebuit totul să creeze. D-lu Cremieux a găsit mult material, ast-fel quo n'a avut de quăt să T addune şi să organisese societăţile secrete alle Jidanilor que existau în diferite state, într’o alianţă israelită universală.
In annul 1859, pusse de se făcu in tote oraşele şi satele din lume, unde se aflau 10 sau 15 Hebrei, comitete quari au de scop a se occupâ cu susţinerea şi prosne-rarea eorreligionarilor lor din aquea localitate, cu trimitterea de bani comittetului central şi cu ţinerea unei correspondinţe continue cu Presidentul allianţel israelite.
Elle sunt obligate a da suppunnere Pre-sidentului AII. Is. şi a T punne în current despre tot que se petrece în aquea ţarră sau localitate; ast-fel quo D-lu Cremieux cunosce atât starea materiale şi morale a fiă quărui oraş, quât şi evenimentele şi schimbările politice que se prepară in fiă quare ţerră. Presidentul AII. Is. cunosce
minterî ar fi cea mai mare greşeală ce aş putea face către amicii mei, ’mî pare că ’î aud diseară zicând: Unde e Mazilier? — A pecat la Paris — Adevărat, dar e de necrezut; ce nu se mai resp.-ctă, vrea să’şi peardă reputaţia de gentilom? Eată cele ce s’ar zice de mine şi in-ţelegeţî doamnă... Ve rog, dacă biue-voiţî, spu-neţimi cum trebue să ve numesc doamnă safi domnişoară ?
—	Doamnă, respunsă Cora.
—	Şi înţelegeţi, d-nă, continua Mazilier, că nu pot să fac o aşa de mare greşală.
—	Dar d-le, eu nu vani cerut să ine insoţiţî zise ea.
— Fără indoeală că nu mii-aţ cerut dar permitem] să ve spui, ci dacă aş voi să ve insa-ţesc, nu aş fi atătâ de fără de minte in eăt să ve întreb dacă ’mî daţi voe. Aş lua un bilet la drumul dej fer, m’aşî sui iu acelaşi vagon, v’aşi oferi serviciile mele pe,,... care d-voastră leaţi re fu sa; dar pentru ce să spui toate acestea ? Efi
usa măreî, avem o climă temperată, spre a se f duce la Paris cave este acum un cuptor, De alt- ,
www.dacoromanica.ro
mal multe lucruri şi mystere de quât diplomaţii şi miniştrii affacerilor străine din Statele quelle mari.
Aqueastă societate dispune nu numai de capitalurile quelle mai mari, quod jidanii sunt quei mai bogaţi omeni din lume, dar şi de pressă.
Se scie quo jurnallele quelle mari din străinătate se formeţlă cu acţiuni. Membrii AUianţei Israelite îndată que văd qu’un organ de publicitate que are să appară, are printre redactorii sommităţi litterariî qua Victor Ilugo şi alţii, prevăd quo aquel jurnal va ave cătare; cumpără dar quelle mai multe acţiuni alle aquellor foi, şi, immediat îşi assicură majoritatea voturilor în ndiluări, asâ quo, comitetele de redacţie sunt compusse tot d’auna sau de Ilebrei, sau de Jidano phili.
Acum putem să ne explicăm de que la. un ordin dat al AII. Is. tote jurnalele din lume, afară de foile jesuiţilor, apără cu vehemenţă ori que interes jidănesc din ori que ţerră, îudată que el este pus in joc.
Intre multe alte fapte n’avem de quât se ne adducem aminte quo îndată que noi Românii, la 186G în constituantă, n’am voit să accordăm drepturi politice jidanilor, tote jurnalele din lume au inceput să ne attace şi să ne calomniere continuu pinii mai de-unădî, quând încetară pentru quât-va timp qua să mai ne imbunede acum niţel.
Interesele jidanilor sunt atât de mult ! susţinute de pressă, in quât cu mari greutăţi pote un om să parvie a publica prin jurnale aquestea vre-un răspuns în contra lor. La 1867 şi 1870, pe quând mă aflam ! în Paris, mi-a trebuit să allerg şi să stărui doe luuî de ijille spre a putea publica prin jurnale quâte va respunsurî la accusaţiu-nile şi calomniile que ne adducea allianţa israelită. J)
Alianţa israelită prin bani şi prin pressă domină lumea.
In adevăr, quare este partitul sau omul quare să n’aibă trebuinţă de pressă şi mai alles de paralle ? Toţi în general avem necesitate de dînsele. Prin urmare suntem siliţi a recurge la Hebrei sau la alianţa israelită, a o rugă ori să ne susţină, sau să ne împrumute cu bani. Hebrei promittu a susţine interesele aquellei pesone sau par-tit şi a-i da şi bani, ânsă cu condiţie, qua şi Jidanii din aquea ţerră să obţie cutare sau cutare drepturi. D. I. Brătianu şcie aqueasta mai bine de quut ori quine dintre noi, quând la 1866 a voit quă dethro-narea Ini Vodă Cuza să fiă susţinută de pressă europeană, a fost silit să promită lui Cremieux a accordâ drepturi politice Ile-breilor in Romania, precum şi a desfiinţa passaportele pentru qua Jidanii să intre cu înlesnire în ţerră nostră. îndată que allianţa israelită a veţlut quo passaportele s’au desfiinţat, şi quo in constituţie este trecut şi
1). Vedeţi l-iu «Gazette de France» din 31 August, 1867, ar- ! ticolul: Toleranţa romană din antiquitate pănd in (pilele noastre şi in que condiţiunî se află jidanii in Roinăuia;
2-	lea «Journal des Debats» din 15 Martie şi quel din 14 Aprile, 1870.
3-	lea «La Cloclie» din 17 Martie, 1870 şi
4-	lea «Journal de Paris» din 18 Martie 1870; unde ara ţinut polemică in toate aqneste organe tu d. Cremieux asnpra questiuneî evreilor, silindu-1 a declara singur quă «Roiuăui-n’au inamiciţie in contra jidanilor, quă noî suntem bum ‘toleranţi», şi quă n’avem ură in contra quelor quari nu profe-seasă religiunea noastră.»
«Les Debats» din 20 Martie 1870.
nu pot să merg acum la Paris şi nici voi mi trebue sa ve duceţi.
—	Cum? Nu trebue,,. Şi cine me va opri?
—	Voi iusuţî, v’o jur. Aflaţi dar, d-uă, că Parisul nu este in Paris in luna luî Iunie, este la băile de mare, la ţara. O femee frumoasă ca vot, o femee care se respectă aşteaptă spre a putea intra in lumea elegantă. Şi ce veţi găsi acolo acum ? Negustori, funcţionari. N’aî cu cine vorbi. Efi nu sunt dator să ve spun toate »• eestea, oa uneia ce veniţi din America, care mi sciţi obiceinr.le ţerei, ca una ce ve găsesc in căntătoare, frumoasă....?
—	Mi se pare, că me chinină, spre a arăta ba-gagele zise Cor^.
—	Nu, nu ve ingrijiţî, va veni să ne spue-Havre, continua el şi privind pe Cora cu coada ochiului spre a vedea efectul ce va produce vorbele sale, este cu atăt mai animat cu căt Parisul e mai deşert. Căci toate hotelurile sale suut pline de cei mai eleganţi şi milionari parisiem eată in hotelul Europa, unde dejunaţii adinea-
ROMAN IA LIBERA
566fii;
un articul prin quare Ilebreilor li se accorţlă j drepturi politice, totă pressa din Europa a ■ ipprobat căderea lui Caza si a susţinut in- | teresele quellor quari se aflau pe attunci la , putere. Allmnta israelită inse nu se aştepta j ca Constituanta de attunci să respingă darea drepturilor politice Hebreilor, quăci nu r,e ar li apperat atât de mult prin pressă.
I)ar5 nu este numai pressa şi banii quare are în mana sa allianţa israelită. Ea dispune d e francmasoneria si de Inter naţionala. Se scie quă d. Cremieux este presidentul francmaconcrii de ritul scoţian, a les pe mată cu dreptul d'a numi dînsul pe succesori^ De aţâţi arini, de quând se află president, d. Cremieux a umplut legile maqonice cu jidani. Comitetele allianţeî israelite au primit ordine de la presidentul ei, qua să să introducă lJebrei quât de mulţi în francmasonerie. D’attunci lojele sunt îmbuibate de jidani, atât quelle din străinătate, quât şi quelle de la noi. Ast fel qub acum francmasoneria nu mai este aquea societate quare o dinioră a addus atâtea serviţiuri mari omenirii, ci o societate quare se occupă numai de iutei esele jidănesci, societate cu tote aquestea organizată şi răspândită pe totă suprat'agia globului.
Am <jis qub şi Internaţionala se află în mâna Jidanilor. Max, un membru ai Alianţei israelite, a fost presidentul ei, în timpul c ommunei. .	j
Aşa dar, vedem quă allianţa israelită u-niversah est'.; o societate quare e quea1 mai puternică din tbte societăţile existente, quăci ea dispunpe de quei mai mulţi bani, de pressă, de francmasonerie şi de interregionale.
Puterea alianţei israelite a fost aşa de mare, iu quot ea a deschis porţile congresului şi a dictat articole în tractatul de la Berlin.
Jesuiţii au luat masca religiunii spre a domină lumea; Allianţa israelită a pus marea libertăţii, egalităţii şi fraternităţii spre a’şi pute realisa planul seu de accaparare.
Aqueastă societate are trebuinţă qua în tote ţerrile să fiă libertate, egalitate şi fraternitate, pentru qua Jidanii să dispuie de o absolută libertate, qua să realisese do-. rinţele lor: nimica să impedice exercitarea comerciului şi daraverile lor, licite şi iUicite. Voiescu asemenea să fiă egalitatea şi fra-ternitafe pentru qua să obţie tote bunurile din aquele ţerri. îndată anse que dânşii 'şi au însuşit tot ce doresc in aquel stat, apoi caută să suprime libertăţile, constituind prinvilegiuri numai pentru denşii. Ei astfel devin quei mai despoţi şi quei mai exclu-sivişti. Sunt că ţiganul quare, devenind împărat, ânteiu pe tatăl seu l’a spânzurat. Să ne ferescă Dumnezeu qua Hebreii să puiă mâna pe funcţiunile şi bunurile noastre, poci vommu simţi îndată quei mai terribil despotism şi quea mai crudă neavere!
Omului îi sunt trei lucruri scumpe: viaţa, averea şi onorea. Pentru densele, el este în stare a se sculă de la mare pîno la micu spre a le ap eră. O revoluţiune este lesne de făcut quănd aqueste trei lucruri sau doe din ele : viaţa şi averea, sunt puse in jocu. Ne este mult temă qub, dupo que la noi Hebrei vor deveni stăpini pe averile nostre, nu va trece mult timp şi vom vedea o res-culare mare ce se va face în România în contra lor, pentru a redobîndi proprietarii
°ri ereau vro o doi membrii al Jokey-Clubuluî §1 mai mulţi bancheri renumiţi nu ai găsi a-ţâţia acum in Paris de la Cbamps-Elyse şi pană lu str. le Pelotier. Dar ne lipsesce şi 'nouă ceva 5' anume femei'e frumoase. Din eănd in cănd zăresc! cate una ce pleacă cu deligenţa sau vaporul şi atăta e totul. De aceea suntem liotă-rilţi a face toate nebuniile din lume spre...
Din norocire fu intrerupt in mijlocul unei ‘ase care era să fie poate prea sinoeră. Un fuu-cţionar jal varneî venia să ’! spue că numai ‘amănea de căt bagageie sale ne visitate.
Victor Mazilier o urmă, şi mergend el eşî zicea ‘u sine:
Nu mă înşelasem, face parte din acele femei Pro care America ni-le trimete pe fie care an spre aş! cauta uorocul in Franţa şi fiind-că drumul e scump şi pentru că ’! trebue un corapa-®ion de drum' ea a luat pe vre uu tener fermecat de frumoşi! se! ochi!, acum insă a ajuns 11 Franţa şi o persoană nu săracă, plăcută, ca m'ue, ar putea să ia locul soţului şefi de drum.
averile lor răpite. Persecuţiimile quari s’au exercitat in timpii trecuţi în contra Jidanilor, n au provenit din causă quă ei adoră pe Moise, în loc de Chirst; ci pentru quă denşii îndată que obţineau drepturi în vr’un stat, puneau mâna pe banii omenilor. A-queştia sufferiau quât-va timp neaverea şi umilinţa, pîno que le venea cuţitul la os, attunci se sculau de la mare pîno la micu în contra lor.
Asta este adevărata causă a persecuţiu-lor în contra Hebreilor, iar nici de cum re-ligiunea
(Va urma).
DIN CAMERILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. -Şedinţa de la 29 Mai, curent.
Senatul. — S’a ales biuroul; d. Bosia-nu president cu 33 voturi, contra d-luî E-pureanu cu 23 ; dd. G. Leeca, şi Opran, vice-piesidenţî; dd. col. Filat, col. Anghelescu, Costin Brăesen şi I). Pişcă, secretari; dd. N. Rujoreanu şi B. Şeicaru, cestorî.
Senatul s’a împărţit in secţiuni.
Camera. — S’au validat alegerile — contestate—dd-lor Eugenia Gliica, din col. IV de Bacău; ’ C. Gliica, din col. IV de Botoşani; Neron Lupaşcu, din col. IV de Vasluiu ; Th. Boldur Lăţescu, din col. HI de Neamţu; Gr. Eliade, col. LV de Olt.
Azi se face alegerea biuroulul.
Mm A ZIARELOR
* * Frica «Românului» a ajuns aproape la culme.
El dă ţipete de disperare, cari se resumâ in acusărî, ce cresc până in punctul d’a deveni grave.
Ele sunt adresate oposiţiuneî.
Frâu umiliţi, erau puţin la suflet, pe cănd nu li se şoptise de aiurea: «Pnteţ! cuteza! Vă susţinem in taină»,
zice organul radicalilor, raportăndu-se către cel din oposiţie, pe cari el aşteaptă cu groază la luptă.
«Romanul» termină revista sa arătend speranţa, că geniul protector al României n a părăsit incă partidul seu şi preclicend conservatorilor o mustrare de cuget.
Fereşte, Doamne!...
*'■* «Pressa» constată, că, cu toate ma-noperile neleale la cari a recurs guvernul in alegeri, partida radicală abia a obţinut o majoritate de căte-va voturi numai faţă cu partidele din oposiţiune.
.ţara a dat radicalilor un vot de neîncredere, continuă ^Pressa», cu ocasiunea alegerilor comunale. Guvernul insă şi partida radicală s’afi prefăcut a nu înţelege gravitatea acestui fapt, ce impunea, constituţionaliceşte, guvernului să se retragă....
Apoi începe a pune in rînd toate desa-brobările manifestate ale ţârei, faţă de cabinetul actual, care se face nepăsător, nesimţitor la toate acestea, numai şi numai ca să mai stea la putere.
Organul centrului eşî incliee revista vorbind de şedinţa de Duminecă a Camerei,
Acest raţionament, de şi nu era cu totul falş, era insă mult esagerat.
Mal ăntâiu Cora , plecend din Noul-Orlean , eş! venduse casa sa din strada St Filip gradina, sclavii, negrul, negrele, mulatrele , pe cari, luase o mulţime de dolari, pe cari e! schimbase in bilete de bancă ce erau aşezaţi acum la sinul seu şi stăpâna unei ast-fel de averi nu era aşa lesne de supus.
Apo! ea nu era incă decisă, să se despartă de George de Hamei. Toate planurile sale viitoare se basau pe el, cu toate acestea ea nu maî era decisă sa’i iubiască ca la Noul-Orlean.
Fraucia era pentru ea nu fel de paradis, unde s pera să guste toate plăcerile. Frumoasă , te-neră, fermecătoare peste putinţă, destul de inteligentă, nu putea ea oare să ; ibă orî-oe pre-tenţiun!; apo! corupţiunea sa , lipsa de orî-oe credinţa şi scopul, gata la ori-ce sacrificiu util, trebuia să o adjute a’şî împlini tote visurile sale.
Ea scia. că spre a’şî realisa qote visurile, nu
) in care s’a, petrecut «acel fapt fără precedent in trecutul vieţeî noastre constituţionale» : substituirea d lui Mortzun in locul d-lui Ganea, alesul colegiului I de Suceava.
*** “Timpul» se ocupă cu soluţiunea d-lu! Costînescu in cestia Evreilor şi, arătând că unu! Evreu î pasă mai mult de drepturile civile, de căt de cele politice, trage urmările aceste trei din soluţiunea d-lul Costinescu.
1)	Moşiile Statului, a cineea parte a teritoriului Românie!, scoasă deja in venzare prin emiterea de bilete ipotecare, se vor cumpăra de Evrei.
2)	Moşiile răzăşeştî, care nu sunt file foştilor clăcaşî, se vor cumpăra sistematic de Evrei.
3)	Moşiile particularilor vor fi, iu Moldova cel puţin, pe aceiaşi cale.
Toate acestea sunt insă peste două din trei părţi din teritoriul României.
VARIETĂŢI
0 centenară. — lutr’un sat din districtul Laudelor (Franţa), numit, Tilh, loeuesce o fe-mee numită Margareta 1’AuVhe, nlscută la St.-Girous, cantonul Orthez, la 20 Martie 1776; ea are prin urmare o sută şi trei an! trecuţi. Această centenară care are ti!, gineri, nepoţi şi strănepoţi, a păstrat in întregimea lor facultăţile sale intelectuale. Limpezirea ideilor ce se observă in spiritul seu dă conversaţiuuii sale un farmec cu totul particular.
Ea n’a uitat nici o particularitate din tinereţea sea, atât de proaspătă ’! a rămas memoria, şi nu este un incident din revoluţiune, in-deplinit in regiune, pe care să nu ’1 raporteze cu cea maî strictă exactitudine istorică.
Margareta l’Aulke are o soră îa Pomares, in vârstă de 88 ani, şi la Donzacq un tânăr frate de 93 de am. Anul trecut el a venit să petreacă două zile de sărbătoare cu sora sa cea mare, şi ia excursiunile lor pe c ămp, sburdălniciile lor diu tinereţe au făcut objectul conversaţiuni! acestor douî copii bătrâni.
Acest frate trebue să aibă şi el seva şi vigoarea surore! sale, căci a făcut pe jos, d„.s şi întors, fără cea maî mică osteneală, drumul de 1 a Donzacq la Tilh.
[Voc. Ccovurlniului]
Copil Sultanului. — Sultanul Abdul Harnid are douî fi!: Selim şi Abdul Medjid Efendi-Vărsta lor este intre 12 şi 14 an!, şi ar fi foarte t atentaţi.
Educaţiunea junilor princip! o conduce Sultanul in persoană, —- lucrare la care este sprijinit de douî profesori din liceul imperial din Galata. In fie care săptămână profesori! trebue să raporteze Sultanului despre progresul elevilor lor ; la sfârşitul fie-căreî luni se face cate un mic esamen.
Pe lăngă ştiinţele ordinare de specialitate, principi! sunt instruiţi in limba turcească, arabă, engleză şi francesă, in forte-piano şi gimnastică.
La toamnă, principi! vor merge la Londra spre a cereeta scoalele engleze, intre altele şi renumita scoală militară din Woolvich.
Aoeste informaţiunî le publică «D. Ztg.» Pot să fie adevărate. Cănd s’a susţinut insă vre-o-dată despre vre-un copil de domnitor, că in-vaţă refi, că e dobitoc?.,.. Şi cu toate acestea, înălţaţi pe tron, eăţ! suveran! sunt la înălţimea misiune! lor?,...

era destul să fie in Fraucia; trebuia incă să fie bogată şi să dobândească acea celebritate galantă, după care aleargă atât unele femei.
De aceea complimentele lu! Victor Mazilier nu o lăsase neatinsă.. Cum pusese piciorul pe pământul Fraude!, de la prima sa privire asupra mulţime!, un om care părea bine crescut, care se pretinde bogat, ’î eşise înainte, acesta era un început foarte bun. Nu putea tăgădui, ca soţu seu avea o vorbă aleasă şi că propunerile sale erau demne de atenţiune: Parisul, zicea el, era deşert in luna lu! Iuniu şi nu era decis de a locui in el. Atunci pentru-ce George voia să o ducă acolo ? De sigur ca să o inebidă in vre-o oasă mobilată, să profite de lipsa sa de cunos-cinţe şi să o oboseassă cu amorul lu!—Nu era maî bine să mai răniăe la Havre, la aer curat , cu junele negustor şi cu milionari! de care vorbise ?
(Va urma),
Serviciu! telegrafic al «Românie! Libere*
de la 11 Inniu — 9 ora dini.
Londra, 10 Iunifi, — Principele Bulgarie! va p ănzi măne la marchizul de Salisbury, ministru al afacerilor străine.
St.-Petersburg, 10 Iunifi, — împăratul şi împărăteasa Rusie! au sosit aicî, venind de la Li-vadia.
Atena, 10 Iuniu. — Regina Olga a sosit de la Livadia. Amiralul englez Horuby se află in portul diu Pireu.
Berlin, 10 Iuniu. — O mare mulţume de străin! au sosit in capitală pentru ca să asiste la serbările nunţi! de aur a împăratuluî. Principi! străini au fost iutămpinaţî la gară de principi! familie! domnitoare şi la palatul imperial -de către împărăteasa.
Maje3tăţile Lor aii primit la am iaz! pe marii duc! Alexie şi Mikail. Astă seară se va da tot in palat un prânz familiar Ia care vor lua parte persoanele princiare deja presentate. Aflând guvernul ca vaporul german Luxor s’ar fi reţinut, fără de motive cunoscute in portul Calao diu Peru, a dat instrucţiuni representantnluî seil din Lima, pentru eliberarea imediată a vasului.
(Havas)
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar la tipografiî-editorî Tiflei et. Weiss, 1879, şi se află de venzare la toate librăriile şi la toate chioşcurile diu capitală: Statul roman şi situaţiunea juridică a Bvreilor in Romania. Studiu de consilierul intim, Dr. I. C. Bluntschli, profesor la Universitatea din Hei-delberg. Preţul 1 lefi nofi.
Lupta Evreilor din România pentru emancipare, de Dr. C, Lippe. (Preţul 50 ban!), laşi. Tipografia Vagşal şi Leinvand.
Patrie şi libertate (Poesi! vech! şi nou!) de G . Cretzianu.—Preţul 5 le!.
Teatrul de vară Dacia. — Direcţiunea l. D. lonescu. — In toate serile represintaţi! ale celebrităţilor artistice din Europa: gimnastică, muzică, pantomimă, etc.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
i. M. FFRMO&F-ţii BFNZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 30 Mal 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI		Cump. Yănd.	
10% Oblig, rurale. .		102	102%
» > egite la sorţi			97 Vs	argint
» aomeniale		104	104%
> » egite la sorţi ....		99%	argint
Dob. 10 fr. Obig. Casei pena, 300 lei . .		186	188
7% Serisurî funciare rurale			99%	100
77o > >	urbane .....	95	95%
8% Impr. Municipal.		103	103%
» cu pr. Buc. (bil. ‘aO 1.) . . ,		27 %	28
Renta Română . . .		71%	72
Acţiuni ‘Dacia». . .		200	210
» «Romania, ,	• - ■ • • , i	70	75
Cupoane rurale exigibile .......		1%	arg.
> domeniale »	■ • . , , ,	Va	
> scrisuri >	• . , • • . .	Da	aur
Argint contra aur . .		1%	i%
Bilete livpotecare contra aur. . , ,		IV,	i
Rubla hârtie. , . .		2 45	2 45%
Florinul			2 16	2 1?"
Lose Ottomane . . .		45 —	50 —
CURSUL DIN V1ENA			
10 Iunifi		10 Iun.	9 Iunifi
Napoleonul . .. . .		9 25	9 24
Ducatul			5 45	5 48
Lose Otomane . . .		22 50	23 20
Rubla Hărtie . . .		114 —	114 25
CDRSUL DIN BERLIN			
10 Iuniu			
Obli. căile ferate rornăn	8 o . . « . . ,	91 70	91 90
Acţiunile » , .		32 30	32 25
Priorităţi » , .		89 60	89 75
Oppenheim . . . .		109	—
Ruble hărtie. . . .		200 90	201 —
Stern 			—	
Lose Otomaue . . .		40 —	40 75
CURSUL DIN PARIS			
10 luuiu			
Renta Rornănă . . ,		71 _	71 —
Lose Otomane . . .		49 —	50 -
SCHIMBUL 30 Ma!			
Paris (3 luni) . . .		99 10	
, la vedere. , .		99 70	
Londra (3 luni) . .		24 97%	
» la vedere. , .		25 17	
Berlin (3 lu«I), .		122 —	
, la vedere. , .	, , . , , , ,	123 —	
Viena la vedere Adresa pentru telegrame.
www.dacoromanica.ro
2 17 Farmo Benzai.
ROMANIA LIBERA
Veuţjare!
Vie de 17 pogoane, bine luorat-in Valea Manti, dealul Cernătese, 20 minute de staţia V.vlea Călugăreasca ; acarete pentru toate treî buinţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rânduri.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşn No 3.
In lipsă la d. Al. Cantaouzino la fabrica timbrelor in ministerul de finauce	(20-3-12)
O domnişoară
din germania de Nord,
dintr'o familie nobile, care a depus esame-nul de profesorat cu cel mal bun succes, cunosoSnd, afară de limba sa maternă, şi limbele francesă şi anglesă, şi toate cunoştinţele cerute in şcoable elementare, desemnând tot-de-o dată foarte bine, doresce a găsi un loc in Bucureşti intr’o familie distinsă A se adresa la d-na Gertrude Winter, Grfinangergasse No. 1, 'nat tn Prîhlicli, Viena.

bazar. DE H()[
STRADA ŞELARI No. 7
j
''IV//
STRADA ŞEI^ARI No. 7
Primesce succesiv din propria sa fabrciaţiune enorme transporturi de
HAINE CONFECŢIONATE^
PENTRU
It A l( IMŢI ŞI «aALETJTl
precum şi diverse colecţiunl de stofe line şi moderne pentru a primi comande efectuabile cu o rară perfecţiune in condiţiunl foarte avantagioase
EU GROS & EU DETAIL
Soliditatea stofelor, estrema eleganţa a croelel şi modicitatea admirabila a preţurilor vor satisface positiv pe D-nil clienţi — de verl-ce condiţiune — mal pre sus de orl-ce speranţă.
NB. A se nota numai la No. r7-
K. N G R O S
Librăria
Fraţii loniţiuC
Bl*
Strada Lipsrf.niî, No. 7	27.
Anunţă sosirea nnut mare morţi-unmtil de REGISTRE DE COMPTA-BIL1TATE din Fabrice : Francele j Germane, liniate intrite formatele ee-rute. Recomandăm cu deosebire corner-eianţilor din provincii că le oferim et ocaoa, cu preţul cel mal moderat. A-■emenea recomandămS marele noetre aiortiment dl ohârtli dl urli, dl uriiorl, plicuri şi dc tipar, cu pre. ţnrl moderate. Suntem in poiiţiunt de a eatiifaceorl-oe cerere in tdtc filările
dc cărţi tcclarc, ctc., la sare reduceri
nl mal i
[ mare rabat.
EN DETAIL
Animclii
0 taliancă, care cnnnaşte foarte bine lin-
ba franceză şi germană, precum şi casei, doreşte să intre in o familie din Bi-cureţti
A se adresa, strada S-ţiî Apostoli No. 1Q
^Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DK
Doamna 8. A. ALLEX
R euşeşte in tot-d’a-nna a reda părului alb, culoarea juneţe! sale, ’î comunică viaţă, creştere nonă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ti o preparativă a cărui proprietate naturală şi nfailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea regene ratornlnî sunt recunoscute in lumea întreagă.
' Veritabila preparaţie se vinde Înfăşurată in chărtie roşă ’<Wa Depositprincipal 114 fi 116 Calea Southampton Londra (Englitera) Se află de vlnijLare la totî coaferi, parfumeri şi farmacişti
Vlneţarea cu ridicata la Domnii Appel <ţ' C-nie \. JUicolescn, Lollvier ele. In Bucuref ti	_______
In apropiere de Viena, lăgnă gara Westbahn se află:
INSTITUTUL DE CURA CU APA
al lai JOSEPII RAFTL in Ober Weidlingaa
L&ngă acest institut se află şi un pension mobilat cu tot confortul, avănd odăi separate pentru âspeţi. Familii întregi incă pot afla locuinţe convenabile.
Informaţiunile cele-l-alte se pot lua direct din institut saă da la proprietar : MariahilferBtrasse No. 118, precum şi de la Doctorul S. Stein-schneider : 1 Habs-burgergasse I-a.	6 3 3.
Balsamul de Mesteakăn

D-niluIFR. LENGIEL
Dr. Jtingrr se esprimă in cursul său asupra mijloacelor prin care se poete înfrumuseţa şi cultiva fisionomia, astfel :	.
«Un ten frumos al feşei este cea curată espresiune a
_____	omului fisiG intern şi dacă pe lăngă acesta se mal adaogă
şi un colorat plin de viaţă atunci lustrul s’a mal mărit mal ales când e vorba de luciul frumuseţe! femenine — Balsumul de mesteacăn, după cum am putut observa din o lungă espertinţă, este un mijloc dat de insăşî natură, pentru Înfrumuseţarea pelel, fapt care se esplică din elementele cele fine aromatice şi eterice-nleioase ce cuprinde el. Suenl vegetel carat, se absoarbe de porii pelei, tocmai ca şi glaceria, ş- pune vasile capilare in o activitate mare graţie căreia, din aer se absoarbe elementulă dătător de viaţă, d’unde, indepărt&udn-se necurăţenii, pp'ea căştigă un colorit frumos. Dintre toate mijloacele aşa numite pentru înfrumuseţare, căte ’ml sunt cunoscute mie, nici una n’are proprietăţi aşa de retomndabile ca balMul de mesteacăn. Aceasta e judecata mea, ce am câştigat’o după o lungă esperienţă; p-opun deci să se folosiascâ cine-va des de ea, şi cuvintele mele Ie ver adeveri
Deposit pentru vânzarea eu rădicata in România la D-nil Appel et C nie in Bucurescl.	.
Pentru venzare in deiail in Bucurescl la d. Aug, Hobberling farmacist vis-a-vis dc Teatru fi la (T Martinovicl tt fii strada Lipscani
Galaţi la farmacia Sf.Gheorghe a d-luî Marino Curtovich şi h far-
_	J,.......-	„ J 7.. V T) ~i iU..
Băi Minerale
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
Stabilimentul de Bâ! de la Bugliea mahalaua Cămpu-lunguluî se va deschide la 25 Mai cu tot serviciul necesariu.
macia domnească a d-lul Basil Curtovic.
Balta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «SANATATEA,
Sesonul incepe in Mai şi dureasă şi in SeptembriH. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, medie in permanenţă, staţie telegrafo-pastală. Aci se tratează cu succes scrofnlele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rheumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile peleî şi nervosis-mele.
NB. Anul acesta s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
Oi-î-ce desluşiri se pot lua de la d. dr. Velleanu in Ercn (620)	reştî satt de la Balta-Albă.	5—2—4
Hasine de secerat
AMERICANE
Cu preţurile reduse
Hasine de treerat
CU CAI
JOSEPH .fiL/lEli;
23 STRADA GERMANA 23
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Vapdrele accelerate intre Rusciuc-Giurgiu-Orşova
De la O.şova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0'/2 ore a. m
călătoresce ast-fel după oi m urmează mai la vale:
Sosire	>	>	> Mercur! şi Sămbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercurl şi Sămbătă 4 ore p. m.
Sosire	> Juoi şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură on trenurile accelerate ale Calei feraate a Statalul C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cn trenurile de la Rusciuc-Varna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică XI ore noaptea.
,	» Orşova Joul. Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin , »	>	»	, 4 oro p. m.
>	» Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 2'lţj > >
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Jnoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Joul şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m
Sosire in T. Severin Mercurl, Sămbătă şi Luni săra. Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa
„	„ Orşova „	»	»
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoi.
Serviciul local intre Galaţl-BrftHa
Plecare din Galaţi in fie care zi la 7U 11 ore a. m. şi 21!^ ore p. m.
Brăila
9 ore a. m. şi 1, 4Va ore p. in.
„Metternich" intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mercurl, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
De vânzare maclaturi (hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa la tipografia St. Michălescu, str Lipscani, No. 11-13.
O persoana
oare se află in ser viei îi aproape de patra ani in cele d’ănteitt familii din Bucurescl, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la băl, asemenea primesce şi orî-ce angagia-mente şi complectă responsabilitate pe lăngă domnişoare.
Se poate adresa la administraţiunea acestui ziar.
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m „	Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Joul 6 ore dimineaţa
..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiaiji
M „ Tulcea „ Ismail Kilia Juoi 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercurl, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „ a m
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 amenzi.
„ „ Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Bnda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albei 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Grădina Cişmigiului
. . , ,	u 1 • n* • • i w j i
Vechiul şi renumitul bufet din grădina Cişmigiului s’a redeschis din noii, avend pe lăngă tot ce se atinge de cofetărie şi mâncări calde şi reci in tot timpul precum şi beuturî recoritoare.
Serviciul prompt şi preciurî moderate.
In toate serile muvică naţională.
Antreprenor: Nae lonescu.
ROWLAND'S
MACASSAROIL

Cunoscut de 80 ani ca cel maî bun restaurator, preservator şi infrumuBeţător al coamei (părului). Butilia »re un dop de sticlă. 4 şi 8 franci
ROWLAND’S KALYDOB
înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesoe petete de piele 6 franoî.
ROWLAND’S 0D0NT0
Albesce dinţii şi impedică caria. 3 fr. 50 c.
ROWLAND’S EUCONIA
E un noii şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna aiiicolî de la ROWLAND 20, EATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolll adevăraţi poartă firma : A. ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe lu-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vămjare la toţi fa-maciştii şi parfumeril. 3 franci.
Dr. LUPUS
Pa mutat in Calea Rahoveî No, 58 (Calea Craiovel)
Strada Smărdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU
URMATOABELE MAŞIXE:
PENTRU AGRICULTORI:
Locomobile, Maşine de treerat sb
(Hornsby)
Maşine de treerat cu măna
Muşamale de Cautşuk negre şi albe 34 metre Q
Bsitoase de porumb cu abur
Batoase de porumb cu mstna in diferite mărimi
Maşine de secerat (Wood şi Favorita)
Maşine de semănat
Pluguri Tidats in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat ten cu abur
Triorl, sistem Mayer cu 1, 2 şi 3 cylindre
Mori de măcinat
pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechi de pietre Pietre de moră
franţuzesc! şi unguresc!
Morişce de mănă Maşine de jupuit grăne (Schâlmasohine)
Eureca in 2 mărimi
PENTRU MORARI:
Aspiratori pentru maluri
Curăţitori complecte, sistem nou enrăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentru mori mari şi mici)
Pănze de burat intdte numerile Maşlue de tăiat grăne Maşiue de curăţit griş 2 mărimi Gânce de transportare
CASE DE EER ENGLESESCI şi (ie VIENNA
MASiK* ? E R F fc T LfWW.daCOTOmanica.ro) G R A P H I, S I lytographl
de la Sf. Glieorghe, 1880
1)	Treî părţi din tot trupul nw-
şieî Obilescii din jdasa Marginii <|e jos, judeţul Rămnicu-Sărat ca b 2700 pogoaue in arături, fîncţ6 ?' sohaturî,	. „
2)	Moşia numită Sforile, fip,ts cu cea maî sus zisă.
Doritorii se vor adresa peuh11 moşia Obilescii direct la d-na Mana
Se arendează
M. Bassaraboscu, la moşia sa
To-
pliceniî, lăngă oraşul R-Sărat f
pentru Sforile tot la durnuea^
ori la d. Eftimie Diamandesou, curescî, strada Pompierii, No. •
ciment
Adevărat de Portland
se află de venzare en gros Şi detail aici şi in Brăila cu cn Pr i
ţul foarte redus, la
MAYER FftEUD & Co"1?'
35 Strada Smărdan (Germană)
At	Hlnfnn___U . V.XLm/in__fiiv_T lnooaţii Mo____1_Ţ_
rw 7947
ANUL m.—No. 606
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA, 2 IUNIU. 187P.
ROMANIA
LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Iu Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districle: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. iu Străine late: t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. Aud. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescn. - In Pruncia : la SbcUtj . R ,	,	81 &<»,%, place dela Bourse, Pum.— In Austria: Abonamente, Anunciuri
C a,mer	P°Pp0V,tS’ furnisoni! Cl,rtei Ro-"^ Stadt, Fleirchmarkt, 13, Vie,,a. - Pentru anunciuri, venind
< in Germania, nu se primesc de cîtt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Jliolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a 3; bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii neptiblicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni ai Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
HSine, Sâmbătă, 2 Tuniu, este, la Curtea cu juraţi, procesul de. calomnie, intentat de restitui cămăraş, Stan Popescn. om d. At,ha-iiitsiade, Nn ne îndoim, cit lumea, care va dori să afle multe asupra furtişagului cu sarea, va veni de vreme să ocupe loc, in salonul cur ţel cu juraţi.
SURI TELEGRAFICE
«lin ziarele străine.
Berlin, 10 Iuuiu.-~După ameazi, imperatul a intors visita prinoipjlor ruşi, in hotelul întrunirilor rnseaoî şi apoi se întoarse, împreună cu împărăteasa,la palat, in trăsură deschisă, salutat, cu mare entusiasm de către mulţimea adunată. Trecerea pe strade e aproape imposibilă. Timpul e foarte frumos.
Toate foile deseară sunt pline de artieoiî relativi la acest jubileu al Împăratului,
Pesta, 10 Iunin. — Sgomotul asupra retragere! comitelui Andrasj şi 'înlocuirea aeestuea p in baronul ffajmerle e foarte răspândit pe aci şi e chiar crezut.
Marsilia, 10 Iiiniu,—Se scrie din Algeria : O mie de insurgenş! atacară, iun! dimineaţa, postul Oreda, care era aperat de done companii de v eu Stor i şi un viciul roii de spachn. Insurgenţi! au fost respinşi perdănd şi 50 de oameni. *
Londra, 10 Iunim — Snb-secretarul de stat Bnrke a declarat, in Cameră, răspundem! lui Gold-sehmith, că generalul Wolseley a dimisionat din postul de guvernator al Cypruiuî şi că s’a numit ca înlocuitor al luî colonelul Bidulph.
Constantincpol, 11 Iuniu, — Sosirea principelui Battemberg e anunţată pentru 25 curent. El va petrece aci trei zile.
Londra, 11 Iunin. Congresul telegrafic internaţional s’a deschis erl.
Directorii] general postai Mamiers bineventă pp delegaţi in numele guvernului. Lueders mulţumi. Fotoliul presidenţial PI ocupă d. Patey, delegata! departamentului telegrafic din Britania.’ Marquisul Salisbury a dat un prânz, iu onoarea principelui Bulgariei.
La acest prânz a luat parte corpul diplomatic, lordul Beaconsfield şi alţi ministru.
Athena, 11 Iuniu.—Membri! corpului diplomatic ţinură o conferinţa asupra reiaţi miilor Greciei cu Poarta.
Adunarea s’a disolvat fără să ia vr’o hotă-rîre.
Paris, 1] Iuniu.—Ştirea, că o divisiune de Pupe din Montpellier ar fi primit ordin să plece in Algeria, e desmiuţită.
■ DupP teb gramele ce viu din Algeria, eu data de azi, se vede, că neliniştile nu s’aii maî lăţit.
■d. se vedea ultime scirî pe pagina 111.
Bucureşti, I Iuniu.
Am arătat, in numărul de ieri, procede-reR corect constituţională, căreia guvernul Pst,e obligat să, urineze, pentru a întări, sub oi mă legală, soluţiunea gravei cestiunî ce iă,mintă, in mod atăt de cumplit şi atăt de °gitim, spiritul şi inima întregului neam românesc.
înainte de alegeri, guvernul avea numai 0 îndatorire morală . ca el să nu ascundă naţiunii, la voturile şi la sprijinul căreia ' cuse apel,—să nu ascundă, zicem, opiniu-Dl e ce hrănea asupra modulul de a pune in acord salvarea intereselor române cu iudeii inii ea nenorocitei condiţiunl, impusă de tratatul de la Berlin.
Naţiunea trebuia să înainteze la urne in neplină cunoştinţă de causă. iar nu pe dibuite, pe simple conjecturi, pe aşa zise ga-anţil de ale trecutului, şi in fine pe şopte colporate, din ureche in ureche, de către a- ' genţii interesaţi aî guvernului.
Guvernul totuşi n a zis un singur cuvânt; făşiura mal departe firul cuvântării sale.
a stat uepetruns ca o enigmă de sfinx.
Astăzi insă., lucrul se schimbă.
Îndatorirea guvernului de a vorbi lămurit trimişilor naţiune! nu mal e de sfera moralei politice şi a sensibilităţii de consci-inţă a cabinetului, ci o îndatorire impusă lui de textul expres şi precis al legel, ale cărei disposiţiunî nu se pot nesocoti, l’ără ca puterea esecutivă să nu devie respunţle-toare de sfidarea aruncată cerinţelor consti-tuţiunol noastre. Nu este dar nici un mijloc pentru sfetnicii Tronului, ca. el să alerge şi azi la strategei.ila de a scoate şarpele din cuibul lui, tot cu măna paterei legiuitoare. Cabinetul este legalmente obligat, să puie negru pe alb şi să vie înaintea corpurilor de revizuire cu un proiect de lege pentru ştergerea aliniatului II de ia art. 1 şi cu, textul precis al măsurilor ce crede de cuviinţă a Înlocui acel aliniat, spre a întâmpina, ca prudenţă, pericolele cari ame ninţa moşia şi naţionalitatea română.
Aceasta e singura cale legală pe care guvernul trebne aă se misce, spre a se pune in practică! clausa tratatului de Berlin.
Să aşteptăm dar a i vedea şi de rîndul acesta cum lucrează, cum ştie guvernul să respecte disposiţiunile categorice ale Cons-tituţiunel, in numele cărei-a, in nenumărate rînduri, ne-a declarat şi ne-a jurat, că se închina, ca la cei mai scump patrimoniu al naţionalităţii noastre.
*
* * .
Nu putem prejudeca nimic, asupra opini-unei ce va fi avănd guvernul in Gestiunea îsrailită, căci pănă azi nu Tam auzit incă pronunţăndu se ; dar, pre cum am zis şi in re vi sita noastră de ulate-erl, şi după cum «Românul „ ne autorisase a crede, soluţiunea ce.guvernul ar fi dispus să susţie inaintea corpurilor de revisuire s’ar găsi formulată in opiniunile emise de d. Costinescu, iu cuvântarea sa de la 4 Maî.
Bacă, in adevăr, soluţiunea primului re dactor al »Românului» presintă această însemnătate, dacă in adevăr cuvintele d-sale au o greutate oficială, — să apucăm a cer-eeta azi acea soluţiuue şi a completa astfel analisa discursului, despre a cărui introducere am zis căte-va cuvinte, in minierul de la 29 Mai.
I). Costinescu a recunoscut, precum am arătat, că Evrei constitue o sectă religioasă despre care istoria ne dovedesce, cu fapte positive şi clare ca lumina zilei, că ea n’a lucrat in sănul naţiunilor ce au primit’o , de căt ca un agent puternic de disoluţiune, sugând, prin toate mijloacele imaginabile, seva economică a popoarelor şi căutând in toate chipurile să şteargă caracterul lor istoric, pentru ca lumea să devie, de la un capăt la altul, o apă intinsă şi tulbure, spoită doară cu valuri de făţarnică libertate şi fraternitate, şi in cari unde sectarii luî Moise să poată pescui cu mai multă Înlesnire căs-tigul "idealul lor favorit,, adică bunul traiu fără muncă, aservirea popoarelor ospitaliere prin culegerea lesnicioasă şi adesea immorală a roadelor produse de forţele acelor neamuri.
Eată, in sub-stanţă, coloritul sub care oratorul nostru ne a înfăţişat pe Evrei.
Ba auţlul atâtor pericule ce conţine, maî cu seamă pentru noi, introducerea Evreilor chiar şi in organismul politic al naţiune! , auditorul d-luî Costinescu, al interesantului meeting de la 4 Mai, devenea din ce in ce mai atent, şi o dureroasă, îngrijire se
Bând sosi la desnodămăntul practic al a-tător peripeţii istorice prin cari I puri,ase, o tăcere mormăntalâ se lăţi peste toată sala.
Aci, fruntea oratorului se increţi puţin, se acoperi de sudoare, dar păşi înainte, cu toată bateria fraselor sale de efect.
Efectul insă a fost nenorocit.
Soluţiunea d-luî Costinescu cărlu, ca un fulger din senin, peste sufletul auditorului, turburat şi ameţit de inconsecinţa flagrantă a oratorului său.
După ce oratorul se străduise să arăte groaznice pericule ce ar ameninţa viitorul naţiune!, dacă cineva s’ar gândi numai, ca Evrei să fie Împământeniţi în masă; după ce combătuse, cu oare-care foc, teoria categoriilor; după ce probase, că a ne mărgini pur şi simplu la ştergerea art, 7, fără înlocuirea luî prin alte disposiţiunî categorice, este a espune proprietatea rurală; după ce stabilise , că Evrel-romănI nu sunt «de căt prea puţini si mai de Ioc, aşa că nimeni n’ar putea să pretinză a ridica un principiil in lege, ca acestora să se recunoască de drept catăţenia română; după toate acestea, zise şi declamate, cu un avănt de nobil patriotism, oratorul schimbă curentul ideilor sale şi găsesce, că soluţiunea cea mal asi gurătoare pentru apărarea intereselor naţi unei ar fi de a se recunoasce „ un uumăr oare care de Evrei ca cetăţeni români, pentru a proba Europei, că nu suntem mai înapoiaţi de cat densa, pe calea principiilor celor mari ale secolului a\ XIX'1'.
Cine s’ar fi aşteptat la una ca aceasta !
Un interes atăt de vital pentru naţiune redus la vanitatea de a proba Europei, că pe. calea principiilor, ne ţinem una şi una cu densa !!
Dar Europa scie îndestul de bin'e, că Romanii nu sunt pe calea principiilor un popor selbatic, Zulil de la Capul de bună speranţă, căci ar fi absurd şi inexblicabil, ca o naţiune să fie înapoiată pe calea principiilor, cănd ea a încercat revoluţiunl pentru triumful acestor principii, şi cănd se bucură in pace, de două-zecî ani aproape, de regimul înaintat al principiilor constituţionale.
Auziţi vorbă!
Noi nu trebuie să ne ocupăm de ceea-ce va zice Europa, de laudele banale ce ne va adresa, dacă ar fi să se facă pe gustul d-luî Costinescu, ci să ne ocupăm şi să ne îngrijim de datorie ce avem de a îngrădi căt mal puternic salvarea intereselor noastre naţionale, dacă suntem in adevăr o naţiune şi dacă voim să trăim şi rămânem Romani.
Ar fi o nebunie, sau o crimă, dacă am încerca, să sacrificăm viitorul nostru pentru ambiţiunea nesocotită de a dobândi aprobările şi aplaudele politicei ovreescl!
Noi nu ambiţionăm nimic alt, in această cestiune, de căt să putem isbuti a ne sustrage de sub dominaţiunea economică şi politică a jidovimel, prin măsuri înţelepte şi eminamente naţionale,
Iată ce ambiţionăm.
lată politica noastră, politică adevărat naţională. înainte de a fi umanitari şi liberali, noi dorim să rămânem români, in ţară romanească. stăpâni pe bunurile, pe munca şi pe destinele noastre.
Nu utopii şi visuri bolnave , ci fapte cu consecinţe de utilitate pentru neamul romanesc.
Conju”ăm dar naţiunea să deschidă ochii in patru, căci viaţa el se drămuesce la des-legarea cestiunel ovreescl....
Dar să vedem cari este oare, acel oare-(are nwner d,e Evrei cărora trebuie, dupe
ii !
,	- ------	«v ■	u>r jurrti turora
desemna pe feţele cetăţenilor, iu trăsuri cu d. Costinescu, să recunoascem de drept ca atăt, mai pronunţate, cu căt oratorul des- litatea cetăţeniei române 2
www.dacoromanica.ro
Aceştia ar fi Evrei născuţi in ţară, cari nu se bucură de nici o protecţiune străină şi cari au tras la sorţi in recrutări.
Să cercetăm, in căte-va cuvinte, punctul acesta al soluţiuneî d-luî Costinescu.
Să ne întrebăm mal ăntăitt, pentru care motiv o parte din Evrei a rămas in ţara noastră, fără să alerge sub scutul unei pro tecţiunl străine ?
Evident, pentru-că siguranţa lor, din toate punctele de vedere, a fost perfectă sub stăpânirea română , şi n’a ti simţit câtuşi de puţin nevoia de a se pune sub o protecţiune şiră mă, pe câtă vreme proteeţiunea noastră le dovedise in tot, timpul, că e îndestulătoare , ca să trăiască in cea mal deplină libertate şi potrivit cu cerinţele prosperităţii lor materiale.
Dacă s'aii scutit de forma înscrierii lor sub o bandieră străină, aceasta a făcu-o in propriul lor interes, şi priD urmare nu constitue pentru dînşil mei un fel de titul 1a, cetăţenie română; nici că- dovedesce cum va, că ei au voit să devie trup şi suflet ro mănl, căci Evrel-romănI, Evrei cari să se fi români sat, in adevăratul cuprins al ideii, «nu sunt, mal de loc» dune chiar mărturisii ea d-lul Costinescu.
Nimeni nu ne poate dar impune ca români o asemenea categorie.
Noi nu putem dar recunoasce de români nisce oameni cu o limbă diferi iţă de a noastră, cu moravuri străine, cu datine şi cu istoriă străină, de o rasă cu totul deosebită de a noastră, cu interese contrarii a lor noastre, cu sentimente înrădăcinate de secta religioasă;— nu putem de sigur, primi, in sinul familii noastre, nisce individe de speţa aceasta, numai pentru cuvântul, că, in propriul lor interes, n’a căutat să se accopere de o protecţiune străină, de la care in realitate nu avea să tragă nici un folos.
Se va zice insă, că unit cu aceasta, e condiţiunea restrictivă a tragerii la sorţ, înfăşurată cu artă, de către d, Costinescu, in pomposul şi sunătorul nume, imposit de sănge....
Tragere la sorţ şi imposit de sănge!
Nu seim dacă, in adevărul curat, e vorba de tragere la sorţi; dar ceea ce cunoascem şi despre ceea ce suntem siguri e că, prin această măsură, interesele naţiune! ar ii trase de sigur pe sfoară.
«Această soluţiune® zice d. Costinescu «ar avea de temeiu o Gestiune de drept positiv, pentru că din momentul ce un israel it este născut in ţară, şi nu s’a bucurat nici o dată de proteeţiunea străină, trebuie să fi dat impositul sângelui, trebuie se fie tras la sorţi."
Ce are de a face!
Care este dreptul acela, in virtutea căruia uu străin, locuitor al unei ţări, poate să reclame cetăţenia, pe temeiul singurului fapt, că presintă numărul cu care a tras la sorţi ?.... şi care număr a fost poate destul de norocos de l’a scutit chiar de serviciul electiv al armatei, ceea ce constituie caşul cel mal obicinuit.
Locuitorul unei ţări este, dupe toate le gile din lume, obligat să contribuie la dările publice, ca unul ce usează de avanta-giele materiale ale organisaţiuniî acelei ţări, şi trebuie să-şi facă şi rîndul la oaste, ca unul ce este ţinut să contribuie şi el la siguranţa socială, de care beneficiază persoana luî, familia luî, avutul seu, religiu-nea sa, toate însuşirile cele mai scumpe ale unul om in societate.
Tragerea la sorţ fiind dar o disposiţuim* de lege, generală pentru toţi oamenii cari loeuesc o ţară şi cari nu sunt supuşi unei
ROMANIA LIBERA
alte puteri politice, urmează ca străinii, de orî-ce neam ar fi, să respecte legea statului. să apere interesul conservării sale, sau altmintrelea el ar trebui să fie consideraţi de r fractari legii, in stare de insu-recţiune, in contra ordmeî şi siguranţei publice, şi trataţi prin urmare ca rebeli, ca oameni afară din imperiul legii.
Locuitorul unei ţSrî, care este pus sub ocrotire i jurisdicţiunel eî, trebue să facă servicii! militar, poate să lie recrutat, fără să aibă dreptul de a pretinde cetăţenia, şi mal cu seamă, cănd drepturile de cetăţeniă sunt contrarii intereselor, de supremă importanţă, a conservării acelei ţerl.
Aşa dar, teoria ce a voit d. Costinescu s’o valideze şi să ne-o treacă drept monedă bună este absolut lipsită de fundament, din punctul de vedere al filosofii dreptului; arşi-periculoasă şi cu totul anti-naţională, sub raportul practic al apărării intereselor noastre.
Tot am mal fi inţeles pe d. Costinescu să fi zis «recunosc dreptul de cetăţeniă română Evreilor, cari au făcut campania, cari au luat parte la luptă, acelora cari şi-au pus sufletul la incercare, in ceasul de grea cumpăna, prin care trecea ţara.*
Aceştia ar fi avut cel puţin cu dânşii raţiunea, că s’aii romanisat prin botezul focului cum se zice.
1 ar mototolită, aşa cum este, soluţiunea d sale in ideea cabalistică, de impositul sângelui şi tragerea la sorţi, noi o combatem şi o respingem cu hotărâre, atrâgend atenţiunea mandatarilor naţiunel, a ţării intregl asupra inşelătoareî sale aparenţe de inofen-sivitate, conjurând pe toţi câţi sunt şi voesc a remănea români, sâ nu recunoască ma o categoria, nici chiar pe aceia a eroilor cari şl-au dat impositul.... tragerii la sorţi!
încă o dată. pi opunerea d-luî Costinescu nu este, de căt amendamentul ce d. de Lau-nay voia să introducă in tractatul de la Berlin, ca să recunoascem adică «dreptul tutui or Evreilor, cari nu sunt supuşi străini.*
Ce zicea, in adevăr, alt-ceva oratorul de la Ateneu, din seara de 4 Mani ?
«Să declarăm <ă in termen de atâtea luni, şase luni de exemplu, toţi străinii născuţi in ţară, cari nu s’au bucurat nici o dată de o protecţiune străină, după cum zice art. 8 din codicele civil, şi cart prin w mare au tras jâvă acum la, sorti, să vie să ’şl producă titlurile la cetăţenia romăuă (!), de oare-ce tragerea la sorţi se consideră (?) ca o opţiune pentru naţionalitatea română.”
Ce liberal este d. Costinescu cu drepturile naţiunel!.. D-sa este gata să considere ca o opţiune — şi mal mult, ca uv titlu d<. ceth cvia ■— datoria ce au străinii, locuitori al ţeni noastre, cari stau sub scutul jurisdicţiunel noastre, de a se supune la legile ţării şi de a trage prin urmare la sorţi.
El bine, nu aşa!
Noi nu putem admite, pe socoteala naţiunii, ideile scoalel umanitariste, care strigă cu d. Costinescu, «după noi vie şi potopul» omenirea să trăiască, cu alianţa el israelită!!
Atăt pentru azi.
FOIŢA *■ ROMÂNIEI LIBERE*	13
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 străne* oată a negrilor.
— Urmare —
XVI
Pe când se găudea ast-fel, Cora deschidea ba-gagele sale. In picioare lângă ea, se afla Victor Mazilier, oare caută să pătrundă cu pl ivirile sale pană in fundul geamantanelor, pe cănd oainmiî vameî, fără a asculta observările, le răscoleaţi cu o ardoare de spăimăntat.
Drr.ee ! 'şi zise el, ce de lucruri are, nu e aşa do săracă, şi victoria ar putea deveni grea de câştigat,
Cănd Cora lăsă se cate toate bagagele sale, trebui să deschidă şi pe ale lui George, de vreme ce o Însărcinase cu aceasta, şi ’î dedese cheile.
Ah ! ’şî zise Victor, lucrurile se schimba, fus-
CRONICA ZILEI
Aflăm că d. Bozianu ar fi luat disposiţume, ca şi procesele verbali ale senatului să apară a doua-zi, după şedinţă, in ‘Monit. off.»—Eî mulţumim pentru această bună mesură, prin care se va ţinea naţiunea iu curentul lucrărilor maturului corp.
Vom mai ruga insă ceva pe d, Boziauu. Ziariştii n’ati tribună la senat, căci nu se poate numi tribună, acea masă rătăcită in mijlocul publicului inghesuit, unde inaî nici o dată nu poate pătrunde ziaristul. EL rugăm dar sa pună la disposiţiunea presei un loc despărţit prin grilaj şi mat apropiat de tribuna senatorială, unde ziaristul să poată auiji şi lucra. I-am fi foarte recunoscători,
—x— a w
Trămisul extraordinar al regelui Danimarceî a remis ierî Domnitorului nostru marele oor-dou al ordinului Elefantului şi insemuele ordinului regal.
—x—	m
S’a acordat medalia Bene-merenti, ol. I, d-luî dr. Z. Petrescn şi Rev. Cestor protestant, d. W. St. Teutschlănder.
—X -
Starea sanitară in care se găst şte ţara noastră trebue să intereseze pe orî cine.
Nu credem dar de prisos a da lectorilor noş-triî, in această privire, următoarele relaţiî pe cari 'e găsim in «Monit. Off.» :
«După ultimele ştiinţe telegrafice, primite de la ud. pref-cţî de judeţe, resultă ca : popora-ţntuea din to.tă ţara este ferită de boale contagioase cu caracter epidemio, neesistănd de căt puţme caşuri de febră-typhoida benignă şi sporadică in cate doue comune din judeţele Argeş şi Iaşi, mtr’o comună din judeţul Muscel şi in două comune din jud. Roman, precum şi căte-va caşuri iu jud. Teleorman, şi caşuri sporadice de angină-dyphterioă in doue comune din judeţele Tuto va şi Iaşi.»
—X—
Guvernul M. S., regele Danimarceî a trămis la Bucurescî o misiune estraordinară , ca să felicite pe A. S. R. Domnitorul pentru independenţa dobândită pe câmpul de resboifi, in fruntea armatei romane.
Ştirea e îmbucurătoare.
—x—
încă o carte romanească oprita de Msgkiarî! „Istoria Transilvaniei şi a ţărilor din giur, pentru adulţi şi pentru clasele gimnssiale superioare, * eată titlul aceleî cărţî care a speriat pe unguri.
Autorul eî este nu fost eminent profesor din Bla-şifi, d. Beniamiu Pop.
Guvernul maghiar a decretat suprimarea a-cesteî cărţî de prin şcoalele române de peste Ca paţî.
Decretul se poate vedea in ziarul „Peşti Na-plo„, dm 10 lumu,
Eată un act demn de Atila, de strămoşul Maghiarilor, de «bic.ui luî Dumnezeii* (?)...
Eată un acţ demn de secolul al XlX-lea, de secolul de sugrumărilor , de timpul aplicăreî principiului^ 4 Forţa domină !»
Eată un barbarism, eatăo mârşăvie ungurească ţ
—X—
De căt-va timp trăsnetul a incepnt a face victime in ţara noastră; se poate încredinţa orî cine citind diferitele ziare dm provincie.
Astâzî „Democratul* din Ploeştî ne spune, că
tr ie se inlocnesc cu yesţe şi după rochii vin hainele, sunt lucrurile soţului săfi de călătorie Eu să vedem e destul de imbrăcaf.
El se ridică in vârful picioarelor şi privi, cu toată neplăcerea Corei, oaie încercă m zadar aî ascunde aceas ă privelişte.
„Multe legături ue gât, urmă el, cămăşi fine, batiste brodate, p frumoasă toaletă, o cutie de mânuşi de ia Tahan, dar spiţî că scie sa şein-brace. Voiţi avea mari greutăţi ca sâ-î urmez, Dar penii ii fi femeie ca aceasta, sunt gata ia ori ee sacrîîicifi, aJşî ?pina chiar pe tatăl meii,*
Când se termină jreyisuirea, Victor Mazilier pusese fft Încarce pagele şt jgtrebâ pe Cora de adresă.
— In faţa otelului de India, respunse eâ.
Şi pe caDd se indrepta spre otel in urma ba-gagelor, Victor, oare vedea apropiindu-se momen-
uu muncitor din comuna Plopenî, mergând la moar», a tost lovit de această armă distruetoare a luî .Tupiter.
—x—
In Botoşani a apărut o broşură : O voce corn ■ petentă in cestiuneă Evreilor. Lucrarea aeeaat i literară mică, este o traducere a uueî monografii germane sorise de jurisconsultul german R. de Mo hi.
Cetindu-o şi uoî o recomandăm publicului roman in depl na cuuosoinţă de oausă. Nu ne indoim. că publicul cetitor şi inteligent se va grăbi a ceti aceasta mică broşură (eăcî are mima» 16 pagin ), mai ales că in ea renumitul bărbat politio al Germaniei, tratează tocmai cestiunea ce se află acum la noi pe tapet.
Ce se zicem apoi de tonul demn, de argumentele convingătoare şi de liniştea aceea suverană. ce nu permite fiinţa nici unui cuvent insultător,
Era mai să uităm şi un al treilea motiv de recomandaţiune, şi adică, că broşura noastră se vinde in folosul şcoaleî de meserii din Botoşani. Preţui eî e in raport indirect cu bunul ei coprins, căci se cer atâţia bani, căţî arginţi a primit Iuda. cănd l’a vendut pe Christos.
—X—
Ni se seri - diu Cernavoda ou data de 30 Mai:
Astăzi la ora 3 seara, o grăndină torenţială a căijut asupra staţuneî Mortatlar. fn 10 minute câmpul a fost alb.
Bobul era căt un ou de găină şi cântărea 20 grame ! Toate semănăturile au fost distruse.
In acelaş timp un uragan taribil băntuea Cer-novoda. Arborii aii fost rupţi, casele unele despoiate de acoperişifl, altele de ferestre; o trombă de apă s’a ridicat iu Dunăre şi s’a spart pe dealuri. Era sublimă priveliscea Dunărei.
—X—
Aflăm cu plăcere—zice 4Steua Rom „ - că d. Th. Codrescu autor şi cel mai vechii! tipograf din Iaşi, a oferit 1700 volume pentru Biblioteca romană din Muntele Athos, promiţend că in ourănd va da şi altele.
Această faptă este destul de elocuentă, pentru ca să mai aibă nevoe de comentare.
—x—
In ziua de 27 Mai—ne spune ‘Vocea Covnrl.» —vaporii 1 Arpad pleca din Tulcea. Pe el se afla un onorabil cetăţean din judeţul Ilfov, d.
C.	Hristescu şi un sub-locot. roman, d. Bobu, din regimentul No. 7 de liniă, suiţi pe vapor,
D.	Hristescu observă şi recunoasce intre pasageri pe un vestit cap de bandă anume G. Pa-padopulo, care prădase diligeuţa statului.
N e avend la indemănă pe nici un represen-tant a forţei publice, face denunţarea pe vapor d lui sub-locot. Bobu. Aoesta ia act, şi cănd banditul voi să se scoboare la Reni, il soma să nu tasă, plăti costul transportului până la Galaţi şi aci il predă parchetului.
Acest frumos fapt face onoare D-lui Hristescu şi sub-loct. Bobu, şi merită in adevăr a fi recompensat.
DIN AFARA
Evieii *civilisaţi« din Occident (Algeria).
Eată ce cit'pi in ziarul italian “II Faufulla», din 24 Maiu, 1879, No 140.
„Pare oă in aoea ţară pământurile date colo-nilor agricultori aii deşteptat cupiditatea unor
—	Sciţi că nu călătoresc singură: cred oă aţi veţjut, că o parte din bagage nu sunt ale mele.
E). se crezu dator a se face mirat.
—	Adevărat ? zise el şi ale cui sunt ?
—	Ale unei domn, care a venit eu mine de la Noul-Orlean.
—	Şi ve părăsesce ast-fel, indată după sosire, in o ţară pe oare n’o cunoaşteţi? Se vede că este bolnav.
—	Din contră e foarte sănătos.
—	Atunci un vş mai iubesce ?
—	Oh ! ba da, murmură ea,
| Tonul cu care zise aceste două vorbe fu de ajuns lui Victor Mazilier, spre a’şi face ideie de I stajrea iui mei Corei; se simţiaoă legăturile din-‘ iye el erajtt slabe $1 presupunerea sa că doM îbttl ' de călătorie pe piaye ar distruge pv\ ee iubire ! era adeverată. Ea era obosită, slăbită de acosta-
tul despărţire!, făcea sforţe desperate spre a o face să nu plece la Paris.	i mor şi aceasta se citea foarte limpede in voxv
— D-na, zise el, nu ine veţi lăsa aşa; cred , bele sale. că nu veţi părăsi Havre, cel puţin,	după	ce	T	I	—	Dacă m.e ertaţî, aşî putea oare să ştiu uu-
veţî fi ve^nt. Cred că	după cele	ce	am	spus nu	'	mele	fericitului de care vorbim,
mai doriţi Parisul.	f	—	Cu ce scop ? zise ea, nu-1 aî putea cunoaşte
Ea se ntoarse şi eî	respunse.	/	—	E probabil zise el, să J1 ounpsc, căpî sunt
www.dacoromanica.ro
speculatori evrei. Adevărul este, că eî ah reuşit a şi le insuşi in mare parte, lăsând pe munci-torî in miseriă, după ce mai ăntăiu, prin momeala creditului, i-ah despoiat puţiu căte puţin.
„Albert Grevy ar trebui sa caute o reparaţi, nne reuluî, care ameninţă prosperitatea coloniei.
„Ce respuns la reticenţele Congresului diu Berlin şi la retorica celor, cari predica emauci. parea cultelor!...4
Rusia şi Turcia
Corespondentul din Vie na a ziarului „Ti-mes” scrie următoarele lucruri, despre rela-ţiuiiile actuale dintre Rusia şi Poartă , es-punerî cari sunt foarte puţin in acord cu ştirile de până acum, despre natura acestor relaţiunl :
Relaţiunile, numai ierî atăt de prietinescî intre Turcia şi Rusia, s’afi mai recit. Reacţinu a aceasta, se zioe că este maî pronunţată in ce privesce persoana Sultanului, care incepe să se indoiască de sinceritatea prieteniei ruse.
Incidentele provocate cu prilegiul instalăm iui Aleko-paşa iu postul de guvernator al Rumeliel, Vaîi fă:ut să cunoască netrebnica stare de lucruri, pe care a introdus’o in această pioviuoie la sfatul Rusiei.
Maî mult de căt aceasta pare a fi contribuit insă o altă împrejurare, la răcirea relaţiunilor dintre Rusia şi Sultanul. O corespondenţă in-tmsă intre comitetele slavice diu Rusia şi deosebitele eî ramifioaţiunî din Turcia europeană, a căijut in manele unor oameni, cari au fost iu stare să impărtăşască cuprinsul lor Sultanului, asupra căruia acestea desvălirî ar fi făcut cea maî mare impresiune, Această corespondenţă slavică ofere 4proba cea maî neclintită*, că in măsură cu retragerea Rusieî oficiale, aoestea comitete eşî reincep activitatea ior cu energia de maî inainte.
«Deutsche Ztg,» nu crede in adevărul acestor impărtăşirl. El ne spune, că corespondentul vienez a ziarului «Times» ar ti un afiliat a presei vieneze, care stănd mal mult ori mal puţin in serviciul lui Andrassy, neagă esistenţa alianţei ruso-turce , pentru că aceasta e neplăcuta cancelarului a/ustro-ungar.
Thiers judecat de Emile Ollivier.
Succesorul luî Thiers la Academia franceză este istoricul Henri Martin. După obiceiurile academice, Henri Martin, in discursul seif de intrare, trebuia să facă elogiul predecesorului seB. Amioul luî Thiers s’a achitat cu entusiasm de această plăcută datoria. Dar soarta a vrut, ca cela, care avea să respundă la d scursul noului aoademic, să fiă toomaî Emile Ollivier, primul ministru al impăratuluî Napoleon III, cănd s’a declarat resboiul cu Prusia, una diu cauzele cele maî mari ale calamităţilor Francieî. De sigur, Emile Ollivier nu putea să Împărtăşească entu-siasmul luî Henri Martin despre marele Thiers.
Aşa s’a şi intămplat.
Comisiunea de cercetare a discursurilor uepu-tend decide pe Ollivier, de a scoate unele părţi din discursul seu şi veijend că conciliarea e imposibilă, majoritatea academioa a ridicat sarcina acestuia de a respunde luî flepri Martin, trecend’o asupra luî Mârmitr,
j rietin cu toţî căpitamî tatălui meu şi eî ’m spune toate ce se petrec in părţile acelea. 1* altmentrelî pot afla numele tutelor călătorilor ce aii tost pe Zurich.
—	Nu e necesitate, zise ea. Soţul meu de călătorie se numeşce Geaoge de Hamei ,
—	George de'Hamei,.... aşteptaţi puţin... auzit de el.... Da, aşa este,.,, e un frances, 1 cunosc.... Dar cu ce ccasiune ?... Era vorba Ie un duel, dacă nu me inşel, un duel cu.... Aşa este.... S’a bătut cu un creol diu Noul-Orlean şi ’l a ucis.... Ah ! ’l cunosc.... S’a vorbit mult de el aci; au tost şi discuţi; in privinţa lni..v N’aye dreptate, ziceaţi uniî, are, susţineaţi alţiiv; Eu, cred că n’au avut dreptate, căci uu ori lume, un gentilom, uu se bate pentru o lată de coloare : nu sunteţî de aceeaşi părere ?
—	întocmai. zîSS fi!1	Oriă,
Departe de a p atinge, aceste vorbe a'e bn
Victor Mazilier eraţi uu compliment, ’i pyo’pa-ţi că el n pî uu bănueşce origiua sa şi ce'î pasa ei acum oă fetele de ouloare eraţi vorbite de rett? De cănd pusese piciorul in Europa, ea uu era diu această rasă afurisită.
- A ! A! zise Victpr Mazilier, e faiuiosu
Acest incident academic ocupa de eăt-vu timp întreaga presa europeană.
părerea lui Ollivier despre purtarea luî Thiers, oSnd cu declararea resboiuluî, interesând cu-riositatea multora, împărtăşim cititorilor o parte tlin discursul săfi (nepronunţat), care cuprinde şj bucata censurata de academia.
Meritat-a d. Thiers. prin purtarea sa din 1870, de a fi numit cel mal francez dintre toţi? Spre a justifica acest titlu fastuos, ve arătaţi prea sever către Camera diu 1870.
iii imputaţi, că a primit cu ultragie con-siliele ce'I displăceau. Este o eroare. Departe de a se asocia cu strigătele unul mic grup, cu aprobă următoarele cuvinte ale ministrului de justiţie : «Cu căt un curent al opiu i unii este mai unanim şi mai „violent, eu atăta e o mărime de suflet, «când 61 creţii greşit, să incercî de a’l « opri. i)
O representaţî ca cuprinsă de ameţeală. Înainte de a o califica ast fel, ar fi fost e-eliitabil de a ne aduce aminte de excitarea, in care confratele nostru o ţinea in-suşi de patru ani. De patru ani, el nu Înceta de a se plânge de pierderea prepon deranţei noastre naţionale, plângere cu atât mai contagioasă, cu căt era insoţită de exaltarea armatei franceze:	«Nimic, zicea
«densul, no este peste puterile sale.» La 30 Iunie 1870, ei repeta incă :	«Suntem
«tari, suntem impuitori.» Nu se zice ori şi când unui popor mândru, că este umilit şi că posede o armată invincibilă, fără a-1 insufla dorinţa pasionată de a ridica prestigiul seu micşorat.
Credeţi, că nenorociri inevitabile, că prăpastia era consecinţa revoluţiunii de la 15 Julie. Dar, d. Thiers nu credea aşa ; fiind că, chiar după eveniment, păstrând despre soldaţii noştri opiniunea. ce o esprimase mai uainte, a declarat:	«că dacă, la inceput,
«s’ar fi lucrat cu vigoare şi cu presenţădc «spirit, s’ar fi dat indăret Prusianii, poate «s’ar fi străpuns linia lor, li s’ar fi aruiv at «enorma masă asupra Majenţeî şi s’ar fi «schimbat faţa evenimentelor.* Avea dreptate. Nici o armată, de ta lagărul din Bou-logne, nu fusese aşa de in stare să opereze minuni, ca eroica şi nenorocita noastră armată a Rinului. Ea a dovedit-o, in luptele sale de uriaşi, cari ar fi putut aşa de lesne să devină victorii decisive şi după cari nu mal era de salvat onoarea.
In imprejurări nu fără oare-care asemănare cu ale noastre, Demostene zicea Ateni-anilor : «Un orator să se scoale şi să ve "zică: E Diopit care causează toate neno-' rotirile voastre, e Charis, e Aristofonte, sau «ori-care altul i-ar plăcea să viT numească, "voi incepeţi indată să aplaudaţi şi să strigaţi cu toţii: O ! adevărat vorbesce! —dar "cănd un om sincer ve zice: O Atenieni! "singurul pricinuitor al nenorocirilor voastre "este Filip, acest adever vă măniă şi e ca o săgeată ce vă rănesce." Intr’altă parte, de căt in această adunare, mi-aş insuşi această plângere a Atenianului şi aşi lăsa să se audă un cuvănt public, care n’ar fi afirmarea bunului drept al Prusiei. Dar ar fi prea lung de a esplica aci cauzele şi a urmări perpeţiele acestor tragice evenimente Drep-
George de Hamei.. Un băeat frumos, mi s’a spus,., dar nu aşa de elegant, fără.,.. Ertaţi-me zise el oprinduse, s;nceritatea mea me tăresce prea departe, şi ine tem să nu ve supăr...
Aidi de, zise ea ineoragindui cu privirea,
Ea ’şî renegase casta sa, sângele şefi; putea prea bine să’şî renege amantul.
Victor incuragiat urmă:
— George de Hamei, dacă nu ine iuşel, e fiul unui om, care după ce şi-a risipit starea sa !u Pruncia, s’a dus aeolo să se Iacă comerciauţ. Undea o mulţime de lucruri , ceea ce nu’l ode a fi bine. primit iu ori-ce saoietate. Iu franci a lucrurile stafi alt-fel.
Pie-care diu vorbele sale ascundeau o viclenie Bătre George safi către Cora, ai cărei amor propriii, lovit din copilărie, era acum foarte vifi, şi oare profita de tot ce au dea,
t A! vŞ duceţi să locuiţi cu el Parisul, continuă, bravo! Vtţî locui in o mahala retrasă, bogustor easeă, de sigur. O cameră la al patrula, cu ftrestrele spre curte , veţi merge cate o data şi la teatru, in fundul parterului safi la galerie. Vara, in loc de a respira curatul aer de aci, re veţi preumbla eăţe o dată dumineca,
ROMANA UaERA
care vine cu pasul său şchiopătând dar sigur, va imprăştia beţia pasiuneî triumfătoare şi va da fie-căruia cea ce i se cuvine.
D. Thiers a bine meritat de la naţiune, primind greaua sarcină de a libera teritoriul. Se vor discuta mijloacele la cari a alergat: nici un jude nepărtinitor nu va re-fusa admiraţiuuea acestui neobosit bătrân, ziua şi noaptea la muncă, trecănd din consiliu la tribună, pe câmpul de bătae, la conferinţe cu un inimic neâmblănzit, usănd ultimele resturi ale vieţei sale, spre a smulge teritoriul nostru de la străin, capitala noastră din anarchiă.
— Dară, inainte de aceste zile, soarta ei oferise o mărire şi mai inaltă*). La 9 August, la ăntăia şcire a nenorocirilor atăt de sdrobitoare pe căt de neprevăzute, dacă ar fi ţinut cuventul, spus la 4 Septembrie in folosul năvălitorilor in corpul regislativ, şi ar fi zis : «Inimicul se apropie, nu divi-«ziuni, nu lupte intestine, nu revoluţiune! *Să facem toţi sacrificiul sentimentelor noas-"tre personale in faţa pericolelor publice,» — prin forţa lucrurilor, prin voinţa camerei şi cu sentimentul general, ar fi devenit indată domnul situaţiuniî, cănd nimic nu era incă pierdut; ar fi salvat intr'adevăr ţara şi ar fiimpedicat nenorocirile, ce putut’a numai să le împuţineze. Cu tot patriotismul seu d. Thiers nu ’şî înţelese ast-fel datoria. S’a găsit un om, care ne avănd nici autoritatea sa. nici luminile sale, printr’o simplă mişcare a inimeî. s’a arătat mai preveţletor nobilul general Changarnier, inspirat de tra-diţiunea lui Carnot, el uita închisoarea sa, lungul seu exil, cariera sa sfărâmată, şi ne-putend să consilieze la tribună abnegaţiunea el aleargă la cartierul general, imbrăcişează pe impăratul şi se închide la Metz, de şi gârbovit de vârstă, spre a lupta şi suferi cu vechii săi locotenenţi!
Eată purtarea magnanimă, ce fere buc arătată admiraţiunii presentuluî; căci dacă. pe când atătea avem de ertat unii altora, nimeni nu dă exemplul uităm generoase, ce vom deveni noi?
Ast-fel Încheia Ollivier privirea s’a asupra a-cesteî faze a vieţi luî Thiers,
DIN CAMEFILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 31 Mal, curent.
Senatul. — S’au ales membrii pentru privigherea operaţiunilor finanţiare, şi anume : d M. Atanasiu, pentru casa obligaţiunilor rurale şi domeniale; dd. Bibescu , Cornescu şi Caramanliu, pentru casa de depuneri şi de consemnaţiuni; dd. Bantaş , Săicaru şi Caramanliu , pentru revizuirea caselor publice.
Camera. — Dupe ce se respinge demi-siunea d-lul D. Leca de la vice-preşidenţiă, se procede la alegerea secretarilor , cari sunt: dd. Plaino, Poroineanu , Gamulea , Carabatpscu, I, Lăţeseu, Corlănescu, Chris-toforeanu, D. Ghica.
—X—
*) Acesta este pasagiu! eensurat de Academie.
Cir drumul de fer de Auţevul, clasa dona .....
Ah ! dar viaţa e scumpă ia Paris.......... Trebue
să se lipsească cine-va de multe , cănd averea cuiva nu e mare, şi mi-o mchipuesc pe a d-luî Hamei. E adevărat, că ve iubiţi, adaogă el cu un surîs ipocrit.
Cora el privi şi surise.
Desoărcaseră de mult bagajele şi vorbiafi incă pe pragul otelului,
Cora eţa foarte atentă la tot oe’l spunea Victor, Căci el o învăţa acea viaţă de risipă şi luxul, pe care ea el dorea atăta. El eî spunea pe nume pe oamenii şi femeile la modă,, el o inveţa eum ar putea cine-va in scurt timp, să’şî aibă un rang oare-care in o oare-care clasă a sooietăţeî parisiane,
— Aîomentul e admirabil, spre. a ve căsciga 0 posiţiune, zicea el. Toate celebrităţile merg cu paşi mari către cădere. Eî bine ! dacă la Începutul ierneî, către luna luî Ootombre, adaogă el privind pe Cora, o adevărată femee fr imoasă, o oachişă bine făcută, ta o gură de rubin, cu un flulce accent strein, ar apărea la Paris , sub protecţiunea tinerilor eleganţi şi bogaţi, a că-
Sunt aleşi cestori: dd G. Goga. Nicore- | seu, Viişoreanu, Serurie.
—X—
Comisiunea de pefciţiunî se compune diu dd Vergati, P. Ghica. Chenciu, Bocusteanu, Villacrosse, Constantinescu şi St. Rosefti.
—" X—
Dd. Aurelianu, Căpreanu, Popescu. Conta, Lupaşcu, Călinescu şi Balănescu, formează comisiunea de indigenat.
—X—
In comisiunea comunală sunt aleşi : dd. Marghiloman, Robescu. Agarici, Cămpiniu, Procop-Dumitrescu, Teriacbiu şi Scbiler.
—X—
In fine, se formează, prin tragere la sorţi, cele şapte secţiuuî ale camerii.
------- ----------------—..-
ARENA ZIARELOR
*** Invocând din nou unirea tutulor partidelor pentru deslegarea cestiunei Evreilor, «Românul” citează următorul pasagiu din cuvintele rostite de P. S. S. mitropolitul primat in şed. Senatului de la 29 Mai.
Strâns uniţi şi uitând orî-ce vrajbă safi deosebire de partidă, să dăm concursul nostru pentru re olvarea acestei grave oestiunî de la care atârnă liniştea scumpei noastre patrie.
In a doua parte a revistei sale, bătrânul organ sc ocupă de contra candidatura d-luî Manolache Costache la preşidenţia Senatului.
In frica sa «Românul» vedea in alegerea d-luî M. Costache — daca ea s’ar fi făcut— vedea sugrumarea demagogiei, căderea guvernului,
«Timpul» se ocupă cu rnultă amărăciune de chestia ovreiască şi constată, că pericolul e cumplit de mare şi radicalii cumplit de corupţi.
Somează pe redactorii de la «Monitorul | Văcăreşti lor" (alias «Romanul») să dea pe 1 faţă tot ce ştie in privinţa urziră unui complot contra guvernului in cestia ovreiască.
Termenul de aşteptare al «Timpului» este de 48 de ciasurl.
«Dacă nu veţi respunde o iar şi fără iuonnjur, sunteţi nişte infami oalnmniatorî.»
*** «Stranie sistemă de guvernare ah radicalii noştri*! zice «Pressa» respumjend provocărilor ce face «Românul» oposiţiunel, ca să-şi dea cuventul ei iu cestiunea israe-lită....” ei, tac cm mormăitul, continua organul centrului, şi se adresează oposiţiunii, cerăndu-i să vorbiască...
Oposiţiunea va vorbi, la timp şi la locul cuvenit, zice «Pressa», in Cameră şi in Senat, şi va spune guvernului să-şi aducă aminte: cum la 1875 «Romanul» pretindea, că România ingenuchiată s’a sacrificat intereselor primului ministru austro-ungar....
Li-va asta-zi alianţa israehtă, care pretinde peirta României?....
Serviciul Tel grafic al «României Li ere*
de la 13 luniu — 9 ere dim.
Berlin, 12 luniu, — Erî seară s’a dat o repre-sentaţiune de gală la teatrul regal: cetatea a fosf hrilaut iluminată.
ror amică ar fi ; ce avere, ce posiţie aşî prezice eîi aceleî femei!
Dibaciul corumpător uu mai sfărşia şi fiiud-că se tăcuse tărzifi, pentrn-că George nu maî ve nia, Cora, care se temea să nu remăe singură, luă braţul luî Victor Mazilier.
Mergeai! vorbind, pe strada Parisului, oprin-du-se inainte a prăvălielor, admirînd stofele şi bijuteriele.
Pe ste puţin se simţi obosită şi fu silită să se sue in trăsura, oprită de însoţitorul şefi.
—	Ve voifi areta coasta Inguvil, eî zise el, e oeva foarte frumos. Veî vedea palate frumoase, unde locueso milionari, ce nu scifi cum să’şî cheltuiască milioanele ; ve pot presenta la toţî. Pentru a ve mulţumi, ce nu aşî face oare. Sun-teţî aşa de Încântătoare ! V’am iubit de cănd v’arn ve^ut.
—	Nu’mî vorbi aşa , aise ea , safi ine intorc la otel,
Dar el continuă pe acelaşî ton şi trăsura suia inept, coasta Inguvil,
(Va urina).
Corespodcnţa provincială confirmă azi, că nu s’a acordat o amnestie generală, dar oă prin numeroase decrete de la li luniu, sunt deja gra-ţiatî 600 de eondamnaţî Iu numerul acesta se află şi mulţi condamnaţi pentru crime de les-nnjestate. Se aşteaptă deorete nuoî cari vor in-tinde clemenţa împăratului incă peste vr’o 200 de criminali.
da Ia 13 luniu. — ameazî.
Cairo, 12 lunifi. — D. Frioou, noul consul general al f rancieî in Egipt, a înmânat Cbedi-vuluî un protest, in numele guvernulnî său, contra decretelor de la 22 Aprile; acest prot st este aproape identic, cu cele deja inmăuate de către Anglia, Germania şi Austria.
Londra, 12 luniu.— Conform nouelor decîara-ţiunî a le guvernulnî englez , resboiul care se continua contra Zulilor este curat deleusiv
Ath na, 12 luniu.—Grecia a numit pe cel doi comisari, insarcinaţî cu reînceperea negocierilor cu Poarta pentru delimitarea nonelor graniţe
Paris, 12 luniu. — Astâzî e sigur, oă toate puterile afi acceptat propunerile Rusieî. făcute in vederea fixăreî nonilor atribuţiunî ale eomi-siuneî europene din Rumelia orientală, rolui seu va fi de a vegkia la aplicarea sinceră a statutuluî organic, pe care la elaborat ea şi de a da in mod prealabil părerea sa asupra tutulor oestiunilor ce se ţin de aci. Guvernatorul general al provineieî nu vajpuua chema, in nici un cas, trupele otomane pe teritoriul Rumelieî, tară consimţiiuentul comisiuneî. Deoi-siunile comisiuneî, luate cu majoritate absolută de voturi, vor avea un caracter obligatoriii pentru guvernator, dar acesta va avea toată libertatea, in alegerea funcţionarilor şi alegerea se va face pe responsabilitatea luî.
(Huvas)
BIBLIOGRAFIE
l Lupta Evreilor din România pentru emancipare, de Dr. C. Lippe. (Preţul 50 banî). Iaşi. Tipografia Vagşal şi Leinvand.
| Patrie şi libertate (Poesiî vechi şi nouî) de G . Cretzianu.—Preţul 5 lei.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucureseî“
I. M. FERMO & F-ţii HFAZAL
No. 48. Stkada Lepscani Nu. 48.
Pe ţliua de I Iunie 1879 ora 12
i
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale.....................
»	» eşite Ia sorţi. . .
8%	» domeniale.................
»	> eg'te la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei 1% Serisurî funciare rurale . . . 7%	»	, urbane . . .
8% Impr. Municipal. .	. . .
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .
Renta Romănă . ........................
Acţiuni ‘Dacia».......................
» «Remania».......................
Cupoane rurale exigibile..............
»	domeniale	»	.	.	.	.
,	scrisuri	»	.	.	. .	.
Argint contra aur.....................
Bilete hypotecare contra aur. . . ,
Rubla hărtie. ,........................
Florinul...............................
Lose Ottomane ........
CURSUL DIN V1ENA 12 lunifi
Napoleonul....................... . .
Ducatul...............................
Lose Otomane..........................
Rubla Hărtie.......................
CURSUL DIN BERLIN 12 luniu
Obli. căile ferate romăne. . . . . Acţiunile »	.......
Priorităţi »	.................
Oppenheim .........................
Ruble hărtie...........................
Stern .............................
Lose Otomane.......................
CURSUL DIN PARIS 12 lunifi
Renta Română.......................
Lose Otomane.......................
SCHIMBUL 1 lunifi
Paris (3 luni) .
, la vedere.......................
Londra (3 luni)....................
» la vedere.......................
Berlin (3 luo!)....................
» la vedere. .....................
Viena la vedere.......................
Adresa pentru telegrame,
Cump.	mi.
102%	108
97 V*	argint
104'/a	105
99%	argint
186	188
101%	102%
95%	96
103	103%
27%	28
Î2%	74
200	205
70	75
1%	arg.
Va	—
%	&ar
1%	i%
1%	i%
2 44%	2 45
2 16	2 17
45 —	50 —
12 Iun.	11 Iun.
9 25	9 26
5 49	5 49
21 80	22 70
114 —	114 15
92 25	91 70
32 75	32 80
89 90	89 60
200 15	200 90
40 25	40 —
	72 —
— 		49 %
99 15	
99 75	
24 95	
25 15	
122 —	
123 -	
2 17	
fermo BenzaL
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Se arendează
de la Sf. Gheorghe, 1SS0
1)	Trei părţi diu tot. trupul mo-Obilesciî din plasa Mărginit de
jos, judeţul Rămnicu-Sârat ca la ‘•1700 pogoane iu arături, fineţe şi sohaturî,
2)	Moşia numită Sforile, lipită eu cea mai sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa To-pliceniî, lăngă oraşul II-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d.Eftimie Diamandesou, Be-. flnrescî, strada Pompierii, No. 4.
De ven<^are!
CU PREŢUL MODERAT
0 MAŞINA DE TKEERAT
puţin uzată
Sistemul Clayton, foi ţa de 8 caî
Amatorii se vor adresa in strada Bersi No 88 la D-nu I. Baloj],
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pâ c&ie se face tirg public la Slanta Maria Mica adica la 8 Septembritl al fie-caruî an sub uurnirea tle
TfiRGUL CORNEŢEL
oare devenind proprietatea aub-semnatnlnî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cuuoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care treeuentează acest tîrg cape viitor tacsele cele mart ce se percepeau m ultimn anî de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest tărg să rămăie mulţumiţi atăt asupra reducerii t.acselor căt şi a ordineî care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRII B fiMNCOVIST
20-3-5
i^HSISiiaSăiS
BN 6RQS
Librăria
Fraţii loniţiuC"'
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea nuni mare asgort; mentă do REGISTRE DE COMPTA BILITATE din Fabrice : Franceas • Germane, liniate in tdte formatele 4 rute. Recomandăm ca deosebire eonier-dinţilor din provincii că le oferim « oeaoa, cu preţui cel mai moderat. 4. •omenea recomandSmS marele noitrţ asortiment de ohftrtl* 4* tirlt g. scrisori, plicuri şi de tipar, cn m. ţnrl moderate. Snntem in posiţinne d* a satisface ori-ce cerere in tit* fălarita d« cărţi scalara, ata., la etre r<xl0Mr, «el smi mare rabat.
djetaijl
mmsmmusmmmm
De venire
4 prăvălii cn odăile lor şi curte, situate in calea Văcăresc! No, 26 A se adresa in aceeaşi cale ţţ0 24 la proprietar.
I
Prima C. R. Driv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Budapesta, Tnrnn-Severin Giurgiu şi Galaţi
oălătoresce ast-fel după ci m urmează mai la vale:
Vapdrele accelerate intre Rusciiic-Giurgiu-Orşova
De la Orşova la Ruscînc-Ginrgiu Marţi şi Vineri 10'/2 ore a. m.
Sosire	»	»	> Mercur! şi Sămbătă 6 * dimineaţa.
De la Ruscinc-Qinrgin la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, duo! şi Duminică 6 ore p. m.
V apoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Cale! feraate a Stat.in! C, R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cn trenurile de la Ruscine-arna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţi! Lloyd peDtra Constantinopole-
Budapest-Orsova T. Severin-Giurgiu-Galaîz
IN JOS
Flecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
»	>	Orşova Jouî. Duminică şi Marţ! a.	m.
»	»	Severin » »	»	»	» 4	ore p. m.
»	»	Giurgiu Vineri, Lunî şi Mercur! 2’ls > »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p, m
IN SUS
Plecare din Galaţi Lunî Jonî şi Sămbătă 9 ore a, m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. n\.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin doi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
i.	,,	Orşova ,,	*	^	a. m.
Sosire in Bnda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul local Intre Balaţl-BrăRa
Plecare	din Galaţi	in fie	car* zi	ia	7i|2, 11	ore a. m. şi 2*|2 ore p. m,
„	„ Brăila	„ „	„ „	„	9	ore a. m. şi 1, 4Vî	ore p. in.
n A!etternlch“ Intre Galaţi-O
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismaii-Kilia
Plecare de la Galaţi ia Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi „	Tulcea Ismail, Kilia Joni 6 ore dimineaţa
„	•	Tulcea ,,	ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiai};
„	,,	Tulcea,,	Ismail Kila Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la	Tulcea la	Ismail	Mercurî, Vineri şi	Duminică 4 ere	dimineaţa.
„ „	Ismail la	Tulcea	„	„	„	„	10 „	a. in
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
,, ,, Kiiia la Ismail-Tnlcea-Galaţi Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Bnda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus iu oirculaţie vapdrele eele mari albe
; cn 180 paturi fie care,
Agenţia Societăţii Danubiene.
Grădina Cişmigiului
' Vecbinl şi renumitul bufet din grădina Cişmiguiluî s’a redeschis din ne îi, avănd pe lăngă tot ce se atinge de cofetărie şi mâncări calde şi reci in tot timpul precum şi benturv recoritoare.
Serviciul prompt şi preciurî moderate.
In toate serile muzică naţională.
Antreprenor: Nae lonescu.
In apropiere de Viena, lăgnă gara Westbahn se află ■
INSTITUTUL DE CURA CD IPA
al lai JOSE PIS RAFTL in Oher-XFeidlingau
Lăngă acest institut se află şi un pension mobilat cu tot confortul, avănd odăi separate pentru ftspeţl. Familii întregi inră pot afla locuinţe convenabile.
fnfonnaţiunite cele-l-afte se pot lua direct din institut safi da la proprietar : Mariahilterstrasse No, 113, precum şi de ia Doctorul S. Stein-schneider : I Habs-burgergflsse T-a.	fi 8 3
Băi Minerale
Stabilimentul de Bâî de îa Bnghea mahalaua Cămpu-îungulm se va deschide la 25 Mai cu tot serviciul necesariu,
Hasine de secerai
tllKllll 1«
Cu preţurile reduse
Masine de treeral
CU CAI
JTOSEPH
23 STRADA GERMANA 23
De vânzare maclaturi (hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa la tipografia St. Micbălescu, str. Lipscani, No, 11*12.
O persoana
care se află in serviciu aproape de patru ani in cele d’ănteifi familii din Bucurescî, doresce a găsi ocasiune de a acompania o doamnă la băi, asemenea prim; sce şi orî-oe angagia-mente şi complectă responsabilitate pe lăngă domnişoare,
Se poate adresa la administraţiunea acestui ziar.
ZAHAR DE SASCIT (in Moldova;
PERFECŢIONAT
INC AŢINE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances preţuri mult mal eftine de căt toate fabricaţiuuile streine ; — Depositul şi unica Agentură pentru toată România mare şi mieii se află la subsemnaţii.
Rugăm pe onor. comercianţi diu capitală şi provincii sa bine-voiascâ a se adresa la no! pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lăţii cate 12 căpăţani circa 125 kilo şi in sac! căte 100 kilo.
Cu stimă
8. ILITC H & FU
.	,	.	(COMISIONERi)
(R 014 9-2-7)	Strada Smărdan (Germană) No. 2.
Balta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «SANATATEA»
Sesouul începe in Mai şi dureasă şi in Septembriîî. In stabiliment, se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, medie in permanenţă, staţie telegrafo-pastaiă. Aci se tratează cu succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rheiimatism.nl articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisuliiî, anemia, maladiile peleî şi nervosis-mele.
NB. Anul acesta; s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
On-ce desluşiri se pot lua de la d. dr. Velleann
(620)	reştî safi de la Balta-Albă.
Ocasiune Rara \
La magasinnl meu din Strada Lipscani No. 29 se găseşte un mare deposît de vinuri francese spre desfacere cn preţurile neauzite.
V. X. RACOVITA
2,9. Strada Lipscani 29.
12 butila vin Malaga . . .
12	»	>	Madera	. . ,
12	,	,	Oporto	. . .
12	,	,	Xeres	....
12 , Champagne Cart-Blanclie 12 > Crtoe de Bonzy , . .
12 > Ay snperienr ....
12 » Medoe ....
12 > Saint Jullien ....
12 > Chotean la fitte . .
Tot in acest magssin se mai află şi mare deposit de siropuri francese diferite gns tnri: de smeura, cireşi, rodii şi portocale.
Desfacerea băuturilor de mai sus durează numai pănă la finitul acestei Inni ear mărfurile ce se ating de specialitatea mea de coloniale, delicatese in acest magasin s« vinde cu preţurile moderato.
De arendat1
de la 1880 Aprile şi Înainte moşia PrîS'Ceiii-posta, o poştă departe de Bucureşti. Moşia Purani, trei poşte departe de Bucureşti.
Moşiile^ Ciupelniţa şi Tresiîenlooră şi jumătate departe de Ploeştî. Aceste două sunt lipite şi se arendează împreună safi deosebite,
(Bucureşti),	Doctor Turnescu.
Manutanţiunea Municipală
DE LA COLINTINA
are necesitate d’a angaja maî mulţi oamen! ca vemjet rî de pâine pe la pavilioanele ce vor înfiinţa în earănd in capitală precum şi in prăvălii safi in case particolare cu leafă şi eu remisă. — Se angajază la aceasta şi femei. A se adresa la biuroul din strada Gabrevenî 3.
DRAGELE, ELIXIR ST SIROP I)E FER
A Doctorului RABUTEAU
Lauriat al institulul Franoieî.
NumerAeele studii fAoute de învăţaţii cel mal distinşi a epoeel ndstre, au demonstrat oS preparaţiuniU de fer a Dr. Rabuteau sunt superiâre tutulor celor alte feruginose pentru tratamentul bilelor urm&tAre: Chlorosă, Anemie, Falorea feţei, Perderl, Slăbăciunea Cornilor si uite bilele ansate prin s&r&cia sângelui.	‘	'
DBAGEEL A D-rulnî RABUTEAU: Nu înegrese dinţii şi sunt mistuite de stomaohurUe cele mai slabe ftrft a prodnee oonstipaţiuni: A se lua 2 dragele, una dimineţa şi alta sdra în timpul m&no&rel..............
ELEXIBUL D-rnlui RABUTEAU: Recomomandat perednelor al c&ror funcţiuni digestive aii trebuinţă de a fi restabilite safi stimulate. A se lua câte un păhăruţ de rachiu dimindţa şi
sAra Înaintea mânoărel............ r T
SIROPUL D-rulul RABUTEAU: Destinat în special copiilor............
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este forte economic, 'elenii dau loc decât la uă cheltuială neînsemnată pe fie-care 4%. Se p6te procura FERUL RABUTEAU prvn intermediarul tutuim farmaciştilor din România.
A se ferf de contra-facerî şi pe flaeănele Ae fer a D-rulnî Rabuteau, a se cere cu garanţie, marea iabricei (depusă) purtând semnătura lui CLIN si C-ui» sl MED4L14 PREMIULUI MONTYON.	* v	a
Deposit principal in Bncnrescî la dd. Ovessa, C. Gersabek, drogueriştî şi la
d Risgorfer pbarmacist.
1
Ven^lare î
Vie de 17 pogoane, bine Inorată in Valea Mauti, dea Oernătesc, 20 minute de staţia Valea Călugărească; carete pentru toate treîbuinţele. Unelte şi boloboace prima cualitate. 8e oferă cumpărătorilor a o plăti rău d urî.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No i lu lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor ministerul de fiuauce	(20-3-12)
Un tânăr c,moscStor. in afaceri coloniale doresc 7 a se angaja iutr’nn magasin de specia
litatea sa in capitală, doritorii se pot 'adresa la d-ni Vartanonits et Herzog.
Bîuirirşşri. Tiuojţrsfi* Stefsn MibUlesm. 8tr. Hescsnitt ■ fi-® 7202
www.dacoromanica.ro
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL.: Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 let Director: D. .A.UG. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. i r, Typographia Ştefan Mihaleseu. — In Franci* : la Sortiţi Havuz Laffit & 0*1®, 8, place de la Bourse, Parii.— In Austria : Abonamente, Anunciuri si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curiei Române, Stadt, Fleischrnarlit, 15, Viena. — Pentru anunciuri, venind dm Germania, nu se primesc de căt prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: *sldolf Steiner, in Hainburg.	ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a , 3 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag, II, 2lei: pe pag,I, 3 i Epistole nefrancate se refusa, — Articolii nepublic«ţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: lusertinni ei Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
		
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Braşov, 11 Iuniu. — Juneţi unea romana şi predarea in coiminicaţiune publică a liniei Bra-«..m-Timeş-lVedoal a’a îndeplinit, azî şi in cea a, a bună ordine. La primul curs de probă nu s’a iniămplat nici un accident impedeeător. S’au luat t,ute măsurile posibile pentru asigurarea unei crinnnicaţiuni bune, toate iutoomirile necesare p • lângă casele de pază şi de la gară suut — pană la fnintaria noastră — in cea mai bună ordine. De a oi incolo— trebue să se constate şi tot o dată să se reprobeze neglijenţa cea mare. Nu afli la locul lor şi in ordine nici casele de pază, nici dig mile, ba nici aparatele electrice pentru senili ile.
Ca trenul de azi au sosit mulţi călători din România.
fflostar, 11 Iuniu, — «Pol. Corr.» anunţă:
Aflăndn-se locotenent mareşalul Gnrau (Roman de naştere. Red.) iu Gaţco, preoţimea intreagă de ritul greoo-oriental se presentâ iuaintea lui, esprimând cea mat profundă mulţumită Majes-1 lăţit Sale imperatulut de Austria, pentru spri-i-1al material şi moral estraordiuar dat poporulnî.
Berlin, 11 Iuniu. — Împăratul Wilheim s’a dus la biserică printre o mulţime enormă de popor, oe neiucetat l’aclama prin strigăte entu-siiste. Iu cetăţile din provincie s’au serbat aci astă zi asemenea cu mare solemnitate. Numeri ase graţiărî s’au decretat şi se vor mat decreta incă. Majestăţile Lor au fost felicitate de '• o< cpul diplomatic, de diferite princese şi soţit ale funcţionarilor celor mat mart — stăud iu li untea lor principesa Bismark. După aceasta urmară priucipiî dit’eriţt şi miniştrii—stand in ir untea lor principele Bismcrk, căruia impăra-iil şi imperăteasa ăî mulţumiră prea graţios. Bmtru reichstag a vorbit Seydwitz, pentru cameră principele de Ratibor, pentru corpul generalilor mareşalul Moltke, pentru Berlin primarul Duuker ; după aceştia vorbiră deosebiţii ikputaţî din provincie. Terminăndu-se aceste ceremonii MM. LL. se reintoarseră intr’o ca-ietă incet măuată prin o mulţime entusiastă. Ajungend inalţiî soţi in palat, eşiră pe balcon di trei ort, salutând mulţimea.
1 :
Pelersburg, 12 Iuniu. — Guvernorul general Guroo a dat un ordin, iu virtutea căruia d’aicî înainte numai acei tineri vor fi primiţi oa voiri ntarî in vr’un corp oare care de armată al gu-rmiamentulut de Petersburg, cart mat intăî se vor presentâ in cancelaria lut Gurco şi se vor lua felurite informaţiunî asupra purtării lor morale.
Londra, 11 Iunie — Congresul internaţional al telegrafelor s’a deschis eri. Maestrul general al jio tet, d. Mauners, a felicitat iu numele guvernului pe delegaţii sosiţi. Secretarul Liiders a mi Iţumit. Preşedinţa s’a oferit d-luî Patey.
Paris, 11 Iuniu. — Ministrul de marină fiind interpelat, a dat iu cameră mat multe esplicărt in pra căuşelor şi împrejurărilor prin care s’a i oi undat «Arrogante,» Construcţiuuea ei slabă o lăcea să fie incapabila pentre un serviciu se-î io > pe luciul mărit.
Camera a fixat pentru Sâmbătă desbaterile asupra reintoarceriî sale la Paris.
Ministrul de justiţie a declarat, oă guvernul est ■ gata să elaboreze legea garanţiilor şi să prt-seute proectul Senatnluî, când se va cere.
l ondra, 12 Iuniu. — Corespondentul din Petei burg al lut «Daily News» anunţă din isvor rigur că Ţarul, de aceea nu s’a dus la Berlin, pentru că poliţia berlinesă a descoperit ueşta Irigătirl pentru un atentat asupra Ţarului.
Corespondentul ’şî declară ştirea această de absolut adevărată, ort oăt va fi ea desminţită din Berlin.
liil
Ple
avi
că
toi.
01 OR bn
t
11 Iuniu. — Repatriarea fami-ir tnrceştt progresează in mod iubuenrător. fug seră din districtele, unde Bulgarii aii t majoritaţe. In Baba-Eski suburbiaturceas-a fost distrusă de Bulgari, acum insă reia-■endu-se numeroase familii turceşti, au aflat ■rituire ospitalieră prin casele creştine. Un au turc din Adrianopole constată cu multă urle acest fapt generos al creştinilor, omisiunea p intru regularea fruntariilor in le acestea din urma a tăcut progrese consi-
derabile. Fruntaria de apus este mat toată fixată. Atitudinea poporului faţă ele comisiune e ste pact ni că.
Comisiunea a plecat azt la Cazaulîb.
Berlin, 11 I uniţi. — Pentru festivitatea cea mare d’azi stradele, balcoanele şi ferestrele erau prea frumos ornate. Pe piaţa Dbuhollata de
10,000	stânjeni pătraţi se aflau poşte 40,000 oameni. Pe la 9 ore dini. sosi musica care se compunea din 1500 persoane pentru musica vocală şi mnsicele complete de la 4 regimente şi 2 )0 de toboşari. Pe cănd ceremonia se desfăşura mat bine, căzu de o dată o năprasnică ploaie cu grindină. Panioa selbatecă a poporului nu se poate descrie fidel, Lumea fugia disperată prin toate stradele, grăbind spre nu loc sigur ca să ’şi scap i hainele, femeile ’şî deplăngeail starea in care va să ajungă pălăriile lor, rochile lor etc. şi fugiatt să s« adăpostească prin casele învecinate.
Confesiunea e — mare. Toţi speră, că ne.le-lluata ploaie va inerta îndată.
A se. vedea ultime, soiri pe. pagina IU.
Bucuimî, 2 Iuniu.
Soluţiunea, propusă de d, Costinescu, in Gestiunea israelită, merită o deosebită, atenţiune, din doue împrejurări: ăntăl, fiind că ea este împodobită in idea impositulul de sănge ; şi al doilea, fiind că acea soluţiune este presintată acuma, ca a organului partidului de la guvern.
Noi ne-am pronunţat in contra acestei so-luţiunl, din noaptea in care ea a eşit la iveală şi ne-am pronunţat nu din spirit de oposiţiune, ci din convingerea că şi dănsa este un paliativ, fără temeiu juridic, dar vătămător ţeriî, dupe cum am dovedit in numărul trecut.
Cum a încheiat d. Costinescu cuventarea sa de la Ateneu ?
In cea oe priveşce acordarea egalităţii tutulor drepturilor la Evrei, cred — zis’a d-sa — că trebue să ne mărginim numai Iacei năsouţî iu ţară, cari nu s'au bucurat nici. o dată de o protecţie străină şi cart şi-au dat impositul sângelui, trăgend păuă acum la soi ţî, căci de aci iuaiute mulţi ar trage la sorţi, dacă ar şei că aceasta este de ajuns spre a deveni cetăţeuî români. Toţi ceî 1’alţî sunt consideraţi ca străinî şi dacă voesc să dobândească impămentănirea, n’afi de căt să vină a o cere individual de la cameră, oa şi străini creştiuî.
Reproducem această conclusiune a d-luî Costinescu, pentru ca să nu rămână nici o îndoială asupra cuvintelor , pronunţate de on. nostru confrate.
Cu o parte din conclusiunile sale ne unim. Intr’atăt căt d. Costinescu voiesce ştergerea ultimului alineat de la art. 7 din constitu-ţiune şi impămîntenirea individuală a străinilor de orl-ce rit, cu desfiinţarea favoarcl acordată de art. 8 din codicele civile şi cu garanţii legale pentru conservarea proprietăţii rurale, suntem veseli că ne găsim pe acelaşi ferim, ca organul partidului de la guvern. Nu ne putem insă asocia cu d. Costinescu, spre a deschide poarta cetăţeniei române tutulor Judanilor, cari au tras la sorţi, pentru cuvîntul că au tras la sorţi!
Tragerea la sorţi, ca şi birul, este o obligaţiune legală, la care trebue să se supună, sub pedeapsă grea, orl-ce individ de sub protecţinnea unul stat, ear nici de cum un indice sigur al sentimentelor de iubire şi de devotament către statul, in care locuiesc individul, un titlu de opţiune pentru naţionalitatea acelui stat. Nu cunoascem le-gisl ţiunea europeană, in care tragerea la sorţi să fie considerată ca un titlu hotărî-tor, pentru naturalisarea unul individ. D. Costinescu are meritul unei imiovaţiunl, pe
i fi fără temeiu raţional, dacă n’ar fi periculoasă pentru noi, dacă n’ar masca , fără voia sa poate, despre ale cărui sentimente romănesd de altminterea nu ue-am îndoit, nici o dată, dorinţa alianţel-israelite.
Nu ne vom intreba, care este numărul Evreilor ce au tras la sorţi, in aceşti 20 de ani din urmă ; el trebue să fiă cel puţin de trei ori mal mare de căt cifra afirmată de d. Costinescu, care — ni se pare — a confundat tragerea la sorţi cu serviciul in armată; dară ne vom intreba, ce deosebire este intre cererea alianţei israelite, de a se acorda împământenirea «tutulor israeliţilor *din România, cari nu aparţin vre-uneî naţionalităţi străine* şi propunerea primului redactor al «Românului* de a face cetăţeni români pe «toţi israeliţiî născuţi in Romă-«nia, cari nu s’au bucurat nicl-o-dată de o «protecţiune străină şi cari au tras la sorţi?” Daca este vr’o deosebire, ea constă intr’o neinsemnată diferinţă de număr; altminterea nu face de căt să consacreze principiul, pe care congresul n’a voit să ni’l dicteze, dar pe care alianţa israelită lucrează din răsputeri spre a ni’l impune. Propunerea d-lul Costinescu ni se pare că e numai mijlocul practic, prin care am putea mal uşor cunoasce şi impămîuteni pe israeliţiî d-lul Launay «cari nu aparţin vre-uneî naţionalităţi străine.”
Confratele nostru a combătut categoriele d-luî Ion Chica, ca ceva «arbitrar” ca nişte «favor! speciale” fără temeiuri legitime. Tot aşa ni se pare şi categoria traşilor la sorţi.
Ceva arbitrar, o faroare specială ne propune şi d. Coctinescu.
Mal ănteiii contestăm, că, tragerea la sorţi este un titlu suficiente spre a acorda impămîntenirea, suma intreagă a drepturilor politice şi civili, unul individ străin de sănge, străin de sentimente, străin prin tra-diţiunî, prin limbă, prin obiceiuri şi prin aspiraţiunî, de naţionalitatea romanească. Dar să primim, pentru moment ca adevărată teoria d-luî Costinescu, că un evreu, care a tras la sorţi — chiar daca n’a că-<jut la sorţi, chiar daca n’a servit in armată, chiar dasa nu scie romănesce, chiar daca nu practică negoţuri cinstite, chiar daca este străin prin toate tradiţiunile, obiceiurile vieţeî şi aspiraţiunile sale — merită să fie proclamat cetăţean romăn ; ne intre-băm atunci: De ce d. Costinescu proclamă cetăţeni români numai pe Evreii, cari au tras la sorţi, ear nu şi pe ceî-l-alţî străini? De ce această favoare numai pentru neamul lui Israel? Oare baza d-luî Costinescu ou este tot aşa de «arbitrară”, ca şi a d-lul Ion Gliica? Şi apoi, dacă acest principiu, «derivat diu dreptul positiv” este aşa de solid, de ce confratele nostru el mărginesce in timp? De sigur că conştiinţa sa de român a simţit slăbiciunea acestui principiu periculos şi l’a oprit d’a păşi mal nainte.
Nu; — e arbitrară şi propunerea d-luî Costinescu. Ea acordă o favoare escepţio-nală, de care nu s’a bucarat nimeni in ţara românească, unei categorii de Evrei, la care nici congresul n’a voit să se gândească.
Pot fi, şi in această categoriă, căţî-va E-vrel, cari să merite impămîntenirea românească; nu tăgăduim. Dar prudent e, just e, ca pentru căţî-va Evrei, cari s’ar fi distins pe câmpul de resboiu, să dăm drepturi politice şi civili, tuturor Judanilor, cari au tras la sorţi, de la 1859 şi pănă astăzi !? Ni se pare o esageraţiune. Să vină a-ceî Evrei, cari au tras la sorţi să ceară impămîntenirea, producem! toate titlurile ce
care am Îmbrăţişa-o cu o Iau
W#W.dac0rOtaaiâiCairO ,îe 'imiM ™
Ro-
mânii, şi, nu ne indoim, că corpurile ie giuitoare vor introduce cu mulţumire ia cetăţenia românească pe tot Ereul, de ori ce categoriă, care ar merita naturalisarea. Principiul dreptului comun, impămîntenirea individuală, unul şi acelaşi pentru toţi străinii, de ori ce rasă şi de ori ce rit, este principiul cel mal temeinic, de care să ne ţinem in reforma constituţională.
Să fugim dară de soluţiunele arbitrare, căci arbitrare sunt şi categoriele d-luî Ion Ghica, şi categoria d-lul Costinescu. Să ne ferim de a ne presinta, cu poala încărcată de drepturi înaintea străinilor, că nu este a lucra romăueşce ast-fel. Dreptul unul popor asuprit de tirani este de a se revolta; dreptul unei naţiuni nedreptăţite de forţă, cum am fest noi, este de a resista din toate puterile la toate siluirile străiuuluî. Dacă împrejurările presinteluî ne speriă şi ne opresc de la o bărbătească împotrivire, să n’a-vem cel puţin laşitatea de a ne prosterna dinaintea alianţei israilite, oferindu’î mal mult de căt ne-a impus chiar judecătorii nedrepţi de la Berlin.
Nu ; — noi nu ne putem uni nici cu categoria "Românului*; diu contră avem dreptul să sperăm de la bunul simţ al repre-sentanţilor ţârii, că cu căt se va medita mal mult, cu atăta se vor convinge mal tare, că este de demnitatea naţiunii romăne, ca, in faţa intrigelor alianţei israelite şi impunerii străinilor, să nu acordăm o iotă mal mult, de căt impămentenirea individuală a tutulor străinilor cu desfiinţarea favoare! de la art. 8 din codicele civile şi cu legarea proprietăţi rurale de dreptul cetăţianuluî romăn.
înţelegem, că servirea in armată să fiă considerată, pentru toţi străinii, ca un titlu pentru scutirea de stagiu, să tiă chiar introdusă iu art 16 din codicele civile; nu inţelegem iusă, de ce şi pentru ce, simpla tragere la sorţi să constitue un titlu aşa de puternic, anume pentru Evrei, la cetăţenia română, mai ales cănd seim că nu sunt 10 Evrei la 100, cari să fi tras, de bună-voe şi din dorinţa de a servi ţara românească, la sorţi.
CRONICA ZILEI
D. darnic, care de căt-va timp se află la noi pentru studiul limbat romăne, este numit, in unanimitate, membru corespondent al Academiei romăne.
-X—
Societatea «Economia» va ţinea Duminică, 8 Iuniu, pe la orele 2 p. m. o şedinţă, in localul societăţii de arme, pentru a asculta raportul asupra soeotelelor anului espirat şi spre a desbate alte cestiunî importante.
—x—
Oe oneşti sunt funcţionarii guvernului actual !
Cum ’şî inplinesc et funcţiunea lor, on ce devotament, cu ce abnegaţiune !.,:
Ascultaţi oe ne spune »Staf:eti« diu ’last.
»Ni se spune, că găsindu-se doi şoltieî ca vagabonzi, aii fost trăinişT ia comisia desp. IV, nude se afla de serviciu d. sub-eomisar Mandrea. Un alt domn sub-oomisar, Picioraga, insă, intervine şi’î pune iu libertate in schimbul unui modest împrumut de zece. ruble, ce ar fi obţinut de la numiţii vagabonzi. La această trausacţie ar fi participat, se zice, şi nu alt domn sub-oomisar, Zaharia, oarele astăzi chiar, s’a presentat ina-intea d-lut Prefect, de poliţie cu partea sa de trei ruble.
Nu ştim oe dispoziţiunî s’a luat iu privinţa rublelor şi a şolticilor, dar iu tot cazul aşt.-p-tăm, dai%ă lucrul se adevereşte, să vedem ce d f«
poziţiunl se vor lua iu privirţa acelora, cari ia-
cilitează stabilirea in ţară a importului de vagabonzi.®
x—
Femeile nu se mulţumesc eu frumuseţii—es-cludem pe cele urâte, singure cari raţionează... de silă—ce le-a dat natura.
Ele Întrebuinţează artă pentru a fi ma1 perfecte, pentru a fi mai plăcute.
Dar această artă, distructoare prin escelenţă, face din ele, in anii betrăneţii, adevărate megere...
Am fi dorit, ca arta in acest sens să fie distrusă, să nu mai existe.
Dar eată că onor. primărie a capitalei pune nu stavilar numai acelor dresuri, cari au efect imediat, ţineud cont, cu alte cuvinte in aceasta privire, numai de desele otrăviri provocate prin întrebuinţarea dresurilor albe...
Femeile, de sigur, se vor bucura in cugetul lor de această procedere şi vor aduce ouwgiele d-lur d-luT primar; nu insă şi ucu, cari, dacă ţinem la conservarea femeii, sunt'un contra tutelor dresurilor.
Eată ordonanţa d-luî primar, in această ceşti ime:
s Art.. 1. Este oprit a se vinde iu raza Capitalei dresuri (sulimannrT) confecţionate, care conţin preparate de plumb sau de argint viu, iu forma de ape, de pornezi, de pulven, de gogonele şi iu ori ce altă forma.
Art. 2. Farmaciştii şi droguiştu sunt opriţi a vinde dresuri confecţionate din substanţe toxice, precum şi materialele toxice brute peut*n confecţionarea acelor dresuri.
Art. 3. Comercianţii cari nu sunt matriculaţî ca farmacişti şi ca drcginştt nu pot face co-merciu cu substanţe toxice, care servă pentru prepararea dresurilor albe, precum cerusa Rtu-bet), argint viu, mercuriă sublimat (săricică) şi altele.
Art, 4. Călcările ordonanţei de faţă vor fi pasibile de penalităţile prevăzute la art. 385 din codicele penal, la articolul 82 din legea asupra organizaţi unei serviciului sanitar şi la art, 20 din regulamentul pentru comerciul cu obiecte medicamentoase şi otrăvitoare. A'"ară de aceasta toate îmiteriele otrăvitoare, aflate in magasinurile cumrsamţilor cari nu sunt recunoscuţi ca dre-guiştl, se vor crnfisca în conformitate cu art. 19 şi 2] al regulamentului pentru comerciul cu obiecte m dicamentcase şi otrăv'toare.®
Yom pi blica in numerul viitor şi instrucţiu-n le consiliului de igienă şi sabbvita'e pullică asupra dresurilor otrăvitoare.
—x—
«Binele public» află, că cu inciptre de la 1 Iun iu, o cursă zlnică, cu dibgeuţa, s’a înfiinţat pentru transportul pasagerilor dc laBalta-Albă la gara lanca şi vice-versa.
Orele sale sunt in legătură cu trenul de pasageri ce trece prin gara lanca.
—X—	m
Un iiofi ziar a început să apară iu Bucureşti. Titlul Iul este Jurnal pentru toţi.
Apare de doie ori pe săptămână, are forma-
FOiŢA «ROMÂNIEI LIBERE-, 14
ARTICOLUL 4 7
DE
ÂBOLBME BELLOT PARTEA I.
0 sUăfieffcată a negrilor.
— Urmare —
■ XVII.
In acest timp, George, care se despărţise de mama sa, alerga la otelul Indiei, şi întrebă de dama, care venise cu Zurichul.
— A plecat, i se rospunse, spre strada Pa.-risulul, cu un tenăr, care a pus să’î ducă ba-gagele in camera sa.
_ Cine o fi acel teuer ? ’şl zise George, care
pali; ’mî a spus că mi cnnoasce pe nimeni in Francia.
La opt ore seara, Cora nu se intoisese şi George care intrase in camera sa, o ascepta iacă.
De doue ori, ne mal putem! sta, impacient, nerăbdător, şi nebun de gelo ie, eşi se percur-gă toate stradele principale, nu o zărise ni-oăerî, se întoarse repede, sperând că .s’a reîntors iu l:psa se, se surse repede pe scară, deschisese uşa şi vezuse camera : goală.
8cia că mumă-sa ’l ascepta, dar un avea eu-n giul să părăsească otelul de India.
Ce de idei stranii, ne de proecte nebune ’î
tul «Monitorului oficial», conţine 4 fol şi abonamentul costă numai 20 lei pe au.
El e menit a procura distracţiune publicului cititor şi, pentru a ajunge la acest scop, se va pub ica iu el romanţe alese, traduse sau originale, chiar ilus’rate; biografiele oamenilor mari, streini şi indigeni, însoţite de portretele lor; va ţine. apoi pe cititori in curent cu toate lucrările. ce. ating arta şi ştiinţa in progresele lor ; va publica versuri noul şi or giuale, numai cn condiţiunea insă d’a fi perfect', ca constracţiune, şi d’a nu fi comune, ca coprins.
Iu ceea ce priveşte politica, externă şi internă, se va mărgini la resnmavea faptelor, ob-ţinăndu-se de la orl-ce critică
E ită un scop in ajungerea căruia găsim aci nişte cal foarte greu de traversat. Dar ... unde e voinţă, ce nu poate fi înlăturat!....
Cate-va observaţii, cari, u’am dori să fie luate in nume de reu :
Am vrea, ca diversitatea in ordinea distrac-ţiunilor — ţinta principală a numitului ziar sa fie mal mare; traducţiunile mal scutite de franţuzisme, mai cn seamă : colo, unde romaneasca e bogată, ca esemplu: de ce jurnal şi nu zia>-, de ce reveiliou şi nu deşteptător... etc.
Dar ăsta e începutul şi el e tot d’auna greu. Să sperăm in viitor.
—x—
Ear trăsnetul!
Ieri pe la ora 7 seara, pe când ploua, trăsnetul a intrat in casa un I biet căruţaş din coloarea de Verde, şi î-a aruncat jos de pe părete o icoană sfântă şi o candelă.
Pe semne Ini Jupiter-niodern nn-î plac iconodulii..
—x—
D. 0. Nacu est r numit profesor provizor, la catedra de drept civil de la universitatea din Buc urescî.
DIN TRANSILVANIA.
In numerul 43 al «Gazetei Transilvaniei» găsim un articol de fond, in care directorul acestui organ de publicitate ardelean polemisează, respumjend la n'şte incriminări, cu «Biserica şi Şcoala», foaiăoficială'a episcopului român de Arad.
Nu avem obiceiul a prea citi aceasta foaie, al cărei cuprins este consacrat de regulă Gestiunilor religioase şi şcolari; nu pentru că categoria acestora nu ne-ar interesa de ioc, dar «Biserica şi Şcoala» nu le ştie espune a st fel, nu ştie folosi in uxzirea şi dezvoltarea lor sorgin-ţele şi metoadele, prin cari ar putea câştiga dreptul la băgarea noastră de seamă. De aici vine, că a trebuit să cet:m mal ăntăiu polemica «Gazetei», pentru a afla, că «Biserica şi Şcoala» se agaţă, nu ştim in care numer, şi de de noi, interpretând părerile noastre, emise cu privire la purtarea episcopiilor romani din Ardeal in (afacere maghiari, ca o insultă şi o răutăcioasă insinuare împotriva acestor vrednici şi sfinţi prelaţi.
*
* *
trecură prin cap in aciste doue ore! El se credea înşelat, părăsit.
Voia să se bată cu acel june, de-care ’l vor cise otelicrul şi sâ’l i moare ca pe lohn de B...
Şi fiiud-(ă ’î era imposibil să trăiască fără Cora, pontru-eă o iubia nibuncsce, el se va o-moli. pentru ca sângele seu să îl stropească faţa.
I se intămplâ in nebunia sa să se întrebe, daca nu tretue să o ucidă, Şi de ce nu ? El nu se căsătorise cu ea, legea nu’î dedea nici un drept asupră-î, dar moral, nu era ca temea Iul? Oare nie.ee legaturi sacre nu’î legau? Ce, ea sâ’l dea miî de torturi, şâ-’l facă să sufere acum, să’l lovească ea iu inimă şi el să nu albă dreptul, sâ’şl mbrne la nudul şeii, să o pcd< psenecă, f a’î întoarcă loviturile şi ranele ?
»Nu ’şl zicea el eară-şî, nu’rnî voiu resbuna! nu o voi lovi... o voi părăsi, o voi lăsa singură, voi pic Ca chiar astă-seară ia Paris, Ea e o nenorocită! Şi nu o cunosc eu inc-a de mult?... Nu voiţi sS O mal vez ! Am asceptet’o destul, ine duc !«
El pleca spre uşă, o descindea, coboară jumătate scara şi apoi se sue earVşî repede.
‘ Nu, nu eşî zicea (ara’şl, tnbue să o aştept, sâ’î sp-ul ia e o neruşinată, şi că nu voiţi să o mal ved.»
Cănd o trăsură se opria ia p.oarta otelului: «E ea» şi zicea el şi paliditatea sa dispărea, inima T batea mâl tare
lu o secundă ideile sale se schimbase. El gă-s a m u de ca usc spre a o scuza, spre a o erta.
Ce am scris oare împotriva episcopilor romani de peste munţi, sau mal bine cum am apreciat noi proiederea acestor capi bisericesc! iu afacerea proiectului de magkiarisare ? Să re-produaem pe scurt şi iu resumat părerile ce am emis deunăzi asupra acestui obiect.
îndată oe unul dintre ziarele de peste munţi, nu ma! ştim bine car >, împărtăşi vestea, că e-piscopiî român! se pregătesc a protesta iu contul proiectului- elaborat de guvernul maghiar peutru ungurisarea şcoilelor romăue, şi că vor merge in persoană la im p era tul, peutru a depune la «picioarele Tronului plângerile lor», noi ne-am esprimat tară multă eireums riere contra acestui pas. Am zis: «Destul ne-am umilit prin adr se in petiţiun! către un tron, care nu ne-a ascultat uicî o dată — vorbiam dm punctul de vedere ardelenesc—; să nu mal sporim înjosirile de păuă acum. Dacă suntem in stare a protesta, dacă putem impedeoa introducerea legii de magliiarisare, să o facem cu mal multă vrednicie, intr’un mod mal radical şi perceptibil, d-ică nu, să rebdăm in conştiinţa dreptului nostru neperitor, şi să amânăm acţiunea pană la un prilegib ma! potrivit »
Desaprobam prin urmare pasul arebiereilor de peste munţi, puşi pe terîmul demnităţet naţionale. Această demnitate se mal putea nesocoti,
I episcopii puteai! sevîrşi un act in contradicţiune cu cererile el, numai cănd prin el ar fi avut credinţa, că vor înlătura primejdia şi vor mântui situaţiunea compromisă a poporului lor. Această credinţă, dacă ar fi existat, ar fi făcut, ca capii bisericii să fie «de bună credinţa» şi procederea lor era ori şi cum scusabilă. Dar nu aiu putut’o avea ! O premisă ca aceasta, nu ar fi putut rezulta de cat din o necunoaştere din cele mal cumplite a stăreî lucrurilor din Ardeal şi Ungaria, a relaţiunilor din trecut şi actualitate intre români şi unguri. Nişte bărbaţi, îmbătrâniţi pe arena luptelor politice, nu puteau cădea in aeeastă greşală şi noî nu indrăsnim a le o imputa, Au făcut protestul—cum a fost —numai spre a salva aparenţa, pentru a’şî îmbrăca individualităţile compromise in faţa naţiune! cu o aureola, care să facă a li se uita trecutul.
Aceasta este credinţa noastră. Rezultaţi le in-tregeî prccederî ne justifică. Glasul lor nu a fost ascultat, oa tot d’auna, pasul făcut a ro-mas o umilire fără dobândă, Ungurii au triumfat incă o dată şi purtarea imperatuluî către naţionalitatea română este o probă pentru duşmanul vecinie, că monarchul puţin increasta protestele şi voinţa el.
Am desaprobat apoi in specie cuprinsul petiţiei supuse imperatuluî de mitropolitul Miron Romanul, dimpreună cu episcopii sel. Am desaprobat şi osândit fără cruţare această petiţie, fiind că vederile şi dorinţele esprimate in ea e-rati intr’o contradicţiune flagrantă cn vederile şi dorinţele naţiune!.
Petiţia reciinoscea statul maghiar, regele maghiar, parlamentul r laghiar, legitimitatea unul viitor d n acestea precedente; sunt oare acestea
Alerga la uşe; se uiif.
Nu era ea.
Se mal preumbla prin casa.
Cate o dată auzia sgomot pe scară şi credea că aude pg-sul Corel.
Atuueî se aştza pe un scaun, ’şl aprindea ţi-garea şi se incerc-a să se pară linisoit, vesel.
Dar sgomotul nuse opria la uşă, ci se depărta şi se perdea; surîsul Iul George atunci dispărea, roşeaţa se risipea şi in una diu aceste asceptărî sfârşit, obosit, el plângea.
Abia la 10 ore numai, uşa se deschise şi Cora intră.
Co’osrea sa departe de a fi ea a Iul George palidă, era din contră foarte roşie. Căte-va viţe de păr scăpate de sub pălăria sa, el cădea pe găt. Un încântător suris se săria la colţul buzelor sale ; se vedea in mersul seu, de ordinar lânced, ceva determinat, vesel, ce’ţî plăcea la prima vedere.
George insă nu veiju nimic din toate astea; grav, trist, sever, in picioare lăngă sobă. aştepta pană Cora închise uşa şi el el zise.
—	Unde al fost ?
—	Am mâncat, respunse ea cn veselie şi am mâncat foarte bine , zeu, in unul din primele birturi din Havre, la Zetes. Sirii, că bucătăria fraucesă emî place mal mult ca cea americană.
—	Aţî mâncat singură ? întrebă el.
—	Singură ! ce idee ? Ce, e obiceiul in ţara voastră, ca o fexnee să meargă singură la birt ?
—	.Ou cine aî prânzit ?
—	Cu un tenor foarte plăcut, ou care am fă-
vederile şi voinţa Romanilor de peste munţi °ţ La Miercurea, la Sibiu nu s’au rostit eî împotriva acestor lucruri, hotărîndu-se să stăruiaseă faţă de statul maghiir iutr’uu fel de stare revoluţionară pasivă ?
«Biserica şi şcoala» ar fi voit să identificăm naţionalitatea română de peste munţi cu «biserica eî.» Abstragăud de la absurditatea urni atarl identificări orî unde şi in ori ce impre-jiurare, ea la romanii de peste munţi nu se poate face, chiar cănd ar ii voia. Posibilitatea uneii-dentificărî ar mai esista, cănd nu ar fi de căi o singură «biserică», înţelegem o singură confesiune pentru toţi românii, Dar sunt doue confesiuni, două biserici; eu cari din ele se identificaţi naţiunea ? Cu «neuniţiî ?» Atunci lipsiţi de romanitate pe cel 600,000 şi mal bine «tiuiţi». Cn «uniţii ?» In acest cas veţi da pe poartă poporaţiunea dc cealaltă religiune. Să le identificăm cu amândouă? Apoi atunci chiar scopul acestei încercări de identificare : unitatea şi armonia, se neagă, căci căpeteniile confesiunilor se urăsc si se vor urî tot deauna, interesele lor meschine se împotrivesc şi căile oe urmăresc se in-cruoişează.
Se poate, ca mitropolitul Mirou cu episcopii seî sa nu fie pentru această stare ; dar păuă cănd este căpetenia unei biserici române, alesul unei preoţim! românesc!, hotărîrile naţiunii el obligă, ca şi bunăoară pe deputatul Braşovului, Străvoiu, ca pa orî-oare Moţ safi Mooan sdrăn-ţos şi despoiat de păitea de toate zilele. Privilegiile sunt rele ori unde; la naţiunile subjugate ele aduc paralisarea şi coutradicţiuuea in sinul organismului şi iu urmă ucid.
* *
«Biserica şi Şcoala», ca foaie bisericească şi monitor al miel episcopii, poate nutri o teorie atăt de ciudată; nici nu se contrazice, nici nu se degrada. Noî, cari nu atârnăm de nimeni şi cari ne spunem convingerile cu răceală judecătorului obiectiv, reducem pe sfinţii archiereî de peste munţi, cănd e vorba de cestiunî naţionale, la simpli muritori romani, cari trebue să meargă ou ea, in acord cu hotărîrile întregului naţional; fac alt-Cum ? Atunci le-o spunem, oă sunt romani reî, trădătorii ca toţi trădătorii.
Numai pe tărîmul naţional şi nu pe cel al confesi unilor sau a bisericeî se poate realisa acel aoord atăt de necesar in activitatea politică a romanilor de peste munţi; mal trebue să o spunem, să o argumentăm ? Cine nn o crede ş nu o admite, o face aceasta pentru că aşa ’l cere interesul: pentru felul acestor oameni dis-cuţiunea e de prisos.
Ar voi «Biserica şi Şcoala», să recunoasoem capilor bisericeşti un fel «de drept divin», firesc, de a representa naţionalitatea romană de peste munţi, de a lucra, de a «deslega şi lega» cum z:c popii, in numele eî ? Aceasta naţionalitate ar fi foarte dobitoacă, foarte netrebnică, foarte laşă, cănd ar recunoasce capilor eî sufle-tesci un atare titlu. Antăift, «dreptul divin» este un fleac. Firea nu recunoasce, cănd se tratează de con ducerea unei naţiuni, de căt aces-
cut cunoscinţă, după plecarea ta astăzi de dimineaţă, E foarte inteligent, foarte indatoritor şi m’a ajutat foarte mult astăzi. Mi-a arătat, cheiurile , piaţa comediei, muzeul, coasta Isguvil.
El o intrerupse, zicendu’î:
—	Aşa dar crezi, că in Francia o femee care se respectă poate merge să se preumble toată ziua şi să mănânce la birt cu primul venit?
—	Şi de ce nu ? intrebâ ea, scoţând o cheie din posunar şi deschiijend un giamantan
—	Pentru-că nu se obicinuesce,
—	Eu n’aşî fi primit să fiu iudatorată, urmă
Cora, de acest domn, dacă al fi fost lăngă mine. Dar mc laşi singură cu gian anfantle nul şi ale tale, şi te duci..
—	Eram lăngă mumă mea.
—	Ce’mî pasă de mumă ta! Eu nu eram mal puţin singură.
El eşî stăpâni o mişcare de mânie şi continua.
—	Ai fi putut sta singură cătc-va minute, eu eram aci la patru ore.
—	Eă la patru ore , zise ea surhjeud, suiam coasta Inguyil; ce privelisce frumoasă ! daca ml aî ve<jut-o, să te duci să o visitezî.
El nu se mal putu stăpîni şi zise:
—	Dar, nenorocit-o, nu soiî tot ce am suferit eu, in orele ce trecură, pe cănd te preiuu-blaiu ast-fel cu uu străin ?
Ea găsi ceea-ce căuta jle căte-va minute; 81 scoase din giamantan, şi se duse să’l pue pc masă, apoi zise cn linisce luî George :
www.dacoromanica.ro
ROM AMa iri-BERA
■ dreptul de a ’şi regula purtarea, interesele | Uiitorul. Suveranitatea iutr’o naţiune nu in- i lnibă de eăt insăşî acestei naţiuni'. Aşa stăm [partea abstractă a cestiuneî. Puşi pe tărî-;ţ realităţeî, putem noi admite apoi, că capii jjjricesci vor fi tot d’auna harnici de a con-'3l,e destinele uaţiuneî, vor fi t t d’auna oneşti,
• votaţi causeî naţionale, căci nu mat in acest s tg-ani putea recunoasce un drept perpetuă, condiţiunt ? Aplicând la actualitate, poate biserica şi Şcoala» mărturisi in cunoştinţă de ,„ru şi ou mana pe inima, că capii actuali aî fericelor de peste munţi sunt toţi la inălţi-jea misiuneî, ce ar voi să le-o incrediuţeze, şi . BU ai găsi intre el inimi fricoase, caractere BegjgUre, capete goale de jumătate şi un egoism ţja potrivit cu interesele naţionali?
Dacă ar zice-o, noi î-atn putea dovedi, ca
minte.
*
* *
Să sfârşim insă. Nu luăm in nume de reu incriminările ce ne aduce «Biserioa şi Şcoala» iu mod indirect; ea a scris, cum ei observă «Gazeta Transilvaniei» cu multă dreptate, cele ce le-a scris, la ordin, şi nu de bună voie, din convingere. Imputarea ce ne tace, că am fi «insultat» pe episcopii de peste munţi o respingem; uot nu le-am spus de căt adevărul Dacă foaia arldană sţărue insă pe lângă părerea sa că i-am «insultat» — fie!
Această vorbă are un cuprins atăt de elastic ji uehotărîfc, a spune adevărul in obiceiurile noastre este atăt de identic cu a insulta in căt putem primi şi această imputare. Noî vom cere nisă tot-deauna de la capii bisericesc! de peste puiuţi să se supue botărîrilor adi.se de naţiune, dud e vorba de acţiuni cari o privesc; dacă faptele vre unuia din eî ne-ar semnala cea mai plică contradicţiune intre actele unora şi vede-rJc cele-l’alte, mitra ce poartă pe cap nu ne ve iperia, nu ne va opri de a ne apropia de sfin-jiele lor şi de a’î trage de mânecă in forul pu-Hicităţeî,	ss.
VIITORII CETĂŢENI ROMANI.
Din Roman primim o carte poştală, in care ou nobil fiu al lui Israel ne transmite, intr’o limbă frumoasă, delicateţea sentimentelor sale, sub carî se vede trăsura caracteristică a iiea,-imiiiî jidovesc. Dacă leproşii Palestinei acum sunt aşa de grozavi, cum vor fi când vor deveni Mtiţenî ? Punem această intrebare fiaţilor Ro-Biişcanî, reproduceiid tale-quale salutul evreiesc.
Roman 29 Maî
Domnule Redactor !
Te intreb pentru ce insultă tu naţiunea mea ptiu Panfletul teu, făcăndune de vagabonz şi jvlaţam, poate fiind Işraeliţiî nuiţî de para’e, ita ca belfer care trăest din sudore tuţoror mtribabi’or din Romania vie şi insulţi o naţie Mecontribueşte pentru tine să aî de ce manca, le aceia iţu declar! că eşti singur un şarlatan m om de nimica un mâncători, şi vei crapa » un căne,	Cu stima, Herman,
—	Te rog, iubitul miS, nu’mî maî repeta in îrancia, ccea-ce mi aî maî spus in America. Nu !?î fi in stare să maî ascult. De altminteri e târziii, şi seiî că am dormit foarte reu şa^e sep-temăuî pe Zurich; aci cied că o sa dorm maî bine, te rog, permite’mî să respusd invitărilor icestuî pat.
fii tăcu, se invirti căte-va minute prin cămeşi spre a se linisci, căci sângele seu ferbia, şi Me in fine Coreî.
~~ O să plecăm mâine la două-spre zece.
—	Iu cotro ?
~~ Spre Paris.
~~ Şi cine a hotărît această plecare.
Noî, Ce, nu soiî că am vorbit să nu remă-de căt o zi la Havre ?
—	Da, de căt mi’l inebipuiam ca gn OA-aş wit, fa.a petreceri, şi acum red că are frumoaSe preumblări, locuitor! indatoritorî şi sunt de-^fiinată să maî stau.
" Dar eiî nu maî pot sta, respuuse el pă-ttrandu’şl cu mare greutate sângele seă rece , f,e* ar trebui să las să se intoarcă la Paris I ®«mă mea singură.
I Eî bine! dute cu densa.
I — Şi tu veî remănea cu insoţitoru' d-tale, nu e ? zise el.
~~ Şi de ce nu ?
Atâta tărie, atâta neruşinare el revoltase.
Capul seu tot-d’a-uua gata a se iuţi, sângele W tener şi aprins de o lungă călătorie pe ma-
!|b putea şă’l împingă la vre-o nenorocire,
Cu toate acesfea se opri.
1
DIN CĂMEŞILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 1 Linia, curent.
Senatul. — Comisiunea de respuns la discursul J rouuluî s a ocupat cu alcătuirea acestui respuns. Lucrarea nu este incă terminată.
Camera.—Representanţiî congregaţiancî israelite de rit ispaniol (?) din capitală şi ceia aî comunităţii templului clioral de rit occidental (?), cer ştergerea restricţiuniî, care opreşce pe coreligionarii lor de a că -peta drepturile politice, şi declararea de cetăţeni comuni, a izraeliţilor rumâni (?)
—X—•
Se aleg in comisiunea financiară dd. Sili-leanu, Codrescu, Burileanu, Grigorescu, Cos-tinescu, Buescu şi Cerchez.
—X~
In comisiunea de respuns la discursul 1 ronuluî sunt aleşi dd. Codrescu, Mărzescut Calenderu, Stolojan, Costinescu, Locusteanu şi Sihleanu.
—X—
Comitetul judiciar, care va cerceta alegerea col. IV de Ialomiţa, se compune din dd. P, Dumitreseu, Triandafii, Gamulea, Vil-lacrosse şi T. Lăţescu.
—X -
In locul d-lul I). Leca, demisionat de ia biurou. se alege vice-preşedinte d, Sihleanu.
ARENA ZIARELOR
* * * «Românul» acusă organele oposiţiu-nel de două erori capitale, in ce privesce revisuirea art. 7 din Constituţiune.
El se incearcă a demonstra din toate puterile : 1) că cestiunea israelită nu se va resolve pe consideraţiunî de majoritate guvernamentală, că guvernul nu va apela la majoritate spre a-I da o soluţiune, care săT manţină la putere; 2) că guvernul nu e dator să presinte corpurilor legiuitoare un proiect pentru modificarea art. 7 din Constituţiune.
In aprinderea, în focul demonstraţiunilor sale, orgauul cârmuiturilor lasă a se întrevedea, că guvernul a luat îngajamente cu Europa in grava cestiune ce ne preocupă: Europa in adevăr i impune, îl silesce a se ţine de îngajament.
Ce nevinovăţie, ce simţirnent.e caste , ce patriotism !...
Unde este patria !
Vorbind de alegerile presidenţilor, din Senat şi Cameră, «Binele public» apreciază in puţine cuvinte, discursurile rostite de acel presidenţl.
Constată apoi că partida de la putere nu poate compta, in orl-ce cas, pe doue treimi şi speră că soluţiunea gravei cestiunl, ce
El ’şî ijise că o vorbă nesocotită, o ameninţare, o mişcare, ’î-ar instreina pentru tot d’a-una această inimă, deja pornită in contra sa, şi că un lucru de nimic T-ar putea despărţi pentru tot d’auua de această femee c.are era, viaţa sa şi fără cuce el suia, prijj esp.erienţă că un ponte Văi.
—	Aşa dar, <jise el devenind din nod stăpeu pe el, rămăî la Havre ?
—	De o cam dată, da.
—	Şi veî şedea mult aci ?
—	Nu sciu, aceasta va depinde de petrecerile ce voiu avea.
—	Prea bine. Eată-me de ajuns informat»
El se găndi un minut, apoi s.e, p.ăru că 'şî a luat o hoţi raţe grea şi zise;
—	Me duo să găsesc pe imunâ-mea spre aî spune noile mele proecte.
j	—. Ce proecte?
—	Nu me maî duc la Paris, remăn aoi.
— A! zise ea, remăî aci, nu o credeau?, şi j cum veî face pe muma d-ţale să. plece sin-
I gură.
—	Nu sciu, mS voî gândi.
—	Ce greu ’î se va părea.
—	’MÎ va ti greii şi mie, fi- sigură. Dar dacă me constrâng!.
—	De loc; du pe muma dumitale la Paris, voî renî şi eu maî târziu.
—	Nn, zise el, nu am curagiuţ de a te părăsi după disposiţiunile iu care ţe vădI — ţ)uni veî vrea şi hună seara, adaogă ea pre-j gătindu-se să se culce, sunt foarte ostenită.
preocupă pe toţi Românii, nu se va lua după placul cabinetului
In a doua parte a revistei, organul fracţie» iştilor, ocupămlu-se de invalidările alegerilor din Senat şi Cameră, arată nedreptatea, parţialitatea, pasiunea şi netoleranţa in a j o rităţll gu ve r n ament ale.
Asemenea triumfuri—continuă «Binele public» sunt curate perderî pentru partide. Prin ele s’ab d acreditat conservatori!; prin ele vor să se sinucidă şi liberal! de la putere.
* ,,, Guvernul n'are maiorităţile trebuincioase pentru deslegarea cestiunil israelite ; acesta e un fapt positiv. De acea, d. Ro-setti a început să facă apel la unire. Afirmând , că această unire nu se poate face , de căt când guvernul eşî va arăta părerea, in privinţa soluţiunil practice de dat art. 7 din Constituţiune, «Timpul» incheie, cu rândurile următoare :
In scurtă vorbă, miuorităţile din camere nu trebuesc şi nu pot să arate o părere, pentru că cum stafi astăzî lucrurile, cu zorul cu care suntem chemaţi să retezăm cestiunea, o părere arătată in camere este o părere p.opusă, asupra căreia neintărziat trebue să se deschidă arzătoare desbaterî , şi nu minorităţile sunt chemate a propune o deslegare maî nainte de a’şî fi dat guvernul şi maioritatea părerea.
Aşa stă lucrul, şi de aci nu poate eşi guvernul şi partidul roşu.
Serviciul Telegrafic al «României Li era”
de la 14 Iuniu — 9 ore dini,
î iena, 13 luni”. — Tagblatt anunţă, că un membru al preşedinţiei ligeî de Pretzerend treime să meargă la Coustantinopol, oa să esercite in geaba, oare-care influenţă in favorul Albaniei, relativ la negocierile ce se vor deschide la Constantiuopole pentru soluţiunea cestiuneî grece.
Berlin, 13 Iuniu. — S-rbările şi oermoniile făcute cu ooasiuuea nunţeî de aur a Împăratului, s’aîi terminat erl seară printr’un mare ban-quet şi printr’un splendid concert la palatul iu-perial.
Londra, 13 Iuniu. — Camera comunelor a votat, la a doua lectură. împrumutul de 5 milioane livre pentru guvernul Indiilor.
Principele Bulgariei a plecat azî la Bruxelles. »Daily News» anunţă, ca dupe ce va petrece căte-va zile iu familia sa din Darmstadt, principele se va intoarce la Roma şi se va îmbarci la Brindişi, ca să meargă la Constantinopol, nude nu va sta de căt 3 zile.
«Standard» desminte noutatea,"după care Ger- j mama ş’ar fi propus să trămită vase cuirasate J in apele Alexandriei.	j
Viena, 13 Iuniu. — Contrar oare-căror arti- j cole din «Nene freie Press», carî tindeaă a de- j natura intenţinnile guvernului austriac pentru . esecutarea celeî din urmă couvenţiunl in Turcia relativ la sandjacul Novibazariiluî, «Poli- j tţsche Corespondenz» publică astăzî un conni- * nicat, după care, guvernul nu e iacă hotărît să j esecute ccnvenţiunea. Când va judeca el că mo- | mentul a sosit, se vor trămite oficerî ca să e-samineze drumurile şi localităţile şi să fixeze dinainte regularea intrări! trupelor austriace.
De acest esamen prealabil va depinde cum şi când se va face ocupaţiunea; dacă ea nu se va
—	Bună seara, zise el, încetişor.
Când erea să pue mâna pe uşă, ea eî zise:
—	A,scuţtă, mint hoţ! prin otelurile din Francia ?
—	Maî de loc.
—	Te intreb, fiind-că sciî, că am la mine maî mult de şasă-zecî de miî de franci in hărţi! franceze.
—	Dacă ţie frică, dămi-le mie.
—	Eată-le, zise ea, dăndu-î un mic portofel de pele. Să mi-le daî măine. Cu toaie ca adaogă ea daca ar vrea să m,e. fure, me pot apera. N’am in unuţ din geamantane, revolverul ce miaî dat ? Te rog adum’l, e in acel sac de pele.... de acolo şi punel lângă patul meii, pe masa asta, ca să’l pot ajunge cu mana. Prea bine, mulţumim,
—	Să ve datt baniî ?
Nu; ţine! fiind că ţi’am dat; revolverul, zise ea me va apăra numai pe mine.
Vorbele ce schimbaseră ’1 făcuse să uite cele dinainte şi George era deja mai puţin supărat şi gata să o erte dacă ş’ar fi cerut ertare.
încercă să o ia de mână dar ea se infăşură in plapomă, zicând.
—	’Mî e somn, lasănie să dorm; bună seara-
George plecă trist.
Cum să esplice lunga sa lipsire mumei sale, » ce ’1 asoepta ? Şi cum să’î spne; că el remăue in Havre ?
(Va urma)»
www.dacoromanica.ro
intinde de căt asupra a trei puncte determinate de couvenţiuue, sub asupri altor localităţi, sau, iu fine, dacă guvernul renunţa de o cam data la toată ocupaţiunea Sandjakuluî.
Comunicatul adaogă, că in orî ce cas, chel-timlele neo sitate de această ocupaţiune vor fi foarte miel şi ea de almintrelea taptele inde-plinite, vor respinge maî bine de oăt vorb de, nişte acusaţiunî ce n’aiî fost aruncate, de căt numai oa o manoperă electorală.
Berlin, 13 Iuniu. — Municipalitatea Berlinului a ales in unanimitate pe d. Forkenbeck, prtsidentul demisionat diu Reichstag, oa repre-sentaut al setă in camera seniorilor din dieta Prusiei.
Guvernul a jiresentat consiliului federal pro-ectele de lege relative la construirea de maî multe caî ferate intre Teserşen, Diedouhofen, Bnşwieler şi Şwerhausen. Nouile linii aîi nu motiv curat strategic.
(Havas)
Mare şi fericita nuvelă. Biuroul principal de loterie germană Isentlial Comp. in Hamburg, publică prin ziarul nostru de azî deja a il-a Serio a loteriei germane de bani, a cărui tragere se inoepe la 9 luliu 1879. După informaţiunilece primim de la casa Isentlial Comp., participarea României la Sena 1 aii fost intr’atăt, in căt casa Isentlial Comp. are de gănddeaius-titui in România o Agenţia, şi a şi lăcut chiar maî multe in-trelucrărî in această privinţă.
Premiul cel mare al ultimei Serie ou fost câştigat de un proprietar la Iaşi, şi premiul al doilea a fost câştigat de un fabricant la Berlin. Clienţi Itomăuî au maî câştigat şi diferite câştiguri mici. Este du dorit şi sperăm cade astă dată fortuna va tavorisa pe clientela romănă şi cu câştigul cel mare care întrece jumătate milion de franci. Putem dear admite ca participare va fi foarte considerabil. Este do prisos de a maî vorbi aci despre soliditatea acest î Loterii, de oareca garanţia guvernului a unii Stat german e suficientă pentru fie-eare jucător.
V minei fi
Toţi dd. membrii aî societăţeî «Economia» din Buonresoî, simt, rugaţi să bine voiască a veni negreşit la Adunarea generali? a aceste! societăţi, care va avea loc in ziua de Duminecă 3 Iunie, a. c. la orele 2 p. m, in localul societăţeî de arme din strada Batiştea No. 2 fiind la ordinea zilei ascultarea raportului comisiuueî asupra soootelelor amilul espirat şi alte cestiunl peiuiinţi s’ab carî se vor propune de dd. membri in şedinţe.
Bine-voiţî, re rog, d-le redactor, a primi a-signrarea osebitei mele consideraţiunî.
Vice-preşedinte, C Trateanu.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar şi se afla de ven^are la toate librăriile:
Conferinţa d-luî 1. 1. Ile ii ode-iRă d u I es cu : A. Hanţa Israelită universală şi modul cum ar trebui resolvat darea drepturilor politice jidanilor -> fără ca esistenţa naţională să fie pusă in pericol,
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresei“		
1.11. FER1IO & F-ţli BEXZAL		
No. 48. Steada Lipscani No.	0°	
Pe ţjiua da 2 Iunie 1879 ora	12	
OBLIGAŢIUNI	Cump.	Vând.
1O°;0 Oblig, rurale		102* 1/,,	10S
» » eşite la sorţi		97 %	argint
8% » domeniale		104V„	105
» » eşite la sorţi ....	99 Va	argint
Bob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei . .	186	188
7% Serisurî funciare rurale		101	102
7 ®/0 » » urbane		94L2	95%
8% Impr- Municipal		 .	103	103‘/,
» cn pr. Buc. (bil. 20 1.) . . ,	27i/„	28
Renta Romănă		 • • •	72	72 >h
Acţiuni «Dacia». 			200	2i0
> «Romania» 			70	75
Cupoane rurale exigibile		v/;1	arg.
» domeniak 			Va	—
> scriam 			*l<e	aur
		b‘/K
Bilete hypotecare contra anr. , . , . .		l'/e
Rabla hârtie. ,		2 44	2 45
Florinul		2 16	2 17
Lose Ottpmaue ... . ......	45 —	50 —
CURSUL DIN VIENA		
- 13 Iuniu.	13 Iun.	12 luu.
Napoleonul H ...... .	9 26'/4	9 25
Ducatul 			5 50	5 49
	114 —	22 70
Rubla Ujjsti#	, . . .		114 15
CURSUL DIN BERLIN		
13 Iuniu		
Obli. căile ferate române .......	92 10	91 70
Acţiunile » ......... Priorităţi »	32 10 89 90	32 30 89 60
Oppenheim 		 Ruble hârtie, 			199 40	200 90
Stern				—	*-—
Lose Otomane		39 25	40 —
CURSUL DIN PARIS		
13 luniă		
Renta Romănă 			72 3/j	72 —
Lose Otomane			49 %	49
SCHIMBUL 2 lunia		
Paris (3 luni) . . 		99 25	
» la vedere		99 9C	
Londra (3 luni) . 			 .	25	
» la vedere. » 		25 17 b	
Berlin (3 Imn)			122 >/,	
» la vedere. . 		123 -	
Viena la vedere		2 16 Vi	
Adresa pentru telegrame,		
Ferma Benzal.		
De inchiriat
Proprietatea mea din oraşul Kiusten gea, compusă de 12 camere spaţioase, cuhnie, camere pentru servitori, curte spaţioasă, pivniţă mare boltită.
Această proprietate este situată in cen trul oraşului, posiţiune frumoasă, vederea către mare, s’ar putea aranja hotelul de prima ordine Restaurant şi gradină, Venitul sigur de la străini care vin pentru seBonul băilor de mare şi eoraer-eiul ce se face.
A se adresa la proprietariă calea Mir-cea cel mare in Chiustengea,
N. Salavaţianu.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahovel No. 53 (Calea Craiovel)
CIMENT
AdevSrat de Portland
st' află de vâmjare eu gros şi eu detail aici şi in Brăila cu cu preţul foarte redus, la
MAYER FflEUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
l STAADECKER
Strada Smărdan (Germană) No. S
, RECOMANDA DEPOUL SEU URMĂTOARELE III ASINR:
PENTRU AGRICULTORI:
Loeomobile, Maşine de treorat (Hornsby)
Muşine de treerat eu nntna
Muşamale de Cautşuk
uegre şi albe 34 metre □
Batoase de porumb eu abur
Batoase de porumb cu măna iu diferite mărimi
Maşine de se c e r a t (Wood şi Favorita)
M a ş i n e d e se in st n a 1
Pluguri Yidats
in toate mărimile şi cu 2 brasde
Maşine de presat fen cu abur
Triori, sistpm Mayer cu 1, 2 şi 3 cyUnire
CENTRU MORARI:
Mori de măcinat,
pe postament de lemn cu 1, 2 şi 3 perechi de pietre Pietre de morii franţuzeam şi unguresc"
Morişee de mânii
Maşine de jupuit gritne (Sehălmaschine)
Eurera iu 2 măriuii
Aspiratori pentru maluri
(Juraţitort complecte, sistem noă
curăţim! grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi (pentru mori mari şi mici)
Pânze de burat in t6te uumerile
Maşine de tăiat grăne
Maşine de curăţit griş 2 mărimi
Fânce de transportare
|ggr CASE DE FER EŞGLE8ESCI şi (ie Y TEN NA
MAŞINE PERFECŢIONATE PENTRU TYPOGRAPHHSI-- LYTOGRAPHh
F.N 6RQ8
Librăria
Hl«
Fraţii ItiniţiuC
Strada Lipseunil, No. 1	511.
Anunţă sosirea unul mare tasotlU mentă de REBISTRE DE UOM^TA-B1UTATE din Fabric* ; Franm« ,| Germane, liniate iu t6t« formatele w. rate. Recomandăm cu deoiebire eomet, eianţilor din provincii că le oferim e« ocaoa, cn preţui cel mat moderat, i-•emenea recomandămi marele mutra asortiment dc ohărtia da «arii, da sarlaorl, plicuri şi da tipar, cu preţuri moderate. Suntem in posiţiune de a satisface ori-ce cerere in ttta falarila do airjl aealara, ata., la care redu««n î»! mai mare rabat.
EN DRTA.TT,
De vânzare
4 prăvălii eu odăile lor şi curte, situate in calea Văcăresc! No, 26. A se adresa in aceeaşi oale No 24 la proprietar.
Prima G. R. Prîv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după oi m urmează mai la vale:
Iutre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Vaptfrele accelerate intre Riiscinc-Giurgii]-Orşova
De la Orşova la Ruscinc-Giurgiu Marţi şi Vineri lO'/a ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercur! şi Sămbătă 6 , dimineaţa.
De la Rnsciuc-Ginrgiu la Orşova Mercur! şi Sămbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Cale! feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna in corespondenţă cu vapoare'e Societăţi! Lloyd pentru Constantin opole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţ!, Vineri şi Duminici 11 ore noaptea,
»	,	Orşova Jouî. Duminică şi Marţ! a.	m.
»	»	Severin >	»	>	»	,	4	ore p.m.
»	»	Ginrgiu Vineri, hun! şi Mercur! 2'|4	> >
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţ! şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Lnnî Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	L oră p. ui.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joî, Duminică şi Marţ!	dimineaţa
„	„	Orşova „	>	^	a. m-
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi Juoî.
Serviciul local Intre GalaţI-fSr&lla
Plecare din Galant in fie care zi la 71|<2, 11 ore a. in. şi 21 „	„ Brăila „ „	„ „ „	9 ore a. m. şi 1, 4Va
ore p. ai. ore p. ia.
, ţletternîcli“ Intre liJalnţl Ode»»«
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa »	, Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare (lela	Galaţi la	Tulcea	Ismail Marţi, şi Sămbătă	8 ore a. ui,
„	„	Galaţi „	Tulcea	Ismail, Kilia Jouî	G ore dimineaţa
„	.,	Tulcea „	Jsmail	Marţ! şi Sămbătă	12 ore	amiaijî
„	„	Tulcea „	Ismail	Kilia Juoî 10 ore	a. m.
IN SUS
D6 la Tulcea la Ismail Mercur!, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea „	„	,,	„	10 „ i . m
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazi.
., ,, Ki,ia la Isinail-Tulcea-Galaţ! Juoi 3 p. ml Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără Întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdreB eele mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Se cere elevi la tipografia clin strada Lipscni, No. 11—13. Aceşti elevi treime să aibă cunoştinţă de 4 clase primare.
NEÎNTRECUT PANA ACUM
(Medalie de merit)
G. MAAGER
C. R. escluriv^privilegiat
lliilu de (iealifde Morun purilicatu
(Hmle de foio du mor ne pnrifiec) a lui
GUILLAUME MAAGER in Viena
Eliminat de 1b primele autorităţi medicale ţi şi din canea uşoarei Iul digesdbilităţî mai abs ordonat pentru copii ca cel miri curat, cel mai bun* maturai ţi recunoscut ea cel mai folosii or nmediă contra maladielor de p<pt şi a plămânilor contra scrofulelor, pecingenilor. ulcerelor, maladielor glan--dulare şi slabiciunel. — Im Româna!» far maci şi drogueri
*j Mai mu te fir,ne de curănd umple o cai tate inferioară de unt de ficat de mi run m flacoane tr'arg laro şi inc. artă a’l debita drept untului de ficat morun a Iul Q. Maager.
Pentru a evita o asemenea f siure, se roagă a considera r ornai a els flaedne nmput- co adevăratul unt de ficat de morun purificat, pe a! , ă-or peri ţî, «ti kt ta şi recetade întreb j io ţi re se gfsisce imprimat	«Maager.
Agenţi gt.ntrilî şi deposnUrî pentru Romănia dd Appel et Oom?
LOTERIA
Seria Ii-a
Guvernul german la Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteria de bani, controlează nn numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la llamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esactă a câştigurilor, o-ferăudu-se ast-fel fie-căruî din toate punctele de vedere asiguranţa cea mal perfectă. Singurul fapt că guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de bani mal couţine incă 82,000 lose din care 40,000 lose trebue . câştige neaperot; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind mal mult ca jumătate a tutnlor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in t> secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mal mare care e de făcut in caşul cel mal fericit se urcă la
T
Special mal s nt de câştigat următoarele câştiguri principale :
Lei nuoi Le! nuoî	*
I â~333!333 1 a 200.000 -I a 133,333 -I a 80,000 I a 66 666
53.333
40.000 33 333 26 666
20.000
13.333
10,666
8,000 6,666 5 333
4.000
2,666
2.000
1333
666 400
333.333
200,000
133.333 80,000 66,666 106,666 80 000 166,665 53,332
240.000 319,992 53.330
8,000 359,964 26,665 280 000 575,856 4,000 707,823 446,220
378.000
2 a 2 a 5 a 2 a 12 a 24 a 5 a
1	a 54 a
5 a 70 a 216 a
2	a 531 a 670 a 950 a
etc. ele. in total 40,000 câştiguri.
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere iu moueda de aur subt controlul guvernului Ilamburgian germau. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a aceste! nou! şi mari loterii de ban! espediându-le cu preţui oficiaJrnente hotărît fără alte cheltuel'i. Tragerea se iucepe :
la 9 Juliu 1879
fiind oficialmente hoterăt costul loselor pentru aceas ă clasă şx anume
Lei n ii ol 21
pentru un los întreg original
Lei nuoî 12
pentru jmnUate los original Coatnl urmează a ni se transmite franco in moneda bipotecare române satl in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediâm fie cărui comande directsmente intr’-uu envelop bine inebis losele originale comandate, investite cu armarele ţerii. Fie cării es-pediţiunl de lose asociâm programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate (fiarele principale din România. Mulţumim publicului rotnăn pentru increderea arătată de până acum, făgăduind că şi iu viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele cât posibil curînd | iu tot caşul inaii tea Începerii tragerii şi anume cel mal târzia păi ă la
1879
9 Juliu
direct către adresa noostiă.
JSEMTHAL & Comp.
Bi uroul principal de Loteria
HAIIBURG (Germania)
Cu clienţii noştril din Romănia corespundem in limba romănâ. Scrisori din Romănia sosesc la Hamburg in 70 ore. Mulţumim pub'icului român penlru participarea călduroasă la ăntăia clasă a acestei Loterii, si suntem mândri d’a putea ar onsa că mal mulţi clienţi din Romănia ab dobândit la serial a acestei loterii câştiguri considerabile, promitem asemenea d’a efectua comande pentru tragerea de care tratează anun ciul de rzl cn eceai şî esac.titate şi promptitudine
Prin binvoul d’aunneiuri A. Şteiner llamlmrg.
•ţ'fFOGRAPff/9‘1 ŞTEFAN MIHAEESCU
BUCURESCI	___
33T lî Strada Lipscani 13
Recomandă atelierulfi seu asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
SI	M1JI-TK
»a*r msi»] cv yjupok tw
ast-fel că se află in posiţiune deaeseeuta ori-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidian.e şi bebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbî, precum ROMA.NA FRANCESA, GERMANA, GREACA, eto.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIUI
in diierite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE WUNTA. DE EAP, EZ. SI DE 1
pARŢI DE yiSITĂ
aLbe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
PRECUM
o ONDICECU A S U S I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precinrî forte moderate.
Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ALLES
R eugegte in tot-dVuna a reda părului all), culoarea juneţe! sale, ’I comunică viaţă, creştere nonă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea p albă a perului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă cărui proprietate naturală şi infailibilă este de a intări părul. Superioritatea şi bunătatea regeneratorului sunt recunoscute in lumea întreagă. 'Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie rosă*^0 j Deposit principal 114 şi 116 Calea Soutkampton Londra (Englitera) Se află de vendare la toti coafori, parfumeri fi farmacişti
Vinrjţarea cu ridicata la Domnii Appel «ţ- C-nie IV. Xicoletcu, t/olivier etc. in Bucureşti,
Ml
«L
De vânzare maclaturi {(hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa la tipografia St. Michalescu, str. Lipscani, No. ll-l-'-
RENUMITUL UVRAGIU CAP D’OPEUA ORIGINA!,
TRATANO DESPRE
BOA LELE FERELII si ÎNGRIJIREA LEI
a eşit acum de sub tiapr a 48-a ediţie sub titlul :
PERDEREA PERULUI
Orî şi cine alăturând o marcă poştală ’şî poate prociira^#(^a earte, ca'e se espediază gvatis-franco iu toate părţile luroei.
A se adrssa autorului
VAm. Biilillgen
LE1PZI G, Lossingstrasse U c
«a, t Tinnvnifi» 8Lf*n MiliăblIfU. Stf.	H#. 1 J. - Ci* V27fi
ANUL III.—No. 608
10 BANI EXEMPLARUL
IVI/YK I 1,
LUIMU, 187.
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
Iu Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AlJG. LaTJRIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typographia Ştefan Mihalescu. - In Eraneia : la Sociale Havas Lojfil & Qm, 8, place de la Bourse, Paris. — Iu Austria : Abonamente, Anunciuri SI Reda®e d- G' P°PP°vits, lurnisorul Curiei Române, Stadt, Fleischr.iarkt, 15, Viena. - Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiunei de anunciuri: <Adolf Steiner, in Hamtmrg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a ,; bani Reclame pe pag. III, r leu; pe pag. II, alei; pe pag. 1,3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
B -Pesta 13 Iuniu. — In Roma s’a suprimat o broşară apărută in contra lui Gar.baldi şi a-derinţilor eeî. Ministeriu a cumpărat — de sigur eu invoiala autorului — toate esemplarele, pentru ca ast-fel să suprime întreaga ediţiune. Bro şura ar fi compromitat prea tare part da radicală şi Italia chiar—in faţa Austro-Ungarieî, de oare ce, ea desvelia unele secrete denatura scandaloasă.
Ast-fel expediţiunea plănuită de Garibaldi pentru Australia uu insemna nici mai mult nici mai puţin, de căt o esped ţiune spre ţerile Italiei irredente. Garibaldi bătrânul şi fiul au primit de la ministeriu 200,000 franci şi din lista civilă a regelui 300,000 fr. — pentru această espedi-ţiune. Aceste şi altele incâ, se cuprindeau in bro-ţura suprimată. — (!!!)
Cracovia, 13 Iuniu. — După ştirile din Varşovia, i s’ar fi propus luî Solovieff, că pedeapsa cu moarte i s’ar schimba iu o pedeapsă uşoără, dacă ’şî ar numi pe complicii seî. El insă a refusat această propunere declarând, că dacă ar avea două vieţi pe amăndouă bucuros le ar sacrifica pentru causa cea sfântă. După publicarea sentinţiî ar fi esclamat: «Pe Soloweff ’l puteţi o-morâ, dar nu puteţi nimici luptele pentru libertate a căror victimă sunt efi,jcăcl ele au mii de luptători ascunşi.»
In Polonia-rusă peatra a bătut violent cau-sănd mari pagube. In unele locuri locustele fac devastări serioase.
N. R. De un timp incoace. am zice de la luarea Basarabiei romane, multe nefericiri cad pe capul Rusiei. Ciuma vine, stinge lume, iu fine pere, făceud loc unei alte epidemii — revoluţionare. Sute şi mii de ciumaţi politici se transportă la temniţa cea rece: Siberia ; cei oarî remăn insă acasă, fac contra-servic.fi, încălzind prin foc friguroasa Rusie. Acum când auzim de peatra şi locuste, se pare că ele n’ar fi de căt sufletele nihiliştilor resbunătorî.
TeplitZ, 13 Iuniu. — Pare ca nefundată ştirea răspândită din mai multe părţi, că împăratul Germaniei va petrece in vara aceasta la băile din Teplitz. Pănă acum n’a sosit nici un avis de acest sens.
Berlin, 13 Iuniu. — Stradele ’şî păstrează inoă aspectul lor sărbătoresc. După ameazi s’a dat un prănz de gală in sala albă. E iminentă o ploaie de ordine şi avansamente militare.
Londra, 13 Iuniu, — «Pali Mall Gazette» anunţă căderea firmei brasiliene «Sarnuel Johns-ton and Comp.» Această firmă avea case pentru comerciu cu lemue in New-York, Londra Şi Liverpool. Pasivele se urcă după unii la
160,000,	după alţii la 300,000 lire sterlinge.
Se mai anunţa căderea şi a firmei «Franeis Sauuders and Comp.» cu pasive de 100,000 1. st.
Iu conferenţa de erî internaţională a telegrafelor desbateriie generale s’au mtius asupra di-teritelor propuneri relative la fixarea taxei pentru cuvinte. Această chestiune s’a încredinţat pentt u studiare şi raportare comisiuni! de tarifă.
Petersburg, 13 Iuniu.—«Agence Russe» des-fflinte o telegramă din Viena a lui «Times», in oare se arăta, că s’afi recit relaţiunile dintre furcia şi Rusia. Ştirea această e falşă şi tendenţioasă. Din Constantinopole nu e nici o co-jnunicaţiune, care ar constata o schimbare in u^eL relaţiunî dintre Rusia şi Turcia.
. seara colonia germană a dat un prănz mare m onoarea serbării nunţii de aur a Împăratului german. S’a ridicat toaste in onoarea irnpera-tdluî Wilhelm şi a Ţarului Rusiei.
CatarcL 13 Iuniu. — Un membru al direcţiunii ligeî din Prizrend va pleca la Constantinopole, pentru a informa pe ambasadorii in pri-Tlnţa chestiunii turce.
Athena, 13 Iuniu. — Propunerile ce le va pfesenta Fournier confereaţi! din Constantino-P°te sunt, că fruntaria greacă in Epir să a Ruda dela Parga pănă la Theoduria.
se
ori. M. S. s’a întreţinut in lua! multe rîndurî cu principele Bismark, care şedea vis-*a-vis cu împăratul, apoi cu ambasadorul englez şi rus. Din incidentul jubileului Ţarului ca şef de regiment, împăratul Wilhelm purta pe pept marele cordon al ordinului Andrei şi marea cruce a ordinului Sf. George. La concertul de seară impăratul făcu o preumblare prin sală, fără ca să se fi folosit de vr’uu baston.
Berlin, 12 Iuniu. (Noaptea). — Azî s’aii in-cheiat serbările aranjate cn ooasiunea nunţi! de aur a înalţilor soţ! imperiali. La prânzul dat in sala albă afi fost invitaţi 750 de persoane. J«a concertul de seară aii asistat 900 de invitaţi.—Totul a lăsat o impresiune splendidă asupra celor cari au fost martori.
Berlin, 13 Iuniu.—La prânzul de gală de ier! Principele de coroană a aclamat pe MM. LL. °ţi oaspeţii aii repetat aclamaţiunea de trei
Serviciul Telegrafic al «României Li ere"
14 Iuniu. — 8 ore seara.
Londra, 14 Iuniu.—Marchizul de Salisbury a zis in camera Lorzilor, că C rateodori-paşa, ministru de esterne al Turci !, a declarat că Poarta nu a încheiat nici o convenţinne prin care să se fi angajat să nu ocupe Balcanii.
Berlin, 14 Iuniu.—«Gazete de Colonia» anunţă, că Fuad-paşa, acusănd pe Osman-paşa , că ar fi primit parale de la chedivul, pentru al susţine in politica luî presentă , s’a instituit spre acest scop o anchetă.
Constantinopol, 14 Iuniu. — Se scrie, că in Bosnia se face o mare propagandă slava, de la 15 Iuniu — 9 ore dim.
Paris, 14 Iuniu. — Senatul a adoptat proiectul pentru reîntoarcerea camerelor la Paris.
Cairo, 14 Iuniu. — O circulară a chedivuluî către consiliul general zice, că in faţa protestărilor cabinetelor europene contra decretului din 22 Aprile, Chedivul va supune aprobare! Paterilor un proiect naţ ouai, care primind sancţiunea lor, să devie un contract internaţional.
Această circulară vorbeşoe asemenea de plata integrală a datorie! flotante cu fondurile impru-mutulu! Rothschild.
Pesta, 14 Iuniu. — D. Tisza a citit in camera deputaţilor rescriptul regesc, prin care se declară sesiunea inehisă, fixăndu-se deschiderea noueî sesiuni pentru 20 Octobre.
Borlin, 14 Iuniu. — Parlamentul a hotărât, la a doua citire, să discute iu deplină şedinţă proectul privitor la autonomia Alsaţieî şi Lo-taringieî; s’a respins propunerea d’a se supnne proiectul ime! comisii.
Roma, 14 Iuniu. — După maî multe zile de discuţie, camera, a aprobat, cu 185 voturi contra 119, proectul ministerial, prin care statul acordă sumă de 39 milioane de franc! oraşului Florenţei, pentru a o ajuta să ’şî plătiasca datoriile.
Atena, 14 Iuniu. —■ însărcinatul de afaceri al Franţei in absenţa d-lu! Tissot, a informat Grecia, că guvernul seu e hotărât, in apropiatele negocieri ce se vor deschide la Constantinopol, pentru fixarea graniţelor grece, d’a nu se depărta de basele puse de al 13-lea protocol al tratatului de Berlin.
Canea, 14 Iuniu, — Fotiades-bey, guvernatorul Crete!, s’a intors aci fără să fi putut obţine sancţiunea sultanului la decisiimile luate de către ultima adunare eretensă,
Viena, 14 Iuniu. — «Politische corespondenz» anunţă, că d. Iacobini, nunciul apostolic la Viena, a comunicat ministerului afacerilor străine o notă a cardinalului Nina, prin care propune guvernului austriac să reguleze condiţiunile unei ie-rarchiî catolice in Bosnia şi Hertzegovina.
Aceiaşi corespondenţă uesmiute ’W'WW.
baronul de Haymerle, ambasadorul Austrie! la Roma, a fost chemat la Viena. Baronul de Haymerle eş! va lua un simplu concedii!, ca in toţî anii, pe timpul luneî Iuliu.
Belgrad, 14 Iuniu.—Sermet Effendi, agent diplomatic al Turcie!, declarând guvernului ser-besc, că Poarta uu yoesce să iuchee convenţiu-nea consulară cu prinoipatul, Serbia refusă de a consimţi la stabilirea unu! consulat general otoman la Niş.
(Havas)
A se vedea ultime scirl pe pagina IU.
Bucuresei, 4 Iuniu.
Dacă, cu cel maî mare cuvânt, s’a putut zice vre-o dată, că destinelo naţiuni! stau incrediuţate cugetului şi hotărârilor Cameri-lor ce naţiunea a sciut a-ş! alege, — apoi de sigur azi este momentul a repeta mandatarilor ţării, cu glasul celei mal depline convingeri, că tot viitorul poporului divuluî Trajan, strecurat atăţea secoll, prin tot felul de pericule, va atârna de aci incolo de la inotiul iu care se va deslcga teribila cestiune a Evreilor, căzută ca o pacoste grea asupra zilelor sale, destul de amărite ele, prin mulţimea nevoilor ce’l impung şi’l strîng de pretutindeni, din năuntru, ca şi din afară.
De la inţelcpciunea şi patriotismul vostru, mandatari al naţiune! — depinde in mare parte soarta ce aşteaptă viitorimea.
A voastră cununa recunoştinţei neşterse, daca, in imprej urări grave ca cele de azi, veţi sci să ridicaţi inimele sus şi să aperaţl cu bărbăţie interesele de viaţă ale naţiunii; şi tot ale voastre iară blamul etern al ţârii şi ţipetele el de durere, urmărindu-ve fără re-paos, dacă veţi arunca, in ameţeala împrejurărilor, votul vostru nesocotit, care ar periclita esistenţa patriei noastre.
In voi azi, toată speranţa ţării.
Naţiunea va avea căt de curând ocasiu-nea să prevadă ideile către cari inclină majoritatea Camerilor eî. Ea va fi pusă imediat in stare de a judeca spiritul ce are să domine la incheiarea disppsiţiunilor chiămate a înlocui aliniatul constituţiuneî noastre, care a desceptat umanitarele seutimente ale diplomaţiei europene!
Kespunsul la adresa Tronului va fi pentru noi prefaţa cestiune! israelite, şi precuvântarea aceasta va fi, sperăm, destul de con-clusivă, in căt, cu un ceas mal inainte, naţiunea să scie pe ceea ce poate să comteze : daca îngrijirile el dăncl şi legitim impaciente vor afla asigurări de alinare, sau daca va trebui să-şî incordeze şi maî mult atenţiunea şi să adauge incă la neliniştea el, prin nesiguranţa in care o va lăsa să plutească şi replica Camerilor către Coroană.
Să ne intrebăm, in adever, daca respuusul Parlamentului la mesagiul guvernului poate fi astăzi un act de o simplă însemnătate formală, mărgiuindu-se adică la o parafrazare de curtuoasie a celor spuse de guvern la deschidere sesiunii ?
Domni-va oare şi in respuusul către Coroană acelaş nolli me tangere a cestiuniî israelite, acelaş mister, aceeaşi reservă diplomatică, ce numai asigurătoare nu poate fi pentru interesele naţiunii ?
Vom vedea, dacă şi parlamentul, in votarea primului act, prin care eşî afirmă esistenţa, a contagiat dela politica neguroasă a d-luî Brătianu; dacă se va mărgini tot la trase fără substanţă, sau dacă se va hotărî să spuie ceva Tronului şi naţiunii; vom vedea dacă, in principiu, va inclina buna lui voinţă Irea umanităţii şi a pre-
tinselor mari principii ale secolului al XIX, invocate in derisiune, spre umilirea şi nenorocirea noastră; saii daca va pune pe ăn-tăia liniă apărarea intereselor naţiunii, precum se cuvine să facă orî-ce popor demn, care ţine la vieaţa sa, la trecutul şi viitorul seu , Li prosperitatea sa morală şi intelectuală, şi care nu închină drapelul drepturilor sale la ori ce nălucă ce iar eşi in cale.
De sigur, parlamentul va căta să vorbească azi tot in termeni generali, bine înţeles,—dar va vorbi astfel, in căt să putem pricepe ceva, căci politica noastră o cere, ca respuusul către Coroană să fie espresiu-nea francă a hotărâre! de principiu, căreia deslegare practică să vie a-I da o sancţiune.
Nu este acum timpul să atingem, fie căt de intreacăt, toate punctele asupra cărora Parlamentul ar putea să se opreasă şi să’şl arate perderile sale, convingerile ce are, relativ la cele înşirate de guvern, in misticul seu mesagiu.
Pe noi puţin ne importă de o cam dată contro-versabilă cestiune a liberilor alegeri, cu care cabinetul s’a grăbit a deschide darea de seamă a politicei sale către puterea suverană; omitem asemenea orî-ce altă cestiune care a fost introdusă, mai mult sau mal puţin oportun, şi mal cu seamă pentru causă de efect.
Mal pre sus de toate, se ridică cestiunea israilită.
Camerile uu vor putea să treacă cu vederea peste pasagiul acela al discursului coroanei, care le zicea:
"Sunt convins, că toţi, fără distincţiune de «partide şi de opiniunî, veţi şei ca in toate «imprejurările mari, a pune interesele ge-«nerale mal pre sus de ori ce alte consi-«deraţiunl, şi nu ve vetî inspira in lucrurile «d-voastră, de căt de marele interese ale terii «pi de ‘îndestularea adevăratelor eî trebu-«inie.»
Naţiunea nu va cere nimic mal mult, de căt a vedea pe toţî representanţiî săi, că pun mal presus de ori ce consideraţiunl interesele generale, şi că, in cestiunea israe-lită a nume, hotărîrile lor vor fi inspirate numai de apărarea naţiunii in contra aservirii economice din partea jidovimeî, in contra tendinţelor politice, dictate de planurile alianţei israelite.
Aşteptăm dar cu iucredere de la mandatarii noştri să afirme naţiunii, in această întâia ocasiuue ce li se presintă, că eî vor şti să conserve şi să asigure zilele poporului român, prin mesure înţelepte, cari, inainte de ori ce, vor căuta să întărească porţile cetăţenii române, şi să îngrădească cu garanţii temeinice neinstrăinarea pământului strămoşesc.
Un cuvânt maî mult va fi pentru repre-sentanţn naţiune!, să se hotărască cu tăria la apărarea «intereselor celor mari ale ţârii» cu căt actul guvernului de la descinderea sesiunii s’a indurat să mărturisească atâta doară, «ca puterile n’au cugetat pi nu puteau cugeta, a ne impune soluţiunî absolute.'1'...
«Cestiunea se presintă întreagă deliberărilor d-voastră” adăoga mesagiul.
Primul pas al deliberărilor va fi râspun-sul către Coroană, şi ziua bună se va vedea de dimineaţă.
CRONICA ZILEI
Eită şi instt'ucţiele consiliului de igeuă, pe car! le-atu promis lectorilor in uuimernl nostru de alaltă erî:
Unele dresuri albe (sulimanur!) conţin substanţe otrăvitoare. Acele otrăvuri iutră prin piele
romanţa LIBERA
in sânge şi produc boale din cele mat grave, 1 cari se manifestă de multe ori târziii şi cari se vindecă cn atăt maî greii, cu căt otrava a fost aplicată pe faţă un timp mat îndelungat.
Cele maî periculoase dintre dresuri (suli-manuri) sunt cele cart coprind plumb şi argint vid. Ele se confecţionează maî ales din carbonat de plumb (stubet, cerussa) iu formă de pulvere şi de pomadă (alifie d^ stubet) şi din argint viii tratat eu apă tare şi amestecat cu bichlorur de mercuriu (săricică). Ast-fel şi goî gonelele pe carî le fabrică unele femeî din Capitală conţin săricică. Chiar unele dresnrî roa-scumpe, introduse din străinătate de către uniî parfnmorî, oopriud plumb.
Dresurile de plumb alterează şi obrazul, sbăr-cesc pelea, dăndu’î o coloraţia ae albăstruiă. Cele de argint viu strică dinţii şi produc miros urat din gură.
Din contră dresurile de amidon pur, de făină de orez curată, de bismnth curat, de creta (ti-bişir) sunt ne vătămătoare sănătăţeî.
Consiliu de hygienă se crede dator a atrage a-teuţiunea (publiculuî asupra boalelor grele, de multe orî mortale, carî provin din întrebuinţarea dresurilor otrăvitoae şi a poveţui pe acele persoane, carî nu voesc a renunţa la coloarea feţeî, ca să se ferească maî ales de dresurile confecţionate de către unele femei din capitală, cari dresurî, de şi foarte fine, sunt din cele maîpe-ricoloase.
—x—
Noutăţile ce primim din susul Moldoveî, zice „Vocea Covurluiulnî® din 2 luniu, şi din judeţul nostru, ne arată recolta intr’o stare foarte bună. Era teamă de rugină la grâu, insă nu maî e uicî un pericol acum.
-—x—
Aoelaşî ziar ne spune, că apele Dnnăriî cresc mereiS,
Şoseaua Brateşulul e mâncată de 5 metre. şi e teamă a nu se rupe şi a nu se uni ast-fel apele Brateşuluî ou a Dnnăriî, causăml inunda-ţiune in partea de vale a oraşuluî.
—X —
Terî, zice „Ştafeta* din 1 luniu, s’a spânzurat un lipovean la Targu-Frumos.
Cama a fost beţia.
—x—
M.M. L.L. R.R. Domnul şi Doamna, zice „Monitorul* de erî, aii dat astă-zî, la palatul de la Cotrocenî, un prânz, la care a fost invitat Ex. Sa D. Şambelan de Falbe, trămis estraordinar al Majestăţeî Sale Regeluî Danemarceî,
Ex, Sa D. «le Falbe, ’şî-a luat, cn această o-casiune, ziua bună de la Alteţele Lor Regale.
— x—
Marea cruce a ordinului corona de stejar ts’a conferit nlejcâtre M. S. R. a Ţerilor de jos d-luî Calimach Catargiu, agent diplomatic la Paris.
Un decret domnesc autorisă pe d. Catargiu, să poarte acest semn onorific.
~ X—
Gu noii ziar politic apare in Vlaşca.
„Giurgiul* e titlul Jacestuî ziar. El apare de doue orî pe săptămână şi abonamentul costă nnmaî 1G leî pe an.
începutul e bun, dar crezul d-lor redactorî e cam greii de scos la mal.
Noî insă eî urăm succes in grelele lnpte ce eşî propune.
—*x—
FOIŢA < ROMÂNIEI LIBERE* 15
ARTICOLUL.......47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA T.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —-
XVIII.
Doamna de Hamei un se culcase iu.-ă, ea, el aştepta la fereastră.
Ea fusese la inceput mirată veijend că nu vine, mirăreî eî urmă îngrijirea, şi de c.ănd inserase era inspâîmăntatâ.
•— Ce ţi s’a intemplat ? eî zise ea, eănd el ve<Jn. Me laşî pentru căte-va minute şi,... ab ! ce răii mi-aî făcut; incă o zi ca aceasta şi,.,.
Era să respundă, să-î explice, să inventa ceva;
Dar Sî fu ruşine să minţă.
— Nu me intreba, zise George, lăsăndu-se să cadă pe un scaun ; nu pot să-ţî respund. Sunt nenorocit, iată totul.
Ea sari spre el, eî luâ cele doue măinî şi-î izse:
*
Să facem loc şi agricultureî.
Fată o ştire bună pentru agricultori ; o împrumutăm din ‘Curierului Financiar» :
Anul agricol 1870 ne dă până acum cele maî înveselitoare speranţe ; grâul, porumbul, fasolea etc. sunt din cele maî frumoase ce am avut in timp de caţî-va anî. Soirile ce primim din judeţe ne spun, că rapiţa este deja toată treerată; fiind favorisată de atmosferă pe timpul cresce-reî şi scutită de ploî in timpul secerişuluî , ea este de o calitate superioară, deşi cantitatea nu este prea mare. Din causa aceasta, preţul rapi-ţeî de acum chiar e de fr. 110 —120 , cu inoli-naţiunî spre urcare. Orzul de toamna s’a secerat şi el pe alocarea ; piste 10 —12 zile va începe de sigur şi secerişul grănluî deja pe oale de a se coace.
Din Francia , ziarele streine ne aduc soirea, că, mulţumită ternperatureî favorabilă din nlti-mile zile, grănele înapoiate s’afi maî ameliorat in oăt-va. Cn toate astea, îngrijirile asupra re-sultatuluî final al recoltei actuale nu au dispărut incă.
In Rusia, grănele sunt in cea maî mare parte bune. In unele localităţi insă din părţile de sud, grănele au fost devastate de locuste, carî au distruus tot in calea lor.
In oeea-ce privesee transaoţiunile in grăne, pieţile streine oferă in această epocă un interes secondai*. Preţurile grănelor sunt mai aceleaşi de septemăna trecută cu foarte puţine variaţii! nî».
—x -
Să dăm o desluşire autentică in Gestiunea moştenim d-luî Trausch, directorul farmaciilor e-forieî.
Testatorul, de a cărui moştenire se vorbesce, im se numia Traush oi Shoek. Acesta a murit înainte cu vre-o 40 de anî, lăsând o sumă f6rt.e mare in îngrijirea unnî cunoscut al şeii, pe care ăl insărcinase să erueze nişte rudenii, ce le ştia că trăesc in Transilvania. Acel cunoscut— care incă a murit de vre-o 20 ani —■ a depus baniî la banca engleză, tot cu avisul d’a erua pe moştenitorii căţî maî trăesc.
După afirmaţinnile d. Trausch, moştenitorii sunt mulţi, ceea ce va îngreuna deslegarea moştenirii şi va micşora suma de împărţit.
Răposatul Schock era frate bun cu mama maniei on. d. Trausch.
Când va ajunge din noii pe tapet această moştenire, ne vom grăbi a da şi ţifrele sumei, pană atunci insă, invităm pe public să nu dea aşa uşor ore^ement tutu lor vorbelor ce se spun, fiind neşte esagerărî fantastice.
—X—
Academia română, in şedinţa s’a din 30 Maî, a primit de la d. ministru de externe 4 volume manuscripte ale principelui Dini. Cantemir:
Eată titlul lor :
1. Incrementa atapue Decrementa Aulae Olh-manicae; 2. Adnotationes ad incrementa Aulae Othmanicae ; 3. Adnotationes ad Decrementa Aulae Othmanicae ; 4. Vita Constantini Cantemyri c.ognumento senis Mold.
Tn timp de un an se vor copia şi apoi se vor înapoia de unde s’ail primit.
—X—
Tot in acea şedinţă, se numeşte casier al A-cademieî d. Al. Lanrian, in locul celui vecinii,
care, din causa debilităţi numai poate purta “ceasta sarcină,
—x—
Cu ocazinnea nnnţiî de aur a Majestăţilor Lor, imperatorele şi imperătesa Germaniei,—ne spune «Ştafeta» — d. Tornborg, vechili cetăţian din lassy şi care de asemenea serbează in acest an nunta sa de aur, a adresat MM. LL. o poezie prea frumoasă şi bine simţită.
Imediat după sosirea zisei poesiî la cancelaria imperială privată, sosi, se zice, la consulul german de aice de la ministeriul de esterne <Rn Berlin nu ordin, de a cerceta imediat cine .este acel domn Tornborg, ce rang ocupă in societate şi. daca se adevereşte că şi el serbează in Nicest an nunta de aur.
Auzim că d. consul al Germaniei ceroetănd a dovedit esactitatea celor spuse de d. Tornborg, şi că s’a şi grăbit a respnnde in consecinţa la Berlin. Sperăm oă o frumoasă surprindere -.aşteaptă pe d. Tornborg.
DIN AFARA
Esiract- din interogatoriul lui Soiovieff.
Solovieff, antentatorul ţarului, întrebat cu ocasiunea jude cărei sale , că cine e şi cum el chiamă, respunse;
«Pană la 14 Aprile , din acest au , am fost un rob al ţarului şi acuma sunt un prisouier al cetăţeîPetru-Paul. Maî înainte me chema Alexandru Constautinoff Solovieff, de la 14 Aprilie sunt Nr. G31».
întrebat dacă a împuşcat asupra ţarului, respunse :
«Negreşit că am împuşcat, aceasta am admis tot-deauna şi au ve^ut’o toţi cel carî au fost de faţă ; vinovat nu me simţeso insa de loc pentru aceasta. Fac parte din partidul social-revo-luţionar din Rusia şi membrii Iul suntem îndatoraţi prin jurament, de a urma şi esecuta tot, ce prescriu legile partidei, ce hotăresce resolu-ţimiia majorităţeî».
Intrebăndu’l dacă mai are complici, el zise:
«Nu aflu de lipsă să numesc aicî un nume, precum nu am făout’o nici in închisoare, unde au voit maî ăntăiît să me silească a face aceasta prin tot felul de promisiuni şi in urmă prin chinuiri trupeşă...,-»
Preşedintele intrerupăndu’l cu un ton selbatic si zicendu’i că aminte»—in formă de ordin, — Solovieff zise? Atunci nu mai treime să ve respund nimic! Şi nu mal zise nimic.
Principele Battenberg şi regina Angliei.
In călătoria sa pe la curţile europene, principele Bulgarilor a fost şi in Anglia; regina Victoria l’a primit in castelul şeii de la Balmoral.
«Standard* relatănd amenuntele acestei visite princiare, zice că principele Battenberg a fost foarte bine primit de suverana Englezilor ; amabila regină nu a făcut de căt a’i rîde mereu, a’î rosti cuvintele cele mai dulci şi incuragiatoare şi a’l asigura despre simpatia şi grija ce păstrează principatului bulgar.
Pe lăngă acestea vorbe cerute de curte-nWT «Standard* ne spune, că principele Bulgariei a primit de la regina Victoria şi o prevestire foarte serioasă şi foarte categorică : „Anglia va sprijini Bulgaria, ar fi zis regina, pănă cănd aceasta va ţinea U tratate; indată ce le va călca, pretinia coronei engleze şi simpatia poporului englez incă au dispărut*.
Battenberg ar ti rămas foarte emoţionat de acest sf t regal şi şi Far fi săpat adânc in inima sa de domn bulgar.
Insurecţiunea in Algeria. ,
Despre insurecţiunea din Algeria, cetim in „N. fr. Presse*:	’
Jadecăud Gupe maî multe senine putem i;on- ’ chide, că intreaga afacere, .junoscută sub numele de «insurecţiunea din Algeria», nu a fost de căt im tumult, de tărg, care nu se va in-tinde afara de valea, in care s’a întâmplat. Seminţia albaneză, de origine barbară, se bucura de puţin respect din partea poporaţiuneî arabe, de care este împresurată.
Cu toată siguranţa, cum ani zice, că insurecţiunea nu se va intinde maî departe, trupele, carî se află in apropierea muntelui Aures au primit ordinul, de a pleca in teritoriul locuit de Uled Daud; căci această ginte este renumită ca uua ce este peste mesură neastămpă-rată şi resboinică. Ea posede eaî escelenţî şi I şî-a procurat in timpul 4iu urmă, cum se vor- . besce, arme, muniţiune şi iarbă de puşcă, careM au fost importate pe furiş din Tunis.
Generalul SajjSsier, comandantul corpuluî 19 / de armată, aciuat imediat şi la faţa loculnt măsurile sale, căcî el conducea la 1871 trupei1 carî operaseră la 1871 in contra insurgenţilor din acel ţinut. In timpul acela, mişcările acestor coloane afi fost ast-fel combinate, in căt ostilităţile eraă să fie sfârşite de o dată, iuti u căţ trupele aveau să atace de o dată pe rebeli şi in acest mod ar fi isbutit dupe toată probabilitatea să aducă complecta lor supunere. Din nenorocire coloana condusă de colonelul Flogny ajunse înaintea tutulor celor l’alte şi de oare ce se simţia destul de tare să snsţie singură lupta, a şi intreprins’o sub coudiţiunî maî puţin avantngioase. Insurgenţii au fost bătuţî fi-resce, in loc de a ’î constrânge insă prin aceasta să ’şî ceară iertare, nu a suecec de căt, a ’î îndupleca să subscrie capitul aţi unea de la Mestaona, a cărei oondiţiunî nu au fost destul de aspre, spre a le face să ’şî piardă toată pofta de a maî lua armele maî curăud sau maî târziu. Va fi p.in urmare de lipsă, să procedeul de astă dată cu maî multă energie şi cu maî multă asprime.
ŞCOALA AORM4LA
a
Societăţii pentru învăţătura poporului Român.
PROGRAMA
de orele şi ijilele, in cari se fac eaamenele generale ale acestui an şcolar, 1878-79.
CLASA I
Studii obligatoare.
Iunie G Mtisiea vocală, Prof. G. loneson „	7 Religiunea	» Pr. N. Stefănesou
—	Dar ce aî, George ?
Şi fiind-că el nu iudrăsnia, să-î spuo.
—	Nu sunt eă oare amica ta, sora ta, zise ea ? Aî uitat oare vorbirile noastre de altă dată? Te temî de observaţiile mele; tu nu ştiu să-ţî da ii de căt sfaturi, copilul meu... Vorbesce, vorbesce lără frică, durerile tale sunt şi ale mele. Spune-mî tot, eh sunt gata să te ascult.
El se supuse. Şi-î poveeti toată viaţa sa de la Noul-Orlean de la duelul şefi cn lohn de B..,; eî spuse cum începură legăturile sale cn Cora, in căte-va voibe eî-o zugrăvi la fisic şi la moral.
Eî spuse incă, cum fusese constrâns să o aducă in Francia, ce fel se purtase ea in această călătorie : cochetăriile sale cu călătorit şi ofice-riî corăbiei ; in fine purtarea sa de la venirea lnî in Havre.
—	Ah! zise el, o dispreţueso ş; o iubesc, o urăsc şi o ador! Tu nu me poţî înţelege mamă. Oameniî cum se cade nu cred in ast tel de sentimente şi cu toate astea ele exist, de vreme ce eu le simţ; tu nu-ţî poţî închipui căt e de stăpână această femre pe mii tea mea, pe inima mea! Tatăl meu la moartea sa, m’a pus să-î promit că nu o voiîi aduce-o iu Francia. Eî bine ! ve$î am adus’o, am călcat cel maî
slănt jurământ... ! Cveijî aeum in iubirea mea ? Şi ea nu me iubesce! Nu! Păstrasem insă oare carî ilusinnî... dar ele s’au risipit astăzî... A! ce fericită ar fi cănd m’ar vedea plecând spre Paris şi cănd ar putea remăne singură aci!
Ea el intrerups’, zicendu-î:
—	Ce tu nu mergî rnăîne cu mine?
El o luâ in braţele sale, o acoperi cu săru-tărî şi-î zise:
—	Ah ! fac rău, fac foarte reă. Abia te am văijut şi me gândesc să me despart de tine, dar dacă plec, dacă o lasă singură numai o zi, o singură zi, mi-o ia, mi-o fură şi e aşa de frumosă! Lasă-mă să o apăr, să o aduc la Paris; poate incă n’aru perdut’o, poate maî este incă in fun. dul inimeî sale o picătură de iubire... Eu mă-
j resc defectele sale, şi inţelegî.., acolo, la Paris cănd voiîi fi lăngă tine, cănd voiîi fi luat obiceiurile, de altă dală, voiîi avea maî multă putere spre a me despărţi... Aicî, e peste putinţă! Nu -mî cere aceasta.
—	Ah ! nenorocit, copil! zise ea, ţi-aş cere cu măînele la pept, in genuchî, dacă aş putea spera, că lacrămile mele, rugăciunile mele te-ar putea atinge. Ce n’aşî face spre a te scăpa de pericolul ce te ameninţă? Eşti perdut, iuţelegî tu, perdut, adaogă ca de o dată, dacă nu isbu-
tescîsăinvingî aceasta inspăîmăntătoare pasiune?
—	O voiu invinge-o mamă, ţi-o jur.
—	Atuncî eh nu plec, reniăîti cu tiue ca să-ţî dau puterî in contra ta. Rugăciunile mele te vor atinge, te vei întoarce ii mumă-ta, tu nu mi-aî fost dat, ca să-mî fiî răpit.
Vorbiră incă mult; ziua incepea să gonească intunerecul nopţii, cănd se despărţiră spre a se odihni puţin.
XIX.
A doua-zi la 9 ore de dimineaţă, George in' trâ in camera mamei sale.
Doamna de Hamei se sculase.
—	Şi pil, care credeam să te scol oa altă dată, zise *1 imbraţişănd’o.
Ea iiii-î spuse, că nn închisese ochii toată noaptea şi-î respunse :
—	Ce ferici!ă aş fi fost azi de dimineaţă, fără aoele oribile lucrnrî de erî seară.
—	Nn te speria mamă! respunse el. Poate că pericolul nu e aşa de mare. Eram erî bolnav şi pe jumătate nebun. Acum me simt mai bine, Ş' iau lucrurile maî cu săuge rece.
—	Fiind-că creijî, că te maî iubesce şi c® i veî putea readuce către tine.
—	De loc. Cred nvimaî, că prin iubirea ot
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Dr. Racovieeanu Dr, M. Strajann O, i „acuta Dr. M. Strajann G. Ionescn Dr. B. Constant iu Al. Peuescu
G. I. Pompiliauu
B Sciinţele naturale » o Limba roinoîvă »
10	Agricultura »
11	Geografia	»
]2 Musioa biseric. »
13 Istoria	»
15 Matematica	»
18 Caligr. şi Desem. »
Studii facultative.
Inuie 21 Limba francv-ză, Prot. Dr. B. Constantin 22 Vioara	» Foţi no.
Meseria.
CLASA II
Studii uhligatoure.
Imiie C Agricultură,' Prof. C. RacotS
8 Keliginuea
11	Istoria
12	Limba romană
13	Geografia H Pedagogia 16 Şedinţele naturali 18 Muşina vocală
18	Desemn şi Caligr.
19	Musica biseric.
20	Matematica
Studii facultative.
21	Limba franceză, Prof. Dr. B. Constantin
Pr. N. Stefânescn Dr. B. Constantin Dr. M. Strajann Dr. M. Strajann Dr. B. Constantin Dr. A. Racovicenu G. Ionescn G. 1. Pompilianu G. Ionescn Al. Penescu
meridiane. Caligrafia şi Desemnai vor fi in ziua de 18 Tnnie intre orele 2—5 post meridiane.
In toate filele va li o esposiţie de caligrafie, desemn, charte geografice precum şi de pălării Şi şoşoni, toate lucrate de elevii Institutului.
Examenele in Şcoala primară a Societăţeî unita cu şcoala Normală se fac in zilele de 14— 22 Iunie.
Preşedinte, C. Bosiauu.
1 ume
s 22 Vioara	> Fotiuo
Meseria.
CLASA III
Studii obligatoare.
Iunie 0 Matematica, Prof. Al. Penescn
C. Raootă Pr. N. Stefanescu G. Ionescn Dr. M. Strajann Dr- M. Strajann Dr. B, Constantin Dr. B. Constantin G. I. Pompilianu I. G. Stravolca G. Ionescn
funie
,	8	Agricultura
v 9 Religium-a ^	11	Musica vocală
»	14	Limba romană
,	15 Geogra fia
»	16	Istoria
s 17 Pedagogia » 18 Desemnul »	18	Fisica
» 20 Musica biseric.
Studii facultative.
Iunie 21 Limba franceză, Prof. Dr, B. Constantin » 22 Vioara	» Fotiuo
Meseria.
CLASA IV
Examen de maturitate pentru diplomă.
Studii ohligatoai■ e.
7	Pedagogia Prof. Dr. B. Constantin
8	Geografia	»	Dr. B. Constantin
9	Istoria	»
10	Drept constituţ. »
11	Religiunea	»
12	Matematica »
13	Sciinţele naturale »
14	Agricultura »
15	Igien. şi med. pop. »
16	Mus. voc. şi biser. >
17	Lini. şi liter. rom. »
18	Caligr. şi Desemn »
18-19 Practica pedagog. »
, 20 Fisica şi Chimia »
Studii facultative.
Iunie 21 Limba franceză, Prof. Dr. B. Constantin > 22 Vioara	» Fotiuo
Meseria.
Orele de esanrinare vor fi de la 8—12 ante
DIN CAMERILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa secretă de la 2 luniu, curent.
Senatul.—-I). loan Ghica citeşte, către (“omisiune, proiectul de respuns... englezesc la discursul Tronului, cum se hotărâse de co* misiune. Acest respuns spunea multe despre principiei© cmlizătoare, ear despre ©moţiunea ţării nimic.
—X—
După oare-carî truiicherî şi adauge, tot englezeşti, d. G. Mânu scoate din buzunar un contra-proiect, nu englezesc, in care e mal mult vorba de influenţa guvernului in alegeri şi de cestiunea constituţională a venirii guvernului cu proiectul-evreesc.
—X—
Se decide ca astăzi, luni, să se ţină o conferinţă plenară intre senatori, spre a se inţelege definitiv asupra redacţiuniî răspunsului.
Dr. B. Constantin Adv. Atanasiade Pr. N. Stefanescu AL Penescu Dr. A. Racovicenu C. Racotă Dr. A. Racovicenu G, Ionescu Dr. M. Strajanu G. I. Pompilianu Dr. B. Constantin 1. G. Stravolca
NOTIŢE BIOGRAFICE.
Istoria, anatomia şi igiena gimnasticei, trad. de G. Mo ceami, prof. de gimnastică; ediţ. Iii; preţul 2 fr.
O reformă binefăcătoare s’a operat in inveţă-mentul nostru, prin introducerea obligatoare a igeneî şi a gimnasticei, iu şcoalele noastre secundare. Sănătatea şi tăria corpului, fără care nu poate să fie sănătate şi tăria de minte, este o condiţimie iv cesară a educaţiuniî tinerime!. Aceste cursuri erau şi mai neapărate tinerime! noastre, in eondiţiunile climatice, in care o mare parte din noi trăim.
Dintre toţi măîeştri noştri! de gimnastică, acela care, cu un zel deosebit, s’a ocupat de a-oeastă ramură a educaţiuniî tinerime!, este fără indoială cunoscutul profesor G. Moceanu.
Avem dinaintea noastră, o noue ediţiune a cursuluî seu, merită cu şcoala de innotat şi cu eserciţiele ce se pot face cu o puşcă, cu o pârghie saă cu barele de lemn şi defer.
Recomandăm această cărticică, incarnată de gravuri, şi plină de bune eousilie pentru copii, tutnlor familielor, şi maî cu seamă minioteru-Ui! de instrucţiune, spre a o da ca premiu şcolarilor distinşi la invetătură. Cu modul acesta, s’ar da iu măna copiilor o cărticică plăcută şi de folos pentru viaţa materială; ear profesoruţ G. Moreanu ar primi o incnragiare meritată.
i
supra mi! de nevoi, şi iac’o acum sosită intr’o stare politică pe care abia dacă aii cut-zat a o visa ce! maî genial! şi inaî indrăsueţ! dintre eroi! trecutului.(?!!)
Apoi. după ce aseamănă statul român- cu un edificiu, cade de o dată intr’o profundă melancolie :
vedem dinainte-ne incă aşa multe de făcut, zice el, in cat nu ne remăue timpul d’a ne resfăţa Ofilii! asupra unu! edificii!, căruia simţim bine că’! lipsesoe incă un amenagiament complet.
El invoacă ajutorul tululor Românilor pentru terminarea edificiului şi strigă, că Europa ne cere „să ştergem — adică să şteargă — din instituţiunile noastre nişte restricţii! ni legislative cu totul contrarii spiritului tolerant al ţărilor celor maî culte.»
«Românul termină, acusănd pe conservatori şi zicend, că e mat mult de căt. probabil, că d. Mau. Costake va desveli scopurile acestora.
Ce scopuri infernale treime să vaţlă «!Z?o-mănul" la conservatori!...
*** "Timpul nu vede un sistem constituţional aplicat cu sinceritate, aceasta o arată făcend istoria partidului de la putere de la Aprile 1876, şi până azi. Relativ la ultimele alegeri, «Timpul» zice :
Cuvintele de alegerî libere, scrise in litere mar! pe steagul de luptă, alipise lăngă deuşiî la 1876 parte din tinerimea liberală din ţară ; cu aceste cuvinte fermecătoarea dobănclise majoritatea la 1876; dar trecură zile multe d’atunc! şi la 1879 firma lor a fost: majoritatea cu orl-ce preţ.
Şi mai incolo-ea consecinţă :
România nu aprobă perseeuţiunile politice, nu aprobă sistemul de guvern personal inaugurat de d. Brătianu, nu vrea să plece capul inaintea umlirilor străine, nu vrea să resolve după placul alianţe! israelite o chestiune socială care pune in joc, esistenţa eî. Ţara este sătulă de vizir! şi | de majorităţî, care nu ştiu alt ceva decât ascul-i tare.
Ea fine «Timpul» ’şi esprimă speranţa, că senatorii şi deputaţii, de ori ce nuanţe, vor fi la înălţimea situaţiuniî.
70 ban!-, 17) d. P. Diaoouescu, 3 le! 70 bau!, totl 76 le! 60 ban!,
Suina din trecut 850 le! 80 ban!, suma din urma 373 le! 50 ban!, Suma totală 1224 le! 30 ban!, Cărţî 04 şi două jurnale.
(Va urma).
prin raţionamentul intu să isbutesc a o uita
—	Oh! D-zeul meii! de ar fi aşa!
—	Astă noapte, dupe ce ne-am despărţit, ain socotit una căte una toate faptele vieţe! mele de duo! an! cu această femee. Afară poate de cele d’ăntăifi şase săptămâni, m’am incredinţat, că am indurat un adevărat martir, nu sciu unde a,n găsit puterea sau maî bine slăbiciunea de a suferi tot ce mi-a făcut. Dacă nu iaă o re • soluţi'ine energică, sunt ameninţat de mi mare pericol cum zioea! tu, căc! in un moment de mîînie, de nebunie, sunt in stare, o simţ, să fac vre o nenorocire,
—	Ce a! zis ?
—	N’a! nicî o grija; nu vezî cu ce sânge rece vorbesc, acum nu maî sunt in primejdie.
—	Atunci, plecăm azi? zise ea. Acum de dimineaţă ?
—	Nu, nu azî de dimineaţă, dar poate astă
ceară.
—	Ia seama să nu te schimb! astăzî, eî fise ea.
—	Nu; fi! liniscită.
—	Te rog, zise ea, ca şi cum ar fi presimţit rre-o nenorocire, să plecăm la prânz cum aveam
gând; nu te maî duce să o vezî!
—	E imposibil, mamă dragă, maî ăntăifi am
ARENA ZIARELOR
Căldura din zilele acestea ’şi-a bătut joc de mulţi oameni: le-a dilatat aşa de mult materia cerebrală, in căt aii ajuns la aiurări, au ajuns a privi imaginaţia exaltată ca cea mai tare realitate.
In categoria acestora trebue să punem şi pe «Românul» de ieri.
Ascultaţi-1 şi api judecaţi puţin :
... graţie poporului romăa şi guvernului seu liberal, România a săltat cu sbor puternic, a-
să’î dau nisce bani, pe car! nu’! aş! putea inoredinţa nimeni!. Apoi voiu să o maî ved, să ’! spuî că să nu să ma! aştepte la nimic din parte’mî.
—- A ! tu sper! incă. Crez! că vorbele tale o vor sili-o să se gândească,
—	Me jur că nu, decisiunea mea e luată. La-să’m! ziua de astăzi şi mâine sunt al teu.
Când o părăsi, ea era asigurată: se părea aşa de liniscit, aşa de convins, aşa de decis.
—	Intoareete curând, zise ea, insoţindn’l până la scara hotelului, ’mî-aî promis-o.
—	Me jur câ me voiţi intoarce chiar astăzî. Te iubesc, mamă dragă, adaogă el depărtăn-du-se.
Şi el nu minţea: era decis să rupă lanţul seu şi să devie liber.
Luase aceste hptărărî, cănd bătu lă uşa Corei.
—	Intră, ’î zise o voce.
FII intra.
Cora, cu toate că era incă de timpuriu, era imbrăcată şi se gătea să iasă.
Ea era foarte bine Îmbrăcată, un după cea din urmă modă dar cu un gust distins.
—	Vreî să eşî ? ’î zise el după ce o admirase căte-va minute.
—	Negreşit, ’! zise ea. sfârşind de a se im-
Societatea studenţilor in medicină.
Lista No. 314 incrediuţată Doamne! Maria Spirescu.
Doamna Maria Spirescu, 5 le!, total 5 leî.
Lista No. 55 încredinţată D-luî C. Ghica Si miouescu. membru.
1) D. Elie Bosiauu, 10 le!, 2) d. Ed. Iul. Ilis-sdorfer, 20 leî, total 30 leî.
Lista No. 156 incrediuţată d-luî Doctor D. Mihăileşcu, Tulcea.
1) D. Postor D. Mihăileşcu, 20 leî, 2) d. Doctor Drăgesou, 10 leî, 3) d. Mihăascu, 3 leî 70 ban!, 4) d. C. Boreescn, 3 1. 70 b., 5) I. Cră-tuneann, 3 1. 70 b., 6) d. Ioan P. Chiahaia, 3 1. 70 b., 7) d. S. A. Petrini, 2 leî, 8) d. D. Corvin, 3 lei, 9) d. Dinescu, 2 leî, 10) Vudry, 3 1. 70 b , 11) Indescifrabil, 2 leî, 12) d. N. N. 13) Anonim, 2 1. 70 b., 14) Anonim, 2 leî, 15) Indescifrabil, 2 leî, 16) d. Const. Andrian, 3 1.
brăca. Nu m’am gătit eh, spre a sta in o cameră de otel.
—	Şi s’ar putea să seim nude te duci?
—	Aş! vrea să ţi-o spui, dar nu sciu nicî eu; ’mî a spus, că o să-mî arate maî multe corăbii marî.
—	Şi nu te-a! găudit, că e maî natural a eşi cu mine de căt cu alţi! ?
—	Nu, câcî ar fi trebuit să te despart de mania d-tale şi eh respect familia.
—	Mumă-inea m’a lăsat, liber astăzî. Vreî să merg! cu mine ?
—	’Mi-o spuî prea târziu. Am promis altora; ’niî pare refl.
El simţi că se iuţeşee, că şi-ar putea călca promisiunile; dar tăcu şi privi pe Cora in tăcere. Poate ea o vedea pentru cea clin urmă oră.
(Va urma).
Mişcarea populaţiuneî a oraşului Bucuresci
de la 20 pună la 26 Maî, 1379.
Naşteri: Copii legitim! 45 băeţî, fete 38, suma 83, copii ilegitimi 7 băeţî, fete 9, suma 16, băeţî 52 fete 47, total general 99.
Decese: de sex bărbătesc 63, femeese 46, total 109, din car! 17 in spitale.
Etatea decedaţilor : Pană la un an 22, de la —5 an! 25, de la 5—20 an! 13, de la 10—20 an! 60, de la 20—30 an! 16, de la 30—40 an! 16, de la 40—60 an! 9, de la 60—80 au! 7, de la 80 an! in sus 1, suma 109.
Căuşele deceselor: variolă confluentă 0, mor-ruseolă 1, scarlatină 8, angina diphterică orovip. 5, tuse convfulsivă 1, febre tipoidă 5, typlins 1, cholera 0, frbr. pnerperală 1, phthisia pulm, tub. pulm. 17, enterit. gasţroent. diar. 5, pneum. pleuropn broncli. 11, cholera nostras 0, moarte violentă 0, meingita 3, dyseiiteria 1, schropnle 4, inecare 1, plagă prin armă foc 1.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
de la 16 luniu — 9 ore dim.
Berlin, 15 luniu. — «Gazeta Germanie! de nord» confirmă ştirea deja dată că Chedivul s’a supus protestări! puterilor şi că el va presenta in curând aprobaţiuni! Europiî un proect, pentru regularea finanţelor egiptene.
Stetin, 15 luniu. — Cazanul vaporului Orfeu a esploatat. Sa constatat moartea a 10 persoane.
(Havas)
BIBLIOGRAFIE
Va eşi in curend de sub presă: Negriada e-popeiă naţională de Ar. Densuşianu, Partea ăîntâia in şease cănturî.
Preţul 5 le! noî, pentru Austro-lTngaria 2 fr.
A eşit de sub tipar şi se află de vemjare la toate librăriile:
Conferinţa d-luî 1. 1. Heliade-Râdulescu : A. lianţa Israelită universală şi modul cum ar trebui resolvat darea drepturilor politice jidanilor • fără ca esistenţa naţională să fie pusă in pericol
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci4*
I. M. FEKMO&F-ţii BEXZAL
No. 48. Stkada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 4 Iunie 1879 ora 12
8%
20 1.)
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale..............
» ejite la sorţi, domeniale . . .
,	y ejite la sorţî
Dob. 10 fr. Obig. Casei pons. 300 le 7% Serisurî funciare rurala 7%	»	, urbane
8% Impr. Municipal. .	.
»	cu pr. Buc. (bil.
Renta Romană ....
Acţiuni «Dacia». . . .
t «Romania» . .
Cupoane rurale exigibile .
, domeniale » , y scrisuri >
Argint contra aur . .
Bilete liypotec&re contra an Rubla hârtie. , . . •
Florinul ......
Lose Ottomaue ....
Oump. Vdnd.
108 argint 105 argint 185 98V4 95
104— 28
72%
2io 75 arg.
CURSUL DIN VIENA 14 luniu
102% 97 %
104% 99 % 180 97% 94% 103%
27%
72%
200
70
1%
%
fia
1%
1%
2 44% 2 16 45 —
14 Iun
aur
1%
, 1%
2 45 2 17
50 —
Napoleonul .	.	.
Ducatnl ....
Lose Otomane	.	.
Rubla Hârtie	.	.
CURSUL DIN BERLIN 14 luniu
Obli, căile ferate române , . . Acţiunile »	»	•	.	•	.
Priorităţi »	»	.	•	•	•
Oppenheim.....................
Ruble hârtie. ......
Stern . ................- -
Lose Otomane..................
CURSUL OIN PARIS 14 Iuniii
26
50
22
113 50
91 75 32 25 89 75
199 55
40 20
13 Iun. 9 26 fi, 5 50
114 —
92 10 32 40 89 90
199 40
39 25
Renta Romană Lose Otomana ,
SCHIMBUL 4 Iunifi
Paris (3 luni).. > .	• . .
, la vedere..................
Londra (3 luni)................
» la vedere..................
Berlin (3 luni)................
, la vedere. ................
Vieua la vedere................
Adresa pentrn telegrame,
72 fi4 72 % 50 %, 49 %
99	26
100 25 -
2515-12a % 123 — 2 17
Ferma Pen?al
www.dacoromanica.ro
nnaBamrau
ROlv
ir\i \ in

ERA
DE
S'-BAP
Gust
U,
escellent
FORTIFIANT,
DIGESTIF,
TONIC.
RECONSTITUANT.
Şi
ORDONNAT DE MEDICI, oari’l prefer ferrugtnos elor si preparatimiilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedă pe tote fora insă a avea inconvenientele lor.	’	'
(A exige acesta marcă pe tote sticlele.)
Prescris in oboselile STOMACHULUT, CIILOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENTE.
MAR TEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in tote pharmaciele.
Deposit in Bucureşti la D- niî Ovessa, drognist şi Risd or fer, farmacist.
AM PERDUT i“ f.4!»'
v , v u \ portofolii!
conţinend mai multe socoteli, chitanţe de contribuţie, o poliţă de lei nuoT 278 de la 1869 iscălită Israel sin Avram una suta patru-zesl leî nuoî in bilte hypotecare. Rog pe cel ce ’l va fi găsjf sa mi-1 aducă la domiciliul meii strada Lazăr No. 8 oprindu-şî b'letele liypotecare ca recompensă.
B GrOnberg
ZAH4R DE SASCIT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
IN CAP’AŢINB ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances, preţuri mult maî eftine de căt toate fabricaţiunile streine ; — Depositul şi unica Agentură pentru toată România mare şi mică se află la subsemnaţii.
Rugăm pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să biue-voiascâ a se adresa la noî pentru eomandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lăijî căte 12 căpăţăni’ circa 125 kilo şi in saci căte 100 kilo.
Cu stimă
8. ILITC1I & FIE
,	(C0MISI0NER1)
(R. 614 9-2-7)	Strada Smărdan (Germana) No. 2.
PARFOMERIÂ EfELL£ FRAŢI
3t>, strada d'Argout, 35, Paris.
paris 1873
- EVvtMWV. JOaO
GLU_t
• VAWY-& • •

Etpositionea<878.— IMaliă Jc Aur.
I Celle pate «onserre aoi dents leis bcinte | el cahne VinflamiMta des mscives
PASTA DENTIFRICE GLYCERINĂ
Pi-pcedeul lui Eug.DE^ERS,laur6at
___________________________	de pharrnaoia.	Medalia de Aur
Cel mai bun Dentifriciu si cu tâte astea singurul care să pota fi cumperat de tota lumea.
Acest product ve va convinge dc superioritatea parfumeriei cn oltcerina lui ukveiiS, chimist-Deposit la principali parfumori si coifori.
De vânzare maclaturî (hârtie stricată)
CU OCAUA
a se adresa la tipografia St. Micliălescn, str. Lipscani, No. 11-13.
Balta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «SANATATEA»
Sesonul incepe in Maî şi dureasă şi in SeptembriîL In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, medic in permanenţă, staţie telegrafo-gastală. Aci se tratează cu succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lini-fatismul, rheumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile peleî şi nervosis* mele.
NB. Anul acesta s'a făcut notabile îmbunătăţiri.
Ori-ce desluşiri se pot lua de la d. dr. Vel le unu in Eucu
(620)	reştî sail de la Balta-Albă.	5—2—4
Se cere elevi la Typografia din strada Lipscani No. 1!-I3
aceşti elevi trebue să aibă cunoscinţă de 4 claie,
Hasine de secerat
4 JIEKK AMi
Cu preţurile reduse
Masine de treerat
CU CAI
JOSKPIl SLJEli
23 STRADA GERMANA 23
C.
Mathey-G;
/APSULE 1VIATHEY - VJJAYLUS cu înveliş subţire de gluten Preparate de doctorul CLIN. — PREMIUL MONTYON.
„Capsulele Mathey-Gaylus, pe Esenţa de Santal asociaţii eu Balsamice, posedâs.î uit „eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate eu cel mal mare succes pentru a vindeca „repede scurgerile învechite sau reoente, Blennorrhagia, Gonvorhea , Blennorrhea , Leucorrhea, „Cystita, Urethrita, Catarul şi cele-alte Dole ale JBeşicei şi tote afecţiunile canaturilor urinare.“
„Mulţumită invMituluî lor subţire de gluten, care e fdrte asimilabil, Capsulele Matliey-„Gaylus se pot mistui de persânele cele maî delicate şi nu oboseso nioî-uâ-dată atomneliul." {(râsete des Hopitaux de Paris).
A se lua 9 —12 capsule pe <ji. Fie-care flacon insooit de uit instrucţiune detailat
A se feri do contra-facerî şi a cerc ca garanţie po flc-care flacon de capsule m>:>> y Oaylus Marca do fabrică (depusă) cn semnătura Clin şi C-nie şi MEDALIA PREMIUH'! MONTYON.
PARIS, CLIN et C-ni®, 14, liue RACINE, şi la tâte farmaciile din îiomânta
Deposit principal in Buonrescî la dd. Ovessa, C. Gersabek, drogueriştî şi la
d Risgorfer pharmacist.
p/iu tV-
Ah’Â Uf
P.rsonele cari cuncsr Pilulele purgative ah Doctorului DEHAUT, nu esita ds a se purga de indatace simt necessitatea. N’au a se teme neci le desgust, neci de obosea, pentru ca. co ntrariu celor alte purgativa, acesta nu lucreaz.t bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cubeuturiir>taritdre,prccumvir.u, cafea,ceai,Fie
,,_	/are alege pentru ase purga ora şimaccat ea care
1] convin mai bi«t/, dupe occupatiunile selle. ObosCla purgatiunei fiind cu totul anulata prin effectul bunei ahmentatiuniintrebuiniate, lesne se decide cineva a reincepe on de cate ori este necevsanu.
Cutii de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., la Paris la Doctorul DEHAU f, Şi ia Wlr pharmaciele. A exige cu fie care cutia cărticică de 72 pujme conhnend instrucţiuni in tdte limbeie. a cere .Vanuatul Doctorului DEHAUT, volum de 468 pagmein limba Irances«
Băl Minerale
Stabilimentul de băî de la Bngliea, Mahalaua Câmpulungului s’a deschis ele la 25 Mai cu tet serviciul necesarii!.
Kilom. de la Bucur.
IMIIEIR.STTL TPoETTTJILILOR
PE LINIILE
BUCDRBSCI-BARBOSIROMAN, BDCDRBSGIYBRCIOROYA, BABBOSIEALATI SI TECUCIU-BEBLAD
Bucuresci-Barboşi-RoMan
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	11
Ore M-	Ore M.	Ore M.	Ore M.
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
•288
302
320
339
354
365
379
395
4l2
423
414
467
Ploescî Rest.
BUCSfRESCI Rest. p.
Cbitila
Buftea
Perişu
Crivina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Re3taur.
Ulmeui
Monteoru
Sos. Plec
Cilibis
Faurei
Janea Rest aur. Muftiu
Sos. Plec. Sos. Plec.
Buzeu Rest.
Brăila Resta-
Bărboşi Rest,
Serbeşti Prevs.l
Hanu QonacM Iveşti '
Tecuci Rest.
Măr&şeşti
Pufeşti
Adj.ua Rest auramt Sascut Racacf.une Valea Seacă
Baeăm Rest.
Sos.
Plec:
Galbeni ROM,AM Res.
Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 30 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
7 46 7 54
9 OOl
10 00 10 18 10 33
10	55
11	14
11	45
12	05 12 25 12 38
seara
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
3 00 3 12
3	48
4	25 p. m
dim.
7 05 7 50 dim.
Bărboşi- O a 1 a ţ i
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest, Plec. Rest. Plec.
Tren de pers.	
603	605
Ore M.	Ore M.
seara	seara
6 25	7 25
7 00	8 00
seara	seara
Kilom de la Roman
Roiîian-Barboşî-Bucuresci
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor		
Tr acc.	Tren de pers.	T mixt
2	6 I 8	12
Ore M.	Ore M. Ore M.	Ore M.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
2ll6
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
890
396
408
427
437
450
457
Sos.
Plec.
Restaur.
ROMAN Rest. Plec. Galbeni Bacău Rest.
Valea Seacă Râcăciune Sascut Adjud Pufeşti Mărâşeşti
Tecuci Resi. pj|^ Iveşti
Hanu Oonachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. p^c
Sos. Plec.
Brăi a Rest.
Muftiu
Janca	Restaur.
Faure!
Cilibia
Bnzeu Rest. pj^
Monteor
Ulmeoi
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugărească
Ploescî Rest. pjŢŢ
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
467 BUCURESC1 Rest. S,
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 sâra
dim.
8 10 8 45
8	58
9	84 10 09
10	43
11	18 11 50 12 10 12 81 12 42
24 56 07
25 45 19 37
4 00 4 15 4 30 . m.
p. m. 12 10 12 45 1 17
1	27 1
2 2 3
3
4
4
5
5
6 6 6 7
seara
seara 7 35 S 20 seara
6 a 1 a ţ■ î - B a r b o ş î
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Ore M.
Tren de pers.
604
Ore M.
606
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
nâpte 12 45 1 20 nâpte
dim.
7	25
8	00 dim.
Ore M,
ton.
8	25
9	00 dim
Bucure,sci-Vârciorova
Kilom de la
Bucur,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM.
Trenuri mixte
17
OreM.
19
Ore M
21
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
845
364
382
Slatina Rest.
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocăneacî
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest. p°Ţ
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Sos. Plec.
Peatra
Balş
Peeştî
Cârcea
Crai ova Rest |?3,
Plec.
Isalniţa
Coţofeni
Râcari
FiliaşJ
Butoeştî
Strehaia
Tirnnea
Prunişor
Palota
Sos. Plec.
VARCIOROVA Sos.
T.-Severin R.
dim 8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
8 9 9
10 05
10	41
11	19 U 38 U 55
nâpte
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	53
9	11 9 40 9 55 sera
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48!
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40;
12	15| p. m.‘
Teciieiu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16
29
36
51
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Tutova
BERLAD Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
	dim.	p. m.
	5 20	5 35
	5 53	6 11
	6 21	6 43
	6 38	7 03
	7 05	7 30
	dim.	sea*a
V ârciorova-Buciireseî
Kilom. de la Vâr ci
STAŢIUNI
18
87
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281 295 312 333 3.5 358 372
382
VARCIOROVA Plec.
Sos.
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Tirnnea
Strehaia
Butoeştî
Filiaş
Răcan
Coţofeni
Işainiţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peleşti
Balş
Peatra
Slatina Rest.
Plec.
Sos.
Plec.
Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
Trenuri mixte
18
Ore M. Ore M. Ore M. Ore M
20
22
a. m. 11 00 11 25
11	30
12	0'
1 33
2 21
2 31
Sos.
plec.
Plec.
Potcâva Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti Rest.
Goleşti Leordeni Găeştî
Titu Restaur, Ghergani Ciocăneşti Chitila
BUCURESCI R. Sos
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12
p. m. |
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10
9	26 9 49
10 06
10	25 nâpte
p m.
dim
5	45
6	01 6 80 7 08
7	49j
8	14
8	46
9	18! 9 35 d:m
Bârlad-Tecueiu				
		Arătarea trenurilor		
Kilom. de la Bârlad	STAŢIUNI		Trenuri mixte	
			14	16
			Ore M.	OreM.
15 22 35 51	BâRLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigeni Berheci TECUCIU Restaur. Sos		dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.	seara 9 451 10 16 10	35 11	01 11 30 nâpte
Boporesci. Tipografi» Ştefan Mihălescn. Str, Lipscani No. 11. — Com 7285
www.dacoromanica.ro
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL: Ie Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 5 luni 6 lei. Ia Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 5 luni 8 lei. Ia Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Director: D. AlTG. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa: Iu România : La Administraţie, strada Lipscani, No. 11, Typograpliia Ştefan Mihalescu. — In Francia: la SociiU Havas Laffit & Ort, 8, place de la Bourse, Paris.— In Austria : Abonamente, Anuncinri si Reclame la d. ii. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, iS, Viena. - Pentru anuncinri, venind din Germania, nu se primesc de căt prin mijlocirea espeditiunei dc anunciuri: <Molf Steincr, in Hamburg.	ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a ,5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
		Illlllllll					
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Berlin, 14 Iuniu. — *Monitorul Guvernului publică mulţumirea împăratului şi a imperăteseî Germaniei pentru felicitările numeroase, ce le-au primit clin tot imperiul cu ocasiunea celebrării nunţii de aur. Iluştrii soţi mai mulţumesc apoi şi pentru instituirea şi fundarea de aşezăminte de bine-facere, ce le vezură-că cu a-tata zel s’aîi infiiuţat prin toate provinciile imperiului, asemenea din incidentul serbării nunţii de aur.
«Nordd Allgm. Ztg« vorbind de felicitarea papei declară, că e falşă ştirea dată de unele jurnale, că amnestia preoţilor condamnaţi era in-posibilă. E absolut incorect, că ar fi existat iu ultimele ore o amuest e pentru preoţii pedepsiţi şi că apoi iu cele de pe urmă lucrul s’ar fi zădărnicit; din contră, asupra acestei crstiuuî nu s’a făcut nici o desbatere politică. Ministerul uu s’a ocupat de fel cu eestiuiiea amnesţiareî, şi amnesţiele oăte s'au acordat, sunt, dupe dorinţa imperatuluî, un resultat al inţelegerî speeiale dintre m nistrul de justiţie şi cel de interue.
Roma, 14 Iuniu. — După o desbatere de mai multe zile camerile aii iucuviinţat ou 185 contra 115 voturi proectul guvernului, prin care se acordă cetăţii Florenţa o despăgubire de 49 milioane franci.
Versailles, 14 Iuniu. — (Şedinţa senatului). Ministrul de esterne, d. Waddington , sprijine-şce proectul de lege privitor la reîntoarcerea camerilor in Paris şi concliemarea congresului, a cărui singură chemare să fie aceea, d’a şterge din constituţiune articolul, ce prevede şi dispune ca loc de adunare Versailles. Ministrul a declarat, că guvernul va garanta pentru susţinerea ordinii ; constată mal departe liniştea spiritelor. Înţelepciunea ce a dovedit’o democraţia francesă in decursul criseî diu anul 1877, merită incredirea guvernului. (Aplause).
Ministrul de finanţe, Leon Say combate pe aceiia carî afirmă, eă consiliul municipal din Paris poate să provoace multe pericule, şi declară ca guvernul va şti să asigure legii tot respectul necesar.
Laboulaye combate proieotul de lege.
Ministrul lucrărilor publice, Freycinet, este pentru proiect; el zice, că a nu vota pentru re-intoarcerea camerelor, inseamnă votarea de ne-incredere guvernului.
Jules Simon incă este pentru proect. El zice, că pentru camere Versailles este mal periculos de căt Parisul, de oare-ce in străinătate nu se crede in consolidarea guvernului actual. Fran-cia ş -ar perde din vaza sa.
Ducele de Audiffret-Pasquier este contra. El conjură senatul să nu lase in prada pasiunilor parisienilor libertăţile câştigate. Dacă congresul s’a adunat odată, atunci el poate modifica şi ataca şi alte §§.
Senatul a decis insă cu 153 contra 133 voci să intre iu desbaterl speciale şi primi cu 149 contra 130 voturi siugurul § al lege!.
Paris, 14 Iuniu. — Iu şedinţa senatului La-boulay a fost contra reîntoarcere! camerelor de la Versailles la Paris. Pe cănd continua, se ceru închiderea discuţiuuiî, dar după o mare aprindere şi iritare a spiritelor se ma! mcuviinţâ continuarea desbaterilor. Oratorul află, oă Parisul u’a Suferit nimic cu petrecerea camerelor m Versailles. Chiar Girondişti! declaraseră, că nenorocirea republice! se trage de la presenţa camerelor in Paris. Dacă camerele se află in "aris, ele domnesc peste Francia, dacă insă se afla la Versailles, Francia se domneşte pe sine insaşî.
Viena, 14 Iuniu. — In Prizrend s’a ţinut ’ 5 1. c. o adunare de notabili, la care aH asi ţat şefi! lige! albaneze din Ipec, Djaoova şi Nov Bazar.
Pesoluţiunile luate sunt cele următoare : Albanezi! eş! vor apera iu toate cazurile ţai or de invasiunî, Liga va dirija 15,000 oamej w punotul ce va fi ma! ameninţat.
friburile Albanie! inferioare trimet un coi sncursal de 6000 oameni la Prizrend. Liga t dispune de aceştia după trebuinţă.
8e va ridica un imposit individual de 10 pi: stre de argint de la fie care locuitor din vilai de Cossova, fără de nici o deosebire de rel li'une şi rasă.
. Comitetul central de păuă acum din Prizren
se va intări cu 8 membri!, apo! după aceasta comitetul se va strămuta la Novi-Bazar şi se va declara in permanenţă.
Guvernorul turc a acordat aceste! adunăr! cea ma! deplină libertate şi n’a impedecat pe generalul de divizia Osman-pâşa să ma! slăbiagcă garnizoaua deja mică, priu trimeterea de doue batalioane spre Macedonia de apus.
Serviciul Telegrafic al «României Li ere”
16 Iuniu. — 4 oro seara.
Londra, 16 Iuniu.—Guvernul englez a primit telegrame de la lordul Cbelaisford, prin carî acesta anunţă, că preparativele sale de campanie se efectuează rapide ; el crede , că muniţiu-nile sale şi tot materialul seif de resboiiî vor fi. de ajuns pentru a-î permite să-şî inceapă mişcarea către începutul lui Iuniu, poate chiar ma! curînd.
Aceleaşi telegrame spuu, că Cetewayo, regele Zuluilor, a oferit supunerea sa personală către autorităţile engleze, ca o garanţie a sincerităţi! propunerilor sale pacifice.
Berlin, 16 Iuniu,—In urma deselor accidente ce se produc printre năile flote! germane, guvernul imperiului studiază un nou regulament pentru comandanţi! escadre!, a căror putere ar fi ma! intinsă.
(Ilavas)
A se vedea ultime sein pe pagina IU,
Bucuresoî, 5 Iuniu.
Am dovedit cititorilor noştri, că moralitatea politică obliga pe guvern, ca să spună, direct sau prin comitetul central al partidului seu, inainte de alegeri, care’i este părerea in cestiunea israelită ; am dovedit apoi, că este o necesitate constituţională chiar, ca acest guvern să se înfăţişeze corpurilor revisionare, cu un proiect de lege in care să arate părerea esecutivei, relativă la satisfacerea art. 44 din tratatul de Berlin.
Nici consideraţiunea morală, nici cousi-deraţiunea legală, n’aii făcut să iasă din liniştea mutească pe on. noştri cărmuitorî.
D’abia organul de căpetenie al guvernului s’a invrednicit să deschidă gura şi să ingăne căte-va frase sucite de constituţionalism, prin cari să justifice pusilanimitatea cabinetului in această cestiuue.
Faptul constant este, că guvernului i-e frică de a vorbi; şi această frică o are, nu pentru că, prin cuvintele sale, s’ar compromite interesele ţerii; (Interesele României se vor compromite, numai cănd camerile vor da un vot nesocotit in cestiunea israelită) ci fiind că, prin ele cabinetul s’ar compromite pe sine şi interesele morali şi materiali ale partidului seu. De giaba ni se tot pune inainte hidra reacţionară. De asemenea gogoriţe se sperie numai cei săraci de judecată. Căt timp guvernul nu va veni, i-naintea camerilor, cu uu proiect de lege, lămurit formulat, avem dreptul să ne in-doim despre intenţiunile sale.
Din doue una: ori guvernul este, in cestiunea Evreilor, cu sentimentul ţerii, şi a-tuncî tace de frica străinilor, către cari va fi dat făgădueli galante; ori guvernul este cu străinii, şi atunci tace de frica ţerii, care nu ’l va suferi uu moment a se tace samsarul alianţei isreilite. Acest mutism, inve-luit in fel de fel de frase lungi şi goale, are un isvor turbure. Numai cine nu este cu consciinţă curată are frică de lumină.
Dacă tactica oposiţiuneî, care ve cere să vorbiţi, pentru ca să putem discuta soluţi-unea d-voastră, pentru a se putea lumina ţara asupra bunurilor sau relelor acelei so-
j luţiunî, este «odioasă”, cu căt «mai odioasă« trebue să fiă tactica guvernului, care se fereşte de lumină, pentru a vorbi tocmai la urmă, tocmai asupra votului, cănd este cu putinţă a supriude şi a amăgi buna credinţă a eător-va representanţi mai slabi de ănger.
Ou toate că avem in crederea, că nu se vor găsi in parlamentul nostru acele doue treimi servile, cari să ve creadă că, resol-vend intram mod larg cestiunea Evreiler, ţara va;face «unpas mare pentru intărirea (?) "iustituţiunilor noastre interioare, pentru con-«solidarea (?) politică a statului roman,” cum pretinde organul guvernului; — totuşi este dc datoria presei independente de a ţinea spiritul public deştept asupra jocului celor dc la cărmă.
Am păţit-o de multe ori, iucreţleudu-ne orbesce in făgăduelile bărbaţilor de la putere; este de datoria unui om matur d’a uu se mai lua dupe vorbe, şi a crede numai in fapte.
Guvernul nu vrea să vorbiască; — este ceva putred la mijloc. Să fim cu luare aminte.
Oamenii, cari se măndres”, că iusumă intr ănşii încrederea ţerii, nu vreau să lumineze ţara, asupra primejdielor ce ar urma, cănd s’ar introduce iu organismul naţionalităţii romane «disolvantul» evreiesc; nu vreau să spună de mai nainte ţerii, care este resultatul meditaţiunii lor de bărbaţi de stat, in această grozavă cestiune. Ciudat ! Şi au curagiul a monopolisa, numai pentru dănşiî, tot liberalismul, tot naţionalismul, tot constituţionalismul!
Este oare înscris in cartea liberalismului, că acela este mai credincios înaltelor principii liberale, care se fereşte de discuţiune, care se ascuude de opiniunea publică, care tace cu neputinţă intreaga lămurire a ţerii asupra unei cestiuni, ce o interesează mai mult de eăt toate formele de guvernăment ?
Este oare naţional, de a te feri de naţiune, ca nu cum-va dansa să afle de cugetul teii şi să ia mesurî de a se apera ?
Este oare constituţional, de a face alegeri, fără să vorbescî nimic asupra obiectului acelor alegeri; de a te înfăţişa adunărilor, declarând că , intr’o cestiune aşa de vitală, tu, guvernul, care, cel d’ăntăiu, trebue să albi o părere bine formată, n’ai nici o părere?
Mărturisim, că un aşa liberalism, naţionalism şi constituţionalism nu’l putem ca-racterisa de căt ca trinitatea făţărniciei.
Gonstituţiunea ve spune lămurit, că «A-«duuările cele noue proced, in acord cu «Domnul , la modificarea puntelor supuse «revisiunii”, Ce mai veniţi, cu artificiuri sofistice, ca să ve intemeiaţî pe acest arti-clu, spre a argumenta mutismul guvernamental < Ce ve faceţi, că nu iuţelegeţi bine cuvintele in acord cu Domnul? De ce treceţi răpede peste vorba proced?
Este o cestiune elementară de drept constituţional şi alta de gramatică, pe care inveţaţii noştri contradictori se silesc , cu oare-eare dibăcie, să o iueurce.
Cine zice, că la modificaţiunea constitu-ţiuniî este necesar acordul cu Domnul, zice că Suveranul cooperează la modificarea pactului fundamental, că fără participarea Suveranului nu se poate modifica nimic din Constituţiune.
Şi cănd cooperarea Domnului, participarea lui la facerea unei legi este completă? Numai atunci căud legea este precesă de un proiect al executivei, înaintat cu mesagiu domnesc; cănd legea este însoţită de sprijinul guvernului in desbaterea parlamentară)
şi cănd in fine, aceeaşi lege este urmată de sancţiunea domnească. Ea că fazele prin care se manifestă participa’ea Suveranului la facerea unei legi. Acesta este marşul intreg constituţional in legiferări.
Să nu ni se obiecteze, că constituţiunea romană dă şi parlamentului dreptul de iniţiativă. Acest drept există numai in cazurile ordinare ; dar cănd este vorba de o lucrare extra-ordinară, solemnă, cum este revizuirea contractului incheiat intre ţară şi Domnitor, trebuesce ca camerile să fie, de la inceput şi pană la sfârşit, intr’un perfect acord cu Suveranul, pentru ca modificarea constituţională să se poată face. Şi cum poate fi acel acord, pe care ’l cere pactul nostru lundamental, cănd ţara nu scie de la inceput părerea putere! executive ? Pe ce basă se vor face discusiuuile, căud aceia carî sunt datori să pregătiască lucrările, carî posed toate elementele opiniunii, nu fac nici o pregătire, nu'şi spun opiniunea ? Aceasta este
0	politică iesuitică, o tactică vicleană, ear nici de cum o procedere adevărat liberală, naţională şi constituţională.
Daca nu sunteţi mulţumiţi cu aceste ob-servaţiunl mai citiţi o dată al. III de la art. 129: «Adunările cele nuoi proced, in acord cu Domnul, la modificarea punctelor supuse revizuirii.” Ce va să zică proced? A păşi inainte, a face primul pas, a incepe o lucrare. Chiar de la ănteiul pas dară, chiar de la inceputul lucrării, trebue ca Domnul să iea parte la această lucrare. Aşa cere constituţiunea, căci daca nar fi voit să ceară acestea, nu s’ar fi redactat ast-fel acest aliniat, ci s’ar fi lăsat deplină putere Adunărilor de a modifica, cum vor crede ele de cuviinţă, puuctele supuse revizuirii, cu totul separat de consfătuirea cu puterea executivă, specificând pentru Domn numai dreptul de veto
Aşa insă cum este redactat acest articlu, el nu poate avea alt înţeles, de căt că constituţiunea nu se poate modifica, fără participarea întreagă a Suveranului la această lucrare.
Eacă de ce noi, am cerut guvernului să se presinte camerilor, cu un proect clar formulat, bine motivat, însoţit de un mesagiu domnesc şi de toate actele diplomatice şi interne necesarie.
Ştiam că guvernul nu va face aceasta ; ştim şi cauzele, pentru cari nu voeşte să meargă pe calea franc constituţională: el are o poziţiune talşă, ca să nu intrebuinţăm cuventul organului seu oficios, iu cestiunea israelită, şi se teme de cădere. Celor ce vorbesc toată ziua, că ei sunt naţiunea, l’e Irică de naţiune, n’au incredere in naţiune.
1	ocmai fiind că ştiam acestea; tocmai, fiind că, prin culisele guvernamentale, s’ar fi or-ganisănd o tactică de amăgire; noi protestăm in contra procederilor iesuitice ale cabinetului, şi zicem acelora cari, in corpurile legiuitoare, represintă intr’adevăr cugetul ţerii, in cestiunea israelită: Veghi aţi! căci primejdia e mare !
CRONICA ZILEI
_ Cunoscutul filo-romăn, d. A. Ubicini, publică in «Revua de GeograpliD» un interesant studiu asupra Dobroge! şi Delte! Dunăriî.
FI vom împărtăşi in eurend cititorilor noştri.
—X—
Procesul d-lu! Atanasiade, pîrît de calomnie de către căinăraşul Stan Popescu, s’a amănat ; pe ziua de 18 Iuniu, spre a se judeca împreună J cu al redactorului ^Presei».
—x—
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
111	Academie se discuta fixarea unei noul ortografii romănescî pentru publicaţi iniile oficiale ale sooietăţeî. Majoritatea nemuritorilor sunt pentru scrierea fonetică.
—X—
«Timpul» tace oritica (?) unei bucăţi din cronica noastră de Sâmbătă.
Ca răspuns i adresăm cuvântul «curios!» cu care ’şî termină insuşî critica şi care poate servi atăt de bine ca să caracterize contecţiunea acelor rânduri din «Timpul».
—X—
In şedinţa din 31 Mai, Academia română admite, in unanimitate, pe d. Picot, cunoscutul profesor de limba şi literatura română, la şcoala de limbile orientale moderne, din Paris, el admite intre membrii s î onorari.
Propunerea a făcut’o d. Odobescu.
—x —
lin conflict s’a produs la Sulina, zice «Re-nascerea», intre autoritatea romană şi consulii străini, in urma raneî făcute de o santinelă română unui marinar grec, prin falsa interpretare a unui ordin militar.
O comisiune de anchetă compusă din d-niî M. Mitilineu, generalul C. Davila, colonelul Făl-coianu şi loc.-colonel Maiean Dumitrescu s’a trămis la faţa locului.
Comisiunea s’a întors astăzi in Buourescî.
Aflăm că conflictul e aplanat.
—X—
Direcţiunea institutului «Troteanu» ne roagă a aduce la cunoştinţa publicului, ce se interesează de instrucţiune, că esamenele generale ale elevilor din aoel institut, pentru anul şcolar 1878-79, se vor ţiue in toate zilele, de la 7 până la 22 Iuniu, orele 8 până la 12 a. m.
Dîstribuţiunea premiilor se va face in ziua de 24 lunifi, la orele 12, ameazî.
Satisfăcând plăcerii d-lnî Troteanu, nu ne îndoim, că «şcoala practică de comerţ» va întruni un mare număr de ascultători, in timpul acestor esamene.
Numărul d-lor comercianţi, de sigur, va fi cel mai mare.
—X—
Fideli promisiuni de a ţine pe lectori in curentul procesului proectat de scandalul ocasi-onat cu înmormântarea rabinului Şor, reproducem Următoarele după «Steaua României:»
«Astăzi a început a se trata inaintea Secţ. I-a a Curţeî apelul făcut de d. Prim-procuror şi de apărare asupra sentinţiî secţiî a IV-a a Tribunalului in atacerea din 11 Marte cu ocasiunea iumormăntăreî rabinului Şor.
Purtea era compusă din d, Nein, prim-preşe-dinte, d. I. Nicnlescu, membru, şi d. Ghenoiu snpleaut; fotoliul ministeriuluî pnbiicocnpat.de d. P. /amfirescu; partea civilă representată prin dd. avocaţi N. C. Aslan şi Bossy; apărarea prin dd. Lepădatn, F. Filipescu Dnbăn, Gin Bejan şi Gr, M. Bniclin.
Cetirea dosarelor a durat peste trei ore. A-stăzî a vorbit d. N. C. Aslan; care printr’un discurs remarcabil, pe care ăl vom publica in numeral viitor, a demonstra că in acea nenorocită ataoere au esistat om-ucidere, rebeliune
_____ROITA €li O MANIEI LIBERE»	16
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BEI,LOT
PARTEA T.
O strănepoată a negrilor.
XVIII.
— Urmare —
Cora, tară a se ocupa de impresiunea ce produsese, arunca pe umeri o manta, eşî puse mănuşile de Suedia, eşî luă o umbreluţă şi se in-dreptâ spre uşă.
— La revedere, zise ea lui George.
El fu apucat de un fel de ameţ, ala şi iacu un pas spre a o opri de a eşi.
Dar se opri de odată şi ridică din umeri,
«Aşi! eşî zise el, nu merită să o maî opresc*
O lăsă să plece, apoi cobora scara liniscit, fără a intreba iucotr’o a apucat.
In fine sfârşise pentru tot d’auna. Fără ţipete, fără supărare, fără acusaţiunî, se despărţise.
Acum el se putea duce unde voia, şi ea asemenea.
In fine el era earăşi liber.
El se îndrepta vesel, şi cu un pas liniştit către port.
De o dată auzi Orologiul băteud in in piaţa muzeului.
contra siguranţei Statului şi distrugere. După o espunere mişcătoare a faptelor şi o desvoltare eminentă de teorii juridice, d. Aslan, a conchis că preveniţii trebuesc a fi trimişi inaintea Cur-teî cu juraţi.
Pupă d. Aslan a vorbit d. Bosie.
Oarele fiind înaintate continuarea procesului s’a amânat pentru Luni, 4 Iuniu».
DIN AFARA
Poporaţiunea din Novi-Bazar şi ocupaţi-unea austriacă.
In zilele cele mai apropiate se va f ce intrarea trupelor de ocupaţiune austro-un-gare şi in districtul de Novi-Bazar. «Deutsche Ztg.» schiţează in următorul mod disposi-ţiile poporaţiuneî indigene, faţă de acest act:
In sandjacul de Novi-Bazar, disposiţiile po-poraţiuneî faţă de eventuala oclipare a acestui teritor prin Austriacî, sunt împărţite.
Poporaţiunea serbească nu va privi-o fără bucurie. Poporaţiunea mahomedană nu este oe e drept pentru ocupaţiune; dar abstragend de la plebea cea fanatică, ea este împotriva oricărei resistenţe.
Din contră trebue să admitem, că seminţiile arnaute, învecinate cu Muntenegrul, se vor împreuna in condiţiunî favorabile pentru a înscena un fel de împotrivire.
«Pol. Corr.» zice: «Dacă autorităţile turcesci nu vor juca un rol fals, incuragiănd pe sub mana insurecţiunea, se crede, că sau nu se va intampla nici o împotrivire, sau aceasta va ji de o mică importanţă.»
Ne temem, că sanguinisninl se va resbuna şi de astă dată foarte amar.
Adecă, fără multă circumscriere, trupele austro-unguresc! nu vor fi primite nici in Novi-Bazar, ca şi in Bosnia, cu „ păne şi cu sare» ci — cu -gloanţe. Că vor ii maî multe sau maî puţine aceste gloanţe, este indiferent.
Ceva ne pare ciudat numai, in observaţiile din urmă ale luî «Deutsche Ztg.” De cănd a’şl face cine-va datoria către patrie, însemnează a fi «sanguin*? Poate de cănd există o Austro- Ungarie, dar numai in sinul ei.
Miserta in Italia.
Serviciul telegrafic ne-a făcut deja cunoscută insurecţiunea din Calatabiano, in Italia. Poporul clin această localitate, indignat contra escesiveî urcări a preţului panel şi împotriva grelelor irnposite orăşenesc!,— se revoltă, sili pe primarul oraşului să-I predea cheile archivel, şi dede apoi foc acesteia.
Intervenirea trupelor avu de urmare o ineăerare sângeroasă; trei carabinieri, un soldat şi maî mulţi cetăţeni au fost omo-rîţi.
Acesta a fost incidentul de la Calatabiano. Căuşele cari au dat nascere acestei regretabile iutămplărî na sunt insă isolate numai in marginile menţionatei localităţi ; ele se intind asupra intregei Italil, ca o boală din cele mai primejdioase, ce ameninţa această ţară suroră cu mari şi triste cataclisme sociale.
«TI Diritto» ăi consacră bunăoară un articol iutreg, in care contestă adevărul afir-maţiunel ziarului «Riforma», care ca guvernamental, reduce faptul la o simplă in-căerare intre prietenii şi duşmanii primarului de la Calatabiano.
Revoluţia nea din Calatabiano, zice «Diritto», nu este un fapt de sine stătător, ci o remarcabila simptoma a boalei, de care sufere corpul nostru social şi oare poate avea după sine grele urmări. Aşa, spre pildă, s’aiî maî ivit tumulturi in nişte localităţi din provincia Caserta, unde a trebuit să intervie de asemenea puterea militară, şi unde Carabiueriî aii fost urît maltrataţi de către tulburători.
I oate acestea tulburări au drept motive preţurile cele urcate ale păneî şi impositele comunali atăt de apăsătoare ; ele sunt un semn despre starea cea trista, in care aii ajuns po-poraţiunile.. »
Oare guvernul italian, in loc de a se ocupa de trebile interioare ale ţerei noastre, in loc de a intriga contra viitorului nostru economic şi naţional pe o treaptă cu Aii anţa israelită, nu ar face maî bine să gri-jească de neajunsurile patriei sale, cercând .•x şterge căuşele cari nemulţămesc şi turbură poporul italian ?
Nu cerem ajutorul nimănui, nici al Italiei; dar avem dreptul să cerem altora, a ne da pace şi a’şi căuta de treabă.
Veleităţile Serbiei.
«Kbln. Ztg." publică in numărul său mai nou circulara, trimeasă marilor puteri de către Kisticî, şi in care Serbia cere o rectificare de graniţe despre Vranja, «pentru că actualele graniţe nu ar fi potrivite cu apărarea teritoriului sărbesc. de invasiunile albanezilor.»
Această circulară nu are nici un interes, — adecă are interesul curiosităţei. De acea cetitorii se vor mulţumi şi cu o mică semnalare a celor ce cuprinde.
Ca să nu perdem multă vorbă — ea este 0 serie de minciuni şi deduceri greşite. An-tăifi Serbia ar avea sa se teamă de iova-Miunile Albanezilor, atunci cănd aceştia ar năvăli de bună voie, din propria lor iniţiativă, dar atăt delegaţii Forţei, căt şi in* formaţiunile marilor puteri dovedesc’ - că bunăoară invasiunea de la Vranja, cu care s’a făcut atăta sgomot, şi carcs este singurul argument positiv pe care e intemeinză circulara, a fost provocată de Şerbi. Aceştia au aţîţaţ pe Albanezi, cu scopul de a es-ploata apoi caşul. A doua este corectă oare
purtarea Serbiei, ca stat mic, cănd apeleză la «marile puteri* pentru întinderea graniţelor sale cu preţul despoierel un stat vecin ? Nu se sancţionează oare ast fel un precedent, o usurpaţiune de drept, care transformată mai tărziu in obicei ii şi lege va putea fi funestă tuturor statelor mici, in-dată ce vor crea dificultăţi sau indisposiţiî unul stat vecin ?
Procederea guvernului serbesc cu zisa circulară este atăt de problematică in ce privesce principiul moral, in căt nu o ou-tem califica destul. Mănă in mănă cu Grecii, Serbii sunt cei de ăntăiu, cari folosin-du-se de imprej urări, vin şi sancţionează prin pasul lor puterea de «arbitru... fără ruşine» a areopagului european.
«Die Fresse» ne spune de altcum, că râvna de câştig a luî Fistici nu ve remă-nea de căt râvnă , şi că puteiile nu’l vor incresta.
O întrebare «Gazetei Transilvaniei"
«Gazeta Transilvaniei» fiind vorbă de corespondentul «Rom. Libere», care scrie despre lucrurile privitore la Ardeal, ro gă «Biserica şi Şcoala» din Arad, să «nu o pue intr’o căldare cu aoel corespondent»,
Am vrea sa ştim de oe. Oare se teme «Gaz. 1 Lânsilvaniei» ca puşi intr o căldare, noî nici nu ne-am încălzi pănă oănd ea s’ar topi ? * STu va fi atăt de amabilă onorata redacţiune a a-cestuî organ, să ne spue daoă aceasta e frica, sau alta ore care ?...
«Intr’o căldare !...» Poate onorabila «Gaz. tă» a mai păţit o cu căldarea!... Şi dacă a păţil’o, s’a fript safi nnmaî s’a inegiit?... In tot caşul idea este originala pentru neşte publicişti puţin or ginalî.
Aşteptăm !...	i<ts>
DIN CĂMEŞILE DE BEVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şe.dâuţa de. la 4 Iuniu, curent.
Camera. — Se comunică adunării peti-ţiunea unui numfir de 203 locuitori din urbea Calafat, prin care cer a fi împroprietăriţi pe moşiile statului. Se admite urgenţa asupra ei.
—X—
Se aleg membrii in consiliul de admini-straţiune al casei de depuneri şi consemna-ţiuni dd. F. S. Aurelian, 1 P. Dumitrescu şi St. R. Bechianu.
—X—
Colegiul I de Ialomiţa se declară vacant in urma oplărei d-lui C. A, Rosetti pentru al III de Ilfov.
—X —
D. Dim. Cariagdi se alege ca membru care se asiste la tragerea la sorţi a obligaţiunilor rurale şi domeni ile.
—X—
In consiliul de administraţiune al venţiării
«Mi se pare că sună nn-spre-zece, ’şî zise el; e încă timp ca să mă snî in o trăsură, să trec pe la otel, să iafi pe tnnmâ-mea şi să plec la Paris cu trenul de la ameazî».
La a un-spre- zecea lovitură orologiul tăcu.
El se îndreptă repede spre o trăsură ce şedea lăngă chein.
Când era să se sue in trăsură, ’şî aduse a-niinte că uitase a da Îndărăt Coreî baniî ce ’î dedese in ziua precedentă. Ar fi putut să ’î depună la otel, ca să ’î ia de acolo Cora, dar nu era siguranţă, de alt-mintrerî formalităţile ’1 ar fi făcut să peardă trenul.
«Voî pleca astă seară, zise el, nimica nu mă zoreşte. Me duc să iati pîe muma mea de la otel şi să o plimb puţin. Biata femee, ce fericită va fi cănd mă va vedea ! Şi cănd me gândesc că ea nu se incredea in mine, eată că n’are dreptate. Dacă ar sci că am uitat pănă şi figura Coreî. Nici nu o maî ură c acum, o despreţu-eso, ba incâ ’mî este indiferentă.»
El apucă pe strada Parisului, spre a ajunge la otelul Amiralităţeî.
Pe cănd trecea pe lăngă un băcan, care avea alaturî şi nn birt din cele maî renumite din Havre, el auzi nişte hohote de răs, ridică capul şi se uită spre locul de unde venise.
Cora era aşezată, la una din ferestrele eta-giulnî al doilea, îndărătul eî şi reziliată pe u-merul şeii se vedea nu june intre doue-zecî şi doue-zecî şi cincî anî, la spatele lor inoă vre o \
patru, cincî tineri, toţî eleganţî, cn ţigările in gură.
ha aceasta vedere George păli şi picioarele se indoiră snbt el.
Indiferenţa cn care se laudă pănă aci dispăru la minut. Inimoasele sale determinări ’l pară-siiă. O gel osie teribilă ’l muşcase de inimă.
XX.
Aşa dar ea era in viu birt, cu uisce tineri pe earî uu ’î cunosc sa de căt de o zi, şi unul din eî .’î murmura la ureche vorbe dnlcî, o privia cu neruşinare, indrăsnia săî pue măna pe talie şi lăngă eî, alţiî gata fără indoeală a înlocui pe amicul lor lăngă ea şi aşi pune la rondul lor candidatura la farmecele Coreî.
Si pe aceasta femee el o iubise doi anî, ba incă o adorase. Pentru ea el ’şî înstrăinase toată lumea din Noul-Orlean, pentru ea el ’şî espusese viaţa intr’un duel teribil şi tot pentru ea el ucisese un om.
Eată femeia, căreia el se determinase aşî consacra intreaga sa viaţă, şi care colo snbt ochiî sei, subt ai tutulor, indrăsnia să se arate ast-fel.
Avea ea oare dreptul de a se purta ast-fel ? Şi putea el suferi o ast-fel de purtare ? In călătoria ce făcură, in faţa căpitanului şi a tutulor de pre Zurich, trecuse de femeia sa; şi o uumia d-na de Hamei. Venise cu ea, bagagele lor eraţi încă . mestecate. In fine mn de legăturî î mira. Şi ce iol împlinea el acuma? Ce idee
’şî au făcut toţî aceî tiuerî de el ? Ce fel ! el o lăsa sa alerge dnpe placul şefi, le o dădea chiar, ăl putea bănui ca e înţeles cu ea, spre a o lăsa liberă şi in loc de al numi slab, ’l putea crede infam.
Nn ! el trebuia să proteste contra acestei neruşinate purtărî şi să o numit scă inaintea tn-tulor acelor tinerî cu numele şefi, să o silească a se inturna cu el la otel. In fine sa’î spună, oă el o părăseşte, şi să plece la Paris, atunci va putea fi liberă; dar căt va fi el iu Havre, onoarea ei poruncea a face să i se respecte drepturile sale.
In o secundă, determinarea sa fu luată; el va intra in birt, va întreba de Cora; şi dacă ea uu va voi să ’î vorbiască sau dacă după oe ’î-a voi bit, ea nu va voi să ’l urmeze, atunci el, fără sgomot, se va purta cu ea inaintea tutulor însoţitorilor eî cum o merită, şi chiar de ar trebui să facă uz de forţă, va eşi ou ea sau va sili pe eeî l’alţî să se retragă.
Dar in minutul cănd calea peste pragul birtului, o idee 1 opri: «Eî sunt, ’şî ijise el, cincî sau şase, afi şi maî mulţi servitori pe lăugă eî: dacă le-ar veni gust să me dea afară, aş re-mănea de rîs in faţa lor şi a Coreî. Trebue să caut a l impedic-a să se atingă de mine. Da, mî trebue o armă, oare care c; a maî inofensivă, eaci nu me voiu i ervi de ea, dar iu fine o armă.... Dacă m aş duce la otel să iafi revolverul de pe masă.... Nu, e o armă prea pi riculoasă, o mică
www.dacoromanica.ro
ABERA
hanurilor statului se aleg, ca membrii, dd. St. Perieţianu-Buzeu şi I. Poenaru Bordea. —X—
Adunarea trece apoi in secţiuni.
__
Dăm astăzi specimen despre limba şi sentimentele unui Judan «care a optat pentru naţionalitatea romană.» Bl face parte din categoria vitejilor d-luî Costineseu, cari au tras la sorţi; este o copie de pe o petiţie către Domnitor.
VIITORII CETĂŢENI ROMANI.
Sub semnatul Berman Leibovirf fiul d-luî lahnn Folticinean, în etate de 28 anii, născut fi domiciliat în urba Peatra.
Ca ?el maî umilit, şi maî plecat servii al în-nălţimea vostre, vin cu presenta plângere în presenţa caroneî nalţimea vostre , pentru următorele întâmplări , G.ire mi s’a oausat în timpul resbeluluî şe a urmat în anii 187778, ?i piuă la finirea: 1) Ca un unic fiu şe sunt şi astăijî în cassa a părintelui meu de maî sus aâsfi, fără ca să fiu fost trecut, s’au înscris în vre o listă a Tinerilor, şi de recrutare, fie de ori ?e categorie militieană obligatoare pentru âtrega ţară llomâniea, forsat am fost transportaţi din cassa pârinţească de către Primariea şi Poliţia Urb. Peitra m’a tuns în forma Miliţiaua, transportă ud u’mî ca drept miliţian, numit fiind ,Sanitar* pe câmpurile neş-esare unde a devenită ci n’am făcut serviciul sanitar înfr'alţî miliţieni la ambulanţa deviziî a III activă, în locurile unde a urinat resbelul şi iu locurile destinate a nume şi anume Verbiţa şi Plev-na, în fine tobe serviciile cpiare l’am făcut n fost un timp mărginit adică... lunî insă seraiul pe care ’l am făcut a fost cu Straile şi totă iţbrăiiăiuintea iuorediuţate mie de loc, precum fi prin Poşta numaî §i numai de la numitul meii părinte Zalmân Foltişineau fără ca Gnver-iiid respectiv se mi fie dat maoar verî-o cămeşă Pantaloniî-Gliette s’au câtu de puţin măcar, în fine după toate munci que am iutrebuinţat, a-Jică separeu de gropî pentru morţi, îngrijire Je răniţi pe la spitalurile miliţienilor Eţ: Eţ : cu mare greutate am scăpat cu viaţa. Cu vro-inţa Creatorului pe când resbelul a contenit, m’a puteţi crede Prea înalte Domne, ca abea un scăpat numaî ou viaţa insă desbrăcat, gol, imnlţut, cu picioarele pedestre abia am putut «ibate şi Dumnezeu fiind mare asupra toată lumea m a îndreptat şi pe mine prin oameni knî şi ergheniştî am sosit piuă la Peatra la Mea i ărinteluî meu, nude atât de spaimă de huiet t larmelor şi glonţun eţ, eţ Gue in maî multe tourl a resbeluluî unde am foştii , am fost iiar aiye in Peatra un timpii mărginit fără să k avut vre un azutor de guvern de un bau nioar. Contra! in. loc unde a’rnî încredinţa m 1 iecirrafie ce mi se cuvene ca, drept, câştigat, nd cu sudoarea cu vărsarea de singe e'au inawţa eţ, ba încă şi maî ceva in loculu a-llduia de mai sus, simt. foarte aspru persecutat '* se plătesc dările Guvernului adică plata per-’imhî, căii comunicaţii şi alte etc.
Aqueasta toate ve decler Pre inălţate Domne
le sufer eu, numaî şi numaî în privinţa că sunt Evreu şi nu Român sau Creştin.
^In fine, fiind că Creatorul v’a inalţat pe in-nălţimea Voastra Domnii, asupra întreaga ţeara românia, şi ca un părinte precum şi Aimatorul dreptăţilor, in omagiu genuncliindu’mî iu pre-senţa pre inălţate Domnieî Voastre, Rugându-mi la D-v. oa să ve miluiţî asupra nnuî biet uenoroşit şi miserabil ca mine, măntuindu’mî graţios prin orî-ce veţi găsi convenabil spre legiuita mea satisfaşere.
Al Măriei Voastre fel mai supus şl devotat servitor (SS). Berman Leibovitgl.
ARENA ZIARELOR
*** Ca stil demagogic, nimic mai frumos, nimic mai sublim ca revista Romanul uî» de azî.
O recomandăm encyclopediştilor, ca specimen.
Ca revistă a unui ziar serios, — avend in vedere vr’o 10 reviste antecedente — nimic maî antipatic, nimic maî greţos: ea e repetiţia aceloraşi elogii aduse partidei cărmuitoare.
O recomandăm... nimenui.
Afară de elogii, aduse partidei cărmuitoare şi acusări celei conservatoare, «Românul ” mai are un consiliu pe care T adresează cetăţenilor şi guvernului.
Dar in acest consiliu e o flagrantă contrazicere cu cele zise maî ’uainte :
A spera un guvern că va putea să meargă cu morţii in braţe este a se perde cu totul.... zice acest consiliu.
Şi cine se lăuda şi se laudă maî mult cu cei morţi ca cărmuitfl>rii ?...
Intoarce-te spre naţiune- zice «Rom.» guvernului ocupate de dăbisa, crează mereu şoolî, schimbă programele cel; sterpe ale instrucţinneî, fă să domniască dreptatea in sate. fă ca justiţia sa luciască in trjibunale şi administraţie, formează bănci agricole,. >desgroapă minele, comorile ingropate in pămenfi, desrobeşte sufletele etc.
Ce ne a făcut dar guvernul de 3 ani de zile,... daca astea trujbue să le facă de aci inainte ?...
Frumoasă declaraţii -!!...
*'* «f impuipoleimisează cu «Românul* asupra declaraţiilor date in ultima revistă a acestui organ, in privinţa cestiuniî art, 7.
De oare ce «Româ;nui* insă nu arată ce părere are guvernul şji ce soluţiune propune in cestiunea articolului 7, «Timpul0 tre ce peste acusările directe şi indirecte aduse de «Românul* zicend ;
Nn avem de loc nevoie d’a ne apăra.
Ba fine declara, că minorităţile nu vor putea eşi din reserva lor, oiî-cari ar fi a~ cusările şi denunţările roşiilor.
*** Organul centrului polemizează cu „ Romă nul* de sâmbătă.
VARIETĂŢI
Sumburiî de cireşi.-Sunt mulţi oameni cari mănâncă cireşile cu snmburî ca tot.
Dacă ar şti ce li se poate intempla in mina acestui refi obiceiif, sigur că l’ar părăsi.
Să cităm un singur oas, pe care el găsim in «Progresul medical roman.»
»Acum căndsesonul cireşelor a sosit, atragem atenţia publicului asupra următorului cas observat de d. dr. Bucguoy şi despre care d-lnî a dat relaţii societăţeî de terapeutică din Paris in şedinţa din 24 a luneî curente:
Un individ, zice d-sa, se presintă acum câţiva anî cu simptomele unoî peritonite; in urma administraţiei cător-va purgative se făcu bine. După un an se presintă cu aceleaşi simptome, insă mult maî pronunţate, aşa că după toate mijloacele terapeutice administrate, individul sucomba... Care nu fu mirarea d-sale, oănd, la autopsie, se găsi in intestinul gros 236 nimb urî de cireşe, tormănd o masă compactă.
b, Un Du arzând. — Se scrie din New-York, cum că in 20 Aprile ramura dintre Blackwels Island şi Hunters Point a rîuluî East Rivers se află in flacărî. îndată s’a observat, cum că ţiava, care era aşezată pe fundul rial ui şi conducea petroleu crud spre rafinare de la trenul central din New-York in Hunters Point, a crăpat. Cantitatea cea mare de oleiil in urma aces-teî spargerî a eşit pe suprafaţa apeî şi câţiva copii sglobiî observăndu’f l’au aprins şi au fugit de acolo. Se inţelege cum că iutreaga suprafaţă in un moment s’a acoperit de flăcări.
\ entul aţăţa flăcările şi le lăţi către ţermuriî Cong-Islaiid. Aci incepură flaoările a atinge fabrica de naî, maî multe edificii şi lemne. Focul a durat 4 ore şi numaî prin astuparea ţieveî s’aii putut stinge. Se zice, oă paguba causată e considerabilă.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 17 Iuniu — 9 ore dim.
Paris, 16 Iunin. — Astăzi a inceput la Camera deputaţilor disouţiunea proietelor de lege presentate de d. Jules Ferry, ministru de instrucţie publică. Cn această disouţiune s’a tăcut un mare tumult piovoeat de dreapta Camerei; presideutul a trebuit să pronunţe contra d-lnî 1 ani de Cassague censura cu esclnderea din sale de deliberaţiunî pe timp de trei zile.
t onstantinopol, 16 Iuniu. Pe vorbeşte încă că ar fi probabil întoarcerea in afaceri a Ini Mahmuri Nedin-paşa, vechii! mare vizir. I). La-yard, ambasadorul EnglitereT, a protestat sultanului contra acestei întoarceri, pentru că Mâhnind Nedin sar fi aratat tot-d’anna favorabil Rusiei cănd era la putere.
Roma, 16 Iuniu. — In alegerile ce sau făcut la borna au Io,st aleşi in consiliul municipal 8
liberali şi 5 clericali, in consiliul provincial 2 liberali şi 1 clerical.
Guvernai italian a adresat vice-regelnî din Egipt o nota, prin oare protestă contra decrete-telor din 22 Aprile.
spăsare şi glonţul ese... Voiu numai să ’î i
Wcoşez, şi nu voifi să rănesc nieî unul.»
Acestea ’l determinară a intra la primul ve Iitt01 arme şi a cere un pistol de postim Dar, in provincie, unuî necunoscut, nu ’î es a-a ^esnei ca la Paris, a cumpăra oare ca *rroe, şi pistoalele de busunar fac şi ele par ® aceste arme, şi dacă ordinele ar fi obse nu s ar putea vinde de căt persoanelor c avea o autorisaţie a avea asemenea arme. jtela la care intră George, observă oă cun datorul şefi era agitat, şi temendu-se a n ; compromite se scăpă de el, zicend că n incă gata.
Aceasta încercare de a ’şî lua o armă av
tărzifi, o aşa de tristă putere asupra deşt
j UJ luî George, şi fu aşa de refi esplioati
“«st ne credem datori a atrage atenţia asr
R eî.
fi .
esPms de neguţătorul de arme plecă earăţ . Strada Parisului, cu găud de a intra făr :.de’wuilde mânca Cora, şi veselii seî însoţitor' 1 Se păru că doue trăsuri se oprise ina ““ casei către care plecase. Iuţi pasul spr ajunge, dar inainte de a le intălni, cine |S“^e	din birt, trei din ele se suiră ij
I v ântăîfi trăsură, cele l’alte doue, Cora ş «eri,l ce fi ve^use lăngă ea, in a doua.
(Ţ Prea tărzifi, până cănd el fusese ia veu anne> el sfârşiseră prânzul şi acun
Trăsura in care se suiise Gora, trecu repede pe dinaintea luî George şi el o zări, veselă, su-rîţlendă, puţin roşie, şetjfiud in fundul trăsilreî pe când soţul şefi, inauragiat de numeroasele toasturi ce ridicase, ’î lua măînele şi le ducea la buzele sale.
George remase uimit; avu ca un fel de nălucire, dar din acest moment, George, dupe cum a mărturisit o maî târziii, ’şî perdu raţiunea.
Dacă toate mişcările sale de la prănz şi până la cinci şi jumătate seara nu ar fi fost cu îngrijire căutate şi constatate in regulă, dacă nu i s’ar fi zis: «Aî făcut cutare lucru, aî fost in cutare uliţă, aî vorbit cu cutare persoană el n’ar fi sciut nici o dată ce a făcut.»
Gelosia, cănd atinge oare care grade, seamănă cate o dată cu btiţia. Omul sub puterea acestei pasiuni, vorbesoe şi lucrează fără a avea sciinţă, şi a doua zi el nu ’şî maî aduce aminte de faptele şi vorbele sale.
Dupe documentele, dim carî am scos dramatice povestire ce urmează, prima mişcare a luî George, cănd veiju trăsura depărtându-se, fu de a alerga dupe ea şi a incerca să o ajungă.
Dar nu isbuti.
Trecătorii şi prăvăliaşii, pe carî această fugă nebuna î mira, mai cu seama in uliţa cea maî umblată din Havre şi carî ’l urmau cu ochii, ’l veijură oprindu-se aproape de hotelul Europa.
O trăsură de pia.ţă eu douî caî era aci, George alergă spre visaţi fi şi ’î zise:
Vezi trăsură acea, ce trece colo, pe lăngă teatru l lţî dau douî napoleoni dacă o ajungi. Nu o să pot, zise visitiul, e trăsura fiului d-lnî Maziliei-, are cel maî bun cal din Havre şi ved că merge iute.
— încearcă.
Vizitiul se sui pe capră, biciui caii, dar trăsura luî A ictor Mazilier ocolise in acest timp piaţa Comediei, trecuse cheiul şi intrase in strada Şoseliî, o perduse din vedere.
Atunci i veni iu gând lui George de a se intoarce la birtul unde veijuse pe Cora. Credea că servitorii 1 ar putea indrepta. Acela pe cai-e ’l intrebâ, temăndu-se să nu supere un muşteriu vechiu ea "V ictor, nu voi a respnnde unuî străin, ale cărui intrebărî le bănuia.
In timp de doue ore ’î se perdu urmele luî George de Hamei. Dupe ce a părăsit trăsura, el plecă spre locurile unde s’afi zidit băile Fras-cati. La cinei ore ’l veijură intrând la otelul de India. Un servitor oe ’l intălni pe scară, zise unuia din camarazii seî: «Ia, privesce pe do inul de la numerul 33, ce palid e şi ce turburat aş jura ca î s’au întâmplat o nenorocire.»
Acestea sunt ceea ce se află maî tarzifi din j faptele şi mişcările luî Goerge de Hamei in a-| ceasta (Ji de Iuniri, 186...
(Va urma).
i
www.dacoromanica.ro
Londra, 16 Iuniu. — D. Bourke a declarat, in camera comunelor, că d. Vivian, consulul general al Euglitereî in Egipt, u’a tost rechemat de la postul şefi. El s’a reintors la Londra numaî pentru cause familiare. D. Adam, primul secretar al ambasadei engleze din Paris, este singur insărcinat ou conducerea afacerilor iu absenţa d-luî Vivian.
D. Bourke a refusat de a comunica parlamentului corespondenţa diplomatică relativă la Egipt
A iona, 16 lunifi. — Se scrie din Filipopolî către «Pol. Oorr.» că consiliul directorilor a ho-tărît a ţine sub steagurî, păuă la întrunirea adunării provinciale, efectivul actual al miliţiei ce se ridită aproape la 10,000 oamenî.
S au iscat discordii serioase intre generalul A italis şi ceî lalţî directori, Poziţiunea comandau telui trupelor rumeliote pare azî ca sdrun-oinata.
Havas.
Mare şi fericita nuvelă. Biuronl principal de loterie germană Iseuthal Comp. in Hamburg, publică priu ziarul nostru de azî deja a Il-a Serie a loteriei germane de baiu, a cărui tragere se inccpe la 9 lulifi 1879. După informaţitmilece primim de la casa Isentlial Comp., participarea României la Seria I aii fost intr atăt, in căt casa Isentlial Comp, are de gănddeains-titui in România o Agenţia, şi a şi făcut chiar maî multe in-trelucrărî in «ceasta privinţă.
I reiniul cel maro al ultimei Surie ud fost câştigat de un proprietar la Iaşi, şi premiul al doilea a fost câştigat de un fabricant la Berlin. Clienţi Romani aii maî câştigat şi diferite câştiguri mici. Este de dorit şi sperăm că de astă dată fortuna va favorisa po clientela română şi cu câştigul cel mare care intreee jumătate mifion de franci. Putem dear admite ca participare va fi foarte considerabil. Este de prisos de a maî vorbi aci despre soliditatea acest i Loterii, de oare ci garanţia guvernului a unei Stat german e suficientă pentru fie-eare jucător.
Casa Tlieodor SchelIer in Brunsvio ue comunică că un client al lor iu Austria de sud aâ eăşrigat la ultimi tragere principalu loteriei de Brunsvic, lei uoi 125,000 cn No. 62,313, casa Tlieodor Scheler a şi renpnns deja această sumă fericitului client.
BIBLIOGRAFIE
Va eşi in curend de sub presă: Negriada e« popeiă naţională de Ar. Densuşmnu, Partea ăn-tăia in şease cânturi.
Preţul 5 leî noî, pentru A istro-Uugaria 2 fV.
A eşit de sub tipar şi se află de veadaie la toate librăriile:
Conferinţa d-luî 1. 1. Heliacle-Măduleecu : A. lianţa Israelită universală şi modul cum ar trebui resoivat darea drepturilor politice jidanilor : fără ca esistenja naţională să fie pusă in parico
CURSUL BUCURE* Ci
MAHE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Buciiresci“
I. H. FERÎHO & F-ţii BI1.\ZAL
No, 48. Strada Lipscani No, 48.
Pe ţliua de 5 Iunie 1679 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale..................
»	»	eşite	la	sorţi.	.	.
8%, '» domeniale..................
>	»	eş’te	la	sorţi	.	.
Dob. 10 fr, Obig, Casei pena, 300 leî 7% Serisurî funciare rurala . . . 7%	»	» urbane . . .
8% Impr. Municipal. .	.	.	.
» cu pr, Buc. (bil. zO I.) . Renta Română ........
Acţiuni «Dacia». .......
„ "Romanii, ......
(lupoaue rurale exigibila..........
, domeniale
,	scrisuri ,	.	. ,	.	.
Argint contra aur..................
Bilete hypotecare contra aur, , . ,
Rubla hărtie. ,....................
Florinul................... . . .
Losa Ottomane ........
CURSUL DIN VIF.NA 16 Iuniu
Napoleonul.........................
Ducatul............................
Lose Otomane.......................
Rubla Hărtie.................... .
CURSUL DIN BERLIN 16 Iuniu
Obli. căile ferate romăne . ... , .
Acţiunile »	.................
Priorităţi »
Oppenheim..........................
Ruble liărf e. ....................
Stern.....................
Lose Otomane.......................
CURSUL DIN PARIS 16 Iuniu
Renta Română.......................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL Iuniu
Cnmp.	Vănd.
102%	105
97%	argint
104%	104%
99Y„	argint
ISO	185
98	98%
94*/.,	94%
103%	104—
27%	28
72%	73
200	210
70	75
1%	arg.
Va	—
	aur
	i%
, U/«	i%
2 45	2 46
2 16	2 17
45 —	50 —
IC Iun.	14 hm.
9 25%	9 26
5 48	5 50
23 20	22
113 50	113 50
92 10	91 75
32 0	32 25
88 25	89 75
199 70	199 55
40 50	40 20
72 V»	72 %
50 %	50 %
Paris (3 luni)...............
, la vedere................
Londra (3 lunî) . . . . » la vedere. ....
Berlin (3 luiî)...............
, la vedere................
Viena la vedere	. .	. .
Adresa pentru telegrame,
99	5
100 25 —
25 20
122 % 123 i/4 2 17
Fermo Benzai,
Un romăn Transilvănean
lu verste de 35 vi specialist cu diplomă iu rueca,, că, se oferă a se angaja ev avu! in serviciul ori cui şi in or! os parte a ţerei ca maşinist la moară de aburi şi de treerat producte.
Amatorii a se adresa la d-lfi Ştefan C Mărăcine in Slatina.
Lazar (maşinist in Slatina.)
KOENEN
ZUGRAV DE FIRME ŞI TABLE
Str. Academiei 23 (grădina Stavri)
tot felul de litere de stirlă, metal şi de lemn.
CIMENT
Adeverat de Portland
se află de vemjare en gros şi eu detail aici şi in Brăila cu cu preţul foarte redus, la
MAYER FREUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
«Ev;-;ra
yvsm
W. STAADECKER
Strada Smărdan (Germană) No. 8
RECOMANDA DEPOUL SEU URMĂTOARELE HI ANIME:
PENTRU AGRICULTORI:
Locomobile, Muşine de treerat (Iiornsby)
Maşine de treerat cu niifna
Muşamale de Cautşuk
negre şi albe 34 metre □
Batoase de porumb cu abur
Batoase de porumb cu mstna
. in diferite mărimi
Maşine de secerat,
(Wood şi Favorita)
M a ş i n e de se m it n a t
l’lugurî Vidats
in toate mărimile şi cu 2 brasde Maşine de presat ten cu abur Triori, sistem Mayer cu
Mori do măcinat pe postament de lemn cu 1, şi 3 perecb! de pietre Pietre de moră franţuzesc! şi unguresc!
Morişco de măm!
Maşine de jupuit grăne (Schălmascliine) Eureca in 2 mărim!
PENTRU MORARI:
Aspirator! pentru mălurî
MAŞINE PERFECŢIONATE
1, 2 şi 3 cylindre
CASE DE FER ENGLESESCI şi (le VIENNA -ţjgg
Curăţitorî complecte, sistem nou
curăţind grăne de toate seminţele streine in 2 mărimi' (pentru mori mari şi miei)
l’itiize de burat iu iote uuinerile
Maşine de tăiat grăite
Maşine de curătit gris 2mărim!
Gânce de transportare
K N O K O S
Librăria
Fraţii loniţiuC']
Strada Lipscani!, No. 7	27.
Anunţă sosirea unu! mare nssorS. mantii de REGISTRE DE CORSPTi. BiLiTATE din Fabrica : Francase j Germane, liniate in t.dto formatele ti-rute. Reeonjttidăm cu deosebire ooajsr tiuiţilor din provincii că le oferit», e; ocao», cn preţui cel mai moderat, a. lemenea recomandămu marele noitn asortiment de ohârtia da tarla, săritori, plicuri fi da tipar, cn pr#. ţurl moderate. Suntem in positinn» ds % satisfac» orî-ce cerere iu tdta ftlcrilt eSrţî saslara, aît. I* care roduesn «el mai maro rabat.
RN UITAT L
PENTRU TYPOGRAPHHSI LYTOGRAPHI,

Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după ci m urmează maî la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severiu Giurgiu şi Galaţi
Yapdrele accelerate intre Rusciuc-Giurgiu-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Ginrgiu Marţi şi Vineri l0’/2 ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercur! şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m. ^
Vapoarele accelerate sunt in legătură cu trenurile accelerate ale Cale! feraate a Statalul C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna iu corespondenţă cu .vapoarese Societăţi! Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţ), Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
,	>	Orşova Jouî. Duminică şi Marţ! a.	m.
»	»	Severin »	»	>	»	>	4	ore p.m.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 2*|2	> >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţ! şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 ora p. m.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joî, Duminică şi Marţ!	dimineaţa
„	„	Orşova „	»	»u	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi Juoî.
Serviciul loctal Intre Walaţî-Brălla
Plecare din Galaţi in fie care zi la 7'|2, 11 ore a. m. şi 25|2 ore p. m.
„	„ Brăila „ „	„ „ „ 9 ore a. m. şi 1, 4'/2 ore p. in.
„ltlettcrnlcli“ Intre LJalaţl-Odessa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa »	, Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţî la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţî „ Tuleea Ismail, Kilia Jonî 6 ore dimineaţa
„	..	Tnlcea „ ismail Marţ! şi Sămbătă 12 ore amiaijî
„	„	Tulcea „ Ismail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
DS la Tulcea la Ismail Mercuri, Vineri şi Duminică 4 orc dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tulcea ,,	„	„	,4	10 „ m.
„ „ Tulcea la Galaţî „	,,	„	,,	1 ameazî.
„ „ Kilia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml _	_	.
Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrelc eele mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Loteria germana de bani in Brunsvic
Tragerea se începe :
1? 17 luliu a. c.
Câştigul cel maî mare care e de făcut in caşul cel maî fericit se urcă la
600,000 Lei nuoi.
Specia! conţine această loterie câştigurile următoare :
		Leî nuol	Lei nuol			Leî nuoi	Lei nuol
1	a	400,000	— 400,000	12	a	20,000 ~	240,000
1	a	200,000	— 200,000	1	a	16,000 -	16,000
1	a	133,333	— 133,333	22	a	13,333 -	293,326
1	â	100,000	— 100.000	2	a	10,666 -	21,332
2	a	66,666	— 133,332	4	a	8,000 -	32,000
|	a	53,333	— 53,333	61	a	6,666 -	406,662
6	a	40,000	— 240,000	6	a	5,333 -	31,998
|	a	38,333	— 33,333	108	a	4,0C0 -	432,000
2	a	26,666	— 53,332			etc.	etc
in total 46000 câştiguri. — Maî esistă numai 90000 lose , maî mult ca jumătate a tuturor loselor trebue să câştige dar. Toate câştigurile se trag in 6 secţiuni de trageri cari se suced repede. Contra transmitere sume! de:
Leî noi 22 pentnu 1 los intreg original „	II	„	jumătate los
„	57‘2 „	un sfert „	„
espediez de buna vreme prin poştă aceste lose originale investite cu armele ţârei intr’nn euvelop bine închis in toate pieţele României, pentru tragerea care urmează a avea loc Ia 17 Juliu 1879. Fie cărei espediţiune de lose asociez gratis programul tragerei. Lista tragerei căt şi bani câştigaţi espediez pe dată după terminarea tragere!. Pentru plata esactă a sumelor câştigate, guvernul german Ia Brunsvic garantează cu toată averea statului, Rog a adresa comandele căt posibil curând şi directameute către:
Biuroul principal de Loterie
THEODOR SCHELLER
In BRUNSVIC (Germania)
Scrisori din România sosesc la Brunsvig in 80 ore — Corespondenţa romană.
De v&nţfare
4 prăvăli! cu odăile lor şi curte situate in calea Văcaresoî No/26 A se adresa in aceeaşi cale N(l 24 la proprietar.
LOTERIA
Seria Il-a
Guvernul german la Hamburg care a, autori-sat noua şi marea loteria de banî_, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esactă a câştigurilor, 0-ferăndu-se ast-fel fie-căru! din toate punctele de vedere asiguranţi cea maî perfectă. Singurul fapt că guvernul german figurează aci ca garaut este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de ban! ma! conţine incă 82,000 lose din care 40,000 lose trebue să câştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte insemnată, fiind mal mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 6 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mal mare care e de făcut iu caşul cel mai fericit se urcă la
533,333
T
■'..■ca moi
Special mais mt de câştigat următoarele câştiguri principale :
Le! nuol Leî nuoî
1	a”33033				333,333
1	a	200,000	—	200,000
|	a	133,333	—	133,333
1	a	80,000	—	80,000
1	a	66 666	—	66,666
2	a	53,333	—	106,666
2	a	40,000	—	80 000
5	a	33 333	—	166,665
2	a	26,666	—	53,332
12	a	20.000	—	240,000
24	a	13,333	—	319-992
5	a	10,666	—	53,330
1	a	8,000	—	8,000
54 a		6,666	—	359,964
5	a	5 333	—	26,665
70	a	4,000	—	280 000
216	a	2,666	—	575,856
2	a	2,000	—	4,000
531	a	1,333	—	707,823
670	a	666	—	446,220
950	a	400 — etc. ele.		378,000
in total 40,000 câştiguri
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt controlul guvernului Ilamburgian german. No! suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei nou! şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţui oficial mente hotărît fără alte cheltuelî. Tragerea se iucepe:
la 9 Juliu IB79
fiind oficialmente hoterăt costul loseior pentru aceas'ă clasă şi anume
Lei nuoi 24
pentru un los intreg original
Lvi ncioî 12
pentru jumetatc los original
Costul urmează a ui se transmite franco iu moneda hipotecare romane satt in timbre poştale romăne. Îndată după primirea costului es-pediăin fie cărui comande directamente intr’-un envelop bine inebis losele originale comandate, investite cu armarele ţerii. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociam programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care lista specifică intr’un mod e-sact uumerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim publicului romăn pentru încrederea arătată de păuâ acum, făgăduind că şi iu viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele cât posibil curînd in tot caşul iuaiutea începerii tragerii şi anume cel maî târziu pănă la
9 Juliu 1879
direct către adresa noastră.
JSENTHAL & Comp.
Biuroul principal de Loteria
ÎIARBURG (Germania)
Cu clienţii noştriî din România, corespundem in limba romană. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore. Mulţumim publicului romăn pentru participarea călduroasă la ăntăia clasă a acestei Loterii, şi suntem mândri d’a putea anonsa că mai mulţi clieuţi din România au dobăndit la seria I a acestei loterii câştiguri considerabile, promitem asemenea d’a efectua comaude pentru tragerea de care tratează anun-ciul de az! cu aceesşî esactitate şi promptitudine-
Prin biuroul d’anunciuri A. Steiner Hamburg.

rasan
\ y p 0 GR A PHIa ŞTEFAN M III ALES CU
BUCURESCI
MT I I Strada Lipscani 13 *18®
Recomandă atelierulu s6u asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
**■ mmm.M w«wjwu'arvo-
Ksr iijisiîf! cv YjL?oit*n
ast-fel că se află in posiţinne de a eseenta orî-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Lotidiane şi hebdomadere in diferite mărim! şi diferite limb!, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
WW AFIPTE şi ANUNCIURI
in diierite mărim!, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE BAP1EZ. SI DE 1
pARŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
©««a aoeQaan TOaaaaa«@a
PRECUM
O O N DICE CU AS USX
pentru pădurî şi alte afacerî.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărim!.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LDCS
aceste lucrări se primesc cu prednri forte moderate.
Tote
ZAHAR DE SASCUT (in Moldova)
PERFECŢIONAT
IN CAP AŢI NE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, cbiar aeeluî Frances, preţurî mult maî ef'tine de căt toate fabricaţiunile streine; — Depositul şi unica Agentură pentru toată România mare şi mică se află la subsemnaţi!.
Rugam pe onor. comercianţi din capitală şi provincii să bine-voiască a se adresa la noi pentru comandele d-lor unde preţurile şi coudiţiunile se pot vedea.	_
Efectuarea se face prompt iu lă<j! căte 12 oăpăţăni circa 125 kilo şi in sac! căte 100 kilo.
Gu stimă
S ILITCII A FIU
(R. 614 9-2-7)
(C0MISI0NER1)
Strada Smărdan! (Germană) No. 2.
Se cere elevi la Typografia din strada Lipscani No. IM3
aceşt! elev! trebue să aibă cunosciuţS*de 4 clase,
^Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. ALLEHJ
K cuşcştc iu tot-d’a-una a reda perului alb culoarea juneţeî sale, ’î comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe Întindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparatiVî cânii proprietate naturală şi infailibilă este de a intări perul. Superioritatea şi bunătatea regeue ratorulnî sunt recunoscute in lumea întreaga. 6#HT Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie roşă'-®® Deposit principal 114 §i 116 Calea Southamplon Londra (Englitera) Se află de vendare la tot! coaferi, parfuraeri si farmacişti
Ventftirea cu ridicata la Domnii Ajipct »p C-nte X. Xicoteicu p	Lolivier etc. in Bucureşti
iPillS
Bucureşti. Tipnmfia Ştefan Mibîlaacn. 8tr, Lipicani No, U. — G°'u
ANULUI.—No. 610
10 BANI EXRmfrakUI
JUOT, 7 IIJNIU 1
\ :
i
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: x an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Straiaetate: 1 anjo lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director : D. AuG. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
n Româma^a Adntinistraţie strada Lipscani, No. 11, Typograpkia Ştefan Mikalescu. - In Francia : la SocUU
si Reclame la dl Gin ~ V’ ■ ^ h	Paris~ ~ In Austria = Abonamente, Anunciuri
Zrl	PP ’ T° Curtd Române> Stadt> Fleischmarkt, 15, 7W _ Pentru anunciuri venind
dm Germana, nu se primesc de c»t prin mijlocirea espeditiunei dc anunciuri: Molf Steincr, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Lima mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. 1, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
Rl TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Roma, 15 lunifi. —Regele va pleca Dumineca viitoare, insoţit fiind de ministrul seu de res-boifi, la Custozza ca sâ asiste la sfinţirea oaselor celor căluţi in luptă. Oficerii austriac! sosesc abia luni. Se aşteaptă să asiste la serbare şi un adjutant al archiduceluî Albrecht.
Ambele parlamente italiane vor trimite, la serbarea ce se va ţinea, deputiţiunî speciale.
Znairn, 15 luni». — In urma ploii torenţiale ce căţlu erî peste oraş şi vecinătate, au eşit din
--J,	J.	*	*	,	«v. vyiv
matca lor mai multe rîuleţe laterale ale Iaspi-tzul 1. Satele din vecinătate suter grozav. Terenul inundaţiuniî se intinde pe un spaţiti de mat multe ore şi se preseută ochilor ca un întins lac. Cerealele s’aii stins maî cu totul.
Bucuresci, 6 luniu.
A sosit, ia fine, timpul ca ţara să cu noască ţesătură infernalei intrigi, in ale că reia laţuri observăm, cu inima strânsă de oamenii, chemaţi a ne cărmui
coul şi sprijinul ce găsesc acele planuri, in sănul cetăţii noastre!
Alianţa luptă la Congres, ca intr’un ac;
in care se regula pacea Orientului şi prin
dis-
Tropau, 15 Iimifi. — Apa scade continuii de erî noapte. Fericului inundării au trecut. Pagubele causate de ploaia trecută este enomă.
Paris, 15 luniu. — Conchemarea congresului se va intămpla in a doua jumătate a septemă-ueî viitoare. Ziua nu este fixată. Totul dat erî in senat lasă să se conchidă, că maior tatea senatului va consimţi cu noua lege de inveţemănt. Cele maî bune cuventărî de erî au fost acele ale dd. Freycinet şi Jules S mon. Acestea din urmă arata necesitatea ce există, ea să se strămute camerele la Paris.— El a afirmat, că consiliul comunal parisian anministrează bine cetatea, reaoţiunea ar prefera ca să remănă senatul şi camera şi de aici inainte tot in Versai-lles, pentru că acolo se poate m tî uşi r da o lovitură de stat, guvernul insă a trebuit să se reîntoarcă la Paris. Pe căt camerele nu se vor reîntoarce la Paris, situaţiunea rămâne anormală.
Audiffret-Pasquier a susţinut, că o garanţie a republice! conservatoare este fiinţa camerelor in Versailles; dar maî adăogâ, că partida sa nu face o oposiţiune sistematică,
Dufaure a votat contra reintoarceriî la Paris.
«Journal des Deliats» anunţă, oă s’a restabilit înţelegerea dintre Francia şi Anglia cu privire la Egipt. Politica Egiptului nu este o cestiune europeană, pe Europa^ o priveşte numaî starea finanoiară a aceleî ţerî.
Petersburg, 15 luniu.—«Monitorul Guvernului» anunţă:
Instrucţiunea contra luî Solowieff a descoperit, că el stătuse iu legătură de amiciţie cu judecătorul de pace din Samara. Făcendu-i-se a-eestuia^o percliiziţiune prin casă , s’aii aflat la el cărţi oprite şi corespondenţe compromiţătoare.
Londra, 15 luniu. — Congresul literar a ales de membi u iu comitetul seu de onoare pe principele de Wales, contele Beaconsfield, contele Gladstone, Hallberger, Cotta, Heyse, Jokai şi Longefellow. Lissabona va fi cetatea aleasă pentru intrunirea proximă.
Serviciul Telegrafic al «României Libere»
17 luniu. — 4 ore seara.
Londra, 17 luniu. — «Daily Telegraph» zice, ca Rusia a cerut Porţii rovocarea luî Husein-paşa, guvernatorul Seutarilor
„ PhilipopolF, 27 luniu, — Baronul de Ring, auteinl comisar frances a plecat spre Costauti-aopol.
Lomuuicaţiuuile poştale cotidiene diutre Phi-ipopol şi Coustautiuopol sunt astăzi organizate.
Berlin, 17 luniu, — D. Delbruck, veehiu nii-“stru al finanţelor Prusiei, a anunţat, in eiclistag, o interpelare, pentru a intreba pe Prern, daca are intenţiunea să modifice legea Monetară actuală.
de la 17 luniu — 8 ore seara.
E|ţis, 17 luniu. —împăratul Willielm va sosi toi duminica viitoare,
ondra, 17 luniu.—«Times» crede, ca cestiu-a aumeî va fi regulată printr’un compromis pa care s’ar acorda o compensaţie Porţii sau
JîM-n1’ cum va ^ bată Ianină: Greciei sa“ Turciei.
(Havas)
»e vedea ultime scirl pe pagina 1J1.
durere, că oamenii, cliemaţi a in această neiastă epocă, o lasă să cadă, cu cea mai culpabilă nepăsare, o imping chiar in mrejile funeste ale Alianţei ovreesci cu o dibăcie demnă de cei mai isteţi cipoli ai maestrului Loyola.
Norul, ce acoperea pană aci cu atăta in-grijire intenţiunile puternicilor zilei, incepe a se retrage acum cu multă iuţeală, căci, de la vorbe făţarnice şi de la declamaţiuni amăgitoare, a bătut ceasul ca ei să treacă la fapte şi să dovediască in sfârşit, in ce mod s’au străduit şi să străduesc să asigure interesele naţiunii, atăta timp invocate, faţă cu a doua umilitoare clausă a tristei noastre independenţe.
Cu căt timpul silesce şi cu căt velul politicei misterioase se ridică mai mult de pe intriga necurată ce ni se joacă, cu atăt ne încredinţăm mai tare, că o conspiraţiune intinsă, in contra intereselor noastre vitale, lucrează din resputerî să ne ameţiască, acum in furia momentului, să ne inspăi mănte, cu tot felul de negre perspective să ne ameninţe chiar, de va fi tr să întrebuinţeze, in fine, toate mijloacele iertate şi neiertate, opresive şi infame, numai ocasiunea să nu se strecoare, fără ca conspiraţiunea anti-română să-şi fi ajuns infernalul ei scop.
Stăm pe an crater de pericule!
E timp să ne deşteptăm şi să auijim sgomotul sinistru ce le prevestesce sosirea Avea-vom insă ochi să vedem cum se frămîntă incă in umbră mijloacele de influenţă ale Alianţei Israelite ? avea-vom urechi să auţlini robitoarele urlete ale neno-rocirei ce ni se prepară ? şti-vom să stri găm la timp : îndărăt cu planurile voastre infame !?—Atunci va fi o punte do scăpare; naţiunea va fi ocrotită de peliculele iminente ce o ameninţă , şi timpul i va da atunci destule puteri, ca să’şî vadă esistenţa ei asigurată, prin înălţarea culturel ei naţionale, prin inmulţirea isvoarelor ei eco nomice.	.
Dar totul este să nu includem astăzi calea progresului naţiunii , putinţa ei de a munci şi de a spera.
Această cale insă e in pericui; să luăm seama, sau altmintrelea va trebui să repetăm cu Virgiliu : «O singură mângâiere pen tru cei învinşi; a nu spera nici o scăpare!»
Care este ideia ce umblă să’şi facă drum, să capete, prin tel şi tel de sofisme şi de ademeniri, căţi mai mulţi aderenţi şi să vie apoi, ca multe altele, a se impune iu numele opiuiunii publice, iu numele poporului, pe care l’am strivi ast-fel sub îndoita povară a ridiculului, a dispreţului nostru , şi sub aceea a nenorocitelor inesuri ce am lua pe socoteala sa şi in contra intereselor lui de viaţă ?
Care este planul alianţei Israilite, a cărui realisare o aşteaptă cu o nerăbdare mai fer binte, de căt aşteptau fugarii lui Moise mana iu pustie ?
Ce arcane ni se intind, cu abilitate , cu dorinţă nespusă de a ne vedea prinşi in ele. intocmaî ca o muscă in pănza isteţului pă-iajen, in care in zadar s’ar mai resbate in urmă, că moartea ar fi scrisă in litere neşterse, ca o sentinţă a neinduratului destin.
Aici, in adevăr, e un interes mare pentru noi, a cunoasce dorinţele alianţei israilite, şi machinaţiunile ei, dar mai cu seamă e
www
urmare ecuilibrul Europei — cel puţin a ceasta-I erea menirea — ca intri un asemenea act, zicem, solemn şi măreţ, să se pre vadă pentru noi o cestiune de drept intern curat naţională, eminamente autonomă, şi a lianţa, destul de norocită, deştul de dibace şi de puternică, prin atăta argumente, cari mai de cari mai convingătoare, isbutesce să ni se impue princip tul impdmi ntăniriî Ev re ilor, ca o cestiune de drept internaţional, învăluită, pentru acoperirea enormităţii de falsificare a dreptului ginţilor, sub pompo sul şi svăpăiatul titlu al suprimării unei intoleranţe, din cause religioase !!
Ei a atăta lot, ceea ce doria Alianţa is-raelită ?
Se mulţumia dănsa cu principiul aşa cum apucase a se formula in arfe. 44 ?
^ Se interesa ea de principiul toleranţei, cănd ştia bine, că acesta e numai un cal de bătaie repezit in contra reputaţiunii si intereselor noastre ?
De sigur, nu. Era natural ca ea să im-piugă lucrurile, pană in punctul de a ne pune laţul de găt, ca să nu mai avem in-cotro mişca.
Ea doria o victorie sigură şi completă, şi ast lei se esplică iniţiativa trămisuluî Italiei, a comitelui de Launay, care stărui să se P^e faimosului principiu al toleranţei o mănuşă pipăită, o soluţiune categorică . «impămîntenirea da drept a tutulor Evreilor, cari nu sunt, acoperiţi de o pro-teeţiune străină.»
Să judecăm puţiu.
Aceşti noi cetăţeni, introduşi cu duiumul şi prin torţă dacă ar fi stat să-i primim, însumaţi cu aceia cari ar fi venit să ceară impămîntenirea sub alte diferite motive, cari nici o dată nu lipsesc, — ar fi implhiit, in cel mai scurt timp, impămînteiiirea in masă a Jidovimei, şi, la o noue cestiune interna-2 Alianţa ar fi avut şi mai mult cu-vent să strige in vre un congres european: «staţi, d-lor plenipotenţiari, nu deslegaţi nici o cestiune romană, fără să ine întrebaţi şi pe mine, alianţa israelită, tepresen-tantul a cinci sute mii de cetăţeni români»!!
Eată, intre altele, perspectiva impămînte-nirii pe categorii!
Dar cum trebuie să ni se pară insă noe Românilor, cănd, in faţa atâtor machina-ţiuni şi atâtor planuri, urzite cu o diabolică iscusinţă, vedem, că guvernul ţerii, iu loc de a lua cu hotărîre apărarea stindardului naţionalităţii in contra cutropirei ovreeşti, es-puindu-şi pe faţa opiniunea ce are in această cestiune şi pe care e gata a o apăra cu majorităţile lui parlamentare, el din contra tace ca un morment şi voeşce a trece in faţa naţiune! ca o umbră ce nu şcie nimic, ce nu simte nimic, care nu voeşte nimic, care se va da, in dreapta sau in stânga, după cum se va mişca singura putere vie, in statul nostru azi, corpurile parlamentare?
(Jum să ne esplieăm noi această tactică, nepermisă in constituţionalism ; aceasta obsti-nenţă in retuşul de a veni el ăntăiu cu un proiect de lege, in care să se vadă sincera şi botărîta lui dorinţă de a apăra interesele ţerii, ţaţă cu năzuinţele periculoase ale Evreilor ?
. Guvernul nostru este el oare un guvern | român, sau un guvern internaţional, pus aci in capul ţerii, ca să serve interesele alianţei ?
Daca guvernul este sinceramente animat de ce n’ar declara Eu-
!- - pentru causa ţetal, d
.dacoromamca.
,ro
ropei franc, printrTin proiect de lege : «aceasta e opiniunea mea, atăt vor da majori căţile mele, atăt voesce ţara, a cărui es-presiune simt eu şi majorităţile mele parlamentare ; mai mult nu se poate pretinde, iară a se impieta asupra dreptului nostru de absolută autonomie» —- de ce nu aşa?
Pentru ce n’ar sci adică Europa, că guvernul şi naţiunea merg, in această cestiune, mănâ iu mănă, gănd la gănd ?
Pentru ce n’ar «fi oare ea avizată, că guvernul nostru, nu poate şi nu trebue să apere de căt ceea ce convine ţerii, ceea ce asigură viitorul ei ?
Este oare patriotic, ca d. Brătianu să zică, in calitate sa de ministru preşedinte, nu cuget nimic, nu voiu nimic in cestiunea Evreilor ?... numai ca să aibă dreptul d’a se spăla la urmă pe măini, ca Pilat.
De ce mai are atunci ţara oamenii săi însemnaţi, bărbaţii sei cu greutate politică ?
Nu oare pentru a’i chema in ajutorul ei, in momentele cănd se pun pe tapet soarta şi interesele sale ?
Nu vedem pentru ce, in asemenea condi-ţiuni, de absolută reservă, n’ar putea să poarte un portofoliu cel din urmă muritor, căruia nu i-ar fi câtuşi de puţin greu, să zică şi el: „tăceţi cum sciţi, şi pe mine lăsaţi-me... ministru» !
Dar ce este atunci un guvern , dacă nu apărătorul intereselor de frunte ale naţiunii ?
Le apără, se va zice poate, pe calea ocultă a diplomaţiei.
Şi i’1 caşul acesta, n’ar trebui oare ca naţiunea să scie şi ea , barim cu căte-va zile mai nainte, ca suverană ce este, care e tărlinul ce s’a preparat cestiunii pe calea diplomatică ?
Nu e aci iasă singurul defect al cuirasei, in care voesce să se acopere politica guvernului.
Nu in flascul diplomatic, că n’a putut edifica puterile asupra unei soluţiuni romă-nesci, ci aiurea.... şi vom arăta unde.
Guvernul îiu e străin de iţele conspira-juni străine.
Primul redactor al foaei oficioase, care sprijină intenţiunile guvernului şi care prepară terenul public al planurilor lui, s’a muncit să ne demonstre, paralel cu d. de Lauay şi cu dorinţele Alianţei israilite, că i/vreii, cari nu sunt supuşi străini şi cari aii a as la sorţ, au dreptul să intre cu mâinile in şolduri iu cetatea română, de oare ce a-cestia sunt români, de şi nu ştiu incă bine romănesce, de şi nu aii nici o tradiţiune română, de şi nu au nimic comun cu noi, de şi ei formează şi vor forma un fel de stat, prin legătura indisolubilă cu alianţa d-lui Cremieux!
Cunoscutul invăţat Bluntscbli, tot din mo-ive umanitare, se pomeneşte şi d-lui in o lună dimineaţa cu condeiul in mănă, apă-î and, prin tel şi tel de intorsături advoca -tesci, aceeaşi teză pe care o apără d, de Launay la congres, pe care o susţine la noi, cu mult patos, un membru insemnat al partidei guvernamentale, ăntăia pană a ziarului oficios,
«T aptul, zice d. Bluntscbli, că Congresul s a mulţumit cu redacţiunea principiului genei al şi că n a adoptat propunerea adiţională a contelui de Launay, ca ne fiind necesară, nu dă dreptul a conchide, că Congresul a fost de altă opiniune de căt aceia a contelui de Launay, asupra Evreilor români»! !
Aşa dar tot ideea d-lui Launay, tot dorinţa Alianţei israelite, tot couclusiunea gazetei guvernamentale !
Ce coincidenţă!
Sunt insă căte-va zile, de cănd un alt membru, destul de marcant al partidei guvernamentale, inspirat tot de sentimente de a sprijini drepturile naţiunii şi umanitatea ovreiască, şi-a dat osteneala a scrie in limba francesă o broşură aidoma de felul discursului d-lui Costinescu.
O broşură cu două feţe; un fel de scriere amfiie, care trăeşte mai ântăiu in atmosfera apărării noastre contra calomniilor ce ni s’au aruncat in străinătate, fără nici un fel de scrupul de către Evreime, şi care apoi, cănd e la adică, cănd vine la conclusiu-ne, la soluţiunea cestiunei, se aruncă de o dată in mediul intereselor israelite şi respiră tot in sensul vederilor d-lui de Cânii ay, tot in teoria d-lui Costinescu, tot in fantasia juridică a d-lui Blunstsehli, şi a tutulor aprigilor apărători, făţişi şi mascaţi, ale intenţiunile intime sectei viţelului de aur.
«Pentru a pune in aplicaţiune” zice d. general Adrian, autorul broşurei de care vorbirăm, «principiul art. 44, România trebuie să acorde drepturi civile şi politice numai Israeliţilor cari, pănă azi, au fost cu adevărat supuşi români. (!) Este o deosebire de făcut intre Evreii stabiliţi in România * — ba bine că n’ar ti nici atât — „intre aceia cari au optat deja pentru naţionalitatea română şi aceia cari au remas străini. Pentru a face această deosebire, esistă un semn caracteristic şi infailibil (?) '• e plata unor oare-care imposite, achitate numai de către supuşii români şi mai cu seamă impositul sângelui ....»
Altă coincidenţă!!
Strânşi de spaţiă, intrebăm atăt numai: este aci oare numai un capricii! al intăm-plărei ?
Ce insemnează acest cuvânt de ordine: Evrei-români, cari au tras la sorţi?
Este oare străin guvernul de toate uneltirile ce se frământă, in favoarea acestei soluţiuni ?
In interesul ţării, am dori să remănem inşelaţi; dar, judecând după cele ce se petrec azi la lumina zilei şi intre culisele guvernamentale, noi avem dreptul să vedem in toate acestea intriga Alianţei israelite, ajutată de guvern; şi dacă a mai rămas ineă naţiunii o speranţă de mântuire, că drepturile sale sfinte nu voi1 fi aruncate la picioarele Jidovi mei, acea speranţă temeinică o avem in representanţi noştri, in Parlamentul romăn, stânca de care sperăm, că se vor sdrobi uneltirile criminale ale Alianţei ovreesci.
Acum este timpul să repetăm şi noi o vechie frasă a «Românului»,
„Naţiunea să vegheze, căci ora pericolului se apropie».
De la guvernul ei, ţara nu poate aştepta nimic.
Guvernul seu este, sau sineeramente mort, şi nu poate apăra naţiunea; sau este complicele Alianţei, şi in caşul acesta, periculul e şi mai mare, situaţiunea noastră este de o mie de ori mai tristă, şi din punctul de vedere moral, şi sub raportul practic al sal vării intereselor române.
Să ni se mai vorbiască de patrie! ....
Ce profanaţiune !
FOIŢA «IWMANIEI LIBERE,	17
ARTICOLUL 47
DE
ABOLPHE BELTiOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
XXI.
Pentru ce George se întorsese la cinci ore la otelul de India ?
El nu putea crede, ca Cora să se întoarcă curend. Cu o zi mai înainte, cănd abia cunoscea pe Victor Mazilier, ea nu’l părăsise de cat la noue ore seara, şi acum cănd se ounosceavi mai de aproape, cănd totul el făcea să creadă t ă mîî va mai putea despărţi, spera el că va reveni mai curend ?
Cănd el intrebară mai târziii asupra cuvintelor intoarcereî sale, el nu le putu spune. Ou toate acestea ele se pot ghici:
Cu corpul şi spiritul obosit, el se intorCea ma~ chinaliceş te să se odihnească in locul, de unde
ROMANiA LIDERA
CRONICA ZILEI
In mijlocul grupului guvernamental, se formează o fracţiune din elementele inteligente, cari nu vroesc să primească direcţiunea politică de la dd. Dimancea, Eliade, Serurie, Grigorescu şi comp,, ci din contră ele să determine mişcarea guvernului. Această fracţiune, organizată de d. Stolojeanu, are statutele sale şi şi-a ales, pentru ăntăiele 15 zile, preşedinte, pe on. dr. Ca-lenderu.
Un pi'ogres mare in rândurile guvernamentale, pentru care felicităm pe cel ce a conceput idea şi pe cei ce s’ait adunat iuprejurul ei. Numai să isbnteasoă a imprima o direcţiune salutară guvernamentalilor, cari tare s’aii inămolit...
—X -
Mulţi doriau să poseadă portretele oleogi atice ale M.M. L.L. Regale şi Atacul călăraşilor, eşite din editura dd. Luis şi Laobmaum Suntem veseli, că le putem aduce vestea, cum că au sosit un mare nu.mer din aceste tablouri. Ele se află la 1 ibrăria Luis şi la rnagasin,.l de instrumente muzicale al d-lui Harschet comp. ear prin districte pe la corespodenţii acestor case.
In curând va sosi şi tabloul ce represintă a-taeul Griviţei, de la 30 August, 1877.
Amatorii din străinătate se pot adresa la d.
B.	Popovici, Fleischmarkt 15, Viena.
•—x—
Astăzi se incep esamenile anuali, in toate scoa-lele secundare din ţară, precum şi la Institutul de fete «Educaţiunea romană», dires de d-şoara Eliza Săvescu.
—X—
Senatul va ţine, joi, şedinţa publică pentru desbaterea respunsi.ilul la discursul Tronului.
—X—
In şedinţa de luni a Academiei s’a ales o eo-misiune, care să facă un noii proiect de scriere pentru publicaţiunile academice
Comisiunea e compusă din dd Lauriau, Ba riţ, Maiorescu, Odobeseu, Caragiani, Hăsdâă şi Quinţescu.
Ortografia academico-etimologieă de sigur va fi îngropată : patru din membrii eomiainnei i-eăută aghioasele.
—x—
A-seară, pe la orele G, un fiţi al lui Mercur
—	se ştie că Mercur era şi zeul pungaşilor — a fost eroul unei pungăşii, ce se petrecu in gradina Cişmegiii.
Două dame ce păreai! a fi străine, dar de bună condiţiune, insoţite de un băeţel, ca de 10 ani treceai! a-seară pe aleele Oismegiuluî, cu nişte paşi mai mult grăbiţi.
Un tener — despre care Dumas ar fi zis că are suavitatea poetului şi nobleţă marelui senior, mlădierea şi moliciunea unui musquetar,
—	urma la o distanţă convenabilă pe aceste fiice ale sexului debil.
Ele nu ’l observă.
frecând un pod, daniele ’şi muiară pasul, junele se apropie şi, profitând de momentul in care ele, strânse la un loc, adresai! cuvinte măugăi-toare micului băeat care ’şi lovise piciorul de un bolovan, face să dispară din buzunarul uneia o pungă..,.
Ah !... hoţii, hoţii, strigă dama, care observase lipsa pungei, cănd voi — după căte-va minute
—	să scoată batista din buzunar, dar ea nu observase pe hoţ şi apoi nici n’ar fi cutezat să
ea plecase de dimineaţă şi unde trebuia să se intoarcă.
Cu ochiul perdut, sta nemişcat de o jumătate de oră cănd uşa se deschise:
In contra ori cărei credinţe, Cora se Întorcea; ea era singură.
—	Eată! tu aci ? zise ea, zărind pe George.
Această voce atăt de cunoscută ’l scoase diu
visurile sale. El se sculă in picioare de o dată. Raţiunea ei reveuia, dar in aeelaş timp şi una diu acele manii, c i atăt mai teribile cu eăt sunt reci şi ascunse, ea urmă :
—	Te vei fi mirând că me vezi iutorcăndu-me aşa de curend, dar am venit ca să me duo ear ăşi.
—	Aşî!
—	Da, şi am venit sâ’nn iad geamantanele.
—	Pleci la Paris ?
—	Nu, remăifi la Havre, dar părăsesc otelul; voiu sa trăese la mine. Am inchiriat o mică casă mobilată in strada Santa Adrea.
—	Şi te duci să locuescî, fără îndoială, cu tănerul, cu care te preumblat astăzi in trăsură?
—	Nu, voii! locui singură. Nu mai voesc să fiiu supt puterea nimeruî, şi fiind-că suntem singuri, ascultă-me te rog.
—	Te ascult.
presupună pe gentilomul oare mergea acum ina-intea lor cu un pas lent şi majestuos.
Curioşii nu lipsiră: numai de eăt se formă nu oerc des iu ginrul damelor pe cari le grămădi- ’ ră cu întrebări. Un copil de ţigan, care din (le- | părtare observase faptul, veni să spună pe hoţ: el insă fu inpins de către grămada de oameni, necrezut, imbrăncit chiar.
Un betren cu ochi de vultur, se apropie in cest moment de grupă, şi află cele petrecute. El oimoaşte—după seninele date de micul ţigan— pe pungaşul gentilom, să ia după el, dar., poate fuga i-a fost iu zadar, căci pungaşul dispăruse.
—X—
Grindina — zice «Monitorul» de azi — a distrus cu desăvîrşire viile de la Saurn, lăngă Isaocea ; paguba estimată aproximativ, e de 30,000 vedre viu.
Semănăturile aî! fost neatinse.
Pe teritoriul comunei Hilişeif, plasa Coşula a picat, in 25 Mai, ploie cu piatră in greutate de 75 grame, causănd stricăciuni enorme.
Tot in aceeaşi zi, iu timp de 30 miu. a picat ploaie cu piatră in greutate de 80 grame pe moşiile din comuna Şindricenii, plasa Coşula, causănd păgubi la câmp, vii, grădini, fineţe etc.
DIN AFARA
Din parlamentul frances.
«Republica sau va fi naturalistă, sau va cădea.» Această frasă, prin care Emile Zola parodia cuvintele lui Thiers, că «republica sau va fi conservatoare, saii nu va fi,» pare a se realisa cu multă repeziciune. O probă.
* .
* *
Proba ne-o oferă, mirabile dicta, chiar camera francesă. Era şedinţa, in care Paul de Cassagnac, teribilul bonaparrist, vorbia pentru ultima oară, inainte de a fi transmis justiţiei, pentru articolii săi din „Pays», in cari insultase pe funcţionarii republice!. Fiind-că vorbia pentru cea din urmă oară, Cassagnac căuta să facă us căt mai bine de acest prilegiu, pentru a se râsbuna împotriva miniştrilor, insultăudu-i; el pregăti anume o serbătoare pentru aî sfii şi o zi urîtă pentru’ ministerul republice! şi credincioşii sfii. Planul i-a succes deplin.
Şi ce insulte !
Miniştrii au fost numiţi de a dreptul „canalii», «falsificatori», „oameni de nimic», «laşi». Cele doufi partide, republicanii şi reacţiunea, au fost de mai multe ori gata să sară la bătaie şi să se puie ast-fel pe un tărăm de discuţiune mai positiv. Vocea preşedintelui nu se mai au^ia ; ordinele lui nu mai aveau putere. Uşile sălei erau im-bulţlite de uşieri, cari aşteptau momentul pentru a desface pe cei ce întâmplarea i-ar fi incăierat.
Căuşele acestei scandaloase scene nu mai incape indoială că sunt aproape esclusiv ale reacţiunel şi ale lui Cassagnac; preşedintele şi majoritatea republicană, dacă erau mai corecţi in observarea formelor parlamentare, puteau tace insă, ca scandalul să nu 11 luat dimensiunile la cari a ajuns mai in urmă.
* ' *
—	Nu te voiu părăsi, fără aţi esplica purtarea mea, zise ea.
—	Aşa dar me părăsesc! ? zise el.
—	Ori şi cum, nu mai putem trăi Împreună ca la Noul-Orleau. ’Mî iad libertatea şi ’ţî-o dau.
Era să respundă, dar ea ’1 intrerupse şi aşe-zendu-se pe un scaun ia căţi-va paşi de George :
—	Vezi, scumpul meu, coutinuâ ea, m’am socotit in tirnpui călătoriei noastre şi mai cu seamă de la venirea mea iu Francia. Eti nu me potrivesc cu tine. Ţie ’ţi trebue o femee linis-cită, onestă, cam simplă; mie ’mî piaee sgomo-tul, sărbătorile şi luxul. Pănă acum n’am trăit; voiiî să trăese de aci iniante. La Noul-Orlean scii, eă am fost lipsită de toate plăcerile. Nas-eerea mea, origina mea mî-au inebis toate uşile; voiu ca acum să se deschidă inaintea mea, vom să gust plăoerle de cari am fost lipsită pănă azi, Mândria mea, a suferit crude lovituri, void să fiu satisfăcută. Sunt strenepoată de sclavi : strămoşii mei au fost venduţi bătuţi, u-niiliţî, martirisaţi; voesc ca prin posiţia mea să şterg toate aceste ruşinî, Strănepoata negrilor, neluată in seamă, despreţuită, se ridică in fine şi voesce ia rândul seti să comande să domnească... Da, să i oumească m fine asupra tutulor inimilor, a ţa nu’î mai e de ajuns. Şi ce viaţa
www.dacoromanica.ro
Presa in genere, cea germană iasă cu deosebire, intrebuinţează prilegiul, pentru a asemăna camera francesă cu «o cărcimă in care se freacă figurile cele mai problematice a le straturilor de jos.» Ele zic că puţine scene ca acestea incă, şi parlamentarismul frances fişi va perde tot creditul; şi alte deducţii in ipăimântătoare.
Adevfir este in acestea observaţiuni «i incidentul schiţat este dintre cele mai regretabile. Dar nu prea multă indignare, nici prea multă frică,... de perderea creditului parlamentar. Sunt parlamente, cari fişi pierd creditul şi fără scandale, ca cel semnalat. Apoi să nu se uite, că «înţelepciunea» şi «dobitocia» se ating, au acelaşi isvor şi acelaşi sfârşit. Puţină reciprocitate in aplicarea lor nu poate de căt distrage şi varia.
D. Deşliu ne roagă să facem loc in co Ioanele „Rom. lib.» următoarei epistole:
4 luniu, 1879.
Dommile redactor,
Am tăcut in cestiunea alegerii de deputat al colegiului 1 de Muscel, pentru ăutăiul cuveni, că nu voiam să anticipez asupra decisiunii ca-merii; şi al II-lea, că raportul comisiumi verificatoare, tinijend la anularea alegerii, amoarea pentru ţara mea nu mi-a putut permite să crej, ca actuala maioritate, va comite o ilegalitate aşa de monstruoasă şi un abus de putere care lasă o pată neştearsă pe istoria noastră parlamentară.
Acum in urma tuturor acestor peripeţii sunt liber să disout in public această cestiune, şi incă in coloanele d-tale, oare aî fost atăt de r. voltat de aceste monstruosităţi.
38 de alegători aî4 format colegiul I de Muscel; maioritatea absolută după cum o cere legea electorală , trebue să fie compusă de 20.
In fapt voturile s’aî! Împărţit in 19 de fiecare parte.
Este adevărat că, cil s’afi fără cuvent, s’a anulat un bilet dintre aoele 19 ale mele, sub pretextul că ar fi purtat chice ; uu e mal puţin adevărat insă, acel bilet defectuos ori căt ar fi, proba un vot expres, ceea ce atesta existenţa lui; căci alegătorul (fie chiar d. PălU-neanu, oare, precum ved din disoursul d-lui deputat Sehina, schimbase promisiunea), a voit să-şi afirme mai mult voinţa de a vota in favoarea mea; şi aceasta este cu atăt mai adevărat, că un vot anulat pentru un vicii! oarecare nu face Bă inceteze existenţa sa, cu căt in camera chiar cu ocazia alegerii de preşedinte a! d-luî C, A. Rosetti s’afi aflat 42 bilete albe fi care cu toate acestea s’a numărat la despuera scrutinului : de şi acestea după teoria admisă in cestia Cămpn-lungului, ar fi avut mai multă apariuţă de voturi neesprese, de căt acel vot a-nnlat de la Muscel.
Nu e doară, d-le redactor, plăcerea ce a’şi li avut de a fi ales cu ocazia unei a dona votări, care eini inspiră critica de faţă, ci o dorinţă curată, de a ved a că se respectă legile iu ori ce Gestiuni, şi chiar atunci când nu ne-ar conveni noue; căci o cameră este cel mai inalt corp intr’un stat constituţional.
Apoi cănd o majoritate de 59 de deputaţi fa-
emî oferi tu? O viaţă simplă, retrasă, nu e aşa? 1 ’Mi e urîtă. Ei! vreai! ca pănă la anul să am trăsuri şi bijuterii, ca să vend şi altora.
El o Întrerupse, zicendu-î cu răceală,
—	Aşa dar vrei să devii o intreţinută ?
—	Fie ! primesc numirea, numai să fiu bogată, să domnesc şi să ved pe toţi oamenii ia picioarele mele.
—	Yorbiaî de umilire, zise el, şi crezi cănii sufere nici una din acelea de care vorbeai, şi a căror egală voesoî să fii ? Iu America te despreţului! pentru nascerea ta; făceau o nedreptate; aci, te vor despreţui pentru purtarea ta şi vor avea dreptate.
—	Şi ciue me va despreţui? Mnniele; ele vor şedea in saloanele lor. Căt pentru fii lor, eî vor veui la mine şi’mî vor plăti scump, me j'ri despreţul mumelor lor.
—	Da, da, zise el cu aceeaşi răceală teribilă, oare ar fi trebuit să pună pe gânduri pe Cora; inţelt-g, cea-ce vrei să faci: sa mănânci căte-va aven şi să omori căte-va inimi.
—	Căt se va putea mai multe averi şi inimi) z'se ea cu neruşiuarea-î obicinuită.
— Şi o să începi prin ruinarea unuia dm tinerii cu cari mâneai azi de dimineaţă?
Aî ghicit; fiul unuia din cei mai bogaţi

ROMANIA LIBERA
naţiei eşî permite in contra a 50 de bărbaţi independenţi, la un' scpin «Li*, s' violeze legea elector lă, numai ca să prelunge • ••'că fiu o du rată guvernului , ci agonia in < re se svîrco-lesoe, care este esetnplul ce1'se d cetăţenilor celor lalţî ?
Să examinăm procedura maiorită i.
Potnt’a ea oare să desfiinţeze re. litatea? A-vut’a ea acest mandat de la alegeto i ţeriî, oa existentul să-l facă neexistent ?
p-, o dată cn mandatul de deputat i s’a conferit eî şi puterea supranaturală a mervelio-sitlav, aceea adecă de a contesta exist iţa unui alegător şi de a cr a deputaţi din sing ra’î autoritate ? Anihilând aşa suveranitatea alegătorilor numai pentru că aşa au zis apostoli' părţi-dnlni Sf‘< Kytzu.de la Craiova cănd le; >a pro-nmiţănd anularea unui vot cu eldce, ac ista a lăcut'o numai spre a asigura secretul’-; ituluî pedepsind aşa şi pe candidatul care a st in conivenţă cu acel alegător, fără ci priuţr'acea-kt-i să dare luexişţenţa personală a voLatu-j0ţ. şi in line, d-le redactor, motivul care mc intristeiză cu desăvîrşire care emi sfâşie inima şi mi revoltă până la esces, este pfece lentul nenorocit ce s’a creat; căci nu se găn-laso cel de la guvern, că alţii le, vor lua locul o d tă; si atunci, acest exemplu pernicios le vor ? rvi de l’Hîţ'ic chiar in contra lor; precum şi eu .ltă ocasiime, retev. el ■ eşite din iuflueuţa Buc ală a produs bâtele, cari au luat atât de miâtd. ’ p-tul de cetăţenie in ţară, iu cat şi actualul guvern p’aloeurea u’a voit să lase iu părăsi., - o instituţiuue aşa de mult liberală.
Iuainte de toate, d-le redactor, trebue să ■ >n-venim, că numaţ sinceritatea şi buna cred'uţâ cimentează iustiluţinuile parlamentare; ele iac educaţinu» a politică a poporului; şi e de p âns e- un g„v ru convins de lipsa de populam aţe in ţara lut aleargă' la mijloace de falsifi-'ir* ca să-şi creeze încă ilusiună de o popular , it-tactică, şi cercetăm] e,< nduifca guvernului ar. nai na vedem oare ca a e mimat dor senatori şi căţi va depui’!ţî. «pre a-şî putea crea dorinţa de d.oue treimi ?
Şi ce mare de.eepţiune trebue să’t fi coj uns eăml chiar prin aceea cale nedemnă, votr ile esprese de minoritate eî paralisează vis;; două treimi iu cameră ca şi in senat.
Şi oare iuti ’o cestiune de aşa mare gravi iţe pentru ţară ca chestia Evreilor, eî era pei -is guvernului de a pnne atâta activitate şi - I , ca să poată reuşi a 'scoate creaturi incol-re in vepresentaţiuuea 'ţăreî, ca cu ajutorul lor i impue ţăreî vederile sale in eestia Evreiloi 1 Oare un era maî patriot, maî franc şi maî c -valeresc , ca in loc să ca<Jă in asemenea mijloace, reprobate de morala publică se lase ţăreî libertatea de a se pronunţ; in conştiinţa eî, de a’şî alege reprezentanţi, cu oare-care valoare politică şi al cărora vot să inspire respect streinilor şi poporului ? Safi daca angajamentele sale luate aiurea sau către alianţa israehtă ar fi singurile w’l susţin hi putere, nu ar fi fost, maî demn oare ve|end minorităţile ce esista astăzi in representaţiunea naţionala , să se retragă de la guvern, şi aşa sa scape ţara de hă-mîutările in care se sbueiuma astăzi, atăt in ceaţiunea socialo-economica cat şi iu umilirea ce ar simţi de a primi eticheta diplomatică a independenţei noastre din mamele alianţei israe-lită şi in urma aeesteî retrageri demne , s &■
ii liniscit toate spiritele din ţară, ar fi venit la putere un guvern eşit din adevărata mare partida liberală, şi nisee asemenea miniştrii aî timpului, ar fi adus respectul legilor şi al drepturilor poporului, şi ar fi inblănzit resimţimîntele puternic lor nostriî vecinî , şi aî Europei occidentale suscitate ; rintr’o politică inoportună şi greşită; şi aşa orî care ar fi deslegarea cestiu-neî Israelite, odată in bune relaţii amicale cu vecinii maî cu seamă, nu ne-am fi preocupat de loc de veleităţile alianţei Israelite contra noastră.
lata, d-le redactor, soluţiunea practică a ce-stiunei actualităţeî, soluţiune care ar putea preveni scenele tumultoase ce a avut loc la 1866, cănd constituanta din care tăceam şi eu parte, deliberînd sub presiunea umlţimeî ce o înconjura, a inserat art. 7, ca să o îmblânzească, şi uaea in urma unor asemenea peripeţii, d. Bră-tiami tot maî ţine puterea chiar după ce in 1,1 eî colegiurî de deputaţi s’a ve<jut alungat, mi-n, tru de finanţe neales, şi. d’abia a reuşit la •seaat cu voturi contestate, este o probă evidentă, că doreŞce eu orî-ce sacrificii in dauna ţăreî să d-a singur soluţiunea cestieî israelite.
Primiţi d-le redactor, asigurarea distinsei mele consid raţiunî.
I. Deşliu.
4BJBNA ZIARELOR
* «Românul” cere, cu stăruinţă, ca o-posiţiunea să ’şi dea opinia in grava ees-tiunea a Erudiţilor.
Motivele pe cari şi basează vechiul organ această cerere singulară sunt deja cunoscute.
*''* «1impui” e indignat pe «Românul şi c racherisă partidul actual incepăud de R 4S u pănă azi. De oare ce intrun mic articol de 1 jumătate coloană se face istoria unul partid — fie şi antipatic — er-tenise să ne indoim că s’ar fi scris cu atăta judecată cătă pasiune transpiră din ea.
Picat de causă, că perde prin o asemenea apărare.
DIN CÂME8ILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară, —
Şedinţa de la 5 /anin, curent.
Camera.—Se comunică Adunării constituirea secţiunilor, in următorul mod :
Secţiunea T. Preşedinte, d. T. Călinescu. Secretari: Dd. Alexandrescu, R. Opran. Secţiunea II. Preşedinte, d. A. Agioglu, Secretari: Dd. Costeseu Comăneanu , I. Ne-grnţi.
Secţiunea III. Preşedinte, d, G. Vernescu.
Secretari: Dd. I. Carabatesou, S. Perieţeanu-
Buzeft.
Secţiunea AI. Preşedinte, d. N. R. Locusteanu. Secretari: Dd. P. Chencin, N. Măldlresou. Secţiunea VIL Preşedinte, d, D. Oaprianu.
Secretari : Dd. E. Christoloreanu, M. Teodo-resou.	'»
—x—
Se comunică, că comisiunea de petiţiunî s a constituit, alegend president pe d. N. R. Locusteanu şi secretar pe d. Vilacrose,
comercianţi din Havre, tenerul Victor Mazili :; e nebun după mine şi ’mî-a făcut propun rî splendide.
—	Bagă de seamă să nu fie numai vor
—- Oh! voî fi.cu mare atenţiune; nu sunt copil; am citit multe iu America. 1 man-ţieriî voştri francesî m’au învăţat ue mult incă cum trebue să me port. Cunosc ac ni toata maşinăria Parisului şi a provinciei, c aogâ ea, Înşelată de liniscea luî George; casa a am in-vhiriat’o şi in care me mut chiar tă seară e l>e numele Inî Maziliei-.
—	Negreşit e o garanţie, zise el, şi acolo vreai să te dueî ?
—	Da, voesce să dea o masă ia nisce amici Şi eu lac onorurile caseî.
El Înainta către Cor», de ast . dată cu pumnii străuşî, cu .vocea schimbată, g ibeu ca un mort Şi ’î zise.
—	Şi nu te aî gândit la rolul ce inplinesc in toate acestea ?
—	Tu ?
—	Da, eu care te am . dus, eh. pe care toată lumea din Noul-Orlean t ştia de amanta mea, 8u al caruî nume ’i al purtat pe Zur ic li, eu, de caruî bagaje sunt i că. colo amestecate cu aL tale.
—	Asta nu’î nimica; le vom deosebi in dată.
El nu băga de seamă la aceste vorbe şi urma:
Ce ideie ’şî va face de mine d-nu Victor Mazilier şi cei l’alţî, cu cari te duci sa te in-tâluescî? Eî vor zice, că ’ţî sufer purtarea ta, ca să profit.
—	Eî scumpul meii, zise ea, laseme in pace! Nu eşti răspunzător de purtarea mea. Noî nu am fost legaţi pentru eternitate, eu me duc unde voesc şi tu asemenea; dacă te aşî asculta, zeu şeiu că am pleca astă-seară chiar la Paris, spre a trăi ca cei insuraţî, nu e aşa ? Ţi’am maî spuso, nu vroi. Rămăt prietin ou mine, rămăî, nu me inpotrivesc, o doresc chiar, dar lasă-me să me port cum ’mî place, fiî chiar amantul meu, dar nu me maî supăra cu ce o să zică lumea; dute de intălnesce pe muma d-tale şi eh me duc să întâlnesc pe.... acei d-nî; voiii da jos ordinul să ’mî aducă bagagele şi la revedere cănd vei vrea Bine că mî-am adus aminte, dămî banii ce ţiain încredinţat, te rog ?
—	Nu ţiî dau ? zise George.
—	Si de ce ? intrebâ ea mirată.
—	Pentru că nu aî trebuinţă de eî1 rămăind cu mine ; şi de o cam dată nu o să plecî, şi nu veî putea întâlni pre aceî domnii.
—	Şi cine me va putea opri ?
Se alege comisiunea peut.i u cercetarea <o-cotelelor statului.
Ea e compusă din dd. P. V >.escu, C. Grigorescu, A. Sihleanu, R. Pâ tărlăgiann şi Gr. Serurie.
—X —
D. Costinescu, raportorul comisiuneî însărcinate cu redacţiunea proiectului de res-puns la discursul Tronului , citesce acel proiect de respuns,
—X—
Conform regulamentului Adunării, acest proiect se va pune Vineri la ordinea zilei.
Mişcarea populaţiuneî a oraşului Bucin esci
de la 27 pănă la 2 Iun e, 1879.
Naşteri: Copii legitimi 32 băeţî, fete 35, suma 67, copii ilegitimi 13 băeţî, fete 8, suma 21, băeţî 45, fete 43, total general 88.
Decese : de sex bărbătesc 49, fcmeesc 35, total 84, din carî 19 in spitale.
Etatea decedaţilor: Pănă la un an 25, de la
1—5 ani 23, de la 5—2(1 anî 7, de la 10—20 am 55, de la 20—30 anî 3, de la 30—40 anî 7, de la 40—60 anî 10, de la 60—80 anî 8, de la 80 anî in sus 1, suma 84.
Căuşele deceselor: variolă confluentă 0, mor-ruseolu 2, scarlatină 4, angina diphterică orotip. 4, tuse eonvfulsivă 0, febre tipoidă 3, typhus 0, cholera 0, frbr. puerperală 0, phthisia pulm. tub.pulm. 11, enterit. gastroent. diar. 11, pneuin. pleuropn broncli. 9, cholera nostras 0, moarte violenta 0, îueingita 5, dysenteria 2, scliropule 2, înecare 0, plagă prin armă foc 0.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 18 Iuniu — 9 ore dina.
Paris, 17 Iuniu. — Se asigură in cercurile bine informate, că d. Waddington a însărcinat pe d. Fournier, ambasadorul t'ranees din Con-stantiuopole, d’a revindeea in favorul Greciei exacta indeplimre a disposiţiunilor protocolului XIII al tractatului de Berlin, cu deosebire in ce priveşte Ianina,
Algeria, 17 Iuniu. — Se poate considera de stinsă rescoala din Constantina, triburile resco-late Llel-Daud şi-ah oferit supunerea lor.
Viena, 17 Iuniu. — Contele Andrassy a fost serios bolnav ; dar azi se află maî bine, Erî Piperatul şi împărăteasa de Austria ’î făcură o vi-sită ce dură o jumătate de oră ; majestăţile lor nu se anunţară.
Berlin, 17 Iuniu, — Consiliul federal a adoptat ou simpla majoritate de voturi, proectul de lege relativ la o regulamentare uniformă a tarifelor aplicabile la transportul de mărfuri pentru căile ferate din întreaga Germania; dar plenipotenţiarii Bevarieî, Saxonieî, Wiirtemburgului şî ai cetăţilor hanseatice au susţinut, că acest proeet modifică constituţiunea de la 16 A-prile 1871, că prin urmare legea nu şe poate adopta de cat doue treimî de voturi. Consiliul federal a decis ca proectul de lege săsetrimea-ţă uneî CQ.misiuniî ca să se însărcineze cu examinarea luî, dacă in adevăr el inplică o modi-ficaţiune a constituţiuiiii imperiului german.
Printr un decret publicat in ziarul oficial, toate restrieţiunile, carî ar exista incă pentru importaţiunile Rusiei, sunt suprimate.
Viena, 17 Iuniă.— «l’olitisehe Coresputn enz» desminte categorio noutăţile date di- r* relativ la pretinsele preparative- militare pentru o-cupaţiimea sandjaculuî. de .Ncvi-Razar d®către trupele austriace.
După aceiaşi foaia,’ liferenilul serbo-j||lgar, relativ la noufcle graniţe, nu ar. fi iapa aplanat. Serbia insista să aibă linia dă delimitare ce i-a fost confirmata in 1833 prin decretul sultanului ; Rusia cere, din contră, ca o mare parte a districtului şerb de Zoikar să fie mixată la Bulgaria.	:
llavas.
ADELAIDA CHIRCULESCU
şî-a dat ultima resuflare, la Bolihtmu XÎiu Vale, unde se va şi imnormănta astăzi.
Rugaţi-ve pentru densa !	■
X"’""'’-'	* . X'.X
Doctorul L Frîedmai
face cunoscut Onor. public că ••-’a «tabilit iu-'Bu-curescî eu locuinţa la Hotel Victoria (Caraeaş). Dă consultaţium in toate filele de la orele 5	7
după amiază	(§37 2-3-1)
S’a pus sub p esă şi va apare in durăm! ■;
Codicele Comunale
Coprinzend 100 îeguiirî'aflate in vigoare şi privitoare la administraţi nea comunelor urbane şi rurale, adică :
40 legi administrativ', j-udieiare şi militare. 20	» financiare şi
40 regulamente ale Cdmnbeî Bucureşti într’uu volum portativ 8° mic Adunat ' şi mnofate ;de loan Em. Fetrxscu şi Dimtrie D. Făltmeartu vechi fniicţionari ai Comunei Buourescî...
Aceste codice se vor afla de venzare la libră-riele D-ior Fraţ» toaniţih din. sirad 1 .Lipscani, No. 21 unde se efia deschise liste de’ subscripţie pentru abonamente.

_ BIBLIOGRAFI
Va eşi in cnVend de sub presă: 'Negfîâfia '
popeiă naţională de Ar. Dmsuşianu, Partea ă‘n tăia in şease■ canturi.
Preţul 5 leî noî, pentru A ustro-Uugaria 2 fi:
A eşit de sub tipar şi se află de vendare 1 toate librăriile:
Conferinţa d~ln% 1. fleliade-Băduhicu : / Lanţ a israeiită universală şi malul cum ar trt buî resolvat darea drepturilor politice.ţiganilor fără ea esistenţa naţională să fie pusă,in periei
0URSUL, BBCmKRGI
E CASA DF
IjA
„Bursa ISuciirpAcf
1.11. FERM*) &F
No. 48, Strada La? Pe ^iua ţie 6 tente
' Ui’.UlLVjUSf 10% Oblig-, rurale, . . . .
* eşite Ia sorţi. .
8%
(loinrnjafe » ejitg îa sorţi
„ii
scani Nf. 48.
1879 W Tţ'
Ciraip:. 'Venîl.
97Va|. argiut lop/,,1 105
—	EH, zise ei alergând spre uşă.
—	Ah! crezî una ca asta, zise ea, Aşa ’mî răsplăteşcî sinceritatea ce ’ţî arătaî şi amiciţia cu care am vorbit cu tine. Afară de aceasta, uiţi scumpule, că pre mine nu me poate nimeni in-pedica de a face cea ce voesc. Nu ;me tem de nimeni, şi maî cu seamă de tine. Aidi ! sfăr-şeşce cu vorba, f'ă’mî loc.
—	Nu veî eşi.
—	A ! nu voiu eşi.,,. Eî bine ! da, voiu eşi şi nu voî chema pe nimeni in ajutor; tu insuţî ’mî veî deschide.
—	Şi cum me veî face ?
Palidă, tremurăudă, ea se apropie de el şi ’î zise:
—	Eţî voî spune, George, te am inşelat azî de dimineaţă şi te voi înşela şi astă seară.
—	Aî minţit... . strigă el, nu me veî maî inşela.
Şi apucând de pe masă de iăngă pat revolverul ce ’î dedese altă dată ’l descărca,
(Va urma).
Rob. 10 fr. Obig. Casai peiffi. 300 W 7% Sensuri fnneiare roraţ ' f.'C. 7% s ■» arborul f C. 8% Impr. Municipali ,	. .
» cu pr. Buc. (bă. ?.0 I.) Renta Romană ... .	. . . .
Acţiuni ‘Dacia». ......
, «Komania» .....
Cupoane rurale exigibile . . . . . »	domeniile » o .	.
s	scrisuri	>	....
Argint contra aur..................
Bilete hipotccare contra aur, , . Rubla liărtie. ,' .	4 I -r .
Florinul . ... .	• • •
Lose, Ottomane
CURSUL RfH, VI|NA 17 Iuniu '
Napoleonul .... ..	.	.
Ducatul........................
Lose Otomane ....	,
Rubla Hârtie ....	.
CURSUL DIN BERLIN 17 Iuniu
Obli. căile ferate romane .	,
Acţiunile	»	» . . . .
Priorităţi	»	» . .	.
Oppenheim .......
Ruble liărtie. ......
Stern .........................
| CURSUL DIN PARIS		
j 17 Iuniu		|
s Renta Română . . .......	72.	%
i Lose Otomane . 		 . . . .	-4S	■1,
SCHIMBUL. 6 Iunih		
Paris (3 luni) . 		i 99	20
1 > la vedere. .	100	
Londra (3 luni) 			25	fi ol
» la vedere .... . .	9-5 £	
Berlin (3 lu 1). . .. . . ...	lfe	R
» la vedere. , . .	128	%
Vien-1 la vudoro		2 r	
m '
98'
94
mi
m *
70
■t
-’h
1%
1.ÎM
45 -
17'hm.
9 200,,
5 491 22 20 113 35
91 50 '32 -88 50
ilKŞţi
argint
181
US’i,
941,;,
104
27V«
7,4 * 2iO’
75
arg.
au r iVg IV*
2 46 2 I7r .50 4-.
16 Iun. 9 25y„ 5 48'?* 23 20 Uf, 50
.92 1:0 32 00 88 25
199 70
.40 50
72 %
Adresa pentru telegrame.

www.dacoromanica.ro
ROWLAND’S
MacassarOil
•nuoicut de 80 ani ea cel mat bun restaurator, preservator 51 infrumuseţător al coamei (părului). Butilia are un dop de sticlă. 4 ţi 8 franci
ROWLAND’S KALYDOli
înfrumuseţează carnaagiunea ţi stirpesoe petete de piele 6 franci.
ROWLAND’S ODONTO
Albesce dinţii ţi impedicî caria. 3 fr. 50 c.
ROWLAND’S EUCONIA
E-un nou ţi dnlce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna avticoli de la ROWLAND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolil adevăraţi poarta firma : A. ROWLAND & SONS cu caractere roţii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vămjare la toţi farmaciţtii ţi parfumeril. 3 franci.
Or. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahovel No. 53 (Calea Craiovei)
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembriîl al fie-oăruî an sub nuntirea de
W TERGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa de a prospera acest tîrg, aduce la cunoseinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se percepeau in ultimii ani de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii taeselor căt şi a ordineî care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRU B. DANCOVI8T
2o-3-6
EN GROS
Librăria
Fraţii loniţiuC
■u
8trada Lipseaniî, No. 7	27.
Anunţă sosirea nnuţ mare assorti. mentfi de REGISTRE DE COMPTA-BILITATE din Fabric»: Francele 1 Germane, liniate in tdte formatele o rute. Recomandăm ca deosebire come eianţilor din provincii că le oferim ocaoa, cu preţui cel mal moderat. i temenea recomandămd marele nostre asortiment dc chirii» »« ur|a scrisori, plicuri şl dc tipar, cu ’pre-
ţurl moderate. Suntem in posiţiuns Ş
‘ --------------------
l
a satisface orl-ce cerere in titcfclirl1
dt cărţi cedare, ctc., la care redus
‘ »î l
se) mal mare rabat.
EN IDETAJL
I
De
vânzare
4 prăvălii cu odăile lor şi curte tuate in calea Văcăresoî No. 28 A se adresa in aceeaşi oale 24 la proprietar.
Nn
GOUDRON-BERLANDT
licore,
PILULE ŞI SIROP
n (TU MNW
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următore: Bronşita chro-nică, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechită, iritarea peptu-luî, tuse măgărescă, durere de gât, Catarul besieeî; asemenea şi înjec-ţiunî în scurgerile de orî-ce natură.
Depocit general la d. E. I. Reisidorfer fermacut, Bucuresoî. — Se poate găii la 1* toate farmaoiele.
Maşina portativa de laiat iarba si secerat cereale
Care se poate pune in aplicaţiune de către o singură persoană, se poate avea ou
PREţUL DE 300 frânei
DE LA
in Viena, Wiihring, Herrengasse^74’şi 16
Această maşină este patentată pentru tot continentul $
12—15 bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru oe’l face , această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe orî-ce teren ou multă| uşurinţă. — Maşina are o simplă construcţiune; un uşor mers-, o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ca să se avanseze 40°/o ca arvună; restul d’o dată ompriimirea. La comande de 10 bucăţi cel puţin, se dă uu scăzăment de 10%. — Cu diferitelejeomande me rog să fiu’onorat căt mai in grabă, căci iu toiul sesonuluî nu pot garanta pentru indeplinirea însărcinării ce mi s’ar face.
Se cere elevi, la Typografia St. Mihălescu, din Strada Lipscani No. 11—13.
NB, Aceşti elevi trebu să aibă cunosoinţă de 4 clasee primare cel puţin.
Băl Minerale
Stabilimentul de băi de la Bugliea, Mahalaua Cămpu-lunguluf s’a deschis de la 25 Mai cu tot serviciul necesarii!.
CAPSULE SI DRAGELE
OU BROMURÂ DE CAMPHORĂ
A DOCTORULUI CLIN
Lauriat al fac uitatei de medicină din Paris. — PKEMIUL MONTYON. CAPSULELE ŞI DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu bromură de camphoră se întrebuinţez-
pentru vindecarea bdlelor următdre:
Astm, Afecţiuni ale inimă şi a canalelor respiratorii, Tuse nervosă. Spasm, Tuse măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hystcrie, Palpitaţiune nervosă, Dans de Saint-Gay. Par. Usit agitantă, Tu nervos, Nervose în general şi tulburările nervose causate prin stud' r^ccsive, Băle cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, Gonmlsiunl, Beşicl şi canalii r< rinare, şi m Escitaţiunile de orl-ce natură.
A se lua 3 penă la 6 capsule pe di. Fie-care flacon este însocit de uă instrucţiune A sc feri de contra-facerî şi pe fle-care flacon ase cere ca garanţie marca fabrice ' depusă) purtând semnătura Clin şi C-“» şi MEDALIA PREMIULUI MONT VON. PARIS, CLIN şi C-aia, 14, STRADA RACINE, şi la tote farmaciile din România.
Deposit principal in Bucnrescî la dd. Ovessa, C. Gersabek, drogueriştî şi la
d Risgorfer pharmacist.
PREPARATE SALICYR®
541	DE	S6-7-H
Dr. S. ROXYA, chimist
CAI IOVI IDENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr, OHLIUILţpBAFDRI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid d Sa-licylic chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea ;i par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr^s in Bucu-rescî la Appelet C-nie şi en dewl la D-uii 1. Ovessa şi toţi drognistiî şi tari îaciştiî.
YcihIdit!
Vie de 17 pogoane, bine lucrată in Valea Manti dealul Cernătesc, 20 minute de sta1 ia V dea Că lngărească; acarete pentru toate treibuinţele Unelte şi boloboace deprima cualitate. Se oferi cumpărătorilor a o plăti in răndurî.
Ghiţă Cantacuzino
Strada P. tar SIoşu No 3, In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finauce (20-3-13)
De arendat
de la 1880 Aprile şi Înainte moş'a Prisiceni-pi o poştă departe de Bucureşti. TIoşia Purani, poşte departe de Bucureşti.
Moşiile Ciupelniţa şi Trestie lîooră şijumetite departede Ploeştî. Aceste doi e sunt lipite şi i arendează irapreună sau deo1 ebite.
(Bucureşti).	Doctor Turnescu.
om de la tBncur.
IMIIEIRdSTTIj TIR.IEIbTTTIR.IILiOIR,
PE LINIILE
BUCUR BSCI-BABBOSrROMAN. BUGUBES CIYEBCIDRD V ..BA B 0 SI-G AL A TI SI TECUCI U-BEBLAD
Bucurescî-Barboşî-B,oman
io
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.
1
Tren de pers.	T mixt
5 1 7	11
Ore M.|Ore M.	Ore]|.
BUCURESCI Rest.
Chitila Buftea P»rişu
Crima Ploescf Rest.
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. |j*c
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta.
Bărboşi Rest. p®8c
Serbeşti P re val
Hanu Qonaclii Iveşti
Tecuci Rest. p®8^,
M&răşeşti Puf eşti
Adjud Restaurant Sascut Racaeiune Valea Seacă
Sos. Plec:
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Rea
Sos.
seara
9 00
9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
dim 10 00 10 18 10 33
10	55
11	14
11	45
12	05 12 25 12 38
12 03 12 11
1 31
2 20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01 5 34
6 16 6 39
seara
9 00 dim.
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	13
2	42
3	00 3 12
3	48
4	25 p. m
dim.
7 05 7 50 dim.
B a r t» o ş i - G a 1 a ţ î				
Kilom. de la B&rbuş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr acc.	Tren de pers.	
		601	603	605
		OreM	Ore M.	Ore M-
19	BARPiOŞI Rest Plec. GAL/AŢI Rest. Plec	noap. 3	30 4	05 noap.	seara 6	25 7	00 seara	seara 7	25 8	00 seara
Kilom de la Roman
B om an-B ar b o şi-Bti c ur esc!
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor			
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
2	6	8	12
Ore M.	Ore M.	OreM.	Ore M.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
89o
396
408
427
437
450
457
4‘ 7
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. „?S-
Plec.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur. Pufeştî Mărăşeştî
Tecuci Resj.
Iveşti
Hanu Conacbi Preval Serbeştl
Bărboşi Rest.
Sos.
Plec.
Brăila Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Muftiu
Janca
Faurei
Cilibia
Restaur.
Bnzeu Rest. pţ^
Monteor
Ulmenî
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Ploesol Rest. p®8c
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
seara
8 30
9 26 9 31
10 29 10 52
11 31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23 2 31
3 25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32 6 57
7 26 7 38 7 50 s6ra
dim.
8 10
8 45
8	58
9	34 10 09
10	43
11	18
11	50
12	10 12 31 12 42
p. m.
p m.
12 10 12 45 1 17 1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	85
8	20 seara
Galaţi-Bărboşi
Kilom. de la
Galaţi
STAŢIUNI
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Ore M.
n6pte
12 45 1 20
Rest. Plec.
Rest. Sos.	.
www.dacor<
Tren de pers,
604	606
Ore M. Ore M,
dim.l dim
7	25	8 25
8	00] 9 00 a;
jrom
Bucuresci-Vârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
Ore M
Trenuri mixte
17
OreM.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
845
364
382
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest.
Costeştî
Stolnici
Corbu
Potcova
Slatina Rest. p®8^
Peatra
Balş
Peleştî
Cârcea
Craiova Rest. j*®®*
Isalniţa
Coţofenî
Răcari
Filiaşî
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin R. g; VARC10R0VA Sos.
dim-8 10 8 24
19	21
Ore M.	Ore M.
8	58
9	18 9 46
10 35 10 50
11 43 11 57
12 43 12 49 1 18 1 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
p. m. 1 25
1	52
2	19
2	45
3	24
4	12
4	50
5	17
5	81
6	01
6	47
7	23
7	52
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
ndpte
dim-
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
m,
40
04
33
01
45
8	83
9	11 9 40 9 55 sera
Tecuci u-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
16
29
36
61
anica
TECUCIU Restaur Plec.
Berbeci
Gbidigenl
Tutova BâRLAD Restaur. Sos.
ro
	Trenuri mixte	
	13	15
	OreM.	Ore M.
	dim.	p. m.
	5 20	5 35
	5 53	6 11
	6 21	6 43
	6 38	7 03
	7 05	7 30
	dim.	seara
Vârciorova- Bucnrescî
Kilom. de la Vârci.	STAŢIUNI
18	VÂRCIOROVA Plec. T.-Severin R. p?8.
87	Palota
47	Prunişor
57	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeşti
96	Filiaş
102	Răcari
113	Coţofenî
121	Işalniţa
131	Craiova Rest pj®8c'
140	Cârcea
147	Peleşti
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Re t. p°gsc
214	Potcova
226	Corbu
236	Stolnici
252	Costeştî
274	Piteşti R :st.
281	Goleşti
295	Leordei î
312	Găeştî
333	Titu Restaur,
345	Gherg: nî
358	Ciocăr eştî
372	Chitii
382	BUCURESCI R. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
Ore M.
Trenuri mixte
18
Ore M,
20
Ore M,
22
OreM
a. m. 11 00 11 25
11	30
12	Oi
1 33
2 21 2 31
6 00 6 15
7 05 7 37 7 53
8 28 8 40 seara
dim. 6 00
6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
5 00 P m
m. |
00 36 Oll 59, 20 40 8 16
8	38
9	10
9	26 9 49
10 06
10	25 n6pte
dim
5	45
6	01 6
7
7
8	14
8	46
9
9 35 d'ffl
Bârlad-Tecuciii
Kilom, de la Bârlad
STAŢIUNI
Arătarea trenur^
Trenuri®^9
15
22
35
51
lâRLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigeni
Berheci TECUCIU Restaur. Sos
Bucureici, Tipografia Ştefan Miliălaicu, Str. Lipscani No. 11. — Corn 7296
ANUMII.—No. Gll
10 BANI l£XlIiMi'L.AKUI
VINERI. 8 DJNIU 1879
ROMANIA
LIBER
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei
Director: D. AuO. LaURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame, a se adresa
.nmâwlo • T « A J.,.:..:..	,•	.	<	1 .	...	_ '
In România: La Administraţie, strada Lipscani, No. n, Typographia Ştefan Milialescu. - In Francia : la Soditi
si Rerlamp 1	& ^V®’- Pli‘Ce ^ B°UrSC> ~ In Austria : Abonamente, Ammciuri
Si	PoPPOvts, fum,sonii Curtei Române, Stadt, Fleisctaarkt, 15, Viata. - Pentru anunciuri, venind
din Germania, nu se primesc de cât prin mijlocirea espeditiuuei de anunciuri: MolJSteiner, in Hamliurg.
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 epistole nefrancate se refusa. - Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Insertinni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Versailles, 10 Iunie. (Şedinţa cameriî) la ordinea zilei este proectul de lege al lui Jules Ferrj, pentru instrucţiunea superioară.
Cassagnae l’acuză pe ministrul de culte de calomnie sistematică şi de falsificare de acte.
Gambetta provoacă pe oratorul, să ’şî modereze limbagiul.
Cassagnae persistă asupra cuventuluî falsifi* care.
Stânga protestează şi cere ca să se aplice cen-sura. Gambetta şi propune censura cu o eschi-dere temporală. (Aplause in stânga; sgomot şi larmă in dreapta).
Preşedintele 'şl acopei e capul. Cu aceasta se ridică şedinţa.
Versailles, 16 Iuniu. — După reînceperea şedinţei din cameră şi după ce Cas agnac şi-:i dat osplicările sale, camera pronunţa censura asupra luî cu eschiderea de trei zile.
Preşedintele Gambetta provoacă pe Oassaguao să părăsiască tribuna. Cassagnae califică tot guvernul de lipsit de onoare.
Gambetta zice, că astfel de espresiunî acum nu se maî pot privi de alt-ceva, de căt de un delict contra dreptului oomun, şi prin urmare in conformitate cu disposiţiunile ce se prevăd, de vorbele d-luî Oassaguao se va ingriji procurorul republice?.
Măii: se vor continua desbaterile asupra legii de instrucţiune a ministrului Ferry.
Copenhaga, 1G Iuniu. — Preşedintele consiliului a intentat un proces in numele ministe-nului intreg, din causa manifestului stângei privitor la bugetul provisoriu pentru 1877.
In prima instanţă au fost, condamnaţi la o închisoare de trei luni none conducători ai stângei.
Roma, 1G Iuniu. — Autorităţile militare şi civile din Verona au fost avisate erî, că Marţia vijţpare, la 2Ţ 1. pe la fi ore dini., va sosi i+n archiduce austriac, care venind dela Ala va trece prin cetate pentru a merge la Custozza.
Ginerile luî Garibaldi, generalul Ştefan Con-zio, a fost condamnat la o incliisoare de un an de zile, din causa agitaţiunilor politice pe care le făcuse şi pentru care a şi fost acusat.
Constantinopole, 16 Iuniu. -—■ Principele Ba-tteinberg este1 aşteptat aici pentru 22 1. c. El nu va trage in palatul Sultanului, ci in hotelul ambasadei ruse. Colonia bulgară d’aicî i trimite inaininte o deputaţiune , ce ’l va intimpiua pe o navă separata.
Parjs, 16 luviu. — Erî s’a ales iu Dieppe, in locul deputatului de până acuma bonapartist, un republican.
Paris, 16 Iuniu. — La banchetul de erî din Poitier, ministrul Lepere respunse unui toast ziceud, că guvernul va respecta libertatea con-sciinţiî, dar va asigura respect şi legilor sale. După aceasta ministrul constată concordia perfectă ce este in sînul cabinetuluî, cu privire la oestiunile maî de frunte.
Roma, 16 Iuniu.—La alegerile municipale de aici s’aîi ales opt liberali şi cinoî clericali, şi pentru consiliul provincial doî liberali şi un clerical.
Raportul comisiuniî din senat pentru proiectul de lege privitor la contr buţiunea de măcinat, casează acest imposit nou, insă numai pentru seminţele maî mici.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
18 Iuniu. — 4 ore seara.
Consjantinopol, 18 Iuniu.—Sultanul nu cutează sa destitue pe Kerediu-paşa din inalta funcţiune de mare-vizir, nioî să recheme pe Mahmud Ned-din-paşa, de teamă să nu provoace vre-o tulburare in Stambul.
Se împart pe sub mână scrieri şi proclama-ţiunî, in cari insuşî sultanul e amerinţat. S’au făcut maî multe arestărî.
V jena, 18 Iuniu. — «Tagblatt* primesce din Solia scirea, că generalul rus Parenzotf va li numit ministru de resboib al Bulgariei.
Londra, 18 Iuniu,-—O parte din escadra en-
glesă, de pe Mediturana, a lost rechemată.
«Moniing Post» anunţă, că Puterile nu sunt dispuse să permită Bulgariei ca să iiitreţie pe Dunăre o flotilă de oanoniere.
După «Daily Telegraph», guvernul engles va cere, ca egalitatea tratamentuluî pentru toate cultele să se stabiliască in Grecia după cum e stabilită azî in principatele din Orient.
(Havas).
A se vedea ultime scirl pe pagina IU.
Bucureşti, 7 Iuniu.
Astă-zl se începe, in corpul bătrânilor, desbaterea asupra respunsnluî la discursul 1 ronulul. Această desbatere are să fie intru căt-va animată, căci minoritatea n’a voit să se [uniască cu redacţiunea majorităţii co-misiune!, care, in căte-va perioade, cu dibăcie alcătuite, a isbutit să nu spună nimic 1 ronulul, să Măture cu totul opiniunca sa despre guvern, încredinţând pe Măria Sa, «că, cu toate greutăţile ce s’ar înfăţişa, Se -«natul va şti a se mănţiue la înălţimea mi-«siunil sale şi că el va pune tot patriotis-«mul şi toată inteligenţa in apărarea şi des-«voltarea drepturilor şi trebuinţelor naţiuni! «române, pentru ca, din ce in ce maî mult, «să întărim bazele edificiului nostru naţio-«nal şi să ridicăm România la înălţimeapo-«siţiuniî, ce şi-a făcut in concertul marilor «familii europene.»
Pe tonul acesta e3te croit întregul res-puus al maiorităţiî. Acest respuus convine foarte mult guvernului, pentru că cl este lăsat cu totul afară din cauză; ne-ar conveni şi nouă, dar numai pentru singurul cuvânt, că nici majoritatea Senatului n’a a-avut curagiul să confirme cuvintele, puse de cabinet iu gura Suveranului, cum că alegerile s’au făcut cu cea maî «strictă legalitate. ” Lste insă un punct, care turbură, unitatea acestui respuns englezesc, combinat spre a nu spune nimic. SeDatul prejudccă regimul de stabilit in Dobrogia.
Minoritatea, inspirată de alte sentimente, părăsesce caţea banalităţilor şi vorbesce mai cu înţeles Suveranului. Trei lucruri maî însemnate deosebim in cuvintele minorităţii : Actul ce voeşce să I ia, cum că guvernul n’a prejudecat nimica in cestiunea israilită, şi că o păstrează întreagă pentru resolva-rea parlamentului; — Declaraţiunea, cum că dănsa aşteaptă pe guvern să se presinte cu proectul de lege in privinţa Israiliţilor; —Confirmarea, că numai «ordinea materi-alăcc a domnit in alegeri, şi aceasta nu din cauza puptării corecte a guvernului, ci numai din cauza «înţelepciunii! poporului nostru şi moderaţiuniî corpului electoral”.
Nici vorbă, că adresa minorităţi este mai substanţială, de căt trasele gole ale majorităţeî. La spune ceva Suveranului, şi cu toate că in regimul constituţional numai majorităţile au dreptul de a vorbi, bine este că minoritatea, care ca oposiţiune, tot-d’auna represintă mai cu fidelitate colegiele electorale, ridică glasul seu spre a spune ţării dacă nu şi Tronului, adevăruri neplăcute cărmuitorilor.
Adresa minorităţii este importantă şi din-tr un alt punct de vedere: ea determină intru căt-va linia de purtare, ce o va avea o parte a Senatului in greua cestiuue de re-solvat. Minoritatea nu va păşi la discuţiu-nea revizuirii art. 7 din Constituţiune, pană cănd guvernul nu va propune, el cel d’ăn-tăi, soluţiunea cestiunii israilite. Declaraţi-une însemnată, care va turbura planurile cabinetului, ce umblă a se pune la adăpost de ori ce responsabilitate in
Această parte are, de
desbaterl nu fără folos din punctul de ve-dcie constituţional. Presa şi-a dat cuvăntul şi iu această cestiuue. \ om vedea cari sunt argumentele guvernamentalilor, pentru a in lesni posiţiuuea falsă a cabinetului, căci organele oficioase n’au fost tocmai fericite in sprijinirea mutismului esecutivei.
^ Cestiunea israelită ingrijescc, cu drept cu-vănt, ţara întreagă şi maieu seamă partea de dincolo de Milcov, unde numeral ccl mare al Evreilor şi practicele lor ruinătoare constituesc un pericol ingrozitor pentru naţionalitatea românească.
I)e aceea, representanţil Moldovei, aceia cari cunosc mai bine nenorocirile aduse asupra românismului de potopul evreiesc, stau neclintiţi in ţaţa tutulor ademenirilor guvernului şi sunt decişi de a lupta din toate puterile in contra acelora, cari, pentru a se mănţiue la putere, nu se sficsc de a imbrăca, in purpura civilisaţiunii şi ideilor umanitare, culpabile făgădueli date alianţei israelito.
Glasul Moldovei, acel glas de jale, nesocotit de atătea ori de funestul egoism al celor de la cârma statului, trebue ascultat astăzi cu respect, daca iu sufletul vostru se află, intr’adcvăr, dorinţa de a înlătura un pericol de moarte.
Căt de multă dreptate aveam noi, astă-iarnă, cănd încercam să deşteptăm pe acest guvern, adus la cărmă şi sprijinit in vremurile grele nu puţin de ţinerile noastre puteri, din culpabila suficienţă, in care el legănau nişte adulatori interesaţi !
Cănd le făceam apel la unire, in faţa primejdiei naţionale, trufia ei asurzise şi, ameţiţi de osanalele linguşitorilor, ne aruncau acusaţiuni infame.
Astăzi, speriaţi, de furtuna ce le-am prevestit-o, vâţlând că luntrea intereselor partidului, cu toate svercolirile lopătarilor guvernamentali, cu toate pânzele împrumutate de Alianţa-israilită, este aproape să se cufunde, pristavii trufaşilor de la putere strigă : ajutor ! Ţara întreagă este in faţa Europei. Ajutaţi-ne să scăpăm ţara! Veniţi la noi! Uitaţi pasiunile! Să ne unim cu toţii!
Mai ăntăiu dc toate, nu credem că, in rândurile acelora la cari se face apel, se va găsi un singur ro.măn, care să pună interesele personali ori interesele dc partid mai pre sus de interesele ţerii. Cei cari de cureud ne-au dovedit, că interesele partidului sunt cele d’ăntăiu interese la ciri se ăudesc, sunt tocmai cei de la guvern, cari, pană acuma, n’aQ făcut nimica spre a pregăti unirea, cari, din contră, au persecutat cu duşmănie pe tot românul, ce nu se iu-cliină cu smereniă la idolii regimului...
Şi apoi, chiar acuma, cănd pericolul este veţlut şi de fetişiştii cei mai miopi, când din rândurile satisfăcuţilor se ridică strigătul disperat de: ajutor! ce fac guvernamentalii spre a o dobândi unirea despreţu-ită de dânşii?—■ Apeluri meşteşugite cu vorbe resunătoare şi nimic mal mult.
Dacă vom desbrăca de poleielile amăgitoare, toate aceste apeluri, ele nu copriud de căt: Uitaţi tot ce am făcut. Nu ne cereţi socoteală de nimic. Ţineţi-ne tot pe noi la guvern şi votaţi ce vom zice noi in cestiunea israelită , şi apoi duceţî-ve liniştiţi acasă, căci seim noi să ne facem treburile.
Şi credeţi că, cu modul acesta, veţi dobândi ceea ce cereţi ? Vâ înşelaţi.
Unirea nu va putea fi cu putinţă, de căt cănd vă veţi uni cu soluţiunea noastră: Im-pămenteuirea individuală pentru toţi străinii, cu desfiinţarea favoare! de la art. 8
măMcifro cu les;irea
w Tur FeTafoma română.
Dacă cănd era incă timpul, n'aţi voit un guvern mixt, aveţi ccl puţin acum patriotismul de a veni, voi, coi do la guvern, cu un proiect de lege, cop rin ţi 6 tor de so-luţiunea noastră, şi veţi vedea pe Moldova mult amărită do păcătoasa voastră admi-nistraţiuno, ^ sângerândă incă dc pierderea Basarabiei, intinţlăndu-vă, cu negrul zăbranic pe frunte, mâna de scăpare.
Ilară veţi voi insă să serviţi interesele alianţei-israclitc şi numai interesele partidului vostru, sprijinit acum de organele evieiesci, puteţi fi siguri, nu veţi găsi nici un ajutor in rândurile acelora, cari s’au despărţit de voi, de cănd aţi profanat altarul naţionalismului şi, printr’o politică impi udentă, aţi grămădit atătea nenorociri asupra ţerii românesc!. Adevăraţii români ve vor lăsa^să cădeţi; sunt datori chiar să grăbiască căderea acelora ce se fac coada toporului evreiesc.
CRONICA ZILEI
Ni se asigură, că aplicarea viţioasă a legii drumurilor se urmează in judeţul Teleorman pe o scară întinsă.
Tocmai acum cănd este timpul atât de scump peniiu munca câmpului, inteligenta administra-* ţie a d-luî Chiriţesoi, prefectul liberal de astă-zî, îşi rîde de interesele şi sudoarea locuitorilor.
Dar ce, trebue să ne maî mirăm oare cănd interesele unui judeţ sunt date pe mana d-luî Cliiiiţescu, care n a lasat de cat cele maî nrîte suvenire pe ori unde a trecut, ca prefect ?
Intrebe-se locuitorii judeţelor Mehedinţi, VJaşcs şi Teleorman. Eî vor spune cine este acest i-nalt funcţionar al actualului guvern.
Protestam pentru violarea legiî drumurilor, care nu admite lucru de şosele de căt numai primăvara şi toamna, cănd nu sufer interesele' agricole, şi rugăm pe oii. guvernanţi să-şî maî întoarcă privirile şi la interesele contribuabililor, caii sufei amarnic din cauza- zelului, relei vo-1 inţe, sau puţinei inteligenţe a administratorilor de cari se servesce.
Atât de o cam dată.
Aşteptam, cu nerăbdare ca guvernul să se pronunţe, safi in favorul ţăranilor, cari sufer,* sau in al intereselor d-luî prefect.
—X—
M. 8: regele Suediei şi Norvegiei a conferit-d-luî căpitan de roşiori, C. Balet insigniele or-dinuluî St. Olaff\ cl III.
M. 8. împăratul Rusiei a conferit d-luî inginer I. Varnav insigniele ordinului St. Stonislas, cl. III şi medalia comemorativă a resboiulul
1877-1878.
Doue decrete domneştî autorisă pe dd. Ralet şi Vărnav să primească şi să poarte insigniele ce li s’au conferit.
— X—
8 a acordat d-lor principe Bas. Brăncoveanu şi maior Barcanescu inalta autorisaţiune pentru a primi şi purti: cel dăntăiiî insigniele mareî cruci, iar al doilea insigniele de comandor al ordinul uî Dancbrog..
Aceste insigniî li s’aii conferit de M. S. regele Danimarceî.
D. Maieşal al curţeî şi casei domneşti, d. T. Vâcărescu, a primit aceeaşi autorisaţiune pentru marea cruce a ordinului Steua de Nord, ce i s’a conferit de M. S. regele Suediei şi Norvegiei.
—x—
Curtea AA. LL. RR. a luat doliH pentru 10 zile, cu incnpere de la 2 Iuuiu, curent,
Causa acestui doliu este încetarea din viaţă a A. 8. II. principele Willielrn de Orania.
-x—
Zilele trecute — ne spune «Binele public, —
ROMANIA LIBERA
Viena, suntem, fără eondiţiune, pentru o luptă vrednică şi plină de vitejie şi nu pentru o moarte treptată, tivită şi degradatoare. Atăta e destul....
Toate acestea sunt insă numai manevre jidovesc!, gogoşi cu cari se speria copii şi la cari nu se pot lăsa de căt un neam fricos ca Ovreii. Fac reu aceşti urmaşi ai lui Moise, că judecă pe alţii după ei.
*	'	:j:
Am făcut incă o observaţie cetind acest articol, şi accentuăm asupra ei. Pe căt de grozave sunt insinuările cari se aduc in el oposiţiei, pe atăt de strălucite sunt laudele cari se aduc partidului şi guvernului liberal (adecă de la putere), „care, zice «Tag-blatt» voiesce să se conforme tratatului de Berlin, să ţie socoteală de cerinţele umanitare a le secolului, îndeplinind emanciparea Evreilor din România”.
Acestea simpatii a le Alianţei Israelite şi a tuturor organelor sale pnntru un guvern şi partid, care cere atăt de imperios in ziarele sale a se ţinea socoteală de «marile principii liberale a le secolului» (ve<)î Frauda, Germania, Anglia), nouă ni se înfăţişează ca nişte semne reu prevestitoare. . Să nu fim jărtfiţi, la părere, pentru nisce idei şi forme seci şi mincinoase, iar iu realitate pentru altceva...
Turcia şi Arabil.
Imperiul turcesc este ameninţat cu o gravă sguduire interioară; seminţia arabică, care formează partea principală, a -proape esclusivă, a poporaţiunei din Turcia asiatică de miază zi, este pe cale a se revolta, «pentru a reproduce timpii de strălucire a Islamului, cănd Arabia era o ţară liberă”.
*
* *
Mişcarea aceasta de regenerare a Arabilor incepu incă in anul 1875, eăud intăm-plările ce începeau să se desfâşure in partea europeană a Turciei, înfăţişau urmaşilor direcţi ai lui Maliomed apropiata cădere a imperiului osman. încă atunci fruntaşii seminţiei arabe: căpetenia supremă religiosâ, emiri, uleme, dervişi, comercianţi mari s c. 1 se adunară intr’un mic orăşel arab, Dere-jah, unde discutară asupra modului in care s’ar putea sustrage de sul) peirea care ameninţă in mod fatal statul turcesc. Reso-luţiunea luată se cuprinde in trasa, pe care am citat’o la începutul acestui articol, şi care se resumă in idea de a elibera naţionalitatea arabă, inainte de ce lovitura care va repune pe Turci i va repune prin con-seeuenţă şi pe ei.
înţelegerea aceasta nu a remas o simplă dorinţă; s’a proces imediat la aplicarea ei. In oraşul Derejah s’a instalat un fel de comitet. central de eliberare, compus din Şei-kul Ali-Ben-Khalib, cinci emiri, cinci uleme şi trei miniştri de tesaur. Sub privegherea acestui comitet s’afi înfiinţat o mulţime de altele prin tot teritoriul locuit de Arabi. Arabii toţi, din pustie şi din oase, din oraşe şi de la ţară, sunt provocaţi să asculte, «in numele libertăţii şi credinţei”,
de acestea comitete şi cu deosebire de ordinele comitetului central. Cei cari vor îmbrăţişa cu patriotism această operă de regenerare vor contribui cu 50 piaştri pentru strângerea banilor de lipsă pentru luptă, şi vor jura, că vor lua arma, la ăntăia ehiămare, pentru a face să triumfe causa naţională.
*
% *
Această propagandă nu a remas fără rezultat ; nu este colţ pe tot pămentul locuit de Arabi, unde să nu ii pătruns ideile şi autoritatea ei, şi unde să nu fie gata numeroşi proseliţi, a sprijini regenerarea cu arme şi cu bani. Nemolipsite nu au remas nici poporaţiunile din Moca şi Medina.
După patru ani de la înfiinţare, societatea acestor revoluţionari se simte deja a-tăt, de puternică, in căt incepe a agita pe faţă. Membrii ei poartă in public, ca semn de recunoascere, o petricică pe turban. «Nu treime”, se zice, «de căt un semn, pentru ca legiunile strănepoţilor lui Maliomed şi Omar să fie iar pe câmpul luptei; şi acest .semn nu va intărzia mult.”
Cabinetul turc caută a inăbuşi prin fel de fel de chipuri această mişcare; dar târziu. Noi, cel puţin, suntem convinşi, că mişcăr le acestea nu se inăbuşesc.
Starea lucrurilor in Bulgaria.
Intr’o corespondenţă din Rusciuc a ziarului «Bohemia», cetim privitor la starea lucrurilor din Bulgaria :
Tenerul principat nu va putea săverşi cu in-lesnire primul pas, ce va avea să facă ca stat introdus in cercul familielor europene. Spre guvernare nu trebuesc numai bani ci şi inteligenţă, de care se simte aici o mare lipsă. Căci ar trebui o mare osteneală, pentru a pro-vedea comandele rnsesoî de staţionare ou oameni, cari să ştie ceti şi scrie; nici ohiar biu-roul adunărei naţionale din Tărnova, nu se poate lăuda cu persoane de această categorie.
Şi in împrejurări de această natură e trebuinţă a se restaura şi întocmi intreg aparatul administrativ! Pănă acum nu a fost cu putinţă nici ocuparea tribunalelor ou membrii, cari se cunoască dreptul, şi tribunalul de apel din Sofia nu esistă de căt pe hârtie. Oameni, cari făceau pănă acum pe lăugă consulate serviciul de dragomani, sunt aplicaţi pentru posturile diplomatice. Bulgarii nu ai! fost puţin mândri, cănd au găsit in persoana lnî Ivanoff individul potrivit, pentru a investi postul de guvernator al Rusciucnlm; meritul lui nu era altul, de căt de a fi -petrecut căt-va timp in străinătate.
Adevărata administraţiune vor trebui să o conducă insă şi mai departe Ruşii , pănă cănd personalul indigen va fi instruit cel puţin de jumătate. Pentru scopul din urma se întrebuinţează mijloace de tot soiul. Aşa btmă-oară cei opt revisorî judeţienî, bulgari de nascere, numiţi pentru guvernamentale de Rusciuc, Varna, Vidin, Sopbia şi Tîrnova, sunt triineşî, cum am zice, la şcoala administratorilor ruşi din acelea localităţi, avisaţi a căuta bine la tot ce fac a-cestia, şi de la cari vor avea să inveţe toate — afară de năravurile rele,
Principele Alecsandru va avea să zidească totul din fundament. Pana la formarea unui «ca-
a sosit in cap’tală d. Reraus Opreanu, prefectul de la Constanţa (Iviusteng'e).
Se zice, că d-sa ar fi fost chiămat de guvern spre a elabora şi presinta un raport amănunţit, după ca.'e să facă şi prin care să se sprijine proeetul de organisare a nonei provincii.
—x—
Pericolul de ruperea şoselei Brateşuluî şi de inundarea apelor acestui lac asupra văii, zice «Voc. Cov.», incă tot există.
Astăzi aii plecat soldaţi spre a lucra la reparare.
Podurile, de la Tecuci inainte, s’afi rupt.
Intre Galaţi şi Bărboşi, comiuiicaţiunea e întreruptă.
DIN AFARA
Manevre jidovesc!.
«N, W. Tagblatt* ne ameninţă intr’un articol din numărul şefi mai noii cu împărţirea ţârei de către Ruşi şi Austro-Un-guri, dacă „nu ne vom conforma hotărîri-lor tratatului de Berlin şi nu vom ţinea socoteală de cererile umanitare a le seclu-luî, îndeplinind emanciparea Ovreilor”.
Şi cum crede «N. W. Tagblatt» , că se va motiva, neindeplinind acestea «cereri umanitare a le secolului” , împărţirea ţârei noastre de către Ruşi şi Austro-Unguri ? Intr’un mod foarte simplu. El Înfăţişează oposiţia din senat «condusă de foştii miniştrii Cogâlniceanu,'Florescu şi Catargiu ” ca stăiul in serviciul politicei ruse, patronisate de către Bismark, şi ca capabilă, să insce-neze in interesul acesteia o prigonire mai mare safi mai mică iu contra Evreilor. Această prigonire va «convinge* insă pe cei din Petersburg şi din Berlin, că ţara noastră are prea multe libertăţi. Ca consecu-enţă Rusia va păşi imediat să ne ia Moldova; Austro-Ungaria se va impăca cu Oltenia, şi Germania—ca recompensă—va ocupa Holandia. România, care va remănea, va sta sub patronagiul Rusiei, —adecă România nu va mai fi...
*
*	>i=
Acesta este in resumat articolul din «N. W. Tagblatt”. Aceasta va fi grozava soartă ce ne va ajunge, dacă nu vom satisface «cerinţele umanitare” a le secolului, adecă cu alte vorbe, dacă nu vom primi in sinul statului nostru disolvantul element a.T celor 500,000 şi, mai bine, vagibunţli şi şarlatani ovrei.
Nu ne îndoim, că Ovreii—un popor strein atăt de duşman nouă—doresc să vadă pe-rirea statului şi a naţiunel noastre. Nu ne pasă! Ce privesce ameninţarea cu Europa— aceasta e un fleac, care ne face să rîdem, Antăifi Europa nu va ii atăt de dobitoacă, să se facă instrumentul Ovreilor, intru a esecuta asupra noastră planul lor de resbu-nare. A doua, ţara noastră nu este compusă incă din Evrei, şi cănd dilema in care ne pune „Tagblatt" ar fi adevărată, zeii Europei nu’I va li aşa. de lesne să ne împartă. Cei ce stifi să se lupte pentru alţii, vor sti a se lupta cu atăt mai virtos pentru esi-stenţa şi demnitatea lor naţională. Cănd ar fi o realitate antitesa ovreiescului ziar din
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	18
ARTICOLUL 47
DE
ABOLPHE BELLOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
-— Urinare —■
XXII
In căte-va minute tot hotelul Indiei fu in p:cioare. Se priviră, se întrebară şi se invoiră a recunoasoe, că sgomotul unei lovituri de puşcă venise de la etagiul al doilea, camera cu No. 33.
îndată, stăpânul hotelului, urmat de servitori şi de mai mulţi eăletorî, suiră scara. Cheia era pe din afară şi putură intra fără greutate.
In mijlocul casei, era intiusă Cora nemişcată. Un lac de sătge o înconjura şi o uda. La trei paşi de ea, George, in picioare, nemişcat, tăcut, ţmend incă in mană revolverul. El nioî nu întoarse capul să vadă pe cei ce intrau.
Omorîtornl părea tot aşa de nemişcat, ca şi victma.
— Iute! Iute! un medio! strigai! unii. Alergaţi la comisar, ziceau alţii. T ebue să ’1 arestăm, zicea un băiat. Băgaţi de seamă, e incă înarmat, respundea un privitor.
—- Prindeţi pe omorîtor ! strigau mai mulţi pe scară.
Aceste ţipete scoaseră pe George din amorţeala sa, el se uită Împrejurul şeii şi înţelese cele ce se petreceafi.
Omoiîtorul era el. Nn mai era îndoială, era perdut. Atunci aruncă o ultimă privire spre Cora, dar nu o privire de ură ci de iubire.
Buzele sale se deschiseră spre a face o rugăciune, safi spre a cere un adio mumei sale.
Apoi el ridică revolverul şi indreptâ ţiava sa spre tâmpla dreaptă.
Dar unul din cei de faţă, inaî uşor ca cei l’alţî, se strecurase la spatele şefi şi apucând pistolul, ’î-l smulse din mană.
Atunci George se repezi spre fereastră spre a se arunca in stradă.
Dar acum era fără armă şi nu se mai temeai! de el. Zece oameni ’l apucară şi ’1 opriră.
—	Ah! murmura el, cu o voce tristă, de ce nu ine lăsaţi să mor ?
El se lăsă să ’î lege măînele şi remase cu ochii la Cora.
No ui strigăte se ainjiră pe scară:
—	Eată comisarul, se zicea.
Şi in adevăr intră urmat de un medic şi prima lui grijă fu, de a goli câsa de privitori.
Medicul ingenuchiă lângă Cora, ’î rădică capul şi observă rana.
George in picioare, ou muînele legate, privea pe Cora şi pe medic şi ascepta cu nerăbdare decisiunei lui.
Pe scară se auzea sgomot, ear in uliţă urletul crescând al mulţimei, ce se mărea puţin căte puţin.
După o scurtă cercetare, medicul rădică capul şi zise comisarului.
- Rana nu e de moarte. Dar aeeastă feinee e eu totul desfigurată.
El scoase cutia de instrumente, ceru apă şi pânză şi se găti a face prima legătură.
Pupă căte-va minute sângele sc opri de a curge, leşinul încetă, şi Cora deschise ochii.
www.dacoromanica.ro
b'net parlamentar»—cum se zice —, iu realitate insă pănă la instruirea candidaţilor prevăzuţi , principele Battenberg va fi incongiurat de un cabinet provisor, ca organ administrativ, Acest cabinet provisor se va compune din generalul Kresser, pentru interne , generalul Zolotareff pentru resboifi, Sokomoff pentru justiţie, Bucb pentru finauce şi profesorul dr. Drinoff pentru culte şi instrucţie publică.
Miniştrii preven iţi pentru viitor vor fi ataşaţi deja pe lăngă aceşti miniştrii provisorî , pentru a’şî face studiile lor preliminare. In numeral acestora sunt priviţi membrii Adunărei naţionale : Zankofî, Balabanoff, Grekoif, Kare-veloff şi Nacevic.
Toate ar fi bune; numai prea deasa repetare a terminaţiunei off ne plictisesce, ca să o spunem verde. Off, o//, off, off,. ce suficse jalnice şi in acelaşi timp de rîs ! Să nu fie o rea prevestire...
Astăzi se discută in senat proeetul de res-puns la discursul Tronului.
Majoritatea a propus următorul proiect.
Măria Ta.
Senatul a veijut cu fericire liniştea care a domnit in alegerile camerelor de revisuire. Atitudinea pacînioă şi inţeleaptă, păzită de poporul nostru in faţa unei cestiunî atăt de arzătoare, precum este revisuirea art. 7 din constituţiunea ţerei, dovedesce, ca. el este pătruns de gravitatea situaţiunel şi că el are oonsciiuţa datoriei sale aceea de a dovedi Europei oă uetoleranţl religioasă nu esistă, nioî iu inima nioî iu moravurile naţ unei române.
Senatul, iu revisuirea oe este chemat de a face unei presoripţiunî constituţionale, nu va uita nici ceea ce datorim spiritului luminat al secolului, nioî garanţiile ce maî presus de toate tre-bue să ne dăm, pentru conservarea naţionalităţii noastre, pentru apărarea intereselor noastre sociale şi economice.
In organisarea ce este a se da României de peste Dunăre, senatul va căuta de a asigura locuitorilor ieî un regim de legalitate şi de libertate, oare, treptat şi amăsurat cu trebuinţele, moravurile şi propăşirea lor, să el asimile din ce in ce maî mult ou instituţiunile statuluî român.
Fiţi încredinţaţi, Măria Ta, că, cu toate greutăţile ce s’ar Înfăţişa, senat d va sci a se mau ţine la înălţimea misiuneî sale şi că el va pune tot patriotismul şi toata intekgenţa injapărarea şi desvoltarea drepturilor ş trebuinţelor naţiunii romane, pentru ca, din ce in ce m u mult, să întărim basele edificiului nostru naţional şi să rădicăm R.mânia la înălţimea posiţiuneî oe ’şî a făcut in concertul marilor familii europene.
Lucrăm! aşa, avem convicţiunea, că vom face pe toţi fiî sei să se bucure de o nouă eră de progres, de prosperitate şi de mulţămire, dreapta resplătire a lungelor şi grelelor sacrifice ce e aii făcut pentru formarea şi neatârnarea statului român.
Ve urăm Măria Ta, impreună cu M. S. R. Doamna, să trăiţi ani mulţi şi fericiţî pe tronul României libere şi independente.
Raportor, Io an Ghica. Minoritatea a propus acest proect.
Măria Ta.
Trămişî de ţeară pentru a desbate revisuirea
Durerea o sili să î in obidă din nou, apoi ’î deschise earaşi şi privi in jurul seu.
De o dată, zărind pe George ea făcu o mişcare repede, care mişcă instrumentul pus pe rana sa.
Sângele curse din nou şi Cora leşină.
Medicul, dupe ce ’î dete adjutorul seu, se aproprie de comisar şi ’î zise încet :
—	Me tem, ca bolnava deşteptăndu-se earăşî din leşin să nu zărească iucă pe aoela care a adus o in această stare. N’aî putea, urmă el arătând pe George, să scoţî pe acest om din casă ?
—	Negreşit că pot, şi ’l voii! duoe la in-cbisoarea oraşului. Sunt cu toate acestea constrâns, să ’î fac aci un scurt interogatorii!.
—	Grabeşce-te, (Jise dootorul.
Comisarul inaintă spre George, ’l scutură de braţ spre a ’l scoate din nesimţirea in care era cufundat şi ’î i|iSe :
—	Cum te numescî ?
—	George de Hamei.
—	Unde locueşcî?
Pănă acum nicăerî, căcî am venit erl cu
‘ Zurichul,
art. 7 din constituţiunea noastră, noul senat crede de a sa datorie sa mulţumiască inainte Je toate Alteţei Voastre Regale, pentru asigurările liniştitoare conţinute iu Mesagiul tronului, prin care Măria Ta (Rulări naţiunii, că nici camerele trecute, nici guvernul Măriei' Tale n’afi prejudecat nimio asupra unei cestiunî de o importanţă vitală pentru naţiuna romană, şi că marile puteri ale Europei nu aii putut cugeta să ne impună soluţiunî absolute, contrarii intereselor României. Prin urmare, resolvarea Gestiunii pentru care s’a făout apel la ţeră, de şi mult ingreunată prin coudiţiunile dureroase co-prinse in tratatul de la Berlin, remăne intreagă reservată deliberărilor mandatarilor ţereî, şi o vom desbate şi otări in deplina independenţă a consciinţei noastre.
Fiţi iucredinţaţi, Măria Ta, că vom soi, şi in această ooasinne solemnă, a pune interesele ţereî mai presus de ori-ce alte cousideraţiunt şi a-nimaţî numai de aceste simţi minte, vom esamiua on maturitatea, pe care imprejurările o impun, scduţiunea ce ne va propune guvernul Alteţei Voastre Regale, care prin conoscinţele ce are de nevoile şi temerile ţereî, precum şi de limita e-sactă a cerinţelor diplomatice din afară, este singur in posiţiune a aprecia toate elementele cestiunei şi, prin urmare, a spune şi cel d’ntăi cuventul şeii, asupra moduhv celui mai nemurit, de a resolvii.
Nu ne îndoim, Măria Ta, că silinţele ce a pus şi vi pune negreşit şi de acum inainte guvernul Măriei Ta'e, pentru a convinge pe diplomaţia europeană că naţiunea romană n’a fost nici o dată animată de spirit de netoleranţă religioasă, a avut o influiuţă salutară asupra pregătirii terămulni discuţiuuii, şi că ast-fel acţiunea guvernului se va esercita la timpul oportun tot cu aceeaşi energia, pentru a justifica, înaintea marilor puteri ale Europei, măsurile ce ţara va crede de trebuinţă a lua, pentru salvarea intereselor sale naţionale şi economice.
Aşteptăm dar şi noi cu o legitimă nerăbdare resolvarea cat mai curîud a acestei mari Gestiuni, după a căreia înlăturare numai, ţara, scăpată de Îngrijirile, temerile şi agitaţiunile es-treme ale spiritelor, care domnesc acum, va putea să se ooupe cu mintea liniştită de desvolta-rea sa economică, precum şi de toate acele legi şi reforme, oare sunt menite a consolida insti-tuţinnile noastre şi a garanta mai ales practica leală şi sinceră a prinoipielor conţinute in Cons-tituţinnea noastră.
Această operă de consolidare, de a cărei imperioasă necesitate suntem convinşi, de o potrivă cu M. T., nu se va putea efectua insă de căt atunci, căud puterea eseeutivă şi puterea legiuitoare se vor pătrunde de drepturile şi inda-toririle lor, şi căud cea dăntăiu, cu prerogativele intinse de cari dispune, va găsi un control, pe căt de luminat, pe atăt de conştiiucios, in cea din urmă. Acest echilibru indispensabil in aplicarea sinceră a regimului constituţional nu va deveni insă o rialitate, de căt atunci, cănd alegerea mandatarilor ţării va fi sinceră şi adevărat liberă.
La ultimele alegeri ordinea materială nu a fost in adevăr turburată nicăieri ; aceasta insă Măria Ta, se datoresce numai inţelepciuniî poporului nostru şi moderaţiunii corpului electoral.
Tari in credinţă, că simţim in tele şi aspiraţiu-nile naţiunii sunt identice cu ale Măriei Tale,
—	Eşti frances sau străin ?
—	Frances,
—	Recunosci, că ai tras ou revolverul in această femee ?
—	Da, domnule.
—	Cu voe ai tras ? Safi glonţul a scăpat din întâmplare ?
El se găndi puţin, apoi zise :
-—Nu scifi tocmai ce s’a petrecut, dar crez că aveam de gănd să o impuşc.
—	Şi ce te-a impins la acoastă crimă?
—	Mă făcea nenorocit, respunse el, şi eu o iubeam atăt!
—	Destul, de o cam dată, zise comisarul.
El obemâ doui agenţi şi le dete un ordin cu
o vooe inceată.
Ei se apropiară de George, ’1 apucară fie-eare j de un braţ şi el tărără. El eşi fără a se împotrivi, dară numai după ce a aruncat o privire asupra Corei.
Remăind singur cu doctorul, comisarul ’1 in-treabâ dacă bolnava ar putea să fie in stare să ’i ' respundă la vre o două cestiunî foarte importante, i
—	De o cam dată e imposibil, zise doctorul. * •l n cate-va vorbe ’ţî pot esplica rana.
ROM AMA LIBERA
i.i iinifjww ——i—mi—igasti li twrjwn m ■ «• i--* n
precum Alteţea Voastră Regală aţi condus pe i câmpul de bătae armata romană la glorie, sun-teu convinşi că, tot asemenea, Măria Ta vei fi şi conducătorul naţiunii întregi la desvoltarea normala a instituţiunilor ce ţeara ’şî-a dat ca stat independent,
Să trăiţi Măria Voastră.
Să trăească Măria Sa Doamna.
gen. G. Mânu.
ARENA ZIARELOR
*!:* Justele cereri ce face oposiţiunea guvernului in privirea cestiunei Evreilor, cereri basate pe Constituţiune şi usurile parlamentare, «Românul" le numeşte ademeniri, măguliri perfide etc.
Lear trebui o nouă materie de disputat şi de încurcat, zice trennirăndul organ ai cărmuitori-lor, cari azi e animat de un dispreţ chinezesc. Ou iţele ei ar cerce să ţeasă mreji mai solide, ca să pearză in ele guvernul liberal.
Kată nostimul motiv pe care se basează mormentala tăcere a guvernului in o ces-tiune atăt de gravă, eată un raţionament pe care 61 pot inţelcge numai ciracii....
* * * Solicitudinea ce au guvernanţii pentru lucrurile de interes general se oglinţle-sce in espunerile «.Binelui public».
Marta desfiinţaţel regii a monopolului de tutunuri , pe care guvernul a primit,'o de dou6 luni fără a publica , pănă azi , nimic in această privire ; pagubele cau-sate prin trecerea armatei ruse , asupra cărora d. ministru de esterne de doue luni a promis o constatare, lără a ’şl implini promisiunea-, linia Eucuresci-Giur-giu — dupe proiectul concesionarului Bar-kley — ce trebuia să continue pănă la Dunăre; fondul de jumătate la sută, care se Încasează de prin porturi, eată subjectele pe cari le desvoltă aşa de bine «Binele public" şi din cari se vede atăt de clar, că banii contribuabililor se eheltuesc.... nu in zadar, şi că guvernanţii se ocupă foarte de afacerile ce le sunt încredinţate....
«Timpul» comentează şi promite a mai comenta un document nu tocmai neinteresant. In o circulară—căci acesta e documentul,—d, C. A. Rosetti se adresase către toţi preşedinţii comitetelor electorale clin judeţe intre altele şi astfel :
«Ne punem dar la disposiţiunea d-v. pentru orî-ce trebuinţă veţi si nţi şi care ar fi de natură a ne putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului / şi 11 au a se iueepe iu cu-rînd. Daca din esaminarea listelor electorale ar resulta pentru dv. oare-cari dificultăţi, ce s’ar putea înlătura prin concursul nostru, ve rog să bine-voiţî a ne trimite acele liste împreună cu observaţiunile d-v., pentru ca imediat, toţi Împreună să căutăm a înlătura obstacolele ce se împotrivesc reuşitei candidaţilor partidei naţionale liberale. Credem că ar fi bine să ne trimit eţi in acelaşi ti jp şi numele candidaţilor diferitelor grupuri politice, împreună cu observaţiunile d- v. asupră-le,
Am vrea să ştim, dacă »Timpul« e indignat contra alegerilor făcute, ca organ conservator, sau ca organ, care alia contra-
In brasda naso-labîală stângă, in drepitul nasului am vezut o rană rotundă, care are un diametru de doui-spre-zeee milimetri. Pe obrazul drept indreptul spaţiului inter maxilar şi lăngă maseter o alta rană neregulată, mai mare ca cea altă şi ale cărei margini resfrănte in afară presintă sfăşieturî radiale.
—	Şi deduci de aci, că nenorocita aceasta nu poate vorbi, zise comisarul, care intr, rupse omul de şciinţă, care ’1 zăpăcea in esplicaţiunile chirurgicale.
—	De sigur, respunse acesta.
—	Dar, relua comisarul, cănd ’şî va veni in simţiri, nu’i voiţi putea pune căte-va întrebări, la care ar putea respunde prin semne.
—	Nu me împotrivesc, respunse doctorul, fi-ind-că Gestiunile se par indispensabile, mi se pare că ar fi mai bine să i le faci acum de căt mâine. Căci frigurile se vor declara peste căte-va ore; şi s’ar putea intămpla şi alte încurcături, care ar ingreuna starea sa şi ne-ar constrînge să o menagiăm.
După căte-va minute, Cora deschise eară-şî ochi.
I nteligenţa ce părea că lucesce in privirea sa
zicere numai intre promisiunile şi faptele guvernului actual cu privire la libertatea alegerilor !
*** «Presa» polemisează cu «Românul» de Marţi.
Ea ajunge la conclusiă că ministerul se clatină şi că «Romanul» nu găseşte alte paliative la această periculoasă posiţiune a cabinetului, decăt reamintirea abdicării foştilor Domnitori, dela 1848, incoace.
MOMENTE DE DISTRACŢIE.
Scrisoarea advocatului F,„ către clientul şefi, găsită pe scările tribunalului :
Domnul mefi,
Du întristare ve anunţ, că, cu toate eforturile mele şi cu toată elocinţa mea, secţia corecţio-uală v a condamnat la 5 ani de închisoare, pentru multele d-tale escroke ii.
Primeşte, scumpul mefi domn, asigurarea perfectei mele stime şi consideraţii *
* *
Cari sunt statele din Europa, intre cari dom-nesce cea, maî mare animositate ? întreba un profesor de istoria contimporană pe un tener aspirant la bacalaureat.
—	Turcia şi Grecia.
—	Pentru ce?
- Pentru că ea este fără margini.
. *
# >{<
Otelierul intra in camera studentului, cu nesuferita chitanţă in mănă.
—	Cănd o să’mi plătescî chiria.
—	Nu credeam, că, la versta d-tale, o să maî fii aşa de curios.
*
* *
Ce deosebire este intre un doftor şi un advocat ?
—	Advocatul te poartă ani intregt din judecată in judecată, pe când doftorul te trămite iute la judecata d’apoi.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
(le la 19 Iuniu — 9 ore (lira.
Berlin, 18 Iuniu. — Comisiunea Reichstagului, însărcinată a studia noile tarife vamale asupra tutunului, a respins proectul de suprataxa asupra acestei materii.
Viena, 18 I uniu. — împăratul va pleca di-seară la fschl ; azi a dat o a doua vroită contelui Andrassy.
Ştirea că noul consul rus din Bosnia va primi un berof; de la Poartă, ce va fi resplnditiu toate părţile, «Pnlitische Correspon lenz» declară intr’un mod categoric, e lipsită de fundament.
Asemenea e neesactă ştirea, că Vaticanul ar refusa de a trata eu Austria afacerile relative la biserica din Bosnia.
Aceiaşi corespondenţă constată că ştirile privi-torela o ntobilisare parţială a armate! şi la vastele preparative pentru iutrarea trupelor imperiale in Novi-Bazar — sunt minciuni inventate cu scop d’a lovi in guvern cn momentul alegerilor. Ea confirmă intre altele, că guvernul are intenţiu-nea d’a trimete inainte de toate esperţî militari ca să se informeze de starea drumurilor şi comunicaţiunilor din ţară ; de la această anchetă preliminară va depinde, dacă ocupaţinnea
cu toate durerile ce simţea, tăcu pe doctor să dea voe comisarului de a se apropia de densa şi de a’x vorbi.
—	Am s i ve tac o intrebare foarte importantă, zise el, plecendu-se spre bolnavă. Nu încerca să’mî respunzî cu vocea; sileştete numai să’mî scrii pe acest caet. Crezi că vei putea ?
—	Da, făcu ea din cap.
Atunci ’î puse un creion in mănă şi ’î ţinu caetul la indemănă, spre a scrie pe el şi ’î zise:
—	Pentru-ce George de Hamei, a voit să te impusce?
Ea se păru că se găndesce puţin, apoi o lumină stranie luci in privirea sa şi scrise acestea cu o mănă determinată.
« Venise să me fure, şi a vrut să me omoare ca să nu’l denunţ. Sease-zecî de mii de franci aî mei sunt la el.»
Sfârşind această resbunare, ea căzu obosită pe patul seu.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
se va face, şi in acel cas—pe căt timp ş' pe ce punct.	(Havas)
Mare şi fericita nuvelă. Biuronl principal de loterie germană Isentlial Comp. in Hamburg, publică prin ziarul nostru de azi deja a 11-a Serie a loteriei germane de bani, a cărui tragere se incepe la 9 Iuliu 1879. După informaţiunilece primim de la casa Isentlial Comp., participarea Romănieî la Seria ! aii fost intr’atăt, in căt casa Isentlial Comp. are de gănddeains-titui in Remania o Agenţia, şi a şi lăcut chiar maî multe in-trelucrărî in această privinţă.
Premiul cel mare al ultimei Serie au fost căştigat de un proprietar la Iaşi, şi premiul al doilea a fost câştigat de un fabricant la Berlin. Clienţi Romani au maî căştigat şi diferite câştiguri mici. Este de dorit şi sperăm că de astă dată fortuna va favorisa pe clientela română şi cu câştigul cel mare care intrece jumătate milion de franci. Putem dear admite ea participare va fi foarte cons:derabil. Este de prisos de a maî vorbi aci despre soliditatea acest î Loterii, de oarec i garanţia guvernului a unaî Stat german e suficientă pentru fie-care jucător.
Casa Theodor Scheller in Brunsvio ne comuuici că un client al lor in Austria de sud aii câştigat la ultima tragere princiualu loteriei de Brunsvic, lei noi 125,000 cu No. 62,313, casa Theodor Soliilor a şi respuns deja această sumă fericitului client.
S’a pus sub p esă şi va apa’’e in eurend :
Codicele Comunale
Coprinzend 100 legiuiri aflate in vigoare şi privitoare la administraţiunea comunelor urbane şi rurale, adică :
40 legi administrative, judiciare şi militare,
20	» financiare şi
40 regulamente ale Comunei Bucureşti intr’un volum portativ 8» mic Adunate şi anotate de loan Em. Petrescu şi Dimitrie D. Păltineanu vechi funcţionari aî Comunei Bucuresci.
Aceste codice se vor afla de venzare la librărie le D-lor Fraţi loaniţitt din strada Lipscani, No. 27 unde se află deschise liste de subscripţie pentru abonamente.
BIBLIOGRAFIE
Va eşi iu eurend de sub presă: Negriada e-popeiă naţională de Ar. Densuşianu, Partea ău-tăia in şease canturi.
Preţul 5 lei noi, pentru Austro-Uugaria 2 fr.
A eşit de sub tipar şi se află de vemjare la toate librăriile:
Conferinţa d-luî 1. 1. Heliade-Râdulescu : A. lianţa Israelită universală şi modul cum ar trebui resolvat darea drepturilor politice jidanilor : fără ca esistenţa naţională să fie pusă in pericol
Lupta Evreilor din România pentru emancipare, de Dr. C, Lippe. (Preţul 50 bani). Iaşi. Tipografia Vagşal şi Leinvand.
Patrie şi libertate (Poesiî vechi şi noui) de G. Cretzianu.- Preţul 5 lei.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„ISursa Biicurescî“
I. M. FEBMO & F-ţii BENZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
yiua uu i miliD ium UI a l C.
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale......................
»	» eşite la sorţi. . .
8%	, domeniale...................
»	, e-ş te la sorţi	. .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei 7% Serisurî funciare rurale f. C. . 7 %	»	» urbane f C. .
8% Impr. Municipal.
Buc. (bi
» cu pr,
Renta Româna . . . Acţiuni ‘Dacia». , .
j, «Romania» . Cupoane rurale exigibile »	domeniale .
.	scrisuri	»
Argint contra aur .	.
Bilete hypotecare contra an Rubla hârtie. , . . .
Florinul..................
Lose Ottomane ....
20
Cump. Vgnd. 102% argint 104% argint 182 981, 94% 104
27 Va 72% 210 75 arg.
aur D/a DU 2 46% 2 17 50 —
1021/4
97%'
104%
99
180
98
94
103 % 27 * 72% 200 70
iy*
%
'la
1%
1 Va
1	45%
2	16 45 —
CURSUL DIN VIENA 18 Iuniu
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane.................
Rubla Hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN 18 Iuniu
Obli. căile ferate române. . . Acţiunile	»	.....
Priorităţi	»	.....
Oppenheim .......
Ruble hârtie.................
Stern.................  . . .
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 18 Iuniu
Renta Română.................
Lose Otomane.................
18 Iun.
17 Iun.
9 25 5 48 22 50 114 25
9 26% 5 49 " 22 20 113 35
92 — 91 50 32 — 32 — 88 50 88 60
200 80 200 —
39 75 39 25
72 - 72 Va 49 % 48 %
SCHIMBUL 7 Iuniu
Paris (3 luni) ....
»	la	vedere.	.	.	.
Londra (3 lnnî) . . .
»	la	vedere.	.	.	.
Berlin (3 lari). . . .
.	la	vedere.	.	.	.
Viena la vedere . . . Adresa pentru telegrame,
, ,	99 10
.	99 95
.	25
. 2517%
. . 122 %
.	123
.	2 17
ferma Benzal,
Se arendează
ie la Sf. Gk'Orghc, 1880
1)	Trei părţi diu tot trupul moşiei Obilesciî din plasa Marginii de jos, judeţul Rămnicu-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohaturî,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea maî sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa To-pliceniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d.Eftimie Diamandesou, Bu-eurescî, strada Pompierii, No. 4.
< IMEN T
Adeverat de Portland so află de venijare en gros şi en detail aioî şi in Brăila cu cu preţul foarte redus, la
MAYER FtfEUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
^v&XVsWK'Bmv*li8Au
Diploma de onoare
D I N V I E N N A
GA IN ţ/â dfe C,,ie ^Medain ^ 1 de ar9ini
J> 1 N PARIS 1S7S
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU EONDERIA DE METALURI ŞI FABRICA DEMIŞINE
■0T BUDAPEST II
SECOMA UDA :
Maşinclc sale de mânat eu ciliiidrc de oţel turnat
care de căţi-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile maî insemnato din Auslro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel

ROATE DE VAGOANE SI MECANISMDRI DE INCRUT1SIAREA ŞINELOR’
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
,, mi MA81MJ3 FBHT3W LUH3BA SXBCTIIICA.

F. N (A K O M
nli
Librăria
Fraţii loniţiuC
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţi sosirea nmii mare aseort:* Mantă de REGISTRE DE COMPTA-BiLITATE din Fabrice : Francase | Germane, liniate in tdto formatele ce mie. Recomandăm cu doosobirs ooaier eianţilor din provincii că lc oforin, ei ocaoa, cn preţui cel mai moderat. A semenoa recomandămn marele noştri asortiment dc ohârtic dt stric, O săritori, plicuri şi do tipar, cn preţuri moderate. Suntem in posiţiune d» a satisfaceori-ce cerere in tdtf folarl!* do «tril teolaro, ote , la oara rodussrs te! mai mare rabat.
PIN DETAIL
De venţlare
4 prăvălii cu odăile lor şi curte, situate in calea Văcăresoî No, 26. A se adresa in aceeaşi cale No. 24 la proprietar.
•ţtPOGRAP H,a
ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESCI
MT 11 Strada Lipscani 13
Recomandă atelierulu său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE

nr msijy) CU Y APORT©*
ast-fel că se află in posiţiune de a esecuta ori-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI
in diferite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE NDNTA, DE BAP1EZ. SI DE I
PĂRŢI DE, yIS1TĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate PRECUM
CONDICE CU ASUSI
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE, ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LHCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precmri Iurte moderate.
Loteria germana de bani in Brunsvic
Tragerea se începe :
ti* 17 Bulin a. c.
Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel maî fericit se urcă la
600,000 Lei n
Special conţine această loterie câştigurile următoare:
		Lei nuoî	Lei nuoî			Lei nuoî	Leî nuoî
1	a	400,000	— 400,000	12	a	20,000 —	240,000
1	a	200,000	— 200,000	1	a	16,000 —	16,000
I	a	133,333	— 133,333	22	a	13,333 —	293,326
1	â	O o o o o	- 100 000	2	a	10,666 —	21,332
2	a	66,666	— 133,332	4	a	8,000 —	32,000
1	a	53,333	— 53,333	61	a	6,666 —	406,662
6	a	40,000	— 240,000	6	a	5,333 —	31,998
1	a	38,333	— 33,333	108	a	4,000 —	432,000
2	a	26,666	— 53,332			etc.	etc
in total 46000 câştiguri, jumătate a tuturor loselor 6 secţiuni de trageri cari
— Mal esistă numai 90000 lose, maî mult ca trebue să câştige dar. Toate câştigurile se trag in se suced repede. Contra transmitere sumei de:
Lei noi
22 pentnu II
5%

1 los întreg original jumătate los ,, un sfert
espediez ae buna vreme prin poştă aceste lose originale investite cu armele ţere.i intr’un envelop bine incliis in toate pieţele României, pentru tragerea care urmează a avea loc la 17 Juliu 1879. Fie cărei espediţiune de lose asociez gratis programul tragerei. Lista tragerei căt şi bani câştigaţi espediez pe dată după terminarea tragerei. Pentru plata esactă a sumelor câştigate, guvernul german h Brunsvic garantează cu toată averea statului, Rog a adresa comandele căt posibil curând şi direetamente către :
Biuroul principal de Loterie
THEODOR SCHELLER
in BRUNSVIC (Germania)
Scrisori din România sosesc la Brunsvig iu 80 ore — Corespondenţa romană.
LOTERIA
8eria lt-a
Guvernul german la I-Iamburg care a autori-sat noua şi marea loteria de bani, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Iîamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate {lunetele dc vedere asiguranţt, cea maî perfectă Singurul fapt că guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de bani mai conţine iută 82,000 lose din care 40,000 lose trebue să câştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 6 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mai mare care e de făcut iu caşul cel maî fericit se urcă la
533,333
.	T
iha
Special maî s ,nt de păşbgat următoarele eăş-| tigurî principale :
Lei nuoî Lei ntioî I “333,333 — 333,333
1	a 200,000 - 200,000 I a 133,333 — 133,333
1	a 80,000 — 80,000
la 66 666 —	66,666
2	a 63,333 — 106,666
2	a 40,000 — 80 000 5 a 33 333 — 166,665 2 a 26,666 — 53,332 12 a 20,000 — 240,000 24 a 13,333 — 319,992
5 a 10,666 — 53,330
1	a 8,000 —	8,000
54 a B,666 — 359,964
1	5 a 5 333 — 26,665
70 a 4,000 — 286,000 216 a 2,666 - 575,856
2	a 2,090 -	4,000
531 a 1,333 - 707,823 670 a 666 — 446,220 Ş50 a 400 — 378,000
etc. etc.
in total 40,000 câştiguri
Toate câştigurile se plătesc imediat după | tragere in moneda de aur snbt controlul gu-| vernuluî Ilamburgian german. Noi suntem insăr-cinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei | nouî şi marţ loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficialmente frotărît fără alte cheltueli. Tragerea se iucepe:
la 9 Juliu 1879
fiind oficialmente hotărât costul loselor p?ntru aceas'ă clasă şi anume
Leî nuoî 24
pentru un los intreg original
Lei nuoî 12
pentru jumfitate los original
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române sau in timbre poştale romane. îndată după primirea costului es-pediăm fie cărui comande directajnente intr’un envelop bine închis losele originale comandate, investite cu armarele ţerir. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-saet numerile trase eu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate şliarefe principale din România. Mulţumim publicului romăn pentru Încrederea arătată de păuă acum, făgăduind pă şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curind iu tot caşul înaintea inceperii tragerii şi anume cel maî tărziă pănă la
9 Juliu 1879
direct către adresa noastră,
JSENTHAL&
uroui principal de Loteria
HAYIBUEMm (Germania)
Cu clienţii noştrii din România corespundam in limba română. Scrisori din România sosesc la Iîamburg in 70 ore. Mulţumim pub’iculuî romăn pentru participarea călduroasă la ăntăia clasă a acestei Loterii, şi suntem mândri d’a putea anonsa că mai mulţi clienţi din România aii dobăndit la seria I a acestei loterii câştiguri considerabile, promitem asemenea d’a efectua comande pentru tragerea de care tratează anun ciul de azi cu aceeaşi esactitate şi promptitudine
Prin biuroul d’aminciuri A. Stsiuer Hamburg.
dacnmmamca.ro
Comp.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
călătoresce ast-fel după ci m urmează maî la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţî
Vaporele accelerate intre Riisciiic-Giiirgiii-Orşoya,
Dc la 0 şova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0'/2 orc a, m,
Sosire	»	»	» Mercurî şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mcrcurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juoi şi Duminică 6 ore pin.
Vapoarele aecelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cn trenurile de la Rusciuc-Varna iu corespondenţă cu vapoare'e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
>	,	Orşova Jouî, Duminică şi Marţi a.	m.
»	»	Severin » »	»	»	»	4	ore p.m.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercurî 2t|a » >
Sosire diu Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. ni.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
„	„	Orşova „	»	>	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoi.
Serviciul local intre CiSalaţi-Brâila
Plecare din Galaţî in fie care zi la 7	11 ore a. m. şi 21,'2 ope p. m.
„	„ Brăila „ „ „ „ j, 9 ore a. m. şi 1, 4Va ore1 p. in.
„Mettcrnleli" intre Ciialaţi-Odessa
Plecare din Galaţî Mercurî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sâmbătă 6 ora snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţî ia Tulcea Isniail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţî ,, Tulcea	Ismail, Kilia Jouî	6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea „ Ismail	Marţi şi Sâmbătă	12 ore amiaşi
„	„	Tulcea „ Ismail	Kilia Juoi 10 ore	a. m.
IN SUS De la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi „ ,, Ismail la Tulcea „	„	„
Duminică 4 ere dimineaţa.
M 10 „ u. m
„ ,, Tulcea ia Galaţi „	„	,,	„	1 ameazî.
„ ,, feilia la Ismail-ţ'ulcea-flalaţî Juoi 3 p. ml Vapoarele intro Galaţî Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus iu circulaţie vâpdrfele eele mari albe cu 189 paturi fie care,	Agenţia Societăţii Danubiene.
Balsamul de Mesieakăn
O milii Fit. LENGIEL
Simplu upmaî sucul vegetal, care curge din mesteacăn când trunchiul lui i se perforează, este de când ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele maî întrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, cînd insă acest sue se prepară chimiceşte in un balsam, atunci ’şî câştigă proprietăţile sale şi efectele lui sunt admirabile.
Da;a se spală faţa sau alt punct al corpului atunci pănă dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remăndnd pelea albă, frumoasă şi fragedă.
Acest balsam indepărtează creţiturile şi semnele de versat, dănd fisionomic de june; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime dispărând in cel maî scurt timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi eele-l-alte necurăţenii ale peiei.
Deposit nenlru venţtarea eu rădicata in România la D-niî Appel et C nie in Bucurescî.
Pentru venzare in detail in Bucurescî la d. Aug. Iiobberling farmacist vis-a-vis dc Teatru şi la d‘ Martinovicî ct fi strada Lipscănî
Galaţî la farmacia Sf.Gheorghe a d-luî Marino Curtovich şi ls farmacia domnească a d-luî Basil Gurtovic.
ZAIIAR n mm (in Moldova)
PERFECŢIONAT
INC A'P AŢINE ŞI TOS
Concurează in cualitate, dulcime şi albeţe, chiar acelui Frances, preţuri mult mai eftiue de cat toate fabricaţiuuile streiue ; — Deposhui şi unips Agentură pentru toată România mare şi mica se află la subsemnaţii.
Rugăm pe onor. comercianţi diu capitală şi provincii să biue-voiascâ a, se adresa la noi pentru comandele d-lor unde preţurile şi condiţiunile se pot vedea.
Efectuarea se face prompt in lăijî căte 12 oăpăţănl circa 125 kilo şi in sacî cate 100 kilo.	*
Cu stimă
s. IL1TIII & FIU
(R. 614 9-2-7)
,	(U0M1SI0NER1)
Strada Smărdaif (Germană) No. 2.

Httourenî, Tipografi» Ştefan MUrilescu, Str. Lipscani No. 11.— (hm 7310
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA, 9 ftJNIU 1879
APARE IN TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Iu Capitala: i an 24 lei, 6 luni 12 Iei, 3 luni 6 lei.
In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: 1 an40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10lei
Director: D. Aug. LaURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Ems,17 Iunui. — .Sosirea împăratului Germaniei aci e fixată pe Dumineca viitoare, ,
Warşovia, 17 Iuniu. — Pe linia ferată Warşo-via-Viena, o ruptură de nor a stricat, intre staţiunile Myskow şi Zawerey, şapte poduri şi o mare parte din linia ferată.
Paguba nu e constatată ineă,
Sofia, 17 Iuniu.—Generalul rus Parenzoff fu numit ministru de restoiu al Bulgariei.
Algeria, 17 Iuniu.—Coloana de trupe, ce se dusese la Batna, ataca ieri 600 de insurgenţi, cari ocupaseră strîmtoarea Oaed-Tuba
Insurgenţii au fost delocaţî priu artilerie şi locurile lor fură ocupate numai de căt de trupe.
Coloana de trupe îşî urmează marşul spre Medina.
Berlin, 17 Iuniu. - Cu oeasiuupa jubileului de azi al institutului candidaţilor la preoţie, împăratul a zis, că numai biblia e adevăratul isvor al adevărului.
Nu trebue să ne lăsăm a ii tărăţî de curentul care străbate azî lumea şi care nu bagă iu seamă adevărul bibliei.
Lemberg, 17 Iuniu. — Poliţia de aci a arestat mai mulţi socialişti pobuî, iu urma unui ordin al tribunalului corecţional diu Cracovia,
Ei sunt acusaţî de crima inalteî trădări.
New-York, 17 Iuniu. — Comandantul unui corp de armată, anume Negrete, a dat o procla-maţiune revoluţionară contra presidentului Por-finio Diaz şi părăsi Mexicul cu 30 ,0 de aderenţi ai săi.
Diaz a dat ordin să’l urmăriască.
Presidentul tribunalului suprem, anume Val-larta, a luat conducerea provisorie a guvernului.
Roma, 17 Iuniu. —După cum se aude, la sfinţirea monumentului de la Custozza va pontifioa episcopul de Mantua, cardinalul Cauossa.
La această se:bare vor asista: principele de Aosta ministru-president şi presidenţiî ambelor camere.
După serbare se va da un banquet pentru 370 de persoane. Presîdenţa banquetuluî o va avea ducele de Aosta, şi, in oas de a fi impedicat, de-pretis.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
19 IuDiu. — 4 ore seara.
Cairo, 19 Iuniu. — Se scrie că d. Tr.oau, noul consul al Franţei, din Egipt a sfătuit pe Che-div să abdice.
Petersburg, 19 Iuniu. — Probabil că la Ems va avea loc o iutrevedere, in cursul luneî lui Iuliu, intre Ţar şi imperatul Wilhelin.
Se scrie din Odesa, că poliţia a făcut mai multe arestări intre studenţi, profesori şi membrii municipalităţeî oraşului,
Viena, 19 Iuniu. — «Die Presse» anunţă, că marchizul Curtapa*si consilierul legaţiei italiaue la Yiena, este desemnat a inlocui la Bucurescî pe baronul Pava, in calitatea de trămis estaor-dinar şi ministru imputernicit al Italiei.
(Havas).
A se vedea ultime scirî pe pagina 111.
Bucurescî, 8 Iuniu.
Prin zile de cea maî groaznică încercare lostu-i-a scris să treacă mult răbdătoarei noastre ţări.
Fi-ya ea insă atăt de puţin veţletoare, in căt să nu simtă periculul ce i se prepară ?
Stinsu-s’au oare in această ţară, toate inteligenţele luminate, cari ar putea să de-masce, de la înălţimea posiţiunei lor politice, internalele planuri ce se urzesc spre peirea Poporului roman ?
Pentiu Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa:
In România : La Administraţie, strada Lipscani, No. ii, Typographia Ştefan Mihalescu. - In Francia : la SociM .	Havas Laffit & O'î, 8, place de la Bourse, Paris. — In Austria : Abonamente, Anunciuri
st Reclame la d. B.G. Poppovits, furnisorul Curiei Române, Stadt, Fleischmarkt, 15, Viena. - Pentru anunciuri, venind dm Germania, nu se primesc de căt pnn mijlocirea espeditiunei de anunciuri: lAdolf Steiner, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 33 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
Inssrtiuni si Reclame, Redacţiunea nu e responsabila
Să credem oare, că nici o inimă nu mai bate romănesce, in pământul eroilor de la Ilahova şi Călugăreni ?
Pană cănd fi-vom jucăria acelora cari, i'ără remuşcare şi fără nici o umbră de durere pentru zilele acestei ţări, ’şi fac dintr’o cestiune vitdă a ţării o armă inveninată de partid şi un scut pentru păstrarea puterei, de care se agaţă cu desperarea celui ce se incacă ?
Ajuns’am in gradul acela de amorţire morală, in căt să nu vedem şi să nu simţim, că guvernul nostru umblă să ne trateze ca pe o naţiune de nerozi, pe cari cuvintele sforăitoare şi ameninţările deşarte îi poat înşela tot d’a-una, in mod infa -libil ?
Ce?
Se arată oare naţiunii, atăt de senină situaţiunea ei politică, in căt să nu-i inspire temeri amari?
Nu, •— nu o credem.
Cu toată somnolenţa in care voescc să cufunde ţara politica de azi, adăpată la şcoala lui Macliiavel, învăluind planurile ei periculoase, sub nenorocita spoială a satis-facţiuniî principiilor şi a salvării patriei, totuşi n’a mal remas, credem, nici un singur 0111 care cugetă, fără să nu fie pană la evidenţă convins, că cestiunea Evreilor, in interesul Alianţei, se complică acum cu premeditare, făcănd să treacă in ocini ţării ca o cestiune internaţională de cea mai gravă importanţă, pănă chiar şi soluţiunca practică a nenorocitului art. făurit in congresul de la Berlin!
Ce ni se vorbea insă pănă ieri, şi ce ni se căută azî?
N’a avut oare naţiunea—sunt acum câteva zile—promisiunea solemnă a cabinetului, rostită prin cuvântul Coroanei, că cestiunea Evreilor este întreg reservată corpurilor noastre legiuitoare ?
Nu ne-a asigurat d. Brătianu, a cărui semnătură figura pe mesagiu in fruntea sfetnicilor ţării, că Puterile nu ne impun şi nu ne puteau impune soluţiuni absolute ?
N’a creţlut ţara păuă azî, că politica d-lui Brătianu este şi a fost astfel condusă, in căt, după umilirea ce a avut de a i se dicta o reformă interioară in principiu, să nu mai tragă şi păcatul de a se strânge singură ea de găt cu lanţul diplomatic, pe care n’a sciut să’l inlăture la timp ?
Nu ne-am legănat noi, pănă azi, cu speranţa, că guvernul liberal naţional va şei face atăt cel puţin, ca naţiunea să nu fie supărat, in esercitarea drepturilor ei interne?
De cănd ni s’a spânzurat d’asupra capului nostru sabia lui Damocles, cu înfiorătorul tăiuş al art. 44 din tratatul de Berlin, şi pănă acum, in ajunul de a spune cel din urmă cuvent asupra modului de a realisa acel principiu, priu textul unei legi positive, —de atunci şi pănă azi, zicem, nu s’a tot declamat naţiunii, că deslegarea cestiunii e-vrcesci se va face ast fel, in căt interesele vitale ale ţării să nu fie atinse?
Dacă toate acestea s’au zis, s’au susţinut, s’au repetat şi s’au confirmat, in nenumărate rînduri, de ce trageţi atunci cu buretele peste toate teoriile d-voastră patriotice, d-lor de la cârma ţării, şi picaţi acum ca din senin cu ameninţarea, înfăşurată in broboada fraselor d-v. cunoscute, că greii ăi va fi ţării, de nu va asculta de glasul Alianţei Israelite ?
Ziarul oficios al marelui partid nu vrea să mai scie acum de apărarea intereselor ţării.
Toată grijea lui e să nu cadă cabinetul!
Ei a scos din nou la kuiWWW.Qdd
vine reaeţiunea şi ne ciopârteşte pactul libertăţilor noastre, ast-fel că tot maî bine este să remăe cabinetul liberal şi să stabilească o soluţiune care să nu lase ţara «i-solată« şi espusă la «escomiuiicarea Europei civilisate”, de căt să vie alţii carii ar încerca să ameninţe libertăţile noastre şi să dee mai mult, do căt sunt dispuşi d-lor să ofere, pentru ca să scape ţara de afurisania Alianţei! !
Vrea să zică, ţara nu-şî poate alege orice soluţiune ar găsi ea cu cale, fără a nu rămânea tot «isolată?”
Ere. să zică este deja un preţ făcut, pentru inlăturarea «eseomuiiicaţiunii ?»
Vrea să zică, politica ministerului a fost ast-fel mânată, ca puterile să ne lase tot «isolaţi şi escomunica ţi, daca n’om face pe placul Alianţei ?
Unde mai e atunci promisiunea libertăţii noastre de acţiune!
I)e ce n aţi spus’o incalea verde, din capul locului?... De cc n’aţi vorbit de esco-municaşiuni, de categorii, de Evrei români, de drepturi câştigate, prin trageri la sorţi, de ce n’aţi zis nimic de toate acestea, înainte de alegeri?
Azi vă daţi arama pe faţă, cănd aţi apucat de la naţiune o majoritate parlamen-4,'B‘ă, pe care	n. n pună poate tot ta
paravan la meşteşugurile d-v. politice !
Ne ziceţi acum, că vă e teamă să nu dea reaeţiunea mai mult Evreilor, de căt va conveni naţiunii să dee ?
Acestea sunt vorbe !
Toate le poat cuteza adversarii politici ai d-luî Brătianu, dar in capcana această, conservatorii nu vor da năvală să intre, o dată cu capul.
Dacă trebuie sa se teamă ţara de cineva, in cestiunea Evreilor, că ea se va re-solva in sensul cel maî larg posibil pentru Alianţă, apoi nu de conservatori are să sc teamă, ci de partida liberală şi de d. Brătianu anume, care singur c in stare să înfrunte, cu poputaritatea pe care se internează, oi’î-ee nemulţumire a poporului, să năduşească ori-ce strigăt de durere ce ar incer-ca să scoată.
Dacă este vre o întâmplare nenorocită pentru ţară, este tocmai că, la deslegarea acestei grave cestiunî, roşii nu sunt in o-posiţiune.
S’o spunem franc: azî ne e mai tare teamă de pretinzi amicii ai poporului, de căt ele reaeţiunea, mâncătoare de libertăţi.
Ei singuri, falşii amici ai poporului ăi vor compromite causa, dacă vre-o stea norocoasă nu va păstra României raza unei scăpări, in majorităţile, formate pe sentimente adevărat patriotice, in sinul parlamentelor noastre.
Representanţii sunt azî singura ancoră de mântuire a ţării.
In mana lor, soarta noastră, viitorul copiilor noştri.
Pe dânşii ei vom conjura să apere cu tărie, şi interesele şi drepturile naţiunii.
Puţin incă, şi naţiunea va putea să citească in viitorul ce o aşteaptă.	•
—-------- ■ '''
CRONICA ZILEI
«Monitorul oficial» de ieri publică lista de eligibili la Camera de ooinerţ din districtul Ilfov, pe 1879.
x —
La magasiuul d-luî Carapati, zice «Binele public» alaltăerî intrară doî muşterii, cari nu prea soiati bine romănesce. După o tocmeală dificilă, vor să easă fără a cumpăra nimic, dar nu si
In adevăr, vemjetoril prăvăliei, pricepuţi căci sunt păţiţi, observară îndată lipsa a nisce obiecte diu cele ce li te arătaseră şi, fără a perde vremea, es după muşterii ceî anevoioşî la tocmeală. Ei ajung numai de căt in dreptul poliţiei, păşind victorioşi şi măndri pe trotoarul căeî triumfale a Victoriei şi ţintind priviri profunde pe vitrinele fericiţilor comercianţi ce le eraţi in drum.
1 iind-cu se afiau in dreptul poliţiei, ei invitară să treacă drumul d’a curmezişul, la ceea-co ei consfinţiră, cu oare care anevoinţă, se in-ţelege.
Intraţi in cuprinsul aeesteî autorităţi, i i constatară ca aceşti muşterii primejdioşî erau greci, de curînd sosiţi in ţară şi cari, de şi n’apuca-sera inca să inveţe limba ţereî , la a cărei naţionalitate au mărturisit că aspiră ca şi fraţii israel iţi, dar sciaîi de mult şi foarte bine arta prestidigitaţinnei: ca probă, mai multe obiecte se găsiră trecute de pe compţ.oriul prăvăliei Carapati in vastele d-lor busunare.
— X -
Eu fapt necualificahil s’a petrecut in Ploiesci, la 30 Mai, spune «Democratul.»
Lu industriaş tabac :r opresce căruţa cu piei
in dreptul locuinţei d-luî col. G....... pentru
a’şî odihni caii, cari nu puteafi să mai ducă.
D. colonel, in haine civile, tocmai venea a-®“U«1 î1 'V^qeua oSi-uŞa oprita, urUoiRt indus trla-şubiî să mişce Acela nevoiud — şi poate şi vorbe violente schimbau lu se intre arab i, — d colonel ’şî cheamă soldaţii care se repeziră asupra tab carului, ’1 bătură şi’î sparseră capul a-tăt de reu in căt, după cum spun certificatele medicilor, pacientul va fi silit să stea maî mult timp in casa.
Faptul s’a raportat ministerului de resbel.
fea ne miram oare, de ast-fel de lucruri, in secolul al XIX?.,.. Nu.
—x—
In chestiunea Evreilor inculpaţi de maltratare şi distrugere, cu oeasinnea imormăiităriî rabinului Şor, eată ce ne maî spune «St. Rom.»;
«Cm tea de Apel secsia L-a găsiudu-se in divergenţe de opiniunî, căt priveşte deelinatoriul de competinţă al tribunalului deprima instanţă, a ajurnat causa pentru o altă infăţişare care va avea loc marţi sau mercuri, săptămâna viitoare.
Desbaterile au tost toarte interesante şi con-clusiunile d-luî procuror general, P. Zamfir eseu, au contribuit foarte mult la elucidarea chestiunilor delicate cari constituesc, putem zice, partea de oăpetenie a acestui proces.»
-x—
De oăt-va timp ziarele liberale resar ca ciu • percile.
In 3 Iuniu a apărut unul şi in Fâlt cenî,
El se numeşte «Suoeava» şi iese numai o dată pe săptămână.
Fie bine venit intre noi acest meteor, vorba «Românului» de azi.
—X--
Eată şi o versiune, care... mai ştii !... poate fi chiar adevărată.
O găsim in «Curierul de Bacău :»
«In momentul de a pune foaia sub presă ni-se spune cu incredinţare, că s’ar propune forma. rea unei acţiuni nihiliste şi la noi, cu inten-ţiune a urmări pe deputaţii, cari ar mancarisi angajamentelor ce ş’ail luat, şi dorinţelor ţării in resolvarea oestiuneî Jidovilor.»
Noroc bun !
—X—
Ministerul afacerilor streine a priimit o oopie după o comuuicaţiune pe care presidentul imo perial şi legalal al Bucovinei o trămisese lega-ţiuneî imperiale şi legale a Austro-Ungarieî.
In acea comunicaţiune se zice, că «după scir «inţele oficiale primite, starea sănătăţeî vitelu

/
ROM AMA LIBERA
‘cornute mari, din districtele: Vasluitt, Bacău «şi Fălciîl, fiind mulţumitoare, se permite intrarea in Austro-Ungaria a vitelor cornute mari ‘şi a produselor animale brute din sus-zisele ‘districte, supuindu-se insă aceste vite şi produse ‘unui timp de observaţiune de 12 zile.»
—X—
Tabloul de determinarea circumscripţiunilor şi de fixarea reşedinţelor judecătoriilor de ocoale el publică «Monitorul» de azî.
—x—	,
A. S. principele Serbiei a notificat A. S. R. Domnul României numirea d-luî PetronievicI in calitatea de ministru resident al Serbiei la Bucureşti.
Scrisorile de notificare att fost aduse de in-suşî d. Milan Petronievicî şi inmănate A. S. R. ieri, la 7 ale curentei.
DIN AFARA
Reîntoarcerea camerelor francese la Pat îs.
Camera francesă se hotărîse incă de mult pentru reîntoarcerea el la Paris ; in zilele acestea a urmat, tot in acest sens, şi hotărârea Senatului, de şi numai cu o majoritate de 19 voturi. Asupra desbaterilor urmate cu această ocasiune, cetim intr’o corespondenţă din Paris a ziarului «Deutsche
Ztg» :
împărtăşim declaraţiunea, făcută de către mi-nistrul-preşedinte Waddington , in Senat, ou privire la reîntoarcerea camerelor la Paris. Dupe ce recapitula desbaterile, făcute pană acum iu această cestiune, de către amândouă camerele, ministrul-preşedinte continua :
«Senatul dovedi in primul moment o neho-tărîre oare care. Propunerea i se făcuse de o dată, pe neaşteptate, şi cestiunea măsurilor de precauţiune cari sunt de luat precum şi a localului, care trebue ales pentru camera bătrânilor, nu fusese incă desbătuta. Mai mulţi membrii aî senatului priviră pentru motivul acesta ea precipitat proiectul şi guvernul insnşî propuse prin mijlocirea ministrului de fiuance amânarea, pentru a studia cu mai multă adâncime cestiunea materială şi a măsurilor de precauţiune. Aceasta s’a făcut acum şi guvernul se roagă de Senat, ca sa aducă o resoluţiune definitivă.
^Docţi nuoa muioritkla Mt* clcalcgaL j tio aed
menea şi ace» a a masurilor de precauţiune. (Turburărî şi intrerumperî in dreapta). Da, domnilor, congresului nu i se va presinta de căt cestiunea reintoarcerel camerelor. Camera dej utaţ lor doresce, precum resare din raportul deputatului Meline, ca uumal această cestiune să fie supusă la liotărîrea congresului; guvernul incă impărtăşesoe acest punct de vedere. (Foarte bine ! in centru şi iu stănga).
‘Pentru acest motiv ea a pregătit pentru congres un proiect de următorm cuprins: «Articolul IX din constituţiune se desfiinţează. R' şedinţa putere! esecntive şi a ambelor camere se va rtgula prin o lege. Pană rtunel se va continua starea actuală.» Guvernul declară, că după convingerea luî cea mal sinceră, camerele nu sunt ameninţate de nici o primejdie,
(O voce : Staţi bun ?) Da, stăm buni. Nici o dată nu a fost Francia maî liniştită, nici o dată partidul republican nn dovedi ma! multă stăpânire de sine, de căt acum. Curgerea neturburată a criticului an 1877 este cea mal
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE* 19
ARTICOLUL 47
DE
AROLPHE BKLLOT
PARTEA I.
0 stră nepoată a negrilor.
— Urmare —
XXIII.
Asigurată prin promisiunile fiului seu de dimineaţă, şi ma! cu seamă prin liniscea cu care vorbia, Doamna de Hamei petrecuse ziua in li-nisce.
*’M! a jura*', ’şî zicea ea, să se intoarcă as-tă-seară, şi să fie al meu, şi’şî va ţine jurământul. Acum se desparte de această femee, ’î es-pl că pentru-ce o părăsesce şi poate că regulează şi oire-car! cestiunî d - b mî. Dar nume maî tem de ea, căc! nu’m! ar fi vorbit de ea cu a-tăta sănge rece, nu ar fi judecat’o cu atăta severitate dacă ar fi iubit’o iucă. Inima luî e prea
bună garanţie pentru siguranţa relaţiuni'or noastre publice şi pentru maturitatea dreptului sufragiului universal. Cest.miile cele îngrijitoare sunt deşi gate, intre car! şi cestiunea am-uestiel, căreia i s’a dat acum soluţiunea desăvârşită. Timpul revoluţiunilor, al conspirărilor a trecut. Intrăm in o perioadă pacinică; guvernul are încredere in camere, in opiniunea publică din Francia şi Paris. (Apăruse vi! in stănga).
Dupe o desbatere lungă şi strălucită, in care se deosebiră discursurile ducelui Audiffret-Pas-quier, a ministrului de lucrări publice, de Frey-cinet şi a fostului ministru Simon, Senatul a-doptâ reîntoarcerea oamereWr la Paris, cu menţionata mică majoritate.
0 circulară a cabinetului rusesc.
Cabinetul de Petersburg a trimes, zilele acestea, o circulară marilor puteri, in care se plânge de amânarea continuă a regularii graniţelor dintre Muntenegru şi Turcia. Toată vina acestei amânări se aruncă pe spinarea guvernatorului de Scutari, Hussein paşa, a cărui revocare se cere cu multă stăruinţă.
Cestiunea regularei graniţelor intre Turcia şi Muntenegru nu este in sine de căt de o foarte mică importanţă. Din purtarea cabinetului rus, in privirea el, resultă insă doue lucruri destul de însemnate. 1. Se do-vedesce, că Rusia lucrează in numele statelor slave din peninsula Balcanilor — de şi acestea sunt independente —, ca şi cum ar lucra pentru propricle sale afaceri; şi a 2, se vede, că relaţiunile dintre Poartă şi Rusia nu sunt nici pe departe atăt de prietenesc! cum se susţinea pănă acum, căci circulara menţionată este mal mult sau mal puţin un pas ostil, îndreptat contra Turciei.
Gestiunea turco-greacă
Din Berlin se vestesce către «Daily Te-h'graph», că puterile au trimes ambasadorilor lor din Constantiuopol instrucţiuni i~ dentice, in ce privesce cleslegarea cest unei de rectificare a graniţelor turco-grece.
Starea actuală a acestei afaceri ar fi ur-
mătoarea,. .
Anglia , Germania şi Rusia ar fi de părere, să se dea Greciei in Tesalia un teri-tor mal intiim, de cum s’a prevăzut de către congresul de la Berlin, şi din partea sa acest stat să renunţe la pretensiunile asupra Ianinel şi ţinutului din jur a’l acestei cetăţi din Epir. Această cale de mijloc, găsită, cum se zice, de către Anglia, este deja adoptată pe jumătate şi de către Austria , şi nu va intărţlia mult, şi i se va alătura şi Francia, pentru că o altă soluţiune este absolut, cu neputinţă. Numai Italia s’a Împotrivit pănă acum mereu cererilor Greciei şi se pare , că vor trebui invinse foarte multe dificultăţi, pănă ce se va dobândi şi acest stat pentru numita rectificare.
Aşa stăm astăzi.
B I a n q it i.
Bătrânul revoluţionar frances, Blanqui , pare că şi-a propus anume , să facă a nu
dreaptă, prea bună, spre a se rătăci mult timp ; el este acum al meu, satt nu va mal fi nici o data.»
Către patru ore, cănd căldura care fusese foarte mare, se mal micşorase, ea eşi spre a lua aer.
La poarta otelului ea se intrebâ încotro să o ia: către centrul oraşului, sau către port. Dacă in acest moment ea ar fi plecat spre strada Parisului satt spre piaţa Comediei, după toate probabilităţile ar fi iutălnit pe George; ar fi putut vorbi cu el, ’l ar fi putut linisci şi marea nenorocire ce o văzurăm, ar fi fost incongiurată. Dar iwUSmplarea o făcu să ia drumul spre port*; ’I venise dorinţa de a vedea locul nude văzuse pe George pentru prima oara. De ce atârnă mie ori soarta umană !!
Doamna de Hamei trecuse pe lângă turnul Semnalelor, cănd i se păru că vede pe căpitanul care o adjutase iu ziua precedentă. Ea se îndrepta iute spre densul şi fiind-că el o vezuse, asemenea se opri:
— Ah! căpitane, ’î zise ea cu grabă, ce fericită su t că te intălniî! M’aî luat poate drept o ingrată! Şi ett să te părăsesc fără aţi mulţimi !
mal înceta vorba despre sine Pentru acest scop a făcut zilele acestea o călătorie la Paris, cu care ocasiune Pa visitat, impnu-indu’I o adresa, întreg personalul tipografic al ziarului radical „Revolut,ion Francaise”.
Blanqui respunse:
Me vedeţi, iubiţii miel prietini, foarte mişoat de acestea dovedi de iubire d u parte-vă. Voi sunteţi cei de ăntăitt lucrători, cărora am fericirea sa ve vorbesc, Seusaţi-mî prin urmare e-moţiunea ; fiţi convinşi, că pretinescile voastre cuvinte me ating foarte mult şi că voiti continua să ve apăr causa pănă la moarte. Direcţiunea foaieî, pe care o tipăriţi d-voastre, este statul major a’l revoluţiiuieî.
Puţină esagerare, ca in toate discursurile radicale....
Astă-zî se desbate in cameră proectu! de răspuns la discursul Tronului.
Eată acel proeet:
Măria Ta.
Adunarea Naţională, aleasă de ţară in vederea actului atăt de însemnat al modificare! pactului seu fundamental, este fericită de a’şî începe lucrările, aducând omagiele sale aceluia ce este aperătorul cel nîaî puternic al instituţiu-nilor noaste constituţionale, dupe cum este şi luptătorul cel maî viteaz al drepturilor şi as-piraţimiilor noastre naţionale.
Liniscea şi legalitatea cu care s’att făout alegerile generale, precum şi zelul patriotic ce l’att arătat alegătorii, esereităudu’şî intr’un număr cu mult mal mare de cat ori cănd dreptul lor electoral, sunt o îndoită dovadă despre întemeierea instituţiuLiilor represeutative, prin intrarea lor in moravurile noastre publice, şi despre adănca îngrijire a naţiunii in cestiunea reviau-iril art. 7 d n constituţiune.
Adunarea deput .ţilor speră, că, inspirăndu-se de datoria patriotică a cărei responsabilitate o cunoasce, va perveni in îndeplinirea misiunii sale de revisnire, a da ţereî acea linişte şi securitate, ce nu se pot dobândi de căt prin înlăturarea căuşelor cari ar pipe a fi prejudiţiabile neîntreruptei propăşiri naţ'onale.
Ţara simte cea mal urgentă trebuinţă, că, scutită de preocupările ce’î absorb de atăt timp ac-tiritatea, eă’şî proată îndrepta in fine toate silinţele spre îmbunătăţirile din intru.
Aceste îmbunătăţiri se impun, sub pedeapsă de a nu st maî putea găsi in urmă destule mijloace, spre a susţine lupta pacnică dar neînduplecată, in care se află astăzi popoarăle pe tărâmul naţional şi eeonotmo
Organisarea definitivă a Dobrogeî, crearea linei bănui do siompt şi de circnlaţiune, construc-ţinnea de intreposite şi decourl, reorganisarea şi desvoltarea instrucţiune! profesionale şi agricole, infinţirea de comiţii ag ,'icole, precum şi crearea de bănci agricole, legi pentru stabilirea despădurării şi pentru esploatarea minelor, înmulţirea cailor şi mijloacelor de comunicaţinne, sunt negrşit atâtea îmbunătăţiri crernte de trebuinţele ţerii. Dar fara mare fo'os s’ar legifera a-oeste imbunătăţ rî, dacă mal pre sus de toate nu se vor găsi mijloacele practice de a le şi re-alisa. Asupra acestor mijloa.-.e va trebui să se indrepteze de aci uainte toată luarea : minte a guvernului şi a puterii legiuitoare, pentru ca îmbunătăţirile prevăzute in legi, ce rămân prea
ba mi mulţu mesei ! zise el, cu vocea sa o-bieînuită. Şi crez că m’aşteptam. Să laşi pe fiul d-niri tale spre a veni să’ml mulţumeşti! Nu ţl-aş fi ertat-o.
Şi schimbând tonul.
—	EI biue ! acum e al d-tale scumpul copil ! Fericită mumă!
—	Oii ! di, prea fericită, zise ea.
—	Nu e aşa câ’ţl pare că a cr.scut, s’a făcut mal frumos, mal iubitor ca nici odată. Tot aşa mi se pare şi mie cănd se întorc copii nici. Ah ! ce proşti suntem, ce zici ?
Ea rîse şi lnâ braţul acestui om cu in'ma de aur.
Se pi eu tnblara mult, vorbind, ea de cel ce venise ieri, el de cel ce străbateau incă mările şi fiind-că se înţelegeau de minune, nu se maî despărţiau.
- Eapitane, zise ea, către eiucî ore , daca am merge vorbind pănă 11 otel ? E la doi paşi şi fiul inett cred că ne va ajunge pe urmă ? Poate că ne asceaptă deja, Ce j>lăc°re aşi simţi cănd l’aşî putea iulesni ca sa’ţî mulţumească de toate serviciele ce’rnl faci de ieri.
1 ie! respunse el, un lup de mare bătrân
adesea literă moartă, să se traducă şi îa progrese reale pentru ţară.
Ziua iu care România va putea să intre pe aceasta cale a râdicsrii interioare, printr’ua muncă bine chibzn tă şi ne întreruptă de cestiunî ca aoelea ce ne frământă de atăta timp, va fi ziua ferice in care se va deschide adevărata oră de prosperitate şi de intărire pentru ţară.
Atunci numai misiunea glorioasă a Domniei Măriei Tale Regale, încununată pănă astăzi cu laurii resboinicî, va fi încununată cu lauri maî trainici incă al fericire! uaţiimeî romane.
Să trăescî Măria Ta,
Să trăiască Măria Sa Doamu n
Raportor, E. Costinescu
In cestiunea israelită, ci re ingrijesce tote sufletele românesc!, primim scrisori din mal toate judeţele României. Mal toate articlele vorbesc in sensul soluţiona noastre; mulţumim incuragiărilor ce ne vin, ne pare reu insă, că spaţiul ziarului nostru nu ne ajută spre a satisface dorinţele tutulor amicilor, ce ne cer ospitalitatea. D’abja putem face loc astăzi unul cititor al nostru din Galaţi.
Galaţi, 31 Maî.
VOTUL PE FAŢA!
Domni! representanţî din Cameră şi Senat — de ori ce coloare politică—nu credem ca aii de la alegătorii lor mi mandat de îngroparea naţionalităţii romane, pentru a satisface cerinţele Alianţei israelite, la congresul diu Berlin.
Nu—şi de o mie de ori nu..,!
‘ Gri cari ar li interesele ce oamenii din partida guvernamentală ar avea, — el nu aii voit, credem, să tiimeată in eorpurih legiuitoare re-presentauţî cari, peniru interesele lor personale, să vîndă pentru veoînicie interesele naţionale, —cari, pentru interesela lor, să omoare ţara urmaşilor lor.
Toţi acel alegători,,., toţi acel aleşi... au şi vor avea urmaşi in această ţară; — el bine, să nn credem pană in sfârşit, că vor li el aceia, ce vor sacrifica numele străbunilor nici pe urmaşii lor unor venetici din toate unghiurile lumii.
Se tem toţi, că representanţiî din partida guvern mentală vor fi aplecaţi a da impămînte-rea Evreilor pe categorii sau celor născuţi in ţară—ceea ce ar fi tot una ou îngroparea ţării.
Dar ce?... Capii partidului de la guvern, cari le-ar cere aceasta, nu se fălesc eî incă cu trecutul lor de la 1848 incoa ?
Cum?.,. Este o zi măcar in care să nu spuie lume! întregi, că eî au adus această naţiune la nivelul unde se găseşte ?
Cum ?... Ultat’att el valurile de sănge ce au făcut să curgă pe câmpiile Bulgariei de la fi .T acestei ţări, pentru ca patria lor să fie liberă şi românească ?. .
Ce lei?.., înainte de a se usca acel sănge... sa credem ca vor veni ei azi sa zică-—-‘nu voim «să maî ţinem socoteală de sacrificiile ce au ‘făcut părinţii, fraţii, copii şi rudele noastre ‘pentru naţionalitatea româna iu 1877 — 1878, «—căci, noi acel ce guvernăm,., noi, acel ce «representăm poporul roman in 1879,— ac pe-«rim cu cenuşă sângele ce a roşit pământul «Bulgariei-—in loc de a respecta dorinţa a zece «mii de eroi căijuţî—, să dăm această ţară u-
ca mine, nu se inşeală niuî o data, etqinţeleg; vrei să’ml probezi, că fiul d-tale Întrece laudele ce ml făcuşi. Aceasta s’ar putea numi cochetărie de mumii..
Ei bine! da, căpitane, zise ea surizend. Îmi mărturisesc slăbiciunea.
După un sfert de oră, doamna de Hamei şedea in faţa căpitanului, in camera sa din otelul Amiralităţeî.
teste puţin vorbirea aşa de v:e la inceput, ince^u a lâncezi, doamna de Hamei deveni nelinişti U. 1 se părea că fiul seu iutărzie mult. Se temea mult, ca nu ctnn-va acea femee sănii fi isbulit sâ’l oprească şi el să uu’şî fi uitat promisiunile.
De cătă-va vreme timpul se schimbase m ploaie; in casă era o căldură nesuferită, ea se duse atunci sâ deschidă un geam. t ~ Eată, zise ea, uităndu-se in stradă, de ce s o ^fi strâns atăta lume ? Nu scil căpitane ?
El veni lângă ea, şi ’I zise :
• Nu, nu sciu ce s’a întâmplat. Oamenii se par turburaţi, vorbesc foarte tare. Să se fi inţamplat^ vre un naufragiu pe mare? Im! per-miţî d-nă să me duc sa întreb?
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
«uor speculanţi fără căpătăifi, alungaţi de toate «naţiunile.»
Cum?... Să credem că capii partidului guvernamental vor zioe... «Am luptat de la 1848 ca să putem reuşi in 1879, să transformăm România jn o Palestina şi acum reuşind... putem muri fericiţi...»
Nu—şi iar de o mie de orî nu..,!
Atăt capii partidei guvernamentale oăt şi re_ iiresentanţiî ţereî — ori de ce coloare vor fi — nu vor iuta 1 ici o d ită cuvintele din testamentul lăsat lor de eroii de la Griviţa şi Smărdan : «Ne-am luptat şi am mmit, pentru ca să ve lăsăm o ţară mare, falnică şi nepăngărită... pes-traţi-o ast fel»...
Capii partidei guvernamentale nu vor voi, credem, ca viaţa lor să se termine prin blestemele urmaşilor acelor eroi.
Representanţii ţereî, maî presus de orî ce interese personale, cari i-ar face să adere la cererile guvernului poate, — au interesul naţionalităţii urmaşilor lor ; -şi ast fel nicî guvern, nicî mirt’sentanţiî ţereî, să nu vînda ţara Ovreilor _ ort ourî ar fi angajamentele şi siluirile dentară,
lin soţ.. un frate... un fiii... am sacrificat la (h'iviţa pentru independenţa ţeriî...
Eî bine !... Pe cel din urma frate... pe cel din urmă fiţi... vom sacrifica la siluirea Europeî,... si nu vom tace din România liberă şi curată * o Palestina infectă ..
Mandatari aî naţiunii!... Dumnezeul străbunilor şi al urmaşilor voştri ve priveşte, — lucraţi fără interes personal, ci numai in interesul ţeriî oare v’a crescut şi v’a luminat.
Singura voastră amb.ţiune să fie, ci intor-eendu-ve in mijlocul cetăţenilor voştri, să fiţi senini şi fără pete pe frunţile voastre.
Pentru a, fi recunoscuţi ca ast fel, — stăruiţi puternic, a voturile ce veţi da in ceşti unea Evreilor, să fie pe faţă, prinaptl nominal. -Nn-maî ast fel veţi putea afirma intoroendu-ve, că voi nu aţi vîridat ţara.
Votul secret prin bile, cuprinde in sine mul e indoelî şi multe pericole; — Cereţi dar, ci toate resoluţiile ce veţi lua iu marea ees.iune, pentru care sunteţi trimişi, să fie votate pe faţăţ prin apel nominal, — şi dacă iu inimele voastre va fi sinceritate şi mândrie naţională, veţi isbuti a salva ţara, spuind Europei verde : Nu pu'em face de căt aceea ce interesele naţionale ne permite, nu ve place.... treceţi peste noi.
i K.
DIN CAMDULE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 7 luniu, curent.
Senatul» — Ea ordinea zilei este dis-cuţiunea asupra proiectului de răspuns la discursul Tronului.
—X—
Vorbesce pentru proiectul minorităţii dd. gen. Mânu, I. Strat şi Epurcanu; pentru proiectul maiorităţii, d. Grădişteanu.
—X~
D. Iepureanu face o destăinuire istorică, şi somează pe guvern a publica procesul verbal încheiat la palat, de fruntaşii uoştri politici înainte de intrarea Ruşilor in ţară, spre a se cunoasce care a fost părerea celor acuzaţi de nepatrioţi.
—X—
Resbaterile urmează şi astăzi.
—	Cum nu, căpitane. Te ascept.
El eşi şi se întoarse peste cinci minute
—	Im! pare, zise el intrând, că un omor s’a făcut, de căte-va minute, aci peste drum, la otelul de India.
—	Ah ! D-zeul meu, zise ea, şi cine s’a o-morît ?
—	O femee teneră, care venise in otel de er! şi al cărei nume nuT scie nimeni.
-— Şi noi stăm liniştiţi aci, pe cănd alţi! se omoară la douî paşi de aci, Şi cine e omorî-torul ?
—	Un teuer de la doue-zeeî şi cinci până la treî-zecî de ani, el a fost arestat indată.
De o dată doamna de Hainei fără grijă până aci, la aceste vorbe păli şi se rezema de fereastră spre a nu cădea.
O idee nebună ’l venise iu minte. Dar ea o respinse, ’şi veni in sine şi zise surizend :
—	A.! aveai dreptate adineaori: ce speriicio-se sunt mumele.
—	Şi părinţii le iutorc, adăogâ el.
Cu toate acestea mulţimea se indesa pe chieu, se întindea acum până la otelul Amiralităţel şi Vocile se amjia de la fereastra nude era d-na
2SC5CI
ARENA ZIARELOR
X* In prima parte a revistei sale «Romanul" se ocupă de rpserva in care se ţine reacţiunea. «Rîde dracu de porumbe negre..."
El compătimim.
Bătrânul organ a intors foaia cu cestiu-nea Evreilor. Cine înţelege să citească :
Naţiunea iutreagă poate să se muncească a găsi o soluţiune, crre să garanteze interesele noastre naţionale şi să nu lase in aeeiaş timp nici ţara noastră is lată şi escomunicată, aşa zicăud, de Europa civilisată.
In a doua parte bătrânul organ ’şi ea inima in dinţi, se mândreşte, despreţueşte chiar, dar..,, dispreţul lui e chinezesc,.,, o ştie toţi căţî T cunosc.
El crede că respunde laconic observaţiu-mlor oposiţiuneî, in cestia Evreilor, taxăn-dule de nevaloroase.
In partea a treia spune, că cestiunea res-cumpărăril căilor ferate iese din desbaterea publică ; că negocierile urmate de guvern pentru reşcumpărare au fost cu desăvârşire rupte, zilele trecute.
*** «Timpul» constată roadele politicei cabinetului actual, in decursul celor trei anî din urmă. Că tabloul ce T presentă e prea negru, nici nu mai incape indoială. Guvernul e învinovăţit de toate relele, ce aii căzut peste capul naţiunii române.
Nu zicem că nu sunt vinovaţi guvernanţii noştrii, dar nici nu-i putem acuza întocmai ca şi «Timpul". Multe cause aii fost la mijloc, ce ori care partidă ar ti fost la guvern, nu le-ar ti putut impedeca a nu-şi face cursul lor nefast pentru naţiune.
«Timpul” in artielul seu prim nu voeşte Scă le vaţlă toate acele cause, Je am numi superioare, şi vrea să facă pe judecătorul just şi sever—unde? — iutr’un articlu de partid. De aceea, veţlend că acest articlu nu luminează, ci pârleşte şi afumă, am ţinut să constatăm lucrul cum este.
Mai încolo se ocupă de cestia ovreiască -—•intr’un mod cum trebue să bucure pe orî ce român demn, pentru că mai nicăiri nu s’a scris iu cestiunea aceasta cu atăta putere de voinţă şi dor de conservare naţională. Reproducem aceste :
Dacă un pericol internaţional există, el există abstracţie făcend de la cestiunea israelită, nu există, cestiunea israelită nu e in stare a’l crea. In orî-ce cas cestiunea aceasta n’ar servi de căt ca pretext şi u’ar fi ui.î cănd cauza adevărată a unei politice duşmane noue.
Şi mai încolo:
Aci e toată greutatea şi tot meşteşugul. A crea pentru Evrei posibilitate de-a ajunge la drepturi civile şi politice, fără a compromite nicî uu interes naţional şi economic al Romanilor, a rădica piedica absolută a religiei, pentru a o înlocui cu garanţii şi mal puternice, iată ţinta la care trebue să aspirăm cu toţii.
«Binele public” discută proiectele de răspuns lă discursul Tronului.
El nu găseşte bun pe nici unul din cele 3 proiecte; cel mai rău insă după el, e al Camerei.
oe Hamei şi căpitanul. Se amjiafi strigăte ca acestea :
»0 săT duoă la închisoare
»Lucrul e limpede
»A ! eată un poliţaii! cu o trăsură
»Păziţl, păziţi, că ve calcă
»Ajunge pentru azi uu omor.
O trăsură înainta. Mulţimea se strânse, se comprimă chiar, şi ’i făcu loc.
Vizitiul isbuti să tragă trăsura înaintea otelului de India.
Poliţaiul ee era in trăsură se dete jos, ’î deschise poarta otelului pe care o induseseră şi in -trâ; iară maî mulţi sergenţi de oraş depărtară curioşi! şi făcură un loc gol de la poarta otelului şi pănă la trăsură.
—	Vine, vine, strigau unii.
—	Eată’l, eată’i.
—	Băgaţi de seamă.
Iara un ucenic de la vre un meşteşug de vre- ! o 12 ani, aşezase pe trotuar un bntoifi pe ju- ’ metate spart şi răguşise strigând cu o voce ascuţită.
«Locuri de închiriat, locuri de iuchiriat, numai cinci bani locul »
*** Organul centrului vorbesce de politice esterioară, in privirea fruntarielor grece şi a cestiunei Egyptului.
Nu e destul ca un bărb t să ocupe postul de ministru zice «Pressa», vorbind de nereuşita d-luî Waddington iu diplomaţia europeană —el trebue tot-odată să înţeleagă şi greutatea postului şefi, să poirte şi aptitudinea datoriilor sale sa aibă esperienţa şi soiiuţa de a pune in aplicare cunoscinţele sale.
Şi ea găseşte in ţară la noi, in această privire, seamăn d-lul Waddington pe d. Cliiţu !
In cestiunea Egiptului, Franţa se sileşte a aplana dificultăţile: ea are lipsă do linişte ; influenţa Germaniei a luat propor-ţiuni mari in această privire: ea impune Ghedivulul vederile "sale.
\ orbeşte, iu line, de proiectul de lege presintat camerilor din Bruxelles şi Paris, proiect ce tinde la modificarea legii instruc-ţiunei publice, şi termină arătând, că pe când d. Paul de Cassagnac, redactorul «Ţereî”, e Otat inaiutea juraţilor din Paris, «Pressa” e citată înaintea juraţilor din Bu-curescl....(?)	.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
ie la 20 IuiHţ — 9 oro dim.
Paris , 19 luniu.—Senatori! şi deputaţii reuniţi îutr’uu congres parlamentar, afi votat, cu o Li voci contra 2(32, abrogarea artielul ui 9 din coistituţiune, iu virtutea căruia parlamentul france» se stabilise la Versailles.
Madrid, 19 luniu. — S’a descoperit o conspi-raţimie socialistă, cu ramificaţiunt oe ae iuţind peste toată Spania.
Petersburg, 19 luniu. — Principele Gorciacotf a plecat azi la Franefurt , de unde apoi va merge şi la Bade.
Uarmstadz , 19 luniu. — «Gazetta de Darni-stadt» anunţă că principele Bulgariei a primit de la regele Belgiei marea cruce a o dinului Leopold şi de la împăratul Wilhelm ordinul vulturului roşu clas l I.
Berlin, 19 Iunifi.—Priucipele Bismark a luat PVţO la discuţiunea Reichstagului şi anume la interpelaţhmea făcută de d. Delbrtick, care voia să ştie dacă guvernul avea intenţiunea d’a modifica legislaţiunea, ce regelează sistemul monetar actual. Cancelarul imperiului a zis, că nu cunoaşte in această Gestiune ce părere vor fi arend statele confederate, dar in privinţa opi-niuniî sale nu a voit să se esprime, adăogend, că riuterpelaţinneă nu rp poate respunde.
Nici consiliul federal, nicî ministerial Prusiei n’afi ridicat cestiunea pentru motive practice, fiind pentru moment suspendat vinderea argintului; uu s’a cuget it dar a provoca o modificare a legisl aţi unii actuale.
D. Deşend preşedintele băncii zice, că iu urma vinderi argintului, al cărui preţ este scăzut, s’a per chit pănă acuma 92 şi jumătate milioane. El susţine circulare» banilor d’argint şi cere suspendarea vinderii acestui metal pentru căţi-va ani.
D. Bamberger combate aserţiunile d-luî de Bismark, care respunde: N’am văzut in interpelarea d-luî Delbruek, de căt intenţiunea d’a face o demonstraţiune in contra nouilor tarile vamale.
Doamna de Hamei nu putea să’şl schimbe privirile : o forţă invincibilă, poate un presim-ţement ascuns, o ţinea, la fereastră.
Lângă ea căpitanul privea curios.
—	Bre ! ! zicea cel, ce oameni proşti, se cano-nesen aşa de refi... şi pentru ce? spre a vedea un om ca eî toţi.
—	Poate un neuorocit, rătăcit, de lipsa sa de pa-iuuî, zicea D-na de Hamei.
«Locuri de închiriat, numai cinci locuri» repeta rnerefi,
Sgomotul incetâ ca prin farmec; poarta otelului se deschise.
George apăru,
Manile sale erafi legate la spate şi spre maî multă siguranţă doul poliţai îl ţineafi de braţ.
Un strigăt sfâşietor se auzi la fereastra otelului Amiralităţel.
Doamna de Hamei ’şî recunoscuse copilul.
(Va urma).
HO
de la 20 lamă, — ameazî.
Londra, 20 Iunifi.-—() telegramă fie la Cap, cu data de 3 luniu, anunţă oficial, că principele imperial l.ouis Napoleon, a fost oiiio-r.t de Zuluf, la i Iunifi, pe cănd făcea o recunoaştere.
Corpul seu a l’ost găsit .
(Havas)
SO(IETiTK\ Clim fi A HO SI fi
DIN ROMANIA
No. 240
Domnii membrii fondatori a! acestei Societăţi sunt rugaţi să bine voiască a se iiitruni in localul Ephoriel Spitalelor civile din Bncurescî, Duminică 24 ale ourentel orele 12 din zi, spre a alege un uofi consilii! general conform art. V II dm statute şi tot de o dată a lua ctuios-ciinţa de lucrările acestei Societăţi făcute de la instituţiuuea el,
Asemenea sunt rugate toate acele persoane, cari ar dori să se prenumăre intre membrii fondatori ai acestei Societăţi, să bine voiască a trimite adresele d-lor la binronl comitetului central (localul Ephoriel), in toate filele şi orele de lucru.
Secretar, han S. Boboc.
No. 241.
Se faoe cunoscut spre sciiuţt amatorilor, că Marţi 19 luniu corent orele 7 de dimineaţă se va ţine licitaţinue pe Piaţa oborului pentru vinderea a 23 perechi hamuri de cate don! cal, t şele, 3 samare, 14 juguri de cal, 8 vinari 16 sid< lcî şi 6 frîurî.
Secretar, loan S. Boboc.
BIBLIOGRAFIE
A ieşit de sub presă şi se află la librăria So-cek Tractat de versificare latină, de G. Dem.
Teodor eseu. Partea I a acestei scrieri, coprin-detid prosodia şi din metrică versurile esa uetrn şi pentameîru, este o carte didactică pentru cursul superior de licee. împreună ca pai tea ii, care va urma, ea e dedicată d-lor C. A. Rosrtti, Odobeseu, Maiorescu şi V. Papa.
In corîud va apare, de acelaşi autor :
Tracta! de vers.ficare latină, partea 11, Metrica, coprimjend toate genurile de versuri, versificarea specială a Iul Oraţiu şi noţiuni istorice asupra versifioăril la Romani.
Noţiuni despre colindele române, studifi critic de literatură populară.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„lliii'sa Bucurescî“
i. n. K'EI&HO & F-ţii BENZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţiiua de 8 Iunie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale...
»	» egite la sorţi.
8%	> domeniale . .	.
»	, eş te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens, 300 le 7% Serisnri fnneiare rurale f. C.
7%	»	, orbane f C.
8% Impr. Municipal
cu pr. Buc. (bil. Renta Români .....
Acţiuni «Dacia».............
»	«Romania»	.	.	.
Cupoane rurale exigibile	.	.
»	domeniale	»	.	.
»	scrisuri	»	.	.
Argint contra aur .	. . .
Bilete liypotecare contra aur. Rubla hărtie ......
Florinul.....................
Lose	Ottomane . .	.	.	,
20
CURSUL DIN VIENA 19 luniu
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hărtie
CURSUL DIN BERLIN 19 luniu
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	, .	.	.	.
Oppenheim.....................
Ruble liărtie.................
Stern.........................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 19 luniu
Renta Română Lose Otomane ,
SCHIMBUL 8 luniu
Paris (3 luni)...............
» la vedere.	.	.	.	.
Londra (3 luni)	.	.	.	.
» la vedere................
Berlin (3 luni). ...
» la vedere.	,	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
Cunip.	Vând.
102%	1023/4
97'/,	argint
104 V»	104%
99	argint
180	183
97%	98‘la
93 ‘/a	94 V,
103	103%
27	27%
72 V,	72%
200	205
70	75 ;
1%	argŢ
Va	—
‘la	aur
2	
1%	i%
2 45	2 46
2 IC	2 17
45 —	50 —
19 Iun.	18 Iun.
9 25	9 25
5 48	5 48
	 		22 20
114 —	114 25
92 -	92 —
30 80	32 —
88 50	88 50
200 60	200 80
39 40	39 25
72 —	72
49 50	49 %
99 10	
100	
25	
25 20	
122 V4	
123 %	
2 17	
Fermo Benzal
www.dacoromanica.ro
rr^POGRA PHl k
ŞTEFAN MI1IALESC1J
BUCURFSCT
MF* 11 Strada i i (> s c a n i 3
Recomandă atelierul fi şeii asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
rar mssrai cv
ast-fel că se află in posiţiune de a esecuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de aoeastă artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, tto.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
PC AFIPTF. şi ANUMCIURI -p*
in diierite mărimi, albe şi colorate
«TE DE NUNTA, DE EAP EZ, SI DE 1MM0RMANTARE
pARŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
«si»! nosiaaaa rasana»!
PRECUM
O O N DIC E CU A8U8I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITÂNTE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se pnimesc cu precmri forte moderate.
Plumb Franţuzesc
be vinde in ipiantităţî mari şi mici cu preţuri toarte reduse.
Muşamale nuol Gudoronate
pentru invelite producte, trăsuri şi alte objeote cu preţ rî de 15 leî bu.ata. — De ve'njare la subsemnatul
M. L1TIMA\
638 30-1-1.	No. 19 Strada Germană No. 19.
Sg*^«3EgS:»,iSaBB
ş **»>wiw«ra£
■a
op Laroze
^sium
Cu Coji de Portocale amare
Dq mai mulţi" le 40 de ani. Siropul1"; bnruze esie jirescrisu cu succesii de io{î medicii pentru a vin iice (iasln'ele. Oaslralijide. Dyspepsiele şi Crampele stomac ului, OonstiptUiiuule rebele, pentru a laalita digestiu- j nea ş'a regula inacţiunile Momacuhn ş ale mtesUnaioru.
Siropulfi sedativă
jcaBromure de Potas
ŞI Cu c0JĂ DE PORTOCALE AMARE Este remediu lu cel ti mai eficace pentru a combate Afecţiunile Anime 5, Bpilepsiele. Ili/steriele. Migrena, Cliorea (Danse^de Saint-Guy), Insomnia, Cojivulsiumle şi Tusa copiiloru iu timpulu denutiunel. inlr' unu cuvintu in i6lo Afecţiunile nervdse.
Fabrică, Sped lume J.-P LAltOZIi şi Clă, 2, rue des Lions-St-Paul,
PA1US, şi la principali Spipn din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * SIROPUI.U Dl.Pl’IÎ ATIVU de Cop de Portocale amar»
_ cu lOIlIJRE UE POTASSIUM.
S1ROPULU FERUGINOSU cu Coţi rje Portocale şi de Quassia amare cu PUOTO-IOO'URE DE FIÎRU.
In apropiere de Viena,Llâgiiâ gara Westbahn se află:
INSTITUTUL DH CURA CU APA
al lui JOŞE 1*11 RAFTL in Obcr-Weidiingaii
Lângă acest institut se află şi un pension mobilat cu tot confortul, avănd odăi separate pentru Ospeţî. Familii întregi incă pot afla locuinţe convc nabile.
Iriformaţiunile cele-l-alte se pot lua direct diu institut sau de la proprietar : Mariahilferstrasse No. 113,' precum şi de la Doctorul S. Stein-schneider : IJIabs-burgergasse I-a.	.6 3 3.
IST 42 CALEA VICTORIEI 42
1/ăiigă Teatru, vis-n-v’s de 0.sa lorok
FFIIIJC atiii.m:
l)e Ia (J 1 uni 11 jiăna la HO luniu
Iu ’ooalultt de veuijare diu Cale V.cto. iei No. 42 diu causa
DESFACERII TOTALE A NEGOŢULUI
Se vor vinde tote mărfurile esistente preci m şi cele remase de la
înecarea Szeghedinulul in Ungaria

Coshime, Capoatc. Olandă de lluniburg si Belgia, Servele de masă si iot felul de lingerie.
Cu 65% mai eftin decăt preţul constatat prin
tribunal
MARE OCASIUNE PENTRU ZESTRE
Costumaşi capo'e de olandă Belgia, naturale 6 fi\. 8 fr, 10 fr.,—30 fr. Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 fr., 3 fr., 4 fr.,—10 fr.
Şervete şi feţe de mese de olandă-damasc, fine 3 fr., 3'/a fr. - 5 fr. Fust<‘ de dame de percal franţuzesc, foarte elegante 4 fr., 5 fr.,— 9 fr.
Olandă de Rumburg, prima calitate 35 coţi 20 fr., 22 fr.—24 fr.
Olandă de Rumburg, 3 '/2 şi 4 coţi lată, pentru 6 cearşaf. 36 fr 38 fr.—60 fr. Olandă cea maî fină de Belgia, 68 coţi 49 fr. 55 fr. 60 fr.—90 fr.
Batiste de olandă şi lino cu litere brodate 50 bani 75 bani I fr.—3 fr. 0 mare parte de Gobelin franţuzesc Cepoate şi Costume Camisoăne
de melino, şi cea maî fină lingerie pentru bărbaţi şi dame
.52 (	Cumpărătorii	de 50 fr.	— 3 batiste fine cu litere brodate
’cS 1	»	» 109 -	6 • » » » „
	»	» 150 »	12 > » » » »
	»	» 200 »	— 12 batiste fine şi o faţă de masă brodată
LOCALUL DE VENZaRE
42 CALEA VICTORIEI 42
Lăngă Teatru, vis-a-vis de Casa Torok.
Masine de secerai
t MERI#'ANE
Cu preţurile reduse
Masine de treeral
CU CAI
23 STRADA GERM XA 23
DRAGELE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Lauriat al institulul Franciei.
Numerdsele studii făoute de învăţaţii cei mai distinşi a epocel ndstre, au demonstrat că preparaţiunile de fer a Dr. Rdbuleau sunt superiore tutulor celor-alte fentginose pentru tratamentul bdlelor următdre: Ohlorosă, Anemie, Palorea feţei, Perderi, Slăbăciunea Copiilor şi t6te b41 ele ausate prin sărăcia sângelui.
DRAGEELA D-ruluI RABUTEAU: Nu înegreso dinţii şi sunt mistuite de stomachurile cele mal slabe fără a produoe oonstipaţiuni: A se lua 2 dragele, una diminăţa şi alta săra în timpul mănqăreî..............
ELEXIBUL D-rulul RABUTEAU: Beeomomandat persAnelor al căror funcţiuni digestive au trebuinţă de a fi restabilite saă stimulate. A se lua câte un păhăruţ de rachiu diminăţa şi săra înaintea mftnoărel...........
SEBOPUL D-rului RABUTEAU: Destinat în special copiilor...........
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE BABUTEAU este forte economie, ele nu dau loc decât la uă cheltuială neînsemnată pe fie-care $i. Se pote procura FERUL RABUTEA U prin intermediarul tutulor farmaciştilor Hm România.
A se ferf de contra-facerî şi pe flacdnele do fer a B-rulnî Rabuteau, a se cere cu garanţie, marca iabriceî (depusă) purtând semnătura luî CLIN şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
Deposit in BucurescI la D-niî Ovesa, C. Gcmbec, drrguigti, şi Rî'sdSrfer, farmacist.
pll\Ş\X-
otHA Ut
Ptrsdneie cari cunosc Pilulele purgative «ţ»
Doctorului DEI1AUT, nu esita de a se purga de indatace simt necessitatea. N'au a se teme neci de desgust, ncci de obosăla, pentru ca, contrariu celor alte purgative, aoesta nu lucreaz.i bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cubeuturlin-taritdre, precumvmu, calea,ceai. Fie
___	/are alege pentru ase purga ora şi mancat ea care
H eonvm mai bi&*, dupe occupatiunile selle. ObosCla purgrtiunei fiind cu totul anulata prin effeclul bunei al imentatiuni intrebuinţate, lesne se decide cineva a reincepe ori de cate ori este necessariu.
Cutii de 5 fr. şi de 2 fr. 50 c„ la Paris la Doctorul DEHAU’f, Şi m Wle pharmaciele. A exige cu fie care cutia cărticică de 72 pSijxne conlmend instrucţiuni in iote limbele, a cere Manualul Doctorului DEHAUT, volum de 468 pag ine in limba /rancesa. ,
(0 l M T
Adevărat de Portland
st afla de veiujare en''gros şien detail aici şi in Brăila cu cu preţul foarte redus la
MAYER FhEUD & Comp.
35 Strada Smărdan (Germană)
IvTET^STTL
PE LINIILE
BUCURESCI-BAHBOSIROMAN, BUCURESCI-VERCIOROVA, BiUBOSLGALAŢI Şt TECUCIU-BEBLAU
Bucuresci-Barboşi-Roman
K ilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea frenurilor		
Tr acc.	Tren |e pers.	T mixt
1	5 | 7	11
Ore M,	Ore M. Ore M.	Ore •
io
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
414
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Buftea
Perişu
Crivina
Ploescî Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. ®“esc
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta.
Bărboşi Rest.
Serbeşti P re val
Hanu Qonacbi Iveşti
Tecuci Rest. ^
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. p^. Galbeni
ROMAN Res. Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	84
6	16 6 39
7 46 7 54
9 00 dim.
dim. 10 00 10 18 10 33
10	55
11	14
11	45
12	05 12 25 12 38
1 15 1 48
seara

dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	13
2	42
3	00 3 12
3	48
4	25 p. m.
dim.
7 05 7 50 dim.
Barboşî-Galaţi
Ki lom. da- la Barboş	STAŢIUNI	Areta Tr acc. 601 Ore M	rea trenurilor Tren de pers. 603 605 Ore M. Ore M	
19	BĂRBOŞI Rest. Pice. GALAŢI Rest. Plec	Doap 3	30 4	05 noap.	seara 6	25 7	00 seara	seara 7	25 8	00 seara
Roinaii-Barbosi-Bueiiresci
Kil om	
de la	STAŢIUNI
Roman	
	ROMAN Rest. Plec.
23	Galbeni
44	Bacău Ilest. S?S’ Plec.
55	Valea Seacă
73	Răcăciune
89	Sascut
103	Adjud Restaur.
114	Pufeşti
128	Mărăşeşti
147	Tecuci Resj.
165	Iveşti
179	Hanu Oonachi
169	Preval
20 6	Serbeşti
218	Bărboşi Rest.
239	Brăi a Rest. p°ps;,
261	Muftiu
278	Janca Restaur.
298	Faure!
319	Cilibia
389	Bnzeu Rest.
350	Monteor
354	Ulmenî
374	Mizil Restaur.
390	Albeşti
396	Valea Călugărească
408	Ploescî Rest.
427	Crivina
437	Perişu
450	Buftea
457	Chitila
467	BUCURESCI Rest. S.
Aretarea trenurilor
Trace.
Ore M.
Tren de pers.
6 I 8
Ore M. OreM
T mixt 12
Ore M.
seara				p	m.	
8	30			12	10	
				12	45	
9	26			1	17	
9	31			1	27	
				1	45	
				2	25	
10	29			2	53	
10	52			3	22	
				3	41	
11	31			4	15	
11	55			4	45	
12	05			5	10	
				5	43	
				6	07	
				6	25	
				6	54	
1	36	dim.		7	15	seara
1	51	8	10	seara		7 35
2	23	8	45			8 20
2	31	8	58			seara
		9	34			
3	25	10	09			
		10	43			
		11	18			
4	41	11	50			
4	49	12	10			
		12	31			
		12	42			
5	37	1	24			
5	59	1	56			
6	08	2	07			
6	22	2	25			
6	32	2	45			
6	57	3	19			
		3	37			
7	26	4	00			
7	38	4	15			
7	50	4	30			
sera		P-	CD .			
G a 1 a t î-B ai* b o s I
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor	
Tr. ac.	Tren de pers.
602	604 606
Ore M.
Ore M.
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec Rest. S

dim.
25
Ore M,
~ dun 8 25
Bueiircscî-Vâmorova
Kilom de la Bucur.
STAŢIUN I
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM.
Trenuri mixte
17
OreM.
19
Ore M
21
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
345
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. GăeştI Leordeni Goleşti
Piteşti Rest.
Costeştî Stolnici Corbu Potcdva
Slatina R st.
Sos.
Plec.
Peatra
Baiş
Pe'eştî
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
CoţofenI
Răcarî
FiliaşI
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
T. Severin R. |^c
364
382 VARCIOROVA Sos
dim-8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
p. m.|
1 25
1	52'
2	19
2	45
3	24
4	12|
8 9 9
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
nâpte
dira.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	li 9 40 9 55 ser»
Tecuci u-Bâ riad.
Kilom. de Ia
Tecuci
STAŢIUNI
16
29
36
acOHOmanjcaiFo
TECUCIU Restaur. Plec.
Berbeci
Ghidigeni
Tutova
lestaur. Sos.
Bncnreici. Tipografia Ştefan Mih'desen, Str. Lipscani No. 11.— Corn 7323
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
	dim.	p. m.
	5 20	5 35
	5 53	6 11
	6 21	6 48
	6 38	7 03
i	7 05	7 30
1	dim.	seaa
Viirciorova- BucurescI
Kilom. de la Vârci.
S T A Ţ I u N I
Arătarea trenurilor
Tr. ac.	Trenuri rnix e		
4	18	20	22
•v
VARCIOROVA Plec.
18 T.-Severin R. j^3.
37 Palota 47 Prunişor 57 ’ Timnea 72 Strehaia 83 Butoeştî 96 Filiaş 102 Răcaii 113 CoţofenI 121 Işalniţa
131 Craiova Rest. j,0^
140 Cârcea 147 PeleştI 163 Baiş 176 Peatra
193 Slatina Rest.
Plec.
214 Potcova 226 Corbu 236 Stolnici 251 Costeştî
274 Piteşti RiSt. ^
281 Goleşti 295 Leordei I 312 GăeştI
333 Titu Restaur,
315 Gbergrni 358 Ciocăreştî 372 Chitila
382 BUCURESCI R. Sos
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	0
1 33
2 21
2 31
3 18
3	40
4	05 4 11
dim.
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 10 25
6 00
6 15
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
6 00 nopte
6 20,
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12
p m.
dim
5	45
6	01
6	30
7	03,
7	49,
8	14!
8	46;
9	18 9 35
im
Bârlad-Tcciidii
Kilo m de la Bârlad
STAŢIUNI
15
22
35
51
SERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
ilerhecî
TECUCIU Restaur. Sos
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixta	
	14	16 ;
	Ore M.	Ore M'
	dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.	seara 9 45, 10 16 10	35 11	3>| 11 00 ndpte

ANULUI.—No. 613
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA, 10 JUNIU 1879
ROMANIA
LIBERA
APARE IN TOATE ZILELE			
ABONAMENTUL: In Capitala: I an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. InDistricIe: 1 an 30 Iei, 6 luni 15 Iei, 3 luni 8 lei. [n Străinetate: 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni iolel Director : D. AuG. LaURIAN.	Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame, a se adresa: n ornanta S La^^minbtraţi^ «rada Lipscani No. 1 r, Typographia Ştefan Mihalescu. - In Francia : la SocUti si Reclame la d B G Pnnn f’f’■ P B°UrSe’ In Austria : Ab~ente, Anunciuri ZcJ' P°PP°vlts> f”uI Cu«<=i Române, Stadt, FJeischmarkt, 15, Viena. - Pentru anunciuri venind mama, nu se primesc de cUt prm mijlocirea espeditiunei de anunciuri: Mdolf Sleiner, in Hamburg.		ANUNCIURILE: Lima mica pe pagina IV-a 3 5 bani Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 1 Epistole nefrancate se refusa. — Articolii nepublicaţi nu se inapoiaza. — Pentru rubrica:
			
Toţi D niî abonaţi aî aosstuî ziar, al căror abonament espiră la 15 curent sunt rugaţi a’şt re’noi abonamentele, contrariu se va suspenda trimiterea foiel.
Administratiunea.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Pesla, 18 Iuniu. — Locotenent mareşalul baron Bibra a murit, fiind lovit de apoplexie după ce s’a sculat de la prănz.
Praga, 18 Iuniu. — Camera comercială din Praga a liotărît să dea o petiţiune'pentru promulgarea nneî legi de nsură pntocmaî după pro-cctuî, ce s’a presentat parlamentului german.
Belgrad, 18 Iuniu. — Misiunea colonelului Dolgoruki, adjutanteluî ţarului, se intinde numai asupra regularii fruntariilor bulgaro-sărbe in ţinutul Timoculul. Rusia pretinde ca Serbia să oedeze Bulgariei unele părţi din judeţul Zaitşar, şi anume acelea ce s’au alipit la Serbia in urma hatului din 1833. In această ces-tiune guvernul şerb poate să apeleze (!!) după intervenţiunea (!) puterilor semnatoare.
Sofia, 18 Iuniu.—Guvernul provisoriu bulgar a fost incunosciinţat, că marile puteri europene nu pot încuviinţa principatului dreptul de a’şî ţinea o flotilă pe Dunăre.
Dărîmarea Silistreî şi Rusciuculuî inaintează spornic pe tie-care zi.
Paris, 18 Iuniu — «Jurnal des Debats» ţine de ilusorică supunerea chedivuluî voinţil puterilor europene, pe căt timp el nu va numi şi miniştrii europeni. Waddington ajdeclarat deputaţilor din alpii maritimi, că Ministrul Depretis a desminţit espresiunea acea ce i se atribuise lui cu privire la Nizza, promiţând că va publica adevăratul text al vorbirii lut.
Roma, 18 Iuniu.—Prin un cutremur de pământ erî s’aă nimicit cinci localităţi din apropierea de Acireale. Zece oameni aujmurit, mulţi s’aă rănit. Toţi locuitorii au remas fără case.
Roma 18 lunitt. — Erî existau temeri, că vor erupe tumulte şi disordinî in jurul Messineî. Soldaţii s’au consemnat. Dar intr’aceea liniştea, a remas neturburată. In Cesaro incă domnesce mare iritaţiune.
Bruxela, 18 Iuniu. — In Senat s’a desbătut legea asupra învăţământului elementar. Preşedintele Senatului, principele Ligne a vorbit contra legii propuse.
Paris, 18 Iuniu. — Iu camera s’a presentat erî un proiect pentru schimbarea regulamentului intern. După acest proect ar fi posibilă es-chiderea unui deputat pe o sesiune iutreagă, in caz cănd el s’ar folosi de espresiunî insultătoare.
După congres guvernul va presinta un proect de lege, prin care se va regula cestiunea in privinţa locului unde să reşeadă camerele.
Din Algeria se raportează, că trupele franceze au pătruns in satul Elhamman, centrul tribului Uled-Daud, dar aflară satul gol. Şeriful a fugit cu adetenţiî seî in locuri şi direcţiune necunoscute.
Madrid, 18 Iuniu. — Principele de coroană, Rudolf şi principele Leopold au sosit azi aici.
Brussela, 18 Iuniu. — Senatul a primit proiectul de lege al învăţământului elementar cu 33 contra 31 vocî.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
19 IuDiu. — S ore scara.
Londra, 20 Iuniu. — Corpul prinţului Napoleon a fost pătruns de şeapte-spre-zece lovituri. Ziarele eşite după ameazî in Londra se întrec a regreta moartea acestui june prinţ irances, ucis de inamic in răndul trupelor en-glese.
«Times» consideră evenimentul acesta ca foarte hnportant pentru politica engleză.
î iena, 20 Iuniu. • După raporturile venite la ministerul agrrultureî, recolta grânelor făgă-duiesoe mult, in districtele Ungă ' “
riei.
(Havas).
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucurescî, 9 Iuniu.
Sunt treî-zecî şi unu de ani astăzi, de cănd nemuritorul Eliade ridică, la Islaz, stindardul revoluţiuniî.
Salutăm cu respect şi cu iubire acea zi măreaţă, cănd Românii, însufleţiţi de patriotice simţiri, rupseră legăturile protectoratului rusesc, desfinţară privilegile de nas-cere şi arătară lumii, că voesc să trăiască liberi in ţara lor !
De atunci prin multe încercări grele tre cut-am dar, de căte ori am fost mişcaţi de adevăratele interese ale naţionalităţii romanesc!, am severşit fapte mari. Unirea României cu Moldova, împroprietării ea ţăranului, dinastia de Hohenzollern, resboiul glorios do peste Dunăre, vor remăne neşterse din istoria naţională.
Facă-se ca, in ori-ce vremuri grele, ideia naţionalităţii să ne uniască, să ne inspire, să ne îmbărbăteze, căci numai căt timp dansa ne va incăbji inimele, România va trăi!
şi numai atăta avem acum de făcut. Aci este toată cestiunea de principiu.
La căţi Evrei avem să dăm cetăţenia şi cum o să le-o dăm ? cu asemenea întrebări să ne lase in pace agenţii Alianţel-israelite d’afară din ţară şi cei din ţară. Noi, de la noi, nu dăm nimănui. Cine va dori să do-băndiască împământenirea română să se adreseze la corpurile legiuitoare, şi aceste corpuri, numai in faţa unei cereri personale şi dupe ce se vor asigura că individul petiţionar este om de treabă, cu sentimente romănesci şi foiositor ţării, să confere cetăţenia română, la care necreştinii nici nu puteau să aspire până acum.
Să ne ierte organele guvernului nostru , atât cele de la Viena, cari ne ameninţă cu împărţirea României, dacă n’om impăraîn-teui cu ghiotora pe toţi Evreii d-lui Lau-uay, căt şi cele din Bucurescî, cari no sperie cu ,t,excomunicarea Europei civilisate* , dacă a om da drepturi cu duiumul la toţi vitejii ce au tras la sorţi. De stafiele dnea-lor nu se va îngrozi poporul romanesc!
Congresul nu ne-a cerut de căt să ridicăm din legislaţiunea noastră distincţiunile religioase, cari opriau pe streinii necreştini de a putea ajunge, in ţara noastră, la drepturile politice, la proprietatea iminobiliară şi la funcţiuni şi onoruri. Aceste piedice le vom ridica, formulând un principiu general pentru toţi străinii. Dară aci s’a mărginit congresul. Chiar membrii acelui nedrept areopag european, cănd a fost vorba de ho-tărîrea unei soluţiuni de fapt, s’au oprit şi, recunoscând că Evrei din ţara romanească nu sunt, nici prin raportul numeric nici prin cultura lor, de comparat cu cei din statele apusene, ne-a lăsat nouă întreaga libertate a măsurilor practico.
Şi acest adevăr nu resultă numai din modul in care este redactat art. 44 al tractatului, ci şi din următoarele două împrejurări, pe cari n ar trebui să le pierdem de loc din vedere:
Mal ăntăiu, cănd al douilea plenipotenţiar al Italiei a propus congresului să iu-scrie in tractat « IsraeliţiI din România, cari «nu aparţin vre-unei naţionalităţi străine, {cei cari aii tras la sorţi, cum zice organul guvernului nostru), «dobândesc de drept «naţionalitatea română”, să ne aducem aminte, că principele de Bismarck şi întreg areopagul a înlăturat această propunere, ţinăndu-se numai pe tărîmul principiului confirmat iu art. 44.
In al douilea rind, şi foarte preţioasă, pentru noi, este declaraţiunea d-lui Wad-dingtou, apărătorul cel mai zelos al causei Evreilor. In aceiaşi şedinţă, plenipotenţiarul Francieî, mulţumit de triumful principiului său, intre altele zise : «Căt despre dificul-«tăţile locale, ele se vor aplana mai lesne, «dupe ce priucipiele, cari fac onoarea şi «siguranţa naţiunilor civilisate, vor ti recu-«noscute in România, şi cănd IsraeliţiI vor «sci, că n'au să aştepte nimic, de cât de «la propriele lor silinţe şi de la solidari-«tatea intereselor lor cu acelea ale «raţiunilor indigene.»
Ei bine, domnilor de la guvern, cănd in-săşî Europa, cănd insuşi apărătorul cel mai zelos al Evreilor, nu s’a preocupat de căt de o cestiune de principiu, cănd congresul n’a voit, cu toate stăruinţele Alianţei-israe-lite, să ne impună nici o soluţiune de căt admiterea acestui principiu, cinstit este, patriotic este, să ne îngreunăm noi inşine si-tuaţiunea, să periclităm noi inşine interesele cele mai scumpe ale Romănilur, mergând cu poala plină de daruri către alianţa-israclită ? mii de ori-ce rasă şi de ort- WWwAdaCOr6manicaVf6dillSt0U decUră Evreilor’
Zăpăceala este mare prin raidurile guvernamentale. Cei de Ia cărmă şi oamenii lor simt că pământul le fuge de sub picioare şi nu găsesc de ce să se mai agaţe. Nu sunt numai grupurile conservatoare şi liberalii independenţi cari ei combat; neînţelegerea a intrat chiar in familia roşie; ce e tînăr şi cu viaţă se desparte de putri-gaiul oamenilor de afaceri, pentru cari politica de respănce a fost şi este singura profesiune. Ceea ce este şi mai supărător pentru patrioţii de gură, e că naţiunea, in numele căreia jurau tot dauna că lucrează, pentru binele căreia ne declară şi astăzi, eu lacrime de crocodil, că se jertfesc, această naţiune, mişcată de instinctul de conservare, ăi părăsesce in cestiunea israelită.
In această mişcare a naţiunii reale, vedem noi o mare garanţie, că romăno-filii de la cărmă nu vor isbuti să-şi îndeplinească nenorocitele lor planuri. Ei vor fi siliţi să se conformeze cu voinţa poporului, ale cărui interese sunt altele de căt ale es-ploatatorilor săi, sau vor fi trântiţi de la cărmă de indignaţiunea publică, care nu va suferi ca miniş-rii României să se facă samsari aî duşmanilor neamului românesc.
Naţiunea insă trebue să fie mereu deşteaptă, pană cănd ne vom vedea scăpaţi de vijelia ridicată asupra ţării prin neprevede-rea oamenilor noştriî de stai. încredere deplină nu trebue dată nimănui in asemenea împrejurări.
Noi, in sfera lucrării noastre, am căutat să ne îndeplinim căt se poate mai bine datoria de români.
Am arătat, cu inima deschisă şi cu privire către interesele cele mari ale naţiunii, ce credem că este mai bine de făcut in cestiunea de faţă: supunere tractatului de la Berlin, dar numai tractatului de la Berlin, ear nici de cum Alianţel-israelite, represen-tate la congres de d. Launay şi, iu România, de organul oficios al guvernului. Să ridicăm piedica constituţională, care opria pe străinii necreştini de a putea ajunge la cetăţenia română şi de a se bucura de toate drepturile ce isvorăso din calitatea de roman, stabilind o măsură generală pentru toţi stră-' ' de
popo-
tă n au să aştepte do acum înainte nimic de la Europa, ci totul numai de la Români, cănd vor merita prin silinţele şi solidaritatea intereselor lor cu ale noastre, să fiă îmbrăţişaţi de Români, — cinstit este, patriotic este, să ne speriaţi, prin gazetele de la Viena, cu împărţirea ţării, prin cele de la Bucu-cureşti, cu escomunicarea Europei ? Ale cui interese le apăraţi, cănd vorbiţi ast-fel ? Ale ţării româneşti, in capul căreia vă aflaţi, ori ale Alianţei israelite, de protecţiunea căreia vă bucuraţi ? De unde ne-aţi scos categoria celor traşi la sorţi, şi pentru ce ? De ce să nu vină Evrei căte unul, învăţaţi oii ignoranţi, bancheri ori săraci, viteji ori fricoşi, să ne ceară impămîntenirea, să ne înfăţişeze titlurile lor la recnnoscinţa ţării, şi, dacă vor merita, să-I introducem in cetatea romanească ? De ce atăta obstinaţie de a proclama d’o dată cetăţeni eăte-va mii de Evrei ?
Nu vă e milă de ţară, suflete rătăcite!
CRONICA ZILEI
Aflăm că guvernul ar fi prelungit incă cu şase luuî termenul predării armelor, contractate de generalul Cernat. Aşa dar, cele 68 miî de pusciî, ce trebuea să le avem in arsenale la Marte 1879, un vor veni in ţară — din buna voinţă a guvernului nostru — de căt la August 1880, şi cine scie dacă şi atunci ?
Cinstit şi prudent! ?
—x—
Prin revărsarea unui canal al Dunării — ne spune «Giurgiul» — s’a inecat aproape 200 pogoane semănături de grău, orz, ovăz, meiu şi pepeni.
Aceste semănături ineeate sunt ale locuitorilor corn. Slobozia.
—x~
Acelaş ziar ne spune, că comisiunile instituite pentru constatarea pământurilor instreinate de săteni contra art. 7 din legea rurală şi-au început lucrările.
—X—
Aflam, ca d, Simion Michălescu, cinstitul director de minister, ş’a dat demisiunea.
fee vorbeşte, că locul lăsat vacant, prin regretabila retragere a d-luî Miohălesou, el va o-oupa d. prefect de Kiustenge.
—X—
Actualul arohimandrit de scaun al episoopieî Dunării de jos. P. C. Sa Ieronim Sefănescu, s’a confirmat provisoriu iu postul de revizor ecle-siastic in Dobrogaa, pentru administraţiunea bi-serioească de acolo.
Drepturile acordate prin aoeastă confirmare au inceput de la 1 Iuniu, curent.
—x—
Eată incă o frumoasă faptă.
D. colonel A. Gorjan, comandantul regimentului 4 de infanterie, a oferit gratis 70 esemplare de diferite cărţi didactice şi istorice spre a se distribui ca premiu elevilor, de ambele sexe, dinşcolele primare ale judeţului Prahova, cari se vor distinge cu ocasiunea esamenelor generale de finele acestui an şcolar.
Ofranda e frumoasă ; ministerul esprimă mulţumirile sale d lui colonel Gorjan; noi zicem că le merită.
—X-
D, poliţaii! al oraşului Isaccea, zice «Monitorul», prin telegrama No. 799 , face cunoscut, că o ploae torenţială, oare a curs 8 ore necontenit, a distrus aproape jumătate recolta tutunurilor, semănăturile aşezate pe pante şi vâlcele, a scuturat grâul şi viile in fio ire.
Grădinele de zarzavaturi ineeate sunt distruse; s’a inecat vite, porci şi multe paseri,
Pagubele, oe se cunosc pană acum, sunt simţitoare-
—x—
Constatăm, cu plăcere, că * Progresul medical romăn» incepe a inspira interes învăţătorilor co munalî.
Eî incepe a se abona la acest ziar medical.
Eată un progres
—X —
Academia romană, in şedinţa din 6 ale curentei, s’a ocupat cu o discuţiune, asupra unui testament aL repausatuluî Dim. Cazaoovicî.
D. Urecbiă, unul din esecutoril testamentari, comunică că aceştia afi decis, că averea donată de numitul reposat pentru un scop patriotic să se lase in îngrijirea şi administrarea Acad. române.
Se alege o comisiune, care să cerceteze propunerea şi actele oe le va aduce d. Urechiă.
—x—
La 11 Iuniu ineep esamenile la şcoala de agricultură şi silvicultură, precum şi la şcoala de arte şi meserii, de pe domenul Herestrăfi.
Ar fi bine, ca oamenii cari se interesează de progresul ţări! noastre pe teremul agricol şi industrial să asiste la aceste esamene, să caute a vedea, dacă numitele şcoli corespund chemării lor, daoă fac progres, dacă merită subvenţia dată de stat,.,
DIN AFARA
Comisiunea europeană din Rumelia Orientală.
Cum ştim, comisiunea europeană consti-tue in Rumelia orientală are o putere, care este superioară pănă şi guvernatorului. «Tag-blatt® din Viena ne schiţează in următoriul mod atribuţiunile acestei puteri:
1.	Comisiunea va supraveghia aplicarea statutului organic.
2.	Toate cestiunile cari stafi in legătură cu acest statut nu vor putea fi deslegate cu desăvîrşire, pănă cănd comisiunea nu’şî va li pronunţat prealabil părerea asupra lor.
3.	Guvernatorul nu va putea aduce trupe otomane in Rumelia Orientală, in caşul unei turburărî, de căt cu consimţementul corni-si unei,
4.	Hotărîrile luate de comisiune cu majoritate absolută de voturi, vor fi obligatoare pentru guvernatorul general.
5.	Alegerea personalului de administra-ţiune se va face esclusiv pe lăngă respun-derea guvernatorului general.
Printr’o notă ulterioară cabinetul de Pe-tersburg esplică—cu invoiala tuturor celor lalte cabinete—, ce trebuesce inţeles sub cuvăntul «majoritate absolută” , de care se face menţiune in punctul 4. Majoritatea absolută nu poate avea loc, anume, de căt atunci, cănd comisiunea este completă. Din 7 voturi bună-oară—acesta este numărul complet—4 constituesc majoritate absolută; din 5, 3 insă nu.
*
* *
Destinele Rumelieî orientale nu sunt in credinţate, cum vedem de aici, guvernatorului general, adecă indirect Porţeî, ci co-misiunel europene, prin urmare de a dreptul Europei. Precum rezultatele cele bune vor fi prin urmare a le acesteia, aşa de
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE* 20
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BEL LOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
XXIV.
In timpul pe cănd se petreceafi acestea, d-nu de T..,., care era atunci procuror Împărătesc la Havre, dejuna iu casă, cănd veni săi spue, că o damă cere să’î vorbească.
—	Aî spus, că eram la masă ? zise d-uu de T..„ servitorului seu,
—	Pa d-nule dar d-na stăruesce mult şi mi’a spus că e vorba de ceva foarte serios. Ea e in-soţită şi de un căpitan de marină, care ve cu-noaşce.
—	Bine ! pofteşte! in cabinetul med.
ROMANIA LIBERA
relele şi turburările ce se vor putea nu mal ea va li respumjetoare.
Insurecţiunea Arabilor din Algeria.
Tnsurecţiunea Arabilor din Algeria continua. Iu zilele acestea a fost o incăerare intre trupele franceze şi intre insurgenţi, care se sfărşi cu omorîrea a vre-o 50—60 dintre ceşti din urmă. Ostilităţile ameninţă a lua dimensiuni din ce in ce mal mari.
Henri Rochefort publică asupra acestui eveniment un muşcător articol in ziarul revoluţionar «Marseillaise», care cu toate e-sagerările ce cuprinde, are insă totuşi un temeiu adevărat. In acest articol se zice:
Societatea pentru incuragiavea publică ofere o medalie de aur aceluia, eare va esplica acest feuomeu: Arabii diu Algeria urăsc de moarte regimul militar şi eî ridică stindardul revolu-ţiune! tot dauna, cănd acesta este substituit prin guvernul civil. La 1871 delegaţinnea din Tours importa in colonie sistemul civil şi nu trecură iucă patru-spre-zece zile, când in ţinutul oraşului Constantine iabucni o înfricoşată revoluţiune.
Abia de o lună advocatul Albert Grevy in-locui pe generalul Clianzy, in postul de guvernator a Algeriei, şi gintea Uled-Daud, care se manţinuse pănă acum intr’o linişte ese iplară, se ridică de o dată la chemarea pro! . . :î lor, care proclamă resboiul cel sfânt. "Nu ti nue să se fi inventat alianţa centrelor, pentru a ghici, că aici trebue să se ascundă ceva. De oare ce întâmplarea ne-a pus in posiţiune, de a pătrunde acest mister cel puţin in parte, ne grăbim de a împărtăşi cabinetului Vaddingtou ceea ce am aflat, care va trebui să ne fie foarte mulţumitor pentru aceasta, de nu cum-va ue va interpreta refl desvăluirile noastre.
Iu ani! 1872 şi 1873 umil diutre prieteni! noştri se afla, in urma unor imprejurări dintre cele mai ciudate, ca prisonier, in aceeaşi cetate cu vre-o sută de Arabi, deportaţi pentru insu-reoţiunea de la 1871 iutr’un loc fortificat, şi car! se vor fi aflând şi astăzi iu Noua Caledo-uie, căci amnestia pare a se fi îngrijit puţin de eî. Nefericiţi! aceştia, intre car! cei nia! mulţi eraîl oameni cu mare vaijă, ca Kadiul de Sti k.irra, Ahmed Beii Da Umani, Kadiul Tacit ar Ben Resyuy, şeioi! Ah met Beu Brabim şi Braliim Ben Şerif, cu car! prietenul nostru conversa cu deosebire, el rugară intr’o zi, in nevinovăţia lor, să le desvolte motivele condamnare! lor, pe car! eî, din nenorocire, nu le înţeleg, «De abia, ziseră eî, apăru in ziarul oficial decretul semnat de către d. Cremieux, prin care se introducea guvernul civil, cănd oficeri! binrourilor arabe începură să alerge printre co-mimităţile uoastre ; eî ne provocară, cu iute- \ ţire, să ne ascundem comorile, căci ovreii şi-au pus ochii pe ele. De oare ce Israeliţiî stau in ochi! indigenilor, cu drept safi făaă drept, intr’o reputaţiune atăt de mare, in căt aceasta se putt a uşor crede, şi de oare oe d. Oremieux este insuşî un israelit. Arabi! se crezură ameninţaţi u proprietatea lor şi se revoltară, ca şi ţărani! I spaniol! împotriva espediţiilor de brigandagiu ! ale Iu! don Carlos. Atuneî nu se auţli de căt un strigăt: «Regimul civil este cu neputinţă!» şi guvernator al Algeriei fu numit generalul Chanzy, carele insuşî fusese maî naiute primar al unu! biurofi arab şi care a fost, pe lăngă generalul Consin de Montaubau .şi căpitanul Davoust, singurul ora, ce avuse indrăsneală să
După căte-va miuute, d-nu de T.... era in . faţa d-neî de Hamei şi a căpitanului.
—	Periniteţim! d-le procuror, zise aceasta, de a ve ruga să intrebuiuţaţî toată buna-voiuţă voastră, către această nenorocită mumă. Ea e acum prea mişcată spre a ve putea esplica ce o aduce aci, ve voifi spuneau in două vorbe, dacă ’m! daţi voe.
—	Vorbiţî d-nule.
—	D-na e văduvă, continua căpitanul, ea locueşce la Paris şi a venit la Iiavre să aştepte pe fini său care lceuesoe de oăţî-va au! la Nou l-Orlean şi care s’a intors erî. Acest fiifi plecase de dimineaţă, şi ’1 aseeptam iu otelul Amiralităţii, unde locueşce de o cam dată d-na, căndâ văzurăm o mulţime de oarneuî pe cheifi, era vorba de uu tener care impoşcase o femee. De odată acest tener t.ărăt de poliţa!, a trecut pe dinaintea noastră, d-na ’l a veijut: erea fiul seu.
—	Atuneî sunteţî d-na de Hamei? Am pri-
mit oare-care veşti despre aceasta întâmplare de la comisar!. E foarte gravă, aşa dar fiul d-voastrâ e care....
sprijinească iiiaiutea tribunalului din Oran, o-mornrile, esecuţiunile şi hoţiile lăimosuluî căpitan Doineau, colegul şefi de maî uainte. Dacă maî p itea aţîţa ceva focul insnrecţiuneî, apoi acest ceva era negreşit numirea unu! oficer, care protegiase iu public esecuţiunile sumare şi apăsările birourilor arabe. Dar curios! îndată ce ajunse la guvern d. Cbanzy, insurecţiunea in-cetâ ca prin farmec. Cine erafi maî minunaţi de aceasta? Naivi! Kadiî, car! se veţlură traşî de o dată iuaintea tril)analelor de resboifi, la car! recunoscură, precum ne-afi asigurat, pe ce! mai mulţi dintre oficeriî, car! eî aţîţară să ia armele in contra decretului ovreiului Cremieux.
No! nu vrem să dăm Arabilor nicî un sfat, căci nu ne-ar înţelege. Am voi insă să dăm a iuţelege guvernului din ţara mamă, că indată ce a revocat pe d. Chanzy, c^a maî elementară preoauţiune impunea de a revoca şi pe conlu-cratori! se! principali, că Algeria este privită de armata de acolo ca o proprietate a eî şi nu a «civiliştilor», şi că ma! inaiiite de ce se schimbă regiuni1, trebuesc schimbate regimeutele.
Intr’adevSr frumoasă destăinuire, care face foarte puţină onoare administraţiuneî fran-cese precum şi controlului, esercitat de guvernul central'. Francia, *Francia, soarele civilisaţiunel şi libertăţilor,« nu e înfăţişată oare prin acestea espunerl vrednice de credinţă ca crudă şi netolerantă către o po-poraţiune, intr’adevŞr cucerită, dar a căreia fii au sângerat, cu profusiune, de la coprin-derea Algeriei, pe toate câmpurile de res boiu, umbrite de drapelul frances ? Şi guvernul acestei Francii este, care ne uumes-ce netoleranţi şi barbari pentru-că nu voim să ne dăm legaţi in mănele unul neam străin, care ne a urît tot deauna şi nu a sacrificat o para pentru viitorul patriei noastre, in care se adăpostesc şi el!... Cu căt mal ingrat este el — noi nu suntem de loc—şi dacă este vorba de sfaturi«umanitare” el e v ednic să le primească.
Aţi văzut, in gura beilor, citaţi de Rochefort,, şi cuvintele.,. «Ovreii stau la noi in mare vază.» înţelesul acestor vorbe este pe căt de înfricoşat pe atăt de simplu. 0-vreil din Algeria sunt un fel de ediţie modernă a «cavalerilor romani”, cari administrau ca arendatorl’şi storciau provinciile vastului imperiu din vechime. Guvernul frances a fost, in tot deauna sprijinitorul acestor «cavaleri... evrei”; el i-a şi urzit. Ra ne aducem numai aminte de o analogă împărtăşire, făcută zilele trecute de ziarul «Fan-fulla.»
înainte de a lua pe cine-va de model, trebue să’l cunoascem...
PARTEA LITERARA.
Am fost ce! d’ăntăî, car! am vestit pa ce! ce se maî ocupă ou frumoaele p oducte ale artei, că in curând vom avea in mană o Epopee naţională, Negriada.
Opera este sub presă, dară autorul ne-a acordat favoarea de a copia sumarul Negriadeî. Ne grăbim a ’l impărtaşi cititorilor noştri, s:-gnrî fiind că respundem curiosităţi! celor aleşî.
NEGRIADA
PARTEA I
CANTUL ANTAIU.
Espuqerea subiectului. Invooaţiunea. Negru plecând cu romanii, intră in Garpaţî. Dockia,
Ea făcu o sforţa, isbuti să învingă emoţiunea şi zise.
—	E nevinovat, d-le, e nevinovat! Mă jur. Oii! dacă ’l a! cunoasoe, dacă aî sci ce bun e, căt de onest şi brav... sa făcut vre o greşeală.... ’L au arestat fără să ’l asculte.... dar d-voastră o să’i libtraţî, d-le, şi veţi vedea oă lucrurile se vor impăca.
Ea se opri ; suspinele o inecafi.
Cănd se maî linisci, procurorul zise.
—	D-nă aţ! venit la mine ou credinţă că v’aşî putea fi folositor. Durerea voastră ma atins adânc şi sunt gata să ve ajut. Dar e de interesul vostru, de al fiului vostru chiar şi de al so-oietăţeî al care! representaut sunt, de a un ve lăsa să ve faceţi ilusiî. D-voastră ’mî ziceţi: Fiul meu uu e vinovat,; dar eu ve pot răspunde: Sunt sigur, oă este. Căci dnpe scrisoarea comisaruluî un mat rămâne iudoeală. Un pistol s’a descărcat asupra uneî femei, locuiud numai de er! otelul de India; şi acela care a făcut acest fapt, se numesce Geaorge de Hamei. Acum e intreba-re : a făcut ou intenţiune safi diu intămplare ?
vechia zeitate daoă, mişoă toate pentru a im-pedeca intemeiarea statului roman. Aleargă la Gerila in peşterea de gliiaţă, şi d’aicî la Ven-tose, cbemăndu-le in ajutor. Ea vine dbnpreună cu Yentosele şi se aşezară la pândă pe stane! in giurul poeneî unde avea să ajungă seara Negru şi să petreacă peste noapte. Cosinziaua, protectoarea Romanilor, aleargă la Somn, rugăndu-1 să vină să adoarmă pe Docbia şi pe Ventose car! se aşezase pe stane! la pândă. Somnul vine şi le adoarme. Romani! ajung şi se aşează iu poeauă. Re cănd e! se ospetează in giurul focurilor, lăutarul Sorin căută atăt de duios, iu căt stâncii! ineep a se cleatiua. Docbia şi Vântoasele se deşteaptă şi ridică o furtună iufioră-toare, iar Gerila, sedusă de Doohia, ese din pescere şi incepe a sufla. Romani! se risipesc. Doehia caută să prindă pe Negru, dar Cosin-ziana inveliudu 1 in nor fuge şi trece ou el pe tărâmul cel l’alt, Intrarea. Trecerea pe la poarta iadului şi împărăţia Uitare!. Cosinziana părăsesoe pe Negru. O altă ziuă el intămpină şi ’! arată oalea ce duce la ce! nemuritor!. Ziuă dispare. Luî Negru se ofer arme divine. Negru trece peste rîn in plaiul celor nemuritori. Accidentul lui Negru la ţărm. Redeşteptarea luî Ntgru. Negru pleacă pe plaifi. Negru se intăl-nesoe cu Gelu, oare el îndreaptă la Traiau. întâlnirea cu Traiau la Făntăua-maneî. Negru roagă ])e Traiau să-î nareze copriuderea Daciei. Tra an, incongiurat de ce! nemuritor!, începe a nara al doailea resboifi cu Daci!.
CANTUL AL DOILEA
(Naraţiunea luî TraianV
Decebal adună căpitani! la consiliul de resboifi in un codru afundat. El desfăşură starea ţereî. Decid a se rescula. Trămit sol! la popoarele vecine, ch ămăndu-le in ajutor. Faima duce soirea la Roma. Auguriî consultă zeiî. Minunile favorabil! resboiuluî. Resboiul se dechiară. Trăiau pleacă ou legiunile. Catalogul popoarelor, car! pleacă in ajutorul dacilor. Cruzimile dacilor asupra românilor. Traiau ajunge la Dunăre. Preoţi! îmblânzesc cu sacrifieie Damibinl turbat. Rugăciunea Iu! Traiau către zeul Istru. Zeul Istru imblănzit alină valurile, apare din unde şi intinde luî Traiau, in semn de legătură, o trestia care iu măna luî Traiau se preface iu spadă. Cu ajutorul zeului, Traian laoe pod peste Dunăre. Lupta la pod. Duras noide mulţime de romani. Sorau invinge şi omoară pe Duras. Daci! iufrănţ! se retrag in castre urmăriţi de ro naiiî, dar noaptea intrerumpe lupta. Daci! decid in consilifi a ataca noaptea ca-strele romane. Romani! se prepar a petrece in castre voioşi de invingere pentru a seduce pe dac!, in faptă insă se pregătesc să atace ca-strele dacilor. Decebal şi Sardou fac minuni de eroism. Lupta intre Decebal şi Adrian. Zamolcse zeul scoate din luptă pe Decebal învins şi rănit. Sorau ăntăiu forţează valurile, insă Zamolcse, amestecăndu-se in luptă, ou o piatră mare a-sterne pe Sorau la păniîut. Romani! intră in castre. Zamolcse să duce in munţî , desleagă venturile şi le trimite cu torenţ! de ploaie asupra romanilor. Lupta se curmă. Dacii se retrag in munţi. Romani! »reî zile inmormentează şi sacrifică. Daci! re.trăgăndu-se nimicesc toate in urma lor. Romani! intră in munţî pe trei locuri. Luptele iu munţî. A zeoia zi vulturi! roman! tâlfăe de pe culmile munţilor. Daci! aprind ţara, se ucid unul pe altul, o parte pă-răsesce ţara, alta se retrage la Sarmiseghetnza. Romani! inconjură Sarmiseghetnza. Bătrânul e-rofi dac, Udar, lupta dinpreună cu fiii şi nepo-
Intrebatin aoeastă privinţă de comisar, eată oe a respuns. Da, am tras eu, şi cu iuteuţiî me făcea nenorooit ! şi o iubeam atăt !
Sa înşelat, d-le, sa inşel it! zise nenorocita mumă. O fi avut o discuţie cu această femee, o ceartă, maî scifi. şi efi ? O arma era la indemănâ, a apucat’o, glonţul a lovito..,. şi iu desperarea sa, in mirarea sa, el o fi răspuns cea ce i’a venit in minte, oe ’l a intrebat.
Procurorul imperial nu voi să arate părţile slabe acestui raţionament. In viaţa sa văzuse tot lelul de crime şi el deja ’şî dedea socoteala de aceasta. Un fiu de o bună familie, iu nn moment de nebunie, de zăpăceală, după o cearta din gelosie, trăsese asupra amante! sale. Adesea glonţul sparge o oglindă safi intră in zid. Ce! doi amanţî plăteso stricăciunile şi autoritatea nu se amestecă. Aci insă glonţul din greşeală ’ş! atinsese ţinta : era o rana şi o rană gravă. Tribunalul era iu drept să intervie, dar amantul poate nu era aşa de condamnat; atunci intor-căudu-se oătre d-na de Hamei zise.
www.dacoromanica.ro



I
ţii seî. Sever, Dentat, Mureua şi Bolau ucid mulţime de Daci. Seian ucide pe Sitalefi, Ga-iau pe Bedar Lupta lui Hercula» cu Barsim , Chiu», Biarc, Sata şi Cervab. Zeul Sarmand se iutoarce rănit pe Gogan şi rdgă pe Zamolcse să stingă ziua. Zamolcse rech'amă pe Aziz şi să face noapte. Zeii daci ţin consiliu se decid a ooborî la luptă.
Dacii ajutoraţi de zei atacă castrele Romanilor. Lupta lui Traian cu Sarmand. Sănta Vi-nert se duce la Joe şi cere ajutorul zeilor pentru romanii str.mtoraţl. Joe eî descopere cele viitoare şi lasă voie liberă zeilor. Lupta zeilor dări cu cei romani, Dacii soapă pe Decebal rănit din măiDele lui Adrian, Lupta pe valurt, romanii suie valurile, intra in oetate, aprind şi ucid. Decebal, ce zăo a rănit in palat, ainjind sgomotul şi vexând flăcările, se ridică şi voesce sS iasă la luptă. Romanii împresura palatul. Preoţii şi căpitanii din giurul Iul Decebal decid să se arunce iu spadele lor. Să aruncă. Moartea lui Decebal. Ptrirea dacilor. Risipirea Sar-miseghetuseT.
CANTUL AL TREILEA.
Tra:an pleacă cu N. gru , pe munte in sus, Negru narează luî Traian soarta Romanilor de la moartea luî (Traian) pană la timpul sefl. Ajunşi pe culmea muntelui, la arborul lumiueî, Traian esplioă luî Ni gru originea arborului şi-a bilaurul î de sub el, coboră apoî pe munte in jos şi Traian esplieă vuetul ce se aude jos in câmpia, ce se intinde la poalele muntelui. Co-borînd in câmpie, Traian desvelesce luî Negru viitorul romanilor, arătăndu’î eroî viitori. Arătarea eroilor şi desorierea faptelor celor rnaî însemnate de la Dragoşifi pănă in cel maî de aproape trecut. Negru se iutoarce pe pămîut,
CANTUL AL PATRULEA.
Cosinmua intorcendu-se pe păment se duce şi ia arcul luî Fet-frumos, pe cănd el dormia , se sue pe Surul şi incepe a săgeta asupra Vântoaselor, Vântoasele fug şi se ascund. Dochia venerici Vântoasele alungate şi pe Negru intor-căndn-se iar pe păment , aleargă şi cere ajutor de la Mama pădureî. Aceasta chiamă la consiliu monstru şi uriaşii codrilor. In infiorătornl consilii! se primesce sfatul ce’l dă Baba-Gaia. Dochia se intoarce şi se pune in Bucecî la pândă să radă ce fac romăniî. Retăcirile luî Negru prin codri. întâlnirea cu uriaşiî Sfarîmă-petri ş1 Strămbă-lemne. Negru in pescera la Baba*Gaia. Uriaşiî ajutaţi de măestriele Babeî-Gaeî , despoaie pe Negru de haine şi le duc in pescere, nude Mama-pădureî pune un balaur să le păzească, iar Ielele i-aîl pe Negru, el duc şi’l includ iu palatul lor. Pe când se întâmplă toate acestea, eroiî Riscogel şi Troian adună de prin codriî romăniî risipiţî de Vântoase. Nonele u-neltirî ale Dochieî ca să intoarcă pe romani îndărăt. Confusiunea romanilor. Cicală o măre-sce bl.tăndu’şî joc de întreprinderea luî Negru. Geniul patrieî apare. Pedepsirea luî Cicală. Coroana, Preotul Uin liniscesce poporul. Se trimit soli să ciute pe Negru, iar romăniî incep a se cobori in jos pe plaiurî.
CANTUL AL CINCILEA.
Starea romanilor pe timpul descălecare! luî Negru. Domnii de pe atuncî iu România. Dochia aleargă la Domnul Dan in Romula şi’l I scoală asupra N« greoilor. Catalogul oasteî luî Dau.
Soliî trămişî după Negru consultă in pesceră pe Baba-Murgă, Soliî la Fetu Zefir in Valea-primăvereî. Plecarea de aicî şi ajungerea lor la
—	Şciţi cine este această femee, n’aţî putea sa ’mî daţî nici o scire despre ea ?
—	Sciu ceva, d le, respunse ea. George mi-a încredinţat secretul sefl; azî dimineaţă incă ’mî spunea ; că acea de oare vorbiţi ’l face să sufere^ i făcuse cunosoinţa in America şi o adusese in Europa. Ce vieţî, e tânăr, nu eram aproape de el şi tatăl seu murise. Singur, lăsat in voia luî oare cum părăsit, el a lăsat pe această iemee să se facă sta păli pe el şi ea abusâ refl de puterea sa. Dar el era să o părăsiască, trebuea să plece astă-seară ou mine la Paris dupe ce ’şî va fi luat de cu ziua adio de la ea şi ’mî jurase aceasta d-le.
»E tocmai ce credeam ’şî zise procurorul! «'■artă şi o gelos'e nebună..,. Nu poate fi vorba de premeditaţi» Vom inoerea să vindecăm pe Iemee şi apoî să o lin;soim cu banî, lucrurile s’ar Putea descurca la eorecţional»
Tocmaî se găndia cum să asigure pe d-na de Hamei, fără a atinge responsabilitatea sa, cănd i se dite o nouă scrisoare de la comisar.
Aceasta ’î făcea cunoscut acusaţia de furt, fă-
pîrmtele codrilor. Consiliele şi ajutoarele ce le dă acesta solilor. Plecarea solilor. Soliî ajung la palatul Ielelor. Luptele solilor ou monstriî şi arătările Ielelor. Intrarea solilor in palat. Interiorul palatului Ielelor. Aflarea şi redeşteptarea luî Negru. Plecarea din palatul Ielelor.
CANTUL AL ŞEASELEA.
Negru cu soţii ajunge la Măgură Codin; in Valea-Sargentina. Aci, la fântâna Creseî, se in-tălnesc cu Zileana, care ’î conduce la tatăl sefl, Muşat domnul ţinutului. Eî află pe Muşat şe-4eud Li sfat cu betrăniî ţării. Muşat recunoasce pe Negru şi pe solul Moş-Albu. Ospeţiul iu onoarea luî Negru. Iu decursul ospeţuluî, lăutarul Moş-Totin cântă timpurile trecute şi laudele vechilor eroi. Iutr’aceea sosesce Nuvraş, tini luî Muşat, aducând vestmântul şi armele lui Negru, ce i Ie luase uriaşiî, şi narează lupta luî cu balaurul ce le păzia in pescere, şi in-chină armele luî Negru fără se soie să ar fi ale luî. Muşat trămite cursori iu ţară să cheme la arme junimea, din care o parte să o dea luî Negru. Făoându-se ziua, Muşat conduce pe Ne-giu l-i templul luî Longin. Arătarea safl mi-racului in templu căud se întorc la palat, junimea se adunase. La intrebarea lui Negru, Muşat. ’î descrie pe unii din junii eroî, atingând originea luî Gelu şi starea romanilor după căderea luî. Petrecerea junimeî in jocuri de arme şi in hore. Cântecele luî Moş-Totin in timpul petrecere!. Se trag la sorţ! juni! cari să plece cu Negru. Muşat, la plecare, încredinţează, luî Negru spada luî Traian. Despărţirea luî Muşat de Nevraş. Plecarea.
DIN CĂMEŞILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 8 luniu, curent.
Sen atu 1. — Continuarea desbaterilor asupra proiectelor de răspuns la discursul Tronului.
ARENA ZIARELOR
*** Bătrânul organ al radicalilor se ocupă de discuţiunile Senatului asupra proiectelor de răspuns la discursul Tronului.
Nu e de lipsă, credem, să mai resumăm esploatările aşa de bine combinate, aşa de bine ţesute, cu cari sunt aşa de obicinuiţi j merituoşii noştril demagogi.
Vom spune numai, că in esploataţie sunt discursurile d-lor Strat şi Epureanu şi asta ajunge.
. cum a resolvat atâtea chestinuî importante iu ( ce^e di11 urmă două şedinţe ale disolvatelor Corpuri legiuitoare. S’a iuşelat in.,a_______
VARIETĂŢI
0 femee ucisă de un câine. — Alaltă-erî, pe una din stradele de pe malul Dunării, doi căinî ineaerăndu-se, stăpâna unuia din eî a sărit să’î despartă; unul din căinî lăsând pe adversarul sefl s’a repezit la gătnl femeeî şi a muşoat-o aşa de refl, caia rupt be egata, sfăşiindu’î pieptul şi măinele.
Nenorooita femee pănă seara a şi incetat din viaţă. Câinele îndată a fost eseeutat prin împuşcare, Nu se scie daca era turbat zice «Mes. Brăilei»,
HA* NOU
.	s
La întrunirea ce deputaţii alt ţinut a sără la otelul Herdan, spre a se consulta asupra cestiunil israelite, d. Mărzescu, cu o elocinţă strivitoare, inspirată de cele mal frumoase sentimente, a apărat interesele ţării, din toate punctele de vedere, faţă cu veleităţile filojudaice cari ar tinde să denatureze, in interesul alianţei, natura cestiunil prevestită in tratatul de ia Berlin.
Felicităm din inimă pe demnul represen-tant al col. III de Iaşi.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 21 luniu — 9 ore dim.
Londra, 20 luniu. — împărăteasa Eugenia, auzind de moartea fiului sefl, a leşinat; acum se află in o stare de iumărmurire.
Se asigură, că principele Louis Napoleon a desemnat, in testamentul sefl de succesor pe principele Victor, fiul luî Jerotne Bonaparte, născut la Paris la 18 Iuliu 1862.
Cairo, 20 Iunifl. — Cousuliî generalî aî Fran-oieî şi Angliei afl făcut erî o demarşă pe lângă Cbedivul pentru ca acesta să abdice.
Dar pe cănd Francia şi Anglia reclamă pur şi simplu abdicarea luî, Germania şi Austria lasă Chedivnluî alternativa intre plătirea regulată a datoriei flotante şi abdicare.
Cbedivul a cerut 48 ore pentru gândire, dorind să afle şi consiliul Sultanului.
prii; ea va cere intre altele ca jurisdioţiunea tribunalelor inaugurate la 28 luniu, 1875, şi (outrola fi o ancelor să aibă de aicî inainte nu caracter internaţional.
(Havas)
Casa Theodor Scheller in Brunsvio ne comunici că un client al lor in Austria de sud au câştigat la ultima tr a gere priucipalu loteria! de Brunsvic, le! uoi 125,000 ca No. 62,313, casa Theodor Sduler a şi regpuus deja această sumă fericitului client.
Mare şi fericita nuvelă. Biuroul principal de loterie gser-fflatiă Isenthal Coinp. in Hamburg, publică prin ziarul nostru de azî deja a 11-a Serie a loteriei germane de banî, a cărui tragere se incepe la 9 lultu 1879. După inforinaţiumlece primim de la casa Isenthal Comp., participarea României la Seria I aă fost intr atât, in căt casa Isenthal Comp. are de gănddeains-titui in România o Agenţii, şi a şi făcut chiar maî multe in-ti-elucrărî in această privinţă.
Premiul cel mare aî ultime! Ssrie ah fost câştigat de uu proprietar la Iaşi, şi premiul al doilea a fost câştigat de un fabricant la Berlin. Clienţi Români aâ maî câştigat şi diferite câştiguri micî. Este ds dorit şi sperăm câ de astă dată fortuna va f&vorisa pe clientela română şi cu câştigul cel mare care intrece jumătate milion de franci. Putem dear admit3 ca par -ticipare va fi foarte considerabil. Este de prisos de a maî vorbi aci despre soliditatea acest-î Loterii, de oareci garanţia guvernului a unu! Stat german e suficientă pentru fie-care jucător.
BIBLIOGRAFIE
A ieşit de sub presă şi se află la librăria So-cek, Tractai de versificare latină, de G. Dtm.
L'eodurescu. Partea I a acesteî scrieri, copriu. ijeud prosodia şi din metrioă versurile esametru şi pentamerru, este o carte didactică pentru our_ sul s’iperior de licee. Împreună cu partea LI~ care va urma, ea e dedicată d-lor C. A. Rosetti’ Odobesou, Maiorescu şi V. Papa,
S’a pus sub presă şi va apare in curând :
Codicele Comunale
Coprinzând 100 legiuiri aflate in vigoare şi privitoare la administraţiunea comunelor urbane şi rurale, adică :
40 legi administrative, judiciare şi militare,
20	» financiare şi
40 regulamente ale Comunei Bueureştî intr’un volum portativ 8° mic Adunate şi anotate de Joan Em. Petrescu şi Dimitrie D. PaXUneam vechi funcţionari aî Comunei Buourescî.
Aceste codice se vor afla de vânzare la librărie le D-lor Fraţi louniţitt din stradi Lipscani, No. 27 unde se află deschise liste de subscripţie pentru abonamente.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
IjA
*** «Timpul» are pentru azi in loc de revistă, o aleasă dare de seamă despre şedinţa Senatului de la 7 1. c.
Petru ce atăta grabă in convocarea Adunărilor, şi atăta tărăgăinre in lucrările lor? se întreabă <(Pressa”.
In adevăr tărăgănirea e evidentă, adunările aii un mers cam molatic. Care o fi motivul ?
Fată o intrebare la care „Presa” răspunde. S’o ascultăm :
Respunsul, dr.pe noi, este foarte uşor de dat. Guvernul credea că are să aibă majoritatea de două treimi, in arabile Adunări de revisuire, şi că o se poată resolva, cu rapiditate, şi Gestiunea revisuireî art. 7 din Constituţiune , dupe
cută de Cora luî George de Hamei, acusaţie ce se adeveria prin găsirea portofelului cu şasă-zeeî de miî de franci. I maî comunica şi mărturia vânzătorului de arme la care incercase George să ’şi ia o pereche de pistoale. In fine maî spunea că, acusatui incercase să se sinucidă, că fusese constrîns să pue şi in închisoare păzitori.
Aşa in cat in căte-va minute lucrurile ’şî schimbaseră faţa nu maî er i vorba de îane făcute fără intenţiune şi un minut de nebună ge-losie. Acum din prima mărturia găsită se vedea in un mod evident, că era un furt şi încercarea de asasinat.
Procurorul se găndi la emoţiunea ce ar produce această cire d-neî de Hamei, un avu oura-giul să i-o spue. De alt-mintreri e va afla prea curând.
Dar fîind-că posiţiunea sa devenise foarte grea, se găndi să scape.
—	D-nă, zise el sculăndu-se, vă cer mii de ertărî, sunt silit să es...
—	Da d-le, da înţeleg, dar fiul uieth
Petersburg, 20 luniu.—Ţarul a primit erî in audienţa particulară pe dd. Geşoff şi Jancoloff delegaţî aî Rumelieî orientale. Eî afl fost probabil insciinţaţî de maî inainte, că nu li se va accepta nici o petiţiune contrară tratatului de Berlin. Delegaţii afl dorit simplu să mulţumia-scă numai guvernului rus şi Ţaruluî pentru cele ce s’a făcut in favoarea Rumelieî. Din vorbirea lor nu s’a putut observa nicî o nemulţumire cu starea actuală a lucrurilor creată in Rumelia.
de la 21 luniu — ameazî
Paris, 21 luniu. — Guvernul frances a invitat Austria să participe la măsurile, cari s’afl luat contra vice-regeluî din Egipt. Cabinetul de Yiena a respuns, că va manţine protestarea, ce a făcut’o deja in contra decretului de la 22 A-
•— Nu pot să ’l ajut iu acest moment; lucrurile trebue săşî urmeze cursul lor.
Instinctul săfl de mumă o tăcea să ghiciască pericolele, la care se putea expune.
•—• Seriei doamnă, zise proourorul speriat însuşi de idea unuî sinucid, pe care ziarele ’1 ar imputa autorităţilor. Ziceţi că ’î ordonî că ’1 rogî să trăiască. Eată, doamua, tot ce trebue pentru scris.
Ea se aşeză la biuroul d-luî de T.,. scrise patru feţe, ne-iutrerupăndu-se de căt spre a’şî şterge lacrămile, ee’î opreai! vederea.
Această scrisoare pe care o citi maî tărzifl la pledarea procesului advocatul luî George, era de admirat. Ea se sfărşia cu aceste vorbe: «de nu eştî vinovat, trăeşte spre a’ţî mântui onoarea atinsă, de eştî vinovat, ob, trăeşte incă, trăeşte pentru muma ta care te eartă, care n’ar putea trăi fără tine, şi pe oare moartea ta ar per-de-o.»
(Va urma).
„Bursa Bucurescl£<
I. H. lEltHO&F-ţlî HFVZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 9 Iunie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale.............. .
»	, eşite la sorţi. . .
8%	, domeniale..................
»	> eş te la sorţ!	. .
Dob. 10 fr. Obig. Case! pens. 300 le! 7% Serisnrî funciare rurale f, C. . 7°/o	»	> urbane f. G. .
8% Impr. Municipal..................
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .
Renta Română........................
Acţiuni ‘Dacia».....................
>	«Romania,	......
Cupoane rurale exigibile............
»	domeniale  ..................
, scrisuri ......................
Argint contra aur...................
Bilete hypotecare contra aur. , . ,
Rubla hârtie . .....................
Florinul............................
Lose Ottomane
CDRSDI, DIN VIENA 20 luniu
Napoleonul
Ducatul.............................
Lose Otomane........................
: Rubla Hârtie....................f ,
CURSUL DIN BERLIN 20 luniu
Obli. căile ferate române...........
Acţiunile »	.................
j Priorităţi »	.................
i Oppenheim............................
j Ruble hârtie.........................
! Stern ...............................
* Lose Otomane...........................
CURSUL DIN PARIS 20 lunii!
Renta Română........................
■ Lose Otomane.........................
SCHIMBUL 9 luniu
Paris (3 luni)......................
, la vedere. . ,	............
i	Londra (3 Iun!)	\
!	» la vedere........................
Berlin (3 luri)................' \
1	, la vedere...................’
Viena la vedere..................  '
j Adresa pentru telegrame,
Cump.	Vând.
102	102 Va
97 %	argint
104	104%
99	argint
180	183
97%	98’L
93%	M%
103	103%
27	27%
72i/,	72%
200	205
70	75
iy»	arg.
Va	—
•la	aur
2%	i%
1 Va	IV*
2 44%	2 45
2 16	2 17
44 —	48 —
20 Iun.	19 Iun.
9 23	9 25
5 47%	5 48
22 20	
114 —	114
92 -	92 —
31 80	30 8
88 60	88 50
200 20	200 60
	,39 40
72 —	72
49 %	49 %
99 25	
100	
25 05	
25 25	
122 %	
123 %	
2 17	
Farmo Benzal,
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
DE
S-RAPHAEL
Gust escellent
FORTIFIANT, DIGESTIF, TONIC,
RECONSTITUANT.
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginos elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedă pe tote, fara insă a avea inconvenientele lor.
(A exige acesta marcă pe tole sticlele.)
Prescris in oboselile STQMACHULUI, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENŢE.
MARTEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in tote pharmaciele.
Deposit in Bucureştii jla D-nii Ovessa, drognist şi Risdorfer, farmacist.
De inchiriat
Pi oprii taica mo i (liu oraşul Kiusten-gea, compusă de 12 camere spaţioase, ci liuie, camere pentru servitori, curte spaţioasă, pivniţă mare boltită.
Această proprietare este situată iu centrul oraşului, posiţiune frumoasă, vi dorea către mare, s’ai ţintea aranja hotelul de prima ordine. Ristaurnut şi grădină, Vel itul sigur ce lastiăinî care vin pentru sesonul bă lor de mare şi cotner-ciul ce se face.
A se adresa la proprietar calea Mircea cel mare in (. hiustongea. N. Salavaţianu
42 CALEA VICTORIEI 42
Lângă Teatru, vis-a-v!s de O, st Torok
PUItLICATIUXE
Oe la B 1 imiii părut la 30 luniii
In 'ocalulu de vouţjare din Calea Victoriei No. 42 din causa
DESFACERII TOTALE A NEGOŢULUI
Se vor vinde tote mărfurile esistente preci m şi cele remase de la
înecarea Szeghedinului in Ungaria
M* MC Mi €~ «J MM T
Costume, Capoutc, Olandă de Riuuburg şi Belgia, Şervete de masă şi tot felul de lingerie.
Cu 65°|0 mai eftin de căt preţul constatat prin
tribunal
MARE OCASIUNE PENTRU ZESTRE
Costume şi capote de olandă Belgia, naturale 6 fr.. 8 fr, 10 fr., 30 Ir. Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 fi-R 3 fr., 4fr.,—I0~fi\
Şervete şi feţe de mese de olandă-damase, fine 3 fr., 3ya fr.,- 5 fr. Fustejle dame de percal franţuzesc, foarte elegante 4 fr.riETfrij—9 frri
Olandă de Rumburg, prima calitate 35 coţi 20 fr., 22 fr.—24- fr.
Olandă de Rnmburg, 3 '/., şi 4 coţi lată, pentru 6 cearşaf. 36 fr. 38 fr.—60 fr. Olandă cea mai fină de Belgia, 68 coţi 49 fr. 55 fr. 60 fr.—90 fr
Batiste de olandă şi lino cu litere brodate 50 banf 7Tbanî I fr.—3 fr. 0 mare parte de Gobelin franţuzesc. Capoate şi Costume, Camisoane de melino, şi cea mai fină Ungarie pentru bărbaţi şi dame Zestre corn plată de 400 fr.—3Q00 fr; mare ocasiutte pe ntru nunţi.
~ [	Cumpărătorii	de 50 fr.	— 3 batiste fine cu litere brodate
		, 100 *	— 6 * » * » »
	»	» 150 s	12 > » » » »
^0 t	>	» 200 »	- 12 batiste fine şi o faţă de masă brodată
LOCALUL DE VENZARE 42 CALEA VICTORIEI 42
Lăngă Teatru, vis-a-vis de Casa Torok.
l’luinl) Franţuzesc
Se vii de in quautităţt mari şi mici cu preţuri foarte reduse.
Muşamale nuol Gudoronate
pentru învelite producte, trăsuri şi alte objeote cu preţrrî de 15 lei burată. — De vunjare la subsemnatul
ÎS. UT ni AX
638 30-1-2.	No. 19 Strada Germană No. 19.
Loteria germana de Itani in Brunsvic
Tragerea se mcepe :
1? 17 itiliu a. c.
Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mai fericit se urcă la :
600,000 Lei nuol.
Special conţine această loterie câştigurile următoare:
	Lei nuoî	Lei nuoî		Leî nuoî	Lei nuoî
1 a	400.000	400,000	12 a	20,000 —	240, OCO
1 a 200,000		— 200,000	1 a	16,000 —	16,000
1 a	133,333	— 133,333	22 a	13,333 —	293,326
I â	100,000	100 000	2 a	10,666 —	21,332
2 a	66,666	— 133,332	4 a	8,000 —	32,000
f a	53,333	— 53,333	61 a	6,666 —	406,662
6 a	40,000	— 240,000	6 a	5,333 —	31,998
1 a	38,333	— 33,333	108 a	4,0C0 —	432,000
2 a	26,666	— 53,332		etc.	etc
in total 46000 căş'igurî. jumătate a tuturor loselor 6 secţiuni de Irageri cari
— Mat esistă numai 90000 lose, mai mult ca trebue să câştige dar. Toate câştigurile se trag in sa suced repede. Contra transmitere sumei de:
Lei noi 22 psntnu 1 los întreg original »	II	„	jumătate	los	,,
„	5Va	„	un sfert	„	„
espediez de buna vreme prin poştă aceste lose originale investite cu armele ţârei intr’un envelop bine incliis in toate pieţele României, pentru tragerea care urmează a avea loc la 17 Juliu 1879. Fie cărei espediţiuiie de lose asociez gratis programul tragerei. Lista tragerei căt şi bani câştigaţi espediez pe dată după terni narea tragerei. Pentru plata esactă a sumelor câştigate, guvernul german Ia Brunsvic garantează cu toată averea statului Rog a adresa comandele căt posibil curând şi direetamente către :
Biuroul principal de Loterie
THEODOR SCHELLER
iu llIttJXSVlC1 (Germania)
Scrisori din România sosesc la Brunsvig iu 80 ore — Corespondenţa romană.
LOTERIA
8eria II-a
Guvernul german ia Ilambuig care a autori-sat noua şi marea loteriă de bani, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Ilamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plata esuctă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele do vedere asiguranţ i cea mai perfectă SiDgi-rul fapt (ă guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă da tot.
Noua şi marea loteria de bani mai conţine incă 82,000 lose din care 40,000 lose trebue să câştige ncaparst; şansa de câştig e dar foarte iusemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 6 secţiuni care se succed repede una după alta. — Câştigul cel mat mare care e de făcut in caşul cel mai fericit se urcă la
533,
o O 6
■ -■o* rvnii
Special mai s nt decăş'igat următoarele căş-t:gurî principale :
Lei nuoî Lei nuoî
I a 333,333 -
2
2
5
2
12 a 24 a 5 a
1	a 54 a
5 a 70 a 216 a
2	a 531 a 670 a 950 a
200,000
133.333 80,000 66 666
53.333
40.000 33 333 26,666
20.000
13.333
10,666
333.333
200,000
133.333 80,000 66,666 106,666 80,000 166,665 53,332
240,000
319,992
53,330
8,000 — 8,000 6,666 5 333
359,964 26,665
4.000	— 280,000 2,666 — 575,856
2.000	—	4,000
1,333 — 707,823
666 — 446,220 400 — 378,000 etc. etc.
in lotal 40,000 câştiguri
Toate câştigurile se platoşe imediat după tragere in moneda de aur subt eontto'ul guvernului Ilamburgian german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei nouî şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficialraente hotărît fără alte cbeltueli. Tragerea se iucepe :
la 9 Juliu 1879
fiiud oficialmente hoterăt costul loselor p 'ntru aceas ă clasă şi anume
Lei nuoî 24
pentru un los intreg original
Lei nu oi 13
pentru jumătate los original
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române sau in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediăm tio cărui comande direetamente intr’un envelop bine inchis losele originale comau-date, investite cu armarele ţeriî. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociam programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate (fiarele principale din România. Mulţumim publicului romău pentru încrederea arătată de pană acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curînd in tot caşul inaiutea inceperii tragerii şi anume cel mai tărziă pănă la
9 Juliu 1879
direct către adresa noastră.
JSESUHAL & Comp.
u rouI principal de Loteria
11 AH IUI HG (Germania)
_ Cu clienţii noştri! din România corespundem in limba romană. Scrisori din Bomănia sosesc ia Hamburg in 70 ore. Mulţumim publicului român pentru participarea călduroasă la ăntăia clasă a acestei Loterii, ei suntem mâudri d’a putea anonsa că mai mulţi clienţi din România ab dobândit la seria I a acestei loterii câştiguri considerabile, promitem asemenea d’a efectua comande pentru tragerea de care tratează anun ciul de azi cu aceeaşi esactitate şi promptitudine
Prin biuroul d’anunciuri A. Steiner Hamburg.
Veiiţlare!
Vie de 17 pogoane, bine lucrată in Valea Mau ti, dealul Cernătesc, 20 minute de sta1 ia Y vlea Călugărească ; acarete pentru toate treibuinţele. Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rînduri.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3.
In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finauce (20-3-13)
UVRAGIO CAP D'OPERA ORIGINAL
TRATAND DESPRE
BO A LELE PERULUI si ÎNGRIJIREA LII
a eşlt acum de sub tiapr a 48-a ediţie sub titlul :
PERDEREA PERULUI
Ori şi cine alăturând o marcă poştală ’şi poate procura acestă carte, câ>e se espediază gratis-franco in toate părţile lume!.
A se adrssa autorului	.
Friui. Ilîilillgfii
LEIPZIG, Lessingstrasse 15 c
INSTITUTUL
IIIIIROTERAPIE
Grăfenberg-Freiwaldau
(In Silesia austriaeă).
Este c 1 mai yeehiu institut de vindecare cu apă.
Cu 2000 metri maî sus de luciul mării. Se recomandă cu o posiţiune de renume general pentru isvoarele şi tufişele din jur.
Preţurile el’fine
Se află mai multe odăi de locuit biue mobilate. Depărtarea de la Vierta, Berlin, Braga, War -sovia, etc, 12 — 14 ceasuri.
Staţiunea ultimă a căeî ferate este Ziegenhots.
Informaţiunile relative se pot avea de la
Comisiunea de cură.
Se arendează
de la Sf. Glieorghe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul moşiei Obilesci î din plasa Marginii de jos, judeţul Rămnicu-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohaturî,
2)	Moşia numită Sforile, lipită ou cea mai sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilescii direct la d-na Marii M. Bassarabescu, la moşia sa To-plioeniî, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, orî la d, Eftimie Diamaudesou, Br-eurescî, strada Pompierii, No. 4.
KOENEN
ZUGRAV DE FIRME Şl TABLE
Str. Academiei 23 (grădina Stavri) :
t t felul de litere de stirlă, metal şi de lemn.
r
WWJ^VIS
AU SOSIT al II-lea TRANSPORT VERITABIL
Caşcaval din munţi Penteleuluî
de la D-nnl S. BOKANESC U
DEPOSITUL GENERAL SE AFLA LA MAGAZINELE
V. I. RAC0VIŢA
Strada Lipscani No. 29 şi Calea Victoriei No. 8
Vis-a-vis de Prefectura Poliţiei Capitalei.
a
IPerfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. ALLEX
U < uşeşte in tot-a’a-una a reda perului alb, culoarea juneţe! sale, ’l comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a perului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi nfaihbilă este de a întări perul. Superioritatea şi bunătatea rfgene-*	ratorulul sunt recunoscute in lumea ii treagă.
Veritabila preparaţle se vinde înfăşurată in chărtie roşă '<Mi Deposit principal 114 şi 116 Calea Soutkampton Londra (Lnylitera'j
J entţarea cu ridicata ia Domnii Ap pil <ţ- C-nie in Ducurefli	,
Venjarea en detail in Bucuresci la D-nii Paul Frodel, N Nicolescu, M Moisesou, I. N.Ardeleanu, F. Gitnthler, Brăila O. Hepites, Craoioa B. M,
Georgevicî

Se cere elevi la Typografia din strada Lipseam No. I’-I3
aceşti eltvî trebue să aibă cunosciuţă de 4 clase,
Balta-Albă
STABILIMENTUL DE BAI «SANATATEA
besouul iucepe in Mai şi dureasă şi in SeptembriQ. In stabiliment se găsesc camere mobilate complect, restaurant, farmacie, jnedic iu permanenţă, staţie telegrafo-pastală. Aci se tratează cu succes scrofulele cu toate manifestaţiile sale, lim-fatismul, rheumatismul articular şi muscular, maladiile femeilor, resturile sifilisului, anemia, maladiile peleî şi nervosis-mele.
AR. Anul acesta sa făcut notabile îmbunătăţiri.
Orî-ce desluşiri se pot lua de la d. dr. Velleanu iu Bucu (620)	reştî sa« de la Balta-Albă.	5-2-5
Bucuri
wWw.dacoromanica.ro
— Corn 7323
ANUL III.—No. 617
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI, 15 7UNIU 1879
ROMANIA LIBERA
apare itst toate zilele
ABONAMENTUL:
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In Capitalii: 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Iu Districte: 1 an 3G leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In România: La administrapiune, Tipografia St. Mîliăleseu si la correspondentiî diaruluT din judeţe.
In Francia: La Socttti Havan, Laffit et C-ie, Place.de la Bour,se, 8, Paris.
Iu Anglia:	La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
iu Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnlsorul Curteî Române, Stadt Fleisehmarkt, 15, si la D-nu Ii. _ Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespeii, in II am burg.
ANUISTCIURILE:
Linia de 35 mimnetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IlI-a ..... 1 Leu
„	„	,,	Il-a...........2 ,,
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiuuea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF, 0. MlOHAILESOU.
GESTIUNEA EVREILOR
va fi pusă acum in discuţiunea publică a Camerilor de revisuire.
flste timp azi, de când «.România liberă” discută această gr ară cestiune.
Ea crede, că împreună cu întreaga presă independentă, ’şî-a împlinit datoria in con-sciinţâ şi a dovedit in de ajuns şi sub toate raporturile inrăurirea adincâ ce va avea asupra viitorului patriei noastre modul in care se va resolce şi aplica principiul egalităţii politice pentru toate confesiunile, strecurat de Alianţa israelitâ in tratatul de Berlin.
Zilele noastre se drdmuesc astăzi.
Toţi cetăţenii, fără deosebire de credinţe politice, trebue să aibă gândul şi inima aţintite la soarta ce vor croi terii mandatarii lor, trimişi a se pronunţa asupra re-visuiriî.
Raţiunea datoare este să urmărească de aproape discuţiunile şt hotărârea Camerilor.
Representavţii cu mandat imperativ să-şi implinească obligaţiunea.
Credem a fi espresiunea ţerii cerând votul pe faţă şi inscrierea in textul Con-stituţiumi a măsurilor la cari va fi supusă de aci înainte procedura natualisa-Hunii.
Să nu uităm, că un popor are soarta pe care o merită.
Să fim dar deştepţi!
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Paris, 24 Iuniu. — Erî sa duseră la priuci-pele Napoleon mal mulţi senatori şi deputaţi bonaparriştî. In timpul eonversaţiuniî, ce de altmintrelea a avut uu c iracter 'general, un deputat făcu o alusiune asupra unei combinaţiunî pentru viitor — iu persoana lui Vic'or, ca adecă acesta să fie numit şeful c .seî bonapar-tiste. Principele Napoleon retrăgendu-se zise rizeud: «Sunt cestiunî, domnilor m î, ce nici nu se mai discută.»
fc a desminţit atăt forma căt şi fondul unei scrisori, ce o publicară jurnalele de dimineaţă şi a că eî paternit.-te o atribuiafi principelui Napoleon.
Londra, 24 Iuniu. — In şedinţa de ieri a căderii comunelor Cambridge a cetit recomanda-ţiunea ce se dase principelui Lou s Napoleou către Ciielmsford şi Frere. El a ac.entuat, că principele avea sa faca expediţiunea numai ca simplu privitor şi deplânse mult intămplarea cea nefericită. Lordul Beaconsfield opinează cî viaţa teneruluî principe s’a sacrificat intr’un mod crud şi inutil; mai departe vorbind aduce mare laudă principelui ş compătimeşte adănc pe mama şi ex-imperatricea Eugenia. Lordul Granville se esprimă tot ast fel şi speră, că se vor mai da espliean ulterioare, cum de principele a ajuns intr’o stare aşa fatală.
Londra, 24 Iuniu — Regina a dat erî o vizită de condolenţă ex-imperatriceî Eug-nia. Starea Eugeniei acuma se află maî bine. Roulier părăseşte Chislehurst.
^ «Daily News» află, că conducătorii oposiţiuniî afi decis să facă din cestiunea egipteană obiectul diseuţiunilor iu camera comunelor,
Roma, 23 Iuniu. — Dupe cum se aude, regele nu va asista la serbarea sfinţire! oaselor de la Custozza ; el va fi represeutat prin fratele seu ducele d Aosta. Iu urma acestei ahsmţ- a regelui, din Viena nu va pleca pentru serbare nici un ^arhiduce, ci Auştrp-Ungaria va fi represen-tată prin contele Ihuu Hofienstein, comandau-tele lirolului şi prin u aiorul Ripp, ataşatul militar al ambasadei Austro-Ungare diu Roma.
Belgrad, 23 Iuniu. — Guvernul şerb s’a adresat către puterile europene rugăudu-se că cearta ce o are cu Bulgaria pentru delimitarea truutariilor, sa se decidă prin o concesiune internaţională.
1 aris, 23 Iuniu. — Azî s’a tăcut iu Ajacoio
alegerea unui senator pentru Corsiea. După ce s a vezut, că la prima alegere nici un candidat nu a întrunit o maioritate suficientă, s’u proces la o a doua alegere şi a reuşit Pietri, fostul prefect al poliţiei sub imperiu. Candidatul republican Tomassi întrunise 227 voturi, pe când Pietri dispunea de 255.
Paris, 23 Iuniu —Ştirea, că escadra francesă de la Atena ar fi primit ordin să plece la A-lessand-ia—e nefundată.
Escadra a pbcat numai la Salamis pentru scopuri de manevre.
New-York, 23 Iuniu. — După informaţiuuile sosite până acum diu Mex'co Negrette şi-ar fi oferit deja supunerea. Se nfirmă, că s’ar fi propus, ca preşedinţa lui Diaz să se maî prelun-giască, dar aoesta n’a voit să consimţă.
Paris, 23 Iuniu.—Erî circula p’aicî ştirea, că ex-imperatricen Eugeuia ar fi murit. Ştirea a-cea-ta falsă s’a espediat din Chiselhurst cu scopul d’a deştepta atenţiunea şi mila tuturora. Starea Eugeniei insă este ca a tutu-or femeilor nervoase, cănd aud despre vre-o nenorocire ce le interesează in primul grad. Din causa aceasta, starea eî, maî ales ce privesce timpul de faţă, este peste orî-ce pericul.
Principele Jeromer Napoleou n’a trimis pănă acum nici o telegramă de condoleanţa la Chiselhurst, dar a promis luî Murat şi Barrot că va asista la parastasul ce se va ţine Joi, Ziarele republicane sunt unanime in a declara, că partida bonapartistă este disolvată Pentru moment acesta este adevărat, dar Jerome plănueşte încă de mult reconstruirea partidei pe basa so-cială-democratică.
Intre seminţiile arabice din Algeria seofoseiva din nou mari ferberî. Maî multe triburî aii emigrat in direcţiune sudică.
--------- — —-----------------------.---
Serviciul Telegrafic al «României Libere"
de la 25 Iurru — 4 ore seara.	.
Londra, 25 Iuniu. —Se telegrafează din Ianina către «Standart» că Turoiî se prepară să resiste in cas cănd Puterile ar decide, ca districtul de Ianina să fie cedat Greciei. Sosesc ajutoare diu Volo; in Albania sunt concentraţi numeroşî başi-buzucî.
«Times» consideră abdicarea, sau depunerea Khedivuluî, ca un fapt astă zî împlinit.
Stambul, 25 Iuniu. — Sultanul a declarat, că vice-regele Egiptului să aştepte ordinele sale, înainte d’a se hotă â cu privire la ingerinţele făcute de Puterile europene.
Viena, 25 Iuniu.— In alegerile colegiului, din districtele rurale făcute erî pentru parlament conservatorii au câştigat trei scaune.
In vederea alegerilor colegiului al doilea al marilor proprietari s’a incheiat un compromis ntre cele două partide ole marilor proprietarii din Boemia. conform căruia constituţionalii cedară conservatorilor zece scaune.
(Havas).
A se vedea ultime soiri pe pagina Iii.
Bucuresci, 14 Iuniu.
Representauţiî ţării lucrează iu taină. EI cercetează cu de-amăruuţul actele diplomatice, cumpănesc necesităţile interioare şi siluirile esterioare, gândesc la formularea so-luţiuniî care ar putea satisface şi interesele economico-naţionaiî şi exigenţele raţionali ale puterilor semnătoare in tractatul de Berlin. Rine lac, dacă caută pe deplin să rie luminaţi. Lumina insă va li aproape cu neputinţă, căci patrioticul nostru guvern n’a strins elementele de convicţiune despre cari am vorbit ieri.
Cestiunea israelitâ, prin sine insăşî, este una din cestiunile mal greu de deslegit in România ; ea astăzi se află şi mai complicată, prin legătura el de un act internaţional, de tractatul din Berlin . care , ori căt am căuta noi săT
gre i, grea şi umilitoare, dată legitimei noastre mândrii, drepturilor noastre de stat autonom, sliiuţite prin sângele generos al atâtor mii de voinici români.
Dacă ieri, cănd Europa nu intervenia de căt binevoitor şi consultativ in cestiunea is-raelită, eram datori să gândim cu maturi-tate la introducerea Evreilor in cetăţenia română,—din cauză că această poporaţinne, pripăşită intri un număr foarte mare in ţara noastră, nu s’a identificat mal nici de cum cu naţiunea română, ci din potrivă, prin or-ganisarea el deosebită, organisare economică şi socială, inveluită intr’o atmosferă religioasă, Evreii formează un stat străin, e-seuţialmente esploatator şi foarte trainic, in statul romanesc, cu duşmănie esploatat şi slab, din pricina direcţiunii greşite ce s’a dat desvoltăril sale de către căpetemele noastre politice, mal toate lipsite de edu-caţiunea chiar elementară a omului de stat; * —dacă atunci se cerea multă gândire de minte sănătoasă şi cunăscetoare intru toate ale ţării ; cu căt mal mult trebue serios să cugetăm astăzi, cănd greutatea considerabil s’a mărit prin comandamentul scris al puterilor europene ?
Rău stăm!
Dacă am respunde, printr’un von pos-sumus, cea ce poate ar fi mal conform cu demnitatea noastră ofensată, am ridica a su-pră-ne urgia Europel-judânite, şi cine scie cu câte neajunsuri am avea să mal luptăm?
Dacă am da orî-căt de mult Evreilor, ni s’ar putea zice, cum deja ni se zice, că tot ce dăm de frică dăm, şi nu nouă ci Europei Israeliţiî trebue să fiă recunoscători
Intre a espune ţara la primejdii, printr’o impotrivire bărbătească, şi intre a fi trataţi de mişel; eaca in ce tristă situaţiune se găsesc cel ce represintă ţara in Aţa străinătăţii.
Pentru a putea scăpa din această grea alternat vă, noi uu vedem de căt un drum: A inlătura toate pretenţiunile străinilor şi a ne ocupa de cestiunea israelitâ, numai din punctul de vedere al intereselor interioare românesc!. Nu ne sacrificăm noi statul românesc, nici pentru evreo-filismul congresului, nici pentru poftele Aliânţel-israehte, nici pentru a încorona gusturile umanitare din programa liberală-cosmopolită a d-lor Bră-tianu-Rosetti. Maî bine stăpâni, nepătrunşl incă de luminile veacului XIX, in ţara noastră. de căt slugi civilis ite ale Evreilor a-tot-stăpănitorl peste România !
Soluţiunea ce am presimat o noi, ni se pare că respunde mal bine imprejurărilor, in cari ne găsim.
Statornicind, in constituţiunea noastră, principiul împământenirii individuale pentru toţi străinii, nu ni se mal poate zice de nimeni, că facem deosebiri de religiuue. Avem insă dreptul să ne asigurăm averea strămoşească in contra străinilor, ce ar iu-cerca să ne desuaţionaliseze, luăudu-ne pământul. De aceea să nu lăsăm dreptul de a avea pământ de căt cetăţianulul român. Nici o naţiune din lume, n’a dat iutr’o bună dimineaţă, la 500,000 de străini năvăliţi, intr’un mod fraudulos, pe teritoriul seu, dreptul de proprietate immobiliară. Cănd am face una ca ăsta, am dovedi că s’a stins cu totul din inimi noastră sentimentul naţional şi că suntem nisce nemernici, vrednici de peire.
Seim că alianţa israelitâ n’a ţintit atăta D ,) s civitatis et fus h moruni pentru coreligionarii săi. Dreptul de cetăţian şi dreptul de a intra in funcţiunile statului sunt nişte lucruri secundare pentru conducătorii neamului evreese. Alianţa-israelită scie, că cine are pământul, acela este stăpânul unei ţări. La dreptul de proprietate immobiliară
a stăruit de congres
să pună art 44 in tractatul, ce ne recu* noscea condiţionat independenţa.
Togmal fiind că seim aceasta, trebue bine să ne garantăm pământul; şi garanţia este luată, când vom face din posesiunea proprietăţi o consecinţă a dreptului de cetăţian romă».
Ace Te principie, inscriindu-le in locul ultimului alin. al art. 7, vom respunde Europei : Interesele noastre atăt ne permite a face pentru protegiaţiî tel.
Că va fi sau nu mulţumită Europa cu atăta, să nu ne preocupăm mult. Miniştrii noştri să ’şi implinească datoria de a o lumina asupra unei cestiunî despre care a hotărit, fără să ne intrebe şi pe noi. De acilea incolo să ne căutăm a pune ţârii temelii economice, căci num I cu principie frumoase inscrise in legiuiri nu merge. Să iucepem a li şi o imenl oracticl, căci sentimentali şi teoretici destul am fost.
Interesele vitali ale ţării noastre reclamă o asemenei lucrare din partea noastră; o-piuiunea publică simte aceasta, şi după cum. in cestiunea israelitâ, s’a format uu curent puternic, pentru impămîntenirea individuală a Evreilor ca a celor lalţî străini, pentru desfiinţarea favor.i din art. 8 din condica civilă de care se bucurau toţi străinii, şi pentru transformarea dreptului de proprietate in drept politic; aşa sperăm că se va forma un curent şi pentru intărirea economică a României, foarte ameninţată de concurenţa străină.
Pentru astăzi, vom lua cu plăcere act, că chiar organul guvernului, ale cărui simpatii israelite se ascundeau după categoria celor cu impositul de tragere la sorţi, capitulează dinaintea opiniunil publice şi îmbrăţişează, cu oare care meşteşuguri de condeiîi, soluţiunea propusă de noi.
Ce bine este, cănd satul are câini credincioşi!
CRONICA ZILEI
Toţi suferim de căldură, dar militarii maî mult de căt noi toţî, Străuşî şi imbumbaţî ia tunicele lor groase, soldaţii şi maî ales oficeriî noştri sunt condamnaţi la năduşelî torenţiale , adesea prejudiciabile sănătăţii. De ce nu li s’ar permite bluze de dril? Nu soim, ce arg mente s’ar putea aduce in contra acestei haine comode şi sănătoase, care nu poate scădea cu nimica valoarea ostaşului.
Recomandăm cestiunea d-luî ministru de resbel.
—x—
Trupa română din grădina Guichard continuă a da representaţiunî, din ce in ce maî frumoase. Pentru oa spectatorii să se dilecteze şi intre acte, muzica militară, condusă de d. F. B. Wiest, execută multe arii străine şi naţionale, foarte alese. — Sperăm că publicul bucurescean va sci să iucuragieze silinţele d-neî Teodorini şi d-luî Vasiliu de a ’î oferi distracţiunî, in cari plăcutul este tot-d’a-una unit cu utilul.
x—
Ni se afirmă, că ministerul instrucţiune! pu-bl ce, in cumpărarea cărţ lor pentru premiQ nu se conduce riguros de ideia trebuinţelor şcolare, ci se Lsă a fi abătut de interesele unor actori cu marfă literară, demnă doară de greut iţea eî la hârtie. — Ne place a crede, că ministerul va căuta să inlăture pe favoriţii cu literatură bănuită.
Această cestiune va trebui să fie studiată intr’o zi.
—X —
Necontenitele ploî torenţiale cu trăsnite e-cad in fie-care zi şi cari aO iulocuit seceta de pănă acum, aă îngrijit lumea.
îndulcim.
www.dăcorouaniic&ro «,d
ROMANi^i i^uja^kA
Apele oresc şi ameninţă cu inundarea pană şi oraşul nostru.
Mal multe poduri de pe Tăslău şi alte rîurî din judeţ sunt luate şi comunicaţia e întreruptă.
Popuşoiî nu se pot prăsi
Acestea ni le spune «Curierul de Bac.»
Aflăm zice aoelaşî ziar, că d-1 pref. in oiudane isbutireî candidatului agreat de d-sa la ale gerea colegiului al 4-lea, ar fi inoeput o campanie de suspendări şi destinurî a primarilor rurali ce n’att fost ascultători, Faptul fiind aşa, ne mirăiu de prooedura d-luî prefect care, nu ştim din ce motive, ş’a schimbat probitatea sa administrativă.
Noi ăl rugăm să nu fie orbeşte dus de acel ce caută a escita pasiunile.
Convingă-se d-1 Ecsarku, că nu in toate ramurile de puteri ale statului, funcţiunile sunt eriditare.
—X—
Zeul nubifer al României nu ne e togmal propice de căt-va timp.
Eată ce ne maîspuneşi «Monitorul» de azî:
«La 1 lunid curent, că<jănd grindină pe teritoriul comunei Gherăesciî, din districtul Roman, a distrus cu desăvârşire recoltele următoare: 40 fălci popuşoiS şi 70 fălci grăd, ale d-luî arendaş ; 60 fălci păpuşoiti, 3]fălc1 ovăz, 2 fălci orz, 40 prăjini cănipă, 40 prăjini fasole şi 3 fălci fă-neaţă, ale locuitorilor.
-X—
In ziua de 2 Iuniu curent, pe la orele 1 după ameazî, pe teritoriul comunei Cârligul, din plasa Moldova, districtul Roman, căijend peatră a stricat cu desăvârşire făneţele, imaşul, arăturile şi recoltele locuitorilor, causăndu-le pagube insem-nate atăt in cămp căt şi in sat, Tupend gardurile de pe la ogrăzi şi grădini, şi ineeăndule mal multe paseri, mascuri, ol etc,
—x—
«Ştafeta» din 12 ale curentei ne mal aduce următoarele ştiri in chestiunea Şor :
Nici astăzi procesul intentat Evreilor din 11 Marte, n’a putut lua un sfârşit la Curtea de apel.
După pledoaria d-luî Lepădaţii din partea a-parărel, a luat cuvântul d-uul Aslan, carele a fost apoi combătut de d. av. Bejan.
Curtea a numit o (.omisiune de medici, compusă din ddr, Flaişlen, Ciurea şi Russ jun. cari in unire cu memb.u Curţeî d. Zissu să se pre-sinte la presbiterea Petrovieî, spre constatarea posiţiunel el sanitare şi după raporta] cărora Curtea se va pronunţa.
In tot caşul, se spera că acest proces care a devenit une cause câlebre să se ternii e mane.»
—X—
Academia română, iu şedinţa din 11 ale curentei, admite in proiectul şeii de statute următoarea redacţiune:
«Şedinţele ordinare săptămânale ale Academiei, secţiunilor şi comisiunilor, se ţiu cu numărul membrilor presenţî, ori căţî ar fi »
DIN AFARA
Presa franceză despre moartea Iul Ludovic Napoleon.
Credem interesant pentru cititorii noştri! a le înfăţişa, in scurt, impresiunile deosebi-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE* 20
ARTICOLUL 47
DE
ADOIPHE BELLOT
PARTEA I.
0 stră nepoată a negrilor.
— Urmare —
XXV.
Două luni după cele ce spuserăm, George fu chemat înaintea curţeî cu juraţi de la Seiua-de-jos, cu reşedinţa in Ro~en.
Cu toate încercările doamnei de Hamei de a opri urmarea procesului, el insă avusese prea mult resunet, şi parchetul chiar de ar ti voit, n’ar fi putut opri lucrurile.
Victor Mazilier văzuse iu această crimă uu mijloc de a face să se vorbească de el. După neincetatele sale plângeri ar fi crezut cine-va, că glonţul ce lovise pe Cora ’l atinsese şi pe el Amicii iei 1 imitară şi posiţia lor influenţă mult opiniunea de la Havre şi apoi de la Rou-eu şi Paris.
telor organe principale din Franţa, asupra durerosului eveniment, care a dat o lovitură aproape mortală partidului bonapartist.
Firesce, că din puntul de vedere politic, multe şi variate sunt acele impresiunî: Bo-napartiştiî, amar loviţi de cruda soartă ce le a răpit singura stea in care ’şl concentraseră credinţele lor in viitor, — plăng cu desolare, dar nu ’şî perd cumpătul şi caută a găsi un succesor fiului lui Napoleon III; republicanii şi legitiniştiî, deplâng acest trist eveniment, nu simt insă mal puţină satisfacţie egoistă in intrul inimeî lor, că partidul bonapartist trebuind să se disolve, el vor moşteni situaţia. Elementul democratic va fi nevoit să treacă iu tabăra republicanilor, iar cel clerical sub steagul comitelui de Chambord şi a comitelui de Paris, succesorul seu.
Vom incepe cu două din organele cele mal serioase şi cari represintă ideile republicane moderate, şi mal antal cu »le Tempş”.
Moartea fiului unic al lui Napoleon al 111 este unul din acele evenimente, cari isbesc prin neprevederea lor, şi a căror importai.ţă se cuvine a nu o micşora, nici a o exage-a. Destinele ţării noastre, a instituţiunilor noastre nu erau, de bună seamă, legate de existenţa aoeluî tener, care a murit de moartea soldatului şi luptând in rîndr.rile armatei engleze; dar nu’î mal puţin adevărat, că pe capul seu erau rezimate speranţele celor mal periculoşi şi mal hotăriţî protivnicî aî Republiceî. Legenda imperială, nu legenda de la Sedau, dar aceea de la.Austerlitz, Friedland, lena, supravieţuia intr’ensul. De acum înainte regimul napolionist, acest regim devenit din ce in ce mal mult o amestecătură de idei eont'adietoriî, in care se confundau mai ile principii ale revoluţiuniî cu acelea ale contra revoluţiunn, acel regim nu mal are repre-sintant. Eacă un fapt care trebue să aibă ca consecinţă necesară o modificare iu constituţiu-nea partidelor din Francia.
Mal departe numitul organ, dupe ce carată originea partidului bonapartist, că el se compune din două elemente, unul le gen- ( dar şi altul al ordinii şi autorităţii; dupe ce-şi esprimă credinţa, că steaua Napoleonilor a apus pentru tot d’auna — conchide ( că fie care din cele doue elemente vor ( merge acolo unde le atrage afinităţile lor naturale.
„Journal des Debats” se mulţumesee numai a înregistra faptul, cu durere .•
înaintea unul aşa de tragic sfârşit, zice el, nu ne reamintim de căt un lucru, că principele , Ludovic-Napoleon era frauces şi că a căzut ca j uu sold it. De aceea ne inchinăm cu respect dinaintea acestei morţi, precum am face-o pen- | tru orî-ce copil al Franciel, căzut luptând pentru o naţiune amică.
Cele 1’alte ziare republicane cala „Prese"
Republica, mal universal imbrăţişată, va deveni un guvern etern in principiul său, perfectibil in mecanismul şeii, care , a corespunde tu-fculor necesităţilor politice şi sociale. In ziua a-eeea un vom mal avea nici turburărî, nici re-voluţiunî.
Sfârşitul dinastiei şi partidului imperialist permite a spera, că aceea zi nu e departe.
Aousaţia de furt fusese aşa de sicură, Gora o inoise mal târziii cu atâta iDdrăsneală, iu căt oamenii plecaţi la început a simpatisa cu George şi a’l considera ca prada unei iubiri fără frîil, se răciseră acum cu totul.
La nouă ore şi jumătate de dimineaţă, la 22 August 186..., uşile curţeî cu juraţi se deschiseră publicului.
Doamna de Hamei şi Cora se aflau pe banca martorilor.
Una făcuse apel la tot curagiul său spre a ajuta pe fiul seu pănă in ultima oră, cea altă uitădu’şî cochetăria sa, care ar fi [trebuit să o | opriască a se arăta iu public legată pe faţă, venise să sprij ne cu vocea sa şi să urmărească resbuuarea sa.
După completarea juriului şi căud acusatnl fu adus in sală, preşedintele ceti actul de acusa-ţiune, care se termina cu aceste vorbe;
«Prin urmare, numitul George de Hamei, este | acusat, că iu ziua de 12 Iuniu 186., [la Havre, o făcut cu premeditaţiune, o iucircare de omor iu persoana numitei Cora, ineercare dovedită prin uu iuceput de executare şi care n’a reuşit din cause independente de voiuţa făptuitorului.»
„Le National* :	|
Respectăm durerea familiei Bouaparte şi a 1 amicilor set sinceri, dar nu voim sa îndulcim j gravitatea desastruluî, cu care destinul pedep- . sesce pe inimicii Republiceî.
Dintre toate insă cele mal crude şi neindurate aprecieri le face „la France”, sub titlul de Expiatiunea lui 2 Decembre:
Moartea principelui Napoleou, a cărei noutate a sosit azi noapte şi a cărei autentioitate n’ar putea fi contestată, este un eveniment, a cărui însemnătate n’ar putea fi comparată de căt cu acea a morţii comitelui de Chambord.
Acest trist sfârşit a tânărului moştenitor al autorului atentatului de la 2 Decembre, este expiaţiuuea acelui atentat, dupe cum tristul sfârşit al tânărului moştenitor al autorului a-tentatulul de la 18 Brumar, n’a lost de căt pedeapsa aceluia.
Ceea-ce va spune istoria.
Dar din nenorocire, nici acea pedeapsă , nici această expiare nu pot repara pentru Francia perderea celor două linii de graniţe, pierderi ce i le-au pricinuit primul imperiil la 1815, du-dupe Waterloo, şi cel d’al doilea la 1874 , dupe Sedau.
*
% *
Iacă acum ce zic cele bonapartiste.Ş
Să incepem cu «l’Ordre», organul oficios al partidului. Acest ziar, in care ne aşteptam să vedem cate anume e succesorul principelui Napoleon, ales de căpeteniile partidei, se arată foarte reservat asupra viitorului, mulţumindu-se numai a plânge nenorocirea presentă.
»Se inţelege, că astăzi, cu totul adânciţi in durerea noastră, n’avem de căt o datorie şi o trebuinţă : să ingenuchiăm cu sănţenie itiaintea acestui mormânt, şi să ne amestecăm lacrimile cu acelea ce varsă pentru tânărul erou cele două mume ale lui, atăt de crud isbite : împărăteasa şi Francia.”
«La Pays» organul d-lui Paul de Cas-sagnac, cu mal puţină reservă, pune înainte candidatura principelui Victor, fiul principelui Jerome-Napoleon.
Imperiul, să fi murit el oare cu principele imnerisl ?
Nu.
Este uu moştenitor: Principele a designat pe principele Victor, fiu' mal mare al principelui Napoleon, un tener cu inima arzătoare, cu spiritul viă, şi pe care educaţiunea ce i s’a dat de pioasa sa mumă, l’a făcut demn de Francia.
Şi chiar de n’ar fi principele Victor, tot va mai remănea ideea ce domină, sistemul care prevalează şi se impune.
Şi dacă boaapartismul este in pericol, imperialismul e mult mal tare ca ori căud.
*** Apoi ziarele cu tendinţe bonapar-tiste, ca «La Patrie» :
Căud ducele de Reichstadt, regele Romei , a murit la Schiinbrim , la 1832, ce] d’ăntăiu strigăt fu : Totul e perdut! Causa ce simboliza fiul ăntaiului împărat, se zicea, că numai e de căt uu eveniment istoric. Dupe 1848, se recunoscu eroarea ; numele lui Napoleon rămăsese in ţară representantul puternic al ord'nel, aliate cu principiile soc'etăţiî moderne.
bituaţiunea de astăzi se aseamănă ou cea de
«De a fi făcut, m aceeaşi zi, in acelaşi loc tot către numita Cora, un furt care a causat rane şi semne, crime prevăzute .şi pedepsite de art. 2, 296, 304 şi 382 din codul penal.»
întrebat de preşedinte, după formele obicinuite, George de Hamei recunoscu, că in un moment de zăpăceală şi nebunie a tras cu revolverul asupra amantei sale, dar protestă din toate puterile contra acusaţiuneî de furt ce i se făcea. Sfârşi zicend că lasă apărătorului griji de a'1 demonstra falsitatea acestei acusaţiunî.
Când inaintâ Cora, o mişcare vie se observă intre auz tori. O mare parte din faţa sa ara acoperită cu o legătură şi ea o rădică ca să poată vorbi.
b iiud-că preşedintele o iutrebă daca stărueşce in deolaraţiunea sa scrisă, atunci se păru că ea face o sforţare ca să invingă o durere foarte vie şi zise cu putere : Da stârnesc.
Apoi intorcendu-se spre George de Hamei şi intinzend măua:
— Acest om nu e numai un omorător, zise ea, el e şi lioţ.
Mişcarea sa era elociuta, vocea convingătoare; şi ochii el aveau o expresiune stranie. Privitori fură coprinşî de o tremurătură, pe căud Geor-
www.dacoromanica.ro
la 1832. Prinoipele imperial era unul din isvoa-rele conservării sociale; această oausă con-servatrice el supravieţui şi dacă s’ar întâmpla să ajungă in vr’un pericol cu totul ameninţător, atunci va regăsi tot ca in 1848, isvoare neprevăzute.
«Lestafette” se asohază, la doliul Impg rătesel. Acelaşi simţimănt de profund regret se vede in toate cele alte fol curat conservatoare.
*** Ziarele clerieale şi monarhice „F Univers” «1 Union» «lâ Gazette de France» «le Monde» se arată respectoase şi mişcate.
Nu e mal puţin adevărat insă, că sub masca compătimire!, unele din trănsele căn-tănd ale-lui-ia pe mormântul principelui defunct, intrevăd o nouă eră pentru dinastia legitimistă, represintată prin corniţele de Chambord.
»Figaro” le dă pe faţă cugetele ascunse, Înfăţişând situaţia partidului bonapartist şi eventualitatea unei sciesiunl intre cele două elemente ale sale; — organul prin excelentă clerical zice:
Logica ar impune dar o dislocare a partidului bonapartist; o parte ar trebui să meargă la Republică, in virtutea teoriei plebiscitare; cea-1-alta ar imbrăţ şa monarckia, se iuţehge ou condiţia, de a renunţa la această tiorie. Acel dintre bonapartişti, cari au iutr’aiever gustul autorităţii şi donnţa unei puteri tari, nu pot, să apuce altă ca’e.
Situaţiunea, in resumat, nu presintă de căt întunecime, de unde, dupe noi, abia ese o idee luminoasă; î ici o dată datoria conservatorilor uerepublicanî n’a fost mal lămurită şi mal precisă : a grupa spe antele lor împrejurul ideeî monarchice, represin'ate de corniţele de Chambord şi de Corniţele de Pariu , moştenitorul sSu, Aceasta, ori Republica, nimio alt de visat, din punctul de vedere al principiilor ce conservatorii voesc să apere.
Starea lucrurilor in peninsula balcanică
In „Pester Lloyd» de la 23 Iuniu, cetim intre altele ;
Crisa ministerială din Constantinopol pare sfârşită şi idea de a revoca pe Mahmud-puşa părăsită cu desăvârşire, pe căt se poate vorbi adecă in ce privesce Turcia, de lucruri desăvîrşite. Se mal afirmă pe lângă aceasta, că cn toate arestările şi întrebuinţările de pitere militară, o raşul este liniştit şi nu esistă nici o urmă, căt, de mică, de vre-o agitaţiune revoluţionară,
Poirta ar fi făcut in timpul din urmă progrese insemnate şi in ce privesce manţinerea au-torităţeî sale şi incă iutr’nn teritor foarte primejduit—in Albania. Cu ceva bani, prin întrebuinţarea a căte-va trupe regulate şi cu kotă-rîrea de a face in cas de lipsă i s de ele, Turcii au isbutit să respingă spre meazăzi cetele neregulate de Albanezi, cari eraţi concentrate in districtele de Novi-Bazar şi Mitrovitza. Cele trei zeci de mii de oameni, cari eraţi, cum se pretindea, in disposiţia ligeî albanes ■, nu făcură guvernatorului de Ivossovo, Nuri-paşa , de oăt puţină grijă, de oare-ce in faptă nu eraţi sub arme de căt 8000 de Albanezi neregulaţi.
Ce e drept, aceşti albanesî nu ascultat! de nimenea de căt de căpeteniile lor şi nu se mal
ge murmură la urechia advocatului seH : Îşi ret-
bună.
Din fericire interogatorul doamnei de Hamei distruse efectul rău, produs asupra juraţilor de Cora.
Această mumă de familie, care nu rădicase pănă aci nici o dată vocea sa in public, fricoasă şi slabă, păşi cu tărie spre Cora, mulţumi judecătorilor de bună-voinţa ce avusese de a’l promite să nu ia parte la proces, dar deolarâ că doresce s ’l urmeze pănă la fine. Apoi in-torcăudu-se spre juraţi, ea apără ou euergie pe fiul săd, fără ca preşedintele cu toată iregularitatea procedurcl, să o cheme la ordine. Găsi vorbe atingătoare spre a zugrăvi iubirea lui pentru ea, grijile incăntătoare cu care o iucou-jura, ceti scrisoarea lui pe care ’l o tremisese la plecarea sa din Novtl-Orlean. încercă să de-monstre, că aousaţia de omor era neadmisibilă, căci el poseda o avere oare-care şi putea dispune de ea după placul lui. Şi nu moştenise el de la mumă-sa mal mult de 300 de mii de franci, pe care ’l trămisese el dec’arăud că a renunţa la toate drepturile lui? Cu ce scop ar fi luat el de la o femee şase-zecî de mii de franci, care daca ar fi cerut,el ’î ar fi dat tote ?
ROMAN iA LÎBjERA
iogrijeaQ apoi nici de lege, nici de Sultan. Numai acum a succes, de a se determina partea cea maî mare a acestor neregulaţi să se îndrepte spre Tesalia şi spre Epir, unde vor putea aduoe intr’adever insemnate servicii Turciei.
Poarta s’a folosit de acest prilegifi pentru a’şî stabili in Albania superioară autoritatea prin garnisoane, pe cari şi le-a aşezat de a lungul drumului de ţară şi a liniei ferate, in Sienica. Novi-Bazar, Mitrovitza, Pristina şi Ueskiib. Aceste garnisoane s’afi intins actualmente şi a-sopra localităţilor Prisrend, Djacova, şi Irek, aşa dar asupra punctelor centrale ale seminţiei albantz».
Se poa'e din toate acestea conchide, că Turcia a devenit din nod stăpînă pe gintea alba nesă, care se arătase in timpul din urmă puţin ascultătoare şi ou veleităţi de a se separa de imperiul Sultanului.
Ne indoiin, dacă Poarta va. li câştigat mult prin acest pas.
Vocea unui bun şi eminent frate.
Simţim o mare şi dulce măngăere când, in mijlocul acestei desolaţiunî politice, numită Europa luminatului secol al XIX, se mai aude căte un glas, care se ridică a protesta in contra nedrept ţilor ce ni s’au făcut, şi a descepta interesul ce ar li trebuit să inspirăm fraţilor de acelaşi sănge latin.
Eruditul şi nobilul fiu al Romei, Vegezzi Ruscala, atăt de cunoscut Romanilor prin zelul şi talentul cu care a apărat adesea in presa italiană căuşele noastre naţionale, a inserat acum de cureiid in ziarul«TI Cit-tidirio* un interesant şi bine cugetat articol, intitulat Grecia e Romania.
Merituosul autor, după ce ne aduce sci-inţa, că in Italia s’a format o asociaţiune cu scop de a apăra interesele politice ale Greciei pe lăngă cabinetul italian, ajunge, printr’o seriă de comparaţiuni, cari dovedesc pe omul politic şi pe apărătorul neobosit al căuşelor latinităţii, la ideea, că Italia ar avea interese, morale şi materiale, cu mult mai mari, de căt acelea pe cari i le inspiră Grecia, ar avea chiar o da-toriă istorică, politică şi comercială, ca ea să meargă cu bărbăţiă in apărarea tutu-lor cestiunilor politice, cari ar privi pe mult Încercata noastră ţară.
«Dae.ă Romanii nu trec peste opt milioane, eî locuesc insă» zice d. Vegezzi Riscala «un teritoriu continuii şi de aci relaţiunile lor sunt îricuen'e şi multe, astfel că ele rnănţin vigoarea sentimentului comunei lor naţionalităţi; sub t-spectul apoi al populaţiuneî şi al lărgire! comerţului, pentru schimbul productelor, Italia găseşte maî mare avantagifi in relaţiunile sale cu România.
Productele agricole ale Italiei şi ale Greciei fiin d identice, nu oferă materie de schimb comercial; nu stăm tot ast-fel cu România, care face un comerţ insemuat cu noî prin schimbul vinurilor noastre, uleiurilor, orezului, castanelor, sulfului etc. etc. România fiind o ţară eminamente graniferă din care Italia ’şî ia o mare cuanti-tate de grâu pentru oonsumarea internă, un tratat comercial intre aceste doue state ar im-•bunătaţi tratamentul navigatorilor italian! in
In fine, intorcendu-se spre Cora, precum ea se intorsese spre George, ei zise: «Doamnă, nu schimbaţi lucrurile, cereţi o despăgubire de la fiul meii care a făcut o mare greşală, noi iată voim să o reparăm, ve dăm averea noastră totă, a lui, a mea, puţin ne pasă, primim sărăcia, d r renunţaţi la teribila voastră acusaţie, numai schimbaţi procesul, nu ne depărtaţi bunăvoinţa judecătorilor, du ne mai desonoraţî. Vă vorbesc ca mumă, efi nu v’am făcut nimic, şi dacă 11'al milă de fiul med, ai cel puţin de mii e.»
Oănd ea termină, unul diu juraţi se scula şi i iigâ pe d. preşedinte de a bine-voi să intrebe d u nod pe Cora dacă ea stăruia in declaraţiu-nile sale.
Preşedintele ascultă cererea : Cora respunse, că eşi manţine acusaţia.
Nu vom spune diferitele mărturii ce nu in-tereseză pe cititor şi pe cari le ştie deja. Victor Maziliei- nu putu obţine tot succesul ce dorea, viind ca el voi sa facă frase frum ase, vorbă sonoră, să descrie vechii carmen! ai Corel, preşedintele el intrerupse şi el tiebui să se in-toarcă la locu’i, fără a-şî fi aretat talentul.
Procurorul susţinu acusaţia şi vorbi cumvor-
porturile române prin legătura de sânge ce uneşte aceste doue popoare, şi comerţul nostru pe marea Neagră s'ar putea desvolti foarte mult.
«Eată pentru Ce ar fi bine ca onor deputat Correuti, al cărui nume e atăt de stimat iu Bucureşti, prin autoritatea posiţiunil sale, prin influenţa sea in Cameră şi prin eficacj’tatea vorbelor sale frumoase să se incerce a forma un comitet filo-romăn, nu pentru a se concede României platonicul sprijin moral al Italiei, ci pentru a conduce vechea sa colonie la o noue uniune politico-comercială ; de aci ar resulta un iusemnat ben ficifi : pentru cea dintăld o creştere in mărime şi preponderanţa, ear pentru cea l’altă in vigoare şi in prosperitatea comercială.»
DIN CAMEfiILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de, la 13 Juniu, curent.
Camerile intrunite in şedinţă secretă au decis că nu se poate face cu folos nici o diseuţiune asupra actelor diplomatice, pănă nu se va hotărî, cine să vină cu proiectul de lege pentru soluţiunea cestiuniî israelite; de acea camerile s’au retras in localele lor.
—X—
Senatul. — Dd. Grădişteanu şi Bo-zianu susţin că e constituţional şi mal prudent^ că proiectul se emane de la Senat; dd. Boierescu şi Tepureanu susţin contrariul.
Se decide ca iniţiativa să o aibă Senatul, şi se alege, pentru cercetarea actelor diplomatice şi formularea soluţiuniî, o co-misiune compusă din dd. Bozianu, Creţu-lescu, Grădişteanu, col. Pilat, Pruncu, Boierescu şi Brăiescu.
—X—
D. Boierescu a repeţit declaraţiunea sa, că uu poate lua parte in această comisiune.
Camera. — Nu s’a putut ţine şedinţ
ARENA ZIARELOR
«Românul», vorbind despre deslegarea cestiuniî Evreilor, arată că nu prin discursuri şi declaraţiunî de la tribună, in întruniri publice şi in camere, se poate pune ca-pdt invasiuml evreescl ; ci numai prin des voltarea noastră economică, prin fondarea unor societăţi române de susţinere şi ajutor mutual.
In deşert am fereca porţile naţionalităţii noastre prin legi şi ne am areta mari patrioţi la tribuna parlamentului, măncăud şi sfaşiănd la Evrei, dacă o dată coborîţî de acolo, am merge să le facem treburile, să ne facem avocaţii şi mijlocitorii lor in cestinnile private.
Aluzia e făcută la patronii «Timpului* , contra cărora organul liberal se plânge că’î esploatează cu rea credinţă soluţiunea susţinută de densul. Mai ales in ce privesce garantarea drepturilor civile, «Românul* nu poate lăsa a se crede, că el ar li zis că Evreii, dacă se vor împământeni vor fi
puşi pe an picior de perfectă egalitate cu Românii, ci se vor bucura numai de ace- j leaşî drepturi ca toţi cei lalţi streini, cu toate restricţiunile ce se vor crede de cuviinţă a se lua, pentru garantarea proprietăţii rurale.
*** In primul seu Bucuresci «Timpul* publică un articol din «Aug. Allg, Zeitungcc relativ la broşura jurisconsultului Bluutsclili, pe care noi am început al împărtăşi cititorilor de alalte-eri.
*** Vorbă multă timp perdut şi ispravă puţină, eacă cum caracterizează «Presa» lungile şi furtunoasele desbateri, ce s’au ţinut zilele trecute in cameră şi senat.
Şi cine provoacă Vrajba intre partide, cine aţâţă urile şi pasiunile, in aceste momente de grea incurcare pentru ţară, cănd toate inteleginţile şi capacităţile ar trebui să lucreze in comun ?
— Guvernul, respuude «Presa», care in loc să aibă in vedeie viitorul României, nu se preocupă de alt-ceva... de căt de întărirea regimului Pătărlăgenilor.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 26 Iuniu — 9 ore dim
Paris, 25 Iuniu. — Soirile din Londra despre sănătatea impărătesel Eugenia sunt nemulţumitoare.
Ziarul «Le Pays» zice că î-e teamă de o noue nenorocire.
Cairo, 25 Iuniu. — Abdieaţiunea Kedivuluî se crede apropiată. In momentul acesta, se negociază cestinnile de amănunt, cari să reguleze transmiterea puterii.
Berlin, 25 Iuniu. — împăratul Germaniei a fost avisat de către ţar, ca va primi in cnrănd visita Sa la Ems,
Comisiuuea Raicbstagnluîînsărcinată cu studiul nonilor tarife vamale, a adoptat, cu 16 voturi contra 11, proposiţiunea presintată de d. de Fran-kensteiu, cerănd ca, in caşul in tare venitul im-positelor vamale asupra tutunului vor atinge oare cari cifre, sumele cari vor eseede să fie împărţite intre Statele federale.
D. Beuingsten a propus, să intre ace t principiu in toate cele lalte reţete financiare ; propunerea sa a fost insă respinsă cu 19 voturi contra 8.
Viena, 25 Iuniu. — Se telegrafiază de la Sofia către_«Politiscbe1Cores^odenz»: Insurgenţi din Macedonia, sub conducerea voivodului Auastase, au atacat pichetările intărite ale Turcilor (bloc Klaus) ap’oape de Delinak. Afi fost respinşi cu perderi.
In mal multe intălnirî ce au avut insurgenţii zilele aceste, ou Turcii, acest a din urmă aii fost biruitori.,
de la 26 Iuniu. — ameazi.
Londra, 26 Iuniu. — Starea sănătăţii impe-răteseî Eugenia continuă d’a inspira mari temeri celor din giurul seu.
«Times» anunţă, că consulii generali din Alexandria aii fost informaţi, că abdicarea Khe-divuluî in favoarea fiului şefi Ilatim, e lucru hotărît !a Constanţiuopol.
besc din nenorocire adesea procurorii. In loc de a fi sobru, rece şi liniştit, el fu elocinte, pasionat şi ardinte la atac. Căuta cu ingrijire loate antecedentele lui George de Hamei; el arată ca supărăcios şi lesne de maniat; el descrise ca pe un criminal in primele sale mişcări, pe când era incă in şcoală, condamna chiar tendinţele liberale ale studentului şi tînerulul. Se iutinse mult asupra primului şefi duel politic, asupra arestare! sale pentru loviturile date unui om al putere! publice, vorbi asemenea despre cel d’al doilea duel al şefi care se terminase cu moartea lui lohn de B... Acest duel tu ast lei descris, in căt George devenise uu neîmpăcat şi ieribi) duelist şi pr tivuicul seu lohn de B.. nevinovatul martir al unei cauze sfinte, uu om fricos, care se bate pentru că l’afi provocat.
«Vedeţi, domnilor, zise procurorul sfârşind prima parte a vorbire! sale, abia eşit din co-legifi acusatul se luptă cu societatea. El se im-potrivesoe autorităţii, loresce iu agenţii puşi a 1 tace sa o respecte, ia o sabie ca să rănescă pe unul din conşeolaril seî, care n’a greşit alt ceva de căt că nu era de strimtele sale idei. îndată şederea sa la Paris devine periculoasă.
norocita sa mamă se teme să uu facă şi alte greşeli, el trămite iu Stateie-Unite. Şi credeţi că aci şî-a schimbat purtarea? Nu, de loo. Ca recunoştinţă de buna primi-e ce i-afi făcut Creolii din Noul Orlean, el se ridică contra ideilor lor, contra credinţelor lor, contra obiceiurilor lor.
«EI protestez, el eî insultă şi eî lovesce. El cliem la duel, el aleargă. O ! cănd e vorba de a lua o armă, fie aceasta sabie safi revolver, e ot daui a gata. Eată, domnilo ■, ministrul justiţiei a scris la Noul Oileau, spre a afla amănuntele acestui duel. Şi ştiţi ce i s’a respuns ? Iobu de B... era cu corpul acoperit de răni cănd eşî dete suflarea:	braţele, gatul, corpul
erafi ciuruite de răni şi inimicul şefi lovea, lovea merefi. Eată omul pe care sunteţi chemaţi să-l judecaţi!,..»
(Va urma).
ne-
www.dacoromanica.ro
Cairo, 26 Iuniu. — Cu toate sfătuirile puternice ale Consulilor, Khedivul tot se impotrivesce de a iscăli abdicarea.
Se asigură, că el se pregăteşte să plece la ( onstantiuopol; in acest cas el ar lăsa ca regent pe fiul şefi, principele Mohamed Tewfik.
Salonic, 26 Iuniu. — Un nofi atac al insur-geuţi’or contra Delitnaleî a fost respins.
(Havas)
Mare şi fericita nuvelă. Biuroul principal de loterie germană Isentlial Comp. in Hamburg, publică prin ziarul nostru le azi deja a I[-a Serie a loteriei gennane de bani, a cărui tra gere se ineepe la 9 Inlifi 1879. După informaţiunilece primim de la casa Isentlial Comp., participarea României la Seria I aii fost intr’atăt, in căt casa Isentlial Comp. are de gănddeaiDs-titni in România o Ageujiă. şi a şi tăcut chiar mai multe in-trelucrărî in această privinţă.
Premiul cel rnare al ultimei Serie aii fost câştigat de an proprietar la Iaşi. şi premiul al doilea a fost câştigat de un fabricant la Berlin. Clienţi Romănî au maî câştigat şi diferite câştiguri mici. Este de dorit şi sperăm că de astă dată fortuna ya f&vorisa pe clientela română şi cu câştigul cel mare care întrece jumătate milion de franci. Putem dear admite ca participare va fi foarte cons derabil. Este de prisos de a maî vor bi aci despre soliditatea acest î Loterii, de oare ci garanţia guvernului a unui Stat german e suficientă pentru fie-care jucător.
Casa Theodor Scheller in Brunsvic ne comunică că un client al lor in Austria de sud afi câştigat la ultima tra gere principalu loteriei de Brunsvic, lei noi 125,000 cu No. 62,313, casa Theodor Schder a şi respuns deja aceasta sumă fericitului client.
SPECTACOLE
Grădina stavri. — Orî-ce s’ar zioe, această gradină întrece pe toate oele-alte, atăt prin spa-ţiositatea şi aranjarea eî, cat şi prin distracţiu-nea ce poate găsi cine-va acolo. Putem zice oă d. Stavri a găsit secretul capriţiosuluî public bucurescean.
D-şoarele Gaudon, Rachete, şi altele; dd. Roux, Debeer, fac deliciile oelor cari, încălziţi de aisiţu soarelui, iu timpul zilei, vin să se recorească iu grădina Stavri. — tu fie care seară, deosebit de mici opirete, esecutate de întreaga trupă, sunt şi intermeze vocale.
Gradina Dacia. — Nici d. lonescu nu se lasă maî pe jos. Coucurenţa ce scie să facă oelor alte grădini, este mare. — Afară de diferiţii artişti oe’î avea pănă acum, şi cari afi atras ad-miraţiunea tutulor prin prodacţiunile lor, a sosit de curând d-şoan Gadoudja, o creolă a -prinsă care prin melodioasele-! accente te face să visezi regiuni depărtate.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci1'
I. M. FERMO&F-ţii BEXZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 14 Iunie 1879
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale..............
»	> eşite la sorţi.
8%	» domeniale	. . .
»	, eş te la sorţi
Dob. 10 £r. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f. C.
7°/o	>	» urbane f C.
8% Impr. Municipal. .	. .
»	cu pr. Buc. (bil
Renta Română ....
Acţiuni	‘Dacia». .	.	.
»	«Romania»	.	.
Cupoane rurale exigibile .
»	domeniale	»	.
» scrisuri ,
Argint contra aur .	.	.
Bilete hypotecare contra aur Rubla hârtie .....
Florinul..................
Lose Ottomane...............
0 1.)
ora 12
Cnmp.	Vând.
101V,	102
98	argint
103 %	104
99	argint
182	185
96 %	97 Va
91 Va	92%
103	104
27	28
72	73
200	210
70	75
D/a	arg.,
Va	—
1la	aur
2%	1%
7 Va	iv4
2 44Va	2 45
2 17	2 18
44 —	48 -
CURSUL DIN VIENa 25 Iuniu
Napoleonul . .................
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rubla Hârtie.................
CURSUL DIN BERLIN
25 Iun fi
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile »	,	.
Priorităţi »	.....
Oppenheim....................
Ruble hărt e. ...............
Stern .......................
Lose Otomane.................
cursul din paris
25 Iuniu
Renta Română.................
Lose Otomane ......
25 Tun.
24 Iun.
9 23 5 47
22 — 113 50
9 22 5 48 22 20 113 50
92 20 31 90 89 —
199 80
38 25
92
32
89 25 200 40 38 50
48
72
48
25
SCHIMBUL 14 Iuniu
Paris (8 luni) .	.	. .
» la vedere.................
Londra (3 luni)................
» la vedere ................
Berlin (3 ln î)................
, la vedere. ....
Viena la vedere...............
Adresa pentru telegrame,
. ,	99 30
. 100 10 .	25 7%
.	25 25
. .	122 Ha
.	123 %
.	2 17i/2
Farmo Benzal.
ROWLAND'S
MacassarOil
Cunoscut de 80 anî ca cel mar bun restaurator, preservator şi infrumnseţător al coamei (pfirnluî). Butilia are nn dop de sticlă. 4 şi 8 franci
ROWLAND’S KALYDOK
înfrumuseţează carnaagiunea şi Btirpesoe petete de piele 6 franeî.
ROWLAND’S ODONTO
Albesce dinţi! şi impedică caria. 3 fr. 50 o.
ROWLAND’S EUCONIA
E nn noii şi dnlcenraf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’anna art coli de la ROWLAND 20, BATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolil adevăraţi poartă firma : A. ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vărsare la toţi fa maci ştii şi parfume ii. 3 franeî.
n
Dr. LUP, 8
s’a mutat in Calea Rahovel No.68 (Calea Craioveiţ
Publicaţi une
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tirg public la Sfanta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-căruî au sub numirea de
PF- TERCIUL C0RNÎ1ŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cunoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care trecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se percepeau in ultimii anî de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii tacselor căt şi a ordineî care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRI 11. DlNfOYIST
2 0-3-7
Num urne datate de la
Primele Autorităţi Medieale
MEDALII de la
Diferite Exposiţiunî
APA ANTHERINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECURS DE 80 ANI
de |>r. I. G POPI»
Dentaliet al curţeî împărăteşti din Viena (locuinţa m eitateaBognergasse Nr2)
Această apă este ţin-feriblă ca apă dt dinţi Sn8iitea ori cărui alt medicame t, funii un prea-rvativ real in contra (rî cărui fel de boale de dinţi şi gură. cont a răului miros şi slăbirii dinţilor. Miros 1 ei e p'ăcut, că putere pirgiiio şi este un ci răţito- esceient al dinţilor, in care spi cie apa aceasta este fără seamă de bună Tot odată ea se poa iutrebuinţa şi pentru tr rgart la boalele de gât.
PASTA ANATHERINA de DINŢI
a Dr l’OPI*
aplicabilă pentru curâţitea, Întărirea ş păstrarea dinţilor; indepartă r£ul miros din goră şi peatra de pe dinţi,
PASTA AROMATICA de DINŢI
a Dr. 1*01*1*
e recunoscută de rn şir d* bd), ca un mijit e esceient pentru ingr -jirea şi corservarea cavităţii gurei precum şi a dinţilor.
PRAFUL VEGETAL de DINŢI
al Dr. l*OI*l>
curăţă dinţii indepartă p atra şi aepositele de pe ei, şi le asigură coloarea cea albă şi lustruită
P Iu TJ IM :B II îl deDINŢI al Dr. I»OI»P
se întrebuinţează pentru umpltrea dinţilor goi (iscavaţi 1
Sâpnitul dr (ilaiktr animaţii r şt mi dical
probat ca unul ce curăţă şi imbunătăţt şte colcarca ieţii, indtjăr-tând toate petele.
Pontru nheoruaro I Ca Eă se 8Pere ,0£te aceste prepa-rclll' U UUOC! Vel O : rate de falsificări, anunţă, cnor. pnb’ic se că la gâtul s icleî de rpâ anaiherinâ se află o marcă (Firma, preparatele: Higea şi anatherină), precum şi tă fie care sticlă e învelită cu o hârtie, in ca e cu tipar de apă se află imprimat vulturul imperiului austriac şi firma.
Depouti de preparate ale mele se eflă : pentru vfnzare en gres LA AtPFL et C-nie in Br:uri şii
En detail la I Ovessa, lastinovici şi fiu. Oarol Gereabec, G. Rietz, Ghiţâ Ptnru, I Cosman, F. Pildner, Va- 'c Racovjţă, Cari Sdmster, Jos. Tlio s Rud. Silmiettau, F. Ziirner, F. Wittirg. I. A. Ciuta, I N. A deleann, parfnmenr.
In t LQESTI la lingi Jecu şi Boi citi , N. Petrescu, G. Sigmurd, farmacist In C'RAiOVa a F. Pohl. In PITEŞTI la Efiimie lonescu. Tn BUZEU la Weber, farmacist in GI0RG1B la N. Binder farmacist
(552) 21- 14—8.
Balsamul de Mesieakăn
D-ruluî FR, LENGIEL
Dr. Jiing-r se esprimă in cursul său asupra mijloacelor prin care se po.te înfrumuseţa şi cultiva fis onomia, astfel :
*Un ten frumos al feţei este cea curată espresiune a omului fisie intern şi dacă pe lăngă aci sta se mal adaogă §' un colorat plin de viaţă atunci lustrul s’a mai mărit mai ales când e vorba de luciul frumuseţe! femenine — Balsumul de mesteacăn, după cum am putut observa din o lungă esper iuţ*, este un mijloc dat de insăşi natură, pentru înfrumuseţarea peleî, fapt eare se aplică din elementele cele fine aromatice şi eterice-nleioase ce cuprinde el. Saeul vegetel carat, se absoarbe de porii pelei tocmai ca şi glaeeria, ş pune vasile capilare in o activitate mare graţie căreia din aer se absoarbe elementulu dătător de viaţă, d’nnde, indepărtămlu-se ne-curiţenile, pe'ea căştigă nn colorit irumos Dintre toate mijloacele aşi mm te pentru înfrumuseţare, căte ’rnî sunt cunoscute mie, nici una n’are propr etăţi aşa de recomudabile ca babanul de mesteacăn. Aceasta e judecata mea, ce am căştigat’o după n lungă esparienţă; p opun dec! să se folosiaică cine-va des de ea, şi cuvintele mele Ie ver adeveri
Deposit osntru venflarea eu rădicata in România la I)-niî Appel et C-nie in Bucurescl.
Pentru venzare in detail in Bucurescl la d. Aug. Ilobbirling farmacist vis-a-ois dc Teatru şi la d. Martinovici et fii strada Lipscani.
Calaţi la farmacia Sf.Gheorghe a d-luî Marino Curtovich şi la farmacia domnească a d-luî Basil Curtovic.	4
lMiiinb Franţuzesc
fee vi ide iu quantităţî mari şi nTcî ca preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronate
pentru învelite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţ rî de 15 leî bu att. — De ve'njare la subsemnatul
LITrHAX
C38 30-1-5.	No. 19 Strada Germană No. 19.
LOTERIA
Seria If-a
Guvernul german ’a Hambn*g care a autori-sat noua şi marea loteria de bani, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi t> at.- tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a statului pentru plat1 esactâ a c âştigurilor, o-forăudu-se ast-fo] fie-cârul din toate punctele de vedsre asigurauţi. cea mai p rfectă S ng -rul fapt <ă guvernul german figurează 8ci ca garam este destu ă dovada că aceasta loterie e solidă dr tot.
Noua şi marea loteria de bani mai conţine iucă 82 000 loae din eare 40,000 lose trebue să câ-jţige neaperit; şansa de câştig e dar foarte iuseninată, fiind mai mult ca jumătate a tutnlor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştignrie se trag iu 6 secţiuni care se succed re: ede unu după alta. — Căşdgul cel ma. mare care e de făcut iu caşul cel mai fericit se urcă la
533,333
wui
Special mai s nt de căş igat următoarele câştiguri principale -	"
		Leî nuoî		Leî nuoî
1	a 333 333		- 333:333	
1	a 200,000		—	200,000
1	a	133.333	—	133,333
1	a	80,000	—	81),000
1	a	66 66S	—	66,666
2	a	53 333	—	106,666
2	a	4o,«mo	—	80 000
5	a	33 333	—	166,665
2	a	26 b66	—	53,332
12 a		20.000	—	240 000
24	a	13 333	—	319.992
5	a	10,666	—	53 330
1	a	8 000	—	8 000
54	a	6 666	—	359,964
5	a	5 333	—	26.665
70	a	4 000	—	280 000
216	a	2,666	—	575,8)6
2	a	2,0.0	—	4,000
531	a	1 333	—	707,823
670	a	666	—	446,220
950	a	400	—	378,000
,	etc. ele.
in total 40.C00 câştiguri
loate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt contro'ul guvernului Hamburg,an german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei nouî şi mari loterii de bauî espediăndu-le cu preţul oficialmente hotărît fără alte cheltueli. Tragerea se iucepe :
la 9 Juliu 1879
fiind oficialmette hotârăt costul loselor p ntru aceas a clasă şi anume
L«*i nu»î 24
pentru un los întreg original
Lei nu ol 12
pentru jumătate los original
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda kipotecure române sa6 in timbre poştale române. îndată după primirea costului ea-pediim fie cărui comande directamente iutr’-un envelop bine iuchis losele originale comau-date, investite cm armarele ţării. Fie carii es-pediţiuni de lose asociăm programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’uu mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de a-ceasti numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiarele principale diu România. Mulţumim publ.culuî român pentru încrederea arătată de păuă acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandeie prompt şi esact. Rugăm a trămite comaniele cât posibil curînd m tot caşul inai dea Începerii tragerii şi anume cel mai târziii p'u ă la
9 Juliu 1879
direct către adresa noastră.
JSE^THAL & Comp.
Biuroul principal de Loteria
IIAVIDFii(i! (Germania.)
Cu clienţii noştriî din România corespundem in limba romăaă. Scri-’ori din România sosesc la Hamburg in 70 ore. Mulţumi n pub icuul român pen’ru p rticiparea călduroasă la 6ntăia clasă a acestei Lot'riî, si suntem mândri d’a putea auonsa că mai mu'ţi clienţi din România ar< dobândit la seria I a acestei loterii câştig :rî considerabile, promitem asem nea d’a efeitua comande pentru trag rea de care tratează anun ciul de rzicuacee ş esactitate şi prompt tudiue
Prin biuroul d’anunciuri A. Striner Hamburg.
1\STITUTYL
HIDROTERAPIE
Grăfenberg-Freiwaldau
(In Silesia austriacă).
Este c i maî veebiu institut de vindecare cu apă.
Cu 2000 metri inaî sus de luciul mării. Se recomandă cu o po-siţiune de renume general pentru isvoarele şi tufişele din jur.
Preţnrile eftine
Se află mai multe odăi de locuit bine mobilate. Depărtarea de la Viena, Berlin, Fraga, TFar -sovia, etc. 12—14 ceasuri.
Staţiunea ultimă a căeî ferate este Ziegenliols.
Informaţiunile relative se pot avea de la
Comisiunea de cură.
*W,nr«gcL
Loteria germana de bani in Brunsvic
Tragerea se iucepe :	5
lf* 17 Iuliu a. c.
Câştigul cel maî mare care e de făcut in caşul cel maî fericit se urcă la :
600,000 Lei nuot.
T
Special conţin 6 această loterie câştigurile următoare:
Lff nuoî Lei nuoi	Lei nuoî
I a 400,000 — I a 200,000 — 1 a 133,333 —
1	â 100,000 —
2	a 66,666 — 1 a 53,333 — 6 a 40,000 —
1	a 38,333 —
2	a 26,666 —
iu total 46000 căş igurî. jumătate a tuturor loselor 6 secţiuni de trageri cari
Leî nuoî
12 a 20,000 -
400.000
200.000
133.333 100.000
133.332
53.333 240,000
33.333
53.332
— Maî asistă numai 90000 lose, maî mult ca trebue să câştige dar. Toate câştigurile se trag in se suced repede. Contra transmitere sumei de:
1	a
22 a
2 4
61
6
108
16,000 —
13.333	— 10,666 — 8,000 — 6,666 —
5.333	— 4.0C0 -
etc
240,000
16,000
293,326
21,332
32.000 406,662
31,998
432.000 etc
Leî noî 22 pentnu „	II	„
„	57a „
1 los intreg original jumătate los un sfert „	„
espetliez de buna vreme prin poştă aceste lose originale investite cu armele ţârei uitr’un envelop bine închis in toate pieţele României, pentru tragerea care u mează a avea loc la 17 Juliu 1879. Fie cărei espediţ'une de lose asociez gratds programul tragerei. Lista tragerei căt şi bani câştigaţi espediez pe dată după term narea tragerei Pentru plata esactă a stimelor câştigate, guvernul german Ia Brunsvic garantează cu toată averea statului Rog a adresa comandele căt posibil curând şi directamente către:
Biuroul principal de Loterie
THEODOR SCHELLER
in UliUNSVlC (Ge r mau ia)
Scrisori din România sosesc la Brunsvig in 80 ore — Corespondenţa romană.
«T 42 CALEA VICTORIEI 42-®$
Lăngă Teatru, vis-a-v’s de Gas a Torok
I'IIÎLHATIIM)
De la 6 luniu păn:T la 30 luiiiu
Ii ’ooalulu de venzare din Calea Yicto.cieî No. 42 din eausa
DESFACERII TOTALE A NEGOŢULUI
Se vor vinde tote mărfurile esistente preci ni şi cele remase de la
înecarea Szeghedinuluî in Ungaria
pki^guui r
Costume, Capoate, Olandă de Rumburg şi Belgia, Şervete de masă şi tot felul de lingerie.
Cu 65°0 mai eftin decât preţul constatat prin
tribunal
MARE 0CAS1UNE PENTRU ZESTRE
Costume şi capojţde olandă Belgia, naturaie 6 fr., 8 fr, 10 fr.,—31 fr. Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 frTT3Gr., 4 fr.,—IOTE	’
Şervete şi feţe de mese de olandă-damasc, fine 3 fr.73'A fr. - 5Tr Fuste de dame de percal Ţranţuzescrfoarte elegante 4 fr, 5 fr.,—g frj Olandă de Rumburg, prima calitate 35 coţî 20 fr722 fr—24 fiv	’
Olandă de Rnmburg, 3 '/a şi 4 coţi lată pentru 6 cearşaf 36 fr. 38 7iv^60 fr. Olandă cea maî fină de Belgia, 68 coţi 49 fr 55 frT6Q fr.—90 fr.
Bat ste de olandă şi 1ino "cuTîtere Ijrodate 50 bani 75 bani I fr.— 3 fr.
O mare parte de Gobelin franţuzesc Capoate şi Costume Camisorne de meţino, şi cea mai fină lingerie pentru bărbaţi şiTlame	'	"
_Zestre completă de 400 fr.—3000 fr; mare ocasiu ne pentru nunţi.
Cumpărătorii	de 50	fr.	—	3 batiste	fine	cu	litere	brodate
»	*	IO)	*	—	6»	s
»	»	I50	,	—	I2 »	>	»	»	»'
200	>	—	I2 batiste	fine	şi o faţă de	masă brodată
LOCALUL DE VENZaRE
ras~42 CALEA VICTORIEI 42
5	Lăngă Teatru vis-a-vis de Casa Torok.
WWWtj
«1 7357
ANUL 111.—No. 618
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBAIA, 16 TTJNIU 1879
ROMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
In Capitală: lan 30 Iei', 6 luiiî ÎS leî, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 lei', (5 lunî 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
___________________APARE IITXr TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
în Frânc?î“: îl	^grafia St. Mi halesc» şi la correspondentif diaruluî din judeţe
î IStîSV Ja	Hauas, Laffcet C~ie’ plâce de la Bourse, 8, Paris. '	J ‘
fu Austria- Ia fim JP9C K-l PoPre,g-" ^ertising Agency. 180-140 Fleet Street, London.
, ’	Schalfm L wXeiî^lS	^	^ P1*ischmarkt’ ,5> * la D'nu »■
In «ermania: La Ihn^Ădolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacît der Berlinei- Wespen, in
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
NB. Din lipsa spaţiului, vom publica in numeral viitor o depeşe detailată asupra serbării sfinţirii osemintelor de la Oustozza,
Redacţia.
Londra, 25 Iuniu. — Ducele de Cambridge, comandantul suprem al armatei engle e, in vi-sita de condolenţă ce a dat’o Eugeniei, s’a es-primat, după cum a relatat ducele de Bas-sano, ast-fel,
Cănd principele se decise să plece la Africa, efi nu m am opus voinţiî luî, dar cunoscendu’i temperamentul luî aprins şi inclinat spre a Lee aventuri, i-am scris lordului Chelmsford ru-găndu’l prea mult, să nu’l aplice pe tenerul principe la alt servicii! de căt numai la aceea, de a fi adjutantul luî propriu. Durere insă, că principele prea iubia mult pe cameraziî seî şi astfel nu se putu reţine, de a nu ’î insoţi chiar şi pe câmpul propriu al lupţiî; acest sentiment de oameraderie 1 a trebuit să ’l sigileze cu moartea. Intracea insă uri trebue sa aşteptăm incă şi alte informaţiunî, pănă cănd să putem da un avertisment asupra şefuluî statului major.
1 ăris, 25 Iuniu. Aici nu se ştie nimic despre esistenţa vr’unuî testament al principelui Louis Napoleon; chiar dacă ar esista, nu poate să fie de uatură politică, cel puţin aşa se pretinde p’aicî.
Corfu, 25 Iuniu. — Pentru moment in Epir totul e nesigur. Se aşteaptă cu mare dor şi sete resultatul decisiuniî eonferenţclor ambasadorilor din Constantinopole. In acest res-timp insă se trimet ajutoare continue din ConstantinOpole. In Volo au sosit de curând şase batalioane de infanterie şi treî bate-nî. Trupele au primit ordin, să esecute la locul prinderii pe ori-ce bandit, pe care el vor prinde cu arma in mană. Autorităţile turcescl din Larissa retuşa ori-ce responsab litate pentru moartea supusului austriac, de oare-ce călătoriei fără de escortă. Consulul austro-ungar din Volo e concordanţa cu autorităţile turcesc! d’a colo, ast-fel incidentul de mal sus nu va avea urmări serioase.
Paris, 24 Iuniu.—-După ce Rouher, se va reîntoarce de la Ohiselhrst va avea o conferinţă cu principele Jerome. Acesta ţine ferm la aceea, ca sa uu se provoace g vernul prin nici o atitudine necuviincioasă. Murat î-a promis, că parastasul de joi va avea un caracter cu totul religios. Intre Jerome, şi soţia Iul, princesa Clo-tilda, s’a deschis o corespondenţa foarte vie. Reîntoarcerea princesel la bărbatul el, este probabilă. Princesa Matilda, sora luî Jerome, a luat mijlocirea intre el şi bonapirtiştiî conservatori.
In urma acestei miji miri mulţi dn el se apropiară de Jerome făcendu-1 visite de condolenţă ; el caută să cruţe vederile principelui
Petersburg, 25 Iuniu. — o telegramă a gu-vernorulul din Chi rson anunţă cu data de cri: Câmpurile litorrie ale satelor Coblowka şi Ad-siaska sunt acoperite de m ise enorme de insecte de mare ce au fost aruncate de valurile mării; s a luat toate măsurile posibile pentru extîrpi-rea lor, de oare-ce ele rod toate cerealele.
Eondra, 25 Iuniu. — Cuvintele Iul Beacons-field, că principele Napoleon s’a sacrificat in-tr un mod inutil şi crud, esprima pe deplin sem-ţimentele şi vederile Angliei intregl. Toată lumea este indignată asupra purtării ruşinoase a locotenentului Carey şi a escortei sale, fugind cu toţi! atăt de selbatic, in căt nu se mal îngrijiră nici o secundă, ca să dea ajutor nefericitului^ principe, al cărui cal fugise sp riaL Imperăteasi Eugenia se află ceva mal bine de la vizita ce i-a dat’o regina Victoria. Regina Angliei plângea foarte amar cănd eşi de la nefericita mamă. Pub icul present a fost foarte in-presionat de această scenă. Principele Jerome o a trimes pănă acum nii 1 uu senii de co ido-lenţă ex impăreteseî Eugenia.
Belgrad, 25 Iuniu. — Ziarul oficial publică numirea marelui comerciant Gerhird Jonser de consul gmeral onorar al Serbiei in New-Voric. Guvernul statelor unite incă a numit in Belgrad nu consul general.
. .	ANUNOIURILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina III-a . .	4 Leu"
„	„	„ Il-a.............2	’
Epistole nefrancate se refusă Artieolil nepublicaţî nu se înapoăză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redactiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. C. MlOHAILESOU.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
de la 2G Iuniu — 4 ore seara.
Roma, 26 Iuniu. — Principele Bulgariei a sosit. El a fost primit la gară de către un adjutant al regelui Italiei şi de către ambasadorii Germaniei şi Rusiei, cari erail însoţiţi de intreg personalul ambasadelor lor.
Principele s’a dat jos la ambasada Germanie!
(Havas).
A se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucuresci, 15 Iuniu.
In ciudată epocă ne mal resbatem !
E un timp de recriminări.
Sunt recriminăi’i insă cari nu ţintesc, de căt să incurce buna judecată a publicului, să turbure, să turbure mereu apa, ca autorii lor să poată pescui la urmă, fără multă bătaie de cap.
E bine, credem, să căutăm a ne lumina cu toţii asupra comediei ce ni se joacă azi.
Numai aceia cari au interes de a-şî ascunde intenţiunile lor, dacă nu uecurate, apoi de sigur puţin patriotice, — numai aceia au putut să susţie, prin presă şi in meetingurile electorale, că intreaga oposi-ţiune, atăt cea liberală independentă, căt şi acea a conservatorilor, sistematic ostilă regimului de azi, n’a lucrat şi nu lucrează, in cestiunea Evreilor, de căt pentru a es-ploata situaţiunea, şi a periclita posiţiunea ţării: unii din motive — zic el — de ambiţiuni şi interesele personale, alţii in vederea putere! ce ar suride partidei, la care s’au inscris.
Un neadevăr mai mare nici că se poate inventa !
Jocul acesta machiavelic, de a se invălui tot-d a-una cu ingrijire planurile politicei anti- naţionale şi de a le face apoi să isbu-tească, acusănd de rea credinţă şi de ven-zetorî de ţară pe aceia cari nu susţin scopurile sectei lor politice, — graţie cerului, jocul acesta ne este astăzi foarte cunoscut şi, din norocire, el nu mal poate să amăgească pe nimeni.
Nu esistă, credem, roman, incepend de la vlădică şi coborînd pănă la opincă, care să nu simţă, prin puterea misterioasă a instinctului de conversaţiune naţională , că e un pericul mare pentru ţară, cănd am sta să deschidem Evreilor porţ le cetăţenii noastre, ca el să intre, fie cu duiumul, fie in cete, in eserciţiul drepturilor politice şi la onoarea funcţiunilor publice, spre a conduce apoi după placul lor interesele naţiunii, şi, in fine, la beneficiile drepturilor civile, cele cu nglobarea pămîntulul strămoşesc, cu preţul de a fi reduşi noi, in ţara noastră, la starea de illoţi.
Perspectiva acestor amare şi negre peri-cule este, dacă nu inţeleasă, prin logica inaltă a oam-nilor pretind de stat, dar incestul de bine simţită, printr’o iutuiţiune naturală, de toată zidirea acestei tării.
încercaţi numai, d lor adepţi al scoalel liberale-cosmopolite, a cerceta in parte pă-ieieaiie cărui membru al naţiunii suverane, şi veţi vedea dacă respunsul va fi in favoarea scornirilor dv. filo-judaice, sau dacă nu ve va spune verde in faţă, că aiuraţi , cu aplicarea prindpielor de egalitate politică pentru tot soiul de oameni, căci România n’a ajuns incă in starea de fi scoasă la mezatul jidovesc.
Nimeni nu ne poate contesta, că in cestiunea Evreilor este un sentiment public, o opiniune bine formulată, clară şi bine ancorată, in ori-ce sufletul românesc.	re
D parte do a fi intolerantWWWjdâCOT
Îngrijită, in modul cel mal natural şi mal positiv, de viitorul ce o aşteaptă.
Intoleranţa este numai un cuvânt sec de fapte,—un paravan pus inainte şi decorat pentru a nu se compromite pănă şi aparenţele, cu strălucitorul principiu al libertăţii de consciinţă; dar in realitate, el astupă pescuirea unor interese, cu totul contrarii naţionalităţii române. Eruditul nostru istoric, d. Hăsdeu a dovedit—sunt acum câţiva ani—nu cu vorbe şi cu declamaţiunl entu-siaste, ci cu acte auteutice, strânse de prin toate timpurile, din tot lungul secolilor ce au străbătut Românii, că, din norocire, ţara poporului lui Traian a fost scutită de ruşinea persecuţiunilor religioase. De intoleranţă religioasă nici că mal poate fi vorbă! Dacă onor. d. Waddington, inainte de a fi mers la Berlin, şi-ar fi luat osteneala să visiteze, căte-va zile numai, ţara noastră depeste Mii-cov, tare ne indoim, că ar mal fi stăruit a-tăta pentru trecerea art. 44, in actul congresului din urmă. Ar li veţlut, cu proprii seî ochi, unde e rana care ne doare. Nu in intoleranţă, ci aiurea causa care ne-a dictat arc. 7 al Coestituţiunel noastre. Sunt ani astăzi, de cănd Heliade arătase, cu inalta sa vedere patriotică, unde stă miseria cestiuniî. „Coreligionarii noştri” zicea el, ţinend limba-giul Evreilor «au coprins toate meseriele, intinzăndu-se in toate ungiurile ţârei; să co-prindem şi pământurile acestei ţări, lorţănd pe indigeni a ni le vinde. S’a desfiinţat boieria pământurilor, noi să devenim proprietarii şi domnii pământurilor, iar Românii să deviiă servii noştri! La luptă acum e timpul ! să dăm, să lovim, şi să ţipăm tot noi!”
Aci e dar toată causa; pentru care au luptat Evrei; eată dorul ce ’I frământă; eată tactica lor.
Şi scopul lor nu este destul de inspăimăn-tător, cănd vedem că eî dispun azi de atâtea mijloace?
Ideea, simţul public despre periculele ce ne ameninţă, in cestiunea israelită, nu sunt dar cătuşî de puţin nuoi.	*
Ea datează, ea s’a iuriupat in credinţele intime ale naţiunii, din momentul in care unda invasiuniî jidovescl a inceput să crească şi să ne ameninţe cu potop năpraznic.
Desfidetn pe orl-cine să ne probeze contrariu.
Daca nu era potopul acestei năvăliri, ne vine a crede, că ţara ar fi fost mal puţin ingrijată, de căt este ea astăzi, şi n’ar fi căutat poate să ia atâtea precauţiunl in contra ameninţărilor luî.
Ue voesce insă Europa să facem in faţa esemplului ce ne oferă Galiţia, care, inundată asemenea de Evreime, a trecut astăzi toată, dar toată, in adevăratul coprins al cuvântului, in mana sectarilor luî Marnona?
Nu avem oare cuvinte puternice, de a ne teme de asaltul ce Alianţa a comandat asupra drepturilor ţârii noastre ?
Putem noi remănea indiferenţi, in faţa unei torţe, formidabil orginisată, care ţiuteşce a ne lovi de toate părţile şi a ne ingenuchia căt mai in pripă ?
Apoi ce fel de minte, ce inimi, cu fibră românească, poate fi aceia, care se delectează, acusănd de esploatori ai situaţiunii pe toţi românii, cari, cu barfonţie, cu cel mal curat dor de ţară şi cu cea mal adâncă convingere despre pericolele ce cestiunea aceasta închide in viitor, au luat să apere causa naţiunii, in contra duşmanilor el din afară, in contra spiritelor rătăcite din nă-untru, cari văd independenţa, mărirea ţârii şi marea cu sarea, in visurile lor bolnave ?
Esploatarş de situaţiune se poate chiema resistenj^a noastră in contra aservirii evreescP' -----------ica.ro aruncat, prin foile gu-
uman
vernamentale, învinovăţirea că servim, in cestiunea Evreilor, causa reacţiunea !!..
Dar ce insemnează oare, in caşul acesta, «reacţiunea” ?
Dacă ea este adusă aci, ca să insemneze interesele unei partide, in contra intereselor ţării, atunci numai o înrădăcinată rea credinţă, o lipsă absolută de lealitate, a putut să ne atribue noue o intenţiune atăt de înjositoare ; atunci e numai o calomnie, aruncată asupră-ne, şi, ast-fel fiind, o deşii reţuim.
Dacă insă reacţiunea va, fi insemnănd o putere positivă, viguroasă şi inteligintă, care se resboesce in potriva forţei ameninţătoare a cosmopoiismulul judaic, estermiuator de naţiuni, atunci ca aceastăreaeţiune declarăm, că suntem şi voim a lupta.
Aci programa noastră, in cestiunea de faţă, şi ori cui am fi ţinut acelaş limbagiu; in faţa orl-cărul guvern, am fi păstrat atitudinea noastră, dacă nu chiar şi mal ostilă, mal neîmpăcată de căt este astă-zl, cănd simţin că guvernul trage alături cu ţara, cănd vedem , că el intinde să apuce un drum , pe-ricolos pentru naţiune.
Suntem români, inainte de ori-ce, şi in apărarea naţionalităţii noastre, nu avem nevoe să imprjimutăm de la nimeni darul curagiului de opiniunl.
Domnii de la cârmă o sciu aceasta. Adesea le am spus adevăruri, nu tocmnî Învăluite cu flori.
Nu sacrificăm naţiunea umanităţii ; unei umanităţi, al căreia ideal e un viţel de aur, al cărui trecut n’a palpitat pentru nici o idee mare, a cărei misiune e mânjirea lumel cu o spoială de calpă civilisaţiune, ale căreia aspiraţi uni se indreptează către morala in-şelătoril şi a minciunii.
Nu cu umanitatea şi cu liberalismul acesta avem noi amestec.
Din toată inima cedăm altora păcatul de a le susţinea; iar noi remănern apărătorii neclintiţi al tulpinel strămoşesc!, ai vieţii eî seculare, căci noi credem, că politica aceasta are să trăiască pentru viitorul poporului, a cărui sfântă şi mare causă se cumpănesce acum.
Mal crâncen ca ori cănd, resboiu declara-vom civilisaţiuniî ce nu se poate asimila noue !
In aceasta, toată cestiunea noastră, de a fi, sail de a nu ti.
Pentru mântuirea naţiune!, să sperăm, să fim încredinţaţi chiar, că mandatarii ţârii nu vor pierde un singur moment din vedere interesele de viaţă, pe cari le ţin astăzi iu măînele lor.
Să nu umplem de mănie umbrele eroilor cari, cu o mână de oameni, apărau ţara in vremuri cu mult mai cumplite, cu mult mal furtunoase şi mal nesigure di căt azi.
Fii părinţilor şi strămoşilor noştri voim a remănea.
Iită vederile noastre. ..
In lintea conservării naţionale, nimic nu se poate ridica.
De aci in colo < ve puteţi iacura cilul acusaţiunilor voastre ori cum veţi voi, căci noi de spaimă nu vom cedi tărâmul nostru, căci e al naţiunii, şi fiinţa naţiunii este supremul nostru principiu.
In nenumărate rânduri ani aratat d-luî Bră-tiauu că biata Moldovă este împănată de un eărd de fucţionarl, mai cu seamă administrativi, cu iotul ignoranţi, rapaci şi despreţuitorl al legiurilor ţ >reî. Nu inţeleg un îl pentru ce d-lii Brateanu uu’şî scimbă sistemul seu de adm uistratore, — se vede că voiesce a’ş! pregăti terenul unor noui alegeri, priu v olenţă ameuiuţeri şi int'midări, de pe acum ; s’au
ROMAN
ji^kA
însetat de resbunare, a lasat frâul liber nevolnicilor set sub-prefecţi. Sunt-m in posiţiune a arata mizerabila admiuistraţiune a mat intregeî Moldovî; insă pentru|astă-<jî ne marginima[semnala d-luî Brateanu şi mal cu seamă Onor. d-luî Opreanu, noul director, scandaloasa şi ne cali-ficabila admiuistraţiune a plaşet Meletin din din Jud. Botoşani. Sub-profectul acestei plăşî, un vechil lepadat al regimuluî trecut, indem-nat se vede de autoritatea centrală, a inceput un sistem de perseeuţiunt contra tutulor acelor pro-prietarî, cari simt autonom a capului lor, cari, prin urmare, nau mers la vot, lăsandu-şî conştiinţa acasă. Pe unit efameninţă cu risipa recoltelor pe Gămp, indemnănd şi oprind pe locui-torî de la indep’inirea angajamentelor lor; pe •tlţiî cu diferite procese şi scandaluri organisate. Mat zilele tricute, prefectul chemat fiind in această plasă—şi constatând abuzurile sub-prefectu-lut, a luat hotărîrea sa, chiar in faţa proprietarilor, că peste trei zile va fi destituit acest funcţionar, cules din rămăşiţele alfora. îndată insă ce d-1 prefect s’a intors in capitala districtuluî, şi a schimbat hotărârea, căci d-1 Placa (acesta e vestitul sub-prefect) siinţindu-şî conştiinţa grea, alergase la protipendadă, şi-şt destăinuise păcatele sale. — Atrăgând atenţiunea d-luî ministru de interne asupra acestui fapt, desbrăcat de orî-ce comentarii şi resumat din corespondenţa noastră,—aşteptăm reSultatul, pentru a vedea, dacă trebuie se revenim, sau nu.
CRONICA ZILEi
Camera s’a ocupat iert cu alegerea Comisi-uniî, care e însărcinată să propună modul re-vizuiriî art. 7 din constituţiune.
Comisiunea, compusă din 11 membri, s’a constituit sub presidenţa d-lui Teriaohiu şi a inceput chiar de iert lucrările sale.
—X—
Pană lunt Camera nu va mal ţine şedinţe. Atunoî se va ocupa cu votarea cător-va credite.
— x—
Biuroulti Senatului, in numele aeeluî corpu, a adresată următoarea telegramă de condoleanţă M, S. împărătesei Eugenia la» Cihslehiirst :
» Adâncă mişcaţi de nefericirea ce V’a lovită în persoana fiului vostru pre iubit şi pătrunşi de simţimeutnl de recunoscinţă către memoria Imperatuluî Napoleon, venimă respectuosă a ve presiuta compliment de noastre de condo-1 -anţâ.*
Binroulă Cameret a espiimată totă prhitr’nă telegramă aceleaşi simţiminte de coudoleuţă.
Acestea ui 1 • spune «Romanul»
—x—
Se vede că perspectiva drepturilor politice a făcut p( Ovrei mat limbuţi, ui ri aroganţ', ceea ce le-ar putea causa poate măncărime de spete.
Ni se comunică, că mercurt s’a fntămpl t un scsndal in strada Lucaci, No. 11, provocat de nn jidan, văpsitor de case, care a avut plăcerea să stropească petrei cetăţeni c* treciaă pe stadă.
I se cere esplieaţiunî, jidanul le adresează insulte, şide aci scandal şi bătae, licăre s’a strâns toată jidovimea din pregiur.
Scandalul ar fi luat proporţiunî mat mart, daca procurorul şi poliţia n’ar fi sosit la timp.
Nime.it insă n’a scăpat neinsnltat din iufer-biuţeala limbuţiet jidoveşti.... Poliţia, ziariştii, tribunalul şi Românit in genere aă ost loviţî
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBELii *	22
ARTICOLUL 47
DE
A DO MNIE BEL LOT
PARTEA I.
0 strănepoată a negrilor.
— Urmare —
XXVI
A doua parte a discursului procurori lut iu-eepe ca o eglogă; el povesteşce sosirea Corei in Franţa.
«E teneră zice el, e frumoasă, e încântătoare.
« I oţt câţi aă veijut-o, Victor Mazilier şi amicii set, laudă dulceaţa caracterului seti şi delicateţa purtare sale. Biata fetnee a auzit 'vorbiudu-se acolo, in ţara sa, in America, de civilisaţinnea europeană, de buna voinţă franeesă; ea s’aă in-crezut in Ospitalitatea şi onoarea noastră şi deja ea şt formează vise de aur; ce liniştită şi dulce viaţă va petrece iutre noi ! Ea se determinase să se ducă la Par s, dar Normaudia, aşa de rumoasa, districtul Senei de jos, nude vaţî năs-
cu fel de fel de epitete, cart se intreceaă in graţiositate şi.... infamie.
Nici ameninţările cu dobândirea drepturilor politice n’aă lipsit.
Ce inimoşi aă devenit viitorii noştri cetăţeni !
E o probă poate că se asimilează. Mat ştii...
Parquetul are să judeoe, căcî afao rea e iu mâinile procurorului.
—x—
«Binele publio» semnalează defectuofităţile construcţiunet unuî pod insemnât (28 m,), pe linia Ploesoî-Predeal.
In vedere cu interesul ce trsbue să purtăm lucrărilor publice, ne unim cu glasul confratelui nostru şi repetam :
«Semnalând atenţiune! guvernului, credemă, că se vor constata, prin serviciul respectiv, cele ce aret’in şl că se vor lua măsurî iu consecinţă căcî orî-cine inţelege căt de miri vor fi, chel-tuelile de întreţinere, când construcţiunea s’a făcut cu pripire in condiţiunî de acestea.»
—x—
A. S R, Domnul a asistat iert la esamenlle scoaleî comerciale.
—x—
Un decret domneso desfiinţează următoarele posturî, cu inoepere de la 1 Iuliă :
Din judeţul Tulcea.
Un ajutor de corespondenţă din cancelaria prefectureî Tulcea.
Un ajutor translator din administraţia plăşeî Sulina.
Un ajutor translator din administraţia plăşeî Macin.
Un şef de biuroă din cancelaria poliţieî Tulcea.
Un translator al poliţiei Isaccea.
Un ajutor al poliţieî Kilia.
Un translator al poliţieî Kilia.
Poliţia Mahmndia se desfiinţează cu totul.
Poliţia Babadag asemenea.
Poliţia Sulina Alem.
Din judeţul Kiustenge.
Un ajutor translator al administraţiei plăşeî Hărşova.
Un translator al poliţieî Kiustenge.
Un ajutor al poliţieî Cernavoda
Un translator al poliţieî Cernavoda.
Şi tot de odată se înfiinţeze posturile ce s’ati gas t necesare, precum :
Un archivar in cancelaria prefectureî Tulcea
Treî comisari la oraşele Sulina, Btbadag şi Macin.
Şase epistaţt iu aceleaşî oraşe.
Aceşti comisari vor fi puşî sub ordinile ad-uiiuistraţielor de plăşî, pentru îndeplinirea de proceduri şi constatări de convenţiunî, precum şi esecutarea regulamentelor municipali
Lefile personalului remas iu fiinţă la aceste judeţe se vor plăti, cu iucepere de li 1 Iuliă, dupe noul stat ap.obat de consiliul de miniştrii, printr’un referat al seu.
—x—
Actualul judecător de instrucţie la tribunalul ilfov, d, N. Stoianovicî, e numit prim procuror la tribunalul Prahova.
In locul d-luî Stoianovicî e numit d. A. Ser-gescu, fost procuror la tribunalul de apel din Kiustenge.
- X—
D. M. Poenaru Bordea, fost membru la Curte
şi delegat special al ministerului de justiţie în Dobrogea, e numit membru la Curtea de apel din Bucureşti, în locul d-luî Ciru Euonomu, care remăue in postul de director al ministerului de justiţie.
DIN AFARA
Familia Bonaparte.
Tragica moarte a principelui imperial, Ludovic Napoleon, in ţara Zulilor, s’a desfăşurat pentru Francia intr’un eveniment de cea mai mare insemnătate. O reformă in constituţia actuală a partidelor francese va urma negreşit din această intămplare, şi tocmai modul in care se va face această reformă va fi de o greutate hotăritoare pentru viitorul republice!.
întrebarea cea d’ăntăifi, care se impune şi a căreia soluţiune este şi de cel mal mare interes, e, ce se va alege cu partidul bo-napavtist; alipi-se-va ori nu pe lăngă vreun alt membru in viaţă din familia bona-partiştilor ? Un lucru care interesează imediat, cănd ne facem această intrebare, c, cari mai sunt aceşti membri remaşî in viaţă dintre Napoleoni şi in ce raport stau el faţă de drepturile de succesiune (bonapar-tiste) pe tronul Fraucieî. «Pester Lloyd» espune starea actuală a acestei familii iu următorul mod:
Familia Bonaparte fu împărţită sub regimul luî Napoleon III in «familie imperială» şi in aşa numita «familie civilă a imperatuluî». Numaî pentru cea d’ăntăiu .s’a stabilit dreptul de succesiune. Ea avea să stea din imperatul Napoleon III şi copii seî, din unchiul seu, principele Jerome Bonaparte, regele de odinioară al Westfalieî şi din copii rezultaţi din căsătoria acestuia cu principesa Caterina de Wttrtem-berg, moartă la 28 Noembre, 1858.
împăratul Napoleon III se căsători la 29 Ianuarie, 1853, cu împărăteasa Eugenia, conteasă de Tuba ; el muri la 9 lanuariiî, 1873. Din această căsătorie nu s’a născut de căt fiul, Napoleon, născut la 16 Marte, 1856, carele primi titlul de «principe imperial», şi a căruia moarte neaşteptată a urmat in zilele acestea.
Principele Jerome muri la 24 Iuniti, 1860. Copii săî din căsătoria cu Caterina de Wtlrte) nberg sunt: princesa Matilda, de la 28 Aprile, 1870, văduva principelui Anatol Demidoff, şi prinoipele Napoleon (născut la 9 Septembre 1822), care du; ă m.partea «principelui imperial» a devenit acum căpetenia %milieî imperiale, la care maî aparţin, afară de irapSrăteasa Eugenia şi de princesa Matilda, ca>'î nu maî ati nici © importanţă pentru succesiune, numai popii aceluia din căsătoria încheiată la 30 Ianuarifi, 1859, cu princesa Matilda, fia defunctului îege al Jtalieî, Victor Bmanuel. Aceşti copii supt principele Victor ('născut la 18 luliiî. 1862), prinoipele Ludovic (născut la 16 Iuliti 1864).
Căsătoria segeluî de Westphalia cu princesa Caterina de AVfirtemberg se încheiase şi avuse valoare, de şi cum se ştie , regele sp păşă-tori, pe căud petrecea in America ca căpitan frauees de fregată, la 27 Decembre, 1803, cu-fa unuî neguţător din Baltimore, MissElisabet Paterson, din care căsătorie maî trăesce pănă
cut domnilor juraţi ’î place atăt iu căt e hotărâtă sa stea la Havre. Ea ’şî ia o casă unde să se aşeze, ea e fericită, veselă, stăpânul otelului pe lăngă care trece spre a se duce la camera sa, vă o spusese d-lor.; totul se părea la ea fericit. Abia a trecut o jumătate de ( ră, şi se aude o teribilă descărcare de armă. Şi cănd ăî vine un ajutor, nenorocita era scăldată iu săugele seu, aceasta frumoasă fiinţă e pentru totd’auna desfigurată ... Ce se petrecuse dar in această jumătate de oră »
Procurorul se incearcâ aci să aşeze acusaţi-unea de hoţie pe base solide. Dar această parte a vorbireî sale nu maî e aşa frumoasă, logica sa nu maî este aşa de strânsă şi e nevoit să se lase in voia imaginaţiuneî.
După el Cora impedicâ pe George de Hamei, ia 1 iuCurcâ, şi această nenorocită ’l iubesce nebunesce, aşa in căt in o zi iu America, ea ’şî ia un revolver, zicăuduî «te voiiî ucide dacă mă vei inşela.» Acusatul insnşî a spus aceasta ina-intea judecătorului de instrucţie.
«Dar cum să se scape de această femee ? El să o fure, şi cănd va rămene singură, lipsită de mijloace, ea va şovăi fără indoeală; ea aşa de crediuciasă va face o greşeală, va asculta poate
www.dacoromanica.ro
vorbele acelor tineri cărora le e dată, ca să i cern aşa de la venirea sa, şi atunci el ’î va zi
«Tu m’aî înşelat, pleacă de lăngă mine, ei nedeamnă de mine» Şi cine ’l impedicâ de a tura ? Sunt singuri. Ba e slabă, el e putern: O apuci, ’î ia portofelul unde sunt banii şe g teşte să plece. Şi noaptea va fi pe drumul P risuluî. Dar ea strigă, cheamă in ajutor ; tuncî el temănduse de a fi arestat şi condamn ca hoţ ap„câ un revolverţi, trage.»
Căt pentru premeditare, procurorul n’are tr buinţă a alerga din nou la imaginaţiune, că probele sunt convingătoare: «Oare un om gelc zise el, s’ar găndi să cumpere un pistol penţ: că o să aibă o peariă cu amanta sa ? Aidi c el vrea să cumpere o armă; că -î avea gânduri rel e evident, e sigur.»
Advocatul general conchise, cerend juriului pedepsire teribilă. Cu atăt maî teribilă cu c victima era o femee şi încă o americană,.
«Ce respect, zise el, vor maî avea americar pentru connaţionaliî noştriî, cănd noi nu vo sci respecta pe aî lor.«
După o scurtă suspendare a şedinţiî apărat rul acuzatului lua cuventul.
Era d-nu X.,. vepliiti advooat al curţei d
astăzî o descedenţă bărbăteasoă, oare se incercâ insă in zadar de inaî multe orî a câştiga vre o valoare pretensiuneî de a fi recunoscută ca un ram al familiei bonapartiste. Această primă că sătorie americană a luî Jerome Bonaparte a fost anihilată de către Naj oleon I, de capul şefi cănd considera de oportun căsătoria fratelaî seH mai mic cu o fată dintr’o veche familie de principi.	^	'
Legile familiei napoleoniste nu aă prevenit caşul, care s a infăţişat actualmente prin moartea principelui imperial, căcî senatul — consultul, prin care Napoleon HI desemnează de succesor pe unchiul seu Jerome, sau pj copii a, cestuia din linia bărbătească, prevede caşul cănd Napoleon III ar muri fără de urmaşi, ceea ce insă nu s’a întâmplat. In legile familiare, făcute de Napoleon I, nu aă fost chemaţi la succesiune, pentru caşul cănd el nu ar avea copii de căt fraţii seî Iosifşi Ludovic, Dar acest fapt nu mai are de cat o importanţă istorică şi ces-tnmea, oare să fie succesorul Napoleonilor iu pretendenţa la tronul frances, se va regula din puncte de privire eu totul altele.
Depretis despre politica esternă.
Crispi, vechiul şi statornicul rival, am putea zice chiar duşman politic a ministrului Depretis, adresa cam de mult timp o interpelare acestuia, asupra politicei sale esterne. Ministrul preşedinte nu respunse insă de căt in şedinţa de la 19 Iuniu.
In respunsul sbu, Depretis se rugă de cameră a nu intra acum intr’o desbatere asupra politicei esterioare a guvernului. De astă dată el nu va putea respunde la interpelarea luî Crispi, dar va zice numai, că politica guvernului este mereu condusă de «marile principii", cărora Italia aresă’şj mulţumească esistenţa sa. Tratatul de Berlin poartă iscălitura Italiei, şi aceasta in-datoresce pe minister, să privegheze asupra «strictei esecutărî* a aceluia. Intre sti-pulaţiunile tratatului de Berlin, art. XXIV privesce intervenirea puterilor la noua regulare a graniţelor turco-grece; acest articol are o gravă insemnătate. Acum a sosit momentul, cănd prilegiul acestei interveniri a venit pentru puteri, şi puterile se află in armonie asupra modulul, in care să se esecute disposiţiile acestui articol. Italia este intr’un deplin acord cu cele l’alte guverne şi el poate spune, că puterile s’ati inţeles a nu informa Turcia şi Grecia despre hotărîrea lor, de căt cănd se va fi ajuns la unanimitate intre puteri asupra apesteî hotărâri. Puterile mal sunt incă ho-tărîte a nu forţa opera de mijlocire. Aţte lămuriri nu poate da de o cam dată.
O.ispi respunde negreşit, că nu este satisfăcut de această declaraţiune a ministrului, care şi acum, nu vine, şi declară a uu veni nici in viitor, inaiutea parlamentului de căt cu fapte împlinite. Un vot nefavorabil guvernului nu va provoca insă pentru aceasta in cameră.
*
ifc 1 '	*
None ne este destul de amenunţit respunsul lui Depretis, pentru a constata trei lucruri de o egală insemnătate.
Rouen. Cu o \ orbire simplă şi radicală, el respinse argumentele acusaţiuneî şi arăta fie-care fapt supt o lumină noue.
Căt pentru intendentele acusatuluî, el declara că nu cunoasce mai bun, «Se găsesce in el amicul cel mai bun, fiul cel inii devotat. I se imputa că a luat parte la manifestări de s olari. Şi de căpd e q crirpă a iubi şi a te aprinde 4e marile idei ? Ce devin maî târziu aceşti studenţi aşa de teribili după d-voastră ? Neguţători agricultori, artişti, ca voî d-lor juraţî, şi nu rar li se intămplă se fie şi apostoli aî dreptaţie, Ah ! dar ’î imputaţi duelurile luî, primul nu ’l putem numi ast-fel, căci, d-lor, e o glumă şi me mir deacopilăria, care împinge pa representantul ministerului să î dea o aşa importanţă. Cât pentru ce} d’îţl dpilea vi’l voî descri eti, dar nu ca voi ci alt fel ci pum ş’a petrecut, căcî ine voiu rezema pe documente autentioe, pe ziare din America, şi scrisori d n Noul-Orleau. Eatăle, le voiu ceti ca să le judecaţi.
După cetire d»nu X... urmează.
«lată lohan de B,., eată George de Hamei Iată cum s’a purtat şi unul şi altul, eată cum s’ati bătut.»
Intrând in proces el spune ou o voce mişcată
Antăiu găsim puţin consecuent, am putea zice chiar ipocrit, pe primul ministru italian, cănd zice: «că politica guvernului (italian) eTe mereu condusă de principiile cărora datoresce Italia esistenţa sa." Bună oară impunerea ovreilor, a unui popor strein şi duşman, unei ţevi neatărnate şi inrudite, — resultă faptul acesta, sprijinit cu cea mai mare ardoare de guvernul italian, din-tr'un principiu, căruia Italia are să-şi mulţumească esistenţa ? Apoi noi nu credem, că Depretis nu va şti in sine, că congresul de Berlin nu a fost de căt o nouă manifestare, modernă, a tribunalului «Sfintei Alianţe”. Aceleaşi arme obscure şi acelaşi arbitragiu intru a despoi t pe cei ce nu fac parte din «areopagul european* şi la unul şi altul.
Primul ministru italian constată, că va stărui «ca tratatul de Berlin să fie adus In itwleplinire cu esactitate*. Spre pildă, cănd Rusia ne-a despoiat, cu toate disposi-ţiile tratatului de Berlin cari ne erau favorabile in acest punct, de Arab Tabia,— guvernul Depretis şi-a pus in cumpănă puterea pentru ca să ne apere, aperănd congresul de Berlin? Fleacuri! El a tăcut şi tacite a călcat congresul de la Berlin, dănd dreptate Rusiei Noi nu-î aducem imputare pentru această procedere, reclamată poate de propriele interese ale Italiei, — dar ne desgustăm cănd se afirmă cu ipocrisie «că guvernul Italiei stăruesce pentru esacta e-secutare___ *
In ce privesce cestiunca graniţelor turco-grece, prim-ministrul italian se contrazice cu multă hotărîre. Antăiu declară, că puterile au ajuns Ia o înţelegere asupra acestei ceşti uni şi apoi, că «Poarta şi Grecia vor fi informate de hotărîrea puterilor, cănd ce ra ajunge la unanimitate...,"
Adecă o vorbă ca o mie — nu s’a ajuns la nimic pănă acum.
Mai interesantă este in această privire ultima declarare ce face Depretis : «Puterile nu vor forţa opera lor de mijlocire”. Adecă ce se va face, se va face in principat, se va comunica Porţii ca un fel de «sfat» ori «dorinţă*, ori mai ştim sub ce altă manifestare scornită de diplomaţia modernă, şi Poarta.... va face cum va crede că este mai bine pentru ea.
Dacă lucrul ar sta intr’adevăr ast-fel şi primul ministru italian ar fi esact cel puţin in acest punct, cele mai numeroase cause de a se bucura le-ar avea Turcia şi noi am felicita o.
Alegerile din Austria,
Alegerile la reichstagul vienez sunt in curgere; delegaţii au fost deja aleşi.
Din ceea-ce s a săvîrşit pănă acum şi din ce se poate prevedea cu siguranţă, reese o sporire considerabilă a conservatorilor şi a unionistilor, pe cănd grupul constituţionalilor, cari sprijinesc actualul dualism din Austro-Ungaria, a suferit şi este ameninţat a mai suferi grele perderî.
Se vede, că şi la Yiena s’aii convins de monstruositatea actualului regim austro-un-
luerurile cum s’aîî petrecut; cititorul le scie, şi cunoasce de ce simţiri impins George de Hamei a făcut o greşeală, pe care dacă cetitoarea nu e iartă cel puţin are pentru el o bună voitoare indulgenţă.
El arată cu ce scop a voit să’şî ia doue pistoale şi distruge premeditaţia. Explică cum se găsia portofelul Corei in mamele luî George şi depărtează aeusarea de furt... . In discursul seu ge adresează la buna-voiuţa juraţilor şi ’î roagă să erte pe apăratul seif. Face un ultim apel la conştiinţa lor, le arată pe această mumă, această femee sublimă, care este aci, lăngă eî, care plănge rugăndu-î să’î dea pe fiul seiS, iubitul seu fiii.
Dacă după această apărare juriul ar fi intrat indată in camera de deliberare, ar fi adus, suntem siguri, un respuns negativ la toate intre-bările; dar preşedintele luâ ouventul şi făcu dupe obiceifi un resumat aşa numit imparţial, care fu aşa de resumat iu căt ţinu peste două ore. Cănd in fine sfârşi, jaraţiî, liniştiţi, reciti ca se zicem aşa, uitaseră cuvintele mişcătoare ale apărătorului şi inimile lor nu mai băteaii.
Eată respunsurile ce aduseră :
La prima intrebare :
ROMAWiA L'iBnRA
gur şi se pare a fi inpregătire o reacţiune puternică impotriva luî.
DIN CAMEftILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa dc la jt4 Iuniu, cuvent.
Camera. —• D. vice-president citeşte respunsul pe care A. S. R. l’a dat comi-siunei însărcinate cu respunsul la discursul Tronului.
—X—
Dupe oare cari discuţiunî, seapte dd. deputaţi propun o moţiune, prin care cer să se aleagă o comisiune de iniţiativă parlamentară, compusă din unspre-zece membrii, cari să aibă însărcinarea de a pregăti un proiect pentru revisuirea art. 7 dia Cons-tituţiune.
Moţiunea, pusă la vot, se primeşte.
Eată şi ceî aleşi in acea comisiune - dd. G. Mărzescu, I. Codrescu, D. Giani, G. Cliiţu 1. Agarici, A. Teriachiu, N. Fleva, P. Carp, Em. Costinescu, Caprian, N. Nicorescu.
—X—
Colegiul al IV de Ialomiţa, unde era ales d. A. Comănescu, se declară vacant.
—X—
Cu ocasiunea propunere!, ca şedinţa viitoare să fie luni sau marţi, se nasc discuţiunî lungi asupra competinţeî sau ne-competinţei C umerilor actuale in cestiuni legislative ordinare.
Incidentul se incheiă, punăndu-se b, vot şi primindu-se propunerea ca şedinţa viitoare să fie luni.
ARENA ZIARELOR
*** Ca respuns la acusările ce ziarele conservatoare îndreaptă contra celor de la putere, cu privire la cestiunea Evreilor, — «Românul* publică petiţiunea adresa1 ă de conservatorii din Iaşi către Măria Sa principele Carol, la 1867 Scopul organului liberal este de a arata naţiunii, că simţimintele anti-e-vreescl ce ’şi atribue astăzi conservatorii nu sunt adeverate, de oare-ce prin zisa petiţiuue ei apărau causa Evreilor contra măsurilor administrative, luate atunci pentru poprirea invasiunii evreesci.
Pe lăngă aceasta el adoagă :
Ţara scie că conservatorii aK deschis Evreilor porţile Moldovei ; ţara scie că ei le*au per-m's să se aşeze pe moşiile lor şl să infiinţeze terguri, in cari maî nu se vede urmă de romăn; ţara soie că oonvervatoriî aii lucrat spre a introduce pe furiş pe Eviei in cetatea romănă.
Şi apoi conchide :
Ale voastre dintru ale voastre, vom ziee conservatorilor, in faţa situaţiuniî de astăzi, operă a lor şi numai a lor,,.
Dinte pentru dinte ; acusărl pentru acu-sărî, cari «de n’ar fi nu s’ar povesti» şi cari n’au alt efect de căt a areta, că nici conservatorii, nici cărmuitoriî noştri de azi, adică tot aceia de la 1866, nu sunt tocmai neprihăniţi in cestiunea Evreilor.
* Aeusatul, este vinovat, că a făcut, la Havre, cu premeditare o încercare de omori,, Respunsul juraţilor fu :
*Da, aeusatul e vinovat.,,
„De a fi făcut in aceeaşi zi, in acelaşi loc, către numita Cor a, un furt prin violenţă eto ? «Nu; aeusatul nu e vinovat.,,
Şi in majoritate declară că, erau circonstanţe uşurătoare in favoarea acusatuluî.
Curtea, dupe ce asculta cererea procurorului de despăgubire pentru numita Cora, se retrase şi aduse decisiunea următoare:
Avend in vedere deelaraţiunea juraţilor, că George de Hamei e vinovat de a........
«Considerând că sunt in favoarea acusatuluî şi circomstanţe uşurătoare.»
«Avend iu vedere art. 2, 296, 297, care sună astfel...
* Condamnă pe numitul George de Hamei la cinci ani de muncă silnică.,,
Cănd preşedintele pronunţa vorbile: muncă silită, o voce strigă: «O ! D-zeul meii!» şi o femee leşină pe banca martorilor.
Era d-na de Hamei.
* * Be şi şedinţa Camerelor întrunite a lost secretă, secretul n’a fost de căt o formalitate, dupe cum zice «Timpul», care dă a lumină căte-ceva din cele petrecute in acea şedinţă.
Vorbind despre actele diplomatice, citite de guvern, le apreciază in modul următor.
Aceia ce este, maî pre sus de toate, trăsura caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul in toate notele sale către puteri, nu ace alta de cat a stăâui să ni să recunoască independenţa, nepomenind nimica despre condiţia impusă in tratat pentru recunoascerea acelei in-independenţe. De altă parte, toate respunsurile din străinătate se reduc la aceasta :	«nu veţî
avea ce cereţi de căt dupe ee ne veţî da ce cerem »
Oiganul conservator observă guvernului, că de ce a întârziat pănă astăzi cu convocarea camerilor de revizuire, lăsând să se încordeze situaţia, pe cătă vreme scia de la început că zadarnice erau toate mitele sale diplomatice ? Şi astăzi, cel puţin de ce nu arata rep^ntanţilor ţgrii părerea sa m cestiune ?
Ori netrebnicie ori re, ,redinţă eacă convingerea ce şi-au tăcut repre^.ini . -zind actele diplomatice—zice «Timpul’-.
«Binele public* vorbind asemenea despre mutismul guvernului :
Ce insemnează a tăcea, intr’o cestiune ale cărei fire le-aîin mănă, intr’o cestiune naţională, cum de secolî n’a fost alta ?
Dar, in fine, maioritătile, au decis ca densele să ia iniţiativa de a propune o soluţinne oarecare pentru cestiunea Evreilor, acea soluţiuue va trebui neapărat încuviinţată sau respinsă de către puterea eSeculivă Atuneî pentru ce atâtea tergiversări, atâta bizantină sucire?
Pentru că guvernanţii -incheiă numitul ziar — vor să stea la putere şi să scape de ori-ce respundere personală.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
26 Iuniu. — 8 ore eara
Constantinopol, 26 Iuniu. — Sultanul a semnat azî iradeaua imperială prin care distitue pe Khe-divul Ismail din postul de vice-rege al Egiptului şi numeşte de succesor pe principele Moha-med-Tewfik.
Paris, 26 Iuniu. — Un servicii! solemn a fost celebrat, azî-dimineaţă in bisprica st. August, cu ocasiunea morţii principelui Louis Napoleon.
Asistenţă foarte numeroasă,
Nici un incident.
de la 27 Iuniu — 9 ore dim
Londra, 26 luciu. — Respunzend uneî interpelări a lordului Deleware, marcbisul Salis-bury a declarat, in camera lorzilor, că vice-re-gele Egiptului, a tost depus din ordinul sulta-uuluî şi că principele Tewfik are să fie instalat in locu-î.
Paris, 26 Iuniu. — Soirile primite din En-glitera, in privinţa sănătăţii împărătesei Eugenia, spun, oă starea sa s’a ameliorat intr’nn mod simţitor.
I airo, 26 Iuniu. (Oficială). Kliedivul e dat
George voi să alerge spre ea; dar soldaţii ăl opriră. Atunci toată energia sa el părăsi, el plânse,
Şi pe cănd ducea pe d-na de Hamei afară, preşedintele urma:
«Avend in vedere şi cererile părţeî civile, că s’au produs păgubi de numitul George de Hamei către numita Cora, prin rana de la faţă hotărîm a plăti zisei Cora. suma de trel-zeci mii franci,şi fixează ireî ani arest in caz cănd n’ar putea plăti. Şedinţa se ridică».......................
Către luna luî Octombre diu acelaşi an, dna de Hamei! se muta la Tulon spre a fi maî aproape de fiul şeii, care fusese dus in temniţa de aci ca lucrător la Galere.
(Va urma),
jos printr o iradea a sultanului. Princip le Mo-hamed IVwfik a fost proclamat Kediv astizî chiar, la 5 ore, sub numele de Tewfik antăiu/.
Cairo, 26 Iuniu. — Principele Tewfik, imo-ţit de Întregul corp d-plomatic, s’a dus astă-seară, către 5 ore, la citadelă, Suirea sa pe tron a fost salutată pr.intr’o salvă de 100 tunuri. O mare bucurie se mauifesta de indigeni Şi de europeni. Liniseea domnesce in tot Egiptul. Ismail va pleca peste curind la Constantinopol.
Roma, 26 Junie. — Rege’e şi Regina aii primit in audienţă particulară pe prinoinele Alexandru I al Bulgariei.
Mâne seară se va da un mare prânz la Ar-senab’ Jn onoarea Alteţei sale. Vor lua parte miniştrii şi membrii corpului (diplomatic.
Peste zi d. Depresis, prezidentul consiliului, şi d. Tornioelli, ministrul afacerilor streine, aii' făcut o vizită principelui, pe care aceasta lea mapoiat-o dupe prânz; a vizitat apoi pe ambasador,! celor cinci puteri mari acredit <ţî pe lăngă
regele Italiei.
(Havas)
!l)e venzare fabrica dc gaz!
situată in Ploescî lăngă bariera Bucov,caie p6te
Posedă şi'r'eir® 300
tual şT-qEu 9,000 vedre. Even-
-------------------Lirjat.
TEATRUL DE VARA
'	r * u
DIRECŢIUNEA J D I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATII • • ^ . » in timp urăt iu tlieatrul de iarnă care este bine
aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucuesci
araugiată din noîl pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
A <şit de sub presă şi se află de vemjarc la toate librăriile :
Dora şi Florin, Zina florilor şi Criveţui, poesiî de luliu 1. Roşea, preciul ambelor broşuri 1 fr. 50 b.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucureşti
I. H. FERMO&F-ţii BFYZAI,
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 15 Iunie 1879 ora 12
Li
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rnrale...............
»	» egite la sorţi.
8%	» domeniale . .	.
,	, cş te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei peus. 300 le 7% SerisnrI funciare rurale f.. C. 7%	»	, urbane f C.
8% Impr. Municipal. .
» cn pr. Buc. (bil. ‘-iO Renta Romănă ....
Acţiuni «Dacia». .	.	.
, «Romania» .	.
Cupoane rnrale exigibile .
» domeniale »	,
, scrisuri »
Argint contra anr .	.	,
Bilete hypoteeare contra am Rubla hârtie. ,	. ...
Florinul..................
Lose Ottomane ....
CDRSUL DIN VIENA 26 Iuniu
Napoleonul .	.
Ducatul .	.	.
Lose Otomane Rabla Hârtie .
CURSUL DIN BERLIN 26 Iun fi
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» . . . .
Priorităţi	»	t ... .
Oppenkeim....................
Ruble hărt e.................
Stern .......................
Lose Otomane.................
cursul din paris
26 luni5
Renta Romănă.................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 15 Iuniţi
Paris (3 luni) .	.	. .
> la vedere.................
Londra (3 luni)................
» la vedere .................
Berlin (3 lu< I)...............
» la vedere. ......
Vie na la vedere..............
Adresa pentru telegrame,
Cump. Vând.
101%
98;
103%
99
182
96%
91
103
27
72 V4 200 70 1% ‘/a % 2% 1%
; 44 i 17% 44 —
26 Iun.
9 23 V„ 5 48 22 -113 25
102
argint
104
argint
185
97%
92
104
28
73
205
75
arg,
aur
1%
IV*
2 45 2 18
48 —
25 Iun. 9 23% 5 48 22 20
113 ?5
92 — 92 20 31 70 81 90 89 —J 89 —
199 70 200 80
38 25
72 —
38 25
72
48 V4 48
99 35 100 10 25 7% 25 25 122 >|» 123 % 2 18
Fermo Benzal.
\
.^ţ-OGRA PHlA
ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESCI	___
MT II Strada lipscani 13
Recomandă atelierulu seu asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
£»■ mmm ihiji.tk
MAS1M1 CV YAPOR;»
ast-fel că se află in posiţinne de a esecuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de această artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadare 'n diferite mărimi şi difer te limbi, precum
ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
mr AFIPTE şi ANUNCIURI
in diferite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA, DE BAP.EZ, SI DE 1
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
«aaati tfaaaiaaiKBi
PRECUM	^ r
CONDIGE CU A S ° J
pentru păduri şi alte afacert
REGISTRE si T. ^OURI
mărimi.
POLIŢE CHIT*""’"	S1 ALIE LUCRĂRI BE LUCS
_ aceste lucrări se primesc cu precinri** forte moderate.
87: Loterie de Bani
DICALA IIKl\S\li;ilHM
autorisată şi garantată de gnvern, ea consistă in 90,000 lose originale şi conţiue 46,000 Câştiguri.
Câştigul cel mai mare in cazai cel maî fericit se urcă la
600,000 Lei nuoi
Special mai sunt de făcut următoarele câştiguri:
42 CALEA VICTORIEI 42
Lăugă Teatru, vis-a-v's de C;si Torok
Lei noi			Lei noi				Lei noi
1 a	400 000	6	a	40 000	2	a 10 666	
1 a	209.000	1	a	33 333	4	a	8,000
1 a	133 333	2	a	26.666	61	a	6,666
1 a	100.000	12	a	20 000	6	a	5.333
2 a	66 666	1	a	16.0- 0	108	a	4,000
1 a	53,333	22	a	13 333	263	a	2,666
căt şi o mulţime de câştiguri de Lei noi 1333, 666, 400 etc etc. — Tragerea se incepe
la 17 Iuliu 1879
fiind oficialmente hotărît preţul loselor pentru aedstă clasă şi anume:
un los iutreg original 22 Le? noi jumătate los	»	31 Lei noi
un sfert los	»	s V2 “
Comanda pentru aceste lose originale urmăză a fi adresate contra transmitere! costului directameute
BIROULUI-PRINCIPAL PE LOT ARIE
J9l- MOLLIM
BRUNSYIC.
Plumb Franţuzesc
Se râde in quantităţî mari şi miei cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru invelite preducte, trăsuri şi alte objecte cu preţ rî de 15 leî bucata. — De veuijare la subsemnatul
M L1TTMAX
638 30-1-6.	No. 19 Strada Germană No. 19.
PFBLICATIUNE
De la (> luniu jntna la 80 luniu
Ia ’ocalulti de vStujare din Calea Vickoeî No. 42 din causa
DESFACERII TOTALE A NEGOŢULUI
Se vor viude t6te mi rfurile esistente preci m şi cele remase de la
înecarea Szeghedinului in Ungaria
PRKOUltl T
Costume, Capoate, Olanda de Rumburg şi Belgia, Şervete de masă şi tot felul de lingerie.
Cu 65°0 maî eflin de căt preţul constatat prin
tribunal
MARE OCASIUNE PENTRU ZESTRE
_Cosjume şi capo'e de olandă Belgia, naturale 6 fr.. 8 fr, 10 fr.,—39 fr. Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 frT^3 fr., 4 fr.,—10 fr
Şervete şi feţe de mese de olandă-damasc, fine 3 fr., 3’/a fr.,- 5 îr.
Fuste de dame de percal franţuzesc, foarte elegante 4 fr., 5 fr.,—9 fr. _0landă_de Rumburg, prima calitate 35~c#ţT 20 fr.722 fr.—24 fu
Olandă de Rnmburg, 3 % şi 4 coji lată, pentru 6 cearşaf. 36 fr. 38 ir.—60 fr.
Olandă cea maî fină de Belgia, 68 coţi 49 fr755lr." 60 fr.—90“fr.-----
Bat'Ste de olandă şT linocu litere brodate 50 bănT75 bani I fr.“3 frl 0 mare parte de Gobelin franţuzesc Capoate şi Costume Camisotne de melino, şi cea mai lină lingerie pentru bărbaţUşi riaTiie
Zestre completă de 400 fr.-3000 fr; mare ocasiu«.e~DentFirinIătf:—
Cumpărătorii	de 50	fr.	—	3 batiste	fine	cu	litere	brodate
»	j> IOD	»	—	6»	»	»	„	>
»	» 150	,	—	12	„	»	„	»	„
CC
■ MMM
I
200 » ~ 12 batiste fine şi o fată de masă brodată
LOCALUL DE VENZARE
W" 42CALEA VICTORI El 42
6	Lăugă Teatru, vis-a-vis de Casa Torok.
PREPARATE SALICYKIE
544	DE	567-16
Dr. S. K.ONYA, chimist
CAI IPVI fDENTALINA esenţă pentru dinţ 3 fr. OML.ll/ I PRAFURI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid il Sa-licylic chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr^s iu Buc.u-rescl la Appelet C-nie şi en dec..il la D-uiî 1. Ooessa şi toţi droguistiî şi farmaciştii.
De vânzare maclafurl
(hlrtie stricată) cu ocaua adresa iu Strada Lipscani No. 11
porlaliva de laiat iarba si secerat cereale
Care se poate pune in aplicaţiune de către o singură persoana, se poate avea cu
PREŢUL DE|300 franci
DE LA
in Viena, Wahring, Iferreng-asse 74 şl 76
Această maşină este patentată pentru tot continentul
12—15 bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru ce’l face această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare.^ Jirul vegetal se poate tăia de pe 011-ce teren cu multă uşurinţă. — Maşina are o simplă construcţiune-, un uşor mers-, o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ca să se avanseze 40% ca arvună; restul d’o dată cu priimirea. La comande de 10 bucăţi cel puţiu, s® îE UI1 Şcăzament de 10%. — Cu diferitele comande me rog să fit! onorat căt maî in grabă, căci in toiul sesouulul nu pot garanta pentru indeplinirea insărciuâriî ce mi s’ar face.
S'* PFRUUT
Marţi /a 5 corent, mi-a peritu un căinn prepelicar cnloare galbenă şi cu o pală lungă in frnnte precum şi pi-rerele pătate cu alb cu sgardă de piele neagră bronţjată, aude la nu nele Leu. Ciuo '1 va fi găsit sau ’l va descoperi să se adreseze la sbsemnatul de unde va primi o bună recompensă.
Sabastian Sucaloff
Şira la Birjarilor No. 4'.
Se cere elevi cu cunoseinţă de 4 clase primare a se adresa Str. Lipscani 11 —13.
Un maşiaist francez
Aşează mori şi maşini, face plan de orî-ce fe de maşmî, reparează cazauurî de fer, de aramă etc., caută un loc pentru o moră cu vapor.
A se adresa
a
641 3-1-3) Strada D scordii No. 7
nvniEiRSTTiii, tzrzeuntttirxloir,
PE LINIILE
BUC DB ESCIBiHBOSIBOlIAH. BIICP8ISCI-VEHCIIIHCVI H4 BRns l-R >T.i Ţ l şi TE CD CIU-BEBLAD
Biicurescî-Barbosl-Roman
Kil om de la Bucur		Aretarea		trenurilor	
	STAŢIUNI	Tr ace	Tren de pers.		T mixt
		1	5	! 7	11
		Ore M	• Ore M. Ore M. Ore •		
	BUCURESCI Rest. p	seara 9 (X	dim. 7 2C		
10	Ch tila	9 14	7 40		
18	Bufe a	9 il	7 56		
31	Perişu	9 54	8 19		
40	Crivina		8 39		
60	Ploesci Rest. ^	10 19 10 29	9 IC 9 30		
71	Valea Călugărească.	.0 4	9 60		
77	Albeşti	10 53	10 03		
94	Mizil Restaur.	11 19	10 40		
113	Ulun ui		11 13		
118	Monteoru		11 22		
129	Buzău Rest. Plec	12 03 12 11	11	40 12	00		
149	Cibbia		12 34		
16)	Faurei		1 09		
190	J»nca Restaur.	1 31	1 49		
207	Mufiiu		2 21		
229	Brăila Rcsta. S?S Plec.	2 20 2 28	2	55 3	10		dim. 7 115
249	Bărboşi Rest jŢ8),	2 68 3 13	3 45 p. m.	dim. 9 10	7 50 dim.
262	Serbeşti			9 33	
279	Preval			lo 02	
*88	H mu QoDachi			10 20	
302	Ivi şti			10 46	
820	Tecuci Rest. „?8‘ rlrC.	4	51 5	Ol		li ,6 li 40	
339	Mi ăşeşti	b 34		12 2O1	
354	Pufeşti			12 46'	
365	Adjud Restaurant	6 6		1 10	
37D	Sascut	6 39		1 34	
395	Racaciuue			2 13	
4 2	Valea Seacă			2 42	
423	Bacău Rest. p^.	7 46 7 54		8 00 3 12	
4 4	Galbeni			3 48	
467	ROMAN Res. Sos.	9 00 dim.	, (	4 25 p. m	
B a r b o ş 1 - G a I a ţ î
Kilom. Ijda la | Barboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr cc. Tren de pers
601 1 60§
Ore M. Ore M
(BĂRBOŞI GALAŢI
Iuoap
3 30 4 05 noap.
seara . p. m.
3	55	7 25
4	30	8 00
seara | p. m.
Roinan-Barbosî-Bucuresci
Kilom de la
S TAŢIUN I
Aretarea trenurilor
Tr acc.
Ore M.
Tren de pers. 8
6
Ore M.
Ore M
T mixt
Ţ2
Ore M
23
44
55
73
89
lu3
14
128
147
165
179 169 2' 6
218
239
261
278
298
319
339
350
354
874
890
396
408
427
437
45ii
457
4 7
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rsst. ®?8,
Plec.
Valea Seacă
Racăciune
Sascut
Adjud Restaur. Pcfeşti Mâraşeştî
Tecuci Resi.
Iveşti
Hauu Oonachi Preval Serbeşti
Bărboşi Rest.
Sos.
Plec.
Brăi a
Muftiu Jac ca Faurei Oilibia
Bnzeu
Resf.
Sos. P ec. Sos. Plec.
Seara
8 30
10 29 IO 52
11
11 12 05
31 55
p m.
12 10 U 45 1 17
Rt staur.
Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmeni
Mizd R, staur. Albeşti
Valea Călugărească Ploesci Rest.
Crivina Perişu Buftea Chiti la
BUCURESCI Rest. S.
3 25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32 6 57
dim.
12 50 1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
7 26 7 38 7 50 săra
03
30 00 21
31 13
6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5
9	15 9 30
seara
1 1 2
2 3
3
4
4
5
5
6 6
6	54
7	15 seara
seara 7 35 S 20 seara
G a 1 a 11 - B a r b o s i
Klom de la Galaţi
S T A Ţ I u N I
Arătarea trenurilor
B u cu resei-Vârciorova
Kilom de la Bucur,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM
Tr. ac. Tren de pers. 602
O e M.
604 I 606-
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest Plec Rest. Sos.
i,p. m.
Ore M.|Ore M, mm.
di
Ti
| p. m.
dim. I dim.l
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
21
OreM
10
24
37
49
70
87
101
108
130
148
156
168
189
206 219 235 242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
'•'45
364
382
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Cioeânescî
Ghergani
Titu Restaur.
Ga eşti L-ordeni Goleşti
Piteşti Rest
Conteşti Stolnici Corbu Potcdva
S'atina R st.
Sos.
Pl“C.
t’eatra Balş Pe eşti Cârcea
Craiova Rest
Isalnifa
Coţofenf
IL cari
KilLşi
Butoeşti
■itrehaia
Timnea
t rueişor
Palota
T. Severin R. VARCIOROVA
Sos.
Plec.
oim 8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
Sos,
Plec.
Sos.
PltC.
Sos.
IO 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
3 39

5 5
5
6	16
săra
10
40
50
P
1 1
2 2
3
4
4
5
5
6	Ol
6	47
7	23
7	t2
8	18 9 00 9 2 c
10 05
10	41
11	19 ii 38 U 55
nopte
dim. 6 45
06
23
48
15
42
17
47
7 7
7
8 8 9 9
10 07
10	SO
11	15
11	40
12	15
p. m
p. ui
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	*3
9	11 9 40 9 55 săra
Tecuci fi-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
V ârciorova- Bucurescî
Kilom de la
Vârci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
16
29
36
omanica
TECUCIU Restaur
Berheel
Ghidigeni
Tutova
ro
'•ftewf
Plec.
'aur. Sos.
Trenuri mixte	
13	15
Ore M.	Ore M.
dim.	p. m
5 20	5 35
5 53	6 11
6 21	6 43
6 38	7 03
7 05	7 30
dim.' 1	seaa
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
25.
274
281 295 312 333 3 5 358 372
382
VARCIOROVA Plec. R
T.-Severin
Palota
Pruuişor
Timnea
Strehaia
Butoeştl
Filiaş
Răcaii
t'oţofeni
Ijatuiţa
Craiova Rest
Cârcea Beleşti .
Balş
Peaira
Slatina Rest,
Sos
Ple
Sos. P ec.
Sos.
Plec.
Scs.
phe
Potcdva Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti R st
Goleşti Leor.iei i Găeşti
Titu	Re stai r,
Gherg? ni Ci ocăreşti Chitii-.
BUCURFSCI R. Sos
Tr ac.	Trenuri mixte		
4	18	20	22 Ore M
0 e M.	Ore M.'Ore M.		
a. m.		p. m.	
1100		5 00	
11 25		5 36	
11 30		6 01	
12 0		6 59	
		7 20	
		7 40	
		8 16	
		8 38	
1 33		9 10	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	ndpte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 00		
4 05	8 35		
4 11	8 55		
	9 42		
4 57	10 15		
5 11	10 39		
	11 23		
6 00	12 OG		dim-
6 15	12 41		5 45
	1 00		6 01
	1 84		6 SO
7 05	2 12		7 03
7 37	3 10		7 49
7 53	3 39		8 14
	4 0',		8 46
8 28	4 41		9 18
8 40	5 fO		9 35
seara 1	p n		•m
Bslrl id-Tccucift
Kilom. de la Bârlad
15
22
35
51
«urnire».t, Tipografi» Stufau Mibilescu. Str. Uwkmuj Nu. u. - Uu«, 7362
STAŢIUN 1	A ătarea trenurilor		
		Trenuri mixtP	
		14	16 Ore M.
		Ore M.	
1LRLAD Restaur. Plec. Tutova Gbidige ni Berbeci TECUCIU Restaur. Sos		di in. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.	sear» 9 45 10 J6 10	35 11	3 1 11 00| ndpte
ANUL III.—No. 621
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURI, 20 «UNIU 1879
ROMANIA LIBERA
APARE UNT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL,:
In Capitali : 1 an 30 leî, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Strelnătate: 1 an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la correspondenţiî fiiaruluî din judeţe.
La Sortite Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
La D-nu Eug. Micoud’s, Poreign Advertising Ageucy, 130—140 Pleet Street, London.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu II. Schaleh, I. Wollzeile 12, Wven.
In (lermania: La D-nu Adolph Steiner, Auoncen-Expedition, luseraten, Pacht der Berlinei' Wespen, iu Hamburg.
In România In Francia: In Anglia: In Austria:
ANUNOIU RILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina iV-a 35 bani. Reclame pe pagina 111-a........1 Led.
„	„	„	1 l-a.........2	,,
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU,
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Cracovia, 28 lumii.—Raporturile din Warşo-via spun, că poliţia rusă in zadar a cercetat pană acuma, după a torul furtului celor 100,000 ruble dispăruţi din casa militară diu Cherson şi Kiew.
In Moscva s’a arestat un individ, tocmai in acel moment, in care voia să imăneze servitorului guvernoruluî o scrisoare sigilată. Desfa-cendu-se această scrisoare, s’a văijut că era o provocare a comitetului revoluţionar către guver-nor, pentru plătirea a 100,000 ruble, la din contră se ameninţa cu pedeapsa de moarte.
Londra, 28 Iuniu. — După ştirile oficiale sosite din Capstadt asupra morţii lui Louis Napo leon, se afirmă, că detaşamentul de recunoaştere se compunea din un ofieier şi şeapte soldaţi. Eî afi fost surprinşi de Zuluî. Principele fugi călare, dar in fuga sa sosi la nu loc, unde se aflau alţi Zuluî ascunşi şi carii l’omorîră.
După alte raporturi, principele nici nu s’ar fi putut urca pe cal, de oare ce calul se speriase şi in restimpul acesta a fost omorît de Zuluî. Sc afirmă, că principele ar fi comandat recunoaşterea, şi că lordul Clelmsford n’ar fi avut nicî o cunoştinţă despre participarea principelui Napoleon la aoeea recunoaştere.
Cadavrul luî a primit toate onorurile mili-ta-e ; el va fi adus la Europa din Simons-Baî. Trupele britice ’şî continuă marşul lor. Pănî acum nu s’a intamplat nicî un accident de vre-o insemuătate maî mare.
Paris, 28 Iuniu. ■— Imperăteasaa Eugenia se află maî bine. Testamentul principelui Napoleon s’a deschis. Publicarea luî insă se va face, dupe ce Rouher se va inţelege cu Jerome. Rou-her se reintoarce azi la Paris. Bonapartiştiî snnt foarte ameţiţî, Dupe cum se aude, guvernul l’a provocat p t Jerome, să desfiinţeze partida bonapart’stă, dacă voeşte să se maî bucure de drepturile unuî cetăţian liniştit.
Puterile occidentale voesc să pue in ministe-riile de finanţe şi comerciu ale Egiptului căte un secretar de stat, rari să stea sub controla consulilor; atribuţiunea lor va fi să vegheze asupra intereselor europene. De altmintrelea Pui eriie europene nu se vor maî amesteca şi in alte afaceri ale Egiptuluî.
Londra, 28 Iuniu. — Puterile europene fac presiune asupra luî Ismail paşa să părăsiască Egiptul. El voeşte să meargă la Stambul, dar pană acuma sultanul nu i-a acordat voia. Ştirea, că şi Rusia ar fi cerut demisionarea luî Ismail paşa, este lalşă. Sherif paşa este Însărcinat cu formarea unuî nou cabinet.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
30 Iuniu. — 4 ore eara
Roma, 30 I unim — Princ pe'e Bulgariei a fost primit erî la Vatican, in audienţă particulară de papa Leon XIII, cu care a avut o lungă conferinţă.
Adunarea deputaţilor n’a luat nicî o hotărâre asupra proectuluî de lege, pentru ştergerea taxelor asupra măcinatuluî ast-fel, după cum a fost amendat de adunarea corpului matur.
(Havas).
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucureşti, 19 Iuniu.
Ale cui interese le apără guvernul nostru şi organul de căpeteniă al acestui guvern ?
De căte-ori citim ziarul «Românul», in cestiunea israelită, suntem nevoiţi să ne punem această intrebare. Numerile din urmă ale numitului ziar ne-au pus in uimire, prin teoriele şi sentimentele evreotiie, dupe cari se ascunde nesăţioasa pasiune de a sta la putere a oamenilor, pentru cari naţionalitatea este un stupid prejudiţiu.
Pe căud guvernul ineearcă a convinge pe comisiunile camerii şi senatului, că esistă Romă ni de rit israelit; pe căud patrioţii de la cârmă luptă cu stăruinţă, pe lăngă
tie care membru al parlamentului, pentru impămintenire Eveilor traşi la sorţi ; organul seu desfăşură tot felul de argumente, spre a recomanda pe patronii s6I străinilor şi spre a ameţi bunul simţ al ţării
Pentru onoarea şi viitorul acestei ţări, sperăm că naţiunea nu va urma sfaturile acelora, a căror patriă este pretutindeni şi nicăiri.
Tactica apărătorilor cauzei evreescî este i cusită şi cutezătoare. Toate mijloacele vor ti intrebuinţate pentru a ajunge la scop, pentru «a proba Europei, că nu suntem «mai înapoiaţi de căt dânsa, pe calea prin-«cipielor celor mari ale secolului al XIX”, pentru a impămînteni cel puţin d’o dată pe toţi israeliţii, ce aii tras la sorţi. Să fim cu luare aminte, căci scopul este cunoscut.
Din pârte-ne, dupe cum am mers cu cu-ragiu inainte spre a inlesni drumul d Li Brătianu, căud lucra inspirat de interesile naţiunii; cu acelaşi curagiu ne vom irapo-trivi astăzi înaintării sale pe povîruişul prăpăstios. Este vorba de ţară, şi cănd in pe-riclu ei sunt puse interesile sale vitali, nu vrem să seim de nici un om, călcăm in picioare toate simpatiele personali, pentru a putea ajuta patria ameninţată.
N’aii fost, se vede, de ajuns pană acum mijloacele iutrebuiuţate de avocaţii causeî israelite; «Românul» de la 16 şi de la 17 ale curentei eşi schimbă tactica: ameninţarea şi sofisma sunt mânuite cu mai multă dibăciă. Suutem uimiţi, cănd vedem togrnai pe acest organ, intrebuinţănd astfel de arme, pentru a rări rândurile acelora ce nu voesc să se plece cu slugărnicie la poruncile alianţei israelite
Ce va să zică ameninţarea ce o aruncă in ţară cu oeasiunea destituirii Kedivului ?
Vice-regele Egiptuluî administra aşa de risipitor averea statului, in căt capitaliştii străini nu mai aveau nicî o garanţia de a’şi putea scoate banii imprumutaţi Egiptului. Europa ceru garanţii pentru plata impru-mutătorilor, şi, cănd Ismail-paşa refusă ga-ranţiele cerute, Puterile isbutiră pe lăngă Poartă de a inlătura pe vice-regele, care ameninţa cu ruina pe protegiaţiî lor.
Această Împrejurare, tristă pentru Ismail-paşa, insufiă „Rornănulnî următoarele con-sideraţiunl:
In acest ocean agitat de fel urite furtuni, ce se numesce politiea generală a Europei, peticii cei mari par in lot momentul dispuşi să înghită pe cei mici. Vai de statul cel mic, care va parveni să indispună de o dată toate puterile in contra’i, cum a făcut Ivedivul! Vai de el dacă, in ori-ce imprejurărî, nu va avea destulă dibăciă şi prevedere, spre a dobândi iu favoarea’î o parte măcar diu ceî puternici, cu care să contraba-lanţtze cealaltă parte!
Evenimentul intamplat pe ţerruiî Niluluî tre-bue să ne facă să cugetăm serios din multe puncte de vedere, maî cu seamă in grelele împrejurări in care ne aflăm astăzi.
Alusiunea este amară!
Cu alte cuvinte, guvernul spune, prin organul seu, că dacă corpurile legiuitoare nu vor resolva cestiunea israelită, aşa cum să placă Puterilor, este vai de ţara noastră! Principele Carol va avea soarta Kedivului! Peştii ceî mari Rusia şi Austria, vor in-glnţi pescele cel mic, pe România !*
Ve<j6ud că nu pot couviuge ţara, prin argumentele lor cele slabe, că trebue să se ingenuncluă din rin tea alianţei israelite, patrioţii de la cărmă nu se sfiesc a băga spaima in sufietele Românilor, numai să ’şî poată ajunge la scop.
Că Europa ar putea fi nedreaptă şi chiar ucigătoare pentru noi, nu ne indoim, dupe
dar a ne face să ne omorîm singuri, nu va putea isbuti. Tărîmul pe care ne aşezăm, să fie tărîmul dreptului, şi vom fi mai tari moraliceşte, de căt forţa brutală. Europa apusană are necesitate de esistenţa statului român in valea Dunării; piopriele ei interese o vor obliga să ne respecteze. Cănd dansa va vedea unanimitatea naţiunii declarăndu-i:—Nu putem crea favor! pentru Evrei, cari sunt duşmanii noştri; tot ce putem face, ca act de deferinţă către marile Puteri, este deschiderea şi pentru Evrei a porţii impămentenirii individuale, ca şi pentru ceî alţi străini, ca şi chiar pentru fraţii noştri din cele alte provincii nelibere ; nu ne indoim că va inţelege dreptatea noastră şi se va mulţumi cu sacrificiul tăcut.
A pretinde că Europei i trebue un prele st pentru a ne desfiinţa, este o amăgire copilărească.
Să părăsească dară organul guvernului această tactică de ameninţare, sub care se ascunde zelul seu evreofil. Situaţiunea Egiptului este departe de situaţiunea României; Principele Carol nu este Kedivul Is-mail! A trecut vremea, cănd Domnii României se măzăliau de străini! Ameninţarea e reu concepută... Atât ajunge pentru cel ce pricepe.
Dacă vr’un organ al oposiţiunii ar fi scris un aseminea articlu, „Romanul” ar li fost in drept să strige : trădare şi infamie !
Dară nu este numai ameninţarea de care se servesce gazeta oficioasă, spre a tulbura minţile. In uumerul sM de Duminică, cum dovedirăm şi ieri, impiuge sofisma pînă la cele mai crude insulte, aduse naţiunii române. Nicî un advocat al Evreilor nu in-vărtesce tertipul mai habitir de căt «Romanul.»
Evreii sunt exploatatorii poporului, arendaşii şi samsarii avtrii publice, — ne spun patrioţii, cari se laudă a vorbi tot-d’a-una in numele naţiunii, —- dar cauza nu sunt dînşiî, cauza este art. 7 din constituţiune, cauza sunt Românii cari aii „pătat” legea noastră fundamentală cu acest articlu. Desfiinţaţi acest articlu, introduceţi pe Israeliţî la drepturile comune, şi veţi vedea ce foloase vor veni pe ţară, cum interesele liniştei şi prosperităţii noastre interioare vor fi satisfăcute !
Frumoasă limbă ţine naţiune! pretinsul organ naţional!
După ce ameninţă pe Vodă-Carol cu soarta lui Ismail-paşa, zăpăciţii de la cărmă se întorc către naţiune, pe umerii căreia se ridicară unde sunt, şi-i strigă : şi tu eşti o miserabilă de nu vei da drepturi tutulor Judanilor, pentru cari cer eu.
Cum că Evreii vor inceta de a fi o plagă economică pentru România, din ziua in care vor avea aceleaşi drepturi cu Romanii, — este o afirmare ce nu poate eşi de căt dintr’un cap cu totul aservit Judanilor. Dacă astăzi, cănd n’au la iudemănă atâtea mijloace, ei esploatează intr’un chip revoltător pe particulari şi ţara ; cu căt mai mult uu vor exploata-o denşil, căud nici o piedică nu se va mai ridica iu contra aplecărilor fireşti către câştig ale Judanului; cănd in capul li-citaţiunilor, cănd in capul domenielor sau al altui serviciu bănos, se va găsi un membru al vastei „Aliauţe-lsraelite* al cărei Cref social este: «Toţi israeliţii sunt respunţle-tori unul pentru altul.”
Gândiţi, Români şi lesne veţi vedea ale cui interese, cu sciinţă sau fără sciiuţă, le apără guvernul nostru, prin organul seu oficios.
Să ne feriască Domnul de realisarea scopului lor.
CRONICA ZILEI
ierî s’a judecat de curtea cu juraţi procesul de calomnie, intentat d-luî Atanasiad de către cămăraşul Stan Popescu. Părătorul a fost susţinut de dd. Pătărlăgeanu şi Pantazi Ghiea; am putea zice şi de d. Pandrav, directorul domeni-or. t are venise cu dosarele acestuî aşezăment şi sufla advocaţ lor notiţa acusatoriî, spre a servi pe amicul seu Stan Popescu. Pârâtul s’a aparat singur şi d ■ dd. Gr. Păucemu şi 1. Lahovari, Ceî-alţî apărăţorî u’afi maî vorbit, căcî juraţiî le declaraseră, de la vorbirea d-luî Paucescn, că sunt luminaţi.
D. Atanasiad a fost achitat de jurî, rar judecătorii afi refusat despigubirea civilă d 20000 fr. pe care o cerea d. Stan Popescu.
Numerosul şi distinsul public, oare a asistat la acest proces, a salutat cu veselie pe d. Atanasiad.
Ceea ce a produs o adăucă impresiune, a fost că d. Atanasiad, după ce a citit raporturile d-luî prim procuror Cătuneanu şi a d-luî Sp. Stătescu, prin carî se aduce o gravă aeusaţiune d-luî Stau Popescu, a cerut juraţilor, că, dacă cr d că fostul cămăraş este nevinovat, să T trămită pe sine Atanasiad, la puşcăria, ca ealumniator şi va merge lără să facă nicî chiar apel la curtea de casaţiune.
Juraţi au declarat că d. Atanasiad n’a calomniat.
Cum rămene acum cu d. Stan Popescu, iu sarcina căruia iucă ar fi puncte asupra oarora justiţia nn s’a pronunţat ?
—X—
Subprefectul plaseî Bountiuu, d. T Zaha-riesou, ne trămite o epistolă prin care ne declară, că d. C. Mavrocbefal, care ne-a trămis telegrama de lâ 14 oorent, nu este om de treabă şi că acesta »in complicitate cu alţi doî atl „spart şi luat uoaptea grafi din magaziele trăiţilor Bolintinenî, primit şi veudut de el ca „cărciumar, fapt dovedit de primar ;« că d-nia sa nu uumaî nu-i a făcut nicî un reu, dară l’a lăsat a se duce singur la parchet.
Noî, necuuoseend uicî pe d. Mavrochefal, nici pe d. Zaharescu, luăm act de declaraţiunea suprefectuluî de la Bolintin, cu siguranţă că justiţia va da fiă-curuia ce este al săfi.
—x—
D. Poteca, prefectul de Dămboviţa se ocupă serios de localele şcoalelor rurale; acelaşî lucru el aflăm şi despre d. C. Nicolau, prefectul Muscelului.
Eî felicităm pentru dorul ce au de şcoale, căcî de aci are să easă puterea viitoare a statului roman. înainte pe această cale!
—X —
Prefectul de Băcăti ş’ar fi dat dimisiunea, se zice, pentru-că ministerul n’ar fi aprobat oare-carî disposiţiunî luate de consiliul judeţiau iu privinţa reparării spitalului.
«Gazetta de Bacău» desaproba conduita d-luî prefect, in această privire.
Meritul, zice ea, nu e a zice : orî acordă’mî cutare lucru, ori demisionez, oi a găsi mijlocul propriu spre a convinge pe ceî in drept, şi aceasta, credem, poate fi tot aşa de uşor pentru d-1 Eesarhu—om cu destule resurse pentru aceasta ca şi propunerea de demisionare.
—x—
Maî multe persoane, carî iu adevăr se interesează de instrucţia poporului, afi donat terenuri pe rari să se construiască şcoale rurale, şi anume:
D, Alexandrescu, terenul necesar pentru şcoala rurală <e se va construi in comuna Găescî, plasa Cobia.
D. D. Geani, terenul ueoesar pentru şcoala diu comuna Titu, plasa Bolintin.
D. Chiriţă Yasileseu, pentru şcoala diu oo-muna Bilciuresci, plasa Ialomiţa.
D-ua Bălaşa Dobreasca, safi consiliul comunei Şerbăneştî, terenul pentru şcoala din comuna Şerbănescî, plaiul Ialomiţa.
® s a a u c WWW.daCttromaniea.ro
ROMAri'irA LlBiiKA
D-niî N. Deconescu, Or. Bănescu şi Neaţă Anghel, ter> nul necesar pentru şcoala din comuna Petrari, plaiul Dătnboviţa,
Un decret domnesc autorisă consiliul jud ţu-lnî Dămboviţa a primi aceste domţiunî.
Ce frumos ar fi cănd toţi proprietarii, din toate judeţele, ar imita esemplul celor din Dăm-boviţa !
—x—
Erî, Duminecă, ne spune «Monitorul» de azi a avt lo3 inaugurarea fabriceî de chibrituri a doua in Romania, fondată de d. S. Goldenthal, in comuna Bucinmeî, lăgă bariera laşi, sub ans-pioele A. S. R. Domnitorul.
Un numeros public din toate clasele a luat parte la aoeastă serbare, şi punerea in mişcare a maşin- lor şi in lucru 5() de lucrători romănî, carî produc cele maî bune chibrituri ce pot concura cu străinătatea.
Publicul, la vederea acestui sn oes industrial, cu mare entusiasm a strigat ura să trăească A. A. L.L, R.R. Domnul şi Doamna.
—x—
Ni se comunică maî multe lucruri ce privesc ramura administrativă, in special ministerul de interne :
Ni se adresează plângeri in privirea unoi funcţionari, ale căror ocupaţiiinî au remas părăsite, au ajuns in stare paralitică din causa lipşelor continue a acelor funcţionari.
D. director Opran va cerceta, suntem sigur,; ne mulţumim a’î atrage atenţiunea.
Ni se spune apoi, că divisia comp! abilităţii e săracă in funcţionari şi ca atare prididită şi se mişcă greu.
Recomandăm şi aceasta d-luî director al mi-niste, ului, cu toate că noî, in princip u , am fi Labulaiştî, in această privire.
Ni se relatează, in fine, oare-carî abusuri ale d-luî ex-director de minister, d. Simion... dar, de mortuis nihil, nisi bene...
—x—
»Gazetta de Bacăfi« a inceput a reapare.
»Ceî carî afi fost. tot-d’a-una in giurul eî sunt şi astăzi, neschimbaţi, cu aceleaşi credinţe şi principii, cu carî s’ati grupat la fundarea ace-stuî organ de publicitate.«
Redactoriî acesteî gazete sunt liberali, nu insă »Rosetto-Brătianiştî*, ca să ne servim de propria lor espresie.
Urăm confraţilor noştri succes in lupta ce afi a susţine, iar gazettî lor lungă durată.
DIN AFARA
Un respuns scurt.
încă de mult am publicat o notă trimesă de către cabinetul turcesc cabinetului de Petersburg, in care Poarta se plângea de prigoniiile, la carî sunt espuşî mahomedanii din Bulgaria. Guvernul rus a respuns alaltă ieri prin ambasadorul seu din Cons-tantinopole, principele Lobanoff.
In acest respuns, principele Lobanoft declară in numele cabinetului seu. că Poarta nu trebuia să-î ceară lui esplicări asupra
FOIŢA ‘ROMÂNIEI LIBERE,	28
ARTICOLUL 4 7
DE
ADOLPHE BELLOT PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
I.
— Urmare —
8 Ianuarie 1867.
«Portăreasa intră in clasă cu mersul eî incet, se apropie de pedagoga rîaseî, ’î zise doue vorbe şi ea la rândul seu cu vocea sa liniştită ’mî spuse ,oă me aşteaptă cine-va in sala de primire.
«Nu am trebuinţă să spu , că escî iute, maî eu seamă că nu asceeptam pe nimeni; curiosi-tatea ’mî dedea aripi,
«Am găsit in sală pe tatăl mei El m’a in-brăţişat cu căldură, ca in totd’aunaşi mi-a zis:
«Scumpa mea copilă, tu nu poţi inţelege plăcerea ce ’mî face vederea ta; căcî am crezut mult timp că nu te voî maî vedea, Pe cănd tu poate, me acusaî că team uitat, efi me gândeam mult, la tine; n’am vrut să te nelinişcesc spu-indu-ţî că suut in pericol, dar am promis că de neî in colo să fiu al tău, Astă-zî chiar te iau [
T prigonirilor de carî se vorbesce. Afacerea ! e de resortul poliţiei bulgare, mii ales dupe ce administraţiunea rusă a incetat. Principele Lobanoff mai declară Porţii, că intr’o asemenea materie nici nu-şî va mai da osteneală de a respunde
Noi nu putem aproba acest respuns al cabinetului rus, dintr un motiv. Prigonirile contra mahomedanilor, de carî s a plăns Poarta, începuseră şi se făceau incă pe timpul administraţiunii rusesci, şi tot pe aceeaşi vreme şi-a trimes nota sa şi cabinetul turcesc. Guvernul rus era dator prin urmare a da desluşiri şi chiar satislacţie pentru nişte acte făcute cu ştirea lui şi sub oi lui organelor sale administrative.
In această purtare a cabinetului rus, numai semne de prietenie nu putem vedea, precum constată şi organul turcesc «Vakit®, intr’o analisă a acestui respuns. Trebue să rîdem dar, ori de cate ori vedem semna-lăndu-se «o alianţă” intre Turci şi Ruşi.
Reshoiul cu ZuliL
Titlul, cu care se fales; Englesiî, că se luptă in Africa de miazăzi cu nenorociţii de Zuli, este titlul «de civilisaţiune”. «Să I civilisăm şi pe aceşti barbari.. .” zic Englezii — negreşit numai din guiă, căci tondul este altul: cucerirea şi supunerea. — Următorul estras, ce face «Daily News” dintr’o scrisoare a unui soldat din regimentul 60 de vănetori, trimiasă de acesta de pe câmpul de luptă mamei sale, ne face o interesantă descoperire despre modul in care «civilisează® Englezii pe Zidii. Acest estras descrie lupta de la Ekove; iatăT:
înainte de ce eţî cauţî de treaba, inimicul te lovesce din cea maî neaşteptată apropiere; dar socoteala luî este zadarnică. La 2 Apriliu, cănd am despresurat pe colonelul Pearson din Ekove, s’au năpădit asupra noastră cu miile, dar noî le-am rărit iu curând rândurile; şi fiind-că bucâtariî tocmaî atuncî ne gătiseră prânzul şi voiam a ne pune la masă, l’am amânat şi am puşcat asupra duşmanului cam un ceas. In viaţa noastră nu am maî vezut aşa ceva ; cu miile zăceau imprăştiaţî pe cămp. In această zi ne-am perdut pe lăngă prănz şi mâncarea de seara, căcî cadavrele Zulilor puţiafi grozav.
Ce privesce pe Zuliî răniţi, am trimes dupe incetarea focului pe negriî noştriî afară din lagăr, şi aceştia afi omorît pe toţî răniţiî. Unii dintre eî se rugafi de un picur de apă să se recorească: da, le da apă, străpungăndu-î cu lăncile, de aerştea eşiafi de cea l’altă paite a trupuluî.
Şi cu toate acestea, acest mod de «civi-lisare” este mai nobil de căt acela, in care voesc a «civilisa® România cosmopoliţii noştri «naţional (!) liberali” şi jido-filul lor guvern. Sutimea a XIX ...
din pension. Am spus aceasta directoarei, care nu m’a aprobat, se teme de neesperienţa ta şi m’a numit egoist. Dar nu te teme. Nu sunt egoist, sunt numai s’ab şi eată totul, Nu me vor putea convinge, că un tată nu e in stare sa vegheze asupra ficeî sale.
Vorbind ast-fel, vocea sa era mişeată[şi me in-brăţişâ din nofi.
Bietul tată a fost bolnav şi efi n’am sciut. O ! căt me iubesce el ! dar eu!
»Fiî liniscită, scumpă copilă, urma tatăl mefi, vom trăî impreună in pace, tu veî inlocui pe neuitata ta mumă, veî fi angerul mefi, şi cu tine viaţa mea va dobândi o ţintă : fericirea ta.»
Eram sâ’î răspund, cănd int1 â d-na directoare, asceptaî in tăcere, cu ochiî plecaţi, micul discurs al cărui sens eatăl : Scumpa mea copilă «’mî zise ea, ve redati tatălui vostru».., Aci făcu o lungă pausă şi nn suspin... apoi ea adăogâ : «me tem că nu veî putea scăpa de pericolele vieţeî, pe care nu le cunoscî incă ; aşi fi vrut să maî staî, dar ved că dorescî să urmezi pe tatăl tefi, şi eu nu me pot opune», aceea ce insănma curat: eşti o ingrată.
Cu toate astea efi nit m’am depărtat fără tris-teţă. Am şi eu piietine şi maî cu seamă aci am vezut adesea pe scumpa, pe sfânta mea mumă. Eram incă prea m:eă cănd am perdnt’o, am simţit atunci că o parte din mine, cea mai bună,
Noul Chediv.
Corespondentul din Cairo a ziarului «Times” face următoarea caracteristică, despre persoana luî Tewfik, noul Chediv egiptean :
Tewfik es'e tener, un lucrător sărguitor şi a dovedit deja multă dibăcie, inainte de toate insă simţ de dreptate, cinste şi hotărîre. De şi crescut in Egipt şi prin urmare mahomediu in credinţele sale religioase, el este maî puţin fanatic de căt fraţii seî crescuţi in Europa. Im-biarea luî voluntară de a-şi estrada averile, aduse in toamna trecu ă supunerea Cbedivuluî. El procedase atuncî in acord cu miniştriî, eşî dede dimisiunea şi de aceea nu prea este iubit de tatăl seu.
Dacă Chedivul Tewfik va fi iu realitate cum el descrie «Times®—căci linguşitoarea schiţare de caracter, ce am reprodus după el, poate fi şi un act de curtenie numai,—a-tuncî egiptienii şi in acel’aşî timp creditorii europeni vor avea toate motivele de a se bucura.
0 convorbire cu Roulier.
Nişte corespondenţi ale ziarelor parisienc au avut zilele acestea o convorbire, in Chi-selhurst, cu exministrul imperial. Roulier. Declaraţiuhile ce făcu cu acest prilegiti această mare căpetenie faptică a partidului bonaparîist, sunt de toată insemnătatea.
Fostul vice-imperator spuse, că el recu-noasce pe principele Jerome Napoleon, de viitoare căpetenie a partidului b< napartist. El declară apoi, că insuşi principele imperial, inainte de a merge in ţara Zulilor, i-ar fi zis, cugetând la o eventuală moarte, că trecerea drepturilor sale intr’un cas ca acesta asupra lui Jerome este un ce firesc. Numai dacă Jerome nu va primi şi va face dificultăţi continue partidului bouapartist, poporul franees să fie invitat a-şî încredinţa destinele sale. printr’un plebiscit, principelui Victor.
Roulier eşî esprimâ in urmă credinţa, că moartea principelui Napoleon, ca «soldat viteaz pe câmpul de luptă”, va reîmprospăta inaintea poporului franees marea legendă napoleonidă.
îjî	îj:
Ce privesce planurile luî Jerome Napoleon insuşi, pană acum nu se ştie nimic despre ele. Scrisoarea publicată de «Ei-garo” sub titlul seu, s’a dovedit ca apocrifă. Jerome este tot atăt de incliis şi către membrii partidului bonapartist. Cu oca-sia intrunirei, Ia 23 luniu, a maî multor capi bonapartişti la densul, unii dintre aceştia făcendu-î propunerea de a investi c < titlul de pretendent de tron pe fiul seu, Victor, Napoleon respunse: «Ah, domnilor, sun cestiuni cari nu trebuesc discutatei'.
Principele Jerome este hotărît a nu face nici o manifestare, care să-l compromită sau pue iu primejdie. Singurul fapt, după
se suia la cer. Şi de acolo ’mî vin bunele mele inspiraţii. O ! efi n’am ehemat’o nici o dată in ajutorul mefi, fără sa nu fi simţit indată o uşurare a relelor ce me apăsa.
Dar ce insemnează aceste pericole ale vieţeî1 aceste pericole necunoscute, de carî mi se vorbesce neîncetat ? Ar crede cine-va că in dosul uşeî pensionului ne aşteaptă o legiune de demoni,
Eată-me dar in mijlocul acelor pericole, căcî de erî, nu maî loeuesc pensionatul. Sunt acasă la noî, aşî putea zice la mine, căcî tatăl mefi m’a făcut stăpână aci. Ce schimbare ! Erî incă dormiam in o lungă sală văruită, luminata de o lugubră lampă atârnată dc tavan. Astă-zî eatăme in un adevărat cuib frumos, roşifi, acoperit cu matase şi care seamănă uneî sticle de parfum, şi ac eastă cameră se numesce casa mea. Ce dulce posesie.
Am şi o cameră de studiu, care dă in o curte, in fundul căreia se zăresee o mică şi incăntă-toare casă, isolată, misterioasă, iuconjurată de
10 lannarie.
«Intorcandu-me erî acasă, am inbrăţişat pe mis Dowson, care şade de eiî in o cameră ve-
care putem conchide, că nu va remănea deplin pasiv in faţa propunerilor ce i se fac, este invitarea ce a făcut soţiei sale, princeseî Clotilda, de care se despărţise de maî mulţi ani, de a se reîntoarce la Paris şi de a ţinea casă deschisă.
ItlHJSTUA NAŢIONALA.
Este un adevăr economic, ce nu se maî contestă de nimeni astăzi : că forţa naţiunilor depinde de prosperitatea lor economică. Acolo unde comercinl şi industria sunt dispreţuite, unde nu se ţine seamă de legile economice ce predomină la propăşirea act stor două ramuri ale produc-tivităţeî omenescî, acolo unde toţî, cârmuiţi şi cărmuitorî, nu scifi de căt să consume, fără a sci să producă ; aco o, in fine, unde lipsesce orc-ditul, acea trăsură de unire intre capitalişti şi lucrători: — acolo prosperitate nu poate să fiă şi prin urmare nici cultură nicî civilisaţiune, ei numai o spozială fără nicî o trăinicie.
Dacă vom arunca o privire comparativă asupra trecutului şi presentnluî economic al României şi a altor state din Europa, mici ca şi densa cum bună-oră Belgia, vom fi nevoiţî să constatăm o dureroasă disproporţ'onalitate iu stima ce fie care din aceste state impune Europei civilizate, pe tărîmul cultureî.
Cu un teritorifi destul de mărginit in in tindere şi in fertilitate, cu o populaţiune nu tocmai numeroasă, dar iuteligiută, activă şi cumpătată, Belgia a ajuns "să egaleze şysă întreacă chiar in cultură pe multe din statele mari ale Europei ; pe cănd România, cu un teritorifi mult maî intins şi iuzestrat cu o fertilitate naturală, cu o populaţiune căreia nu i-se poate contesta nicî inteligenţă, nicî activitate, nicî alte multe aptitudini naturale de a produce, este cu toate acestea mult maî inapoiată de căt Belgia, din toate punctele de privire.
Aceasta nu se poate explica iutr’altfel, de căt că Belgia, recunoscând mult maî inaintea noastră veritatea principiului economic stabilit maî sus, a căutat ca printr’o educaţiune şi instrucţiune solidă şi aplicată la industriî şi comerţ, să dobândească, ceea ce n’ar fi putut dobândi nicî prin armele sale: dreptul de a fi respectată de puternicii seî vecini.
Din potrivă la noî. Moştenitori foarte de aproape aî strămoşilor Romănî, ca şi denşiî am crezut penă maî de unăzi, că neamului nostru nu ’î e dat să facă negustorie, nicî să inreţe meşteşuguri; şi încurajaţi de fertilitatea naturală a pămentuluî, ne am zis că agricultura este singura sorginte de avuţie a ţeriî ce locuim.
In zadar să maî arătăm urmările grave, cea avut această credinţă nenorocită. Scim^ ou toţiî, că astă-zî suntem aproape cu desăvârşire cotropiţi de streini pe tărâmul economic. Inve ţănd de la aceştia cum trebue să consumăm maî mult şi maî rafinat, iar nu şi cum sa producem, am devenit tr.butarî aî lor de milioane pe fie care an.
*
* *
Dar insfărşit, este căt va timp de cănd se pare că a sunat şi pentru noî ora deşteptării.
cină cu a mea, Ea a respuns ca de obic iu puţin la iubirea mea. Ce păcat că o inimă ca a eî să aibă o aparenţă aşa de rece.
Cine ar putea crede, veţlend’o ast-fel lungă, slabă, galbenă, tăcută, cu o faţă ineonjurată de nisce albî peri, că ea e tipul devotamentului ? Şi un devotament mut, căruia cele maî mari sa-crificîî i se par nimic, şi orî ceabnagaţ’e lucru foarte natural; marea sa silinţă este de a se face mică, nebăgată in samă. Se pare că ea nu are de eăt oase şi muşchi şi cu toate defectele sala fisice ce afi ca compensaţie o calitate morală. Sufletului şefi e maî inalt incă ca corpul şefi.
Eî bine ! să vedem : eată că viaţa mi se pre-sintă sub o faţă asigurătoare. Miss Dowson a crescut pe mumă-mea. Mi se pare, că am inceput să trăesc din acel minut teribil, pe care’mî ’l represintă adesea imaginaţiunea mea. Eram incă mică, de opt anî, ved incă pe mumă-mea culcată, murindă, teneră şi frumoasă, cu toată paliditatea sa; emî aduc aminte, că negrii seî perî erafi destăşuraţî in jurul gatului şi feţei sale slăbite. Mumă-mea me cbiemâ şi puse măna mea in osoasa mănă a luî Miss Dowson şi a* ceasta cu o voce gravă şi solemnă, făcu o promisiune pe care n’am inţeles’o de căt maî târziii. O promisiune pe care o implinesee acum.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
îngroziţi de abiznl de care ram sa fim aproapej jughiţiţî, căţî-va bărbaţi patrioţi afi iuceput să cugete serios la mijloacele, prin cari să ne putem emancipa de sub tutela vitrigă a streinilor : şi a mai ales a Evreilor, cari ne exploatează in modul cel mai neruşinat. Se recunoscu in fine, că numai aşezăndu-se basele unei industr 1 naţionale, numai incnragiănd-o prin legi pr o teetoare contra concurenţei neoneste a streinilor, nu mai astfel vom putea salva interesele noastre economice.
Fundarea celor doue fabrici, una de zahăr, datorită n'ţiativei principelui A. Ştirbei, alta de chibrituri, fundată de o societate de alţi ro-măni iubitori de ţară, — a fost semnalul luptei ce capitaliştii noştri! s’aîi hotărât să facă industriei streine. Mult au avut să lupte aceste doue fabrice, şi vor avea incă, pană c° ele să poată asigura un viitor stabil productelor lor. ar ele vor isbuti in cele din urmă, suntem si-m,r”. dacă fundatorii lor vor se să le conducă cu curagiă şi înţelepciune.
Irceputul a fost greu. O dată insă ce Stimulul a fost dat capitalile romane, timide pană aci, incep încetul cu Încetul să iasă la lumină şi nu cer de căt garanţiile necesare pentre ca să poată intra in producţiune. Aceste garanţii le tură date prin votarea unei legi pentru infinţarea unei fabrice de hârtie, in condiţinnî foarte avan-tagbase.
Necesitatea unei tabricî de hârtie devenise atăt de imperioasă pentru România, incăt leguitorul era dator cât mai neiutărziat să vote ze o asemenea lege. Dar atăt nu era de ajuns, trebuia o iniţiativă particulară care să dea impulsie capitaliştilor. Această onoaie se cuvine d-luî C. Porumbarii. Niniini ca acest bărbat de inimă, care prin activitatea sa neobosită pe tărîmul industrial şi-a dobândit stima tutulor romanilor, nimeni zicem nu putea să studieze mai bine basele intemeeriî unei fabrice naţionale de hârtie.
Convins, că prosperitatea unei asemenea intri prinderi nu poate fi pusă la îndoiala, d-sa adrtsâ un călduros apel la capitaliştii romani, şi la 7 Iunie trecut mai mulţi capit liştî s’aii in-trunitşi s’afi consultat asupra următorelor puncte principale :
a)	A deschide o listă de suptscripţiune pentru cei cari vor voi să suptscrie ea fundatori sau ca acţionari şi a ţine această lista 15 zile deschisă, adică pănă la 23 Iuniu.
b)	A considera ca fundator pe cel care va subscrie minumum 5,000 leî, ear ca acţionar pe cel care va suptscrie supt această sumă pănă la 100 lei. Fundatorii nu pot fi de căt Romani.
c) La inscrierea in listă, fiă care va depune la d. C. Porumbaru 15 la sută din s .ma supt-serisă.
d)	In ziua de 23 Iunie, toţi subtseriitoriî se vor întruni la societatea Concordia româna, spre a alege o comisiuue provisoriă, însărcinata a promova intreprinderea, a elabora un proect de statuie, etc.
Această comisiune va fi compusă din 7 membri fundatori şi otărările iei vor trebui să fiă luate cu majoritate de voturi.
La votarea comisiuneî vor participa atăt fundatorii căt şi acţionarii cari vor fi depus c le 15 la sută din suma sup‘scrisă.
e)	Suptscriitorul unei sume de una sută leî va avei un vot şi pentru fiă care altă sută alt vot, adecă va avea a*ăta voturi câte sute de leî va fi suptscris, ast-fel că 5,000 leî vor da drept la 50 votnrî.
Intre disposiţiile luate in acea intrunire, caută să menţionăm eu lauia pe acea propusă de d. Porumbaru, ca să pprmită a participa ca acţionari la această întreprindere naţională toţî cari vor dispune ce] puţin de 100 leî. Iu adevăr, fix induse acţiunile la un nrnimmn de 100 lei, veri care roman care vor fi agonisit această sumă, va putea să se mândrească ca a contribuit cu obolul seu la intemeerea industriei in-ţonale, pe lângă profitul ce suntem sigurî că ’1 va realisa.
îndată după luarea resoluţiuuilor de mai sus, s’au şi subscris 100000 de l°î.
Pănă alalteerî suptscrierea se ridicase 11, 143,80‘. leî, iar astăzi, dupe cat aflăm, suma e aproape de a ajunge la 2,00,000 leî.
Graba cu care pănă acum s’afi efectat subscrierile, ne face să sperăm, că peste curând fabrica de hârtie va fi o realitate.
O	dată întemeiată, viitorul şeii e asigurat dacă va fi condusă de o administraţiune capabilă şi energică, care să ţină piept intrigelor şi concurenţei de multe orî neomenoasă, cu care streiniî au sciut totd’auna să puraliseze orî ce mişcare industrială in România."
Iar noi împreună cu bărbaţii luminaţiî şi patrioţi, cari afi imbrăţişat cu curagiti causa pro-păşireî industriei naţionale, urăm succesul cel maî strălucit instituţiuiieî ce şi-aii propus să intemeeze, şi dorim ca esemplul lor să fie imitat de toţî romanii, cari ’şî iubesc ţara şi vo-esc seî scape interesele eî economiee din ghiara străinului.	N. V.
ARENA ZIARELOR
Resumănd evenimentele politice de la 1870 şi pănă astăzi, „Romanul® constată, că marile puteri europene s’au condus, faţă cu cele mici şi chiar intre densele, nu de principiul dreptăţii, ci de acela că forţa primează dreptul, adică voinţa puterii materiale.
Această premisă stabilită, organul liberal se întreabă care a fost atitudinea oposiţiu-nil de la noi, maî ăntăiu la 1867 şi apoi astăzi, cu deoseldre in cestia Evreilor ?
La 1867 şi 1868, când partida liberală era la putere, oposiţiunea de atunci striga lumii intregî, că d. I. Brătianu persecută pe Evreî, şi ’î persecută pănă a ’î arunca in Dunăre, etc., astăzî, aceeaşî oposiţiune acusă pe d. I. Bră-tianu că vinde ţara Evreilor; că a făcut alegeri ilegale şi că prin urmare soluţiunea ce ele vor da cestieî israelite va li asemenea ilegală.
Apoi, „Romanul" cercetând scopul acestor acusaţiuni coutradictoril, conchide că oposiţiunea nu vrea alt-ceva de căt căderea guvernului, prin intervenţiunea Streină in treburile noastre interioare.
Nu seim dacă organul oficios va ti ghicit drept scopul oposiţiune!; să zicem insă că aşa este. Ce’î pasă d-luî Brătianu şi prie-
şi pe care tatăl med o aprobă, căcî ’mî spuse că m’a luat acasă, numai fiind-că betrăna mea prietină a bine-voit sa’şî sacrifice linseea sa, şi să vie să împlinească lăngă mine locul pe care a jurat să nu’l lase altuia.
• •
Aş voi să fiii frumcasă pmtru mine, de o cam dată nu sunt, mi se spune insă, că nu e depaite timpul cănd voifi fi. Şi voesc să fin fiu-moasă, pentru liniscea conştiinţei nule, căcî mi se pare că printre datoriele uneî femei este şi acea de a plăcea şi de a’şî putea exercita puterea sa. O femee care renunţă de a supune pe aceî ce trebue sâ’î iubească şi să respăn-diască in jurul seu salutara sa influenţă, ’mî pare o regină care abdică.
Efi nu voi abdica. Voesc sa supun pe ceî din jurul meu. Şi am început cu mics Dowson, dar dacă am isbutit trebue să mărturisesc, că lucrurile nu s’au putut vedea. Se vede că e de piatiă această femee. A fost de ghiaţă la toate măngăerile mele. Cu toate acestea, nu me des-curagez; voî scobi această stăncă, o voî măna şi intr’o zi, la prima scăntee, va trebui să ia foc.
16 lanuariu.
A ! bravo! am câştigat in fine un ferbinte a-dorutor, pe tatăl meii. Să se ţie bine, el insci-inţtz. A! domni le, pentru-că m’aî vezut măii-
eănd cu nesaţiii prăjiturile sad ciocalata ce’mî aducea’î la pension, pentru-că ine mulţumesc a te intreba, ce maî face căţelul meu, Ss.fi să me plâng de mamele mele care degeraseră, crezi că sunt o proastă, că n’am nici inimă, nicî inteligenţă. Eî bine ! lasă că aeî vedea!
Acum estî al meu, şi te insciinţez că vom avea o luptă teribilă. Deşi incă copilă, eram maî femee de căt credeai, şi am ghicit, am presimţit, dacă vreî, un mister pe care trebue sâ’i sciu.
Cacî pentru-ce eraî aşa de preocupat cănd veniaî să me vtzî ? Pentru-ce mumă-mea plângea adesea cănd era singură? Pentru-ce era tot d’a-una singură ? Pentru-ce me chema ea cate o dată, şi me ţinea mult pe genucbiî seî, cu cele doue măinî pe umeriî mei, privind in ocbiî meî, şi căutând să citească in eî ?
Poate ea simţea moartea apropiindu-se şi se temea că fiica sa va remăne singură. Eî bine, eată buna mea mumă, pe fiica ta mare, onestă, şi dreaptă şi indrăsnesc să afirm, dacă ţi-am in-ţeles gândul, că nu voî şovăi, din calea ce ’mî aî arătat in tăcere,
20 lanuariQ.
Tatăl meii a voit sâ’mî arate curiosităţile Capitalei, ca şi cum aşî fi venit din China. Planul excursiuneî a fost statornicit iuaiutea mea, cu miss Dowson.
tonilor seî de asemene uneltiri ale oposiţiu-nii, pe cătă vreme «naţiunea este cu d-sa” si va deslega cestiunea Evreilor după pofta iuimel sale şi a streinilor ? Din dou6 una : orî că toată naţia romană cugetă ca marele nostru patriot, şi atunci n’are de ce să se îngrijească; orî simte că naţia nu va consimţi nici o dată să se jertfească intereselor «Alianţei israelite”, şi in acest cas, pomenind li- 1 mereu prin organul seu oficios, despre intervenin din afară, voesce s’o sperie ca pe copil şi să’l violeze consciinţa!..
„Presa” a mirosit tactica guvernului, care, prevezend că nu poate isbuti a ajunge la o hună soluţiune a ceşti unii israilite . caută din vreme să arunce respunderea pe spinarea oposiţiuniî. Organul centrului de-rnonsTă că, orî-care ar ti soluţiunea. rea pentru ţară, orî compromiţătoare incereselor ei politice in streinătate, respunderea este numai a guvernului şi a partidului şefi.
A acelora carî nu au preparat de loc tăremul pentru ree.şirea uiieî bune soluţiunî, a acelora carî au respins unirea partidelor, carî au insultat şi mjurat pe aceia cari prevedeau pericolul şi propuneau reni dini.
DIN CĂMEŞILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 18 luniu, curent.
Camera. Se admite urgenţa asupra unei petiţiunî, subsemnată de 200 proprietari giurgiuvenl, in privirea pagubelor causate prin bombardarea oraşului Giurgiu, in res-boiul din urmă.
—X—
Se trămite la comisiunea de revisuire a art. 7 din Constituţiune o petiţiuue a 368 de cetăţeni din Focşani, petiţiune prin care acei cetăţeni arată dorinţele lor pentru re-visuirea acelui art. 7.
—X—
Se trămite la aceiaşi comisiune o propunere a d-lul deputat Magheru prin care cere naturalisarea individuală a or-căror straiul născuţi in România, fără protecţie streină, supuşi tutulor impositelor şi tragerii la sorţi; apoi. ştergerea art. 9 din codul civil.
—	X-
Se trămite la comisiunea numită de Cameră pentru elaborarea proectuluî de revisuire şi o moţiune a d-lul N. Blaremberg, prin care declară «că nu e loc, căt pentru acum, la revisuirea art. 7 din Constituţiune.”
-	X—
Se trămite la comisiunea comunală pro-ectul de lege relativ la înfiinţarea unei taxe comunale asupra productelor cc se vor descărca in gara Cilibia; proectul dc lege pentru infiinţarea de noue taxe in comuna rurală Cireaşoi, din judeţul Olt, şi proectul de lege relativ la desfiinţarea taxei asupra metrilor liniari de la faţadele proprietăţilor din oraşul Berlad şi înlocuirea eî cu doue zecimi asupra impositului funciar şi patentelor peste zecimele existente.
—	Vom visita, zise tatăl meu, Notre-Dame, n.usenl de Cluny.
—	Ob ! a zis miss Dowson, cu accentul şefi britauic, gutural şi ascuţit, care eî este propitt, şi oasele obrazului se păru că se roşesc,—mu-seul de Clussy.
—	Nu ve plac colecţiunile, fie, le vom lăsa la o parte. Vom merge la museul Luvrulnî, vom vedea picturele, sculpturele.
—	Ob! zise incă miss Dowson, sculpturele.
—	Trebue oare sa le lăsăm şi pe ele ? Fie.— Pe drum tatăl mefi ’mî zise: Mergem >a Notre-Dame, dar n’ar fi bine să ne abatem şi prin pădurea Bulonieî?
—	Cum veî vrea tată, eî ziseiu eu.
Şi eată acum am vezut curiosităţile Parisului.
Seara cu toate protestările lui miss Dowson, merserăm la teatru Opereî-comice unde se juca Doamna-Albă.
Un amic al tatălui meii veni iu lojă. Ii zise contele Mezin. Are aproape patru-zecî anî: îmbrăcămintea sa e neimputabilă, purtarea sa distinsă. A fost foarte delicat cu mine; ’mî a adus o cutie cu portocale zaharate. Tatăl mefi ţine la el. Şi eu voî fi cu el îndatoritoare. Eată incă unul pe care el voî putea fermeca.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
Să trămite, de urgenţă, la secţiuni proectul de lege pentru prelungirea cu şease luni a contractului actual al arendare! venitului impositului asupra băuturilor spirtoase, precum şi pentru modificarea unor disposiţiunî ale lege! impositului cari, nu sunt in concordanţă cu cele alte legi in vigoare.
—X —
D. Corlănescu face o interpelare d-lul ministru de lucrări publice relativă la cir-culaţiunea drumului de fer Tîucnrescî-Ver-ciorova.
Fnntru ce nu se opreşte trenul şi la Stre-haia ? eată in resumat interpelarea.
D. ministru, respmnjăud, spune că, in această privire, s’au luat deja disposiţiunî.
—* X—
Adunarea trece la 2 ore p. m. in secţiuni.
Serviciul Telegrafic al „României Libera
de !a i Iuliu. — 9 ore dinrneaţa.
Berlin, 30 Iuniu. - «Gazetta Germaniei de Noi’d» reproduce noutatea publicată de ziarul «La Turquie», prin care se anunţă, că nu staţionar german pe apele de la Constantinopol ar fi primit ord nul să plece imediat la Snlina.
Gazetta completează raportul ziarului «La Turquie» asupra acestor accidente regretabile ce s’au produs la Suliua, in 12 Iuniu, şi zice, că şi doul mateloţî germani de pe vaporul Decima ar fi fost arestaţi de către autorităţile române, carî, contrar stipnlaţiuuilor articolului 53 din tratatul de Berlin şi reglementului comisianeî europene danubiane, ar fi nsurpat drepturile sale, publicând ordonanţe poliţienesc! pentru o parte a apelor Dunării unde, dupe convenţiune, competinţa comisiuneî europene e singură decisivă.
Ziarul pretinde, că aceasta a fost causa accidentelor semnalate şi termină esprimend speranţa, că guvernul roman va da satisfacerile cerute.
Aceaşî foaie confirmă noutatea asupra demi-siuneî d-luî Hobrecht, ministru de finanţe al Prusiei, şi anunţă şi aceia, oă nona organisare politică pmtru Alsaţia Lorena nu va intra in vigoare înainte de prima Septembre.
Paris, 30 Iuniu. — Camera deputaţilor a respins, cu 350 voturi contra 170, proectul de lege privitor la instrucţiunea publică, pe care d. Bar-doux, vechili ministru, el presintase ca contra pioect la legile Ferry. Proectnl d-luî Bardonx da inapoî statului dreptul de a verifica gradele, dar lasă libertatea inveţămentuluî tutulor con-gregaţiunilor religioase sub beneficiul controlului statului.
In urma acestei respunderî, se prevede ca sigură votarea întregită a legilor alcătuite de d. Jules Ferry.
Viena, 30 Iuniu. — Se scrie din Constantinopol către «Politische Corespondenz, că, Frauda şi Englitera au început negocieri, ca să adreseze Porţiî o protestare română contra desfiinţăm firmanului din 1678, privitor la Egipt, pe care sultanul l’a decretat in acelaş timp pe cănd destituia pe Kedivul Ismail.
Circulă din noii sgomotul, oă posiţiunea luî Keredim paşa e sfărîmată.
Berlin, 30 Iuniu. — Ziarele de seară anunţă, eă dd. Falk, ministru afacerilor bisericesc!, şi Fredenthal, ministru agriculturii, şi afi dat a-semeuea demisiunile, cum şi d. Hobreckt, ministru de finance.
(Havas)
Mare şi fericita nuvelă. Biuroul principal de loterie germană Isentlial Comp. in Hamburg, publică prin ziarul nostru de azi deja a Ii-a Serie a loteriei germane de bani, a cărui tragere se incepe la 9 Inliu 1879. După informaţiunilece primim de la casa Isentlial Comp., participarea României la Seria I au fost intr’atăt, in căt casa Isentlial Comp. are de gănddeains-titui in România o Agenţia, şi a şi făcut chiar maî multe in-trelucrărî in a ceasta privinţă.
Premiul cel mare al ultimei Serie au fost câştigat de un proprietar la Iaşi, şi premiul al doilea a fost câştigat de nn fabricant la Berlin. Clienţi Români au maî câştigat şi diferite câştiguri mici. Este de dorit şi sperăm că de astâ dată fortnna va favorisa pe clientela romană şi cu câştigul cel mare care intrece jumătate milion de franci. Putem dear admite ca participare ya fi foarte considerabil. Este de prisos de a maî vorbi aei despre soliditatea acest-i Loterii, de oarece garanţia guvernului a uimi Stat german e suficientă pentru fie-care jucător.
Casa Tlieodor Scheller in Brunsvic ne comunică că un c\ient al lor in Austria de sud au câştigat Ia ultima tra gere principalii loteriei de Brunsvic, leî noi 125,00b cu No. 62,313, casa Tlieodor Schelei a şi respuns deja a-
ceaată sumă fericitului client.
————-—♦ — »----------------------
O proprietate
pe un loc de 160 stânjeni, in calea Ra-hov-i (Oraioveî). compusă din 6 camere şi un salon mare, cuhnii, pi raniţe şi un puţ adânc L 11 stânjeni cu apa cea mai hună, grădină englezească in faţa caselor şi in dosul lor altă grădină cu pomi roditori arendată cu 100 galbeni anual, cu o vedere imposantă asupra capitalei. Această proprietate se vinde din causa de plecare cu un preţ foarte scăzut. Doritorii se pot adresa la d Jacob perier, vis-a-vis de consulatul rusesc sau la proprietar ce locueşte in ac a proprietate No. 150.
Veliţi;» re!
Vie de 17 pogoane, bine lucrată in Valea Manti, dealul Cernăteso, 20 minute de sta* ia V vlea Călugărească ; acarete pentru toate trebuinţele. Unelte şi boljboace de prima cualit ate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rînduri.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Moşu No 3. In lipsă la d. Al. Cantaouzino la fabrica timbrelor in ministerul de fin ance	(20-3-17)
Publicatiune
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembnb al fie-cărnî an sub numirea de
IT TERGUL CORNfiŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la eunoscinţa pu-j blioă şi a domnilor comersanţi, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se per-cepeaă in ultimii anî de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domuiî care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii tacselor căt şi a ordine! care va domni in administrarea aceste! moşi!.
ALEXANDRU II. D OVIST
20-3-9
Prima C. R. Priv. societat de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu ş Galaţi
oălătoresce ast-fel dură ci m urmează ma! la vale:
Yapdrele accelerate intre Rusciiic-Giurgin-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0'/2 ore a. m.
Sosire	»	.	» Mercurî şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Ruscine-Giurgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură on trenurile accelerate ale Calei feraate a Stat iluî C. Ii. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rnsciuc-Varna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţi! Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Flecar, din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
.	,	Orşova Jouî. Duminică şi	Alarţî	a.	m.
»	»	Severin »	»	» »	»	4	ore p. rr.
»	»	Giurgiu Vineri,	Luni şi Mercurî	21|,i	» .
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. ir.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţi	dimineaţa
,,	„	Orşova „	»	,	a m.
Sosire in Buda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul ioc tg intre (*a>aţl-Brăi<»»
Plecare din Galaţi	in fie care zi	la	7’b, 11	ore a. m. şi 21 2 ore	p. m.
„	„ Brăila	„ ,,	„	„	„	9	ore a. m. ,si 1, 4'/2	ore p	m.
„ tletiernlcli" Imre Ltalaţi-Odensa
Plec.vre din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local int e Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a; ni,
,,	,,	Galaţi ,, Tulcea	Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea „ Ismail	Marţi şi Sâmbătă 12 ore amiaijî
„	„	Tulcea „ Ismail	Kil a Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la	Ismail	Mercurî, Vineri şi	Duminică 4 ere	dimineaţa.
„ ,, Ismail la	Tulcea „	„	„	„	10 „	. m
,, , Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazi.
., ,, K ia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 18 ) paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
AYIS
AU ROŞIT al 111-lea TRANSPORT VERITABIL
Caşcaval din munţi Penteleuluî
«Ic la 1) nul 8. BOWAVESfU
DEPOS1TUL GENERAL SE AFLA LA MAGAZINELE
V. I. RACOVIŢA ,
A ti adaLipscani No. 29 şt Calea Victoriei A o. 8
Vis-a-vis de Prefectura Poliţie! Capitalei.
e venzare maciaturi (hârtie stricată)
CU OCAUA
A se adresa la tipografia St. Mihălescu Strada Lipscani 11-13
Plumb Franţuzesc
Se viaile in cjuantităţl mar! şi in cî ca preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru invelite producte, trasuri şi alte objeote cu preţ rî de 15 lei bu ata. — De veuijare la subsemnatul
**. LIT r.AIA.\
(30-1-7).	No. 19 Strada Germană No. 19.
LOTERIA
Seria Il-a
Guvernul german 'a Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteria de bani, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plato esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-căruî din toate punctele de vedere asiguranţi cea mai perfectă Sing irul fapt tă guvernul german figurează aci ca garant este destu'ă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de bani mai conţine bică 82,000 lose din care 40,000 lose trebue să câştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte însemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 6 secţiuni care se succed repede una după alta. — Oăş'igul cel ma. mare care e de făcut iu caşul cel mai fericit se urcă la
I tl
■ -MSB IW40B
Sprcial mai s.iat de căş'igat următoarele căş-t'guri principali; ;	g
		Lei nuoi	Lei nuoi
1	a 333,333		- 333,333
1	a	200.000	— 200,000
1	a	133,333	— 133,333
I	a	80,000	— 80,000
1	a	66,666	— 66,666
2	a	53,333	— 106,666
2	a	40,000	— 80 000
5	a	33 333	— 166,665
2	a	26.666	— 53,332
12	a	20,000	— 240,000
24	a	13.333	— 319 992
5	a	10,666	53,330
1	a	8.000	— 8,000
54	a	6,666	— 359,964
5	a	5 333	— 26,665
70	a	4,000	— 280000
216	a	2,666	— 575,856
2	a	2,000	— 4,000
531	a	1,333	— 707,823
670	a	666	— 446,220
950	a	400	— 378,000
.	etc. etc.
in total 40,000 câştiguri
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in moneda de aur subt controlul guvernului Hamburgian german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei nouî şi mari loterii de bani espediăndu-le cu preţul oficialmente botărît fără alte cheltuelî. Tragerea se iucepe:
la 9 Juliu 1879
fiind oficialmente hoterăt costul loseior p ntru aceas a clasă şi anume
laol im oi 24
pentru un los întreg original
Lei nuoi 13
pentru jumetate los original
Costul urmează a ui se transmite franco in moneda hipotecare române sau in timbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediăm fie cărui comande directamente intr’-un envelop bine închis losele originale comandate, investite cu armarele ţerii. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociam programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiarele principale din România. Mulţumim publicului român pentru Încrederea arătată de păuă acum, făgăduind că şi iu viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele cât posibil curind iu tot caşul inaintea începerii tragerii şi anume cel mai târziii pănă la
9 Juliu 1879
Jirect către adresa noastră.
J’EUHAL&Comp.
Biuroul principal de Loteria
HABliUHG (Germania)
Cu clienţii noştrii din România corespundam in limba romană. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore. Mulţumim publicului român pentru participarea călduroasă la ăntăia clasă a acestei Loterii, fi suntem mândri d’a putea anonsa că mai mulţi clienţi din România aft dobândit la serial a acestei loterii câştiguri considerabile, promitem asemenea d’a efectua comande pentru tragerea de care tratează anun ciul de azi eu aceeaşi esactitace şi promptitudine
Prin biuroul d’auuneiuri A. Steiner Hamburg.
S’APFRDOT
Marţi la 5 rorent, mi a peritfl un căina preprlicar culoare galbei ă şi cu o pată lungă in frunte precum şi pi, erele pătate cu alb cu sgardâ de p ele neagră bronzată, aude la nu nele Leu. Ciuo’l va fi găsit sau ’1 va descoperi să se adreseze la sbsemnatul de unde va primi o bună recompensă.
Sabastian Sucaloff Serala Birjarilor No. şl
Or. LUP. S
s’a mutat in Calea Raliovei No. 53 (Calea Craioveii
De arendat
de la 1880 Aprile şi inainte moş:a Pris'ceni-posta, o poştă departe de Bucureşti. Moşia Purani, trei poşte departe de Bucureşti.
Moşiile Ciupelniţa şi Trastie i{ o oră şi jumetate departe de Ploeştî. Aceste doi e sunt lipite şi se arendează împreună satt deo> ebite.
Doctor Turnescu.
(Bucureşti)
Loteria germana de hani
in Brunsvic
Tragerea se incepe :	7
le 17 Juliu a. c.
Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mai fericit se urcă la
600,000 Lei nuoi.
Special conţine această loter.e câştigurile următoare:
		Lai nuoi	Lei nuoi			Lei nuoi	Lei nuoi
1	a	400.000	400,000	12	a	20,000 -	240,000
1	a	200,000	— 200,000	1	a	16,000 —	16,000
1	a	133,333	— 133,333	22	a	13,333 —	293,326
1	ă	100,000	— IOO 000	2	a	10,666 —	21,332
2	a	66,666	— 133,332	4	a	8,000 —	32,000
1	a	53,333	53,333	61	a	6,666 —	406,662
6	a	40.000	240,000	6	a	5,333 —	31,998
1	a	38,333	33,333	108	a	4 OCO -	432,000
2	a	26,666	— 53,332			etc	Bt:
— Maî esistă numai 90000 lose , maî mult ca trebue să câştige dar. Toate câştigurile se trag in s» suced repede. Contra transmitere sumei de:
1 los intreg original jumătate los	,
un sfert „	„
in total 46000 căşigurî. jumătate a tuturor loselor 6 secţiuni de ’ragerî cari
Leî noi 22 pentnu „	II	„
„	572 „
espediez de buna vreme prin poţtă aceste lose originale investite cu armele ţârei ’ntr’un envelop bine inehis in toate pieţele României, pentru 'ragerea care urmează a avea loc la 17 Juliu 1879. Fie căreî espediţiune de lose asociez gratis programul tragerei. Lista tragerei căt şi bani câştigaţi espediez pe dată după terminarea tragere! Pentru plata esaetă a sumelor câştigate, guvr nul german la Brunsvic garentează cu toată averea statului Rog a adresa comandele căt posibil curând şi directamente către :
Biuroul principal de Loterie
THE0D0R SCHELLER
in BRUNSVIC (Germania)
Scrisori din România sosesc la Brunsvig in 80 ore — Corespondenţa romană,
.i 42 CALEA VICTORIEI 42
Lăngă Teatru, vis-a-vis de C. sa Torok
PIÎRLIFATILNE
l)e la fi limiu pănă la 30 luniu
Iu ’ocalulti de vendare din Calea Victorie! No. 42 din causa
DESFACERII TOTALE A NEGOŢULUI
Se vor vinde t6te mărfurile esistente preci m şi cele remase de la
înecarea Szeghedinulul in Ungaria
Costume, Oapoate, Olandă de Rumburg şi Belgia, Şervete de masă şi tot felul de lingerie.
Cu 65°io mai eftin de căt preţul constatat prin
tribunal
MARE 0CAS1UNE PENTRU ZESTRE
Costume şi capo*e de olandă Belgia, naturale 6 fr., 8 fr, 10 fr-,—3) fr. Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 fr., 3 fr., 4 fr.,—10 fr.
Şervete şi feţe de mese de olandă-damasc, fine 3 fr., 3y2 fr.,- 5 ir.
Fuste de dame de percal franţuzesc, foarte elegante 4 fr., 5 frij—9 fr. Olandă de Rumburg, prima calitate 35 coţi 20 fr., 22 frV-24 fr Olandă de Rumburg, 3 '/2 şi 4 coţi lată, pentru 6 cearşaf 36 fr' 38 ir.—60 fr Olandă cea maî fină de Belgia, 68 coţi 49 fr. 55^Ir. 60 fr.—90 fr Bat.ste de olandă şi lino cu litere brodate 50 bani 75 băiiîTfr! - 3 fr.
0 mare parte de Gobelin franţuzesc. Capoate şi Costume, Camisoîne de melino. şi cea mai tină lingerie pentru bărbaţi şi dame Zestre completă de 400 fr.—3000 fr; mare ocăsiune pentru nunţL
«C
Cumpărătorii de 50 fr. - 3 batiste fine cu litere brodate
*	» IOO	* ---- 6	■	a	»	»	9
»	» 150	*	12	>	»	»	»	*
»	» 200 » — 12 batiste fine şi o faţă de masă brodată
LOCALUL DE VENZaRB
«ST 42 CALEA VICTORIEI 42 15*
9	Lăngă Teatru, vis-a-vis de Casa Torok.
Bncor..».!;
ANUL III.—No. 623
JO BANI EXEMPLARUL
VINERI, 22 IUNIU 1879
ROMANIA LIBERA
APARE I3NT TOATE ZILELE
ABONAMBNTtJL:
In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. Ia Stretnătate: 1 an 48 lei, 6 lunî 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In România: La adrninistraţiune, Tipografia St. Mihâlescu şi la correspondenţiî (jiarului din judeţe.
In Francia: La Soci&te H au as, Lafftt et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Ageney, 130—140 Pleet Street, London.
In Austria:	La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curţeî Române, Stadt Fleischmafkt, 15, şi la D-nu H.
Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Iuseraten, Paeht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANTJNOITjRIiLIL:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina IlI-a..........1 Leu.
,,	,, II-a.............2 „
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapobză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Londra, 1 Iulie. — Din relaţiunile oficiale sosite de la Cap resultă, oă principele Napoleon nu se putu sui pe cal şi maî departe, că primul care a fugit a fost Carey, oare nu se opri decăt după ce alergă cu calul şefi o distanţă de 8 mile (englezeşti), cănd apoi se ve^u dincolo de rîu. Carey refusă să aştepte şi pe cei lalţî consoţî ai seî, cari Turmau maî incet; el le strigă o dată: «Numai iute înainte».
Prinoipele căzu cu faţa către inimici, de oare ce toate rănile se afla pe partea anterioară a corpului.
De la primul atac al Zulilor confusiunea cea maî mare ’i-a apucat pe toţi ceî din escortă, de oare ce şi cai se speriaseră, Ast-fel fiind nimenea nu s’a maî gândit la mântuirea principelnî.
Petersburg, 30 Iuniu. — Ziarele esterne a-finnă, că principele Lobanow ar fi protestat la Poartă contra iradeî sultanului, prin care Temfio paşa se numia in locul chedivuluî de Egipt. Această afirniaţiune incă este falşă. Rusia n’a incercat să încrucişeze planurile celor lalte puteri europene.
*
* *
NR. Nu se poate consideroa cine-va de un inuseal de omenie, numaî pe baza, că n’a încercat incă să facă cuî-va un refi; şi maî ales atuncî, cănd ştim ou toţiî, că voinţa d’a nu fi făcut nu refi, e un paravan pentru...... nepu-
tinţa d’a fi putut face acel refi.
*
* *
In privinţa petrecerii de vară a imperatuluî, incă nu s’a luat nici o disposiţiune.
Paris, 30 lunifi. — Azî s’afi continuat in cameră deshaterile speciale asupra legiî de ins-truoţiune. Ele au fost foarte interesante,
Bardoux a adus un oontra-proect; el a condamnat instituţiunea Jesuiţilor şi a declarat’o de iară viitor. Intre monopol şi libertatea învăţământului, el preferă pe cea din urmă. Biserica statului şi cea galicană afi că<Jut, monopolul statului asupra invăţămentului incă trebue să ca<jă. Instrucţiunea trebue să fie un drept şi o datorie a statuluî. Cel maî bun mijloc d’a in-vinge instrucţiunea profesată de diferite ordine căi ugăreştî, este d’a generalisa instrucţiunea. Republica liberală nu trebue să se teamă de Je-suiţî, ci numaî să-î supravegheze sever.
Ferry declară, oă in principiu se uneşte Bardoux, diferă insă in metoadă. Guvernul a dat voia unor ordine de călugări să ţină şcoale, şi de aici se poate vedea, ca el nu voeşte monopolul instrucţiunii in manile sale, oi un mediu intre libertatea absolută şi monopol. Inspectarea şcoalelor a condus la descoperirea de cărţî stricăcioase. Profesoriî trebuesc isgoniţî eu cărţile lor cu tot, Sub apelul călugărilor către părinţi este ascunsă o reacţiune politică. Statul este marele tată de familie şi c°re să i se dea respect. Guvernul voeşte să ridice ou ajutorul acestei legi de instruoţiune şco&lele mediî.
Bibot vede in proectul de lege a luî Ferry, vătămarea libertăţii şi a dreptului comun al fiecăruia cetăţian. Bert declară, că profesorul re-presintă pe tata de familie numit de către Stat, deci el trebue să fie o persoană demnă de încredere.
Oontra-proectul se respinge eu 350 voturi.
Adunarea bonapartistă ţinută azî, a decis să nu facă nimic pană ce nu se va înmormânta principale. Cassagnae a declarat pe Jerome de nedemn pentru suocesiune. Majoritatea ţine să se proceadă la plebiscit. Rouher a declarat eă el se retrage. Barrot şi Murat au comunicat luî Jerome testamentul principelui căzut. Partida e confusiată.
Viena 30 Ianiu — Zarul a subsemnat unu-eas, in oare se statoreşte numărul contingentului ce s« va recruta, la 218,000 oameni.
Versailles, 1 luliu. — Rouher a afirmat, că el se va retrage in viaţă privată. Adunarea bo-napartiştilor a discutat asupra următorului luî Rouher. Nu s’a putut nimic decide definitiv. Partida e in o completă d’soluţiune.
Se afirmă, că principele Jerome va contesta testamentul principelui Napoleon, care a numit de moşcenitoare universală pe mamă-sa. Se maî asigură, că principele Jerome a adresat preşedintelui Grevj7 o sorisoare foarte supusă, in care arată oă el nu va juca nici intr’un oas pe pretendentul.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 2 Inliu — 4 ore seara.
Londra, 2 luliu. — «Morning Post> anunţă, că Germania a rechiămat pe consulul şefi din insult Cipru, in urma unui diferend ce a avut cu autorităţile engleze. Acelaşi ziar publică o telegramă din Constantinopol, după care Poarta refusă a discuta cedarea Ianineî oătre Grecia.
După informaţiunile ziarului «Daily Tele-graph» o neinţ-legere serioasă, in privinţa ultimelor evenimente din Egipt, s’ar fi ivit intre regele Italiei şi primul seu ministru d. Depre-tis. Se consideră ea posibil că o orisă ministerială se va intămpla in urma acestei neinţele-gerî.
«Times» crede a şti, că Puterile nu s’au in-ţeles asupra reeomandaţiunilor ce ele trebuesc să adreseze Porţii, in regularea fruntariilor grece.
Viena, 2 luliu. — In alegerile comunelor rurale din Moravia, liberalii afi perdut un scaun.
«Noua Pressă liberă» a calonlat, că pierderile încercate de partidul şeii, in alegerile cari s’afi sevîrşit pană azî, se urcă deja la numeral de noue-spre zece.
Havas'
A se vedea ultime soiri pe pagina 111.
Bucurescî, 21 Iuniu.
Nu putem trece cu vederea ceea, ce guvernul, prin organul săfi oficios, spune zilnic naţiunii, in cestiunea israilită. Pe fiă care zi se ridică ameninţări noi, ameninţări isvorîte mai mult din instinctul conserva ţiunii puterii, de căt din raţiunea conservării naţionale.
In zelul seu de a realiza făgăduielile, incă de la 1866 făcute d-lui Cremieux, dictato-rele ocult al statului romăn merge pană la o grozavă ameninţare, însoţită de grele acuzări asupra neamului romanesc.
Este de toţi sciut astăzi, că poporul romăn — de şi duşmănesce nedreptăţit de congresul de la Berlin — in marea sa majoritate voesce, mai mult pentru respectul ce datoresce puterilor bine-voitoare noue odinioară, să ridice piedica constituţională, ce opria pe Israiliţi de a putea deveni cetăţeni români, de a intra in serviciele publice şi de a dobândi proprietatea. Insă, dacă naţiunea e hotărâtă să facă sacrificie concrete pentru uu principiu abstract, numai ca Europa să uu mai aibă pretext de a’î imputa un fanatism nici o dată existent in România, ea voesce a lua, şi este in drept să ea, garanţii cari să impiedice efectele periculoase, pentru naţionalitatea română, ale unui principiu cosmopolit.
Nu toate principieie, cari ne surîd in sfera lor teoretică, pot să aducă ori-cui şi oricând foloase practice; sunt teorii generoase cari ucid pe unii, pe cănd aceleaşi teorii inputernicesc pe alţii ; cestiune de diferenţă in organisarea şi cultura naţiunilo”.
Liberul schimb n’a făcut prosperitatea economică a tutulor naţiunilor: pe unele le-a înavuţit şi le-a mărit chiar preponderan-ţa politică; pe altele insă le-a sărăcit şi le-a făcut roabele economice ale altor naţiuni. Pe această cale din urmă mergem şi noi, graţie principielor, de altminterea generoase, ale unor descreieraţi, cari, necunos-cetorl de forţele ţerii şi de adevăratele el trebuimţe, ne-au imbuibat legislaţiunea noastră cu o mulţime de axiome ucigătoare.
Cam in aceeaşi situaţiune ne găsim şi cu cestiunea israelitâ.
Evreii sunt un pericol pentru naţionalitatea română. Ei ne-au aservit pe tărîmul economic; ei tind a ue stăpâni şi politiceşee. Spre a ajunge la acest scop, alianţa israe
lită a desfăşurat steagul principielor umanitare, şi strigătul ei a găsit un ecou puternic, iu areopagul european, care a ho-tărît despre noi in necunoscinţă de lucru; dar a găsit un ecou şi mai puternic, in căte-va suflete rătăcite din ţară, cari, de şi cunosc pericolul, totuşi s’au făcut apostolii scopurilor alianţei Israelite. Congresul ne-a cerut să desfiinţăm deosebirea religioasă din constituţiunea noastră ; apostolii alianţei israelite ne cer mai mult: a proclama cetă-ţiani români pe toţi israeliţii, cari au tras la sorţi, şi incă pe căţi-va, cari vor eşi curând la iveală.
Şi, pentru a pregăti tărimul unei astfel de soluţiuni, organul care, prin numele seu, ar trebui să fiă cel maî tare apărător al drepturilor Românilor, nu se sfiesce de a ameninţa naţiunea românească şi de a o acuza iu faţa străinilor.
Voiţi dovedi pentru aceasta ?
Să deschidem organul oficios al guvernului, cu data 20 Iuniu, spre a citi con-clusiunea primului său Bucurescî:
Se deschidem dar bine ochii şi să lucrăm astfel in căt să depărtăm, de noi securea ce, cu judecata jidovească, stă poate, gata a trunchia drept în două pruncul nostru stat independente.
Eacă ameninţarea.
Ceea ce gazetele evreiescl de la Viena ne zicea acum căte-va zile, acelaş lucru ni-1 repetă şi «Românul, ” sub o formă mai apocaliptică.
Dupe ce spuse lui Vodă-Carol că va avea soarta Kedivului, dacă nu se va purta dupe sfaturile sale, organul guvernului ne spune acum că unirea va fi ruptă de către străini, că nu va mai fi o Romăniă independentă, ci două provincii separate şi anexate la staturi diferite, dacă nu vom des-lega cestiunea israelită, dupe cum ne propune dînsul de a o deslega.
Dar de unde cunoasce organul guvernamental aceste secrete ale diplomaţiei ? căci guvernul, păuă acum, n a făcut nici o de-claraţiune in acest sens, dupe căte am aflat, prin comisiunile parlamentului.
Nu suntem din ac ia, cari cred că este bine să ne impotrivim intr’un mod absolut Europei; am spus’o clar şi înainte de «Românul» aceasta; dară, nici in cuprinsul ameninţărilor foii oficioase, nu credem. Şi fiind că organul guvernului ne-a vorbit, in zilele trecute, că cestiunea israelită este «o nălucă;» mai nălucă credem că este ameninţarea de «trunchiare in două a pruncului nostru stat independent. *
Dacă in realitate ar ijunge lucrul la ameninţare, poate fi sigură străinătatea, că vingetorii de la Griviţa, de la Rahova şi de la Smărdan, nu de frică vor resolva cestiunea israeiltă ; şi ue place a spera, că intre cei d’ăntăiu caid ar desfăşura drapelul resistenţiî naţionale, in contra constrîn-gerii materiale a străinilor, va fi şi «Romanul;» căci locul său este in rândurile Romei atacate, ear nu in rândurile năvălitorilor străini.
Să nu ne mai ameninţe dară organul guvernului, căci ameninţarea, in loc de frică, va deştepta in sufletele româneşti hotărârea de a se impotrivi la ori-ce amestec al străinului, fiă densul cu cuget bun, fiă cu cuget rău, pentru noi.
Să înceteze şi acuzările in contra neamului romanesc !
Rău fac ceî de la «Românul», cănd in-făţişează ţara noastră străinătăţii, ca ne-dreată, ca lipsită de echitate, ca neumană şi fără demnitate faţă cu Evreii. Pentru a califica o aseminea purtare, lăsăm cititorilor noştri să găsiască euvăutul cel mai potrivit.
www.dacoromanica.ro
Noi ne vom mărgini astăzi de a reproduce unele din grelele acuzări, ce puternicii zilei le aruncă asupra naţiune!, pentru ca să nu remănă nimeni la îndoială despre felul patriotismului acestor oameni in cestiunea de faţă, şi de a protesta in contra acuzatorilor.
Placă cum vorbesc şi confraţii de la guvern :
Ni se pare că, este ca şi o rătăcire a minţii, nedomiriroa aceia, in care stă aşa de mulţi la noi, asupra cestiunii : dacă trebue sau nu să fim drepţi, echitabili, şi umani in legislaţiunea noastră.
Şi mai la vale.
Nu mai puţin de căt orî-oare din străini, noi trobue să cunoascem şi să preţuim ceea ce este drept in legile natureî, cea ce este adevărata demnitate a nnei naţiuni, ceea ce este lanţul de interese politice, care unesce diversele staturi intre densele.
Va să zică, cei puşi in fruntea naţiunii, spre a o apăra in toate imprejurările in contra atacurilor străine, spun curat duşmanilor noştri, că naţiunea română, pănă astăzi, ,n’a, fost nici dreaptă, nici echitabilă, nici umană in legislaţiunea sa ; că poporul romăn nici n’a cunoscut, nici n’a sciut să pre-ţuiască »cea ce este drept in legile naturii,
«cea ce este adevărata demnitate a unei na-«ţiuni, etc.»
Nobilă purtare faţă cu ţara /? Ce alte & cuzaţiuni mai sdrobitoare in fond, dacă nu şi in formă, combinata-ă vr’o dată in contra poporului romăn duşmanii cei mai juraţi ai lui ? Şi cutezaţi incă a zice că representaţl naţiunea iu această cestiune ?
Nu; naţiunea nu poate recunoaşce de re-presentanţi al săi pe cei ce o insult , in-făţişind’o lumii ca barbară, ca neumană ca liosită de simţul dreptăţii şi demnităţii, ce încărcată de prejudiţie.
Dupe ce, in afară, n’aţi sciut să o apăraţi in contra acuzaţiunilor alianţei israelite, cum chiar actele diplomatice dovedesc; după ce inainte de alegeri, aţi stat muţi in acestă gravă cestiune amăgind prin vorbe fără şir şi prin tirade patriotice colegiele electorali; aveţi acum cel puţin simţul roşeţii, de a nu vă face coada toporului alianţei israelite, căci, daca printr’o crudă fatalitate — avertaud dii hoc omen! — vr’o secură duşmană ar lovi in pruncul nostru stat independente, intre cei cari vor fi ajutat secura, sunt de sigur intr’un mod inconscient, cei ce ati scris primul-Bucureşti de la 19 Cireşar al organului oficios.
Nu aşa se servesc interesele naţiunel!
Credeţi naţiunea rătăcită ? Luminaţi-o cu iubire, ear nu o infăţişaţi ca barbară. Oricine pornesce pe această cale, nici adevărul nu ’l iubesce, nici ţara nu ’şi ajută!
CRONICA ZILEI
Astă-zî, juoî, se votează in total statutele Academiei ro iăne.
Toţi membrii sunt invitaţi.
Acestea, conform decisinneî luate in şedinţa din 16, curent.
— X —
In şedinţa de astăzi a Cameril, se zice că mai mulţi deputaţi vor presinta in scris o adesiune la propunerea de nerevisuire a art. 7 din oon-stituţiune.
—x—
Din Craiova priimim o plângere, că administraţia scoate la şosele pe ţărani, cu călăraşi, tocmai acum cănd e timpul de prăşit porumbul, de cosit finul şi de secerat grâul. Ni se maî adaogă, că zelul administraţiei este mare, fiind-oă
ROMANiA LIBERA
e vorba de o şosea chiar pe moşia prefectului.
Recomandăm d-luî ministru de interne această informaţiune.
—X —
împărţirea premielor la seminarul Nifou-Mi-tropolitul se tace, in localul institutului, la 24 Tuniu. Cu această ooasiune, pe lăngă discursul directorului, publicul va auiji căte-va frumoase bucăţi mezicale esecutate de şcolari.
—x—
Mai multe fete au dat, la liceul st. Sava, e-sameu de unele clase gimnaziale, şi toate, constatăm ou multă mulţumire, au avut uu succes distins şi
meritat. Aceste şcolăriţe eminente sunt: fiica d-luî Hăşdeu şi a d-lnî Bilcescu, cari au dat esamen de clasa II: fiica d-lui ministru Brătianu a dat esamen de clasa II ; şi d-şoara Otristodulide, care a făcut nu excelent esamen de studiele clasei a VI.
—x—
Solemnitatea distribuirii premielor, la elevă şi elevele conservatorului de musioa şi decla-maţiune din capitală, dupe cum anuuţasem deja, a fost ieri.
Piesele esecutate de către elevi şi eleve, cu această ocasiuue, au probat că ostenelile dd-lor profesori St. Velescu şi L. de Santis nu au fost zadarnice : sămenţa nu a fost aruncată nici pe păment sterp, nici intre burnenî.
Mlădierea vocii, tactul, piano şi forţele elevilor şi elevelor d-luî de Santis nu att lăsat mai nimic de dorit.
Daeă î-am putea acusa de ceva, aceasta ar fi numai sfiirea, şi aceasta in mică cantitate. Apoî ea e un lucru nedespărţit de oamenî nedeplin formaţi.
Dicţiune, gesturî, naturaleţă, eată ce a fost bine esecutat de elevă şi elevele d lui Velescu. Chiar scenele animate şi patetice din «Othello» nu am putea zice că aii fost departe de natural şi veritate. Tinerii actorî le-a fi înţeles , le-afi simţit şi prin urmare le-aii putut transmite.
Publicul, care umplea sala şi care era in cea mai mare parte represintat prin sexul frumos, a iucărcat de aplause pe mică beletriştî.
Şi avea dreptul.
Cate griji, căte supărări, cate chinuri nu au fost alungate, pentru căt-va timp, prin aceste momente de distracţie!
—x—
Poliţia din Babadag, dupe oare-care osteneală, a scăpat Dobrogea de un criminal.
Banditul Kieefi Ivan din jud. Tulcea a fost prins şi dat pe măna parchetului.
Acusaţiunile ce i se aduc sunt atăt de grave, probele atăt de evidente, in căt bietul Ivan nu mal poate spera ce speră paserea diu colivie.
Memoria o să-x fie blestemată ; fie-i cel puţin închisoare un purgatoriu.
—x—
Ştirile primite din Moldova ne spun, că dacă timpul va fi tot oa pană acum, recoltele vor fi frumoase anul acesta.
In special păpuşoiul sau porumbul promite mult.
—X—
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	24
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
In judeţul Vlaşea, cu oca-iunea lucrării cheiului portului Giurgiu, s'a descoperit mal multe isvoare de ape minerale.
După analisele făcute, s’a constatat, ca ele conţin : aoid carbonic, clorur de sodiu, clorur de potasiu, sulfat de sodă, sulfat de maguesie, sulfat de potasă şi carbonate de protoxid de fer.
Eată o comoară, care diu nefericire pentru ţara noastră, e părăsită; nuneni uu se iudele,-niceşte cu scoaterea aurului ce ea conţine : gu vern şi particulari zac in nepăsare.
Trist! de trei ori trist!,..
Abia «Călugăreau» ’şî ridică vocea pen tru a arată, să sunt opt am de zile declini s a tăcut această descoperire, peuţrn a atrage atenţiunea guvernului, uu ştim a cata oara poate, asupra acestui lucru atăt de important pentru ţara noastră.
Vom vedea dacă trebue să sperăm că uu vom intra şi iu al zecilea an pana la regularea acestei Gestiuni...
—x—
în urma votări mal multor credite, Camera a trecut ieri iu secţiuni.
D. deputat V. Sireteanu a depus la biurott o interpelare, ast-fel formulată :
«Are cnnoscinţă d. ministru preşedinte şi ministru de interne, că pe la fruntariile de sus se introduc şi se stabilesc in ţară necontenit familii de Evrei, trecend diu Austria şi din Rusia? Ce m'esurî a juat guvernul in contra acestor năvăliri evreescî in masă?»
Nu seim dacă guvernul se va fi gândit la asemenea măsuri; dar se poate bănui cel puţin, că se va fi ocupat şi de «categorisirea» acestor uuolfmcsafirî, poftitori de naţionalitatea romană Aceştia, de sigur, că vor intra in categoria celor cari au făcut obţiuae la naţionalitatea română..,,. pentru cuventul că au trecut graniţa ! Mai sciî năpasfc’!
—X—
Duminecă, 2i curent, se va ţine concursul general cu pistolul, depunerea esamenelor de scrimă şi gimnastică şi distribuirea premiilor, in localul societăţii romane de arme, gimnastică şi dare la semn.
Comitetul roagă pe toţi dd. membri a lua parte la această serbare.
Ea va iucepe la orele 8 dimin aţa şi va dura pene la 5, seara, conform programului deja publicat.
Localul societăţii e in strada Batişte, No. 2,
deal. Aceste prigoniri se aplică cu deosebire asupra Grecilor, ale căror drepturi, resultate din importanţa lor numerică, sunt nebăgate in seamă, şi asupra mahomedanilor.
Apăsarea mahomedanilor din această pro vincie a dat de repeţite-orî motive la scene sângeroase. In ţinutul de pe lăngă Burgas, s’a format, pentru acest motiv, o bandă de 800 insurgenţi mahomedani, cari au atacat, la 12 a acestei luni. satul Deli-Osman. l’afl. jăfuit şi apoi I au aprins. 80 de Bulgari au fost victimele acestei incălcărî.
In urma acestui meident , generalul Vitalii a fost trimis la faţa locului cu trei batalioane de infanterie. două escadroane cavalerie şi o baterie. Atăt Aleko-paşa, căt şi comisiunea europeană, ştiind că aceşti nenorociţi mahomedani au fost siliţi a lua armele prin cruzimile Bulgarilor, aii provocat pe generalul Vitalii de a stărui pe lăngă insurgenţi să depună armele şi de a nu face întrebuinţare de arme de căt in pasul estrem.
îjţ
% >1-
Prin această măsură sau altele de felul acesteia nu se va putea stabili liniscea in Ru-melia orientală. Ce altă misiune poate avea oare prea-puternicul partid bulgar, de care am menţionat mal sus, dacă nu aceea de a nutri, mereu tulburările intestine, — unicul mijloc prin care s’ar putea provoca un amestec esterior—anume al Rusiei —- şi de la care apoi speră realisarea visului de unii’e.
Bulgarii din Rumelia orientală voiesc ă dovedi Europei, că in această provincie, aşa cum este alcătuită astăzi, este cu neputinţă ordinea. Nu ne-am mira să-i vedem isbutind, căci toate creaţiunile tratatului de Berlin, fără osebire, sunt creaţiunl sclii-loade, lipsite de logica faptelor, şi prin urmare de trăinicie.
DIN AFARA
Starea lucrurilor in Rumelia orientală
Guvernatorul Rumelieî, Aleko-paşa, nu investesce acest post de căt cu numele : puterea intreagă este concentrată in manele partidului de acţiune bulgar. Stăruitor pe lăngă idea de a uni această provincie cu Bulgaria, partidul acesta prigonesce şi naţionalităţile conlocuitoare, cari nu simpati-sează.in propriile lor interese, cu acest i-
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
— Urmare —
III
26 Ianuarie.
«Mi-a venit o idee minunată, oh ! o idee aşa de sublimă, aşa de admirabilă, in căt va sgudui întregul păment. Şi ca probă e că a atins chiar pe miss Dowson, care spuindui, fără să ’mî răspundă nimic m’a inbrăţişat, am crezut că erea să plângă» dar me inşelasem.
P-zeul meu ! d-zeul meu ! numai să nu o mal fi avut şi alt cineva. De altminteri puţin ’ml pasă! efi o voi propaga-o.
Eată de ce e vorba:
Aon găsit mijlocul de a pune capet sărăciei din Paris, şi de ori unde vocea mea se va auzi.
Şi nrjlocul e foarte simplu.
Trebue numai ea toţi locuitorii unei aceleiaşi ţerî să se unească a adopta o farnilm, una singură.
Ea!ă cum să se împartă sarcinile : Proprietarul dă gratis, după mărimea oase! sale, o singură cameră mică sau mare.
Principele Bulgariei-
Cu tot refusul, repetat mereu cu multă hotărire, de către Sultanul, nu de a primi pe principele Alesandru al Bulgariei in capitala sa, pentru a-I da investitura, stăruinţele acestui din urmă de a ti primit au fost atăt de inteţitoare, sprijinirea lor de către Rusia atăt de mare, in căt bietul Sultan s a decis jn fine, a bea şi acest pahar amar, al unei visîte puţin dorite.
Principele Alecsandru a accentuat Sultanului, cu mult vicleşug, dorul ce are de a-1 vedea in persoană şi de a căpăta semnele de investitură din propriele sale mălnl. Ast-fel, el a plecat deja de la Brindisi către capitala Turciei; vaporul ce el duce, este — bine să notăm — un vapor de resboiu rusesc.
CAMERA DEPUTAŢILOR
PROPUNERE 1)E REVI3DIRE.
Domnilor deputaţi,
In conformitatea art. 129 din constituţiuue şi spre a corespunde cerinţelor art. 44 din tratatul de la Berlin, tot de o dată spre a’rnl iu-depliui şi sacra datorie ca roman şi deputat,
Am onoare de a îaec următoarea propunere: Ultimul aliniat de sub art. 7 din constitu-ţiunein coprindere: «Numai streinii de rit cres-cin pot dobândi impemeutănirea» remăue deşănţat, inloeuindu-se cn aliniatele ce urmează: Streinii de veri ce rit, cari vor voi in viitor a se naturalisa in România, vor fi datori a cere individual naturalisaţia prin suplică către Domu, intru toate conform coprindere! art. 16 din legea civilă, cu adăogire numai, că corpurile legiuitoare vor putea o acorda numai individual şi prin majoritatea voturilor de doue t. eirnî diu numernl total al celor presenţl.
De asemenea se va urma şi pentru veri ce individ, născut şi crescut in ţară, de verl-ce rit, care in curs de uu au de la majorat ar reclama
! calitatea de căţăţean roman, conform art. 8 din codul civil.
Se derogă la acest aliniat iu caşul următor: Aeoî de rit necresfinl aflaţi in condiţiu-nile de sus, deveniţi insă majori inaintea promulgare! acestei legi, au dreptul pană iu termen de un an de la promulgare, a reclama către Domu calitatea de cetăţean român, cari vor fi admişi de corpurile legiuitoare, Rulată ce se va constata că Însuşesc in ţotul următoarele coudiţiunl.
1). A fi născut şi crescut in Roir.ania până la majorat fără să se fi bucurat veri na dată şi nici ohiar provisoriu de verî-uă protecţiune streină,
2). A fi satisfăcut neîntrerupt la toate sarci-nele impuse pementenilor, la impesite personale şi altele ataşate persoanei.
3). A fi satisfăcut legea reerutaţiei priu tragere la sorţi, asemenea drepturi vor avea şi aceia cari ca voluntari au luat parte cn arme sub drapilurile române in resbelul Orientului de la
1877—1878.
Ca consecinţă revisuireî art. 7, ultimul aliniat, din Constitnţinne.
Art. 9 din codul civil rămâne desfinţat. Această soluţiune este simplă, căci ne scuteşte de osteneala d’a căuta categorii complicate şi ne-basate pe nici un principiu de drept.
Este raţională, căci este contormă dreptu'uî natural, şi principiiler admise in toate legisla-ţinnile popoarălor civilisate, cum Franţa, Italia Englitera etc. Căci ea va inchide gura tutulor detractorilor noştri şi chiar puterile cele mal reu dispuse pentru noî (ceea ce nu credem să fie) vor fi silite a recunoasce, că ne am conformat ideilor sănătoase şi regulelor de drept de oare se conduc chiar dănsele.
Este puţin pericoloase intereselor noastre, căci numernl ebreilor cari ar satisface cele trei con-diţiunî citate maî sus nu este de mare insem-nătate, şi nu vor putea nici o dată compromite interesele noastre naţionale şi economice.
O	bucată de pâine de la fie-eare chiriaş nu-treşce familia. Vestmintele vechi o inbracă, neguţători! ’i dau marfa lor ce nu o pot vinde. Ast-fel netrebuinciosul devine bogăţie şi săraci! nu sunt umiliţi, căci se stabilesce o legătură intre eî şi bogaţi şi vecinătatea o intreţine.
— Vise de copilă! a zis tatăl meu, dănd din cap, dupe ce ’I am esplieafc lucrurile.
Astă vorbă ’mi a strâns inima.
Oh ! iuţeleg, omenii nu se încred in vorbe ee nu au devenit fapte şi au dreptul. Dar răbdare ! me voi faae efi apostolu acestei idei. Şi de ce să me descurajez pentru o vorbit. Voifi merge pană la fine.
Eată şi d. de Mezin, o se’i spun ideia mea 5 să vedem ce o să zică...?
Aidi incă o ilusie perdută.
El a snrîs cu o espresiune de indulgenţă şi milă, dar efi nn Ram lăsat să intre in acea tăcere plăcută, i’am cerut cuvintele sale
—	’Mî trebue, ’î am zis, argumente dacă nu nu ve ered.
—	Cuvintele mele, a zis el surăzînd, sunt foarte numeroase. Sciî d-ta mal ăntăî că umbli să propagi comunismul ?
N’am inţeles, dar m’am ferit să T intrerup ; va fi destul timp să află: ce in semnează şi aceasta vorbe comunism.
—	Şi apoi, vezi a înmulţi adjutoarele e a imn uiţi săracia.
—	Tocmai, ’I respunseî, dacă e vorba de adj utoririle ordinare, care ineurajeză lenea, dar eil
’ţî vorbesc de intervenirea bogaţilor tocmai ca să stimulez zfiul celor ce pot lucra şi să le dea de lucru.
— Da, iuţeleg, fraternitatea universală, dar credeţi-m,e pe nîine, e o utopie.
O utopie! Eată o vorbă splimăntătoare, o urăsc din instinct. Mi se pare, că trebue să fie o mare şi urată incuetoare destinată a inchide uşa ideilor mari.
15 Februarie
« r »
Victorie ! oh ! o victorie mică, dar in fine e nn pas spre realisarea viselor mele, căci eu sunt in-căpăţănaţă-
’Mi maî remăue să aşez căte o familie săracă ipcă îd 68998 case, căci mi s’a spus că in Paris sunt 68999 case.
Şi acesta reuşită o datoresc tatălui meu.
Băgasem de seamă că venea greu a’şî petrece cu mine toate serile. In primele zile, el renunţase la societatea sa, dar s’a reîntors maî târziu după rugăciunile mele şi ’ml a plătit scump libertatea sa. Cinci sute franci pentru săracii mei. Me voi ocupa aeuip dupe ce ’inî au dat el voe, să aşez o familie in casa noastră.
Dar trebue sa consult şi pe amici noştri, cari nu sunt aşa numeroşi. D’asupra noastră şade un tener, doct,01’ fparţe renumit d-nu Paul Com-bes. Abia ’1 am zărit cu tpate acestea, ’î sunt j foarte Îndatorată pentru grija pe a avut de ta- .!
tăi mtfi in timpul boa lei s ile, el absorbit de profesiunea sa cred cu toate acestea că mă pot increde in buna voinţa a lui.
In fundul curţeî este o casă precedată de o frumoasă grădină, e ocupată de o doamnă in verstă, care locueşoe cu fiul seu, se numeşte d-na Qerarcl. O intălnesc oăte o dată la biserică, salut şi mi-se pare că me’privesee ou ateii ţiure Trăesce foarte ri trasă. Ea mi-este foarte simpatică. E in purtarea sa ce-va nobil şi mândru Dacă aş putea afla secretul lor !
O ved căte o dată ingrijind florile, aîi din cele maî rari şi maî frumoase, e un ad verat paradis, care hm atrage atenţiunea fără voe căci ’mî plac florile Ia nebunie»
Căte o dată and valsuri de Chopis, bucăţi din Sohubert safi din Mozart, cantate pe piano cu un sentiment aşa de deosebit şi aşa de adăne, de fiul vecinei care se numesce George Gerard, dupe cum ’mî aii spus snrvitoarea mea.
Adesea sunt supărata căci me gândesc că şi pianul meii trebue să se audă oa şi al lui şi prin urmare eii nu maî pot căuta bucăţile ce le căută el, mal antal ,fiind că,le aşi căuta ma1 reu şi apoî pentru că aceasta ar avea aerul unul dialog mnsical.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROM ANTA LIBERA
Ori ce altă soluţiune vom căuta, orî ce categorie vom imagina, ar da loc la critice foarte inU-jneiate, diu punctul de vedere al dreptului şi al eehităţeî, şi ar avea consecinţe mai grave pentru noi atât din punctul de vedere al minierului căt şi al eondiţi'inilor ebreilor ce s’ar bucura de beuefieiel ■ lor.
Îndeplinirea menţionatelor trei condiţiunî, urmează a fi constată dupe acte autentice de o co-niisiune, ce se va institui de corpurile legiuitoare compusă din senatori, deputaţi, inalţî magistraţi şi representanţî aî Paterei esecutive, care vor esamiua titlurile acelor ce vor intruni jiu toate condiţiunile stipulate mai sus spre a se bucura de indată de drepturile politice. Ţoţî a-ceşt'a vor fi datori ca in termen de un an de la promulgarea ao Jsteî legii să se presinte la co-misiune in persoană sau prin procurator, să presinte dovez ie in virtutea cărora reclamă a beneficia de d -posiţiunile cele noi ale constituţi-uuei. Cei ce nu se vor presenta in acest termeu, vor rameue supuşi disposiţiumlor cari privesc pe orî ce strein, conform aliniatului, inlocuit ultimului aliniat de ia art. 7 din coastituţiune citat mat sus.
General, C. Magheru.
Rep-esentantul col. I din distr. Gorjifi --------------------------------
CUGETĂRI DUREROASE.
— Urmare —
Fără a pretinde să inlănţuim evenimentele, ce un determinism fatal se pot desfăşura , iutr’un viitor apropiat, iu peninsula balcanică, este de ajuns ale presimţi la timp pei.tru ca, prin măsuri bine chibzuite, să impuţinăm cel puţiu inconvenientele ce are să ne aducă surprinderea şi nepregătirea, căci tot d’auna asttel se intăra-plă cu cel care nu veghiază. Aci dar incepe durerea şi amărăciunea noastră, căeî in acesta parte dupe cum mergem, se vede că n’am inveţat nimic; s’o dovedim :
Resboiul dintre Ruşi şi Turci se prevedea incă de la 1871 şi, de şi guvernul de atunci era iniţiat, totuşi de la 1871 pană la 1878 nu se pregăti nimic, o mare parte din armata permanentă fu desfiinţată, şi toate sforţările minis-teriuluî de resbel, in timp de cinoî ani, produse abia căte-va amelioraţiunî ;n regularea imbră-căminteî, schimbarea sabieî ofiţerilor, un nuou pompou pentru vânători şi căciula dorobanţului ; cele 12 safi 15 miî oan::;nî, de care putea I dispune ţara intr’un caz de resbel, nu primise nici o organisaţ une şi nu fură esercitaţî de oăt la parăzî şi la defilări pe stradele Bucur js-cilor; fără arme suficiente, fără muniţiunî de resbel, fără coloane de muniţiunî, fără tren, lără ambulanţă şi fără harnaşamente nicî chiar pentru micul număr de tunnrî ce erau in serviciu. Abia in 1876, tocmaî când fantasma resbeluluî ne batea la uşă, ne desceptarăm şi ne puserăm şă le facem pe toate, adică se indoim de o dată Infanteria, Artileria, se facem muniţiunî, ambulanţe, trăsurî, harnaşamente, ttc., ca astfel să putem presinta Ruşilor forţe care să’î silească se compteze cu uoi; şi să nu ne facem ilu-siunî, căcî de nu aveam sub arme 55,000 oameni, rolul armatei române era d’a ascepta decişi unea soarteî in găurile Carpaţilor, căcî Ruşii nu ne făcea onoarea d’a ne chema spre a impărţi, cu noi, nicî chiar fructele morale ale campaniei.
Trecu in fine şi această criză, care dete oca-sie tuturor a vedea cate trebue uneî armate in campanie. Do şi nu avurăm tocmaî ocasiunea a face o şcoală, căcî toate operaţiunile fura numai atacuri de retranşamente, totuşi campania din 1877 fu pentru ostaşiî noştri o bună incer-care, care dovedi Europei şi chiar Românilor, că sciu a muri pentru ţara lor. Resultatul campaniei desceptâ intr’adever un spirit resboinic, a-dorrnit de veacuri in această naţiune, şi ne ridică chiar in ochi noştri proprii. Era dar natural a nu perde un singur minut spre a crea mstitu-ţuinî, carî să nef asicure o armată mare şi des-voltarea continuă a spiritului militar a naţiu-ueî ; căcî legenda victoriei , departe d’a da vre o putere oăre-eare generaţiunilor urmaşe, aduce adesea nepăsare, şi oarbă încredere in forţa morală, precum ş’a întâmplat res]poin> ceî Franeitî, care in.timp de o jumătate secol trăi cu prestigiul legendeî napoleoniane, fără a maî face nimic pentru ameliorarea instituţiuni-lor sale militare. Ce făcurăm iusă dupe uu resbel care incetâ de doî anî şi jumătate? Bătut-am uu cui măcar spre şţ repara complicata maşină, ce trebue să improvisăm intr’un timp aşa de sourt, după trei veacuri de amorţire, şi care as-tă-zî trebue să fie tare sdruncinată de sgudui-turile resbeluluî?
N’avcm nevoe de nicî un tespuns, căcî toţî seim cum de doi anî, nu facem alt-ceva de cît a serbat ri victoriile companiei diu 1877 şi a ne desfăta, foarte mulţumiţi uniî de alţiî, Dar maî avem oare armata şi materialul diu 1877 ? Căcî a trecut un resboî peste noî şi sciţi prea bine că instituţiunile, carî dau o armată ne lipsesc, şi intr’un resbel se perde şi se strică multe. Singurul respuns ce ni se dă este, că s’aii tocmit arme, care vor fi gata la finele a-nulut viitor. Vre-o alta preocupare despre or-gauisarea serioasă a forţelor uoastre militare şi a unui sistem defensiv al României, conform cerinţelor noilor condiţiunî ce ne a creat res-belul, nu vedem nicăerî şi la ministerial de Resbel, maî puţin chiar de oăt aiurea.
iefioraţî de această stagnaţiuue absolută ne intrebăm : ce vom face dacă resbtlul ar isbucni pe neasceptate ? Căcî din isvoare oficiale ni se asicură că dacă, astăzî, am avea nevoe, n’am putea aduna nicî măcar jumătate armata, ce am avut in campanie.
învederat că daca vom merge tot astfel, ne putem asoepta la orî ce, pănă şi chiar a fi cuceriţi şi de Bulgari, care avend un mare scop de realisat, se pregătesc pentru a T ajunge, şi o dată pregătiţi ţi tari, viitorul va fi in mana lor, şi se nu credem iarăşi tot iu soarta oarbă, care ne a tavorisat pănă acum, căcî astă-zî toţî eunoascem căuşele, pentru care eram cruţaţî, şi valoarea sentimentelor Europei civilisate in privinţa noastră personal Precum in societatea omenească nu se comptează de căt cu oameni decişî şi de o valoare reală, tot a-emenea se intămplă şi in societatea neamurilor; dacă România nu va avea forţe militare, care se intpue vecinilor seî a compta cu dînsa, ea va fi sacrificată la prima conflagraţii!ne ne-putănd servi nicî la bine nicî la rău.
Situnţiunea ce ne inspiră dureroasele cugetări ce preced, nu va remăuea neapărat astfel; guvernul liberal, care a luptat spre a da Românilor o patrie liberă şi indipendentă, va sci, nu ne indoim, a ’î pune in posiţie d’a o conserva, ceea ce ne şi îndeamnă a spera că negrele visurî care ne au influenţat gândirea, nu vor intărdia a se imprăscia la razele soareluî renasceriî României, întunecate incă prin nuoriî furtuneî prin care trecurăm. Mintea noastră incepe a zări deja stabilirea uneî fruntarie militară in Dobrogea despre Bulgaria; lagăre întărite in interiorul Dobrodgeî ; căî de comunicaţie, carî se vină toate spre puntele de trecere din Brăila şi Călăraşî, ocrotite prin cap:te de poduri stabilite iu faţi depositelor noastre de material de punţi militare, sau bastimente cu aburi, gata a transporta o armată întreagă pe malul drept; baterii de coaste maritim0 şi fluviale precum şi o flotilă serioasă, pentru a im-pedica eşppdiţiî aventuroase, ca acelea care ari îngrăşat câmpii Alecsinaţuluî in 1876, un sistem defensif in România şi o organisaţiune militară capabilă d’a spulbera năluciri bulgărescî, şi d’a ne asicura un prieteşug statornic al puternicilor vecinî.
X.
DIN CANIERILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 20 lunivt, curent.
Camera. — S’a votat un proiect de lege, prin care se deschide d-luî ministru de finance maî multe credite in sumă de 647,668 lei. — Intre aceste credite intră şi unul de 121,000 leî, pentru acoperirea pierderei suferite de tesaur, prin scăderea rublelor de argint.
Şedinţa suspendăndu-se la 2 ore d. a., deputaţii au trecut in secţiuni.
—X—
Senatul. — Kf’a ţinut şedinţă.
ARENA ZIARELOR
Ziceam in numărul nostru din urmă, că aprigii apărători ai drepturilor Eveilor şi-au golit sacul cu argumente. Şi nici nu putea ti alt-fel, cănd ultima lor opinteală, non plus-ultra, a fost de a dovedi că impemen-t uirea evreilor, aşa cum cere Europa, ne va aduce »chiar joloane.,
Simţind că ţrada le e deşeartă şi că tă-răsnul falş ce apără le fuge de sub picioare; recunoscând că soluţiunea lor este pusîţ la indeexul intregei naţiuni române p a repre-sentanţilor sei din cameră şi senat, a căror majoritate s’ar fi manifestat deja, prin co-misiunile lor respective, că nu vor să dea
o iotă mai mult de căt impămăntănirea individuală — onr. noştri confraţi de la "Romanul», căci de ei este vorba, şi-au schimbat tactica.
întocmai ca nişte gladiatori căzuţi intr’o luptă, ce nu poate face onoare de căt Alianţei israelite, dupe ce declară armele opo-siţiel de neleale, ei mărturisesc că sunt invinşî şi gata a face concesiuni.
Pentru a nu fi acusaţî maî in urmă, zic deti-şiî, că am promis puţin, ca să ne atragem iu-crederea publică, dar că ţinem in reservă concesiuni mult maî mari pentru Evreî, am propus diu capul locnluî maximul posibil de concesiuni. Declarăm, insă acum, că de la acel macsimum. suntem gata a reduce tot ce se poate reduce, fără pericol pentru statul roman din punctul de ve dere al posiţiuniî sale europene
Fie sinceră ori nu această declaraţiune, noî luăm act de densa, şi dorim căt maî neîntârziat să cunoaştem pănă unde merg concesiunile «Românului», spre a vedea dacă in inima patronilor lui a mai remas sau nu un dram de patriotism.
«Timpul» pune in relief tactica guvernului in cestiunea israelită :
Tace, se ascunde, fuge de responsabilitate, face promisiuni străin lor, tăgăduesce acele promisiuni iu faţa Românilor, nu arată nicî o solu-ţiune, nu cere nimic, nu propune nimic.
Apoi organul conservator, discută cu «Românul” in privinţa drepturilor eivile relative la proprietatea de imobile, ce s’ar acorda Evreilor. El combate teoria, că dreptul d’a poseda imobile să fiă un drept politic, şi propune următoarea soluţiune:
Singura soluţiune practică aci este cea următoare: a declara in principiu că numai Ro-măniî pămentenî, bine înţeles, fie de orî-ca sex sau vârstă au dreptul a posede moşii in ţară; a respecta drepturile dobândite in trecut; a restabili pentru străinii vrednici de solicitudinea noastră, fără distincţiune de religie, împământenirea mică, care să se acorde prin decisiunx individuale ca maî înainte, şi care atunci să dea plenitudinea drepturilor civile şi intre-al-tele şi dreptul d’a cumpăra imobile.
Serviaiul Telegrafic al «României Libere
de !a 3 Iuliii. — 9 ore dimineaţa. Constantinopot, 2 luliu. — Consiliul de miniştrii, ţinut azi, a hotărît ca muftiul de Ta-lidza să fie ooudus la Constantinopole şi să des-titue pe Husein-paşa din funcţiunile sale de guvernator general al Solitarilor.
Viena, 2 Iulie. --Să scrie din Constantino-pol oătre «Politische corespondenz,» [cu data de 2 Iulie: * Domneşte o mare agitaţie in cercurile noastre politice, se crede in general, că suprimarea firmanului din 1873 e primul act care arată din partea sultanului, inceperea uneî politice personale, ce tinde a obţine răsplătiri pentru pagubele directe sau indirecte ce el a suferit din causa resboiuluî din urmă.
Această politică ar avea de scop principal de a face ca drepturile suzeranităţii. Sultanului să valoreze mai mult in toate ţinuturile mahomedane, locuite de tributarii seî ; această suzera-uitate nu sar fi afirmat se zice, maî nicăerî pănă azî, mai ales in Africa, de căt in med nominal.»
Berlin, 2 luliu. — Citim in «Corespondenţa provincială»: »Atitudinea luată de partida naţio-nal-liberală şi polemica începută de ziare supuse eî va forţa pe guvernul imperiului să caute alte căî pe carî să-şî poată ajunge scopul ee urmăreşte in interesul statelor confederate, după cum s a întâmplat deja in 1872, in momentul ruptureî dintre partida conservatoare şi guvern.
Constantinopot, 2 Iuliii.—Alaltă ieri, 30 Iunie, s a imănat Porţii protestarea comună a Fracieî şi Englitereî. Situaţiunea lui Keredin paşa e tot foarte nesigură.
D. Layard, ambasadorul Englitereî, a avut o audienţă la Sultanul, acum doue zile, spre a-1 întreba cari-î sunt intenţiunile in privinţa fostului şeii mare vizir, adăogănd că, dacă Mah-mud Nedin ar veni la putere, Englitera n’ar maî putea să acorde sprijinul seu Turciei.
Sultanul a răspuns, că n’a chiămat pe Mah-mnd-rNedin din exil spre a’l face mare-vizir, ci numai diu compătimire pentru versta luî; că, alară de aceasta, Mabmud-paşa, de şi recliiămat dupe voinţa sultanuluî, primise tot d’o-dată ordinul de a solicita de la stăpănnt seu autorisa-reş, de a sta de a m înainte la onstantinopol.
Prin urmare, p’aioî se crede, că reiutoiroerea la putere a fostiilu. mire-vizir este de o cam dată amânată.
Viem, 2 Iuliii. — La scrutinul de balotagiu diu ăntăiul arondisment al Vieneî; avocatul Iloffer a invins pe d. Glaser, ministru al justiţiei.
Colegiele comunelor rurale şi ale Stiriel aii ales 8 conservatori şi nu liberal, liberalii aii perdut 2 colegiî.
Camerile de comerţ din Bohemia (IV colegiu) şi oea dela Linz au ales şeapte liberali; resultatul uneî camere este incă necunoscut.
Berlin, 3 Iuliii, — Iu comisiuuea vămilor, guvernul n’a obţinut nicî un resultata relativ la drepturile asupra petroliuluî şi cafeleî.
Centru negociază acum nu compromis ou o-posiţia.
(Ha vas).
Mare şi fericita nuvelă. Biuronl principal de loterie ger mană Isentlial Comp. in Hamburg, publică prin ziarul nostru de azî deja a Il-a Serie a loteriei germane de bani, a cărui tragere se incepe la 9 Iuliii 1879. După informaţiunilece primim de la casa Isentlial Comp., participarea Romănieî la Seria I aii fost intr’atăt, in căt casa Isentlial Comp. are de gănddeains-titui in Romănia o Agenţiă. şi a şi făcut cliiar maî multe in-trelucrărî in această privinţă.
Premiul cel mare al ultimei Serie afi fost câştigat de un proprietar la Iaşi, şi premiul al doilea a fost câştigat de un fabricant la Berlin. Clienţi Romănî au maî câştigat şi diferite câştiguri micî. Este de dorit şi sperăm că de astă dată fortuna va favorisa pe clientela romănă şi cu câştigul cel mare care întrece jumătate milion de franci. Putem dear admite ca participare va fi foarte cons'derabil. Este de prisos de a maî vorbi aci despre soliditatea acestsî Loterii, de oarece garanţia guvernului a unai Stat german e suficientă pentru fie-care jucător.
Casa Theodor Schelier in Brunsvic ne comunică că un c'ient al lor in Austria de sud au câştigat la ultima tragere principalu loteriei de Brunsvic, lei noi 125,000 cu No. 62,313, casa Theodor Scheler a şi respuns deja această sumă fericitului client.
TEATRUL DE VARA „DACIA“
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢ1I
in timp urat in theatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noiî pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE LIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FERMO & F-ţiI BEMZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 21 Iunie 1879 ora 12
OBLIGAJIUNI	Cnmp.	Vând.
10% Oblig, rurale.		101V,	102
» » eşite la sorţi. ....	98	argint
8% » domeniale .......	103%	104%
» » e-şite la sorţi ....	99	argint
Bob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî . .	183	185
7% Serisurî funciare rurale f. C. . . .	96	96%
7°/0 , » urbane f. C. . .	91	91V,
8% Impr. Municipal		103 %	103%
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) . . ,	27%	28
Renta Romană		71 %	72
Acţiuni ‘Dacia»			200	205
„ «Remania*		70	75
Cupoane rurale exigibile . 			iy« %	arg.
, domeniale 				—
» scrisuri 			%	aur
Argint contra aur . 			2%	i%
Bilete hypotecar» eontra anr.		iy«	i%
Rubla hârtie, ,			2 47	2 48
Florinul			2 18	2 19
Lose O&twnane . . . . 			44 —	48 —
CURSUL DIN VIENA		
. 2 luliu	2 luliu	31 Iun.
Napoleonul ...........		9 22
Ducatul		5 49	5 50
Lose Otomane ..........	22 -	22
Rubla Hârtie CURSUL DIN BERLIN	118 50	113 2 5
2 luliu		
Obli. căile ferate române		94 30	92 —
Acţiunile » 			32 60	31 —
Priorităţi » .........	93 60	89 “
Oppenheim			—	—
Ruble llărti e				200 25	199 70
Stern				—		
Lose Otomane		38 26	38 —
CURSUL DIN PARIS 2 luliu		
Renta Romănă			71 76	70 50
Lose Otomane		47 25	47 25
SCHIMBUL 21 Iuniţi		
Paris (3 luni)			99 20	
» la vedere. .........	100 ic	
Londra (3 luni) 			25 15	2513%
» la vedere. 		25 25	25 30
Berlin (3 luni)			112 %	
» iu vedere.		 . Viena la vedere			123 % 2 18	
Adresa pentru telegrame,		
Farmo Ban/al.		
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
PREPARATE SALICYIUE
Sil	DE	56717
Dr. 8. KONYA, chimia*
QAl IPVI (DENTAL1NA esenţă pentru dinţ' 3 fr. OHLlu I L (PRAFURI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid îl Sa-licylic chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr~s in Buc.u-rescî la Appelet C-nie şi en dei„il la D-niî 1. Oves8a şi toţi droguistiî şi farmaciştii.
De ven^are maclaturî (hârtie stricată)
cu ocaua
A se adresa in Strada Lipscani No, 11 —13.
f Maşina portativa 3| laial iarba si secerat cereale ^
|	('are se poate pune in aplicaţiune .ie către o singură persoană, se poate avea cu
II	PREŢUL DE 300 franci	. ,	'b
DE LA
in Viena, Wâhring, Ilerrcngasse 14 şi 10
Această maşină este patentată pentru tot continental 12—15 bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru ce’l face această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe oiî-ce teren cu multă uşurinţă. — Maşina are o simplă const.rucţiune; un uşor mers-, o mare aplicabilitate. La comande e necesar ca să se avanseze 40n/o ca arvună; restul d’o dată cu priimirea. La comande de 10 bucăţi oel puţin, se dă un scăzăment de 10%. — Cu diferitele comande rae rog să fiii onorat căt maî in grabă, căci in toiul sesonuluî nu pot garanta pentru îndeplinirea însărcinării ce mi s’ar face.
SA PFRDUT
Marţi la 5 corent, mi-a peritii an câine prepelicar culoare galbenă şi cn
_	_	--------_ o pată lângă in frunte precum şi pj-
rerele pătate cu alb cu sgardâ de piele neagră bronzată, aude la nu uele Leu. Ciuo ’l va fi găsit sau ’l va descoperi să se a dreseze la sbsemnatnl de unde va primi o bună recompensă.
Sabastian Sucaloff Străin Birjarilor No. 4
Se cere elevi cu cunoscinţă de 4 clase primare a se adresa Str. Lipscani 11 —13.
Un maşinist francez
Aşează mori şi maşini, face plan de orl-ee fel de maşini, reparează cazanurî de f°r, de aramă, etc., caută un loc pentru o moră cu vapor,
A se adresa
A. a.
641 3- ’ -3) Strada Discordii No. 7
CALEA VICTORIEI 42
Lăngă Teatru, vis-a-v's de C.sa Torok
PI BLICATII AE
Do la (i luniu pană la 30 lnniu
In localulu de ven4are din Calea Victoriei No. 42 din causa
DESFACERI? TOTALE A NEGOŢULUI
Se vor vinde t6te mărfurile esistente precr m şi cele remase de la
Înecarea Szeghedinului in Ungaria
Costume, Capoate, Olandă de Rumburg şi Belgia, Şervete de masă şi tot felul de li uger ie.
Cu 65°|0 mai eftin de căt preţul constatat prin
tribunal
M ARE 0CAS1UNE PENTRU ZESTRE
Costume şi capofe de olandă Belgia, naturale 6 fr., 8 fr.,-10 ir.,—3) fr._
Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 frv_IŢ fr., 4 fr.,—10 fr._.
Şervete şi feţe de mese de olandă-damasc, fine 3 fr., 3ya fr..- 5 ir._
Fuste de dame de percal franţuzesc, foarte elegante 4 fr., 5 fr.,—9 fr. Olandă de Rumburg, prima calitate 35 coţi 20 fr., 22 fr —24 fr
Olandă de Rnmburg, 3 % şi 4 coţi lată, pentru 6 cearşaf. 36fr.38 Ir.—60 fr.
Olandă cea maî fină de Belgia, 68 coţi 49 fr. 55 fr. 60 fr.—90 fr._________
Batiste-de olandă şi tino cu litere brodate 50 bani 75 bani 1 fr.- 3 fr.
O mare parte de Gobelin franţuzesc Capoate şi Costume, Camisome
de melino, şi cea maî fină lingerie pentru bărbaţi şi dame_________________
Zestre completă^de 400 frU3000 fr; mare ocasiune pentru nunţi.
Cumpărătorii	de 50	fr.	-	3 batiste	fine	cu	litere	brodate
»	» 100	«	—	6 *	"	*	»	»
s	» 150	,	—	12	>	»	»	u	»
<TZ
j
200 » — 12 batiste fine şl o faţă de masă brodată
LOCALUL P>E VENZARE
42 CALEA VICTORIEI 42 TK*
Lăngă Teatru, vis-a-vis de Casa Torok.
loteria germana de bani in Brunsvic
Tragerea se începe :	8
I? 17 iuliu a. c.
Câştigul cel maî mare care e de făcut in caşul cel mal fericit se urcă la
600,000 Lei nuoi.
Special conţine această loterie câştigurile următoare:
		Lai nuoi	Lei nuoi			Lei nuoi	Lei nuoi
1	a	400,000	400,000	12	a	20,000 -	240,000
1	a	200,000	200,000	1	a	16,000 —	16,000
1	a	133,333	— 133,333	22	a	13,333 —	293,326
1	â	100,000	— 100.000	2	a	10,666 —	21,332
2	a	66,666	— 133,332	4	a	8,000 —	32,000
1	a	53,333	— 53,333	61	a	6,666 —	406,662
6	a	40,000	— 240,000	6	a	5,333 —	31,998
1	a	38,333	— 33,333	108	a	4.0C0 -	432,000
2	a	26,666	- 53,332			etc.	etc
— Mal esistă numai 90000 lose , maî muit ca trebue să câştige dar. Toate câştigurile se trag in se suced repede. Contra transmitere sumei de:
Lei noi 22 pentnu „	II „
„	5 Va „
in total 46000 căş'igurî. jumătate a tuturor loselor 6 secţiuni de (ragerî cari
1 los întreg original jumătate los	„
un sfert „	„
espediez de buna vreme prin postă aceste lose originale investite cu armele ţârei ntr’un envelop bine închis in toate pieţele României, pentru tragerea care u mează a avea loc la 17 Julin 1879. Fie cărei espediţiune de lose asociez gratis programul tragerei. Lista tragerei căt şi bani câştigaţi espediez pe dată după term narea tragere!. Pentru plata esactă a sumelor câştigate, gnver nul german Ia Brunsvic garantează cu toată averea statalul Rog a adresa comandele căt posibil curând şi directamente către :
Biuroul principal de Loterie
THEODOR SCHELLER
in BRUNSVIC (Germania)
Scrisori din România sosesc la Brunsvig in 80 ore — Corespondenţa romană,.
LOTERIA
Seria II-a
Guvernul german ia Hamburg care a autori-sat noua şi marea loteria de banţ, controlează nu numai emiterea leşurilor ci şi toate tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă a Statului pentru plato esactă a câştigurilor, o-ferăndu-se ast-fel fie-cărnî din toate^ punctele de vedere asiguranţt cea mal perfectă S:ngu-rul fapt lă guvernul german figurează aci ca garant este destu’ă dovada că această loterie e solidă de tot.
Noua şi marea loteria de bani mii conţine incă 82,000 lose din care 40,000 lose trebue să câştige neaperst; şansa de câştig dar foarte Însemnată, fiind maî mult ca jumătate a tutu lor loselor trebuesc câştigate negreşit Toate câştigurile se trag in 6 secţiuni care se succed repede una după alta. — < ’.ăştigul cel maî mare care e de făcut iu caşul cel maî fericit se urcă la
533,333
■ r«r<n>a
Special mal s nt de căş‘igat următoarele câştiguri principal
9
	Lei nuoi Leî nuoi
1 a	333,333 - 333,333
1 a 200,000 — 200,000	
1 a	133.333 — 133,333
1 a	80,000 — 80 000
1 a	66 666 — 66,666
2 a	53,333 — 106,666
2 a	40,000 — 80,000
5 a	33 333 — 166,665
2 a	26 666 — §3,332
12 a	20,000 — 240 000
24 a	13 333 — 319,992
5 a	10,666 — 53,330
! a	8,000 — 8,000
Stf 6	6,666 — 359,964
5 a	5 333 -- 26,665
70 a	4,000 — 280000
216 a	2,666 — 575,856
2 a	2,000 — 4,000
531 a	1,333 — 707,823
670 a	666 — 446,220
950 a	400 — 378,000
	etc etc.
»OVCU	haţuguil
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in rnoDeda de aur subt conho’vl guvernului Hamburg an german. Noi suntam însărcinaţi cu desf cerea loselor originale « scest-f ponî şi mari loterii de bani espediindu-le cu preţul oficialinente hotărît fără alte cheltin.li. Tragerea se începe t
la 9 Julîu 1879
fiind oficialmerte hotgrăt costul lose,or p ntru aceas ă clasă şi anume
Lei nu oi 24
pentru un los întreg original
Ec‘î nu oi 12
pentru jumfitate J.ps original
Costul urmează a ni se transmite franco in moneda hipotecare române sau in Umbre poştale române. îndată după primirea costului es-pediăm fie cărui comande directamente intr’ up .envelop bine închis losele originale comandate, investite cu armarele ţării. Fie cărei es-pediţiuni de lose asociam programul tragerilor tradus in limba română, şi după fie care tragere, fie care participant primespe lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’uu pjod e-sact numerile trase cu câştig; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi prin toate fiiarele principale din România. Mulţumim publicului romăn pentru încrederea arătată de pănă acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil eurînd in tot pasul inaiutea Începerii tragerii şi anume cel mai târzjfi până la
9 Juliu 1679
irect către adresa noastră.
JSENTHAL & Comp.
Biuroul principal de Loteria
IIAY2BUHL (Germania)
Ou clienţii noştrii din Rofnăoia corespundem in limba română. Scrisori din România sosesc ia Hamburg in 70 ore. Mulţumim publicului romăn pentru participarea călduroasă la ăntăia plasa a acestei Loterii, si suntem mândri d’a putea auonsa că maî mulţi clienţi din România aO dobândit la seria I a acestei loterii câştiguri considerabile, promitem asemenea d’a efectua comande pentru tragerea de care tratează anun ciul de azi cu aceeaşi esactitaie şi promptitudine
]Prin biuroul d’anunciuri A. Steiner Hambgrg.
«arwrcî. Tipografi* Ştefan Siesta, Sfcv- Uwcwti No. 11. — Com 7384
www.dacoromanica.ro
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOABELE de POSTA
calătaresce ast-fel după oi m urmează maî la vale :
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Vapdrele accelerate intre Rusciuc-Giiirgiu-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0'/2 ore a, in,
Sosire	»	>	» Mercuri şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Riiscinc-Giurgiu la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Statalul C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varria iu corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopoie.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Dumipică 11 ore noapte»,
,	,	Orşova Jouî, Duminică şi Marţi a.	m.
»	»	Severin s »	»	»	»	4	ore p. n».
»	»	Giurgiu Vineri, Lnnî şi Mercuri 2'|2	, ,
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercuri, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
,,	„	Orşova „	,	,	a. m.
Sosire in Bnda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul focal Intre («n aţl-lirlii a
Plecare din Galaţi in fie	care	zi	la	7’L, 11	ore a. m. şi 2’la ore	p. tp.
,, Brăila „ „	„	„	„	9 pre a. m. şi 1, 4Va	Ore p	\g.
„ lîctteriilcli44 In rc GaIa(l-Odes»a
Plecare din Galaţi Mercuri, 8 ore dimineaţa >	» Odesa S’mbătă 6 ore snara
Serviciul local inte Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare dp ja Galaţi la Ţulcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 o.re a, in,
„	,,	Galaţi ,, Ţulcea Ismail, Kilia Jfinî 6 ore dimineaţş
,,	.	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sâmbătă 12 ore amişŞI
„	„	Tulcea,, Ismail Kil a Juoî 10 ore a. tu.
LN STJS
116	la	Ţulcea ţa Ismail	Mercprî,	Vineri şi	Duminică 4 rre	dimineaţa.
„	„	Işmail la Ţulcea	,,	„	„	„ 10 „	. ni
,, , Tulcea la Galaţi „	„	,,	,,	1 ameazî.
„ ,, Kida la Ismail-Tulcea-Gi.'uiţî Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Bnda-Pesta fac servicii! regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a puş in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie cape.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Plumb Franţuzesc
Se viode in quantităţî mari şi njici ca preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru învelite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţuri de 15 leî bu ata, — De vendare la subsemnatul
(30-1-8).
n. L1TYIIAX
No. 19 Strada Germană No. 19.
P

AU SOSIT al III-lea TRANSPORT VERITABIL
Caşcaval din munţi Penteleulul
de la D-nul S. BOHANESUU
DEPOSITUL GENERAL SE AFLA LA MAGAZINELE
V, I. RACOVIŢA
Strada Lipscan) No. 29 şi Calea Victoriei No. 8
Vis-a-vis de Prefectura Poliţiei Gapitaleî.
n0 aronHat Je l8 188(IAprile Şj inaijite moş;a Priş'ceni-pqsţa-Uc al ClIUal o poştă departe de Bucureşti Moşia Purani, tr0* poşte departe de Bucureşti.
Moşiile Ciupelniţa şi Trestie li o oră şi jumătate departe de Ploeştî Aceste doi e sunt lipite şi se aren-dează împreună satt deo.'.ebite.
Doctor Turnescu. (Bucureşti)
ANUL III.—No. 624
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBA'TA, 23 IUNIU 1879
ROMANIA LIBERA
APARE ITST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In Capitali: t an 30 leî, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 leî. In Districte! 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Strelnătate: 1 an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In România: La administrafiune, Tipografia Si. Mih&lţşcu şi la correspondenţif (juariiluî din judeţe.
In Franeta: La Sociitâ Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Pariu.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertiaiiig Agencv, 130—140 Pleet Street, London.
In Austria:	La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleisclnnarkt, 15, şi la D-nu II.
Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.	,
In Remania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedltion, Insera,ten, Pacht der Berliner Wespen, iu Hamburg.
ANUNC1URILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 batiî.
Reclame pe pagina IU-a.........1 Leu.
,,	,,	,,	11-a..........2
Epistole nefrancate se retuşa Articoliî nepublicaţi nu se inapoezu. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Alexandria, 2 Iuliu. - Noul Chediv al Egiptului a renunţat la jumătatea listei sale civile.
Brindisi. 2 luliîi. — Principele Bulgariei s’a îmbarcat, azi la 9 ore, pe vaporul rusesc Constantin şi pleacă direct la Constantinopol.
Constantinopol, 2 Iuliu. — Anglii şi Franţa neaprobăud anularea firmanului din 1873, «La Turquie» se miră zice ud ; «Anularea acestui firman nu are insemnătatea unei represalii, drepturile Puterilor faţă de supuşii lor sunt respectate, Această anulare trebuia să se facă, de oare ce a dat resultate rele ce ad adus atâtea neajunsuri asup'a Egiptului.
Fiiipopol, 2 Iuliu. — Oficiul Reuter anunţă, că represeutantul Aimro-Unga'iei, Kallay, a propus că comisiunea Rumelieî orientale, să discute maltratarea fugarilor jidani din Carlova, dar represeutantul rusesc s’a opus. Guvernul Rnmeliel orientale a numit o comisiune din 3 bulgari, un grec şi un catolic, pe care a trimis’o la Carlova, cu o escortă de cavalerie, pentru cercetarea faptului.
Belgrad, 2 Iuliu, — Ceremoniele făcute azi, in onoarea independenţei Serbiei, s’aii ţinut in biserica mitropolitană.
Aii fost de faţă toţi representanţii < xterni conduşi de Sermr-t-effendi. Eî aii adus felicitările lor ministrului Risticî.
Londra, 2 Iuliu. — Orontes va ajunge iu Anglia, la 9 Iuliu, cu corpul principelui L. Napoleon.
Cadavrul va ti debarcat in Wolwioh şi transportat la Chislehurst.
Ziarul «Morning Post» a deschis o listă de subscripţiunî pentru ridicarea unui monument in onoarea principelui. Pană acuma sad adunat 650 lire sterlinge.
Paris, 2 luliîi. — Ua artielu al luî Cassa-gnae din «Pays» invită pe principele Jenlm să cedeze rolul de pretendent de Tron, in favoarea fiului seu Victor.
«Ordre» află inutilă o astfel de polemică, pe cătă vreme princirele Jerom este eredele incontestabil.
«Moniteur» crede a şti, că Jerom e ferm decis să nu intre in inimiciţie cu Republica şi prin urmare, nici el nici fiul sed Victor, nu vor pretinde Tronul.
Pera, 2 Iuliu. — Iu ziua iu care principele de Bulgaria va sosi aci, palatul din Dolma-Badge va fi închis de trupe, pe partea de pe uscat.
Ca tălmăcitor intre sultan şi principe va servi Munir-efendi.
Mabmud-Neddim-paşa va da sâmbătă o visita Seik-ul-islamuluî; cel l’alţî membrii aî cabiue-tuluî, de o cam dată, nu ’l vor primi.
Fiind el un mare ruso-fil, se observă pe mal multe strade caricaturi mari represintăndn-1 ca : Mahmndoff-Neddimoff.
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 3 Iuliu — 4 ore seara.
Roma, 3 Iuliu. — Principele Bulgariei a trebuit să grăbiasoă plecarea la Constantinopol, din cansă că a primit telegrame de la Poartă, prin cari i se fixează ziua primireî sale de către Sultan, pentru a-şî lua beratul de investita ră.
Toate ziarele anunţă, că ex-chedivul Ismail e.şt va stabili residenţa la Neapol.
Ha vas1
A mvedea ultime soiri pe, pagina II!
Bucuresei, 22 luniu.
De la, prima zi a sesiune! de revisuire, politica guvernului ne arătase, in mod ne indoios, că scândura pe care voia să calce, ca să ajungă la deslegarea cestiuuiî israi-lite, era putredă până in măduvă, cu tot lustrul ce se ostenise a-x scoate, spre a ne tace să vedem intrănsa o punte temeinică pentru salvarea intereselor ţării.
Cine mal crede azi in spoell!
Dar de mal n’ainte chiar, guvernul, cu foită abilitatea ce umblase să desfăşoare, ca să remăie la adăpost de orl-ce răspundere, a lăsat totuşi să se intrevadă apucăturile lui cotişe şi pentru uoî compromiţătoare, ce el ’şi propusese să urmeze, in a-această grave atacere. Dacă tăcuse, cum tace pămăntul, in tot timpul, cănd imperios ar fi fost să vorbească, ca poporul să fi sciut din vreme cui încredinţa el conducerea unei majorităţi parlamentare, scopul vădit al cabinetului nu era alt, de căt de a hrăni cu speraţe de reuşită dorinţele străine intereselor ţării, invăluindu-se, aci inăuntru, de de ochii naţiuni, in mantia celui mai curat patriotism. Pe de o parte, urmând pe această cale, faptul spera să se consume, aşa precum 1 visase iu unire cu Alianţa ; iar pe de alta, guvernul putea să jure, că a scăpat Roma, pe cănd pe sub-ascuns ar fi primit bine-cuvăntarea generosului d. Cre-mieux.
Slugă la duo! stăpâni!
Din capul locului—ziserăm—naţiunea avea cuvinte de a bănui, că guvernul se in-cearca să joace pe socoteala e! un punct foarte periculos.
Purtarea lui tot-d’a-una nehotărită; cu-vîntarea lipsită francheţă, fugind sistematic de a vorbi lămurit in cestiunea de care ’î ardea ţării; ingănare in care se resbăteau frasele din mesagiu, din primul act cu care se inaugura vieaţa unul parlament atât de important, prin chiemarea ce avea; toate contribuiseră a pune ţara pe gânduri, ca una ce aşteptase să vaţlă pe guvern, cel puţin in ceasul de grea cumpănă, cănd era se intre la lucru, că el apucă cu resoluţiu-ne drapelul intereselor române şi ’l ţine neinchinat ispitelor periculoase ale străinismului judaic.
Speranţă deşartă !
In loc să vorbească desluşit, atăt Europei, căt şi representanţilor ţării din ce punct de vedere este impus României, ca deslegarea cestiuuiî israelite să fie privită; in loc să desvăluie, fără meşteşuguri deo-chiate, periculele de cari suntem ameninţaţi, in caşul cănd ar fi să cedăm insistenţelor mefistofelice ale Alianţei, care ne tot arată independenţa, cu preţul uzării viitorului nostru; in loc să arate aceastea, ca lumea să cunoască, in fine. pe calea im posantă a olt ialităţil, starea precară in care s’ar arunca poporul latin de la Dunăre, dacă n’ar fi îngăduit, să proceadă treptat la in deplinirea art. 44 din tratatul de Berlin, şi cu toată preeauţiunea necesară unei naţiuni incă novice, in viaţa largă şi .aventuroasă a civilisaţiuniî cosmopolite; in iloc de a căuta să contrabalanseze in străinătate, prin agenţii de cari dispune, interesele alianţei, prin interesele politice, pe cari le poate inspira azi România ţ in loc de a, lucra pe terenul internaţional cu dibăcie şi in mod stăruitor, spre a eşi la un resultat norocit pentru ţară; in locde a inbrăţişa această proce-dere corectă şi naţională, guvernul găsesce de cuviinţă să se includă iară in sistema politicei sale favorite, cu aparenţă dubioasă şi vacilantă, a unei politici fără vederi limpezi şi fără grai ii lămurit, şi se mărginesce astfel a se ascunde in dosul unor frase făţarnice, ca nici interesele ţării să nn aibă aerul de a le apăra cu resoluţiune, ceea ce ar fi indispus pe uueltitorii umilinţei noastre, dar nici să-şi dee la lumină scopurile con certate cu diplomaţia evreofilă
Numai in această cumpănă de prefăcută abţinere, cabinetul vedea — nu apărarea, intereselor ţării, precum se făcea a crede — ci menţinerea lui la putere, şi de aci, bine inţeles, refusul obstinat de a se presinta
parlamentului cu un project de lege combinat după dorinţele ţării, şi însoţit, de o espunere categorică a maturei acestei cestului, in care şi drepturile şi femeile ţârii, de a resolve cestiunea intr'ast-fel, să li fost susţinute prin argumente impugnabile, cari de sigur nu i-ar fi lipsit.
Nu ast fel a lucrat guvernul.
In mesagiul tronului, după ce se incearcasesă dee cu muştar fin pe la nasul puterilor, ca şă mai sare inima Românilor de nedreptăţile la cari ăi condusese salturile unei politice de neprevedere,—guvernul se oprise de o dată la jumătate calea, tocmai cănd ţara aştepta să vadă cum stă afacerea art. 44-, in legăturile ei cu politica din afară.
Tu loc de a destăinui ceva ţării, precum dator ar fi fost, ca guvern constituţional,- -miniştri se mulţumiră a inşira la tirade istorice, de o potriveală, cam aproape de lipirea unei nuci in părete. Atunci la deschiderea parlamentului, nici o mărturisire, căt de acoperitei că ar fi oare-carî presiuni din afară sub raportul modului, in care s’ar fi cerut să ne desfacem de piatra ce se legase de gâtul independenţii noastre; din contra, guvernul, cu un aer de mândrie, afirmase, că puterile nu ne impusese nimic, că nimeni nu prejudecase cestiunea, ast-fel că resol-varea ei venea, întreagă neatinsă, med Raţiunii, desbaterilor şi bunei ehibsuinţe a mandatarilor ţării
Tot ar fi fost o linie de purtare, curată cel puţin, prin decisiunea fermă de a urma unei norme; tot ar II constituit o apucătură ca lumea, dacă guvernul s’ar fi ţinut strict in reserva ce-şî impusese, in rolul ce-şi alesese de figurant, politic, fără nici un fel de acţiune.
De ce n’a remas in această situaţiune de absolută neutralitate, pe cari unii dintre re-presentanţî luaseră osteneala zadarnică de a demonstra, că ar fi şi constituţională ?
De ce n’a remas aşa împietrit, cum se părea el hotărît, in maxima luljudaicăde „nu sciu, n’am văzut” ?
Guvernul ar fi avut atunci meritul de a nu fi însemnat nimic in resolvarea unei ces-tiuni de cel mai vital interes pentru ţară ; ar fi avut apoi şi scuza, că, fiind puţin la suflet, a preferit să remăie afară din lupta naţiune! in contra reu-voitorilor el, de căt să compromită succesul causei naţionale, prin temerea ce ar fi arătat, la luptă.
Tot. era ceva, căci era cunosciuţă de sine-şî.
Dar nici atăt n’a voit să-şi reserve guvernul, ca merit in stima naţiunii.
Când a fost aproape de ora supremă, guvernul şi-a schimbat de o dată gândul, şi s’a grăbit a întrebuinţa capătul cel lalt al politicei sale. A alergat din nou la tactica surprinderilor, la mijlocul ameninţărilor, cu foc şi pară, ce svapăie cumplit in vezduhul politicei europene, de căte ori in-tălnesce căte o piedică in scopurile luî ; a căutat, in fine, să ameţească spiritele, sco-ţănd la iveală, in minutul din urmă, cănd ţara nu mal poate judeca pe îndelete şi cu sânge rece, tot felul de închipuiri, ca naţiunea suverană, să-şi pue suveranitate de frică in bosunar, şi să lase pe democraţii el de miniştri să-şi joace calul, cum ar voi.
Cănd aproape de a vedea dar şi ţara, cum inţelesese guvernul că cestiunea israe-lită era reservată, intreagă neatinsă, a-precierei şi hotărîrei sale ; atunci, pe neaşteptate, guvernul, se scutură diu piroteala ce se prefăcuse că l a cuprins, şi se pune a cheltui o activitate, de care sectarii cel mal devotaţi ai cosmopolitismului ebraic vor fi remas de sigur uimiţi. Atunci şopt.ele. pe fel de fel de tonuri, purtate in dreapta şi in stânga, ca să prepare spiritele pentru i-
dolul ce avea să iasă, din machina politică a guvernului; atunci raţiuni de stat exhi-bate represintanţilor, cu suspine de adâncă mâhnire; atunci perspective de pericule in grozitoare pentru ţară, daca ea nu s’o ajunge la tocmeala ce guvernul o ţinuse ascunsă; atunci propagande printre coreligionarii d-lor politiei” că n’avem in cotro, căci cu Evrei nu te joci: ei întorc azi Europ i pe degete». . atunci zel şi ferbinţeală, ca să iasă bobi in numer, cum ei măsluise iu străinătate trimisul guvernului, pe ciurul diplomaţiei ovreiesc!; atunci tot arsenalul mijloacelor, de scrieri, pe octave de inalt patriotism, de peroraţiuni dictate din convin gerî diplomatice, de presiuni morale şi de ingerente convingătoare, printre cei trimişi de ţară a tăia nodul gordian.
Cum se face inse că Europă din mesagiu nu cugetase să ne impue soluţiunt absolute, şi azi, ca din senin, Europa de acum o lună cere cu ameninţări soluţiunl ab olute, votarea cu duiumul a Evreilor, aleşi şi nealeşî ?. . a celor traşi la sorţ, a celor cu vechime in ţară, a celor cu averi, a celor învăţaţi, a celor cu merite ascunse, sub vălul celei mai virginale modestii.
Cine-i scoase L lumină pe toţi aceşti muşterii de ţară d’a gata?
Europa, d-lor miniştri, sab d-v. in înţelegere cu sprijinitorii oculţi ai politicei ovre-esci, cu cari *ă daţi mâna, in comercial d-v. din afară ?„
Cum să calificăm dar o purtare de felul acesta ?..,
Remăne să înţelegem şi să vedem acum, cine, până in cele din urmă, va remănea inşelat,.
Naţiunea a prins insă de veste ; ea nu se va lăsa să cadă, şi de riudul acesta, prinsă, in capcan ce-i intindeaţl cu atâta viclenie.
CRONICA ZILEI
Comisiuuile, alese spre a formula proectul de revisuirea art. 7 din coustituţiuue, şi-ad terminat lucrările lor. Maiorităţile ambelor comisium, ni se afirmă, s’ad pronunţat pentru principiul impemăutănirii individuale, cu garanţii pentru proprietatea rurală, aşa cum am cerut şi noi.,
D. G. Mărzescu este însărcinat a face raportul către Camera deputaţilor. Poate chiar astă ,1 raportul se depune pe biuroul Cameriî,
Guvernul, cu toate stăruinţele primului ministru, n’a isbutit să întrunească majoritatea < omisiunilor pentru ideile sale. El pare foarte descurajat.
Noi felicităm pe membrii comisiunilor, cari, primind principiul cuprins in tractatul de Berlin, n’ati uitat de interesele naţionalităţii romane, nici nu s’aîl speriat de ameninţările alianţei israelite, asverlite in familia romanească de organul guvernului.
— X —
Raportul oomisiunilor, după ce se va citi iu corpurile legiuitoare, se va tipări, apoi se va trăraite iu secţiuni ; aci se va desbate din noti şi se vor nu-ni delegaţii, cari să formeze proiectul de Aditiv ; aşa că desbaterile pnblioe vor incipe la 27 sad 28 ale curentei.
—x—
Ori de căte ort ni s’a presintat. ocasia, am foit intre cel d’ăntăiu, cari ati ridioat. glasul pentru lăţirea inst.rucţiunel, cu deosebire in comunele rurale.
Trebue să mărturisim, că, mult puţin, s’a făcut ceva pentru luminarea ţeranuluî ; dar tot mal sunt incă, multe comune, lipsite cu desăvârşire de scoală, fie pentru oă locuitorii n’ati destule mijloace ci s’o intreţie, fie din causa ne-gligenţeî unor primari reti voitori. Tn aceasta categorie intră şi cătunul Urecheştî, ce ţine de
www.dacoromanica.ro
comuna Motoci, plasa Ocolu, judeţul Dolj. Ca să dăm o idee despre starea culturii in acest cătun, e destul să spunem, că afară de popă şi paracliser, nicT un alt sătean nu maî scie carte.
Mişcat de această şt ire de lucruri, d. V. Besle-geanu, exploatatorul moşiei, ni se spune oasi a dresat o petiţiune către d. prefect de Dolj, prin care el ruga să iea ensuşî iniţiativa, să dea ordine primarilor ca să convoace pe locuitori, spre a forma liste de subscripţiunî pentru strângerea materialurilor trebuincioase la clădirea unui local de scoală. In acelaş timp, d. Beslegeauu, absolvent a şapte clase gimnasiale, s’a oferit en-suşî a fi institutorul acelei scoale, cănd se va olădi.
Ne place a spera, că d. prefect de Dolj va stărui pentru real-sarea acestei legitime cereri din partea unei persoane, al cărui interes pentru instrucţiunea publică ’î face onoare.
Tot o dată atragem atenţiunea d-luî ministru respectiv, şi-l rugăm a pune caşul in vederea revisoruluî soolar, din Dolj spre a da cuvenitul concurs.
—x—
A. S. S. principele domnitor de Waldek-Pyr-raont conferise d-luî ministru Ferechide insig-niele ordinului Merit civil, cl. I.
Un decrft domnesc, dat azi publicităţii, au-torisă pe d. Ferechide a primi şi purta acele insigniî.
—x—
D. loc.-col. in retragere P. Zîmniceanu e au-torisat a primi şi purta insigniele ordinului St. 1 ladimir, cl. IV, ce i s’au conferit ]de M. S. împăratul Rusiei.
— X—
Medalia serviciul credincios de aur s’a conferit d-lnl George Zotu, inginer la salina Dof-şi d-luî I. Cariagdi, cămăraş la aceiaşi
salină.
—X—
Dumineoă, 24 curent, se va ţine concursul general cu pistolul, depunerea esamenelor de scrimă şi gimnastică şi distribuirea premiilor, in localul societăţii romane de arme, gimnastică şi dare la semn.
Comitetul roagă pe tcţl dd. membri a lua parte la această serbare.
Ea va începe la orele 8 dimin aţa şi va dura pene la 5, seara, conform programului deja publicat.
Localul societăţii e in strada Batişte, No. 2,
nici viitorul nu are să ne vaţlă pe acel’aşi drum...»
De şi acest mod de raţionare este tocmai atăt de absurd, ce privesce logica, căt şi de funest şi plin de reutate ia privirea intereselor bine inţelese ale României, in specie, şi a Românismului in general, declarăm incă o dată, că el inţelegem. Cu-noascem omenirea şi nu ne facem ilusiî despre ea...
Dar nu putem inţelege un lucru Pentru ce este atăt de uitată sermana Bucovină ? Împotriva acestui nenorocit pământ românesc nu se pot face insultătoarele obiecţiunl, ce se ridică de nişte slabe suflete romă-nescl, in contra Ardealului şi ţerilor române de dincolo de el. Din contră, nu adă-postesce incă mereu in sinul şeii pămentu bucovinean osămintele lui Ştefan, Rareş, Bogdan. . ? Trecutul cel maî strălucit a Moldovei, actualitatea superbă, cu care se fălesc Muntenii, nu sunt sau identice, sau intr’o legătură causală, cu numele, cu faptele, cari s’au succedat şi au făcut să tremure această fâşie din trupul românismului, cutropită şi maltratată astăzi de străini ?
Nici urme de ast fel de gândiri in România neatărnată. Bucovina este privită ca un păment perdut; suspinele şi nenorocirile el sunt neauzite in ţerile de un sănge. S’ar părea, că trufaşele strigări de neatârnare asurzesc şi inăbuşă oftările acelora, cari sufer incă.
Ast fel de gânduri ne-aii cuprins, cetind o corespondenţă din Cernăuţi, a ziarului vienez l(die Presse”. Desfăşurăndu-se tocmai acum in Austria luptele electorale, această corespondenţă se ocupă şi cu frământările, provocate de ele, in Bucovina.
Comitetul central electoral este in Cernăuţi, constituit esclusiv din. . ovrei şi nemţi. Comitetele particulare sunt formate din a-celeaşl elemente. Alegătorii şi prin urmare şi aleşii deosebitelor colegii electorale sunt... străini. Un singur colegiu electoral mal posede incă Bucovina, in care Romanii sunt in majoritate : colegiul Rădăuţî-Cămpu-lung. In toate cele lalte elementul nostru sau e stins, safi rărit şi corupt ast fel, in cătpe-rirea va urma măne. Aşa stă astăzi Bucovina.
Bucovina.
Mal inţelegem—negreşit fără a justifica— indiferenţa sistematic observată de către presa României, faţă de cele ce se petrec in viaţa politică şi naţională a Românilor din Ardeal şi părţile unguresc!; căci aceste teritorie, de şi au făcut o dată parte din Dacia cea mare, ale cărei părţi constitutive erau in acel aşi rînd şi Muntenia şi Moldova, ţerile ce au fericirea de a fi unite astăzi; de şi locuitorii lor in absolută majoritate sunt de acel’aşî sănge şi aii aceleaşi aspiraţiunl,—oamenii noştri politici, antipatici solidarităţeî tutulor Românilor , pot zice: «Ce ne impoartă pe noi aceşti a ungureni»; trecutul ţerilor noastre nu are a face nimic cu trecutul lor,—şi prin urmare (?)
Şi cum a putut ajunge oare atăt de reu nenorocita Bucovină ? Prin Evrei. Perfidul guvern austriac a voit să desnaţionaliseze căt maî iu grabă acest cuib viteaz al Românismului ; voinţa lui este astăzi, putem zice, implinită şi mijlocul prin care şl-a se-vîrşit-o aii fost Ovreii.
Desromanisarea Bucovinei este ăntăia faptă positivă a germanisăreî Orientului prin Evrei. Bucovina este jertfită deja; Moldova este la rind, veninul ludei a străbătut pe j umetate şi in trupul ei. Ea strigă, ea se sbuciumă... Cine o va au<ji ?
Ce crude sunt destinatele Românismului? Atunci cănd Bucovina moare prin evrei şi Moldova se infioră de spasmurile aceleeaşî oribile şi degradatoare morţi, guvernul Ro-
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE* 25
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA ÎI.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşî.
— Urmare —
IV
* Azi, de dimineaţa, auzii un mare sgomot, venind din fereastra ce dă spre uliţă.
— Tae hamurile, strigai! mai multe voci, căci nu se mai poate scula, uite piciorul e prins s ub roată şi s’a lovit ou capul de petre.
O voce de beţiv, ord nară, domina toate cele l’alte :
Vedeţî-ve de trebile voastre, respundea ea, ’mî sciu meseria, n’am trebuinţă de voî.
Şi lovituri de bicifi se auziafi, lovituri de căruţaş supărat; ele au un sunet particular, oare eţî supară ureohile, şi ’ţî sângerează inima.
Ne putând să ajut moi o dată, efi nu me uit de loc. in uliţa iu asemenea oasurî. Cu toate
acestea astăzi sgomotul e aşa de mare, in căt curiositatea me invingc. Me reped la fereastră, o deschid şi printre perdelele intre-deschise privesc.
A ! D-zeule ! e ceva i spăîmentător !
O căruţă,grea, incăroată cu petre, e in mijlocul uliţei. Calul din mijloc, un biet animal betra n, neputincios, osos, a alunecat pe ghiaţă şi a căzut; unul din picioarele sale, apucat sub roată, e pe jumătate rupt, marele şefi cap alb incă inteligent, cu toate suferinţele şi bătrâneţea sa, e întins pe pavagifi, sănge curge din gura şi oclhî seî pe jumătate inohişî ; aî crede oă plânge.
Câte-va petre din căruţă au căzut pe spinarea sea.
Eî bine! pe acest animal, neputincios, bolnav, rănit, aproape să moară, el bate acest om.
Ce, nu e nieî un sergent de oraş, care să o-preasoă pe acest om? Nu, sergenţii de oraş, zicea alaltă-ierî tatâl-med, nu sunt nici o dată acolo unde e trebuinţă de eî.
Şi nici unul din oamenii ce sunt colo sub fereastra mea nu au inimă ?
In picioare pe trotuar, eî privesc şi fac re-tiecţiî, apoi dau consilii. Cu toate aoestea un domn betrăn se iudreptâ spre el şi’î zise: «Faci
mâniei, această putere reală şi unica spe- i propune, a se jura trupele, in viitor in-rare a tutulor Românilor, legitimează toată istoria evreilor, sancţionează negrele lor
planuri, şi eşl bate joc de prevestirile mor ţel, ziccnd : «Suntem oameni şi unii şi alţii; nici o primejdie......»
Da ! pentru voi, cari negaţi naţionalitatea şi viaţa iusufleţită de ideile el, pentru voi, nu e primejdie. Cu atăt mal iute şi maî sigur va isbi şi infrănge aceasta primejdie pe «romănî».
DIN AFARA
Lupta partidelor in Francia.
Moartea principelui imperial Napoleon a fost pentru partidele politice din Francia un eveniment, de o întindere care nu se poate mesura incă astăzi. Luptele intestine, cari incepuseră deja a se linişti şi a se urma mai mult in ascuns, au căpetat prin această intămplare un noii avânt şi loviturile incep a se aduce iar pe faţă. la lumina zilei.
Bonapartiştil, pentru ca să nu-şî piardă reputaţiunea, şi Orleaniştil, pentru ca să exploateze situaţiunea, şi-au indoit puterile; republicanii nu aii remas insă maî pe jos. Ast tel combaterea este maî violentă de căt ori cănd.
Primul organ al partidului republican, «Republque Franţaise», se apucă mal ăn-tăiii de principele Jerome Napoleon. «Nu ne mulţumim, zice ziarul lui Gambetta, cu declaraţiunea principelui de a remănea un bun patriot şi de a stărui pe lăngă actualul regim. Bonapartiştil l’au ales de căpe tenie a lor oficială; principele trebue să decline formal această atribuţiune, dacă voesce să dăm o valoare declaraţiunilor sale de patriotism. Dacă nu va urma ast tel, atunci nu ăl vom trata ca pe un om ordinar, ci vom aplica asupră-I măsurile, cuvenite pentru pretendenţii de tron...»
Cuin vedem, Jerome este pus prin această prevestire, care fără indoială nu va in-tărzia să se realiseze, intr’o posiţiune foarte incurcată. Alternativa este puţin plăcută.
* *
Aceeaşi atitudine o observă «liepub'ique I rancaise» şi faţă de partidul orleanist. Ziarele acestui partid sunt incunoştinţate, că dacă nu vor inceta cu atacurile şi insultele lor contra republice!, guvernul acesteia se va resbuna, esilănd pe principele de Orleans, pretendentul lor.
Măsurile sunt sumare.
* " *
Moartea principelui imperial dovedi republice!, că simpatiile napoleoniste sunt incă vil in sinul armatei, cu deosebire la gradele superioare de oficerl. Taine, cari s’au dat pe faţă cu acest prilegiu, i-au adus incredinţarea, că o incercare de a se sui pe tron a mortului principe, nu remănea nesprijinită din partea multor oficerl.
Spre a inăbuşi atarî veleităţi primejdiosc republice!, şi spre a lega mai mult armata de republică, tot «Republique Francaise»
reu, prietine, că dai in acest animal.» Dar oăru-
.aşul î rîse şi Iui şi fiindu-i frică se depărta şi se perdu prin mulţime.
Aidi, striga căruţaşul, aoeastă mortăoiune nu vrea să se scoale. Se vede că vârful biciului nu ’î da destul curagiu; să incero cu coada.
Atuncî, apucând biciul şefi eu doue măinî ca pe o măciucă, T rădică spre a lori calul Aşî fi vrut să fug şi nu avui putere: o mănă neve-<Jută me ţinu in loo.
Un om de inimă! nu e nici un om de inimă printre aceî oameni cari se mulţumeso să murmure cănd ar trebui să lucreze. O secundă incă şi coada biciului va lovi calul!
închisei oohiî şi sooseî un ţipăt.
Ce ! oare m’a auzit ?
fin om eşi diu mulţime şi se aruncă spre căruţaş şi apuncăndu’î biciul
•— Te opresc să maî lovescî aoestcal! zise el.
Şi ce cauţî aci ?, ’î zise cu obrăsnicie căruţaşul.
—	Ce-ţl pasă! Supune-te.
—	Eşti de la poliţie ?
—	Nu.
—	Atuneî, dă-te la o parte.
—	Nu me1 dau
cepend căt mal curând, pe republică ; pri. mul jurământ se va lace cu prilegiul im. părţireî nonelor drapele. Oficeri! cwî vor refusa a pune acest jurământ, vor fi pusî numai de căt in neactivitate...
*
* *
Liniştea Franciei, cum vedem, este incă departe.
Starea poporului turcesc.
Intr’una din şedinţnle recente ale camere! lorzilor din Anglia, marchizul de Salis-bury, interpelat fiind de către unul din membrii camerei, asupra tristei posiţiunl in care se afla Armenii turcesc! din Asia,—ministrul de esterne respunse, făcând următoarele consider .ţiu al generale—destul de triste— asupra actualei situaţi uni a poporului turcesc :
... Relele esisteute sunt moştenirea maî multor seculî; sunt tradiţiunile poporului; ele au pătruns in inimele acestuia, şi dacă e să fie vindecat1, această vindecare nu se poate fac^ prin o meni politici sau diplomaţî. Este cu totul nefolositor a maî spori înţepenirile di-plomaţ eî, căci in acest mod nu se ra putea schimba caracterul şi temperamentul poporului.
Constat incă, oa sistemul zecimilor este un mare abus, dar nu se poate desfiinţa odată. Co-rupţiunca funcţionarilor, dupe mine este maî mult o cestiune de trecut decât de actualitate. Reul principal, de care sufere Turcia astăzi, este completa desorganisare a societăţeîjdin Asia mioă, de oarece I urcia nu dispune de puterea trebuincioasă, pentru a infrăna obiceiurile de briganţt ale sominţielor nomadice de aici. Deşi pe deoparte incriminările cari se aduc in acest punct Turcii î, oă nu eşî ţine promisiunile, sunt ade-verate, de alta parte turcia nu [are insă maî puţină dreptate, cănd declară, oă nu poate cheltui ba ui pe cari nu-î are. Nu maî după ce bine- oi. ventările păceî vor fi inlocuit grozăviile res-boiukiî. va fi in stare şi Turcia de a’şî inplim j romisiunile.	.
Am cetit, maî de curând, un ziar ce apare in Asia mioă, in care am găsit aceste rânduri: «In multe părţi ale ţereî domnesce foametea, adevărata foamete este insă eea de oameni.» R,es-boiul a inghiţit sute de miî de oameni şi va trebui să treacă incă mult timp, până cănd se vor inohide acelea rane. Am făcut menţiune de de acestea fapte, spre a ve arăta, că nu putem aştepta de la Turcia ruinată prin resboiu aceea, ce : m putea aştepta de la un popor creştin, a car î buna stare nu este pusă in joc. Cu această nu vreau să zic, că pentru acest motiv va trebui sa stăruim maî puţin pentru ştergerea relelor şi pentru introducere a unor imbunătăţirî.
Cu privire la Armenia, s’a ales o comisiune pen i u a se consulta asupra reformelor necesare. Această comisiune lucrează a la tur<guey a-decu încet, dar luorează. Din această oomisiu-ne facă parte şi un creştin, un armean.
Contingentul nostru consular din Asia mioă a fost sporit in mod potrivit ; vom fi prin urmare maî in stare de aici înainte să atragem băgarea de seamă a Turcieî, asupra abusurilor esi tente şi de a lucra pentru ştergerea lor,
Afară de introducerea aces'or reforme ne a
— A ! aşa ! Nu eşti de la poliţie şi vreî să
mî dai ordine ! Ei bine, atuncî vreî să ne faoî să rîdem.
Şi cu o mişcare repede el ’î scoase bioiul din măinî, apoî se dete caţî-va paşî indărăţ şi ’I privi ! ril priviî şi eu.
E un tener de 34 pănâ la 36 de ani, mare, puţin slab, palid, cu nisce ochi mari negri şi dulci.
E îmbrăcat foarte simplu, numai in negru, mâinile sale sunt goale, dar in măna dreaptă ţine o pereohe de qiăuuşî.
Dacă o luptă se va inoepe intre amândoi, e evident că căruţaşul va invinge.
LI e ca un erei le: mâinile sale sunt enorme, are un găt de,taur, un cap mare pe oare se vede o pădure de peri roşii, aspri şi drepţi.
Scie, se vede, că e maî puternic păci Jupă or 1 a privit, rîse şi zise.
Aidî, vreî să te maî inscinţezo dath fngî sau me răped la tine.
— Inoearcăte, zise tenerul.
El eşî încrucişa braţele, rădica capul şi privi pe căruţaş drept in pehî.
Cred că ar fi fost oprit de acest sânge rec1 şi ar fi liniscit, dacă oameniî cari adineaori nu indrăsneafi să oprească pe căruţaş, acum nu ’1 ar fi indărjit,
www.dacoromanica.ro
stat şi ne va sta in tot deaunu la inimă menţinerea intactă a suveranităţeT Sultanului, pe care l’am gas t tot deauna iusufleţit de dorul, de a şterge abnsurile, cari pătează regimu eăii...
DIN CAMEPILE DE REVISUIRE
— Seaiuuea extra-oriliuară. —
Şedinţa de la 2 î luniu, curent.
Camera. Se trămite, de urgenţă, la secţiuni, peliţiunei mal multor locuitori din judeţul Roman.
—X—
Se citesce potiţiunea d-lul C. G. Cordescu contra sub-prefectului Placă.
Se hotărăşte, prin vot. ca comisiunea să aducă raportul a doua zi.
— X—
1). Gr. Bălărrscu citeşte şi apoi depune pe biurou o mo'.iune subscrisă de 14 dd. deputaţi.
Prin acea moţiune cel 14 declară, cănu e loc la revisui ea art. 7 din Constituţiune.
~x-
Adunarea dec .1că raporturile comisilinei de indigenat din camera trecută, să se ia in desbatere . ămbăta. viitoare, fără a se mal inapoia con isiunei actuale.
X—
După-ee d. ministru de finance cere amânarea cestiuneî tratate intr’un raport al cilul Vergati, rap .rt asupra căruia d. ministru nu are cuno t iuţă, Adunarea trece in secţiuni.
ARENA ZIARELOR
*%. Ciudată tactică mal au confraţii noştri de la «Românul», in cestiunea israelită. In svîrcolirea lor spre a prepara isbănda soluţiunil ce au propus, eî cănd se roagă şi se miorlăesc, cănd fac ameninţări apocaliptice, cănd in fine se declară invinşl şi gata a face concesiuni.
Se pare insă, că gluma s’a ingroşat, căci in n-rul de ieri organul guvernului are aerul de a ameninţa... chiar cu o lovitură de stat, in cas cănd pofta străinilor nu s’ar satisface.
In adever, pe cel cari sunt hotăriţl a nu da nimic Evreilor şi pe cel cari le dau numai impămentenirea individuală, „Românul” eî compară cu deputaţii de la 1864, cari, in privinţa cestiuniî rurale, unii se certau pe cătăţimeo j ogcanelor, iar alţii declarau că nu dau nici un parmac.
Şi apoi conchid :
Resultatul fu lovirea de Stat de la 2 Mal.
Acei cari atunci provocară lovitura de Stat stârnesc şi acum, pi in sciinţă sau nesciiDţă, in a voi mut loviri de stat şi prin urmare noul şi mult maî grave perierile pentru ţară.
Bage bine dc seamă patronii »Rom anului u să nu se cam joace cu asemenea arme foarte periculoase, iu momentele actuale. Nimeni in ţara romanească na voesce o lovire de stat; o asemenea ideie n’a putut trece de căt prin capitole zăpăcite ale celor de-
—	Se vor bate, nu se vor bate, zise unstrengar.
—	Mojicului e frici, zise o voce.
—	Bravo ! cio'oiu !
Atunci, căruţaşul rugi, blestema şi se arunca cu capul plecat asupra celui alt
Aoesta, in mi nitul cănd aoest colos era s*ăl atingă, sari la o parte şi căruţaşul tarît de propria! greutate, se impedieâ de trotoar şi oăzu lăngă oalul şefi,
—	Bravo ! bravo ! strigară ştrengarii.
Acum ei nu maî vedeai! de căt invingetor şi
invins şi aplaudau.
Bar căruţaşul s’a sculat, orbit de manie, înfuriat, el se căuta in busnnar, scoase un cuţit şi inaintâ spre el.
Bagă de seamă, bagă de seamă, sţrigau ar cum din tpate părţile, vrea să te omoare !Are un cuţit; fugi.... Asta nu maî este glumă !... Jos cuţitul !,.. Să ’l arestăm
Lăsrţi’l, respunse tenerul, snrizănd.
Cănd căruţaşul, apropiiudu-se de el, ridioămăna, d şi desiăcu braţele, le inţinse, apucă pum-ftcl inimicului şefi, H scutură tare şi cuţitul 8azu P° l'ement, şi atunoî inoetAfără a st grăbi, un p;is gimnastic, pe cănd mulţimea mirată
aplauda, el străuge măna nenorocitului, cu o
votaţi Evreilor. încă o dată, bage bine de samă; căci, dacă la 1864 lovirea de stata isbutit, causa este că cel cari au făcut-o aveau cu dănşi majoritatea ţării, adică poporul ; pe cănd cel cari ar făcea-o acum, n’ar putea găsi alt sprijin,... de căt poate in puşca streinului! Şi vai lor atunci!
t- ’y: «I impui» publică o intămpinare a il-lul P. P. Carp la nisce reflexiunl, făcute de numita foaie, in privinţa atitudine! sale in cestiunea israelită. Organul conservator afirmă incă o dată, că d. Carp, de şi membru influent, al partidului, are insă opiniune deosebită, atăt in ce privesce atitudinea sa in cameră, căt şi in privinţa soluţiunil ces-tiunil israelite.
*** «Presa» constată tactica „Românului» de a provoca in toate chipurile pe oposiţia conservatoare a ’şl spune cuvântul in oes-tia Evreilor.
In zadar, zice ea, va răguşi bătrînul organ dm strada Doamnei, căci nimenea nu se va mal bisa a fi inşelat. Şi ce nevoe are d. prim ministru de oposiţie ? D-sa, n’are majoritate n’are voturi in Cameră şi in Senat ? Deci, inainte, d-le Brătiene, cam ţi-aî aşternut, aşa veî dormi !
- * Hotărârea membrilor din comisiunea senatului pare a fi luată. Pe de altă parte, se afirmă că proectul majorităţii comisiuneî din cameră represintă minimul de dorinţe al guvernului.
Nu vedem dar - zice B;nele public — la ce resuitat practic va ajunge tăcerea cabinetului şi retuşul lui d’a nu lua iniţiativa propuueriî, de oare ce pe d’o parte tot va trebui să re pronunţe pe faţă iar pe d’alta se va sci, oi proiectul maiori taţii din comisiunea adunării deputaţilor este oare-cum espresiunea minimului de dorinţe ce nutresoe guvernul.
Mişcarea populaţiuneî a oraşului Bucuresci
de la 10 pană la 15 lun'c, 1879.
Naşteri: Copii legitimi 47 băeţi, fete 41, su-
20a băet“°fiO rWfl13, băe4b fete 7- suma u0’ l)aeG fete 48, total general 108,
Decese: de sex bărbătesc 57, femeesc 61, total 118, din cari 21 m spitale.
Etatea decedaţilor : Pănă la un an 34 de la
1	0 am 32, de la 5—2 i anî 14 de la 10______20
-80; d!r»larn~3° anî l4’dela 30-40 anî
fe * 40T60 am 11, de la 60-80 anî 5, ae ia 80 am m sus 2, suma 118.
Căuşele deceselor: variolă confluentă 0, mor-ruseob. ], scarlatină 6, angina diphterică oroup. 7 tuse convtulsiva 0, febre tipoidă 4, typhus 0, cholera 0, Lbr. puerperală 0, phthisia pulm. tub. pulm 17, entent. gastroent. diar. 21, pneum. pleuropii bronch. 13, chcdera nostras 0, moarte violenta O niemgita 8, dysenteria 3, scbropule 1, înecare 0, plagă prin armă foc 0. călcat de
Serviciu Tel grafic al „României Libere
t>e 4 luliii. - 9 „re dimineaţa, i’aris, 3 Iuliu. - Noutăţile primite din Londra asupra star î sănătăţii ex-imperatriotrî Eugenia spun, că tot pericolul a dispărut.
aşa putere, inoăt acesta obosit, invins de durere strigă,
—	Eartă-me.
Atunci invingetorul tot surizănd, tara pe in-vms lăngă calul său şi arătăudu-il.
-yfu ’l aî ertat ? ’î zise el. Erai maî tare de Jîăt G şi ’l băteal. Ingenunohe acum, şi cereţi ertare, nu acestui animal care nu te ar înţelege, ci lui d-aefi pe care ’l ai atins torturând una din făpturele sale. Aide iugenunche.
Căruţaşul voi să se opue. Supt continua străn-soare, braţele sale se strânseră, genunchi seî se indoiră, corpul seu tremura, şi el căzu in genunchi.
Atunci tenerul deschise mâinile, lăsa pe inimicul seu, şi acesta invins, supus, se ridică incet.
Bîn toate părţile i se dă aplaude, şi efi îndărătul perdelelor mele nu ine pot impedeca de a striga: bravo!
M o fi auzit el f Mi se pare ca da, căci privirea sa dulce şi trista, s a ridicat spre fereastra mea.
Par eî nu sfârşise iucă. Se apropie earăşi de căruţaşul zăpăcit, tremurând, şi ’i zise.
—	Această căruţă şi caii aceştia sunt aî tei ?
—	Da, domnule.
—	Eî bine, eţi cumpăr calul pe care ’l bă-
Cnrtea juraţilor, de la Sena, a achitat pe d I aul de Cassagnac, aeusat că ar ti ultragiat guvernul republicei in mai mulţi articliî din ziarul seu «Le Pays.»
Cairo, 3 Iuliu. Khedivnl Tewfik 1, a pn-mit demisia min;sterulni şi a iusărcinat pe Şe-rif-paşa să formeze unul noii, sub presidenţa sa.
Roma, 3 Iuliu. — Noutatea dată, de «Daily telegrapb» din Londra, asupra unui pretins diferent iscat intre regele Italiei şi primul şeii mi-uisrtu, e desminţită.
Camera deputaţilor, in cursul discuţinnilor asupra legeî relative la iraoositul pe macinat, a adopta’, cu 251 voturi contra 129, ordinea zilei pur şi simplu, lăsând la o parte toate cele t’alte ordini de zi propuse. In timpul acesta d. Depretis, presidentul consiliului, ar fi declamat inainte de a voia, că el consideră votul pentru ordinea zilei pur şi simplu ea vot de neîncredere faţă de cabinet. In urma acestui vot, d, Depretis a cerut amânarea disouţinneî pentru a putea informa pe rege.
Roma, 3 Iuliu.—10 Ore seara.— Crisa ministerială e deschisă, in urma votului dat de camera deputaţilor cu privire la impositnl asupra măcinatului,
Constantinopol, 3 Iuliu. — Sultanul a reasigurat pe marele vizir Kheredin şi pe Seik-ul-Is-lamul in privirea rechemări lui Mahmud-Nedin.
Destituirea Ini Husein-paşa, guvernatorul din Sontari, ar fi fost provocată — se zice printr’o notă a Rusiei.
Viena, 3 Iuliu. — «Gzetta de Viena» anunţă, că împăratul a numit pe contele Kheveiihfiller, ageut diplomatic şi consul general peutru principatul Bulgariei. D. Khevenhuller a fest păuă acuma consilier de legaţiune şi primul secretar al ambasadei din Belgia.
Colegiul marilor propri'tari din Bohemia a ales lista ce a resultat din compromisul intre diversele partide, şi anume 10 conservatori şi 13 liberali, intre cari se află d. de Pretis-Cagnodo, ministru de fiuauce, şi Mansfeld, ministrul a-griculturiî; ei aii fost aleşi aproape in unanimitate.
Londra, 3 Iuliu. — «Daily News» publică o tolegremă din Capetown cu data de 6 luniu, a-nunţănd, că Cet wayo, regele Zuluilor, a dat ordin d’a intra in negocieri de pace ou Anglia. Lordul Chelmsford i-ar fi oferit un armistiţiu împărăteasa Eugenia azi e scăpată de periclu.
Cairo, 3 Iuliu. — Noul cabinet este aproape format sub presidenţa lui Şerif paşa, ministru actual de interne şi de externe; Ismail Ejub paşa e numit ministru de finanţe, Mustafa Sebu ministru de lucrări publice şi Osman Galib ministru de resboifi.
Berlin, 3 Iuliu. *— Se cousideră ca probabilă numirea d-luî sub-secretar de stat, Bitter, la ministerul de fiuauţe, şi a d-lui Puttkammer, actual presideut superior al Silesieî la ministerul de culte. Căt pentru portofoliul agriculturii e desemnat d. Seydwitz, sau consilierul de Stat Luoius.
Cattaro, 3 Iuliu. — O eolisiune iutre turci şi muntenegreni s’a întâmplat la fruntarii. Gu-
teaî adineaori. El nu face două sute de frauoi; cată trei sute. Nu voesc să ’ţî răsbuuî pe bietul animal de pedeapsa ce cu merit aî primit’o. Primesci ?
— Trebue să primesc, domnule, zise căruţaşul, ce devenise acum delicat, Ce, aş maî putea să me opui?
Atunoî, aide ajută-mi, şi voi puneţi măna aci, zise el adresăndu-se către privitori.
In o clipă căruţa fu ridicată, calul desfăcut de grelele sale hamuri şi sprijinit de zece braţe se ridica incet.
Noul seu stăpău spuse căte-va vorbe um.î oopil din mulţime, ’i dete o monetă de argint, şi animalul iusoţit de copil se depărta;, după el veni tenerul tot simplu şi liniştit.
Suut iuoă mişcată de cele ce vă^uî, şi am dobândit această ideie: puterea fisieă e şi ea necesară, şi eu care o credeam uetrebuincioasă! Mă inşelani.
Să fii puternic şi să un te pari; să fii tare supt o aparenţă elegantă şi]distinsă : ce lucru frumos.
Dar cine să fie acest tenăr?
Aşi vrea cel puţin să ’î pot scrie aci numele lui — c?oî e bun, e brav şi generos !
(Va urma),
veruul munt negreau a chemat sub drapel 12 batalioane.
(Havas).
Casa Theodor Scheller in Brunsvio ne comunici că un client al lor in Austria de sud au eăştigat la ultima tra gere princioalu loteriei de Brunsvic, lei noi 125 000 cu No. 62,313, casa Theodor Sch Ier a şi respuns deja aceasta sumă fericitului client.
SOCIETATEA CRUCEA ROŞIE
DIN ROMAN1A
COMITETUL CENTRAI,
No. 248.
Se face cunoscut, ca intrunirea D-lor membri fondatori aî acestei societăţi, va avea loc Duminică 24 eorent orele 8% seara, iar nu la 12 din (ji, după onm s’a anunţat prin precedenta pnbhcaţmne.
_______	Secretar, 1, S. Boboc.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub presă :
Manualul comercial
pentru
CUXOSCINŢ % MĂRFURILOR
Cm detaliuri asupra origine), caracterelor, diferenţelor dintre calităţi, inUebuintărn lor in industrie şi arte,—falsificaţiuni,-principalele locuri de producţiune, etc,
Resumat şi prelucrat dupe diferite nvrasre străine, peutru usul onor. comercianţi şi iu special al sooalelor comerciale din ţară urmat de :1 eonvenţ»onal al drepturilor de vamă după ediţiunea oficială de N. Malian, profesor de comp-tabilitate la şcoala publică comeroială din Craiova
dedicaţiune
(< Onor. Domni profesori aî scoaleî publice de comerciu din Bucureşti.
Acest op conţine 24 coaie de tipar 8 mare şi se poate procura prin intermezierea librăriei M* B‘a ^am*Ca C111 ^ra,0Vil sau direct de ia d.
TEATRUL DE VARA,.DACIA44
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATIl
in timp urat in theatrul de iarnă oare este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din nou pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
DA
„Bursa Bucuresci1'
I.
M.I’ERMO & F-ţlI BENZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 22 Iunie 1879 ora 12
Cump. V5nd.
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale. . . .
» agite ia sorţi, (lomeniaîe . . .
20 1.)
8%	.
,, , . „».	»	1* sorti . .
ţ® % Obig. Casei pens. 300 lei berisuri funciare rurale f. C.
,	»	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal...............
,	» cu pr. Buc. (bit
llenta Romană . . .
Acţiuni «Dacia». , .
«Romani», . rurale exigibile domeniale ,
. scrisuri ,
Argint contra aur ....
Bilete hypotecare contra aur Rubla hârtie .
Florinul . .
Lose Ottomane
CURSUL DUN VIENA 3 Iulifi
Napoleonul.................
Ducatul...............li
Lose Otomane . . .
Rubla Hărtie
CURSUL DIN BERLIN
3 Iulifi
Obli. căile ferate romăne . . .
Acţiunile »	» . . .
Priorităţi »
Oppenheim ......
Ruhle hărtie.................'
Stern....................[
Losa Otomana...................
CURSUL DIN PARIS 3 Taliu
Renta Română..............................I 71 */,
101%	102
98	argint 104%
103%	
99	argint
183	185
96	96%
91	91%
103	103%
27%	28 “
71%	72
200	205
70	75
DA	arg.
%	—
%	aur
2%	13/«
1 Vi	i%
40 '/a	2 47
18	2 19
44 -	48 —
3 Iuliu	2 Iuliu.
21%	9 22
48%	5 49
21 80	22
14	113 50
94 90
32 90 92 76
200 50
88 25
Lose Otomana
SCHIMBUL 22 înmii
Paris (3 luni).................
> la vedere................
Londra (8 luni) .....
» la vedere.	.	. ,
Berlin (3 luol).	.	. . ",
, la vedere.	....
Viena la vedera	.	...	.
Adresa pentru telegrame.
48 -
99 45
îoo v»
25 15* 25 30 122 % 123 >L 2 18
94 80 32 60
93 50
200 55
38 25
71 % 47 %
Ferma umni
www.dacoromanica.ro
NOUA LOTERIA
de bani germană
in ImnisYic
AutorisMă şi garantata de guvern, ea. consista din 90 000 lose origi-oa'e şi conţine 46 000 câştiguri. Câştigul cel mare care e de făcut în rasul cel mai fericit, se urcă la
600,000 Lei nuuî
Special mai sunt de făcut următoarele câştiguri:
Lei noi
E N GROS
1 a 400 000
200,000
133.000
100.000
65,666 53,333 40,000 33 333 26;G66
1 a I a
1	a
2	a I a 6 a I a o a
Lei noi 20,000 16,000 13333 10666 8,000 6,666 5 333 4,000 2,666
Librăria
Fraţii lâniţiuC’"
Strada, LipBeaniî, No. 7	27.
iutmţă sosirea unui mire «sorti-
mentă de REGISTRE DE COMPTA-
BtLITATE din Fabrice : Francese | Oerwane, liniate in tdte formatele W-r-tOe. Recomandăm cu deosebire corner--sânţilor din i rovinei! că le ofenn. et ocaoa, cn preţri cel mai moderat,. A-,«menea recomandămă marele nosta asortiment dc ehArtie d* teri*, f# „eritorl, plicuri şi C* tipar, cn pre-tni-I moderate. Suntem in potitmne d< S satiefaeo ori-ce cerere IS M» ralarM* slrţî eealar», ei* .'» ■*« *■*«**' *1 -a»? m«e rabat.
Anunciu
Cu începere de la 15 Inniii curent pana la aii avis, taxele la diligenţa clin Tergoyiste la Glierganî şi vice-versa s’a redus la 1 Iranci de persoana jos, iî frânei sns,
De la 1 1 uliii viitor pana la alto disposiţinm la «-ara Titii se va face cursa cn omnihn e m toate dilele.	(‘44

1
No. 37.
C AliHA VICTORII
A LATURA
PA8AEIV HO.AI.W
ICat şi un mare nunuVr de câştiguri de căte Lei noi 1333, 666»
400 Lei noi ele etc. — Tragerea se in cp pe	'■
S i II .Sullu a, c*.
fiind oficialmente liotărît. prco.iul loselnr pentrn acesta secţiune şi anime :	...
t n. 22 pentru un los intreg original 11	» jumătate los original
>	5'/o. , un sfert los original
IA se adresa comande pentru a-J ceste lose originale co.tra transmitere! costului direct către IJîiifOtil principal dc Loterie |
Julius Herz,
Ihamburg.
Fie-cărei espcdiţ'unt de lose s-socifz programul tregereţ gratis. Lista tragerei cât şi hanii câştigaţi espediez imediat după terminarea tragere? fie-cărnî posesor de lose.
Dr. LUPUS
a'a mutat in Calea Rfshoveî No. 63 (Calea Craiovei)
87!' Loterie de Bani
III UI A BRUÎNSVIGHI\!\4
autorisată şi garantată de guvern, ea consistă in 90,000 lose originale şi conţine 46,000 Câştiguri.
Căşti glii cel mai mare in cazul cel mai fericit se urcă la
600,000 Lei nuoî
Special maî sunt de făcut următoarele câştiguri :
Prin Binronl d’anîiîiciatî A.tl Sietfttr Hnmhurg
Se arendează
de la Sf. Qheorghe, 1880
1)	Trei părţi din tot trupul mo şi ei Obilescii din plasa Marginii de ţos, judeţul Rămnicu-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şt sohatnrl,
2)	Moşia numită Sforile, lipit» cn cea mal sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilescii direct la d-na Mărie M. Bassarabescn, la moşia^ sa To-pliceniî, lăngl oraşul Iî-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, o*î la d. Eftimie Diamandesou, Bn-eurescî, strada Pompierii, No. 4.
Lei noi			Lei noi				Lei noi
i r	400 000	6	a	40,000	2	a	10 666
1 a	200,000	1	a	33.333	4	a	8.000
1 a	133.333	2	a	26,666	61	a	6,666
1 a	100,000	12	a	20 000	6	a	5,333
2 a	66,666	1	a	16,000	108	a	4,000
1 a	53.333	22	a	13.333	263	a	2,666
cât şi o mulţime de câştiguri de Lei noi 1333, 666, 400 etc. etc. — Tragerea se incepe
la 17 Inliu 1879
fiind oficialmente liotărît preţul Tselor pentru ecestă clasă şi
anume:	.
un los i treg original 22 Lei ioi jumătate los	»	11 Lei noi
un sfert los	>■	5 V2 ’’	4
Comanda pentru aceste lose originale urmeză a fi adresate contra transmitere! costului directamente
BIROULUI-PRINCIPAL DE LOT ARIE
/% ■ M «ft 1,1.9 ?%■
BBUNSV1C.
S&&01 3Şl«ŞGjilîT
T XJ UNT S TR -A. S SI IF PR 33 Z A T ;C5- SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE!
SAIiOM PBMTRl) CIL F AT I) A M K
Per, in mare qnantitate, Mânuşi, Flori, Berii, Piepteni etc etc. "Pnrfninerie din nrimele case din Paris şi Londra.	..	.
Recomandă asortatul seu magasin, nn serviciu prompt ş» preţnrile moderate.
Se efectuează orî-ce comande pentru Districte.
NB. Adresa pentru telegrame: Pani Coifeur, Calea Vieto eiî No. 37. ţ (R. 641 12-3)______________________________
Loteria germana ile hani iu Bruusvio
Tragerea se incepe :	9
I? II inii» a. c.
Câştigul 'cel mal mare care e de făcut in caşul cel mat fericit se urcă la :
600,000 Lei nuoî.
Special conţine această loterie câştigurile următoare:
Lei nuoî Leî nuoî
^Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL M PERULUI
DE
Doamna S. A. ALLEX
Rmşeşte in tot-uVnna a reda părului alb, culoarea juneţe! sale, ’i comunică viaţă, neş-tere ncnă şi o frntnusiţe lucindă. Efectul iste signr şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a pernlni.
Aceasta nn este o vopsea ci o prrparativă a cărui proprietate naturală şi nfail.HU este de a întări perul. Superioritatea şi tunătriea rfger.e .	ratornlm sunt recunoscute in Urnita ii treagă
05Ş- Veritabila pfeparaţie se vinde inlăşirată in cliărtie roşa'"*® Deposit principal 114 şi 116 Calea Soulhampfon Londra {Ln fit era
‘ fLlareu cn ridicam la Domnii Appel <ţ C aic in lincureţti
« CrZZlM,
Georgcmci
Leî nuoî Leî nuoî
240,000 16,000 293,326 21,332
32.000 406,662
31,998
432.000 eti
12 a 20,000 -
1	a 16,000 —
22 a 13,333 —
2	a 10,666 — 4 a 8,000 — 61 a 6,666 —
6 a 5,333 — 108 a 4,0C0 — etc
I
De venzare maclaturl (hârtie stricată)
(IU OCAUA
A se adresa la tipografia St. Mibălesen Strada Lipscani 11-13
Plumb Franţuzesc
Se vi a de in qnantităţl mari şi mici cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronate
pentru Învelite producte, trasuri şi alte objeote cu preţ rl de 15 leî bu:ata. — De venejare la subsemnatul
W. LITTMAX
(30-1-9).	No. 19 Strada Germană No. 19.
1 a 400,000 — 400,000 1 a 200,000 — 200,000 I a 133,333 —	133,333
1	â 100,000 —100,000
2	a 66,666 —	133,332
I a 53,333 -	53,333
6 a 40,000 — 240,000
1	a 38,333 —	33,333
2	a 26,666 —	53,332
in total 46000 căş igurî. — Mac csistă numai 90000 lose, mai mult ca jumătate a tuturor loselor trebue să căştig'e dar. Toate câştigurile se trag in f> secţinni de iragert cart s* snced repede. Contra transmitere sumei de.
1 los intreg original jumătate los	,•
_un sfert „	„
espedîcz de buna vreme prin poştă aceste lose originale investite cn armele ţârei ntr’un ravelop bine închis in toate pieţele Romanici, pentrn'ragerea care n-mcază a avea loc la 17 Juliu 1879. Fie cărei esped.ţiune de lose asociez graf’s programul tragerei. Lista tragerei cat şi bani câştigaţi espedita pe dată după term'narea tragerei. Pentru plata esactă a sumelor câştigate, gnver • nul german Ia Brunsvic garantează cu toată averea statului Rog a adresa coinandele cât posibil curând şi directamente către:
Biuroul principal de Loterie
THEODOR SCHELLER
iu BRUNSVIC (Germania)
Scrisori din România sosesc la BrUnsvig in 80 ore — Corespondenţa romană.
Leî noi 22 pentnu
II
5‘A „
IMIIEXEtSTTILi TZESJEILTTTIRIILjOIR,
PE LINIILE
liIIC«liJSC»BUBuui'tttliaiumiBCIOBOV). BABIDSKAUTI 81 TBCUCIP-BBBLAB
BiîCTU’csoî-Bnrlîoşi-Roîmiu
(Kilom de U Bucur
10
18
Bl
40
60
71
77
94
113
118
129
149
16)
190
207
S29
259
262 279 : SS 802
B20
339 354 rC5 r 7.) 895 4 2
42 3 4 4
m
S T A T I U N I
Aretarea trenurilor
Tr aec, Tren de pers. 5	^	7
T mixt
Orc M-
11
Ore M. Ore M. Ore •
Kilom de la Roman
BUCURESCI Rest. p.
CITtila Bnfri a Perişu Crivina
Ploesei Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restanr.
Ulrneni
Monteoru
Buzău Rest. p^r
Cilibia
Faurei
Tunca Restanr. Mufiiu
Brăila Iii s'a.
Bprhoşî Rist.
Sc-rh; şii l’i-cvol
Urnii Conariii
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
l Vi î{ u Tecuci Rrst.	Sos. FI c.
Mă-ăşcşii Pnfeş-ti Adjud Restaurant	
4-.- rr.i Ra'tciuno V. 1 a Burcă	
Tec'u Rest. 0 lîiuni	: os. Pier:
noimii Ri a-	Sos.
seara
9	00 9 14 9 15
9 54 10 19 10 29
10	4 \
10	53
11	19
12 03 12 11
1	3i
2	20 2 28
2	53
3	13
4	61
5	01
6	fii
6 :c
0 50
7 46 7 61'
I
O 00 dini.
dim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10	03
10	40
11	l3 11 22
11	40
12	OO 12 34
p. m.
10 1 1
1 1
dim.
9	10 9 33
10 02
10	20 4
15 40 12 20 12 46 1 10
1	34
2	13
2	42
3	OO! fi 12| 8 48'
4	26
ditn.
7 05 7 DO dim.
I'. ni
lîomaii-Barfooşî-Biiciiresci
S T A Ţ IU N I
Aretarea trenurilor
Trace.	Tren de pers.	
2	6	8
Ore M.	Ore M.	Ore M.
12
Ore M
B a r L o s i Oal a {î
Arelarsa trenurilor
Kilo ru .3 > 'a D rbo*	S T A '] I II N I	Tr cc.	Tren âe-pei"8-	
		601 0: 0 M	COI 0 o M,	605 Orc M-
19 1	BAR30ŞI R' st. PI. c. GA' AŢI R st. 1 li c	HOHp 3	30 4	05 uoap.	seara 1 p. ir. 3	55 7 25 4	30 8 or seara | p. m.	
23
44
55 73 89 103 114 128
147
165
179
169
2i 6 218
239
261
278
298
319
3S9
350
354
374
£90
390
408
427
437
450
-157
4 .7
K lom, de la Galaţi
19
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău R-rst. !^sc
Valea Seacă Răcăciune Sascut
Adjud Restanr.
Pufeştî
Mărăşeşt-
Tecuci Rest,
Iveşti
Hanu Oonachi Preval Serbeşt.î
Bărboşi Rest.
Brăi a Res'.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Muftiu Jai ca Faurei Cilibia
Ri staur.
Bnzeu Rest.
Sos. i lec.
Monteor
Ulmenî
Miz 1 Ri staur, Albeşti
Valea Călugărească So?
Pioesci Rest.. p)er
Crivina
Perişu
Buftea
Chitită
BUCUR ESC! Rest 8,
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 88' 7 50 săra |
dim 12 50 1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
4	03
4	35
5	00 5 21
5	31 O 13
6	45
6	56
7
7	40
8	14 8 82
8	5
9	15 9 80
seara
p m 12 10 U 45 1 17
1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
Buciireseî" Vâ rciorova
seara 7 35 3 20 seara
G a, 1 a ţ. I - B a v 1) o ft s
ST A TIHNI
Arătarea trenurilor Tr. oclTn n de pere. 602
Vârciorova- Bueurescî
Isalniţa
Coţofeni
Ri cari
Filiaşi
Butoi-şti
Strihaia
Timiiea
Prnoişor
Palnta
T. Severin R. p‘|'rar
364
382 | VARCIOROVA Sos
Kilom. de la Vârci.	
	STAŢIUNI -0
18	VARCIOROVA Plec. T.-Severin R,.
37	Palota
47	Prunişor
57	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeştî
96	Filiaş
102	Răcai i
113	Coţofeni
121	Işalniţa
! 131	Craiova Rest pŢŢ
140	Cârcea
147	Peleştî
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest, ^
214	Potcdva
226	Corbu
236	Stolnici
251	Costeştî Su R Piteşti R ist. pj ,c
274	
281	Goleşti
295	Leordei i
312	Găeşti
333	Titu Re stai r,
3,5	Ghergi ni
358	Ciocăreşti
372	ChitiK
382	BUCURESCI R Sos
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
18	20
Ore M.	Ore M.
22
Ore MII
Oc M.
604
Ore M
603
Ore M
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest Plec Rest. Sos.
p. ui. 12 05 12 40 m.-
ilirn. din)
7 25	8 25
8 00 9 CO dim.l dim
u. mj aim.l dim.	•
Kiiom. de la
recuri1
16
29
36
51
Tecuci u =Bsi!
S T A T I 11 N
TECUCIU Restanr Plec,
Berbeci
Ghidigeni
Tutova
BlRLAO Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor |	
	Trenuri mixte!
		13 15 j Ore M, Ore M.
5 20,
5	53
6	21
6	38
7	05 dim.
5	35
6	11
6	43
7	03 7 30 seara
a. m
00 25 30
12 05
I 33
2 21 2 31
6 00 6 15
8 28 8 40 seara
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26 9 49
| 10 06 dim 1 iO 25 6 00 n6pte 6 20
6	89
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
dim-
5	45
6	01 6 80 7 03
7	49,1
8	14
8	46
9	18! 9 85
;mj|
BsîrLid-Teciicîn
Arătarea trenurilor
Kilom de la Bârlad	S T A T I u N I		Trenuri mixte	
		—	14 V M.	16 Ore M.
15 22 35 51	1ERLAD Restanr. Flec. Tutova Ghidigeni Berbeci TECUCIU Restaur. Sos		dim. 9	00 9 34 9 57 10	26 10 55 a. ni.	9	45 10	ifi 10	85 11	3' 11 00 n6pte
Oom 7888
ANUL iiJ. - Nu. 625
10 HAM EXEMPLARUL
DUMINICA, 24 IU NIC 1870
ROMANIA LIBERA
APARE LIST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitali: 1 an301eî, 6 lunî 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 lunî 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 leî, 3 lunî 12 leî.
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. Mihâlescu şi la correspondenţi) Ziarului din judeţe. In Krancia T' °	r	n	An la Rourse. 8. Parts.
In Anglia:
In Francia:’ La Sociîti Havas, Lâffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.	„	j ondon
•lia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertisnig Agency, 130—140 Fleet Street, Lonclon.
.	.	^	T. y-1 t\ . r.........( 'nntol RoiTianA
Director: D. AUG. LAURIAN.
in Austria:	La dTu T%. PoStr, furSison.l Otirţeî Române,' Stadt Fleischmarkt, 15,, şi la D-nu H.
In Germania: La D-nu^dolp/^Steiner^Anmîcen-Blxpedition, Inaeraten, Pacht der Berliner Wespen, in
Hamburg.
ANU NCIUR1LB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina ţll-a.........1 Leu.
11—a . • , . > ~ ., Epistole no*francate se rofusfe Articoliî nepublicaţi nu se înapcţe/.ii. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redueţiuuea nu e responsabilii.
Prim-RedaCtor: STEF. C. MICHăILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele strâine.
Constantinopole, 3 Iuliu. — Sultanul a trimis lut Malimud Nedim, de curând reintors din exil, 3000 lire turceşti de aur. Tot odată sultanul i-a dat şi voia d’aşî ţinea in conac un minier oare-care de cerchezi pentru siguranţa lut personală
Partida progresistă turcă agitează intram mod foarte viu contra lut Mahmud Nedim. Ea ameninţat chiar pe sultanul personal, daca va cuteza să reactiveze vre-o dată pe ex-vezirul atăt de urît de popor pentru rusofilismul lut. Se afirmă, ca şi influenţe engleze in’ă ar lucra tot in direcţiunea aceasta.
Londra. 3 luliu.— Puterile europene nu sunt unite in privinţa procederiî faţă cu Turcia—relativ la cestiunea fruntariilor grecesc!.
Berlin, 2 iuliu. — Fracţiunea partidei naţionale liberale a ţinut erî pană târziu in noapte o adunare toarte furtunoasă. Desbaterile au fost foai te vit, dar nu s’a putut ajunge la nici un ri-sultat, S’a constatat treî fel urî de opiniunl. Stânga sub conducerea lut Forkenbeck, Lasker şi Rickert s’a declarat in mod categoric contra mtregeî politice a d-lut de Bismarck. Dreapta estremă sub Viilk şi Treitsohke din contra se apropie mult de politica lut Bismarck. Bening-sen a jucat un rol mijlocitor şi propuse respingere a tarifelor vamale to,niaî la a treia cetire. De seara se va resolva cestiunea luăndu-se o de-cisiune finală,
Paris, 2 luliu. -- Puterile occidentale n’au protestat formal contra anulării firmanului de la 1873, de oare ce le lipsesce pentru aceasta dreptul, totuşi -ele avisară pe ambasadorii lor, să comunice oral miniştrilor Porţii, că Sultanul tre-bueşte să renunţe La influenţa s’a directă asupra Egiptului,
Relativ la conflictul din Sulina, ancheta tăcută a dat drept resultat, că căpitanul român de la portul Salinei şt-a inţeles ialş instrucţiunile sale. El a fost depus.
Serviciul telegrafic al «României Libere
de la 4 Iuliu — 4 ore seara.
Constantinopol, 4 Iuliu. - Poarta a adresat Puterilor o nouă circulară ce tinde aesplicare-tragerea firmanului din 1873, relativ la Egipt Circulara zice, că firmanul fusese acordat Khe-divulut, nu in urma interveniriî Puterilor, ci printr’un act diplomatic al sultanului ; oă azi sultanul a hotănt sa'l suprime, pentru că recu noaşte, că prerogativele acordate in 1873 aii tost causa tutulor dificultăţilor iscate in Egipt şi că prin urmare el e hotârîtatşi manţine hotărirea
Roma, 4 Iuliu. — «j! (,opolu romano» anunţă, ca iert, in urma votului camerei deputaţilor, miniştrii aii ţinut un consihfi in urma căruia d. Depretis s’a dus la regele ca să-t dea dimi-sia cabinetului.
Viena, 4 Iuliu. — Resultatul alegerilor din oraşele Moravul şi ale Bucovinei, şi al alegerilor »colegielor rurale din Tyrol nu vor aduce nicî o schiţnbare in noul Reichsraţh. Oraşele Gal.iţiel au ales pretutindeni polonesî.
Havas.
A se vedea ultime sciri pe pagina IU.
Bucurescî, 23 luniu.
Pentru a se recunoaşte independenţa statului român, — independenţă ce totd auna a esistat in dreptul nostru public şi pe care din nou am consfinţit’o prin sângele, cu eroism versat peste Dunăre, — congresul din Bprlin ne-a impus doue condiţiunî : inapo-epea Basarabie! poasţre Kusjeî şi iuţătura-rea piedicii religioase, ce figura iu consti-tuţiunea noastră, ca un motiv de excludere pentru unii străini de la drepturile politice şi de la dreptul de proprietate.
Antăia condiţiune s’a îndeplinit.
Am lăsat, cu inima sdrobită de durere, pe fostul aliat să ia in stăpânire Basarabia,
mengăindu-ne cu speranţa că, atunci cănd sfânta dreptate se va întoarce pe continentul nostru, România nu va mal remenea mutilată.
A doua condiţiune o vom indeplini.
Ţara era dispusă singură să deschidă por ţile cetăţeniei la streinii de or! ce rit, cari vor ti dovedit, prin purtarea lor cinstită, prin servicele aduse ţeril şi prin simţămintele lor românesc!, că s’au identificat cu naţiunea română şi că, prin urmare, merită a se bucura de plenitudinea drepturilor ceta-ţianulul roman.
Dacă guvernanţii noştri! ar fi avut capacitatea şi prudenţa omului de stat, el ar fi putut de timpuriu convinge pe Europa despre bunele disposiţiunl ale ţeril, in cestiunea aceasta, şi ar fi inlăturat umilinţa, cuprinsă in art. 44 al tractatului din Berlin. Din nenorocire, ţara n a avut in fruntea sa nisce asemenea bărbaţi, şi noi. orice vom face, avem aerul a tace, prin siluirea străinului.
Această imprejurare a deşteptai, in multe părţi ale ţării, un simţiment de resistenţă, foarte firesc la un popor ce se vede nedreptăţit, spoliat şi umilit, prin capriţiul celor puternici. Acest simţiment s’a desfăşurat apoi şi mal tare in Moldova, — in acea parte primejduită a ţării, unde inva-siunea jidovească a pus mana pe mal toate forţele productive şi stăpâneşte intreg co-merciul, unde durerile sunt mul mari, unde ramele desnaţionalisăril sunt îngrozitoare, -cănd fraţii noştri! au vedut că uşurinţa guvernului, inainte de tractat, se înrăutăţeşte prin uşurinţa unei mari părţi din susţinătorii acestui guvern, cari voiesc să meargă cu dărnicia dincolo chiar de cerinţele tractatului.
Ast-fel se esplică hotărirea celor până acum 22 de deputaţi, de a respunde :	nu
revizuim constituţiunea.
Şi intr’adever, cănd luăm tratatul de la Berlin in mănă; cănd vedem că Europa nu s’a preocupat de căt de ideea. că reli giunea să nu mal figureze ca un motiv de incapacitate politică şi civilă, in legislaţiu-nea noastră ; cănd citim că congresul nu se preocupă de căt de stabilirea unul principiu şi că respinge propunerea comitelui de Launay de a se impune României o so-uţiune de fapt; cănd vedem pe plouipo-tenţiarul I rancieî, apărătorul cel mal zelos il cauzei israelite, declarând,, că Evreii, după ce acest principiu va fi recunoscut in România, n’au să mal aştepte nimic de la Europa, ci totul «de la propriele lor silinţe şi de Ia solidaritatea intereselor lor ca acelea ale poporaţiunilor indigene*-; când ştim şi vedem toate acestea, nu ne putem explica dărnicia manifestată (le guvernanţii noştri şi de sprijinitorii lor devotaţi, prin propunerea categoriilor, prin munca ce-şl dau de a face să treacă in Bucurescî cererea comitelui de Launay, căŢută la Berlin, prin ameninţările şi acuzările, de tot felul, aruncate asupra naţiunii romane,—nu ne-o putem explica de căt prin scăderea simţi-nuntuluî naţional in aceşti oameni şi prin temerea lor de a nu pierde pn tecţiunea A-Hanţei israelite.
Trist pentru ţară, cănd in sinul el se găsesc oameni, cari subordinează totul pasiunii de putere !
Sun ţepi vesel; insă, că toate manoperile guvernamentalilor devotaţi, cari ne ameninţau aci cu soarta kedivului pentru principele
Carol, aci cu ţruncfiUrea in două a prun cuiul nostru stat independent, aci cu lovitura de stat, afi rămas fără efect asupra unei mari părţi din representanţil naţiune! Aceasta ne face a spera că, desfăşurând tăria de caracter, cestiunea israelită se va resolva, fără nici un pericol pentru ţară şi
că. in cele din urmă, chiar Europa va căuta să fiă mulţumită; iar ameninţările patrioţilor evreofilî vor rem&nea «năluciri copilăreşti, privite cu milă, după cum privită este si bolnăvicioasa încercare a organului guvernamental de a înfăţişa poporul român ca nedrept, neechitabil, şi neuman.
De aceea felicităm majorităţile comisiu-nilor cari, inţelegend atăt cererea Europei căt şi interesele vitali ale naţionalităţii romanesc!, nu s’au speriat de «nălucirile* guvernamentale, ci au proclamat principiul im-pămentenirii individuale pentru orl-ce străin, luând garanţii pentru viitorul proprietăţii rurale.
Cu modul acesta, se satisface pe deplin şi a doua condiţiune impusă de Europa, spre a ni se recuuoasce independenţa statului românesc.
Europa nu ni-a cerut de căt să ridicăm distincţiune i religioasă din legislaţiunea noastră, şi a pune ast-fel pe toţi străinii pe un picior de perfectă egalitate in privinţa dobendiril cetăţenii şi tutulor drepturilor ce i decurg dintr insa. Atăt şi nimic mal mult. întreaga libertate ni s’a lăsat apoi pentru stabilirea formalităţilor, sau modul de aplicare al acestui principiu; destul numai să nu se creeze incapacităţi din credinţa re ligioasă. Seim insă, că Alianţa israel ită nu s’a mulţămit cu proclamarea acestui principiu; seim că a incereat in zadar să facă pe congres a ne dicta împământenirea îs-raeliţilor ce nu s’au bucurat de proteeţiune străină; seim incă, că acum se frământă spre a ocasiona o presiune esterioară asupra ţării; dar toate aceste frămintărî nu trebue să ne speria; representanţil ţeril nu sunt adunaţi spre a satisface poftele alianţei -israelite; ear Europa, cănd ne va vedea că proclamau principiul fixat de dînsa nu va avea dreptul să ne ceară nimic mai mult, căci noi ne vom afl i pe tărimul solid al tractatului scris şi subscris de dinsa. Ea ne poate da cousilie de a ne arăta mal darnici, dară să ne constrângă nu, căci a-tuncia dinsa şi-ar călca propria-î iscălitură.
Să inccteze dară ameninţările organului guvernului, care acum a inceput să plângă, ca leremia pe ruinele Ierusalimului, că doar o duce o spaimă in sufletele mal slabe; să înceteze şi esclamaţiunile disperate ale cabinetului, pentru primirea unor categorii iară nici un temeiu raţional; căci nu şi vor a-_ unge la scop.
Şedinţa privată de ieri poate servi de învăţătură guvernamentalilor cari par a se (reocupa mal mult de cerinţele Alianţei israel te de căt de interesele românismului. Cele ce a spus d. Conta prunului ministru, cu logica s i strânsă, cu argumente pline de evidenţă, cari nu s’au putut distruge de nici un membru al Cameril, sunt atâtea a-deverurî, cari au spulberat panica ce coprin-sese pe unii şi aii luminat multe eonşeiinţe confuse asupra situaţiuniî.
De sigur, eă guvernamentalii vor avea mult de meditat asupra puternicilor cuvinte ale d-lul Conta. Noi suntem convinşi, că pe căt timp Alianţa israelită nu va avea apostoli in ţară, iar noi vom fi uniţi împrejurul împământenirii individuale, una şi aceeaşi pentru toţi străinii, principiu comun tutulor legislaţinnilor europene, vom străbate cu bine furtunile ridicate d’asupra ţeril de E-vreiî din străinătate. Cât timp insă, unii vom trage iu direcţiuni contrarii acestui principiu, şi vom avea la cărmă miniştri incapabili de a apăra ţara in afară şi de a o întări sănătos in întru, uu viitor trist ne va aştepta.
Să seim a ne iubi ţara mal mult de căt orl-ce.
CRONICA ZILEI
Se zioe, oă guvernul ar fi ameninţat de n" proces, din partea societăţii bancherilor francezi şi olandezi, cu cart intrase in relaţinnt şi semnase un act pentru rescumpărarea căilor ferate.
Ne place a crede, că guvernul va şti ocoli această none încurcătură, iucă numai presupusă
—X—
M. S. Domnitorul a visitat ieri şcoala normala a Societăţii pentru învăţătura poporului roman şi a asistat la esamenile tutulor olaselor atăt primare căt şi normali ane. M. Sa a fost mulţumit de progresele acestei şoolt şi a lăsat o intipărire foarte ineuragiatoare in inimile viitorilor Învăţător! ruralî.
Cu această ocasiune d. colonel Filitis, ajutan-tul A. S. R. şi d. colonel Candiano, prefectul poliţiei, s’au iuscris ca membri aî societăţii pentru iveţătura poporului roman, cu cotisaţiun! de eăte o sută franci.
—x—	„
Senatul va ţine, duminecă, o şedinţă secreta pentru a asculta noul eomunicaţiun! ale guvernului.
—X —
Astă seară se adună, in localul Concordiei romăue, subscriitoriî pentru fundarea fabrice! de hărtiă, spre a alege eomisinnea de elaborare a oroiectulul de statute şi a face lucrările pregătitoare pentru înfiinţarea aceste! fabrice. Vor lua parte la vot numai persoanele, cari au depus 15% din suma subscrisă. Depunerile se pot face chiar şi diseară.
Urăm isbăndă bună celor ce s’aduna pentru un aşa de naţional scop.
—x—
Astăzi, d. Mărzescu va presinţa Cameru raportul seă asupra proiectului de revisuire, Întocmit de comisiunea aleasă pentru aceasta.
—x-
Măine, 1000 de copilaşi din clasele primare vor merge la C’otrocenl, să facă înaintea M. S Domnitorului mişcări cu armele de lemn, introduse de d. Dr. Davila.
N’ar fi fost oare mal bine in Cişmegiu decât
la Cotrooenî ?
Căldura e atăt de mare; nenorocirile se pot ivi atăt de uşor.
Mal mulţi părinţi de familie ne şi adreseaija plângeri in acest sens.
—x—
Ziarele francese anunţă, că, de la 1 Iul u (s, n.) se vor pune in circnlaţiune n oui le căi ix poştale cu respuns plătit, care au fost adoptate de congresul postai internaţional, unde a luat parte şi România. Aceste cărţi vor fi vendute câte 25 cent. pentru corespondenţa cu Franc a, Algeria, Germania, Belgia, România, bpania, Italia, Luxemburg, Norvegia, Ţările de jos, Portugalia, Elveţii şi Tunis.
Aceste cărţi posfah, au douefeţe de scr.s: pe una scrie expeditorul, pe cea la Ită respunde destina-torul,fără a mal plăti nimic. Cu toate astea res-punsul nu se consideră ca plătit, de c-ăt pentru ţara de unde carta a eşit ăntăia-ş! dată.
Cel care voesce să respunză mai inainte de a pune carta la postă, tnbne să rupă partea ceT fusese adresată Iul.
Cărţile se pot chiar recomanda, plătind cinci centime mal mult pentru o singură espedi^ţie. Considerând foloasele însemnate ce {resintă acest nou sistem de corespondenţa, din puntul de vedere al comodităţii şi eftinataţn lor, nu ne îndoi m că el se va adopta, fără întârziere, şi de ţara noastră. D. di rec* or general al telegrape-
lor şi poştelor a carul administrare merită lande,
suntem siguri, că se va grăbi a lua măsurile cuvenite, pentru ca România să nu rămăe mal pe jos de cat cele alte state europene
—x—
Din causa ploilor urmate in zilele trecute, zice «Monitorul» s’a surpat tot păinăntnl dat
www.dacoromanica.ro
românia libera
dupe legea rurală locuitorilor din cătunul Bă-lăneştî, judeţul Rămnicu 1 • Sărat, dimpreună cu casele, livezile şi recolta,
Locuitorii a3 rămas săraci, şi fără nici o a-dăpostire,- fiind ca, asupra pământurilor surpate este imposibil a se mai construi oase săli bor-dee de locuit.
__X—
1). I. A. Kune, consul general al ţărilor de jos, a trămis d-lui ministru al agriculturii, comercialul şi lucrărilor public; un avertisment
De oare ce el e de o mare importanţă pentru o pavte din comercianţii noştriî, eî facem loc cu plăcere in coloanele acestui ziar.
Eată-1:
«Guvernul Ţârilor-de-jos, considerând că garanţia oualităţiî pesoeluî afumat (hareug) ho-landes, trebue a fi căutată mai mult in responsabilitatea fie cărei case de comerciu, care sub numele şefi oferă acest produs in vânzare, de cal intr'o esaminare oficială, care, dupe natura şi Întinderea comereiuluî n’ar mat putea avea esactitudiuea obţinută, de la 1 lunin 1879, a desfiinţat toate mărcile oficiale de pe bntoae şi a ameninţat cu penalitate contra-facerea ziselor maree, atăt veoliî cat şi nouţ.
Publicând ceea ce precede, in oouformitite cu ordinele guvernului seu, subsemnatul are onoarea de a notifica comercianţilor, că, de la 1 Inniu 1879, să uu mat pună nici un preţ pe mărcile puse pe butoaie cart conţin peset afumaţi (hareng) liolaud st, afară numai de cele cart indică numele caselor de comerţ Neerlan-dese.
—X—
Duminecă, 24 curent, se va ţine concursul general cu pistolul, depunerea esamenelor de scrimă şi gimnastică şi distribuirea premiilor, in localul societăţii romane de arme, gimnastică şi dare la semn.
Comitetul roagă pe toţi dd. membri a lua parte la această serbare.
Ea va in cepe la orele 8 di mim aţa şi va dura pene la 5, seara, conform programului deja publicai.,
Localul societăţii e in strada Batişte, No. 2,
Primim, din partea unui mare număr de cetăţeni din Craiova, done copii dupe petiţinnile adresate d-lm ministru al jusţiţieî, prin cari, aretănd activitatea judelui de pace din aoel oraş şi consciinţa cu rare ’şi iudeplinesce misiunea, cer manţi nerea d-luî Codrescu in acel oraş şi iu funcţiunea ce ocupă, chiar in caşul când noua ©rgauisaţiuue a judecătoriilor de pace ar reclama o remaniate de personal.
Suntem ’veseli a ne vedea de acord cu ideile ce copiind acele petiţiunî.
«Meritele unui magistrat integru şi activ», zic cetăţenii Craiov.et «t.rebuesc tot d’a-nua recunoscute şi iueuragiate, pentru a se da juni-meî, ce îmbrăţişează această inaltă şi dificilă carieră, un îndemn către împlinirea eonsciin-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	26
ARTICOLUL 47
DE
ATIOLPHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşî-
— Urmare —
\ ■
1-5 Februaria
’L cunosc, in fine !
Eşiam cu miss Dowsou , cănd zăresc pe eine-va vorbind cu portarul şi părăndn-se că ’î cere oaic-cari desluşiri. Era cu spatele spre mine, dar ’tnî adusei aminte că am maî veijut unde-va' această statură.
De o dată, se intoarse; e el, necunoscutul. Nu ine iuşel. Eşî scoase pălăria şi se aşe$ă lăngă îd, spre a ’mî face loc, trecui şi me depărtai la braţul lui Miss Dowsou,
Ce însemnează aceasta ?
Ce căuta in casa noastră ?
Am voit, să cunosc acest mister.
Maî adineaori, întorcându-me, rne-am făcut, indiferentă şi ijiseî portarului :
Ne-am înţeles, nu e aşa, nu vei închiria Iară voia mea camerele de al cincilea etagtu, poate să am trebuinţă pentru săracii mei:
Nn domnişoară, nu voi închiria, ’nn-aţî spusă).
r -	[
Vezi că rn’am temut arliueaori. IJn domn
cioasă a numeroaselor datorii ce ’şî impun, de-votăndu-se templului sacru al justiţiei.»
Nu ne indoim, că d. ministru al dreptăţii, oare scie aprecia me-iţele, va asculta glasul oe-rereî ce i s’a adresat.
DIN AFARA
Reacţ unea in Germania.
In «Pester Lloyd" cetim următoarele interesante lucruri, despre reacţiunea germană şi planurile ei :
Ştirile sensaţionale din Berlin se intrec cari de cari a ne isbi. Vestea, că ministrul da fi-nauce, Hobrecht, a demisionat, şi că el va fi urinat şi de ministrul cultelor, Falk, nn a fost pană acum uesminţită.
Ce privesce pe Falk, se scie că el era încă de mult nu spine in ochii noilor aliaţi ai prin-cipelui-cancelar şi că el nu a fost măuţiunt in postul şeii, decăt pentru a masei clătinarea şi in urmă trecerea desăvârşită la estrema dreaptă.
Alt-fel stă lucrul cu ministrul de finance1 Hobrecht, care anume fusese chemat de către cancelar, pentru a-î sprijini planurile şi care incă a inceput să se scârbească de atmosfera acestei societăţi. Majoritatea clericală-conserva-toare va vota acuma canGelariului atăt tarifele financiare oăt şi cele protecţionists — dar cu ce preţ ? Esenţa celor din urmă invoieli^ pe tă-rîmul economic şi politic, se poate resuma astfel : «Venituri necontrolate din contribuţiile indirecte, a căror mărime nu va fi hotărîtă in fie care an de către parlament, aşa in căt mău-j ţinerea starei militare va fi cu putinţă in viiI tor şi fără de consimţimântul parlamentului.» Această înseamnă o ocolire a dreptului, ce are parlamentul de a regula şi vota bugetul, şi incă o ocolire in punctul principal al acestui drept. O concesiune atăt de monstruoasă treime recompensată negreşit, conservatorii t.rebuesc res-plătiţî; pentru acest motiv vedem pe cancelar invoindu-se, oa dreptul de vamă imperial să fie redus iarăşi la reuniunea vamală de la 1870, in căt imperiul se face, oe privesce Pmaucele, dependent de statele singuratice din cari se compune. Acesta este uu triumfal pariicnla-rişti lor.
Alegerile in Austria
Pierderile partidului constituţional (dualist), la actualele alegeri ale reichstagului vienez. sunt enorme. Conservatori feudalişti, deputaţi de ai naţionalităţilor, sunt elementele cari substituesc in mare parte pe foştii nemţi dualişti.
Monstruoasa creaţiune, rezultată din perfida alianţă a nemţilor şi ungurilor, şi care se numesce : "Austro-Ungaria«, a inceput să-şi piardă farmecul. Parola actuală incepe
vorbia cu d-ta cănd eşiî şi am crfijut că vrea să închirieze casele.
—	O ! fiţi sigure, d-ră. Acel domn şade in curte, e chiriaşul din fund, d-uu Gerard; domnişoară cred că ai auzit de el, se numesce : d-un George Gerard.
—	Bine, ziseifi, spre a ’mî ascunde mirarea şi am plecaL
Ah ! e d-un George Gerard ! sunt foarte mulţumită, ’mî p'ace foarte mult mumă-sa şi o cred fericită cu uu ast-fel de fifi.
Vai ! toate încercările mele afi rămas zadarnice; nn maî pot ţine pre tatăl meii iu casă Credeam că aducăndn-î aminte de nmmă-mea el me va asculta, dar uu, se pare că numele şefi ’î produce mustrare de cuget, ’şî incruntă sprăneiana şi sfărşesce vorbirea cu mijlocii o-bicîuuit: eşî ea pălăria şi pleacă. Dacă cel puţin s’ar ‘întoarce maî liniştit,, adesea ’l aştept până târziu, cănd se întoarce el şi veţi cu desperare că din ce iu ce e maî turburat, maî iu-grijat,
«Peştera mea resnnă mereu de cântecele vecinului cave cu o mană de maestru scoate din coardele pianului acoente mişcătoare. E o turturică ce giigne, dar căte o dată e uu leu ce mugeşce.
De alt-miuterî trebue să ved pre mumă-sa, căci ’î am anunţato visită şi acum am devenit timidă,
Apoi e vorba, de o bine-faoere, şi săraoul
a li : «Sau o Austrie absolut,istă, ca a lui Baci) şi a lui Schmerling, sa fi o Austrie conlederată, in care să trăiască pe acelaşi picior de egalitate toate popoarele „
Un fapt, care s’a ivit cu prilegiul acestor alegeri, merită o deosebită atenţiune: majorităţile enorme, cu cari Slavii de prin provinciele austriace au resturnat pe candidaţii nemţi, alegăndu-şî oamenii lor, naţionali. Ca probă pot servi alegerile din Carintia, unde partidul nemţesc constituţional şi a perdut toate locurile, ce *ocupa maî inaiiite. In toate cele zece colegii, căte are această provincie, au fost aleşi Slavoni. Nemţii nu mal aii nici un mandat. Această stare de lucruri esistă şi in ce privesce consiliele comunale, unde iar numai Slavoni au fost aleşi.
«N. ir. Presse® relatând acest fapt zice ; «Ce tare s’au schimbat vremile... !”
Negreşit că s’au schimbat tare, aceasta este firesc, şi «N. fr. Presse” nu se necă-gia de loc. pentru acest lucru, dacă schimbarea asta se tăcea in folosul trinităţeî care domnesce astăzi in Austro-Ungaria : «Nemţi-Unguri-O vrei”. Ea s’a făcut insă in favorul unei naţionalităţi apesate.
Serbia şi Rusia
Mi:a Serbie şi marea Rusie nu sunt tocmai prietine. Iată de ce:
Ficsarea graniţelor intre Serbia şi Bulgaria a dat loc la multe neinţclegerî. Aplanarea acestora a luat’o asupra sa cabinetul rusesc, care ca arbitru — mal mult impus, de căt cerut —- a şi judecat fiecare ceartă, hotărînd nu pe basa oare căror regiile de drept, ci numai dupe propriul seu plac. Simpatia Rusiei se clatină insă mai mult spre Bulgaria, care este copilul eî, de căt spre Serbia. De aici a re-sultat natural, că in toate certele de graniţe, in cari judecă Rusia, Serbia a remas păgubaşă.
Ştim istoria cu Tril şi Breznic, unde, cu toate promisiunile lui Gorceakoff, că acestea teritorie vor remănea in stăpânirea Serbiei, s’au ivit intr’o zi trupe rusescl şi aii alungat paznicii sărbescî. Serbii şi-au înghiţit atunci necasul,—negreşit fiind că Rusia le va fi promis a le face pe plac in alte locuri. Această promisiune nu s’a realisat insă.
Se născură anume dificultăţi şi la delimitarea graniţelor pe lăngă rîul Timok. Nici Serbii nici Bulgarii nu voiau să in gădue. Atunci insă se iviră pe neaşteptate şi aici — şi incă nechemate -— iar trupe rusescl, cari aii pus pe goană santinelele sărbescl.
Acest mod de procedare este de alt cum bun, căci este scurt şi nu lasă, ca părţile interesate să moară de nerăbdare. Ceea
meu nu trebue să sufere de copilăriele mele.
Dar unde să găsesc pe seraeul mefi ? D-nu Gerard ’şi are săracii seî şi e îl am pe ai mei Dar am devenit delicată şi anevoioasă, Căci nu voifi de acei săraci cari sunt ai bine-facereî publice şi cari fac din sărăcie o profesiune aproape.
10 Martie.
îmi luai tot curagiul şi pe Miss Dowsou de de braţ şi me dusei la d-na Gerard. Me temeam că voi intaiui pe d-nu George Gerard, dar nu 1 am zărit; emî pare refi că nn ’l am putut vedea mai de aproape şi că nn am putut, vorbi ou el oăte-va minute.
Eram determinată să fifi foarte îndatoritoare cu muma sa şi cu o fenice oi ea ’ţî este imposibil să fii alt-fel. începutul vorbireî a fost plin de sentiment.
E toarte de lăudat din parte-ve, domnişoară, ’mî zise d-na Gerard, de a ve găinii la acei ce snfer, voi cărora totul ve surîde şi care aţi fi aşa de lesne ertata cănd aţi fi absorbită de plăcerile etăţii voastre,
Şi credeţi oare că uu e o plăcerere şi incă foarte mare, de a inoerca să uşurez nenorocirea V Eată, iu acest minut, sunt, resplătită de această ideie, fiind-că ’mî caii ează marea plăcere de a vorbi cu d-voastră.
Plăcerea e maî mult a mea d-ră. Trăesc singură, fug de lume, şi sunt determinată să nu primesc iu singurătatea mea de căt plăceri ca a-oelea pe care le lăudaţi ntăta : Să fac puţin bine. Trista mea viaţă nu maî are alte bucurii.
— Tristă, ziceţi ; adineaore a trecând prin gră-
www.dacoromanica.ro
ce este mai interesant insă e, că, principele Milan nu voesce să iughiţă şi această insultă, cu care l’a, cinstit, ţarul. Guvernul şefi va protesta înaintea cabinetelor euro pene, pentru «ilegala şi brutala* (intoemaî) purtarea a Rusiei.
Nu pe pare refi. Pe SftrbI in special T felicităm pentru spiritul de neatârnare ce au dovedit cu această ocasiune.
Salutăm frăţesce reîntoarcerea abilei pene a corespondentului nostru parisian, printre colaboratorii „României libere*.
CORESPONDENŢA «ROMÂNIEI LIBERE*
Paris, I Tulin
Momentul e critic pentru Europa, statele cele maî pacîuice in aparenţă sunt. adănc frământate; s’ar zice că suntem in faţa unui vulcan in ajunul erupţimieî sale. Dt aşi vrea să cerc o comparaţiiine, a’şî zice, şi nu erei) că me veţi taxa de temerari fi, cum că Europa se găsesce astăzi iu ajunul unui 89 general ! Mişcarea insă de sigur va pleca de astă dată din Orient, din Rusia, Nu cunosc o stare de lucruri maî plină de interes de căt actuala situaţiune politică a Rusiei; doue lumi incercăndu-se la luptă, de o parte împăratul inconjurat de o ceată nenumărată de impitgaţî de tot felul, cu toţii boţi, mincinoşi şi nepăsători de soarta marel ii imperiu, al căruia sânge ăl sug fără cruţare; de altă parte tot ce poartă iu inimă dragostea numelui rus-so şi sentimentul demnităţeî ome-uesci, şi in capul acestora uu «Comitet executiv» compus de.... nihiliştî ! De o parte legi draconiane, o admiuistraţiune draeouiană, un despotism de care s’ar ruşina un Heliogabal, sau un Nerone ; de altă parte glonţul lui Solowiel tăcănd neîncetat călătoria Rusiei şi lovind fără preget, fără mila, in soldat ca şi iu general. De o parte, in fine, nu guvern pe care el a-puoă frigurile de temere ,şi nn imperal care mi poate eşi din palaturile sale fără a fi escortai de căte-va divisiunî de oştire, şi care un mai poate că etori de căt ou vagoane fortifioat.e, ear de alta, un sănge rece, un euragifi, o abnega-ţinne, cari nu încetează nici ina'ntea merţeî, nici înaintea torturelor ! Ce însemnează aceasta luptă crâncenă, şi ce eşi-va din ea ? Viitorul ne va da respunsul aşteptat, cu atăta nerăbdare.
In Germania, cu alte peripeţii şi sub alte colori zărim aceeaşi stare de lucruri; emoţiunea produsă cu oeasiimea atentatului lui Nobiling^ in loc de a descivsce pare a fi crescut şi bătrânul Wilbelm e maî puţin sigur pe frumoasa plimbare a aleeî fUnder den Linden» de cat, era pe şubreda sa fringhie, curagiosnl eohili-brist, care trecu peste cascada Niagara.
Francia iacă se găsesce intr’o stare anormală; după 80 de ani şi maî bine de la revo-luţiunea cea mare, după revol ţiunea de la 1848 şi cea de la 1870, uu se poate incă zice că liniştea s’a stabilit in spiritele franoese, din
dina voastră care este o adevărată oază, ămî zi-crimeă, înconjurată de flori frumoase şi trăind in familie, deoarte de grijile lumeî, trebue să ve credeţi iu Paradis.
—	Aveţi dreptate, d-ră, sunt nerecunoscătoare către D zeu. Eu sunt totul pentru fiul meu şi el e totul pentru mine, in oăt numai simţim trebuinţă de nimeni.
•— Mi se pare, că snnteţî prea severă pentru voi, trăind in aşa singurătate fără trebuinţă.
—	Fără trebuinţă! aţi zis.
Aci trăsurile bietei d-ne se contractară, veŢuî lacrăuiî sub pleopele sale, dar ea făcu o sforţa.
—	Da, fără trebuinţă cum zici, e un capri-eifi, dar e maî tare de căt voinţa noastră.
Vocea sa era mişcată, simţii ca atinsesem cu stângăcie o coardă prea simţitoare şi schimbai repede vorba.
—	Ve place musica d-nă ? eî ziseifi efi.
—	Foarte mult, dar emi p ire refi că un pot căuta.
—	Poate că de acea ve place şi aşa mult. O vedere necunoscută ne place maî mult de căt uua prea cunoscută. Şi autori favoriţi ai voştri sunt, mi se pare, Ohopin şi Beethoven.
Ea păru mirată de această observaţie.
Efi veijuî că am mers prea departe; me roşii de tot, me sculai şi plecai zăpăcită.
(Va urma)
I
contră s’ar putea susţine cum că nestabilitafcea şi nesiguranţa iu care $e svîrcolesce actualul guvern al repub'iceî francese, aii tulburat spiritele oamenilor celor ni ii prcve^etorî şi celor mai [eu săuge rece, Nn cer altă probă de cat sgomuloasa emoţinue produsă cu ocasiunea mor-ţeî fi luî fostului imperat Napoleon al 111-lea, ucis in Zululand, şi discuţiunea ce se urmăresoe actualmente iu camera de la Wersailles asupra faimoaselor legi Ferry, şi in special asupra art. 7 din acele legi, prin care s’ar rădica dreptul de a preda un Fveţămcut orî-oare congrega-ţiunilor neautorisate, in caşul cănd el ar li votat. de ambele corpuri legiuitoare.
Aş putea întreprinde ast-fel călătoria lamei întregi, aretăud pe Anglia iu luptă pe de o parte eu Znlui, pe de alta cu Afganii; pe Spania sfâşiată prin luptele iulerioare ale partidelor sale politice, pe Italia, sora m astră mai mare, muma noastră şi prin sânge şi prin aspiraţiimî, care cu o mână febrilă constrânge bătăile puternice ale iuime) sale, şi aşteaptă cu ue-ăbdare minutul proprice, spre a ’şT complecta unitatea teritoriului seu ! Aş putea, in tine, fără a eşi de a casă, se-mi arunc privirea asupra scumpei nos-tre ţerî ! Critic este momentul pentru densa, marî sunt aspiraţiunile sale ! De ce inse ! Din cate spusein pană acum se poate vedea, că nici eveniment a nu lipsesc spre a satisface curiosi-tatea cititorilor unui ziar, nici materia de re-fleesiune nu lipscsce spre a satisface setea de a solie şi de a critica a acelor c,rî ţin condeiul in mână. Mal mult de căt ori cănd, din contra, ’rnî pare proprice, oportun, spre a cere din noii «României Libere» graţioasa sa ospitalitate.
Ne fiind om de partidă, ci de principii, neavenit nici o legătură, fie oficioasă, fie oficiala, care să ine compromită, ne-avenl nici un serviciu saii onoarea a Cere cui-va, voi ii fi pururea independent iu apreciările mele, voiil fi m acelaş timp, pe căt poterile me vor evta, just şi imparţial.
Ne-voind asemenea a compromite pe nimenea şi spre a ăsa cea mai deplină lib.rtate ziarului care b;ne-voesoe a-mi publica scrisorile, dt clar din uaiute, ca ideile ce voiil exprim^, nu auga-giâză de căt responsabilitatea mea, de multe ori, foarte des chiar, ele vor fi in contradic-ţiune cu politica ce urmează «Remania Liberă». Dăndu-le Ia lumină nu va semnifica că le im-părtăşesce, le va da numai mijlocul d> a se supune atenţiuuei publicului.
Acestea zise, la revede e.
Coscall
npos ton tii vi:ri‘A‘i*oN
VII
Sunt unele ziare, cn a căror citire nu vrem să ne perdem vremea. Intre acestea este şi foaia, intitulată «Telegraful». Dacă ne aruncăm cate o dată ochii pe dansul, este pentru a satisface dorinţa unor amici indignaţi de insultele groase, ce ţâşnesc din numita foaie. Aşa ni s’a întâmplat şi a doua zi dupe tristul conflict Crai-njo-Dona.
Lăsând la o parte injuriile ce ni se adresează fiind-că n’am putut avea şi noi, dupe 2 ore, a-măn antele strânse de alţii dupe 24 ore, vom spune de ce n’am luat şi noi parte in corni guvernamental, spre a sdrobi pe maiorul Crainic.
Pe acest nenorocit, maior toţi camarazii set de arme el cunoso ca pe nu ofioer instruit, pliu de energia, care a seint totd’auna să ’şî indepliueaseă datoria sa de bun soldat. Singurul defect al a-eestuî ofiţer este temperamentul şefi violent. Acest defect i’a cauzut multe neajunsuri ; l’a aruncat astăzi intr’o tristă situaţinne.
Persecutat şi de conservatori şi de liberali fiind că sentimentele sale de om cinstit şi de bun roman treceau peste marginile disciplinii militare, maiorul Cra’onic devenise foarte irasoitat. A se vedea eine-va cu cariera sdrobită de urile duşmanilor seî personali, nu este puţin lucru. Sunt împrejurări, cari duc lesne pe om la desperare.
Noi am desaprobat pe maiorul Crainic, cănd temperamentul seu l’a impins pană a provoca pe generalul Florescu la duel. Organele liberale care ’l acuz azi, el lăudau şi incuragiafi atunci.
Am desaprobat pe maiorul Crainic, cănd cu denunţarea de la Atenefi, căci nu credem să e-siste iu contra unor bărbaţi, ca dd. Rosetti şi Rrătianu, dovezi de complicitate intr’uu act criminal. Aceşti bărbaţi, ori căt nu neam învoi ou unele idei de guvernământ ale d-niei lor, ni se Pw, prin onorabilitatea lor, mai pre sus de ori ce bănuială neonestă.
Cu toate acestea ar fi.trebuit ca justiţia să’şi facă datoria, cerând maiorului probele aouzaţiunii, căci nu trebue lăsate iu vent asemeni oribili Pâri.
Nn putem aproba nici ceD int.ămplate, luni, pe calea Victoriei. Ori ce aot, material violent nu este permis oamenilor cu jndeca ă. Ne cn-noscend insă toate elementele acestei nenorocite intămplan, am crezut că nu este biue a lua nici part;a colonelului nici partea maiorului.
Avea maiorul sau un avea dreptu1 de a purta uniforma ? Iacă <> întrebare, de care atârna toarte mult sentenţa celor ee vor judeca acel regretabil incident. Daca d. Cra;nic avea Încă calitatea de maior şi dreptul de a purta uniformă, darea sa pe mana unui sergent de oraş se poate considera, in viaţa militară, ca o gravă insultă, ce atrage degradarea persoanei ce ar suferi o. Dacă insă nu avea acest d.ept, purtarea sa e condamnabilă, chiar daca ar fi fost ceva necorect in ordinul colonelului.
In orî-ce caz, mai ales cănd este vorba de militari, şi cănd ne lipsesc elementele opiniunei, e mai bine să aşteptăm justiţia pronunţau du-se-
Maiorul Crainic este desbrăcat de uniforma sa şi depus in arest. Dacă nu este militar va fi judecat de justiţia civilă, dacă este militar va fi judecat de cea ostăşească. Siguri de simţirile dreptăţii tribunalelor noastre, vom aştepta ve-ridictul lor pentru a ne forma o părere nep i-siouată in cestiunea de faţă.
ARENA ZIARELOR
aţintiţi asupra noastră» de căt in ajun de a in-cepe discuţiunea Gestiunii Evreilor ?
Neapărat, ea să poată intimida pe represeu-tanţii naţiunii, ameuiuţăudn-le ţara en soarta I oloniei şi a Egiptului, de nu se vor grăbi a satisface pretinsele cerinţe ale Europei,
*** In mijlocul temerilor şi neliniştii ce provoacă cestiunea israelită, cari frământă toate minţile, «Timpul” se preocupă de o alta, mult mai gravă, zice dânsul, adică cestiunea vieţel noastre publice.
De la mişcarea din 48 şi pană astăzi, naţiunea romanească, pe tărîmul politic, n’a tăcut al a, de căt, a se lepăda sistematic de orî-ce tradiţie, a resturna orî-ce autoritate, a arunca departe tot ee s’ar fi putut numi original in viaţa ei naţională, şi iu acelaş timp a adopta toate reformele, toate teoriile cosmopolite, toate calapoadele internaţionale, in viaţa politică şi intelectuală.
Apoi, infăţişind şi trista stare economică a ţereî noastre, conchide.
Cn multă greutate, cu mult chin, vom fi independenţi, cum vom face uz de această independenţă ?
Cestiunea, de şi nu o privim din acelaşi punct de vedere ca organul conservator, merită totuşi o mare importanţă.
Organul guvernului este plăugâtor. Ne-isbenda alor sei in comisiune Ta pus pe jale. 1 u adînca sa durere că na i-au trecut ca-tegoriele, lovesce in oposiţiunea liberală, bănuesce pe conservatori, ameninţă cn lovitura de stat, proorocesce că soluţiunea ma iorităţiî comisiunil poate să fia de o mia, de or) ma) funestă de căt chiar art. 7 din coustituţiune, şi eselamă :
Pare că nu curent, un vârtej fatal, rostogoleşte ţara, pană o va, arunca sângerândă sub picioarele inami Hor ei din afară şi ale eelora cari in întru sunt, ou şei re sau fără şcire, complici lor.
Şi de ce acest glas de cucuvaie ?
Pentru că maioritatea comisiunilor a respins târgul ” Român uluia lipsit cu totul de fundament juridic şi menit a mai complica cestiunea, prin caie se propunea, in cele din urmă, a se impămînteni, de a dreptul următoarele categorii:
1.	Evreii cari aii făcut serviciul militar;
2.	Cei cari afi urmat şcoalele romane şi au dobândit bacalaureatul;
3.	Cei cari aii creat iu ţară industrii şi fabrice, afară de fabrici de rachiu ;
4.	Cei cari afi tăcut donaţiunî iustituţiuni-lor naţionali de instruoţiuue sau de binefacere;
5.	Cei cari vor fi scris in romănesce vr’o operă sciinţifică sau literară.
Iacă, in sfîrşit, părerea guvernului in ces-tia israelită, de astă dată bine formulată in cină categorii.
DouS intrebărl se pun acum in mintea ori- cărui om cu judecată:
1.	De ce guvernul a tăcut până acum şi n’a voit să ’şî expună opinia, prin organul seu autorizat, de căt după ce ea a fost respinsă de majorităţile comisiunilor celor două Adunări?
Ouventul pentru care cel de la cărmă n’au avut curagiul opiniunei lor, nu poate fi de căt acesta. Dd. Rosetti-Brătianu recunoscând incă de la început, căt de şubrede sunt temeliile, pe cari aveau de gănd să inalţe la cetăţenia romană pe cele cinci categorii de Evrei, au simţit că daca ar lucra pe faţă contra intereselor naţiunii, popularitatea le-ar li fost cu desăvârşire sdrun-cinată şi s’ar li rostogolit de la putere împreună cu categoriile lor. El au preferit deci să lucreze pe ascuns şi in doi perl, spre a se putea mănţine la putere.
2° Care e folosul practic ce marii noştri! patrioţi trag din această expunere postumă a opiniei lor. ? Respuusul e asemenea foarte simplu.
Veijend c? opintirile lor in ţară sunt deşarte, el caută barim să se recomande in faţa streinilor, zicăndu-le:
Uitaţi-vă; noi am făcut tot ce am putut; daca n’am isbutit a vă satisface dorinţa, vina nu e a noastră.

Serviciu Tel-grafic al „României Libere
(Îs Ia 5 Iul in. -	9 ore dimineaţa.
Cairo, 4 Inliu. - Noul Khediv refusă lui Nu-baj-paşa, care fuse presideut al ministrului Wil-son-Rl'guieres, permisiunea d’a reveni in Egipt.
Londra, 4 luliu,	Locote nentul Carey, care
iusoţia pe principele Louis Napoleon cănd acesta a fost omorât de zulni, se va presinta înaintea unui consiliu de resbo.fi.
D, Burohe anunţă eimereî comunelor, că Poarta a primit in mod favorabil proectui de reforme pe care Mişat-paşa le propuiu pentru a fi introduse in Syria.
Vieil4 luliu. — Citim in «Poliiisch ■ Co-respondenz» : «Negocierile intre Poartă şi ambasadorii Franţei şi Englilereî, relativ la sn-presiunea firmanului din 1873 se urmăresc cu activitate.
Agitaţiunea ce se manifestase la Stambnl, in urma intoarcerei lui Mahmud-NeddiD, incepe a scădea. Asigurările Sultanului, retrase de mal multe ori, că el nu are intmţiunea d’a rechema in afaceri pe vechiul şefi mare vizir, afi reuşit a liuişti populaţia. Se aşteaptă chiar ca Mahmud-Neddin va părăsi Oonstantinopolnl in săptămână viitoare.
Sgomotele, relative la pretinsele proiecte ale Porţii asupra regenţii Tunisului, sunt desmin-ţite.
Roma, 4 luliu. — Rigele Humbert a întrebat, la Qnirinal, pe oare-carl oameni politici, ea să se informeze asupra situaţi un ii parlamentare actuale.
Neapol, 4 lulifi.— Ex-kedivul Ismail a sosit. I'd e insoţit de principele Husein, fiul şefi al doilea şi de principesele, fiicele sale.
Se crede, că şi va stabili la Neapol nona sa reşedinţă.
* onstanlmopol, 4 lulifi. — Ministerul a supus aprobaţi unii sultanului numirea lui Karatheo-dor.y-paşa şi a luî Munif-Effendi, ca comisari ai Porţii pentru negocierile ce se urmăresc, iu privirea resolvarii chestiuneî graniţelor greoe.
Berlin, 4 luliu. Comisinnşa tarifelor vamali a aprobat compromisul propus de Centru in cestiunea garanţielor constituţionale, adoptând amendamentul d-lnî Windborst, după caiv; repartiţia intre diferitele state a recetelor provenite din taxele vamali, va incepe după ce se vor trece peste 130 milioane de mărci.
(Ha vas).
*** «Presa®, la rândul său, ăşl pune o ‘ întrebare:	!
De ce preşedintele consiliului n’a declarat re- ! presentanţilor şerii «că Europa eşi are ochii ,
Societatea pentru învăţătura poporu’ul romă
SECŢIUNEA CENTRALA
Distribuţiunea premielor la elevii scoalei No mate a Societăţii se va laoe Dumineca, 24 ci rei>t, la ore 9 dimineaţa in localul scoalei, bis. rica, St. Ecaterina.
Suut rugaţi atăt domnii membri ai Societăţ căt şi alte persoane streine se bine voiasoă asista la acesta solemnitate
Preşedinte, C. Bosiarm.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sud presă :
INDUSTRIA agricola
LA
EX PO SI TI U NE A UNIVERSALA DIN PARIS
(1878)
MEMORIU PfiBeiNTAT D-LUÎ MINISTEU AL AliBICUL-TURTI, COMERCITJLUI SI LUCRĂRILOR PUBLICE de
ŞTEFAN C. MICHAILESCU
tu,fîr ’’ 1?re-t‘1Uaea urmează azi agricul-U,,af 0b/e>-vatorn de meteorologie. Instrucţiunea ş. literatura agricolă. Rolul şi silinţele meca
ce st hi ni ^frcuItura- Machiue agricole. Căte-va cest,un i de economie „ -ţională : animalele, fertilitatea solului, sisteme de cultură,
I reţul | lefi şi 50 bani.
N B. In capitală, la librării. Pentru provincie a se adresa la autor safi la administraţiunea ziarului trămiţeud preţul.	1 a *ia
Negriada, epojieă naţionala; partea I in şase canturi de Ar. Deneuşiaw. Un volum de 216 pagine frumos tipărit pe hărtiă de lux. - Preţul .1 lei. Se află la toate librăriile din Bu-curesci.
OOCTORUL RUSSO
specialist pentru bolele secate, anunţă că orele ue consultaţiunî sunt dimineaţa de la 7-—10 şi
de	dnPă amiazi. Strada Smărdan (Germana) No. 4.	v
O proprietate
pe un lor de 160 stânjeni, in calea Rahovnl (OraioveH compusă din 6 camere şi ui salon mare, cuhnii Dimnite şi un puţ adânc de 11 stânjeni cu apa cea mal bună eră dină englezească in faţa caselor şi in dosul lor altă ară dină cu pomi roditori arendată cu 100 galbeni anual cu o vedere imposantă asupra capitalei. Această proprietate se vmde dm causa de plecare c-i un preţ foarte scădut Doritor,„ se pot adresa la d. Jacob perier, vis-a-vis de
pSteNo"1^80 saa la proprietar ca ,ocue?tei°3ac“.r
TEATRUL DE VARA „DAC1A“
DIRECŢIUNEA J D. IONESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢ1]
iu timp urat iu theatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresci
avaugiată din nofi pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescl“
I. M. FEKMO &F-ţli BK.\ZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 23 Iunie 1879 ora 12
OBLIGAJIUNI
■0% Oblig, rurale............... .
»	» eşite la sorţi. . .
8%	, domcniale..................
»	, eş te la sorţi	. .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisun funciare rurale f. C.
7 °/u	»	» urbane f. C .
8u/„ luipr. Municipal................
» cn pr. Buc. (bi Renta Romăuă . . . Acţiuni ‘Dacia». .	. .
v.Q I.)
» «Romania» . . Cupoane rurale exigibile .
» domeniale » .
» scrisuri >	.
Argint contra aur .	.	.
Bilete hypotecare contra aur
Rubla hârtie.............
Florinul..................
Lose Ottoman»...............
CURSUL DIN V1ENA 4 luliu
Napoleonul .......
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hârtie ....
CURSUL DIN BERLIN 4 lulifi
Obli. căile ferate romăne .	,	.
Acţiunile	»	.....
Priorităţi	»	.....
Oppenheim.....................
Ruble hărt-e..................
Stern ........................
Lose Otomane..................
cursul din paris
4 luliu
Renta Română..................
Lase Otomane..................
SCHIMBUL 21 funiu
Paris (3 luni) .	...
, la vedere.................
Londra (3 luni)	....
» la vedere ...	.
Berlin (3 Iun). ...
, la vedere.	. .
Viena la vedere . .	.
Adresa pentru telegrame,
Cump.	Vând.
101	102
98	argint,
103%	104%
99	argint
183	185
96	96%
91	91%
103	103%
27’|4	28
71%	72
200	205
70	75
%	arg.
	—
	aur
2%	1 3A
a 1%	1V4
2 46	2 46
2 18	2 19
44 —	48 -
4 Tul iu	3 luliu
	9 22
5 49%	5 49
21 70	21 50
113 50	113 75
93 50	94 90
31 70	32 90
9t 76	92 75
200 30	200 50
—	—25
88	38
71 %	71 %
47 V4	48
99	45 100	v8 25 12'a	25 15
26 30 I 122 %'
228 3|„' I 2 18 I
Farmo Banzal.
komania libera
Diploma de onoare
n f N V I E N N A I8^
GANZ&C
IIIC1
fAgOg»^TKEAt U!Vrrg^4£ 2 Medalii de aur şi I de argint
l> I N p a R \ 8 ]9,1?‘
4 i
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDERIA DE METALURI ŞI FABRICA DE MiŞINE
BI OUPIK^T V *
RECOMANDA:
Maşinele sale de mânat cu cilindre de oţel turnat
cart; de căţi-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mat Însemnate din Ansiro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mort mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomanda
Ori ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
V. V. ■ .«I»RK
sar-ROATE DE VAGOANE SI MECAN1SMURI DE 1NCRDT1SIAREA ŞINELOR
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
waswb rsvrxv lumjwa clbictkica
(20-6-11)
Publicatiune
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe cate se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-cărui an sub numirea de
TERGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea subsemnatului prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cunoştinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi'meseriaşi care frecuentează ace,st tîrg cape viitor tacsele cele mari ce se per-eepeaîî in ultimii ani de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii tacselor căt şi a ordinei care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRI1 B. D%N<OVIST
20-3-10
ATT SOSIT al IV-lea TRANSPORT' VERITABIL
Caşcaval din munţi Penteleului
«le la D-nnl S, BOIIANESCl1
DEPOSITUL, GENERAL SE AFLA LA MAGAZINELE
V. I. RACOVIŢA
Strada Lipscan) No. 29 şi Calea Victoriei Nn. S
Vis-a-vis de Prefectura Poliţiei Capitalei.
NB. Fac atentă pe clientela mea precum şi pe Onor. public, că la mine vor găsi adevăratul caşcaval de penteleu dc la d-1 S. Borănescu. care este mult mai gras şi mal dulce de căt al d-liiî An-dreescu, după cum probează mulţumirele publice ce am primit de la mal mulţi clienţi din capitală şi din provincie, previu dar pe Onor. public a nu confunda acest caşcaval cu cel care este depus in veuzave de d. Andreescu la d-1 Colţescu, care este mult mal inferior de cât al meu.

Parsdnel# cari cunosc Pilulele purgative «#»
Doctorului DEHAUT, nu esita de a se purga de indata ce simt necessitatea. N'au a se teme neci de desgust, neci deobosăla, pentru ca, contrariu celor alte purgativa, acesta nu lucreaz.i bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cu beuturi intaritore, precumvinu, cafea,cea i. Fie
___	/ar® alege pentru ase purga ora şi mancai ea care
U eonvin mai bit»/, dupe occupatiunile solie. Obosbla purgatiunei fiind cu totul anulata prin «Efectul bunei ahmentatiuniintrebusnlale, lesne »e decide cineva a reincepe ori de cate ori este neceisariu.
Cutii de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., ta Pari8 la Doctorul DEHAD {. ii m tote pfiarmacteie. A exige cu fie care cutia cărticică de 72 p tijme tonImenct instrucţiuni in tote Iimbeie. a cere Manualul Dociorului OEB&OT, volum de 468 pagmein limba Irancesa
ci ci
r~ -3	_
ci cC cc
05
S—
ce
p a o •— -3
>03
>» .2 rt
U U bf
OD 05 o
ca
Plumb Franţuzesc
Se yi.fie in qu£j,nţităţî mari ş' m'c“ ca preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronate
pentru invelite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţ1 rî de 15 lei bu ati. — Oe veudare la subsemnatul
w. LITFUIAV
(30-1-10).	No. 19 Strada Germană No. 19.
T\/TTP,T?.F!TTT_I TIRJEILTTTI^ILOIR,
PE LINIILE
BUCDRHSQI-BABBBSIROMAll. BDCUUSCHMCIOHOJt, BiUBOSlSALifl Şl TBCUC1UBIBLAB
Bucurescl-Barbosî-Romaii
Kilom. de la Bucur
S T A T IU N I
Aretarea frenurilor
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365 379 395 4 2
423 4 4 467
PIoescT Rest.
BUCURESCI Rest p.
Ohitila Bufe a Pe riş.u Crivina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
UI meni Montcoru
Buzău Rest.
Cilibia
Faurei
Janta Restaur,
Muţi iu
Sos. Plec. Sos.
Plec.
Serbeşti
Prevai
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Rest.
Măi ăşeşli Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciuue Valea Seară
; t«..
Plec:
Brăila Resta. Bărboşi P.est.
Bacău Rest. Galbeni ROMAU Rea.
Sos.
El ■ i
Tr a cc.		Treu de pers.				T mixt
1		5	I	7		11
Ore	M.	Ore	M.	Ore	M.	Ore ■
seara		dim			1 ,	
9	00	7	20			
9	14	7	40			
9	i 5	7	56			
		8	19			
9	54	8	39			
10	19	9	10			
10	29	9	30			
iO	41	9	50			
10	53	10	03			
11	19	10	40			
		11	13			
		11	22			
12	03	11	40			
12	11	12	00			
		12	34			
		1	09			
1	31	1	49			
		2	21			dim.
2	20	2	55			
2	28	3	10			7 05
2	58	3	45	dim.		7 50
3	13	p. m.		9	10	dim.
				9	33	
				10	02	
				10	20	
				10	46	
4	61			11	i5	
5	01			11	40	
5	34			12	20	
				12	46	
6	'6			1	10	
6	39			1	34	
				2	13	
				2	42	
7	46			3	00	
7	54			3	12	
		1		3	48	
9	00			4	25	
dim.			\ p.		UI	
t - <	} i	11.	1 I	1		
Kilom. d.) iu Bal boş
S T A 'I' I II N
Aretarea trenurilor
Tr cc.iTreu de peru 601
OreM.
603 1 605
Ore M. Ore M
19
BĂRBOŞI UAl AŢI
Re st, Re st.
uoap
3	30
4	05 uoap.
seara
3	55
4	30 seara
p. nu.
7	25
8	00 p. m.
Kilom de la Koman
Roman-Barbosi-Bucurcscî
S rJ' A T IUN!
23
44
55
73
89
103
114
128
147
166
179
169
2(6
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
457
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p?s"
l lc C.
Valea Seacă
R&căciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Resi. p^'. Iveşti
Hanu Couacbi
Prevai
Serbeştl
Bărboşi Rest. p®®’. Brăi a Res . Sos'
Plec. Restaur.
Bnzeu Rest.
Muftiu Jaiica Faurei Cilibia
Sos. Plec.
Monteor
Uimeuî
Mizil Ristaur. Albeşti
Valea Călugărească Ploesci Rest. p°®f
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. 8.
Tr acc.	Tren de pers.	
2	6	8
Ore M.	Ore M.	Ore M
seara		p m. |
8 30		12 10
		12 45
9 26		1 17
9 31		1 27
		1 45
		2 25
10 29		2 53
10 52		3 22
		3 41
11 31		4 15
11 55		4 45
12 05		5 10
		5 43
		6 07
		6 25
		6 54
1 36	dim.	7 15
1 51	12 50	seara
23	1 25	
2 31	1 40	
	2 18	
3 25	2 54	
	3 28	
	4 03	
4 41	4 35	
4 49	5 00	
	5 21	
	5 31	
5 37	6 13	
5 59	6 45	
6 08	6 56	
6 22	7 15	
6 32	7 40	
6 57	8 14	
	8 32	
7 26	8 5*	
7 38	9 15	
7 50	9 30	
sera	seara	
Aretarea trenurilor
T mixt 12
Ore M.
seara 7 35 S 20 seara
(I a 1 a 11 -B a i* b o s i
Kilom. de la Galaţi
S T A T I II N I
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602 Ore M.
Tren de pers
604 Ore M.
606
Ore M
I GALAŢI BARBUŞI
Rest Plec Rest. Sos.
,,p. m. 12 05 ia 40 p, ui.
dim
7	25
8	OO dim.
dim.
8	25
9	00 dini
liucruesei-Vâraorova
Kilom de la Bucur.
S T A T I II N I
10
24
37
49
70
87
101
108
130 146 156 i 68
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
845
364
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeştî Stolnici Corbu Potoova
Slatina R“st.
Sos.
Pic
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Peatra Balş Pe eşti Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofeni Răcari Filiaşî Butoeştî Strehaia Ti mu ea Prunişor Palota
T. Severin R. p°®c 382 VARCIOROVA Sos.
Arătarea trenurilor			
Tr. ac.	Trenuri mixte		
3	17	19	21
Ore M.	Ore M.	Ore M	OreM
dim-	p. m.		p. m
8 10	1 25		5 40
8 24	1 52		6 04
	2 19		6 33
8 58	2 45		7 01
9 18	3 24		7 45
9 46	4 12		8 3
	4 50		9 ll
	5 i7		9 40
10 35	5 31		9 55
10 50	6 Ol		Fera
11 43	6 471		
	7 23		
11 57	7 f 2		
	8 18		
12 43	9 00		
12 49	9 2 c		
1 18	10 05		
1 40	10 41		
	11 19 il 38		
2 30	11 55	dim.	
2 40	nopte	6 45	
		7 06	
		7 23	
		7 48	
3 39		8 15 8	42 9	17 9 47 10 07	
5 10		10 30	
5 40		11 15	
5 50		11 40	
6 15		12 15	
sera		p. Bl.	
Tecuci li-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci	S T A Ţ I U N I	Arătarea trenurilor	
			Treuurî mixte
			13 15
			Ore M. Ore M.
16 29 36 61	TECUCIU Restaur. Plec. Berhecl Ghidigenî Tutova BtRLAO Restaur. Sos	dim. p. m. 5 20, 5 35 5	53, 6 11 6	21 6 43 6	38 7 03 7	05 7 30 dim. seara	
Vârciorova- Biicuresci
Kilom, de la Vârci.
S TATIUNI
Arătarea trenurilor
18
37
47
VARCIOROVA Plec Sos
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Ple
57 Timnea
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
Sos. P ec.
Strehaia BiRoeşti Filiaş Ilăcai î Coţofeni Ijalniţa
Craiova Rest
Cârcea
Peleştî
Balş
Peatra
Slatina Rest. p^
Potcova
Corbu
Stolnici
Costeşiî
Piteşti R ist. pf fc
Goleşti Leordei î Găeştî
Titu Restaur, Ghergf ui Ciocăr eşti Chitii
274
281 295 312 333 3*5 358 372
382 BUCURESCI R. Sos
Tr ac. 4	Trenuri mix'e ,		
	18	20 |	22
O 1 il	Ore M,	Ore M.'Ore M	
a. m.		p. m. i	
11 00		5 00	
H 25	: .	5 36	.
11 30	1	6 01	'
12 0		6 59	>
		7 20	
	' I	7 40	
		8 16	
		8 38	
1 33		9 n	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25:	
2 31	6 00	nopte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 00		
4 05 8 55			
4 1J	8 55		
	1 o 42		
4 57	io 15		
5 1 l1 10 39			
	11 28		
6 CO	12 06		dim.
6 15	12 41		5 41
	1 00		6 00
	1 34		6 33
7 05	2 12		7 09
7 37	3 10		7 44
7 53	3 39		8 16,
	4 07		8 48
8 28	4 42		9 15
8 40	5 00		9 36:
seara	P cJU		0 IU
Bârlad-TecHciu
Kilom. de la Bă iad
S T A Ţ I TI N I
15
22
35
51
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova Ohidige uî J îerfaed
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Treniii) mixt!	
	14	16
	Ori M.	Ore M,
	dim. 9 00 9	34 9 57 10	26 10 55 a. m.	seara 1 y tsl 10 lO 10	35 113 11	00 u6pt®
Bu-'urasei. Tipografi» Ştefan - fâlaicu. 8tr. biasosni No, II.
www.dacoromanica.ro
'niu 7404
ll -0M ţutustfţ'l
ANUL III.—No. 627
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI. 26 1UNIU 1870
T
ABONAMENTUL:
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In Capitali : 1 an 30 leî, 6 lunî 15 lot, 3 luni 8 lei. In DUtrlete: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. Ia Streliătate: 1 an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Iu Ramiuia: La administraţiune, Tipografia SI. Mihălescu şi la correspoinlenţiî ijinruluî din judeţe.
Iu Praneia: La SocUti Havas, Laffi.1 el C~ie. Place de la Bourse, 8. Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. MicoucVs, Foreigu Advertising Agency, 130—140 Fleet Street. London.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţef Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu. H. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien....
In Oerinania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseratei!, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANTJNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe-pagina lY-u 35 bani. Reclame pe pagina II l-a......1 Leu.
,,	„	6-a..........- ••
Epistole nefrancate se retuşa Articoliî nepublicaţî nu se înapoezâ. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C, MlOHAILESOU.
Toţi d-niî abonaţi aî acestui ziar. al căror abonament espiră la 1 Iuliu sunt rugaţi a a’şt reinoi abonamentele: contrariu se va suspenda trimiterea foieî.
kdmimstr apunea.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Serajevo, 4 Iuliu. — In judeţul Visoca se arătară mai multe cete de oameni armaţi, despre cari nu s’a putut şti nici piuă acuma, dacă sunt tălharî sau numai nişte insurgenţi.
8’aii trimis in contra lor armată.
Londra, 4 Iuliu. — «Morning Post» anunţă din Berlin, că guvernul german şî-a rechemat pe toţi consulii seî din Cypru, iu urma unei divergenţe dintre eî şi autorităţile englezeşti, in privinţa aplicării funcţiunilor lor oficiale.
Alessandria, 3 Iuliu. - Noul Chediv a adresat Şerifului o scrisoare, in care ’şî relevează dorinţa sa cea vie, d’a vedea odată in Egipt terminată crisa financiară; ca mijloace de frunte pentru indelăturarea criseî el crede că sunt:
O înţeleaptă reducere a tutulor cheltuelilor pub’Mie; echitatea perfectă in toate ramurile serviciului public, şi reforme in serviciul admi-nistraţiuniî şi al justiţiei.
Scrisoarea apoi termină ast-fel: Chedivul ba-sează, că va fi sprijinit in realisarea reformelor de întreaga naţiune şi de patriotismul tutulor funcţionarilor seî.
Versailles, 3 Iuliu. — Cassagnac a lost achitat, in procesul ce i se intentase, pentru un ar-ticlu politic scris contra guvernului.
In urma acceptării legii lui Ferry, statul are esi lusivul drept d’a da grade.
Londra, 4 Iuliu. — Cartea albastră, apirută aoaito in cestiunea cu Chedivul, este foarte la-cnhoasă. Ast fel nu se află intr’insa acele corespondenţele a decurs între Anglia şi cele lalte mari Puteri europene, relativ la depunerea Che-divuluî, Singura escepţie e numai depeşa germană de la 11 Mal, oare protestează contra depunerii Chedivuluî, afirmând insă, că Germania se va reţine de la ori ce amestec in Gestiunile egiptene, intru eăt ele sunt d’o importanţă politica generală, lăsănd in grija Puterilor europene celor mai amice, ca el să ia apărarea intereselor generale europene. Germania a mai declarat, că ea şi pe viitor tot ne-aotivă va re-măuea in această cestiune.
Durere, că mai lipsesc şi alte corespondenţe. Din cele esisfente in cartea albastră reese, că Salis-bury a trimis la 25 Aprile o notă, energică şi după primirea notei german», la 29 Mal a pro • testat contra decretului Chedivuluî. La 11 Iu-niu a protestat şi Francia, căreia eî urmară cele lalte Puteri europene inriresate. La 18 Jun Salisbury cern deja prin representanţii esternî ai Angliei, depunerea Chedivuluî. In aceasta notă Salisbuiy se esprimă asfel.
Singtra pedecă a unei refoime pare a fi in caracterul Chedivuluî; crisele lui financiare T fac să fie apăsător, iar maniera d’a nu’şî maî ţine curentul dat, zădărniceşte ori ce încercare de o a-raelioraţiune serioasă. Aşa dară nnin-î o schimbare in persoana domnitorului poate trage după sine o schimbare şi iu politică. Poziţiunea geografică a Egiptului ingedecă pe Anglia d’a lăsa Egitiil in voia sorţiî. Anglia e constrânsă prin datoria sa şi prin interesele sale. d’a înlătura ori ce guvernu ri u ce va fi iu Egipt, ca să nu se termine domnia precum se face in Orient, eu ruinarea materială a Egiptului.
Londra, 5 Iuliu. — Contele Cadogar, sub -secretar in ministeru coloniilor, fiind interpelat de lordul Kimberley, respunse, că după ştirile primite pană acuma, regele Cetewajo n’ar fi făcut nici nu demers temeinic pentru o pace definitivă.
O depeşe de la 6 luniu a lordului Chelmsford anunţă : Soliî Inî Cetewajo, s’aîi reintors azî la regele lor cu însărcinarea, ca să aducă in timpul eel maî scurt dovezi sigure despre sinceritatea voinţiî d’a inclieia pace cu Anglia. Ca dovadă in acest stns se va considera: extrădarea tunurilor cucerite, animalelor răpite şi afară de acestea promisiunea luî Cetewajo, că va returna toate armele, in fiine să se presinte un regiment de Zuluî in lagărul englez, şi aicî să ’şî depună armele. Pană cănd va sosi răspunsul regelui, operaţiunile militare vor inceta. îndată oe se vor fi împlinit condiţiunile impuse luî Ce-tewayo, vor inceta orî ce inimiciţii in tot timpul, cat vor dura negocierile paeeî definitive.
Serviciu Telegrafic al «României Liqere”
di la 6 Iuliu. — ameazî.
Londra, 5 Iuliu. — Sir Carol Dilke anunţă camera comunelor, că el va propune, in 22 Iu-iiu, să se redigeze o adresă către regină, pentru a o ruga să invite pe guvernul seu a sprijini pe lăugă Poartă răped'a eseoutare a refor-m°lor ce sunt a se introduce iu Turcia şi rectificarea graniţelor grece, conform protocolului al 13-lea d ii tractatul de Berlin,
Viena, 6 Iuliu. — Colegiele mirilor proprietari fonciarî aî Austriei de josu au aLs 6 liberări şi 2 conservatori. Aşa dară liberalii aii pierdut 2 scaune ; eî au maî perdut unu iu Tyron şi altu in Corintia.
Havas.
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucuresci, 25 luniu.
Gestiunea israelită, sub cele mai asigurătoare auspicii pentru noi, a intrat acum iu ultimul stagiu al faselor sale.
Vocea legală a naţiunii a vorbit, in fine, după dorinţele ce incălziau inima eî.
La ce bun — ar putea să se intrebe acum guvernul — toate artiticiurile neleale, întrebuinţate pană aci ?
Găt timp pieidut, din alte ocupaţiuni toarte serioase pentru ţară, câte întorsături, căte svârcolirifără folos, cată muncă zadarnică şi cătă bătaie de cap necliibsuită , pentru ca guvernul să ajungă la cea mai amară decepţiune, dată scopurilor sale; la o convingere foarte elementară, pe care trebuia s’o aibă in palmă, din ziua cănd primise să conducă afacerile publice, intr’o epocă atât de furtunoasă : că o politică in-cousecintă. cu apucături tot-d’a-una piezişe, fără prevederi, intemeiate pe sondarea dibace a terejului diplomatic, — că o asemenea politică nu putea conduce departe cu resultatele ei, nu garanta realisarea nici unui scop şi mai puţin a unor scopuri vi-sionare, concepute in momente de rele in-spiraţiunî; nu era, in fine, de loc făcută a incorona pe adepţii sei, cu laurii izbendelor lor închipuite.
Cine ar fi judecat puţin cu maturitate, s ar ii pătruns indată de acest simplu adevăr. mai cu seama dacă ar ti considerat posiţiunea noastră sguduită, in relaţiunile el internaţionale; mijloacele noastre materiale, destul de restrânse, ca să nu putem susţinea cu succes ambiţiunile unei politici de aventure. Intr'un asemenea stat, nu numai că nu e prudent, dar e chiar oprit cârmacilor luî, sub pedeapsă de nenorocite întâmplări, de a juca un rol cu două... funduri, ca cutiile scamatorilor, spre a amăgi in acelaş timp şi ţara şi cabinetele europene, in negocierile oficioase ce deschiseseră cu ele, in această gravă afacere. S’ar fi cerut, de sigur, ca guvernul să fi cugetat din capul locului cu maturitate şi să-şi fi făcut bine socoteala, că in această cestiune nu era loc de joc, căci ea era din cele mai impopulare, din căte intălnise un guvern vre-o dată; şi era astfel, flind-că nici o cestiune politică nu arătase mai de aproape poporului nisce colţi mai neinduple-c ,ţî pentru esistenţa lui, de căt cum ei rînjise de cumplit invasiunea jidovească.
A lucra dar cu făţărnicie, intr’o cestiune atăt de complicată şi de periculoasă, sub cuvent că pentru ţară se făcea tot , când patriotismul acesta mirosia a echivocitate, cale d’o postă, pentru toţi căţî aveau un simţ politic,—procedând, zicem, astfel, era a se condamna din nainte la un fiasco sdro-bitor, sau faţă cu sirăinătatce. căijin.făr
www.dacoromanica.ro
chibsuinţă, se promisese marea cu sarea, intemeiat. cum era guvernul, pe credinţa sa ilusorie, că lui i se trec toate, căci el e Ueniaminul naţii, copilul ei răsfăţat; sau in faţa naţiunii avea el să sufere o lovitură morală, cănd s’ar fi hotărît să easă din misterul in care se baricadase, şi cănd propunerile lui, contrarii intereselor ţării, ar fi fost respinse, cu cel maî suveran dispreţ.
Partea ce soarta păstră politicii d-lor Ro-setti-Brătianu a fost şi maî amară, căci ea primi două lovituri de o dată : o scădere de prestigiu in afară, căci d-lor se apucaseră să tocmiască pielea ursului, pe cănd ursul era încă in pădure, şi o depresiune dureroasă iu opiniunea publică a ţării, care inţelese, in fine, că, fără tăria de caracter a representanţilor ei şi fără lupta neobosită a presei independinte, interesele sale vitale ar fi fost, şi de riadul acesta, foarte grav compromise.
Dacă tăcuse la inceput, aceasta dovedia — precum am zis-o cu altă occasiune —că intenţiunile lui nu erau curate. Cabinetul va fi contat şi pe aceia, că, tot voibindu-se de acesta cestiune intru’un lung interval de timp, ea va sfărşi prin a-şî pierde perii ei de lup, şi «cu puţină silinţă, cu ceva ameninţări, svărcoleli, plângeri şi tânguiri, cu ceva influenţe, pe care le sciu mânui atăt de bine, voiu produce un efect magic” işi va fi zis gnvernul — « asupra opiaiurii, publice, voiu adormi resentimentul public , Îngrijirile ţeriî de viitorul oi, şi cestiunea is-raelită se va deslega, fără greutate, după cum am plănuit-o eu."
S’ar fi intămplat pote şi una ca aceasta, dacă n’ar fi esistat presă in ţara aceasta, dacă, amagită şi ea asupra intenţiunilor cabinetului, ar fi umblat cu narcotic omori-tor să adoarmă atenţiunea publică, dacă, mai cu seamă naţiunea n’ar fi avut continuii sub ochii săi mulţimea înspăimântătoare a nazuitorilor la cetăţenie, cari aşteptau setoşi să puie măna şi pe conducerea afacerilor noastre publice şi să devie de o dată, pe cănd naţiunea n’ar fi incă îndestul de puternică, spre a susţine lupta cosmopolită, pe cănd eî nu şi ar fi perdut soiul lor tradiţional,—să devie eî jac-totwm in ţara stămoşilor noştri.
Cănd naţiunea avea realitatea sub ochi, puţin o puteau convinge vorbele d-v. amă gitoare, puţin o putea seduce purtarea d-v. in doi peri.
Tn tot timpul dar, căt se agitase prin presă şi prin meetinguri, cestiunea israilită uu isbutise a deveni mai atrăgătoare, şi nici că putea să devie, de oare-ce sub roza inofensive, sub aspectul căreia guvernul să silia să i-o presinte, naţiunea simţia ghimpele, gata să o răniască in cele mai preţioase ale ei interese.
Guvernai ’şî făcea insă altă ilusiune.
«Cainerile vor fi ale noastre» — s au socotit profunzii noştri!diplomaţii —- «şi fiindcă unde ne vine bine, facem politică cu naţia, strigând in numele voinţei şi a suveranităţii ei, şi unde nu ne vine la socoteală, dăm suveranitatea naţii de o parte şi lucrăm cu adepţii noştrii in contra naţii,—noi vom reuşi a scoate castanele Alianţei din spuză, cu măna Camerilor noastre."
Era un calcul pe atăt de culpabil, pe căt era de greşit.
Era a presupune, că majoritatea repre-seutaţiunei naţionale nu ’şî va găsi aventul independenţii sale şi focul sacru al patriotismului seu, nici in acele solemne momente, cănd era să se pronunţe asupra unei Gestiuni, de a cărei punere la cale depindea tot viitorul ţeriî!
Naţiunea insă, tare de inger, a sciut, prin să se rădice d’asupra urze-
lelor machiavelice ce-î pregătise guvernul.
Nu era aci vorba de lupta dintre cere-riile politice, precum se tot ostenise să no probeze zeloasa presă guvernamentală. In manifestaţiunea independenţii parlamentului, era. curat şi limpede, un curent de idei şi de simţimănte, cari se stabiliseră puternic intre naţiune şi mandatarii seî. Era victoria naţiunii in contra tendinţelor pernicioase ale liberalismului cosmopolit; era viaţa naţională care lupta cu bărbăţie iu contra valurilor tulburi şi ameninţătoare ale curentului judaic.
Dintr’o stare de opiniuni, care se desemnase aşa de categoric in contra tutor pre-tenţiunilor, ce ar fi întrecut spiritul şi litera art. 44 din pactul diplomatic al pacificării Orietului, — nu putea să resulte, până in fine, de căt conclusiunile comisiunei de iniţiativă. represintată in persoana demnului ci raportator.
Ast-fel se sfărâmară castelurile de veci-nică putere ce guvernul eşî ridicase in strimta lui imaginaţiune, contând pe naivitatea naţiunii, ale cărei interese credea să le trafice, aşa din ochi.
Am impărtăş’t eri cititorilor noştri’meritoria lucrare a d-lui Mărzescu.
Importanţa acestui act parlamentar întrece ori-ce elogii.
Fără trase banale, fără esclamaţiun7 ' ~ efect, fără paradă de patriotism	j
torul pfojectuiui modificării art. 7 r se fie interpretul adevărat, demn şi juuici al ideilor majorităţii acelei onor. comisiuni, ««presiunea luminată a sentimentelor adine înrădăcinate, in inima naţiunii.
Fără multe şi inutile întorsuri de condei ii, raportator ui a ajuns la scopul rnedi-tuţiunilor sale, remăind in elocinţa objectivă si petruinjetoar a faptelor, şi apucând direct, cu o vigui'oasă putere de cugetare, ar-gumentaţiunea, strălucitoare de dreptate, care apără causa sfântă a naţiunii, deplina eî autonomie înăuntru, dreptul de a Înlătura pericolele ce-î ameninţă esistenţa, şi de a trăi sub soarele civilisaţiunii, in geniul curat al lirei ce a moştenit şi a conservat de la străbunii eî nemuritori.
Sperăm, cu convingere, că mandatarii ţării vor sci se remăie, pănă la faptul împlinit, la înălţimea chiemării lor.
Ţara le va fi adine recunoscătoare.
Sarsam corela !
«Apa trece, pietrele rămân”.
CRONICA ZILEI
Iu senat minţelegerea, in cestiunea istraelită. este şi maî mare. Părinţiî conscrişî incă nn s’a îl grupat împrejurul unor propuneri bine determinate. Soluţiunea guvernului n’are destul susţinători, dară şi cei cari resping cererea guvernului, sunt subimpărţiţî in jurul maî multor soluţiunî. Vor maî trece dar iucă cate-va zile pănă cănnd senatorii să se grupeze in maiori-tatate şi minoritate.
Ministerul este foarte descuragiat, oăeî, nici iu senat, nu poate apropia de propunerea sa uu-merul trebuincios al membrilor. Sgomotele de demisionare se immulţeso
—X—
Ieri s’a făcut distribuţiuuea premielor la scoală normală pentru învăţătura peporuluî roman.
Cu această ocasiune d. director al şcoalei, făcând o dare de seamă, aflăm că in şaoala normală a Societăţii au frecuentat 65 elevi impar -ţiţî iu 4 clase, şi iu cca primară 50 elevî in trei clase.
In această din urmă şcoală fac practica pedagogică elevii normalităţiî.
Au asistat la această solemnitate maî multe persoane distinse, precum d. C. Bosiauu preşe-
ROMANŢA LTBERA
dintele Societăţii, d. general Florescu, d. Cogăl-niceanu, d. Cariagdi şi alţii, cari poartă un tiu interes acestei scoale
M. S. R. Domnul, d-niî generalt Florescu şi Davila, d. colonel Candiauo, prefectul Capitalei, d. Cariagdi primarul, d. Nicolae Stefănescu advocat public, d. Ileliade fiu—toţi aceştia au dăruit cărţi precum şi alte lucruri de s’att irnpăr-ţit elevilor, cari s’a distins in timpul anului.
Unim şi noî mulţumirea şi recunoştinţa noastră persoanelor generoase, cari s’aîî impărtăşit de binefacerile tavorisătorilor lumiueî in popor.
—x—
«Monitorul» publică un nou regulament de ordine şi de disciplină al şcoalelor primare. Atragem asupra luî luarea aminte a institutri-celor şi institutorilor.
—X —
Tragerea la sorţi a 99 obligaţiuni, din împrumutul de opt milioane al oraşului Bucureşti, se va face la 1 Iuliu, viitor, orele 12 din zi.
Localul in care se va face această tragere e sala Consi.inluî comunal.
A vis d-lor posesori de aceste obligaţiuni.
—x—
Alinierea unor strade din Buouresuî se lace intr’un mod ne mal usitat in alte părţi, in-tr’un mod «sui generis» intr’un mod vechiu, chinezesc.,..
Un esemplu :
In strada Berzil de la Nr. 31 pană la 21 sunt 5 case noul; cinci alinieri: una mal înăuntru, alta mal in afară. Cea mai nouă, cea de la Nr. 21 sau 23, e cea mai aproape de mij locul strade!: cu 2 metrii iese mai in afară ca vecinele sale.
Alinierea făcută după această casa, ar tace strada mal îngustă de 4 sau 5 metrii.
Am vrea să ştim cine să li ordonat această
îmbucătură din trotuar....
Apoi iu virtutea cărei legi, in 5 ani, de exemplu, î» ingineri fac 5 aliniaturi deesebite ale linia şi aceleaşi strade ?
Onor. primărie nu vede nimic?
—x—
Sunt multe strade părăginite in Bucureşti,
- ca strada ce duce dela bis. sf. Ştefan spre intiK Soare nu credem să fie nici una. baseApile, adânci d’un metru, o lac aproape, fiepracticabilă : val de caii şi trăsura cari sunt condamnaţi a o traversa.
Şi onorabila primărie pare a fi dat uitării pe cetăţeni acelei strade.
Şi oare pentru oe ?
Locuitorii acelei strade nu sunt şi eî supuşi contribuţiunilor, ca şi ceî-lalţî bucureşteuî ? EI nu se pot bucura de drepturile de ca I se bucură ceî-lalţî cetăţeni ? Eî sunt escluşî din cadrul bine-facerilor ? Constituesc eî un paria bu-cureştean.
Dreptate, unde te-aî ascuns?....
— X—
M. S. împăratul Austriei şi rege al Ungariei a conferit d-1 iu loan Bălăceauu, trămis extra-or-dinar şi miniştrii plenipotenţiar al României la Viena, insigniele mare! cruci a ordinului Coroana de fer.
Ieri a apărut decretul domnesc prin care A. S. R. acordă d-1 ui Bălăceanu inalta autorisaţinue de a primi şi purta acele insignil.
—	X—
In zilele de 30 Mal şi 1 Ioniu, zice Monitorul, o ploaie cu grindină a stricat ou deseverşire recoltele oomnnelor satul Pecli^a, Manjina şi Buca, din judeţul CovnrluT, pe o întindere de 553 fălci şi 20 prăjini!
—	x—
Trăsnetul continuă a tace victime printre lo-ciritrî de la ţară.
«Monitorul» de ieri e plin de relatări iu acest sens.
—x—
D. M. M, Toneseu e numit in postul de revi-sor scoalar al circr.mscripţiuneî Pntna-R-Sârat.
I). Era. Hălăceauu, revisor şcolar in cirevim-scripţinnea Buzei!-Pralm va.
1). Gr-Geo'-gescu, revisor şcolar iu circumscripţia Neamţu-Suceava, in locul d-luî V. Dogar , care remme in disponibilitate.
—x-	.
D. Petronievicî, consilier de stat şi ministru resident al Serbiei, a plecat din capitala la 20 luniu, curent, iu urma unul cm;eliă oe a obţinut dela guvernul seu.
Gerarea afacerilor legaţiunei sârb’, penă la întoarcerea d-luî Petrovieî o are d. Alexis N. Spasiel.
—x—
In şedinţa din 20 luniu, curent, Academia romană s’a ocupat aproape numai cu discuţinnî relative la ceşti unea tipărire! sau netipărireî psalti-rel Coreei, primi carte romanească , o relicue preţioasă a naţionalităţii noastre.
Conform unei propuneri a d-luî Stefănescu - in urmă — se hotărăşte, ca Gestiunea să meargă la comisiunea lexicografică, care va veni cu nn raport înaintea Academiei.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
27
DIN AFARA
Afacerile egiptene
In afacerea destituire! chedivuluî circu-lează vestea, că acest act al puterilor apusene nu a fost tocmai pe placid Rusie!: cabinetul de Petersburg a stăruit aţăţ pe lăngă Poartă, pentru a sprijini pe vasalul eî de lăngâ Nil, eăt şi personal pe Ungă chedivul, incuragiăndul şi îndemnând să se impotrivească cererilor Anglie! şi Franciei.
Influenţa Ilusie! s’a dovedit iasă de mică şi neinsemnată, ceea ce arată ca teritoriul e! nu este tocmai atăt dn mare, pe cum ar voi trufaşii consilier! a! ţarului.
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşT.
— Urmare —
VII.
21 Martie.
«I)-zeule! ce s’a intămplat? Tatăl meii intră in camera mea şi ămî zise cn o voce, pe care se silea să o facă liniscită:
—	Marcel o! nu se găsesc prin cuti Te tale căte-va bilete de o mie de franci şi care nu’ţî trebne.se : dă-mi-le te rog, am mare trebuinţă.
Aceste vorbe emî aii atins inims. Ce este a-oe<st secret, pe care aş vrea sa’ 1 sciu, dar pe oare nu indrăsnesc să-l caut? Dar dacă tatăl meu are trebuinţă de bani : eu nn trebne să’l intreb.
Am incă o sumă oare-oare in evit,iele mele. Cu toate că aeeştl bani nu sunt al mei ; sunt promişî săracilor mei, ce el asceiptă, şi dacă nu eî vor avea ce vor deveni ?
Dar efl nu mă opresc la această gândire c.’î scot şi’i dau tatălui meu, care el socotesce şi zice :
—	In fine şi aceştia sunt ceva !
Ese şi se întoarce peste două ore şi emî anunţă o noutate la care nu me asceptam.
«Me duc, zise el, să petrec doue sau trei zile la Hambnrg. Te las cu miss Dowson, ca-e va nceroa să te facă să uiţi lipsa mea», i
Ce privescc actuala stare de lucruri in Egipt, ea nu este incă deplin lămurită. Această lămurire nu se va dobândi, de căt dupe ce noul regim va înfăţişa fapte posi-tive, pentru a putea li judecat. Deocamdată se va institui o comisiune internaţională , care să cerceteze financele egiptene şi care va controla mai târziu toate actele financiare ale noului guvern.
Aşa dară influenţa europeană in Egipit încetează de maî fi numai a Franciei şi Angliei; toate puterile mar! vor face parte din ea Germania şi a ajuns dar visul de a ’ş! băga nasul şi in afacerile aceste! ţerl.
De mult o muncia tot dorul acesta.
Reacţiunea.
«Deutshe Ztg." nu se bucură de loc de curentul, ce incepc a străbate politica Europe! actualmente. Priviliştea ce ’! înfăţişează astăzi cel ma! vechiu şi mal civilisat dintre continente este insuuecoasă. Iată cum incepe privirea sa, ziarul vienez:
In Prusia ce! trei xnhrştri liberali, cari se maî aflau pană acum in roinisteriul b rliuez, se pregătesc a-şî depune portofoliel ■. La noî (in Austria) nu se aşteaptă de căt sfărşirea alegerilor generale, spre a inlocui actualul cabinet prin altul, care poate că se va numi consi rvator, dar in re litate nu va fi de căt anti-liberal. In pa’-lamentul englez cabinetul Tory ai lordului Beaconsfield propune desfiinţarea «Uuiversităţel reginei» din Irlandia, condamnată de către e-piscopil catolici, fiind că nu era escliisiv confesional -oalol'eă. In Francia bonapartismul, des pre care nişte suflete orbite afirmai! că a perit, jgşţ ridică capul mal cu curagiîi de căt ori şi cănd şi declamă la mor mental nuni tener, ce-rend rescoală şi resbunare, ca «nobilul Antonii!» la moartea luî Cesar. In Ital a senatul retuşa să primească hotărîrea camerei, de a elibera pănea săracilor de contribuţiile către stat. In Rusia prin starea de asediii se combate nu numai nil} lismul şi asasinarea, ci se întreprinde o reacţiune geperală impotriva ideilor liberale, prot giate o dată de către Alexandru II, —nu vent rece suflă prin toată Europa, care a maî rupt de multe ori oăte o fragedă floare, care un iartă n ci unei flori să se dssvolte in libertate.
Aşa stăm intr’adever, dar in multe privinţe nu averii, a ne plânge de această reacţiune.
Cunoscând importanţa unei. armate bine organizate, şi vedenii in special căt a contribuit ai mata ţări! noastre la ridicarea numelui Românie!, noî am deschis cu o deosebită plăcere coloanele «Românie! Libere”
fie-cărul articol, ce priveşte prosperitatea oaste! române. Fideli ospitalităţi! noastre, dăm loc următorului articol important, ce ni-1 trămite un oficer superior atrăgând atenţiunea ministrului de resboiu, asupra stări! actuale, in mare parte defectoase, a armatei noastre. Armata e sentinela onoare! şi siguranţe! naţionale, dacă una incepe a slăbi, cele-lalte sunt in pericol. De aceea să nu ducem un dolce farniente pe laurii câştigaţi, ci dănd ascultare scăderilor ce ni le semnalează şi ni le vor maî semnala bărbaţi! competinţi, să ne grăbim a le îndrepta progresiv, până cănd incă ni se arata cu deţ/etul. Urmând ast-fel, importanţa armate! române va creşte şi mal mult, iar renumele ţârii, de nu se va mări, nici nu va scădea,, cel puţin nu din vina armate),...
ARMT4 NOASTRA
înainte de a se fi incepnt răsboiul dia 1877-78, bărbaţii in măna cărora se aflau milioanele bufetului de răsboiîî şi puteau dispune de ele in binele armatei, n’au făout maî nimic, din eea-ce trebuiau să facă pentru organisarea el. D: aceea pe drept li s’a observat, că îi’au fost la inălţimea misiunii lor, fiind-că unii se preocupai! de schimbarea uniformelor, alţii Jucraă numai iu propriul lor interes, iar restul s’a dovedit de incapabili.
.Văzănd acestea, Începusem a despera, căci pri-viam tristul mers al lucrurilor. Europa progresa şi uoî eram condamnaţi ou arm ita noastră, să rămânem—din causa inferiorităţii de organi-saţiune — indărăt şi, ca consecinţă, stăm foarte slabi pregătiţi pentru viitorul resboiu.
Idtă-ne d’o dată şi cu Marte la porţile noastre—şi noi trebuirăm, aşa cum eram organisaţî, să jucăm rolul nostru activ. Neapărat, că atunci nu ne remăsese timp nici d’a critica trecutul, nici d’a ne gândi la n î viitor maî depărtat, ci ne mărginirăm numai la acele scurte momente, ce despărţiaă acele doue timpuri, trecutul şi viitorul dăn 1877—78. Ţinta noastră a fost atunci, cum să’şî implineasoă fie-oare din noi datoria, ca armata să iasă cu onoare din lupta angajată. Ştim cu toţii facitul sumar al cooperării noastre militare. Gloria ne-a fost favorabilă,
Ţerminăndmse campania, intrarăm in linişte. Acţiunea noastră se mărginia in ocupaţiunile ordinare a le timpului de pace. Aceasta putea dura eăt-va timp, dar nu pană azi. Timpul necesar odichuiî a trecut; acum treime să ne reculegem almintrelea! Căci până cănd neaeti-vitatea celor dătători de ton, va lăsa să sboare i» infinit acest sacru timp, in care esperienţele (.piese pe câmpul de resboiîi folo-indu-se, ne ar pune iu acord cu urmafele moderne ? Pană eînd să tot amânăm opera eompleetăriî orgaui-săriî noastre militare ? Au doară cănd nu progresăm, ni se va zice că nici nu regresăm? Să ne lase in pace dd. aceiia, cari cred astfel, sau cari dacă n’au aşa credinţă atunci lucrează in
Apoi chemă pe servitorul s-eil, ’I spuse eeva, şi pleca.
Eată-mă singură! Spăinaăntăto re idei ine turbură
Un ziar emî cade sub ochi şi citind atmneiu-rile văd:
«Hamburg» administraţia oferă călătorilor a-celeaşî inlesnirî ca in cele maî renumite stabilimente.»
Nu inţeleg nimic. Ce poate să fi chemat pe tatăl mett la Hamburg, unde nu cunoasce pe nimeni ?
O! ce crud e să fiî femee, neDebuincioasă şi neputincioasă ! ^
Ce Dumnezei!! care lăsăndu-ne pe pămănt ne-afi zis: Vel suferi şi nu vel şti pentru ce; vel avea nobile sentimente, mari aspiraţiunî dar nu le vel putea satisface, căci nu vel cunoasce nimic, nu vel şti nimic şi un vel face nimic trebuincios. Nu ! asta nu se poate.
24 Marte.
Iu fine respir maî liber... Tatăl meu ,’a in-tors. Nu ştii! incă daca e mulţumit de călătoria sa, dar in fine e sub măna mea şi ’nă mal române o grijă: tatăl mei! nu’mî maî vorbesce de banii ce’! am dat şi me mustră cugetul, cănd gândesc, că nume voi putea ţine de euveut către săracii meî. Am înşelat pe aceşti oameni in loc să’î ajut. Nu indrăsnesc să mă ducsă’î ved
Aceea ce făcu tatăl meu e incăntăntător şi foarte delicat. De căte-va zile eram tristă din causa săracilor meî. Cu toate acestea a trebuit să’me hotărăsc a me duce la el cu măinele goa-
le. Primarul cu care me iutălnin, me făcu să roşesc, dar care fu mirarea mea cănd el văzul mulţnmindu-mT. la incepnt o luai drept ironie, dar nu; el primise ban: ce’! promisesem.
— Şi cine vi’î au adus? intrebaî en.
—	Un domn prea cum se c de care loeuesee iu aceeaşi casă cu d-voa tră,
La a doua venire a mea aceleaşi mulţumiri, aceeaşi mirare, aceleaşi esplicaţiunî.
Creflusem că d-na Gerard me va visifca şi aşi fi dorit să o ved venind, maî cu seamă că zilele acestea am lo-t singură. Dar ea ’mî a spus că’I place siug irătatea şi eh nu o mai asoept.
Păziii! pe tatăl meu căod se iutoarse şi in-dată ce’i vefiui eî ziseiu :
—	Iţi m ulţumesc, ce fericită sunt, ce frumos dar mî- aî făcut şi ce ascuns ’l al ţinut! Me spionai aşa dar, spre a ’mî afla săraci şi a le duce banii ce le promisesem ? Şi c i toate astea miss Dowson mî-a spus că ea nu ţt-a spus nimic.
- C,e vrei să zici ? respunse tatăl meu. De ce săraci vorbesc!? zel dacă mţ-leg ceva. Nu, scumpa inea Marcel o, nu, din nenorocire nu ani dus eu banii săracilor tel. Am zilele acestea griji foarte serioase, Eirtă-me, copilul meu, ear-tă-me, sunt foarte obosit.
El plecă zicem! acestea şi ei! ruinase ii! in-mărmurită.
Aşa dar nu me inşelam: tatăl mefi e nenorocit şi ei! uu-1 pot ajuta.
• Dar ciue şi-a permis să ajute pe săracii met iu numele meii? Un domn care loeuesee in a-ceeaşl casă, mi s’a zis.
' D. Paul Combes, poate... Nu, un medic face
alt fel bine, el visitează bolnavii, el... Da e el, e d. George Gerard. nu mă mal pot indoi. Dar, oa să-mi ştie săracii, a trebuit să me spioneze.,. Să me urmărească. A! al făout refl, foarte refl, nu m’aşî fi aşteptat la aceasta din parte-ţl.
10 Aprile.
Aed pe tatăl mei! din oe in ce mal puţin, Doarme de dimineaţă şi adesea la doue ceasuri după prânz incă nu e sculat... Abia se imbracă şi zice să-î aducă trăsura; pleacă şi se iutoarce cu un sfert de oră inainte de prănz,
La masă, el se incearcă să vorbească: dar spiritul nu este cu noi ci el in altă parte, se pare foarte ingrijat. hkir ce are el ? Ob ! aşi da tot in lume spre a şti!
La opt ore şi jumătate se anunţă contele de Mezin. De o lună el vine in toate zilele. Altădată după ce me intreba de starea sănătăţii mele, pleca cn tatăl meu. Acum remăne cel puţin un ceas.
Vorbeşte, povesteşte istorioare şi e maî cu seamă delicat şi indatoritor c.i mine şi încerc şi eu să fiii, spre a’l face sa stea maî mult şi prin urmare şi pre amicul seu... Dar jucrul e fparte greu, căci către noue şi jumătate tatăl nţefl se scdlă şi zice d-luî de Mezin. «Uiţi amice că ne aşteaptă aidă mergi ?»
D-nu Mezin care nu poate reniănea singur cu mine e silit să’l urmeze,
Peste puţin mă culc şi nu maî aud yorbin-duse de tatăl meu până a doua zi la două ore
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
ROM.^uri L.iînRA
contra convingerii lor proprie! Căci nici eî nu sunt pentru locul ce’l ocupă, nici locul nu este pentru eî, Nu e o trasă, ca să-t tacă numai eteot, cănii auzim, că ţara noastră trece prin o epocă periculoasă. România are a iace ţaţă, şi va mat avea incă a lace, la multe şi grele eventualităţi, care vor să pună in joc esistenţa. De aceea avem obligaţiunea faţă cu ţara naostră, ca pentru orî-ce condiţiunt dificile să pregătim o armată solid organisată.
S’a infinţat un consiliu superior pe lăngă rai-nist-r, cu dreptul de iniţiativă ; s’a schimbat ulini irul de resboî, iuloouindu-se cu un june şi energic colonel de mare reputaţiune. (Perle noir de l'armee). El bine! in decursul timpului ce a trecut, ce vedem că s’a făcut? Iacă ce ! In locul revizuirii iutregnlnt nostru organism militar, ce de multe ort un influenţează de oăt descurajator asupra oficierilor, nu vedem de cit promo-ţiunt la grade, impărţirt de decor,irţit şi medalii, şi toate acestei conferite ast-fel, incăt a indignat întregul corp ofieeiv-sc (afară de cel din cesfiune).
Am voit totd’anna binele armatei, pe care o consider ca o familie din care fac parte, şi ort de căte ort mi s’a dat a face ceva pentru ea nu am esitat d’a face tot ce cădea in cercul competenţii mele. Să inţelegem insă cu toţii că posiţiunea obligă pe fie care din noi şi că sen-t mentul de datorie, in special aici, d’a spune a deverul, trebue să ne fie mal mare, de căt eliib-zueala, să ascundem real esislent sub o tăcere pretinsă —prudentă,.
Să ne aducem aminte, că ort cum am fi or-gauisaţt, dacă Suferim d’uu ren, nu 'l vom vindeca cu simpla lui acoperire prin tăcere, căci el se va intin.de distrugend ca şi ori oi alt rău, de oare sufere un organism fisic.
De aceea semna I im lănqezire in armata noastră-Să nu mi să respunză, că arăt ranele intr’un mod de şistrăin ni le vor putea vedea. Nu, să nu ne facem ilumint in privinţa a^easti, căci să fim bine convinşi, că ceî cart au interes a ne cunoaşte tăria şi slăbiciunea instituţiunilon noastre, ne cunosc mat bine, de căt cum ne cunoaştem noi.
Cred prin urmare, că in căt priveşte ţara este mat mare patriotism a-î spune ateverul, de căt s’o laşî ca să se legene in o siguranţă falşă. Chirurgul care voeşte să scape pi bolnavul seu, nu lasă ca rana sa degenereze pană la cangrenă.
Ştiu, că a spune adevărul displace, dar o dată datoria tot trebue să o inplinim, spuind oamenilor de la cărmă, să nu erea/.ă, că vor avea doue-zecî de aut libert, şi prin urmare destul timp pentru cele oe trebuesc făcute, căci dacă ’şî vor întocmi lucrurile ast-lel atuncî vor trage lec-ţiunî din neşte esperienţe dureroase.
Să ne fie totd’auna dinaintea ochilor noştriî, lucrurile petrecute in Franţa după 186C pănă la 70 şi resbelul din 1870—71. Ce a causat de-sastrul falnicilor legiuni francez ? Ce a co’t'i-; bu.it in prima linie la învingerea armatei celei neinvingibile ? Toţi ştim: vicioasa şi inapoiata organ;z iţiunea a armatei franceze.
înainte de începerea răsboiulut traneo-ger-raan din pomenitul an, fostul ministru de res-boiti, mareşalul Nyel, cel mal inteliginte şi onorabil bărbat din armata Franţei, a avut cnra-giul d’a spune camerei adevărul, arătăndu-t că efectivele sunt slabe , că lipsesc cat, că tunurile nu sunt in număr suficient şi mat departe, că se abusează cu concediurile, că disciplina e in deeadinţă, că favoritismul produce iu toate rândurile numai descurajare, in fine că, o mobilisare eventuala are să intimpine mart dificultăţi şi că repede nu se va putea face.
Mareşalul de fericită memorie, a citat pentru sprijinirea p "opunerilor sale, resultatele ce le obţinură Prusienil in 1860, şi pe care el le atribuise, cu drept cuvânt, organisaţiuuu celeî es-oelente de care se bucură şi azi armata germană. Dar el n’a iost ascultat, şi resultatele culese de ceî surzî, au foarte dureroase.
Aşa dară cunoscând aceste esemple şi altele de aceeaşi natură, şă nu lăsăm istoria nefolosită, ci făoăndu-ne ochit iu patru, să observăm la timpul sSu, unde suferim şt să ne gândim serios, apn să ne facem forţt.
Prin urmare, voind înălţarea şi prosperitatea armatei, fac apel la membrii comisiunit permanenţe a Consiliului superior, pentru carii an; multă stimă, şi rog întreg consiliul să facă us de iniţiativa ce o are, ca nu la dinconţră să fie acnsat de armată, că i-a impus suferinţe morale şi sacrificii fără glorie. Acum e timpul, şi nu mal târziu, ca consiliul superior şi d. ministru de resboiu, să ’şî iiuplinească sacra sa datorie, lăsând la o parte ocupaţiile de pănă acuma. Noi oeştl-lalţt vom inlesui lucrarea de reorga-
nisare, prin aceea că le vom aplica in cons-ciinţă.
Ast-fel pentru astă dată punem in evidenţa d-lut ministru de răsboiîl acestea :
1)	Unde avem să mergem cu reaua compunere a cadrelor noastre şi cu imposibilitatea d’a avea sergenţi buni ?
2)	Ce vom face cu numărul însemnat de oficerl de reservă, cănd chemaţi sub drapel, el nu au instrucţiunea teoretică şi nici cunoseiuţe practice, şi cu fote acestea vor fi meniţi a conduce porţiuni de trupe la luptă? (Aceasta însemnează a eî conduce pe ostaşii la o moarte sigură. Red.)
3)	Cănd va bine-voi d. ministru de resboiîl-să se convingă o dată de modul inchizitorial cu cu care s’a aplicat legea de înaintare, şi care a descuragiat pe ofieril noştri ? Şi cănd o va modifica ?
4)	Cănd va bine-voi d. ministru de resboiîl să-şî dea compt de complicaţuinea şi de pedantismul sistemului nostru administra*iv plus centralizator, precum şi de despotismul cel brutal, ce omoară in soldat şi ofieer toată iniţiativa, rădicând stimalenţa personală şi responsabilitatea.
5)	Cănd se va duce d. ministru de resboiu ca să se convingă ia persoană, despre reaua s’are a cizarmelor şi scoalelor noastre? (In unele lo, cari penitenciarele sunt mal bune). In fine
6)	Facă bine d. minisru de resbel să vadă insuficienţa materialului de echipa îeut, a materialului de resboiîl, a trăsurilor, ambulanţelor etc.
Eată cestiunî demne de esaminat, de discutat şi de resolvat!
Ori care ar fi soluţiunea ce li se vi da, ţara care era şi este chemată a se pronunţa in cu-noştiuţă de causă, nu va avea de căt să-şt reproşeze sie-şl in caşul, cănd un viitor mal mult sau mal puţin apropiat, va inşela speranţele ce armata le pune in ea.
A trecut azi timpul, cănd numai hazirdul decidea luptele. Succesele repezi şi neîntrerupte ale armatei germane au foit o consecinţă logieă a orgauisaţiunit el celei fără precedent, a or-ganisaţiunil aceleia, ce cum s’a veijut, o face tare pentru atac, şi mal tare pentru defeusivă. Dar organisarea aceasta atât de bună, nu s'afăcut de sine, nici intr’un timp scurt, ci progres v, şi fără sgomot.
Resboaele din 1866, şi 1870 -71 a convins pe Europa întreagă, că cum a mers pană a-eum. de aici înainte nn mal poate merge şi —■ ea a inceput, a lucra. In Francia, Austria Italia, etc., ori unde ne vom uita, vedem întreprinsă marea operă a unei reorganisărî serioase. De oe, numai noi să stăm ou manile in său, privind ca nişte spactatorî lucrurile ce se petrec in juru ne ? Să luăm seama, căci de regulă privitorii cum suntem noi plătesc cam scump scenele la cire se uită! Cu Europa impreună să intrăm şi noi pe o cale de progres şi’ca: e stat va avea o mal bună organisaţiune, aceea organisa-ţiune să o i nprumutăm şi să o aplicăm
Să nn se uite, că armata nu e un obiect de lues, ci o necesitate a secolului de faţă, de şi el se numeşte al civilisaţiuneî Sub acest titlu ar mala are dreptul d’a fi ascultată.
Este incontestabil, că noua noastră organisaţiune cere sacrificii mari iu bani şi oameni. Dar ce nu poate face o osteneală condusă de inteligenţă, energie şi bună voinţă ? Ce n’ar putea apoi şi milioanele ce le avem, şi ce suntem siguri, că ni le va mal da ţară pentru re-organisarea noastră militară, numai să fie ele întrebuinţate cu inteligenţă şi onestitate ? Au doară a degenerat dorul d’a face b;nele ţeriî iutr’atăta, in căt azi ori ce lucru mare este şi greii, ori poate chiar imposibil de implinit ? Nu ! Naţiunea trebue să ne cunoască mal buni, şi noi fiii el armaţi, trebue să lucrăm cu seriosi-tate, ca să bine merităm de naţiunea noastra ! Să băgăm biue de seamă, că sub pedeapsa d’a fi distruşi, a sosit momentul, cănd trebue să purificăm atmosfera viciată, ce Începe a ne sufoca. Numai introducând reforme indispensabile şi radicale, tăiănd tot ce e putred sau putrezi-cios, fără de nici o. considerare de partid, putem sa fim şi să remănem ancora de mântuire a ţeriî noastre ! Numai ast-fel poporul nostru românesc, va fi o naţiune respectată ! Numai astfel bărbaţii el de stat. vor putea duce o politică demnă de naţiunea, a căror interese sunt chemaţi a le apăra, căci sub raza tăişului să-hieî, pana diplomatului e mal abilă. Vedem dar, că precum reni ’şl are tristul seu cortegiu de pernicioase consecinţe, tot ast-fel şi binele, oănd suntem puşi o dată pe calea lui. El ne duce fără întrerupere la imbuourătoare resul-tat ■. Lasă, că armata ’şl pricepe mal biue demnitatea sa, cănd se poate baza pe forţa organi-
săril sale, dar am văzut, că şi naţiunea insaşt e mal mândră şi mal stimată. Esemple să ne fie şi aici Francezii şi Germanii in anii 1870-71.
Pe care parte s’a manifesoat desperarea, con-lusiunea — pănă şi trădarea cauiei jpropril ? Acolo unde o bună organiaare nu era nici pe hârtie, sau acolo unde ea era aplicată ? Rude şi în care armată moralul soldatului era mal ridicat, activitatea lui mal conşrenţosă şi inaî inteligentă, acolo unde virtuţile lui, meritele lui, anii lui de serviciu trebuiau să se stirpescă sub nedreptatea unui sistem de nepotism nelegiuit şi fără D-zeîl, ori aeolo unde tote acestea se respectau, fără d’a reflecta la persoane.
Nu voiţi zice, nici 11’am zis, că la noi reni a ajuns ultimul grad, dar ţin să se constate, că avem neşte serioase începuturi de putrefacţi-nne.
De aceea de timpuriu să ne îndreptăm ! Numai ameliorfuidu-se starea nostră actuală de or-ganisaţiune, armata udstră-vi fi românească, al mintrelea, o declar, ea va fi in mare parte o an-temergătoare inimicilor noştriî. De ce ? Pentru că aeştiindsă se bată, o armată inferioară todeanna atmge pe inimic.
Z.
ARENA ZIARELOR
* * * Analisănd pericolele cu cari tot ameninţă «Romanul» ţara, in cas cănd nu s’ar resolve cestiunea Evreilor, aşa cum pretinde densul, — «Timpul” nu crede că asemenea pericole «imediate şi pipăite” ar putea resări din cestiunea Evreilor, nici chiar dacă ni s’ar face o notă colectivă de constrângere din partea puterilor. Motivul, pe care eşî intemeiază părerea organul conservator, este că nici in congresul de la Berlin, nici acuma, puterile europene 11’au fost şi nu sunt de aceleaşi vederi in cestiunea Evreilor; ele au format numai o unitate formală de vederi, pentru ca să impue României art. 44 din tratat.
In altă parte insă, vede orgauul conser vator pericolul ; altul e motivul care, după densul, face pe organul guvernului să fulgere ameninţări:
Teama noastră e că ces'lunca e deja resolvată gata de guvernul roşu şi că actualele adunări de revizuire au fost deschise cu neadevărul, că Gestiunea nn e de loc angajată. T amâne e, că ces-tiuma Evreilor e tot aia de ren resolvată gata, precum era la vremea eî, convenţia cu Rusia, trecerea peste Dunăre, cesiunea Basarabiei.
! 1 ! I...
*** Pentru ca să arate de unde provine necalificabila purtare a guvernanţilor, de a lovi cu furie in deputaţii din comisiune, cari au refusat de a primi categoriile propuse de d 1. Brătianu —■ «Binele public” dă pe faţă cele intămplate in şedinţa de alaltă-ieri a Cameril. Credem interesant a lace un resumat:
Se scie că opiniunile in comisiune se împărţiseră in două, afară de d-nn P. Corp care a re-mas unic in felul setă. Dd, (1. Chiţii, N. Eleva, Căpreanu, D. Giani şi E. Costinescu susţineau categoriile Guvernului; dd. I. Codreseu, L. A-garicl, Nicoreseu, G. Mărzescu şi Tiriaohiu hotărâseră impemăntăuirea individuală. Majoritatea nu era fixată, cănd d. Giani declară că se abţine de Ia vot, ast-fel că opiniune 1 celor cinci deputaţi moldoveni triumfă.
Alaltăerî era vorba ca d. Mărzescu, raportorul comisiuniî, să oitească raportul seu in şedinţa publică. Dir primul ministru, luăod cuvântul, arată că «iu urma unei note ce a pn~ mit, găsesee c’ar fi pericol ptntru ţară, nu numa1 de a se admite, dar chiar de a se citi, fie şi in şedinţa adunării motivarea şi propunerea comi-siunil, căci puterile sunt dispuse a esercita mijloace coercitive, dacă,... etc. De la cine e nota primită şi care ’I e coprinsii! ? nu voi să spună d. Brătianu.
Numitul ziar crede a sci , că unii merg pănă a zice, că tactica celor de la putere ar ti să amâne cestiunea incă vr’o 3 4 zile, ca pănă atunci să-şl procure vr’o 3-4 note de felul acesta, spre a intimida mal cu eficacitate ţara înmărmurită.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 7 Iuliu — 9 ore seara.
Constantinopoli, 6 Iulie—s’a răspândit sgo-motul oă fostul sultan Murad a scăpat din in-chisore şi că sa îmbarcat pe o nevă, ou msrgea spre marea de Marmara.
Principele Bulgariei a solist ieri la 1 oră; la trei o-e a primit, investiture sultanului şi s’a re mbareat la 9 or* seară pentru Vama, nude trebue şa sosească azi dimineaţa.
— 6 Iuliii amiaij —
New York, 6 lnlifi. — «New York Herald» a-xvunţă că Kinezil au reluat cu torţa Kasgarul ; s’aîi făcut noi măceluri, Locuitorii din Kulja se pregătesc să fugă dacă o-aşul s’ar da iiiapoî Ivinezilor.
Constantinopol 7 Iuliil. — Se desminte fuga fostului sultan Murad.
Viena, 6 Iulifi, (7 ore seara). — Principele Alexandru de Battenberg a sosit la 11 ore şi jumetite pe vasul rusesc Constantin Mulţinmea entusiastă, care acoperia Keiul a aclamat pe A. S. la intrarea in port.
Autorităţile bulgare au priimit pe principe şi depataţiunile din toate provinciele i- aii urat de bună sosire. Principele a espriinat in limba bu'giră, mulţumirile sale pentru simpatica primire ce i s’a făcut; imediat apoi s’a dus la biserică spre a asista la un Te-Deum căutat in onoare 1 fericitei sale intoircerh Străbătând oraşul, pretutindeni impodobit cu steaguri, a fost aclamat de populaţiune, care Fa iusoţit cu grămada pănă la palatul guvernato-toruluî unde a priimit felicitările autorităţilor locale, ale corpului consular, ale clerului, ale deputaţiunilor din toate oraşele bulgare şi ale coloniei bulgare din România.
Astă-seară va fi mare prânz la palatul guvernator Tul. Se pregătesc luminaţii in tot oraşul. Entusiasniul e la culme.
(Havas).
EFORIA SPITALELOR CIVILE
No. 4471
Distribuirea premiilor elevelor interne şi es-terne din asilul El na Doamna, de sub patro-nagiul Alteţei Sale Regale Elisabeta Doamna p “ntru anul şcolar 1878 —1879 va avea loc joi 28 funia eoreut la orele 10 de dimineaţă in localul institutului de la Cotrocenl.
Eforia are onoare a ruga pe persoanele binevoitoare ca să asiste la solemnitate.
Capul serv. Iv. Protopopescu.
TEATRUL DE VARA „DACfA“
DIRECŢIUNEA J D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATI]
in timp urat in theatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresci
araugiată din noC pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASAM SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FER MO & F-ţii BE.\ZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe d<ua de 25 Iunie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Curnp.	VSnd.
10% Oblig, rnrale	 ...	101%	101%
» , egite la sorţi		98	argint
8% » ilomeuiale		103%	104%
> , e§ te la sorţi ....	99	argint
Oob. UI lr. Obig. Casei peus. 300 lei . .	183	185
7% Serisurl funciare rnrale f. C. . . ,	90 V,	96% 91 Va 103 V„
7% , » urbane f. C. . . .	91	
8% Impr. Municipal		103	
» cn pr. Buc. (bil. 20 1.) . . ,	27*|4	28 '
Renta Romănă		7i%	72%
Acţiuni ‘Dacia»		200	205
» «Romania»		70	75
Cupoane rurale exigibile		1% Va	arg.
, domeniale .......		
> scrisori 			'la	aur
Argint contra anr		2%	1 7/a
Bilete hypotecare contra anr. , . , . .	1%	1 %
Rubla liărtie. 			2 46	2 46 % 2 19
Florinul		2 18	
Lose Ottomane . . . . 			44	48 -
CURSUL DIN VIENA		
7 [uliu	6 Iuliu	4 Iuliu.
Napoleonul 				9 22 -r>
Ducatul		5 49	5 49 a
Lose Otomane		21 50	21 70
Rubla Hărtie		 . . ,	114 -	118 75
CURSUL DIN BERLIN 7 Iuliu		
Obli. căile ferate romăue		94 —	93 50
Acţiunile » 			32 75	3l 70
Priorităţi » 				91 75
Oppenheim					
Rnble hărt e			200 30	200 30
			
Lose Otomane		 .	38	
CURSUL DIN PARIS 7 înlifl		
Renta Roinănă		71 75	71 50
Lose Otomane		47 25	47 25
SCHIMBUL 25 luniu		
Paris (3 luni) . 		99 45	
» la vedere		100 05	
Londra (3 luni)		2512',,	
» la vedere 		25 25	
Berlin (3 lu î). . . . ■		122 %	
’ » la vedere. . .	128 %	
Viena la vedere ... ....	2 18	
Adresa pentrn telegrame,
Ferma Banzal
www.dacoromanica.ro
rar 42 calea victoriei 42
Lângă Teatru, vis-a-v‘s de O s t Torok
PIÎBMCATIUNE
De la (> luniu păna la :>0 limin
In ’ocalulu de veinjare din Calea V.cto iei No. 42 din cansa
DESFACERII TOTALE A MOŢULUI
Se vor vinde t6te mi'rfurile esistente preci m şi cele rentase de la
înecarea Szeghedinuluî in Ungaria
PRKOUlif -
Costume, (’apoate, Olanda de Rninbiii g si Ilelt ia, Şervete de masă si tot felul de liniţerie.
Cu 65% mai eftin decăt preţul constatat pnn
tribunal
MARE OCASIUNE PENTRU ZESTRE
Costume şi capo'e de olandă Belgia, naturale 6 ft\, 8 fr, 10 fr.,—3~J fr. Cămăşi, fuste şi pantaloni de dame 2 fr., 3 fr., 4 fr.,—I0_fr._
Şervete şi feţe de mese de olandă-damasc, fine 3 fr., 31/2 fr.,- 5 îr. Fuste de dame de percal franţuzesc, foarte elegante 4 fr., 5 fr.,—9 fr.^ Olandă de Rumburg, prima calitate 35 coţi 20 fr., 22 fr —24 fr
Olandă de Rnmburg, 3 1/2_şi 4 coţi lată, pentru 6 cearşaf 36 fr. 38 ir.— Olandă cea mal fină de Belgia, 68 coţi 49 fr. 55 fr. 60 fr.—90 fr. Batiste de olandă şi lino cu litere brodate 50 bani 75 bani I fr.- 3 fr O mare parte de Gobelin franţuzesc. Capoate şi Costume, Camisoine de melino, şi cea mai fină lingerie pentru bărbaţi şi dame Zestre completă de 400 fr. — 3000 fr; mare ocasiune pentru nunţi.
60 fr.
«e
Cumpărătorii de 50 fr. — 3 batiste fine cu litere brodate
»	» 100	»	— 6	■	"	*	»	»
»	» 150	»	12	>	»	»	<>	»
__,	___» 200 » — 12 batiste fine şi o faţă de masă brodată
LOCALUL r>E VENZARE
M&T 42 CALEA VICTORIEI 42
1	Lângă Teatru, vis-.-a-vis de Casa Torok.
Plumb Franţuzesc
Se vinde in quantităţî mari şi mici cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru iu velite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţ rî de 15 lei bucata. — De ve o ilare la subsemnatul
W. L1TTMAV
(BO-l-ll).	No. 19 Strada Germană No. 19.
Anunciu
(-ii ineepere <lo la 15 luniu curent pană la alt axis, taxele la diligenta «li 11 Terţţoviste la Gliergaiu şi viee-versa s’â redus la 4 frânei de persoană jos, :> franci sus.
De la l 1 uliu viitor pănă la alte disposiţium la gara Titn se va face cursa cu omnibiise in toate di lele.	644
Loterie dc Bani
BUCALA BRlNSVIGHhNt
autorisată şi garantată de guvern, ea consistă in 90.000 lose originale şi conţine 46.000 Câştiguri.
Câştigul cel mal mare iu cazul cel mai fericit se urcă la
600,000 Lei nuoi
Special mai sunt de făcut următoarele câştiguri:
Lei noi			Lei noi				Lei noi
1 a	400 000	6	a	40,000	2	a	10 666
1 a	200,000	1	a	33,333	4	a	8,000
1 a	133.333	2	a	26.666	61	a	6,666
1 a	100,000	12	a	20 000	6	a	5.333
2 a	66,666	1	a	16,000	108	a	4.000
1 a	53,333	22	a	13.333	263	a	2,666
căt şi o mulţime de câştiguri etc. — Tragerea se începe
de Lei noi 1333, 666, 400 etc
la 17 Iuliu 1879
oselor pentru acăstă clasă şi
fiind oficialmente hotărit preţul anume :
un los întreg original 22 Lei noi jumătate los	a	11 Lei noi
un sfert los	»	5% »
Comanda pentru aceste lose originale urmeză contra transmitere! costului directamente
5
fi adresate
BIROULUI-PRINCIPAL DE LOT ARIE
AlOLLIIAG.
BRUNSVIC.
De vânzare maclaturi (hârtie stricată)
CU OCAUA
A se adresa la tipografia St. Mihălescn Strada Lipscani 11-13
Venţiare!
Vie de 17 pogoane, bine luorată in Valea Manti, dealul Cer-nătesc, 20 minute de sta* ia Y vlea Călugărească ; acarete pentru toate trebuinţele, Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in rânduri.
Ghiţă Cantacuzino
Strada Pitar Mojn No 3.
In lipsă la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finauce	(20-3-17)
Se arendează
de la Sf. Qlieorghe. 1880
1)	Trei părţi din tul tropul moşiei Obilesciî din plasi Marginii de jos, judeţul Rămnicn-Sărat ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohatnrl,
2)	Moşia numită Sforile, lipită cu cea mal sus zisă.
Doritorii se vor adresa pentru moşia Obilescn direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa To-plicenil, lăngă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, ori la d.Eftimie Diamandesou, B -curescî, strada Pompierii, No, 4.
nli
K JN GRQ8
Librăria
FraţilloniţiuC
Strada Lipseanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea unui mare assorti-mentă de REGISTRE OE COMPTA BILITATE din Fabrica : Francase | Sormane, liniate in tdte formatele m-rate. Recomandăm cu deosebire corner eianţilor din provincii că le oferin- er ocaoa, cn preţri cel mai moderat. A temenea recomandâmn marele noştri asortiment dt «hârtia dt tarii, fa scrisori, plicuri şi da tipar, cn preţuri moderate. Suntem in posiţinne d» t satisfac» orî-ce cerere in tdta falaril* da lărţl taalara, ata , la eare raduw» ;el mal mare rabat.
~FN DETAIL
Dr. LUPUS
e’a mutat in Calea Rahovei No. 53 (Calea Craiovei)
NOUA LOTERII
de bani germană|
in lirunsvic
I Autorisată şi garantată de guvern, I ea consistă dm 90,000 lose originale şi conţine 46 000 câştiguri. I Câştigul cel mare care e de făcut I | în caşul cel mai fer cit se urcă la :
600,000 Leî nuuî
Special mai sunt de făcut urmă-1 | toarele câştiguri:
Lei noi	Lei noi
I a	400,000	12	a	20,0(5o
I a	200,000	I	a	16,000
I a	133.000	22	a	13.333
1	a	100,000	2	a	10,666
2	a	66,666	4	a	8,000
I a	53,333	61	a	6,666
6 a	40,000	6	a	5 333
1	a	33,333	108	a.	4,000
2	a	26:666	263	a	2,666
Căt şi un mare număr de căş-1
Itigurî de câte Lei noi 1333, 666,1 1400 Lei noi etc. etc. — Tragerea| | se începe
la 17 Jullu a, c.
Ifiind oficialmente hotârît preciul I lloselor pentru acesta secţiune şi I an ime :
1L n. 22 pentru un los intreg original »	11 > jumătate los original
,	5Va > un sfert ,os original
A 3e adresa comande pentru a-Iceste lose originale contra trans-[ miterei costului direct către | B Biroul principal de Loterie |
Julius Herz,
IHAMBUEG.
Fie-cărei espediţiunî de lose aI sociez programul tregereî gratis. Lista tragereî căt şi banii câştigaţi espediez imediat după terminarea tragereî fie-căruî posesor] de lose.
I Prin Biuroul d’anuncuri Ad.Steincr Hamburg I
No. 37.
CALEA VICTORII s,
A LATURI
PASAGIU RO.IIAiV
SA10» EliEGAHT
■•EAiTRC
TTTZSTS IR, A S SX FREZ A. T K-r SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE!
SALON PEXTRU CO'FAT DAME
Per, in mare quantitate, Mânuşi, Flori, Perii, Piepteni etc etc. Porfuinerie din primele case din Paris şi Londra.
Recomandă asortatul seu magasin, un serviciu prompt şi preţurile moderate
Se efectuează orî-ce comande pentru Districte.
NB. Adresa pentru telegrame : Paul Coifeur, Calea Victoreii No. 37. 4 _________________(B. 641 12-4)	. q
u
XvXIEXRSTJL TIRIEXTTJIRIXjOIR,
PE LINIILE
BUCOBBSCI-BABB0SIHDMA8. BUCURESGI-VSBCIOROYA, BABBDSI-CALAŢI ŞI TECUCIU-BBBLAD
llncurescî-Bîirbosî-Roinan
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Bucur	
in	BUCURESCI Rest. p.
10	Chitila
18	Buftea
31	Perişu
40	Crivina
60	Ploescî Rest.
71	Valea Călugărească.
77	Albeşti
94	Mizil Restaur.
113	Ulmeui
118	Monteoru
129	Buzău Rest. p°®c
149	Cilibia
169	Faurei
190	Janca Restaur.
207	Muftiu
229	Brăila Resta. p°9^.
249	Bărboşi Rest.
262	Serbeşti
279	Preval
288	Hanu (jonachi
802	Iveşti
320	Tecuci Rest.
339	Mărăşeşti
i 354	Pufeşti
365	Adjud Restaurant
379	Sascut
395	Racaciune
412	Valea Seacă
423	Bacău Rest. pj^.
4‘4	Galbeni
467	ROMAN Res. Sos.
Aretarea trenurilor
Tr ace.
1
Tren de pers.	T mixt
5 I 7	11
Ore M. Ore M. Ore M. Ore
seara		dim.	
9	00	7	20
9	14	7	40
9	25	7	56
		8	19
9	54	8	39
10	19	9	10
10	29	9	30
10	44	9	50
10	53	10	03
n	19	10	40
		11	13
		11	22
12	03	11	40
12	11	12	00
		12	34
		1	09
1	31	1	49
		2	21
2	20	2	55
2	28	3	10
2	58	3	45
3	13	p. m.	
4	51
5	Ol 5 34
9 OO dim.
dim 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	‘20 12 46
1 IO
1	34
2	13
2	42
3	OO 3 12
3	48
4	25 p. m.
dim.
7 05 7 50 dim.
D a 1* lio ş I - (* a 1 a ţ I
Kilom. de la Barboş	STAŢIUNI
19	BĂRBOŞI Rest. Pire. GALAŢI Rest. Plec
Aretarea trenurilor
Tr »cc.
601
Ore M.
Tren de pers.
603 I 605
Ore M. Ore M.
noap
3	30
4	05 noap.
seara
3	55
4	30 seara
p. m.
7	25
8	OO p. m.
Roinan-Ilarfoosi-Biiciirescl
Kilom de la Roman
23
44
55
73
89
103
114
J28
147
165
179
169
2i 6 218
239
261
278
298
319
33!)
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
467
Kilom. de la Galaţi
19
STAŢIUNI
ROMAN Rest. Galbeni Bacău Rest.
Plec.
Sos. Plec.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adj ud Restaur. Pufeşti
Tecuci Resj. Iveşti
Hanu Oonachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Brăi a Rest.
Muftiu JaBca Faureî Cilibia
Sos.
Plec.
Restaur
Bnzeu Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmenî
Mizil Rt stanr. Albeşti
Valea Călugărească Ploescî Rest. p°e9(.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
Trace.
Aretarea trenurilor
T mixt
2
Ore M.
Tren de pers
6 I 8
Ore M.'Ore M
12
Ore M
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
5 37
5	59 0 08
6	22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 sera
dim 12 50 1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
8 14 8 32
8	55
9	15 9 30
seara
p m.
12 10 12 45
17 27 45 25 53 22 41 15 45 10 43 6 07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7 35 S 20 seara
(I a 1 a 11 -11 îi v b o s I
S T A Ţ I U N f
Arătarea trenurilor
602
Ore M.
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec Rest. Sm

Tren de pers.	
604	606
Ore M.	Ore M.
dim.
8 25 □£>
lîuciirescî-Vârciorova
Kilom. de la Bucnr.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
364
Kilom. de la Tecuci
16
29
36
S T A T I IT N I
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
2l_
OreM
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Gliergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti Stolnici Corbu Potcova
Sos.
Flec,
Slatina R»st.
Peatra Balş Pe eşti Cârcea
Craiova Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
261 Isalnita
269 Coţofeni 278 Răcarî 286 Fi li aşi 299 Butoeşti 310 Strehaia 325 Timnea 335 Prunişor 345 Palota
Sos. Plec.
382 VARCIOROVA Sos.
T. Severin R.
dim-
8 10 8 24
8	58
9	18
9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 sera
p. m.i
1 25'
52
19 45 24 12 50 17 31 Ol
47
23
7	52
8	18 00
20
9 9
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
nopte
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 55 sere
Tecuci fi-Biirlad.
S T A T I U N I
9 OO 61 BEF
romanica
TECUCIU Restaur. Plec.
Berbeci
Ghidigeni
Tutova
BÂRLAD Restaur. Sos.
.ro
Knr.nrtud. Tioozrafi» Ştefan u.hăleacu. Sta:. Lioacam N«. 11. — Co*> 7404
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
	dim.	p. m.
	5 20	5 35
	5 53	6 11
	6 21	6 43
	6 38	7 03
	7 05	7 30
	dim.	seara
Y fi rei orova* Bucnresel
Kilom de la Vârci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
0:eM.
Trenuri mixte
18	20	22
Ore M	Ore M.	Ore N
18
87
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
262
274
281 295 312 333 3 5 358 372
382
VARCIOROVA Plec
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcarî
Coţofeni
Işalniţa
Craiova Rest
Cârcea
Peleştî
Sos Ple '
Peatra
Slatina Rest.
Potcova
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti R >st.
Sos.
Piec.
Sos.
Plec.
Scs.
plec.
Goleşti Leordei î Găeşti
Titu	Re stai r,
Ghergf nî Ciocăreşti Chitii
BUCURESCI R. Sos
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	O
1 33
2 21
2 31
3 18
3	40
4	05 4 11
dim.
p. m.
5 OO!
5	30
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10
9	26 9 49
10 06
10	25
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
6 nfipte 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 OO
1	34
2	12 3
3
4
4
5
10
39 07 42 CO
p in
dim.
5	41
6	00
6	83
7	09
7	44
8	16,
8	48!
9	15 9 35
e'a
HâiTid-Tecuciu
Kilom de la Bârlad
S T A Ţ I U N I
Arătarea trenurilor
15
22
85
51
1ERLA0 Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berbeci
TECUCIU Restaur. Sos.
	Trenuri mixt	
	14	16
	Ore M.	Ore M*;
	dim	seara
	9 00	9 45
	9 34	10 l6j
	9 57	10 35
	10 26	11 3n,
	10 65	11 00 j
	a. ir-	'Ante 1
ANUL IU. - No. 629
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI, 28 IUN IU 1879
ROMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
In Capitală : 1 au 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: I an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. la StretnState: 1 an 48 lei, 6 lum 24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
___________________APARE I3NT TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la corresponcfentiî Ziarului din judeţe.
In Franci»: La SociM Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse. 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Ageney, 130—140 Fleet Street, Londori.
in Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ovirţeî Române, Stadt Fleisohmarkt, 15, si la D-nu H Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wesnen Hamburg.	’
in
ANUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 baiu Reclame	pe	pagina	IlI-a.........|	|euj
ts	,,	,,	11-a............’2
Epistole nefranc,ate se cefiisa Articoliî nepublicaţi nu se inapoeza.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C. MIOHAILESOTJ.
Toţi d-niî abonaţi a! acestui ziar, al căror abonament espiră la 1 Iuliu sunt rugaţi a a’ş! reinoi abonamentele,- contrariu se va suspenda trimiterea foieî.
A dministr apunea.
ŞTIRI TELEGRAFICE
diu ziarele străine.
Bedin, 6 Iulie. — In urma reclamaţiuui! germane contra repeţi tei şi nelegale! arestări a trei matrozi germani, prin căp>itamil roinău al portului Salina, guvernul roman a depus 8000 franci la oonsn'atnl german din Buourescî, oa desdau-nare pentru arestul uemeritat suferit de oeî trei matrozi. Capitauul portului va fi tras iuaiutea nuni tribunal de resboiu.
Tot o dată se negociază, asupra mijloacelor prin care ast-fel de incidente să se evite pentru viitor.
Paris, 6 Iuliu, —• înmormântarea principelui imperial, dnpe cum se anunţa din Cbiselhurst, se va face oficial la 12 1. c. st. n.
Cairo, 7 Iuliu. — Armata egipteană s’a redus la 12,000 soldaţi.
Viena, 7 Iuliu. — Moliamedani! diu Bulgaria vor trimete principelui Alesandru 1 o adresă de loialitate priu muftii diu Vidin şi lîusciuk.
Miliţia bulgară a ocupat, in locul armatei ruseşti retrase, fruntaria bulgaro-roinănă.
Vatmanul va iufiinţa iu Bulgaria un vicariat general şi T va supune episcopului din lîncu-reştî.
Berlin, 6 Iuliu.— O depeşe di» Petersburg a ziarului «Deutsches Montagsblatt» anuuţă, că dus numitul Dr. Weimar a fost condamnat la moartea cu ştreang, S ar fi dovedit adecă, că el a cumpărat revojverul pentru Solowieff, apoi, că a lui a fost şi trăsura cu care fugise omorîtornl lui Me-zentroff.
Tărnova, 6 Iuliu. — Intendenţele militare ruseşti din fortăreţele Silistra, Ruscink, Nicopole şi Vidin s’afi desfiinţat şi cu ziua de erî au şi iuoetat a funcţiona.
^ După ce principele Battenberg va depune jurământul, in scupcina bulgărească se va face o propunere, ca să se dea un dar naţional principelui Donducoff-Corsa'-off.
Constantinopol, 7 Iuliu. — Poliţia a descoperit din nou piacarde şi ameninţări la adresa Sultanului şi a miniştrilor se!.
Londra, " Iuliu — Vasul «Orontes» e aşteptat pe Miercuri in Portsmoutli. El aduce cadavrul principelui Louis Napoleon. Cadavrul e aşezat iutr’un triplu cosciug—de casitor, plumb şi lemn—şi se află depus in oapela vasului. In Simonstadt, Bartle-Ţrere orna impreună cu soţia şi fiicele sale cosciugul cu inmortele. In Portsmoutli cadavrul va fi pus iutr’un Yacht regesc şi d’aic! va fi adus la Cliis* lhurst.
Principele W ales va fi de faţă la immorineu-tare. Membrii guvernului incă uu sunt decişi, daca vor exista sau nu, eî n’ar v,ea să atingă suscipţibTitatea republice! franceze. împărăteasa Eugenia a incunosciinţai’o pe mama sa din Madrid, că după înmormântarea fiiuluî seu, se va retrage pentru căte-va Iun! in monastirea ITug-las.
Serviciu Telegrafic al «României Libere*
de la 7 folia — 4 ore, seara.
Londra, 8 Iuliu. — D. Burke anunţă, in Camera comunelor, că s’a ineeput remoliţia fortificaţiilor Rusciukulnî, conform arc. XI din tratatul de Berlin şi el esprima speranţa, că nici o presiune diu partea Puterilor asupra guvernului Bulgarie! nu va fi necesară, pentru a obţine întreaga esecutare a acestuî articlu, ma! cu seamă in ceea ce priveşte materialul de răsboifi, ce se găseşte in fortăreaţa din Varna.
Roma, 8 Iuliu, — Ziarele anunţă, că d, Cai-roli a primit misiunea pe care regele i-a incre-diuţat’o pentru formarea noului minister; el a avut deja o conferinţă cu dd. Depretisşi Farini.
Vie na, 8 Iuliu. — *Freindenblatt,» vorbind de resultatul alegerilor pentru Reichsrath caută
a refuta aserţiunile oare-căror ziare ce zic, că reacţinnea va triumfa.-
El constată că al egerile terminate, nici o partidă nu va fi in stare, să împingă pe guvern in conflicte constituţionale
Silinţa principa'ă a apropiate! Camere va fi de a urmări restabilirea equilibrulnî intre Puteri şi finanţ°le Moiiarcliieî.
Toate celelalte tendinţe vor arăta o oposiţie.
Havas.
A se vedea ultime, sciri pe pagina I1J.
Bucurescî, 27 luniu.
Cărui vasul, incredinţat undei, dintr’uh moment intr'altul, se aşteaptă, ca de mari perierile să lie înconjurat; cănd cerul se arată posomorât şi gata a deslănţui, la capriciu, furia elementelor ; cănd albia unde! este nesigură şi cănd vasul, la orî-ce mişcare. ar putea să se isbiască de colţurile srăueelor ascunse, de prunturile rebele înaintări! sale, —- atunci datoria piloţilor este de a fi cu o neobosită veghiere, de a ispiti. cu o iucercată deprindere, siguranţa valului ce despică, de a căuta, cu un ochiri de prevedetoare cunoştinţă, la semnele vre-meî, ca să se scie tot-d’a-una şi la orî-ce in-tămplări mesurile înţelepte ce trebuesc să se prepare, pentru a intămpina la timp nenorocirile, cari ar umbla să cadă asupra vasului ce li s’a incredinţat.
Căpitanii şi cârmacii, cari nu poartă ne-deslipiţî de sine-le aceste prudente îngrijiri, culpabili se fac de întâmplările dureroase ce nestatornicia vremeî poate arunca in calea vasului lor.
In orî-ce împrejurări, prevederea şi calculul conjură periculelc. (Jn vas căt frunza nici de valuri căt munţii nu se cufundă, cănd c bine condus; fără dibăcie insă, uu colos, de cea mai trainică incheiare, se ineacă pe luciu, cănd nici un element nu-î încearcă tăria.
Fatalitatea a fost tot dauna scuza celor netrebnici.
A cui e dar vina de neprevedere, de stăn găcie, sau de rea credinţă, cănd, fără de veste, echipagiul unui vas s’ar trezi, lipsit de orî-ce pregătire, in alarma disperată a cârmacilor sei, că vasul ia apă, că o clipă el mai desparte de ceasul pierderii, dacă nu vor consimţi, pentru a uşura povara greutăţilor cu cari se luptă vasul, să se arunce cu toţii iu valuri şi să se resbată cu moartea, cum or putea ?
Pe cine—in caşul acesta—ar cădea crima pierderii, cănd naufragiu ar sta să fie, dacă nu pe aceia cari au preveţlut pericolul şi nu l’au anunţat din vreme, pe cănd putinţă era să fie înlăturat?
Fie nepăsare, fie inaptitudine, fie rea credinţă, sau pericul ascuns cu premeditare: toate de o potrivă condamnabile şi criminale sunt.
Tot ast lei este şi in sfera cârmuirii u-nuî stat.
De ce aţi ţinut atăta timp sub taină înspăimântătoarele nevoi ce ziceţi, că stau a-eum gata să năvălească asupră-ne?... căci dacă pericule reale sunt, apoi ele nu s’aii produs, de sigur, numai aşa din senin, fără să fi fost mai din nainte premeditate şi preparate, in vedere cănd n’ar isbuti obligaţiunile ce aţi luat către străini.
De ce, prin politica d-v. cu doue feţe, aţi încurcat situaţiunea pană in punctul de a deveni aproape imposibilă pentru isbănda unei soluţiunî cu garanţii puternice, cari se ocrotească interesele viitorului nostru ?
Dacă d-v. susţineţi azi, fără nici un fel de teamă, că naţiunea, prin mandatarii sei,
umblă să plătească hotărîrile Europei cu simple cuvinte, atunci nu mai poate fi nici urmă de iruloialâ, că mesurile pe cari le propuneţi, in cestiunea art. 44 al tratatului de Berlin, tind a solda, cu vârf şi in-desat, dorinţele Alianţei israelite. căci nimeni nu poate fi atât de naiv in sinul acelei cougregaţiuni, in căt să creadă, că va primi vre-o dată Europa să se tacă jandarmul ei, pentru a impune unui popor cu de-a sila primirea in cetatea lui politică a 500 mii de individe, străini, ca tot ce poate fi mal străin, de statul si naţionalitatea lui. Nici Alianţa n a visat o monstruositate ca acesta. Nici gândul eî n’asburat mai departe, de căt a introduce acum la început, prin-tr’o vicleană manoperă, un număr oara-care de categorii, o sumă de cetăţeni de contrabandă, şi de sigur a cugetat să lase, apoi timpului sarcina de a face restul.
Dacă noi plătim Europa cu vorbe—ceea ce nu e adevărat—apoi positiv este, că d-v. umblaţi a plăti Alianţa, cu servicii pipăite.
Şi, in fine, azi v'aţi găsit să-ne discutaţi cestiunea, şi s’o arătaţi naţiunii prin prisma falsă a vederilor dv?
Cum ?
Tocmai azi ne mărturisiţi, că Puterile ne ameninţă cu note, şi că, sub cuvintele loi inorate, simţiţi a se ascunde o furtună ic spăimentătoare, dacă n’am admite o soluţi-une a-nume ?!
Azi veniţi să ne băgaţi iu groaze cu voinţa de fier a marelui cancelar, şi cu prăpastia morală peste care se leagănă politica acestui secol?
Bar contele de Bismarck este el oare un om politic care a eşit de erî de alaltăerî pe scena diplomaţii, aşa că n’aţî avut timpul să cunoasceţî din vreme ce cugeta şi ce voia „omul de fier” .in cestiunea art. 44, subscris dc Puteri chiar intre păreţi! palatului seu diplomatic?... Şi miseria in care a căţlut dreptul ginţilor, in secolul nostru, cu principii umanitare, era şi aceasta un lucru nuofi pentru dv , d-lor miniştri? Nu v aţi făcut calculul, din capul locului, cu toţi factorii ce alcătuesc timpul, politica şi interesele actuale ale Europei ? Mers’aţi pănă azi, tot cu ochii incluşi ?
Nemernic aţi urmat.
Daca aţi procedat ast-fel din nesciinţă, apoi se cuvenia, ca oamenii cu simţ de sine şi de onestitate, să nu fi luat pe umerii d-v. o sarcină, pe care nu o puteaţi duce ; dacă le cunosceaţi insă pe toate şi aţi primit să tîrăţî pănă aci situaţiunea, fără să cereţi la timp avisul naţiunii, asupra scopurilor şi calculelor d-v., atunci cu precugetare aţi voit să aduceţi ţara in starea ei de azi, ca să bea paharul amărăciune! pănă la drojdii, să sufere şi umilirea ne mai pomenită a impunerii unei soluţiunî, de care pănă mai erî aţi avut cutesanţa de a vă lăuda ţării, că aţi măntuit’o de chinul acesta cel puţin 1
Acum v aţi ales momentul să strigaţi ţeriî, să «nu se culce pe urechie, că nu se va găsi cine să o esecute, chiar cu forţa brută?”
Poate că in vederea acestei perspective aţi suferit să[se prelungiască contractul armelor....
Căci daca e vorba de siluire si de
peirc
I	u iiuij jij LglŞUI 1 Uc t
www.dacoromanica.ro
după cum ziceţi, apoi ar fi trebuit să ve gândii ca să nu ne faceţi şi ruşinea neştearsă de a pei ca nişte mişei, după ce noi am făcut sacrif ciul de a ne bate pentru cause străine, dup ce am arătat incă o dată ce poate romani la vitejie, după ce ne-a in reincoronat c gloria biruinţelor străbune.
Cănd o naţiune este pusă intre doue pc ricole, ea nu alege pericolul ce o mânjesc şi o omoară cu încetul, ci pericolul vitej el alege, daca mai are inimă iu ea.
In qjtsurî de acestea— feriască D-zeu -
pretinsa prudenţă a unora ar fi numai o mască, cu care cei mici dc suflet, ’şi pot ascunde slăbiciunea, moartea orl-cărui stm-ţimănt....
Dar, întrebarea noastră este : acum voiţi d-v. să formaţi conştiinţa ţeriî. după ce de un an aproape aţi brănit’o cu nădejdea, că nici o iotă nu i se va impune din afară, in cestiunea modului de aplicare a născoci -tului principiu al intoleranţei ?
Dacă prevedeaţi oare-carî veleităţi de impuneri, şi dacă d-v. ve convenea soln-ţiunea combinată în întunericul cabinetelor, de ce n aţi luptat atunci franc, prin presă şi prin meetinguri, pentru formarea unui curent de idei, in sensul vederilor d-v. diplomatice?
D-v., d-lor miniştri, cari aveaţi in tot minutul constituţiunea pe masă, şi cari nu perdeaţi nici o ocasiune, fără a ne declama că profesaţi principii liberale, nu sciaţt oare că intr un stat liberal o cestiune de uu interes atât de arfletor nu se desleagă, fără să aveţi opiuiunea publică cu d-v., sau altmintrelea să alergaţi la forţă şi la lovitură de stat? Nu sciaţî nici atăta?! D-v. nu auziaţi ce se predica prin meetingurile electorale de către chiar unii dintre cei mai zeloşi sectari ai politicii zise roşia, — nu-! auziaţi vociferând şi jurăud, că n'aii să dea nici firimitură de drept Evreilor ? Nu cunosceaţi in ce condiţiuni se dedeau mandatele aleşilor Moldovei ?
De ce aţi tăcut atunci?
Dacă aveţi convingerea sinceră că aşa era bine pentru ţară, ea d-v. să deslegaţi cestiunea Evreilor, făcănd să se voteze cu duiumul categoriile ce susţineţi azi,—de ce n’aţt descins de la ineeput in arena opiniunilor, să luptaţi leal, pentru ideia aceasta, cum luptă oamenii luminaţi şi de bună credinţă pentru triumful principiilor lor ?
Dacă aţi fi căii ut, cădeaţi cu onoare, pentru convingerile dv., şi nu amăgeaţi speranţele ţeriî, nu-i făceaţi o situaţiune imposibilă, cum i-aţî creat’o acum.
Nu vedeţi oare, că impunând azi naţiunii o soluţiune a d-v. sub imprqsiunea ameninţărilor din afară, aveţi aerul de a îndrepta pistolul in pieptul ţeriî, cerându’ipunga saiî viaţa, interesele ei economice, safi esis-tenţa sa politică ?
Nu aveţi dar cuvent să ve plângeţi astăzi, că opiuiunea publică uu vâ susţine, că ea e groaznic sbă'Tită in contra d-v. Culegeţi roadele politicei nesănătoase, de care v’aţi condus, lată tot. Noi v’am căntat-ode mult.
N’aţî ţinut insă nimic in seamă, şi ne aţi taxat cum ve venea la indemănă !
Nu noi vom incu'-agia insă tendinţele nechibzuite ce ar fulgera poate prin unele capete, aprinse de focul unul patriotism neluminat, căci nu credem, că e bine să dăm foc morii, ca să ardă şi şoarecii.
Pe cât timp nu vedem iacă luminos i-nainte, bine nu este să păşim la întâmplare.
Ţara poate avea inerederea ei ancorată, in patriotismul Oamenilor ce şi-aii ales.
Ele nu vor trafica interesele patriei.
In năuntru, vom sta hotărîţi, demni şi liniştiţi, ca dreptul nostru, de a ne legifera, după voinţa suverană a Representa-ţiuniî naţionale, să nu fie atins de nimeni.
In afară, guvernul, iar uu ţara, este şi remăne respunŢetor de angagiamentele ce a contractat, fără scirea şi voia naţiunii.
El singur să plătească imprudenţa politicei sale de surprinderi.
Ţara nu este intru nimic legată, de căt la acea doară, de a da tutulor streinilor, fără de osebire rit, facultatea de a putea să devie cetăţeni români.
La atăt ne obligă, tratatul de Berlin, şi la mal mult nu.
De aci să nu ne clintim !
CRONICA ZILEI
Şcoala (le adulţi diu comuna Groapa Ciobanului, plasa Hărşova, s’a deschis, duminica, 17 ale curentei.
Învăţătorul a şi inceput lecţiunile, in aceeaşi zi, cu 20 adulţi.
Acesta fericită ştire o oitim’in telegrama' d-lui prefect de Kiustenge, adresată ministerului iustin cţiuneî publice.
—x—
In hala cea mare. de lângă primărie, sunt aproape 20 de gherete neinchiriate.
Causa neinohiriăril lor, se zice, că ar fi preţurile esorbitante ce se cer de onor. primărie.
Câştigă oare primăria, cerend pentru gherete preţuri esagerate ? noi credem iă"nu câştigă nimic ; din contră, pierde şi pierd şi cetăţenii.
Dacă gheretele ar fi date pe un preţ maîmic, n’ar reniăue neinchiate; minierul măcelarilor ar li maî mare, concurenţa mai vie şi, ca consecinţă, carnea maî ieftină.
ftoate că onor primărie nu judecă ca not ...
— X— .	_
Unele din biserici ale căror venituri au fost luate de stat, au ajuns intro stare de părăginire.
Ca esemplu cităm bisericile «Udricanî» şî<,;sf-Stefan, din Calea Călăraşi.
Oare statul, cănd s’a făcut epitropul acelor venituri, n’a luat angajamentul bunei intreţi-nerî a acelor biserici ?
Oare nu trebue să ne maî interesăm de loc, de religie, unul din factoriî cei maî puternici ca-vî aii contribuit la conservarea naţionalitaţiî noastre?
Intr’atăt ue-a absorbit cestiunea noilor cetăţeni iu spe ?.,.
—x—
Ear alinierea stradelor.
Ni se pare, că onor. primărie, prin ingineriî sfii, voeşte să ne facă stradele largî ca in 1 er-govişte; nona capitală voeşte să o apropie de cea vechia.
Ce progres...!
— Să protestăm, cu energie, contra procede-rilor primăriei—zicea un cetăţian vorbind de alinierea stradelor; — ea vrea să ne iacă strade foarte strâmte, să ne priveze de lumina soarelui, să ne facă soboli!...»
Poate avea dreptate bietul cetăţian...
Dar să cităm un fapt recent:
’ Tu strada Văcăreştî se zideşte o casă nouă la Nr. 16.
Pentru ce a permis onor. primărie, ca acea cast să se zidiască in rendul vecinelor sale dela No. 14 şi 18 şi nu in rendul celor de la 12 şi 10, carî sunt maî inăuntru, earî lasă strada maî largă ?
De ce ?... am vrea să ştim.
Tindem a face stradele strimte ca circulaţiimea să devie căt maî dificilă ?
-x~
Prefect la Bacău, in locul d-luî Exarcbu. e numit d. Vidraşcu.
—x—
«O p’oaie torenţială zice «Voc. Cov.» din 26 curent, avurăm in noaptea de Sâmbătă spre Duminică.
Panica coprinsese toată piaţa vechia şi pe proprietarii din centru, căci apele erau să intre din nou iu magasiî.
Şi cu toate aceste repeţite pericole, adminis-
FOIŢÂ < ROMÂNIEI LIBERE,	29
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE IÎELLOT PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
— Urmare —
IX.
23 Aprile.
Multe lucruri ce m’afi mirat la d-na Gerard in-cep să se explice : trebue să fie ofiţer de marină.
Maî ăntăifi am aurj.it de la d-na Gerard, că a fost mult timp despărţită de fiul şefi şi e foarte natural: el călătoria.
Apoi această faţă arsă de soare, această putere, dator tă vieţeî active şi aerului măreî. Ia
ROMANŢA LIBERA
traţiauea comunală tot nn aude, uicî vede nimic, căci nici păuă astăzi n’a deschis cele 40 guri de scurgeri in eanalurî.»
Puţin se interesează Galaţemî de averea lor... Ei ved că se ineacă şi nu dafi din mâini.
—x—
Comisiunile pentru constatarea pămenturilor vendute de foştii clăcaşî sunt aproap; aşi termina lucrările lor, maî prin toate judeţele.
In esoepţie insă intră Bacăul. Acolo, mulţumită activităţii consilierilor judeţeni, ce fac parte diu acele comisiuni—zice * Curierul de Bacău* — nicî n’a inoeput lucrarea !
DIN AFARA
Reîntoarcerea Camerelor francese la Paris.
Camera francesă a. votat deja reîntoarcerea sa şi a senatului din Versailles la Paris ; mai remăne să ' a ducă aceaşl hotărîre şi senatul,—şi reintoarecerea se va sevîrşi nu mai de căt. Asupra situaţiunei in care se află această afacere actualmente, in senat, citim intr’o corespondenţă din Paris a ziarului «Augs. Allg. Ztg.® :
In şedinţa de ieri a senatului lules Simon a cetit raportai, privitor la proectul de lege a re-intoarcereî guvernului şi camerelor la Paris. Raportul discută maî antăifi schimbările făcute de către comisiune in proectul guvernului, şi zice, făcend menţiune de măsurile de prevedere ce le a luat guvernul pentru siguranţa camerelor : «Comisiunea fie convinsă, că ordiuea nu va fi confurbată şi că cam°rele vor putea des-bate in mijlocul respectului poporaţiuueî». A-eeastă declarare a ministrului a fost primită de către centru şi de către stânga cu vii a-plause.
Proectul, aşa eum a fost modificat de către secţ uni, zice': Avt. 1. Reşedinţa paterei esecu-tive şi a ambelor camere este la Paris. Art. 2. Palatul de Luxemburg va fi in s rvici 1 senatului şi palatul de Baurbou in al camerei deputaţilor. De altminterea, fie care dintre camere are deplină voie de a-şî alege la Paris ori ce locuinţă. Art. 3 Deosebitele locale ale palatului de Versailles, in carî eşî ţin astăzi şedinţele sale senatul şi camera, eşî păstrează actuala lor destinaţiuue. Art. 4. Senatul şi camera vov începe a ţinea şedinţele lor la Paris la 3 Noembre. Art. 5. Mărimea şi felul torţelor militare, de lipsă pentru mauţiuerea siguranţei interioare şi esterioare a camerelor, vor fi fixate pentru fie care, de către preşedintele ei. Acesta fixare se va face la deschiderea fie cărei sesiuni şi pentru intreaga durată a acesteia. Preşedintele fie cărei camere va adrea pentru acest scop o cerere ministrului de resboifi. Dacă in decursul sesiuneî, ,gş va dovedi de necesară o sporire a forţelor militare, această sporire se va face prin o invoială intre preşedinţi şi ministrul ds resboifi. Puterea militară stă sub ordinele fie cărui preşedinte.
Cele lalte articole: 6, 7, 8 rewăp. cum afi fost in proectul guvernului.
Din partea proectului modificat, care pri-vesce siguranţa camerelor şi măsurile militare ce se preved pentru maaţinerea ei, vedem că mare este frica de Paris in moderata majoritate a senatului. Şi se poate că nu fără motive.
Telegraful ne inştinţează intr’acestea, că senatul a şi votat cu 159 contra a 107, reîntoarcerea la Paris.
fine acest caraeter serios, aceste visări continui, această tristeţă constantă, acea inălţare de idei, e de sigur a omului ce a trăit in o singurătate relativă, departe de plăcerile lumeî, expus neîncetat la mari perico e, şi avend sub ochii seî imensitatea măreî şi a cerului.
3 Maî.
Cine-va bătu la uşa mea astăzi pe la prănz, şi ziseifi : Intră.
Era tatăl mefi, pe care uu-1 ve^usem din ajun.
El nu voi să se aşeze pe scaunul ce-idedeifi; ci rentase in picioare, rezemăndu-se de cămin, şi după ce me întreba de sănătatea mea, emi zise repede, ca şi eum se grăbea să sfârşească o dată:
— Am să-ţi spui ceva foarte important : d. Mezin emi ceru mana ta; ce zici tu de asta ?
' Impetrită de această neaştep'ată intrebare, nu
Insurecţiunea d n Algeria.
Din Algeria se vestesce completa inăbu-şire a insarecţiuneî.
Resculaţiî, carî se refugiaseră dinaintea armatei republice!, in deşerturî, au perit mai toţi de sete, afară de Şerif şi de vro patra soţi ai săi, cari au isbutit să scape in munţii Amar-Kadda. Pentru a putea pune măna pe ei, guvernul frances a pus un premii! pe capetele lor.
Trupele trămise din Algir contra insurgenţilor se reintorc deja in garnisoanele lor.
0 observaţie «Observatorului’’
«Observatoriul diu Sibifi» crede, că aduce un oare-eare folos cititorilor seî diu Ardeal, impărtă-şindu-le afacerea Crainic-Doda, pe de iutregul, după ziarul «Romanul.»
Dacă nu s’ar afla astă zi in Bucurescî d. Bariţ, redactorul acelei foi, noi credem, că lucrul ar fi a se reduce la neştiinţă, la o prea mare credul tate, observată către un bătrân organ ea «Romanul » Dar d. Bariţ este aici, ştie, oă afacerea nu stă tocmai cum scrie «Romanul;» că maiorul Craiuic se poate privi in multe ea col pentru care e dreptul, că in mare parte este chiar o victimă Cum să ne esplieăm dară faptul? Prin aceea, că subalternii remaşî pe lăngă ziar afi făcut reproducerea din «Romanul» fără ştirea şefului? Am avea această credinţă, cănd d. Bariţ s’ar grăbi a aduce in organul d-sale o rectificare, care de şi postumă, se plătesce pentru o persoană, nedreptăţită in multe p i-vinţe şi care are calitatea de a maî fi şi un fost compatriot al d-luî Bariţ.
Din contră, nu am putea judeca destul de aspru procedarea puţin conştiincioasă a «Observatorului» in această afacei-e,
CAMERILE DE REVISUIRE
Proiectul propus iu Senat de d. C. Brăiescu. pentru Înlocuirea art 7 diu eonstituţiune.
— Urmare. —
D). Pentru ca nascerea şi crescerea unui neroman pe teritoriul ţereî, să-î faoă perspectiva dreptului 'a impămentănire, tr'bue următoarele coediţiunî.
Părinţii seî să fi fost cetăţeni cn drepturi civile şi politice a unui stat esistent, organisat, autonom şi de sine stătător şi să fi locuit zece ani in România, iară el, fiul născut şi crescut in ţeară, să fie in totul indentificat cu limba, portul şi moravurile naţiouale române.
Cănd ast-fel va fi, el va declara in- anul ân-tăifi, dupe ce a atins majoratul, L consiliul de miniştri, printr’o petiţie legalisată, voinţa si de a urma naţionalitatea părintelui seu Şf cererea sa de a fi indigen in Rominia, depunănd acte doveditoare oă intrunesce condiţiile de maî s is şi eă pu este considerat ci, supus protecţiuneî străine sub care a fpst părintele şefi.
Acordarea indigenatului, in gasul acesta, se dă 1 fără stagifi, prin filiera statornicită mai sus la jitera A; eş,ră dacă solieitato-ui, pe lăngă in-trunirea celor-alte condiţiuni, va fi căsătorit şi va avea copii născuţi cu o românca ; tunci votul corpurilor legiu toare, pentru acordarea indigenatului, e!te nunjai „u majoritatea absol ita ordinară.
E). Dreptul de a deveni deputat safi senator in adunările legiuitoare, precum şi dreptul de a ocupa funcţiunile de ministru al ţereî ori re-presentant; politic din partea ţereî safi admi-
........... ... .iMMa ... i ijjL-'LL1. J-LUIL. AIILf	, ."'Jgg
respunseiti dar tatăl mefi profita de tăcerea mea şi urma :
— Mezin e un băiat foarte bun, bine aşezat in lume, are un nume frumos şi o avere insem-nată, Se pare că te iubesoe, şi ar fi trebuit să o observi, căci de la eşirea ta din pension, amiciţia sa pentru mine s’a indoit. Dar Mezin n’are de căt vr’o cinci safi şase ani maî puţin ca mine şi ine obicinuisem să-l consider ca amic şi nu m’am gândit nicî o dată că o să-l am ginere. Cu toate că are pafcru-zeoi safi patru-zeeî şi patru ani trebue să observ, că se pare iucă f6rte tener. E vesel şi te ar face fericită. Peutru alte cuvinte, care nu ţi le spuîfi căci nu trebue să influenţeze determinaţiunea ta, aşî vedea cu plăcere această căsătorie. Dar efi nu m’am iu-săroinat de cat cu un lucru : să-ţi tac cunos cută cererea, să o sprijinese fără stăruinţă ş-să te rog sa-mî respunijî- Găndeşte-te in pace^ te las liniştită.
nistrator ori director de scoale publice, safi judecător la înalta curte de casaţie, ori altă funcţiune dintre celea inamovibile, safi primar ori ajutor de primar; aceste drepturi sunt acordate inipămentenitului, de ori-oe categorie, numai pentru succesorii sei, adică numai fii seî născuţi şi crescuţi romani, incep la majoratul lor, a usa de atari drepturi, ea având dânşii deplină şi perfectă însuşire de naţioualisaţî romani.
F). In respectul art 3 d n Constituţie, oare nu permite colonisarea României cu 'populaţiunî de gintă streină, prin urmare, nici invasiunî degbisate de indivizi nomazi, fără oăpătăî şi fără patrie, se deolară că, ori-ce individ s’ar introduce in Romania, fără sa aibă dreptul de cetăţean al ţereî de unde vine, prin urmare, fără dreptul care deschide perspeeţiva la indigeuare in România, este considerat ca vagabond, tratat in consecinţă şi espnls din ţeară, conform legilor speciale.
Eventuala participare a unor asemenea ind -vizi, la toate datoriele, sarcinele şi dările către stat, judeţ şi comună, precum şi vechimea q-ploşireî lor iu ţară, prin streourărîjin ori-ce mod şi de ori-ce fel, nu crează nicî uu drept in favoarea lor de a fi consideraţi ca indigeni, şi cu atăt mai puţin, nu le rrează nicî-o perspectivă de a se Încerca cănd-va să solicite vr'uţ} drept dintre acelea ale cetăţeniei romă'ie şi nicî pot să se folosească de veri-o protecţie străină ce ar oăuta a ’şî-o inova aici.
G). Numai pentru aceasta, una şi sug ură dată, se va derqgi de fa principiile statornicite la litera F, in fayoare^ sfrăinijo • af|aţl deja in ţ*ră, introduşi de mai nainte şi stand fără q ppsiţje egalată.	.
Străinul, de orî-ce rit safi confesiune religioasă, care va fi născut şi eres ;ut iu ţară, eşit. din părinţi asemenea născuţi şi cresc iţi iuţiră, dacă nicî el nici părinţii sfii. u . afi recurs nicî o dată la vre uă proteoţie străină, ji afi lindfe-plinit neîncetat, fără nicî o şovăire safi sustragere, toate datoriile, s ircinele şi dările către şt Uf, judeţ şi comuuă ; dacă este indentţficat in totul cu limba, portul şi moravurile naţional; române, daoă nu planeasă asuprăŢ nicî ^ pată pâhîru vre un delictj crimă, interdicţiune ori falipţent; daoă purtarea lui in toate Întreprinderile a fost onestă şi dacă a paetisat la nevoile publice piţ naţionali ţereî in societatea romană; up asemeiiea strein, care jndeplinesce aceste condiţiuni, va putea dobândi drepturile de cetăţean roman prin aceeaşi filieră, eu acelaşi stagiu şi cu aceleaşi condiţiuni de probe, forme şi procedure statornicite la litera A, dispensat fiind numai de1 singura condiţitu.e privitoare la posedarea ateri-oară a cetăţeniei vre unui Stat.
Streinul aflat deja in ţară, care, pe lăngă întrunirea tutulor condiţiilor de maî sus, va fi in vre-un eas dintre acelea arătate la litera B şi C, safi care, servind in armată a luat parte activă sub steagul roman la câmpul rezbelului purtat de România, va putea fi dispensat de ori ce stagifi, dobândind însuşirea de cetăţean roman, prin aceeaşi filieră şi cu aceeaşi regulă prescrisă la litera A.
Termenul iu care va fi primită petiţia legalisată cu peperea indigenatului, de la ori care din acei indicaţi aici, la litera G, este mărginit la şease luni de zile cu începere din ziua cănd preşenţa lege va fi promulgată.
Impămentenirea dată unuia dintre aceşti streini, pe temeifi de informaţiunî false safi acţe neîntemeiate, poat" fi revocată prin filiera justiţiei ţereî, după o espresă cqntestaţiune, sprijinită ou probe.
H). Redacţia anterioară a art. 7 djn Oonsti-
El ml seruţâ pe frunte, şi pleca fără a mai zice nimie,
Nu-mi mai vitt in fire... Ce? D. Mezin! N’aşî fi crezut nicî o dată...
El rugam să maî stea cănd venea, ei ziceam :
•— «Ce vă zoresce ? încă un minut»
Dar el opream, ca să ţifi şi pe tatăl mefi, Ce^ n’afi ve<jut că grija mea nu era el ?
Şi azi cănd cere măna mea, dacă el refuz ine va acuza de uşurinţă. Se va oerta poate ou tatăl mefi, care nu poate fără el,
Şi cu toate acestea nu-1 pot primi de soţ !
O ! nu! nicî nu me gândesc !
Maî ăntăifi nu-1 iubesc!
Dar ştiu efi ceva ? Spre a şti ci nu-1 iubesoj ar trebui să ştifi..,. Nu, nu, nu e el idealul mefi...
Dar care e idealul mefi ? Va fi el... Dar nu..’ pe legătură are? E vorba numai de d. Mezin.
www.dacoromanica.ro
ROMANA LîjBiiRA
tuţia ţărei, de la auul 18G6, rămâne, suprimată şi legea presentă va servi ca art. 7 al Constituţiei.
OrT-ce alte leg!, regulamente şi disposiţiT coutrariT legeî de faţă, sunt şi remăn abrogate
Costin Brăescu,
Nil. Restricţiuni.e şi cele-alte garanţii de fond, forme şi proceduri, ce le-am descris in acest al meii proiect de lege, mi se pare a fi indispensabile pentru economia naţionalităţeî romane ; numai cu aceste garanţii, ett, aderer a se modifica redacţiunea in vigoare astăzi a art. 7 din Constituţie.
Către acestea, urmează să fac o singură menţiune, aceia adică, că este discutabil, daca ar trebui s’ail nu, a se adăogi la finele acestui proiect de lege, următoarea frasă :
«Fără iusă a se prejudeea, pentru termenile «pe cari sunt tăcute, angajamentele internaţionale, coprinse in cotivenţiupile de comerţ care deja sunt legiferate. ,
Costin Brăescu,.
B'a voit ra fruntariile României să fie scliim- ; bate. Şi ele au fost! Tot acolo s'au voit ? cele j dispuse prin art. 44...
DIN CAMERILE DE REVISUIRE
— Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 26 Juni*, curent.
Senatul. Se trimite la comisiunea respectivă mal multe petiţiuni, intre care una dm partea mal multor locuitori din Băcăti, (,ai I pi otestă oontra acordării de drepturi ovreilor.
- X—
P. Oogălniceanu atrage atenţiunea guvernului, asupra cestiunii că in Moldova cea mal interesantă in cestiunea israelită sunt 4 colegi uri senatoriale vacante.
D-sa interpelează pe guvern, dacă are de gănd să amăne pănă la toamna viitoare alegerea in acele colegii.
Camei'a. — S’a comunicat adresa co misiune! de indigenat, in care se arată* că s a constituit, alegând de president pe d. P. S. Aurelian şj secretari pe dd. Conta si pupa^cu.
-	X-
P. Racoviţă adresează ministrului de justiţie o interpelare, pentru greşita aplicare a cirpumscripţiunilor judecătorilor de plăşî, neţinăndu-se in seamă avisurile consilielor judeţene.
-X—
P. Sireteanu raaminteşte interpelarea făcută guvernului, că pe la fruntariele de sus ale Moldovei năvălesc evreii in masă şi cere un răspuns.
-	X—
La ora 1 după ameazl, Adunarea trece in secţiuni, pentru a se ocupa cu «cestiq nea cea mare.®
ARENA ZIARELOR
* «Romanul» continuă a arăta căt dn
* *
strânsă se află România şi căt de* cercuită este ea in prescripţiunile art. 44 al tratatului din Berlin, «prescripţiunî chezăşuite dp voinţa de fier a d-lul de Bisrpiark,>.
Şi ca să nu se crează, că se poate glumi cu cele hotărâte de areopagul de la Berlin, organul guvernului face următoarea amintire celor cq vederi optimiste căt priyesce presiqnea din afară:
Rî biue ! iată răspunsul, nu-1 primesc de soţ.
Par tatăl nieil nu mi-a zis oare, că ar vedea Cu plăcere, această căsătorie pentru cuvinte pe care nu le poate spune ?
Ce cuvinte ?
A ! D-zeul meii ! daca ceea ce bănuesc eif de căte-va zile ar fi adevărat; daoă aşi fi ghicit căuşele tristeţei tatălui meii, dacă ar fi perdut vre-o suma mare de bani, daoă s’ar fi ruinat! Voeşte poate să se despartă de mine, să ia o altă casă, să se espatrieze şi vrea să mă mărite.
Dar sunt bogată, aşa mi s’a spus, că am o zestre foarte mare; şi ’î-o datt cu toată inima. Aa remăne lăugă mine, nu ’şî va schimba viaţa şi eil nu me voitt căsători cu d. Mezin.
Ce, nu e de datoria mea să me sacrific ?
A ! dar nu sciţi ce să fac şi cum să fac !
Cine să mă consilieze ?
Miss I'owsou, Cum nu m’am gândit să o“r
ele au să fiă! lasă să se subinţeleagă numitul organ.
*	Pol la vale, demonstră el aceasta pe arg lăcănd o paralelă intre congresul de ia 1836 şi cel de la 1878.
La 1856, ni se deschidea câmpul de acţiune, spre a câştiga drepturi prin propria noasiră energie şi inteligenţă.
La 1878, ni se concede cu tocmeala ceea ce este nu numai meritat de noî, dar chiar şi câştigat ou sângele nostru.
Re aci conchide, că azi nu mal poate fi vorba de fapte împlinite, pe cari să le in-registreze numai Europa, ci suntem, ca
toată lumea, supt regimul executărilor riguroase.
Cine nu vrea, zice el, să execute tocmeala de bună voie, va fi executat.
*	* Fă lăsăm « Limpidul” sarcina de a îespunde că această tocmeală, de care vor-besce oficiosul guvernului, nu ne poate privi de loc pe noi Românii, de oare ce ea a fost tăcută, tară ca noi să fi luat parte la dânsa.
Tratatul zice: Liberă sunt e«, Europa, de a’şî recunoasee jtaii nu iupup-ndenţa ; ţi-o recunosc, daca admiţi art. 44 ; nu ţi-0 recunosc, dacă nu ’1 admiţî,
Unde dar vede «Românul» obligaţiunea de a îndeplini art. 44 numai de căt şi orî cum ar pro, une-o guvernul ?
\a să zică, chiar de n'am primi art. 44 organul conservator nu vede de loc o călcâie a tratatului de Berlin, ci nu facem de căt să renunţăm la un beneficiu ce ni se acordă, acela al recunoasceriî independenţii.
In caşul acesta, posiţia noastră va rămânea cum eia inainten răsboiuluî, adică o independenţă reală şi fără suzeranitatea Porţii, j de oare ce aceasta s’a lepădat de vasali- | taţea noastră prin două tratate consecutive, ■ piin cel de la San-Stpfano şi prin cel de ! la Berlin.
Unde e pericolul cel îngrozitor!
midot'iphenylmethau cristalisează tocmai in a-eeaşi formă ea şi Tetramethyldiamidotripheny methan.
Tot acolo mai citirăm un tratat d spre Pen-tamethylperarosonilinchlorhvdrat, precum şi despre unele materii colorate, a căror formaţiune e mai ca şi a Hexamethyltriamidodibenzoylben-zolnluT. Adevărul este, că aceste nume nu sunt tocmai uşoare de esprimat, dar sunt formate foarte raţional şi oferă prin urmare avantagiul, că oel pricepător de chimiă, numai la simpla auzire a numelui unei combinaţiunî de acestee are deja iu mintea sa elementele combinaţiuniî. Din acest motiv chimiştiî le şi preferă numirilor celor eu mult mai scurte şi maî armonioase. Ast-fel, pe oănd chimiştii ceî carii iubesc numirile maî scurte, numesc substanţa aflătoare in creeriî omeneşti, cu numele maî scurt, dar cu totul lipsit de vre-un sens, cu Le-cithin safi Pro.'agon, pe atunci ceî maî puţini formaliştî , numesc tot acelaşi lucru clar:
Oxâthyltrjaniethylammooni'i>moxydhydratoleylo-palmithyloglicerinphosphor-acid. Această numire insă s’a putut da numai după ce s’a coustatat coustituţiuuea aceleî matern, despre care, se zise, că fără fosfor nu există cugetare.
CINE-I ACOLO?
*** «Presa® demonstră din nofl, că toată îăspunderea situaţi unii pe capul guvernului 1 se cuvine să cadă; căci, dacă astăzi streinii vor fi devenit poate mal exigenţi de căt e-î au in realitate, aceasta nu se datoresee de căt incapacităţii, neexperienţei şi debilităţii ; cabinetului şi mal ales politicei sale ne.ho- j tărîte, atăt in faţa streinilor, căt şi in faţa 1 ţării.	’	j
VARIETĂŢI
Monument pentru principele imperial Napoleon,
- La ondra s a oonstituit un comitet, care are soopul să strîngă bani pentru ridicarea u-um monument principelui imperial Napoleon, mort in ţara Zulilor pentru o cauză eugleză. Membiil comitetului sunt din cele maî renumite familii engleze şi, ceea ce este maî insemnat, preşedinţa o are iusuşî principele de Vales, moştenitorul coroanei.
Esercitiu de citire.—In O. broşură germană a-pârută de curând şi care tratează d;spre ehi-miă, cetim următoarele readun: «Tetrametyltriamidotriphenylmethan-ul ce se produce prin veducţiunea Nitrotetramethyldia-
Birjarul No. 636, dată ar fi deputat in Cameră de s gnr că ar fi Evreo-fag, cu toate că meseria birjărească este cosmopolită.
Dar de Ce? aveţî să intrebaţî.
Pentru că, după ce a plimbat cate-va ore pe un individ^ perciuuaut, nu se scie din ce pricina, o sfadă si iucăeră intre densul şi birjar. Se zice chiar, că viteazul descendent al lui 'Moise ar fi aplicat şi o:îte-va argumente violente pe spinarea conductorului seu.
faptul a foet constatat desergenf ui No. 1, ca>'e a condus pa amendoî la piliţi-;
Posiţia ovreiuluî e cu atăt maî cu griji*oare, cu căt nenorocitul nu putea iă spună barim €nu ^sciu, Păru vednt» pentru că in cele din urma, sa dovedit că era surdo-mnt.
Apropierea lunii lui Cuptor aprinde reil sângele in amanţî. Iulia Jignian, nu ştim de ce naţionalitate, alaltă, ierî p.- la 12 ere noaptea a lovit cu cuţitul la cap pe perfidul sen amant Gr. Manolescu.
Tot efectele eălduriî.
individul Nicolae, calfă iu bărbieria numitul uj Leibu Romner, a voit să se spănz ire cu o frânghie.
Răcoarea poliţieî ’î va linişti spiritul.
Gâştele aii scăpat Roma, dar n’ail putut scăpa curtea eetăţeamiluî Grjgore Vasilesou, din calea Griviţeî, de,... pungaşi. Chiar densele, de şi eraţi 16 la o-altă. aii fost ridicatp, pe nesimţite de on.C, R. Mercur insă nu’l protese, căci gardiştii din vopseaua de verde puse mâna pe el.
garia. Locotenentul de marina Chitchenet e numit vice-consul in Anatolia.
Constantinopol, 8 Iuliu. - Sultanul a sancţionat numirea luî Gavril Effendi la postul de secretar general, director la interne in Rume-lia, şi a luî Vulcovitz Bey iu postul de director al agriculturii, comereiuluî şi lucrărilor publice.
Sgomotele răspândite asupra invadării ex-Sultauulul Murad sunt explicate azî prin măsurile poliţieî, ce ah fost luate cu scop d’a im-pedeca, pe timpul şederii principelui Bulgariei, orî ce manifestare din partea Mahometanilor bulgarî refugiaţî la Constantinopole.
Berlin, 8 Iuliu. — «Monitorul oficial» publică o ordonanţă a canoelariuluî imperiului, privitoare la perceperea prealabilă a taxelor de in-portul tutunurilor, după decisiunile luate la a doua cetire de Reichstag.
Reichstagul a aprobat după redaoţiunea co* misiunii § A din proectul nouilor tarife vamale , relativ la taxele numite Ret’ rsion, adecă taxele de care vor fi isbite mărfurile introduse in Germania provenind din statele cari tratează nefavorabil productele germane. Proiectul guvernului cerea o sporire de taxe de o sută o/o, dar comisiunea a redus’o la jumătate.
(Ha vas).
Societatea universitară „UNIREA4*
D-nii membri sunt invitaţi a se intruni in şedinţa extraordinară — ultimi iu acest an, — Mercurî 27 luniu, căml va fi la ordinea zilei darea de seamă de starea «aseî Societăţii.
Comitetul.
EFORIA SPITALELOR CIVILE
No. 4471
Distribuirea premiilor elevelor interne şi ea~ terne din asilul El na Doamna, de sub patro-ingiul Alteţei Sale Regale Elisabeta Doamna pentru anul şcolar 1878 — 1879 va avea loc joi 28 luniu corent la orele 10 de dimineaţă iii localul institutului de la Cotrocenî.
Eforia are onoare a ruga pe persoanele bine-\ oitoare ca sa asiste la solemnitate.
Capul serv. Iv. Protopopescu.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— 6 Iulie — 9 ore dimineaţa —
Vlena, 8 Iulifi.—Se telegrafiază din Constantinopol către «Polit. Oorrespondenz»;
Primul secretar al Sultanului trebue să plece in curând la Cairo insărcinat fiind d’a da principelui Tewfik firmanul de învestitura, ce-1 i~ nalţă la demnitatea de Chediv. El va fi, se zice, insoţit de Namyk paşa, a carul misiune ar fi d a culege iţiformaţiunî asup a datorieî egiptene.
Berlin. 8 Iuliu. — Reichstagul a respins la a doua cittre, după propunerea tarifelor vamale, proectul de lege privitor la mărirea taxelor tutunurilor.
Londra, 8 Iuliu. — D. Polgrave e numit agent diplomatic şi consul general al Angliei in Bul-
ponsilii aceleia, care a fost amica mumei mele şi eu care a vorbit adesea de mine ?
Me duc să o găsesc.
Mă duseiil la ea, luai un scăunel şi ’l aşezai lângă scaunul şeii şi ’î spuseî tot ce ’mî spusese tatăl meii.
De la primele mele vorbe, ea ridica capul, şi intrerupse lucrul şi mă asculta ou atenţiune.
Cănd o intrebaî oare e ideia sa, ea ’mî res-punse:
—	Căsătoria e imposibilă.
—	Şi de ce ? o intrebaiH eu.
—	Imposibil, urmă ea.
Iubita miss Dowson, ziseiil atuncî spre a
o speria şi a o face să-mi spuie ceea ce se silea să ’mî ascundă, dacă nu ’mî spui pentru ce atunci, efi mă voiil duce la tatăl meii şi ’î voiu spune că primesc.
—	Adevărat ? zise ea.
—	Fără îndoială.
—	Yeî primi să fii soţia contelui ?
Dacă nu ’mî spuî pentru ce nu pot fi soţia sa.
Şi rugăciunea mea, nu te-ar putea depărta de la această hotărîre
— Mă va depărta de o cam dată. Dar dacă tatăl meu raî ar tace şi dl o rugăciune, poate că a sa va învinge pe a voastră.
A ! ijise ea. Atuncî trebue! şi nu trebue să maî amăn.
Apoî să ridica in tăcere, se apropia de un vechiă scriitor de palisandru, ’l deschise cu o chee ce o purta tot d’a una atârnată de gătui săli. Apoî luâ din el un mic portofel de pele roşie, scoase din el o scrisoare pecetluită u negru şi dăndu-mi-o ziie aceste vorbe:
Citesce, e de la muma d-taie.
Luaî scrisoarea ou respect, plecaî şi după ce mă inchiseifi iu came. a mea o destacuifi şi cetiî.
(Va mma)
DOCTORUL UAEGESCU
S'a mutat strada Diaconeselor Nr. 8. CURSUL BUCURESC1
MARE CASA DE SCHIMB
„Bursa Bucurescf
I. M. FER1IO & F-ţiI BE.\Z4Va
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 28 iunie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, raiale...............
»	» eşite la sorţi.
8%	» domeniale . . .
>	» te la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Casoî pens. 300 la 7% Serisnrl funciare rarale f. 0. 7°/o	»	> nrbane f. C.
8% Ixnpr. Municipal.
cu pr. Buc (bil. 20 Renta Română ....
Acţiuni «Dacia». .	.	,
» «Romania» . .
Cupoane rurale exigibile .
» domeniale > .
> scrisuri »
Argint contra aur . . .
Bilete hypoteeare contra aur Rubla hârtie.....
Florinul...............
Lose Ottomaue .....
CURSUL DIN VIENA 9 Iuliu
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hărtie
CURSUL DIN BERLIN 9 Iubii
Obli. căile ferate romane . . . Aeţinnile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	> .	.	.	.
Oppenheim.....................
Rable hărtie...................
Stern .... ....................
Lose Otomane...................
cursul din paris
9 fuliii
Comp. Viind, 101 y4;
97%
103%
98%
188 96 903/,
103 27’h 72%
200 68 1%
% ha 2%
1%
! 46 ! 18 44 —
m*/4
argint 104 % argint 185 96% 91% 103% 28 78 205 70 arg.
aur 1 3/, 1 % 2 46% 2 ly 48 —
7 Iuliu 9 22 5 49 21
115 75
6 Iuliu. 9 22% 5 4921 20 115 75
I
94 10 32 90
QQ ___
109 40 200 45
57 60
Renta Română Lose Otomane
94 10 32 80 93 —
200 30
SCHIMBUL 2? luniu
Paris (3 lunj .	.
» la vedere. . .	.
Londra (3 luni)	. .
» la vedere .	. .
Berlin (3 In I). . . .
» la vedere. . . Viena la vedere . . , Adresa pentru telegrame,
71 V9--------
46 75 47 —
99 45
loo %
25 18%| 25 30 I ;12* 2/S 123 %
I 2 18 |
www.dacoromanica.ro
Parmo Bauzal
ROMANIA LIBERA
PREPARATE SAUCYIOE
J4I	DE	i6 TU
Dr. 8. KONYA, chimist
CAI IOVI JDENTALINA esenţă pentru dinţv 3 fr. OMLIw I HpraFDRI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid il Sa-licylic chimic pur, sunt cele mai bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea şi par-famarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr~s in Buou-rescî la Appelet C-nie şi en dei.nl la D-nii 1. Ovessa şi toţi drognistiî şi farmaciştii.
rr Maşina portativa de laial iartia si secerat cere
Care se poate pune in aplicaţiune de către o singură persoană, poate avea cu
De venţlare maclaturî (hârtie stricată)
cu ocaua
A se adresa iu Strada Lipscani No. 11—13.

PREŢUL DE 300 Irancî
DE LA
in Viena, WAHring, Herrengasse 14 şi 70
Această maşină este patentată pentru tot, continentul 12 —lă bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru oe’l face această maşina condusă uşor de o singură femee lucră-	.„
toare. Firul vegetal se poate tăia de pe oi i-ce teren cu mltria uşurinţa. simplă construcţiune; un uşor mers-, o mare aplicabilitate. — La comande l avanseze 40% ca arvună: restul d’o dată cu primirea. La comande de 10 bucăţi^ cel puţin, se dă un scăzăment de 10%. - Cu diferitele comande me rog să fiii onorat catmai in gia , căci in toiul sesonuluî nu pot garanta pentru iudeplimrea însărcinării ce nn s ar tace.
Se caută un loc de comptabil la moşie
îndelungatul timp de 25 ani ce m'am ocupat en această carieră mî-a dat toată experienţa.
Petre /oanid.
Strada SpialuluT No. 8 Dobrottas
— Maşina are o necesar ca sa se
Veiujare!
Vie de 17 pogoane, bine lucrată in Valea Manti, dealul Cernăteso, 20 minute de stai ia V dea Că lugărească ; acarete peutrntoate trebuinţele, Unelte şi boloboace de prima cualitate. Se oferă cumpărătorilor a o plăti in răndurî.
Ghiţă Cantacuzîno
Strada Pitar Meşa Na 3
Iu lipsa la d. Al. Cantacuzino la fabrica timbrelor in ministerul de finauee	(20-3-18
[Perfecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. AhhESl
R euşeşte in tot-d’a-una a reda perului alb, culoarea juneţeî sale, 1 comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindS. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi infailibilă este dea intări perul. Superioritatea şi bunătatea re gene •	ratornluî snnt recunoscute in lumea ii treaga
w Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie roşă
Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra (Enylitera^
l'entţarea cu ridicata la Domnii Appd 'V C-nie in Ducur efii Vini ar ea en detail in Bueuresci la D-nii Paul ŢrodtlN Mcoleseu, M. Moisescu, I. N. Arăeleanu, F. Gtinthler, Braila C. Hepites, Craowa B. M,
PERFECŢIUNE!
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
647
10 1
Daomna S. A. ALLEN
IN MARE QUANT1TATE LA
©©(KPIiTO Şî (PAIRIFTOIR
Furnisoriî A. S. R. Doamnei
Calea Victoriei No. 57 lângă Pasagiul Român.
Sirop L.aroze
Cu Coji de Portocale amare
I D. mai multă .le 40 de ani, Siropul» Laroze esie prescrisă cu succesii de to’î medicii pentru a vmdica Gastritele, Gastraigiele.	51
Clampele stomacului, Constipatsumle rebele, pentru a facilita digeoîiu-[ nea ş'a regula funcţiunile stomacului şale mtesnueloru.
Slropuld Bedativd
icBromure de Potassium
Rl r.n rAl DE PORTOCALE AMARE
Se cere elevi la Tyopogrphie
— A se adresa la Typographia din Strada Lipscani No. 11	13
v/u 11 v	»	>	,
cuvintu m tâte A/ectiurule neroo.se.
Fabrică, Sped.tiune J.-P LAROZE şi Ciă, 2 rue des Uons-St-Paul PARIS, şt ta principali Spijerl din fie-care oiaşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * 61R0PUI.U DKPURATIVO de Coji de Portocale amari cu IOHIJRE fE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şi de Quassia a —-lODUT1-'
Plumb Franţuzesc
Se vinde in quantităţî mari şi mici cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru in velite producte, trăsuri şi alte objeote en preţ rî de 15 lei bucata. — De vemjare la subsemnatul
M. L1TTMAN
(30-1-13)	No. 19 Strada Germană No. 19.
AVIS
AU SOSIT al IV-lea TRANSPORT VERITABIL
Caşcaval din munţi Penteleului
«le la D-nul S. BORAMESfl
DEPOS1TUL GENERAL SE AFLA LA MAGAZINELE
V. I. RACOVIŢA
Strada Lipscan) No. 29 şi Calea Victorie) No. S
Vis-a-vis de Prefectura Poliţiei Capitalei.
NB. Fac atentă pe clientela mea precum şi pe Onor. public, că la mine vor găsi adevăratul caşcaval de penteleu de la d-1 S. Borănescu. care este mult mai gras şi mai dulce de căt al d-lu! An-dreescu, după cum probează mulţumirele publice ce am primit de la maî mulţi clienţi din capitală şi din provincie, previu dar pe Onor. public a nu confunda acest caşcaval cu cel care este depus in vânzare de d. Andreescu la d-1 Col ţese u, care este mult mai inferior de căt al meu.
IMIIEIER/STTXj TIE^IEnNrTTIRJIIliOIR,
PE LINIILE
RITCţiRESCIBARBOSIROMAN, BUCBRESCUVEBCIOROVi, BARBOSUGALAŢI ŞI TECUCIF’BEBLA0
----■	*”	"	v	BllCUresCÎ-VârciOrOVa	Vâ.u.în.-Ava. Rumii-asicî
Bdicuresci-Barboşi-Roman
Kilom.l
de \J\ STAŢIUNI Bpicur I
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	11
■ i
Kilom de la Roman
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
320
339
354
365
379
395
412
423
414
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Buftea
Perişu
Crivina
„	, Sos.
Ploesoi Rest. plec
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Uimeai
Monteoru
,„ t, , Sos. Buzău Rest. pjec
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
ISos
Brăila Resta. piec_
- r. , SOS.
Bărboşi Rest, plec
Serbeşti Preval
Hanu Qonachi Iveşti
_	- o * Sos.
Tecuci Rest. plec
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. pleg. Galbeni
ROMAN Res- Sos.
seara 9 00
9	14 9 25
9	54 10 19 10 29
10	44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
dim 7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55 8 10
3	45 p. m.
9 00 dim.
dim.
9	10 9 33
10 02
10	20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
10
34
13
42
00
12
48
26
p. m.
dim.
7 05 7 50 dim
B a r b o ş i - G a 1 a ţ î
Aretarea trenurilor
Kilom. da la Barboş	STAŢIUNI
19	BĂRBOŞI Rest. Plec. CALAŢI Rest- flec
Tr icc.	Tren de pers.	
601 Ore M.	603	605
	Ore M.	1 O li
uoap 3	30 4	05 uoap.	seara 3	55 4	30 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Roman-Barboşî-Bucurescî
STAŢIUNI.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
467
Sos.
Plec.
Restaur.
ROMAN Rest. Plec Galbeni Bacău Rest.
Valea Seacă Răcăciune Sascut Adjud Pufeşti Mărăşeşti
„ Sos. Tecuci Resi. plec
Iveşti
Hanu Oonachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. pjec
.	_ , Sos.
Brăi'a Rest. plec_
Muftiu
Janca	Restaur.
Faurei
Cilibia
„	„ , Sos.
Bnzeu Rest. plec<
Monteor
Ulmeni
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugăreasca
_ _	. Sos-
Ploesci Rest. pjec
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S.
Aretarea trenurilor „			
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
2	6 '	8	12 B Ore M.
Ore M.	Ore M.	OreM	
8	30|
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
12 10 12 46 1 17
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac
3
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
21
Ore M
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50
dim. 12 50
1 1 2 2
3
4
4
5 5
5
6
25 40 18 54 28 03 35 00 21 31 13 6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	55
9	15 9 30
sera seara
27 45 25 53 22 41 4 15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20 seara
G a I a ţ î - Bărboşi
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI
19	1 GALAŢI ReBt. Plec. 1 BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac.	Tren de pers.	
602	604	606
Ore M.	Ore M.	Ore M.
,p. m.	dim.	dim.
12 05	7 25	8 25
12 40	8 00	9 00
\). m.	dim.	dim.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
285 242
251
261
269
278
286 299 310 325 335 345
364
382
Sos.
Plec.
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeştî
Stolnici
Corbu
Potcâva
Slatina R st.
Peatra
Balş
Peleştî
Cârcea
Craiova R.st. p°|’
Isalniţa
Coţofent
Râcari
Filiaşi
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin R. VARCIOROVA Sos.
dim-
8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	16 sdra
p. m.
1 25
1	52
2	19
2	45
3	24
4	12
4	50
5	17
5	SI
6	01
6	47
7	28
r 52
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
nopte
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
Tecii cin-Bârlad.
Y ârciorova- B iicurescî
Kilom. de la Vârci.	STAŢIUNI 1 0
3	VÂRCIOROVA Plec.
3 18	T.-Severin R. p“B8.
1 37	Palota
5 47	Prunişor
3 57	Timnea
1 72	Strehaia
0 83	Butoeştî
5 96	Filiaş
a 102	Răcan
113	Coţofeni
121	Işalniţa
131	Craiova Rest. p0^’
140	Cârcea
147	Peleştî
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest. pp8'.
214	Potcoya
226	Corbu
236	Stolnici
252	Costeştî
274	Piteşti R ist.
281	Goleşti
295	Leordei i
312	Găeştî
333	Titu R( staur,
315	Ghergf nl
358	Ciocăreştî
372	Chitii
382	BUCURESCI R. Sos
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
18
Ore M.
20
22
Ore M. Ore 1
Kilom. de la Tecuci	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
			Trenuri mixte	
			13	15
			OreM.	Ore M.
16 29 36 61	TECUC1U Restaur. Plec.. Berh ci Ghidigeni Tutova BERI.AO Restaur. Sos.		dim. 5 20 5	53 6	21 6	38 7	05 dim.	p. m. 5	85 6	11 6	43 7	OS 7 3y seara
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	Oi
1 .33
2 21
2 31
6 00 6 15
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
p. m. 1
5 00;
5	36
6	011
6	59
7	20;
7	40,
8	16,
8	38
9	10: 9 26, 9 49
, 10 06, dim.j 10 25 6 00 nopte 6 20
6	39'
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
3	39
4	07
4	42
5	00 p ai
Bârlid-Tecuciii
de la Bârlad
15
22
36
51
RiuMirmci. Tmomfl» Ştefan M'b&leicu. 8tr. Linscan; No. 11. —Cobi T419
www.dacoromanica.ro
STAŢIUNI	A ătarea trenurilor.		
		Trenuri mixti	
		14	16
		Ore M.	Ore M-
1ERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidig, ui Berhecî TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9	34 9	57 10	26 10	55 a. m.	seara 9 45 10 16; 10 86 11 31I 11 od n6pte
ANUL UI. -No 631
10 HAM EXEMPLARUL
DUMINICA, 1 ICUL’ iŞTU
iss
ROMANIA LIBERA
APARE IXT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Ia Ctpitalk: 1 an 30 leî, 6 luni 15 leî, 3 limî81eî. Iu Districte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streiuătate: 1 an 48 leî, 6 ludT24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
Ia România: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la correspondenţiî Jiaruluî din judeţe.
In Francia: La Sociite Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8. Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Agency, 130—140 Pleet Street, London.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnizorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu II. Schatek, I. Wollzeile 12, Wien:
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, luseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNCXURIL E:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina III-a.......1 Leu.
„	„	„	Il-a...........2 ..
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapot'zâ. Pentru rubrica: Iuserţiî şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU.
Toţi d-uiî abonaţi ai acestui ziar, al căror abonament espiră la 1 Iuliu, sunt rugaţi a a’şi reindi abonamentele,- contrariu, se va suspenda trimiterea foiei.
Administr apunea.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Londra, 10 Iulie. — Azi înainte de resărirea soarelui a sosit «O outes» cu cadavrul principelui Louis Napoleon iu Spithead. Transportarea corpului iu Yachtul «Euchantress» s’a făcut cu mare greutate, de oare ce marea era foarte agitată. Yachtul uumit a plecat şi va ajunge iu Woolwioh la 4 ore p. m. împărăteasa persistă ca sa aibă cadavrul fiului seri la sine toată noaptea.
La sosire in port Yachtul va fi aşteptat de principele de Wales şi ducele Connaught.
Sosesc foarte mulţi Eraucezi pQntru ca să asiste la trista serbare a iinormăutăriî principelui NaP0leon, Se afirmă cu multă siguranţă, că principele Jerome va sosi măne in Chisle-hurst împreună cu cei doi fii ai săi.
Paris, 9 Iuliu. — Guvernele Angliei, Fran-ciei şi Italiei, aveai! de soop să trimeaţă României o somaţiune severă in privinţa esecutării tratatului de Berlin, —Austria iusă a propus, ca guvernul din Bucureşti să fie avertisat mai in-tăiu amical, prin intervenirea ambasadorului austriac, contele Hoyos, ca România să se gră-bias ă cu esecutarea art. X LIV din tratatul de Berlin. Acest pas din partea ambasadorului s’ar fi şi făcut erî. Numai in caşul cănd nu s’ar obţine nimic pentru scopul urmărit, va urma pasul colectiv al puterilor zise. Ce priveşte insă a--nularea suveranităţii României şi supunerea ei sub suzeranitatea Porţii—măsura aceasta, nu se află intre mijloacele coercitive intenţionate de puteri. Motivul este, că deja unele state, intre cari şi Poartu, au recunoscut, suveranitatea de, stat a. României.
— Ziarele anunţă, că Mac-Mahon ’şi-a cerut voia de la ministerul de văsboiu să plece la Chislehurst, cu scopul d’a asista la inmormăn-tarea principelui Louis Napoleon. După ce ministrul de resboiu s’a consultat cu cei l’alţî colegi aî sei din minister a răspuns lui Mac-Mahon, că nu poate inplini rugarea lui, de oare ce mai respinsese şi cererile mareşalilor Caonro-bert, şi Leboeuf şi a admir aiului Jurieu, cari solicitară tot aceeaşi permisiune.
Londra, 10 Iuliu. — Erî seară, la un banchet al conservatorilor, lordul Salisbury iutre altele a vorbit şi aces'ea:
Tratitul de Berlin e mai de tot împlinit. El crede, că puterile, fie care in parte fiind ocupate cu afacerile lor interne, vor dori pacea şt vor şi lucra la păstrarea ei.
Vorbind mai iu colo despre starea de ţaţă şi viitorul Turciei, adaogă că Anglia ori căt de puţin s’ar ingr ji de politica statelor esterne, totuşi el trebue să constate, că sub Împrejurările de faţă, chiar şi un Stat iubitor de pace, cum e Auglia, trebueşte tnt d’auna să fie pregătită de răsboiu.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
(13 Ia 10 Iuliu. — aiueazî.
Londra, 10 Iuliu. — Intr’un banchet, dat erî seară de conservatorii de la Caunon Street, marehisul dt. Salisbury a afirmat, că stipulaţiu-nile tratatului de la Berlin, dacă vor fi strict esecutate de toate Puterile, fie-care iu eeea-ce o privesce, vor asigura manţiuerea păcii in Europa. Densul esprimă speranţa, că Poarta va face să înceteze, prin reforme Înţelepte, toate a-busurile de corupţiune, atât in sănul seu, cat şi in diferitele provincii ale Turciei; apoi adaogă: *In toate caşurile, noi ne-am făcut datoria, pentru ca să dobândim aceste resultate. Dară, in sitnaţiunea actuală, fără a voi să aprofundez tendinţele politicei străine, zic, că un stat paci-nic, cum este Englitera, trebue să fie gata tot d’a-una de a face resboiu.
de la 10 Iuliu — 4 ore seara Londra, 10 Iuliu. — Daily-Telegraph publică următoarea telegramă, din Viena :
«Gestiunea emancipării Israeliţilor in România a iutrat intr’o faşă atăt de acută, in căt atrage atenţiunea Puterilor. Intr’o conferinţă,
ţinută la ambasada Fraueieî, şi la care asistai! represiutanţiî Englitdreî, Germaniei şi Italici, s’a hotăiît, că Puterile trebuie să urmăriască grabnica soluţiuue a acestei cestiuni; dar, ambasadorii presinţî la conferinţă neputăndn-sa inţelegc asupra procedurii de urmat in această intervenire, Austria şi a oferit binele sale ofi-oie : ea va da represintantelnî set! la Bucuri sei instrucţiuni pentru a invita pe guvernul roman st facă cunoscut Puterilor măsurile ce are de gând să ia pentru esecutarea art. 44 din tratatul de Berlin, privitoare la egalitatea cultelor iu principat.
Viena, 10 Iuliu, Colegiele marilor proprietari din Galiţia aîl ales conservator, ; cei din Tyrol, liberali,
După calculele «Presei,» liberalii au pierdut, cn totul, 50 scaune.
— 11 Iuliu — 9 ore dimineaţa —
Paris. 10 Iuliu. — D. Leon Say, ministru de finauce, a declarat, in camera deputaţ lor, că el va respinge, ca inoportună, ori ce propunere de conversiune a rentei de 5 la sută, care s’ar face actualmente.
Ştiri primite din Berlin desmint sgomotele ce s’au respăndit asupra numireî generalului Ig-natief in postul de cancelar al imperiului, înlocuind pe principele Gorciaeof.
Petersburg, 10 Iuliu. — Mai mulţi oficerî ruşi, cari fuseseră lăsaţi in serviciul Bulgariei, sunt chemaţi să reintre in Rusia şi sa-şi reocupe ranguri.e in vechile lor regimente.
Berlin, 10 Iuliu. — «Gaze tta germaniei de Nord», vorbind de noutatea dată de un ziar din Bucureşti, care pretinde, că un domn de Luck ar fi sosit la Bucureşti, ca agent secret al principelui de Bismarck, pentru a incuragia oposi-ţia camerilor de . revisuire i ontra emancipării Evreilor, se esprimă astfel : «După cate ştim noi, zisul d, de Luck e un agent, nu al d-lui de Bismarck ci al unui fabricant de pusei, sistem Ma-user, care a călătorit prin Serbia şi România pentru a’şî răspândi productele. Dacă s’a dat la Bucurescî oare-oare credit unei astfel de noutăţi, in momentul cănd chiar guvernul gariuan insistă energic pentru prompta eşec ut are a art. 44 din tratatul de Berlin, aceasta ar fi o probă, că cei ce domnesc in Romanii sunt spirite sucite.»
«Ne pare, cont nuă ziarul, că presa română şiar tace mai bine da’oria dacă s’ar grăbi să arate naţiunei gravitatea rituaţ miel in care ţara va intra fără iudoeAa in curăm), dacă va continua să resiste botăririlor Puterilor europene.»
Viena, 10 Iuliu. — Se sene din Belgrad către «Pol.tische corespondentz», că d. Persiani, ministru resident al Rusiei, a comunicat d-lul R stici, presidentul cabinetului şerb, că Rusia accejtâ reservele făcute de Serbia, relativ la ţer-murirea graniţelor Sărbo-Bulgare, aproape de Kula (Adlia).
D. Persiani a adăogat, că Rusia speră că va putea, in interesul bunelor relaţiunî ale celor două principate, să ţină si amă de vederile Serbiei in apropiata nouă ţermurire.
CORESPONDENŢA HAV AS
Ni se scrie din Ternova, cu data de 10 Iuliu:
«Am fost unui din favorisaţii pe cari principele Alexandru a b ne-vo.t să-î primiască in suita sa penti u călătoria la Tîrnova. Am plecat din Rusciuk, Marţi dimineaţa, pe un soare splendid; am făcut veseli şi repede drumul ce ne despărţia de vechia cipitală a Bulgariei. In tot lungul drumului, iutălmrăm mulţimi de ţărani venind să aclameze pe principele lor, in trecere® sa ; strigările lor de vivat ne inveselia. De mai multe ori A. S. a oprit trăsura sa de posta pentru a observa bir e ţara pe care o traversa şi să studieze deja lipsele sale. El n’a in-cetat, d’a se intreţine, m timpul călătoriei, cu principele Dondukoff, asupra inbunătăţirilor ce ar putea aduce poporului seu.
La Bjela s’a servit
suitei sale aproa e de punt-a ce trave se ză T a utra.
La 4 ore, no ne apropiam de Ternova; dar populaţia ne ieşise înainte, un kilometru departe de oraş şi ea anunţă sosirea noastră prin strigări de ura! Principele se dă jos din trasară şi incălecă un cal; tamb irile sunau pe eămp ; soldaţii bulgari, cari formau un şir până iu oraş, presintă armele; dar ei întâmpinau greutăţi in oprirea mulţimeî. Aceasta impinge, împinge pentru a vedea mai de aproape pe prin • cipele seu. care inaiutează, iu pas, iu mijlocul ei, respninjănd prin saluturi cu mana miilor de strigăte ce ieşiau din toate pepturile.
A. S. e priimit la poarta oraşului de către membrii Adunării cari l’aă ales. Esarckul de Ternova, insoţit de clerul săi!, el bineventează de sosire, presentăndu I pane şi sare. De giur impreg ur se iughesue e membrii consiliului municipal, diferite delegaţiuni şi deputaţiunî din toate oraşele şi satele Bulgărim
Cănd primirea fu terminată şi cănd principele 'intră in palat, mulţimea se respăndi prin oraş duceud cu sine veselia şi entusiasmul.
Acest sărman popor bulgar, după 5 secole de aservire, e in fine fericit d’a se simţi stăpân pe destinele sale !
Ieri, miercuri, era ziua prestaţiuneî jurământului pe Constituţiune. Sţ făcu, mai ăntâiu un Te Deum, căutat la metropolă, unde oficia Exar-ehul de Tîrnova; toţi membrii corpului diplomatic şi consular, erau preseuţi. După Te-Deum, principele Alesaudru s’a dus iu adunarea deputaţilor, unde ăl precedaseră deputaţii. La intrarea sea in sala, un ura formidabil a isbuc-nit şi s’a prelungit in tot timpul ce a intre-buinţat principele in suirea treptelor Tronului.
Amănunt de notat: Tronul e format de un fotoliu mare, magnific, de stejar, sculptat de minune şi pus pe o estradă ridicată (sîe). A-c&f fotoliu a fost făcut chiar in Tărnova, de iui lucrător bulgar.
Principele cu o voce ce tremura de eixoţiune, a mulţumit Adunării pentru că l’a chemat să conducă destinele Bulgariei; apoi, intin^end mâna, el a pronunţat, cu o voce, de astă dată, fermă şi biue timbrată, formula sacramentală a jurământului de fidelitate ontre Constituţie. El a declarat apoi Adunarea de dizolvată.
Principele s’a esprimat in limba bulgară.
In urma acestei ceremonii imposante. s’a dus la palat, unde s’au fă.- ut presentările oficiale.
Seara, au fost iluuunâţiuuî briliante.
Azi după arniazî trebue să se facă o mare revistă a unei părţi din armata bulgară.
Mâine, Vineri, principele Alexandru, continuu insoţit de principele Dondukof, va pleca h So fia, unde crede, ca va sosi Duminecă seara.
— 11 Iuliu anieazi —
New York, 11 Iuliu. —S’au veijut incă 5 nouî caşuri de friguri galbine la Memphis ; dintre cele 5 persoane atinse, una a murit deja.
Londra, 11 Iuliu. — Un viii incident s’a petrecut ieri iu şedinţa camerei comunelor, cu privire la presenţa unui strein, in tribune, care lua note.
Presidentul a zis, că acela era un funcţionar autorisat de el, a; oi a părăsit fotoliul.
Astă-zi se va discuta cestiunea : dacă presidentul Camerei arc dreptul să dea o asemenea autori saţie.
Paris 11 Iuliu. — Se telegrafează din Viena către «Journal des Debats,» că principele Bulgariei a primit ieri, Juoî, la Ternova, pe agenţii diplomatici ai diferitelor Puteri, şi că va pleca azi la Sofia, unde ’şi va primi firmanul de in-vestitură. pe care sultanul nu-i el putuse da iu timpul tre^ereî sale prin Constanţi uopol.
(Havas).
A se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucurescî, 30 luniu.
Ne aflăm in criză ministerială.
Guvernul nu şi-a dat incă demisiunea, dar a declarat că şi- o dă, dacă doue treimi din deputaţi nu vor lua in scris îndatorirea de a vota soluţiunea, propusă de guvern in privinţa impămăntenini Evreilor.
I)e aci, turburare mare in rândurile favoriţilor puterii şi stăruinţe peste stăruinţe, încărcate cu intimidări exterioare şi cu făgădueli ispititoare, pe lângă cei ce ţin la cugetul ţeriî mai mult decât la simpatielc cabinetului.
Intre acestea d. Rosetti ar ti părăsit capitala, spre a se duce, numai intimii sei şciu unde ; d. Brătianu ar fi plecat la vie, lăsând pe subalterni să reguleze târgul in această mare cestiune naţională. Scopul pare a fi, numai spre a se câştiga cât-va timp, până a se cunoasce mai bine hotăririle din afară şi spre a se mai obosi spiritele.
Pentru a se distrage intru căt-va atenţiunea publică, s’a mai pus in circulare fel de fel de sgomote, pe care le consemnăm astăzi. Unii afirmă, că ministerul se va retrage, spre a face loc oposiţiuniî conservatoare; alţii spun, că d. Brătianu va di-solva camerile şi va face un nou apel la ţară, spunendu i verde situaţiunea, şi va încerca cu mai mult curagiu sorţii isbăndei electoralo; alţii adaugă, că se va amâna cestiunea israelîtă, pînă la toamnă.
Ceva se coace sub acoperământul acestor sgomote.
Representanţii, cari au adus opiniunea ţeriî in camere, să vegheze !
îngrijirile ce, intr’un mod foarte firesc, au deşteptat in ţară greaua cestiune, acum cliiă-maţi a o deslega, ne-aii impedicat de a întreţine, in anul acesta, mai cu deamănun-tul pe cititorii noştri, despre mersul inve-ţămentuluî public, manifestat cu ocasiunea esamenelor generale.
A mai vorbi despre importanţa scoale! şi mai cu scamă despre trebuinţa întinderii şi consolidării institutelor de cultură, in ţara noastră, este a repeţi nişte adevăruri pe cari astă-zi nimeni nu le mai tăgădueşte Numai prin şcoală se pot forma, generaţiuni harnice, cinstite şi capabile de a întări edificiul economic, cultural şi politic al naţionalităţii române.
Dacă acest adevăr, de toată lumea înţeles, ar fi cu căldură irnbrăcişat de guvernele noastre, ţara ar face progrese serioase; dacă forţa inherentă, in şcoale, ar fi cu calcul desvoltată după trebuinţele vieţeî noastre naţionale, România ar putea duce o viaţă liniştită, fără să se mai teamă nici de cucerirea economică, nici de nimicirea naţionalităţii latine de la Dunăre.
Din nefericire insă oamenii noştri de stat (?), veniţi după vremuri in capul inve-ţămentului public, mal nici unul n’au înţeles bine, n’au cuprins cu mintea intr’un mod complet, trebuinţele de cultură ale poporului român; mai nici unul nu s’a priceput, cum să îndestuleze aceste trebuinţe, aşa in căt să facă din şcoală mijlocul cel mai puternic al întăririi naţionale.
Reaua direcţiune dată inveţămintulul public, din causă că şcoala nu s’a ţinut la adăpost de miseriele noastre politice, şi fiind-că in capul lor s’a trântit oameni, cărora nici o dată nu le-a trecut prin cap, că vor deveni intr’o zi miniştrii de instrucţiune ai ţeriî, a făcut ca mai toate institutele noastre de cultură să devină nişte pepiniere de funcţionari aî statului.
Astăzi, cănd slăbiciunea noastră productivă ameninţă cu peirea naţionalitatea ro-
mi dejun principelui şi
www.dacoromanica.ro
mănă, ne întrebăm ce au făcut guvernele noastre, pentru a inlătura primejdia ce stă d'asupra capului României?
Dacă vom deschide tablele statistice, anexate la programa solemnităţii şcolare de ieri, vom găsi că, in ţara românească, există 8 scoale de meserii pentru băieţi şi 4 scoale pentru fete; că in aceste scoale, —dintre cari unele sunt private,—urmează 272 de băieţi a se deprinde slab in câteva meserii, şi 279 de tete.
Nu este aşa că am inţeles minunat de bine trebuinţele noastre naţionali ?
Din 102,875 elevi şi eleve, cari au inveţat, in anul trecut la şcoală, numai 272 de bă-eţî au mers in slabele şcoale de meserii, numai 279 de fete sbiu folosit de o bună cultură profesională. '
Aceste cifre înfăţişează, intr un mod foarte întristător, bolnava direcţiune dată culturii noastre naţionale.
Dară să lăsăm, pentru moment, acest subiect de triste gândiri, spre a ne întoarce la sărbătoarea şcolară de ieri.
Mulţumirea profesorilor, cari priviau roadele rumene ale muncii lor de un an ; veselia mumelor ce’şî sărutau fericite pe copii lor premiaţi; presenţa M. S, Domnitorului, a cărui iubire de şcoală tot-d’a-una am văii ut-o puternic manifestăndu-se, dedeau a-cesteî sărbători şcolare o înfăţişare mândră, ce inviora inimele şi le mişca de dulci speranţe pentru viitor. Cuvintele de incuragiare, ce Suveranul nostru le a adresat tinerimii studioase, pe care mult o iubeşce, vor rămâne adănc săpate in aducerea aminte a celor ce priviau convingerea, cu care M. S. Domnitorul le spunea lumei adunate in sala Senatului.
O singură notă a turburat armonia a-cestcl serbări; discursul citit cu această o-casiune de unul din on. membri ai consiliului permanent.
Acest discurs, plin de esageraţiuni, nu’l putem atribui on. membru care l a citit, ci ’l vom considera ca un product al unei inspiraţiuni oficiale, hotărâte a impodobi aparenţele şi a se lăuda pe sine. Aşa, dupe o introducere meşteşugită, auţlim d’o-dată alirmăndu-se, că «guvernul a avut fericirea «să'şi vadă încoronate cu succes năzuinţele «lui de îmbunătăţire in toate ramurile cul-«turel naţionale, cari sunt incredinţate scoabelor publice.”
Aceste rânduri par a spune Măriei Sale un lucru mare, dară dacă am intreba, cari au fost, in anul acesta, năzuinţele de îmbunătăţire ale guvernului, etc; — nu seim ce ne ar fi putut respunde on. membru al consiliului permanent.
Puţin, foarte puţin s’a făcut in anul acesta, pentru şcoale. Afară de gradaţiunea ciuntită a corpului profesoral, luată cu asalt de la o cameră, care puţin inţelegea intru ale şcoaleî, şi de aplicarea, cam forţată, a programei şcoaleî de comerciu, făcută de on. d. Stefănescu, ce nu puţin avu să lupte cu nepăsarea guvernamentală; —
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	30
ARTICOLUL 47
DE
âDOLFHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşl.
— Urmare —
X	.
«Copiez aci această scrisoare, care va remănea iuti pantă iu memoria mea:
«Abia ’mî mai remăne căte-va zile să vie-ţuesc, ţi-le dau ţie. Voiu vorbi neinoetat cu tine, ’ţt voiţi deschide inima mea, nu copilului care nu m’ar iuţelege, dar femeii, ce vei fi mai târziii. Reni de care sufer şi de cai-e voiţi muri nu mS va lăsa să o scriu de o dată; condeiul emî va cădea de multe ori din mănă pănă să o sfârşesc, dar ’l voiu relua şi voiu urma cu ouragiiî, voiţi învinge durerea şi voiu termina datoria ce mî-am impus.»
«Cu toate acestea indreptez ferbiuţî rugăciuni cerului, ca această scrisoare să ’ţî fie iuutilă şi această sorisoare să nu ţi se dea nici o dată. Amica mea sora mea, singura care scie cele mai ascunse gândiri ale mele, miss Dowson, eţi o va da, numai dacă vei fi expusă la vre un
ROMANÎA LIBERA
nu cam vedem« îmbunătăţiri in toate ramu- , rile culturii naţionale.»
Dar stilul oficial e stil oficial ; oratorul ; erofficio este vesel cănd poate găsi o trasă ’> de efect ca următoarea :
Pe cănd piepturile oştenilor Măriei Tale Regale vor inlocui, la trebuinţă zidurile de apărare ale lui Ovid; cele 68 de scoale romane, la altarul cărora Romanii au uitat tot-d’a-una certele religioase, vor face din Geţi şi Besî cetăţeni, iubind România şi binecuvântând pe Domnitorul ei.
Nevoind a intra in critice literari, ne vom mărgini astă-zî a spune că, căt timp nu vom avea şcoale normale bune pentru profesori primari şi secundari; căt timp ne vor lipsi revisorî capabili şi materialul didactic intr'mi mod pedagogic combinat ; căt timp nu vom opune influenţii nemţeşti din Bucovina un politecnic complet, şi in fine căt timp nu se vor infinţa in fie ce judeţ şcoale de cismărie, de croitorie, de ferărie, de lemnărie, de toate speciele de meserii ; — invăţămăntul nostru, atăt. de lăudat ieri, va produce un proletariat semicult, ear naţionalitatea noastră va fi din zi in zi mai tare ameninţată de cotropirea nimicitoare a Evreilor şi a celor alţi străini.
Vom dcsvolta, cu altă ocasiune, aceste a-lirmări ale noastre.
CRONICA ZILEI
Subscrierile pentru fabrica de hârtie continuă.
Ultima ţifră publicată de noi, acum căte-va zile, se urca la 357,000 leî. De atunci s’aii mai subscris 22,800, ast-fel că suma totală pănă azi este de lei 379,800.
— x—
Salutăm, cu veselie, aparaţiunea unui ziar Dobrogean.
Residenţa lui e Tulcea.
Numele lui e «Steaua Dobrogeî».
El n’are inteuţiunea d’a se arunca in valuri politice.
Dogma credinţei acelora cari sunt grupaţi in giurul acestui organ e libertatea constituţiuniî.
Misiunea lor este d’a se ocupa» numai de interesele şi afacerile locale, adică de acele interese şi afaceri, carî vor fi relative la înflorirea comerciuluî, la incuragearea industriei, la des-voltarea instrucţiuiiei publice, la progresarea a-griculturei ce stă in amorţire şi care n’att luat nicî un avânt din starea primitivă; in fine se va ocupa — zicem — de tot ce ar putea se dea resultate folositoare tuturor afacerilor de interes general.»	£	j
Urăm durată lungă şi deplin succes acestei j foi, care are un scop atăt de frumos, oare pro- j mite lucruri atăt de folositoare.
—x—
Consul pentru intreagă Bassarabia, după cum anunţă «Steaua Dobrogeî». «in mod positiv», e d. lacob Livescu.
Reşedinţa consiliatului român din Bassarabia e oraşul Ismail.
—x—
A. S. R. Domnul] a primit Marţi, 25 ale curentei, prin d. consul general al ţerilor de jos, o scrisoare dela M. S. Wilhelm al III.
Prin acea scrisoare se notifioa moartea A. S, R. principele Wilhelm de Orania, fiul M. S. Wilhelm al III.
—X —
Un decret domnesc zice, că termenul punerii in lucrare a nouet legi, asupra judecătoriilor comunale şi de ocoale se va amâna, cel mult, pănă la 1 August, 1879.
D. ministru al justiţiei poate să o aplice insă şi înainte de această dată.
Apele fernginoase de la Văcăresc!.
Cănd s’aii descoperit isvoarele apelor minerale de la Văcărescx, lumea alerga cn grămada, să in cerce efectele biue-fâcătoare ale acelor ape.
Abia se făcuse cercetările medicilor, abia se constatase că composiţia lor chimică este mult mai fernginoasă de căt a multor ape din străinătate, şi esperieuţa făcută asupra multor persoane, dovedi că fântâna j de la Văoăreseî este ud adevărat isvor de viaţă cu deosebire pentru cel anemici. De la inceput reputaţiunea acelor ape era făcută, şi entusiasmul bolnavilor de tot felul era atăt de mare, in căt chiar distinsul nostru artist comedian, M. Milo, a găsit prile-giul unei comedii — farse, al cărui succes el cunoascem ou toţii.
De atunci şi pănă astăzi, caşuri repetate n’afi incetat de a confirma influenţa binelăcetoare a acelor fontăne minerale.
Toată lumea scie, dar mai ales d. Penescu, doctorul curant, poate să spună căţi oameni, atinşi de deosebite maladii, ’şî-aîî găsit acolo leacul.
Cu toate astea nu seim din ce causă, in anul acesta, afluenţa lumii nu mai e tot aşa de mare ca in anii trecuţi. Şi cănd zicem lume, nu înţelegem pe cei bogaţi ; căci, iu zadar le vom spune acestora, că apele noastre de la Văcăreşti sunt mai bune ca cele de la Spa şi de la Scal-bach, după constatările făcute de doctori. Acei oameni vor refusa a ne înţelege, pentru simplul cuvent, că sunt obicinuiţi a versa in streinătate căte-va mii de franci, pe fie-care an.
Ne adresăm la persoanele, cari sciu să aprecieze mei bine tot ce este naţional şi le recomandăm oa orî-cine suferă de anemie, ori alte maladii provenite din lipsa sângelui, să nu mai caute a face chieltuelî zadarnice prin streinătate, Să meargă la apele de la Yăcăresci; acolo ăşî pot procura mult mai mare folos şi fără să’i costa nimica.
D. dr. Penescu, ale cărui servicii aduse la descoperirea şi întreţinerea acelor isvoare ferugi-noase, sunt necontestate, stă la disposiţiunea tu-tulor acelora, cai'î vor să înceapă o cură serioasă. Vreme au destulă, căci stag’unea anului curent ţine pănă la 1 Ootombre.
DIN AFARA
Insultele Evreilor.
Insultătorii articoli, cari înfrumuseţează de căt-va timp încoace prima pagină a zia-
pericol, dacă viitorul teii ar fi ameninţat, căci voesesc să depărtez de tine pericolele, pe cari vai! esperienţa mi-le a arătat cu cruzime. Aşa dar circumstanţele vor fi grave, pericolul apropiat, cănd vei fi chemată să desoifrezî aceste rîu-duri, unde mi se vâ intămplâ să desaprob adesea purtarea aceluia, pe care ’l am iubit mai mult după tine.
«Abia căsătorită cu tatăl teu, sunt acum zece ani, ’1 insoţii in Italia.
Această călătoria ţinu trei luni şi a fost cel mai fericit timp al vieţii mele; emî place să mi’l reamintesc. Emî aduc aminte, că me veseliam mult de miiările şi admiraţiunile d-lui de Brives.
—	N’aî făcut nici o dată această călătorie ? ’l intrebăm.
—	Ba din contră, adesea.
—	N’aşî fi oreijut, continuam riijend, Cănd intrăm in un muzeu, ai jura că tu veŞi tablouri pentru prima oară. Privirea măreî te pune in admirare. Ce părţi ai veijut mai des ?
—	Germania de mai multe ori.
—	Sunt cu toate acestea muzee frumoase in Germania.
Infine ’mi spusese, oă din Germania el nu văzuse de căt băile : Baden, Hamburg, Wies-baden şi altele. Nu sciam iucă ce lucruri ’1 au adus in acest oraş.
In simplitatea mea credeam, că a fost atras
de frumoasele priveliscî şi de aleasa societate.
Peste puţin ftiseî deplin luminată in această privinţă.
Abia iie intorsesem la Paris şi tatăl teu ’mi propuse să călătorim din nou.
—	In ţerile tale, iubite, ziseill, in Germania fără indoeală ?
—	Dacă voesci.
—	Unde ce dorescî, ziseiîl eu şi plecarăm.
Din seara ijilei sosireî noastre la Baden d-nu
de Brives, me duse la locul ce se uumeşce Casin, Ivursaal sau Cameră de vorbire; eţi spui toate numirile, cxcî mai târziu trebuie să mă obicî-uuiese cu ele. Era teatru iu acea seară. Comedia franeesă da representaţiunî. Tatăl teu după ce me aşe$ă in un stal şi după ce şeiju căte-va minute cu mine, ’mî ceru voie să ’l las să se ducă să fumeze o ţigară, şi ’mi promise că se va întoarce curând.
«Dupe o oră nu se întorsese incă;la zece ore şi jumătate, piesa se sfărşia şi eu eram tot singură.
«Ce să me fac ?
«Să me întorc la otel, dar nu ’î sciam nici numele. Pe cănd me ^găudiam ce să fac, băgaî de seama că lăngă sala in care se dedese repre-sentaţia erau mai multe saloane, către cari obs ervaî numeroase persoane indreptănduse. Urmai aceste persoane şi intrai in o sală slab ilurni-
rului «Românul”—articol! in care poporul romăn este ofensat cu o ciudată cutezare, in tot ce are mai sfănt, şi mal tradiţional in obiceiurile si aspiraţiunile lui—, au fost un semnal pentru întreaga droaie de organe jidane şi jidano-tile din străinătate, pentru a’şî reincepe mârşavele lor insulte, cu cari ne-au acoperit, de cănd le ştim.
Corul este demonic. Reu voitorii din ţară şi-au dat manele duşmanilor din afară, pentru a ne discredita, degrada şi umili. Dar nu ne pasă. Dreptatea, şi ceea ce este mai de trebuinţă in prilegiuri de acestea solemne, curagiul, este pentru noi. Insultele ce ni se aduc cu o obcăsnicie fără păreche vor trece fără urme... Triumful desăvîrşit, tot va fi al nostru.
Cu toate acestea trebue să cunoască fiecare romăn, ceea ce ăi păstrează in inimă şi cu ce ăl salută pe faţă poporul ovreiesc, prin organele sale naţionale sau plătite, popor străin şi duşman, căruia pretinsele dar nemernicele noastre «rude” latine in prima linie, şi toată alianţa ovreiască şi evreo-filă, voesc a vinde acest pămănt. Pentru acest scop vom consacra in permanenţă o rubrică. Insultele organului «naţional (?) liberal” le cunosc cetitorii noştri; le este la indemănă. Ne vom mărgini prin urmare la ziarele străine.
*
* *
«Poster Lloyd” consacră, in numărul seu de la 8 Iuliu, articolul de fond cestiunel israelite de la noi. Articolul este, iu ce privesce valoarea sa dialectică precum şi greutatea argumentelor, o secătură. Nu tot ast fel putem califica insă nişte pasagie.interesante pentru «simpatiile” evieilor către noi. «Pester Lloyd”, oficios al guvernului austro-ungar, este cum se ştie, redactat de ovrei.
Vorbind de duşmăniile trecute, in ţara noastră, dintre români şi evrei, «Pester Lloyd” are graţiositatea a le numi «... Campanii de bandiţi, sevărşite de proletari im-potriva oamenilor cu averea.
Ziarul ovreesc califică, cum vedem, fără multă preocupare, poporul romăn de proletar, care a incercat să despoaie, ca o bandă de tăthari, pe posesorii evrei.
Deja astăzi, pe lăngă atâtea restricţiuni, ovreii se privesc ei, la noi in ţară/ ca oameni cu avere ; noi suntem proletari.
«Pester Lloyd» face apoi o măgulitoare schiţare a posiţiunei culturale, in care se artă ţara noastră astăzi, şi in specie ţăranul romăn, din al cărui sănge şi sudori s’au îmbogăţit şi îngrăşat netrebnicele orde a conaţionalilor săi din România. II supără răii pe acest ziar, că noi facem deosebire intre ovreii de la noi şi cei de prin apus.
... In deşert observă Românii, zice el, că o* vreii lor nu sunt ceea ce sunt ovreii din Europa civilisată. Asupra acestui lucru nu esisiă cea mai mică iudoială, căci se ştie, că nicî creştinii din România nu sunt aceea, ce sunt creştinii din Europa civilisată. Este doară senatul romanesc, aceea ce este senatul frauoes ? Sunt
uată. Sunete stranii loviră auzul meu. Aş fi zis că împrejurul meu se mişcaţi grămezi de aur şi argint, in acelaşi timp se aiujiaă vorbe ca acestea.
— S’a stricat jocul, d-lor, nimeni nn merge.
Şi apoi :
«Roşul perde»
«Nu inţelegeam nimic şi eram foarte curioasă, mai cu seamă că nu puteam vedea nimic. O mulţime compactă înconjura locul unde se petreceau aceste lucruri.
«Puţin câte puţin ajutată de curiositate, me ■strecuraiii printre oameni, la spatele uueî dame care pătrunse la b.aţul bărbatului săft până in mijlocul mulţimei, şi atunci veţjui inaintea mea o intinsă masă verde.
«Privirile mele se opriră mai ăntăi iu mijlo-oul mesei ; aci eraii aşezate pe nisoe scaune patru oameni serioşi, reci şi îmbrăcaţi in negru Unul ţinea in mănă nisce cărţi de joc şi le amesteca ; al doilea aşeda in o cutie ou despărţituri argint şi aur; cei alţi doi străngefi bilete de bancă şi mouede ce li se dedeafi.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
M
ROMANŢA LIBERA
politicii romanesc? aceea ce sunt politici? englez? ? Şi acel ţeran roman, care in urma ne-ştiinjei şi netrebniciei sale se află pe treapta cea mai de jos, pe care se poate afla, in aceste timpuri şi in această parte dc lume, o fiinţă oare care omenească, este el ceea ce este ţera-nul frances... ?
Poftim poporale roman, şi veţli-te judecat de aceia, pe cari voiesc a-i introduce in casa şi moşia ta uneltirile unui guvern, ce şi-a uitat datoriele sale românesc!. „Nici o o fiinţă omenească, nu este astăzi in această parte de lume, mai netrebnică de căt tine, ţeranule român.,.." iată, cu ce te dragostesce viitorul tău concetăţean.
* *
* sj:
«Pester Lloyd" esclaraă mai departe, că ceea ce vede petrecăndu-se in actualele camere romăne, el face a nu mai crede in „libertăţile romănesci”, cu cari liberalii români au asurdit. mereu urechile apusului.
Adevăratele «libertăţi romăne” au esis-tat şi vor esista la noi in ţară, cu toată apostaţia lui «Pester Lloyd". Dacă inţe-lege insă sub ele libertăţile cosmopolite, internaţionale, de o potrivă avantagioase tutulor oamenilor, fără deosebire de naţionalitate, bine face că nu mai crede in ele. Are dreptate şi cănd zice, că apusul a fost mistificat asupra esistenţeî lor de „liberalii” noştri!, căci sub acest titlu, in acest punct, nu se poate inţelege de căt acea sectă demagogică, internaţională şi cosmopolită, care s’a putut incuiba la noi sub păvaza eclipsitoare a «marilor principii ale revoluţiunei franceze” şi care cu acest ne trebuie capital de idei şi forme seci, a is-Dutit să inşele şi mistifice până acum şi ţara noastră şi pe străini.
Trebue să cunoascem atarî graţiosităţî evreescî, căci prin ele aprofundăm mai bine disposiţiile ovreilor către noi. A avea insă de ele o alt-fel de preocupare, ar fi intr’-adever o «netrebnicie”, care ar degrada şi pe „cel mai inapoiat om” iar nu pe românul tot d’auna vrednic, inteligent şi plin de vitejie.
Bismark şi Ovreii.
Nu ştim care ziar din ţară, ni se pare oficiosul guvernului, a cercat să ne intimideze şi cu o pretinsă sprijinire a Evreilor de către Bismark. Un incident, care s’a intămplat zilele acestea intre densul şi fostul seu ministru de lucrări publice, Frie-denthal, ovreii! de nascere, ne dovedesce, că, dacă acest sprijin esistă in realitate, apoi el nu derivă din o simpatie a cancelarului german către ovrei.
Iată incidentul :
Miniştrii Ilobrccht şi Friedenthal, refu-sănd a consimţi la noul tarif vamal, propus de principele Bismark, trebuiră a ’şî da demisiunea. Hobrecht şi-o dă fără nici o observaţie; Friedenthal, isteţ ca toţi ovreii, caută insă a desluşi pe cancelar asupra teoriilor liberale.... Bismark nu poate suferi. „Tu, zice el, ovreiule, tu — şi aici caută să circumscriem vorbele cancelarului, căci sunt foarte realiste — tu, care eşti tăiat imprejur, să cerci a me regula pe mine ?”
Negreşit, că d. Friedenthal ese de la Bismark cu puţine formalităţi.... In mănia sa el provoacă mai târziu la duel; se inţelege, că cancelarul refusă a ’i primi şi secondanţii, făcendu-1 să inţeleagă in acelaş timp, că bravuri de felul acesta Tar putea costa foarte mult.
Cancelarul repetă mai apoi aceleaşi vorbe, insultătoare pentru ovrei, intr’o petrecere, inaintea unui numeros public. Această împrejurare. fu propria causă a duelului.
Dacă Bismark sprijinesce siluirea noastră cu ovreii — ceea ce insă nu ştim incă, căci nimic nu ue-a probat’o — nu o face dar din simpatie. Scopul lui ar fi prin urmare numai acela, de a ne face reu. Apoi căt de mici suntem, căt de slabi, să facem acestui «om de fier», cel puţin necasul, de a nu ne putea lovi chiar cu această armă, prin care el însuşi se poate ascunde atăt de bine. Mai bine pe faţă, ca să ştim cu cine avem a face.
DIN CAMERILE DE REVISUIRE
—■ Sesiunea extra-ordinară. —
Şedinţa de la 28 Juniu, curent.
Senatul. — D, Cogălniceanu interpelează guvernul asupra neaplicărei legeî orfelinatelor, al căruia proiect a fost deja primit de corpurile legiuitoare.
întreabă apoi pe guvern, ce măsuri s’au luat pentru a saluta pe Domnul ţărei vecine, pe principele Bulgariei, care a trecut pe lângă fruntariele noastre ?
—X—
Se priimesce proiectul de lege pentru a-mănarea punerii in aplicare a legeî pentru judecătoriile comunale şi de ocoale pănă la 1 August.
-X—
Se priimeşte, prin vot, proiectul de lege Pentru căutarea in regie a imposituluî băuturilor spirtoase.
—X—
Proiectul de lege pentru modificările introduse in legea imposituluî băuturilor spirtoase, din 1867 şi 1874, se adoptă fără nici o discuţie.
—X—
Şedinţa următoare va fi marţi.
Camera. — Se trămite la comitetul delegaţilor, pentru revisuirea art. 7 din con-stituţiune, petiţiunea cetăţenilor galaţenî.
-XI). Leca întreabă pe d. ministru, pentru ce nu s’a pus in lucrare, pănă acum, legea de pensiuni peutru văduvele funcţionarilor din Moldova.
întreabă apoi pe minister, pentru ce nu e consecinţe promisiune! din anul trecut, promisiune prin care se aducea un proect. de lege pentru micşorarea taxelor de transport asupra grănelor.
—X—
D. I. lonescu depune o propunere, semnată de 102 onorabili representanţi, prin care se cere reducerea preţului de transport la 6 centime de tonă, pe kilometru.
Se admite urgenţa.
~X—
D. Rose Ştefănescu întreabă pe d. ministru de esterne, ce măsuri s’a luat pentru constatarea pagubelor acelor persoane, cari aii suferit din partea armatelor ruse.
întreabă apoi ce s’a făcut cu reclamaţiu-nile giurgiuvenilor.
D. ministru cere căte’-va zile pentru a putea respunde.
—	X—
D. Sireteanu, mai întreabă, nu ştim pentru a căta-oară, ce măsuri s’au luat in privirea năvălirii jidanilor in Moldova.
D. ministru de esterne spune, că d. Bră-tianu a luat oare cari disposîţiuni in această privire, pe cari le va face cunoscute Adunării, azi sau măine.
—	X —
Adunarea trece in secţiuni la 2 ore p. m.
ARENA ZIARELOR
*** «Românul* resumă cele trei opiniuni, emise in sănul Adunării, asupra revisuiriî art. 7 ; arată că, cu toate opintirile guvernului, atăt iu comisiunea de iniţiativă căt şi in secţiuni, de a face să se admită părerea impămăntenirii pe categorii, cu toată înfăţişarea pericolelor la care se expune ţara, dacă n’ar admite această părere; cu toate astea, majorităţile sale nu voiră să asculte de dănsul.
Apoi, cu un aer de resignare iesuitică, citatul organ conchide:
Tu aceasta sitnaţiune, guvernul ue mai fiind susţinut in această cestiune de niaioritatea Camere?, este dator să-ş? reguleze posiţiunea sa constituţională.
■ • • Majoritatea Camere? a crezut altfel (de căt guvernul). A ie? fie toată respunderee şi onoarea, pentru tot ce se va intămpla de acum înainte.
Şi «Românul” crede, că cu această regulare de posiţiune in extremis, patronii seî vor scăpa din ori ce respuudere in faţa ţeril, dupe ce prin nedibăcia lor politică, au încurcat situaţiunea, in căt greu ar mai putea cine-va s’o descurce. Se inţelege, că acum I vine lesne d-lui Brătianu şi colegilor sei să ne spună: „ Nu vreţi să faceţi ‘
cum ve zicem noi, ne retragem.” Vom vedea numai dacă pot scăpa cu atăt, sau dacă naţia română nu se va deştepta o dată, spre a infiera pentru tot d auna pe nisce asemenea incurcă tot, cari, dupe ce ’I periclitează interesele, întorc spatele şi fug!
*** Fără a face recriminări „Timpul” caută asemenea a constata, că gravitatea situaţiunei de astăzi nu se datoreşte de căt guvernului, care n’a spus de mai nainte pe ce cale doreşte resolvarea cestiuneî evreilor, cari sunt exigenţele puterilor, etc.
Daca ministerul formula un proiect şi daca acesta trecea, atunci compromisul intre interesele noastre şi tratatul de Berlin ar fi fost aflat şi era bine. Daca proiectul cădea, el oădea pe cale negativă, lăsând manile libere atăt camerelor oat şi unu? nod guvern, orî-care ar fi fost acela, de a face ce i se pare maî de cuviinţă şi ma? practio.
le căta vreme azi, urmează organul conser vator, dacă guvernul s’ar retrage, cel care i’ar lua locul ar sta cu măînele legate, in faţa Europei, şi in cas de extremă necesitate camerele ar trebui să revie asupra unu? vot positiv, dat in toată forma.
*** «Binele public”, înfăţişând opiniunile din cameră, relativ la cestiunea Evreilor, continuă a combate teoria impămăntenirii pe categorii, şi a arăta, că ea nu e de căt masca impămăntenirii cu duiumul.
Intr’un al douilea articol, la adresa d-lui ministru de lucrări publice, numitul ziar denunţă că statul a fost frustrat de concesionarul liniei ferate Ploesci-Predeal, cu învoirea d-lui ministru respectiv, nu numai prin lucrări pripite şi rele, prin suprimare de mari poduri şi tunele, nu mimai prin descinderea liniei fără ca ea să fie complectă şi conformă convenţiunii, ci şi in privinţa vagoanelor ce trebuia să procure concesionarul.
*** «Presa» aruncă asemenea responsabilitatea situaţiunii asupra guvernului, din causă că n’a luat insu-şi iniţiativa formulării unui proiect de soluţiune, ci a lăsat această sarcină Adunărilor de revizuire, care nu puteau fi in stare de a cunoasce adevăratele pretenţii ale Europei.
Ca consecinţă a acestei proceduri greşite, organul centrului găsesce, că resultatul lucrării comisiunilor «este un adevărat turn al lui Babei”; şi, ca ast fel, guvernul are dreptate a nu impărtăşi vederile comisiu-nilor.
Toate bune, dar ce se credem despre re-serva marilor diplomaţi de la centru. Nu cum-va perspectiva d-lui Boerescu de a moşteni situaţia impune organului seu să-si lege limba?	•
Serviciu Telegrafic al „României Libere
— 12 Iuliu. — 9 ore dimineaţa. —
Londra, 11 Iuliu, — Dupe hotărârea consiliului de resboiiî, locotenentul Carey e şters'din cadrele armate? engleze, din causa purtări? sale cu prilejul morţi? principelui Ludovic Napoleon.
Camera Comunelor — In diseuţiunea asupra incidentului din şedinţa de la 10, Sir Northcote, marchizul Hartington şi Gladstone au pronunţat discursuri, spre a apara purtarea preşedintelui Camerei. Moţiunea de blam propusă contra preşedintelui a fost respinsă cu 421 voturi contra 29.
Noutaţ'le primite din Statele-Unite confirmă, că la Mempis băntue frigurile galbene.
Tărnova, 11 Iulie. — Ier? a isbucnit un foc violent in mahalalele oraşului şi a pricinuit pagube considerabile; au ars peste 100 case şi a perit 27 persoane. Principele Alexandru a încredinţat guvernatorului din Tărnova suma de 200000 franc?, spre a ajuta pe victimele aceste? catastrofe.
vor tace demersuri colective pe lăngă guvernul roman in cas cănd el ar întârzia să răspundă cererilor legitime ale Puterilor.
Havas.
LOTERIE
Un mare tibloîi in uleiu de pictorul Salla, din Milano. Tragerea loterii se va faee in sala Ateneului, cel mult pănă la 15 Iuliu. Numai 2 lei numărul. A se adresa la d. C. Dimitriadi.
— de la 12 Iuliu — amiază. —
Viena, 11 Iuliu. - O scrisoare din Paris către «Corespondenţa politică» confirmă ştirea, că Puterile s’afi adresat Austrie? ca aceasta să facă Românie? invitări amicale asupra necesităţi? de a executa tratatul de Berlin.»
D. comite Iloyos, ministru plenipotenţiar al Austriei, a fost aşa dară însărcinat să facă aceste invitări şi să declare, că Puterile cari n aii recunoscut incă independenţa României
www.dacoromanica.ro
PRIMĂRIA COMUNEI RÂMNICUL SABAT PUBL1CATI1JNE
^Această comună cu autorisaţiune legală, a-?ţnd a face un împrumut de 30,000 leî, plăti-bilî in trei an? viitori, adică căte 10,000 mi? le? pe fie oare an, cu procentele lor, la care s’ar conveni, sub semnatul invită ou onoare prin aceasta pe ^casele de Băncî, pe d-niî oapitaliştî, proprietari, şi in fine pe orî-cine ar dispune de această sumă de bani, şi ar fi amatori a face acest împrumut comune?, ca in termen de una lună de zile, de la data inserări? presenteî publioâţiunî, prin Monitorul oficial, să faeă la această prrimărie ofertă insorisă, in care să se aratp, data căt se poate mai scurtă a vărsări? in casa comunală, a acestui imprumut, in numerar, (aur şi argint), cursul fisculuî sad bilete hypoteoare romăne, procentele ou cari face im-pruniatul socotit din ziua vărsării luî ii. casa comănală, epocele anume in care are a fi restituită de comună căte o a treia parte pe fiecare an, eu procentele cuvenite şi orî-ce alte concliţiunî ver ma? crede d-lor, remâind pri_ măria in dreptul seif de a apreciea şi a prim; acea ofertă, care ar vedea că este in eondiţiuni maî favorabile comunei', fără ca să poată oeî-1-alţî amator? a avea vr’un drept de pretenţiun? contra comune? pentru re fu sal admiteri? ofer -telor, d-lor despre care li se vor anunţa formal,
p. Primar: P. Ciochine.
Ci
TEATRUL DE VARA „DACIA
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
Astăzi, Sâmbătă 30 Iuliu, 1879.
Continuarea Debutului
Dr,î KADOUDJA (creolă)
şi a Domnişoarei
MU ArVELLY
Debutul celebrelor duetiste englese
SISTERS W A L T 0 N
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescl“
I. M FERMO&F-ţii BFAZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţtiua de 30 Iunie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cump. Vănd.
10°/,, Oblig, rurale. . ,
»	» egite la sorţi. . . ,
8%	» domeniale ......
>	» egite ■ la sorţi . . .
Dob. 10 fr, Obig. Casei pens. 300 lei .
7% Serisnrî funciare rurale f. C. . .
7°/o	»	» urbane f. C. . .
8% Impr. Municipal......
» cu pr. Buo (bil. 20 1.) . .
Renta Romană.............
Acţiuni ‘Dacia».........
» «Romania»............
Cupoane rurale exigibile.
> domeniale ...........
» scrisuri ............
Argint contra aur........
Bilete hypoteoare contra aur. . . , .
Rubla hărtie . ..........
Florinul ................
Lose Ottomane .........
CURSUL DIN VIENA 11 Iuliu
Napoleonul .......
Ducatul......................
Lose Otomane.................
Rubla Hărtie.................
CURSUL DIN BERLIN 11 Iuliu
Obli. căile ferate romăne . . . Acţiunile	»	» . . . .
Priorităţi	»	.....
Oppenheim....................
Ruble hărtie.................
Stern .......................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 11 lulifi
Renta Romănă.................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 30 luniu
Paris (3 luni).................
_ la vedere...................
Londra (3 luni)................
la vedere................
Berlin (3 luni)................
la vedere..................
Viena la vedere................
Adresa pentru telegrame,
101	101%
98	argint
103%	104%
99	argint
183	185
90	96%
91	91%
108	103%
27’|4	28
71V.	7l3/4
200	205
68	70
1%	arg.
%	—
i2	aur
2%	1 %
1%	1 %
2 48	2 4c,
2 18	2 19
44 —	48 —
10 Iu).	9 Iuliu.
9 20	9 21
5 48	5 48-
21 —	21 70
114 26	114 —
93 60	94 25
33 10	33 —
94 -	93 —
108	108 —
201 75	200 70
—	37 75
71 25	71 25
47	46 75
99 85	
100	
25l33«	
2512’a	
122 %	
128 Va	
2 18	
Farmo Benzai.
KOMANIA LIBERA
imiv»nsAL
___ N B-\ UNiyfţjn
f i A fX 1 ŢW l?m 4Mllio ^	— ALa
Diploma de onoare	mLA	^ 2 Medalii de aur şi I de argint
D 1 N V I E N N A l873	__^_____ D 1 N PARIS f873
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDERIA UE METiLURI ŞI FABRICA UE M4ŞINE
BUDAPESX KM
R E C O M Â ST D A :
Maşincle sale de uiănat eu eiiindre de oţel turnat
care de căţî-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mai insemnate din Auslro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă •, afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de otel
HIA ■
t£T ROATE DE VAGOANE SI MECAN1SMDRI DE 1NCRDTISIA REA ŞINELOR
pentru drumuri de fer şi pentru mine •, asemenea şi
pmmm! lumi* ji subctrica
(R, 590)
2C-C-I)
Puklicatiune
■ re
\
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-cărnî an sub numirea de
TERGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cunoseinţa publică şi a domnilor eomersanţî, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se percepeau in ultimii ani de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii tacselor căt şi a ordineî care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRII B. DINI O VIST
20-3-11
lJ
Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. ALLEN
K fnjejte iu tot-d’a-ona a mia pernliu alb, tffirfSfeWk cnloam jnnfîe> sale, ’l comunică viaţă, ,n.s.
tere nonj şj 0 frulmlse|e lucirida. Efectul este ' sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparative a cărui proprietate naturală şi nfailihilă este de a întări peru). Superioritatea şi bunătatea regene ratoruluî snnt recunoscute ir. lumea ii treagă. Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in ehărtie roşă Depozit principal 114 şi 116 Calea Soulhampton Londra (Knpliteroi
1 entţarea cu ridicata in Umanii Appel ip C uie in Bucureşti
Ventfarea cn dctail in Bucurtscî la Unii Paul Frodel, N Nicoleseu M. Moisescu, I. JV.Ardeleanu, F. Gunthler, Brăila C. Hepites, Craoiva B,M,
(rfi.nrnp.vini.
PERFECŢIUNE !
%
REGENERATORUL UNIVERSAL AL FERULUI
DE
047	Daomna S. A. ALLU	100
IN MARE QUANT1TATE LA
RÂUL ©©OrHEOS® şi PARf UMfTi
Furnisonî A. S. R. Doamnei Calea Victoriei No. 37 lângă Pasagiul Pomăv.
PirsSnele cari cunosc Pilulele purgative st»
Doctorului DEHAUT, nu esita de a se purga de indata ce simt necessitatea. N’au a se teme neci de desgust, neci deobosOla, pentru ca. contrariu celor alte purgative, acesta nu lucreaz.t bine, decât atunci când este luat cu alimente Dune şt cu beuturi in-taritore, precumvmu, cafea, cea i.Fie
___	/are alege pentru ase purga ora şimancat ea care
i! convin mai bi»., dupe occupatiuniie selle. ObosOla purgattunei fiind cu totul anulata prin effectul bunei alimentatiuniintrebuinţate, lesne se decide cineva a reîncepe ori de cate ori este neceisariu.
Cutii de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., la Paris la Doctorul EEHAU f, Şi in îdte pharmacitle. A exige cu fie care cutia cărticică de 72 p ujine contmend instrucţiuni in (Ote limbeie. a cerc Manualul Doctorului DEHAUT, volum de 468 papinein limba francesa
	c3 • 1—
	
(X)	S cS 2
t-	
	„ 5-. 1
-C3~	O CG ^
>03
03
C3
c3 '"-e O (jH
’C se .
-W Ci ■c t.
0> bD
o
)ce
-a EH
0T1T1 numi m I IŢjTl Pe un Dc de ISO stărjen', iu calea Rahovei (Ora-rHIIHHIp A h iove’)i compusă din ti camere, şi un salon mare 1 11 UI IUL) l iliij cuhni’, pitnniţe şi un puţ adânc de II stânjeni c apa cea mai bună, grădină englezească in faţa caselor şi iu dosul loralta grădni cu pomi roditori arendată cu 100 galbeni anual eu o vedere imposantă asupr capitalei. Ataslă proprietate se vinde di» causă de plecare cu un preţ foart scâţlnt. rDoritorii se pot adresa la d. Jacob perie^vis-a-vis de consiliatul rttses seu la proprietar ce locueşte in acea propietate N. 15
Se cere elevi la Tyopogrphie
— A se adresa la Typographia din Strada Lipscani No. 11 —13 —
IMIIEIEtSTTILj TIRfEXTTTIRXLOIR,
PE LINIILE
BUCURESCI-BARB08IR0MAN, B U G U RE S CJ-VER CIO R O V A, B AB B O SI-G AL A ŢI ŞI TECUCIU-BERLAB
Biieureicl-Raibosî-Roiii an
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Aretarea îrenurilor
10
18
31
40
60
7b
77
94
113
j,;b
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423 4 4 467
BUCURESCI Rest, p.
CITtila Buftea Perişu Cri vina
Ploescî Res't.
Valea Călv gărească. Albeş'ti
Mjzil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzei Rest. p°Bc
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
„ ,	. „	, Sos.
Bărboşi Rest. p]gc
Serbeşti P re val
Hanu Cooachi Iveşti
Tecucî Rest.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adj ud Restaurant Ssscut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. p°gC. Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Brăila Resta.
Tr ace.		Tren de pers.			
1		5		7	
Ore	M.	Ortt	M.	Ore	M.
seara		dim.			
9	00	7	20		
9	14	7	40		
9	15	7	56		
		8	19		
9	54	8	39		
10	19	9	10		
10	29	9	30		
10	41	9	50		
10	53	10	03		
11	19	10	40		
		11	13		
		11	22		
12	03	11	40		
12	11	12	00		
		12	34		
		1	09		
1	31	1	49		
		2	21		
2	20	2	55		
2	28	3	10		
2	58	3	45	dim.	
3	13	p. m.		9	10
				9	33
				10	02
				10	20
				10	46
4	51			11	i5
5	01			11	40
5	34			12	20
				12	46
6	16			1	10
6	39			I	34
				2	13
				2	42
7	46	j		3	00
7	54			3	12
				3	48
9	oo1			4	25
dim.				P-	co
T mixt
11
Ore
dim.
7 05 7 50 dim.
B a r b o ş î - G a i a ţ \
Kilom. do la Barlioş
19
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Plec
Tr £ cc.	Tren de pers.	
601	603	605
Ore M.	Ore M. Ore M.	
uoap	seara	p. m.
3 30	3 55	7 25
4 05	4 30	8 00
uoap.	seara	P' m-
Roiiian-Barbosi-Riicurasci
Kilom	
de la	STAŢIUNI
Roman	
	ROMAN Rest. Plec.
23	Galbeni
44	Bacău Rest. p°Bj.
55	Valea Seacă
73	Răcăciune
89	Sascut
103	Adjud Restaur.
114	Pufeşti
128	Mărăşeşti
147	Tecuci Rest.
165	Iveşti
179	Hanu Conachi
169	Preval
2< 6	Serbeştî
218	Bărboşi Rest. p1?^.
239	Brăi a Rest. pjŢ
261	Muftiu
278	Jar ca Restaur.
298	Faurei
319	Cilibia
339	Bnzeu Rest.
350	Monteor
354	Ulmenî
374	Mizil Rtstaur.
390	Albeşti
396	Valea Călugărească
408	Ploescî Rest.
427	Cri vina
437	Perişu
450	Buftea
457	Chitila
4C7	BUCURESCI Rest. S,
Tr acc
Aretarea trenurilor
T mixt 12
Tren de pers.
8
Ore M. Ore M. Ore M Ore M.
seara
8	30
9	26 9 31
10 2 9
10	52
11	3)
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 săra
dim 12 50
1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
4	03
4	35
5	00 5 21
5	31
6	13
8 32
8	5
9	15 9 30
seara
p. m. | 12 10
12 45!
6	54
7	15 seara
seara 7 35 S 20 seara
G a I a t I - JB a r b o s i
	OreM.	Ore M.	Ore M.
	p. m.	dim	dim.
Rest. Plec	12 05	7 25	8 25
Rest. Sos.	12 40	8 00	9 00
	p. m.	dim.	dim.
lîuciirescî-Yfirciorova
Kilom de la Bucnr.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM
Trenuri mixte
10
24
37
49
70
87
101
108
130 148 156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
*45
364
382
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti Stolnici Corbu Potcova
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Slatina R»st.
Peatra Balş Pe eşti Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofeni
Râcarî
Filiaşî
Butoeşti
Strehaia
Time ea
Prunişor
Palota
T. Severin R. p°^'c VARCIOROVA Sos.
aim-
8 10 8 24
3 39
17	19	21
OreM.	Ore M	Ore M.
p. m.		' p. m-
1 25		5 40
1 52		6 04
2 19		6 33
2 45		7 01
3 24		7 45
4 12		8 83
4 50		9 11
5 17		9 40
5 81		9 55
6 01 6	47 7	23 : f 2 8	18 9 00 9 20 10 05 10	41 11	19 il 38		sera
11 55	dim.	
nopte	6	45 7	06 7 23 7	48 8	15 8	42 9	17 9 47 10 07 10	30 11	15 11	40 12	l5 p. m.	
Tecueift-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16
29
36
51
TECUC1U Restaur. Plec.
Berhecî
Ghidigenî
Tutova
BERLAD Restanr. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
uim.		p. in.
5 20		5 35
5 53 6 11		
6 21		6 43
6 38		7 03
7 05		7 80
dim.		seara
Vârciorovsi- Bucnresci
Kilom. de la Vârci.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
Trenuri mixte
18
20
22
0:e M. Ore M. Ore M. Ore M
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
345
358
372
382
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. ^eB.
Palota Prunişor Timnea Strehaia Butoeşti Filiaş Răcarî Coţofeni Isalniţa
Craiova Rest
Cârcea
Peleşti
Balş
Peatra
Slatina Rest.
Sos. P ec.
Sos.
Plec.
Scs.
plec.
Potcova Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti Rest.
Goleşti Leordei i Găeştî
Titu Restaur, Ghergr ni Ciocăreştî Chitii.
BUCURESCI R. Sos
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	0-
1 33
2 21
2 31
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 55 8 55 y 42
10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
p. Dl
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 10 25! nopte
p m
dim.
5	41
6	00
6	33
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 35
e;m
Biirlid-Tecuciu
Kilom. le la Bârlad
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
14
Ore M,
16
Ore M
15
22
85
51
JERLAD Restaur. Plec.
T utova
Ghidigenî
Berhecî
TECUCIU Restaur. Sos.
dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.
seara 9 45 10 16
10	35
11	3 | 11 00
nopte |
ui>ovr*r» Ktebm isiBscti. tttr. !.imeiul Nn. il — tio
www.dacoromanica.ro
se a m
ANILI1J. -N" 633
10 BANI EXEMPLARI I
MERCL RI 4 II LU ] 70
-A-IPAiEtlE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
lu Capitali: 1 an 30 lei, li lunî 15 lei, 3 lunlAlef. lu Districte: l an 36 Ier, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 lef. In Streluătate: 1 au 48 lei, 6 lunî24 lei, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURI AN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la eorrespoudeuţiî diacului din judeţe.
Iu Irancla: La Sociăte Havas, Laffil et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Uurteî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu II. Schaleh, I. Wollzeile, 12, Wien.
La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Insera ten, Pacht der Berliner Wespen in Hamburg.
In Anglia:
In Austria:
In Germania:
ANUNOlUi 1II, E:
Linia de 35 milimeire pe pagina lV-a :'5 ijanl. Reclame pe pagina 11 l-a ..... i i,eu.
*j	> >	11 -a............1 ,.
Epistole nofraucato se re.;..sa Articolii nepublicaţi nu se iiu'i >,	.
Pentru rubrica: Inserţii şi roci;.:n. ,	■ iu ea
nu e responsabila.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESCU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
jj- din ziarele străine.
NB. Dăm şi pentru azi cititorilor noştri doue depeşî din Anglia, privitoare una la sosirea cor-pu uî lui Lo’ is Napoleon, cea-lalta la înmormânta’ea lui. Cu aceste depeşî pe de o parte rom i ompleta cele relet te in numeral rostru de urî, pe de altă parte, prin ateuţiuuea noastră, vom da o dovadă despre simpatia ee o avem pentru familia Bouaparţilor.
Cu aee;t tribut eram datori niormenti lui, ce de curăud s’a inclus, intr’un chip atăt de neaşteptat, poate peste o dinastie intreagă. Cu moartea luî Louis Napoleon pentru noi apuse
0	stea a viitoruluî, apărem! iu locul eî o co-
metă republicană, ce nu ne călăuzeşte, dar incă ne ameninţă, ca şi eomeţiî din univers, cu un potop—de ovrei.	Red.
Londra, 12 Iuliu. — Ceremoniile funebre se pot impărţi in doue părţi :	ceremonia cu oca-
siunea debarcării corpului la Wcolxvi h şi ceremonia inmormentăriî iu mica biserică catolică de ia Chislehurst.
Cănd stosi vaporul in port, adică in ultimul moment, autorităţile detera ordin, ca defunctului principe să se dea numai acele onoruri, cari sunt prescrise oficial orî-căruî cadet nobil din academia de Woolvich. Din i cest motiv nici nu s ă salutat cu salve de tunuri sosirea vasului in port. Primfle persoanp, cari se duseră pe v tpor, aă fost abatele catol c Freckbeim, un betrăn de 86 ani, după el urmară episcopul de Soothwark, fostul episcop de Constantine, Goddard şi alţi hiat mulţi preoţi francezi. Se ţinu un scurt serviciu religios. Pe la 3 ore d. a. corpul fu transportat pe uscat. Un soare ce se părea ostenit se lupta încă printre nori cănd aperaud, cănd jjâr ascuuzendu-se.
•Ast-fi 1 era aspectul ceriului, cănd trista procesiune trecea cu greul cosciug prin spalierul lormat de ofi itrî englezi imbrăcâţî toţi in nobile uniLr ne. M sica intona, la ordinul special al reginei, marşul funebru din Beethoreu. şi nu tua-şul «Saul», cum este obicriul. Corpul fu truuspdrtat in o casă spre a i se constata identitatea.
Cosciugi l simp u şi Îmbrăcat in negru', fiind aşezat pe tm catafalc, se deschise. Cadavrul era foarte desfigurat reu conservat, imbălsămarea foarte slabă; cu toate acestea principele cri incă de cunoscut de pe linie mentele generale ale feţii luî, şi cu densebrie de pe particulara formaţiune a dinţilor. A fost o scenă foarte pătrunzătoare Şi uftişeatoare, cănd se apropiată de
1	adavru servitorii şi rudeniile mal de aproape ale principelui care ţinea in o mănă portretul tatălui seif, in cea l’sltă (stânga) |,e al mamei sale. Cunoaşterea formală s’a îndeplinit de Ioa-chim Murat, Carol Bouaparte, Rouher, camerierul IJblman fi doctorul de dinţi Evans. Be-trănul serv.tor (Uhlnian) leş uâ. Rouher plău-gea cu sigbiţe ca nu copil.
După • ecunoşc rea cadavrului se aduse un coşciug de plumb iu care l’aşezară pe principele ; coşciugul de plumb fu pus apoi iu unul de lemn de mabagoni, pe care ’1 sig ară. Iu coşciug se depuseseră medalielo eomunorative ale zilei luî de naşt re.
Din casa unde i se constatase identitatea, principele a fost ridicat de 10 oficerl şi aşezat pe un tun de calibru 9. Tunul era tras de 6 cal; Marşul spre Chislehurst s’a făcut in următoarele ordine: preoţii inainte in o caretă, un es-eadron de cavalerie, carul funebru, oaspeţii con-dolenţl, im- un escadrou. Pietri şi Conneau au făcut întreg drumul pe jos Intre insoţitorî se afla şi un soldat betrăn englez, care făcuse ts-pediţiui ea contra luî Napoleon I şi fusese de faţă li moartea aces.uia pe insula St. Helena.
Ceremonia funebră in Chislehurst avea un ca-raeter mai mihtăresc şi lume se observa multă, următoarele trupe sosiră pe la 9 ore aici: trei baterii călăreţe, patru baterii de eămp, doue ba-teni dm artileria garnisoaneî, patru escadroane de lancierî, im regiment infanterie ; fie care corp avea şi musica sa. Pe la 10 ore sosi rrgina cu prmcesa Beatrice, apoi principele Vales cu soţia sa, prineipiî Edinburgh, Connaugbt, am bridge, principi le de coroană al Şvediei, ambasadorul rus, german şi danez; toţi se afla» m uniforma elegantă şi cu dolitt la braţ. O de-putaţiune de uvrieri parisienî oedea scenei un e e nuansă politica, purtând cu eî semne şi st’ndarde cu coroana imperială m embleme na-poltonide.
Regina şi princesele seduseră la Eugenia iar principii capela provisoria din Camdenbouse, c se alia mortul. Se observat! mulţi generali englezi, ministrul de resboiă Stanley, ministrul
coloniilor Diets; camarazii decedatului principe defilară pe dinainte catafalcului, orn.it cu stindarde engleze şi fraucese.
Chislehurst, 13 Iuliu. — Pe rnareb pl tou ce se intinde inaintea locuinţiî împărătesei se adunară, intre alţii şi mulţi francezi. Pe la orele 9 a. m. Francesilor li se deschise intrarea in Camdenpark. Deniaud ţinu o vorbire, ziceud intre altele şi aceasta: La provideuc, tuera cette detestable republique frauşais-.»
Relativ la ceremonia inmormăntănî nu este a se adăpga ca nou mal nimic. Durere vie şi simpatie generală, era ce se observa peperfeţtle tuturora. Regipa, care, de la moartea bărbatului eî Albert n’a mal asistat la nici o înmormântări., azi află cu cale a asista la înmormânta: e şi a consola pe nefericita Eugema.
îndată după carul funebru urma priucpe’e Jerome cu fii sel. Intre cununile diferite se aflai! trei cu inseripţiunile aceste: «Li jeunesse fran-caise;» «la Franoe inperiale» şi «Ies eudiants de Paris.»
Iu dinuneaţi iumormeutări împărăteasa Eugenia a l.-şiuat şi abia după 4- ore s’a putut deştepta.	-
A se vedea ultime sari pe pagina JJ/.
Bucurescî, 3 Iuliu.
Lucrurile se incurcă din ce in ce mai mult.
Alianţa israelită găsind, iu România, un guvern nepreveţletor şi cu gărgăuni cosmopoliţi, a pus cestiunea Evreilor in congres şi ne silesce acuma a-î da o soluţiune mai largă de căt ne obligă chiar tractatul de Berlin.
Guvernele străine ascultă mai mult de alianţă de căt de dreptăţile noastre.
In iăuntru, serviciele, ce guvernul nostru voiesce să facă străinilor, intirnpină piedici, din partea ţârii periclitate şi din partea unul însemnat numâr din representanţii naţiunii.
Noi, n am da nimica astăzi, pentru că am fi voit ca cestiunea israelită să se re-solve numai de ţară; dară, pentru ca să nu aibă nimeni dreptul, de a mai repeţi in contra sa bărfirile de prigonitori superstiţioşi, partea cea mare a ţârii este hotărî ă de a uita nedreptatea ce i s’a făcut şi de a consacra principiul egalitar înscris in tractat, introducând şi pe Evrei in legea comună a împământenirii, lege la care sunt supuşi chiar fraţii noştri de sânge, născuţi in părţile nelibere ale României.
Alianţa nu se mulţuineşce cu atăt; puterile europene sunt agitate de alianţă; guvernul nostru e şi dânsul nemulţumit de hotărîrile aduse in parlament.
De aceea, iucurcătură in sferile imite, incurcătură ce se resfrănge intr’un mod păgubitor asupra ţârii.
In această situaţiune, ce are de făcut guvernul ?
In practica constituţională, lucrul este foarte simplu: guvernul se supune voinţei ţârii, se opune sau se depune.
Supunându-se, el primesce soluţiunea ca-merilor, cari sunt decise de a impăminteni in dată pe ori-ce Evreu, cu cerere individuală, care este om cum —se cade şi intră in rândurile străinilor scutiţi de stagiu. Astfel guvernul remăue la putere, spre a se ocupa de vindecarea multor suferinţe ale ţârii.
Opunându-se, el caută să disolve corpurile cu care este in conflict de idei şi să facă un nou apel la ţara, arătăndu-i verde situa-ţiunea, pentru ca alegătorii să cugete şi dinşiî asupra lucrului şi să ’şi trămită re-presentanţî ai gândirilor lor. In caşul de faţă insă, o disolvare ni se pare un act necorect din punctul de vedere constituţional, un fel de lovitură de stat făţarnică; afară de aceasta, cine poate asigura pe guvern, că cernerile eşite din noul alegeri vor
fi mal favorabili soluţiunil guvernului, de căt cele de faţă ?
Situaţiunea ar fi atunci aceaşî, ear ţara mal agitată de căt acum,—Se m li poate alerga, ni se va zice. şi la estrema măsură a unei lovituri de stat. Nu credem pe d. Brătianu capabil de un asemenea act, intr'.o cestiune aşa de nepoporală ca cestiunea israelită. La 1864 era vorba de Împroprietărirea ţăranului român, de sdrobirei ultimelor privi-legie, de unificarea repede a legislaţiunil ţârilor surori; şi de aceea lovitura de Stat de atuuci a fost primită, in aplausele naţiunii, care dorii aceste îmbunătăţiri sociale. Acum insă, ciue avea-va curagiul să iasă din lege, pentru a impămănteni potopul ju-dănesc? Căci nelegiuiţilor mult li se va cere de străini, ca să li se dea aprobaţiunea lor. Nu se fac aşi de lesne, orl-cănd şi pentru ori-ce, lovituri de stat !
Celor ce nu voiesc 11 ci a se supune la cererile ţării, nici a se opune lor, nu le rămâne decât a depune frânele guvernului, Ministere cu două feţe nu trebuiesc ţării. Situaţiunile Lmpeţll sunt. tot-d’a-una mai bune.
Noi n’am voi, ca ministerul să se retragă. Sub el s’a dus ţara in danţul evreesc, el s o scoată, căci cunoasce mai bine potecile, cari ne-a ii dus aci.
Dar iu fine, s’aleagâ la un fel.
Daca s’ar supune opiniunil majorităţii, ar face un act de patriotism, căci ar merge cu ţara in contra pretensiunilor extravagante ale Alianţei israelite, şi ţara ăl va sprijini in potriva străinilor.
Daca s’ar opune, ar intra in luptă cu ţara, şi lupta s’ar sflrşi printr’o calamitate.
Nimic mai ingrozitor de căt a te pune in raidurile străinilor spre a lovi in ţara ta. Triumful p’această cale ar fi semnalul peireî românismului.
Daca s’ar depune, ministerul ’şl ar subscrie singur certificatul de incapacitate, dară totuşi ţara va putea continua lupta in contra puternicei congregaţiuni israelite.
Încă o dată, noi am preferi ca d. Brătianu să remănă la guvern şi să se uniscă cu opiniunea, ce a triumfat in secţiunile camere! tinere.
Dacă ţine insă, cu ori ce preţ, să demisioneze, noi ăl vom aduce aminte, că corpurile legiuitoare nu fac cestiune ministerială din cestiunea Evreilor; că guvernul a declarat tot dauna că voinţa sa este voinţa ţării; că chiar, in această cestiune, s’a ferit de a veni cu un proect de lege, zicând că tratatul de Berlin se adresează României nu guvernului, şi că acesta va face cea ce ţara va hotărî.
Demisionând, cabinetul dă dreptul ori-cui să creadă, că făgăduieli s’au făcut străinilor, şi că neisbutind, prin ameninţări, â înclina ţara la voinţa sa, fuge de responsabilitate, ca să fie bine şi cu ţara şi cu străinătatea.
Dacă insă patrioţii de la cărmă, după ce au condus aşa de rău nava României pe turburata mare a cestiuuil israelite, voesc s’o părăsească in mijlocul valurilor agitate, credem că se vor găsi in ţară lopătarl harnici, cari să sc pună la muncă şi, cu credinţă in viitorul patriei, s’o scoată la limanul dorit de naţiune.
Noi suntem (ouvinşî, că Europa, cu toate frământările alianţei israelite, care aruncă din nou iujuril asupra ţârii, va reeuuoasce că soluţiunea noastră consacrează principiul coprins in tractat, şi că, in curând cănd israeliţiî cum-se—cade vor cere iudi-vidual impământeuirea, de la camere, ea se va convinge de buna noastră credinţă şi va' recunoasce chiar independenţa statului român.
Cu oameni harnici, in capul treburilor,
www.dacoromanica.ro
nu ne speriăm de viitor. Cu nevoiaşi in-a vom tremura tot d'auna pentru ziua de mâine.
Trecură şease săptămâni, şi nu sc făcu nimic. Grăbească-şi comisiunea lucrarea sa.-neţinend seamă de trăganirile calculate ale celor indecişi: iar guvernul să se hotărască la un fel:
Supunâ-se, dacă ţine in adevăr la voinţa, ţerd, mal mult de căt la ori ce ;
Opună-se, dacă crede că ţara - nu s ie ce face şi primejdii mari se grămădesc a supra eî;
Depună-se, dacă nu se simte in stare de a-şl sluji ţara pe vremurile grele.
CRONIUA ZILEI
Ieri s’a, ţinut, la ] riniăria cipikdeî, licifaţiune pentru darea n intr> prindere a cat:alieănî IRun-bov.ţiî. Lucrările vor consta in admcirea albit!
iudnptarei malurilor. — Nu curo ştem incă insultatul licitaţiei.
^	- X -
Intre tiuern licenţiaţi in drept, cari au susţinut cu succes teza, inaintea f'aciftăţiî din Bucureşti, m- îiţiorăm, eu o detsibifcă plăcere, şi pe d. Alexandru Ion. D- a a tratat un deficil şi toarte delicat subiect, de. p. e drrpturUe şi datoriile p&rii ţilor către copii lor.
—x—
Fn nod ziar, intitulat «Fraternitater », tub in-spiraţiunea şi cotdncerea unul comitet isradit, a apărut zii le acestea in arena publicităţii, ca să lupte — dupe cum ne spune — in mantia celor mal desăvârşite bune cuviinţe, pentru recunoaşterea pretinselor drepturi ale coborâtori* lor lui Moîse.
Datoria de urbanitate ne impune a-î ura bun succes, cu singtra observ»ţ une, că «savantul» comitet de reiacţiune se d<şte»ptă, ne pare, cam la spartul târgului.
Vom reveni.
—x—
Comitetul d bg ţ-lor Oameni a nciput ieri lucrările sale ; astăzi le va sfârşi şi va numi pe raportor. Mâine, credem, că se va pres.inta raportul, ear, pe Duminică sau Luni, se vor începe desbaterile.
PeLe acum, dupe cate ni se afirmă, numai un punct s’a modificat din proiectul eoitisiuniî de nţiativă. Maiori ta tea, necesari S pektru adm le-rea st ăinilor la cctîţenie. est: absob tă, adică jumătate plus unul, ear nu de doue treimi.
— X —
D. Vasele loan Dan, pr< pri tarul moşiei i âeu. din judi ţul Ilfov, prin declar, ţia făcută către comitetul permanent, ia angagiameiitul — zice «Monitorul oficia!» de azi.— a clădi u:l local <!<■ seoalt (pe proprietatea sa) de anibt-S'Xe, şi c-sebit pentru Primărie, inzestrănduL cu tot mobilierul neci sar şi cont: îbuind, pentru plata iu-veţătoruluî, i u căte leî 50 pe fie-care li nă.
Pentru această land bilă şi paf ridic a faptă ministerul esprimă mulţumirile sule d-lnî Vasile Iran Dan.
—X-
A. S. R. a sancţici at legea prin care se deschide d-luî ministru de externe un credit ixtra-ordinar de 14,500 leî.
Această sună e destinată pentru rcsilierea contractului le locaţiune, inebeiat de mal înainte, pentru fosta agenţie diplomatică a României la Constautinopol, trtbuind a se in chir ia un'alt local pentru legaţiunea actuală de acolo.
—x—
Lu Văcări şl! merge multă lume: partea Românilor in această lume e atăt de mi< ă, atăt de neinsempată, incafc s’ar putea zice că el nu merg de loc.
Aşa e tăcut Romanul; el nu găseşte nin ic bun )n ţara lui: toate le caută in străinătate; acolo ’şî varsă pur ga.
Vi-tor»! cetăţeni — .din -nefericire — şti ti să
aprecieze mult mal bine avuţiile naturali ale ţerii noastre. Et curg ca ploaia la apele feruginoase de la Văcăreşti. S’ar putea zioe că ei au luat in antreprisă acele ape.
Valuri tumultoase, formidabile, căte-odată eom-pacte ca zidul, formează, pe cele trei alee, curentul străuepoatelor Sareî. Cu toate acestea uudulaţiunile atmosferice formate de acest curent nu superă olfaoţiunea cu parfumul usturoiului ; el e nulificat prin esalaţiunile odorifere ale li-quidelor preparate de Violet, Lubin, Bully şi chiar Bimmel.
O observaţie avem de făcut; ea va parea aspră gentilelor cari fac cură la Văcărescî.
AiiachronUmele de toaletă, cari denotă răul gust sad o educaţiune vulgară, deşi puţine, tot au insoţit căte-va dame la 4' ăcarescî.
In loc de sobrietatea potrivită unor escursiunî de cură, in ornamente, am văzut, din contră, bogăţie şi lux in stofe şi dantele
Urat apanagiu...
DIN AFARA
Gestiunea turco-greacă.
Regulase-vor o dată graniţele turco-grece, şi dacă se vor regula, intămplase-va aceasta dupe placul grecilor, sau conform dreptelor cereri ale Porţei? — Această intrebare ne-am putea-o pune cu toţii, sătul de ti-tule ca cel de sus.
Şi cu toate acestei, cine scie, cum, şi cănd se va face această regulare, atăt de discutată. «Deutsche Ztg.» primesce din Atliena o corespondenţă, care la iuceput promite a aduce mari desluşiri asupra afacere!, dar la urma urmelor nu aduce de căt foarte puţine şi foarte neinsemnate.
Se zice anume, că cabinetul athenian nu aşteaptă mal nimic de la conferinţa ambasadorilor din Constantinopol, pentru simplul motiv, că ori cari vor ti liotărîrile ei, im-plinirea lor nu va ti impusă Turcilor cu forţa, ci numai propusă, sub tormă de sfat.
Mai departe corespondentul lui«D. Ztg» ne impărtăşesce, că acum a imbrăţişat şi guvernul — pănă aici atăt de moderat planurile partidei «naţionale”, care vrea să se refuiască cu Turcia pe calea armelor. Guvernul athenian combătuse pănă acum mereh agitările acestui partid, pentru că nu voia să incurce Grecia intr un resbel atăt de periculos, fără a avea vre-un aliat. Astăzi nu ar mai sta lucrurile aşa. Cabinetul grec contează şi in caşul unui rfis-boiu pe sprijinul activ al marelui seu sprijinitor, d Waddington; deja ministrul de esterne al Franciei, ’î-ar ti tăcut asigurări de acest fel.
Se poate şi nu prea.
in acest cas, ori cum s’ar face soluţiunea, pericolul remăne acelaşi.
Cu toate acestea vom impărtăşi astăzi doue revelări, pe cari le găsim in jidanes-cul ziar «N. fr. Presse", şi care vorbesce de acele pericole, ca şi «Românul", ca de un fapt positiv. Tocmai acestea relevări ne arată anume, că primejdiile nu ar ti atăt de mari, cum se pretinde.
Antăift ni se spune de acest ziar, că Rusia nu a luat parte la demersurile de pănă acum nici intr'un chip, şi că se va abţine de la ori ce somaţiuni sau măsuri disciplinare ulterioare, la cari ar mai alerga, in ura lor către România, cele 1 alte puteri.
A doua, demersurile colective nu vor ti sprijinite nici de cele 1 alte puteri, cari ne-au recunoscut deja independenţa, precum intre statele invecinate, Turcia şi Austro-Ungaria.
Cum vedem din acestea descoperiri, ori căt de mari ar fi primejdiile cu cari suntem asurziţi — ca şi cănd am ti nişte mişei fără vrednicie şi armata noastră menită a lupta numai pentru străini, — cu toate acestea, pănă la ultima, ratio, un guvern capabil şi patriotic ar mai avea mănă liberă şi in afară.. .
In cestiunea evreilor.
Noi nu credem, cum am mai spus’o de repeţite ori, că primejdiile cu cari ne ameninţă «Românul" et Comp ar fi reale. Nu credem, fiind-că soluţiunea majorităţilor satisface deplin principiul inscris in tratatul de Berlin fiind că puterile iacă vor ticbui să se convingă in urmă, că aşa este; de nu cum-va ele nu se vor servi de această cestiune numai ca de un pretecst, care invelue scopul lor de a ne nimici. Şi
GESTIUNEA ISRAELITA
*
Prin contra revolnţiune de la 66 — căci scularea poporului a fost o mişcare opuşi lovi-reî de mană — pericolul desmoştenirei romanilor a fost am anat.
Dar scopul pe care jidovii n’au putut să’l a-jnngă atunci prin partidele estreme coalisata, vin să’l realiseze astăzi prin partida liberală.
Scopul este jidovirea României, pe care se pune un pre\,~ recunoascerea independenţei.
Căt de mult am perdut din cea ce am aveam !
La 1856 şi la 1865 ni s’a recunoscut deplina autonomie fără a ni se cere nimic in schimb. Articolul 46 din statutul constituţional european zicea, «românii de ori ce rit creştin, se vor bucura de o potrivă de drepturile politice. Bu-«curarea de .c ceste drepturi va putea fi întinsă *ţi la alte culte prin disposiţiuni legislative.»
Drepturile politice pentru cei de altă credinţă se da de ţară gradat şi prin legi speciale, iar nu se jmpunea de străini ; nu se acordau cu duiumul pe serii sş,u pe liste de serii.
De ce ni se violează ’a 1879 o autonomie, oare ni se respec’â la 1856 şi la ?
Reţitru că atunci Franţa şi România erafi guvernate eu foitul de alte persoane.
Pentru că »n *ie înrudisem cu Europa.
Dacă astăzi dar, pănă cinci suntem nu ma^ iftţu&eriţi cu familii domnitoare, ne ajflaiji aşa de rătt, ca yeghiî boîrnaşi care ’şî da răzăşia pe titluri, ce se va aiege de noi, căud vom intra in incertul european cu o jumătate de milion de jidovi i» cărcă ?
Daca Europa nu »e poate primi de căt in ha.-lât şi perciunaţi, e mai lolosiţor şi mai demn pentru noi să ue lipsim de această piare noare.
*
In ce mod şi de cari împrejurări provocata, nea venit această stranie oferirea recunoasceiei independenţei cu coudiţinni atat de dure şi a-tăt de înjositoare ?
La 1877 Rusia, ale cărei cugete asupra Ba-
sarabiei erau cunoscute, d clara resboinl Turciei care la 1856 împreună cu Franţa şi Anglia, retrocedase României pămentul smuls l a 1812, Ro-mănii iati parte in resbel, un iu contra cotropito- j rilor care veneau să desmembreze diu nou ţara ^ lor, ci in contra aliaţilor lor seculari, care la ! 1711, la 1812 şi la 1854 i’att scăpat de soarta '
Crimeeî şi a Poloniei.
1	Iştirea romană face minuni de eroism.
Dar, după învingere, pe cănd Serbia care fusese bătută, şi Munte-negru care perduse mai tot teritoriul, ’şî iuţind fruntariile ;jpejcăud Bulgaria, aî cărei voluntari nu se distinseră pe nici un cămp de luptă, devine stat autonom ; pe cănd psntru Grecia, care nu arsese nici mlcar un cartuş se stipulează ca să i se restituească o parte din Epir, România care decisese victoria şi caria slavii ’î erau datori mai mult de căt loloase materiale câştigate, căreia datorau onoarea inviu -gerii, perde teritoriul de peste Prut in schimbul efemer al Dobrogeî pe care pănă cănd corpurile oştenilor romani căzuţi pe câmpiile Bulgariei pentru causa slavă nu s’aii descompus iucă, nepotul Ţarului, suveranul Bulgariei, prinoipele de Battenberg, după soirii-' ce ne aduce «Presa», o reclamă servindu-se de aceleaşi motive invocate de Rusia ca să ne ia Basarabia , adică, că o ţară cil să se poată apăra, ’i trebue fruntarii naturale şi graniţa naturală a Bulgariei despre Remania şi Basarabia e Dunărea.
în caşul acesta, ce mai remăne Romanilor din tot resbelul Orientului ?—Independenţa de drept pe care ah ayut’o tot d’auna de fapt, şi de oare, şi fără strălucitele l.or lapte de arme, nu s*ar fi putut priva, precum nu s’a priyat Serbia de independenţa ei, de şi, in luptele oare aii terminat resbelul, ea n’a luat parte şi nu putea să susţină ca România, că neatăFU.qrea 4 ca§r tigat’o cu spada.	.
Dar şi pentru această independenţă, atăt de scump obţ'nută, ui s’a pus un preţ. Reoqnoasr cerea (î a fost supusă de Puterile europene următoarelor două înjositoare coudiţinni: Retrocedarea Basarabiei către Rusiu, fi acordarea de drepturi p litice şi civile Jidovilor.
Socotesc de prisos de a mai vorbi de prima eondiţiune.
Ba este un fapt împlinit.	.
Basarabia e o floare smulsă din cununa Ro-măuieî, in locul căreia mana sacrilegă a Rusiei a aşezat un spin.
(Va urma).	N. B. Locusteanu.
’mt impune tăcerea iu cestia evreilor, esploata-rea nedemnă a influenţei ziarului şi sfârniuţa d-lor d’a ’ml mănţine iu personalul redacţiei uu individ, care a fost condamnat şi arestat la Văoărestî pentru fapte infamante şi care, în în unire cu d-nii Thiel şi Veiss, şi-a permis a esploata .urnea în numele meii.
Toate acestea avend a se desvolt i şi proba în faţa justiţiei, eiî cred că d-n-iî Thiel şi Veiss eraţi datori să aştepte veridictul ei.
Termin, aretăndu’mî mirarea, oă ved cutezanţa evreiască redicându-se pănă î î gradul d’a suprima uu organ al presei romane, tocmai căud se agită cea mat gravă cestie penţru poporul ş' statul romanesc !
Cu acesta ocasie, bine voiţi, d-le Redactor, a primi asigurarea de stima şi consideraţia dis-r tinsă, ce vă conserv.
Gr, ff. Grandea
D-l Graudea ue cere ospitalitatea, pentru a Lămuri opiniuuea publică, asupra celor intim -plate la redaoţiuuea »Resboiul.« Aflăm că d. Şrandea a şi intentat proces d-lor Thiel şi Weiss , cerând daune inţerese 125 de mii franci, sumă calculată dupe venitul »Resbqiului«
O LĂMURIRE
Domnule Redaotor,
Datoresc publicului o mLă lă'nurire, pentru care vă rog să ’mî acordaţi preeioasa d-voastră ospitafotate
P-nii tipografi Ţbiel şi Veiss, ue voind să aştepte sentinţa justiţiei asupra conflictului dintre mine şi d-lor, iu privinţa proprietăţeî şi redacţiei Resboiului, îşi permit, fără sa?î fi pror vocat nimeni, a cfeşnqtura gfliar prig ziarul med cuvintele, carî au făcut imposibilă pfeşenţa igea iu acea r (Hoţie de la 27 Iunie în coace,
Adevăratele cuvinte sunt acestea ; abaterea d-lor Thiel şi Veiss dela eondiţiele asociaţiei, ingerarea d-lor iu redacţie piuă in gradul d’a
FOIŢA « ROM ARIEI LIBERE,	31
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşî.
X
— Urmare —
Iu jurul acestor domui, şedead înghesuite vre o ciueî-zeci de persoane de amendoue sexele, a căror singură ocupaţiuue era de a aşefla înaintea lor banii pa care cei doi ’î luad, sad ca să privească la neşte iniei bucăţi de hârtie pe care se aflau scrise două litere ale alfabetului: N. şi R. prima cu cerneală neagră şi a doua cu roşie.
«’lţî dau toate aceste esplioărî, scumpă Mareelo pentru ca să ’ţî rămăe intipărite in memorie, căci din această noapte vin toate nenorocirile mele şi uu pot uita nimic din cate am veijut, nici lucrurile cele mai neînsemnate. îmi pare că
aud încă «S’a stricat jocul, nimeni nu merge; roşul perde.»
«Un minut de gândire ’mî ajunse, spre a risipi mirarea mea şi a înţelege cea ce se petrecea înaintea mea.
«Crescută in pension, măritată îndată dupe e-şirea mea din el, eram iu multe privinţe iucă copilă cu toate astea necunoştinţa mea avea oare-oari margini, văzusem cărţi de joc şi sciam la ce serviad. Privii in jurul med, ca să văd pen-tru-oe unii câştigau şi alţi perded, cănd o voce ’mî atrase atenţiunea.
— Toţi la roşu, zicea ea.
La aceste vorbe se făcu o mişcare intre privitori, şi mă folosii spre a mă strecura in primul rând, la spatele jucătorilor, atunci zării in faţa mea pe tatăl teu.
înaintea sa se vedea o grămadă de aur şi bilete de bancă. Cu capul plecat, cu fruntea rez-matăpe mănă, el privi cu stăruinţă cărţile pe care unu din cei patru le aşeza pe masa.
După o mişcare a sprăncenei, a măineî, înţelesei că el perduse jocul.
fu acela jî timp, o femee teneră aşezată lângă mine, zicea vecinului său:
—	Vei vedea, că drnu de Brjves ya perefe ea-răşî tot ce a câştigat!
—	Ar fi trebuit să se oprească, zicea altu, sunt sigur oă mai are yr’o şasă-zecî mii de franci şi la începu1; u’a-yea de căt yre-o zece mii.
—	De acea se yede qă fiauca uu are grije; ’î cuuoasoe obiceiurile, e cel ni ai încăpăţânat jucător. Iu toţi ani ’l văd câştigând sume mari la Badeu, Hamburg, Wiesbaden şi se întoarce la Paris tot cu mâinile goale.
Aşa dar nu întâmplarea adusese pe tatăl ted la această masă de joc, ci fusese iigpins de o ueiuvinsă pasiune, pi cunoşcead ca jucător, jeî sciad şi numele; el juca in 0 seară sute de mii de franci, o ayere. Era primul jucător: toţi p-ebi se indrepţad spre el, ăi studiau ţaţa : avead pentru el tot felul de griji. In fiue era un jucător.
Lumina se lăcuse.
înţelegeam acum mirările d-luî de Brives iu faţa unui tabiod sau unei vederi, Nu avusese
CORESPONDENŢA «ROMÂNIEI LIBERE"
Paris, 9 Iulifi.
La cameră discuţiunea asupra legilor Ferry a inceput cu totul oragioasă. Cunoasoeţî de sigur sgomotosul incident provocat de tenerul Casagnac şi exclusiunea acestuia din sala Adunării pentru trei şedinţe; iu ori ce cas iaptul are o mică importanţă in raport cu cestiunea ce tratez, şi mă dispensează a vi-1 relata. Un singur lucru pip preocupă, j decaţi ;. nu e de crezut oă uu început de dispuţigne atăţ de pq-ţin conform impozantului subiect^ce se tratează, a influenţat şi pe oratorii carî ad ocupat tribuna dupe d-l Caş gnacî Romanul zice că fliua bună do djigineaţă se vede; şi dimineaţa Ţilei, in care s’a început aşeflişcuţa Iegije jferry, a fost foarţe proastă. In adevăr de atunci pănă jjsţazî, nici uuql din orajborit cari ad vorbit pro sap cgnţra, ng a pus cestjunea pe adgve-ratuj. seu ţeren, unii, guvernamentali, inf-ogaţi, ad apărat proiecţii 1 Ferry, tăiem qUalem- alţii din dreapta pnrq, Fad combătut ia iqtregul săd? nu peuţr’i că jgl găsesp rpB in prjncjp.tj, ci pen? ţru tca el isbesBe mai ou seamă in ,%î lor; in fine, căţî-fa membri pi centrului stănş ap mar pifestşŢ dpriuţa să jel argegdeze jn pneje dip flisposiţiu»iie sale, dar nici uu fleputat, afisplnţ ujcî unul pu J’a courbâtut pcutru că el isbeşce in principiurile democ-atipe cele maî eleureuţare ! diu contra, con tat aoeasta cu durere, s’ad găr sit 78 deputaţi, mai toţi diu stânga extremă, cari u’ad găsit opera d-luî Ferry destul de tiranică, şi onorabilul Madier Montjad, elooentul proscris de la 2 Drcembrid, s’a sculat spre a manitesta părerea acestor 78.
. Discuţiunea a avut loc mai cu seamă asupra al or 2 pimote: 17, cestiuuea co’aţiuuei graduri-lor academice şi 27, inlăturarea congregaţiunilor ne uţorjşaţe de la dreptul de a avea scoli.
D-nu Pani Bert, preşedintele eomisiuuei Însărcinată cu studiul legei despre care vorbim, a fost apărătorul seu oel mai eloeent. Discursurile sale merită o scurtă analisă. Ele sunt in
w 1	v	1	1
numer de trei.
Primul datează de la 21 lunid, pronunţat ou ocasiunea discuţiuneî generali. D-nu Paul Berţ recqnpqsce, că jegea Ferry, este o armă de lupţă in contrş, partidului clericpl, p aripă de lin ţa prţn urinare 9 lege anţi-clerjcaiă. Nu pot expri-îpa mai fliue cugetarea qratqruluî, de căţ ţra-flucăpfl unele pasagiurî din cuveptarea sa : ?Aip refnsat, 4a©e oratorul, fle p şei flpcă se putea face mai mult saii mai bine; arn păstrat afară de căte-va detaliuri, proiectul guvernului, pen-
timpul să studieze arţile; o ma^ă verde, cărţi baui, eată destul, ca să’î indeetuleze imaginaţia şi oebiî.
Inţejegeaip eară, şi peutru-ce ue inţorsesem aşa de iuţe la Paris; trei luni ne fuşeşe fleşţuj spre a călători prin iutreagi Italie, pentru ca Raiuburgul, Baden, el asceptau.
Nu m.e iuşelpsein : tatăl tăia pepfln in căte-va minute vre-o patru-zecî mii franci.
^veaip ochi aţintiţi asupră’î, dar el, absorbit de joq, nu mp vedea. De odată, insă, ridica capul şi primbla privirea in jurul seă. Lmî spuse mai târziu ce căuta: Superstiţios ca toţi jucătorii, eşi zisese, că eine-va printre cei de faţă ei causează perderea şi el căuta să ghicească ciue e.
Me zări, obrajii sqi se roşiră, mă credea fără iudqială in sala theatruluî şi era ruşine că’l am surprins. Incercîj, siUniî surjdă, dar vezendu-rne tristă, pleca capul, şi fiind-că unul din bancheri el intrebâ căt joacă, el dete căte-va bilete de bancă.
Le perdu şi perdu iucă şi altele.
De mai multe ori, yoi să’şî pue bani iu pq-
www.dacoromanica.ro
tra că am crezut, că atunci căud guvernul eşit din cei 3G3, luă posiţiune şi iuaiutâ spre vrăjmaş nu trebuie să ne despărţim de densul asupra puncturilor de detalia.» Şi maî jos: «Vrăjmaşul? Vi s’a spus la această tribună, cu o e-locinţă incomparabilă, unde se găsesce,cănd s’au pronunţat aceste cuvinte: clericalismul, eată vrăjmaşul! cuvinte in urma cărora am fost goniţi din această incintă,» Conclusiunea oratorului este şi mai oatego.ică: «Crez că v’am demonstrat, cum că statul are o prerogativă in materia de inveţăment, că există doctrine peri . uloase, şi că aveţi dreptul a impedica ca aceste doctrine să fie predate tinerimeî naţionale, oănd acel ce le respăndesc nu sunt in regulă cn stătu |. Aceasta este voinţa legei.» Să tragem oare perdeapa după aceasta ? nu, căci ce urmează este şj maî elpcuent. Cetiţi: «In qrî-ee cas, foaia jege. se resurna pentru mine ip formula jul Leibnitz : «Libertatea nu esţte datorita acelora, pari Vor se facă din ea o, armă pentru a invcţa ura tutulor libertăţi or.» Şi daca respingeţi proeotul actual, so poate iptămpla că o zi, in altă in-ciută poate, oameni maî iudrăsneţî probabi'-mente, dară maî puţin prudenţi de sigur, maî puţiu cuminte,'o orez, şi cu toa'e acestea mai logici, cum mi se spune, să zică aplioănd formula marelui filosof: «Nici chiar toleranţa nu este datorită celor uetoleranţî,» După aceste, comentariile emî par inutile !
Cel maţ important discurs al d-luî I\ Bert, a fosţ pentru dştişpl ocasipiieR ppuî âdeverat şiţcces d‘o tribună. Oratorul apără articolul 7 al proectuluî Ferry, care suua ast-fcl:	«Nimeni
nu este admis a dirige un stabiliment de inve-ţămeut public safi priva^ de orî ce categoria, »ic| a pruda vre m. inveţăment, daca aparţine , vre une'î congregaţiunî religioase ne autonsa-ţă,» Acest articol isbesce maî cu şeună ip cpu-. gregaţiupea Jfesuiţilţţr, cea maţ importanţă din jjeje ne-auţorisaţe,
* luveţănientpl Jesuiţilor, zice oratorul, este periculos, statul este dator să’l supritp?. Pascal pe--p şpus, pe sunt aceşti oaipeuî, şi care este morala lor «acea morală plipă de sub-inţelesurî, ip care liberul a bitru era amorţit şi enervat;» o sută de anî după Ppscal jesuiţiî pu s’aij schimbat ; oasuistul Lscobar are ipcă discipnlî, şi cel fie a scris : Skimus tales qualea, era pp jesuit (jeţebru.^
Imî este cu n putinţă a cita, fie chiar in re-sumat, importau'a cuventare a eminentului profesore ; ceî ce vor prinde oare-care iuteres de starea instrucţiuneî in Brauoia, vor căuta să o citească pe larg in ziarele franceze, vor fi atunci de acord cu d-nul Bert, pentru a recunoase ca iu adevăr Ju,suiţii, din toate timpurile şi din toate locuril ?, au glorificat sperjuriul, minciuna, asasinatul, furtul; că eî nu aii păstrat nicî respirul famil eî, pieî respectul credinţei jurate, picî respectul viueţeî omenescî, ca inveţămentul lor este imoral in cel maî mare grad; vor reouuoas-ce cu un cuvent iu aceşti oimmî pe ceî unî marî inaraicî a p.ogresuluî, a cilivisaţi mei, a mo,-raleî, aî neamului omenesc. Şi aceste toate d-pu Bert le a demonstrat magistralmente aducând la tribuua probele cele maî convingătoare, pasa-giurî extrase din cărţi scrise de Jesuiţî, cu a-prqbaţiuuea superiorilor lor, cu aprobaţiunea celor mal ipalţî deipnitarî pî clerului, ou apro-baţiuuea pppcî pdesea orî, şi cari iucă astăzi se găs'sc prin mi na şcolarilor de prin stabilimentele iesuite.
Un pasigiă din discursul d-luî Bert merită o deosebită atenţiune; SI extrag din « Officialul»
zuiiin şi să plece, dar o putere neînvinsă ’l ţinea ficsat.
Juca, juca neîncetat, neodibnindurse de loc, ne lăsând sa’î scape nicî up răpd, ocupat numai yă spoafă apruj şi biletele pe earî ajutorii bancherului ’i lua indată.
In fine numai ei a nimic înaintea sa.
Se-sculp at neî şi bancherul ca şi cum nu ar li aşteptat de căt acest semn, întrerupse jocul. Ufau uu >spre-zeoe ore şi căţe-va minute,
4tuncî ţat 4 ţfiă veni spre mine, ’mî dete braţul in,tăcere şi plecarăm spre otel.
Aăpd peste o jumătate ile oră, fuserăm la noî, cl ’mî zise :
’lţî cer crtare, Marpelo, că te am lăsat singură toată seara. Dar iuta mp Iar ea m’a impins către masa de joc, am jucat şi ep, norocul nume favprisâ ouip ai putut veîlea, şi am fost silit sa joc maî mult de cat aî fi dorit.
Efi ’î respunseî fără slăbiciune.
Aceea ce zioî că e intămplare, eu trehue să o socotesc ca obicnuinţă, Af’aî dus la Baden pentru că nu maî fi putut lăsa la Paris dupe
ROMA Ni A mi SURA
Am vorbit de metode. Pentru a vorbi de subiecte voi fi maî scurt. Asupra cărui punct se chiamă maî ales atenţiunea tiuereî fete ? Asu-P‘a incarnaţiuneî, asupra vieţeî ascunse a lut Cbristos iu sînul mumei sale, şi tinera fată este invitată a interoga fie care din simţurile sale asupra acestei situaţiuui, Două meditaţiunî sunt consacrare circumcisiuneî (esclamaţiuuî şi reset*) se găsesc aci trei puncte: O oraţiuue, uu co-loquiu şi o resoluţiuue (uouî risete).
D-nu de la Basetiere (din dreapta) : imbracaţi totul.
D-nu Paul Bert. Atunci voî ceti cea ce este scris (risete)
D-nu du Bodan (din dreapta) : nu suuţem singuri aci.
D-nu Paul Bert.' Da sunt ip tribune femei şi fete tinere, şi de aceea stăm la indoeală; dar recmiopsceţî, că e o situaţiune strania de a se găsi ip antea nneî aduuărt de oam mî, de adulţi, şi de a pu putea citi in public cea ce a fost s,r s pentru a fi citit, meditat in particular de către o teneră persoană... (Vii aplanse)
Găsiţi oare, că aoeastă scenă este destul de eouvingetoare !
D-nu Bert sfărşesce ast-fel «jesmţiî cu toată dibăcia lor, au oomis o greşeală, s’aii legat de un partid al căruia nume este puţin pppu-lariti şi întărită chiar mania sufragiului ppiver-sal. El a căzut. R,ericp|u| gu ma,î este iu aoestă parte; ger.icftlpi viitorului, este de a vedea pe je-stiiţî devenind republicani Va fi destul a demasca această manopera, pentru ci densa să up reuşiască. Nu! nici o dată in acep^fa Frunţi, al cărei nume este sypanym cu franeheţa, nicî o dată jesniţiî nu vor domni !»
Coscall,
ARENA ZIARELOR
«Românul” observă, maî ăntăî, că atitudinea oposiţiuniî de astă-zî nu se potrivesce cu aceea a liberalilor, când nu ereau la putere; căci n’au stricat nicî o dată protiv-nicilor lor: «Sculaţi-ve voî, să şed eu,” pe cătă vreme oposiţia — este vorba de cea conservatoare — nu numai nu dă concurs guvernului, ca să resolve cestiunea Evreilor, dar continuă a păstra o tăcere pânditoare şi nn aspiră de căt să restoarne guvernul.
Venind la cestiunea ziliî, „ Românul * spune că ea a fost tratată de legislatorii excepţionali de la 1864 şi de cei de la 1874 şi că, prin urmare, gloria invenţiuniî celor patru categorii nu se cuvine guvernului actual, ci legei comunale de sub Statut, care acorda drepturi comunale, fără vre o cerere din partea lor, la patru categorii de israeliţi:
Ceî oe au oreat ţeriî această situaţiune, ceî ce au creat acele deosebiri şi categorii, 1864 şi 1874, ar trebui, maî ăntăiif de toţi, să ia res-puuderea adoptării ideilor lor, iar nu să arunce asupra altora vina pentru faptele lor,..
Comentariile de prisos. Frica de a perde pu totul popularitatea, deja destul de sdrun-cinată, «prudenţii” şi «dibacii” noştri cârmaci aii inceput să arunce moartea in...!
*** Denunţând contrazicerile, exclu-ivis-mul şi nedibăcia guvernului zis liberal, — «Binele Public” nu se poate opri de a exclama, cu o legitimă durere :
Mult trebue să se fi bucurat conservatorii, veijeud contrazicerile celor de La putere, esclu-
treî luni de la cununie. Aî venit aci, numai ca să joci; m’at părăsit ca să te duci să jocî şi toţi te cunosc ca pe un jucător.
El înţelese, ca ar fi zadarnic de .a mai neom ; minciuna de altmirtreli a fost totd’auna neplăcuta tataluî teii; eil ’i recunosc marî şi frumoase calităţi. Inima i-a remas insă escelentă, toate greşelile oe aii făcut către mine nu sunt de căt vina singurel şi fatalei sale pasiuni.
' sciu, emî respunseel după uu minut de gândire, cum aî aliat; sciii cum aî ghicit acea ee’inî spuseseşî, dar nu voesj să'ţî mint: nu te aî inşelat in judecata ceai făcut despre mine. Da, emî place jocul, am inosrcat totul ca să inving astă plăcere funestă şi n’am isbutit. Cănd stafi căt-va timp fără a pune măna pe cărţi, sângele meu terbe, capul meu e in foc, sistemul meu nervos e iritat şi eu sunt bolnav. Sufer de frigurile jocului, cum jurnaliştii sufer de ale imprimatului, ei ar peri dacă nu ar simţi odoarea nesănătoasă a un-î bucâţî de corijat, precum sufer aceia carî sunt departe de ţara ce ’i au veijut năseăndu-se'
sivisinul prin care se isolează şi înclinarea de a negocia cu dtmşiî, ,pre a le inlesni reîntoarcerea in capul afacerilor.
Intre aceste contraziceri «Binele public” mai înregistrează una, care pune cap tutu-l°r: amânarea ce guvernul caută, in toate modurile, să pună resolvării cestiuneî israe-lite, cănd el insuşi a declarat incă de la inceput urgenţa.
Teamă ’î e numitului ziar, ca şi nouă, ca nu cumva guvernul, sperând scăparea numai in amânare, să n’o prelungiască cu lunile...^ şi daca nu până la toamnă, cănd poate s ar mai reci creerii deputaţilor recalcitranţi.
Ea rândul său «Presa» constată asemenea contrazicerea guvernului, care, una a declarat prin mesagiul Tronului, alta a susţinut in sânul comisiunilor de iniţiativă ale camerilor.
Guvernul zice că, a declarat prin mesagiul p ironului, că pa luat nici un angajament in streinătate, că puterile europene nu ne cer d,e căt admiterea principiului din <ut. 44, că n a prejudicat in nimica cestiunea etc. ; şi apoi, dupe ce se pronunţă majorităţile comisiunilor, el nu voesce să ţie seamă de soluţiunea acelor majorităţi.
! )iu această contrazice^, s© pot deduce multe şi bănuitoare ţpotese, dintre carî unele s’aă şi manifestat deja iu şedinţele secrete ş,l© adunărilor de revisuire.
Serviciul telegrafic a! «României Libere*
da la 15 Iuliii — 9 ore dimineaţa.
Viena, 14 luliu. ~ D. de St remayr, presi-dcutul consiliului de miniştrii, a fost a'es deputat de colegiul marilor proprietari din Bucovina.
Se scrie diu Ooustautiuopol către «Politischc Oore-'pondenz», că sgomotnl se respăndeşte, că sultanul ar fi graţ at pe Malnnu! Damat-paşai oare e aşteptat, zilele acestea, la Couslantinopol; el ar fi iuloeuit in postul seu de guvernator de Tripoli, prin Mahomd Neddiu.
Oonslanlinopole. 14 luliu. — Sultanul a es-pediat la principele Bulgariei firmanul şeii de învestitură; Khereddin-paşa l’a însoţit de o scrisoare prin care recomandă principelui interesele Mahomedanilor bulgari.
Monseniorul Antonio Graselli, arohiepiscopul de Colosser, a remis sultanului o scrisoare a Papei prin care ’î mulţumeşte pentru atitudinea pastrata de Poarta in timpul conflictului cu Hasuniştii.
Berlin, 14 luliu. — Consiliul federal a luat in desbatere propunerea tăcută de d. de Bismarck, pentru a introduce iu sistema financiară a imperiului eserciţinl budgetar bienal.
«Monitorul (official» îpublică dimisiunea dd. Balk şi B’ridentbal, lăsăndn-le titlul şi rangul de ministru de stat; el publică, ia acelaşi timp numele succesorilor lor :
D. Puttkamer, presidentul Silesieî, e numit ministru al cultelor.
Succesiunea d-luî Friedenthal e împărţită iu trei: d, Maybaeh e numit ministru de lucrări publice, insărciuat cu direcţiunea oficiului drumurilor de fer din imperiu; d. Hoffmanu, ministru de comerţ, şi d. Lucius, ministru al a-gricultureî.
Balurile, concertele, teatrele, nu au ifimic plăcut pentru mine; nu aflu plăcere iarna de căt la cer ul meu, vara de cat la bal. Speram, scumpa mea, să pot ascuude iucă aceaat trist viţiu, dară o intămplare ’ţî a spus totul. Imî pare ren, dar cred maî înţelept, să ’ţî spun azi totul, pentru ce v am luat de soaţă ? Imî vei zice, cum ’mî a venit mie, care nu ine gândesc de căt la joc idea de căsătorie ? D-zeule, e simplu; te iubeam, Dai cum a avut loc şi acest sentiment iu inima mea ? Nu sciii; am crezut că ’mî va aduce poate vindeoarea, scăparea. Lăugă tine, speram să de-viu un alt om, să inving pasiunea mea, să me consacru ţie şi să te fac fericită. Iad cerul de martor, că aceasta a fost singura mea dorinţă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
----------
Sofa, 14 luliu. Principele Alexandru al Bulgariei a sosit aseară şi a avut o intrare so • lemnelă in capitală. 10,000 de mibţie.iî bnl-garî formau rîndurile trecere! sale. Principele a respuus, in limba bulgară, la discursul mitropolitului, care i-a urat bună-venire, la poarta oraşului.
Londra, 14 luliu. — Camera Comunelor. — D. Burke neagă că Ruşii ar avea int nţitiuea de a merge coutra oraşului Menv.
Camera Lordilor. — Marquisul de Salisbury declara, că nu maî e nicî un singur soldat iu România. Trupele de ocupaţiune, cartau remas inca dincolo de Dunăre, se retrag răpede către porturile de imbarcare Varua şi Bnrgas ; căt pentru Filipopol, oraşul şi teritoriul seu sunt cu totul evacuate.
După această declaraţie, Camera lonjilor respinge, fără vot, moţiunea presintată, ca Engli-Gra să lucreze diplomăticeşte, ca Ruşii să evacueze cu totul teritoriile situate la Onest de Prut, in termenul fixat de tratatul de Berlin, adică înainte de 3 August.
— 15 luliu nmeazi —
< onstantinopol, 15 luliu. — Sultanul a n fusat aprobarea sa la numirea d-luî Rescikow, chiămat de către Aleco-paşa la umil din marile posturi administrative ale Rumelieî orientale. Cu toate acestea, guvernatorul geDeral a mnnţinut numirea şi n'a răspuns la nota Porţii, care ’î tăcea cunoscut retuşul Sultanului.
MatPid, 15 Uliii. — Cortegii afi votat, cu HG voturi contra 44, adresa către reg le ca, răspuns la mesagiul de deschidere a Camerilor.
(Havas)
■—	r—	.	__
împrumutul de 8 milioane al corn. Bncurescl.
Fablou de numereln obligaţiunilor' eşite le. sorţi la 1 (13) luliu 1879.'
137 183 314 443 445 626 639 680 736 750 764 786 793 916 865 918 985 1048 1125 1126 1212 1276	1337	1427	1451	1475	1556	1714
1768 1810	1822	1002	1903	4996	2166	2170
2183 2392	2337	236L	2422	2450	2781	2959
3231 3487	3589	3812	3664	3691	3833	4022
4076 4131	4248	4392	4366	4550	4661	4712
4717 4713	4904	4930	5095	5230	5375	5498
5710 5850	5887	5940	5967	5987	5990	6073
6318 6403	6505	6609	6618	6714	6940	7155
7473 7717	7753	7802	7890	7917	8440	8516
8557 8661	8686	8737	8800	8840.
Şeful divis, comptab. Petrescu.
CURSUL BUCURE8CI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. H. FERHO&F-ţiî BENZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 3 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
l0°/u Oblig, rurale.............
»	> egite la sorţi.
8%	> domeniale . . .
>	>	e-j te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f. C. 7°/0	>	, urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
» cu pr. Buc (bil. 20 1.) Renta RoiMnă ....
Acţinni ‘Dacia». .	.	.
> «Roinania» , .
Cupoane rnrale exigibile .
» domeniale » .
» scrisuri ,	.
Argint contra anr .	.	.
Bilete hypoteeare contra aur Rubla liărtie .
Florinul .	.
Lose Ottomane
CURSUL DIN VIENA 14 luliu
Napoleonul............
Ducatul ........
Lose Otomane..........
Rubla Hărtie ......
CURSUL DIN BERLIN 14 Iul.il
Obli. căile ferate romane .	. .
Acţiunile	»	, . . . .
Priorităţi	»	.....
Oppeuheim.....................
Ruble liărti e................
Stern ........................
Lose Otomane .................
CURSUL DIN PARIS 14 luliu
Renta Romănâ .................
Lose Otomane..................
SCHIMBUL 3 lulifl
Paris (3 luni).................
» la vedere.................
Londra (3 luni)................
» la vedere. ....
Berlin (3 lu î)................
» la vedere.................
Viena la vedere................
Adresa pentru telegrame,
Cump. Viind.
101’l,	1013/,
98	98 ya
100	100»/2
97	argint
188	185
96V,	96%
91	91%
99y2	100
27	28
72	72%
200	205
08	70
iy*	arg.
	—
	anr
ay»	i %
1%	1 %
2 50	2 51
2 18	2 19
44 -	48 —
12 ral.	11 Iul.
9 20	9 20
5 47	5 47
21	21 20
114 75	114 25
94 20	94
33 30	32 80
94 75	95
108	108 25
203 40	202 25
37 60	37 60
71 50	71 50
4(i 75	47
99 3J	
100	
25 10	
2527’u	
122 3/,	
123 «/a	
2 18	
Farmo Benzai.
KOMANIA LIBhKA
De venţlare maclaturi (hârtie stricată)
cu ocaua
A se adresa iu Strada Lipscani No, 11 —13.
Maşina porlaliva de laial iarba si secerat cereale
Care se poate pune iu aplic<tţiime de către o singură persoană, se poate avea cu
PHUŢi'L DE 300 franci	„
DE LA
in Vienn, Wahring llrrrengasse 74 şi 76
Această maşină este patentată pentru tot continentul
12— 15 bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru ce’l face această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe oiî-ce teren cu mltnă uşurinţă. — Maşina are o simplă construcţiune; un uşor mers; o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ca să se avanseze 40% ca arvună; restul d’o dată cu priimirea. La comande de 10 bucăţi cel puţin, se dă un scăzăment de 10%. — Cu diferitele comande me rog să fifi onorat căt mai in grabă, căci in toiul sesonuluî nu pot garanta pentru indeplinirea insărcinarii ce mi s’ar face.
ANUNCIU IMPORTANT
IN EDITURA MAGAS1NULUI DE MUSlCA
IOSEF SANDKOVITS
No. IU. Oa'ea Victoriei (Mogoşoai) No. IU,
A anărut un frumos album care coprinde 32 fotografii ale oficerilor căijuţî iu resbel pentru independenţa României.
Acest album destinat a seivi orept suvenire pentru eroi iudependinţeî costă numai 2 lei noi, Vînzatoriî din provincie priimeso rabat 30% Petsoanele care doreîc a avea un singur e-semplar safi maî multe vor trimite pre iul ju măre! postule safi bilete liypotecare.
Espediţinnnea se face prompt prin posta, lot de o dată sunt rugate famil ele d-lor ofi cieri cazaţi iu câmpul de resbel, să bine vo-iascâ a ne trimite căte o posă atât reproduse cât şi nereproduse, spre a se publica in al 2-lea volum care complect asă seria.
^Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. ILLEX
R tuşeşte in tot-a’a-una a leda pătuluî alb, culoarea juneţe! sale, ’l comunică viaţă, creştere nouă şi o frmuustţe Înciuda. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativfi a cărui proprietate batnrală şi nfailibilă este de a întări părul. Superioiitatea şi bunătatea regene-•	ratorului sunt recunoscute in lumea ii treagâ.
Veritabila preparajie se vinde infăşurată in chărtie roşă Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampion Londra (Nnylitera}
l'entţarea cu ridicata ia Domnii ‘Appel >ţ' C-nie in Bucureşti Venştarea tn dctail in Bvcurtsci la D nii Paul Frodel, N Nicolescu, M. Moisescu, I. N. Ardeleana, F. Gunthler, Brăila G. Hepites, Craoiva B.M,
Georgevici
PERFECŢIUNE !
REGENERATORUL UNIVERSAL AL I ERULUI
DE
647	Daomna S. A. ALLEN	i00
IN MARE QUANT1TATE LA
IPâHJIL ©©OriElbfS şi P&BIFilSailR
Furnisoriî A. S. R. Doamnei
Calea Victoriei No. 37 lângă Pasagiul Român.


Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
mai multă de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu succesă de toţi medici: pentru a vmdica Gaslntcle, Gaitralgiele. Oyspepsiele şi Crampele stomacului, Constipatiumle rebele, pentru a fs.cilna digestiu-nea ş'a regu.a funcţiunile stomacului ş ale tuiesUaeloru.
Slropuld sedatlvâ
cuBromure de Potassium!
ŞI cu cDjă de portocale amare
Este remediulu celu maî eficace pentru a combate Afecţiunile Ammei, Epilepsiile. Uystenele. Migrena. Citarea (Danse_de Saint-Guy), Insomnia, Gonmtlsiunile şi Tusa copiiloru in timpulu deutmuneî;’mtr’ unu cuvintu in t6to A/ectiumle nervose.
Fabrică, Sped tiune : J.-P LAHOZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul, PARIS, şi la principali Spiţetf din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * SIROPULU DKPURATlVU de Coiî de Portocale amare . cu lOnţjRE l'E POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coji d,- Portocale şi de Quassia amara P OTO-IOUURE DE FLIIU. «■mtaMffidmBMBfti ana
PARFUMERIA GELLE FRAŢI
-	E-tVrcz ku,7\
VrocvÂ* ratam** Lwft*'1 N £ \ 6tAor\
^ GfcUJL TRLRtS r
e pate cotisem avi ieiits leur beaute | et calme Vinflammation des qesnves
35, strada d'Argout, 35, Paris.
Kvposiliiiuea 1N78.— Medalia de Aur.
PASTĂ DENTIFRICE GLYCERINA
Procedeul lui Eug.DEVERS,laureat de pharinacia,
paris 1878
Medalia de Aur
Cel mai bun Dentifriciu si cu tote astea singurul care sa păta fi cumperat de tota lumea.
Acest product ve va conviuge de superioritatea pari’umcriei cu G l. vet: iun a lui UEVEltS, chimist-Deposit la principali parfumori si coifuri.


No. 37.
CALEA VICTORII
ALATURI
PASAGIU HOJIAIV
SALOW £1«X3GAWT
peiuVru
t‘VJ3STS RAS SI FREZAT ffe SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE!
SALON PENTRl COIFAT DAME
V p!r’ in,mare qoantitate, Mânuşi, Flori, Perii, Piepteni etc etc. J. oirumerie din primele case din Paris şi Londra.
Recomandă asortatul seu ntagasin, un serviciu prompt şi preţnrile moderate.
Se efectuează orf-ce comande pentru Districte.
NB. Adresa pentru telegrame: Paul Coifeur, Calea Vietoieiî No. 37 _________________(R. 641 12-6)
h
Plumb Franţuzesc
Se vinde in quantităţî mari şi mici cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru învelite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţi rî de 15 lei butata. — De veu^are la subsemnatul
7?. LITTMAX
(30-1-16).	No. 19 Strada Germană No. 19.
MEI		ixLFTCTT, TREISI				'TJTLTTiCăAR.			
BUCURESCIBARBOSIR	OMAN,	BRCD]	î ÎESCHE	>E LINUL! BCI01	] 10VJ	. BA!	RB	0 SI-GALA	tŢI ŞI TECDCIUBERLAD
Kilom de la Bucur.
Bucm*escî-Barfooş!-Roman
io
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262-
279
288-
302
320
339
354
365
379
395
412
423 4 4 467
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Buftea
Perişu
Criviaa
Ptoescî Best. S?®' Pfee.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Sos. Plee
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu.
Sos.. Plec:.
Bărboşi Rest. p”8^
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachă Iveşti
Tecuci Rest.
Mărâşeşti
Pufeşti
Adjud Resteaiant Suscut RaaaciunCi Valea Seacă
Bacău Rest, p^.. Galbeni
ROMÂN Res. Sos.
Buzău Rest.
Brăila Resta.
Tr acc.		Tren de pers.				T mixt
1		5		7		11
Ore	M.	Ore	M.	Ore	M.	Ore .
seara		dim				
9	00	7	20			
9	14	7	40			
9	25	7	56			
		8	19			
9	54	8	39			
10	19	9	10			
10	29	9	30			
10	44	9	50			
10	53	10	03			
11	19	10	40			
		11	)3			
		11	22			
12	03	11	40			
12	11	12	00			
		12	34			
		1	09			
1	81	1	49			
		2	21			
2	20	2	55			dim.
2	28	3	10			7 U5
2	58	3	45	dim.		7 50
3	13	p. in.		9	10	dim.
				9	33	
				10	02	
				10	20	
				10	46	
4	51			11	15	
5	Ol			11	40	
6	34			12	20	
				12	46	
6	16			1	10	
6	39			1	34	
				2	13	
				2	42	
7	46			3	00	
7	54			3	12	
				3	48	
9	00			4	25	
dim.				p. m.		
Barboşi-Gal tt ţ I
Kilom. i da la Barboş	STAŢIUNI
19	BĂRBOŞI Rest. Pire. GALAŢI Rest. Plec
Aretarea trenurilor
Tr i cc.’Tren de pers.
601
Ore M.
603 | 605
Ore M. Ore M
uoap
3	30
4	05 noap.
seara I p. m
3	55	7 25
4	30	8 00
seara | p. m.
RoniHii-Rarboşi-Rucuresci
Kilom	
de la	STAŢIUNI
Roman	
	ROMAN Rest. Plec.
23	Galbeni
44	Bacău Rest. ^°s-Plec.
55	Valea Seacă
73	Răcăciuue
89	Sascut
lo3	Adjud Restaur.
114	Pufeşti
128	Mârâşeştî
147	Tecuci Resi.
165	Iveşti
179	Hanu Oonacki
169	Preval
2u6	Serbeşti
218	Bărboşi Rest.
239	Brăi a Rest. ^
261	Muftiu
278	Janca Restaur.
298	Faurei
319	Cilibia
389	Bnzeu llest. p?s* Plec.
350	Monteor
354	Ulmeni
374	Mizil Ristaur.
890	Albeşti
396	Valea Călugărească
408	Ploesci Rest. pŢf
427	Criviua
437	Perişu
450	Buftea
457	Cbitila
457	BUCURESCI Rest. S.
Aretarea trenurilor
Trace.		Tren de pers.			
2		6		8	
Ore	M.	Ore	M.	Ore	M
seara,				p m. |	
8	30			12	10
				12	46!
9	26			1	17
9	31			1	27
				1	45
				2	25
10	29			2	53
10	52			3	22
				3	41
11	31			4	15
11	55			4	45
12	05			5	10
				5	43
				6	07
				6	25
				6	54
1	36	dim.		7	15
1	51	12	50	seara	
2	23	1	25		
2	31	J	40		
		2	18		
3	25	2	54		
		3	28		
		4	03		
4	41	4	35		
4	49	5	00		
		5	21		
		5	31		
5	37	6	13		
5	59	6	45		
6	08	6	56		
6	22	7	15		
6	32	7	40		
6	57	8	14		
		8	32		
7	26	8	56		
7	38	9	15		
7	50	9	30		
sera		seara			
12
Ore M.
seara 7 35 S 20 seara
G a 1 a 11 - B a v b o s î
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI
19	GALAŢI Rest. Plec BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor		
Tr. ac. 602	Tren de pers.	
	604	606
Ore M.	Ore M.	Ore M.
p. m. 12 05 12 40 p. m.	dim. 7	25 8	00 dim.	dim. 8	25 9	«0 dim.
Bucurescî-Yârciorova
Kilom. de la Bucnr,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM
Trenuri mixte
17
OreM.
19
Ore M
21 Ore M.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
2l9
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
385
*45
364
382
BUCURESCI Rest. p.
Cbitila
CiocănescI
Gbergani
Titu Restaur. Gâeştl Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti Stolnici Corbu Potcăva
Slatina R st.
Sos.
Plec.
Peatra
Sos.
Plec.
Pe eşti Cârcea
Craiova Rest.
Plec.
Isalniţa
Coţofeni
Ra cari
Filiaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R. |°8' VARCIOROVA Sos.
Teciiciu-Bârlad.
Varci otova- Bnciirescî
Kilom. de la
Vâr ci
S T A Ţ I u N I
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
O.e M.
Trenuri mixte
18
OreM
20^
Ore M.
22
Ore M
Kilom. de la Tecuci	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
			Trenuri mixte	
			13	15
			Ore M.	Ore M.
16 29 36 51	TECUCIU Restaur. Plec. Berheci Ghidigeni Tutova BERLAU Restaur. Sos.		dim. 5 20 5	53 6	21 6	38 7	05 dim.	p. m. 5	35 6	11 6	43 7	03 7 30 seara
dim- 8 10	p. m. 1 25		p. in- 5 40			VARCIOROVA Plec.	a. m. 11 00		p. III. 5 00
8 24	1	52 2	19		6 04 6 33		18	T.-Severin R. p“8.	11 25 11 30		5	30 6	01
8 58	2 45		7 Ol		37	Palota	12 0-		6 59
9 18	3 24		7 45		47	Prunişor			7 20
9 46	4 1-2		8 b3		67	Timnea			7 40
	4 50		9 11		72	Strehaia			8 16
	6 17		9 40		83	Butoeşti			8 38
10 35	5 31		9 55		96	Filiaş	1 33		9 10
10 50	6 01		sera		102	Răcai i			9 26
	6 47				113	Coţofeni			9 49
11 43	7 23				121	Işalniţa		dim.	10 06
11 57	.- f2				131	Craiova Rest. !,os'	2 21		10.25!
	8 18					r.ec.	2 31	6 00	ndpte
12 43	9 00				140	Câreea		6 20	
12 49	9 2o				147	Beleşti		6 39	
1 18	10 05				163	Balş	3 18	7 22	
1 40	10 41!				176	Peatra	3 40	8 00	
	11 19 11 38				193	Slatina Rest. pj*8^	4 06 4 11	8 35 8 55	
2 30	11 55	dim.			214	Potcâva		9 42	
2 40	n6pte	6 45			226	Corbu	4 57	10 15	
		7 06			236	Stolnici	5 11	10 39	
		7 23			252	Costeşti		11 23	
3 39		7	48 8	15			274	Piteşti R ist. pfŢ	6 00 6 16	12 06 12 41	
		8 42			281	Goleşti		1 00	
		9 17			295	Leordei i		1 34	
		9 47			312	Găeşti	7 05	2 12	
		10 07			333	Titu Restaur,	7 37	3 10	
5 10		10 30			3*5	Ghergr nl	7 53	3 39	
5 40		11 15			358	Ciocăreştî		4 07	
5 50		11 40			372	Chitii	8 28	4 42	
6 16 săra		12 15 p. m.			382	BUCURESCI R. Sos	8 40 seara	5 CO P Jl	
dini 5 41
1.
36
«’tfi
Bârlad-Tecuciii
Kilom. de la Bârlad
15
22
35
51
H7l«uro»C5- TJnogjrrf»	Hleeco. 8tr, Lipieani No, U. —i'orn. 7651
	Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI		Trenuri mixt	
		14	16
		Ore M.	Ore M.
1F.RLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigeni Berbeci TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 34 9 67 10 26 10 55 a. m.	seara 9 45 10 16 10 86 11 31! 11 00 ndpte
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 684
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 5 IULIU 1879
ROMANIA LIBERA
APARE I3NT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL*.
In Capitală : 1 an 30 leî, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. Iu Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. Ia Strelufitate: 1 an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
î"	|"a ^miJ}}straţhine Tipografia St. Mih&lescu şi la correspondeutiî diaruluî din judeţe.
In Flanela: La SOcim Havas, Laffit et C-ie, Plăcere la Bourse, 8, Paris. ' '
La D-nu Eug Micoud’s, Poreign Advert'ising Agency. 130—140 Pleet Street, London.
La i)-nu li. G. Poppomtz, furnisorul Curţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
La D-nu Adolph Steiner, Auoncen-Expedition Ham burg.
In Anglia: la Austria:
Iu Germania:
•nu fi.
Inseraten, Pacht der Berliner Wespeu, in
ANUN CIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina IlI-a..........i ijea.
>*	>>	>,	11-a............2 ,.
Epistole nefraucate se rel'usu Articoliî nepublicaţî nu se înapoeză. Pentru rubrica: Inserţiî şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă. ^
Prim-Redactor: STEF. C, MlOHAILESOtJ,
SURI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Praga. 14 Iuliu. — In lagărul de la Mniclio-witz se fac pregătiri pentru primirea împăratului, care in zilele proxime va sosi incognito.
Sofia, 14 Iuliu. — Erî la orele 2 d, a. prin-oipele Alexandru 1, ’şi ţinu intrarea sa in Sofia.
10,000	de^miliţienl formai! spalierul. Mitropolitul Audreî 1 intămpinâ cu o cuvântare ocasio-nală. Pricipele respunse bulgăreşte şi termina ou vorbele: Trăiască Bulgaria! înaintea palatului se ţinu o revistă, principele se arata de două-orî pe balcon.
In favorul oelor arşi in lârnova pe lăngă principele, care a subsemnat 200,000 frnncl, au mai oferit şi deputsţiî din adunarea naţională trecută un ajutor de 80,000 franci.
Cairo, 13 Iuliu. — Ckedivul a primit controlul european şi 1 doreşte ca sa se esercite in mod salutar şi energic, S’aîî făcut mari schimbări iu personalul administrativ. S’a numit căte uu inspector superior pentru Egiptul de sus şi (le .)os-wNegocierile pentru instituirea unei eo-misium internaţionale de liquidaţiune sunt incă in curs, dar promit bune resultate.
Ternova, 13 Iuliu. — In urma unei inţelegerî dintre principele Bulgariei şi marele vizir, tributul^ Bulgariei s’a fixat pe an la un '/, milion franci. Ruşii aii deşertat Şumla; definitiva evacuare a fortăreţiî se va termiua pană la 24 1 c.
Serviciu Telegrafic al «României Libere”
de la ]5 Iuliu, — 8 ore seara.
Viena, 15 Iuliu. — «Fremdenblatt» anunţă, ca Aii Maidar-paşa e numit guvernator de Scu-tari (Albania), înlocuind pe Hussein-paşa.
Berlin, 15 Iuliu. — Nouil miniştrii s’ati dus la Coblenz, ca să se presinte împăratului.
(Havas)
A se. vedea ultime, soiri pe pagina UJ.
Bucureşti, 4 Iuliu.
Se pare, că sacul cu argumente evreo-tile, pe care presa guvernamentală l’a pus cu o minunată graţiositate la serviciul cau-sel ce faimoasa Alianţă urmăreşte cu atăta ingrijire in ţara noastră, in care ea crede
a vedea un nou păment al făgăduinţei, _____
sacul acesta, atăt de bine Îndesat, sunt câteva zile numai, cu principii liberale şi cosmopolite, de un calibru foarte respectabil, precum ni se zicea, şi cu complesenţe cât se poate de afectuoase pentru causajudais-ntmluî, a ineeput să-şi arate acum pântecele, i se zăiesce chiar fundul, şi cu toate acestea mărinimoşiî şi prevăzătorii campioni al categoriilor n au câştigat incă un singur pas. nici pe terămul opiniunel publice, nici in convingerea diplomatică ce au luptat să formeze in cugetul mandatarilor ţeril.
Roriuţele guvernului nostru mau ajuns dar tocmai departe in sfera faptelor, şi nici credem, că va avea fericirea să şi le reali-seze.	t
In aceste căte-va zile. de căud inalta noastră cârmuire a lăsat să-i se audă viersul asupra modulul seu de a resolve grava ceşti un e ce ne preocupă, şi de atunci, ca să-şî atingă scopul, nimic n'a fost cruţat pănă azi, din toate numeroasele şi moralele inliuenţe ce puternicii zilei ştiu aşa de bine mânui.
Presa oficială şi oratorica de culise a cheltuit cu prodigalitate toată avuţia inspi-raţiunilor şi argumentelor el. Artificiurile diplomaţiei, care pentru trebuinţa momentului a consimţit să plece urechia la şoptele Alianţei, au fost puse la disposiţiunea d-luî Brătianu, ca d-sa, cu acele fulgere in mănă.
să poată clătina, curagiul ţeril, să o poată uimi şi ingenuchia de groază.
Nimic n’a isbutit insă.
In contra adevărului puţin poate sofisma : in contra pericolului esistenţil, nici un alt pericul nu se mal poate invoca.
Dreptul de a ne legiui, după cum inţe-legem noi şi după cum cer interesele noastre, este o proprietate sfântă a naţiunii, pe care Europa nu o va ataca, fără să comită o flagrantă călcare a principiei or, stabilite şi recunoscute in codicele moral a ginţilor.
Şi in cestiunea aceasta anume, ea nu se va espune a le nesocoti.
fn situaţiunea dar de faţă, după ce guvernanţii au zis tot ce se putea zice in favoarea emancipăfel politice a Evreilor, după ce guvernul şi-a dat şi ameninţările şi arama pe faţă, se pare că o nouă campania incepe, poate sub alte forme, dar după aceeaşi tactică, ceea ce va conduce, de sigur, la acelaş resultat.
De o cam dată, oficiosul guvernului revine la teza sa favorită, că spaima noastră ar fi numai o nălucire, şi el incearcă azi din noii să ne facă a crede, că noi Românii am li nisce oameni ce ne speriăm pănă şi de propria noastră umbră; că, in cestiunea israelită, noi am fi schimbat cu Ovreii bărbăţia si sângele nostru rece!
De rândul acesta „Românul” ia rolul linul moşneag — ce de alminterl, i ar conveni, dacă nu ne ar aduce aminte fabula vulpe! in-brăcată in haină de călugăr, — care multe şi felurite a văd ut iu viaţă-î, şi care asemenea inţeleptulul Ullis işl permite a da poporului poveţe. Deosebirea ar fi intru atăt, că noul ITlis işî consumă isteţimea, ca in propria Iul cetate să introducă pe ne-simţite calul cu păntecile plin de duşmani.
Ci ascultaţi numai:
«Veniţi-»e, oameni buni,in fire; fiţi de astă dată Romani eu inima 51 cu mintea, şi nu vă asvărliţi nebunesce in prăpastie, ca să scăpat! de lătratul câinelui de pripas, pe care ’l puteţi foarte lesne îmbuna.» (!)
Cum vine vorba, câinele de pripas ar fi Evreii, car noi zănaticii aceia cari dăm in prăpastie, pentru că pripăşitul dobitoc ar fi «lătrat şi ar fi rânjit colţii” la noi.
Momitoaie şi frumoase sunt poveţele bătrâneşti, mal cu seamă lucrate aşa cu in-condieturî de gândiri iscusite şi cu o pană in destul Încercată, dar nu uşor să lasă a fi amăgit poporul roman, care de la strămoşii Iul mal vechi şcie vorba sănătoasă, că sub earbă se ascunde adesea, veninul unul şarpe.
Şi aci e tocmai caşul.
Sub aparenţa de nevinovăţie şi de spaimă copilărească din parte-ne, sub care oficiosul guvernului se ostenesce a ne infăţişa cestiunea israclită, zace pericule reale pentru ţară.
Nu vom zăbovi să analisăm povaţa in pil-durl, ce am citat, căci din ea am scoate negreşit, că ameninţările cu cari guvernul voesce a ne înfiora, ar fi numai lătratul unul căine de pripas, de care n am avea să ne temem; că toată istoria lătratului ar veni, in cele din urmă, la buna noastră voinţă de a svărli un codru de drepturi categoriilor, amuţite asupră-ne de generosi-tatea umanitară a guvernului nostru.
Cu vedită intenţiune, voiţi insă să abateţi din cale.
Nu cu loc de tocmeală^ şi cu mijloace de a «imbuna* pe pripăşiţi, voesce ţara să legifereze principiul art. 44 al tratatului de Berlin.
Pe terenul invoelilor şi al imbunărilor,
noi putem fi pierduţi. Târgul 11'are ţanc, şi cestiunea. se denaturează asfel. in defavorul nostru.
Dreptul naţiunii, de a se cărmui înăuntru prin legi pornite din propria sa ehib-suinţă şi sancţionate de voinţa el suverană, nu poate şi nu trebue să cadă nici o dată la o afacere de i 11 voiri şi de aprecieri arbitrare, pe cari străinii să i le impuie ca norme politice.
Categoriile d-v. nu aii nici un sprijin juridic, şi in contra dreptului ţeril, de a’şi garanta esistenţa sa naţională şi de a 'şl apăra interesele sale economice, nici un drept nu se poate invoca, nici un argument nu se poate opune.
Unde am ajunge, in adevăr, aruncaţi o dată pe panta principiului periculos al categoriilor ?
Este a deschide, in cel mal scurt timp. un drum' bătut altor categorii, cari nu vor iutărzia de a ti inventate şi susţinute, cu fel de tel de iscodiri advocăţescl.
Aceasta ar insemna, in perspectivă, grabnica impămăntenire a intregei jidoviml.
Şi fiind chiar ast-fel cum ziceţi d v., cine ne asigură, că năzuinţele Alianţei se vor opri la cele c ncî categorii, pe cari le propuneţi azi ?
De ce o categorie şi nu alta ?
Nu ne mal păstrează oare Alianţa şi guvernul vre-o machinaţiune, cu efecte şi mal surprinzătoare ?
Deja a resunat in Berlin vocea unui comitet israelit pentru recunoascerea, egalei îndreptăţiri a Evreilor romani (?) cu creştini români, carese preface a combate, sub diferite pretexte, chiar categoriile d-lul Brătianu, ca neîndestulătoare pentru satisfacerea dorinţelor umanitare ale Europei, aprinsă de focul sacru al causeî israelite !
Ce să mai fie oare şi aceasta ?
Eată urmarea ideilor şi politicei dv. Alianţa are dreptul să strige: Vapetit vievt en mangean.
Orî-carî ar fi insă mijloacele pe cari le invărtesce acum diplomaţia d-luî Cremieux, ele trebue să ne dovediască un singur lucru, că naţiunea nu este şi nu poate fi tare, de cât remăind neclintită, pe principiul împământenirii individuale, care satisface preş cripţiunea art. 44 şi care nu dă loc la nici o tocmeală pe categorii.
Dar nu e gândul nostru, să combatem acum categoriile ! Ele au fost distruse sub argumentaţiunea iresistibilă a intregei prese independente, combătută cu vigoare şi fără loc de replică, de către oratorii secţiunilor parlamentare.
Cestiunea este, in momentul de faţă, că, ori -cum ne vom întoarce, cestiunea israelită este un pericul.... şi dacă am avea timp să plângem pentru alţii, fără să ni se scurgă ochii, am zice, că ea este un pericul european, şi că, curând sau mal târziu, are să pue pe gânduri toate statele cari fac azi atăta paradă cu umanitarismul lor judaic.
Pentru actualitate, nu nălucire şi spaimă de fricos este cestiunea israelită pentru noi, ci o fatalitate reală ascunde in sinul ei.
Regretăm că in cele mai dese caşuri lucrările de merit şi serioase trec la noi forte puţin observate, foarte puţin apreciate şi aprofundate «Revista ştiinţifică” a publicat in cursul lunei lui luniu un articol, lucrat cu multă conştiinţă, in care se dovedesce, pănă la evidenţă, periculele economice la cari ne espunem, cedând, fără cea mai strictă măsură şi nepregătiţi cum suntem, şi terămul nostru poiitic abilităţii, intenţiunilor puternice şi calculate ale Judanimei.
Acest studiu economic, datorit d-lul Au-relian. care a reuşit să-l încheie din cele mal varii şi luminoase cunoştinţe, are darul pe care ăl au adevărurile ştiinţei, de a nu lăsa nici urmă de bănuială, că cestiunea israelită este — precum i place azi „Românului” s o treacă— atăt de simplă şi de uşoară in consecinţele el, in căt. să ne fie permis a ne juca ori cum cu dansa, fără a ne vedea intr’o zi aspru pedepsiţi.
Suntem contrariaţi, că spaţiul nu ne-a permis a reproduce acest studiu merituos.
Cum să ne esplicăm insă, că redactorii „Romanului" ţin aşa de puţin să se lumineze in această gravă cestitme, d-lor cari de ani ne strigă ”luminează-te şi vei fi" ?
De ce nu urmăresc oare scrierile, cari ar putea să-l îngrijească ceva mal mult, când ar pune mâna pe condeiu, ca să ne înşire, că resolvarea cestiuniî art. 44 ar fi, pur şi simplu, cai verzi pe păreţi?...
In zadar voiţi a băga lumina sub obroc, căci ea tot străbate.
Nimeni nu se mal poate culca azi pe că-pătăifi de ilusiunl, cănd faptele stau de faţă, când insisî scriitorii d-v., cari nu şi-atl tocit incă simţul independenţii, vă strigă: nu vă jucaţi cu interesele vitale ale ţării, nu umblaţi a amăgi lumea, legăndu-o la ocbi, cu vorbele d-v. meşteşugite, ca să nu vază prăpastia, la care voiţi a o duce.
CRONICA ZILEI
Comitetul delegaţilor Cameriî. in cestiunea. art. 7, şî-a trminat lucrările. D. V. Conta a fost ales raportator. Proiectul comismniî de iniţiativa s’a priimit, modificăndu-se numai inaio-ritatea de două treimi in maioritate absolută, pentru impămănteuirea străinilor, şi adăogăndu-se incă o dansă de scutiţi de stagiu :
Străinii născuţi in ţară, cari aii urmat in şcoa-lcle noastre şi au dobândit, la noi, bacalaureatul.
<1 bomania liberă» admite şi susţine proiectul comitetului delegaţilor.
Ministerul şi minoritatea de trei (d-niî Giani, liăţescn şi Leca) s’aîî opus la transformarea proprietăţii im mo biliare in drept politic şi la înscrierea acestui lucru in oonstituţiune ; apoi a susţinut admiterea unei liste conţinătoare de ca-tegoriele sciute.
—X—
A seară s’a ţinut o lungă consfătuire la Herdan. Au vorbit dd, Grădişteanu, Fleva şi Brătianu o dată, de doue, de trei ori. S’a repeţit vorbele de pericole, de retragere de la guveen, de apeluri spre a cădea la invoeală. Primul min'stru şi-a aliătat nemulţumirea sa, că comitetul delegaţilor a ales de raportator tocmai pe d. Cmta care, de şi este un tener invăţat, dară n’are, zise d-sa, esperienţa politioă şi este intre nerevi-siouiştî.
Impresiuuea, cu care aii plecat mulţi deputaţi de la acea întrunire, a fost că trebue să fiă făgăduieli la mijloc şi că guvernul tinde la prorogarea adunărilor pănă la toamnă. — Atunci se pot mal bine număra bobocii!
—x—
Raporlul, dupe informaţiunile noastre, se va c;ti astăzi in comitetul delegaţilor, iar măine in cameră. Daca se va cere urgenţa, desbaterea publică va incepe Vineri; daca nu se va cere, desbaterea va incepe Duminecă sau Luni.
—x—
O scrisoare din plasa Câmpului, judeţul Ialomiţa, ne dfserie pe subprefectul acelei plase, d. Piteşteanu, ou colorile oele mal negre.
In biografia ce i se face, pe timpul stăpîniril sale in plasa Ialomiţa, apoi a Borceî şi in nrmă a Câmpului, el nu soapă de titluri onorabile, ca :
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
■—
şarlatan, partisan şi protector de hoţi administrativi şi chiar hoţ.
Dacă toate acestea vor fi adevărate, apoi stăm ren on administraţia plasei Câmpului. — Spre soiinţa celor in drept!
—X —
Circulă sgomotul prin oare cari părţi ale capitalei, că nenorocitul maior Crainic n’ar mal fi de căt un corp neanimat.
Nu ştim căt poate fi de fandat acast sgomet; de aceea T dăm sub toată rnserva.
— X—
In luna trecută facultatea de medicină din Bucurescî a conferit gradul de doctor dd-lor: Teodor Susiu-Susianu şi A. Miekaiu, Primul doctor se află actualmente in servicii! de looo-ţiitor de medic secundar la Mărcuţa, iar d. dr. A. Michaiti e medic al ospiciuluî Cocoş. D-sa a lucrat o te să despre Talia perineală latera’ă şi bilaterală, insoţindu-şî lucrarea de cinci ob-servaţiunî şi o figură. D. d-r. Teodor Susiu-Busiaiiu a lucrat o tesă despre Paralysia generală progresivă la alienaţi, cu patru observaţiunî. Ambele aceste ţese defieile sunt lucrate cu multă cunoştinţă specială; ele au fost cetite cu viu interes, mulţumind pe toţi eăţî se ocupă de progresele mediciueî iu România. Urăm tinerilor noştri doctori un strălucit succes; inteligenţa, zelul şi caracterul d-lor cel integru, ne autori-sează a pune mari speranţe in viitorul ce li se deschide.
—X-
Pentru că am vorbit mai sus de susţinerea a 2 ţese, să aducem aminte d-lor profesori aî facultăţii de medicină, că din causă că sunt prea ocupaţi cu a.te lucruri, sau poate şi din .alte motive, d-lor fac mari dificultăţi candidaţilor, carii aii să’şî susţină tesele lor, amănăndu-î de pe o zi pe alta, Ni s’a comunicat serioase plăn-gerî de natura aceasta ; dar de astă dată nu vrem să intrăm pe odiosul teren, d’a cita numele celor cu — păcate.
—x-
1). Sturdza a plecat peste hotar
I) Cămpineauu e insărcinat cu interimul ministerului finanţelor pene la intoarcerea d ini Sturza.
fost oferirea, am gândit că in posiţiun actuală maî mult multe servicii voia putea itnplini....
Fiind că sunteţi amicul mei!, vă interesează poate a ve espliea purtarea mea şi a o apăra ; prin urmare de şi călătoria mea este d°ja o veche istorie, voii! reveni totuşi impreună cu tine asupra motivelor, cari me-au făcut să o intreprind.
Nu am cerut de la nimenea nici un sfat, şi m'arn kotărît in 48 de ceasuri. De mult incă me tot găndiam asupra unui ast-fel de cas şi emî aşternusem deja planul. Nimic nu me putea clătina prin urmare, nici o minută măcar, in hotărîrea mea; pentru orî cine care me en-noasce, aceasta este un ce foarte firesc. Dar eăţî me cunosc? Poate nici unul; căci emi aduc aminte, de a fi fost judecat cu nedreptate chiar de către aceia, cari me cunosc maî bine...
Mi-e ruşine intr’adever, de a vorbi atăta despre mine; dar sunt dator să risip’sc indoelile, ce maî esistă ici şi colo asupra energiei voin-ţeî mele, care credeţî-mi, nu este capabilă nicî de o concesiune, nicî de o laşitate, şi nicî nu va fi....
Dacă facî parte dintr’o familie de soldaţî, nu te poţi distinge de căt cu ferul in mănă, şi dacă vrei să inveţî ceva prin călătorii, tre-bue să mergi departe. Din această causă nii-am propus incă de mult: 1, de a face o călătorie depărtată; 2, de a nu părăsi nicî o ocasiune, spre a lua parte la un resboifi. înfrângerea de la Isandula, emî oferi cea maî bună ocasiune. De oare ce resboiul african se desfăşură in di-mensii'inî mari, fără de a trag! după sine in-
ea mea * cărei pofta de resboiî! nu se linişti din nevoii! putea învăţa şi maî norocire nicî după primele noastre înfrângeri.
j Dar pentru ce să maî deştept acest treout , întristător? Numaî viitorul me preocupă, aşî putea să zic me neliniştesoe, dacă nu mî-ar fi l cunoscut necondiţionatul teu devotament pen-! î'r" ţură şi causa noastră. Moartea principelui nostru ne-a frănt inima, dar nu ne a clătinat iu tăria noastră; nicî o deşertare nu s’a făcut in rândurile noastre ; vom învinge!!
*
* *
l n fapt, care va spori mult simpatiile principelui Jerome, la partidul bonapartist, este participarea lui şi a celor doi fii ai sfii la înmormântarea principelui imperial.
Se vorbia mai înainte, că consideraţiunî de prudenţă, şi numai ştim ce, el vor face să nu meargă la Londra, şi să aducă nepotului seu ultimile dovezi de iubire şi respect. Dar Jerome s’a dus; cu ocasiunea convoiului mortuar, a mers dimpreună cu fii sei, cel de ăntăiu după cosciug, şi prin aceasta a probat înaltă nobleţă de inimă şi multă hotărîro.
*
* *
Le privesce înmormântarea nenorocitului principe imperial, s’a descris in numărul de ieri. El numai este astăzi pe pământ, dar suvenirul seu va trăi, căci el vom ţine iu minte mereu, ca pe fiul binefăcătorului nostru ; el a fost Napoleon IV.
DIN AFARA
0 scrisoare a principelui imperial Napoleon.
«Figaro " publică următoarea scrisoare, pe | care principele imperial Napoleon o trimese I din ţara Zu Iilor unuia din amicii sâî, şi care aduce o preţioasă lămurire asupra motivelor, cari l’au făcut să se rezolve la acea fatală întreprindere :
,	Maritzburg, 20 Aprile.
Scumpul med.., ! De la plecarea mea un ţî-am scris incă nimic ; pentru aceasta să nu credeţi, că v’atn uitat; căcî d-zefi, care eitesee in sufletul meu, ţi-ar putea spune ce loc ocupă îutr’ănsa aducerea aminte de prietenii şi patria mea.
De şi partea a doua a campaniei nu a început incă, totuşi sum deplin înarmat incă de trei săptămaiu. Actualmente împlinesc funcţiunile unui oficier de stat major pe lângă comandantul suprem. Acesta este pentru mine chipul cel maî uemerit, pentru a vedea şi a in-veţa cum se mănuesce arta resbeluluî. Am is-butit, sa refus comanda pefle un escadron de soldaţî de guerillă. Orî căt de ademenitoare a
curcăturî europene,.., totul, totul me hotărî in fine să1 plec, şi am plecat.
Intr’o altă scrisoare, ţie sad altui din amicii noştri, Toii! împărtăşi maî multe amănunte despre operaţiuni. Recoraandaţi-me oelor din urmă ca să nu'fiie uite, şi fiî încredinţat de pretinia mea nestrămutată.
Napoleon.
Căte doruri, căte aspiraţii şi in acelaşi timp căte indoielî, la o inimă arzătoare şi plină de curagiu ! Şi cu toate acestea inima care ocrotea in sinul ei ast-fel de nobile comori, nu mai respiră astăzi.... şi trupul care o păstra ca o păvază e un putregai fi fără forme.
Hc
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE, 32
Să lăsăm insă morţii; să venim şi la cei vii. Cunoscutul cori feti şi agitator bonapartist, Robert Mitchell, face in „le Pa.ys'' o călduroasă recomandare principelui Je-rome Napoleon, ca singurul pretendent legitim a coroanei imperiale francese. Recomandarea aceasta are forma de scrisoare şi e intitulată lui Paul de Cassagnac, care cum ştim, pănă acum este contra principelui, şi pentru fiul seu mai mare. In ca se zice :
Pentru a recunoasce pe principele Jerome şi j a me devota luî, ng mî-a trebuit de căt să me j gândesc la acel trec it depărtat, cănd principele Napoieon, cunoscând cu o ageră privire adevăratele interese ale ţereî, se sili a aşeza politica imperială pe o cale, care ne-ar fi putut duee la o pacînică regulare a diferinţelor noastre cu Germania.
Precum împăratul insuşî aşa şi principele Jerome era categoric şi pe faţă in contra res-boiuluî şi eu am un motiv a nu uita aceasta; căcî din causă că urmasem inspiraţiunjfor luî, am fost batjocorit, insultat, ameninţat şi aproape bătut cu petre de o mulţime fanatică,
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA II.
istoria unei copile scrisă de ea insăşî.
X
— Urmare —
w Această dorinţă nu s’a putut inplini, cu toate < ă te iubesc ca şi iu prima zi, o iubire pe care nimic nu
bine, că n’aveam ee să’î respund, nu puteam ineerea nimic.
Me văd incă tristă, perdută, aşezată in un mare scaun şi ascultând in tăcere.
De o dată me ridicai, şi merseî spre el şi luănduî mâinile sale in ale mele:
■—• Dar ’î ziseî efi, am putut avea eopiî; te aî gândit tu la eî ?
—	Fără indoeală. Pentru ce sa sufere şi eî de greşelile mele. Pănă se vor face eî inarî, să sperăm că mă voit! îndrepta.
—	Dar dacă ’î aî sărăcit!
A! zise el, asta nu se roate! Lucrul cel
orî ce sacrifiVn/Uf^TiCŞOnV l™' ^ ***** I maY ce se ^ «tSmpl. ** perd tot sunt nu ’tî Mfa t T riraesce-mg cum ce am eu, dar de zestrea ta ’ţî jur că nu me , ’	41 llltrehmnţa de geaba energia m voiri atinge.
o lupta mutila m contra viţiuluî meu cel maî Şi s’a ţinut cuvăntul.
Voifi .?■ căti°^e ^ *- *** **«
1mî“ lei TT ?Vfrea mea‘	i de a-“ 0 «en,natură, de a’mi propune
. ’	.	1 ccs e ocrui î strauit eu o voce ( înstrăinarea drepturilor.
i‘ ie serioasa aşa de mişcata, m căt inţeleseî De aceea copila mea, dacă ’ţî şerifi aceasta nu 0
< KSIIl\KA IMIUIX1TA
(Urma-e)
*
A doua condiţiune, Congresul de la Berliu o formulează astfel:
*ln România, osebirea credinţelor religioase *şi a confesiunilor, nu va putea fi opusă nime-^nu-i ca un motiv de excludere safi de capa* citate, in ceea ce privesce bucurarea de drepturi civile safi politice, admiterea in demnităţi, «funcţiuni şi onorî publice, safi exercitarea di-*feritelor profesiunî şi industrii, in ori ce lo-*calitate ar fi. Libertatea şi exerciţiul exterior *al orî caruî cult, vor fi asicurate tutulor locuitorilor statuluî român ca şi străinilor, şi *nu se va pune nicî un fel de pcdică atât orga-«nisaţiuiiei ierarchice a diferitelor comunităţi «cot şi raporturilor acestora cu capii lor spiri-*tuali. (Articolul 44 din tractat.)»
*
Cure să fiă adeverata cugeţareţ, ş, puterilor europene, exprimată printr’aersţ artipţfi p.1 trae-tatnluî de la Berlin ?
Două diferite păreri esistă intru aceasta.
Pare ea cea maî răspândită este, că prin articolul 44, Europa n’a făcut şi nicî jiu putea să facă de căt a proclama abolirea unui priu-oipiu probic'tiv din motiv; de religiuue, lăsând Statuluî roman modul aplicării acestei abolirî.
Şi aceia carî afi dat această interpretare trac-tatuluî, ca să satisfacă dorinţele pnteriî lor europene, afi admis abrogarea aliniatului II de subt articolul 7 din constituţia ne, după care străiniî de rit necreştin nu puteafi cere şi obţine naţuralisarea, substituindu-î ca ingrădire in contra năvălire! iu număr prep, mare a Jidovilor, următoarele d spofiţiunî ;
Străinul di orî ce credinţa religioasă, poate dobândi însuşirea de cetăţeau romăn, iudepli-u ud condiţiunile şi formele următoare :
A a adresa către Donm cererea de naturali-
sare, aretăud capitalurile, statul şefi, profesiunea ce exercită.
Dacă după o asemenea cerere petiţionarul va locui (jece anî in ţară, şi, dacă prin purtarea şi faptele sale va dovedi că este folositor ţării corpurile legiuitoare eî vor putea acorda împământenirea.
Va putea fi scutit de stagiul de zeoe anî acela care va fi făcut ţăriî servicii importante,
Asemenea dispensă de stagii! va putea (avea străinul născut şi crescut in România din tată născut in România, şi care nicî unul nicî altui nu se va fi bucurat nicî o dată de o protec-ţiune străină.
împământenirea au se poate acorda de căt iu mod individual, prin legi votate cu două tre-imî de corpurile legiuitoare.
Acel ce uu se bucură de plenitudenea drepturilor de cetăţean romăn, nu pot in alt mod a dobândi imobile rurale de oăt numai prin moştenire ab infestat.
Dacă observăm, că Congresul a respins propunerea comitelui de Launay care conţinea o so-luţiuue, şi, dacă avem iucredere declararea in domnului Waddington, acăreia coprindere este că după ce se vor desfiinţa diu legislaţiuuea română dis-posiţiuuile privitoare la inegalitatea politică diu causă de religiuue, Evreii, n’afi să maî aştepte nimic de la Europa; apoî uu poate fi îndoială, că prin tractatul de la Berliu, puterile exprimând dorinţa, ca religiunea să nn maî fie o pe-dică la împământenire, cugetul lor n’a fost ca să dea o soluţiune, ci numaî afi pus un principii! lăsând românilor aplicarea luî.
In sensul acesta şi chiar cu cuvintele acestea s a exprimat şi d. prim-miuistru, plenipotenţiarul nostru la Congresul diu Berliu, prin discursul d-sale pronunţat intr’una din ultimele şedinţe ale Adunării legiuitoare disolvate,
* .
Este insă, o altă părere, pe care o propagă organele de publicitate jidovesc! şi jidanofile, şi pe care o impărtăşeşoe şi unii romanî.
După această părere, gândirea Europei care ai îeeşi din tractatul de la Berliu, este emanciparea tutulor Evreilor aflaţi pe pământul românesc şi punerea lor iu toate drepturile românilor.
Ceî ce se grupează iu giurul acestei opiniunî, zic că nn împărtăşesc vederile acelor ce propun imjiămăntenirea individuală in urma unui stagii!, şi nu admit legarea dreptului de a poseda imobile rurali cu drepturile politice. Ei susţin că inlăturarea amandamentuluî oomiteluî de Launay şi consemnarea luî iu protocoalele şedinţelor Congresului in urma observaţiuuilor domnului Desprez, al doilea plenipotenţiar al Fran-cieî, oum că : «redacţia articolului 44, aşa cum este, a ţinut compt de toate împrejurările şi le a dat satisfacţiune», probează că el n’a fost respins ai numaî nu s?a adăogit la art colul 44 dim mptive că redactorul susţiuea, că ar forma un pleonasm, o repetare sqperfiuă a unui principii! stabilit o 4afă.
Pentru aceste cuvinte eî socqtesc, că nuniaţ prin împământenirea celor 500,000 de Evreî ar flaţi in România, Românii ar fi in spiritul trao^ tatuluî de la Berlin.
Ceî maî sobri, insă, propun indigenarea pe o listă de maî multe sute (de maî multe mi?) care să coprindă următoamle categorii ;
a.	) Evreii cari afi servit iu armată.
b.	) Evreii cari afi urmat scoalele române.
c.	) Aceia cari afi făcut o donaţiune uneî in-sţituţiunî de bine-facere.
c?,) Aeeja pari afj stabil:t o îndusţrie safi o fabrică in ţară.
e). Aceia cari afi scris in limba română o o» peră sciinţifioă safi literară.
Categorii, safi grupe, safi serii, earî sunt tot
i
fac fiind .oă me tem, gă nu te plecî la propuneri a sa, nu ,el nu o va face apa jurământul şefi A ! daeă a,şî fi putut sâ’î sept unu incă, că pp va trial juca, ce sigură aşî fi fost de el! Dar rugăciunile piele afi fost zadajrpice in această privinţă.
- Nu, ’mî zicea el, nu’ţî tac aeect jurăipepţ; aşî suferi prea mult ţiuăudui'l.
Dacă ’ţî spnî pe larg toate acestea, e numaî eu Singurul scop, copila mea, de a te feri de o rea căsătorie şi să te opre-c de a lua un jucător.
Căcî am suferit atăta efi 1 Bă iubeşci un om pănă la nebunie, şă ’ţî daî tot şefiei pl luî şi el să nu ’ţî dea de căt o parte din el. Safi aî o ipamică de mii de orî preferată, contra căreia nu poţi 1 ipta,
Să ’ţî lnchipueseî, că chiar cănd e lăngă tine, găndi'ea sa e in altă parte, că nu e al tău, ca să găndes.ee cuip şă facă să câştige ce afi perd ut; o e trist.
Să ăl aştepţi uopţî Întregi, şi şă ’1 vizi
venind la şase, şapte, zece ore de dimineaţă palid, obosit. Se odihneşce pănă seara şi atuniî pleacă să continue jocul intrerupt
Să nu te pp|î cj>loe picăerî iu lume, barba tpl tefi ocupat nu şe va putea intpurce ja ora hotărâtă, şi uu poţî primi rolul uneî părăsite, Să nu te poţî bucura fie veselia- sa, că A seifi că : a câştigat să eî parte la tristeţea sa, căcî a perdaf. Aceste doue vorbe; câştig şi pagubă, sunt singurele ce ’1 pot nrişca.
Lată copila mea, carî afi fost durerile mele nu seifi altele, dar acestea sunt crude, mortale pot zice şi voesc să te preserî de ele.
Ascultă ce ’ţî voifi zice; moarteae aproape să ipe cppripdă. mă 1aoe să profeţesc pericolele ce te ameninţă.
Va veni un timp cănd tatăl teu te ya scoaţe din pension.
Atunci vş, incerca să ’ţî dea toate fiistrac-ţiele posibile, dar nu ţî va putea da singurele ce ţi ar putea conveni, acelea ce se găsesc in lupe. De mult a intrerupt or ce relaţiunî, viaţ^
www.dacoromanica.ro
emancipare, o împământenire iu grămezi mici ilar care nu exclude principiul naturaljsăriî in masă, prinoipiB pernicios, oăci odată admis, se consacră indigeuarea in grămezi, in grupe mici jidovilor, şi grupă lângă grupă, grămadă lângă grămadă, vor forma intr’o zi, foarte apropiată poate, grămada cea mare, totalitatea Evreilor, cire dacă nu este scopul propunător,lor naturalizării pe liste, va fi negreşit resultatul, resultit desastros pentru ţară, aducător de comoţiunî vătămătoare păcii, ceea ce n’a fost in intenţiu-uea Puterilor, ceea-ce trebue să evite oamenii cari nu vor să vaijă repetăndu-se scenele sângeroase petrecute in secolul XVIII, resjn ările ne curmate ale poporului in contra veneticilor a pasători, luptele dintre romani cu străinii din intru, cari impedicară o sivă de ani progresul şi ridicarea statului, lupte de viaţă care nu se termiuară de căt la 1871 cu alungarea străinilor de la aiacerile ţârei; stare maladivă, pe oare numai turburătorii de meserie voese să o va fia reintoreăndu-se, şi pe care numai oamenii tâmpiţi sa îl orbiţi de interese personali sau de pofta de pute e, nu o prevăd şi nu iaîi măsuri pentru a o preintempina.
Căci până când românii vor exista, va exista o luptă de viaţă.
(Va urma).	iV. R Locusteanu,
Mihăilenî.
_ Ministerul, vedend că secţiunile aii admis im-pameutenirea individuală, a declarat că demisionează.
(Semnai) Gherghel.
Domnului Gherghel,
_	î Bacurescî,
Ştirea ce diţi prin telegramele dr. cu No. 2101, 210r şi 2103, de astăzi, fiind nefundată, d. prim ministru a oprit expedierea lor.
Bine-voiţi a vă presinta la oficiu spre a primi taxele încasate.
DIN CAMEhlLE DE REVISUIRE
Sesiunea extra-ordinară. _
Şedinţa de la 3 luliu, 7870.
Senatul. —- La ordinea zilei erau două interpelări ale d-lui Cogăluiaeanu, dar, in-terpelatorul ne fiind de faţă, Senatul trece jn secţiuni.
r’iţmeni. — Se fac mai multe interpelări, fără a fi inyrednicite de răspunsuri, afară de a d-lui Schileru, in ceştiunea reducerii preţuritor de transport pentru <e-realele cari se incarcă in vagoane.
( u această cestiune, respunde d. minis tru al lucrărilor publice, ministerul se ocupă de 5 luni de zile şi crede că va ajunge in curend la preţuri mai scăzute ca cele propuse de d. interpelator.
■«	.	-x-
. e pnmeşte, prin vot, un proiect de lege prin care se deschide d-lui miri. al finan ţelor un credit de 15,000 de lei, pentru clieltuelile necesari la aprovisionarea hârtiei filigranate, trebuitoare confecţionării timbrelor
Manopere politico-telegrafice.
Wu putem iuţelege pănă la ce punct siguranţa staţuţuî era sguduită, prin ştipea cp p fiefiea onor. d-pu Gherghel amicilor sei■ asemenea nu ne putem esplica cum d. piitn ministru, ordonă neaxpedierea telegramei pe motivul de «ne fundată,» pe cătă vreme d. Gherghel şi cei alţi d-niî deputaţi au fost raţă la această declaraţiune, făcută in întrunirea de la Herdan, de către d-nu Brătianu.
In urma acestei procedări, nu vom fi surprinşi, dacă cabinetul va tăgădui retragerea sa şi după ce ya demisiona.
foi dăni in judecata publică, fără pici nn comentarii!, ambele telegrame.
No. 2108 p. 20 c. i% 9.
D-lui Moruzi şi copie d-lor Alecu Adam, Boziu şi G. Hereseu.
ce duce nu î laşa timpul să primească şi să facă visite prăzyri, serate, care singure iutreţin re-laţiunile intre oameni.
Nu piimeşce de căt amici, de la club, cu qare se întâlneşte seara in jurul piesei de joc. Oa-pieni de aceştia vei vedea şi tu prin casă şi unul din ei poate feymeoat de tinereţea ta, frumuseţea ta, şi chiar voind poate să ’şî indrep-ţeze averea şdruncinaţă prin jqc, va cere mana ia pe care tatal tt.fi nu o va refusa.
I u dar, scumpă copilă, să te fereşti de ori oe surpi indere, să te arăţi tare, dreaptă şi puternică când va fi vorba de aţi inorede destinul teâ u-UU1 0Mb fie a impliui in fine sarcina ce aşi fi fost fericită să o fac efi.
k . dacă aşi putea atunci sa viu in lume, cum llşi Conduce gustul teu. Ţi-aşî zice, nu căuţa calităţile exterioare, nu, să nu aibă exterior srtă-lueit, titluri, nu ambiţiona posiţie inaltă.
Acel ce’l vei iubi, va trebui să aibă, dacă ine asculţi, de la trei-zecî pănă la treî-zeci şi cinci dP ânŢ să nu fie prea tener, căci de şi nu e o
'VRExVA ZIARELOR
Amoiunţări şi earăşi ameninţări, tablouri înspăimântătoare ; eacă ce vede cine-va zii mc in coloanele «Romanului,» eacă cu ce <auta organul guvernului să Întoarcă găn-
ul deputaţilor, cari s’afl declarat contra categoriilor.
Ijomănul se pune in ipotesa-- foarte pro-GRnla chiar dupe densul — că Camera si ^ enatul vor vota împământenirea individuală; apoi so increabă.
Fi-vor valabile sa« măcar numai recomandata pentru noi, voturile negative ce, dupe toată aparenţa, a fi a se da la noi in cirănd?
Ratnane-yor, din causa lor, toţi evreii lip fiţi de drepturile ce întreaga Europă reclamă de la noi pentru dânşii?
Eacă ce nu vrea să creadă organul guvernului ; ci e sigur, că mâine ni se va lua
dLTr r **■	« »■ - voit “
dam astazi cu voe un oii.
meî!h)V1Sta r	<le astăzî se ocupă a co
ssîSuîî riar§ °pintiriie -* aie
*> «Timpul constată, cu multă indigna-ţ'une, cum toate gazetele evreesc, din cele atru unghiuri ale lumii, cu insolenţa cai actai istica şi tradiţională a neamului lor pnpeag, afi aruncat asuprit-ne toată mur dana penelor lor neruşinate.
Apoi organul conservator adaogă :
Daca lucrul s’ar fi mărginit aici, dacă numai sectar,, lui Mamona ar fi scuipat asupră-ne, nam fi avut nimic de zis; căci, ori oe s’ar zice intre noi şi Evrei este o deosebire de rasă care
UU ue pemite	să avem faţă cu dânşii in
împrejurări de onoare, de căţ dispreţ şi dispreţ.	• v ”
Geea-ce indignează mai mult pe „Timpul” şi ceea ce ăl face să ridice glasul, este «că insolenţa presei ovreesci a găsit resunet şi canal de scurgere la noi, chiar m coloanele foii ministeriale», We se grăbesce a reproduce fel de fel de tirade insultătoare pentru naţia română.
v I rebue să mărturisim —zice numitul ziar ca o mai mare lipsă de pudoare nu s’a mai dat pănă acm nici chiar prin ziarul bizantinilor din strada Doamnei.
seson, la băile de la Bath, cu o blondină subţire, care vorbesce englezesce cu un accent cam german, şi că amândoi aveaţi atunci la ei un copil, de vre-o trei. patru luni. Dama ar fi petrecut eu acest copil in mare retragere şi principele o^ visjta adeseori din Londra, după ce a mstalat’o la menţionatele băi. înainte de a pleca in ţara Zulilor, principele ar fi incredin-ţat o unui călugăr, fără să se descopere insuşi cine este, şi acesta nu a aflat adevărul, de căt când aduse tinerei femei, fără nici o bănuială, vestea despre moartea principelui, care veste o puse iu o ina-e desolare. Nenorocita femeie indată s a fi'la Dhiselhurst, cerând o audienţă la im-perăteasa Eugenia; dar in zadar, căci nu fu primită. In urma acesteia ea descoperi abatelui Uoddard intreagă istoria amorului sul precum şi consecinţele acestuia.
Mişcarea populaţiuneî oraşului Bucuresci
ile la 17 pană la 23 June, 1979.
Naşteri: Copii legitimi 40 băeţî, fete 43, su-“a COP'1 ilegitimi 20 băeţî, fete 10, suma oO, baeţi 60 fete 59, totul general 125.
Decese : de sex bărbătesc 68, femeesc 58, total 126, din cari 35 in spitale.
Etatea decedaţilor: Pănă la un an 34 de la
1-5 ani 24, de la 5—20 ani 19, de la 10-20 am 77, de la 20-30 ani 20, de la 30-40 ani 10, de la 40—60 ani 10, de la 60—80 ani 7 de la 80 ani in sus 2, suma 126,
Causeie deceselor: variolă confluentă 0, mor-îuseolâ 3, scarlatină 5, angina diphterică croup.
6 tuse convfulsivă 1, febre tipoidă 13, typhus 0, cholera 0, Lbr. puerperală 0, phthisia pulm.’ tub. pulm. 18, enterit. gastroent. diar. 14, pneum. pleuropn bronch. 10, cholera nostras 0, moarte violentă 1, meingita 3, dyseuteria 4, schropule L mecare 0, plagă prin armă foc 0. călcat de tren 0.
rfcă,„W“t‘ 5i ''	“ *"<**&«
De prisos să spunem, că motivul sâă de căpetenie era de ordine publică, căci, z’cea el, ea e oarte interesata a nu îugădui pe oameni a că-pati reumatisme.
Sărmana femeie ! o baţi, 0 injurî, şi căud vine subcomisarul să ancheteze faptul, tot ea vi ea sa scape pe călăul de bărbat, căutând a m ţin pe agentul public. Aşa a voit să facă ne-encita jumătate a lui Alexandru. Devotamen-1 a °opfiuso pe ea insa’şi la poliţie.
- - ~ “	- p" ......
A eşit de sud presă :
INDUSTRIA AGRICOLA
expositiunea universala din paris
(1878)
MEMOEIU PRESINTATD-LUÎMINISTRU AL AGRICtJL-TtTRn, COMEROIULUI SI LUCRĂRILOR PUBLICE de
ŞTEFAN C. MIOHAILESCU
a : Bire^iuuea ce urmează azi agrirul-tura Observatori! de meteorologie. Instrucţiunea
^ -silinţele meca-
cestinnî	tuia- Macbine agricole. Căte-va
tfli ate L fl T°n0Une mtională : animalele, fertilitatea solului, sisteme de cultură.
1 i'eţul 1 leii ji 5o fiaui.
a se Adresa a^lfcalat ^ 1ib,răriV Peutru provincie ttămiţfed
(EsSjr?,a,w “?	d. societate,
L	de esecaţiune facilă şi plăcută. Ma-
torii poî avi,ref1Slta^1Une’ fisica’ chimie). Lec-SantePyVlr7f/lfeartK	Trecreaţiuni amu-
in Bucureşoî.	L’brăria Ioatlltiu 51 fr.ţ.î
Serviciul telegrafic ai .României Libere*
de Iu 16 Inii ii	9 nre dimineaţa.
I ar,s, 15 luliu. — Senatr 1 a numit, in birourile sale, ccinisiunea insărciuată cu esami-narea proeetelor de lege asupra instrucţiune! publice, presintate de d, Jales Ferry, şi deja votate de camera deputaţilor.
Această comisiune e coiupusă din 5 membrii contrarii proeetelor şi 4, favorabili lor.
Filipopolî, 15 luliu, — Trupele ruse aă isprăvit ieri evacuarea completă a Filipopolulni ; membrii directoratului, clerul şi o mare mulţime de locuitori, aS insoţit, penă la gară, ne cei din urmă oficerî ruşi.
Conslantinopol, 15 luliu. - Guvernul francez a refusaţ d’a adera la cererea ce ’î făcuse ex-kbedivul Ismail, ca să aibă autorisaţiunea d’a ’şî fixa residenţa in Algeria.
(Havas)
Bulo-al; Ser9enl^ 8a® Campania Românilor in
1 um ief 7q°maQ•istoric’ de Al* Pelimon. Un.ro-1 de 3?8 pagme. - Preţul 3 lei.
CINE-I ACOLO?
VARIETĂŢI
Un nou pretendent a| trangluî (rances. — Un
OO.reşpo,ndeot paris ian a ziarului «Petit Lyon-nais» a descoperit un uoi1 pretendent pentru tionul imperial frane.es : principele imperial ar ti lăsat anume un băieţel după sine. Corespondentul istorisesce tocmai atăt de serios căt şi de detaliat, că principele a petrecut in ultimul
Frumos e sa dormi sub cerul liber, în luna lui cuptor, mai ales cănd sângele ţi-e inferbăn-tat de cate-va pahare de rachiu. Această ambiţiune poetica o simţise aseară şi Nicolae Io-
cd-PUtatul - Bietul om “ culcase tu faţa la luna in msce burueni de pe măida-
îml de ia st Anton. Abia apucase să aţipiască şi gardistul de noapte, trecând din intămplare
tenţif0' an^ U'a0e sforaitl)rb care ’î atrase a-
~	aeolo ! strigă densul.
irubf!	reSpnns- Se apropie atunci şi dă peste
nd,vidul de care e vorba. Iu zadar, protestă acesta m numele Olimpuluî iutreg şi a] zeului Morpheu m particular, neinduplicatul aginte po-
TEATRUL DE VARA „DACIA1
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATI1
iu timp urat in tbeatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucure sc
arangiatâ din noH pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MAHE CASA DE SCHIMB
LA
Bursa Bucurescî“
I. M. FERMO&F-ţli HKVZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe jiiua de 4 Iulie 1879 ora 12
J9
OBLIGAŢIUNI
>0% Oblig, rurale...............
qi.j	»	, » egite te sorţi.
0 'o	» domeniaie . . .
n ,	»	> e^ te te sorţi .
10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Samuri funciare rurale f. C. 1%	»	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal
mare diferenţă intre o femee de fiouă-zecî ş I Medicul	«	, . , .
un barbat de patruzeci, fiar dacă maî sunt ine» certat şi m’a silit să mT • m	m’a
zece ani, atunci lucrul e inspăimentător, bărbatul I inseamnă aceasta •	~ SU^ m^pat‘ 8ci" cs
ese din viaţă, femea intră.	nseamna aceasta . nu me voifi maî cobora. Tatăl
El nu va fi nici frumos nici urat; simplu	S"vrei fă	** ^ °ptzile’ aî zice
in îmbrăcămintea şi purtarea sa, va avea o a-	fără acea nl	fdUrenle SU.feJite’ ° !
vere independentă, atăt căt ei trebue şi nu maî fost t Iubesce’l dÎn tof—6	aŞÎ ^
mult, ceea pe el va permite să semene in juruî Cu el arată- • i ^ Unma ta’ fil ^dulgentă puţin bine, care ’l va face cu modestie, Ţâră să Tj'jTj 7	^ mijl°aCele de
se ocupe de cei lalţl. Ei va plăcea familia, viaţa	sotuluî tâfi ZV	^ ^7 î“ alegSrea
de casă, căminul domestic. Va cultiva arţile, căci |	aceasta e ultima	mef dorinţă' ^ ^ SPU1’
cu pr.	Buc (bil
Renta Romănă .... Acţiuni «Dacia». . . .
» «Romania, . . Cupoane rurale exigibile	.
»	domeniaie	»	.
>	scrisuri	,	,
Argint contra aar . . . Bilete hypotecare contra aur
Rubla hârtie..............
Florinul..................
Lose Ottomane . , . ,
20 1.)
Cump, Vând. i°l '|,
98
iooy,
97 188
8*
71%
200 68 1%
2%
2 51*
2 18 44 —
iOl’A
100%
argint
186
96%
91%
ÎOO
28
72%
205
70
arg.
CURSUL DIN VIENA 15 lulifi
Napoleonul .......
Ducatul....................
Lose Otomane...............
Rubla Hârtie . . ,
aur
1 \
1 3'8 2 52
2 19
48 —
nimica nu te feresce de risipă şi greşeli ca mu-sica şi pictura.
Li fine 1’ aşi voi inveţat, gânditor, serios, pc ate chiar puţin trist. Tristeţea cănd nu e prea mare, piţ e ţieplăcută, ea arată că omul a suferit şi că cunoasce viaţa.
Astfel e aproape descripţia bărbatului, ce’ţi aleg, şi pe care tu, spre memoria mea, ’1 vei căuta.
Aşi avea încă multe de as, dar această scrisoare a sfărşiţ puterile ce’mî mai remăneau.
RemA sănătoasă, copilă, dafl acestei hărţii ungi sărutări pentru tine, dacă această scrisoare ’ţî va ajunge, tu le veî putea lua, poate timpul le va fi respectat.»
(Va urma)
CURSUL DIN BERLIN 15 Tuba
Obli. căile	ferate	române .	.	.
Acţiunile	»	, , ,	,
Priorităţi	,,	,....'
Oppenheim.....................
Ruble hârtie...............’
8tern.........................
Lose Otomane...................
CURSUL DIN PARIS 15 Mia
13 Tul 9 20% 5 47 21 116
12 iul. 9 20 5 47 21 20 114 76
1
Renta Romănă Lose Otomane
SCHIMBUL 4 luliu
Paris (3 luni) ....
» la vedere.	.	.	.
Londra (3 luni) . . .
» la vedere...............
Berlin (3 lu i).	,	.	.
» 1a vedere.	.	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
71 l 47 25
99 30 99790 25 10 25 25 122 % 128 % 2 18
94 20
83 SO 94 75 108
203 40
37 60
7l V* 46 75
www.dacoromanica.ro
Farmo Benzai.
ROMANIA* LIBERA
ot^VîlVNKA lTNlTrBfîo,	_____
f&?0* *	— mia	a m ] jw g) â..................\
Diploma de onoare	^ J| XmL	l|j Jt A	\
mc
D I Y
V T E N N A VS^>
PWVBBg4A-t 2 Medalii de aur şi I de argint
O IY' p a R1 S
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDERIA DE METALURI ŞI FABRICA DE Ml ŞINE
f'ir ■« i. • n.%
iswtt ii
SS COIIASDÂ:
Maşinele sale de măuat eu ciliudre de oţel jurnal
care de ciiţî-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mai însemnate din Austro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
,m.mc.
ROATE DE VAGOANE SI MECANISMURI DE INCRDTISIAREA ŞINELOR-^
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
Oi. 590) mSl« PB8TRW LVM3MA ELECTRICA («..3)
l
l’iiblicatiune
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembrie al fie-căruî an sub numirea de
TERCIUL CORNEŢEL
oare devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cunoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care trecuentează acest tîrg ea pe viitor tacsele cele mari ce se per-cepeafi in ultimii am de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atăt asupra, reducerii tacselor oăt şi a ordine! care va domni in administrarea aceste! moşi!.
Xl.RXAMHU' B. DtM OVINI
Balsamul de Mesîeakân
U-niîiU F It. ii K S GIF L
Simplu mimai sticn’ vegetal, care i arge din mesteacăn citnd trunchiul Ini i se perforează, este de cSnil ţme omenirea in minte, unul din mijloacele cele maî întrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, iOnd inşii acest suc se prepară chiiuiceşte in nn balsam, atonei ’§i câştigă proprietăţile sale. 51 efectele Ini sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului atunci pană dimineăţa se desfac mici fragmente de epideriu, remăndnd pelea albă. frumoasă şi fragedă.
Acest balsam îndepărtează creţiturile şi semnele de versat, dănd iisionoraîet de june; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime dispărând in cel mai scurt timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pelei.
Deposit venirii terni ar ea eu rădicata in Romănia la D-nii Appel e C nie in Sucuresci.
Pentru venzare in deîail in Rucuresci la d. Aug. Ilobberling farmacist vis-a-vis dc Teatru şi la d. Martinovici tt fii strada Lipscani.
Galaţi la farmacia Sf.Gheorghe a d-luî Marino Curtovich şi la farmacia domnească a d-lui Basil Curtovie.	(; !
0e venţiare
O proprietate pe un loc de 160 stân jeul, in cat a Rahoveî (Craiova) compuşi din 6 camere şi un salon mare, calinii, pimniţe şi un puţ adânc de 1L stânjeni, cu apa cea maî bună grădină euglezască i in faţa caselor şi iu dosul lor altă gră-; dină cu pomii roditori arendată cu 100 galb ni anual, cu o vedere imposantă a-1 supra capitalei, Această prop-ietate se din causa de plecare cu un preţ foarte scăţlut. Doritorii se pot adresa la d. Ja-cob perier, vis-a-vis de crnsuletul rusesc sau la pioprietar ce locueşte in acea proprietate No, 150.
De venzare
Maclatmi .(hârtie stricatăŢcu ocaua A se adresa la tipografia St. Mi-liălescu Strada Lipscani 11—13.
Se arendează
de la Sf. Glieorglie, 1880
1)	l'rei părţi din tot trupul moşie! obilesciî din plasa Margini! de jos, judeţul Ramnicu-Sărat, ca la 2700 pogoane in arături, fineţe şi sohatur!,
2)	Moşia numită Sforile, lipit»
cu cea maî sus zisă.
Doritori! se vor adresa pentru moşia Obilesciî direct la d-na Maria M. Bassarabescu, la moşia sa Tc-pliceniî, lungă oraşul R-Sărat iar pentru Sforile tot la dumneaei, or! la d, Eftimie Diamandesou, Bc-curescî, strada Pompieri!, No. 4.
Plumb Franţuzesc
Se vii de in quantităţ! mar! şi nricî eu preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronate
pentru iuvelite producte, trăsuri şi alte objeete cu preţirî de 15 le! butata. — De v eu dare la subsemnatul
(30-1-17).
w. LITTMAX
No. 19 Strada Germană No. 19.
ZMUEIRSTTI-, TRELTURILOR
PE LINIILE
BUCURE S CIB A H BOŞI ROMA N, BUCUfl ESCI-VHRCIOROU BARBOSI-GALAŢI ŞI TE CDCIUBEBLAD
lîucurescî-Bîirboşî-Ronian
Kilom de la Bucur.
10
18
31
4-0
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423 4 4 467
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor		
Tr ace.	Tren de pers.	T mixt
1	5 7	11
Ore M-	Ore M.’Ore M.	Ore •
Ptoeseî Rest.
Buzău Rest,
BUCURESCt Rest. p
Chitila
Buftea
Ferişi),
Crivina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Miail Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Sos. Plec
Cilibia
Faurei
Janca Restaar. Muftiu
Brăila Resta. p°®'.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Prevaî
Hanu Qocachi Iveşti
Tecucl Rest.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sasent Racaciune Valea Seacă
8 os. Plec:
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
7 46 7 54
9 00
dim.
dim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55 8 10
3	45 p. m,
dim 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	13 42 00 12 48 25
p. m.
dim.
7 05 7 50 dim.
Barbosî-Galati
Kilom. da la Barboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
19
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Pice. Rest. Plec
Tr scc.	Tren de pers.	
601	603	605
Ore M.	Ore M.	Ore M-
noap	seara	p. m.
3 30	3 55	7 25
4 05	4 30	8 00
noap.	seara	p. in.
Roinan-Iiarboşi-Eucuresei
Kilom de la Roman
S T A T IU N
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
21)6
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
S90
396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec.
Galbeni
Bacău Rest.
Valea Seacă
Râcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeştî
Tecuci Resi. ppŢ Iveşti
Hanu Conachi Preval Serbeşti
Barboş
Brăi a
Muftiu
Janca
Faurei
Cilibia
Rest.
Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Restaur.
Bnzeu Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos. Plec,
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S.
Ploescl Rest.
Aretarea trenurilor
Tr acc.		Tren de pers.			
2		6		8	
Ore	M.	Ore	M.	Ore	M
seara				p m. 1	
8	30			12	10
				12	45!
9	26			1	17
9	31			1	27
				1	45
				2	25
10	29			2	53
10	52			3	22
				3	41
11	31			4	15
11	55			4	45
12	05			5	10
				5	43
				6	07
				6	25
				6	54
1	36	dim.		7	15
1	51	12	50	seara	
2	23	1	25		
2	31	1	40		
		2	18		
3	25	2	54		
		3	28		
		4	03		
4	41	4	35		
4	49	5	00		
		5	21		
		5	31		
5	37	6	13		
5	59	6	45		
6	08	6	56		
6	22	7	15		
6	32	7	40		
6	57	8	14		
		8	32		
	26	8	5S		
7	38	9	15		
7	50	9	30		
sera		seara			
12
Ore M.
seara
7	35
8	20 seara
G a 1 a t î - B a r boşi
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
		Tr. ac. 602	Tren de pers.	
			604	606
		Ore M.	Ore M.	Ore M.
19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.	jP- m. 12 06 12 40 p. m.	dim. 7	25 8	00 dim.	dim. 8	25 9	00 dim.
Bucnresci-Vârciorova
Kilom de la Bucnr,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
21
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
2l9
235
242
261
261
269
278
286
299
310
325
335
345
364
382
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Gliergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti Stolnici Corbu Potcova
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Slatina Rest.
Peatra Balş Peleşti Cârcea
Craiova Rest. ^
Isalnifa
Coţofenî
Răcari
Filiaşî
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R. p^ VARCIOROVA Sos.
dim 8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
I 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15
sera
m 25 52 19 45 24 12
4	50
5	17
5	31
6	01
6	47
7	23 .' £2
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
ndpte
dim. 0 45 7 06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 55 sera
Teciiciu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
13
Ore M.
15
Ore M.
16
29
36
51
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigenl
Tutova
BlRLAD Restaur. Sos,
dim.
5 20
5	53
6	21
6	38
7	05 dim.
p. m.
5	35
6	11
6	43
7	03 7 3o seara
Vârciorovîi- Bncurescî
Kilom. de la		Arătarea trenurilor			
	STA ŢIu NI	Tr ac.	Trenuri mixte		
Vârci.		4	18	20	22
		0:e M.	Ore M.	Ore M.	Ore M,
	VÂRCIOROVA Plec	a. m.		p. in.	
		1100		5 00	
18	T.-Severin R. „?s	11 25		5 36	
		11 30		6 01	
37	Palota	12 0		6 59	
47	Prunişor Timnea			7 20	
57				7 40	
72	Strehaia			8 16	
83	Butoeştî			8 38	
96	P'iliaş	1 33		9 10	
102	Răcari			9 26	
113	Coţofenî			9 49	
121	Işainiţa		dim. 6 00	10 06	
131	Craiova Rest. p|(Ţ	2 21 2 31		10 25 nopt.e	
140	Cârcea		6 20		
147	Peleşti		6 39		
163	Balş	3 18	7 22		
176	Peatra	8 40	8 00		
193	Slatina Rest. Plec.	4 05 4 11	8 55 8 55		j
214	Potcova		9 42		
226	Corbu	4 57	10 15		
236	Stolnici	5 11	10 39		
252	Costeşti		11 23		
274	Piteşti R.st. Sos-	6 00 6 15	12 06 12 41		dim. 5 41
281	Goleşti		1 00		6 00
295	Leordei i		1 34		6 33
312	Găeşti	7 05	2 12		7 09
333	Titu Restaur,	7 37	3 10		7 44|
345	Ghergf ni	7 53	3 39		8 16
358	Ciocăreştî		4 07		8 48:
372	Chitii 1	8 28	4 42		9 15!
382	BUCURESCI R. Sos	8 40 seara	5 00 p. m.		9 35, e;m
Bârlad-Tecuciii
Kilom. de la Bârlad
STAŢIUNI
15
22
36
51
i£rlad Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenl
Berheci
TECUCil! Restaur. Sos.
Bapnreapî, Tiooţrafi* Ştefan M)bâle»ca. Str, Liuieani No. 11. — Pom. 765/;
www.dacoromanica.ro
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixt;	
	14	16
	Ore M.	Ore M.j
	dim. 9	00 9 34 9 57 10 26 10	55 a. m.	seara 9 45! 10 ljf 10	35; 1131 11	00 uâpte |
ANUL III—No. 637
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA 8 IULIU 1870
ROMANIA LIBERA
APARE HST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni i5 lei, 3 luni 8 lei. In DUtrietei 1 an 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. !■ Strelnutate: 1 an 48 lei, 6 luni24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şl Reclame a se adressa:
In Remania: La administraţiune, Tipografia SI. MiMIescu şi la eorrespoudeuţii Ziarului din judeţe.
In Francia: La Sociite Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8.. Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Ageney, 130—140 Fleet Street, Landou.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu H. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten. Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina ill-a.......1 l.ed.
„	,,	,,, Il-a...........~
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapoezâ. ■ Pentru rubrica: Inserţii şi reclame v'<iucţiuuea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C, MlOSAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Berlin, 17 Iulin. — Principatul Bulgariei s’a primit in uniunea poştală internaţională.
Londra, 17 Iuliu.— Comitetul ales pentru ridicarea unei statue in memoria lui Napoleon, a ţinut erî o şedinţă snb preşedinţa principelui de Wales. S’a decis, ca subscripţiunile adunate pană acuma să se sumeze; din paralele acestea să se ridice un monumeat de marmură, care să se aşeze in parocbiatul Westminster. Din prisos sa se creeze un fond de binefacere, oe să poarte numele principelui Napoleon.
Constantinopol, 17 Iuliu.—Ruşii contestă dreptul jurisdicţiuuiî comisiuneî dunărene asupra braţului Chilia.
Londra, 17 IuliS. — Lordul Graubrook a ţinut o cuventare iu palatul de cristal; cu această ocasinne a lăudat atitudiuea bravă a trupelor, cari aii făcut resboiul in Afganistan.
Mat inoolo vorbind despre actualul emir al Afganilor zice, că Iacub Chan a corespuns datoriilor lut in mod loial, prin urmare e speranţă, că amiciţia Afganistanului va asigura imperiul indic.
Vorbind despre Ruşi, lordul Oranbrook crede, că Rusia e gata d’a inplini toate obligaţiunile impuse eî in tratatul de Berlin.
Felicită pe Drummond Wolf pentru energia, d’a introduce in Rumelia o bună administra-ţiune autonomă şi speră că poporaţiunile vor trăi in pace unele cn altele. Faţă de Sultan lordul oere ca să se arate ceva pacienţă, de oarece reformele de introdus in Turcia aii să treacă priii lămuriala multor greutăţi. In fine, lordul orator esprimă convicţiunea, că amiciţia Angliei cu Turcia e o garanţie pentru stabilitatea lucrurilor in Orient.
A ar vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucurescî, 7 Iuliu.
Cu greii se orientează cine-va in esplica-ţiunea faptelor ; cu multă anevoinţă se poate concipe modul in care se succed situaţiu-nile, şi cu multă bătae de cap şe găsesc mijloacele prin cari diversele situa ţi uni se pot îndrepta pe o cale posibilă şi firească, cănd este vorba de a căuta acele lămuriri şi acele mijloace int’un mediu social, pe care politica ’l agită fără sistem, fără vederi şi fără doctrine bine fixate.
Este imposibil ca confusiunea şi neliotă-rărea spiritelor, provenind din lipsa de convingeri adănci, să nu se traducă la rie-ce moment, in domeniul real al acţiunilor politice.
Actele nu sunt de căt refexul pipăit al gândirilor şi al sentimentelor noastre.
Acesta este astă-zl cazul la noi.
Ar fi de dorit să ne decidem a ne studia cu mai puţină indulgenţă, de căt arn tăcut până acum, şi a ne pune de aci înainte cu voinţă la lucru, spre a corige defectele vieţii noastre politice, dacă dorim cu sinceritate să scăpăm o dată de tristele lor consecinţe.
Amarurile de cari ne tot lovim cu calul, — impasurile in cari cădem la fie ce împrejurare politică, ceva mai complicată, —- pierderea zadarnică a timpului şi a forţelor naţiunii, in machinaţiunî de partide, — toate ar trebui să ne formeze convingerea, că este nevoie să intrăm, de azi ina-inte, pe calea unei 'politici leale, singurul remedii! puternic, care ar fi in stare să combată suferinţele noastre sociale, scutin-du-ne de sguduirile morale şi materiale ce ne băntue' astăzi, şi deschiţlăndu-ne calea unui progres, regulat şi bine-făcetor.
In politica leală, programele, profesiunile de credinţă nu vor mai fi arcane pentru triumfuri de moment; interesele ţeriî nu
vor mai însemna interese de coteria; ele nu vor mal servi de ascunţlătoiT dibace, in cari unii şl alţii să-şî puie la cale afacerile lor personale ; in această politică, prin-cipiele vor avea valoarea lor reală, şi ţara va sci ce insemnează şi căt preţuese ele in fapt.
Eată politica ce trebue ţării; cu dănsa n’am avea să ne temem de îesultate funeste, şi prima aplicaţiune a acestei norocite politice ar ti să se facă in grava ces-tiuue ce frământă acum naţiunea.
Să judecăm puţin.
Pană in momentul de faţă, pană la ora matinală in care punem sub presă articolul nostru, nici o combinaţiune ministerială nu este incă realisată, cu tot iugeniul ce au consumat bărbaţii noştri politici, ca să gă-siască punctul de echilibru a noului sistem ministerial, intre diversele forţe de care ar putea fi solicitat, in cele doue representa-ţiunî ale ţeriî.
Toţi bărbaţii de stat, cliiemaţl de M. S. Vodă, spre aii consultaţi asupra situaţiuneî şi a modulul de a se insghieba un guvern, care să facă faţă situaţiunil, aii arătat pe rănd vederile lor, şi M S. R. s’a arătat, ca in tot-d’a-una, dispus a rămânea in margini consciincios constituţionale.
Astăzi o nouă încercare se va face de către d. lepureanu.
Vom vedea căt va fi d-lul de norocos.
Ori-ce sfat insă şi orî-ce combinaţiune vor remănea fără putere, pe căt timp vor intălui piedici, in sfera reală a practicii.
Să ne întrebăm, in adevăr, din ce cause combinaţiunea unul minister presintă actualmente atâtea dificultăţi.
Un lucru trebue mal ăntăiu. luminat.
înainte de ori-ce, este necesar a se sci in ce mod ăşî va propune noul cabinet a des-lega cestiunea israelită, căci de aci trebue să inceapă, peste această prăpastie cată să ’şl facă mal ăntăiu punte.
Iată prima hotărîre ce urmează să-şi formeze aceia cari aspiră a lua in măinele lor cărma de azi a statului nostru.
Cestiunea se poate deslegi cu ţara şi după voinţa el, sad se pote resolve in contra liotări-rilor, turceşce, cu «aşa voiu aşa fac”,—lucru care, fără ocoliri, se numesce o lovitură de stat, sub ori-ce formă ar voi ea să se deghiseze.
Această a doua procedere ar fi insă o cutezanţă oarbă şi lipsită de simţ, ce nu merită nici disenţiune; ea ar ti o crimă şi politică şi naţională, un pericul real şi inevitabil pentru ţară, prin agitaţiunea ce ar causa in năuntru, prin nevoile ce aceste a-gitaţiunl ar putea să ne atragă din afară. Ar fi un leac de acelea care omoară la sigur.
Noi n’am scăpa nimic din interesele noastre, şi Izraeliţii ar avea mult de pierdut.
Numai cu ţara dar şi prin voinţa eî această cestiune se poate deslega liniştit şi cu garanţii pentru asigurarea viitorului nostru.
Ţara, in majoritatea ei, precum s a şi tradus această majoritate in numeral repre-sentanţilor trămişl de ea, admite impămîn-tenirea individuală, incongiurată de toate măsurile prevăzute, atât in proiectul d-luî Mărzescu, căt şi in alcătuirea delegaţiuneî, aleasă de secţiuni.
Un minister constituţional nu poate veni dar acum—dacă lucrurile mal au un sens— de căt cu condiţiunea de a-şî insuşi acest proiect. Atunci ministerul ar fi espresiunea majorităţii, şi el ar putea să resolve cesiunea, cu bine, iu sensul opiniunel publice şi potrivit cu voinţa legală a ţeriî.
Ce se poate opune insă acestei soluţiunî?
Nimic alt, de căt politica neleală, şi prin urmare lipsită de adevărat patriotism.
Nu este greu a se vedea cum.
Ce importă de o cam dată ţării cine este la minister, dacă ministerul acela vine cu dorinţa sinceră .(le a face să triumfe causa apărării intereselor naţionale, prin toate mijloacele de cari pot dispune nisce oameni cu lumină şi încercaţi in conducerea afacerilor unul stat ?
Intr’o asemenea cestiune, unde nu sunt in joc principii politice ; unde nu se măsoară democraţia cu conservatismul, libertatea cu despotismul; unde nu poate fi vorba nici de roşu, nici de alb, nici de fracţie, nici de centru; unde totul se reduce la apărarea unul interes românesc, un interes general al tutu lor partidelor, al tu-tulor claselor, de la vlădică şi pănă la opincă ; unde nu trebuie să avem alt in vedere, de căt câştigul unei cause^ pe care, dacă vom pierde-o, suntem cu toţii duşi pe copcă, — intr’o asemenea cestiuue pentru ce partidele nu şi-ar da oare măna, pănă să trecem de ceasul cel rău. ca ele, cu forţe unite, să susţie un guvern, din ori ce nuanţe ar fi compus, cu singura condiţiuhe insă de a, se face representantul adeverateî voinţe naţionale, insuşindu-şî proiectul majorităţii ?	.
Ce se opune la aceasta ?
De unde dificultăţile constituire! unul minister, devotat intereselor ţării ?
Politica neleală-, ne respund faptele.
Cel-ce să afişează, că susţine interesele poporului, devine renegat al credinţei sale politice, cănd alte interese se pun in joc!
Acela care c alesul colegiului al IV, devine campionul Alianţei, in potriva vieţii şi sporului opincii!
Cel-ce promite, că va lupta pentru prosperitatea ţării, pănă ce ţara 61 înalţă pe fotoliul deputăţiei, dezertează, cănd vine o-casiunea decisivă de a-I arăta cum scie el asigura acea prosperitate!
Cel-ce declamă patriotism şi naţionalitate se face uneltă străină şi cosmopolit, cănd interese de aproape I şopteşc cuvinte de drag!
Şi tot ast-fel.
Eată pentru ce situaţiunca a fost şi este încurcată ; eată pentru care motiv sepoate întâmpla, ea ţara să nu reuşiască iu dorinţele el, dacă partidele nu ’şl vor da azi măna, — libere a doua-zi să restoarne guvernul şi să se certe pe principii, căt le-or plăcea.
Apoi vă gândiţi, că aceasta are să ţie căt lumea şi că ţara n’are să însemne o dată pe cei cu politică neleală, ca să se scie feri de el, ca de jivinî necurate, cari nu fac de căt să-i învenineze traiul?’.
N’are să vă mai fie lesne să tot trageţi lumea pe sfoară !
Acum a venit vremea, să se arate fiecare căt preţueşte.
Cu vorbe n’are să se mal spele nimeni !
CRONICA ZJLEI
Astăzi, la 12 ore, preşedintele cameriî va da seamă d-lor deputaţi despre resultatul consil-tuluî ce a avut cu 1. S. R. Domnitorul.
—x—
Dd. G. Vernescu şi principele D. Ghika aii fost asemenea chemaţi ieri la palat.
Se zice, căiu convorbirea ce aii avut cu Măria Sa
d.	Vernescu a declarat că noul minister nu va putea resolva cestiunea Evreilor, de oăt dacă se va uni ou' opiniunea majorităţii representanţi-lor din Cameră, opiniune care e împărtăşită de maî intreaga ţară ; că d-sa nu crede pericolul din
afară atăt de serios , in căt noul minister să comită marea greşală de a disolva corpurile legiuitoare.
Se afirmă asemenea, că A. S. Regală ar fi recunoscut ensuşî, oă voinţa ţUrei va trebui să fie respectată şi că actualele camere de revisuire nu pot fi disolvate.
—X—
Intre persoanele pe cari M. S. Domnitorul a esprimat dorinţa să mai consulte, aflăm că sunt chemaţi, pentru astăzi, la palat, Dd. Manolaoh* Costache, G. G. Cantaouzino şi A. Stolojann,
—X-
Pănă luni, nu credem, oa ministerul să se poată compune. De abia atuuoî se aşteapta ea preşedintele Cameriî să anunţe deputaţilor persoanele ce vor compune noul cabinet.
—X—
Aflăm, că sunt o mulţime de studenţi, cart, terminând cursurile scoaleî militare, aşteaptă din zi in zi să fie trămişî ea sub-locotenenţî pe la corpuri.
înţelegem să nu fie locuri vacante ; dar in caşul acesta, pentru oe absolvenţii nu sunt trămişî pe acasă, pănă se vor face locuri: pentru ce sunt suspendaţi de carul aşteptării ?
Absolvenţii suferă.
Atragem atenţia d-luî ministru de rSsboifi asupra acestei stări de lucruri şi credem că ea se va ameliora.
....	—x—	-
Cu picioarele degerate din oămpul de lupta, sergentul Constantin Munteanu din regim. 6 de linie, era in spital acum 10 -sau 12 luni.
A. S. R. Doamna, cea maî compătimitoare din suverane, ’l da o virtute militară, pentru a-î resplăti bravura.
A trecut un an; sergentul a ieşit din spital, a fost permutat iu rrg. 6 de dorobanţi; dar pănă acum, sermanul, n’a căpătat autorisaţie d’a putea purta acea virtute militară.
A vis celor in drept de a-î conferi această au-toi'isaţiune.
Meritul trebue incuragiat.
— X
A. S. R., Domnul a conferit d-luî Costin Bră-cscu, fost prefect al districtului Roman, medalia de aur. Serviciul credincios,
DIN AFARA
In cestiunea Evreilor.
Ziarele străine, afară de cele imediat inspirate sau scrise de Alianţa israelită şi agenţii seî, au început, să’şi modereze tonul faţă de noi.
Semn caracteristic 1
«Augs. Allg. Ag.” ştie să ne vorbiască, intr’o corespondenţă din Viena, cu multă demnitate, despre dreptele preocupări ale ţerel in cestiunea israelită şi despre datoria Europei de a nu cere, de căt satisfacerea principiului, inscris in tratatul de Berlin.
Pentrn-ca să nu se precipite insă din-tr’una dintrun estrem intr’altul, — căci numai ieri, lăuda pănă in cer categoriile guvernului, «Augs. Allg. Ztg. crede in menţionata corespondenţă, că afacerea se va deslega printrun compromis, la realisarea căruia va stărui contele Audrassy.
Cum am maî zis, noi credem, că «Augs. Allg. Ztg.”, nu vorbesce despre nu compromis, de căt pentru a ’şl masca trecerea sa de la o posiţiune falşă şi greşită, la ade-ve râtul punt de vedere al românilor, căci in cestiunea evreilor este absolut cu neputinţă ori ce compromis. Majorităţile came-
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
telor noastre sau vor stărui cu nestrămu- ‘ rare pe lăngă ăntăia lor hotărîre, sau vor ■trica totul.
Noî nu ne am perdut credinţa in tăria patrioticelor majorităţi ale camerelor.
Starea lucrurilor in peninsula Balcanilor.
Ziarului «Times* i se scrie din Belgrad, sub data de 11 Iuniu :
Oameni de atacerî precum şi isvoare ofioiale ne informează, că trupele austriace se concentrează in apropierea graniţelor Novi-Bazarului. Albanesu din partea lor se pregătesc la împotrivire, şi in caşul cănd trupele otomane nu ar coopera cu cele austriace, ar putea ajunge lucrul la un serios conflict.
*
* *
Comercianţii, cari ăşî împlinesc trebile lor, intre Serbia şi Bosnia, sunt zilnic încălcaţi: parte din ei scapă cu atăta că sunt jăfniţî ; parte din ei insă sunt omorăţi. Guvernul serbase s'a plăns deja de acestea încălcări, cari derivă toate din Bosnia şi de tulburările ivite in urma lor.
*
* *
Altă ţară din peninsula Balcanilor, in care lucrurile stau iarăşi foarte rău şi ameninţă a se sfârşi cu sângeroase confl ote, este «Rumelia orientală »
«Comisiunea europeană, zice un ziar vienez, a elaborat pentru această provincie, din care voia să o facă o ţară model, după chipul Angliei, o constituţiune, a cărei permanentă ese-cutare este cu neputinţă.
«O jumătate mie de articolî nu pot face mult, şi ast fel intreaga constituţiune, care a costat atăta osteneală şi atăta timp, nu va re-înănea de căt pe hârtie :
Aceasta uu ar fi o nenorocire, dacă situaţiu-nea B'tmelieî ar fi căt de puţin suportabilă, sari dacă Aleko paşa şi-ar împlini funcţiunea sa, ca demnitar turcesc, in spiritul protocolului de Berlin. El favorisează insă pe Bulgari intr’un mod atât de părtinitor, in căt nu numai mahomedanii dar şi grecii sunt indignaţi Împotriva lui.
«Raporturile ce primesoe Poarta aii încredinţat pe Sultan şi pe consilierii săi, că a fost o nenorocită ideiă, de a numi pe Aleko paşa guvernator al Rumeliei Orientale. Din primul moment, cănd a păşit pe pământul provinciei, a amăgit încrederea Porţei. Cănd arunca la o parte fesul turcesc, se zise despre acest act al şeii, că e o copilărie ; cănd nu arboră drapelul turcesc înaintea conacului, el scuzaseră cu motive de precauţiune. Astăzi guvernatorul a ajuns insă atât de departe, in căt membra comisiuDei im n ai ştiu ce să facă şi avi trebuit să ceară de la puterile lor none instrucţiuni.
«Poarta ar destitui lucuros pe Aleko paşa; dar nu poate pănă cănd nu vor consimţi puterile, căci in înţelesul tratatului de Berlin guvernatorul Rumeliei este numit pe cinci ani-Pe lăngă aceasta Ruşii stau iucă mereu in ţară’
< ESTILNEA ISRAEL!TA
(Urmare)
*
Majoritatea secţiunilor pronunţăndu se in contra uaturalisării pe categorii sau pe liste conţinând categorii, a fost corectă.
împământenirea pe liste ar crea Evreilor un
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE* 32
A R TI COLUL 4 7
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşl.
— Urmare —
.	XI
După ce meditai mult asupra aceastei scrisori şi o sărutai, rne dusei la tatăl meu.
—	Eî bine, zise el, vă<jăndu-mă, ’mî aduci răspuns ? Nu ’l aşteptam aşa de curând.
—	EB iusumi nu credeam, respunsei efi, să ’l aduc aşa repede.
—	Cu ce ton ’mi zici aeeasta şi ee figură schimbată ! Ce ai copila mea ? Te a supărat cine-va ? Sau te am supărat chiar eil fără voe ?
—	Nu tată nu ai fost de căt foarte bun pentru mine şi de aceea sunt. tristă acum.
—	Nu inţeleg.
u
privilegii! asupra străinilor de alte naţionali-tăţî, şi însuşi asupra romanilor din ţările supuse Rusiei, Austriei şi Turciei, cărora nu li se poate acorda indigenarea de căt iu mod individual, după o cerere formulată in scris şi prin împlinirea oare căror condiţiunî.
Împământenirea pe categorii, după ce stabi-lesce o distincţiuue in favoarea esclusiv a Evreilor, apoi e lipsită şi de raţiune.
Partisanii categoriilor, ori recunosc israeliţi romani sau romănî de rit talmudic, ori nu re-guuosc.
Dacă admit âvreî romănî, de ce s’ar natura-lisa numai israeliţii cari au servit iu armată şi uu şi aceia cari n’aB servit, dar, intru ceea ce piivesce elementele oonstitutive ale stării civile, se află in acelaşi condiţiunî ca şi aceia carî aB .servit? De ce indigenarea s’ar da avuţiei şi s’ar retuşa laboareî, pentru că cea d’Sn* tăiu a construit stabilimente de comercin saB de industrie, care un e o virtute, ci o condi-ţiune ?
Iar dacă partisanii categoriilor uu recunosc evrei romănî sau romănî de religiune mosaică, de ce s’ar face escepţiune cu jidovii ? De ce nu li s’ar acorda şi lor naturalisarea pe ^aceeaşi cale pe care să impămăntenesc ceî l’alţî strana locuitori in România? Cred d-lor, oă pnutr’nn act de favoare făcut cutăreî sau cutării categorii de Evrei ar mulţumi masa jidovilor, ar da satisfacerea celei a opta formidabilă putere a Europei şi a globului : puterea jidoveaşcă cunoscută sub numele mistic de Alianţa israehta universală, care a dictat Congremlşiî articolul 44, care tratează cu guvernele europene ^ca putere ou putere, care dirige presa in ţara afară din ţară prin teroarea ce inspiră sau prm mijloacele de carî dispune?
Protestul comitetului ovreesc din Londra spune susţinătorilor categoriilor, că se înşeală. Acest protest face să se vatjă, că nemulţumirile provenite diu naturalisarea pe categorii, pe serii pe grupe, sunt tot aşa de mari ca şi cele năsj ente din naturalisarea individuală. Cu diferinţă iu favoarea evreilor, că prin naturalisarea pe grupe şi pe liste li se iulesnesoe o armă, ÎL se procură argumente şi probe pentru a susţjne pretenţiunile lor de emancipare, de impamen-tenire in masă.
,
Pe ce drept să basează categoriile?
Să luăm una dintr’îusele, pe cea mai puternică, care este calul de bătălie al partisawi-lor seriilor: grupa israeliţilor, carî au servit in armată, şi să discutăm.
Mai ăntăiK cată să stabilim, că jidovi romănî sau romănî de ritul jidovesc ori talmiujic ori mosaic nu cunoascem, şi nu admitem.
«In toate ţările, zice un erudit german, evreii au trăit sub nisce condiţiunî respective de jidovi ocrotiţi, şi u’au putut să câştige un alt drept de căt acela ce li se cuvenia că sti ăini in situa ţiu nea particulară ce ’şi-o făcuse eî înşişi prin tendinţa lor de a ’şî păstra individualitatea naţională distinctă In asemenea si-tuaţiune eî nu puteau avea (şi tiu multe ţări: cum e Rusia, Spania, Portugalia şi altele, nu pot avea încă) de căt dreptul ce resulta d,in însuşi punctul lor de purcedere : adicu dreptul străinilor care in ori ce stat civ lisat se acordă iu căt privesee protecţiunea vieţii şi averii tn-tulor celor ce se arta in stat; insă de aci nu urmează, ca statul pentru aceasta să fia obligat
—	Pentru toate grijile ce avuseşî, eil te voiri supăra ! Mi-ai căutat insuţî uu soţ, mă îndemni să ’l primesc şi eu nu ’1 pot primi.
—	A ! nu T poţi primi.
—	Da, tată nu el pot.
—	Te ai gândit mult cănd ai luat această decisiune.
—	Foarte mult.
—	Cu toate acestea trebuesă mărturisesc! ca in multe privinţe d-nu de Mezin s’ar potrivi ou tine.
—	O mărturisesc, dar in o mulţime de alte privinţe uu se potriveşce.
—	Şi ce nu ’ţî place ? Etatea sa ? Patru-zeei şi doi de ani.
—	Nu! Mi ar plăcea dacă cuvinte maî serioase uu m’ar opri.
—	Şi le aşi putea sci şi eil ?
—	M’ai indatora foarte mult dacă n’aî stărui să le sciî.
—	Doresc să te îndatorez, dar -vei mărturisi, că in această oeasie am dreptul să stărueseî; contele ’inî e amic şi uu sciu ce să’î spui.
Ceri să-ţi spui..,,?
a-î confunda cu poporul seu, saB a-î face păr- i taşi la administraţiuuea sa.»
Apoi învăţatul germau, vorbind de serviciul milit ar, adaogă:
«împrejurarea, că şi jidanii sunt supuşi serviciului militar, nu le constitue un drept pe basa căruia se reazimă aspiraţiunile lor (la in-digenare), Serviciul militar este o datorie, iar uu un drept; el este oare cum o contra presta-ţiune pentru ocrotirea ce dă statul iu asigurarea avereî şi a persoanei. Serviciul militar poartă caracterul unui imposit.»
Admiţend, insă, că serviciul militar este uu drept, susţiitoriî acestei idei, de ce nu iuţind acest drept şi asupra tutulor străinilor ? De ce nu s’ar împământeni şi străinii de alte naţio nalităţî carî au tras la sorţi sau aii servit sub drapel ? De ce aceste favoruri numai jidovilor? Aii oa-e pentru că aurul e suveranul lumei şi jidovul e suveranul aurului?
.f	*	'
Categoriile, dar, n’afi nici o basă solida.
Dar chiar dacă s’ar fundă pe vre-un drept, încă nu le-am admite; pentru că naturalisarea iu grupe mici este emanciparea travestită, o introducere latentă a 500,000 de străini in corpul nostru social şi politic.
Din instinctul de conservare nu putem împământeni pe jidovi de căt individual şi cu încetul, cum a făcut toată lumea.
Cum proceda iu asemenea caşuri antica Romă? «La Roma antică, zice d. Danieleanu, eminentul nostru jurisconsult, după legea Furia Caninia, ^nimeni priu testament nu putea să ’şî manumită pe toţi servii seî,.pentru ca să nu se inotroducă de o dată in'cetate oameni pane ieri servi, cari . să schimbe in mod b'usc, neoportun şi vătămător spiritul public al cetăţii. Mobilul acestei legi era c înaltă prudenţă politică, era uu simţ de eonservaţiune a institu-ţiunilor cetăţenesc!, care conducea pe Roma la o asemenea ingrijire. Acelui popor mare sub toate puntele de vedere care se nrmesce poporul roman, ’î era teamă că prin căţî-va manumişi să nu se schimbe spiritul public al cetăţii, şi vreţi ca noi să introducem de o dată in sinul nostru 550,000 de evrei, carî să schimbe spiritul public al statului? Dar numai astfel se proceda in vechia Romă ? Roma veche cănd era să introducă pe un popor străin in sinul eî, şi ’1 asini,ta maî iutăiîi încetul cu încetul. Autăiaşi dată ii da legislaţiuuea civilă, el făcea populus fundus. In numele provinciei crea municipii ; asttel in căt făcea atâtea seminţii, atâtea focare ale cultura şi ale uaţionalităţeî romane iu mijlocul a-celeî provincii; şi pe urmă, cu timpul, după 10, 20, 50 100 de. anî, după ce simţea că acea ţară , era cucerită simţului roman, atunci da numai dreptul de cetate. Cu chipul acesta s'a co’onisat şi s’a romanisat intrea Galiă : astfel s'a procedat cu Spania şi toate ţerile care ,asiă<)î să zic ţâri latine.»
Astfel făcea potenta Romă, Roma, Doamna lumeî; şi, noi, noî un popor puţin numeros vom fi maî puţin îngrijitori de existenţa noastră, de conservarea noastră ? Noi o naţiune d" cinci milioane, de 6 bagatelă pe lunga Roma; noi, o fnruieă iu compavaţiune cu cel mai mare imperitt din lume ce a existat vre-o-dată, sa vîrîm in sînul nostru o jumătate de milion de şerpi, de o dată, fără preparaţiune, cănd colosala Romă se sfia, se infiora de a manumite zece servi in aceeaşi <ji ? Dar atunci ar fi sau
—	Ţe rog.
Ei bine, cred că d-nu Mezin e un jucător de cărţi.
Tatăl meu ’şî mtişcâ buzele şi zise.
—	Şi ce te face să crezi ?
—	Multe lucruri, dar in cazul cănd m’aşî înşela, mă pot lesne incrediuţa. Poţi să me încredinţai ca d-nu de Mezin nu joacă ?
—	Nu, nu te pot încredinţa aceasta. Joacă şi el ca toată lumea, spre a nu i se urfj.
— Şi puţin maî mult ca toată lumea uu e aşa? Cu uu cuvânt ’şî petrece nopţile la joc şi pune căte o dată pe o carte sume urni.
Dar..,
—	Fac apel la onoarea d-tale spnnemî că nu e jucător şi ’l iau de soţ.
Tatăl m'u nu ’mi respunse.
1 luai măna şi ’î zisei ou iubire.
—	Nu ’mî vei mai vorbi de aceasta căsătorie ; nu e aga tată ?
—	Fie! dar sunt supărată pe Miss Dowsou, că te a supărat pe contele de Mezin.
—	Nu! Iţi jur că Miss Dowsou, nu ’mî aB vorbit de amicul tefi.
o prea mare ontesauţă, sau o prea mare nebunie din parte-ne.
Putem noî să zicem ; In numele libertaţei de consciinţă vrem ca mersul afacerilor noastre publice să se schimbe in sensul care păng acum u'aîl avut nici simţirile, nici bătăile de inimă ale acestui popor ? Putem noî să zioeni aceasta şi să facem aceasta fără a fi saB vânduţi, saB fără a fi smintiţi ?
(Va urma). ■	N. R. Locusteanu.
VOINŢA ŢEREI
Domnului Eliodor Yergatti, represent.ant.nl colegiului al IV, din judeţul Romanaţî, şi copie ziarului «România Liberă».
Astăzi cănd naţiunea romană este ohiemată priu mandatarii săi legali a se pronunţa asupra cestiuneî «Israelite», ce se zice că ni s’a impus de marile puteri europene prin art. 44 din tractatul de la Berlin, in schimbul recunoaşterii independenţii, credem ca o sacră datorie de a vă pune iucă odată in vedere legitima noastră dorinţă şi calea cea mai corectă, ce trebue să luaţi împreună cu ceî-alţî colegi ai d-eî voastre in deslegarea aoesteî importante şi dureroase cesthmî.
Cunoasceţî incă din timpul alegerilor cari aB fost şi sunt dorinţele noastre; credem că vă aduceţi aminte, că in seara de 8 Maiu espirat (la întrunire) vi s’a zis de ţăranii delegaţi, ca să nu se acorde nici un drept evreilor, ba incă un ţăran bătrân şi glumeţ a zis ouvintele acestea «să li se dea drepturi, dacă vor fi botezaţi şi trecuţi iutr’o condică cu noî»; eî bine domnule deputat, aceia cari v’au ales au şi astăzi tot aceiaşi dorinţă.
Fiţi, atăt domnia-voastră, oăt şi ceî-alţî colegi, contra împământenirii evreilor, acestui popor fugitiv şi fără nici o patrie, acestoi prea mult poftitori la cetăţenia romană.
Nu esistă nici un petec de pământ din soum-pa noastră patrie, care să nu fie udat cu sângele strămoşilor noştri, uu fiţi dar d-voastră a-ceî fii răi, cari să le protaneze mormintele prin dare de drepturi fiilor lui Israil, acestui neam periculos şi vătămător esistenţeî noastre naţionale.
Poporul roman se mulţumeşee şi ou o independenţă reală şi restrâns in familia sa, lără ca se doriască a intra in marea lamilie Europeană, stigmatizat pe frunte, şi să’şî micşoreze singuri demnitatea sa naţională.
Nu acordaţi aşa de uşor sacra cetăţenie româna unor oameni streini, priu limbă, moravuri şi port, şi ale căror vechi tradiţiunî sunt. contra inWeselor noastre morale şi materiale; patria lor este acolo unde poate înşela maî lesne, căci eî sunt blestemaţi de Dunmezefi a nu avea patrie şi a umbla fugitivi şi pribegi.
Mandatul ce vi s'a dat de alegători, este imperativ, vi s’a zis a nu acorda drepturi, nici iu masă nici individual, cu un cuvânt să fiţi contra revisuiriî art. 7 din constituţie. Poporului român nu-i trebue o ast-fel de indepeudenţă’; nici o putere n’are dreptul a se amesteca in a facerile noastre interne, destule umiliri am suferit pănă acum. După ce ţara a fost trunchiată in folosul pravoslavnicilor ruşi, a venit dară timpul ca se zicem şi noî, că suntem stăpâni in ţara noastră, şi daoă verî-una din puteri ne va ameninţa cu invasiune (lucru ce nu credem) dupe cum strigă priu jurnale alianţa israelită, apoi
—	Atunci a vorbit contra jocului şi jucătorilor.
-- Poate că n’ar fi făcut reu, ziseiu încercând să surîd. Dar Miss Dowsou n’a vorbit căci ca să vorbească trebue să deschidă gura ? a sa e zăvorită.
—	In fine de unde ’ţi vine astă ură in contra jucătorilor.
—	Din instinct, tată dragă
— Faci reu. Căci aii şi eî lucruri bune.
— Cpi ’î o spui ? %isfifi săripdn’i de gatul săfi.
El înţelese sensul acestor cuvinte şi zise eu uu surîs trist;
— Aşa dar tu se ii...
Sciu, că te iubesc, iată totul!
Mg luâ iu braţele saţe, mă prjvi ca şi cum căuta să ’şî aducă aminte alte trăsgrî, şi să’şî memoreze o depărtată figură, apoi o lacrimă luci subt genele sale şi puse un lung sărutaţ pe fruntea mea,
După un minut, ’î ziseifi :
—	Laşi pe copila ţa să se ocupe cu lucrurile tale ?
www.dacoromanica.ro
ROMAJ.WA libera
ci m romăniî au ştiut a se lupta şi birui pentru j o i-.ausă streina, cu atăt mai mult vor şti să lnpte pentru mântuirea patrii lor.
tîăndiţi-ve, domnule Deputat, şi trebue să se trudească toţi representanţiî ţeriî, că de la ei n iarnă pentru astă-dată fericirea soumpei noastre patrii, faceţi ast fel, ca generaţiunile prese nte şi v.itoare să ve fie recunoscătoare iar nu su ve bl steme; lăsaţi-le o Românie liberă şi frumoasă, aşa oum ne-a lăsat-o şi noue strămoşii noştri.
Ve rugăm dar atăt pe domnia-voastră căt şi pe ceî-alţi domni deputaţi al judeţului nostru, a li contra revizuiri art. 7 din constituţie, şi a-d raţi la opinia celor 23 domni deputaţi, al căruţ- fapt el felicităm şi le mulţumim gin adâncii i inimei pentru înaltul patriotism şi abnega-ti n a ce aă arătat in această mare cestiune.
Den Dumnezeii, ca represeutanţi ţerii să re-si.ive dureroasa cestiune conform dorinţelor şi i teraselor naţiunii, şi atunci vor bine merita de la patrie.
Primiţi, ve. rugăm, domnule Deputat, asigurarea osebitei noastre consideraţinnî.
(Uri ează 23G de iscălituri.)
Auiorul articluluî «Armata Noastră® trimiţeiidu-ne esplicaţiunea de mal jos, o publicăm cu plăcere :
Domnule Redactori!
Pr a articlul intitulat «Armata noastră» pu-b'icat In 26 Iuniu in stimatul ziar ce redigiaţl, vorbinl şi de oficerî miliţieni, n’am avut eătu’şi do puţin intenţiuneă de a le da un brevet de incapacitate, dupe cum mi se impută de domnul A., !.utorui articlului de sub rubrica «O'es-t'unî militare», publicat iu ziarul «România Liberă» din 29 luniil; ci am inţeles, că d. ministru să facă a se elabora o lege, ca aceşti dd. oficeri să fie ţinuţi in curentul progresului armei din oare fac parte ; pentru ca pu prin Îndelungat 1 timp, ce ’l petrec in ocupaţiunî cu totul de altă natură, să rămăie străini de cunoştinţele şi teoretice şi practice.
Dator a da această esplicaţiune, ve rog, d-le redacior, se bine voiţi a ’î da ospitalitate in unul din mânerile ziarului ce redigiaţl şi a primi asigurarea distinsei mele consideraţi uni.
ARENA ZIARELOR
„Românul* incepe prin a, da seamă de suirile şi faptele ziliî.
Apoi se încearcă din noii a lămuri situa-ţiunea şi discută anume opiniuuea acelora c ri cred, «că n’au drept puterile streine să intervie in afacerile din intru ale ţerii.® Uu citaţiunî diu Rluntsclili, el stabilesce mal intăiu un punct, acela adică că chiar dreptul internaţional ne obligă a ne supune otăririlor Congresului şi că puterile sunt in drept a ne executa cu forţa, in cas de nesupunere. Conclusia Românului este cunoscută :	•	•
A refusa tot este uu numai a ne pune noî ii ş'-ne afară din concertul european, dar a do-v. li că naţionalitatea noastră este atăt de şu-Ledă, in căt ne temem că chiar 5, 6, 7, sute, do isracliţî cari... (urmează titlurile ae aptitudine ta cetăţenia romană) ne vor cuceri pe te-lîmul economic! Printr’o asemenea presupunere
—	Dar...
—	Aşî voi să sciţi, cine s’ar putea ocupa cu lucrurile tale mai bine ca mine ?
—	Aşa e...
—	Şi apoi nu sunt o fată mare şi raţionabilă?
—	E adevărat, şi mai raţionabilă cu, egalele tain.
—- Eî bine! trebue să te supui voinţelor mele.
—	Ordonă.
—	fmî promiţt mai ăntăiti, să-mî spin ade-i irul tot ?
—	Voiţi inoerca.
—	Să vedem, respunde la această intre bare ; n ţî trebue bani?
—	- Ce vrei să zicî ?
Respunde-mî: vom vedea apoT.
Dar...
—	O ! te şi rog !
—	Eî bine, da, am in acest moment oare-c.li ■ supărare din această causă.
—	Trebue, să te scapi de ea.
—	O ! zise tatăl meu, asta aşî vrea să zic şi eît ; dar dacă poţi găsi tu mijlocul, estî foarte dibace.
mani face de căt a atrage asupră-ue dispreţul tutulor naţiunilor civillsaL.
Am reprodus această eonclusiuae, cum am zis de mult cunoscută, pentru ca oricine să se poată convinge, o dată mal mult, cine sunt cel cari ne recomandă dispreţului gazetelor din streinătate şi care e sorgintea insultelor ce unele dintr’ănsele, de bună credinţă, aruncă in faţa României! Din acestea se poate lesne închipui modul cum au sciut guvernanţii noştri! să apere interesele ţerii in străinătate!
Dar, in fine. «Românul® ne mai face o desteinuire importantă.
Toţi (?) sciu, zice el, că puterile suut otârîte a ne cere oficial să inseriem iu Uonstituţiune art. 44, ast-fel cum este. Acest articol fiind in enreat, autorii In! vor interveni necurmat pentru a-1 esplioa.
Mărturisim că această hotărâre oficială a puterilor n’a putut-o sci de căt d. C. A. Rosetti ; ceM’alţi muritori n’au putut pănă acum afia, de căt că inscrierea art. 44 in constituţiunea noastră a fost o simplă teorie emisă de Bluntschli. Să credem că aşa vor fi vrend şi puterile i O fi, de vreme ce ne o spune organul d-lul Rosetti. Nouă insă ne vine mâl lesne a crede, că şi această nouă ameninţare nu e de căt o frasă de efect, cu care căta să-şi termine «Românul” revista.
Uu important studiu face «Timpul® a supra cestiune! israelite, spre a arăta:
Că români de rit israelit, nu exista, pentru că nu există israeliţî cari in familie să vorbească romănesce, pentru că nu există israiliţî oari să intre in relaţie de căsătorie cu romanii, cu un cnvent, pentru că evreul e evreu, se simte evefi şi pănă acum uicî n’a voit să fie alt-fel de căt evreii.
De unde, numitul organ nu poate înţelege cum s’ar putea declara români o asemenea clasă de oameni.
Apoi, ca să demonstre că marile state europene cugetă ca şi noi, cănd e vorba de Evreii lor, reproduce din «Journal oficiel de la Republiqne Franţaise®, de la 28 Iunie, o interesantă espunere de motive al proiectului de lege, prin care se abroga drepturile la cetăţenie al Evreilor din Algeria, proiect presentat in camera francesă de d. Thiers.
Citească-1 d. Brătianu şi vază cum bătrânul Thiers scia, să preţuiască şi să apere interesele patriei sale.
*** Cum trebue să fie compus noul mi nister ? Iată ceea ce preocupă mult pe «Presa®. Situaţiunea, după dânsa n’ar putea fi salvată, de căt dacă noul cabinet, pe lăngă «noi forţe luate din alte partide, cu noi aspiraţiunl, cu o nouă activitate» şi cari să încerce o nouă «procedură®, ar intra şi bărbaţi de căpetenie din partidul stângei.
Numele proprii puţin o interesează pe «Pressa» :
Unească-se d-niî din stânga cu d. Bozianu, ori cu d. Vernesou, nouă ne este tot una: Cunoaştem şi apreciăm valoarea atăt a d-luî Ver-nescu oăt şi a d-luî Bozianu...
imaculată modestie!
—	Sunt dibace, căcî l’am găsit
—	Adevărat? Stiî că me mir. ’Mî permiţî să-mî aprind o ţigară?
—	Orî căte veî vrea.
—	Eată, că am sfârşit; să-ţî vedem acum mijlocul ?
—	E foarte simplu, en am o zestre: fă cn ea ce vreî.
—	Adevărat? Acesta e mijlocul şi eu, care te ţineam seriosă.
—	Ce nu sunt serioasă ?
—	Prea serioasă şi maî cu seamă plăcută. Dar nu te prieepî in afaceri de astea. Căcî ad-miţăud chiar că aşî fi aşa de... cum să zic... de nedelieat, spre a primi propunerea ta, n’aşî fi maî folosit. Află dar naivă copilă, că minoriî nu pot dispune de averea lor.
—	A! şi eu nu pot să fiii majoră de că la două zecî şi uuu de anî ?
—	Tocmai.
—	Vaî, ziseiii suspinând, maî am ineă doî anî să aştept.
—	Numaî dacă nu te măriţî. Căsătoria e-mancipă.
VARIETĂŢI
Licuid luminos. — Puaeţî o bucata de fosfor iutr’o sticluţă plina cu unt de cuişoare, aceasta substanţă apare tot-d’a-una luminoasă oănd se destupă iu intunereo. Cu o ast-fel de sticluţă se esecuta diferite esperienţe plăcute.
Scrieţî pe hârtie neagră diverse eestiunî şi tăiaţî literile, puuănd această hârtie p3 sticluţă, literile tăiate apar luminoase. Asemenea se pun şi respunsurile pe cea l’a'tă parte a sticluţei, ascunzăndu-le. Se poate arăta arbori, animale şi diferite fantasme.
Artificie magică. — Umpleţî un pahar cn apă şi puneţî in intru o bucata de fosfor de calce, dupe căte-va secunde se ridică pe suprafaţa apeî micî globule cari fac esplosiune dând o flacără lucitoare, fie care esplosiune este urmată de uu fum alb şi gros care se iualţă încet,.
Apă care arde pe pele. — Dnpă oe aţî mestecat egală parte: untură de porc, petrol, ter-pentin şi var nestins; distilând obţineţi o apă care arde pe pele fără a produce cea maî mică durere.
Prinsoare. — Se poate prinde cine-va ea nu va face o omletă, dăndu-i toate necesariele : ouă, unt şi o tigae pe foc. — Prinsoarea este câştigată dănd ouă rescoapte.
CINE-I ACOLO?
Oamenii de servicii! de la curte au scăpai- de un mare ponos, faţă cn d mareşil.
O linguriţă de argint, cil marca ţării, a fost găsită de sergentul N. 542, in curtei fânărieî palatuluî din capitală.
Cu toate astea, tot rămeae intrebarea : care a fost cel cu pricina. Iacă ce neliuiştesce grozav pe d. mareşal.
Să nu se maî zică că, la uoî, oamenii nu se aplică la meşteşuguri. Intrebaţî, daca vreţî, pe poliţie, să vă spună căt de îmbrăţişată este meseria de pungaş ! O condică specială ex stă acolo pentru aceştî onorabilî patentări.
Sunt insă, şi intre aceştia mii, cari voesc să se sustragă de la plata patentei. Atunci, haţ... poliţia pune măna pe eî, şi apoi scie ca să-î reguleze...
Pentru ceî cari n’ar voi s’o paţa aidoma, ie cităm ca isemple pe indiviza Ion Marin, Marin MihaiiL Ana Albi, Eeaterina Bucur, Dragoinir Niţă, etc., cari ăşî exercitai! meseria prin piaţă şi pe aiurea.
Anul acesta, s’aK intămplat multe incidente nenorocite la gara Tărgovestiî.
Încă unul, datorit negligenţiî: lui Nicolae Un-gureanu i s’a rupt piciorul de către locomotiva «Buzăfi».
Un nou mosafir la ospiciul Mărcnţa : individul Dumitru Stan.
Serviciul telegrafic al «României Libere,
— 19 Iuliu — 9 ore dimineaţa —
Constanţillopol, 18 Iuliu. — Kheredin-paşa a declarat, că el nu va rămânea la postul săi! de mare-vizir, de indată ce-î va fi permis sa compună un minister ornoger şi dacă sultanul se va decide să domniascâ fără guvernator. In caşul depărtăreî sale de la afaceri, Cadi-paşa el va succede provisoriu, numaî timpul ncceear pentru a prepara evenimentul luî Mahmud Nedin.
Belgrad, 10 Iuliu. — D. Risticî, presidentul consiliului, a adresat tutulor puterilor o notă circulară, spre a cere «opresiunea in Serbia a capitula ţiunilor.
Guvernul şerb prepară, pentru apropiata sesiune a Skupcineî, proectele relative la crearea unui minister de comerţ şi de agricultură, a uneî camere de comerţ şi a unei camere de avocaţî iu fie care district.
Londra, 18 Iuliu. — D. Burke anunţă came-reî comunelor, că corespondenţa intre ministerul de externe şi Poarta continuă, cu scop de a introduce reforme in administraţia provincielor Turcieî in Asia. Poarta a trămis deja in Armenia doî comisari insărcinaţî să esamineze dacă statutul organic, ou care a fost dotată Rumelia orientale, s’ar putea aplica acestei provineiî.
Nu s’a propus să se stabili ască aceeaşî sistemă de administraţie ca in Lyban, pentru că o consideră ca neîndestulătoare.
— 17 Iul.fi amiaţl —
Londra, 19 Iuliu. — Bilul relativ la disciplină in armată, a fost adoptat la a treea lectură.
Sofia, 19 luliiî. - Insurgenţî maliometanî afi încercat Bă turbure ordinea in Osman-bazar, dar au fost imprăsciaţî,
fcHavas)
Afleverat ? Dacă m’aşî mărita aşî putea, dispune de o parts din zestrea mea ?
—	Cu consimţimentul bărbatului.
—	O! Mi-l va da, căcî o voiu pune-o ca eon-diţiune. Şi cată zestre am?
—	Aproape patru sute de mii de franci,
—	O ! dar aşî fi prea bogată ! Tată dragă vom impărţi, nu e aşia ? Promitem.
<— Nici o dată.
—	Atunci o să te silesc să primescî.
—	Maî ăntăiti ar trebui să te măriţî, zise el rîijend, şi nu te pari aşa bună-voitoare. Bietul Mezin, ar putea să o spue.
—	O ! ziseiu eu, nu e numaî d-uu de Mezin pe păment.
Vorbirea noastră se sfârşi aci.
Me duseiu apoî la Miss Dowson, ’î citii scrisoarea mumeî mele şi plânserăm mult impreuuă.
(Va urma).
Aflăm că aseară A. S. R. a întrunit somităţile noastre politice, spre a fi consultate asupra situaţiuniî.
BIBLIOGRAFIE
Micul scamator saî! Petreceri de societate
(Esperienţă de esecuţiune facilă şi plăcută. Magie simplă, prestigitaţiune, fisioă, chimie). Lectoră pot avea din această carte recreaţiunî amu-Sânte. Preţu ' 70 bani. Librăria Ioauiţiu şi fraţii in Bucuresoî.
TEATRUL DE VARA „DACIA4*
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATI1
in timp urăt in tlieatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresc
arangiată din noii pentru familiî cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî1
I. M. r UI UI O & F-ţli BFAZAIi
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 7 Iulie 1879 ora
OBLIGAŢIUNI
10°/,, Oblig, rnrale......... • •
»	,	eşite la sorţi.	.	.	.
8%	> domeniale...................
»	,	ej'te la sorţi	.	.	.
Dob. 10 fr. Obig. Casei pena. 300 leî .
7% Serisurî funciare rnrale f. C. .	.
7°/0	»	» urbane f. C. . .
8% Impr. Municipal. ......
» cu pr. Buc (bil. 20 1.) . .
Renta Romană................. .
Acţiuni «Dacia».......................
,	«Romania,.....................
Cupoane rurale exigibile..............
„ domeniale  ......................
„ scrisuri »	......
Argint contra aur.....................
Bilete hypotecare contra aur..........
Rubla hârtie. , . ....................
Florinul..............................
Lose Ottomane .........
12
Cump. Viind. 101 V 101% 97% arg.
1003/
97%
183
96V2
9%
99%
27
713/
185
68
!%
1%
%
*V«
13/4
2 55 2 I8V2 44 —
CURSUL DIN VIENA 18 Iuliu
Napoleonul . Ducatul .	.
Lose Otomane Rubla Hărtie
17 Iul.
9 20V. 5 48 ‘ 21
117 75
CURSUL DIN BERLIN
18 Iuliu
Obli. căile ferate romăne . . . Acţiunile	»	»	.	.	.	.
Priorităţi	»	»	.	.	.	.
Oppenheim.....................
Ruble hărtie..................
Stern ........................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 18 Iuliu
Renta Romănă Lose Otomane .
SCHIMBUL 7 [uliu
Paris (3 luni) ....
» la vedere...............
Londra (3 luni)	.	.	.
» la vedere.	.	.	.	.
Berlin (3 luri). . . .
, la vedere...............
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentrn telegrame,
101%
arg
185
97
913%
100
28
72%
190
70
arg.
aur 1 %
„ y.
2 56 2 19%
48 —
16 Iul. 9 20i% 5 48 21
116 50
93	90 32 75
94	70
208 50
39 —
71 % 46 76
93	80 33
94	70 206 40 38
71 % 47 %
99 35 99 90 25 10
122 % 128 %
2 18
Ferma Benzal,
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
ROWLAND'S
MacassarOil
Onnoscnt de 80 anî ca cel mai bun restaurator, preseryator şi infrumuseţător al coamei (părului). Butilia are un dop de sticlă.
ROWLAND’S RALVDOH
înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesoe petete de piele.
ROWLAND’S ODONTO
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E nn nou şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna art coli de la ROWLAND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolli adevăraţi poartă finna : A, ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe in-veliţo&re, a cărei imitaţinne consideraţi-o ca furată. De vămjare la toţi farmaciştii şi parfumeriî.
Dr. LUPUS
a’a mutat in Calea Rahoveî No. 53 (Calea Craioveî)
Publicatiune
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembrib al fie-eăruî an sub numirea de
TERGUL CORNEŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatuluî prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduce la cuuoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se per-cepeaît in nltimiî anî de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza aoest terg să ■ remaie mulţumiţi atât asupra reducerii tacselor oăt şi a ordineî care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRU B. DAXCOVIST
20-3-12
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Ylaşca piasa Marg'. neî, de la 23 Aprilie 1880. pe termen de 3 saîi 5 anî. Doritoriî se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No. 40.
12-3-2 650	(miciTiii
De vănţlare
O proprietate pe un loc de 160 ştiu-jenî, in calfa Rahovei (Craiova) compus din 6 camere şi un salon mare, cnhuiî pimniţe şi un puţ adănc de 11 stânjeni cu apa cea mai bună grădină engleiască in faţa caselor şi in dosul lor altă gri dină cu pomii roditori arendată cu 100 galbeni anual, cu o vedere imposantă a supra capitalei, Această proprietate se din causa de plecare cu un preţ foarte scăţlut. Doritorii se pot adresa la d. Ja-cob perier, vis-a-vis de consuletul rusesc sau la proprietar ce locueşte in acea proprietate No, 150.
^Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. AI,LUX
Reuşeşte in tot-d’a-una a reda perului alb, culoarea juneţe! sale, ’î comunică viaţă, creştere nonă şi o frumuseţe lncindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nn este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi infailibilă este de a întări perul. Superioritatea şi bunătatea regene ratoruluî sunt recunoscute in lumea ii treagă.
* QV* Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie rosă'W©
JDeposit principal 114 şi 116 Calea Southampion Londra (Englitera)
Ventţarea cu ridicata la Domnii Appel <ţ‘ C nie in Bucureşti
Yenii ar ea en detail in Bucure sci la D-niî Paul Frodel, N. Nicolescu, M. Moisesm, I. N.Ar ieleanu, F. GUnthler, Brăila C. Hepites, Craoiva B.M,
Georgevicî
PERFECŢIU A F,!
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
647 Daomna 8. A. ALLLN	i03
IN MARE QUANT1TATE LA
P&GjjlL (DOOtPliiTO şa PAKGFUDKOdl»
Furnisoriî A. S. R. Doamneî
Calea Victoriei No. 37 lângă Pasagiul Român.
GOUDRON-BERLANDT
LICORE,
PILULE ŞI SlPtOIP
l
(1!
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următore: Bronşita chro-nică, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechită, iritarea peptu-lui, tuse măgărescâ, durere de gât, Catarul besieel; asemenea şi înjec-ţiuni în scurgerile de orî-ee natură.
Deposifc general la d. E. I, Reissdorfer farmacist, Bucnrescî. — Se poate găsi la
h toate farmaoiele
No. 37.
C ALEA VICTORII
ALATURI
PASAGIU ROII AN

TXTISrS IR -A. S SI FREZ A T K2? SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE!
S A LOX PE X T R U COIFAT DARE
P8r, in mare quantitate, Mânuşi, Flori, Perii, Piepteni etc etc. Porfnmeric din primele case din Paris şi Londra.
Recomandă asortatul seu magasin, un serviciu prompt şi preţurile moderate.
Se efectuează orl-ce comande pentru Districte.
&> NB. Adresa pentru telegrame: Paul Coifenr Jl_______________________(R. 641 12-8)
Calea Victoreiî No. 37. ,4

II no ionno fia mp etrangere parlant par-JcUIlC Udlliu fiiitement le franţais,
l’allemand, l’italien et l’anglais, etant tres-bonne moşiei enne, deşire se placer comme institutrice ou donner des leşons de repetition aux enfants pendant Ies vacances. S’adresser Mme Faber, Strada lenei No. 1.
P»rs<5nele cari cunosc Pilulele purgttire ah
Doctorului DEHAUT, nu esita de a se purga de indâta ce simt necessitatea. N’au a se teme neci de desgust, neci de obosâla, pentru ca, contrariu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decalt atunci când este luat cu alimente bune şi cu beuturi intaritore, precumvinu, cafea.ceai.Fie
___	sare alege pentru ase purga ora şimancateacare
H eonrm mai bit», dujpe occupatiunile selle. ObosCla purgâtiunei fiind cu totul anulata prin effectul bunei al imentatiuni Întrebuinţate, lesne se decide cineva a reincepe ori de cate ori este neceasariu.
Cutii de 5 fr. ţi de 2 (t. 50 c„ ta Paris la Doctorul DEHAUT, şi in Mte pherm.ecie.le. A exige cu fie care cutia carttcica de 72 pagine eontmend instrucţiuni ,n tote limbele. a cere Manualul Doctorului DEHAUT, volum de 408 paji nein limba iran ceea
sa.
CD
CC
_ o w ET >55 S >CD Ta ^5
09
cs q
ofj CJ O oo CU
H
MERSUL TRENTURILOR
PE LINIILE
BDCURESCI-BABBOSIROMÂN, BDCPRESCI-VERCIDHDYA, BABBD SI-GALAŢI ŞI TECDCIBBERLAD
Vârciorova- Bucuresci
Bucurescl-Barfooşî-Boinaii
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Âretarea trenurilor
Tr acc.
Tren de pers.
Ore M- Ore M. Ore M. Ore .
T mixt
11
10
18
31
40
60
71
77
113
118
129
149
369
190
207
229
249
262
279
288
802
820
339
354
365
379
395
412
423
444
.467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişfi Cri vina
Ploescî Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restanr.
Ulmeui
Monteorn
Buzău Rest.
Cilibia
Faurei
Janca Restanr. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecucî Rest.
Mărăşeşti Puf eşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest.
Galbeni
Brăila Resta.
ROMAN Res. Sos.
seara	dim.		
9 00	7 20		
9 14	7 40		
9 25	7 56		
	8 19		
9 54	8 39		
10 19	9 10		
10 29	9 30		
10 44	9 50		
10 53	10 03		
11 19	10 40		
	11 13		
	11 22		
12 03	11 40		
12 11	12 00		
	12 84		
	1 09		
1 31	1 49		
	2 21		
2 20	2 55		dim.
2 28	8 10		7 05
2 58	3 45	dim.	7 50
3 13	p. m,	9 10	dim.
		9 33	
		10 02	
		10 20	
		10 46	
4 51		11 15	
5 01		11 40	
6 34		12 20	
		12 46	
6 16		1 10	
6 39		1 34	
		2 13	
		2 42	
7 46		3 00	
7 54		3 12	
		3 48	
9 00		4 25	
dim.	I	p. m.	
B a r ib o ş i - G a 1 a 11
Kilom. da la Barboş
STAŢIUNI
Âretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.
601	603 1 605
OreM.	Ore M. Ore M.
i BĂRBOŞI
I esi avi'
Rest. Plec.
Plot*
noap
3 30
A 05
seara 3 55 A 30
p. m
7	25
8	00
Roman-Barboşl-Bitcurescî
Kilom de la Roman
STAŢIUNI
Tr acc
Ore M.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
854
374
890
396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec Galbeni Bacău Rest.
Sos. Plec.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pnfeştl
Mărăşeşti
Tecuci Resi.
Iveşti
Hanu Conacbi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Sos.
Brăifa Rest.
Plec.
Muftiu
Janca
Faurei
Cilibia
Restaur.
Sos.
Buzău Rest. plec<
Monteor
Ulmeui
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos.
Ploescî Rest.
Plec.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
Âretarea trenurilor
seara
11
1	51
2	23 2 81
3 25
7 26 7 38 7 50 sera
Tren de pers.				T mixt
6		8		12
Ore M.		OreM		Ore M.
		P m'		
V-.		12	10	
		12	45	
		1	17	
		1	27	
		1	45	
		2	25	
		2	53	
		3	22	
		3	41	
		4	15	
		4	45	
		5	10	
		5	43	
		6	07	
		6	25	
		6	54	
dim.		7	15	seara
12	50	seara		7 35
1	25			8 20
1	40			seara
2	18			
2	54			
3	28			
4	03			
4	35			
5	00			
5	21			
5	81			
6	13			
6	45			
6	56			
7	15			
7	40			
8	14			
8	32			
8	55			
9	15			
9	30			
seara				
Galatî-BarboşI
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. Tren de pers 602 _604 I 606
www.
Bucuresci-Vârciorova
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
,p. m. I dim. 12 051 7 25 12 40	8 00
Kiloui de la Bucur
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM
Trenuri mixte
17
OreM.
19
OreM
21.
Ore M,
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
846
364
382
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
CiocănescI
Ghergani
Titu Restaur. GăeştI Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeştî Stolnici Corbu Potcova
Sos.
Plec.
Slatina Rest.
Sos.
Plec.
Peatra Balş Pe! eşti Cârcea
Craiova Rest.
Sos.
Isalniţa
Coţofeni
Răcari
FiliaşI
Butoeşt!
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
Plec.
T.-Severin R. VARCIOROVA
SOB.
Plec.
Sos.
dim
8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35 10 50
11 43 11 57
12 43 12 49 1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
p. m.
1 25
1
2
2
3
4
4
5
5
6
52 19 45 24 12 50 17 81 01
6	47
7	23 r 52
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
uăpte
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
p. m,
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 55 sera
Tecuciii-Bârlad.
Kilom de la
Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	OreM.	OreM.
TECUCIU Restaur. Plec.
amca.r0
Ghidigeni Tuto va
RâRLAO Restaur. Sos.
Kilom. de la Vârci.	STAŢIUNI
	VÂRCIOROVA Plec.
18	T.-Severin R. f?®.
37	Palota
47	Prunişor
57	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeşti
96	Filiaş
102	Răcari
113	Coţofeni
121	Işalniţa
131	Craiova Rest. pj"®'
140	Cârcea
147	PeleştI
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest.
214	Potcâva
226	Corbu
236	Stolnici
252	Costeştî
274	Piteşti Rest.
281	Goleşti
295	Leordei î
312	Găeştî
333	Titu Restaur,
345	GhergfnI
358	Ciocâreştl
372	Chitila
382	BUCURESCI R. Sos
Arătarea trenurilor
4
Ore M.
Trenuri mix>e		
18	20	22
Ore M.
Ore M.
Ore M
5 20
5	53
6	21
6	38
7	05 dim
5	85
6	11
6	48
7	03 7 80
scara
a. na. 11 00 11 25
11	30
12	03
1 33
2 21
2 31
p. m.
5
5
6 6 7
7
8
3 18
3	40
4	05 4 11
4	57
5	11
6 00
6 15
7 05 7 37 7 53
8 28 8 40 seara
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	65
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
00 36 Ol 59 20 40 16
8	38
9	10
9	26 9 49
10 06
10	25 ’năpte
p. tn.
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la Bârlad
STAŢIUNI
15
22
35
61
UERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
BerhecI
TEMinill RoifotlU fin
Arătarea trenurilor		
	Trenuri miztj	
	14	16 J
	Ore M,	Ore M-J
	dim, 9 00 9 34 9 67 10 26 10 65	sear»| 0 45] 10 10 86 11 81 11 Ooj
ANUL III.—No. 641
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 13 IULIU 1879
ROMANIA LIBERA
APARE UNT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitală: t an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei.
!■ Străinătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 lei, 3 luuî 12 leî. jj
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Mempilis, 22 luliu. — Numărul cazurilor de moarte din cauza frigurilor galbene a crescut şi creşte pe fie care zi in mod considerabil.
Locuitorii părăsesc cetatea şi localităţile bântuite ; s a infinţat o carantină.
Londra, 22 luliu. — Couferenţa telegifelor a decis—după cum anunţă «Times»—ca să recunoască de limbă internaţională a depeşelor numai pe tea engle-.ă, francesă, germană, italiană, ho-1 .îndesă, spanică, portugesl şi latina classieă.
Maisseile, 22 luliu. — Cu ocasiuuea banchetului dat erî de legitimiştî, preşedintele, marchizul de Toresta a vorbit, in numele regelui zi-eend, că avend autorisaţiune deplină, el declară, că ffenric V nu preferă să petreacă in străinătate, ci doreşte mai bine să se reîntoarcă in Francia.
Consta'inopole, 21 lulitt. — Ambasadorii Fraudei şi Angliei aii predat Porţii note identice şi foarte energice, in care pretind, ea Poarta să comunice in decurs de trei zile de la primirea notei, cuprinsul firmanului de investituri al vice-regelui Tewfik 1 din Egipt. In cas contrar ceî do! representanţî au declarat, că Anglia şi Francia vor proclama ele —independenţa Egiptului.
Pertes Effendi a plecat azi la Sofia, pentru ,,’a da } i incipeluî Alecsandru I beratul de investituri:.
Filinoj ol, 21 luliu. — Principele Donducoff (Arsacof a incuuoşcinţat pe Aleco-paşa, că la 1 August nu se va afla nici un soldat rus pe H-ritojiul rumelic răsăritean. Qficeriî ruşi car! se iUscriseră in druşinele bulgăreşti iucă se vor reîntoarce cu trupele ruse. Opinia de care se bucură in armata rumeliotă, nu le e prea favorabila. Disciplina in armată n’au putut să o susţină mai nici o dată.
Serviciu Telegrafic al .României Libere0
de la 23 luliu — 4 ore şeara
Londra, 23 Iulia. — Camera lorzilor a votat la a treia citire, bilal relativ la disciplina in armată.
In Camera comunelor, sir Charles Dilke propune să se trămită Reginei o adresă, prin care se oeară punerea in eseeutare a art. XIII din tractatul de la Berlin şi grabnica rectificare a fruntaridor tureo-grece. Sir Hamburg propune un amendament care zice, că Camera este satisfăcută de eseoutarea principalelor articole ale sus zisului tractat şi că aprobă purtarea guvernului.
Conslentinopol, 23 luliu. — Autorităţile tur-0' şti din Thesa'ia şi Epir aii primit ordinul să perceapă impositele datorite pană in prima-vara anului 1880.
Philipepoli, 23 luliu. — Miliţia din Rumelia Orientală ocupă actualmente Ratulini, lingă Burgas.
Londra, 23 Iu iu. — Se telegrafiază din Sofia oătre «Daily News», că principele Alexandru va proclama starea de asedih in districtele de pe malul Dunării, unde lumea se aşteaptă să vadă isbucnind turburărî dupe plecarea Ruşilor.
Qamera Comunelor. — D. Gladstone sprijine moţiunea propusă de sir Charles D,lke.
D. Bourcke, declară că guvernul Reginei, ki faţa stare! de revoltă in care se află Asia Mică este dispus, sa asicure ou or!-ce preţ eseoutarea reformelor promise. Cat despre cestiunea greacă, sub secrc tarul de stat zice, că s’aîf inceput acum negpcierî pentru a ajunge la soluţiunea sa.
(Havas)
A se vedea L.scirî pe pagina 111.
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la correspondenţiî diaruluî din iudete.
In Irancia: La SociitA Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.	*
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Poreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
In Austria:	La D-nu B. G. Poppovitz, furuisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu H
Sahalek, l. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adoip/i Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berlinei- Wespen in Hamburg.
Bucurescf, 12 luliu.
Încercarea prin care naţiunea avea să mal treacă, in timpul acesta de furtuni şi de miserii, era pe atăt de grea şi de hotărî-toare. pe căt era de teribil machiuată, pe căt nimeni nu se aşteptase să vadă intin-ţlendu-i-se o împletitură de laţuri infernale, preparate de insă-şî mana acelor oameni, carora nu lipsise ocasiune, fără a i repeta jurământul lor de bună credinţă, de adănc şi sincer patriotism.
Ţara el aştepta să-i vaţlă la o probă decisivă, şi-i. văzu, in adevăr, in toată goliciunea micşorimei lor.
Ce posiţiune se crease ţării, sunt căte-va ore abia?
Nimic mai trist, nimic mai infiorător, mai umilitor şi mai sceptic pentru uoi, de căt starea in care ne aruncase politica guvernului trecut.
înăuntru, pe lăugă iufruntarea ce primiserăm, cu inscrietea art. 44 iu tractatul de Berlin; pe lăngă lovitura ce se dedese drep-rului nostru de absolută autonomie şi tot-de-o-dată amorului propriu al unei naţiuni, ce se intorcea de pe câmpul de bătaie, in-cununată de laurii victoriei; pe lăngă mise-riile de cel mai înalt ordin moral de cari ne isbiserâm, din causa acelei politici zănatice, care nu sciu să profite de nimic şi care merse după vent; pe lăugă toate aceste mari neajunsuri de cari suferiam atăt de amar , noi mai vedeam apoi cu ochii periculele năzuinţilor străine^ ce de la congres chiar, prin propunerea d-lui de Launay, umblaseră să ;şi deschidă o cale practică şi sigură, căutând a ne impune es-pres impemăntenirea Evreilor in masă, ca şi cum ţara noastră ar ti fost lepădătura ţărilor, in căt să se poatiţ asvărli pomană unui neam desmoştenit.
Ţâra, chiar de atunci, simţise dar cum mugea d’asupra capului ei furtuna celei mai flagrante nedreptăţi, urgia celor maţ desas-troase [atenţiuni.
Li opunerea d-lui de Launay lăsase urme in protocoale.
Ţara deşteptată insă la o vreme, se preparase tiresce la luptă, la o resistenţă demnă şi hotărâtă
Naţiunea, ca un singur om, se ridică tare in dreptul ei, să apere causa autonomiei sale ameninţate.
In majoritatea ei, ţara recunoscu înălţimea principiului inscris in tractatul de la Berlin; dar atăt şi numai atăt.
Europa nu ne putea impune mai mult.
Naţiunea se asocia dar cu «spiritul secolului* precum se pretinsese, şi primi, că este bine a 1 iuscrie in legile sale — fiindcă era cerinţa unanimă a statelor puternice şi civilisate — dar işi reservâ dreptul iu-discutabil, de a ’l formula ea şi de % 1 aplica, cum o va povăţui apărarea intereselor ei.
In această atitudine, legalmente corectă şi singură demnă, — ce politică ii in-vărtesc insă înalţii ei demnitari, tocmai aceia cari erau puşi să susţie lupta, cu forţa ce naţiunea, trup şi suflet, era hotărîtă a leimprumuta?
In ce rînduri se inscriseră ei, şi ce cale apucară ?...
Prefăcuţi şi codaci, pănă iu ceasul din urmă, se aruncară de o dată, iu tabăra duşmană, sub aparenţa impresiunii unui umanitarism descreerat, şi incercară să ne învingă, cu propriele noastre armei!
Atunci politicii de la «Românul” cari se dedeau de amicii cei mai călduroşi ai na-î ţiuniî — se năpustiră de o dată asupra na-
ţiunii cu tot felul de netrebnice acusaţiuui; atunci, iu ceasul decisiv, aţâţară ei mânia diplomaţiei de culise, ca să ne ameninţe, să ne înfricoşeze, şi să ne facă a părăsi terenul apărării unor drepturi, pe cari naţiunea le consfinţise priu atâtea veacuri de vitejiă străbună şi le reintărise acum, prin sângele atâtor nobili şi marinimoşl fii; atunci, in momentul suprem pentru salvarea intereselor noastre, se incercară ei să întărite machinaţiunile Alianţei, ca in acel vertej de pericule ce ui se iscodise, noi să ne uimim, să ne pierdem capul şi să ne vindem ţara Evreilor, să ajungem, in scurt timp, a fi uoi străini in căminul nostru, pentru a satisface nisce interese meschine, pentru a striga apoi, cu o măndriă criminală, că am aplicat principiile secolului XIX!
lată la ce estreme au incercat să aducă ţara politica d-ior Rosetti-Brătianu.
Iată ceea ce nu mai e un mister pentru nimeni.
Planul insă era pe atăt de greşit, pe căt era de culpabil
Intr’o cestiune de cel mai inalt ordin naţional, ţara nu putea să facă politică de partid, de căt cu preţul de a renunţa la demnitatea şi la viitorul ei. Şi preţul acesta era prea scump, ca ea să-l poată primi, ori-cari ar fi fost spoiala de principii umflate, iu numele cărora i s’ar fi propus; ori-cari ar fi fost sumeţii aceia cari luaseră asupră-le să facă târgul acesta mefistofelic: să-I vănză sângele şi viaţa, peutru un ceas de halucinaţiune nebună!
Ţâra a stat insă stâncă de granit, in apărarea dreptului şi a intereselor ei ; mandatarii patrioţi aî naţiunii intocmiră atunci falanga celor 67, şi guvernul trecut, cu politica de care se conducea, !şl merită soarta, sfârşi cum sfârşesc toţi ca aceia cari, pe tarămul moral, se fac apărătorii unei cause nedemne.
Că<Ju cu visiera luată, desarmat şi umilit, şi ţara I cântă de profundis.
Nici un guvern numai putea, nici să iu-cerce măcar a relua rolul şi mijloacele, de cari se servise politica ueleală a celor căluţi.
('alea aceasta erea pentru tot-d’a-una in chisă.
Naţiunea câştigă dar o strălucită victorie pe teremul adevărului şi al dreptului ei, o victorie de legalitate a respectului voinţei sale, care trebue să o înalţe in stima lumei intregi şi in credinţa ei, că poate să învingă, cănd scie să resiste.
Noi o cântasem d-lui Brătiauu. D-lui n’a voit să asculte de vocea raţiuueî.
1 rebue să te închini, d-le Brătiaae, — ii zisesem — înaintea voinţei unanime a ţării, sau la căruia ei n’ai ce căuta. Doresc! şi ţii, cu ori-ce preţ, la onoarea de a fi ministrul ţârii, in aceste momente de „grea cumpănă» pentru dânsa, — atuuci pleacă-te pănă la pământ înaintea voinţei sale suverane, respectă hotărârea ei, şi nu încerca să stai, tocmai d-ta, stavilă curentului puternic al ţârii, căci muute de ai fi, şi tot te ridică şi te ia, ca pe o găteaje de nimic.
D, Brătiauu s a închinat, iu fine; d. Brătiauu, care înţelege mult mai multe ca noi, a recunoscut, de şi cam târziii, adevărul ce-i spusesem verde, că de voesce să remăie logofăt al ţării, atunci să meargă cu ţara; sau de nu, să se retragă la pocăinţă şi să... »-ştepte.
Azi abia, noul preşident al consiliului a recunoscut, că vechiul preşident nu mergea cu ţara şi a venit, transformat radical in idei şi credinţe, să subscrie programa noului cabinet, care este, precum ziceam, prima
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reolame pe pagina IlI-a........1 Leâ.
„	,,	,,	Ii-a............2	‘
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapodzfi. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame ' ‘dacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOEAILESOU.
victoriă a naţiunii, pe tereuul principiului de a i se respecta voinţa.
Organele oficioase aii publicat deja programa guvernului, actul parlamentar, care motiva reformarea cabinetului şi transformarea politicei sale.
Ne dispensăm de a’l reproduce.
Lăsării frasa de o parte, şi venim la esenţa lui. Ea este, ceea-ce trebuie naţiunii.
Diversele elemente ce compun cibinetul s’au unit mai cu seamă iu «vederea acţiu-neî cerute de situaţiunea actuală şi de mărimea dificultăţilor prestate*.
Guvernul nu vine „in contra curentului raţional şi just al ideilor ţării, in privinţa sotuţiunei la ordinea zilei*
“Guvernul impărtăseşce cu naţiunea îngrijirile şi ideile ce are ea»,
«Guvernul se simte întărit. prin voinţa espresă a naţiuneî».
Atenţiune acum, uoua programă a d-lui Brătiauu critică in deajuns pe căzutul preşedinte, şi arată ţării, in modul cel mai clar, calea nenorocită ce apucase politica trecută, contra cărei-a noi, in interesul naţiunii, am luptat neîntrerupt, cu convingere şi ho-tărîre.
Iată partea programei de care ţara trebuie astăzi să ia cel mai solemn act:
Guvernul crede a răspunde atât la cerinţele diplomaţiei europene, (Ce se făcură ameninţările eî
teribili ?! O tempora, o mores l) cât şi la preocupările legitime ale ţârei, când, pe lângă recunoascerea . principiului egalităţel religioase şi libertăţei Cultelor, el va admite şi va susţine pentru revisui-rea art. 7, în partea relativă la interesele noastre interioare, o solutiune basată pe principiul naturalisărei individuale, care esclude ori ce categorii, precum şi pe restrictiuni speciale, pentru dobândirea proprietăţii rurate.
Aceste simple afirmaţiuni (trebuia să se ţlieă : obligaţiuni, căci obligaţiuni sunt) ale noastre peste puţin au să se traducă in fapte; si atunci D-voastre veţi fi cei d’ănt&iu in posiţiune de a aprecia, dacă am sciut a corespunde la aşteptările D-voastre, la trebuinţele ţârei.
Semnaţi: I. Brătiauu, Kogălniceanu, Boerescu. Cretzulescu, Sturdza, Colon. Leca, Stolojan.
Iată dar prima victorie a naţiuuel pe care o înregistrăm, cu o deplină satisfacere, «Ţi-căndu-i acum: a ta îndatorirea să ţi inpui voinţa cu hotărâre, pănă la fine, şi să nu te c ulc pe laurii primei tale isbănde......
CRONICA ZILEI
Monitorul de astăzi publică demisiunea ministerului căijut I. 0. Brătianu, reconstituirea luî sub aceeaşi presidenţie.
Se cunoaşte motivul aceste! retrageri.
Eată cum e decretată constituirea noului cabinet :
1). M. Kogălniceanu, la departamentul de interne.
D. N. Creţulescu, la departamentul cultelor şi al instucţiuneî publice.
D. D. Sturza, la departamentul finaneelor.
D. B. Boerescu, la departamentul de afacerile străine.
D. colonel D. Leca, la departamentul de resbel.
D. Anastasie Stolojan, la departamentul justiţiei.
La lucrările publice şi presidentul consiliului l. C. Brătianu.
—X—
Presidentul consiliului a citit ieri, in Senat şi in Cameră decretul de constituire al ministe-nuluî şi mesagiul domnesc, prin oare se amănă sesiunea extra-ordinară a Camerilor pe termin de o lună, cn incepere de la 11 luliu curent.
www.dacoromanica.ro
D. Colonei din stat-major, d. Pencovicî, e mi- , ort comisar roman in comisia europeană a Dunării şi delegat al guvernului iu comisia iuti r-uaţională a Prutului, ambele residente in Galaţi.
-x—
D. Cogălniceanu, ministru de interne, e la dis-pjsiţiunea celor ce roesc a’l vedea, in toate zilele, de la 10 — 11 dimineaţa, in cabinetul ministe-riulul.
—X—
In internatele şcoalelor nonnale-primave sunt multe locuri vacante de bursieri, şi anume :
lu internatul şcoaleî normale primare Carol I, din Bucuresci, 18 locuri.
In internatul şcoaleî normale primare Vasile-L'.pu, din Iaşi, 27 locuri.
In internalul şcoalei normale piimare din Bârlad, 26 locuri.
Iu internatul, şcoaleî normale primare din Calaţi, 22 locuri, şi
In internatul şcoaleî normale primare din Severi n, 15 locurî.
Avis părinţilor şi corespondei ţilor elevilor, carî ardori să benefioieze de asemenea burse.
Alegerea lor va iucepe la 27 August, 1879, in fiecare oraş de reşedinţă al judeţului respectiv.
Disp isiţiunile presscrise de regulamentul numitelor şcoale se pot vedea in «Monitorul» de ieri. -
—x—
«Societitea (raicveană pentru desvoltarea . învăţământului public» s’a disolvat.
Uniî din membriî acelei societăţi au hotărît să ofero Academiei romane fondul de 6300 leî rămas disponibil, pentru ca academia să acoarde nu premiu trienal celei mai bune cărţi didactice.
El aii trămis Academiei copia procesului verbal, relativ la această decisiune.
Ce stiunei, conform propunerii d-lnl Odobeseu, se încredinţează unei comisiunî de trei membim iar! să o esameneze de urgenţa.
Eată opinia oomisiuneî, in această privire, opinie admisă de Academie iu unanimitate :
1.	«A se accepta donaţiunea prin formule prescrise de lega.
2.	«A se publica cel ăntăiu premiu trienal pentru anul 1883.	_ w u
3.	«A se aduce mulţumirile Academiei către
Asociaţiunea donatoare.
4.	Premiul va purta denumirea ile :	Premiul
Asociaţiuneî Oraiovene pentru desvoltarea inve-Lămiritului public.»
-x—
In şedinţa din 5 luliu, d. president al Academiei romane a declarat sesiunea extraordinară
a anului 1878 de inchisă.
Şedinţele ordinare afi inoeput chiar de a doua
zi, 6 luliu.
—x—
Prefect al judeţului laşi e numit d. Mat. Canea, fost senator.
Prefect al judeţului Doiohoiu e numit d. G. Hasnaş.
—x—
Comisiunea însărcinată cu reformarea otogra-fiel, pentru pnblicaţiunile Academiei, n’a ajuns pene acum la nici un resultat definitiv.
S’ai! ivit iutrănsa o mulţime de opiniunî foarte divergente şi ... afară de această, membrii ce o compun au o mulţime de ocupaţi uni publice şi private.,..
-x—
Aflăm cu plăcere că d. lonescu, d rectorul teatrului Dacia, a reuşit d’a angaja, cu mare sacrificiu, numai pentru căte-va zile, pe vestitul James Sniowe, ameriean, supranumit «Omul-pesoe, care de puţin timp venit in Europa a făcut o sensaţiune escepţională, ca un fenomen extraordinar.
James Loowe este cel mal mare inotătOr, a trecut inotănd, fără nici un aparat, la Mancbe’ dintre Englitera şi Prancia.
Producţiunile le va face aci in capitala, iu-tr’un aquarium colosal de cristal, construit într’adăns pentru d-sa şi umplut cu apă limpede, aşezat ;n mijlocul scentl, eelerat cu lumină electrică. Atragem atenţiunea onor. public şi mal cu deosebire a d-lor medici asupra acestor fenomene.	.
Plămânii sel a fost iu toate părţ le, şi chiar in Paris, Londra şi Viena, obiectul unei d osebite atenţiuni, fiind-cl d-sa stă scufundat iu apă peste 5 minute, mănâncă, bea, scrie, fumează ete, fără să respire.
dar trebne să mă lasnţî pe mine, a hotărî ziua şi crasul pentru reclamările noastre. Astăzi re-publha este guvernul cel potrivit şi legal al ţărel; ea are dreptul să compteze, dacă nu pe simpatiile noastre, dar iu tot caşul pe respectul nostru.
Ca copil al revoluţiuneî şi rezultat al voiu-ţel poporului, imperiul, fie el autocratic, fie liberal, nu poate fi sancţionat de cat prin voinţa liberă a poporului frances. Ce me privesoe pe mine, oare de aici inainte voiu fi unica căpetenia a familiei Bonaparte, nu me voiu lăsa la nici un fel de intrigă şi la nici o concesiune, prin oarl Bouaparţiî ar putea fi puşi iu contradicţie cu originea lor revoluţionară :»
Această declaraţiune cuprmde, cum vedem, foarte mult şi in acel'aşi timp foarte puţiu, aşa in căt nu va putea oieri republicanilor motivul atăt de aşteptat, pentru a esila pe principele Jerdme.
AFARA
Principele Jerome Napoleon.
Băgarea de seamă generală a franeesi lor este captivată astăzi, aproape esclusiv, de nouele mişcări ale partidului bonapartist, şi in specie de principele Napoleon
Partidul bonapartist, care se numesce astăzi „le parti de l’appel au peuple», a proclamat pe Jerome la 20 luliu, cu mare solemnitate, de căpetenie a familiei şi a partidului. Până ieri, Paul de Cassagnac, se plângea ineă in contra principelui, că lat oate intrebările şi propunerile ce î se fac, el nu respunde de căt «mai târziu”,—dar astăzi şi el este im-păcat cu noua regulare a partidului şi-a jurat că va lupta pentru el cu credinţi şi fanatismul, ce l’au earaeterisat in luptele pentru cel lalţl Napoleoni.
Principele insuşi,- de o prudenţă proverbială, nu a dat pănă acum uicl un manifest, care să-l poată compromite. Numai u Globe” impărtăşesce o declarare, pe care ar fi făcut’o principele delegaţilor bonapar tişti din Prancia de mează zi.
«Voit! şti, zise el, să-mî impliuesc toate datoriile, atăt ca cap al familiei căt şi ca şef ;
CE8TTHJNEA ISRAELITA
(Urmare)
*
Un mare cugetător german, se esprima in privinţa evreilor precum urmează : * Jidovismul, este indumnezeirea nedreptăţii, care aduce câştig.» Şi el adaogă:	«Esenţa jidovismulnî este
ostilă baselor ori cărui stat »
Şi fiind că basa Statului este comuna, este judeţul, in Germania evreii nu sunt admişi in consiliurile comunali, in representaţiunile districtuali, nici de lege, nici de datini.
In Holauda, jidovii sunt exoluşî diu societate cu mal multă rigurozitate de căt iu Germania, şi să află mal ou “eama amestecaţi in plebea Oraşelor celor mari.
*
Yirtoasa stirpe a Saxoniel de jos, şi laborioasa populaţiune din Sajonia electorală, au mpas aproape scutite de jidovi. Dar statele care aii aparţinut familiei Anhaltina unde aii predomnit popii şi ţiitorple lor au devenit a-deyărate cuiburi jidovesc!.
■ ‘ *
In Serbia, in urma tractatului de la B> rliu, Constituţiunea recunoască egalitate religioasă dar lasă comunelor dreptul de a refusa străinilor libertatea comercială şi Ijber'atea de a cumpăra imobile. Această putere discreţionară, lăsată comunelor, z ce Independenţa Belgicâ, face ilusorie fgalitatea religioasă stabilită in principii! de Scupcină, şi el dă in mod indirect ese-cutareş tratatului de la Berlin.
*
Iu Anglia pănă astăzi evreul pu poate investi postul de lord-caDcelar, de judecător la cele trei tribunale din Westrainster şi alte seinei! publice iucă.
*
In Spania Constituţia nu acordă ne-catolici” lor„ prin urmare şi Evreilor, de căt o toleranţă condiţionată. Evreul in Spania nu are nici un drept de patrie, şi acesta este evreul indigen. Evreul străin uu are de căt dreptul de a nu fi persecutat'pentru legea sa. «1 n guvern spaniei, zice ziarul german «Augs. Allg. Ztg.», căud ar voi să schimbe această stare de lucruri, şi-ar sub-semna sentinţa de răsturnare.»
*
In Portugalia, unde religia domnitoare este cea catolică, cele l’alte religiunî, şi prin urmare şi evreii, nu aii libertatea cultului public, şi nu ah drepturi politice.
Şi această nu poate să ne mire cănd am văzut că şi lin Germania protestantă, evreul nu poate să fie nici oficier, nici funcţionar.
*
In Bulgaria, Constituţiunea noului Stat, prin articolul 39 şi 54, admite indigenarea jidovilor, insă iu mod individual şi pe oale legislativa.
*
Dar insuşi Prancia republicană, să vedem cum cugetă despre evreii el pi oprii.
Se scie, că pănă la căderea celui de al doui-lea imperiu, evreii din Algeria se aflau in con-diţiunl cu totul altele de căt acelea in care se află israeliţiî din Prancia. In timpul resbelulul frauco-gvrinan, pe cănd Prancia era in sănge şi in flăcări, d. Cremieux, preşedintele Alianţei israelite universale, care so afla intre membru delegaţi unei din Ţours, nu găsi mal bine de fă-put de căt ţie a ernancipa jidovii din Algeria ; şi fiind că in vocabularul eyreesc, einancipare însemnează dominare, pe căud franeesil perdeafi Alsacia şi Lorena, evreii câştigau Algeria. La 21 luliu 1871, presjdenţul republice'* 1', d. Ţhierş şi ministrul de interne d- Lambrecfit, prespntapă Adunării Naţionale francese proiectul de lege prin oare se abroga decretul d-)uî Cremieux de la 24 Octombre 1870, insoţit de o espunere de motive, din care estragem pasagele urmă toare :
«Numărul Israeliţilor, zice d. Thiers, s’a adăogit in mod considerabil in rpgenţa Algeria dupe cucerire. El au venit din ţerile vecine pentru a ’şî ppne bunurile şi peroanele lor sufi garanţia unul guvern regular. Altfel, el aif conservat deprinderile şi instifuţiuuile tradiţionale, care au perjpis stirpe! lor, prin excepţie unică, de a trece prin şecolî fără a se confunda pti cele lalfce neamu.il, şi in genere el pu se privesc ca facjjmj parţe din comunitatea politică, Interesele pu ppre să ocupă, le permiţ de q remănşa intr’un chip străini de această comunitate, şi uu’î leagă de fel de pămentul ţereî in care re-sidează ou mal multă sau cu mal puţină fixitate.,. Sabt imperiu s’a presentat un proiect de legp cu scop de a se conferi naţionalitatea f'rau-cesă israel ţilor indigeni din ^lgcria, dar, jiş urma unei aebete locale, ş’a amânat. Cu toatei şoeşţeq orpiează expunerea de motive, sub dom-
FOIŢA < ROMÂNIEI LIBERE,	33 j
ARTICOLUL 47!
DE
ADOLPHE BELLOT	j
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
— Urmare —
XIII
4 Mai
Au trecut doue (jile, in care nu me-am gan-ditu de cat la srisoarea mumei mele. Am cântărit tote vorbele, le am meditat si le am comentat. Me voit!j supune nu numai la voinţele clar si precis formulate, dar si la dorinţele ce ’mi se va parea mie că le a avut, cănd a scris aceasta scrisoare. In cea ce privesce căsătoria mea, ’ml am luat hotărârea, nu primeseu uicl pre d-nu de Mezin nici pre vre unu alt amicu al tatălui meu. Dar vroi să mă mărit; da indrăsnesc se scriu aceste cuvinte, căci măi itandu-me, impliuesc o dorinţă a mumei mele, şi o datorie către tatăl meu căci eată ce Jice scrissoaiea: «Iubeseel din tot sufletul tăh, fi ndulgentă către defftctele sale, arata! iubirea ta prin mijloacele ce 'ţi vor fi in putinţă»
Si oum să '1 o arăt mal bine de căt scă-păudu’l de grijile ce 'lu turbură^?
A! scrisoarea mumei inelle mi a deschis cal necunoscute! Ce multe lucruri 'ml explic cu oi !	i
Cănd tatăl mei! me plrasia seara, cu atâta grabă era, ca să se ducă să continue jocul in-trerupt.
Dacă nu’l ved°atn a doua-iji pănă la două ore, causa era că jocul durase pănă dimineaţa şi că el se culcase cănd cel alţ' se sculau.
împrumutul ce '1 a faout la mine acum se eşplică: era vorba să plătească vre o datorie de joc.
Şi aeea plecare .a Ham burg! se ducea de sigur să încerce dacă nu va fi mal fericit ca iu Paris.
Acea tristeţă acea tăeere, '1 ghicesc causa : perdea, perdea meretb Şi această căsătorie ! Val! era poate constrâns să ’ml vorbească ! Era poate dator Iul de Mrzin, care a abusat de posiţia sa.
Si ei! să nu intere să '1 viu in adj ut,or ! Sunt bogată şi el e sărac! Ci ’ml pasă mie din ce causă e ? Ce privesce aceasta pe acela ce îndatorează, zicea mal dilele trecute, d-1 Gerard.
Da voii! şi trebae să me mărit. Jumătate din zestrea mea va fi a tatălui meu spre a-î plăti datoriele şi a-î asigura bunul traiă.
Ce curios lucru ! Vorbesc de soţul meu ca şi pUui u’aşî avea de căt şe plec şi să ’1 iaîî.
Unde e el ? Se vedem ăl cunosc ?
Nu, căci care sunt bărbaţii la care mă-a presentat tată! meu? Aceia pe care ’î cunosc ei!? Caut in zadar •, nu cunosc pe nimeni.,, absolut pie nimeni.. .
A ! ce mincinoasă sunt!
12 Mai
Nu, nu me înşel. E evident. Ori cum aşi întoarce lucrurile trebue să recunesc că potre-■ tul făcut de mumă mea despre persona ce trebne
1 se iau de soţ, se potrivesqe tocmai.......
j De ce n’aşî scrie aci numele, la care mă gândesc de opt 4'!® ?
Acestu potret se ootrivesce cu al d-luî Geor-ge Gerard.
«Va fi, 4i°® mumă mea, simplu in imbrăcă-mintea şi purtarea sa. Va avea o avere care să ’î asigure independinţa şi oare ’î va permite să semene puţine binefaceri in jurul săă. Aceste binefaceri le va face el singur , . . II va plăcea - viaţa de familie, căminul domestic. Va cultiva J artele ... In fine ’l aşi voi învăţat, gânditor, serios si chiar de o natură tristă. . . A
Al crede că prin un feliu de profeţie muma . mea făcu potretul primei persoane ce am intăl-nit de la eşriea mea din pension.
Fericirea e poate colo, laugă casa mea şi mumă mea din cer ’ml o arată cu degetu: «Eată, ’ml zise ea, acela căruia se cuvine a-i incredinţa soarta ta cu fericire E bărbatul | ce ’ţi-l am ales, şi pe care voesc ca să '1 alege dintre toţi».
| Dar dacă mă înşel, dacă, cre4end că mă su-! puii! mumei mele, eu nu mă supuib,... A! nu ştii! 1 ce să cred? Oare mumă-mea vorbeşte? Saă iui* ma mea? Sau şi eu?
încerc să mal uit. Silese pre miss Dowson să se proumble cu mine. Vorbesc, vorbesc atăt a, că mi se iutămplâ, minune ne aurita! să desbg limba iubitei mele însoţitoare.' Citesc căte-va
cărţi interesante pre cari s’ar dnce să ’mî le Cumpere, căci e învăţată miss Dowson. Dar ea seamănă cu uu dicţionar; nu zice uimic dacă nu o întrebi, dar spune tot dacă o consulţi.
Infrne cânt, brodezi!; erî, tatăl mei! ’mi a sacrificat seara sa şi eu am fost la teatru. .. El bine! cu toate acestea, ei! api o idee fiosă. Mă gândesc Ueineetat la voinţa exprimată de rnn-mămea şi la portretul ce ’mî a făcut.
A! ce diferinţă aluc ideile fiose! Poate că fisicul influenţează moralul, căci sunt suferindă de căte-va zile. Am oăte o dată palpitaţiunî aşa de violente, că ’mi se pare că o să fiu asfic-siată. De ce boală o fi murit mumă-mea ? Nu mi-ai! spus’o nici o dată precis.
30 Maî
Nu indrăsnesc să mă maî întorc la d-na Q®" rard, şi de ce? Pentru-ce n’aşx face acum aceea ce ’mi se părea aşa de uşor altă dată?
Şi cu toate astea aşi voi să o văd!
Aş voi să văd pre d. Gerard, sa ’l judec eareşî; să me fi inşelat poate că nu seamăuă cu potretul ce ’mi a făcut niumă-mea.
A! aş voi să fiu convinsă. Atunci aşi fi mal liniştită, n’aşl crede că aud ne incetat pre uiu-mă-mea 4i®ăudu ’ml: Ţi am tras o linie de purtare şi tu n’al urir.ato,,,..
Şi acum să o urmez?
Or trebue să visitez pe d. Gerard?
Altă dată mă duceam să văd pre mumă-sa, astă-zî aşi voi să ’l văd pre el. Şi nu trebue să mă duc.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
nia unor vederi, care e inutil a se mai precisa. Delegaţinnea din Tours, printr’o măsură cu totul străină aperâriT naţionali, a decretat ca e-vreiî indigeni aî Algeriei să fia declaraţi de cetăţeiri tranoesî... Arabii sau revoltat, insurecţia Arabilor a probat, cat era de periculos şi nepolitio acel decret...
«... Oănd a isbucnit insurecţiunea arabă, Is-raeliţiî nu s’ail dat la serviciul militar de căt cu o extremă repumnanţă... aceia care aii intrat in armată, in mic număr, nu aii voit a se acomoda cu ordinarul ostaşului in companie, pa motivul că religia lor se opune. Aă trebuit trimişi indărăt... Presenţa jidovilor ca juraţi in tribunale este asemenea imposibilă... Insurecţiunea a isbucnit in momentul chiar in care popula-ţiunile musulmane aii veijut israeliţţ implinind funcţiunea de juraţi... Califul de la Medjana şi-Mokrani, trimiţând crucea sa de ofiţer a legiune! de onoare, ne-a dat, zice d. Thiers, de scire că preferă a muri cu armele iu mană, de Găt de a suferi afrontul adus stîrpeî sale puiţidu-i pe jsraaliţî d'asupra eî,,.» ^spunerea de motive, apoi, arătând că singurul lucru oe se poate accepta fără pericol este naturalisarea in mod individual, termină zicând: « Aplicarea continuă şi raţională a iudigenării individuali, confundă rânduri, rânduri pe naturalisaţî in marea unitate francesă, pe când emancip rea in masă nu ţinteşte la alta de căt la ai perpetua distineţir-nile de origine, şi, nu pot avea alt resultat de oăt de a crea un instrument in serviciul unor interese contra cărora nu ne putem îngrădi destul de mult.»
fje ce nu an toate naţiunile fericirea de a fi guvernate de oameni ca Thiers?
Dacă Ţrancţa a avut motive puternice de a ui)' emancipa 35,000 de evrei din Algeria, disj-ipinaţiî in 2,50Cf,Q0Q de musulmani, un avem {joi oare cuyinţe cu mulţ mai valabili a ne feri de naturalisapea unei populaţiuni tYţ'eefoj dp şeapte ori mai niarp jn prpporţiune '3 '	f '	’
In Staturile-Unite din America, Chinesilor nu li să acordă naturalisaţiunea. Astfel a fost respins de curend un Chiues căsătorit cu o americană şi stabilit de 28 de ani in New-York, parş doria să deyină cetăţean american.
jîn asemenea caş sla intemplat in timpul din prmă şi la San-Francisco.
fn California, Cqnvenţiunea constituantă a iuţrodps in prpiectul de cpnstituţiune disposi--ţji, care să impedice epiigraţia Chinesilor. După aftă disposiţiune se impune Chinesilor ca in timp de patru ani să părăslască California!
Şj 0 asepienea lege ş’a propus şi de Uniune.
(Va urma).	N. fi. Locusteanu.
FABRECA DE HARTli:
(Junpspută fe este cititorilor noştri iniţiativa luată de mai mulţi capitalişti romani, in frunte cu d C. Porumbarii, pentru in fiinţarea nneî fabrice de hârtie. Pe de o parte necesitatea nu se poate maî simţită a unei asemeni institu-ţiunî in ţara noastră, iar pe de alta dorinţa legitimă a veri-eărn inimi romănesci de a da o impulsie industriei naţionale, au făcut ca iniţiativa d-luî Porumbarii să fie îmbrăţişată cu căldură, Liste de subscriere fură deschise şi capitaliştii mari şi mici se grăbiră a’şi aduce o-boinl, subscriind fie-eare după puterile sale: unii de la 5000 de lei in sus, devenind membri fundatori; alţii de la 1000 lei in jos, cu perspectiva de simpli acţionari. De la 7 Iunie, cănd s’a făcut ăntăia intrunire a capitaliştilor şi pană la 23 Iunie, ziua fixată pentru alegerea unui comitet provisoriu, suma subscrierilor din care se depusese deja la d. C. Porumbaru cate 15 la sută, se ridicase aproape la 320,000, deosebit de alte sume al căror versămănt de 15 la sută nu se făcuse incă şi care împreună cu cele-l-alte ţreceaif peste 4 sute mţţ lei,
Intriunul din n-rile noastre ţrecute am dat seamă despre cele petrecute in adunarea de la 23 Iunie, ţinută la «Societatea Concordia». O co-misiune s’a ales atunci, avendu-se drept basă a calculului voturilor suma de 37,400, care re-presintă cei 15 la sută depuşi. Aceestă corni-siune, compusă din dd. C. Porumbaru, V. S. Soceo, P. S. Aurelian, G. D. Teodorescu, T. Stefănescu şi I. P. Ballonoln, a fost iusăreinată cu elaborarea projectuluî de statute, facerea studiilor preparatorii şi continuarea subscrierilor.
Spre a dobândi căt maî multe subscrieri, — precum ne comunică o scrisoare oe primim din partea d-lui Porumbaru — comisiunea a luat disposiţium a da publicitate căt mai întinsă pupei întreprinderi proiectate, inainţănd liste
ROMANŢA LIBERA
de subscrieri nu numai pe la diferiţi membri fondatori, dară trimeţănd incă şi maî in toate judeţele pe la diferite persoaue, oarî aii luat a-eeastă bine-voitoare sarcină. Cu una din aceste liste, care poartă Nr. 30, a fost onorată şi re-dacţiunea «României libere.»
Noi am fost intre cei d’ăiiteiif, cari am aplaudat iuiţiativa ridicării unei fabrici de hârtie in România, şi am stimulat, pre căt in putinţă ne a stat, mişcirea industrială începută de căt-va timp încoace. Ne-am iuveselit, văzând cum maî ales capitaliştii mici au alergat să subscrie cu micele lor economii, cănd au fost chemaţi de glasul cător-va bărbaţi patrioţi. Dar tot aşa facutau capitaliştii cei mari ? Cu drrere trebue sa mărturisim — daca ar fi adevărat ceea ce aflăm — că tocmai ei, cari dispun de sute de mii de franci, sunt mai puţini la numer intre subscriitori. D’abia vr’o căţî-va s’ab hotărât să destine cate 10—20 mii franc! pentru întemeia• rea fabrice! de hârtie,
La aceştia ue adresăm astăzi, căci numai dânşii, dacă ’şi vor deschide fără timiditate pungile, pot contribui maî cu înlesnire la propăşirea industrii! noastre năseănde. O fabrică de bărtie n.; se poate face cu căte-va zecimi de mii de franci; temeliele eî nu se pot aşeza de căt cu un capital iueepetor de cel puţin 500,000 de lei.
Ce iiupedioă oare pe capitaliştii români de a se grăbi să completeze această ţifră ? Nimic alt de căt speranţa unor dob.ămjî mar mari oe ar produce banii, dacă ş,r fi daţi aiurea cu neiin-prumutare. Dar nu văd eî ore, că dispeusăndu-se astă-zî de o cam dată, de nu câştig ce le suride ar putea să dobăndiască, mâine poimăne, nisoe beneficii mai mari dacă ar gtiliza capitalele lor jntr’o fabrică, de o gecisitate atăt de simţită in ţara noastră.
biguri fiind că apelul no,;ţru va contribui să cfejt°pte pe ari cipe ipai sţă la îndoială, ţinem V1 disposiţia celor cari vor bine voi să subscrie li-sţa ce ne a tfisţ trimepsr de d. Po’umbaru, şi speram că ea nu va iiitărzia să fie completată.
P. 8. Caută să amintim insă că pentru ofi oe subscrieri s or fam, cei 15nj0 dlu suma subscrisă vor trebni depuşi la d. C, Pprumbaru , Strada sţiî Apostoli Na 28, oare este antorisat cje comitet a 'lucra bilete. Valorile se pot tri-mete şi prin poştă.
Din şum» Încasata păuă acum , in comptul acelor 15?|pţ fi. porumbarii a depus la casa de depuneri şi consemnaţiuni, cu recipisa nr 32,550 lei 34,000 in numerar, şi cu recipisa ar 32,386, in valoare pqmipală de lei 13,400.
ARENA ZIARELOR
„Românul* vorbesce despre formarea nou fui cabinet de fit.siunet in care, recunoasce insăşl organul oficios, că nu sunt represen-tate toate partidele; apoi voesce a arăta că d. Vernescu nu putea forma, un minis ter, neputănd intruni majoritatea cerută şi ar fi fost silit, sau să demisioneze a doua zi, sau să disolve Camerile.
In privinţa necesităţi ce ar fi intămpinat d. Vernescu, venind la guvern, de a di solvă Camerile iată cum se esprimă organul d-lui
C.	A. Roset.ti;
întrebăm pe orî-ce român adevărat şi cu dreapta judecată: bine ar fi fost de a se arunca din nnofi ţara in agitaţiunile alegerilor generale, tocmai in momentul cănd spiritele sunt atât de intarîtate, când ţara e in terbere şi cănd aj.‘iuţii peirei (? !) s’ail respăndit peste Milcov in mate oraşele şi chiar satele, aţiutănd popoiraţiun.le la împotrivire şi la resooală ?
Dar cine mal mult de căt unii din partizani d-sale şi codiţele organului şeii res-păndiseră această idee, — pe care nu credem s’o fi avut fi. Vernescu, neavănd trebuinţă ?
Deci ei n’aft l'ost români adevăraţi şi eu judecată dreaptă ?
Luăm act de această admonisare părintească făcută de diplomatul din strada Doamnei unora din corifei săi.
***«Timpul* răşpunfiend polemicei intre-prinsă contra-i de „Românul* in revista sa de ieri, constată că ziarul oficios citeafiâ frase falşe cari n’au fost nici o dată scrise iu «Timpul» şi arată apoi că vederile es-primate in acea revistă cum că, Moldova ar trebui să se teamă maî mult de deslega-rea cestiunei israelite, au fost inprăştiate şi esprimate M. S. R. şi de un-deputat, «ales vice-preşedinte cu voturilor roşiilor*
d. l'eriachiu, prin urmare nu face parte din dreapta conservatoare.
Şi termină revista prin următoarele căte-va rânduri scrise nu cu puţină asprime, dar, poate pănă la un punct oare care, cu multă dreptate;
Fi destul a areta publicului, din ce oameni de nimic, din ce oameni fără conştiinţă şi fără sentiment de demnitate omenească, din ce candidaţi de balamuc — daca nu şi de puşcărie — se compune redacţia Romanului.
Căci cine din şirurile noastre cu totul conforme cu adevărul, inspirate de un oonsiliu pe care un deputat din partidul brătienisl l’a dat M. Sile, poatî scoate prăpăstiile din N-rul de ieri al Românului, acela a pierdut dreptul la ori-ce respuns serios.
pun de viaţa pruncilor lor in un mod atât de infam. TTă asemenea victimă s'a găsit de către poliţie la spatele gârlei in dosul spitalului maternităţi.
Bătaia ori căt de crudă si barbară ar fi, tot se maî poate inţelege, dar nu putem coucipe i-deea ca cine să bată şi să rupă cu dinţii nasul altuia, cu toate acestea .... s’a intemplat. Niculae bandu a bătut şi a rupt cu dinţii nasul lui Nedelcu, el a fost condus la poliţie spre a î se da cele meritate.
BIBLIOGRAFIE
A ieşit de sub tipar :
INDUSTRIA AGRICOLA
Mişcarea populaţiutiei oraşului Bucurescî
de la 1 Tufiu 1874, pănă la 7 Iuliu 1879.
Naşteri: Copii legitimi 41 băeţî, fete 52, suma 03, copii ilegitimi 9 băeţî, fete 8, suma 17, băeţî 50, fete 60, total general 110.
Decese: de sex bărbătesc 50, femeesc 43, total 93, din cari 13 iu spitale.
Etatea decedaţilor: Pănă la un an 31, de la
1—5 ani 18, de la 5—2 > ani 13, de la 10—20 ani 62 de la 20—30 ani 5, de la 30—40 ani. 3, de la 40—60 ani 14, de la 60—80 ani 8, de la 80 ani in sns 1, suma 93.,
Căuşele deceselor:■ variolă confluentă 0, mor. înşeală 2, scarlatină 6, angina dipbterică oroup, 3, fuse convfulsivă 0, febre tipoidă 9, typhus 0, cholera 0, fi.hr. puerperală 0, phtkisia pulm. tub. pulm. 4, enterit. gastroent. diar. 21, pnemn. pleuropn hronch. 8, cholera nostras 0, moarte violentă 0, meingita 3, dysenteria 6, schropule 0, înecare 0, plagă prin armă toc 0. infron palustră 0.
Serviciul telegrafic al „României Libere*
— 24 Iuliu — 9 ore dimineaţa —.
Paris, 23 Iuliu. — Renta română de 5 la sută a recâştigat la hursa de azi cursul de 72.
Londra, 23 Iuliu. Se află de pe câmpul de resbel. ca trupele englese, sub comanda d-luî Gârneţ Wolseley, a reuşit a invinge cu desăvârşire pe Zuluî ; acuma se poate considera ca terminat resbelul din Cap. S’a ţinut azi de dimineaţă nn consiliu de min’ştri,
Cofistantinopol, 23 Iuliu — Se crede, că o de-oisiune definitivă a fost luată de către sultanul, in privinţa lui Keredin-paşa.
Sofia,„23 Iuliu. —Cete armate de musulmani au încercat sa provoace turburăr! in districtul Dnbnitza; eî aii atacat satul Rilo, dar aîi fost respinşi de trupele maiorului Tzilaeff
\ iena, 23 Iuliu, -- «Noua Presă liberă» pre-tinfieud că in Bosnia se făceau serioase prepa-raţiuni pentru a intra iu Novibazar şi că un corp de soldaţi austriac! in număr de 5000 ar însoţi Comisiunea austro-turca, «Gazetta oficială» declară, că toate aceste scirî sunt nisoe simple scornicî.
Soirea; că nisoe soflaţî diu geniii şi lucrătorii ocupaţi pe drumul de lângă Caiuioa, ar fi fost surprinşi de insurgenţi, nn e confirmată iu un mod ofioia,l,.
— 24 Iul u amiaţl —
Londra, 24 Iuliu. — Se telegrafiază din Berlin către «Standard» că Kedivul a declarat eă-î va fi imposibil să guverne Egiptul dacă nu va avea dreptul de a încheia tractate de comeroiil.
Consfantinopol, 24 Iuliu, — Negociările intre delegaţii Iureiei şi aceia ai Greciei pentru fixarea graniţelor vor iucepe la Constantinopol in cursul se^tămăneî.
Atona, 24 Iuliu. — Dd. Trioupis şi Zaimis au fost Însărcinaţi de rege ca să formeze cabinetul,
New-York, 23 Iuliu. — Frigurile galbene s’ail ivit şi in alte părţi de cat in Memfis: s’ail constatat două caşuri in Louisville, unul in Ho bokeu şi unul in Brooklyn; maî multe caşuri s’au declarat asemenea iu uisce vase car! veneai! din Antilele.
(Havas.)
CINE-1 ACOLO?
Atragem atenţiunea autorităţilor asupra perversităţi unora din descendentele Evei, care dis-
LA
EXP0SIT1UNEA UNIVERSALA DIN PARIS
(1878)
MEMORIU PRESINTAT D-LUI MINISTRU AL AGRICUL TURII, OOMERCIULUT SI LUCRĂRILOR PUBLICE
de
ŞTEFAN C. MICHAILESCU
Materia : Direcţiunea ce urmează azi agricultura. Observatorii de meteorologie. Instrucţiunea şi literatura agricolă. Rolul şi silinţele mecanicei in agricultură. Mackine agricole. Căte-ra cestiunî de economie naţională : animalele, fertilitatea solului, sisteme de cultură.
Preţul 1 leu şi 50 bani.
NB. In capitala, la librării, Pentru provincie a se adresa la autor sau la administraţiuuea zisului, trămiţeud preţul.
Tipographia St. Mihălescu
Având necesitate de maî mulţi lucrători, corn-positon, amatorii să se adreseze imediat in bău-roul acestei tipografii.
TEATRUL DE VARA „DACIA “
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢI1
in timp urăt in theatrnl de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noî! pentrn familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bur§a Bucuresci1*
I. W. FERMO	HK\ZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţfiua de 12 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale. ......
»	» eşit» la sorţi. . .
8%	, domeuiale................
>	- > eş'te la sorţ! . .
Dob. 10 fr. Obig. Case! pens. 300 leî 7% Serisurî funciare rurale f. C. . 7%	, t urbane f. C. .
8®/0 Impr. Municipal. .	...
» cu pr. Buc (bil. 20 I.) .
Renta Romană.......................
Acţiuni ‘Dacia»...............
»	«Romania»
Cupoane rurale exigibile...........
» domeniale ...................
, scrisuri ....................
Argint contra aur..................
Bilete hypotecare contra aur. . . , Rubla hârtie
Florinul ..........
Lose Ottomane
CURSUL DIN VIENA 23 Tubă
Napoleonul.........................
Ducatul...................... . . .
Lose Otomane.......................
Rubla Hărtie...................... .
CURSUL DIN BERLIN .	23 Iuliu
Obli. căile ferate române . . . . .
Acţiunile »	.................
Priorităţi »	.................
Oppenheim..........................
Ruble hărtie.......................
Stern..............................
Lose Otomane.......................
CURSUL DIN PARIS 23 Iuliu
Renta Romănă.......................
Lose Otomane...................... ,
SCHIMBUL 12 (uliii
Paris (3 luni)...................
» la vedere....................
Londra (3 luni) . . . . ' f . ,
» la vedere....................
Berlin (3 iu 1)................. . ,
> la vedere....................
Viona la vedere......................
Adresa pentru telegrame,
Cump.	Viind.
101 >|4	102
98	arg.
101%	102
97%	arg
183	185
97%	98
91%	91%
99%	100
27	28
,71%	72%
186	190
65	70
1%	arg.
1%	—
*l«	aur
ay.	2 %
„ 13/<	1%
2 67	2 58
2 19	2 2o
44 —	48 —
23 Iul.	22 Iul.
9 20%	9 20%
5 50	5 50
21 20	21 30
119 —	119 50
93 80	93 80
32 40	82 50
95 —	95 25
107 60	—
210 75	210 —
37 50	37 50
72 —	71 %
46 %	4« %
99 35	
100 5	
25 5	
25 20	
122 %	
123 $	
2 18	
Fermo Banzai,
www.dacoromanica.ro
ROMAN1A LIBERA
PREPARATE SALICYIOE
DE
; 19
Dr. S. KOW A, chimist
RAI IPYI J CEST ALINA esenţă pentru dinţ 3 fr. OHLIU I LţpfjAFDRI ,je dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid il Sa-licvlic chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea ,ii par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru ve 11 dare en gr^s in Bucu-resci la Appelet C-nie şi en det. il la D-uiî 1. Ooessa şi toţi droguistiî şi fan îaciştiî.
De venţlare maclaturî (hârtie stricată)
cu ocaua
A se adresa in Strada Lipscani No. 11 —13
Muşina portativii de laial iarba si secerai cereale


Care se poate pune in aplicaţiune de către o singură persoana, se poate avea cu
PREŢUL DE 300 franci
DE LA
/%. R4li % 1
in Viena. Wahring Herrengasse 14 şi Î6
Această maşină este patentată pentru tot continentul
12 — 15 bărbaţi cu coasa abia pot face acel lucru ce’l face această maşină condusă uşor de o singură f<-mee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe oiî-ee teren cu mltnă uşurinţă. — Maşina are o simplă conatrucţiune; un uşor mers; o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ea să se avanseze 40% ca arvuuă; restul d’o dată gu priimirea. La comande de 10 bucăţi cel puţin, se dă un scăzămeut de 10%. — Cu diferitele comande me rog să fiS onorat oătmaî in grabă, căci in toiul sesonului nu pot garanta pentru indepiinirea însărcinării ce mi s’ar face.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii se pot adresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Buourescî la d-nu Vasile P. Rg_ dulescn, strada Teilor Nr. 22.
De arendbt moşia Murgească
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de laSf. Glieoi-ghe, 1880. întindere 2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa strada Văcăreşti No. 24.
DOCTORUL URECESCU
S'a mutat strada Diaconeselor Nr. 8.
Balsamul de Mes
leakăn^j
E
I) iu 1111 F B. L E N 01E L
Dr. Jnngfr se esprimă in cursnl săn asupra mijloacelor jrin care se po.te înfrumuseţa şi cultiva fis.onomia, ast-’el:
•Un ten frumos al feţei este cea curată espresiune a -—--	omului fisiG intern şi dacă pe lângă aci sta se maî adaogă
şi nu colorat plin de viaţă atunci lustrul s'a maî mărit maî ales când e voiba de luciul frumnseţeî femeuine — Balsumul de mesteacăn, după cum am putut observa din o lungă esperiiuţă, este un mijloc dat de insăşî natură, pentru înfrumuseţarea peleî, fapt care se replică din elementele cele fine aromatice şi eterice-uleioase ce cuprinde el. Suenl vegetel carat, se absoarbe de porii pelei tocmai ca şi glaceria, ş> pune vasile capilare in o activ tate mare graţie căreia, om aer se absoarbe elementulu dătător de viaţă, d’unde, indepărtăudu-se ne cureţe mie, pelea căştiga un colorit irumos. Dintre toate mijloacele aşa numite pentru înfrumuseţare, căte ’mi sunt cunoscute mie, nici una n’are propr etăţi aşa ae recomndabjle ca babanul de mesteacău. Aceasta c judecata mea, ce am câştigat o după o lungă esperienţă; pr opun deci să se folosiascâ cine-va des de ea, şi cuvintele mele Ie ver adeveri
Deposit ncntru venit,araa eu rădicata in România la D-nii Appel et C nie m JBucurescî.
Pentru venzare in deiail in Sucurescîla d Aug. Hobberling farmacist vi8^a-ms ac Teatru şi la d. Martvnovici et Hi strada Lipscani,
trataţi la farmacia Sf.Gheorghe a d lui Marino Gurtovich şi la farmacia domnească a d-luî Basil Curtovic.	7
D octor uS C, Buchholtzer locueşte in str. Smâ rdan 16
Diploma de onoare	||Ml.‘.'m	li m AI	Medalii de aur şi l de argint
vienna t$73	_ _	. T ___ Ojjy PAR1S t878
SOCIETATE PB1N ACŢIUNI PENTRU FONDEHIÂ DE METALDRI ŞI FABRICA DE MAŞINE
IB MJ B» ,% B® BES5TT II “W
EECOLEAUDA:
Maşinele sale tic mânat cu cilindre de oţel turnat
care de căţi-va ani iucoa inlocuesc petrele in toate morile mal insemnate din Auslro-Ungaria şi oare sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
Wi/msc	/ik,es
«“ROATE DE VAGOANE SI MECANISMURI DE INCRUTISIAREA ŞINELOR
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; ahemenea şi
ia. 590) MSJigSMiB PlgOTKU	ELSCTR1CJI
(20-6-14)
Pe#4* Publica dune
CĂTRE LOCUITORII ORASIULUI BUCUREŞTI!
Subsemnata direcţiune aduce la cunoscinta generală că
MARELE VAPOR BRITANIC
r%TA.CJ^.BBACi-IBJ WL.M,
GURILE DUNĂREI Si LINA
venind din Francia şi Anglia spre Romănia, o parte din mărfurile destinate noe,
au fost ajunse de valurile Dunărei.
Pentru a preveni perderî şi maî mare marfa scăpată se va vinde.
IN DECURS DE 12 ZILE'Wi
IN LOMUL l!C HAK LALEA tlLUIIUEI Vi- ’ă
VJS A VTS DE CASA TObOK
Cu preţul de 60% mai eflin din preţul constatată prin Tribunal
iar MARE ©CAS1VSB PROTRU 238STH£“®*
duzi ne, cămăşi, eamisoane, fuste şi pantaloni, iy2 fr. 2 fr. 3 IV. — S fr.
325 bucăţi,	Olandă, de Belfast şl Irlanda 50	coţi, 20 fr. 32 fr.	— 42	fr.
250 duzine,	Şervete şi feţe de masă, Olandă,	ibimasc, 3 fr, ây2	(V.	10	fr.
__Olandă de Belfast, cele mai line	00 coţi, 55 IV.IhF	fr. —	90	fr.
000
Olandă de Itumburg, pentru 0 cearşaf uri','37a coţi lată, 3 8 IV. 45 fr.— 00 fr. (iiilere şi Manşete de Olandă Englese, îy2 lr. Sy^TiV. — Î2 fi%
120 bucăţi, Ciiifon şi Percal îrances, cel mal lin, 55 bani 05 bani 75 bani — 1 fr.
300 bucăţi Schacols şi feţe de masă Oobelin de Lyon, 12 IV. 14 ir. — 30 fr.
285 duzine, Cămăşi, bărbătesc! albe şi colorate, 4'/., tî*. 5'/% iî*. — 0 fr.
O mare partidă Camisoane, lapoâte şi costume de meii no eu br oderie si dant ele, Broderie de tot felul. — O mare partidă de liiigeriele cele mai bune si elegante si multe alte noutăţi din Londra şi Paris.	4	4
800 duzine, Batiste de Olandă şi lin<m eu litere, 50 bani 75 baiTî 1 IV7 — 3 ti*.
GRATIS
l|»]Q )^€umperătoare de 100 fr. 0 Batiste line cu litere.	| n q i mjn
__q 200 fr. 1 faţă de masă brodată şi 0 Batiste line, ( luAilu
42, OALEA VIO T ORIEI, 42 "^SM
A IS-A\ 18 DE! CASA. TOROIv	DIRECŢIUNEA
t^UOGR
--<«3(5.-	^ /4
ŞTEFAN HIIHALESCE
BUCURESCl
W li Strada Lipscani 13
Recomandă atelierulu său asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
as* !*■/*.*; imcjlve:
isr MA§mi CV ¥AFO» TPI
ast-fel că se află in posiţinne de a eseeuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiaue şi hebdomadere in diferite mărimî şi difer te limbi, precum KOM.4NA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROS1UR1
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
W AFIPTE şi ANUNCIUi
in diferite marrmî, albe şi colorate
BILETE DE MITA. DE ÎAP U. SI DE
Părţi de yisiTĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
mestâiiva «aaaa raaaaaQjsa
popri iim
CONDICE CU A 8 U. S I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimî.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCI
Tute aceste lucrări se primesc preciurl forte moderate.
Plumb Franţuzesc
Se vinde in quantităţî mari şi micî cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronafe
pentru mvelite pn duete, trasuri şi alte objecte cu preţuri de 15 lei bucata. — De venzare la subsemnatul
(30-1-21).
M. LITTMAX
No. 19 Strada Germană No. 19.
SBenrwi, Tipografi» Sto&n băleieo, Str. Lipicani No, 11. - Com. 769
www.dacoromanica.ro
ANUL 111—No. 643
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA 15 IULIU 1870
ROMANIA LIBERA
- 1 ' ABONAMENTUL:
Ia Capitală : 1 an 30 lei, 6 lunî 15 lei, 3 lunI81eî. In Districte: I an 36 lei, 6 lunr 18 lei, 3 lunî 10 lei. la Streluătate: t an 48 lei, 6 lunîî4 lei, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
APARE IIN" TOATE ZILELE Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In Remania In Francia: In Angrlia: In Austria:
La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la correspondenţiî diaruluf din judeţe.
La SocMtA Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8. Paris. '	'
La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Agencv, 130—140 Pleet Street. London.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curte! Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu H. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Kxpedition, Inseraten. Paeht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANPNCIURILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IlI-a . ' . . . . 1 Leu.
„	,,	,, II-a...........2
Lpistole nefrancate se refusâ Articoliî nepublicaţî nu se inapocză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame ‘(iacţiunea nu e responsabila.
Prim-Redactor: STEF. G. MlOSAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Londra, 25 Iuliu. —• Intr'o depeşă a lordului Chelmstord se vesLsce : La 4 Iuliu, dimineaţa, densul treou rîul Umvolosi cu 4062 soldaţi europeni, 1103 indigeni şi 8 tunuri. Trupele in-naintară in Quarre şi avură să susţină un atac general din partea Zuluşilor, care ţinu doue ceasuri. şi după oare Zuluşii s’aîi retras Atacul oaveleriei puse pe Zuluşi intr’o completă desor-dine. Ceteivayo ar fi comandat in persoană. Zuluşii afl a^ut 1000 de morţi; englezii 10 morţi şi 53 răniţi. După incendierea localităţii Ulundi şi a tuturor fortificaţiunilor militare, lordul Ohelmsford s’a reîntors cu armata sa in lagăr, la 4 Iuliu.
Wolesley telegrafiază: «Eu consider resboiul oa terminat şi aş voi să ştiu, pe care regiment să'l trimet mai ăntăiu inderet iu Anglia. Cred i ă, voiţi avea o întrevedere cu Cetewavo, fa 16 Iuliu.»
Baletendi, 23 Iuliu.--Se aude, că Turcii s’aft revoltat iu mai multe părţi ale Bulgariei. Districtele Silistra, Razgrad, Osman-Bazar, Ichti-man şi Ivostendil s’ar afla deja in revoluţiune. Turcii au ars doue sate bulgare, uu departe de Osman Bazar, şi a ti uois pe locuitori intr’un mod infricoşat. In districtul de Osman-Bazar s’a iutămplat şi o ciocnire intre insurgenţii turci şi miliţia bulgară. Turcii au perdut in această luptă 45 morţi, 25 răniţi şi 10 prisonieri.
Pierderile miliţiei bulgare sunt cu mult mai mari, dar se tăinuesc. Oamenii, cari vin de prin ţinutul Rasgradnluî, spun, că 80 de Turci aii nimicit o întreagă druşină bulgară. In toată Bulgaria domnesce o mare panică, cu deosebire insă in ţinutul Rusciuculu'i, unde popora-ţiunea turcească intrece cu mult pe cea creştină.
Fetersburg, 23 Iuliu. — Guvernatorul general, Loris Melikoff, va sosi din Carkov in cele mai apropiate zile aci, pentru a raporta Ţarului cele petrecute in guvernamentul seif. Ţarul şi-a esprimat anticipando recunoştinţa sa, pentru adânca capacitate, ce dovedi Loris Melikoff şi in actuala sa posiţiune. Iu curând nu se mai aşteaptă nimic important pe terămul măsurilor generale. Mai mulţi miniştrii eşi iau concediu.
Ischt, 23 Iuliu. — Se confirmă din tjate părţile vestea, despre o iminentă intrevedere a împăraţilor Wilhelm şi Franz Iosef, la Gastein. întâlnirea este un lucru deja hotărît, dar ziua in care să se facă, nu e ineă fixată. Este foarte probabil, că întrevederea se va face peste opt sau zece zile, dupe ce adecă cura împăratului Wilhelm va fi progresat ceva mai mult. Aceasta Întâlnire se poate privi ca resultatul unei spontanee hotărîrî a imperatuluî Franz. Se vorbesce, că împăratul Wilhelm şi-ar fi esprimat părerea sa de răii, că nu a putut visita şi in acest an, oa in cei l’alţî, familia imperială austriacă, la Iscbl. Întrevederea va avea un caracter curat familiar. Nu este incă sigur, dar in tot caşul e destul de probabil, că contele Andrassy incă va i 1 soţi pe împăratul şefi.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
de la 25 Iuliu — 4 ore seara
Londra, 25 Iuliu. — Este probabil, că parlamentul se va amâna pană la 30 August.
Constant inopol, 25 Iuliu.—Rusia a recomandat Porţei de a nu restabili, in favoarea principelui Tewfic, prerogativele acordate Chedivuluî prin firmanul de la 1873.
Guver natorul general al Macedoniei a insci-inţat, că 5 00 de insurgenţi bulgari au depus armele cerend O amnistie.
Forţele turce, concentrate in Tesalia şi in Epir, se ridioă actualmente aprocsimativ păuă la 28,000 oameni.
Roma, 25 Iuliu.—Senatul a aprobat profetul de lege, votat de cameră, prin care se suprimă imediat drepturile asupra măcinatului, pentru cereale de calitate superioară.
Raportorul comisiei senatoriale a declarat, că la deschiderea parlamentului va depune proiec-
tul seu prin oare cere suprimarea ou totnl a irn-positnhu măcinatului din anul 1884,
Cairo, 25 Iuliu. — Germanii, Grecii şi Italienii, cari loouesc iu Cairo, cer ca principele de Bismark sa ia parte la măsurile de intervenire in afacerea egiptului; ei doresc numirea unei comisii iu care să fie represintate toate Puterile europene.
(Havas)
A se vedea ultime soiri pe pagina 111.
Bucuresci, 14 Iuliu.
E timp să invăţăm cu toţii minte şi să intrăm prin urmare pe calea unei politici prudente, sau iutr’alt fel va trebui să credem, că suntem un popor destinat a imbă-trăni copil.
Să ne piară de aci inainte gândul naiv, că noi singuri am ti naţiunea privilegiată a im prej urărilor, poporul resfâţat al soartei, care va sta in veci zâmbitoare pentru densul.
Acum, mai mult ca ori cănd, să nu uităm dar cuvântul bătrânesc, că atăt i-e moale omului, căt se pricepe cum să-şi aştearnă ; că atăt culege semănătorul, căt ştie să-şi aleagă semănţa, şi căt voeşce el s’o cultive.
Cea mai bună şi mai temeinică nădejde de mântuire şi de progres, in noi inşi-ne o vom afla, in ideile de cari ne vom hrăni, in fapte de cari ne vom sili să ne împodobim viaţa.
Eată adevărul cel mai elementar, dar cel mai fecund iu mari resultate, de care cată să ne pătrundem azi pe deplin.
O mare causă se ridică acum înaintea naţiuneî.
Nici un singur moment nu-i va mai li permis să o piardă din vedere, fără ca ea să nu se isbcască la fie ce pas, ca şi păuă aci, de nevoile, ce, in adevăr, o băntue amar, şi de cari ţara se plânge pe drept; că interesele ei sunt nesocotite, că voinţa ei este adesea in picioare călcată, că averea sa este nedemn esploatată; că i se impun sacrificii zadarnice; că din viaţa eî se consumă mai multă putere, de căt i se dă in schimb civilisaţiune, cultură şi mijloace de a-şi indulci soarta.
Am adoptat formele civilisaţiuuii, şi căta neapărat să procedeul ast-fel; civilisaţiunca ni se impunea. Nu vom discuta acum, iu ce chip aii inţeles’o unii din oamenii noştri puţin prevăzători, nici vom stărui asupra modului, cum s’aii ostenit ei, ca să ne facă a o aplica. Gestiunea este, iu momentul de faţă, că de am intrat o dată pe calea aceasta, apoi să nu ne mai mulţumim pe cuvinte umflate şi sforăitoare, cari n’aii pic de realitate in cuprinsul lor ; să nu ne mai plătim cu credinţa deşartă, că de am zis cuvântul, avem numai de căt şi faptul ce ’i corespunde. Nu aşa, căci ne deprindem a ne inşela noi pe noi iuşme, şi civilisaţiunca noastră devine, la cea mai uşoară cercetare, o sdrobitoare decepţiune, un neadevăr de cel mai trist efect, o curată înşelătoria, care tărăsce după sine cele mai dureroase consecinţe.
De boala spoelii şi a făţărniciei cată să scăpăm.
Bizantinismul să se şteargă dintre noi; fanariotismul să-şi rădice şi cea din urmă influenţă, de care mai suntem bântuiţi.
Instituţiunile noastre de orî-ce natură să fie respectate; întocmirile politice, sub care s’a aşedat viaţa statului nostru, să fie o putere vie, de care să se sdrobiască toţi in-
Idrăzneţii nesocotiţi, ce şi-ar permite să le despreţuiască şi să le dejoace, ca să le sdruncine in creditul şi valoarea lor practică, in beneficiile ce ţara aşteaptă după urma aplicării lor sincere.
Să ni se dee, ceea ce ni se promite.
Noi ne am spus cuvăntul.
Voim o politică legală, basată pe inten-ţiunî curate şi patriotice, cu respect nemărginit către legi, cu aplicare sinceră şi corectă a regimului nostru constituţional. Amăgiţi, nu mai voim a fi.
Am plătit, credem, destul de scump naivitatea, cu care ne am increţlut păuă aci de-clamaţiunilor şi aparanţelor insinuoase.
Să fim, in acţiuuea socială, ca şi iu politică. ceea ce ni se zice că suntem, ceea •e cu adevărat voim noi a fi.
Aci un principiu mare, in politica leală â onestă, care primează toate principiile abstracte, asupra cărora poporul nu-şi poate bine fixa apreciarea, şi cari, din nefericire, mai adesea nu servă, de căt pentru a fi esploatat, sub o formă mai dulce şi mai atrăgătoare. Un fel de afion iuşelător, care ’f ainorţesce doară simţul, ca să nu Înţeleagă durerea torturelor, la cari T supun impostorii lui politici!
Nu la razele civilisaţiuneî aceştia voim noi a ne incăldi; nu de la politica aceasta neleală aşteptăm noi, ceea ce ni se tot predică... şi tot-d’a-una in zadar.
«Romania filieră* in politica leală a ve-dut adevărata mântuire a relelor de care suferă ţara, şi pentru triumful ei a luptat şi va lupta, cu toată puterea ce-i dă convingerea sa, cu tot zelul ce poate să inspire o causă, atăt do inaltă şi atăt de roditoare pentru noi.
In ultimele peripeţii politice, in ghiarele cărora ne sbuciumarăm atăta şi fără nici un resultat practic, ba din contra, cu pagubă şi cu risicul de a lc reîncepe, şi poate cu mai puţini sor,i de isbăndă, — noi n’am părăsit vederile la cari eram conduşi de principiul cel mare al observării celei mai stricte legalităţi.
Şi faptele nu ne-att desrninţit, in prevederile noastre.
Să fim — ne-am zis — cea ce voim a ti; să lucrăm cum ne este teoria; să procedeul cum cerc legea, şi să nu căutăm a o incongiura, cu intenfiuni rău combinate pentru ţară.
Apucăturile acestea sunt periculoase.
Cu legea in mănă, după spiritul şi rc-gulele regimului parlamentar, noi cei dintâi am strigat şi am stăruit cu pieptul, ca guvernul să ti adus, chiar de la deschiderea Cameriior de revisuire, un proiect de lege, tare motivat, bine studiat şi cu inţelepciuue alcătuit, ca cestiunea, presintată pe toate feţele ei, cu toate periculele ce coprinde ea pentru noi, să fi militat in afară pentru so-luţiunea, asupra eărei-a ţara, susţinută de presa independentă, se şi pronunţase deja, cu mult înainte chiar de alegeri.
«Nu este constituţional să taci” — zisesem la timp guvernului — «şi tocmai intr’o cestiuue de un ordin atăt de inalt pentru interesele naţiune!.”
Guvernulin regimul constituţional, personifică voinţa (erei, şi era absurd să se admită, că guvernul, fiinţa morală a naţiune!, nu cugeta nimic intr’o afacere ce o pri-via atăt de aproape, intr’o cestiune atăt de vitală pentru ea.
Guvernul insă, din sesiunea inchisă, a găsit, că e mai ingenios să se facă a tăcea, crezănd poate, că, eludând ast-fel procede-rea parlamentară, va decide şi va pune pe Cameri să facă interesele străinilor, fără
ca el să iasă in faţa naţiunii, după perdeaua sub care ăşi întindea sforile şi pre-gătia culpabila lui comediă !
Aceasta era o politică cu totul lipsită de lealitate, şi, fiind-că guvernul se aruncase să lupte iu contra unui interes real, pe care naţiunea ăl pipăia cu măna. de vreme ce iu cestiunea israelită nu mai era vorba de principii abstrase, ca să-i fi putut şi aci să-i impăringenăm mintea tot cu frase, guvernul fatalmente urma să-şi găsească căderea in jocul şi lupta aceasta, in care el se prinsese, in mod foarte nesocotit.
Cănd poporul l’a simţit, l’a iuţeles şi l’a văţlut cu ochii, că una spunea ţării şi alta lucra in taină ; cănd ţara s’a convins, că ceea ce i se declama iu faţă erau numai curse de amăgire, şi că iu realitate guvernul pleca urechia şi se conducea numai după şoaptele Alianţei, — atunci încrederea morală şi constituţională au dispărut ca nisce năluciri, şi, rămas ast-fel fără nici un sprijin intern, fără nici un motiv constituţional de a mai fi, el a trib uit să cadă, lăsând in urmă această adâncă convingere tutulor oamenilor noştri! de stat. că politica de tertipuri, de fals constituţionalism nu era bună la nimic ; că pe de altă parte o politica despotică ar fi fost periculoasă pentru dănşii, ca şi pentru ţară.
In cestiunea israelită voinţa naţiuneî era dar hotărîtă ; şi, povăţuit cu prudenţă, convins poate de riadul acesta de eonsilieie presei independente, d. Brătianu a trebuit să facă sacrificiul teoriilor sale umanitare, al amorului seu propriu, şi al credinţelor sale do liberalism cosmopolit, şi să sc pre-sinte înaintea ţării cu politica leală, să-şi deschidă această nouă carieră presidenţială in mod corect, constituţional, venind cu o programă, in care nu se inşira, ca de obiceiii. generalităţi şi banalităţi, ci se spunea verde ce cugetă guvernul in cestiunea, in numele căreia venise la cărma statului, şi in care programă să esprimă credinţa, că va face să triumfe şi in afară voinţa suverană a ţării, fixăndu-se ast-fel şi posiţiunea nostră de stat independent.
Guvernul acesta a debutat dară bine, fiind că a urmat politicei leale şi n’a alergat la espediente infructuoase şi neliniştitoare; nici ţara nu l a primit răii, şi nici că putea să T primească ast-fel, cănd el declarase solemn, că al causei sale apărător este, — nu ’i a primit, zicem, răii, cu toată es-ceutricitatea ce presintă, la prima vedere, combinaţiune.i aceasta, la care s’a oprit acum noul şi reformatul preşident.
Ţara va fi dar cu guvernul, pe cătă vreme guvernul va fi cu ţara.
Aceasta ’şî o poate nota de pe cum, căci bine este să scie omul la ce să se aştepte, daca va lucra intr’un sens, sau daca va cărmi-o intr’altul.
CRONICA ZILEI
Un ziar frances ne anunţă, că un tener coin-positor, elev al conservatorului din Paris, d. Mau-rioiu Coben, a imitat in limba franeesă şi a pus pe musică câteva bucăţi ale poetului roman Alexandri.
El le caracterisează ou titlul de : Bucăţi graţioase.
Felicităm şi noi pe acest tener, pentru ideia sa şi fericita sa execuţiune.
Ne bucurăm, veţlend că reputaţiunea musel laureatului de la Montpelier devine din ce in ce mai cunoscută şi recomandăm amatorilor de musică de la noi această carte, intitulată JRecueil de melodies roumaines, eşite supt editura lui A. O’Kely-Paris.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Anunţăm cu o vie plăcere cititorilor noştri apariţiunea ziarului francez «L’Independence roumaine», care este o continuare a mult cititului şi mult apreciatului ziar «L’Orient».
Formatul este mărit, materia abundentă, variată şi ciselată de o pană de adevărat maestru.
Urând deplin succes «Independenţi! române*, felicităm pe on. noştri confraţi de frumosa ideece au avut şi de zelul cu care aperă interesele României.
—x— m
Mâine, duminică, se vor presinta d-iuî ministru de interne, dd. ofioerî aî gardeî civice.
Cu această ocasiune, d. Kogălniceanu va putea să inţeleagă şi să se iucrediuţeze cari sunt comandanţii ce corespund misiunei lor şi cari sunt agenţii uniformaţî aî marafeturilor electorale, şi cari, in fine, după ce va cerceta mai de aproape, sunt aceia ce urmează maximei că «omul trebue să trăiască de unde munceşte».
—x—	.
Sub-prefeatul plăşit mostiştea, jud. Ilfov. d. loan Dimitrescu, s’a permutat la plasa Negoescî; ear d, Dini. Poeţi aru Bordea. sub-prefectul plăcii Negoescî, jud. Ilfov, in aceeaşi calitate la Mostiştea.
-x—
D. 0. Stefănescu, membru la Curtea de Apel din Bueurescî, e inamtat la gradul de procuror de secţiune la Curtea de Casaţie.
In locul d-luî Stefănescu e numit d. Ciru E-conomu, fost secretar general al ministerului justiţiei.
—x—
Un decret domnesc numeşte pe d. inginer C. Olănescu in postul de profesor pentru mecanica aplicată şi elementa ă, la şcoala de poduri, şosele şi mine din Bueurescî.
D. Olănescu inlocueşte pe d. inginer Zeu-ceanu.
Bine,că s’a făcut şi atăt!
—x —
Numărul doctorilor facultăţii de medicina, din Bueurescî, s’a urcat la numărul 68.
Al 68-lea a fost d. Armiuiu laslovioî.
Tesa i-sale poartă titlul: «Căte-va cousidera-ţiuni asupra eolampsieî puerperale.»
Se trămite, in drept de recunoştinţă, vechilor seî profesori.
1 urăm deplin succes in cariera ce şî-a ales.
—x—
Am anunţat, că d. Remus Opran ar fi numit prefect in Kinstenge.
In locul d-sale, la secretariatul afacerilor din năuntru, a fost chemat d. A. Pencovicî.
Ştirile din Seraievo stafi intr’o deplină con-tradicţiune cu luptătorii oficioşi aî politiceî conteluî Andrassy. Acolo, in Bosnia de meazăzi, se fac pregătirî serioase pentru intrarea in Novi-Bazar.
Precum ni se telegrafiază din Seraievo, către graniţele sudice ale ţereî) se fac insemnate transportnrî de provisinnî, şi ante-posturile de pe la graniţe se regulează ca in timp de res-boifi, negreşit pentru a asigura basa operaţiunilor ce sunt plănuite la rîul Drina.
Corespondentul nostru crede intru-aoeea, că intrarea in districtele ce sunt de a se ocupa, nu va avea loc maî ina'ute de sosirea comisiu-neî turceşti, la Seraievo, sub Husni paşa. trupele destinate pentru ocupaţiune, 4—5,000 oa-menî, vor insoţi comisiunea austro-turca ca un fel do gardă păzitoare şi comisiunea va regula la faţa loculuî cestiunile ce sunt de deslegat.
De oare ce Husni paşa va sosi la Seraievo peste puţine zile, ocnpaţinnea «linieî Lomuluî» se va putea săverşî Încă in primele zile ale lui August.
Din nenorocire, se pare, că nici aceasta operaţiune, care-î stă conteluî Andrassy atăt de tare la inimă, nu se va putea esecuta fără durere, Ministrul nostru de esterne este tot-d a-nna nefericit, eănd joacă pe generalul. De o dată cu ştirea de sus, primim adecă o altă telegramă din partea corespondeutuluî nostru, despre o incăerare ce a avut deja loc pe la fruntarii. Soldaţi! de geniu şi lucrătorii noştriî, carî erau ocupaţî la facerea unuî drum lângă Cainitzi, au fost iucălcaţî de neşte «insurgenţî», carî probabil că aH venit din Novi-Bazar. Maî mulţi soldaţî au fost răniţi şi neşte insurgenţi nu căijut prisonierî.
Dacă vom alătura pe lăngă această încălcare, numeroasele conflicte, cari de cari mai sângeroase, ce se intămplă in Bosnia, zilnic, intre trupele austriace şi cete de po por insurecţionate, — nu ne vom putea es-plica de loc dorul ce maî are Austria şi de Novi-Bazar ? Nu-Î este viaţa destul de amară şi numai in Bosnia şi Herzegovina 9
DIN AFARA
Ocupaţi sinea Novi-Bazaruluî «le «litre A nstro-lT 11 nari a.
Asupra ocupării Novi-Bazaruluî de către austriac!, cetim in «N. ir. Presse” :
Deşerţi mu in partidul bonapart
france».
Cu toate silinţele cele maî herculane ale corifeilor, partidul bonapartist din Francia, sguduit prin moartea principelui imperial, nu va putea scăpa de numeroase deşerţi uni. Şirurile lui sunt ameninţate serios cu rărire.
In intrunirea ce se făcu, Sâmbăta tre cută, in casa lui Rouher, şi la care erau invitaţi cei mai de frunte partisani bona-partiştî, Rouher insuşi nu fu de faţă. Aceasta nu însemnează de sigur, că acest vechiu napoleonist, s’a făcut un apostat; dar insemnează, că ardoarea lui de luptă din
trecut s’a mai recit astăzi şi a făcut loc unei indiferenţe tare periculoasă pentru actuala crisă a. partidului. Paul de Cassagnac ipsea asemenea.. Alţi corifei se iviră pe ’uriş numai, gustară o ploaie de imputări, cu carî ’i incărcară credincioşii nestrămutaţi, şi dispărură iarăşi. Impărecherea şi secesiunile nu se mal pot contesta.
Mai mare este primejdia, ce ameninţă partidul bonapartist din partea armatei. Mulţi oficieri superiori ai acesteia erau na-poleoniştî, numai pănă cănd trăia fiul bine făcătorului lor, a lui Napoleon III, care ei ridicase, le dede rangurile ce au, şi ăi im-bogăţi. După moartea principelui imperial, acestea consideraţiuni au căţlut şi foştii imperialişti, nu mai văd nici un motiv, pentru care să nu treacă in partea republice!.
Antăiul proselit. republican, de la moartea principelui imperial in coace, este generalul Bourbaki. Acest iucărnat imperialist, fusese pus in neactivitate, cu ocasia demisiunei mareşalului Mac-Mahou. Simpatiile lui, pentru fiul lui Napoleon III, erau cunoscute şi republica trebuia să le para-liseze...
Generalul Bourbaki ceru insă Vinerea trecută o audienţă preşedintelui republice!, in care ei declara, că «cu moartea principelui imperial s’a rupt ultima legătură, care ’1 unia cu partidul bonapartist, că nu are a face nimic cu candidatura principelui Je-rume, şi că simte trebuinţa, de a declara in mod formal trecerea sa pe partea actualului regim." Bourbaki a zis, că nu-i tre-buiesce o comandă, dar că a vrut ca pre-sidentele republice! să ştie că ’î stă to-deauna la disposiţiune, — ceea ce in sfârşit tot acolo ese.
Ei bine, caşul este destul de eloquent.
Optimiştii cred, că principele Jerome ar putea mântui situaţiunea , dacă ar procede cu mai multă energie. Urma-va insă această energie, şi avea-va ea, cănd va urma, rezultatele ce i se atribue a,stăzî a priori?
Cu toate aoestea, ne vom mărgiui a schiţa. pe scurt ideile emise de d. Exarcu, in acel discurs. Ast-fel, d-sa, arătend modul cum s’a infiinţat, această scoală, spune progresul şi folosul ce a adus păue acum; descrie, că pe lăugă dânsa, s’a maî jiu-fiinţat o scoală primara, unde eleviî scoaleî normale de cl. III şi IV fac deja practică, astfel că, la eşirea din scoală, eî an deja experienţă de misiunea lor, apoî, că mulţumită d-luî C. A. Racotă, directorul scoaleî de agricultură dela Pantileimon, şcolarii se indeletnicesc ş cu agricultură, pe lăugă cele alte studii. Ne unim şi noi cu d. Exarcu şi declarăm, că ţara mult va căpăta dela această scoală, şi c. atăt maî mult, cu căt ea este datorită uueî iniţiative private. D. Exarcu iusâ nu se mulţumesce cu progresul constatat la secţiunea centrală şi la cea din Plo-escî, Putna şi Tntova, ci cere, ca să se pună in mişcare, să se de deştepte şi cele ali.e secţiunî de prin judeţe şi pe unde nu sunt, să se înfiinţeze. Mare drepttate are d. Exarcu şi’l aprobăm din toată inima, căcî de aoîjmaiute, scăparea noastră e numaî in luminarea masei popornluî adecă e in scoală. Dela scoală şi prin şcoala atârnă totul Dacă păue acum am imitat pre steiuî in toate; de acum inaite să ’î imităm numaî iu părţile lor cele hune. Să se constitu1, paul să aştepte sprijinul guvernului, şi iu special aljmi-uistruluî instrucţiune!, tot ce e român intr’o societate universală — dacă ne put°m exprima aşa — românească, şi să lucreze la luminarea poporului, prin scoală.
D. Exarcu ’şi termina discursul, cu următoarele cuvinte:* Să ne convingem cu toţî de a-oest adever : că, dacă puţin sunt chemaţî a decora ţara lor ou o glorie nonă, fie-eare din noî, căt de mic şi de umil ar fi va putea desvolta in inima şi spiritul seu un sentiment generos, o idee inaltă şi serioasă, va putea ast fel in‘ reduce iu sinul naţiuneî sale nu element de forţă morală şi prin urmare, de cirilisaţiune şi de progres, —
Galus
FOIŢA « B O MANIEJ LIBERE>	34
ARTICOLUL 4 7
DE
APOLPHE BEIiLOT PARTEA 11.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
— Urmare —
XIII
24 Maî
Ne-am intnlnit. Efi eşiam cu m:ss Dow:ou ; el se intorcea cu muma-sa.
S’a apropiat de mine, m’a salutat, pe cănd d-na Gerard ’mî tindea cu iubire mana.
—	Ve găsesc puţin schimbată, ’mî zise ea. Oare nu sunteţi bine ?
—	Nu, doamna, ’î respuuseî efi.
Am minţit, căcî palpitaţiun le mele sunt mai
marî ca in tot deauna; dar, nu sciă pentru-ce, n’am voit să scie el, că eram bolnavă.
Am maî schimbat incă căte-va vorbe şi neam despărţit. Nu’niî au zis de ce nu m’am dus să-î maî v§4. Aî zice, eă efi uu esist pentru eî.
Şi cu toate acestea pe cănd vorbiam cu d-na Gerard, simţiam că el me privia ou atenţiune, mi s’a părut chiar, că, despărţiudu-ne, el eşî a intors capul spre noî.
Are etatea de care vorbesee mumă-mea in scrisoarea sa : de la treî-zecî pănă la trei-zeeî şi cinci ani..
26 Maî.
Am petrecut o noapte foarte neliniscită, şi
avuifi copilăria sa o spuitt tatălui meu, care a trăinis indată să anunţe pe medicul şi amicul şefi din al doilea etagifi, d-nu Paul Combes.
Doctorul ’mî a căutat pulsul, ’mî a ascultat mult bătăile inimeî, ’mî a făcut mai multe in-trebărî şi zise;
—	Nu e nimic; trebuesc d-reî petreceri, multe petreceri.
Apoi am vorbit de alte lucruri şi iu fine de musioă.
—	Sciţi, zise el, că avem un distins cântăreţ in casă ?
—	Şi pe cine? întreba tatăl mefi.
—	Chiriaşul d-tale din fundul curţeî. Când ferestrele cabinetului meu sunt deschise, aud de minune, şi ’mî face o mare plăcere. Fără a fi perfect in piano, fără a fi făcut un aşa mare studiu, el căută cu o căldură.,. D-ra nu’l a a-u<jit nici odată ?
—	Da, d-le, ca şi d-voastră de la fereastră.
Şi ine roşi! zicend acestea. Mi se păru că d.
Paul Combes me privia cu mirare. Aceşti doctor! sunt foarte neplăeuţî, in loc să se mărginească a’ţî căuta pulsul, eî te observă neîncetat.
—	Ce, zise tatăl mefi, am musicanţî in casă şi eu nu sein! Ar trebui, urmă el ridend, să măresc chiria celor alţî chiriaş!, căcî e drept ca să’mî plătiască ctva pentru plăcerea oe sinri. Soumpul meii doctor, te insciinţez.
—	Scumpul meu proprietar, respunse d. Paul Combes, dacă te incercî să’mî o măresoî din oausa musiceî, ine duc la d-nu Gerard, şi’l rog să mobilă pianul.
—	Ce, T cunosc! ? Efi n’am avut de căt re-laţiunî de afaceri cu d. Gerard, de cănd a devenit chiriaşul mefi.
SCO -A- Tu
Una din cele maî frumoase şi maî insemnate sărbători ale scoaleî, esteziuaimpărţireî premiilor.
Iu ziua de 24 Iuniu, cu ocasiunea impărţireî premilor, la eleviî scoaleî normale, a «Societăţeî pentru inveţătura popornluî roman (secţiunea centrală)», d. C, Exarcu a pronunţat un frumos şi interesaut discurs, pe care ’1 recomandăm, sp’e citirea tutulor. amicilor instrucţiuuî. Acest discurs este publicat in No. 142 al ziarului «Presă» dela 27 Iuniu 1879. Ne pare toarte reu, că spaţiul uu ne permite a’l reproduce, iu toata intinderea luî. Tot lipsa do spaţiu a fost causa ca pănă acum n’am putut vorbi despre densul.
ŞCOALA DE COMERCIU.
Cu ocasinnea esamenelor generale, Alteţa Sa Regală a avut inaita buna voinţă d’a ineuragia şcoala de comerţ, esaminănd cu cel maî vin interes, atăt cursurile căt şi toate cabinetele a-cestuî eminent focar de instrucţiune.
Pe lăngă mulţumirile, cu care Alteţa Sa a bine-voit să arate pentru tot ce aparţine acestei i şcolî. a donat biblioteceî, maî multe volume din cele maî preţioase opere seiinţifiee, purtând iniţialele A. S R.
Suntem bine informaţi, că Alteţa Sa Regală Domnul a tost pe deplin satisfăcut de progresul real al şcoaleî de comerţ, subt neobositar direcţiune a d-luî Teodor Stefănescu.
Felicităm pe drectorele şcoaleî şi pe intregul corp profesoral pentru stăruinţele ce a desvoltat,
—	’L am veijut de maî multe ori, zise d-rul, mi s’a părut un om incăntător, inveţat, simplu şi bun. Purtarea sa cam reservată, abusează de dreptul de a nu se increde in străinî şi chiar in mediiul şefi, dar subt un acoperiş rece, se vede, ori ce ar face el, un suflet frumos şi un mare caracter.
—	Diavole, diavole! zise tatăl mefi, ce laudă! Sciî, că’mî fac o idee foarte de bună de el, dacă lainjî d-ta, d-ta care eştî aşezat aşi de sus in stima lumeî.
Adevărul, e că d-nu Paul Cumbes, mi-a zis de maî multe ori miss Dowson că se bucură de o mare reputaţiune printre confraţii seî şi eă o datoresoe atăt talentului şefi căt şi onorabilităţi! sale. II iubDsc mult pe acest scump doctor.
Tatăl mefi continuă:
—	Ge etate are prietinul d-stră, ca să fie aşa de complet, aşa de serios, ca să merite admira-ţiunea d-tră ? Credeam că d-nu Gerard e tener.
—	Nu are de căt de la treî-zecî şi doî pănă la treî-zecî şi cinci ani. Dar viaţa sa a fost turburată, turmentată chiar. S’a format, sunt sigur, la cea maî bună scoală, la acea a nenorocire!!
—	Şi nu sciî nimic din viaţa sa trecută ?
—	Scifi numaî ce ’mî-a spus şi ce am putut ghici. După ce a locuit mult in America, a fost lovit de la intoarcerea sa in Franeia de o loviitură teribilă, neprevăzută, pe cave nu o cunosc, şi care a avut asupra caracterului seu, vieţeî sale, o foarte mare influenţă.
Ce dreptate avea tatăl mefi cănd zicea, că nimic nu scapă acestuî d-r! Toate observaţiile ce am tăcut asupra d-luî Gerard, le-a tăcut şi el şi a scos aceeaşi eonolusie.
Vorbirea noastră s’a terminat aci Dar mi
s’a părut, că in timpul aceste! vorbiri d-nu Paul Combes, eşî avea ochi aţintiţî asupra mea.
Ce oare ar voi să citească in viaţa mea, in inima mea ?
Dar poate că me privia ca medic şi că este maî iugrijat de starea mea de căt se pare.
Acea ce me face să cred aceasta este, că după ce a eşit din casa mea, a urmat pe tatăl mefi iu loc să se sue la el.
30 Maî
Sunt mai bolnavă ca nici o dată. Palpitaţiu-nile sunt şi maî marî cănd scriu, dacă aşî A constrinsă să renunţ la plăcerea oe simt de a incredinţa aceste! bărtiî gândirile mele!
A1 şi le maî scriu eu ore toate ? Eri, am făcut o visită in fundul curţeî şi n’am scris’o...
E adeverat, că eram toarte obosită dar...............
. .............................................■
6 Junie
Tatăl meu vrea cu ori-ce chip să’mî dea petreceri 1 Mi-a propus astă-<jî să pleo in călătorie N’am primit... Mi se pare că preumblarea ’mî ar face maî reu. . . Voifi să remăi in această casă care^m! reamintesce pre mumă mea, voifi. , . .
A! ’mî e reu, nu maî pot scrie................... •
Notiţele d-reî Marcela de Brives terminăndu-se aci, noi le vom completa, cu lucrurile oe am putut adnua şi cele oe ni s’au spus.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
ROM?.i.-aA L.iL>iiRA
ast-fel, ca in scurt timp a putut să eşî atragă i Înalta incuragiare atăt din partea suveranului nostru, cat şi din partea numerosului şi distinsului public, cave a visitat şcoala de comerţ in +ot timpul esamenelor.
Din nenorocire insă, nu suntem puşi in a-ceaşî posiţiune să felicităm şi pe directorele ministerului, care in tot timpul de cănd girează afacerile instrucţiunii, şî-a desvoltat in toate ocasiunile unica tendinţă: să persecute binele, şi a se mărgini să suridă unde a întâlnit nu.
In timp de doî ani, onoratul biuocrat al ministerului instrucţiunii, fără să pue in vedere şefului şeii ijecimele de rapoarte ale direcţiune! şeoalei, din care cele mai multe se referai! la viitorul instrucţiune! comerciuluî, şi reclamai! cea mal mare urgenţă, s’a mărginit in limita care ’l ca’ acterisă, ne luăudule iu seama, saii inchi-ijendu-le ir biuroul seu.
Raportul general al direcţiune! scoale! şi acela al delegaţilor: d-niî I. Procopie Pumi-trescu şi d. profesore Frollo, e asemenea condamnat de maliţioasa disposiţiune a patriotului secrc'ar general, d-un Grigore, plitit cu prisos din punga ţerel, care merge cu imaginaţiunea mineralogică, a crede că nesocotind urgenţa d’a satisface cele raportate, eşî resbună pe persoana directorului scoale! de comerţ — pentru oiuse cari ori cănd suntem gata a i le spune — a cur I abnegaţinne şi devotament către sarcina sa, sunt publicamente recunoscute, fără să fie pli tit cu nici o valoare metalică şi nici chiar cu cea mal mare fracţ une bugetară, ast-fel că iu r alitate distinsul secretar general loveşce in interesul public şi iu viitorul comerciului roman, care cu o oră mal nainte reclamă desvol-i.irea şi garantarea instr cţiuneî economice a românismului.
Suntem fericiţi a vedea, că frânele instrucţiune! aii fost. luate de un bărbat ce poartă un viu interes culturel romane.
Domnul N. Creţulescu este fondatorul in* strucţ'uneî profesionale şi in part" a şcoaleî de comerţ : avem dar oonvingerea, că nu va întârzia a face să dispară astăzi persecuţiile uedemne ale .sccretariuluî şeii, cave pănă astăzi şi-a făout o plăcere lovind in şcoila de comerţ şi impedi-cănd’o să continue aventul oe şi-a luat.
Cu toate că acele iuCercărî nobile, ah remas adesea sterile, in faţa perseveranţeî şi caracterului demn al directorului scoale! de comei ţ, dară tot a putut face piedici de oportunitate in‘c'|stiuni de acele, car! reclamă urgenţă.
Rugăm pe domnul ministru, să bine-voiască a lua in de aproape cercetare rapoartele menţionate, şi se va convinge, că întârzierea pănă astăzi de a lua măsurile necesare pentru satisfacerea legitimă a lipsurilor de cari sufere şcoala, a contribuit mult d'a ameninţa in viitor, continuarea frumoaselor res ltate ce a dat această importantă scoală.
La 1 Septembre viitor vom avea trista ocasiu-ne. să constatăm pedic! de regretat, din lipsa clar îi divisionare, imposibilitatea d’a exista anul al A , conform modificării art. 216 din legea deja promulgată şi a neintroducereî noului program, pe lângă alte necuviinţe ce ameninţă lipsa de mij-loa:e d’a administra şcoala.
X.
'oî avem satisfacţinnea, că ne-am făcut tot-d'a una datoria atrăgând atenţiunea celor m drept, asupra multelor păsuri de cari instrucţiunea e bântuită,
Peste oăte-va zile re vom sili a publica atăt raportul general al direcţiune! şcoaleî, căt şi pe acela al d-lor delegaţi, pentru ca publioul in general şi dd, comercianţi in parte, să poată vedea căuşele provenite de la cârmuirea de sus, oare pînă astăzi a impedicat politiceşte ohiur, ridicarea obstaculilor economioe, cari ne ameninţă pe fiecare zi.
VOINŢA ŢFREI
D-sale, d-lui Redactor al ziarului «Romania liberă.»
Braila, SO Iuniu, 1879.
Domnule !
Bine-voiţl ve rugăm, d-le Redactor, a insera in coloanele stimabilului d-v. ziar jos insemuata suplică, pe care sub-semnaţiî orăşanî şi locuitori din nrbea Braila, o adresăm d-lor deputaţi aî acestui judeţ.
Bine-voiţl ve rugăm, d-le Redactor, a recepe espresiunea osebitelor noastre consideraţiunî ce ve păstrăm.
Domnilor Deputaţi !
Sunt momente de tristă inceroare, căud sentimentele cele mal nobile pot şovăi — este Ges-
tiunea, d-.or, de esistenţa noastră naţională, care cu ocasiunea revisnireî art. 7 din Oonstituţiune ar atinge intregul organism al statului romău.
Vedem, d-lor deputaţi, că in marea şedinţă a areopagului european , s’a ffc.it multă paradă de independenţa noastră, legând această independenţă de darea drepturilor politice israiliţ’lor, Ori căt de inequitabilă este aceasta decisiuue a sa, care va remănea etern neştearsă ca fapt monstruos al civilizaţiuneî moderne, totuşi noi credem că putem salva situaţiunea statului nostru faţă cu decisiunea congresului, şi iată cum.
O voce unanimă strigă: suntem perduţî dacă ne vom opune voinţiî Europei. Şi care ar fi pro-dicimentul perdereî noastre, cănd ne am permite a ne opune aceitei voinţi ? Iată nu ce necunoscut, la care u’a respuus nimeni pună acum. In aşa cas sculase-va Europa a ne extermina? Ne va împărţi oare puterilor celor mal aproape noue ? EI bine, care ar fi mijlocul de exterminare, căci nimeni nu ’1 vedem, sau cel puţin un ’l putem imagina ! de sigur că va fi acela a mi recu-noaşce independenţa statului nostru !
Noî credem d-lor, oă acest mijloc de recun iaş-tere al independenţe! noastre ar fi singurul punct prin care am pnt"a soăpa esistenţa noastră; da* in ipotesa contrarie, că ’şî ar permite o Europă oivilisită, cănd ar vedea un stat mie plin de viaţă cutn suntem noi, să dispue cu forţa de corpul p .trie! noastre, a o impărţi dupe plac şi voe, o fiţi siguri că atuucî ar intra disputa intre el despre prada lor! şi disputa ar ajurge la neînţelegeri, ce tocmai le ar fi foarte neplăcute lor, pentru că fiţi siguri, că pe căt de ned"epţî aii fost cănd s’aîi pronunţat cu atâta uşurinţă a-suprăne, pe atăt de inţelepţî va fi cănd este in joc interesul lor propriu.
De aceea n’aveţî teamă, zicem in modesta noastră apreciere d’acest mare pericol ce se zice că ne ameninţă; acesta nu esistă şi nu este de căt intriga alianţei Israelite, care ne ameninţă, pănă ’şî vor face treburile, pănă ce vor reuşi a deveni cu forţa fraţi eu noi. Luând a-curn această oestiune dintrun alt punct de vedere ca din acela că ne vom supune orbesce voinţei Europei, că vom da drepturi in masă israiliţi-lor, saii chiar pe categorii, este întrebare, fiind ast-fel ne asigurăm independenţa ? Saii ne sinucidem esistenţa noastră naţională? A de sigur d-lor, că aoeasta va fi efectul aoestuî procediment şi eu atăt mal mult ruşinos, cănd Europa va zice că ne a asigurat viitorul, noî atăt de simpli, că n’am putut vedea, că viitorul ce ni s’a asigurat nu era alt de căt exterminarea noastră. Aşa dar este cesiunea de esistenţa noastră ca stat, şi nu permitem nimulnl ane forţa să ne sinucidem; zică Europa că o doresce aceasta, n’are de căt s’o facă, dar cel puţin nu noi suntem ucigaşi.—Acum ca să venim la cestiunea d-v., sunteţi aceia cărora v’am încredinţat mandatul in această mare cestiune, şi prin aceasta in mod categoric ve exprimam dorinţa noastră, rugănduve, dd. deputaţi, a ţine cont de dânsa care nn este de căt espresiunea esistenţeî noastre.
D-voastră de căt să daţi drepturi in masă sau pe categorii, ve veţi abţine mal bine de a se revisui acest art., saii pentru ca să scăpaţi din dilema, care ni s’a creat de această sublimă Europă, atuucî ştergeţi! pur şi simplu din con-stituţiune şi prin acest fapt le creaţi şi lor a-ceeaşl posiţiune oe le sunt create străinilor, astfel scăpăm cu mal puţină greutate de aceşti proletari oe in mii de f iroiliî au inceput a ne inunda ţara; nof insă susţinem prin a ve ruga a le ridica plăcerea de a deveni cetăţeni romănî, şi prin acest fapt fiţi siguri, d lor, că veţi căpăta laurii noştri!, cu care vă aseeptăm a ve încununa, insă ve rugăm a vă feri, ca cununa să mi ve fie aceea, cu e,tre a incunuuat judaioii pe marele liberator.
(Urmează 580 de semnături).
ARENA ZIARELOR
«Românul” revenind asupra cestiune! israelite arată marea deosebire ce există intre împământenirea jidanilor pe categorii şi in a acorda drepturi politice unora din ei, inserişi nominal pe o listă «ce se va dresa, controla şi admite de însăşi Carne rele de revizuire.”
Aci avem noi de furcă acum !
Primul system, ziarul oficios 1 combate ca pernicios ţereî, in sănul căreia se află un număr considerabil de jidani, pe cel d’al doilea ’l admite, ca o necesitate, pentru ca să dăm un inceput de probe că ne supunem art. 44 din tratatei de Berlin. Apoi venind la programul noului cabinet, care
conţine nisce speranţe, neimpărtăşite şi de organul d lui Roseti, urează guvernului succes spre a isbuti a face pe puteri să primească soluţiunea majorităţilor, speranţă esprimată iu organul d-lui ministru de es-terne.
«Presa” aşa de tare combătută, de d-v. v'a întrecut in patriotism! cum se invăr-tesce roata lumii !
*** «Timpul” polemisează cu noul ziar ovreesc «Fraternitatea” şi zice că apelul făcut de ea naţiunei romane e, in mare parte, inexact.
Nu critică apariţiunea lui, de oare ce lupta ce a întreprins e pe faţă, critică insă acele ziare, „cari sub masca romanităţii nu sunt in fond de căt representante ale intereselor ovreesci.”
In această categorie de ziare, organul conservator citează «Ştafeta” din Iaşi şi «Suceava” din Fălticeni cu cu care se sfâdesce puţin.
*** «Presa” constată că in circumstanţele de faţă atăt noii miniştri căt şi d. Bră-tianu au pus interesele naţionale mai pe sus de interesele de partid şi declară că primeşte noul guvern şi T va susţine, precum speră că toţi T vor susţine spre a invinge dificultăţile situaţiunei, buna impresiune ce a produs citirea programei dă drept organului centralist a spera aceasta. Şi in fine laudă actuălul guvern, la adresa căruia se esprimă ast-fel:
Adevăraţi oameni de Stat, bărbaţii ce compun noul cabinet an înţeles, inoă din prima zi, nn maie adevăr, adică : că atunci, cănd se creează intr’o ţeară un curent la care participă întreaga naţiune şi care este espresiunea unul sentiment profund, ar fi pe căt de imprudent pe atăt de nepolitic a ’l afrnnta şi a-I ţine pepf cu indă-rătnicie.
EI au ţinut seamă de a est adevăr, şi at! aprobat aceasta prin programa cu care s’atf p;e-sintat înaintea naţiune!.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
— 20 Iuliu — 9 ore dimineaţa —
Londra, 25 Iuliu —- Marchisul de Sa-lisbury a respuns unei deput aţi uni de Israe-liţi din Londra, că nu le poate arăta in un mod precis soluţiunea ce România va da art. 44 din tractatul de Berlin, pentru că această cestiune e acuma in discuţiune şi ar fi a impieta asupra resultatelor posibile ale conferinţelor şi negocierilor ce continuă.
In această afacere, guvernul englez a lucrat tot d'auna in acord cu Germania şi Italia. Marchisul Salisbury crede, că Puterile nu vor lipsi a adera la actul solemn ce ’l aii sevărşit la Berlin, făcând să depindă recunoascerea independenţei României de modificarea unora din legile sale interioare. (!)
«România, adaogă secretarul de stat la departamentul afacerilor străine, datoresce, in cele din urmă, independenţa sa Rusiei (11), dar mai ăntăiu Angliei, Franci ei şi Italiei, cari i-au dat’o, prin resbelul Crimeeî. România ar face un act de nesocotinţă, dacă nu s’ar supune obligaţiune! ce i se impune prin tratatul de la Berlin. Căci, dacă in viitor o nouă perturbaţiune s’ar produce in Orient, existenţa sa ar putea depinde de stricta manţinere a legilor internaţionale şi a tractatelor.”
Constantinopof 25 Iulie. — Sultanu s’ar fi decis in fine să scoată pe Keredin paşa din funcţiunea de mare vizir, sub pretext de proasta stare a sănătăţeî sale.
Consiliul miniştrilor, care a fost covocat pentru azi, cu scop de a discuta programa lui Keredin, a fost revocat.
— 26 Iul,u amiad —
Londra, 26 Iuliu.—Comitetul grecesc din Londra a primit o telegramă din Ianina, care a-nnnţă, că o deputaţiune de Epiroţî a plecat la Par s şi la Londra.
Constantinopol, 26 Iuliu. — D. Layard, ambasadorul Englitereî, dă sprijinul seif Porţii iu refusul acesteia de a ceda Ianina Greciei.
(Havas.)
CINE-I ACOLO?
Azi, de şi trăim inti ’un secol de civilisaţ'e şi de progres, se pare insă, că trebue să te feresc! şi de cel mal de aproape prieten sau rudă, fie el chiar fratele jtimităţeY tale, la dm contra vei păţi ca d. Secheli, etsmar dm ca'ea Moşilor, căruia i se fură de către fratele nevestei sale o puşcă cu doue ţevi şi o pereche de gh°te.
Noro: că s’a descoperit atăt autorul furtului căt şi obiectele. Cui trebue să mulţumim? In-tămplăreî saii.. agerime! isteţului nostru agă ?!...
S’a condus la spitalul Colţea femeia Anica, care a voit să se siuuciiă, bănd rachiil preparat cu chibrituri.
Pentru ee această decişi une de a renunţa la fericirile...,de pe păment ?
I*tă ceea ee nu putem sci.
Să fiă oare o consecinţă a amorului ? Poate !.,
Atragem atenţiunea celor de la agie spre a insufla uniform «ţi lor de p‘ str ide, caro a le plac a şedea r-z-maţî de felinare, mal multă agerime, sa fie cu luare aminte şi să impedece pe cel ce mănă nebune-Jce pe pod, fie birjari, saii călăreţi, spre a se evita ast fel intămplărî funeste.
Ast fel un copil fu călcat de nn Tudorache Andrei, ce tugea călare in goana cea mal mare,
!De venzare lainica (ic gaz!
situată in Ploeşeî lăngă bariera Bucov, caie p6te
Prelucra 300 vedro fie />i.
Posedă şi reservore pentMi 9,000 vedre. Eventual şi de incliiriat.
Tipographia St. Mihălescu
Avend necesitate de mal mulţi lucrători, com-positorl, amatorii să se adreseze imediat iu biuroul acestei tipografii.
TEATRUL DE VARA „D ACTA44
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATI1
in timp urăt in tbeatrnl de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noti pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE LIN EUROPA
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci1*
1. M. FERIIO & F-ţli BEVZ AL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţfiua de 14 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale......................
»	> eşite la Borţi. . .
8%	» domeniale.................
,	, eşte la sorţi	. .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei 7% Serisnrî funciare rurale f. C. . 7°/0	»	» urbane f. C. .
8% Impr. Municipal..................
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .
Renta Română...........................
Acţiuni ‘Dacia»....................
. «Romania»...................'.
Cupoane rurale exigibile...............
, domeniale >.....................
y scrisuri .......................
Argint contra anr......................
Bilete hypotecare contra aur. . . ,
Rubla hărtie.	,.....................
Florinul...............................
Lose Ottomane ........
CORSUl DIN VIENA 25 Iuliu
Napoleonul . Ducatul .	.
Lose Otomane Rubla Hărtie
CDRSDL DIN BERLIN
25 Iuliu
Obli. căile ferate romane . . . Acţiunile	»	» . . . .
Priorităţi	»	.....
Oppenheim.....................
Ruble hărtie..................
Stern ........................
Lose Otomane..................
GDRSDL DIN PARIS 25 Iulifi
Renta Romană Lose Otomane .
SCHIMBUL 14 Iuliu
Paris (3 luni) ....
» la vedere................
Londra (3 lnnî) . . .
» la vedere. . . . Berlin (3 lu x). . . .
, la vedere................
Viena la vedere . .	.	.
Adresa pentru telegrame,
Cump. VSnd. i0f%i 98 102 97%
183 98
91 Va 100VS 27 72%
180 65 lVa %
*U 2%
, 15/8
1	60
2	18 42 —
24 Iul. 9 20 V8 5 49 21 20 120 —
93	70 32 —
94	30 107 60 211 50
38
72 50
116V,
99 30 99 80 250 Va 2517 % 122 % 123 % 2 18
192 V, 98 Ta 102% arg 185 98% 92 101 28
72%
190
70
arg.
au’0 2 % , 1% i 61
1 19
45 —
23 Iul. 9 20 V4 5 50 21 20 119 -
93 80 31 80 95 — 107 60 212
37 60
72 % 46 75
Farmo Benzab
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
V'ys-A?
DE
S-BÂPUAEL
Gust escellent
FORTI FI ANT, DIGESTIF, TONIC.
RECONSTITUANT.
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginos elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedă pe t6te, fara inşi a avea inconvenientele lor.
Prescris in oboselile STOMACHULUr, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENTE.
(A exige acostă maro& pe tote sticlele.)	MART EL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in tote pharmaciele.
Deposit in Bucurescî la D-nii Ovessa, droguist şi Risdorfer, farmacist.
DOCTORUL RUSSO
specialist pentru bolele secete, anunţă că orele de consultiţiunî sunt dimineaţa de la 7 —10 şi da la 1—4 după amiazî, Strada Smăr-dan (Germană) No. 4.
Se cere elevi
la Tvpographia din Str. Lipscani No. 11-13
Perfecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. AIXEAJ
Reuşeşte in tot-cVuiia a reda pendul alb, culoarea juneţe! sale, ’! comunică viaţa, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturala şi nfailibilă este de a întări păru). Superioritatea şi bunătatea regene •	ratoruluî sunt recunoscute in lumea ii treagă.
Veritabila preparaţie se vinde infăşurală in chărtie rosă'<®^
I Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra (Knglitera)
Veniţarea cu ridicata la Domnii Appel <V C-nte in Jiu cur eşti
I Vetirjarea en detail in Bucurescî la D-niî Paul Frodel, N. Nicolescu, M.
| Moisescu. I. N. Ardeleana, F. Gănthler, Brăila C. Hcpites, Craoiva B.M,
Georgevicî
PERFECŢIUNE!
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
647
10 4
Daomna S. A. ALLEN
IN MARE QUANT1TATE LA
IP^UDIL (COMP di OUI» şo PMRIFIlDMIilHI
Fnrnisoriî A. S. R. Doamnei
Calea Victoriei No. 37 lângă Pasagiul Român.
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
De mar mulţii de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu snecesu de toţî mediei! pentru a vindica liastritele. Gastralgiele, uyspepsiele şt Crampele stomacului, Constipatiumle rebele, pentru a facilita digestiu-nea ş’a regula funcţiunile stomacului ş ale intestmeloru.
Slropuld sedatlvd
cuBromure de Fotassium!
ŞI CU COJĂ DE PORTOCALE AiMARE v Este remediulu celu maî eficace pentru a combate Afecţiunile Animei, 1 Epilepsiile. Hysteriele, Migrena, Cnoreci (Dansejle Saint-Guy), Insom- | nia, Convulsiunile şi 7'usa copiiloru tn timpulu dentinuneî; intr unu |
cuvîntu in tote Afecţiunile nerv6.se._	E
Fabrică, Sped.tiune : J.-P LAROZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul, I PARIS, şi la principali Spiţer! din fie-care oraşu.	.
SE GĂSESC© IN ACELEAŞI SPIŢERII * SIROPUL© DLPL'Pi ATIVU de Coji de Portocale amar»
cu lOiUJJiK LE POTASS1UM.
SIROPULU FERUGINOS1: cu Coji d- Portocale şi., de Quassia artrers I
cn P .OTO-IUDURE ’ Dl! FERU.
Paradnele cari cunosc Pilulele purgative «ta
Doctorului DEHAUT, nu esita de a se purga de indata ce simt necessitatea. N'au a se teme neci de desgust, neci deobosAla, pentru ca, contrariu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cnbeuturi imtaritore, precumvmu, cafea,ceai.Fie ___	/are alege pentru a se purga ora şi mancai ea care
B convin mai bim, dupe occupatiunile selle. Obosăla purgatmnei fiind cu totul anulata prin effectul bunei ahmentatiuni întrebuinţate, tesue «e decide cineva a reîncepe ori de cate ori este necessariu.
Cutii de 5 fr. ti de 2 fr. 50 c., U Paris la Doctorul DEHAUT, Şi tn 76te pharmaciele. A exige cu fie care cutia cărticică de 72 pagme confmend instrucţiuni tn tdte limbete, a cerc Ai anualul Doctorului DEHAUT, volum de 468 paginein limba francez*
c5 i
<— i-*
S3.
CD
cC
ce ce o ns O c«
P -+3
o OG
cp>cS .2
>a>	^
03
O
ce p
bD S
O o: O.
E-»
Doctorul C. Buchholtzer locueşte in str. Simrdan 16
(Strada Germană No. 16)
Capsule Mathey-Caylus
CU ÎNVELIŞ SUBŢIRE DE GLUTEN
i*rcpai*ate <!<■ doctorul <1,1 V. — l*rcmiul Houlyon
« Capsulele Malhey-Gaylus, cu Essenla de Santal asociată Balsamice» lor, possed uă eficacitate incontestabilă şi sunt introbuintate cu cel mai » mare succes pentru a vindeca repede scurgerile învechite sau recente,
» Blennorrliagia, Goimorhca, Blennorrliea, Leucorrhea, Cpstila, Ureth->’ vita, Catarul şi cele-alle Bdle ale Besicei şi tdte afecţiunile căilor urinare.»
« Mulţumită invClişului lor subţire de gluten, caree forte asimilabil, Cap» sulele Malliey - Caylus se pot mistui de personele cele mai delicato şi » nu obosesc nioî-uă-daţă stomachul.» (Gazette des Hopitaux de Paris).»
A se lua 9 —12 capsule pe Fie-care flacon insocit de uă instrucţiune detailată.
A se feri de eontra-facerî şi a cere ca garanţie pe fie-care flacon de capsule Mathey-Caylus Marca de fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit in bucurescî la DomniIOvessa,G.Gersa be k, droguist şi d. Ris-dorfer, farmacist.

ALATURI
§0 PASACÎIF ROMAN
No. 37.
C ALEA VICTORII
■■EiAiT'KU
T TT 3NT S	SI FREZAT
KZr SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE!
S.tliOÎN PE\TRF COIFAT DAME
Per, in mare quantitate, Mânuşi, Flori, Perii, Piepteni etc ete. Porfumerie din primele case din Paris şi Londra.	_
Recomandă asortatul seu magasin, un serviciu prompt şi preţurile moderate.
Se efectuează orî-ce comande pentru Districte.
V NB. Adresa pentru telegrame: Paul Coifenr, Calea Victoreiî No. 37. f a	(R. 641 12-9)	-
nQ nronrloi de k 1880.Aprile şi înainte moş'a Prlsceni-posta, Uc dl ClIUdl o poştă departe de Bucureşti. Moşia Purani, treî poşte departe de Bucureşti.
Moşiile Ciupelniţa şi Trestie ii o oră şi jumătate departe dePloeştt Aceste doi e sunt lipite şi se arendează itnprennă sau deoiebite.
Doctorul Turnescu. (Bucureşti
fgScC"* Publicatiune
CĂTRE LOCUITORII ORASIULUI BUCUREŞTI!
Subsemnata direcţiune aduce la cunosciuţa generală că
MARELE VAPOR BRITANIC
SUFERIND IWAUFBACilU
GURILE} IU N.V1IKI SULINA
venind din Franci a şi Anglia spre Roman ia, o parte din mărfurile destinate noe,
au fost ajunse de valurile Dunărei.
Pentru a preveni perderi si mai mari, marfa scăpată se va vinde.
IN DECURS DE 12 ZILE
IN LUCIUL DE VtMJIIl, CALEA VICTORIEI A«-12
VJS A VIS DE CASA TOKOK
Cu preţul de 60% mai eflin din preţul constatata prin Tribunal
-MAMB OCAS3UK33 FE1TMV CTSTRS-SS
325 bucăţi		, Olandă, de Belfast şi Irlanda 50 coţi, 20 fr. 32 fr. — 42	fr.
250 dnzine, Şervete şi feţe de masă, Olandă, Damasc, 3 fr, 372 fr. —			10 fr.
160	))	Olandă de Belfast, cele mai line 60 coţi, 55 fr. 60 fr.	00 fr.
80	»	Olandă de Rumburg, pentru 6 cearşafuri, 372 coţi lată, 38	fr. 45 fr.—60 fr.
600	))	Gulere şi Manşete de Olandă Englese, 4 72 fr. 57a fr.	12 fr.
120 bucăţi, Grifon şi Percal frances, cel mai lin, 55 hani 05 bani 75 bani — 1 fr. 360 bucăţi Scliacols~şî feţe de masă Gobelin de ii,von, 12 fr. 14 fr. — 30 fr.
285 dnzine, Cămăşi, bărbătesc! albe şi colorate, 4y2 fr. 5^2 fr. — 9 fr.
O mare partidă Camisoane, Capoate şi costume de mei in o cu broderie şl dantele, Broderie de tot felul. — O mare partidă din lingeriele cele maî bune şi elegante şi multe
alte noutăţi din Londra şi Paris.______________________ __________*	*___
860 dnzine, Batiste de Olandă şi linoii cu litere, 50 bani 75 bani 1 1'r. — 3 fr.
nniîiiTn j Cumpărătoare de 100 fr. 6 Batiste tine cu litere.	( PDimTO
uilfillu )	«	a 200 fr. 1 faţă de masă brodată şi 6 Batiste line. ( uJIAllu
-A2, CALEA VICTORIEI, 42
VTS-A-V3S IDE CAFA iCFCK	DIRECŢIUNEA
^POGRAPH/a
JL	—	—	-O
ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESCÎ
tfftT 11 Strada Lipscani 13 "W
Recomandă atelierulu seu asortată cu »
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
tsar MJH.S3M1 CU YJIPOR TB»
ast-fel că se află in posiţinne de a esecuta orî-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
»I
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimî şi difer;te limbi, precum R0M4NA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTF. şi ANUNCIURI
in diferite mărimî, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE PAF EZ. SI DE I
Părţi de yisiTĂ
albp şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
QUfaapii noeaaai îaaaaaQass
PRECUM
GONDICECU ASUSI
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimî.
POLIŢE, CHITANŢE, ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LHCS
Tote aceste lucrări se pnimesc cu precinri forte moderate.
DE ARENDAT*
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca piasa Margi-neî, de la 23 Aprilie 1880. pe termen de 3 sau 5 anî. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No. 46.
12-3-2 650	Vrsianu
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahovel No. 53 (Calea Craioveî)
RocnreacI, www.dacoromaHiea.TO -
Epitropia Bis, sf. Nicolae
din Prunt. — Bucureşti La 20 Iulie curent orele 11 din zi se va ţine licitaţiune in casa unuia din Epitropî d. G. Botianu pupe calea Rahoveî No. 24 pentru reparaţia ce urmează a se face la prăvăliile Bisericeî din strada Lipscani No. 23, doritvriî de a lua acesta reparaţia pot vedea intdee zilele oondiţiunile de la orele 8 pănă la 10 dimineaţa. 654 3-2
ANUL III.—No. 645
10 BANI EXEMPLARUL
MERGERI 18 IULIU 1879
ROMANIA LIBERA
XVI? .A. ERE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitali : I an 30 leî, 6 lunî 15 leî, 3 lunî 8 leî. In Districte: I an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. In Streinătate: I an 48 leî, 6 lunî‘24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. Mihktescu şi la correspondenfciî (parului' din judeţe.
In Francia: La Şotiile H a vas, Laffi'l et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. ’
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertisiug Agency, 130—140 Fleet Street, London.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu II. Schalek, I. Woflzeile 12, Wicn.
In Germania: La D-nu Adolph Ste.iner, Aboneen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNOIURII/E:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IlI-a ..... 1 Leii
„	„	„	H-a.............2 ,,
Epistole nofrancate se reiasă Articoliî nepublicaţî nu se înapoezil. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame "'dacţiuuea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: Step, 0. MlOHAILESOU.
?S T I R i TELEGRAFICE.
din ziarele străine.
Viena, 26 Iuliu. — Din Rusciuc se vestesce, că la 19 a sosit acolo, ruergend către Sofia, regimentul 12 de Ulanl şi o baterie călăreaţă, la 20 rai regiment de dragon!. General Timofejew, comandantul divisiuneî 32, generalul Solojov, comandantul ăntăel brigade din divisiunea 32, «-guvernatorul de Varna, generalul Baumgarten, şi o mulţime de alţi oficerî s’aiî Îmbarcat la Varna pentru Odessa. Pe drumul de la ^umla către Varna nu se mai află de loc trupe1 ru-sesoî. Pe linia Tatâr-Basardjik-Filipopolî-Stani-maka a iaceput de asemenea retragerea celor din urmă trupe rusescî. Regimentul de Kasan, din divisiunea ], a inceput retragerea peste Şipka.
Pera, 26 Iuliu. — Vapoarele «Rusia» şi «Pe-tersburg», comunică mereu intre Burgas şi Se-vastonol, pentru a duce trupe rusescî. Incidentul c-n vaporul ambasadei francese la palatul Clera-gan, unde este internat sultanul Murad, a fost aplanat de către Sultanul. Vaporul anume, pe care, se afla ambasadorul Fournier, a fost luat de curent şi impins către ţărmul de laCeragan. Păzitorii palatului nu au aşteptat nici o espli-oare ci aii aruncat cu petre şi aii impuşcat asupra vaporului. Sultanul şi-a cerut scusele sale de la Fournier.
Atena, 26 Iuniu, — la urma situaţiuneî politice atăt de incordate, familia regească nu va merge să-şî petreacă vara pe insula Corfu. Pentru caşul cănd ar ajunge lucrurile la o acţiuue resboiuică, generalul Suizo şi fostul ministru de resboiu, Grivas, vor lua Împreună comanda supremă.
Cracovia, 26 Iuliu. — Cu ocasiunea regularii intreprinse de către guvernul rus in mai multe guvernamente, intre altele şi acela ale Cracoviei, a hotarelor proprietăţeî boierescî şi acelei aparţinătoare ţăranilor, au isbuenit insemnate turburam de popor. Ţăranii posed de maî mulţi anî pământuri boierescî, pe cari refusă acum de a le reintoarce. Eî opun o impotrivire Încăpăţînată soldaţilor, carî au să susţie mereu lupte cu denşiî.
Paris, 26 Iuliu. — Comisiunea Senatului, aleasă in oestiunea legeî de instrucţie, a adoptat hotărârea, ca toate inscrierile la facultăţile statului să se facă de aci inainte gratis.
Ziarele din Nancy admoniazâ pe .Jules Simon, să nu rostiască, cu ocasia desvăluirel statueî luî Tliiers, vre-un discurs contrar legeî de instrucţie, căci alt-fel publicul va face contra-derronstra-ţium.
Fluviile franceze ah crescut tare; domnesce o iugrijire generală; guvernul a intocmit pretutindeni măsuri de apărare.
(anina, 24 Iuliu. — Toate ştirile sunt foarte resboinice. Noue batalioane înaintează din Macedonia pe drumul către Larissa. Alte trupe urmează, La Volo se grămădesc mereu muniţiuui. Autorităţile militare ah convocat la Arta o adunare a tuturor notabililor Albanesî din Epir. pentru a se sfătui cu eî asupra tuturor măsurilor. reclamate de eventualul îesboiîî.
Paris, 26 Iuliii. — Detroyat, respumjend la declaraţiunea auti-jeromistă a luî Cassagi ac, desvoltă programul luî Jerome. Principele urmează maximei, esprimate de Napioleon III, la Ham. El respectează actuala formă de guverna-ment, adopta constituţiunea liberală de la 1870, ţine cu tărie la cuceririle revoluţiuneî, renunţă la ori ce idee de resbunare, voesce religiunea, dar nu olerioalismul, ce esploatează religiunea pientru scopuri politice.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 28 Iuliu — 4 ore seara
Viena, 28 Iuliu. — S’a respăndit sgoniotul, că Edbem-paşa, ambasadorul Turciei la Viena, a adresat Porţeî demisiunea sa.
St. Petersbury, 28 Iuliu. — Guvernul rus a otărît a amăna, pentru un timp incă neotărît, espediţiunea sa de esploraţiune militară in valea de la Âmur-Darja.
Londra, 28 Iuliu. — Lordul Ghelmsford, ge-reralul-comandaut al divisului! de la Cap, şi-a manifestat iutenţiunea de a’şî da demisiunea cănd reabelul iu contra Znluilor va fi terminat.
Viena, 28 Iubii. — Cetim in «Poster Lloyd»: «Va trebui ca guvernul roman si facă cunoscută Puterilor programa reformelor oe-şî propune a introduce in legislaţiunCa civilă a României. Europa nu s’ar puVa declara ruulţă-m<tă, dacă România, după ce va fi suprimat articolul din Coustitutimiea sa, privitor la neega-litatea drepturilor pentru causă de credinţă religioasă, ar manţine art. 16 din codul civil.»
Filipopolî, 28 Iuliu.—Comisiunea internaţională a Rumfelieî Orientale a otărît, ca sultanul să numiască el insuşî pe impiegaţii poştelor şi telegrafelor, Această otă’îre a produs o mare «moţiune printre poporaţiunea, care nu’şî aseunde nemulţumirea. Agitaţiunea e estremă; tulburările sunt iminente.
Comunicat. — Unul din marile ziare din Bucureşti a reprodus in minierul şefi de duminică, 5 (17) Iuliu, o depeşă a «Agenţiei Havas» din Paris, cu titlul : «Drumurile de fer romane» şi tratămi despre reseumpararea drumurilor de fer Credem că trebue să spunem, pentru a evita orî-ce confusiune, că această depeşă se raportă la drumurile de fer romane, eară nu r. mâne,
(H&vas)
A se vedea ultime soiri pe pagina 111.
Bucureşti, 17 Iuliu.
Asupra inspecţiuneî, făcute de către ministrul de interne legiune! VI a guardeî civice, şi asupra presintării corpului de oli-cer! a tutulor legiunilor cetăţi!, ce s’aft ţinut duminică,- in sălile ministerului afacerilor din năuntru, — ni se trămite o dare de seamă, pe care. in vederea importanţe! de actualitate a cuvintelor rostite, cu această ocasiune de d. Kogălnieeanu, e! deschidem loc in primele noastre coloane.
Nu vom pierde o singură ocasiune, fără a lua act de promisiunile repetate, ce se fac spre liniştea şi siguranţa ţeriî, că guvernul va lucra precum el poveţuesc interesele ţeriî şi precum ăl obligă declara ţiu-nile solemne, in numele cărora a venit la căruia statului roman.
Eată articolul iii cestiune, insoţit cum este de reflexiuiîile ce face autorul asupra păsului nostru comun :
*
Măbniţî mal eram zilele trecute!. — Măhniţî până in adâncul inimeî, cănd vedeam zilnic că, iuipotriva glasului unanim al ţeriî, guvernul că (lut se înclina spre povârnişul categoriilor. ... de locoste, Înaripate şi înălţate de la Berlin, de faimoasa «Alianţă isdraelită», ca să umple şi să cuceriască noul pământ al făgăduinţei, ce le pare a fi ospitaliera ţara a României.
‘ Eram mâhniţi pană la.... ură, căci ziua de mane, viaţa generaţiilor nevinovate, se înfăţişa minţeî prevăzătoare, acoperită de neagra haină a primejdiei.
De la o zi la alta, felurite şi mari nenorociri puteau să se întâmple.
Nicî o clipă insă nu disperam, că furtuna, cu stolul eî de locuste, va trece, maî inainte d’a fi distrus frumoasa şi iubita noastră moşia.
Ştiam din esperienţa altor popoară, că acolo unde se formează, in preajma uneî ideî, puterea ce se cbiamă opiniune publică, acolo se adună şi cade de acord, pană in cele din urmă, tot ce nu este inrăutăţit şi pervers; ştiam apoi, că fie care cetăţean, in sfera sa de activitate, apli-
când esercitarea pacinica a drepturilor constituţionale iu contra celor şovăitori, iu curînd razele succesului causeî romane aveau să strălu-ciască peste intunerecul, respăndit in spiritul cător-va din oamenii noştri politici, de şoapte sau ameninţări bâlbâite de Alianţă, pe la uşi e diplomaţiei europene.
N’a trebuit rnult, şi laptele au venit să in: întemeieze in credinţa noastră; ne aft confirmat iar, că nimic nu poate să resiste c intra opiniu-ueî publice; şi, cănd in fine, guvernul s’a ho-târît s’o liniştească priu deelaraţiunile din programul seu, că va fi gând la gând cu voinţa naţiune! • in resolvarea gravei ceşti uni, atunci pare că o piatră grea s’a ridicat de pe sufletul ţării.
Suntem dar cu atăt mal veseli astă-zî, cu căt putem inregistra o nouă confnnare a punctelor din programul ministerial.
D. Cogălniceanu, ministrul de interne, duminecă, după ce la 10 ore dimineaţa trecuse in revistă la tirul internaţional , pus la dispo8iţia gardeî naţ onale din Capitală legiunea IV-a, şi după ce ’i-a mulţumit pentru esactitudinea el la servicifi, a trecut şi a priimit, in saloanele ministerului de interne, presintarea intreguluî corp ofieiereso al gardeî din Bucurescî.
Cu această ocasie, d. ministru de interne vorbind despre situaţiune, a inceput discursul seu, amintind serviciile reale, făcute de gardă in timpul resbeluluî, şi a afirmat, că această institu-ţiune a prins rădăcini puternice in organismul ţeriî, aşa că a devenit o necesitate imperioasă. A promis a lua mesurî, ea să se impuţiueze posturile incredinţate gardeî, spre a reda pe cetăţeni oeupaţiunilor zilnice, şi trecând apoi la imprejui arile politice, carî afi dat esistenţa ministerului actual, a amintit epocile trecute, cănd ţara era împărţită in două provincii umilite, espioatate, fără guvern in adevăratul inţe-les al cuvântului, espuse la capriciul şi la poftele străinilor; cănd in fine, consulii bateau din picior chiar in presinţa domnitorilor; pe cănd romanii, abia erau cunosouţî dincolo de graniţă, sub numirea dispreţuitoare de valahi. «Şi dacă astăzi», a adaos d, Cogălniceanu, «romanii sunt cunoscuţi, iubiţi şi salutaţi cu respect, in toate părţile .umeî, aceasta o datorim inţelepciuniî şi virtuţilor, de carî ei au dat probă in timpurile cele mai grele. Pe cănd in Francia, I ngaria şi alte state introducerea reformelor rurale a făcut să curgă şiroaie de sănge şi să dispară mii de vieţe omenesc!, la noi s’au emancipat şi împroprietărit la 2 milioane de suflete, fără nici o sguduire socială, fără cea maî mică desordine. Tot asemenea s’a iutemplat şi cu cele-l-alte mari reforme, carî au adus regenerarea uoastră. Apoi, cănd un popor dă pildă de o asemenea înţelepciune, el dovedesce, că este matur şi demn de a trăi de sine; face pe străini să’l respecte şi să-î asculte dorinţele».
«La această înţelepciune apelez astă-zî — a continuat d. Cogălniceanu, — ea cetăţian şi ca ministru , către d-voastră ca cetăţeni şi ca ofiţeri al guardeî din Capitală. împrejurările, nu trebue s’ascundem, sunt din oele mal grave, stă dar in mana d-v., ca cetăţeni şi ca oficieri aî gardeî, ca apărători al ordine!, să faceţi a se câştiga iu folosul ţeriî şi greaua inoercare la care suntem supuşi.
Nu trebue să uitaţi, că sunt râu voitori, carî răspândesc fel de fel de neadevăruri, spre a a-ţîţa spiritele şi a produce neorănduelî; şi in situaţia in care ne aflăm, o turburare căt de mică, oea maî neînsemnată, ar produce nenorociri pentru ţara ; pe cănd, daca vom sta in linişte şi vom oăta să resolvăm cestiunea in perfeotă legalitate, nimeni nu va fi in drept şi nu va putea să ne impue o soluţiune contrarie voinţei naţionale.
«Nu trebue asemenea să uitaţi, că şi noi, miniştrii de astăzi, carî am luat asupră-ne o
respundere atăt de mare, suntem rotuăuî şi an: lucrat iu toată viaţa noastră pentru mărirea patriei noastre. Nu dar noi, şi tocmai acum la betrăneţă, vom lăsa să se piardă capitalul adunat cu mari sudori, in timp de o viaţă intreagă, din contra: vom sprijini din toate puterile interesul ţerjl şi, sper, că vom face să se îndeplinească întocmai programul subscris de noi.
»Căt despre mice, in special, este destul să ştiţi, că sunt din partea ţeriî oea maî apăsată şi mai espusă, din Moldova, ca să nu ve iudoiţî nici un minut, că cunosc cu amănunţime căt putem să dăm şi in ce condiţiuuî, pentru a garanta esistenţa şi viitorul ţăreî ; că prin urmare, afacerea se va resolva fără uiol un pericol pentru noi, insă numai şi numai daca vom fi înţelepţi!«
Eată, iu esenţă negreşit, cuvintele d-luî ministru de interne, primite şi aplaudate de corpul oficierilor gardeî, cu un adevărat entusiasm, cuvinte caii, o repetăm, ne fac să zicem miniştrilor de azî:
— Puneţi tortă iubirea voastră de ţară in apărarea drepturilor e:; luptaţi cu bărbăţie pentru a câştiga lupta de azî, şi atunci, ţara ve va purta recunosoinţă.
X.
CRONICA ZILEI
Erî pe la orele 11 şi jumătdte M. S. R. a primit in audienţă, la palatul din capitală, şi iu presenţa d-luî ministru de esterne, pe d, barou de Corviu, adjutantul A. S. principele Bulgariei, trămis spre a’I notifica suirea Sa pe Tron.
—x—
Ieri d. ministru de interne a făcut o inspec-ţiune penitenciarului Văcăresc!, pe oare âl găsi intr’o si are deplorabilă.
—x—
A. S. R. Doamna va pleoa, luni, in streinătate, ipre a se duce la băl.
—X —
DD. Ioan Ghica şi D. Sturza ah fost numiţi membrii in comisia centrală de statistică, pe un noii termen de trei ani,
— X—
Scirile date de noi in privinţa numirilor d-lor A Ptncovicî, de director al ministeriuluî de interne şi R. N. Opreanu, de prefect al jiul. Kius-tengea, s confirma prin «Monitorul oficial»
de azî.
—x—
11.	Ciru Economu, membru la curtea de apel din Bucurescî, e insărcinat a ocupa, provisorifi, po-tul de secretar al ministeriuluî de justiţie.
—x—
Se. vorbeşte, că d. ministru al Cultelor, ar fi dispus să cheme la directoratul ministerului şefi, pe d-1 Th. StefănesCu, profesorul şi directorul scoale! comerciale din capitală. Noi felicităm pe d. ministru pentru această bună şi nemerită alegere. Ar fi să se observe atăt numai, că noul director, omonim al predecesorului şeii, ne-ar dispune să credem la o identitate oare-eare de însuşiri,—să nu se confunde: afară de nume nu seamănă intru nimica.
—x—
Comuna Tunarii, plasa Dămboviţa judeţul II-fov, e bântuită — ni se spune -- de o boală bovină.
Causa acestei htiale sunt geambaşiî ţigani , cărora se permite, nu ştim in virtutea cărui drept, d’a îngropa vitele moarte in aproprierea locuinţelor.
Vite îngropate la adâncimi mici, pe aceste călduri !!....
Niminea n’a observat nimic in aoeastă privire ?
Consiliul comunal doarme, «afi ministrul n’a-ude ? !
—X —
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
Cn privire la valorî, o imbunătăţire serioasă constată, in cursuri, «Curierul financiar».
Eată ce ne spune el :
Ruralele, au recâştigat cursul de 102 ; Dome-nialele au inchis eri cu 1021/2. Împrumutul municipal al comunei Bucuresoî cotează 100’/4 ; Scrisurile funciare rurale fac 98 l/i : Scrisurile funoiare urbane 92; Obligaţiunile casei Pensiunilor variează intre 183 şi 185 ; imprumutul cu prime Bucureşcî se caută cn 28 , Daciile variează intre 180 —190; Romaniele făcu 70.
In căi ferate romane avem : Obligaţiele 98.70, acţiunile 32 şi priorităţile 94.30 -X-
Diseuteria băntue judeţul Ilfov.
Aceasta ştire, destul de tristă, ne vine din uiaî multe părţi.
Sărmanii ţeranî,.... n’aii indurat eî destule suferinţe ; mai trebuia să vină şi acest llagel peste capul lor ,?
Şi medici nu se ved de loc prin locurile bentu-ite, aşa ui se spuue, — medicii cari pot să spună ţăranilor causa acestei boale, să le arate că ea provine din reaua nutriţiune ...
Ce indiferenţă, ce scepticism, ce timpuri ! !...
—x—
Curierul financiar; vorbind despre Bulgaria, zice că, in dată ce se constitui votă un buget de
25,000,000 leî, oare se echilibrează cu un es-cedent de venituri şi ineepu să se ocupe eu des-voltarea instituţiunilor sale economice, cu căile sale ferate şi navale, legănd acest stat ou celelalte state culte din Europa.
Ast-fel, numitul ziar află, că s’a coucedat unei companii francezo-rusă construirea porturilor Varna şi Rusciuc precum şi esploatarea linii Rusciuo-Varna, care va produce anual 3 *!a milioane leî.	,
Se mai proectează şi construirea unui pod preste Dunăre iu Rusciuc, şi Giurgiu, şi care se zice, ca ar costa minimum I milon de leî.
— X—
Călugărenii, din Giurgiu, se plânge in contra administraţieî, care, cu to:Bă schimbarea pre-tectuluî oare trecu la Teleornnn, nu inceată a fi aceiaşî, adică părăsită, atăt de prefect, căt şi de fostul ministru de interne, oare, zice numita foaia; amorţirea o adoptase ca f-y stern.
Apoî foia din Giurgiu se intreabă : oare are să înceteze aceasta pe viitor, sub actualul ministru de interne, d. M. C gălnîceanu, care este cu-totul de alt, temperament, fisic şl p litiu, sau va continua systemul fostului ministru de interne d. I. Brarianu ? ! »
D-luT Director al (jiarulul „Rom. Liberă."
Bucureştii
Asupra notiţei relative la Societatea «Dacia", ce a apărut in No, 642 de la 14 -Julie a. c. a, «României libere", ve rugăm să bine voiţi a publica următoarea rectificare, in cel mal apropiat No. al preţiosului Dv. fliar: «Dacia* nu liquidează afacerile
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE* 35
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
— Urmare —
XIV
La 22 Iunie din aceiaşî an, d-nu de Brives, pe care suferinţele fiicei sale ’l iugrijiseră, se sui către zece ore de dimineaţă, la d-nu Paul Combes.
— Doctore, ’î zise el, aî vetjut şi erî pe Marcela şi nu mi-aî respuns la intrebările mele. Ţî mulţumesc pentru grija ce ue arăţî, dar nu mg adresez acum ca tată, căruia tr< bue să uu’î spuî tot pe icolul, ci ca im amic şi te intreb ce găndeaaî de bolnavă
D-uu Paul Comb s se gândi puţiu, apoî tjise: Daca puî ast-fel cestiunea, cred că treime să-ţî spui adevărul: maladia pe care am obser-rat-o la fiioa d-tră, in ziua cănd m’aţî chemat pentru, prima oară, a făcut de auincî progrese, carî mg miră fără a ine iugriji incă. Caut ou mare interes căuşele ce aii determinat simpfo-mele ce observ la ea, spre a nu fi constrîus să zic, oă m am inşelat cănd am negat ereditatea oare căror boale.,..
Ce fel, zise d. de Brives. ere^î,..
sale, ci suprimă numai operaţiunile repre-sentanteî generale din Viena."
Această suprimare să face tocmai, pentru că afacerile streine avi dat resultate păgubitoare, pe care Consiliul de Admiuistraţi-une'semnalăndu-le Aduuărel Acţionarilor, s’a incuviinţat ca ele se fie curmate.
Din testul chiar al publicaţiuneî, la care vă referiţi, vă puteţi încredinţa, d-le l)irec- ' tor, că nici nu se pom°nesce măcar de ' afaceri e noastre interioare, cărora din, contra, prin reducerea operaţiunilor streine, ! societatea se pune in posiţiune a- lărgi cercul operaţiunilor din ţeră, constatate a fi cu mult mai preferabile celor din străinătate.
Aserţiunile reu viitoare ale foaieî «Vie-ner Economisit" sunt efectul unul refus, ce a intimpinat acel jurnal din partea Socie-tăţei, pe care ne dispensăm al detalia aci.
Fondul nostru de garanţie, dupe bilanţul nostru din urmă, pre 31 Decembre 1878, se urcă, capital şi fond de reservă, la 1. n. 2,720,000, adică două milioane şeapte sute două (jeci de mii, in care nu intră fondul associaţiunilor de la secţiunea Vie-ţeî, în sumă de 1. n. 2,879,263, care se administrează cu totul deosebit.
Societatea, «Dacia®, prin cumpănirea o-peraţiuneler şi prin economiile ce realisă, menţine vechea sa reputaţiune.
Plăţile insemnate ce am făcut acum in urmă pentru acoperirea daunelor de grindină, şi despre carî vom publica peste puţin o listă detaliată, probeză mai bine de căt orl-ce, soliditatea şi culanţa «Daciei» şi dau desminţirea cea mai perfectă aserţiunilor reu viitoare, carî tind a discredita o instituţinne romană.
Bine voiţi, domnule director , a publica aceste căte-va rănduri, şi a primi mulţumirile noastre anticipate.
Cu distinsă stimă
«DACIA1
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE
Director general, L. Schlesinger.
DIN AFARA
O altă scrisoare a i*Hucipeluî imperial Napoleon.
Ziarul «rOrdre.» es+e in posiţîe a comunica următoarea scrisoare, pe care princi pole imperial Napoleon o trimesese, inain-tea pleeărei sale in Africa unui foarte însemnat general frances :
Camien Place, (Chislehurst) 55 Fehr. 1870.
Iubitul mett general!
Cetind această scrisoare, veţî înţelege indahă* pentru ce ve scriu din nob, după un interval atăt de mic, şi nu veţî lua-o in nume de răii. dacă ve voiu incomoda. Devotamentul, ce aţî fost atăt de bun a mi-1 areta in toate ocasiu-
—	Cred nnmaî că d-na de Brives a murit de o kipert>'ofip a inimeî şi sunt coustrîus să constat şi la fiica sa scuipărî de sânge palpitare, carî de şi un arată o hipertrofie absolută, dar sunt câte o dată simptomele.
D-<jeul mett ! ce aud ! zise d-uu de Brives,
—	Nimic uu trebue să te snerie incă, continua doctorul, boala de care vorbesc, dacă d-ra Marcela cufe-e de ea, cea ce nu afirm incă. se poete lesne viudt ca. Trăese adesea, zece, douăzeci de anî cu o bipertropie din cele maî mar"; mari durerî, emoţiunî puţerniee, pot singure determina, de ordinar, intămplărî ca emoptysia şi ruptura inimeî.
—	Dar atuneî fiica mea e scăpată ! Ce supt-rârî poate să aibă, ce emoţiunî să simtă? Şi apoî eu me voiu incerca să ’î fac viaţa uşoara şi dulce.
Doctorul privi cu atenţiune pe d. de Brives şi, ’î (jise :
—	Şi te aî ineercat pane aijî ?
—	Fără îndoiala.
—	Estî sigur ?
—	Seiî doctore, că aceste intrebărî ine supără; ce cretjî, că fata mea nu e fericită lângă mine ?
—	Nu cred nimic; ci caut sa me luminez; e dreptul şi datoria mea. N’aşî merita repu taţia de care mg bucur, dacă iu faţa unnf bolnav m’aşî mulţumi numai să ’î ineerc pulsul. In oare carî casurî, me silesc să studiez bolnavul din punctul de vedere moral şi pbisit
j şi dacă preţuesc ceva e uumaî din această j causă. Am ascultat bătăi'e inimeî fiiceî voagtre,
ni le, emî e o dovada, că nu veţî remănea inliferent faţă cu liotărîrea ce am luat o deja, încă de multă vreme am dorinţa de a eşi din intunerecul, in care traesc in Anglia; oăcî pentru a tîrî cu sine o ţară intreagă, trebue să dai maî ăntâib probe de iniţiativă şi putere. Pana acum mi a lipsit ocasiunea; de oare ee
mi se înfăţişează insă aoum, nu o las să-mî scape.
Aţî aiuŢt fără Îndoială dm ziare, ce intin-devî a luat pe neaşteptate resboiul, purtat de Anglia la Capul de Bună-Speranţă. Mî-am adus aminte de şcoala, iu care mi-am sevîrşit e-ducaţiunea nu a militară, şi acum voesc să fiii camaradul de arm ’ a foştilor meî cam iratjî de studii. Peste puţin me duc in Africa, şi d-v., generale, care sunteţî uu vechili soldat al A-fpivei, Crimulul şi ftalieî, nu me veţî putea de-saproba. Nu mi-am luat liotărîrea cu uşurinţă, ci am cumpănit bine urmările plecăreî mele. Nimic uu me reţine in Europa ; posiţiunea politică a 1 ranoiei me obligă să fifi reservat şi să me reculeg şi ett voiS găsi, colo jos in asprele încercări ale resboinluî, o pregătire pentru datoriile, carî mise vor impune o dată.
Orrdeţi-mî, iubite generale, că voiu cugeta adese oă li dv., tănd voiiî audi flnerănd pe lăngă mire gloanţele.
Napoleon.
Lctea de instrucţiune a lm Perry.
Principala cestiune, de care se ocupă actualmente presa francesă, este starea lege! de instrucţiune anti-clericală in senatul frarces.
Cum am maî zis’o şi de alte ori, in senat reacţiunea, clericalii, sunt cu mult mai puternici de căt in cameră; republicanii din parlamentul bătrânilor nu întrec partidul monarchist şi clerical, pe care el au in faţa lor, de căt cu vre-o 20 de voturi. Şi statornicia acestora incă se trage la indo-ială, pentru caşul votărei legei lui Ferry.
Senatul a ales, cum se ştie, o comisiune, care să studieze această lege. Caracteristic este, intre ocupa,ţiunile acestei comisiuni, marea sa preocupare de acel milion de iscălituri, pe cari clericalii le-au ştiut strânge contra reformărei inveţămăntului republican. Noi credem că ziarele republicane au dreptate, cănd nesocotesc valoarea acestor iscălituri şi cer aceeaşi purtare şi de la co-misiunea senatului. Căci din cele 36 milioane locuitori, aproape toţi catolici, ce ăi are Francia, iesui.I, atăt deinrîuritorl asupra poporului incă mare parte bigot, au fost-lesne in stare să adune, prin organele bisericesc! atăt de docile, uu netrebnic milion de subscripţiunî. Şi apoi nu se mai poate, ca şi din acestea să fie multe false? Ba chiar cănd ar fi autentice, şi cănd nu un milion dar 10 milioane de francesî ar cere continuarea stăpănireî iesuite in instrucţiune,' guvernul republice! este dator să’şi scape ţara de această reală plagă.
dar ara căutat maî cn seamă să citesc iu ea. Eî bine! te pot asigura, că ea sufere de un reii necunoscut şi că durerea sa e cu atăt maî nmre ou căt o ascunde de toţî.
—	E peste putinţă d-re, nu ’î am făcut nicî O supărare. Sunt acum căte-va săptămâni, unul -in amiciî meî ’mî-a cerut mana eî. Această căsătorie ’raî convenin oare-cum. Am vorbit Marcelei; uu ’î-a plăcut, n'am stăruit.
—	Şi din ce cansă nu a priimit această căsătorie ?
—	Ni .î una serioasă-
-—■ Trebue să fi fost una.
—	Oare?
—	Bre un amor de copilă.
■— Nu, viaţa Marcelei se petrece intre guvernanta sa şi eu, ea nu face v.site şi singurul om ce cun osce e amicul, pe care ’l a refusat.
Şi chiriaşul d-tale din fundul cnrţeî, acel d-nu Gerard, de care am vorbit in adins tjilele trecute înaintea D-ueî Marcela ?
Ea ’i asculta, ’l zăresce şi uu ’l cu-noasce.
- Şi m s a dus de maî multe ori la mu-mă-sa ?
—	Da, e adevărat, ’mî-a cerut iu adevăr voe să facă o visită acestei dame, spre al recomanda săraciî, dar nu sciain că s’aii stabilit relaţiunî intre ea şi d-pa Gerard.
A! ar fi tiebuit să o seif, spumpul îpeji amic. Lasăme sâ’ţî spuî, că cine-va, care e tatăl J uneî copile in vârstă.,,.	j
Cănd această copija are necontenit lăngâ
Norocul este, că preşedintele comisiune! este un mare republican ; dules Sirnon. In el sunt. concentrate astăzi toate speranţele nu ale republicanilor, dar ale tuturor france-silor, doritori de un adeverat progres.
Veşti ruseşti.
Se vorbia maî zilele trecute, că ţarul, pentru a pune capet o dată, iu mod real, agitaţiunilor şi turburărilor nihiliste, va da. ţărei sale o constituţiune. Se detalia chiar chipul, in caie se va face această reformă de guvernare ; indicăndu-se ca preşedinte al comisiunei, însărcinate cu formarea proec-tului de constituţie, ministrul Walujeff, şi se adăuga, că lucrările înaintează...
«Agenţia generală rusă® risipesce acum de o dată, printr'un comunicat oficios, toate acestea veşti. Guvernul ţarului nu are de loc in gănd, zicea ea, introducerea unor reforme politice, maî nainte de ce se va fi preparat pentru ele tărâmul, prin înlăturarea pedicelor materiale, urzite de nihiliştî. Comitetul, in frunte cu Walujeff, este in-sărcinat tocmai cu prelucrarea mesurilor, prin care să se tacă această înlăturare, adecă, mai positiv vorbind, de la el emană draconianele mijloace, destinate a înăbuşi mişcarea revoluţionară. Viitorul nu gl cu-noasce nimeni, dar de o cam dată şi incă pe multă vreme, ţarul nu se găadesce la acordarea nici unui fel de Constituţiune.
Ne miram !■!. ..	.	. '
Wjera. SassulicI! — curagioasa atenta toare a tiranului Trepoff, mai trăesce ea oare ? Şi dacă trăesce, pe unde este ?
Ziarul «Moskowskija Wjedomosti® ne satisface aceasta nedumerire, impărtăşindu-ne dintr un isvor vrednic de credinţă, că temerara eroină se află actualmente la Londra, ca colaboratoare la faimosul organ revoluţionar rusesc, «Nabat® («Clopotul fur-tunei®), ce apare in capitala engleză.
In acest ziar, Sassulici Sşi publică «scrisorile sale", din cari reiese, că ea nu a impuşcat asupra lui Trepoff, pentru a ’şi resbuna pe amantul ei Bogaljuboff — cum pretind din rentate duşmanii ei şi a ideilor nihiliste —, ci din motivul, că comitetul nihiliştilor a insărcinat’o să ucidă pe prefectul de poliţie.
* *
Ziare revoluţionare rusescl apar actualmente trei, toate in limba rusă; unul la Londra «Clopotul furtunei», altul Ia Zurich in Elveţia, «înainte®, şi al treilea in Rusia, nu se ştie unde, intitulat „Patrie şi Libertate." Toate acestea ziare se susţin din fondul de 60,000 ruble, depus la Londra, la un bancher, de renumitul revoluţionar rus, Alexander Herzen. Fie care ia din suma numita o parte egală. Cel mai violent e
ea o fetnee respectabilă, devotată, sigură, o a-doua muma in fine, datoriele şi responsabilitatea tatăluî sunt mult maî mioî.
— Fie! nu stăruesc, te iert. Am voit uumaî să staoilesc ca m >dic chemat să vin lee o boală de inimă că fiioa d-tră iubetee pe d Gerard.
Aceasta nu e inoă demonstrat pentru mine, admit căte-va Visite la d-na Gerard, admit căte-va intalairi cu fiul seti, dar acesta nu e de ajuns...
Iarta-me că sţăruesp, dar aî in yedere singurătatea d-rei de B'ives, meritul in adevpr extraordinar al d-lui Gerard, viaţa s^ misterioasa, toaţe aiesţea aS puţut aprinde imagina-ţiunea upei copile. Consider, că dacă d-ra Marcela nu a mpstenit, cunţ cre<j., boala mumei sale, are insa oare carj germeni carî o predis-pun la sentimentalism, la entusiasmurî, in fine scumpul mefi amic, oe ne spune, că inima fiice; d-tra nu e atrasa de o forţa ne nvinsă spre d Gerard, din cause putiute şi pe carî noi uu le ouuoascem? A! trebue să prevedem tot; şi iu un cas aşa de grav du trebue să economisim presupunerile. Am crezut, că trebue să ’ţî vorbesc ou oea mai mare sinoeritate, ca medic şi ca amic, remăne ca d-ta să profiţi.
(Va urma) ■
www.dacoromanica.ro
ROM.a.^iA LîiSiiRA
cel din Zurich „înainte” ; cel maî de frunte insă, un fel de monitor al nihiUştilor, e „Ţara şi Libertatea1' din Rusia.
SITUATIUNEA DINĂUNTRU A RUSIEI.
Cele ce se petrec astă zi in Rusia, inspirând, din tonte punctele de vedere, un interes palpitând, credem a face o deosebită plăcere cititorilor noştri!, impăi'tăşindu-le importantul studiu al d-lul Yalbert, publicat de curând in apreciata „Revistă a celor doue lumi”.
Acest studiu, mărginindu-se la apreciarea objectivă a faptelor şi in cercul unei critici nepasionate si sciinţifice, ăl putem Împărtăşi publicului, fără a căuta să indispunem puternicul stat ce ne invecinenză.
O femee care avu o imagiuaţiune foarte des-voltată mult spirit şi câte-odată bun s mţ, a zis : «E prodigios tot,, ce im pot acei care pot tot.» Iati o reflexiune care e natural făcută, şi pe care toată lumea a făout'o reiat v la evenimentele ce se petrec d" la o vreme încoace iu Rusia. Aceasta ţară, unde ţ riucipiul antoritaţeî era ţinut intr’o aşa de inaltă veneraţiune, această ţară unde puterea este aşa de tare, unde guvernul nu este silit a numera nici camere indiscrete şi neliniştitoare nici elocuenţa tribunelor. n ci libertatea presei; această ţară de 80 milioane de locuitori, care n’are de cat foarte rar dreptul d’a vorbi şi care are maî tot-deauna ocasiune d’a se căi această mare ţară care dădu Occident lui agit t, tumultuos, şi guraliv le -ţiuni de ordine, de supunere, de ţinută, de disc plină şi maî cu seamă de tăcere, ofora astă-zi lumei un spectacol ioarte straniu.
. Întreprind- rî pline de indrăsneală şi de pericol, comploturi ascunse, conspiratori cari maî că nu se pot prinde, fanatici tot-dea-nna gata a-şî pune capul in joc pentru o ideă oare nu este decăt fantoma unei id î, atentate m pedepsite, Încercări de regiciderî, cari nu se nasc leeU printr’o minune, aventuri sumbre, i-.şa precum le inventează aceşti romancieri a căror i-maginaţiune nu-şî refusă nimic şi sapă ou plăcere iii intunerec iată noutăţile, iată ştirele ce ne sosesc din St. Petresburg Sub Rusia ce se vede, există şi o altă Rusiă oare un se vede, o Rusia subterana, unde eşî-nă reşedinţa tribunalele secrete şi unde se tipăresc jurnalele subversive, un subsol profund şi misterios, d« unde es ţipete teribile, provocări, strigări de resbu nare ameninţări Înspăimântătoare şi mâini in n ar mate cu pistoale safi pumnale, cari după ce aii Iov t, dispar in umbră. Această umbră le este ospitakera şi ocrotitoare ; ea face o bună pază împrejurul copiilor eei, ea le protegează contra celor mai abili spioni, contra oficierilor Secţiune! IlI-a. Nenorocire prî căruia, pare profanează misterul apesţeif caverne! umbra se resbună.— S’ar fi putut ceti in ‘Ţara fi Libertate», acest jurnal oficial şi intermitent al nihilismului, că oomitetnl naţional a condamnat la moarte pe generalul Mezentsof, sentinţa a fost ieri executată. Rupă Mezentsof, generalul Krapotkin a suferit aceeaşi soartă. Generalul Drenteln condamnat insu şi de către aceşti judecători ueve-iraţî) a scăpat intr’un mod fericit şi in sfârşit, atentatul de pe urmă, mai criminal, maî odîos de căt toate cele-alte, dovedi Rusiei tot ce poate indrasni Rusia invis'bilă. Guvernul se inspăî-măntă de această situaţiune şi tot luând măsurile cele n ai energice, a indemnat naţiunea oa să-i vină in ajutor. Poliţia s’a gândit că nu Şi va indeplini sarcina sa, şi cine s’ar mira?...
Ea esţe atăt de reă plătită ! — Ea ainviţatcu politeţă pe porţjerî a face gardă in fie-care opapte inaintea porţeî lor, ameninţăudu’î c’o amendă de 500 ruble dacă vor avea nenorocirea să adoarmă'. Oh! oe deosebire e intre Paris şi , Petersburg şi ce ar zice păzitorii noştri daca s ar aduce p lovitură atăt de aspră somnului or ! D-na Srsetchine avea dreptate, mediţănd a-
Ş«pr^ nevredniciilor acelpra, csţri sunţ vrednici de tot,
Resbelul oriental a fost fără contrazicere eau-Sa deterniinatoare a or sei dinăuntru, ce neli-“Işteşte in acest moment Rusia. Istoria este pli-de pilde şi lecţiunl pentru victorioşi ca şi pentru puternici. Ruşii gşî p0t mărturisi, că campania din 1877 a făcut onoare curagiului şi admirabilei indurări a soldaţilor lor, că nego-ciaţiunile urmate după resbel. afi justificat re-pufaţiunea dibăciei diplomaţilor lor. Dar nu s’a ttat tisanţul, nu s a arborat crucea pe cupqla f?nfceî Şophie, a trebuit să se mulţămiască cu instalarea unui vasal pe tronul Bulgariei; tot e ceva, dar slavo-philii pretind că este foarte pu-
ţin. Ceea ce ei s u pară maî cu seamă, e că Bosnia d veni provincie austriacă; eî n'au iubit de lo.' Austria şi se plâng f*ă e.t a intrat in moştenirea lor. Ei fuseseră Petru Eremitul a noueî cruciade, predicaţiunile şi ciutecele lor de veselie mişcasera iuimele, şi veijeud eşiud din teacă sabia, oaie este spaima cruciatului, naţiunea eşi zise:
( D-zefi fie lăudat, mergem să liberăm p-1 fraţii noştri.» Astăzi slavofiliî descânt iţi, desap obeaza şi bl isteamă acel resbel sfânt, care a trădat speranţele lor cel- maî scurme. Oi şi Rachel, ei refusă de a fi consultaţi, ca şi Israeliţiî exilaţi pe malurile Enfrutuluî, eî se plăng : «Să atârnam de salcia harpei-* noastre, căci numai seim a căuta.»
D. Katkof e posomorât, d. Aksikof o trist, şi daca d. Aksakof e trist, line deci va fi mnlţu-m t ? Atunci, pe când afacerile republ cei spaniole, erau foarte căzute şi pe căud ele alunecau din (Ji in rji spre o nevindecabilă anarhie, preşe intele consiliului esecutiv, d-1 Figutraş, optimist convins, făcu singur faţa bună evene-mentelor şi nu ziar d u Madrid observă relativ l i acesta, că nu poate decăt să se felicite prea mult, că D-1 Figueras i-xis'ă, fiiind că e cel puţin un om fericit in Ispania. S’ar fi aflat un om ieriert iii Rusia, daca D-1 Aksakof ar fi, dar el plânge ilnsiunele sale perdute, 1 nu ştie de ce să se maî apuce, el se ceartă cu trecutul, şi cercetează in zadar v itornl, care uu-î respunde.
(Va urma).
ARENA ZIARELOR
« Românul» dupe ce declară că nu face « polemică cu felurite ziare * adaogă insă că din cănd in cănd trebue a se preintăm-pina aserţiunile uuor ziare, de aceea esplică tot ce s a petrecut sub guvernul liberal, in cestiunea israelită, până la formarea cabinetului, şi '1 apără in contra tutulor acusa-ţiunilor ce i se fac.
Apoi organul d-lnî Roseti intră in polemică cu «Binele Public”, respunzănd la mal multe intrebărl ce organul centrului stâng, face in privinţa politicei celor de la putere; f e « România Liberă *, organul radical o citează numai, fără a-i respunde, de oarece nu scîe „ ce şi pe cine reprezintă. •
Ne pare răfi de onor. noştri! confraţi din strada Doamnei, că înzestraţi de o inteligenţă escepţională, nu înţeleg rolul şi po-siţiunea ce şi-a luat Rom. Lib. in concertul organelor de publicitate, mai cu seamă cănd noi n’am lăsat nici o singură ocasiune. fără a ne da şi formula, intr’un mod categoric, opiniunile asupra tutulor cestiunilop ce ah venit la oroinea zilei.
Aceasta ne aduce aminte de vorba; că un mal mare surd nu e de căt cel ce nu vrea să auză Atăt pentru azi!
_ *** «Timpul» vorbind de cestiunea israelită, zice că ea s ar putea deslega fără pericule pentru ţară, şi mai cu seamă pentru Moldova, dăndu-se ţârei o organisare mai conservatoare, care ar putea face pe evrei să emigreze in alte ţări.
Cestiune de a predare!
Ast-tel intre altele, organul conservator, propune;
A se introduce in legislaţiun°a noastră «indivizibilitatea, pământurilor ţărăneşti», g seprer face dreptul de debit al băuţurilpr spirtoase in Ţf* ăl comunelor rnraţe, iar consiliul comunal să îngrijească ca debitantul să fie~numaî locuitor ŞRalegător in comuna rurală, indepărtăn-du-se cu stricteţă ori oefsub antreprenor ascuns sub orî-eeîtitlu, etc, şi in fine pentru a se introduce sy stema tic stabilitatea in funcţiunile judecătoresc! şi administraţive.
„ 1 | essa " asemenea vorbesce de această convorbire a lordului Salisbury. Arată cum puterile la Congres s'au abţinut de a ne in Pune modul cum ar trebui să deslegăm
cestiunea israelită.
Reproduce pentru aceasta cuvintele d-lui Lisimrk prin care respinse propunerea in acest sens a d-lui liaunav.
B. Bismark a zis ;
Congresul trebue să se opue la ori-ce tentativa de reveni e fsupra fondului.
Apoi organul d-lui ministru de externe, şi exprimă credinţa că daca puterile occidentale ar fi imitat pe vecinii noştri, incă de la incenut, spre a’şî regula posiţiu-nea agenţilor lor diplomatici, «cestiunea s-raehtâ ar fi astăzi rezolvată !... şi termină revista sa ast-fel:
Re a,;eea, noi invităm, incă de acum pe toţi aoeia din Tsraeliţi cari inb*sc ţira Romanească şi caii cred că se află in eondiţinnî Je a cere impămîutenirea, să forma eze cu demnitate ce-rer, a lor şi să o presinte imediat Camerelor.
Noî nu ne indoim că, iu aoceaşr zi cănd Camei-de români var şterge din Constitoţome art. 7, voi esamini şi cererile de impămîntenire ce li se vor face, şi vor proba Europei lealitatea intenţiunilor şi seriositatea d cisiunilor sile. .
Aceasti este conv eţiunea noastră; aceasta trebue »ă fie convicţiunea cabinetelor străine.
CINE-I ACOLO?
ficî chimirurjle nu pot fi un loc da siguranţă unde cine-v.i ar putea să’şi conserve banii şi hărţ ile de valoare.
Ast-fel, unde ar put»a ciur-va să’şi păstreze maî bine banii?!..
Costache Dumitrescu şi Iaucu Apostolescu au fost inculpaţi că au furat din chimirul lui Torni Roman un paşaport şi mai mulţi bani.
O vizită nocturnă in pensionatul normal de fete, din strada Primă-verei ! . Mare trebue să fi fost emoţiunea gentilelor domnişoare !
Individul Gheorghe Sasu... teuăr saă bătrân? nu ni se *pune, s'ar fi găsit in acest institut noaptea, fără capătăifl.
\ enise cu cug-tul a fura satt a cerşi... un asii ? !
_ Cst de severă e şi agia ?! d. Ion Prăţilă voind... să plece, de sigur la băî, fu oprit de dânsa in gira şi bănnindu’l că banii ce avea asuprâ’î, 16 “aP- 12 franci şi 2 ruble, ar fi de furat. D ir dacă fat listul vo agior ar avea trebuinţă de băî,
po iţ a ai put ă să-î satisfacă această neceu-tate
*
«Binele Public* ’şi manifestează iarăşi neîncrederea sa in actualul guvern, zicând că, dacă declaraţiunile sale ar fi fost sincer tăcute, n ar fi prorogat camerile, ci ar fi deslegat cestiunea impreună mai cu unanimitatea representanţilor ţârei.
Acu să pe fostul cabinet Brătianu că a lăsat Alianţa israelită, care nu voesce de căt împământenirea in mase a coreligiona- I rilor sâl, “să îndoctrineze cabinetele Eu-ropot".
Vorbesce apoi io a doua parte a revistei ! sale de depeşa din Londra de la 25 curent, I care ne tăcu cunoscut cuvântul d-lui Salis- j bury, ţinut către o deputaţiune jidovească i şi o analisează in toată intregimea ei. ;
VARIETĂŢI
Sexul frumos intrece pe c-1 «urît» (?), la u-niveisitatea din Londra. Nu, im ce privesce numeral, dar iu ce privesee cap .oitatea. D u 63 studente anume cari s’atî înscris pentru pnuurea esamenelor din asta va*a, ah eşit victo"ioase >1 Din cei 856 studenţi, nu aii putut pune e-saimmul insa de rat -47->. Din cete de ăntăiă, nu au «căzut» dar i de :ăt 19 percente, din cei din urmă 45 pen ent-. Oare de ce ?...
Serviciul Tel* grafic al „României Libere”
de la 29 Iulin — 9 ore dim
Vîeua 28 latin.-—-Se scrie din Constant nopol către »Pmitische Corespondez® : Kheredin-puşa nu asista la consiliul de rain ştrii , care), s’a ţinut sanibăta seara la palat. Marele vizir neve-nind inaintea Porţi, nici sâmbătă, nici duminecă , se crede eă hotărîrea sultanului, in crisa actuală, nu s’a luat incă.
Constaritincpol. 28 Iulii* — Sultanul a respins m mod d. finit.v programa lui Kheredin-paşa ; rce-ta ia trămis demis:a din mare vizir, cara a fost primită. Kheredm-paşa . in1 mit prin Aarif-paşa; se asceaptă şi alte înodifieaţiuni in minister.
D. Demetriu Bratianu , ministru plenipotenţiar al României, a sosit la Constantinopol
Belgrad, 28 luliu. - Comisiunea de delimitare a graniţelor serbo-turce ş’a terminat lucrările.
Londra, 28 luliu. — Camera comunelor.
S’a adresat guvernului o intrebare, relativă la numeroasele arestări "ce s’ati făcut iu Rusia, pentru delicte politice, cu privire la reportaţiu-nile prisonierilor pentru o destinaţie necunoscută; d. Burke a răspuns, că Englitera nu va face musţrărî Rusiei in acee tă afacere, de ordine cu totul interioară.
Berlin, 28 luliu — Consiliul de reshel, însărcinat de a jud ea afacerea vasului Grosser Kurfurst a condamnat pe coiitra-amiralul Batch la şase luni de închisoare şi pe căpitanul Klaus la o lună. Căpitanul Kiihne a fost achitat.
Visna, 28 luliu — Ieri un uragan înspăimântător a fost in portul Triest; 23 vase aă fost cu totul distruse; maî multe persoane au perit.
Un congres de delegaţi al administraţiunilor căilor ferate germane şi austriace s’a deschis la Salsburg.
Eidelberg, 28 luliu. — Ducele Guilom de Mec-klenberg Schweriu a murit, azi in nu mod subit,
BIBLIOGRAFIE
Lecţiunl elementare de Gramatica Ital ană. —
lucrare aprobată de ou. miujs'er al mstrucţ u-ii i publn-e prin adresa No. 10934 de la 28 lume 1868 de G. L. Flora, ediţia nea II. De vemjare la toate librăriile.—Preţul 3 lei noi.
A ieşi de sub presă: Prima lecţie a resboiu-ui nostru din 1877 şi se afli ,<e veuzare la librăria E. Groeve et C-nie cu preţul de 70 bani.
rrodusul acestei broşure este destinat pentru cumpărarea de cărţi la scoalele din Do-brogea.
TEATRUL DE VARA „DACIA '
DIRECŢIUNEA J D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢI1
in timp urăt in theatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noii pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
' ———?!■■ —maammBssstasssesaKsssess-
CURBUL tsUOUREsCl
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„tiursa Biicurescî“
I. W. PEHVIO&F-ţli BFAZAL
No. 48. Stkajda Lipscani No. 48.
Pe ţtiua de 17 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rnrale..............
egite la sorţi.
8"/„
domeniale
>	» eg te la sorţi . .
bjJJ. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le
20 1.)
7% Serisnrî funciare rurale f C 7%	»	» urbane f C.
8% Impr. Municipal. .
» cn pr. Bnc. (bil Renta Română ....
Acţiuni * Dacia». .	.	.
>	«Romania» . .
Cupoane rnrale exigibile .
>	domeniale » .
, scrisuri ,	,
Argint contra aur .	,	.
Bilete liypotecare contra aur Rubla hârtie . ,
Florinul . . .
Lose Ottomane .
Cnmp. Vând.
101% ~Î02
97V4 arg. 101% 102 Vi
183
98t/s 91 y; liOVs 27
72 M
68
lf.
2%
„ 1%
2 57 2 18 40 —
CDRSUL DIN VIENA 27 ruliu
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane.................
Rubla Hârtie...............
ă. 28 luliă — Principele Alexandru a in-oepat să studieze limba bulgară. A. S. se ocupă de ea in toate zilele, afară de Dumineca, de fo 8 —10 ore.
(ÎDvas.)
CURSUL DIN BERLIN 27 Iuliil
Obli. căile ferate române Acţiunile »
Priorităţi >»	,
Oppenhelm , , .
Rable hârtie, , .
Stern .....
Lose Otomane . .
CURSUL IBN PARIS 27 rulifi
26 Iul. 9 22% 6 48 21
119 25
185
99
92
101
28
72%
70
arg.
aur
2	% 1% 2 58 2 19 46 —
25 Iul. 9 21% o 48 21
120 -
Renta Română Lose Otomane
SCHIMBUL 17 lulifi
Paria (3 lanfi ...
» la vedere.	.	.	.	,
Londra (3 lan!) . . .
» la vedere	.	.	.
Berlin (3 In 1).	.	.	.
„ la vedere.	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentrn telegrame,
93	80 33 10
94	90
210 40
93	30 32 90
94	90
2U 40
37 60 38 20
72
46
72
46 75
99 35 99 85 2502%
122 123 % 2 18
Fsrmo Banzaf,
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
CĂTRE LOCUITORII ORASIULUI BUCUREŞTI!
Subsemnata direcţiune aduce la eunoseinta generală ca
MARELE VAPOR RR1TANIC
SLTERIMD rVAClipRAGIU M^Ak.
GURILE DUNĂREI SULINA
venind din Franci a si Anglia spre România, o parte din mărfurile destinate noe,
aii fost ajunse de valurile Dunărei.
Pentru a preveni perderi şi maî mari, marfa scăpata se va vinde.
IN DECURS DE 12 2ILE-W
1\ I III AIX! DE MMM. CALEA VICTORIEI lYo- \i
VIS-A-VJS DE CASA TOROK
Cu preţul de 60°0 mai eflin din preţul constatatu prin Tribunal
isrmsus ocAsroiE fbitih; zestre -ses
380 duzine, cămăşi, cainisoane, fuste şi_ pantaloni, 1 ]/2 fr. 2 Ir. 3 f>\ — S fr.
325 bucăţi, Olandă, de Relfast şi irlanda 50 coţi, 29 fr. 32 fr. — 42 fr.
250 duzine, Şervete şi feţe de masă, Olandă, Damasc, 3 fr, :>y2 IV. — 10 fr.
Olandă de Relfast, cele mai flne 69 coţi, 55 fr. 60 fr. — 90 fr.
160
80
600
Olandă de Rum burg, pentru 6 cearşafuri, 3y2 coţi lată, 3S fr. 45 fr.—60 fr Gulere şi Manşete de Olandă Englese, 4*/2 fr. 5ya fr. — 12 fr.
120 bucăţi, Cbifon si Percal frances, cel maî lin, 55 bani 65 bani 75 bani — 1 fr.
360 bucăţi Scbacols şi feţe de masă Gobelin de Lyon, 12 fr. 14 ir. — 30 fr. "285 duzine,"Cămăşi,- bărbătesc! albe şi colorate, 4y2 fr. WJl fr. — 9 frT
O mare partidă Cainisoane, Capoate şi costume de îueiino cu broderie şi dantele, Broderie de tot felul. — O mare partidă din lingericie cele mai bune şi elegante şi multe alte noutăti din Londra şi Paris.
s'OO duzine, Batiste de Olandă şi linon cu litere, 50 bani 75 bani 1 fr. — 3 fr
GRATIS
Cumperătoare de 100 fr. 6 Batiste line cu litere.
u 200 fr. 1 faţă de masă brodată, şi 6 Batiste line. f GRATIS
PP1* A2, O ALE A VICTORIEI, 42
V3S-A-YXS UE CASA TOBOK
DIRECŢIUNEA
□s	P 0 G R A PHh
S T E F A I\T MIH A L E S € 1
BUCURESCI	___
11 Strada Lipscani 13 *911
Recomandă atelierulu seu asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
£5 ■ !»■%■ ’MUJITIAr:
wr MAS3M1 CV YJUP01t;KH
ast-fel că se află iu posiţinne deaesecuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de ?ceastă artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
XIAHSE
Gotidiane şi hebdomadere iu diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
1PP*- AFIPTE şi ANUNCIURI
in diierite mărimi, albe şi colorate
BILETE BE NUNTA. DE PAF EZ. SI DE I
PĂRŢI DE yiSITĂ
albp şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
fii
PRECUM
CONDICE CU ASUSI
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tvte aceste lucrări se primesc cu precinri forte moderate.
Vînţlare cu licitaţie
In ziua de 18 [uliu, a. c. la orele 10 dimineaţa, in prăvălia No. 7 din strada Sepcari, se va vinde in total, cu licitaţie toată marfa de pielărie şi alte mărunţişuri, impreună cu mobilierul şi debitele prăvăliei, fosta avere a faliţilor K. Silberstein & J. Schirer, după condiţiu-nile ce se pot vedea la Siidicat, in comp-toarul d-luî Em, Antonacacbi, strada Covaci No 2	655 2-1
Sindicii liquidatori.
Dr. LUPu S
s’a mutat in Calea Rahoveî No. 53
Epitropia Bis, sf. Nicolac
din Prunt. — Bucureşti La 20 Iulie curent orele 11 din zi se va ţiue licitaţiune in casa unuia din Epitropî d. G. Bosianu dupe calea Rahoveî No. 24 pentru reparaţia ce urmează a se face la prăvăliile Bisericeî din strada Lipscani No. 56, Gabroveni 23, doritorii de a lua acesta reparaţia pot vedea iu fote zilele coudiţiunile de la orele 8—10 dimineaţa.	654 3-2
ZMCIEIRSTTXj TZRLEaNTTTLRirjOIR,
PE LINIILE
BUCUHESCI-BAIBOSIROMÂN, BUCBRESCIVEBCIDROVi, BARBOSIGALAŢI ŞI TECUCIUBERLAD
îîiicm-cscî-Barbosi-Boman
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Bucur	
	BUCURESCI Rest. p.
10	Chitila
18	Buftea
31	Perişu
40	Crivina
60	Ploescl Rest. p?®c
71	Valea Călugărească.
77	Albeşti
94	Mizil Restaur.
113	Ulmem
118	Monteoru
129	Buzău Rest.
149	Cilibia
169	Faurei
190	Janca Restaur.
207	Muftiu
229	Brăila Resta.. p°®J,
249	Bărboşi Rest
262	Serbeşti
279	Preval
288	Hanu Qe-nachi
302	Iveşti
320	Tecuci Rest. p°®'
339	Mărăşeşti
354	Pufeşti
365	Adjud Restaurant
379	tixscut
395	Racaciune
412	Valea Seacă
423	P acău Rest. p®®c.
414	Galbeni
467	ROMAN Res Sos.
Aretarea frenurilor
Tren de pers.
Ore M- Ore M.'Ore M. Ore .
T mixt
11
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	61
5	01 5 34
46
54
dim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
p. m.
9 00 dim.
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	13 42 00 12 48 25
dim.
7 05 7 50 dim,
ii a r I!) o s i - O a I a t i
Kilom. de la Barboş	S T A Ţ JUNI	Areta Tr rcc. 601	-ea trenurilor Tren de pers. 603 j 605	
		Ore M	Ore M. Ore M	
19	BĂRBOŞI Rest. Pire. GALAŢI Rest. Plec	uoap 3	30 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Kilom de la Roman	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor			
		Tr acc.	Tren de per*.		T mixt
		2	6	8	12
		Ore M.	Ore M.	Ore M	Ore M.
	ROMAN Rest. Plec.	seara 8 30		p m. 12 10	
Boinan-Barboşi-Bucuresci
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
390
396
408
427
437
450
457
467
Bacău Eest.
Sos. Plec.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Resi.
Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. |°|c Rest. Sos'
Brăi'a
Muftiu
Janca
Faure!
Cilibia
Plec. Restaur.
Bnzeu Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmenî
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos.
Plec,
Ploescl Rest.
Crivina Perişu Buftea Chitii a
BUCURESCI Rest. S,
9 26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41
4 49
7 26 7 38 7 50 sera
dim 12 50 1 1 2 2
3
4
4
5 5
5
6 6 6 7
7
8
25 40 18 54 28 03 35 00 21 31
13 45 56 15 40
14 8 32
8	55
9	15 9 30
seara
17 27 45 25 53 22 41 15 45 10 43 07 25
6	54
7	15 seara
1
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6 6
seara
7	35
8	20 Jseara
(ii a 1 a t i - B a r b o s
Kilom. de la Galaţi	S T A Ţ I U N I	| Arătarea trenurilor |		
		Tr. ac. 602	l'l’ren de pers.j	
			604	606
		Ore M.	jOre M.	Ore M.
		,p. m.	dim.	~ dim.
	GALAŢI Rest. Plec	12 05	7 25	8 26
19	BĂRBOŞI Rest. Sos. îmi	12 40	8 00	9 00
		ntiF>/	Xtâmt	
Bucuresci-V ârei orova
Kilom.l de la Bucur.
S T AŢIu NI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM
Trenuri mixte
17
OreM.
__19
OreM
21
Ore M
Tecuciu-Bâriad.
Kilom de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
16 29 36
61
anic
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigenî
Tutova
BERLAD Restaur. Sos.
auco
Bşpam% UpugraUs »fcet»u t iieica, 8tr. Lipiesm «o. u. — Bem. 7618
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
dim.		p. m.
	5 20	5 35
	5 53	6 11
	6 21	6 43
	6 38	7 03
	7 05	7 30
	dim.	seara
	BUCURESCI Rest p.	aim- 8 10	p. m. 1 25		p. m, 5 40			VARCIOROVA Plec.	a. m. 11 00		p. m. , 5 00
JO	Chitila	8 24	1 52		6 04		18	T.-Severin R. ^°®,	11 25		5 36
24	Ciocănesci		2 19		6 33				11 30		6 01
37	Gbergani	8 58	2 45		7 01		37	Palota	12 Os		6 59
49	Titu Restaur.	9 18	3 24		7 45		47	Prunişor			7 20
70	Găeştî	9 46	4 12		8 83		57	Timnea			7 40
87	Leordeni		4 50		9 11		72	Strebaia			8 16
101	Goleşti		5 17		9 40		83	Butoeştî			8 38
108	Piteşti Rest. p°p®r	10 35 10 50	5	81 6	01		9 55 sera		96 102	Filiaş Răcarî	1 33		9 10 9 26
130	Costeşti		6 47				113	Coţofenî			9 49
146	Stolnici	11 43	7 23				121	Işalniţa		dim. 6 00	10 06
156 168	Corbu Potcova	11 57	: 52 8 18				131	Craiova Rest. pj®®'	2 21 2 31		10 25 nopte
189	Slatina Rest. pŢSf	12 43 12 49	9 00 9 20				140 147	Cârcea Peieştî		6 20 6 39	
206	Peatra	\ 18	10 05				163	Balş	3 18	7 22	
219	Balş	1 40	10 41				176	Peatra	S 40	8 00	
235 242	Peieştî Cârcea		11 19 11 38				193	Slatina Rest. p°Ţ	4 05 4 11	8 85 8 55	
251	Craiova Rest. p°®*	2 30 2 40	11 55 n6pte	dim. 6 45			214 226	Potcova Corbu	4 57	9 42 10 15	
261	Isalniţa			7 06			236	Stolnici	5 11	10 39	
269	Coţofenî			7 23			252	Costeşti		11 28	
278	Râcarî			7 48			274	Piteşti Rist. g	6 00	12 06	
286	Filiaşî	3 39		8 15					6 15	12 41	
299	Butoeştî			8 42			281	Goleşti		1 00	
310	Strekaia			9 17			295	Leordei î		1 34	
325	Timnea			9 47			312	Găeştî	7 05	2 12	
335	Prunişor			10 07			333	Titu Restaur,	7 37	3 10	
?45	Palota	5 10		10 30			3^5	Ghergrnî	7 53	3 39	
364	T. Severin R.	5 40 5 50		11 15 11 40			358 372	Ciocâreştî Chitii".	8 28	4 07 4 42	
382	VARCIOROVA Sos.	6 15 săra		12 15 p. m.			382	BUCURESCI R. Sos	8 40 seara	5 00 p m	
Vârci orova- Iiucuresci
Kilom
de la Vârci.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac.	Trenuri mixte		
4	18	20	22
Ore M
Ore M
Ore M
Ore M
dim
5	41
6	00
6	33
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 35
e;n>
Bârlad-Tecuciu
Kilom dc la Bârlad
S T A Ţ I U N I
Arătarea trenurilor
Trenuri miri 14
Ore M,
16
Ore M,
15
22
85
61
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenî
Berhecî
TECUCIU Restaur. Sos.
dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 66 a. m
seara
9 45 10 10
10	35
11	31 11 00
n6pte
ANUL ffl — No. 648
10 BANI EXEMPLARLL
DUMINICA 22 IULIU 1*79
WCSaHEZBLT’
ROMANIA LIBERA
APARE I3NT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitală : I an 30 leî, 6 lunî 15 leî, 3 lunr 8 Ier. In Dlatricte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. ii Străinătate: I an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN
ŞTIRI TELEGRAFICE.
din ziarele străine.
Petersburg, 25 Tuli®. — In guvernamentul Saratov, precum şi in cele lalte guvernamente de nord, sosesc merefi cete de oerchrzî, cari aii tost esilaţî din Caucas, din oausă ca se rescn-laseră, pe timpul resboiuluî ruso-turc, contra ri'şilor. ^Diu nenorocire, oouduoătoriî acestor insurgenţi aS fost oficeri ruşi de origine caucas ian a.
Emigrarea arestor sfminţiî fanatice nn poate aduce de cat folos Caucasulnî, anume dacă satele jpărasite se vor colonisa cu ruşi satt ar-m<n! Ernigranţiî sunt de altmintrelea bine trataţi. Li sa da păment destul, li se zidesc oase, moskee^pe lângă aceasta capătă vite, instrumente agricole, şi de imposite aă fost iertaţi pentru un au.
ă ersailles, 29 lulitt. — Camera a primit propunerea, privitoare la dărâmarea Tuilleriilor.
Londra, 29 lulitt. — Conform unei telegrame a consulului englez din Burgas, la 27 In lift s'att imbaroat in acest oraş cele din urmă trupe rusesc!
Triest, 30 lulitt. — Tribunalul a condamnat in şedinţa sa de ieri pe^ supuşii italieni, Stella şi Ragazzini, la doi ani de prinsoare grea şi la esiliît. pentru că aşezaseră, ia 16 lulitt , neste petarde inaintea locuinţei procurorului de Stat,
Cracovia, 29 lulitt. - Ziarul «Czas» scrie, că ţarul va merge, la 29 August, la Varşovia, pentru a ţinea o revista militară.
Paris, 29 lulitt. — Senatul a ales comisiunea. insărcinata cu studiarea legeî de instrucţie a d-luî Ferry, deja primită de cameră. Şeapte membri din această romisiune sunt pentru adoptare, doî contra. Legitimişt î şi orleaniştiî atacă proiectul cu furie. Broglfo el numesce un paşaport, dat religinneî, şi a declarat, că va lupta contra lui de pe tribună.
Londra, 29 Iuliu. — Toate ziarele critică cu asprime schimbarea ministerialul din Constan-tinopol. «Times» zice, că Sultanul nu voiesce să ştie nimic de idei europene; schimbarea săvârşită e o dovadă, că influenţa rusă domnesce singură la Constantinopol.
’ Cu mai mare asprime judecă schimbarea mi-uisteriuluî, «Standard» Acest act este o dovadă, zicere!, de ce mare eonfusiă e cuprinsă astăzi Turcia. Din acest chaos nu poate câştigi decât Rusia,.. Orî-ce idei va avea noul minister, sfăr-şesce’«Standard», un lucru a sigur, că Fraucia şi' Anglia eşî vor esecuta planul lor privitor la Egipt'
I n /
P»ra, 30 Iuliu. — Aarifi-paşa a adresat o circulară către represcutanţiî turci din străinătate, in eâre le notifică dimisionarea lui Chairedin-paş i şi ntfmirea sa proprie de prim-ministru. înlăturarea lui Chairedin o motivă priu aceea, că aoestaa voit să dea imperiului turcesc o formă de g -vernament, care ar fi slăbit autoritatea Sultanului. Cu privire la desfiinţarea marelui vizirat, Aarifi-paşa a declarat, că aceasta era m cesară , pentru oa Sultanul să’şî poată insuşi maî bine frânele guvernului.
Constantinopol, 30 lulitt. — Beratul, prin care prinoipele Alexandru al Bulgariei se va instala in mod formal, a plecat deja din cabinetul sultanului ; Petreko Efendi el va inmăna principelui cat mal cnrînd.
Atena, 30 lulitt.—Trămisul grecesc din Cons-tanlinopol a fost inştiinţat de către Poartă, că negocierile pentru rectificai a graniţelor nu vor reîncepe maî iute de 5 August. De la căderea lut Chairedin paşa a dispărut ori ce speranţă, de a se mai putea ajunge o înţelegere pacînioă cu Poarta.
Paris 30 Iuliu. — Senatul eşî va incheia şedinţele sale la 2 August. Comisiunea Senatului, insărcinata cu studiarea legeî de instrucţiune şi-a ( ales de raportor pe Saint-Hilaire. Acesta nu ' crede că va putea raporta inainte de închiderea , sesiune!
Comisiunea a discutat deja paragraful privitor la iesniţî. Pelletan declară, că iesuiţiî combat 1 scopul statului. El citi nişte articole din «Ojviltâ catolică». Buffet afirmă, ca iesuiţiî nu jignesc
In Rnmânia In Franci*: In Angli*: In Austria:
Pentru Abonamente, Anunclurî şi Reclame a se adressa:
îl	Mi/ifiiescu şi la correspondenţiî diacul uf din judeţe
La ooci&te Havas, Laţfxt et C-ie, Place de la Bourse, 8, Pai'is.
ît	n9n ^icoud>s.\ Po/ei^.n Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
qiytfou r	fi!rniS°rul Curţeî Române. Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu H
oc/iaieft, f. Wollzeile 12, Wien.
n Remania: La D^rv^Adolph Steiner. Anoneen-Rxpedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, iu

Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bauf
Reclame pe pagina III-a.............\ |,eu
..	,,	,,	II-a..............-i
Epistole nefrancate se refusâ Ar ti colii nepublicaţî nu se înapoezîi. Pentru rubrica: Iuserţiî şi reclame '■dacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0, MlOSAILESOD,
intru nimic statul. El cern libertate pentru toţi.
Ultramontauiî combat înfiinţarea de şcoli normale pjntru fete, pentru că scopul acestei iu~ stituţiunî este, de a înlătura profesoarele oon-gregaţioniste.
Guvernul combate împuţinarea lefilor epis-copilor.
Berlin, 30 lulitt. — Pistolul de cavalerie, folosit pănă acum in armata germană, se va înlocui ou uu revolver, oare va purta iusemnătura *M. 78.»
Serviciul telegrafic al .României Libere’
de la 31 Iuliu — 4 ore seara
Londra. 31.— «Times» anunţă, că insureoţiu-nea din Rasgrad a fost ou totul învinsă de miliţia bulgară; 42 de insurgenţi mahomedani att fost omorâţi, ceî-lalţî, după o vie resistenţă, stt luat’o la fugă prin pădurile Osman-Bazarulnî.
După «Daily News», d. Stnrza ar fi părăsit deja Kisingen şi s’ar afla pe drumul Buouresoi-lor ; el a avut o intrevedere ou principele Bis-marok, care i a dat sfaturi in privinţa esecutăreî tratatului de la Berlin , in cea ce privesce pe România.
Petersburg, 31 Iuliu. — Guvernul a primit de la generalul Stolypin o telegramă in care se <jioe, că, in momentul plecării sale din Rumelia orientale , in toată provincia domnia o linişte completă.
rusesc a asigurat formal pe cele lalte cabinete europene, că Rumeli i orientală e deja evacuată cu totul şi că in Bulgaria nu remău de oât trei regimente de cavalerie, întrebuinţate maî cu seamă pentru escorta diferitelor comisiunî, carî lucrează ineă pe graniţele principatului; aceste trei regimente vor părăsi şi ele ţara inainte de termenul estrem, fixat pentru evacuare, adieă inainte de 4 August, lunea viitoare.
Belgrad, 31 Iuliu, — CoDsiliul de miniştri a apiobat, fără a introduce modificări importante, proectul de eonvenţiune pentru joncţiunea dru-mur.lor de fer austriace şi serbe, proeet elaborat, la Viena de către delegaţii celor doue state, de la 1 August. — 8 ore seara.
Boma, 1 August. — Noul nunţiu al Bava-rieî, d. Roncerri, va fi purtătorul modului vi-vendi, intre Aatioau şi Germania. Se asigură, că diferitele olause s’att stipulat deja cu prine:-pele Bismark; nu este vorba, de căt de nn schimb de semnături.
Constantinopol, 1 August. — Maî multe ziare att fost suspendate. Se aude, că sunt iminente maî multe sohimbărî in cabinet.
Rectificări. — In foaia din 30 Iuliu (4 ore), o telegramă din Londra zicea, că parlamentul englez s’ar fi amânat până la 16 August. Ar fi trebuit: «Parlamentul se va amâna, incepend din 16 August.»
Savfet-paşa, ducăndu-se din Paris, la Con-stantinopol, ca să’şî ocupe postul de ministru al afacerilor străine, nu va trece prin Bucurescî. Excelenţa sa va lua batelnl de la Orşova (pe' Dunăre) şi va ajunge mâine dimineaţa, Sâmbătă, la Rusciuk. El va ajunge la Constantinopol Du-mineoă la amiazî,
(Ha vas)
. «Cănd acest minimum va fi cunoscut, şi când agitaţiunile precum şi patimile de partid se vor fi liniştit in destul, se speră, că. Oamerile cu greii vor mal refusa concesiunile, privite ca necesari de către cabinetele europene, cu deosebire atunci, cănd forma esterioară a acestor concesiuni se va schimba puţin de midii mi niştri, pentru ca senatorii şi deputaţii să nu fie siliţi, după o lună, a adopta aceleaşi propuneri, pe carî le-au respins cu căte-va săptămâni inainte.”
Aceste rânduri, părăndu-ne de o mare importanţă pentru starea politicei de astăzi a. cabinetului, le supunem meditaţiunii publicului, reservăndu-ne dreptul de a le comenta ceva maî târziu, cănd vom simţi, că negocierile au intrat intr’o faşă mai posi-tivă. fiind-că, pănă azi, după câte ştim, lucrurile sunt departe de a fi cu totul hotărîte.
E prudent, credem, să luăm act de ceea ce se scrie in streinătate relativ la politica guvernului, fără să preiudecăm insă nimic.
CRONICA ZILEI
I uristul francez, Eduard Marbeu, care oălăto-resce acum prin Transilvania, de unde va merge la Arad şi Timişoara , se va intoarce,—zice «Binele public» — prin Serbia in Romania, a-vttnd intenţiunea a descrie, la reintoareepet, călătoriile sale.	..■
—	X—'
Constatăm cu plăcere — zice «Românul»,—că d. dr. Iarnick, profesor de limbile romanice la Universitatea din Viena, cunoscutul filo-român, despre a căruî sosire am vorbit cititorilor noştri! a şi inceput a publica in ziarul Der Osten. din Viena , impresiunile călătoriei sale printre Romani.
Cea d’ăntăi scrisoare a d-sale vorbesce despre Ttrgul moşilor.
~ X—
«Republica Francesă» de la 28 Iuliu publică opiniunea d-luî Costinescu in privinţa deslega-reî cestiuneî israelite.
E lucru de mirare, că soluţiunea fostului guvern a percurs toată Europa şi a fost reprodusă de cele maî multe ziare, pe cănd opinia majorităţii oomisiuneî de iniţiativă, de şi a fost discutată şi condamnată, n’am vă<Jut-o in nici un ziar străin.
-	x-
Pe mercurea trecută — 18 ale curentei —-. «Ştafeta» din Iaşi anunţa o întrunire publică a d-lor deputaţi iaşanî.
In acea şedinţă dd. deputaţi ai Iaşilor aveaft să dea seamă alegătorilor despre lucrările d-lor din Cameră.
Nu ştim inoă daca s’a ţinut acea şedinţă şi iu cas positiv, ce are de comentat.
-X—
Director general al ministerului de resboiti e numit, prin decret domn» sc, d. colonel de stat-major, NicoUe Dona.
D, Leeoa ş’a găsit, ptiu urmare, un bun coleg!..,
—x—
Ştirea dată de uoî asupra uumireî d-luî To-bias Gherghely, ca prefect la Botoşani, e oonfir-mată prin «Monitorul oficial» de iert.
—X—
Legea pentru modificările introduse in legea impositnluî băuturilor spirtoase din 1867 şi 1874, s’a sancţionat de Domn.
«Monitorul» publică modificările ej.
—x—-
Aflăm, că d. ministru al luorărilor pnblioe şi preşedinte al consiliului, a ohemat la directoratul ministerului seif, in locul inteligentului d. Petru F.ne, pe d. Fălcoiann.
Sperăm, că şi d. Fălcoiann, iu imprejnrările
Serajevo, 30 Iuliu.— Husni-paşa, comisar general al Porţii in Bosnia, a avut ieri, 29 Iuliu, prima intrevedere cu mareşalul de Câmp, duce austriac de Wiirtemborg.
Constantinopol , 31 Iuliu,— Aarifi-paşa, prim ministru al noului cabinet, a adresat represen-tanţilor Porţii pe lângă Puteri, o circulară prin oare k noUfică dimisia lui Kheredin-paşa, dănd de motiv al acestei demişiunî aceea, că Kheredin-paşa ar fi voit să dea imperiului otoman o formă de guvernământ, oare ar .1 slăbit prea tare autoritatea sultanului.
— de Ia 1 August— 9 ore dimineaţa —
Paris , 31 Iuliu. — Camera deputaţilor. D. Waddington, ministrul afacerilor streine, după ce a afirmat, că scopul urmărit de marile Puteri europene, la congresul din Berlin, era restabilirea ordinea şi a păcii in Orient, a făcut o espunere a po'iticeî Frânţii in ceştiunile inca pendinţî;
In ceşti unea greacă, Franţa a urmat politica tradiţională şi d. Wadington zice, că ea nu a rămas isolată in ceea ce privesce sprijinirea re-vendicaţum lor sale in favoarea Greciei: el speră că cestiunea ’şî va avea soluţiunea in curând.
Iu Egypt, Franţa s’a silit să obţină introducerea unei bune şi oneste administraţiunî, şi după revoluţiunea ce s’a făcut aci, se crede, că acest scop va fi atins maî ourăud satt maî târziu, Poarta a căutat să retragă oare-carî din prerogativele acordate Khedivuluî prin firmanele din 1866 şi 1873; dar Puterile itt reclamat şi măn ţinerea acestor două firmane e zî obţinută.
Căt pentru cestiunea Israeliţilor in România, care se lovesce de dificultăţi locale, d. Waddirgton reamintesce, că Franţa, se manţine in rolul seu. civilisator, cerând Congresului, că deosebirea de credinţă religioasă să nu se mai poată opune nimănui ca un motiv de esclusiune sau de incapacitate, in ceea ce privesce eserciţiul drepturilor civile şi politice.
jenatul. — Comisiunea senatorială, insărei-nată cu studiarea proiectului de lege asupra inveţămăntuluî, presintat de d. Jules Ferry şi deja adoptat de Camera deputaţilor, respinge proiectul in total.
Viena, 31 Iuliu. — Se scrie din Petersburg, către «Politische Correspondenz», că guvernul
A se vedea ultime stări pe pagina UJ.
Bucurescî, 21 Iuliu.
Corespondentul din Bucureşti al ziarului «Augs. AII, Ztg.», in genere foarte bine informat, asupra gândurilor intime ale miniştrilor, ori-carî ar fi aceia,—-face următoarele caracteristice aprecieri asupra programei constituţionale, in numele căreia guvernul a venit la cărma statului nostru.
Cu toţiY hrănim astăzi legitima dorinţă, de a sci ce are să iasă din situaţiunea făcută ţării, prin tratatul de Berlin.
Respundem dar unor arzătoare aşteptări, impărtăşind modul, in care se reflectă in afară programa noului cabinet al d-lui Bră-tianu.
«Intru căt privesce programul, supus Camerilor de către noul minister şi pe care vi l-am trămis ieri,—zice corespondentul— aşa precum este intocmit, scopul său principal este: de a linişti mai ăntăiu populaţiunea, aţiţată in cel maî inalt grad, atăt prin cestiunea israelită, căt şi prin agitări politice, şi apoi a câştiga timp, pentru a infâţişa incă o dată Puterilor semnatare tratatului de Berlin dificultăţile, ce intămpiuă in ţaţa poporului cestiunea emancipării (?!)
«Noul cabinet crede, că marile Puteri se vor arăta mai îngăduitoare faţă cu afirmaţiu-nile unui guvern, care e compus din toate partidele, de căt faţă cu guvernul trecut, care nu represinta de căt un singur partid al ţării. In tot caşul noul ministru de externe speiă, să poată obţine de la Puteri, pănă la reintrunirea Camerilor, atăta cel puţin, ca ele să facă cunoscut guvernului romău minimumul concesiunilor, cu cari s’ar mulţumi ele in cestiunea emancipării (?!)
www.dacoromanica.ro
ROM A NI A LIBERA
Srele prin cari trece acel minister, va depune, 1 cel puţin tot -atâta zel, cată activitate a aretat d. P. Ene.
—X—•
D. Btolojan, mai zilele treoute, a vizitat locul şefi natal, Ca ministr i ai justiţiei. Dupe oe a primit f l'ditări e concetăţenilor şi amicilor seî, a a cnltat cerinţele şi dorinţelor celor l’alţî cra-jovenî.
Nu ne indoim i d. Stolojen eşî va ţinea promisiunile şi angajamentele luate in a satisface toate trebuinţele just.ţiabililor.
Apoi, cu aplicarea legei judecătorielor de pace, credem că va manţine pe la locurile lor pe acei dintre judecători, cari, întrunind condiţiunile cerute de lege, pentru o asemenea magistratură n’afi titlul de licenţiaţi, căci d-luî ştie foarte bine, că nu titlul fici sciinţa.
—x—
Primim din partea orăşenilor crajoveni o o rere, prin care, arătând onestitatea şi capacitatea judecătorului de pace, d. Al. Codrescn, ne roagă a o da publicităţii.
Noî insistăm pe lăngă d. ministru al justiţiei ca, dovedită fiind integritatea acestui magistrat. să-l manţină in postnl seu, ca o probă de stimă şi iubire a oamenilor oneşti.
—x—
D-l General Gkerghely, noul prefect al districtului Botoşani, dorind a avea oameni capabili iu administraţiuiiea acelui judeţ, aflăm că a recomandat d-luî minis ru de interne, care de sigur se va grăbi a’î aproba raportul seti, oa sub-prefect al plăşiî Meletin, in locul acelui d Placa, pe d-l Niou Fotea.
Noi felicităm pe d. Gkerghely pentru ab’ge-rea sub-prefectuluî iu persoana d-lul Fotea; precum şi de zelul ce’l depune in administrarea a-oelnî district.
DIN AFARA
Propaganda italiana in Albania.
Cetim in «N. W. Tagblatt”:
Din Ragusa ui se impărtăşesce de către corespondentul nostru de acolo, că atăt in partea de mează-noapte, căt şi in cea de mează-zi a Albaniei, âgitează pentru Italia un partid, ce e drept mic, dar foarte vifi, şi care a câştigat numeroşi partisanî, cu deosebire iu poporaţiu-nea catolică.
Miridiţiî munfem, anume, cari afi jucat in toate mişcările din urmă, un rol liotăritor, sunt pătrunşi in totalitatea lor de idei italiene, şi seminţii singuratice, cum sunt Skoeli şi ©astrali, dintre cari fie-eare poate pune in câmp cate 6,000 de resboinicî viteji, afi trimes consulului italian din Skutari o adresă, in care se roagă a fi făcuţi supuşi italieni.
Asemenea trebue să accentuăm asupra unei veşti, mult respăndită in Skutari, şi pe care o împărtăşim sub toată reserva. La Ypek, localitatea, in care serdarul Mehemed Aii fusest o-morît in anul trecut, se semnalează ivirea unul apumş Valentin Basi; acesta este un fifi al preotului Hugo Basi, care fusese impuşcat la 1849, la Bologna, de către Austriacl. Ca şi tatăl şefi, el şî-a petrecut viaţa sa întreagă in serviciul lui Ganbaldi. Actualmente este însoţit de vre-o 200 de gar baldianî, bărbaţi vi-guroşî, esperiaţî in resboifi şi incereaţî Basi
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	36
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea însăşi.
— Urmare —
XV
lu urma acestei vorbiri, d-nu de Brives se duse la Miss Dowson şi incercâ de a obţine oeva lămuriri. Era a iutreprinde o sarcina prea grea. Miss Dowson semăna cu confiudentele din tragedii; ea era admirabil înzestrată spre a asculta uele mal lungi discursuri, puteai să ’î spui ori şi ce, ’î se întâmpla să te incuragezs chiar ou o mişotre safi cu o privire. Dar cănd te opreai, când ’I venia rîndul să vorbiască, ea punea o indăratuicie ne-au<jită a nu vorbi, D, de Brives isbuti să ’î smulgă numai oăte-va mouosilabe in privinţa visit-lor Marcelei la ^-na Gerard ; dar ’î fn-ă de ajuns, spre a se
stă in cele mal intime relaţmnî Cu căpeteniile ligeî albanese, de către *arî e privit ca pre-sumptivul comandant al trupelor. Insoţito ii săi incă sunt investeţî cu posturi înalte in armata ligeî alb imze.
Dacă ştirile acestea ar ti adevărate şi guvernul italian ar avea ferma voinţă, de a nu lăsa pe Austria să inainteze pană la Salonic, ci să ocupe, in cas de lipsă, el insuşi vechiul Iliric , — nu ’i-am putea, pofti de căt isbăndă.
Derămarea forttlretelor dunărene.
Unul dintre articoliî tratatului de Berlin, stipulează, cum ştim, dărîmarea t'ortăreţe-lor bulgare, de pe lăngă Dunăre. întrebarea, este : implinitu-s’a cererea acestui articol ?
Nu ne punem această întrebare, pentru că am ţinea la stricta esecutare a tratatului de Berlin, nici din necas contră Bulgariei, pentru că acest stat, sprijinit de Rusia, eşî poate apăra cu mai mare înlesnire interesele sale, jignite de unele disposiţii ale tratatului de Berlin , — dar , constatând ne-esecutarea tratatului, intrebăm , este just , este cuviincios , ca Românul să trebuiască a se supune acestui perfid act european, pentru că ea e singură, pe cănd alţii, mai norocoşi, să’şî rîdă de el?...
Da! fortăreţele dunărene ale Bulgariei, nu vor fi derîmate. Nota trimesă de Poartă, asupra acestui punct, şi in care acest păgubaş stăruesce pe lăngă Rusia, a sili pe ! Bulgari la dărhnare, a remas nebăgată iu seamă. Puterile sunt din contră, de idea * — derivată negreşit de la Rusia —, să lase Bulgarilor de o cam dată facultatea de a nu derîma de căt atâta, din fortăreţele dunărene, «căt este suficient, a face ca ele să nu mai corespundă cerinţelor tacticei moderne*; căci dărâmarea tuturor fortificaţiilor e absolut cu neputinţă, fiindcă Bulgarii nu au ham....
Nu ştim dacă Bulgarii au bani saă nu, dar este învederat, că facultatea dată acestora, «de a nu dărîma de căt o parte din fortificaţii* — o parte, lăsată la arbitrul acestora — nu este de căt o meşteşugită violare a tratatului de Berlin.
Bulgarii nu esecută tratatul de Berlin, Turcii nu 61 văd esecutat chiar de către comisiunea euroneană a Rumeliel Orientale, in ce privesce ocupaţiunea pavurilor din Balcani de trupe turcescl — şi noi, noî Românii trebue să-l eseeutăm, nu cum e intr’adevfir, dar violentat, înăsprit cu un arbitragiu duşmănos de marile puteri. Am perdut Basarabia : aceasta se prevedea cel puţin precis prin tractatul de Berlin, dar perdem Arab-Tabia, care ni se acordase prin el, ni se pun pe găt Evreii, ca să le dăm drepturi politice şi civile dupe placul şi in măsura ce va dispune Europa, pe cănd tratatul vorbia numai de un «prin-cipiti.*
Ori căt de mici, ori căt de slabi, dar in ţaţă unei privelişte ca aceasta, demnitatea de oameni şi naţiune, siguranţa viitorului chiar, ne cere să resistăm..,.
o învinge, că presupunerile d-ruluî repausafi pe ceva ad -vârât.
D. de Brives voi să aibă atunci o convorbire cu fi ca sa, merse in camera sa, se aşeza lăngă ea, ’î luâ mâlnele, apoi cu o îndemânare şi cu o delicateţă pe care alţi oameni nu ar fi putut a o avea, orî şi care ar fi fost causa, incercâ să î scoata o mărturisire, care să ’l lumineze.
D-ra de Brives păstra insă secretul sşfi ; ea nu iudrasma să şi mă turiseascu ea insăşl amorul şefi. Cum să ’l spue tatălui şefi ?
Cu toate an stea, ca şi din rarele monosilaţie ale lui Miss Dow on şi aci oare care roşală, căte-va frase mişcătoare, scăpaţş bolnavei, ve-n ră să afirme pătrunderea doctorul»,I. Numai nu era exageraţiune ? Marcela suferia ea din acest amor nemărturisd şi conţinut, aşa de mult, in1 căt să influenţeze asupra sănetăţiî sale ?
Miss Dcwsou nu soia uimic, sau nu vrea să spue nimic. O singură persoană remanea de Consultat in un mod folositor, aceasta era d-na Gerard.
Situaţiunea era prea gravă, pentru ca d. de Brives să se mat îndoiască ; de alt-miuterî el
Circularea d-lui ministru interne către toţi prefect, din ţară
Domnule prefect
Una din cestiunile care, îndată după venirea mea la minister, a format obiectul ooupaţiuni-lor mele celor maî serioase a fost. şi tea privitoare la starea igienică a locuitorilor ţăreî, precum şi a vitelor, cari formează unul din elementele cele mu principale a avuţiei lor.
Am făcut cu această ocasiune trista observa-ţiune, că pesta bovină, care in ultimii doi anî a devastat cea mai mare parte a vitelor din ţară şi a eausat păgubi foarte mari, aproape necalculabile; de un timp iucoace iarăşi a is-bucnit in unele localităţi, ameniuţăndu-ne cu o noua oalamitate poate maî simţitoare ca eea deja suferită, dacă nu vom lua la timp măsuri serioase.
Delegaţii intr’adins trămişî pentru descoperirea căuşelor acestei noî, şi nefericite isbuonirî a boalei, ml-arată in. mod rlestul de clar, că causa esenţială de astă dată este reinvierea contagiu-lui prin unele din localităţi, unde a esistat mal nainte boala, şi unde, după stingerea eî aparentă, nu s’a distrus, safi nu s’a putut distruge in mod destul de radical gerim nil acelui contagiu,
Ştifi, că predecesorul med, tot pe basa unor asemenea constatări, v’a atras prin maî multe ordine circulare atenţiunea asupra tutulor împrejurărilor, cari pot favorisa desvoltarea din nofi a boaleî, ştifi că vi s’a trămis instrucţiunile cele maî detaliate, şi că vi s’au pus la dis-pos ţi me toate mijloacele, atăt pentru preîntâmpinarea căt şi pentru combaterea căt mal repede a boaleî ; cu toate acestea ved cu părere de refi că unii din dd. prefecţi, incă nu s’att pătruns îndestul nici de gravitatea reuluî, nici de îndatoririle ce afi de a preveni tristele luî consecinţe, ved că nn s’a petruus nici de prescripţiu-nele lege! şi a regulamentelor de poliţie veterinară şi nici de instrucţiunile speciale, ce prin repetite ordine li s’a dat intru aceasta.
Me cred dator, d-le prefect, a atrage din nofi atenţiunea dv. cea maî serioasă asupra acestui teribil flagel, care iarăşi ameninţă popula i i unea ţeroî nu uumaî cu perderî imense, oi şi eu o paralisare pentru un viitor poate maî indelun-gat a ramurilor actiyităţeî sale celor maî esenţiale, adică a agriculturri şi a oomerciuluî; aşa dar ve invit, ca fără a maî per le un singur moment, să concentraţi toată ingrijirea, toată energia şi toată activitatea dv. şi a subalternilor dv. şi să puneţî in mişcare toate mijlocele de oare dispuneţî, pentru a putea ajunge căt maî onrînd la o învingere totală, la o stingere perfectă a reuluî. Numaî ast fel vom putea res-punde la aşteptările c* le maî legitime a popu-laţiuneî ţereî.
Ve adaog, d-le prefect, că pentru atingerea u* nuî scop atăt de înalt şi nu puţin dificil, nu este de ajuns de a da numaî ordine inscrise sau verbale, ci trebue neapeiat, ca i suşî dv. ca cap al administraţiuneî , sa ie puneţî imediat in mişcare, să vsitaţî împreună cu personalul medical şi veterinar ce aveţî acolo, sau care vi s’a trimis , orî la tr> buinţă , vi se va maî trimite d’aici, nu numaî local tăţile unde se află deja ivită boala, ci şi toate acelea unde ea a esistat cu ocasia episodieî din anii trecuţî şi cari tre-buesc considerate incă ca su=p°cte , dv. inşi-ve dispuneţî luarea prin acele localităţi a măsurilor , atăt preven'ive căt şi respective , prescrise de lege şi regulamentul poliţiei veterinare , şi
era dator să ’î mulţumiască de buna primire ce făcuse fiicei sale şi apoî ca proprietar ar fi găsit rmî de preteeste.
El fu primit foarte bine, dar lunga lor vor-b re, plină de sub înţelesuri, se poate resuma in aceasta:
Marcela venise să o vadă de maî multe orî, şi aceasta o găsise inoăntatoare, o primise foarte bine, fără să o fi rugat să maî revie, fără să-î ti intors vre-o vi ita. Căt pentru George Gerard, el era de aoeaşî opinie ca muma sa, dar nu o manifestase nici prin vorbe, nici prin primiri.
—	Ce.e de făcut? întrebă d, de Brives pe d. Cornbes, cănd se întoarse in urma acestor vorbiri şi dupe ce le spuse, d-ruluî.
—	Nimic de o cam dată, respunşp d-ru. Dar ţi repet, fiica d-tale şuiere cu atăt mai mult, cu căt ea nu indrăsne ce poate să şi o spue ei insaşi. Va trebui mai curând safi maî târziu, sa ne o spue.
—	Şi prin oe mijloc, doctore ?
—	Le voifi căuta.
Căte-va zile maî trecură şi răul se mări. In o dimii ui ţa, d. Paul Cornbes zise d-luî de Brives;
j—w
"ăsplicate din destul prin instrucţiunile speciale ce vi s’afi trim s. In fine tot insuşî d-v. activaţi şi esecutarea acelor măsuri in mod cat. mal ener . gic şi pi-eois, Cunoscând că d-v. sunteţi răşp zători de orl-ce trecere ou vederea, uegligcnţâ safi abateri, comise de verî-unul din fun iţionaril d-v. subalterni, in aplicarea şi stricta esecutare a orî-căreî m Isurî prescrise de lege şi de regulamentul poliţiei veterinare,
Termin, d-le prefect, invităndu-ve, ca regulat din 7 in 7 ijile să’ml raportaţi despre starea sa-nătăţeî vitelor din judeţul d-v., iară la cas de ivire a boaleî, emî veţi areta această imediat prin telegraf.
Primiţi, d-le prefect, asigurarea consideraţiei mele.
Ministru, Kogălniceanu.
TABLOU LiMPIIK
ASUPRA
MORTALI TA ŢEf SI MORBID1TATEI DIN SPITALELE EFORIEI, PE ANUL 1877,
Sub acest titlu d. dr. Chernbach, referend statistic al Eforiei înfăţişează statistica spinalelor pe anul 1877. Metoda graphică, care a dat, resultate atăt de frumoase in diferitele ramuri ale soiinţei, căci ea ne lacc a aprecia printr’o simplă aruncătură de ochiu, subiectele ce re+ presiută, iu c-ea ce priveşte datele statistice, găsim această me^'dă mult maî avantag oasă de căt vechia sistemă numerică, care pierde vederea intr’un ocean de cifre, şi de aceea nu pot de căt a felicita pe d. dr. Chernbach, pentru fericita idee ce a avut d’a reproduce lucrările sale sub forma unei fig ,rî geometrice.
Nu întreprind d’a face căt pentru acum, o critică minuţioasă tabloului, prin care d. dr. Chernbach, arată mersul boalelor din spitalele civile in anul 1877, dar cred ueefisar a atrage atenţiunea deligintelul statistieian asupra unor miel lacune ce se presiută, după cum am putut constata, din puntul de vedere sciinţifîc,
Lonfiguraţiunea linielor frânte, cu negru şi roşiu, este incompletă şi nu poate indica cu preciriune datele pretinse pe marginea tabelei, căci ar trebui să fie ajutate de nişte linii, cri • zontale ; de altă parte, mersul boalelor ca şi al morţilor nu poate să fie atăt de regulat in căt să se poată reproduce ou nişte linii cari formează uumaî unghiuri rectilinii, aceasta face ca lucrarea să lipsească de precisiune. Tabelele precedinţî, d. dr. Chernbach le intitula: Curbe asupra mortalităţii etc. această numire s’a părut autorului improprie şi ast-fel s’a grăbit a o schimba, intitulând lucrarea sa cu expresiunea generică de ; Tablou graphic. Cred că d. Chernbach sa pripit şi a greşit, căci, după ideia mea d-sa făcea mult mal bine dacă in loi d'a schimba o numire ce eareferisa foarte nemerit luorarea sa, s ar fi ocupat să pună liniile sale in acord cu numirea oe purta. Atun î d. dr. Chernbach ar fi adus un serviciu maî mare seiinţeî la oare s a aplicat cu atăta diligenţă, lăsând neschimbate regulele stabilite in fabelele de curbe pu-alriate in Monitorul medical din anul 1864.
Să sperăm insă, eă d. Dr, Chsrnbach, care este un tener activ şi laborios, va ţine eompt de aceste miel observaţiunî, in lucrările sale, pe viitor.
Or, Ch. Habner
—	Am găsit mijlocul căutat. Dar nu sciţi dacă ’l vel întrebuinţa. O mumă nu ar fi avut scrupule ; un tată poate şi trebue să aibă. Sciaî d-ta, că fiica d-voastră scria zi cu zi viaţa sa?
—	Nu.
Ei bine! azi intrând in camera sa cu Miss Dowmn, am zărit un caet pe o mobilă. Era deschis la prima pagină şi se putea ceti aceste vorbe : «Viaţa mea de la eşirea din pension. Lucrurile ce ţi se refuşă, le poţi gări in acest caet.
Şi voi !..., Daca era vorba de fiica voastră ce aţi face ?
—	Aş ceti.
—	Ajunge,
In timpul zilei, d, de Brives obţinu de ta Marcela să se ducă sa se preumble in trăsura cu Misş Dowson. El profita de această lipsire spre a intra in camera fiicei sale, să deschidă scriitorul ce i-1 dedese, şi al oărnî seoret ’l' cri-noscea şi sa citească repede acelea oe le-am p'i-blieat înainte.
După această cetire, îndoiala uumaî era po* sibilă. Amorul d-reî de Brives pentru George Gerard se arata la fie-care pagină, cu toate ca
www.dacoromanica.ro
SITUATIUNEA DINĂUNTRU A RUSIEI.
— urmare —
Partidul slavophi] şi poliţia nu s’afi inşrlat, eî aii inţeles ceea, oe înseamnă scânteia. «Ga» zetta Moscovei» s’a grăbit d’a atribui intrigelor polonese, internaţionale şi revoluţionare, această mare manifestaţiune iu onoarea ideii ir constituţionale, căreia Turgenjef procura ocasiune safi prilej ; ea a declarat, «că s’a căutat să se introducă calul Troiei in Oraş, că Turgenjef era păcălitul, o figură ridiculă de mucava, a cărei fire erau ţinute de către nişte mănî periculoase, şi că prin deşertăciune el joacă rolul lui Lnfa-yette in 1830.» Poliţia s’a păzit d’a vorbi de calul Troiei, ea a evitat toate cuviniele grosolane, ea a insinuat numai eminentului romancier, că guvernul rus era in cântat de buna primire oare s’â făcut unui om de meritul şefi, dar că mersurile şi sosirile sale ar putea Să aibă inconveniente pentru alţii, şi că in oare-care împrejurate, s’ar vedea redus la cruda necesitate, d’a interna sa,fi d’a indii,le in închisoare celulară căţi-va din aceşti admiratori prea eăldnroşî ai geniului, cari afi gustul <l’a scărţăi adrese, Turgenjef a fost atât de inteligent, ca şi poliţia : el a inţeles indata şi a plecat.
Precum junimea universităţilor, burgesinua luminată a Moserex şi a St. Petersburgului incă s’ar obicinui fără osteneală de oare-care lucru, care ar semăna cu o constituţiune. Tu zadar d-1 Ivatkof dec'ară intr’un rnod crud, că ceea ce Rusia are de trebuinţă, ceea ce o poate scăpa este numai reg mul discreţionar şi o dictatură neîmblânzită. In zadar slavophiliî vor să dovedească, că o constituţiune este un lucru care vine de lă Occ’dent, că tot ce vine este bănuit şi că este nevrednic din partea Sf.-Rnsii, d’a copia străinismul. Ea lu respuude cu o persoană din «Fumuri»: Invenţiunel» noastre vechi le avem din Orient inveuţinnile noastre noui sunt trase de la Occident. Căţi-va nebuni se fălesc d’a fi descoperit o sciinţă safi o aritmetică rusească , dar douc si cu două fac patru, la noi ca şi aiurea, deşi pare mai linguşitor. In zadar d-1 Aksakof se sileşte a dovedi, că sufletul imens al poporului rusesc, nu spune Tzaruluî imensele sale secrete, că nu trebue turburate prin flecăr i parlamentare aoeste întreţineri misterioase a sphin-csdlfii on confidentul şefi providenţial, cu acela care este creerul săti, voinţa şi braţul şefi. Bur-gesimea gustă puţin din această theoriă alegorică, ea ar zice mai bine cu Pascal • «Tăcerea e-tepiă a spaţiurilor infinite mă speria.» Şieaeşi inChipueşce că dacă sphinscul tace, este că negreşit el n’are nimic ce să zică. O aparenţă de constituţiune ar fi mai bună, ceea ce doreşte mai cu seamă este puţină controla. Ea ştip, că s’afi comis iu resbelul acesta nişte delapidări scandaloase, ea ar putea numi principalii risipitori, pe cămătarii cei mai neruşinaţi. Ea bă-nueşte, că mereu se adaug sarcini cari apasă ţara, că foarte mulţi bani remăn in oare-care mani safi se perd in oare-cajj busjjnarî, a căror fund nimeni nu l’a vezii't. Ea conchide d’aci că, dacă a-dunarile provinciale elective safi zemsivos ar fi au-torisate a n îmi delegaţi cari s’ar duce din timp in timp la Sf. Petersburg, că dacă aceşti delegaţi ar avea dreptul d’a se ocupa puţin cn budgetul, de a adresa căte-va întrebări miniştrilor şi d’a, se asigura că legile sunt esecutate, toată lumea, aci cuprinşi sphinxul şi tzarul insufî, s’ar găsi mai tine. Căţi-va ziseră înaintea resbeluluî oriental: ‘Acest resbel prematur va conduce Rusia ia o
uu-1 mărturisia nicăieri. Ea iubia cu atăt mai mult, cu căt credea că se supune dorinţei mamei sale. Dar ea avea in acelaşifi timp conştiinţă de iuţeala iubireî sale, toate timidităţile sale de copilă se desceptaseră la idea, că ar putea-o ghici şi să o trateze de uşoară.
B-nul de Brives după ce a aşezat albumul la locul de unde ’1 a luat, se închise in camera sa şi se găndi mult.
Scrisoarea d-neî de Brives făcuse asupra lui o vie impresiune. Dacă ar fi putut sâ’i facă o esistenţă liniştită, să ’i depărteze grijile, ea nu ar fi murit de boala de care a fost atinsă. Nu’î spusese doctorul Combes, că se întâmpla să trăească zece, douS-zeci, trei-zecî lle ani cu o hepertrofie de inimă ? Şi Marcela suferia poate de aceeaşi boală; Marcela putea să i fle răpită, cum ’l fusese inima sa in urma durerilor morale. Nu ! el o va scăpa cu orî-ce preţ. fără ajutorul eî! Ea nu voesee să mărturisească amorul ă§u, eî bine! ’1 va mărturisi el. Ea nu indrăsnia să se maî ducă la George Gerant, eî bine, o va duce el. înainte de toate el vom să trăiască. A ! acum el nu maî era jucător.' redevenise tată!
ROMANIA LIBERA
constituţiune prematură». Încă nu se po5edă această constituţiune, nu o vor poseda atăt de eurănd; dar eî se gândesc, se ocupă, şi ar vorbi de aceasta, dacă le ar fi permis să vorbescă. Guvernul nostru, zicea un alt, rus, priveşte in nihilistul cel maî scelerat un pericol mult maî mic de căt in const tuţionalul cel maî lin şt t, pentru euventul că pe un nihilist poate să-l spânzure, pe când este cu neputinţă să spânzure o constituţiune. — a aceasta s’ar p tea replica, cu filosoful, că un spânzurat nu e bun la nimic şi că constituţiunea are cate odată a-vautagiele că balanciază şi intreee ineonvenien tele. După alegerile, cari nu respunseră dorinţelor sale, se zise luî Civour : «Cum veî putea să guvernezi ou această cameră ?» El respunse:
«O cameră rea, preţueşte maî mult de căt o anticameră »
(Va urma).
ARENA ZIARELOR
*** «Românul*, bătrân şiret, nn respiră de căt frică, or! din ce parte ar ii privit.
Eî bine, cu fricoşii nu stăm de vorbă : mofturile diplomatice ale «Gazetteî Germ. de Nord” nu ne intimidează; no! le ştim pune la dosar, ca orî-ce lucru ce ţine de astă categorie.
Vorbind de stricta schimbare nese-sară in administraţia ţării «Timpul” se miră de grozăvia, de atmosfera de corupţie, de venalitatea ce trebne să existe in ţară, cănd ăşî aduce aminte de fostul director de la interne, de asociatul luî Warschawsky.
El zice, că e o imperioasă datorie pentru d. Cogălniceanu, de-a curăţi atmosfera judeţelor de mirosul de, penitenciar. Ştie insă :
«Că trebue nn curaj estraordinar, cănd aî pe un Lecca safi pe un Stolojan alături, de-a mătura fără cruţare lepădăturile societăţii, cu cari roşii pretind a administra, ştim că acest soifi de oameni e in stare a îndrepta pistolul asupra pieptului unui ministru, care ar încerca sa’î Înlăture, ştim asemenea că d. Brătianu şi’acetî oameni sunt ceî cari stăpânesc ţara, exercitând o estremă tiranie asupra şefilor lor chiar ; dar acest înalt curaj civic d. Cogălniteanu trebue să’l aibă. Da, va avea in contru-î banda de esploa-tatorî roşii, dar in tabăra sa ar fi [ţara, intrea-gi, sugrumată de adepţii luî Pasvantoglu.»
*** «Binele public” cere din nou guvernului să bine-voiască a răspunde categoric, dacă impărnănten;rea individuală — de care a vorbit programa ministerului — esclude sau nu propunerea unei liste.
Această cerere a «Binelui public” e ba-sată pe aceea, că parte din miniştrii tac, unii susţin una şi alţii alta,!
In a doua parte a revistei sale respunde lui «Pester Lloyd”, care s’a crezut in drept a vorbi in numele Puterilor.
Resultatul acestui respuns este că «Pester Lloyd* nu cunoaşte art. 16 din legea noastră comunală.
*** Prima parte a revistei ziarului „Presa” nu are multă importanţă: in ea se vorbesce de fasele prin cari a trecut, in ţară Gestiunea israelită.	,
Indata luâ o determinare : scrise căte-va cuvinte d-luî Gerard, spre a-î cere o intălnire.
Chiriaşul sen ’î răspunse, ca e acasă şi 1 aşteaptă.
D-nu de Brives eşî luâ pălăria şi se cobora in curte. El se ducea ca uiţ om onest să vorbească unuî alt om onest.
George Garard ascultă pe d-nu de Brive- in tăcere. Apoî luâ cuvântul la rîudul seu şi zise :
— Dacă fam inţeles- bine, de muule, me rogî să intrtbuinţez influenţa mea asupra mumei mele, spre a o face să meargă să şeaijă căte-va minute lăngă d-ra de Brives ; dorescî ca eu in-sumî să ve întorc căt maî curând visita d-v.; in fine doriţi să ne vedeţi pe mine şi pe muma mea eşind din obicinuita noastră singurătate. Eî bine ! domnule , nu putem. Tot ce ’mî aţi zis, me onorează cu totul şi me atinge pănă in fundul inimeî, dar sincerităţeî d-v., trebue să răspund şi efi cu sinceritate. Nu pe t să viu la d-v. tocmai din causa, pe care cred că am ghi-cit’o şi care me face să doriţi să me vedeţi ; visitele mele v’ar putea întări in oare-carî ideî. pe carî din contră trebue să vă incereaţî să le d rpărtaţî , când ve voi spune aceste cuvinte
Accentuăm insă următoarea declara ţiune a diplomaţ lor de la acel ziar :
Oamenii noştri politici nu se vor mărgini, iară îndoială, a introdu e in Constituţiunea nostru fondul despre care vorbesce principele de Bismark ; eî vor face şi aplioaţiunea luî, şi vor admite, in acelaşi timp, un numer de israeliţi in sinul cetăţeniei romane,»
Ce politică de duplicitate!... ea seamănă mult, ea se inrudesce, cu... perfidia.
In a doua parte, face polemică cu «Binele public,” in privirea bunei credinţe a persoanelor din noul cabinet.
Bărbaţii cari compun guvernul actual,— zice «Presa»,—nu .sunt de talia celor dela «Binele public." Ei (ceî din guvernul actual) aii creclut de cuviinţă să’şî plece ca pul înaintea, Europei sugrumătoare, să nu facă de căt ceea ce voesee ea,.
Această diplomaţie puerilă, demnă d alde Dimancea şi compania, va scoate ţara din nevoi, după «Presa,” va aduce celor din giurul acelui ziar laurii naţiuni! !
Ce ilusiuni, indrăsneşte ce chimere!...
Serviciul Telegrafic al «României Libere”.
de la 2 August — 9 ore dim
Constantinopol, 1 August. — S’a răspândit sgo-motul. că miniştrii Osman , Kadri şi Said-paşa vor eşi din Cabinet.
Berlin, 1 August. — I). Sturza , ministru de finanţe aî României, a părăsit ieri Berlinnl, ca să se întoarcă la Bncurescî, prin Viena.
Fiiipopoli, 1 August. — Relaţiunile intre A-leeo-paşa şi Poartă, se întind din ce in ce urma refnsnluî acesteea de a confiema nunfires maî multor funcţionari din Rumriia şi, de altă parte, din causa atitudine! luî Aleco-pişa in cestiunea repatriere! Mahometanilor. Raporturile intre cele doue gnvernămente s’ar mărgini deocamdată pe lăngă cest iu mie cele maî urgente.
de la 2 Aug st — amiazî,
Constantinopol, 2 August. — Şase vase cui-rasate engleze afi sosit in portul de la Besika ; escadra francesă e aşteptată in cuiend la Salonic.
New-York 1 August. — S’afi ivit la Memp’frs incă 9 caşuri de friguri galbene, dintre carî 3 afi fost urinate de moarte.
Oolţea fiind lovit la piciorul stâng şi sgăriat p> obraz de căruţ de pri măriei.
Se ştie, ca spitalele sunt nişte locuri unde suferinzii eşi găsesc alinarea durerilor lor şi o îngrijire, pe eaie mulţi nn o pot avea acasă la dănşiî.
Atunci, de oe spitalul Colţea a inapoiat pe femeia din strada Sfinţilor No. 70, care, că-«Jend din pat noaptea, s’a rănit la cap ? Nu e-rafi locuri vacante? Datn-i-sa cel puţin primele ajutoare medic*le?.......
Ar trebui ca cel puţin in aceste inefitute bine făcătoare spiritul de umanitate să domn iască pe o scară maî întinsă 1...
Maî multă atenţiune d-lor conducători de birjî şi tiamvaiurî! Mai mare severitate d-lor de la agie! Ntimaî a,st, fel se pot evita intămjilărî pernicioase şi de multe ori funeste.
D. Caro! Hoen, din strada Sfinţilor No. 83, venind acasă seara pe la 10 ]/2 intr’un tranvaifi, şi voind a se da jos in faţa bisericeî Sfinţilor, fu căloit de acel tramvaifi peste picioare.
Suferindul se află in cura medicali
BIBLIOGRAFIE
In editura Librăriei Socec & Comp a apărut uvragiul eminamente interesant de d-nu Ioan Ginea intitulat:
CONVORBIRI ECONOMICE
complet in 2 volume in 8, bine aojustat Preţul 10 tei noi.
Lecţiunî elementare de Gramatica Itafanâ. —-
uerare aprobată fie ou. miiiisr.er al instrueţ un î pubtive prin adresa No. 10934. de la 28 Iunie 1868 de G. L: Floro, ediţi unea II. De veurjare la toate librăriile.—Preţul 3 leî noi.
TEATRUL DE VARA „DACIA “
J J
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢII
in timp urat in theatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noii pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CUB,SUL BUfiURErsCI
Madrit, 2 August, --lerbăria din Durango a făcut, esplorie; 14 persoane afi fost omorîte.
(Ha vas)
CINE-I ACOLO?
Preotuluî Vas'le, din Ca ca Şerban-Vodă No. 122. i s’a furat 6 icoane şi o candelă. Eută un hoţ evlavios şi care de sigur nu ar merita nicî o reprimandă.
Agia pare a lua mesurî contra birjarilor cari mănă tară nicî o socotinţă pe pod; 10 b'rjarî fură conduşî la ospiciul poliţiei spre a fi mustraţi, numaî mustrarea de ar avea vreun efect Pare-mi se că acuma vine şi rândul primăriei spre a mu«tra pe conducători! căruţelor eî;
Ast-fel Dinu Niehifor fu condus la spitalul
«Nu e locul meu la tânăra copilă de măritat, căcî nu me voifi insura.»
Mirarea d-luî de Brives, amjind pe George Gerard, fu foarte mare. Aceea ce ’l inculcase era chiar încercarea, dar nicî nu’î venise ideea că nu va pntea reuşi, că va întâmpina un obstacol neînvins, că va găsi un om destul de nebun, spre a nu primi amorul uneî copile de nouă-spre-zece ani, destul de bogată, bine crescută . frumoasă căt se poate şi meăntoaro in orî-ce privinţă.
Şi ou toate acestea, acest om esistă. D-nu de Brives, a căruî delicată stăruinţă nu putu învinge resistenţa ce ’î se opunea, era foarte mirat.
Ba incă trebui să renunţe la orî-cc iDcercare noua, căci George Gerard plecâ in călătorie in noaptea ce urma vorbirea sa cu d. de Brives, S’ar fi zis, că el voia să pue o distanţă foarte mare intre el şi Marcela.
(Va urma).
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Hm *§a Hucnresci“
I. H. FEKHO&F-ţli HK\ZAI>
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 2i Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
t0% Oblig, rurale.....
»	» egîte la sorţi.
8%	» domi-niale .	.	.
»	»	«5 te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisurî funciare rural-' f C.
7°/0	»	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
Buc. (bil.
» cn pr.
Renta Romană.................
Acţiuni ‘Dacia», .	.	.	.
» «Romania, . . , Cupoane rurale exigibile . . » domeniile » . . > scrisuri »	.	.
Argint contra aur . . . . Bilete hypotecare contra aur. Rubla hărtie ......
Florinul.....................
Lose Ottomane . . .	.	,
0
CORSUL DIN VIENA 1 August
Napoleonul..................
Ducatul.....................
Lose Otomane................
Rubla Hărtie................
Cnmp	Vănd.
102%	lo3
-7'4 102	102%.
98%	arg
183	1«4
98%	98%
9l%	92%
lui	10114
27	28
72%	73%
no	185
66	70
i%	arg.
%	—
	aur
	1 %
i%	1 %
2 61	2 62
2 18	2 19
42 —	45 -
30 Iul.	29 Iul.
9 22	9 22%
5 46	5 46
20 50	20 50
121	120 75
CCRSCL DIN BERLIN 1 August
Obli. căile ferate romăne . . . Acţiunile	»	» . . . .
Priorităţi	»	%	.
Oppenheim...................
Ruble hărtie....................
Stern........................ .
Lose Otomane....................
CCRSCL DIN PARIS 1 August
Renta Romănă................
Lose Otomane................
SCHIMBUL 19 ful iii
Paris (3 luni) .	.	.	.
> la vedere................
Londra (3 luni)	.	.	.	.
» la vedere .	.	.
Berlin (3 In i)................
» la vedere.	.	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	.
Adresa pentru telegrame,
94 60
35 50 97 50
214
37 50
94	40 84 90
95	—
212 T5 87 50
72 ’4 72 i/a 46	&
99 IO
99 70 25
25 15 122 % 123 2 18
Farmo BenzaL
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
mS-MPiAEL
Gust escellent
FORT I FI A NT, DIGESTIF, TONIC
RECONSTITUANT
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginos elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedă pe tdte fara insă a inconvenientele lor.	r	p ’
avea
(A exige acesta marcă pe iote sticlele.)
Prescris in oboselile STOMACHULUI, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENŢE.
# _	MARTEL, 18, boulevârd Montmartre, Paris, şi in to’te’pharmaciele.
Depozit, in Bucurescî la D-nii Ovessa, drogvist şi Risdorfer, farmaciei.
PUBLICAŢIE
In noaptea de 19 spre 20 Iulie spăr găndu-se casa de fer din comptnarnl fa limentuluî Nicolae Christea.
S’a furat pe lângă o sumă de bani ş(
1.	Una broşă de aur cu o piatră de sroarand la mijloc şi 4 Dud?. •. de hriliand
2.	Una broşă aur cu piatră de sma-rând la mijloc şi cu mat multe pietre de briliand.
3.	Una pereche cercei de aur cu cate o piatră de gmarand şi mai multe frunze de briliand.
No. 37.
CA Ii EA VICTORII
A LATURI
PASAGIU ROMAN
SAIiOM S3LECAMT
PEMTRd
TXT3STS IR_A.S SI FREZ .A. T ir SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE !
SALOIN PENTRU C OlFAT DAME
P6r, in mare quantitate, Mânuşi, Flori, Perii, Piepteni etc etc, rorfumerie din primele case din Paris şi Londra.
Recomandă asortatul seu iragasin, un serricifi prompt şi preţurile moderate
Se efectuează orl-ce comande pentru Districte
N’R. Adresa pentru telegrame: Paul Coifeur, Calea Vrittoreiî No. 37. { J*.	___________(R. 641 12-10)	'
Ptradne!» cari cunosc Pilulele purgative affe
Doctorului DEHAUT, nu esita da a se purga da ■ndata ce simt necessitatea. N’au a se teme nact le desgust, neci deobosăla, pentru ca, contrariu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cu beuturi intaritdre, precum vmu, cafea,ceai.Fie __	#are alege pentru ase purga ora şimancai eacare
U convin mai bitio, dup* oecupatiunile selle. Obosăla purgatiunei aind cu totul anulata prin effectul bunei abmentatiuniîntrebuinţate, iMB« se decide cineva a reîncepe ori de cate ori este necessaviu.
Cutii de 5 fr. ţi de 2 fr. 50 c„ fa Paris te Doctorul DEHAD'f, Şi tn iote păarmaciele. A exige cu fie cere cxtha carfictca de 72 payme ţonţincna tnstructium m tdte fim bele. a cere U anualul Doctorului DIBSVT, volum de 468 paginein limba france»*
<U
l~
CT3
>05
s.
O) -w
O 31
eS ce -C
ce ce co
I ”7
o a A
ce o
c3 _
Ts
§>.1
Eh
Cu Coji de Portocale amare
Do mai muftii de 40 de ani, Siropulii Laroze este prescrisă cu succesu ie toţi medicii pentru a vin iica Gaslntele, (iastratgicle. Dyspepsiele şi Crampele stomacului, ConstipaUumle rebele, pentru a fapilita dtgestiu-nea ş a regn .a ninctiunile stomacului ş'aie intestiueioru.
Slropuld sedativfi
cuBromure de Potassium
ŞI CU COJĂ DE PORTOCALE AMARE Este remediulu celu mai eficace pentru a combate AfecţiunileĂnimei, Bţnlepnele. Hystenele. Migrena, Chorea iDause.de Saint-Guy), Insomnia, Convulsiitmle şi Tusa copuloru in timpulu detitniunei; tntr* unu cuvintu in tdte Afecţiunile nervose.
Fabrică, Sped ttune J.-P LAROZE şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul,
PARIS, şi la principali Spiţe rî din fie-care oraşu.
SB GĂSBSCU IN ACELEAŞI SPIŢERII SIROPULU DEPL’RATIVU de Coiî de Portocale amara
. cu lOIUJRE UE POTASSIUM SiROPUl.U FERUGINOSU cu Coji de Portocale si de Quassia atnars
K	ci, p OTO-IODURE DE FI.UU
:iSt
Doctorul C Buchhoitzer locueşte in str. Smârdan 16
(Strada Germană)
DRAGEE. ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Francieî.
Numerdsele studii făcute de invgţatiî cei mat distins! a epoceî ndstre, au demonstrat că preparaţiunile de fer a Dr. Babuteau sunt superidre tutulor celor-alte ferugmdse pentru tratamentul bdlelor următori:: Chlorosă, Anemie, Palorea feţei, Perdert Slăbăciunea Copiilor şi tdte bolele causate prin sărăcia sângelui.
DRAGEELE D-ruluî RABUTEAU : Nu inegresc dinii! şi sunt mistuite de stomachurile cele maî slabe fără a produce constipaţiuni : A se lua
2 dragele, una dimindta şi alta sera in timpul mâncare!....
. ELIXIRUL D-rului RABUTEAU : Recomandat persdnelor a căror funcţiuni digestive aii trebuinţă de a fi restabilite sau stimulate. A se lua câte
un păhăruţ de rachiu diniindla şi sera înaintea mâncare!....
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor... Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este forte economic, ele nu dau loc de cât la uâ cheltuială neînsemnată pe fiecare <jî.
A se feri de contra-faceri şi pe flacdnele de fer a D-ruluî Rabuteaii, a se cere ca garanţie, marca fabrice! (depusă) purtând semnătura lui CLIN şi G-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi G-nia, 14, STRADA RACINE.
Dposite in Bucuresei la Domnii Ovessa, G. Gfrsabek, droguist şi d. Ri~ dorfer, farmacist.
3? er fecţiui 1 o REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. %IXF.\
R tuşeşte in tot-d’a-nna a reda părului alb, culoarea juneţe! sale, ’î comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat mioarei albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a c?ruî proprietate naturală şi nfaibbilă este de a intări părul. Superioritatea şi bunătatea regete •	ratoruluî sunt recunoscute in lumea ii treagă. '
Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in ehărtie rosă’iMi Depozit principal 114 şi 116 Calea Southamplon Londra (Knglitera)
lemfarea cu ridicata la Domnii Appet <ţ* C-nie In Bucureşti
Vengiarea tn dctail Moisescu, I N. Ar ele
n Bvcunsci la D-nii Paul Frodel, N, Nicolescu, M tatm. F. GUn thler, Brăila G. Hepites, Craoiva B, M,
G-eorgevici
PURFKCŢIUlXE î
RKGENKRATORITL UNIVERSAL AL FERII LUI
DE
647
10 S
Daomrta S. A. ALLEN
IN MARfe QUANTITATE LA
PADL CDJFSSDf: şi PAf:FL))M?fi
Fumisorn A. S. R. Doamnei
Calea Victorie% No. 37 lângă Pasagiul Român.
Doctorul Grecescu, in strada Diaconeselor No 8
Plumb Franţuzesc
Se vinde in qnantităţî mari şi m;cî cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
pentru invelite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţuri de 15 lei bucata. — De vemjare la subsemnatul
ML LITTMAX
(30-1-25).	No. 19 Strada Germană No. 19.
N «neroase atestate	MEDALII
de la	de la
Primele Autorităţi Medie&îe	Diferite ExposiţiunI
APA ANTHEEINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECURS DE 30 ANI
de Dr I. G. POPI»
Dentalist al curţel împărăteşti din Viena (locuinţa în cita tea Boguergasse Nr 2)
AceaBtă apă este preferabilă ca apă de dinţi înaintea ori cărui alt medicame.t, fiind un preservativ resl in coutra cri cărui fel de boale de dinţi şi gură. eoDba răului miros şi slăbirii dinţilor. Mirosul el e plăcut, dă putere girgiilor şi este un cirăţitor escelent al dinţilor, in care specie apa aceasta este fără seamă de bună. Tot odată ea se poa întrebuinţa şi pentru gtrgari la boalele de găt.
PASTA ANATHERINÂ de DINŢI
a l»r POPP
aplicabilă pentru curăţirea, întărirea şi păBtrarea dinţilor; inriepaitâ răni miros din gară şi peatra de pe dinţi.
PASTA AROMATICA de DINŢI
a l»r POPP
e recunoscută de 1 n şir de ani, ca un mijlcc escelent peniru ing.r -jirea şi corservarea cavităţii gureî precum şi a dinţilor,
PRAFUL VEGETAL de D1UŢI
al Dr. POPP
curăţă dinţii îndepărtă p atra şi aepositele de pe eî, şi le asigură coloarea cea albă şi lustruită.
PLUMBUL de DINŢI
al I>r. POPP
se întrebuinţează pentru umplerea dinţilor goi (escavaţi )
Săpunul de plante aromatlee şt medicul
probat ea unul ce curăţă şi îmbunătăţeşte coloarea feţii, îndepărtând toate petele.
Pontrii nhcorvat'o I Ca pă se pFre ,0£te aoeste Prf,Pa‘ I Cilii U UUoCI Vwl C I rate de falsificări, anunţă, cnor. pubhc
se că la gatul s icleî de ipâ ana'heriuâ se. tflă o marcă (Firma, preparatele : Higea şi anatherinâ), precum şi că fie rare sticlă e învelită cu o hârtie, in care cu tipar de apă se află imprimat vulturul imperiului austriac şi firma.
Depouri de pn parate ale mele se i flă : pentru vânzare eu gres LA AlPFL et C-nie in Bucuri şti
En detail la I Ovessa, MartinovicI şi fiu. Carol Gerrabec, G. Bieiz, Ghiţâ Pencu, I Cosman, F. Pildner, Vesile Ri coviţă, Cari Schuster, Jos. Tho:s Rud. Schmettru, F. Zurrer, F. Witiirg. 1. A. Ciuia, I N. Ardeleann, parfumeur.
In I LOESTI la Hagi Jecu şi Boicin , N. Petrescu, G. Sigmund farmacist In CRAlOVA ia F. Pohl. In PITEŞTI la Eftimie Ionescu.. In BUZEU la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmacist.
(552) 21—14- 10.

Uublicatiune
CĂTRE LOCVITORn ORASIULVI BUCUREŞTI!
Subsemnata direcţiune aduce la cunoşt inţa generală că
BAREI! VAPOR BRITANIC
siu*"*c»**ruo x aufhaghj la
GURILE DUNĂREI SI LIM
venind tini Franci a şi Anglia spre Romănia, o parte din mărfurile destinate noe,
au fost ajunse de valurile Dunărei.
Pentru a preveni perderl si mat mart, marfa scăpată se va vinde.
IN DECURS DE 12 ZILE
IN LOCALUL DE MARE, CALEA VIC1 ORIEI h- 42
VJS-A-VJS DE CASA TOJtfOK
Cu preţul de 6000 mal eftin din preţul constatatei prin Tribunal
«ar MJIRB ©CASIUÎS3B FE1THU
>■ tlitzine, cămăşi, camisoane, tuste şi pantaloni, Vf ir. t Ir. a t . — 8 fr.
: 25 bucăţi, Olandă, de Peltast şi Irlanda 50 coţi, 29 fr. 32 fr. — 42 fV.
250 _ duzi ii e, Şervete şi feţe de masă, Olandă, Damasc, 6 fr, 3V2 tV. — 10 fr.
100	» Olandă de Relfast, cele mat fine 09 coţi, 55 fr. (;Q tj. ~ QQ ţy.
80
000
Olandă tte Rum burg, pentru 0 cearşafuri, bl/s coţi lată,38 fr. 45 fr.—60 fr. Gulere şl Manşete de Olandă Englese, 4V2 fr. 5y2 fr.
12 IV.
120 bucăţi, f bifou şi Percal francas, cel mai lin, 55 bani 05 bani 75 banj — 1 ti\
360 bucăţi Schacols şi feţe de masă Gobelin de Lyon, 12 fr. 14 fr. — 30 fr.
285 diizine. Cămăşi, bărbătesc! albe şi colorate, 4y2 fr. &y2 fr. — 9 fr.
O mare partidă Camisoane, (apoate şi costume de melino cu broderTeŢTdantele, Broderie de tot felul. — O mare partidă din lingeriele cele mal bune si elegante si multe alte noutăţi din Londra şi Paris.
800 duzine, PaliMe ce Olandă şi Uncii cu litere, 50 bani 75 bani 1 fr7— 3 fr.
GRATIS
Cumperătoare de 100 fr. 0 Batiste fine cu litere.
______y ^>0 fr. 1 faţă de masă brodată şi 6 Batiste fine.
GRATIS
•42, CALEA VICTORIEI, 42
VJS-A-VIS DE CASA tQbQk	DIRECŢIUNEA
Ss<iUt«K!> Tipo|frtfi« SUfm isllwa, Btr. Lintcaui No. Îl. - Com. T696
www.dacoromanica.ro
ANUL 111.—No. 652
ABONAMENTUL :
Iu Capitali: 1 au 30 lei, 6 lunî 15 leî, 3 luni 8 Ier. Iu Districte: 1 an 36 Ier, 6 lunr 18 Ier, 3 luni 10 lei. la Strei uitate: I an 48 lei, 6 lunr‘>4 ier, 3 lunî 12 lei.
Director: D. AUG. LAURI AN.
STîRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Darmstadt, 5 August. — împărăteasa Rusieî va veni >n săptămâna viitoare, la Ingenlieim.
Paris 4 August. — Cu ocasiuuea impărţireî preraielor in licee, ministrul Ferry zise : Republica şi universitatea sunt unite, pentru a combate pe duşmanul comun. Francia liberală nu este dispusa să ia asupră-şî jugul, pe oare nu voise a-1 purta Francia creştină.
La Nancy, cu ocasia serbăreî desvaliret monumentului luî Tbiers, 22 vagoane aă alunecat de pe şine. Dintre persoane, cinci au murit, 31 sunt rănite. Se crede, că causa ar fi neşte oameni reil-voitorî.
Londra, 4 August. — In camera comunelor, secretarul de stat Bourke declară la o interpelare a luî Dilke, oă Poarta nu a trinvs nici un respuns formal notei verbale de la 27 Iuniu, privitoare la reforme, dar Lavard asigură, că aplicarea lor nu se trăgănesce de căt diii causa unor cumpăniri absolut necesare; el speră, ca lucrul se va regula peste puţine zile.
Londra, 5 August. — Camera Lorzilor Lordul Cranbrook propune un vot de mulţumire pentru oficierii şi soldaţii din armata Afganistanului. Propunerea e primită in unanimitate.
In Camera comunelor Nortchote propune de asemenea un vot de mulţumire vice-regeluî din Indii, lordului Lytton, şi oficierilor şi soldaţilor din armata Afganistanului. flartington regretă, că numele luî Lytton încă a fost primit in votul de mulţumire. Propunerea luî Gormau de a-î lăsa numele afară a fost respinsă cu 148 voturi contra 33.-Propunerea luî Nortchote a fost primită apoi in unanimitate; asemenea s’a votat şi creditul de tieî milioane livre sterlinge, cerut de guvern, pentru acoperirea cheltuelilor resbe-luluî cu Zuliî.
Pera, 4 August. — O poartă de la palatul de Ceragan, ui de este internat Sultanul Murad, a fost deplin închisă, iar santinelele de la cele- 1-alte intrări au fost întărite. Personalul serviciului încă a fost redus la numărul neapărat de lipsă; scrisorile şi ziarele, adresate ex-Sulta-nuluî şi celor ce el insoţesc, se deschid şi citesc mai ăntăifi in Dolina- Bagdsohe. Un adjutant al Sultanuluî visitează zilnic de căte doue orî pe ex-Sultanul,
Silistra 4 August. — Ieri s’a imbarcat aici, pentru Reni, cel din urmă regiment rusesc de husari. La Renî se afla vre-o 30,000 de ruşi, carî aşteaptă a fi transportaţi pe drumul de fier.
Viena, 5 August. — «Deutsche Ztg.» vestesce, că intre comisariul Porţeî, Husni paşi, şi intre delegaţii austro-ungurî, s’a ajuns, in punctele principale, la o deplină înţelegere, cu privire la intrarea iu Novi-Bazar. Dificultatea principală o infăţişâ cestiunea incuartirăr, î trupelor, din causă oă Coranul opresce femeilor musulmane de a locui sub acelaşi < operiş cu un oreştin. Pentru acest motiv s’a întocmit, ca pentru trupele austriace să se închirieze anume nişte case, in cas cănd nu ar fi case, să se construiască barace.
Se crede, că ambiî comisarî vor sfârşi lucrările lor până in mijlocul luî August, aşa in căt intrarea se va putea sevîrşi in a doua jumătate a acestei lunî.
Londra, 4 August. — O depeşă a luî Wolse-ley anunţă, că Chelmsford s’a reîntors in Anglia. Despre regele Cetewayo nu se ştie nimic t igur. Se crede că el petrece cu femile sale şi ci o mică escortă iu pădurea de la Ngome. Căpeteniele supuse declară, că nu voesc a’L mai recunoasce de rege. Wolseley are de gănd, să trimeaţa o brigadă către ţara de Transvaal.
Alecsandria, 4 August. Fuad-paşa, oare aduce firmanul sultanului, este aşteptat acî pe mercurî. El duce o scrisoare a sultanuluî, in care Ohe-divul este invitat, să plece in grabă la Coustan-tinopol.
lanina. 2 August. — Toate semnele dovedesc ferma hotarîre a albanesilor, de a se impotrivi intrăreî trupelor austriace in Novi-Bazar. In con-tiadicţie cu cea oe-scriu unele ziare, albanesiî nu aii renunţat nicî o dată la intenţiunea de aşî
apare tist toate zilele
Pentru Abonamente, Anunciurl şi Reclame a se adressa:
In RernâuU: La administraliune. Tipografii Si. Mihâlesru si la corespondenţii diaruluf din judeţe In Francia: La Sociite Havas, Laffit et C-ir, Place de In Bourse, 8 Paris	’	J '
Im îîftria- 1 n"™ MplC0ud\ ^igu Advertisiug Agency. 130-140 Fleet Street. London. -
t a‘ La	G. Po®»o«ţfe furaisorul Ourţeî Romane, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu H
scnalek, I. Wollzeue 12, WTen.	'
» OermaBia: La D^nu^.Adolph Steiner, Anoncer-»' pedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in

Linia de 35 milimetru pe pagina IV-a 35 băut Reclame pe pagina Ul-a................t peij'
,,	,,	,.	II-a...............*>-
Epistole nefrancate se refusă Articolii nepublicaţi mi se îliapoezft. • ■
1 entru rubrica : Inserţii şi reclame ■ nlactiunea nu e responsabilii.
Prim-Redactor: STEF. C. MiOSAILESOU.
apera ţara^lor in ooutra Austriei. In această iu-ţenţmne eî^sunt confirmaţi de către Italia, oare i îndeamnă să ’şî ceară autonomia, prin care vor aduce o lovitură atăt Austriei cat şi Turciei, nl. nl°Uve să cred, că deja stăgtta un principe italian^ pentru A.lbaiTa şi oă numeroşi agenţî italieni sunt Însărcinaţi, a linişti spiritele alba-uosilor.Jngrijiţî pentru influenţa Austriei asupra bisenceî catolice din Bosnia.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”.
de la 6 August — 4 ore sea-a.
^ A iena. 6 August. — După soirile primite din 1 raga, intrarea Cehilor in viitorul Reich-rath este ocnsiderată azî ca definitivă. Gestiunea va fi insă supusă unei conferinţe compusă din toţi deputaţii Cehî, aleşi in ultimele alegeri ; conferinţa aeeasta se va întruni in curând la Pr.iga şi se crede că ea va decide in sensul acesta.
Constantinopol, 6 August — Primul n inist u Aarifi-paşa a avut ieri o conferinţă cu Savfet-paşa in care s’a hotărât, ca să propue sr.it nn-luî să nu modifice oompunerea cabinetului actual, până cănd nu vor fi cu desăvârşire terminate negocierile iucepute pentru regularea ces-tiuneî grecescî.
Londra, fi August. — «Times» anunţă, că sultanul a hotărât ca să numiască inspectori eu-ropeuî pentru controlul fiuancelor Turciei.
Aceiaşi ziar pretinde, că Franţa ar consimţi ca Poarta să păstreze lanina, cu coudiţiuei insă, ia să cedeze Greciei, in Thesalia, un teritoriu mai considerabil de căt cel determinat prin tractatul de la Berlin.
bavtet-paşa ar fi plecat din Pari , aducend aceste propuneri ale guvernului frances.
(Havas)
A se. vedea ultime, scirl pe pagina IU.
Bucuresci, 26 iuliu.
Dri-ce ar fi o gazetă: «fie ea o catedră zilnică” — cum o numia un scriitor al nos-tl'u — «menită a ţinea spiritul public tot-d'a-una atent asupra mersului şi a cunos-cinţei afacerilor lui»; fie cum ăi zicea d. de Girardin «un cămp sterp şi ingrat, pe care 61 tot muncim in zadar" — ori-ce arii pentru noi, să ne fie numai permis a pune azi publicului cestiunea evreiască in punctul acela de vedere, din care ar privi-o ştiinţa,, adică adevărul care se luminează, fără in-trerupere, de facla convingătoare a realităţii.
Numai judecând ast fel, vom sci tot-d’a-una cu siguranţă ceea ce avem a face, ce va ti să lucrăm, spre a evita întâmplările aduse de orbire şi neştiinţă.
*
Ori căt de complicată şi de confusă ni s ar arăta viaţa socială şi politică a popoarelor ; ori căt de multiple şi de incohe-rente ni s’ar părea, la prima vedere, fenomenele ce coustituie complexul activităţii u-neî naţiuni,-—cu toatQ, acestea, ccreetăndu-o de aproape şi cu acea atenţiune pătrunzătoare a ştiinţei, spiritele luminate au ajuns a cunoasce şi a stabili, că, graţie re-laţiunilor intime ca fenomene sociale au intre sine-le, intreaga activitate a societăţilor umane, ca a orî cărui ccic de fiinţe vii, se poate reduce numai la căte-va causc in-semnate, la căte-va mari principii, sub imperiul cărora se invărtesce şi merge tot acel formidabil şi complicat mecanism.
Unul din aceste mari principii, care închide in sine şi care esplică un mare număr de fenomene sociale, este cel numit al luptei pentru existentă.
Din toate timpurile, poeţii ca şi filosofii, cei adânciţi in sapienţă, s’aii intrecut să ne descrie viaţa, in colori nu tocmai surî-ţletoare, ca o luptă in contra atâtor nenumărate nevoi; dar, fiind că adevărurile cele mai simple sunt cele mai greu de aflat, abia târziu, in zilele noastre numai, ideia poetică, a felului acestuia de luptă, s’a desluşit şi s’a formulat, cu toată precisiunea dorită, făeendu-ne a iuţelege pe ce se întemeiază şi cum se petrece acest resboiii al vieţii; sau mai bine, lupta individelor, ca şi a popoarelor, pentru apărarea şi pentru întreţinerea vieţii şi a viitorului lor.
Dară in ce consistă oare principiul acesta al celebrului Darwiu ?
A l pune aci, sub vestmântul său cel mai simplu , au va ti, credem, de prisos.
Nici o fiinţă nu poate să esiste, fără să ocupe un loc botărăt al esistenţei sale, iu sănul naturei, sau al unei societăţi; «.o posiţiune a sa proprie ce-I procură o sumă oare-care de mijloace de a trăi, şi pe care trebue ueincetat s o apere iu contra altor fiinţe, ce tind a-î răpi acea posiţiune, cari doresc a o disloca din acea sferă a mijloacelor sale de traiu, şi prin urmare a o nimici, ca să beneficieze de eie numai cel învingător.
Luăm aci —- se iuţelege — numai lupta ce are să susţie fiinţele intre dănsele, lă-sţuul de o parte lupta iu contra impreju-rărilor din afară ale naturei, precum clima, solul, vegetaţiunea şi altele; condiţiuni pe cari le admitem, că sunt aceleaşi pentru toate fiinţele ce se resboiesc pe un tărâm hotărît, in acelaş cerc de esistenţă curat material.
Ast-tel se petrec lucrurile intre toate fiinţele vii, intre oameni, ca şi intre naţiuni.
Să ne închipuim un moment o intindere oare-care de loc, cu un număr determinat de producţiuni, de izvoare de esistenţă, de mijloace, adică de traiu, şi să punem să trăiască, in cercul acesta de existenţă, o sumă oare-care de fiinţe, cari vor reclama toate, de la mediul in care se află, condi-ţiunile lor de intreţinere.
Ce se intămplă atunci?
Drama luptei pentru esistenţă incepe in-dată să desfăşoare miseria fatală a peripeţiilor ei.
1 oate acele fiinţe caută adăpostul şi culcuşul cel mai bun, şi de aci ură pe cel ce la ocupat: o tendinţă invincibilă in cele 1 alte, pentru a-1 depărta şi a se instala ele. I ra, din tendinţă egoistă, se aprinde iute; după o scurtă alterraţiune, machina animală esc din sine, scena vine la adică: perii se sbărlesc, colţii şi ghiarele es la iveală, se pun 1a. lucru, şi lupta, in adevăratul ei in-ţeles, se incinge şi urmează, pane ce unul din luptători nu’şi lasă pielea iu ghiarele celui-l-alt, sau pftnă ce nu se hotărasce s’o ia la lugă, ca să scape cu zile, din neplăcuta esplicaţiune, in care T-a tărăt instinctul său de conservare.
Şi acelaşi lucru pentru toate.
Pentru bucata cea mai bună, care in tot d a-una are şi va avea cei mai numeroşi muşterii: pentru dama cea mai cochetă care. prin graţiile sale, atrage imprejuru-î o sumă de adoratori, şi aceleaşi scene de dispute şi de întâlniri armate, mai mult sati mai puţin sângeroase, urbane, sau cavaleresc!, se repetă şi se pertetuează pretutindeni, in toate actele vieţii, sus şi jos, la om, ca şi la animal.
Un lucru e sigur, in lupta aceasta nes-fărşită.
Fiinţele cari duc mai mult la asprimele locului, cari sunt mai semeţe, mai viclene,
sau mii puternice, — acelea biruise tot-d’a-una, pe cănd cele biruite sunt reduse a se adăposti cum pot, a se hrăni cu ceea-ce rernăne, a trăi miserabil, ca val-de-eapul-lor, şi, in cele din urmă. a scădea la număr, din generaţiune in generaţiune, in aceeaşi me-sură cu scăderea puterilor lor fisice, micşorate fiind, prin proasta stare a vieţei ce ele târăsc.
Nimic mal natural şi mai simplu de înţeles.
Desuodămăntul dramei ce ne înfăţişează lumea fiinţelor vii se reduce dar la aceia, că cei nevolnici, cei rău aşezaţi in lume, cei slabi, cei proşti, cei neprevădi torl: toţi aceşti săraci cu duhul, sad piperniciţi in puteri şi mijloace, pier cu incetul, şi, după căt-va timp, neamul li se stinge; pe cănd cei puternici, cei vicleni, cei culţi, cei cu vederi depărtate, biruie, se desvoaltă. sporesc şi, in fine, stăpânesc ei locul şi tot bunul celor măturaţi, de pe teatrul acela al luptei. :
Aci toată cestiunea ce ne frământă.
Aplicaţi unea principiului de tristă celebritate, nu este pentru noi. de căt una din formele luptei pentru esistenţă, şi nu ne va tăgădui nimeni, cred, că noi cei dintăîii, noi Românii, in ţară la noi, intr’un tărăm care e al nostru şi pe care Fam rescumpl-rat. prin nenumărate lupte, cu valuri groase de săuge,—noi cată să ne fixăm condiţiu-nile sociale şi politice, in modul cel mai favorabil pentru esistenţă noastră, spre a o garanta iu contra unor eventualităţi, cari ar putea să arunce superioritate şi a numărului şi a mijloacelor de partea străinismului distrugător.
Lupta ar fi atunci imposibilă pentru noi.
Dar vom pune, faţă in faţă, elementul român cu elementul străin, cu elementul semitic, escepţional de numeros la noi, şi vom căuta să aşezăm punctele pe i, arătând, cu date positive, cu adevăruri indis-cultabile, unde sunt periculele ce ne ameninţă, şi cari sunt măsurile de a-le preveni.
Am dat o pagină de teorie, ca să vedem mai lămurit, vom da, numai de căt, căte-va coloane de aplicaţi uni triste, de reali tăţi ce pot deveni dureroase pentru noi, dacă nu vom cunoaşte pe şart tot secretul spinoasei cestiuni.
Vom urma dar.
Am fi avut pentru astăzi, dacă Împrejurările nu ne opreau, căte-va cuvinte la adresa onor. noştri confraţi de la «Presa» cari, spre deosebita noastră mulţumire, s au decis a deslega, in primele d-lor coloane ale ziarului de eri, enigma ce coprindeati raidurile «Presei» de la 19. reproduse şi analisate de noi, in numărul de alaltă eri, şi cari rinduri ne inspirase temerea, că guvernul ar fi voit, sub alte forme, să vie tot cu soluţiunea cabinetului trecut, să jncerce adică, din nou, marea tot cu degetul. Şi noi ne crezusem autorisaţî să-i strigăm : non bis in idem]...
Ne vom face insă onoarea, de a ne lămuri mai larg, in numărul de măine.
CRONICA ZILEI
Măine vom publica circulara d-luî ministru de externe, adresată representauţilor noştri din străinătate, eu ocasia renireî la cârma statului a noului cabinet.
—X—
A. S. R, Domnul a plecat ierî-diinineaţa la Sinaia, unde a ajuns la 2 ore d. am.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
D. T. Văcar eseu, mareşalul Cnrţeî şi dd. adjutanţi aii fost însoţitorii A. S. Regale.
—x—
Suntem informaţi, că d. Rrătiann, presidentul consiliului de miniştrii, va petrece 20 de zile la Oarlsbad.
-X—
Încă un ales al artei. Să’l presintăm cititorilor noştri:
Domnule direotor,
Fiind foarte bine cunoscut de toţi, ca ziarul ce d-roastră redactaţi este singurul care lupta şi se interesează mai mult ca ori care altul de imbunătăţirea şi desvoltarea artelor şi instrucţiune! la noi in ţară, sunt sigur că veţî avea bunătatea a da ospitalitate, intr’una dm coloanele stimabilului d-voastrăziar, omagielor mele aduse
tănerului artist pictor, George Dimitrescu, oare, concurend ou celebrităţi francese, a fost intre cei d’ăniăi# admis a figura in esposiţiunea anuală din Paris, in Mai trecut, şi tabelul săfi va sosi zilele acestea in capitala, unde va fi depus la Musefi.
Subiectul tabloului este mitologic (Şcoala 1-naltă Noduri) ; mărimea persoanelor este mai mare ca in natură, iar arta in care este ese-^ cutat e unica in folu’ ei. Chiar». m« mari artişti francezi aii remas încântaţi, atat de a ^ gerea subiectului, precum şi de arta cu care este
esacutat tabloul.	„ , . ,
Ast fel, cu drept ouvent putem fi maud 1 d< triumful teuernlui art st. Din parte’mi nu am
de oăt a zice:	.	.
Onoare ţie! fi# al României, care, prin talen
tul şi laboarea ta, aî ştiut insufla străinilor sti mă Patriei tale.
Un amic al Betelor-Arte.
inoeput a se urca. «Steaua României» zice, ca j comisionarii unor iusemnate case de comerţ din Galaţi şi Brăila au început a vizita pe arendaşii şi proprietarii judeţului laşi
— x—
«Steaua României» ne spune, că iu împrejurimile laşilor, mai cu seamă, mai nu este zi lăsata de D-zeu, fără să nu fie hărăzită cu eîte-o ploae torenţială ceea oe Împiedecă foarte mult strângerea reooltelor secerate şi cu deosebire co-siroa şi adunarea fânului.
Iu toate aoele părţi insă, ca u fel de oompen-'•’aţiune, psrumburile sunt frumoase, după a fi naţiunea citatei foi.
—X—
Un decret domnesc zice, că plata diurnei de 350, prevăzută la art."4 din regulamentul legei pentru plata rechiziţiunilor, se va efectua cu începere de la data constatării prin lichidare a valoareî de lei 300,000, ear nn de la începutul lucrărilor comisiuneî de lichidarea recliisiţiunilo*.
-X “
D-luî col. Dabija Nicolae s’a acordat dreptul de a purta semnul onorific de argint pentru serviciul militar de 18 ani imptiniţi.
—X—
In judeţul Pntua s’a numit prefect d. Em. Floudur, fost prim-proenror la tribunalul de apel din Dobrogea.
—X—	,
D. loc.-col. Papasoglu a făcut o frumoasa o-fraudă comunelor rurale lipsite de mijloace din Dobrogea.
D. Papasoglu a oferit acelor comune un număr de 54 portrete ale A. S. R. Domnitorul.
Ministerul s’a şi grăbit a mulţnmi ci-lui Pa-p.asoglu prin «Monitorul oficial.»
NB. Artistul George Dimitrescu a fost elev al d-luî Stanei seu din liceul St. Sava, care m toţi anii a primit premiul I-i# şi căruia d. Stăn-cescu la împărţirea premielor ei striga: G. D. dts-posiţiune extraordinară. Intrat in şcoala de Bele Arte din Bueurescî a fost tot-d’a-una cel d’ănteiu. După aceea la concursul ee s’a ţinut pentru stre-inătate, d-sa a eşit cu distincţiune.
x
• In primul seu Iaşi. «St. Rom » ocupăndu-se de industrie şi in special de fabrica de ehărtie, ce se va iufiinţa in curând, in ţara noastră, îşi esprimă dorinţa, ca această fabrică să fie fundată şi dusă la capac, cu capitaluri romaneşti, iar nu cu bani streini.	^
Apoi cere oare cum, ca la această frumoasă instituţinne să participe şi capitaliştii moldoveni, precum dd. Pilat, Drossu, Adamaki, Anghel, Corjeseu, Mavrocordat şi alţii, pentru ca ast fel aă punem nu «cliit» mai puternic unireî ţenlor, să punem solidaritatea intereselor chiar şi intre oamenii privaţi de dincoace şi de dincolo de
Miloov	u
Fată o propunere frumoasă ; ne unim şi noi, in această privire, cu opiniuuile d-lui Kenopol.
-x-	^ v
Aflăm, că preţul grăuluî şi păpuşoiului a
-x—
®0 frumoasă ofrandă a făcut şi d-ua Marii Şuţu proprietara moşiei Hautesoi. jud Dorohoin.
D-na Şuţu a oferit suma de 200 galbeni, pentru infi nţare de scoli şi a miei capele la cimitirul diu comună.
Guvernul esprimă mulţumirile sile d-nei Şuţii şi noi uuim şi ale noastre pe lângă ale guvernului, pentru această faptă frumoasă.
—x—
Spaţiul nepermiţăndu-ne a reproduce cir- ulara d-luî ministru de intern0 către prefecţii din judeţe, publicată iu «Monitorul» de azi, vom a-ualisa-o măine şi vom pune in relief principalele idei oe coprinde acea importantă circulară.
—x—
Gazeta oficiala mai publică azi o altă circulară a d-luî director general al serviciului sanitar către dd. medici primari de judeţe, relativă la vaccinaţinue,
Şi d. ministru de interne a dat o circulară către dd. prefeţî, in această privire.
Prin acea circulară se arată medicilor de oraşe şi de plăşî, că d° şl termenul al doilea pentru vaccinaţie jacepe, dupe art. 4 al regulamentului, abia la 1 Septembre, totuşi, in vedere că in primul termen vaccinaţiunea a fost negligeată
ei invită a ordona ca ea sa inceapă chiar de acum pe uă scară căt mai intinsă, pentru a se recâştiga in acest timp ceea ee s’a prrdut, iu trecut.
Primim următoarele relaţiunl de la un corespondent, al nostru din Tergovişte :
Băile de la Pucioasa sunt visitate de un pu-blie numeros.
O Presură pe căt de bună pe atăt de folositoare s’a luat iucă de la 8 curent de către simpaticul nostru prefect, C. Potecă.
După ce a făcut un pas înainte, atăt pentru esecutarea tocmelilor agricole cum şi regularea şcoalelor săteşti, acum prin comitetul permanent, a invitat amical pe antreprenorii diligenţeî, oa in schimbul unei mioî sume de 270 fr. pe lună. să ţie curse cotidiane de deligenţă la băile Pucioasa, in legătură cu deligenţele statului, pentru pasageri şi corespondenţe, ceea ce a făcut ca publicul să remăe pe deplin ineăntat şi mulţumit, pentru această mesură, care el pune in posiţie a face iusemnate eeonomii a*at la transportul persoanelor (3 fr. cursa) căt şi al corespondenţelor şi chin- micilor tîrguielî din oraş.
A.
DIN AFARA
Discursul lui Waddingtou (lupe versiunea ziarelor germane.
Cu prilegiul desbaterei bugetului afacerilor străine, ministrul M addingtou rostise un discurs, prin ctre schiţa starea actuală a politicei esterioare francese. Acest discurs e comunicat tecstual in următorul mod de ziarele germane, in ce privesce Romănia :
Cu privire la România, negocierile continua intre Berlin Londra şi Paris, pentru oare motiv nu me pocii! rosti decât cu preeauţiune. Dacă s’a intrep.is la congresul din Berlin o putere oarecare pentru aceasta mică şi interesantă naţiune, această putere a fost de sigur Francia, şi a nostru este meritul d° a fi lupta* pentru sporirea sa teritorială in Dobrogea. Nu mai remăne decât o cestiune de natură civilă, locală, dar cu toate acestea importantă ca principiu din punctul de vedere al l'bertăţeî şi egalităţeî, cestin-nea posiţiunei izraeliţilor romani. In acest moment căutăm in unire cu Germania, Italia şi Francia basele unei soluţiunî corespunzi oare dorinţelor Europei.
(hxti uuua mditi cărei grâu iţei or tureo-greee.
Ziarului «Standard» i se : crie din Viena asupra acestei cestiunl:
La fruntariile turoo-grece s’a g-ămadit atata material de resbel, in căt nu mai poate lipsi mult. papă ce luerurile să ajungă in aceasta direcţiune la o isbucnire,
Cu toate acestea nu se aşteaptă n/cî o ooli siune, diu causă că Grecia a fost mereu admo-matâ, să nu se incuroe cu Turcia intr’un conflict, căci despre aceasta din urmă se crede, că fără provocare nu se va lăsa la nici o păşire mai serioasă.
Turcia joxcă insă un rol indoios in a ea-tă afacere. Pe deoparte vinde proprietăţile statului din Epir şi Tessalia, pe de altă parte nu numai oă eşî sporesce trupele ei de pe la graniţe şi eşî întăreşte toate punctele iusemnate şi fortificate din Epir şi Thesalia, dar provoacă şi pe Albanesî să se adune iu cete mari, peutru a impedeca o despărţire de Turcia..
Tulburările ţenmilor din Polonia rusească.
Zilnic ne sosesc ştiri, despre o primejdioasă agitaţiune, care după ce a cuprins po-poraţiunea polonă de prin împrejurimile Varşoviei, se intinde acum şi asupra Litvaniel. Motivul acestei agitări, care lesne s’ar putea manifesta printr’o revoluţiune, e modul in care regulează azi funcţionarii ruşi re-laţiumle de proprietate dintre ţeranl şi boieri.
Lucrul stă astfel :
La 1863, după ultima revoluţiune polo-nesă, guvernul rus promise poporaţiuneî, pentru a o linişti, o noua iinpărţire a proprietăţii, care se inlătureze nedreptăţile de mal nainte. Această împărţire, ori căt de aşteptată fu de către ţărani, nu urmă, pană in acest an. Cum se face insă astăzi ? Guvernul rus pretecstănd o inriurire nihilistă asupra spiritului poporaţiuneî. in loc de a-1 face dreptate, o aluugă şi din proprietăţile ce peseda până acnm.
Nu ne-am mira, dacă acest metod rusesc, de a face dreptate, ar fi primit de bietul popor, aşa cum ar trebui...
Republica Haiti.
Ceea ce se pretrece in republica Haiti , nu se petrece nicăirî iu Europa, şi poate in puţine locuri din celelalte ţări copsti-tuţionalicesce guvernate a le pământului. Să espunem faptul:
La 30 Iuiiu lucrul ajunse in Senatul din Haiti la o incăerare generală a vrednicilor representanţî, incăerare la care vrend ne-vrend trebui să ia parte şi preşedintele republice!. Preşedintele scăpa cu.... hainele rupte, dară ministrul sâii de resboiii eşî găsi moartea in această tunătoare desbatere. Preşedintele cum scăpa din acest loc primejdios, fugi din ţară, neuitănd ca bun pa-tr ot împlinirea unei formalităţi; de a abdica
Mal liniştiţi puţin de sguduirile acelei me onorabile desbaterl, Senatorii din republica Haiti se ocupă azi cu pregătirile trebuincioase, pentru alegerea unul alt preşedinte. Credem, că nu mulţi se vor inbulzi la această o• oare.
-------—irf1 -	- v-
FOIŢA « ROMÂNIEI LfBEREy 37
ARTICOLUL 47
DE	.
A UOLl’HK BKLLOT
PARTEA 11.
Istoria uiioî copile scrisă de eu insâşt.
— Urmare —
XVI.
In luna luî Iuliu, sta'ea Mar elet dete serioase iugrij rî doctorului Combes. El se c»zu in drept de a insciinţa şi p- d-nu de Brives.
De căt-va timp nimic nu o maî determina să I ’şî părăs ască camer»; ea stătea zde întregi cu ocld fixî, cu m*inele pe inima sa, ca spre a opri bătăile şi ou gura întredeschisa ca spre a respira maî liber. Ca şi Miss Dowsou ea nu maî respundea de căt ptiu mouosilabe; ea cerea ca o favoare, să o lase singură şi să nu o maî turbure iu gândurile sale.
—	Dacă nu isbu im, să o scoatem, din nesimţirea iu rare se află, eu nu mii1 respuu de ea, zise doctorul
___ Oe să fac ? zise i'-im de Brives cu o voce
m'şcată.
—	D-nu Gerard, s’a iutors el din călătorie?
—	Nu, şi oe ne pasă de alt-m'nterî? Nn ’ţî ; am spus vo bele luî ? Ce speranţa mai poate ; avea ?
—	El singur eu toate acestea o poăta scăpa.
După un minut de gândire el urmă: Me au-torisezî să incerc lăngă muma sa o ultimă sforţa şi să’î zic oe voî găsi necesar ?
— Lucrează cum crezi, doctore. Toate regu-lele sociale trebue să se şteargă înaintea nenoroci reî ce ne amerinţa ...
«Doamnă, zise d-nu Paul Combes, d-neî Ge-rard, după cătova vorbe, sunt şi eil de părere că căsătoria e ceva maî grav ca să se poată cineva căsători spre a iudatora pe cine-va. Aş fi prea necuviincios dacă n’aşî spune starea in care se află clienta mea şi dacă aşî incerca să ve mişc. Poate că aveţi dreptate, cănd respingeţi propunerile oe vi se făc in contra tntulor regulelor cuviinţei, noi ve respectăm căuşele ce v'aii determinat, fără a cerceta carî sunt. De acea nu viu să ve vorbesc de căsătorie; speranţele noastre - nu merg aşa departe, şi de altminteri acesta nu me privesce pe mine. Eh me presint ea medic, doamnă, şi ve zic: Cred că d-ra de Brives ar simţi mare plăcere vă^ndu-ve pe voî şi pe fiul vostru şi că această visită ar scoate- o din starea de nesimţire in care se află. Lucrul fiind asi-tel, trebue să lăsaţi scrupulele voastre. Nu maî ve duceţi la o fată de măritat, dar lăngă o bolnavă, la rugăciunea d«-ruluî.
■— Aş tace reîi cănd n’aş primi ceea oe mâ rugaţi, d-re, respunse d-na de Gerard, oare era foarte mişcată. Vot veni la u*ra de Brives şi de măiue fiul meii, cărui ’t t'âmit o depeşă, va fi la Paris şi me \a putea iasoţi.
Şi find-că doctorul ’î mulţămea ;	^
A! zise ea cu lacirmile in ochi, spuneţi d-luî de Brives partea ce luăm la supărările sale. Spuueî că am fi dat tot in lume spre a 1 scăpa de aceste supărări. Ac-’sta n a denins de noî ; nu putem t'aoe ce voim, noî suferim...
Ea se opri de o dată, speriată şi ca şi cum av fi spus prea mult şi recouduse pe d-ru până la nşe,
XVII.
Iu aceeaşî seară d-nu de Brives zise fiicei sale, prefăcăndu-se indiferent.
-- gcjî tu, oă nu o să maî pot mări chiria chiriaşilor met ?
—	Şi de oe, zise ea eu indiferenţă.
—	Imî daii, din toate părţile, de cănd eşti bolnavă, probe de iubire, ast-fel in cat va trebui să me arăt recunoscător.
—	Se ooupă de mine ? mă miră, zise ea cu amărăciune.
—	Maî an tăi ii cred oă n’ai să te plăngî de d-nu Combes.
—	O ! acela un e un chiriaş, e nu amic. Şi d-nn care şade la al treilea, acela e un chiriaş cred. Nu l’am veijut de cinci ani de căt cănd platesoe. Eî bine ! in toate dimineţile el intreabă pe portar, cum aî petrecut noaptea.
Ea păstra tăcerea; el urmă,
—	Am chiar să me laud cu persoanele ce şed in fundul torţei. Scit casa cu grădină ?
—	Da? zise ei şi ocbiî set se animară.
—	E ocupată de o doamnă cu fiul seu. Eî
bine! nu trece o singură zi fără ea dqnuni* să nu vie să jnţrebq de stareţ ţa,
—	Şi de ce nu o primim? zise ea ridicau-du-se.
—	Oprise d-nul Combes. D ir găsesce astă-ssî starea ti maî buna şi a ridicat oprirea.
—	Ar trebui atuncî să spunem d-nei Geranl oă o pot primi acum.
—	Nu e trebuinţă. Va veni măiue la ora o* bicinnită.
—	La ce oră ?
—	La doue ore. Numai cere o permisiune pe care nu ’î-o pot acorda.
—	Care?
—	Şe pare ca fiul seu, care şe intoaroe dfo o călătorie in Germania, unde caritatea se face in un mod foarte inteligent , a adunat nişte notiţe pe carî ar voi să ţi le arate. Te găsesc insă prea slabă spre a le asculta. Ce cre(lt tu ?
—• Din minutul ce e vorba de săracii ineî , zise ea, trebue să fac o sforţa,
—	A*uncî veî primi pe d -nu Gerard şi pe mumă-sa ?
—	Dacă vrei şi tu,
—	O eil n’am voinţă d° căt-va timp; trebue să me supui îl şi permit cea ce permite amicul nostru Combes.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMA NI A LiOiiRA
PARTEA SCIINŢIFICA
Respuns la critica d Iul dr Ch Habner >
.	'	i
In numerii 1 648 al «României 1 bere» am citit o critică a tabloului rrtefi graphic asup ra morbiditate! şi mortalitaţeî spitalelor Eforiei pe amil 1877.
A priori trebue să mulţumesc onor. pseudo- 1 uim, d-r. Cb. Habner, care inbrăcănduse iu mantia kypocratică, face o critică atat de bine voitoare lucrărei mele, la care nioî nu mă aşteptam.
Insă onor. pseudonim, dr. Ch. Habner, revine pe de alta parte şi se sileşte a găsi imperfecţie şi puţină precisiune iu tabloul graphic şi aceasta pentru următoarele cuvinte :
Mai antal ’mî reproşează, că denumirea ce am dat luorăreî mele statistice de «Tablou graphic» e mat puţin scinţifică de < ăt acea intrehuinţată tot de mine pentr i aceeaşi lucrare in alţi anî.-Ei bine, efi cred, că numirea unui travaliu sciin-ţifio nn e de o importanţă atăt de mare, in oăt să poată avea o influenţă asupra valoare! intrinsece a lucrării; prin nmia re sper, că onor. meii critic va fi de acord cu mine, ca iu genere şi iu specia este indiferent, dacă am denumi această lucrare tablou graphic sau curbă graphică.
A doua lacună, este relativa la pretinsa omisiune a liniilor orizontale, care ar trebui după părerea d-rulut Ch. Habner, să traverseze tot planul tab iet, spre a putea facilita citirea cifrelor corespondinte din oloanele dupe margint, ceea ce dupe d-sa coustitue lipsa de precisie a datelor La aceasta respnud: dr. Cb. Habner de şi pare a nu ti ou totul proftn şi demographie, dar este cu totul străin de regulele eăte-lioeî, căci dacă aşî fi adaus liniile orizontale oerute de d-sa precum şi de alţî protesort, aşt fi stricat efectul estetic şi nu ii'ţeleg in ce ar pntea adăoga la preeisi i daU lor sciuţîfiee, afara mimat pentru miopi, pentru care această lucrare nu este destinată şi care dacă ar dori să o consulte, ar trebui negreşit să alerge la mijloace corective de care dispunearta şi-clinţi medicală.
O altă lacună ’mî găse ce onor. niefi d. dr. Cb. Habner, că nn m’aşt fi conformat regulelor stabilite iu tabelele de curbe, publicate in «Monitorul m.dical» din anul 1864. —Et bine am vestoit cele 412 pagine ale «Monitorului medical» din 1864 şi nn am găsit n cî o «curbă safi tabelă graphică a morbidităţet şi mortalităţeî» ci numai un tablou de curbe meteorographioe şi nosograpbice, elaborate de d-nu d-r. Theodori şi Letzman la spitalul militar
Priu urmare insinuaţi unea oe voesce onor. d, d-r. Ch. Hab ier cu atăta dibăcie să lase să intre in spiritul cetitorilor, e nimicită prin aceea, că lucrarea mea es'e originală, fructul frământare! spiritului meii şi ast-fel nu puteam să iafi de model o lucrare, ce uu are a face intr’u nimic cu a mea, nici in modul eseeutăreî sale, nici in scopul scinţifio ce urmăresoe.—Afle dard. d-r, Ch. Habner, că curba sau tabloul grafic asupra morbidi-tăţeî şi mortalităţii este o lucrare care pentru prima oară s’a făcut la not in ţară, căt şi in străinătate.
jO-r. N. 6r. Chernbach,
ARENA ZIARELOR
„Românul.» După ce arată că România e uu stat, care înaintează răpede pe calea progresului şi că e silit chiar de puterea oare-căror impregiurăiî, independente de voinţa lui, a înainta pe toate terenurile şi in toate direcţiunile ;
După-ce spune, că avântul şi Pa luat de pănd Occidentul a inceput să dobăndiască o inrîurire preponderantă in Orient, zice, că trebue să ne uităm cu luare aminte in jurul nostru, să videm că, afară de cestiunea Evreilor, mal avem trebuinţă de paşi mari pe terenul instrucţiunii şi mai cu seamă pe al intrucţiunii reale, pe terenul economic.
El găseşte, că capitaliştii şi rentierii nu mal pot întrebuinţa in mod producător banii lor şi crede că trebuinţa şi interesul ăl va sili să-şi indrepteze activitatea spre industrie.
*** «Timpul” constată, cu mulţumire, că alegerile suplimentare la Senat aii ieşit, in majoritate, in favorul partidului conservator şi a celui liberal-moderat, partide cari ah lost pe deplin solidare in acţiunea lor politică, in timpul din urmă.
El schiţează pe răud biografiele acestor alegeri suplimentare — dacă ne putem es-prima ast-fel — cari au esistat safi cari
s au făcut in col. I de Tecuci, col, I de Fâlciti, şi col H de laşi
*** Una din obiecţiunile de căpetenie ale Evreilor şi evreofilior este, zice »Binele public«, că sunt români şi că România e patria lor.
Două coloane consacră «Binele public" respunsulul ce face acestor objecţiunl, două coloane cari sunt numai un resumat de răul ce ne causează Ovreii şi de pericolul ce ar ameninţa naţionalitatea română, dacă li s’ar acorda drepturi după liste nominale, pe categorii sau in masă.
Eată o trasă din acest răspuns, care singură ar li in stare să restoarne objecţiunile Ovreilor, că Remania e patria lor;
Să ni se urate oare popor, având in adevăr c patrie, are o alianţă universală.
«Binele public" sfidează pe cel de la «Romanul » să afirme că n’au fost şi dd-lor de această părere pe când erau in oposiţie.
Flagrantele contraziceri au făcut pe toţi Românii iubitori de ţară să’şi peardă ilu-siile despre pretinşii noştri liberali, puterea i-a orbit, ea i-a făcut să cază in cea mal srtigătoare inconsecinţă.
VARIETĂŢI
Haremul Iul Ismail paşa. — înlăturarea de pe tronul egiptean a luî Ismail paşa şi eşirea acestuia din Egipt, pentru a pleca in Italia, aii atras băgarea de seamă a curioşilor, asupra re-laţinuilor sale casnice şi de fam lie. Dupe Coran, fie cărui drept-credincios et este permis, de a ţinea patru temei; Ismail pişa s'a folosit de ac°st drept in cea mat mare întindere. Ce e drept, numai trei dintre femeile pe cari le-a luat in căsătorie de a rîndul, se bucură de nn rang legitim, fiind cunoscute sub numele de «prmcesa I», « • 11», «— III»; dar a patra femeia, fiind mama luî Tewfik, actualul vicerege, plătesce, pan această imprejurare, tot a-tăt căt şi cele-l’alte.
Despre posiţia şi însemnătatea acestor favorite regescî eşî poate tace cine-va o ideie, dacă ştie, din raportul luî Wilson cătm guvernul briran, că in anul din urmă venitul acestor prin-cese se urca la 2,200,000 franci. Valoarea sculelor lor ne-o putem închipui, dacă cugetăm, că cu ooasia ultimei orise egip ene, acestea scule se priviafi ca o suficienţă garanţie pentru 25 miliome franci.
Afară de aceste trei prinoes >, Ismail paşa maî are şi alte femei, cari sunt atăt de multe, in căt cu greii le-am putea enumera pe toate. Haremul, care insoţesce pe viee-regele in esilul şefi, consistă, afară de cele trei princese (muma luî Tewfik a remas in Egipt), iuoă din alte 60 femei, enumerând aici şi 20 de s lave. Pe lângă aceasta, o mulţime de servitoare, cari sunt m -apărat de lipsă pentru un aşezămănt de acest soiti. Şase z^oî de trăsuri vice-regHseî afi fost de lipsă pentru a transporta această familie de la palatul de Ahdin pana ia gară, şi zece şalupe de resboifi, pentru a Îmbarca pe frumoasele călătoare la Alecsandria. Bag gini haremului formează singur o mică piramidă, care umplu en desăvârşire o navă de o 150 de toane şi la încărcarea căreia aB fost de lipsă două ceasuri.
Afară de aceste femei, Ismail paşa are altele peste 600 la număr, cari aB remas in Cairo, şi pentru intreţinerea cărora aetualul viee-rege trebuie să cheltuiască pe lună căte 3000 1. 8‘erlfnge, adică căte 75,000 franci.
Jidovul tot jidov remăne — «Spune-mî, Ma-yer, zise un jidov altuia, pentru ce aî plâns ieri in sinagogă?»
—	«Aşa am fost de mişcat, când rabinul căntâ; Pulbere eşti şi pulbere te veî tace.»
—	Nu Debue să plăngî! Dacă aî fi aur şi aî trebui să te faci pulbere, atunci aî avea să plăngî, oăcî aî perde 100 percente. Aşa estî de pulbere şi te prefaci in pulbere şi nu perzi nimic.
Un nod mijloc de a deslega cestiunea Evreilor. — «Iewish Croniole», ziar jidovesc, ce apare in Londra, propune un noB mijloc, prin care cestiunea Evreilor din România ar putea fi deslegată in favoarea acestora.
Numitul organ provoacă pe toţi jidanii, de pe întreg pământul, să petreacă o zi in post şî rugăciune, in favoarea coreligionarilor lor din România, doară Jebova se va pleoa acestei rugăciuni colosale.,., şi le va ajuta.
*N. tr. Presse» observa, după oe scrie acestea: «Ne temem, eâ rugăciunea jidoveaseă, un va iumuia inimile evreo-fag lor din Bucureşti,,
A nemerit’o !
Căsă’oria regelui Spaniei. — Din Badea se scrit oătre «N. fr.'Presse» ; Arohiduoesa Cris-tiua a părăsit, a seară, dimpreună ou mumă-sa, castelul de Weilburg. Tănăra archidueeasă a plecat cu mnmă-sa la Biaritz, pentru a se in-tâlni cu regele Alfonso, oare a oerut mina ar-ohidticeseî. Se poate, oa archiduoesele să treaoă, fiind invitate de regele, şi in Spania, fiind-că Alfonso nu poate părăsi ţara sa fără de permisiunea cam°reî. Prin mijlooin luî August regele Spaniei va merge apoi la Viena, unde va fi primit de Împăratul Austriei ca mire desăvârşit al archiduceseî.
Jubileul drumului de fer. — La 3 Ootombre din acest an se va sărbători in Francia şi Anglia a 50 aniversară a drumurilor d» fer.
Căci la 3 Octonibrn 1829 se făcu in Anglia de Stephenson încercarea primei locomotive. In 1830 se inaugura prima linie de drum de fer din lume de la Livcpol nană la Mauchester şi la sfărş tul anului 1878 Euiopa singură are 154523 ckilonieire de câî ferate.
lata eăte-va date stat’stice, cari vor arăta imensul folos oe a tras omenirea in 50 anî de la descoperirea căilor feate.
Primul rang in Europa in privinţa aceista, el ocup i Germania eu 30464 chil. de cale ferată. După ea vine Angl a cu 27,540 ohil.. Francia 23,383. Rusia 21,687 chil., Anstro-Ungarii 17,997, It ilii 8,213 e c. şi cea din urmă ţară din Eu-opa cn 13 ohi omi-tre. Statele unite din America aB 5/e din drumurile de fer ale Europei, adică 127,470 chilometre ; iar toate eele alte state ale Americeî u'aB de cât 19,000 ckilom 'tre Asia are 14,000, Australia 4000 şi Afr.ca 2,900 chilometre,
Capitalurile întrebuinţate pent-u construcţia drumurilor de fer din lume sunt aproape de 75 miliarde franci. Iată o invenţinne care după 50 ani se scrie cu miliarde !
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 7 A"gust. — 9 ore dim.
Petersbuig, 6 August. —* Se telegrafează diu Nijni-Nevogorod, că un rofi incendiu a isbucnit iu mijlocul prăvăliilor pieţeî; maî multe bara ce aB fost arse.
Londra, 6 August. — Comandantul aneî ca-uouiere engleze, trasă in portul au-Prinee, a re-fusat guvernatorului din Haiti liberarea unuî şef de insurgenţi, pe care ăl ţinea inch'.s.
Berlin, 6 August, — Citim in «Corespondenţa provincială» :
Toate noutăţile oe afi fost respărdite din Roma in timpurile diu urmă, asupra raporturilor ce există intre Prusia şi Vatican sunt contrarii starjî 1 eruri'or actua e. Aceasta n’a fost de căt o sim> lă mist ficare.
Aceeaşi corespondenţă zice. că lupta in viitoarele alegeri politice din Germ mia trebue să fie purtată pe terenul eselusiv e unomic, de la 7 Augi st — amiaaî.
Londra, 7 August. — Intr'un banebot, dat aseară de lordul-primar, corniţele de Beaconsfield a pronunţat un discurs in oare constată, că tratatul de Berlin e azi in plină esecutai e şi că imperatul Rusiei e in înţelegere cn toate Puterile ea sa lucreze pentru mănţinerea păciî in Orient.
Oratorul conv'ne, că dificultăţile afi putut intărzia pană acum aplicarea reformelor promise de Turcia pentru provineiele sale din Europa şi Asia ; dar el doreşte ca nimic să nu fie schimbat in diferitele stipulaţi uni ale actului important, eşit din Congres, pentru că el considera totalitatea acestor stipulaţiunî ea îndestulătoare contra ori-cărei eventualităţi.
Vorbind de ultimul resboifi contra Afganistanului, corniţele de Beai onsfield zice, că ţinta urmărită de Englitera, in aoeastă expediţmne, a fost atinsă, apoi, cestiunea graniţelor sciinţifice azî e regulată definitiv prin tractatul de pace inobeiat cu emirul Iakuh-Khan.
Oăt pentru răsboiul contra Zuluilor, oratorul anunţă că el atinge soluţiunea tutulor cestiu-nilor relative la posesiunile Afrieeî de sud.
(H&vas),
POSTA REDACŢIEI
D-nilor abonaţi din plasa......., cari ne
trâmit relaţiuni asupra hoţiilor ee pretind că s’ar comite ....
De oe ve ascandeţî numele ?
Aţî zis, iu corespondenţa trecută, ea aţî re oiamat ministerului de interne. La minister nu există inoă nimic.
Dorim, la denunţări, să avem informaţiunî tot dauna bine intmeiate, şi să cunoaştem de de la cine le avem.
—	D luî E. A. in T. Vom primi ou mulţumire relaţiunile ce veţi bine voi a ne trămite. Contăm pe esactitatea lor, şi dv. contaţi pe sprijinul oe vom da căuşelor drepte.
—	Amicului Cos... Paris. Regretăm foarte ca am intărziat a-ţî respnnde, şi suntem asemenea foarte întristaţi , că nu impărtăşim vederile tale relativ la cestiunea israelită, fiind ast fel puşî in neplăcuta posiţiune de a nu insera epistola oe ne-aî trămis.
Aceasta nn inchide credem relaţiunile noastre pe viitor. O strângere de mană prieteuescă.
In cea d n urină tragere a Loteriei de bani Hambar-giană, s’au câştigat d’uu client la Iaşi uunl din cele mal insemn.te căştirurl cu No. 24,715. — Pârtie parei României la această Loterie de Stat devin dia ţii in mal însemnată.
Biroul principal de Loterie, Isenthal &-nie in Hamburg publică prin ziarul nostru de azi deja a 4 Serie, a acestei Lot.-riă grandioasă. Scopul ne este de a atrage in deo-seb t atenţiunea asupra auunciu ui meoţ onat de oare-ce nu se tratează aci de nisce promese aaii bdete de participat ci e vo ba de Losuri de Stat fiiud garantate cu toată averea guvernului german la Hamburg.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub presă :
ANDARIUL GENERAL
AnlLi IRCEMIA.3STIEI
in limba francesă
conţinând o not ţă istorică note statistice asupra Romănin şi principalele adrese ale Io'tutorilor din Bucnrescî.— De vSnŞ,are la tote librăriile.
Colecţiunea pe luna Iunie 1879 a
JURNALULUI PENTRU TOŢI
Broşată, se află de vânzare la Tipografia Naţională, strada Academiei Nc. 24, pe preţ de 2 lei.
In editura Librăriei Sooec & Comp a apărut uvragiul eminamente interesant de d-nu loan Ghica intitulat;
CONVORBI II EG0N0MICE
complet in 2 volume in 8, bine adjustat Preţul 10 tei noi.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresd“
I. H FEKHO&F-ţli BR\Z4L
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţţiua de 26 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Cnmp. Vina.
i0°/o Oblig, rurale..................
»	» eşite la sorţi. . .
8%	» domamaie.................
»	» eşte la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei polis. 300 lei 7% Serisurî funciare rurale f. C.
7°/0	,	, urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
“ “)
» ou pr. Buc. (bil. 20
Renta Română ..................
Acţiuni «Dacia».............
» «Romania, .... Cupoane rnrale exigibile .	. .
>	domeniale >	. .
»	scrisuri	»	. .
Argint contra aur .............
Bilete hypotecare contra aur. , Rubla hârtie ......
Florinul.....................
Lose Ottomane...............
102% 97%j 102 98V2 183 98% 9l% 101% 27 78 UO 65 l°/o % V« 1% 1% l 64 17
42 —
103
arg.
108
99%
lbfc
99
92%
101%
28
78%
185
70
arg.
aur
1 %
o 3/*
2 65 2 18
45 —
CURSUL DIN VIENA 6 August
Napoleonul .......
Ducatul ........
Lose Otomane ......
Rubla Hârtie..................
CURSUL DiN BERLIN 6 August
Obli. căile ferate române ,	. .
Acţiunile »	, .	.	.	.
Priorităţi »	............
Oppenheim................... .
Ruble hărt‘«..................
Stern.........................
Lose Otomaue..................
CURSUL DIN PARIS 6 August
Renta Română..................
Lose Otomane..................
SCHIMBUL 26 (uliii
Paris (3 luni) .	.	. .
» la vedere...............
Londra (8 luni)...............
» la vedere	....
Berlin (3 In I)...............
» la vedere.	....
Viena la vedere...............
Adresa pentru telegrame,
2 Aug.
0 25%
5 48
20
122 76
1 Aug. 9 23 5 47 20
128 50
95 60 37 80 97
215 40
9y 10
88 40 98 40 107 50 217
36 76
86 60
73
44 60
78 44 75
.	99 10
.	99 65
.	<502,g
.	25 17»a
.	122 i/4
• 122 % . 2 18
Fanau Banza).
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
Trenuri
Ore M.
MEHSTJL TRELTTTRIIjOR
PE LINIILE
BPCPHESCI-BABBDSIBDMAN, BDCDBESCHEBClDBDVi, BABBD SIPALAŢI ŞI TECPCIUBEBLAD
Biicurescî-Biirboşî-Roinaii				
Kilom. de la Bucur	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr acc.	Tren de pers.	T mixt
		1	5 ] 7	11
		Ore M.	Ore M. Ore M.	Ore .
Kilom de la Boman
	BUCURESCI Rest p.	seara 9 00	dim. 7 20					ROMAN Rest. Plec.	seara 8 30		p m. 12 10	
10	Chitila	9 14	7 40				23	Galbeni			12 45	
18 31	Buftea Perişu Cri vina	9 25	7	56 8	19				44	Bacău Rest.	9 26 9 31		1 17 1 27	
40		9 54	8 39				55	Valea Seacă			1 45	
60		10 19	9 10				73	Răcăciune			2 25	
	Ploescî Rest. p1b;.	10 29	9 30				89	Sascut	10 29		2 53	
71	Valea Călugărească.	10 44	9 50				103	Adjud Restaur.	10 52		3 22	
77	Albeşti	10 53	10 03				H4	Pufeştî			3 41	
94	Mizil Restaur.	11 19	10 40				128	Mărâşeşti	11 31		4 15	
113	Ulmeui		11 13				147	Tecuci Resi	11 56		4 45	
118	Monteoru		11 22						12 05		5 10	
129	Buzău Rest. |®J;	12 03 12 11	11	40 12	00				166 179	Iveşti Hanu Conachi			5	43 6	07	
149	Cilibia		12 34				169	Preval			6 25	
169	Fatirei		1 09				2()6	Serbeşti			6 54	
190 207	Janca Restaur. Muftiu	1 31	1	49 2	21				218	Bărboşi Rest. p“®J,	1 36 1 51	dim. 12 60	7 15 seara	seara 7 36
229	Brăila Resta. f?®;	2 20 2 28	2 56 8 10	dim.	dim. 7 05		239	Brăi'a Rest. ^	2 23 2 31	1 25 1 40		S 20 (seara
249		2 68	3 45		7 50		261	Muftiu		2 18		
	Bărboşi Rest.	3 13	p. m*	9 10	dim.		278	Janca Restaur.	3 25	2 54		
262	Serbeşti Preval			9 33			298	Faureî		8 28		
279				10 02			319	Cilibia		4 08		
288 302	Hanu Qonachi Iveşti			10 20 10 46			389	Buzău Rest. ^	4 41 4 49	4	36 5	00		
320	Tecuci Rest.	4	51 5	01		11 15 11 40			350 354	Monteor Ulmeui		5 21 5 81		
839	Mărâşeşti	6 34		12 20			374	Mizd Restaur.	5 37	6 13		
354	Pufeşti			12 46			890	Albeşti	5 59	6 45		
365	Adjud Restaurant	6 16		1 10			396	Valea Călugărească	6 08	6 56		
379 396	Sa scut Racaciune	6 39		1	34 2	13			408	Ploescî Rest. p°®c	6 22 6 32	7 15 7 40		
412	Valea Seacă			2 42			427	Crivina	6 57	8 14		
423	Bacău Rest. p®®^.	7 46 7 54		8 00 3 12			437 450	Perişu Buftea	7 26	8 32 8 56		
414	Galbeni			3 48			457	Chitila	7 38	9 15		
467	ROMAN Res. Sos.	9 00 dim.	■	4 25 p„ m.			467	BUCURESCI Rest. S,	7 50 săra	9 30 seara		
Roman-Barboşi-Buciiresci
Aretarea trenurilor
T mixt
		Aretarea trenurilor						Arătarea trenurilor		
de la Barboş	STAŢIUNI	Tr «cc.	Tren de pers.			de la Galaţi	STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
		601	603	| 605				602	604	606
		OreM	Ore M. Ore M					Ore M.	Ore M.	OreM.
19	BĂRBOŞI Rest. Pico. GALAŢI Rest. Plec	uoap 3	30 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.		19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.	;P- u> 12 05 12 40 p. m.	dim. 7	26 8	00 dim.	dim. 8	25 9	00 dim.
Bucurescî-Yârciorova
Kilom de la Bucur.
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
21
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
2l9
285 242
251
261
269
278
286 299 310 325 385 «45
364
382
BUCURESCI Best. p.
Chitila
Ciocănesci
Ghergani
Titu Eestaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest. ^
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Slatina Rest. pj^ Peatra
Peleştî
Cârcea
Craiova Rest.
Isaluiţa
Coţofeni
Răcari
Piliaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R. VARCIOROVA Sos.
dim-
8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
m
25 52 19 45 24 12 50 17 81 6 01
6	47
7	23 .' 52
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 îl 38 41 55
ndpte
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15
p. m.
p. m,
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	33
9	11 9 40 9 55 săra
Tecuciu-Bârlad.
Kilom, de la Tecuci
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Tutova
bCrlad Restaur. Sos.
www.nacMriima.mca

dea. »«*
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	a «ţM A S o
	dim.	p. m.
	5 20	5 35
	5 58	6 11
	6 21	6 48
	6 38	7 08
	7 06	7 30
	dim.	seara
Y ârci orova- B nciiresci
Kilom. de la Vârci
Tr ac. Trenuri rnix'e
Arătarea trenurilor
O.'e M. Ore M.
20 | _2! Ore M. Ore
18
37
47
67
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
3-»5
358
372
382
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R
Palota Prunişor Timnea Strehaia Butoeşti Filiaş Răcari Coţofeni Işainiţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peleştî
Sos ’ Pier.
Sos.
P/ec.
Peatra
Slatina Rest. p^®-
Potcâva
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti R:st. ^
Goleşti Leordei i Găeşti
Titu Restaur, Ghergfni Ciocăreştî Chitii.
BUCURESCI R. Sos
a. m.		p. DU.	
11 00		5 00	
11 25		5 36	
1! 30		6 01	
12 Os		6 59	
		7 20	
		7 40	
		8 16	
		8 38	
1 33		9 10	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25'	
2 31	6 00	n6pte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 00		
4 05	8 35		
4 11	8 55		
	9 42		
4 67	10 15		
5 11	10 39		
	11 23		
6 00	12 06		dim
6 15	12 41		5 41
	1 00		6 00
	1 34		6 33
7 05	2 12		7 09,
7 37	3 10		7 44
7 63	3 39		8 16
	4 07		8 48
8 28	4 42		9 15
8 40	5 00		9 35
seara	P ^		e m
Barlad-Tecuciu
Kilom, de la Bârlad
	JERLAD Restaur. Plec.		dim. 9 00	seara 9'45
15	Tutova		9 34	10 16
22	Ghidigeni		9 67	10 85
86	Berheci		10 26	11 Ul
61	TECUCIU Restaur. Sos.		10 66 a. m.	11 00 ndpte
Arătarea trenurilor
0 GR AP h,a ŞTEFAN SIIIIAI.IXI
BUCURESCI
M* II Strada Lipscani 13
Recomandă atelierulu său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
MAŞINI CU YAPOX **£*
ast-fel că se află in posiţimie de a esecuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de soeastă artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
ziari:
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, eto.
BROSIUR1
de lues, cu cea mai mare acurateţe.
mr AFIPTF. şi ANUNCIURI
in diterite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA DE PAP EZ. SI DE 1IM0RMAIITAEE
pARŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
2M?awa aasaaaa T?ai«aaii@a
PRECUM
CONDICE C U A S U S I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POHTE, CHITANŢE ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCs'
Tote aceste lucrări se pnimesc cu precivrî forte moderate}
Plumb Franţuzesc
Se vinde in quantităţî mari şi mici cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronate
pentru învelite producte, trăsuri şi alte objeote cu preţuri de 15 lei bucata, — De văuţjare la subsemnatul
M. L1TTNAK
(30-1-28).
No. 19 Strada Germană No. 19.
GOUDRON-BERLANOT
LICORE,
PILULE V SIROP
II
L. BERLANDT,
PHARMACIST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următtîre : Bronşita chro-nică, Catarul pulmonar, blennorha-gie. tuse învechită, iritarea peptu-luî, tuse măgărescă, durere de gat, Catarul besieet; asemenea şi înjo<’-ţiunl în scurgerile de orî-ce natură.
Depoeit general la d. E. I. Reissdorbr farmacist, BucuresoT. — Se poate găsi la G toate farmaciele.
De arendbt moşia Murgearioa
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de laSf. Gbeor-ghe, 1880. întindere 2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familii 110,
A se adresa strada Văcăreşti No. 24.
BIBLIOCRAEIE A ieşit de sub tipar :
INDUSTRIA AGRICOLA
LA
EXPOSITIUNEA UNIVERSALA DIN PARIS (1878)
MEMORIU PRE8INTATD-LUI MINISTRU AL AGRICUI, TURTI, COMERCIULUI SI LUCRĂRILOR PUBLICE
de
ŞTEFAN C. MICHA1LESCU
Materia : Direcţiunea ce urmează azi agricultura. Observatorii de meteorologie. Instrucţiunea şi literatura agricolă. Bolul şi silinţele mecanicei iu agricultură. Maehine agricole. Căte-va oestiunT de economie nxţiouală : anima!ele, fertilitatea solului, sisteme de cultură.
Preţul 1 lefi şi 50 bani.
NB. In capitală, la librării. Pentru proviuaie a se adresa la autor sau la administraţinnea ziarului, trămiţeud preţul.
LOTERIA
(Seria 4-a)
Guv.-.rnul gerinau a Harului g care a autorisat noua şi marea Iote Viâ de bani, controlează du numai emiterea leşurilor ci şi t( ati tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garaDteazâ cu toată averea imensă aStatului pentru plata esactă a câştigurilor, oferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele de vedere asiguranţ i cea mai per* fectă Singurul fapt ră guvernul german figurează aci ca garant este destulă dovada că această loterie e solidă de tot.
Nona şi marea loteria de bani mai conţine încă 74,000 lose din care
32,000	lose trebue să câştige neaperat; şansa de câştig e dar foarte insemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit T6te câştigurile se trag numai in 4 secţiuni care se succed repede una după alta.—Câştigul cel mai mare care e de făcut in oaşul cel mai fericit, se urcă la
533,333 lei noi
Sprcial mai sunt de câştigat următoarele câştiguri principale:
Lei nuol Lei nuoi I	Lei noi Lei noi
1	a	333,333 -	333 333	23	a	13,333 —	306,659
l	a	200,000 —	200,000	3	a	10,666 —	31,998
1	a	133.333 —	133,333	1	a	8,000 —	8,000
1	a	80,000 -	80 000	54	a	6 666 —	359,964
l	a	66 666 -	66 666	3	a	5 333 —	15 999
2	a	53,333 —	106,666	68	a	4 000 -	272.000
2	a	40,000 —	80 000	213	a	2,666 —	567,859
5	a	33,333 -	166,665	525	a	1,333 —	699.825
1	a	26 b66 —	26,666	660	a	666 —	439,560
II	a	20,000 —	220,000	925	a	400 —	370.000
in total 32 000 câştiguri
Toate câştigurile se plătesc imediat după tragere in monedei de aur subt controlai guvernului Hamburgian german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei noni şi mari loterii de bani, espediându-le cu preţul oficialraente hotărît fără alte cheltueli. Preţul ofici»'mente hotărit pentru tragerea de căşt g viitore care se începe la .
este de :
IvfM mit»!
I petifru un îos origina
„	40	„ jiiinetata os original
20	„ un sfert los original
Costul urmează a ni se transmite franco in monede hipotecare române sati in timbre poştale române. îndată după primirea costului es* pediăm fie cărei comande directamente intr’un envelop bine închis losele originale comandate, investite cu armarele ţerii. Fie cărei es-pediţiunî de lose asociâm programul tragerilor tradus in limba Română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’un mod esact numerile trase cu câştig: deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şiprin toate fiarele principale din România Mulţumim publcnluT rotnăn pentru încrederea arătată de păuâ acum, făgăduind că şi iu viitor vom e-feetua toate comandele prompt şi esact. Rugăm a trămite comandele căt posibil curînd in tot caşul înaintea începerii tragerii şi anume cel mat tărzifl până la
20 August a. c. s. n.
direct către adresa noastră.
Biuroul principal de Loterie
JSENTHAL & Comp.
IIATÎBIHE (Germania)
Cu clienţii noştriî din România corespundem in limba română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore.
Prin binroul d’ammciuri â7 Steiner Hambarg.
ANUL III.—No. 654
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA 29 IULIU 1879
ROMANIA LIBERA
APARE IUNT TOATE ZILEIOE
ABONAMENTUL:
Iu	: 1 au301eî, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 leî.
Iu Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. !■ Strelnătate: I an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la correspondeuţiî ijiaruluî din judeţe.
In Francia:	La Sociite Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. '	’	^
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
în Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien.
In (Iermania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-^'pedition, Inseraten, Pacht der Berlinei' Wespen, Hamburg.
H.
in
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina l\r-a 35 bani.
Reclame pe pagina 111-a.......1 Leu.
„	,,	,,	Il-a...........2 ,,
Epistole nefrancate se reîusă Articoliî nepublicaţî nu se îuapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame facţiunea nu e responsabilă. ,,
Prim-Redactor: STEF. C. MlOEAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFIGE
din ziarele străine.
Viena, 5 August. — Cu toată afirmaţiunea «Corespondenţei politice», că convenţiunea propusă Serbiei de către Austro-Ungaria, in cesti-u nea căilor ferate, ar fi fost primită, cu puţine modificaţiunî, de guvernul şerb, aoesta declara printr’o notă îeoentă, oă nu o poate primi de loc.
Berlin, 6 August. — «Corespondenţa provincială» declară de nefundate toate ştirile, cari s’au respăndit in zilele din urmă din Roma. ou privire la relaţiuuile dintre Prusia şi Vatican.
E probabil, că se tratează de o mistificare, cu dibăcie plănuită.
Pera, 6 August. — Negocierile cu Grecia vor reîncepe, pentru cea din urma oară, la 9 August. Depeşe diu laniua anunţă, că poporaţiunea al-bauesă diu acel oraş voesce să facă demonstra-ţiuiu anti-greceseî, astă-zî, fiind ziua onomastică a Sultanului.
Sultanul va primi după aineaz in persoană feliei ările ministeriuluT, şi cu aieastă ocasiune eî va ţinea o vorbire. Garnizoanei de aici i s’a plătit leafa de pe luna trecuta.
Paris, 6 August. — Ministerul raporta preşedintelui republice! as .pra serbătoareî de la Nancy, lăudând patriotismul, mode raţiunea şi simţimentul de ordine a poporaţiunel din departamentele de răsărit.
Cu ocasiunea impărţireî unul premiu, deputatul Paul Bert zise, intr’o cuventare a sa : »I-dealul Romanilor a fost domnia lumel, acela al Grecilor a fost libertatea. Noi avem să urmăm esemplul Grecilor*.
Autorităţile afi descoperit pe făptuitorul incidentului de la Nancy ; el a fost arestat.
Berlin, 6 August. — «Nordd. Allg. Ztg.» zice despre ştirile sosite din Roma, asupra negocierilor dintre Vatican şi guvernul german: «Noî nu am luat nici o notiţă despre întreg ciclul de sgomote, puse in circulare zilele acestea, fi-ind-că nici isvoarele din cari derivă, nu merită o consideraţiune oare-rare. Ziarele vieneze aii impărtăşit aoeste ştiri, ca trimese de «Agenţia Ştefani.» Ce agenţie este aceasta? Se poate, ca ea să fie dependentă de guvernul italian, de unde să cunoiscă insă guvernul italian hotărî-rile Vaticanului? Ne-ar fi cu neputinţă să im-puşcăm orî-ce raţă diu lume; cu-I i place, puş-te-o, şi să o mănânce, noue nu ne trebue.»
Constantinopole, 5 August. — In urma obiee-ţiunilor Porţeî, flota englesă va părăsi sinul de la Besica-Bay şi se va duce la Lemnos.
Dimineaţa fiind ziua naştere! Sultanului , înalta Poartă va fi inokisă. In palatul imperial va fi o mare reoepţiune şi se va da un prănz străluoit.
Athena, 6 August. — Conform unei depeşî diu Constantinopole, delegaţii otomani şi greci, insărcinaţî ca rectificarea graniţelor, se vor in-truni astăzi, sub preşedinţa lui Savfet paşa, intr’o conferinţă preliminară.
Căpetenia Albanezilor, Dşezzar Aga, e numit guvernator a fortăreţe! Mezzovo din Epir.
Praga, G August.— "Narodny Listy» impar tăşesce, că ct stiunea pai ticipărel deputaţilor celil la parlamentul vienez, se va deslega căt mal curînd.
Judecând după toate semnele situaţiund actuale, se poate crede, că representanţiî naţiu neî cehe se vor hotărî pentru intrarea in par lament,.
Zabrze, 6 August. — In minele Lud vig de aici, a pătruns, in urma ploilor continue, apă Doi bai» şî au fost omorîţî, unul greu rănit.
Londra, 4 August. — O furtună infricoşată bântui, in noaptea de Sâmbătă spre Duminecă partea de mează zi a Angliei, cu deosebire Londra. Toată ziua fusese o năduşeală nesuferită Cănd se insera, cerul inoepu a scânteia d fu'gere neîntrerupte. Către mezul nopţel de o dată incepu vijelia, cu o furie ne mal ve^ută. Fulger urma după fulger. Ploaia se schimbă numai de căt in piatră. Pagubele causate sunt foarte mari. Grădina botanică de aici a suferit mult. La Cambridge, tunetul cletina cum se cade turnul de astronomie. Şesurile sunt pline de apă.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”.
de la 8 August — 4 ore seara.
Belgrad, 8 August. — «Oficialul» publică numirea colonelului Sava Grnicî, iu calitate de agent diplomatic, consul general al Serbiei pe lăngă guvernul Bulgariei.
Baronul de Corvin a plecat la Niş, dueend o scrisoare a principelui Alexandru pent u principele Milan.
Şi corniţele de Bray, consul al Germaniei, s’a dus la residenţa principelui Serbiei pentru a da A S. scrisorile de creanţă, cari el acreditează in noua sa calitate de ministru resident al Germaniei.
(Havas)
A se vedea ultime soiri pe pagina 111.
Bucurescî, 28 luiiu.
Doue acte politice, de-o potrivă pline de interes, din doue deosebite puncte de priviri, aii ocupat zilele acestea atenţiunea publică, prin insemnătatea Gestiunilor ce ele tratau.
Este nota d-lui Boerescu către trămişiî diplomatici ai ţârii pe lăngă cabinetele europene, şi circulara d-lui Kogăluiceanu, de venirea noului cabinet la conducerea afacerilor statului, către cărmuitoriî judeţelor.
Amândouă aceste acte erau dictate guvernului actual de nevoile create situaţiunei, prin retragerea, impusă d-lui Brătianu, de la prima sa preşidenţie.
Spiritele se aflau agitate. Gestiunea cea gravă a zilei intri o stare de cea mai tristă complicaţiune, şi, in imprejurările acestea, ţara urma să scie, căt mai neintărziat, unde stă şi ce are de aşteptat.
Nicăeri politica limpede nu este mai necesară, ca in regimul constituţional. Opiniu-nea publică doresce, şi are dreptul de a reclama, să fle tot-d’a-una luminată asupra mersului intereselor naţiunei.
Căuta dar să cunoascem, in mod positiv, pe ce ape plutesce iu diplomaţie cestiunea israelită, şi care este starea din năuntru a ţeril, sub raportul ei politic.
Miniştrii şi au implinit o datorie constituţională şi au râspuns unor necesităţi foarte urgente, arătând, cu francheţă, unde se găseşte ţara cu interesele eî.
Circulara d-lui Kogălniceanu este un in-treg memorandum, pe care prefecţii ar tre-bu' să-l studieze cu pătrundere, căci multe ne invăţă şi ne iasă a inţelege in privinţa administraţiunei ţării, părăsită la voia in-tămplării şi a altor influenţe occulte, in timp de trei ani inclieiâţi!
Nu vom lua astă-zî in esaminare, ideile adevărate şi eminamente utile ce coprinde circularea aceea, căci o lucrare ce imbrăţi şează un cămp atât de intins de indatoriri administrative, merită a fi analisată in parte şi desvoltată cu de amănuntul, in toate importantele obiecte ce ea atinge.
Ne vom opri dar astă-zi un moment, numai asupra notei diplomatice a d-lui Boe rescu, şi vom lua-o... de la sfârşit.
Unde sta cestiunea israelită, din punctul de vedere internaţional, la venirea noului guvern, înaintea Camerilor ?
«Noî n’am putut indrăsni» — respunde circulara — «să ne apucăm de o disenţiune atât de importantă, de soluţiunea unei cestiunî atat de serioase in afară şi atât de periculoase înăuntru, mal nainte de a ounoasce cu siguranţă terămul, şi înainte de a ne fi pregătit bine la aceasta.»
Guvernul trecut, cu toate notele schimbate cu agenţii săi din străinătate, cu toată gălăgia ameninţătoare ce făcea in numele
Europei, —nu avusese aşa dar nimic positiv : n ci tărâmul cestiuneî nu T cunoscea cu siguranţă, nici bine pregătit nu fusese, ca să aibă dreptul de a atinge soluţiunea, de şi altmintrelea el avusese inainte-î atâta timp de pregătire; de şi ne declarase ăn-nu se amestecă, flind-că naţiunea era in drept să se pronunţe, in deplină libertate; şi cu toate că mai in urmă, contrariu declaraţiu-
o
tăiu, că singură cea mai venise,
neî sale, să ne afirme, că Europa are soluţiune «absolută», că el nu se impacă cu opiniunea ţării, flind-că opiniunea aceasta nu e primită de Europa, şi flind-că ea ar atrage, asupra statului nostru, pericule mari si inevitabile !
Nim;c categoric nu era dar hotărît in cestiunea israelită: guvernul trecut umblase să se inţeleagă cu diplomaţia de culise şi nu determinase, in faţa puterilor,, raportul drepturilor noastre către tractatul de Berlin, pe calea cea mare şi dreaptă a relaţiunilor, admise intre state. Nici o vorbă desluşită nu se spusese incă puterilor; d. Cămpineanu se deşteptase târziu, cu circulara sa, căni văzuse, că ajunsese guvernului cuţitul la os; cănd se încredinţase, că representanţiî ţării nu vor inch de ochii şi nu vor vota soluţiunea meşteşugită la intunerec de către acel guvern.
Nu e de mirare, că pană la venirea noului cabinet, ţara nu tăcuse nici un pas sigur, in tratările sale cu străinătatea !
Aveam aşa dar cuvinte foarte puternice, să combatem politica acelui guvern.
1). Boerescu a schimbat sistema, şi să re-cuuoascem, că a schimbat-o in bine.
De la primele rinduri ale notei sale, ne intălnim cu substanţa programei, in numele căreia guvernul a venit la cărma statului, şi ea spune curat Europei, că noul cabinet al d-lui Brătianu, va admite şi va sprijini:— iu faţa dificultăţilor neinlăturabile din nă-untru— «principiul naturalisăriî individuale, care esclude orî-ce categorii, şi care prevede restricţiuni peutru dobândirea de imobile rurale.”
Cu aceasta se arată lămurit diplomaţiei, căt se crede ţara obligată in aplicaţiunea art. 44. al tratatului de Berlin, pe care este gata a l indeplini, in marginile acestea fi resci, echitabile şi perfect legale, chiar in modul cel mai exigibil de l’am considera.
A realisa principiile programei sale : acesta este scopul «principal şi esclusiv" al ministerului de „fusiune”.
In faţa acestei programe. Europa nu are un singur minut de stat la îndoială, că ţara şi guvernul ei nu vor respecta dispo-siţiunea ait. 44, peutru a-şi asigura posi-ţiunea sa, ca stat, in dreptul public european.
E bine inţeles, că spiritul art. 44, conform programei, va fi iuscris in constitu-ţiune „sub o formă stabilită de noi inşi-ne.”
Naturalisarea nu poate fi de căt indivi duală, căci actul acesta politic este «o dis-posiţiune a dreptului privat interior”, iar nici cum o atribuţiune a dreptului ginţilor, ca statele să poată interveni asupra formei şi cantităţii de impămînteniri. cu o impunere a lor categorică.
Tot ast fel este şi cu restricţiunea ce se va formula, pentru dobândirea proprietăţii rurale.
Dar ori-ce piedică, pentru insuşirea drep turilor civile şi politice, provenind din diferenţa de credinţe religioase, se ridică cu desăvârşire, şi ţara intră leaimente in spiritul tractatului de Berlin.
Ovre iî ce locueso actualmente in Romania, zice ntre altele oircularea — nu att fost nici o dată
cetăţeni romani. Cum să-î declarăm intr’o zi de atarî ? Cum să lăsăm ca Muntenia şi cu deosebire Moldova, in care s’au mouibat mal mult de 300,000 ovrei, să fie inundată cu 150,000 de cetăţeni noî, inculţi, fanatici, cari ari altă limbă, alt-* obiceiuri, ake sentimente, şi oirl au fost priviţi de indigeni tot-d’auna ca străini, cum s’au purtat de altmintrelea inşişl aceşti ovrei.
Prin aceasta s’ar aduce o grea lovitură tuturor iute-eselo.- economice ale ţeril, instinctul eî de conservare ar fi aţâţat, consciintele turburate şi cel mal fricoşi ar fi agitaţi până L cea mal estremă amărăokine. Intr’adever, poporul ar fi impius la desperare, la revokă şi mal ştie D-zeu la ce alte fante funeste.
Actualul guvern nu a putut lu i asupra’şl nici o dată o atare respundere şi noi nu cred -m, că şi’ar putea-o lua orî-care alt guvern.
Ace ista e liotărăt aşa.
Nici urmă de indoială, că previsiunile circularei ar eşi foarte esacte...
Acestea ne par a fi părţile positive ale circularii; părţi pe care ţara le admite şi pentru a căror realisare ea va da guvernului tot concursul necesar.
In total privită insă, circulara d-lui Boerescu lasă mult de gândit, considerată cel puţin ast-fel, precum ne-au proeurat’o textele germane; ori de unde insă, ideile nu credem a fi alterate
Până a fi de tot clară şi strict inchisă iu marginile programei: mai e distanţă, şi ar da poate loc la multe interpretări, la aspre observaţiuni din parte-ne, considerată, cum ziserăm, in intregul ei, daca n’am sci că diplomaţia are un limbagiu al eî propriu, rotungit pretutindeni, ca să alunece de oriunde l’aî apuca.
Noi nu avem a face insă cu jumătăţile acelea de cuvinte, nici cu măestriele invocate in causă, căci un lucru e sigur pentru naţiune, ca şi pentru guvern, şi atăt e de ajuns: că soluţiunea cestiuneî, ori căt s’ar vorbi şi ori căt s ar scrie pe la puteri, după opiniunea şi hotărârea ţârii se va face ; după principiele inscrise in programul ministerului, căruia ţara a încredinţat soarta acestei delicate şi vitale cestiunî.
Aşa dar, e o ipoteză gratuită:
«De a se vedea, dacă, mauţinend principiul soluţiuuel intemeiate pe naturalisarea individuală, vom putea face, in acelaş ttmp, pentru aplicarea principiului, să se voteze nisce liste, cari cuprind numele acelora dintre evreii romănîţ?) ce s’au asimilat- indestul cu cetăţenii statului, pentru a putea fi declaraţi cetăţeni romani, numai de căt, fără stagiu.»
Dar d. Boerescu nu afirmă nimic positiv, nu ia nici un angagiament prin circulara sa, şi nici că era bine săT ja, de o parte, precum am arătat in revistele trecute, şi in discuţiunea noastră cu «Presa”, fiind-că a-eele liste, nota-bene aduse in acelaşi timp cu revisuirea, ar fi o călcare flagrantă a programei, şi pentru că, precum insu-şl zice in circulara sa, naturalisaţiunea nu se poate opera de căt individual, eară nici cum colectiv, şi mai cu seamă in acelaşi timp cu modificarea constituţiunei.
O asemenea ideiă nici că mai are nevoie de a fi combătută ; ea este deja cântărită in creditul ei public şi nimic nu o mai poate reabilita.
Un rind mai mult, ar fi timp pierdut azi, şi negreală consumată in zadar.
www.dacoromanica.ro
a
ROMANIA LIBERA
CRONICA ZILEI
Aflăm', oă pe stradele oraşniuî Botoşani din distanţă in distanţă, să văd afişe, prin cari deputaţii acelui district, dd. Sireteann, Bobeică, Urzică si Hermeziu, convocănd pe alegătorii lor pentru ziua de măine, Duminecă, le promite o dare de seamă despre modul cum ’şî aii îndeplinit mandatul d-lor de deputaţi, cerând in a-celaş timp vederile fie-eăruî oetăţean in grava cestiune israelită, oare frământă ţara de atăta timp.
Noi, cart ounoaştem conduita acestor onor. d-nf deputaţi, in tot timpul căt a ţinut şediu-ţele parlamentului şi mat ou seamă pe acea a d-lut Sireteann, care era atat de neliniştit de invasiunea Evreilor , nu putem de căt se-i felicităm pentru frumoasa lor inspiraţie, căutând a lumina pe concetăţenii lor in această scabroasă cestiune.
—x—
Ni se spune, ca in plasa Meteliil, jnd. Botoşani, reşedinţa primăriei comunei Z'ătunc aia, s’ar afla intr'nn cătun isolat, Baznoasa; iar nu in comuna Zlătoaia, care este in centrul popn-laţiune! celei mal dese.
Aofastă]!disposiţiune, luată de privighiătorul a-celeî plăşl, fără vr’o antorisaţinne legală, şi m detrimentul locuitorilor — ne place a orede ■ atât on. d. prefect Ghergbel, căt şi d. ministru de interne nu o va mal tolera.
~X—	_	.
Iarmarocul de la Fălticeni s’a isprăvit zilele acestea.
Dacă s’ar incerca să treaoă oine-va din Roman la Lit' nî, or chiar din Brăila la Botoşani, nu va întâlni, in calea sa, de căt nisoe Evrei sdrenţeroşî, cu perciuni necivilisaţî şi cu o figură stranie, ne pricepând nici o boabă Romanească.
Aceştia nu sunt de oăt viitorii cetăţeni al României, cari aleargă cu droaia, din Galiţia,
in ţara noastră !
Noi am arătat in mal multe rânduri şi am rugat pe autorităţile competinte sa ia rnesurî energice contra unor asemenea invasiunî.
Abilul şi neobositul ministru de interne, d M. Cogălniceanu, ne-a asigurat, că a luat pre-cauţiuuele necesare, — şi că va căuta toate mijloacele eficace contra acestei năvăliri de vagabonzi Credem dar că vom scăpa in curând de el.
Motivul năvălirii acestor turme de vagabonzi evrei in Moldova ni-1 spune «Politisohe Cores-pondenz».
Acest ziar e informat, că Ovreii din Moldova au trămis scrisori tutulor Ovreilor ouuosouţî din Galiţia şi Rusia, prin cari el invită ou insistenţă să vină in Moldova, unde vor capata, zic el, toate drepturile de cari se bucură Romanii !
—x—
La Colegiul ăntăifi de Ialomiţa vacant pentru Cameră, s’a ales d. Niou Moscu. conservator, cu 18 voturi,—contra d-luî C. Leoa liberal, care a in-trunit 15 voturi.	.
-x—
«Ecoul ţârei de sus» e numele ziarului ce a pare in Dorohoiîi in locul «Ţereî de sus».
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
Cansa acestei schimbări de nume a fost unele deosebiri de vederi politice intre d. Oortazzi şi G. 1. Dirnitriu.
«Ecoul ţârei de sus» susţine programul decedatului «Ţara de sus» şi iese sub redaoţiunea d-lul G. I. Dirnitriu.
Urăm şi acestuia viaţă lungă şi bun succes.
-x—
O iutrebare onor. ministru de resboiîi:	Am
dori să seim, pentru ce nu se respectă raporturile şefilor de regimente iu privirea celor recomandaţi la deeoraţiunî ?
La 10 Maiă s’a distribuit pnţine deeoraţiunî. La regimentul al AGI de dorobanţi nu s’a im-părţit nici o decoraţiune!
Actualul d. ministru de resboiu, scie cum s’a purtat acest regiment la Smărdan şi Vidiu fiind sub comanda d-sale, şi ar face râu, ca tocmai d-sa să nu indrepteze aceasta regretabilă uitare.
—x—	.
Alaltă ieri pe seară s’a presintat la spitalul Brăncovenesc o femee cam înaintată in virstă, cu nn chip straniu şi reutăoios, de o aparenţă marastică, atinsă de o alaoţiune cronică de piept, agravată in urma unei răceli.
Bolnava a fost indată instalată in secţiunea femeilor, serviciul d-luî dr. Niobita.
La esamenul ce-i făcu medicul, ea se arăta foarte sfioasă afecta că nu scie bine romănesee şi nn se lăsa a fi pipăită pe pântece, sub cuvânt oă sufere dureri mari, la cea mal uşoară atingere.
Prognosticul medicului, oare zisese că nu are tocmai mult de tors la firul vieţii, se împlini.
Bolnava intra peste noapte intr’o agonie foarte agitată, depărtând, prin convulsiunea membrelor el, pe toţi căţî voi aii să se apropie.
«Luisa Miiller» , acesta era numele suferindei, era moartă, după căte-va ore de (hinuri* Tu camera mortuară, Luisa Miiller, intăţişa insă cadavrul unul bărbat.
Esaminată atunci de aproape, se văiju că această nenorocită şi transfigurată fiinţă pusese multă îngrijire, ca să uu’şî trădeze sexul: barba era foarte bine rasă, părul inădit, urechile găurite, in mal multe locuri, de urmele cerceilor.
Misterul acesta deşteaptă indată curiositatea persoanelor de servicii!.
Represintantul forţei publice fu in grabă chiă-mat.
Portarul declara procurorului, că cunosoea foarte bine pe bărbatul ce adusese acea femeie in spital, şi depuse că a^el domn, un uvrier, ne pare, de la typographia statului, purta ocbielarî albaştri in momentul cănd se presintase la spital, cu toate că aceea persoană nu se \ă<1j- se nici o dată armată aşa cu sticle.
Procurorul avu indată grijă să se asigure de persoana generosului care condusese pe misterioasa Luisa Miiller la ospiciul acela de caritate.
Instrucţiunea se urmează acum.
Ce mister se ascunde oare aci ?
A^om căuta să-l ştim.
-x-	.	.
Un decret domnesc convoacă oonsiliele judeţene din România ds dineoacî de Milcov, pe 16 Septembre, viitor,
Ele se vor ocupa atunci ou găsirea mijloacelor cn cari să se viua iu ajutorul locuitorilor rurali ameninţaţi de lipsă, din cansa relei recolte a porumbului,
Eată o bună disposiţinne, luată de d. ministru de interne, ea e o probă mal mult de interesul oe d. Cogălniceanu poartă populaţiuneî rurale.
Să nu se falsifice legile.
Aflăm, că in comuna Putineiu, plasa Marginea, judeţul ATaşca, primarul ar fi declarat şi ar fi dat act fo“mal cu copriuderea €pea mea respundere, că nu e nici un cas de înstrăinare a pămenturilor date spre inproprietărirea foştilor clăcasî» ; iar că in realitate s’ar fi aflând pitru asemenea caşuri, şi din care, unul din rumperători ar fi chiar primând. Avis d. rainstru de Interne despre primarii şi administraţia de sub d. Brătianu , ce continuă a exista in d spreţul legilor şi in nepăsarea administraţiei superioare locale, care culege meritatele sale roade de incapacitate.
Facem apel la patriotismul d. M. Cogălniceanu, adevăratul prietin al opinceî, rugăndul respeo-tuos a face să înceteze asemenea fapte demne numai de roşii, falşi srniol al al poporului
-Călugăreniî».
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	38
DIN AFARA
Regimul amtro-imgar in Bosnia şi Herzegovina.
Nu de mult ne venise o telegramă, confirmată oficial de către cabinetul vienez, despre o insurecţiune locală in Bosnia. Telegrama se sfărşia, schiţând ura locuitorilor din această nenorocită provincie contra usurpatorului. De ce? De unde această ură, de unde aceste insurecţiunî, pentru ce motive. «St. Petersburgkija Wjedomosti» ne liniştesce această nedumerire, scriind intr’un număr al seu mai nou următoarele insem-nate lucruri:
Resboiul din urmă ne-a imbogaţit cu o nouă espresiune, care se us’tează actualmente mai ales in popor, anume frasa «cruzimi turcesc!.» In curând o să vie vremea, oănd această espresiune va fi înlocuită prin alta, sinonimă, aceea de «cruzimi austro-ungurescl.»
Nouă nu ne soseso de căt foarte rar puţine ştiri, despre aceea ce fac şi direg austriaeil n Bosnia şi Herzegoviua, pentru simplul motiv, căci Bosnieciî şi Herzegovineuil un aii nici o literatulă, şi de oare oe acolo nu sunt de loc corespondenţi europeni, fiind că Austriecii uu-i şuier, şi mal iu urmă fiind că Europa puţin se ingrijesce de lupta slavismului cu a maghiarismului şi a germanismului. Acestea crmjimî «ausiro-ungurescî», judecând insă după raportul publicat in «Novoie AArremia» de V. Ioniu, fostul preşedinte provisoriu al Adunare! naţii-nale bosniace, trebue să fie foarte frumoase. Să estragem puţin din acest raport;
«De şi musulmanii respunseră chemare! creş-
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşî.
— Urmare —
XVIII.
De a doua zi dimineaţa doctorul putu constata o ameliorare in starea bolnavei. Bătăile inimeî erafi mal dese de oăt zilele precedente chiar, dar starea de nesimţire dispăruse. D-ra de Brives respundea la întrebările ce i se punea; i se intămpla chiar, să întrebe şi de două ori. Iu timpul visitel d-rujuî, ea se privi in o oglindă, murmurând : «Doamne, cum m’am schimbat.»
La două ore după prăuz, i se auuuţâ d-na Gerard şi fiul săii.
Miss Dowson şi d-nu de Brives se găsiafi de oăt-va timp in camera Marcelei.
Iu timpul acestei vi ite, care ţinu mal mult de o oră, bolnava vorbi de tot felul de lucruri ou o animaţiune puţin febrilă, dar mal bună de căt nesimţirea sa obicinuită.
Al fi zis că reînvie şi că orizonturi noi se deschid pentru ea.
Descurajarea se risipise ca prin farmec ; spe ranţa i revenia.
Ea zise d-luî Paul Combes, care veni seara să I o vaqla:	«
—	Doctore, dăm! doctoriele ce vel vrea, le '
voiţi lua toate. Sunt sătulă de suferinţe. Voiţi ' să me fao sănătoasă.	Ş
l
D-na Gerard şi fiul său nu se mărginiră la * 1 această visită. După stăruinţele d-rplul el o re- • inoiră de mal multe orî :
—	Daţi’mî timpul, să mă fac stăpân pe bolă, ; le zisese el, plină să se facă ou totul sănătoasă. I Atunci visittle dv. pot fi din ce in oe mal rari şi vă veţi lua in curînd, peste şase septemănî, ’ intreaga voastră libertate.
D-na de Gerard şi fiul seu făcură lucrurile cu generositate. In loc de a da d-ruluî şase septe-mănl cum ceruse, ăl deteră două luni, apoi trei luni.	|
D-ra de Brives era acum sănătoasă, palpi- 1 tăţiile nu mal existat!, coloarea el revenise şi lucru, straniii, visitele continuafi; se păreaţi că , nu voesc	să	profite	de	libertatea	oe	le	dedese	1
doctorul.	|
Ce se petrecea oare in spiritul d-neî Gerard şi fiului săii ? Eşiseră el din reserva lor ? Ideile lor se schimbaseră ele ? Determinarea de a nu se căsători nici o dată, pe care George Gerard o spusese	cu	atăta	statornicie,	se sobimbase	(
oare ?	jj
Respundem la aceste iutrebărî reproducând
aci, o convorbire care avu loc către epoca aceasta in cabinetul d-luî X.. ., fost advocat al curţeî împărătesc! de la Rouen, şi retras de doi ani la Paris, uliţa Sânta Ana.
XIX.
Erafi aproape patru ore după ameazî, cănd veni servitorul să’î spixe, că o doamnă cere ^să vorbească. Ea nu voia sa’şî spue numele dar spunea că e cunoscută d-luî X....
—	I-aî spus, oă nu mal daţi consultaţiunî ? ăl intrebâ advocatul.
—	Da, dar această doamnă nu se presintă oa clientă; ea v a cunoscut altă data la Rouen, şi doresee să vă vadă.
—	Pofteşte-o inăunt”u.
D. X.... eşi inaintea visitătoarel, ăl dete un scaun şi căuta iu zadar să’şl aducă aminte nude a veijut aceste trăsuri.
—	Nu mă recunoaşteţi, domnule, nimeni nu me mal cunoaşte. In opt au! am îmbătrânit ou treî-zecî. Acum am imbăt-ănit, perii mal aii a Ibit.
—	Aţi păstrat insă doamnă, zise impius de delicateia, advocatul, un surîs, pe care nu’l am putut uita. Daca nu ’ml aduc aminte cine sunteţi, vă rog să ine scuzaţi, am vărjut, atăta lume in lunga mea carieră ; dar ’mi aduc aminte, oă v’am vă<Jut intr’o ocasiune gravă, daca nu mă înşel.
—	Prea gravă, in adevăr, domnule; veniam să vă rog a apăra pe fiul mefi inaiutea curţel cu
www.dacoromanica.ro
tinilor şi se înrolaseră sub stindardul revoluţia-ueî naţionale, aceasta nu se intămpla, de căt după ce poporaţiunea oirtodoesă se obosise prin resboiul ce purtase trei ani intregî ; de căt după Ce o mare parte din ea, care putea purta arme, trebui să emigreze in Austro-IJngaria, şi murind aoolo de foame in esil, nu se mal putu intoarce indărăt, pentru a’şî apăra patria dimpreună cu musulmanii de cotropirea austro-ungară. Cu toată situaţiunea aceasta desperată, ortodocşii ăşî strânseră insă ultimele lor torţe şi oontinuară, in unire cu musulmanii, lupta lor contra invasiuneî streine.
Dovadă la aceasta e, marele n îmăr de ortodocşi, internat actualmente in deosebitele prin-sorî. Mulţi dintre el au fost insă spânzuraţi şi impnşeaţî de austrieci, du pe ce femeile şi fetele lor au fost pângărite de soldaţii acestora fără nici o pedeapsă, şi de asemenea omorîte.
Toate acestea cruzimi şi orgii faţă de subjugaţii viteji, se săvârşesc şi astăzi mereu cu o furie diavoleasoă de către oondncătoriî armatelor maghiare, cari prin crimele acestea nu se mal aseamănă unor căpetenii venite pentru a pacifica şi cultiva ţara, ci unor călăi, de la cari poporul se intoarce pretntindenea ou des-gust. Sângele martirilor strigă astăzi lin nou acelui civilisat apus, ale cărui representanţl, neurmăud de căt scopurile lor egoiste şi iue-grind Rusia iu ochii slavilor, au predat, u;-tănd orî oe sentiment de dreptate şi ca spre batjocură, in mălnele tiranilor un popor, care este vrednic de o soartă mal bună şi de o considerare mal deosebită.
Bosniacii şi Herţegovinenri sunt numai de aceea urmăriţi, pentru că voesc să fie liberi şi pentru oă cu tot numărul lor mic, el afi ştiut să se apere cu vitejie contra năvălitorilor stăinî, şi să aducă numeroase infamante infrîugerî acestor călăi, cari afi mers in fruntea unei 6rde de 200,000 oameni şi cari s’afi distins prin laşitate şi nedibăcie.
Şi aceştia sunt oamenii, foarte bine descrişi de ziarul rus, cari stăpânesc jumătate din neamul nostru românesc...!	'
Camerile francase.
Camerile trancese s’au prorogat pănă la toamnă. In camera deputaţilor prorogarea s’a făcut prin d. Gambetta, care le-a zis deputaţilor un viu aplaudat «Să ne revedem la Paris”; in senat a inchis sesiunea d. AVaddington, cu obicinuita sa monotonie englezească.
Care este resultatul sesiune! trecute ? '
Un corespondent parisian ne face o tristă idee despre succesele camerelor trancese, in espirata sesiune; el zice :	,
Dacă am voi să facem bilanţul sesiune! trecute, am putea zice, că acesta nu ar infăţişa nişte resultate prea favorabile. Parlamentul se desface, şi Gestiunea instrucţiune! şi a iesuiţi-lor remăne tot oum a fost. Netăgăduit, că cabinetul AVaddington şi-a asigurat acum exis-
juraţî de la Siena de jos, acusat de inercare de omor şi furt.
El se scula repede; ăl luâ măua şi ’I zise mişcat,
—	Sunteţi d-na de Hamei.	,
—	Pentru voi da, zise sa, inaintea altuia aş nega, că m’am numit vre-o dată ast-fel.
După ce privi un minut trăsurile adânc schimbate ale d-neî de Hamei, bătrânul advocat zise ou căldură ;
—	A ! nenorocită femee, nenorocita mumă, de căte orî te-am plăns ! Mă întrebi de ’mî aduc aminte de voi! Eată acum numai pledez, aeum ’mî aduc aminte de trecut, ’mî se intămpla căte o dată să citesc trecutele mele procese. Al fiului d-stră ’l citeam zilele trecute. Vedeam încă curtea, juraţii, judecătorii, procurorul ; mi se părea, că zăream pe acea neruşinată fiinţă, cama nenorocirilor voastre. Audiam inoă acel sfâşietor ţipăt, pe care ’l scoseseşî in minutul condamnării nedrepte. Da, nedreapta, o susţifi inoă şi o voiîi susţine tot d’auna. Fini d-tră trebuia achitat, şi ar fi fost, fără acusarea de furt, care a schimbat lucrurile. Cinci ani de muncă silnică pentru un minut de nebunie! căci u’a fost alt oe-va, am jnrat’o, ani spus’o cui a voit, să me asculte, am spim’o de mii de qrî„. şi o spui fi ineă!
(Va urma).
ROMAN A LIBERA
tenţa pe vre-o oăte-va luni, dar bine cercetând, un s’a făcut aceasta cu preţul unei însemnate perdert din raza şi creditul şeii ?
Ori pe ce parte am întoarce lucrul, mimste-riul a suferit deja un eşec mural înaintea Senatului cu legea lnî Ferry, mat ales dacă vom cugeta, cu ce energie începuse şi oondusese întreaga campanie,
Firmanul de investituri! a chedi-
Vllllll.
Sultanul a trămis in sfârşit noului vicerege egiptean, firmanul de învestitură.
După ce ăi vestesce numirea şi ei face cunoscute decoraţiunile cu cari el impodo-besce, padişahul arată schimbările şi rectificările, ce a crezut de bine, să facă in vechiul firman de învestitură egiptean, cu care întărise pe lsmail paşa.
Toate impositele provinciei se vor ridica, anume, de aici inainte, in numele Sultanului. Fiind că locuitorii Egiptului, sunt supuşii sei, padişahul cere vice-regelui să facă legi bune, in ce privesce administraţia, fi-uanciele şi justiţia, pentru ca acelora să le meargă bine. Chedivul va putea încheia convenţiunî comerciale, vamale, şi alte tran-sacţiuni cu puterile străine prin agenţii săi, pe căt nu se vor jigni prin ele tratatele politice încheiate cu Poarta.
Chedivul in urmă, şi acesta e principala parte a firmanului, ru va putea încheia împrumuturi, de cât mimai pentru regularea actualei stări financiare, şi aici numai intr’o deplină armonie cu creditorii săi.
Recomandăm cu stăruinţă guvernului şă-şî indrepteze atenţiunea asupra celor aci com-prinsc
D-l. A. Xenopol, isbit, ca şi întreaga ţară, do starea Îngrijitoare a agricultureî noist’e, care meige din refi in mai refi, propune iu unul din numeri'e ziarului «Steaua României», ca guvernul să orănduiască căt de ourănd o anchetă agricolă care să caute să dea ca resultat, un tablofi credincios, de starea primnlnî isvor de avuţie al ţereî.
Dl. Xenopol susţine ast-f’el propunerea sa.
Numai noi credem, că lucrurile merg de minune, că n’avem nevoe să mai studiem nimic, intru căt in starea aşa de înfloritoare ca aceea a ţereî noastre, n’ar remănea nimic de îndreptat.
Şi ou toate acestea crizele ne băntue de câţiva ani d-ea rândul ; cănd nn se face păine, cănit se faoe dar nu se vinde. — Nişte asemenea fenomene trebne să aibă cauze, pe cari guvernul, care este ochiul naţiuneî, ar trebui să le vadă.
La noi stă nepăsător, şi crede că şî-a iude-plinit datori dacă a făcut politică.
După aceste rânduri, d. Xenopol, propune o listă da chestiuni, asupra cărora crede, că ar fi trebuitor să fie îndreptate, cercetările acelei anchete.
Ne unim in totul eu ideile emise de dl Xe-uopol, in «Steaua României»; suntem convinşî prin noî înşine, de faptul pe care ’1 semnalează d-sa, că orî nu se face păne, orî se faoe şi nu se vinde ; aşa anul trecut, cănd recolta a fost relativă cu ceî treî anî foarte rel din urmă, ceva mat bună . ajunsese de se vindea merţa de orz cu 5 franci', şi cca de sacară cu 8; aşa in căt de abia i so plătea agricultorului s cerat'11 şi trieratul; capitalul şi munca eraţi cu totul perdute.
O maî rea stare de lucruri nici că poate să fie.
Cerem şi uoî de la guvern ancheta agricolă,» propusă de d. Xenopol, şi căt maî ingrabă.
Apelăm tot odată la ziar ul «Românul», care e mal influent de căt «Steaua Romanieî», şi mult maî influent de căt noî. ca să susţmă această idee ; cu atât maî mult, cu căt influentul nostru confrate, chiar zilele ace; te ne indemnu pe toţî să ne ocupăm de starea noastră economică şi de îmbunătăţirile, pe oarî ar trebui să i le aducem»
(Ecoul ţârei de sus)
ROMÂNII DIN TURCIA SI GRECII
Bitolia, (Monastir), Iuliu, 1879.
— Urmare —
Raialele plătesc guvernuluî politic dări d’ale statuluî, mult maî mioî de căt cele in us la naţiunile dip Europa şi mărturisim spre onoarea guvernuluî, oă r,ire-orî se ved casurî de seeu-estre pentru plata la stat, şi putem dovedi că sunt comune, cari att de plătit remăşiţe de zcoimî de anî şi ou toate acestea, guvernul
ingădue şi aşteaptă. Dar cu guvernul bisericesc? facere este archiereul şi cu toate acestea la fie-Sacnl nu are fund. Daca am sta sa enumerăm, ! care sfeştanie el rupe cate 2 lire. Şi totuşi este
tl 1* trfiblll Q9 Onnrmm	nnnwnJnf- Pn ^	_ 'I _ 1	»	n .	> U .
sa spunem lucrnrî de necrezut. Ba ( cur os a'l vedea cum eu ocasia sfeştanieî ţine archiereul ui, ba secretarului de archierefi, Pa- ; nn discurs, in care îndeamnă pe creştini a con-triarch eî, pentru cutare mănăs ire unde uegre- ' Dibui ou ce pot, şi el in loc să dea aufcăî e-
semplu, ia plata sfeştanieî.
In sfârşit cine nu cunoaşte in România trecuta lăcomie a călugărilor ? Cele oăte-va cazuri ce am enumerat sunt o slabi espresie a miserii-lor, ce sufere nenorocitul popor creştin de făţărnicia puilor din fanar.
Constatăm deci, că in turcia esistă doue domin aţiunî, cea politică a M. S. Sultanulnî şi cea bisericească a P. S. Patriarobuluî.
(Va urina).
şit călugării stau şi să ingraşă—pentru şoo ila cea ? mare soifi şi eu e unde, pentru reparaţie la cutare aripă de Mitropolie sa ii Patriarcbie, pentru profesori, pentru morţi, pentru viî, pentru ceî ce au de gănd să moară, pentru mnimosine, pentru laerămjle versate pe mormenturî şi alte şi alte şi dacă vr’un credincios s’ar apuca sa sufle măcar că nu plătesce, intr’o clipă se pomenesce cu sufarift (dorobanţul), care el poftesce la Mitropolie şi d’acolo la puşcărie, la poliţ e. Negreşit, că cine-va ar fi in drept a sta la îndoială intru a crede asemenea lucruri. Şi sub-semnatul am făcut, tot, ast-fel până ce nu m’am convins prin mine insu-mî. Şi apoî să dăm şi esmnple proaspete. Sl-şî inohipuiască cine-va, că esistă o comună română Gopeşî, nu mirând peste 710 de case, unde nu se află de căt familii romi nescî şi numai romănescî. Nu maî departe decât luna trecuta, preoţii numitei comune aii primit ordin de la archiereul respectiv, de ,i plăti fie-care oăte 80 leî pentru o scoală nonă ce se constiuesce — zicea el—la Constanţinopol. Adevăratul scop al acestor bani este insă de a se plăti o reparaţi une făcută la una din aripeţe cuibului reu-tăţii, Patriarcbia din Constantir opol. Pfltria ohul a cerut bani de la archiereî. arebiereiî ie la preoţî, şi fiind-că preoţii nu pot da, pentru că n’ai)—Archiereul respectiv le ia darul. Preoţii sufer aproape o lună, in care timp biserica stă inchisă. Dar ce-î pasă archiereuluî, oă turma nu are locaş. In fine preoţii, toţî romani, dim-nreună cu locuitori comunei Gopeşî, iau o ho-tărîre şi declară archiereul ui, că dacă un le re-inapoiază darul, atunci eî vor fi siliţi a se pune sub altă autoritate bisericească şi fiind-că aci se află un representant al exarhatnlui bulgar, numiţii preoţî şi locuitori afi adaus, că toţî se fac bulgari cu biserica. Archiereul, speriat de această" nouă invenţie a pravoslavnicilor, a inapoiat darul preoţilor şi şi-a reservat— negreşit — dreptul de resbunare pentru un alt timp. Să nu se uite insă, oă in Gopeşî este profesor roman in şcoala comunală, şi nu se află urmă de grecească.
Caşul despre care vorbim mai sus, este publicat şi nu poate fi negat nici de insu-şî Ar-chierenl
Doresce lumea un caz de coaseiiuţă ? Eată’l ! Sunt doî fraţi oarî se dispută pentru o moştenire. Este oestiunea de vre-o 40 de galbini. Pentru ca să nu se aducă la hukemat (autorităţi), Archierul ăi sfătueşte a se înţelege la Mitropolie. Ambii Iraţî Lsoţiţî şi de un martor intră in locaşul despotului. Aşa să numesc aci arhiereii. Numitul despot nu găsesce alt mijloc de a descurca cestia acestor doî litiganţî de căt propunăndu-le jurăment. In Turcia a omora un om est5 o crimă mai mică de căt a jura. Ambi fraţi şi martorul au cerut voe să easă puţin in curte, ca să se consulte. Dar aflăndu-se singuri fără să se consulte, căte trei afi fost de idee de a refuza jurămentul şi de a lăsa afacerea baltă Deci, cu această hotărâre, intrară eară in sală. Dar aci Archiereul ’î aştepta preparat. Până să nu apuce eî să spună pentru oe afi revenit, ar-ohereul ’şi atârnă o haină sacramentală. Oameni să codeaif. Jesuitul ’î ameninţă că dacă nu vor depune jurăment, ăi va persecuta la hu-kemate. Nenorociţii să vedeau prinşi in cursă Pentru că căte-şi treî erau români, unul din fraţi zise pe româneşte martorului, scorneşte vr’o minciună şi scapăne din gbiarăle lui. La aceste vorbe Arbereul incepu a se infuria strigând oe tot trăncăniţi in această păcătoasă limbă ţigănească şi altele. In fine vrend ne vrend, oamenii au făcut jurăment, ceea ’î perdu cu totul in faţa lumii. Ei bine toate aceste mişelii, toată această verujare siluită de eonscinţă a fă-cut’o arhiereul numai pentru 2 galbini, adecă căte un galben de fie care.
Faptul este atăt de adevărat, pe căt este lumina zilei.
Victimele acestea sunt nisce locuitori din Nijopole, o comună română departe de Bitolia ca la o oră ; şi in această comună este stabilit de curând un focar de românism, dar profesorul nu credea nicî o dată, că numiţii locuitori vor cădea in cursa arehereuluî.
VARIETĂŢI
Stil poliţienesc. In Miiuchen s’a severşit zilele acestea o crimă: un major fu găsit intr’o dimineaţă, omorât in patul şeii. Raportul poliţiei, asupra acestui fapt, este următorul : «Maiorul tu găsit eu gâtul tăiat; lângă uşă sta lezemat un ciocan greii de un cbilo.cn care *’a severşit negreşit crima.»
Sermană poliţie ! par-oă cu ciocanul se poate tăia.. .
Să dăm dreptate lui Darwin ! — Se contesta pană acum mereu, ba se contestă şi astăzi de către drept credincioşi, că oamenii nn dprivă din mo-miţe. Eî bine in oraşul Cincinati, din America, se află un băiat de vre-o 5 anî, cu numele George Reiin, care are o coadă de momită. Pentru ău-tăia oară fu descoperit acest lucru de un om, care vrea să tragă bietului GeorgRehu o bătae in toată regula.
Ce veţi maî zice, încăpăţînaţilor necredincioşi?
Cel maî populat oraş din lume. — Acest oraş poartă numele de Londra. Populaţiunea sa este de maî mult de 3’/2 milioane locuitori; sau, dacă adaogăm şi mahalalele este de 4 Ys milioane. Această populaţie este ecuală cu acea a 22 din cele maî mari oraşe ale Angliei, sau aprope ecuală cu acea a Parisului a Vieueî şi a Berlinului inpreună ; safi dacă se consideră şi mahalalele populaţia sa este ecuală eu a Parisului, a Vieueî, a Berlinului şi a St. Petersbugnluî,
NB. In acest moment ne vine informaţiunea, ca in condicnţa, găsită la misteriosul personagiii despre care am vorbit la cronică, figurează numele de Ana Bront.
Pictorul <*riy;orcscU'
care a urmărit de aproape tragicele şi eroicele peripeţii prin care a trecut armata română in campania sa făcută iu Bulgaria, şi-a propus a ilustra cu penelul seu, atăt de cunoscut, atăt de inspirat şi de viguros, o serie din aceste peripeţii: lupte, tipuri şi scene de ale resbelulul, şi să formeze un album ce va fi scump Romanilor. A Umili 111 Independenţii.
După originalele eşite de sub magicul său penel, pictorul a editat la Paris, prin artişti renumiţi, gravuri de cea mai acurată reproducere, ast-fel, că ori-cine poate să-şi facă mulţumirea de a posede acest album, compus din 30 gravuri , ce vor apărea in 3 serii, pentru preţul numai de 120 lei. Subiectele mai insemnate es in format mare, şi costă 6 leî. O seriă de 5 costă 40 lei.
l)in prima seria au e.şit deja cinci
gravuri.
Depositul la dd. Szollosy şi Gebauer, in Bucuresci.
Abonaţii vor primi esemplarele pe hârtie de China, şi abonamentele pe serii la întregul album, se fac tot la adresa dd.
Szollosy şi Gebauer.
Ocasiunea de a ne ilustra albumurile sau camerile, e in adevăr minunată.
BIBLIOGRAFIE
Ooleeţiunea pe bina Iunie 1879 a
JURNALULUI PENTRU TOŢI
Broşată, se află de venzare la Tipografia Naţională, strada Academiei Ne. 24, pe preţ de 2 lei.
Serviciul telegrafic al .României Libere»
de la 9 August. — 9 ore dim.
Constantinopol, 8 August.—Sultanul a retuşat exKhedivuluî lsmail autori.saţiunea, pe carei-o ceruse, d’aşî stabili residenţa in Constantinopol safi sa se întoarcă in Egipt.
Poarta a respins cererea de indemnitate, făcută de Serbia cu ocasiunea incursiunilor de arnăuţî pe teritoriul şerb. Poarta a adresat in această privire, o eirculare representanţilor seî din străinătate.
A iena, 8 August. — D. Boerescu ministru de externe al României, a trebuit să intărzie plecarea sa către Berlin.
Serajewo, 8 August, — Azi, pe la 5 ore d. am. a isbucnit nn incendiu violent intr’un cartier el oraşului; intreg cartierul a ars; guvernatorul general, ducele de Wiirtemberg, ia măsurile iele maî energice pentru a preveni nouî nenorociri.
Madrid, 8 Aug ist. — Regele e Însănătoşit aproape de tot, de urmările accidentului ou trăsura ; el s’a sculat azi dimineaţă şi a luat dejunul.
Belgrad, 8 August. «Officialul» publică numirea senatorului Tuzakovicî, ca ministru de interne, in locul d-l ui Miloicovicî, care eşi dase dimisia şi care s’a numit membru in consiliul de stat. 11
Intr’o scrisoare autografă, principele Milan mulţumeşte d-luî MiloikovicI pentru serviciul ce a adus ţeriî şi-î esprimă regretele sale pentru că a fost forţat să-i primiască dimisia motivată.
(Harag).
GRADINA RAŞCA
-A. STA7T
! REPRESENTAT1UNE EXTRAORDINARA
•	Debutul celebrelor cantatrice
«arSURORI PASCAL’»!
Publicul va ti încântat. II putem asigura. CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Biicurescî“
I. M. FERMO&F-ţli BEAZAI,
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
MAI MOI)
Aflăm, clin sorgintă ce inspiră încredere, că circulara d-lul Boerescu a fost bine pri-Aoum ca să nu fifi acusat de calomniator de j mită de către cabinetele europene, şi că către corifeii publicităţii greoeştî,	voî da încă un	tratarea diplomatică	a	cestiunei	israelite
caz de aviditatea, de rapacitatea	clerului fana-	merge in sensul vederilor	ţării,
riot. Esistă in Bitolia un spital,	susţinut prin D. Sturdza încă ar	fl	adus bune	speranţe,
contribuţia locuitorilor. Pe fie care an se faoe	in această cestiune.
căte un tedeum la acest spital, numai spre a in- Pe la 5 August s. v. d. Boerescu se demna pe public să ajute tot cu mai mult. Eî j crede că va fl la Paris, bine 1 Capul epitropieî aoestuî aşezement de bine, 1	------------
Pe ţliua de 28 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10°/,, Oblig, rnrale.............
»	, egite la sorţi,
8%	» domeniale . . .
»	» «5 te la sorţi
Dob. 10 li. Obig. Casai peus. 300 le 7% Serisnrî ftmeiare rnrale f. C. 7°[0	»	» urbane f. C.
8°/0 Impr. Municipal.
» cu pr. Buc. (bil. 20 Renta Română ....
Acţiuni «Dacia». .	.	.
» «Romania» . .
Cupoane rnrale exigibile .
» domeniale , .
» scrisuri »
Argint contra aur . . .
Bilete hypotecare contra aur Rubla hârtie. , . . ,
Florinul..............
Lose Ottomane ....
CURSUL DIN VIENA 8 August
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hârtie
CURSUL DIN BERLIN 8 August
Obli. câile ferate române .	. .
Acţiunile »	...........
Priorităţi »	.....
Oppenheim ......................
Ruble hârtie,................
Stern .......................
Lose Otomane.................,
CURSUL DIN PARIS 8 August
Renta Română.................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 28 (uliii
Paris (3 luni) .....	. .
> la vedere...................... .
Londra (3 luni).....................
» la vedere. .........................
Berlin (3 lu I)..........................
» la vedere........................... .........
Viena la vedere..........................2" 187
Adresa pentru telegrame,
Farao Banzai.
Cump. Vând.
102V„ 97% 102$ 98% 188 *8% 9l % lui 27
73%
HO
68
%
1%
> } /a 2 64
2 17
42 —
8	Aug.
9	31% 5 fii
20 20
122 25
95	10 38 60
96	70 107 10 215 SO
37 60
103
arg.
103
arg.
186
99
92%
101%
28
73%
190
72
arg.
aur
1 %
„ %
2 65
2 18
45 —
2 Aug.
» 31%
5 50 20 122
95	— 86 90
96
213 50 86 10
73 25 78 25 43 75 45 -
99 10 99 65 25 02 is 25 17*a 122 % 122 %
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
DE
S-MPHAEL
FORTI FI A NT, DIGESTIF, TONIC.
RECONSTITUANT
escellent
GrllSt ________________
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferrngiiios elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedă pe tute, fara insa a avea
inconvenientele lor.	prePcris in oboselile 8TOMACHULU1, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENŢE.
(a exige aceşti marcă pe loie sticlele.)	MARTEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in tote pharmaciele.
Deposit in Bucurescî la D-niî Ovessa, droguist şi RisdOrfer, farmacist.
De
MQH7arO'Ca8elediu s^ra' V GllZclI O daJŞculpfcnreî.
No. 24, compuse din mal multe camere cu dependinţele lor.
Doritorii se vor adresa la pro-pietar, care locuesce chiar intr’en-sele.
Or. LUPUS
a’a mutat in Calea Rahoveî No. 53
(Craioveî).
[Perfecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. ALtFEIM
Reuşeşte in. tot-d’a-nna a reda perului alb, culoarea juneţe! sale, ’î comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lncindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi nfailibilă este de a intări perul. Superioritatea şi bunătatea regene ratorului sunt recunoscute in lumea Întreagă.
___Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie roşă'»®©
Deposit principal 114 şi 116 Calea Southamplon Londra (Knglitera)
1 in/larra cu ridicata ta Domnii Appcl <p C-nie in Bucureşti
Vină ar ea en detail in Bucurescî la D-niî Paul Frodel, N. Nicolescv, M. Moisescu, I. N. Arieleanu, F. Gitnthler, Brăila C. Hepites, Craoiva B.u,
Georgevicî
PERFECŢIUNE !
REGENERATORUL UNIVERSAL AL TURULUI
DE
647 Doamna S. A. ALLEN 10 8
IN MARk QUANT1T ATF, LA
p&m <b©mpurni)os ş5
Furuisoriî A. S. R. Doamueî Calea Victoriei No. 37 lângă Pasagml 13ornăm.
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
l)o mai multă te 40 de anl.Siropulă Laroze este prescrisă cu succese Je toti medicii pentru a vmdica Gastnlele, G&stvalgielt, Dyspcpsielc şi Crampele stomacului. Constipatiumle rebele, pentru a fa.cilita digestiu-nea s'a regula funcţiunile stomacului ş'ale intestiueloru.
Siropul* sedativ*
cBromure de Potassium
şi cu cOjă de portocale amare
Este remediulii celu mai eficace pentru a combate Afecţiunile Ănimi't, Epilepsiile Hystenele. Migrena. Cliorea (Danse de Samt-Guy), Insomz nia. Convulsiunilc şi Tusa copuloru in timpulu dentitiuneî. intr' unu cuvîntu in t6te Afecţiunile nervo se._
Fabrică, Sped nune J.-P LAROZE şi Ciă. 2. rue des Ltons-St-Paul, PARIS, şi la principali Spiţeri din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * 6IROPULU DKPURAT1VU de Coji de Portocale amar*
cu lODljRE L)E POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSt; cu Coji d • Portocale şi.de Quassia amara
L“	cu P Oia-IODL'RE OK RHftU
BHHIII'lill i m i l 141	i i b | zumla
No. 37.
C'ALEA VICTORII
f PASAGIU ROUW
Doctorul Grecescu, in strada Diaconeselor No. 8
DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Francieî.
Numerăsele studii făcute de învăţaţii cei mai distinşi a e.poceî ndstre, au j demonstrat că preparaţiunile de fer a Dr. Rabuleau suntsupenore tutulor celor-alte ferugindse pentru tratamentul bălelor urmatăre ^ ChJorosa. Anemie, Palorea feţei, Perderî Slăhăcinnea Copiilor şi tăie bălele causate prin sărăcia sângelui.	.	.	. i
DRAGEELE D-ruluî RABUTEAU : Nu înegresc dinţai şi sunt mistuit.: de stomachurile cele mai slabe fără a produce constipaţiuni : A se lua
2 dragele, una diminăta şi alta sera în timpul mâncărei....
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandai personelor a căror fum-ţiuni digestive au trebuinţă de a fi restabilit!: sau stimulate. A se lua cate
un paharul de rachiu diminăţa şi săra înaintea mâncărei....
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor... Tratamentul fertiginos prin DRAGEELE RABUTEAU este forte economic, ele nu dau Ioc de cât la uâ cheltuială neiritâmnată pe fiecare iţî.
A se feri de oontra-faceri şi pe llaoăncle de fer a D-ruluî Rabuteau, a se cere ca garanţie, marca fabrice! (depusă) purtând semnătura lui CLIN şiC-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RADINE.	_
Deposit in Bucurescî la D-niî Ovessa, C. Gersabek, droguist, si la D-nul Risdofer, farmacist.
SJtlOlK XQkŞGXOT
TXT3STS JEl A. S SX FREZAT i'Cs" SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE! “âSO
SALON PRVTRl COIFAT DAMF
Per, in mare quantftate, Mânaşi, Flori, Perii, Piepteni etc etc. J Porfniuerie din primele case din Paris şi Londra,
Recomandă asortatul seu magasin. un serviciu prompt şi preţnrile moderate
Se efectuează orT-ce comande pentru Districte
jL RB. Adresa pentru telegrame: Pani Coil’enr, Calea \ icto' ei! No. 3
t -	' (l1-611
P.rsănele cari cunosc Pilulele purgative «te
Doctorului DEHAIJT, nu esitad» a'ej.irgade indata ce simt necessitatea. N au a se teme ae desgust, neci de obosăla, pentru ca. co^ţrarii celor alte purgativa, acesta nu lucrează bine, decât atunci c!nd este luat cu alimente bune . cu beuturi intaritore. precumvmu,
—tiwit-	sare alege pentru ase purga ora şimancaieacare
u LnlSiai b.^dupeoccupatmnile selle. Obosăla purgatiune, flmd cu totul anulata prm effectul buneial iment atmnn ntr eb iu nţ	,
"•»' .. decide cineva a reîncepe or. de cate este necessariU;
Cutit de 5 fr. ti ele 2 fr. 50 c., la Fans if.Pa°CCarttctca de 12 pagine We pharmaciele. A exige cu ÎSJSTÎ a cere Manualul Doctorului eontinend instrucţiuni ţn tote (îmbete.	u
OSB.A.UT, volum de 468 pagxnexn limba francei*
că că co oî1
ec = '-3 o -
)Ca • hr
■T? cu <4 S— că _*
03 -£ t 5
a p sos.
Î-S
>S Je->
Doctorul C. Buchholtzer locueşte in str. Smsrdan 16
(Strada Germana)
MERSUL TXLEXTTJF^IR.OFT
PE LINIILE
BDCUHBSEI-BABBOS1BOMAN, BJIfiBBBŞCFVHB11CBOUJMIMI®*1111 S1 TÎCBtmEBUB
Bucupespi-lîarboşi-Roiiian
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Bucur	
Tr a>cc.
Aretarea trenurilor
Tren de pers. T mixt
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
414
467
BUCURiESCI Rtst. p-
Chitila
Buftea
Perişfi
Crivina
Ploescî Rest,
Valea Călugărească. Albeşti
Mi zii Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. pj®c
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hauu Qonaehi Iveşti
_	. .. . Sos.
Tecuci Rest. plec
Mărăşeşti Puf eşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. pjgC. Galbeni
ROMAN Res.. Sos.
Ore M- Ore M.|Ore M.
. dim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13
Ore
seara 9 00
9	14
9	25
9 54 10 19
10	29
10	44
10	53
11	19
11
Kilom de la Roman
12 03 12 11
1 31
11 22
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55
3	10 3 45
p. m.
6 16 6 39
9 00 dim.
dim.
9	10 9 33
10 02
10	20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	84
2	13
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25
dim.
7 05 7 50l dim.
Bărboşi- G a 1 a ţ î
Kilom. da la Barboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.
601
OreM
Ore M.OreM
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Flec
noap
3	30
4	05
Tren de pers,
603
605
seara
3	55
4	80
Koiiian-Barboşî-Biicuresei
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
23
44
55
73
89
103
114
128
147
179
169
206
218
239
ROMAN Rest. Flec. Galbeni Bacău Rest,
Sos.
Plec.
Valea Seacă Răcăciune Sascut
Adjud Restaur. Pufeştî Mărăşeşti
^	„ Sos.
i-i, Tecuci Resi. plec
165 Iveşti 179 Hauu Gonachi 169 Preval Serbeşti
Bărboşi Rest. p)ec
,, . Sos. Brăila Rest. pjec
261 Muftiu
278 Janca	Restaur.
298 Faurei 319 Cilibia
_	.	Sos.
389	Bnzeu Rest. pjec<
850 Monteor
354 Ulmeni
374 Mizil	Restaur
390	Albeşti
396 Valea Căi ugărească Sos
408 Ploescî Rest. plec
427 Crivina 437 Perişu 450 Buftea 457 Chitila
467 BUCURESCÎ Rest, S
Tr acc.	>en de pers. T			
2	6		8	
Ore M.	5re M. 1		jre M 0	
seara			p m. |	
8 30			12	i°
			12	451
9 26			1	17
9 31			1	27
			1	45
			2	25
10 29			2	53
10 52			3	22
			3	41
11 31			4	15
11 55			4	45
12 05			5	10
			5	43
			6	07
			6	25
			6	54
1 36	dim.		7	15
1 51	12	50	seara	
2 23	1	25		
2 31	1	40		
	2	18		
. 3 25	2	54		
	3	28		
	4	03		
4 41	4	35		
4 49	5	OC		
	5	21		
	5	31		
. 5 37	6	16		
5 59	6	46		
6 06	6	56		
6 22	7	IE		
6 32	7	4C		
6 57	8	14		
	8	32		
7 2 e	8	5f		
7 36	9	IE		
7 5(	9	3C		
3* săra	seara			
12
seara
7
8	20 Jseara
Bncuresci-Yârciorova
Kilom de la Bucur.
STA TIU N
Arătarea trenurilor
Tr. ac.1 Trenuri mixte
OreM
17
OreM.
19
Ore M
21
Ore M
	G a 1 aţ I-Biir	boşi		
		Arătarea trenurilor		
Kilom.	STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
de ia		602	604	606
Galaţi		Ore M.	Ore M.	Ore M.
„	I GALAŢI Rest. Plec j BĂRBOŞI Rest. Sos.	p. m. 12 05 1*2 40 p. m.	dim. 7	25 8	00 dim.	dim. 8	25 9	00 dim.
10
24
37
49
70
87
101
108
130
146
156
168
189
206
2l9
235
242
261
261
269
278
286
299
310
325
335
?45
364
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergaui
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Slatina Rsst.
Peatra Balş Peleştî Cârcea
Craiova Rest.
Isaluiţa
Coţofenî
Răcarî
Filiaşî
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin R.
382 VARCIOROVA Sos.
dim 8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
p. m. 1 25
1	52
2	19
2
3
4
4
5 5
45 24 12 50 17 31 6 01
6	47
7	23 ; 52
8	18 y oo 9 20
10 05
10	41
11	19 ti 38 11 55
năpte
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 sera
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
Tecuciu-Bârlad.
Ţâreiorova- Bucurescî
Kilom. de la
Vârci.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac.
4
Trenuri rnix'e
18
20
22
Ore M. Ore M.'Ore MJOre M
Kilom. de la Tecuci	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
			Trenuri mixte	
			13	15
			Ore M.	Ore M.
16 29 36 51	TECUCIU Restaur. Plec. Berhecî Ghidigenî Tutova BtRLAD Restaur. Sos.	dim. 5	20 | 5 53 6	21 6	38 7	06 dim.		p. m. 5	85 6	11 6	48 7	03 7 30 seara
18
37
47
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Sos
Pier
57 Timnea
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
3^5
358
372
Strebaia
Butoeştî
Filiaş
Răcarî
Coţofenî
Işalniţa
Craiova Rest. p^'
Cârcea
Peleştî
Balş
Peatra
Slatina Rest.
Potcăva
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti Rc-st. S°fc
Goleşti Leorder I Găeştî
Titu Restaur, Ghergrnî Ciocăreştî Chitila
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	Ou
1 33
2 21 2 31
382 | BUCURESCÎ R. Sos
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
3	39
4	0
4	42
5	CO p m
p. IU.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26
9	49 10 06
10	25 hopte
dini
5	« C 00
6	33
7	09
7	44
8	18
8	48'
9	15 9 35
em
Bârlad-Tecuciu
le la
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
15
22
86
61
tlERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenî
Berhecî
TECUCIU Restaur. Sos.
dim.
9	00 9 34 9 57
10
10	56 a. m
sear» 9 46 10 16,
10	36
11	w 11 Oo
RSFţjreMÎ, Tinoer.fi. 8tef»u '-«ewn, 8tr. Uu.s.ni U.-Com. T560
www.dacoromanica.ro
APARE TIST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Iii Capitală : 1 an 30 lei, ti luni 15 lei. 3 lunî81el. Iu Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 lei. la Streluâtate: I an 48 lei, 6 luni 24 lei, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURI AN.
Pentru Abonamente. Anunciurt şi Reclame a se adressa:
Iu Kamânia: La administraţiune, Tipografia Hi. Mih&lescu şi la correspondeuţiî diaruluî din judeţe.
Iu Franci»: La Sociiti Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. ’ ’	’
Iu Anglia:	La D-nu Eug. Micoud's. Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
la Austria:	La D-nu B. G. Poppovitz, furnisprul Ctirţef Române, Stadt Fleisehmarkt, 15, şi la L)-nu H.
Schalek, 1. Woflzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-™ pedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame	pe	pagina	Ill-a	....	1	Leu
„	„	,,	11-a...........2	'
Epistole nefrancate se retuşa Articoliî nepublicaţî nu se inapoe/.a. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame 'dacţiunea nu e responsabilă. ^
Prim-Kedactor: STEF. 0. MI0KAILZ3OU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 9 August,— Gestiunea Arab-Tabieî.—
«N. W. Tagblatt,, anunţă, ea tocmai acum s’a obţinut şi consimţimentul Italiei şi FrancieT la acel proect de soluţiune, care s’a fixat de către Austro-Gngaria, curînd după ce guvernul de Pe-tersburg trămise marilor puteri cunoscuta sa notă circulară. Acest proect dispune, ca comisiu-uea să ceroeteze, dacă spre resărit de la Filistra se poate găsi un punct, potrivit pentru construcţia unui pod peste Dunăre. Austro-Ungaria nu va ridiaa nici o obiecţiune in contra punotuluî ales, de oum-va construcţia podului nu va costa pe România prea mulţi bani. Contele Andrassy s’a unit piin urmare cu cabinetul rusesc in priu-oipalul punct al cestiuneî : iu ce privesoe revi-snirea. Doue alte puncte ale propunere! contelui Andrassy, se împotrivesc proiectului rusesc. El oere anume, oa liotărîrile oomisiuneî să fie obligatoare, şi dacă se vor lua numai cu majoritate de voturi, şi in urmă retuşa a da delegatului şeii instrucţiî obligatoare, cum cere Rusia, zicend că o procedere oa aceasta ar putea prejudeoa so-luţiuuea afacere!.
Rusia a adoptat deja acestea modificări ale proiectului seu original.
Seraievo, 9 August. — Focul nu se mai întinde, dar casele şi magasinele aprinse, ard in mare parte, mereu. Pană aourn aii fost duşi in .pital 9 soldaţi răniţi. Marii comercianţii de aici socotesc pagubele oausate. la suma. negreşit cam exagerată, de peste 200 milioane franci. Focul s’a născut diu negrija uni î preparator de spirt cti numele Sclmarz. Poporaţiunea petrece pe atr-a.de şi prin grădini.
Londra, 9 August. — Pe aici se a'ide, că trupele turcescî vor ocupa cat de ourănd păsurile Balcanilor.
Simla, 9 August. — Deşertarea Afganistanului de către trupele engleze s’a inceput şi se vu sfârşi, cum se orede, până la 1 Septembre.
Constantinopol, 9 August. — Consiliului ini-Msterial i se va presinta in curând un regulament organic, privitor la toate provineiele imperiului. El coprinde 900 dd articolî, dintre cari 400 privesc geudarmeria şi armata.
Berlin, 9 August. — Cardinalul Ledochowsky a lost citat pe 4 Septembre, inaintea tribunalului, pentru că a călcat legea din Maifi.
Conservatorii protestanţi au oferit centrului catolic alianţa lor impotriva liberalilor, pentru alegerile la laud-tagul priis'an.
Gastein, 9 August. — Astăzi sosi aici irope-ratul Austriei ; el era imbrăcat in uniforma de general prusian şi purta pe piept marele cordon al ordinului Vulturul negru. Publicul l’a primit ou aplause. întâlnirea sa cu imperatul Germaniei, oare incă este aici, lu foarte cordială.
Petersburg, 9 August. — Marţi au ars doue triburi ale oraşului Promsi -Gorodişte. 4,000 de oameni sunt pe uliţî.
Londra, 9 August. — Bancherii de aici au aflat, că Austria şi Germania ar fi lăcut o învoială, pentru a introduce d’o dată in circulare sistemul monetar bimetalic. Şi America incă a fost invitată să ia parte ; indată ce va consimţi şi aceasta, se va convoca o conferinţă internaţională pentru a readuce argintul la valoarea lui de mai înainte.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”.
de la 11 August — 4 ore seara
Sofia, 10 August. — Pertef-efendi a sosit ieri, simbStă, aduoend beratul de învestitură al priu-oipelui Alexandru, ca Domn al Bulgariei.
Constantinopol, 11 August. — Sultanul e hotărât a ohiăma in funcţiunile de căpetenia ale imperiului bărbaţi animaţi de un spirit liberal. Maiestatea Sa Imperială ia ast-fel iniţiativa reformelor de introdus in administraţiunea Turciei.
Pesta, II August. — «Pester Lloyd» zice, că scie din isvor bun, că călătoria comitelui Au-drassy la moşia sa de la Terebes fcrebue să fie
considerată ca preludiul retragerii sale definitive. Palatul şeii de la Buda e restaurat pentru şede rea sa iu timpul ieriiei. Cu tot isvorul cel bun al inforinaţiunii sale, ziarul esprimă speranţa, că această seire nu se va realisa
(Havas)
1 ne vedea ultime acirl pe pagina 111.
Bucurescî, 3i luliu.
Am luat îndatorirea do a ne ocupa cu circulara trămisă , la 25 luliu, de ministrul de interne prefecţilor din ţară. Ne va fi greu de a ne implini această îndatorire, intr un singur număr al ziarului; greu, căci ea atinge mal toate elementele vieţel noastre publice.
Numita circulară ne-a deşteptat in intris tare şi bucuriă.
Ne-am întristat, căci, sub consiliele ce ministrul de interne se vede nevoit să dea prefecţilor, se citesce o stare socială bolnavă. greu bolnavă, aproape de putreziciune. Mizeria, in care se găsesce mai cu seamă poporaţiunea rurală, singura şi marea clasă positivă a ţării românesc!, prăpădită de ignoranţă, de jaf şi de o vitrigâ administrare, fără dascăl, fără popă, fără doftor in cele mai multe părţi, şi cu atâtea lipitori de slujbaşi, cari e! sug aproape întreaga muncă. — această mizeria ne ameninţă cu o frământare socială, care ingrozesce pe ori-cine găndeşce, cu durere de inimă, la viitorul acestei ţări.	*
Puţine, foarte puţine mesurî s’aiî luat de către stat, de către judeţ, spre a preveni, spre a opri mortalitatea prin sate, mortalitate oare, in multe locuri, intreoe nascerile, şi dar provoacă in poporaţiune o descrescere ce din zi in zi devine mai simţitoare.
Aceste singure linii, diu lunga şi distructiva circulară a ministrului de interne, ne zugrăvesc indestul nefasta administraţiune a aceste! ţări; arată indestul orî-cărul om, care scie să inlănţuiască fenomenile sociali, primejdiele de car! cumplit este ameninţat viitorul României; şi ne resbună impotriva uşureilor liberali, ce s’au sbărlit asupră-ne, căud le spuneam căt de rău este administrată nenorocita noastră ţărişoară.
Da mortalitatea cresce, şi, sub aceste două infioratoare cuvinte, se desfăşuiă negrele icoane a-le ticăloşiei noastre sociali, pricinuite in marea lor parte de nevolnicia cârmacilor politici.
Populaţiunea română se impuţinează, fiind că ţeranul locuesce miserabil, se lirănesce şi mai miserabil, muncesce primitiv, este jefuit şi de arendaş, şi de notar, şi de subprefect, de toţi oamenii stăpânirii; fiind-că viţii au inceput să se incuibeze in bietul creştin, neluminat asupra trebuinţelor sale şi asupra mijloacelor oneste de a şi le îndestula. Eacă căuşele multiple, cari se desfăşură in ochii noştri, aducend acea des-creşcere a poporaţiuniî romănesci, ce iu cu-rind ar putea ajunge 1a, desnădăjduire şi la peire. — Şi eănd aceste fapte îngrozitoare sunt aşa, pretinşii noştri oameni de stat, imbrăcaţi in fel de fel de titluri sforăitore, s’au mulţumit cu discursuri seci, cu făgăduieli amăgitoare, cu desbateri de teorii cosmopolite, cari toate au costat mulţi bani pe naţiune...
Stăm rău ! Bine a tăcut ministrul de interne de a deschis ochii prefecţilor asupra acestei nenorociri, ce se desfăşură înfiorător asupra trufiei nepăsătoare a multora din căpeteniile noastre districtuale.
Dar dacă adevărurile, pe cari un mi-
nistru. de la înălţimea posiţiuniî sale sociale, le spuse ţării, ne intt istează prin însuşi crudul lor cuprins. — simţim oire-care mulţumire, când vedem pe capul administraţi unii interioare, luminând cu dea-măruntul pe subalternii sei şi cerăndu-le cu energie să se pună repede la lucru, spre a vindeca multe răni ale ţării.
Ast-fel circulara de la 25 Iulie a ministrului de interne, abstrăgăud partea sa politică, este o programă adm nistrativă fericit concepută, care va lămuri pe cărmu-itoril judeţelor asupra insemuatelor datorii ce le au. Nu ne aducem aminte să fi mai citit altă dită, de când avem viaţă constituţională, o asemenea circulară ministerială, ce ne infâţişează pe un om, care cunoaşce ţara, ştie ce va să zică a administra şi este hotărât a nu piroti pe jeţul vorniciei.
Cine cunoaşte că bărbatul care vorbeşte aşa de limpede şi cu pricepere prefecţilor, re-presintă in partidul liberal elementul autoritar, speră că această circulare nu se va pune la dosarul prefecturel, spre uitare.
Un punct însemnat diu acest act, este declaraţiunea ministrului, că nu va face politică, ci ra face administraţiune.
Lucrul acesta de mult era dorit de toate spiritele sănătoase din ţară. Destulă politică mucedă s’a făcut in România, in paguba îmbunătăţirilor reale. \renit-a timpul să ne desberăm de această păcătoasă deprindere. ce acum ne dă aşa de chinuit de mal ?
Mare ar fi ministrul, care ar inaugura era unei bune administraţiunl! Şi avem nevoia de dânsa, căci altminterea perim.
Rană acum, aproape necurmat, am avut prefecţi, a căror de căpetenie misiune a fost de a asigura, prin budgetele judeţului şi ale comunei, căt mal multe voturi partidului, in care erau înregimentaţi. Nu era bun prefect de căt acela, ce aducea deputaţi şi senatori guvernamentali.
Ministrul de interne ne face acum a crede, că nu se va ocupa de credinţele politice ale subalternilor săi, ci se va iugriji mult, ca judeţul să fie bine administrat. însemnat progres, mal insemnat poate de cât toate declaraţiile de principii liberaliste, am face, cănd această făgăduială a d-luî Cogălniceanu s ar realisa.
Aceasta, de la apariţiunea ziarului nostru, am cerut o mereu celor de la cârma statului. Veseli am fi, cănd am intălni un ministru, care ar înţelege însemnătatea acestui lucru, in viaţa unui stat, apoi ar sci şi ar voi să’l fâptuiască cu sinceritate şi cu un zel tot-d’a-una deştept.
Este insă ceva, la care, ni se pare, n’a lost cu destulă luare aminte autorul acestei importante circulari.
Fi-vor tuli prefecţii, la cari se adreseză ministrul de interne, capabili de a inţelege şi de a esecuta multele cereri cuprinse in numita circulară ?
Noi, cari ştim, că starea nenorocită in care se găsesce astăzi ţara, se datoresce, in mare parte, la o seamă din prefecţii uedes-toinicl şi cu înclinări echivoce, dintre cari unii sunt incă iu funcţiune, ne indoim despre aducerea la îndeplinire repede a programului administrativ al d-luî Cogălniceanu. Şi timp de pierdut n’avem. Forţa duşmanilor noştri stă in slăbiciunea noastră. Aci este pericolul cel mare. Să ne întărim, de vrem să scăpăm de nimicire. Spre a ne întări, avem trebuinţă, intre altele ca, in capul judeţelor, să fiă oameni capabili, harnici şi cinstiţi. La asemeni oameni să se gândească ministrul de interne, şi ţara va
putea să sară groapa spăimăntătore, căscată dinaintea sa.
Să sperăm insă, că această circulară va fi o piatră de încercare pentru valoarea administrativă a prefecţilor, mult politici, dacă putem întrebuinţa acest termin, ce n’au sciut să cârmuiască mal de ioc judeţele.
Să ne oprim azi aci. Vom cerceta in nu-merile viitoare, cele alte puncte eoprinse in această circulară.
CRONICA ZILEI
Senatorii aleşi iii colegiele vacante din Moldova, şi anume : dd. Gane, Giurgea Gr. Sturza ş: dr. Cin rea. sunt — dupe muu afirmă Mişcarea iu cestiunea israelită, de opiniunea majorităţii comitetului delegaţilor din cam *ră
—x—	~
Aflăm, că comandantul divisiuniî teritoriale diu Craiova ar fi retras, din serviciul administrativ al unor judeţe, pe călăraşi, până nu li se vor clădi casarrne bine condiţionate,
Punctul de vedere al comandantului este drept, dara ne tem un că, cererea sa neputăud fi curând sa'istăcută, administraţia judeţeană va avea mult să sufere, din cauza acestei mesurî: Ren şi una, ren şi alta.
—x—
U-nii P. Tufelcică şi A. Ohristodorescu, a-reudaşiî moşiilor statului Petresci-Măndrescî şi Dumbrâviţa, din judeţul Put na, au cedat gratis terem 1 necesar pentru înfiinţarea unei scoale practice de agricultură.
Eată o frumoasă ofrandă; ea m°rită toată lauda.
—X—
Un decret dmnesc acordă d-luî ministru de de justiţie un concedii! de 30 de zile, pentru a’şî căuta sănătatea, in străinătate.
Cu interimul ministeriuluî de justiţie, pană la întoarcerea d-luî Stolojan, e însărcinat d. Sturza.
—x—
*Mon torul oficial» de azî publică un decret domnesc prin oare sunt numiţî şi pormutaţî o sumă de funcţionari—dela membru de tribunal până la ajutor de grefă.
—x—
Zilele trecute, un locuitor din oomun-a Jilara judeţul Ilfov, s’a ineoat in răul Sabaru.
El se dusese să prindă peşte.
Intrând sub rădăcinile uneî sălcii din marginea rîuluî s’a încurcat in ele, cănd a voit să iasă. Fiiun-că plumăniî lnî nu eratt atăt de puternici ca aî luî James Swone, oare o să vină in Bueureştî, a trebuit să dee ortu popi inainte d’a se putea descurca de rădăcini.
DIN AFARA
Rivalitatea Angliei şi Rusiei la Constantinopol.
Nu mal esistă astăzi nici o îndoială, că căderea marelui vizir Chereddin-paşa şi venirea la cârma afacerilor turcescî a actualului ministeriu din Constantinopol, trebu-esce privită ca un triumf a politicei ruse şi ca o inlrîngere—fie şi numai provisoriă— a inrîuririî engleze. Intr adevăr, Ulemalele aii tost, cari decretară destituirea fostului vizir; dar, întrebarea este, făcut’au ele acest pas din proprie iniţiativă ? Sau după spatele lor se ascunde o altă putere?
O corespondenţă a lui «D. Ztg. ” ne dă nişte interesante lămuriri in această afacere, scriind :
. . . Cabinetul englez poate respuude asta-zî cu inlesnire la Întrebarea, care este adeveratuj
www.dacoromanica.ro
romaniA Libera
urzitor a sentinţei rostite de Ulemale, sentinţă a oarei jertfă a fost Chera ddin şi programul sStt de reforme. întemeiaţi pe raporturile asigurătoare a-le luî Layard, englezii aşteptat! cu in- ; credinţare, ea Midkat-paşa, care se bucură deja j in Asia mica de mulţi aderenţi, să fie chemat ] a juca un mare rol alăturea ou Chereddin, şi, se credea, ca o visită a principelui imperial turcesc, Reckad, la Londra, va incoroua opera, pentru isbăuda căreia Layard eşî consacrase toata tăria sa intru a unelti şi submina.
Non possumus al teologilor turcesei, a tăcut să cadă Chereddin paşa, şi indiciile diplomatice oele inaî iutederate, oari deriva din Constantinopol, sunt de acord a arăta, că mana Rusiei juca un mare rol la aducerea acestei sentinţe teologicesci. încă Înainte de a fi fost cunoscute punctele de reforme a-le luî Chereddin, oabinetul de Peter-sburg dobăndise o deplină cunoştinţă despre ele, in urmarea căreia ambasada turcească din 1 e-tersburg trimese Sultanului o depeşă, ocolind pe Chereddin, in care se zicea, oă cabinetul de Petersbnrg vede iu punctul de reforme , care conţine indatorirea Sultanului, sah de a adopta necondiţionat hjtărîrele ministerialul sah de a-î primi deniisiuiiea, cea maî brutală vetămaie a suveranităţeî Sultanului, la care de cum-va puterile europene vor fi iutrebate asupra acestei pretensiunî, Rusia nu eşî va da cousimţimentul săil, inoredinţată că nu va sta singură iu acest refus. Imediat după această prevestire din Pe-ţersburg, urmă faimosul *non possumus» al TT-lemalelor. care dede peste cap influenţa engleză.
O scrisoare a unui Albanez.
Primul conducător al Ligel albaneze, tâî-mosul Mehmed Aga, fu chemat in zilele trecute la Constantinopol. Mai ele vizir, Chereddin, voi să, se inţeleagă cu el, despre cele ce sunt de făcut in Albania, şi despre modul in care să se reguleze odată definitiv raporturile dintre Liga şi Poarta. Clie-reddin-paşa a eăţlut; dar Mehmed Aga tot nu s’a mai intors. Spre a linişti nedumerirea colegilor săi şi a naţiunei din care face parte, el a trimis insă o scrisoare, i'oar e caracteristică, atăt pentru starea Ligel, căt mai ales pentru desperata situaţiei ne in care a ajuns Poarta. Ea are, in stilul ei naiv, următorul cuprins:
Ve dah de ştire, zice el, că A’ah me-a adus sănătos aici (in Constantinopol), şi că am avui. o frumoasa primire la marele vizir. Miniştrii par a fi foarte favorabili causeî noastre şi ar sprijini-o din toate puterile, cum cer legile prote-tnluî. Dar, după oum aud, eî nu ah puterea trebuincioasă. Aici toate le hotărăsc Francii. 1) Nenorocirea imperiului este mare. Sultanul nu eşî poate esecuta voinţa sa. Frica de Franoî e atăt de mare, in căt rugăciunea Ligeî, de a i
1) Turcii numesc pe Europeni in genere : «Franci».
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE>	39
ARTICOLUL 47
se da arme, nn poate fi primită. Speranţa noastră se sprijinea ’e pe b aţele noastte. Nn ve re-oiţî in zelul vostru pentru sfânta eausâ.
Franci a- şi Germania
Raporturile «amicale», despre cari vor-jesce continuu diplomaţia francesă şi germană, că ar exista intre statole ce repre sinta, nu aii temeiii de căt in ce privesce diplomaţia. Poporul frances şi poporul german se urăsc astăzi ca şi maî naiute ; poate mal mult incă
Ori de căte ori se ofer ocasiuni, in cari poporul, opinia publică, şi dintr o ţară şi din alta, să-şi poată manifesta voinţa lor, cu sinceritate şi dănd la o parte formalităţile şi scrupuliî lume! oficiale, dorul de res-bunare de o parte, ura de cea lalt.ă, rees cu o invederare de netăgăduit.
Cel dăutăift, cari şi-au dat pe ţaţă ostilele lor sentimente, au fost Nemţii. In şalele esposiţiel universale artistice de la Miin-cher, esposiţie la care au fost invitaţi şi Francesil, Nemţii au imţodobit mal multe din ele cu tablouri resboinice, cari infăţi-şază toate infrăngerile Francesilor din an i 1870—71. Ne aducem bine aminte, că Francesil eliminară din esposiţia lor universali din anul trecut toate tablourile de această natură, priu cari s’ar fi putut atinge suscep -tibilitatea participanţilor germani.
Nemţii nu au fost delicaţi, cum se vede; unele din ziarele lor osândesc această purtare, dar in zadar : spiritul de duşmănie s a accentuat încă o dată intr’o strălucită lumină. Şi aceasta e destul.
Francesil nu au remas mal pe jos; provocaţi prin fapte de acestei, ei s’aft grăbit a respunde prin altele.
Ou ocasia serbătoarel de la Nancy, colonelul Langlois rosti un discurs, in care zise, că Nancy, vechia capitală a Lotarin-giel, adăpostesce in sinul el 15,000 Elsa-ţianl desmoşteniţl... Fiind că eraţi de faţă ciucl miniştrii şi prin urmare adunarea avea un caracter eminamente oficial, colonelul Langlois nu zise, că Frauda trebue să atace pe Germania, dar că ea se va şti a-pera. Cine are de gănd să se opere insă, crede intr’un atac, intr’o luptă apropiată,
Mal desluşit a fost secretariul general a prefecturel Ardennilor, Lambert. Acesta pre-sidănd, in locul prefectului, care nu era de faţă, o intrunire, impreunată cu petreceri, a societăţel de tragere la semn din departamental săii, rosti aceste cuvinte, pe cari ni le transmite ziarul local „Union Liberale »:
Nu este poate departe ziua, când Frii.noia va cere de la copii s8î sprijin şi resbunare; să fim gata pentru acest moment. Eh beah in sănătatea voastră, viit >rî soldaţi, in sănătatea cura-
sa; «voih mî-a z>s el, să mă plătesc de societatea pe care am atins’o supuindu-mâ uneî miş-oărî negăudite. M'ah condamnat cinci ani la muncă silnica, voîh tace ceî cinci am; dar in
DB
A DOLPHE BELLOT
PARTEA II.
istoria unei copile scrisa do ou insâşl
XIX.
— Urmare —
Se intrerupse puţin, apoi continua :
—	Bietul t8n8r ! aşa de iucântător... Şi cum vă iubea / Nici o dată acusat nn ’ml-a inspirat maî multă simpatiă .. Sciţî d-tră, că am plăns când am văzut că nu l’am putut scăpa. A ! sub haina de advocat e de multe orî o inimă, in care lumea nu crede. Lumea le zice *E elocent, spre a mişca pe juraţi, plânge spre al atinge, el insă nu e mişcat, lacremile sale sunt prefăcute». Şi ce des se inşală, D-zeul meh ! şi de căte orî ni se intămpîă să vărsăm adevărate lacremî. Dar spuneţi’mî, uu ’şî ah făcut toată condamnarea ¥ Cred că i’aţî cerut graţia sah cel puţin o micşorare a pedepsei.
—	Nu!.,. zise ea, cu tristeţa.
—	V’a refusat’o ¥ Pentru ce n’aţî venit la mine! Am căţî-va amioî prin ministerul de justiţie... V’aşî fi recomandat lor şi cred că v’ar fi ajutat.
M’am gândit la d-ta scumpul meh, respunse d-na de Hamei; dar fiul meh» m’a rugat sănii umere nimic. A voit să’şî sufere toată pedeapsa
urmă voih fi scăpat de ea, nini°nî nu va avea dreptul să ’mî impute greşala mea. şi voih putea ţine earăşî capul sus.»
—	Ear ilusiunî de tănăr, zise advocatul, fiul d-tră cred că a văzut astă-iji, că greşii Nu se plătesce nioî o dată ciue-va către societate, cănd a suferit orî-ce pedepse. Căoî pe lăugă cele legale sunt altele zise accesorii, contra căi ora s’ah rădicat iu zadar maî mulţî juriscousulţî lum'naţî.
Apoî deschise codii, pe care din obiceiu ăl avea incă in tot d’a-mna lăngă el şi este :
«Articolul 47 al codului penal;
«Ceî condamnaţi la muncă silnică pe un timp oarecare, sau la închisoare, vor trebui să fie supuşi, după sfărşirea pedepsei, in timpul întreg ei lor vieţi, la supravegherea înaltei poliţii.-»
—	Fiul meh, zise d-na de Hamei cu o voce mişcata, s’a sustras de la aceasta suprave-ghiare.
—	Şi cum ? zise advocatul, nu inţeleg.
—	In momentul liberăreî sale, respunse ea, i se dete o foae de drum, arătăndu-î caDa de c »re nu trebnea să se abată şi locul unde trebuea sa locuiască şi de oare nu se putea depărta subt pedeapsa..,.
—	Rubt pedeapsa, continuă d-nu X..., de a căloa acest articol, care zice oă orî-ce nesupunere la regulamentul impu ■ de i nalta poliţie, va fi pedepsită de tribunalul ooreoţioual cu in-chisoare pănă la cinci ani.
gioşilor voştri conducători şi a căpetenieî noastre a tuturora, a preşedinteiuî republice!, Grevy,
Tot cu acest prilegift, un fost deputat, Jouvenal, declara, că după părerea lui un resboift cu Germania este iminent.
Ulemalele despre programul de reforme a lui Cliereddin paşa.
Un document politic mal umoristic, in unele părţi, ca aprecierile făcute de Ulemalele din Constantinopol asupra proiectului de reforme a luî Chereddin paşa, cu greu am putea găsi. El zice :
Legea ministrului nu indreptăţesce pe Calif, să pue lăngă sine o putere, care se fie superioară putereî sale proprii. Califul trebue să guverneze singur, şi ca domn şi maestru să poarte domnia. Miniştrii nu trebue să aibă nici o dată drepturi maî marî de căt cele de neşte representauţî, şi trebue să fie tot-d’a-una dependenţi şi supnşî.
Ar fi prin urmare o călcare a principiilor ne schimbăcioase a luî Şeri — cari trebnesc să reguleze acţiunile orî eăruî Calif —, dacă puterea supremă ar fi transmisă de la Calif asupra ministrului. Marele vizir nu este de căt ministru, şi ministru să şi rămăie ; atribuţiunile sale sunt acele ale unul ministru, oare nu poate avea nieî o dată un alt stăpănitor de căt pe Califul, căruia trebue sS-î dea seamă despre lucrării 3 şi datoriele sale. Pentru acest motiv, se esplioă, cum nu se poate admite cererea, ca primul-ministru să fie investit cu puterea supremă.
Considerând neoesitatea, ca Califul să dea o prescripţiune, după care să se compue ministe-riul, noî faoem, ou cea maî mare supunere, următoarea propunere ;
Cabinetul să se compue pe viitor dintr’un mare vizir sah prim-ministru şi din 13 alţi miniştrii. (Urmează o listă). Fie care ministru are departamentul sâh, sub ordinul Sultanului, care ăl investeşte cu funcţiunea sa şi ou care stă inti’o legătură continuă şi direotă; ministrul are funcţiunea sa, pentru oa să administreze şi să guverneze. Singura funcţiune a marelui Vizir sah a primuluî-ministru, va fi prin urmare, aceea de a presida consiliul ministerial, de a conduoe de’baterile şi de a fi intre Sultan şi miniştrii sgî mijlocitor, in ppnsfătu-riile Iov.
Şeik-Ul-Islamul dimpreună cu 12 Uleia ale aii dus in persoană Sultanului această hotărîro a lor. Ca resplată Sultanul le dede, iie căruia, o pungă plină cu aur. Poate «sta o aşteptai! in prima linie şi Ulemalele.
Şi armata remâne neplătită luni intregl; funcţionarii de asemenea...
Politica Austriei.
„N. fr. Presse" constată, intr’un articol, intitulat »Rusia şi Austria," marile vicii ale politicei austriace, nu numai de cănd conduce afacerile streine contele Andraşy. dar in ce priveşte intreaga politică tradiţională a Austriei.
"Nu am ştiut să ne câştigăm nici un prietin, nici un aliat intre statele învecinate*, aceste este resumatul primei părţi a articolului; foarte mare adevăr, pentru care de vină nu este insă de căt numai ea insăşl, Austria.
In a dona parte, articolul trece in special la politica contelui Andraşy ţaţă de Rusia, ou o-casia ultimului râsboh.
«Politica luî orientală, zice el, nu est-* iu esenţa sa, orî cat s’ar tăgădui, deoăt o copie a politicei luî Buol-Sohanensteiu, pe timpul râs- . boiului Crim >el. Cu acelaşi mijloc,el ajung1 acelaşî scop. Bnol refnsâ pirticiparea Austriei 1» resboiul contr i Rusiei, Andraşy respinse tratatul de aii anţăcu Anglia; Buol trimese o mare armata de observaţiune in Galiţia, A.idrasy intră in Bosnia; şi una şi alta costă milioane nenumărate, numeroase saer ficiî de oamenî, şi resnltatul este astăzi acelaşi, ca şi inainte cu 24 de auî: Austria nu a dobândit prietenia nieimuî, dar şî-a atras duşmănia Rusiei,
După aceea «N. fr. Presse" arată, cum este urită Austro-Ungaria de Bulgari, Şerbi şi Muntenegreni, la a căror libertate şi mărire teritorială lucrase atăt de mult; cum la Sofia, Belgrad şi Cetinie iafluenţa guvernului austro-ungar este nulă, pe cănd a Rusiei este prea puternică, hotărîtoare. Luarea Novi-Bazaruluî, o întindere pănă la Salonic chiar, nu numai că nu va îmbunătăţi această situaţiile, dar o va face şi mal rea.
Care este urmarea? „N. fr. Pi'esse* nu o desvolta; ea constată numai actualitatea. Fie care din noi şi o poate inchipui insă : un resboift căt mal apropiat, un resboift pe viaţă şi moarte, intre Rusia cu statele el slave şi intre Austro-Ungaria.
Cercetările istorice ale d-loT Densusianu
Misiunea, ce academia romană a incredinţat incă in apul ţrecnţ, d. Nic. Denşuşiami, eşte din ce in ce maî bogată iu resnttata îmbucurătoare; d-luî s’a însărcinat a oeroeta şt studia arhivele şi biblioticele din Ungaria şi Transilvania, a nota şi copia documente, manuscrise, publica-ţinnî rare şi in fine orî ce inontune-'t, ce ar avea interes pentru istoria şi literatura romanilor |u genere şi maî cu seamă ce se rapqartă la istoria revnluţiuneî de- la 1784, făcută de romanii din munţi’ apuseni a( Ardealului sub condur cerea luî Horea.
—	Seim acest articol, zise d-na de Hanvd, şi cu toate acestea, adăogâ ea, fiul meh şî-a ars hârtia de drum ce i se dedese, şi şi-a schimbat numele, oa să facă' să^ue peardă urma şi a venit să locuiască la Paris.
— La Paris, iu care aţî şezut aşa mult inainte, striga d-1 X..,, şi nu v’aţî temut, că veţî fi recunoscuţi?
—	Şi cine ne ar fi putut recunosoe, domnule ? înaintea celor cinci anî de la Tflulon, George locuise, sciţî, in America. Părăs's*1 Parisul la două-zecî de auî şi se întorsese la treizeci
Zece anî, in cari faţa se transformă, trăsurile se desvolta Era aproape un copil, devenise nn om: ceî doî anî aî săi in America largă acea femee iubită şi curată ; procesulsâh, condamnarea sa, apoî cinci anî la Toulon, cinci anî de suferinţe fisice şi morale, necontenite, teribile!... insomnii, râh nutriment, lucrări obositoare in arsenal şi in port, earpa eşpus la Mistral, vara subt un soare arzător, şi drept vestmânt o haină şi un pantalon de lănă, o căciulă pe cap, şi lanţuri de picioare. Fără foc, fără acoperemânt, fără aşternut, care să ’î întărească corpul obosit şi să 81 apere de frigu; uopţeî... A ! domnule, ast-fel de dureri, ast-fel de suferinţe schimbă un om, şi dah fisiono-mieî sale ceva oare te face a nu ăl maî ou-noasoî, De două sah de treî ori, s’a intălnit cu veobî oamarazî de scoală cari nu 81 ah recunoscut.
—	Dar d-v., d-uă, nu aveaţi altă dată ounos ciuţe iu Paris ?
—	Nn. De la plecarea bărbatului meh iu A-
merica, acum doue-Zecî de anî, mă retrăseih şi eh di i lume; trăiam singură cu fiul mefi iu un colţ al makalaleî Sfăntu-Gernianu: departe, foarte departe, de locul unde locuesc as-tă-<JÎ.... Rarele persoane ce mă visitau nu maî sunt sah ah părăsit Parisul.... Şi de alt-njin-terî, dom mile singur nn ni8 eunosceaţî adineaori. Cn toate ace tea ju timp de treî luni, sunt aoum opt anî, cănd procesul luî George se instruia v8 vedeam iu toate zilele şi aveaţ cu mipe lnngî convorbiri. A! m’am schimbat şi eh mult, am suferit şi eh ! Ţoale durerile luî le-am simţit şi eh... Şj pot spune, că doî suferiam condamnarea,
Tăcut, aşezat lăugă ea, d, X... aştepta să coti-tiuue.
— Da, zise ea in fine, m’am dus să locuesc pe cheiul Toulonuluî, aproape de arsenal. Din fereastra mea ’l vedeam căte o dată lucrând in port, sah trecând iu © luntre eu soţii seî de lanţ, sub conducerea unuî păzitor. A ! domuule, ce suferinţe se aseamănă cu aceasta! Şi cum le am indurat, nu soiu ! Dar ’l puteam oare părăsi ? Nu trebuia oare să ’l ajut, să ’l încurajez, să ’şl ţie jurământul oe i smulsesem de a
nu atanta la viaţa sa!... Scia unde locuiam
din oare care părţi ale oraşului putea sa vada ferestrele mele, nu distingea trasparintele mele dar zăuea o umbră departe prin spaţiu şi lucra, auferia, ou privirea îndreptată spre această unabrâ.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
Resultatul cercetărilor făcute iu arhivele şi biblioticile diu Pesta, unde d. Denşuşianu şi-a Început lucrarea sa, le a romnnicat academiei noastre. Nu voim a in ista asupra importanţe! acestor resuitate, pentrii că aşteptăm ca ele să fie sat! publicate satî cel puţ'n stud;ate in curând.
După terminarea cercetărilor făcu'e in Pesta, d. Denşuşianu a m< rs la Oradea-mare, unde a aflat documente şi manuscrise de o valoare nu maî puţin insemnată, ot cele din Pesta. Bată ce aflăm ditr’o scrisoare pârtie jiară, in priv nţa re-sultatelor ceroetărilor d-i ale iu bibliotecile din Oradea-mare :
Afară de maî multe doc mente privitoare la Revoluţiunea lui Horea (1784), ce le-a copiat din arebiva comitatului Bihor, a aflat in biblioteca episcopiei:
Cm '1 cronice manscrise de a Roman el şi Moldavi e).
33 Tomuri din ooleoţiuuea de documente a lu! George Şincaiîi, care ajunge pană la anul 1803 ;
Un respuns scris de Şincaiil iu limba latină, la critica ce o făcuse Bder la Bupplex libellus Vulachonim, presentat la 1791 imperatulu! Iosif II şi diete! diu Cluşiîl, prin care Romani! pretindeau restabilirea lor in usul tutulcr drepturilor naţionale, deopotrivă cu c*de alte naţiuni ale ţereî ;
Un dicţionar zoologic, botanic şi niin ’ralogic in patru limbi, tot de Şincaiil ;
Doue anexe la cronioă : un indice in limba româna şi altul in limba latină ;
O tradu ’ere latină a tomului II al cronice!.
O istorie naturală, lucrată tot de Şincaiil, şi alte manuscrise de ale aceste'-,i.
Toc in acea bibliotecă a aflat vre-o treî-z-eî volume manuscrise de a lu! Samuilă Ohiin, istorice, linguistiee şi teologice;
Maî multe scrier! şi fragmente inedt- de a lu! Petru maior, Samuil Vulcan şi de ale altora.
Starea in care s’ail găsit aceste pivţioas1 manuscrise, un face onoare foştilor episcop! a! Ora-deî. Manusorisele s’aă aruncat pe jos prin nisoe odă! am stecate ci alte hărţi!, şi servea fl deco-voară pentru sfinţiile lor şi pentru serdioriî şi străini!, car! treceai! prin acele odă! ; volumele erai! rupte in bucăţî. Sperăm, că actualul episcop se va ingriji de bună păstrare a acestor preţioase., manuscrise şi nu se va faoe culpabil de nepăsare către ela, ca predecerori! sfinţie! sale.
Ţot din acea oorespodenţă atţăm, că i). Deu-şuşiami - după terminarea acestor cercetări a plecat lan Cluj şi. la Ţaga, sat lângă Gherla, unde este;reşedinţa Comiţilor Vass, la care s’a află-postjtV.Şifnaiă in vremuri grele ; acolo se poate sa se mâl. ftlţei inpă uneţe manuscrţse de a le i|usţrulu!-cronicar.
-------.	- 1.1. J-------------
ARENA ZIARELOR
«Românul", vorbind de cestiunea israilită, voesce a arăţi că dacă există pericol in acordarea de drepturi politice jidovilor, apoi acest pericol nu* se poate preîntâmpina, după organul radical, u< snpunăndu-ne voinţei Europei, ci trebue căutate toate mijloacele ca să putem convieţui eu noii inpământeniţî. Aceste mijloace, organul d-lui Roseti, le află in ameliorarea radicală a stărel ţăranului, şi nu prin scădere de imposite sad acordarea de paineiturl de pe moşiile statului s’ar putea ameliora ea, ci prin înlesnirea de mijloace bănesc! care să-I permită a pultiva colţul fie pământ ce posedă azi, sustrăgăndul astfel de la grozavul flagel ce ’1 ruinează şi care se numesce camăta sătească.
Ast-fel, adaogă organul radical, şi ideea de netoleranţă va dispare din spiritul fiecăruia, şi interesele noastre sociale şi economice nu vor ti jicnite.
N’ar fi insă mal bine ca să săvârşim a-ceaştă operă importantă, incepută de la basă, de (a temelia noastră socială, şi apoi, fiind bine pregătiţi să priimim in sinul nostru pe apeştl cămătari despre cari, «Românul*, şi (ace ilusiă că, ne maî aflând demorali-sătoarea înlesnire a carneţel, vor fi siliţi să şl schimbe (?!) obiceiurile atăt de antipatice şi de vătămătoare tutulor societăţilor in miz-lopul cărora trăesc?
*** „Timpul* se .intoarce cu doi trei ani inapol, spre a compara guvernul Catargi cu guvernul radical. Pe cănd cel dăntăiti, zice foaia conservatoare,; voia să dea ţărel independenţa el pe cale pacifică, radicalii mau pptut-o căştiga nici iu urma uuul resboid
crâncen, aici in urma perdereî a trei judeţe şi modificărel nevoită a arî 7 din Constituţie.
Apoi, spunând că trebue să cedăm Eu ropel, şi să dăm ceva, se întreabă ce facem pe tărâmul social şi economic.
Apoi iu privinţa acusaţiunilor ce radicalii lâcead guvernului Catargi, că era vândut Austro-Uugarieî şi că fie care cruciuliţă, decoraţie etc. era semnul de înfiorare al unei trădări naţionale, organul partidului conservator, le pune această dilemă:
Din do iă mia: or! că fit-ce decoraţie străină este in adever semnul de înfierare al unei trădări naţionale, aceasta tnaî ales in r’mi reaboii! din care iese ţara ruinată şi ciuntită, şi atunci toţî patrioţii noştri subliniaţi sunt nişte trădători, — s iti că teoria aceia, emisă de denşiî p -cănd eraii in opoziţie nu esta adevărată, şi a-tuno! toate aeuzările, toate insinuările in privinţa venzări! guvernului conservator la austro-maghiarî, pe preţul deooraţiilor, nu erai! de căt nişte miştliî.
*'* «Binele public®, profită de circulara d-lul ministru de interne către d. inspector general al gardel civice, spre a vorbi de această instituţiune, a căreia situ 'piune e azi mai mult de căt anormală.
Constată, că unele din ziare ad tăcut, iar altele s aii mulţumit a semnala neajunsurile acestei a patra puteri armate neajunsuri semnalate şi de d. Cogălniceanu in aşa numită adresă-circulară, şi cari, după organul fraeţionist, sunt poate cele maî neînsemnate.
Arată apoi căuşele cari aă contribuit şi contribuesc a lovi in această instituţiune şi semnalează măsurile ce trebuesc luate pentru a se reda acestui ui patrulea; element al putere1) armate, prestigiul ce merită.
VARIETĂŢI
întrebuinţarea curentului galvanic contra boa-lelor simulate.
Este cunoscut, z ce «Gaz med.-chir,, cu cătă dibăcie simulează mulţi indivizi diferite boale spre a scăpa de recrutaţivme, închisoare, mun^ă et-. In multe Caşuri medio . 1 rămâne in dubiu, sau e for1 at a sunune la o obşervaţiune indelnn-gată pe presupusul, simulat.
lu Prusia, medici! legiştî şi militar! întrebuinţează de maî mult timp eu succes curentul galvanic cpntra tliyerselor boale simulate. O boală reală o vom recunoască deja la pr piui curent, elecţric, pe oănd la simulanţii cerbiooşî primul curent maî tot d’a una va rămânea fără nţoî un efect, insă li al douilea, ceva ma! puţernic, de sigur ne vom ajunge scopul; cacî simulantul săi! se va trăda in mijlocul acţiune! curentului, săi!, persistând chiar ia curentul al doilea, la al treilea cu toată certitudinea nu o va suferi, agentul galvanic ’î inspira atâta groază, iu căt prefera a se da pe faţă.
MOMENTE DE DISTRACŢIE.
Dn medic ăşî trimese pe clienta sa la nişte bă! Acolo, avea un prietin, de asem-mea medio, căruia voia să’şî recomande cu dinadinsul >rie-tena sa suferindă; pentru acest motiv, ă! dă o, scrisoare sigilată, pe care, ajungând U bă!, avea să q imanneze medieuluî de aoolo. Dima curioasă ca toate femeile in genere, deschide insă scrisoarea, şi ciţesoe spre marea eî surprindere şi indignare, aceste rîndurî ;
«Scumpul mei! amic! Vă trimet o — găsoă. Ei! i-am smuls deja multe pene, dar ai! remas căte-va şi pentru d-ta... smulgele. Noroc! Al d-tale...»
*
* *
Un ţăran neamţ intră intr’unul dtu teatrele Miinohenu-luî. Cortina se ridică şi actorul care păşesce maî intâiO, pe scena, are o isbitoare asemănare cu judecătorul lu! de pace. După aceasta intră alt actor, căruia presupusul «ji.de-cător de pace» el spune ceva la ureche, dar negreşit cu un ton inalt, cum o obiceiul iu teatru.
Ţeranul cum vede aceasta, ăşl ia pălăria şi voesce să plece.
—	Ce vrei ? ăl întreabă unul din privitor!.
—	Să plec, respunse ţeranul, j — De ce ?
—	Nn veijî, replică el ou navitat?, că d Eckliof (improvisatul judecător de pace) vrea să spue ceva la ureche d-luî celuia şi tt-nu acela j
să vede, că e surd, căcî d. Eckhof i striga. şi ( ve<J! d-ta, nu se cuvine să ascult ce are să-î spue...
* ,
* *
Regele Prusie!, Wilhelm III, eşia din teatru; direotorul teatrului el însoţi păuă la trăsură. Diu intemplare tocmai atuncî trecu pe acolo un băiat de cismărie, care strigă, intorcăndu-şî ois-ma ce ducea, un stentoric «dob toc de» !
— Mie-uiî zice, Maiestate 1 observă ou un glas foarte serios şi afirmativ, cnrtesannl director.
NOTIŢE LITERARE.
Progresul medical român, Nr. 28, cuprinde următoarea materie :
Revista. — Regimul alimentar al ostaşului.
—	Farmacie. — Societăţi scimţifioe. — Codul medical. Tabloul statistio al arond'smentuluî Sabaru. — Consiliul de igienă şi salubr tate publică al oraşului Bucurescî. — Starea sanitară a o-aşulu! Brăila. — Mişcarea populaţiune! capitale!. — Varietăţi. — Foileton.
Biserica şi Şcoala are in Nr. 30: Un o«r-culariu. — Eduoaţiunei in China (continuare);
—	Protocol (u mare); — ,Procesul Gabiei şi Tesuiţiî; — Diverse.
Familia, Nr. 54, cuprinde; Cine se s ‘.timpesee răi! nemeresce (urmare) de Tb. Alexi; Cercetări istorice in Oradea Mare, de Nic. Denşuşianu ; Sesiune-a estraord. a Academie! rom ine; Cronica lume!; Literatura şi art>; Biserica şi Seola; Ce e nou.	.
Nr. 55, are: Negriada, uu fel de critică; Beţia mea, |ioesie de S. Tăut c i potretul acestuia; Cine se soumpesce răi! nemereşte (urmare) de Th. Alexi; Membru aoademi î romănJ; Păcatele conversaţiuiieî ; Băile de la Tuşii id; Iluzia ş ; Radeguud; Cronica lume!; Literatură şi arte; BDerica şi Scoală; Societăţi şi Institute ; Ce e noi!.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 31 Iuliu — 9 ore dini
Berlin, 11 August. D. Roeresou a plecat ier! la St. Petersburg.
Gonstantinopo', 11 August. — Se răspândeşte sgomoţul, că Midliat-uaşa, guvernatorul gen'ral al Syriel, ar fi obiămat la Constantinopol.
Respnnsul Porţi la Nota sărbă, relativă la o cerere de indemnitate pentru păgubile causate prin incursiunile Albanesilor, combate preten-ţiunile esagerate ale guvernului din Belgrad, respingând de altmintrelea toată responsabilitatea acestor fapte car! aî! fost urmarea agitaţiuni! produse in ţară prin ultimul răsboiî!.
Londra, 11 August. —«Daily-News» asigură, că Englitera e hotărâtă să ceară Porţi! ou energie esecutarea reformelor, maî ou seamă in Asia-mică'
După «ţHily telegraf», Franţa şi Italia ai! aderat la vederile cabinetului austriac in Gestiunea Arab-Tabieî
Sgomotul după oare lordul Duff rin, ambasadorii' Eegliter î la Petersburg, ar inlooni pe d. Layard la Constantinopol, se acentuează din oe in oe mal mult.
Camera Comunelor se va amâna pentru vinerea vi toa-e.
Bely adj, 11 August. — Toate procesele verbale. in privinţa fixăreî nouilor graniţe sie Ser-b:el, de o parte cu Bulgaria, şi de cea Taltă cu Turcia, ai! fost azi ratificate.
Viena, 11 August. — Se telegrafiază din Constantinopol către «Corespondenţa politică» oă recons'ituirea ministerialii! otoman intr’en sens liberal, favorabil reformelor, e considerată ca iminentă.
Aceiaşi foaiă crede a sci, că Poarta şi a respins incă in un n od categoric Cererea de indemnitatea făcută de Serbia pentru incursiunea Albanezilor pe teritoriul eî. Poarta rejuză numai de a adera la guma cerută, găsind-o prea exagerată.
— de la 12 August — amiaz.
Londra, 12 August. — Ier! seară s’a discutat in camera comune'or moţiunea d-luî Gold-smid in privinţa intervenirei Anglie! in afacerile Egiptului, d. Northote a făcut elogiurî ad-ministraţiuneî 'ostului guvern Nubar-Wilson-Bliguieres, el a lăudat asemenea atitudiunea şi purtarea d Iu! Wivian consul general al Anglie! la Alexandria faţă ou ultima crisă egipteană. Cancelarul tesanruluî a zis oă guvernul regine! n’a intervenit in acesta oestiune de căt numai
pent’-u ea să impedioe de a se stabili anarhia in Egipt şi pentru a evita ca o rea administraţi une să ruineze de tot ţara.
Discnţiunea s a terminat fără a se ridica uicî
un incident.
Neapole, 12 August. — Se pare botărît că fostul Kediv Ismail-paşa se va duce la Constantinopol in cursul septămăneî viitoare ou auto-risarea Sultanului, de la care a cerut o inter-vedere.
Londra, 12 August. — «Standard» relatează sgomot 1 după care corniţele Andrassy s’ar numi in curend presidentul ministeriuluî ungar.
Se telegrafiază din Berlin către «Morning Post: «D. Boerescu a plecat la Petersburg unde ’şî va pune toate silinţele pentru a ajunge la o soluţie a oestiune! israelite care să satisfacă exigenţele cabinet°lor europene fără a vătsma interesele primordiale ale României.
Căt pentru cestiunea Arab-Tabit «Morning Post» zice că Puter le continuă a sprijini cererile Românie!.
(Hav&8)
In cea d n urină, tragere a Loteriei de bani Hambar-giană, s’aâ câţtigat d’un client la Iaşi uuul din cele mal insemn-te căşti ,url cu No. 24,715. — Pârtie pa<-e i Ro-era iieî la această Loterie de Stat devin din in (ji maî însemnată.
Biroul principal de Loterie, Isenthal &-nie in Hamburg publică prin ziarul rostru de azi deja a 4 Serie, a acest-f Loteriă grandioasă. Scopul ne este de a atrage in deosebit atenţiunea asupra anunciidui meoţ-ouat de oare-ce nu se tratează aci de nisce promese sau bi'ete de participat ci e vo-ba de Losuri de Stat fiind garantate cu toată averea guvernului german la Ha-nburg.
Jalnica familie ( osta-Furo, adănc pâ-trunsă de durere pentru incetarea din viaţă a prea iubitului fiţi, trate, unchii! şi cumnat
Colonel Dimitrie Costa-Foro
decedat la Viena la 23 Iuliu în vîrstă de 65 ani
Are onoare ă face cunoscut această dureroasă pierdere tutelor amicilor şi cunoscuţilor decedatului. Cermoria inmormănt.ărel va avea loc joi la 2 August ora 4 post-meridiane, in capela cimitirului Şerban Vodă (Belu). .
Rugăm că această să se considere ca invitaţie, pentru am cil şi cunoscuţii decedofu-luî care din eroare poate, nu vor fi primit invitaţie personală.
CURSUL slK l'R.K'd
MARE CASA DE SCHIMB
LA
fi
IS ui •sa ISucuresci
I. fi. FEHT10&F-(ii BI]\ZAL
No. 48. Stkajia Lipsoani No. 48.
Pe ţliua de 3i Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rnrale. ....	.
»	, eşite Îs sorţi. . .
8%	> domuniale .....
»	, hş te la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Cas»! pons. 300 let 7% Sensuri funciare rural'- f C.
7«/0	»	»	, urbane f. C.
8% impr. Municipal.

cn pr. Buc. (bil. 20 Renta Romănă .....
Acţiuni * Dacia»............
» «Remania» . .	.
Cupoane rnrale exigibile .	.
» domeniale > . .
, scrisuri »	.
Argint contra aur .	.	.	.
Bilete hypoteoare contra aur.
Rubla hărtie.................
Florinul..................
Lose Ottomane . . .	.	,
CURSUL DIN VIENA 8 August
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hărtie
CURSUL DIN BERLIN 8 August
Obli. căile ferate român- .	.	.
Acţiunile	»	> •	•	•	.
Priorităţi	»	>.	.	.	,
Oppenheim....................
Ruble hărt'e..................
Stern..................... . .
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 8 Augnst
Renta Romănă..................
Lose Otomane..................
SCHIMBUL 31 lulifi
Cump. VSnd.
102%
•7%
log
188
98%
92
10i%
27 78% L0 70
'l
‘/a
IV,
, % l 68
’ 17
42 —
6 Aug. 9 32% 5 50 19 60 123 75
103 % arg
lo3%
arg.
lt>5
9«6|g
92%
n>2
28
74
Ih6
75
arg.
aur
\
2 67
2 18 45 —
5 Aug. 9 3 i 5 50 19 70 128
95 F0 37 90 97 25 107
216 25
35 50
95 40 87 60 97 107
215 IO 86 60
73 25 73 45 25 48 75
Paris	(3 luni) ...	...............99 '0
»	la vedere.......................... 99 75
Londra (3 luni)............................. 25 05
»	la vedere...........................25 17 I
Berlin (3 lu I).............................122
»	la vedere..........................123
Viena	la vedere	...	............2 18
Adresa pentru telegrame,
Ferata Baniţa*.
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
^ p0G2Aptf/4
ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESCI
W H Strada l ipscani 13
Recomandă atelierulii seu asortata cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE

«r msim cu yapo» -a»
ast-fel ca se află in posiţiune de a eseeuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, ete.
BROSIURI
de lues, cu cea mat mare acurateţe.
AFIPTF. şi ANUNCIURI
in diierite mărimi, albe şi oolorate
DE NUNTA. DE EAP EZ, SI DE ÎNMORMÂNTARE
Părţi de yisiTĂ
albe şi oolorate, de diferite cualităţi şi formate
uiziiuvi «aap îaaaiiaaî®a
PRECUM
CONDICECU ASUSJ
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE, ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LDCS
Tote aceste lucrări se primesc cu preciuri forte moderate.
Plumb Franţuzesc
Se rinde in quantităţî mari şi mici cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuol Gudoronate
pentru invelite producte, trăsuri şi alte objeote cu preţuri de 15 le! bucata. — De vemjare la subsemnatul
n. IJTTMAX
(CO 0-1-28).	No. 19 Strada Germană No. 19.
( Capsule Matiiey-Caylus
cu ÎNVELIŞ SUBŢIRE de gluten
1‘reparale de tloctoml CI.IU. — Premiul Honlyon
Capsulele Malhey-Caylus, eu EssenJ.a de Sanlal asociată Balsamicelor, possed nu (‘tic Uitaio inconlesfnbilă şi suni ml relei intuia cu cel mal „ marc succes pentru a vindeca repede Scurgerile învechite sau recente. >, Btcnnorrhagiu, Gonnorliea, Btmnorrhea. l.eucorrhea, Cystita, Urelli-» iuta. Catarul iii cele-alte Bote ale Jteş/ceTşi lule afecţiunile căilor urinare.»
„ Mulţumită invSlişnlui lor stihare de glulen. ,’are e forte asimilabil, Cap>. sulele Malliey - Caylus se pol mistui de porsdnele cele maî delicate şi „nu obosesc nirî-ua-dată stomachlil.»(Gazelte rles Hopitaux de Paris).»
A se lua 9—12 cap-sule pe ţji. Fie-care flacon insocit de uă instrucţiune detailată.
A se feri de contra-facerî şi a cere ea garanţie pe fie-care flacon de capsule Malbev-Caylus Marea de fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi O-ti in şi '1 EDA LI A PREMIULUI MONTYON.
ţ	PAKIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit in Bncurescî la D-nil Ovessa, C. Gersabek, droguist, şi la D-nul Risdofer, farmacist.
De arendat moşia Măgureanca
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta de la sf. Gheorghe 1880. întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta. Strachina Familii 110.
A se adresa in strada Văcăresc! No. 24.
De arendat moşia Bărbolesci
din .judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intindere de 2000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii se pot adresa. la d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Bucureşti la d. Pasile P. Rădulescu, strada. Teilor No. 22.
(R. 652)	(12-1-6)

Sirop Laroze
Cu Coji do Portocale amare
O» mar mulţii de 40 de ani. Siropuliî Laroze esie prescrisu cu snecesu de toţi medicii pentru a vtndica iiaslntele, (iastralgicle, Oyspepsiele şi Crampele stomacului. Conslipaliuntle rebele, pentru a facilita dtgestiu-nea şa regula (unctiutule stomacului şaie intesunaloru.
Slropulfl sedatlvfi
caBromure de Potassium
ŞI CU COJĂ DL PORTOCALE amare Este remedtulu celii mat eficace pentru a combate Afecţiunile Animai, Epilep stele, Hy ster iele. Migrena, Clime t Dansede Saint-Guy), Insomnia, Convulsiunile şi Tusa coputuru iu umpulu deutitiuneî; wtr unu cuvîntu in tote Afecţiunile iierviişe._
Fabrici, Sped.tiune J.-P LÂUOZE şt Ctă, 2. rue des Lions-St-Paul, PARIS, şi ia principal. Spiţei-r din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII * BIROPULU DKPURATIVU de Co|i de Portocale amara
cu lO'UjRK t'E POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU u Co|i d- Portocale şi.de Quassiaamar»
I* "tun iod Ui!-! DL l’LHU
LOTERIA
(Seria 4-a)
Guvernul german 'a Hambui g care a autoris&t noua şi mareo lotevâ de bani, controlează nu numai emiterea losurilor ci şi R.att tragerile; deosebit de aceasta guvernul german la Hamburg garantează cu toată averea imensă aStatului pentru plata esactă a câştigurilor, oferăndu-se ast-fel fie-cărui din toate punctele de vedere asigurau! t cea maî perfectă Singurul fapt tă guvernul german figurează aci ca garant este destu'ă dovada că această loterie e solidă de tot.
Nona şi marea loteria de bani mal conţine incă 74,000 lose din care
32,000	lose trebue să câştige neaperet; şansa de câştig e dar toarte insemnată, fiind mai mult ca jumătate a tutulor loselor trebuesc câştigate negreşit T6te câştigurile se trag numai in 4 secţiuni care se succed repede una după alta.—Câştigul cel mai mare care e de făcut in caşul cel mai fericit, te urcă la
533,333 lei noi
Spc cial maî sunt de Lei nuoi
I a 333,333 I a 200,000 — I a 133,333 —
1	a 80,000 — I a 66,666 —
2	a 53,333 — 2 a 40,000 — 5 a 33,333 —
I	a 26,666 —
II	a 20,000 —
'5
câştigat următoarele căşLguri principale Lei nuoi I	Lei noi Lei noi
333.333	23	a	13,333 —	306,659
200.000	3	a	10,666 —	31,998
133.333	I	a	8,000	—	8,000
80 000	54	a	6,666	—	359,964
66.666	3	a	5 333	—	15 999
106.666	68	a	4 000	—	272,000
80 000	213	a	2,666 —	567,859
166,665	525	a	1333 —	699,825
26.666	660	a	666 —	439,560
220.000	925	a	400 —	370,000
in total 32 000 câştiguri.
Toate câştigurile se plătesc imediit după tragere in monedei de aur subt cont' oA 1 guvernului Hamburgian german. Noi suntem însărcinaţi cu desfacerea loselor originale a acestei nouî şi mari loterii de bani. espediăndu-le cu preţui oficialmente hotărît fără alte cheltueli. Preţul oficialmente hoiâiit pentru tragerea de căşt g viitore care se incepe la :
20 August a. c. s. n.
este de :
I.H nuoi 80 penlrn un Ins* origina ,,	40	,, jumetato os original
.,	..	20	.. un blerl Io* original
Costul urmează a ni se transmite frauco in monede hipotecare române saii in timbre postate române. îndată după primirea costului es-pediâin fie cărei comaude directamente intr’un envelop bine inclus losele originale comandate, investite cu armarele ţeriî. Fie cărţi es-pediţiunîde lose asociăm programul tragerilor tradus in limba Română, şi după fie care tragere, fie care participant primesce lista oficială a tragerii, care listă specifică intr’nn mod esact numerile trase cu câştig ; deosebit de aceasta numerile trase cu câştig se public şi priu toate (fiarele principale din România. Mulţumim publicului român pentru increderea arătată de până acum, făgăduind că şi in viitor vom efectua toate comaudele prompt şi esact. Rugăm a trâmite comaudeD cât posibil curînd iu tot caşul inaiotea începerii tragerii şi anume cel mai tărzifi până la
20 August a. c. s. n.
direct către adresa noastră.
Biuroul principal de Loteria
JsEt#THAL& Comp.
HAWBtTRG (Germania)
Cu clienţii noştri! din România corespundeiu in limba română. Scrisori din România sosesc la Hamburg in 70 ore.
Prin binronl d’ammciuri A, Steiner Hamburg.
TVTTF.T? i=tTTT_. TZE^EILTTTIRIIjOIR,
PE LINIILE
BDCDRESCI-BABBOSIROMAN, BUCUHESCIVERCIOH0VA. BABBOSIGALAŢf ŞI TfcCUCIP-BhBLAD
Bucur escî-Barboşi-Roin an
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
IO
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
366
379
395
412
423
4i4
467
BUCURESCI Rest p.
Cliitila
Buftea
Perişfi
Crivina
Ploesci Rest. p°*'e
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeni
Monteoru
Buzău Rest. !°e8c
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest
Serbeşti
Preval
Hanu Gonachi Iveşti
T ecuoi Rest. p®8^
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest. p°8c. Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Brăila Resta.
Tr acc.		Tren de pers.				T mixt
1		5		7		11
Ore	M.	Ore	M.	Ore M.		Ore .
seara		hdim.				
9	00	7	20			
9	14	7	40			
9	25	7	56			
		8	19			
9	64	8	39			
10	19	9	10			
10	29	9	30			
10	41	9	60			
10	53	10	03			
n	19	10	40			
		11	13			
		11	22			
12	03	11	40			
12	11	12	00			
		12	34			
		1	09			
1	31	1	49			
		2	21			
2	20	2	55			dim.
2	28	3	10			7 05
2	58	3	45	dim.		7 50
3	13	P-	ms	9	10	dim.
				9	38	
				10	02	
				10	20	
				10	46	
4	51			11	16	
5	01			11	40	
6	34			12	20	
				12	46	
6	16			1	10	
6	39			1	84	
				2	13	
				2	42	
7	46			3	00	
7	54			3	12	
				3	48	
9	00			4	25	
dim.				p.		
Kilom de la Roman
BarboşI-Galaţl
Kilom. do la Rarboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
19
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest Plec
Tr t cc.	Tren de pers.	
601	603 I 605	
Ore M	Ore M. Ore M	
noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	55 4	30 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Roman-Barboşi-Bucurescl
STAŢIUNI
Trace.
Aretarea trenurilor
T mixt
Tren de pers.
Ore M.
6
8
Ore M.'Ore M
12 Ore M.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
864
374
890
896
408
427
437
450
457
ROMAN Rest Galbeni Bacău Rest.
Flec.
Sos. Plac.
Valea Seacă
Râcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Resi. p®8^ Iveşti
Hanu Couachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. p®8^
r, t Sos. Rest
Plec. Restaur.
Brăila
Muftiu Janca Faurei Cilibia
Bnzeu Rest. p®8^
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească §og
Ploesci Rest. pjec
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
467 BUCURESCI Rest. S,
seara
8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	31 11 66
12	05
1 36
1	51
2	23 2 31
8 25
4 41 4 49
săra
p m. 12 10 12 45
dim. 12 60 1 25
1	40
2	18 2 54 8 28
8 14 8 82
8	5'
9	15 9 30
seara
17 27 45 25 53 22 41 4 15
4	45 6 10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	36
8	20 (seara
Bucurescl-Yârciorova
Kilom de la Bucnr.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. TreDuri mixte
3
Ore M
(I a 1 a ţ i - B a r b o ş î
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Ore M,
Tren de pers
604
OreM
606
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec Rest. Sob.
p. m 12 05 12 40 p. m.
dim.
7	25
8	00 dim.
Ore M
dim.
8	25
9	00 dim
17
OreM.
19
OreM
2_1_ Ore M
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
156
168
189
206
2l9
235
242
251
261
269
278
286
299
310
326
335
845
364
BUCURESCI Rest. p
Chitila
CiocănescI
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeui Goleşti
Piteşti Rest p®^
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcâva
Slatina Rest. |{^ Peatra
.
Peleşti
Cârcea
Sos,
Plec.
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofeni Răcarl Filiaşi ButoeştI Strehaia Timnea Prunişor Palota
T, Severin R. |®|j
382 VARCI0R0VA Sos.
dim 8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
l i 43
12	49 1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	16 săra
m
25 62 19 45 24 12 50 17 81 01
47 23
; 12 8 18 9 00 9 2 o 10 05
10	41 IX 19
11	38 11 55
n6pte
1
1
2
2
3
4
4
5
5
6 6 7
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	e3
9	11 9 40 9 55 sera
dim.
6	46
7	06 7 23l
7	48
8	16
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
Yârciorovn- Fgcurcscl
Tecuci ft-Bâ .riad.
Kilom de la Tecuci
16
29
36
61
STAŢIUNI
TECUCIU Restaur. Plec.
Berbeci G Indigeni Tutova
BÂRLAD Restaur. Sos.
^www.dac©rdmaniGa.ro
1U — Corn. T&Og
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
dim.		p. m.
5 20		5 85
5 58		6 11
	6 21 6 48 6 38 7 03	
	7 05	7 30
	dim.	seara
Kilom,	
de la	STAŢIUNI
Yârci.	
	VÂRCIOROVA Plec.
18	T.-Severin R. pjŢ
37	Palota
47	Prunişor
67	Timnea
72	Strehaia
83	ButoeştI
96	Filiaş
102	Răcaiî
113	Coţofeni
121	Işaiuiţa
131	Craiova Rest. p®8;
140	Cârcea
147	Peleştî
163	Balş
| 176	Peatra
193	Slatina Rest. ^?8’ rlec.
214	Potcâva
226	Corbu
236	Stolnici
25-	Costeşti
274	Piteşti Rest.
281	Goleşti
295	Leordei I
312	Găeştî
333	Titu Restaur,
345	Ghergr ni
358	Ciocâreştî
372	Chitii;
382	BUCURESCI R. Sob
Arătarea trenurilor
Tr ac.	Trenuri mix e'		
■ 4	18	20 I	22
O *	Ore Mj	Ore M. Ore M	
a. m.	' - ’	p. m.	
1100		5 00	
11 25		5 36	
11 30		6 01	
12 0		6 59	
		7 20	
		7 40	
		8 16	
		8 38	
1 33		9 10	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	nbpte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40 8 00			
4 05	8 35		
4 U	8 55		
	y 42		
4 57	10 15		
5 11	10 39		
	11 23		
6 00	12 06		dim 1
6 15	12 41		5 411
	1 00		6 Oft
	1 34		6 83
7 05	2 12		7 0!'
7 37	3 10		7 44
7 53	3 39		8 16
	4 0:		8 48
8 28	4 42		9 15
8 40	5 fO		9 35
seara	p UI		t m
Bârlad-Tecuci ii
Kilom e la Bârlad
15
22
35
61
STAŢIUNI	Arătarea trenuriler		
		Trenuri mixf	
		14	16 OreM.
		Ore M,	
1ERLAD Restaur. Plec. Tutova GhidigenI Berhecî TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 34 9 67 10 26 10 56 a. m.	seara 9 10 N 10	35 11	8) 11 Oa n6pt« j
ANUL III.—No. 657
10 BANI EXEMPLARUL
ÎUOI 2 AUGUST î 379
ROMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
Iu Capitală: 1 au 30 Ier, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 Ier. Iu Districte: I an 36 Ier, 6 lunH8 Ier, 3 lunHO leL la Strelnătate: I an 48 Ier, 6 lunr24 Ier, 3 luni 12 Ier.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 11 August. — «N. W. Tagblat» află, că principalul şi cel mai de aproape motiv a retragem contelui Audrassy, zace in Gestiunea o-cupăreî Novi-Bazaruln!. Contele Andrassy este nu partisan pronunţat al intrare! imediate, pe cănd ministrul de resbbifi este contra aceste! ide!. Contele Bylandt a cerut, pentru acest scop, o mobilisare in toată regula, alt cum nu voesce să ia asupră-şi responsabilitatea militară.
Miiliclieii. 11 August. — împăratul Austrie! a sosit aici. a seară, şi a tras in palatul fice! sale, a archiduoese! Gisela.
New-York, 10 August. — Guvernul Statelor-Unite are de gănd, să provoace oabinetele europene printr’o notă eironlară, de a opri ulterioara emigrare a Mormonilor către Statele-Unite, de oarece el este hotărât, a suprima p bigamia.
In săptămâna din urmă au murit la Memphis 20 persoane de friguri galbene.
Seraievo, 9 August. — Din fericire nenorociri ma! mar! nu s’afi intemplat de loc cu oca-sia focului. Ce! şapte soldaţî, răniţi cn prile-giul stănsuluî, au fost duş! in spital. Trupele s’afi retras, oea ma! mare parte, din oraş, pentru ca locuitori! să poată incăpea, in oasele cruţate de foc. Locuitori! au primit o parte din provisiile armate!, pentru-ca să nu moară de foame. Comandantul suprem, ducele de Wilrtem-berg, a convocat o comisiune, pentru a se inţe-lege asupra rezidi re! oraşului.
Seraievo, 10 August, In mod oficial s’a ooustatat, că au ars 760 de case, uenumerănd aie! clădirile accesorie, ca şuri, grajduri etc.... O parte a poporaţiune! loouesce in barace. Este mare lipsă de apă, fiind-că fântânile s’au astupat ou desăvârşire in părţile arse a le oraşului.
Petersburg, 10 August. — «Ziarul oficial» publică un estras ma! mare din raportul de la 2 Iuliu, privitor la administrarea Rumelieî orientale de către autorităţile ruseşti. Raportul e-numeră măsurile luate de autorităţile ruse şi schiţează dificultăţile ce erafi de iuvius, apo! constată, oă represeutanţ! ruşi din Rumelia orientală au urmărit o tendinţă de pacificare.
Consiantinopole, 10 August. — In momentul cănd- Fuad-paşa avea să plece in Egipt, pentru a duoe vice-regeluî firmanul de Învestitură, a-oesta reclamă priutr’o telegramă adresată Sultanului contra alegere! acestui trimis fiind-că Fuad-paşa se refugiase ma! nainte din Egipt, pentru a^ intra iu serviciul Porţeî, şi prin urmare este reu vă^ut la curtea lu! Tevfik zise in depeşa sa, că nu poate primi firmanul din mâinile acestui om. Poarta amsnâ din această causă trimeterea firmanului pănâ astăzi; az! va pleca la Cairo, pentru a duce firmanul, Ali-Faud-bey, insoţit de Abraham-paşa, iusârciuatul de afaceri a Ohedi-vuluî.
Sofia, 10 August. — Grecia infiinţează aio! o representaţiune diplomatică.
Cracovia, 10 August, — Ţarul, care va veni aic! căt de cărînd, nu va primi, oum se zice din causa sănătăţii (?), nici o deputaţiune. Pe-tiţiunile către imperatul vor fi imanuate guver-natoruluî. Snpraveghierea poliţie! se inăspresce.
1‘aris, 10 August.—Alegători! mai multor de-paitamente cer de la senatori! lor, să voteze noua lege de instrucţiune dimpreună cu paragraful, privitor la Iesuiţî.
Braga, 10 August. — Cehi! şi Moravi! vor constitui in parlamentul vienez un partid separat.
Gaţtaro, 10 August. — Doui membri! a! li-ge! din Prisrend, Febmi Efendi şi Dirham Be-ţuglu, au plecat la Novi-Bazar.
Sofia, 10 August. — Guvernul bulgar este uapădit cum se cade de proiecte de drumuri de ber; o mulţime de companii şi de întreprinzători, e! cer concesiuni de tot felul şi eî ofer ome ştie ce avantagie. Guvernul arată faţă de ■ toate aoeste ispite o mare reservă şi procede m acestea afaceri ;u mare precauţiune.
----------—---------------------
APARE I3ST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In	h	şi la correspondeutiî ţharuluî dai judeţe.
In F,ancU: La Sociiti Hav&s, Laţ fii e.t C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
, ,~nu Micoud’s, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London. > l.a D-nu B. G Poppovitz furnizorul (’urţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu H bchalek, I, Wollzeile 42, XVien.
La burg^h Steîner' Anoncep-^-pedition, Inseraten, Pacht der Berlinei- Wespen,, in
In Anglia In Austria:
Iii Germania:
msi
Serviciul Telegrafic al «României Libere".
de la 12 August.— 4 ore seara
Berlin, 12 August. — Iu numărul şefi din 2 August «Times» publicase, relativ la afacerile turcesc!, im articol, care a făcut pe ziarele rusesc! să escite opinia publică iu Rusia contra Germanie! şi in particular contra priucipe'uî de Bismark.
Astăzi, «Gazetta Germanie! de Nord», ropro-ducăud acest articol, se iuoearcă a’l combate intr’o lungă polemioă; ea se leagă ma! mult de pasagiu 1 in care «Times» zicea: *E de observat că, pe timpul deliberaţiuuilor congresului diu Berlin, de cate or! se ridicase un diferend cu priv re la pretenţiunile opuse ale puterilor o-ccideutile şi ale Rusie! in Orient, Germania, sub influenţa principelui de Bismarek, a făcut ca balanţa să apese in mol definitiv in partea Puterilor occidentale.»
Gazeta apără cu euergie pe canoelariul imperiului german de această pretinsă tendinţă.
(Havas)
A se vedea ultime soiri pe pagina 111.
Bucuresci, I August.
Ţara noastră a făcut multe progrese, in ultimii 30 de ani, in formele constituţionali. Avem bogată culegere de legi, mal toate intemeiate pe principiele, ce fac onoarea statelor celor mai civilisate din Europa. In curând sperăm, că ni se va recunoaşte independenţa, in condiţiunile in cari noi şi majoritatea ţârii luptăm a ni se recunoaşte. Atunci edificiul nostru politic va fi încoronat şi... bătrânii luptătorii de la 48, de sigur vor striga cu mândrie: Vedeţi căt de departe am dus ţara!
Departe intr’adevâr ajuns-am cu tencueala şi ornamentele constituţionale, şi un om care priveşcc lucrurile numai la suprafaţă, treime să remănă uimit de progresele in le-giurî, tăcute in aşa de scurt timp! Da, mers-am grozav de repede inainte pe drumul civilisaţiunil scrise.
Nu ne pare reu de acest progres. Cui nu-I place egalitatea înaintea legel, libertatea in instituţiuni, distincţiunea meritului in stat ? Fără dănsele, capacitatea n’ar in-semna nimic iu această ţară ; statul ar fi lăsat in mălnele unei oligarchiî de naştere, despotă şi putredă prin iusăşî firea el. Cu căt insă privim la disproporţiunea, ce se află intre progresul scris, intre statul nostru teoretic şi situaţiunea materială a ţeril, o mâhnire intinsă ne cuprinde. Par că oamenii noştri de stat nu s’au gândit, de căt cum să zugrăvească mal luxos pereţii edificiului politic, lără a se uita cu îngrijire la putreziciunea ce roade terneliele acestui edificiu. Aşa că, dacă noi tinerii, intraţi acum in viaţa publică, nu vom deschide bine o-chiî la starea de ruină, in care se găsesce ţara şi nu ne vom hotări a lucra cu devotament la întărirea temelielor statului nostru, s ar putea lesne intămpla, ca a doua zi, după serbătoarea independenţii, să incepă ruinarea clădirii naţionale.
Şi cum să nu ne temem de un ast fel de cataclism, cănd vedem căt de slăbănogi suntem, in greaua luptă pentru existenţa politică in Europa?
Nimic nu se face mal cu mult zel in ţara românească, de căt strângerea impositelor, mal ales la ţerănî. In colo totul e stricat.
Te duci la cămp, satele românesc! infă-işează priveliştea unei stări extra-misera-)ile. Locuinţa săteanului este un bordeiu mmitiv sau un coşar păcătos, in care se resfaţă sărăcia cea mal sdrenţăroasă, inso-
ţită de înfiorătoarele el urmări; copilaşii aproape gol, cu obrajii veştejiţi, mâncând cu amărâţii lui părinţi dintr un codru de mămăliga stropit cu oţet. Ogoarele muncite cu sudorile unul osândit, fără sciinţă şi fără ajutorul industriei, se iuţind nesigure in voia internperielor, căci dintr un moment intr’al-tul pot fi uscate de arşiţă sau innecate de revărsările apelor, şi cu toate acestea, toţi, ţăran, orâşau, stat, aşteptăm să trăim din bunăvoinţa intămplăril , care ar favorisa câmpurile României.
I e duci la munte, acolo scăderea noastră ia o altă formă. Ţăranul, trăind intr’un aer curat şi bănd apă de isvor. este mal sănătos de căt fraţii săi de la baltă, dar viaţa sa iucă este primitivă. Are in munte lemne destule, var, piatră, nisip, insă locuinţa sa tot rău e construită, coşarele vitelor tot păcătoase. Traiul munteanului ar putea fi mal bun, căci imbelşugarea păşunilor le-ar inlesni crescerea vitelor, de unde un om cu oare-care cultură ar sci să tragă mari foloase, şi cu toate aceste e este tot aşa de rău hrănit, fiind-că nu scie să producă mal mult de căt ăl trebue spre a trăi rău de azi păuă mâine. Speţa cailor şi vitelor cornute se inrăutăţeşce din an in an, căci nu sciii oamenii cum să le Îngrijească. Lăna şi părul animalelor, această mat‘-riă primă, care prin ajutorul machine-ior ar putea să ne dea atâtea feluri de stole, pentru trebuinţele intregulul popor, sunt rău lucrate, de ingrata muncă cu măria, sau vîndute aproape pe nimic es-ploatatorilor străini, ce le trec peste graniţă. Lăpturile, din care s ar estrage unturi şi brânzeturi, ce ar putea să rivaliseze cu ale străinătăţii, sunt lucrate la stână, aproape tot aşa de primitiv, ca, iu vremea Dacilor.
Cănd ţăranul se află aşa de indărăt cu ştiinţa muncii şi cu traiul şeii, să ue mal mirăm oare de slăbiciunea economică a României, de miseria ce se întinde de la o margine la alta a ţării, manifestată cumplit astăzi, prin descreşterea populaţi unei române? Cănd tot fastul nostru constituţional, cu in-tregile regimente de funcţionari, se hrănesc din aceste puţine şi reu ingrijite isvoare ale averii publice, să nu ne temem ore pentru ziua de măinc şi să nu ue mirăm cum se mal numesc patrioţi, aceia cari, roşii sau albi, puţin s au îngrijit de adevăratele te-melil ale statului roman?
Mulţi sunt culpabili in această ţară ! Ge-ueraţiunile tinere au cumplit să espieze păcatele acelor politici vulgari, cari au cârmuit numai cu fraze goale această ţară, daca cel puţin acum, cănd nevoile tare ne strâng, nu ne vom pune la treabă serioasă, incredinţănd conducerea statului la oameni cu minte.
După cum in deosebi omul trăeşce mal bine, este respectat şi duce o viaţă neatărnată, cănd produce, prin munca onestă, atăt căt >oate să ’şl îndestuleze cu imbelşugare toate trebuinţele materiali şi morali, — aşa se intămpla şi cu statele: O ţară este tare, respectată de vecinii săi şi poate duce o viaţă neatărnată , cănd ea are destule putori productive , care să ’I indes-tuleze toate trebuinţele simţite in veacul in care se află. In lupta viitorului, numai ţările tari economiceşte vor trăi prin sine inseşi.
Bă ne punem dar la lucru pentru a da ării noastre aceste puteri.
Pană acum am pierdut mult timp preţios, am consumat multe forţe omenesc!, am cheltuit mulţi bani ai României, in combinări de legiuiri superiori culturel noastre, in cer-
ANUNCIU RILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 baiu.
Reclame pe pagina IlI-a ...	1 Leii
„	„	„ II-a ..... 2	’
Epistole nefrancate se refusă Articoliî uepublicaţi nu se tnapoeză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame dacţiuiiea nu e responsabilă. ^
____Prim-Redactor: STEF. C, MiosailesOU.
fctirl păcătoase pentru satisfacerea unor ambiţiuni şi mal păcătoase. Să nu mal perete® şi de acum inainte timpul, averea, puterile noastre intelectuali şi materiali, in frământări aşa de nenorocite, căci moartea bate la po ţile statului.
Gestiunea israelită vom resolva-o, cum împreună cu naţiunea am arătat că trebue să Hă resolvată, şi Europa se va mulţumi in cele din urmă cu atăta. Dar alte ceşti uni mal mari vor trebui apoi deslegate. ■cestiuin de cari atârnă interese însemnate ale naţiunii in mişcarea viitorului. Să ne ridicăm econoraiceşce, căci ne inghit vecinii!
Această ridicare atârnă de la munca generală intr’un mod luminat şi consciinţios a tutulor cetăţenilor, in sfera lor publică şi privată, prin impulsiunea şi exemplul uiiuî guvern capabil, onest şi activ. Europa ne-a apucat inainte pe calea adevăratului progres ; trebue să ne ţinem dupe diasa. in-doindu-ne şi intreindu-ne iuţeala, dacă vrem să nu remănem in urmă, uitaţi de toată lumea şi in prada intăiuluî duşman.
Cu o deosebită plăcere vedem că o parte din confraţii noştri, înţelegând căt de mare trebuinţă este de a lucra in direcţia economică, au inceput, cu stăruinţă, să deştepte naţiunea şi pe guvern asupra acestei grăbi-toare necesităţi.
Unul din factorii de căpetenia, dupe părerea noastră, care să pregătească ridicarea economică a ţeril sunt, cum am arătat şi in alte rânduri, scoalele profesionale. Să in-veţăm pe ţăran cum să’şl lucreze pământul, cum să’şl Întreţină vitele, cum să lucreze lemnăria, cum să facă postavuri, brânzeturi, pănză, etc., atâtea lucrări, pentru cari abundanţa materiei prime de la noi nu aşteaptă de căt o putere inteligentă, pentru a se transforma lesne in producte cu preţ, cari să inavuţoască şi pe individ şi pe stat, şi să-I facă a trăi mal bine şi mal demn.
Mai sunt încă şi al,I factori, cari ar contribui la intărirea economică a ţării, cum sunt băncile şi altele, despre care vedem făcându se multă confusiune in unele organe. Vom căuta să ne lămurim asupra tutulor acestor factori, pentru a impedica combina-ţiunilo greşite, ce tind a mal pune la o tristă esperienţă statul.
Pană atunci, vom cere continuu : daţi-ne şcoale profesionale, in fie - ce judeţ, după speţa productelor naturale din localităţii!
CRONICA ZILEI
Se vorbeşte, că corpurile legioitoare nu se vor strânge la 11 August, potrivit mesagiuluî de prorogare, ci către sfârşitul aceste! luni.
Nu seim pană la ce punct este adevărat.
—x—
Aflăm că, in judeţul Ialomiţa, s’ar fi ivit o nouă boală prin vite, necunoscută incă bine de sciinţa veterinară. —
Este necesar ca o comisiune de medic! să meargă la faţa locului, spre a o studia şi spre a statornici măsurile de luat in contra none! nenorociri.
Atragem luarea aminte a ministrului de interne asupra acestui fapt. Vom reveni.
—x—
Din Dobrogea primim plănger! in contra administraţie! plăşilor Macin şi Babadag. Notari! de prin comune ar fi iritând poporaţiunea, prin de prinderi răpitoare.
—X—
Două din somităţile noastre medicale afi părăsit eapit'ila pentru căt-va timp :
D. dr. Marcovicî a plecat ier! la Rottenburg,
www.dacoromanica.ro
ROMANiA LIBERA
ca să represinte România in congresul de igienă; ear d. dr. Felix a plecat in Dobrogea oa sa facă inspecţie sanitară.
—X—
«Romanul» primesoe din Braşov următoarea telegramă:
Măria Sa Regală Carol I, Domnul Romanilor, plecând astăzi la 11 ore a. m. cu un tren separat din Sinaia, a intămpinat aci pe înălţimea Sa Imperială Archidueele Albert, inspectorul general al armatelor austro-ungare şl unohiî! al imperatuluî Franoisc Iosif.
Întrevederea a fost foarte cordială.
înălţimile lor au dejunat impreună, şi la 4 ore d. a. vor pleca cu trenul separat princiar la Sinaia.
—x—
Printr’un decret domneso se suprimă mai multe posturi de la biurourile vamali: Kius-tengea, Tnlcea, Sulina, Cernavoda, Macin şi Si-listra-Nouă.
Oamenii oarî ocupai! aceste posturi ce se fao?.. D. ministru de finanţe se ingrijesoe de eî ?
—X—
«Monitorul» de azî publică numele aoelor elevi cari aî! fost admişi in şooala fiilor de militari.
—X—
Toţi funcţionarii romăuî de la gara Iţcanî s’att intors pe teritoriul roman, in marea bucurie a populaţiuneî. S’a luat disposiţiunî pentru oonstruirea unei gări a noastră.
—X —
Nu departe de oraşul Brăila sunt nişte băi, numite lacul sărat.
Apa şi noroiul aoestut lac conţin—ne spune «Mes, Brăilei»—următoarele săruri: muriat de calce, clorur de sodă, sulfat de sodă, sulfat de potasă, oxid, de mancjanez, sulfat de fer şi iod, şi alte substanţe, insă in mică cantitate.
Apele acestui lac difer dar de ale Bălţeî albe.
Luată păDă la o litră, apa acestui lac e purgativul cel mai bun,
Aceste băi aîi efecte salutari asupra boalelor de reumatism, serofnle, slăbiciune de nervi, raue şi tot felul de boale de piele.
Din nefericire insă, pentru aoeste băi nu s’a făcut nimic până acum.
Proprietatea este a statului. El nu găseşte de cuviinţă că ar fi bine să facă nişte stabilimente in giurul acestui lac, pentru suferinzii oarî ăl visitează. ?
Comitetul permanent al oraşului Brăila de ce nu ia iniţiativa unor îmbunătăţiri?!
DIN TRANSILVANIA
isociaţiunea transilvanii pentru literatura şi * cultura poporului ronuin.
Cititorii noştri vor fi cunoscând deja institu* ţiunea eminamente naţională, prtsintată sub titlul de mai sui ; instituţiune, prin infiinţarea căreia Românii ardeleni ati crezut, că vor putea mauţine, cu toate nenorocirile politice, intactă cultura lor naţională, ba inoă, că vor putea-o inbogăţi şi sprijini. Nu mai avem prin
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	40
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA II.
Istoria unei copile scrisă de ea insăşi.
XX.
— Urmare —
Mar'i lacramî alunecară din ocbi-î, pe cănd vorbea ast-fel, şi bătrânul advocat de la curtea cu jurî, obicinuit cu tot felul de emoţiuni, era a-dănc mişcat.
Păstrară incă un minut tăcerea, apoi el zise cu interes:
—	Eată-ve acum impreună: Sunteţi fericiţi?
—	Eram, respunse ea, ştergăndu-şi laorămile. Trăiam liniştiţi, in o singurătate completă, departe de curioşi, mai ascunşi şi mai necunoscuţi in Paris de căt am fi putut fi in un oraş de provincie sad in oămpia cea mai retrasă, fe-rieindu-ne de determinarea ce luasem, cănd... A! d-le dă-mi un consilii! ; n’am oui să-l cer şi rn’am gândit la voi cărora sunt atăta datoare, la voi oare m’aţî plăns atăt, pe care v’am iubit şi vă iubim.
Ea ’î spuse atunci pe larg venirea sa in Paris, loouirea sa in casa d-luî de Brives, cum inima
urmare lipsă să stăruim asupra modului, in care s’a creat, a mijloacelor de cari dispune, şi a ţintelor ce urmăresce.
La 3 şi 4 August st. noS, aoeasta asooiaţinne şi-a ţinut a 18-a întrunire a sa generală, la Sihgişoara, pe malul Ternaveî mari. Cu tot dreptul ne-ar putea cere acum lumea noastră cititoare, să-î relatăm oe s’a petrecut cu acel prile-gin la această adunare, a oonfraţilor noştri ardeleni. Din nenorocire, — ou toate că am oetit ou băgare de seamă toate raporturile ce ne dau ziarele de peste munţi asupra eî, nu am putut găsi nimic, care să intereseze pe cititorul serios.
Da ai! fost banchete, şi incă doue ; s’a inchinat in sănătatea imperatuluî, in tr’a prefectului şi a substitutului de prefect (amândoi unguri), in-tr’a orăşenilor din Sighişoara; s’a juoat chiar. Rapoartele ne spun oă bal oa ăsta nu a mai fost de multă vreme, — dar s’a făcut prin aceasta ceva pentru oultura naţională ?
Nn credem.
De s’ar fi inchinat cel puţin şi in sănătatea «Naţiei române», mai trecea...; dar se vede, oă onorabilii conducători ai Assooiaţiuneî Transilvane ţin aşa ceva de «superfluă» saă [pdte de «neoportun».
Ori şi oum; să fi fost căt de strasnioe: banchet sad bal, Asooiaţiuuea, scopur le ce urmăresce ea, nu aă câştigat prin ele preţ de un ban roşu.
*
* *
Raporturile trans-carpatine se plăng, că de la ultima adunare generală (anul trecut) nu s’ait inoasat decât 300 fl. De ce se plăng? Şi aceştia sunt prea mulţî. Asociaţiunea Transilvană n’a Scut pănă acum — cu nişte escepţiunî dispareute-mal nimic, şi trista noastră încredinţare este, că nu va face nici pe viitor. Acei bărbaţi, cari in-curcă şi compromit trebile politice ale naţiei, in-curcă şi paralisează şi trebile culturale ale a-oesteî Asocieri. Lucrările comitetului central din Sibiu sunt de o importantă foarte problematică, oontrola lui asupra secţiunilor şi subcomitetelor de prin ţară e nulă, aşa in căt, din acestea nu fac treabă decât acelea, cari aî! in frunte căte un om cum se cade, dar acestea sunt puţine.
D. Bariţ a cetit o disertaţie ou acest prilegi'f. Fiind-că nici un ziar de peste munţi nu ne a adus’o, nu putem sci, dâcă are cel puţin ea o importanţă «culturală»....
Suma summarum, impresiunea noastră e, că descuragiarea, apatia, putreziciunea, resultate diu păcate de cari atăta am vorbit, sunt pe cale a ruina şi acest aşezământ românesc de peste munţi, care, condus alt-oum, singur ar putea să mal opreasoă isbucnirea pustiitoarei vijelii, oare continuând ast-fel, nu va lipsi să inghiţă tot ce e romanesc peste fruutariele Carpaţilor....
ss.
DIN AFARA
Turcia şi Anglia.
Următoriul pasagiu, pe care el găsim iu-tr’o corespondenţă din Constantinopol a zia-
fic.hu săi! oare nu bătuse de opt (8) ani, pe care o pasiune nenorocită o umpluse altă dată, cum se lăsase a fl atinsă de lucruri necunoscute lui, oa : bunătatea, farmeou1, graţia, distincţia şi naivitatea.
George se luptase mult cu acest amor, fugise de el chiar; aoum se vedea învins.
Ce era de făcut ?
Sa fuga din noi! de el ?
Dar era vorba de viitorul şeii, de fericirea sa; după ce se luptase atăta nu merita să fie fericit ?
Era vorba poate de viaţa sa, de aoelea de care era iubit...
Să’şi pue oare mana in măna, ce i se întindea ?
Şi o putea el ? Să’şî spue trecutul şeii, era a pune o barieră pentru tot d’auna...
Să nu’l spue ! daca se intămpla vre o <ji, să ’l afle !
Aceste lucruri fură pe larg şi precis spuse de d-na de Hamei, apoi ea tăcu şi aşteptă ca d-nu X... să’î dea un consilii!.
înainte de toate, zise el, să esaminăm căsătoria fiului vostru din punctul de vedere practic. Spre a se căsători, trebueso hărţii, acte. . Şi unde sunt ale voastre ? Biletul de botez al fiului vostru, cel de căsătorie al vostru, cel de moarte al bărbatului vostru vor spune tutulor, oă ve numiţi de Hamei şi ’mi spuneţi, că aţi schimbat, impinse de prudenţă, numele. Şi sunt sigur oă aoestuî lucru datoriţi liniştea voastră. Voiţi să
rolul «N. fr. Presse», este mult potrivit, a ne face să cunoaştem puţiu starea actuală a raporturilor dintre Anglia şi Turcia:
... Ambasadorul Angliei, d. Austin Lavard, nu se mai bucură 11 palat de va<ja, de care se buoura mai nainte. Discursul de ourînd ţinut in parlamentul englez asupra Turciei de către sub-secretariul de stat Bourke, a ştirbit foarte tare inrîurirea representantuluî engles de aici.
Tonul, iu care vorbi Bourke, cu privire la reformele de introdus in Asia, a căror garantare a luat’o asupră’şî Anglia, a făcut pe P6rtă să creadă, cu mult temeiii, că guvernul englez are de găud, să inaugureze o politică ameninţătoare faţă de Turcia. De oare ce in acel’aşî timp, in care se rosti acest discurs, sosiră in Besica-Bay nişte cuirasate engleze, Poarta se simţi tare neliniştită. Ea ceru esplioaţiunî de la Layard, care nu a fost insă in stare să dea nici una. După aceasta fu invitat ambasadorul turcesc din Londra, Mnssurus paşa, să interpeleze pe loialul Salisbury ; acesta se sili, să liniştăsoă agitarea Porţeî. El observă lui Mussurus paşa, că la Constantinopol nu trebuesce exagerată greutatea vorbelor lui Bourke; discursul nu a corespuns de căt necesităţilor parlamentare şi cuvintele lui nu trebuesc luate ad literam. Ce privesce flota admiralului Hornby, adause Salisbury, ea nu a făcut de căt a-şî estinde călătoria eî de eserciţiî pănă la Besica-Bay, fără a urmări un alt scop oare oare. Ea va primi de alt cum ordinul, de a se reîntoarce. Cuira.'aţele engleze s’aî! şi intors, oe e drept, după aceasta, de la Besioa-Bay, dar Turcii cu toate acestea ai! rtmas neliniştiţi şi in bănuială despre in-tenţiunile Angliei.
Turcii incep să pătrundă astăzi mai bine politica euglesă, şi acesta e motivul, pentru care incepe să sca<jă va<ja lui Layard. Se asigură, ca el ar fi făcut Porţeî, nu de mult, propunerea, de a se incredinţa lui deslegarea cestiunel reo-tificăreî graniţelor tmco-greoe, cu asigurarea, că va păstra Turciei oraşul şi districtul lanina, numai Poarta din parte-î să nu mai negocieze in această afacere cu Francia. Cănd aiuji de a-oeastă propunere, Sultanul ar fi esclamat.: «Englezii, voeso, cum se vede, să le cedez iarăşi o insulă.»
Această sentinţă este un indicii!, de oe puţină greutate mai este persoana d-luî Layard la palat şi ce puţin cre<jemănt mai are parola engLză la Constantinopol.
Discursul lordului lîoaconsfleld.
La un banchet, dat zilele acestea, de lordul major al Londrei, lordul Ifeaconsfield, primul ministru al Angliei, rosti următoriul discurs, important din multe puncte de vedere ;
Lordul meii major! Cănd, cu ooasia ultimei dv. zile onomastice, am avut onoarea, de a vă adresa oătova cuvinte, afacerile ţereî noastre păreaîl că luaseră un aspect cam critic. Potrivnicii noştri ne insinuaă, de a fi încheiat un tratat ci totv.l neesecutabil şi că, sub pretextul
o turburaţi atrăgând atenţia asupra voastră ? Cum veţi explica familiei iu oare voiţi a iutra, că dupe ce v’aţî numit atăta timp alt-fel, vă numiţi de o dată de Hamei la biserică şi la primărie ?
Ea ’1 ascultase fără a’l intrerupe, cănd sfârşi, ea respunse:
—	Nu vom fi constrânşi să reluăm numele de Hamei. Acela pe care ’l purtăm acum şi pe care ’1 am luat după eşirea fiului mei! din temniţă e adevăratul nostru nume. Bărbatul meu pe cănd cheltuia la P aris o avere insemnată, pe oare a reoăştigat’o in America, trăia in societate elegantă, cu titluri vanitoase şi numele săi! vulgar suna iăîî. De aceea luă pe cel de Hamei, pe care ’1 d scoperi prin nisoe vechi hărţii. Puţiu căte puţin, eum se intămplă adesea primul nume dispăru şi numai remase de căt cel de al doilea pe care ni ’l dete obiceiul şi pe care ’l luă şi fiul nostru. Dar, o spuiu, nu este al nostru, uu se găsesoe de Io- iu hârtiile noastre şi suntem foarte grăb:ţî să ’l părăsim şi să luăm adeveratul nostru nume, din fericire uitat de toţi.
—	Atunci, zise d-nu X... piedica materiala dispare. Să esaminăm cestiunea din punctul de vedere moral. De o parte pericol serios, ameninţător, sigur, fericirea a doue persoane in joc, viaţa lor compromisă sati oel puţiu a uneia; de alte pericole intămplătoare, ueprobabile chiar dacă se iai! oare-carî precauţiuni, şi mai cu seamă dacă se consideră că de trei ani nici un fapt
de a obţine nişte fruntarii sciinţifice, aveam de gănd, să iucurcam ţara inti’un resboiti plin de dificultăţi şi pe căt se poate de bogat in primejdii. Acest tratat neesecutabil a ajuns astăzi la o completă realisare. Ou toate repeţitele prevestiri negative, pe teri toi iul Sultanului nu se mai află astăzi nici un soldat rusesc. Impera-tul Rusiei şi-a îndeplinit indatoririle sale in-tr’un mod cinstit şi vrednic, şi in acest moment se nesnesce, in unire cu guvernul M. S. Reginei şi a celor lalte puteri, să asigure pacea generala şi să o manţină.
Se afirmă din oănd in cănd, că cea l’altă parte beligerantă, Turcia, nu şî-a observat ou aceeaşi credinţă obligaţiunile sale, şi că noi nu am introdus iu administraţia eî reformele promise. Eî! cred, oă, fără a mai vorbi de mărinimie, dreptatea numai, va oere să ne aduoem aminte, oă incă cu oăte-va zile înainte teritoriul ei era ocupat de năvălitori, şi că in intervalul de la iscălirea tratatului de Berliu şi pănă acum. Sultanul a avut să deslege mai multe grele cestiunî, de eăt a avut vre-o dată un alt monarch oare-care in acelaşi timp.
Asupra tratatului de Berlin un maî vreau să zio nimica. Acest instrument şi-a găsit locul şeii iu oapitalul dr documente, cari aî! de scop asigurarea păcei generale ; dacă in ţările, asupra cărora se refere tratatul, s’ar ivi diu noi! primejdii şi dificultăţi, disposiţiile lui ne vor oferi mijloace suficiente de ajutor, peutru toate caşurile.
Lordul meu major ! Mî-aţi adus amiute, că ei! am semnalat mai ăntăii! Londrei intenţiu-nea guvernului M. Sale, de a asigura imperiului uostru indian neşte grauiţe drepte şi ştiinţifice. Simţesc o mare satisfaoţiune, putând aduce astăzi a minte oraşului Londrei, că acest scop a fost ajuns, cu o claritate de planuri şi cu o iuţeală iu esecutare, pentru cari arta politică şi resboinică puţine esemple aualoage poate poseda.
De la ultima zi onomastică a lordului major, ţara a avut să lupte cu o altă dificultate, care s’a presiutat in forma unui resboiî! neaşteptat, in unul din cele maî depărtate colţuri ale pământului. In curgerea de pănă aoum a acestui resboiî! s’aî! intămplat evenimente, cari aî! isbit in mod dureros opiniunea publica; eî! cred insă, fără a me teme de vre-o eontradicţiune, de a putea afirma, că ţara nu a arătat in timpul a-cestuî resboiî!, nici uu moment, vre-o lipsă a acelei energii saW a acelor isvoue de repede şi suficientă ajutorare, oe oaraoterisă o naţiune, care e superbă de imperiul, pe oare şi l’a creat. Cred, lord-majorule, o î nu vă veţi face uioî o speranţă ilusorică, aşteptând o grabniiă şi satisfăcătoare deslegare a tutulor cestiunilor, cari privesc posesiunile noastre din Africa de meazăzi.
Mi-ar fi părut bine, să fi [putut felicita cu această oeasiuue oraşul Londrei pentru inceta-rea acelei crise comerciale, care apasă acum de vre-o patru ani asupra tutulor ţărilor civili-sate. Nu este aici locul să analisez căuşele a-celeî erise remarcabile. Nu voitt să revifi la motivele eî începătoare ; dar nu cred că me voiu
Îngrijitor nu s’aă arătat şi oa aţi trăit in o linişte perfectă.
Vorbiră incă mult, oănd se despărţiră, d-uu de X... zise d-neî de Hamei, strângând cu putere măna ce’î intindea:
— Vă mulţumesc oă aţi venit să mă găsiţi, această probă de iiieredere diu partea uaeî femei diu cele mai respectabile din oăte am cunoscut, m’a atins viu. Spuneţi fiului vostru, oă ’am iucetat de al stima şi că cea maî mare tristeţă a vieţii mele e că n’am putut oăştiga eausa sa. Străuge-i măna pentru mine şi spune că ’î doresc din partenii fericirea ce merită,
In primele zile ale fui Ootomhre, din acelaşi an, se făcu la primărie căsătoria civilă a d-reî Marcela de Brives ou d-nu George Gerard, apoi la biserică cu puţini amioi. După aceste doue oeremonii, noii soţi pleoară spre Italia.
PARTEA III.
înainta poliţie
I.
Adesea s’a ridicat oestiuuea de a se sci, daoă guvernele fao bine suprimând casele publice de joc.
Prin argumente de o oare-care putere, ziaristica, zisa literară, s’a inoeroat să arate, că
www.dacoromanica.ro
—uriaşe la, afirmând, ca intre oansele de al donilea rang trebuie privită speculaţiunea escesivă. Mie mi se pare, că aceste catastrofe periodice ale industriei noastre generale, se iutăniplă in următorul mod. Dacă bogăţia şi capitalul Europei cresc de o dată, pentru deosebite motive, precum d:n causa unei bune recolte pe intreg pămeutul, sau d'ii causa unui conours de me-•tale preţioase, — resultatul legitim şi imediat este un uvent al spiritului general de intre-priudere; dar este o mare primejdie, daca a-oest spirit degenerează iu ueşte friguri de spe-culaţiune. Eh mă tem. că numai timpul şi darurile ursitei, ne vor putea mântui de acestea rele. Un p°riod însemnat este deja in ntnu noastră şi aceia, cari urmăresc sit,.aţiunea ou băgarea de seamă trebuincioasă ah observat deja de căt-vu timp semnele unei îmbunătăţiri; dacă va mal urma acum numai o bună recolte pe intreg pămentnl, sper, că vom scăpa cu desăvârşire de aceste ceasuri negre. (Aplause).
S’ar nasce poate întrebarea, dacă ceea ce a spus primul ministru a Reginei Angliei, este curatul adevăr? După o strictă analisă, ne incredinţăm, că lordul Beaconsfield a spus foarte puţin, şi că optimismul, ce pare a lumina la prima vedere din vorbele lui, este numai aparent in acest sens şi sub acest punct de vedere, el a spus curatul adevăr.
Fostul guvernator al Rumelief Orienta le, general Stolypin.
In Rumelia orientală nu se mal află de la 27 Iuliu nici un soldat rus. In ziua această pleca din Burgas ultimul regiment rusesc dimpreună cu fostul guvernator general al provinciei. înainte de a pleca, oraşul i-a dat un banchet, la care Stolypin, dede acest respuns, de oare care-va insem-nătate politică :
Nimeni nu s’a indoit vre o dată, că Bulgarii nu ar fi pătrunşi de simţimănte de iubire şi devotament pentru Rusia, Acestea simţimănte ah fost inspirate doară Bulgarilor cu laptele mnmeso, şi ah devenit a doua a lor natură.
Ceea ce ne imple insă de bucurie, este dovada, bă Bulgarii sunt vrednici de libertatea câştigată la ordinul ţarului. Deşi multe din lucrurile create in Rumelia orientală s’att compromis tară de vina voastră, remăneţl ou toate acestea liniştiţi, şi aşteptaţi cu răceală cele ce se vor iotSmpla, căci vă puteţi faoe ou tot dreptul speranţa, de a afla iu voi forţa de''mpotrivire contra tuturor ('streinelor, In această împrejurare, eh văz deplina desvoltare a înţelepciune! politice a naţiune! şi a virtuţelor el civice.
Vă sfatuesc de a vă purta şi mal departe tot astfel; vă invit, să stăruiţi tot deauna pe ţarini ni legalităţeî, pentru-oa să nu daţi Europei nici un motiv, pentru a vă faoe imputări, şi pentru-ca causa comună, să nu fie primejduită.
Cu această speranţă, beail pentru Unirea tuturor Slavilor, pentru-ca să poată lupta totdeauna in unire contra duşmaiu luî comun.
morala nu a câştigat nimio din această supre-siuue, că perduse din contră, şi că casele de joc trebuia nu mimai lăsate, dar incă autorisate, protegiate şi aşeflate in numărul stabilimentelor de folos public.
Ziarele, zise serioase, au protestat contra a-cesteî pretenţiunl şi ah susţinut ou elocenţă o tbesă opusă.
Ca de obioeiii nici unul nu au putut convinge pe oel alt şi opiniunea publică e incă nelămurită.
Noi vom arăta insă aoi, că de căţî-va ani, cu toată suprimarea sa, pasiunea jocului s’a des-voltat in un mod spăimăntător. Se joacă in toate clasele societăţii şi in toate colţurile oraşelor. In primul rănd sunt cluburile, carţ’in contra statutelor lor, cari nu perm't jocurile de noroc, se deschid in toate nopţile iubitorilor bacaratu-Inî, a căror miză întrece cu mult oăte-o dată acelea ce se pun in jocurile nepermise. Pe lăngă cercurile nobile sunt altele, la cari nu se observă multă delicateţă intre jucători şi unde esplică pe... o scară mal largă oare-oarl regule ale josului.
Apoi viu birturile renumite, unde dupe dejun un cunoscut al camerilor particulare începe un joo, oare continuă până la prănz sah şi pană la dejun, dupe acestea oare cari cafenele, cari deşi se inchid la ora obioînuită pentru muritorii ordinari, remăn insă deschise toată noaptea pentru ore cari priviligiaţî, cari in o sală din fund, linisoiţî, taouţi, sunt gata să plăteasoă ori căt pentru ospitalitatea ilegală oe li se dă; intru-nirile private, compuse adesea de cea mal bună
ROMANŢA LIBERA
Presa austro-iiiigarrt şi incendiul din Seraievo.
Întreaga presă austriacă consacră articole din cele mai tănguitonre intemplărei, care a dat flăcărilor, la 8 August, capitala şi unicul oraş de ceva treabă a Bosniei.
Interesant este cu deosebire limbagiul, ce ăl poartă aceea parte a presei, care se pronunţase împotriva ocupaţiunel acestei provincii. *Ne-am intins, zic ele, cu politica nostră orientală pe un tărîm, unde influe i-tele intemplărei sunt atăt de puternice...".
Cum sunt atăt de puternice ? lată cum; Fatalitatea a vrut poate, că de cănd a păşit primul soldat austriac pe pămăntul Bosniei, această nenorocită ţară să fle căutată de uu lanţ neîntrerupt de nenorociri. Antăift resboiul însuşi, cu devastările sale şi apoi cu judecata sumară înaintea tribunalelor militare, cărora căzură jertfă atăţia oameni, cari nu au avut altă vină, decăt de a’şi fi apărat căminul... Apoi, in anul trecut şi in acesta, nişte grozave revărsări de ape c>ri causară nouă pustiiri, uouă miserii... Şi acum, ca cunună la toate acestea loviri a le soartei , nimicirea prin foc a celui mai mare oraş, a centrului politic, religios şi comercial a intregei provincii... Toate acestea sunt intămplări, cari pot iritări şi deja au şi inceput să întărească poporaţiu-nile bosniacă, cam superstiţioasă, in cre-credinţa, că ocuparea austro-ungară a adus asupra ţărei ei bătaia lui D-zeă şi că această urgie cerească nu poate înceta decăt odată cu stăpânirea străină...
Materialul e destul, pentru a face să is-bucnească o fanatică poporaţiune, a cărei linişte de pănă acum, nu a fost decăt imaginară... De aceea se tănguesc ziarele a-ustro-ungare...
ARENA ZIARELOR
«Românul” constată că sunt unele organe de publicitate cari, de şi se pretind a fi serioase, nu caută de căt ceartă cu cele l’alte ziare, ele nu pot face nici un răii, de căt păgubesc pe editori, in interesul acestora dar, organul radical, in contra căruia mai cu seamă se ridică tot felul de acusaţiunî, numai poate tăcea şi ’şi ridică vocea spre a protesta.
Unul din această categorie de ziare, adaogă primul oficios, ’1 acusă de neconse-cinţă, mai cu seamă in cestiunea israelită, şi fără să-l numească polemisează cu dăn-sul, arătănd diferenţa de vederi in această privinţă, intre cei din strada Doamnei şi adversarii lor; pe cănd cei din urmă fac din această cestiune o armă de partid, cei d’ăntăiu n’o consideră de căt ca o cestiune naţională şi termină printr’o declaraţiune care, pare-ni-se, că e prea pretenţioasă.
Să ne fie dar permis a crede că in cestiunea Evreilor numai noi (?!) aretăm şi adevăratele
lume, unde stăpâna casei autorisă un mic joo de familie ou oondiţiune a începe de la cinct-zecî de bani, un franc cel mult. Toţi primesc, ba incă jură dacă e trebuinţă, dar la două-spre-zeoe ore ou toate jurămintele, încep cu cinci napoleoni şi la două ore sfârşesc plecând fără nimio.
O repetăm dar, astă-zî se joacă, se joacă, pretutindeni şi fără nici o garanţie. Dar poliţia ? Ea ’şî face datoria, cum poate astăzi; aduce aminte statutele sale unul club cu oare după opt zile s’a impăoat earăşî ; închide o cafenea ne ascultătoare, dară se deschide alta peste drum; face o perchiziţie la d-na X .., oare ţine saloane deschise, dar d-na Z,.., amica d-neî X.... deschide altele la etagiul de sus.
Cu puţină dibăcie poţi da asii in toate nopţile unei societăţi de jucători; şi aî mare profite, fără să te espuî la recunoaşterile poliţiei.
Nu e de mult de cănd căuta o asemenea casă in Paris, strada Wenilly, o damă foarte cunoscută in lumea elegantă.
Cănd se aşeză in Paris, avea doue-zeoî şi cinci de ani şi şasă-zeoî şi cinci de mii de franci in portofel şi o altă sumă de treî-zeci miî de franci de luat cu despăgubire peste puţin, şi apoi un amic devotat, un fel de provincial căptuşit in parisian.
Eată vorbirea ce avu această d-nă ou amicul săfi, către epoca la care s’a sfârşit prima parte a acestei istorii, acea c-tre era intitulată: O stră-nepoată a negrilor.
— Ce să fac acum? Trebue să renunţ lat6te
pericole, şi adeveratele leacuri, cari sunt aiurea de căt in partea constituţională ce ne munoesce astăzi
Ziarul cu care se sfădesce Românul, ere-vem a nu fi altul de căt organul fracţi-onist ■»Binele public.
«Timpul”, cu drept cuvânt, se revoltă in contra atitudine! jidanilor cari caută ca priu interveniţi străine să poată căpăta drepturi, taxează această atitudine de inaltă trădare in contra ţărei şi zice că aceşti trădători, pe cari iu Rusia i-ar aştepta Siberia şi in Francia deportarea, aci la noi se bucură de toată libertatea.
U ganul conservator refutează neadevărurile cuprinse in respuiuul alianţei israe-lite la circulara d-lul Câmpineauu şi arată de ce fel de drepturi se bacuraă el sub re-guDment precum şi sub Mihaiă-Vodâ-Sturza şi Gr.gore Ghica.
Se ocupă apoi de amănuntele cuprinse in ziarul «Boernia” asupra respunsuluî comitelui Andrassy la. circulara rusească in cestiunea Arab-Tabia. Corniţele Andrassy, zice corespondentul viern-z oficios al ziarului citat, după ce recunoasce că onoarea Rusiei a tost satisfăcută prin retragerea românilor din tortul Arab Tabia, declară că preteuţia Rusiei de a trage o nouă liniă de demarcare, nu se poate discuta. Anglia se pare a se fi unit cu corniţele Andrassy, cu care şi Rusia pare dispusă a se uni.
^ Si termină revista sa prin soirea dată din liucuresci ziarului «Dentsche Zeitung” cum că aci s’ar fi primit un raport telegrafic despre succesul d-lui Boerescu la Viena şi despre care am vorbit şi noi.
*** «Binele public” vorbind de rescumpăra rea căilor ferate zice că, cu toate desmintirile date de către ziarul «Germania”, ziar inspirat de d. Bismark, soirilor din Berlin transmise către «Montags. Revue,” totuşi se scie că negocieri ah avut loc intre guvernul nostru şi principele Bismark, şi de oare-ce persoana fostului preşedinte al Congresului de la Berlin nu ponte avea nici un amestec in această cestiune, nu poate figura personal, o asemenea desminţire era necesară şi nu trebue să surprinză pe nimeni.
Apoi arată că, contrariti deciaraţiunilor făcute de organul autorisat al fostului şi actualului cabinet cum că ori-ce negoţ'"erî s’aă intrerupt, această cestiune pare a fi devenit internaţională şi ea a fost tratată in mod oficial, de persoană oficială, de ministrul de finance, fără ca ţara, representaţiu-nea ei legală să scie ceva.
A st-fel dar cum rămăn lucrurile cănd in-ţelegere nu s’a putut stabili? intreabă ziarul fraeţionist, care indeamnă pe cele oficioase să declare;
1) deca represintaţiuniî naţionale are să i-se piesinte vr rn proiect seah dacă guvernul se va ingagia şi va hotăra totul, viind apoi la camere cu acte împlinite, ca ele numai să le in-
picectele mele.,.. Acea viaţă a mea, pe care o vedeam aşa de frumoasă, acele sărbători, aoel bun, aoea reputaţiune. şi cănd me gândesc oă a fost d°stul,,.. A ! miserabilul!
- Da, da, zise soţul seif, cu un ton uşor şi aproape ironic: miserabilul, o spuih,pentru a mia oară. Dar fie; ’ţl aî răsbunat aş putea zice prea orud. oe mal vrei acum ? Daoă ’ţî a făcut răh '' ai făcut altul şi maî mare.
Cum ? zise ea cu mânie, crezi că e prea mult! Eram făcută pentru o viaţă sgomotoasă şi eată- me constrânsă să duc o viaţă tăcută, iu linişte şi la umbra. Eram de o frumuseţă ne auzita.... toţi câţi se apropiaseră de mine, nu se putuseră reţinea de a ’mî spune, şi tu nu al putut faoe esoepţiune, eî bine ! aoum sunt înspăimântătoare. Când treceam pe o stradă, cănd intram unde-va, se opreah se apropiaţi să mă admire Astăzi cine mă vede ăşî întoarce capul, fuge de mine şi citesc mila şi desgustul pe toate feţele; chiar amici tăi m’ati uărăsit. Singur tu aî incă curagiul să mă privesoi,..
Mai intăî a te privi uu este un curagihi apoi amici mei sunt nisce proşti. Faţa ta e a-deverat, ca lasă mult de dorit; a perdut diu vechia sa formă, dar feţe frumoase se găsesc cu sutele. Acea ce nu se găsesc» e un mijloo ca al tăh, nisce umeri şi un pept. A! ce bogăţie! nisee mâini şi pioioare de copil. Pentru mine eşti o Venere la care ’î ar lipsi capul.
(Va urma)
registreze; 2) dacă cei* ce ’a »rut U B.-rlui represintă valoarea oiven tă a drumuri lor de f,jr daca înviala cocs a iu a se f,ce resoump>>ra-rea cu s'.te de miliome, lăsăndu-s1 statuln roman procesel , repar..ţ auile ş d'ipâg b rile so cietâţiî, ceia e ar îndoi cifra ; 3) daci iu fini p ntru anuitîiţ le tmprumu ului din care să se plătească rescumpărarea nu m-se impuneah con-diţiunl umilitoare, de esemplu depunerea Deasa de consemnaţiuui a veuitu ui căilor fente ca
garanţia pentru realisarea iug *g amentelor
noastre.
*** «Presa” vorbind de circulara d-lui ministru de interne către prefecţi zice că, pe lăngă cele-lalte cestiuni cuprinse in circul irâ, şi pe care leva esamiua cu timpul pe fie-care in parie, se voroesce asemenea şi de agricultură.
Asupra acestei cestiuni, organul centralist face apreciănle sile şi declară că circulara d-lui ministru de interne nu e suficientă, trebue ca măsurile re> omandate de domnia sa prelecţ lor să fie traduse in proiecte de legi de d. ministru al agriculturei, cel care e mai direct interesat.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 1 August — 9 ore dim.
^ iena, 12 August. (10 ore seara) oficială. — Iinperatul a primit demisiunea tutulor membrilor aî miuisteriuluî austriac. M. S. a adresat cu această ocasiune sorisorl autografe miniştrilor demisionaţi de Stremayer şi eoni iţele Taaffe; M. 8. a însărcinat pe acest din urmă cu formarea noului cabinet.
Constantinopol, 12 August. — Sultanul a es-primat comitelui Zicby, ambasadorul austro-un-gir la Consiantinopol regretele sale pentru de-sastrul intămplat in Seraievo precum şi interesul ce poartă nenorociţilor incendiaţi; el a a-dăogat că este pe deplin oonvius cum oă guvernul austriao va faoe tot posibilul pentru a micşora miseriele causate de această catastrofa.
Gastein, 12 August. — împăratul G-uilom a plecat din noti azi. înaintea plecărel sale el a zis primarului oraşului că pleaoă plin de bucurie pentru oura fericită ce a făcut şi pentru intrevederea sa cu împăratul Austriei mult iubitul său nepot.
(Havas)
CURSUL BUCURESOI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescf*
I. M. FERMOdF-ţli BKftZAL.
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 31 Iulie 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
i0°/o Oblig, rurale. ....	.
»	» egite la sorii. . .
8%	» domeniale................
»	» e§'te la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pene. 800 lei 7% Serisuri funciare rurale f. C. . 7°/0	»	» urbane f. O. .
8% Impr. Municipal. .	. . .
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) . Renta Română ........
Acţiuni ‘Dacia». ..................
»	«Romania»	......
Cupoane rurale exigibile...........
, domeniale » . .	. .
» scrisuri	..............
Argint contra aur..................
Bilete hypoteoare contra anr. . , ,
Rubla hărtie. .....................
Florinul.......................... .
Lose Ottomane ........
CURSUL DIN VIENA
Cump.	V8nd.
102%	108%
97%	arg
108	108%
99	arg.
188	186
98%	99
92	92%
101%	102
27	28
78%	74
11-0	190
70	75
'l	arg.
%	aur
1%	
%	%
66	2 67
17	2 18
42 —	45 —
Napoleonul . Ducatul . . Lose Otomane Rubla Hărtie
9 August
î Aue.
6 Aug
o 29 6 KO zO SO 124
0 3% 5 50 19 60 l«8 75
CURSUL DIN BERLIN 9 August
Obli. căile ferate române .	.
Acţiunile	»	«...
Priorităţi	»	t ... .
Oppenheim......................
Ruole hărtie. .................
Stern..........................
Lose Otomane...................
CURSUL DIN PARIS
95 P0 37 997 26 07
2 6 90 37
5 '0 7 90 97	6
107
216 25 86 60
9 August
Renta Română...................
Lose Otomane...............
SCHIMBUL 1 Tulii!
Paris (3 luni) .	. . . ,
>	la vedere............
Londra (3 luni) ....
» la vedere . . . Berlin (3 In I). . . .	.
>	la vedere............
Viena la vedere ....
Adresa pentru telegrame,
•	78 25
•	45 60 45 25
99 0 99 75
25	n6
26	2o 122 123
2 18
Farao Banzal,
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
ifLANffS
MacassarOil
Cunoscut d« 80 ani ca cel mai bun -estaurator, preservator 51 infrumnseţător al coamei (părului) Bntilia ace tm dop de sticli
HOWLAND S KAI.VDO
înfrumuseţează carnasgiunea şi stirpesce petrte de piele.
ROWLANO’S ODONTO
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E nn nou şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’anna ati coli de la ROWLiND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolli adevăraţi poarta firma : A. ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe in-ve!itoarer a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vfinjare la toţi fa maciştii şi parfumerii.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahoveî No. 58 (Craioveî).
din judeţul Dimboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfănta Maria Micii adică la 8 Septerubriil al fie-oărnT au sub numirea de
mr TERGUL CORNfiŢEL -*■
care devenind proprietatea snb-semnatulnî prin cumpărătoare, şi iu dorinţa dea prospera aoest tîrg, aduce la cunoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ce se per-cepeab in ultimii am de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnit oare visiteaza acest terg să remăie mulţumiţi atât asupra reducerii tacselor oăt şi a ordine! oare va domni in administrarea acestei moşit.
AIjBYANDRU B. Di\(OVIST
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
diu districtul Vlaşca piasa Marg -net, de la 23 Aprilie 1880. pe termen de 3 sari 5 ant. Doritorii «e vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştii No 46.
12-3-7 650	Ursianu ■
Ro uân7Qpp ^llsele‘li» stra-
UC VCIl£Ctl C da 8cnl])turei ,
No. 24, compuse din mai multe camere cu dependinţele lor
Doritorii se vor adresa la pro-pietar, care loctiesce chiar intr’en-sele.
DE ARENDAT
MOŞIA MA(URi:AN(A
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorglie 1880. Întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa in strada Văcăreşti No. 24.
Diploma de onoare
D I N V I E N N A l87'3
GANZ&C
me
Medalii de aur şi 1 de argint
D IAT paris f873
SOCIETATE PRIN ACŢIUNI PENTRU FONDEEIA DE METALURI ŞI FABRICA DE MAŞINE
B L D YPBNT I ft
RECOMANDA:
Maşinele sale de mânai cu eilindee de oţel (uniat
care de căţl-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mal însemnate din Ausfro-Ungaria şi care sunt foarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă ; afară de acestea recomandă
Orî-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de otel
kak mai mwumiiss
•sar ROATE DE VAGOANE SI MECANISMURI DE 1NCRDT1SIA REA SINELORI^H
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
MA8niB PBMTXV. UfMlVjli-BaJBGTIIlCA <***,
CAPSULE SI DRAGEE
CB BROMUR DC CAMPIIORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facultăţei de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE Şi DRAGEELE D-ruhii CLIN, cu bronmr de camphoni sa tnlrebuinţbză pentru vindecarea bdlMor următbfe:
Asthmul, Afecţiunile inimef si u căilor respiratorii, Tuse nervdsă, Spasme, Tuse mag ii reşcă. Insomnie, Epilepsie. Hysterie, Palpitaliuni nervose, Danse de, Saint-Cluy. Paralisia agilanlă, Tic nervos, şi in general in Iote tulburările nervose causate prin studii escesive, Bote cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, ConvulsiunT. Beşica şi căile urinare, şi In Escitaţiunile de orT-ce natură.
A se lua 3 penă la 6 capsula pe di. Fie-care flacon este însocit de uă instrucţiune.
A se feri de contra-facerî şi pe fie-care flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MF.DAl.i K PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia. 14, STRADA RACINE.
Deposit in Bucuresci la D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, şi la D-nul Risdofer, farmacist.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intindere de 2000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii se pot adresa la d-na proprietară Misa Teodor, iar in Bucureşti la d. Pasile P. Rădulescu, strada Teilor No. 22.
ZMUEH^SITI-i T^EiTTJRXXjOI^
PE LINIILE
BDCDR BSGI-BARB DSIRDMAN, BDC D R E S CIVBBGIO R 0 VA, BABB 0 SI-C A LAŢI ŞI TECUCI U-R EBLAD
Buciirescî-Barboşi-Boinaii
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
io
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
*88
802
820
839
354
365
379
896
4<2
423
44
467
Ploeseî Rest.
BUCURESCI Reşt. p
Chitila Buftea Perişii Cri vina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Uimeai
Monteoru
Buzău Rest.
Cilibia
Faurei
Janc-a Restaur. Muftiu
Sob. Plec.
Bărboşi Rest. |°8c
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Rest. |°8c
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racacinne Valea Seacă
Brăila Resta.
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
Plec:
Sos.
Aretarea frenurilor
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	11
Ore M.	Ore M.	Ore M.	Ore .
seara	i^dim.		
9 00	7 20		
9 14	7 40		
9 25	7 56		
	8 19		
9 54	8 39		
10 19	9 10		
10 29	9 30		
10 44	9 60		
10 53	10 03		
11 19	10 40		
	11 13		
	11 22		
12 03	11 40		
12 11	12 00		
	12 84		
	1 09		
1 31	1 49		
	2 21		
2 20	2 66		dim.
2 28	8 10		7 05
2 58	3 45	dim.	7 50
3 13	p. m.	9 10	dim,
		9 33	
		10 02	
		10 20	
		10 46	
4 51		11 i5	
5 01		11 40	
6 34		12 20	
		12 46	
6 16		1 10	
6 39		1 84	
		2 13	
		2 42	
7 46		8 00	
7 54		3 1*	
		3 48	
9 00		4 25	
dim.	\	p. m.	
BarboşI-Galaţî
Kilom.
, da la iBarboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc. Tren de pers
601
OreM
Ore M. Ore M
19
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Plec
uoap
3	80
4	05 noap.
603
605
seara
3	55
4	80 seara
p. m.
7	26
8	00 p. m.
Rodird - lîarbosî-lîucuresci
Kilom de la Roman
STAŢIUNI
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
860
354
374
390 396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec.
Galbeni
Bacău Rest,
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Sos
Tecuci Resi. Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Plec.
Brăila
Muftiu
Janca
Faure!
Cilibia
Bnzău
Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Restaur.
Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmeui
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos
Plec,
Pioesci Rest.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
Tr acc
Aretarea trenurilor
T mixt
Ore M.
Tren de pers.
6
8
Ore M.IOre M
12
Ore M.
seara
8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	56
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	26
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 săra
p m. 12 IO1 12 45 1 17
2	25 2
3
3
4
4
5
5
6
dim. 12 60 1 261
1	40
2	18
2	54 j
3	28
4	08
4	35
5	00 5 21
5	31
6	13 6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5 -'
9	15 9 80
seara
53 22 41 15 45 10 43 07 6 25
6	54
7	16 seara
seara
7	35
8	20
Gala'ţl-Barfooşî
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec Rest. Sos.
Tren de pers
602	604	606
Ore M.	Ore M.	Ore M.
p. m.	dim.	dim.
12 05	7 25	8 25
12 40	8 00	9 00
p. m.	dim.	dim.
Buciirescf-YârcioroYa
Kilom, de la Bucur,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
156
168
189
206
219 235 242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
345
364
382
Slatina Rest.
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Sos. Plec.
Peatra Balş Pe eşti Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofenî
Răcan
Filiaşî
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin
VARCIOROVA
p Sos. Plec.
Sos.
Tr.	ac.
3	
OreM.	
dim-	
8	10
8	24
8	58
9	18
9	46
10	35
10	50
11	43
11	57
i l	43
12	49
1	18
1	40
2	30
2	40
3	39
5	10
5	40
5	50
6	15
săra	
Trenuri mixte
17 I 19 Ore M. Ore M
21
Ore M
8 9 9
10 05
10	41
11	19 il 38 11 55
năpte
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
p. m.
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	a3
9	II 9 40 9 55 sera
Tecuci u-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16
29
36
51
TECUCIU Restaur. Plec.
Berbeci Ghidigeni Tuto va
b£rlad Restaur. Sos.
Sacaiese», Tinaerafl» Ştefan uILteu, Str. Umani Ne, il. — Ce». T676
www.dacoromanica.ro
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
dim. 5 20 5	53 6	21 6 88 7 05 dim.		p. m. 5	35 6	11 6	43 7	03 7 80 seara
Vârciorova- Bucureşti
Kilom de la
Vftrci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac. Trenuri ruix'e
18
20
Ore M. Ore M Ore M,
22
Ore M
18
87
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
25*
274
281
295
312
333
3i5
358
372
382
Kilom. de la Bârlad
15
22
35
51
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. p°8.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeştî
Fihaş
Răcaii
Coţofenî
Işalniţa
Craiova Rest. „°8’ Plec.
Cârcea
Peleştî
Balş
Peatra
Slatina Rest. |?s-Plec,.
Potcova
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti R -st. S°?c
Goleşti Leordei i Găeşti
Titu Restaur, Ghergr ni Ciocâreştî Chitii.!
BUCURESCI R. Sob
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	0-
1 33
2 21
2 31
3 18
3	40
4	05 4 11
4 57 6 11
6 00 6 16
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	65
9	42 10 15
10	39
11	28 12 06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
3	39
4	07
4	42
5	CO p in.
p. m.
5 00|
5	36
6	01 0 59 7 20
7	40
8	16
8	38
9	IO1
9	26 9 49
10 06
10	25i năpte
dim
6	41 6 00 6
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 36
a'm
Bnrhid-Tecuciu
STAŢIUNI
lERLAD Restaur. Plec.
Tuto va
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor i		
	Trenuri mixt!	
	14	16 ;
	Ore M,	OreM.
	dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 55 a. m.	seara 9 46 10 16 10	36 11	9i! 11 00 năpte
ANUL III.—No. 660
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA 5 AU GUŞI J 379,
ROMANIA LIBERA
APARE TIST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In C»ptt*lă : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: I an 36 lei; 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnătate: 1 an 48 lei, 6 Iunî24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente. Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mih&lescu şi la correspondenţii (Jiaruluî din judeţe.
In Francia:	La Sociiti Havas, Laffit et C-ie, Place do la Bo'urse. 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Ageney, 130—140 Fleet Street, London.
Im Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţel Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu II. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nit Adoipă Steiner, AnoncenT'pedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNOXURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina III-a........1 Leu.
,,	,,	,. Il-i............2
Epistole nefrancate se refusâ Articolii nepublicaţi nu se inapoeza.
Pentru rubrica Inserţii şi reclame •••dacţiunea nu e responsabilă. ^
Prim-Redactor: STEF, 0. MlOKAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Seraievo, 13 August. — Rezidirea Seraievu-luî se va face dupe un plau anumit şi din matinal masiv. Cele mat multe din prăvăliile oru-ţate de foc, s’afi deschis iarăşi.
Pe timpul foouluî aii esplodat o mulţime de patroane iu casele aprinse. S'au descoperit însemnate deposite de arme.
Iert s’afi încercat oomercianţă să ridice preţul provisiilor. In urma acesteia s’a dat numai de căt oel mat strict ordin, ca preţurile să re-mănă tot oele vechi.
Regimentul Nr. 41 a perdut: morţî şi dispăruţi, 17 oameni.
Paris, 13 August. — Guvernul voesce să numească episcop de Amiens pe un bărbat liberal, pe oănd nunţiul a propus pe episcopul de Rouen. Guvernul stărue iu hotărârea sa.
«Republique Franşaise» zioe, judecând discursul lut Northcote, că Fraucia şi Anglia sunt de aoord, pentru a uşura prin o bună administra-ţiune sarcinele poporului egiptean şi pentru a face cu putinţă plătirea datoriilor. Francia va rămânea statornică in această cale chiar şi cănd Anglia va lua o altă hotărâre.
Seraievo, 13 August. — Focul din Taşli-han a fost stins, şi prin aceasta s’a inlăturat primejdia, care ameninţa mereu Bezistanul.
Plenipotenţiarului turcesc iu afacerea Novi-Bazaruluî, Husni paşa, i-afi ars toate protocoalele privitoare la teritoriul Limulut.
Sorim, 13 August. — Alegerile la camera pru-siahă se vor incepe probabil, la 9 Ootombre.
Guvernatorul Alsaţo-Loreneî, mareşalul-Man-teufel, va 11 in acelaşi timp, in mod definitiv, general oomandant al corpului 15 de armata, alsâţian,
Baden, 13 August. Astă-noapte s’au găsit din noii, in cimitirul cel mare, o mulţime de cruci resturnate, altele stricate.
Pesta, 13 August. — «Pester Llojd» scrie : «Contele Andrassy se va intoaroe la sfârşitul a-cesteî luni la Viena, pentru a lua parte la un consiliu al tuturor miniştrilor aistriecî şi maghiari, Atunci se va deslega cu desăvârşire şi cestiunea retragere! sale.»
Berlin, 13 August.— Un articol, oare a apărut in oficiosul * Provincial Corespodenz», este primit ca cel dint’ăî semnal, despre iminenţa introducere! unor legi escepţionale in potriva partidului progresist, tocmaî cum s’a procedat anul treout coutra socialiştilor.
Conform unei corespondenţe vieneze a ziarului «Nat. Ztg.», urmaşul contelui Andrassy va fi iarăşi un ungur.
Ziarul clerical «Germania» felicită pe ministrul cultelor şi instrucţiei publice, Puttkammer, pentru discursul ce l’a ţinut la Coslin. Din acest discurs reese, că guvernul va lua in sfârşit o atitudine mat favorabilă faţă de biserica catolică.
Principele Bismark ra pleca sâmbătă de la Kissingen la Gastein.
Roma, 13 August. — Mat multe ziare află, că medicii afi recomandat papeî, să petreacă restul vere! la Perugia. Papa a intrebat pe cardinali, ce să facă. Se orede, că respunsul acestora va fi negativ.
Viena, 13 August. — Se aude, că imperatul ra acorda contelui Andrassy, ca semn al reeu-nosoinţei imperiale, titlul de principe.
Londra, 12 August. — A seară s’afi intămplat la Dublin serioase tulburări. Afi avut loc numeroase răniri.
Paris, 12 August. — Guvernul a hotărît, să invite pe prefeoţî şi pe cei lalţl funcţionari, cari sunt chemaţi a ţinea discursuri la serbă-torî oficiale, să-şî presinte mal ăntăiu ministrului lor ouvântările ce afi de gănd să rostească (!!!), pentru a se impedeca ast fel escese, ca cel al lui Lambert,— Lambert vorbise, intr’uu dis-sours al seu, despre resboiul de resbunare contra Germaniei.
Serviciul Telegrafic al «României Libere0.
de la 15 August.— 4 ore seara
V	iena, 15 August. — Cea mal mare parte din ziare anunţă, că dimisiunea comitelui An-drasy e un fapt de care nu mal trebue sa ne indoim. Dupe «Neue Freie Presse», imperatul i-ar fi şi primit’o.
Roma, 15 August. — Informaţiuul, luate din isvor sigur, desmiut categoric noutăţile ce anuu-;ă, oă liga albaneză ar fi iutărită prin voluntari italian!, cari aparţin iu special artileriei.
Londra, 15 August. — «Times» anunţi, că guvernul englez va desemna pe d. Wilson, consul general la Sirvas, ca să indemne pe autorităţile otomane din Armenia să stabilească o mal bună administraţiune, pentru a protegia pe creştinii cari locuesc această provincie.
(Havae|
A se, vedea ultime soiri pe pagina 111
Bucuresci, 4 August.
Ţăranul uostru scie să moară, dar nu so,e să trăiască.
D am văţlut pe câmpiile, ingluăţate de viforul iernei, ale Bulgariei, luptând cu zăpezi cumplite, luptând cu lipsa, luptând cu Turcul, trei groasniri duşmani, şi fără să cârtească, căci se credea dator a muri pentru ţară. N’avsa hrană, n’avea imbrăcăminte ca lumea, 11’avea adăpost, şi cu toate acestea mergea căntănd iu focurile luimiculul, îmbărbătat atăt de fatalismul intrat in credinţele sale, căt şi de glasul inimei.
Aşa a fost in toate vremurile de primejdia pentru moşia romanească; aşa va fi şi in viitor, cănd vr’un duşman ar incerca să cotropească sfanţul păment al patriei. Răbdător, despreţuind moartea şi luptând vite-jesce : aşa a fost, aşa este, aşa va fi. El scie să moară cu fruntea m sus; din nenorocire insă nu scie să trăiască.
Am arătat, in uumerile trecute, iu ce stare tristă se găseşce apărătorul ţeril pe vremurile de nevoi, singurul producetor in vremuri liniştite. Ou un locaş neomenesc, cu o masă de loc hrănitoare dator la speculatori, sărac lipit, fără să’şl poată ingriji ca lumea de familiă, sleindu-şî puterile intr’o muncă puţin căştigoasă, din pricina lipsei de învăţătură şi rapacităţii albăstrimel ce 1 inconjoară; tacă in căte-va trăsuri, in-făţişarea nenorocită a marelui număr de săteni al noştri.
Şi cu toate acestea, n’ai de căt să treci graniţa la fraţii noştri din Ardeal şi vel intălni indatâ o privelişte mal puţin posomorită. Vel vedea satele regulat aliniate ; case de piatră invelite cu ţiglă ori cu şiţă; curtea ingrădită, cu şura el, cu adăpost îngrijit pentru vite, cu multe obiecte trebu-buincioase gospodăriei; oamenii cu figuri mal sănătoase, copii imbrăcaţî, femeile lucrând cu spor pănza şi velinţele trecuincioase familiei; biserica ingrijită, totul regulat şi curat, respirând ordine, gust, muncă, chibzuială.
De ce această deosebire, iutr’o distanţă mică, la acelaşi popor, pe care o crudă soartă el opresce de a forma unul şi acelaşi stat. Nu este oare aceeaşi naţiune, cu aceleaşi insuşirî firesc! ? De ce atăta nea-semenare intre traiul ţăranului din România şi al celula din Ardeal ?
Cine cunoasce administraţia austriacă şi o compară cu cea românească, poate lesne vedea una din insemnatele cauze ale acestei deosebiri. Neamţul iea Românului de peste munţi feciorii la oştiri, ăi impune bi-
ruri destul de grele, i-a suprimat multe drepturi, dar nu T lasă a fi furat de droaiă de funcţionari şi l'a supus la o disciplină riguroasă, iu multe părţi folositoare ţăranului. Administraţiunea Împăratului a fost mal onestă şi mal harnică, şi a deprins pe Romăn la o viaţă mai regulată, la o muncă proporţional mal productivă, de căt a fraţilor lui din ţara liberă.
In Austria, ca şi in cele alte ţări culte, funcţionarul este stabil, căt timp este onest şi "şl caută de datoriele sale ; indată ce insă cade in păcate, este inlăturat şi iucă inlătu at pentru toată viaţa. La noi insă, împlinirea datoriilor este un ce foarte rar, un fel de virtute deosibită ; onestitatea, mal ales a celor ce sunt in mal de aproape legătură cu ţăranii, o intălnim foarte auevoiă; deprinderile moştenite de la tristul regim al Fanarioţilor sunt incă tare in-rădăcinatc prin marea maioritate a slujbi-şilor din comunele rurali; funcţionarul scos de un ministru ca netrebnic sau ca pungaş este înbrăţişat de alt ministru, de multe-orî din acelaşi cabinet, şi ridicat mal sus pe treapta funcţionarismuluî.
Dincolo de munţi, cănd ţeranul ăşi face o casă, nu este lăsat a şi-o face prost; cănd ăşi alege pe jutjUI sacului, nu’î silu-esce subprefectul a alege pe omul săii, căci cănd ar incerca să siluiască, după modelul constituţionalismului nostru, ar căuta să-şi facă şi testamentul; cănd primarul se poartă rău, se adună de fruntaşi satul şi-l inlo-cueşte printr’un om de treabă. Aşa că spiritul de ordine şi de purtare cinstită s’a încurajat şi s’a desvoltat de disciplina austriacă ; de unde urmează că şi întreaga viaţă a săteanului se desfăşură intr’o atmosferă mal sănătoasă.
Dincoace de munţi, la noi, lipsa de autoritate cinstită şi de disciplină a produs o stare socială bolnavă, in care omul muu-cesce fără spor, blestemând haina albastră.
S’a făcut o mulţime de legiuiri, inte-rneiate pe inalte principie de libertate şi e-galitatc, dar fiind că ele sunt călcate mal ăntăiu de cel însărcinaţi cu paza lor, totul se mişcă intr’o incurcătură, din care fatalmente decurge marea mizerie socială.
Cănd slujbaşii, in contact cu ţăranii, şi-ar implini cu onestitate şi cu tragere de inimă datoriile; cănd primarul, notarul şi sub-pre-fectul nu i-ar fura, ci ar lucra pentru siguranţa şi înălţarea comunei; cănd popa ar fi poveţuitorul in bine, şi cu graiul şi cu fapta, al ţăranilor; cănd dascălul ar lumina pe ţăran asupra imbunătăţiiTI muncii şi asupra traiului omenesc; cănd doftorul ar stărui cu autoritate, ca săteanul să trăeaseă igienic, ca vitele să şi-le întreţină cum se cade, şi ar alerga in ajutorul lui pe vremuri de molime ; cănd judecătorul ar face pe ţăran să creadă in dreptate şi l’ar scăpa pritr’o justiţie grabnică şi echitabilă, de es~ ploatarea unor vichili, cari l’ameţesc şi ăl storc; — atunci o mişcare nouă, bogată in bine-faceri, s’ar simţi in toată ţara; comuna rurală s’ar imputernici şi cultivând in sens profesional naţiunea, Romania s’ar ridica aşa, in căt să nu’î mal fiă teamă de potopul evreesc, nici de cotropirea economică.
Pentru a ajunge aci, unde tot Romanul doreşte să-şî vadă ajunsă ţara, este trebuinţă ca esemplul muncel inteligente şi oneste să vină de la cel ce ţin frânele guvernului.
Cănd miniştrii, in conducerea statului, nu se vor conduce de interesele deputaţilor şi senatorilor, a taţi mici despoţl al unor judeţe, nici de interesele amicilor şi rude-
www.dacoromanica.ro
lor, ci vor lucra încălziţi numai de dorinţa binelui general, putem spera mântuirea in marea luptă economică Fiă-care ministru ar avea multe de făcut in serviciele pe cari le conduce, dacă ar voi să se pună serios la lucra.
Noi el provocăm la muncă, căci nu e timp de pierdut. Fie-ce oră de uegligenţă măresce slăbiciunea statului şi ingreuiază curarisirea corpului nostru social. Pătrunsese puternicii de acest adevăr şi arate-se oameni vrednici de posiţiunea in care se află.
CRONICA ZILEI
Un locuitor din strada Plevniî ne .spune, că d. C. D. şi sub-comisarul despărţire! 6. ocolul IU, ooloarea de Verde,ar umb’a din casă in casă promiţând oamenilor a-î şterge din ooudica de bir, «dacă le va da eăte-oeva»,
Ast fel, Neaoşu Marin a dat 2 galbeni, ca să fie şters din acea condică, sau mal bine să nu fie pus, căci uimitul e un bătrân de 65 de ani Tot aşa şi Ion Vasile şi A, Neagu.
Aceasta e o adeverată jefuire.
Atragem at >nţia celor in drept, pentru-că să se facă constatările legali şi oulpabilil să fie daţi justiţiei.
~x—
E vorba de un mare pungaş.
O casă de comerţ, mare şi respectabilă a comunicat «Voce! Covurluiului» din Calaţi, oă un june, purtând numele de II. I. Popoff, imbricat oănd civil, cănd ca funoţionar militar rus, cu deooraţiuuea st. George la găt, in etate cam de 28—30 de ani, slab la corp, talia sourtă, ou musteţî mici, fără barbă saii barbişon, vorbind ruseşte, englezeşte şi franţuzeşte, ou vooea fe-meeasoă, zicăndu-se agent de primirea drumurilor defer basarabene, in oonstrucţiunea Ka-maniţa Podolsk, cu nişte scrisori faloificate a zisei societăţi, a comis escrocherii la Galatzî prin trate falsificate asupra Londrei.
Se crede că el se află inoă in Bucureşti, unde prepară alte escrocherii.
Publicul este prevenit de această pentru protecţia nea sa.
Poliţia de Galaţi şi de Bucureşti este pe urmele sale.
Un present de 2 mii franci, depus la Banca României din Galatz, este promis aceluia care, in orî-ce oraş din Romania safi d n străinătate, ar descoperi pe acest pungaş şi l’ar denunţa poliţiei.
—X-
In curând se va termina azilul pentru femei sărmane al Epitropieî spitalelor brăncovenescl.
Se zioe, oă apoi se va derîma zidul esterior de la «Doanma-Bălaşa» şi se va inlooui cu o ingră-deală de fer.
—x—
Comercianţii din strada «Lipscani» doresc, ca primăria să pună mal multă grabă in afacerea noilor trotoare, căci, prin stricarea celor vechi se impedică mult ciroulaţiunea.
—x—
Intr’o bucată din cronica noastră de la 29 Iunifi, curent, s’a strecurat o regretabilă eroare.
Nu e actualul medic al plăşiî Cobia căruia se referă epitetul de proselit al luî Baohus, e un altul, anume P...
D. dr. S .. actualul medic al arondismentuluî Cobia e, din contra, unul din medicii cel mal sobri, cei mal devotaţi şi fideli misiune! lor.
S untem dar veseli, oă dd. proprietari arendaşi şi comercianţi aî arondismentuluî Cobia ne afi pus in plăcuta posiţie d’a face această îndreptare.
—x—
ROMANŢA LIBERA
Italia Trredentă.
a propus d. Waddington congresului condiţiile, in cari să se facă regularea graniţelor turco-greoe, el a făcut socoteala, fără a cunoasee caracterul naţiunei albanese. El a crezut, că numai Poarta singură are să se rostiască asupra Ianinei, şi oă cestiunea se reduoe la o simplă cedare de teritoriu mai mare saîi maî mio Aceasta a fost o politică, lipsită de orî-ee prudenţă şi la care Francia trebuia să apeleze cea din urmă, căoî astfel, cum s’afi intăniplat lucrurile, Albanesiî nu pot să nu-şî piar Jă toate simpatiile ce aveau pentru densa, cărei tot deauna i-afi fost devotaţi.
Pe lăngă aceasta Savfet paşa s’a retras de la Paris cu ferma hotărâre, de a da cestiimeî grece căt maî in grabă o soluţiune definitivă. El afirmă cu multă dreptate, că pană cănd nu se va fi înlăturat această dificultate, guvernul turcesc va fi cu manele legate şi prin urmare nu va putea deslega cele l-alte probleme, ce sunt la ordinea zilei. Cestiunea financiară, bunăoară, care reclamă toată băgarea de seamă a Porţeî, nu poate fi luată in serioasă desbatere şi tratare, până cănd primejdia unui noii resboiîl va maî atârna de asupra Turcieî, ca sabia lui Da-mocles. Cu escepţiuuea Serasoheruluî Osman-paşa, care imflat prin succesele sale de la Plev-na nu visează de căt noî laurî, toţi ceilalţî mem-brî aî cabinetului împărtăşesc vederile luî Sav-fet-paşa. Totul ne iudreptăţeşce, prin urmare, a crede, că ne aflăm in ajunul unei deslegărî pacinice a acestei certe, dac", cum ani maî sis odată, guvernul grec incă se va arăta din partea sa prevenitor.
O scrisoare a generalului Garifoaldi.
Cu ocasiunea inaugurării monumentului, ridicat in Bonneville in memoria soldaţilor din Savoia căzuţi in resbelul din 1870-71, generalul Garibaldi adresează d-luî Michard, vechio ofieier superior din armata de VogesI, următoarea epistolă :
Scumpul meu Michard,
Bravii voştriî Savoiarzî ’şî-afi adus incă o dată aminte de mine şi de familia mea; — de o mie de orî le mulţumesc!
In ziua, cănd eşafodagiul blestemat care se numesce * clericalism» şi care manţine discordia intre naţiuni, va înceta ; in ziua cănd va ti indiferent dacă cine-va e născut pe stânga safi dreapta Varului; in ziua in fine, cănd cele două surori, Francia şi Italia ’şî vor da măna, — copii noştriî vor străbate cu grămada galeriele Alpilor pe cari geniul le-a creat, şi vor căuta din colo de munţi pe fii vitejilor Allobrogî, cari fură elita armatei noastre emauoipatoare şi cari vor arăta tinerilor noştriî eonsorişî cum trebue să se poarte cu inamicii libertăţii şi ai justiţiei.
Devotatul d-tale, O. Garibaldi.
Partidul italian revoluţionar, acea straşnică asociare politică care are membrii sei prin toate colţurile Italiei şi in fie care treaptă sociaiă, se vede că s’a pus serios pe realisarea celui maî de aproape ideal a fiecărui bun italian; completarea unităţel poporului italian.
In douS decenii, ajuta ,1 de imprejurări şi de marele, protector al latinităţeî, Napoleon III. — Italienii au ştiut să esecute, cu un curagiii, cu o iubire de jărtfe şi cu o dibăcie cari le vor forma pentru vecie oroare, unirea tuturor provinciilor, tuturor colectivităţilor naţionale, de la Trepana şi Brindis şi păne la Issonzo.
Dar numai păne la Issonzo ! Triestul şi Treutino sunt subjugate incă. Italienii din aceste două făşiî ideale ale Italiei sunt a-supriţl incă, nedreptăţiţi de vulturul austriac. Aceste făşiî nu trebue să maî fie numai in idee alo Italiei; ele trebuesc luate, Acesta e planul mal de aproape a revoluţionarilor italieni, a Italiei Irredenta.
Negreşit că Austria nu ar vrea să remis ie o privitoare simplă la agitările şi acţiunea acestui partid, care prin simpatiele de cari se bucură pretutindeni, stăpănesce intreaga Italiă. Ca să impedece sau să in-greuieze cel puţin lucrările lui, ca a, adresat o invitare guvernului italiau, pe cănd acest guvern era prcşezut de către Depretis; cabinetul vienez solicita pe cel din Roma, să restrângă libertatea membrilor Irreden-ţei, —priu restrîngerea libertăţel întrunirilor şi asociaţiunilor. Aceste era şi singurul mijloc. Depretis ascultă—din prudenţa politică (?)—acest glas al Austriei şi după puţine turburărî, de Italia Irredenta nu se mal auţli nimic. Intr’acestea Depretis cade şi locul lui 61 ocupă Cairoli—un revoluţionar. Cu venirea iul la guvern Italia Irredenta, iar 6şî ridică capul.
Numai încape îndoială, că Cairoli, ca persoană oficială, datoare in prima linie a respecta toate formalităţile internaţionale, nu va agita, el insuşl, de loc. Caracteristică pentru atitudinea sa faţă de Italia Irredenta este insă o declaraţiune, apărută intr’uuul din organele sale cele mal apropiate. Se respăndise anume ştirea, că Cairoli incă ar manţine disposiţiile restrictive Contra Italiei lrredent, ba incă că le-ar fi completat prin altele noul. Organul oficios al primului ministru desminte acum această ştire, zicând că principiele politice şi liberale ale d-lul Cairoli nu se pot concilia cu m6surl de acestea, că densul este liotă-rît a respecta intru toate libertatea Asociaţiunilor şi intrunirilor, aşa cum o prevăd legile esistente. Prin urmare — Italia Irre-denta are aprobarea tăcută, indirectă şi pe lănga aceasta oficioasa a d-luî Cairoli.
«Monitorul oficial, de azi publieă o circulară a d-luî ministru de resboifi.
In ea se vorbeşte de pensiunile militarilor, deveniţi infirmi.
DIN AFARA
Starea actualii a ceşti miet tureo-grece.
Intr’o corespondenţă din Constautinopol a ziarului «N. fr. Presse», găsim următoarele importante relatări, asupra stâreî , in care a ajuns astă-zl mult frământata oes-tiune turco-greacă :
Judecând dupe cele oe se vorbesc in cercurile noastre oficiale, puterile s’ar fi învoit a nu maî stărui pe lăngă Poartă pentru cedarea Ianinei la Grecia, dar oa desdaunare să se facă acestui stat conoesiunî însemnate in Thesalia. Francia s’ar fi alăturat la această părere, şi după ce s’afi făcut maî ăntăifi asupra acestui lucru nişte negocieri preliminare intre Savfet paşa şi intre representanţiî puterilor interesate, ulaltă-ieri s’a ţinut in palat un consiliu ministerial, pentru a regula măsurile privitoare la începerea conferinţelor.
Decretul imperial, priu care se va îndeplini numirea delegaţilor otomani, se află de eăte-va zile la înalta Poartă; aceasta s’a ferit insă pana aoum, de a’l aduce, in mod oficial, la cunoştinţa trimisului grec. Poaria s’a condus in această reservă, de idea, că o astfel de notificare din partea sa, ar implica adoptarea protocolului al 13 al congresului ca basă, pentru noile negocieri, ceea ce i-ar veni tocmai bine Greciei.
Astă-zi, cănd in urma iuvoieleî obţinute intre toate părţile interesate, asupra Ianinei, nu oiaî esistă această dificultate, încetează şi pen-trn înalta Poartă ori-ce motiv, de a maî amâna sfârşitul acestei oestiunî; de nu cum-va Greoii vor continua să fie inderetnicî, făcănd cererilor marilor pute rî o împotrivire pasivă. Până acum cel puţin, ei stăruiesc mereu cu incăpăţî-nare pentru dobăndirea Ianinei, ca o condiţione neapărată a împăcare! lor Turcia.
Din Prisrend se aşteaptă, să sosiască aici o deputaţiune albanesă. Ea voiesoe să apere in sala conferinţelor integritatea teritoriului alba-nes şi a confirma înaintea delegaţilor toate motivele, pentru cari Ianina nu poate fi cedată Greciei. Se pare, oă Albanesiî sunt deja pregătiţi, de a apăra acest oraş şi ţinutul safi, contra poftei Grecilor, cu armele in mană, şi că nici sfaturile nici ameninţările nu-î vor depărta de la hotărîrea, de a nu lăsa să se atingă măcar cu an deget teritoriul lor.
Este curată nebunie din partea Grecilor, de a vrea să se inource intr’un resboifi cu un popor atăt de resboinio, care de trei mii de ani şi-a păstrat limba, obioeiurile, întocmirile, şi care nu va suferi să fie sfâşiată patria lor. Cănd
FOIŢA < ROMÂNIEI LIBERE,	41
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELI,01
PARTEA 111.
ÎNALTA P O L I T I 16
I..
— Urmare —
Ast fel Victor Mazilier (pe cari cititorii l’afi cunoscut) linguşea pe Cora. Prin acest mijloc el începuse să capete asupra Corei o mare nutere. George de Hamei iubind’o numai şi ne măn-găindu-î vanitatea sa aşa de mare, remăsese el supus eî.
Victor Mazilier, din contră, lăudăndu-î frumuseţea, când ea se plângea de urâciune, desco-perindu-i farmecile sale, o impăca cu ea iusă-şi. Si dădea încredere, faoea să renască speranţa in astă .inimă desperată, şi căuta să se facă necesar pentru cause pe cari le vom cunoasee.
Laudele luî Victor Mazilier nu isbutiseră incă să o îmblânzească. Lovitura oe primise era incă prea proaspătă, spre a o putea uita.
— A! mS crecjî de ajuns resbunată, continuă ea, pentru că el a fost condamnat la cinci ani de muncă silui oă... Cinci ani ! şi el va eşi iară-şî june, trumos, încântător, oum era cănd l’am iubit. Căci SI iubeam cănd el priveam... Da, a-tunoî enil plăcea să admir frumuseţea altora
cum o admirau şi eî pe a mea. Aoum uu mai ţifi socoteală de calităţile fisice, tu insu-ţî scumpul med Mazilier, aî putea-o mărturisi.
Nu se putea să-mi faci maî mare laudă, zise el, fără a se mişca, şi apoi adaogă incet: O să-mi plătesc! şi asta, scumpa mea.
Ea urmă:
—	L’afi condamnat cinci ani şi el pe mine ra’a condamnat peutro tot dauna. El va eşi din inchisoare şi se va putea bucura de viaţă pe cănd eu voifi fi tot urîtă, hidoasă! Altă dată se insemnafi criminalii cu ferul roşu pe umer; astăzi victimele lor poartă iu vi iţa lor semnele. Cre<j.î resbunarea mea de ajuns! Eî bine! dacă el voifi maî intălni in vr’o zi, vei vedea!
—	Fie, voifi vedea ! zise Victor Maziliei- ; dar de o cam dată aste plângeri sunt inutile. Să ne gândim maî bine ce să ne facem. Nu vrei să te mai intoreî la Havre şi înţeleg pentru ce, şi mî-aî scris să viti să te itălnesc la Rouen. Ia taine. Aî de gând să te aşetjî in acest oraş? bs inştiinţez, că o să ţi se urască de moarte.
—	Ce-mi pasă. Nu cred, oă q să mai petrec mult in lumea asta; şi uu voifi mai remănea la Rouen. Jumătate din locuitorii sei m afi văijut la înfăţişare şi acum mă arată ou degetul, pentru oă afi după ce mă cunoasoe.
—	Cre<J, că o *ă te intorcl şi la Noul Orlean.
—	Nici o dată ! zise ea cu putere. Ce? Să me întorc desfigurată in o ţară unde m’afi cunoscut frumoasă ? Unde treceam de cea maî frumoasă... A ! damele creole ar fi prea fericite, ve4cndu-mă.
Atunci remăne Parisul, unde era să te duci
de la Început. Parisul unde se poate cine-va ascunde, de minune, unde lumea nu se miră de nimic, unde toţi sunt maî mult ocupaţi să privească frumoasele copie de căt a..,
—	A se uita după cele urâte, nu e aşa ? Zise ea; continuă amice, nu te opri, ştii că nu-mi fac nici o ilusie. Fie, me duc la Paris şi apoi? Ce mahala voifi locui ? Unde aş fi maî bine ascunsă ? Aştept părerea d-tale.
—	Maî, ăutăifi continua el după un minut de gândire, urmând sistemul de laudă ce adoptase, mi se pare oă exagerezi defectele d-tale. Glonţul luî George de Hamei v’a găurit, e adevărat, buza de sus, v’a brăzdat obrazul şi v’a stricat partea de jos a feţei. Da" v-aft reiuas nişte ochi de principesă, fruntea, e o frunte de imperăteasa şi ai perul cel maî negru posibil. Cu alte ouvinte, ţi-afi remas ineălucrurî pe cari multe femei ţi le-ar invid a. Ziua, e adevărat, că semnele se par mari, rănile inGa deschise : aşa in căt atrag spre ele toate privirile şi fac de nu se maî văd farmecile ce ţi-afi remas, dar seara intr’ou semi intunerec, ochii voştri vor străluci in toată splendoarea lor, perul fruntea, in fine partea de sus a feţei va avea ast fel de farmace in căt nimeni nu se va găndi să primească maî jos.
—	Linguşitorule, zise ea.
—	De loc, de loo, n’am spus de căt adevărul. Şi incă nu l’am spus, tot căci nu ţi-am vorbit, de umerii voştri, de peptul vostru, dacă Tai dicolta fără ruşine, după modă, de talia voastră strînsă intr’o roche faoută de una din celebrităţile Parisului, de robele voastre un-
www.dacoromanica.ro
Cetăţenii Italiei nu se pot (le căt felicita pentru aceasta, şi noi nu putem face nici o imputare, nici ministrului statornic in principiele sale, nici patrioţilor cari vor completarea unităţel lor naţionale.
Din contra.
Daca ar inspira numai, aceeaşi idee, a-celeaşî nobile aspiraţiunl pe un alt ponpor latin dintr’un alt colţ al Europei, şi care are mal multe motive de a se plânge contra aceluiaşi vultur nesăţios, de a slobozi din cătuşele asuprire! maî mulţi din copiii s6î!...	'
Dăramarea for tapetelor dunărene.
5
Dărâmarea fortăreţelor dunărene de către Bulgari a inceput.
Zidurile Yidinului nu mal esistă de mult. Acum a inceput dărâmarea fortăreţelor Si-listreî şi Rusciuculul. Din întăririle de la Silistra nu au mal remas de căi, nişte re-măşiţe mici; la Rusciuc numai e nedărămat de căt fortul I.evant-Tabia, care jucase un aşa mare rol in timpul resboiului. In cele mal apropiate zile se vor apuca insă şi de el 500 lucrători cu sapi şi dinamit.
In privinţa VagabunţJilor.
Adresa domnului ministru de interne către ministrul de externe Domnule ministru.
Am veznt telegrama d-1 n agent diplomatic al României din Paris, alătmată h adresa d-v. No. 11,412, in privinţa mesureî luată de guvern, contra vagabumjilor străini aflători in ţară. Alianţa israilită pretinde şi cu această ocasinne că n fisura luată s’ar aplica oa persecuţiune îndreptată specialmeute contra evreilor, oitănd de esemplu pe administraţiunea de Focşani, care ar fi espulsat şefi de familie stabiliţi in ţară de maî mult de 30 ani.
D-le ministru, pentru a^respinge iusinuaţiunî de asemenea natură, nu se găsesce alt mijloc maî bun, de căt oitind şi pro luaănd acte oficiale. aflătoare in arobiva rainisteriuluî.
Este adevărat, eă guvernul, înspăimântat de numărul vagabumjilor, parte rămaşi iu^ţeară in urma resbelulnî, parte chiar aoum intrând in ţară, a oprit pe de o parte la frontieră trecerea in Romania a unor asemenea individe, după cum am avut onoarea a ve face cunoscut prin adresa No. 14,546, din 21 Iulie trecut, eară pe de alta a luat măsuri legale de espulsitiue contra celor aflaţi in ţară, fie ei oresoinî safi isra-eliţi. Tot-d’o dată insă, oa să putem a cunoaşte numărul, categoriile şi naţionalitatea celor es-pnlsaţî, s’a cerut dd. prefecţi a triniete liste nominale la fie-care finit de luna.
Din sciinţele primite pana acum, resultă oă numărul total al vagabun<jilor de diferite naţionalităţi, espulsaţi din Romania, nu trece peste 100 indivizi, şi anume : s’a espulsat din judeţul Suceava trei in Austria şi doi iu Rusia, din Co-
ghiî... Da, da, seara ţi se polrivesce maî bine, eşti o frumoasă de noapte.
Ea ăl ascultă cu aviditate şi se părea convinsă.
El urmă :
— M’am găudit mult la posiţia voastră, şi vezi, scifi acum tot ce 'ţi trebae. Trebue aoum să te ferescî de mulţime, de lume şi de plăoerî zgomotoase, ’ţî trebue amici şi plăceri intimei Prima simţire a tutulor ce vă vor fi presentaţ. uu va fi favorabilă, trebue să mărturisesc, insă cu timpul se vor obicnui cu micele voastre cusururi Peste puţin chiar le vor uita, pentru oa să nu maî vază de căt oualităţile. Spre esemplu să nu primescî nici o dată vre-o femee, uşa să le fie cu totul inclusă, căci ele s’ar arăta indulgente, dacă aî fi cu totul urîtă, iar frumuseţile ce ţi-afi mai remas ar desoepta gelo-sia lor şi nu vi le-ar ierta, ci şi-ar scoate supărarea lor asupra celor ce ’ţî lipsesc. Fii severă şi ou artişti de tot felul, dar maî ou seamă cu literaţii; aceştia sunt nisoe oameni periculoşi in un salon, ca să se pară de spirit, te vor sfâşia, spre a fi numiţi originali, ’ţî vor spune iu faţă crude adevăruri. Amicii tăi vor fi oameni din cea maî bună şi maî aleasă lume; nuuia-ei scifi să ’şî ascundă simţirile lor rele, el nu rădic ochii asupra unei femei de căt spre a o admira şi nu-î vorbesc de căt spre a-î spune complimente. In mijlooui lor, eţî vei putea crea incă o viaţă incântătoare, şi vei uita.... supără! rilrf şi....
(Va urma).
ROMANIA LIBERA
rurluiS ciucî-zeeî dintr’un număr de peste una nna sută, şi aceasta numaî pentru că unit din vag&bunŢî aveaţi termenile din paspoarte neexpirate, din Roman doi din Dorohoiu opt, din Prahova unui, din Vlaşca treî zeoî şi nouă şi de la Focşani doî.
Pe lăngă aceştia s’au mat arestat in Fălci® incă patru, găsiţi fără nici o ooupaţiune şi cerşeto-rind pe strade, insă eî s’afi lăsat liberi pană la espirarea termenului din pasanoarte ou ooudi-ţiune, ca la cea dintăi dovedire de cerşit, se vor trămite peste frontieră. Alţi incă oăţî-va indivizi tot de categoria vagabonzilor, fiind arestaţi s’au lăsat şi aceia in libertate, pentru că am luat măsuri ca, acolo unde naţionalitatea şi categoria individului nu vor fi bine stabilite şi ar fi indoială, măsura de espnlsiuue să nu aibă loc.
Din. cele se pree d, lesne se ponte vedea cu cStă prudenţă, cu câte menajamente se prooede la espnlsiunea vagabumjilor, dacă se va avea in privire, că asupra unei populaţi uni flotante fără esageraţie de 100,000, mai in unanimitate străini, abia s’atî trimes la urma lor pănă astă?/ vr’o 100 individe, precum v’am citat mai sus.
Pentru a prob i, că persecuţiune religioasă nu esistă iu această măsură, am onoare a anecsa aci listi de numele celor trămişî la urna lor din judeţul Vlaşca. Dintr’ansa se vede, că marea majoritate a indivizilor notaţi nu sunt jsrailiţî ci creştini, ba unii chiar romăuî.
O asemenea disposiţiu i luată chiar contra Romanilor, s’ar părea stranie acelora cari nu cunosc legile noastre,
Două articole din legea poliţiei rurale esplică insă şi această disposiţiune. Art. 10 op reşce stabilirea in comunele rurale a oamenilor străini, fără căpătai, ear art. 108 nu ingldue comercial de cărei î mă prin comunele rural3, de eăt acelora ce presintă o garanţie sub-scrisă d- cinci persoane onorabile din comună, că au buna purtare ; consiliul comunal are dreptul de veto, fără apel, asupra acestor garanţii
Citatele'articole s’afi aplicat şi se aplică in tot d'una fără privire la naţionalitate saîi religi-giune. Creştini, străini saă romani s’au supus lor lără proteste ; numaî israeliţiî, incuragiaţî de coreligionarii lor străini, au reclamat şi reclamă incă contra legilor ţăreî, ai că' eia fii se pretind. Eî nu vor să inţăleagă şi nu pot pricepe, că vagabundagiul este oprit in toate ţările, oă oamenii lără oăpătăiu şi cerşetori trebuesc trămişî la urma lor, fiiud-oă numaî comuua sad ţara care ’î-a vă<|ut năsoănduse in sănul eî, tre-bue să poarte şi sarcinile de intreţinere şi de privglierea lor. Toate aceste consideraţiunî, zic nu se pot p.iicepe de nisce oameni, pentru carî patria însemnează religia, şi cari se cred persecutaţi ca naţiune, cănd un coreligionar al lor, străin este trimis la urma sa.
Spre aproba aceasta, revid chiar la oaşul citat prin telpgrama d-luî agent al României, in privinţa espulsiuuei israeliţilor pretinşî oneşti stabiliţi in ţară de 30 anî şi inaintaţî la urma lor de către administraţii! nea din Focşauî. A-oeştia toţî sunt in număr de doî; oăt peutru motivele carî ad justificat măsura de espulsiuue, am onoare a vă alătura aci raportul d-luî pre-teot de Putna sub No. 7244, din 18 Iulie trecut.
Dintr’ănsul vă veţi putea face o idee asupra scrupulelor de adevăr ale jurnalelor, devotate causeî israelite.
In fine, terminând, vă rog, d-le ministru, sa bine-voiţî a oomuniea aginţilor noştri din străinătate, că guvernul actual pe de o parte şi dă toată osteneala de a impaca sp'ritele in ţară, prin luarea de măsuri contra vagabumjilor, iar pe de alta este tot atăt de decis a nu tolera in esecutarea acestei mesurî, nici un abus de putere, nioî nn esoes de zel.
Primiţi, vă rog, d-le ministru, asigurarea o-sebiteî mele consideraţiunî.
Ministru, Cogălniceanu,
CORESPONDENŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
.	Bîrlad, 24 [uliu.
O inspecţiime comunală.
Iu una din zilele de post a săptămăneî trecute, adjutorul de primar şi comandantul companiei 7, din garda oivioă, Panaitică Neacşn, iţid în piaţa Pescăriei cu inspecţia in looul primarului şi in numele să», că cel ce ’î este rudă^are şi confienţa sa, şi inspectând peştele, s’a ve«Jut atras de strigătul «poftiţi la plăcinte politioe, fierbinţele eto.» Intrând in plăcintărie, impresionat de adresa văn^ătoareî, oare are
multe marafeturi pentru a’şî petrece marfa, la l toare trebue neapărat să ia mesurî spre a vederea curăţeniei şi a plăcintelor aşezate in schimba administraţia provizoriă de acuma
ornmp (la KSloa o’o	J	___ I	.	...	.
ordine de bătae, s’a aşezat d. căpiţa i al nos tru pe atac şi făcând 6 plăcinte prisoniere, lea pus iu burta la arest, apoî aprins de setea răS' bunarei, a oommdat şi o jumătate oca viu după punerea la cale şi asigurarea duşmanelor plăcinte, aruncă cu aerul lui Napoleon I. o dupcă ('/2 de franc argint); plăoiutăreasa vă-Zăud aerul de galautomie a d-luî mâncător de plăciute, care pornise spre uşă, eî iese iuainte şi spune oă i sa maî cuvine ăncă 30 bauî, Pa-naitică se indignează de nemulţumirea negaţi toreseî, cănd el ştie că ’î-a plătit aşa bine. Fe meîa eî spune că 6 plăcinte fac 60 bani şi o juna. oca vin 20 bani, in total i se cuvi-ne 80 bauî iar nu 50. Panaitică al nostru eşî ia ifosul de primar, şi spune, că nici atăt nu i se cuvine, pentru, că plăcintele sunt, rele şi oă va or dona medicului comunal a oonstata, după care o s’o dea io judecată.
In acele momente, iată şi medicul dorP, d. Doctor Davidoglu, el ohiamă d. Panaitică şi in calitate de primar, eî ordonă a constata, oă plăcintele sunt rele ; medicul ia o plăcintă, o iutoaroe, o invărteşte, o miloasă, resp înde că sunt bane, făcute cu unt şi m tteriale de bună cualitate. Primarul Panaitică se aprinde şi cu tou spune d-luî medic iu ţaţa lume! adunată la această scenă, ca d-sa a constatat, [că sunt plăcintele rele şi nu hygienice şi că trebue să iuoheie prooesul-verbal d. medic, cănd zice el Pare că era de poronceală, că tocmai trecea
intr una statornică, cănd va trebui să se realiseze două scopuri:
Organisarea definitivă şi regularea internă a Dobrogieî, şi legarea eî, printr’un pod p3ste Dunăre şi printr’o cale ferată, cu Urnele noastre, ferate, pentru ca toată ţara să se poată folosi, pe oăt va fi posibil de o potrivă, de portul de mare.
Organisarea definitivă, adaogă organul radical, presintă multe dificultăţi, de oare ce avem a face cu nisce populaţiunl, Tătari şi I urci, cari cu foarte mare greutate se pot asimila cu românii; cu tătarii mai cu seamă, vom întâmpina mal mari dificultăţi.
Atrage atenţiunea d-lor miniştrii de finanţe şi de justiţie asupra uneltirilor întrebuinţate de nisce venetici, greci mal cu seamă, cari voesc să cumpere pe nimic proprietăţi de la turci şi tătari, cari, se scie, că nu sunt, adevăraţii proprietari; pămăn-tul ce el 1 cultivă a fo3t averea statului turc şi el plăteau o zeciuială guvernului din toate productele precum şi din vitele ce păşuneau.
(ăt insă privesce mijloacele pentru a face ca Dobrogia să deviă o ţară bogată şi curat românească, organul d-luî Rosetti, e de părere că trebuesc ramanisate, prin instrucţie, populaţiunile de acolo, a se determina o emigrare a românilor din Bulgaria şi
—-~	uo	vjo, luuiuhi trecea- i -----o* v	um	ş
comisarul despărţirii şi strecurăudus3 piutre oa- I Serbia şi in fine ca guvernul să nu cruţe
meni, s’a veijut iu faţa d-luî adj itor de primar. Aoestuia eî ordona ea şi medicului a face proces-verbal, că plăcintele impertinentei negu-ţătorese sunt rele ; comisarul intre baud pt d. me dic, i s’a răspuns, că nu au nioî un deferi bie tele plăcinte şi oă d-sa nu poate subscrie vrn un act. Comisarul adresăndu-se d-luî primar-ad jntor, eî spune, oă dacă d-sa constată că marfa nu este bună, nn are decăt singur se încheie actul cuvenit pe e sa răspundere.
Neguţiătoreseî atâta ia trebuit şi fără a maî ţine oompt, că ea vine in raionul comp. 7. oi-vică
nici un sacrificiu pentru ca să putem numi Dobrogia, cu drept cuvănt, România Trans-dauubiană.
*""* 1 impui se servesce de vorba vechiă că, şi răul adesea ori e Imn la căte ceva, spre a arăta că deslegarea cestiuuel israelite de şi este un rău, ne va tace şi bine. dacă vom sci să apucăm pe o altă calo d( căt cea urmată pănă azi.
Se ocupă apoi de puterea noastră econo mică precum şi de organisaţia statului nos-
VJUUl^/l, \ Cil Crt VIUC IU lillURUl UUIIIJ'.	131™ I	A ------- f	OtOlUUlUI HUo'
ică, ca o bună precupeaţă la gură, dă doamue I Pfi care, organul conservatoi, le descrii
nv»«	*__ î.. ___________ .. y ... ii. I Cili fllllnrilA AaIA
bine, incepu a striga in gura mare maî multe cuvinte cu cererea de plata plăcintelor mâncate de d. ajutoivprimar, şi apoî a inşira căuşele carî eî face pe aceştia de se aleg la primărie ou cîomagul, oă ou ast-fel de slnjbe şi maniere all făcut avere aşa iute ; carî sunt căuşele de s’a scumpit carnea, pâinea, peştele, eto. in pie ţele noastre şi nu se maî reduc preţurile, care au întrecut pe toate cele din oraşele importante. Apoî pomenind nişte şicane făcute de căte-va zile comercianţilor Teohari, Saviu, fiheorghiu etc, oa riî ş’aîi procurat iu tot-d’auua rachiul de la Ghidigenî, iar nu de la altă fabrică. .... iu fine maî spunea şi o°va de guardiştiî eivieî, dar nu prea am putut înţelege, căci suferinţa de bătături me făcu ca să me retrag din desime şi astfel eram pe margine ca să nu fiii lovit in aşa imbnlzală, cum se întâmplă in tot deauua la a-seminea teatrurî din pieţele publice.
Nu e vorbă, la Bîrlad se petrec foarte multe de acestea, ba incă şi maî gogonate ghişefturî, dar pentru că sunt rude maî toţî, apoî se cam ţine mult proverbul «mână pe mana se spală şi ambele pe obraz».
Şi apoî maî zice lumea, că Panaitică al nostru nu-î tobă de carte, dovadă, oă el a ştiut şi aritmetioa, pentru oă a măucat 6 plăcinte şi a bant o jumătate oca viu. Consiliul comunal se compune din 12 consilieri şi un primar, fac 13; doar nu fao slijbă de florile mărului, re-presentănd două puteri de o dată.
cu culorile cele mai intunecoase.
*** «Binele public* se arată nemulţumit numai cu declararea d-luî Boerescu, făcută in direct la provocarea, ce ziarul fracţionist, a adresat-o guvernului spre a se pronunţa categoric dacă renunţă şi la votarea listei nominale de jidani. Nu d. Boerescu, pentru care majoritatea camerei e ostilă, pentru că cel maî mulţi sunt din aceia cari l’au dat in judecată trebue să se pronunţe ăn-tâî, ci d. Brătianu.
«Binele public" se indoesce că d-nil Ro-setti-Brătianu au renunţat la categorii şi liste, şi această temere o intemeiază pe declararea d-lui Boerescu făcută puterilor la 13 Iulie, cum că va vedea dacă vom putea sa facem a se vota liste nominale.... etc.
Dar organul d-lul Preşedinte al Camerei păstrează in această privinţă, o atitudine nelămurită, pentru ca la urma urmelor să poată eşi tot el victorios.
Nu e inse departe timpul cănd totul se va da pe ţaţă şi se va vedea intenţiunea şi sinceritatea fie căruia.
i:'* «I resa" constată răul ce provine din modificările totale sau parţiale ce se aduc legilor noastre, foarte des, precum şi din nestabili-tatea funcţionarilor; ca remediu contra acestui îfiu, organul centrului, roagă pe alegătorii
wşuncii uc u uaLct.	Ir*	------‘ 1«'icgaturix a
Acest fapt mergând pănă la urechea d-luî I . cu ^uare aminte cănd trimit representanl
a_j. j_	.	™	... ~	~ « I in fia m Ar a qq	...i-iv .
prefect, înştiinţat despre aceasta, Panaitică, erî ş’a depus dimisia din adjutor, insă ce folos, nu i-a primit’o şi astăzi in aoeste momente se face cercetare la faţa loouluî, d. primar insă, titularul de dimineaţa, de pe la 6 ore sta la plăcin tărie cu trăsura.
Nu e vorbă, că s’o cocoloşi şi aceasta ca multe altele mari, şi apoî toc maî Panaitică cu atâtea rude puternice, oare maî de care in demnitate înaltă, aleşi şi culeşî dupe cum se petrece la noi, o să rămăe şi maî departe, cu toată indignarea generală şi cu toată neplăee îea d-lui prefect, fiind ca aşa se conduc trebile in districtele, unde oate o familie reuşeso a se pune in capul afacerilor lui.
P...
ARENA ZIARELOR
«Românul» vorbind din noii desDrp Do- -• — *	1	i
in camere, să aleagă bărbaţi capabili şi car: nu copieze numaî legile fără a le pune in armonie cu starea noastră.
VARIETĂŢI
Şi nebunii au ziare. — In asili 1 central <fc al enaţi din Viena a apărut un ziar, redactat d directorul asilulnî, cu colaboraţiunea pensionarilor săi.
In primele numere ale acestui ziar se vede c polemeică foarte vie, dar plină de curtuasie, in tre doî din colaboratorii alienaţi.
D. A... arată tot ce a găsit ridicul in mono' mama coleguluî seu, d. B...,, care pretindea ci barba sa era de iarbă şi trebuia, prin urmare sa fie udata in fiecare zi.
D’ B- ■ simţ'ndu-se tare atins, răspunde, ii numărul următor, printr’o disertaţiune, pentri a demonstra că maniera sa de a vedea e bin<
www.dacoromanica.ro
care nu bea nici-odată apa din p ihar, ci e o* bl gat a suge apa priu mijlocul uuuî paifi, pentru a evita topirea nasului săli, care era de zahăr alb !
8 ar putea prea bine ca sistemul directorulnî vienez să aibă resuitate fericite.
In tot caşul nu i se va putea imputa, că ’î lipseşte originalitatea.
Serviciul telegrafic ai .României Libere*
de la 16 August —9 ore dini.
Londra 15 August. — Parlamentul s’a prorogat.
Discursul Tronuluî, oare a inchis sesiunea, constată simplu situaţiunea faptelor implinite : eseouţiunea fidela a tutulor stipu'aţiunilor tratatului de Berlin; delimitarea uouilor frontiere ale statelor din Orient aproape de tot isprăvită; resboiul cu Afganistanul terminat cu bine şi sp°ranţa unuî sfîrşit apropiat a res-boiuluî eu Zuluiî.
Madrid, 15 August. — Consiliul miniştrilor s a ocupat cu proiectul de maritagiu al regeluî Alphonso al XII cu archiducesa Mărie Christioa, fica archiduceluî Carol Ferdinaud de Austria. Se crede, ca consiliul l’a aprobat; se zioe chiar, oă d. Silvela ministru al afacerilor strein3, se va duce indată la curtea din Viena pentru a pre-sinta osrerea de maritagiu.
Archiducesa Mărie Christina e uăsuită la 21 Iuliu, 1858.
de la 16 August — amiazî.
Viena, 16 August.— Se consideră oa probabilă numirea comitelui Karoly ca ministru al afacerilor străine al monarhiei in locul comitelui Andrassy.
Londra 16 August. — «Standard» comentând resultatele cari pot decurge diu infrevederea celor douî imnăraţî la Castein, zice că această a-piopiere va. avea o mare iutiuenţă asupra re-1 iţiuuilor raselor germane cu Rusia, că va in-pedica întinderea preponderauţeî slave in sudul Balcanilor şi că^va strânge legăturile de amiciţie ale Austriei cu principatele danubiene.
(Havas)
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar :
CEARDA ALBA
naraţiune poetică in 5 cânturi, de Theohar Alexi.
In depositfi la noua librărie Ignat Haiman.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescl“
I. M. FEISHO & F-ţli BKVCAI.
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 4 August 1879 ora 12
(bil.
0
OBLIGAŢIUNI
l0°/o Oblig, rurale.............
»	» ejite la	sorţi.
8%	, domeniale . . ,
»	»	e§'te la	sorţi	.
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisuri funciare rurale f. C. 7°/o	>	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
»	cu pr. Buc.
Renta Română.................
Acţiuni «Dacia»..............
» «Romania» , . .
Cupoane rurale exigibile . .
» domeniale » . .
» scrisuri ,	. ,
Argint contra anr . . . .
Bilete hypotecare contra aur.
Rubla hârtie ......
Florinul.....................
Lose Ottomane................
CURSUL DIN VIENA 16 August
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hârtie...............
CURSUL DIN BERLIN 15 August
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	» ■ . . .
Priorităţi	»	»....’
Oppenheim....................
Rurne hârtie.................
Stern........................
Lose Otomane ......
CURSUL DIN PARIS 15 August
Renta Română.................
Lose Otomane , . . . .
SCHIMBUL 4 August
Paris (3 luni)................
» la vedere.
Londra (3 luni)...............
» la vedere.................
Berlin (3 lu î)...............
> la vedere................
Viena la vedere ..... Adresa pentrn telegrame,
Câmp	Vând.
103	1 lu3V«
97 ol2	arg.
103 Va	104
99%	arg.
184	186
98%	99 V,
92 V2	98
101%	102
27	28
74%	74%
190	200
70	75
	arg.
%	anr
1%	i%
l°/o	%
2 66	2 66
2 17	2 18
42 —	46 —
16 Aug	14 Aug
» 31	9 30%
5 61	5 49
zu	20 20
122	lză
15 90	96
37 70	87 40
97 75	97 30
06 50	106 25
215 30	215 20
36	86 20
74	
48 76	44 25
99 15	
99 70	
25 0 3/j	
25 20	
122	
123	
2 18	
Fartto BMizai*
ROMANiA LIBERA
S-EAPHÂEL
FORTIFIANT,
DIGESTIF,
TONIC,
RECONSTITUANT.
Gu.st escellent
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginos elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietar le possedâ pe tote, fara insa a avea inconvenientele lor.
(A exige ac&tă marcă pe tote sticlele.)
Prescris in oboselile STOMACHULUI, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENŢE.
MARTEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in to’te pharmaciele. Deposit in Bucurescî la D-niî Ovessa, droguist şi RisăOrfer, farmacist.
Oe vânzareSrâfe
No. 24, compuse din mal multe camere cn dependinţele lor
Doritorii se vor adresa la pr0-pietar, care locuesce chiar intr’en-sele.
Or. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahovei No. 53
(Craioveî).
-Perfecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ALLEN
Reuşeşte in tot-d’a-una a reda părului alb, culoarea juneţeî sale, ’î comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate naturală şi nfailibilă este de a intări perul. Superioritatea şi bunătatea regene ’	ratoruluî sunt recunoscute in lumea întreagă.
Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie roşă'#® Depositprincipal 114 şi 116 Calea Southampfon Londra (Englitera)
Vendarea cu ridicata la Domnii Appel (f- C-nte in Bucureşti
Venfiarea en detail in Bucurescî la IJ-nii Paul Frodel, N. Nicolescu, M. Moisescu, 1. N.Ar deleanu, F. Gănthler, Brăila C. Hepitcs, Craoiva B. M,
Georgevici
PERFECŢIUNE î
REGENERATORUL UNIVERSAL AL FERULUI
DE
647
10 9
Doamna S. A. ALLEN
IN MARE QUANT1TATE LA
PAiL ©©mriID® Şi PA (fi Fi «SI!®
Furnisorit A. S. R. Doamnei
Calea Victoriei No. 37 lăvgă Pasagiul JRomăn.
pentru invelite producte, trăsuri şi alte objecte cu preţuri de 15 lei bucata. — De vemjare la subsemnatul
.	,	41 n	‘ M. IJTTUW
Doctorul Grecescu, in strada Diaconeselor No. 8 (30-1-30).	n0. 19 strada Germană n0. 19.
FARFMERIA CELLE FRAŢI
35. strada d'Argout, 35, Paris.	paris 1878
fctYAJt	*
ptfe conspm m dents kur b?aute calmt l'inttammatioii des aenciv^s
Evp«siliiifieal878.— Medalia de Aur.
PASTĂ DENTIFRICE GLYGERINA
Procedeul lui Eug.DEVERS,laureat
de pharmaciâ,	Medalia de Aur
Cel mai bun Dentifriciu si cu tote astea singurul care să păta fi cumperat de tâta lumea.
Acesl produci ve va convinge de superioritatea parfumeriei cu glycerjna lui IIKVKRN, chimist* Deposit la principali parfumori si coifori.
fYp	Grădina Mimi, casele şi dependinţe
Lyţ? V CI li.eH C cu iocui ]0r, preoum şi un loc virau la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea biserioeî Negustorii strada Sboru la d-nu C. Stoenescu, safi iu strada Luterană No. 19 la d-nu C. Miro-nescu.
f|p itipLipiof de V August cureut un salon şi UC llllsllll ml o cameră mobilată precum şi o cameră de servitori.
Amatorii, se vor adresa la proprietara ce şeade in transele strada Luoaciu. No. 21.
Plumb Franţuzesc
Se vinde in quantităţî mari şi micî cu preţuri foarte reduse
Muşamale nuoi Gudoronate
Balsamul de Mesteakăn
ll-viihil FR. EENGIEL
Simplu numai sucul vegetal, care curge din mesteacăn cănd trunchiul lm i se perforează, este de când ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele mai întrebuinţate pentru • înfrumuseţarea feţei, cănd insă acest snc se prepară chimiceşte in nn balsam, atonei ’şi câştigă propr etăţile sale şi efectele lui sunt admirabile.
Daca se spală faţa sau alt punct al corpului atunci pană dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remănănd pelea albă frumoasă şi fragedă.
Acest balsam jndepărtează ereţiturile şi semnele de vărsat, dănd flsionemie de june; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime dispărând in cel mal scurt timp
petele de vară, aluniţele, coşurile, '	’ ............ .....
peleî
roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale
Pentru venzare in detail in Bucurescî la d-nii Carol Gersabek succesor de J. Ovessa, Martinovicî d fii, Ghtţă Pencu, G. Biete, George Martino-vici.
Paul Coiffeur, lângă Pasagiul român, N. Niculescu, 1 N. Ardeleana şi in farmadele D-lor Z-hrner, Thoiss, Ciur a, Dîmbovist, Nieresker, Wittmg, Sehmettau.—In Galaţi : la Pharmacia St. George a d-lui Marino Cur-tovicî şi la Pharmacia domnească a d-lui Basil Curtovici. In Craiova ; Aug. Heberling.—In Slatina. A. Pfintner Pharmacist—In Giurgiu: M Binder Pharmacist.—In Ploeştî: S. Sehmettau şi G. Sigmund Pharmacişti.— In Buzen . Weber Pharmacist —In Brăila: G. Kaufmes,. şi in Focşani M. F. Bemer.	’	'	, :
oOi/v u/
Psrsdnale e»ri cunosc PlluMt purgttire tfe
Doctorului DEH&tJT, nu esita de a se purga d* 'udat* ce simt necessitatea. N’au a se teme neci de deggust, neci deobosăla, pentru ca, contrariu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cu beuturi intaritore, precumvinu, cafea,ceai.Fis
___ . , «are alegepentru ase purga ora şimancareacare
• tonvin mai biiM, dupe occupatiunile selle. Obosăla purgatiunai liad en totul anulata prin effectul bunei alimentatiuniintrebuiniato, •••■• se deeide cineva a reincepe ori de cate ori este neceeeariu.
Cutii dt S fr. ţidt 2 fr. SO c., la Paris la Doctorul OXHAUT ii «n »te pnermactel*. A exige eu fie care cutia cărticică de 72 papine »nţinend instrucţiuni m tete limbele. a cere Manualul Doctorului OIIU9T, volum de iii pagine in limba francea*
—
d ? M
CU
l_
cc
ro-
ia»
03
Kilom de lft Bucur
ZMUEIRSTTILj TK.E2srTTI?,ILOT^
PE LINIILE	'
BPGPRESCI-BARBOSIROMAN, BPCDRESCI-YEBCIOBOYA, BABBD8I-6AUT1 Şl TECOCIP-BBBLAM
Bucuresci-Barboşi-Roman
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	11
Ore M.	Ore M.	Ore M.	Ore .
	BUCURESCÎ Rest. p.	seara 9 00	dim. 7 20		
10	Chitila	9 14	7 40		
18	Buftea	9 25	7 56		
31	Perişu	9 64	8 19		
40	Cri vina		8 39		
60	Ploescî Rest. p°®|.	10 19 10 29	9 10 9 30		
71	Valea Călugărească.	10 44	9 50		
77	Albeşti	10 53	10 03		
94	Mizil Restaur.	11 19	10 40		
113	Ulmeui		11 13		
118	Monteoru		11 22		
129	Buzău Rest. p°®j.	12 03 12 11	11	40 12	00		
149	Cilibia		12 34		
169	Faurei		1 09		
190	Janca Restaur.	1 31	1 49		
207	Muftiu		2 21		
229	Brăila Resta. ff.	2 20 2 28	2	55 3	10		dim. 7 05
249	Bărboşi Rest.	2	58 3	13	3 45 p. nu	dim. 9 10	7 50 dim.
262	Serbeşti			9 33	
279	Preval			10 02	
288	Hanu Qonachi			10 20	
302	Iveşti			10 46	
320	Tecuoi Rest.	4	51 5	01		11 15 11 40	
339	Mărăşeşti	6 34		12 20	
354	Pufeşti			12 46	
365	Adjud Restaurant	6 16		1 10	
379	Saseut	6 39		1 34	
395	Racaciune			2 13	
412	Valea Seacă			2 42	
423	Bacău Rest.	7 46 7 54		3 00 3 12	
414	Galbeni			3 48	
467	ROMAN Res. Sos.	9 00 dim.	!	4 25 p. m.	
Barboşî-Galaţî
Kilom. da la ţBarboş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr acc.	Tren de pers.	
		601	603	605
		OreM.	Ore M.	Ore M
19	BĂRBOŞI Rest. Plec. GALAŢI Rest. Plec.	noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m, 7	26 8	00 p. m.
Kilom de la Bomau
Roman-Barboşt-Bucuresci
STAŢIUNI
Ore M.
	ROMAN Rest. Plec.	seara 8 30	
23	Galbeni		
44	Bacău Rest.	9 26 9 31	
55	Valea Seacă		
73	Râcăciune		
89	Saseut	10 29	
103	Adjud Restaur.	10 52	
114	Pufeşti		
128	Mărăşeşti	11 31	
147	Tecuci Resi.	11	55 12	05	
166	Iveşti		
179	Hanu Conachi		
169	Preval		
206	Serbeşti		
218	Bărboşi Rest. p°®^	1 36 1 51	dim. 12 50
239	Brăila Rest. p®®c>	2 23 2 31	1 25 1 40
261	Muftiu		2 18
278	Janca Restaur.	3 25	2 54
298	Faurei		3 28
319	Cilibia		4 08
389	Bnzeu Rest. pj|^	4 41 4 49	4	35 5	00
350	Monteor		5 21
354	Dlmenl		5 31
374	Mizil Restaur.	5 37	6 13
890	Albeşti	5 59	6 45
396	Valea Călugărească	6 08	6 56
408	Ploescî Rest. p“®c	6 22 6 32	7 15 7 40
427	Crivina	6 57	8 14
437	Perişu	7 26	8 32
450	Buftea		8 56
457	Chitila	7 38 7 50 săra	9 15
467	BUCURESCÎ Rest. S,		9 30 seara
Aretarea trenurilor
Tr acc,
Tren de pers,
8
Ore M. OreM
T mixt
12
Ore M
p m. 12 10 12 45
17 27
45 25 53 22 41 15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20 Jseara
G a 1 aţi- B a r b o ş î
			Arătarea trenurilor		
Auom. de la Galaţi	STAŢIUNI		Tr. ac.	Tren de pers.	
			602	604	606
			Ore M.	OreM.	Ore M.
19	GALAŢI BĂRBOŞI	Rest. Plec. Rest. Sos.	,p. m. 12 06 12 40 p. m.	dim. 7	25 8	00 dim.	dim. 8	25 9	00 dim.
Bucurescî-'Vârciorova
Kilom. de la Bucnr,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM
Trenuri mixte
17
OreM.
19
Ore M
21__
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
IO8
13°
146
156
168
189
206
2l9
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
345
364
382
BUCURESCÎ Best. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest. pjŢ('
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcdva
Slatina Rest. pjţţ
Peatra
Balş
Pe'eştI
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofeni
RâcarI
Filiaşî
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin R. VARCIOROVA Sos.
Tecuci u-Bâr Iad.
Kilom. de la Tecuci		Arătarea trenurilor		
	STAŢIUNI		Trenuri mixte	
			13	15
			Ore M.	Ore Ai.
16 29 36 51	TECUCIU Restaur. Plec. Berheci Ghidigenî Tutova BÂRLAD Restaur. Sos.		dim. 5 20 5	58 6	21 6	38 7	05 dim.	p. m. 5	35 6	11 6	48 7	03 7 80 seara
Kilom de la
Vârci.
Yfirciorova* Bucurescî
STAŢIUNI
Tr ac.
4	'
OreM
dim- 8 10	p. m. 1 25		p. m, 5 40			VÂRCIOROVA Plec.	a. m. 11 00		p. m. | 5 00
8 24	1	62 2	19		6 04 6 33		18	T.-Severin R. pţţ8	I	i 25 II	30		5	36! 6	01
8 58	2 45		7 01		37	Palota	12 0«		6 59
9 18	3 24		7 45		47	Prunişor			7 20
9 46	4 12		8 33		67	Timnea			7 40
	4 50		9 11		72	Strehaia			8 16
	5 17		9 40		88	BntoeştI			8 38
10 35	5 31		9 55		96	Filiaş	1 33		9 10
10 50	6 01		săra		102	Răcari			9 26
	6 47				113	Coţofeni			9 49
11 43	7 23				121	Işalniţa			10 06
11 57	: 52				131	Craiova Rest i?08-	2 21	dim.	10 25
	8 18					r.ec.	2 31	6 00	năpte
12 43	9 00				140	Cârcea		6 20	
12 49	9 2o				147	PeleştI		6 39	j
1 18	10 05				163	Balş	3 18	7 22	; î
1 40	10 41				176	Peatra	8 40	8 00	
	11 19 U 38				193	Slatina Rest. S?8- Plec.	4 05 4 11	8 35 8 55	
2 30	11 55	dim.			214	Potcova		9 42	
2 40	năpte	6 46			226	Corbu	4 57	10 15	
		7 06			236	Stolnici	5 11	10 39	
		7 23			252	Costeşti		11 23	
3 39		7	48 8	15			274	Piteşti R;st.	6 00 6 15	12 06 12 41	
		8 42			281	Goleşti		1 00	
		9 17			296	Leorder î		1 84	
		9 47			312	Găeştî	7 05	2 12	
		10 07			333	Titu Restaur,	7 37	3 10	
5 10		10 30			8i5	Ghergf ni	7 53	3 39	
5 40		11 15			358	Ciocâreştî		4 0/	
5 50		11 40			372	Chitila	8 28	4 42	
6 15 săra		12 15 p. m.			382	BUCURESCÎ R. Sos	8 40 seara	5 00 p m	
Arătarea trenurilor
Trenuri mix'i 18 ~
20
Ore M. Ore M. Oi
dim.
5	41
6 6 7
7
8	16 8
9 16! 9 SI 8'
Bârlad-Tecuciu
mpţaşfi, Troogrsfl* stefitn nilsseu, Sta. Umani No, u. - qom. 1591
Kilom. de la Bârlad	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
			Trenuri mixt	
			14	16 !
			Ore M.	Ore M.
15 22 35 51	1ERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigenî Berheci TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 65 a. m.	sear» 9 451 10 16 10	85 11	3, 11 Op năpte
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 661
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURI 8 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
.	. -j	V ^	; u vn	; Ta << j>	oqour
-AIPAIRE EST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL :
I» Capitali I au 3i) Ier, 6 lunî 15 Ier, 3 luuî81et. In Districte: I an 36 leî, 0 lunr 18 lei, 3lunî10leî. la streinătate: I an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente. Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In Remania: La adminislraţiune, Tipografia Si. Mihâlescu şi la correspondentiî diaruluî din judeţe.
In I'rancia:	La Sortite Havas, Laffii el ('-ic, Place de la Boîirse. 8, /'aria.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micouds. Foreign Adverlisinu Agency. 130—140 Fleet Street, Londou.
la Austria: La D-nu D. G. Poppovitz, furnisorul Clinei" Române, St,mit Fleiaehmarlu. 15. şi la D-nu H. Schalek, I. Wollzeile 12. Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Strtner. Anoneet? ” peditiou, Inseratei!. Facht den Berlinei’ Wespen. in Ham burg.
A N UNCIU K XL £B:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina 111-a...........i Leu
,,	,,	,, II—a..............2
Epistole nefrancate se reftisă Articoliî nepublicaţî tui se înapoeza.
Pentru rubrica. Inserţii şi reclame ’d acţiune* nu e responsabilă.	.
■—j-------	ffc»
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOKAILESOU.
SURI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 15 August. — «N. Fr. Presse» atribue visiteî, oe tăou arbi-dnoele Albreobt Domnitorului nostru la Sinaia, un caracter politic. Ea zice, că acest fapt ar fi un semn despre apropierea României căţre Austria şi despre recirea statului nostru de Rusia (?).
Sapas, 14 August. — Pădurile din munţi Osyecemcsa ard şi cu toate măsurile luate nu pot fi s’inse. Speranţa nu maî zace de oăt in in o ploie torenţială.
Paris 14 August. — Ziarul bonapartist »Or-d-e» declară: «Partidul bonapartist trebue sase reiutoiroă la tradiţiunile cele deniooratice ale bonapartis mu lui».
Cairo, 14 August, — Astăzi avu loo in citadelă oeremonia citire! firmanului, in presenţi consulilor, Ulemalelor şi a înalţilor demnitari civili şi militari.
i •	• .• * /*'	'	_ ^
Roma, 14 August — Regale Humbert va sosi la 27 a acestei luni in Podenore, pentru a asista la manevrele de cavalerie. El va fi cercetat ou această ocasiuue de un inalt oficer austriac
Lemberg, 14 August. — «Gazeta Narodova». regretă, oă nici un slav nu a fost numit ministru cu porto oliu, şi aşteaptă, ca portofolii*le vacante să fie (încredinţate corifeilor partidului slavic.
Paris, 15 August. — Tulburările urzite de oatre roialişti in Lyon s’au sfârşit. Ier! a fost căutata Marsiliesa fără nici un iucidem şi linele strigări de desaprobare au fost inăbuşite prin aplausele generale; mercur! seara s’au in-tămplat ma! multe răniri. Uni! inonarcbiştî, la car! s’au găsit bastoane cu săbii şi cu plumb aii fost bătuţi de către mulţime.
Viena, 15 August. — Ziarele sosite astăzi din Paris declară, oă r tragerea contelui Andassy este j) urmare firească a politici sale, Je a spori numărul slavilor din Austria prin cucerirea de teritorii, locuite de aceştia.
Londra, 15 August. — Din Capstadt se tele-grafiază ou data de 29 Iuliu : Noua acţiune a trupelor engleze in contra Zuluilor va ineepe la 8 August, in trei colome, dintre cari una va fi sub comanda generalului Clark, cea-altă sub a generalului Russel. Ambele coloane vor avea să -e intâlneascâ la 6 August in Magnibonium.
Philadelphia 15 August. — Guvernul State-lor-Unite a oferit rt publieelor Peru şi Cbili, mediaţiunea sa, ; entru a pune capăt resboiuluî. Această oferire a şi avut de urmare, maî ăntăiu, încheierea unul armistiţiu.
Viena, 16 August. — Contele Andrassy se va iutrarce miercuri (maDe) aici, spre a relua conducerea afacerilor, pană la numirea succesorului şefi.
Gena, 16 Augnsf, — Poatta indreptează me-reţi spre Novi-Bazar trupe. Cele maî de curând trimese fac parte din armata; care a suprimat deja revoluţmnea din Macedonia. Nu se şt e, dacă irupele acestea sunt destinate, a înăbuşi vre-o insurecţiune ce s’ar ivi in sadjacul de Nori-Bazar, ou ocasia ii tiarei trupelor austriace, saă dacă şi ele vor lua partida insurgenţilor contra invasiuntî străine. Poarta însăşi nu ştie ce sa facă, maî ales că intrarea trupelor austro-nngureseî probabil, că nici nu se va face in acest an.
Negocierile începute la Seraievo, intre Huşni paşa^ şi delegaţii austriac!, asupra modalităţilor intrăreî, s’ah Întrerupt dt cănd cu crisa ministe-rioUI 6e esterne. Ele nici nu vor maî reîncepe, pănâ cănd nu va fi numit urmaşul contelui Andrassy.
Paris, 16 August. — Nu este adevărat, oă ambasadorul Italiei ar fi avut un conflict cu Waddington şi că ar fi pe cale să părăsească din această causă Parisul
l'era, 16 August.—Relativ la regularea graniţelor tui eo-grece se vorbesce prin sferele iniţiate, că Savfet-psşa voesce să cedeze Greoieî I besalia, pană la rîul Sulambira, dimpreună cu
Trikalas, Epirul până la Komipolis, dar man-ţinend Turciei lanina.
Sofia, 16 August. - Partidul radical are toţi sorţii, de a eşi victorios in alegerile pentru Soupoina, ce se va strânge la 25 Octobre. El are de scop a propune indata ce va ajunge iu majoritate, ca primul minister bulgar, care a fost conservator, să fie pus in stare de acusare şi anume pentru călcarea §-uluî 66 al Constituţiei. Streinii sunt escluşî adecă, prin acest paragraf, de la toate funcţiunile Statului; mi-nisteriul a numit insă cu toate acestea in cele maî iualte posturi neşte ruşi. Duşmănia Bulgarilor in potriva Ruşilor cresce mereu,
Pesta, 16 Aug st. — Ieri pe la ameazl is-bucni in Szegedin un Le straşnic, oare, in lipsa de aparate suficiente de stins, mistui in grabă un mare număr de case şi causâ mari daune
Berlin, 16 August. — Conform unei telegrame din Viena a ziarului «N. Ztg.», urmaşul iul Andrassy, ar fi contele Szccseuyi.
Pesta, 16 August. — Sinodul confesiune! reformate se declară cu hotărîre contra inoercărel guvernului, de a introduce prin o nouă lege o supraveghiare maî strictă ,a statului asupra sooa-lelor reformate, deeăt a fost piuă acum usul.
Francfurf, 16 August. — Astăzi s’a intrunit aici a doua adunare generală a stenografilor germani. Representate au fost toate ţările nemţesc!.
Serviciul Telegrafic al .României Libere*
de la 16 August.— 4 ore seara
Viena, 16 August. — Delegaţii Austriei şi aî Ungariei, reuniţi in conferinţă vamală, au terminat deliberările asupra iueoi poraţiunel Bosniei, Dalmaţiei şi Istriei iu domenul vamal al rnonarohicl; el au elaborat două proiecte de lege deosebite pentru această inoorporaţiuune ; unul coprinde, sub acelaşi regim , Dalmaţia şi Istria, şi eelal’alt Bosnia.
Roma, 16 August. — Ziarele publică o telegramă ce spune, că corniţele Corti, ambasadorul Italiei la Gonstantinopol, a primit de la guvernul italian noul instruoţiî asupra cestiuueî nou-ilor fruntarii grece: aceste instruoţiî ar fi identice cu cele trămise de la Paris ambasadorului Frai, ţel.
Reehiămarea generalului Ciladini, ambasadorul Italiei la Paris, este iminentă.
Sofia, 16 August. — Se crede, că guvernul va publica in curând decretul de convocare al alegătorilor, spre a alege Scupeina care se va întruni la 13 Octobre.
Cor stantinopoL 16 August — Armata Macedoniei este licenţiată sau chiămată la alte destinaţii, de oare oe iusureeţiunca este cu desăvârşire suprimată in această provincie; 2,000 oameni sau îndreptat spre Novi-bazar: restul se va duce pe fruntariele de sud ale Rnmelieî orientale.
Noul Chediv se aşteptă aici Joia viitoare; el vine să presinte sultanului omagele sale, de la 47 August. — 9 ore dim.
Paris, 16 August. — Balonul captiv al To-uileriilor a plesnit azi după ameazl, in timpul unei ascensiuni; nu e nici o victimă.
Athena, 16 August. Trupele reunite pe câmpul dela Lapeua aii primit ordinul d’a ocupa posturile designate pe fruntariile turceşti.
Desertoiî albanezi cer să fie înrolaţi in armată greacă.
Berlin, 12 August. — Ziarul «Kreuz Zeitung> zice, că împăratul a graţiat pe eontra-amiralul Batsch, oare ’şî face pedeapsa de 6 lunî de in-chisoare in fortereaţa de Magdeburg, pedeapsă la care a fost condamnat de consiliul de răsboiu in afacerea marelui Curfiirst; el ar fi desemnat
să înlocuiască pe viceamiralul Henelc , in calitate de direotor de amiralitate.
de la 18 Agast — 9 ore dim.
Constantinopol, 17 Aug st. — Printr’o iradea imperiala, Sa.fet paşa, generalul Ali-Saib şi Sa va paşa sunt numiţi membri al comisiuneî însărcinat'1 ou regularea ceşti unei graniţilor grece.
Viena, 17 August. — Oficială. — D. de Pre-tis, vechiu ministru de finanţe al Austriei, s’a numit guvernator in Triest in locul baronului Pino de Friedentlial, care şi el e numit guvernator al Austriei de sus. Cavalerul Videmauu e chiămat la guvernământul din Tirol.
Madrid, 17 August. — Se dă ca sigură soirea, cum că căsătoria regelui Alfons XII cu ar-ohidaoesa Marja Cbristina s’a fixat pentru 28 Novembre viitor.
— de la 18 August— 4 ore seara. —
Constantinopol, 18 August. — Franţa şi Italia sunt ou desăvârşire de acord asupra cestiunel iţectificăroî frontierelor turco-greoe.
Roma, 13 August. — Se telegrafiază din Berlin către «Morning Post», oă principele de Bis-mark a refusat categoric de a consimţi la propunerile d-lul Boeresou pentru eseoutarea tratatului de la Berlin, relativ la emanciparea Evreilor din România.
Petersburg, 18 August. — Ţarul a primit in audienţă o deputăţie bulgară, venită spre a urniţii mi M. S. pentru că a asigurat independenţa ţiir-î lor.
Petersburg. 18 August. — Agenţia generală rusă spune, că d. Boerescu, ministrul României, ar fi primit de la oabinetul din Petersburg consilii prin care ’l angagiază a pune in acord propunerile sale, relativ la cestianea Tsraeliţilor, cu stipulaţiile tratatului de la Berlin şi cu necesităţile economice ale României.
(Havas)
i un vedea ultime sciri pe pagina iii
Bucurescî, 7 August.
Când am zis, că Evreii s’agitâ, aveam dreptate, Acte oficiali aii venit să confirme tendinţa lor, de a provoca tulburări in ţară, spre a putea apoi să ne inegriască in străinătate. Suntem siguri insă, câ, daca prefecţii vor vegliia asupra linişte! publice şi vor lucra cu energia in contra tutulor va-gabumjilor, iar ţara ăşî va infrăna legitima sa indignaţiune, uneltirile Alianţel-israelite vor rămânea sterpe.
Deja, in maî toată presa străină, s’a produs o schimbare insemnată de ton, cănd se vorbesce despre Evreii din România. Lumea a inceput să inţeleagă dreptul nostru de a ne infiora de cupiditatea neamului evreiesc, care a căţlut ca locustele peste ţara noastră, şi să discute cu linişte garan-ţiele, ce suntem nevoiţi să luăm in contra dominaţiunil crescânde a acestui neam neasimilabil.
Schimbarea aceasta, datorită resistenţel curagioase a adevăraţilor patrioţi romani, supără tare pe Evrei şi ’I impinge la scandaluri.
Guvernul să stea la păndă, căci ţara el va ajuta.
Vor mai incerca Evreii să ridice furtuni asupra ţării. EI nu vor mal avea insă trecere la credămăntul publicului, căci inve-chitele lor arme s’au tocit.- De acea nu ne speriăm nici de notiţa strecurată in «la Republique trangaise*, despre garanţia ce ţara voiesce să ia in privinţa proprietăţii funciare. Cel de la organul d-lul Gambetta
cunosc starea lucrurilor din România, cănd este vorba de Evrei, cum cunoscea şi d. Waddington geografia, cănd ne strămuta pe ţărmil Mediteranel.
Seim că Evrei ţintesc maî mult la specularea pământului românesc, pentru a. ajunge apoi, in scurt timp, singurii stăpâni aî ţării, de căt la dreptul de alegători. Nu vom da insă, o dată cu capul, acest pământ pe măna. ucigaşilor poporului romanesc.
Şi apoi tocmai domnii de la «Republique frangaise® se scandalisează, cănd aud de transformarea dreptului de proprietate, in drept politic?
Ciudat!
Organul d-lui Gambetta ţipă, in toate zi lele, in contra jesuiţilor. De ce ? Pentru că aceştia, de şi irancesl de sânge, mal curaţi poate de căt chiar escelenţele lor republicane, exercitează, prin institutele lor de cultură, o influenţă puternică asupra tinerimel franceze, adăpănd’o de idei monarchice. Acest tapt, din partea jesuiţilor, speriă tare pe republicani, ăi face a călca in picioare libertatea învăţământului şi a lua garanţii legale, chiar in contra fraţilor lor, pentru «existenţa Franciel republicane”.
Şi cănd republicanii se cred in drept a lovi aspru in jesuiţl, conaţionalii lor, nu ne va fi permis noe, Românilor, cari vedem pe-riclităndu-ni-se de Jidani, nu o formă de guvernământ, ci insăşl «esistenţa statului ro măn”, nu ne va fi oare permis, să ne ridicăm in potriva unui element străin, care n are nimic aseminea cu Românul, dar care ne copleşesce şi ne omoară economiceşce ? Nu ne va fi permis oare să luăm garanţii pentru păstrarea pământului şi naţionalităţii noastre?
Căt de nedrepţi sunt fraţii noştri de la Paris, pe cari i-am iubit cu pasiune, chiar cănd a fost să plătim (scump manifestarea iubire! noastre.
D. Gambetta se crede in drept a lupta, pentru păstrarea şi consolidarea unei forme de guvernământ, chiar in contra unei părţi din naţiunea franceză, pe care am vă^ut-o tot aşa de patriotă in zilele de pericole pentru Francia, şi căreia civilisaţiunea apusană mult i datoresce. Va fi având cuvintele sale; nu i le discutăm. Lupta insă e de partid
Noi insă luptăm, uu iu contra unui partid politic românesc, ci in contra unei rase străine de sânge şi de aspiraţiunî, care fraudulos s’a incuibat iu ţară, care stoarce cu nesaţiu viaţa României, ne calumniază in lume, ne ameninţă cu moartea. Nu este aci vorba, ca in Franţa, de un partid politic, a cărui ridicare la putere s’o impedicăm, prin măsuri legislative; este vorba de viaţa economică şi politică a României, slăbită de conspiraţiunea jidovească, care a isbutit, la Berlin. să-I arunce de găt ştreangul peirel.
De aceea credem, că pentru existenţa statului român, avem şi noi cel puţin tot atăt, drept de legitimă aparare, căt are şi d. Gambetta, pentru garantarea existenţei guvernământului republican in Franţa. Jesu-iţil sunt un pericol mal mic pentru Franţa, de căt sunt Jidanii pentru România.
CRONICA ZILEI
O veste bună !
In capul domenielor şi pădurilor statului s’ail adus douî bărbaţi de o ouestitite distinctă: dd. Sl Ney, primul preşedinte al curţii de apel din Iaşi, şi C. Racoviţă, fostul prefect de Argeş. Sperăm, că această însemnată admiuistraţiune
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
va intra intr’o direcţiune sănătoasă. Felicităm , pe d. Sturz a.
~-x—
Procesul cămătarilor Bailly, de o ignobilă reputaţiuue, prinşi in fals şi condamnaţi de tribunalul Ilfov, s’a amânat pănă la completarea curţii de apel.
Apărătorii infamiei aii fost immaculatul tribun al poporului, d. N. Fleva ; fostul ministru al moralităţii publice d. G. Cantilli; şi — lucru dureros de scris — un Roman venerat!
Dreptate! ascundeţî sub un negru zăbranic fruntea!
—X—
D. dr. Obedenaru, însărcinatul de afaceri al nostru la Roma, a fost decorat de M. S. Regele Italiei cu crucea de comandore al ordinului Corona Italiei.
Corniţele Tornielli — adaugă «Romanul» — este numit trămis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al regelui Dmbert pe lângă Curtea din Bucureşti*
Semn că raporturile noastre diplomatice cu Italia aii rupt stăvilarul evreiesc.
— X—
Vestitul director al internelor, d. Simeon Mi-chălesou, care a administrat atât de refi, in timp de doî ani, ţara, este spălat de pata War-şavpki de către d. jude instructor, Bresianu, oare a ordonanţat «că nu este caz a se pune in * mişcare acţiunea publică contra cuî-va.»
Ordonanţa figurdză in * Monitorul oficial» de Duminică, 5 August, care s’a grăbit să o comunice alegătorilor din Ialomiţa.
Mult săpun a trebuit prietenilor, ca să spele pe onorabilul d. Simiou Michăleseu ! ?
—X —
«Desoentralisarea» din Giurgiu ne comunică, că I. P. S. S. Mitropolitul Calinic a sosit in acel oraş venind cu vaporul de la Călăraşi şi ca a doua zi, Sâmbătă, era să oficieze un serviciu funebru la cimitirul St. Haralambie.
—x—
«Călugăreai!», tot din Giurgiu, vestesce, că a sosit in Bncurescî comisarul rus Obolenschi pentru a regula definitiv plata pentru stricăciunile eausate. in timpul resboiuluî, de a'miatele ruse
-X —
Din raporturile primite de la d-niî prefecţi de judeţe, la Direcţia sanitară, resulta că, afară de puţine oasurî de angină difterică, observată in judeţul Bacăîl, Putna, Romanaţî. Suceava şi oraşul Ploeştî ; de scarlatină, in judeţul Dămbo-viţa: de gastro-enterită, in judeţul Brăila ; de tuse convulsivă, in judeţul Yăloea ; de disente-rie, in judeţul Ialomiţa i de mai multe caşuri de scabies, in judeţul Teleorman, şi de febre palustre, in judeţâl Constanţa; starea sănătăţeî popri laţi linei din ţară a fost destul de satisfăcătoare de la 1 —10 luliu anul curent.
Boalele semnalate in judeţele Baeafi, Rotna-naţî, Brăila şi Teleorman, aii şi insetat, eară oele din judeţele Ialomiţa şi Valcea, nu numai că sunt uşoare, dară merg şi scăijend, astfel ca peste curând se poate aştepta completa lor dis-pariţiune.
Aceastea le garanţează «Progr. med. rom.»
Conferinţele anuale ale învăţătorilor din ju-! deţul Vlaşca şi Ilfov sail inceput inoă din 1 t August.
Numărul învăţătorilor presenţî trece peste sută.
D. revisor a deschis conferinţa prin o cuvântare din care deducem, că d-luî ’şî cunoaşte datoria şi este dispus a şi-o îndeplini : A arătat maî ou seamă pedecele principale, oe să opun prosperăreî instrucţiune!.
Sperăm că d-1 revisor va pune toată stăruinţa ca să delătnre aceste pedece : Medicul, cunoscând oausa unei boale, este pe cale de a o vindeca, dacă nu-î lipseşte buna voinţă...
—X—
Suntem informaţi, că in comuna Flămânda, plasa Glavaoioc, judeţu Vlaşca, se află ca învăţător un oare care Petrache Mateescu, ce ocupă şi funcţiunea de notar comunal.
Funcţiunea de învăţător ocupă, ni se spune, numai de dragul salariului, căci in tot decursul anului scolastic espirat n’a avut nici un elev la scoală, ou toate că unchiul seri este Primar şi ar fi putut să-i dea concurs.
Atragem atenţiunea d-luî revisor respectiv asupra acestui învăţător onorariil, ce mănâncă salariul de pomană.
—x—
«Călugăreai!» din Giurgiu ne aduc ştirea, că acolo s’afi prins maî mulţi indivicjî cu bilete ipotecare false.
_	- -x—
In că! ferate române cumpărările, zice «Curier fiuauc.» aii fost mult maî slabe septămâna aceasta de căt cei precedentă. Cursurile iueă aii slăbit in proporţie: Acţiunile cotează 37.70;—Obligaţiunile 95.90;— Priorităţile 97 75.
Cambio face: Paris 99.20 a 99.75 Londra 25.06 yt a 25.25. Berlin 122 a 123.
—x—
Ziarul «La France», din luna trecută, anunţa oă un tener «romău», d. David Emanuel, a susţinut cu un succes strălucit la 5 Tuliil, înaintea facultăţii de ştiinţe din Paris, tesa sa de doctor iu soiinţe matematice, şi de licenţă in sciinţe fisice.
Subjectul teseî a fost un studiu asupra integralelor abeliene de a treia speţă.
Raportul comisiuneî esaminătoare asupra a-cesteî ţese constată, că tenernl dr. a realisat un
progres in importanta teorie a funcţiunilor a-beliene,
D. Em. David ş'a făcut studiele liceale in ţară şi le-a trecut tot-d’auna cu succs. Ne-a trămis teza sa. şi ’î mulţumim de recunoscinţa ce poartă vechilor să! profesori.
Acest tenăr, fără nici un sprijin din partea familie! sale, a avut să lupte, in cariera sa de student, atăt iu ţară, căt şi in streinătate, cu o sumă de dificultăţi; meritul dar e cu atăt maî mare.
E un om care datoreşte totul numai sie-şî.
Oănd e vorba de un fiu al ştiinţei, noi el primim cu braţele deschise, şi srrerăm că tene-rul dr. David va face totul spre a fi folositor instrucţiunii şi seiiuţelor ce a imbrăţişat. Iî urăm deplin succes.
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE* 42
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BEI,LOT
PARTEA III.
ÎNALTA POLITT Tu I.
— Urmare —
—	Dar pe aceşti amiei, unde vreaî să-î găsesc ? Am citit pe când eram in Noul-Orlean, in cărţile voastre francese, că iu zilele noastre trebue să renunţî la cea ce se numea altă dată salon. Oamenii de astă-zî, alergă 'a serate, theatre. baluri, şi se intămplă foarte rar să se intoaroă de două ori in aceieşî casă, spre a se aşeza pe un scaun ca să discute liniştit tot felul de cestiuuî.
—	Aşa e, zise Victor Mazilier, ca americană sciî foarte bine obiceiurile noastre. In adevăr, perspectiva de a găsi la tine scaune, foc in sobă şi de a discuta, nu ar determina două p rsoane ca să ’ţî facă visită. Dar tu veî putea oferi alte plăceri, unele, pe cari englezi! le ar unmi yreai attracţion.
—	Şi cari ?
—	Jocul! respunse el privind pe Gora.
—	Ce vrei
—	Nu vroi nimic ; dar dacă aşi fi in locuiţi mi-aşi zice ; am un capital de aproape o sută de miî de franci, care iu condiţiunile cele maî bune nu ’mî poate aduce peste şapte şah opt miî de francî Şi aceastia nu sunt de ajuns spre a trăi la Paris, nu estî de aceeaşi părere ?
—	Tu eşti ?
—	Sunt.
—	Atunoî şi eu suut, urmează.
Tueurajiat de Cora, Victor Mazilier eşî desfăşura
planul şefi.
—	Ziceam, relua el, că un venit de opt miî de francî venit nu ’ţî ar ajunge să trăeşti. Dar nu ai opt miî de franaî venit ci un oapi-tal de o sută de miî de francî. Sumă neînsemnată in mâinile unui om, constrâns de frica de a cădea din stima publică, să respecte o mulţ'me de lucruri şi’să lucreze cu bani seî legal, ca fă fie fşa. Sumă enormă, insă in mâinile unei femei, care n’are in societate nicî unloc hotărât, care n’are să se îngrijească de niminî si pe care scrupulile nu o pot nelinişti.
—	E drept, zise Cora, pentru ce m’aşî nelinişti? Ce regule am să respeot ?
—	Căte-va pe care ’ţî le voî spune maî pe urmă. Să ne ocupăm insă acum de lucrurile maî importante. In locul tefi efi aşi voî ca cele, o sută de miî de francî să ’mî aducă cel puţin, inţe-legî, cel puţin două-zecî pănă la treî-zesî de miî de francî venit.
—	Şi efi vreafi ; urmează, iubitnl mefi, urmează.
Atragem atenţiunea d-lor miniştrii de interne şi de răsboiu asupra acestor rânduri:
RECRUTAŢII CU APARAT0RI
D. prefect plecăud astăzî in judeţ peutrn recrutaţi!, d. S., vecinicul inbunător al prefecţilor de tot soiul, şi cavaler de facem treburi, oare ’l urmăreşte pretutindeni ca umbră, ’l însoţeşte.
Numai cine nu ’l cunoasoe nu ’şî poate in-chipui speculele nedemne, oe are să facă cu această ocasiune. Michălescu-Warşawsky avea pe Nicolache (fiielu, care 'l ajuta in lucrări, de ce şi d. prefect Furduescu să nu aibă un apărător pentru eeî ce se vor crede năpăstuiţi cu ocasia recrutaţieî ?
N ar fi refi, ca pe lângă inlesnirea transportului se î dea şi o diurnă, iar d-niî miniştri! pe care ’î privesc operaţiunile de recrutare, să nu se teamă, că prin asemeni a mijloace tinerii cari vor trage sorţi, vor fi tunşl precum odinioară se tundeafi oile rechisiţionate din judeţ 1 Olt, unde se afla prefect tot d. Furduescu,
Pentru ea d. apărător să poată avea d» lucru, s’a respăndit sgomotul falş prin judeţ, oă cu inoeputul toamnei vom intra iu resbel. Bieţiî părinţi aflând aceasta, ăşî frăug manele şi nu ştiu ce să mai facă, pentru ca fii lor să nu fie nedreptăţiţi.
Lupe stăruinţa maî multor părinţi aî tinerilor, cari sunt chemaţi a trage sorţî, întrebăm respectuos pe d-nu Cogălnicennu, deacă pe lăngă (•omisiunea de recrutaţie din Vlaşca s’a ataşat şi un advocat spre a tălmăci legea şi a apăra pe ceî năpăstuiţi ! ?
(Călugărenî)
DIN AFARA
Alianţa fsravlila şi vaiţal) vin (latini.
Să nu se infiinţeze unde-va, in vre o ţară, o lege contra vagabunţlilor, căci «Alianţa israelită” strigă numai de căt, ca din gura şerpilor, că «se persecută ovreii,"
«Alianţa israelită", ne dovedesce prin această purtare a sa, ce grozav identifică «civilisatul» el neam cu tagma vagabunţli-lor. EI mulţumim de sinceritate.
Aşa, bună oară, secretariul «Asociaţiuneî jidovilor englezi», A. Lowy, a trămis la 8 ale luneî acesteia o scrisoare ziarului «Times», in care se plânge de «asprele barbarii», pe cari Romăuia reineepe a le se-vîrşi contra Jidanilor. Prefectul districtului Iaşi ar fi dat anume ordin de a se suprima vagabundugiul, şi acest ordin ar privi esciusiv pe ovrei. Din Focşani, Asociaţiunea a primit fotografiile mal multor espulşl. din cari unii ar fi trăit in România, cu o muncă onorabilă (!!!), mal mult de trei zeci ani.
Acesta este cuprinsul scrisorel secretariu» lui Lowy ; minciuni, resturnate deja de d. ministru de interne, prin o circulară către
— Eată urmez. Maî intăî trebue să pleci acum la Paris, să cauţi o locuinţă potr.vită, safi cea ce e maî bine o casă singuratică, misterioasă, departe de sgomot şi de mişcare, dar aproaj e de locurile visitate de eleganţi. Când vor veni la voî, visitatoriî nu vor trebui să iasă din drumul preumblare!, dar se vor depărta de ea iu destul, pentru ca ceî ce T vor urma să ’î peardă din oehî şi să nu suie unde se d c. Casa o dată închiriată (să ne păzim de a o ouuipăra căci atunci cap tal 1 dispare) o vom mobila-o.
Va domni cea maî mare simplitate iu mobilarea camereî de c leare, de gătit, in fine in toate ea-rnerile ce vor rămâne i închise visitatorilor; din contra, in toate acelea ce vor fi deschise ,a salonul cel mar , turnătorul, sala de mâncare şi chiar antreul, vom desfăşura un bun şi un gust distins. Pretutindeni groase covoare spre a stinge sgomotul paşilor , largi perdele de mălasă, scaune bogate, divanurî moî, nicî urmă de masă de joc in salon. O stăpână de oasă trebue să se lase să fie silită, spre a permite visitatorilor seî să joace cărţi. Numaî cărţile să stea gata in o cutie, mesele asouuse lăngă o fe-reastă şi servitori gita să le aşeze n mijlocul salonului la un semn al stăpăneî.
Această mobilare, graţie capitaluluî vostru, nu te va ruina, pmtru oă o plăteştî iiidată. Nu’ţîpoţî închipui ce reducere de preţ şi ce zel dobândesc! la Paris oănd poţî zice cui-va ! plătesc aouiu. A ! ’mî adnseî aminte, tiind-că ne ocupăm de mobilă, să nu puî candelabre, nicî
ministrul de esterne , pe care am publi cat’o deja.
Un lucru ne pune numai pe gânduri. u\. lianţa ovreilor englezi" a primit informa-ţiunile din această scrisoare, de la nişte corespondenţi din deosebite părţi ale României. Cum de poliţia nu dă de loc de urma acestor oameni, cari prin sistematicele lor denunţări şi incriminări respăndite in străinătate, s’au făcut vinovaţi de crima de inaltă trădare contra statului romău, şi nu sunt buni. de căt sau strangulaţi, saă puşi să le putrezească carnea şi oasele in ocne ? Nepăsarea observată pănă acum, de poliţia romană contra acestor criminali, este de osândit, şi dacă va mai continua mult, vom fi nevoiţi a crede că este, Dumnezeu ne ferească, poruncită din afară.
*
a- *
Resumănd aceeaşi scrisoare, «Deutsche Ztg.» face următoarea nemerită observa-ţiune:
«Nu credem, că lumea va vedea «o barbarie nemiloasă», in espnlsimiea unor vagabnnijî.
Nu mai crede nimeni« Alianţei israelite ”... Şi-a mâncat, cu grosolanele ei minciuni, ori ce credit.
A fgau isi a nu 1.
Noul emir al Afganistanului nu stă bine. Umilitoarele condiţiunl, pe lăngă cari a Încheiat pacea cu Englezii, au nimicit şi acele puţine simpatii, ce avea in poporul seu.
«Times of India» scrie bună oară;
Din capitala Afganistanului ne sosesc ştir! de o natura foarte serioasă. Nemulţumirea pentru modul in care s’a incbeial pacea şi in contra Englezilor se manifestează pe faţă, in mod categoric,
Tn IJerat dcmnesce deja o mişcare foirte serioasă, contra autorităţeî «mirului lakub can.
Armata fraaceşti.
ReorgaDisarea armatei francese se apropie de încheiere. Afi fost uriaşe silinţele ce şi le-a dat Franeia. pentru a-şî aduce armata intr’o st-re impunătoare, şi ce sacrifici! a cerut această re-organisare, r esed n următoarele cifre. Din «fundul d-i licbidaţiuue» pentru reconstruirea armatei se cheltuise păi.ă la 31 Decembre, anul trecut, 900 milioane francî ; întreg fondul este de 1700 milioane, prin urmare maî remăn a se întrebuinţa pentru reorganisarea armate! incă 800 milioane frapoî.
Să vedem—, ce s’a eseenrit iu această direcţiune pănă acum. Ce privesce maî ăntăid for-tifioaţiuui'e eseontaţe de la 1871 incoace, corpul de geniu a sevîrşit deja atăt pe cele din partea de resarit a ţerei căt şi pe cele din Împrejurimile Parisului, şi acum se indreptează către graniţele de nord, spre a inoepe fortifica-ţiunile şi aici.
luminări, te rog. Mai toţî jucători! afi vedere obosita, le trebuesce lămpi cu paravane verzî Ne am inţeles ?
Ne am inţeles, mai cu seamă oă 1 fi urăso lumina.
Da ’ţî am spus : Veî fi încântătoare iu o semi-lumină.
—	- Cu coatele pe masuo de joc, au e aşa, zise ea ou un ton in care se strecura puţină amărăciune, aşa in căt să nu se va<Jă josul fetei ei numaî ocbiî, fruntea şi părul. Eată ast-fel.
—	Tocmai. Ţi-aî găsit posiţia. De alt-mintrerî efi n’am fost nicî o dată ingrijat de tine. Pot să urmez?
—	’Mî fac! plăcere.
—	Aşa dar, cestiunea mobilatuluî siărşită remăn slugile. Te-ai obicnuit de sigur la Noul-Orlean cu negrii am unul de la Bourbou; ’ţî ’l aşî putea da. II priimesoî ?
—	Nu, strigă ea, nu vreafi negrii. Mi s’afi u-răt cu eî, şi am orore de eî. Vreafi să am alfiî ca servitori,
fie şi albi. Ne trebue un servitor pentru uşa de la intrare, unul pentru a introduce şi a anunţa şi unul spre a servi la masă. Nu trbuie bucătar, e prea scump, de alt-miuteri uimeuî uu va prânzi la voî, va dejuna numaî. O bucătăreasă ţî va ajunge, veî cere numaî să aibă o specialitate, o bucată de predileoţie. Şi dacă nu are i voî da eu pe acea a pesceluî cu Ma-deră şi a iriptureî ou absiut, e distins şi va vorbi tot Parisul. Adesea ’ţî ajunge spre a’ţî
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBKRa
Spre a pune ţara in stare de aperare, reţeaua căilor ferate s’a construit in sens strategic şi prin aceasta Parisul s’a transformat intr’nn lagăr iutărit din cele mai teribile. El formează centrul cercului de fortificaţiunî, in per feria căruia se află forturile de inehidere şi fortăreţele mărginaşe, a căror linie se intinde de la graniţele Helveţieî pană la fruntariile belgiano Belfortul e astăzi o cetate de ăntăiul rang. iu care incap armat* le cele maî mari. Brăul de fortificaţiunî se intinde de la oraş doue mile intregî spre Montbeliard, şi pană la Giuamagny, in Vogesi. De la Belfort linia forturilor de iu-chidere merge pe coama Vogesilor până la E-piuai, şi acest oraş, incă a devenit o localitate de cea mai mare însemnătate. Maî spre nord, oraşul loul a fost transformat intr’o importantă piaţă de arme. De aioî se intinde un şir de iortnrî de inehidere pe malul drept a rîuluî Maas pana la Verdun, oare a ocupat locul Me-ţuluî, şi incă a devenit ojpnternică piaţă de armo.
Lâ spatele acestei liijiî de fortificărî se in* treprinde infiinţarea unei a doua, oare constă din nişte teribile lagăre intărite, departe unul de altul de zece mile germane, şi care se intinde de la Langres pănă la Rheims. Centrul acestor sta bdimente el formează Parisul a căruî none for-turî constituesc o perife ie de vre 18 milurî, şi prin urmare face cu neputinţa pentru viitor o eom p.etă impresurare. O reţea de linii ferate im preună deosebitele punoturî principale.
Dar lucrul nu s’a mărginit numaî aci; s’a grigit şi de organisarea unei armate defensive şi ofensive,
In timp de pice armaţi fraucesă. care stă sub arme, e bunăoară in anul aceşti, de 499,442 oarnenî şi 124,279 oaî. Din aceştia gendarmeria şi garda republicană fac 27,132 ooinenî şi 13,480 oaî, armata proprie face prin urmare 499,886 oarnenî şi 110,199 oaî, din carî Francia are 410,886 oarnenî şi 95,043 caî, Algeria 52,424 oarnenî şi 15,786 caî.
Armata germană numeră, peutr i anul 1879 — 80 20.220 oficierî, 401,659 oarnenî cu 79,894 caî de serviciu. Bug'tnl armateî francese e pentru acest an de 442,443,500 mareî , acel al armateî germane , afară de Bavsria, e de 282,355,454 mareî.
Ce frivesce viitoarea stare de resboiu a armatei francese şi germane, o peană foarte specia listă in aceasta materie, stabilesce intreaga armata francesă la 1,266,500 oarnenî, cea germa nă la 1 074,000, cavaleria francesă la 392 es-oadroane cu 58000, de oarnenî, * ea germană 465 escadroane cu 69.750 oameni; cavalerie miliţiană, Francia 79 escadroane cu 11,850 oarnenî, Germania 148 esoaoroane cu 22,000.
Cp priyesee artileria, Francia are 2,214 turnir cu 121 000 pamenî, 230 bateriî iniliţiene cu 56,000 oarnenî, Germania 1500 tunurî cu 116,000 oarnenî, 224 bateriî iniliţiene ou 54,800 oarnenî
Iu cas de resboifi Franc eî eî trebuese 1,031,000 oarnenî pentru armata de linie, 535,880 pentru miliţienî, Gerrania 984,000 oarnenî pentru armata de linie. 400,000 pentru miliţienî.
tace reputaţie. Fără vi itiu, veî eşi căt se poate de rar şi o trăsură ou ceasul e destul. RSmăne a-oum. să ’ţî găsescî o ferate pentru tine; o vreî tSnără?
—	Da, pe căt se poate.
—	Frumoasă.
■	— Nu ’mî ar displăcea.
Cu bani, un biroil, ne o va da. Casa e dar, mobilată, cu servitorî, acum.....
—	Acum, să vorbim de oaspeţî. Unde să ’î găsesc ? Me consiliezî să nu priimesc decăt oa-menî din lumea bună ; dar eî nu fac parte din cercuri, cum ’mî aî spus. Ce interes vor avea sa vie la mine?
Vă spun indată, Membriî unui pere cum se cade se divid in treî: aceî care nu joacă nici o dată, şi sunt oeî maî mulţi; aoeî care joacă jocuri respectabile, ea whist, piketul, bostonul şi m fine cari nu joacă jocuri de noroc; aceia, ţine minte, sunt cei maî puţini oare joacă jocuri de uoroc; se intămplă adesea ca preşedintele şi oa-menî de bun simţ să ’î desaprobe dupe jocuri oare se termin cu sute de mii de franci dife-rcnţa. Aceşti orbi jucători, ve asigur, ar preferi să se intălnească in p altă casă de oăt la cercul lop, unde sunt de toate părţile supraveglnaţî, cu severitate judecaţi şi toate faptele şi gesturile loi le ved publicate a doua zi in ziare ; in-discreţiî teribile carî cate o dată aduc turbu-rărî in familii. Me incred in aceşti jucători ti-miiji şi fricoşi, spre a forma primul nostru sâmbure de amioî.
ARENA ZIARELOR
«Românul'' zice că, pe când toţi, om de sciinţă, magistrat şi chiar politic, ’şî iau un moment de resuflare in această epocă a a-nuluî, ziaristul numai trebue să fie nelipsit de la postul său, el trebue să facă cunoscut toate scirile, sau să prevadă pănă la un punct cele ce se vor intămplă.
Ast-fel ziariştii din strada Doamnei, a-runcăndu-şî privirile la otarele ţârii, li se par că s au făcut oare-cari modificări favorabile bunei inţelegeri generale in opiniunea ţârii.
Apoi, revenind asupra cestiunei israelite declară că :
In doue cuvinte: vom simţi cu toţiî că pericol in impămăntenirea israeliţilor esistă pentru noi uumaî pe oăt vor fi slabe legătnrele traiului eeo ornic al popo ului roman.
Ast-fel privită cestiunea zisă israelită este o cestiune emiuameu e uaţiouală şi economică Ea se reduce la o problemă pe care o formulăm iutr’ast-fel;
*Nu a respinge cu ori-ce preţ pe Israeliţî ‘dintre Romănî oăcî zadarnice ar fi aceste silinţe, ci a intări pe Romani, ast-fel in oăt Ts-r eliţiî să nu le poată fi perniţioşî.»
In a doua parte a revistei sale ds Duminică, ziarul radical anunţă că s’a content d-lui dr. Obedenaru iasărcinat te afaceri al agenţiei noastre diplomatice la Roma, din iniţiativa propria a regelui. Crucea de comandore al ordinului Coroana Italie), şi că d. comite Tornielli, senator, e numit ministru plenipotenţiar al Italiei pe lăngă Curtea din Bucuresci.
«Timpul» se ocupă de comunicatul trimis la 7 August ziarelor din Viena de alianţa israelită de acolo, care comunicat desminte aserţiunile ziarului «Corespondenţa politică", curo că jidanii ar inunda, nu cu sutele ci ca roiurile de locuste in Moldova , venind din Galiţia şi Bucovina şi protestă in contra ex-pulsiunei peste frontieră a vagabunzilor cari, zic ei, membrii alianţei, sunt capi de fami-liă şi trâesc de 30 ani in ţară. (?).
Apoi ziarul conservator publică o scrisoare din «Times» a d. A. Lowy, secretarul a-lianţeî englese «Anglo-Lewisch-Association» care pretinde că in ţară noastră s’ar fi producând barbarii ca şi in anul 1868 şi posedă chiar fotografiele persoanelor gonite cari numai vagabunzi nu sunt, zice numitul secretar.
Constată că şi organul bucureştean al alianţei «Fraternitatea» n’a putut să rămăie afară din corul vocal atăt de frumos aranjat in plângere şi post universal de către coreligionari, şi termină, cu drept cuvânt, ast-fel;
Iată dar oă Evreii din ţară, pretinşî fiî ai României, in vinele cărora, dnpă d. Weinberg. curge =ănge romanesc, sunt eoinplioiî bine consta-

Gora osoultu in tăcere. Ea inţelegea prin instinct, că Victor Maziliei- cunoscea cu totul subiectul ce intreprinsese să ’l trateze, că espe-rienţa sa era foarte eompletă. Ea se putea in-crede in nu ast-fel de profesor, adevărat doctor in seanţele parisiene. Asigurarea cu care vorbea, tonul set! autoritar, gesturile sale atinsese tare pre Cora. Natura simplă şi dreaptă a luî George de Hamei nu ’I putuse impune, ca fanfaronadele luî Mazilier.
— Nu ’ţî am vorbit pănă acum, continua el, de căt de juoătorî ce voesc să se ascundă şi că-» rora casa ta trebue să le ofere o misterioasă ascunzătoare. Ţi voî arăta o altă parte a cluburilor, de care vom căuta să profităm. Ori-ce sumă perdută in joc, fie orî-oăt de mare trebuesce plătită in două-zeeî şi patru de ore şi numele datornicului care uu s’ar plăti in timpul regulamentar se scrie pe tabelul cercului. Dara lex, aşî zice dacă aî sci latiuesce, dar fiind-că uu sciî me mulţumesc a ’ţî spune, oă mulţi jucători ar voi să se scape de această severă lege. Două-zeoî şi patru de ore nu ajung persoanelor celor maî bogate spre a găsi două-zeoî, treizeci, oineî-zeoî sail şasă-zecî de miî de franci perduţî de a doua-zi.
Trebue să te adresezi la ainieî, bancheri; timpul treoe şi reaua voinţă a unul amic, care are o mioă resbunare. Neîncrederea unuî baucher poate aduce afişarea sai! cu alte cuvinte, cruda necesitate de a dimisiena din acel cerc. Aceste pericole nu vor exista la tine, comitetul ne o-
aţî aî denunţătorilor din străinătate, complici şi prin oele ce zic şi prin împrejurarea că tic şi uu desmint ştirile odioase, răspănd te cu telegrafică repejune.
Eî biue lata oamenii, oarî pretind că sunt fiî aî României şi cari vor drepturi egale cu Romăniî.
«Pressa» intrebănd pe redactorii «Bine-lnî public» care le-a fost scopul cănd au scris revista din 3 August, zice că le ar fi greu sa respuuză. Ei vor trebui sail să tacă, sau să inventeze noul acusaţiuni calomnioase.
Apoi vorbind despre atitudinea ziarului francţionist ţaţă cu guvernul, constată con tradicţiu.nile in care cade adesea ori şi care lasă a se intrevedea un fel de parapon de minister, declară că nimeni, cu mintea sănătoasă, nu poate inţelege logica celor de la «Binele public" ale căror conclusium sunt imposibil de conciliat şi in fine, după ce citează una din aceste contradicţiuni, organul d-lui ministru de esterne se incearcă a da lecţiuni de patriotism organului d-lui Vernescu şi te”mină revista sa prin declararea ,tăcută pentru ultima oară, cum că cei de la «Binele public,, nu sein. nici ceea ce voesc, nici ceeă ce fac.
VARIETĂŢI
0 agonie lungă. — Intre jălitoriî oarî urmai! coşciugul fiului luî Napoleon III, la inmormăn-taiea acestuia in Chiselhurst, se afla şi un veteran frances, generilul Schramm, care participase la lupta de Lipsea. Ciun se vorbesce, Napoleon I intălni m u ăntăiu pe Schramm , care era atunci locotenent, zlcend grei! rănit pe câmpul bătăliei de la Friedlaud, şi cnm se părea, aproape să moară. Schramm plângea ; împăratul el in'rebâ, de ce plâng*-? «Pentru că trebue să mor, zise el, fără a fi ajuns căpitiu». Pentru a îndulci locotenentului cele. din wmă momente, Napoleon el făcu pe loc căpitan.»
Lungî aî! fost aceste ultime moment-’, căci Schramm trăeşte şi azi, fiind de 95 de anî.
Un prefect de poliţie — dobitoc — Lighioană maî originală de căt prefectul poliţiei din Wo-rouesh, in Rusia, ou grei! am găsi. In acest oraş s’a format anume o societate de pompier7, ca-e sa aşe-,at sub ordinul prefectului de poliţie. Acest ambiţios funcţionar nu s’a mulţumit insă numai ou acest titlu onorific, ci a dat pompierilor porunca, de a nu se apuca de stins nici o dată, înainte de a sosi el la teatrul foouluî. ‘Puteţi prea lesne aştepta căte-va minute, zise el, căci o casă care arde o dată, ori-ce veţî faoe, tot va arie.»
Sti-aşnio om!
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 19 August — 9 ore dim.
pair, 18 August. —Şerif-paş, presidentul consiliului de miniştri a iraănat Kedivnluî demisa
cupăndu-se de datoriile făcute afară din cerc. Mai adaogă încă un fel de jucători, aceia ce sunt apioape ruinaţî şi cari nu pot renunţa la joc La elnb ruina lor e cunoscută, datorează la toţi, oh-ar servitorului de la club şi nu-î ’î afişează pentru numele lor, pentru posiţia ce ocupă in lume, pentru speranţele ce ai! de moştenit. Dar dacă şi-ar permite să maî joace Înainte de a plaţi, ori ce indulgenţă dispare. Eî o ştiu şi nu se espun şi ou toate acestea dorinţa de a juca nu’i lasă nici un minut in reproş: eă e cu atăt maî vie cu oăt nu 0 pot mulţumi; de aceea ’î vezî trişti, rătăcind pe lăngă mesele de baoarat, supliciul luî Tantal uu e nimic pe lăngă al lor A ! daca vre o voce miloasă, o inimă bună ca a mea, le ar zice «Sein o casă misterioasă, locuita de o feiuee incăntătoare, unde se joacă a.um. Nu sunt de căt oameni cum se cade, oare nu vor refusa să joace ou un om ca voî şi oare vor lăsa un spaţiu de căte-va zile spre a plăti» In adever, scumpa mea Coro, casa ta bine ţinută, va avea in scurt timp un strălucit succes.
...
(Va urma)
sa şi ale tutulor membrilor din Cabinet; Kedi-vul le a primit. A, S. a numit Znlfikar paşa ministrul justiţiei, însărcinat cu inti-rimul de la Interne ; M istata paşa ministru afacerilor stra-ine^şi Haidar-paşa ministru de finanţe. Ceî-lalţî miniştri nu s’ai! numit ăuoă.
Kedivul ia el ăusuşî presidenţia Consiliului.
Lonstantinopol, 18 August. Poarta a adresat o circulară ambasadorilor puterilor la Constanti-nopol pentru a le face eunosout numirea a trei comisari otomanî însărcinaţi, prin o iradia imperială, a regula oestinuea frontierei greco-tnrcă
I aris, 18 August. — Se cunoasce deja resul-tatele a 50 de birouri de consiliurî generale 1 •le sunt favorabile republicanilor ; cu toate acestea ducele^ d’Aum ile a fost reales president al consiliului general din Oise Reauvais. Douî vecliîp residenţî conservatori, deoedaţî din ultima sesiune, au fost înlocuiţi de dpi republicani.
— de la 19 August — amiaz.
Londra 19 A gmt. — Se telegrafiază din Viena către «Daily Telegraph» : «Rusia a propus cabinetelor europene ca să insărcineze co-misiunea europeană, care a tras fruntariei? turco-serbe, cu resolvarea dificultăţii delimitării gianiţeî romăno-bulgare de lăngă Silistra; ea ar dori ca Arab-Tabia să devie un foburg al Silistreî.
Austria respinge această propunere.
«limes» primeşte din Alexandria noutatea pieeariî in Europa a d-luî Tricon, consul general al Franţei.
telegrama adaodă : «intoarcerea sa in Egypt e considerată aci ca nesigură.»
«Standard», publicând, constituirea nouluî minister egiptean, zi e că Kedivul ar avea presi-denţa consiliului, dar că el n’ar fi responsabil.
(Havas)
TEATRUL DE VARA „DAC IA“
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢII
■lao), 9 August, 1819.
Bi:\KFiniL «si
MB

SI PRIMUL DEBUT AL
MAI MULTOR ARTIŞTI ANGAJAŢI NU0I
in timp urat in theatrul de iarnă oare este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noi! pentru familiî cu
CELEBEITATI ARTISTICE DIN EITROPA
CURSUL BUCUREîSCl
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. M. FERIM) & F-ţli BENZAI»
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 7 August 1879 ora 12
iO
OBLIGAŢIUNI
i0% Oblig, rurale..............
»	»	egite la sorţi.
8%	> domeniale	. . .
.	>	eg'te	la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f. C. 7°/»	.	, urbane f. C.
8°/» Impr. Municipal. .
» cu pr. Buc. (b Renta Română . . ,
Acţiuni «Dacia». .	.
» «Romania. .
Cupoane rurale exigibile »	domeniale .
»	serisurî »
Argint contra anr .	.
Bilete hypotecare contra aur Rubla hârtie.	,	.	.
Florinul...............
Lose Ottomane . . .
CURSUL DIN VIENA 18 .August
Napoleonul.....................
Ducatul........................
Lose Otomane...................
Rubla Hârtie ....
CURSUL DIN BERLIN 18 August
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	.....
Priorităţi	»	.....
Oppenheim....................
Rable hârtie.................
Stern .......................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 18 August
Renta Română.................
Lose Otomane ......
SCHIMBUL? August
Paris (3 luni) ......
> la vedere.............
Londra (3 luni)...........
» la vedere. . . .
Berlin (3 tari).
» la vedere. . ...........
Viena la vedere . . . ' Adresa pentru telegrame,
Cump. Văiui. 103
103% 98 Uj arg. A'	104 V4
104 99% I84 98% 93
10i% 27 74% 190 70 1% % % 1% 1%
2 64 2 17 42 —
8 Aug
9 27% 6 60 20 10 122 50
'6 10 37 90 97 90 07 213 80
36 90
74 60 44
99 20 99 70 25 0 % 25 20 122
123 % 2 18
arg.
186
99%
98%
102»
28
7a
200
7%.J
arg.
aur
1%
%
2 65 2 18 45 —
(7 Aug 9 24% 5 51 20
lz3 15
96
37 90 97 90 107
215 50 86
74
44
Farao Banzal.
www.dacoromanica.ro
ROM.aWiA LliiiiRA
Numeroase atestate de la
Primele Autorităţi Medieale
MEDALII de la
Diferite Expo siţiuni
APA ANTHERINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECURS DE 30 ANI
de Ur I.	f«. I*OI»P
Dentalist al curţeî împărăteşti din Viena (locuinţa in cetateaBognergasse Nr2) Această apă este preferabilă ca apă de dinţi înaintea ori cărui alt medicamei t, fiind un preservativ real in contra cri cărui fel de boale de dinţi si gură, contra râului miros şi slăbirii dinţilor. Mirosul ei e plăcut, dă putere gingiilor şi este un curăţitor escelent al dinţilor, m care specie apa aceasta este fără seamă de bună. Iot odata ea se poa întrebuinţa şi pentru gargară la boalele de găt.
PASTA ANATHERINA de DINŢI
a Dr.	POPI*
aplicabilă pentru curăţirea, întărirea şi păstrarea dinţilor; indepartâ reul miros din gură şi peatra de pe dinţi.
PASTA AROMATICA de DINŢI
a l>r	POPP	.
e recunoscută de un şir de ani, ca un mijloc escelent pentru ingr -jirea şi conservarea cavităţii gureî precum şi a dinţilor.
PRAFUL VEGETAL de DINŢI
al Dr I*OPP
curăţă dinţii iudei artă patra şi aepositele de pe eî, şi le asig râ coloarea cea albă şi lustruită.
PLUMBUL dbDJN T I
al Or
se întrebuinţează pentru umplerea dinţilor goi '(< scavaţl )
Săpunul dr plante aromatice şl medical
probat ea unul ce curăţă şi îmbunătăţeşte coloarea ieţii, îndepărtând toate petele.
Dah1.ii ntionn/ON! I Ca sa se “Pele ,oate ac<rSte PrePa' reniru UUool Vdl v I rate de falsificări, anuDţă. enor pub ic
se că la gâtul sicleî de i pâ anaiherină se sflă o marcă (Fuma, preparatele-. Higea şi anatherina), precum şi că fie care sticlă e învelită cu o hărtie, in caie cu tipar de apă se află imprimat vulturul imperiului austriac şi firma.
Depouti de preparate ale mele se fcflâ ' pentru v^uzare en grcs LA APT EL et C-nie in Bucureşti	_	,
En detait la I Ovessa, Martinovici şi fiu. Carol Gereabec, G. Rietz. Ghită Pencu, I Cosman, F. Pildner, Vasile Rscoviţă, Cari Schustcr,
Jos. Timiş Rud. SclimettEU, F. Zurrer, F. Witting. 1. A. Cirna, I. N. Ardelean", parfumeur.
In iEOESTI la Hagi Jecu şi Boiciu, N. Petrescu, G. Sigmnnd farmacist In CRAlOVA la F. Pobl. In PITEŞTI la Eftimie louescu.. In BUZEU la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmacist.
’	(552) 21-14- 10.
Plumb Franţuzesc
Se vinele in quantităţf mari şi miei cu preţuri foarte reeluse
Muşamale nuoî Gudoronate
peutru învelite producte, trăsuri şi alte objeote cu preţi rî de 15 leî bucata. — De vendare la subsemnatul
M. UTTHA\
St ritul» un guvcrnor
Să cunoască limba fraucesă sail germana Institutul P. Alexandrescu. Vis-a-vi de bis. Sfinţi.
(30-1-30).
No. 19 Strada Germană No. 19.
GOUOBON-BERLANOT
LICORE,
PILULE ŞI SIROP
Ull UI
L. BERLANDT,
pharmacist
Să se întrebuinţeze în eontra ma-ladielor următdre : Bronşita ehro-nică, Catarul pulmonar, blenuorha-gie, tuse înveehită, iritarea peptulul, tuse măgărescâ, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi îajeo-ţiuuî în s-nrgf*rib* de orT-Ce unlură.
Deposit general la d. E. I. Reisedorfer farmacist, Bucurescf. — Se poate găsi la 1» toate farmaciele.
De arendat moşia Bărboiescî
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, iu intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar iu BuourescT la d-mi Vasile P. Ră-dulescu, strada Teilor Nr. 22.
Avis important
Un desenator bun dore-'cie a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa la redacţiunea acestui ziar.
(R, 661)	(5-0-2)
De venzare
Grădina Mirni, casele şi dependinţe cu locul lor, preouni şi un loc virau la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea bisericeî Negustorii strada Sboru la d-nu C. Sto-enescu, satt in strada Luterană No. 19 la d-nu C. Mirouescu.	(R- 668 5-3-2)
Prima C. R. Priv. societat»- de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după oi m urmează mai la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Yapbrele accelerate intre Riiscinc-Ginrgin-Orşova
De la 0 şova la Rusciuc-Ginrgiu Marţi şi Vineri l0'/2 ore a. m.
Sosire	>	>	» Mercur! şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Ruseiuc-Ginrgin la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. ni.
Sosire	, Jioî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt iu legătură cu trenurile accelerate ale Calei teraate a Stat lu! C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rnscmc-Varua in corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantmopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţ!, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
,	, Orşova Jonî, Duminică şi Marţi a. m.
»	»	Severin	„	»	» .	»	4	ore	p.m.
,	»	Giurgiu	Vineri,	Luni şi Mercur!	21|2	> >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sâmbătă şi Luni sera.
Plecare	din T. Severin	Joî,	Duminică	şi Marţ!	dimineaţa
,,	„	Orşova	„	»	a	m.
Sosire in Buda-Pesta Sâmbătă, Marţ! şi Juoî.
Serviciul local intre Galaţi-Brăila
Plecare din	Galaţi	in	fie care zi	la	1\, ore	dimineiţa,	12 amszî, 4	ore	p. iu.
„	„	Brăila	„	„	„	„	„	9 ore a. m. şi 2,	5% ore p	m.
„ tletternlch“ Intre Galaţi-Odes**»
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa ,	> Odesa Sâmbătă 6 ore snara '
Serviciul local intte Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tnlcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a. in,
„ Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Jonî 6 ore dimineaţa ,’	.. Tulcea „ ismail Marţ! şi Sâmbătă 12 ore amiaŢi
,,	,, Tulcea „ Ismail Kil-a Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
De la	Tulce»	la	Ismail Mercur!, Vineri	şi Duminică 4 rre dimineaţa.
„ ,,	Ismail	la	Tulcea	„	„	,,	,<	10 >. m
,, , Tnlcea la Galaţi ,,	„	„	,>	1 an eazî.
, ,, K ia la Ismail-Tulcea-Galaţ! Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Bnda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără ntverupere de vapdre la Orşova, s’a. pus in circulaţie vapdrele eele mari alb? cn 18' paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
bl’1
ce
Cel mai mare asortiment de cureli* pentru machine de treerat şi de moare din fabricile cele mai renumite ale Engle-tereî şi Americeî cu preţuri foarte mo- j derate se află de vănzare lp. magasinul de pieirie a d lor Popper et Wisner in strada Colţel No 5.
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca jtiasa Marg -neî, de la 23 Aprilie 1880. p- termen de 3 sad 5 ani. Doritorii ‘-e vor adresa in Bucureşti, strada Dudeşti! No 46.
12-3-8 650	Ursiam
Or. LUPoS
s a mutat in Calea Rahovei No. 53
M~u.-p.pTTT,
PE LINIILE
BDCORESCI-BÂBBOSIROMAN, BUCURESCIVERCIQROVĂ, BAilBOSLUALAŢI ŞI TECUCIUBERLAD
Bucuresci-Bnrboşî-Romaii
Kilom de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
389
354
365
379
395
412
423
4l4
467
BUCURESCI Rest. p-
Chitila Buftea Perişu Cri vina
Sos.
Ploesct Rest. pieJ, Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. P|pp
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta. pjec.
_ .	. „ , Sos.
Bărboşi Rest. plec
Serbeşti
Preval
Hauu Qonachi Iveşti
Tecuci Rest. pje^
Mărăşeşti
Fufeşti
Adjud Restaurant Sa scut RaoaciuDe Valea Seacă
1 os. Plec:
Eacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	11
Ore M-	Ore M.	Ore M.	Ore .
seara	dim.		
9 00	7 20		
9 14	7 40		
9 25	7 56'		
	8 19		
9 64	8 39		
10 19	9 10		
10 29	9 30		
10 44	9 50		
10 53	10 03		
11 19	10 40		
	11 13		
Kilom de la Roman
12 03 12 11
1 31
11 22
11	40
12	00 12 34
1
1	49
2	21
2	55
3	10 3 45
p. m,
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
7 46 7 5)
9 00
dim
	dim.
	7 05
dim.	7 50
9 10	dim.
9 33	
10 02	
10 20	
10 46	
11 15	
11 40	
12 20	
12 46	
1 10	
1 34	
2 13	
2 42	
3 00	
3 12	
3 48	
4 25	
p. DQ.	
Romau-Barboşî-Bucurescî
STAŢIUNI
Tr acc.
Aretarea trenurilor
T mixt
Ore M.
Tren de pers.
8
Ore M. Ore M
u
Ore M
ii a r b o ş I - G a 1 a ţ I
Kilom. de la Barboş	S T A Ţ I U N I
19	BĂRBOŞI Rest. Plic. GALAŢI Rest. Mec
Aretarea trenurilor
Tr «cc.
601 Ore M
noap
3	30
4	05 noap
Tren de pers.	
603	605
Ore M.	Ore M
seara 3	56 4	30 seara	p. m. 7	21 8	(X p. m.
23
44
55
73
89
103
H4
128
147
166
.179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
390 396
408
427
437
450
457
467
Bacău Rest.
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Sos. Plec.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeştî
Mărăşeşti
Tecuci Resi. pjp(; Iveşti
Hanu Conacbi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. p°8p
Sos. Plec.
Brăila Rest.
Muftiu Janca Faurei Cilibia
Bnzeu Rest.
Restaur.
Sos. Plec,
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos.
Plec.
Ploescî Rest.
Crivina Perişu Buftea Chitila
BUCURESCI Rest. S,
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 60 săra
dim. 12 50
25 40 18 54 28 03 35 00 21 31 13 6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	56
9	15 9 80
seara
1
1
2
2
3
4
4
5 5
5
6
p m. : 12 10 12 45! 1 17 1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20 jseara
Galaţi-Barboşî
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Tr. ac.
Arătarea trenurilor
Bucurescl-Vârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
o
OreM,
Trenuri mixte
17
OreM.
19 I j|L
Ore M lOre M
Tren de pers.
602
Ore M.
604
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
,p. m
Rest. Plec. 12 06
1 www
lp «
OreM.
606
Ore M.
dim 8 25
wom
dim.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
14®
156
168
189
206
2t9
235
242
261
261
269
278
286
299
310
325
335
345
BUCURESCI Rest. P.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest p°p3c
Costeştî Stolnici Corbu Potcova
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Slatina Rsst.
Peatra Balş Peeştî Cârcea
Crai ova Rest.
Isalniţa Coţofeni Râcarî Filiaşi ButoeştI Strehaia Timnea Prunişor Palota
T. Severin R. Pjpp
364
382 VARCiOROVA Sos.
dim-i 8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	60
6	15 săra
m. 25 52 19 45 24 12 50 17 31 01
6	47
7	23
7	&2
8	18 9 00 9 2o
10 05
10	41
11	19 U 38 11 55
ndpte
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	li 9 40 9 55 sera
Y â r ci 01*0 va- ii ucur esc i
Kilom de la Vârci.
S T A T I U N I
Arătarea trenurilor
Tr ac. Trenuri mix’e 4 j 18
20
22
O.-eM. Ore M. Ore M. Ore M
Tecuci u-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16
29
8$
TECUC1U Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Tutova
anicaiîo Restaur Sos.
BM,ouro«». Tivojp*fto 8te£»n Jiiualesw, «a, nw>nu> an, 14.. — Cobi.

Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
dim.		p. m.
5 20 5 35		
	5 53	6 11
	6 21	6 43
	6 38	7 03
	7 06	7 80
	dim.	seara
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
25z
274
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R,
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Bufoeşfî
Filiaş
RăcarI
Coţofeni
Işainiţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peleştî
Peai ra
Slatina Rest. o?8-
Plec.
Potcova Corbu Stolnici Costeştî
Piteşti R;st.
Goleşti Leordei I Găeştî
Titu Restaur, Ghergf ni Ciocăreşti Chitila
a. m, 11 00
11	25 Îl 30
12	0'
1 33
2 21 2 31
Scs. plec.
281 ~ ■
295 312 333 3 5 358 372
382 BUCURESCI R. Sos
p. m. 5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26
9	49
10	06
10	25
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim 6 00 nonte 6 20
6	89
7	22
8	00 8 35
8	56
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12 3
3
4
4
5
10 39 07 42 CC p. in
dim
5	41
6	00 6 7
7
8 8 9
9 35 a'ni
Biirlad-Tecuciu
Kilom. Ie la Bârlad
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
'14
Orc M.
16
Ore M.
15
22
85
51
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 66 a. m.
aear» 9 45 10 16
10	36
11	3j 11 Oo
ndpte
10 KA'Nl EXEMPLARUL
ANUL III.—No. 662
JUOI 9 AUGUST 1879
mmm 'irauiiiwimwiui •
APARE X3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL :
Iu Capitală 1 au 30 leî, 6 luuî 15 lei, 8 Inul 8 lei. Iu Districte: I an 36 leî, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. la Htreinitate: I an 48 lei, 6 lunî24 leî, 3 lunt 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Iu Romani*
Iu Frauda: In Anglia: 1> Austria:
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
La administraţiune, Tipografii SI. Mih&lescu şi la correapondeuţiî Ziarului din judeţe. La SocUti Hauas, La/'fit et G-ie. Place de la Bourse, 8, Pariu.
La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Ageney, 130—140 Kleet Street. London La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul (Ju'rţeî Române, Stadt Fleischinarkt. 15, şi la D-nu H. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien. tu Remania: l>a D-nu Adolph Steîner, Anoncep^" pedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen. in Hamburg.
ANBNOIUR1LE:
Linia de 35 inilimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina LI 1-a . . .	| |.eu
,,	„	,.	11-a..........2	'
Epistole nel'ruacate se reîusa Articolii nepublicaţi nu se înnpoezsL Pentru rubrica: Inserţii şi reclame dâcţiuuea nu e responsabila.
Prim-Redactor: STEF. C. MIOHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICI:
din ziarele străine.
Cattaro, 17 August. — Conform unei depeşe din Prisrend, Husni paşa va trece, la reîntoarcerea sa din Seraievo, prin acel oraş, pentru a se înţelege ou căpeteniile ligeî albaneze.
Roma, 17 August. — «Courier d’Italie» ves-tesce, că in curând va avea loc o intrevedere a ministrului Cairoli cu principele Bismark, peD-tru a hotărî o prooedere comună a Italiei, Aus-tro-Ungarieî şi Germaniei in afacerile egiptene.
Pressbtirg, 17 August. — Astă dimineaţă a ars aici marea mănăstire a călugăriţelor elisa-betine. Turnul bisericii s’a ruinat, fără a causa alte daune. Bolnavii aii fost transportaţi in spitalul casarmeî. Oameni nu afi perit nici unui.
Constantine pole. 16, August. — O iradea a Sultanului numesce pe Savfet-paşa, Aii Saib şi Savas-paşa comisari, pentru negocierile cn Grecia.
Constantinopole, 17 August- — Palatul Etnir-ghan e gaţa pentru instalarea in el a chedivu-luî, care se aşteaptă aici. Doue nave de răsboiO turcesc! vor eşi înaintea fostului vice-rege pană la insula Lemnos, de unde el vor insoţi pănă aicî
Poarta a vestit representanţilor din străinătate, prin. o circulară, numirea comisarilor pentru ne-goicerea ou Grecia.
Pesta, 17 August, — In cercurile politice de aicî se vorbesoe, ca despre un oe hotărît, că contele Emericli Szecsenyi va fi urmaşul contelui Andrassy. Punctele de vedere, cari ar necesita aceasta Împrejurare, ar fi două: ca ministrul comun să fie iar un ungur (de oe ? n. r.) şi ca prietenia cu Germania să se păstreze şi mai departe; mai departe conte’e Szecsenyi, fiind ambasador la Berlin, nu a incetat de loc să stea in relaţiunî cu oposiţia conservatoare.
Contele Karolyi a avut deja ocasiune, de a retuşa portofoliul afacerilor streine.
Paris, 17 August. — Ziarul «Rappei» anunţă, că ministrul de marină, admiralul Iaurâguibery are intepţiunea de a presinta preşedintelui republice! un decret, prin care să introducă şi in colonii legea de presă, oare este in vigoare in Francia.
Madrid, 17 August. — Întâlnirea regelui Âl-fonso cu fidşnţata sa, arcbiducesa Cristina, se va face la Pan saîi Biarritz. Ziua ineă nn este fiosată.
Paris, 17 August, — Dificultăţile pentru ocuparea episcopiei de Amiens continuă. Guvernul, vaticanul şi archiepiscopul de Paris favorisează fie-care câte un candidat si parat şi se împotrivesc unul altuia.
«XIX vSiecle» dovedesce prin documente , că Blanqui a tradat guvernului din Inliu societăţile secrete
Roma, 17 August. — Sănătatea şi puterile papei scad pe fie ce. zi. Medicii stăruesc, că este neapărat de lipsă o,schimbare de loc, papa nu vrea să audă insă nimic de aceasta şi a interzis atăt fratelui săb cât şi cardinalilor de a mal reveni la aceasta cest'une.
Praga, 17 August. — In cercurile deputaţilor cehi s’a hotărît, de a lăsa deocamdată cu iotul la o parte cestiunea dreptului de stat şi a pune greutatea principală pe egala inţdreptă-ţire naţională. S’a decis, a se ocoli cn îngrijire orî ce asprime sau provocare in procedură şi a se observa faţă de compatrioţii nemţi cea mal mare ourtenie.
Paris, 16 August. — «Journal des Debats» vorbind despre retragerea contelui Andrassy, o motivează prin cw use interioare: triumful conservatorilor şi federaliştilor in parlamentul vie-nez ei face cu neputinţă o rămânere mai departe in minister. Dimpreună cu contele Andrassy va cădea şi influenţa maghiară, care de câţiva ani in coaoe scade treptat dar cn grăbire. Dualismul, alianţa intre nemţi şi unguri, a fost care a motivat astăzi alianţa celor alalte naţionalităţi din Austria, şi oare in curând va căş-tiga preponderanţa in guvernarea monaroiiieî.
* Republique Franca ise» oritioă tare politica contolui Andrassy, care nu a fost, ca ministru, nici odată L înălţimea misiune! sale, care a
dat adeseaor) ascultare şoptelor din străinătate şi pentru care octipaţiunea Bosniei şi Herţego-viueî, a fost inohierea carierei politice.
Serviciul Telegrafic al .României Libere’
de la 19 August.— 4 ore seara
Constantinopoi, 19 August Nota Porţii, priu care se respinge cererea de iudemnitate, presintată de Serbia, pentru perderile causate prin invasiunile arnăuţilor, a fost trămisi guvernului serbeso, la 16 August.
Poarta a făcut să plece la, Samos un tramis extraordinar cu misiunea d’a esamina plângerile populaţiuneî acestei insule contra Senatului şi d'a lua măsurile necesari pentru a se manţine buna ordine.
Sofia, 19 August. — Ieri, ou oeasiunea a-niversăril zilei naşterii imperatuluî Franci* lo-sef, s’a căutat la metropolie un Te deum. Un prănz apoi a reunit, la palatul princiar, pe miniştrii şi pe membrii corpului diplomatic şi consular. Principele a exprimat agentului diplomatic al Austriei sentimentele naţiune! bulgare pentru fericirea şi. oonservanea imperatuluî.
(Haviial
A ** vedea ultime geirî pe pagina Hi.
Bucuresci, 8 August.
In privinţa negoţiărilor d-lui Boierescu, privitoare la cestiunea israelită, circulă tel de fel de sgomote contradictorii.
Unii întemeiaţi pe telegrama din «Moruing Post», cum că principele de Bismark ar fi refusat categoric de a consimţi la propunerile d-lui Boierescu, afirmă, că cauza noastră ar fi pierdută in streinătate; alţii din contră, spun, că principele de Bismark ar fi dispus a ne sprijini, in transformarea dreptului de proprietate in drept politic.
In curând are să se cunoască adevărul. Să aşteptăm dară sosirea ministrului nostru de externe, care ne va aduce cuvântul Europei.
Dacă negoţiăriie oamenilor noştri, cari au călătorit pe la curţile marilor puteri, nu vor isbuti a convinge pe străini despre dreptăţile noastre faţă cu invasiunea judănească; credem că !i va convinge unanimitatea representanţilor, proclamând principiul libertăţii cultelor in România, cu împământenirea individuală, fără favori legale, dară cu garanţii pentru proprietatea funciară.
De aci. nu vom eşi, recunoască-ni-se ori nerecunoască- ni-se independenţa !
Retragerea comitelui Andrassy, din capul guvernului austro-ungar, preocupă in momentele de faţă mai toată ziaristica străină.
Demisionat-a cancelarul austriac din causa slăbiciunei sănătăţii ori din cauza slăbire! politicei sale, in curând,se va sci cu siguranţă. Lucru ue indoios este, că această retragere stă in strânsă legătură cu triumful conservatorilor anti-dualişti in parlamentul vienez şi cu opunerea ungurilor, de care nu se poate desface proscrisul de 1848, la ocupaţiunea mai departe a Novi-bazarulul.
In Austria, acest stat mosaic, care a per-dut in ultimii doue-zeci de aDi o mare parte de teritor şi de influenţă europeană, preponderenţa politică era impărţită intre unguri şi nemţi. Şi unii şi alţii ţineau sub o stăpânire nedreptăţitoare pe cele alte naţionalităţi din imperiu, cari contribuesc mai mult de căt ungurii şi nemţii, şi prin bani şi prin săDge, la nevoile imperiului.
Această stare de lucruri nedreaptă nu mai putea să urmeze.
Dintre toate naţionalităţile Austriei, Bo-hemii, mai harnici in luptă şi uniţi cu conservatorii nemţi, isbutiră, in alegerile din urmă să dobândească maioritatea in parlamentul austriac. Acest triumf, care aduse pe corniţele Taaffe in capul ministerului vienez, Însemnează, după organele mai însemnate, apropiarea de sfîrşitul regimului dua-listic.
Bohemii, şi cu dânşii slavii, voesc să aibă o personalitate politică in imperiul austriac şi o vor avea, dacă vor şti să se folosească de imprejuiări. Mouarchia, acum doi-spre-zece ani, unitaristă, astăzi dualistă, tinde către un trialism saii către un federalism mal intins, in care fie-ce naţionali-ta te să-şi aibă o autonomia specială cu un minister distinct pentru adminisi raţiunea publică, pentru justiţie, cultură, lucrări publice, etc. remăuend numai pentru afacerile exterioare ale imperiului şi pentru apărarea statului câte un minister comun.
Această tendinţă, întemeiată pe piinci-piele dreptăţii, realisăndu-se, poate da imperiului austriac forţa morală şi materială, necesariă in mişcarea viitoare a politicei europene. Nemţii simt aceasta, şi de acea la dânşii există un partid, care voiesce o constituire fedei-alistă a monarchiei. Acest partid se ridică astăzi la Viena. Ungurii bl pot simpatisa cu o asemenea tendinţă, căci ar pierde de sub aşa numita coroană a S-tului Ştefan, o parte insemnată de po-pulaţiuni, cu violenţă incorporate in statul maghiar
Corniţele Andrassy, neputănd să mai lupte in contra acestui progres, făcut intr’o parte a imperiului, văţlend slăbiciunea financiară a monarchiei şi piedicile puse politicei sale de pornire spre Salonic, se retrage in faţa urmărilor ne destul de calculate ale purtării sale.
Cine va veni in urină-! ?
Se vorbesce mult despre corniţele Karolyi, ambasadorul Austro-Ungariei la Londra.
Ce purtare avea-va acesta? Opune-se-va curentului federalist, sau lucra-va pentru formarea unul al treilea stat, in monarchiă ? Lumea, înclină către a doua alternativă. In ori-ce caz, imperiul vecin va fi supus la o sguduire, in care se poate tare ciocni ambiţiunea ungurească de iegitimele aspiraţiuni ale celor alte popoare.
Pănă cănd noui şciri vor veni pe deplin să ne lămurească asupra situaţiunii incur-cate a vecinilor noştri de la miază-noapte, să privim puţin retragerea comitelui Andrassy, din punctul de vedere al intereselor romănesci.
Fără a tăgădui sprijinul ce, in ultimii ani, conducătorul politicei austriace ne-a dat in unele cestiuni, nu putem uita, că mai tot sprijinul era intemeiat pe un calcul egoist şi că, la spatele lui, se desfăşura politica de cotropire economică, prin care monarchia anstro-ungară tinde de a câştiga in Orient I ceea ce a pierdut in Germania şi in Italia. Convenţiunea comercială, care ne slăbesce economiceşce, dăndu-ne o măgulire teoretică; Linia de fer Ploeşti-Predeal, care neutrali-sează linia VTrciorova-Ploieşti, şi altele, sunt o mărturia viuă, că foloase insemnate nu ne-a adus politica comitelui Andrassy.
Afară de aceasta, pe fraţii noştri din Ardeal, earăşi uu-I putem uita supuşi legei ne -drepte ungureşti şi unei administraţiuni duşmane pănă la siluirea de desnaţionalisare. Românii de peste munţi n au de ce să simtă părere de răii pentru retragerea omului de stat maghiar. Mai bine sub absolutismul nemţesc. Ei au avut mult a suferi sub constituţionalismul unguresc, şi este firesc să
privească acum cu oare care mulţumire e-voluţiunea monarchiei către federalism, căci s ar apropia cu incetul ziua in care mare/e principat al Transilvaniei, cu cele alte po-siţiuni de teritoriu românesc, să formeze o individualitate politică in colectivitarea imperiului habsburgic.
Pentru aceste cuvinte, recunoscători comitelui Andrassy pentru tot ce bine a făcut ţării, ori-care T-a fost gândul, am privi cu I mulţumire, cănd retragerea sa ar inlesni Austriei păşirea către federalism.
CRONICA ZILEI
Di”- Obedenaru va trece prim secretar la ambasada română din Constautinopoli, unde sunt numeroase şi importante lucrări. La Roma ar merge d. dr. Esarchu, Fostul agent diplomatic pe lângă curtea italiană.
hi postul de agent diplomatic şi consul general, la Sofia, e numit d. Al. Sturdza.
Secretar la agenţia României la Roma e numit d. G. Cantacuzino.
—X—
Sunt doă locuri de vacoinatorl, unul pentru judeţul Kiustenge, alti-1 pentru Tuleea, remu-uerate cu oăte 300 leî pe lună. Amatorii să se adreseze la direcţiunea generala a serviciului sanitar.
—x-
Esamenile, pentru admiterea in şcoala naţională de poduri, şosele şi minere, se ineep la 115 Septembre. Cunoscinţele cerute sunt de aritmetică raţionată, geometria plană şi in spaţifi, algebra, trigonometria, fisioa şi chimia generală. Bacalaureaţii sunt scutiţi de concurs.
Sunt disponibile 12 burse de oăte 80 leî pe luna, pentru şcolarii lipsiţi de mijloace, cari urmează cu distiucţiune cursurile şcoaleî. Aceste cursuri ţin 4 am, după cari tinerii, cu note eminente, obţin diploma de vechi elevi al şcoaleî şi se admit in cadrele corpului teohnic al statului eu gradul de elevi ingineri, avend a face doi ani de stagifi pentru a putea fi înaintaţi la gradul de inginer ordinar de cl. III; ear tinerii, cu notă mediocră, obţin certificatul de capacitate şi se primesc in serviciul statului cu gradul de conductor de cl. I.
Ar face bine tinerii să alerge şi in această şcoala, care va respunde la o trebuinţă insemnată a statului nostru.
—x~
Primim plângeri in contra scurtului termin de predare, figurat in licitaţia celor 130,000 kilograme de hârtie, trebuincioasă statului. In termenul de 25 zile — ne spun comercianţii serioşi —- nu este cu putinţă a se face predarea, afară numai dacă ministerul nu va fi avănd vre-un -concurent patronat. Ni se adaogă, că această împrejurare ar impedica pe alţi concurenţi serioşi de a se presinta la licitaţiune şi de a oferi foloase fiscului.
Atragem dar luarea aminte a ministrului de interne asupra acestei plângeri.
—X—
«Monitorul» de azi publică o circulară a d-luî ministru de interne către dd. prefecţi din ţară,
In ea se vo/beşte de serviciul postai rural, care lasă mult de dorit, din cansă că administraţia nu dă concursul trebuincios ; se invită dd. prefecţi a lua mesurl energice in această privire.
—X—
Tcate autorităţile cari depind de ministerul de interne vor întrebuinţa, de aci înainte, in corespondenţa statului ortografia «Monitorului, o-fioial.»
Aceasta, conform unei ordonanţe a d-luî ministru de interne, care a crezut că e necesitate a se adopta un mod uniform de scriere, pănă
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
la o decisiune definitivă a Academiei in această privire.
—x—
Ier! afi fost trei tocuri in eapitală :
Unul a mistuit acoperişul mai multor oăşoioare şi grajduri din curtea d-laî consul austriac, altu a prefăout in cenuşă vr’o doi.8 olăî de făn ale berarului Oppler şi oel din urmă, ni se pare, ceva din interiorul unei case din strada Isvor,
La oel d’ăntăiti am observat un 'curaj aproape escesiv al d-luî sub-locot. Dobresou, care er.i să fie de mai multe ori inecat de fum.
N’ar trebui, credem, ca un [comandat să se expusă pănă in acest grad.
—x—
Păritele arohimandrit Dim. Kiriak ne informează. că pănă acum a putut aduna 50,000 de volume pentru biblioteca muntelui Athos.
Multe şcoale romăne din Macedonia se vor putea dară dota ou biblioteci folositoare,
—X—
Se vorbesce, că secretarul d-luî Nic. Moldo-van, d. Ioanidis, cutrieră judeţul Vlaşea, înşelând pe primari ca să-î libereze certificate prin cari să se cons’ate, că inebeiările făcute de comisarul romăno-rus in privinţa despăgubirii perderilor causate de resboitf, sunt false.
Aceste acte, d. Moldavan le va incredinţa unei persoane din magistratura rusă, care s’ar afla in Buourescî cu preţ de 40 la sută.
Dacă acestea vor fi adevărate, administraţia jud. Vlaşea lasă mult de dorit.
—X—
Mâine, 9 August, la grădina Dacia, se va da o representaţie cu artişti noul, in beneficiul d-luî lonescu.
Nu ne indoim că publicul bucureştean, care s’a aretat totdeuna simpatic d-luî Ionesou, va merge in număr mare la represintaţia de măine.
DIN AFARA
Noul minister austriac.
Direcţiunea, oare se inaugurează in politica interioară a Austriei, prin nova grupare a partidelor din reichstagul vienez şi prin noul cabinet, este de o gravitate netăgăduită, atăt pentru Austria căt şi pentru Statele din vecinătatea eî. Noi, cel puţin, aşteptăm, cu tot dreptul, de la noua stare de lucruri din Austria, realizarea acelei egale indreptăţirî a tutulor popoarelor el, care singură ăl poate statirniei liniştea internă şi armonia cu vecinii. Pentru acest motiv este folositor, a ounoasce căt de pe scurt caracterul şi trecutul acelor bărbaţi, de la cari, dacă nu aşteptăm împlinirea idealului austriac — confederarea tutulor naţiunilor austriace — aşteptăm oel puţin un pas mare spre ea; şi aceasta incă e destul, de o cam dată.
Contele Eduard Taaffe, preşedinte al cabinetului şi ministru de interne, s’a născut la j}4 Februariti, 1833, in Bohemia. El a făcut o carieră repede şi strălucită, semn invederat despre capacitatea şi dibăcia sa politică.
Pentru ăntăia oară. fu numit ministru contele Taaffe, la 23 Iuiiiu. 1867, luând portofoliul afacerilor interne. La 23 Decembre 1867 schimba acest portofoliu ou acela al resboiuluî
şi siguranţei publice, in care oalitate luă şi pre-sidpnţa cabinetului, după retragerea lui Auers-perg in 1868.
Acesta e anul, in oare s’a introdus in Aus-tro-Ungaria fanesta formă constituţională, cunoscută sub numele de dualism, Ministerul pre-şeŞut de Taaffe era divisat in majoritate şi minoritate. Majoritatea, compusă din cinci miniştrii, voia sati restituirea unităţii imperiului, prin sustragerea parlamentului vienez de sub ‘influenţa paralisatoure» a camerelor provinciale, sa îl in caşul cel mal refi o confederare ni mal intre nemţi şi unguri, cari să monopoliseze conducerea şi venitul intregeî monarohiî. Minoritatea, din cari făcea parte şi Taaffe, sprijinea sistemul federalist, care pe lăngă autonomia Ungariei, voia să statornicească o ast-fel de autonomie şi pentru cele Talte ţări ale Monar-chiel austriace: pentru Bohemia. Galiţia, Transilvania, Croaţia etc.
Nu trebue să mal spunem, la cari din aceste două partide era dreptul..., Dtstul, că divisarea aceasta avu de resultat că şi o parte şi alta a cabin*-tulul ăşî dede demisiunea. împăratul nu • a primit’o insă, de căt pe a minorităţii şi con- . tele Taaffe trebui să iasă din minister cu cel l’alţî douî pirtisanî al federalismului, pe lăngă «recunoascerea serviciilor lor credincioase» de către împăratul.
In acelsş an mal intra o dată in minister, sub preşedinţa federalistului Potocki. Dar acest cabinet nu se putu ţinea de căt un an şi trebui să se retragă cu desăvârşire, facănd loc unul minister «nemţesc», ou idei curat nemţesc! şi cu credinţe dualiste. Contele Taaffe fu numit după aceasta guvernator al Tirolulul, in carp calitate ăl găsim pănă la 16 Februariti, anul acesta, cănd intra ca ministru de interne in cabinetul Stremayr. La 12 August, adecă acum de curând, contele Taaffe fu numit preşedinte al cabinetului, format din noul elemente.
După cele premise, e de prisos a mal stărui asupra politicei ce va urma contele Taafe. El a păşit astăzi pe faţă, ca federalist, cu hotărî-rea categorică, de a desfiinţa dualismul. Prin ce mijloace, asta e treaba lui. Prima isbăndă a politicei sale este împăcarea deja săvârşită ou Cehii, pentru cari s’a şi numit in noul cabinet un ministru, de naţionalitate cehă. ’
Cari V. Stremayr, director al ministerului de justiţie, s’a născut la Graţ, in 30 Octobre 1823. In etate de 24 de ani incă, a fost ales deputat pentru adunarea naţională germană din Frank-furt, unde făcu parte din centrul stâng.
Principiele liberale moderate şi aplecarea lui de a transacţiona ou elementel» opuse şi de a ţinea in atingere partidele estreme, a fost de atunci in coace merefi, caracteristica vieţeî sale parlamentare. Acest scop are şi numirea sa de ministru in noul cabinet, unde joacă rolul de curier şi mijlocitor intre Taaffe şi fosta majoritate.
Ca bărbat erudit, este un mare jurisconsult.
Generalul Juliu Horst, ministru de răsboifi, este mai mult un soldat de biuroti, de căt un om de arme. Pentru ăntăia oară se destinse la 1868, ca autor al actualelor legi militare.
Ca om politic, generalul Horst, represintă in reichstagul vienez marea proprietate bucovineană.
Florian Ziemialkovsky ministru fără portofoliu, representante al Polonilor in cabinet, eăte in prima linie şi mal mult de căt ori ce, polon.
Pentru ideile sale naţionali, tu arestat la 1841, pentru vina de inaltă trădare şi după un arest preventiv de 3 '/2 ani, condamnat la moarte. împăratul Ferdinand insă el agraţiâ. La 1848 fu a’es deputat in parlamentul vienez şi puţin după aceasta esilat in Tirol, unde petrecu 10 luni. La 1860 compatrioţii săi l’afi ales deputat in camera din Lemberg. La 1863, bănuit de a fi sprijinit insurecţiunea polonilor contra Rusiei, fu tradus inaintea unul tribunal militar, oare ăl condamna la 3 ani de prinsoare grea. După ce suferi aceasta pedeapsă şi fu scutit de urmările eî juridice, intra iarăşi in camera provincială polonă.
La 21 Maiti, 1873, marele polon fu numit ministru fără portofolifl. pentru Polonia, in oa-tiuetul Auersperg.
Florian Ziemialkowsky, ca naţiona'ist polon, este fireşoe, un mare federalist.
Contele de Falkenheyn, ministru al lucrărilor publice, este un mare pioprietar oare s’a ocupat in toată viaţa sa cu studii financiare. In anul 1874 publuâ o carte, in care arăta prin cifre, ce mari economii s’ar putea face in tesau-rui austriac, dacă ar fi Austria confederată. Idea aceasta preoum şi o văpseală clericală, ăl fac a fi unul din corifeii feudalilor şi din cel mal mari drşmanî aî actualului sistem.
Karl v. Korb-Weidenheim ministru de oomerciu, e un mare proprietar din Bohemia, ou principi' feudaliste. A făcut însemnate studii de economie politică, fără a fi avut insă vre-odată oca-siunea sati egoismul de a se deosebi.
Dr. Alois Prazak, ministru fără portofoliu, re-presmtante al Cehilor, s’a născut in Moravia, la 1820. El absolvă studiile juridice la Olmtttz şi luâ doctoratul in drept. Ca funcţionar ăşî căştigâ mare popularitate la popor, oare ăl iu-besce mult şi către care s’a aretat tot-deauna foarte drept.
In parlamentul vienez a făout parte din dreapta slavică. El a fost mereiî conducrătorul Cehilor din Moravia, in oare calitate ’şî-a câştigat mari merite inaintea conaţionalilor săi. Numirea 3a de ministru in actualul cabinet, a fost primită eu multă bucurie de toţi Cehii, oari speră mult de la el.
Director al ministerului de finance, prin urmare nu ministru, a fost numit d. Chertek, un bărbat oare s’a distins mult in această specialitate, un fel de Slavon din Carniolia. Ca politic, nu a jucat un rol oare-care.
Ministeriele de justiţie, culte, instrucţie şi de finanoe sunt incă, cum [vedem vacante. Ziarele slave cer a li se acorda lor aceste portofolii... Contele T iaffe asigură, pentru a nu tulbura prea tare pe nemţi, că Ie va rezerva lor. Hotărât nu e incă nimic,
Starea lucrurilor iu Bulgaria.
Intr’o corespondenţă a ziarului „Times* citim:
Nişte raporturi vrednice de redinţă din Bulgaria infăţişează situaţiunea din districtele Ras-
FOIŢA '■ROMÂNIEI LIBERE»	43
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
înalta politie
I.
— Urmare —
Victor Mazilier seopri spre a se odihni; el vorbea de donă ore. Dar Oora era prea interesată spre a ’l lăsa mult să tacă, După ce ’şî aprinse ţigara, ’i făcu uuoi observaţii;
—	Gestiunea ce mă ocupa adineaori e resol-♦ ată, $ise ea. Casa mea are numeroşi şi aleş“ ospeţl. Se mulţumesc şi s’atf obicinuit ou ea. Dar nu te temi că intr’o Şi toate vor fi turburate?
Si de cine ? Şise elfi, scuturăndu-şt ţigara.
—	De poliţie !
—	Poliţia, şi ce să caute la voi ?
Am auŞit, că oimenl nu are dreptul să dea oamere pentru joc.
—	Aidi de ! nici o lege nu se opune.
—	Atunci pentru ce citim adesea prin ziare, că o perchisiţie s’a făcut in cutare loc V]
—	Era un locu public. Şi poliţia avea drep- ! tul de a’l supraveghia.
—	Un comisar şi agenţi au pătruns de câte-
va Şile la o persoană, al cărei nume nu ’mî ăl aduc aminte; ea locuia in strada Druot, la al al treilea etagifi.
—	Al unei case mobilate; casele mobilate in oare-carî caşuri sunt considerate, ca locuri publice.
—	Atunci ar fi de ajuns, după voi, de aşi cumpăra mobile spre a nu fi supărat de politie?
—	Nu, negreşit. Dar e destul de a nu cere nimic de la jucători, de a nu pune să plătească nimic, de a nu trage infine nici un fel de folos din ospitalitatea ce dai amicilor şi a le lăsa autorizaţia să se amuseze cum voese,
Ea ’lfi priivi ou mirare şi ’i Şise:
—	Atunci, cum vrei să trăesc? EmI iaî din ca„ pit <1 vre o cinci zeci de mii de franci; şi ’m rămâne abia pttru sati cinci miî de franci venit şi am să plăteso o chirie mare, numeroşi servitori şi oheltnelî de tot felul,
—	Te aşteptsm aoî. scumpa m a, Şise elfi a-prinŞănd cu linişte o nouă ţigară
Căud această inportanţă operaţie se sfârşi, el urmă as tu-fel:
—	Nu ţiam spus incă toate cheltuelile ce aî să faoî: eată-le: vel da ospeţilor tel in toate serile cărţi, le vel schimba ohiar in timpul nop-
ţei, dacă trebuinţa cere şi nu vel piini , nici o dată să ’ţî le plătească. Dacă e sete cui-va, la un semn al ten servitorul va aduce sorbeturî, in-gheţate, siropuri de tot felul, punciu, chiar şampanie şi de cea mal buDă; şi dacă e foame va putea trece în sala de mâncare şi să se restaureze in socoteala ta. In fine ţine bine minte a-oeasta: ţi va fi permis să priveşti jucând toată noaptea, dar nu vel atinge nici o carte.
—	Şi de ce ?
—	Pentrn-ca să fie evident, că primirile tale te costă foarte scump şi nu ’ţî aduc pici un folos,
—	E foarte greu, să mal aî vre o îndoială, dar atunci..,?
—	Atunci pentro-că pre de o parte tu nu eşti drept vorbind, o femee de modă, căreia nu aî putea să ’ţî permiţî să ’î dai de căt cofeturi şi flori; fiind-că pe de altă parte noi am stabilit, că tu nu yeî primi de căt oameni binecrescuţi, o a oare care delicateţă, cu oare-carî scrupule, eî se vor grăbi a se plăti de tine, şi vor căuta să te despăgubească in un mod oare oare de cheltuielile tale. Eî ae unesc la inceput să ’ţî oumpere o bijuterie de uu preţ oare-care; mal îărŞiti cănd prietenia a devenit mai mare, te roagă să ’ţî o cumperi singură şi ’ţî trămit căte-va cuvinte bine intoarse care nu ’ţî ating amorul propriii. Dacă câştigă, te asigură oă te
www.dacoromanica.ro
gar, Şumla şi Osman-Bazar, ca foarte desperată. Cete de Tfiroî biue inarmaţî s’aîl intărit prin deosebite localităţi muntoase, de unde in. treprind esonrsiuul dese prin văl. Drumurile sunt cu totul nesigure in urma operaţiunilor acestor bande. Pănă acum autorităţilor le-a fost cu neputinţă a restabili ordinea in localităţile turburate
Sub regimul turoeso, brigaudagiul domnise in toate districtele de la tară, şi intre toate se d osebiafi localităţile menţionate, unde Bulgarii, Greoii şi Turcii se aliafi pentru a face bande de tălbarî. Inginerii şi iutreprimjătoriî englezi aî drumului de fier Rusciuk-Varua afi fost adeseori incălcaţî de aceste bande, Tind despoiaţi şi ucişi nu arare ori. Cănd afi fost riapyie de către Ruşi trupele Ini Suleiman-paşa, cete intregî, demoralisate, afi luat cu armele şi mu. niţinnea lor calea spre munţi. Cel de la mea-zăzi de Balcani eşiră in ourănd la iveală, sub numele de insurgenţii d n muntele Rhodope, iar cel de prin oadrilaterul Şumla s’afi retras la munte, după introducerea actualei stări marţiale.
Aceşti soldaţi formează acum, dimpreună ou mahomedanii, ale căror case afi fost ruinate pe timpul răd>oiu'iiî, bandele, cari turbură liniştea publică şi cari afi resistat păuă acum ou isbău-dă guvernului bulgar. T'n mare nrmăr din soldaţii de prin munţi Rodope incă ati alergat, la aceste bande, şi numai un conducător energic şi dibacifi le trebue acestor oameni, pentru a fao serioase turburăm, mal nainte de a fi respău-dite de miliţia bulgară.
Poporaţiunea mahomedană din ţinuturile, asupra cărora e publicată star a maiţială, se urcă la 300,000 oameni, de ambele seose, o po-poraţiune destul de numeroasă, oare turburată întreagă, noate commne o înfricoşată armată de insurgenţi, care nu va lipsi să fie întărită prin noi veniţi din Rumelia.
Discursul de tron englez.
La 15 August s’a închis parlamentul englez, printr’un discurs de tron foarte scurt.
Credem, că vom resuma destul această cuvântare regească, spunând, că ea con-constatată mal ăntăiii deplină esecutare a tratatului de Berlin. Apoi, declară, că Anglia nu va inceta nici odată să stăru-iască pentru introducerea reformelor in Turcia. Şi in fine se constată perfecta in-ţelegere, ce esistă intre Anglia şi Fran?ia, cu privire la afacerile egiptene. ,
Acesta este cuprinsul discursului de tron englez; in multe privinţe plin de falsităţi. Antăiu de tratatul de Berlin nu s’a esecu-tat cu deplinătate; a doua cu reformele tur-cescl nu prea stă bine şi in urmă in afacerile egiptene numai deplină armonie intre Francia şi Anglia nu esistă.
Spania şi Marocco.
Spania incă vrea să iasă din pasivitatea ei de pănă acum ; pământul, asupra căruia şi-a îndreptat revnitorii ei ochi de cuceritor, este imperiul Marocco.
încă de mult se are Spania tot râd cu
asociază in mintea lor la joc şi te silesc să iei parte la câştigul lor. Dacă perd pe ouvent, şi dacă suut siliţi să plătească, dacă te pui in ascuns la disposiţia lor, inlesnindu’i pentru căte-va <jile, le spui că te ar supăra dacă nu ar prii-mi, că eşti amica lor ... In fine, tof ee|se poate ijice in asemenea ocasiune, adesea el priimesc şi iu Şiua plăţeî spre respect penţru eî, te silesc să primeşti dobândi enorme. In fine, soumpa mea, aî miî de mijloace spre a oăştiga, ’ţî o spui eu şi eu ştiu acestea. Eată că am sfârşit; mî aî oe-rut un consiliu şi te provoc să găsesc! unul mal bun.
—	Da, şi sigur că e bun, zise ea,—
—	Mal e vorba! Te aî putea indoi inpă cănd aş fi neinteresat. Dacă ’ţî aşi Şioe «Fă aceasta fă aceea.... şi apoi adio, cele alte nu me mal privesc» Dar am şi eu interes să te rog, puindu-le in practică, de aceea şi consiţiele mele sunţ de oea mal bună calitate.
—	Şi ce interes aî ? întrebă Oora.
—	Rana ta, respunse el care ’ţî a adus trei zeci de miî de franci, m’a cosfaCpe mine şasă-miî de franci, pe care m-iî dedea tatăl ţnefi,
—. Şi cum s’a întâmplat aceasta ? intreba ea
înainte de a răspunde el se intinse pe oana peaua pe oare era aşezat,
ROMANIA LIBERA
acest decăzut imperiu mauric şi acestea re-laţiunl duşmănoase au fost merett nutrite de Anglia. Sultanul de Marocco stiindu-se sprijinit de englezi, u’a lipsit a călca multe din indatoririle ce a luat prin deosebite tractate faţă de Spania, şi a nesocoti demonstraţiu-nile acesteia Această imprejurare a avut de rezultat, că ziarul ministerial «Diaro Espa-nol” publică in numărul său mal noii un articol inspirat, in care se declară, că Spania va eşi din atitudinea ei de pană acum şi va căuta a regula pe vecinul Sultan prin mijloace mal perceptibile, decăt acelea ale demonstraţiunilor şi protestelor scrise.
Vom vedea.
ARENA ZIARELOR
«Românul» reproduce un articol publicat intr’un ziar din străinătate, pe care nu’l uumesce şi care articol, ocupăndu-se de noi, zice intre altele că, « neprevederea pare in adevăr a fi pănă acuma o trăsură distinctivă a caracterului românesc ", şi din această imprej urare, publicistul frances, conchide, după ce ănsă constată că toate capitalurile ţârei au căzut in mâinile unei seminţii venite din afară şi care face contrastul cel mai complet cu naţiunea noastră, — cum că nu trebue cu toate acestea să atribuim numai jidanilor starea noastră economică.
Gestiune de apreciere ! Nu zicem nimic, mal cu seamă că ziarul d-lui Rosetti ne asigură că acest publicist frances e favorabil intereselor României.
Ne mirăm insă de organul patrioţilor din strada Doamnei, cari pretind a iubi poporul şi mai cu seamă cel rural, azi pare a avea aerul de a condamna pe bietul ţăran, care ingenunch;at, de nevoi, e silit să ’şl plece capul inaintea jidanului.
Avem oare mijloace de a opri pe bietul sătean să nu se vănţlă ?
Nu! respund insă-şl diplomaţii patrioţi de la «Românul* ; «cată să mărturisim, zic ei, că pănă acum, foarte puţin ne am bătut capul spre a le afla,.»
Constată apoi marea necesitate de a se afla asemenea mijloace şi reproduce, in acest scop, o citaţiune a economistului frances Courcelle-Seneuil in privinţa Scoţiei, şi promite a reveni. Mai bine mai târziu de căt nici o dată, dar să se facă.... o dată! Să nu citim numai cuvintele scrise ci să vedem şi fapte care să mai uşureze pe mult Încercatul nostru ţăran,
*** «Timpul» recapitulând cele petrecute la congresul de la Berlin in privinţa noastră, zice că atitudinea puterilor apusene faţă cu România, e ciudată.
Organul conservator, constată cu drept cuvânt, că diplomaţii Franciei, cari pănă mai alaltă-ieri supunea ii pe evrei din Alsacia şi Lorena şi pe cei din Algeria la o legislaţie escepţională, precum şi cei din Anglia, care ţin pe Irlanda catolică in stare de inferioritate şi impedică pe Evreii ei cu formula jurământului de a deveni membri
— MS intrebî, continua el, oănd se aşeză, cum m’a făcut rana ta să perd un venit de şasă-miî de franci. E foarte simplu. Tată meii a fost foarte furios, cănd a vă<jut numele de Ma-zilier, aşa de stimat la Havre, pronunţat in un proces criminal şi fiul seif citat ca martor. Mărturia mea pe oare a oitit’o in z;arul lui ’l aii convins de înţelesul faptelor şi mişcărilor mele in ziua debarcărei tale şi a doua zi. A tremurat găndindu-se la pericolele ce aii ameninţat pe singurul săti copil, pe cănd era ou o femee, căreia ’î se trag, din amor, gloanţe in faţă. Şi 1 a *is : Dacă ’î voiţi tăea pensia se va grăbi să vie să lucreze in birourile mele şi nu va mai fi pe cheii! la venirea străinilor. De aci, inscin-ţarea să nu me maî ascept la ea, dapă nn mă voiţi pune la lucru ou zel. Dar vezi tu, in zel şi in lucru nu sunt tare. Aş petrece mai bine două *ile şi două nopţi de a rândul, aşezat pe un scşun, să fac cărţi şi să joc, de oăt să scriu trei ore in un birou, de şi aceasta e mai uşor dar nu! nici o dată! Aşa dar nu me-ram conformat oerereî tatălui meii; mi-am luat ziua bună dejajel şi dapă mă veiji azi la Rouen lângă tine trebue să ’ţî o mărturisesc, că dacă nu cumva’mi păstrezi vre o eternă recunoştinţă, causa e c i Rouen se află in drumul ori-oăruî om oare se duce da la Havre la Paris.
i ai parlamentului, ne impun noâ să le acordăm toate drepturile de cetăţeni români.
Apoi se intreabă;
Dacă e un interes european 11 mijloc in aceste pretenţinnî, intrebăm pe d. Waddington, pe marquisitl Stlisbury şi pe d. de Launay să ne spună de ce nu s’a inoercat măcar să intinză aceste pretenţiuni şi issupra Rusiei, uude Evrei suut intr’o posiţie maî inferioară şi intr’o stare mult mai rea decăt la noi?
Şi nu se stiesce a respunde, că causa nu e de căt că Rusia e un colos, de care se teme Europa intreagă, pe cănd noi suntem un popor mic şi slab faţă cu puternica diplomaţie europeană. Face un stud u foarte minuţios a cestiunel isrielite şi arată căuşele care ne fac ca ea să ne inspire temeri toarte legitime, zicând intre altele că:
Europa nu eunoasee starea n >astf i socială, trebue să ne las 3 pe noi să ne regulăm trebile şi uevoile înăuntru şi mai ăntăifi ds toate să dea la o parte pe Alianţa israelită să nu facă cu dânsa causă comună ir, contra no istră. Europa ascultând pe Alianţa Israelită, care pretinde şi voesce să o facă a crede că există la noi in ţară o populaţie de romani profesând ritul israelit lipsită de drepturi poliăce, e in desăvârşita rătăc:re, şi oomite o greşi lă g^avă maî on seamă cănd pret’nle că acea populaţie e persecutată
*** «Binele public se ocupă de circulara d-lui Boerescu din 13 (25) lude, adresată agenţilor noştri din streinătate.
Organul centrului stăng, nu poate uita fostul cabinet, — şi are dreptate căci ace laşi preşedente are şi actualul, — şi repetând din nou imputarea ce-I făcea că lăsa Alianţa israelită să inducă in eroare Europa, zice că aceeaşi liniă de purtare va avea şi azi.
In adevăr, organul d-lui Vernescu, după ce constată că circulara d-lui Boerescu e «reflectul politicei de esitare centralistă», că nu coprinde nimic precis şi nimic posi-tiv, o analisează intr’un mod foarte minuţios şi-I combate toate aserţiunile ce ea coprinde, lăsând unele din ele şi pentru nu-merile viitoare, cănd va lua la refect şi circulara d-lui Cogălniceanu către prefecţi.
*** «Pressa» ocupăndu-se de legea rurală, arătă căt de mult bine a făcut ea României de a scăpat o de nascerea ori cărui conflict, dintre clasele sociale, emancipând munca săteanului de sub dependenţa proprietăţii.»
Constată că termenul de 30 ani, pentru înstrăinarea proprietăţii, departe de a fl prea mare, din contra, ajunşi la jumătatea lui, el a devenit mic şi trebue ăncă prelungit pănă ce ţăranii noştri vor ajunge a aprecia avantagiele proprietăţii şi a ţinea la dânsa,.
Apoi venind 1a, cestiunea israelită zice, că îngrijirile ce ah preocupat pe legiuitorul rural, cănd a înscris in legea rurală art. 7 şi 57, aceleaşi îngrijiri a preocupat şi pe cel constituţional, înscriind in constituţiune art.
—	Atunci me vei insoţi ? intrebâ ea repede.
Te însoţesc , respuDse el. Te adj ut să gă-
sesci o casă, o mobilez cu tine, ’ţi găsesc servitori, invăţ pe bucătăreasa ta renumitul peşte cu madera şi friptura cu absinthu, te aşez ca pe o principesă şi mă pun indată să ’ţî aduc curtea ce ’ţî am promis. După trei luni ea e completă şi după şase tu culegi ce ai sămănat.
—	Dar tu ?
—	Eu ! viaţa mea e determinată. Ziua ett dorm; serile şi nopţile le petreo la tine jucând, dacă ’mî dai voe.
—	Nu maî lipseşte de căt să te gonesc; dar. tatăl tăfi ’ţi-a tăiat pensia; ce vei face de vei perde ?
—	O ! Scumpa mea nu me numesc in zadar Victor Mazilier şi nu sunt numaî cu numele fiul celui mai bogat comerciant din Havre acesta ’mi va servi să găsise şi bani. D3 alt-mintrerî vrei să ’ţi spun ade vărul adevărat ? Nu voi perde,
—	Şi cum vei faoe ?
—	Foarte bine. Nu perzi, vedit, oănd eşti inteligent şi stăpân pe tine, cănd jocul in loc de a fi o plăcere, o distracţie e şi un mijloc de existenţă. Pană azi am jucat mult, am perdut mult şi am dobândit o experienţă oe ’mi va servi pănă la finele vieţeî mele. In un oero au
7, a căruia suprimare presintă o mulţime de dificultăţi. ,
VARIETĂŢI
Marea interioară a Africeî. — La intoureerea sa in Piris d. comandant Roudaire adresează Aoademiei de sciinţe, prin intermediul d-lui Les-seps, un raport sumar asupra misiuneî sale in Chottes.
Nivelamentelo foarte mulţi ule i-afi permis să dreseze un plan al regiunei prin planuri equi-distante de 60 in 60 centim^tre.
S’aîi esecutat numeroase observaţiuni metereo-logice şi naturabştiî espediţiunei aii strâns mai mtiite sute de plante şi de animale printre cari mai multe soeţe oe par a fi noui.
Cele doue-zeci şi două sondagiurî, practicate pe itinerariul viitorului canal, aii traversat aproape toate pănă la 10 metri dsdesubtul nivelului miriî-joase, a nisipurilor, a argilelor şi a baselor (locuri unde apa mării nu e adâncă). oa toate acestea, in vîrful ridicării de Gabez, sonda a intălnit o bancă de calcar, situată la 8 metri d’asupra nivelului Mediteranei. D ir a-oeastă rocă nu e prea dură şi nu va aduce o mare greutate operaţiunilor oe se vor practica asupră-i.
D. Roudaire a adunat in fine. cinci sute de probe (mostre) geologice, cari vor fi de sigur obiectul unui esamen aprofundat.
Un nou metal. — Experienţe de spectroscopie aii condus pe d. Lâcoq de Boisbodran să recunoască, că unul din pământurile extrase, de d. Lawrence Smith, din Samar <kita americană conţine un metal care nu se poate identifiea cu de-cipi.um al d-lui Delafontaine şi oare pare a fi nofi.
NOTIŢE LITERARE.
Revista sciinţific\ nr. 12, conţine: ,
Cromca sciiuţifică. de P S. Aurelian.— Mineralogie—Ferul, de Cber. O. Lupodly. — Silvicultura Pădurile Dobrogeî de loau P, Chihaia, Societăţi învăţate — Academia Romană, Monitorul. — Cronica şcolară. Fapte seiinţfice, Diverse.—Meteorologie.—Tabloă de observaţi ni meteorologice făcute la Brăila pe luna Aprilie st, n. de D. St. C. Hepiteş.
Familia are in nr. 58 : Barbu strămbu in Ev-ropa, rr man (urmare); Cine se soumpesce , etl o nemeresoe, (urmare); Cultivarea părului, de I. Panea (urmare); Cronica lume); Biserica şi şcoala; Ce e nod.	.
ServiclHl telegrafic al «României Libere»
(ie la 20 August — 9 ore dim.
Viena, 19 August. — D. Glaser, fost ministru al justiţiei, e numit procuror general pe lăngă curtea de casaţie.
Imperatul a sosit la Viena, venind de la IşIp; el a primit depunerea jurămîntuluî membrilor noului cabinet Taafe.
Constantinepo'e, 19 August. — Ambasadorii puterilor afi respuns printr’un comunicat colectiv notei Porţel oare anunţă numirea comisari-
poţi face oe vrei, eşti înconjurat de jucători oare conduc jooul, te laşi să fii tărăt de amoc propiu şi perzi. La tine, din contră, ’mî voi regula jocul după voe, voi studia pe soţii meT, le voii! cunoaşte slăbiciunile, şi voi sci ce trebue sa ţiu şi oe trebue să Rs. Apoi pnsiţiunea m a de intim in ca«ă ’mî va perarte să fac us de o mulţime de mijloace meschine, dar in fine fo-lcs toare şi foarte Egale: ca de a me retrage dupe ce am ouşt gat de doua trei ori, de a nu faoe nici o dată banoa. înveţi să joci scumpa mea, cum inveţî toate, şi pentru cine soie să joace, norocul nu vine de căt in al patrulea rănd Acesta e planul med, ’ţi am făcut cariera dăn-duţi p idee, tu vei face pe a mea puind’o in practioă. Interesele noas*re sunt strâns 1 gate fără ca să fie intre noi cea mai mică asociaţie, şi fără ca să suferi, delicateţea mea. Eită Eu te părăs'sc scumpa mea Coro, am vorbit atăt in căt mor de foame. Mă duo să prânzesc la 0-tel de Anglitera şi mă intoro să te găsesc la şapte ore şi jumătate şi dacă mă crezi vom pleca mâine spre Paris.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
lor otomani neutru delim tarea frontierilir g"er,e; ti cer ca Poarta să le facă cunosout, in 48 ore ce zi a fixat ea pentru inoeperea negocierilor.
Paris, 19 August. — Rezultatele alegere! birourilor Cousilielor generale sunt azi pe deplin cunoscute; 57 sunt republicane, 33 monarhiste.
Rep blicaniî ad câştigat major,tate in 4 departamente; ei aii perdut’o iutr’uuul.
(Havas)
Societatea geografică Română
Biuroul Societăţii aduce la cunoscinţa socie tarilor, că a duoa sesiune a Congresului internaţional de Geografie comercială se va ţine, in anul aoesta, la Bruxella, de la 27 Septembre pănă la 1 Ocfombre st. u.—
Doritorii de a avea publioaţinnele aoestuî Congres vor bine voi a se adresa la secretarul Societăţei, strada Fontăneî No. 5, spre a se in-sri nuraerănd tot uă dată şi suma de 12 franci, preciul acestor publicuţiunî.
Asemenea, daca vre-un d. societar ar dori să ia parte la lucrările acestui congres, va binevoi a faoe către secretariat cerere 1 la timp spre a se putea comunica la Bruxelles şi a se libera tot O dată carta personală.—
Vice-preşedinte A. Cantacuzino
Secretar general G. Lahovari
uz.
Dora şi florin, Zina florilor şi Crivăţul, poesî de lulin 1. Rojcny preciul ambelor broşuri 1 fr. 50 b. De ventjare la toate liDrhriile.
TEATRUL DE VARA „DACIA“
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATI1
Juoî, 9 August, 1819. I«t^ar-rr ir nr -r	-y-y fr~KT* 1
tBR\EFI€IUL“‘jgrf
J. 3). 10ME8GV
-ir 3t. «SE. awt St.
SI PRIMUL DEBUT AL
MAI MULTOR ARTIŞTI ANGAJAŢI NUOI
in timp nrăt in theatrul de iarnă care este bine aerisit, cu ventilaţii.
CURSUL BUOURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
DA
„Bursa Bucuresc!“
I. M. FERMO & F-ţli BE\ZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţ|iua de 8 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
L0°/o Oblig, rarele. ....
»	» ejite la sorţi
8%	, domeniale . . .
>	, es te la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pene. 800 le 7% Serisurî funciare rarele f C, 7%	,	» arbaae f. C
8% Impr. Municipal.
» cn pr. Renta Română . . . Acţiuni * Dada». .	,
, «Remania, . Cupoane rurale exigibile ,	domeniale ,
,	scrisuri	»
Argint contra aur . . Bilete hypotecare contra Rnbla hărtie.	, . .
Plonnu) ..... Lose Ottomane . . .
Buc. (bil. ,10
aur.
CURSUL DIN VIENA 19 August
Napoleonul................ .
Dncatnl......................
Lose Otomane . . . . , . Rnbla Hărtie.................
CURSUL DIN BERLIN 19 August
Obli. căile ferate romăne . , . Acţiunile »
Priorităţi »	, . . , .
Oppenheim.....................
Rable hărtie..................
Stern.........................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS, 19 August
Renta Romănă ,	.....
Loee Otomane ......
SCHIMBUL 8 August Paria (8 luni) ...	' . .
, la vedere................
Londra (8 luni)...............
» la vedere. .....
Berlin (8 In 1)...............
, la vedere................
Viena la vedere...............
Adresa pentru telegrame,
Cump.	Vămi.
103	li-8Va
98	9«%
104	104 Va
99 Va	arg.
1«4	186
98%	99 V«
93 V.	98%
1 îd	102%
27	28
190	200
7o	75
	arg.
%	nur
IV,	’°/o
1%	%
t e,4	2 65
l 17	t 18
42 —	45 —
9 An >	8 Aug
< 2<	1 27 Va
	> 5o
aO	20 10
122 2b	1.2 60
*6	96 10
37 70	37 90
	97 90
06 fcO	107
213	213 80
36	86 90
73 50	74 50
“™	44
99 26	
99 80	
	
26 26	
122 V4	
123 V8	
2 17	
Ftrao Bauzal,
ROM.°.i'*iA LIBERA
ROWLAND'S
MACASSAROlL
Cunoscut de 80 ani ca cel mat bnn restaurator, preservator şi infrnmnseţător al coamei (părului). Bntilia are un dop de sticlă.
ROWLAND’S RALYDOR
Înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesce petete de piele.
ROWLAND’S ODONTO
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E un noii şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna art coif de la ROWLAND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolif adevăraţi poartă firma: A. ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe In-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De ven^are la toţi farmaciştii şi parfumeriî.
Or. LUPUS
s’a mutat in Calea Rabovei No. 68 (Craioret)
Publicatiune
din judeţul Dîmboviţa, plasa Ialomiţa, comuna Cornăţelu
pe care se face tîrg public la Sfânta Maria Mică adică la 8 Septembriiî al fie-oăruî an sub numirea de
TfiRGUL C0RNÎ1ŢEL
care devenind proprietatea sub-semnatulut prin cumpărătoare, şi in dorinţa dea prospera acest tîrg, aduoe la ounoscinţa publică şi a domnilor comersanţî, industriaşi şi meseriaşi care frecuentează acest tîrg ca pe viitor tacsele cele mari ee se per-cepeatt in ultimii am de către fostul proprietar, se vor reduce simţitor pentru ca toţi domnii care visiteaza acest tărg sa remăie mulţumiţi atăt asupra reducerii taeselor căt şi a ordinei care va domni in administrarea acestei moşii.
ALEXANDRII B. D ANCO VIST
Librăria
Fraţii l6niţiu(T[ f
Strada Lipseaaii, No. 7	27.
Anunţă sosirea nnnî mare morţi-menţii de REGISTRE DE COMPTA-, BILITATE din Fabrice: Francese |i Germane, liniate in tdte formatele ee-1 rute. Recomandăm cu deosebire corner- ,e eianţilor din provincii că le oferim er ocaoa, cu preţui cel mal moderat. A asemenea recomandămfi marele notti>a. asortiment da ehărtie da «aria. da iBriaari, plicuri şi da tipar, cu pre ţurl moderate. 8untem in posiţiune ost a satisface ori-ce cerere in ti te talar! ta airtl aaalara, ote, la «are reduc.
■«i toni «nare rabat.	fi
V.N iykt^tY
Un june transilvan,
asistent in farmaciâ, doreşte a s stabili intr’o tirmaoiă din Romă6 A se adresa la prof. Mi"
nia
ohalesou in Craiova. (R, 669

#V0
Diploma de onoare
D I N VIENNA
r
me
Medalii de aur şi S de argint
D 1 X PARIS
SOCIETATE PB1S ACŢIUNI PENTBU FONDERIA DE METALURI §1 FABRICA DE MAŞINE
mr BiJDAPGST ~mt
SEGOMAISA:
Maşinele sale de mânat cu cilindre de oţel turnat
care de căţl-va an! incoa inlocuesc petrele in toate morile ma! însemnate din Auslro-Ungaria şi care sunt toarte potrivite chiar pentru mori mici din causa diverselor avantagie ce oferă; afară de acestea recomandă
Orl-ce lucrări de metal esecutate prin mijloace mecanice şi fonte de fer sau de oţel
kair ma.■

•ROATE DE VAGOANE Si MECANISMDR1 DE 1NCRDTISIAUEA ŞINELOR
pentru drumuri de fer şi pentru mine ; asemenea şi
(a *, S8A82M3S FEMTRlf LUMI»* E18CTH1CA
PENSIONAT IIE DEMOISELLES
al D-nei ROSINA MAYER in Viena
17 Oţber-Dob Liiig1 Tlerreng-aase 17
Situaţie foarte .salutară, oeî mai buni professorî şi iiistitntrioe din oraş, preciurî foarte moderate.
Capsule Mathey-Caylus
CU înveliş subţire de gluten
Crepnralr de doctorul 0,111’. — Premiul Moutyon
« Capsulele Mathey-Caylus, cu Essonla de Santal asociată Balsamice--i lor, possed uă eficacitate incontestabilă .şi sunt întrebuinţate cu cel maî » mare succes pentru a vindeca repede scurgerile ihve'chitc saQ recente, .. Blennorrhagia, Gorworhea, Blennorrhpa, I.eucorrhea, Cystita, Ureth--> rita, Catarul şi cele-alte Bolc ale Besieei şi tdte afecţiunile eSilor urinare.»
a Mulţumită invătişului lor subţire ţie gluten, oaree forte asimilabil, Cap» sulele Mathey-Caylus se pot mistui de porsbnele cele mat delicate şi » nu obosesc nicî-uă-dată stomachul.» (Gazelte des Hopitaux de Paris).»
A se lua 9 —12 capsule pe di. Fie-care flacon insocit de uă instrucţiune detailată.
A se feri de contra-facerî .şi a cere ca garanţie pe iic-care flacon de I capsule Mathey-Caylus Marca de fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi I C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit în Bnettresci la D-nil Ovessa, C. Ger»abek, droqxiisL şl la D-nul Risdofer, farmacist.
-N/TTr.T?i=iTTT_. TZReZEnSTTTIE^IXjOIR,
PE LINIILE
BDCDRESCIBABBOSIROMAN, BDCDBESCI-YEBCIOBOYA, BABBOSIGALAŢI ŞI TECBCIU-BEBLAD
Bucurescî-Barboşî-Romau
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
A ratarea trenurilor
Trace. 1
Ore M
Tren de per*. |T mixt
li'
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
320
389
354
365
379
395
412
423
414
467
BUCURESCI Best. p.
Chitila Buftea Perişu Cri vina
Ploescî Best.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Bestaur.
Ulmeiii
Monteoru
Sog. Plec
Cilibia
Faurei
Janca Bestaur. Muftiu
Sos. Plec, Sos. Plec.
Buzifi Best.
Brăila Besta.
Bărboşi Rest
Serbeşti Pre val
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Best.
Mărăşeşti Puf eşti
Adjud Bestaurant Sascut Baeaciune Valea Seacă
Bacău Best. p°®c. Galbeni
ROMAN Bes. Sos.
Ore M. Ore M. Ore
seara dim.
9 00	7	20
9 14	7	40
9 26	7	56
8 19 9 54	8	89
10 19	9	10
10 29	9	30
10 44	9	60
10	58	10	03
11	19	10	40
11	13 11 22
12	03	11	40
12 11	12	00
12	84
1	09
1	31	1	49
2	21
2	20	2	56	dim
2 28	8	10	7	05
2	68	8	45	dim. 7	50
3	13 p. m, 9	10 diin
9
10 02 10 20 10 46
4	61	11	16
5	OI	11	40
5	34	12	20
12 46
6	16	1	10
6	39	1	84
2 18
2	42
7	46	8	00
7 54	3	12
3	48
9 00	i 4 26
dim.	' p. m
B a r b © ş î - G a 1 a ţ 1
Kilom. da la IBarboş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr »cc.	Tren de pers.	
		601	603	605
		Ore M	Ore M.	Ore M
19	BĂRBOŞI Best. Pico. GALAŢI Rest. Plec	noap. 3	80 4	05 noap.	seara 3	56 4	80 seara	p. m, *7 26 8 00 p. m.
Kilom de la Roman
Roman- Barboşî-Bucuresci
STAŢIUNI
23
44
55
73
89
108
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
890
396
408
427
437
450
467
467
ROMAN Best Galbeni Bacău Best.
Valea Seacă
Râcăciune
Sascut
Adjud B
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Best. Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Best
Flec.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Brăila Best
Muftiu Janca Faurei Cilibia
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Bestaur.
Bnzeu Best.
Sos. Plec.
Monteor Ulmeni Mizil Bestaur. Albeşti Valea Călugărească
Pioasei Best. p°^
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Best. B,
Aretarea trenurilor					
Tr acc.	Tren de pers.				r mixt
2	6 'j		8		12
Ore M.	Ore M.'OreM				Dre M_
seara			p m. |		
8 80			12	i°	
			12	45	
9 26			1	17	
9 31			1	27	
			1	45	
			2	25	
10 29			2	58	
10 52			3	22	
			8	41	
11 81			4	16	
11 56			4	46	
12 05			6	10	
			5	48	
			6	07	
			6	25	
			6	64	
1 86	dim.		7	16	seara
1 61	12	50	seara		7 35
: 23	1	25			8 20
2 31	1	40			jseara
	2	18			
. 8 26	2	54			
	3	28			
	4	08			
4 41	4	35			
4 49	5	00			
	5	21			
	5	81			
6 87	6	13			
5 69	6	46			
6 08	6	56			
6 22	7	15			
6 32	7	40			
6 67	8	14			
	8	32			
t 26	8	65			
7 38	9	16			
7 50	9	30			
- săra	seara				
G a laţi- li a y b o ş i
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Ore M.
Tren de pers.
604
Ore M.
606
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Best. Plec. Best. Sos.
jP »
12 06 12 40 p. m.
dim.
7	26
8	00 dim.
Ore M,
dim. 8 26 9 00 dim.
Bucii mei- V âreiorova
Kilom. de la Bucur
STA ŢIU N I
Arătarea trenurilor
Tr. ac.1 Trenuri mixte
_JS
OreM.
17
Ore M.
19
Ore M
21
OreM
10
24
37
49
70
87
101
IO8
13»
146
166
168
189
206
219
235
242
261
261
269
278
286
299
310
325
386
846
364
382
BUCURESCI Best. p	dim-i 8 10!	p. D3. 1 26		p. m, 5 40			VARCIOROVA Plec.	a. m. !! 00
Chitila Ciocănescl	8 24'	1	52 2	19		6 04 6 38		18	T.-Severin R.	H 25 ll 30
Ghergani	8 58	2 45		7 Ol		37	Palota	12 0
Titu Bestaur.	9 18	8 24		7 45		47	Prunişor	
Găeşti	9 46	4 12		8 «3		67	Timnea	
Leordeni		4 50		9 11		72	Strehaia	
Goleşti		5 17		9 40		88	Butoeşti	
Piteşti Rest. Sos-	10 85	6 31		9 56		96	Filiaş	1 33
	10 50	6 01		sere		102	Răcati	
Costeşti		6 47				113	Coţofeni	
Stolnici	11 43	7 28				121	Işaluiţa	
Corbn Potcova	11 57	: 52 8 18				131	Craiova Rest.	2 21 2 31
	11 48	9 00				140	Câroea	
	12 49	9 2u				147	Păleşti	
Peatra	1 18	10 05				168	Balş	3 18
Balş	1 40	10 41				176	Peatra	8 40
Pe1 eşti Cărcea		11 19 ll 38				198	Slatina Rest.	4 05 4 11
Craiova Rest	2 30 2 40	tl 65 uăpte	dim. 6 45			214 226	Potcăv» Corbu	4 67
Isalniţa			7 06			236	Stolnici	6 U
CoţofenI			7 23			252	Costeşti	6 00 6 16
Bă cari Filiaşi	3 39		7	48 8	16			274	Piteşti B ,-st.	
Butoeşti			8 42			281	Goleşti	
Streh&ia			9 17			295	Leordei I	
Timnea			9 47			312	Găeşti	7 05
Prunişor			10 07			333	Titu Bestaur,	7 37
Palota	5 10		10 80			3^5	Ghergi* ni	7 53
T. Severin R.	5 40 5 50		11 16 11 40			358 372	Ciocâreşti Chitii”	8 28
VARCIOROVA Sos.	6 15 săra		12 15 p. m.			882	BUCURESCI R. Sos	8 40 seara
Tecuci ii-Bâ rlad.
Kilom. de la Tecuci
16
29
86
51
STAŢIUNI
TECUCIU Bestaur. Plec.
Berheci
Ghidigenî
Tutova
b£rlad Bestaur. Sos.
wwwidacworaaoicaace
VA rci orova- Bueumcl
Kilom. de la
Vârci.
S TATIUN I
Tr ac. 4
O ce M
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	OreM.	Ore la.
dim.		p. m.
5 20 5 86		
5 58		6 11
	6 21	6 48
	6 88	7 08
	7 05	7 80
	dim.	seara
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
18
20
Ore M 'Ore M.
Ore H
dim.
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26
9	49 10 06
10	25
6 00 uoute 6 20
6	89
7	22
8	00 8 35
8	65
9	42 10 15
10	39
11	28 12 06 12 41
p. Ji
Barlid-Tecuciii
Kilom. de la Bârlad
15
22
86
51
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
		Tremi Ore M.	rî mixt 16 Ore M.|
iERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigenî Berheci TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 84 9 57 10 26 10 66 a. m.	sear»1 9 46 10 16 10 86 11 8i| 11 00 DOpW |
Ka, 11, — Ceai.
1
ANUL III —No. 663
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 10 AUGUST 1879
■BBD£ft£3K£S£ 12*


ROMANIA LIBERA
TIST TOATE ZIL.ELE
ABONAMENTUL :
In Capitală t au 30 lei, 0 luaî 15 lei, 3 luuî 8 lei. In Districte: I an 30 lei, 6 luat 18 leî, 3 luuî 10 let. la Streluătate: I au 48 lei', 6 luai 24 leî. 3 luuî 12 leî.
Iu
In
Remania: La î'rancia:	La
In Anglia:	La
la Austria:	La
Director: D. AUG. LAURIAN.
In (Jermaria:
Pentru Abonamente. Anunciuri şi Reclame a se adressa:
administraţiune, Tipografia St. Mik&ltei.-u şi la correspondeuţit diaruluî diu judeţe.
Sociiti Havas, Lafftt et C-ie, Place de la Bourse. 8, Pariu.
D-nu Eug. Micoud’s. Foreign Advertisiug Agency, 130—140 Fleet Street, London.
D-nu B. G. Poppovitz, furnizorul Ourţei Rouiâne. Stadt Fleiscluharkt. 15, şi la D-nu Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.	,
D-nu Adolph Steincr, Auouoeu "• pedţition, inseraten, Pacht der Berliner Wespen. ia Ham burg.
li.
;t 35 băut. . I Leu.
■o
ANUN.C1U H 1I.JS:
Linia de 35 milimetre pe pagiuu IV-Reclame pe pagina 111-a	.	.	.	.
»,	.,	,, U-a ....
Epistole uefrancate se reîusă Articoliî iiepublieaţî nu se inapt Pentru rubrica: Inserţii şi reclame nu e responsabila.
Prim-Redactor: STEF. C, MIOEAILESOU.
i.'/.â,
dactiune*
ŞTIRI TELEGRAFICt
.	din ziarele străine.
Viena, 19 August.—M. S. a sosit astăzi aici din Ischl şi pe la 11 ore primi, iu sala conferinţelor secrete, jurământul noi'or miniştri, Fal-kenhayn, Kotb-Weidenheim şi Prazak. Formula jurământului o citi şetnl.de secţiuni, Artus.
Paris, 19 August — Judecând după resulta-tul alegere! birourilor pentru consiliele generale, republicani! vor avea majoritatea in 57 şi mo-narehiştî in 33 consilii generale. Republicani! au câştigat 4 locuri, şi unul l’au perdnt. Ducele d’Anmale a fost reales iu Beauvais de pre-şedinţe.
Madrid. 19 August. — Se asigură, că regele va pleca joî la Arcachou, insoţit de Silvela şi alte tre! persoane inalte, şi după ce va face o visită arcliiduceseî Cristiua, se va reintoaroe la Granja
Viena, 18 August. — * Fremdenblatt» declară toate impărtăşirile de până acum, privitoare la succesorul ooutelu! Andrassy, de pripite.
E probabil, că impăratul se va sfătui asupra aceste! succesiuni cu Andrassy, a cărui politică nu î-o desaprobă oi vrea să o continue.
Roma 18 August. — «LTtalie» este împuternicită să desminţească ştirea, răspândită de unele ziare, du pe care Cai roii ar avea di găud să meargă in Germania, pentru a st iutălui cu principele Bismark.
«L’Italie» discutând apo! vestea, că guvernul italian s’ar fi augagiat faţă de cel frauces, a-1 sprijini in tot ce privesoe regularea graniţelor turoo-grece, — zioe. că înţelegerile oe au avut pană acum loc iutre guvernul italian şi cel frnnees, nu se refer de căt la numirea comisarilor otoman!.
Pera, 12 August. — Intrarea Iu! Mahmud Nedim paşa in cabinet este cu desăvârşire ho-tărîtă. El va lua de o eam dată portofoliul lucrărilor publice.
Constantinopol, 18 August. — Poarta a primit din Varna impărtăşirea, că acolo aii fost debarcate 15 milioane patroane, pe car! guvernul rus le-a vândut, dimpreună cu un mare număr de puse! Krnka, guvernului bulgar.
Cairo, 18 August. —Chedivul are intenţiu-nea de a face o călătorie la Constantinopol.
Guvernul voiesoe a-şî retrage din moţii e e-eonomice, garnisoanele sale din Arabia.
Paris, 18 August. — Sorţi! realegere! comu-nistulu! Blauqui la Bordeaux se impuţinează din ce in ce, ma! tare. Cine! candidaţi concurează pentru acest mandat. Antăia votare va remăuea, cum se prevede, fără resultat definitiv, Ziaiul «Ordre» publică un şir de articol!, d spre noua sitnaţiune a bouapartiştilor. In a-ceştî articol! se zice, că democraţia franceză nu poate admite legitimitatea, şi ca cu putinţă nu este alt regim, de căt actualmente cel republican, şi după ce poporul se va sătura de el, imperiul.
Raportul iu! Peietau, privitor la petiţiile contra none! leg! de instrucţiune, zioe, că multe diu iscăliturile acestor petiţii aă fost smulse poporaţiuneî de către nreoţî, prin predice fana-isătoare împotriva eî. Altele sunt apocrife, căc! mulţî din ce! ce sunt scrişî nu ştiu nimic despre aceasta.
Pesta, 18 Augipst. — Consulul rusesc de aici a declarat, că şeful de poliţie din Sofia, arestat aici, cu numele Ivanoff, nu este supus rusesc, cum se pretindea. Acest Ivanoff este. învinuit a fi maltratat iu calitatea sa de puliţaiu nişte supuşi austrieci. El stă sub supravegherea poliţie!, dar pe picior liber.
Serviciul Tel grafic al «României Libere"
de la 20 August.— 4 ore seara
Pesta, 20 August.— Ziarul «EllenSr» anunţă intr’un mod positiv, că corniţele Karolyi de Nagy-Karoly , ambasadorul Austrie! la Berlin, va succeda comitelui Audrasy ca ministru al afacerilor streine austro-ungar. Ziarul adaogă chiar, că numirea sa se va face in cursul septămăneî,
Petersburg, 20 August. --Se asigură, că generalul Ignatieff trebue să inlocuiască pe generalul Totleben in guveenamentul general al circumscripţie! de Odessa ; acesta ar fi numit , la Varşavia, in locul geueralulu! comite de Kotze-bue, guvernatorul Poloniei.
Londra. 20 August. — lutr’o intruuire ce s’a ţinut a-seară la Chester, d. Glidstom» a atacat cu violenţă politica guvernului.
Vorbind de eventualitatea une! apropiate disol- ; văr! a Camere! comunelor, el a recomandat par- j tiduluî liberal o unire puternică contra atacu- ( rilor conservatorilor.
(Ha vasl
.4. x? vedea ultime soiri pe pagina 111
Bucuresoi, 9 August.
Cu căt observă ciue-va mai cu de-amă-runtul starea ţării noastre, cu atăta mâhnirea mult 61 coprinde. Avem legi, o mulţime de legi, copiate cu o bunăvoinţă deosebită din colecţiuuile popoarelor iuaintate; dară ce mare deosebire intre starea pipăită a lucrurilor din România şi intre oglinda in-şelătoare a legislaţiunii românesc! ?
Nu numai că, in fabrica parlamentară, am turnat la paragrafe, Iară să ne gândim la elementele reale ale vieţel noastre de stat; dar iucă, iu aceşti două-zecl de ani de constituţionalism mai mult sau mal puţin liberal, nu ne-ajn bătut mal de loc capul, spre a forma oameni trebuincioşi, barem la ser-viciele cele mal de căpetenia ale statului român ; mal mult încă, partidele noastre politice ’şl-au sleit puterile in certuri vulgare, impănate de pirî pasionate, nevoind să se gândească nici la formarea a şeapte bărbaţi, cari să merite incredinţarea celor şeapte secretariatul’! de stat.
Aşt-fel ni s’a dat să vedem persoane, botezate iutr’o bună dimineaţă cu vrednicia de a ti miniştri, tiind chiămate a conduce cutare sau cutare serviciu al statului, ba incă trecend dintr'uu minister intr’ altul cu o suficienţă ridiculâ.
Şi ne mal mirăm, cum uu merge inainte, pe drumul imbunătâţixel reale, această ţară ?
Cum o să mergă inainte şcoala, când vel avea in capul inveţăturil publice un om străin de şcoală, care nici o dată nu s’a gândit la elementele constitutive ale unul aşezămănt de cultură; care nu scie nici ce avem, nici ce ne trebue, nici cum putem dobândi ?
Cum o să formăm o bună oştire, cănd in capul departamentului resboiulul ne vom pomeni cu un om, ce nu şcie cele ce febuesc unul batalion, spre a intra incampaniă?
Cum o să meargă lucrările publice, cănd cel caie preşeade la satisfacerea acestei trebuinţe a statului, n are o idee destul de lămurită, de ce este o traversă de liniă fe-rătă, nu’şî poate da o părere sigură des pre un neinsemnat canal de sub o şosea ?
Cum o să meargă administraţia, finanţele, justiţia, etc., unei ţări, cănd cel puşi in fruntea lor sunt nişte ambiţioşi nepricepuţi, ori nişte d letanţl ce incep a face esperi-enţă cu lucrul public, pe socoteala ţării, care munceşce şi plătesce?
Neapărat că, in această nepregâtire generală, datorită uşurinţei conducătorilor noştri politici de deosebite văpsele, totul are să meargă răii, mistuindu-se puterile şi averea ţării intr’un mod mal de tot nefolositor, şi deşteptăndu-se in naţiune un fel de pesimism nenorocit.
Este timpul, credem, ca să ne punem in-dată pe lucru, pentru ca, daca nu putem
câştiga ce am perdnt, să nu pierdem şi ce mal avem.
Avem instituţiunî politice înaintate, avem legiuiri destule; să ne apucăm a da viaţă acestor instituţiunî, acestor legiuiri, cari mu-cezesc pe chărtie, căci timpul trece şi noi ne rostogolim indărât.
Să formăm oamenii trebuincioşi sta tulul. Cea ce am tăcut, spre a avea ceva magistraţi buni iu justiţiă şi spre a asigura împărţirea dreptăţii, să facem şi pentru cele alte organe ale vieţel statului, represintate prin diferitele ministeril.
Pentru a avea curţi şi tribunale, cari să impartă impricinaţilor dreptatea copriusâ in codicele de legi, am infiinţat şcoli de drept, bine condiţii nate; am statornicit modul de admisibilitate şi de înaintare in funcţiunile judecătoreşti.
Toc aşa trebue să facem şi pentru cele alte trebuinţe ale statalul.
Să luăm de eseinplu administraţiunea interioară a ţării.
Cum stau astăzi lucrurile?
Vine un ministru nou, mal toţi prefecţii se inlâturează ; motivele nu lipsesc, mal a-ies iu ţara noastră. Şi cine sunt numiţi in locul celor depărtaţi? Amicii politici ai ministrului, priceapă-se diuşil sau uu la ad-ministraţiune, acesta e un lucru secundar; sau recomandaţii deputaţilor şi senatorilor, cari, in deobşte, sunt aşa de nevolnici, ca şi protectorii lor. Nu valoarea individului este luată in cousider iţiune la numirea prefecţilor, ci mal tot-d’a-una nemernicele interese ale partidului sau chiar interesele meschine ale rr'unel influente personalităţi. Şi drept vorbind, bietul ministru e sclavul deputaţilor şi senatorilor, a căror cerere bună sau rea trebue s’o îndeplinească, dacă voesce să stea in gevern; alttel trebue să se retragă, spre a face loc altei persoane, mai serviabilă către on. representanţi ai ţării
De aceea administraţiunea României este aşa de păcătoasă, in căt, cu drept cuvent unii buni români tremură cănd găudesc la viitorul patriei noastre.
Să ne grăbim a vindeca acest rău, care din zi in zi slăbeşte puterile statului şi ne perde.
Este necesar şi pentru administraţiune, să avem cea ce avem pentru justiţie: şcoale pentru prepararea oamenilor ce voesc să intre in administraţiunea statului; o lege de admisibilitate şi de înaintare in funcţiunile administrative.
Făcănd aceasta, scăpăm ţara de uu rău, in contra căruia cu toţii acum ne ridicăm.
Prin şcoala de administraţia, formăm per sonalul capabil, de unde un bun ministru de interne să’şl poată alege oameni trebuincioşi in marea reţea a acestui serviciu. Multe sunt datoriile unul prefect şi puţini sunt prefecţii, cari ’şi cunosc chiar pe jumătate aceste datorii.
Prin o lege de admisibilitate şi de ina iutare in funcţiunile administrative, se scapă ministrul de presiunea moi tot-d’auna rea făcătoare a celor ce răii represintă na ţiu nea, căci la ori ce cerere nesăbuită, ministrul ar opune textul legii.
Astăzi insă, obţinerea unei prefecturi este lucru foarte lesne. E destul să albi un pro-trector influente, pentru a deveni conducătorul unui judeţ, un fel de suveran al districtului, căci nici o condiţiune de capaci tate, de onestitate, de activitate, nu ţi se cere. Să fii bine protes, şi atăt ajunge pentru a dormita pe jeţul pret'ectoral, ori a face din cabinetul prefecturii un biuroii de esploatarea judeţului.
Pentru ca un tiner să se poată face copist intr’o cancelarie, i se cere, pe lăngă a sci să scrie frumos, şi titiul de bacalâu-reat. Pentru a obţine postul de substitut la un tribunal de a doua clasă, ţi se cere titlul de licenţiat in drept. Pentru a deveni insă prefect, nu ţi se cere nici o condiţiu-ne de cultură, nimic decăt o influentă pro-tecţiune.
Intr’o asemenea stare de lucruri, cum vrem să meargă administraţiunea judeţelor şi prin urmare administraţiunea ţării?
Să pregătim dară oamenii trebuincioşi statului, in toate manife Raţiunile de căpetenia ale vieţel sale, căci numai cu legi scrise pe chărtiă, nu o putem duce mal departe.
Ceea ce ziserăm pentru administraţie, zicem pentru toate serviciele publice. Să lucrăm ca oameni cu minte, căci destul bani, destul timp, destule puteri s’att cheltuit nefolositor in ţara românească.
CRONICA ZILEI
Exproprierile locurilor şi caselor de pe linia de rectificare a Dămboviţeî, (licitaţia pentru Întreprinderea canalisăriî se va face la, 10 Sep-tembre), au ineeput.
Consiliul comunal a aprobat suma de 14,000 le! pentru propietatea d-luî Chr, Penciulescu; —
2	le! pe metrul pătrat din terenul proprietăţi! d-luî D. Simo * —- şi 1 leă pe metrul pătrat de teren, din sub. sf. Elefterie, fosta proprietate a repausatulu! general Vlădoianu.
—x—
Diu raporturile primite de la dd. prefecţi de judeţe, la direcţia generală a serviciului sanitar resultă, că starea sănetăţe! populaţiune! diu ţeară a fost, de la 10 pană la 20 Iuliu, anul curent, destul de satisfăcătoare.
In judeţele Neamţu, Putna, Suceava şi in oraşul Ploescî s’ati ma! ivit oasur! sporadice de angină diphtherică. In judeţul Baoăfi, aceasta boală a incetat cu desăvârşire, eară disenteria din judeţul Ialomiţa şi tuşea convulsivă din judeţul Vîleea merg scăijend.
—x—
Zilele trecute, principele Wilhelm, fiul oel mare al A. S. I. şi R. principele moştenitor al Germanie!, a făcut o visită A. S. R., Doamna României, la castelul de Neuwird.
—X—
A. S. R. Doamna Românie! se află in mijlocul familie! sale.
In curând va pleca in Olanda, ca să faoă bă! de mare.
Lăngă A, S. R. se află şi principesa Iosefina de Hobenzolern, muma A. S. R. Domnul.
—x—
Duminecă, 5 curent, ne spune «Monit. of.», A. S. R., domnitorul a asistat la serviciul sânte! leturgie, in monastirea de la Sinaia.
Tot in acea zi, d. colonel baron Hiigel, şeful regimentuluî de husar! No. 2, cantonat in satele d’imprejurul Braşovului, a venit călare la Sinaia, cu toţî oficieri! regimentului săi! spre a presinta omagiele sale A. S. R. Domnitorului.
A. S. R. Domnitorul a bine voit a invita la dejun pe d. colonel baror Hfigel, impreună ou toţi ofieiăriî car! ’l insoţise la Sinaia,
La finele dejunului, Alteţa Sa Regală, amintind că a doua zi la 6 curent, e celebrarea a-niversăreî nascereî Majestăţeî Sale, împăratul Austrie! şi rege al Ungariei, a ridicat un toast in sănătatea Majestăţeî Sale împăratului.
D. colonel baron Httgel a mulţămit, inchinănd paharul in sănătatea Alteţe! Sale Regale şi a-dăogăud, că : toastul se cuvine nu nnmaî Suve-ranuluî aceste! frumoase ţerî, oi şi viteazului Căpitan al armata! romane.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
După dejun, Alteţa Sa Regală a bine-voit a convorbi mai mult timp ou dd. ofioerî, cari afi părăsit Sinaia pe la orele 3, dmă amenzi.
-X—
In toate zilele din septămăna trecută, A. S. R. Domnul a bine-voit a invita, atât la dejun, căt şi la masă, diferite persoane cari, atiăndu-se in Sinaia, afi venit să presinte omagiele lor Alteţei Sale Regale.
Alteţa Sa Regală a visitat, in cursul septă-mănei, traseul drumului de fer. parourănd toată linia de la Sinaia pănă la Comarnic.
In septamăua trecută, dd. miniştri Creţules-ou, Sturdza şi colonelul Leca afi fost la S’naia pentru a lucra cu A. S. R. Domnul.
—x —
La ministerul de răsboifi, un loc de oopist vacant.
Itnbulsiţî-ve, căci nu se cere de căt 2 clase gimnasiale
—X—
In judeţul Dorohoifi sunt vacante 4 posturi de medici de plasă, ou retribuţiune de căte 350 lei, pe lună.
Dd. doctori safi licenţiaţi in medicină se pot adresa la prefectura judeţului sad la direcţia sâni fără.
DIN AFARA
Ceşti unea tnrco-şxeacft.
Lntr’o corespondenţă din Constanţinopol a ziarului «N. fr Presse» cetim :
la cercurile diplomatice de aici se punea cea maî mare speranţă in sosirea lui Savfet paşa, ca unul care va da o grabnică şoluţ une cestiu-neî grece. Se pare insă, că noul ministru de es terne un este aplecat a Întreprinde nimic, maî nainte de ce puterile se vor ii înţeles asupra cestiunel cedării Tanineî.
Cu ocasiunea recepţiuneî ce se făcu ie î la ministrul de esterne, representanţiî străini au stăruit cu vioiciune pe lăngă el, a numi căt se poate maî in grabă delegaţii otomani pentru viitoarele conferinţe, dăndu-î să înţeleagă iu a-celaşî timp, că răbdarea Grecilor ncă va avea un capet G0' precum şi ingăduiala Europeî. Consiliul ministerial otoman a cumpănit insă in-delung şi intr’un mod amănunţit cestiuuea şi a ajuns in sfîrşit la conclusiunea, că pănă cănd puterile insăşi nu vor fi de acord asupra mărime! tentorinbiî decedat Grecilor, va fi absolut cu neputinţă pentru Poartă, a-şî numi comisari), fără de a da prin aceasta Grecilor o noua armă. Greci! ar vedea iu numirea acestor comisar! recuuoascerea de către Poartă a protocolului 13 din tratatul de la Berlin, ca basă a negocierilor, ceea ce T rciî insă nu vor de loo. Fa tul, ca Ianina poate a nu fi cedat . Grecie!, confirmă şi justifică acest refus al Porţi!. Dacă Savfet paşa ar adopta cu toate acestea această basă pentru negorier le viitoare, lucrul ar a-ju ge dm nou la o crisă ministeriilă şi fostul
FOIŢA * ROMANJEJ L IBEfik,	44
ARTICOLUL 47
OK
A liOLPHE BELLO l'
PARTEA III.
I N A LTA POLITIE — Urmare —
II.
Aie-t plan fu urmat din punt in punt. Chiar de ar fi fost reu, Cora ’l ar fi esecutat cu ace-eaşî ardoa-e. oăcî ea fusese subjugată de Victor Mazilier. La un semn al luî ea era in stare să facă cele maî mar! nebuni!. Victor Mazilier nu e o persoană, el e un tip. Potretul luî seamănă cu al tinerilor de azî : supt nisce aparenţe uşoare se ascunde o esperienţă mare; au a ieşea la două-zeeî de an! o cunoscinţă perfectă de viaţa parisiană; eî cunosc toate părţile stranii şi toate pericolele. E! au veijut tot, afi studiat tot, şi sciu adevăratul preţ al lucrurilor. O aruncătură de ocfiî le ajunge spre a-ţî spune din ce clasă face parte d-na Y... şi căt de virtuoasă xte. Adesea judecă şi pe oameni! ce ’! eunoasc tot aşa de b ne.
Să nu credem insă că tineri! de azî fac maî puţine nebunii de căt ce! dinainte. Nn, fac tot atâtea, dar nebuniele lor sunt făcute, fără ilu-sie, fără scusă. Dacă afi o iubită, eî scifi că ’î nşeală safi se <jic inşelaţ! ohiar cănd nu se cred
ambasador de la Paris, ar trebui să-şi reocupe acest loc...
Turci! sunt indigUaţ! peste mesură impotriva | pretensiunilor Greciei. Şi cu tot dreptul. Turcia invinsă a fost silită să primească or! ce jertfe, car! i s’afi impus pentru infrăngerile sale pe câmpul de resboifi. Cu ce drept voesee să-şî impună insă Grecia voinţa sa Sultanuluî ? Sultanul trebue să ţie socoteală şi de voinţa şi sentimentele poporuluî şefi, şi inoă nu a degenerat nicî pe departe atăt de tare, in căt să fie silit a trece pe sub furcile caudine ale Grecilor. Gestiunea greacă poate motiva ast fel dificultăţile cele ir.aî serioase, şi dacă a fost voinţa Europeî de a crea in Orient prin al 13-lea protocol
Io nouă serie de complieaţiunî, probabil că şi-o va vedea împlinită.
Să nu credem insă, că Turcia nu ar voi să scape căt maî iute de cestiuuea greacă; din contră. Căcî in realitate ea nu este de căt o piedică pentru completa reducere a armate! şi pentru introducerea reformelor. Alt ceva ar fi negreşit, dacă puterile ar păşi in comunitate şi ar osustrînge Poarta prin o declarare armonioasă, să cedeze. Poarta ar ingădui negreşit in faţa uneî ast fel de presiunî. Limhagiul ce el poartă representanţ i străin! de aie! este insă foarte deosebit, şi nu se pare de loc, că ar fi cu toţii dispuşî, a satisface, sub toate raport > rile, cererile Grecie!.	•
Retragerea contelui Andrassy.
In privinţa retragere! contelui Andrassy, nu se ştie pănă acum numai atăta cu po-sitivitate, că se va retrage neaperat. Ziua, cănd va părăsi omul de stat maghiar portofoliul afacerilor esterne ale vecinului imperii!, nu este încă fixată, de şi se crede, că- va urma căt mai in grabă. Asemenea trebue să primim numai cu mare reservă ştirile, cari desemnează de urmaş, pe cutare saii cutare bărbat. Imperatul Franz a petrecut timpul din urmă tot in străinătate şi prin urmare nu a putut fixa incă pe succesor. In curînd el se va reintoarce insă la Viena ; atunci va ţinea un consilii! cu toţi miniştri săi şi va numi şi pe viitorul cancelar. Pănă atunci răbdare...
*
* * -
Interesante sunt modurile, in cari comentează, şi disposiţiile cu cari primesc ziarele de frunte, atăt din Austro-Ungaria căt şi din cele lalte ţări, retragerea contelui Andrassy. Afară de oficioase, cari nu vreai! să se rostească categoric, mai nainte de ce Andrassy va inceta cu desăvîrşire să mai joace un rol in politica esterioară a Austriei, toate cele lalte ziare: germane, franceze, italiene, austriece, unguresc!, romănescl, slavice primesc. dacă nu cu bucurie, dar in tot cazul cu mare satisfacţiune, retragerea acestui cancelar. Ne întrebăm, fără voie, la vederea acestui spectacol surprinzător, cine a
iuoă. Neagă virtutea, şi banuese buua-omlinţă. Când perd la joc, in loc de fără noroc, eî se cred furaţî. Dacă aud de urinteresare, incer ă să demonstre că e calcul. Devotamentul devine prostie, religiositatea hipocrisie, sărăcia urmarea unu! viţiu. '
De acea şi planul luî Victor Mazilier era foarte bun, oăcî repausa pe o perfectă cunoscinţă a vieţe! parisiane şi era sprijinit de mijloace ingenioase, spre a satisface un viţiu.
La intrarea strade! Neuilly, Cora găsi de la sosirea sa in Paris o casă potrivită intre o iurte şi grădină, care fu cu inteligenţă mobilată şi deveni in puţin t:mp, prin dib-xeea net-vitate şi numeroasele cunoscinţe ale lux Victor Mazilier, lo"ul de infălnire a vre-o doue-zec! de jucător!, toţi oamenî din societatea cea maî bună.
De minune consiliată şi mai cu seamă bine slujită de o indemănare instinctivă, care ţine loc la unele teme! de inteFgenţă şi de spirit, ea isbuti să se obicînuiască in acest cere de intim!, înaintea intămplăriî care o desfigurase, încântătoare cum era, ’î-ar fi fost foarte greii să primească numaî bărbaţî, or! cat de jucător! ar fi, te gândesc! insă căte o dată, aşteptând să-ţx vie rândul a privi o femee frumoasă, aşezată lingă tine. In o noapte cănd ai câştigat şi numai vrei să perzî. te duc! să-î murmur! un compliment la ureche. îndată inamiciţiile se nasc, gelosiele apar şi discordia pătrunde intre prieten!.
Dar nimeni nu se putea gândi la Cora; dacă, cum prevăzuse Victor Mazilier, se obicinuiafi cu
sprijinit pe contele Andrassy in cariera sa de până acum ?
,N. Fr. Presse" bunăoară, organul principal a liberalilor austriacl — trântiţi in a-legenle trecute — vorbind despre această retragere, caracterisează intri un mod foarte sumar posiţia sa şi a partisanilor sei faţă de Andrassy, esclamănd :
Contele Andrassy nu a fost deoăt un străin. Strein il a devenit treptat protivnic şi din pro-tivnic el a ajuns astăzi duşmanul nostru cel mal nnmpticaf.
Cu nimic nu este mai pretinească atitudinea conservatorilor austriac! şi a slavilor, cari aii motive îndoite de a primi retragerea liberalului maghiar cu aplause.
Intre ziarele unguresc!, riam găsit decăt pe oficiosul «Pester Lloyd” şi pe nedespărţitul «Ellenor” — organul d-lui Tissza — cari să se esprime cu părere de reu despre căderea patronului şi amicului lor. Toate cele a lalte el condamnă ca pe o straşnică mediocritate, care a compromis interesele actuale şi viitorul poporului maghiar.
Oficioasele din Berlin, cum este «Nordd Alg. Ztg.», «Post”,«N. Ztg." din cari am făcut deja nişte estrasuri, regretă ce e drept sfărşirea stăpănirei contelui Andrassy, şi poate cu maî multă dreptate decăt toţi cei lalţl jălitori, căci vil instrument a fost politicul maghiar in măinele lui Birmark. Cine ne garantează insă, că această părere de red nu este decăt studiată, făţărită, şi că câncelariul Germaniei nu ar ti pregătit sat! sprijinit cel puţin pe ascuns, triumful idei-loi conservatoare in Austria şi catastrofa andraşiană? Bismark nu mai are poate lipsă de serviciile lui Andrassy: «Maurul şi-a. făcut datoria; maurul poate merge”.
Instructive sunt manifestaţiunile ziarelor francese, ca cele mai puţin interesate, şi prin urmare mai puţin părtinitoare pentru o parte sau alta.
«Journal des Debats* zice.
.... Dualismul a fost împărţirea imperiului in folosul celor do< e rase, germina şi maghiară, car! afi dominat asupra In! momentan. iu puterea educaţiuneî lor politice maî inaintate. Dualismul a esehis pe toate celealf’ naţionali-tă1 î şi deschise prin aceasta calea coaliţiuneî, care el ameninţă astăzî. Căcî i ste evident că el mi|se poate mănţinea, decât cănd va avea in Vie-ua şi Pesta orgiile, car! să lucreze dupe ace-leaş! principi!. Nu ne putem Închipui prin urmare un parlamen1 şi un minister conservator la Vi na .şi nu parlament şi un minister liberal la Pesta, fără ea autoritatea regimului să nu sufere cele maî puternice sguduirî. Alegerile pentru reichstag şt formarea ministerului Tiaffe afi crea* insă tocmaî aceasta sit-aţmne.
Intrăngerea partide! constituţionale in Cislaî-tania a fost inaiute de toate o Catastrofă a dualismului, şi contele Au ir.tsgy. a cărui politică nu se putea eseouta in. mod por lamenta- decât
ea, devastaţi sa faţă o ferea insă de or! ce Încercare amoroasă. Apoî ea Împlini aş de bine ditoriele de stăpână de casă ui căt oaspeţi! s§! se puteafi crede li eî, intre amici.	.
Dupe un au, casa fundată de Cora, dobândise un oare-ca-e renume şi era in floarea eî. Căt pentru stăpâna sa, ea era bine aşezata in opimuuea oamenilor ce o eunosceafi. Ea nu fă-c-a parte nic! din lumea mare, nici din femeile iutreţinute, ea avea un fel de personalitate afară dm c>-rou ile obicînu te, posiţiune pe oare numi! doue sau trei femei şî-ati putut’o face la Paris.
Dacă posiţiunea Coreî se imbunătăţia din zi in zi, a luî Victor Mazilier se măria m a.eiaş timp. fără ea să se fi depărtat un singur minut de principiale sale şi fără să fi putut ciue-va să-î impute cea maî mica nedelicateţă. El se mărginise num,! a eseouta cu li leiit Re planul ce-şî trăsese. In fie-oare seară intre zece şi unsprezece ore, dupe c.e şi-a ales ou mare gnje pe vecinii sei, se aşeza la o masa de joc şi lua cărţile cu răceală, precum ss aşează şi scriitorul la masa sa şi ia condeiul, cărui i ’î dato-resce viaţa si. Juca cu multă prudenţă: toarte fiicos, ne jucând de căt. pe sume neînsemnate; cănd vedra că norocul nu ’l ajută şi cănd juca dn piopiii se! ban! ; ouragios, chiar prea ip-drăsneţ cănd no-ooul ’î surădea şi cănd juca din câştig.
Jucând ast-fel, ’î se intămpla rar să se si oale de la joc cu perdea şi câştigurile sale din fiecare zi î Gormafi un fel de venit.
prin acest sistem, a trebuit să sufe"e urmării aceste! infrăngerî. Cum se vede conclusia luî a fost, oă uu i-a maî remas altceva, decât de a se retrage.
«Uepublique Francaise" zice, că contele Andrassy nu a fost decăt o păpuşă, atăt in mănele influenţei străine (a principelui Bis-mark) căt şi a conservatorilor şi federaliş-tilor austriacl, cari anume l’au sprijinit pe calea ce a urmat’o, pentru ca să compromită in urmă ideile liberale şi actuala constituţie a Austriei şi a constringe popoarele din ea să renege şi una şi alta.
Contele Andrassy, zice ziarul lui Gam-betta, nu ar mai putea rămânea in postul său, decăt cu o singură condiţiune: de a ceda. Această condiţie nu o va primi insă din mândrie. De alt cum puţin le ar păsa adversarilor săi, chiar să aibă şi mai departe iu fruntea afacerilor un om de la care au smuls tot ce au voit.
Ziarele romănescl de peste munţi nu s’ati esprimat incă cu toată gravitatea asupra acestei cestiuni, care atinge atăt de tare viitorul naţiunel lor. Ele nu vor putea tivea insă alte păreri decăt pe cari ni le-am esprimat deja şi noi, pe cari trebue să le aibă toţi bunii -români, şi a căror finală conclusie este : căderea dualismului austro-maghiar şi introducerea unei confederaţiunî austriace, in care Ardealul cu părţile românesc! ale Ungariei să ocupe rolul unei ţări confederate romănescl.
Reacţiimca şi Germania.
Conservatorii seceră in Germania pe zi ce merge nouă victorii. Pe de o parte principele Bismark este apucat in acest moment de un curent atăt de reacţionar, atăt de anti-liberal, incăt nu este ministru, fie căt de conservator, care să i se impară destul de reacţionar. Pe de altă parte, partidul liberal s’a compromis atăt de mult inain-tea poporuluî german, incăt rândurile sprijinitorilor lui se răresc infricoşat. Parola zilei pare a fi ; nu ne mai trebuesc tran-sacţionişti — căci liberalii nemţescl nu sunt altceva—, ne trebuesc oameni, cari să fie categoric pentru sau contra lui Bicmark.
Urmarea este că la noile alegeri suplimentare, cari se fac icî-colo. triumfă sati socialiştii sau conservatorii puri. Fiind-că socialiştii sunt impedicaţi insă grozav in mersul şi acţiunea lor prin legile discreţio nare sub cari trăesc, este natural, că partea leului este esclusiv a reacţiuneî
Caracteristică, pentru viitoarele reforme in instrucţia germană, e cuvăntarea ce o rosti ministrul instrucţiei Puttkamer, cu ocasia inaugurărei unui liceu in Prusia. El declară categoric cu acest prilegiu : că atăt in ces-tiunile bisericesc! căt şi ale invăţămăntuluî este un contrar declarat a fostului ministru liberal. Împăcarea cu biserica Romei şi re-
* Ah ! munoa zicea el, ce lucru frumos ! Ş eu ca-e nu o soiam incă! Să nu -i! trebuinţă de ajutorul familie!, să-ţ! datoresc! ţi-p insuţi posiţia ta. Ah ! ce bucurie dulce!»
Şi căud ea ’l observa, că a juca eărţî nu merită a fi considerat ci o muneă, el protesta ast-fel:
♦Ce! să te aşez! in toate zilele şase saii şapte ore la ac eaşî masă, inaintea aceleaşi mese şi aeeloraşî figuri, să a! cărţi la dreapta, la stânga şi inaiute, să nu injî şoptindu se de căt vorbe ca acestea: «Dafi, iafi, stafi. Am oincî, am opt, am nouă, am bacarat». Sa le şi murmur! diu cănd in cănd, să nu indrăsn scî să te scol! cănd ţ!-afi amorţit picioarele, de frică să nu perzî norocul safi rândul; sa-ţî fie somn şi să nu poţî dormi, să te doară capul, şi să stai mereu; să inoepî azî aceea ce a! tăcut erî, fără repaos, fără o zi de odihnă, fără vacanţi!, ah ! dacă nu numesc! aceasta a munci, atunci nu ne maî înţelegem.»
Câştigurile luî Victor Mazilier dobăndeafi o importanţă cănd se adunafi, dar erafi prea mic! in fie-care seară spre a atrage atenţiunea celor alţî jucător!.
Se jucaţi sume tnir! la Gqra ; perderjle se socoteaţi cn zecimile de mu de franc! şi jucători! oe! mio! treoeafi ne luaţi in seamă. De aoeea nic! nu se ocupaţi de junele Mazilier de căt spre a se Întreba, care era posiţiunea sa iu casa Coreî.
Nimenî uu putea resolva cestiuuea, atăta răj eeală punati eî iu purtarea lor unul către alţu-
www.dacoromanica.ro
KOMANIA LlBKK/\
introducerea friceî de D-<jeii in scoale—a-lungată. sub Falk, de filosofii ateistă — sunt prin urmare ţintele principale ale ac-tivităţel sale.
Aceeaşi reformă iu sens conservator se prepară şi pe tărimul justiţiei.
Bisma.rk voia incă de mult aceasta. Lui i se părea, că multe din paragrafele ju-risdicţiunei germane sunt- prea liberaliste...
Acest dor al sdu e pe cale a se impliui astăzi. Actualul ministru de justiţie, Leon-liardt, este un conservator cunoscut; dar nu e destul: trebue să plece prin urmare. Urmaşul său este actualul sub-secretar de la justiţie, v, Sehelling, cel mal faimos reacţionar german. Acesta va sti ce să facă.
ARENA ZIARELOR
*** De şi zice «Românul”, in primele linii, că n'are obiceiul a obosi pe cititorii săi cu polemice sterpe, cu toate astea, er-tăciune cerăndu-şl, se vede nevoit a consacra trei coloane şi jumătate spre a sta de vorbă cu redactorii de la «Steaua României.» Subiectul polemicei e atât de puţin important, in cât ca fiă’l resumăm ar trebui să obosim şi noi pe cititori. E destul să spunem, că cel de la. «St. Ro . ” acusă pe cel de la „Românul”, că păstrează in ces-tiuneu Evreilor o tactică «nedemnă şi grosolană”; iar cel de la «Românul" acusă pe redactorii foiel ieşene de «tineri cari aii in-văţat puţină carte”, de ziarişti improvizaţi, cari n’au trecut prin ierarehia regulată, adică n'aîi fost mai ăntăî ucenici, apoi C'i/fe de gazetari. Mal bine ar d fost ca «Românul" să nuşî fi călcat «obiceiul” astă dată. Dar, ce vreţi, dacă nu putea altmintrelea!..
*** Cel puţin „Timpul” pare mulţumit, şi in loc de a pune beţe in roatele noului car guvernamental, se ocupă de cest unea evreiască. Spre a nu o lăsa să se trezească câtuşi de puţin, redactorii de la organul conservator nu se impotrivesc a da locul de onoare unul articol, trimes redacţiunil şi care e intitulat : Erreii şi enrIu.sir-tumul lor.
*** Organul centrului stăng, analisăud circulara ministerului de interne, adresată prefecţilor, o critică din mal toate punctele de privire, şi caută a dovedi că actul d-lul Cogălniceanu nu e in realitate de căt «un discurs de efect, o năzuinţă de a se arăta mal deştept, mai intreprimjător, mal activ de căt predecesorul sdfl.®
De un punct mal ales se agaţă agerul critic de la «Binele public” : acesta este epitetul dc «fuziune» pe care d. ministru de interne Ta dat nonlul cabinet.
Căii 1 nuanţele aceleiaşi partide se unesc, acea unire se chiaală fnsiune, contopire, ineetare de mici neinţelegerî ..
Cora nu făona nici o diferenţă intre Victor şi oaspeţii seî şi aceştia cănd plecail la patru, cinci sad şasă ore dimineaţa, eraţi insoţiţî de fiul comerciantului de la Havre.
Şi noi nu voim să trădam uu secret pe care cel doî amici ’l păstrau cu atăta grijă, dar putem afirma, că influenţa esercitată de Victor Ma-zilier asupra Corei, se măria pe fie care zi. El o domina, o avea ca roabă.
Nu am cine-va in zadar sănge de negru in vinele sale ; ciroulaţiunea oprită se restabilesee mai curând safl mai iărziu, şi sângele negru venit din geueraţiune in generaţiune ese earâşl d’asupra. .
Cu negri seî, cu George de Hamei, Cora fusese despoată ; ea ’şî resbunase de robia in care trăise strămoşii săi. Născută spre a se supune, ea simţise o stranie buc irie comandând Ş1 tirauisănd. Dar roaba liberata, ostenită de a-tăta libertate ’şî căutase un stăpân. Ei şi’l ar ti putut lua mare şi frumos, generos şi brav, insă \ gă-dse mic şi urăt, slab şi corupt.
Mândră şi ne supusă cu Gearge de Hamei, ea se arăta, umilă şi supusă ou Viotor Mazilier. Ea se supunea orbesce la voinţele sale, se înduioşa la cererile luî, suferea nebuniile sale, In vi-ifţa intimă el o trata ca pe oea din ur uă din Umeî şi ea nu se plângea nici o dată: ’î veni ° dată gustul să o bată, cum bătuse şi ea altă <lată roabele eî, şi ea nu zise nimic
In uu singuj punt, in unul singur nu se iu-voea nici o data cu el, nu voea să se supue lu* şi indrăsnea să i se opue. Şi anume atunoî
Dar cănd dd. Boeresou-Greţnlescu, pe oarî dd. Kosetti-Brătianu-Stolojanu-Leeoa, i-afi numit,i-aîl tratat şi i-afl dat judecăţii ca pe nişte reaeţ o-narî, ca pe nişte călcători de legî şi de consti-tuţiune, etc. cănd dd. Boerescit-Creţulescu se unesc cu dd. Rosetti-Brăti nu-Leoca-Stolojann, judeeătorif lor» pe oarî i-afi numit, i-aîl onsi-derat ca radicali, ca inepţi, ca demagogî, cănd unire i se face intre principie cu totul deos bite, intre partide cu totul ostile, aceasta se chiamă coaliţiune cu scopurî personale.
Şi tot i se pare că n a nemerit cuvântul, căci mal la vale găsesce că cel mal potrivit epitet este acela de „cabinet de ccnfu-siune”,
*** «Presa” continuă a arăta favorabili, im-presiune ce a produs in ţară formarea aou-lul minister, al cărui program, zice ea, a avut de efect liniştirea spiritului public; dar organul centrului constată şi un alt efect, de o natură oposită, ce s’a produs iu spiritul cător-va ziarişti, cari, nev&săn-du-şî patronii venind la putere, nu i ice-tează a lovi in bărbaţii ce compun actualul minister. Cari să fie aceşti paraponisiţi, organul diplomaţiei se feresce a-I arăta; ei insă se pot lesni ghici, dacă 6şl aruncă cine-va ochii pe «Binele public*.
VARIETĂŢI
Cel mal mire arbo e din lume — La New-
York este esp'.s actualmente, pentru v derea publicului, u i arbore colosal, care a fost dus acolo nu de mult. din California. «Ntwyork-Heral 1» relatează despre el următoarele : <( Această minunată operă a uatureî a fost descoperi' ă in a-nu 1874. Arborele crescu in o pădure, in apropierea rîuluî Tule, in California. Verful luî era rupt, cum se vede iucă de multă vreme, şi cu toate ac-steu la descoperirea sa arborele maî avea incă o lungime de 240 pricioare. Trunchiul avea acolo, unde era rupt, un diam-tru de 12 picioare, iar doue din ramurile sale doue aveaţi diametrul de 9 —10 picioare. Partea de desubt a arborelui e de 111 picioare, gronsa.
Acest monareh betrăn al pădurilor se numesce *Old Moses», după un munte, in apropierea căruia se afla Versta luî o socotită la 4,840 anî şi este cel maî n are arbore ce s’a descoperit pană acum. Partea espusă are 75 picioare in pe-referia şi 25 in diametru. Partea luî din lăun-tru oferă adapo«t pentru 150 persoane şi e trans-tormată intr’un salon. Padimentul e acoperit cu tapetun, iar mobilierul constă dintr’un piano, o sofo, mese şi scaune, iar păreţii sunt impodo-b ţî ou nişte peisage din California. Publicul se poate mişca cu mare libertate in acest spaţiu.
Arfă şi — defraudare. Trista stare, in care se afla administraţiunea galeriilor regescî din Florenţa, s’a scos la lumină in toată strălucirea sa criminală, prin cercetările făcute de o comisii ne de anchetă, care şi-a finit lucrările sale
cănd li se intămpla să vorbească de George de flamei. Cate o dată Victor Mazilier de milă safi poate numai ca să o supere, plângea soarta Fa-cestuî nenorocit.
—	Plătesce prea scump, zicea el, un minut de supărare.
—	A ! zicea ea, numesoî aceasta un minut de supărare ! ’lţî vine bine să vorbeşti! Pentru mine ca şi pentru judecători, e o inceroare de asasinat, urmată de furt.
—	Lasă-me in pace cu hoţia ta, continua Viotor ; el nu s’a gândit de loo să te fure. Ţi am maî spus să nu te maî aud ou aceasta calomnie, s’a putut să faci să creadă pe judecătorul de instrucţie, meseria acestor oameni e să creadă numaî reul. Ea, nu te am crezut nici o dată şi ar trebui să ’mî mulţumtştî, că n’am spus la tribunal aceea ce gândeam : e adevărat că preşedintele nu ’mî a cerut părerea in a-oeastă privinţă.
—	N’ar fi maî lipsit de căt sa daî mărturie contra mea.
—	Şi trebuia să o fac. Ce nu sunt efi causa suparăreî b etuluî Hamei ? Şi stărueso in aceasta. Dacă nu ’ţi aş fi făcut curte, dacă nu te aşi fi luat să dejunezî in strada Parisuluî, dacă nu am fi mers să vedem casele din prejurui Havrei, nu s’ar fi inoeput cearta cam s’a sfârşit aşa de răii pentru el.
—	Ce fel ! pentru el! pe el ’1 plângi!
—	Şi ’l plăng atât, in căt am să ’ţî pro-puiit ceva.
zilele acestea. Aşa bunăoară, uu capitil de 12,000 lire. care a fost dăruit de către guvern, acum suut 13 arî, galeri lor, a fost f irat intreg de către direcţiune şi azî nu maî esistă din el nici o para. Direcţiunea a cerut apoi de la municipalitate maî multe miî de lire, pautru a face nişte lucruri, plătite de guvern Iu urmă, de vre-o opt anî nu se maî poartă nici o socoteală, aşa incit nicî nu se poate şti bine loată suma marilor defraudărî.	:
Feraca arta! Aî ajuns şi tu de jaf...
Mişcarea populaţiuneî oraşului Bucurescl
(le li 29 lu'iu 871. până la 4 August 1879,
Naşteri: Copii legitimi, 53 băeţî, fete 45, suma 98, copii ilegitimi 12 băeţî, fete 13 suma 25, băeţî 65 fete 58, totul general 123.
Decese: de sex bărhătesc 57, femeesc 61, total 118, din cari 30 in spitale.
Etatea decedaţilor : Până la un an 34, de la
1—5 auî 19, de la 5—20 anî 19, de la 10—20, anî 72 de la 20 — 30 anî 8, de la 30—40 anî, 11, de la 40—60 ani 15, de la 60—80 anî 10 de la 80 anî in sns 2, suma 118.
Cause'e deceselor: Variolă 2, morb. ruseola 1, scarlatină 8, angiua dipht. croup. 6, tuse convulsivă 4, febre tipoidă 2, tifos 1, oholera 0, febr. puerperală 0, pktkisia pulm. tub. pulm. 13, ent. gastroent. diar. 22, penum. pleuropn. brona. 4 col. uostras 0, moarte violentă di-sinteria 2, meDing. 3, scropule 0.
NOTIŢE LITERARE.
Familia nr. 59 cuprinde : Barbu strămbu, in Evropa (urmare); Amorul, poesiede V. M. Lazăr; Pecatele conversaţiuniî, trad. dupe Mo>-ellet, de I. Paul. Cronica lumeî; Literatură şi Arte, Biserica şi suOala; Ce e nofi.
Convorbiri literare, Nr. 5, coprinde: încercări de Metafisică, de V. Conta, (urmare).
—	Visuri de copile, (trad. dn A de Musset) d« I, P. Cerchez — Răsboa' le dintre Ruşi şi Turcî şi inrîurirea lor asupra ţărilor noastre, studiu de A. D Xenopol. (urmare). — De ce eştî tristă ...., poesie de I. S. Neniţescu. — Oh!
dacă tu..., poesie de D. Bodesou — O carte
plină de enigme, poesie, trad. de D. G. lamande
—	3 August; Parisul, pomii de X. — Bibliografie. — Erată, — Corespondenţă.
Serviciul telegrafic al „României Libere*
de la 21 August — 9 ore dim.
Berlin, 20 August. D. Boeresou a ajuns ieri, revenind din Pefersburg.	.
Intenţ:a sa este d’a merge la Hombivg. ina-inte d’a pleca la Paris din causă că nu va găsi acum pe d. Wadingtou ; ministrul afaci ri’or străine diu Franţa va fi reţinut in departamentul său de sesiunea consiliului general, probabil pană la începutul săptămăneî viitoare.
Un curier special al d-luî CairoRi, presiden-
- Sa vedem ce ? Trebue să fie o frumoasă propunere.
—	Printre oaspeţii tei şi anume printre c*î mai intimî, e unul de care s‘ pare că s° bucură de o mare influenţă la ministerul justiţiei.
—	Cine ?
—	D-nu de V..,
—	Eî, şi....
—	Roagă’l să se ducă la biroul graţielor şi să ceară să reducă la jumătate pedeapsa luî George de Hamei. Acum e t'mnul. Bietul băeat şeade inebis de doî anî jumătate. Mă inomd in tine, căci trebue să ’şî mărturisesc, am mustrări de cuget şi acesta e singurul mijloc d# ale linişti.
—	Eî bine! strigă ea, eil nu voiîl tace nimic ca să ţi-le liniştesc, păstrează le.
Aceste convorbiri se sfârşiail in tot d’auna refl Mazilier obienuit ca supărarea Corni, se supăra şi lucru straniu nu putea scoale nimic de la ea  dona zi el nu se maî gândea la toate astea şi nu’şî maî aducea aminte de George de Hamei Dar Cora care nu ţinea socoteala de marea sa uşurinţă, ’şî închipuia une ori că^cea ce renunţase a obţine prin ea inoeroase el singur pe lângă d-nu V.... Ea se neliniştea găndindu-se la aceasta şi tremura de manie că omul, cafre care jurase o ură mortală putea fi liber şi fericit.
Aoeastă temere deveni incă aşa de mare in căt se hotăra să se augure asupra soarteî luî George de Hamei.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
tul consiliului de miniştrii din Italia, a pupo it. ieri şi azî la Berlin; el pleacă astă-searâ la Strasburg.
Serajevo, 20 August. — Noutatea, da’ă de oa-re-can ziare, că ar fi isbuonit in Serajevo tur-burărî cari ar cere intervenirea forţei armate, e nefondată. Ordinea n’a fost de loo tulburată.
Roma, 20 August. — Citim in «Diritto» : «Intr’o reunire de cardinali, presidată de Papi-s’a luat hotărîrea de a cere g ivernnluî ita-liau restituirea Pantheonuluî ca fiind o proprietate a Bisericii.»
Ziarul exprimă speranţa, că Papa nu va da urinare aoesteî decisiunî.
— de la 11 August - amisz.
Londra, 21 August. — Se telegrafiază către ‘Morniug Post» : «D. Boeresou a părăsit Peters-burgul, satisfăcut de resultatul misiuneî sale pe lăngă guvernul rusesc.
Cabinetul din P< tersburg de altmintrelea pare a fi indiferent in Gestiunea emancipării Evreilor din Romania.
Madrid, 21 August. — S’a primit ştirea, că in Maroco a isbugnit o insurecţie.
(Havas)
DOCTORUL R COYICEABO
(Medic la Spitalul de copil) are onoare a anunţa că s’a intors in capitală Locueşte in Strada Negustori, No. 10.
TEATRUL DE VARA „DACIA“
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢ1I
Astăzi Juoi, 9 August, 1819.
mar bk\kfh iul |
J. D. 10MSSGV |
SI PRIMUL DEBUT AL
MAI MULTOR ARTIŞTI ANGAJAŢI NUOI
in timp urăt in theatrul de iarnă oare este bine aerisit, cu ventilaţii.
CURSUL BUCURESC1
MARE CASA DB SCHIMB
LA
„Bursa Buciirescî“
I. H. FEKMO&F-jli Si FA Z AL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe (liua de 9 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale..............
»	, agite ia sorţi.
8%	» domemale . . .
»	» eg te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f 0.
7o/0	»	, urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
» en pr. Buc. (bi (tenta Ho mână . . . Acţiuni ‘Dacia». .	.
» «Romania» . Cupoane rurale exigibile »	domemale »
»	sensuri	»
Argint contra aur . .
Bilete hypotecare contra Rubla hârtie ....
Florinul..............
Lose Ottomane . . .
01
)
CURSUL DIN V1ENA 20 August
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rnbla Hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN 20 August
Obli. căile ferate române .	.	.
Acţiunile	»	» .	.	.
Priorităţi	»	, .	.	.	.
Oppenheim .......
Rnble hârtie..................
Stern.........................
Lose Otomane ......
CURSUL DIN PARIS 20 August
Renta RomânS..................
Lose Otomane .................
SCHIMBUL 9 August
Paris (3 luni) .......
» la vedere.............
Londra (3 luni)............
» la vedere. .... Berlin (3 lu 1). . . .	. .
» la vedere,............
Viena la vedere............
Adresa pentru telegrame,
Cump	Vflnrt.
103	l>3*/2
<8	9"%
104	104Va
99 V,	arg.
lK4	1*6
98%	99 V«
93V	93%
1'2	102 %
27	28
74 V2	75
9(1	200
70	75
1%	*rg.
%	—
%	anr
iv,	
	%
2 85	2 66
2 17	2 18
42 —	45 —
20 Aug	• 9 Aug
9 29	9 28
5 6	5 50
20	20
122	1Z2 26
96	96
37 99	87 70
97 75	97 75
106 fO	106 50
213 75	213
35 50	36
74	73VS
44 50	—
99 26	
99 80	
25 lo*2	
26 26	
122 V,	
123 %	
2 17	
Famo Benzai,
PREPARATE SALICYIUE
541	DE	S«7?a
Dr. S. RONYA, chimist
QAl If4VI (DENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. OMLILr I L^prafDRI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid il Sa-licylic chimic pur, sunt cele mai bn ie remedii pentru conservarea, curăţirea şi par-fumarea organelor gnreî.
Deposit pentru yemjare en gr"s in Bucu-rescî la Appelet C-nie şi en dett.il la D-niî 1. Ovessa şi toţi droguistiî şi farmaciştii.
De venţiare maclaturi (hârtie stricată)
cu ocaua
A se adresa in Strada Lipscani No. 11 —13
Maşina portativa de taial iarba si secerat cereale
Care se poate pune in aplicaţiune de către o singură persoană, ce poate avea cu
PREŢUL DE 300 franci
DE LA
eţ si

in Viena, Wâhring. Herrcnsfasse Î4 şt 76
Această maşină este patentată pentru tot continentul 12 — 15 bărbaţi cu coasa abia pot face aoel lucru oe’l face această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poate tăia de pe orî-ce teren cu multă uşurinţă. — Maşina simplă nonstrucţiune; un uşor mers; o mare aplicabilitate. — La comande e necesar ca avanseze 40n/„ ca arvună; restul d’o dată cu priimirea La eomande de 10 bucăţi ^oel se dă un scăzăment de 10°/^. — Cu diferitele comande me rog să fiu onorat căt mai in căci in toiul sesonuluî nu pot garanta pentru Îndeplinirea Însărcinării ce mi s’ar face
puain,
grbă,
Avis important
IJn desenator bun doresce a se aug'ja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa la redaoţiunea acestui ziar.
De vănzare
Gradina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, precum şi un loo viran la R,adu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea biserieeî Negustori! strada Sboru la d-nn C. Sto-enescu, salt in strada Luterană No. 19 la d-no
C. Mironescu.
(R. 668 5-3-2)
Se. catila un guvern r
Să cunoască limba francesă sau germană.
Institutul P. Alexandrescu, Calea Moşilor str. Oernica No. 4 Yis-a-vi de bis. Sfinţi,
Perfecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ALLEN
R euşeşte ic tot-d’a-una a reda părului alb, culoarea juneţe! sale, ’î comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă.. Efectul este sigur şi perfect, face s& dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă t cărui proprietate naturală şi nfailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea regene-•	ratornluî snnt recunoscute in lumea Întreagă.
Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie ro$ă*«H§
I Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra {Pnglitera)
Venerarea cu ridicata la Domnii Appel <jr C-nie in Bucureşti
Vendarea en detail in Bucuresci la D-niî Paul Frodel, N. Dicolescu, M. Moisescu, I. N.Ardeleanu, F. Gănthler, Brăila C. Hepitts, Craoiva B.M,
Georgevicî
PERFECŢIUNE !
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
647 Doamna 8. A. ALLEN	io
IN MARE QUANT1TATE LA
(P&MtL (0®QF(I€TO fS IPAWIFDISKilR
Furnisoril A. S. R. Doamnei
Calea Victoriei No. 37 lângă Pasagiul Român.
Fabrică, 8ped tiune
PA1I1S, şi la principal
Doctorul Grecescu, in|strada Diaconeselor No. 8
BHBMBgEgSb aSEBEB
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
O» mai multă fie 40 de ani, Siropul» Laroze este prescrisă cu succeeă de toţi mălini pentru a vm ;tra tjaslritele, Gastralgiele, Dyspepsiele şi Crampele tlomucuiui, Constipahunile ► < bele. pentru a facilita digestiu-nea ş'a regu.a funcţiunii» stomacului j m» intestmoloru.
Siropulil sedativti
c» Bromur e de Potassium
ŞI CU COJĂ DE PORTOCALE AMARE Este remediul» celu mai eficace pentru a combate Afecţiunile Animei. Epilepsiile. Hţisterieie. Migrena, Choj ri Dausejle Saint-Guy), Insomnia, Convulsiuntle $i Tusa copiiloru in umpulu dentitiunei; intr' unu cuvintu in t6te Afecţiunile nervdse.
J.-P LAltO/E şi Ciă, 2. rue des Lions-St-Paul, iţe fi din (ie-care oraşu,
SE GĂSESCU IV ACELEAŞI SPIŢERII * 8IR0PULU DKPERaTIVU 'le Coji de Portocale amari . cu 101’URE LE POT A SSIIIM S1ROPULU FERUGINOSU cu Coji d'- Portocale şi de Quassia anmr»
cu i" oro ioduri-; de fkru
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facultăţel de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu bromur de camphori se întrebuinţâză pentru vindecarea bălelor următore:
Aslhmul, Afecţiunile inimeT. si a căilor respiratorii, Tuse nervoşi, Spasme, Tuse măgăroscă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţiuni nervose, Danse de Saint-Guy. Paralisia agitantă, Tic nervos, şi m general in tote tulburările nervose causate prin studii eseesire, Bole cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, Convuisiuni. Beşica şi căile urinare si in Escitaţiunile de ori-ce natură.
A se lua 3 pânS la 6 capsule pe ţii. Eie-care flacon este însocit de uâ instrucţiune.
A se feri de contra-faceri şi pe fie-care flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RAC1NE.
Deposit in Bucuresci la D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, ei la D-nul Risdofer, farmacist.
No. 37.
CALEA VICTORII
ALATURI
PASAGIU ROIIAN
SALON miSOANT
PGrVXKlJ
TXJ3STS IR JN S SI FREZAT
aur SE PRIIMEŞTE ABONAMENTE!
SALON PKXTRl COAFAT DAMF
Păr, in mare quantitate, Mânuşi, Flori, Perii, Piepteni etc etc.' Porfnmerle din primele case din Paris şi Londra.
Recomandă asortatul seu roagasin, un serviciu prompt şi preţnrile mnderate.
Se efectuează orf-ce comande pentru Districte
NB. Adresa pentru telegrame : Paul Coifeur, Calea Victoteiî No. 37 f A.	(R. 64112- 2)
Pentru eternă amintire!
Numai 10 franci
Poitrete in mărimea naturală
Se vor efectua intocmaî după pliotogrepliiele ce se vor priimi. Doritorii vor însoţi photograpliiele cu esplicarea esactă a feţei, ochilor, mioarei părului şi barba şi care se va zugrăvi cu eleganţă şi asemănare tu preţul numai de 10 franci Ca acompto sevatrămite 4 franci şi restul la espediare. Se efectuează in 8 zile.
Atelierul : W. BO O A SUI IER, Viena
nsif— H (Jrosse Pfnrrgasse 2 — B, ina'nte Lovscngasse.
-N/rTP.T?i=îTTT j THEITUIRIIjOIR
PE LINIILE
BUCURESCI-BABBQSIROMAN. BUCURESCI-VERCIDROVA. BABBOSi-CALAŢl Şl TECUCIU-BBBLAD
Bucuresci-Barboşi-Roman
Eilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.	
1	5	7
Ore M-	Ore M.	Ore M.
T mixt
11
Kilom de la Roman
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
320
339
354
365
379
395
412
423
414
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişu Cri vina
Cno
Ploesci Rest. ple^.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. p°®c
Cilibia
Faure!
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec. Sos. Plec.
Brăila Resta.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hanu ţionachi Iveşti
Teeuoî Rest.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Sos. Plec:
seara 9 00
9	14 9 25
9 64 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1 31
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res
Sos.
4	51
5	01
6	34
6 16 6 39
7 46 7 54
9 00 dim.
7 20| 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 60
10 03
10	40
11	13
ii 2:
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55 8 10
3	45 p. m,
o
(
		dim.
		7 05
dim.		7 50
9	10	dim,
9	38	
10	02	
10	20	
10	46	
11	15	
11	40	
12	20	
12	46	
1	10	
1	84	
2	18	
2	42	
3	00	
3	12	
3	48	
4	25	
p. m.		
Roinan-Rarboşl-Bueuresct
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Trace
Ore M,
Tren de pers.
Ore M.
8
OreM
T mixt
12
Ore M
Barboşî-Galaţî
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Pico. Rest. Plec
Tr acc.	Tren de pers.	
601	608	605
Ore M	Ore M.	Ore M.
noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	56 4	80 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
24)6
218
239
261
278
298
319
889
350
354
374
890 896
408
427
437
450
457
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p^c
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
_	- „ Sos.
Tecuci Resi. plec
Iveşti
Hanu Conachi Preval
SerbeştI
Bărboşi Rest. p^J.
Rest. Sos/
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
Brăila
Muftiu Janca Faure!
Cilibia
Bnzeu Rest.
Plec. Restaur.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmenl
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească
Sos
Ploesci Rest. plec
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
467 BUCURESCI Rest S,
p m. 12 10
.12 45
Bucuresci-Vâpciorova
Kilom de la Bucnr.
STAŢIUNI
Arătarea trenărilor
Tr. ac. Trenuri tuixte
3
17
Ore M Ore M. Ore M Ore M
19
21
17
27
45
25
53
1	36	dim.	
1	51	12	50
1	23	1	25
2	31	1	40
		2	)8
8	26	2	54
		3	28,
		4	08
4	41	4	36
4	49	5	00
		5	21
		5	31
5	37	6	13
5	59	6	46
6	08	6	56
6	22	7	15
6	32	7	40
6	67	8	14
		8	32
7	26	8	St
7	38	9	15
7	60	9	30
săra		seara	
1
1 1 2 2 8 22
3	41
4	15
4	45 6 10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20 Jseara
G a 1 a ţ î - B a r boşi
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
19
GALAŢI	Rest. Plec
BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
Ţren de pers,
602	604	606
Ore M.	Ore M.	Ore M.
iP* m	dim.	dim.
12 05	7 25	8 25
!2 40	8 00	9 00
p. m.	dim.	dim.
Slatina R«st,
BUCURE8CI Rest p.
Chitila
Ciocănesci
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest. p°sc
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Sos. Plec.
Peatra
Balş
Peieştl
Cârcea
Craiova Rest
lsalniţa
Coţofeni
Răcari
FiliaşI
ButoeştI
Strehaia
T imn ea
Prunişor
Palota
T.-Severin-R, p°®c
10 24 37 49 70 87 101
IO8
130
146
156 168
189
206 2i9 235 242
261
261 269 278 286 299 810 325 335 845
364
382 VARCIOROVA Sos.
dîm-i
8 lOl
8 24
8	58
9	18 9 46
10 85 10 50
11	43
12	49 1 18 1 40
2 80 2 40
3 39
5 10 5 40
5	60
6	16 săra
m
25
52
19
45
24
12
50
17 31 01 47 2b 62
18 00 2l
8 9 9
10 05
10	41
11	19 ll 38 11 55
ubpte
dim
6	46
7	06 7 23
7	48
8	16
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	16
11	40
12	15 p. m.
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	«3
9	1 9 40 9 56 săra
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la lectici
16
29
86
61
STAŢIUNI
Vârciorova- Bucuresci
Kilom. de la Vârci
S T A Ţ I U N
Arătarea trenurilor
Tr ac.
4
O .e M.
Trenuri mixie 18
Ore M
20 ; _22 Ore M. Ore M
TECUCIU Restaur. Plec.
Rerhecl
GhidigenI
Tutova
BâRLAD Restaur. Sos.
«w-arenel, TmogrM» Btefa lUUaeea, Star. jdeecui Ne,
www.dacoromanica.ro
11.- Ceai. 7602
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore ht.
dim.		p. m.
5 20		6 36
5 68		6 11
6 21		6 43
	6 38	7 08
	7 06	7 80
	dim.	seara
18
37
47
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R.
Palota Prunişor 67 ' Timnea
Sos
Ple
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
25.-.
274
‘-os.
Plec.
Strehaia ButoeştI Filiaş Răcari Coţofeni Işatniţa
Craiova Rest.
Cârcea Peleştî Balş Peatra
Slatina Rest.
Potcova Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti Rist
Goleşti Leordet 1 Găeşti
Titu Restaur, Ghergf nl Ciocăneşti Chitila
Sos.
plec-
281 295 312 333 315 358 372
382 BUCURESCI R. Sos
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	O
1 33
p. in.
00
36
01
59
20,
40;
16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	u6pte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 00		
4 05	8 35		
4 11	8 55		
	9 42		
4 57	10 15		
5 11	10 39		
	11 23		
6 00	12 06		diua.
6 15	12 41		5 41;
	1 00		6 00;
	1 84		6 33
7 05	2 12		7 09|
7 37	3 10		7 44]
7 53	3 39		8 16
	4 07		8 48
8 28	4 42		9 15
8 40	5 CO		9 38
seara	P. J1		e’m
Biirlid-Tecuciu
		A/ătarea trenurilor		
Kilom.	STAŢIUNI		Trenuri mixt	
de la			14	16
Bârlad			Ore M.	Ore M.
16
22
85
51
iERLAD Restaur. Plec.
Tutova
GhidigenI
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
9 00
9	84 9 67
10	26 10 65 a. m.
ANUL 111.—No. 664
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 11 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
IIPT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL :
In Capitală 1 au 30 lei, 0 luni 15 lei, 3 luui 8 lei. In Districte: I an 30 lei, 0 luni 18 lei. 3 luni 10 lef. Ia Streiuătate: 1 an 48 lei, 6 luni24 lei, 3 luni 12 lei.
Iiirector: D. AUG. LAURI AN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In Remania: La administraţiune, 7 ipografia St. Mih&lesru Şi la correspouclenţif diarulul diu judeţe.
In Irancla:	La Sociite Havas, Laffit et C-ie. Place de la Bourse. 8, Pariu.	'	,
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertisiug Agency, 130—140 Fleet Street, London.
In Austria:	La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Uurţe'I Române. Stadt Fleischmarkt. 15. si la D-nu H.
Schalek, I. Wollzeile 12, Wien
In Germania: La D-nu Adolph Steiner. Anoncei?^ peditiou, lnseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Ham burg.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 19 August.—Contele Andrassy incănu a sosit aici ; nu se şt ie sigur, dacă a sosi înăue sau nu. Afirmaţiiinea nuor ziare de aici, oă ministrul nu ar cugeta serios cu demisinnea sa, ci că s’ar lăsa a fi lesne înduplecat să mai remănă in postul şefi, este fără nioî un temeifi. Retragerea contelui Andrassy est sigură.
Paris, 19 August. — Ziarul «Patrie» anunţă, că mai multe notabilităţi legitimiste afi părăsit Parisul, şi afi plecat nu se ştie in oe loc, pentru a se iulălni cu contele Chambord.
Madrid, 19 August. — Se crede, că intieve-derea regelui Alfonso cu arehiduceasa Cristina se va intampla la inceputul lui Septembre, in Pau.
Viena, 19 August — «Fremdenblatt» primesce din Cairo o corespondenţă, iu care se constată, că schimbările ministeriale ce se succed atăt de des in Egipt nu sunt de căt nişte schimbări de persoane şi nu de sistem.
Pesta, 19 August. — «Hon» declară in arti-lul de fond de astăzi, că ministrul Tissza a fost asigur, t de către con'ele Andrassy, cum că «e va infăţişa in parlament şi va sprijini, făcend parte din partidul liberal, politica interioară a guvernului.
Presa orosiţiuneî continuă a cere retragerea lu Tisza. «Naplo» pretinde a fi primit din Viena o scrisoare, in care se afirmă, că ministerul Taffe va trăi in c a mai bună Înţelegere cu ori ce guvern maghiar afară de cel actual, şi că nu va intreprinde nim c contra dualismului.
.Roma, 18 Augi st. — «Dîritto» vestesce, că Cairoli se va reintoarce a-casă pe la Basel, fără a se intălui cu principele Bism*rk, şi se plănge de tonul, in care a pretins eventualitatea acestei intălniri ziarul «Fanfulla».
Bruxelles, 19 August. — Meetingul socialist, ţinut pentru a se protesta contra esfiuldunei socialiştilor Most şi Brousse, a decurs a seară fără nici o tulburare a ordineî publice; un stindard roşu era arborat de asupra preşedintelui. Tot pentru acest scop se va mai ţinea un meeiing joî.
lanina, 19 August. — Cercetările ce s’afi lăcut in afacerea conflictului de la Paramythia, nu afi dat pane acum nici un resultat.
Pentru suprimarea brigandagiulnî in districtele Konitza, Zagori şi Gremena sunt de. lip-ă trupe numeroase. însemnate despărtăminte de trupe, cari afi sosit de curend in Epir, se indrep-teazl către graniţele Greciei.
Paris, 19 August. — Preoţimea din Vendee declară, la ordinul episcopilor, că nu primesce o dată cu capul ur< area sa arelor ei, daca in acelaşi timp se vor inpuţina ale episcopilor (!!!)
Seraievo, 19 August. — Comisiunea austro-turcă pentru teritoriul Limuluî, compusă din Husni paşa, trei funcţionari otomani, maiorul Milinkovicî şi mai mulţi oficerî din statul major austriac, pleacă astăzi la graniţele paşalîou-lux de Novi-Bazar. pentru a ’şi incepe lucrările.
Pesta, 19 August. — Se asigură, că contele Andrassy, va intra, după retragerea sa, in camera din Pesta. El va ţinea in Pesta casă mare, care va fi destinată a forma centrul de acţiune a liberalelor maghiari.
Ziarul «Naţional» din Berlin zice, că contele Andrassy se retrage, pentru ca locul oe l’afi ocupat până acum Ungurii in monarckie este primejduit. Cu retragerea luî primejdia aceasta va deveni un fapt.
A se vedea ultime scirî pe pagina 111.
Bucuresci, 10 August.
Astăzi este ultima zi de concedii!, dată corpurilor legiuitoare, sesiunea revizionistă.
Mălne, deputaţii şi senatorii sunt datori a se aduna, cu sau fără invitare, la posturile lor de suverani legiuitori, şi dacă vor
voi să reinceapă lucrarea constituţională, miniştrii sunt obligaţi a se infăţişa înaintea camerilor.
Reincepe-se-vor îndată lucrările parlamentare? Noi ne indoim.
Căţi-va miniştri lipsesc din ţară şi nici nu par a se întoarce înainte de 20 August. Fără dânşii, şi anume fără d. Brătianu, preşedintele consiliului, acum in cură la Ma-nenbad. şi fără d. Boeres u, cu misiunea diplomatică neterminată, căci n a veţlut iucă şi nici nu va putea vedea pe ministrul de esterne al Franciei, care ţine in mană frî-nele ceşti unii israelite, inainte de săntă-Măriă,—fără aceşti doi miniştri, dintre cari unul poartă firma cabinetului, ia»’ cel lalt caută a indupleca pe amăgita Europă să primească modul nostru de vedere, in privinţa aplicării art. 44 din tratatul de Berlin, nici o lucrare importantă nu se poate face.
armată de puternica resistenţă a naţiune! luă incă o dată o formă blândă, sub care se ascunde noua fază a cestiuneî israelite.
Ministerul de fuziune, piograma liniştitoare, prorogarea camerilor, nota indecisă către agenţii noştri! din străinătate, plecarea d-lui Boerescu pe la cabinetele marilor puteri, sunt deosebitele scene ale acestei faze liniştite.
Fi-va aceasta cea din urmă staţiune a cestiuneî israelite? Ae temem că nu, fiindcă idea unei liste şi-a arătat de cate-va ori urîcioşii seî colţi. Cu toate acestea vom avea răbdarea aşteptării.
Cu ţara întreagă, noi am luat act de programa cabinetului, ce se declara in contra categorielor şi prin urmare şi in contra listelor, şi T vom aştepta acum la lucru, sprijinindu-1 dacă se va ţinea de cuvânt, combătendu-1 dacă va eşi din acea programă.
Afară de aceasta, chiar o mare parte din membrii celor doue corpuri legiuitoare sunt acum sau iti străinătate sau pe la lucrările agricole, incăt nu se crede, că se vor putea întruni cele doue treimi, absolut necesarie la revizuirea constituţiunii.
De acea, prin cercurile politice se vorbescee, că se va face o nouă amânare, negreşit ca consimţimSntul Adunărilor, necesitat de al. 8 de la art. 95 din constituţiune, şi tară ca să se intempine o împotrivire sgomo-toasă din partea acelor mandatari, cari nu privesc cu un ochii! binevoitor marafeturile guvernamentale şi se te:n, că se joacă ceva necurat prin culisele esecutivei.
Noi credem, că ar trebui să grăbim cu soluţiunea cestiunii evreiesc!, ca să scoatem ţara din crudele îndoieli ce o frământă, şi să ne înfăţişăm mai iute Europei cu un fapt implinit, zicendu-i curat: Atăta puteam da Evreilor ; atăta le-am dat! — Sunt multe alte lucrări foarte insemuate, cari stau in suspensiune, din cauza acestei nenorocite cestiuni. Să ne scăpăm o dată de densa, şi să păşim mai departe la lucrări folositoare.
De aceea am dori, ca noul concediu parlamentar să hă căt se poate mai scurt, căci ţara simte oboseală in trăgăniri.
Deja cestiunea israelită a trecut prin a-tătea triste faze
Neprevederea şi apoi nepăsarea fostului cabinet, cu tot stimulul dat de unul din membrii lui, a lăsat cămp larg Alianţei israelite, care ue-a făcut marele neajuns, cuprins in actul internaţional de la Berlin.
Neprevederea, nepăsarea şi lipsa de lealitate a aceluiaşi guvern aii ţinut, şi ţara şi străinătatea, in nelămurire asupra unei aşa de grele cestiuni, pănă in momentul din urmă, cănd ţara incepu să-şi încreţească fruntea şi să asculte tainicul glas al inimei sale strânse de instinctul de couservaţiune.
Atunci cestiunea israelită intră in o fază acută Cei ce credeau,scă se pot juca cu sim-ţimintele ţerii, dupe ce se feriră de a veni cu un proect de lege, după ce încercară a intoarce fel de fel de şurupuri prin con-ciliambulele pregătitoare, veţlSnd că nu pot ţări naţiunea dupe dânşii in valurile intereselor judănesci, începură cu ameninţările de destronare a lui Vodă Carol, de desuni-rea ţerilor surori, de lovitură de stat şi altele, toate ilustrate cu insultele cele mai grave, nu numai la adresa mandatarilor ce ‘ se împotriveau poftei guvernamentale, dar şi in contra ţării. înfăţişată străinilor, ca lipsită de simţul dreptăţii, umanităţii şi chiar al demnităţii sale.
Această tactică odioasă, care a dat pe faţă simţimintele atâtor falşi patrioţii, des-
www.dac
Pănă cănd voin vedea faptele acestui cabinet. faţă cu parlamentul, vom înregistra, fără comentarie, căte-va sgomote asupra modului său de procedere in reforma constituţională.
Acum se va stărui, ca mandatarii naţiunii să’şi amăne singuri lucrarea, pentru care aii fost trămişi in corpurile revisioniste.
Lu viitoarea strângere a parlamentului, guvernul considerând nule lucrările comisiu-nilor de iniţiativă şi ale comitetului delegaţilor cameriî, va veni cu un proiect de lege lămurit, indestul de motivat, prin care să’şi spună verde vederile sale asupra solu-ţiuniî cestiuneî israelite şi cerănd ca, îndată dupe reforma constituţtonală, să se voteze şi o listă nominală de căte-va sute de Evrei.
Dacă această cerere nu va ti primită de corpurile legiuitoare, d. Brătianu se va retrage din noi! de la guvern, cedăn dde astă dată puterea conducătorilor aposiţiunii la listă.
Încă o dată, aceste sgomote, in cari nu ne place a crede, le dăm sub toată reser-va, dorind ca guvernul acesta să sfîrşească, cum a inceput, intr’un deplin acord cu ţara, spinoasa cestiune evreiască.
CRONICA ZILEI
f Distinsul profesor de fisică al universităţii diu Iaşi şi in urmă director a şcoalei de arte, oare a lucrat 29 de ani iu scoală pentru cultura tinerime!, neuitatul Ştefan Miclea, nu mai este intre cei vii ! Populaţiunea iăşană a sciut să onoreze pe cel ce atăta t mp a luptat pentru lumină.
O lacrimă de durere pe mormântul oelui ce nu mai este !
—x—
Şef al biurouluî de servitori alipit , pe lăngă prefectura poliţiei capitalei e numit, prin decret domnesc, d. M. Badulcscu , fost sub-comPar de cl. 1.
—X-
Director la comisia co loarei de albastru e numit d Ioan Ţepeluş, fost sub-comisar cl. I.
D. Petre Tănăsescu, lost sub-prefect, inlocu-ieşte pe d. .T Ţepeluş.
—x—
Presidentul comitetului permanent al judeţului Ialomiţa, d. N. Mănesou, e insărcinat cu ge-rarea lucrărilor prefecture! acelui judeţ.
Prefectul judeţului e in operaţiunile consiliului de revisie al recrutării contingentului anului curent.
—X—
Linia ferata Bender-Galaţî. care a servit pănă _ .. acum numai transporturilor militare, va fi pusă
oromamca.ro
IA ISTDNCUU RII. E:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-u 35 bani.
Reclame pe pagina UI-a...........1 Leu
,,	„	Il-a...........2	'
Epistole nefrancate se refusă Articolil uepublicaţl nu se înapofizâ.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame 'dacţiune* nu e responsabilă. .
Prim-Redactor: STEF. G. MlOSAILESOU.
iu cel mai seu t timp, la disposiţia călătorilor.
luaiute de aceasta ea va fi supusă unei in-spe ţiuni min ţioase, pentru a se evita ori-ce peri ole ce ar proveni du o întreţinere neîngrijită.
—X—
Actualul ajiTor de grefă d( la tribunalul Ilfov, secţia comercială, d. Al. Dnmetrian, e înaintat la gradul de grefier, la acea secţiune.
— X —
Postul de medic al urbei Zimnicea, jud. Teleorman, e vacant.
Retribuţiunea e de 400 lei, mensual.
Pană la facerea concursului, aoest post se poate ocupa provisorifi.
—X—
Prefectul judeţului Argeş, e in concedifi.
Cu gerareâ afacerilor prefeoturei e insărcinat d. director, G. Micescu.
_X-
Tln decret domnesc deschide, pe seama d-lui ministru al cultelor şi instrucţiunii publice, un credit extraordinar de 900 lei.
Cu a eşti bani se va achita costul tablourilor istorice ce a lucrat şi depus la minister, incă din 1876, d pictor P. Verussi.
—X —
E lipsă de varoinatori, in judeţele Constanţa
şi Tulcea.
Angajamentele se fac numai provisoriu. R’trib ţiunea e de cate 800 lei, pe lună, şi af'i intră şi ch> ltueli de transport, in îndeplinirea misiei.
Doritb' ii se pot adresa la direcţia generală a serviciului sanitar.
UN CRIMINAL.
Peste o sută de locuitori ai comunei Vertejul Neflefi (plasa Sabaru, jud. Ilfov) sunt pe cale a’şi părăsi vetrele, de frica unui criminal!
Constantin Ionescu e numele acestui om fără suflet. El eserc tă meseria de logofăt al moşiei Vertejul Neflefi.
De 14 ani, de cănd s’a pripăşit in acea comună, el ameninţă, bate, sluţeşte, omoară chiar, fără ca eine-va să pună un stăvilar acţiunilor sale criminaliste!
Tribunalul oorecţional el condamnă la închisoare ; — pentru o bătae — dar sentinţa remăne dejucată de criminal, căci el a fost şi e liber... ast-fel se joacă pe la noi cu justiţia.
Groiza, ce a inspirat sătenilor acest criminal, a trecut toate marginele.
Ei cer ajutor; dar nimeni nu î ascultă...
Atragem atenţiunea d-lui ministru de justiţie asupra acestui monstru al comunei Verte-jui-Niflefi şi cerem — ca şi sufletele celor omo-riţi de el — cerem arestarea şi pedepsirea lui, conform legilor.
MISIUNEA D-LUI BOERESCU.
Iiitr o corespondenţă din Petersburg de la 14 August a ziarului «D. Ztg.”, citim, cu privire la rezultatele visitei, făcută de ministrul nostru de esterne puternicilor din Petersburg, următoarele importante linii:
Ministrul roman de esterne, d. Boerescu, care se află aici de la 12 August, a conferit deja cu toţi bărbaţii de stat rusescî, cari se află a-icî, discutăndu-se ou deosebire cestiunea evreilor şi cestiunea Arab-Tabiei.
D. Boerescu şi-a dat toate silinţele ca să câştige guvernul rusesc pentru o soluţiune favorabilă României in ambele acestea cestiuni şi, in oe privesce cestiunea evreilor, i-a şi succes.
Incăt pentru Arab-Tabia, bărbaţii de stat ruşi afi observat d-lui Boerescu, că această afacere nu atârnă decăt de la imperatul Alexan-
ROMANIA LIBERA
dru (f) şi acela va şi acorda Romăuiei concesiunile cerute. Eî aii făcut apoi d-luî Boerescu aspre imputări, că România a uitat toate binefacerile şi concesiunile politice, pe cari le-a dobândit de la Rusia, safi ou ajutorul eî, şi că in timpul din urmă a juoat faţă de Rusia un rol puţin vrednic.
Şi relativ la atitudinea presei romane faţă de Rusia, guvernul rus făcu d-luî Boerescu imputări grele.
Abstrăgend de la imput irile din urmă, in care guvernul rus s’a arătat tot cel vechili, împărtăşirile privitoare la cestiunea Evreilor şi Arab-Tabia sunt de toată importanţa şi ne implu de bucurie.
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE,
45
ARTICOLUL 47
DE
ADOJLPHE BELLOT PARTEA 111.
IN ALT A POLITIE
— IJrmare —
III.
Era pe la începutul lut Iulie şi saloanele Corei era ti goale de vre o ciucî-spre-zeee zile.
Ou toată iubirea lor de joc, oaspeţii săi cu-nosceafi prea bine preţul vieţeî, spre a sta şi in acest timp la Paris. Plecaseră spre băile de mare sad spre cele de ape minerale, ou determinarea, de a se intoarce către finele luî Septembre in casa din strada Neully.
In o sară, pe cănd Victor Mazilier era singur cu Oora in salonul cel mare, aşa de populat altă dat ă, ea ’î zise de o dată:
—	Iţî place mult Parisul ?
—	Mie, zise el oăsoănd, de loc. nu mai pot
Partisanil luî Jerâme au ascultat şi ziua de 15 August a trecut ca toate cele Talte, pentru toţi imperialiştii francesi. Este de o importanţa de a treia mănă a cunoasce, cari au raţionat mai drept: Cassagnac cu ai săi sau Jerome cu ai săi. Resultatul a fost acelaşi, pe care l’am impărtăşit.
DIN AFARA
— 15 August —
Pentru ăntăia oară nu s’a serbat in Fran-cia, de 1a, suirea pe tronul imperial a marelui Napoleon T, ziua de 15 August, ziua nascereî acestui eroii legendar. Semn rău pentru starea actuală şi pentru viitorul imperialismului frances!...
Sunt indoite motivele, pentru cari bona-partiştii francesi aii renunţat anul acesta, să aducă Napoleonilor celor morţi tributul de neuitare şi celor vii asigurările de credinţă, pe cari le adueeaii de alte ori cu atăta devotament şi veselie. Antăiul motiv, este refusul lui Paul de Cassagnac şi a fracţiunel sale, de a eşi la iveală cu vre-o manifestare căt de neînsemnată. «Suntem incă in lunele de jale, şi-au zis ei; trupul principelui imperial nu este poate incă cu totul descompus, şi lacremile impărătesei-văduve nu sunt incă şterse. De ce să ser-bătorim dară o zi, care de astă dată nu ne revoacă de căt suvenir! dureroase şi nu ne prevestesce de căt un viitor intunecat şi nesigur?"
Cassagnac şi fracţiunea sa au raţionat ast-fel şi ast-fel ah şi lucrat. Ei nu vor să recunoască de pretendent al tronului frances pe Jerome; de aceea văd viitorul intunecat şi nesigur, de aceea nu au nici un motiv de a se veseli. 15 August a fost pentru ei, abstragănd de la frământările sufletului, o zi, ca şi cele l’alte.
Al douilea motiv a neserbătorirei zilei lui Napoleon cel mare, este insuşi principele Jerome. Bonapartiştii cari recunosc pretendenţa acestui nepot a primului Napoleon, şi cari deja nu văd in el de căt pe «Napoleon V" in presumptivitate, au trimes la dănsui, cu căte va zile inaintea luî 15 August, ca delegat pe deputatul Haentjens, pentru a se sfătui asupra deta-litlor serbărei. împotriva ori cărei aşteptări, principele Jerome a declarat insă, că nu vrea să ia parte la nici un fel de manifestare şi că roagă şi pe partisanil săi a se mănţine intr’o reservă desăvârşită. «Nu câştigăm nimic prin demonstraţii, a zis el. Majoritatea poporului frances voiesce astăzi republica; să-l dăm pace. Să trăim in pace şi noi cu ea, să o lăsăm să-şi impliniască toate gusturile. Cănd francesii se vor sătura de ea, atunci va bate ceasul nostru.”
Un ziar rusesc despre crisa contelui Andrassy.
«Novoie Wremia* incă discută cestiunea retragerel contelui Andrassy. Importantul ziar rusesc scrie:
Cu depărtarea contelui Andrassy, politica internă şi esternă a Austriei va lua o nouă direcţiune, şi tocmai atăt de probabil este, că ea va avea drept urmare şi o schimbare in orga-nisaţia politică a imperiului.
Retragerea contelui Andrassy este sinonimă cu încetarea hegemoniei maghiare, şi ungurii se vor incerca a se desdaiuia pentru această per-dere, prin o maî mare neatârnare de Viena. Pe oătă vreme soarta monarchieî era condusă de nu ungur, ungurii subordonaţi interesele generale ale 'mperiuluî, proprielor lor interese. Astăzi, cănd vieneziî vor căuta a supune interesele maghiare intereselor monirchieî întregi, mişcarea îndreptată contra dualismului, se va in tari.
Ungaria va cere peste puţin o separare a tuturor afacerilor şi Viena va fi atunci silică să caute un sprijin la poporăle slavice ale ambelor părţi din imperiu. Pentru ăntăia-oară vor trage astfel slavii un folos din dificultăţile cabinetului vienez, care a ajuns astă-zî la alternativa, safi de a suferi nn fiasco complet in peninsula Balcanilor sad de a implini o parte cel puţin din cererile slavilor. Fără indoială, im >ăoa-rea cu slavii nu s’a ajuns pană acum decât pe jumătate, nenumindu-se miniştrii deoăt doi slavi, şi aceştia incă «fără portofoliu.» întreagă partea germană a ministerialul este insă atît de reacţionară, incăt cu greii se va putea manţine şi la intrunirea parlamentului va fi neapărată şi o crisă ministerială.	.
Atunci a sosit pentru cabinetul vienez momentul hotărîtor; el va fi silit să caute la slavi un sprijin.
Un manifest a mini steri ului bulgar.
Ministerul bulgar a emis un manifest către poporul bulgar, in care prin căte-va pe-rifra.se bine alese caută a’şi arăta calea, ce are de gând să urmeze in guvernarea ţărei.
Guvernul ăşi va da toate silinţele, zice manifestul, de a activa desvoltarea Bulgariei; aceasta nu se poate face insă decăt prin două mijloace.
Desvoltarea are să se iuteineieze inlăun-tru inainte de toate pe principiile coustitu-ţiunei. Adunarea naţională cea mai apropiată va şi lucra nişte legi, in sensul lor.
In afară Bulgaria trebue să-şi dovedească faţă de toate puterile gratitudine a sa, pentru că a fost eliberată, şi trebue să stă-ruiască a câştiga, simpatiile Europei.
Şi pentru una şi pentru alta nu e lipsă insă numai de un guvern inţelepci şi de pre-
lucra şi asta me intristează Căud eşti de o ua-tură muncitoare repaosul te omoară.
—	Dacă am călători ? zise ea cu ttmere.
—	Mă găudesc şi efi la asta. Dar iu eotro ? Coastele Normandiei nu le putem vedea, căci aşi iutălui familia. Elveţia me plictiseş‘e, Germania me spăimentă. O ounoso, aşi juca treizeci şi una şi aşi perde tot ce am câştigat in un an.
—	Ce ai zice despre o călătorie spre sud ?
—	La sud, zise el, acum cănd avem trei-zeoi de grade de căldură iVoesoî să mă topesc şi cum ve<ji n’am defectul grăsimei.
Ea inţelese, că nu putea stărui dar ocoli greutatea.
—	înţeleg prin sud, continua ea, Luclion, Baguâres, Biarritz, Cauterret, Pirineiî in fiiue.
—	A / bravo ! Pirineiî, da, eată o idee .Nu ’mî cam plac munţi, pentru oă na sunt mare şi fiindcă me micşorez şi mai mult, dar ei dau, se zice, răcoare. Aidem să ne incredinţăm.
După două zile, Cora care studiase ou grija chartadrumurilor defer francese şi oare scia cum comunică intre ele, pleca eu linia de la Paris la Bordeaux.
De la Bordeaux, cei doi oălători plecară spre
vederea şi ajutoarele patriotice ale .Bulgarilor.
Dacă Bulgarii vor continua pe calea începută, cu greii vor putea esecuta partea din urmă a programului, privitoare la «dovedirea gratitudine!” şi «câştigarea simpatiilor Europei.”
Preocupările pentru îmbunătăţirea traiului săteanului romăn au inceput să mişce pe cei ce ţin la ridicarea ţării. Ne bucurăm. Dăm astăzi loc unui articol al d-luî Şer-bescu, medicul plăşii Cobia, din districtul Dămboviţa, care in partea din urmă coprinde căte-va măsuri, pe cari nu trebue să intărziem de a le lua.
Ne-ar părea bine, daca toţi medicii noştri s’ar apuca să studieze, cu seriositate, această cestiune, care stringe inima unui confrate pierdut intr'o plasă a ţării.
Reforme pentru îmbunătăţirea stării igienice a săteanului roman.
Circulara renumită a domnului ministru de interne Kogăln;ceanu, relativă la Îmbunătăţirile mate iale şi morale a statului romăn, este un stimulent pentru tot romanul, care are dorinţă de prosperitatea patriei sale. De aceea trebue ca, .'e-care dintre noi, in sfera ocupa-fiunilcr sale, să lucreze in această direcţiune, căci, numai cu chipul aceşti, vom putea in curând să rădicăm şi statul romăn la aoeea-şî treaptă de progres, cu acelor alte state oivili-sate ale Europei.
Dară, eu oat preocupaţiunile oamenilor de bine, in sensul acesta, totuşi unele ziire aii profitat şi de a eastă oeasiune, de a lovi ii toate părţile nu cu scopul de a ameliora starea materială şi morala a statului romăn, care negreşit că nu se poate imbunătăţi decăt prin consilii bune şi prin espunerea serioasă şi lămurită a tutulor mijloacelor, cari pot ridica starea materială şi morală a ţărei romani şei şi cari tot de o data să fie şi practice, adică prea hsnede aplicat in ţeara noastră.
Lăsând cele alte imbunătăţirî, pentru a se ocupa cei maî competenţi in acele ramuri, eh nu me voii! iutiude de căt la starea higieuică a săteanului romăn, la îmbunătăţirea traiului eroilor din Bulgaria !
Răii şi tară oale se vede aruneăndu-se starea cea proastă a săteanului romăn, numai in spinarea sistemului de guvernare a ţârei, căci ea provine şi din alte cause, cari esistă şi iu alte ţări destul de inaintate in progres, s i s in Frauda. Iată ce <Jiee in această privinţă higiena luî Michel Levy. tom. II, pe pagina a 469:
»Les habitat ons rurales, mal closes, ne sont, »daus un grand î ombre de localites, que d’im-»mondei3 rufuges, ou s’entassent Ies familles; »les miserables chai ni.erfs de la Sjlogne, bs »masures du Doubs, de la Miyeune, de l’Allier, »etc., vulenl-elles beauooup mienx que la hutte »de sauv.ige ? Eu ete, elles n’abriteut point con-»tre Ies chaleurs, ui en hiver contre le froid, »Leu.r plancher, presque toujours de uiveau a-»vee le sol et sans cave 'sousjacent, shiupregim »des dejectious du raenage; l’âtre turnenx mele ,a ratmospher d’uu local ejcjgu ies produits )>d’une ccmbustiou incomplet; l’incurie, la mal-
Buyoae şi apoi spre Pirineî. Dar, fiind-că Victor Mazilier se plictisea pretutindeni şi nu putea sta doue zile in acelaşi loc, in puţiu timp ei trecură prin toate punctele importante din a-eeste părţi.
-	Ge să f.cem acum ? se intrebar.t eî in
o zi
— bă ne intoarcem la Paris in luna lui August ar fi prea necuviincios, zise Cora.
-	S’ar putea crede, că venim să vedem focul, de artificii şi represeutaţiile gratis, ne am perde stima amicilor noştri ; ou toate acestea viaţa noastră nu o putem petrece privind munţii, e aşa de monoton !
f iind-eă n’avun oe face, zise Cora, de ce n’am vedea Bordeaux prin care am trecut, Tou-lonse, Moutaubau, Careasoune ? Ast-fel iu loc de a ne intoarce pe acelaşi drum, ne am intoarce pe lângă Mmliterana şi ne am opri la Lyon, şi la Dijon.
Aidi şi la Bordeaux. A ! v ira ! D-zeul meu ! vara e nesuferită ! Cănd se va maî iutoaree earna ca să pot incepe să luc ez !
După ce şezură doue-zecî şi patru de ore in Bordeaux, plecară spre sud şi se opriră la principalele staţii şi sosiră ia Chette.
»prepri-tâ, la pânurie des objets nâcessaires â la »vie, sonveut la prâsence d’auimaux ou l’entas-»sement des provisions ou des râooltes, multi-»plieut. Ies causus d’ infection. Au dăbors de ces habirations, des amas de fumier, de mares fâ-»tides, des etangs bourbeux, de puisards qui ue »dissipent pas completement, par intiltration »dans le sol, Ies liquides qu’ils reşoivent et qui »retiennent une vase d’oîi s’âchappent des gaz »dâlârâres, notamment du gaz hidrogene sulfn-»re ; des rues sans pave que la pluie convertit »eu fond lâres et dont la fange bumide btigne »le pied des maisons ; des cimet>eres mal entre-»tenus et places au milieu des maisous; sou-»vent des routoirs etablis sur des e*ux d’nn »faible cours et qui ’es alterent ou repandeut »daus l’air des ernauations dont l’innocuite n’est »pas demon trăe, malgre Ies recherches de Pa-„rent-Duchâtelet, ete.; telles sont, Ies d-uneures »de la population rurale. L’etat dans lecpiel se »t.rouvent la plupart d’entre eux blesse tentes »les lois de l’higiene.»
Patern fără a avea nevoe de a traduce ad li-teram textul maî sns-citat, să coi..parăm trt-iul săteanului roman cu a celui Irauces, căci precum se vede el se asamănă ca două picături de apă.
Locuinţele săteanului roman rău iin'>ărţite şi răii clădite, fără ferestre mobile, fără oăminutî bune, adesea ori pline de fum, nu suut iu cea mai mare parte de căt nişte coşare pliue cu tot felul di murdarii, in cari se grămădesc fa-miliele loou'tOnlor. Oare nu seamănă ele mai mult cu bordeiele selbatioilor de căt cu locuinţele omenesoî? Pe timpul vereî ele nu pot să-î apere de căldurile cele m iri şi pe timpul erueî nu aperâ de frig. Clădite in acelaşi nivel cu pământul şi fără a avea dedesuptnl lor beciuri saC pimn ţe, ele sunt imbăcsite cu apele şi lă turile remase diu facerea mâncării, din spălarea pe mani, a rufelor, a copiilor mici. escre-meutele pişi ulor, căţeii >r purceilor, viţeilor mici şi a meilor ţinuţi in cafele lor pe timpul erueî, precum şi diu scuipatul şi suflatul muci-loi lor şi cate o dată chiar din ale celor bolnavi aî casei, se face o mare molimă in casă şi aduce frigurile care copleşesce populaţia rurală.
Afară de astei, grămeijde de baligar, pe oare in loc să le ducă pe ogoarele lor spre a le in-grăşa şi să le facă a da roade bune. ei le ţin lăngăcase spre a infeota aerul. NC fi latrine, oi se pun pe unde găseso locuri adăpostite, d pă case. după coşarele de vite şi in gradine
Remăşiţele lor, maî ales pe timpul vereî, partea care a remas m mâncată de căinî, de porci, safi de paserile casei, se imput şi produce miasme imbolnăvitoare ; ori ce gropi de lângă casele lcr, mai ales aoele care le face intr’adins pentru a pui e apă la păsări, se impute prin apa plină de materii vegetate şi remăşiţe de a-nimile iu putrefacţiune ; remăşiţele de mocirle şi balta ele tăcute prin ploi, pe locurile bogate iu vegetale şi in remăşiţe de animale moarte, uepu endu-se incă usca de tot priu infilriaţiu-uea solului unde se află apa stătută de maî multă vreme, asemenea se impute şi produce gaze puturoase, intre care este hidrogenul sulfurat, oare are miros de ofi clocit.
Căile de comunicaţiune prin sate şi morile cu apă puţina, produc acelaşi efect.
Ieraiful umbla desculţ priu sat, şi aşa pliu
Atuuoî Cora ’î arată dorinţa de a vedea Marsilia.
1 Iar, zise însoţitorul săfi Nu t< mai saturi, scumpa mea ?
be zice, oă e un oraş foarte ourios,
-- Lasa-me iu pace. Toate oraşele se aseamănă cine a văijut Perpignau a vă$ut şi Marsilia.
Ce comparaţie ! un port cu un______
-	Coro, strigă el intrerupănd’o.
—	Scumpul meu.
—	Uitete la mine.
—	Me uit.
■ Iţi baţi jo.: de miue, nu e aşa ?
—	De loc.
-	Care ’ţî e scopul, ducăndu-niă la Marsilia?
—	N’am uicî un scop, scumpul mefi, aşi...
—	Aî unul. Te cuuosc. Nn se poate să ’ţî vie gust să te preumbli aşa prin Fraucia. să stai prin foite pref eturile şi subt-prefeoturile eî, tu care uu eşi diu Paris, şi oare te temi să nu fi văzută, care. ..
De o data el sări de pe scaim şi strgâ.
Ce prost sunt! Cum n’am ghicit maî cu-rînd ! De o lună de zile ea me tîrasce după dănsa, me tace să duc o viaţă de nesuferit, mă duce
www.dacoromanica.ro

e noroiil pe timp de ploaie şi n l pe vestmintele sale el se ouleă lăugă vite şi maî ales pe timpul vereî cănd eşî dă cai! la iarbă, an chipul a-oesta este supus la un mare numer de boale.
(Va urma)	Dr. N. I. Şerbescu.
4KENA ZIARELOR
„Romănul” revine asupra organisăriî Do-btogel, subiect despre care a mal tratat, in n-rul de la 4 August; arată dificultăţile ce se pot intimpina, mal cu osebire din punctul de vedere al poporaţiunilor turce şi tătare ; apoi propune ca singure mijloace de a tace din Dobrogia o provincie românească: regularea căt mal neîntârziată a proprietăţii, care se află incă" acolo sub regimul turcesc. şi colonisarea marilor întinderi de pământ fertil, rămas fără locuitori, prin Românii din Serbia şi din Bulgaria, a căror emigrare să se favorizeze prin toate mijloacele putincioase.
Numitul organ dă de pildă câte-va :
Aco darea unei intinder! oare care de pământ, fără lccî o plată; inlesnirî pentru 'Om-truir-’a locuinţele-, transportul gratis pe vapoarele Statului, s utirea de orî-ce imposit, pe nu numer de 5 sau 6 ani, alegerea u- or bune localităţi pentru aşezarea nouilor sate, e*c.
Dar, pentru că Dobrogia n’ar putea totuşi să intre in viaţa constituţională a Statului nostru, pănă ce ea nu se va regula o dată, din p uietul de vedere social, «Românul» mal propune ca guvernul să dea de indată dreptul de opţiune intre protec ţiunea romană şi cele streine tutulor locuitorilor Dobrogeî.
In line, considerând că insemnătatea a-cestel provincii stă mal ales in dobândirea unul litoral maritim, el conchide cerând; 1, legar a sistemei noastre de căi ferate cu Constanţa, 2, mărirea şi îmbunătăţirea a-cestul port.
Iacă atâtea propuneri, pe care atăt guvernul căt şi corpurile legiuitoare ar trebui să le ţiă in seamă.
' *** Termenul p-orogăriî Camerelor expiră peste căte-va zile, şi cestiunea israelită va veni din noii in desbaterea publică. Toţi aşteaptă cu nerăbdare să vadă modul cum ea se va resolve şi mal ales resultatul misiune! d-luî Boerescu.
Aqeastă impacienţă a spiritului public o găsesce „Presa” foarte legitimă, dar, pentru că din partea unora devine excesivă pănă ţa ibăpuelî, organul d-luî ministru de externe, caută a le desminţi, invocând programa categorică şi fără echivocităţl a guvernului.
Căt pentru călătoria d-luî Boerescu in misiune diplomatică, „Presa« zice, că nu are alt scop de căt stabilirea unul acord intre voinţa ţârii şi aceea a puterilor, in ce privesce resolvarea cestiunel israelite.
Acest acord ar consta, după mărturisirea ce se vede nevoită a face «Presacc, in găsirea unul mijloc pentru satisfacerea Europei, prin pare, printr’o imediată aplicare a noului principiu iatrodus in art. 7, să-şi găsească solemna lui aplicare.
m ţaţa munţilor, cari me umilesc, me pune sa mănăuc praf din toată Francia, me constrânge să admir Carcassonn, da Carcassonn, da am admirat Caroassonn şi toate astea pentru. ... Pe oănd in două zeci de ori tram acolo, ne-ah trebuit şase septemăni ca să ajungem. Ah! ce ocol D-zeula! Ce ocol /
—	Nu te maî inţeleg; de ce ocol vrei să vor-besoi ? N’am făcut nici unul.
—	A ! adevărat ! Nu e ocol de a pleca prin Bayonna şi Piriuei, spre a. merge de la Paris la Toulon ?
—	La Toulon ? zise ea.
■ Do la Toulon ! Nu te maî mira. Ce nu te cunoso eiî ? Am fost prost şase septemăni. Ce vrA, afara din Paris emî perd facultăţile. Vederea munţilor mă face idiot şi Carcassonn, Car-cassonn m’a sfârşit, dar o scăntee de inteli-geuţă mî-a revenit, şi adevărul mi se arată. Cor’o, m aî inşeiat, ţi aî bătut joc de mine de la plecarea noastră de la Paris; noi mergem spre Toulon.
—	Cu ce scop ?
Me intreabă ca şi cum nu i aşî şti scumpa sa inimă. Aî vrea să ve<Jî temniţa şi să afli cum stă sănătatea luî George de Hamei.
ROMANIA LIBERA
Care va, ti acel mijloc năsdrăvan, numai d. Boerescu poata să ne spue, după ce se va întoarce. Până atunci organul sâil ne povâţueşte a fl pacienţi, şi vom fi.
*** «Binele public* incepe prin a desminţi sgomotul, cum că mal mulţi deputaţi de peste Olt şi de peste Milcov, cari in cestiunea israilită susţineaţi soluţiunea majorităţii, şi ar fi schimbat in urmă opiniuuea.
Protestăm, zice el, in contra ort căror sgo-mote de asemenea natură şi nu le considerăm de căt ca nisce onnopere din partea celor ce numai prin manopere, prin intrigi şi prin a-meninţărî soiu să facă politică.
Apoi, intre alte cestiunl ce mal tratează, organul centrului stăng, atinge din noii nri-cina, nu tocmai curată, a diurnei deputaţilor pe timpul prorogării Camerii, şi zice ca aceasta este maî intăiu o călcare de consti-tuţiune, apoi o răsipă vădită a averii publice.
Ceia ce e maî ciudat e că, pe cănd in timpul sesiuuei se plăteşte numai deputaţilor preseuţî la şedinţă, acum, cănd toţî lipsesc, cănd toţi eşî ved de lucrul propriii, sah de plimbare, nu se poate face nicî o escepţiune. Priu urmare, a trebuit să se plătească tuturora.
Aoeasta insemuează că deficitul pe a. c. s’a sporit cu perie 100,000 1-î.
Oe-î drept, e drept! ..
VARIETĂŢI
Irigaţiunile. — Vorbim de tot felul de îmbunătăţiri zice «Revista soiinţifică»; căutam sîi imităm pe streini, adoptând instbuţiunt adesea ori nepotrivite cu nevoile noastre, cu condiţiu-nile noastre de vieţuire, şi nu acordăm cea maî mică atenţiune adevăratelor imbunătăţirî. Aşa e-te cu irigaţiunile. Am cerut iu nenumărate rânduri să se iufiiuţeze o şooală practică pentru a invăţa pe agricultorii noştriî cum se poate iutrebninţa apă pentru udarea plantelor Am propus să se aducă pentru acest sfârşit căţi-va irigatorî practici din Italia de nord, ţara clasică a irigaţiunilor: toate au fost in zadar, nimeni nu voiesce să amjă. Lăsăm rîurile noastre să străbată ţara in lung şi in curmeziş tără să ne folosim de aees„ puternic agent de viaţă a plantelor, oare este apa. Un esemplu : in momentul de faţă s’a intămplat să mă aflu la băile de la Pucioasa din comuna Pădurile. Aci po-runaburile se usucă şţ cu toate acestea Ialomiţa curge pe la poalele loourilor semănate cu porumb Nimic n’ar fi maî uşior de căt de a se deriva eanalurî de udat din acest rîb; cu toate acestea fiind-eă oamenii nu se prioep, se uită cum le pier porumburile de secetă şi Talomiţa curge ou abundenţă pe lângă dănsele.
Aceea ce am observat aci, am constatat şi in căte-va Comune aşezate de alungul Dămboviţeî, şi fie-care a putut constata acelaş fapt in toată ţara. Dacă nu suntem prevăzători, cel puţin lecţia amară ca aceea ce ni se dă anul acesta, ar trebui să ne trezească odată din indiferenţa noastră. Pestul cu generalităţile; de ajuns cu programe cari cuprind prea mult şi nu cuprind nimic. Să ne coborîm maî jos : să dăm pept cu viaţa practică, căcî alt-fel ni se poate zioe, că merităm suferinţele ce indurăm.
—	Nu m’am gândit la asta. Te asigur.
—	Adevărat ?	*
—	Adevărat.
;— Atunci scumpa mea, astă seară plecăm spre Paris.
—	Dar ... .
—	Nu-ţî vine la socoteală, ve<jî că am ghicit. Fiî sinceră satt dacă nu, mă jur că peste două-zecî şi patru de ore vom avea onoarea să locuim in strada Neuilly, Vrei să-l veiji, nu e aşa? Mărturisesce,
—	Eî bine! da, zise ea de o dată.
—	A ! bravo! cănd ăţî spuneam : Aî vrea sa ştii, daca e jncă in temniţă, dacă încercările ce aî făcut spre a-î dobândi ertarea ati reuşit.
—	N’am făcut nicî una.
—	Zeă ! creijî că vorbesc serios. Dnr tu do-rescî să ştiî, dacă iTaif inoercat ceva alţi!.,.
—	Da, tn spre es^mulu.
—	O ! nu mi-a lipsit dorinţa, dar am fost aşa de ocupat astă iarnă. De altminteri mijlocirea noastră ar fi fost poate nenecesară. Dacă din întâmplare ar fi fugit. Te aî gândit la aceasta ?
—	Adesea, şi de aceea....
—	Am inţeles, zise el intrerupănd’o. Nu maî 1
Dacă Statul este nepăsător, să ia iniţiativa acei proprietari mari ac î oameni avuţî, cari aii iericirea de a posede domenii ime ise. Ce ar fi pentru uuul d utre denşiî să aducă don safi trei it li~nî pentru a iuvăţa pe ţărauî cum se uda plautele. Micile oheltuelî ce vor face pentru acest scop li se vor inapoia cu prisos prin sporirea producţiune!. Pe lăugă aceasta vor avea şi mulţam'rea sufleteasca, cei maî mare dintre toite mulţumirile ee’î este dat omuluî să guste, că şî-atl servit ţ ira spocin lu’î veniturile Sa nu uite aceşti LvonţT aî soarteî că in alte ţSrî progresul pe calei eoouotnică se datoreice in mare parte iniţiativu privat-*. Istoria agric iltureî europeue a înregistrat şi in regi Trează pe toată ziua Îmbunătăţirile cel* maî miri, ditoriti unor simpli particulari Aci lăugă noi, ir* 4ustro-Uuga-.ia, mi esistă ferma model, ori şcoala de agricultură, oare să se poată compara cu frumoasele domenii ale princepeluî Sohvartzemberg, ale principelui Alberobt, ale comitelui Thuu, ale oavi-lernltiî Horsky şi a altora cari ne vin iu minte. Dacă uobleţa obligă averea obligă şi maî mult, Line are, trebne să facă să se folosiasoă şi alţiî cel puţin prin essemple.
Lăsaţî dară S'atul, mari proprietari aî . României ; pnneţi-ve voî in capul progresului şi fiţi siguri, că generaţi mile de astă-^î şi cele viitoare vor bine-cuvâuta numele voastre.
Serviciul telegrafic a! „României Libere*
de la 22 Augcst — 9 ore dim.
Paris, 21 August. — D. Waddnington, ministrul afacerilor streine, a făcut cunoscut d-luî Boerescu, că ’l va primi mâine.
D. Waddingtou, intr’un discurs, pronunţat in consiliul g»neral de Aisne, al căru! president este el, s’a pronunţat cu hotărîre in fivoarea proiect lor lege! F’erry, asupra iustrucţiuneî publice, zicând, că aceste legi daţi statului drepturi imprescriplibile.
In cursul vorbireî sale, ministrul afacerilor streine al Franţei a constatat, că pacea absolută domneşte acum in Europa, mulţumită esecutărî tratatului de Berlin.
Bordeaux, 21 August. — Mâine, la Arrachou, va fi o intrevedere intre regele Spanie!, Alphonso XII şi archiducesa Maria Chririina de Austria.
Viena, 21 August. —Corniţele Andrasy a sosit la Viena, intorendu-se din pământurile sale dela I erebes, el va lua oastelnl de Schbnbrun, ca residenţă.
Lhristiania, 21 August. — La cererea d-luî Totterman, consul general al Rusiei, [s’afl arestat, la Wadsch, doî studenţi ruşi, presupuşi a fi afiliaţi nihiliştilor.
Guvernul rusesc a cerut extrădarea lor.
(Havas)
CINE-I ACOLO?
Se pare că moda none, de a se face buzunarele la partea dinaj-oi a roehielor, e inventată intr’adins ca să ajute indemenarea pungaşilor de pre strade. Nu cum-va aoeş*ia vor fi făcut vr’o invoeală ou croitorii modiştî, in prejudiţiul seesuluî frumos ?
Cam acestea trebue să fi fost reflecţiile d-ueî Elena Tănăsescu, oare aseară in dreptul otelului Oteteleşianu, s’a pomenit fără portofo-
stăruesc. Am ghicit N’aî fi supărată să te asiguri, claca el e inca infchis, ele visu. Vorbesc la-tinesoe cu o înlesnire care e de spăimăntat. Ah! caletoria ! nu o mai o uit! Şi te bucuri găn-dindu-te, ca o sa gasescî in haine roşii, cu fiare de picioare, pe acela ce aî iubit atăt!
—	Şi care m’a făcut, să sufer atăt!
Eî! Şi de ce, scumpa mea*, pentru ce nu mi-aî spus maî curând? Nn era de trebuinţă să me maî d .cî pe la Carcassonne. Să plecăm la Toulon.
—	Â! consimţi....
Consimt să ved pe acest nonorocit băiat să incerc^ sa-I ajut, sări cer ertarea dacă vo ti i isbuti... Emî trebnesc emoţ unî! Jocul n -mî . maî dă, temu ţa âmî va da. Dar bagi de seamă. Eşti iDŞtiii ţata : voiţi face tot ce âmî va fi prin putinţă ca sa fia folositor mortalului tâK inamic.
Aşî! zise ea, la Toulon nu poţi nimic, n aî nici o cunoştinţă. Pănă la Paris vei uita
Două zile după aceasta vorbire eî intrat! in unul din cele maî bune oţele diu Toulon.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
liul, ce av'*a in buzunar şi care conţ’nea vre-o 40 f<-,, 3 b.l te h potecare de câte 5 fr. şi alt mărunţiş.
Păţita e pricepută! Suntem siguri că d-na E.
T.	eşî va fa ie de acum înainte Buzunarul din-nainte.
Maî fericită a fost d-na Tudoriţa Vlădescu. din strada Clemenţa, care a prins pe individul Isidor, in dreptul biserioeî Slatarî, in momentul cănd voia să’î ştea,-gă portofoliul.
Paz.ţi-ve buzunarele, cocoanelor !
Azi noapte la orele 10 şi juni. ab luat foc magaziile d-luî Nicolae Anghel uiu strada A-griculturei, n-r. 71, Pompieriî trebuiesc sa mulţumească mahalagiilor din partea loouluî, căcî focul stingădu-se repede, eî nicî n’aB maî fost chemaţi.
Nu ne Îndoim, oă poliţia va>ci să ast&mpere temperamentul sanguinio al luî Dumitru Uţâ, care a dat ou cuţitul in femeea Maria Sandu-lescu. Faptul s’a petrecut in desp. III col. Galben. Pacienta a fost transp irtată la Colţea.
BIBLIOGRAFIE
Carte didactică sprohată de Ministerial Instrucţiunii publice, pentru Cb sa I şi a II primară
Leclinni de Arilmelica
de Ştefan C. Michailescu.
absolvent al facultăţi! de ştiinţe din Bucureşti, prof de fisică etc.
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iu şi It-lea Preţul .50 bani.
TEATRUL DE VARA „DACfA“
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTATI1
in timp urat in theatrul de iarnă oare este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucurescî
arangiată din noii pentru familiî cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUCURESCT
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„liursa Bucurescî“
I. M. FERMO & F-ţli BEVZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 10 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10°/0 Oblig, rurale......... .
»	» eşite ia sorţi. . .
8%	» domeniale.................
»	» eş te la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Case! pens. 300 le! 7% Serisur! funciare rurale f. C. . 7°/0	»	» urbane f. C. .
8% Impr. Municipal.................
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .
Renta Romănă.......................
Acţiunî «Dacia»........... .	.
> «Romania,.....................
Cupoane rurale exigibile...........
»	domeniale ......
»	scrisuri	,...............
Argint contra aur . ...............
Bilete hypotecare contra aur. .	. ,
Rubla hârtie. .....................
Florinul...........................
lose Ottomane
CURSUL DIN VIENA 21 August
Napoleonul.........................
Ducatul............................
Lose Otomane.....................
Rubla Hărtie.......................
CURSUL OIN BERLIN 21 August
Obli. căile ferate romăne..........
Acţiunile »	.......
Priorităţi »	................
Oppenheim..........................
Ruble hărtie....................
Stern .....	............
Lose Otomane.......................
CURSUL DIN PARIS 21 August »
Renta Romănă.......................
Lose Otomane ........
SCHIMBUL 10 August
Cump.	V’ffnd.
103*4	1.8%
‘*8	
lo4V	1*'4%
99 Va	arg.
L'5	187
99	99
93 *4	9 4
1- 2%	1* 3*/,
27	28
7434	7r>V4
'90	200
70	75
1	arg.
Va	—
*/4	aur
IV,	i
o 7/s	o %
2 P4	2 65
2 17	2 18
42 —	45 —
21 Autr	20 Aug
9 29	9 29
5 5L	5 5!
20	20
122	122
96 10	96
8-* 76	37 90
97 75,	97 76
107 2f	106 60
213	213 76
36 80	86 50
74	74
44 26	44 60
Paris (3 Iun*) ....
. la vedere. . .	.
Londra (3 luni) . . .
» la vedere. . . Berlin (3 lu 1). . . .
. la vedere. . .	.
Viena la vedere . . . Adresa pentru telegrame.
99 30 99 86 25 10 2527U 122
123 % 2 17 *
Ftrau BenzaL
ROMANA LIBERA
\^?0GlApHlA ŞTEFAN MIHALESCE
BUCURESCI
ItW II Strada 1 ipscani >3
Recomandă atelierul!! său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
3SM MBAfcW 1**WJK-TT»Î
«r msiwi cv yjipom *w
ast-fel că se afla in posiţinne deaesecuta orî-ce lucrări atiigă-toare de această artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
Lotidiane şi liebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
8 ROŞI U R1
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI “fpf
in diierite mărimi, albe şi colorate
DE BONTA. DE EAP EZ, SI DE 1MI0RIANTAFE
Părţi de ^isită
albe şi colorate, de diferite ctialităţî şi formate
«aairea WD®aaaoi
PRECUM
C O N D I C E C U 8 1,81
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se pmimesc cu preciurî forte moderate.
De arendat moşia Bărbolesci
din j'ideţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa lâ d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Buouresoî la d-nn Vasile P. Ră-dulescu, strada Teilor Nr. 22.
GOUORON-BERLANDT
LJCORE,
JPIX^ŢJIL.E Şl SIROP
L. BERLANDT,
PH ARM ACI ST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următ6re: Bronşita chro-nicâ. Catarul pulmonar, blennorha-gie. tuse învechita, iritarea peptu-luî. tuse măgărescă, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi înjec-ţiuni în scurgerile de orî-ce natură.
Deposit general la d. E. I. Reisadorbr farmacist, Bucuresaî. — Se poate găsi la h toate farmaoiele.
Prima C. R. Priv. societat de navigatiune cu vapoare pe Dunăre
Curele
Cel maî mare asortiment de curele pentru ma chine de treerat şi de moare din fabricile cele maî renumite ale Engle-tereî şi Americei cu preţuri foarte moderate se află de vănzare la magasinul de pielărie a d-lor Popper et Wisner in strada Colţeî No. 5.
Un june transilvan,
asistent in farmaeiă, doreşte a se stabili intr’o tarmaciă din România. — A se adresa la prof. Mi-ohalescu in Craiova. (R. 669)
Or. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahoveî No. 53 (Craioveî)
Avis important
Un desenator bun doresce a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa la redacţiunea acestui ziar.
De venzare
Gradina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, precum şi un loc virau la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea bisericeî Negustorii strada Sboru la d-nu C. Sto-enescu, saS in strada Luterană No. 19 la d-mi C. Mironescu.	(R. 668 5-8-2)
Se ci ulii un guvernul’
Să cunoască limba francesă sau germană.
Institutul P. Alexandrescu,
Calea Moşilor str. Cernica No. 4 Vis-a-vi de bis. Sfinţi.
VAPOARKLKd POSTA
Intre Vieua Budapesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
călător -sce ast-fel du' ă oi ni urmează maî la vale:
Vapdrele accelerate intre Ruseiuc-Giurgiii-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0’/4 orc a. m.
Sosire	»	,	> Mercurî şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate şunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Stat ,Tuî C. R. Austriac‘pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscinc-Varna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
>	,	Orşova Jouî, Duminică şi	Marţi	a.	m.
»	»	Severin >	»	» ,	,	4	ore p.	nu
>	»	Giurgiu Vineri,	Lnnî şi Mercurî	2,|î	,	.
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Lunî Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Lnnî sera.
Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţi	dimineaţa
.»	»>	Orşova ,,	>	,	a m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul toc i Intre
Plecare	din	Galaţi in fie care	zi la	7 i|4, ore dimineaţa,	12 amezî,	4	ore p. m.
„	„	Brăila „ ,, „	„ „	9 ore a m. şi 2,	5*/a ore p	m.
„ >lettemlch“ I fiU*«* («aloţi•<lclen«iH
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local int e Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea [smail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m.
„	„ Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
,,	Tulcea „ Ismail	Marţi şi Sămbătă 12 ore	amiaijî
..	Tulcea „ Ismail	Kil a	Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulce» la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa „ „ Ismail la Tulcea „	„	„	„	10	. m
„ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 an eazî.
,, ,, Ki.ia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapore la Orşova, s’a pus ir. circulaţie vapdrele erie mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
1)E ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca piasa Murg -neî, de la 23 Aprilie 1880. p ■ termen de 3 sad 5 anî. Doritorii -e vor adresa in Bucureşti, strada Dudeşti! No 46.
12-3-8 650	Ursianu
\nuiiciu
t
Cel ma' imporrant loc vis-a-vis de a d-Inî Hagi Tn.oraclie, o şatră in băleinl Rău-reni, in mărime de opt stânjeni, largi de patru, se incitriază 'e sub-semnatul in Bu-curesci strala Lipscani No. 28.
TZRJEIsTTTIR.IIjOIR,
PE LINIILE
BPCPBKSCI-BABB0SIBDMA8, BUCPRBSCHBRCIOROVA, BARBOSIGALAŢ1 ŞI TECPCIP-BEBLAD
Bn curescî-Barboşî-Bo n 1 au
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	11
Ore M.	Ore M.	Ore M.	Ore .
Aretarea trenurilor
	BUCURESCI Rest. p.	seara 9 00	dim. 7 20			
10	Chitila	9 14	7	40		
18	Buftea	9 25	7	56		
31	Perişu	9 54	8	19		
40	Crivina		8	39		
60	Ploesci Rest. p°^	10 19 10 29	9 9	10 30		
71	Valea Călugărească.	10 44	9	50		
77	Albeşti	10 53	10	03		
94	Mizil Restaur.	11 19	10	40		
113	Ulmeni		11	13		
118	Monteoru		11	22		
129	Buzău Rest. !°o8;	12 03 12 11	11 12	40 00		
149	Cilibia		12	34		
169	Faurei		1	09		
190	Janca Restaur.	1 31	1	49		
207	Muftiu		2	21		
229	Brăila Resta.	2 20 2 28	2 3	55 10	dim. 9 10	dim. 7 05
249	Bărboşi Rest p°8^	2	58 3	13	3 45 p. m,			7 50 dim.
262	Serbeşti				9 38	
279	Preval				10 02	
288	Hanu Qonachi				10 20	
302	Iveşti				10 46	
320	Tecuci Rest.	4	61 5	01			11 15 11 40	
339	Mărăşeşti	5 34			12 20	
854	Pufeşti				12 46	
365	Adjud Restaurant	6 16			1 10	
379	Sascut	6 39			1 34	
395	Raoaciune				2 13	
412	Valea Seacă				2 42	
423	Bacău Rest. p°8^.	7 46 7 54			3 00 3 12	
414	Galbeni				3 48	
467	ROMAN Res. Sos.	9 QP dim.			4 261 p. m. 1	
B arboşi-Gal a ţ 1
Kilom. do la Barboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor	
Tr acc.	Tren de pers.
601	603 1 605
OreM	Ore M. Ore M
19
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plic. Rest. Plec
uoap
3	30
4	05 noap.
seara
3	55
4	80 seara
p. m.
7	26
8
p. m.
Roman-Barbosî-BucurescI
Kilom de la Boman
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tren de pers.	
6	8
Ore M.	OreM
T mixt
12
Ore M
23
44
55
73
89
t03
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
850
354
374
390 396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. |°8c
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur. Pufeşti Mârâşeşti
Tecuci Resa.
Sos.
Plec.
Iveşti
Hanu Oonachi Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. Brăila Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Muftiu
Janca	Restaur
Faurei
Cilibia
Bnzeu Rest.
Monteor
Ulmeni
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugărească
Ploesci Rest. p°8c
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S.
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36 1 51
1	23
2	31
8 25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
V 26
7	38 7 50 săra
dim. 12 50
4	35
5	00 5 21
5	31
6	13 6 46
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5 â
9	15 9 30
seara
p m. i
12 10 12 45:
8 41
6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20
O a 1 n ţ î - B a v b o ş I

Kilom, de la Galaţi
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
	Arătarea trenurilor		
[UNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
	602	604	606
	Ore M.	Ore M.	Ore M.
	,p. m.	dim.	dim.
Rest. Plec.	12 05	7 25	8 25
Rest. Sos.	ia 40 p. m.	8 00 dim.	9 00 dim
Bucurescl-Vârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
21
BUCURESCI Rest. p
;0 Chitila 24 Ciocănesei ®7 Ghergani 49 Titu Restaur. 70 Găeştî ®7 Leordeni 101 Goleşti
10® Piteşti Rest.
I3O Costeşti 146 Stolnici 156 Corbu 168 Potcova
189 Slatina Rest. pj^
206 Peatra 2l9 Balş 235 Peleşti 242 Cârcea
251 Craiova Rest.
261 Isalniţa 269 Coţofeni 278 Răcari 286 Filiaşi 299 Butoeşti 310 Strehaia 325 Timnea 335 Prunişor 245 Palota
364 T. Severin R. |°8c 382 VARCIOROVA Sos
dim-
8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
p. m. 1 25
1	52
2	19 2 45
24 12 50 17 bl Ol 4y 23 52
8 18 y 00
9 2t 10 05
10	41
11	19 U 38 11 55
năpte
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15
p. m.
Ore M
p. m,
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	b3
9	11 9 40 9 56 săra
Ţârei orova* Bucii rosei
Kilom. de la
Vârci.
STAŢIUNI
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
16
29
86
51
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
TECUCIU Restaur. Plec.
Berhecî
Ghidigeni
Tutova
BÂRLAD Restaur. Sos.
ftiwnrmei, liBografi» dtefan uiisMO, Str, Lioiewu No, <1. (lom. 7611
www.dacoromanica.ro
	Trenuri mixte	
	13	15
	OreM.	Ore M.
dim.		p. m.
	5 20	5 35
	5 53	6 11
	6 21	6 43
	6 88	7 08
	7 05	7 80
	dim.	Beara
Arătarea trenurilor
VARCIOROVA Plec
T.-Severin R.
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140 147
163	,
176 Peatra
Sos
Ple;.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcari
Coţofeni
Işalniţa
Craiova Rest d08' Plec.
Cârcea P ele-ti
193
214
226
236
25-
274
281
295
312
333
3.5
358
372
Slatina Rest. „IZ8'
Plec.
Potcova Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti R 'st
Goleşti Leordei î Găeştî
Titu Restai.r. Gbergr nl Ciocâr eşti Chitii
Scs
plec.
382 BUCURESCI R. Sos
Tr ac	Trenuri rnixie		
4	1 18	20 Ore M.	22
Ore M.	Ore M.		Ore M
a. m		p. m.	
11 00		5 00	
11 25		5 36	
li 30		6 01	
12 0		6 59	
		7 20	
		7 40	
		8 16	
		8 38	
1 33		9 10	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	uăpte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 00		* r
4 05	8 35		
4 11	8 55		
	9 42		
4 57	10 15		
6 11	10 39		
	11 23		
6 00	12 06		dim.[
6 15	12 41		5 4l!
	1 00		6 00
	1 34		6 33
7 05	2 12		7 0!'
7 37	3 i0		7 44
7 53	3 39		8 16
	4 01		8 48
8 28	4 42		9 15
8 40	5 00		9 35
seara	P- JQ		e;m,
Bârlad-Tecueiu
Kilom. de la Bârlad		A ălarea trenurilor		
	STAŢIUNI		Trenuri mixt;	
			14	16
			Ore M.	Ore M.
15 22 85 61	4ERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigeni Berhecî TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 84 9 57 10 26 10 56 a. m.	seara 9 45 10 Hi 10	36 11	81 11 «O uăpte
ANUL III.—No. 665
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINICA 12 AUGUST 1879
’tţbh*
ROMANIA LIBERA
A.E.ALRE EST TOATE ZILELE
ABONA ME'NTUL:
Ia Capitali : 1 au 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luuî 8 lei. Iu Districte: I an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lef. la Strelnătate: I an 48 lei, 6 lunf?4 lei, 3 luni 12 lei.
In Ramânia
In Franci»: In Anglia: la Austria:
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
La administraiiune Tipografia Sl. Mik&lescu şi la correspondeutii .ilarului diu judeţe La bociiti Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. '	*	‘
La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertisiug Agency, 130—140 Fleet Street, London.
I . / Im Ki li r< / ~	1 L L t n>, ■ r,. ..... I 1 1. . a 1* 11   ... ^	. I	. ' -
Stadt Fleischmarkt. 15, şi la D-nu H.
i) irector: D AUG. LAURIAN.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul (iurtei Române,
_ Schalek, I. Wollzeile 12, Wienc lu ftermaaia: La D-nu Ado/p/i Steiner. Anoneec ■’ pedition. Inseratei», Pacht derBerliner Wespen.
Ml
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 20 August — «Framdenblatt» serie: «fontele Andrassy va fi primit măne după a-ameaz in audienţă de către impSratul. Negreşit, că, raonarcliul va invita ou acest prilegiu pe miniştrul de esterne. să se esprime asupra succesorului şefi.
«Pănă acum nu s’a luat nici dintr’o parte o hotărâre deaeverşită ; cu siguranţă se ştie numai atâta, că in sferele conducătoare nu se cugetă nieî pe departe la o schimbare de sistem. Dacă retragerea contelui Andrassy se va dovedi de neapărată şi ziua de măine va hotăra in a-eeastă privinţă, atunoî nu se va trata de eăt de a căuta un bărbat de stat, care să continue şi să isprăvească opera iucepută de contele Andrassy.»
Se râie vo, 19 August. — Ştirile respăndite de unele ziare, despre nişte tulburări cari s’ar fi ivit la Seraievo şi cari ar fi avut de urmare in-tervenirea trupelor, sunt ou totul nefundate. Ordinea nu a fost turburotă cătuşî de puţin. Asemenea nu este adevărat, că cu ocasia focului ar fi perit 8 soldaţi. Aceşti 8 soldaţi nu aii suferit de căt nişte rane uşoare, iar unuia i s’a frănt braţul.
Berlin, 20 August — Vorbind despre agitările oe se fao in Rusia prin ziare Împotriva Germaniei, «Nordd. Allg. Ztg.» zice, că aceste a-gitărî derivă de la nikiliştî. Nihiliştii au înscris in programul lor politic şi stricarea bunelor re-laţiunî dintre Rusia şi Germania, cele mai puternice state conservatoare din actualitate.
Viena, 20 August. — Parlamentul vienez se va deschide la 22 Septembre. Discursul de tron, care se va ceti cu aoea ocasiune, va da ăntăile lămuriri, despre direcţiunea şi scopurile, ce ur-măresoe actual cabinetul vienez.
Roma- 19 August. — «Diritto» scrie : O adu năre a cardinalilor, care s'a ţinut astăzi in pre-Sertţa papei, cere de la guvern, sprijinită pe maî imulte bule, reintoarcerea Penteonulul, care este Pţăvit ca o proprietate a bisericeî catolice. «Diritto, speră, că papa nu va da ascultare aces-tbî' hotărâri.
"Paris, 20 August, — Ziarul cel mai de frunte legitimist, «L’ Union» desminte ştirea, că ronţăie Cbambord ar avea de gănd să meargă in Aflşglia sati in Elveţia.
Petersburg, 20 August. — «Agenţia rusă» publică un articol toarte măgulitor la adresa Svedieî. El constată bunele relaţiunî şi simpatiile nestrămutate ce au legat tot-d’auna pe cele Joue imperii de nord. Ele vor afla in ou-rândi' o nouă strălucită confirmare in visita, pe carb o va face marele duce moştenitor rusesc regelui Svedieî.
Pera, 20 August. — Iu provincia arabică El Şatef, a isbucnit o insurecţiune de beduini. Guvernatorul general al Mesopotamieî a primit ordinul, de a trimite numai de căt trupe la teatrul- revoluţiuneî.
•	■	'	•	.fi
Constantinopol, 20 August. — Generalul Vi-talis dovedindu-se de incapabil pentru organisa-rea miliţiei Rumelieî-Orientale, a fost ridicat din postul şeii şi înlocuit prin Streker-paşa, care ▼a pleca oăt de curând la Filipepol,
New York, 19 August. — Ţermiî Oceanului Atlantic sunt cercetaţi de căte-va zileinooacede furtuni înfricoşate, cari aii causat şi causează uiarî daune.
In Memphis aii maî incetat frigurile galbene.
Praga, 20 August. — «Narodny Listy» de-seamnă egala îndreptăţire naţională, ca ăntăiul postulat pe oare el are poporul Cehilor faţă de ministrul şefi, Prazak.
Berlin, 20 August. — «Nordd. Allg. Ztg.» scrie: «Interesele comerciale oe are Germania in Orient, trebue să atragă toata băgarea de seamă a guvernului nostru. Trebue tins la o legare a Germaniei ou statele din peninsula Balcanilor prin o cale maritimă, pe la Salonic. Comerciul şi industria germană trebue să in-eeapă in graba cu transportul şi descărcarea mărfurilor sale in Orient,
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pagina IlI-a .	.	1 1 eu
„	„	„ il-a.............2	‘
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se înapoe/.ă.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame .•dacţiunea
nu e responsabilă. .,.
Prim-Redactor: STEF. C. MlOSAILESOU.
Petersburg, 20 August. -— Sinodul a adresat ţarului o pdăţiune, prin oare cere desfiinţarea căsătoriei civile obligatoare.
Paris, 19 August. — Lesseps declară priutr’o circulară, trimesă acţionarilor Sooietăţeî pentru străpungerea istmului de Panama, că este sigur de isbanda intreprindereî. El va pleca in curind in America, p°ntru a lua aicî măsurile definitive trebuincioase.
Serviciul Telegrafic al .României Libere"
de la 22 Angust.— 4 ore seara
Viena, 22 August. — împăratul a primit ieri pe comitete Andrasy iu audienţă particulară ; iu-treţinerea lor a durat maî mult de o oră.
Ziarele de azî-dimineaţă anunţă, că principele de Muntenegru ş’a propus să facă o călătorie la Viena in primele zile ale luî Septembre.
Constantinopol, 22 August. — Măine se va ţinea prima conferinţă intre couiisarii otomani şi comisarii grecî, insărcinaţî eu regularea ees-tiuneî nouilor fruntarii greco-turce.
Londra, 20 August, —- Sentinţa Curţeî inaur-ţiale, care condamnase pe locotenentul Carrey pentru negligenţă şi laşitati, cu ocasiunea morţii principelui Louis Napoleon, s’a casat de consiliul de răsboifi superior ; prin urmare, locotenentul Carrey, oare a sosit la Portsmouth, va fi pus in libertate chiar azî.
(Havas).
A se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucurescî, II August.
Astăzi căţî-va deputaţi şi căţî-va seuatorl se vor aduna in saloanele puteri! legiuitoare, ca să’şi indepliniască mandatul lor.
Apuea-se-vor de lucru ? — Nu credem. O mare parte din representanţi! naţiuni! sunt ocupaţi incă de interesele lor personale şi nu pot veni, aşa numa! decăt, să’şi bată capul cu interesele publice. Fruntaşii politic! mai ales, par a simţi trebuinţă de mai multă restaurare a puterilor, spre a se arunca in lupta periculoasă pentru naţionalitatea românească. Dar chiar dacă mandatari! ţâra ar ti adunaţi, in majoritatea tie-buincioasă, spre a putea lucra, totuşî]absenţa preşedintelui cabinetului şi a ministrului de externe, i-ar impedica de a se apuca de lucru pentru deslegarea nodului judănesc. Căci ce ar putea să le spună miniştrii, fumaşi pe la posturile lor, despre laturea exterioară a cestiunii israelite ? Nimic sad ’ ;i-proape nimic.
Trebuesc dară să sosiascâ mai ăntăiu in ţară aceşti doi mai însemnaţi membri ai cabinetului, d. Brătianu şi d. Boerescu, pentru a aşterne pe chărtiă meditaţiunile proprii şi mformaţiunile culese din străinătate, pentru a se slătui din nou cu colegii lor din ţară, cari aii avut timpul de a studia faţa interioară a cestiunii şi a cunoaşte bine spiritul public, şi pentru a pune apoi la cale proiectul guvernamental de soluţiune.
Ce vor face, pănă atunci, on. represen-ai naţiunii romane?
Respunsul este uşor de dat: vor trăgăni lucrul şi ăşi vor lua liniştiţi diurnele.
De altminterea nimic nu li se poate imputa : Noi am venit să lucrăm — vor zice cu drept cuvănt dănşii. Daţi-ne de lucru!
Dintre toate ministeiele noastre, cel mai nefericit, şi in anul acesta, a fost ministerul instrucţiunii publice. Cauza de căpetenia a răului, de rândul acesta, a lost desile schimbări in conducerea şcoalelor: Patru miniştri de instrucţiune, intr un an de zile,
intr adevăr este carii mult! Tara a suferit toate relele uestabilităţii, fără să poată in-registra căte ceva deosebit bun de la excelenţele lor trecătoare. Şi cu toate acestea, căte cestiunî şcolare s aii deschise !
Cu toţii suntem convinşi, că numai prin şcoală se poate regenera societatea romă-uească, că şcoala este, dacă uu singurul, dar cel mai sigur mijloc de a deştepta in poporul romău acea putere vitală, care :1 va face mai avut, mai vrednic de iustitu-ţiuuile liberali si mai iu stare de a lupta cu isbăndă in contra piedicelor, ce ameninţător se ridică in drumul său către viitor 1 — Şi eu toate că iie-care inţelegem însemnătatea şcoalei in stat, suferim cu toţii, ca şcoala să remăuă uitată.
Când ne vom deştepta oare din nepăsarea orientală, cu atât mai culpabilă, cu căt bine înţelegem marea putere de viaţă a şcoalei?
Ţările civilisate, de cari suntem departe iudârăt iu cultură, uu se mulţumesc cu minunatele lor aşezăminte şcolare, ci pe tiă-care zi fac inbunătăţiri noi. Germania, dinaintea şcoalelor căreia remănem uimiţi, lucrează mereu iuainte la iutinderea, la specialisa-rea şi la îmbunătăţirea învăţăturii, căci are credinţă, că atăta timp ea va forma un stat puternic şi cu preponderanţă politică in lume, căt va fi mai superioară in cultură.
Ce facem insă noi, cari ne tot lăudăm cu instituţiunile noastre politice înaintate, şi aspirăm la. un rol insemnat in Orient?
Ne mulţumim cu votarea, in fiă-ce an, a unui budget de iuvăţămănt, alcătuit de oameni nepicepuţi, şi aci se încheia mai toată grija suveranilor legiuitori de adevărata propăşire naţională.
fu mai toate eombinaţiuuile ministeriale, partidul, chiămat la căruia statului de in-crederea puterii legiuitoare, hotărasce, ca printr o prigonitoare ursită, a se încredinţa conducerea şcoalelor celui mai puţin pregătit pentru acest lacra. Şi ne mai mirăm, de ce stăm pe loc? de ce intregul stat român sufere de o slăbiciune, care inspiră multe temeri observatorilor serioşi ? de ce ma-china noastră constituţională merge şcărţă-ind? de ce mvasiunea străinilor ne copie-şesce? de ce n’avem industriâ? de ce săteanul trăi şce reu? de ce producţiunea scade ?
De vom merge tot aşa, ne prăpădim.
Oamenii noştri de stat să se hotărască a face din miuisternl instrucţiunii publice, aşe<Jămintul de căpeten ă al ţării, a l feri de s himbările politice şi a-l înconjura de garanţiele unei săuă coase direcţiuni; căci numai atunci, el va putea revărsa asupra ţării miraculoasele sale binefaceri.
Cum stau lucrurile acum, cu miniştrii de azi pănă măine, ori căt de capabili ar fi dânşii, lucru cam rar in ţara noastră, la mult bine nu ne putem aştepta, mai puţin incă se poate păşi la reforma absolut, necesară a învăţământului public.
România, in mijlocul celor lalte feri din o rientul Europei.
Astăzi, ne lipsesc multe din aşeţlăinintele reclamate de trebuinţele de căpetenia ale poporului roman ; apoi acelea ce le avem lasă mult de dorit; aşa, că o reformă întinsă devine din ce in ce mai simţită.
Vom arăta, in curind, cum înţelegem noi această refer mă.
CRONICA ZILEI
Este nevoiă, ca să ne punem serios
la
lucru, căci cu deprinderile noastre uşoare, nu mai merge.
Să cercetăm bine, cari sunt trebuinţele de căpetenia ale statului romăn, şi să căutăm a îndestula, prin şcoale bine organi-sate, aceste trebuinţe.
Aceia va fi un mare ministru al României, care, inţelegănd magica putere de tran-formare socială iu bine a şcoalei, se va pune cu un devotament neobosit de a da ţării aşeţlămintele de cultură corespunzătoare cu marile sale trebuinţe.
Slâbim pe fie care zi economicesee, şi de aer politiceşce ; pr in şcoală se poate inavuţi, Întări şi ridica plină de viaţă şi de viitor
www.dacoromanica.ro
Toba a început iarăşi să bată, la Oraiova, iar Democratul să vorbiască, la Ploieşti. Primul, declarăudu-se acum de »ziar stabil şi indepen-deut şi sustras., de la orî-ce influenţe de partid safi per-oane», promite a apare regulat odată pe septemănă ; secundul perorează cu foc iu potriva prefectuluî-Ispravnic din Prahova, care a apucat-o tureesce.
Le dorim traifi lung şi isbendă in luptă.pentru adevăr,
~x—
Spitalul Gărlaşiî diu Buzefi, fundat in 1792, de repausata Maria Minculeasoa, ar merge foarfo refi, de oare ce epitropia n’ar fi destul de scrupuloasă in îngrijirea avereî spitalului, mai puţin incă iu buna conducere a filantropicului aşezământ.
Dr. .Tustus, care ne face această denunţare, tratează cu asprimea unei juste indignaţiunl pe pricinuitorii reulul.
Ministrul de culte să privigheze.
—X-
Vorbind de visita ce d. Cogălniceanu a făcut Iaşilor, «Steaua Rorn.» zioe, intre altrie:
«Ni se spune, că afară de penitenciar, pretu-tiudenea, pe unde a umblat cu insp^cţiunea sa, d. ministru şl-a exprimat nemulţumirea despre starea in care a aflat diferitele autorităţi şi stabilimente.
Cu deosebire, epitropia spitalelor S-tulul Spi-ridon a dat d-luî ministru motive de mare nemulţumire.»
—x—•
Vestitul bandit Ţandură, care a buntuit atât de mult judeţul nostru şi cele din Basarabia, zice «Voc. Cov.». a fost in fine prins, la Tulcea, cu un altul anume Ciupitul.
EI afi fost recunoscuţi de un notar de acolo ce fusese iu Basarabia.
Bandiţii se făcuseră oneşti, şi traiati in comoditate diu fructul prădăciunilor lor,
De căte-va zile afi fost aduşi iu Galaţi.
EI îşi neagă identitatea ; dar li se fac dese confruntări, cu persoane ee-î cunosc, aşi in căt manopera e zadarnică.
—X—
Iu doue diu numerile noastre antecedente am publicat — dupe raporturile primite la direcţia geuerală a serviciului sanitar — doue notiţe relative la starea sanitară a populaţiunel rurale.
In ele se zicea, că starea sanitară e satisfăcătoare.
Dupe informaţiunile ce primim noi, azî suntem in posiţie a afirma contrariul:]
Frigurile şi enterita băntuesc populaţia rurală, şi maî cu seamă pe copil, intr’un mod teribil.
Primarii insă cred, că aceste nu sunt boale, ci un ce natural, căci populaţia s’a deprins cu ele.
Atragem atenţia direcţiei serviciului sanitar şi a d-luî min. de interne asupra acestei cestiunî.
—x—
Ieri a fost aniversarea naştere! A. S. principele Milan M, Obrenovicî, şi a suire! sale pe tronul Serbiei.
Cu această ocasiune s’a cântat un Te Deum in capela bulgară din capitala noastră.
—x—
D. Al. Peneovioî, s’a numit del°gat al României in comisinnea permanentă din Roma a congresului internaţional de statistică.
Pentru transport, diurnă şi eheltuGî de re-presintare se desohide d-luî min. de interne un credit extra-ordinar de 8000 de leî.
—x—
«Monitorul off.» de azi publică o adresa a min. de resboifi către toţi ceilalţi miniştrii.
In această adresă se vede, că nici un funcţionar, de la 21 pană la 80 de auî, care n’are biletul tragerii la sorţi, nu poate fi mănţinut in funcţiunea ce ocupă.
DIN AFARA
Tripla Alianţă.
Politica de pănă acum a Europei este pe cale a suferi o schimbare, o intorsură radicală, care va avea urmările ei, bune sad rele, şi asupra Orientului. Ori cine ştie, că evenimentele ce s’ad succedat de 10 ani incoace, pe terîmul politic european, sunt a se atribui, atăt in ce privesce urzirea lor, căt şi modalităţile in cari s'ail desfăşurat, aşi numitei «tripla Alianţă”.
După căderea Franciei, in anul 1871, superioritatea politică a acesteia trecu la Germania. Cu toate triumfurile sale, acest stat nu a tost insă iu stare să esercite singur asupra destinatelor Europei acea hegemonie, pe care a ştiut’o esercita in timpurile sale de fericire poporul frances.
Principele Bismark a fost necesitat prin urmare, să incheie pentru a-şl putea im-plini proectele sale, o alianţă cu cel doi vecini ai Germaniei, cu Austria şi Rusia. Tot ce vedem astăzi transformat sau pentru ăntăia oară ivit in resăritul Europei, s’a transformat şi s’a urzit sub auspiciile şi prin mijloacele acestei alianţe intreite : renegarea tratatului parisian de către Rusia, la 1872, resboiul acestui stat cu turcii, ocupaţi unea Bosniei, infiinţarea Bulgariei, s’ati prelucrat mal ăntăid^in atelierul comun a celor trei cancelari. Inrîurirea Angliei a fost. in toate aceste lucruri numai de a doua mănă; autoritatea Franciei şi consimţimăntul Italiei numai nişte formalităţi.
Această intreită alianţă, atăt de puternică o dată şi ale cărei roade, monstrudse şi fatali, sunt astăzi deja inscrise, ca fapte implinite, in analele lucrărilor omenesc!,— această făimoasă intreită alianţă este astăzi cu dăaei'îr ire descompusă.
Antăiu s’a sevirşit ruptura— o ruptură violentă şi pentru vecie—intre Germania şi Rusia. Aceste două state, ca identice cu popoarele ce le locuesc, nu s’au iubit nici o dată; pentru ele, alianţa nu a esistat nici o dată. şi prin urmare nici nu s’a făcut vie o ruptură astăzi. S’au stricat insă rău, foarte rău, principele Bismark şi principele Gorciekof, cancelarii ambelor imperii şi corifeii triplei alianţe. Căuşele acestei stricări se reduc la motive personale... Fostul secretar al d-lui Bismark, dr. Busch, impăr-tăşi in cartea sa de curind publicată, notiţe din cele mai interesante, de-pre chipul glumeţ, bajocoritor şi trivial, in care cau-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	46
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA politie
— Urmare —
IV
Se d â poate prea lesne străinilor autorisaţ a de a visita închisorile şi temniţele Franciei.
Fără a vorbi de umilirea, ce simte un condamnat găsindu-se in faţa unei persoane care ’J pnvesee şi ’i analisează trăsurile şi care l’a cunoscut poate in o posiţiune mai bună, e insă de sigur greii unui om lip-dt de libertatea sa de a fi iu contact cu oamenii cari se bucură de toa o libertăţile lor şi cari se supun numai do-linţelor lor. Dacă cel puţin aceşti visitatorî ar 8> i să se poarte, să-şi ascundă bucuriele lor, să |tnpue tăcere veseliei lor şi să aibă o purtare
ROMANŢA LIBERA	.	_____ .....................
celarul Germaniei se obicinuise—şi negreşit Aceasta pretinie pare a resulta şi din se obicinuesce şi astăzi—a se esprima des- întrevederea, ce avu loc, zilele trecute, la pre colegul său din Petersburg. Principele Gastein, intre im pârâtul Austriei şi al Ger-Bismark s’a purtat faţă de principele Gor- maniei. Caracterul politic al acestei intre-ciakof cu o foarte problematică cuviinţă şi vederi este contestat ce e drept, dar in za-la Berlin... Poate acestea şi alte multe de ; iar. Odată se intălneau tot trei împăraţi, atare natură, au amărît adănc pe bătrânul de astădată s’au întâlnit numai doi şi a-
Gorciakof, l’au invoninat, cum am zice, împotriva perfidului şi mincinosului său prietin de la Berlin.
De atunci incoace relaţiunile diplomatice dintre Rusia şi Germania s au răcit cu totul. Şuvalof, diplomatul rus atăt de iubit de Bismark, a fost inlăturat de Gorciakof din serviciul diplomatic şi aplicat la Petersburg in flte servicii. Cancelarul Rusiei a trecut, mergând in străinătate, prin Berlin şi nu a făcut principelui Bismark obicinuita visită. Ziarele rusesci şi cele germane, incepănd de la cele mai netrebnice pamflete provinciale, pănă la serioasele şi prudentele org i ne guvernamentale, se insultă şi se injură cu străşnicie. Nemţii a-cusă diplomaţia rusă, că este slabă, Iară agerime şi tără prevedere Ruşii impută diplomaţiei germane, că este perfidă, mincinoasă, că a subminat planurile Rusiei, sprijini ndu-le numai din gură. Cu un cuvănt Germania şi Rusia numai tac parte,, împreună, din tripla Alianţă •, tripla Alianţă nu mai esistă.	.
Ce privesce Austria, care forma al treilea membru in tripla Alianţă,- posiţiunea ei _ faţă de Rusia e cunoscută. Căderea conte lui Andrassy şi împăcarea Nemţilor aus trieci cu una din cel mai de frunte naţionalităţi slavice ale imperiului austriac, nu. numai că nu a mai impuţina,t ura dintre, aceste două state, dar au mărit’o.	.
«Relaţninile Au-itro-Ungariei ou Rusia zice «St. Petersburgsk ja Wjedomosti», aii devenit,, de la deşertarea Turciei de către Ruşi. zilnic mai duşmănoase; ou numirea mi ni stenul ui Taafe ele iatt un caracter omeriîhtător.
Ceasta e foarte caracteristic...
' Acestea sunt transformări deja săvârşite in politica generală europeană, de cari treime să ţiie cont mai ales statele i i. din Orient...
Retragerea contelui Andrassy.
Ziarului «National Zâitung.” i se scrie din Viena:
In oercurile diplomatice de aici se desemnează din nofi oa urmaş al oonteluî Andrassy, ambasadorul austriac de aici, contele Szeosenyi.
Această versiune este vrednică de credinţă, prin ea se vor reduce la minimum temerile, ce s’ar putea nasce in străinătate din oausa re-tragerei contele Andras-sy. Contele Szecsenyi mai este aici, şi acesta e punctul principal, o per-sona gr,Ua şi va fi o garanţie, cum că bunele relaţiuni dintre Germania şi Austria vor fi măn-ţinute, in ori-e împrejurări căt de complicate.
Mar bănuitor este, pentru această schimbare, om ni se impărtăşes din isvoare bune, guvernul italian.
Reforme pentru îmbunătăţirea stăm igienice a săteanului român.
— Urmare, şi fine —
- Pentru a se putea îmbunătăţi starea ; higieni-oă a săteanului roman, trebue :
1)	A se lua mesurt urgente, ca iu viitor nici un sătean se uu’şî mai facă casa fără ferestre
‘care se pot lui, şi pe lângă casa lui să nu mai fie gropi şi animale moarte ;
2)	Cimitirele să nu se mai lase mi launtrul satului, ci să se facă afară din sat şi intocmai
Rusiei nu-i pare bine, să ştie, că Austria in-' cepe a merge pe calea egalei îndreptăţiri a popoarelor ei. Rusia ştie, că numai atunci va avea un motiv de a interveni in afacerile interne ale Austro-Ungariei, precum a intervenit in acele ale Turciei, cănd naţionalităţile nemaghiare şi negermane din ea i vor (1 apăsate, nedreptăţite, vor duce o via ţă de eloţi... De aceea le zicem şi noi Ungurilor atăt de des; «Aveţi grijă! nu des-nădăjduiţi pe romanii ardeleni, nu ’i aruncaţi in braţele Rusiei. ."
Destul, că Rusia e stricată cu Austria. Formalităţile oficiale se păstrează ce e drept şi astăzi iu toată vigoarea for de oare cănd; ele nu incetează insă decăt atunci, cănd in- ! cepe rolul puscei şi pănă. acolo nu au ajuns incă lucrurile.
Ultima rămăşiţă a triplei Alianţe, un fel de «Alianţă”, pare a mai etista sau a începe acum intre Austria şi Germania. Acelaşi ziar rusesc zice intr’alt' loc ;	*
»După ce intre Austria şi Germania sta statornicit «o prietiuie mai striusă», ambele aceste state se depărtează de la Roşia, convinse că in-• tre ele şi Rusia trebue să isbucnească, mai curând şah mat târziii, un resboifi neapărat....
după prescripţiile legei, care este dată uitării, mai ales din rausa dor nţiî de a se imormenta la biserică;
8) Să se facă o lege, ea uicî o biserică să uu se maî eonstr iască iu mijloc 1 satului ci iu marginea satului, lângă cimitir (?);
4)	Sa se îndatoreze sătenii a’şi oara gu-noiu v telor p:* ogoarele lor, spre a le ingrăşa pe dt-oparte iară pe de altp de a curaţi aeru de putoarea lor; •
5)	Să se pună in vedere fie-căruia diutre locuitorii de prin sate de a’şi faoe latrină pentru a’şi face la uu singur loc neputinţele lor ţ
6)	Să se sfătuiască pe locuitori d“ a despărţi casa de coşaru vitelor şi de latrină printr’un şir de arbori, cari să fie ca un perete, spre a putea garanta mai mlilt salub itatea caselor ;
7)	Să se înfiinţeze o bancă sătenească, căci camătă ii sărăcit pe ţerauî, eă-i dacă el s’a res-eumpăjrşt de robia prin păment, el este iu ă rob, prin capitai; că1) omul se rescmnpirn de să’ăcie numai p-in capital, pin rausa sărăciei, ţăranul eşî vinde recolta mai iuainte de a o culege de pe cămp şi tpai pe uiniiea, cu chipul acesta el uic o dată uu ’şî viude munca foi pu preţul curent, ba incă ce este şi mai mult e-gşî vinde hi ar şi sămânţa şi găina din ' bătătură ; ■
8)	Să s° înfiinţeze scoale prin toate satele şi hygiena să fie pusă in programul de învăţătură, spre a pitea cunoaşte de mici cum să-şi păstreze sănătatea lor.
9)	Să se astupe toate bălţile de prin oomune.
10)	Să se pună in fie-oare budget al comunelor, ex ojicio o sumă oare oare de bani, pen-trn medicamentele gratuite, cari să se dea la cei săraci;
11)	Să se înfiinţeze in fie-care plasă că e un medic (iară uu oăte un medic de doue plăşi, cum e p’alocurea);
12)	Sa se Înfiinţeze asemenea oăte un sub-ohi-rurg de pla ă, ca ajutor;
18) Să se .infiinţeze, cel puţin in plăşile cu reşedinţa in orăşelele mici, oăte un spital cu 5 — 10 paturi s-re a putea găsi omul sărman ajutor medical bun, ori unde şi indată ce’i trebue, şi cu îndatorirea a’l căuta medicul plăşiî;
14) Sa 8 facă o lege sanitară nouă, in care să se specifice îndatoririle şi drepturile personalului medical, punendu’l supt autoritatea directă a tatu foi iară nu a judeţului.
Acestea sunt reformele, pe care le-am crezut ea utile pentru a se putea imbunătăţi starea hygienică a poplilaţiunei rurale. Cred că toţi confraţii mei vor fi de acord in această privinţă.
Dr. A. I. Şerhescu.
f
ŞTEFAN UU LE A.
Primim din laşi soirea tristă că veteranul profe or Ştefan Miclea a încetat din vieaţă, după o muncă m obosită de 29 ani, in oămpi 1 spinos al instrucţiunei publioe.
Neuitatul defunct a lăsat un gol adănc simţit in u mă’î pe^carierea didaotioă.
Yechiti Rectore al Universităţii din laşi, iu cursul unui lung şir de auî director al observato-riuluî fisic şi profesore al catedrei de fisioă la facultatea de sciinţe din Iaşi, iar in timpul din urmă director al şcoalei de arte din aceeaşi urbe, venerabilul bărbat a indeplinit funcţiunile sale impoverate cu demnitatea şi conoienţiositatea unui adevărat magistru, unui om cu profunditate patru us de sentimentul datoriei sale, sentiment dominat iu acelaşi timp de un puc şi desiuteresat patriotism.	, .
Decedatul ’şî-a făcut studiile la şcoala Poli-tecbuioă din Viena, de unde, stabil t la anul 1851 In laşi, a iutrat ca apostol in arena instrucţiune) publice, urmăniu’şi vooaţiunea până azi in modul ce espuseserăm maî sus.*) ■ Vechii! coleg şi amic intim al fericitului Băr-nuţ. fost profesor de filosofie la facultatea de litere din Iaşi, Ştefan Miclea a profesat pănă la moarte aceleaşi principii de independenţă de' caracter şi de ard-nt patriotism, avend iu ape-laş tunp in ma unui nobil şi generos filantrop.
la oetaţean, perderea sa a lăint un adănc doliu iu nima tutulor concetăţenilor sei, cari l’au iubit şi l’au s irnat pănă la uiorment O mulţimi de manuscrise şcinţifice, menite a implini o lacună simţită in literatura noastră, aii rămas intre hârtiile răposatului, neputâu-dule tipări din oausa imensei lor cantităţi, oe a? fi reclamat sume însemnate de bani, de care reppsatu) nu dispune^
*) liecedatiţl a fost născut in comuna Feteau, din Transilvania, din părinţi ţerani.
reservată, un fel de respect, in faţa unei nenorociri ori căt de meritate ar fi ea ! Dar câte persoane nu percurg temniţa ca şi cum ar trpce prin un muscă ; se opresc înaintea arestanţiior. ca insipţea uoui tablofi renumit, li se iutăm-plă să vorbiaşeă de oeupaţiunile lor, de proiectele lor, de plăcerile ce-î asceaptă, fără a se gândi, că la douî paşi de ei ’î ascultă alţiî cu invidie. Femeile mii cu seamă nu observă cea mai mică regulă pe care .cele maî simple eon-vehînţe, dacă nu umanitatea, iert) comandă. Nn inţ leg locul şi nu sciu să se poa’ te.
De la sosirea lor a Toulon, Victor Maziliei' şi Cora, ?e pus ra sa caute o auţorisaţie de a visita arsenalul Şi cele 1 uite părţi ale sale. adică închisoarea, care face parte diu el. Stăpânul hotelului la care trăsese, le arătă cum poate să o dobândească şi peste puţin o avură.
In o dimineaţă către un-spre-<)ece ore, după
e trecură prin maî multe curţi ale ursenalu-uî, ei se pnsentară la comisarul mchisorei, are însărcina pe un păzit r de a-î eonduee iu isita lor.
— Putea-voin vedea tot? întrebă Victor Ma-ilier De conducătorul şefi.
—	O să vedeţi, domnu'e, ’i zise acesta, una din principalele săli, spitalul, mai multe ateiie-rurî un<fo lu r az& arestaţi, locul unde ’şî vfind lucruri e fabr eaţe de ei, dar publicul fără o au-torisaţie particulară nu poate intra in unele săli.
—	Şi care?
—	Acelea unde sunt iucbişî oăţî-va oameni pesieu oşî, de cari noi nu putem, răspunde.
—	Să nu mergem la dânşii, zise Victor Maz lier fiţele noastre nu le-ar p tea plăcea.
începură visita lor însoţiţi de conducătorul lor care le esplioa totul. Gora abia ’1 asculta; ea doreu să vufo pe George de Hamei, el singur o interesa.	.
E i nu indră-uia insa să -l inirebe direct, căci dacă temniţele se deschid străinilor, ele supt cu totul închise aoelpr pe supt conduşi de un alt sentiment, de căt ouriositatea, Fugirile sunt prea dese la Toulon spre a nu lua toate pre-eauţiunile contra lor.
Cu toate acestea, cu puţină dibăcie, ea isbuti să-l întrebe, fără a descepta bănuiala sa.
,— Aveţi vie-p celebritate acum in inebisoare, întrebă ea?
—	Nu aşa lucru mare, respuuse el. Tot -ce
era maî important, a plecat de curând la Cayenua.
—	Ah! ’mi pare reti, zise ea, aşi fi vrut să văd t’uţa a eător-va din eroii voştni. Citeso adesea gazetele tribunalelor şi credeam să văd pe căţî-va din cei ce ’i-arn văzut prin coloanele sale,
—	Poate că maî sunt unii, dacă d-ua ar bine-voi să ’mi-î arate.
—	D-ta nu le sciî numele?
.	— Câte o dată numai. Arestaţii ati nurnew
pe hainele lor, cănd voim să-î strigăm ne uităm la haine. Pe alţii ’î soim şi dnpe crinie. Vedeţi pe omul cefo mic ce trece pe oolo ?
—	E abia de patru picioare, zise Cora.
—	Ah ! P-zeul meii! zise Viotor Mazilie? fo* nălţăndu-se, spre a se pă?ea maî inalt, ce crimă popte oine-vp fpee cănd p aşa de mic? O h°ţia cel mult.
—	E pn omorător, zise păzitorul cu mândrie.
—	Ei bme! victima lui a avut mare dorinţa să se omoare. De sigur că s’a plecat ca să o lovească. Pe cine a omorât?
—	Pe douî copii mici. Pe oănd soţiî săi ’ţ0'" deati pe mamă şi pe tată, el fusese însărcinat să facă pe copii să taeă: el a găsit, că cel maî
www.dacoromanica.ro
**-
f-
Ai fi un act de justiţie a se trece cu vederea lipsa celui d;n urmă au d© servicifi, şi a se acorda fam'lieî sâle, o văduvă ou două copile minore, pensiunea corespunzătoare serviciului de 30 ani, din care defun tuluî abil ’T maî lipsea un singur an. Aceasta cu atât mai ales,. că văduva defunctului, d-na V^onioa Miclea, se bucură de cea maî iualtă reputaţiune, ca poeta romana; ilustrând, de maî mulţi ani de zile, paginele celuî maî imp irtmt ziar lit rar «Convorbirile Literare» din Iişî. ou gingaş le sale producţiunî literare, pline de talent şi de originalitate.
Trimetem familieî defunctului '■entimentele noastre de condolenţă, şt depunem p1 mormântul eminentului profesate o laorăniă de respect şi neuitare !...	(Presa,)
ARENA ZIARELOR
«Românul», in prima parte a revistei, ocupăndu-se de' starea învăţământului rural, după ce observă un oare-care progres rea-lisat in anii din urmi),, constată p greşală, care anihilează sau cel puţin intărziazâ propăşirea instrucţiunii. Această greşală stă —-zice «Românul» — m modul defectuos al distribuirii şcolilor prin comune. Ast-fel, unele comune, cari aveafi o scoală mixtă, att astăzi cate doue. despărţindu-se cea de băeţi de cea de fete, pe cănd prin alte comune nu există nici una. Şi ce este mai grav, adaogă numitul ziar. sunt cătune din unele comune rurale, cari au căte doue scoli, pe cănd alte cătune din aceeaşi comună, dară depărtate şi despărţite de rîuri şi dealuri, n’afi de loc şcoală.
Atragend atenţiunea, d-lul ministru aţ instrucţiunii publice asupra acestei cestiunl, conchide ;
Nioi un m’jloc ţiu este maî bun pentru res-pămlirea cultura, de căt aoela de a distribui şcoalele prin sate, ast fel in căt acelea earî aii două şcoale, să remăe numaî ou una, iar învăţătorul de la a doua să fie strămutat irtr'o comună care n’are incă şcoală,
In a două parte a revistei sale, «Romanul” âş! implinesce datoria de a înfăţişa publicului pe amicul şi vechiul său colaborator, d. Simion Mihălescu, ca tipuţ onoa-rei şi al patriotismului. Me aşteptam la aceasta; deci uu ne mirăm. Justiţia, a zis «Că uu e caz-a se pune in mişcare acţiu-«nea publică. * Ne inclinăm dinaintea justiţiei omeneai, ţinând seamă dp raţiunea de stat.
*** Dorinţele «Românului” de orgaui-sare a Dobrogiel inspiră multă neincreedra celor de la «Timpul”. De ce? nici ei nn ştih ; dar, du pe tristele urmări ce au avut mai tot d’auna sentimentele de milă ce apucă pe d. C. A. Rosetti. ei bănuesc, că şi de astă dată lucrul nu poate fi curat, şi se tem ca uu cum va acele sentimente să pornească din vr un «interes de gaşcă”.
Această temere, pauţă a o intemeia organul conservator pe antecediute, făcând portretul d-lui C. A. Rosetti şi al prietenilor sâi potitici, spre a arăta cine sunt şi ce sunt in stare să facă.
Lăsând celor in drept sarcina de a a-
bun mijloc era sa-i închidă in o lada şi să se aşeze d’asupra pe oapac. Cănd ’Lafi ridicat, copii numaî ţipaţi; murise. Soţii săî chiar s’ati lepădat de el, zicând că făcuse o crimă nefolositoare şi pe care eî nu ’î-o ordonase.
—	Murdară fiinţă, zise junele Mazilier, ui-ţăndu-se ou binoolul la el.
—	Aceste crime nu mă interesează mult, zise Cora, eu ca femee, mă ooup maî mult. de procesele unde gelosia e in joc. Cum se nuţnia, zise ea, adresăndu-se luî Victor Mazilier, acel tăner condamnat, acum douî safi treî anî, pentru că a încercat sa omoare pe amanta sa ? Sciî scumpul mefi, că tu ’ţnî eiţeaî procesul.
— Da, da ’mţ aţîuo aminte, dar nu 'mî aduc aminte numele. Staî, zise el, prefăcăndw-se case găndesce, Nu e acesta ? Nu., confund cu altul. A ! asta data, da... el e : George de Hamei.
—	Aşa e, zise Cora. ’L cunoscî ? intrebâ Cura.
—	George de Hamei, ziceţi d-nă, nu, doamnă, nu,... Sunt treî anî, ziceţi ?
Da, duoi ani şi jumătate până la treî anî nu e aşa Victor ?
Tocmaî, soumpa mea, tocmai. Memoria nu te inşelă.
KOMANIA LIBKRa ‘
precia dacă, icoaua zugrăvită de «Timpul* este esactă saă nu, să vedem cari sunt vederile sale in privinţa regulăriî proprietăţi! din Dobrogea :
Admitem, zice el, ca pentru cuvinte de ordine 'publică, furcii şi Tâ'ariî să nu poată vinde ori şi cui pământurile lor, dar nu admitem teoria (esprimxtă de «Romăuul») eă acele pământuri sunt ale Statului. Nomiusl da, in realitate nu.
Cel maî bun lucru, dupe «Timpul", ar fi ca propietatea să se lase stătu quo, de oare ce nu există nic! un conflict. Nici nevoe de colonisare nu vede densul.
Cănd ioouitoriî se vor iniuulţi şi nămlitul le ar deveni strâmt, proprietatea rurală fiosă, încetarea păşunelor comune vor veni de la sine şi in mod fatal,
*** .Trecem repede peste „Presă”, căci polemizează cu «Steaua României", in privinţa atacurilor, ce acest din urmă orgtn indreptează contra guvernului şi in deosebi conţi a d-lut Boerescu.
*"'* Căt pentru „ Binele public”, el se ocupă de Gestiunea gir de! civice, despre care ă. mal vorbit altă dată, aratând serviciile insemuate ce e menită să aducă statuia! această instituţiuue, pe care ănsă nu le poate aduce, din causa proaste! organisărl ce i s’a dat.	••	•	;
Semnalând atunci defectele lege! actuale şi aretănd refoimele ce ar trebui aduse, .un comunicat din partea .guvernului veni uein-tărziat, spre a dovedi că celq spuse de «Binele publica?, nu sunt eaacte.	’
Dp-aci gâlceava gata şi patru coloane la disposiţia redactorilor numitului ziar, spre a. respunde, paragraf cu paragraf, ţa tqate des-minţii ile comunicatului.
In zadar a |e maî înşira şi. noi.
_l_NSERTIUNI.şi RECLAME
Domuul redactor al ziarului «Rom mia liberă» este rugit a publica epiş'oJa de jos a criminalului Ştefan Feriphidi, cu care a proiectat uciderea, ţţvvi, cercată şi ueisbutită, prin tortu-rele ce am suportat dt la bauda sa diu Mus cel, de slugele sa'e ric. omucizî, torturaţarî, a-ousaţî şi condamnaţî defin tiv ,
1876, August 9,	Tom , Gonţesm.
Locuitorilor, Racoviceuî, Toma Gonţescu tre-bue tratat ca uu tâlhar, vă urez curagiu, să nu vă lăsaţî de frică ete,
Ştefan Ferichidi.
VARIETĂŢI
Un cartofor ingenios. Un tăner foarte elegant sosesce intr’nna din dimineţile luneî trecute la o baie diu Franoia- Cănd se coboară din cupeu, ăl întâmpină douî jendarmî, cari ăl iu vita cu multă curtenie, să-î insoţiaseă pană la poliţie.
Ajuns acolo, elegantul tăner este primit de către prefect, cu aceste vorbe: «Emî sunteţî semnalat din Paris ca uu oarţofor inşelăior. Nu vreafi să vă interzic cercetarea casinelor, dar vă declar, că vă voiţi suprareghia şi vă voî da a-
’— E condamnat pe viaţă ? intrebâ păzitorul.
—	Nu, respunse Mazilier. ’L-afi condamnat numaî pe cinci gnî.
~ Cinci anî, zise cu desoreţ păzitori 1, Aci nu se dă atenţiune la aceşti oameni, sunt miel criminalî aceştia.
Nn trebuia lăsată convorbirea o dată inee-pută ; Cora continua
—	Credeam că ax observat pe omul de oare vorbim ; nu cred că sunt mulţi aci de clasa Iul Era un tânăr prea elegant, zioea gazeta tribu-oalelor.
—	Staţî, zise păzitorul. Era de vre o treî-zecî de anî ?
—	Da, aşa ziceaţi ziarele. Maî spuneaţi, că era mare şi puternic. 1
—	Aşa e, aşa e. Acum ’mî aduc aminte. Zefi
’1 cunosc; adesea ăl conduceam in port să lucreze Duceam lanţul in care era, şi el e numărul 2007. Ah ! dacă n’aşi avea alaoe de căt cu oameni ca el E un miel d-nă, un adevărat miel.	■
—	Un mei, zise Cora, care trage căte o dată cu revolverul in oameni, dacă ’mî aduc aminte Atuncî, continua ea, păzitorii săî sunt mulţumiţi de el şi soţii săi oe cred de el.
fara de aicî in momentul, cănd veţî atinge o carte de joc.»
Tănern 1 se meliuâ şi plecă. Dupe 14 zile se intaţişâ din nott la poliţie, acum de bună voie. şi zise prefectului.
«Vifi să vă zic rămas b u, şi fac aceasta ou o plăcere cu atăt maî mare, cu căt me duc ou un câştig curat de 20,000 fr... »
Poliţaiul încremeni. .	3	-	•
»E8 insnmî, continuă tăuărul oartolor, nu am atins nici o carte de joc, dar am jucat pe cărţile soim.lor unî camarazi...,»-	•	■
MOMENTE DE DISTRACŢIE. '
IVeî drepturi domină in căsători" :
Nevasta şi bărbatul, unul contra altuia, e-sercită dreptul resboiului;
Nev>8ta cu prieteuiî de casă dreptul privat;
Bărbatul cu întregul popor fennjesc generalul drept al ginţ lor,
v
* * *
Ce însemnează a fi politicos ca un m-amţ ?
Nemţii sunt grosolani in vo bire; politieoş' şi modeşti insă in s iriere:
Eî şerifi «efi» şi «noî» cu litere iniţiale mici; «Bofi» şi «Miigar» ou lit-re mari.... .	.
Serviciul telegrafic al .României Libere*
<îe la 23 Augost — 9 ore dim .	.
Londra, 22 August. — «Times» publioa o scrisoare a d-luî Calimaki C.targiu, agent diplomatic al României la Pdris, prin care se desmiut sgomotele abmrde. nuse iu circulaţie, ;is <pr* pretinselor, persecuţiuu! es rcitate cont a. Israeliţilor «ari locue o. in România.
Scrisoarea zic§ că, daca s’afi. luat măsuri recente poliţieneşti, ele uu s’afi luate de căt nn-tnaî peut 'u reprimarea vagabondagiuluî.
Athena, 22 August. CiAolieli.il Veltinos e UDm.t ministru de resbevit, in locul, generalii.uî Gnvas. ••
Garda naţională, oare o formată.diu oameni de la 30 la 40 de de anî, s’a convocat.
Viena, 22 August. — «Fremdenblatt» ' asigură, din sorginte autentică, că noutatea asupra începerii • marşului contra Novibaz irului e lipsită de brî-oe fundament. ' '	'	•
Probabil, oă mişcările fxoute, iu zilele acestea, de trupele ca ! formează cordonul in giurul districtelor neocupate, afi putut da naştere a-ceştuî sgomot.
Constantinopol, 22 August - Noutatea convocării gardeî naţionale grece a produs aci o impresiune foarte urxtă.
Poarta vede in aceasta continuarea sistemului intri buinţat de guvernul din Athena, pentru a esercita o presiune asupra cbmisiuneî însărcinate cu regularea ceştiuneî graniţplor.
Azî, Savfet- paşa a făcut o comunicare, in acest sens, ministrului plenipotenţiar al Greciei la Constantinopol.
In urma dojenilor adresate de Poartă guvernatorului general al Rumelieî, asupra abusu-rilor ce s’aîl comis ou ooasiunea drapelului bulgar, AleVo-paşa a dat sultanului, prin telegramă, asiguranţa, ca drap Iul bulgar nu va maî fi scos.
Bordeaux, 22 August. — Regele Spaniei a sosit la Arcachon,	•
i	(Havas;
—	A! eî ’I afi supărat la incepnt.
—	Adevărat?
—	Da, fiind oă nu vorbesee de loc, fî'nd-că trăesoe isolat, ’l acusafii ă’î spion ază, de aceea T supărafi prin toate mijloacele pos.bile.
—	Şi voî nu puteaţi impedeea aceasta ? intre bâ Victor;
—	Ne e imposib'l domnule, fle-rare din noî
are maî mult de două-zecî de oameni să păzească.
—	Şi continuat’afi să ’l supere ?
—	Oh ! nu d-nă. fiind-că e mai educat de căt toţî acei oameni, le afi pufnt face o mulţime de servicii: să le facă petiţii, să le scrie scrisori; asemenea...
—	Si de aceea, se bucură de stimă in temniţă zise Cora, bravo..şi o să putem vedea pe acest onest pnş ăriaş ?
—	Se poate să ’l intălnim in partea unde se oonstruesc navele. ■
—	Aid m să- vedem şi unde se constrneso navele, zise ea.
(Va urma). j
www.dacoromanica.ro
BIRLIOGRAFIE
Carte di’aeti.ă «p-o^ată de Miirsternl I sbn fnniî publice. p-nt'U CI sa I şi a II primară
Lccliiini de f rilmelica
de Ştefan C M’chailescu
absolvent al făcu tâţiî de ştiinţe din Bncureşti, pruf de fisică etc.
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iii şi ll-lea Pieţul 50 b ml.
Colecţiunea pe luna Iulifi 1879 a
JURNALULUI PENTRU TOŢI
Broşată, se află de văuzare la Tipografia Naţională, strada Academiei Nc. 24, pe preţ de 2 leî.
Avis dd. Institutori şi Institutoare,
A eşit de sub presă caetele No. 1 şi 2 diu
Noua metodă de scriere
pentru usul şcoalelor primare şi sa află de văn4are numaî la librăria fraţii loauiţiu cu preţ de 20 bani. Cele l’alte numere pănâ la opt vor apare in curând. Se pot adresa cereri şi li editoare strada Michaifi V.idă No. 70.
Grigore M. Jipescu
:	LICENJIAT IN DRLPT
fost cap de servicifi iu m nisterul de finauţe, imbrăţişind procesiunea de advocat, anunţă aceasta spre generală cunoştinţa.
Locuinţa sa este in Pastigifi, scara No. 11, spre teatiu *aţ ouai.	*
ti;atuul le vaka„dacia-(
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
IN TOATE SERILE REPRESENTAŢII
Astăzi Sâmbătă, 11 August, 1819.
||gy PRLHUL DEBUT	,
AL CELEBRULUI INSTRUMENT .LIST ARAB
TOM LUCETT1
»î«-*!hkkhh:«i«
in timp urat in theatrul de iarnă oare este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea maî frumoasă grădină din Bucuresci
arangiată din noii pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
!_LL-L -"" -J-iil. .JLLJL. "'-—L -1 .J .■.IBg’gSSggaMM"».. .. J. .gggCTgg.
•	CURSUL BUCURESCI
MARE CASA EE SCHIMB
LA
„Bursa Bucuresci“
I. II. FERMO&F-ţii BRiMAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de II August 1879
OBLIGAŢIUNI '
10% Oblig, rurale.............. . -
»	»	eşite la sorţi.	.	.	.
8%	, domeniale ......
»	,	eşte la sorţi	.	.	.
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî . 7% Serisurî funciare rurale f. C. . . 7°/0	,	, urbane f. C. .	.
8% Impr. Municipal. ,	....
» ca pr. Buc. (bil. aO 1.) . .
Renta Română ...	.............
Acţiuni «Dacia»............. ...
» «Romania» . . . . . . .
Cupoane rurale exigibile.................
»	domeniale ......
,	scrisuri	....................
Argint contra aur .......................
Bilete hypotecare contra aur. . . , .
Rubla hârtie.	.........................
Florinul.................................
Lose Ottomane
OORSDL DIN VIENA 22 August
Napoleonul...............................
Ducatul.................................
Lose Otomane............................
Rubla Hârtie ............................
ora 12
Cump.	Vâna.
l03Vg	103%
98	98V2
104	104:Vft
99%	arg.
195	187
99	99%
93%	94
lo2%	118%
27	28
74%	75V,
190	200
72	76
1	arg.
V,	—
%	aur
1V«	1
„ %	%
2 64	2 65
2 17	2 18
42 —	45 —
22 Au?	21 Aug
11 27%	9 29
5 60	•> 51
9 8"	20
121 60	1-0
CURSUL DIN BERLIN
22 August
Obli. căile ferate române „	■	,
Acţiunile »	..............
Priorităţi »	» .
Oppenheim ........
Ruble hârtie. .	...........
Stern..........................
Lose Otomane....................
CURSUL DIN PARIS 22 August
Renta Română...................
Lose Otomane .......
SCHIMBUL 11 August Paris (8 Iun')
» la vedere..................
Londra (3 luni) ...............
» la vedere. ...	.	,
Berlin (3 lu I)................
» la vedere. ........
Viena la vedere................
Adresa pentru telegrame,
8J M 07 '0 107 7212 45
06 10 s7 75 97 75
lu7 25 212
36
35 80
74 50 46 75
74
41 25
99 95 99 95 25 10 25 28s 122 4 123 2 17
FarMo Banzal.
ROMANI A LIBERA

^gft
DE
S-RAP
Gust
Ui
escellent
FORTIFl ANT, DIGESTIF, TONIC.
RECONStlTUANT.

ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginhs elor «i preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possedâ pe t<Ste, fara insft a avea inconvenientele lor.
Prescris in oboselile STOMACHULU1, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENŢE.
ca exig» acdtfămana pe toie sticlele.)	MARTEL, 18, botilevard Montmartre, Paris, şi in to’te pharmaciele.
Deporit in Bucur «soi la D-nii Ovessa, droguist şi Risâtirfer, farmacist.
De vânzare
No. 24, compuse din mal multe camere cu dependinţele lor
Doritorii s“ ror adresa la pro-pietar, care locuesce chiar intr’ăn-sele.
Dr. LUPUS
■’a mutat in Calea Rahovel No. 58
I(Craioreî).
Balsamul de Mesteakăn
l>-raluIPB. LE NOU El.
Dr. Jiinger se eapninit in cursul sân asupra mijloacelor jjrin care se poate înfrumuseţa şi cultiva fisionomia, astfel :
*Un ten frumos al feţei este cea curată espresiune a omuluî fisic intern şi dacă pe lângă acesta se maî adaogă şi un colorat plin de viaţă atunci lustrul s’a.maî mărit, mal ale* când « vorba de luciul frumuseţeî femenine — Balsumnl de mesteacăn, cupii cum am putut observa din o lungă esperiinţă, este nn mijloc dat de Însăşi natură, pentru înfrumuseţarea peleî, fapt care se replică din elementele cele fine aromatice şi eterice-nleioase ce cuprinde el. Sueul vegetel carat, se absoarbe de porii peleî tocmai ca şi glaceria, ş1 pune vasile capilare in o activitate mare graţie căreia din aer se absoarbe elementul* dătător de viaţă, d’unde, indepârtlindu-se ne curăţenile, pelea căştigă un colorit frumos. Dintre toate mijloacele aşa numite pentru Înfrumuseţare, căte ’mi suut cunoscute mie, nici una n’are proprietăţi aşa de recomndabile ca babanul de mesteacăn. Aceasta e judecata mea, ce am câştigat’o după o lungă esperienţă; propun decisă se folosiaseâ cine-va des d« oa, şi cuvintele mele Ie vor adeveri
Pentru venzare in detail in Bucureştii la d-niî Carol Gersabek succesor de J. Ovessa, Martinosiciti; fii. Ghiţă Pencu, G. Rietz, George Martinotiicn.
Paul Coiffeur, lângă Pasagiul roman, N. Niculescu, 1. N. Ardeleanuţi in farmadele D-lor Ziirner, Thoiss, dura, Dîmbovist, Nîeresker, Witting, Sehmettau.—In Galaţi : la Pharmacia St. George a dhii Marina Cur-tovicî jit la Pharmacia domnească a d-lui Basil Curtovecî.—ln Craiova ; la d-niî F. Pohl, farmacist. — In Turn* Măgurele la d. Aug. Heberling. — In Slatina : A. Pfintner Pharmacist — In Giurgiu: M. Binder Pharmacist. — In Ploeşti: S. Sehmettau şi G. Sigmiind Pharmaciştâ.— In Buzeil . Weber Pharmacist—In Brăila : G. Kaufmes, şi in Focşani : M. F. Bemer.	11
Psrsduel» cari cunosc Pilulele purgative de DoctoruluiDEHAUT, nu «sita d* ase purga d* indata ce simt necessitatea. N’au a se tenie neet de desgust, neci deobosâla,"pentru ca, contrariu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decât atunci când este luat cu alimente bane si eu băuturi inuritdre, precumvmu, cafea,ceai,Fie sare alege pentru a se purga ora şi mancat ea care ii convin mai bine, dup» occupatiunile selle. Obosfela piirgatiunsi fiind cu totul anulata prin effectul bunei ahmentatiuni întrebuinţate, lesnt se decide cineva a reîncepe ori de cate ori este neceesariu.
Cub» de 5 fr. yt de 2 fr. 50 c., la Pari» la Doctorul DKHAtTf, Şi m J6te pbarmaciele. A exige eu fte care cutia cărticică de 72 papnte eonltnend instrucţiuni tn tdte timbele. a cere MtmuUul Doctorului bIBACT, «olum de 468 pagina in limba france**
s —
, ao
. ca «
•—1 T3 ca ce
2 - -*- ° Jri.
CU P T3
o _ . = >« -2 £ >5 -s f»
^ -2 rl -s
u «a a
Q .2 g’S-
X
>c8 Ep?
DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al Institutului Francieî.
Numsrdsele studii făcute de învăţaţii cel mal distins! a epoca! ndstre, au demonstrat ci preparaţiunile de fer a Dr. Rabuteau suni superidre tutulor celor-aJte ferugindse pentru tratamentul bălelor urmitdre: Chlorosă, Anemie, Palorea feţei, Perdert Slăbiciunea Copiilor şi t<5te bălele ofensate prin sărăcia Sângelui.
DRAGEELE D-rulul RABUTEAU : Nu înegresc dinţii şi sunt mistuite de atomachurile cele maî slabe fără a produce constipaţiuni : A se lua 2 dragele, una diininâta şi alta sera în timpul mâncare!..
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU ! Recomandat persdnblor a căror funcţiuni digestive au trebuinţă de a fl restabilită sau stimulate. Ase Iun câte un păhăruţ de rachiu diminâţa şi sdra înaintea mancăreî.....
SIROPUL D-rulul RABUTEAU : Destinat in special copiilor...
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este fdrte economic, ele nu dau loc de cât la ui cheltuială neînsemnată pe fiecare $!.
A se feri de contra-faceri şi pe flaodnelo de fer a D-ruluî Rabuteau, a se csre ca garanţia, marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Iul CLIN fi C-aia »i MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA HA CINE.
Deposit in Bneuresci la D-nii Ovessa. O. Gersabek, droguist, şi la D-uul Risdofer, farmacist.
s0e arendat moşia Bărbolesci
tiiu judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, iu mtiudere de 2000 pogoane, arabile şt de făneţe. Doritorii se pot a~ dresa la d-na proprietară Clisa Teodor, iar in llucureştl la d. Vasile P. Rădulescu, strada Teilor No. 22.
GELLfi Fraţi Inventări, 35, strada fl'Argnut, 35, PARIS
Expositiunea 1878.—Medalia de Aur
NIGRITINA VEGETALA
Imtlutâ piatra pâr si Barba Paris 1878
A.o6sla Tiactora eate, IRra induiela, cc& mai tuna, cea mai ticura si singura' inoffeasivt.
NEGRU, OACHEŞ, CASTANIU Modaliîtk A»r
Deposit la principali parfumori si coifori,

Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DB
Doamna 8. A. AliLFA
Reuşeşte in tot-dVnna a reda pârului alb, culoarea juneţe! sale, ’i comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lncindă. Efectul este sigur şi perfect, £as« să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o topsea ci O preparat vâ e cerul proprietate naţoraifi ş; ;nf»>l fiii este de a intărî perul. Superioritatea şi Lunâtetea r<gene •	•	ratninluî snnt reeuno'sonte in lumea i'treagi
StT Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chirtie rosf Deposit principal 114 şi 116 Calea Suuihampton Londra. (Knglitero)
l en/ţareu cu ridicata la Domnit \Appct tţ‘ Cnic in Ducnreţit
Venţtarea tn detail in Bncuresci la D-nii Paul Frodel, N, flicoltscu, Moisescu, I. N.ArdeUanu, F. GAnthher, Brăila G. Hepites, Craotva B.
Georgevicî
KS
I*KKFECŢIti\E I
REGENERATORUL UNIVERSAL AL I ERULUI
DE
647 Doamna 8. A. ALLEN	0o
IN MARE QUANT1TATE LA
rpAdUi <G®Qlfti(gQJ)in ş5
Furnisonî A. S. R. Doauineî Calea Victorie) No. 37 lângă Pasagiul Român.
Doctorul Grecescu, medic la spita’ul decopiî
Strada Diaconeselor (cui tca spitalului.
OousultsţiT piartioulare iu toate zilele, după cutie im. “$St
-ivrTP,T^s~cni.
PE LINIILE
BDCURESCIBABBOSIROMÂN, BUCDRESCHEBCIOROVA.........BABBO SIGALAŢI ŞI TECUCIPBRRLAD
Bucurewci-Barboşi-Roman
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Bucur	
	BUCURESCI Rest p.
10	Chitila
18	Buftea
31	Perişu
40	Crivina
60	Ploesci Rest.
71	Valea «Călugărească.
77	Albeşti
94	Mizil Restaur.
113	Ulmeni
118	Monf,eoru
129	Buz*(fi Rest.
149	Ciliîjia
169	Favirei
190	Js/jca Restaur.
207	Muftiu
229	Brăila Resta.
249	Bărboşi Rest. p®8^.
262	Serbeşti
279	Preval
288	Hanu Qonachi
802	Iveşti
820	T ecuoi Rest. p^c
339	Mărăşeşti
354	Pufeşti
365	Adjud Restaumut
379	Sascut
395	Racacjune
412	Valea Seacă
423	Bacău Rest. p®®^.
4-14	Galbeni
467	ROMAN Res. Sos.
Aretarea trenurilor
Tr acc,
Ore M-
Tren de pers.
Ore M. Ore M.
Ore
seara 9 00
9 14 9 Z5
9 54
10 19 10 29 10 44 10 53 a 19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28 2 68 3 13
4 61 6 OI 6 34
dim.
7 20* 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 80 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 84
1 09
1	43
2	21
2	65 8 IO
3	45 p. m.
T mixt
11
9 00 dim
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	16 11 40 12 20 12 46
1 10
1	84
a îs
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25 p. na.
dim 7 05 7 50 dim.
BarLoşî-Gal a ţ I
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Pb to. Rest. Piue
Tr acc.	Tren de pers.	
601	603	605
OreM-	Ore M.lOre M.	
noap. 3	30 4	05 £oap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Kilom de la RomaD
Roman-Bărboşi-Bucur esci
STAŢIUNI
Trace.
Aretarea trenurilor
Tren de pers
2
Ore St.
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p£c.
Valea Seacă
R&căciunq
Sascut
Adj ud	Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Reei.
Iveşti
Hanu Uouachi
Praval
Sârbeşti
Bărboşi Rest. ^“c
Brăila Rest.
Muftiu Janca Faurei Ci libia
23 44
55 78 89 103 114 128
147
165
179 169 206
218
239
261 278 298
319
389
360
354 374
890
396
408
427 437 460
457 I Chitii»
467 BUCURESCi Rest. S,
Restaur.
Bazau Re*t-
Sos.
Plec.
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească
Pioasei Rest. ^
Crivina Perişu Buftea
T mixt
Ore M.
8
OreM
seara
8 80
9 26 9 31
10 2»
10	52
n 3i
11	66
12 05
i	36	dim.	
i	51	12	50
	23	1	26
2	31	1	40
		2	18
3	25	2	54
		8	28
		4	08
4	41	4	35
4	49	5	00
		5	21
		5	31
6	87	6	18
&	69	6	46
6	08	6	56
6	22	7	16
6	32	7	40
6	57	6	H
		8	82
i	26	8	5"
7	38	9	15
7	50	9	80
săra		seara	
JL2
Ore»
p m.	
12	10
u	46
1	17
1	27
1	46
2	25
2	53
3	22
3	41
4	16
4	4B
6	10
6	43
6	07
6	25
6	54
7	15
seara	
seara
7	86
8	20
G a 1 a 11 - B a r b o ş i
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Reet. Plec. Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac 602
Tren de pers.
Ore M
Ore M.
3p m. 12 06 12 40
p. m.
604
606
mm.
7	26
8	00 dim.
Ore M.
dim.
8	25
9	00 dim
Kilom. de la Bucur.
T~'
10
34
37
49
70
87
101
IO8
130
146
166
16®
189
206
319
235
242
261
261
269
278
286
299
310
326
335
345
364
382
Bncuresci-Vârcioro va
—i-—.—
■ )t:.
S T A Ţ (UNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
Trenuri mixte
17
19
Ore M. Qre M. Ore M Ore M.
21
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergaui
Titu Restaur. Găeşti Leordeoi Goleşti
Piteşti B«at.
Coateşti Stolnici ,
Corbu t Potcbva
Slatina Rsst,
Peatra
Balş
Peteştî
C&rcea
Craiova Rest. ^
Isalniţa
Coţofeni
Răcari
Filiaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnoa
Prunişor
Palota
T. Sovorin R. VARCIOROVA Sos
dim
8 10
8	34
8 58
9	18 9 46
10 86
10	50
11	48
11	57
.ir 48
12	49' I 18 1 40
2 30
2 40
3 89
5 10 5 40
5	60
6	16 săra
». m 1 26
1	62
2	19 2 45 8 24
12 50' 17 81 01 47 23 : 52 8 18 9 00 9 20 10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
ndpte
m.
a
33
01
45
8 »8 9 11 9 40 9 56 săra
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15 $ 42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	16
11	40
12	15 p. m.
Tecuci u-Bârlad,
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16
29
86
51
TECUCiU Restaur. Plec.
BerhecI G Indigeni Tutova
BtRLAD Restaur. Soi.
ăftiarş*«L fiuojrtfi* Gtsfsn hUowu, Star. L'»»«an’ No, 11. - Corn. 76*1
Arătarea trenurilor	
	Trenări mixte
	13 15
	Ore M. Ore Ai.
	dim.i p. m. 5 20 6 86 5	53 6 11 6	211 6 48 6	38 7 06 7	06 7 80 dim. seara
Vârci orova- Biicurescî
Kilom. de la Vârci.
S T A Ţ I U'N I
.18
87 47 57 72
88 96
102
118
121
181
140
147
168
176
198
214
226
236
252
274
281
295
812
338
3^5
356
372
382
VARCIOROVA Plec.
T.-Soverin R. ^?8
Ple t.
Palota
Prunişor
Ţimnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcari
Coţofeni
Işaloiţa
Craiova Rest. p°ţ
Cârcea
Peleşti
Sos.
Plec.
Peatra
Slatina Rest.
Potcdva Corbu Stolnici Costeşti
Pitoşti R ■st.
Goleşti Leordei i Găeşti
Titu Restaur, Ghergrni Ciocăreşti Chitii
BUCURESCI R, Sos
Sos.
plec.
Arătarea tronurilor
Tr ac.
18
O re M; Ore M.
Treburi mixte
20
Ore'».
,22
Ore M
a. m.
11 00
H 25 H 30 12 O1'
f 38
2 21 2 31
3	18 S 40
4	05 4 11
4	57
5	li
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	84
2	12 8 10
3	39
4	0!
4	42
5	CO p. .n
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38'
9	10
9	26 9 49
10 06
10	26 nopte
dim 5 41
8	48
9	15 9 St?
«;m
BârladvTecuciu
Kilom, de la B&rlad
STAŢIUNI
16
22
85
51
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
BerhecI
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea tronurilor
	Trenuri mixfJ	
	14	16
	Ore M.	Ore M-
	dim. 9 00 9	84 9	57 10	26 10	55 a. m.	seara 9 45 10 16 10	36 11	3. 11 0<f n6pte
www.dacoromanica.ro
ANUL 111.—No. 666
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI 14 AUGUST '879
ROMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
lu Capitală : i an 30 leî, 0 luni' 15 lei, 3 luuî 8 let.
Iu Districte: I an 36 leî, 6 luut 18 leî, 3 luni 10 leî. la Strei năUte: ! an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 lunî 12 leî. I
Director: D AUG. LAURIAN.
S T!R 1 TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Pesta, 21 August.— Contele Karolyi, amba-basadorul Austro-Ungariei la Londra, a declarat, cum vesesce «Ellenor», oă el nu va putea primi postul de ministru de esterne a imperiului austriac.
Atena, 21 August. — Un decret al regelui cheamă sub arme 8000 de oameni, din al treilea contingent de miliţieni. Regele şi-a amânat călătoria sa in Occident.
Viena, 21 August. — Retragerea contelut An-drassy. Situaţiunea e neschimbată : Contele An-drassy nu s’a cletinat nici un moment din ho-tărîrea sa de a se retrage. Retragerea sa nu are a face nimic cu aU cerea Novi-BazaruluT, care se va deslega după planurile sale.
Berlin, 21 August — Mare agitare a provocat aici imprejurarea, că acum şi ziarul «Die Post,, primul oficios al guvernului german, a in-ceput să ia parte la resboiul ziaristic ruso-ger-mai*. Iu numărul de azi, el scrie intre altele ; ♦Nu putem, a nu constata astăzi, că aţîţările cari se urmăresc in Rusia contra Germaniei deiivă din-tr’o parte influentă şi a«tăzî se continuă cu un zel indoit. Noî privim cu o incordare febrilă la silinţele ce ăşî dă presa rusă, de a rostogoli asupra Germaniei toată ura ce colcăie in inima poporului rus. A pune o pedecă acestei uneltiri nu putem; respunderea pentru isbănda eî nu o purtăm; trebue să aşteptăm prin urmare curgerea lucrurilor. Ne iutrebăm insă, dacă intr’ade-ver mania unui om de stat (a lui Gorciaeofl), pentrucă nu a isbutit să fie cel de ăntăiif politic timpului seu, va fi in stare să nimicească pre-tinia de o sută de ani dintre Germania şi Rusia. Daca aceasta pretinie nu va mai esista in tr’o zi, urmările vor fi mult şi departe simţite».
Viena, 21 August. — «Fremdenblatt» oons-tată, că principele Bismare şi-a esprimat intr’o scrisoare către Andrassy dorinţa sa, de a se in-tălni cu aceasta in Gastein. Această intălnire va şi avea loc in curend, dar ea nu va avea nici o intrîurire asupra hotărâre! contelui Andrassy de a se retrage.
Londra, 22 August. — «Otice Reuter»anunţă din Capstadt, cu d&ta de 5 August: Generalul Wolsley a sosit la 3 in Bronkesdrifi. Cete-wayo se află cu puţin! partisan! de a! seî, intr’o pădure la mează noapte de la riul Umvo-lossi.
♦Times, impărtăşesce, că locotenentul Carey, cel ou moartea principelui Napoleon, şi oare fusese condamnat de tribunalul militar pentru purtarea sa de atunci a’şî perde rangul, a fost achitat de consiliul suprem militar. El eşî va păstra rangul.
Gonstantinopol, 23 August. — Ieri s’a ţinut prima conferenţă intre plenipotenţiari! turc! şi grec!, in cestiunea graniţelor turco-grece. Timpul de o oră şi jumi tate oăt a durat, s’a pe-t recut maî cu seama cu formalităţi Ziua vii-t oan î conferenţe nu este ineă ficsată.
Viena, 22 August. — Archiducele Albrecht a zis eri conteluî Andrassy: «Desminţiţi sgomotele cele răii voitoare despre esittenţa unei neinţe-legerî intre, mine şi d-voastiă».
Modalităţile intrare! trupelor austriace in'Novi-Bazar, cu deosebire fixarea termenului de intrare, s’a reseivat unu! consiliu ministerial, oare se va ţinea in curând şi la care vor lua parte amendoue minieteriile n.onarchiei. Asemenea va lua pai te la acest lonsilju, care va aduce hotărârile definitive in privirea Noyi-Bazaruluî, şi contele Andrasy.
Ccnstantinopol, 22 August. — irultanul repetând protestratele sale in contra intrebuinţâreî steagului bulgăresc in Rumelia Orientală Ale-ko-paşa, guvernatorul general al acesteia, a declarat ca in Rumelia nu se maî vede nici un steag bulgăresc.
Belgrad, 22 Anglist. — Dupe o şedinţă ministerială de cinci ceasuri, una din cele maî vijelioase in analele consilielor ministeriale sărbesci. şi in care s'a trţiţat cestiunea emancipare! jidovilor, prim ministrul Risticî a psrăsit Belgradul foarte desconcentrat, şi a pleoat la Njş, pentru a’şî da demisia in manele principelui.
A.PARE X3ST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adressa:
Iu România: La administraţiunc. Tipografia St. Mih&lesrv şi la correspondentiî diaruiuî diu judeţe.
In Francii: La Soride Hava». Laffit el. C-ie, Place de la Bourse. 8, Paris.
In Anglia:	Ba D-nu Eug. Micoud’s, Poreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street,- l.ondon.
la Austria: La D-nu Ii. G. Poppovitz. furnisorul Curte: Române, Stadt Fleischmarki. 15. si la l)-nu Schalek, L Wollzeile 42, Wien.	' .
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoneep padition, lnseraten, Pacht der Berlinei- Wespen, Hamburg.
ANTJNOIURILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-u 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a	.	1 Leu
,,	„	11-a...........2	'
Epistole nefrancate se rel'usă Articoliî uepublicatî nu se iuapoez.ă.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame -dacţiune* nu e responsabilă
Prim-Redactor: STEF. 0. MI05AILE80U.
Cetinie 22 August. — Principele Nieolau al Muntenegruluî a plecat la Viena, pentru a face o visită imperatuluî Austrie!.
Seraievo, 23 August. — Regimentul romă nesc bucovinean, Nr. 41, a primit ordinul de a sta gata de plecare. Intrarea in Novi-Bazar se va tace căt de curând, cum se prevede insă, nu intr’un mod pacinio.
Odessa, 21 August.— Astăzi s’a publicat sentinţa a 28 de criminal! politic!: Ga maî mare parte aii fost condamnaţi la muncă silnică. Cine! ah fost eondamnaţî la moarte şi se vor eseouta măne.
Cattaro, 22 August — Jusuf-bay, directorul afacerilor de resboiil a le ligeî albanese,' a plecat Prî la Mitrovitza, pmtru a se iutălui ou delegatul Porţeî pentru Bosnia, Hnsni-paşa
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 23 August.— 4 ore seara
Berlin, 23 August. — Principele de Bismark şi oomitele Andrasy vor avea o întrevedere la Gastein, săptămâna viitoare.
Londra, 22 August. — «Standard» anunţă, că tulburările cresc in Bulgaria
Gonstantinopol, 23 August. — Erî s’a ţiuut prima şedinţă a comisiuneî gre< o-turceecî insăr-cinată să reguleze cestiunea fruntariilor, insă s’aoonpat numai cu formalităţile constituire! biu-rouluî şi ou verificarea puterilor membrilor şŞ!,
Nu s’a ficsat ziua viitoare! conferinţe
Viena 23 August. — Ca ’ăspuns la Întrebare făcută de căte-va ziare, dacă visita pe care a proectat principele Muntenegruluî să o facă la curtea din Viena, iu primele zile din Septern-bre ar ,1 judecată, ca oportună principele Nieo-!ae a zis, că intenţiunea sa, in calitate de şef al unuia din state’ car! aii repurtat avautagie considerabile iu noua organisaţiune a Orientului, era numai ca să se ducă se mulţumească itnpă-ratuluî Austrie! pe> tru sprijinul şefi bine-vo-itor şi să exprime speranţa, ca să vază releţi-unile lor amicale, considerăndu-se din ce in ce maî mult pe viitor.
Expresivi ne a acestor simţimente leale a fost primită cu cordialitate.
Belgrad. 23 August — D. Risticî presiden-tul c^nriliulu! de miniştri al Serbiei, ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecţiuneu Musulmanilor in ţările anexate principatuluî. de la 24 Aug-ist — 9 ore dim.
Paris, 23 Augut. — D. Boerescu a sosit aseară, singur, de la Berlin ; el a făcut o visită d-lnî AAaddington, az! inainte de ameazi; el a avut o primire escelentă.
Madrid, 23 August. — E probabil, că după întrevederea regelui Alphonso XII ou arehidu-cesa Maria Christina. la Arcachou, marquisul Manuel Silvela se va duce la Viena, ca să facă cererea oficială de maritagiu.
Gonstantinopol, 23 August. — Sultanul a ordonat, ca 80 batalioane de redif! să fie concediaţi
V iena, 23 August. — D. Tjsza a venit să ia parte la nn eonsilifi extraordinar de miniştri, „sub prtsidenţa imperatuluî.
Ziarele de seara publică o telegramă din Sofia,’ in care se zice, că casarma de art lerie a fost uimicită de un incendiu, precum şi alte multe ease vecine eu ea.
Se scrie din Constantinopole către «Politische Con spondenz» : «in cursul prime! conferinţe! a comisiuneî greco-turce, comisari! grec! a presintat o expunere ameninţată a revendicaţiunilor guvernului lor, basat pe stimnlaţiunile tractatillu! de Berlin ; această expunere se mărgineşte la
cestiunea d’a se şti dacă negocierile se vor face pe basele indicate iu al 13-lea protocol.
Savtet paşa a declarat, că in 3 zile va face cunoscut retpuusul său.»
(Ha vas).
Bucuresci, 13 August.
Adunările de revizuire s’afi redeschis la 11 August, pentru a se reinchide păuă la 21 August.
Nici nu putea fi alt-fel, de oare-ce duo! diu miniştrii cel mal importanţi, prin posi-ţiunea ce ocupă in cabinet, nu sunt in ţară, şi prin urmare guvernul nu este incă cris-talisat asupra atitudinel de ţinut in corpurile legiuitoare.
Amânarea era dară o necesitate, şi, cu toate că ţara este nerăbdătoare de a vedea siărşindu-se căt mal curând cu cestiunea is-raelită, care o ţine de atăta timp frămin-tată de multe griji, suntem obligaţi a aproba noua suspensiune a lucrărilor.
Nu putem aproba insă, din punctul de vedere al corectitudinel constituţionale, pro-eederea guvernului faţă cu Camera deputaţilor.
Bă incepem cu mesagiul domnesc, citit de d Creţulescu inaintea a 12 senatori, eară de d. Cogălniceanu inaintea maiorităţil deputaţilor.
Nu ne vom pune intrebarea : dacă era sau nu necesitate de a mal veni cu un mesagiu domnesc, pentru a saluta pe representanţil naţiunii, reintorşi la lucrul intrerupt de guvern ? Nici nu ne vom mira, de ce acest mesagifl este subsemnat numai de preşedintele loc-ţiitor! A discuta aceste lucruri, ar fi a ne pierde timpul in certuri teoretice, fără foloase pipăite pentru ţară.
Nu tot aceeaşi indiferenţă putem păstra insă, când citim cuprinsul acestui mesagiu.
Miniştrii Mei—-zice Coroana--vă vor supune adele atmgătoare de revizuirea art. 7 diu eon-stituţiune, cerută de art. 44 al tractatului diu Beriiu, pe care, cu toate sacrifieiele ce ni le impune, România l'a primit, prin glasul represen-tauţilor seî.
Este adevărat, că corpurile legiuitoare şi ţara aşteaptă cu nerăbdare să vadă actele guvernului in cestiunea israelită; ne indoim insă forte mult, dacă miniştri veniţi inaintea parlamentului, in ziua de 11 August, erau in stare să supună aceste acte representa-ţiuniî naţionale. In tot cazul, dosarul acestor acte ar fi fost incomplet, căci ceea ce este mal important se află acum in portofoliul d-lul Boierescu, cu misiunea incă neterminată.
Al douilea lucru, pe care ne simţim datori să’l relevăm din mesagiu, este domneasca afirmare, că România a primii art 44 din tractatul de la Berlin, cu toate sa-crificiele ce ni le impune.
Să ne ierte domnii miniştrii a nu primi aceste cuvinte, orl-carl le-ar fi intenţiunea, puse in mesagiul domnesc. România n’a primit incă art. 44 din tractat; mal puţin incă toate sacrificiele, ce ni le-ar impune acest nenorocit articlu.
Dacă Tar fi primit şi incă «cu toate sacrificiele ce ui le impune", la ce s’ar stringe astăzi camerile revisioniste ? Ce ar căuta d. Boierescu, prin străinătate?
Să nu ni se zică, că fostele adunări, printr o moţiune de trecere la ordinea zilei, au primit acest articol, cu toate sacrificiele ce ni le impune. Aceasta nu este esact, şi chiar daca aşa ar fi, votul fostelor adunări
i ar fi un vot revoluţionar, fără autoritate legală in ţară, căci nu aveau mandat de la naţiune de a se pronunţa intri o cestiune, aşa de vitală pentru românism.
Numai actualul parlament are autoritatea constituţională, de a vorbi in numele ţării, in cestiunile cari ating fundamentul statului romăn; numai el are suveranitatea întreagă, de a primi sau nu principiul, iu-scris de străini ia art. 44 al tratatului; de de a lace aplicăţiunea, mal strânsă sau mai intinsă, a acestui principiu.
Noi credem, că reu ar face parlamentul, dacă ar mănţinea resfricţiunea din art. 7 al constituţiunil, dar parlamentul are dreptul de a mănţinea această restricţiune are dreptul de a respinge principiul, ori căt de u-m a nit ar ar fi dănsui, cuprins in art. 44 al tratatului din Berlin. Acest suveran drept ăl are parlamentul, şi credem că se va arăta gelos de acest drept şi se va folosi, cu maturitate de dănsui, spre a garanta interesele naţionale şi economice ale ţării, in contra potopului judănesc.
Ne pare dar rău, că guvernul, fără in-tenţiune poate, a strecurat acele cuvinte ciudat imbinate, in mesagiul domnesc.
Nouă ne plac situaţiunile lămurite, şi preferim lealitatea, chiar brutală, artificielor de stil echivoc. De aceea nu putem aproba sus-numitele cuvinte din mesagiu.
Tn ac< st domnesc act mal sunt căte-va cuvinte, cari iarăşi nu ne-au lăsat togma o plăcută impresiune.
D-voastră aţî profitat de timpul, ce va lăsat prorogarea oamerilor, spre a studia mai de aproape deosebitele imprejvirăr! ale aceste! grave oestiunî.
Aceste cuvinte credem, că sunt de aplicat mal mult guvernului actual, de căt re-presentaţiunil ţării.
Nu deputaţii şi senatorii avut-afi trebuin-,ă şi cerut-au prorogarea camerilor, spre a studia din noii cestiunea israilită. Membrii parlamentului şciau ce voesce ţara, şi convingerile lor sunt luminat formate, incă de acum două lunî. Cei cari au simţit trebuinţa de a studia din nou cestiuuea aii fost bărbaţii, intraţi maî in urmă sub firma d-lui Brătianu, căci de aceea aii şi cerut, el, ear nu parlamentele, prorograrea corpurilor legiuitoare, in ziua cănd d. Conta depunea raportul său, in măna preşedintelui camerei.
Căt despre convingerea Coroanei, că camerile şi guvernul vor lucra cu zel, cu patriotism şi cu prudenţă politică, in această gravă cestiune, credem că ea corespunde cu dorul general al ţării, asupra căreia multe nenorociri căzut-au !
Şi noi sperăm, că, la 21 August, miniştrii mal cu seamă vor avea ocasiunea să’şi arate zelul, patriotismul şi prudenţa politică, cari in multe cestiunl lipsit-au consi-liarilor Tronului.
II vom aştepta, impreună cu ţara, hrănind o dulce speranţă....
-------------+■ ♦---------------
CRONICA ZILEI
«L’iudependance roumaine» şi-a mărit formatul, şi-a îmbogăţit ouprinsul, aşa incăt intrece pe multe mar! organe diD străinătate. Acum apare o dată pe săptămână de la 1 Octobre va apare in toate zilele. Ce! 7 redactor! special!, reporteri! şi corespondenţi! din oraşele comerciale ale ţeru şi ale străinătăţi!, sunt o garanţia oă «L’indăpendance roumaine» va merge in fruntea ziaristice! din România şi va adnee servicie ţeriî.
Programul politic al acestui mare organ este • cuprins in căte-va cuvinte: «Ziarul va fi romăn
www.dacoromanica.ro
«de inimă, dacă ne putem esprima astfel; el se «va ocupa de interesele naţionale fără a se n-'mestecn, de aproape sa ii de departe, in luptele *partidelor
In asemenea ooudiţiuuî, şi noi sperăm oă L'independance roumaine va dobândi sprijinul opininniî publice, de care un ziar are trebuinţă spre a putea trai.
Fia ca incercarea simpaticului nostru confrate, Emile Galii, să isbutiască, căci ţara s'mte trebuinţă a ’şi ved°a interesele sal ■ bine apărate in străinătate, unde răii suntem cunoscuţi!
1). E Galii ne dă talentele sale, lucrând către un scop care trebue să incălziască inima orî cărui roman ; să-î dăm şi noî ajutor spre a ajunge mai iute la acest scop, şi bine vom face.
încă o dată isbăndă bună !
—X —
Sunt vacante posturi de medici de plăşî, in judeţul Băcăil două, cu căte 400 lei pe luna; in Dorohoiil, earăşî doue cu căte 350 lei pe lună ; in Brăila unul cu SOO lei pe luna; in oraşul Zimnicea, earăşî unul cu 400 leî pe lună.
-x—
M. S. imperatul Rusiei, oonterise d-luî sub. loci't. din miliţii, V, Sturza, insigniele ordinului militar St. George, de argint, cl. IV.
Ieri s’a publicat decretul prin care d. Sturza primeşte autorisaţia d’a purta acele insigniî.
—x—
D-luî maior Chivu George i se conferise ordinul de Merit militar, cl. III, de către A.. S. S. principele de Waldek-Pyrmont.
Autorisaţia d’a purta acest semn onorific i s’a dat numaî ieri, printr’un de ret domnesc.
—X—
Directorul prefeoturet judeţului Vaslui, d. At. Mihailov e autorisat a lua parte la şedinţele consiliului jndeţian. convocat in sesiune extraordinară.
D prefect e ocupat cu lucrările consiliului de revisie al recrutării contingentului anului curent.
—X—
Peste vărsătura Dunării la Zimnicea se va Instala un pod provisoriti.
Pentru acest scop se deschide d-luî min. al lucr, publice un credit extraordinar de 2000 leî.
—X —
Iar numiri şi permutări.
«Monitorul» de ieri conţine o pagină plină de funcţionari numiţi şi permutaţi, de la procuror pănă la registrator.
«Schimbarea funcţionarilor, bucuria lingăi'or..»
~x—
TJn decret domnesc aiporisă pe soeiet. de asigurare «Dacia» a introduce in statutele el unele modifîcaţiunî la ,rt. 13, 57, 58, 59, 00, şi 6.
—x-
Porturile noastre sunt in plină activitate zice «Curierul fin.»
Expertul se face pe o scară foarte intinsă.
Preţurile cerealelor susţin bine urcarea; cu toate astea, grăul a incercat o mică scădere de căţi-va franci la chilă ; el se vinde azi in Olteniţa cu preţul de la 97 — 102 ; porumbul se vinde cu 54—58 leî ; La Giurgiu grăul ghirka (greut. de la 58	61 liv) 75 — 100 lei; porum-
bul (greut. 58—62 l'v.) 40-—56 lei ; rapiţa (greut. liv. 52,) 100 —108 lei; orzu 40—50 leî In Brăila grăul ghirka (greut. 58—60 liv.)
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE* 47
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
I N ALTA POLI T I E — Urmare —
V.
Victor Mazilier şi Cora conduşi de păzitor e-şiră din temniţă, şi intrară iu acea parte a arsenalului, unde intălntsol la fie ce pas, in orele de lucru intemuiţaţl conduşi de păzitor.
Cora căuta să vidă pe George de Hamei printre aceşti nenorociţi şi nu putea
— Înţeleg, el zicea Victor iucet, să ţii să te asiguri că el e încă aci. Eşti femee, şi poa*e mal femee de cat altele, adică mal resbunătdre. Nu-1 poţi eita că t--a lovit in ce aî mal scump ţ pe lume: frumuseţea. Admii ; inţeleg. Dar el e 1 incă iu temniţă, o ştii acum, nu a fost gra-
ROMANIA LIBERA
mmmmmmmmsz amnMM
85 —108 leî ; porumbul (greut 59	61 1 iv) 60—70
lei; rapiţa (greut f>9—61) 100	115 lei ; or-
zul 50—55 lei. chila; La Galaţi, porumbul greut. 61 livre, se vinde cu 38 leî; secara 35 lei. —X—
In piaţa monetară, zice aoelaş ziar, afacerile sunt aproape nule şi abondenţa nnmerariuluî foarte estremă.
Faptul important al zilei esta insă invaziunea sferturilor de ruble, ce intră in ţară din Bulgaria.
Mesagiu! de redeschidere.
Citit, sâmbătă, 11 curent: in cameră de d. Cogălniceanu ; in senat de d. Creţulescu.
« Astă-zî se inchee amânarea sesiune! estra-ordinare a Corpurilor Legiuitoare, urmată potrivit mesagiul Meîl din 11 Iulie
D-voastră reîncepeţi acum activitatea d-v. legislativă.	'	'	■
Mirigtri Mei ve vor spune actele atingătoare de revisiunea art, 7 din Constituiţiune, cerută de art. 44 al tratatului din Berlin, pe oare, ou toate saorificiele ce ni le impune România l’a primit prin glasul representanţilor seî.
D-voastră, d-lor senatori, aţi profit .t de timpul ce va lăsat prorograrea oamerilor spre a studia mal des aproape deosebitele Împrejurării ale acestei grave cesţiunî.
Am dar deplina convicţiune oă astă-zî camere şi guvern yor pune tot zelul, tot patriotismul toată prudenţă politică, spre a ajunge la o so-luţiune oare, pe de o parte să dea satisfacţiune principului libertă'eî religioase şi al egalităţe civile şi politice, proclamat de Ruropa intreagă, eară pe de alta să iinpace cu acest principiu necesităţile noastre naţionale şi economice.
Dumnezeii Să bine-cuvinteze lucrările d-v.
Dat la Sinaia, la 11 August' 1879.
t ; CA ROL.
Preşedintele) consiliului	1
miniştrilor ad-lnterim ,	|
Cogălniceanu ,
DIN TRANSILVANIA
Am spus’o de atâtea orî, că instrumentele cele mal straşnice de: maghiarisare şi corup-.ţiune a elementului romanesc de peste munţi, sunt astăzi căpeteniile supreme ale celor doue confesiuni romane. Guvernul maghiar se poate felicita de succesele ce seceră zilnic in această privire : seminţa, 06 a aruncat, a căzut pe un pământ roditor. El, culege roade neaşteptat de bogate.
Inoă un cas. pe lăngă cele multe, relatate până acum :
«Gazeta Transilvaniei» se plânge, in nr, seu de la 9 August, cu o .dreapta indignare, de rolul neromânesc, infamant, şi degradator, ce l’a jucat noul episcop al Gherlei, Ioau Szabo, cu ocasiu-nea instalării sale. Discursul de introducere, ce l’a rostit in biserica credincioşilor seî, a fost in limba latină, iar la prânzul oed’a dat in noua .sa curte episeopească, a vorbit invitaţilor in limba, ungurească, altă vorbire, in aPă limbă, nici nu s’a ţinut. ;	:
întrebăm pe sfinţia sa, episcopul Toan Szabo, a cui pane o mancă, in a cui biserica slujesce şi interesele religioase şi culturale ale căror credincioşi, este chemat a apăra, in noul seîi post bisericesc ? Ale papei de la Roma saîl ale
ţiat, u’a fugit, eşî sufere incă pedeapsa, resbu-narea se urmează inoă, ce mal vrei 9 Pentru ce să mal alergăm pr n so ire ?
—	Acest om poate că s’a Înşelat, zicea ea a-retănd pe păzitorul ce mergea inainte. Doresc să me incredinţez prin mine insu-mî Aşa mi-ar fi ajuns să trămit pe unul din amicii mei la ministerul de interne sau la cel de resbel şi mi-ar fi spus lucruri şi mal sigure.
De o dată Victor Mazilier o o >ri de braţ şi ăl zise:
—	EmI viue o idee.
—	Care?
—	Că-1 mal iubesc!,incă.
—	- E0, zise. ea, ăl urăsc...
—	EI, zise el, uu s’a zis, că intre amor şi ură e puţină diferenţă ?
—	Eşti nebun !
—	Nu aşa nebun. . Eşti in stare să-J iubesc! tocmai fiind-oă suferi din causa lui. Nu am luat putere asupră-ţî de căt iu ziua cănd te-am bătut. Me aştept la ori ce, de la o natură fer-meoătoa e ca a ta
Conductorul lor se apropiase, spre a le arăta o grămadă de ghiulele d,j tun.
lui Tisza şi a'e poporului maghiar? Noi ştim şi trebue să ştie şi d-sa. că nu ! Pănea ce o mancă este romanească, biserica in care slujesce este zidită şi întreţinută de romăuî, şi interesele ce este chemat a apăra, sunt interesele credincioşilor români, din diecesa Gherlei. Ce a vrut dară, ce a urmărit cu ciudata d-sale procedură, care unul iesuit şi unul ungur i se potrivea, dar Sfinţiei sale romanesc! nn ?
Este foarte simplu respunsul. Episcopul Ioau Szabo este nu renegat, un inagbiaron de prima calitate, pe care guvernul maghiar l’a trimes din Oradea mare anume in scaunul episeopesc ardelean din Gherla, pentru a străplănta şi in .acest loc veninul eonipţiunei şi degradare! elementului roman.
Atragem cu această ocasiune băgarea de seamă a Românilor ardeleni, asupra faptului, că de oăţ-va timp incoace, episcopii lor sunt recrutaţi de guvernul maghiar sistematic dintre Romanii din Ungaria, nu din cel buni negreşit, cari sunt foarte puţini, oi din cuî reî, de cari băjbăâ mal a}es capitolul greco-catolic din Oradea. Aceşti oameni, pierduţi pentru rotpani-tate, represinta in Ardeal guvernul unguresc şi unpăresc planurile lui. Dupe ce aii pustiit cu miasmele fiinţei lor nenorppitele Iqoaşe romanesc! din Ungaria, eî trec; sub egida maghiarismului, să infeoteze aerul incă curăţ şi romanesc al Ardealului.
Nu ne supărăm pe guvernul maghiar : el ăşl face treabă, şi şl-o face bine. Nu facem nici ca «Gaz.' Transilvaniei», care din cele relatate conchide, cu destulă logică pentru un ziar roman
ce atârnă de buna-voiuţă ungurească, pă..........
Sfinţia sa, episcopul loan Szabo, trebue să se indrepte, dacă vrea să fie bun roman Hol ştim că episcopul Szabo e reu roman e maghiaron ; ştim, că nu se va îndrepta, oă nu se poate îndrepta. fi nd-eă scopul pentru care l’att numit Ungari e acela de a fi tot d’auua r£u roman şi de a strica şi pe cel bură. 'Poate acestea unt Învederate, spnţ djn nenorocire adevăruri nestrămutate. Noî ne adresăm, către credincioşii ppmăftî din diecesa Gherlei şi ăî rugăm a face us de suveranele Ipr drepturi. Dacă Sfinţia sa episcopul Szabo va conţinu.a pe calea începută, dti-e't drumul, nu cu buna, căci legalmente nu se poate, dar... trebuinţa inpaţă....
Trebue să se preceadă o dată sumar cu aceste netrebnice elepienţe de renegaţi. Alt-cum romanii din Ardeal, eî asigurăm noî, nu se vor scăpa de eî, nici o dată.....
s*.
CAUTAREA PATERNITAŢII.
O cestiune de o Însemnată gravitate, atăt din puntul de vedere juridic căt şi din al moralităţii publice, şi care a frământat mult pe legiuitorii moderni şi mal ales pe cel france,sî va veni din nod pe arena disp-uţi unii inaintea Senatului diu Frauda. Este vorba a se aduce o reformă iu disposiţiuuile art. 340 din codicele civil, privitor- la căutarea paternităţii.
Importanţa subiectului .ce are să se discute Şi interesul ce presintă, mal cu seamă peutru legiuitorul nostru, care la 1866, copiind in mare parte legislaţia frannesă, la art. 307 din codicele civil roman, a admis intounal disposi-ţivinile art. 340 frauc.es ne face să credem că nu fără de folos atragem atenţiunea cititorilor uoş-Lri asupra acestei cestiuuî.
.	— Prea curios, prea curios zise Mazilier pri-
vindu-le ; aceasta mă face să mal uit arestaţii voşfri. Căci inţelegî, nm, doi. zece, o sută e foarte pitoresc dar două sute de intemuiţaţl, dar o mie e monoton ca marea, munţii şi casele. Dar, astă preumblare prin arsenal, mi se pare nefolositoare. Cre<jî că o să intălnim iu această parte pe omul de care vorbim ? Mi-aî spus că se poarta bine şi eî avea instrucţie, nu cred. că e intrebuiuţat li lucruri grele.
—	Ve cer ertare, d-le, respunse păzitorul. Făceam raportul la comisar cănd chemară, anul trecuf, pe numărul 2007 şi el propuseră să lucreze in biuroii şi el a refusat
—	Aşi ! şi de ce ?
—	A spus că e condamnat la muncă silnică, adică la muncă corporală, şi că nu voia să scape de ea.
—	Ah! adevărat; a făcut foarte bine, zise Mazilier, şi intorcendu-se spre Go a adaogă : Sunt de sigur multe puuote de asemănare intre mine şi George du Hamei; uol nu putem suferi lucrul in biuroii, şi ăl preferim cele mal aspre munci.
| Păzitorul condamnat la tăcere prin ocupaţia
Nu avem de gând a ne agăţa uol de o asemenea oe'tiune spinoasă; ne vom mulţumi numai a arăta, cum stă ea astăzi in iegislaţinu ;i franceză şi prin urmare in a noastră, făcând şi căte-va mici consideraţiunî asupra reformei ce se propune in Franeia.
Redactorii art 340 aii voit, precum se scie, să restrângă, pe căt era cu putinţă, caşurile de căutare a paternităţii naturale, care era permisă sub vechiul regim de către cea mal mare parte din Cutumele Franeieî. Motivul saîl mal bine preteostul invocat estp asemenea cunoseut: inlăturarea scandalurilor publice la oare se da uascere cu ocazia proceselor, ce copii naturali intentail deosebitelor persoane presupuse ca*pă rinţî. Peutru acest sfârşit eî însoriseră in capul artiooluluî lor această formulă.
«Căutarea paternităţii este oprită. »
Cu toate astea, fiind că rigoarea acestui principii! putea să aducă căte o dată nedreptăţii-! evidente şi scandaluri publice m^I mari igoă de căt oele cărora voia să le pună capăt, eî ăl mal indulciră, admiţând o singură escepţiune in caşul de răpire, cănd femeea fiind răpită, epoci* concepţiuuil copilului ar coincide cu aoea i* răpirii.
Bine iuţeles, că nu e aci vorba de cât de paternitatea naţurajă, de oare-pe paţernitatea legitima n’are trebuinţă sa fiă cutată, pentru că legea şi-a lpat ensă-şî sarcina de a o arăta, tăind scurt orî-ce fel de dispuţiune, prin acea*lă persutpnţiune neaţacabila; pater is est, c/uem nuptiae demonstrant.
Iată, in căte-va cuvinte , teoria codioeinî civil
Orî-căt de logică s’ar părea, orî-eăt de lapr dabila ar fi ideea ce a inspirat-o, orî-căt de vredpioă de respect ar fi şa iu ochii legiuitorului, că I a voit să garanteze sec ritafra familiilor legitime, totuşi e de netăgăduit, că interzicerea absolută a căutării paternităţii, proclamată ca principiu de lege, a dat uascere la scandaluri deplorabile, al căror desnodsmenţ, a venit căte o uată şă şe deşfăşure pănă inaintea curţilor cu juraţi.
Dar chiar dacă efectul n’ar fi tocmai aţăt fie
tragic...Femeea, pu cruzime părăsită de culp
bilul seductor. ea care duce fără să şovăe povara ruşjneî şi. a copilului perecunoscuţ, ea care sufere uenorocitarî şoaptă fără să se tap-giu. toate aceste cuvinte sunt oare mal puţin vrednice de solicitudinea legel?
Copil 1 şi femeea, — iacă in realitate, cele doue vjetime, pe cart seducătorul, încurajat ije neruada morală a lumii, le face jertfa i apri-cinlul săli.
Pe aoest-a ar trebui legea să le ajute.
Pătrunşi de nisce asemenea idei umane, mal mulţi senatori din Franeia, iutre cari dd Be-renger şi Schoelcher, au depus pe binroul Senatului uu proiect de lege, care tinde a modifica articolul 340 din cqdiceje civil. EI propun a şe permite căutarea paternităţii iu trei easurî uol; ip. caşul de violarp, iu caşul de seduc-ţiune şi iu oaşul cănd popilul are ceea ce şe numesoe posesi nea de stat.
Un om trăesce adesea cu o femee intr’un fel de căsnicie, care seamănă mult a fi legitimă, dar care nu e in realitate. El are cu dânsa copil pe cari ăî cresce, eî nutresce, ăî instruesce, ăî conduce in lume cu densul, se zice şi se arată ca tata lor. Dar viue o zi, cănd sătul şi
sa şi mulţumit că a găsit ocasia să vorbească cu persoane distinse ca Victor Mazilier şi Cora, continua :
—	Numărul 2007, pentru buna sa purtare, nu se bucură de căt de o singură favoare, acea de a nu avea soţ de lanţ.
—	Ah ! zise Mazilier, el nu poartă lanţuri ?
—	Vă cer ertare, d-le, dar un inel e fixat de piciorul şeii şi o bucată de lanţ e legată de el, dar el nu e unit cu al altora şi o poate ascunde in pantalonul seîi şi să meargă singur,
—	Tot e ceva, zise Cora, să vede că numărul 2007 e f-ricit.
—	Dacă i-al lua locul, zise Mazilier.
Păzitorul rîse mult de astă glumă şi Cora
profitând de veselia sa, ăl streourâ in mănă un napoleou care produse un mal bun efect de căt spiritul lnî Mazilier.
Ajunseră de căt-va timp in partea arsenalului reservată construcţiei corăbiilor de resbel Uu vas foarte mare ou trei puuţl ou tot 1 sfîr-şit şi care uu mal aştepta de oăt un flux mare, spre a eşi din arsenal, era inaintea lor. Aprdpe de el, vre o oinoî-zecî de intemuiţaţl, erail ocupaţi să aducă grinzi ou cari făoeail corăbieril
www.dacoromanica.ro
— _
de femee şi de copii, împins de pofta de a se întoarce la viaţa-I deşuchiată, el incepe a se gândi, că legea au’l silesce a face nimic din oe-ia-ce face, că poate toarte bine să se descarce de o obligaţiune voluntară, şi părăsindu-şl fe-mea şi familia, se aruncă in lume ca să găsească consolaţiunî aiurea. Tacă ipotesa posesiunii de stat.
Violarea nu se deosibesoe de răpire, de căt prin aceea, că cea d’ântăî se săvărşesce pe loo.
Seducţiuuea e o speţă de violare, iusoţită de uneltiri viclene şi dibice, cari oonstituese, nu un atac direct la virtutea unei temei, ci o oursă in care dansa pe nesimţite e at asă.
Aceste trei uoî caşuri de căutare a paternităţii merita ele oare să fiă adăogate la caşul de răpire, anume prevăzut de codicele civil ?
lată ce va avea să hotărască Senatul francez intr’o discuţiune ce se va deschide peste puţin timp, şi despre care promitem a ţine in curent pe cititorii noştriî.
Fără a se prejudeca intru nimic cestiunea, se crede aproape in de obşte, că violarea şi posesiunea de stat vor fi lesne admise. Justiţia, interesul atat de atingător al femeeî şi copilului, interesul societăţii chiar, reclamă aceasta cat mai neîntârziat. Căt privesce insă oaşul de seduc-ţiune, din eausa împrejură ilar delicate şi deficite ce o insoţesc, şi c^rî nu se pot precisa de căt foarte annvoe, se poate bănui de mai înainte oă are şă fiă respins
Orî cum insă, chiar de s’ar reduce la cele doi e caşuri, reforma n’ar produce mat puţine resultate satisfăcătoare.
Ei va da mumei dreptul de a sili pe seducătorul seu să inpărţăşească obligaţiunile, a c ror şprcipă o duce singură asţă?Y.
Ea va asigura copilului un îr me, un sprijin şi adesea laur existenţa.
Kt va inveţa in fine pe tată, ca acesta vechia acsiomu. oare e ca şi un articol din legea mo raia, impune o datorie, de la oare nu se poate sustrage uepedepsit: «Acela pare a făcut copilul, e dator s-ăl nutrească şi săi crească.
ARENA ziarelor
Cu toate că «Romanul®, mai deuna-zî, a declarat că nu-î place polemica şi că n’are obiceiul a o face de căt toarte r?r, — cu toate astea in Nr. de duminică, călcăudu-şî din nou cuvântul, stă de vorbă cu „Timpul ”
Analisănd gândurile conservatorilor, in ceea ce priveşte reformele necesare stării noastre sociale, reforme despre care „Romă nul” a vorbit in mai multe rînduri — el scoate la iveală căte-va frase din „Timpul”, din care ar resulta că:
Partida conservatoare admite oă sunt schimbări multe şi mari de făcut in organisaţiunea internă a statului nostru. Dar ea pretinde oă acelea nu pot fl făcute sub direcţiunea, nici cu cooperaţiunea partidei liberale. Densei eî tre-bue o «reorganisare conservatoare», efectuată «in paguba liberalismului şi umanitarismului cosmopolit.,
Ş’apoî conchide, că conservatorii tind la recăpătarea dominaţiuniî esclusive, spre a rest urm toate disposiţiunile liberale şi toate tendinţele civilisatoare ale constituţiunii noastre actuale.	,
Nu reforme in si nsul progresului, ci reacţiune.
un fel de pat sau de leagăn ca să-l poată im-pinge pană la mare, cănd ziua intrărei sale in mare va veni.
—	In partea aceasta, zise păzitorul, vom găs' pe opiul de care vorbiţi.
—	Creijî ? zise Victor Mazilier, care se s mţi emoţionat.
' Sunt sigur. Âei lucrează numai oamenii cari aii puţin timp să mai şeadă saii de cari suntem siguri că nu vor fugi.
■— Prin partea asta pot fugi ?
—	Da, d-le, Marea e aproape şi se pot lesne ascunde in o corabie de acestea ce sunt gata.
—	Aşa e ; acum inţeleg scăpările de care ne vorbesc adesea zia’ele.
—	Ah ! d-le ! nu ştii ce grijă avem.
Se intrerupse din aceste eremiade spre a zice: Nu mă inşelasem .. şi eată-1.
—	Unde? lăngă acea luntre răsturnată. Are un maifi in mană şi bate nn ţăruş in păment. Dacă doriţi să ve apropiaţi, d-uă...
—	Aide, zise ea.
EH, remăifi aci, zise Victor Mazilier sunt obosit.
Loia inaintâ cu vre-o zece paşi, iusoţiţă de
ROMANIA LIBERA
* V „Timpul” ţinând seamă dt buna primire ce d. Soerescu a avut mal pretutindeni pe unde a trecut, in ocolul său diploma tic, arată căt de favorabilă ne este opinia publică europeană in cestiunea israelită, şi căt de neîntemeiate erail spaimele împrăştiate acum o lună de partizanii soluţi-uniî pe categorii.
Ca probă, organul conservator reproduce din „leSoleil", un ziar impotant din Paris, aprecierile unui corespondent vienez, in privinţa exploatării populaţiei rurale de către Evreii din România.
In urmă incheiă:
Astăzi, căud s’afi risipit nora din oare se spunea oă are să cadă toate trăsnetele dacă un vom admite soluţiunea pe categorii, astăzi cănd ne-am lămurit că diplomaţia europeană nu e a-tăt de nesăbuită pe căt spunea d. Brătianu,- -proectul de solnţiuue al guvernului nu va putea fi in fond de căt proectul majorităţii.
:k"'* «Presa® continuă polemica incepută cu „Steaua României®, respingând acusări-lor acesteia, cum că circulara d-lui ministru de externe ar sta in contradicţie cu programul guvernului, căt privesce resolva-rea cestiuneî israelite. Organul centrului caută a stabili, că e cu totul neesactă insinuarea loiei iaşaue, că ministrul de externe ar fi dat să spere puterilor votarea unei liste de Evrei Români, cari s’au asimilat in destul cu cetăţenii
*** «Binele public” se ocupă de fosta misiune a d-lui Sturza la Berlin Ce să fi făcut d-sa acolo ? Tacă obiectul cercetărilor numitutui ziar.
După credinţa sa, cu toate desminţirile date atunci de foile oficioase, călâtoria d lui Sturza in capitala Qermaniel a avut douâ scopuri: de a negocia atăt in cestiunea israelită căt şi pentru rescumpârarea drumurilor de fer, despre care a trebuit să se înţeleagă şi cu d. Bismark. Acestea le confirmă astăzi «Independenţa Belgică*
Cam ce ispravă făcut-a d. Sturza in cestiunea Evreilor, este lesne de bănuit, zice «Binele public®, de oare ce actualul ministru de financie e un alter ego al d-lui Ion (rhika, inventatorul categorieţor ţm liste nominale. Ceia ce ţine insă mult să scie, este resultatul negacierilor relative la drumul de ier. De acea ăl puiie următoarele întrebări şi 1 somează a respunde in persoană, prin foaia oficială;
Dare e folosul şi urgenţa rescumpărărn drumurilor de fer iu aceste momente.
Care sunt basele negpcjer.ilo;’ d-saie şi ou a cui autorisare se urmează ele chiar dupe rupe -rea orl-carei tratări anunţată mal înainte cu bucurie de foile guvernamentale.
Unde sunt suţele de milioane din care să se plătească rescumpârarea saH cel puţin in ce con-diţiunî profîtab le noul împrumut noua datorie zisă flotantă.
JNSERTIUNI şi RECLAME
Domnule redactor al «României Libere,. Publicăndu-se in ziarul «Corespondenţa provincială» un articol, prin care mi se arunca un in-
păzitorî; dur de odată se opri.
—	Ce o fi avend ea? se intrebâ Mazilier, care o urma cu ochii; ce, a ve<Jut-o el şi ea nu indrăsDeşte să se apropie. Nu, el e cu spatele şi nu a ve^uFo incă. Ce se pptrece oare ?
Curiositatca invinse oboseala, prudenţa sau mila; el ajunse pe Cora.
—	Eî ce ! zise el luănd-o la o parte, aî mustrări de cuget?
—	Aşi ! nu!
—	Ţi-e frică ?
—	Da.
—	Aşa e, maiul ce ţine in mană e de speriat
—	Aidi de ! omul care e cu noi e inarmat. Me tem de alt-ceva.
—	De ce ? ,
Ea se pleca spre Mazilier şi ’î zise cu o voce inceată.
—■ MS crede poate vindecată de rana ce mi-a făcut; crede că numai sufer de rană şi astă i-dce T turbură poate. Nu voifl să me vadă urîtă, desfigurată, el ar fi prea fericit.
—	Ob ! femeile ! murmura Mazilier, ridicând mâinile spre oer.
El ajunse pe păzitor şi ’î ceru căte-va lămu-
just blam că a’şî fi încasat bani publici ne ver-săndu-î la d stinaţie, am respuns redacţiuneî acelui ziar arătând cazul şi probând neexacti-tâtea conţinutului lui.
Ne fiind sigur insă, că d. redactor respectiv va publica acest respuns, on-căt de moderat este el, ve rog să bine-voiţi a’i face loc in una din coloanele stimabilului d-voastră ziar, bine-voind a pnimi cu această ooaziune presentă, asigurarea distinsei mele consideraţium.
Io an Theohari.
Domuule redactor !
Iu No. 195 al ziarului d-voastră, a’ţî inserat o acusaţiune contra mea că ou doue liste a le comitatului pentru cumpărarea de arme armatei aşi li inoasat sume mari de bani reţineudu-le in profitul mefi.
Am onoare a ve respunde, d-le redactor, că informaţi unele ce a’ţî capătat sunt neexacte; căci. nici o dată nu mî-am făcut interesele cu b ini streini şi cu atăt mal mult cu bani publici destinaţi pentru binefaoeri!
Iată cazul:
Cu adressa comitetului No. 2 mi s’afi trimis doue liste de subso ieri, una sub No 36 ce e de tot albă şi alta sub No.2 in care am scris in-sumi 300 lei la 3 numere De la No. 4 până la 15, afi subscris mai multe persoane suma de
/80 lei, din care insă niminea nu mi-a a respuns vre’un ban.
Sub No. 16 d colonel Aloaz a oferit pentru 1000 lei, 120 metri postav alb ce s’âfi luat de d-1 primar de atunci, Alex Popovici, conform adresei prefeotureî No. 19848/877. faeen Iu se din -el flanele pentru armată; şi 1200 le' notaţi pe aceeaşi listă, dăruiţi asemenea de comitetul sf. monastiri Neamţu şi Secul, din care s’au jfăcut asemenea de de d. primar Popovici cojoac', flanele, schimburi şi altele pentru trebiinţele armatei trimeţănndule la distinaţie, cum proba procesul verbal M. 3721 comunicat mie in copie cu adresa No. 3648 nin 877.
Ambele liste le-am inaintat ou comitet, undo le puteţi vedea şi a ve conving1 de conţinutul lor; iar d-voastră ve anexez o co ie dupe lista No. 2 cu sub semnătură mea. — Am intărziat inapoiarea listelor, sperând că voiu putea incasa sumele oferite, ceea ce nu am reuşit până in prezeut
Domnule redactor ! Cănd un organ de publicitate ce loeşte a se respecta şi se pretinde serios, inserează in coloanele sale imputări şi blamuri persoanele, t.rebue cel puţin să fie bine informat de conţinutul lor safl de exactitatea lor i spre a nu deveni acusaţiunea o calomnie şi ziarul un pamflet, iu care caz lectorii acelui ziar vor inoeta'a crede şi c es’ar intămpla publicat just.
Studiaţi ve rog lista in cestiune, cercetaţi dacă cel semnaţi in ea mi~au renspuns vr’un han şi oonvingăndu-ve de exactitatea celor ce preced, bine voiţi a rectifica acea injustă calomnie.
Sper, d-le redactor că, in interesul adevărului nu veţi refuza a publica aceste linii in primul No. al ziarul -voastră, priimind asigurarea consideraţiei ce ve păstrez.
1879 Aug 9
loan Theohari.
------------ 1 ■■---------------------
CINE-I ACOLO?
Aialtă-eri cofetarul F P. din stada Plevneî eşl inchisese bine prăvălia şi se dusese in braţele odihnitulul Morfefi. Dimineaţa incepend pro-saica meseria a negustorului, găsi teşgbeaua scuturată de ţigarete, de un ceasornic de bronz
rirî, pe cănd Cora care se aşezase pe nisce funii, privea pe George de Hamei.
In lucrul şefi el se intoarse de căte-va minute şi Cora ’î vedea acum faţa şi trăsurile.
In visele sale ea ’l «ezuse adesea galben, bolnav şi slab; in- privirea sa, in indoiturile gureî sale se citea mania, desperarea şi miî de dorinţe de resbunare.
Dar in visele sale se inşelase, ea nu’l vedea cum ’1 visase.
faţa lui George mat mult se inegrise in loc de a păli, se lungise iu loo de a slăbi şi dobândise o deosebire particulară. Din causa lucrului constant la care era supus, umerii săî se lărgise, peptul safi se desvoltase. Şi sub infama haina a temniţei se deosebiafi nisce forme apolonice. Pe trăsurile sale nu se citea mania şi desperarea, ci din contră un fel de durere lină, o resemnată tristeţă.
De odată el ’şt curma lucrul şi cu o mană rezemată pe maiu care acum se afla pe păment, cu cea altă pe şold, el privea in direcţia Corel.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
şi puţini gologani, ce-î lăsasd aoolo de prăsilă. Jiletca băeat luî, ce derraea iu bucătărie fnst-şi^dănsa uşurată de ornicul de argint.
Cine va fi fost tainicul amator de ceasornic ?
Patronul presupuse că scamatorul nonţu s’ar fi introdus p-iu pivniţă, care comunică cu cofetăria prin trapa tradiţională, la care nu era lacăt.
S a constatat insă, că nici o baci iva n’a fost suparata din rotundul şefi pat aşternut cu miere.
Mult de lucru avut-afi agenţii poliţiei, in noaptea de sămbăta spre dumiu că. Ca mal iu to’-d’auna. in această noapte, căni şi cel mai sărac ’şi bea gologanii', agonisit peste săptămână, piliţi*1 a avut să inregistreze multe bătăi şi scandaluri pe strade şi să dea ospitalitatea multor victime de ale lui Bachus.
Intre altele, să cităm căte-va fajte:
Grădina Fortuna din strada Teilor u-r. 42, a fo t teatrul unei lupte crâncene, isea'ă intre doi caporali de linie şi intre mal mulţi epis*aţî al mahalalei, ce se adunaseră ca să liu ştească scandalul făcut de oeî doi militari. Spre a nu le ingreuia soarta ce ’î aşteaptă la Divizie, nu le mal pomenim numele.
O bitie tot aşa de straşnică, dar fără consecinţe atat de grave—pentru că era intre muerî
s a petrecut in strada Brezoiauu, in capul bulevard ulii.
Nu se ştie din ce pricină madame Louise Ta-bor împreună cu fata sa, s’afi luat la păruială ou doue ’ame chiriaşe, Lina şi Alexandrina, a căror categorisire nu credem să fi scăpat cartoanelor poliţiei.
Sociul meu, directorele pensionatului, încetând din viaţă, ’ml fac datoria a incu-nosciinţa că pensionaţii şî va continua activitatea sa sub conducerea aceluiaşi personal care era prepus de repausatul şi sub-privegherea mea personală.
Răi inţil pot ti încredinţaţi, că nu se va cruţa nimic in ceia ce privesce studiele, îngrijirea şi piivegherea asupra creştere! morale spre a se conserva acestui Institut, reputaţiunea, care a avut fericirea a dobândi in esistenţa sa de 32 ani.
Cursurile vor incepe la 1 Septembre.
Mărie Schewitz.
înştiinţare.
In lipsă de o lege relativă la regularea nuni' lor de ^familie, adoptăndu-se de multe per-so me fără scrupul şi cu cea mal mare inles-nire numele mior familii mal bine cunoscute de public, producându-se ast-fel coufusinnî şi erori ■neplăcute, dupe cum mi s’a intămnlat a priimi numeroase corespondenţe de afaceri comerciale cu numele loanidis, şi a vedea chiar in jurnalul «România Liberă» No. 662 din 9 ale curentei, că un civaler de industrie, pnrtănd un nume de familie ca al mefi, cutrieră judeţul Vlaşca, faceiid acte de escrocherie: spre a înlătura orî-ce confusiune safi eroare, me grăbesc a înştiinţa că efi, facend parte din cadrele armatei, nu voifi primi şi nu me va privi nici un act ce nu ar purta numele mefi complet dupe cum am sub-semnat pană acum şi voifi continua a sub-semna şi de acum incinte, adică :
Sub-looot. Alexandru D. loanidis.
SO€IET *TEA
PENURU
învăţătură poporului roman
Comitetul esprimă viele sale mulţumiri persoanelor mal jos arătate penku însemnatele ajutoare ce afi făcut sooietăţeî.
D-luJ V. Ţoapa care a dăruit sooietăţeî una mie lei^ No. 1000 şi o tonă de cărbuui de piatră.
D-luî Viiacrosu care contribue pe an culei 50.
D-luî I. I, Heliade Rddulescu oare a dăruit mal multe cărţi pentru impărţirea premielor la la examinul general.
D-lui /. Marescu care asemenea pentru dis-tribuţiunea premielor a dăruit căte-va exemalare din cursul d-s >le de Istorie.
Onorabilei Societăţi de hine-facere «Lăzăr» care a procurat prin d P. Gazoti la mai mulţi din elevi seoaleî normale îmbrăcăminte pentru suma de una mie lei.
Preşedinte, C. Bosianu.
TEATRUL DE VARA „DACIA1
DIRECŢIUNEA J. D. I0NESCU
TOATE SERILE REPRESENTATII
Marţi, 14 August, 1879.
DEBUT
_ _AL CELEBRULUI INSTRUMENTiLIST ARAB
Tom LucETTi
fTMXRF^PTfpENTXŢIE^U PREMIUaE
I 00(1 Fi-
Dat de Omul Pesce şi[conexirentul şefi insei d. G, B. comerciant din Bucurescî
KOM Ai»LmiiKA
'ţXPOGRA P Hi a
ŞTEFAN MIHALESCF
BUCURESCI
&W 11 Strada lipscani 13
Recomandă atelierulu seu asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
2*sm M/m.* IMCI.TE:
rr MASIMl CV YAPOH “SSi
ast-fel că se află in posiţiime de a esecuta orT-ce lucrărî aţii gă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
ZIARE
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
par* AFIPTE şi ANUNCIURi “ţpf
in diierite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE BAF K. SI DE 1MH0RHANTAFE
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
lawwa mo&Mâa ?aaaaa0j(Ba
PRECUM
CONDICE CU A S U & I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precivri forte moderate.
Curele
Cel maî mare asortiment de curele pentru ma chine de treerat şi de moare din fabricile cele mai renumite ale Engle-tereî şi Americeî cu preţuri foarte moderate se află de vânzare la magasinul de pielărie a d-lor Popper et Wisner in strada Colţei No. 5.
DE ARENDAT
MOŞIA MURGEA NC A
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorglie 1880. Întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. "Familii 110.
A se adresa in strada Văcăreşti No. 24.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahoveî No. 58
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar iu Bnoureioî la d-nu Vasile P. Ră-dulesou, strada Teilor Nr. 22.
GOUDRON-B-RLAHOr
LICORE.
PILTTL-3 SIROP
ui iiilUOMD de
L. BERLANDT,
PHARMAC1ST
SS se întrebuinţeze îa contra ma-ladieîor următiîre : Bronşita chro-nica. Catarul pulmonar, blemiorha-gie. tuse învechită, iritarea p»*ptu-lul, tuse mâgărescâ, durere de gât, Catarul besiceî; asemenea şi înjee-ţiuuî în scurgerile de orî-ce natură.
Deporit general la d. E. I. Reiwdorfer farmacist, Bucureecî. — Se poate găsi la
1? toate farmaoiele.
Avis important
Un desenator bun doresce a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa la redacţiunea acestui ziar.
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, precum şi un loc virau la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea bisericeî Negustorii strada Sboru la d-nu C. Sto-enescu, sail iu strada Luterană No. 19 la d-nu C. Mironescu.	(R. 668 5-3-3)
Se. unita un guvernul
Să cunoască limba francesă saii germană.
Institutul P. Alexandrescu.
Calea Moşilor str. Cernica No. 4 Vis-a-vi de bis. Sfinţi,
■aşa
oălătoresce ast-fel după ci ni urmează maî la vale:
Prima C. R. Priv, societat de navigatume cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Budapesta, Turnn-SeVeriu Giurgiu şi Galaţî
Vapdrele accelerate intre Riiscinc-Oiurgin-Orşoya
De la Orşova la Rnscinc-Ginrgiu Marţi şi Vineri lO'/j ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercurî şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgin la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	. , Jnoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate snnt in legătură on trenurile accelerate ale Calei feraate a Stat lui C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscinc-Varna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN .TOS
Pleearb din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea, i > Orşova Jouî. Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin » »	»	,	, 4 ore p. m.
>	» Giurgin Vineri, Luni şi Mercurî. 2’|4 » ,
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţî Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. n\.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Luni sdra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa v. tr Orşova ,,	> a. m.
Sosire in Buda-Peata Sămbătă, Marţi şi Jnoî.
Serviciul !oc**I între
Plecare din Galaţî in fie care zi la 7>|4, ore dimineiţa, 12 amezî, 4 ore p. m.
„	„ Brăila „ ,, „ „ „ 9 ore a m. şi 2, 5% ore p m.
„ Hetlernlch" Intre («alaţl-OdcMsa
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local int e Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţî ,, Tulcea Ismail, Kilia Jonî	6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă	12 ore amiaijî
„	„	Tulcea,, Ismail Kiba Jnoî 10 ore	a. m.
IN SUS
DA la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„	,,	Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „	. m
„	,	Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
.,	,,	K ia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3	p. ml
Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Buda-Pesta fac servicii! regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in oirculaţîe vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca piasa Marg -neî, de la 23 Aprilie 1880. p termen de 3 safi 5 ani Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dndeştiî No 46.
12-3-9 650	Ursianu
\iiiinciii
i
Cel mat imporrant loc vis-a-v's de a d-luî Hagi Tu .oraclie, o şatră in bălani Râu-reni, in mărime de opt stânjeni, larg. (le patru, se inch riază de sub-semnatul in Bu-curescî strada Lipscani No. 28.
Kilom. de la Bucur
MERSUL
PE LINIILE
BDCDH ESCI-BARBOSIROMAN. BUCU hhSCIVBR CI OR 0 VA, B AR 10 SIGALÂ Ti ŞI TEC DCI UBEPLAD
Bucuresci-Barboşî-Rom an
STAŢIUNI
io
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
366
379
396
412
423
414
467
BUCURESCI Rest p.
Chitila
Buftea
Perişu
Crivina
Ploesoi Rest. p°8j.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. |°8c
Cilibia
Faurei
Janta Restaur. Muftiu
Sos. Plec. Sos. Plec. ’
Brăila Resta.
Bărboşi Rest
Serbeşti P re val
Hanu ţonachî Iveşti
Tecuci Rest.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
t os.
Plec;
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
	Aretarea			trenurilor		
Tr acc.		Tren de pei			s.	T mixt
1		5		7		11
Ore M.		Ore M.		Ore M.		Ore •
seara		dim.				
9	00	7	20			
9	14	7	40			
9	25	7	56			
		8	19			
9	64	8	39			
10	19	9	10			
10	29	9	30			
10		9	50			
10	53	10	03			
11	19	10	40			
		11	13			
		11	22			
12	03	11	40			
12	11	12	00			
		12	34			
		1	09			
1	8)	1	49			
		2	21			
2	20	2	55			dim.
2	28	3	10			7 05
2	68	3	45	dim.		7 50
3	13	p.	n,	9	10	dim,
				9	38	
				10	02	
				10	20	
				10	46	
4	61			11	15	
0	01			li	40	
5	34			12	20	
				12	46	
6	16			1	10	
6	39			1	84	
				2	13	
				2	42	
7	46			8	00	
7	54			3	12	
				3	48	
9	00		i	4	26	
dim.				P- m'		
Barboşi-Gala ţ I
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
BĂRBOŞI	Rest. Plec.
GALAŢI	Rest. Plec
Aretarea trenurilor
Tr a cc,
601
Ore M
noap.
3	80
4	05 noap
Tren de pers,
608 | 606
Ore M.|OreM.
seara
3	56
4	80 seara
p. m.
7	26
8	00 p. m.
Roniaii-Barboşi-Bucuresci
Kilom	
de la	STAŢIUNI
Boman	
	ROMAN Rest. Plec.
28	Galbeni
44	Sriâ Bacău Kest.
55	Valea Seacă
73	Râcăciune
89	Sascut
103	Adjud Restaur.
ll4	Pufeşti
128	Mărâşeşti
147	Tecuci Resi. pj8^
165	Iveşti
179	Hanu Conacht
169	Preval
206	Serbeşti
218	Bărboşi Rest. p^
239	Brăila Rest. p“8^
261	Muftiu
278	Janca Restaur.
298	Faurei
319	Cilibia
389	Bnzeu Rest. p°8c<
350	Monteor
354	Ulmeni
374	Mizil Rt staur.-
890	Albeşti
396	Valea Călugărească
408	Ploesci Rest. pj8^
427	Crivina
437	Perişu
450	Buftea
467	Chitila
1 467	BUCURESCI Rest. S,
Trace.
Ore M.
Aretarea trenurilor
Tren de pers.
T mixt
Ore M.
8
Ore M
12
Ore M
seara
8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	3i
11	56
12	06
p m. 12 10
12 45 1 17
1 27
1	45
2	25
2	63
3	22
1	86	dim.	
i	51	12	50
	23	1	25
2	31	1	40
		2	18
3	26	2	54
		8	28
		4	08
4	41	4	36
4	49	5	00
		5	21
		5	31
6	37	6	13
6	69	6	45
6	08	6	66
6	22	7	15
6	32	.7	40
6	57	8	14
		8	82
'V	26	8	5'
7	38	9	16
7	50	9	80
săra		seara	
6 07 6 25
6	54
7	16 seara
seara
7	35
8	20 Jseara
O a 1 a ţ I - li a r b o ş i
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI
19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Ore M.
Tren de pers
604
,p. m. 12 05 12 40 p. m.
Ore M
"A im,
7	25
8	00 dim.
606
OreM
dim. 8 26 9 00 dim
Bucii resd-Yârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenărilor
Tr. ac. Trenuri mixte
_ 3 OreM
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
14®
156
168
189
206
219
235
242
261
261
269
278
286
299
310
326
835
345
864
382
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocâneseî
Gherganj
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest. ^
Costeştl
Stolnici
Corbu
Potcâva
Slatina R*st. p°8c Peatra
PeJeşti
Cârcea
Craiova Rest. „f8-Plec.
Isalnifa
Goţofeni
Râcarî
Filiaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R. p°8c_ VARCIOROVA Sos.
17
Ore M.
19
Ore M
21__
Ore M
dim	p. m.	
8 10	1 26	
8 24	1	52 2	19	
8 58	2 45	
9 18	3 24	
9 46	4 l'Z 4	50 5	i7	
10 35	5 31	
10 50	6 01 6 47	
11 43	7 23	
11 67	: ?2 8 18	
ii 43	!) 00	
12 49	9 2t	
i 18	10 05	
1 40	10 41	
	11 19 il 38	1
2 80	11 65	dim.
2	40 3	39 5 10 5 40 5	50 6	16 săra	nopte	6	46 7	06 7 23 7	48 8	15 8	42 9	17 9 47 10 07 10	30 11	15 11	40 12	15 p. m.
11 9 40 9 56 «era
Tecuciu-Bârlad.
Kilom de la Tecuci
16
29
86
51
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte 15
13
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeoi
Tutova
BâRLAD Restaur. Sos.
Ore M.jore M. dim. p. m.
Yârciorova- Buchi osc)
Kilom de la Vârci
S T A ŢI UN I
5 20
5	58
6	21 6 88 7 06 dim.
6 85 6 11
6	43
7	08 7 80 seara
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
Trenuri mix e
18
20
22
Ore M. Ore M. Orc M. Ore M
18
3
47
67
72
83
96
102
113
121
131
140 i 47 163 176
193
214 226 236 26 ^
274
28I
295
312
333
35
358
372
382
VÂRCIOItOVA Plec,
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcarî
Coţofr-ni
Işalniţa
Craiova Rest
Cârcea Pele ti Balş Pealru
Sos
Pie ;.
">os. P ec.
Sos.
Plec.
Scs
plic.
Slatina Rest.
Potcăva Corbu Stolnici Costeştî
Piteşti R ;st.
Goleşti Leordei î Găeşti
Titu Re stat r, Ghergr ni Ciocăreşti Chitii:
BUCURESCI R. Sos
a. ih. 11 00
11	25
1	30
12	O
I 38
2 21 2 31
3 18
3	40
4	05
4 11
m.
00
36
0)
59
2i>
40
16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 dmt. 10 25 ® OO.uoute 6 20
6 00 6 15
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
6 39		
7 22		
8 00		
8 35		
8 65		
a 42		
10 15 10	35 11	23 12	06		di tu.
12 41		5 4l|
1 00		6 Ooj
1 34		6 33;
2 12		7 091
3 10		7 44j
3 39		8 16
4 01		8 48j
4 42		9 16
5 CO		9 35
p. n		e’d
Bârl id-Tecuciii
Kilom, de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
85
61
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor		
—	1 renuri mixt1	
	14	16 Ore M.
	Ore M,	
	dim. 9 00 9 84 9 57 10 26 10 56 a. m	seara 9 ii 10 16 10 86 11 B, 11 % udpfcc
«uriiraJCL Tipografia Ştefan ihiimo, Str. Lipseam No, U. - Cont. 7618
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 667
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURI 15 AUGUST 1879

ROMÂNIA LIBERA
APARE XTNT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
Iu Capitală : 1 au 30 lei. ti luat 15 lei, 3 luutSlef. Iu Districte: I an 3ti lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lef. la Streinătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 lei. 3 luni I? lei.
Director: D. AUG. LAURIAIM
Pentru Abonamente. Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In Remania: La administraţiune, Tipografia St. Mih&leSvu şi la correspondenţiî Ziarului din jirl©.-In Francia:	La Sociite Havas, Laffit et C-ie, Place de ki Bourse, 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising: Agency, 130—140 Bleet Street, London.
1» Austria:	La D-nu B. G, Poppovitz, furnisorul Uurţet Române, Stadt Fleischmarkt. 15, şi la D-nu H.
Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoucei?'™" pedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNC1DH1LE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bam”.
Recl.'itne pe pagina IIl-a,......1 Led.
,.	,,	,.	11-a............2 ..
Epistole nefraucate se reliisâ Articolii nepublicaţî nu se iuapoe/.a, . Pentru rubrica: Inserţii şi reclame facţiunea nu e responsabilii.
Prim-Redactor: STEI. 0. MlOSAILESOU.
WWW
ST'RI TELEGRAFICI:
din ziarele străine.
Viena, 23 August. — Cestiunea Novi Bazarului. — Consiliul ministerial de astăzi, care se ocupa Ou cestiunea intrăreî in Novi-Bazar, a ţintit peste trei ceasuri. Intrarea poate fi privită astăzi ca un fapt hoiărît; timpul, in care se va săvărşi nu este insă firsat. Ce privesce cele trei puncte, cari aft să fie ocupate de a lungul Li-muluî, anume Priboy, Prijepolje şi Bjelopolje, comisiunea militară a aflat, că ele nu sunt nişte localităţi destul de potrivite, pentru garnisona-rea trupelor, din care causă vor trebui schimbate. cel puţin două din ele.
Ştirile ce sosesc din Novi-Bazar constată, că • Albanezii din acest sandjak, cu deosebire cei de la Ipek şi Djakovar, sunt in mare agitare şi că i veninientele din T salia şi Epir nu aii re-mas fără inrîurire asupra lor.
Paris, 23 August. — «Patrie» anunţă: «Intre contele Chambord şi notabilităţile legitimiste a avut ieri loc o iutălnire, pe pămăntul fran-ces. Resultatul intrevedereî ar fi fost hotărîrea, de a observa şi inaî departe o aşteptare plină de inţelepciune. Contele Chambord a stăruit mai ales, să nu se facă uicî un fel de agitare.
«Union» şi cele alte ziare legitimiste nu fac nici o menţiune despre această intălnire.!,
(Ziarele legitimiste a3 toate motivele de a nu face nici o menţiune, căci contele Chambord a fost primit ieri, in Viena, de către imperatul, şi prin urmare i-a fost fost cu neputinţă să fie in acelaşi timp şi in Francia. N. r. lui «Pester Lloyd».)
Londra, 23 August, — Chedivul a făcut cunoscut. pe oale telegrafică, cabinetului frances, că regele lobau al Abisineî a călcat tratatul de pace inobeiat cu Egiptul, la anul 1877, şi că a intrat cu o armată iu partfa de meazăzi a E giptuluî. Chedivul (ere interveuţiunea puterilor apusene. De la Suez se trimet trupe către Mas-sanah.
Constantinopol, 23 August. — Comisiunea internaţională pentru Rumelia orientală se va ocupa in curând eu maî multe afaceri, cari privesc cestiunile vamale şi cari ating foarte dea-proape suveranitatea Sultanului şi fiuanceLe imperiului turcesc. După aceea comisiunea va merge la Constautinopole pentru a se ocupa cu art. XXIII a tratatului de Berlin.
Paris, 23 August. — Regele Alfonso a visi-tat deja erî seara, la Arcachon, pe arcbiducesa Cristina, fiind primit in vila Belegarde. După ce graţia pe un desertor spaniol, care ’î ceru ertare in unul din cele mai potrivite momente, el plecă iarăşi indărăt, la Madrid.
Seraievo, 21 August. — Regimentul Bucovinean, nr 41, va pleca la 24, 25 şi 26, format in batalioane, către graniţe. Regimentul, nr. 44, al Arehiduceluî Albrecbt, se aşteaptă aici; după o zi de odichnă, el va pleca de asemenea către graniţe.
Sofia, 23 August. — Astă noapte, pe la me-zul nopţeî, a isbucnit un foc grozav in grajdurile casarmeî imperiale. Fjind-că domnia un vent violent, pe la trei ceasuri grajdurile dimpreună cu o mulţime de case erau deja arse. Focul continuă Sute ge granate şi patroane esplodează mereti.
Londra, 23 August. — Lordul Chelmsford, fostei comandant al armatei engleze din Natal, a fost decorat de către regina ou marea cruce a ordinului Batb.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 25 August — 4 ore seara.
Londra, 22 August. — Noutăţi sosite din Per-sia spun, că pesta a isbucnit la Kermaşah, loc principal al Kurdistanuluî, oraş cu 30,000 locuitori, situat la|378 kiiometriî de Teheran pe marginile Turciei asiatice.
(Havas).
A se vedea ultime sciri pe pagina IU.
Bucuresci, 14 August.
Am impărtăşit, ieri, cititorilor impresiu-nea nu togmaî plăcută, ce ne a pricinuit mesagiul domnesc, impresiune, ce trebue să se fi desfăşurat şi in sufletele representan-ţilor naţiunii, cărora nu le plac cuvintele intortochiate, nici meşteşugurile diu condeiii.
Astăzi, cronicari datori de a ne indrepta gândul şi la cele bune şi la cele rele, cari se petrec in statul nostru politic, vom pre-sinta căte-va observaţiunî asupra modulul, in care s’au amânat lucrările Camerei.
Daca, şi d’astâ dată, n’am ti constatat urâta deprindere a guvernelor noastre, de a se ascunde după o hotărâre luată de camere, dar imboldită in taină tot de către densele, n’am avea de ce să ne mâhnim. O silă ne cuprinde insă, când vedem, chiar in lucrurile secundare, intrebuinţăndu-se tertipuri bizantine, fără motiv puternic şi fără un scop mare.
Guvernul, adică miniştrii rămaşi in ţară, nu puteau să inceapă desbaterile asupra ces-tiunii israelite, in lipsa colegilor din străinătate. Lucrul acesta este aşa de invede-derat, in căt nimeni nu avea cuvent să le ret'use o cerere de amănare.
De ce nu s’au presentat denşiî franc, cu o asemenea cerere ? Ce nevoe simţit-att să se pună la spatele d-lul P. Ghici, spre a dobândi ceea ce lesne li era de a cere, pentru că aveau motive serioase de a formula o asemenea cerere ?
încă o dată ne mirăm de atitudinea ne-inţeleasă a guvernului !
Camera, pentru sine, nu simţia trebuinţa de amănare, căci densa, dacă nu s’a speriat de ameninţările infiorătoare, eşite, in luna lui luniu, din măduva stâlpilor acelui guvern, maî puţin se va speria acuma, până a’şl modifica convicţiunea in ces-tiuna israelită. Ea scie ce voesce ţara, a afirmat această voinţă prin glasul raportorului seu, şi mănţine, in deplină conştiinţă de lucru, acea afirmaţiune. Cu toate acestea, toţi erau dispuşi de a inlesni si-tuaţiuuea guvernului, ce câta să stea pe loc din cauza lipsei d-lor Brătianu şi Boe rescu. Dar datoria de a cere inlesnirea a-cestel situaţiuni, nu era a Ca merii, ce se adunase conform constituţiuuil spre a lucra, ci a guvernului, care nu putea lucra
La noi insă lucrurile merg pe dos.
Guvernul afectă, că n are necesitate de amănare, cănd in realitate, dacă ar fi fost apucat la scurt, ar fi dat din colţ in colţ, ueputănd să presinte lămurit laturea exterioară a cestiuniî, de oare ce d. Boereseu nu conferise incă cu ministrul de externe al Franciei, in mamele căruia stă toată puterea, de a mal slăbi ori de a mal tinde coarda evreiască.
Camera, care intr’adever n’avea necesitate de amănare, afectă această necesitate prin glasul domnului Pantazi Chica, care declară, că nu poate discuta grava, spinoasa, serioasa cestiune, «fără ca mal nainte să avem căte-va intrunirî, căte-va adunări intre noi, ca să putem ajunge noi, intre noi, să ne lămurim, să ne luminăm asupra acestei cestiunî, aşa in căt să venim inaintea ţării, să discutăm cu toată seriositatea şi maturitatea.”
Ciudată procedere!
Cine nu s’a lămurit pănă acum, cu greu se va putea lămuri de acum inainte, căci aceluia i-ar lipsi posibilitatea subiectivă a lămuririi. De aceea, să ne dea voiă inteligentele deputat al Teleormanului, a nu ’l crede, că simte incă trebuinţa de a fi lămurit.
On. representanţî al naţiunii, ca şi opi-niunea publică, sunt fiă-care pe deplin luminaţi asupra soluţiunil cestiune! israelite. Cel cari mal au nevoiă de lumină sunt miniştrii din ţară, şi această nu ca români, ci ca membri al guvernului, care a intrat in negocieri cu străinătatea şi nu a ajuns incă la sfârşitul acestor negocieri.
Ast-fel fiind lucrurile, ei trebuiau să ceară amânarea, şi Camera era datoare să l-o acorde.
Rolurile insă s’aii intervertit. R6u! Nu pentru că ţara ar avea să sufere ceva din această intervertire, ci fiind-că bărbaţii noştri de stat nu se pot desface de nişte deprinderi bizantine.
Am criticat un rM, să trecem la constatarea ud ui bine.
La ministerul de interne, activitătea este mare. Prefecţii sunt puşi in mişcare, ca prin-tr’un stimul electric; aleargă prin judeţe, iau cunoştinţă de păsurile localităţilor, dau ordine cu străşnicie, lucrează in sfârşit ceva.
Se simte o faţă acumulată la centru, in stare de a pune in mişcare toate organele administraţiunii ţării.
Mult bine ar fi pentru ţară, dacă in toate departamentele am avea miniştri, a căror hărnicie şi capacitate să şcie a se manifesta.
Circulările, ce pe toată ziua sunt trămise prefecţilor, ne dovedesc două lucruri: unul, că admiuistraţiunea ţării, in mal toate părţile, lăngezia; altul, că ministrul de interne inţelege datoriele iualtel sale demnităţi. Ne mai trebue acum un al treilea lucru, de o distinsă iusemnătate practică : ca circulările să fiă repede şi bine îndeplinite deeărmui-toril de judeţe. Vom urmări efectele lor.
Astăzi vom esprima mulţumirea de a vedea o mare parte diu ideile, pentru cari luptăm noi, cuprinse şi in circularea de la 10 August a ministrului de interne.
Este vorba de stabilitatea funcţionarilor administrativi.
Tot-d’a-una am cerut, ca politica să fiă gonită din . administraţiunea ţeril, şi ca funcţionarul, orî-eari ar fi simţimăntele lui ca om de partid, dacă este onest, activ şi capabil de funcţiunea sa, să remănă acolo, respectat de orl-ce guvern, căci acestea sunt adevăratele insuşiri, ce trebue să le cerem de a ori cine intră intr’un serviciu privat sad public. Afară de aceasta, in maî multe rânduri, am arătat nevoia de o lege de primire şi de inaintare in funcţiunile administrative.
Aeeste idei le afirmă şi d. Cogălniceanu in ultima sa circulară, făcend cunoscut prefecţilor, că, pănă vom avea o asemenea lege, nu va depărta pe nici un impiegat din postul său, fără motive bine constate, şi că nu va numi pe nici un recomandat in funcţiune, pănă cănd prefecţii nu’I vor arăta lămurit ţi exact, pe lăngă numele şi pronumele persoanei recomandate, şi data şi locul nascereî sale ; unde şl are domiciliul său real; starea civilă; studiele şi moralitatea ; averea ce are; funcţiunile ce a mai ocupat in trecut; dacă a tras sau nu la sorţi.
Eacă un şir de măsuri, cari, dacă vor fi sever Îndeplinite, sperăm, că vom scăpa de a vedea prin administraţiuue şi incă prin posturi inalte, alergători după funcţiuni, fără studie, fără putinţă de a trăi afară din slujbă, lipsiţi de moralitate, cari s’afi ferit de a da ţării tributul cetăţianulul.
Aşteptând crearea unei şcoli de adminis-traţiune şi alcătuirea unei legi organice pentru primirea şi înaintarea in funcţiunile administrative, ne bucurăm că, la ministerul de interne, a inceput să se simtă trebuinţă
de a rupe cu deprinderile nepotismului, că-pătuirel şi leneviei, şi de a da machinel administrative forţele necesarie de a folosi ţării.
Înainte dar pe această sănătoasă cale!
CRONICA ZILEI
Aflăm, că pictorul Verussi pleaeă la Sinaia, spre a lucra, in colori, portretul M. S. Domnitorului ; acolo va aştepta şi întoarcerea M. S. Doamna, pentru acelaşi seop. Aceste distinse portrete, făcute după natură, vor servi ca prototip, de pe oare elegantul penel al artistului va copia in urmă căte-va perechi pentru inaltele autorităţi din stat.
Portretul împăratului Napoleon, III. de la pinacotecă, şi al M. S. Domnitorului, de la clubul militar, stand in picioare şi in mărime naturală, precum şi valoarea artistică a maî multor portrete, făcute de pictorul Yerussi in Iaşi, Bucureşti şi Craiova, ne asigură, că in curând vom privi, cu o plăcere estetică, infăţişarea adevărată a suveranilor noştri.
-x—
La 8 August, am atras luarea aminte a ministrului de interne, asupra plângerii unor comercianţi, in privinţa scurtului termen de predare, figurat in licitaţia celor 130,000 kilogr. de hărtiă, trebuincioasă statului.
La 9 August, ministrul de interne, convins de dreptatea plângerii şi simţind folosul statului, a cerut şi a obţinut de la consiliul de miniştri, modificarea unor condiţiunî ale acestei licitaţii. Ast-f 1, termenul pentru predarea hârtiei va fi: I căşt, compus cei puţin din o a treia parte a tutulor speoielor şi cantităţilor, afară de hârtia stampată, se va preda la 25 Noi mbre 1879, adică după dou£ luni de la ţinerea licitaţiei; II căşt, in care se va preda hârtia stampată, va fi la Aprile 1880; iar al III căşt, pentru predarea restului, la luniu 1880.
Concurenţii pot fi mulţumiţi de atenţiunea mi-nistrulnî. Pentru toate amănuntele, oitiască «Monit. Of.» de la 12 curent.
—x~
In colegiul IV din Ialomiţa—ne spune «Des-centralisarea»—s’a ales deputat d. I. Retoride, liberal-independent, in contra d-luî Cămărăşesou, fost senator, şi a d-luî Lupescu, fcst deputat.
—x—
Iu ministerul de finanţe sunt — ni se spune— fucţionarî, cari n’afi primit leafă de două luni de zile.
Toate reclamele lor, de la eassier la secretar, dela secretar la ministru, aiî fost infructuoase.
Sute de mandate de mii de francî se iscălesc indată şi un mandat al unui biet funcţionar se iscăleşte după 2 luni!
Sermanî funcţionari 1 d. ministru al finanţelor cr ede poate, că funcţionarii d-luî se pot nutri cu aer, că stomacul lor seamănă ou al viperei, că pot sta lunî intregî nemăncaţî
Vom reveni.
—X—
«Monitorul» de azî publică regulamentul pentru esploatarea căilor ferate din ţară.
Această publicaţie se face pentru a se evita multele neinţelegerî ce se ivesc pe căile ferate, din oausă că uniî din călătorî nu cunosc regulamentul de esploatare.
—X —
In urma unei ordonanţe a d-luî ministru de interne, prefecţii şi subprefecţiî nu vor pleca in afară de oircumseripţiunile lor respective, fără ca maî ăntăî să fi primit in scris incuviinţarea concediului cerut, pentru prefecţi de la ministerul de interne; iară pentru subprefecţî de la prefectura respectivă.
Funcţionarii inferiori nu vor lipsi de la postul
www.dacoromanica.ro
L
ROMANIA LIBERA
lor decât cu încuviinţarea in scrisa concediului cerut de la şefii respectivi de serviciurl.
Ver-şi-care funcţionar, dependinţe de ministerul de interne, va lipsi, afară de cas de boală constatat, de la postul săi! fără concediu inou-viinţat in regulă, va perde salariul pe tot timpul absenţei sale de la post şi la caşuri grave poate atrage chiar destituirea.
—x—
In septemăna trecută. I. P. S. S. Mitropolitul primat a făcut o visită A. S. R., la Sinaia, unde a petrecut oăte-va zile.
—x—
Elevii şcoaleî normale din Berlad, intorcen-du-se din escursiunea ce ai! făcut, pe jos, in Transilvania, au avut onoarea a fi primiţi de A. S. R. la reşedinţa sa dela Sinaia.
Acolo li s’a dat o cină, la care a asistat şi A. S. R. Domnul. Un elev a ridicat un toast iu sănătatea A A. LL. RR.
A. S. R.. Domnul, a felicitat pe directorul, care insoţia pe elevi de frumoasa idee ce a avut in privinţa eseursiunilor.
—x—
Cu incepere de la 20 August, curent, vapoa-răle de postă vor aborda la Ostrov şi la Hărşova pentru a imbarca şi debarca călători şi mărfuri din Dobrogea.
Pănă cănd se vor stabili pontoane şi agenţii in aceste două staţiuni, se va pune la disposiţia autorităţilor din Hărşova şi Ostrov căte o barcă solidă in care să intre 15 pănă la 20 persoane cu bagagele lor şi o cătime de mărfuri.
Conductorii bar celor aii dreptul a percepe 50 bani de persoană şi 10 bani de fie care colet transportat.
MISIUNEA d-lul BOERESCU
„Frankfurter Ztg.” ne relatează in numărul seu mal nou incă o imprejurare, care ne confirmă in bănuiala, ce am mai espri-mat’o de alteori, că d. Boerescu nu ar nutri in realitate, faţă de cestiunea ovreilor, ideile statornicite prin programa actualului guvern, şi că in călătoria ce întreprinde astăzi, nu ar urmări cu sinceritate realisarea lor. Cetitorii se vor putea convinge inşişî, din reproducerile ce facem mai la vale.
Unul din amicii ziarului berlinez «Jiidis-che Presse”, a avut cu diplomatul nostru, pe cănd acesta mergea din Berlin la Pe-tersburg, o convorbire, in care, ca jidov, negreşit că a îndreptat cursul vorbirei imediat asupra cestiuneî jidovilor. Acest fel de corespondent a împărtăşit cele auzite ziarul ovreesc din Berlin, din care -Frankfurter Ztg." estrage următoarele părţi mai importante:
La obiecţiunea corespondentului, că cea de ăntăiu grijă a României trebue să fie inde-plinirea emancipăreî ovreilor, d. Boerescu a respuns:
«Intr’adevăr ea (emanciparea) este (?!) principala noastră grijă, dar trebue să ţinem seama de împrejurările in cari se afla ţara noastră. Cum vă inchipuiţî, că s’ar transforma bunăoară
FOIŢA * ROMÂNIEI LIBERE,	48
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPKE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA, politie
— Urmare —
VI.
Zărind o femee inbrăeată cu eleganţă in această parte a arsenalului, unde nu vedea altădată de căt pe soţii seî de nenorocire, păzitori sai! lucrători, George de Hamei nu putu stăpâni o mişcare de mirare.
La prima vedere el o privi ca o distracţiune ca un punt, unde să ’şi odihnească obositele sale priviri, calvin fel de petrecere. Aceea ce uieijnr. luăm iu seamă noi, distrează şi mişcă pe pri-sonierî, cari seamănă mult bolnavului şi copilului.
Acea elegantă manta, acea pălăriuţă de călătorie, T mişcai! ; ’i aduceau aminte timpul eănd era fericit, liber, cănd toate ’i surideaîi. Şi el t privea eu plăcere ca un om, care si uita la un 1 colţ albastru in un cer noros.
relaliunile oraşului Iaşi, dacă am emancipa de odată pe toţi jidovii. Cea mai mare parte din locuitorii laşdor ş nit jidovi; dacă aceştia ar^fi puşi printr’o lege iu posiţinue de a’şi cumpăra case, uu ar fi goniţi numai decât, proprietarii de pănă acum, nu ar rezulta oare din concurenţa legală a unei mase atât de compacte o specnlaţiune nesănătoasă, care ar trebui şă se sfârşească cu o catastrofă? Ce ar fi, daoă toţi creditorii bipotecarî ar incerca să’şi confirme dreptul de a deveni prin subhastaţi mî proprii -tari a^imobilelor bipotecate? Şi găndiţi-ve numai, că marea proprietate se află in cea mai mare parte, in manele aristocraţiei noastre, de care guvernul are să ţie multă, foarte multă socoteală. Noi voim şi le vom şi da jidovilor emanciparea, dar numai peu a peu, nu tuturora deodată, aceasta e cu neputinţă, sunt mulţi jidovi acolo.»
*Şi cum inţeLegeţi, Escelenţă, acest peu a peu, am iutrebat eh.»
«Eu cuget, să împart jidovii in clase şi sâ-î e-mancip dupe clase prin legi speciale. Antăia]clasă o vor forma-o jidovii instruiţi, inteligenţi, şi ce privesce ra /gurile (clasele) ulterioare, se vor afla ‘Şt ele.»
Corespondentul ovreii! observă apoi. că acesta clasificare are părţile ei preocupătoare, căci concepţiunile de «inteligent, instruit" sunt foarte relative (ceea ce putem observa tot cu aceeaşi dreptate şi noi, din puntul de vedere românesc), căci zice el, clasificarea o vor face-o prefecţii, cari au favorisat tot deauna persecuţiile evreilor.
,(Aveţi dreptate, răspunse d Boerescu, persecuţiile ovreilor ai! fost o mare greşeală, dar fiţi incradinţaţî că astfel de eseese uu se vor mai iu-tămpla, guvernul va zădărnici cu toată puterea sa ori ce escrs, şi pe prefecţii cari şi-ar uita cumva datoria, eî va trage cu asprime k respnlidere. Lăsa)i-ve la o parte preocupările, veţi vedea, că evreii est vor dobândi drepturile lor, dar trebui? să ţinem seamă şi de interesele T'atrieî noastre. A aduce acesfe doue lucruri irtr’un raport armonios, şi a da curţilor europene lămuririle trebuincioasele scopul călătoriei mele. Voii! des-bate la Paris cu deamennntu! aceasta afacere cu d. Cremieux şi anume me voiu sfătui cu secretarul seu Lehman, care este un om înţelept şi pătrunzător. Să fim b’niştiţî; toate vor fi bune.»
Cine poate recunoasce in autorul acestor manifestări, pe d. Boerescu, iscălitoriul programei anticategoriste, individualiste. Căci ori şi cum, aşa de glumeţ nu va fi onorabilul nostru ministru de esterne, să afirme, că clasă nu-i tot una cu categorie, că peu d peu nu-i tot una cu nemţescul Von Paf/ zu Fall, cu care caracterisa «N. fr. Presse” metodul de emancipare a d-lui Brătianu, ce atăta o in-destula. Şi apoi d. Boerescu voiesce in realitate să emancipe pe jidovii din România! Nu mai înţelegem nimic. Representaţiunea naţională stărue asupra faptului, ca nu e cas de emancipare, ci un simplu cas de natu-ralisare, şi unul din miniştrii sprijiniţi de această representanţă asigură prin străinătate, că voiesce a emancipa pe evrei.
Zeii, cănd vedem privelisci de acestea, nu
Dar aceasta era prima simţire, o alta ’î urmă aceea a injosireî şi ruşîneî sale.
Fără voe ’şi plecă ochi, vetju haina şi pantalonul iuehisoreî, inelul de fer de la picior ’î comunică un fior rece ; atunci simţi pe capu-i bo-netul infamiei.
Atunci spre a scăpa de privirile ce le simţea că să indreptează asupra lui, se ascunse indără-tul luntrei la care lucra.
Corpul săi! tremura, şi o rece sudoare curgea de pe faţa şi obrazul seu.
He ! tu d’a olo ast-fel lucrezi, zise o voce.
Era păzitorul: amorul seu propriu ’l impin-gea să ’i arate autoritatea sa in faţa persoanelor ce ’l însoţea.
Fără a se îndoi, George de Hamei se inăiţâ, şi luâ maiul.
—Vm’o in coa, râse păzitorul; vor să te .va<jâ.
— Nu, nu zise Victor Mazilier, nu e trebuinţă.
Cora nu zise nimic, ea era prea palida ca şi George de Hime', şi ’l privea fix.
Cu oichii plecaţi, cu maiul in mană, ei iuainta spre a se supune ordinelor păzitorului sei!.
Acest niaiî! speria pe tânărul Mazilier, care se aşezase lângă păzitor.
Cu toate acestea, cu căt Geaorge inainta un fel de schimbare se petrecea in el, se părea eă numai sufere de injosirea sa, statura sa se in-
putein să nu dăm toată dreptatea principelui Bismark, care a susţinut mal deunăzi in partamentul german, că parlamentarismul nu este decăt un lues pentru state... Miniştrii vor una, majoritatea parlamentului alta şi in urmă... tot miniştrii triumfă.
Cu toate acestea nu credem, că majoritatea patriotică a camerelor noastre, care a ştiut pega, pe d. Brătianu, nu va şti să nege astăzi, intr’o cestiune atăt de vitală pentru ţară, şi convicţiunile parlamentare ale d-luî Bismark, silind pe d. Boerescu să politiseze cu mai multă sinceritate..,, aşa precum, e voinţa eî.
DIN AFARA
Spania şi Maroc,o.
Ziarul „Times" scrie, că imperiul de Maroco se află pe calea unei complete des-organisărî. Triburile de pe lăngă graniţele cabylice — cele de la Anghera şi Beni Ka-der — s’au revoltat şi refusă a mai plăti contribuţiile obicinuite.
Acestea turburărî crează nenumărate dificultăţi cu deosebire garnisoanelor spaniole, de pe lăngă ţărmuri! mărei. în vederea lor, pentru a le putea resistă, guvernul spaniol a ordonat deja o întărire a acestor garni-soane, ridicând pe comandantul din Ceuta la rangul de căpitan general a tutulor gar nisoanelor spaniole de pe litoralul african.
Nu mai rămâne nici o îndoială, că această măsură a cabinetului din Madrid, poate fi intrepretată şi ca avănd un caracter ofensiv; căci este firesc, că dacă Maroco se va disolva in realitate, garnisoanele spaniole nu vor avea de căt a inainta câteva mile, pentru a lua locul Sultanului. Această eventualitate, foarte probabilă, a făcut pe guvernul englez să protesteze şi să roage pe ministrul de resboifi al Spaniei, Martinez Campos, să-î dea desluşiri asupra acestui subiect.
Egoismul ce arată Anglia şi in această afacere, este necalificabil. Ea, care posede una din cele mai teribile fortăreţe chiar pe pămentul spaniol, Gibraltarul, protestează contra unei modeste veleităţi, ce are guvernul spaniol asupra unei părţi din putredul imperig de Maroco!
Ce să mai zici ?
Delapidările in armata rusă.
Dacă are să se plângă de ceva guvernul rusesc, causa plăngerei sale nu trebue ră fie intru atăta nihilismul, căt marele grad de corupţiune şi venalitate, care insuşesce majoritatea funcţionarilor săi, de ori ce soiu. Intr’adevăr, ţară, in care moralul public să fie mai decăzut, funcţionarii mai puţin scrupulrşi in împlinirea datorielor lor şi in trecerea peste marginile legale, ţară mai ilustră in sfârşit in istorii de delapidare şi de escrocherii ca Rusia, nu se poate găsi treg globul pământesc.
drepta ea şi cum ar fi fost mândru, ca şi cum 's’ar fi cunoscut valoarea sa morală.
Peste p ţiu. el ridipâ ochii, şi privirea sa iu-tălni pe a Corei
El se opri şi remase liniştit, tăcut fără a se părea mişcat; aî fi crezut eă n’a ounoscu’’o.
Ea se sculă, merse spre dansul şi ’î zise ;
—	Am vrut să te văd,
—	Te aşteptam, respunse el.
—	Şi de ce ?
—	Nu voiai să te bucuri de resbunarea ta ?
—Aşa e.
—	Şi te bucuri ? Sunt destul de nenorocit ?
—	Şi tu te bucuri de a ta ? sunt destul de nenorocită ?
—	Ah ! zise el, ou voce serioasă, mie’mî pare rei! de greşeala mea ;tu nu te vei căi nici o dată de a ta şi te plăng.
Se priviră un minut in tăcere. Cora luâ vorba.
—	Nu m î puţi iubi? intrebâ ea de o dată.
Ob ! nu, respunse el, acum te cunosc.
—	Vrei să ’ţî cer graţie ?
- Mi ai! mai pferiţ’o, şi n’ain primit.
—	Aşa dar nu suferi
—	Corpul meii sufere căte o dată, dar inima nu mi-a fost nici-o dată mai mulţumită.
—	Atunci resbunarea mea nu e deplină
—	Nu.	1
—	Adio.
Sunt cunoscute hoţiile cari s au săvârşit in timpul resboiului ruso-turc, incepând de la general pănă la ultimul caporal, căruia se încredinţa vre-o sumă oare-care ; noi am relatat atunci unele, cari intruneau toate condiţiile, pentru a fi inscrise in cartea hoţiilor celebre. Astăzi se tratează tot despre nişte delapidări in armata, — dovadă despre abusurile ce se vor face in administraţie şi financie, unde disciplina şi controla nu este nici pe departe atăt de strictă ca in armată. Vinovaţii sunt de astă dată un căpitan de stat major şi un colonel.
«Monitorul imperiului” face anume cunoscut, că tribunalul militar a condamnat la Rusciuk pe un căpitan de stat major la pierderea tutulor drepturilor şi la deporta- j ţiune in cele mai depărtate colţuri ale Siberiei, pentru că şi-a apropiat şi a chel- ' tuit. suma ce-i era încredinţată, pentru că a făcut nişte documente falşe, cu cari să-şî ascundă crima, pentru că a făcut inşelă-c uni....
Ziarul «Ruski Wjedomosti ” impârtăşesce in acelaşi timp, că pe timpul răsboiului uu colonel trimese nevestei sale pe poştă o sumă de 50,000 de ruble, pe cari î-a «cruţat”, băgând in buzunar banii ce-i erau încredinţaţi pentru furagiu. Urmarea a fost că cal de la baterii au slăbit mereu, pănă cănd in fine bateriile au rernas fără cai.
Noi credem, că cabinetul de Petersburg , ar săvârşi un act mai patriotic, dacă in timpul in care urmăresce neşte zadarnice prigoniri impotriva «niliiliştilor", va căuta să desfiinţeze aceste vicii, cari ameninţă statul rusesc cu peire, dănd generaţiunilor noui o crescere de treabă, nobilă, morală şi nu o crescere prin puşcării.
Germania si Rusia,
Caracteristic pentru relaţiunile trecute, actuale şi viitoare intre Rusia şi Germania, e următorul articol, pe care ăl consacră Rusiei primul oficios al guvernului german, ziarul „die Post":
Este aproape un an, de cănd s’ai! ivit cele dăntăii! încercări, de a aţîţa opinia publică a poporului rusesc contra Germaniei. Noi am a-retat atunci originea acestor încercări şi intru căt pot fi’sai! nu justificabile, dar am lăsat a-poî afacerea întreagă la o parte. Am creZut, ră propaganda contra Germaniei trebue sa să sfîr-şească, fiind că nici un bărbat de stat, nieţ uu partid din Rusia uu ar putea să ia asupră’şî respnnderea, de a fi sguduit prietenia de sute de ani a celor doue mari popoare învecinate. Arp maî tăcut, fiind că nu voiam să contribuim nici cu căt e negru sub unghie la această agi* tare. Astăzi nu pe maî putem scuti insă de datoria. de a constata, că propaganda anti-ger-mană se face in Rusia merei! dintr'o parte influentă şi că astăzi se urmează cu un zel îndoit. Să repetăm pe scurt oeea ce am zis şi in anul trecut»
Principele Gorciakof cugetase să încheie cu Poarta o pace, intr’u toate analoagă acrieia, pe care o inobeiase Germania in preliminariele din
—	Adio.
El sekiutparse jupri, şppe luntrea la care lucru.
Cora dupe ce aruncă o ultimă privire asupra luî, se aproprie de Victor Mazilier.
—	Ce ’ţî a zis, p intrebâ el indată tărănd-o la căţî-va paşî de păzitor.
—	’Mî au zis, răspunse ea, că mă iubea incă şi că va şti să’şî răsbune pe tine dupe ce va eşi.
—	Să ’şî răsbune pe mine! Drace ! eata ceva care me cam receşte de el,
—	Seri că m’am gândit, poţî'să’î cerî graţia te autoriv;.
Nu, nu, puţin ’mî maî pasă daoă sta in temniţă s’au ese, ’mî pare eă încerci să me înfricoşezi, ca să nu fac ceva pentru el.
—	Aşî! acum el s’a pus deasupra resbunăreî mele, care nu ’l maî poate atinge căt-va sta in temniţă. Eşti acum liber scumpul meii să ’l liberezî.
—	Aoum renunţ. Cu haina luî roşie şi cu maiul luî, orna acesta se pare teribil.
Nimic ne maî ţinănduî in arsenal, eî ’şî luară ziua bună de la păzitor şi plecară la otel
După opt zile, erau la Paris.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
A7ersailles, de la Începutul anului 1871. Numai căt, pacea lui Gorciakof să fi e ou mult maî strălucită, maî ales insă ou mult mai bogată in roadele, pe cari să le aducă învingătorului. Principele Gorciakof ar fi roit prin urmare, să reguleze oestiunea orientală, fără a suferi a nes-teoul vre unei puteri oare cari europen >, căci Germania incă a interzis la 1871 orî ce inter-venţiune străină in negocierile eî cu Franeia. Cancelarul imperiului rus ar fi intrecut in acest mod pe cancelarul german cu maî mulţi coţi in triumful seu. Căci cestiunea orientală este prin escelenţă o cestiune lumească, pe căud dobândirea unei fâşii de Uritor la graniţa orientală a Franoieî, oare asigură Germaniei o posiţiune defensivă, pe care, a perdut’o in seclul XVII şi a cărei perdere face cu putinţă un şir de invasiunî din partea resboiniouluî seif vecin, dobăndirpa acestei fâşii de teritor, zicem, nu putta provoca pentru statele Europei nici o s ântee de ingrijire şi cu atăt maî puţin o nelinişte statornică.
Cancelarul imperiului rus trebui insă, deja inaintea negocierilor de pace, să recunoască, că anumite modificări iu pos siunile tureescî tre-bue să atârne de la voinţa comună a Europei. El speră insă de a-şî ajunge ţinta printr’o trăsură diplomatică măiastră, presintănd lumeî minunata pace de la Sau Stefano.
El aduse in stăpânirea imediată şi mediată a Rusiei atâtea ţari tureescî, impresurâ maî ales cu atâta desăvîrşi>e Constantinopolul, că regimul Sultanului, adoptând această situaţiune nu se mai putea mmţine, de căt aruncăndu-se cu totul in braţele politicei rusesoî. Această pace— care era o pace preliminară ca şi cea delaVer-sailies—, avu drept urmare, că Anglia se pregăti serios de resboiif, pentru ăntăia oară după sute de anî la intreprindeiea, a combate sin-gu'ă o mare putere. Iu timpul acestei ameninţătoare situaţiunî, ai! avut loc călătoriile uî Gorciakof la Friedrichsruhe şi Londr i in urma cărora principele Bismark d “te iuvitaţiunea pentru congres
La aoe3t congres pacea de la San Stefano a fost ce e drept revisuită, dar ceea ce mântui Ru sia din ea, a fost, in faţa situaţiuneî celeî periculoase şi in vederea imprejurăreî, că cu toate isbantjile sale finale armata eî nu era tocrnaî de o capacitate resboinică isbitoam, foarte mult. Ceea ce s’a mântuit, nu a fost insă de căt opera Germ niei, precum reese aceasta cu inve-derare din protocoalele congresului. De unde vine acum această amară ură cont-a Germaniei? Negreşit, principele Gorciakof nu a întunecat pe principele Bismark, Rusia nu era după resboiil bogată şi puternică ca Germania, ci obosită, şi punctul ultim a cestiuneî orientale, hotărîrea soartei Constantinopoluluî, s’a reservat incă o data viitorului, bost’a Germania insă de vină, dacă victoriile rusescî nu au urmat mult maî repede şi intr’un mod maî hotârîtor ? Ce poate tace Germania, dacă canoelariul imperiului rus in loc să opereze ast fel, in căt o acţiune europeană să fi trebuit a-1 conduce la ajungerea dorinţelor rusescî, a operat ast fel, in căt a intors această acţiune impotriva sa şi numai prin sprijinul credincios al Germaniei i.u şî-a perdut toată greutatea sa.
Supăraţi indoit de tare, prin fantasia şi esce-sivitatea pretenţiunilor lor, de a nu fi obţinut un succes deplin, Ruşii merg aşa de departe, că aousă pe canoelariul german, că ^ sedus pe Rusia ja nenorocita iptreprindere orientală. Dar, dorinţa cea maî ferbinte a politiceî rusesoî a fost, de a ridica singură armele impotriva Por^ ţeî şi de ale putea purta pănă la un punct hotărâtor. împlinirea acestei dorinţî s’a ajuns nu^ nţaî cu ajutorul Germaniei, fără Germania era pu neputinţă să se ajungă. Acum Germania sa fie de vină, pentru-că armele rusescî şi diplomaţia rusă nu a putut sfârşi intreprinderea du-I e poftă! A răspunde la atarî imputărî, este de alt omp maî pe jos de demnitatea Germaniei, în Germania s’a crezut, că adevărul şi jude-°ata sănătoasă omenească vor trebui să triumfe ?’ ni Rusia. Dar acolo se lucrează, de uu an încoace, dimpotrivă, de a orbi priceperea şi de a mutila adevărul. înainte cu un an nimeni nu ar fi crezut, că aceste silinţe vor avea un re-sultat. Astăzî vine un ziar englez după altul, in frunte «Times», şi varsă ulei! pe focul mândriei naţionale rusescî, făi-.end laude Germaniei pentru-că a sprijinit, atăt de mult, apusul contra Rusiei. Căci dacă Anglia şi-ar putea atrage pe Germania in rivalitatea eî lumească cu Rusia, nu ar trebui să cănte intreaga Anglie; fpe poate fi maî frumos, ce ne poate veseli piaî mult, etc...»
--------- -------------------
ROMANIA LIBERA
Am refusat, multe versuri. Suntem neconse-cinţî, cedând stăruinţelor d-luî Bădesou, cu t6te că sentimentele sale de recunoştinţă ăl onorâză : dar cetitoriî aprobăndu-1, ne vor ierta
S T (0 (P (i
VENERABILULUI MEU COMF MAXI Ml LI AN mm
Vechiu profesor, ex di ecror al ministerului
blice, fost deputat in camera legiuitoare, etc. etc.
Iu, ce n zorii ăstui secol aî văij'it âutâia rază A vieţeî, şi cu densul într’un leagăn te-aî lăptat, Mesurând cu el d’atunha paşii tei, ce ’naintează Cătreculmea'eamaî’naltă, cerarî verste o străbat,
Lasă slabei mele lire aste versuri să ’ţî închine,
Aste intime-armonif,
Drept omagii!, ce ţie astăzi a s’aduoe se cuvine, Pentru-a tale vrednicii.,
*
* *
Domnul l udor ş’ale sale romăneşcî de arme fapte, boR-att cea autăî făclie ce-a ta minte-a luminat, Ş»i d atunci pleiada utregăce-aveghiat cu demnitate La a ţereî desceptare, cu ea-alăturî aî lucrat.
Heliad, profundă minte, Pan. cel iscusit la glume, Poenar, Şaguna^ Papifi, Bol:ac, şi alţii mulţi. Toţi odaţă-aîteî tovarăşi fott’au eî, la fapte bune Dar mai iute eî sfărşit-ai! aî vieţeî anî cărunţi...,
Şi tu însă, ca şi dânşii iubitor de astă ţară,
1 oarta mare ţi—ai deschis o oătr'un mândru viitor, Căci lăsa-veî şi tu urme marî ş’adenoî ce n’o să pâră Din aducerea aminte a românului popor.
Au cuî ore să ’mpletes-ă generaţia ce vine Ale jieuităreî sale v.r<jî de laure cununi,
Dacă : u a celor care, cu-ale minţaî lor lumine, rregatitu-i-ad limaiiul unei libere naţivmT ?!
Ş*w de cine vre odată s’ar putea ascunde 6re,
Oă ’ntre cei ăntăî apostoli aî cultureî ast-î ţări Scris-ai şi tu al tei! nume pentru vremuri viitâre Printr’un ş'.r de fapte buneşi-a ştiinţei cultivări?!..,
Şi de n ar fi martori alţii ca să spună, după morte, Cine fost-ai, ah tăcea-va acel antic cuib roman, Băinaril, ce conservă a Şaguneî sfinte moşte.
Şi de urnle tu esit-ai sa faci fală Pal tei! nâm ?!,..
Dar iu fine-aceste tote de-ar sta mute, iu tăcere, Şi nimic viitorime! de-al tăC uume-ar pomeni, ’ Atuueî iată-aoeste versuri,. Şi menirea ce afi'ele, Este, ’n vremurî depărtate, despre tine a vorbi.
Lăcî tu, om al vredniciei, ce prin nobile aventuri, De un veac intreg apro pe porţi un nume venerat, Inspirat-aî a mea liră,,, şi eu vesel, aste cânturi. Aste intime accente, Ţie ’ţî-le-am închinat! Bucurescî, 12 August, 1879.
Sc. 1. Bădeseu.
ARENA ZIARELOR
Cu multă durere observă „Românul» că, la noi, luptele dintre partide, in loc de a se mărgini pe tărîmul politic, ele se fac cu invierşunare chiar pe tărîmul economiei naţionale, pentru intemeiarea căreia toţi ar trebui să lucreze la o altă, fără deosebire de credinţe politice.
Aluzia e făcută la partida conservatoare, care, — zice densul — «preocupăndu-se es-clusiv de interesele-î speciale, ear nu de marile interese naţionale, face din orî-ce cestiune economică naţională o cestiune curat politică.»
In vederea gravei situaţiunî economice in care ne aflăm, organul liberal face apel la patriotismul partidei consei vatoare şi o conjură a se desbrăca de pasiunile politice cel puţin pănă cănd se va putea asigura o temelie economiei noastre naţionale :
Fără o ast tel de temelie, conchide el cu drept cuvânt, organisarea politică a statului, fie ea democratică — cum o dorim noî—fie oligarhică — cum doresc şi se muncesc a o avea reaoţionariî — statul va fi fără putere, fără viaţă.
Uu incredere in sinceritatea acestui apel, dorim din suflet, ca el să găsiască un e-chou in inimele tutulor partidelor din ţară.
*** Publicând mesagiul de deschidere a corpurilor legiuitoare, şi apoi dănd seamă de modul cum s’a amăuat deschiderea,«Timpul” face următoarea observaţiune :
Am fi voit, din punctul de vedere al proee-durelor deschise şi clare, să putem^zice, că adunarea şî-a amăuat şedinţele pănă peste zece zile dupi cererea guvernului, uu dupe propunerea d-luî P, Ghioa.
Organul conservator critică apoi pasagiul din mesagiu, unde se zice că «România a primit deja, prin glasul representanţilor săi, art. 44 a,l tratatului din Berlin!» Pe lăngă
neclaritate de stil, acest pasagiu, zice el, cuprinde o „subrepţiune». Ceea. ce şi caută a stabili măi la vale.
*** Platonismul cu care «Presa» intre-ţine, de maî multă vreme, pe bine-voitoril săi cetitori, cresce din zi in zi mai mult. Căte-va rânduri numai din consideraţiunile sale politico-sociale vor fi de ajuns să ne dea o idee, mal mult sau mal puţin esactă, despre crisa morală in care se găsesm şi din care asceaptă să iasă organul centrului.
Lorbind despre lupta neîntreruptă a partidelor noastre politice, sacrificând, şi unele şi altele, interesele cele mal vitale ale naţiunii pasiunilor lor nerăbdătoare, şi făcănd apoi un apel la inlrâţire—numita foaie es-cla mă:
Fi-va-ne incă permis, fără a comite un sacrilegii!, acela de crimă de les-naţiune, d’a sacrifica trecutului iugropat presentul unui viitor plin de speranţă, d’a ne obosi facultăţile ce s’ar putea Întrebuinţa maî cu folos, in a oritica a priori totul şi toate, — intenţiunî, incă netraduse in fapte, presupuneri atribuite şi existând numaî in imagiuaţiunea de adversari !... etc.
Ori ce comentarii de prisos.
*** «Binele public», reproducănd nisce con bideraţiunî ale unei fol gormane, prin care se apăra dreptatea causel române şi justeţa soluţiuuiî maiorităţil Camerei, — se întreabă:
Le trebue să zicem despre organele ministeriale, ca «Românul» spre esemplu, care ne-a ameninţat cu «esecuţiunile religioase» cu starea Egiptului, cu umbra ingrozitoare a d-lui de Bismark, ou invasiunea sal! cu anexarea ?
Mai la vale comentează căte-va frase din circulara d-luî ministru de esterne, din cari conchide că mij ocul după care umblă d-sa, spre a pune in acord voinţa ţării cu aceea a Alianţei israelite, nu poate fi altul de căt tot acela al categoriilor sab listelor.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
de la 36 Agust — 9 ore dim.
Paris, 25 August — Renta română de 5 °j4 a atins, la bursa de azi, cursul de 75, la care s’a manţinut pană la închidere.
Viena, 25 August. — Baronul de lovauovitz, substitut al generalulvî duce de Wiirtemberg, comandant militar al Bosniei şi Hertzegovineî, a fost scos din funcţiunile sale şi s’a înlocuit 0u generalul baron Dalhen.
Corniţele Andrassy va pleca măine, marţî, la Gastein, unde va avea o intrevedsre cu principele de Bismark.
I aris, 25 August. — D. Boerescu, ministru al afacerilor streine din România, cinează astă seară la ambasada Englitereî; el va pleca mâine dimineaţă, Marţi, la Dieppe, unde va intălni pe marcbisul de Salisbury.
La intdreere, d. Boerescu va . avea uoî întrevederi ou d. Waddington.
Berlin, 25 August — Se asigură, că cu oca-siuuea apropiatei călătorii a impăratuluă Ru-sieî la Varşovia, generalul baron de Manteuffel va merge să salute pe M. S. in numele impera-tuluî Wilhelm.
Se observă bine, că asprimea polemiceî intre ziarele ruse şi ziarele germane creşte pe fiecare zi.
Madrid, 25 August, — In urma intrevederiî regeluî Alpbonso al XII cu arobiduoesa Maria Christina de Austria, se consideră ca probabil, că maritagiul regeluî se va face in 25 Octobre. — de la 26 August — amiaz.
I cnstantinopol, 26 August.— Derviş-paşa, guvernatorul general din Erzerum, a fost destituit din funcţiunile sa’e. Cele din urmă noutăţi, venite din Armenia, spun oă acolo situa-dunea devine din ce in ce maî grea; domneşte in provincie o mare surescitaţiune.
Porte-au-Prince 25 August. — Revoluţiunea din Haiti azî se poate considera cu totul ter-terminată.
Londra, 26 August. — O telegramă din Viena către «Standard» anunţă, că baronul de Hay-merle, ambasadorul Austriei la Roma, e desemnat ca succesor probabil al comitelui Andrassy,
Corniţele Caroly, de oare s’a vorbit maî na- I iute, a refusat oferirile ce i s’afi făcut.	|
(HftvaBl ^
www.dacoromanica.ro
CINE-I ACOLO?
Acesta e un roman intreg.
Scena s’a petrecut dumineca treontă, in strada Plevneî." N-rul nu l’am putut citi, pentru că era cam pe la 9 ore seara.
La poarta grădini Wastelly o tenăra ferate foarte frumuşică, sta de vorbă cu un individ misterios. Dupe infăţişare eapă-ea, că trebue să fie nevasta vre unui precupeţ, iar căt despre el, deşi inbrăcat in haine nemţeşti, gurile rele multe vorbeai!. Ba că e aşa, ba că e almiutrelea; umî puneai! chiar mana in foc că e roman vechii. Orî care’i ar fi fost origina, puţin ne impotă, maî ales acum cănd suntem in ajun de a arăta Europei, că nu ţinem a face nicî o deosebire intre romanii vechi şi intre cei noui. cu care vrea să ne hrănească «alianţa israelită!...
Orî cine ar fi observat misterul ce ’î conjura, pofta ou oare eşî sorbiai! unul alteia vorbele din gură, cu măna pe consoiiuţă ar fi zis, oă ipochimenul de care e vorba nu putea fi bărbatul dumnea-eî. Fără nicî un păcat se putea bănui, că rivnesc şi el la muierea altuia, cum se zicea in vremea vechia
Această bănuială nu intărziă a se coufîrma. Nu trecuse multă vreme de cănd vorbiail împreună, şi tocmai cănd se părea oă jertfa luî Cupidon era asigurată, de o dată apăru* ca din pământ, un om a cărui figură se vedea că nu era streină ce'or douî amoresaţî. Era bărbatul.
In zadar se asounseră eî dupe poarta gradinei; furiosul ce venea cu o falcă in cer şi cu aBa pe pământ, inbăţâ pe unul de piept, pe oea laltă de eoade, şi cu dănşiî tîrîş intra in grădină Aoi, ţine-te perule, să nu te rupi. Chilo-manul scula toată mahalaoa in picioare. Ipistaţii sosiră şi fură nevoiţi să desebiză porta căci năbădăiosul de bărbat avusese grija s’o inehiijă. O dată intraţi inăuntru, de abia putură scăpa pe infidela soţiă şi pe complicele şefi din ghia-rele neînduplecate ale tiranului, «atacat la cinste», cum zic‘'a el.
Nu se potolise incă gâlceava, şi comentariile lumii, ce se adunase ea la comedie, iueepură.
—	Bravo bărbat! bine le-a făcut neruşinaţilor, ziceai!, ceî insuraţî, la o vorbă cu bătrânele maî ascuţite;
—	Biata femee! Ce bătse pentru un lucru de nimic! Ob ! trvisni-l’ar d-zeQ de mitocan, res-pnndeaiî necăjite nevestele maî tinere.
Şi ast-fel fie-oare ăşî da părerea, dupe cum ăî venia la socotislă.
Avis dd. Institutori şi Institutoare.
A eşit de sub presă caetele No. 1 şi 2 din
Noua metodă de scriere
pentru usul şcoalelor primare şi se află de văn4are numaî la librăria fraţii Ioaniţiu cu preţ de 20 bani. Cele l’alte numere pănă la opt vor apare in curând. Se pot adresa sereri şi h editoare strada Michaifi Vodă No. 70.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
1.11. FERII O & F-ţli BEftZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe (liua de 14 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale...............
»	> egite la sorţi.
8%	» domeniale . . .
>	, egite la sorţi
Dob. 10 £r. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisurî fondare rurale f. C. 7°/0	»	> urbane f. C.
8% Impr. Munidpal.
(bi
cu pr. Buc.
Renta Română . . . Acţiuni «Dacia». . .
«Romania» . Cupoane rurale exigibile domeniale » scrisuri » Argint contra aur . .
Bilete hypotecare contra aur Rubla hârtie .
Florinul . .
Lose Ottomane
20
Cnmp. ?gnd.
CURSUL DIN VIENA 25 August
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane ......
Rubla Hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN 25 August
Obli. căile ferate române . . , Acţiunile	»	»	.	. .	.
Priorităţi	»	»	.	..	.
Oppenheim....................
Ruble hârtie.................
Stern........................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS 25 August
Renta Română.................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 14 August
Paris (3 luni)....................
» la vedere....................
Londra (8 luni) .....
» la vedere. ..................
Berlin (3 lunî)...................
> la vedere. . . . .	,
Viena la vedere...................
Adresa pentru telegrame.
101	108%
98	arg.
Vi	104% arg.
lg5	187
99	99%
93%	94
102%	108
27	28
74%	75
190	200
72	75
1%	arg.
%	—
%	aur
IV,	%
o 3/<	%
2 63	2 64
2 17	2 18
45 -	48 -
25 Aug	28 Aug
9 25	9 27
5 49	5 50
20 70	2l
120 25	121 50
96 75	96 20
87 75	88 25
97 90	97 70
106 10	107 76
210 60	212 10
36 76	87 40
76	74 50
46 76	47
99 25	
99 90	
25 08	
26 25	
122 V,	
123 V,	
2 18	
F«r»o Banzal.
R< )M 0 |N 1/1 LltiisRA
.^pOGjţAPfl^ ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESC1
MT 11 Strada Lipscani 13 *ME
Recomandă atelier ulii său asortatu cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
MAI MUl.'l'K
tar* MAS1M CV VAPOR.*»
ast-fel că se află in posiţiune de a esecnta orî-ce lucrări aţii gă-toare de această arta cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbî, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROS1URI
de lues, cu cea mai mare acurateţe.
AFIPTF. şi ANUNCIURI
in dilerite mărimi, albe şi colorate
BILETE I MONTA, DE BAP EZ. SI DE 1
Părţi de yisiTĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
Qupawa a,a®Qaaii tasiaaajaa
PRECUM
OOMDICECU AS 1 S I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se pnimesc cu precinri -forte moderate.
EBanBBSE-aeea
Sirop JLaroze
Cu Coji de Po.-tî??*® amare
Oe mai multu de 40 de am, Siropuiu Laroze este ţti'bscrisu cu sticcesu I de tojî medicii pentru a vmdica Gastrilele, Gaslrclgiele. Dyspepsiele şi Crampele stomacului, Constipaliurule ttbcU. pentru a fapilita digestiu-nea regula funcţiunile siomacuim § &te iniasimoioru.
Slropultf sedaţiv*
Bromure de Pofassium!
ŞI CC COJĂ DE i-cr.TOC.vEK UtE
Ca
Este remediulu telii maî eficace pentru a combate AfecţiunileAnimn, Epilepsiile, Hystenele. Migrena. Cliorea (Danse.de Sa m-Guy), Insomnia, Convulsiunile şi Tusa copiiloru in urapulu dentnmnei; mtr' unu |
cuv'mtu in t6to Afecţiunile nervdse._
Fabrică, Sped tiune J.-P LAROZE şi Cil, 2, rue der, i.ions-St-Paul, PARIS, şi la principali Spiţeri din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII " 6IROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amar»
_ cu 10H1JRE DE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şi.de Quassia amare
P'iOTO-IODURE DE FERU.
■a—an »twv mma
IDE TJSrCJEZTJRT-A.T
Cu incepere de la 26 Octombrib curent, anul 1879, unica grădina spaţioasă numită : «Belle-Yue» s tuată in centrul o-raşuluT Craiova, cu dependenţele sale comnnse. de :
Una pereche case iii doue etage avend şease camere şi salon sus şi alte opt camere jos, eu bucătăria şi pimniţă.
Un mare salon espre format pentru Theatru şi Dans,
Osebite camere de servitori, grajd, pentru 12 eaî, doue şo-proane, gheţărie şi odăi pentru portar situate toate in spaţioasa curte a caselor.
Se publică spre cunoştinţă amatorilor antreprenori că, i,i-thirierea se face pe cinci sa ii mai mulţi ani, eondiţiunile se pot vedea in ori-ce zi la sub-notata proprii tara domiciliată in Craiova strada Sântul Spiridon. 1
Ecaterina N. I*. Pană
Curele
Cel mal mare asortiment de curele pentru machine de treerat şi de moare din fabricile cele maî renumite ale Ecgle-terel şi Americei cu preţuri toarte moderate se află de vănzare la magasinul de pielărie a d-Ior Popper et Wisner in da Colţeî No 5.
DE ARENDAT
MOŞIA MURGE ANCA
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorglie 1880. întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.	^
A se adresa in strada Văcăreşti
No. 24.
.....Dr. LUPUS
a’a mutat in Calea Rahovel No. 63

Capsule Matiiey-Caylus
CU ÎNVELIŞ subţire de gluten
Preparate <Ie doctorul	— I‘re mini tliinlyon
« Capsulele Mathey-Caylus, cu B'.t scnla de Santa! asociată Balsamici-o lor. possod iiă eficacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate cu cel maî » mare succes pentru a vindeca repede scurgeri ic inveehite sau recente, » Bleanorrhagia, Qonitorhea, Blciworrliea, Leuoorrhca, Cvstita, Ureth-» rita. Catarii1 şi cele-altc Bdle ale BesiccTşi Iote afecţiunile căilor urinare.»
« Mulţumită invîilişului lor subţire de gluten, care e Iurte asimilabil, Cap» sulele Matliej’- <’.aylus se pol mistui de personale cele maî delicate şi >■ nu obosesc nicî-tiă-dafa şiomaehul.» (Gir/eUe Se.s Iiopitaux de Paris).»
A se lua 9—12 capsule pe Şi. Fie-care flacon insoc.it de uă instrucţiune, detailată.
A se feri dp eontra-faeerî şi a cere ou garanţie pe fie-care flacon de capsule Mathcy-Gaylus Marca do fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi G-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi G-nia, 14, STRADA RAGINE.
Deposit in Bncurescl Ia D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, si la D-nul Eisdofer, farmacist.
EC3i
Intre Viena Buda-I Pesta, Turnu-Severin
Prima C. R. ?riv. societate de navigatiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după oi m urmează
Giurgiu şi Galaţi "	. maî la vale :
Vaporele accelerate intre Rusei uc-Giurgiii-Orşova
De la Orşova la Rnscinc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0'/u ore a. m.
Sosire	>	,	, Mercuri şi Sămbătă 6 » dimineaţa.
De la Rnsciuc-Giurgiu la Orşova Mercur! şi Sămbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Jnoi şi Duminică 6 ore p. m.
^ Vapoarele accelerate Bnnt in legătură ou trenurile accelerate ale Cale! feraate a Stat'duî C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna iu corespondenţă cu vapoare e Societăţi! Lloyd pentru Oonstantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
.	»	Orşova Jouî, Duminică şi	Marţ! a	m.
»	»	Severin » »	> »	» 4	ore p. ne
>	»	Giurgiu Viueri,	Luni şi Mercur! 21|a	> ,
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţ! şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare dm Galaţî Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţ!, Vineri şi Duminică 1 oră p. u>.	.
S»sire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Lun! sera Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţ!	dimineaţa
ir	Orşova ,,	>	»	a m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul loc a intre UiPaţi-BrAila
Plecare din Gala# in fie care zi la 7i|2, ore dimineaţa, 12 amezî, 4 ore p. m.
»	»> Brăila „ ,, „ ,, „ 9 ore a. m. şi 2, 5Va ore p in.
„ tletternlch“ Inire Golan -Odessa
Plecare din Galaţî Mercuri, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţî la Tulcea Ismail Marţ!, şi Sămbătă 8 ore a. ni,
»	!> Galaţî „ Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
„	.. Tulcea „ Ismail Marţ! şi Sămbătă 12 ore arniajî
Tulcea „ Ismail Kil a Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
DS la Tulce» la Ismail Mercuri, Vineri şi Duminică 4 ere fimireaţa.
„ „	Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „	m
,, ,	Tulcea la Galaţi „	„	,,	„	1 an eaz!
„ ,,	K ia/la Ismail-Tulcea-Galaţ!	Juoî	3	p. ml
Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Bnda-Pesta fac servicii regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vaporele e-le mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
I)E ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşoa jiiasa Marg -neî, de la 23 Aprilie 1880, p ■ termen de 3 saii 5 ani. Doritorii se vor adresa iu Bucureşti, strada Dudeştit No 46.
12-3-9 650	Ursianu
Aniuicifi
Cel ma! imporrant loc vis*a-vis de a d-luî Hagi Tuuorache. o şatră in bălcinl Rău-reni, in mărime de opt stânjeni, largi de patru, se inclîriază <‘e sub-semnatul in Bo-curesc! strada Lipscani No. 28.
Kilom. de la Bucur
IIVCIEjIR/STTIj
.	.	.	PE LINIILE
BDCDRESC1-BABB0SIB0MAK, B UCU RE SCI-YBBCIOBOV*. BAPBO SI-GAtA ii ŞI TE CU CIF-BBBLAD
lîucurescî-Bartooşî-Roinan
STAŢIUNI
Aretarea frenurilor
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
820
839
354
365
379
395
412
423
4)4
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişu Cri vina
G Qg
Ploescî Rest. piec_
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulineiii
Monteoru
Buzău Rest. |°eB;
Cilibia
Fâurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta.
Tr acc.		Tren de pers.		T mixt
1		5	7	1 2
Ore	M.	Ore M.	Ore M.	1 O *1 CD
seara		idim.		
9	00	7 20		
9	14	7 40		
9	25	7 56		
		8 19		
9	64	8 89		
10	19	9 10		
10	29	9 80		
10	44	9 50		
10	53	10 03		
11	19	10 40		
Kilom de la Roman
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hanu Qonacbi Iveşti
Tecuci Rest.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant 8»scut Racaciune Valea Seacă
Sos. Plec:
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Rea.
Bos.
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
7 46 7 54
9 00 dim.
11 13 11 22
11	40
12	00 12 34
p. m,
dim 9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15 11 40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	18
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25 p. m.,
dim.
7 05 7 50 dim.
ii arbo şI-Gal a ţ I
Kilom. de la (Barboş	STAŢIUNI
19	BĂRBOŞI Rest. .Plec. GALAŢI Rest F.lec
Aretarea trenurilor
Tr *cc.	Tren de pers.	
601	603	605
Ore M	Ore MJOreM	
noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.
Roman-Barboşi-Biicm-esc!
STAŢIUNI
Tr acc.
2_ Ore M.
Aretarea trenurilor
Tren de pers. T mixt 8
6
Ore M.|OreM
12
Ore M
23
44
55
73
89
103
114
128
147
166
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
860
354
374
890
396
408
427
437
450
457
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p^J,
Valea Seacă Râcăciuue Sascut
Adjud Restaur. Pufeşti Mărăşeşti T 0 Sos. Tecuci Resi. pleo
Iveşti
Hanu Conach)
Preval Serbeşti
Bărboşi Rest. p®*g
^ * SOB. Brăila Rest piec
Muftiu
Janca	Re3taur.
Faurei Cilibia
Bnzeu Rest.
Monteor Ulmenî
Mizil	Restaur.
Albeşti	_
Valea Călugărească . ţ) . Sos. Ploesd Rest. p^
Crivina Perişu Buftea Chitila
467 BUCURESCI Rest. S,
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 36 1 61
1	23
2	31
8 25
4 41 4 49
5 87
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
i 26
7	88 7 50 săra
p m. 12 10 12 45 1 1 1 2
17
27
45
25
2	58
3	22
dim. 12 60 1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5*-
9	15 9 30
seara
6 07 6 25
6	54
7	15 Beara
seara
7	35
8	20 jseara
G a 1 a 11 - B a r I) o ş I
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI
19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Kilom. de la Bucur,
Tr.	ac.	Ţren de pers.	
602		604	606
Ore	M.	Ore M.	Ore M,
jP-	m.	dim.	dim.
12	06	7 26	8 26
12	40	8 00	9 00
P	m.	dim.	dim
Biicurescf-Vârciorova
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 3
OreM
Trenuri mixte
_P7_
OreM.
19
Ore M
21
Ore M
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
385
845
364
382
BUCURESCI Rest p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest-
Costeşti Stolnici Corbu Potcăva
Slatina Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Peatra Balş Peieşti C&rcea
Craiova Rest,
Isalniţa
Coţofeni
Râcari
Filiaşî
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T- Severin R. ^c. VARCIOROVA Sos
dim-8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 85
10	50
11	43
11	57
i i 43
12	49 1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15
sării
p. m.
1 25
8 9 9
10 05
10	41
11	19 îl 38 fl 55
năpte
p. m
5	40
6	04
6	33
7	Ol
7	45
8	83
9	1) 9 40 9 56 . săra
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
Tecuci u-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
16
29
36
61
STAŢIUNI
TECUCIU Restaur. Plec.
Rerheci
Gbidigenl
Tutova
BÂRLAD Restaur. 8os.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte 16
Ore M.
13
Ore M.
V nr ci oro va* F iicuresei
dim. 5 20
5	53
6	21
6	38
7	05 dim.
p. m.
5	85
6	11
6	43
7	08 7 80 seara
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Vârci.	
	VARCIOROVA Plec.
18	T.-Severin R. p?8
37	Palota
47	Prunişor
57	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeştî
96	Fitiaş
102	Răcari
113	Coţofeni
121	Işalniţa
131	Craiova Rest.
140	Cârcea
147	Peieşti
163	Balş 1
176	Peatra
198	Slatina Rest. Plec.
214	Potcăva
226	Corbu
236	Stolnici
25/	Costeşti
274	Piteşti R ist. Sc«c
281	Goleşti
295	Leorde/ î
312	Găeşti
333	Titu Restaur,
85	Ghergf ni
358	Ciocârestî
372	Chitii"
382	BUCURESCI R. Sos
Arătarea trenurilor
Tr ac.	Trenuri mixte		
4	18	20 I 22 Ore M. Ore M	
O.e M.	Ore M.'		
a. na.		P- TU.	
u 00		5 00	
1! 25		5 36	
li 30		6 01	
12 0		6 59	
		7 20	
		7 40	
		8 16	
		8 38	
I 33		9 10	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	uăpte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 00		
4 05	8 55		
4 11	8 55		
	9 42		
4 57	10 15		
6 ll	10 35		
	11 23		
6 00	12 06		dim.
6 15	12 41		5 41
	1 00		6 00
	1 34		6 33
7 05	2 12		7 09
7 37	3 10		7 441
7 53	3 39		8 16
	4 07		8 48
8 28	4 42		9 15,
8 40	5 00		9 35
seara	p. n		0’m
Hârlid-Tecuciu
Kilom. de la ârlad
15
22
85
61
^ îftsfi* Ştefan hllese 8t- Lpi«b N', 1 —ffa;. Iţtl
www.dacoromanica.ro
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
		Trenuri mixt:	
		14	16 Ore M.
		OreM.	
1E.RLAD Restaur. Flec. Tutova Gbidigenl Rerheci TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9	34 9 57 10	26 10 66 a. m.	seara 9 45 10 16 10	36 11	3) 11 «0 u6pte
ANUL 111.—A,,. (168
10 BANI EXEMPLARUL
VJNERI 17 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
A BON AM E'NTll L.:
In Capitală : I au 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 leî. In Districte: I an 30 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. (a Streinătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURiAN.
APARE nST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurl şi Reclame a se adressa:
Iii România: La adminislraliunc, Tipografia St. MihAlescu şi la correspondenţii ţliaruluî din judeţe In Franci»:	La SocUle Havas, Laffit et C4e, Place de la Bourse. 8, Paris. '
La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Ageucy, 130—140 Fleet Street, London.
La O-nu ti. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu H. Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien.
In Rermania: La D-nu Adolph Steiner, AnoncenJ^-pedition, Inseratei!, Pacht der Berlinei- Wespen, in Hamburg.
In Angli 1b Austria
ANUNCIli 11 IT/Bl:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a.........1 Leu.
,,	„	„ . Il-a............2 ,.
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţî nu se înapocză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame ‘dacţiuneo nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C. MlOHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Praga, 25 August. —Împrejurul oraşului Rons-perg a isbucnit ieri noapte o furtună infrico şată. Mai multe case aii fost ruinate, bucatele de pe câmpuri uimioite şi mai mulţi oameni s’ati ineoat. Multe case afi trebuit să fie deşertate.
Pera, 24 August. — La ordinul miuistiuluî de resboifi, liga albanesă şi-a retras trupele sale, cari se aflau prin păsurile dintre Albania şi Novi-Bazar ; ele au fost inloouite prin trupe regulate tnrcesaî.
Insurecţiunea beduinilor din Arabia ia dimensiuni din ce in ce mai mari. Ea e condusă de oătre şeioul Omar Hussein.
Roma, 24 August. — In cercurile politice de aioî se crede, ca Cairoli s’a intălnit in călătoria sa prin Germania, cu vre-una din persoanele ataşate pe lângă Bismark.
La manevrele di la Oleggio, un regiment a împuşcat ou patroane.
După sofir a luî Cairoli se ra ţinei un consilii! ministerial, care se va ocupa cu cestiunea orientală şi ou starea lucrurilor din Africa.
Guribaldi are de gând a’şi depune mandatul şefi de deputat.
Sofia, 24 August. - Principele Bulgariei se va intălni cu principelo Serbiei, iutre 12 şi 20 S’ptembre, la Niş.
Stokholm* 24 August. — Astăzi a sosit aioî marele duce moştenitor al Rusiei. Primirea, ee i- a făcut familia regală, a fost foarte cordială.
Viena, 26 August — Contele Andrassy a ple-lat azi dimineaţă la Gastein, pentru a se iu-tălni cu prinoipele Bismark, care el aşteaptă acolo. El se va reintoaroe Ymerî.
Ostende, 26 August. — Consiliul comunal de aioî a hotărît, in şedinţa sa f straordinară de ieri, să inceapă o acţiune de urmărire contra ziarului din Paris «Figaro», pentru eă a respăndit ştiri a, că aici şi in Brngge ar fi isbucnit cholera.
Âlessanlria, 25 August. — Gordon paşa, guvernatorul general din Sudan, inainteaza cu trupele sale, in marşuri forţate, spre partea de meazăzi a Egiptului in potriva regelui Abisi-nieî, oare a inundat acel ţinut. Regele abisi-nian, Iobannes, cere de la Egipt, rcintoarcerea ţărmurilor abisiniene, ocupate cu ooasia ultimului resboifi., preoum şi insula Nassuachir. Armata abisiniană numeră 80,000 oameni. Aici nu se crede, că răsboiul acesta se va siărşi cu isbanda pentru Egipt.
La curtea abisiniană a sosit de eurend o le-gaţiu ne italiană.
Roma, 28 August. — «Faniulla» afirmă, că Cairoli s’a intălniî cu principele Bismark la Nfirnberg. întâlnirea aceasta a fost spionată de unul din oamenii eî.
Paris, 28 August. — «Figaro» impârtăşesce din o convorbire autentică cu prmcipela Jerome, următoarele espresiunî ale ac- stuia : «Eu ored, că suntem in ajunul unui conflict european; a-tuncî voifi interveni pentru causa cea bună şi voifi' desminţi numele de laş, care mi se atribue tară nici un temeifi. Sperez, că sfârşitul repu-blioeî este iminent, pentrn acest motiv tind la o unire a aristocraţiei cu poporul. Nu voifi părăsi Franoia oi voii! lucra in linişte.»
Atena, 25 August. Creştinii din Creta nu sunt indestulaţî cu amnestia ce li s’a dat de către Poartă şi afi trimes in această privire o adresă guvernatorului general. In mai multe locuri de pe insulă se strâng cete inarmate.
Serviciul telegrafic al .României Libere’
de la 26 Aug ust — 1 ore seara.
Viena, 14 August. — Baronul de Haymerle, ambasadorul Austriei la Roma a sosit ieri pe seară la Viena: el a şi avut cu contele Andrassy o lunga conferinţă.
de la 27 Agust — 9 ore dim Paris, 26 August, — D. Boereseu a plecat ari dimineaţă la Dieppe ca să confere ou marchisul
de Salisbury ; el se va intoarce la Paris mâine seară, fără indoeală Juoî va avea o nouă intre-vedere ou d. Waddington.
Corniţele Si.viloff, ambasadorul Rusiei la Londra, a sosit la Paris, unde ş’a propus să rămână trei săptămâni.
Athena, 26 August. —■ Ziarul «Etnikon» zice, că Grecii trebue să se prepare in vederea eventualităţilor cari nu vor in.tărzia a se ivi in Orient.
Petersburg, 26 August. — S’a aflat, oă s’afi făcut uouî arestaţiunl, la Kiew, pentru dcliote politice.
O telegramă publicată de ziarul «Timpul noii» zice oă ziarele oficioase din Berlin aii fost invitate să incettz- cu atacurile lor oont"a cancelarului imperial al Rusiei, prinoipele Goroiakofl.
Constantinopol, 26 August. Saviet-paşa a
comunicat azi plenipotenţiari or Greciei, că Poarta e dispusă să primiască ca base ale negocierilor ce vor urma traseul de delimitare a fruntariilor indicate in al 13-W protocol al trasatului de Berlin, dar oă Poarta oontestă că indicaţiunile acestui protocol ar avea un oarac-ter obligatoriii.
Rusia cere intr’un mod apăsător, ca indemnitatea ce i se datoreşte pentru prisonienî de resboiii turci să fie regulată lără multă intu-ziere,
Viena, 26 August. — Creditul mobiliar a pro*-dus ourat, pentru primul semestru, suma iţe 8,387,279 florini.
(Havan).
! xr
vedea ultime xcirî pe pagina LU.
Bucuresci, 16 August.
Sunt două săptămâni, de cănd am demuu ţat opiniunii publice svîrcolirile Evreilor, de a produce un scamial in ţară, şi am cerut, atăt guvernului căt şi fraţilor noştri din Moldova, priveghere şi iufrănarea legufimel iudiguaţiunî. Am mai vorbit atunci şi despre o fotografiă infamă, in care ar fi fig urând şi căţl-va Evrei din ţară, cari s’au aşezat in rândul vagabunfjhlor, spre a mări grupul şi spre a amăgi străinătatea asupra situa-ţiuuil J ud anilor din România.
Lucrul acesta s’a adeverit.
Scopul fotografiei este astăzi pf: deplin cunoscut, prin alarma dată de Aliaţi ţa isra-elită, care o comentează ast- fel:
Ce fel este acea cruţa- e, se poate vedea din fotografie le, unde Israeliţiî, pretinşi fă ,ră paşaport şi fără mjloaoe de traiii, înconjuraţi de pază militară, au cu toate astea o infăţi şare atât de respectabilă, cum mai că nu ne p utem închipui să fi avend in România burgeniî respectabili safi boierii chiar. Toţi indivizii i sunt îmbrăcaţi foarte cuviincios. Sunt 28 fie israeliţî, prinşi in Focşani, cărora insă nu li s’a putut face nici o altă imputare, de căt că fin momentul apărării lor înaintea organelor autorităţii, n’afi fost in stare a se justifica asupra protec-ţiuniî de care se bucură şi asupra plătţiî birurilor. — Eî s unt, in parte, persoane, ca vi trăesc acolo mal bine de 30 de awz, cu f irnii 'iele lor.
Apoi nobila alianţă esclamă, pe temeiul unor relaţiunl mincinoase: «Hrănitorii fa-milielor lor fură duşi in chipul ace sta, sub escortă, pănă la graniţa ţării!* Sluspinurî şi mai grozave eşiră din «inima untiplută oroare şi, de ii dignaţiuneP a oeloif ce res-păndesc calumnia din Bucureşti!
Infamia evreească este astă/-zi dată pe faţă, prin raportul prefectului de Putna.
In Focşani s’au găsit 28 d«: v agabunţll, sunt toţi indivizi fără dornicii, fă ră profesiune sau ocupaţiune, fără acte hjgale, c^rl
să constate identitatea, reşedinţa sau provenienţa, cum s’au găsit aceşti jidani. Din aceş ia 23 au spus. că sunt din diferite localităţi din Moldova; de acea s’au şi ina-intat pe la. autorităţile respective, ca să se constate dacă adevărul au spus; cel 1 alţi 5 au pretins că sunt din Austria; pe aceştia i-afi pornit spre graniţă.
Aşa dară numai 5 iudimfa din Austria aii fost duşi la graniţă, iar nu hrănitorii unor familii, ce. trăiesc de 30 de ară in Focşani, cum pretinde Alianţa-israelită. Nici unul din aceşti jidani n’are tamiliă in Focşani, nici unul nu e stabilit de mal bine 30 de ani acolo !
Se plăng Evreii, că aii fost duşi cu escortă. Ba bine, că era s.l li se ceară plecarea pe parolă de onoare! Şi apoi ce escortă ! IJn brigadier, cu 3 călăraşi.
Trecem peste instalarea lor iu sinagoga din Adj ud, unde autoritatea noastră i-a lăsat sub privigherea unul singur călăraş,— ceea ce dovedeşte blândeţea cu care aii fost trataţi —, şi peste colecta bănească a coreligionarilor lor din Adjud, —- ceea ce probează că Evreii, infâţişaţl ca nişte respectabili burgezi de alianţă, n’aveafi gologan in pungă —spre a veni la fotografiă.
La 7 Iulie după amiazl, urmând a pleca cu trenul către Bacău, vagabumji! fură duşi pe la atelierul improvisat al lui losef Pov-roznik, de către Evreii Vitzling, Hersco-vicl, Livilson şi Bruner, şi acolo seriotogra-fiară cu toţii, formând o grupă numeroasă, unde Evreii localnici, mal curat imbrăcaţl, făcură faţă grupului de vagabumjU.
Ast fel petrecăndu-se lucrurile, ne intre-băm acum: Merită oare să le deschidem porţile cetăţeniei române Evreilor, cari au urzit înlamia de la Adjud ? Bine ar fi să întindem o mănă frăţească Judanilor, cari aii raportat Alianţeî-israelite neadevăruri, cu scop de a innegri pe Români in ochii Europei? Cu minte am ti noi, cănd am im-părţi suveranitatea românească cu aceia cari, fiind membrii al Alianţeî-israelite, n’aii simţit nici o dată romănesce ?
Dacă in momentele, cănd Judanil afi trebuinţă a se recomanda, prin purtarea lor simpatiei Românilor, el se poartă aşa de vitreg către ţâra, ce i-a adăpostit, unde şi-au constituit averile, bucurăndu-se de pro-tecţiunea persoanei şi a bunurilor,— cum se vor purta atunci, cănd de această simpatiă nu vor mal avea trebuinţă, cănd chieile casei ar fi in măiuele lor?
Domnilor cu listele, gândiţi-vă bine, căci introdu eţl calul evreiesc in cetate !
OKONlUA ZILEI
Comisiiiuile însărcinate ou revizuirea tinerilor, ce afi a se ehiăma anul acesta sub stindard, ’şî-ati început lucrările lor incă fiela 2 August.
Recrutarea, sub un ministru de interne ca d. M. Cogălniceanu, sperăm că se va face in toată regula şi in conformitate cu legea.
Tot ce a ii dori e, ca prefecţii, ciri de drept sunt presideuţiî acestor coimsiunî , să observe mai de aproape lucrările acestei însemnate o-peraţiunl şi, desvelind mal multă energie, să’şî întindă supravegherea lor peste acţiunile şi îndatoririle fie-oăruî membru al comisieî, şi maî cu seamă peste a le mediculuî.
Avem informaţiunî positive că, iu Moldova maî cu seamă, medieiî cad victimă influenţeî oculte a Israeliţilor--şi eatăcum : Un biurofi compus din 45 Evrei, iustituit ad-hoo, colindă imnreună ou comisia toate plăşile diutr’un dist iot. Acest biurofi este deschis fie-căruia din ceî iiiscrişî la sorţi Biroul ia banî şi de la aceia pe care eî scapă priu intermediul doctorului, safi a ori că-
ruî alt membru din comisie, şi de la aceia cari, avend un numer mare, sunt scutiţî de drept intimidăiulu’î prin ameninţarea, că-toţi vor fi luaţî in armată şi duşî in resboiul ce afi să-l poarte Etomăniî cu outare stat. Asemenea ameninţări fac pe bieţiî ţăranii să’şî dea şi cămaşa de pe eî.
Eată prin oe acte să ilustrează viitorii eetă-ţenî aî Romănieî. Ef nu ţiu nici o socoteală de mijloacele meschine prin cari ’şî adună averile lor.
Ne fiind aici locul reflexiunelor noastre, asupra unor aseminea fapte, rugăm pe neobositul ministru de interne, să ia măsurile neoesariî contra acestor oameni corupători precum şi contra celor oorupţî. Să trămită, indată ce s’ar ivi vr’un protest bine fundai, anchete la faţa locului, cari să descopere adevărul.
-x—
In sfârşit, după o lungă aşteptare, locuitorii piăşeî Meletin, din judeţul Botoşanî, se veij iră scăpaţî de acel biciii administrativ, care să numeşte Placa.
Ordinul de înlăturare i sa dat chiar de onor. d. general Gherghel, prefectul acelui district— şi tocmaî in ziua incepereî reorutăreî.
Nu ou puţină mâhnire a primit d. Placa is-gonirea sa intr’un timp ca acesta. —oănd, după caloulele sale, ’şî ar fi putut asigura, fără îndoială, o bun’cioă sumă.
Iu locul săfi, sflăm că ar fi recomandat d. Călinescu.
Ne avend nimic de zis contra d-luî Călmescu, ne întrebăm numai: de ce d. prefect, avend in vedere ciroulara d Cogălniceanu, n’a recomandat pe un om din acea plasă ca sub-prefect al eî ?
—x—
Ar fi de dorit, ca prefecţii de poliţie, in oraşele mari, poliţaiî in cele mieî, prefecţii in districte şi sub-prefeoţiî in plăşile lor, să nu permită nici unui proprietar a ţinea servitori fără condicnţă.
Aceasta din două puncte de vedere: antăifi, că nu s’ar maî irustra statul, —şi al doilea, oă stăpânul nu s’ar maî vedea, intr’o bună diminea' ă, fără slugi şi furat.
—X —
Astăzi se deschid cursurile «coaielor primare din ţară. Cu aceoetă ooasiune, ministrul instrucţiunii publice adresează membrilor inveţămen-tulul primar, acestor apostoli maî tot-d auna uitaţi, o circulară, priu care le recomandă multă muncă şi bună purtare atăt in scoală căt şi in societate. —
Siguri oă ceî bum nu vor lua iu nume de răfi această circulară, iar ceî slabi eşî vor indoi puterile spre a’şî îndeplini cât maî bine greaua misiune a profesoruluî, le urăm realisarea tuturor dorurilor lor, cari nu pot fi de căt inâl-ţarea neamuluî romanesc, prin cultură.	,
—X—
T«t astăzi incepe şi noul an juridic, prin completarea audienţelor şi cu solemnitatea obicinuită a curţilor de apel şi a inaiteî curţî de ca-saţiune şi de justiţie.
— X —
Ministrul de interne eere prefecţilor ca să es-plice, prin subprefecţî, primarilor datoriele, impuse de legea poliţieî rurale, in privinţa urmă-ririî tâlharilor, şi să desvolte maî multă energie in urmărirea lor.
—x—
Ieri, ou ooasiunea serbătoareî Maicii Domnu-luî, fiind patroana mănăstirii de maîcî de la Ţigănescî, s’a făcut cu multă pompă un serviciu religios iu presenţa I. P. S. S Mitropolitului pr mat, oare venise intr’adins de la Sinaia, şi a unuî numeros public, venit parte din Bucuresci, parte din Ploesoî şi alte loealităţî de prin prejur.
Persoane, cari afi asistat la acea ceremonie ue spun, că nicî o dată mănăstirea Ţigănescî n’a fost visitata de maî multă lume ca in anul
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
acesta. Unii veniseră chiar din ajunul serbătonî pentru oa să poată fi faţă, iu timpul nopţii, la, scoaterea epitafului sântei Marii, care, dupe un obicei» imitat din Ierusalem, se colindă de trei ort in jurul bisericii, in tocmai ca iu vinerea Pascelnt, acela al Mântuitorului.
Îmbulzeala lumii se datoresce şi altor impre-jurări. Aşa mat ăntei», printr’o fericită coincidenţă. sărbătoarea de ieri a caijut de o data cu a catolicilor, ast-fel câ mulţi din aceştia ah profitat de ocasiune, spre a vizita mănăstirea. Să mat adăogăm apoi tradiţionalul obicei» al Romanului, că, de la S-ta Marin, să-şt iea remas bun de la vară, şi ne putem lesne inchipui ce veselie trebue să fi fost prin pădurile Băneasa, Ţigăneşti şi Mernani.
Unit din amicii noştrit, cart ne a» dat aceste scurte relaţiunî, ne au mai dat iucă una, care nu poate de căt să ne iutristeze amar.
Şoseaua care conduce de la Bucuresci la Ţi-gănescî şi mat inainte la Ploeset, se afiâ intr o miserabilă stare. Abia ese eine-va de la Băneasa inainte, şi e ameninţat aşi rupe trăsura prin găurile de pe laturile şoselei, căci pe dănsa^ e peste putinţă a trece, de oare ce in unele părţi e stricată cu totul, iar in altele e acoperită cu grămezi de pietriş neimpraştiat incă.
Atragem atenţiunea d-luî ministru al lucrărilor publioe asupra acestui fapt şi ’l r..găm a cerceta ce se tace cu banii contribuabililor, cari plătesc sume respectabile numai pentru şosele ?
—x—
«Vocea Covurluiuluî» ne spune, că un comitet provisorifi a luat iniţiativa pentru fundarea unui Club de vogueurs pe Brateş şi chiar pe Dunăre.
Pe Mercurî, 15 curent, comitetul convdcăoa-dunare, in sala hotelului Midi (Toma Brinzia), la 9 ore seara, spre a discuta apeli 1 la adunaie, constituirea Clubului şi alegerea unui comitet
Pentru informaţiunî a se adresa la d. James Harry Ellman.
tria,—ea se află intre un sfârşit şi intre un început. Această încredinţare ne esplică retragerea contelui Andrassy. Ungurii poate că se vor revolta contra soarteî de care li se va tace parte, acestea nu sunt insă de căt cestinni de detal », căci revoluţiunea lor va fi zadarnică, ueavend nici o poporaţiune mare şi nedispuuend nici de banii, de cari dispuneaii o dată.
Viitorul schiţat de noî va avea şi sprijinul va respinge, bărbaţilor de stat germani. Ceea ce este mai importante, eăteritoriul austriac se va intinde ou pro-babilitat, e că pănă la marea Egee şi asemenea nu este ueprobabil, că va incorpora multe din aşa numitele state independente şi prin aceasta le va trausforma in realitate intr’un bulevard contra agresiunei rusescî.
Viitorul Austriei ni se înfăţişează desemnat, cu claritate şi poate că mult s’a contribuit la formaţiunea lui de către tripla Alianţă. E discutabil, dacă Rusia va stărui la această oolu-orare păuă la sfârşit; impedeca insa nu o va putea. Nn se mai tratează de căt de recompensarea Germaniei, oare mai curînd '-’a» mai târziii incă va trebui fixată. Cei neiniţiaţi nu aii de căt puţină prie.jpere pentru această cestiune, asupra căreia nu este cu desăvîrşire lămurită poate nioi Germania....
mează, astăzi in toată ţara contra acestei legi intolerante, precum nu ne mirăm nici de stăruinţele guvernului, cari clin punctele sale de vedere, caută a-i asigura triumful.
Hotărîrea desăvârşită este la Senat, care va desbate, indată dupe intrunirea sa, in şedinţa publică legea lui Ferry, şi care, dacă va urma hotărîrea comisiuneî sale, incă o
Nona lege de instrucţiune Iraneesa.
De căte va săptămâni, am primit următoarea plângere in contra anchetei, făcute la Severin. Manuscriptul retăcindu-se prin chărtiele redacţiuniî, nu puturăm satisface pănă acum cererea d-lui Horvath, care ne-a lămurit odinioară asupra tunelului Nucşo-. reanu.
Domnule redactor,
Jurnalul d-voastră, fiind un1 1 din ace’ea ce aperă in tot d’auna interesele tul,iilor fi ră părtinire, emî iail ouraginl a vă ruga să bine-voiţî a face loe iu coloanele sile şi următoarelor linii.	H.
Ancheta s’a terminat in circa 30 minut" ; ca să fie in optima formă a trecut şi pe lângă locul in cestiune şi a plecat, imediat ou trenul, lăs nd de o cam dată iu urmă o tristă suvenire, adică a lăsat *oc de intrebare, dacă onor. minister ţine eompt de reclamaţia mai multor onor. oetăţeui, toţi proprietari, faţă cu autorii operei sus menţionate, de la cari nu am putut d. băndi ou toată stăruinţa noastră, de căt despreţul către justa noastră reohmaţie şi insulta ucigătoare către interesul public.
Suntem la malul Dunării, dar dacă din in-tămplare ar cădea o nenorocire pe oraş, putem arde cu totul, fiind că n’avem inij oace de făcut comunicaţie la Dună e, şi cel puţin ce avem, eheltu Tn ca să inchidăm şi speranţa, că vom avei in viitor; apoi e evident că ne lipsesoe ceva, dacă nu mai mult cel puţin simţul comun, şi apoi aprobarea d-luî miniştri .
Pruniţi, ve rog. domnule redactore, asigurarea inaltei mele stime şi consideraţinnî.
Inginer, St. Horvn'/i.
Severin, luliS 1879.
In urma re lamaţiunlî mai mi Itor cetăţeni, proprietari onor minisWal lucrărilor publice a ordonat o anchetă in persoana unui d. inginer Opreann din Crajova. La 23 Iuniu or i 1 p. m. veni acest domn la casină şi me iutrebâ, dacă sunt e» acel Horvath, care a reclamat la minister, contra primăriei, pentru lucrarea ce a dat in antreprisă, in detrimentul public; apoi misa afirmat cu multă energie, că primarul este suveran şi nu este obligări prin nici o lege, i bere aprobarea ministeriuluî lucrărilor publice?! A maî esprimat mirarea sa: cum pot e», ca specialist, să propun facerea unei şosea
DIN AFARA
Statele-Unite austriece.
Titlul, ori căi de ciudat sună astăzi, pbte să aibă o mare greutate in viitor, ea numele unei intinse confederaţiuni. Popoarele Austriei-unite cu popoarele inrudite din ve ciuâtatea el şi formând o confederaţiune de numeroase state naţionale autonome,—ar fi o nemerită deskgare a cestiuneî orientale, care ar pune o stavilă desăvîrşită atăt, lup telor naţionale, cari frămîntă azi Orientul, căt şi veleităţilor de cucerire ale Rusiei.
Acest ideal pare a-1 avea, in ce privesce Orientul, ziarul englez «Pali Mall Gazette». Discutând retragerea contelui Andrassy şi urmările ei in soarta imperiului austriac şi indirect a Orientului intreg, acest renumit ziar englez zice intre altele :
.... Ceea ce va urma acum, va fi o completa transformare a Constituţiunei austriece şi inaugurarea unei nouă ere pentru imperiul austriac. Nn astăzi, dar in curînd, numele de Austro-Cngaria nu se va maî auiji. Poate vâ paşi in locul luî acela de Statele- Unite austriece; Ungaria nu va maî poseda atunoî de eăt u n singur glas: acela, unde pănă acum eşî da aroganţa de parte hotărîtoare şi une ori chiar botărea.
Aceasta este actuala stare de lucruri in Aus-
0 legende instrucţie, care să provoce în-tr’o ţară întreagă agitări mai mari, ca legea de instrucţie, pe care voesce a o introduce in Francia , ministrul Ferry, cu greu s’a mai prelucrat vre o dată in atelierele ministeriale. Şi este foarte firesc! căci legea ministrului Ferry nu atinge numai instrucţiunea propriu zisă cu toate elementele
sale, ci este o disposiţie de natură eminaj- I d’asupra uneî gărle ?	^
mente politică, destinată a da o lovitură de I La aceasta am replicat: poate că d-ta aî adut. moarte partidelor monarchice-clericale fran- o gârlă, căcî noî nu avem pe aioî cese. Ministrul Waddington insuşî o mă,rtu- Atunoî a aruncat o uitătură întrebătoare la risesce zicând :	I A Stamatopol, representant al circumscripţiei
,	. I pâre a dat apoî esplicaţiî : că podul,, ou comu-
Legea de instrucţiune are un caracter esclusiv ^ pe dedegubt cu p0[.tv!l. ar costa 200,000
politic. Scopul eî este. de a pune stătu m no | fj-aueT! Cu toată propunerea noastră: că noî in posesiunea drepturilor sale nedescnptibile şi j garantgm şi faoem toM luorarea cu r,0,000
de a impedeca, ca o renumită aso iaţiune religioasă (iesuiţiî), care este condamnată de legea fran :esă, să rlea tinerimeî o crescere, care nu este de acord cu ideile moderne politice şi sociale.
Libertatea conştiinţeî şi instrucţiei sunt de respectat in primul grad; guvernul este. hotă-rît, de a le respecta şi de a le asigura garanţia cuviincioasă. Ori ce ar zi<’e insă protivniciî re-
franri, nu a putut urni puternicul argument al d-luî Stamatopol, cum că d. Anonişean a zis, că la acest loc nu se poate face pod cu comunicaţie de desubt, conehizănd că planul primăriei este b n, dar trebue modificat şi la divis adăugat 10,000 franci, la 18,000 franci cu care este! dat in antreprisă
Aist-fel onor. anchetă condamnă pe Turnul Severin la cheltuelî de 28,000 franci, oa să in-
FOIŢA *■ ROM ARIEI LIBERE-»	49
ARTICOLUL 47
DE
A DOLI'HE BELJjOT
publieei, legea luî Ferry nu atinge aceste ,1 e. I cbddj; e<,j may favorabil loc de comunicaţie cu tăţî. Această lege nu ave altă menire, d., căt a I pQld.u^ ^ g8 perpetuă inire Bulevardul Carql restaura drepturile statuluî, jicniţi, iu curgerea I j şj ora^ 0 albje de murdărie.
timpuluî:	I Onor. anchetă aprobă ou I, Nucşoreauu, că
Şi cil toate acestea legea lui Ferry jic- I pentrit seursoarea unei mioî ape de isvor şi nesce atăt libertatea conştiin.el căt şi a in- I rentuaJă de ploaie, peste care p tem păşi chiar Strucţiel. Şi este foarte trist, pentru repu- I iu timpul de ploaie torenţială, trebue un tunel blică, că ea insăşi, pretinsul ideal de liber- I de 4 metri larg, 3 metri in alt, 36 metri lung tate, indrăsnesce a crea, nişte legi atăt de I suma spmarum 28,000 de fraucî, şi un aseme-intolerante.	I nea proiect propun per-oaue teohniee la apro
Şcoalele iesuiţilor, se zice, sunt mai vi- | barea mini-ternluî. Oire va reuşi? Ast-fel d. sitate (le Căt şcoalele statului; foarte bine. I T, NucşqreanU are multă practică in asemenea Dar de ce ? Ne-o spune majoritatea corni- I afaceri.}— Nn e de mult că. iu calitatea sa de siunei din senat, care a respins deja legea: I membru in comitetul permanent, a primit cu pentru că şcoalele statului sunt Iieingri- I concursul circumscripţiei aprobarea ministerului jite, fără profesori şi fără locale cari să fie | pentru maî multe poduri, la locuri unde nu la înălţimea misiunei lor şi cari să poată j este nici apă, nici drum, cari au costat numai rivalisa cu ale catolicilor. Nu putem prin I 180,000 franci, unele sta» şi acum, altele sunt urmare condamna propaganda, care se ur- | cărate la primăria respectivă.
TRAIUL LA MUNTE
Lucrările natureî, ingădueala deplină intre legile sale şi lumea in-ufl1 ţită, nu se pot biue simţi decăt la munt*. Muntele iutăreşte sănătatea, iţniuiternioeşte mintea, agereşt*; simţul şi vederea, desgustă pe om de viaţi meşteşugită a oraşului, T apropie laţă ’n faţă de faptele Dnm-nezeireî şi ’l face de judică maî matur, maî drept şi maî botă it. In timp de pace, munt le ar trebui să fie c tăţuia naturală unde tot romanul să ’şî inflorească sănătatea, măcar o lună de vară pe au, departe de valurile luineî, de patimi, intrigi şi de c 'gete rele pornite ascuns unul contra altuia; iară iu timp de rSsboiil să fie asigurarea vieţeî, cum a fast in vechime. Ar trebui să se vaijă ca negura roinămî vara pe munte. Orăşenii, iu legături dese cu locuitorii muntelui, ar da drumul uneî frumoase înfrăţiri, sătenii ar avea cunoscinţe şi preteni la oraşe, lucrurile de negoţ muntos s’ur vedea la faţa locului, romanul ar prinde maî mult dor de romăn, şi o iubire neauzită s’ar respăudi in tre toate stările spoietăţeî noastre mal ales de s’ar tace obicei», ca rofpŞnul să meargă la aer curat in ţara luî, nu in strinătăţî.
Muntele e o inălţime Întinsă şi depărtată de iarba măruntă fioroasă, deasă şi carejjdupă ce o mănâncă vitele rămâne moale ca putui. Vârful muntelui se chiamă «goi» şi se rămu ează in maî multe culmuliţe, numite «picior». La poalele muntelui st.,ii păduri înalte, mari şi bătrâne. Fie-care munte are numele şeii. Noî am vădnt in maî multe veri munţii : Faţa-lu-Craîfi, Clăbueeţu, %ăgauu şi Picioru-Dra ului a căror descriere ar cere mult spăţiţi. Munţii a» brad şi fag maî mult in pădurile lor. Mesteacăn, lr,i-sin, jugast, zăloju, carpen, ulm moliftu, să gă* sesc maî răricei. «Secîu» la muute e loc înverzit rupe unde s’a tăiat pădurea şi aii rămas butucii neeăraţî de multă vreme. «Bungetă» este locul unde creşte pădurea maî deasî. »Colţî», se zice petrelor semlare ce se văd pe munte. Fragî, smeure, mare, afin, ni-lcî şi bureţi de copaci fac podoaba muntelui.
Vitele cornute şi cele mici d’impreună cu păstorii şi bacii sunt singurele vieţuitoare sţabile vara la munte. Iarna staii p’acolo vameşi şi oastea la cordună. Ursul, regele fiarelor muntoase, calcă incet, maî pitit, maî făţiş şi din când in când vine de întreabă de sănătate turmele ;i smeurn, iară căîniî bârbaţî de la stănî
PARTEA III.
ÎNALTA POLITIE — Urmare —
VIL
Cu toamna, oaspeţii obicinuiţi aî Corei apărură in casa din strada Ne illy.
Totul reintră in ordinea obicinuită, şi anul tre u cum trecuse ceî trei ani dinainte.
In 186... după sfaturile luî Victor Mazilier, Cora eşî mări oasele; salonul şeii devenise prea mic pentru societatea ce se aduna in toate serile şi ea era constrânsă a se opune la noi’e presentărî. 8'pre a se arata mai ospitaliera, ■ea inehiriâ o alta casa aşezata langa acea
pe care o locuia si prin ajutorul uneî galerii cu geamuri ea făou o locuinţa d n cele doue case. Ace lstă mărire ’î permise de a primi şi alte persoane, cari cerea» a fi primite de mult şi printre care putem însemna ped.de Rrives şi d-nu de Mezin.
In arest tmip, tatăl Marcelei era incă demult văduv, dar nu scosese incă pp fio ii =a din pension. Averea sa mult micşorată prin desele că-lătoriî in oraşele de băl şi prin un joc nebun iarna pe la cercuri, nu era inca risipită. 1 rămânea incă un venit important, caro ’î permitea de a’şî ţine bine casa sa, apoi imobilul din str. Leonio, pe care ’1 va locui maî târziii George Gerard şi mama s’a. Cu toate rămaş'ţele uneî mari averi, el nu era mai puţin lipsit când lă-eea cate o perdere importanta.
De maî multe orî, el un putuse plăti datornicilor iu doue-zecî şi patru de ore şi fără iu-datoriiea d-luî Mezin, colegul să» de cerc, oare ’î dedese sume importante, el ->’ar fi găsit in ne-olăcuta posiţiuue de a’şî da demisiunea.
Aceste servicii arată oansa pentru care maî
târziu d-nu de Brives ,se arătă aşa de bine-vo-itor, cănd d-nu de Mezin ’î ceru măna fioeî sale; esplică asemenea oum pe jumeta'e ruinat, silit de a avea recurs la amici seî, pnţiu desoreditat la club pe lăugă doî sa» treî amici cu oare avusese lnngî socotelî, se grăbise a se face primit in casa Coreî, unde raporturile dintre jucători ora» maî puţin strânse de căt la cerc, şi unde se bucura» de oare-carî privilegiî precioase pentru un om care nu putea, a doua zi după o mare perdere, să scoaţă de la baneheri banii necesari.
Căt pentru d nu de Mezin, el era in aceeaşi situaţie ea d-nu de Brives ’şî făcea acelaşî calcule ca şi el; el găsea la Cora acest avantagi» precios pentru un aspirant la căsătorie, oă fiinţa sa de jupător era maî ascunsă, maî misterioasă de eăt altă dată De un caracter plăcut, el scii in puţin timp, să câştige amiciţia Coreî şi deveni nu numai unul diu fidelii societăţeî, dar incă un amic al caseî.
Trecuseră doî anî şi jumătate de la visita luî Victor Maziler şi Coreî la temniţa de la Toulon.
George de Hamei era să ’şî sfârşească, ter menul.
Văijănd apropiindu-se timpul in care vechiul se» iubit va deveni liber, Cora se ocupa mult să ştie ce va deveni el.
In o zi, fiind singură cu unul din am ciî seî, oare ’î se spusese că este jurisconsult distins, încerca să T cercetez■■ asupra a diferite puncte de drept.
—	De la visita mea la temniţa din Toulon ’mî se intămplă adesea, să me intreb ce devin cănd ’şî a» sfârşit os’nla^ toţi aceştî condamnaţi la cincî, zece s i» două-zecî de anî de muncă silită. Sci» că e toarte îngrijitor, gândindute că ’î poţî intălni ?
—	Nu la Paris; tot d’auna, scumpă d-na, şederea in marele noastre oraşe le e interzisă.
—	Ce fel! dupe ce es din temniţă nu sunt liberi ?
—	Nu sunt in un mod absolut, eî snler o nouă pedeapsă, oare se numesce supravegherea inalteî poliţii
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
’1 petrec in plimbare pană ’l trec la alt munte veciu.
Doctorn’ Garoflid din Ploeştî ne a ineunos-ciiuţat, că răposatul d. Episcnpesou a studiat a-dănc clima ţeriî şi a găsit, că aerul cel maî curat şi bun este al Văleuilor-de-Muute din Prahova, orăşel renumit pentru frumuseţea sa naturală.
In Iulie, oănd omul plesneşte de căldură la cămp, acolo aerul e răcoros ca toamna, sănătos şi pliu de viaţă. Găseşti la Sănt-Pietrn zăpadă pe munţi, cănd inoepe a face viermi negri. Dimineaţa ’ţî inghiaţă gura, cănd beî apă, şi măi-nele cănd te speli pe ochi La răsăritul soarelui şi după apusul lui orăşannl ne invăţat cu clima muntelui să imbracă gros să nu răcească. Ciobanii, mai deprinşi, (Ji ;a umblă i şor inves-mântaţî; noaptea insă nu le pasă, cărora att sarică. Oănd e să plouă, se ridioă pe munte o ceaţă albastră deasă, care iutunioă repede, apoi se preface in nori groşi şi iute inoepe udătura; plouă maî furtunos şi mai mult ca in văile luî. Cănd răsare soarele pe munte, goneşte umbra pe unde o găseşte aşa lin şi uşor, că pare că s’ar coji un lemn de[coajă dintr’odată, de la tulpină pană la verf.
(Va urma).
ARENA ZIARELOR
„Românul* revine asupra părerii sale, că singurul mijloc de a scăpa pe bulgarul român de groanicul flagel al carnete!, contribuind in acelaşi timp la întremarea lui, la motalisarea lui, este inflnţarea căt mai grabnică, a ba- cdor rurale, .
K1 dă apoi căte-vn amănunte asupra mecanismului ce aii in Scoţia aceste institu-ţiimi de credit agricol, intemeindu-se pe opera d-lui Leonce de Lavcrgne asupra economiei rurale din Anglia, Scoţia şi Irin uda.
Nimic mai simplu, mai inleSnitor, maî prnctic de căt acest mecanism, zice «Românul»; dar cum să facem spre a l adopta şi in ţara noastră ? Unde să găsim banii, spre a incepe acele mii de operaţiuni mărunte ? se întrebă dânsul.
Asupra acestui punct, de care spânzură toată cestiunea, organul liberal aruncă in discuţiunea generală următoarea idee :
Sunt şase-spre-zeoe ani de cănd săteanul roman a fost împroprietărit pe un peticul de pă-mSnt, pentru a cărui posesiune e) s’a dedat acum a plăti un fel de imposit regulat. Acest imposit el ţdăfosce spre a fi deplin stăpăn pe peticul de pământ ce i s’a coneedat, fără insă a i se face nici o înlesnire pentru cultivarea lui, pentru îmbunătăţirea lui.
Spre a i se procura acum aceste inl‘*suiri, fi va oare mii puţin legitimă cererea c‘ i s’ar face de a plăti impositnl proprietăţii jndă pentru in număr restrâns de ani, ear cu acel capital anual care va remănea ca cotisaţiune anuală a He-eărui contribuabil, se se pună basele creditului rural, organisat, pe căt se va putea, după modul practic şi poporar al băncilor scoţiene ?
Iacă o ideie, caro merită multă gândire şi discuţiune.
*** Gestiunea reorganisăriî statului nostru, pe o cale mai sănătoasă, care să ne garanteze exstenţa noastră politică şi economică, a fost atinsă de mai intreaga presă serioasă din ţară.
—	înalta poliţie ! Ce insamnă aceste vorbe ? Le aud pentru prima oară.
—	Ele n’au de ce să vă mişte p° voi d-nă; altă dată aveaţi un interes, azi numai avi. O dată exista o inaltă şi o josă poliţie, cari amândouă contribueau. dar pe căi diferite, a asigura siguranţa statului. Înalta poliţie, se vedea şi lucra la lumina zilei, se bucura de oonsideraţiune , ca toate ramurile administraţiei ţereî. Poliţia de jos ascunsă, lucra in umbra, şi opiniunea publica recunoscănduî servioiele sale, lovea pe a-genţiî sei cu despreţul seif. Astă-zî nu mai exist» de căt o singură poliţie şi dacă numai inspiră tot atăta despreţ, cu toate acestea a maî moştenit ceva din el.
—	Dar zise Cora, dacă supravegherea e o pedeapsă, cum zici, pentru ce nu se pronunţă o dată cu închisoarea ? Am fost faţă la un proces la curtea cu juri , care s’a terminat cu o in-chisoare de cinci ani la muncă silită şi nu era vorba de supra-vegkere.
—	Pentru că supravegherea iu acel cas era accesorie de pedeapsă, şi ea era cu dreptul a-
fntre cele d'ăntăî" organe de publicitate, cari de mult a ridicat glasul, spre a arăta pericolele cu care ne ameninţă actuala stare de lucruri, a fost şi «România liberă - dar ea s’a mărginit de o cam dată aci.
Cestiunea fiind grea şi foarte complicată, era natural să aşteptăm vederile celor două ' organe de căpetenie, dintre cari unul re-presintă elementul estrem liberal, cel-alt e- j lementul conservator din ţară. «Timpul* a vorbit şi a zis că singura organisaţie posibilă şi trainică «nu poate fi de căt conservatoare” , «Românul* i’a răspuns că trebue «să părăsească ori-ce speranţă de organisare in sens reacţionar. *
In replica ce ia «Timpul*, de la 15, iacă cum esplică el temerea ce T inspiră «Românului* o asemenec reacţiune:*
O asemenea mişcare ar pune stavile speoulwi de principii libere şi umanitare, ar descărca bugetul statului de cifrele enorme ale sineourilor patriotice, şi ar condamna ast-f 1 pe mulţi nepoţi a* luî Traian la o muncă maî onestă, dar mai grea; ar apăra treptele înalte ale vieţii publice de năvala nulităţilor netrebnice şi triviale, garantând meritului adevărat vaza ce i se cuvine ; ar tinde la restabilirea respectului legii şi autorităţii, şi ar da ast-fel guvernului mijloacele, şi morale şi economice, pentru a cărmui bine desvoltarea normală şi cu folos a puterilor acestui popor.	■
--------	— ms--------------------
VARIETĂŢI
Criminalişti scăpaţi in fiare din prinsoare.
Din temniţa dela Kezdi Vasarhely au scăpat maî zilele trecute doi oriminaliştî foarte periculoşi, cu fiarele de picioare. Unul, Petru Bodo, nu individ, care a fost de maî inulte' ori pedepsit, se află in cercetare prepus de omor, iară celalt era faimosul hoţ Iancs6, care era condemnat pe maî mulţi ani. Noaptea iu tăcere sparseră pă-retele chiliei lor comuue şi se duseră fără sgo-mot din prinsoare, pe leagă toate lanţurile cele grele. Ia fa riseea unui ţigan, intr’un sat veoiu, se desfăoură de fiare şi apoi uşuraţi o porniră in lumea lirgă, — negreşit spre a inoepe meseria lor din noii.
(Gaz Transilvaniei.)
Constituţiune i chimică a amalgamelor alcaline. — Se admite iu general, că energia pota-siulul e maî mare ca a sodiuluî şi, priu urmare, cel d’ăntăî din aoeste metale dislocă pe celalalt in cele maî multe caşuri.
Această regulă sufere eso .pţiunî: s’a aflat de es., oă amalgamul de potasiu se discompuue prin sodă, care ăl transformă in hidrat de sodium. D. Berthelot dă seamă azi de acest fapt, iu mo dul cel mai precis, priu consideraţiuni de ther-mochimie.
Amalgamul de potasiu degajă produe3ndn-se mult maî puţină căldură decât amalgamul de sodiu şi de aci resultă că ace.sta e un compus mai puţin st foii.
Cele două metale alcaline, unite in aliagitt mereurial îşi an afinităţile intoarse.
Se ştie, oă, iu stare de libertate, clorul dislocă bromul şi acesta dislocă iodul. Dar lucrurile sunt eu totul altfel dacă metâloidele sunt prealabil combinate ou hydrogenul. Dealtmintrelea acidul iodkydrio este qare dislocă acidul brom-bydrio şi chiar pe o°l clorhydric.
Faptul stă in aceea, că hydracitjii s’au produs cu perderî inegale de căldură.
plicată, adică numai era necesitate să fie pronunţată, Dacă nu m’aşî teme să vă supăr, scumpă d-uă, v’aşî face istoricul acestei legi de supraveghere de care m’am ocupat mult pe cănd p-ram mai puţin ocupat.
—	Vrei să zici la o epocă, zise Cora, cănd nu jucaţi incă bacarat. Etî mă intreb cum se poate, ca un spirit sănătos ca al d-tale să joace ast-fel,
—	Efi, am renunţnt să mă intreb, ne putând resolva cestiunea. Dar aceea ce mă linişteşte e ca intălnesc in saloanele voastre maî mulţi cel puţin tot atât de serioşi. Cei mai înţelepţi, vezi d-ta, aii nebuniele lor.
—	Ei bine ! scumpul meii nebun, continua ea surizănd, fă’mî plăcerea de a’mî spune istoricul de oare vorbiai. Suntem in un timp când şi femeile ati trebuinţă de instrucţie. M’am obosit cu vorbirile şi citirile de nimicuri, scit! că nu toată lumea găndesce tot aşa. Şi doresc şeii ce?'Să găsesc şi iu un roman, alt-ceva de căt dialoguri, să mai văd că autorul susţine şi desvoltă o thesă socială, combate o credinţă, discută o cestiune de drept Eată profesiunea mea,
Mişcarea poţruiaţiuneî oraşului Bucuresci
de la 5 August 87a, păuă la 11 Augast 1879.
Naşteri: Copii legitimi, 34 băeţî, fete 48, suma 82, copii ilegitimi 11 băeţî, fete 14 suma 25, băeţî 45 fete 62, total general 107.
Decese: de sex bărbătesc 61, femeesc 56, total 117, din cari 21 in spitale. '
Etatea decedaţilor : Pană la un an 28, de la 1—5 ani 36, de la 5—2 • ani 22, de la 10—20, ani 86 de la 20—30 ani 5, de la 30—40 ani, 8, de la 40—60 ani 12, dela 60—80 ani 5, de la 80 ani in sus suina 117.
Căuşele deceselor: Varioiă 2, morb. ruseolă 1, scarlatină 8, angina dipkt. croup. 6, tuse convulsivă 4, febre tipoidă 2, tifos 1, oholera 0, febr. puerperală 0, phtliisia pnlm. tub. pulm. 13, ent. gastroent. diar. 22, penum. pleuropn. brono. 4 col. uostras 0, moarte violentă ', di-sinteria 2, mening. 3, scropule 0. '
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
de la 28 August — 9 ore dim.
Londra, 21 August. — «Times» anunţă, că sir Arthur Gordon a plecat la Abysinia a cărei cestiune devine ameninţătoare. ;
Berlin. 27 August. — Se asigură, oă principele de Bismark va visita pe corniţele Audraşy, la Viena, pe la 15 Octobre.
Stokholm, 28 August.—S’aC.dat serbări mari in onoarea marelui duce ereditar al Rusiei.
— de la 18 August — amiaz.
ConstantinopO\ 28 August — Este probabil, că plenipotenţiarii otomani şi greci, insărcinaţi cu rogularea cest unii fruntariilor, vor fi de âoord asupra tutulor punct dor supuse deliberaţiumlor lor, dar că cestiunea Iauineî s’ar reserva deoi-siunei unei corni nuni speciale, tehnice şi internaţionale.
Sofia, 28 August. — Guvernul dm Filipopoli a descope it, că iu Rumelia se prepara o insu-recţiune p utru sfârşitul sărbătorilor Rama-Za-nului.
140 de regimeute turceşti sunt grupate in giurul Adriauopoleî.
New-York, 28 'August. — Frigurile galbene, cari începuseră a se arăta la Memphis, incepe
a dispărea.
(Havasi
CINE-I ACOLO?
Sunt mulţi negustor! in Buouresci, cari nu se sfiesc a dispreţui legile in vigoare, sustră-găndu-se de la sarcina lor prin tot felul de mijloace ascunse. Intre aceştia pare a se număra şi domnu Vasile Christea Tarpu, din .strada Riureanu No. 1. Denunţăndu-se de d. căpitan Tlasnaş, că ar fi ven^ănd băuturi spirtoase, fără a îndeplini formele licenţiî, d. snb-comisar respectiv împreună cu agentul fiscal, d. I. Sto-enescu, s au transportat, alaltă-erî seară pe la 10 ore, la faţa locului şi aă confiscat 12 vase cu vin, conţinând aproape 1000 vedre, şi 6 bu-toae cu rachiil, in cantitate de 100 vedre.
Legea licenţiî trebue să lovească fără indurare asemenea fapte, cari frustează statul şi pe cei alţi negustori cinstiţi.
Gradina S-tului Gheorghe pâre că a devenit locul de intălnire al maî tutor amorezaţilor din
scumpul meii, soiii că oamenii, uşori, cărora lp pla'"e nimicurile nu ne aprob, dar ce să le fac, et> asiept ideia voastră asupra înaltei poliţii.
— Mă incuragezi atăt de mult, zise d-nu X..., incăt nu mă las sa maî fifi rugat. Dar te-am insciinţat, dacă te plictisesc nn e vina mea.
Atunci el începu să-î spue cum in vechia justiţie francesă nu se găsea, nici chiar la 1791, oă pentru prima oară apare in anul 1800 Ca după un decret de la această dată, intemniţaţu liberaţi trebuia sa declare locul unde vor se stea şi că erafi supraveghiaţi de autoritatea locală.
La 1806 un noi! decret le îngreunează şi ma! răii supravegherea: eî nu vor putea şedea iu Paris şi cetăţile întărite, precum şi unele oraşe arătate, nu ăşî vor schimba locuinţa fără au-torisaţie.
(Va urma).
partea locului. Se iuţelege, că nimeni u’ar pu“ tea să ’î impiedice a se praumbla şi a’şt şiopti chiar cuvinte de amor, atunci cănd n’afi de mărturie de căt luna şi stelele. Dar se intemplă adesea, că pasiunea ăi fac să uite locaşul unde se găsesc, luna şi stelele se ascund in nori, şi atunci haţ... gardistul pune măna pe neginiţî şi conduce la poliţie.
Aşa atl păţit o alaltă-iecî, pe la 2 ore noaptea, Heinriok Heber ou Mariţ’ Constandineasca.
Noi am zice, ca maî bine primăria să onn_ duiasoă închiderea porţilor grădinii de la 12 ore noaptea ineolo.
Se zice eă omul beat se apropie foarte mult de dobitoc, ba de multe or! chiar ăl intreee. încă un fapt care confirmă aceasta: Un individ al cărui, n me, din graţie către speţa umauă, ăl trecem cu vederea, măsura ieri in zigzaguri stradele Bucuresciului, asmuţind asupra lumiţ douî bocşî, ce-l insoţeaîl. Dobitooiî, inouragiaţî de vooea stăpânului lor, săreai! asupra trecătorilor, şi mişcară chiar pe un sergent, de oraşe
A V I 8
Agenţia vapoarelor aduce la cunoscinţa generală că piei, unghie de vite cornoase, coarne şi vărfurî de coarne se pot imnorta in Austro-Ungaria numai iu urma unpî perm siunî de import ministerială care permisiune trebue să-şi procure espeditorul de la ministerul de interne Regal ung. din Pesta.
Afară de aceasta trebue să se alătu e fiecărui fraht un atest medical.
La transporturi maî mari se însărcinează societatea cu ingrijirea acestor permisiuni.
\V18 IMPORTANT
Anunciăm cu plăcere că cei 80 elevi ai «coa-leî normale din Bârlad, întorşi de căfo-va zile din escursiunile pe cari le-ai! făcut in Transilvania vor da astă-seară o representaţiune cu cântece şi jocuri naţionale i i localul societăţii Concordia română (Ca’ea Rahevei 16).
Curs elementar de aritmetici
ou mici deprinderi de raţionament, coprin^ăid peste 1,000 eserciţii şi probbme resolvate şi e-uunţate, pentru usul claselor primare şi ol. I-ia secundară de ambele sexe, de d. Mirescu, profesor de matematică la gimnaziul Lazăr Se află de vămjare la librăria la «Globe» a fraţilor Ioa-niţiu, Strada Lipscani.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bui •sa Bucuresci4*
I. H. FERNO&l ţii UFAZ AL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 16 August 1879 ora 12
Cnmp.
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig. . ural®..............
»	» egite 1» sorţi.
8%	» domeniale	. .	.
»	, egite Iz sorţ!
Dob. 10 fr. Obig. Case! pens. 300 le 7% Serisnrî funciare rurale f. C.
7*/„	»	, urbane f. G.
8%	Impr. Municipal.	.	.
»	cn pr. Buc. (bil. 20
Renta Romănâ ....
Acţiuni «Dacia». .	.	.
.	«Remania» .	.
Cupoane rurale exigibile .
,	domeniale »	.
, scrisuri »
Argint contra aur . .	,
Bilete hypotecare contra aur Rubla hărtie .	, . .
Florinul...............
Lose Ottomane ...
CURSUL DIN VIENA 27 August
Napoleonul................. .
Dneatnl.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN 27 August
Obli. căile ferate romăne .	.	.
Acţiunile	»	» . . .
Priorităţi	»	> ... .
Oppenheim.....................
Rnble hărtie..................
Stern ... ....................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 27 August
Renta Romănă..................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 16 August
Paris (3 Iun!) .	.	. .
» la vedere.	.	.	.	.
Londra (3 luni)	■	.	.	.
» la vedere.	.	.	.
Berlin (3 ta 4)..............
» la vedere.	.	.	.
Viena la vedere	.	.	.	,
Adresa pentru telegrame,
Vin*.
108	106%
98	arg.
104%	104%
99%	arg.
îge	188
99	99%
93%	94
102%	108
27	28
74%	76
190	200
73	75
1%	arg.
%	—
%	aur
1%	%
%	o 1/2
2 63	2 64
2 17	2 18
45 —	46 -
27 Aug	26 Aug
9 28	9 26
5 61	5 50
20 70	20 50
120 26	120
95 10	95 60
37 60	87 70
97 50	97 75
106	106
210 60	210 16
36 10	86 10
74 25	74 25
46 26	46 75
99 30	
99 80	
25 10	
25 25	
122 >/,	
123 %	
2 18	
Fanau Banzal»
www.dacoromanica.ro
PREPARATE SALICYIOE
541	DE	5<7->s
Dr. S. ROX1A, chimia»
CAI ICVI JDENTALINA esenţă pentru dinţ' 3 fr. OHLIUIL^PRAPORI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid tl Sa-licylic chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţire» ,i par-fumarea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr-s ir Bucu-rescî la Appelet C-nie şi en dew./l la D-niî 1. Ovessa şi toţi droguistiî şi tari laciştiî.
/
De vănţlare maclaturi (hârtie stricată)
cu ocaua
A se adresa in Strada Lipscani No. 11^-13
Maşina porlaliva de laiat iarba si secerat cereale
Care se poate pune in aplicaţiune de către.o singură persoana, se poate avea cu
PREŢ Oi DE 300 franci
*
DE LA
7%.

In Viena, Wiihring Herrengasse 14 şi
Aceasta maşină este patentată pentru tot continentul 12 — 15 bărbaţi ou coasa abia pot face acel lucru oe’l tace această maşină condusă uşor de o singură femee lucrătoare. Firul vegetal se poatO* tăia de pe oi î-ce teren cu multa simplă construcţiune; un uşor mers; o mare aplicabilitate. — La	^ ^
avanseze 40% ca arvuuă; restul d’o dată cu priimirea La comande de 10 bucăţi^ se dă un scăzăment de 10°/o. — Cu diferitele comande mă rog să nff onorat cat maî
uşurinţă. — Maşina comande e necesar ca
cel puain,
in grbă,
căci in toiul sesonuluî nu pot garanta pentru indeplinirea insărcinâriî ce mi s’ar face.
AYIS
Sociul meu, directorele pensionatului, Încetând din viaţă., 'ml fac datoria a incu-uosciinţa că pensionata 'şl va continua activitatea sa sub conducerea aceluiaşi personal care era prepus de repausatul şi sub-privegherea mea personală.
Părinţii pot fi incredinţaţî, că nu se va cruţa nimic in ceia ce privesce studiele, in-grijirea şi privegherea asupra creştere! morale spre a se conserva acestui Institut reputaţiunea, care a avut fericirea a dobândi in esistenţa sa de 32 ani.
Cursurile vor incepe la 1 Septembre.
Mărie Scliewitz.
Perfecţiune
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. AlvEEN
Reuşeşte in tot-d’a-nna a reda perului alb, culoarea juneţe! sale, ’I comunici viaţă, creş tere nouă şi o frumuseţe Închidă. Efectul este sigur §i perfect, fece să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă cărui proprietate naturală şi nfailibilă este de a intări părul. Superioritatea şi bunătatea regene ratoruluî snnt recunoscute in lumea ii treagă. Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in cbărtie roşă Deposit principal 114 şi 116 Calea Southampton Londra (Lnplitera)
> entfarea cu ridicata Ut Domnii \Appcl <ţ- C-nie in Bucureşti
Vindarea en detail in Bucuresci la D-nil Paul P’rodel, N. Nicolescu, M. Moisescu, I. N. Ardeleana. F. Gdnthler, Brătla C. Bepites, Craoiva B.M,
Georgenid
ROWLAND'S
MacassarOil
Cunoscut de 80 ani ca cel mat bun restaurator, preservator şi infmmnseţător al coamei (părului). Butilia are un dop de sticlă.
ROWLAND’S KALYDOIt
înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpeeoo petete de piele.
ROWLAND’S ODONTO
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E un noii şi dolce praf da toaletă. Cum-
M tot-d’anna aii coli de la KOWLAND ATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolli adevăraţi poartă firma : A. ROW-LAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune coaaide-raţi-o ca furată. De rănire la toţi fa maciştil şi parfume ii.
Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a o ganisat din noh,conform programei Ministerului, plus Ulubele streine. — Cursurile primare ah inceput. Iar secundare la l Septembrid. Condiţiunile de admisiune se pot vedea in toate zilele de la 7—11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune, in calea Moşilor vis-a-vis de bise-rioa Sfinţii, str. Cernica, No. 4.
CAPSULE SI DRAGEEj
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al 1'acultăfet de medicina din Paris.— PREMIUL MONTYON.
i CAPSULELE şi URAGEELE D-ruluT CLIN, cu bvomur de camphorăl | se tntrebuintăză pentru vindecarea biUelor unnăldre :	■ ■ 1
ţ Astbmul, Afecţiunile inimeT şi a căilor respiratorii, Tuse nervosa.l I Spasme, Tuse măgSresoă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţniiui I nervdse, Danse de Samt-Guy. TaraIisia agitantă, Tic nervos, şi in generaţi jj in Iote tulburările nervdse'causate prin sl-udiî escesive, Bole cerebralei | Sau mintale. Delirium Tremena, Convulaiunî. Beai ca şi căile urinare, I \si In Escitatiiunile dc ort-ce natură.	1
' A se lua 3 pănă la G capsule pe $i. Eie-care flacon este msocit de uni
1 instmefiune.	1
A se feri de contra-faceri şi pe (le-care flacon ase cere ca garanţiei unirea fabrice! .depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA[ PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN §i C-nia, Ii, STRADA RACtNE.	_
' Deposit in Bucurescl la D-nil Ovessa, C. Gersabek, droguist, si lafij D-nul Risdofer, farmacist.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, iu întindere de 2000 pogoane, arabile şi de tăneţe. Doritorii se pot adresa la d-na proprietară L lisa Teodor, iar in Bucureşti la d. Vasile P. Rădulescu, strada Teilor No. 22.
DE ARENDAT
Moşia Trestenîcu Tomuleşti
din districtul Vlaşca piasa Marg -neî, de la 28 Aprilie 1880. p termen de 3 satt 5 anî. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No 46.
12-3-10 650	Ursianu
IDE mCHIRIAT
Cit iuoepere de la 26 Octombriîl curent, anul 1879, unica grădină spaţioasă numită : «IMle-Vue, s tuată in centrul o raşuluî Craiova, cu dependenţele sale compuse de :
Una pereche oase in doue etag»’ aveud şease camere şi salon bus şi alte opt camere jos, cil bucătăria şi pimniţă.
Un ir.are salon espre format pentru lheatru şi Dans.
Osebite camere de servitori, grajd, pentru 12 cai, doue şo proane, gheţărie şi odăi pentru portar situate toate in spaţioasa curie a caselor.	u .
Se publică spre cunoştinţă amatorilor antreprenori ca, iu-chir erea se face pe cinci sah maî utulţî anî. condiţiunile se pot vedea iu orî-ce zi la sub-notata proprietară domiciliata in Craiova strada Sântul Spiridon.
Ecateriua N. I\ Paiut
ŞTEFAN MIHALESCU
BUCURESCI
Mf 11 Strada lipscani 13
Recomandă atelierulii sSă asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
s*k	nicji.'rR
mr UX81M1 CV YJUPORTŞ*
ast-fel că se află in posiţiune deaesecuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de aoeastă artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbî, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
B R O S I U R \
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIUBI
m diferite mărimî, albe şi oolorate
BILETE DE NUNTA, DE EAP EZ. SI DE I1I0R1IANTAFE
Părţi de yisiTĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
waaiwa «aaaa ?aaiaaaa®a
PRECUM
CON DI CE O U A S IJ. S J
pentru pădurî şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimî.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precinri forte moderate.
IMIIEIE^STTL T^ETSTTJI^IXjO^
PE LINIILE
BUCURESCIBABBOSIBOMAK, BUCUBESCHEBCIDBOYA. BABBD SI-BALAŢI ŞI TBCPCIP-BBBIAB
Bucurescî-Barboşî-Boman
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea frenuriter
Tr acc. Tren de pers.
1“	5|7
Ore M- Ore M.;Ore M. Ore
T mixt
1 -
Kilom de la Roman
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
820
889
354
365
379
395
412
423
444
467
BUCURESCI Best. p.
Chitila
Buftea
Perişfi
Crivina
Ploescl Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeni
Monteoru
Buzăfi Rest.
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuoi T ast |^c
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Sos. Plec:
Brăila Resta.
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 54
10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	3)
2	20 2 :
2	58
3	13
dim.
' 7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 80 9 60
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 84
1 09
1	49
2	21 2 56 8 10 8 45
p. m,
9 00 dim
dim.
9 10 9 88 10 02 10 20
10	46
11	16 11 40 12 20 12 46
1 10
1	84
2	18
2	42 8 00
3	12
3	48
4	26 P. IU*
dim 7 05 7 50 dim.
BarboşI-GalaţI
Boman-Barboşî-Bucuresci
STAŢIUNI
Tr acc.
Aretarea trenurilor
T mixt
2_ Ore M.
Tren de pers 8
Ore M Ore M
Kilom.		Aretarea trenurilor		
	STAŢIUNI	Tr acc.	Tren de pers.	
de la		601	603	606
Barboş		OreM	Ore M.	OreM
	ţ9	BĂRBOŞI Rest. Pico. GALAŢI Rest. Plec	noap 3	80 4	06	seara 3	56 4	80	p. m. 7	26 8	00
28
44
65 78 89 103 114 128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
850
854
374
890
896
408
427
437
450
467
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
âofi
Bacău Rest. ple^
Valea Seacă Răcăciune Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Rest.
Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. p^c
Brăila Rest Muftiu
Janca Restaur Faurei Cilibia
6
12
Ore M
Bnzeu Rest.
Sos. Plec.
Monteor Ulmeni
Miza Restaur. Albeşti
Valea Călugărească
Ploesci ReBt. plec
Crivina Perişu Buftea Chitila
467 BUCURESCI Rest. B,
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	56
12	05
1 36
1	51 23
2	81
8 25
4 41 4 49
6 87
5	69
6	08 6 22 6 32
6	67
7	26 7 38 7 50 săra
dim. 12 50 1 26 ! 40 2 18 2 54 8 28
p. Bl.
12 io!
12 46! 1 17 1 27
1	45
2	25 2 63 8 22 8 41 4 15
4	45
5	10
6	48 6 07 6 25
6	54
7	15 seara
08 35 00 21 81 13 6 46
6	56
7	15
7	40
8	14 8 82
8	5
9	15 9 30
seara
seara
7	35
8	20
Galaţi -Bărboşi
Arătarea trenurilor
Bucurescl-'V ârei < > r o va
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. Trenuri mixte
_ S OreM,
17
Ore M.
19
Ore M
21
Ore M
S T A Ţ 1 U N I
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
w
Rest. Plec. Rest. Sos.
Tr. ac. 602	Tcen de perB.	
	604	606
Ore M. mr	Ore M.	OreM.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
166
168
189
206
2l9
235
242
251
261
269
278
286
299
810
325
335
846
864
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocăneşti
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî	..
Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeştl
Stolnici
Corbu
Potcova
Slatina Rest.
Peatra
PeieştI
Cârcea
Craiova Rest.
Isainiţa Coţofeni Răcari Filiaşi ButoeştI Strehaia T imn ea Prunişor Palota
T. Severin R.
Sos.
Plec.
382 VARCIOROVA Sos.
Y ârei or o va- Bucurescl
Kilom. de la
Vâr ci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
Ore"M.
Trenuri mixte
18
20
22
Ore M. Ore MJOre M
Tecuci u-Bâ riad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
TECUCIU Restaur. Plec. Berbeci
BtRLAD Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore Ar.
dim.		p. m.
	5 20	5 86
	5 58	6 11
	6 21	6 48
	6 88	7 08
	7 06	7 80
	dim.	seara
dim-8 10	p. m. 1 25		p. m. 5 40			VÂRCI0I10VA Plec.	a. m. 11 00
8 24	t 52 2 19		6 04 6 33		18	T. -Severin R. p°0s.	H 25 11 30
8 58	2 46		7 01		87	Palota	12 08
9 18	3 24		7 45		47	Prunişor	
9 46	4 12		8 8		57	Timnea	
	4 50		9 1)		72	Strehaia	
	5 17		9 40		83	ButoeştI	
10 36	5 81		9 56		96	Filiaş	1 38
10 60	6 01		sârr.		U’2	Răcari	
	6 47				113	Coţofeni	
11 43	7 23				121	lşainiţa	
11 67	: 62 8 18				181	Craicva Rest. pj0sc	2 21 2 31
11 48	0 00				140	Cârcea	
12 49	9 2t				147	PeieştI	
t 18	10 05				163	Balş	8 18
1 40	10 41				176	Peatra	3 40
	11 19 11 38				193	Slatina Rest.	4 06 4 11
2 80	11 65	dim.			214	Potcâva	
2 40	n6pte	6 46			226	Corbu	4 57
		7 06			236	Stolnici	5 11
		7 23			25a	Costeştl	
8 30		7	48 8	15			274	Piteşti R ist. ^8C	6 00 6 15
		8 42			'-'81	Goleşti	
		9 17			295	Leordei I	
		9 47			312	Găeştî	7 05
		10 07			383	Titu Restaur,	7 87
6 10		10 80			3i5	Ghergr ni	7 53
5 40		11 15			358	Ciocăr eşti	
5 50		11 40			372	Chitii.	8 28
6 15		12 15			382	BUCURESCI R. Sos	8 40
săra		p. m.					seara
5
5
6 6 7
7
8
dim. 6 00 6 20
6	89
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	28 12 06 12 41
m. 00 36 01
69 20 40 16
8	38
9	10
9	26 9 49
10 06
10	25 ; n6pte
I
dim
5	41
6	00
6	33
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 36
e;n>
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
85
61
1ERLAD Restsur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restanr. Sos.
Arătarea trenurilor		
——	Trenu 14	rî mixt! 16 Ore M.
	Ore M.	
	dim. 9 00 9 84 9 67 10 26 10 56 s. »•	sear» 9 45 10 10	8f 11	81 11 °0 ndpte
ANl'L III.—No. 669

10 BANI EXEMPLARUL
.iiMiiiir n i Nrjjjsrmdv
SAMBATA 18 AUGUST '870
ROMANIA LIBERA
apare est toate zilele
ABONAMENTUL :
In Capitală : 1 an 30 lei, (> luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: I an 36 leî, 6 luuî 18 lei, 3 luni 10 lei. la Streinătate: I an 48 lei, 6 luni 24 lei. 3 lunf 12 Ier.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In Remania: In Krancia: In Anglia: la Austria:
Pentru Abonamente. Anunciuri şi Reclame a se adressa:
tâmin&tratiune, tipografia St. Mihâleuru şi la correspoudentii diai-ulnl din judeţe. SociiU Havas, Laffit ei C-ie, Place de Iii Bourse. 8, Paris.	'	■
D-nu Eug Micoud'z Foreigji Advertising Agency. 130—140 Fieet Street, Lontton. c?,: , ^oppomtz Jurmanrul Curţef Române. Stadt Pleischmarkt. 15, si la IPnu Schalek, I. Wollzeile 12, Wicn.
In Genaaaia: La l^nv^Adolph Steiner. Anoncen-'’ pedition. inseratei), Pacht der Berliner Wespen,
La
La
La
La
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-Reclame pe pagina IlI-a	.
„	,. il-a ....
Epistole nefrancate se refust U J	Artic.olil nepublicaţi iiu se iuap
Pentru rubrica: Inserţii "şi reclame uu e responsabila.
Prim-Redaetor: STEF. 0, MlUKAILESOU.
a 35 bani. 1 Leu.
o/, a.
dicţiunea
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 26 August. — «Deutsche Ztg.» află , că baronul de HaymerU, numai atunci va fi numit succesor al contelui Audrassy, cănd nu se va găsi pent’u acest post nici un ungur. Pană acum atăt contele Andrassy căt şi impăratul stăruiesc a găsi un bărbat de stat maghiar
Pera. 26 August — Funcţionarii turci din partea de meazăzi a Tesalieî şi Epiruluî aii fost avisaţi, să iinpărtăşeasoă poporaţiuneî musulmane din acele ţinuturi, că Poarta—i dă teritoriu de colonisare in Macedonia şi Albania. Această măsură s’a luat in perspectiva, că acele ţinuturi se vOr da Greciei.
Viena, 26 August. — «Neue W. Taghlatt» scrie: întrevederea contelui Audrassy cu principele Bismark nu va fi fără insemnătate politica intru atât, intru căt tontele Andrassy şi-a propus să arate principelui Bismark, la Gas-tein, că cu retragerea sa din ministeriul de es-ternaustriac nu se sevîrşesce nici o schimbare de sistem; că persoana, care va fi chemată, a’l urma iu. acest post, va avea faţă de Germania aceleaşi intenţiunî, cari le-a avut şi contele Andrassy.
Petersburg, 26 August. — Deputaţiuuea bulgară a părăsit Petersburgul, după ee a fost pr.mită de către ţarul intr’o audienţă finală. Ea se reintoaroe in patrie prin Moscva şi prin Kiew.
Nibilişt.iî ceî 28, cari aă fost condamnaţi la Odesa, aîî fost ceî mai periculoşi dintre toţi cei prinşi pană acum. Guvernul crede, căs’asoă-pat cu totul de nihiliştî (!!), după t e o parte din corifeii lor au fost omorâţi, o parte sunt in e-sil şi arest, o parte refugiaţi iu străinătatP.
«lot se vor mai afla vre-o căţva.! n. r.»
Madrid, 26 August. — Regele Alfonso va trimete pe ministru sătt Silvela la Viena, in misiune extra-ordinară, pentru a cere in toată torma măna archiduoeseî Cristina. Hotărârea definitivă este reservată impăratului Austriei, ca cap al familiei, din oare face parte şi arhiducesa; imperatul este favorabil aeestei căsătorii.
Atena, 27 August. — «Etnikon Pneuina» crede, oa deslegarea cestiunei turco-grece este apropiată. Dacă Turcia va stărui insă a nesocoti pretinia grecilor, Grecia va trebui să lase in snspensiune cestiunea orientală şi să se prepare pentru toate eventualităţile, cari nu vor lipsi a se ivi negreşit in Orient. Grecia ăşi va mari flota, va elabora o nouă lege militară, şi dupe trei ani (aşa, vezi!) va avea o armată de 60,000 oameni, pentru a grăbi cu ea deslegarea mai radicala (!!) a cestiunei orb ntale, precum şi pentru a’şî asigura interesele sale.
Paris, 26 August. — Ministrul de resboiii, Gresley, a dat un ordin, dupe care copii de soldaţi vor trebui să visiteze pe viitor scoalele ci-vbe, şi a invitat pe ministrul de instrucţie Ferry, sa dea şi el un ordin, in acest sens.
Gastein, 26 August. — Principele Bismark a tăcut azi o visita unei mari somităţi financiare din Viena, căreia î-a declarat, că peste vre-o cate-va zile va tace o călătorie lă Viena, pentru a stărui pe lăngă curtea de acolo, pentru remănerea contelui Andrassy.
Praga, 26 August. —Indignarea contra ziarelor germane din Viena este aici la culme. Ziaristica germană incarcâ de insulte pe Cehi. «Po-litiks, primul ziar al Cehilor, respun^end, cere de la guvern, să opriască acel limbagiu nevred-nio, observând ca dacă ar ajunge din nofi lu* orul la o luptă de rase, nu vor mai fi nemţii învingători. Ura intre Cehi şi Nemţi enesupsă-
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
de )a 28 August — 4 ore seara.
Gastein, 28 August. — Prinţul de Bismark şi contele Andrassy au avut ieri ântăia lor intre-vedere ; ea a ţinut de la 11 ore pănă la 4 ore seara. După prânz, ceî doi cancelari afi făcut impreună o preumblare.
Bbilin, 28 August. — Generalul baron de Manteuflel pleacă azi la Varşovia, unde va sa-
luta pe impăratul Rusiei in numele împăratului Wilhelm.
In oerourile Curţii, se crede a se soi, că Ţarul, după şederea sa in Varsovii, se va duce la oas-telul Heiligenberg lăngă rngenbeiin, unde se afla acum imparăteasa Rusiei. In acest cas se poate ca impăratul Wilhelm, ducăudu se la manevre in Alsaoia-Lorena. să facă o visită împăratului şi împărătesei Rusiei.
Londra, 28 August. — Se telegafeaz,ă oătre «Daily telegrapb:* «Cestiunea Arab-Tabiei nu 8 a aranjat incă; Rusia refusă a primi ca definitivă o hotărâre ce s’ar lua cu simpla majoritate de noua comisie de delimitare, precum ro-esc Puterile. Rusia cere ca, in timpul esauaiuărei la localitate de comisia techuică. să se ince pă negociări directe intre cabinetele iuteresate, spre a se iuţelege asupra cestiunei. Anglia şi Austria refusă a adera la această propunere»,
Praga, 28 August. — împăratul Austriei a sosit ieri la Praga ; el va asista azi la marile manevre- ale trupelor austro-ungare.
(Havas).
4 a* vedea ultime ttcirî pe pagina. Iii
Bucuresci, 17 August.
In ministeriul instrucţiunii publice se arată multă bună-voinţă de a face ceva. Şi ministrul şi directorul său par insufleţiţi de dorinţa, de a lăsa ceva bun in urma lor. Ne pare bine de această pornire şi aşteptăm cu plăcere ocasiuriea, de a impărtăşi publicului inbunătăţirea adusă iu organismul slab al învăţăturii publice.
Şi multe sunt de făcut aci, incepănd de la şcoala sătească pănă la marele templu al culturei superioare diu capitală.
Cine cunoasce ce este învăţământul, şi cum trebue să fiâ organisat intr’un stat, spre a putea da îmbelşugate şi sănătoase roade, rămâne desilusionat cănd privesce sistemul nostru de invăţămint.
Avem o administraţiune superioară, tără destulă autoritate, căci ea este mai mult politică de căt instrucţională, şi supusă mise-rabilelor schimbări ale intrigelor de partid. Mai nici unul din capii învăţământului nostru naţional n’a avut nici chiar timpul in-destulător, de a studia starea in care se găseşte acest inveţăment, şi pnu urmare nici putinţa de a combina cu maturitate un remediu, din cauza sterpelor noastre frămăn-tărî politice. Nu s’a văşlut apoi decăt un singur om, care, având cunoscinţă cu dea-măruntul de ce va să zică şcoală, a urcat treptele ministerului cu un plan de invăţă-mănt bine determinat, ştiind cum să apuce lucrul. In colo, in cultură ca şi in cele-alte ramuri ale vieţei publice, am intălnit mai tot d’auna fiinţe trecătoare, roase de patima parvenirii, cu capul plin de fumurile ingăn-fării dar goale de priceperea trebuincioasă, ridicăndu-se pe cele mai înalte trepte ale vieţei publice, stând acolo căt-va timp şi apoi plecând fără a lăsa urme, cari să deştepte mai târziu o plăcută amintire.
Fi-va d. Creţulescu unul dintr’aceia, cari iac excepţiune in corul mediocrităţilor trecătoare ? Nu 1 cunoascem, dar o dorim, căci multe sunt de făcut spre a intări şcoala şi, printr’ănsa, de a ridica naţionalitatea romanească, ostenită prin sguduiturile anilor din urmă, sărăcită prin neştiinţa mancei, esploatată cu dibăciă de străini, la po-siţiunea in care toţi bunii romani doresce mai iute s’o vaţtă.
Ceea ce avem, este in mare parte necomplet; ceea ce n’avem, este una din în-
semnatele cause ale slăbiciunii noastre publice.
Să ne explicăm.
Dacă cine-va ar auţli cifrele, figurate prin dările de seama şcolare (unde citirăm la Săn-Pietru trecut, că avem 2472 de şcoale de diferite grade, cu 4281 de inve-ţători, la cari au urmat 102,875 de copii) ar trebui să remănă relativ mulţumit şi să creadă că. in ţara noastră, există oare-care mişcare culturală. Cănd tuşă ar cerceta, cari sunt trebuinţele poporului românesc, cănd ar compara speciele scoalelor noastre cu aceste trebuinţe, cănd ar observa de aproape cum lucrează chiar acest schilod organism şcolar, ar remănea uimit, mai ăn-tăiii de lipsa de chibsuială ce a predomnit la creaţiunea. deosebitelor aşezăminte de cultură, apoi de nepriceperea mai puţin iertată de a înconjura şi acele unilaterale aşezăminte de condiţiunile unei sănătoase existenţe.
Am făcut uu uumăr oare care de şcoli, fără se ue gândim la trebuinţele din zi in zi mai tare simţite ale poporului românesc, aşa in căt astăzi ne deşteptăm speriaţi de priveliştea întristătoare a slăbiciunii noastre economice şi a robirii uoastre la străini, Unde este învăţământul real şi profesional ? Unde sunt şcoalele de plugăriă, debrănză-rie, de lemnărie, de ferărie, de pănzăriă, de cistitărie, etc. ? Unde sunt şoualele, cari să pregătească tinerimea la o viaţă practică, căt mai independentă de stat, in care omul poate deveni mai lesne bun cetăţean ? Unde sunt aşezămintele cari să ne inveţe a munci mai cu spor, a ne înavuţi, şi a ne intări ca popor, cu un scop mare in viitor?
De un lung şir de ani îmi vedem infin-ţăndu-se asemenea scoale, din contră cu multă durere am vdţlut deefiinţăndu-se frumoasa, scoală de meserii de 1a, şosea.
I rebue dată o nouă direcţiune culturei românesc!, care să corespundă trebuinţelor noastre sociali şi naţionali, cum de atăte ori, noi cu amicii noştrii, am cerut surdelor guverne pretinse naţionale.
Eacă ce n’avem,
Căt despre cele ce avem, ele se invirtesc scârţâind imprejurul unui fus ruginit.
Numărul de şcoli, inscris cu fală prin statistice, ia numai ochii celor cari au ştiu ce este şcoala.
Lasă că sunt puţine şcoli, cari s4 aibă un locaş bine condiţionat; dar unde sunt şcoalele pedagogice, cari să ne dea pe profesorii de diferite grade ? In ce stare se gă-sesce literatura noastră didactică începătoare, secundară şi superioară ? Ce au făcut guvernele pentru a deştepta, iucuragia şi întreţinea o activitate productivă in şcoale?
l>ară pentru învăţământul primar de băeţi avem căte-vi şcoale normale, foarte slabe şi rău organisate şi acelea; unde sunt institutele pedagogice pentru fete ? ■ unde sunt cele pentru pregătirea profesorilor secundari?
Cum stăm cu revisoratele ?
Aci, netrebnicia miniştrilor noştri se vede şi mai mult Revisorii, fiind consideraţi ca persoane administrative, sunt la bunul plac al ministrului, care ăi schimbă după fantasiă. Am văţlut levisori de şcoale, cari n afi urmat nici o şcoală pedagogică — a-pioape toţi sunt astfel — cari sunt mal slabi in cunoştinţe decăt o mare parte din invăţâtoril rurali. Pe măna acestor ignoranţi, foarte greoi la inspectare, dară vioi la stoarcere, sunt lăsate demnitatea institutorilor şi institutricilor, învăţătorilor şi învăţătoarelor, precum şi marile interese ale şcoale! poporului.
Te am făcut, pentru dobândirea unor
buni revizori? Nimic, afară de regulamentul ministrului Chiţu, care şi acela, imperfect cum este, mucezesce prin dulapurile ministerului.
Dar cu inspectoratele secundare făcutu-s’a ceva? Nimic, cu toate că consiliele generali, in atâtea rânduri au arătat guvernului insemnătatea lor.
Dar universităţile noastre cum merg?Dar seminariele? Dar...
O neingrijire generală invălue mai toate institutele noastre de cultură, aşa incăt avem dreptul să ne mirăm, cum de mai merg, şi astfel cum merg!
Multe ar avea dar de făcut un ministru, care ar îmbrăţişa cu pasiune interesele culturali ale României, căci ceea ce avem este mal de tot stricat sau răfi combinat; ceea ce n’avem ţine in slăbiciune şi amorţeşce corpul nostru social.
Nu voim să mai arătăm cauzele acestei stări bolnave a învăţământului nostru; cerem insă de la conducătorii scoalelor ca, după ce vor diagnosa răul, să se apuce de un tratament serios, căci numai cănd vom avea şcoale bune, cari să corespundă trebuinţelor noastre sociali, atunci putem spera in rădi-carea şi in intărirea naţionalităţii române, in mersul său inainte printre popoarele Orientului european.
La lucru dar, căci naţiunea săturată de vorbele goale ale amăgitorilor, va fi cu aceia cari intr’adevăr muncesc pentru binele obştesc.
CRONICA ZILEI
La deschiderea anului judecătoresc al Curţii de Casaţi une, d. procuror general, G. Filitis, a citit o disertaţie asupra interpretării leqilor cu drept de autoritate, la care a răspuns primul-president, d Al. Creţescu.
La ourtea de Apel, procurorul general, d I. 1 retor, şi-a luat de subiect: AnaMsa căuşelor inmulţirii divorţurilor şi mijloacele de a le im-pedica ; la discursul săil a respuns primul-presi-dent, d. A. Cautacuzino.
—X—
Din Rîmnicu-Sărat primim o epistolă, in oare se esprinjă mirarea: cum de s’a trămis in magistratura oraşului un domn P.., care, cu oăte-ra zile mai inainte, fusese inlăturat din par-cbetul tribunalului Fitesci. in urma unei turpis cama, ce a indignat pe orăşeni şi care are de consecuenţă disoluţia inevitabilă a unei tinere familii.
De sigur, că ministerul justiţiei, care a avut cunoscinţă de scandalul din Pitesci, constatat de ensuşi procurorul general, la 28 Iuniu trecut, n’ i putut rechiăma :n funcţiune şi îmbrăca cu haina magistrală pe un domn, ale cărui antecedente meritau o severă corecţinne, de căt prin inadvertenţă.
—X—
M. S., regele Danemarcei, conferise d-lui Al. Brăiloiu, al II secretar de legaţiune, insigniile de cavaler al ordinului Danebroq.
Un decret domnesc i dă autorisaţia d’a purta acele insignii.
—x—
Cancelarul consulatului general ad Fraudei, d. Viotor Castaing, obţinând un concedia de trei luni, departamentul afacerilor străine al repu-blioei franoese a designat, cu începere de la 8 (20) ale curentei, pe D. Valery de Bogusz, secretar-arobivist, pentru a indeplini funcţiunile de secretar substituit in timpul absenţei titularului. —X—
«Monitorul» de azi publică un tablofi general de catedrele vacante — la scoalele primare-
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
urbane şi secundare — pentru ocuparea cărora in mod provisorifi, se va ţine concurs.
A vis doritorilor.
—X—
Sunt numiţi, ca oficerî recrutorî, pentru tor-marea contingentului 1879,
La oraşul Buouresoî, d. major Nicolesou Constantin, din reg. 1 de infanterie.
La oraşul Iaşi, d. major Tenovicî George, comandantul divisionuluî de pompieri Iaşi.
La jud. Mehedinţi, d. major Paladi Constantin, din reg. 6 de dorobanţi.
La jud. Tutova, d major Gurănesou Marin, comanda’ tul batal. 3 de vînătorî.
La jud. Neamţu, d. major Leon Alexandru, din reg. 8 de linie.
La jud. Suceava, d. major Burchi Nicolae, din reg. 15 de dorobanţi.
La jud. Putna, d. col. Arion George, comandantul reg. 6 de călăraşi.
—x—
Locuitorii din dreapta şi din stânga Dămbo-viţeî, in jos de podul de fer ce traversă acest rîîi, pe calea Şerbau-vodă sunt —ni se spune — ameninţaţi mal in fie-oare noapte de hoţi.
Reu făcătorii sunt favorisaţî, in întreprinderile lor nocturne, de doue imprejurărl: lipsa felinarelor şi 1 psa vardiştilor, prin acele locuri.
Ar ii bine ca primăria şi poliţia capitalei să se ingrijiască de toate părţile locuite ale oraşului.
DIN AFARA
O convorbire cu contele Andrassy.
Unul dintre colaboratorii ziarului «Tag-blatt», a avut o convorbire cu contele Andrassy şi l’a intrebat, asupra căuşelor re-tragerei sale. Ministrul de esterne a decla= rat firesce, că singura causă e obosirea, să-turarea sa de afacerile publice şi dorul de a se odihni. Intre noi fie zis, noi nu-î credem contelui Andrassy. Tot ce ne interesează din cele zise de dfinsul, este hotărî rea, cu care manţine respunderea pentru toate faptele sevîrşite, şi cu care repetă, nu ştim pentru a căţea oară, că nu se putea procede alt cum de căt cum a proces el. Asupra modulul in care a lucrat in cestiu-nea orientală, el zise bună-oară :
S’a zis, că nu am înscenat ocupaţiunea Bosniei de căt pentru a s< rvi partidul de la curie; că lucram in contra convicţiunei mele ; aceasta e cu totul fals. Am mulţi prieteni la curte, dar nu am veijut in timpul guvernării mele nici un partid intrigant, nu am fost nici o dată silit să lucrez cu vre unul, chiar dacă o fi existat. Nu cunosc de căt pe M. S., şi monarchul nu urmează din fericire de căt propriele sale convicţiuni. Este foarte adevărat, că M. S. a dorit ocupaţiunea Bosniei; această ocupaţiune am voit’o insă şi efi, şi mi-aş fi dat demisia, dacă nu-mt puteam esecuta politica mea.
Mi s’aif imputat sacrificiile, inghiţita de luptele din Besnia; dar zăil mi-a fost ruşine de a-tăta sgomot pentru nişte întâmplări, la cari
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	50
ARTICOLUL 47
DE
A 1)0LÎMI E JBELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA. POLITIE VIL
— Urmare —
Codul penal introduse libertatea întreagă pentru o cauţiune şi, numai iu caz de nedepu-nere a cauţieî, era supravegherea. Această măsură mal târziii, răii esplicată degenera in supraveghere şi dupe cauţiune, fiind acesta după bună voinţa agenţilor şi facăndu-se in un mod brutal, in căt era ca o anunţare a pedepse! ce a suferit supraveghiatul. Cel ce atrăgea neîncrederea stăpânilor , despreţul camarazilor, era bănuit de ori ce crimă se făcea in vecinătate nu mal găsea de lucru, şi atunci cădea iarăşi iu crime şi iată’l din noii in temniţă.
Acestea atrase atenţiunea oamenilor şi la 1832, in aprobarea tutulor, dreptul de supraveghere deveni un drept de oprire de a şedea in unele oraşe, in cele alte părţi deplină libertate ; nici,
tfeOcie. să fie pregătit on ce st*t. Luat’a oare Francia Algirul fără vărsare de sânge? Ocupat’* Rusia Caueasul fără jertfe ? Pretutindeuea unde petrunde civilisaţiunea, se intămplă ast fel. O repet: Dacă uu ocupam Bosnia, renunţam la ori ce rol ulterior in Orient; valoarea tratatului de Berlin se va ounoasoe mal târziii. Dacă ar fi, să-ml esecut incă o dată politica mea orientala, aş lucra de la a şi pană la z tocmai aşa. cum am mal lucrat. Emx-maî plape succesul sigur şi positiv, de căt gloria a nouă bătălii :
Coutiugentul normal şi in timp de pace al armatei va fi 12,600 oameni infanterie, 5 sotnii cavalerie, 1000 artilerişti, o jumătate batalion sapierl şi o companie dj pionerî. Socotind şi pe necombatanţi, armata bulgară va număra in timp de pace 16,120 oameni. Artileria va sta din 6 baterii de cămp ou cate 8 tunuri, 4 baterii de munte cu oăte 6 tunuri şi două baterii călăreţe, iar cu căte 4 tunuri.
Această cifră se va mal scădea insă de la 1880 in colo, după ce ţ;,ra va fi deplin liniştită.
Adecă, contele Andrassy privesce ocuparea Bosniei aşa cum au privit francesii luarea Algirului sau Ruşii cucerirea Caucasu-lul i Atunci la ce se mal întrebuinţează echivocul nume de ocupare? Zică-se despre Bosnia verde, că s’a luat, că s’a cucerit. Această luare, această cucerire, ştie insă toată lumea, că s’a făcut pe nedreptul, iii-tr’un mod perfid şi plin de duplicitate, şi că ea nu face onoare contelui Andrassy.
Politicul maghiar a mal vorbit .colabora-toriulul lui «Tagblatt» despre apropiata o-cupaţiune a districtului de Novi-Bazar. El a zis, că această ocupaţiune este o urmare naturală şi neaperată a ocupaţiuhel Bosniei, care la mează zi nu se poate apăra fără a avea in stăpânire şi Novi-Bazarul.
Urmaşul contelui Aondrassy va zice negreşit, că o urmare naturală şi neaperată a ocupăreî Novi-Bazarulul, trebue să fie ocuparea Salonicului...!
La sfârşit s’a indreptat discuţiunea asupra dualismului, Contele Andrassy a negat, precum se putea aştepta de la un ungur, că actuala formă constituţională a Austriei, ar fi o clădire greşită, fără temeifi, şi fără viitor dăinuitor. Numai e reu, a zis el, că nu se află şi la Viena un partid, care să ştie guverna cum ştiu guverna Ungurii la Pesta, şi cară să ştie astupa gura naţionalităţilor slave, cumî ştiîi Ungurii înăbuşi ori ce suflare naţională la Românii de sub jugul lor.
Acesta este cuprinsul esenţial a acestei convorbiri. Contele Andrassy reese din ea, tot cel vechili. Cele Ce le-a zis, trebuesc, după credinţa noastră să fie un noii argument şi un noii motiv pentru retragerea sa.
Armata bulgară.
Ministrul de resboiu bulgar, Parenzoff, a elaborat un statut organic pentru armata, viitoare a Bulgariei şi l’a supus la desba-terea consiliului ministerial. Punctele fundamentale ale acestui statut sunt următoarele :
Fie oare cetăţean bulgar este dator, să servească patru ani- in armata activă şi şase ani in reservă. După aceşti zece ani va intra in armata miliţiană. Fie care bulgar, capabil de a purta arme, şi care e de la 30 — 40 ani, este militar şi trebue să participe in fie care an la eserciţiile militare 14 zile. Rfserviştil vor lua partein fie care aula deprinderile de lagăr, căte şase septemănl.
Germania şi Rusia.
împăratul Wilhelm a trimes pe mareşalul Manteuffel la Varşovia, pentru a esprima ţarului, care se afla actualmente acolo, sim-ţimentele sale de iubire pretinească. La ăn tăia privire ne-am intreba, dacă împăratul Germaniei nu ar avea de gănd să aplaneze prin această misiune neînţelegerile şi ura, cari aii intins, in zilele din urmă mai ales, un abis atăt de mare intre cele două puteri de la nord. Unul din ziarele oficioase din Berlin ne ia insă pe dinainte, zicând, că acest act nu rezultă de căt din iubirea celor doi monarchl, care ţine de eănd sunt ei pe tron, şi care nu-î privesce decăt pe el. Din contra ruptura intre state pare a fi mal mare decăt ori cănd.
Nn se tractează, zice acest ofioios, numai de nişte susceptibilităţi saii de vre-o mănie a principelui Gorciacoff, ci de nejte diferenţe mal vechi din timpul'! resboiul diu urmă. Politica vamală germană, care şi-a indreptat ascuţişul el ca multă duşmâuie contra Rusiei, se va adauge pentru a mări încordarea, care deocamdată nu va avea insă nici o urmare serioasă pentru păstrarea păoeî.
Ou'toate acestea nu lipsim (nemţii) i avea o privire plină de băgare de seamă asupra stăruinţelor atăt de aprige ale Rusiei, d,e a se apropia căt mai mult de Francia. Aceste stăruinţe aii fost primite insă pană acum cu puţină căldură de căfre Francia.
In misiunea mareşalului Manteuffel nu trebue să vedem prin urmare decăt un act de curtenie, de un caracter pur personal.
Peţitorii imperiului <le Maroceo,
Nici vorbă 1 Biata Spanie nu va putea lua singură in stăpânire frumoasa ţară, care se intinde, peste mare , vis-a-vis de densa, in colţul despre mează noapte — apus al Africeî.
Am împărtăşit intr unul din numeri! trecuţi, ce tare a agitat cabinetul de Londra sporirea garnisoanelor spaniole de pe litoralul african, şi împrejurarea, că ambasadorul englez din Madrid s’a şi grăbit a cere guvernului spaniol esplicaţiunî. Acesta le-a şi dat. Acum a fost interpelat insă, in aceeaşi afacere, ambasadorul Spaniei diu Paris, de către cabinetul frances. Cabinetul regelui Alfonso s’a grăbit a da şi in ace istă parte lămuriri liniştitoare.
î
o mesură preventivă nu poate arăta criminalul poqăit.
—	EI bine ! zise Cora, iată dacă am inţeles, o lege foarte bună; de ce te mal plăngî scumpul meii ?
—	Me plâng, că numai este aplicată şi că la 1851 un decret a dat iarăşi voe guvernului, de a arăta intemniţatuluî reşedinţa.
—	Şi acest decret nu’şî avea euventul şefi de a fi?
—	Ba da. Legea din 1832 lăsa pe condamnat să-şî aleagă locul de şedere şi nu era ţinut de a spune cuî-va la schimbare ; de aci grămă-direa multora in centrele populate şi pericole aşa de mari, in căt dupe revoluţia de la 1848 se vezu trebuinţa de a veni la vechiul regim.
—	Şi sub acest regim ne aflăm azi ?
—	Da, d-nă.
—	Şi te plăngî de astă lege ?
—	Nu me plăng că s’a făcut. Era necesară in 1851. Dar azi, dupe atâţia ani de linisce, ar trebui să imităm esemplul tolerant şi uman al guvernului diu Iuliu. Oare-earî legi nu împlinesc de căt goluri momentane şi sunt, ca să zicem aşa, provisoriî.
—	Dar, întrebă Cora, care sunt relele lege! ce combaţi ? AI vorbit de < estinnl de umanitate, arate-le.
—	E fo.arte lesne, d-nă; oiteam zilele trecute
in această privinţă, un memorifi supus Academiei de sciinţe morale de un consilier de la Curtea din Rouen, d. Homberg, şi ve pot cita mal multe bucă*! pe care le ţiil minte. Argumentele luî ve vor convinge mai bine de căt ale mele ;
«Spre a esecuta decretul din 1851, guvernul a determinat, un unmer pare-care de miel orăşele iu care toţi condamnaţii sunt supra-veghiaţî. Şi fiind că in aceste orăşele nu se esercită orî-ee meserie, mulţi 1 crătorî nu ’şl pot utilisa meseria lor
«Ast-fel, dacă un ceasornicar, spre esemplu, va fi trimes la Rouen, pentru că aci nu esistă nici o asemenea fabrică, el va trebui sa devie hamal şi se poate să )ip resiste la o asemenea viaţă.
«Afară de aceasta, administraţia fiind autori-sată să ia prl ce mesurî, spre a constata pre-senţa lor in oraşul acela, ’i ohiamă din cănd iu cănd, la epoce fixe şi periodice să se presinte la biroul poliţiei spre a-şî justifica pjresenţa.*
Aşa dar ne aflăm iarăşi sub regimul de la 1832, de care ministrul in circulara sa zicea, «că lovesoe in condamnat cu un fel de dispreţ universal şi puindu-1 in imposibilitate de a se indrepta.»
E lesne de inţeles, că in un oraş de provincie, eănd uu servitor, tuncţionar sati lucrător
www.dacoromanica.ro
Noi ne esplicăm tot lucrul ast-fel: Anglia şi Francia nu vor ca Spania să pue singură mâna, pe această pradă frumoasă; dar Maroceo e pe cale de ruină, stăpânul său trebue schimbat, cel mal bun lucru va fi prin urmare după noi, — şi probabil că se va şi face — ca cele trei state apusene să încheie o transacţiune intre eie şi să im-parţă frăţesce aceste ţară. Astfel de fapte sunt astăzi la ordinea zilei şi .. Spania va putea scăpa de nisce neplăcute interpelări.
TRAIUL LA MUNTE
(Urmare şi fine.)
Ţărani! din văile munţilor, pe lănga munca lor aoa^ă, trăiască cărând butuci la herăstrae, unde f{e cioplesc şi se prefac in scânduri, tinichele, lăturoî, doage, pardafnrl, şindili, laţi, căpriori, tălpi, etc. Sunt copaci la munte de la 1 —12 stânjeni in lung şi in grosime mal mare ca bu-toiu. S’ar putea face şi 2 stânjeni de lemne diutr’unul numai. Casele sătenilor, fiind că au lemne aproape sunt bine clădite şi toate şiu-drilite şi locuitorii avuţi, din pricină că mulţi sunt moşneni bi uni foşti boerî de neam. Pădurile munţilor n’aîf preţ pentru că sunt departe şi calea grea şi rea, De aceea şi venitu unul munte nu sue la maî mult de o sută de galbeni văratec, atară de lemnele trebuincioase la herăstrae. întinderea unul munte ar fi de mii de pogoane, pădurile ar preţul sute de mii de napoleoni, şi piatra ar aduce milioane de s’ar putea scoate şi mişca de pe loc. Cănd priviam copacii secul ri verzi la tulpină şi uscaţi la verf, cugetam la boerimea R maniei şi me p' somoram, Femeile şi fet'de sătenilor ajută bărbaţilor la lucru Unele se duo pe munte la smeură Şi mure şi fragi şi in cofe le adu • la cofetarii ce gătes i dulceţuri de vale, iu sat.
Mai demn de descris la uu ni nte este stâna, Ciobanii sunt domnii munţilor. Pacîniol, cumpătaţi, sănătoşi, n’afi nici grijile diplomaţilor mol gândirile adânci ale filosofilor nici deşertăciunea femeilor. Buciumul lor răsunător şi fiiieru ăî mal fac să-şi uite urîtul. Stăua, nu căşăria unde se strâng caşurile numai pentru oaşeavele, este locuiuţa baciului, capul ciobanilor adus de stăpânii vitelor. Baoiu ingrijeşte de nutrirea păstorilor, păstrează mălaiu şi brănijeturile, şi face cu mana lui din dulceaţa oilor şi a caprelor : caş. urda, lapte, afumat de putineifi, covrigeî, chip rî, jintiţa, jirjt, caşcavele, brăuză, ooşuleţe, etc. Stana este aşetja'ă la adăpost d’asupra pădure!.
Stâna e o şoproneaţă încheiată diu Dmne şi acoperită eu scânduri, Ea are trei despărţituri î una stana, a doua o săliţă numită comarnic, pe u de es oile diu strungă la muls ul lor şi a treia o cămăruţă chemată herbătoare, un le fierbe laptele şi-1 iuehitgă. Ciobanii se impart pe cârduri şi se numesc mănzărari, cu ce păzesc măuzările, adică oile cu lapte sterpari, cel ce păzesc sterpele şi berbeci şi cărlănari, cei ce păzesc cârlanii, Măuătir, cel ce ad :oeoile spre gura strungei si le mulgă măuzărariî eu baeiif. Oaia or berbecul cu botul alb se numeşte bei cu botu pestriţ, buzata-, cu botu u ’g m, bucălati, bucalaeţ cu
se pi’esintă la poliţie, iu zile fixe, aceasta se află de toţi, de a tmiutr. lea la biroul de poliţie condamnaţii se întâlnesc, el suie aceleaşi S'-ărî, aşteaptă in aceleaşi săl“ şi dacă un leneş afla că fostul săti coleg stă bine. ’l ameninţă că ’l va denunţa dacă nu va împărţi cu el folosul muu-cel sale, dacă refusă el să-şî eseeute ameninţarea.
Şeful fabrice!, inştiinţat de trecutul lucrătorului, orî căt de ipulţumit ar fi de el, se vecie constrâns de a-î da drumul, spre a satisface pe cel l’alţî lucrători.
Dacă nenorocitul proscris vrea să-şî schimbe locuinţa, trebue să obţie permisia min struluî de interne, ceea ce echivalează cu absoluta imposibilitate. De alt-miuterl şi acolo se pot in-tămpla aceleaşi intălnirî, aceleaşi oonseciuţe.
Cum vedeţi, despreţul legat de condiţia lui de intemuiţaUliberat, paralisă silinţele sale de a se îndrepta.
De aceea ce se intămplă ? închisul insciinţaţ safi invaţat prin esperienţă de s arta ce ’l aşteaptă, se lasă a fi convins să intre in asociaţii de ret! făcători, care ge prgaujsez adesea prin închisori şi cănd ora libertăţii sale spnă, el njer nu se incearcă să-şî câştige onest viaţa, căci scie ă sforţele sale vor fi zadarnice.
(Va urma).
ROMANŢA LIBERA
botu roşu, plăghiţă; oiiaciaroău uegni imprejn-rul ochilor, oacheşă. Mielului fătat primara>a i se aice cârlan, mieatia il’mi an se chiamă mifoără; berbecii d’nu an tărţu. cel intors halal, Bătaia are carnea foarte gustoasă, f 'agidă şi bună, din-tr’ă isa găteşte tranţezu jigoul. Lăua oilor ia numirea de : ţigae, stogoşă, tur cană, seină, tărcuşă. Miţele sunt tuusu'a ur ilor şi cndina, lăna tunsă de l-t roula oilor. Din miţe se fac pălării. Măn-zârile dafi trei kpţî la inceputul verei, adică le mulg de trei ori pe zi. Oile se mulg in găleţi de lemn. Toată găleata are la buze pe băeri că‘e o cupă tot de lemu şi din cupă pici laptele in găleată. Cinci sute de măuzări aduc, eăude iarbă multă, 14 găleţi de lă| te pe zi ; maî pe urmă tocindu-se iarba se lasă la jumătate şi iu postu Sf.-Mării le mulg numai de 2 ori pe zi. Caprele sunt mai lăptoase ca oile; una poite da lapte căt 10—20 oi la o mulsoare.
După mult, băciul cu mănzărarii Ini toarnă laptele din găb'ţî intr’un tucifi (călda e) incă-pător. Si pune chiag laptelui, apropie tuciu de foc şi după ce se iuchiagă 81 strânge, 81 cară p’o strecurătoare de pânză de sac rară şi 81 a-şazî intr’un vas de lemn iu cliipu unei bani-oioare şi c’un bot găurit ca linu numit vasul c iută. Pe caş pune un pietroitt oa să se scurgă din el jauţul, adică untul. Zerul remas iu tuoiti 81 fierbe baciu şi scoate lintr’ensul urda sari lasă urda in zer şi face jintiţa sail cocărţa dulce, Care e mai bună inăsprită, adică .lăsată pănă se acreşte Din al doilea zer se hranes; căimi şi rî-mătorii del i sfănă. Caşu şi urda, scurse bine, le duce baciu in stană şi le pune grămadă să se pu-tr.ziască adică să se maî dospiască Baciu apoi ia un hărdăfi o inclmgătoarea şi freacă brănzi d’o scurtătură de lemn crestat numit i ăva'\ O frământă şi in sfârşit o bagă in borduşe, putinele, băşici or cQşnleţe. Vin tovarăşii de oi a-dioă stăpânii, fac .'pcoţeala câtă dulceaţă de Oaie s’n strâns şi-şi ia fie-, ar > tovarăş partea după nun firii mănzărilor ce are iu munte. Băcitu baciului e '|i» din suma duleeţei. Mănzărarilor li se dă numai căte-va oca.
Căud poposeşte câte un călător la stână, e obiceiţqca baciu să-i arunce oăte o feliuţă de caş orî de brăză. Gând nu iar da nimic ar z ce c’a păţito ca ţiganu, adică un ţigan s?a dus şi el la stana şi a ajuns vinerea. Baciu nu i-a dăruit nimic,	.
pănd vara e mai secetoasă vitele sunt maî sănătoase, pe ploi aspre şi groaznice petrec, rfifi şi oamenii' şi vitele. Ciobanii stafi in băţ cu gluga pe cap lângă ele căci n!afi nici coşare nici casă. De aceia a răspuns o dată un baciu cuiva, care ’i întreb i bună e brânza, bacii.le? »Bună-i brânza, bauu‘> caşul, amar esălaşn !»
Galea la munte e grea gârle multe, drunpl petros, Numai călare poţ umbla. Sunt locuri aşa de urate, că nu poţi i ierge de căt cu pic oru pe poteoe numai de o palmă in lat şi d’o scăpata calu, se duce de colţi şi rnoire, cum se cam iptămplă.
Am dorit să dafi o simplă idee despre munte celor ce nu l’afi vfiijut, nu ’l cunosc biue, precum şi celor ce ’şî fac o datorie a cultiva sănătatea şi vor să petreacă bine şi folosit cu puţinei. Sănătatea înainte de toate. Cine e de ol in sănătos udieă bine, e moral, activ şi cinstit. Dălvfire-ile, mişcarea, băgarea prin fel de fe! de oameni in călătorie, ascultarea la sfaturi, poyeşţi, păr ţit , pe care le găsim mai cu haz iu călăţoriî, adaugă mult la schimbarea idejlor, a supărări-or, şi a agoniei in care cade gălbejitul orăşan, ce pare a fi in tot d’auna suflet călător, orăşanul cel pălit şi galbiă ca ceara la faţa lui. Aerul muntelui e maî rece maî bun şi maî curat oa al satelor orăşelilor şi oraşelor mari. Ofticoşilor le sboară viaţa, trebue cine-va să fie voinicel ca să sufere clima muntuoasă.
Dacă orăşenii ar şti ce preţueşte aera de munte s ar inbulri să cumpere loc Şi proprietate acolo Şi s’ar ferioi singuri d’ar avea măcar un bordei in acele părţi. Dacă tineretu matofit şi fără chef de vorbă şi poftă de lucru ar putea presimţi căt voiciune. putere şi frumuseţe ’i aduce sănătatea zugrăvită in faţă numai ou aer de munte, siguri am fi o’ar părăsi in toată vara oraşu inţesat de miasme otrăvitoare, ce seacă pănă la ficaţi şi s ar retrage să petreacă pe vfirfurî, unde boala pp se poate sui. Multe boale şi începuturi de boală se ridică numai la aer curat. Muntele ru-manes-% credeam prieşte maî mult ca Alpii şi Pi-rineii pentru că viaţa noastră face parte din chiar clima noastră.
Frumuseţea minţeî dă p’a f^ţi, ug curp se crede a<)i, că frumuseţea feţi dă p?a minţeî. Numai frumuseţea cărnei desgusta. Frumuseţea minţeî, maî deasă că fericirea, se găseşţe a-pevpip.
Eî‘ bice aerul curat, dar mai ales muntele, matnreşte mintea frăgezind şi înfrumuseţând naturala faţă.
Gr. M. Jipescu,
ARENA ZIARELOR
«Romanul” anunţând redeschiderea Camerelor peste căte-va zile, crede că de astă dată se va alege la un fel cu cestiunea constituţională.
Intr’uu fel s.iu intr’altul, zice el, această ces-tiuue trebue să se resolve. Starea d" neho*:ărîre in care ne sbuciumăm de atăta timp ne aduce mari pagube, din toate puuctele de vedere.
Şi mai la vale, arătând starea de agitaţie a spiritelor din năuntru şi trista prive-lisce ce infăţişează luptele noastre in afară, — «Românul* are aerul de a imputa această stare de lucruri tocmai acelora dintre deputaţi, cari nu s’ail invoit a se in-china categoriilor evreiesc! şi cari, din această causă, sunt asemănaţi „cu triştii eroi ai desbinării Poloniei asupra cestiuniî desi-denţdor *.
Ciudată imputare ! Guvernul amână necontenit resolvarea cestiunei Evreilor, pentru că nu poate să-şi asigure o majoritate de doue treimi, cu cari «să pue de acord ţara cu voinţa Europei”, şi apoi toată vina intârziceril şi a sbuciumărilor cade asupra deputaţilor, cari nu vor să dee votul lor cu anticipaţie!...
*** «Timpul” incepe prin a face deosebirea intre liberali şi conservatori. Apoi pune in faţă teoria liberalismului din ţara noastră şi a re,acţiuni), al cărui rol dl atribue conserva,fprilor, şi sperâ. că ori-ce bun romăn va deveni cu timpul mal mult sau mai puţin reacţionar.
*** «Binele public” este informat, că guvernul Germaniei ar fi precisat următoarele trei puncte şi opt categorii de Evrei, pe care ne-ar obliga şă ţe primim :
T.	— SI se înscrie in constituţiunea română, in locul art. 7, principiul coprins iu art. 44 al tractuluî de la Berlin cu următoarea redacţiune : «Deoseb rea de credinţe religioase şi de coufe-»siunî nu va mai putea să fiă ppusă nimenui, » pentru a se bucura şi pentru a esercita drepturile ci vile ş politice*,
II.	- In acelaşi timp cu modificarea constituţională, să se voteze şi o Lege separată, prin oare imediat să s’aplice acest principii! la opt categorii dintre Kvreii născuţi in România şi Ctrl nu se bucură actualmente de nici o protec ţiune străină, şi anume:
1)	Celor ce posed imobile urbane cu un venit de 100 galb-mî, ceia-ce corespunde censului reclamat spre a avea dreptul de alegător in colegiului 11, conform art. 6j0 din cpnstitnţiune.
2)	Celor ce ip cualitaţe de comercianţi sau industriaşi, plat-sc un imposit direct de SQ lei vechi, ceia-ca corespunde censului reclamant spre a fi alegător iu colegiul al III, conform art 61 din constituţiune.
3)	Cdor ce au satisfăcut preşcripţiunile legii militare (in genere) safi a servit sub drapel.
4)	Celor ce a8 obţinut diplome de bacalaureat sau diplome universitare.
5)	Celor cari aii absolvit cinci clase gimna-siale sail liceiale.
6)	Cdor ce vor fi făcut donaţiunî către Stat, sau vor fi tundat aşezăminte de bine-faceri ori scoate,
7)	Celor ce vor fi creat fabrice, cp esoepţiu^ nea fabricelor de rachiu,
8)	Celor ce vor fi publicat vr'o scriere in limbă română.
III.	— In ceia-ce privesce pe străini in genere, intre cari şi Evreii aflaţi sub protecţiune străină, să se modifice art. 16 din codicele civil ast-fel, ca stagiul cerut să nu mat. jiă de 10 ani, ci uumaî de 5.
VARIETĂŢI
Ştafeta» din Iaşi aiurează. De cănd a venit pe tapet cestiunea israelita, «Romania liberă» a fost mai de multe ori obiectul de atac al ‘Sţa-fetei». Nu s’a respuns a,oelor atacuri, căci cas-tiune^ era privită din puncte de vedere opo-site. Noi avem in vedere interesele Românilor, şi aceste interese le apărăm; cei de la »Ştafeta» an in vedire interesele Evreilor, şi advooaţiî a-acestor interese sunt. Şi apoi intr’o oestiune oa
aceasta, preferim a sta de vorbă cu Romăiiiî'iar nu cu străinii interesaţi iu cauză,
D,r altul este motivul acestei notiţe,
1 biele ziare din capitală, cu * Românul» iu frunte au căzut intr’o cursă ovreiască, publicând o fantasmagoria trasatlantieă pentru «stărpirea neamului ovreesc».Ziarele, căzute in cursă, sunt din nenorocire tocmai cele maî filo-judane, cari la in-c-put au susţinut soluţiunea — Costiuescu, a-poî aii lăsat-o la lista nominală.
l and ni s’a comunicat şi noue acel reebisitor aut -ovreesc, prima impresiune a fost plăcută, şi era firesc să ne fiă p'ăcuta noe, cari luptasem cu oare-care isbîudă in potriva curentului judanofil. Oăud am citit insă întregul sfifi cuprins, am simţit iudată, că nu e lucru curat la mijloc. 'Eo pă ăleală! lăsaţi’l d’o parte!» aii 1 ost cuvintele celui ce conduce această foaia.
Ştim, că nici iu America, Kvreii nu simt tocmai simpatici şi că murmure se ridică in contra lor; dară re hisitorul de «stărpire» du putea fi adevărat, pentru ori ce minte atentivă, căci ch ar alcătuirea sa era posuaşă De aceea l’am şi dat la o parte.
Cu toate acestea «Ştafeta», supărată poate că n am căzut şi noi in cursa ovreească. care de altminterea mare refi n’a făcut nimenui, este cuprinsă de frigurile necazului, şi in friguri aiurează merefi pun8ndu-ne in corul păcăliţilor.
Compătimim pe «Ştafeta», căci ne-a fost o dată prietenă.
Dar boala i-e grea şi la aşa boală, trebue o doza mai mare de chinina. Dacă cbiuiua nu va isbuti, vom recomanda «Ştafetei» un tratament mai eficace.
Ce ţi-e ou ovreiul ?J— reflecta unul din amicii noştriî, cănd nu te poate inşela, ca să ţi fnre banii, te inşeală oa saţt slăbească reputaţiunea ! «Românul», «Telegraful» şi «Renascerea» maî iuti uză o mană amicală jidanilor, ingraţi chiar oătre dănşi !...
După declaraţiiiuea făcută înaintea pre fectureî poliţiei capitalei, eată lista bijuteriilor d-nei hadoudja, dispărute, nu ştim prin ce magie dintr’o casetă inchuiată:
TJn medalion de aur cu o stea de briliante şi cu un lanţ gros de aur.
Un lanţ de ceasornic cu perle fine.
Uu medalion negni cu perle, mărgăritare fine şi diamante.
O brăţară eu cinci ramure cu iusoripţiunea : «Laure» in diamante.
Un alt lanţ de argint rusesc poleit.
Uă brăţară in *'ormă de şearpe cu ochii de rubine.
Uă brăţară turquoise şi perle fine,
Dou8 porte boncheur de aur.
Uă broşe cu perle tine şi turquoise.
O bro^e de aur ou iniţialele M. K
O broşe ou o perlă mare ineungurată cu diamante.
O bro.;ă en trăfle, cu diamante, rubine şi safire.
Un ac cu mărgean roşu cu diamante.
Un inel ou trei diamante.
Un inel ou trei diamante.
Un inel eu safire şi dou8 diamante.
Un inel cu safire.
Un imi cu o peatră albă.
Una cbatelairţe de aur,
Doue perle mari nemontate.
O pereche butonî de manşete cu iniţiala D. şi cu o coroană de conte cu diamante.
Un inel cu diamante şi rubine.
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 29’Augiist — 9 ore dim.
Viena, 28 August. —Azi s.e vorbeşte eu toată siguranţa, că baronul de Haymerle va succede comitelui Andrassy.
Londra, 28 August. — Noutăţile venite din lonkobama spun, că colera a isbucnit in provincie.
Sofia, 28 Augus. — Guvernul bulgar â publi cat regulamentele privitoare la punerea in ese-î cutare a decretului A. S. principele Alexandru, iu virtutea căruia sunt instituite comisiunî speciale, compuse din notabili bulgari şi musulmani, jumătate şi jumătate, oa să proeeadă la repa-triarea şi la reinstalarea Musulmanilor, - -cari e~ migraseră i timpul resboiuluî — iu proprită-ţile lor.
Poliţia din Filipopoli a arestat un oare care număr de indivizi, cari i-au fost semnalaţi ca făcend un comerţ ilicit in munţii Rumelieî; ei treceafi oa vemjetori de pesmeţî; dar s’a găsit in sacii lor iu loc de pesmeţî, oarluşe şi alte muniţiuni de resboiti.
(Ha vas i
www.dacoromanica.ro
CINE-I ACOLO?
Cine ne puse să maî mergem la grădină, Ien-ouşorule? Suspina cu lacrimi, M-me Al., băr-brereasa din strada Ţepeş, cănd, intorcendu-se fericită la braţul soţului şefi, găsi lacătul de la prăvălie deschis, şi din casă lipsiud 5 cămăşi— uu le spunem seosul —, uu palton şi, cea ce lo-via maî tare in profesia, cele 5 brice, ee repre-sintă 5 categorii de obraze.
— O.fi pune efi mana pe pungaş ; de nu l’oifi rade tară săpun, lasă ! murmură acum din cănd in cănd iufortunatul friser, acompaniăndu-şi oftatul cu clasica chitară.
Părvu preonpeţu, diu văpsaua de verde, resu-flă căci cel bănuit că ia furat punga cu 168 de lei, e pus la răcoare. Ar resufla şi mai voios, ■: and s’ar găsi şi ce era in pungă,
Cine o fi furat hainele din otelul Union? Pe cei bănuiţi poliţia a pus mâna Spuneţi, herr Iohan şi nene Augel, unde-i lucrul ou priciua ?
A V I 8
Agenţia vapoarelor aduce la cunoscinţa gene-™lâ că piei, unghie de vite cornoase, coarne şi verturî de coarne se pot importa in Austro-Ungaria numai iu urma unei perm'siunî de import ministerială care permisiune trebue să-şi procure espeditorul de la ministerul de interne Regal ung. din Pesta.
Afară de aceasta trebue să se alătu -e fiecărui frabt uu atest medical.
La transporturi maî miri se însărcinează societatea ou ingrijirea acestor permisiuni.
BIBLIOGRAFIE
Carte didactică aprobată de Ministerial Instrucţiunii pnbliov, pentru Clasa I şi a II primară
Leclinni dc Irilmeliea
de Ştefan C Michailescu
absolvent al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti, prof, de fisieă etc.
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iu si ll-lea
Preţul 50 b xnî.
Colecţiunea pe luna Iulifi 1879 a
JURNALULUI PENTRU TOŢI
Broşată, se află de yenzare la Tipografia Naţională, strada Academiei Nc. 24, pe preţ de 2 lei.
CURSUL BUCURESCT
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
I. W. FERMO&F-ţli BE\ZAI,
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Fe ţjiua de 17 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
IO9/,, Oblig, .nrale...........
»	» eşite la surţt
8u/0	, domeniale . . .
»	» eşite la sorţi
I)ob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7°/0 Serisurî funciare rurale f. C. 7°/0	»	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal. .	. .
» eu pr. Buc. (bil. 20 1.) Renta Romănă ....
Acţinnî «Dacia». ,	.	.
» «Romania» , ,
Cupoane rurale exigibile .
» domeniale » .
» scrisuri »
Argint contra anr . . .
Bilete hypotecare contra aur
Rubla hărţi e.............
Florinul..................
Lose Ottomane ....
CURSUL DIN VIENA 28 August
Napoleonul....................
Ducatul.................... ,
Lose Otomane
Rubla Hărtie.................
CURSUL DIN BERLIN 28 August
Obli. căile ferate române .	.	.
Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	*	, .	.	.	.
Oppenheim ....................
Ruble hărt'e,.................
Stern .....	....
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 28 August
Renta Romănă..................
Lose Otomane..................
Câmp. VjSnd.
SCHIMBUL 17 August
Paris (3 luni).............., .
» la vedere* .	, .
Londra (3 hml) . , ,
» la vedere. . , ,.
Berlin (3 Iun), . ..
» la vedere, . . .
Viena k vedere . .	.
Adresa pentru telegrame,
108	lOSVj
98	arg.
104	104V*
99Va	arg.
îge	188
991 s	100
93 V0	94
102V„	108
27	28
76	75
190	200
73	75
1%	arg.
%	—
Va	aur
1%	%
o 7/*	%
2 63	2 64
2 17	2 18
46	46 —
28 Aug	27 Aug
9 29	9 28
5 60	5 5l
20 70	20 70
121	120 26
96 70	95 10
87 70	37 50
97 70	97 50.
107 40	106
212 40	210 60
36 60	86 10
75 26	74 25
46	46 2b
99 25	
99 85	
25 12'2	
26 25	
122 %	
123 ’/s	
2 18	i
Faraic Benzai.
ROM ftNlA UbERA
Prima C. R. Priv. societate de navigahune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după oi m urmează mai la vale:
Iutre Viena Budapesta, Turnu-Seyerin Giurgiu şi Galaţi
Vapdrele accelerate intre Rusciiic-Giurgiii-Orşova
De la 0 şova la Rusciuc-Ginrgiu Marţ) 5) Vineri l0'/2 ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercurî 51 Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Ginrgiu la Orşova Mereuri şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî 51 Duminică 6 ore p. m. ^
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Stat iluî C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscmc-Varna in corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
,	>	Orşova Jouî. Duminică şi	Marţi	a.	m.
»	»	Severin »	»	>	>	»	4	ore p. m.
>	»	Giurgiu Vineri,	Luni şi Mereuri	2R2	» »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică^ 1 oră p. ni.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţi	dimineaţa
„	,,	Orşova „	*	»	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoi.
Serviciul local intre Galaţi-Brftii#
Plecare din	Galaţi	in	fie care	zi	la	7% ore	diminesţa, 12 amdzî, 4 ore	p. m.
„	„	Brăila	„	„	„	„	„	9 ore a. m. şi 2, 6Va ore p. m,
„’lfeUernlcli* Intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mereuri, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local int e Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea îsmail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„ Galaţi „ Tulcea Îsmail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
„	.. Tulcea „ Îsmail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiaiji
„	„ Tulcea „ îsmail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă	la	Tulcea	la	îsmail Mereuri, Vineri	şi Duminică 4 ore dimineaţa.
„	,,	îsmail	la	Tulcea	„	„	,,	„	10 „ . m
„ „ Tulcea la Galaţi .............. „	1 ameazi.
„ „ K ia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoî 3 p.ml	,
Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albe eu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene
Avis important
Du desenator l>un dore^ce a se angtja^la nu iuteruat ca profesor de desemn. Doritori ^ sunt rugaţi a lăsa adresa la redacţiunea acestui ziai.
De arendat moşia Bărbolesd
din judeţul Ialomiţa, plasa Cămpnluî, in întindere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa In d-na proprietara Misa Teodor, iar in Buourescî la d-nn Vasile P. Ră-dulescu, strada Teilor Nr. 22.
Numeroase atestate de la
Primele Autorităţi Medicale
MEDALII de la
Diferite Exposiţiuni
DE ARENDAT
MOŞIA MUI1GE AN CA
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorglie 1880. întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa in strada Văcăreşti No. 24.
De venzare
Grădina Mimi, casele şi’dependinţe cu locul lor, precum şi un looviran la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea biserioeî Negustorii str. Sboru la d C. Stoenescn, sad in str. Luterană 19 la d-nu C. Mironescu.
CARTE OE CETIRE
pentru limba elenă şi modernă
însoţită de un dicţionar li fine, spre inlesnirea elevilor ediţiuuei a 11-a, preţul 2 1. 50 b e* csemplarul ; precum şi gramatica acestei limbi preţul 2 1. esemplarul ambele aprobate de onorabilul minister de culte şi instrucţiune pu-blioă, şi ca î cărţi s’a introdus mat^ iu toate liceele şi seminariele din ţară, se află de venzrea la au'orul lor:	u
Docto ul G. Zotu. profesor de limba elena la Seminarul central din Bucuresci, domiciliat strada Bucur No. 13.
AVIS
Sociul metl, (lirectorele pensionatului, încetând din viaţă, mî fac datoria a incu-nosciinţa că peusionatu şl va continua activitatea sa sub conducerea aceluiaşi personal care era prepus de repausatul şi sub-privegherea mea personală.
Părinţii pot fi încredinţaţi, că nu se va cruţa nimic in ceia ce privesce studiele, îngrijirea şi piivegherea asupra creştere! morale spre a se conserva acestui Institut reputaţiunea., care a avut fericirea a dobândi in esistenţa sa de 32 ani.
Cursurile vor incepe la 1 Septembre.
Mărie Schewitz
Institutul P. ASexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi ca s’a organisat din noS, conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare afi inceput. Iar secundare la 1 Septembriu. Condiţiumle de ad-misiune se pot vedea în toate zilele de la 7'	11
ore şi de la 2—6 ore la direcţiune, in calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
APA ANTHERINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECUBS DE 30 ANI
de Dr I. iii l»OI»P
Dentalist al curţeî împărăteşti din Viena (locuinţa in cetatea Boguergasse Nr2) Această apă este preferabilă ca apă de dinţi înaintea ori cărui alt medicamei t, fiind un preseryativ real in contra ori cărui fel de boale de dinţi şi gură, cont a răului miros şi slăbirii dinţilor. Mirosul ei e plăcut, dă putere gingiilor şi este un curăţitor escelent al dinţilor, in care specie apa aceasta eBte fără seamă de bună Tot odată ea se poa întrebuinţa şi pentru gargară la boalele de găt.
PASTA ANATHERINA de DINŢI
a Dr. l’OPr
aplicabilă pentru curăţirea, întărirea şi păstrarea dinţilor; indepartă reul miros din gură şi peatra de pe dinţi.
PASTA AROMATICA de DINŢI
a Dr. l»OI*P
e recunoscută de un şir de ani, ca un mijloc escelent penlrn in gri jirea şi conservarea cavităţii gureî precum şi a dinţilor.
PRAFUL VEGETAL de DINŢI
al Dr. POPP
curăţă dinţii indepartă piatra şi aepositele de pe ei, şi le asigtrâ coloarea cea albă şi lustruită
I a UT M B U I , UE I) J N Ţ I ai l>r POPP
se întrebuinţează pentru umpkrea dinţilor goi (fscavaţi )
Săpriitul <1< j»I««h««p aromatic* şi medical
probat ea unul ce curăţă şi Îmbunătăţeşte coloarea leţii. iudf)B> -tând toate petele.
Pontrii nheoruarp I Ca să 8e ^V*'r< ,0btt aCtste Pre*,ft'
rCIIU U UUOCi *<*l C . tate de falsificări, antDţâ, mor pub ic se că la gatul sticlei de tpâ anatheritiâ Be află o marcă (Firma, preparatele: Higea şi anatheiiuâ), prtcnrc şi că fie (ave sticlă e învelită cu o hârtie, in caie cu tipar de apă se află imprimat vulturul imperiului austriac şi firma.
Depouii de pri parate ale mele te tflâ : peutru vânzare en gres LA APPEL et C-nie in Bucuri şti
En detail la I. Ovessa, Maitinovicî şi fiu. Carol Gereabtc, G. Rietz. Ghiţă Pencu, I Cosman, F. Pildrer, Vasile Kicoviţă, Caii Schuster, Jos. Tliois Rud. Silimetteu, F. Ziirter, F. Wittii g. ]. A. (iu. a, I N. Ardelean'1, parfumenr.
In I LOE8TI la Hagi Jecu şi Boicifi , N. î’etrescu, G Sigmund farmacist In CRAIOVA ia F Pchl In 11TEST1 la Eftimie Ionescu., In BUZEU la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmacist.
(552) 21- 14- 11.
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleştî
dtu districtul Vlaşea pissa Murg -neî, de la 23 Aprilie 1880. p1 termen de 3 sati 5 ani. Doritori! se vor adresa in Bucureşti, strada Dndeştiî No. 46.
12-3-10 650	Ursianu
Or. LUPUS
G mutat in Calea Pahovri Nn. 58 (Or;) iove!)
Se cere elevi
la Typographia din Str. Lipscani No. 11 - 13
......... R/nT.T?TZE^ZEnSTTTIE^XILjOiR,
PE LINIILE
BUCDBESCI-BAEBOSIfiOMAH, Mir.UBESCl-TOElOBOG. BAPBOSl-GALATI 81 VBEBCIB-BliM.AD
Bucuresci-Barboşi-Romaii
Kilem. de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea fre nurilor
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
820
889
354
365
379
895
412
423
444
467
BllCURESCI Rest p.
Chitila
Buftea
Perişu
Crivina
Ploescî Rest, |°8j.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. p°8^
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec. Sos. Plec.
Brăila Resta.
Bărboşi Rest
Serbeşti Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci F.est. |^c
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Sos. Plec:
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
Tr acc..	Tren de pers. T	
1	5 |	7
Ore M-	Ore M.Ore M. 0	
seara	^dim.	
9 00	7 20	
9 14	7 40	
9 25	7	56 8	19	
9 54	8 89	
10 19	9 10	
10 29	9 30	
10 44	9 50]	
10 53	10 03	
11 19	10	40 11	13 11 22	
12 03	11 40	
12 11	12 00 12 84 1 09	
! 1 31	1	49 2	21	
2 20	2 65	
2 28	S 10	dim.
2 58	3 45	
3 13	p. m.	9	10 9 38 10	02 10 20 10 46
4 51		11 16
6 01		11 40
5 34		12 20 12 46
6 16		1 10
6 39		1	84 2	13 2 42
7 46		3 00
7 54		3 12 3 48
9 OC		4 26
dim.	1 1 p. m.	
T mixt
1
Kilom de la Roman
dim
7 05 7 50 dim
Roman-Barboşî-Bucurescî
S TAŢIUN I
Trace
Aretai ea trenurilor
T mixt
2_ Ore M.
Tren de pers.
8
Ore M.'OreM
n
Ore M
Barboşî-Galaţî
Kilom. de la Barboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
19
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest Plec
Tr ace.	Tren de pers.	
601	603	605
OreM	Ore M.	Ore M
noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	56 4	30 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.
23
44
56
73
89
103
li4
128
147
165
179
169
2ti6
218
239
261
278
298
319
850
854
374
890
896
408
427
437
450
467
467
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p^c_
Valea Seacă
Racăciune
Sascut
Adjud	Restaur.
Pnfeştî Mărăşeşti _	„ 0 Sos.
Tecuci Resi, plee
Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. ple^
Brăila Rest Muftiu
Janca	Re3taur.
Faurei
Cilibia
Bnzeu Rest. p°8c>
Monteor
Ulmenî
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugărească „ . Sos. Plocsci Rest. plec
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESC! Rest. S,
seara
8	30
9	26
9 31
10 29
10	52
11	81
11	65
12	05
1 36
1	51 ■i 23
2	31
8 26
4 41 4 49
6 87
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	36 7 38 7 50 săra
p m. 12 10 12 46 1 17 1 27
1	46
2	25
2	58
3	22
3	41
4
4 6
5
6 6
dim. 12 60 1 26
6	56
7	16
7	40
8	14 8 32
8	5
9	15 9 80
seara
15 46
10 48 07 25
6	54
7	16 seara
scara
7	35
8	20
G a 1 a ţ! - R a r boşi
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Bucurescî-Vârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM.
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
Tr. ac. 602
Tren de pers.
Ore M
604
OreM.
606
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
jP- m 12 05 12 40 p. m.
dini.
7	25
8	00 dim.
OreM.
dim.
8	25
9	00 dim.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
156
16®
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
346
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocânesei
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti
Stolnici
Corbn
Potcova
Slatina Rest. p^
Peatra Balş Peieşti Cârcea
Sos,
Plec.
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofeni Racarî Filiaşi Butoeşti Strehaia Timnea Prunişor Palota
T.-Severin R. ^esc_
864
382 VARCIOROVA Sos
dim-
8 10 8 24
8	58
9	18
9 46
10	85 10 60
11	43
11	67
l i 43
12	49 1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	16 Băra
m.l 25 52 19 45 24 12 50 17 31 6 01
6	47
7	23 : 62
8	18 9 00 9 2l 10 05
10	41
11	19 ll 38 11 55
nopte
21
Ore M
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	46
8	b3
9	11 9 40 9 55 săra
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la
Tecuci
16
29
86
61
STAŢIUNI
Vârciorova- lîucurescî
Kilom. de la Vârci.
STAŢIUNI
Tr ac. _4
OreM.
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Tutova
BlRLAD Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	OreM.	Ore Ai.
« dim.		p. m.
5 20		5 35
	5 58	6 11
	6 21	6 43
	6 88	7 08
	7 06	7 30
	dim.	seara
18
37
47
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. p®8.
Palota
Prunişor
57 Timnea
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
333
3)5
358
372
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcarî
Coţofeni
Işalniţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peieşti
Balş
Peatra
Slatina Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
18
Ore M
20
22
Ore M. Ore M
Plec.
Potcdvn Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti R.ist.
Goleşti Leordei i Găeştî
Titu Restaur, Ghergf ni Ciocăreştî ChitiR
382 BUCURESCI R. Sos
a. m. 11 00 H 25
11	30
12	0"
1 33
2 21 2 31
3 18
3	40
4	05 4 ll!
7 05 7 37
7	58
8	28 8 40
seara
dim 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00
8	35 8 66
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
in.
00 36 01 59 20 40 16
8	38
9	10 9 26
9	49 10 061
10	25. năpte
5
5
6 6 7
7
8
p. m
dim.
5	41
6	00
6	33
7
7
8
8	48,
9 9
9'U>
Rârlad-TecuciCi
Kilom. de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
35
61
1ERLAD Resteur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
14
Ore M.
dim. 9 00 9 34
9	67 10 26
10	56 a. m.
I6
Ore M.
seara 9 45 10 16
10	361
11	Sj
11
ndptă
atuitirevţ* DWJţrafl» Ştefan oWiMO, Str. Uwsaai No, U. — Ce*. 7644
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 670
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINECA 19 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: I an 48 leî, 6 luni 24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURI AN.
APABE I3ST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente. Anunciurî şi Reclame a se adressa:
Iu România: La administraţiune, Tipografia St. Mihâlescu si la correspondentif diaruluî din judeţe In Franci»:	La Socialii Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bo'urse. 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eng. Micoud’s, Foreign Advertising Agenc>. 130—140 Fleet Street. Lotuion.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz. furnisorul t’urţef Romane, Stadl Fleischmarkt. 15 si la D-nu li '	Şchalek, I. Wollzeile 12, \\ricn.
In Germania: La D-nu Adolph Sleiner, \non<?en-Kxpeditiou, Inseratei:. Pacht der Berlinei- VVespen in Ham burg.
■ zm
ANUN OIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IlI-a...........t Led.
„	„	,, Il-a.............2	*
Epistole nefrancate se refusă Artieoliî nepublicaţî nu se înapoeză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF, 0. MlCIHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 28 August. — Mareşalul Mac-Mahou, fostul preşedinte a republice? francese, a sosit aic\
Paris, 28 August. ■— O corespondenţă privată, trimeasă din Trouville (locul de şedere a prin* oipelui Jeromej, desminte atăt forma căt şi cuprinsul convorbire?, pe care o publică ziarul «Figaro», zicând că ar fi avut’o unul din colaboratori? 'ei cu priucipele Jerome.
Roma, 27 August. — Ziarul «D ritto» scrie : însărcinatul de af'acerî german s’ă infăţişat as-tăz? la ministeriul de esterne şi şi-a esprimat surprinderea sa, că după ce, in urma desminţi-rilor date, nu se maî pot manţine ştirile despre o intălnire a luî Cairoli cu Bismark , urzitorii acestor ştir? respăndesc astăzî vestea, oă eance-lariul imperiului german nu ar fi voit să pri-miască pe ministrul de esterne italian. Nimio, din toate acestea, nu este adevărat.
Londra 28 August. — «Standard» scrie: «întâlnirea principelui Bismark eu Andrassy la Gastein, formează uu supliment de mare insem-nătate pentru intălnirea celor douî imperaţî. Buna inţelegere a Austrie? cu Germania nu maî poate fi de aioî in colo numaî o vorbă.
Sophia, 27 August. — Guvernul bulgar a aflat, că la Filipopol se prepară, dupe sfărşirea sărbătoare? Ramazan, o revoluţiune a mahomedanilor.
Viena, 28 August. — Se asigură, că contele Andrassy a inipărtăşit principelui Bismark, ou ooasia intălnire? lor, pe cine are de gând să propue imperatuluî ca urmaş al seif. Acest urmaş iu presumpţiune nu ar fi nimeni altul de căt Haymerle, ambasadorul austriac la Roma.
«Tagblatt», publică un intreg articol, in care arată sorţi? aceste? succesiuni, car? ar ti foarte mulţi.
Viena, 27 August. — Călătoria principelui de Muntenegru la Rusia, ar avea dupe un ziar vie-nez acel scop, de a se asigura trupelor austriace trecerea prin acest principat, pentru ocuparea linie? Limuluî, in cas cănd Albanesii le-ar erea dificultăţi prin ţara lor.
Berlin, 28 August. -- «Nordd. Allg. Ztg.» zice, oă baronul de Haymerle va urma contelui Andrassy nu numaî in postul de ministru de esterne austro-ungar, dar şi in vederile şi modul de procedere, oari caracterisă politica Austrie? de 9 an? in coace.
Paris, 28 August. — Diu Arcacbon se scrie : «înfăţişarea regelui Alfonso este mal vioaie decât maî nainte. El a umblat ier? cu arehidu-cesele prin pădurile de brad de prin jur, apoi aii făcut o escursiuue pe mare.»
Pe măne se aşteaptă aici sosirea primului transport de comunişti graţiaţi. O mulţime de oameni se îmbulzesc incă de acum spre Pont-Vendre, pe unde aii să intre, spre a’î saluta Guvernul se silesce a impedica or:-ce demonstra-ţiunî, iară ajutor armat.
w Pesta, 28 August. — «Peşti Naplo», combătând afirmaţiunea unui ziar vientz, că creditul statului maghiar ar scădea repede, constată că incasarile statului pe luna luî August afi fost toarte favorabile.
(Negreşit că vor fi fost, dar cum ? După ce averile bieţilor contribuabili au fost secuestrate ih multe locuri şi puse in licitaţie şi pentru 5 banî. «Monitorul oficial» unguresc e z Inie plin de ast fel de licitări. (Vai de statul, care ajunge pe această cale ; creditul aceluia numai sigur nu e, numaî viitor nu are. u. r.)
Praga, 12 August. — împăratul a sosit aici. De şi voise sa treacă incognito, cetăţenii aif arborat steaguri pe stradele, ce avea să percurgă.
De seară va fi o mare iluminaţiune.
-------------------------——_
Serviciul Telegrafic al .României Libere”
— de la z 9 Angust — amiaz.
Londra, 29 August. — «Daily Telegraph» zice, oă Germania relueă de a adera la programul
d-luî Boeresou asupra eestiuneî jidoveşti, pentru că ea ’l consideră ca neîndestulător.
Dupe «Standard», Tisita marelui duce ereditar al Rusiei la Stokholm are de scop de a faoe pe Suedia ueutră pentru a da Danemarcei toată libertatea sa de acţiune.
Constantinopol, 29 August. Se asigură, că guvernul austriac e hotărât să proceadă ia ocuparea sandjkuluî de Novi-bazar, de la 8 Septembre.
După cererea luî Savfet paşa, comisiunea frun-tarielor greco-turce a fixat a doua a sa şedinţă pe duminica viitoare.
Viena, 29 August. — Consulul general al Austriei in Egypt e numit, in aceeaşi calitate, la Filipopoli.
Bruxelles, 29 August, — «Independenoe Belge» anunţă, eă imperatul Rusiei are intenţiunea d’a se duce la Viena, in 2 Septembre.
de la 29 August — 4 ore seara.
Constantinopol, 29 August. — S’a făcut o con-venţiune consulară intre Poartă şi Serbia, după care Poarta dă Serbiei dreptul de a stabili oou-sulate in toate oraşele ce-î vor plăcea de pe teritoriul otoman.
Nicolaides EfFendi e numit consul general al Turciei la Niş.
(Ha» a»).
A se vedea ultime soiri pe pagina UI.
Bucurescî, 18 August.
Informaţiuniie date de «Binele public* asupra condiţiunilor, sub cari Germania ar recunoasce independenţa statului romău, afl produs o dureroasă impresiune in public, şi era drese să producă o ast-Iei de impresi-une, căci aceste condiţiunî sunt sdrobitoare, nu numai pentru ilusiumle uoastre, dar chiar pentru interesele de viaţă ale naţionalităţi romăne.
Aceste condiţiunî. impârtăşite mal ăntăifl opiniunei publice din ţară de către confraţii noştri de la «Binele public* figurează, sub indoiosul se zice, şi prin unele ziare streine sosite erl dimineaţă in Bucurescî. Esistă dar un cuvflnt mai mult, ca să ne iriţiistăm, căci străinii nu voesc să înţeleagă dreapta noastră împotrivire şi ne pun in posiţiune, ca să renunţăm de la bine-voitoarele lor consilii intr’o cestiune pe care el nu o cunosc.
Şi noue ne pare refl, că d. Boierescu n’a isbutit să convingă pe marele cancelar al Germaniei, — dacă cele transmise de ziare sunt adevărate, — despre necesităţile noastre economice şi politice, de a nu da o so-luţiune largă cestiuniî israelite ; dară, cu toată părerea noastră de răfl, continuăm a nu ne speria, nici de ameninţările evreesci, nici de incruntaţul sprijinitor la neamului lui Israel.
Cele trei articole ale propunerii judănesci, cu împământenirea a opt categorii de Evrei, pot să fiă nişte visuri bolnave ale vre-unul rabin lunatec ; să aşteptăm pe ministru; nostru de externe, spre a ne lămuri, şi atunci vom sci cu siguranţă cum stăm in raporturile noastre cu străinătatea.
Să presupunem insă, că ele ar fi serios patronate de diplomaţii cei puternici; să admitem, că Prusia ne ar cere nu numaî să impămintenim pe toţi judanii, cari plătesc imposit de 80 lei vechi, dar să reducem chiar stagiul de 10 ani la 5 aui pentru toţi străinii; — noi incă nu trebue să ne speriăm. Cu căt pretensiunile străinilor vor fi maî absurde, cu atăt resistenţa noastră este mai legitimă, şi dacă vom şti să ne impotrivim bărbătesce la cererile lor, ei vor trebui să cedeze.
Oougresul a subordinat recunoascerea independenţei României,. intre altele, şi la condiţiunea ridicării, diu legislaţiunea noastră, a distincţi unii stabilite intre creştini şi necreştini, in privinţa dobândirii de drepturi civili şi politice. Acest lucru şi numai acest lucru Ta cerut areopagul european.
La acest priucipifl, care constitue fondul . art. 44 din tratatul din Berlin, ţara aprope întreagă este hotărită a se înclina.
Vom ridica din legislaţiunea noastră dis-tincţiuuea cu caracter religios şi vom deschide tuturor riturilor posibilitatea de a intra, conformăndu-se condiţiunilor ce figurează şi prin cele alte legislaţiunî europeane, in cetatea românească.
Mai mult nu vom da evreilor, cari par a ti jurat ingeuunchiarea dacă nu şi desfiinţarea neamului românesc.
însuşi congresul nu ne obligă de căt la admiterea principiului; marture pentru a -ceasta sunt cuvintele chiar ale principelui Bismark, care a motivat respingerea propunerii Launay, prin următoarele cuvinte: «Congresul trebue să se impotrivească la « ori ce incercare de revenire asupra fon duduimarture sunt solemnele cuvinte ale d-lui Waddington, protectorul cel mai zelos al Israiliţilor, care, dupe ce a isbutit de a impune şi României principiul cuprins iu art. 44, a adus : că Evreii uu au să mai aştepte nimic, de căt de la solidaritatea intereselor lor cu ale poporaţiuuilor indigene.
Gănd avem dinaintea ochilor noştri tractatul cu protocoalele sale; cănd seim căt rSti a făcut acestei ţtiri mulţimea Evreilor ; cănd vedem, că introducerea, d’o dată a unui iu-semnat numdr de Judani in cetăţenia română, ar mări obstacolele economice, cari ne dafi jndărdt in viaţa noastră de stat românesc;
am face o nebuniă dacă am da mai mult, de căt Europa ne a cerut la Berlin; am ti nişte nemernici, daca ne-am spăimănta de o constrângere materială, spre a eeecuta cereri afară din tractat.
Europa nu s’a crezut in drept de a ne dicta «impămintenirea, Israeliţilor nesupuşi străini», şi va veni acum, printr’o restăl-măcire şi mai judaică de căt cea incercată de plenipotenţiarul italiei, să ne constrîngă a da drepturi politice tutuior Evreilor ce afl immobile urbane cu uu venit de 100 de galbeni, şi celor cu imposit de 80 lei vechi, şi celor cari au satisfăcut prescripţiu-nilor legilor militare, etc, etc? — Nu. credem in una ca asta.
Europa nici nu poate pretinde logiceşte mai mult decăt adoptarea de noi a principiului inscris in tractat, nici nu ne poate constrânge material la adoptarea chiar a acestui principifi.
Consecinţele refusului nostru, de a ne conforma cu umanitarul principiu, stau inscrise chiar in tractat. Europa nu ne va recunoasce independenţa, ce noi şi de drept şi de fapt o avem.
Noi insă, incă odată, am declarat şi declarăm, că ne supunem voinţei areopagului european, că introducem principiul cuprins in tractat, in legislaţiunea noastră, că aplicăm indată chiar acel principiu, încetăţenind pe ori-ce Israelit, care ne va face cerere şi s’ar găsi in condiţiunile pe cari le esigem de la ori-care strein.
Europa nu poate intr’un mod raţional să ceară mai mult; nu poate intr’nn mod raţional să nu ne recunoască atunci indepen dinţa avută şi cu urmele re vindecată a statului nostru. Dacă dănsa ar continua să nu ni-o recunoască, ea ar eşi din cercul raţional al obligaţiunilor sale şi s’ar pune pe tărămul capriţiului.
La capriţiuri nu suntem ţinuţi a ne su pune, ci este mai demn a ne opune. Tn dem nitatea op nerii stă tăria noastră.
Dar, incă odată, nu credem, că vor ajunge lucrurile aşa departe şi că, dacă in capul statului vom avea oameni cu milă de ţară şi ne speriecioşi de ameninţările judâ-neşti, vom eşi cu bine din toate vijeliele, ce va ridica asupra României conspiraţiunea isra-ilită.
Noi privim cele 8 categorii, eşite acum la iveală, mai mult ca un nou mijloc de înfricoşare, de căt ca o cerinţă serioasă din partea vre-unui cabinet european.
Bă nu ne spăriem, ci să aşteptăm pe ministrul de esterne.
Cabinetul a subscris o programă şi este obligat a se ţine de ddnsa safl a se retrage, lăsând guvernul ia măna bărbaţilor, ce nu disperă de triumful causei mţionale.
CRONICA ZILEI
In «Monitorul oficial» sunt publicate o mulţime de oatedre de inveţămăntul secundar, pentru ocuparea cărora se ra ţinea concurs la 20 Septembre 1879. Aceste eoncursurî se vor faoe, după prescrierea nouei legi. In aoeastă lege se zice, că materiele, se vor publica, cu 2 luni mai nainte, prin «Monitor».
Pană la 20 Septembre mai este o lună de zile, şi ou toate acestea materiele, asupra cărora are să se facă concursul, nu s’aif publicat incă in organil statului.
De oe nu ? Cum se va urma *
De sigur va fi o noă amânare; fi ştiut este, oă amânările acestea, cari mănţin pe la posturi mai tot da-nna persoane nedestul de preparate, sunt prejudiţioase invăţămîntuluî.
Dorim dară, ca ministrul actual să se gră-b iască a faoe eeea ce predecesorul seif nu a făcut.
Noue ne sosesc scrisori din multe părţi ale ţerii, cer$ndu-ne lămuriri; dar nu soim ce să respundem, de căt ca amânarea concursurilor este inevitabilă.
—X—
Se vorbesee, că preşedintele ronsiliului de miniştrii sosesoe astă seară in Bucurescî, iar ministrul de externe va sosi luni seara, fără sa maî visiteze Roma.
—X—
Oficiarii asimilaţi şi cei fără trupe murmură in contra autorităţii militare, care le-a ridicat soldaţii de ordonanţă.
Regulamentele militare stabilesc intr’un mod ierarchic dreptul fie-căruî oficiar la soldat de ordonanţă permanentă, şi cu sohimb la oficiarii armatei teritoriale.
In contra acestui regulament şi pe temeiul u-nuî decret, ce oăijuse in desuetudine, s’ati luat or-do naDţele de la oficierii inferiori asimilaţi, zicem de la oficieri inferiori, căci celor superiori, c ari au maî multă trecere pe la stăpânire, li s’ati lăsat, precum s’afi lăsat şi la (toţi ofi ;ieriî mai fără trupe.
Unde este dreptatea ? De ce unii sunt prote-giaţî şi alţii năpăstuiţi ?
Nicăirî mai mult ca in armată, privilegiele nu fac mare reîf, căci ele scad prestigiul oficiaru-lui şi sdruncină astfel disciplină. Meşura cea mai nedreaptă este suportăbilă, cănd e generală.
Rugăm pc ministrul de resboiti a cugeta asupra acestui lucru.
—x—
A. fe. R., Domnul, a conferit medalia de aur, serviciul credincios d-lui Friederieh Thyr, ar-ohitect la serviciul de geniu.
—X—
D. baron de Ronov, inspector al oăilor ferate romăne, e autorisat, prin decret domnesc, apnrFa
www.dacoromanica.ro
insigniele de oficer al ordinului de Tacova. A-oeste iusigniî afi fost conferite d-luî baron de către A. S principele Serbiei.
— X—	w
In cancelaria direoţitineî «Monitorului oficial» e un post vacant de coreotor.
Se cere: biletul de tragere la sorţi, diploma de bacalaureat şi a fi roman safi naturalisat roman.
MISIUNEA d-lul BOERESCU.
Unui din corespondenţii ziarului „Globe a avut o convorbire cu ministrul nostru de esterne, in „Hotel du Louvre” (^n Baiis.
După ce manifesta scopul călătoriei sale, de a aduce, prin sprijinul marilor puteri, m acord principiul tratatului de Berlin relativ la ovrei, cu interesele noastre naţionale şi economice, d. Boerescu trecu la nişte tiia de despre latinitatea romanilor din Orient si despre silinţa României de a merge tot deauna mână in mană cu latinitatea apuseană. Diplomatul nostru făcu apoi corespondentului următoarea interesantă declarare .
... Naţiunea romană este in Orient estrema antegardă a statelor lai iue; ca stă poateţinca îndărătul celeilalte Europe, de oare ce nu a devenit independentă d>căt de cnrend; ea este ferm hotarîta, e a face toate, pentru a intra in marea familie a statelor europene.
Chiar şi cu preţul de a ne jidovi ?! D. Boerescu, poată că ar primi şi această jertfă, numai să poată şedea la masă verde cu cei
lalţî diplomaţi ai statelor europene,—naţiunea română eşi preţuesce insă mai pe sus interesele sale naţionale, decăt să fşea toate pentru o formă... Ministrul nostru de esterne a comis in acest punct un lapsus Imuna e (?).
' Mai competent este d Boerescu mai la vale, cănd vorbesce in numele guvernului, şi in acest punct vorbele d-sale sunt foarte instructive. D-lui zice:
Guvernul va avea. să lupte cu o oposiţiune puternică-, el speră insă, că va isbuti, să t.ărasca cu sine majoritatea pe calea reformei, cer «te de puterile semnatare a le tratatului de Berlin, dacă i se va îngădui numai, să proceadă cu cruţare 11 es'-cutarea ei.
Cine a mai avut pănă azi indoieli, tre-bue să inceteze de anini avea, după cetirea acestei minunate mărturisiri. Guvernul actual va avea să lupte iu ceşti unea evreilor cu „o puternică oposiţiune”, adică tot^ cu majoritatea camerilor. Ce se alege atunci de faimosul program al noului minister? Ce s a ales cu toate programele ministeriale de pănă acum..., e respunsul.
D.	Boerescu, mai tare decăt de Brătiauu, speră insă, să tăvoLscu cu sine această majoritate, in sensul reformei, ce vor impune puterile străine. Vom vedea !
DIN AFARA Slavii şi Nemţii din Austria.
De la numirea ministeriulul Taafe şi Încercarea de impăcare a guvernului vienez cu Cehii din Bohemia şi Moravia, a ince-put o crâncenă luptă intre Nemţii austrieci
FOIŢA *ROMAMEI LlBEREy 51
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE RELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA POLITIE — Urmare •—
VIII.
Cora ascultase toate acestea ou atenţiune. Pentru ea ele aveau un toarte mare interes, ea, care cu căte-va cuvinte trămisese iu temniţă pe George de Hamei.
Resbunarea Corei se completa : cinci ani de temniţă pentru un om, care ei ştia suferi aşa de bine, nu era nimic.
Ea era mai de plăns de căt el! Dar cănd era să fie liber, eata eă află de o dată, că o altă pedeapsă avea să mai sufere el pedeapsă eternă, teribilă pentru un om de treî-zeeî de ani, oă-
ROMANIA LIBERA	__
_———.a îmi iii TWin—“
de o parte şi intre colocuitoril lor Slavi, de altă parte. Această luptă nu este numai teoretică, nu se urmează numai pe calea ziaristicei; ea s’a iutins cu o furie îngrijitoare pănă in masele poporului.
Trebue să o declarăm, că Nemţii joacă in acest resboiu un rol urît; ei 1 ah şi motivat. Căci ce vreau Cehii, sau in genere Slavii austrieci ? Dobândirea aceloraşi drepturi de cari se bucură şi Nemţii, iu aceeaşi patrie ; nici mai mult nici mai puţin. Cine le-ar putea imputa Slavilor că nu sunt îndreptăţiţi a face această cerere, ei cari formează de alt cum majoritatea locuitorilor din partea translaitană a vecinului imperiu ? Nimeni! Dar Nemţii n’ar vrea bucuros să le scape din mănă prada, pe care au supt’o şi esploatat’o pănă acum cu atăta răvnă. Ei n’ar vrea să dea Slavilor partea lor, ar vrea să remănă şi mai departe stăpâni, asupritori, şi aceştia robi şi asupriţi. De aci a resultat lupta.
Preludiul l’au căutat ziarele vieneze, începând a acoperi cu insulte naţionalităţile slave şi cu deosebire pe Cehi La această provocare, ziarul ceh „Politik” respunde, in numărul său mai nou, cu următoarele grave rânduri, cari vor face de sigur să tremure puţin îngâmfatele suflete germano-jidănesci:
înainte de toate oerem guvernului, sa pue espet insultelor, ce se aduc astăzi la Viena na-ţionalităţeî noastre. Daoă deputaţii noştriî se. vor ecide a intra iu parlament, Nemţii, cari v'eafi esis'enţa Austriei, gâadias''ă-se, dacă esîe priitor momentul, de a pune din noii la ordinea zilei lupta de rase; găndiasoă-se, că noi, cari cuuoascem dreptul şi demnitatea acestei ţeri, nu vom răbda sa fim batjocoriţi, ca naţionalitatea noastră sa fie nesocotită şi să fim i condamnaţi la un rol de slujitori.
Dacă guvernul şi Nemţii nu ne vor eşi ina-inte intr’vm mod leal, dacă nu ne vor privi ca pe nişte factori deplin îndreptăţiţi, atunci ne vom şti reclama şi noi dreptul, tot atăt de tare, şi urmarea acestei lupte va fi tot sterilitatea . parlamentului, ba esistă primejdia, că parlamentarismul şi libertatea vor fi iu acel cas in primejdia, de a se per ’e cu totul pentru Austria ....
Acesta este limbngiul cumpănit şi plin de fineţă a unui ziar; alt-cum vorbesre insă poporul, a,mărit de nedreptăţirile de pănă acum. Acesta nici nu prea pune preţ pe vorbe; el lucrează. Ziarele vieneze sunt pline cu corespondenţe de prin provinciele slavice, in cari se relatează scandale pe1 strade, tumulturi, ameninţări, in cari dis- . parenta minoritate a Nemţilor tot d’auna remăne mai pe jos. Mai departe ameninţă să ajungă înstrăinarea in provincia Moravia. Poporaţiunea slavă a acestei provincii s’a hotărît, a nu mai cumpăra nimie de la comercianţii sau industriaşii germani, cari, drept consecinţă, sunt pe cale a peri de foame E destul să scrie saă să rostească un singur cuvânt nemţesc Slavul din această provincie, pentru ca să fie privit indată ca un trădător şi să fie prigonit de conaţionalii sâi. Profesorii nemţesci de prin scoa-lele Statului sunt alungaţi, căci locuitorii ăşi zic cu tot dreptul: „poi le ţinem cu
ruia poate viaţa eî mai păstra incă minute su-rîijende.
Aşa dar, după pşirex sa din Toulon, o altă reşedinţă M va fi determinată, de oare el nu se va putea depărta, fie cure va eunoasce nu crima sa, nu trecutul seu dar pedeapsa sa, cănd va trece prin oraş, lumea el va areta pu degetul zicend: ®E un puşcăriaş». De sigur ea era res-bunată!
Căte o dată se intreba ear, dacă pedeapsa nu era prea mare şi deven°a indulgentă. Ea eşi zicea : E prea grea pedeapsa pentru unu băiat frumos, care era elegantjchiar sub haina puşcăriei.
Şi ea revedea pe George de Hamei la Tom Ion, in pieiopre inaintea eî, mândru de infamia sa, mare cu toată înjosirea sa, acoperind’o cu mila şi dispreţul şefi.
Ah! dacă ar fi fost. tot dauna aşa, dae$ in loc de a o adora, ar fi despreţnit’o, p6te că nu s’ar fi purtat aşa. .
—	De o dată iu urma a'tor ideî, o teamă ’î veni.
—	Daca liberatul, iu loc de a se supune, nu s’ar duce in reşedinţa arătată ?
mniî noştriî. limba şi profesorii noştriî naţionali trebue să’şi propună.»
Aşa stau lucrurile astăzi in Austria şi râvna de stăpânire ce dau pe faţă Nemţii nu este un semn, că ele se vor îndrepta. Viitorul Austriei este întunecat, nesigur in faţa acestei privelisce, şi ne vine să rî-dem, cănd vedem ziare serioase nemţesci vorbind dc o alianţă a Austriei cu Germania, pentru a lupta contra unei alianţe ruso-:?rancese, despre care se vorbesce că e acum in patimile concepţiunei.
Ces ti ii n ea tu rco-greacă.
Tratând despre negocierile comisiunei turco-grece, cari se urmează actualmente la Constantinopole pentru delimitarea graniţelor intre Grecia şi Poartă, o corespondenţă a ziarului „N. fr. Presse» din capitala turcă, ne impărtăşesce intre altele următoarele importante notiţe:	'
.... Nu ştim, ce angagiamente va fi luat cabinetul din Berlin faţă de cel franoes şi o atitudine va observa in cestiunea turco-greaoă cabinetul de Roma. Ceea ce vedem, e că d. de Hatzfeldt, representanul german, observă in această privinţă c a maî mare tăcere; cănd vorbesce une-orî despre această afacere, arata o mare indifenţă, ca şi cămd lucrul nu Tar inte -resa de loc.
Ce privesoe pe representantele Italiei, acesta incă nu e imputemioit de guvernul seif. să ia partida Grecilor. Afară de trimisul frances, care lucrează cu mare căldură pentru eausa greacă, eeialalţî interesaţi nu par a se preocupa de ea, şi au vor decăt să se deslege odată cestiunea, fie in orî-oe sens. Representantul englez nu este inel nat pentru Turcia, tocmai pentru-că colegul seu franoes ţine cu Grecii.
Dacă lucrul va sta intr’adevăr astfel — şi mult nu ne indoim—, cu greu eşi vor putea realisa Grecii superbele lor planuri.
Italia şi Austria.
Aceeaşi duşmănie care esistă şi care se manifestează de câteva zile incoace atât de tare intre Germania şi Rusia, esistă şi se manifestează cu acelaşi glas de ură intre Italia şi Austria. Reproducem ca specimen un articol oin ziarul fostului ministru de esterne italian. Crispi, «la Riforma»; numele duşmanului nu este inel numit, ci numai semnalat, căci Austria e inimicul t.ra-diţional a Italienilor şi ăl ştie ori-cine, fără al mai numi.
Nu numai că suntem de-iarmaţî zice «ia Riforma», dar suntem şi fără graniţe; uşa casei nostre se află in stăpânirea vecinului nostru, despre care nu se" poate zice, că nn va fi mâne duşmanul nostru, dună ce, din causa ideilo reacţionare ce ah inceput a’l conduce, a incitat deja de a ne fi amic. Dacă Italia dacă Italienii nn sunt in stare a eunoasce posiţippea, ce e pe cale a ne-o, crea aceste evenimente, ba ne-afi creat’o deja, atunci nu putem vedea, pănă unde ne vor duce couseeneuţele greşejelpr, nepriceperea, uşurinţei, cari nu ’şf afi se imanul lor in toată Europa.
A ne pregăti pentru evenimentele cari sunt la uşa, este pentru noi o cestiune de viaţă şi de moarte. Cu mare frică vedem prin urmare
—	Legea, scumpul mefi domn, zise d. X... a respuus la cestiune.i d-tale. Ea„a făcut din acesta nesupTOţre un delict special. Legea din Aprile 1882 spune, că tţibn lafrie core .ţiouale pot pronunţa închisoare pănă la pinci ani,
—	Şi care e minimul ? intreba Cora.
—	Legea nu l’a determinat, remăne /udecă-
ţoruluî să-l determine safi ca corecţimală săli ca poliţienească. V’am dat toate explicările asupra art, 47 din codul penşl, şi acum scumpa mea d-uă, idria mea este, că dacă societatea zice unui nenorocit ce şi-a expiat greşala prin o lungă pedeapsă:	«De teamă să nu mai faci
aceleaşi greşeli, te condamn la o nouă pedapsa şi te tratez ca şi cum ai fi vinovat; tu nu mai eşti închis, dar vei fi .sclav in toată viaţi.»
Cănd sooietatea vorbesce ast lei, ea e injustă, e neumană şi preier să o ved maî bine in pericol de căt nedreaptă.
D. X... tăcu şi Cora ei mulţumi foarte mult. Prin esplicaţiunile şale, ea cunoştea legea de supraveghere mai bine de căt un vechii! judecător. Cat despre George de Hamei, ea acum ei cunoştea soarta şi tot ce i se va intămpla pe
www.dacoromanica.ro
semnalSndn-se economii, intenţionate de minis-strul nostru de finanoe şi cari privesc budgetul de rSsboifi şi de marină, şi cu iugrijire adeverită vedem, că portofoliul marinei e administrat de oameni cari nu sunt speciali in această materie, şi că portofoliul resboinluî este incre-dinţat unui om, oare nr. i’a luat decăt fără voi j şi care prin urmare nu are in in noţiunea sa acea autoritate, acea stăruinţă, acea căldură, cari sunt reci? mate de situaţinnea actuală, maî mult decăt orî cănd. Căoi nu că nu trebue să facem economii, ei trebue să ne inarmăm, să ne înarmăm repede şi bine. Să ne inarmăm, să fim ou băgare de seamă, şi să căutăm a corege greşelile politice prin ştiinţă.
Trebue să fortificăm păsurile Alpilor, trebue să soliimbăm frontul cadrilaterulm safi să ’l dărâmăm căci el este incă mereB o armă in-dreptată contra Italiei, pe care inimicul se poate face stăpân fără mare osteneală şi din care ar fi cu neputinţă să el alungăm.
Nu mai puţină atenţiune trebue să dăm şi flotei. Italia a adus pentru ea deja sacrificii imense ; aceste sacrificii vor fi insă zadarnice, dacă nu vor fi aduse iu grabă altele, pentru a le com deta. La noi nu aB avut nioî odată cu-ragtul, de a se destrma deplin sau de a se inar-nn deplin. Trebue să avem acest curagiB, şi de oare re desarmara ar ti in acest moment o nebunie, trebue să ne completăm înarmările pe uscat şi pe mare şi de a le oordona dimpreună cu fortificaţi unile intr’un singur cuget armonic.
Q A fi Li A ri ATIO ri A L A
D-luî redactor al ziarului * Romania liberă»
D. prim-redaotor al ziarului «Românul», ba-săndu-se pe arătările maî multor amici ai sei, «persoane foarte onorabile din Coloarea de negru», a ] ublicat iu doue numere, că fapte barbare de brutalitate .s’ar fi comis de mine, şeful batalionului II. din legiunea VI.
Spre a infaţişa publicului adevărata stare de lucruri, ve rog, d-D redactor, să bine-voiţî a rla ospitalitate in coloanele ziarului «Romania liberă, acestei intimpiuărî.
Comptănd pe buna voinţă (1-voas‘ră, ve rog, d-le redaetore, să primiţi asigurarea distinsei mele consideraţiunî.
loan. M. Romnicămu.
Domnule Redaetore !
In doue numere ale «Romanului», comunicaţi că fapte barbare de brutalitate s’ar fi comis de mine, şeful batalionului II din legiunea VI
Modul cum espuueţi faptele, de esemplu, că «Legiunea a mers la Teifi pentru dfjun şi dauţ», m’autorisă săgered, că aţi fost indus in eroare şi de atjea cr<d de datoria mea a restabili devăi u.
Iu ziua de 6 August, legiunea VI a mers la Teifi nu pentru «dejun şi danţ» ci pentru eser-ciţiî ou focuri. Ajungând acolo, şeful legiuneî a .lat ordin a se repausa oamenii. — Dupe acest repaos, care a durat o j mătate oră, s’a dat ordin a lua armele şi a fape eseroiţii cu tragerea de focuri.
După eserciţiu, plecând de la teifi spre cale# Moş lor, de şi şeful legiuneî dăduse ordin, c i să mergem păpă lu localul eî, efi am mers in fremţu legiuneî şţ am cerut voe, cp să comand ruperea rândurilor pentru batalionul II, insă d. şef al Lgiuneî ’mi a făcut observaţiune pentru ace,stă ce ere şi mi-a ordonat să ’l urmez cu batalionul*
viitor. De ouriositate, poate din oausa vre unui alt sentiment, ea dori să ştie numai, ce loc \ se arătase la eşirea sa de la Galere.
După calcule uşor de făcut pedeapsa sa esr pirase iu ultiniele zile ale anului 1864; era 1865, §i asţ fel, deja de mult, trebuia sărş? fi găsit o locuinţă in vre un oraş din provincie.,
Intr’o seară, ea zise Iul Victor Mazilier.
—	Şi acel serman George de Hamei, pentru care aveai aşa mare milă, nu te maî interesează ?
—	Aşi! zise el, de cănd m’aî încredinţat, că se interesează de mine, simpatia ce-mi inspira a scăzut.
—	Ce! eţî maî aduci aminte de ameninţările sale, sunt sigură că le-a uitat ; cănd cine-va a stat cinci ani la Galere, nn-i maî vine poftă fie a se reintoarce. In ori ce oas in locu d-tale, aş dori să ştifi, in ce loc se află pentru ca şă me păzesc de a-1 inţălni.
—	Aşa dar, nu mai este la Galere ?
Trebue să fi eşit aproape de 6 sau 8 lnni
—	Vai 1 ce iuţe trece timpul, oăud lucrezi j I Ei bine ! unde vrei să fie ? la Paris, fără in*
■
ROMAbltR LiiiiiRA
A trebuit dar sa merg iua'mte, şi in dată ce am ajuns in Calea Moşilor, o parte din gardişti aţâţaţi de căţî-va dintre dânşii, nil inceput să rupă rândurile şi si ari nce cuvinte insultătoare la adresa noastră, pentru că nu’î lăsăm să meargă a casă.
Scandalul acesta se mărea din ce in oe, nu se mai păstra nici o ordine in mers; batalionul in fine ineepuse se presinte aspectul unei cete de başi-bozncî.
In acest tumult eram dator să tac tot posibilul pentru a restabili ordinea. Aceasta am fă-cut’o in limitele drepturilor oe mi se dă de lege ca comandant superior in ast-fel de Împrejurări.
Acum, dacă ’mî daţi voe, ve pot spune, d-le redactore, că după iuformaţiunile ce am, scandalul mai din linte a fost pri'g tit. — Este de-plorabd negreşit, când si recurge la asemenea mijloace, pentru a se satisface pasiuni personale şi este şi mai regretabil, cănd se intiuiplă, ea conducătorii Opiniunei publice să ea<|ă in eroare dănd crezămeut a priori, unor insinuări reri vo itoare, cari pot comp "omite chiar o instituţiune.
Susţineţi că persoane toarte onorabile s’ari asigurat despre aceasta.
Soiţi insă sursa acest >î scandal ? — Eu ca şef de bataliou n’atn putut tolera neregularităţi in companiile batalionului meii, ast-fel că, prin o anchetă minuţioasă, am constatat abnsnri in doue companii comandate de doi* dintre cei ma de inima cetăţeni din coloarea de negru.» — Este aproape o lună de la ftcerea acestor anchete şi de atunci pănă astăzi intrigile continuă in acele companii
Cine voeşte să se asigure de onorabilitatea a-oestor doi comandanţi de compani-, să bine-voească a trece pe ia ono \ inspectorat al gar-dei şi să citeasoă anchetele făcute impreună ou actele alăturate.
Un al treilea provocator la scandal a fost onor. d. Georghe Badea. — Domnia sa are măre ciudă crezând că eu şeful batalionului n’am primit să fie confirmat ca comandant al unei companii din bataliorul meii. Nu insă eu ara defăimat ia iuspeotorie «onorabilitatea» d-sale, ei 110 gardişti prin o petiţiune formala.
Acestora, impreună cu alţi amici ai 1 -lo”, s> datorează tot scandalul.	,
Terminând, ve asigur, d-le Redactor, că singura mea dorinţă in această regretabilă afacere, este deae s fnce de urgenţă ancheta şi d’a se da apoi culpabilii judecăţei, spre a fi pedepsiţi ou toată rigoarea legi, pe care o calcă fărş, nici un scrnpul.
Bine roiţi d-le redactor, a primi cu această opasinne asigurarea osebitei mele consideraţi uni, han M. llomniceanu,.
ARENA ZIARELOR
«Romanul* se ocupă de demisionarea d. de Andrassy şi arată importanţa ce are această schimbare in ministerul austro-ungu-rese, pentru că fostul cancelar personifica o intreagâ sistemă politică şi diplomatică. Apoi cercetând căuşele, cari au provocat acest eveniment, şi ţinend seamă de silinţele de impăcare ale elementului slavon, căt şi de starea inăsprită a relaţiunilor din re Germania şi Rusia — „Românul* conchide, că toate acestea par a nu fi de căt preludiul unor noul şi mari evenimente.
(loială. Bl Vă inoeţca să şe bucure de viaţă ca să câştige frumoşii şei ani perduţi.
—	Eşti inşMat; este opriţ ori cărui vechiu ipteuţniţaţ să locuiască in Paris.
—	Adevărat 1 Sermanii oameni! Atunci unde ppt ei să trăiască ? ’I vor ţrămite ia Caroasscune’ spre esemplu?..,
A ! ar fi ingrozitor !
—	Ar fi interesant, continua Cora, a şti ce loc i s’a aret-t.
—• Pentru ce ţi-ar folosi aceasta ?
—	Pentru ea să nu-1 mai întâlnesc.
—	Mijlocul este foarte simplu ; să nu mai părăsim Parisul.
—	Se poate Întâmpla, să avem trebuinţă a face o călătorie, este mai prudent de a şti unde se află inimicul meii şi al d-tale.
—	Al meu Da adevărat, d$r cum voeştî se soiri?
—	Ai amici in toate părţile şi chiar iu administraţie, intreabă-î la cine trebue să ţe adresezi pentru a avea desluşiri. ’Ţl repet, că chiar pentru propriul d-tale interes voesc ca să fiu sigură.
*** Amintind redeschiderea corpurilor legiuitoare. «Timpul* zice că din doue una se va alege : Ori că guvernul va veni cu un proiect de modificare, orî că va lăsa pe raportorul comisiei delegaţilor, d. V. Conta, Sâ ’şi citească raportul. După credinţa organului conservator cestiunea modificării art. 7 nu este inaintată nici cu un pas, de unde se afia a,cum o lună şi jumătate : ministerul de fusiuue nu posedă mal multe voturi iu cameră de căt poseda guvernul trecut al d-luî Brătianu; maioritatea stă neclintită, ba poate să fi mal câştigat căte-va voturi.
Ce va fi oare cu cestiunea modificării art. 7 ? se intreabă «Timpul». Va ceda oare majoritatea de astă-dată? Oare să se fi muncit munţii ca să dea naseere unui şoaree ?
Ceea ce i se pare probabil organului conservator, este ca ministerul se va aria iu aceiaşi posiţie ca şi cea (lin trecut, iar că d. Boerescu şi-ar da imediat dimisiunea, dupe ce va expune resultatul locului seu diplomatic.
*** încă căte-va zile de aşteptare, şi d. Boerescu se va intoarce. Atunci—zice «Presa* —ţara va fi pusă in posiţiune de a şi cu-noasce siruaţiunea faţă cu puterile semnă toare tratatului din Berlin. Reuşit-a ori nu d. Boerescu in misiunea-i diplomatică ? Nici «Pressa» n’ar putea s’o spună, dar ea se teme mult de vr’o ueisbăndă a ministrului de esterne roman, iu căt de acum a inceput a’î pregăti spăarea pe mâini.
D. Boerescu eşî va da seama de cum a lucrat ■ şi ţara va soi car r came datorează in succesul misiuneî d-sale.
In curând vom ved"a unde ne aflăm şi cine ne-a condus unde ne aflăm,.. !
«Binele public» comentează cele opt, categorii de Evrei, pe cari Alianţa israelită prin organul d-lul de Bismark, ar avea de gănd să ni le impună, şi, după ce arată că cinci dintr’ensele nu sunt de căt chiar "categoriile d-lor Rosetti-Brătianu", cu deosebire că streinii fle-au mal lărgit cercul, el inclieiă adresând guvernului următoarele cuvinte :
Rugăm dar pe guvern ca‘, fără pea msţî mică intarsie re, să declare daca in adever alianţa a isbutit să decidă pe d-1 de BRmarek a ne face asemenea propuneri cu impunerea’! recunoscută, daca ele au fost sari nu notificat i d-luî Sturdza, precum ni se afirmă, daca d-1 de Radovici a repetat d-luî Boerescu că, afară dintr’eusele, de prisos ar mai fi gri-ce decisiune.
Respunde-va guvernul prin organul seu oficial ?
Aşteptăm cu multă nerăbdare.
VARIETĂŢI
Gunoiul oraşelor. — Rămăşiţele vegetali şi a-nirnalî din tergnrî, lăturile, etc„ oe formează gunoiul oraşelor mari, sunt un obiect neplăcut municipalităţilor, ou abject de care ele vor să se scape,
La Paris, acest gunoiu se oalcinează şi se confecţionează din el cărbunele de Paris.
Iu Statele-Unite, d, R. Foote, din Siamfort (Gonnectiout), a inventat un fel de cuptor prin oare ş'i pr apune să distrugă guuoiul oraşelor,
—1 îngrijirea d-tale de mine scumpa mea, ascunde un mister... Dar puţină prudenţă nu strică, voiri face cea oe doreşti.
Dupe trei septămănî de la această conversaţie, intr’o zi Victor vazilier int â, cam repede in camera Corei şi zise.
—	Am iuformaţiunile oe le ceri.
—	Care ?
Despre George de Hamei.,
—	A ! Ei bine ?
—	Nu se scie, ce s’a făcut
—	Numeşti acestea informaţi uni.
—	Sunt singurele ce le am putut dobândi.
—	Nu te-ai adresat unde trebuia.
—	Mii de ertărî; am intrebat la prefectura poliţiei şi la ministerul de interne.
—	Va spus, că nu se scie ce a devenit?
—	Da, s a informat pe oale administrativă, a scris, a bătut telegrafia şi...
-Şi?
■ — A respuns că a fugit, adică,..
—	E nefolositor de a’tni da esplicaţiuni, sciu... Ce oraş i s’a arătat oa reşedinţă ?
—	Un oraş din centru Franţei, nu gtiti oare.
pentru a le insănătoşi; căcî, un oraş, cum e mai cu seamă al nostru, pliu de gunoiu, e in adever bolnav.
Cuptorul d-luî Foote distruge gunoiul fără a iutrebuinţa alte combustibile deoăt materia (gunoiul) insaşî, şi nu produce, iu cursul operaţiei mir.surî neplăcuţi.
De regulă, materiele organice sunt in mai mare eătăţime — H4/i0o —* iu acest gunoiri.
Produeend un grad inalt de căldură, prin oom-bustiunea materiilor organice ale gunoiului, materiile necombuslibile intră in fusiuue şi for mează sgure sticloase, ou totul inodore, inofensive şi pute ud fi intrebuinţate iu diverse moduri.
Câţi secuii vor trece pănă cănd vom vedea pe onorabila primărie din Bucuresci intre iu-cendnu cuptor ca al d-luî Foote?......
Care e sexul debd ? S’a zis şi se zice in-că, că femeile eonstitijesc partea debilă a ura ani taţii Noi zicem, din contră.
• ărăbatul eşî perde onoarea şi crede, ca un scamator, că şi-o poate dobândi printr’o impuş-cătură de pistol;
Cănd femeea ’âî perde onoarea, e condamnată de ambele sexe.
Care e sexul dtbil?
Bărbatul iubesee din instinct şi e gelos din punctul de vedere al deşărtăoiunil;
Femeea iubeşce din simpatie şi e geloasă din amor.
Care e sexul deb’l.
Bărbatul iartă greii şi uită uşor ;
Femeea iartă uşor şi uită greii.
Care o sexul debil ?
Bărbatul e un despot către femei şi o femee către despoţî ;
Femeea e fără curagiil faţă de bărbat şi adesea un bărbat faţă de desopoţi.
Care e sexsul d ’bil ?
borviclul telegrafic al .României Libere*
de la 29 Aug st — 9 ore dini.
l’etersburg, 29 August — «Mesagerul oficial» publica un comunicat al guvernului prin care se desaorobează formal atacurile aduse de oare-cari ziare ruse eoutra oamenilor de Stat şi ai guvernelor streine.
Petersburg 29 August — «Ziarul de Peter-sburg» z’ce, <ă expediţiunea rusă in Asia o.en-tiali ui mează, dar ca ea nu a veijut incă oraşul Merw. Cu toate acestea, Rusia n’a dat nici o dată asiguranţe contrari şi ea ş’a reservat libertatea sa de acţiune. Englitera declarase, că ea ar respecta independenţa Afganistanului ; de altmintrelea, franţa ful încheiat de ea cu emirul Iak ,bhhan distruge această independenţă- prin urmare situaţiunea s’a schimbat.
, <<Golos» Prevede> că ceşti,(8ea greacă e departe d’a fi terminată.
Viena, 26 August. — Corniţele Andraşy s’a intors de la Gastein ; el a descins la oastelul de Sehonbrun.
(Havasl
A V I 8
Agenţia vapoarelor aduoe la cunoscinţa gene-piei, unghii de vite cornoase, coarne şi veri uri de coarne se pot importa in Âustro-Ungaria numai in urma unei perm sinnî de import minist' riala care permisiune trebue să-şi
—	Şi nu s’a arătat de loc?
—	De loc.
—	Şi ei a perdutul urmele?
—	Cu totul.
Avem o proastă poliţie, zise Cora.
—	Poate; dar George de Hamei este mai tare de căt credeam.
—	Unde crezi se fie, intrebâea.
—	La Paris, revin la idea mea, căci la Paris oine-va se ascunde mai bine.
—	’L ai cunoaşte dacă l’ai intălni?
—	Nn cred; nu el am veijut de căt de 2 oii:
la tribunal acum şease ani şi la Galere 5 minute, şi atunci era cu spatele.	■
—	Daca e-te la Paris, zise Cora, dupe un moment de tăcere, sunt sigură oă’l voiri intălni.
Ba! nn eşi de loc şi este probabil să nu se arate in public.
—	întâmplarea, relua ea, se va insărcina de a face să ne intălnim.
—	Fie şi aşa zise Victor Mazilier.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
procure espeditorul de la ministerul de interne Regal ung. din Pesta.
Afară de aceasta trebue să se alăture fiecărui fraht nn atest medical.
La transporturi mai mari se insărcineazâ societatea cu îngrijirea acestor permisiuni.
INSTITUTUL C. TdOTEflNU
Strada Scaunele No. 9.
Cursurile primare şi secundare din acest institut, pentru an. sc. 1879—80, v or reincepe la 8 Septembre viitor.
(R. 192 6-2-1)	Direcţiunea.
BIBLIOGRAFIE
In editura Librăriei G. Carjean din Ploescî a eşit de sub tipar :
N. Crapeliaun. Aritmetica Elementară N »	Geometria Elementară
L P. Eliad Noţiuni de Aritmetică I. I. Romanescu, Stil Epistolar
B.	Drăguşescu Elemente de Istoria romanilor
Se mai află in deposit:
I. P. Eliad	Conductorul Şcolar
I. P. Eliad	Curs de Pedagogie
D-or. Păunescu Curs de Hygiena publică şi
privată.
L. Antiuescu	Elemente de Geogr	fie
C.	Ienescu	Elemente de Geografie
Carte didactică aprobată de Ministeriul Instrucţiunii publice, pentru Clasa I şi a II primară
Lectiiini de trilmelica
de Ştefan C Michailescu.
absolvent, al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti, prof, de fisică etc.
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iu şi, H-lea Preţul 50 bani.
TEATRUL DE VARA „DACI A“
DIRECŢIUNEA J. D. IONESCU
IN TOATE SERILE TjEPRESENTAŢII
in timp urat in theatrul de iarnă oare este bine aerisit, cu ventilaţii.
Cea mai frumoasă grădină din Buouresci
arangiată din nori pentru familii cu
CELEBRITĂŢI ARTISTICE DIN EUROPA
CURSUL BUOORESOl
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî“
i. n. FERMO&r-ţli BENZAE
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 18 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
1Oblig, .urale............... .
»	» eşite la sorţi . .
8%	> domeniale . . . . .
»	» eşite la sorţi . .
Ilob. 10 fr. Obig. Casei pene. 300 lei 7% Serisnrî funciare rurale f, C. . 7 %	»	» urbane f. C, ,
8% impr. Municipal................
» ca pr. Bnc. (bil. 20 l.) .
Kenta Română......................
Acţiuni «Dacia»......... . .
„ «Romania»...................
Onpoane rurale exigibile..........
» domeniale »	. .	. .
, scrisuri ,	..........
Argint contra am ...... .
Bilete hypotecare contra anr. ,	. ,
Rubla hârtie. ....................
Florinul . .......................
Lose Ottomane
CURSUL DIN VIENA 29 August
Napoleonul........................
Ducatul........................ . .
Lose Otomane......................
Rnbla Hârtie ....	. , .
CURSUL DIN BERLIN 29 August
Obli. căile ferate române . . .	,	.
Acţiunile »	.......
Priorităţi »	................
Oppenheim.........................
Rnnle hârtie......................
Stern.................... . . . .
Lose Otomane ........
CURSUL DIN PARIS 29 August
Renta Română .	.......
Lose Otomane......................
SCHIMBUL 18 August
Paris (3 luni)..................  .
» la vedere...................
Londra (3 luni) ..................,
» la vedere.................  .
Berlin (3 luni)...................
> la vedere. . . . , .	.
Viena la vedere ..................
Adresa pentru telegrame,
Cump.	Vând.
103	103*4
98	arg-
104	104*4
99V2	arg.
186	188
99 Vj	100
93 Vs	94
102VS	108
27	28
75	76
t#0	200
73	75
1%	arg.
V.	—
lu	aar
IV.	%
	%
2 63	2 64
2 17	2 18
44 —	48 —
29 Aug	28 Aug
9 80%	9 29
6 50	5 51
20 70	20 70
121	120 26
	95 70
87 60	87 70
	97 60
106 10	107 40
212 75	212 40
	87 4O
75	74 */«
4y	46
99 25	
99 80	
25 12*2	
25 27 *2	
122 %	
123 */8	
2 18	
Ferme Banzat-
romania libera
VIN DE
Gust escellent
FORTI FI A NT, DIGESTIF, TONIC,
RECONSTITUANT
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginăs elor si preparatiunilor de quinquina, ale carora proprietăţi le possadâ pe tote, fara insă a avea inconvenientele lor.
Prescris in oboselile STOMACHULUI, CHLOROSA, ANEMIA şi CONVALESCENŢE.
(a «iîc ac^tâ marcă pe t6te sadele.)	MARTEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, şi in to’te pharmaciele.
Deposit in Bucureecî la D-nii Ovessa, drogui&t ţi Bisdârfer farmacist.
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, precum şi un loevira» la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea biserioeî Negustorii str. Sboru la d C. Stoenescu, safi in str. Luterană 19 la d-nu C. Mironescn.
Balsamul de Mesieakăn
D-riiluî FB-. LENGIEL
Simplu numai sucu' vegetal, care curge din mesteacăn cănd trunchiul luî i ee perforează, este de cănd ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele mai întrebuinţate pentru infrumuseţarea feţei, cănd insă acest suc se prepară chimiceşte in un balsam, atunci ’şî câştigă propr etăţile sale 51 efectele luî sunt admirabile.
Data se spală faţa sad alt punct al corpului atunci pănă dimineaţa se desfac mici fragmente de epiderm, remănănd pelea albă frumoasă şi fragedă.
Acest balsam indepărtează ereţiturile şi semnele de vărsat, dănd fisionomieî de june; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime dispărând in cel mai scnrt timp petele de vară, aluniţele, coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale peleî.
Pentru venzare in detail in Bucureşti, la d-nii Garol Gersabek succesor de J. Ovessa, Martinovicl & fii, Ghiţă Penau, G. Bietz, George Martinoviei
Paul Coiffeur, lângă Pasagiul român, N. Niculescu, 1. N. ArdeUanuşi. in farmadele D-lor Zurner, Thoiss, Ciura, Dîmbovist, Nieresker, Wittmg, Sehmettau— In Galaţi : la Pharmacia St. George a d lui Marino Cur-tovici şi Za Pharmacia domnească a d-lui Basil Gurtovicî.—In Graiova ; la d-nii F. Pohl, farmacist. — In Tur nu Măgurele Iad. Aug. Heberling. — In Slatina : A. Pfintner Pharmacist. — In Giurgiu: M. Binder Pharmacist. — In Ploeştv. S Sehmettau ţi G. Sigmund Pharmacişti.— In Buzeii . Weber Pharmacist —In Brăila : G. Kaufmes, şi in Focşani: M. F. Bemer.	11
Porsdneie cari cunosc Pliatele purgative «fe Doctorului DEHAUT, nu «sita de a se purga de indata ce simt necessitatea. N'au a se teme neci de desgust, neci de obosăla, pentru ca, co straniu celor alte purgative, acesta nu lucrează bine, decât atunci când este luat cu alimente bune şi cubeutuniniaritore, precumvmu, cafea,ceai.Fie
____	sare alege pentru a se purga ora şimancai ea care
N convin mai bile#, dupe occupatiunile selle. ObosOla purgatranei fiind eu totul anulata prin effectul bunei ahmentatiuniintrebuinlate, lesne se decide cineva a reincepe ori de cate ori este neceesariu.
Cufft de 5 fr. ti de 2 fr. 50 c., I* Paris la Doctorul EEHAU’f, şi m Htt pharmaciele. A exige eu Se care cutia cărticică de 72 pagina eonunena instrucţiuni in tdte Umbeie. a cere Manualul Doctorului DUAOT, «olum de 4(8 pagtnetn limba france**
cS
3
no o
CC
>CD
c3
T3
eS •
co
«O -8
C2 oi
JOS
-3

TJ
CS 3
ee
fcL o bC oo o eu O. J
t>>

DRAGEI, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Francieî.
Numerdsele studii făcute de învăţaţii cei mai distinşi a epoceî ndstre, aii I demonstrat că preparaliunile de fer a Dr. Rabuteau suntsuperidre tutulor celor-alte ferugindse pentru tratamentul bălelor următdre: ChlorosăA Anemie, Palorea feţei, Perderl SISbăciunea Copiilor şi tdte bdlele causate prin săracia sângelui.
DRAGEELE D-ruluî RABUTEAU : Nu înegresc dinţii şi sunt mistuile de stomachurile cele mai slabe fără a produce cOnstipaţiuni : A se lua |
â dragele, una diminâta şi alta sera în timpul mâncăreî...
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandat joersdnalor a căror func- I ţiuuî digestive au trebuinţă de a 11 restabilită sau stimulate. Ase lua câte ]
un păhăruţ de rachiu diminăţa şi săra înaintea mâncărei....
SIROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor... Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este forte economic, ele nu dau loc de cât la ui cheltuială neînsemnată pe fiecare $î.
A se feri de contra-faceri şi pe flacdnele de fer a D-ruluî Rabuteau, a ] se cere ca garanţie, marca fabricai (depusă) purtând semnătura lui CLIN şiG-nis şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-aia, 14, STRADA RACINE.
Deposit ic|Bncuresci la D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, O la D-nui Risdofer, farmacist.
De arendat moşia Bărboiesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in Întindere de 2000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii se pot adresa la d-ua proprietară Klisa Teodor, iar j0 Bucureşti la d. Vasile P. Rădulescu, strada Teilor No. 22.


PARFUIEEIA BELII FEATI
35, strada d’Argout,, 35, Paris.
paris 1878
Kipnsitioiiea d878.— llwUliii do Aur.
| PASTA DENTIFRICE
JCette pate conserve am dents lrurbea.ute j GLYCEBINA
--leul lui Sus.DSVERS,laureat
de ptiarma- iă, , Medalia -le Aur
Cel mai bun Dentifriciu si ou tote astea singurul care sa potă fi cumperat de tota iumea.
Acest product ve va convinge de superi- -itatca parfumeriei ca glvcehina lui JMEVJSnS, chimist-
Deposit la prindpali parfumori si coifori.
3? erfecţiuiie
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna 8. A. ALI.Eft
Reuşeşte in tot-d’a-una a reda părului alb, culoarea juneţeî sale, ’î comunică viaţă, creştere nonă şi o frumuseţe lucindă. Efectul est* sigur şi perfect, face să dispară imediat culoare» albă a părnlnî.
Aceasta nn este o vopsea ci o preparativâ a cărui proprietate naturală şi infailibilă este dea întări părul. Superioritatea şi bunătatea regene •	ratornluî sunt recunoscute in iumea ii treagă.
Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in chărtie rosă*3M| Deposit principal 114 ţi 116 Calea Southampton Londra (Englitera)
f cruţarea cu ridicata la Domnii \Appel <ţ- C-nte in Bucureşti Yen^area en detail in Bucureşti la D-nii Paul Frodel, N. Nicolescu, M Moisescu, I. N.ArăeUanu, F. Gănthler, Brăila C. Hepites, Craoiva B.M
Georgeviti
Pentru eternă amintire!
Numai 10 Iranci
Numai 10 Iranci
Po i trefe in mărimea naturală
Se vor efectua întocmai după pliotographiete ce se vor priimi. Doritorii vor insoţi pliotographiele cu esplicarea esactă a feţei, ochilor, mioarei părului şi barba şi care se va zugrăvi cu eleganţă şi asemănare tu preţul uniuni de 10 franci Ca acompto se va trămite 4 franci şi restul la espediare. Se efectuează in 8 zile
Atelierul: W. BOBASCHEB, Viena
UIT 11 Grosse Pfarrgasse 2—B, inainte Lowettgasse.
UVCEIRSTTjL. TI^EILTTTIRLIXjOIR
PE LINIILE
BDCUBESCI-BABBOSIBOMAH, BUCMESCHEBCIOROVA, BABBO SI-GALATJJ1TECDCEBLAD
Bucumcî-Barboşî-Bonniii
Kilom de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr a cc.
1
Tren de pers.
Ore M- Ore M,|Ore M. Ore
T mixt
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
320
339
354
365
379
395
412
423
414
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişu Cri vina
. _ . Sos. Ploesct Rest. p)ec
Vaiea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Dlmeni
Monteoru
Buzău Rest. p°®c
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta. |°®c_
Bărboşi Rest
Serbeşti
Preval
Hanu Conachi Iveşti
Tecuci East.
Măr&şeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Raeaciune Valea Seacă
Bacău Rest. p®®c. Galbeni
ROMAN Res. Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
dim.
' 7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03 10 40
		11	13			
		11	22			
12	03	11	40			
12	11	12	00			
		12	34			
		1	09			
1	31	1	49			
		2	21			
2	20	2	56			dim-
2	28	3	10			7 05
2	68	3	45	dim.		7 50
3	13	p. m,		9	10	dim.
				9	38	
				10	02	
				10	20	
				10	46	
4	61			11	15	
5	01			11	40	
5	34			12	20	
				12	46	
6	16			1	10	
6	39			1	34	
				2	18	
				2	42	
7	46			8	00	
7	54			3	12	
				3	48	
9	00			4	25	
dinu			\ p. m.			
Barboşi-Galaţî
Kilom. de la Barboş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr acc.	Tren de pers.	
		601	603 1 605	
		Ore M	Ore M.!Ore M	
19	BĂRBOŞI Rest. Plec. GALAŢI Rest. Plec	noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	55 4	30 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Kilom de la Roman
Roman-Barboşi-Biicuresc!
STAŢIUNI
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
ROMAN Rest. Plec. Galbeni Bacău ReBt.
Valea Seacă Râcăciune Sascut Adjud Pufeşti Mărăşeştî
Tecuci ReBt.
Sos.
Plac.
Restaur.
Sos. Plec.
Iveşti
Hanu Gonacii!
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Sos,
Brăila Rest. Muftiu
Plec.
278 Janca
298
319
389
360
354
374
390 396
408
427
437
450
467
467
Re3taur
Faurei
Cilibia
Bnzău Rest. p°®c>
Monteor
Ulmenl
Miziî Restaur. Albeşti
Valea Călugărească
Ploescî ReBt. p°esc
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
Aretarea trenurile					
Tr acc.		Tren de pers.'			
2		6		8	
Ore M.		Ore M.		Ore M C	
seara				p m. |	
8	30			12	10
				12	45;
9	26			1	17
9	31			1	27
				1	45
				2	25
10	^9			2	53
10	52			3	22
				3	41
11	31			4	15
11	55			4	45
12	06			5	10
				5	43
				6	07
				6	25
				6	54
1	36	dim.		7	15
1	51	12	50	seara	
z	23	1	25		
2	31	1	40		
		2	18		
8	26	2	54		
		8	28		
		4	08		
4	41	4	35		
4	49	5	00		
		5	21		
		5	31		
5	37	6	13		
b	69	6	45		
6	08	6	56		
6	22	7	15		
6	32	7	40		
6	57	8	14		
		8	32		
?	26	8	5*		
7	38	9	15		
7	60	9	80		
săra		seara			
12
seara
7	36
8	20
G a 1 a 11 - G a r boşi
Kilom. de la Galaţi		Arătarea trenurilor		
	STAŢIUNI	Tr. ac. Tren de pers.		
		602 Ore M.	604 Ore M.	606 OreM
19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.	jV- 12 05 12 40 p. m.	di-rn. 7	25 8	00 dim.	dim. 8 26 9 00 dim
Bucurescl-Yârciorova			
Kilom. de la Bucur.	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor	
		Tr. ac.	Trenuri mixte
		8 OreM.	17 19 21 Ore M. Ore M Ore M.
! 0 24 37 49 70 87 101
IO8
130
14®
15®
16®
189
206
2i9
235
242
261
261
269
278
286
299
310
326
335
846
364
Y â rd oro va- II iiciiresd
Kilom de la
Vârci.
STAŢIUNI
Tecuciu-Bârlad.

		Arătarea trenurilor		
de la T ecuci	STAŢIUNI		Trenuri mixte	
			13	15
			OreM.	Ore M.
16	TECUCIU Restaur. Plec. Berhecî		diih.j p. m. 5 20 5 35 5 58 6 11	
29	Ghidigenî		6 21	6 48
36	Tutova		6 88	7 08
51	BÂRLAD Restaur. Sos.		7 05	7 80
			dim.	sea u
Arătarea trenurilor
Tr Jac. 4
Ore M.
Trenuri mix'e
18
Ore M
20
Ore M.
22
Ore M
BUCURESCI ReBt. p	dim-8 10	p. m. 1 26		p» m, 5 40			VARCIOROVA Plec.	a. ta. 11 00
Chitila Ciocănescl	8 24	1	52 2	19		6 04 6 33		18	T.-Severin R. pj*®	11 25 11 30
Ghergani	8 58	2 45		7 01		37	Palota	12 0-
Titu Restaur.	9 18	3 24		7 45		47	Prunişor	
Găeşti	9 46	4 12		8 33		57	Timnea	
Leordeni		4 50		9 11		72	Strehaia	
Goleşti		5 17		9 40		83	Butoeşti	
Piteşti Rest. ^	10 35 10 60	5	81 6	01		9 56 săra		96 1C2	Filiaş Răcari	1 33
Costeşt!		6 4y				113	Coţofenî	
Stolnici	11 43	7 23				121	Işainiţa	
Corbu Potcova	11 57	: 52 8 18				131	Craiova Rest.	2 21 2 31
	12 43	9 00				140	Cârcea	
	12 49	9 20				147	Peieşti	
Peatra	1 18	10 05				163	Balş	3 18
Balş	1 40	10 41				176	Peatra	3 40
Peieşti Cârcea		11 19 ii 38				193	Slatina Rest. Plec.	4 05 4 11
Craiova Rest.	2 30 2 40	11 55 năpte	dim. 6 45			214 226	Potcăva Corbu	4 57
Isalniţa			7 06			236	Stolnici	5 11
Coţofenî			7 23			252	Costeşti	
Răcari Filiaşî	3 39		7	48 8	15			274	Piteşti R ist.	6 00 6 15
Butoeşti			8 42			281	Goleşti	
Strehaia			9 17			295	Leordei î	
Timnea			9 47			312	Găeşti	7 05
Prunişor			10 07			333	Titu Restaur.	7 37
Palota	6 10		10 30			815	Ghergf ni	7 63
T Severin R. |®®c	5 40 5 50		11 16 11 40			858 372	Ciocăreştî Chitila	8 28
VARCIOROVA Sos.	6 16 săra		12 16 p. m.			882	BUCURESCI R. Sos	8 40 seara
p. in.
5 00
5	36
6	01
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10
9	26 9 49
10 06
10	25 năpte
p. m
dim.
5	411
6	00!
6	33
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 35
e;m
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
85
61
lâRLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenî
Berbeci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixu	
	14	16
	Ore M.	Ore M.
	dim. 9 00 9 84 9 67 10 26 10 56 a. m.	seara 9 45 10 16 10	sa 11	Sl 11 ®o ii op te
. 7661
www.dacoromanica.ro
ANUL 111.—No. 671
10 HANI EXEMPLARUL
MARŢI 21 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL :
In Capitală: lan 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 30 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinutate: I an 48 lei, 6 luni 24 Ier, 3 luni 12 iei'.
Director: D. AUG. LAURI AN.
1^BHEEIMUWI
ŞTIRI TELEGRAFICE
(lin ziarele străine.
Paris, 28 August. — D, Bueresou, ministrul de esterne a României, asigură, oă guvernul german mai mult s’«r interesa de căile levate romane decât de jidovii din România. Principele Bismark i-ar fi declarat, ca şi contele Andraşy oă d. Wadington trebue să ia iniţiativa şi că dansul poate face concesiunile ce le va afla de bine; el priuoipele Bismark, va adopta cea ce va intocmi ministrul de esterne frances.
Miinchen. 28 August. Comitetul insărcj-nat ou pregătirile pentru serbarea zilei de 2 Septembre — capitulaţiunea de la Sedau — a hotărât, să nu se serbeze, aioT, de astă dată, această zi, din consideraţiune către Francesif, cari se află la esposiţiunea universală artistică de aici.
Pera. 28 August. — Sultanul s’a iuvoit sa cedeze Greciei oraşul Prevesa; inainte de a se retrage, Turcii vor dărâma insă fortificaţiile cetăţii.
Sofia, 28 Ai gust. — Liniştea s’a restabilit in distriotele răsăritene ale Bulgariei, atăt de mult, in căt s’a putut procede la desfiinţarea stăreî marţiale.
Paris, 28 August. — Ziarul «Globe» irnpăr-tăşesoe o ştire foarte surprinzătoare. Poarta ar fi pe cale să vendă Germaniei insula Rhodos. Mari dificultăţi şi lipse finanoia: e ar sili pe miniştrii Sultanului să facă acest pas. Insula a fost oferită mai ăiităiO Englezilor, aceştia nuatt roit insă să o cumpere.
Dintre consiliile generale, pănă acum s’afi rostit pentru Lgea de instrucţiune a lui Ferry 19, iar improtiva eî 26.
Londra, 28 August. — Intr’un articol de fond, ziarul «Standard» constată încetarea triplei alianţe. Rusia şi-ar îndrepta acum aoţiunea spre centrul Asiei, dar Anglia, care domnesce Afganistanul diplomatioesce şi strategi' esoe, nu are nici o teamă.
Madrid, 30 August. — După o scrisoare din Tanger, fratele Sultanului de Maroeco, Malaja-bas, a murit de inveniuare.
Englezii duc la Tanger tunuri de calibru mare şi zidesc casarme, pentru trupele oarî se reîntorc din India.
Belgrad, 30 august. — Toţi miniştrii, afară de Ristici, au botărît amânarea soluţiuneî in cestiunea Evreilor. Camera şi poporul sunt unanime in a nu da de oăt o deslegare teoretică.
Viena, 29 August. — «Fremdenblatt» scrie: Contele Andrassy e foarte mulţumit de întrevederea de la Gastein. Convorbirile sale cu prin-oipele Bismark, aii o mare importanţă politică, ou toate că se pretinde a nu fi avut de căt un caracter privat. Ţinta acestor convobirî a fost, de a pune şi pe succesorul contelui Andrassy iu acea şî cale faţă eu Germania, pe care a mers tot dauna contele Andrassy: pe calea pretenieî. Această ţintă s’a şi ajuns.
Nu este adevărat că principele Bismark ar fi făcut vre-o incercare să abată pe Andrassy de la hotărârea sa de a se retrage.
Cancelariul Germaniei va face, i udată după ispravirea curei sale 'a Gastein, o visită contelui Andrassy la Viena, Aceasta se va intămpla prin Septembre, pănă oănd Andrassy va remă-uea incă in postul seu.
Seraievo, 24 August. — Ocuparea Saudjaou-luî de Novi-Bazar s’a hotărât acum cu desăvârşire. Comisiunea de recunoascere va intra incă mâne sub o mică escortă turcească in Sandjac, pentru a ficsa localităţile in cari aB să garni-oneze trupele şi pentru a face pregătirile tre-buinoioase spre acest scop. Intrarea trupelor va urma prin 6 şi 8 Septembre.
Paris, 30 August. — Ziarele legitimiste declară, oă don Carlos nu trebue să renunţe la drepturile sale, aperate mai anii trecuţi ou a-tăta vitejie.
Regele Alfonso a părăsit Arcacbonul, din pre-ună ou arcbiducesa Maria Cristina. Cununia se va face in luna lui Octombre.
Londra, 30 August. — Generalul Wolseley a
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
iu România: La administraţiune, Tipografia SI. \lihtiio.-iru si la correspondent.il (Ilarului din judeţe.
Iu Francia: La Sociale Havas, J.affil et <'-ie. Plate de Iu Ilourse. 8. T:ni.<.
In Aiurita:	La /Mut Eity. Mi&ntâ’*, Fornign Advertisinjr Agencv, 130—140 Fim Street, l.oitdon
In Austria: La l)-nu li. h. Topponitz. furnisonil t'.ui'iei Române. ^tudt Fleiscbmurkt. 15. şi la h-im II. Schaleh, 1. Woll/.cile 12. U'ion.
In Ocrinnnia: La I)-nv Adolph şieiner. Anonwn-Expeditinu, Inseraten. Pacht der Berliner Wespen. in Hamburq.
sosit, la 12 August, cu despărţământul generalului Clartre, in TJlundi. Zuliî s’aiî imprăştiat. Negocierile lui Wolsriey cu fruntaşii Zulilor continuă merefi Aceştia au promis, ca se vor supune. Cetewayo petrece prin vecinătate de TJ> lundi.
Alexandria, 30 August. — Gordon paşa, delegatul vice-regeltu, a plecat la Adua unde se află aotualmente regele Abisiueî, pentru a-lduee propunerile de pace ale vice-regeluî. Consulul frauces din Massanali ăl insoţesce.
In fruntea armatei abisiniene e Ras Michael, iar armata egipteauă e condusă provisorifi de Keser-paşa. Daca misiunea luî Gordon se va ză-dărnioi, comanda definitivă va trece numai de căt in manele luî
Berlin, 30 August. — împăratul Germaniei eşî dă toate silinţele putinciose, pentru a împăca pe principele Bismark eu principele Gor-oiacoff. Ţarul incă pare a’şî da din parte-î a-oeleaşi silinţe.
-------------.a» — »----------------
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 80 August.— 4 ore seara
Viena, 30 August. — «Tagblatt» asigură, oă corniţele Andrassy va rămânea in funcţiune, pănă după soluţiunea ccstiunilor ridicate prin delimitarea fruntarielor bulgaro-romăue, in privinţa Arab-Tabieî şi a fruntariilor turco-muntenegrene.
Prin urmare, numirea baronului de Haymerle, ca succesor al comitelui Andrasşy, nu se va face de oăt pe la 15 Septembre.
Londra, 30 August, — «Morning-Post» zice, că imperatul Rusiei, răspunzând din Varşovia complimentelor baronului de Manteuffel, a declarat, că amieia Sa pentru imperatul Vilhelm e tot-d’a-una aeeeaşî.
Se telegrafiează din Viena ziarului «Times,: «Contele Andrassy a manifestat satisf'acţiunea sa de visita ce a făcut principelui de Bismark la Gastein ; el iutărziaza incă 15 zile momentul in oare să se retragă definitiv, pentru a putea urmări, el iusuşî, negocierile ce se vor face pentru soluţiunea Gestiunilor Arab-Tabieî in Do-brogea şi a Plaveî in Albania.
de la 31 August — 9 ore dim.
Paris, 30 August. — D. Boertsou s’a intors de la Dieppe, unde a. avut o Întrevedere ou mar-cbisul de Salisbury. Azi, ministrul roman are o nonă conferinţă cu d. Waddington.
Pe timpul călătoriei sale la Berlin, d. Sturza propusese in numele guvernului, esecutarea art. 44 din tractatul de la Berlin prin emanciparea Israeliţilor pe cale individuală ; dar Germania şi, dupe fa, Englitera, Franţa şi Italia aii declarat, oă ele nu ar considera art. 44 ca strict eşecutat de căt numai atunci, eănd camerile romane ar vota emanciparea colectivă a oare-că-ror olase de Israeliţî născuţi in România.
Âzî, d Boerescu cere, ea emanciparea Israe-iiţilor, i arî au drepturi să devină cetăţeni români, să fie făcută după liste nominale şi nu prin categorii; acest proiect trebue să concilieze cererile Puterilor cu dificultăţile locale, ridicate prin această cestiune.
Se asigură, că d. ministru al afacerilor streine din România Ya da cabinetelor europene un memoriu in această privire.
New-York, 30 August. — Frigurile galbene aă reapărut in Noul Orlean.
Viena, 30 August. — «Politische Corr spon-denz» anunţă, că Puterile respingend propunerea făcută de Rusia pentru a supune cestiunea Arab-Tabieî comisiuneî de delimitare a fruntarielor serbo-turce, cabinetul din St. Petersburg, a presintat o nouă propunere ce a sosit la Viena.
Constantinopole. 30 August. — Savfet-paga s’a scusat înaintea ambasadorilor europenî de noua intărziere adusă cbntinuărn conferii ţelor
asupra cestiuneî elenice. El a dat ca causă necesitatea, (le a lua nouî inslrucţiunî spre a răspunde la declaraţiunea făcută de plenipotenţiarii greoi in prima şedinţă.
Berlin, 30 August. — «Gazetta Germanieî de Nord» desminte noutatea, după care d. Cairoli, prlm-raiuistru al Italieî, ai fi cerut, prin mijlocirea d-luî de Keudell o iutrevedere principeluî de Bjsmarck, care î-ar fi refusat’o cu politeţa. Gamtta adaogă, că din nici o parte n’a fost făcut nioî un demers pentru a aduce la cale o iutrevedere iutre aceştî douî oanienî de stat.
Paris, 30 August. — «Journal des debats» speră, că România va ţine seamă de vederile Puterilor, in soluţiunea pe oare vrea s’o dea ces-tiunel israelite; dar el crede, că şi Puterile vor ţiiie seama faţă cu România (?) de greutăţile ce ar oausa ţării esecutarea imediată şi completă a art. 44 din traotatul de Berlin.
de la 21 August — 8 ore seara.
Paris, 31 August. — Pretinsele conversaţiuul, atribuite d-luî ministru de esterne al României de unele ziare streine, sunt cu totul neesacte. d. Boerescu a ţinut pretutindeni aoelaş limbagiă fără a schimba ceva, şi cuvintele «spuse, diferitelor Cabinete europene, oe dansul a visitat, spre a sprijiini sistemul săi!, vor fi consemnate int’un memorii! oe va publica in curând.
Viena, 31 August. —- Comisia austriacă de sub ord’nele maiorului Miliukovicî, insăroinată a face o auchetă asupra stăreî drumurilor şi punctelor strategice ale ţărilor ce rcraău inoă de ocupat in Bosnia, a Irecut fruntaria sandjacului de Novi-Oazar; ea e insoţită de o escortă de 28 soldaţi tureî.
Constantinopol, 31 August. — Regulamentele pentru administrarea provinciilor otomane, prevăZute de art. 23 din tratatul de Berlin, sunt terminate ; ele se vor supune consiliilor provinciale, şi, după aprobarea comisiuneî europene care a elaborat regulamentul organic al Rume-lieî, se vor pune indată in aplicare,
(Havas).
A se. vedea ultime tcirl pe pagina 111
Bucureşti, 20 August.
Măiue se redeschid corpurile legiuitoare, pentru a treia oară, iu cestiunea israelită. Sfîrşise-va de astă dată cu această anevoioasă cestiune ? împreună cu ţara, dorim să se sfirşească,'căci timpul ne maî trebueşce şi pentru alte lucrări ppsitive ; dar ne temem, că nu vom păşi răpede către soluţiune.
Ţara voiesce una şi stăruesce, cu drept cuvânt, intr’ănsa ; străiuătatea, după tot ce citim prin importantele sale organe, voiesce alta ; miniştrii uoştriî, trecuţi şi presenţi, se leagănă intre ţară şi străini. Să facă ce voiesce ţara ?. se strică cu străinătatea, şi cad de la putere prin imbrăncirea exterioară. Să facă ce voiesc străinii? se strică cu ţara, şi se pot duce val-virtej de la guvern. Ce să facă, vai de eî?
Către portiţa de eşire din astă dilemă, se indreptează toate gândurile lor frămiu-tate, căci doar de vor găsi, o soluţiune—-am-fibie , care să poată iinpăca «cerinţele exterioare cu necesităţile noastre economice", un fel de formulă de gumelastic, care să poată lua forme deosebite, după gusturile ochilor, la cari se infăţişează.
Dar lucrul ăsta este greu, imposibil chiar, căci ţara s’a deşteptat, simte periclul ju-dănesc ; nu cedează nimic ; maximul conce-
Isiunilor sale este cuprins in proectul depus de d. Conta pe biuroul Camerii. La acest proect a aderat şi transfiguratul cabinet,
ANUNC1URILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina 111-a ..... 1 Leu
„	,,	,, Il-a............2 „
Epistole nefrancate se refusâ Articoliî nepublicaţl nu se înapoezu. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Itedactor: STEF. 0, MIOHAILESOU.
dacă programa citită, la 11 Iulifi, in corpurile legiuitoare, n’a fost o mistificare.
Să ne mai ameninţe, cu spaime eşite din creeri stricaţi,—nu credem că se vor maî incerca. Ridiculul şi dispreţul public ar cădea din nou, asupra celor ce ar imbrăţişa păcătoasa tactică a liberalilor-cosmopoliţi.
Dar ce va face guvernul?
Pentru ori ce om onest, respuusul este foarte lesne. Guvernul Brătianu-Boerescu-Cogălniceanu a subscris o programă, prin care sunt condamnate şi categoriele şi listele, şi unde se cuprinde declaraţiunea sa, că se uuesce cu impămîntenirea individuală, luăndu-se garanţii pentru proprietatea rurală. Nu remăne dar guvernului de căt. sau să se conformeze cu acea programă şi să meargă inainte cu ţara in cestiunea israe-lită, — sau să demisioneze, lăsănd conducerea statului in măinele acelora, cari se simt in stare a purta greutatea situaţiunii.
A nu face nici una nici alta din aceste două alternative şi a incerca, cu felurite meşteşuguri, de a trăgăm incă lucrurile sau de a disolva, cum se vorbesce, aceste corpuri legiuitoare, spre a aduce o ţară legală, docilă cu cabinetul, — este a eşi din sfera unei purtări politice oneste.
Cu toate desilusiunile ce ni le a adus, in anul acesta, d. T. Brătianu, totuşi nu’l credem capabil de a eşi din legalitate, spre a satisface alianţa celor ce conspiră in contra naţionalităţii romăuescî, şi este o eşire din legalitate, un fel de lovitură de stat mascată, disolvarea actualelor camere, spre a cere naţiune! o altă representaţiune a ţării, care să inţeleagă mai bine (?) esigenţele exterioare.
Cu această idee nu ne putem de loc familiariza.
Actualele camere aii un fragment de putere constituantă ; ele nu se pot disolva mai nainte de a in deplini lucrarea, pentru care au fost trămise de ţară; mandatul lor încetează odată cu sfărşirea acestei lucrări.
Aceasta este intreaga noastră teorie, in privinţa vieţei actualelor corpuri legiuitoare, şi această teorie, credem că este împărtăşită de toate spiritele luminate şi sincere din ţară.
Să nu ni se zică, că constituţiunea este mută asupra vieţei camerilor de revizuire, căci acolo unde legea tace, dreapta raţiune trebue să vorbiască.
Daca guvernul ar avea dreptul, să se poarte cu camerile revizioniste ca, cu adunările ordinare, atunci actul cel maî solemn al ţării, de a participa Ltradevăr la prefacerea constituţiunii sale, ar fi o glumă. Ori-ce schimbare de constituţiune ar trebui să se facă dupe pofta cabinetului; şi atunci nu maî putem fi nici odată siguri de ga-ranţiele cuprinse in legea fundamentală a statului
Inchipuiţi-vă pentru un moment, că avem un guvern reacţionar, in toată accepţiunea cea rea a acestui cuvent; că camerile acestui guvern (la noi, mai des camerele sunt ale guvernelor, decăt guvernele ale camerilor) declară trebuinţa de a se revizui intreaga constituţiune, spre a o pune mai in acord cu starea noastră socială. Se fac noul alegeri; in camerile revizioniste vine o majoritate, care declară că nu găsesce cu cale a preface constituţiunea in sens reacţionar. Guverunl nu se mulţumeşce cu această de-claraţiune, ci, dupe teoria disoluţioniştilor. Rânjite a casă camerile; face noui alegeri, cu influenţele morali, dacă nu şi materiali, de cari dispune ori-ce guvern. Vin nişte camere tot ostile. Le mai disolvă incă odată,
www.dacoromanica.ro
ROMANiA LIBERA
pănă când ajunge, ostenind ţara, să aibă majoritatea ce’î trebue pentru prefacerea, dupe plac, a constituţiunil. Şi odată consti-tuţiunea astfel prefăcută, mat pas de luptă pe căî; legale pentru principii liberale.
Voiţi să creaţi un precedent nenorocit, care ne-ar putea face, in imprej urări triste, să pierdem şi bruma de garanţii legale ce le avem scrise pe hârtie, incercaţi de disol-vaţi aceste camere de revisuire !
Teoria disoluţionistă, care s’a agitat prin unele cercuri politice, ne speriă pentru viitor mai mult, de căt toate ţipetele de bubă protectoare a neamului judănesc, mai mult de căt chiar împotrivirea la cererile Europei. De acea ne împotrivim absolut la această teoriă.
Bărbaţii, cari n’au curagiul de a merge cu ţara in contra Alianţei israelite, să coboare treptele puterii, căci cine nu scie să se coboare, ajunge să se rostogolească.
Noi dorim, ca acest cabinet să părăsiască deprinderile bizantine , să meargă inainte cu ,ara, resolvănd cestiunea israalită in sensul proectului maiorităţii deputaţilor, şi să se pună cu zel pe lucru; spre a deştepta şi imputernici viaţa economică a acestei ţeri, prin scoale de meserii şi institute de credit agricol şi industrial, şi printr’o administra-ţiune harnică, cinstită şi destoinică.
Un minister, care s’ar purta ast-fel, poate ii sigur de sprijinul maiorităţii ţării, care este sătulă de sterpele lupte de vorbe, ale partidelor fără caractere distinctive, şi vro-eşte o patriotică lucrare pentru consolida rea instituţiunilor noastre constituţionale şi pentru imputernicirea economică a statului românesc liber şi neatărnat.
CRONICA ZILEI
In adunarea ce s’a ţinut a-l’altă-săra la botei Midi, s’a decis, ne spune »Voe. Gov.«, fundarea unui club de vogueurs, cu toată opunerea mai multor membri din societatea de gimnastică.
Clubul va purta numele de Danubius şi va in-cepe a funcţiona de la 1 Septembre viitor.
Dumineca se va face alegerea comitetului permanent al clubului.
—x—
D.	Al. Băicoiami, s’a retras definitiv din func-ţiuneaj de director al serviciului penitenciar, foţi cari cunosc înaltele merite ale d-luî lîăicoianu şi distincţiunea cu care a condus acest servicift, simt părere de reu despre retragerea acestui bărbat.
Loc-ţiitorul seu, pănă la numirea următorului, este d. T, Măldărescu, sub-directorul acestui servicii!
-x—
In curtea de casaţie aă intrat, in anul trecut judiciar, 868 procese, din carî s’att resolvat 776, cam 5 procese la două zile. Cele mai multe aii fost criminale, de vîmjărî şi electorale.
O notiţă pentru statistica socială.
—X
Consiliul camunei Galaţi, iu şedinţa sa din 17 curent, s’a rostit categoric, zice «Vocea Co-vnrluiuluî», că recunoasce necesitatea şi admite in principiu crearea unei linii de trainvaiii.
«Acest omagiu făcut ideilor de progres» a fost
FOIŢA ZIARULUI «ÎNAINTE»	52
ARTICOLUL 47
DB
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
L N A. L T A POLI T I K — Urmare —
IX.
La căte-va legbe de lacul Ziirioh se află un frumos şi mic oraş numit Baden, pe care trebue să ne păzim a nu-1 confunda cu omonimul sett din marele ducat de Baden.
La picioarele oraşului Baden, de alungai oaselor acoperite de plante agăţătoare, şi al gră-dinelor pline de flori, curge Lnnatul, unul din acele rîurî, al cărui secret el are numai Elveţia; ele eşî iau sorgintea diutr’un munte pentru a merge să se asvîrle intr’un lac vecin şi pare oă voese a se despăgubi de scurtul drum al per-o urs ului lor priu repeziciunea curentului
Marile fluvii cari curg liniştite şi cu maies-
resnltatul unei propuneri din partea direcţiunii tramvainrilor din Buourescî.
Aplaudăm şi noi acest vot al consiliului comunei Galaţi.
—x—
Ieri, după 11 ore a. m. s’a aprins un butoifi cu spirt, intr’o pimniţă a hotelului «Dacia».
Se zice oă s’ar fi ars binişor vr’o trei oameni, din a căror neprevedere s’ar fi aprins butoiul şi cari au voit să ’l stingă,
Unul din ei ar fi şi murit in spitalul Brăn-ooveneso.
Pompierii alergând răpede, focul nn s’a putut intiude.
DIN AFARA
Ntaroa lucrurilor in Rumelia Ori. eu tal A.
O corespondenţă din Constantinopol a ziarului „Deutsche Ztg.», descrie in colori foarte întunecate starea lucrurilor din Rumelia orientală.	'
Causa tuturor miseriilor, nemulţămirilor şi turburărilor eventuale, ce cutreeră şi ameninţă aceasta nenorocită ţară, ar fi esclu-sivismul Bulgarilor deoparte şi de altă parte starea de nedreptăţire, in care se găsesc Grecii şi Musulmanii, lată propriele cuvinte a le menţionatei corespondenţe :
Ştirile ce ne vin din Rumelia Orientală schiţează spiritul poporaţiuneî grece de acolo ca foarte agitat. Greoii se ved reduşi de către Bulgari la rolul de minori, sunt strimtoraţi şi despoiaţi de toate drepturile lor.
De aceeaşi silnicie se plăng şi Musulmanii. Poarta este asediată cum se cade de jalbe şi protestări; admonierile ce le adresează densa guvernatorului general rumeliot sunt insă zadarnice, căci guvernatorul însuşi nu poate face nimic impo'riva pretensianilor Porţeî.
Astfel se desfăşură in Rumelia Orientală nn ohaos funest pentru actualitate şi a le cărui urmări nu se pot încă prevedea.
Germania, Rusia şi — (’lmia.
De o mare insemnătate, mai mult politică, decăt militară, este un articol, care a apărut zilele acestea intr’un ziar militar din Berlin—un fel de oficios al ministerului de resboih prusian-—asupra sorţilor unui res-boitx ruso-german şi a lucrurilor ce sunt de a se lua in seamă in faţa lui, din punctul de vedere militar.
«Deutsche Heereszeitung” — acesta este numele ziarului — caută inainte de toate, pentru eventualitatea unui astfel de resboiu, un aliat, care să ştie sprijini cu eficacitate acţiunea germană şi să poată crea căt mai multe dificultăţi armatelor rusesc!.. Ziarul militar german nu găsesce acest aliat in Europa, ci in Asia, şi numele lui este China.
Motivele cari ăl fac a stărui pe lângă această idee sunt cam următaorele: Graniţele dintre Rusia şi China sunt de 8,540 ehilometri, nişte graniţe neficsate cu preci-siune, cari prieinuesc dese neînţelegeri intre cele două mari imperii asiatice, ce de
tate către mare printre bogatele păşiunî, te fae gânditor şi adesea trist; Lunatul din contra, cu săriturile sale neregulate, cascadele sale nepre-vecjute, micele sale valuri albăstrui, pietrele şi stăncele albiei sale, pe cari le lasă cate o dată descoperite şi cari strălucesc la soare, risipesc orî ce grijă, te face vesel fermeoăndu-ţi privirea.
Ţinutul Baden este intr’adever delicios ; nu este incă Elveţia cu marii seî orizonţî şi pădurile sale de braţli; dar se gliioesce, ca să zioem aşa. La spatele dealurilor iuver<Jite, carî se întind pe rîpa stângă a Lunatului, se găsesc munţi iualţî acoperiţi de zăpadă. Urmând cursul acestui frumos rîfi vom ajunge de sigur, la lacurile Zfirich, Neuchatel sad Constanţa ; nişte mârî interioare, nişte oceane inohise intre munţi.
Pentru călătorul oare vine a privi muntele Alb safi a strebate Geneva, Berna, Lussana, Zu-rich, iu fine toată Elveţia şi care inoepe a se obosi de admiraţivmea sa continuă, dar pe care suvenirul de tot oo a v&jut ăl reţine incă, Ba-denul presintă un azil delioios.
George de Hamei cu soţia sa se oprise la Baden după ce stătuse iu Italia iarna, care urmă îndată după căsătoria lor.
Marcella de Brives care
regulă se sfârşesc cu violări de graniţe, conflicte şi adeseaori lupte mai sângeroase. Chinezii sunt apoi un popor, care ţine mul-la ceea ce are şi stăruesce cu multă cerbicie a recâştiga ce a perdut. Câte cuceriri chinezesc! nu ah făcut insă pănă acum Ruşii! Nu s’ar putea oare, 8şi zice după aceste consideraţiunî foia militară germană, să ne facem diu China un aliat, care la un semn al nostru să inceapă un resboiu de recuceriri in Rusia asiatică, şi care, in faţa intinderei colosale a graniţelor şi a dificultăţilor terenului, va neutralisa Ruşilor cel puţin 200,000 oameni, un însemnat câştig pentru Nemţi.
Aoesta e motivul, inoheie organul beriinez, pentru oare China poate şi trebue să fie privită ca aliatul firesc al Germaniei. Cu căt se va amâna acum mai tare momentul, căml China va putea trage foloase din neînţelegerile ruso-gerrnaue, cu atât şi armata chineză se va apropia mai mult de capătul transformare! sale şi când va intra in foc, cu o energie indoită şi cu sorţii triumfului sporiţi iu mod simţitor , va puteai preocupa in Asia o armată rusă eu a-tăt mai maro, de care vom scăpa noi.
Nu cercetăm, dacă sunt intemeate şi admisibile raţiunile militare, de carî vorbesce acest articol, deşi, nu prea credem că China va putea crea nevoi simţitoare Rusiei, Accentuăm insă, cum am mai zis, importanţa politică a articolului. Cănd ziare serioase; şi încă foi militare oficioase incep a vorbi de eventualităţi resboinice, cum vorbesce, ca specimen, astăzi organul citat,— acestea eventualităţi nu pot intărzia mult. Resboiul intre Germania şi Rusia nu mai este, cum se confirmă pe zi ce merge, decăt o cestiune de timp. Ajuta-i-va insă Germaniei China, şi o va .ajuta cum se cade, e o problemă de a două mană numai, de care nu ne ocupăm.
Societatea corpului didactic.
Suntem rugaţi a publica următoarea circulară către toţi d-nii directori ai institutelor publice de instrucţiune din ţară, ceea ce şi facem cu plăcere.
Domnule director,
Priu iniţiativa mai multor bărbaţi, inspiraţi de sentimentele cele mai meritorii pentru şcoala, s’a constituit, după maî multe încercări şi stăruinţe, societatea «Corpului didactic din România »
După ce statutele acestei instituţiuni s’aîl elaborat şi aprobat de adunarea generală a membrilor, cu reşedinţa in capitulă, consiliul de administraţi une a solicitat de la guvern, priu d-1 ministru al instrucţiunea publice, recunoascerea soeietăţeî şi aprobarea statutelor ei. Onor. guvern, convins de bună seamă, de trebuinţele şi foloasele unei asemeni instituţiuni, a primit ou bună voinţă cererea noastră şi prin înaltul decret sub No. 1283.79 societatea «Corpului didactic diu Romania» a fost recunoscută şi statutele ei publicate prin «Monitorul Oficial» No. 132.
Nu ne propunem a analisa aci actul constitutiv al soeietăţeî, nici a semnala roiul impor-
d-na Gerard propuse bărb tuluî şeii să se întoarcă in Franţa prin Milan, Genua, Nisa, Marsilia, dar George de Hamei nn primise; incă de la plecarea lor George de Hamei nu voi să urmeze drumul obicinuit de acei ce merg iu Italia şi făcuse un ocol foarte mare spre a nu trece prin sudul Franţei, care, zicea el, nu-î plăcea de loc.
De altminteri Marcella fu foarte mulţumită şi nioi o dată vre o călătorie nu fu mai încântătoare. Ei străbătură întreaga Italie, se opriră la Florenţa şi Roma, petrecută iarna la Neapole şi plecară iu primăvara viitoare către Italia de nord şi Elveţia ; se apropiaţi inoet de Franţa, ui-tăndu-se merett spre locurile ce lăsaţi in urma lor spre a le surîde pentru ultima oară George găsi la Geneva o scrisoare post restant diu partea mumei sale:
«Tu eşti ferioit, ’mi zici, cum n’aî fost nici o dată, scumpul meu fiu, ’i scria d-ua Gerard ; iată un cuvent pentru a veghia neîncetat asupra ferioireî tale, Italia şi Elveţia te-att făcut să nu te maî gaudescî la nimic alt, de căt la amorul tetf; deoî nu te grăbi, să vii in Franţa. A! de sigur că ine gândesc la timpul cănd mă yoiti putea arunca in braţele tale, şi a nu mă
www.dacoromanica.ro
de 6 luni se numi#
tant, ce «Corpul didactic* este chiămat a dobândi şi păstra iu ţară: disposiţiunile formulate iu primele articole din statute sunt opera unor bărbaţi de inimă şi de soiinţă, cari doresc ca literatura, scinţele, artile şi, dimpreună cu dănsele, iuvăţătoriî de toate gradele, să posedă 1 aminele, să câştig > prestigiul de care se bucură semenii lor in ţările vecine, la naţiunile surori.
Avem trebuinţă insa, in momentul intrării noastre in activitate, a ve face cunoscut cu pro-cisiune şi ’n toată întinderea, misiunea incredin -ţaţă «Corpului didactic» şi silinţele ce societa ea este in drept a aso°pta, a reclama, de la fiecare diu membrii săi.
Esperienţa împrejurărilor prin carî trecem no arată, că sunt incă multe de făcut in [ţară in ceea-ce privesce instrucţiunea in genere. Nu s’a îndeplinit tot ce se putea face pentru eduoaţi-unea Românilor, cu toţi o soim; nu s’a asigurat bunul traiă al profesorilor, carî [de la cel d’âutăî pănă la cel din urmă unu sunt răsplătiţi proporţional cu serviciele ofţ li se reclamă : putem,>din nefericire, afirma şi noi, că «se face O nedreptate şi o imprudinţă cu dânşii,» ne dreptate, căci nu li se oferă ecuivalentul s -crificielor ce fae ; imprudenţă, căci sunt siliţ i, cei maî mulţi dintre profesori, a'şî căuta resursa in lucrări străine de profesiunea lor. Dar ohi r această situaţiune trebue să ne indemue a ns felicita de ceea-ce s’a realisat şi să ne ineura-geze a ne îndoi activitatea spre a păşi ou zel pe calea ameliorărilor şi a progresului.
Trebue să ne desobicinuim a pretinde şi as cep ta toate reformele şi îmbunătăţirile de la guverne, şi a nu crea de căt prea puţin, aproape nimic, prin iniţiativa privata Trebuie să pledăm cu toţii causa instrucţiunii şi a educaţiunei înaintea cetăţenilor ; să ne facem propagatorii mS-surelor inţelepte şi progresiste printre notabilii loealităţeî ; să răspândim idei sănătoase,jiu materia de instrucţiune, printre populaţiune ; să stimulăm pe contribuabili şi să’i facem să inţă-leagă, că economia pentru instrucţiune este per-dere şi risipă, că tot ce se cheltuesoe pentru dânsa este un capital sigur şi cu ‘olos intrebu ■ inţat.
Nu este de ajuns ca iuveţătoriî de toate gradele să poteadă euuoscinţele profesiune! lor, G trebue să devia nisce bărbaţi zeloşi şi luminaţi, capabili a mişca, priu a lor influenţă, toate for ţele intelectuale ale localităţii, undi funcţionează, in favoarea inveţămeutuluî. Aceasta este chemarea pe viitor a membrilor corpului didactic.
Sarcina este grea. intr’adever, domnule director, dar să lucrăm cu bărbăţie, nimic nu se poate re ilisa fără sacrificii; şi apoi, refleesiunea amară asupra timpului perdut nu este dânsa un stimulent puternic spre a ne pune la lucru ?
Nn prin legi, nu prin intimidări, orî prin puterile publice, se va esereita influenţa noastră pentru progresul moral al cetăţenilor şi al inve • tetorilor ci prinjednoaţiune, prin iubire şi inteligenţa. Pentru aceasta va fi necesar ca membrii societăţii noastre să se concerteze unii cu Aţii, ca spiritul de disciplină, de unitate de ve duri,"de re pondere, şă se lăţească şi să se mau ţie intre dăşi. Cum am’putea realisa aceasta, ducă nu priu întrunirea tuturor inveţătorilor iutriun singi rs corp, ca intr’uu vast consiliu? Ca şi pentru cele alte profesiuni, «uri asemenea consiliu va esereita, fără prejudiţiul legilor si regula-lumentelor in vigoare, o influenţă considerabilă
smulge de la tine de căt pentru a strânge pe inimă mea pe aceea pe care tu o iubeştî, şi care te face ferioit, dar sunt tare, ştiu să aştept. Am aşteptat atâta! Stai dar in ţara unde te va întâlni scrisoarea mea căt se va putea de mult, De ce să ne iutălnim aşa de curend ? Nu pu tem să nc ferim de a vorbi de un timp pe oare trebue să ne s lim a’l şterge din memoria noastră. Daca nu te-am insoţit, daca m’am lipsit de fericirea de a fi martorul veseliei tale, este de teama, ca presenţa mea să nu ’ţî aducă aminte suvenirele care ar putea sa te turbure. Urmează consiliele mele, prea scumpul meă fin; nu te găseşti bine de trei ani? Nu ţi-aiu comandat bine viaţa ? Această căsătorie, care tu o doreai foarte mult şi pe care lealitatea ta tu impedica de a o face, nu sunt eti care am voit’o, un sunt eă care ţi-am zis: «lafi toată respun-«derea asupra mea, tu ’mî datoreştî supunere «pentru oă sunt mama ta şi pentru că am su-«ferit pentru tine ; eţî ordon de 'a fi ferioit. Tu «eşti, Voese să ni tot-d’a-una, şi ’ţî repet: Nu «te sili de a me vedea.»
Dupe ce citi această scrisoare şi medita asupra ei, George sfătui pe Marcella de a petrece in Elveţia restul vfreî. Ei căutara dar un loc
ROMANI A LIBERA
pentru protecţiunea intereselor colective şi individuale ale profesorilor.» Lipse! de emulaţiune cj de unire, isolări! aproape oomplete, in oare trăesc actualmente diversele cl se ale invăţători-lov, societatea ’şî propune a substitui utile şi fecunde relaţiunî de confrătire. Numai ast-fel se vor elimina dificultăţile, cari despart pe membrii instrucţiune!, uni! de alţi, numai pe această cale se va mări influenţa, securitatea şi demnitatea lor ; ast-fel, iu defiuitiv, institutele publice de instrucţiune ’şî vor putea crea o viaţă proprie, 0 istoria, un renume, o tradiţiune a lor.
Practicarea statutelor reolamă, negreşit, din partea fie-oăriu membru, un adaos de muncă şi sacrificii; dar sunt convins, domnule director, că in momentul de faţă, căud necesitatea afacerilor, diversitatea pretenţiunilor şi greutatea împrejurărilor provoacă concursul luminelor şi sacrifioielor tutulor, membrii inveţămentuluî, aceşti agenţi direcţi a! perfecţionări! morale şi materiale a poporule!, nu vor sta indiferenţi.
Tată, domnule director, vederile noastre asupra misiuni! iu viitor a corpului didactic.
Rernăne acum a dobândi, peutr i ca Societatea să poată intra cu succes in activitate, aderarea domnie!-voastre şi a colegilor domnieî-voastre la statute, din care am onoarea a ve trăniite... esemplare. Resultatul mijlocire! ce veţî bine voi a eseroita in numele nostru, ’l veţi consemna in alăturata listă de prenume-rare, pe care ve rugăm a ne o iuapoia, oonform indicaţi unilor notate intr’ăusa.
In asceptarea respunsuluî doiimiei-voastre asupra celor ce preced, ve rugăm domnule director, să bine-voiţî a primi asigurarea sentimentelor i nai te! n'astre consideraţiunl.
Preşedinte, C. Bostanu.
Secretar, jV. Kirilov.
AKENA ZIARELOR
„Romanul, (lupe ce infăţişează nenumăratele dificultăţi ce am intimpinat cu indrcp-tarea patriei noastre pe calea progresului, arată că, spre a ajunge la gradul de cultură, pe care ăl invidiăm altor părţi ale Europei, cată să mai lucrăm incă mult.
Să lucrăm — zice el, — iu sensul oivi'isiţiu-jiii, in sensul progresului. Să mergem inainte şi nu inapoi, cum pretind conservatori! noştri.
Mai departe, organul liberal găsesce că eestiunea israelită, aşa precum ne-au pus-o in faţă marile puteri ale Europei, nu este „de căt o revelaţiune, un memento pentru noi Românii, uu indemn puternic spre a ne pune pe lucru şi a realisa partea cea mai reală a esistenţei noastre naţionale.» Deci să nu ne supere de loc art, 44 din tratatul de Berlin, adaogă dănsul, căci el nu e impus de căt spre folosul nostru.
I ăsănd de o parte acest mod de a legitima cu anticipaţie desastroasele consecinţe ale art. 44, aşa precum ni-1 impune Europa—Să vedem cu ce trebue să ne im-potrivim acestui reu necesar pentru desţne-tipirea noastră, cum vrea să zică «Românul. ”
Două sunt mijloacele cele mai sigure şi mai practice ;
— îmbunătăţirea sţărj! Saţoanuluî, prin mar! inlesnirî date desvoltăriî agriculturi! şi indus-trielor locale,
— Instrucţiunea publică pusă fe base ma practice şi respăndită ou eficacitate pentru t6te clasele societăţi! romăne.
*** Reproducând şi comentând clausele pe cari guvernul german — dupe informa-ţiunile „Binelui public”—ar avea de gând să ni le impună la modificarea constituţiu-nii noastre, «Timpul” se exprimă astfel:
Cănd ni se vorbesce de opt categorii in loc de cinez, ca ma! inainte, cănd se calcă in sfera dreptului nostru privat, impunendu-ni-se preschimbarea legilor noastre civile, simţul datorie!, instinctul de conservare naţională şi de apărare a dreptului, car! aii inspirat hotărîrea majorităţi!, se vor stinge oare ?
Să sperăm că nu.
*** „Presa® analisează comentariile ce gazetele streine tace despre misiunea d-lul Boesescu. Ea constată că atitudinea presei independente, de şi măgulitoare pentru ministrul romăn, este insă foarte reservatâ, căt privesce resultatul de reuşită ori de nereuşită a misiuni! sale; iar de altă parte, că organele alianţe! israilite nu incetază a denatura scopul călătorie! d-lui Boerescu, asigurând a priori că nu va reuşi in intre-prinderea sa.
Abstracţiune lăcend de afirmările organelor evreesci, „Presa” se ingrijesce mult de reserva ziarelor indepeedente, care mul ţumiudu-se uumaî de a spune, „că cestiu-nea israelită n’a fost bine cunoscută de Europa” au aerul de a scuza nesuccesul d-Boerescu.
*** Cu un violent răspuns, dar căt se poate de intemeiat pe dreptatea cause! romăne, intămpină «Binele public unul din cele din urmă articole, prin care Românul” presinta din nou cestiunea israilită ca ur-ginte, acum cănd se dederă la iveală pre-tenţiunile şi categoriile Alianţei, formulate prin d-1 de Bismarck, şi afirma că num a! categoriile d-lor Rosetti-Brătianu sunt o so-luţiune, că opiniunea contrară nu merită acest nume, ci că ea «va arunca România in cele mai groase şi periculoase compli cărî. *
Ne pare rău că spaţiul nu ne permite, căci spicuiala ce „Binele Public trage ((Ro mănuluî, merită a fi reprodusă in întregul ei.
Serviciul Telegrafic al «României Libere”
de la 1 Septembre — 9 oredim Viena, 31 August, — «Montag Ravue,, in-tr’un articol publicat asupra proiotuluî de budget al anuluî 1880, care va fi presintat dupe reunirea Reicbsrathuluî, demonstra nestrămutata intenţiune a guvernului austriac de a alun-: ga diu prevederile şale fiudgetav! perspectiva vr’nnuî deficit, afară de oheltuelile ce ar putea cere incă ooupaţiunea Bosnie! şi Ilerţegovineî, eventualitate cu toate aste^ puţin probabilă.
Acest resuitat va fi obţinut prin adăogirea pe se Tpanifesţă deja in anul acesta ; prin reducerea bugetului armate!, pe căt imprejurările vor permite, şi® prin adoptarea oare-eăror proeet.e de imposit, elaborate de guvern,
unde ar putea să se odihnească de lunga lor călătorie, un cuib unde să ’ş! ascundă amorul lor. întâmplarea ’î duse la Baden, şi inchiriară o mică oasă pe ţărmul Rimatului,
Plecaţi din Paris a doua fii dupe căsătoria lor, eî duceau de şease Iun! acea viaţă de otel, atăt de nepotrivită pentru luna de miere; abia avusese timp să se iubească pe sub ascuns in timpul repede! călători! prin toate oraşele Italie! şi ale Elveţiei. Acum, departe de sgomot, departe de lume, retraşi in inoăntător lor azil seafi preumblăndu-se prin mapele păd■ r! de brazi par! invecinafi locuinţa lor, e! puteaiă, fiind unul lângă altul, se ’şî repete fără iuceţare oă se a-dorafi,
Zilele urmaţi unele după altele fără ca nimic se turbure liniştea acestor două fiinţe, cărora totul părea oă le suride, cari trăiai! in presinte, uitând trecutul, şi fără a se Îngriji de viitor.
Cu toate acestea intr’o fii, in urma uneî con-versaţiunî, de o mică importanţă iu aparenţă, un nor străbătu cerul lor cel senin.
Ne avănd de căt-va timp uoutăţî din Franţa, eî rugaseră pe proprietariul care loouia iu vecinătatea lor, de a le procura un ziar franoes.
Proprietarul le promise, se ţinu de cuvânt şi
Serajţvo, 31 August. — Intrarea comisiuneî militare avutrice iu Sandjakul de Novi bazar să făout fără a provoca nici o resistei,ţă.
Noutăţile primite pană acum spun, că trupele ^ austrace vor ocupa fără indoeală linia Limu- j luî, lără a intimpina greutăţi.
Berlin, 31 August -- Un congres de ziarişti s’a deschis azi la Eisenaoh ; 32 de ziare germane sunt representate.
— de la 1 Septembre - amiaz.
Paris, 1 Septembbre. — Alegerea unu! deputat, oe s’a făcut ier! iu cironmscripţiuuea de la Bordeaux, unde e ca candidat d. Blanqui, n’a dat un resultat hotăritor; duminica viitoare vâ fi uu scrutin de balotagiu.
Cetinge, 1 Septembre. —Principele de Munte-negru s’a îmbarcat ieri, la Cattaro, pe corabia de resboiti «Audreas Hofer, ca să se ducă la Viena prin Triest.
Se crede in general, că călătoria sa se raportează la ţărmuirea graniţelor turco-muntene-greue.
Sofia, 31 August.— Principele Alexandru Ia primit astăzî, in audienţă solemnă, pe trămisul principelui Serbie!.
Londra 1 Septembre. — Englitera a reehiă-mat pe ministrul reşedinţe, pe care el întreţin'a pe lăngă regele Birmanieî.
«Daily News» anunţă moartea generalului La-zarew, comaudautul expediţiuueî ruse in Asia.
După «Daily Tel graph», negocierile privitoare la fiscarea graniţelor Asie! mici, se vor reîncepe de pi acum.
Se telegrafiafiă din Berlin către «Morning Post» : «Lămuririle, date de cabinetul din Bu-curesoî guvernelor streine, ar fi isbutit a dovedi, că n’ar fi pruiieut a se da Israeliţilor din România o naturalisare iti ansă.
(Havasl
CINIE- ACOLO ?
A păţit-o Romeo N. din Ploeştî ! Romanţele amoroase i-afi făcut mult răii. Numai Plutone a putut răpi pe Proserpiiia fără ca poliţia lui Joe să ’l pună la ştraf. Astă-z! uumaî poţî rupe o Jloare din grădina familie! fără a fi pedeps t A! răpit pe Irina şi a! fugit la Buonrescî nobile veneţian Alege intre temniţă şi altar !
Tot din Ploiesc! a sosit incognito cavalerul
0.	P., spre a face observaţiuu! auro-file pe la comptuarele din Lipscani. El pare a fi corespondentul financiar al uueî societăţi anonime, fără reşedinţa cunoscută. Prefectul capitale!, a-flănd de nobila sa sosire, l’a poftit la dejunul poliţie!.
Occidentul (strada) este in pericol! Din punga unu! vănfiător de pâine a sburat cam vr’o 55 de galbiul. Sluga să fiă scamatorul? Cine te puse, nene Sotire, să te muţi la n-rul 13? Nu şcia! că 13 este numărul dracului ?
Scena se petrece la bal, la Franzelarul. Eroii sunt douî sergenţi de la vînătorî, cu mustaţa ibrişim şi cu mănuşi de căprioară. Eroinele Miţa şi Siţa, două ingenuităţi diu mahalaua Autim. Intre persoanele comedie! figurează jandarmul de servicii! şi ipo-comisarul despărţirii, invitat! si invitate.
Intriga vom povesti-o altă-dată. Desuodămăn-tul u a fost vesel, căci eroi! staîi la arestul ca-sarmeî.
dede Marcele!, oare se găsea singură in salon in momenţul visite!. seale, un număr diu «.Journal des Debats» la care era abonat un locuitor din Baden,
Pe cănd George, retras in camera sa, scria mume! sale, Marcella ’ş! arunca ochi! pe jurnal ; cănd bărbatul şefi veni lăugă dănsa, ea i-1 arătă zicănduî.
—	Eată priveşte acest articol după pagina a treia.
George citi acesţe cuvinte,
Curtea de easaţiune, camerile reunite, preşedinţia d-lui prim preşedinte, Tropolong.
Căsătorie contractată prin eroare cu un întemniţat liberat. — Cerere de anulare.
—	Nu ţi se pâre curios? fiise Marcela care nu putea să ’şî esplice impresiunea produsă a-snpra lu George, a căruî figură era cu toul ascunsă de jurnalul desfăcut înaintea lui.
El nu respunse.
—	Dar ce a! ? ’i întrebă ea.
—	Efi? Nimic, zise el cu voiciune.
El strinse jurnalul şi se pregătea să T pue
in buzunar, cănd Marcella zise :
—	Dar bine, efi n’am finit; d’abia începusem acest articol. . . Oh! deaoă a! fi delicat, a!
INSTITUTUL DE FETE
BEMAVIWDIîaiiA
Se anunţă că cursurile diu acest institut, care s’a organizat in modul cel mai complet, vor începe la 1 Septembre.
Condiţiunile de intrare se pot afli in toate zilele la direcţiunea institutului, in localul scoale! din strada Negustori No. 4.
Directoarea, JElisa Săvescu.
ŞCOALA PUBLICA OE COMERŢ
DIN CAPITCLA
Studiile prevefiute iu noua programă a acestei scol! sunt destinate a forma: comercianţi, bancheri, administratori, financiari, funcţionari in orî-ce instituţiun! de credit şi case industriale eto. etc.
Durata studiilor complete este de 5 auî: trei an! curs inferior şi do! curs superior.
Pentru a fi admis in anul I, elevul trebue să posedă cunoscinţele a 4 clase primare.
Studiile ce se predafi sunt:
Matematicele, Comptabilitatea, Cursul mărfurilor , Economia politică, Dreptul comercial, Dreptul administrativ, Istoria, Geografia, Fisica, Chemia, Igiena, Limba romană, francesă, germană, italiană şi greacă, Caligrafa şi Desemnu.
înscrierea incepe ele la 15 August, iu localul scoale!, strada Domniţe! No. 7, suburbia Negustorilor, in apropiere de Hotelul de Londra, in toate zilele de la 8—11 ore dimineaţa. Concursul incepe la 1 Stptembve.
Director, Th, Stefănescu
TEATRUL DE VARA„DACiA“
DIRECŢIUNEA J. 0 I0NESCU
TOATE SERILE ijEPRESENÎATH
. . ?
Marţi, 21 August, 1879.
A DOUA MARE REPRESENTAŢIE CU PREMIU DE
lOOO Franci
CU TREI CONCURENŢI ŞI ANUME
1.	Eiuard Schiffbă'imer, profesor de inot de la băile d-lu! Melzer din capitală.
2.	D-nu I.’. N. amploiat din Bucurescî.
3.	D-nu George M.\ Matelot.
Dou! din ce! mal bun! prefesor! d’îoot din capitală vor asista pe scenă ca esperţ! la acest concurs, asemenea poate asista or! ce persoana din onor. public.
CURSUL BUCURESCÎ
MARE CASA DE SCHIMB
LA
„Bursa Bucurescî
Li
I. H. FERMO&F-ţii BENZAL.
No. 48. Stbajja Lipscani No. 48.
Pe ţ|iua de 20 August 1879 ora 12
Cump. VSliJ.
şedea lăngă mine şi mi l’ai citi Acest proces me interesează. Ia cugetă ! O femeiă tinără, care de o dată după ma! mulţi an! de căsătorie află că bărbatul şefi este un liberat din temniţă. E ceva spăimăntător! Amănuntele aceste! afaceri trebue să fie prea curioase şi aş! voi să le cunosc. Aide nu me face să te rog ca pe o cuconiţa, domnişorule; vino de şeijî lăngă mine şi oiteşte; dacă nu v oeştî, sa citeso efi singură,
—	Nu, o citesc efi, (lise el.
—	Parcă ştiam ; prefer! ma! bine să suprimi părţile pliotieoase ca să termin! ma! repede: asta e metoda ta. Efi oare crezusem, că mări-tăndu-me am căpătat dreptul de a citi orî-ce. M’am inşelat. Domnul se ocupă de lecturile mele tocmaî ca Miss Dowson altă oatl şi el este va!! ma! neinduylecat ca densa. Atunci de ce m’am ma! măritat.
(Va urma).
OBLIGAŢIUNI
10°/,| Oblig, .urale.............
»	»	agite	la	sorţi.
8%	» domeniale . . .
,	,	agite	la	sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% SerisurI funciare rurale f. C. 7°/0	>	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal. ...
» ou pr. Buc. (bil. 20 1.) Renta	Română .	. .
Acţiuni	«Dacia».	. .
» «Romania» .
Cupoane rurale exigibile »	domeniale »
»	scrisuri	»
Argint contra aur .	.
Bilete hypotecare contra Rubla hârtie. , . .
Florinul...............
Lose Ottomane . . .
CURSUL DIN VIENA 30 August
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane..................
Rubla Hârtie..................
103
98
104 99%
1&6
99	% 93V4
102B, 27 743/, 190 7 2 1% Vi Va 1V« %
2 63 2 16V<> 44 -
30 Aug
9 33 Va 6 64 21 122
CURSUL DIN BERLIN 30 August
Obli. căile ferate romăne . . . Acţiunile	»	».'...
Priorităţi	»	» . • • •
Oppenheim....................
RudIo hârtie.................
Stern .......................
Lose Otomane.................
CURSUL DIN PARIS
30 August
Renta Română Lose Otomane
SCHIMBUL 20 August
Paris (3 luni)..............
» la vedere..............
Londra (3 luni) . . . .
» la vedere..............
Berlin (3 Iun!).............
» la vedere..............
Viena la vedere . . . . Adresa pentru telegrame,
103% arg-1041A arg. 188 arg. 98% 103 28
76%
200
75
arg.
aur
•%
2 64
17Vs 48 —
30 Aug 9 30 % 5 51 20 70 121
96	26 37 60
97	90 106 60 211 60
37
74 75
46 76
99	25
100	80 25 12Vj 25 30 122 % 123 Y 216217
37 60 97 50 106 10
212 75
87 4°
?5
47
Farmo Banralţ
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
PSF \nunciu Important "Wi
.. PSÎTRESCIIW
EN GROS	en DETAIL
PRIMUL SI ADEVERATUL PALARIER ROMAN
Ou oriisiuuca strămutării magasinelor mele foste iu strada Lipscani No. 8 şi 10 şi aoum strămutate in
CALEA VICTORIEI (Mogoşoai) No. 16
Vis-a-vis de Palatul Regal sub Hitel Metropol.
Cu această ocaziuoe mă simţ dator a anuncia onor. mei clienţi şi onor. pub'ic, că singurul magazin care poate garanta despre soliditatea mărfurilor cu preţurile cele mai reduse, fasoanele cele mai moderne, din cele mai renumite case din Franţa şi Englitera.
Previn pe onor. mei clienţi şi onor. publio, că cele două magazine situate in strada Lipscani, mai cu osebire cel cu No 8, fiind sub firma Emila, care m’a succedat, nu poate fi pălărier romăn,
De aceia dar previii pe onor. mei clienţi şi onor. public să nu fie induşi in eroare creţlfind că cumpără mărfuri din magazinul meu, precum mi s’afi in-tămplat mai multe imputări de la cliei ţii mei, reclamând că au cumpărat mărfuri ordinare cu preţ scump. De aceia dar previii ca să nu mai fie duşi in eroare ca in cazurile cele de mai bus.
Pentru acdsta dar sunt in poziţiuae a preveni că ori şi rine va cumpăra din acele două magazine situate in strada Lipscani, nu pot garanta fiind cu totul alte firme
Cu această ocasiune puiu in corent pe on. clienţi şi pe on. public că îd singurul mefi magazin din calea Victoriei No. 6fi posed toate articolele jos notate.
Pălării băi bâte şti diferite fasoane şi calităţi.
» pentru copii	*	«
*	» livrele	» şi şepci.
Şepci de mătase şi stofe de diferite fasoane
Casquete pentru copii de blană, imitaţie şi flanelă in diferite fasoane.
Căciuli de Astrahan pentru bărbaţi şi copii in diferite fasoane.
Pălării de castor pentru dame, garnisite şi ne garnisite dupe fasoanele cele mai oin urmă.
Căciuli de Astrahan pentru dame. cum şi de alte stofe.
Manşioane şi boa de diferite blănuri pentru dame şi copii.
Asemenea se mai găseşie şi un bogat asortiment de blănărie brută din toate calităţile, asemenea se confecţionează şi or -ce haine cu blănuri pentru dame
Siube de voiej şi paltoane ămblănite, de diferite mărimi.
Borduri de dif-rite blănuri prn ru garniBit haine de dame :
La sub-stmnalul, se primeşte orî-ce comandă din articoîele cele m»î de sus, care se va esecuta p ompt şi cu preţurile c"le mai eftine.
Iu cât despre soliditatea şi preţurile mărfurilor care le-am redus acum, pot con ura cu ori-care comerciant din românia. Visitatoril se vor convinge de adevăr care vor bme-voi a mă onora cu visitele D-lor că pot cumpăra la msgâzinul meu cu preţurile cele mai convenabile.
Sper dar ră cu această ocsziune, voiţi fi Încurajat de tcţî Romanii mai mult ca şi până ecum, ca ast-fel să pot satisface şi eu pe ori şi ce client.
Cu stimă
S. I'ETHESK i:
Primul şi adevăratul pălărier Roman.
Avis important
Un desenator bun doresce a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa redacţiuneî acestui ziar.
De arendat moşia Bărbolescî
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făueţe. Doritorii pot seadresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Bucuresoî la d-nn Vasile P. Ră-dulescu, strada Teilor Nr. 22.
GOUDRON-BERLANDT
LICORE,
^UUTTZUEl ?I SIROP
L. BERLANDT,
PHARMAC1ST
Să se întrebuinţeze în contra ma-ladielor următdre: Bronşita ehro-nică, Catarul pulmonar, blennorha-gie, tuse învechita, iritarea peptu-îui. tuse măg&reseâ, durere de gât, Catarul besieeî; asemenea şi înjee-ţiuni în scurgerile de orî-ce natură,.
Deposit general li d. E. I. Reissdorfer farmacist, Bucmrescî. — Se poate gări la h toate farmaciele.

CARTE DE CETIRE
pentru limba elenă şi modernă însoţită de un dicţionar la fine, spre inlesnirea elevilor, ediţiimea a Il-a, preţul 2 1. 50 b e-csemplarul ; precum şi gramatica acestei limbi preţul 2 1. esemplarul ambele aprobate de onorabilul minister de culte şi instrucţiune publică., şi oari cărţi s’a introdus mai in toate liceele şi seminariele din ţară, se află de venzrea la autorul lor:
Doctorul G. Zotu, profesor de limba elenă la Seminarul central din Bucurescî, domiciliat strada Bucur No. 13.
Institutul P. Âlexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi ca s’a organisat din noQ, conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare aii inceput. Iar secundare la 1 Septembriu. Condiţiunile de ad-misiune se pot vedea in toate zilele de la 7—11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune, in calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
jRBNHHKMKi
1 ^^?0GlAPHlA
"ştefan IIIIIIALESCI)
BUCURESCÎ
W' 11 Strada Lipscani U’i ~ţK£
Recomandă atelierulu său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
SAS MAI MUV.TE;
wr MJiSIKl CU YXPOH “ist
ast-fel că se află in posiţinne de a esecuta orî-ce lucrări atirgă-toare de această artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
k* ake
Cotidiaue şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURl
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
mr AFIPTE şi ANUNCIURI
in diferite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE MONTA. DE EAP.EZ. SI DE I
pARŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
atenawa aosaaaa TOaaaaaasi
PRECUM
O O N D I O E CU AS U S 1
pentru păduri şi alte afaceri
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ABCESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Iote aceste lucrări se primesc cu precivri forte moderate.
mm
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca piasa Margi-neî, de la 23 Aprilie 1880. pe termen de 3 sau 5 anî. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No 46.
12-3-10 650	Ursianu
DE ARENDAT
31081Â MURGE ANCA
diu judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorghe 1880. Întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa in strada Văcări- ti No. 24.
IMIIEIELSTTIILi TK^Ensro^rLCCR,
PE LINIILE
Bm 1ŞCI-BABBOŞIBOMAB. EDCPBESCHHBC1DHBVA. BABBOS1-BALAT1 SI TJCDCID-BEBLA)
Kilom. de la Bucur
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
820
339
354
365
379
395
412
4 4
4b 7
Bitcurescî-Barbosî-Romai!
S TA Ţ1UNI
Arătarea trenurilor
Tr acc. Tren de pers. 1	1	5	7
Ore M-Ore M. Ore M. Ore .
T mixt
1
BICURESCI Best p.
Ch fila Buf O a Ffcrişii Orivma
Ploescl Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmrui
Monteoru
Buzău Rest. p°®c
Cilibia
Faure!
Jacca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest p®®c
Serbeşti
Preval
Hauu Conachi Iveşti
Tecuci 11 est.
Măr&şeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut Racaciuce Valea Seacă
Bacău Rest.
Galbeni ROMAN Res Sos.
Brăila Resta.
r os. Plec:
seara 9 00 9 14
9 i5
9 54 iO 19 10 29 iO 4t
10	53
11	19
12 03 12 11
1	3.
2	20 2 28 2 68 3 13
4	61
5	01 f. 34
6	16 6 39
9 00 dim
dim 7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 84
1 09
8 10
3 45 p. m.
	dim.
	7 05
dim.	7 50
9 10	dim.
9 33	
10 02	
10 20	
10 46	
11 16	
11 40	
12 20	
12 46	
1 10	
1 84	
2 13	
2 42	
3 00	
3 12	
3 48	
4 25	
p. m. 1	
ii a r b o ş i - G a 1 a ţ
Rom an -Barboşl-Bucţirescî
Kilom de la Roman
STaŢIUN 1
Tr acc.
Aretarea trenurilor
T mix>
Ore M.
Treu de pers.
6
Ore M.
8
OreM
12
OreM
23
44
56 73 89 108 114 128
147
165
179
169
2o6
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
890
396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest Galbeni Bacău Best.
Plec.
Sos.
Plec.
Valea Seacă
Racăciupe
bascut
AUjud Restaur, Pufeşti Mâraşeşti
Tecuci Resj,
Iveşti
tlanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Sos.
Plec.
Brăila Rest.
Muftiu Jacca Faurei Oilibia
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	56
12	05
Re3taur.
Bnzeu Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos.
Plec,
Ploescl Rest.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCÎ Rest. S,
3 25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
î 26
7	88 7 60 săra
p. m. i 12 10;
12 45!
dim 12 50 1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
4
4
5 5
5
6
6	45 6 66
7	15
7	40
8	14 8 82
8	6fc
9	15 9 30,
seara
17 27 46 25 53 22 8 41 4 15
4	45
5	10
5	48
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	36
8	20
G a i a ţ i - B a r b o s i
Kilom. de la iBarboş		Aretarea trenurilor				Kilom. de la Galaţi		Arătarea trenurilor		
	STAŢIUNI	Tr »cc.	Tren de pers.				STAŢIUNI	Tr. ac.	Tren de pers.	
		601	603	. 605				602	604	606
		Ore M	Ore M. Ore M					Ore M.	Ore M.	Ore M.
19	BĂRBOŞI Rest. Pito. GALAŢI Rest. Plec	noap. 3	30 4	05 noap.	seara 3	56 4	80 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.		19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.	,p. m. 12 05 12 40 p. m.	dim. 7	26 8	00 dim.	dim. 8	25 9	00 dim.
Bucii res; e i - Yârci oro v a
Kilom. de la Bucur.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
14®
156
168
189
206
2l9
235
242
261
261
269
278
286
299
310
325
335
?45
364
382
Kilom. de la Tecuci
16
29
86
61
STAŢIU NI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
Ore M
Trenuri mixte 2
_17_ Ore M
19
Ore M |Ore M
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila
Ciocanesci
Ghergani
litu Restaur. Gâeşti Leoi deni Goleşti
Piteşti Rest
Conteşti Stolnici Corbu Potcova
Slatina Rf*t.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Peatra Balş Peieşti Cârcea
Craiova Rest. Ş?8,
Plec.
Isalniţa
Coţofeui
Râcarl
Filiaşî
Butoeşti
Strchaia
Timnea
Prunişor
Palota
T Severin R. ^ VARCIOROVA Sos.
Tecuciu-Bârlad.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte 15
Ore Iul.
13
Ore Jl>
Kilom.		Arătarea trenurilor	
de la	STAŢIUNI	Tr ac. Trenuri mixte	
Vârci.		- 4 l-IS-	cil O "i
		Ore M. Ore M	Orc M. Orc M
TECUCIU Restaur. Plec.
BerhecI
Ghidigenî
Tutova
BÂRLAD Restaur. Sos.
dim. 5 20
5	58
6	21 6 86 7 06; dim.
p. m 6 85 6 11
6	48
7	08 7 80 seara
www.3acoromaoiea.ro (leffl.îW8
Yârci orova- Bucurescî
oim-8 10	p. m. 1 25		p. 10. 5 40			VARCIOROVA Plec.	a. Bl. ! 1 Oi)
8 24	1	52 2	19		6 04 6 33		18	T.-Severin R. rle j.	H 25 11 30
8 58	2 45		7 Oi		37	Palota	12 0
9 18	3 24		7 45		47	Prunişor	
9 46	4 12		8 53		. 67	Timnea	
	4 50		9 li		72	Strchaia	
	6 17		9 4<		83	Butoeşti	
10 35	5 31		9 56		96	Filiaş	1 38
10 50	6 01		săra		102	Răcarî	
11 48	6 47				113	Coţofcni	
	7 23				121	Işainiţa	
11 57	r 52 8 18				131	Craiova Rest. Ş.08, Piec.	2 21 2 31
11 43	9 00				140	Cârcea	
12 49	9 2c				147	Peieşti	
■1 18	10 05				163	Balş	3 18
1 40	10 41				176	Peatra	3 40
2 30	11 19 11 38				193	Slatina Rest. £?8* Plec.	4 05 4 11
	11 55	dim.			214	Potcdva	
2 40	n6pte	6 46			226	Corbu	4 57
		7 06			236	Stolnici	5 11
		7 23			252	Costeşti	
3 39		7	48 8	15			274	Piteşti R ist.	6 00 6 15
		8 42			281	Goleşti	
		9 17			295	Leordei i	
		9 47			312	Găeşti	7 05
5 10		10 07			333	Titu Restaur,	7 37
		10 30			8i5	Ghergr ni	7 53
5 40		11 16			368	Ciocârestî	
5 50		11 40			372	Chitili	8 28
6 16 săra		12 15 p. m			382	BUCURESCÎ R. Sos	8 40 seara
p. UI.
5	00
6	36 6 01 6 59
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	35
11	28 12 06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
9 26
9	49 10 06
10	25 nâpte
p. m
dim.
5	41
6	00
6	33
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 35
e’m
Bârlad-Tecuciu
Kilom de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
85
61
iâRLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenî
Berheci
TECUCIU Restaur. Sob.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixt	
--	14	16
1	D:- M.	Ore M.i
	dim. 9 00 9 34 9 67 10 26 10 65 a. m.	seara 9 46 10 1^ 10 86, 11 81 11 Oo nâpte 1
ANULUI.—No. 673
10 BANI EXEMPLARUL
•TUOI 23 AUGUST 1 879
ROMANIA LIBERA
I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL :
In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. InStrelnătate: 1. an 18 lei, 6 lunî24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In România: In Franeia: In Anglia:
In Austria:
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
La administrapiune, Tipografia St. Mi Ml
I	. 1 ~ s-s; I	l i.	.1
La Socidtd Havas, Laffit et C-ie, La D-nu Eug. Micoud’s, Foreigi La D-nu B. G. Poppovitz, ftirni Schaleli, 1. Woflzeile 12, VF In Germania: La D-nu Adolph l-hei ner, Anoi Hamburg.
lince de ■Vlver nil ('
■a şi la convspiiudeul,ii iiiuriilni din judeţe. Bourse, 8. Paris. *	"
f A genei . 180—140 l'li-e! Street,
Române, Stadt Fleisehmarkt.
Landou.
i. si la D-nu II.
-Kxpediiion. Inseraten. Paeht der Berlinei’ VVespen. in
ŞTIRI TELEGRAF
din ziarele străine.
C E
Viena, 31 August. — Un corespondent a ziarului *N. fr. Presse» a avut la Seraievo o convorbire ou delegatul turcesc pentru Novi-Basar, Husni paşa, care i-a zis intre altele : «Turcia are acelaşi interes ca şi Austro-Ungaria, ca o-cupaţiunea Novi-Basai ului de către trupele austri-ace să se facă in pace. Admit, că poporaţiunea din ţinutul Limuluî este in acest moment foarte agitată, dar sper, eă autorităţile noastre vor is-buti cu ajutoriul garnisoanelor să tnanţie ordinea şi liniştea.»
Paris, 21 August. — Don Carlos a declarat ieri unui colaborator a ziarului «Figaro», că el eşî nianţine cu tărie drepturile sale la tronul spaniol. «Naţiunea spaniolă, a zis el, este parte pentru mine, parte republicană; pentru Al-fouso nu s’a rostit decăt uu pronunciament, a cărui arangiatorî formează astăzi statul major al regelui: un viitor pronunciament va mătura insă atât pe aceşti arangiatorî oăt şi pe Alionso, ea şi când nu ar maî fi fost. Dacă a’ş ineheia. Cum se pretinde, o transacţiune cu verul meii Alionso: prin aceasta nu aş oaştiga nici eiî nici el, căci atunci Spania intreagă ar deveni republicană.»
Triest, 31 August. — Direoţiunea Lloyduluî austriac a fost avisată să ţie gata opt nave, pentru uu transport de trupe, care este iminent.
Filipopol, 31 August. — Vestea despre o re-voluţiune, ce ar fi isbucnit aici, este cu totul falsă. Ceea ce s’a intămplat a fost procedarea cam sgomotoasă, eu care poliţia a arestat pe nisce indivizi, cari sub pretestul că duc pane iu munţii Rhodope, duceai! la refugiaţii cari se maî ţin acolo gloanţe şi alte muniţium. Liniştea este completa.
Berlin, 31 August. — Partidul centrului şi-a publicat tocmaî acum manifestul seă electoral. Dupe maî multe indrumărî, cari se dai! alegătorilor, eî sunt invitaţî intre altele, să nu aleagă, deacă voiesc binele ţereî, nici un evreu.
Viena, 31 August. — Numărul trupelor aus-triaoe carî vor intra iu Novi-Bazar, va fi de 5000 de oameni. Ele vor ocupa localităţile Pri-boj, Pijepolje şi Taşlidşa.
Eisenach, 31 August. — Astăzi s’a deschis aici intrunirea jurnaliştilor germanî. Represen-tate sunt 32 ziare.
Madrid, 31 August. — Insurecţiunea, care a isbucnit in imperiul de Marooco contra Sultanului Muley Hassan ia intinderî grozave. Res-cr.laţiî afi avut zilele scestea o luptă cu Sultanul, in care ai! n micit maî toată armata aoes-tuia şi era pe aicî sâ’l facă prisonier. Sultanul nu a fost mântuit decăt prin curagiul şi pre-senţa de spirit a lor doî oficerî: a colonelului Erkmann, fost căpitan in armata francesă, care conduse artileria şi a generalului Mac Clan, fost oficier englez. Sultanul este Împresurat astăzi cu resturile armatei sale din toate părţile de insurgenţi.
Motivul revoluţiuneî. este încercarea Sultan u-lul, de a introduce in Marocco oivilisaţiunea e-oropeană.
Guvernul frances a trimes la Ceuta, pe d. Tricou,^unul din cei maî dibaci şi hotăriţl trimişi aî seî, pentiu a supravegk'a de aproape aceste evenimente.
Guvernul spaniol eşî iutăresoe garnisoanele sale de pe litoralul african.
Londra, 31 August. — «Pali Mall Gazette,» scrie, intr’o corespondenţă din Roma: «Cardinalul Roncetti, noul nunţiu papal din Miinchen, a raportat Vaticanului, că rezultatul convorbire! oe a avut cu secretarul principelui Bisniark este foarte satisfăcător. Germania a tras insă . nişte graniţe imprejurul concesiunilor sale, peste cari nu poate trece; nunţiul a cerut din acest motiv Împuterniciri maî intinse pentru a putea continua negocierile.»
Miinchen, 31 August. — Hoţărîrea comitetului de a nu se serba do astă dată ziua capitu-laţinneî de^ la Sedau e desaprobată in mare parte. Dacă nu ar fi prea târziu, s’ar alege uu alt comitet, care să anuleze această hotărâre şi să dispue modalităţile serbăreî. Cu toate acestea
ziua va fi serbată de toate reuniunile, cu mar demonstraţiuuî.
(Şi Nemţii se maî plâng, că Fraueesi vor re-vanchaV. n. r.).
Serviciul telegrafic ai .României Libere*
2 Septombre. — 4 ore seara
Berlin, 2 Septembre. — «Gazetta Germaniei de Nord» declară de pure ’nveuţiuuî noutăţile date de ziare, relativ la importanţa politică a misiune! feld-mareşaluluî, baron de Manteuffel, pe lângă imperatul Rusiei.
Ea declară, între altele, că călătoria generalului la Varşovia e datorită cu totul iniţiativei imperatuluî Germaniei şi că el n’a fost de loc causa schimbării unei vie corespondenţe telegrafice între principele de Bismarck şi baronul de Manteuffel.
Belgrad, 2 Septambre. —• Se asigură, că Scup-cina se va reuni in 2 Octobre, ia Belgrad.
(Havas).
A. se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucuresci, 22 August.
Lumina a inceput să se facă asupra purtării actualului guvern in cesttunea israelită.
I .ungă telegramă, primită ieri de la Paris, in care este resumat memoriul presintat de ministrul nostru de externe cabinetelor ce au subsemnat tractatul de la Berlin, ne-a adus această lumină.
Aci uu mai este vorba despre ceea ce ar fi conversat d. Boierescu cu cutare diplomat străin sau cu cutare ziarist limbut; este vorba despre un act scris şi subscris de ministrul nostru de externe, in care se citesce atitudinea cabinetului romăn faţă cu străinătatea, şi care este destinat a sta ca o mărturie viuă despre buna credinţă şi patriotismul oamenilor noştriî de stat.
«Limbagiul ce am ţinut pe lăngă toate „cabinetele, şi modul, cum am apărat inte-„resele ţării, vor fi in curând cunoscute de «toată Europa şi judecate de ţară" —ne-a spus d. Boierescu prin telegrama, in care declară de invenţia ni toate conversaţiunile ce i se atribue, că ar fi avut cu diferiţii jurnalişti şi corespondenţi.
Eram curioşi a cunoasce căt maî iu grabă limbagiul şi modul, in care a apărat d. Boerescu interesele ţării pe lăngă diferitele cabinete Această curiositate foarte firească este indestulată astăzi intru căt-va, prin telegrama de la Paris, care de sigur nu s’a comunicat ziarelor noastre, decăt dupe ce a fost revăzută de guvern.
In memoriul d-luî Boierescu distingem două părţi: una, in care se apără cu inteligenţă şi cu patriotism interesele naţionale; această parte va fi citită cu recunoscinţă de ori-ce Romăn;—alta, care cuprinde so-luţiunea la care s a oprit guvernul.
Şi care este această soluţiune ? Să citim cu luare aminte :
«Guvernul va propune Camerilor, să a-„cordeze indată şi fără stagiu calitatea de «cetăţean romăn Israeliţilor, supuşi români, „cari vor fi dat probe de asimilaţiune. Se «va lua in consideraţiune condiţiunea soci-«ală, starea de cultură intelectuală şi ser-«viciele aduse ţării".
Aceasta este soluţiunea, căreia insuşi d. Boierescu ăi dă titlul de «sistemul listelor nominale.»
Am putea să ne oprim aci şi să lăsăm cititorilor noştri a judeca, dacă eombinnţiu-nea ministerială, de la 11 fuliu, s’a ţinut sau nu de cuvăntul dat in programa cu
A tSMTNOItJR.n.E:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina 111-a..........1 Leu
„	„	„ ll-a................2 .,
Epistole nefrancate se reiiisâ Articolii nepublicaţi nu se înapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, reci acţiunea nu ie responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOU.
care s’a presintat inaintea camerilor, căds? suntem siguri de impresiunea ce le va produce-o. Să reamintim insă căte-va lucruri.
Cabinetul omogen al d-lui Brătianu,. vă-(ţănd că adunarea deputaţilor nu ’î pri-mesce nici categoriele, nici sistemul listelor nominale, sub care se ascundeau iarăşi categoriele, se retrase de la putere.
Veni apoi cabinetul fusionat al d-lui Brătianu, care, in faţa mauifestaţiunii opiniu-uii publice, declară intr’un mod solemn ţării şi străinătăţii, că «va susţinea o solu-«ţiune, bazată pe principiul naturalizării in-«dividuale, care esclude ori-ce categorii, «precum şi pe restricţiunî speciale, pentru «dobăndirea proprietăţii rurale.”
Astă-zi, dupe 40 de zile, acelaşi cabinet spune străinătăţii şi, de sigur, spre a sci şi ţara, că va propune admiterea sistemului de liste nominale.
Nu mai înţelegem nimic.
De sigur, că se va incepe acum o cam paniă de discursuri patriotice şi de articole cu meşteşug, cari să demonstreze, că listele sunt cu totul altceva de căt categoriele; ne vom intreba insă, de o cam' dată, de ce a dimisionat ântăiul cabinet Brătianu ? de ce a venit al doilea cabinet Brătianu ? unde este buna credinţă?
Am fi inţăles foarte bine pe d. Boerescu, dacă s’ar fi intors in ţară şi ne ar fi spus:
—	Am umblat pe 1a, cabinetele europene şi am susţinut pretutindeni soluţiunea propusă de maioritatea cameril; n’am putut insă face pe nimeni să ne dea aprobarea ; ni se cere să admitem cel puţin sistemul listelor nominale. Eii cred că e bine să cădem la această invoeală cu Europa, pentru cuvintele etc. etc.
I-am fi cerut atunci actele relative, şi i-am fi putut zice:
—	D-le Boierescule, te-ai purtat corect şi ca un bun romăn; ţara ’ţi este recunoscătoare pentru stăruinţele ce ai pus, de a convinge străinătatea despre interesele noastre naţionali şi despre dreptul de resistenţă in contra judanilor; dacă n’âî isbutit nu e vina d-tale; noi insă nu dăm o iotă mai mult decăt ce am declarat, cu bună cre-! dinţă, că dăm. Te unesc! cu noi; stă! la minister. Nu te unescl; să vină alţii, cari au curagiul de a merge inainte cu ţară.
Purtarea ministrului nostru din afară nu est.e insă aşa. Dnia-sa a declarat streină-tăţei, că «guvernul va propune camerilor să acordeze indată şi fără stagiu calitatea de cetăţiau romăn, etc.»
Cine l a autorisat a face această decla-raţiune diplomaţiei europene? Ţara? nu; căci ţara s’a manifestat şi in contra sistemului de liste nominali. Cabinetul? dar şi dînsul a tăcut, la 11 [uliu, o declaraţiune, al cărei spirit, dacă uu şi literă, este contraria listelor?	' ,
Şi apoi, ceva să zică: «guvernul va -propune»? Nu este aci o iujosire a executivei? Cari sunt meritele superioare ale Israeliţilor din ţară, pentru ca chiar guvernul nostru românesc să vină a propune ţării impămîn-ţeuirea iul X, Iui Y, lui Z, a o sută, a cinci sute, a o miie de Evrei ? Parlamentul nos -tru, ce e drept, a onorat odinioară cu titlul de cetăţiau pe străini iluştri, cari au servit ţara, ca Quinet, Michelet, Bataillard, şi alţii; dar na dat nimănui, din cei cari au trăit şi trăesc cu noi in ţară, titlul de cetăţiau romăn, de căt după cea ce a cerut acest titlu, după ce i s’afi discutat meritele.
Şi vom procede acum , intr’uu mod extraordinar, cum am proces cu nişte străini iluştri, şi cu neamul israelit, care multe a-mărăciunl vărsat-a iu sufletul nostjru!? Gu-
vernul va propune? Nu. Să ceară Evreii; să ne producă titlurile; să cercetăm aceste titluri, şi vom impămuiteni bucuros pe toţi, «cari vrr fi dat probe de asimilaţiune."
De liste insă, nici nu vrem să auŢim. Acesta este sentimeutul public, şi acest sentiment, dacă nu ne inşelăm, este împărtăşit şi de maioritatea corpurilor revisioniste.
Răii dar a făcut d. Boerescu de le-a mai scos la iveală iu ochii străinătăţii, şi multă seamă are să dea ţării, când se va intoarce.
Noi desaprobăm memoriul ministrului, intru atăt căt apără «sistemul listelor nominale”, şi cu noi, sperăm că’l va desaproba şi ţara.
CRONICA ZILEI
De doue zile — ue spune «Romanul» — se află in oapitlă delegatul Italiei, din oomisiunea europeană pentru delimitatea fruntariilor, d. Attilio Velini, membru al parlamentului italian.
D-sa aşteaptă aici intrunirea comisiuneî pentru regularea Gestiunii Arab-Tabiel.
—X—
Medie ajutor al judeţului Constanţa e numit d. dr. T. Snşiu, actual medic secondar la ospiciul «Mărcuţa.»
—X—
Primim plângeri din partea locuitarilor stra-deî Mecetul, cil.-de Negru.
Este un baltac, in acea stradă, a eărui periferie trece peste o sută de metri. In tot cursul anului, acest baltac nu seacă, El infectează populaţiunea prin esalaţiunile-î miasmatice ; in timpuri ploioase impedică mergerea la biserică a creştinilor din acea stradă şi nu lasă pe copil a frecuenta şcoala.
Onorabilii părinţi al oraşului pentru ce nu se ingrjjesc de secarea acelui baltac, pentru ce cultivă indiferenţa faţă de locuitorii din Mecet ?
Nu cum-va meceteniî sunt fii vitregi, nu cum va nu’şl implinesc eî datoria de cetăţeni ?
Ar fi bine, credem, că onor. primărie sa nu lase eu totul uitării şi stradele ce nu fac parte din centrul oraşului.
—x—
Institutul de fete al d-neî Bolintineanu, situat intr’una din părţile cele maî sănătoase ale Capitalei (Şoseaua Jianu, capul podului Mogo-şoanj şi condus^ ou o îngrijire distinsă, eşî reîncepe cursurile la I Septeinbre. Părinţii, carî voiesc ca copilele lor să se folosească pe deplin de studie, ar face bine să nu intărzieze cu aducerea lor in institut.
—x—
D. Bărcan, institutorul superior al şeoalel din Salinele-Marî, a luat, impreună ou maî mulţi cetăţeni, iniţiativa formării unei biblioteci şcolare. Pană acum a strâns 443 de bucăţi şi a format nişte statute pentru administrarea biblio-teceî, carî sunt supuse la aprobarea guvernului. - Nu ne indoim, că autorii vor incuragia frumoasa incercare a institutorului Barcan.
—x~ .
Operaţiunile severşite de societatea «Economia» in anul 1878—dupe cum se constată prin raportul d-luî N. Kirilov—sunt cifrate cu un total de 671,783 lei, 75 bani, şi încheiate cu un sald de 328 535 Li, 92 bani, compus din 265,535 lei, 92 bani, fond activ al societăţii, şi din 63,000 lei, fond al garanţielor.—Beneficiele re-alisate, iu anul irecut, sunt de lei 15,730, bani 33.
.	—X—
Septemănele ce se strecoară unele după altele de la un timp incoace, zice «Curier, fin.» ue pre-siută toate, din punctul de vedere al operaţiunilor financiare, aeel’aş caracter distinctiv de linişte şi lipsa de activitate.
Numerarul urmează şi el a fi foarte abundent incă in piaţă, şi, din causa| aceasta, cu
www.dacoromanica.ro

ROMANŢA LIBERA
rea unor diferenţe, a căror nascere se poate atribui iuoă lucrărilor congresului de Berlin, şi cari de atnncî au crescut mereu, prin cunoscutele desbinărî personale dintre principele Bismark şi Goroiacoff.
Cabinetul nostru nu vrea să aştepte, pană când dimensiunele ce vor lua aceste neînţelegeri vor face cu neputinţă o aplanare lesni-ciosă; el voiesce să intrebuinţeze prilegiul potrivit ce se ofere astăzi, pentru a le pune capet prin dobândirea unei inţelegeri.
desminţire acestui ziar, zicănd, că nici nu cunoasce pe pretinsul corespondent, decum să-i fi vorbit ceva. Lucrul nu a rămas insă I aici. Corespondentul telegrafiază ziarului său, de astădată iscălindu’şî numele, şi declară, că manţine toate cele zise, că a văţlut şi a vorbit cu d. Decazes de două ori.
Cui se-î creţii?
Că se va ajunge această inţelegere in realitate şi nu numai «pro forma”, este altă intrebare.
O ploaie de desininţirî.
Nu este silit numai d. Boerescu, să des-minţă, prin ziarul nostru oficial, spusele şi zisele, ce i se atribuesc de corespondenţii unor ziare streine ; spuse şi zise, pe cari s’a grăbit a leproduce, pentru importanţa faptului, şi ziaristica romană. In această posiţiune puţin plăcută se află şi alţi oameni de stat, a căror interese personale, dinastice sau politice incă plătesc ceva, pentru a nu fi conpromise.
Să incepem cu principele Jerome. «Fi-garo” publică intr’unul din numerii săi trecuţi o conversaţiune, ce ar fi avut’o «cineva” cu actuala căpetenie a dinastiei Napoleon. Conversaţiunea, scrisă de alt cum foarte bine, cuprindea o intreagă profesiune de credinţă a principelui: actualitatea şi viitorul, motivele rezervei de astăzi şi planurile acţiune! viitoare erau judecate şi schiţate, «de pretinsul” Jerome, cu multă dibăcie, şi cari, de erau adevărate chiar, nu-i puteau face decât cinste.
Principele Jerome nu judecă insă ca noi. El afirmă, că ziarul «Figaro” a fost întrebuinţat de astădată de un mincinos agent provocateur, care a lucrat, atribuind-ui vorbele in cestiune, insărcinat de duşmanii săi, pentru a-i prepara şi pricinui esilarea.
Cuvăntul este magic, inţelegem indignarea principelui Napoleon şi ei aprobăm desmin-ţirea.
Cea din urmă desminţire derivă dea dreptul de la guvernul spaniol şi privesce toate ziarele franceze.
Acestea au respăndit vestea, că don Car-los s’a împăcat cu regele Alfonso şi că e pe cale a primi la curtea din Madrid po-siţia unui pensionar. Guvernul spaniol des-minte prin ambasadorul săă din Paris acesta ştire, declarând, că don Carlos este despoiat, printr’un decret al camerei, de toate drepturile sale dinastice şi că nu poate să mai intre pe pămăntul spaniol
Să fie şi acestea desminţiri un semn al timpului?!
titlurilor noilor deputaţi, trimeşî iu Adunare in alegerile parţiale.
—X-
1). preşedinte al consiliului de miniştri ia in urmă cuvăntul şi roagă Adunarea a nu lua in desbatere cestiunea revizuirii Consti-tuţiuniî, pănă când nu se va intoarce d. Boerescu din streinătate. După credinţa d-sale, chiar dacă ar trece şi pe la Roma, ministrul de esterne n’ar putea intărţlia mai mult ca o săptămână.
— X—
Dd. Vernescuji Blaremberg susţin din noii că trebue, inainte de toate, să se comunice Adunării raportul comisiunii de revisuire şi să se ordone tipărirea lui.
O scurtă discuţie se urmează; dd. Di-man.eea şi P. Glxica protestă necontenit că nu înţeleg de ce-e vorba. Adunarea încuviinţează tipărirea raportului
ARENA ZIARELOR
A mai păţit’o, să fie desminţit, ziarul «Globe” din Paris, dar nu cu aceeaşi dreptate, la părere cel puţin, cu care se pare a fi fost desminţit ziarul «Figaro”.
Unul din corespondenţii acestui ziar a petrecut la Arcachon, pe cănd se afla acolo regele Alfonso cu logodnica sa. Intre alţi bărbaţi de însemnătate au visitat cu acest prilegiu pe regele Alfonso şi ducele Decazes, fostul ministru de esterne frances sub Mac-Mahon. Corespondentul lui „Globe” fu primit de două ori de ex-ministrul, care ăi declară, că el singur cu principele Metter-nicli sunt urzitorii actualei căsătorii a regelui Alfonso; că planurile, cari au fost urmărite prin această legătură, sunt mari... etc...
De abia aii apărut acestea împărtăşiri in ziarul „Globe”, sub forma de convorbire, şi ducele Decazes a şi trimes o fulgerătoare
Străpungerea istmului de Panama.
Statele-Unite aleAmericei de Nord se vor opune, după toate semnele, la tăierea istmului de Panama de către europeni. In sensul acesta se face astăzi o agitare mare in republica transatlantică; generalul Burnsidc a tăcut chiar o propunere, in senat, din care rees şi motivele acestei împotriviri.
Considerând, zice această propunere, că poporul Statelor-Unite profesează de 50 anî in-coaee doctrina Monroe, că naţiunile continentului american nu voiesc, după posţiunea neatăr-nata ce şi-au creat, să fie supuse in viitor oare-eărei influenţe europene, — Senatul şi Camera hotărese, căf poporul Statelor-Unite nu va privi fără o serioasa nelinişte incercarea puterilor europene, de a face sub scutul şi stăpănirea'lor un canal prin istmul Darie (Panama), şi că* o atare intreprindere nu poate fi privită in Statc-le-Unite de cat ca manifestarea uror disposiţit puţin prietinesci.
Primirea acestei propuneri de parlamentul republicel Americei de Nord e asigurată incă de acum. In astfel de împrejurări in zadar a plecat Lesseps, urzitorul p'roietuluî, in America, el nu va putea invinge negreşit preocupările Statclor-Unite.
Canalul de Suez va remănea dară fără soţ.
Momentul hotărîtor in cestiunea israelită se apropiă; atacurile «Românului», in cunoscutul seu stil apocaliptic, au inceput, spre a pregăti ultimul asalt pentru dobândirea Plevnei jidovesci. Aceleaşi tertipuri, aceleaşi ameninţări, aceleaşi incercări de e aduce la prochimen naţia română, ca şi acum o lună şi jumătate. Dar cel puţin, de astă dată, propoveduitorul zelos al ideilor umanitare din veacul al XlX-lea, se pare că nu e dispus a mai vorbi multe şi de surda, intr’o cestiune care, dupe chiar mărturisirea sa, e de mult pusă la cale, (adică cam de pe cănd se dusese d. Brătianu înaintea areopagului de la Berlin).
De giaba dar mai ţipăm, de giaba ne mai trudim să ocrotim interesele noastre naţionale şi economice ; toate sunt de giaba acum !
Ori oăt ne-am inceroa noi să dovedim streinilor ca denşii au înţeles reîl interesele noastre, deci siunea este hi fit a intr'un sen de areopagul european şi puţina probabilitate rămâne oa puterile să voiască a se abate, intr’nu mod prea categorie, de la cele ce ele au decis.
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 21 August.
( am era s’a întrunit ieri sub preşedinţa d-lui C. A. Rosetti, presenţi fiind 84 deputaţi.
Dupe o scurtă discuţiune asupra ordinii ziliî, in care dd. Blarenberg şi Vernescuau susţiuut că trebue mai intăiu, să se citească raportul comisiunii de iniţiativă a camerii pentru revisuirea art. 7, d. preşsdinte a crezut de cuvinţă'Vîncepe mai intăi cu tragerea la sorţi a comisiunii de verificare a
Şi ce au decis puterile, «Românul” o scia de mult, de vreme ce densul a, fost onorat cu sarcina de a propune categoriile cu liste nominale, şi de oare-ce astăzi ne spune verde, că n-o putem scoate la capă-tăiu cu Europa, de căt supunendu-ne voinţei ei nestrămutate, care e cea formulată de minoritatea delegaţilor camerii.
Şi cu toate astea d. Brătianu a protestat necontenit, in faţa ţării, că nu scie, că n’a văţlut nimica. Din fericire organul au-torisat al partidului său, căruia ’î place să aducă in toate prea multă lumină, nu putea să lase întuneric asupra sincerităţii d-luî Brătianu: Lumea n’ar fi putut almintrelea să judice, dupe faptele lor, pe sprijinitorii categoriilor!
*
* *
* «A impui» înfăţişează situaţiunea a -tât de incordată, speranţele d luî Brăti-
toată stagiunea moartă prin oare trecem, efectele eşi mănţin cursurile câştigate, cu foarte puţine oscilaţiunî neînsemnate.
— X —
In piaţa efectelor, zice acelaş ziar, aplecarea spre uroare este şi azî mănţinută.
Renta română a câştigat la Paris incă 25 centime şi face a<ji 75,25; Ruralele se oaută cu 103% ; Domenialele ou 104’/2 ; Pensiunile cotează 186; Municipalele 8% variază intre 103 şt 103VS; Lozurile municiuale se cer ou 27y2 Creditul fonoiar rural face 99T/2; Creditul fon-eiar urban se oaută cu 93%* Daciele fac 190 Romaniele 70.
In căi ferate romane, avem: Acţiunile 36,70; obligaţiele 95,70; priorităţile 97,50.
DIN AFARA
Misiunea lui MantenlTel.
Călătoria mareşalului Mantcuffel la Varşovia, pentru a saluta, cum se zicea, pe imperatul Rusiei in numele confratelui său nemţesc, era privită dintr'unceput, aproape de ziaristica intreagă, numai ca un act de curtenie, de caracter personal. Se afirma chiar de ziare germane, de regulă bine informate, că această călătorie nu are a face nimic cu neînţelegerile ivite in timpul din urmă intre Rusia şi Germania ; că principelui Bismark puţin ’i pasă de cursul şi întinderea ce o vor lua acestea in viitor; că prin urmare Manteuffel nu este de căt un sol al împăratului Wilhelm şi nu şi un trimes al marelui cancelar.
Această credinţă pare a fi fost precipitată. Revelările ce fac, in numele lor mai noi, organe nemţescl de toată însemnătatea, incep a da călătoriei mareşalului Manteuffel un caracter politic, incep a-î atribui o misiune diplomatică, a cărei urzitor nu este intru atăt impăratul Wilhelm, căt principele Bismark.
Tot se ingrijesce dară omul de fier, de cursul şi întinderea ce pot lua duşmăniile ivite de curănd, intre imperiul incredinţat conducerel sale şi intre imperiul rus. Norii ce se ridică pe zarea Ge, maniei din partea Nevoi, atunci cănd negurile de pe Rhin nu au încetat nici-odată, nu’l găsesc dară nesimţitor.. !
Aşa bunăoară, «Augs. AUg. Ztg.” scrie:
*In cercurile bine informate se afirmă cu accentuare, cum am mal relatat intr’o depeşă, oă misiunea mareşalului Manteuffel la imperatul Rusiei nu are nici de oum numai importanţa unui simlu act de curtenie, oi un «caracter eminamente politie», că ea s’a făcut in acord cu principele Bismark, şi că de eăte-va zile a avut loo o vie relaţiune telegrafică intre principele cancelar şi mareşalul Manteuffel.»
Tot de acelaşi cuprins şi incă mai bogată in detalii este împărtăşirea ce o primesee din Berlin «Magdebnrger Ztg.»
«Misiunea, zice acest ziar, ce este încredinţată de astădată mareşalului Menteuffel este mai iu-semnată decât or-oar alta ce s’a confiat vreodată acestui bărbat. Se tratează despre aplana-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	53
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE llELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA. POLITIE IX.
— Urmare —
Ziceud aceste din urmă ouvinte, ea se sculase, se apropiase de bărbatul şeii, petrecuse braţul dupe gatul lui, şi ’l aduse ou încetul spre^oana-peaua pe care şezuse ea mai nainte.
Cănd el şedu lângă dănsa, ea ’i lua "ziarul din mâini, ’l desfăcu din nou, i’l dete şi cu un surăs incăntător ’î zise.
— Citeşci te rog.
El citi.
Toată pagina a treia din jurnalul «des De-bats» era ocupată de darea de seamă a acestei afaceri, de care se mişcase foarte mult altă dată opinia publioă, şi oare se înfăţişase pe rend ina-intea curţeî din Paris care manţinr.se căsătoria, .uaiutea curţeî de casaţie oare pronunţase anula-
rea, curţeî de Orleans care casase deoisiunea curţeî de casaţie şi in fiine înaintea curţeî de oasaţiune, cu toate sesiunile reunite, oare' respinse intr’un mod definitiv cererea de anulare făcută de Zoe Herbin.
Motivele curţeî, prin care da'această hotărâre, se pot resurna ast-fel: eroarea asupra persoanei pentru care codul prevede o causă de anulare a căsătoriei nu are in vedere de căt eroarea tăcută asupra persoanei însăşi. Luănd inVcăsătorie pe un liberat din temniţă pe care ’l credea om onest, s’a înşelat nu asupra persoanei dar asu pra coudiţiunei şi calităţilor persoanei ceea ce este alt-ceva.
Această botărăre da dreptate unui advocat cu un mare talent, d. Trouillebert, care cel d’ăn tăifi primi să apere pe d. B.,.} şi susţinu înaintea ourţei imperiale din Paris şi mai târziu înaintea curţeî din Orleaus, oă nu erau motive de a casa o căsătorie contractată cu un liberat din temniţă.
Prin pledoaria sa, desfăşurând cu o mare abilitate cestiunea ele drept cea mai importantă in această afacere, el sciu in acelaşi timp să se arate elocinte şi mişcat, in oăt atrase atenţiunea Marcelei. Ea rugă pe bărbatul seif să ’î citească părţile cele mai importante, şi el se supuse.
Din eitirea pledoariei d. Trouillebert, George o făcu se cunoască, ce crimă comisese Bin etate de 17 ani, pentru a fi condamnat de curtea de juraţi la cinoi-spre-zece ani de muncă silnică şi care fu purtarea sa pe timpul aoelei îndelungate inokisorî. Cănd ajunse la partea relativa la oasatoria lui B .., şi a modului cum fusese contractată, George voi să se oprească,
dai Marcela stărui atăt de mult in căt el trebui să urmeze.
*B.. , zicea d. Trouillebert, in etate de douăzeci şi nouă de anî, aşe4at, muncitor/era foarte natural, nu zic să cugete, dar ca alţii sa se gândească a se însura (1) Vecinii sei cari nu ’l bănuiau de a fi atins de o asumanea pată ei propusei ă diferite partide pe cari el Ie respinse....
Ei începură din nott ’î vorbiră de d-şoara X.,.. D-na X.. însăşi veni de mai multe ori la dansul el retusă şi de astă-dată, pănă in ziua cănd coprins de un sentiment cu totul natural sati de o ilusiune se lasâ a fi legănat de vise de fericire şi de amor care ar fl trebuit să ’i fie interzise pentru tot-deauna.
«El sorise aşa dar in primele zile ale lui No-embre 1856 D-eî X.... veduvă, o scrisoare prin oare i ceru măna ficei sale. Căsătoria se făcu dar trebue să recunoaştem oă B... n’a făcut ni-
(1) Gazeta tribunalelor din 30 annarie 860
mic ci să oprească pe aceste d-ne de a cerceta, ni i pentru a grăbi săvârşirea cununiei şi a le sili ast-fel ia greşala de care se plânge astăzi.
«Intr’adever, pe timpul celor patru luni de vorbiri şi logodnă, B...., turburat oa de un presentiment care nu era altul de căt turburarea oonsciinţei, avusese de mai multe ori indoeli cari puteaS şi trebuiai! dupe cum credea el să aduoă o ruptoare, dar relaţiuuile erau mereă reîncepute.
«Ast-fel, intr’un rând el iucetează de o dată de a le mal vizita, atunci primesee o scrisoare
de la d-na X...... prin care ’l roagă de a veni la
o întâlnire. Âlta-data, mai târziu, ziua cununiei se apropie, ceremonia este fixată la 23 Februarie, biletele de invitaţie sunt trimese]; B... sub un pretext oare care le spuue oă nu se maî insoară. ’L roagă din noii: să trimeată alte iu-vitaţium şi cununia este fixată in cele din urmă la 11 Martie.
«De sigur, d-lor, el ar fi făcut mai bine să asculte presentimentele care ’l turmenta !
«Abia căsătoriţi, un om pe care SI cunoscuse iu inebisoare, el ameninţa oă va spune totul femeei sale, dacă nu-i va da o sumă oare care de bani, şi fiind că el nu voeşte să-î satisfacă
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
anu atăt de zadarnice pentru inşghiăbarea unei majorităţi in sensul categoriilor, iu căt retragerea ministerului actual i se pare mal mult de căt probabilă.
Ce va face insă cabinetul viitor, ori cum s’ar compune el, in situaţia moştenită de la d-nu Brătianu ? Se intreabă organul conservator.
Şi apoi tot dănsul, punend ipotesa cănd ţara o li nevoită să acorde de silă cea-ce cere Europa astăzi, să teme aşa de mult de viaţa amară, ce ar avea noul cabinet, graţie beţelor ce i ar pune in roate chiar d. Brătianu, in căt zice «că ar trebui multă abnegaţie, mult devotament patriotic, ca să primească fără beneficiu de inventariu moştenirea ministerială a d-lul Brătianu.”
*** «Presa” caută a aduce unire şi inţe-legere intre opiniunile deosebitelor partide, in cestiunea israelită. După o scurtă ana-lisă, ea găseşte, că toţi sunt de părere a inscrie iu constituţia principiul fundamental din art. 44 al tractatului de Berlin ,• toţi asemenea nu se impotrivesc a acorda la un număr ore-care de Israeliţî drepturile politice şi civile. Punctul de divergenţă există numai asupra procedurii: unii vor individual, alţii de o dată. priatr’o singură listă. Resultatul este acelaşi zice «Presa »
După densa, totul se reduce la a sci: dacă parlamentul va da un singur vot pentru o sută Israeliţî (de es), sau un vot isolat pentru fie care.
In caşul d’ântaiu, se ajunge indirect la lista nominală; in caşul de al doilea, la categorii căci camera ar fi nevoită a clasa insă şl pe petiţionari, dupe însuşirile care ’I tac să aspire la cetăţenia romană.
VARIETĂŢI
Tol-d’auna preveţietor — Un om de o verstă oare cave, suferind de o afurisită durere de măsele, alerga la un dantist
—	Cată să ’ţî spui de maî nainte, zise bolnavul celui care inliăţase deja instrumentele, că mi-e frioa groasnic şi că 11’aş fi in stare să silfi r scoati rea unei măsele.
Lasă-me să ved unde te doare, răspunse flautistul ; aceasta nu poate să-ţt facă uicî O durere.
Măseaua ou pricina fu găsită a nu maî fi in stare de uicî un serviciu, şi scoaterea eî fu lio-rită iu cugetul tiranului operator.
O să suferî niţel, dar o să soapî pentru tot-cl a-una, zise dantistol ca să’l incurajeze.
—	Da, de căt nu pooiti.,
—	Daca escî aşa de frioos am să-ţî dail cloroform.
—	Maî bine aşa.
Dantistul inoepu preparativele. In timpul acesta. pacientul eşî trase punga din busunar şi începu sa caute intr’eusi.
Operatorul, voind să previe o generositate anticipată, se grăbi a zice cu multă curtenie clientului seu :
—	Me rog, domnule, nu te preocupa de aceasta. Maî avem vreme, după ce operaţia va fi terminată
Dar nu, domnule doctor, răspunse cu răcială ] bolnavul, nu ’mî numer banii de căt ca să sciu ■ oaţî am asupra mea!
Un phenomen — «Saint Thomas Tidente* , ziar australian, anunţă, că un arătător de animale curioase e dispus să vină in Europa, ca să arate un orar.g-utang care vorbesce, căntă şi scrie
Noî avem in Franţa, adaugă «La Paix», multe vertebrate carî căntă puţin, vorbesc mult şi şerifi inoa cu suoces. Şi ele sunt amusante şi in-căt-va maî puţin periculoase deeăt orang-utan-gul in cestiune : aceasta, pentru că ele n’afi belciug la bot.
Ele se numesc bonapa tiştî.
cererea, acest om descoperi vai 1 prea târziii pentru toţi, nenorocitul adever.
«Aceasta a fost, d-lor, de la eşirea sa din închisoare viaţa luî B,,., şi faptele cari au precedat căsătoria.
«Dar pentru ce a tăcut! Pentru ce a păstrat un asemenea secret!
*Este adevărat! este înspăimântător ! sufletele oneste u’afi două modurî de a simţi.
*Da, sunt şi eu dintre aceia, carî cred, că a-«ela oare cere in oăsătorie pe o persoană, tre-bue să spue el insuşî familiei aoeşteia, oine este ol, cine a fost, trebuind, chiar daca ar avea ocva de tăcut, să se condamne el insuşî, renunţând la fericirea pe care o visase. Dar o couşti-mţa atăt de scrupuloasă, fără care oiue-va nu este uioî o dată, nu voiţi zice om onest, dar om cum se cade, nu putea şi nu trebuia să fie atinsă de legislator. Numai legea morală poate descinde in adâncimea eonştiinţeî şi numaî prin aceasta onestitatea, care are asemenea scrupule, este superioara aceleia care nu se ţine de căt de legile scrise.,
v Vocea luî George părea obosită, şi alterata de eate-va momente; el se opri.
Marcella ăi zise.
— Această pledorie este foarte frumoasă ; cu toate că aperă causa clienteluî să», advocatul
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
do la 2 Septembre — 9 ore dim Triest, 2 Septembre. — Principele di Munte-negru a ajuns azî-noapte iu portul nostru; el a plecat azî-dimiueaţă la Viena. ■
Constantinopo , 2 Septembre. Poarta a cerut lui Aleco-Paşa destituirea a 16 oficerî din miliţia rumeliotă, carî, ou ocasiuuea unui banchet dat la Filipopolî, afi in sultat grav pe sultan.
Se asigură că Aleco-paşa n’ar fi răspuns decât intrun mod evasiv acestei cereri.
Roma, 2 Septembn. Generalul Garibaldi, fiind continuu iu suferinţe, a părăsit curend Civita-Veehia pentru a se reintoarce la reşedinţa sa diu Caprera.
berlin, 2 Septembre. împăratul Wilbelm pleacă astăzî, mercurî, către fruntariele ruse şi se va opri la Alexandrow, unde va avea o intre vedere cu împăratul Rusiei, oare va trece pe aci la întoarcerea sa din Varşovia.
Jonî, împăratul Wilbelm se va întoarce la Kbnigsberg, ca să asiste la marile manevre militare.
Suita M. S. e compusă esclusiv din oficieri. Ţarul merge la Livadia ; el e insoţit de d. de Giers.
P'tersburg 28 Septembre. — «Ziarul de St. Petersburg» zice, oă visita marelui duce ereditar al Rusiei la Curto'a din Stockolm e o visită de curată curtenie fără uioî a importanţă politică.
Rusiei i place sa trăiască in re^aţiunî bune cu vecinul eî din Nord, dar ea doreşte să măn-ţină şi să consolideze şi vechia sa amicie ou Germania.
Viena, 28 Septembre. — Se acreditează sgo-motul, oă principele de Bismarck va merge la Viena in 14 ale acestei luni.
Principele de Munte-negru a sosit astă-seară la 9 ore şi trei sferturi; el a fost primit la gară de către guvernatorul, comandantul militar al capitalei şi prefectul poliţiei.
Guvernatorul a urat bună-venire A. Sale, care a mulţumit in limba franceză.
Principele s\a nroat apoi, ou suita sa, in trăsurile Curţii, cari l’au condus la palatul imperial.
(Ha vas),
TELEGRAMA
Ştiindu-ve aperătorî coutra celor impilaţî, ve rugăm, a da ospitalitate in ziarul dv. următoarei telegrame, ce am adresat d-lui ministru de interne :
Lu legea in mână, am pronunciat o hotărâre intre d. arendaş C. Zavricescu şi locuitorii comunei noastre Salcia in materie agricolă; această hotărâre am dat’o in toată indeplinirea şi iu toată puterea dreptului ce ne acordă legea. D prefect Ghelmegeanu, căte-va zile iu urma sosireî in comuna noastră, citeşte hotîrărea, o prejudecă şi o aprobă ca legală, judele de pace o confirmă şi astăzî se găseşte pendinte in faţa Înaltei curţi de casaţiime ; dar pentru că d-lfi arendaş n’a Îndeplinit cererea -din! prefect şi ca se nu fie demascat in ţaţa socotelilor şi ordinului d-v., ne a disolvat.
Cerem in numele dreptăţrihe la d-v., autorul şi susţiitorul legeî rurale, suspendarea d-lui prefect şi o anchetă minuţiuoasă in ţaţa locului. Interesele cele maî cu greutate ale judeţului sunt lăsate la bunul plac al omului din Ghel-megioasa unde pentru ruşinea noastră se gă-sesee iu capul judeţului Mehedinţi.
Primar, P. G. Neagoe.
Consilieri
/. Poroianu. /van Saleeanu ltie Sălceanu. St. Serbu.
lui B..., judecă conduita sa şi o condamnă.
—	Ast fel, intrebâ George, după un^moment de tăcere, nu există in inima ta nici o milă pentru acest nenorocit ?
—	Toată mila, respunse Marcella, care aşi fi putut’o simţi pentru nenorocitul de care emi vorbesci, dispare, de oare ce’[n’a avut curagiul să-şi mărturisească posiţiunea. Sunt de aceeaşi idee ca şi advocatul şefi: nimeni n’are dreptul de a înşela pe aceea pe care o ia de soţie, care ei incredinţeaza soarta, care trebue să poarte numele lui.
—	Daca[ ar fi spus adevărul, relua George, căsătoria n’ar fi avut loc.
—	Ce ne pasă, el şi-ar fi făcut datoria,
—	Dar dacă o iubia ?
—	Trebuia să-şi sacrifice amorul
—	Dar dacă era iubit de dăusa ? Adăogâ el.
—	Sau una safi alta, respunse Marcella ; ori că aflând trecutul aceluia pe care trebuia să-l ia de bărbat, ea inceta de a-1 iubi şi nu maî era de plâns ; safi că amorul seif resista acestei lovituri neprevăzute şi ea numai avea a se plăuge de nimic : ea primea soarta bărbatului săfi şi suferia impreună cu dănsul urmările conduitei sale,
—	Este adevărat, zise^el; şi cu toate acestea sar putea respunde multe la cele ce ziseşi tu.
CINIE- ACOLO ?
Cine fură azi un ofi, măine fură un bofi ceasta zicatoare trebue s’o cunoască foarte lu? nenorocita mumă a luî Niţă Tănăsescu, un copil desmetio de vr’o 13 auî, care a fost prins alaltăieri ou vr’o 68 frânei, furaţi de a casă, J s® dusese la un zaraf din calea Moşilor, spre a schimba argintul in aur. Trei napoleoni şi aproape jumătate in buzunarul un ni copil de 13 am! lucru nu i se păru ourat zarafului. In căte-va minute gardistul fu de faţa şi mititelul ş îengar inbatat la arest, eu toate inceroările sale de a’şi reoapăta libertatea in schimbul a zece trauei, cu care ademenea pe omul poliţiei INu mai încape indoială, oă d-ua Tănăsescu va aplica o corecţiune, cum se cuvine, strica tulm d-ei moştenitor.
Liberalităţile ce ’şî permit un ti eurtesani de pe bulevard, sunt de multe ori atăt de supără toare pentru oamenii de treabă, in căt sunt nevoiţi a Ie^ aplica constituţia pe spiuare, spre a 1 tace şa înţeleagă deosebirea dintre libertate şi liberahtate.
Argumentele tari ale bastonului d-lui Panai-tescu au făcut de sigur pe un domu brutar din
strada bfinţilor, să simţă aceasta delicată deosebire.
° o	Isao Iacob prin buzunarele oa-
T?1 V eSl&llr drepturi la cetăţenia romană! jaoa orma reala a pretenţiunilor evreesoî.
S’a pus mana pe un individ, Nae Constantin, ou ponos ca ar fi furat aeum căte-va zii», nisce bam de la brutarul Sotir Vanghelie.
be_ zice că nenea Sotir a colindat pe la toate bisericeie, dând acatiste, n’a ocolit nici chiar pe earturaresele din dealul Spirei, numai ca să
Pu®„ mana Pe uemilostivul care i’a furat băni-şorn.	u
Iu sfârşit acum pare oă i-a venit inima la loc bietului creştin. Nu ştim insă pentru căt
imp, caoi se poate ca Nae Constansin să nu na cel ou pricina.
®.“nt adese ori imprejurări nenorocite, imposibilitate absolută de a mărturisi adevărul. Viaţa a două persoane se gasesce eăte o dată in joo.
® intămplă iarăşi, oa să asculte unei voinţe, careia^nesupimăndu-se ar fi culpabil. In fine maî ştiu efi ce .'^Pentru a faoe o judecată dreaptă, trebue să fii luminat asupra multor amănunte şi particularităţi! Cine poate citi până in fundul eonsoiinţei Oamenilor ?
După un moment de tăcere, el relua:
— Aşa dar, tu adiniţî oă amorul ar putea resista unei confidenţe ca aceea de oare vorbim.
Ea cugeta puţin şi respunse: v ~ ^a’ 0 a^m,ti clacă crima comisă n’ar fi a-tăt de odioasă in căt să producă o indignaţiune eternă, şi dacă expiaţiunea a fost completă şi sinceră.
S ar fi putut crede, oă aoeastă convorbire impresionase pe George. Două, trei zile el fuse trist şi^ gândurile cele triste de altă dată ăl re-apucară. Dar ele uu putură resista, sburdalniceî şi încântătoarei Marcele. Peste puţin el reluă imperiul asupră’şî şi uu mai cugeta de cât să o iubiască.
(Va urma).
Erî noapte, pe la 1 şi juni. individul Michaî Nicolae, domiciliat in culoarea de Negru, strada Vaselor, s’a găsit ineeat intr’un puţ diu strada Verde.
Care să fi fost motivele, carî vor fi hotărit pp acel nenorocit a’şi scurta astfel zilele ?
De bună seapă disperarea
Ce căutaî, jupan Ignate, noaptea pe la 11 ore Şi tara lumânare, in pivniţa din strada Şelari n-rul 6 ? Nu cum-va te-o fi dus mirosul la vrana vriunuî butoifi cu vin nou ?
Mai sciî, gustul filoniohie n’are!
Justiţia se află pe urmele unei crime oribile. Uu cadavru s’a găsit iutr’un puţ dupe calea Kahovei, lăugă No. 201. Cercetându-ise denti-tatea, s a constatat că victima se numea Dumi-ru Constantin şi era lucrător la cismăria lui lomţa Dumitru. Bănuelile planează as .pra indivizilor Radu Nicolae cismari, şi Gheorge Niţă cari au şi fost arestaţi.
INSTITUTUL C. TROTEANU
Strada Scaunele No. 9.
Cursurile primare şi secundare din acest institut, pentru an. sc. 1879-80, vor reineepe la 3 Septembre viitor.
(R. 192 6-2-1)	Direcţiunea.
A V I S
Aducem la cunoştinţa Onar. noastre clientele, a m loc de titlul purtat pană acum de ,,Mare Oasa de schimb la Bursa Bueuresci, Casa noas-ra va purta de azi înainte titlul:
„LA MAR“A BURSA NATIONLA"
Rumâni dar a se lua nota despre aceasta.
Cti stima.
I. M Fe me & F-ţi Renzal
Şcoala normală a Societăţii pentru in-veţătura Poporu'ui Romăn.
La.^15 Septembre a. c. se va ţine concurs la şcoala Normală a societăţii pentru ocuparea a 14 burse vacante.
Condiţiunile de admisibilitate sunt, ea concurenţii să aibă cunoştinţele a 4 clase primare şi etatea jle la 17 — 19 ani şi să fie fii de săteni romani.
Înscrierile se fac de la 1—15 Septembre in localul şcoalei din curtea bisericei sf. Ecaterina.
Preşedinte : C. Bosianu.
CURSUL BUCURESCT
MARE CASA RE SCHIMB
LA
•sa Bucurescî“
I. n. FERMO&F-ţH BENZAF
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
Pe ţliua de 22 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI 10% Oblig, .urale. . . .
»	, egite la sorţi
8%	» domeniale . . ,
»	» eşite la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f. C 7%	„	» urbane f. C
8% Impr. Municipal.
cu pr. Buc. (bil Renta Romană .... Acţiuni «Dacia». , . .
» «Romania» . .
Cupoane rurale exigibile . domeniale »	.
_ scrisuri »	.
Argint contra aur .	,	.
Bilete hypotec&re contra aur Rubla hărtie .....
Florinul..................
Lose Ottomane ....
20
CURSUL DIN VIENA 2 Septembre
Napoleonul....................
Ducatul.......................
Lose Otomane ......
Rubla Hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN 2 Septembre
Obli. căile ferate române , . . Acţiunile	»	» .	.	.	.
Priorităţi	»	„ .	.	.
Oppenheim....................
Ruble hărtie.................
Stern .......................
Lose Otomane .................
CURSUL DIN PARIS 2 Septembre
Renta Română.................
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 22 August
Paris (3 luni) .	...
> la vedere....................
Londra (3 luni) ..................
» la vedere. ..................
Berlin (3 luri)...................
, la vedere....................'
Viena la vedere...................
Adresa pentru telegrame,
Cump	Vfind
102%	1 103%,
98%	1 arg
l03-!/	1 104 %
,99%	1 arg.
186	1*7 ■
99%	100
93%	98%
102%	103
27	28
74%	76
190 '	200
72	75
1%	arg.
%	—
v4	anr
1%	
2»	% 2 68%
2 le	2 17
44 -	48 —
2 Sept.	1 Sep|
9 38	9 86%
5 57	5 57
21	21
122 25	122 25
95 40	95 40
88	88
97 90	97 90
107	107
211 80	211 80
36 10	86 10
74 50	74 75
	46 50
99 25	
99 85	
25 12LJ	
25 27%	
122 Val	
123 %	
217 i	
tmmn BuiizbIi
www.dacoromanica.ro
ROMANiii LIBERA

Perfecţiune REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI
DE
Doamna S. A. AIXEN
R euşeşte in tot-d’a-una a reda perului alb, culoarea juneţe! sale, ’i comunică viaţă, creştere nouă şi o frumuseţe lucindă. Efectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culoarea albă a părului.
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativă a cărui proprietate natnra.ă şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea regene ratoruluî sunt recunoscute in lumea întreagă. ©V1 Veritabila preparaţie se vinde înfăşurată in diărtie rosă*<W3 Deposit principal 114 şi 116 Calea Southamplon Londra {Enylitera)
Vindarea cu ridicata la Domnii Appel <)' C-nie in Bucureşti
Vendarea en detail in Bucurescî la D-nn Paul Frodel, N. Ficolescu, M. Moisescu, I. N.Arăeleanu, F. GUnthler, Brăila C. Hcpites, Craoiva B.M,
Georgevicî
ROWLANDS
MACASSAROlL
Cunoscut de 80 anî ca cel maî bun restaurator, preBervator şi infrumuseţător al coamei (părului) Butilia are un dop de sticlă.
ROWLAND S KALYDOK
Înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesoe petete de piele.
ROWLAND S 0D0NT0
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E un nou şi dnlce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna art coli de la ROWLAND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolii adevăraţi poarta firma : A. ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vănijare la toţi fa maciştiî şi parfume-ii.
Dr. LUPUS
g’a mutat in Calea Rahovel No. 63
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, precum şi un looviran la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă, Doritorii se vor adresa in curtea bisericeî Negustorii str. Sboru la d C. Stoenescu, sad in str. Luterană 19 la d-nu C. Mironescu.
nil
EN GROS
Librăria
Fraţii lâniţiuC
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea unui mare assorti-mentă de REGISTRE DE CONTABILITATE din Fabrioe : Francele p Germane, liniate in tdte formatele cerute. Recomandăm cu deosebire corner «muţilor din provinoii că le oferim ei ocaoa, cu preţui cel maî moderat. A semenea recomaadămă marele neutri, asortiment de chărtia da tari* de scrisori, plicuri şi da tipar, cu preţuri moderate. Suntem in positiuns d( a «atisfacuori-ce cerere in tite raluriS» dc cărţi aealare, ate,r ia care radu sar» cal as> mare r*b*t
EN DFTATT

Se cere e'evl
la Typographia din Str. Lipscani No. 11—13
Anunciu
Moşia Eliza proprietatea d-luî Melbadi Mărculeseu, situatăin comuna Bârcăneştî plasa Câmpului, districtul Ialomiţa este de arendat chiar de acum. — Doritorii se pot adresa la Moşia Eliza direct la d. proprietar.	(R. 680)
Sc aula un guvernai*
Să cunoască limba francesă safi germană.
Institutul P. Alexandrescu Caleti Moşilor str. Cernica No. 4 Vis-a-vis de biserica Sfinţi,
Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a organisat din uofi conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare ah inceput. Iar secundare la 1 Sepfcembri.fi. Condiţiunile de ad-misiune se pot vedea in toate zilele de la 7 —-11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune, in calea Moşilor vis-a-vis de biserioa Sfinţii, str. Cernica, 4.
PREPARATE SALICYIOE
544	DE	567-2*
Dr. 8. KONYA, chimist
Qfci IOVI IDENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. OMLIb I L.)pRAFURI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid tl Sa-licylie chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea şi parfum ar ea organelor gureî.
Deposit pentru ventjare en gr-'S in Buou-rescî la Appelet, C-nie şi en den,,il la D-niî 1. Ovessa şi toţi droguistiî şi farmaciştii.
CARTE DE CETIRE
pentru limba elenă şi modernă insoţită de un dicţionar la fine, spre inlesnirea elevilor, ediţiunea a II-a, preţul 2 1. 50 b. e-csemplarul ; precum şi gramatica acestei limbi preţul 2 1. esemplarul ambele aprobate de onorabilul minister de culte şi instrucţiune publică, şi carî cărţi s’a introdus maî in toate liceele şi seminariele din ţară, se află de venzrea la autorul lor:
Doctorul G. Zotu, profesor de limba elenă la Seminarul central diu Bucurescî, domiciliat strada Bucur No. 18.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Cămpuluî, iu Întindere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa lâ d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Bucurescî la d-nu Vasile P. Radul eseu, strada Teilor Nr. 22.	,
Prima C. R. Priv. societate de navigaţune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
oălătoresce ast-fel după 01 m urmează maî la vale:
Vapor ele accelerate intre Rusciiic-Giiirgiii-Orşova
De la 0-şova la Rnscinc-Gmrgiu Marţi şi Vineri l0'/8 ore a. m.
Sosire -	»	»	» Mercurî şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rnsciuc-Ginrgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juol şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură cu trenurile accelerate ale Calei feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna in corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
»	»	Orşova Jouî. Dnminică şi Marţi a.	m.
»	»	Severin » »	,	»	,	4	ore p. m.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercurî 21]®	» >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Jnoî p, m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
„	„	Orşova „	»	»	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi JuoL
Serviciul loc«î intre Gafaii-Brâiia
Plecare din Galaţi in fie care zi la 71|2, ore dimineaţa, 12 amdzi, 4 ore p. m.
„	„ Brăila „ „ „ „ „	9 ore a. m. fi 2, 5Va ore p m.
„^etternlcli" intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi	„ Tulcea	Ismail, Kilia Jouî	6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea	„ Ismail	Marţi şi Sămbătă	12 ore amiaip
„	„	Tulcea	,, Ismail	Hiba Juoî 10 ore	a. m.
IN SUS
DS la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„ „ Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „ . m *
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
., ,, K- ia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3 p. ml	.
Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdrc la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele ecle mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
DE ARENDAT
Moşia Trestenieu Tomuleşti
din districtul Vlaşca plasa Margi-neî, de la 23 Aprilie 1880. pe termen de 3 safi 5 anî. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No. 46.
12-3-11 650	Ursianu
DE ARENDAT
MOŞIA MURGEANCA
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorghe 1880. întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa in strada Văcăre ti No. 24.
IMIIEIR.STXIu
PE LINIILE
BDCDRESCI-BABBDSIROMAN, BDCDRESCIYEBCIOBOVA, BABBO SI-GĂLAŢI ŞI TECUCIU-BKBLAD
Bucurescî-Barboşî-Roiiian
Kiiom. de la Bueur.	STAŢIUNI
	BUCURESCÎ Rest. p.
10	Chitila
18	Buftea
81	Perişu
40	Crivina
60	Pioesci Rest, p°8j.
71	Valea Călugărească.
77	Albeşti
94	Mizil Restaur.
113	Ulmeni
118	Monteoru
129	Buzău Rest. £°8;
149	Cilibia
169	Faurei
190	Janca Restaur.
207	Muftiu
229	Brăila Resta.
249	Bărboşi Rest. |°8;
262	Serbeşti
279	Preval
288	Hanu Qonachi
302	Iveşti
820	Tecuci Rest. p°8^.
839	Mărăşeşti
354	Pufeşti
365	Adjud Restaurant
379	Sascut
895	R&caciune
412	Valea Seacă
*0,4:23	Bacău Rest. p^.
444	Galbeni
467	ROMAN Res. Sos.
Tr acc.
Aretarea trenurilor
1
Tren de pere.
Ore M. Ore M. Ore M. Ore .
T mixt
seara 9 00 9 14 9 25
9 64 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28 2 68 3 13
9 00 dim.
tdim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 1 2 2
8 10 8 45 p. m,
09
49
21
65
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	84
2	13
2	42 8 00 8 12
3	48
4	25 p. m.
dim.
7 05 7 50 dim.
Barboşi-Galaţi
Kilom. de la IBarboş
19
STAŢIUNI
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Plec.
Aretarea trenurilor		
Tr acc.	Tren de pers.	
601	603	605
Ore M.	Ore M.	1 O |_Ş
noap. 3	80 4	05 Boap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.
Roman-Barboşî-Buciirescî
Kilom de la Roman
STAŢIUNI
Trace
23
44
55
78
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
854
374
890
396
408
427
437
450
5167
467
Kilom. de la Galaţi
19
Aretarea trenurilor
T mixt
Ore M. Ore M.
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p^.
Valea Seacă
Racăcinne
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeştl
Tecuci Resi. p°^ Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Rest. Sos-
Plec. Re3taur.
Brăila
Muftiu Janca Faurei Cilibia
Bnzec Rest.
Monteor
Uimeai
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească
Pioesci ReBt. p®8^
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESBI Rest. 8,
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	81 11 66 12 05
3 25
4 41 4 49
6 87
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 săra
Tren de pers.
8
OreM
12
Ore M.
dim. 12 50
1 1 2 2
3
4
4
5
5
6 6 6 46
6	56
7	15
7	4:0
8	14 8 82
8	55
9	15 9 80
seara
p m. 12 10 12 45 1 17 1 27
1	45
2	25 2 63 8 22 8 41 4 15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20
Gal aţi -Bar boşi
STAŢIUNI
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
Arătarea trenurilor		
Tr. ac.	Tren de pers.	
602	604	606
Ore M.	OreM.	Ore M.
jP- m-	ditn.	dim.
12 06	7 25	8 26
12 40	8 00	9 00
p. m.	dim.	dim.
Bucurescî-Vârcioro va
Kilom de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
__3
OreM,
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
21
Ore M Ore M
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
14®
156
168
189
206
2l9
285 242
251
261
269
278
286 299 310 325 335 345
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Conteşti
Stolnici
Corbu
Potcăva
Slatina Rest. p^
Peatra
Balş
Peleşti
Cârcea
Craiova Rest. p®8^
Isalniţa
CoţofenI
Râcari
Filiaşl
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin R, p°*c
364
382 VARCIOROVA Sos.
dim-	p. m.		p. m,
8 10	1 25		6 40
8 24	1 52		6 04
	2 19		6 33
8 58	2 45		7 01
9 18	3 24		7 45
9 46	4 12		8 38
	4 50		9 11
	6 17		9 40
10 85	5 81		9 55
10 60	6 01		sera
	6 47		
11 43	7 23		
11 57	: 52		
	8 18		
12 43	9 00		
12 49	9 20		
I 18	10 06		
1 40	10 41		
	11 19		
	11 38		
2 30	11 65	dim-	
2 40	năpte	6 46	
		7 06	
		7 23	
		7 48	
3 39		8 16	
		8 42	
		9 17	
		9 47	
		10 07	
5 10		10 30	
5 40		11 16	
5 50		11 40	
6 15		12 15	
săra		p. m	
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
16
29
36
51
STAŢIUNI
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Tutova
BERLA» Restaur. Sos.
WwWÎBaCoramatilcaIrb

Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	OreM.	Ore M.
	dim. 5 20 5	58 6	21 6 88 7 06 dim.	p. m. 6 35 6 11 6	48 7	03 7 30 seara
Kilom de la Vârci
Vâr ci or ova- Bucurescî
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac.
4_ Ore M
Trenuri mixte
18
OreM
20
Ore M.
22
Ore M
18
37
47
67
72
83
96
102
113
121
181
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
281
295
312
338
845
868
372
382
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. p°e8,
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcari
CoţofenI
Işainiţa
Craiova Rest. j^8’
Cârcea
Peleşti
Peatra
Slatina Rest.
Plec.
Potcova
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti R jst.
Goleşti Leordei î Găeşti
Titu Restaur, Ghergml CiocăreştI Chitila
BUCURESCÎ R. Sos
a. m.		p. IU.	
n 00		5 00	
11 25		5 36	
11 30		6 01	
12 08		6 59	
		7 20	
		7 40	
		8 16	
		8 38	
1 33		9 10	
		9 26	
		9 49	
		10 06	
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	uăpte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
3 40	8 OO		
4 05	8 35		
4 11	8 56		
	9 42		
4 57	10 15		
6 fl	10 39		
	11 23		
6 00	12 06		dim.
6 16	12 41		5 41
	1 00		6 00
	1 34		6 33|
7 05	2 12		7 09
7 37	3 10		7 44
7 53	3 39		8 16
	4 Oi		8 48
8 28	4 ii		9 15
8 40	5 00		9 35
seara	p. tB		e;m
Bâriid-Tecuciu
Kilom. Je la Bârlad
15
22
35
61
STAŢIUNI
lâRLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
fEC,UCIU Restaur. Sop.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixt	
	14	16
	OreM.	Ore M.
	dim. 9 00 9 84 9 67 10 26 10 56 a. m.	seara 9 46 10 16 10	36 11	81 11 Oo, năptă
m...a
( '
ANULUI.—No. 674
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 24 AUGUST 1879
P HBBs-
ROMANIA LIBERA
ABON AMENTUL:
Iii Capitală : 1 an 30 leî, 0 lunî 15 lei, 3 luni 8 Ier. In IMstriote: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 lunî 10 leî. In Streiuătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
EST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia SI. Mih&lescu si la oorrespondentiî diaruluî din iudete In Franeia: La SociM Havan, Laffit et C-ie, Place.de la Bourse, 8, Pariu. *
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud'n, Foreign Advertising Agency, 130—140 l’leet Street, London.
Iu Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, fumisorul Ourţei Române, Stadt Fleischmarkt, 15 si la D-nu II. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In (lerinania: La D-nu Aaolph Steiner, Anoneen-Expeditiori, Inseraten, Paeht der Berliiier Wespen in ■Hamburg.
ANÎJNC1UR1LE;
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IlI-a .... l Led
„	„	„	Ii-a...........2 „ '
Epistole nefrancate se refusă Arti colii - nepublicaţî nu se înapoia, Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redaefîune* nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF, 0. MlOHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 2 Septembre. — «N. W. Tagblatt» serie: Guvernul sârbesc este hotarît, sa nu acorde trupelor austro-ungnresci dreptul de a treoe prin teritoriul Serbiei, decăt pentru un timp bine preoisat. Dacă guvernul austro-ungar nu va primi această condiţiune, Risticî va r tusa categoric trecerea.
Constantinopol, 2 Septembre.—Ckedivul Tevfik e aşteptat aioî pentru zilele viitoare.
Viena, 1 Septembre, — Că'etoria prinoipeluî de Muntenegru la Viena stă in legătură şi cu reotificarea graniţelor turco-muntenegrene. Principele Nichita are de soop a nume, să oeară Austriei bunele sale servicii pentru a putea intra in stăpânirea districtelor Gusinje şi Nora, dobândite prin tratatul de Berlin, şi pe cari Poarta refusă a i le da, cu toate stăruinţele Rusiei.
In acel’aşî timp se vestesce, că principele Mun-tenegruluî a trimes pe un om al săfi de incie-dere la ţarul, pentru a-i remite o scrisoare, in oare esplică acestuia scopurile călătoriei sale la Viena, ea nu cumva să le inţeleagă răfi.
Seraievo, 2 Septembre. — Ştirile ce a fi sosit astăzi de peste graniţe arată, că comisiunea de reeunoascere nu a intămpinat până acum nici o impotrivire in mersul săfi spre Lini.
Intrarea trupelor se va face peste opt zile. Comandantul suprem, ducele de Wiiitemberg, ăşî va stabili, pentru tot timpul acesta, cartierul săfi general la graniţele districtului. Trupele cari vor sevîrşi ocupaţiunea vor fi două regimente de infanterie şi doue batalioane de vânători.
Praga 2 Septembre. — Fii sarea terminuluî pentru deschiderea reichstagului vienez nu se va face până după adunarea, ce vor avea-o Vineri aioî deputaţii cehi, cari vor avea să hotărască cu aoest prilegiu definitiv intrarea lor in reichstag.
Tîrnova, 1 Septembre. — Ieri s’a ţinut aioî o adunare de popor, in care s’a formulat un straşnic protest, contra faptelor «anti-constitu-ţionale» ale actualului guvern. Adunarea a adoptat in unanimitate un vot de neincredere contra guvernului şi l’a transmis imediat, spre cunoştinţă, principelui la Sofia. Principele s’a Încercat până acum in zadar să induplece pe liberali a primi ministerial.
Roma, 1 Septembre. — «Italia Militare» impută cărţeî colonelului Haymerle, «Italicae Ees», lipsa de desluşire şi nume ce argumentele ei false. De asemenea eşi esprimă mirarea sa asupra imprejurâreî, că un oficer, care a investit iorî un post oficial, piate scrie astăzi astfel de lucruri.
Pai is, 2 Septembre. — Primul transport de comunişti amnestiaţî, in cea mai mare parte paris ienî, a sosit ieri in portul de Vendres. Călătorii erau cei mal mulţi bolnavi de boala de mare ; ei au fost primiţi cu strigări de «să trăiască republica» şi afi fo-1 Îmbiaţi cu mâncări şi beutuiî. Liniştea nu s’a turburat de loc.
Belgrad, 2 Septembre. — Scupcina a fost convocată pe ziua de 2 Septembre, la Belgrad.
Ristioi s’a intors de la Niş.
Paris, 2 Septembre. — Resboiul ziaristic ruso-german a făcut aici o adâncă impresiune. Masele poporului ou deosebire sunt agitate; ele zăresc deja începutul unui mare resboifi, in care Franţa va trebui sâ joace şi ea un rol impotriva inimicului ce a umilit’o. Ziarele republicane sunt moderate şi se mărginesc a relata; cu atât mai vie este desbaterea in ziarele mbnarchiste din cari cele legitimiste cu deosebire iafi pe faţa partidul Ruşilor.
Belgrad, 2 Septembre.—Biserica serbească s’a declarat de autocefală. Patriarcul din Constan-tiuopol a confirmat hotărîrea.
Serviciul telegrafic al «Romăniei Libere*
3 Septembre. —■ 4 ore seara V lena, 3 Septembre, Citim in «Noua Presă liberă:» Comisiunea militară austriacă, insăroi-
nată să verifice liniile de ocupaţiune pentru Sand-jacul Novi-bazar, s’a impărţit in două părţi , una mergând pe calea Priepolje pe Lim şi alta pe calea Tranvic; ele au ajuns amândouă ţa 21 la Plevic. Pretutindeni unde a intăluit garni-soane turceşti, comisiunea a fost primită cu onorurile militare. La Priepolje chiar locuitorii au primt’o cu semne de simpatie.
Berlin 3 Septembre. — împăratul Wilhelm a plecat azî-dimineaţă la 7 ore şi un sfert la Alexandrov, unde va sosi la 3. p. m., puţin mai tărzifi de căt împăratul Rusiei.
Suita Majestăţei Sale se compune din majorul genera! Albedyll, adjutant, din generalii comiţi de Lehndorf şi prinţul Eadzivil, din medicul Lauer şi din consilierii intimi, d-niî Broclc şi Canscbi.
Miinchen, 3 Septembre. — «Gazeta generală» desminte scirea, cum că d. d. Masela, nunoiul apostolic in Bavaria, ar fi părăsit oraşul Miinchen du end o scrisoare autografă a regelui Bavarieî către Papa.
Londra, 3 Septembre, — «Times» discutând memorandul infăţişat de d. Boerescu cabinetelor europene, zice: «Respunsul României la cerinţele Europei privitore la cestiunea evreească nu este nici nfgativ nici afirmativ. De sigur Puterile nu vor sili pe România să naturaliseze in masă pe Is-raeliţiî cari locuesc pe teritoriul săfi, dar oamenii de stat români trebue să inţeleagă, că condamnarea sistemului lor de către naţiunile creştine va fi o pedioă serioasă la progresul ţerei lor.
(Ha vas).
A se, vedea ultime ştiri pe pagina 111.
Bucuresci, 23 August.
Cum are să se sfărşiaseă incurcătura, in care ne găsim cu cestiunea israelită?—este intrebarea ce şi-o pun toţi cari urmăresc cele ce s’au petrecut şi se petrec, cu această nenorocită cestiune.
A respunde cu siguranţă matematică'Ma această intrebare este foarte greu, in ţara noastră, unde conducătorii politici nu se mişcă tot dauna după interesele publice, şi unde opiniunea publică este adese ori nesocotită.
Neputănd dar respunde intr’un mod categoric, caută să inşirăm deosebitele posibilităţi, ce se desfăşură inaintea noastră.
Mai ăntăiu de toate, noi am crezut şi credem, că putem resolva cestiunea in sensul proectului majorităţii comitetului de delegaţi al camerii, fără nici un pericol real, pentru ţară. Chiar acelora, cari pănă mai ieri ne ameninţau cu destronarea Domnului, cu separaţiunea ţării, cu anexiunea la im-periele vecine, le este ruşine de a mai repeţi acele strigăte răguşite de buhă. Europa nu o să ne recunoască independenţa astăzi, dar ni-o va recunoasce in ziua, cănd se va convinge, că am fost de bună credinţă in inscrierea principiului impus de congres in constituţiunea noastră, şi că mari interese naţionali ne-au oprit de a da o a-plicaţiune mal largă acelui principiu.
Dar să lăsăm convingerea noastră, ce credem că este impărtăşită de toţi aceia, cari cunosc bine starea economică a Moldovei, spre e respunde la intrebarea pusă mai sus.
încurcătura poate să se sfărşiaseă cu bine, dar poate să se sfărşiaseă şi cu rău.
Presupunând, că parlamentul n’ar voi să cedeze nici la apelurile umflate de fraze patriotice, nici la ameninţările cu iscusinţă aruncate, nici la cele alte mijloace de convingere, unde de sicur se va alerga in cele din urmă, -— atunci actualului guvern nu’i
remăne decăt cinstitul drum al unei retrageri liniştite, sau necinstitul drum al disol-vării parlamentului.
Pe care porni-va guvernul? Viitorul ne va spune.
Dacă se va retrage, lăsănd cărma in mă-na acelora ce conduc majoritatea adversă ideilor cabinetului, cestiunea israelită se va resolva liniştit şi ţara va merge înainte, respectând convingerile contrari ale celora ce au sciut să respecte voinţa ţării.
Dacă insă guvernul va preferi calea necinstită a disolvărei parlamentului, necinstită fiind că este in contra spiritului constituţi-unii şi ar stabili un precedent funest pentru instituţiunile noastre, incurcătura se va mări. Disolvarea actualului parlament implică chiămarea altuia spre a resolva cestiunea israelită. Viitorul parlament ti-va espresiu-nea liberă a voinţei naţiunii, care este ostilă atăt categoriilor căt şi listelor ? Atunci s’a pierdut de giaba timpul, banii şi activitatea statului, căci guvernul se va găsi in aceeaşi situaţiune, in care se găseşte şi astăzi. iu care s a găsit şi acum două luni de zile. Intrebuinţa-va violenţă spre a aduce un parlament docil? Atunci se va pune intr’o luptă făţişă cu ţara, şi cine scie dacă acea luptă nu s’ar putea transforme intr’o luptă de un caracter mai crunt! Atunci intr’adevăr esistenţa naţională ar fi grozav de periclitată...
Nu credem insă, că d. Brătianu, cu toată simpatia sa pentru emanciparea a cător-va mii din membrii Alianţei-israelite, se va as-vărli pe necinstita cale a disolvăriî, mai puţin incă, că se va incerca a violenta cu baioneta consciinţa naţională spre a aduce o representaţiune nenaţională. Cine ar cuteza să tacă aceasta, ar risca mult....
Deci, in starea actuală a lucrurilor, presupunând că convingerile nu s’au schimbat, este mai posibilă retragerea cabinetului de căt disolvarea corpurilor revisioniste.
Se mai pot face insă şi alte presupuneri.
Se poate ca guvernul să cedeze parlamentului, ori parlamentul guvernului.
In cazul d’ăntăiu, cănd actualul cabinet ar imbrăţişa opiniunea cuprinsă in raportul d-luî Conta şi s’ar hotărî a merge inainte cu ţara iu contra pretensiunilor judănesci ale străinătăţii, — noi am aplauda purtarea d-lui Brătianu şi a colegilor săi. Ţara întreagă s’ar simţi uşurată, ar ierta celor retăciţi purtarea trecută, şi ne-am pune cu toţi la lucru spre a dobândi forţa economică, necesariă statului românesc.
In cazul al douilea, cănd parlamentul, care s’a purtat aşa de patriotic pănă acum, s’ar uni cu opiniunea cabinetului, de a impă-mănteni pe Evrei cu toptauul listei ori al categorielor,—noi am cădea intr’un scepticism destul de justificat, iar ţara ar intra intr o criză, de care nu şcim dacă ar mai putea fi tămăduită.
Ne place insă a crede, că majoritatea re-presentanţilor ţării nu va abdica de la temeinica sa convingere, pentru mulţumirea momentană, de a fi lăudată de Evrei şi de filo-evrei, şi că tenace pănă la urmă, ea va schimba constituţiunea in sensul dorit de ţară.
In resumat, vom sfârşi cu bine, dacă majoritatea parlamentară va rămânea constantă declaraţiunilor anterioare prorogării, şi dacă cabinetul se va supune sau se va retrage; vom sfîrşi cu răii, dacă parlamentul va ceda sau dacă guvernul va păşi la o disolvare.
Acum trei septămănî, am inserat la Cronica zilei, după o lungă relaţiune, in care figurau nume proprii, următoarea notiţă :
Din Dobrogea primim plângeri iu contra administraţiei plăşilor Măoin şi Babadag. Notarii de prin comune ar fi iritând poporaţinnea, prin deprinderi răpitoare.
La acea notiţă, ne răspunde »Monitorul" de eri, printr’un raport al d-lui prefect din Tulcea, către ministrul de interne, raport care confirmă, cele inserate de noi.
•■■•In general pste o datorie pentru mine zice d. prefect, a vă arăta, că cel mai mu ţi (din notari) ’şî indeplinesc serviciul lor cu esaotitate şi onestitate.
Aşa dar sunt unii, cari nu ’şi indeplinesc serviciul cu onestitate. Tn contra acestora de sigur s’a indreptat plângerea semnalată de noi.
Raportul—comunicat mai adaogă :
Vă pot afirma, d-le miuistre. că toate reolama-ţiunile cari s au adresai, prefecturei afi fost imediat examinate şi resolvate.
Nesciind, daca d. prefect de Tulcia a primit reclamaţiunî şi in contra notarilor de prin Măcin şi Babadag, şi făcând reser-vele noastre asupra inţelesului cuvintelor «examinate şi resolvate”, ne pare rău că nu găsim relaţiunea spre a comunica d-lui prefect numele proprii cuprinse intr’ănsa, dar ne credem datori a mulţumi atăt d lui ministru de interne, căt şi d-lui prefect de Tulcia, pentru atenţiunea ce au dat presei cănd li s a denunţat un rău
CRONICA ZILEI
D. ministru de interne a mai adresat prefee-ţilor o circulară
In ea se vorbesce de trista stare financiară, in oare se află populaţia noastră rurală.
Prefecţii sunt invitaţi a aduna notiţe, cel mult in 50 de zile, asupra cuantumului şi naturei datoriilor ţeranilor din ce oause şi către’cine sunt ele contraotate.
—X—
In canoelaria Senatului, un post de copist vacant
Concursul la 10 Septembre,
Condiţiuni: a fi români, diplomă de bacalaureat şi bilet de tragere la şorţi.
—x -
Casierul general al judeţului Veleorman se destitue printr’un decret domnesc.
Causa acestei destiturî a fost moliciunea sa in împlinirea datoriilor.
Aotualul şef-perceptor al biroului vamal Galaţi, d. I. Cruţescn, va inlocui pe d. M. Ştefă-nesou, casierul.
—X —
«Monitorul oficial» de azî, printr’un comunicat, desminte ştirea, că guvernul german, prin d. de Bismark, ar fi notificat d-lui Dim. Sturza, safi guvernului romău, o propunere a alianţei israelite, oonstătătoare dintr’un şir de mai multe puncte.
—X—
Necesitatea atăt de viu simţită, in ţara noastră, d’a avea un organ de publioitate, care să se ocupe in special cu studiarea şi respăndirea cestiunilor de medicină veterinară a decis in fine pe Societatea de medicină veterinară, a in-fiinţa un astfel de organ.
«Medicul veterinar» e titlul acestui organ, oare va aduce, suntem siguri, foloase reale mai cu seamă cultivatorilor, ale căror interese sunt a-ja de strâns legate de creşterea şi îmbunătăţirea animaleloi domestice.
Acest organ apare odată pe lună.
El va trata cestiuni de medioină veterinară, de igienă publică, de economie rurală, de ipolo-gie şi va susţine interesele profes.onale.
ITrănt viaţă lungă * Medicului veterinar* şi
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
mam
ăî dorim lupte pline de succes in ajungerea frumosului scop oe ’şî-a croit.
—x—
La 19 August, pe la amiazî, trecend trenul cu marfă de /la Graiova pe la Costeştî, s’att aruncat de la locomotivă cărbuni apriBşî pe cămp din ""care cauză ar fi ars 15 capiţî de fin şi o pădurice frumoasă. Tot aşa s’a întîmplat şi la Şerbăneştî, unde ar fi ars 45 de căpiţî.
DIN AFARA
Don Cari os.
Cine nu a auţlit despre selbătăciile, săvârşite de acest încăpăţânat pretendent al tronului spaniol, pe pământul şi intre locuitorii, a le cărui părinte se pretinde a fi, nu va putea judeca in deplină cunoştinţa de causă ceea ce urmează. Ar fi bine, ca împărtăşirea ce făcem cu acest prilegiti—reproducerea celor spuse de acest pretendent rătăcitor unul colaborator a ziarului « Figaro ”,— să fie pentru mulţi din cetitorii noştri un imbold, spre a ceti una din paginele cele mai sângeroase ale istoriei spaniole; căci cine cunoasce trecutul lui don Carlos, nu va putea decăt să se indigneze sau să rida, cănd ăl aude vorbind ast-fel:
... O declar oategoric, că nu am renunţat la drepturile mele asupra tronului spaniol şi nici că nici voifi renunţa vreo-dată. Cănd am petrecut pe câmpurile de bătălie, am protestat prin gurile tunurilor mele; aceasta nu o mai pocifi tace acum, dar din adâncul conştiinţei mele protestez şi voi protesta tot dauna.
Este datoria mea să aper atăt drepturile mele şi ale dinastiei, a cărei căpetenie sum, căt şi drepturile inscrise pe steagul meu, oare este şi steagul Spaniei. Chiar abstrăgănd de la cestiu-nea de legitimitate şi de la punctul de privire curat monarchic, nici atunci nu pocifl face pe aoest tărăm cea mai mioă oonce iune. Eîl sunt incredinţat, că verul meii Alfonso nu va domni multă vreme. Masele poporului sunt in Spania cari iste saii republicane; Alfonso, eşit la iveală numai prin un pronunciament, nu a ajuns pe tron şi nu e susţinut pe el decăt prin un stat major, care el va renega mai onrand sau mai tăi zid. Admiţând ohiar, că aşi avea slăbiciunea, Laşitatea, de a săvârşi fapta, ce mi se atribue (de a renunţa), oe folos a’şi putea aduce vărului med ? Oare me-ar urma pe această cale aceia, cari sunt gata să’şi verse sângele lor pentru mine, precum şi i’ad versat odată? Negreşit că nu. Aşi cădea dimpreună cu Alfonso şi s’ar proclama republica, căci steagul meu, im-prejurul căruia s’ar putea strânge partisanii sistemului monarchic, s’ar iugropa dimpreună cu al lui. Să nu se vorbiască despre dinastii străine, s’a dovedit de mult, că un lucru ca ăsta este cu neputinţă in Spania.
Mai caraghios ni se pare don Carlos, cănd se î’eferă, pentru a’şl confirma pretinsele sale drepturi, la o autoritate, ca contele de Chambord—o altă lighidnă de soiul şi calitatea lui.
Gredeţi-mî, zise el mai departe coresponden-
tului, am o idee absolută (o credem) despre drepturile mele şi ve pocii! asigura, că unohiul med, contele de Chambord, le impărtăşesoe pe deplin şi a declarat de repeţite ori, că el nu mai pe mine mă recunoa^oe de rege legitim a] Spaniei.
Ca încheiere, Carlos ăşî precisează prin următoarele cuvinte atitudinea ce va observa in viitor faţă de regele Alfonso •
Nimeni nu doresce cu mnî multă căldura decăt mine o impăoare a celor doue linii a Bour-bonilor spanioli, dar ea nu poate urma de căt pe basa legei Salice, pe care a introdus’o Filip V in unire ou parlamentul.
După această lege, don Alfons ar trebui să abdice in favoarea lui don Carlos. Regele Spaniei este insă cu mult mal iubitor de persoana sa, decăt să săvărşiască o astfel de prostie. Tn astfel de împrejurări, nenorocitul pretendent va trebui să’şl confirme şi mal departe drepturile sale — faţă de corespondenţii de ziare, luănd de autoritate chiar pe unchiul Chambord; de «gurile tunurilor* u sita va scăpa poate pământul spaniol.
Călătoria marelui duce moştenitor al Rusiei iu Suedia
Corespondentul vienez a ziarului «Standard» vede in călătoria marelui duce moştenitor rusesc, in Svedia, tentativele de in-cheiere ale unei alianţe, intre condiţiunile căreia s’ar număra in prima linie, neutra litatea peninsulei scandinave. Dacă ne vom aduce aminte de cleclaraţiunea unul ziar svedes, «Stokh. Dagbl.”, împărtăşită intr’u-nul din numeril trecuţi, şi in căreneutralitatea Scandinavei se promitea şi necerută, ne vom putea face o idee de succesele moştenitorului coroanei rusesc!.
Interesante sunt insă spusele corespondentului lui “Standard*.
«Sunt informat, zice el, că visita moştenitorului coronei ruse la Stokholm, nu are intru atăt scopul de a asigura o alianţă a Svedieî eu Rusia — ceea ce ar fi de alt cum absolut cu ne-neputinţă, in faţa germano-filismuhiî regelui svedian —, ci de a mişca pe regele să observe o atitudine neutrală, pentru ca Danimarca să aibă mană liberă.
Nu maî remăne nici o indoială, că aceia, cari pun iu lucrare ast-fel de tendinţe panslaviste, trebue să caute in acelaşi timp sprijinul unor puteri, cari ar voi să se alieze eu eî. Esistă semue din cele maî iuvederate, că deja aă fost ispitite pentru un atare sprijin două mari puteri pănă acum insă tară succes.
Ceea ce nu a isbutit pănă acum, poate să is-butiască insă in viitor, şi de aceea, Germania şi Austria, cari sunt ameninţate de aceste tendinţe, caută să ia mesurî de precauţiune. Aceste mesurt s’ar fi şi luat in căt-va prin apropierea aceste r doue imperii.
Vom mal vedea. Lucrul este intr’adevăr serios.
Austria si Italia.
$
Colonelul Haymerle, un văr al presump-tivulul urmaş a contelui Andrassy, fost a-şat militar in timp de 5 ani pe lăngă ambasada austriacă din Roma, a publicat zilele acestea o’carte, int tulată «Res Itaiicae”. In această carte colonelul austriac descrie, dupe isvoarele ambasadei austriece din Roma, sta rea, politică, socială şi cu deosebire cea militară a Italiei, in colori atăt de intune-coăse, in căt e natural, că ea a atins a-dănc susceptibilitatea naţională a poporului Italian. Despre poporul de jos, se zice că nu are ce mănca, că este încovoiat sub nisce imposite colosale; in politică, domnesce o anarchie îngrozitoare, căci nu esistă nici un partid cu principii cristalisate, ci elice personale cari nu se pot susţinea indelungat la guvern şi prin nestatornica cărora sufer nespus de mult afacerile ţărol; armata, zice colonelul austriac, se află cea maî mare parte numai’pe hârtie; organisarea el este vicioasă, fortăreţele in stare rea şi vasele cele mal mari ale flotei după modelul vechili şi necapabile prin urmare să resiste noilor in-venţiunl de destrucţiune, precum torpilelor, tunurilor monstre, etc.
Acesta este intr’un scurt resumat cuprinsul cărţel colonelului Haymerle: foarte puţin măgulitor pentru Italieni. Nu ne îndoim de loc, că multe din afr-maţiunile o-pereî oficiărulul austriac vor fi esagerate, alte resultate din ură naţională, şi o mare parte din ele urmărind nisce scopuri tendenţioase. Italia nu poate sta chiar atăt de răii! Dar nu este acesta punctul ce vrem a’l atinge. Nici ziarele italiene, precum şi opinia publică din peninsulă, nu s'aii in dignat intru atăt de revelările făcute, cari ori cum nu pot decăt deschide ochii poporului italian asupra multor scăderi ; faptul care a provocat această indignare, e, că revelările le-a făcut o persoană oficială austriac'!, ataşată pe lăngă o ambasadă.
Este un lucru ne-mal au<jit intr’adevăr, ca un ataşat de ambasadă a unei ţări, să publice asupra ţărel in care reşede nişte lucruri mai mult sati mal puţin umilitoare şi pline de insulte — deşi indirecte —, pănă cănd intre aceste două ţări e incă pace. Dacă cu toate acestea lucrul se intămplă, nu poate fl privit, decăt ca preludiul unei stricări a păcei.
Ast-fel trebue să stea lucrul şi cu publi-caţiunea colonelului Haymerle; ast-fel o judecă, bunoară ziarul lui Crispi «Riforma». Acest organ italienesc de mare însemnătate, după ce comentează ivirea acestui fapt in sensul aprecierilor de mal sus, ineheie cu următoarele importante cuvinte :
Noî am afirmat tot-deauna, că păstrarea tino r relaţiunî bune, ba chiar intime, intre Italia şi Austro-Uugaria, nu poate fi decăt in interesul îeciproc a ambelor state învecinate. Iti-lia nn a făcut nimic, ca să le strice; de multă vreme ea nu a făcut chiar, decăt a’şi pleca capul inaintea acţiuneî iuvasioniste a Austro-Un-garieî in Orient. Se pare, că imperiul vecin este sătul din parte-î de acestea pacînice rela-
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	54
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BEL LOT
PARTEA III.
ÎNALTA POLITIE — Urmare —
X.
Toamna sosise şi eî se găsian aşa de fericiţi iu mica lor locuinţă de la Baden, in căt nici nn maî cugetai! a o părăsi, Două scrisori ce primiseră ’î deciseră iudată a pleca.
Cea d’ăutăî era de la Miss Dowson ; ea i chema in ajutorul şeii : dacă nu vor veni ea era oilită să părăseasoă casa din.strada Leone, unde văzuse murind pe muma Maroeleî, cea maî bună şi unica sa amioă.
Posiţiimea sa nurnaî era de suferit, zicea ea; sub pretext că devenise liber, că fica sa nu lo-suia in casă, şi oă la reîntoarcerea lor vor şedea in pavilio: vil din fundul curţeî, d-nu de Brives, zioea Miss Dowson, primea o societate din cele maî... shocking, Aoeasta erea espresiunea decared
se servea ea ; biata domnişoară nn găsea altele ca să ’şî esprime ideia.
Pe căt timp, d-nu de Brives se mulţumise a veni acasă la eincî sau şasă ore, ea nu zise nimic, aoeasta nn o privea. Dar acum el cuteza se rămăe cate o dată a casă, să primească pe amicii săî şi să joace oărţ, cu dănşiî.
«Da el "cutează a deschide joc de cărţi, ziepa Miss Dowson indignată/in acel salon, in care d-na Brives” şezuse odinioară şi care maî târziu fusese auimat de presenţa Maroeleî. N’ar fi nimic deacă ar primi nnrnaî pe amieiî seî !... ah ! sunt atăt dc ruşinată in_“căt nu cutez a o spune ; la serata sa”cea din urn ă ’am veijut o damă cu vălul pe faţă, dăndu-se jos din trăsură şi intrândul casa noastră... O damă, d-zeule cu toţî aceşti bărbaţî, ah ! shocking, verg shocking !«
George şi Marcela nu se arătară aşa de ru-şiuaţî ca Miss Dowson de purtarea d-luî de Brives. Pasiunea sa pentru jocul de că’ţî le era cunoscută, le părea/destul de reîi, dar nurnaî putea săi supere. Căt pentru aceea, că a primit o dată pe amicii seî la dansul in loc de a se duce la eî nu erea vre un răd mare ; juoătoriî nn sunt sgomotoşî pentru a aduce desordinea in-tr’o casă şi a turbura pe vecin; de sigur oă de Brives avea amici de bună coudiţiune. Re-
rnănea dama ou velul : in orî ce eas ea putea se fie o femee cum se cade*; iu timpul nostru damele ’şî permit atâtea excentricităţi! In orî ce cas, d. de Brives era veduv, şi nu era o crimă de v primi inpreunăcu alţi bărbaţî, pe timpul absenţei ficeî sale, o visită maî mult sau maî puţin misterioasă.
De sigur, conchise Marcela, de şi Miss Dowson are nisce ideî foarte respectabile, cu toate acestea nu ar putea grăbi întoarcerea noastră Ja Paris nu o cred necesară?de căt din tr’un punct de vedere : tatăl med maî are poate datoriî cşre ’l neliniştesc ; aşî voi să’i pun la disposiţie precum ’î am promis, acea parte din zestre, pe oare tu scumpul med George, aî voit să ’mî o laşT.
—	Ba nu, zise el surăzind.
—	Ce fel?
—	Nu am consimţit a face acest saorifieid, de căt cu condiţiuuea să fie complet,
—	Ce voeşti să zici ?
—	Să nu aud de loc vorbinduse de zestrea ta, mica mea avare ne va ajunge, şi dar tată-tdd să dispue ou de tot capitalul, ci de jumăr tate din acest capital, cea laltă jumătate va fi transformată in bonurî pe cari nu le va putea vinde, dar de la cari va lua nurnaî venitul.
—	Aşî putea oare primi una ca aceasta zise ea ?
—	Ţrebne.
ţinui, Ani avut prin urmare dreptate, cănd ani zis, acum căte-va zile: «Să ne pregătim tăzi repetăm acest ciment.
Austriei pare că i-a venit iar gustul să se bată. Cel mal de aproape şi maî firesc duşman al el e Italia; pe ea dară. Ne temem numai, să nu o paţă sburdalnicul stat-mosaic vecin şi să nu se spargă...
STAREA SANITARA A ILFOVULUI
RAPORTUL MEDICULUI PRIMAR.
Domnule Prefect,
Terminând revisia generală a districtului, pe care am făcut-o din comună in comună, un putut oulege in această exoursiune multe notiţe demographioe şi ounosoinţe de tot oe esfe relativ la starea sanitară a populaţiuniî rurali.
A ve da o relaţiune in eestenso, d-le Prefect despre această revisie, ar fi prea dificil pentru referatul oe ve presint. Mă limitez dar a vefau. cunoscut nurnaî ce privesoe maî de aproape serviciul sanitar al acestui district, atăt din punctul de vedere liygienic căt şi din cel medical.
Voiu incepe ou partea hygienieă şi voiu termina cu cea medicală, notând la fie-care punctele carî par defectuoase şi indispensabile de o amelioaraţiune.
Inspectând reşedinţele siib-prefecţilor de la cele şase arondisemente, le-am găsit însuşind maî toate condiţiunile kygienioe.
Aresturile, cazărmile, dependinţe de acestea, sunt iu condiţiunî ne-satisfăcetoare, fiind pătrunse pe aloooroa de umiditate, pentru care onor. Comitet Permanent a liuR deja toate me şurile pentru reparaţiuuea lor.
Trecend de aicî prin comune şi revisniud fată a nu scăpa din vedere localurile atăt ale primarilor oăt şi n,le seoalelor comunale, am observat că de şi in consţ-acţiunea simplă de ţară totu-şî sunt bine intreţinnte şi multe dintr’en-sele avend condiţiunile bygienice, — Căte-va din aceste locale, oarî fac excepţiune iu reă, sunt notate de on Comitet Permanent, pentru a le inbunătăţi căt de jie-intărziat.
Mesurile bygienice generale prin comune eraţi îndeplinite mai in toate părţile, conform justrne-ţiunelor date de consiliul de bygienă al acestnî judeţ, graţie măsurilor luate la f mp de d-nu preşedinte al acestnî cousiliîi. Asemenea măsurile proplectice contra epizotieî typhusuluî bovin n’au fost iulăturate, in mijlocul cărora d-nu medic veterinav Persu a fost la inălţimea mi-siuuri sale.
Aci este looul insă a ve spune, d-le Prefect, oă in comuna Fundeni-Mitreni din arondismentul Olteniţa, şi in comuna Fr tmuşani din arondismentul Negoesci, unde cu toate instrucţiunele date am constatat, că vitele sătenilor se adapă din locurile şi băltăcaele stătătoare aflate in jurul comunei, una din eondiţiunele favorabile pentru ivirea cuturaiu morb bovin, ca să nu zicem typhus.
Daca m’aşî opri la hygieua privată a sătenilor, ved d-le prefect, că las mult de dorit maî din toate punctele de vedere de şi face parte din cea maî frumoasă pagină a virieultureî. Locuinţa lor îngustă, neaerată, nutrimentul lor ou
—	Adevărat ?
—	M’aî intrista foarte mult dacă aî resista
—	Atunci nu maî ine opuitt ! strigă ea, agă», ţăndu-se de gâtul luî, sunt fericită că totul ’mî vine de la tine.... Acum nu maî rămâne de cat să fac pe tatăl meu se primeasoă; el va face mal multe greutăţî de căt mine, dar cu multă delicateţă şi stăruinţă vom reuşi. Cred că tu me vei ajuta.
A doua scrisoare trebuia să producă in spiritul lor o maî mare impresiune şi să ’î decidă a se reîntoarce imediat in Franţa.
Scrisoarea era de la d. de Brives, el le anunţa oă d-na Gerard pare că sufere şi chiar că s’ar afla boluavă, E i se ascundea de dânsul cănd voia s’o vadă, ca să nu recheme pe oopiî lor şi s5 nu le turbure fericirea, dar el era încredinţat, ca starea eî fără a fi gravă avea trebuinţă de îngrijiri, pe care nurnaî George şi Maroela puteafi să ’î le dea.
Lî plecară din Baden in primele zile ale luî Octobre, pe la apusul soarelui, uităfidu-se me-rett înapoi pentru a revedea iucă o dată casa unde fuseseră atăt de fericiţi.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
totul ne substanţial, contribue impreună a causa omulţime de morburi dificil de combătut numai cu medicamente. Ceva maî mult, causa elementelor morbide peristă şi împrejurul vetrei comunale, maî ou deosebire in acele comune, cari sunt situate pe talvegul rîuluî Argeş spre Sud-Vest, şi iu cele din apropierea oleştaelor şi a laourilor, cari abundă in partea despre Nord-Es-tul districtului nostru.
In ceea ce privesce partea medicală, iu tot cursul inspecţiuneî mele, am găsit populaţiunea rurală lerită de orî ce maladie epidemică sau contagioasă, afiră de căte-va caşuri de soarlatină, pentru oare se luase la timp măsurile, profilactice şi curative.
Paludfsmul insă este un element de ingrijat; el se presintă sub diferite forme: diarhee, dyseu-sentrie, hydropisie, splenopatieetc. şi in unele lo-cahtăţî ţauume ia forma thyfioă.
Asistenţa medicală prin comune este t stăzi in districtul Ilfov pretutindeni.
Este un lucru de notat, d-le prefect, şi găsesc aci ooasiuuea de a ve arăta, că medicilor de a-rondisment le lipsesce o cameră de consnltaţi-une, indispensabilă serviciului medical, care tot de o dată lc-ar putea servi şi ca birou de corespondenţă, ca-e este destul de completă, de oare-ce şi d-lor au lucruri de îndeplinit atăt cu on. prefectură, cu paroiietul şi ou medicul primar căt şi cu sub-prefecturile şi cu toate autorităţile comunale din circumscripţiunea serviciului lor sanitar.
Lipsa, uneî mici pbarmaciî la residenţa fiecărei sub-prefecturî (escepţiune Olteniţa unde e-sistă) face asemenea a suferi pe căt nu se crede ajutorul medical dat extempore suferinzilor; oăcî la caşuri neprevăzute şi urgente şi cari se in-tămplă adesea, administraţîunea expeditivă a u-neî medicamente, rare nu se conservă, nu se poate da; ar trebui zile iutregî ca să se trimiţă ordonanţe de la acea localitate la medicul primar să vizeze şi apoî să o confecţioneze lapharmaoî din capitală, şi in fine se poată fi expediate medicamentele la locul unde se află bolnavul.
înfiinţarea acestor pharmaciî de arondisemeute care se pretinde şi in circulara d-lul ministru de Interne, publicată iu «Monitorul oficial» No 169, din anul curent, ar fi in adevăr o apropiere de organisaţiunea asistenţei medicale in comunele rurale.
înfiinţarea a iestor pharmaciî, concepută in darea mea de seamă incă din anul trecut începuse să se mediteze seriosde'către onor. consiliu ju-deţian de ilfov. Nu ne indo'm cătu-şî de puţin, că aceşti părinţi ăl district luî Ilfov, după cuin «iu daţ probe iu multe atăcerî capitale, vor lua sub auspiciile d-lor şi această cestiune de ordine viţală şi cu totul avantagiosă suferinţelor rurale
Asupra vaccinaţîuneî să’mî permite-ţî, d-le pre-feot, a ve aminti, oă trei din arondisemeute au stat maî mult timp vacante just in timpul va-ceinaţiuneî, fără să putem găsi jnedicî a le ocupa; afară de aceasta din causa piedicelor ce ni s’aă pus pană la constatarea vaccinului animal nu s’a putuţ ineepe această operaţiune de căt in luna Maî in mijlocul sesiune! de primar. Cu toate ac> sţea, mulţumită deoisiuueî onor, comitet permanent, care ne a acordat cinci vaccina-torî, conform inobiereî onor. consiliu judeţean, am procedat la vacpinaţiune, şi ast-fel am putut a-juuge in cursul lunelor Maî şi Iunie aproape la cifra 3000 copiî vaccinaţi cu bun succes.
Sosind luna Iulie am oprii vaecinaţiunea conform invitaţiuneî ce am avut şi din partea onor. popiitet permanent. Am dat ordine insă să se reinceapă la 15 August şi sper. d-le prefect, că ast-ăzî cănd toate arondisementele sunt oc ipate de medicî respectivi această operaţiune se va efectua pe uă scară foarte intinsă şi chiar poate vom complecta toate comunele in această sesiune. Prin consecinţă d-le prefect ve rog să binevoiţi a da ordine d-lor sub-prefecţî şi autorităţilor comunale, peDţru a da concursul necesar d-lor mediof şi vaocinaţori, ca această o-peraţiujie de profhylacsie medicală să fie reală Şi fără nici o obicţiune.
lată, d-le prefect, in resumat tot ce privesce starea sanitară a acestui district, rugăndu-ve , să bine-voiţî a o pi ne in vederea a onor comitet permanent, spre a o supune la eunoscinţa onor. consiliu judeţianin sesiuuea ordinară şi a o pre-senta d-luî ministru de interne spre cele de cuviinţă.
Primiţi vă rog, d-le prefect, asigurarea distinsei mele consideraţiunî
Medic primar, Dr. Ohabudianu.
----------ii^	—-----_
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 22 August.
(timora. — Lipsesc 58 d-nl deputaţi.
—X —
IJ. deputat T. Gorgos întreabă pe d, min. de interne, care e causa pentru care nu s a pus in circulaţiune fosta postă intre Vasluiu şi Bărlad?
1). min. de interne spune că sau ţinut licitaţi uni, dar concurenţi nu sau presintat; promite insă că in curând se va infiinţa un serviciu postai intre Vasluiu — Bârlad şi Bârlad — Tecuci.—
—	x—
IL Dimancea adresează d, min. de interne o interpelare in privirea foametei ce ameninţă ţara şi in special judeţele de peste Olt şi Argeş.—
D, min. arată mâsurile luate de guvern şi d. Dim. se declară mulţumit.
—X —
D. P. Ghica dă citire raportului asupra Petiţiuni celor 203 locuitori diu comun i Calafat, jud. Dolj, cari se plăng că au fost improprietăriţî pe nisce pământuri rele şi neproductive
După o scurtă discuţiune, conclusiunile raportului se pun la vot şi se primesc.
—	X —
D. P. Ghica citeşte raportul asupra pe-tiţiuneî celor 113 sergenţi, caporali, brigadieri şi soldaţi reservişti, cari cer să fiă improprietăriţî pe moşiile Statului.
Ne luănd nimeni cuvântul, se pun la vot conclusiunile raportului şi se adoptă.
Şedinţa se deschide la 2 ore şi juni. p. m.
ARENA ZIARELOR
a Românul * se ocupă din nog a demonstra cunoscuta teză, că trebue să ne supunem tratatului de Berlin, aşa precum âl place Europei să T tălmăcească, căci altmintrelea vom perde tot ce am câştigat pănă acum, ba chiar vom ii ameninţaţi in existenţa noastră naţională. Exemplele le arată «Românul» in istoria contimporană.
*** De cătă-va vreme, «Timpul», pare că se interesează prea mult de soarta noului minister ce ar veni, daca s’ar retrage d. Bră-tianu cu al seî, in urma criseî ce e aproape să renască.
In adevâr, după ce arată că noul guvern, orl-căt de destoinic ar fi el, n’ar mal putea să intoarcă pe puterile europene de la ho-tărîrea luată, «n’ar mai putea drege, ceea ce a stricat d. Brătianu prin purtarea sa falsă pe lăngă cabinete» — adaogă:
Două lucruri i vor remăne de j făcut, Să se retragă şi el, srB să adopte soduţiunea majorităţii şi se renunţe de o cam dată la recuuoas-cerea independenţii noastre,
A se refrige este lucru uşor; a renunţa la capătarea reouuoasceriî noastre de către puteri e foarte greu.
Cum s’ar putea eşi din această dilemă, nu spune organul conservator; se mulţu-mesce numai a constata; că această situaţi-une gravă nu se datoresce de căt «politicei deşuchiate» a d-lul Brătianu de, la trecerea oştirilor ruseşti şi pănă astă-zî, şi că prin urmare, asupra d-sale va trebui să cadă toată respunderea.
Procesul ministrului—preşediute fiind intentat, «Timpul» se grăbesce a aduce ca mărturie in contră-1 chiar cele ce spunea "Românul« pe vremea resboiuluî.
€ De toate urmările acestui reshoiu miniştri vor să fiă, eî numai ei şi nimeni altul, respunzătorî „
Perderea Basarabiei, cestiunea Evreilor şi toate urmările eî, sunt numai şi numai consecinţele fatale ale resboiuluî.—Deci întreabă organul conservator :
Cu oe vor respunde dd. Brătianu şi Comp. de acele nenorocite complicări, datorite numai de-şucbiateî d-sale polit’ce 2
Cum o va iutoarce «Românul»!?
*** Vorbind despre telegrama—desmiu-ţitoare, trămisă de d. Boerescu, «Presa» profită de ocasie spre a face o lecţiune unora din ziarele române, ca să le inveţe a sta in reservă, oridecăte ori este vorba de
LIBERA
cestiunî cari ating interesele vitale al ţârii; iar nu să se grăbească a se face echoul in-venţiunilor streine. Căt despre «Presa», ea eşi laudă singură prudenţa... de a nu fi cules de prin gazetele streine, de căt laudele tăcute d-luî Boerescu! Dovadă sunt reproducerile sale din «leSoleil» şi «journal Des Debats. “
Si tacuisses ..
*"'* i rişti şi ofiliţi par dd. miniştri, zice «Binele public». Apoi, făcându-le diagnosa boalel de care sufer, el înclină a bănui:
Că opăreai,d-lor nu poa'e proveni de căt din mustrarea consciiuţelor d-lor turburate şi din mâhnirea, ca, sau vor trebui săscipe din mană puterea, sau vor fi siliţî să recurgă la o lovitură de stat, numai spre a impune Romăuieî poftele şi preteusimiile străine.
Şi in loc de a aduce vre o consolare la această agitaţie sufletească, numitul ziar merge cu cruzimea pân’a lua la refec şi memoriul d-lul Boerescu, mal ales in partea unde făgăduesce listele nominale.
Aoeasta ve e promisiunea dată ţeriî, prin programa ministerială 2 — Onest, leal, patriotic e să afirmaţi primirea impămenteniriî individuale «cu eseluderea orî-căriî categorii» şi apoi să veniţi ou listele nominale, care impl că şi presupun categoriile 2
Tacă o întrebare care, in adevâr, trebue să turbure consciinţele d-lor miniştrii !
Mişcarea populaţiuneî oraşului Bucuresci
de la 12 August 1879, păuă la 18 August 1879,
Naşteri: Copii legitimi, 60 băeţî, fete 43, suma 103, copii ilegitimi 13 băeţî, fete 11, suma 24, băeţî 73 fete 54, totil general 127.
Decese: de sex bărbătesc 65, femeesc 61, total 126, din cari 24 in spitale.
Etatea decedaţilor : Pănă la un au 27, de la
1—5 auî 35, de la 5—2 > anî 24, de la 10—20, ani 86 de la 20 — 30 anî 11, de la 30-40 anî] 7, de la 40—60 anî 12, de la 60—80 anî 7 de la 80 anî in sus 3 suma 126.
Căuşele deceselor: Variolă 1, morb. ruseolă, • >, scarlatină 14, angina dipht. croup. 9, tuse convulsivă 1, febre tipoidă 4, tifos 0, olnlera 0, fehr. pnerperală 0, phthisia pulm. tub. pulm’ 1), eiit. gastroeut. diar. 15, penum. pleuropn. bronc. 6 col. uostras 0, moarte violentă % di-sinteria 4, mening. 5, scropule 0.
Serviciul Tel grafic ai «României Libere»
de la 4 Septembre — 9 ore dim
Paris, 3 Septembre. — D. Boeresou a pieoat azî dimineaţă intoroendu-se direct la Bucuresoî. Prin mijlocirea drluî Kalimaki-Catargi, agentul diplomatic al Romăuieî, ministrul romăn a es-primat regretele sale că nu poate să se maî ducă la Roma,
Alexandrowo, 3 Septembre. — Ţarul a sosit la ora 1 şi ^um., iar imperatul Germaniei la 3 ore; el a 'ost primit la gară de către ins uşi ţarul. Ceî doi monarhî, s’afi salutat cu multă căldură, şi aii fost aclamaţi de mulţime. Eî ah prânzit impreună ; apoî, oătre 5 ore, imperatul W ilhelm a făcut ţarul uî o vizită, care s’a prelungit o jumătate de oră şi pe care ţarul i-a i-napoiat-o nuniaî de căt in salonul gării unde coborîse imperatul Wilkelm.
Viena, 3 Septembre. — Principele Muntene-gruluî s a dus in lagărul de la B.ruok unde se găsesoe incă impăratul Austriei • el a fost priimit la gară de către ăntăiul adjutant al Ma-jestăţiî Sale, şi de către autorităţile oraşului Alteţa Sa s’a dus de a dreptul la palatul imperial, ca să salute pe impăratul,
(Havasl,
CINIE- ACOLO ?
Svonul dat de unii, oă vor maî soădea rublele, n’a turburat pe pungaşi. Martură este tişgheaua din Lipscanî a luT S. St,, de unde a dispărut, fai a ca broasca sa fia stricata, 2o de ruble, pentru a trece in liniştitul buzunar al luîNiţăTh. Călătoria lor insă n’a fost lungă; poliţia le-a iutors de unde aii venit.
Farmazon a eşit şi nenea Andronache En ! Cum a tăgăduit ciobanului, oă din o rublă o să î iaca doue? Nu oum va făgăduiala sa stă in legătură cu tiparul de monedă, descoperit in văpseaua de Verde 2 Copiî aii prins vînatul.
www.dacoromanica.ro
Cine o fi necunoscutul cavaler, care se plimba misterios iert seară prin coridorul din hanul Slafarî ? O adevărată scenă diu «Dramele Pa-risuluî»
Nu se făcuse 9 ceasuri, cănd figura întunecată a oâvaleruluî se opi, cu o cheia in mană, la o broască taciturnă. Căte-va minute in urmă, sartarul patuluî d-luî Tasovicî fu descărcat do o puugă cu 3000 francî, de maî multe jnvae ricale şi ceasornice, puse amanet. Ce este şi maî ciudat, se auzi şi o detunătură de revolver in mijlocul hanului, apoî totul intră in linişte.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar şi se află de vărujaiv la toate librari le, a, d ua ediţiune din
Fragmente din autorii romănî veci i şi moderni
cu notiţe in doe volume de O. S. Stoicescu, Profesor.
Primul volum partea 1, II, şi III a 1 leii 50 pentru primele treî clase secundare, şi volum, li partea IV şi V pentru clasa IV eto. a 1 Uil.
Aoeastă carte este aprobată de ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor ca cartea dic-taotică pentru clasele din şcoalele secundare.
CARTE DE CITIRE
de I. Ionescu
in raport ou iuveţămentul intuitiv, autorisată şi introdusă iu şcoalele publice, 3 părţî.
Această carte este lucrată dupe principiale celor maî însemnaţi pedagogi.
A treia parte pentru băieţî coprinde igiena şi dreptul administrativ, cea pentru fete economia domestică şi igiena.
Avis dd. Institutori şi Institutoare.
A eşit de sub presă eaetele No. 1 şi 2 din
Noua metodă de scriere
pentru usul şcoalelor primare şi so află de vemjare numaî la librăria fraţii Ioaniţiu cu preţ de 20 bani. Cele l’alte numere păna la opt vor apare in curând. Se pot adresa cereri şi la editoare strada Michaiu Vodă No. 70.
Grigore M. Jipescu
LICENŢIAT IN DREPT
fost cap de serviciu in ufnisterul de finanţe, imbrăţişind profesiunea de advocat, anunţă aceasta spre generală cunoştinţa.
Locuinţa sa este in Pasagiu, scara No. 11, spre teatru naţional.
ULi-A.
„MAREA BURSA NATiOEâ'
I. II. IEHMO &F-(1I IIKXZAI*
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
CURSUL BUCURESCI
Pe ţliua de 23 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .urale. ....	. .
»	« ejite la sorţi. . .
8%	» ilomeniale...............
,	» e^ite la sorţi	. .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisurî funciare rurale f. C. . 7°/„	»	, urbane f. C. .
8% Impr. Municipal................
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .
Renta Română....................... .
Acţiuni «Dacia».....................
> «Romania» ......
Cupoane rurale exigibile .....
» domeniale » . .	. ,
» scrisuri .....................
Argint contra aur ..................
Bilete kypotecare contra aur. ,	.	,
Rubla hârtie. ......................
Florinul...................... . , .
Lose Ottomane
CURSUL DIN VIENA 3 Septembre
Napoleonul..........................
Ducatul...................... . . .
Lose Otomane........................
Rubla Hârtie........................
CURSUL DIN BERLIN 3 Septembre
Obli. căile ferate române...........
Acţiunile »	«...	, .
Priorităţi »	.................
Oppenheim...........................
Ruble hârtie........................
Stern ..............................
Lose Otomane........................
CURSUL DIN PARIS 8 Septembre
Renta Română .	.......
Lose Otomane........................
SCHIMBUL 22 August
Paris (3 luni) .	.................
, la vedere.......................
Londra (3 luni) ......................
» la vedere. .....................
Berlin (3 lu i)..................’
» la vedere. .....	.
Viena la vedere ....	. ,
Adresa pentru telegrama
Curap	Vând.
f 02	103%
98’A	arg
108%	104'/,
99%	arg.
1S6	188
99%	lOft
93 %	93%
102%	103
27	28
74%	76
190	200
72	75
1%	arg.
%	—
%	aur
1%	1Y«
o 10'°	%
2 62 %	2 68'/,
2 te "	2 17
44 -	48 —
3 Sept.	2 Sep.
9 82	9 83
6 56	5 57
	21
	122 26
96 75	96 40
88 60	88
97 30	97 90
107 21	107
213 30	211 80
36	86 10
74 25	74 50
46 50	46 50
99 25	
99 85	
25 12%	
25 11%	
122 Va.	
123 %	
217	
Firno Banzai,
ROMANI a LibERA

Prima C. R. Priv. societate de navigatiune cu vapoaro pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
călătoivsce ast-fel după oi m urmează maî la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Yaporele accelerate intre Rnscinc-Giurgiu-Orşoya
De la Orşova la Rusciuc-Ginrgiu Marţî şi Vineri l0'/2 ore a. m.
Sosire	»	»	> Mercur! şi Sămbătă 6 » dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercur! şi Sămbătă 4 ore p. in.
Sosire	, Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură cn trenurile accelerate ale Cale! feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rnsciuc-Varna in corespondenţă cu vapoare’e Societăţi! Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţ!, Viner! şi Duminică 11 ore noaptea, i	»	Orşova Jouî. Duminică şi Marţ! a.	m,
»	»	Severin »	»	»	»	»	4	ore p. ui.
»	»	Giurgiu Vineri, Lun! şi Mercur! 2T|a » »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţ! şi Juo! p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Lun! don! şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţ!, Vineri şi Duminică	1 oră p. n\.
Sosire iB T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Lun! săra.
Plecare	din	T. Severin Joî, Duminică şi Marţi	dimineaţa
>»	m	Orşova ,,	»	»	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi Juoî.
Serviciul locul intre Gaiaţl-ilrăifa
Plecare din	Galaţi	in	fie care	zi	la	7’|2, ore dimineaţa,	12	amdzî, 4	ore	p. m.
„	„	Brăila	„	„	„	„	„	9 ore a. in. şi 2,	5V2 «re p.	in.
„Hetternlcli" Intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tuleea Isrnail Marţ!, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi ,, Tuleea Isrnail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
,,	..	Tuleea „ Isrnail Marţ! şi Sămbătă 12 ore amiai}!
„	„	Tuleea „ Isrnail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă	la	Tuleea	la	Isrnail Mercur!, Vineri şi Duminică 4	ere dimineaţa.
„	„	Isrnail	la	Tuleea	„	„ „ „	10	„ . m
„ „ Tuleea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazî.
„ ,, Kilia la Isrnail-Tulcea-Galaţî Juo! 8 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrelc eele mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca plasa Margine!, de la 23 Aprilie 1880, pe termen de 3 safi 5 ani. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No. 46.
12-3-12 650	Ursianu
DE ARENDAT
MOŞIA MURGEANCA
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Glieorglie 1880. întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa in strada Văcăreşti
No. 24.

CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facuRăţel de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-rului CLIN, cubromnr de camphuri, se inlpebuinlăză pentru vindecarea bălelor urmSldre:
A sili mul, Afecţiunile ininreY si a căilor respiratorii, Tuse nervoşii, Spasme, Tuse măgăresci, Insomnie, Epilepsie, Ilysterie, Palpitaţinni nervo'se, Danse de Saint-Guy. Paralisia agitantă, Tic nervos, şi in general in tole tulburările nervdse. causale prin studii escesive, Bdle cerebrale sau mintale, Delirium Tremcns, ConvulsiunY. De.şica şi căile urinare şi in Eseitatfiunile de orî-ce natură.
' A se lua 3 penă la G capsule pe Fie-care flacon este însocil de uă instrucţiune.
A se feri de contra-facerî şi pe fie-eare flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şl C-nia, 14, STRADA RAC1NE.	j
Deposit in Bncurescî la D-ni! Ovessa, C. Gersabek, droguist, şi la D-nul Risdofer, farmacist.
Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a organisat din nod conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare ah început. Iar secundare la 1 Septembrih. Condiţiunile de admisiune se pot vedea in toate zilele de la 7 — 11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune, in calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intindere de 2000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii se pot adresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Bucureşti la d. Vasile P. Rădulescu, strada Teilor No. 22.

Sirop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
D« mar multă de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu snccesă I de toţi medicii pentru a vindica Gaslntele, Gastralgiele. Dyspepsiele şi Crampele stomacului, Conslipatiunile rebele, pentru a facilita digeatiu-□ea şa regula funcţiunile stomacului şale mtesuneloru.
Slropulh sedatlvâ
«Bromure de Potassium]
ŞI cu cOjă de portocale amare
Este remediulu celu mai eficace pentru a combate Afecţiunile Animai, Epilepsiele, Hysteriele, Migrena, Chorea (Danse_.de Saint-Guy), Insom- I nta, Convulsiunile şi Tusa copiiloru in timpulă dentitiuneî; intr’ unu cuvintu in t6te Afecţiunile nervi se._
Fabrică, Speditiune : J.-P LAltOZE şi Cil, 2, rue des Lions4St-P#ul, PARIS, şi la principali Spiţerî din fle-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII SIROPULU DEPURATIVU de Cojî de Portocale amari
. cu IOOTJRE DE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGÎNOSU cu Coji de Portocale şi„de Quassia anmrs
ni 1' OTO i O DURE DIi FKRU.
^POGKAPif/
ŞTEFAN II III ALESEI ]
BUCURESCI
Sf" II Strada Lipscani 13 '7M
Recomandă atelierulu său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
sh i%*/m.* îMuv.nrR
WT MAŞINI CU VAPOR T^s
ast-fel că se află in posiţinne de a esecut.a orî-ce lucrări aţii gă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
XIAR
Cotidiane şi hebdomadere >n diferite mărimî şi difer te limbî, precum ROMANA FKANCESA. GERMANA, GREACA, etc.
8 R O S I U R I
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI
in dilerite mărimî, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE BAP EZ, SI DE INIMORMANTAhE
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi oolorate, de diferite cualităţî şi formate
«aera aodaaai TOaaaaaasa
PRECUM
C O N D I C E C U A S U S 1
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimî.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LHCS
Iote aceste lucrări se primesc cu precmri forte moderate.
Avis important
Un dpseuator bun dore ce a se angaja la uu internat ca profesor de desemn. Duritorî sunt rugaţi a lăsa adresa redacţiuueî acestui z;ar
Se caută uu guvenior
care să cunoască limba franceză sau germană. A se adresa la institutul P. Alcxavdrescu, Calea. Moşilor str. Cernica No. 4 vis-a-vis de biserica Sfinţi.
IMIIEÎIR/STTTL. TLRLETNTTT^IXjOIR,
PE LINIILE
BUCURESCI-BÂBBOSIROMÂN, BDCUBBSCHBBCIDBDTA, BABBO SIGALAŢI ŞI TECBGIUBEBLAD
BiiKiurescT-Bîtrboşî-Romaii
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Bucur.	
	BUCURESCI Rest. p.
10	Chitila
18	Buftea
31	Perişu
40	Crivina
60	Ploescî Rest.
71	Valea Călugărească.
77	Albeşti
94	Mizil Restaur.
113	Ulmenî
118	Monteoru
129	Buzău Rest.
149	Cilibia
169	Faurei
190	Janca Restaur.
207	Muftiu
229	Brăila Resta.
249	Bărboşi Rest.
262	Serbeşti
279	Preval
288	Hanu ţonachi
302	Iveşti
320	Tecuci Eest.
339	Mărăşeşti
354	Pufeşti
365	Adjud Restaurant
379	Sascut
395	Raeaciune
412	Valea Seacă
^423	Bacău Rest.
414	Galbeni
467	ROMAN Res. Sos.
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	1
Ore M.	Ore M.	Ore M.	Ore .
Aretarea (renurilor
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	58
11	19
12 03 12 11
1 31
7 46 7 54
9 00 dim
tdim.	
7	20
7	40
7	56
8	19
8	39
9	10
9	30
9	50
10	03
10	40
11	13
11	22
11	40
12	00
12	34
1	09
1	49
2	21
2	55
8	10
3	45
p. m,	
dim.
9 10 9 38 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	84
2	18
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25 p. m.
dim.
7 05 7 50 dim.
B a r b o ş I - G a 1 a ţ î
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Plec.
Tr acc.	Tren de pers.	
601	608 I 605	
Ore M	Ore M. Ore M	
noap. 3	80 4	05 uoap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.
Roman-Barboşi-Bueurescî
Kilom de la RomaD
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor		
Tr acc.	Tren de pers.	T mixt
2	6 8	12
Ore M.	Ore M.JOreM	Ore M.
23
44
55
78
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
850
354
374
890
896
408
427
437
450
467
467
ROMAN Rest. Plec. Galben!
Bacău Rest.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Rest.
Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşt!
Bărboşi Rest.
Rest. Sos-
Plec. Restaur
Brăila
Muftiu Janca Faure!
Cilibia
Bnzeu Rest.
Monteor
Ulmenî
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Ploescî Rest. p°8c
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S.
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 săra
dim. 12 50 1 25
1 2 2 8 4
4
5
5
6 6
6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 82
8	56
9	15 9 30
seara
p m. 12 10 12 45 1 17 1 27
1	45
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
45 10
48 07 26
6	54
7	15 seara
seara
7	85
8	20
Gala ţ 1 -Bărboşi				
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
		Tr. ac.	Ţren de pers.	
		602	604	606
		Ore M.	Ore M.	Ore M.
19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.	,p. m. 12 06 12 40 p. m.	dim. 7	25 8	00 dim.	dim. 8	25 9	00 dim.
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Bucur.	
Bucureştii-Yârciorova
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
__3
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19	21
Ore M	Ore M.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
13<J
146
15®
16®
189
206
219
235
242
261
261
269
278
286
299
810
326
836
?46
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest.
Costeşti Stolnici Corbu Potcâva
Slatina Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Peatra Balş Peleştî Cârcea
Craiova Rest. Ş?8,
Plec.
Isaluiţa
Coţofenî
Râcarî
Filiaşî
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T,Severin R, ^
364
382 VARCIOROVA Sos.
dim. 8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35 10 50
12 43 12 49 1 18 1 40
2 80 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	16 sâra
m.
25
52
19
45
24
12
50
17
81
01
P-1 1
2 2 8 4
4 6
5
6
6	47
7	28 .' 52
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
nopte
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	16
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	33
9	11 9 40 9 55 sera
Tecuciu-Rarlad.
		Arătarea trenurilor		
de la Tecuci	STAŢIUNI		Trenuri mixte	
			13	15
			Ore M.	Ore M.
16 29 36 61	TECUCIU Restaur. Plec. Berhecl Ghidigenî Tutova BâRLAD Restaur. Sos.		dim. 5 20 5	58 6	21 6	38 7	05 dim.	p. m. 5	85 6	11 6	43 7	08 7 30 seara
Vârei orova- Bncurescî
Kilom. de la		Arătarea trenurilor			
	STAŢIUNI	Tr ac.	Trenuri mixte		
					
Vârci,		4	18	20	22
		Ore M.	OreM.	Ore M.	Ore M i
	VARCIOROVA Plec.	a. m. 11 00		p. m. 5 00	
18	T.-Severin R. p°e8.	11 25 11 30		5	36 6	01	
37	Palota	12 06		6 59	
47	Prunişor			7 20	
67	Timnea			7 40	
72	Strehaia			8 16	
83	Butoeştî			8 38	
96	Filiaş	1 33		9 10	
102	Răcarî			9 26	
113	Coţofen!			9 49	
121	Işalniţa		dim.	10 06	
131	Craiova Rest S,08,	2 21		10 25	
140	Flec.	2 31	6 00	n6pte	
	Cârcea		6 20		
147	Pelecitî		6 39		
163	Balş	3 18	7 22		
176	Peatra	3 40	8 00		
193	Slatina Rest. nţ’8-	4 05	8 35		
	Plec.	4 11	8 65		
214	Potcova		9 42		
226	Corbu	4 67	10 15		
236	Stolnici	6 11	10 39		
252	Costeşti		11 23		
274	Piteşti R ;st. ^f8	6 00 6 15	12 06 12 41		dim. 6 41
281	Goleşti		1 00		6 od
295	Leordei i		1 84		6 33
312	Găeşti	7 05	2 12		7 09
333	Titu Restaur,	7 37	3 10		7 44
3^5	Ghergi ni	7 63	3 39		8 16
358	Ciocăreşti		4 Oi		8 48
372	Chitila	8 28	4 42		9 15
382	BUCURESCI R. Sos	8 40 seara	5 00 p. \n		9 35
Bârlad-Tecuciii
Kilom. de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
85
61
JERLAD Restaur. Plec.
Tuto va
Ghidigenî
Berbec!
TECUCIU Restaur. Sos.
Tuwtrsfl» Stofa# fisiesea, Ste, Li»s«uu a o, li, — lom. Î676
www.dacoromanica.ro
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixt	
	14	16
	Ore M.	Ore M.
	dim. 9 00 9 34 9 67 10 26 10 66 a. m.	seara 9 46 10 16 10 8& 11 81 11 od uăpte
ANUL III.—No. 675
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 25 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
ARE IJNT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitală: 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 Ier. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 Ier, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Iu România In 1’rancia: In Anglia: in Austria:
Pentru Abonamente, AnunciurI şi Reclame a se adressa:
\Jl	W p,	§' la correspomfenţiî ..Ilarului' din judeţe,
îjd ţocicte 11avă6, Laffii el C-ie, Place de la Bourse, S, Paris
i 1 n™, i>UQr MicoudX Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London i,! Gt-	furmsorul Cur tel Române. Stadt Fleischmarkt. 15, si la
bc laLek. I Wn 7.f»i p \ •> W/io-ri	*
,ondo7i.
n . Schaleh,!. WofâiriCw^tr ...................................“uc’ r‘e,8C“,narKl- ,0- ?i la '*>»«
In Germania: La D-im^Adolph Steinev, Anoncen-Kxpedition, InseraAen, Pacht der Berlinei’ Wespen.
//.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
’ Constantinopol, 2 Septembre. — Hafiz-paşa, guvernatorul districtului de Novi-Bazar, a oon vooat pe notabilii din provincia Raseia la o adunare in capitala districtului, Se zice, că scopul acestei convocări ar ii de a se hotăra o atitudine amicală faţa de trupele austriaee ocupa-ţioniste.
Berlin, 2 Septembre. — Din multe oraşe ale imperiului au sosit ştiri despre serbarea zilei de Sedau, care s’a făcut pretutindenea ou servicii divine, iluminaţiune, niusică, etc...
Petersburg, 2 Septembre. — «Journal de St. Petersburg», zice, că călătoria moştenitoriului de coroană rus in Svedia ineă nu are alt scop, de căt a duce regelui svedian asigurările de prietenie ale ţarului. Ţarul făoend aceasta este încredinţat, că poate compta pe un act de reciprocitate din partea regelui Svedieî.
Viena, 2 Septembre. — Principele Bismark a avut pe timpul şedereî sale la Gastein o intre-vedere cu nunoiul papal Iacobni, in care a făcut cunoscute acestuia, in mod detaliat, concesiunile ce poate face Vaticanului. Fiind că a-oeste concesiuni erau mai mici, de cum era imputernioit nunţiul să le primească, el a tiă-mis numaî de căt o depeşă papei, in care i le relatează şi cere noi instrucţiuni,
Florenţa, 2 Septembre. — Curtea de casaţiune de aici a hotărît, că desfăşurarea stindardului republican pe pământul italian, cu orî-ce ocasiunî şi in orî-ce chip, este de aici inainte oprită, sub pedeapsă grea. Numaî stindardul naţional-re-gesc poate fi întrebuinţat.
Petersburg, 1 Septembre.- «St Petresb. Ztg.» ameninţă pe principele Bismark, intr’un articol foarte violent, cu un resboiu frances, faţă de care Rusia nu va maî fi atât de proastă să se poarte ca in anul 1870. Politica de sânge şi de fier, care domnesce azi in Europa, zioe ziarul rus, trebue să inceteze odată şi aceasta nu se poate decât oă<Jend Bismark Misiunea de a’l face să cadă este insă a Francieî şi a Rusiei
Paris, 2 Septembre, — Sesiunea consilielor generale franoese este pe inclieere. Relativ la noua lege de instrucţiune, majoritatea acestor consilii, chiar de’acelea cari eraă iminamente republicane, s’a pronunţat contra. Guvernul şi republicanii au rămas foarte amăgiţi. Esistă temere, că această imprejurare va avea o mare in-rîurire asupra senatului şi el va intări in curentul şeii conservator.
Tiflîs, 2 Septembre. — Espediţiunea oontra Mervuluî a suferit o intrerumpere şi amânare momentană, din causa moartei comandantului general Lazareff. Noul general va trebui să se facă deplin cunoscut cu relaţiile locale, inainte de a continua espediţia.
Moartea generalului Lazareff este tare regretată. Acest general şi-a făcut cariera sa in Ca-neas şi pe lângă soldat era un mare diplomat, lucru de prima necesitate pentru Asia, unde maî iute triumfi cu punga decăt ou arma.
Londra, 2 Septembre. — Corespondentul din Berlin a ziarului «Standard» relatează, ca rela-ţiunile dintre Germania şi Rusia au ajuns in realitate intr’o stare foarte incordată. Rusia sperase păuă in momentul din urmă, că Germania nu se va opune de loc la intenţiunea Rusieî de a manţine in peninsula Baloanilor pentru maî mult timp două corpurî de armată. După ce i s’a refusat implinirea acestei dorinţe, lusia a stăruit oa Austria să nu ocupe Novi-Bazarul, şi la această propunere a sa, Germania a fost contra.
Consulul american din Cairo notifica in mod oficial guvernului egiptean, că America inoă voiesce să fie represintată in comisiunea de lichidare.
Roma, 2 Septembre. — Saiut-Bon a fost numit comandant al floteî permanente. Se vorbe soe, ca Depretis va lua portofoliul fiuaucelor.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
3 Septembre. — 4 ore seara
Londra, 3 Septembre. — «Morning-Post» anunţa, că guvernul a hotărât să organizeze, la Berlin, o exposiţiune universală internaţională pentru anul 1885.
Se telegraf!ază din Viena către «Times» : Poliţia din Rumelia a descoperit existenţa a 6 comitete revoluţionari, stabilite in centrele prin-eipale ale provincieî; ea a găsit, intre altele, pamflete insurecţionali prin earî se chiăma populaţia la arme.
Aleco-paşa are de gând să mobilizeze 12 batalioane diu miliţia rumeliotă.
Viena, 4 Septembre. — Corniţele Andraşy a făcut o visită principelui de Munte-negru, care i-a infors’© apoi.
(Havas).
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî
Reclame pe pagina IlI-a.........■[
,,	,,	,,	Il-a............2	'
Epistole npfrancate se refusa Articoliî nepublicaţî nu se înapoeză.
Pentru rubrica: Inserţiî şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C, MICJHAILESOU.
A se vedea ultim,e sciri pe pagina Hi.
Bucurescî, 24 August.
In nici o cestiune, din cate s’au agitat la noi, in aceşti 20 de ani de viaţă constituţională, opiniunea publică nu a luat o parte mai insemnată ca in cestiunea israelită. întrebaţi pe ori-cine ve iese inainte, pe sătean ca şi pe orăşean, pe avut ca şi pe sărac, pe toţi, de la opincă pănă la vlădică, şi in in fiă-care veţi intălni un fior instinctiv sau refles, o opiuiune mai mult sau mai puţin argumentată, drept respuns la impă-măntenirea Jidovilor.
De voesce ţara in această nenorocită împrejurare ? E! dacă se punea verde, de la inceput, această întrebare naţiunii, fără fă-gădueli mincinoase din partea guvernului, fără ocoliri bizantine diu partea, amăgitorilor, fără presiuni infernale din partea advocaţilor Alianţei-israelite, - - astăzi am fi ve-$ut, in corpurile legiuitoare, o representa-ţiune aproape unanimă iu contra tendinţelor desnaţionalisătoare ale cosmopoliţilor de la cărmă; astăzi cestiunea israelită ar fi fost deslegată dupe voinţa ţării, ca' e prin unanimitatea sa ar fi impus oare-care respect chiar străinilor nu amici. Dară lipsa de lealitate a cărmuitorilor ţării, slăbiciunea si no -ţimintelor lor naţionale şi patima de putere, au ingreuiat mai mult situaţiunea, aii frămintat mai mult ţara şi au intărziat, cu dinadinsul, soluţiunea, că doar vor trage in turburele lor curent opiniunea publică.
N’au isbutit, şi sperăm că nu’i va ajuta Dumnezeu să isbutească, dacă cei ce’şi iubesc cu adevărat ţara, vor sta zid de cremene impotriva acelora cari luptă pentru câştigul cauzei evreiesci.
Astăzi, dupe căte s’au scris şi s’au vorbit in cestiunea israelită, aşa cum este înfăţişată la noi, constatăm patru motive maî deosebite, cari determină modul de a lucra al politicilor şi politicastrilor noştri.
Din cei cari propagă supunerea umilită la poruncile străinilor, sunt unii, puţini la număr, oameni de teoriă cosmopolită ; sunt alţii, cei mai mulţi, oameni practici, cari ţin foarte mult la beneficiele puterii.
Pentru cei d’ăntăiu este de ajuns gloria, de a fi fost inainte-mergetorii ideilor umanitare in România. Despreţuitori ai ideilor de naţionalitate şi crescuţi in şcoala internaţională, ei luptă ca nişte soldaţi credincioşi ai unei programe visionare, pentru tăptuirea teoriei «om şi om*, in care au jurat incă de pe când nu ştiau, că soarta ăi va aduce să fiă apărătorii drepturilor unei naţiuni. Puţin le pasă acestora, dacă
www.dacoromanica.ro
Românii vor fi stăpâni sau slugi in ţara lor liberă şi independentă. Fii nu luptă pentru românism, care este un prejudiţiti in catechismul lor politic, ci pentru drepturile omului. De altminterea lucrul devine maî inţeles, cănd veţli intre stâlpii cosmopolitismului nostru mai cu seamă străini...
Pentru cei din a doua categoriă, ideile umanitare sunt numai un văl, care acopere nesăţioasa dragoste de putere. Aceştia sunt mulţi, şi mai periculoşi, căci purtarea lor este determinată nu de un interes teoretic, ci de un câştig concret, pe care nu vreau să 1 lase din mănă. «Ţara? o mai amă gim noi cu vorbe, dupe ce o trece ferbin-ţeală, — eşi zic denşiî, întemeiaţi pe prac ticele trecutului, — să nu pierdem acum sprijinul străinătăţii, care trebue să ne considere pe noi cei mai destoinici de a-i împlini dorinţele. Şi apoi, ce ne facem noi, cănd vom pierde dreptul de a dispune de punga ţării ? Cănd nu va mai fi in puterea noastră de a pune măua pe ori ce slujbă, pe ori-ce întreprindere publică, pe orî-ce moşiă a statului." Mai bine dăm drepturi Evreilor, de căt să pierdem puterea ! este hotărirea, tainică a sufletelor incapabile de a trăi prin sine inşile.
Dacă ne vom întoarce acum la grupul acelora, cari se împotrivesc curentului des-naţionalisator al celor d’ăntăi, vom găsi poate şi aci, earăşi două motive distincte, cari stimulează pe oameni la resistenţă. Vor fi unii, nu zicem ba, cari luptă in contra patronilor cosmopoliţi, din spirit de oposiţiune, spre a-i resturna de la cărmă şi a le lua locul. Aceştia insă credem, că sunt puţin la nu-mei. Cei mai mulţi luptă dintr’o convingere sinceră şi luminată, căci văd inaintea lor primejdii ce nu le vom mai putea înlătura, Împreună cu aceştia este cea mai mare parte a ţării şi, dacă dânşii nu sunt in corpurile legiuitoare atăt de numeroşi in căt să nu ne mai temeni pentru viitor, cauza este că alegerile s aii făcut intr un timp de ame-ţială, cănd corpul electoral nu cunoscea bine scopurile candidaţilor.
Acum insă masca a căţlut. Cu toţii ştim unde este adevăratul patriotism şi cine luptă pentru conservarea şi întărirea elementului românesc.
Căt pentru noi, nu credem că este necesarii! să mai supunem, că suntem cu cei ce nu se spenă de ameninţările străinilor şi înstrăinaţilor. Ne-am crezut datori, ne credem şi tot-da una ne vom umde datori de a lupta in contra ori-cui, care, cu sciinţă sau din nesciinţă, va primejdui naţionalitatea românească, reducend-o la starea de slugă iu ţara ei. Nu voim, ca copii noştri să ajungă in halul indigenilor din Statele Unite americane ? nişte salahori umiliţi ai unor venetici stăpănitori.
Soluţiunea, noastră nu este estremă. Nu voim nici oposiţiunea absolută la voinţa Europei, căci înţelegem insemnătatea raporturilor internaţionale şi nevoile ce avem ca stat tener, de bună-voinţa statelor vecine. Nu voim insă nici să nesocotim interesele noastre naţionale, pănă a, ne injuga la carul conspiraţiunii evreieşti, ce tinde a forma dir ţara noastră o nouă Palestină.
Admitem principiul dictat de Europa, sub condiţiunea recunoaştere! independenţii statului romanesc şi el aplicăm cu sinceritate prin legi individuale şi speciale, cum suntem in drept a’l aplica, şi care drept ni l’a, recunoscut insuşi areopagul de la Berlin, cănd, prin glasul preşedintelui său, a înlăturat soluţiunea, plenipotenţiarului italian, corniţele Launay.
Aci remănem şi de aci nu vom eşi, ori-
căt de mari vor fi ameninţările Evreilor şi Evreofililor din ţară şi din străinătate. La aceasta trebue să ţină şi ţara, şi credem că va ţinea, căt, timp va mai curge sânge românesc in vinele fiilor săi.
Cănd am reprodus şcirea dată de confraţii de la «Binele Public", in privinţa celor trei puncte, cu 8 categorii de Evrei, nu ne-a venit a crede, că ele ar fi patrenate de principele Bismark, ci le-am considerat mai mult ca «nişte visuri bolnave ale vre-nui rabin lunatec."
«Monitorul oficial” al statului, priutr’un comunicat, adresat «Binelui public*, des-minte in mod formal, că guvernul german, prin principele de Bismark, ar fi făcut guvernului romăn sau d-lui ministru Dimi-trie Sturza propunerile publicate de ziarul maî sus citat.
Modul in care guvernul face această des-minţire, nu ni se pare destul de lămuritor. Din contră, din redacţiunea comunicatului, reese, că asemeni propuneri ar fi primit guvernul, dar nu direct din partea principelui de Bismark.
Dri-cum va fi insă, lumina in curend se va face. Dacă acele propuneri lipsesc, avem mai mult temeiu, ca să nu ne spăriem de ameninţările Evreilor şi ale sprijinitorilor lor.
CRONICA ZILEI
O frumoasă petrecere rom avea, sâmbătă seara, fa grădina Stavri. Este benefioiul simpaticului măiestru Carini, profesor al Conservatorului nostru.
Trupa d. Debeer a preparat pentru benefi-oient o operetă nouă Un mariage en Chine; iar d. Wiest ne promite farmeoele arcuşului şeii.
Nu ne indoim oă societatea aleasă se va grăbi să manifeste simpatiele sale tînăruluî dar distinsului pianist, Eroole Carini.
—x—
Jouî, 16 August, curtea de apel din Bucureşti a ţinut audienţa sa solemnă de intrare.
La 12 ore, curtea a intrat in sala seoţuneî I.
D. I. Pretore, procuror general care ooupăfotoliu ministerului public, a ţinut un discurs in care a desvoltat căuşele imulţirei crescânde a divorţurilor iu societatea noastră şi a arătat cari ar fi piedicile raţiouali ce s’ar putea pune inles-niriî cu care se desfac căsătoriile la noî.
D. pi im-president, Cantacuzin, a respuns d-lui procuror general esprimădu-şi viua satisfaoţiune şi apoi dorinţa, ca frumosul discurs al d-lui Pretore să fie bine meditat de tinerii d-sale colegi de la prima instanţă, pentru a se inspira de densul in indeplinirea grelelor atribuţiunî ce le aii iu materie de divorţ.
Un publio numeros umplea sala.
—XI). ministru al instrucţiune! publice a dat uu ordin oiroular către direcţiunile seminarielor din ţară.—
Se recomanda directorilor de seminare, ca, ou inceperea acestui an şcolar, să mărgiuiască inserarea diu noii a seminariştilor numai la cei interni.
Această disposiţiune se ia pentru a pune o stavilă ielelor consecinţe ce izvorăsc din călcarea legii, din admiterea seminariştilor externi peste numărul prescris.
—X—
Suntem informaţi, zice «Medicul veterinar, ca s’ar fi numit o comisiune care să studieze condiţiunile in cari se află ergkelia armatei şi să propună măsuri pentru îndreptarea ei.
Ar fi de dorit, adaugă numita foaia, ca in acea comisiune să fie maî mulţi oameni de ştiinţă.
ROMANI A LIBERA
* Casierul de Bacăb» se plânge de neingrijirea ce se dă din partea guvernului băilor de la Slănic.
In speciei, epitropia spitalului sf. Spiridou e taxată de indiferentă.
E vorba de o cestiune ce priveşte interesele generali ale ţării; ne unim dară cu ^citatul ziar, pentru~a atrage atenţiunea guvernului a-snpra băilor de la Slănic.
—x—
Observăm, cu multă satisfacţie, că activitatea primăriei capitalei se măreşte necontenit. Dovadă este, că rlabia terminate trotuarele stradei Lipscani, şi lucrătorii fură transportaţi pe str. Rahoveî, spre a oontinua pavarea ou piatră cubică, de unde fusese întreruptă.
Cu toate astea,fi de multe imbunătăţirî maî are incă trebuinţă Bucuresciî. Nu maî vorbim de strade mărginaşe, oare zao intr’o stare vecină cu mizeria; dar sunt chiar strade principale, apropiate de centru, ale căror pavagie fac eu neputinţă circularea trăsnrelor. Astfel, oa să dăm un esemplu, este strada Fontăniî, lăturalnică a oalei Viotorieî, pe care o încrucişează maî la mijlocul ei. Importanţa acestei strade e cu atăt maî mare, ou oăt se afla împodobita cu edifioii mari şi frumoase, a unor proprietaiî carî, de bună seemă, plătesc multe dărî către comună.
Atragem atenţiunea primării asupra acesteî strade şi o rugăm a ’şî arunca privirea asupra pavagelor de acolo. Nu ne indoim ca necesitatea unei reparaţiunî se va găsi foarte irgentă.
DIN AFARA
Foştii prieteni.
Ce state erau maî impretinite ma deunăzi, ea Germania, Austria şi Rusia! Tripla alianţa a celor trei imperii se lăuda, cu toată insuşirea lucrurilor omenesci de a se schimba mereu, că va fi de o vecinică statornicie. Şi cu toate acestea, astăzi ne aflăm la mor-mentul acestei foste alianţe: prietenii de ieri sunt astăzi duşmani de moarte şi nu aşteaptă decăt, momentul priincios pentru a se spinteca.
Nici odată nu s’a ivit cu mai mare desluşire acest fapt, de o gravitate atăt de mare pentru viitor, ca acum, cu prilegiul călătoriei mareşalului Manteuffel la Varşovia. Presa oficioasă germană neagă intr adevăr, că această călătorie ar urmări vre uu scop politic; dar aceasta e numai aşa. Facu-se misiunile, vre-o dată, de fiori de măr ? Sad că să se trimeată bunăoară uu simplu cu-vănt de curtenie de la un monarch la altul, ceea ce lesne se poate face, tot cu acel câştig, şi printr’o scrisoare ? Este a’ţi perde timpul, a stărui asupra acestei idei.
Mai sinceră şi pe faţăfexpresa rusă. Interesante sunt următoarele linii, ce le desfăşură cu un tou ironic organul oficios al principelui Gorciacoff «St. Petersb. Wjedo-mosti”, după ce semnalează visita făcută ţarului de mareşalul Manteuffel.
Toate s’a îl aplanat, zice ziarul rus, şi Rusia nu maî este ameninţată de nici o primejdie. S’a suflat odată numai de la rîuleţul Spree (Berlinl —şi toţî norii oeî negrit s’aîî resfirat ca nişte fata morgana; pe orisont a inoeput să stră-luciască un soare luminos, pe care insă noî nu ăl vedem. .
Căci intr’adever ce alta însemnează călătoria
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	55
ARTICOLUL 47
DE
4DOLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALT Al POLITIE — Urmare —
XI
Le păru bine că s’ab reintors. D-na Gerard era cam bolnavă, dupe cum scrisese d. de Bri-ves, dar reîntoarcerea lui George şi a Marcelei, pe care ’î dorea foarte mult de şi nu cuteza să le o spună, ingrijirile ce eî ’î deteră, bucuria ce simţi eănd ve^u pe fiul săb fericit fără griji fără temerî de viitor, o reinsănătoşiră de tot.
Pe timpul absenţeî scumpilor eî copii şi prevăzând reîntoarcerea lor, ea le preparase o locuinţă iu pavilionul pe care ’l locuia.
mareşalului Manteuffel, decăt un simplu act de curtenie al unui monarch către altul! Generalul Manteuffel este, ce e drept, un demnitar, dar judecând dupe posiţia ce ocupă, el nu este un partisau a acelnî laborator, in oare «canoelarnl de fier» făuresce acele «neînţelegeri», cari des-bină actualmente două ţări. In*t tea reshoiuluî ru-so-turc Sultanul incă Sşi trimitea cu stăruinţă demnitarii stî la Livadia, pentru a saluta pe împăratul nostru. Este foarte probabil, că va merge la Varşovia şi un trimis al împăratului austriac, duoe^id o salutare monarohuluî nostiu. Aduoe-vor insă aceşti trimeşî ou sine şi asigurarea, că preparativele de resboiti, pe cari le urmează acum Germania la graniţele noastre cu un zel febril, aii fost satt vor fi intrerupte ? Că principele Bismark va inoeta să’şî maî confirme faţă de Rusia veleităţile sale hegemoniste ? Că Aus-tro-Ungaria se va lăsa de germanisarea eî ulterioară in Orient ?.,
Noî vom stărui pănă atuncî pe tărîmul pe care stăm astăzi, pănă oănd ne vom convinge despre contrariul celor spuse maî sus. Couside-răud insă nişte fapte, ca bnnăroară călătoria contelui Andrassy la Gastein la principele Bismark, şi altele la privirea acestor lucrurî, toate speranţele noast e de a putea manţine pretinia intre noi şi Germano-Austria, mntilusiî copilărescî.
Nu e destul de precis?
Clerul german şi statul.
Căpeteniile clerului catolic german au primit de la papa un program, in care capul bisericei catolice le arată idea sa, asupra modului in care au să proceadă faţă de noua constelaţiune din parlamentul german.
Punctele acestui program sunt patru. I. Sprijinirea noului ministru de culte, Putkam-mer. 2. Elaborarea unui memoriu privitor la scole, care e de a se remite numitului ministru; 3. Prelucrarea unei petiţiuni către reichstag, in care să ceară modificarea legilor din Maiu, atăt de restrictive pentru clerul catolic, şi al patrulea punct cuprinde sfaturi, privitoare la purtarea catolicilor in noile alegeri.
LTtramontanii Germaniei se ooupă astăzi cu mare zel de punctele acestui program. Tn mare parte sfaturile pipei au fost insă luate pe dinainte. Putkammer a fost asigurat de sprijinul Centrului (clericalii) incă din prima zi a intrărei sale in minister ; memoriu către el şi petiţie către Cameră, pentru schimbarea legilor din Maiti, incă sunt deja făcute,—dar, se afirmă, că Putkammer, chiar dacă ar voi personal să implinească toate dorinţele clericalilor, nu are puterea şi autorisaţiunea, principelui Bismark. Ue pri-vesce mai ales legile din Maiă, cancelariul este ferm hotărit să le manţie neschimbate, şi cel mult să dispue o aplicare a lor căt, mai blândă.
La. alegeri in urmă, clericalii merg mană in mănă cu conservatorii.
Publicăm cu plăcere acest articol ce ne trămite d. dr. Cantemir.
Atragem asupră-i atenţiunea consiliului medical superior.
Căte-va detaliurî asupra serviciului sanitar din ţeară
D. ministru de interne prin un ordin circular sub No. 14,732 din 25 Iulie 1879, către pre-
fecţii de judeţe, intre altele recomandă iutr’nn mod foarte serios, una din ohpstiunile oele maî vitale ale existenţei noastre: kygiena publică şi in special sănătatea populaţinneî rurale.
D. minittru Cogălniceanu, luând de basă tabelele statistice, vine şi afirmă cu mult rezon, că populaţiunea noastră in genere sporeşte, foarte puţin şi pe alocurea ohiar descreşte, Aceasta este nu trist adevăr. constatat incă de maî mulţî ani, de toţî aoeî ce ah avut ocasiune a se ocupa spe ial de această chestiune; constatând de asemenea, că locuinţele insalubre, nutrimentul neîndestulător sub raportul cantităţeî şi a călităţeî, munca peste măsură, lipsa şi mi-seria, traiul sătenilor intr’nn aer infect şi otrăvit de evaporaţiunea mlaştinelor (iazuri, topile, mocirle glodoase şi altele) preoum şi a divar-selor deposite, de materii animale şi vegetale, in stare de putrezicinnî, carî dai! loc la atâtea gaze vătămătoare sănătăţii ce suut introduse in organismul oelor ce vieţuiesc in apropierea lor, purtăndu-le astfel germenul boalelor infeoţi-oase şi contagioase, ce zecimează cu necontenire popnraţinnea rurală.
Inbunătăţirea condiţiunilor bigieniee a comunelor rurale şi urbane, preoum şi orgauisarea serviciului sanitar al judeţelor şi a oraşelor, sunt dupe d. ministru şi dupe noî ohiar, singurele mijloace destinate, cele dintăî a ne prezerva, iar cele de al doilea a tămăR i sab a opri întinderea şi gravitatea diverselor epidemii. Prin legea sanitară şi regulamentele sale, ambele aceste sarcini sunt lăcate la disposiţia consilielor generale şi comunale din ţară, ca unele ce privesc interesele loeale a le fie căruî judeţ şi comune ; eu toate acestea, dupe o es-perienţă de maî mulţî ani, se constată că aceste onorate autoriţăţî representatative, in multe locuri pun toarte puţin interes in aplicaţiunea diverselor disposiţiuuî elaborate de autorităţile sanitare din ţară sau de consiliele de hygienă publică şi salubritate districtuale ; in căt locuinţele ţăranilor se construesc ca şi maî inainte intr’o stare ou totul primitivă, fiind umede, iu-tunecoase şi aşezate in faţa pământului, iar ma-teriele escremenţiale şi toate murdăriile zac la uşa fie-că^iia locuitor, fără ca primariî sab Însărcinaţii lor să pue in aplicaţiune vre una din dişposiţiunile generale sab speciale, recomandate de medicii de judeţe, oraşe şi arondismente,
Legea înmormântărilor şi a cimitirelor ştab incă de la 1864 in multe locuri neaplicată, linii din administratorii comunelor permit incă înmormântarea cadavrelor prin bisericî sat! in cimitirele vechî, din mijlocul satelor ş ao-raşelor.
Regulamentul stabilimentelor insalubre, opreşte înfiinţarea de fabricî, carî dab loc la matern supuse putrezicinneî şi prin couseqmnţă la infectarea aerului; cu toate acestea protesţaţiu-nile medicilor sab decisiunile consilielor de hygienă sunt neţinute in seamă, de către ceî o-bligaţî de lege a le pune iu aplicaţiune, in oăt numărul stabilimentelor insalubre creşte, pe fie care an in oraşe şi sate.
In fine toate mesurile menite de a preserva populaţiunea contra boalelor epidemice sab de a pune capăt întindere! lor, dictat' de către medici. sunt lăsate uităreî, iar boalele nu încetează decăt numaî atuncî când împrejurări providenţiale le opreşte cursul.
Uuiî din d-niî primari şi membriî comitetelor permanente, carî fac parte din consiliele de bygienă şi salubritate publică, combat şi votează contra tuturor îmbunătăţirilor cerute de medici
Această locuinţă era cochetă, incăntăe,toar plină de florile cele maî alese, un adevărat cuib de amorezaţi.
—	Cred că nu te vei plânge de locuinţa ta, zise d-na Gerard fiului săb, şi eă nu vei maî eşi de loc. •
—	Dacă ar depinde numaî de mine, scumpă mamă, respunse George, nu me vor vedea de loc prin Paris Lângă tine şi Marcela, in încântătorul paradis ce mi’l aî făcut, voib fi cel maî fericit dintre oameni. Dar dacă femeia mea ar voi să se plimbe, ar dori să meargă la theatru, ce aşî putea să’î respund ?
—	Nu ştiu, dar te rog păzeştete oăt Ţî va fi prin putinţă, de a te arăta in public.
—	Tot ţi-e frică?
—	A! dacă nu mi-ar-fi aşî fi cea maî fericită dintre femei!
•— In timpul [călătoriei mele in străinătate nu puteaî să te temi de nimic şi cu toate acestea erei suferindă şi bolnavă.
—	Era aşa de mult de oănd nu te venisem, respunse ea, sărutănduT pe frunte. Scumpul meii
copil! nu trăeso de căt prin tine şi pentru tine.
—	Bună mamă, tu me iubeşti atăt! şi eb te am făcut să suferi.
—	Nu, nn, să nu maî vorbim de suferinţele mele, le am uitat!
Turburată insă de gânduri, ea reluă după un moment.
—	La primă-vară, trebiie a reinoi călătoria pentru o ţară maî retrasă, necunoscută, departe afară din Franţa. Dar atuncî vă voî însoţi şi eb, şi vom regula ast-fel ca să nu maî revenim....
—	Ce zici ?
*— Ce zic !
—	Eî bine! fii cu rniuţe earna asta. Ţi’o cer ea graţie, şi maî cu seamă nu te înspăimânta de temerile mele Me iuveselesc foarte mul ve-(jăudnte, că nu te maî gândeşti la trecut,
—	Ah ! zise e1, cum să me maî gândesc? Pi'esentul eşte aşa fie încântător, şi viitorul plin de promisiuni.
precum probează protocoalele şedinţelor acelor consilii.
Orgauisarea serviciului sanitar [din ţară lasă foarte mult de dorit sub toate raporturile, pre-oum am avut ocasiune a o arăta prin articole speciale, publicate in «Revista Seiinţifioă,» maî intăib oă numărul medicilor, a vaciuatorilor şi moaşelor este ou totul neîndestulător, in pro-porţiune cu intinderea judeţelor, numărul popu-laţiuneî şi trebuinţele serviciului, şi al doilea sumele afectate prin bugetele consilielor gem-rale şi comunale pentru medicamentele gratuite Sunt foarte micî in raport cu lipsa de mijloace şi starea economică a sătenilor noştri.
Medicii primari de judeţ, maî cu seamă de la punerea lor sub atoritatea consilielor generale judeţene, ab perdut cu desăvîrşire autoritatea ce trebue să aibă un funcţionar superior asupra subalternilor sâî, carî astăzî reonnosc de fapt autoritatea oomitetuhff permanent, de unde in fie care zi confusiunî regretabile iu dauna set viciului. In reiaţi unea ce ave medicul de jn-deţ cu autorităţile districtuale, de când ab in-cntat, a fi represe ni autul guvernuluî in ceea c« pi tvesce set viciul sanita ordinele sale sunt co-meutate, criticate sab neaplicate de către sub-pretecţiî şi primarii comunelor, fără a avea la disposiţiune vre un mijloc de a le esecuta prin forţa autorităţeî sale.
Medicul de judeţ, in calitatea sa de vioe-pre-şediute al consiliului de higienă, sab ca medio legist, intălnesee adese orî obstaoule grave in împlinirea misiune! sale, ori de oăte orî se găsesc amestecate interese directe sab indirecte ale membrilor consiliului general, oarî ăi ameninţă cu autoritatea lor. Fapte numeroase ab adus ca consecuenţă depărtarea din luucţitmî, sab persecutarea acelor medicî, carî ab avut in-drăsneala a fi impăcaţî cu eouşti nţa lor; in oăt lipsa de autorita'e, uestab' litatea şi o re-tribuţiune neîndestulătoare pentru existenţa şi cursele ce sunt obligaţi medieri de judeţ a f ce in interesul serviciului, pun in neputinţă pe aceşti medicî de a-şî Îndeplini serviciul lor, făcând numaî ceea ce pot pentru sănătatea publici.
Medici! de arondismente suut, după legea sanitară obligaţi, de a vegli a asupra sănătăţi! po-pulaţiuneî rurale ale fie-cărnî arondisment; ou , toate aceste numărul lor in multe judeţe ale ţereî este neîndestulător iu raport cu numărul arondismentelor; posturile prevăzute prin bugetele anuale ale consilielor judeţene sunt adeu 1 ori vacante, din eausa uestabilităţeî organisa-ţiuneî serviciului, fiind că in toţî auiî cousi-liele găsesc (cuviincios, de a desfiinţa unele posturi, sab a impuţi na salariele şi diurnele asignate pentru diverse consideraţiunî, ceea ce faceţ ca aceşti melieî să fie siliţi a se schimba de la un judeţ la altul, pe unde li se pare a găsi o soartă maî bună cel puţi i pentru anul exeroi-ţiulnî bugetar, căci adese orî la finele anului se găsesc cu posturile suprimate, sab daţi afară de comitetele permanente, pentru rezoane străine serv ciulul; iar ţeraniî prin această schimbare contin;.ă nu pot oăpeta incredere in aceştî medicî, pentru a alerga şi a cere aj itor la caz de boală. Tu timp de epidemii, medieri de aroudis-mente nu pot da de căt un ajutor restrâns bolnavilor, din causă că uu ab iu deajuns medicament", pentru a le impărţi gratuit sătenilor lipsiţi de mijloace
Măsurile bigieniee ce propun medieri de a-roud’smente, in scop de a imbunătiţi coddiţiu-nile de salubritate a vieţeî sătenilor, sab a o-
XII
Doamna cu vălul, a cărei preseuţă la d. de Brives supărase ată de mult pe Miss Dowscn, nu era alta de căt Cora.
De doî anî amiciţia sg cu domnii de Mezin crescuse; aceste două naturi sin^paţisab. Op-reî ’î plăcea a face o mulţime de micî servicii preţioase pentru uu tânăr, care trăia singur şi care nu maî avea familie. Dacă ’şî re» nioia mobila, ea ’î alegea stofeh, dacă cumpăra vre-o trăsură ea ’şî da părerea in fine • a ’î procura cu un preţ maî scăzut o mulţime de lucrurî, pentru oare un bărbat nu s’ar maî fi tocmit ; ea se incerca cu nn evivănt,, aî ţine loo de soră sab de intendentă.
Jn schimb d. de Mezin ’î fă 'ea dese vizite ; ziua, in fim pui când yictor Mazilier, in urma nopţilor prea lucrătoare, dupe cum îşicea el, se; da la un somn reparator, e nu se temea de a se preumbla ou dăusa oăte o dată, de a’i triniete cupeul şi de a se aşeza alături. Dar, ea era ma1 ales simţitoare la insistenţa ce o punea el de a o încredinţa, că rănile abia se zăresc şi că e*
www.dacoromanica.ro
pri intinderea vre unei epidemii', sunt de asemeni mai in tot dauna neaplicate de către a-genţiî administrativi, imprejurare ce face, ca ori ce boala ivită intr’o comună, găsesee toate con-diţiunile lavorabile de intindere şi f ropagaţiune, creijeudu-se administraţia achitată de orî ce sarcină prin pura formalitate, de a indica minierul bolnavilor şi aî victimelor.
Vaccinatoriî lipsesc in multe judeţe, nefiind prevăzute ademenea posturi prin bugete, iar acolo unde sunt, au nişte salirie cu totul neîndestulătoare, pentru a se pistei transporta regulat in fie oare comună, şi a vacoina toţi copii Afară de aeeasta primarii nu aduc toţi copii sail să insoţtasoă pe vaeoinator de la o casă la alta ci se mărginesc a aduna numai copii din apropiere, lăsând nevaccinaţi pe cei din satele i-solate safi a ră,-or părinţi eî ascund pentru a nu-î vaccina; după care, primarii liberează certificate vacoinatorilor, că a fi vaccinat şi revaeci-nat toţi copii din comună. Aceste sunt adevăratele cause, că operaţiunea vaccinăreT nu dă resultate satisfăcătoare, lapt semnalat de către ii. ministru de interne şi direcţiunea generală a fîsrviciulăî sanitar.
Moaşele de aronrlismente lipsesc in cele mai multe judeţe ; acolo unde sunt, ele aii o re-tribuţiune de 30 pană la 60 lei pe lună, cu care sumă orî cărei moaşe eî este cu neputinţă de a avea o trăsură şi a merge la timp oriunde este chemată; afară de ao°asta şi aicea nestabilitatea in funcţhiue a moaşelor face, că ele sunt necunoscute prin plăşî, iar viaţa lăuzelor şi a pruncilor vor sta incă pentru mult timp in mănele unor babe lipsite de orî ce cunoştinţă, după cum am avut ocasiunea a o a-reta printr’un studiu special.
Mediciî de oraşe şi eeî de spitale judeţene şi comunale, pe lângă nesiguranţa posiţinneî lor, a atribuţi nilor peste măsură ce li se impun, sunt ritribuiţî cu nişte salare cn totul micî in comparaţia intindereî oraşelor sail a numărului locuitorilor sermanî, ce au ne voe de o asistenţă medicală gratuită, pe unde mediciî sunt siliţî a cheltui pentru trăsurî; afară de acestea, medieri de oraşe fiind puşî sub ordinele directe a primarilor, poziţinnea lor devine eu totul dificilă in diversele constatări ce sunt chemaţî a face. Cererile de inbunătăţirî igienice saC alte măsuri in interes 1 serviciuluî suut neaplicate de către agenţiî comunali şi poliţieneşti.
Spitalele judeţene şi comunale sunt lipsite in multe locuri de toate cele necesare, in privinţa personalnluî, a mobilii ruluî, şi a instrucţiunilor Există multe spitale, unde medicul nu are un secundar sail sub-hirurg pentru al ajuta iu operaţiuni, saă instrumente necesare pentru aceasta, inprejurare, ce aduce moartea maî multor bolnavî pe fie care an.
Numărul paturilor este prea mic in propor-porţiune cu cererile de admisiunî, incă! bolna-naviî sunt siliţî a aştepta maî multe zile şi condamnaţi a zăcea pe drumuri, pănă-ce găsesc
n pat vacant. Orî-ce inbunătăţirî reclamate de medieri de spitale sunt inlătnrate pe rezonul lipsei de mijloace, toate aceste, in defavoarea odor ce vin a căuta vindecarea şi alinarea sn-terinţilor lor in asemenea instituţiunî.
In fine, multe alte inprej irărî cunoscute numai medicilor aflaţî in aceste funcţiuni, ’î im-pedică de a da un concurs eficace popnlaţiuueî rurale şi urbane.
Nu cunosc care va fi proectul de organizaţiune, aflat in studiul onoratului consilii! medical supe-
tra aşa de frumoasă iu căt niminea n'a putea sn nu o admire.
Pentru ai' plăcea şi aî mulţumi de ingrijirile sale, el recurgea aproape la seduoţiunile lim-bagiuluî întrebuinţat altă dată da Victor Ma-zilier şi negligiat acum de aoesta, care incepea a fi obosit de aceea, oareia ’î făcuse averea şi care contribuise a- mări pe a sa.
D-nu de Mezin insă, poate era sincer făcend complimente Goreî, la corp ea erea maî perfectă de căt altă dată. Ceî nouă anî care trecuseră de la venirea sa in Franţa o făcuseră perfectă, IJmerri săî, braţele sale, talia sa eraţi maî de admirat ca in tot de una, mâinile sale ingrigiate ar fi putut servi de model, uniri sculptor, in fine trăind la Paris intre bărbaţî distinşi, ea dobândise un ţon, o yiociune, disţincţiunî cari trebuiai! să fie apreoiate foarte mult de nn cunoscător ca d. Mezin,
Intr’o zi el impiuse amabilitatea până a o duce la alergări. (Ama, d;n cansă că nu-î piă-l’,ja de a şe arăta ziua, nu asistase de loc la astM de petreceri. Acoperită de un văl des şi
ROMANIA LIBERA
rior, menit de a da populaţiuneî o asist°nţă indes-tnlătoare, şi prin care să asigure medicilor, mijlo- j cui de a realiza o iubnuătâţire a condiţiunilor 1 hygienişe iu care trăesc locuitorii ţăreî noastre; cu toate aceste, ’nri permit de a semnala că o modificare radicală este imperios reclamată, i şi in specie, de a pune tot serviciul medical * sub o autoritate sanitară competentă de a cunoaşte interesele sănătăţiî publice, asigurând medicilor independenţa, stabilitatea şi mijloacele de esistenţă, in proporţ uue cu necerită ile şi ’nportanţa serviciilor ce li se cer; stabilind o gradaţiune pentru a putea da o carieră şi res-plătire celor sirguitorî şi aplicaţi, spre a nu maî fi condtmnaţî la finale fie-eăruî an, de a cerşi pe la membrii consifielor judeţene şi comunale favoarea de a fi inanţinuţî in servicii! şi a nu li sa impuţina salarile.
Înfiinţarea unei şcoli pentru vaccinatorî şi, sub hirurgi, precum şi a unu institut de maternitate, unde să inveţe un număr mare de fe-înri arta moşituîuî, sunt absolut necesare pentru ca fie-care comună să aibă o moaşă instruită.
Aşteptăm de la buna voinţă a d-luî ministru Cogălnieeanu şi a consiliului medical superior, oare de şi ouno=c di fapt toate aceste in-prejurărî, totuşi ar fi de mare trebuinţă a consulta şi pi ni Miori din ţară, Însărcinaţi ou ser-viciele judeţene şi comunale, care aă zilnic ocasiuue de a vedea prin eî insuşî toate greutăţile d> aplioaţiune, a măsurilor sanitare şi ast-fel numai, după un studiu matur asupra acestei inportauţe chestiuni, să se poată dota ţara cu o organizaţie medicală, care să asigure viaţa sătenilor, punănd nn capăt depopulaţiuneî ce ne ameninţă in esistenţă noastră economică si naţională.—
d'\ Cantinnr.
DIN CARIERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 23 August.
( ilinera. — Nu reepund la apelul nominal 75 d-ni deputaţi.
— X—
1). Maniu adresează d-luî min. al lucrărilor publice următoarea interpelare :
I.	întrebăm deaeă s’a terminat regulamentul, promis de trei anî, pentru regimul riurilor declarate prin lege de riurî publice?
E-te dispus ministerul a lua măsuri pentru înlăturarea caşurilor de innndaţinne la cari sunt expuse in timpul de toamnă şi primăvară, plasele Câmpul şi Ialomiţa din judeţul Ialomiţa. ?
II.	Deaca s’a inceput lucrările şoselei de la Călăraşi la Bucurescî, pentru că este prevăzută in budgetul anului curent suma de 400,000 leî?
Sunt luate n esuri pentru aprovisionarea pietrişului necesar ?
Suma alocată este reservată pentru lucrarea acestei şosele ?
—X -
Adunarea trece in secţiuni.
ARENA ZIARELOR
«Românul “ analisează şi caută a dovedi că e o «culpabilă uşurinţă * din partea o-posiţiuniî a susţine această idee :
<,;Ce ne pasă, dacă nu ne vor recunoasce marile puteri; vom trăi şi nerecnnoseuţî, cum am maî trăit.»
El arată , mal ăntăiu , că România
resturnată in fundul trăsureî d-luî de Mezin ea simţi mare plăcere dc a vedea, fără a fi vetjută, toată acea mulţime oare o incouginra Ea voi a gusta chiar plăcerile particulare alergărilor şi se dete emoţiunilor unei prinsorî. D. de Mezin ’şî alese un cal, ea se prinse in contra acestui favorit şi câştigă
Pentru că la întoarcere el se arăta că doreşte a se plăti de datorie, şi autoriză pe ereditoarea sa a fi, la trebuinţă, indiscretă, ea reflectă un moment apoî zise:
—	Sunt cam obosită de a petrece toate serile la mine, de a primi in tot-d’auna şi de a nu fi primită nici o dată, ’Ţî cer pentru discreţiunea mea d * a opganisa Ia d-ta o serată, unde vor fi invitaţi amioîî noştri obicinuiţi : se va vorbi, se va juca cărţi daca domnii nu pot fi lipsiţi de cărţî, apoî vom prânzi pănă la ziuă.
-- Nu ved de cat o singură dificultate res-punse d. de Mezin. Locuinţa mea este foarte mica şi ainiciî noştri nu vor avea loc.
—	Nu vom invita toată lumea,
n a trăit fără o posiţiune legală , de căt înainte de resboiul Crimei, şi că dacă oposiţiunea doresce acele timpuri, aceasta n'ar putea conveni de căt Rusiei şi pănă la un punt oare care Turciei, dacă n'ar fi redusă cum este. In acest cas, regulamentul ordanic ar renasce de fapt sub o altă formă. ceea ce—dupe «Românul”—n’ar putea displace multora din membrii oposiţiunii.
El adaogă apoi, că ceî ce zic «vom trăi cum am mai trăit” nu se pot referi la tratatul de Paris, de oare ce el a fost sfâşiat, prin ultimul resbel, şi inlocuit prin tratatul de Berlin.
Acesta este, conchide dânsul, noul act de stare civilă al statului român independent, şi dacă nu vom îndeplini condiţiunile ce ni le impune, România nu va putea nici o dată să devină o putere europeană.
*** «Timpul” constată că, «de câte ori se încurcă sforile politice ale stărostiei patriotice din strada Doamnei, aşa in căt nu poate să le mai descurce singură”—cei de 1a, «Românul* incep a cânta un refren ve-chiu, care sună cam aşa : «Unire şi inlră-ţire ! Să luăm esemplu de la strămoşii noştri ! ”
Sărmanî strămoşi romănî ! esolamă organul conservator. La oăte mişeliî fanariotice numele lor servesce de etichetă !
Şi apoî incheiă :
Dacă min'sterul şi in deosebi radicalii doresc unire şi infrăţire, uneas’ă-se cn solnţiunea majorităţii ; dacă nu, ducă-se şi lise respimderea in mâinile acestei majorităţi, oare a dovedit in deajuns că asuprăşî refrenurile tocite nu maî poi face nici un efect
*** «Presa” comentează resumntul memoriului d-lui Roerescu, şi-l găseşte in toate punctele conform cu programa ministerială. După dăsna, chiar punctul unde d. Roerescu promite puterilor, că guvernul are să propună camerelor de a rota mediat şi fără stagiii un număr oare-care de Israeliţi, cari vor fi dat dovezi de asimilare. — nu se depărtează de loc de soluţiunea individuală, făgăduită prin zisa programă!
*** Dupe ce arată că toată gravitatea si-tuaţiunii de astăzi, nu se datoresce de căt politicei guvernanţilor, falsă faţă cu ţara, umilitoare faţă cu străinătatea —- «Binele public” se miră cum cei de la putere mai aii curagiul să facă apei la infrăţire şi unire sub stindardul naţional, pe care Tau sfâşiat de mult, spre a se adăposti sub acela al Alianţei israelite.
«Stindardul naţiunii, zice numitul ziar, a fost şi e ţinut de majoritatea camerei in cestiunea cea mare de la ordinea zilei. Devisa de pre dansul este soluţiunea acestei majorităţî.
De ce «mână in mănă» nu vaţî unit sub stiin-dardul naţional, de ce-1 calomniarăţî, de oe ’l discreditarăţi ! De ce venirăţî să opuneţi deviseî luî cu impămentănirea individuală, fără categorii şi fără liste, o devisă streină şi duşmană, inpămăn-tăuirea pe categorii şi pe liste nominale ?
«Rinele public” crede că consciinţa publică a respuns deja acestor intrebărî; el aşteaptă acum să respunţlă şi consciinţa d-lor miniştri.
—	’Ţî veî face inimici, nu te consiliez, şi eh insuşî....
Dăm voe, n aî cuvent, eştî in puterea mea.
Nu refus de a da serata, din contră, dar propun să aibă loc la Provercaux.
—	Nu, nu, ea nu ar mai fi intimă. Găseşte alt-ceva.
—	Am găsit, zise el de o dată.
—	Ce?
Te invit a petrece la d Brives. Fiica sa este iu călătorie, ei trăeşte singur, şi are un apartament admirabil, cred că nu mă va refula de a ’mî împrumuta casa sa, maî cu seamă căud va aiuji că ’î veî face onoare.
—	Ne -am inţeles, respunse Cora, fixează ziua şi maî cu seamă nu uita că datoriele din joc se plătesc in doue-zeoî şi patru ore. Daca nu ’ţî ajunge, ’ţî voii! da o săptămână, eată tot oe pot să tac pentru d-ta.
Urmarea acestei convorbiri fu că Miss Dowson ve<Ju intr’o seară o damă aooperită in apartamentul d-luî de Brives, şi se puse să scrie luî George şi Maroeleî.	(Va urma).
Serviciul telegrafic al României Libere”
— 5 Septembre 9 ore (lini. —
Roma 4 Septembre, Se scrie din Iakohama , cn data de 16 August că corabia Veqa, oe face parte din exploraţiuuea ţărmului norilio al Siberiei, a ajuns sănătoasă in Japonia.—
Această expediţiune era sub comanda căpita-nuluî Nordem Riolck.
Alexandrowo, 4 Septembre. — Ţarul a făcut azî-dimineaţâ a doua visită iraperatuluî Wilhelm.
Ceî doî monarckî ai! plecat la amiazî, Împăratul Rusiei la Livadia, impăratui Germaniei ia tabăra de la Konigsberg.
Now-York, 4 Septembre. — O tempestă a căcjut asupra statelor Texas şi Lusiana ; recoltele sunt tare stricate.
Viena, 4 Septembre, — Se telegrafiază din Constanţiuopol către «Politisobe Corespondenz»; «A treia conferinţă a comisiuueî greco-turoe, care trebuia să se ţină azî, s’a amânat pe Săm-bă’ă.
Se as'gură, că Savtet paşa va propune de a lua imediat in disouţiune Gestiunile ţărmurirri graniţelor.
Plenipotenţiarii otomani ar avea instrucţiuni de a nu admite că disouţiunile să se facă pe reservele Porţii, relative la adoptarea protocolului al 13 lea din tratatul de Berlin ca basă a negocierilor.
(Ha vas!,
CINIE- ACOLO ?
Ofiţerul stării civile din galben a fost azî-noapte naş ii unui copil de secsnl femeniu, care a fost găsit lepădat pe strada Precupeţilor, cam in dreptul casei n-rul 12.
Ciue soie ce mumă denaturată a maî aruncat şi pe această nenorocită copilă, in valurile mizerii omenescl! Cine scie oe destinată păstrează soarta mititelei Mariţa—căci aşa a fost botezată!
O crimă neisbutită.
Pe la orele 12 noaptea, d. Ioniţă Dumitresou, proprietar in strada Văeărescî, a tras cu puşca asupra soţiei sale, Mariţa, dar n’a atins-o.
Dupe aceia, el a impuşsat doî oaî săî, dintre cari unul a şi murit.
Nu rămene indoeală, că justiţia se va interesa să afle mobilul acestui dublu ateubat; ea va convinge in urmă pe d. Dumitresou, că dacă stăpân a fost să-şi omoare dobitoacele, cea oe incă constitue o contravenţie la legile [poliţiei, nu putea dispune tot ast-fel şi de soţia sa, ori care ar fi fost viua ce i s’ar fi putut imputa.
Hi .A.
„MAREA BUBSA NATIONALi“
i. n. i ERMO&F-ţii BENZAI,
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
CURSUL BUCURESCÎ
Pe ţiiua de 24 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10°/o Oblig, .urale.............
»	»	eşite 1& sorţi.
8%	»	do animale . . .
»	, e$ te la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisnrî funciare rurale f. C. 7%	,	, nrbane f. C.
8% Impr. Municipal. .
» cu pr« Buc. (bil. *.i0 Renta Română ....
Acţiuni «Dafin». . . .
, «Românie» .	.
Cupoane rurale exigibile .
>	domeniaie ,	.
,	scrisuri	>	. .
Argint contra aur .	.	. .
Bilete hypotecare contra anr.
Rubla hârtie ......
Florinul .......
Lose Ottomane .	,
CURSUL DIN VIENA 4 Septembre
Napoleonul....................
Ducatul.................... .
Lose Otomane..................
Rubla Hârtie..................
CURSUL DIN BERLIN 4 Septembre
Obli. căile ferate române Acţiunile	»	» ■
Priorităţi	»	» .
Opnenheim .... Ruble hârt e. . . . Stern .....	.
Lose Otomane . . .
CURSUL DIN PARIS
4 Septembre
Renta Română Lose Otomaue
SCHIMBUL 24 August
Paris (3 luni)................
» la vedere...................
Londra (3 luni) ......
» la vedere. .	.	,	.	.
Cump. Vămi.
1023/.
98
1033/4 9914 186
99	A 93 V4
102 \ 27
74 bg 190 72 1% V2 V«
lVa
10/o : 62 : 16
44 -
4	Sept. 9 33'/,
5	68 21
123
108 V, ai-g 104 v4 arg 188 10() 98% 103 28 75 200 75 arg.
aur
„ /3
2 63
2 17
48 —
3 Sep. 9 32
5 56
95 50	95	76
38	88	60
97	97	S0
107 50 107 25 211 6021? 30 - i -36 40 86
mano u
46 26
99 25 99 86 25 15 25 30
74 26 46 25
Berlin (3 lu î)............................122
, la vedere..............................123 V
Viena la vedere ....	....	2 1^
Adresa pentru telegrame.
Fur* a
www.dacoromanica.ro
ROMANi LÎBERA
Prima C. R. ?riv. societab de navigatiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Vapbrele accelerate intre Rusciuc-Giurgiu-Orşova
De la 0 şova la Rusciuc-Qiurgio Marţi şi Vineri 10'/2 ore a. m
oălătoresce ast-fel după oi m urmează maî la vale:
Sosire	>	>	> Mercurî şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Grargiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură on trenurile accelerate ale Caiet feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cn trenurile de la Rnsciuc-varna iu corespondenţă cn vapoare e Societăţii Lloyd pentrn Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bnda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
>	»	Orşova Joui. Duminică şi Marţi a.	m,
»	»	Severin » »	»	»	»	4	ore p. m.
»	»	Giurgiu Vineri, Lnnî şi Mercurî 2%	, »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m,
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Joui şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
»	,,	Orşova ,,	,	>	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul local intre Gaîaţi-Brăil»
Plecare din Galaţi in fie care zi la 71|2, ore dimineaţa, 12 amezî, 4 ore p, m „	„ Brăila „ „	„ „ „ 9 ore a. m. şi 2, 5V2 ore p. in.
n Hetternlch
Intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mercnrî, 8 ore dimineaţa »	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul tocai intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m.
»	>1	Galaţi	,,	Tulcea Ismail, Kilia Joui 6 ore dimineaţa
>1	••	Tulcea	„	Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiarjî
„	„	Tulcea	„	Ismail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ore dimineaţa.
„ „ Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 ,. . m
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazi.
„ „ Kuia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Bnda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in oircnlaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Institutul P. Alexandrescu
Auunţă pe dd. părinţi că s’a organisat diu nod conform programei Ministerului , plus limbele streine. — Cursurile primare aîi început. Iar secundare la 1 Septembrie. Condiţiunile de admi-siune se pot redea in toate zilele de la 7—11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune in calea Moşilor vis-a-vis de biserioa Sfinţii, str. Cernica, 4.
CARTE DE CETIRE
DE ARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca plasa Margine!, de la 23 Aprilie 1880, pe termen de 3 Sall 5 anî. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştii No. 46.
12-3-12 650	Ursianu
O vexatoare
cu espirienţă, care ştie bine limba francesă, se poate pe dată angaja cu condjţiunî foarte avantagioase. A se adrasa la d. Eduard Budin.
Gr and magasin ‘ AU PKINTEMPS»
Calea Victoriei 34
pentru limba elenă şi modernă
insoţită de nn dicţionar la fine, spre inlesnirea elevilor, ediţiunea a 11-a, preţul 2 1. 50 b. e-csemplarnl ; precum şi gramatica acestei limbi preţul 2 1. esemplarul ambele aprobate de onorabilul minister de culte şi instrucţiune publică, şi cari cărţi s’a introdus mai in toate liceele şi seminariele din ţară, se află de venzrea la autorul lor:
Doctorul G. Zotu, profesor de limba elenă la Seminarul central diu Bucurescî, domiciliat strada Bucur No. 13.
Carte didactică aprobată de Ministeriul Instrucţiunii publice, pentrn Clasa I şi a II primară
Lecliiini de Arilmelica
de Ştefan C- Michailescu.
absolvent al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti, prof. de fisică etc.
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iii si ll-lea
IPreţul 50 bani.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Câmpului, in intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Bucurescî la d-nu Vasile P. Ră-dulescn, strada Teilor Nr. 22.
Pe arendbt moşia Murgeanca
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de laSf. Glieor-ghe, 1880. întindere 2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familii 110,
A se adresa strada Văcăreşti No. 24.
ţŢPOGRA PHia
ŞTEFAN MIIIALESEI
BUCURESCÎ
tmr II Strada lipscani 13 *^|
Recomandă atelierulu său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
®sr 18A8IM3 CV YA.POH TK|
ast-fel că se află in posiţiune de a esecuta orî-ce lucrări atingă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROS1URI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI
in dilerite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA, DE BAP EZ. SI DE
Părţi de yisiTĂ
albp şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
©««a aroaâQj fmaaaaaias
PRECUM
CONDICE CU ASUSJ
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precivrî forte moderate.
Avis important
Se caută un guvernor
ZMLIEIELSTTXj TZRIEFNrU
PE LINIILE
BUCUBESCI-BABBDSIBDMAR. BUCUBESCIYEBCIORDYA, BABBDSIGALAŢI ŞI TEGPCIUBEBLAP
Bucurescî-Barboşî-Roiu an
Kilom de la Bucur		Aretarea		trenurilor	
	STAŢIUNI	Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
		1	5	7	1
		Ore M-	,Ore M.	Ore M.	Ore .
	BUCURESCÎ Rest. p.	seara 9 00	dim ‘ 7 20		
10	Chitila	9 14	7 40		
18	Buftea	9 25	7 56		
81	Perişii		8 19		
40	Crivina	9 54	8 39		
60	Ploescî Rest. p°8j,	10 19 10 29	9 10 9 30		
71	Valea Călugărească.	10 44	9 60		
77	Albeşti	10 63	10 03		
94	Mizil Restaur.	11 19	10 40		
113	Ulmfui		11 13		
118	Monteoru		11 22		
129	Buzău Rest.	12 03 12 11	11	40 12	00		
149	Cilibia		12 34		
169	Faurei		1 09		
190	Janca Restaur.	1 81	1 49		
207	Muftiu		2 21		
229	Brăila Resta. p°®c	2 20 2 28	2 55 8 10		dim. 7 05
249	Bărboşi Rest. p°8^,	2	58 3	13	8 45 p. m.	dim. 9 10	7 50 dim.
| 262	Serbeşti			9 33	
279	Prevai			10 02	
288	Hanu Qonachi			10 20	
302	Iveşti			10 46	
320	Tecuci Test. ŞţJJ*	4 51 6 01		11 16 11 40	
389	Mărăşeşti	6 34		12 20	
354	Puf eşti			12 46	
366	Adjud Restaurant	6 16		1 10	
379	Sa scut	6 39		1 34	
395	Racaciune			2 18	
412	Valea Seacă			2 42	
fi* 4 23	Bacău Rest. p^.	7 46 7 54		8 00 3 12	
444	Galbeni			3 48	
467	ROMAN Res. Sos.	9 00 dim.	1	4 26 p.	
BarboşI-GalaţI
Kilom. de la iBarboş	STAŢIUNI
19	BĂRBOŞI Rest. Plec. 6ALAŢI Rest. Plec.
Aretarea trenurilor
Tr scc.
601
Ore M
Tren de pers.
603 I 605
Ore M.iOre M
noap
3	80
4	05 noap.
seara
3	55
4	80 seara
p. m.
7	25
8	00 p. na.
Roman-Barboşî-Bueurescî
Kilom de la Roman		Aretarea trenurilor			
	STAŢIUNI	Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
		2	6	8	12
					
		OreM.	Ore M.	OreM	Ore M
	ROMAN Rest. Plec.	setra, 8 80		p m. 12 10	
23	Galbeni			12 45	
44	Bacău Rest.	9 26 9 31		1 17 1 27	
55	Valea Seacă			1 45	
78	Racăciune			2 25	
89	Sascut	10 29		2 63	
103	Adjud Restaur.	10 52		3 22	
1)4	Pnfeşti			3 41	
128	Mărăşeşti	11 81		4 15	
147	Tecuci Resj.	11	65 12	05		4 45 6 10	
165	Iveşti			5 48	
179	Hanu Conachi			6 07	
169	Prevai			6 25	
206	Serbeşti			6 54	
218	Bărboşi Rest. p°®c	1 36 1 5)	dim. 12 50	7 16 seara	seara 7 85
239	Brăila Rest |{^	2 23 2 31	1 25 1 40		8 20 Jseara
261	Muftiu		2 18		
278	Janca Restaur.	8 25	2 54		
298	Faurei		8 28		
319	Cilibia		4 08		
889	Bnzeu Rest.	4 41 4 49	4	35 5	00		
850	Monteor		5 21		
854	Ulmeni		5 81		
374	Mizil Restaur.	6 87	6 13		
890	Albeşti	5 59	6 45		
896	Valea Călugărească	6 08	6 66		
408	Ploescî Rest.	6 22 6 32	7 15 7 40		
427	Crivina	6 57	8 14		
437	Perişu	7 26	8 82		
450	Buftea		8 55		
457	Chitila	7 38	9 15		
467	BUCURESCÎ Rest. S.	7 60 săra	9 80 seara		
GalaţI-Barboş!
Bucurescî-Vârciorova
Kilom. de la Bucur.		Arătarea trenurilor			
	STAŢIUNI	Tr. ac.	Trenuri mixte		
		3	17	19	21
		OreM.	Ore M.	Ore M	OreM
Kilom. de la Galaţi			Arătarea trenurilor		
	STAŢIUNI		Tr. ac.	Tren de pers.	
			602	604	606
			Ore M.	Ore M.	Ore M.
	GALAŢI	Rest. Plec.	jp. m. 12 06	dim. 7 25	dim. ■8 26
19	BĂRBOŞI	Rest. Sos.	12 40	8 00	9 00
		t ~			p. m.	dim.	dim.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
166
168
189
206
2l9
235
242
261
261
278
286
299
810
325
385
845
BUCURESCÎ Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restanr. Gâeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest.
Costeşti Stolnici Corbu Potc6va
Plec.
Slatina Rest.
Peatra
mm-8 10 8 24
8	58
9	18 9 46
10 35 10 50
11 43 11 57
Peieştî
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofeni
Râcari
Filiaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T.-Severin R. pjec_
364
382 VARCIOROVA Sos.
12 48 12 49 1 18 1 40
2 80 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 săra
p. m 1 26
1	52
2	19
2	45
3	24
4	12
4	50 6 17
5	81
6	01
6	47
7	28
: 52
8	18 9 00 9 20
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
n6pte
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m
Vârciorova- Bucurescî
Kilom. de la
Vârci
STAŢIUNI
p. m.
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	1 9 40 9 55 săra
Tecuci u-Bârlad.
Kilom. de la
Tecuci
16
29
86
51
STAŢIUNI
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Totova BâRLAD Restanr. Sos,
4#<
“www;aicofaaariîca.rd
i. — Cosa, Î678
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore M.
	dim. 5 20 5	58 6	21 6	38 7	06 dim.	p. m. 6 85 6 11 6	48 7	08 7 80 seara
18
87
47
67
72
83
96
102
113
121
VÂRCIOROVA Plec.
131
140
147
163
176
T.-Severin R. Ş?8
Ple
Palota Prunişor Timnea Strehaia Butoeşti Filiaş Răcari Coţofeni Işalniţa
Craiova Rest. pj°8'
Cârcea
Peleşti
193
214
226
236
262
274
281
295
812
338
3i5
358
372
882
Peatra
Slatina Rest.
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
O.-e M.
Trenuri mixte
a. m 11 00
M 25
11	30
12	08
18	20	22
Ore M.	Ore M.	Ore M
1 38
2 21
2 31
Sos.
Plec.
Scs.
plec.
Potcăva Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti Rest
Goleşti Leordei I Găeşti
Titu Restaur, Ghergr ni Ciocâreşti Chitila
BUCURESCÎ R. Sos
3 18
3	40
4	05 4 11
dim.
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 10 26
6 00 n6pte 6 20
6 39
7 22
6 00 6 15
7 05 7 37 7 63
8 28 8 40 seara
8 00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
p. m.
dim
5	41
6	00
6	33
7	09
7	44|
8	16
8	48
9	15 9 35
ei in
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la Bârlad	STAŢIUNI - t	Arătarea trenurilor		
			Trenuri mixt	
			14	16
			Ore M,	Ore M.
16 22 85 61	JERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigeni Berheci TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 84 9 57 10 26 10 66 a. m.	seara 9 46 10 1§ 10 86; 11 Sil n Ooj năpte
Un desenator bun doresce a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa redacţiuneî acestui ziar
care să cunoască limba franceză sau germană. A se adresa la j institutul P. Alexandrescu, Calea, Moşilor str. Cernica No. 4 vis-a-vis de biserica Sfinţi.
ANUL III.—No. 677
10 BANI EXEMPLARUL
MARŢI 28 AUGUST 1879
ROMANIA LIBERA
APARE X3ST TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In România: La admini.atral.iune, Tipografia SI. Mihălescu şi la curi-espimilefitii <1 iacul in din judeţe..
In Franci»:	La Socibti Havan, Laffft. et ('.-ie, Place de la Bo’urse, 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud'n, KoreigJ] Advertising Agency, 1110—I-iiL KIcei, Street. Ijondon.
In Austria: La D-nu B. O. Poppnvitz, îu ni i sonii Curiei Kmnâne. rtiadi Kleischniai-ki.. 15, si la D-nu II. Schaleh, I. Wollzeile li1, Wien.
In Oermania: La D-nu Adoiph Sh-iner, Anoncen-Pxpeditieu, Inseralen. Pârlit der Berii nor Wespen. in Hamburg.
ANtJNCIURILE:
Linia de 35 miliinetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a ....	1 Leii
„	1 ,, j II-a................2: ,, "
Epistole nei'raiicate se reliisă ■
Articoliî nepublicaţr nu se iuapoezîl. . Pentru rubrica:1 Inserţii şi Vedame. ivdactiuuea nu e responsabila.
Prim-Redaotor: STEF. 0. MlCIHAILESOU.
WMMMWMAWWMBMMBWIirWilSI^CnS B&HB
ABONAMENTUL:
Iii Capitală : 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. Iu Districte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. Iu Streinătate: I an 48 leî, 6 lunî24 leî, 3 lunî li? leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele strSine.
Seraievo, 3 Septembre.—Ultimele batalione ale regimentului No. 41 precum şi batalionul al 25 de venătorî aii plecat astăzi la graniţele Sand-jacului de Novi-Bazar; personalul medical, administrativ, precum şi cel telegrafic au plecat erî.
Bruxeles, 4 Septembre. — Institutul pentru dreptul internaţional a primit propunerea Iul lîluntsckli, prin care guvernele sunt solicitate, a regula disposiţiile dreptului marţial prin tractate..
Paris, 3 Septembre. — Ziarul «Patrie» anunţă, că iudată după intrunirea camerilor d. Waddin-gton va publica cartea galbină.
Belgrad, 5 Septembre. — Principele Milan a primit o scrisoare autografă din partea ţarului, prin care Sărbia este provocată a aplana eăt mal curând şi intr’un spirit oăt mal conoiliant deficultăţlle ivite intre ea şi Bulgaria din eansa regularei graniţelor.
Seraievo, 4 Septembre. — Ştirile sosit0 astăzi de la comisiunea de recunoaştere pentru districtul de Novi-Bazar, nu sunt favorabile. Po-poraţiuuea a observat o reservă demonstrativă. Primării localităţilor, ou ca.iî a negociat comisiunea, se purtafi ca şi cum nu ar crede in o-oupaţiune şi nu aii manifestat cea mal mică simpatie pentru causă. Comisiunea se va intoarce mâine.
Paris 4 Septembre. — Paul Bert a isprăvit proectul săii de lege privitor la iuveţămăntul public, şi care se va presinta oamere’or, ime diat, dupe intrunirea lor. Proectul are 111 antumii. El dispune instrucţiunea obligatoare prin profesori laici, deolară studiul religiunel de facultativ. Statul va conduee intreg inveţemen-tul poporal. Popii vor putea deschide scoale private.
Filipopoli, 6 Septembre. — Aleko paşa a făcut ieri cunoscut comisiuneî internaţionale, că este botărît a se retrage din postul de guvernator general al Rumelieî Orientale. Drept motive pentru această hotărîre a citat decisinnile comisiuneî, dupe cari funcţionarii poştei şi telegrafului vor fi numiţi şi vor depinde de a dreptul de Poartă, precum şi hotărîrea in urmă *dnsă, priu oare se opresce pe teritoriul iutre-gei provincii infiiuţarea de reuniuni de gimnastică şi arme.
Belgrad 6 Se| tembre. — Contele Jornielli e aşteptat aici, ca trimes al regelui Hulubeit. Curat nu se ştie scopul acestei misiuni, dar se crede că ea stă in 1 gătu ă cn ocupaţiunea Novi-Bâzarulul.
Petersburg, 5 Septembre. — Se vorbesce, că actualul şef de poliţie, Suroff, va fi numit guvernator general al Sibiriel şi in locul Iul va lua conducerea poliţiei capitalei ruse, generalul Savelijeff. O reorganisare fundamentală a poliţiei este in inentă.
Ţarul se va intoarce in capitalii la inceputul luueî Iul Ootobre.
Adrianopol, 5 Septembre. — Guvernul turcesc a concentrat intre San Stefano şi Hermanly vreo 45,000 de oameni. Scopul acestei concentrări ar fi iminenta ocupaţiune a Rumelieî^de răsărit de către Turci. Acest fapt el semnalează şi un ordin de zi tanic, dat de Către Osman paşa şefilor de batalioane, in care aceştia sunt avizaţi a ţinea a mata in cea mal mare disciplină după ce vor intra in Rumelia de răsărit.
Berlin, 5 Septembre. — întâlnirea impera^ tulul Vilhem ou ţarul Rusiei la Alexandrovo nu a urmat decât după o viua corespondenţă telegrafică intae Bismark şi Manteuffel. E falsă prin urmare aserţiunea oficioaselor germane, că această intălnire incă nu a avut un scop politic.
Roma, 5 Septembre. — Nunţiul papal Ron-ohetti, destinat a urma negocierile cu Bismark, a fost numit de către papa cardinal. Aceeaşi înaintare s’a făcut şi altor patru foşti nunţii.
Berlin, 5 Septembre. — Clericalii sunt foarte necăjiţi, pentru că principele de Bismark nu vrea ale acorda toate concesiunile cerute, din
contră cancelariul caută a se desface de el Încercând realisarea unei alianţe intre conservatori şi liberali moderaţi.
Serviciul telegrafic al «României Libere»
6 Septembre — 4 ore seara.
Londra 6 Septembre. — Se telegrafiază din Viena către «Times» : «D. Boerescu a sosit la Viena ; el a avut o conferinţă cu corniţele An-drassy.»
Acelaşi ziar anunţă, că o schimbare de minister e iminentă in Egypt.
Dupe «Standard» represent mţiî puterilor la Constantinopoie ar fi ţinut ieri o conferinţa la Savfet-paşa, unde ar fi discutat asupra cestiu-uel fruntarielor greco-turce.
Ambasadorii afi botărît, zice ziarul, să intervină, in cas când negocierile ar fi rupte intre plenipotenţiarii celor două state interesate.
Viena, 6 Septembre. — Comisiunea militară austriacă de la Novi-Bazar s’a iutors la Oosta-initza, punctul şefi de plecare. Ea a intălnit la întoarcerea sa o primire favorabilă printre populaţiile ce a traversat.
Raportul comisiei a sosit deja la guvernul austriac ; se aşteaptă in curînd ordinul de intrare a trupelor in sandjaoul de Novibazar.
Filipopoli, 6 Septembre. — Comisiunea europeană din Rumelia orientală a deois, asupra propunere! comisarilor Engliterel, ca tribunalele să dea sentinţele lor in numele Sultanului; comisarii ruşi şi italieni ar fi votat contra acestei propuneri.
Comisia a botărît in unanimitate, că gnver natorul general va trebui să disolve asociaţiile gimnastice, ca fiind un pericol permanent pentru liniştea statului.
Comisia a suspendat lucrările sale pănă la un noii ordin.
Viena, 6 Septembre. — D Boerescu, intor-cendu-se de la Paris, a sosit ieri la Viena; el a fost primit după prăuz de corniţele Andrassy.
Împăratul a conferit decoraţii mal multor o-ficerl, cari afi comandat la manevrele militari pe câmpul de Bruck.
Berlin, 6 Septembre. — Adunarea generală a sooietăţel astronomice s’a intrunit; un mare număr de savanţi din Austria, Anglia, Franţa, Rusia şi din alte ţări sunt adunaţi.
Ministrul cultelor din Prusia a salutat adunarea in numele guvernului german.
— de la 6 Septembre — 8 ore seara —
Paris, 6 Septembre. — D. Iules Grevy, pre-sidentul republice! francese, a plecat azî dimineaţă din Paris la proprietăţile sale de la Jura,
Ieri, el primi in audienţă pe oficeriî ruşi, cari vor să asiste la marile manevre de toamnă ale trupelor franceze.
Petersburg, 6 Septembre. — Principele Sabu-roff este numit ambasador al Rusiei la Constan-tinopol, inlocuind pe principele Lobanov, cbiă-mat la ambasada Londrei.
— 7 Septembre 9 ore dim. —
Simlah, 6 Septembre. •— Regimente afgane s’afi pus pe picior de răscoală in 3 Septembre la Ca-bul şi, insoţite de populaţie, afi asediat resi-denţa ambasadorului englez. El reclamă restul soldei.
In zadar s’a silit emirul Iakub-Kban să-î a-dueă la ordine; el insuşî a fost asediat in palatul săfi.
Insurecţia continua incă la 4 Septembre şi cele din urmă noutăţi primite d’acolo spun, că in capitală a isbrcnit un incendiu.
Soarta ambasadei engleze nu e incă cunoscută ; guvernul Indiilor a dat imediat ordin trupelor engleze d’a merge spre Cabul.
Viena, 6 Septembre. — D. Boeresou a avut erî o conferinţă de două ore cu corniţele Au-drasy. El a plecat azî la amiazî la Ruma, de unde se va intoarce in Bucurescî.
Azî s’a dat la palatul imperial un prânz de gală iu onoarea prinoipe’uî de Munteuegru; toţi miniştrii asistat!. După prănz, imperatul dărui o trăsură şi do! cai A. Sale, care ta pleca mâine la Oettinie.
Atena, 6 Septembre. — D. Kolokotronis e numit plenipotenţiar grec pe lângă comisiunea care urmăresce, la Constantinopol, negocierile pentru oe tiunea graniţelor.
Aci se continuă cu activitate armările flotei şi armatei de uscat.
Paris, 6 Septembre. — Baronul Taylor, fondatorul mal multor aşezăminte filantropice, a murit azî.
Viena, 6 Septembre. —- Citim in «Gazetta O-fieială» : «In timpul şedere! regelui Alphonso XII la Archachou, M. S, de Spania a cerut in căsătorie pe archidueesa Maria Ohristina de Austria, cu oonsimţimăntul Împăratului, ca şef suprem al casei imperiale de Austria.
Archidueesa a consimţit cu bucurie d’a satisface acestei cereri.»	„
Se scrie din Seraiewo către «Politische Cores-pondenz»: «Ducele de Wttrtemberg, comandant militar iu Bosnia, insoţit de şeful şefi de stat-major, colonel Arbole, a plecat, la 6 Septembre, pe drumul Gorazdal, la Kainiea, ca să dirigeze intrarea trupelor austriaee in sandjakul de Novibazar, care va incepe lunî, 8 Septembre,
— de la 7 Septem. |— 8 ore seara. —
Koenigsberg, 7 Septembre. -5- La un mare prănz dat in castelul regal, ou ooasiunea marilor manevre militare, impăratul Wilbelm a ridicat un toast, in oare a adresat autorităţilor civile ale provinciei, cari toate erafi de faţă, laude călduroase pentru sentimentele patriotice manifestate in toate circumstanţele de către Prusia orientală şi in special de către oraşul Koenigsberg.
Filipopoli, 7 Septembre. — Comisiunea euro-ropeană, eu toată opoziţia comisarilor ruşi şi italieni, a adoptat o moţiune relativă la vămi, moţiune presentată de către baronul de Ring, primul comisar frances.
Comisiunea, finind ordinea de zi, a decis să suspende şedinţele pănă la o convocare făcută in comună înţelegere intre Poartă şi ambasadorii din Constantinopol.
Consulul general al Greciei la Filipopoli a făcut comisiuneî o cerere relativă la interpretarea art. 20 din statutul organic.
In faţa gravităţeî sale, această cestiune s’a amânat pentru şedinţa viitoare, conform reglementului lucrărilor comisiuneî.
(Havas).
4 se vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucurescî, 27 August.
Organul patrioţilor, cari aii inşelat opi-niunea publică in timpul alegerilor; cari s au tăcut apostolii devotaţi ai Alianţeî-ju-dăneşti, după alegeri; cari au ameninţat pe Domn cu destronarea, pe ţară cu inva-siunea străină, cu desunirea, cu lovitura de stat, daca Românii nu vor priimi iualta cugetare politică a d-lor Rosetti şi Brătiauu, de a împământeni cel puţin o listă de cinci categorii de Evrei; •—- organul acestor domni, despre ale căror simţimănte naţionale primim o dureroasă lecţiuue, a rein-ceput, cu o tactică mai abilă, atacul in contra celor ce se împotrivesc sistemului listelor nominali.
Spre a slăbi caracterul maiorităţii, sprijinitorii Evreilor se silesc a o înfăţişa ca imbuibată de «un bizantinism mai absurd de căt controversele teologice ale Bizanţiuluî,» reducând lupta dintre ţară şi dânşii la o simplă formalitate. Deosebirea dintre propunerea maiorităţii şi a minorităţii — zic dânşii — constă intru aceasta: maioritatea voiesce ca cei scutiţi de stagiu să tiă natu-ralisaţi, numai in urma unei cereri individuale şi prin legi speciale şi individuale, pe cănd minoritatea voesce ca cei scutiţi de stagiu să fie naturalisaţî după o listă nominală propusă de guvern şi printr’o lege colectivă. Deci toată disciisiunea se reduce la o simplă formalitate.
Noi nu putem admite modul de a judeca al minorităţii evreo-file. Sub formalitatea, pe care denşiî par a o lua in rîs calificând’o de «absurditate* şi de «uşurinţă”, sunt multe garanţii, la cari s’aii gândit cei ce ’şi iubesc ţara.
Nu este aci numai cestiunea de corectitudine teoretică, de la care voiesc să ■ se a bată, in favoarea Evreilor, cei ce propun listele, nici cestiunea de demnitate naţională, ofensată prin mergerea noastră către Evrei, cănd ar trebui ei să vină la noi şi să ne ceară introducerea in cetatea politică; ci este o cestiune de iualtă garanţiâ economică, naţională şi politică, care ne face a remă-nea statornici in principiul impămăntenirii individuale, una şi aceeaşi pentru toţi străinii, fără nici o escepţiune şi mai ales in favoarea Evreilor, cum ne cere guvernul nostru.
Credeţi d-voastră, că nu se va produce o sguduire funestă, in organismul nostru economic, politic şi naţional, cănd d’o dată iutr’o singură zi, s’ar da statului maior evreiesc din ţară şi la căte-va mii din cei scutiţi de stagiu, dreptul de a avea moşii, dreptul de a intra in funcţiunile statului, dreptul de a fi alegători şi de a fi aleşi in parlamentul ţării, dreptul de a conduce afacerile comunei, judeţului şi ale statului?
Ei, on. adversari, puţin vă gândiţi la viitorul acestei ţări.
Noi ne-am gândit mult la ziua de măine, cănd am formulat, pentru principiul impus de congres, soluţiunea naturalisării prin legi individuale şi speciale.
Şi apoi, ce ne tot vorbi fi de Evrei asimilaţi cu Românii ! Nu sunt 30 de Evrei romanisaţi in toată ţara românească. Nu sunt 30 de PI vrei, cari să aibă aceleaşi sentimente, aceleaşi interese cu Românii. Evreii nu ne iubesc; interesele lor sunt in contra intereselor noastre. Care Evreu ridicat-a glasul spre a protesta in potriva calomnie-lor, aruncate de coreligionarii lor asupra ţării ? Toţi formează, in statul nostru, uu Stat deosebit şi duşman, cu o organisare specială, pornită spre cotropirea, sărăcirea şi injosorirea elementului românesc.
Să se desfacă Evreii de aceste deprinderi duşmane nouă, asimileze-se cu Românii, şi atunci noi le vom intinde braţele şi T vom introduce in cetatea românească, dacă ar dori să intre in această cetate. Prin propunerea maiorităţii, noi ăi stimulăm la asimilare şi servim causa naţională.
Afară de aceasta, a renunţa de la formalitatea, zicem formalitate, ca să complăcem gravilor cugetători guvernamentali, care ne garantează in contra unei machinaţiuni, despre care vom vorbi altă dată, —• este a incepe resolvarea cestiunii prin crearea unei cauze de noi conflicte.
Sistemul listelor este arbitrar ; incă de pe acum v a spus Europa aceasta. Veţi im-păminteni o mie de Evrei, veţi impămîn-
www.dacoromanica.ro
Rumnn ^IBERA
teni doue mii, veţi impăminteni trei inii; străinătatea, mişcată de Alianţa israelită influentă in presa, in diplomaţia şi in finanţele Europei, nu va fi nici o dată pe deplin satisfăcută. Ea va pretinde tot d’a-una, că aţi mai lăsat Evrei afară din liste. Neînţelegerea va urma mult timp, ear noi vom remănea cu sluta in vatră, siliţi la toate nevoile de a vota anexe şi suplimente de liste.
Găndiţi-vă serios, domnilor din minoritate, la sguduirea interioară a ţfiril şi la nouile conflicte cu străinătatea, urmări fatale ale sistemului de liste nominale, şi veţi inţelege că nu este «o simplă formalitate", ci e garanţiă tare, ca impămentenirea chiar a celor scutiţi de stagifi să se facă in mod individual, prin lege votată de corpurile legiuitoare, sancţionată şi promulgată de Domn, dupe ce petiţionarul s’a adresat către Suveran, arStăndu-i capitalurile, statul său, profesiunea sau meseria ce ecercită şi voinţa de a deveni cetăţian romăn.
—---un	rr» «Şr* -------
CRONICA ZILEI
Sunt numiţi in funcţiuni superioare diu garda civică :
La legiunea IV din Bncurescî.
D. Dimitrie Radovioeanu, comandant de batalion, in locul d-lui G. D. Teodoresen, demisionat.
D. Eduard Conui adjutant-major de batalion, in locul d-lui d. Radoviceann, inaintat.
D. Dimitrie Ştetăuesou comandant de companie, in locul d-luî Eduard Conui, inaintat.
La legiunea VI din Bucur ud.
D. N. 1. Perieţeanu, adjutant-major de batalion, in locul d-luî Luca Săvulescu, demisionat.
D. Ioan Bănică, comandant de companie, in locul d-luî N. I. Perieţeanu. inaintat.
D. Petre N. Simonidi comandant de companie, in locul d-lui C. Sandu, demisionat.
—x—
La şcoala de poduri, şosele şi mine sunt numiţi :
D. Inginer de poduri şi şosele C. Mănescu. profesor la catedra de topografie, nivelement, noţiuni de geodesie şi con^trucţiuni hydrauiice, devenită vaoentâ prin numirea titularului, d. inginer Gr. D. Tassianu, in postul de adjutor al directorului liniei Mărăşesoi-Buzeă.
D. G. Chirilof, licenţiat in şedinţele matematice de la facultatea din Paris, profesor la catedra de algebră superioară, trigonometrie sphe-rioă, geometrie analytică, calcul diferenţial şi integral şi mecanica raţionată, devenită vacantă prin numirea d-luî inginer Mânescn, la catedra de mai sus.
—x—
Printr’un comunicat dat «Monitorului eficial» ministerul de interne previne publicul, că pe viitor el nu va da urmare decât petiţiunilor cari sunt de competinţa sa.
In special, plângerile cuvenite autorităţilor oo-munale şi sub-prefecturale nu se vor primi, la minister, decât atunci căud ele âî« fost adresate mai ăntăiO prtfetureî respective şi căud aceasta autoritate ar fi făcut lucrări, cari să fi atras nemulţumirile părţeî jeluitoare.
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE,	56
ARTICOLUL 47
I)E
A DOLPHE BELLOT
PARTEA III.
înalta, politie
— Urmare —
XIII.
A ceastă serată, care fu foarte bine organisată şi care se termină printr’un prânz foarte vesel, lăsă un mare suvenir Corei.
Când intră la d. de Brives, o aruncare deochi ’î ajunse pentru a ghici că o femee asia tase la mobilarea casei sa'e, şi că daca era fla-<• ău nu fusese tot deauna
Lucruri neapreciabile pentru alte persoane cu scăprră Corei, ele aţîţară atanţiunca şi cu-riositatea sa, şi ’î făcură nouî împresiunî.
Nu era oare poate pentru prima oară, in vţ-iţa sa, ca ea să se bucure de plăcerea de a pă-mide iu casa unei b mei oneste, de a’şî da tr
Cu păstrarea actelor autentice, ce insoţese cri regulă petiţiunile, cancelaria ministerială nu se poate însărcina: petiţionarii să nnmai adreseze ministerului de căi copia acele. acte.
— x—
D. ministru al instrucţiunii publice adresează o circulară membrilor corpului iuveţătoreso primar, urban şi rural din ţară.
Prin această circulară se spune profesorilor de clase primare, că eî sunt in drept a alege orî-ce carte vor crede că e mai metodica, scrisă intr’o limbă mai aleasă, eu nn stil mai corect şi mai apropiat de inteligenţa copiilor, mai corespunzătoare programei in vigoare, din cele ce aă dobândit autorisaţiur ea, din cele ce poartă pe copertă inscripţiunea ; «carte obligatoare, aprobată prin decret domnesc, pentru toate sooalele din ţară.»
Halal de direcţie şi libertate a instrucţiuueî!
■ - x—
Se ştie căt de mult lipsa de activitate e iu genere puţin favorabile bunei ţinute a preţurilor, şi cu toate acestea, trebue să constatăm şi acum ne spune, «Curierul fin;,, ca in septemăna precedentă, că, ou toată inacţiunea absolută care a fost semnul caracteristic al septemăneî, cursurile fondurilor noastre publice şi al principalelor uoastre valori particulare att dat necontenit probe de o reală fermetate.
Renta română 5 la sută, cu toate variaţiunile zilei, s’ar putea zice, că şi-a stabilit cursul la 75.
Ruralele ari încheiat cu 103 v4—Doraenialele eu 104'ii. — Pensiunile se mauţin ferm la 186. Municipalele 8 la sută tac 108- 102i2—Lozurile municipale, necouter.it rare, făcând oprimă de 8 franci.—Creditul fonoi&r rural a atins perul :—Creditul fonciar urban se caută cu 93*2. — Dariile cotează 200 cu tendinţă de urcare provocată de ameliorările introduse in statutele societăţii şi aprobate de guvern. Romăniile cotează 75, fără a se găsi esne cu acest preţ.
—X-
In căi ferate române, dcmnesce o mari linişte .- Acţiunile fac 38 Obligaţiele 05,60 ; - ■ Priorităţi 97.
Aflăm, că eri s’ar fi ţinut primul consilii! de miniştri pentru rescuropărarea căilor ferate. Nu s’a luat nici o hotărîre
Camb.ro face: Paris 990, Berlin 123l<4; Lou-ra 2527V
—x—
Aflăm, zice «C. fin.» că maî toţi concurenţii ce s’ail presentat pană acum la b biroul teohnic al Primăriei, pentru a studia afacerea oanalisăriî Dămboviţeî şi a lua copii după plan. caet de insărcinări şi devis, fiind iu mare parte samsari, Primăria, veri care ar fi buna voinţa eîd’a ese-outa cu o oră mai nainte imbuuătăţ rile de mai eus, e decisă, pentru demnitatea eî şi iu interesul public, a trămite pe aceşti eomperî să se plimbe in Tunis. Damask şi in alte părţî ale Orientului, porţile României fiind cu desăvârşire inchise pentru tot concurentul care nu ar justifica că a mai esecutat asemenea lucrări in alte părţi, că le a terminat fără şicană şi fără procese, că se bucură in fine, in lumea industrială şi financiară. de o reputaţiune bine cunoscută şi bine stabilită,
■ » ■ —»«——BWWnfflflKBfiBBMi»*-*1****	* ' ' 11 1 *
seama de obiceiurile sale, şi de a fi iu contact indirect ou ele ? Ea suieria emoţiunile ce in-cearcă, in sPns contrarii!, o femee onesta pe care întâmplarea satt euriositatea o conduce iutr’o cameră locuită de o femee de lume.
Totul o uîmesce, o interesează şi o mişcă.
Trei saii patru luni dupe acea- ta. Cora eşî manifestă plăcerea ee’î ar face o nouă serată1 şi se adresă, şi de astă-daiă, amicului şeii domnii de Mezin.
—	Când ’mî vei oferi, zise ea, oeasiunea de a mai câştiga o nouă cliscreţiune?
. — Căud vei v.oi. Daca doreşti, să zicem că sunt dator, şi te rog a-ţî da ordiuile.
—	Nu voiă fi Înspăimântătoare. Iţi cer repetarea seratei cave a avut loc la d. de Brives.
—	Dar nu mai poate să aibă lo s la dânsul,
scumpa mea amică,	.
—	Pentru ce ?
—	Â venit fiica sa.
—	A ! Ea şade cu tatăl şefi ?
—	Nu, e măritată, şi apartament .1 lui de Brives nu ar fi aşa mare pentru te.uăra pereche.
—	Atunci ?
—	Ea locuesce in aceeaşi casă ca şi de Brives şi el silit este la oare-care reservă. Sub sla-
DIN AFARA
lnln>i «Mierea imperalnlui v ilhelin eu ţarul Alexandru.
Cititorii Sşi vor aduce aminte de des-minţirea,ce afăcut’o oficiosul german «Nordd. Allg. Ztg.", ştirei, că misiunea lui Manteu-fel ar fi derivat cătu-şi de puţin din coin-ţelegerea principelui Bismark şi că ar urmări un scop politic. Nimeni nu a crezut, in această ştire ; de intreagă lumea ea nu era privită de căt ca o formalitate politică, sau cel mult ca o încercare neisbutită de a mistifica. întrevederea de ma apoi a împăraţilor Germaniei şi Rusiei nu a fost de căt o nouă dovadă despre netemeinicia a-cesteî desminţirî. Iată intr’adever ce se scrie din Berlin ziarului „Pestei- Lloyd*; sub data de ‘î Acute rob re :.
Pe când ieri dimineaţă «Nordd. Âdlg. Ztg.» se iu cerc a iuoă a tăgădui, că principele Bis-marl ar â avut cuuoştinţă despre misiunea mareşalului Manteufel la Împăratul Alexandru, întrevederea de la Alexandiowo, un orăşel situat in depărtare de dme mile de ia graniţa prusiana, s a înfăţişat ca o dovadă despre netemeinicia acestei aserţiuni.
Împăratul Yilhelm, care nu ia nici cea mai mică hotărîre, mai nainte de a rost' stereotipa frasă ; «Să intreb mai ăntăin pe Bismark», cu greii ar fi putut luat o hotărîre de aşa mare însemnătate, ca aceea a misiunii mareşalului şi întrevedere! sale cu ţarul., daca nu ş'ia de această hotărîre şi nu o încuviinţa mn ăntăifi cancelarul. Şi aşa stă lucrul iutrri,dever. Fiin-eipele Bismark, dacă nu a urnit <1 idea misiune! Iu” Manteufel, iu tot oaşul i-a dat insă aprobarea 3a mai nainte de, se pune m lucrare, şi irupre urarea d» a căuta să se desmintă aceasta, r.u. face de căt a mări importanţa faptului, eare şi de alt cum este destul de învederată. Ac1 stea sunt probe neeon testa bile despre animoritataa, eare domnesce iu real tate in cercurile oficiale niso-germane.
Italia şi. Austuia,
Afirmaţiunile umilitoare şi sub multe raporturi calumnioase, aduse Italiei, in cartea sa «Italicae Res®, de către colonelul austriac Haymerle, a dat de lucru, eum se şi putea aştepta, intregeî prese italienesc!. Articolele provocate in ziarele italienesc! prin acest incident, nu aii fost insă şi nu sunt. tocmai atăt de violente, precum se prevedea de la început, in căt un ziar austriac caracterjsăndu-le zice, că ele ati fose formulate cu mare moderaţiune şi reservă
Italienii eşî vor avea motivele lor, pentru cari au proces ast fel; ce putea să şi ajute o violenţă peste măsură întreaga presă a oposiţiuneî nu este insă mulţumită de rolul oficial, eare l’a jucat in această afacere guvernul Gairoli; ea ăl califică cu mal multă saii mal puţină ocolire frnscolcgică de nevrednic. Guvernul italian s’a mărginit a-deeă( a publica un articol in organul nnli-litar oficios, «Italia Militare», in care res-toarnă unele din afirmaţiunile colonelului austriac, pe altele le reduce la proporţium mal neînsemnate, şi mai mult nimic. Tare
bele sale aparenţe, amicul no;tvu are o veneraţie pentru familie, sau maî cine o adevărată adoraţiune pentru fiica sa.
—	E frumoasă?
—	Mai mult de căt frumoasă ; încântătoare ! înaltă, subţire, bine făcută, având nisfe picioare şi noăm oa ele copii.
Ds sigur că obrazul nu este oa almefi.
—	Seiu ©ă nn i s’a întâmplat nimica.
—	Isprăveşte^! potretu. Pe ce culoare ’i sunt ochii.
—	Albaştri.
— Şi de sigur ei ţine tot dea -na iu jos.
— Nn, de loc, ea are privirea sigură, deschisă şi onestă
—	Gura sa e mică ?
—	Nioî mică nici mare; ea are nişte buze roşiatice şi nişte dinţi de o albeaţă şi o regularitate perfectă.
—	Cum se poarta ea ?
—	Foarte simplu; nu urmează modele de căt de departe, numai spre a nn deveni ridioulă.
—	A’şi voi s’o văz. Dar unde s’o întâlnesc ? Se duce ea la pădure, la alergări, la theâtru ?
—	Nici odată. Am oferit alaltă-ierî o lojă lui de Brives pentru, operă şi ’naî-a refnsat-o
supărată pentru această purtare este mal ales „Riforma”, organului lui Cnspi.
Dacă, zice «Riforma», intreaga acţiune a guvernului italian s’a mărginit faţă cu acest regretabil incident pe lângă această notă, atunci ne pare, că ea mai mult ne va strica de cât folosi. Această notă nu dovedesce alt ceva, de oăt că guvernul italian se simta atins şi ofensat prin pnblicaţiunea colonelului Hayrnerle şi a reonnoasoe aceasta in mod oficial ar însemna a un face nimic, dacă guvernul nu s’ar arăta in acel’aşî timp hotărît a cere explicaţiunî asupra celor petrecute.
Ar fi fost prin urmare foarte bine, incheie „Riforma, ” dacă «ItaliaMilitare» maîadăoga la cele zise, că guvernul italian a însărcinat pe representaiitul său din Viena, acere esplicărl, Ori şi cum, noi sperăm, că esplicaţinnile s’afi cerut, de şi nu s’a publicat nimic despre ele.
FACULTATEA DE MEDICINA
Lumea medicală diu Bucureşti se agită de căt-va timp împrejurul facultăţii de medicină , iu urma unui sgon răspândit, că d. ministru al instrucţiune! publ cs s’ar fi gândit a aduce reforme in inveţămentnl superior şi iu acel al medicinei cu deosibire. Pană unde această ştire este adevărată, n’o putem spune; ştim însă, că fie-care medic, fie-care grup de medici pro ni ne un proiect, opinează pentru o reformă. Unii voesc remaniar“a programului intreg al facultăţii, devenita dupe eî necesariă, iulurma retragere! apropiate a duoî profesori, cari, se zice , merg să-şi ofere serviciile patriei lor natal-, — Alţii propun crearea de nuoi olinicî medicale şi chirurgicale, unele la spitalul Brăucoveauu, altele la spitalul Filantropia, safi nu maî seim unde. Sunt alţii in fine, cari oer pur şi simplu înfiinţarea de profesori suplenţi, pentru materiile cari nu figurează in programul facultăţii, sau cari figurează intr’un mod ou totul accesoriii, precum este dermatologia, sjfifiologia, medicina infantila, medicina operatorie, psych'a-iria, zoologia şi botanica medicale, etc.
Avem convicţiunea, că cerinţa unanimă a societăţii române in privinţa completării învăţământului universitar, d ministru al instrucţiune! publice va căuta a o împlini. Să ne fie permis insă a opina, că nimic durabil nu se va putea face, dacă s’ar perde din vedere aceste două principii, cari domină Gestiunea a ori căruia iveţămănt de facultate. Aceste principii se re-sumă: 1, iu complectarea şi întinderea progamu-lui şi 2 in asigurraea viitorului facultăţii. D.ică spr. ex. programul unei facultăţi conţine două zeoî sau doue zeci şi patru de materii importa 11 te, oară corpul eî invăţătoresc nu este repre-sintat de oăt prin douî-spre-zece saii patru-spre-zece profesori, de sigur că învăţământul a"es-t î facultăţi este incomplect. refi organisat şi nu poate corespunde cu progresele sciinţeî. O asemenea lipsă găsim in facultatea noastră, care ari trebui in ori ce chip împlinită.— Dară viitorul facultăţii ar trebui as‘menea să fie obiectul uncî serioase preocupaţiunri O Gestiune care s’a pus adesea de cănd s’a infiinţat facultatea este oea următoare: Cine va inlocui pe profesorii actuali cănii se vor retrage? -- Mulţu-
dnpe ce a consultat pe fiica sa E t preferă a-şi petrece serile in casă.
—	Cu bărbatul săli.
—	De sigur.
—• Se vede că este o căsătorie de amor.
—	Aşa se zice.
—	Cum se numeşte bărbatul săli.
—	George Gerard.
—	Â! făcu Cora.
—	’L cunoşti?
—	Nn de loo. Numele de George, la care nu mă aşteptam, m’a surprins. Ce fel este acest bărbat aşa de incăutător, in oăt d-na Gerard refusă loge la operă pentru a-şî petrece serile cu densul ? Este tenăr ?
—	De treî-zeoî safi treî-zeci şi cinci ani.
—	E frumos ?
—	Da, foarte frumos; înalt, bine făcut.
—	Ce fel de cap
—	ITn cap espresiv, mai cu seama uişte ochi foarte frumoşi,
—	E bogat?
—	Aşa se pare dupe viaţa ce duce,
—	Ce face el ?
—	Nimic mi se pare. El ducea inainte de a
www.dacoromanica.ro
ROMÂNIA LIBERA
mită carului, ni se răspunde, România p<-sedă mulţi medici, cari vor biu ■ voi a primii sarcina de profesori. — Da, ţara are mulţi medicî, prea mul î şi din toate şcolele ; dară vai învăţământului care li s’ar inoredinţa ! Mulţi medicî, cart urmăresc astăzi cafidrele facultăţii, aO stat 111 tot cursul carierei lor, departe de orî ce mveţăment medical; eî sunt incapabili de a face un curs de theorie serios; căci n’ail meditat, n’ati rnaî studiat de când aii părăsit băncile Francieî, Germaniei sau Italiei. Daca insa eî aO meditat, aceasta o ţin aşa de ascuns, aşa de secret, in căt ar trebui multă abilitate ca să se poată descoperi. Căcî şed nţe’c societăţii sciiuţelor medicale din Bucureşti nu ne oferă diseuţiunî sciinţitice serioase, minierul oratorilor este minim in corn paraţiuue cu masa membrilor eî, ear'â operile lor sunt aproape negative. Cari sunt dară profesorii viitori ai (acuităţii? — Noi cel puţin nu-’î vedem. Vedem insă căţî va medicî, juni in mare parte, plini de ardoare, studioşi, cari tac diferite inoercărî demne de toată landa. Unii din eî ţin conferinţe asupra unor materii din sciinţa medicală, alţiî şerifi articole sciinţiiîce prin ziarele noastre, alţiî iu line publică opuri şi opuscule. Aceste Încercări dovedesc oare cum, tiu că medicina infio-reşte in Romania dară că tinde ase naşte şi a cere un loc căt de mic in ştiinţa genemlă. Eî bine, alipind de p cum un număr dintre acei medicî pe lăngă facultate, cu sarcina de a suplini pe profesorii titulari iu casde retragere, de maladie sati de misiune extraordinară şi cu dreptul de a ţine cursuri asupra ori-căreî materii aprobate de consiliul pro-fesoial, precum şi a lua parte la esamene, d. ministru ar considera viitorul inveţămentuluî medical, şi ar da satisfacţiune aspiraţienilor acestor mediei, carî nu doresc alt ceva, de căt ocasiunea de a studia, de a medita şi de a asista pe bătrânii nostru profesori.
Resumâm incă o dată a-tfel opiuiunea noastră , care este şi a majorităţii confraţilor noştri A înfiinţa iliu cele şi catedrele carî figurează astă-zî intr’un mod secundar in progra mul faonltfiţiî;— a întinde studiile practice de anatomie, de istologie, de an tomie patologica, le medicină operatorie şi de fisiologie experimentală, — a alipi in fine un corp de agregaţi sttîî privat-docenten, ca asistenţi ai profesorilor titulari; — iată măsurile ce le credem de na-ură a completa şi consolida inveţămentul medical şi pa carî ne permitem a le supune a-tenţinuiî d-lnî ministru al ins ueţiuiî publ ce.
(Gazeta Med. Chir) --------- — -----------------------
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
>Şedinţa de ia 25 August.
I iUiiwa- — Lipsesc 54 d-nî deputaţi, lintre cari unul bolnav şi douî in concediu.
,_X—
In privirea calamităţii ce ameninţă judeţele de peste Olt, 35 deputaţi s’ati simţit datori a face din nou o propunere, pentru ca măsurile necesari să se ia căt mal urgent, răul fiind iminent.
Se trămite de urgenţă la secţiuni.
—X—
D. deputat P. Costantin spuue, că a primit o petiţiune iscălită de mal mulţi locuitori al judeţului Ooyurlul, prin care roagă
■e insura, o viaţă toarte retrasă, aproape misterioasă.
—	Ah!
—	Ce ai?
—	Nimic. Cum ’l a cunoscut d-ra Brives, daca t răia aşa de retras ?
—	Locuia inpreună cu mumă-sa in aceeaşi casă ca şi densa.
—	pu ţpumă-sa, zici ?
—	De ce te miri ? Fii nu loouesc împreună
J muma lor inainte de a se căsători ?
De sigur te ai inşelat arupra sensului in-treruperei mei**. Urmează scumpul meu... Tinerul d-tale loouia aşa dar in casa d-şoareî de Brives.
1 a vătjut’o de la fereastră, ca in poesii, şi a
evenit amorezat de dăusa.
—	Dacă am inţeles bine oăte-ra vorbe scăpate altă dată de la de Brives şi de un medic dintre «.ţuicii noştri, Paul Conibes, d-ra Brives a fost cea d’ăntăi.
—	Ve<jî, fetele oneste!
-- Şi ele afi inimă ca altele, Insă scifi la tre-
dnţă, sa ’şî conprime bătăile.
■ Dar d, Gerard le-a ghicit ?
Rrea tărijiu. Am inţeles, ’mî pare, că nu a 'ost prea doritor de a se căsători. El a făcut
pe onor. Cameră, ca sub nici un cuvent să nu se acorde drepturi Evreilor.
^e trămite la comitetul delegaţilor,
f; .	—X —
I). Ciupercescu. după ce zice că disposi-ţiunea biurouluî de a cere, — după cum . află d-sa să se plătiască diurnele deputaţilor pe timpul prorogării e o pretenţiune exorbitantă, foarte nedreaptă, in contra legii, declară că d-sa nu va primi acea diurnă.
D vice-president zice, că «aceasta e treaba onor Adunări.»
- ^	- X—
1). Oernăteseu face o interpelare d-luî ministru de finance in privinţa urmărilor riguroase şi prea, severe ce se fac, in judeţele de peste Olt. locuitorilor din comunele rurale, de către agenţii fiscali.
___\/ ,_
/S
Se acordă naturalisarea română d-luî Fri deric Dame, cu dispensa stagiului de zece ani. —X—
D. P. Chica citesce un raport al comi-siuneî de petiţiunl prin care cere, ca, d. min. de finanţe să formeze imeiiat un tablou de toţi muncitorii agricoli cari cer a cumpăra in loturi proprietăţi ale statului şi să pună imediat in lucrare împărţirea proprietăţilor statului in loturi, spre a, se putea vinde locuitorilor rurali, in termen de un an cel mult; apoi, ca d. min. de finanţe să depună imediat un proect de lege pentru a primi plata preţului in anuităţi, in condi-ţiunile legeî rurale din 1865.
Dupe o lungă discuţiune, se primeşte un amendament al d-M 1. lonescu iu ceea ce privesce aplicarea imediată a legeî.
—X—
Şedinţa se ridică la 4 ore şi jum. d. am.
ARENA ZIARELOR
«Românul* infăţişează tristele consecinţe, ce a avut greşala făcută la 1866, de către cel cari s’au împotrivit atunci la resol-varea cestiunil israeiite. Venind apoi la actualitate, eşl propune a arata, că toată discuţi unea ce se maî urmează asupra modului aplicării art. 44 din tratatul de Berlin, nu e de căt. o ceaită de vorbe, un bizantinism periculos.
Şi in adevăr, după densul, toată deosebirea intre opiniunea maiorităţil şi aceia a minorităţii stă astăzi intr’un singur punct; formalitatea ce trebue să se împlinească peutru acordarea impămănteniriî unul număr oare-care de Evrei, pe cari atăt majoritatea, căt şi minoritatea ăl cred destul de asimilaţi, spre a-I dispensa de stagiu ; maioritatea pretinde formalitatea unor cereri individuale de impămăntenire, minoritatea crede că e maî expeditivă votarea unei liste nominale.
Eî bine! conchide «Românul» a face din cererea acestei formaliţî nu act de patriotism şi din dispensarea de ea o trădare naţională, este cel puţin o uşurinţă, o absi rditate,
Dar pentru ce acei & liste nominale 1 «Romanul” crede că a venit vremea să pue punctul pe i, să mărturisească adevărul adevărat. Eacă motivele minorităţii şi ale guvernului:
chiar nişte dificultăţi ; in nne această căsătorie este puţin cam silită. •
—	Ce fel, d-ra de Brives era amorezată nu era el !
—	In ori ce caa te asigur, că acum este. ’L am intălnit alaltă-eri făcând visita împreuna cu soţia sa d-luî de Brives, şi am remas uimit de schimbarea ce e a făcut in transul de un an. ’L am veijut de doue satl trei ori inaintea căsătoriei şi ’î am găsit aerul preocupat, posomorât, nrivi-rea neliniştită.
—	A ! Privirea neliniştită ?
—	Acuma este vesel, plin de fericire, vorbeşte cu buna voinţă de ori. ce ucru şi foarte bine, zeii....are o privire de amorezat oh dar amorezat. .
—	’ţî place să fii, nu este aşa ? scumpul meii de Mezin. De oe nu eşti?
—	Dar, scumpa mea Coro...
Da, da, sciu, zise ea intrerupănd-ui; vrei sa ’mi spm ca eşti. ameresat de mine, Ei ne folositor nu te cred. Nu ar fi natural, dar dnpe cum era» primit in tot d auna la d, de Brives şi fiind eonsinu in relaţiume ou fie a sa , ale că rei calităţi le apreciezi toarte bine, rni-e frică că...
—	Să nn o fi iubit... nu este aşa?
Europa urc iu contra noastră prevenţiunî, ziceel. De aceea ne cere ca inainte de reounoascerea independenţii, să dăm o satisfacere reală principiului din art. 44, ca o dovadă de sinceritate, ei de bună credinţă d n parte-ne
Dar de ce şi cine a provocat aceste „ pre-venţium” ale Europei in contră-ne? Cine a făcut-o să-şî peardâ ori ce incredere in noi? Facă ce nu vrea să spue «Românul”, pentru că ar fi nevoit să mărturisească, că nimeni alt nu-I de vină, de căt politica nesinceră şi de rea credinţă, cu care s’au condus cârmacii ţării, atăt in afară căt şi inăuntrul ţării! Veni-va poate vremea, cănd istoria, cu judecata-î aspră şi nepărtinitoare, va pune puntul şi pe acest i.
*** Memoriul d-luî Boerescu. venit pe arena publicităţii, mai intreagă presa romană se ocupă de dânsul. Unele ziare el comentează, SI analisează şi nu găsesc de căt laude pentru patriotismul cu care ministrul nostru de externe a sciut să apere interesele ţării in afară. Intre acestea, cată să punem in frunte pe ..Presa”. Dar mal to.ate organele oposiţiunil ăl critică safi Sşl propun a'l critica, cum bună-oare promite «Timpul», care declară de o cam dată, că memoriul d-luî Boerescu8 nu tinde de căt la o *1
soluţiune deghizată a soluţiunil guvernului trecut, al d-lnî Brătianu.
*** Dintre toate ziarele insă, «Binele public* inhaţă memoriul maî de aproape şi, dnpe ce 1 foarfecă maî amănunţit, conchide:
Toate frasele, toate cifrele statistice, toate e-sem-dele citate de d-1 Boerescu icnehid la sistema listelor nominale, care fiste negreşit că nu pot fi întocmite du fautas ă, ci pe basa celor 5 categorii propuce şi susţinute de fostul cabinet
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
de la 9 Septembre — 9 «re dini
Paris, 7 Septembre. — Ziarul «le Ternps» publică telegrama următoare, datata din Viena :
«D. Boerescu a plecat la Roma; peste patru zile, el va trece p’aicî spre a se introarce la Bn-cnreseî. Miniştrii af'acerilor~streine'*al României se declara mulţumit de călătoria sa, fiind-că nu maî există nici un desacord, intre România şi puteri, cât privesc principiile Discuţiunea se urmează numai asupra cuvintelor de întrebuinţat Puterile nu maî cer de căt împământenirea a doua categorii de Israeliţî, şi tot de odată înscrierea in Constituţia română a principiului din art. 44 al tratatului de Berlin, De bună seamă, se va ajunge la o înţelegere.»
Roma, 7 Septembre — D. Tornielli, vechili secretar general Ia ministeriul afacerilor străine, oare de enrind a fost numit ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureicî, va ocupa tim-pnral aceleaşi funcţiuni la B Igrad, pană ce se vor stabili raporturile diplomatice intre Italia şi Romania.
Simlah, 7 Septembre — Nisce indigeni, sosiţi de la Cabul, spun ca sad vecjlut in acel oraş cadavrele mai multor oficieri englezi.
Emirul a cerut ajutor şi protecţie lordului Lytton guvernatorul Indiilor.
Viena, 8 Septembre, - Astă-zî. fiind sărbătoare, bursa e închisă.
— ele la 8 Septembre-amias.
Londra 8 Septembre. — Se telegrafiază din Bombay Ziarului «Standard.» Toţi membrii ambasadei englese din Cabul a fost omorâţi către insurgenţi după o apărare disperată.
—	Ce au e adevărat...?
—	Dumnezeule I da, pot să ’ţi sp in secretele; am cerut pe d-şoara de Brives in căsătorie,
—	E ! şi ea nu a primit ’?
—	Dnpe eum vezi.
Şi oe motiv a găsit ?
—	- Că sunt jucător.
—	E foarte inteligenta fata asta Da: de ce are ea pentru joc atăta ură! In general ia etatea sa, nu se pot cunoaşte inconvenientele acestei pasiuni.
—	Uiţi că şi tatăl şeii este asemenea jucător ea şi mine, poate şi mai mii.lt, si d-na de Brives a suferit foarte mult de părăsirea, in care a lăsat’o bărbatul şefi din c&usa acestui mic viţiu,
—	înţeleg, muma a recomandat fiori., dansa s’a informat de d-ta şi te a retuşat. Bietul Mezin, te plâng dacă tinera fată este fermecătoare cum spui. Mi ar face plăcere să ved ceasta încântătoare părache.
(Ya urma)
In Imliile engleze domin-şte o mare iritaţi* contra Afganilor.
Guvernatorul a ordonat imediat eai ruluî la-kub-kui dărîmarea întăritorilor Cabuiulnî.
(Havasl,
Prima C R. priv Societate de vapoare pe Dunăre
%VI8
Avem onoare a «aduce la cunoştinţa publicului că, cu incepe:e de la 10 Sept. 1879 st. n. pănă la altă disposiţie, vom reduce tarifele minime la predarea mărfurilor de l i staţiunile Galaţi şi Brăila, via Giurgiu la Bucurescî, publicate la 29 Maiu 1879 st. n. şi sunt valabile cu incepere de la. menţionata zi tarifele următoare:
De la Galaţi la Hucuresti.
Clasa 1, clasa li, clasa A. clasa B, clisa C. fr. 2,40, fr. 2, ir 1,80 fr, 1,60 fr. 1,30 pentru 100 kilogr.
])e la Brăila la linear esc).
Clasa 1, clasa 11, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,15, fr. 1,70 fr. 1,50, fr. 1.30, fr. 1 pentru 100 kilogr.
La mărfuri ce sosesc de peste mare şi transitează Galaţi şi Brăila şi cari se încarcă de la bastimente direct pe vapoarele noastre se va socoti acum ca şi inainte de la Galaţi, tot acele tarife ca şi de la Brăila.
Sus menţionatele tarife se inţeleg netto, inclusiv incărcarea, transbarcarea. la Smărda, şi descărcarea la Bucurescî, şi inclusiv asigurarea după clasifieaţiă.
In privinţa cantităţilor care sunt normale pentru clasele A. B. C. sunt valabile con-diţiunile copriuse in suplimentul tarifelor noastre din Februarie 1877, pagina 2 şi 3.
Tot o dată avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că dacă va cere concu renţa, vom fi gata a mal reduce şi aceste tarife şi prin urmare vom fi in stare a oferi in tot d auna tarifele cele mal eftine pe linia noastră Galaţî-Rraila-Bucureşti, via Giurgiu.
Punctul ti. in publicaţia dc la 29 Mal 1879 st. n. se anulează prin aceasta.
Inspectoratul agenţiilor.
Galaţi, in B Septembrie 1879 st. n.
„MAREA BURSA NAŢIONALA"
I. H. i'ERMO&fe-ţliBKNZAL
No. 48. Steaua Lipscasi No. 48.
CURSUL BUCURE8CT Pe ţliua de 27 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .urale............. .
»	> ejite 1» sorţi. . .
8%	» domeniale..................
»	, esite 1» sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 800 lei 7% Sensuri funciare rurale i. C. . 7%	»	> urbane ". C. .
8% Impr. Municipal. .	. .	.
» cu pr. Buc. (tril. 20 1.) .
Renta Romănă........................
Acţiuni ‘Dacia».......... .	.
» «Romania,.......................
Cupoane rnrale exigibile.............
, domeniale » . .	. .
, scrisuri >	............
Argint contra aur ......	.
Bilete hypotecare contra	aer,	.	.	,
Rubla hărtie.........................
Florinul....................... .	.
Lose Ottomane ........
CURSUL DIN VIENA e Septembre
Napoleonul...........................
Ducatul........................... .
Lose Otomane.........................
Rubla Hărtie................... .
CURSUL DIN BERLIN
6 Septembre
Obli. căile ferate	româna	.	. . , .
Acţiunile »
Priorităţi »	, . . . .	.
Oppenheim..................... .
Ruble hărtie.........................
Stern ...............................
Lose Otomane....................... .
CURSUL DIN PAR’S 6 Septembre
Renta Romănă...................... .
Lose Otomane.................. .
SCHIMBUL ?;7 Auţusi
Paris (3 luni)................. . .
, la vedere.................... .
Londra (3 luni)	.....	.
» la vedere................. ,
Berlin (3 luni)............... .
» la vedere................. ,	.
Viena la vedere	....	. .	,
Adresa pentru telegrame,
Curnp.	Văud.
102%	103%
98%	arg
103%	104
09%	arg.
îgs	188
99%	99%
93	98%
102'la	108
27	28
74%	76
190	200
70	75
1% Va	arg.
%	nur
1%	i%
1%	%
2 62	2 65
2 10	2 Îs
44 -	46 —
6 Sept.	6 Bep.
9 33	
5 59	
20 80	
122 50	
95 60	95 25
38	88
9?	97
107 40	105 5o
211 90	212 26
—	86 28
74	74 %
40	4€
99 25	
99 86	
2515’	
26 30	
122 %	
123 %	
2 1?
f *rsi» B«>raR
www.dacoromanica.ro
ROMArvm
,BJtRA
■ţ'iîOŞi.A PHlA
ŞTEFAN MIIIM.IX I
BUCURE8C1
&4T 11 8trada lipscani UI 'W
Recomandă atelierulu său asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE

*srm§J»l CU YAPOlţ;»
ast-fel ca se află iu posiţiuue de a esecuta orî-ce lucrări aţii gă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere iu diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea mai mare acurateţe.
AFIPTF. şi ANUNCIURI
in dilerite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE MP.IZ. SI DE 1
Părţi de yisiTĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
swawa «aaas taasaaaasa
PRECUM
C O IN D I C E CU AS USX
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se pnimesc cu precivri hirte moderate.
Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a orgunisat din uon onfonii programei Ministerului , plus limbelo streine. — Cursurile prim ire aH iuceput. Iar secundare la 1 Septembrie. Coudiţiunile d1 adrni-siuue se pot vedea iu toate zilele de la 7—11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune in calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
CARTE OE CETIRE
pentru limbi elenă şi modernă
insoţită de un dicţionar la fine, spre inlesnirea elevilor, ediţiuuea a Il-a. preţul 2 1. 50 b. e-csemplarul ; precum şi gramatica acestei limbi preţul 2 1. esemplarul ambele aprobate de onorabilul minister de culte şi instrucţiune publică, şi oatî cărţi s’a introdus mai in toate liceele şi seminariele din ţară, se află de veuzrea la autorul lor:
Doctorul G. Zotu, profesor de limba elenă la Seminarul central diu Bucuresci, domiciliat strada Bucur No. 13.
Carte didactică aprobată de Ministeriul Instrucţiunii publice, pentru Clasa I şi a II primară
Lccliuiii tic Aritmetica
de Ştefan C- Michailescu.
absolvent al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti, prof. de fisică etc.
Prima C. R. ?riv. societat de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
PARTEA I.
Şcoala de calcul. elementar — Anul l-iu si ll-lea
Avis important
Un desenator bun doresoe a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa redaoţiuneî acestui ziar
Se caută uu	guverilor
care să cunoască limba frauceză sau germană. A se adresa la institutul P. Alexandrescu, Calea Moşilor str. Cernica No. 4 vis-a-vis de biserica Sfinţi.
Pi eţnl 50 bani.
De arendat moşia Bărbolesci
din judeţul Ialomiţa, plasa Cămpuluî, in intin-dere de 2,000 pogoane, arabile şi de făneţe. Doritorii pot seadresa la d-na proprietară Elisa Teodor, iar in Buouresoî la d-nu Vasile P. Ră-dulescu, strada Teilor Nr. 22.
Pe arendat moşia Murgeanca
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de laSf. Gheor-gbe, 1880. întindere 2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa strada Văcăreşti No. 24.
călător’sce ast-fel
it n > a ct m urme.r/. i maî la vale:
Intre Viena Budapesta, Tnruu-Sevtrin Giurgiu şi Galaţi
Yapbrele accelerate intre Rusciuc-Giurgiu-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri 10Va ore a. m.
Sosire »	>	» Mercur! şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Cale! feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscinc-Varna in corespondenţă cu vapoare e Societăţi! Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţ!, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
,	,	Orşova Joui. Duminică şi Marţ! a.	m.
»	»	Severin »	»	,	»	»	4	ore p. n>.
,	»	Giurgiu Vineri, Lunî şi Mercur! 2’|,2	» , ,
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţ! şi Juoî p. m.
IN STJS
Plecare din Galaţî Lun! ,louî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. n>.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sâmbătă şi Lunî sera Plecare	din	T. Severin Joî, Duminică şi Marţ!	dimineaţa
„	„	Orşova „	»	,	a m.
Sosire in Buda-Pesta Sâmbătă, Marţ! şi Juoî.
Serviciul loe«i intre («a^aţi-BrâU»
Plecare din	Galaţî	iu	fie care	zi	la	7 >|a, ore dimineaţa, 12 amdzî, 4	ore	p. tu.
„	„	Brăila	„	„	„	„	„	9 ore a. m. fi 2, 5% ore p	m.
„Betternlch“ Intre Galaţi-Odesota
Plecare din Galaţî Mercur!, 8 ore dimineaţa »	, Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local irit e Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţ! la Tulcea Ismail Marţ!, şi Sâmbătă 8 ore a. ui.
„	„	Galaţî	„ Tulcea	Ismail, Kilia Joui 6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea	„ Ismail	Marţ! şi Sâmbătă 12 ore amiaij!
„	,,	Tulcea	„ Ismail	Kil-a Juoî 10 ore a. m.
IN STJS
Dă	la	Tulce»	la	Ismail	Mercur!, Vineri şi Duminică 4 ere ('iminenţa.
„	,,	Ismail	la	Tulcea	„	„ • „ „ 10 „ . m
,, , Tulcea la Galaţî „	,,	,,	„	1 animi
,, ,, Ki ia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţ! Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrelo erie mar! albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
0 Profesoare
Doresoe a da lecţiuuî de limba germană. Adresa str. Rîureauu 4.
Se cere elevi
la Typograpbia din Str. Lipscan .	No. 11-13
0 Venţietoare
cu esperieuţă, care ştie bine limba francesă, se poate pe dată angaja cu coud ţi uni foirte avantagioase. A se adresa la d. Eduard Budin.
Graud magasin ‘AU PRINTEMPs»
Calea Victoriei 34
Kilom ile la Bucur
T\/rTP.T?.S!TTT, TIRZEINrTTIRIILjOIR,
PE LINIILE
BUCURESCI-BARBOSIROMAN. BUCURESCIYBRCIOROVA. BABBO SIGALAŢI ŞI TECUCIUBEPLAD
Bucuresci-Barboşî-Roiuau
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
820
839
364
365 379 895 412
423
444
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişii Cri vina
Pioescl Rest.
Valea Câlugă Albeşti
Mizil Restaur. Ulineui Mouteoru
Sos.
.Plec.
Sos.
Plec
Brăila Resta.
Buzeu Rest.
Cilibia Faurei Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest.
Serbeşti Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Test. f™;
Mârăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sa scut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest.
Galbeni
ROMÂN Res. Sos.
Tr acc.		Tren de pers. 1			
1		5		7	
Ore	M.	Ore	M.	Ore M. (	
seara		dim.			
9	00	7	20		
9	14	7	40		
9	25	7	56		
		8	19		
9	64	8	39		
10	19	9	10		
10	29	9	30		
10	44	9	50		
10	53	10	03		
a	19	10	40		
		11	13		
		11	22		
12	03	11	40		
12	11	12	00		
		12	34		
		1	09		
1	31	1	49		
		2	21		
2	20	2	55		
2	28	8	10		
2	58	8	45	dim.	
3	13	P-	m.	9	10
				9	33
				10	02
				10	20
				10	46
4	61			u	15
6	01			u	40
5	34			12	20
				12	46
6	16			1	10
6	39			1	34
				2	13
				2	42
7	46			8	00
7	54			3	12
				3	48
9	00			4	26
dim.				p. m*	
T mixt
1
Kilom de la Roman
dim.
7 05 7 50 dim.
Romau-Barbosî-Bucurescî
STAŢIUN I
Aretarea trenurilor			
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
2	6	8	12
Ore M.	Ore M.	OreM	Ore M.
Barboşi-Galaţi
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.
601
Ore M
Tren de pers 603 | 605
Ore M. OreM
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Plec.
noap
3	80
4	05 noap.
seara
3	55
4	80 seara
p. m.
7	26
8	00 p. m,
23
44
56
78
89
103
114
128
147
165
179
169
2<l6
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
390 396
408
427
437
450
457 Chitila
467
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p™c
Valea Seacă
Râcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Resi.
Iveşti
Hauu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Brăila Rest.
Muftiu
Janca	Re3taur.
Faurei
Cilibia
Bnzeu Rest. ^
Monteor
Ulmeni
Mizil	Ri staur.
Albeşti
Valea Călugărească Pioescl Rest. p°®c
Crivina Perişu Buftea
BUCURESCI Rest. S
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	56
12	06
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	67
7	26 7 38 7 50 săra
dim. 12 50
6 46
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5 -'
9	15 9 30
seara
p m. 12 10 12 45 1 17 1 27
1	46
2	25
2	63 8 22
3	41
Bucuresci-Y ârci or o va
Kilom. de la Bucur.
S T A Ţ I U N
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM
Trenuri mixte
17
Ore M.
19
Ore M
2l_ Ore M
4 15
4	45 6 10
5	48
6	07 6 26
6	54
7	16 seara
seara
7	35
8	20
Galaţi- B a r b o ş î
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Tren de pers
604
606
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
	Ore M.	Ore M.	li.
Rest. Plec.	d>- »■ 12 06	di n. 7 25	1 0 2?
Rest. Sos.	12 40	8 oO	9 30
	p. m.	dim	ir
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
ÎS8
168
189
206 2l9 235 2 4‘ă
261
261
269
278
286
299
310
325
385
345
364
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesci
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest p^'
Costeştî
Stolnici
Corbu
Potcova
Slatina Rest.
Peatra
Balş
Peleşti
Cărcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofeni
Răcari
Filiaşi
Butoeştî
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
382 VARCIOROVA Sos.
dim-
8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15
sdrti
p. in.
1 25
8 9 9
10 05
10	41
11	19 îl 38 11 55
Udpte
dim
6	4o
7	06 7 23
7	48
8	16
8	42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	15
11	40
12	l5
p. m
p. m.
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 55 săra
Tecuci ii-Bârlad.
Vârciorova-Bucuresci
Kilom.		Arătarea trenurilor				Kilom. de la ’î&rlad		A ătarea trenurilor;		
	STAŢIUNI		Trenuri mixte				STAŢIUNI		Trenuri mixt	
de la			13	15					14	16
Tecuci			Ore M.	Ore M.					Ore. M.	Ore M.i
16 19 36 61	TECUCIU Restaur. Plec. Berheci Ghidigeui Tutovs BtRLAD Restaur. Sos.		dim. 5 20 5	58 6	21 6	38 7	05 dim.	p. m. 6 36 6 11 6	48 7	08 7 80 seara		16 22 86 61	l£RLAD Restaur. Plec. Tuto va Ghidigeui Berheci TECUCIU Restaur Sos.		dim. 9 00 9 34 9 57 10 26 10 56 a. m.	seara 9 45 10 10' 10	85 11	» 11 <>o udpte
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Vârci.	
	VÂRCIOROVA Plec.
18	T.-Severin R. p°Ţ
87	Palota
47	Prunişor
57	Timnea
72	Strehaia
83	Bntoeşti
96	Filiaş
102	Răcari
113	Coţofeni
121	Işalniţa
131	Craiova Rest., j^'
140	Cârcea
147	Peleşti
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest. „°s-Plec.
214	Potcdva
226	Corbu
236	Stolnici
252	Costeştî
274	Piteşti Rjst. fu
281	Goleşti
295	Leordei t
312	Găeşti
333	Titu Restaur,
3 5	Ghergr ni Ciocăreşti
358	
372	Chitila
382	BUCURESCI R. Sos
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
Trenuri mixte
22
18
20
OreM'OreM. OreM
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	0-
1 38
2 21
2 31
3 18
3	40
4	06 4 11
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim 6 00 6 20
6	89
7	22
8	00 8 06
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26
9	49
10	06
10	26 mSpte
p m
dim. 6 41 6 00
6	33
7	09
7	44
8	16
8	48
9	15 9 35
AU)
Bârl id-Tecuciu
fenraretci, rtocpaS» ttefiua fcSe*tc, Str, Li uitau Ne, 11, — fi»a. 7W>8
www.dacoromanica.ro
ANUL 111.—i\o. 679
10 BANI EXEMPLARUL
1*1 £!
\ <:

JUOI 30 AUGUST 1879
csas
ANIA LIBERA
apare EST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitală: \ an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: I an 36 leî, 6 luni 18 Ier, 3 lunî 10 Ier.
an 48 leî, 6 lunr24 leî. 3 Iun/ I 2 leî.
in Streinătate:
Director: D AUG. LAURfAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In Oermania : l.a
>. Poppovitz
Sclialeh, I. Wollzeile 12, Wien.
D-nu AdJolph Sleiner, Anoncen-Kxpedition, llnmburq.
■nu H.
Inseratei). Pachi der Berliner Wespen.'
AiN UJNUIUKILH:
Lima de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bauî Reclame pe pagina IlI-a........j jJ0jj
>>	>>.	„ H-a . .... 2	'
Lpistole nefraucate se refusâ ” Articolii nepublicaţî nu se înapodzâ.
1 entru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiune* nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. 0. MlOHAILESOD,,
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Meţ, 7 Septembre. — împăratul Germaniei va sosi aci la mijlocul luneî, pentru a asista la manevrele corpului de armată alsaţian. La 24 Septembre se va face. iu ciustaa lui o mare paradă La 25, Imperatul va tace. dimpreună ou o mare suită, o escursiune la câmpurile de bătălie de la Gravelotte şi St Privat.
Paris, 7 August. — «En Avaut» , organul principelui Jerome, scrie in primul seia numer, intre aliniatele programului seu politic: «înainte! Acesta era strigătul soldaţilor noştri, căud a-lergail sub conducerea marelui lor căpitan, către vjetone. Aceasta e strigarea tuturor acelora, cari au păstrat, ca noi. aducerea aminte de un trecut glorios şi fericit şi in acelaşi timp speranţa. de a’l vedea reintoreendu-se şi hotărârea de a contribui la aceasta din resputeri. Acesta e strigătul ce ’l scot astăzi toate inimile nobile şi curagioase, cănd ved starea ruşinoasă, de neputinţa şi umilire, iu care ne-aii adus republicanii.»
Littre, senator şi filosof, s’a prouunţat intr’o profesiune a sa de credinţă, intitulată KLe ca-tfioiîasme selon le suffrage universel en France». in contra espulsiune! isuiţilor şi a desor-gauisăreî biserioeî catolice francese.
*Gau]°is» anunţă, că împărţirea noueloi steaguri către armata, nu şe va face pană iu anul viitor.
Berlin, 7 Septembre. — Asupra întrevedere! imperatutu! Wilhelm ou ţarul la Alexaudrovo, se păstrează cea mai mi ie tăcere, şi precum se pare, se va păstra pentru totdeauna. Prircipele Bismark insuşî a voit ca această intălnire sa aibă un carac’er privat, spre a înlătura incă de mai înainte orî-ce urmări politice. Astăzi toată lumea ştie. că cancelarul, nu numai că şi-a dat consimţimentnl la intrevedere, dar el a şi pro-pus’o.
Bordeaux, 7 Septembre,— Ier! a crepat căldarea unui vapor, care circulează pe Charenta, intre oraşul Royan şi Bordpaux. îngrijitorul focului a fost omorît, maşinistul şi doi pasager! se află intr’o posiţiune desperată, iar 25 de pasager! sunt răniţi ma! greii safl ma! uşor.
Paris, 7 Septembre. - - La 29 Septembre se va ţinea in Blois un mare banchet legitimist, iu onoarea oontelu! Chambord. Şi la Cbalons-Sur-Marne se prepară unul, la care vor lua parte 500 de persoane. Se afirmă oă, la acest din urmă se va infăţişa şi corniţele Chambord.
Londra, 7 Septembre. — TTn corespondent al luî «Times» impărtăşesce, oă mareşalul Man-teuffel nu putuse indupleoa pe ţarul Rusie!, la Varşovia, să primească o intălnire ou împăratul Wilhelm; ce nimeni altul de răt Moltke in persoană, a trebuit sa meargă la Varşovia şi oă acesta a şi înduplecat pe ţarul, pe care la însoţit pana lâ Alesandroio. Dacă nu se vorbesce despre această împrejurare interesantă, zice corespondentul, causa e, că Moltke călători incognito şi imbrăcat in civil. Acesta e un noii semn de gravitatea întrevedere! de la Alexandro vo.
Roma, 7 Septembre, — «Riforma» intr’un articol, consacrat politice! esterne, zice, că in fa* a alianţe! ce pare a se fi încheiat intre Austria şi Germania, interesele Italie! cer o alianţă cu Ru'ia şi ou Francia.
Aoeeaşî idee o desvoltă ziarul «Liberta», grupând puterile Europe! in două alianţe, car! ma! curind saii ma! tăr^iă vor trebui a se ciocni; deoparte: Francia, Italia, Rusia şi Turcia; de alta parte Germania, Austria şi Anglia, Poftele de cucerire ale acestor din urmă nu se ma! pot suferi; trebue să li se pună un capăt.
Serviciul Telegrafic al «României Libere»
— de la 9 S?ptem. —- 4 ore seara. _
Roma, 9 Septembre. —- D. Boerescu a fost primit ieri de d. Cairo'i, presidentul consiliului de miniştri din Italia.
întrevederea a fost cordială Ş1 declaraţiun! a-mioale şi bine-voitoare s’afi schimbat intre ce! duo! oameni de stat.
Londra. 9 Septembre. — «Morning Post» anunţă. că d. de Qubril, ambasadorul Rusie! in Germania, a sosit la Berlin, însărcinat cu pregătirea une! intreveder! a priucipelnî de Bismark cu principele Gorciacoff.
După «Standard» sultanul ar fi ordonat li-cenţiarea redifilor saii soldaţilor reserviştî.
«Times» raportează, după «Pester Loyd», că Aleco-paşa ar fi manifestat intenţiunea de a’şî da dimisia din guvernator general al Rumelbî orientale.
«Daily Telegraph» zice, că oraşul Cibul a fost jefuit de populaţie şi armată. Există temeri, ca emirul să nu faci oausă comună eu insurgenţi!.
Dificultăţile transporturilor intarziază marşul trupelor engleze asupra Oabululuî.
Viena, 9 Septembre. -- Notaţile din Bosnia, publicate de ziare spun, că trupele austriace an ocupat ier! la amiazî primul lor câmp in sand-jakul de Novibazar. Trupele, sub comanda gp-ner aloluî Killic, părăsiseră Kainica la 6 ore dimineaţa şi făcură maşul lor cu multe greutăţi, pe drumurile nepracticabile ale une! ţer! muntoase.
Noutăţile primite din Taclilidcha sunt mulţumitoare ; garnisoaua turcă din fortăreţea Gol-zda golise posiţiunea icainte de sosirea trupelor austriaoe.
Viena, 9 Septembre. — Oficială. —- Ducele de Wurtcmberg, comandantul-şef al trupelor a-ustriace in Bosnia, spune telegrafic din Han-Kovacs, i la 8 Septembre coloana genera ului Killic, plecată dimineaţa la 6 ore din Kainica, a sosit la 10 ore la fruntariele sandgeaculu! de Novibazar, şi că la ameaz! ’şî-a ocupat câmpul se® de lângă Han-Kovacs. Posturile turce din Goezda şi Han-Kovacs se retraseseră cu două ore înaintea sosire! coloane! către Plolje. Popu-
laţiunea, de altmintrelea puţin numeroasă, se arată picînioă.
Despre coloana generalului Obadioh, ce merge spre Priboj, nu avem nic! o soire.
(Havas).
1 »e vedea ultime sciri pe pagina JLLl
Bucurescî, 29 August.
Alianţa israehtă urmăreşte un scop, pentru triburile rătăcitoare ale coreligionarilor săi; ea voesce să dea o ţară nomazilor cu perciuni, şi păcatele au căţjut pe clasicul pământ al României, unde natura vârsat’a cu o mănă inbelşugată atâtea rustice daruri.
'Toate naţionalităţile au un colţ de pământ al lor şi formează staturi atârnate sau ne-atărnate; ba incă sunt staturi şi fără naţionalitate. Numai Evreii retăcesc, in aşa de mare număr, dintr’un coiţ al Europei intr altul, tără să aibă pe continentul nostru un colţ de pămănt al lor, o ţară peste care să fie el marii stăpâni. Acum şi-au ales ţara şi au isbutit a face pe congres să deschidă porţile viitorului stat evreiesc.
Peste 50 de ani, dacă nu vom lua bine seama astăzi, copii noştri vor fi slugi umilite in casa părinţilor lor, jefuită de cămătarii Evrei, şi o constituantă compusă de Judani va putea schimba chiar numele statului românesc.
Aci tinde Alianţa-israelită, care a isbu tit să ia un paşaport de la congresul din Berlin, căruia puţin i-a, păsat de viitorul naţionalităţii române ; aci tind Judanil din străinătate, cari aii isbutit să tragă in infamele lor curse pe căţl-va politici zăpăciţi din România, ce se străduesc, cu un zel tunest şi neconscifi, a ajuta pe Evrei să despoaiă, să subjuge şi apoi să ucidă neamul românesc.
Spre a ajuuge la acest scop, Alianţa-ju-dănească se va opiuti din toate puterile, va lupta pe terimul principielor umanitare, cari au ameţit creerii şi unor Români, --a lupta pe terimul faptelor, nu va cruţa tieî un mijloc, fie el ori căt de miserabil NA învârtit oare calumnia cu atăta neruşinare in contra noastră? Ea va şti să se folosească de toate nevoile noastre politice, financiare, economice, pentru a pune măna pe frînele statului romanesc, şi când se va vedea acolo, să ştiţi, că cu greu se va mal găsi un Tudor, care s’o restoarne !
Cănd vedem desfăşurăndu se dinaintea ochilor prevăzători o privelişte aşa de posomorită, bine este ca naţiunea românească să se iea dupe căte-va capete rătăcite, din cari a dispărut simţul couservaţiunil naţionale, şi cari volborosesc fraze sforăitoare insultând, speriănd şi apoi conjurând, numai şi numai spre a ne face să primim calul evreiesc, cu pântecele incărcat de mii de Judani, in cetate?
Ar fi o nebuniă, (And ne-am lua dupe dânşii, căci am soarbe singuri otrava ce de mult prepară Alianţa-israelită neamului românesc.
Cănd cunoascem scopul desnaţionalisător al conspiraţiunii evreescl de la Paris, Londra şi Berlin, care voiesce cu orî-ce preţ să întemeieze in valea Dunărei o nouă Pa-lestină, in paguba statului şi poporului român,—nu suntem oare datori să ne punem zid de impotrivire la acest scop de nimicire?
Poate că alianţa se va mulţumi astăzi cu listele de două, trei mii de emancipaţi— lucru cam indoios — dar de sigur această mulţumire va fi momentană ; ea va trage din liberalitatea noastră nechibzuită argumente noi pentru constrângeri de a’l da mal mult, şi cănd se va simţi destul de tare spre a nu mal cere de la noi, ci a lua singură, ne va călca in picioare, reducăndu-ne pe noi Românii, la situaţiunea unei naţiuni tolerate pe pământul săli, cum sunt nenorociţii noştri fraţi de peste munţii, faţă cu stăpăuirea maghiară.
tn această umilită şi slugarnică situaţi-uue, voiţi să îmbrânciţi pe copii celor cari aii murit cu vitejiă la Griviţa, la Rahova, la Smârdan ? Sunt orbi sau orbiţi, bărbaţii cari sprijinesc listele cele inveninate ; mai orbi saii mal orbiţi, cel cari merg cu ne gândirea pănă a propune el străinilor aceste liste ; nesocotiţi cel ce indrăsnesc a le propune in numele poporului romăn!
Dacă flacăra patriotismului uu este stinsă din sufletele noastre, cu toţii, de la mic şi până la mare, de la sărac pănă la bogat, de la umilul plugar şi pănă la ăntăiul ministru al ţării, ar trebui să ne impotrivim cu toată forţa morală şi, la nevoiă, chiar cu cea materială, la scopurile de ciocli ale Alia nţei-judăneştî, care a hotărit nimicirea noastră !
Şi ne putem impotrivi.
însăşi Europa, cănd a înscris in tractatul de la Berlin art. 44, ne-a lăsat posibilitatea de a ne impotrivi Alianţel-israe lite. Congresul, nevoind să formuleze o so-luţiune şi respingând soluţiunea evreiască, propusă de corniţele Launay, ne-a lăsat a-tăt libertatea de a primi principiul formulat de dănsa, căt şi libertatea de a aplica, cum vom crede mal in interesul nostru, acest principiu.
Să seim a ne folosi de aceste impreju-rărl, lără teamă de coustriugerî exterioare.
Putem chiar principiul să nu ’l adoptăm, căci Europa numai independenţa nu ne-o va recunoasce. Nu credem insă, că ar fi bine să facem aşa, intre altele pentru cuvântul că am ofensa Puterile, cari aii in-scris acel principiu in tractat.
Suntem insă cu depline puteri de a aplica principiul in sensul propunerii maio-rităţil, şi atunci Europa, nu mai este in drept să nu ne recunoască independenţa statului. Dacă ar continua să nu intre iu raporturi cu noi, atunci dînsa ar eşi din condiţiuniie stabilite de ea, dînsa s ar pune afară din tractatul subscris de ea. Nu credem că Europa să facă astfel, căci şi-ar wga singură lucrarea de la Berlin, şi Puterile sciţi să se respecte mal mult de căt respectă oamenii noştri! de stat interesele ţârii.
Pe aceia, este o inaltă datoriă naţională, de a stărui in soluţiunea impământăniril. prin legi individuale şi speciale, dupe ce străinii vor arăta că voesc a se bucura de impământeuire.
Această mâsură are indoitul folos, de a ne arăta respectuoşi, către tractatul din Berlin şi de a garanta naţionalitatea noastră, in contra scopurilor desnaţionalisatoare ale alianţei isvailite, care şl-a intins toate cursele, pentru a ne face să eşim din această soluţiune, ce dejoacă planurile sale, dar satisface întreg principiul statornicit de Congres. ,
Să stăm neclinti,! in această soluţiune şi triumful va fi al nostru. ludată ce vom eşi dintr’însul, naţionalitatea românească va fi imbrăncită pe povârnişul peiriî.
Nici liste, nici categorii, ci numai impă-mântenirea individuală, in condiţiuniie stabilite de proectul presintat de d. Conta, una şi aceeaşi pentru toţi, cari doresc să imbră-ţişeze naţionalitatea românească!
CRONICA ZILEI
Aflăm că vestitul cămătar Bailly a fost depus la Văcăreşti de judele iustri ctor, in urma une! reclamaţiunî de escrocherie.
-x—
Conoursul pentru catedrele vacante din invS-ţămîntul secundar s’ar fi amânat pentru un timp nedeterminat, din causă că programele, necesitate de lege, nu sunt incă pregătite de consiliul permanent. — Am dori ca aceste programe să se lucreze mai curând şi să se publice, pentru a se fixa apoî epoca concursurilor, căci şcoala sufere din causa lungelor su-pliuenţiî.
—x—
D. min. de răsboifi a dat un ordin circular către comandanţi! divisielor teritoriale.
El se referă la instrucţiunea militară, in scoale.
Se recomandă comandanţilor de divizii teritoriale să «araogeze » chiar de aoum instructor! militar! pentru predarea aceste! instrucţiuni eleviloj din scoalele fie-căreî comune urbane şi rurale.
„	—X—
Jouî, 30 ale curente!, la orele 12 din zi, se va face in oatedrela st. Mitropolii, din Buou-rescî, serviciu divin pentru pomenirea sufletelor celor căijuţ! inaintea Plevneî la 30 August 1877, cu ocasiunea luare! redute! Griviţa.
La acest servicii! vor asista dd. miniştri, dd. senator! şi deputaţi, precum şi toate autorităţile civile şi militare.
Ţinuta va fi de mare doliu.
—X—
Exposiţie de producţiunî agricole şi industriale, concurs de pluguri şi alergări de oa! vom vedea, anul acesta, in judeţul Brăila.
Ziua fixată pentru aoest scop e a 9 diu luna Septembre.
Câmpul Monumentului e destinat să suporte aceste manifestaţi! ale spiritului industrial-eco-nomio.
—x—
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA

Ier! atn primit, prin poştă. de la d. ing. Rojnitză un-spre-zeoe cărţi, o oharta şi 80 modele de desemn elementar.
Ele sunt destinate pentru biblioteca muntelui Athos.
—x—
Inaugurarea internatului copiilor orfani de la uatitntul Gregorian s’a faout alaltă-erî, 27, cu-
E1 s’a pus sub patronagiul A. S. R- Domnitorul.
DIN AFARA
Istoricul cestiunei Arab- ratnoi.
„Pol. Correspondenz” publică istoricul cestiunei Aiab-Tabieî, in care Rusia, ne-a arătat din nod şi ne mal arată incă o « IUIl‘ voinţă» atât de problematică. După ce nu-mesce delegaţii comisiunel cu numele loi ş după ce relatează hotărirea acestora, ca a-rab-Tabia să cadă la România, istoricul turnează astfel :
Membrii comisiunel s’afl condus in lucrarea lor de disposiţia tratatului de Berlin, privitoare la dărîmarea tuturor tortăreţelor dunărene; un-părţiră prin urmare teritorul fortificaţiunilo e listrene, care are forma unei semi-lune, mtr o zonă vestică şi alta ostică aşa iu oa* oraşul bi-listra dimpreună cu cele doue forturi de la a pUg Medjidie-Tabia şi Abdul-Medj'idie-Tabia a« eăijut in partea Bulgariei, iar forturile resari-tene Ordu-Tabia şi Arab-Tabia (depărtat de 2l/2 oh. de la Silistra) aii oăijut amândouă la România.
Delegatul rus, colonelul Bogolubow, a piotes-tat contra acestei hotărîrî, afirmând, că dupe obiceiurile resboiuluî cetăţi1 cucerite se iau iu stăpânire dimpreună cu teritoriul ce se află la o împuşcătură de tun împrejurul lor şi ceru, ca graniţa să s° ficseze mat departe spi» > ■-sărit, ceea ce toţi cei l’alţi membrii ai oo misiuneî retuşară in unanimitate. Aceştia se referiră la dărîmarea tortăreţelor dunărene cerută de congres, după care complecsul fortificărilor si listrene încetează a mal fi privit ca ataie, şi observară apoi, că Silistra cu a fost cucerită-, ci deşertată de către Turei, de bnnă-voie, dupe inoheerea preliminarielor pacei. ca Ş' .cele
l'alte fortăreţe.	^
De oare-ce comisarul rus nu voia să admită uit î aceea, că numai in punctul ficsat de corni-siune,[ cam 900 metrii spre răsărit de la Silistra, s’ar putea construi un pod pentru a împreuna teritoriul romăn cis — şi trans-danubian, şi de ăre-ee afirmă, că o localitate mai potrivită pentiu acest scop se află la Dichiseni, 35 eh. mai la vale de Silistra. in apropierea căreia, a avut loc, in re“boiul de la 1858—4 şi o trecere a Ruşilor, coxnisiunea s'a dus acolo; se încredinţa insă dopa ce cercetă eu deamenuntul ambii ţermî dunăreni, că nicî nu poate fi nici vorbă despre construc-ţiunea unul pod. Comisarul rus, colonelul Bo-golubov deşi era aproape să paţia^că o nenorocire in terenul mlăştinos şi de tot nepracticabil de pe ţârmuL romăn, el nu vrei să vază decăt acolo pământ solid pentru pod. Comisiunea Încetă atunci de a mai stărui pe lăngă comisarul rus, aducând u-şî mereiSâaminte, ca ceea ce are a Împlini este o misiune serioasă, internaţională şi nu un act de simplă curtenie. Compusă din băr-
baţi de o specialitate incercată, comisiunea trebuia să săvîrşească o lucrare care să poată susţinea critica cea mai aspră a specialiştilor, şi aceasta a şi făcut
Istoricul relatează apoi, cum, după ispră-virea lucrărilor şi supunerea elaboratorului la ambele guverne interesate, armata romană
a ocupat Arab-Tabia, care era deşeărtă, şi cum au intrat după aceea Ruşii, in număr de 13,000 oameni cu 48 tunuri cu fanfare de resboiu, şi apoi continuă :
Cu ocasia deşertare! Bulgarie! a fost deşer tată de către Ruşi şi Arab-Tabia; cabinetul de Petersburg ar fi incunoştiinţat insă iu acelaşi timp pe cel romăn, că o nouă ocupare a men-ţionateî posiţivmi de către trupele rotnăne. înainte de sfâr?irea certei, va fi privită ca o declarare de râs' oiil. Aşa se afirmă cel puţin in cercurile iniţiate, in cari se mai zice, că Bal gări! <5n Silistra aii fost provăijuţi de către Ruşi cn arme, pentru a asigura Arab-1 abia, dimpreună, cn un batalion de miliţie bulgara.
Dacă vom lua in o specială consideraţiuue localitatea Silistreî, vom afla şi motivele, pentru car! Rusia stăruIJsce atăt de mult, că A-rab-Tabia şi Ordu-Tabia (despre cea din urmă nu s’a făcut pană acum uicî o vorbă) să se dea in stăpânirea Bulgariei. Situaţiunea Silis-treî, atăt de favorabilă sub raportul topografic şi strategic, constituia iacă in vechime o baricadă puternică pentru apărarea parţei reslri-tene a actuale! Bulgarii. Cine are in stapauire Varna şi Silistra, are in măna sa cheia posi-ţiunilor Bulgariei. Cu căd >rea Arab-Tabie! şi Ordu-Tabie! (cea de ăntăifi domnesce Silistra, Dunărea şi drumul Bazardjik-Varna, care merge intr’o apropiere nemijlocită de ca) Silistra ăş! va perde valoirea si dc. poartă de invasiune contra Dobrogieî Dacă Rus a şi Bulgaria sunt intr’adevăr satisfăcute cu stătu quo creat pr.u tractatul de Berlin, folosul Arab-Tibiei ar fi toa*‘te micşorat pentru aceste puteri, căci Romanii nu se gândesc de Io1 să primejduiască Bulgaria Diu contra stăpânite de Bulgari, A rab-Tabia şi Ordu-Tab a vor fi pentru România un motiv permanent de îngrijire, fiimLcă in oaşul acesta Dobrogia, substituită Basarabie!, va sta tot deamia la disoreţinuea BulgarFor.
tstorcu. declară apoi de netemeinică ştirea, răspândită in zilele din urmă prin ziare, după care guvernul rus ar fi găsit deja mal la vale de ArabrTnbia, un loc potrivit pentru construcţia unul pod românesc. Cine cunoasce relaţiunile topografice din acele locuri, jzice istoricul, nu va crede de loc in această ştire, căci singurul punct potrivit e la Arab-Tabia, şi altul nu.
Nici pe observaţiunea Rusiei, că tonte forti-caţiile Arab-Tabiel sunt dărimate, şi că prin urmare acest punct nu poate fi atăt de primejdios pentru Dobrogea, să nu se pue prea mare greutate. Posiţiunea naturală a acestei localităţi e de aşa, iucăt in cas de lipsă, se poate readuce lesne, in starea de mal nainte,
Din toate acestea reese, că Arab-Tabia este pentru noi neapărată, dacă vrem să fim stăpinl statornici şi si siguri a! Pobro-giei. Fi va insă io realitate? Ne va şti guvernul confirma drepturile noastre in această afacere cei puţin? Urma-va Rusia
până la sfârşit faţă de noi pe calea duşmănoasă in cate a început? Şi puterile, «marile puteri," fivor cel puţin cu acest prilegiu «mari", ele, cari totdeauna au fost mici, când s’a tratat de interesele României ? lată întrebări, a căror deslegare e incă in sinul întunecos al viitorului.
CORESPONDENŢA «ROMÂNIEI LIBERE"
Tfirgovişte, 12 August 1879.
Domnule redaotor,
Am avut ocasiunea, să vă semnalez in trea-eăt, că prefectul acestui judeţ, d. C. Poteca, se ocupă foarte serios, osebit de cele lalte afaceri de interes public, ce cad in imediata sa atribu-ţiune, şi de iveţămentul public de prin comunele rurale. — Cu ocasia începeri! cursurilor a-cestuî an scolastic, se constată mulţime de şcoli fără inveţătorî. — Cu tot revis râtul de şcoli pe circonscripţiî, se intămpină cele ma! ma î dificultăţi, pentru completarea catedrelor vacante. Nimic ma! trist, de oăt să veţli un bun funcţionar, având toată dorinţa să se ocupe de cea ma! importantă arteră de viaţă a unei naţiuni, instrucţia publică, şi la fie ce pas, lo-vindu-se de difieultlţ! aproape invincibile, diu cauza organisaţie! vicioase a serviciului reviso-rilor şcolari ; căc! după cum se ştie, in .sarcina unu! revisor, cade datoria de a inspecta ş 'oalele din ma! mult' judeţe, precum ş; ac'ea de a face cuvenitele for-t a ităţî pentru instalarea invăţătorilor pe la şcoalele vacante. — A eastă datorie—or! căt de activ să fie un revisor—nu o poate indeplini, şi ve pot asigura, că iu judeţul nostru, sunt şcoale, ce in 3 4, anî, nu afi vâslit un revisor, şi din aceasta causă funcţiunea de revisor, este ma! mult o sinecură, de căt un mijloc de a compensa micele sacrifici!, ce ţar.i cu o mană avară lasă să iasă din casele sale publice pentru această autegarda a prosperităţi! popoarelor.
Aflu, ou cea mal rpare saţisfacţiune, că d. Poteca spre a face o realiţate djn progresul şooalelor, osebit d» îndatoririle serioase Ce a pus tutulor subalternilor se! jn ceea ce concerne localurile şi elevii, afi mai jnteryenit pe lăngă comitetul permanent, ea ou ocasia intruniri! consiliului judeţian, să pue iu vederea d-lor consilier! cazul, oâ ou şcoalele săteşti un se ma! poşte merge fără nici o inspecţiune, şi in consecinţă să av'seţşe la 'înfiinţarea de către j’deţ, a unor funcţionar! competinţi, sub jurisdicţia comitetnluî, oare să aibă misiunea de a observa mersul regulat al instrucţiune! prin sate, pentru cai'e şi • judeţul face de mult sacrifici! prin bugetul şefi
Dacă aceasta s’ar realisa, negreşit'oă şcoal’le, sub administrator! oa d. 'Veca, vo’- lua un a-vent puternic, şi foioasei» ce ar resulţa de aci, nu ar iuţărzia d’a se manif-ste. Teamă este insa tutulor iubitorilor de lumină, ca toate a-eeste nobile stăruinţe ale unu! prefect pătruns iu cel ma! inalt grad de simţimâot d datorie! şi al umanităţeî, să nu remăe steril- tocmai pentru cuvântul, că membri! comitetulnî nu p-ea sunt obicinuiţi cu lumina, şi nu putem aştepta fapte mşrî de la gamem mici ca dd. Răducuin Ton şi lorgu Rădnîescu.
D, EL Ion, preşedintele coimtetnlu! esle om in vîrstă astăzi, de peste 00 an! ; a fost şi oste
băcan: s’a distins după obiceiul ţârii pe ia alegeri, a fost primar al oraşului şi sub conserva tor! şi sub lib ralî, şti» să isoălească cu caturi şi întreabă unde este scris^de tipar * Preşedinte» spre a nu greşi punerea iscălituri! sale.
. D. lorgu Rădnîescu, membru, este luat do zestre de la conservatori, şi aceştia el ma! luase o dată de la iberalî, — Este cel ma! dibaciu «Cicerone», ce a esistat vre o dată iu oraşul nostru, şi care a condus p>, toţi prefecţir pe ea! ascunse. — Are mijloacele sale de a se insinua. — Nu ştim dacă va fi cercat să se ale-ture şi pe lăngă actualul, dar pană astăz! vedem ou satisfacţie, oă nu tocmai d. Poteca se poate amăgi. — Are multă inolinare către diurne per.tri care gazetele locale ’! zicea diurnila, şi nu plăteşte datoriile sale de căt prin judecăţi.
Rămâne al 3 membru, d-uu George Rădesou Acest,i; dup> căt se vede, este simpatic lumineî căci, zic1 d-sa «fiu al opince!» Căte-v,t fapte, recente ne lasă speranţa că va lucra cu energia de care este capabil pentru desvoltarea instrucţiune? publice prin sate. — Dacă regretăm ceva este că acest personagiii, inzestrat de frumoase talente, uavigă pe o barcă ce nu este a libertlţe? adevărate, caria datorează posiţia sa.
Frigurile electorale de la 1876 l’afi investit cn titlul de deputat in camera d-luî Brăteauu, cameră a oare! amintire va rămâne proverbială pentru istorie şi posteritate	Să nu ne acu-
saţ! că ite ce nu avem oameni ma! cu eiinos-cinţe, oameni cari să oorăspimdă cn mşr multă demnitate atâtor mar! chemărî. Oamuiî eu cunoştinţe, ohia- liberali, dar car! se respectă, nu fac gălăgie pe la alegeri >-ie! se inchinş ou or! ce preţ celor puternic! numai pentru cuvântul oă poartă nume de lib-ral, şi de aceea eî sunt daţi uitare!.
Aceştia sunt, pe căt se poate spune, fără a-î ofens i oameni! ce fusoră chemaţi să dea putere viaţă, mărire, bietului nostru judeţ, ce se găsea teribil jnămolit prin teista’adrnii’istraţiejtre-cută. D-nieî lor 1 este dată delicata şi penibila misiune de a face tot acele lucrări: inspecţii de servic? publice, contracte pentru 1 icrărî de arte şi căfe altşle.
Să sperăm că de asta dată, consiliul judeţean, rare in sesiunea trecută a respins propunerea drumului de fer la Gherganî, conform voinţe! esp rimate de jud«-ţ. nu va lăsa in itare insţrucţia publică, lumina poporului, căruia cu toţi datorim cea ma? intimă solicitudine, ci va avisa li măsuri car! se corăsuuudă inaltulu? scop ce urmăresce iusnş! prefectul Poteca.
Se vorbeşte pe’aioî, ca se 'aţori! şi deputsţiî judeţului Dămboviţa sunt pentru opinia atăt de invertifâ a d I. Rosetti-Brătiaim in oestia revi-snrei ar 7. — Pana ţa constatarea adevărului, noî nu putem crecţe uua ci aceasta, căc! d-lcţr cu toţi? afi diseutat inpre nă cu alegatori!, pe soluţi uie orecj ma! nemerită, şi s’a admis cu a? probarea d-lor (dar verbală) impanuintfinirea in-, divid1* dă şi respingerea or! caro" cătegor.iî safi iirtr de jidani, on care ar fi consecinţele ce. ar urna de aici.
«De ac-'a am zis dela iuceput oă nu cred de adevărată această versiune, căeî mi est» greă să iuţel g ducă se poate iu o cestiune aşa de im-po tauţă ca representanţî noştri! să facă alt-fel .de cum s’au declarat iuaiutea alegerilor, că i? resuL ţaţei» la care ar eşi, chiar d-ţor le pQt prevede^
H'OIŢA * ROMÂNIE] LIBERE» 57
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT PARTEA iii.
ÎNALTA POLITIE
— Urmare —
XIV
Convorbirea ce a avnt’o Cora 11. d. de Mezin ’ făcu o mare impresiune acel nume de George, acel portret care părea că se aseamănă ou George de Hamei, acea viaţă misterioasă, retrasa, ’! aducea presupuneri fără margini,
Puţin cate puţin, cu toate acestea, acea impresiune dispăru. Era oare cu putinţă, ca George Gerard să nu fie de căt Georg° de Hamil ? D-ra de Brives putea ea să ia de bărbat un întemniţat liberat ? Şi acest intemniţat nesupunăndu-se lege? ar fi cutezat el să vie să locuiască iu Paris ?
Ea era de, sigur înşelată. Imugiiiaţimiea sa I
prea vie, dorinţa sa de a întâlni pe George, nra ce ’î inspira, o tăcea să ’l va<jă pretutin-denea.
Când fuse singură ou Victor Mazilier, a doua zi dună visita d-luî de Mezin, ea voi a-şî rîde de dansul.
Soiî, ’î zise ea, că mî-am inehipuit că sunt pe urmele inamic.iluî d-tale ?
r— Care inamic ?
—	întemniţatul d-taie.
—	A ! da, ’l uitasem, bietul băiat! L’aî iu-tălnit, ce ma? face ?
—	Eşti nebun ! dacă ’Laş fi intalnît ţî-aş fi vorbit etl cn aşa, lin'şte?
—	Şi de <*e nu? Mie ’m! este ou totul indiferent. Aceasta este o istorie veche, scumpa mea, sunt aproape nouă anî.
—	’M! pare că s’a întâmplat erî.
—	Aceasta este un mod de a întineri.
—	O ! nu pentru aceasta.
—	E ! e i imbătrăuim scumpa nuea amică; am int;at in al treî-zec? şi treilea an, şi am început să ’! socotesc. Şi tatăl meii, care mă aşteaptă toţ 4’auna la Hi vre la biurouri e suie! Am să me duo !ij una diutr’aceste zile sa ’1 văd, bietul om. Amorul de familie mă ooprindţ
de căt-va timp Poate a venit timpul de a me odihni )a sănul săfi.
—	Da, am băgat de şeamă schimbarea ce s’a făcut in d-ta.
—	Nicî o simţire nu este eternă in astă lume, scumpă amica.
—	’Ţ! cer ertare, cunosc unul.
—	A ! da, acela ce l’aî pentru intemniţatul
d-taie: amor safi ură. Eî bine! a! crezut că eştî pe urmele sale, zici?	.
—	Da, intr’un moment. Dar indată Jmî-ain oujioşiiut greşala. ’Mi-am inehipuit a-1 recunoaşte in ginerile <J-luŢ de Brives.
—	In ginerile d-luî.... Â! soiî că e frumos asta ! striga Victor Mazilier resturnăndu-se pe canapeaua unde şedea. Cum ! acel de Brives eave este aşa mândru de nascerea sa, de numele seif, ar fi dat pe fiica sa... unp?.„ yoiti rîde in toată viaţa mea
—	Nu zic că ar putea fi.
—	E greşala, o mare greşală !... Ce te-a făcut să creijî aceasta ?
—	Portretul ce mi s’a făcut. Se aseamănă foarte mult cu a lnî George de Hamei.
E? bine ! poate să fie densul! zise el. Nu i-am spus că locueşte in Paris ? Eram sigur’e.
Parisul este ca o vechia iubită, pe care nu sci! cum să ’l părăseşti. Ce este ma! natu'al, ca George de Hamei, locuind in Paris, să se fi amorez tt de o tânără fată de măr tat ? Şi-a as-
JJi ’ i .	,	>	*	,
ettns trecutul, a imelat familia, a... Acest roman ’m! place foarte mult.
—	Nu este de oăt un roman,
—	O ! in zilele noastre, reluă Victor MazL
lier. rom nele sunt intămplărî....... In locul d-
tale nu aş sta nicî un minut in iudoială. Aş şti chiar astăzi ce se ored. A! acel scump de Brives !
—	Este o nebunie! Şi sunt foarte supărată, că împărtăşesc! ideile mele.... In oi! ce cas, nicj o vorbă diu toate acestea, nu esţe aşa ?
—	De sigur. Nu sunt doritor să primeic o lovitură de sabie de la de Brives. Cu toate acestea, scumpă amică, credeam că ţî-am probat oă sciţi a păstra un seoreţ.
—	Iu adevăr, ’ţî cer ertare,
f Cora ereijuse că Victor Mazilier ’ş! va rîde j de bănuelile ce ’! venise. Din contra le impar-■ tăşea şi dânsul. Ba incă ma? mult: el admitea j ca probabil, ci George de Hamei şi George Gerard să fie una şi aoeeaşî persoană. Chiar o in-demnă să se asigure.
www.dacoromanica.ro

Ştim, cum d-lor toţi ţin la persoana d-luî Bră-tianu, dar in o oestiune care atinge viaţa şi viitorul ţereî, simpatiile pers maie tic, spre a face loc patriotismului adevărat.
Bine voiţi vă rog d-le Director a primi şi ui această ocasinne, afirmarea inalteî conside-raţinni ce ve conserv.
DIN CARIERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 28 August.
< itiliera. — Lipsesc 56 d-nî deputaţi, dintre cari numai 1 bolnav şi 3 in concediu.
—X—
Se comunică Adunării dimisia d-lul deputat Radovici, basată pe nişte insulte grave ce i-ar fi tăcut prefeit.il Ciocârlan.
—X—
Nefiind nimic la ordinea zilei, Adunarea trece in secţiuni.
—X—
Astăzi se discută cestiunea diurnei, pe timpul vacanţielor.
ARENA ZIARELOR
«Românul», comentăud un articol diu aJournal des Debats», prin care se arată pericolele de peire la care s’ar espune Tur cia, dacă nu se va conforma, tratatului de Berlin,—găsesce prilejul a bate din noii vechia şi cunoscuta-i coardăcă România va păţi o soartă identică cu a Turciei, dacă nu se va grăbi să se supună voinţil puterilor. Şi chiar dacă Europa nu ne va constrânge cu puterea materială, situaţi unea ţării, zice el, nu va fi mai puţin periculoasă, de oare ce vom fi scoşi afară diu concertul european şi lăsaţi, in mijlocul viitoarelor evenimente cari se pot desfăşura, in voia ori căreia din marile puteri.
Cântecul e cunoscut, numai din ce in ce devine mai răguşit. Aceasta şă nu ne mire, căci, pum am zis, coarda s’a învechit!
*** «Timpul» face resumatul istoric al cestiunii israilite, spre a demonstra că gravitatea, in care ea a ajuns astăzi nu se da-toresce de căt păsurilor greşite ale guvernului, atăt faţă cu streinătatea căt şi faţă cu ţara.
*** Importantă este revista «Pressei’1 de astăzi. Se simte căt de colo că condeiul a fost ţinut de o mănă mai abilă şi mai ho-tărîtă.
Articolul de fond, despre care e vorba, caută mai ăntăift a stabili, că foarte bine a tăcut guvernul de a trimes pe ministrul sSh de externe, pentru ca să facă o ultimă încercare pe lăngă cabinetele europene, spre a le dovedi că ţara nu poate să dea mai mult de căt aceea ce a făgăduit să dee: împământenirea individuală. Legitimând astfel misiunea d-lui Boereseu. «Presa» crede eă a-cum,datoria guvernului este dea se presinta cu un proect clar, precis şi bine formulat, pentru al spune aprobării sau desaprobăriî camerelor: Asupra acestui proect, organul centrului speră că toţi oamnii noştri politici
Nu o conducea oare vre-un presimţiment ? Baţi mai bine arpa fineţă acel tact cu totul particular, despre care a dat probe aşa de numeroase, nu ajută oare in această împrejurare? De ce ar remănea ea mult timp in nesiguranţă eăud este aşa de uşor de a sci adevărul ?
Cu toată viaţa sa retrasă. George Gerard trebuia să iasă cate odată. Ce este mai simplu de oăt a’l aştepta'intr’o trăsură înaintea locuinţei sale? Nu era ea sigura că’l va recunoaşte? A! ea nu uitase de loc trăsurile sale; ea ’l vedea neincetat astfel cum s’a arătat la galeră, in că-maşe roşie ou malul in mănă. Atitudinea, gestul, privirea, vorba sa se gmvase in sufletul seu şi nu putea să se şteargă.
Cu toată schimbarea ce s’ar fi putut tape in persoana lui George. ou toată îmbrăcămintea sa pea nouă, nu ’i ar fi ajuns eî o aruncare de oohj ca să poată triga: e el! el î
Ea chiămâ dar servitoarea, ’şî luă cea cea ’î trebuia pentru eşire şi zise să-î aducă o trăsură.
Mergâud din strada Neuilly spre strada Lâo-nie. indoelile T veniră. «Cea ce voesc se fac este absurd, ’şî zicea densa. Să aştept in stradă, in trăsură, la spatele perdelelor lăsate, ca un a-
KOM “G n
se vor inţelege până in cele din urmă; căci dupe credinţn sa, nu există in fond nici o deosebire intre soluţiunea majorităţii din Cameră şi aceia pe care o susţine şi o va propune guvernul. Singura deosebire ar sta numai intr’o simplă formalitate: votarea unei liste nominale, ori votarea unor cereri separate de impămeiităuire. Resultatul este iientic, zice «Presa», in ipotesa cănd fie care evreu de pe lista se va impâmentăni prin mod isolat. Iu fine susţine soluţiunea cu listele ca singura aplicaţiune sinceră a tratatului de Berlin, ptetimjend că impemăn-tănirea individuală satisface numai principiul din art. 44, dar nu T pune in practică, cum ne cere Europa.
*** Proiectul de care vorbesoe «Presa» şi care a fost promis de d. Boereseu in memoriul d-sale, formează de sigur o nouă contrazicere a guvernanţilor noştri, a cărei înregistrare n’o poate trece cu vederea «Binele public».
Cădea-va guvernul, zice el, şi iu această nonă contrazicere, că, după ce a retuşat cu stăruinţă să ia ori-oe iniţiativă, azi să presiate un proect din parte-î?
Suferi va Adunarea ca iniţiativa, eî să remănă o vorbă deşirta. ca lucrurile de care s’a ocupat cu atăta seriositate, să fiă luate in gluma, înlăturate sau puse la dosar?
Noi credem, impreună cu «Binele Public», că guve rnul ar face mai bine să e vite o perdere zadarnică de timp. Voesce o propune listele nominale? N’are de căt s’a facă, sub forma de amendament.
ca represeutauţii Puterilor la Constanţinopoi ă opriasca pe naţ onaliîlor de a plăti drepturile patentară cari s’aîl impus printr’o nouă lege a Porţii. Nu e principiul imposituluî pe [cari el combat eî; el cer, ea inainte d' aplicarea sa, să se stabiliască uu control european asupra finanţelor Turciei.
Existenţa cabinetului Aarifi-Savfet se consideră ca ameninţată; schimbarea ministeriulni s’ar face. probabil, dupe sărbătorile micului Bei-ram, cari termină ajunul Ramazanului.
Berlin. 9 Septembre. — «Gazetta Germaniei de Nord» constată, că presa rusă, care incetase, iu urma ordinelor guvernului, eu atacurile sale contra Germaniei, inaintea trămitereî amicale a generalului de Mauteuffel la Varşovia pentru a saluta pe ţar, pare că vrea să reinceapă resbo-iul eî de condeifi după intrevederea celor doî împăraţi, la Alexandrowo. Astfel, «Golos» a pu-bl cat in 4 şi 5 Septembre articolî mai indrăs-neţî ca tot-d’a-una contra principelui de Bis-mark şi contra Germarieî ; aceşti articolî afi fost reproduşi textual de Agenţia rusă,
(Ha vagi,
CINIE- ACOLO ?
Am povăţuit pe cocoane să ’şî schimbe buzunarul de 11 roohî dina nte, eăeî moda de acum pare eă nu’l inventată de căt spre a in-lesni meseria pungaşilor.
Dna Oibrich. din strada Academiei, se vi fi căiud acum că n’a ascultat această povaţă, căoî, trecăud ierî dimineaţă prin piaţa St. Anton, busunaruî seîi a fost victimă unui ţ ungaş. Nu ’î vorbă, ea n’are să plăngă vr’o pagubă însemnată : O biată tabachiere cu tutun de o verstă eam trecută !
staţiunile Galaţi şi Brăila, via Giurgiu la Bucuresci, publicate la 29 Maiti 1879 st. n. şi sunt valabile cu incepere de 1a. menţionata zi tarifele următoare:
De la (ialaţi la Bucureşti.
Clasa 1, clasa TI, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,40, fr. 2, Ir. 1,80 fr, 1,60 fr. 1,30 pentru 100 kilogr.
De la Brăila la Bucureşti.
Clasa I, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,15, fr. 1,70 fr. 1,50, fr. 1,30,' fr. 1 pentru 100 kilogr.
Ea mărfuri ce sosesc de peste mare şi transitează Galaţi şi Brăila şi cari se încarcă de la bastimente direct pe vapoarele noastre se va socoti acum ca şi inainte de la Galaţi, tot acele tarife ca şi de la Brăila.
Sus menţionatele tarife se inţeleg netto, inclusiv încărcarea, transbarcarea la Smărda, şi descărcarea la Bucuresci, şi inclusiv asigurarea după clasificaţiă.
In privinţa cantităţilor care sunt normale pentru clasele A. B. C. sunt valabile con-diţiunile coprinse in suplimentul tarifelor noastre din Februarie 1877, pagina 2 şi 3.
Tot o dată avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului eă dacă va cere concu renţa, vom fi gata a mai reduce şi aceste tarife şi prin urmare vom fi in stare a oferi în tot d’auna tarifele cele mai eftine pe linia noastră Galaţi-Braila-Bucureşti, via Giurgiu.
Punctul B. in publicaţia de la 29 Mai 1879 st. n. se anulează prin aceasta.
Inspectoratul agenţiilor.
Galaţi, in 6 Septembrie 1879 st. n.
-------------—--------------------
Serviciul telejraflc al «României Libere*
dela i) Septembre — 9 ore dim
Roma 9 Septimbre. — D. Tornielli s’a numit ministru plenipotenţiar al Italiei la Belgrad şi d. 0 rtopassi la Âthena. Corniţele de Tour, ministrul Ttilieî la Stokholm, s’a transferat, in aoeaşî calitate, ’a Rio-de- laniero.
Marqnisul de Spinola, ministru la Buenos-A-yres, s’a transferat la Stokholom şi d. baron de Pava, consul general din Bucuresci, s’a numit ministru la Madrid
j Cată să mărturisim, că curierul nopţîii nu e tocmai bogat in fapte. Mosafiriî, găzduiţi azî noapte in otelul poliţiei, nu fac tocmaî multă 0-noare acestui otel. Beţivi earî ah fă ut scandaluri pe strade, hoţi borfaşi, pungaşi, şi pe lăngă toţî aceştia, şi două dobitoace, una cu coarne, alta cu copite, ambele găsite fără stă-pîn Eacă eu ce şipfi murdărit comisiile registrele de primire
Cel maî grav dintre furturi a fost cel comis la d. Antonovicî, din strada Brăneoveanu, O plapumă, 2 perechi pantaloni şi uu palton aii dispărut din dulapul < n haine al numitului. Of! şi tocmaî cănd? Cănd se apropia iarna
Institutul de fete «FemeiaRomană»
DIN BUZEU.
Sub semnata are onoare a inounostiinţa pe d-ni părinţi, că cursurile in acest an şcolar 177980 ineip la 1 Septembre şi că informaţiunile se pot lua chiar de acum in localul Institutului din strada Păcii.
Limbele francesă şi germană sunt. foarte in-grijite; conversaţia lor este sub conducerea unor pedagoage speciale.
Rog dar pe d-nii părinţi să bine-voiaso& a vi-sita institutul, unde vor primi ori-ce desluşiri.
Directoire, Euphrosina P Stănculescu.
BIBLIOGRAFIE
V iena. 9 Septembre. — «Corespondenţa politică» anunţa că a doua coloană a trupelor ausţriace de ocupaţiune, sub comanda generalului Obadich, plecând din Visegrad, a treout iu 8 Septembre la 3 ore, graniţa de Nord a saudjaculnî de Novi-bazar, aproape de Priboj. Ea a fpst primită intru mod foarte amical de cornindnntnl militar otoman. de Kaimakannl Novavaros şi de populaţie. Din Priboj coloana sa dns la Barja unde ş’a aşezat lagărn.
I’aris, 9 Septembre.— Ziarul *Le Spleil» raportează o con versaţi 11 ne p,e care ar fi avut’o linul din corespondenţii săi cu principele Gorcea-kof. Cancelarul Rusiei ar fi zis: «Principele Rismark me onorează cu inimiciţia sa, fără îndoială pentru că am profesat tot daun» opinia, că franţa treRue să fie © putere tare, atăt in interesul propriei sale apărări, căt şi in Interesul equilibrnlui european.*
< onstantinopol 9 Septembre. — Se aşteaptă,
Cea maî însemnată dintre bătăi este acea ca'-e s’a întâmplat in strada Melodiei, cartierul lăutarilor. Individul Marin a bătut cumplit pe tatăl săft, spărgendu-i capul. Asemenea moravuri sunt foarte obicinuite prin strada Melodiei!
O vinule, nectar al zeilor, cum turburi tu chiar capetele oamen lor de treabă? Un negustor cinstit, d. T... I... din strada Victoriei era să se impusee azi noapte, dacă par fi fost oprit de fratele şeii.
închipuiţi-vă că instrumentul alas spre a’şi curina zilele, era tocmaî o puşcă de gardă civică.
Iacă cum se servesc cetăţenii de armele statului!
Prima C R. priv. Societate de vapoare pe Dunăre
4VIS
Avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că, cu incepere de la 10 Sept. 1879 st. n. pană la altă disposiţie, vom reduce tarifele minime la predarea mărfurilor de la
gent de poliţie, ca un bărbat gelos, ca o femee amorezată, pe cine? Un necunoscut; cănd s’ar putea paria o sută pentru unul, că nu seamănă iu nimic ou acela pe care ’l caut. Să-l aştept toată ziua poate afară ca să iasă.»
Dar de odată ’şî zise :
«De nu m’aş duce la d. de Brives ? Visita mea ar fi din^oele maî simple. Trecând pe la poarta sa, am voit să vedem ce face. Nu sciam că fiica sa a revenit şi in ori-ce cas un bărbat, ori care ’i ar fi posiţiunea, poate să primeasoă ziua o femee, de o condiţiuue bună.»
De odata trăsura se opri in strada Leonie. Cora iutrebâ in ce etagiu şeade d-1 de Brives şi suna.
- - Domnul a eşit, zise servitorul, care deschise. Daca d-na v >eşte să vadă pe Miss Dowson.
—- Nu, re?punse Cora, fără a sci mania ce ar fi provocat daca primea propunerea servitorului. La ce ora, adaogă ea, crezi că va intra d. de Brives ?
Din acel loc ea nu putea să nu vadă pe aceia cari ’i aştepta.
Tenerul care ar insoţi pe d. de Brives şi fiica sa va fi de sigur George Gerard, pentru că servitorul zisese că a eşit cu denşii. Ea nu va in-tă>zia dar să se asigure.
Ciucî-zecî de minute aproape trecură; către cinci ore seara, trei persoane se arătară la colţul stradeî L°onie. Prima era d-1 de Brives. El dedea braţul unei prea frumoase femei, oare era de sigur fiica sa.
Privirile Corei Se îndreptară indată către a treia persoană, care mergea lăngă tănera femee şi care vorbea in acel moment ou densi.
Era un bărbat aproape de treî-zeeî şi cinci ani cu un aspect sever, dar elegant, cu un aer distins, şi cu o fisionomie din cele maî inteligente.
El nu era George de Hamei.
(Va urma).
—	Dornnu nu cred să intărzieze. A eşiţ peu- I tru căte-va minute ou gineiile şi fiica d-salc.
—	Voifi reveni zise dansa depărtăndu-se.
Ea se urcă in trăsura cu care venise şi dete
ordin visitiului de a sta la colţul stradeî
EpPome historiae Sacrae, uu notiţe şi vocabular roman pentru clasa 1 liceală, gimnasială ele., ediţiunea IV de C. S. Stoicescu, profesor.
www.dacoromahiCa.rd ‘
1 lefi.
Elemente de igiena publică şi privată de Dr.
Ch. Păunescu, se află de văwjare la toafe librăriile din ţară şi in deposit la d. Cârjan librar Ploesoî, cu preţ de 2 leî.
LA
„MAREA. BURSA NAŢIONALI”
1. n. FEMUIO & F-ţli
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
f'.URSUL BUCURESCI
Pe ţiiua de 29 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI	Gump. Vfimi
10% Oblig, .urale...........
eşite 1» sorţi .
8%	» domeniale
,	, esite Ia sorţi
Dob. 10 &. Obig. Casei pens. 300 le 7%	Sensuri funciare	rurale	f.	C.
7%	» ,	urbane	f.	C.
8% Impr. Municipal,
Buc. (b
» cu pr,
Renta RomănS . . . Acţiuni ‘Dacia». .	,
» «Somacia» . Cupoane rurale exigibile »	domeniale >
,	scrisuri	»
Argint contra aur .	.
Bilete hypoteeare contra »u Rubla h&rtie . , .	.	.
Florinul..................
Lose Ottomane ....
aO 1.)
CURSUL DIN VIENA 9 Septembre
Napoleonul........'.	.
Ducatul ........
Lose Otomane..........
Rubla HSrtie..........
102%
S9
103%
99
lg8
99
92% 102% 27 74% 190 70 1%
î°/o
2 16
42 -
9 Sept. 9 33 5 59 20 70 122
103 arg
104 arg. 185 99 %
98
1023/,
28
76
200
75
arg.
aur
1%
%
i ÎS 46 -
8	8ep.
9	83 5 69 20 80
122 50
CURSUL DIN BERLIN 9 Septembre
Obli. căile ferate romăne .	. .	.
Acţiunile »
Priorităţi »	...............
Oppenheim ........
Ruble hărţi e....................
Stern ...........................
Lose Otomane.....................
0UR8UL DIN PARIS 9 Septembre
Renta Romănâ.................. .
Lose Otomane.....................
SCHIMBUL 29 AugUBt
Paris (3 lunî)................
» la vedere....................
Londra (3 luni)..................
» la vedere. ..................
Berlin (3 luri)..................
» la vedere....................
riena la vedere..................
Adresa pentru telegrame.
I
95	60 88
96	90 107 75 211 65
96 70 37 80 96 80 107
211 70
86
36 10
74 76 45
45 75
99 25 99 86 2515 25 30 122 % 123 V4
2 17 I
Far «a Banzid

ROMÂNIA LIBERA
^pOGRAPtf; .
STEPAM MIIIALESCL
___	BUCUR ESC I
IC 11 Strndn l ipscani 13
Recomandă ntelierulti sSu asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
£»■	1HUI.TR
«ar MAŞINI €U YÂFOM T&S
ast-fel că se află in posiţirme de a eşec ui a orî-ce lucrări aţii gă~ toare de aceasta artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
2ES A**®:
Ootidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea mai mare acurateţe.
HT AFIPTE şi ANUNCIURI
in diierite mărimi, albe şi oolorate
BILETE DE NUNTA. DE EAP.EZ. SI DE IMMORMANTARE
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi oolorate, de diferite cualităţî şi formate
isjpsawa «aaaii TO»aaiii®3
PRECUM
CONDICE CU ASUSI
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE. CHITANŢE. ADRESE ETICHETE SI ALTE LDCEAE1 DE LUCS
Tâte aceste lucrări se primesc cu precivrî forte moderate.
Avis important
Un desenator bun doresoe a se angaja Ia un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa redacţiunei acestui ziar
De arendbî moşia Murgeanca
din judeţul Ialomiţa plasa Balta, de la Sf. Gheorghe, 1880. întindere 2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familii 110,
A se adresa strada Văcăreşti No. 24.
“ PERFECŢIUNE”
14EGENERATOliL: L UNIVERSAL AL PĂRULUI
de D a S. A ALLEN.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului alb enldrea juneţeî sdlle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă. Ktt'ectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat enldrea albă a părului. Acesta nu este uă văpsea, ci uă pre-? paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă. DEPOSTT PItTNCIPAL,	— *——
... , i,n n	• Veritabila preparatia se vin-
114 ŞI 116, ClT.F.A SotTTHAMPTON, , . „	,	■	, v
■ lon-dba Enoiiteua	ue întaşurata m hârtie roşa.
Se află de vâmjare la toţi Coaforii, Parftuneriî şi Farmaciştii.

Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a organisat diu nou ■ onform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare ati ineeput. Iar secundare la 1 Septembrie. Condiţiunile de admisiune se pot vedea in toate zilele de la 7 —11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune iu calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
LOTARIA REGALA
A STATULU UNGAR
Prin decretul şi sub pat.ronagiul M. S. I. R. şi Imperatorelui Austriei şi regele Ungariei, tragerea Loteriei Regale a Statului Ungar supraveghiată şi garantată «e guvern, s’a fixat irrevocabil pentru ziua de 30 Septembre viitor s n.
întâiul numer	eşit	va	câştiga	fiorini	50,000
Al duoilea »	»	»	»	»	20,000
Al treilea »	»	«	*	»	15,000
Al patrulea numer eşit va câştiga fiorini 10,000 4 numere oare vor urma căte	»	5,000
4	»»»»»	»	3 000
2	»	»	»	»	>	»	1,500
6	»	»	»	>	»	»	1,000
In totai 5,308 bilete câştigătoare
Cel mm mic tos nu va fi câştigător mal jos de 10 fio <im.
Numai cu opt lei noi, primeşti fără de nici o cheltuială un bilet ORIGINAL al Loteriei Regale a Statului Ungară care poate aduce un adevărat noroc, fiind tot o dată inscris pentru trei luni in registrul abonaţilor ziarului *Moniteur de la Chance Universelle», singurul jurnal care publică listele oficiale ale tragerilor tutulor valorilor de câştiguri fără escepţiuue.
Persoanele cari doresc a participa la această importantă lotăiic, trebue să ne transmită fără întârziere comandele d-lor insoţite de cos ui lor in bilete de bancă, mandate sau mărci postule adresate . dmiu stra-ţiunel ‘Moniteur de la Chance Universelle,» btadt, Auerspergstrasse Nr. 2 Viena (Austria)
gjMT’ Noi nu garantăm autenticitatea de căt a acelor bilete cari yCF" poartă semnătura noastră
Prima C R. ,Jriv. societat de navigatiune cu vapoaro pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
călătoresce a.st-1 ;1 duă oi m urmează maî la vale:
Intre Viena Budapesta, Tuniu-Sevt-rin Giurgiu ş Galaţi
Vaporele accelerate intre Rusciuc-Giiirgiu-Orşova
De la 0 şova la Rnsciuc-Ginrgin Marţi şi Vineri 10’/a ore a* “•
Sosire	,	,	, Mercur! şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Itusciuc-Grargiu la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juol şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Statalul C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna in corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru OonstantinopoK
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică II ore noaptea ,	>	Orşova Jouî, Duminică şi Marţi a.	m.
>i	»	Severin » »	»	»	»	4	ore p.w,
,	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercur! 2>ls , »
dosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m,
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică	1 oră p. n>.
Sosire in T. Severin Mercur!, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimineaţa
,»	»,	Orşova ,,	»	»	a, m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî.
Serviciul local intre Galaţi-BrAi<«
Plecare	din	Galaţi	in	fie care	zi la	7\. ore	dimineaţa, 12 amăzî, 4	ore	p. m,
„	„	Brăila	„	„	„	„ „	9 ore a. m. şi 2, 5Va ore p	in,
r »îetternlch“ Intre <*»lnţi-Od<*-.c
Plecare din Galaţi Mercur!, 8 ore dimineaţa >	» Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m.
„	„ Galaţi ,, Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
„	.. Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiaijî
,, Tulcea „ Ismail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă	la	Tulce1-	ia	Ismail	Mercur!, Vineri	şi Duminică 4 ore dimineaţa
„	,,	Ismail	la	Tulcea „	„	„	„	10 ,. . m
„ „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 an ml
„ „ Kuia la Ismail-Tulcea-Galaţ! Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Bnda-Pesţa fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrelo e. le mari albe cu 180 paturi fie care,	Agenţia Societăţii Danubiene.
0 Profesoare
Doresce a da lecţiunT de limbi germană. Adresi str. Rîureanu 4.
Se cere elevi
la Typograpbia din Str. Lipscan No. 11-13
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţ. cu locul lor, preoum şi un loovirar la Radu-Vodă No. 18 cu o ma gherniţa. Doritorii se vor adres. m curtea bisericeî Negustorii str Sboru la d C. Stoenescu, saC in str Luterană 19 ia d-uu C. Mironescu
ZMHEURSITIL. TREIsrimiLOR
PE LINIILE
BDCPHESCI-BABBOSIBOMâS, BBCDBBSCI-VBBCIOBOYA, BABBDSi-GALATI Şl TECUCIUBbBLAD
Bucur esc!-Har boşi-Rom an
Kilom, de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.	
1	5	7
Ore M-	Ore M.	Ore M.
Tjnixt
1
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
820
339
354
366
379
896
412
423
4i4
467
Ploescl Rest
BUCURESCI Rest p.
Chitila
Buftea
Perişu
Crivina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. p°|c
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest. p°®c
Serbeşti Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci East.
Brăila Resta.
Sos.
Plec.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant St» scut Racaciune Valea Seacă
tos. Plec;
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
searaj 9 00| 9 14 9 25
9 64 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 26 2 68 3 13
4	61
5	Ol
6	34
6 16
6 39
7 46 7 54
9 00 dim.
dim 7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 1 2 2 3
p. m.
dim 9 10 9 38 10 02 10 20
10	46
11	16
11	40
12	20 12 46
1 10
1	84
2	18
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25 p. m.,
dim.
7 05 7 50 dim,
Barboşî-Galaţl
iKilorn. ie la iBarboş	STAŢIUNI
N	BĂRBOŞI Rest. Plec. GALAŢI Rest. 1 lec
Aretarea trenurilor
Tr »cc.
TreD de pers
603 | 606
601
Ore M !Ore M. Ore M
uoap
3	80
4	0» noap
seara
3	55
4	80 seara
p. m.
7	26
8	00 p. m
Romaii-Barboşi-Bucnresci
Kilom	
de la	STAŢIUNI ;
Boman	
	ROMAN Rest. Plec.
23	Galbeni
44	Bacău Rest. ^
55	Valea Seacă
78	Răcăciune
89	Sascut
103	Adjud Restaur.
114	Pnfeşti
128	Mărăşeşti
147	Tecuci Resn ^
165	Iveşti
179	Hanu Conachi
169	Preval
2o6	Serbeşti
218	Bărboşi Rest. p1^.
239	Brăila Rest. p°es*
261	Muftiu
278	Janca Restaur.
298	Faurei
319	Cilibia
889	Bnzeu Rest. p°®c
850	Monteoi
854	UlmenI
374	Mizil Restaur.
390	Albeşti
896	Valea Călugărească
408	Ploescl Rest.
427	Crivina
437	Perişu
450	Buftea
467	Chitila
467	BUCURESCI Rest. 8,
Aretarea trenurilor
Tr acc.
Tren de pers.
6 8
Ore M.'Ore M
st-sra
8	30
9	26 9 31
10	/9 10 62
11	3l
11	55
12	06
1 36
1	6i
23
2	31
3	25
4 41 4 49
6 37 a 59 6 08 6 22 6 32
6	57
■ 26
7	38 7 60 săra
dim. 12 50
6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 82
8	5
9	15 9 80
seara
T mixt 12
Ore M
p m 12 10 12 45 1 17 i 27
1	46
2	25
2	53
3	22
3	41
4	15
4	46
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20 Jsoara
G a 1 aţi- II a r boşi
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
Tr. ac.	Tren de p	
602	604	
Ore M.	Ore M.	
p. m. 12 06 154 40 p. m.	di .1 7 8 dim	L
BucurescI-Vârciorova
Kilom, de la Bucur,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.j Trenuri mixte
iO
24
37
49
70
87
101
IO8
13°
146
15®
168
189
206
2l9
285 242
251
261
269
278
286 299 810 325 835 345
Sos.
Plec.
BUCURESCI Rest p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti Stolnici Corbu Potcova
Slatina Rest. pj^ Peatra
Sos,
Plec.
Pe eşti Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa Coţofent Râcari Filiaşî Butoeştî Strehaia Timnea f runişor Palota
T. Severin R,
364
382 VARCIOROVA Sos
39
5 10 5 40
5	60
6	15 săra
17 OreM.	19 Ore M	21 Ore M.
p. m.		p. m,
1 25		5 40
1 52		6 04
2 19		6 33
2 45		7 01
3 24		7 45
4 12		8 83
4 50		9 11
6 17		9 40
5 81		9 55
6 01 6	47 7	23 r 52 8	18 9 00 9 20 10 05 10	41 11	19 11 38		săra
11 55	dim-	
năpte	6	45 7	06 7 23 7	48 8	16 8	42 9	17 9 47 10 07 10	30 11	15 11	40 12	15 p. m	
Tecuciu-Rârlad.
Kilom. de la
Tecuci
STAŢIUNI
16
29
86
61
TECUCIU ReBtaur. Plec.
BerhecI
GhidigenI
Tutova
b£rlad Restaur. Sos,
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
13
OreM.
15
Ore îu
dim. 5 20
5	58
6	21 6 88 7 05 dim.
I
p. m. 6 86 6 11
6	48
7	08 7 80 seara
Vârciorova- Rucuresci
Kilom.		Arătarea trenurilor			
					
de la	STAŢIUNI	Tr ac.i Trenuri mixte			
					
Vârci.		4	18	20	22
		O.-eM.	Ore M.	Ore M.	Ore M
	VÂRCIOROVA Plec.	a. m. 11 00		p. m. 5 00	
18	T.-Severin R. p°es	11 25 11 30		5	36 6	01	
37	Palota	12 08		6 59	
47	Prunişor			7 20	
67	Timnea			7 40	
72	Strehaia			8 16	
83	Butoeştî			8 38	
96	Filiaş	1 33		9 10	
102	Răcarl			9 26	
113	CoţofenI			9 49i	
121	Işainiţa			10 06	
131	Craiova Rest	2 21 2 31	dim. 6 00	10 25 năpte	
140	Cârcea		6 20		
147	PeleştI		6 39		
163	Balş	3 18	7 22		
176	Peatra	3 40	8 00		
193	Slatina Rest. p?s* Plec.	4 05 4 11	8 35 8 55		
214	Potcăva		9 42		
226	Corbu	4 57	10 15		
236	Stolnici	6 11	10 39		
252	Costeşti		11 23		
274	Piteşti R)St. 8csc	6 00 6 15	12 06 12 41		dim. 5 41
281	Goleşti		1 00		6 00
295	Leordei I		1 34		6 33
312	Găeşti	7 06	2 12		7 09
833	Titu Restaur,	7 37	3 10		7 44
3^5	Ghergr ni	7 53	3 39		8 16
358	Ciocâreştî		4 07		8 48
372	Chitila	8 28	4 42		9 15
382	BUCURESCI R. Sos	8 40	5 00		9 85
		seara	p. \n		0’HÎ
Bârlad-Tecuciu
Kilom. Je la Bârlad
STAŢIUNI
15
22
85
61
lâRLAD Restaur. Plec.
Tutova
GhidigenI
BerhecI
TECUCIU Restaur. Sos.
«**.!»)• essţ, xţpyjKM» tta.iJ»	»U. W*M«e ■'■■■ li.
7697
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixt	
	14	16
	Ore M,	Ore M.
	dim.	seara
	9 00	9 46
	9 84	10 16
	9 67	10 8fi|
	10 26	11 Si
	10 66	11 Ool
	a. m.	năpte
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 680
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 31 AUGUST >879
ABONAMENTUL:
Iu Capitală: 1 an 30 leî, 6 luni 15 Ier, 3îunî81ef. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. MHîălescu şi la correspondenţiî diaruluî din judeţe.
In Irancia: La SocMâ Havan, Laffit et C-ie, Place de la Bourse. 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. MiCoud’s, Foreign Advertising Ageney, 130—140 Pleet Street, London.
In Austria: La D-nu D. G. Poppovitz, -fumisorul Curiei Române, Stadt tTeischinarkt, 15, si la D-nu TI. Schalek, 1. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Insera'ten, Pacht der Berlinei’ Wespen, in Hamburg.

ANTJNOIUJRILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî.
Reclame pe pagina IlI-a.........1 Leu.
>>	,,	,,	II-a...........2 „
Epistole nefrancate se refusă Articolii nepublicaţî nu se înapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-I-iedactor: STEF, 0. MlOHAILESOU.
^ TIR I TELEGRAFICE
(lin ziarele străine.
Paris, 8 Septembre. — Ieri a sofis in portul Yendres, vaporul «Pieardie». Intre amnestiaţiî, cari se aflaîî pe bord, se puteai! vedea şi Roque, Pouteau, Chaire (ales din noQ in consiliul mu-nioipal parisian), Grellier (ministru sub comună), Natusevioî (tost adjutant a imperatuluî Maxi-milian din Mexico) şi mai mulţi publicişti. Aproape jumătate din amnestiaţî sunt femei şi copii. Primirea a fost foarte mişcătoare. Popo-raţiunea alerga din toate părţile la locul debarcare!. ,Pescăriţele aii făcut o colectă de 800 de franci; locuitorii aiî adus vin, supă şi carne, fiind-că amnestiaţiî se plâng de hrană rea. Pe timpul călătoriei au avut loc trei caşuri de moarte şi cinei nascerî. Unii dintre sosiţi purtau eordouul legiune! de onoare şi medalia militară.
Preşedintele Grevy a fost primit in Jura intr’un mod străluoit. Poporaţiunea a iluminat str dele şi făou arcur! de triumf; n otabilil aH ţinut discursurî.
Escedentul veniturilor a fost pe luna lui August 9,400,000 franc!.
Ministrul de resboiu, generaluLGreslsy, a in-tei-zis intrebuinţarea musiceî la oeremoniile religioase, fără de permisiunea sa specială.
Londra, 8 Septembre. —Conform raporturilor ce au sosit aici, vice-regele din Indiî a primit nişte curier!, car! spun, că au veijut cu ochi! lor cadavrul trimisului englez şi a escorte! sale. Numaî nouă soldsţî au scăpat, car! din intăm-plare se aflaţi afară din oraş, spre a cosi iarbă. Misiunea s’a apărat cu cerbicie, din care cauză perderile Oabulesilor aii fost mari. Ucigaşi! aii aprins in urmă poarta case! in oare se afla misiunea şi aii intrat inăuntru, unde aii omorît pe toţi.
Lady Cavagnari a primit deja o telegramă de la vioe-regele, in oare i se vestesce moartea băr-batnluî eî. Aii fost omorîţî incă secretariul luî Cavagnari, un locotenent şi 67 de soldaţî.
Toate ziarele cer o pedepsire aspră şi grabnică a aceste! oribile crime.
Se vestesce că regimentele cele revoltate, treî la număr, aii părăsit Cabulul. Nu se ştie Încă pănă acum incătro aii pleoat. Poporaţiunile de pe la graniţe sunt incă favorabile Englezilor.
Havre. 8 Septembre. — Vaporul «Brest», care ducea pe bordul şeii 130 emigranţi, a suferitnau-fragiu aproape de Falmouth, intre Havre şi Li-verpol. Personalul nave! şi pasageri! au fost scăpaţi, afară de şeapte.
Cainica, 8 Septembre. — Ştirile cari sosesc din districtul de Novi-Bazar, despre marşul trupelor de ocupaţinne, sunt toate pacinice. Trupele nu aii întâmpinat pănă acum nic! o împotrivire. Tot ce cam isbesce intr’un mod neplăcut, e puţinul numer de locuitor! ce se vede; bărbaţi! maî ales aii dispărut, — uude, nu se ştie incă.
Constantinopol, 8 Septembre. — Poarta are de gănd să despartă provincia Novi-Bazaruluî, de către districtul de Kossovo, care se ocupă de Austriac!, şi a face din ea un vilaiet de sine stătător, cu capitala Sienica.
Amsterdam, 8 Septembre. — Congresul medical numără deja peste 500 de membri! presenţîs Preşedinte a fost ales Donders, a oăru! discnr. de deschidere—despre desvoltareâ medioineî—a fost foarte aplaudat. Toate guvernele sunt re-presintate.
Serviciul Telegrafic al «României Libere»
— de la 10 Sfptem.— 4 ore seara. —
Londra, 10 Septembre. — D. Gladstone a pleoat pe continent.
Vicomtele Cranbrook, secretar de stat la ministerul de Iudia şi lordul Beaconsfield, aii avut o intrevedere la Hughenden.
«Daily News» anunţă, că cavaleria şi infanteria engleză aii inaintat in direcţia pasului de S:butargadan şi că ele aşteaptă artileria, casă meargă şi ma! departe.
«Morning Post» crede, că corniţele Şuvaloff, ex-ambasador la Londra, va lua o influenţă de-
cisivă in mersul afacerilor interioare şi exterioare ale Rusie!.
Eată un articol din ziarul «Golos« pe care ’1 semnalează o telegramă de azî dimineaţă din Berlin :
«Ast-fel, după ofioiosul«NordeutsoheZeitunng», d. de Bismark se spdăpe măinî; el pretinde, că nu a dat nic! o dată avisul şeii asupra călătorii’! feld-mareşaluluî Manteuffel la Varşovia'; această călătorie s’ar fi făcut fără eonsimţimăn-tul seri. D. de Bismark ue a obicluuit de mult cu aceste supterfugi! ciudate, dar intradever, nu ne aşteptăm din partea sa ia un blam pe faţă ale actelor suveranului, seu, oăc! această desmin-ţire este un blam.»
*	Toată lumea scie, pe lăngă aoestea, că ni-menî nu putea sa trămită pe feld-mareşalul la Varşovia, afară de insuşî împăratul Wilhelm, şi că misiunea ce a avut are o importanţă capitală.
«Nu am soi să ne tsylioăm alt-fel desmînţi-rea oficioasă a principeluî-canoelar, de căt prin estrema iritaţiune ce a trebuit să incerce spre a suferi un demarş politic care ’! displăcea. Acestea zise. ne întrebăm involuntar, dacă d. de Bismarck nu vede un fericit rival şi un succesor posibil in d. de Manteuffel? Sau dacă situa-ţiunea politică din Berlin n’a ajuns tocma! la acelaşi punct ca cea din Vie na, când amicul seîi d. Andrassy, a trebuit să’şî dea dimisia ?»
«Ar fi curios intr’adevăr, de a vedea pe vechiul prim-ministru austriac dând visită la Gasteinu-nnî coleg demisionat fără sa scie aceasta »
«In orî-ce cas, graţie de-uninţireî organului ofioios al cancelarului, se va sci de acum înainte, că politica germană nu este dirigiată es-clusiv de el, şi că curtea Germanie! urmează căte o-dată o conduita, pe oare d de Bismarck o des aprobă. Aşa dar, un act pentru viitor.
Tugblatt din Berlin, vorbind de Întrevederea Imperatuluî Germanie! cu al Rusie!, se esprimă ast-fel:
«Se poate considera ca sigur, că, daca ţarul actual nu maî trăia, int-evederea dela Alexan-drowo, cu toate consecinţele sale liniştitoare, probabil că nu ar ti avut loc. Cu toate că credem in pace pentru moment, vedem insă un punct negru in relaţiunile Germanie! şi ale Rusie!.
*	Dar no! suntem o naţiune militară, iar nu o naţiune resboinică, şi perspectiva une! ooali-ţiunî, putănd uni contra noastră pe Rusia, oare este iritata, şi pe Franţa, care ne păstrează o secretă resbunare, nu este de natură a ne face vesel!. Cu toate acestea, nu este locul de a privi cu temere punctul negru ce ne reservă viitorul. No! am arătat că suntem un popor pacific; dar s’a veijut ca ştim să purtăm şi sabia. Să ne bucurăm dar de pacea actuală sigur! fiind, că, la ora pericolului, credinţa in Dumnezeii şi cura-giul german vor fi destul pentru a neprotege.»
(Hi vcs).
A se vedea ultime soiri pe pagina IU.
Bucuresci, 30 August.
Sunt duoî ani astăzi, de cănd vitejii copil al Carpaţilor implantară victorioşi steagul românesc pe Gri viţa lui Osman.
Căte lacrimi in acea zi, lacrimi de bucurie, lacrimi de durere ! Eram voioşi, că soldatul romăn dovedea intr’un chip uimitor lumii, că nu s a stins din amărâtul său piept vitejia străbună; eram trişti, pentru că pe mulţi din fraţii noştri n’aveam să’I mal in-tălnim in locaşul părintesc.
Căt de mari s’au aretat Românii in acea zi sfântă pentru noi! Da, e sfântă pentru noi ziua de 30 ugust; e sfântă, căci in acea zi oştenii noştri au umplut, cu corpurile lor, prăpăstia ce despărţia presintele
umilit de ultima zi de glorie naţională, peste care mulţi ani trecuse; e sfântă, căci a deşteptat lumea asupra valorii noastre ; e sfântă prin moartea atâtor eroi, cari au pus pe fruntea României, coroana de stejar.
Binecuventate fie numele acelora, cari au sciut să moară pentru ţară!
Ţăranul romăn asuprit şi mult amărit, in timp de pace, s’a arătat vrednic de o patriă neatărnată, in acele vremuri de toc şi de sabiă. Nenorocire insă pentru dănsul, că n’are fruntaşi cari să’l iubească din toată inima şi să’l ducă pe calea binelui. Mal toţi ăl inşală, mal toţi ăl storc puterile şi’l ţin in miseriă; puţini sunt povăţuitoril săi in bine, apărătorii lui la nevoi, luminătorii şi sprijinitorii lu! devotaţi.
S’afi luptat atunci Românii, cu un eroism admirabil; au murit cu miile, dar tot-d’auna vitejesce, şi la Griviţa, şi la Rahova, şi la Smărdan.
Cum s au folosit insă conducătorii noştri! de acele mari sacrificie de sănge românesc, cerute de dănşil in numele patriei ?
Durere noă!
Basarabia perdută şi cine scie pentru cată vreme. Cestiunea israelită ameninţând in-grozitor viitorul statului romăn. Indepen-dinţa ţării, tot-d auna avută in drept, redobândită de fapt prin glorioasa jertfire a zeci de mii de români, este subordinată unor funeste condiţiunl, pe cari necaparitatea şi lipsa de patriotism a fruntaşilor noştri le fac şi mal funeste.
Căt de nenorocit este poporpl, căruia ăl lipsesc conducătorii luminaţi şi devotaţi in interesele luî! Necapacitatea politicilor noştri a făcut pe ţară să piardă bunele re-sultate ale sacrificielor glorioase, să culeagă umiliri, pagube şi lacrimi.
Cănd ne vom deştepta oare, spre a in-lătura pe cel nevrednici din fruntea statului ? Fi-vom noi ursiţi, să perim prin loviturile imprudente ale unor fruntaşi nenorociţi ?
Umbre sfinte ale eroilor morţi pe câmpiile Bulgariei! nu suntem vrednici de marele voastre sacrificie.
In anul trecut, n’am putut serbători aniversarea victoriei de la Griviţa, din cauza aliaţilor noştri de la Plevna. EI ne ocupai! ţara cu gănd duşmănesc. Li s’a lăsat Basarabia suspinând... Pe fruntea României, in locul coroanei de stejar, sta un zăbranic negru.
In anul acesta, nu putem serbători su-venirile zilei de la Griviţa, din cauza unei dureri tot aşa de mari. Viitorul statului românesc este pus in primejdia de conspira-ţiuuea evreiască, iar fruntaşii noştri n’au curagiul d’a se impotrivi duşmanilor din afară, insă se impotrivesc voinţei poporului romău. Un alt zăbranic acopere fruntea României.
Ce crudă soartă pentru noi!
Români deşteptaţi-vă, gândiţi ce datorim eroilor morţi spre a ne da o patriă de sine stătătoare, puneţi măna la inima voastră şi redobândiţi bărbăţia trebuincioasă in aceste zile negre. Dacă veţi şti a voi, a voastră voe se va indeplini, iar nu voia duşmanilor naţionalităţii romănescl.
Să ne arătăm vrednici de fraţii noştri!, cari au smuls Griviţa din mălnele infrico-şatului Osman-paşa, fără a se inspălmănta de gloanţele Turcilor, Depunănd o lacrimă de recunoscinţă pe mormintele eroilor, să păşim inainte, cu credinţă in dreptul nostru de stăpâni in ţara noastră, fără spaimă de ameninţările Alianţei israelite, şi voinţa
noastră va triumfa in contra tutulor uneltirilor străinilor şi instrăinaţilor!
Fraţii noştri! nu s’aii jertfit, pentru ca oamenii pretinşi de stat, să piardă Basarabia şi să ne aservească ţara Judanilor, ci pentru ca Romania să devină ţară mare, tare şi a Românilor.
Patrioticele lor doruri le vom indeplini, cănd vom sci a ne impotrivi înstrăinării pămîntuluî strămoşesc.
Suvenirea zilei de 30 August, să ne im-bărbăteze pe această cale.
Luni, la 27 August, trupele austriace au trecut graniţele Novibazarulul, spre a ocupa şi această mică provinciă a Turciei. Cele două coloane ale generalilor Killic şi Obadich n’au intimpinat nici o resistenţă din partea populaţiunil. Posturile militare turceşti au cedat locul lor Austriacilor intri un mod foarte amical, şi este probabil, că ocupaţiunea intreagă a sangiaculuî se va face fără vărsare de sănge.
O scrisoare, ce ne-a adresat un amic din Serajevo, ne spune că mal toate regimentele, cari pornesc in Novibazar, sunt compuse de Români şi de Slavi, şi că guvernul austro-ungar de astă dată a luat precauţiunl serioase, spre a nu mal i se intimpla cea ce i s’a intămplat in Bosnia şl Herzegovina.
Acum Austria face un pas maî departe in direcţiuuea Salonicului.
Planul pus la cale intre cel doi monarcbL germani se realisează, spre marea mâhnire a Rusiei, care, numai dupe ce a subsemnat tractatul de la Berlin, a vă<jut căt este de înşelată. De giaba mal strigă acum ziarele moscovite in contra Prusiei; e prea târziu. Tripla alianţă este siărîmată, şi statele germane s’au hotărît a înainta dănsele către Constantinopoli. De ce superba cetate dintre doă mări şi doă continente să cadă in mălnele Ruşilor şi nu ale Germanilor? —şi-au zis oamenii de stat de la Viena şi de la Berlin. De ce moştenirea turcescă s’o iea Rusia şi nu Germania ?
Ca respuns 1a. această întrebare, principele de Bismark, care nu putea suferi in coastele sale o Rusie prea puternică, a im-pins pe Austria in Orient, şi i-a legat destinele el de tăria imperiului german.
T otul dar se mişcă dupe un plan, pus de mal nainte la cale, de corniţele Andrassy cu principele de Bismark, cari au şciut să dejoace pe al treilea tovarăş, pe principele Gorciacoff. Deci dreptate o fi avănd B,usia să ţipe in contra atitudine! Germaniei, dar aceste ţipete sunt prea tărţlie astăzi, sunt periculoase şieşl pentru viitor, căci marele cancelar de la Berlin nu este omul care să uite maltratările ziarelor muscăleştî.
CRONICA ZILEI
Inoendiaţiî din Băcătt, rămaşi pe drumuri la 11 Aprilie, ne trămite o adresa de mulţumire către cetăţeni!, car! le-afi venit in ajutor in acea nenorocire, şi maî ou deosebire d-luî Ditni-tre A. Sturza, care a luat iniţiativa une! subsori-eri in Galaţi, şi d-luî Ianou Dooan, care l?-a oferit 1000 de franc! şi 50 kile porumb. — In inimile românesc! a crescut tot-d’auna floarea, recunoştinţiî şi a iubiri aproapelui.
-x—
Intre institutele noastre private, cel maî distins este făiă îndoială institutul d-lu! Urechiă. Cursurile aceste! şcoale, unde fae prelegeri câţiva profesor! renumiţi,[sedeschid lai Septembre.
—x—
Exerc ţiele la şcoala societăţi! române de arme. gimnastică şi dare la semn, vor reincepe la 3 Septembre, «urent.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LTBERA
Lunea, Mercurea şi Vinerea, de la 6—8, seara, eseroiţii gimnastice; Marţia, Joia, şi Sâmbătă, de la 6—8, seara, eserciţiî de scrimă.
Vinerea dimineaţa, de la 8 —10, leoţiuuî particulare de gimnastică pentru copii mici, de ambe-sexe.
—x—
* Descentra lisare, din Giurgiu găseşte incertitudini, arbitrarităţî, in procederea consiliului de revisie al recrutării anului curent, din judeţul Vlaşca.
—x—
Zilele trecute, «Romanul» făcea observaţii serioase «Monitorului oficial» şi altor ziare din ţară cart numiail oraşe romănesoî din Transilvania şi Dobrogea cu nume streine.
De ce Crostadt şi nu Braşov, de ce Kiustenge şi nu Constanţa etc.? zicea «Românul».
Şi avea dreptate.
Dar... mai alaltă-ieri, bătrânul organ nu mia, nu un oraş, oi un comitat intreg, (românesc) cu nume unguresc : el zice comitetul Szoreny, in loc de comitatul Severinulnî.
Cum trebue ealificată această purtare a «Românului ?»
—x—
Dacă ar trebui să judecăm după următorul fapt, cetăţenilor pitescenî nu le cam place să incurajeze arta dramatică, nici chiar când ar voi să se manifeste pentru un scop frumos şi lăudabil.
La 15 August trecut, o societate de studenţi din Pitescî, voind să incerce doza patriotismului concetăţenilor lor, se hotărără să dea o re-presentaţiune teatrală in beneficiul gimna-siul local.
încercarea insă le rămase aproape infructpaBă.
Cu toată frumuseţea pieseelor ce aleseseră să joace, cu toate silinţele ce şi-aii dat ca să e-secute rolurile cât se poate mai bine, represen-taţia dată de tinerii studenţi a fost lipsită aproape cu totul de admiratori, in căt nici chiăl-tuelile nui'şi le-a putut scoate.
Nu ne vine să credem că cetăţenilor piteş-teni nu le place distracţiunile frumoase şi morale. Atunci, cum să ne explicăm faptul altfel, de căt că patriotismul nu le merge pană la saorificiul buzunarului!
—x—
In săptămâna trecută, in oraşul nostru, s’ab făcut 26 de deolaraţiuni de căsătorie s’aîi născut 127 copii (73 băieţi şi 55 fete), şi au murit 126 de oameni (65 de sex bărbătesc, şi 61 dc sex femeiesc).
Cei mai mulţi morţi (86) sunt tineri, intre 10 şi 20 ani.
DIN AFARA
Turcii şi Grecii.
Negocierile intre Grecia şi Turcia, privitoare la rectificarea graniţelor, continuă; acum ni se anunţă că s’ail intreru.pt, acum că aft reînceput din nou. In genere toată afacerea aceasta este atăt de greţoasă, in căt pentru caracterisare, nu o putem numi mai potrivit de căt afacerea «turco-greacă”.
Ca să fim drepţi, trebue să o spunem, că Turcii nu sunt de vină la această tră-gănare; vina este a Grecilor, cari credin-
cioşi şi de astă dată renumeluî lor de tradiţională lăcomie, voesc a dobândi previncii intregi fără un picur de sănge. Dar greu le va fi! căt de greu le va fi, reese din următorul pasagiu, al unei corespondenţe din Prevesa.
Judecând dupe transporturile de mnniţium şi alt material de răsboib, oarî soses aici şi in jur, se pare că Turoia nu ar avea de loc iuteuţiu-nea să primească punctul de vedere a puterilor apusene şi să cedeze Greoieî o parte oare-oare din Epir. Nu e numai Ianina localitatea, pe care Turcia nu vrea să o cedeze odată cu capul, oi şi Arta şi Prevesa. După perderea ambelor a-oestor oraşe, Ianina şi-ar perle in scurt timp toată insemnătatea sa şi ar cădea la rolul unui simplu cătun de munte. De asemenea cedând teritoriu fără nici un resboitt, Turcia ar deschide uşa pentru nouă pretensiuni; este toarte esplicabilă prin urmare imprejurarea, că la Con-stantinopol se socotesc mult şi cu ohibzuială inainte de a face cea mai mică concesiune Greciei.
De altă parte Albautsii nu încetează a se înarma şi a cere Sultanului oonsimţimăntul şeii, pentru impotrivire. Numai ,1» septămăna trecută aft plecat la Constantinopol, cu această misiune, Mustafa-bey de la Ianina şi ex-ministrul iKia-mil Efendi, care e ounosout aici sub 'numele de Hadji Loja al Epirului. Ei vor protesta acolo din noii împotrivă cedăreî lanineî la Grecia şi in acel’azî timp vor ridica plângeri contra Mu-şiruluî, căruia ’î lipsesce ori ce energie şi iniţiativă,
Mai elocuent vorbesc apoi cifrele. In a-ceeaşî corespodenţă vorbindu-se mai la vale despre armăririle Turciei se zice:
Trupele din Epir, sari sunt astăzi disponibile pentru o oparaţiuue la g.ianiţe, numără 27 batalioanele infanterie, 250 călăreţi regulaţi, 700 Cerchezi şi cam 2000 de geandarmî şi basibozucî albanezi, cu două tunuri de câmp, patru de munte.
Batalioanele constau de regulă din ciite 450 oameni. Artat punctul strategic cel mai însemnat din provincie, este ocupat de o garnisoană destul de considerabilă. Pe dealurile de la apus de oraş se află o r edută puternică, inarmată cu 18 tunuri, cari domnesc toate drumurile ce dna la Arta şi însuşi oraşul, De la această redută spre graniţele Greciei se află un rînd de alte fortificaţii mai mari şi de şanţuri militare. Drumurile spre pământul grec sunt toate ocupate de numeroase antegarde, cari se află itr’o bună posiţie defensivă. Trupele destinate pentru apărarea fortificaţiilor de la Arta pet-ec in lagărul de la Pela, care a fost ales din causa condiţiilor higienice eminente ale ţinutului.
Reshoiiil Englezilor in Africa.
Resboiul cu Zulii incă nu s’a isprăvit, şi armata engleză vede inaintea, sa, precum ne spune o telegramă din Londra, un noii câmp de bătălie şi prospectul de a’şi a-reta din noii vitejia. Abia (Jetewayo a fost strîmtorat şi pus in neputinţă de a mai face ceva, şi un noii prinţ negru, Sekekuni cu numele, ese la iveală cu cetele sale negre.
«Daily Telegrapli” relatează, că generalul Wolseley, comandantul suprem al trupe-
lor engleze, a părăsit deja ţara Zulilor şi a plecat in ţara lui Sekekuni, impotriva căruia voiesce a conduce in persoană operaţiunile. Acest Sekekuni nu este cu nimic mal slab de căt Cetewayo, şi armata engleză, dacă nu s’a săturat incă de sănge, va avea in acest noii resboiu pentru a doua oară prilegiui de a’l gusta şi de a da şi negrilor să guste din al el.
De ce incep Englezii acest nou resboiu? Nu a fost destul de desaprobat de opiniu-nea publică şi resboiul cu Zuliî, pentru care cabinetul Beaconsfield a avut să sufere atâtea incriminări şi umiliri? Sir Bartle Frere, guvernatorul englez din Africa sudică, ne respunde cu stereotipa frasă; «Trebuesc civilisate toate aceste triburi selbatice.,.” ? Intr adevăr frumoasă civilisaţie cu fierul şi cu focul !... Adevăratul motiv a tuturor acestor res-boaie este insă planul Angliei, sau cel puţin a actualului minişţeriu englez, de a cuceri întreagă Africa sudică şl de a profita şi de muncă şi sudoarea negrilor de acolo, cum a profitat de aceea a îpdipnilor. Frumoase planuri!
Principale Jeroine.
Se arată semne, că principele Jerome Napoleon voesee a eşi din pasivitatea, ce observa până acum: este şi timpul, căci o continuare in neactivitatea de pănă acum, nu putea face de căt reă causeî sale.
Pretendentul imperiului frances nu vrea să iDtrebuinţeze insă, pentru ajungerea scq-purilor sale, mijloace anti-republicane, cum întrebuinţează pretendenţii regalităţeî, ducele de Chambord sau principele de Or-leans. Precum a declarat’p, el vrea să res-pecteze republica, pănă când o va respecta poporul frances ; şi dacă vrea să lucreze, va lucra pe căile el, căci dânsul este încredinţat că va veni un timp, cănd republica va ti un anocronism şi cănd Francezii vor proclama de la sine imperiul.
Această idee Napoleon incepe a şi-o rea-lisa astăzi. Din Paris se impărtăşesce anume, că dânsul va candida iu colegiul de deputaţi din Alpii maritimi, unde Jeromiştil speră a-1 scoate, cu toată împotrivirea republicanilor, fiind că majoritatea alegătorilor sunt Italieni separatişti, cari vor da votul lor cu bucurie cumnatului regelui italian.
O dată ajuns in Cameră, principele Napoleon va avea inaintea sa un intins cămp de activitate. El va şti să lucreze ast fel, ca sâ-şl câştige sau simpatiile unul grup de deputaţi, sau, ce este şi mal mult, simpatiile poporului,—şi atunci alegerea sa de preşedinte a republice! nu poate fi atăt de departe. De la preşedinte al republice! pănă la impârat, Napoleon III nu a făcut insă de căt un pas. Tot păcatul este, că ta,etica a mai fost, cum vedem, întrebuinţată şi că prin urmare inimicii lui Jerome ar putea-o lesne zădărnici.
FOIŢA. «ROMÂNIEI LIBERE,	58
ARTICOLUL 47
DE
A ROLPHE BEI.LOT PARTEA III.
ÎNALTA POLITIE — Urmare —
XV.
i Aşa dar Cora se înşelase; ’şî perdnse timpul in zadar; intr’o clipă ’î dispărură toate bănuelile. Nu era nimio de amestec intre d. George Gerarrl şi George de Hamei.
Ea zise visitinluî să meargă in strada Tse-uilly.
Pe drum, se căi că a ţim t in seamă vorbele lui Victor Mazilier; nu mai era iudoială oă inteligenţa vechiului săb consilier scădea mereb ; jocul de cărţi ’î tâmpise cu timpul o parte din taoultăţile luî. Ea nu maî găsea intrensul calităţile, de cari se înamorase odată. El se tăcuse greoii! la moral ca şi la fisic.
Şi cum a putut el vre-o dată să-î placă. Cum a putut ea să-l prefere pe lângă George de Hamei?
’l plăcea să şi ’î infăţişeze pe amendoî înaintea sa: Unul era sourt, grăsuliu, de o paliditate bolnăvicioasă; cel’lalt, inalt, uscăţiv, nervos, palid ca unii orientali dar de o paliditate vie. Din causa,"“nopţilor nedormite, petrecute' inaintea linei mese de joc, unuia i se obosise gura, i se roşise ocbiî, ’î căzuse perul, i se pătase peliţa, pe cănd la cel’lalt, ducând o viaţă regulată şi liniştită, i se perfecţionase frumuseţea, se dobândise o uitătură limpede, şi trăsurele luî aveai! maî multă nobleţă.
Dupe ce ’î analisâ la fisic, ea ’î compară şi la moral: unul avea un spirit de poruuceală, format din toate şireteniele, fineţele şi indrăs-neală; eel-l’alt avea o instrucţie solidă, o iuteli-ginţă rară. Cel d’ăntăitt prudent, cam fricos, a-lăturăndu-se tot pe lângă paznic, cănd visitâ închisoarea de la Toulon. Cel d’al doilea hotărît, brav şi indrăsueţ in toate întâmplările, precum şi la duelul de la Noul Orleans cu Iohn B..,,.. Tn tine unul era un domnişor, cel-l’alt un bărbat.
Dupe ce se ocupă de aiialisa asta şi s’a mirat de preferinţele sale de maî inainte pentru aceia
pe care nu-1 euuoseea bioe, i se înfăţişă in minte acea încântătoare teneră, care trecuse pe dinaintea eî la braţul d-luî de Brives.
ată ce va se zică o femee de societate, o fe-mee onestă. Ea ese in toiul zilei însoţită de bărbatul şi de tatăl săb, este salutată cu respect de toţî aceia care ’î cunosc, simplă iu îmbrăcămintea şi purtările sale, demnă, fericită şi rî-«jeudă.
«Ce distauţă mă desparte de această femee ! ’şî zioea ea. Eb, care, am fugit diu Noul Orleans din causa amorului propriu, pentru că era o prea mare deosebire intre femeile albe şi femeile de coloare ! Ah ! este, in Europa, o maî mare diferenţă intre unele femeî şi altele »
Ea, nu putea să se oprească de a nu admira frumuseţea, graţia, distinoţiunea aleasă a doamnei Gerard. O aruncătură de oehî ’î fusese de ajuns pentru a’şî da seamă de toate calităţile sale fisice; pentru a admira acele buze roşii, acel nas corect, acel marî ochi albastriî, profunzi şi dulci, sub nişte gene negre, oea ce da feţei sale o originalitate, un farmec extraordinar.
Şi dupe cum ea adineauri comparase pe Victor Mazilier cu George de Hamei, ea se compara acum ou fiica d-luî de Brives. Se oprea pentru
PESTA BOVINA
si
SERVICIUL VETERINAR DE DISTRICT.
In anul treout, intr’un articol publicat, in «România Liberă», reprodus şi de “Democratul din Ploescî», intitulat «Oăte-va cuvinte asupra Epizootiei: Pesta Bovina», am demonstiat in puţine linii, că causa principală a propagării rapide a acestei redutabile boale, este lipsa do un servicib real veterinar, la Districte, oare singur competinte, ar fi putut cunoaşte la timp a-pariţiunea boaleî, opuindu-î măsurile de limitare şi stărpire ; reoomandănd cu acea ocasiun" atenţiunii guvernului şi in special consilielor judeţene, oarî erai! ţoomaţ in lucrarea budgetelor pe anuf curent, necesitatea d’a se doţa districtul, ou un adeyerat servicib veterinar, indispensabile in ţeara noastră, ca ţeară agricolă, al căreî resort principal sunt vitele, ţi a nu se lăsa acest servicib, ca pănă acum, con'us de un singur om (veterinar de district) ceea ce ce insemneaz! un pompier intr’un oraş (ficţiune) eăoî va ayea consecinţe funeste.— Dacaa-cel-articol, a ajuns, sab nu, pănă la amjul ce* ier ce puţeajS lua iniţiativa, pentru îndreptarea acestui răii, nu pot soi, vei) insă ou durere, că luprişrile ab rămas ca maî minte, cu acest parodiat servicii! veterinar de districte şi fratele consecuenţe, oarî nu erab dificil de vă/,ut, s’ab realizat din nenorocire, căci Pesta-Bovină, din nob a apărut iu uuele districte nimicind uii mare număr de vite, reducând ast-fel pe bie. tul ţăran, temelia naţională, la sapă de 1 mu de unde mizeria generală şi prin urmare ca . on-secinţă descrescerea populaţi unei, căci se şti; că sărăcia este primul factor al descreseereî pepu-laţiunelor.
Afară insă de însemnatele pagube oe cau-sează «Ppsta-Bovină», maî avem in cursul ycreî, injlupile funie, Iulie şi August in partea de diiirfico Milcov, unde ingrijirea şi cultura viţelor cornute mar cu seamă, lipsesce ou desăvârşire, mortalitate pe o scară destul de intiusă, cauzată de morbul «Gastro-Enterită-Nephritieă» cunoscută de vulg sub numirea de «strioate din apă in-spUnat», câre de şi nu este contagios prin natura sea totu-şî prin gravitatea sea după cum ăl arată chiar numele săb (sunt abolite in acela-şî timp un complees de organe foarte importante ale economiei) el face multe victima dintre cele maî frumoase vite, şi maî cu seamă in lipsă de ajutorul medical, căoî oe ajutor ] 6te da un singur om cănd el apare in acelaşi T mp in maî multe localităţi de odată, la distanţ do 3-4 poşte şi maî cu seamă astă-zî, cănd corpul veterinar este alarmat de apariţiunea din noua «Pesteî-Bovine», şi in conformitatea ordinului d-luî ministru de interne urmează a se inspecta comunele şi cătunele din fîe-care district pentru a se asigura de maî sunt sab nu localităţi in care să esiste «Pesta-Bovină», veterinarul e;t,e continuii in esoursiuuî
La tie-oare raport dela primari (şi oarî sunt numeroase pe fie-care zi) el aleargă mulţămindu-se numai cu constatarea, spre a stabili diagnosticul şi incredinţăudu-se eă nu este Pesta-Bovină ci boala snsnumită, să alerge iu alt loc lăsând oarecare instrucţiuni profilactice, prescriind şi cava medicamente daoa din întâmplare s’a prevăzut veri un fond pentru medioamente gratuite, ce trebue să se dea vitelor locuitorilor pe caie le admi-
a contempla pe una, se intorcea pentru a nu’şî aduce aminte de cea l’altă.
Cu toate acestea, ea asemenea fusese frunmsă, şi fusese destul un minut de o manie, o lovitură de pistol... In a' est moment ea ura maî mult ca in tot deauna pe George de Hamei şi era fericită oă el nu era bărbatul aoesteî Inimoase femeî!
«Ah ! ’şî zicea ea, clacă bănuelile mele in loc de a se micşora, s’ar fi intărit, daoa T aşi fi recunoscut lăngă dănsa, cum aşi fi putut să mă resbuii !
Ea fu intreruptă din aceste gânduri, căoî t răsura se opri in curtea casei din Neuilly.
Seara, cănd oaspeţii seî obionuiţî sosiră, ea se stăpâni şi făcu onorurile ou graţia sa ounoscută.
Către două-spre-zece ore şi jumătate, d. de Brives veni să ’î strângă mana.
—	Aî venit cam târziu astă seară ? ’î ziso ea
—	Am făcut pe tatăl de familie, respunse el snri/ănd : am condus pe fica şi giuerile meb la teatru naţional.
Dupe ce dete aceste esplioărî, oăutâ din oehî un loc la o masă de joe, ea ’l reţinu prin aî oeste vorbe.
—	Nu te aî mirat astă-zî?
www.dacoromanica.ro
ilOMAiNui LIBERA
nistreaza dumnezeu, de oare-ce primarii şi ajutoarele afl multe altele de făcut şi apoi serios vorbind, eî aii dreptate, căci nu sunt uicî medio? nici veterinar? şi ast-fel fiind iu lipsă de orî-ce ajutor medical, pe fie-care au iu un district se perd sute, iu uuele chiar mi? de vite, ceea oe s’ar putea inlătura prin măsuri profilactice şi adjutor medical la timp, indicate de veterinar, care este absolut necesar a-1 avea cel puţin fie care arondisment şi care ar costa mult mai puţin de oăt a suta parte din perde-rile oe eausează numai mortalitatea obieîuuită (ca să zic asa) ce provoacă Gastro-Euterita-Ne-phritică, cu care efi me intălnesc in toate verile in timp de 6 an? de când sunt veterinar al aoestnî district, afară de marile pagube ce a provocat PestarBoviua. — Prin urmare iaca consecinţele, ce resulţă din escesul de eoonomie, (dacă se poate numi economie privaţiunea de strictul necesar), ce eausează enorme pagube ca-^e? Statulu? prin sărăcia unu? nunier iusemnat al populaţiuneî, murindu-le vitele, car? sunt e-sistenţa lor şi prin urmare a Statulu? nostru, oăc? lără ele cămpiile sunt pustii de agricultură. şi fără agricultură miserin ne intră iu căţniul
(Va urma).
-—----------------------------~~
VARIETAŢI
Din băile de la Wildbad, se impărtăşesce zia-ruluî «Fr. Ztg.» următoarea frumoasă istorioară :
Ce? patru domni mari, baronul de Uexldill (ambasadorul rus la Roma), de Qubril (ambasadorul rus la Berlin), Şuvaloff şi Goroiakoff, şed impreună, discutând despre lupele poporu-|uî, p, de Pexkifll zice de o dată:
—	Clima Rome? uu-mî priesoe de loc; me tem tare de malaria, care a pus in groapă şi pe Victor Emanuej. M?-ar plăcea mult, să dobândesc postul de ambasador la Berlin.
—	Ve fac cu plăcere loc, iubitul meii baron, respunde d, de Qubril, dacă numa?, voiu fi numit ambasador la Londra.
—	Postul de ambasador la Londra ţi-1 iu-găduiesc bncuros, scumpul meii Qubril, observă Şnva'off, iu schimb mi-ar trebui insă postul de cancelar la Petersburg.
—	Postul de cancelar ! articulează Gorciakoff cu anevoie, şi se scoală tremurând şi sprijinin-dn-se de băţul şefi. Da, da, iubite Şuvaloff. Dar-vedeţî, eu sunt inoă de lipsă peutru incurcătu-rile orientale şi europene.
Zice, ia bra< ul stăng al uneî lady grase căt o bute, şi braţul drept al încântătoare? ei fiice, şi se depărtează ou conştiinţa impăcată.
0 nouă invenţie agită cercurile acelora, oarî se ocupă cu progresul telegrafie?.
Profesorul Clinkersues, conducătorul observa-toriului asţronomic din Gotingen, ar fi aflat mijlocul d’a transmite ma? multe telegrame — pine la 8 — pe un singur fir telegrafie, in acelas timp.
S’ftr afla şi un aparat, oare efectuează in a-celaş timp scrierea acestor telegrame.
Daoă se va adeveri această invenţiune, ea va fi de sigur de cel ma? mare folos telegrafie?.
0 mulţime de slujbe după moart\ — Regina Cristina, oare muri in anul trecut in Franoia, lasă un testament, care dispune intre altele: pentru sufletele testatoare? 5000 de slujbe, pen-
—	De oe ?
—	Nu te a? intrebat cine să fi fost acea femeii acoperită, misterioasă, oare te a căutat in lipsa d-tale şi care nu a voit să’şî spună nu“ mele ?
—	Oare al fost d-ta ?
—	EiS insuinî.., n’aî gicit?
—	De loc, şi mărturisesc oă in adevăr am fost Puţin mirat. D-ta a? fost? Im? pare foarte refl atunoî că nu m’am aflat aoană. Avea? să ’mî spuneţî ceva ?
—	Voiam să ve cer un mic serviciu
—	Vorbeşte, scumpă amică, zise d-nu de Bri-ves aşezănduse lângă Cora.
—	E prea târziu, zise ea. N’am putut aştepta şi ’l am dat altuia ; va rămene pentru altă dată.
—	De astă-zî, zise ou politeţă d-nu de Brives, nu ma? es de a casă, de frică să nu lipsesc cănd veţî veni.
—	Atuucî, intrebâ ea surizănd, nu te-am supărat voind să’ţî fac visită ?
—	Cum se poate, să vorbesc? aşa ?
—	Sciu de la d-nu de Meziu, că fica d-tale ■’a reintors şi...
—	Fica mea nu şeade ou mine; pe lăngă asta
tru cei douî bărbaţi a? eî a 5000, pentru co- j pil ei 1000 si pentru nepoţi? se? 500.
Mulţimea slujbelor —bucuria popilor!
Mişcarea populaţiuneî oraşului Bucuresci
<ie la 19 August 1879. păuă la 25 August 1879.
Naşteri: Copii legitim?, 41 băeţî, fete 49, suma 90, copii ilegitim? 16 băeţî, fete 18, suma 34, băeţî 57 fete 67, total general 124.
Decese : de sex bărbătesc 69, femeesc 64, total 133, din car? 21 in spitale.
Etatea decedaţilor : Pănă la un an 39, de la 1-—5 an? 37, de la 5—20 an? 23, de la 10—20, am 99 de la 20—30 an? 8, de la 30—40 anî, 7, de la 40—60 anî 11, ile la 60—80 anî 6 de la 80 anî in sus 2, suma 133.
Căuşele deceselor: Variolă 4, morb. ruseolă, 4, searlatină 21, angiua dipht. cronp. 5, tuse convulsivă 1, febre tipoidă 3, tifos 0, cholera 0, febr. puerperală 0, phthisia pulm. tub. pulrn, 12, eut. gastroent. diar. 13, penum. pleuropu. bronc. 9, col. nostras 0, moarte violentă o, di-sinteria 2, mening. 4, scropule 2, înecat 1.
Serviciul telegrafic al „României Libere*
dek 11 Septembre -~ 9 ore dirn.
Roma, 10 Septembre. — D. Boereson azî părăseşte Roma, pentru a se intoarce in Bucuresc? El a avnt cu d. Cairoli, primul ministru al lieî, două Prevederi car? aii fos* oordia]e şide
natură a păstra legăturile de amiciţie ce unesc cele două state.
Simlah, 10 Septembre. — Insurecţiunea, ce a început la Oabul, si ihtiade iu provineiele Afganistanului ; generalul Robert a incunoştinţat pe guvernul Indiilor, că forţele de care dispune el actualmente sunt neîndestulătoare.
Petersburg, 10 Septemăre. — Un foc violent a mistuit 200 case la Viaijma, in guvernamen-tul dn Smolenslc, circunscripţin nea Moscovei.
Viena, 10 Septembre. — împăratul şi impe-răteasa Austrie? afi dat azî, la castelul de Sehon-brun, un prănz de familie in onarea principelui de Muntenegru,
A A. LL. II, Archidnciî şi archiduoesele, cu suitele, Lor aii asistat la ace^t prănz,
După masă, principele Nieolae ş’a luat con-oediu dela MM. LL., pentru-oă .Tuoî trebne sâ plece la Cettinie.
Berlin, 10 Septembre. — «Gazetta Germanie? de Nord» declară liosite de basă toate noutăţile publicate de ziare asupra pretinselor rela-ţiuni intre principele de Bismark şi monsenio-rul-nuncitt Roncetti,
«Corespondenţa provincială» zice, că intreve-derea, de la Alexandrowo, dintre imperatul Germanie? şi imperatul Rusie?, e o nouă probă a raporturilor intime oe n’ait incetat d’a exista intre cele dor e mouarcliiî.
Viena, 10 Septembre. --Se scrie din Constan-tinopol «Corespondenţe? politice», că Savfet-paşa va remite astăzî comisarilor greoî un memorand amănunţit, prin care combate cererile conţinute in cele din urmă declaraţiunî grec°soî şi desvoltă modul de interpretare pe care Porta ăl dă protocolului al 13-lea din tratatul de Berlin.
Să asigură, că plenipctenţiariî grec? ar fi primit instrucţiuni, după car? eî nu vor putea face nicî o declaraţiune ulterioară, dar vor cere să intre imediat in discuţiune asupra baselor pe car? se reazimă interpretarea pe care Poarta o dă protocolului al 13.
CINE-I ACOLO ?
De cănd cu libertatea şi egalitatea, nu ma? poate bietul stăpân să ocărească o slugă safi s’o ma? tărnueasoă niţel de păr, cănd face năsdrâ-văniî. Acum căte-va zile ni se relată un fapt care, de şi toarte grav, ne a făcut să murim de răs. O cocoană ’şî ocăra bucătarul pentru oă, fiind beat, greşise bucatele. N’apuease să ’î dea mai mult ca o palmă, şi neobrăzatul bucătar puse măna ps o oală cu ciorbă şi era oăt p’aci s’o toarne stăpăni-seî in cap, dacă aceasta nu se precipită spre uşa bucătari?. Faptul e istoric, şi coufirmat priutr’un altul mai recent.
Erî, d-ua*** avea motive de a mustra aspru pe servitorul săfi Velic i Stancn. Nefericita stăpănă a fost bătuta aşa de refl, in căt s’a ales cu capul spart.
Această stare de lucruri nu ma? poate rămâne ast tel. Se zice oă cocoanele s’ar fi botărît să ceară de la Camerile de revizuire, că iu loc de a irnpămănti pe Jidan?, să restrângă ma? bine puţin libertatea slugilor !
—	Dar ce drepturi ma? are astăzi bărbatul ? Se întreabă Llerefi Spiridon, servitor la d. Ca-ris£ui, care, pentru că şî-a bătut nevasta, s’a pomenit in arestul poliţie?.
—	Hi! ce bine era sub condica Băsarab ! Ce zic? nene Spiridoane ? Băteaî muerea cănd eţî plăcea şi căt eţî plăcea ; nimenî n’avea dreptul să te intrebe de ce şi cum. Nicî chiar despărţenia n’o putea cere nevasta, de căt numa? atuncî cănd bătaia ar fi fost de moarte.
O vremuri fericite! De ce nu ve ma? iu-toareeţî? oftează necontenit Spiridon.
Prima C. R. priv. Societate de vapoare pe Dunăre
.% VIS
Avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că, cu începe-e de la 10 Sept. 1879 st. n. pănă la altă disposiţie, vom reduce tarifele minime la predarea mărfurilor de la staţiunile Galaţi şi Brăila, via Giurgiu la Bucuresci, publicate la 29 Maiu 1879 st. n. şi sunt valabile cu incepere de la menţionata zi tarifele următoare:
De la Galaţii la Bucuresci.
Clasa 1, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,40, fr. 2, fr. 1,80 fr, 1,60 fr. 1,30 pentru 100 kilogr.
De la Brăila la Bucuresci.
Clasa I, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,15, fr. 1,70 fr. 1,50, fr. 1,30, fr. 1 pentru 100 kilogr.
La mărfuri ce sosesc de peste mare şi transitează Galaţi şi Brăila şi cari se in-carcă de la bastimente direct pe vapoarele noastre se va socoti acum ca şi înainte de la Galaţi, tot acele tarife ca şi de la Brăila.
Sus menţionatele tarife se inţeleg netto, inclusiv încărcarea, transbarcarea la Smărda, şi descărcarea la Bucuresci, şi inclusiv asigurarea după clasificaţiă.
In privinţa cantităţilor care sunt normale pentru clasele A. B. C. sunt valabile con-diţiunile coprinse in suplimentul tarifelor noastre din Februarie 1877, pagina 2 şi 3.
Tot o dată avem onoare a aduce la cu-
seumpă amică, sunt in etate de a primi pe cine ’mî place. Va? ! nu ma? pot compromite femeile şi ele nu pot să me compromită.
—	Atunoî sunt, neseusabilă-
—	De ce ?
—	Dabia trecuse-? pragul uşeî pentru a me sui in trăsură, cănd v’am aeijut că veniţî.
—	Şi nn me a? aşteptat ?
—	Nu era? singur, era! la braţ cu fica d-tale şi nu cutezam scumpul meii ’ţî fac complimente inţeleg de ce ador? pe fica d-tale. Este foarte plăcuta.
—	Nu eşte aşa?
—	Şi bărbatul său asemeuea iuoăntător !
—	’L a? văijut ?
—	Fără iudoeală, nu mergea dupe dansa ?
—	O! nu este el.
—	Ce zici.
—	Zic că ginerile meii nu ne insoţia pe cănd veneam; era unul din amici? noştri?, un chiriaş doctorul Combes, pe oare ’l cunoşti dupe uurnej
—	A ! era doctorul Combes.
—	Eşisem cu Gerard şi fica mea pentru a vedea nişte ca? ce erafl de vemjare in strada Pigale şi pe cănd ne intorceam am intălnit pe doctorul, la colţul stradeî Lâonie. Ne a spus oă
primise un bilet de lojă pentru teatru naţional şi că se va certa cu no? dacă nu ’l vom primi. No? ’1 am primit, şi pe cănd ne intorceam cu Combes, ginerile meu ne a părăsit puţin, pentru a citi afişele car? se găsesc in strada Bruyer. Ast-fel, scumpa mea amică, adăogă cu veselie d. de Brives, aţî fost silită să admiraţi Trăsurile prea scumpului doctor, in locul feţe? ginerelui meii.
—	Totul se esplică, zise Cora, care redevenise gânditoare de un moment.
Şi pentru că d. de Brives isprăvind ’şî cerea voe de la dansa ca §jsă se apropie de bacarat, ea zise,
—	M’am gândit că poate să am trebuinţă de d-ta pentru serviciul in cestiune. Daoă me voit! decide, la ce oră te a’şî găsi măine ?
—	’Ţî am spus oă nu voi ii ma? eşi, zise el depărtăndu-se.
(Ya urma)
www.dacoromanica.ro
noştinţa publicului că dacă va cere concurenţa, vom fi gata a mai reduce şi aceste tarife şi prin urmare vom fi in stare a 0-feri în tot d’auna tarifele cele mal eftinc pe linia noastră Galaţi-Braila-Bucureştî, via Giurgiu.
Punctul B. in publicaţia de la 29 Mal 1879 st. n. se anulează prin aceasta
Inspectoratul agenţiilor.
Galaţi, in 6 Septembrie 1879 st. n.
Institutul de fete «Femeia Română»
DIN BDZEU.
Sub semnata are onoare a inounostiinţa pe d-ni părinţi, că cursurile iu acest an şcolar 177980 inejp la 1 Septembre şi că informaţiunile se pot lua chiar de acum iu localul Institutului din strada Păci?.
Limbele francesă şi germană sunt foarte îngrijite; conversaţia lor este sub conducerea unor pedagoage speciale.
Rog dar pe d-nil părinţi să bine-voiasoă a vi-sita institutul, unde vor primi orî-ce desluşiri.
Directoare, Euphrosina P Stănculescu.
INSTITUTUL crrăOTEANU
Strada. Scaunele No. 9.
Cursurile primare şi secundare din acest, institut, pentru an. sc. 1879—80, \ or reinoepe la 3 Septembre viitor.
(R. 192 6-2-3)	Direoţiunea.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar :
Epitome Historiae Sacrae
cu notiţe şi vocabular romăn pentru clasa 1 -iu liceală, gimnasială etc., ediţiunea IV de C. S. Stoicescu, profesor. Preţul unu? exempl. 1 leii.
Elemente de igiena publică şi privată de Dr.
Ch. Păunescu, se află de vânzare la toa^e librăriile din ţară şi in deposit la d. Carjan librar Ploesoî, cu preţ de 2 leî.
In curând va apare de sub presă :
Esplicaţiunea proceduri! civile
a 2-a ediţinne revăzută, coreasă şi considerabil adaosă de d. 1. G. Săndulescu-Nanoveanu.
Dd. corespondenţi din provincii car? an avut buna voinţă a primi listele de abonamente şi car? pănă astăzî nu le-au inapoiat sunt vestiţi prin aceasta că abonamentele se declar inchise. Prin urmare orî-ce sume se vor espedia in urma aceste? publicaţiunî cu titlul de abonamente vor fi refulate.
LA
„MAREA BURSA NAŢIONALA"
1. n. FERMO&F-ţii BENZ4L
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
CURSUL BUCURESCI
Pe ţiiua de 30 August 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .urale..................
»	» eşite 1* sorţi. . .
8%	, domeniale................
»	» e§ite la sorţi	. :
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisurî funciare rurale f. C. . 7°/0	»	» urbane f. C. .
8% Impr. Municipal...............
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) • Renta Română ........
Acţiuni ‘Dacia»........... • •
j, «Romani», ..................
Cupoane rurale exigibile...........
,	domeniale ...	• •
,	scrisuri	»	. ... ■
Argint contra aur..................
Bilete hypotecare contra aur. . .	,
Rubla hârtie. ,....................
Florinul...........................
Lose Ottomane......................
CURSUL DIN VIENA 10 Septembre
Napoleonul..................... .	.
Ducatul............................
Lose Otomane..................... •
Rubla Hârtie....................  .
CURSUL DIN BERLIN 10 Septembre
Obli. căile ferate române .	. ,	.
Acţiunile »	» . .	.	.	.
Priorităţi »	..................
Oppenheim..........................
Ruble hârtie. .......
Stern..............................
Lose Otomane.......................
CURSUL DIN PARIS 10 Septembre
Renta Română................... . .
Lose Otomane.....................
SCHIMBUL 30 August
Paris (3 luni) .	......
» la vedere....................
Londra (3 luni)......................
» la vedere....................
Berlin (3 luni)......................
, la vedere........................
Viena la vedere..................
Adresa pentru telegrama
Cump.	VSutl.
102 ya	103
99	arg
103%	104
99	arg.
183	186
99	99 %
92%	93
102%	103
27	28
74%	75
190	200
70	75
1%	arg.
%	—
Y«	aur
	1%
0 l0/o	a/4
2 60	2 63
2 16	2 18
40 -	45 -
10 Sep	9 Sep,
9 33	9 33
5 59	5 69
20 70	20 70
121 75	122
95 60	95 60
37 80	88
96 90	97 90
106 20	107 75
210 75	2ll 55
36	36
nocote	74 75
44 75	45
99 25	
99 85	
2515	
25 lSa,	
122 V*	
123 V4	
2 17	
Fnrw*
ROMANIA LIBERA
DEPOSIT GENERAL
OMP
D.APPEL&C
BUCUIÎESCI, STRADA COVACI No. 1.
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLUT
REGULATOARE SI VENTILATOARE
Sobe puţin voluminoase dau o căldura mare şi repede. Cea maî perfectă şi cea maî simplă regulare a ardereî. Durata focului se poae regula după plăcere. Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţa d« măturat. Se inlâtură ori ce căldură superătoare şi rrflexitoare. încălzitul e foarte ef en şi soba durăză forte mult. Aerisire foarte bună la Întrebuinţarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă incălzesce trei camere. încălzire centrale aeriană pentru clădiri întregi.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco. Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
H. Heim, Viena, Kărtnerstrasse 40—42
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR di; camphora A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facultăţeî de medicină din Paris.— PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu bromur de campborS so inlrebuinţiiză pentru vindecarea bălelor următore:
Aslbmul, Afecţiunile inimel şi a căilor respiratorii, Tuse nervosă, Spasme, Tuse măqărescă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpilaţiuni nervose, O anse de Saint-Guy. Paralisia agitanlă, Tic nervos, şi in general in Iote tulburările nervo'se causale prin studii escesive, Boie cerebrale sau mintale, Delirium Tptmens, Convulsiunl. Beşica şi căile urinare, şi in Escitalfiunile de orl-ce natură.
A se lua 3 piînS la 6 capsule pe <)i- Fie-care flacon este însocit de uă instrucţiune.
A se feri de conlra-faceri şi pe fie-care flacon ase cere ca garanţie marca labricei Idepusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit in BucurescI la D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, şi la D-nul Risdofer, farmacist.
I
ROWLAND'S
MacassarOil
Cunoscut de 80 anî ca cel maî bun restaurator, preservator şi infrumnseţător al coamei (perului). Butilia are un dop de sticlă.
ROWLAND’S KALYDOH
înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesce petete de piele.
ROWLAND’S 0D0NT0
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E un nou şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna articol! de la ROWLAND 20, HATON GAEDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolii adevăraţi poartă firma: A. ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De vănţjare la toţi farmaciştii şi parfumerii.
DE ARENDAT
MOŞIA MUBGEANCA
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorghe 1880. întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa in strada Văcăreşti No. 24.’
EN GKQ8
Librăria
Fraţii IdniţiuC
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosirea unui mare assorti mentă de REGISTRE DE COMPTA BILiTATE din Fabrice : Franeese ţ Germane, liniate in tdte formatele ce rute. Recomandăm cu deosebire corner' «Sânţilor din provincii că le oferi» et ocaoa, cu preţui cel maî moderat, k semene» recomandămâ marele noitrs asortiment dt ehirtie da saris, da săritori, plicuri fi da tipar, cu preţuri moderate. Suntem in posiţiune de a satisface ori-ce cerere in tita feluri!? da aSrjl ssalart, ala., 1» «are reduceri esl mai mare rabat.
EN DETAII.
Dr. LUPUS
s’a mutat in Calea Rahoveî No. 36
DEARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşoa plasa Marg -î, de la 23 Aprilie 1880, pe termen de 3 satt 5 anî. Doritorii ?e r adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No 46.
12-3-12	Ursianu
Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a organisat din nou conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare afi ineeput. Iar secundare la 1 Septembrid. Condiţinnile de admisiune se pot redea in toate zilele de la 7—11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune in calea Moşilor vis-a-vis de bise-rioa Sfinţii, str. Cernica, 4.
LOTARIA REGALA
A STATULll UNGAR
Prin decretul şi sub patronagiu! M. S. I. R. şi Imperatoreluî Austriei şi regele Ungariei, tragerea Loteriei Regale a Statului ling>»r supraveghiată şi garantată ae gnven). s’a fixat ii-revocabil pentru ziua de 30 Septembre viitor s n.
întâiul numer	eşit	va	câştiga	fiorini	50,000
Al duoilea »	»	*	»	»	20,000
Al treilea »	»	»	,	»	15,000
Al patrulea numer eşit va câştiga fiorini 10,000 4 numere care vOr urma cate	»	5,000
4»»»»»	»	3 000
2	>	»	»	»	»	»	1,500
6	»	»	»	»	»	>	1,000
In total 5,308 bilete câştigătoare
Cel maî mic los nu va fi câştigător maî jos de 10 fio "im.
Numai cu opt lei noi, primeşti fără de niu o cheltuială uu bilet ORIGINAL al Loteriei Regale a Statului Ungarii care poate aduce un adevărat noroc, fiind tot o dată inscris pentru trei luni in registrul abonaţilor ziarului "Moniteur de la Chance Universelle», singurul jurnal care publică listele oficiale ale tragerilor tutulor valorilor de câştiguri fără escepţiuoe.
Persoanele cari doresc a participa la această importantă lotărie, trebue să ne transmită fără întârziere comandele d-lor însoţite de costul lor in bilete de bancă, mandate sau mărci poştale adresate administra-ţiuneî * Moniteur de la Chance Universelle,» Stadt, Auerspergstrasse Nr. 2 Viena (Austria).
Noi nu garantăm autenticitatea de căt a acelor bilete cari '3M1 jPP"* poartă semnătura noastră "Vm
KT fi irifB
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
oălătoresce ast-fel după ci m urmează maî la vale:
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Bnda-Pesta, Turnn-Severin Giurgiu şi Galaţî
Vaporele accelerate intre Rusciuc-Giurgiii-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0y2 ore a. m.
Sosire	»	»	> Mercuri şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercuri şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoi şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscinc-Yarna iu corespondenţă cu vapoare^ Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
»	» Orşova Jonî. Duminică şi Marţi a. m.
»	» Severin » »	,	»	,	4 ore p. m.
»	» Ginrgiu Vineri, Luni şi Mercuri 2i|a , ,
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţî Luni Jonî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Ginrgin Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. ni.
Sosire in T. Severin Mercuri, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa >»	»> Orşova „	*	> a. m.
Sosire in Bnda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoi.
Serviciul local intre Galaţi-Brăila
Plecare din Galaţi in fie care zi la ore dimineaţa, 12 amdzî, 4 ore p. m.
»* tf Brăila ,, ,,	„ ,, ,,	9 ore a. m. şi 2, 5*/% ore p. in.
„ Wetternlch“ intre «alaţi-Odessa
Plecare din Galaţî Mercuri, 8 ore dimineaţa »	> Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kiiia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m.
„	„	Galaţî „	Tnlcea Ismail, Kilia Jonî 6 ore dimineaţa
„	••	Tnlcea „	Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amia<jî
„	,,	Tulcea „	rsmail KiDa Juoi 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercuri, Vineri şi Duminică 4 ore dimineaţa „ „ Ismail la Tnlcea	„	„	„	„	10 „ . m
„ Tulcea la Galaţî	„	„	„	„	1 ameazî.
„ „ Kuia la Ismail-Tulcea-Galaţî Juoi 3 p. ml Vapoarele intre Galaţî Ginrgiu şi Bnda-Pesta fac servicifl regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pns in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
0 Profesoare
Doresee a da lecţiunî de limba germană. Adresa str. Rîureanu 4.
Se cere elevi
la Typographia din Str. Lipscan No. 11-13
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, precum şi un locviran la Radu-Vodă No. 18 cn o magherniţa. Doritorii se vor adresa in curtea bisericeî Negustorii str. Sboru la d C. Stoenescu, safi in str. Luterană 19 la d-nu C. Mironescu.
Kilom. de la Bncur
nvniEIRSTTILi TIRLETSTUIRIILOIR,
PE LINIILE
BDCUBESCI-BĂBBDSIROMAN, BDCPHESCIVBBCIOBOVA, BAEBO SIGALATI SI TECUCIUBERLAD
BucurescI-BarboşI-Roiu an
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
1	5	7	1
Ore M.	Ore M.	Ore M.	Ore
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
Ploescî Rest.
BUCURESCI Rest p
Chitila
Buftea
Perişu
Crivina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restanr. Ulmeni Mon teorii
Buzău Rest. |°®c
Cilibia
Faurei
Janca Refrtaar. Muftiu
Sos, Plec.
Bărboşi Rest. |®8|,
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Rost. p^c
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascut	.
Racacietne Valea Seacă
Sos. Plec.-
Brăila Besta.
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 64 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28 2 68 3 13
4	51
5	01
6	34
6 16 6 39
9 00 dim.
dim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 80 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55 8 10
3	45 p. m,
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	13
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25
3. m.
dim.
7 OI 7 50 dim,
B a r b o ş î - G a I a ţ I
Kilom. de 1» Barboş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr »cc.	Tren de pers	
		601	603 I 605	
		Ore M	Ore M. Ore M	
19	BĂRBOŞI Rest, Plec, GALAŢI Rest. Plec.	noap. 3	80 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	21 8	0( p. m.
Rouiau-BarboşI-BucurescI
Kilom de la Roman
STAŢIUNI
23
44
55
78
89
103
114
128
147
166
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
850
354
374
890
396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p®8j.
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Rest.
Iveşti
Hanu Gonachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. p®8^. Rest. Sos*
Aretarea trenurilor
Trace.
Ore M.
Plec. Re3taur
Brăila
Muftiu Janca Faurei Cilibia
Bnzeu Rest.
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Ploescî Rest.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
seora
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	55
12	05
1 86
1	51
2	23
2	31
3	26
4 41 4 49
6 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
7	26 7 38 7 50 săra
Tren de pers.		T mixt
6	8	12
Ore M.	OreM	Ore M.
dim 12 50
4	36
5	00 5 21
5	81
6	13 6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5!
9	15 9 30
seara
p. m.
12 10 12 45 1 17 1 27
1	45
2	25
2	63
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	35
8	20
Gala ţ I - B a r boşi
Kilom, de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
BucurescI-Yârcioro va
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
_3
OreM
Tr. ac. 602
Ore M.
Tren de pj
604
Ore M.
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
jP- m 12 05 ia 40 p. m.
di a
7
8
dim
Trenuri mixte
17
OreM.
19
Ore M
21
Ore M.
10
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
345
864
Sos.
Plec.
BUCURESCI Rest. p
Chitila Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest
Costeştî Stolnici Corbu Potcova
Slatina Rest. p®8^
Peatra Balş Peîeştî Cârcea
Craiova Rest. p®gs’
Isalniţa Coţofeni Răcarî Filiaşi Butoeşti Strehaia Timnea Prunişor Palota
T.-Severin R. |®08c 382 VARCIOROVA Sos.
dim 8 10
8 24
8	58
9	18
9 46
10 35 10 50
12 43 12 49 1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15 sărai
p. m.
4	50
5	17
5	31
6	01
6	47
7	23
: 52
8	18 9 00 9 2c
10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
năpte
Vârciorova- BucurescI
Kilom de la
Vâr ci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac. 4
Ore M.
Trenuri mixte
18
Ore M
20
Ore M
22
Ore M
p. m,
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	33
9	11 9 40 9 56 săra
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10 07
10	30
11	15
11	40
12	15 p. m.
Tecueiu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
13
Ore M.
15
Ore M,
.6
19
86
61
TECUCIU Restaur. Plec.
Berhecî
Ghidigeni
Tutova
BâRLAD Restaur. Sos.
dim. 5 20
5	53
6	21
6	38
7	05 dim.
p. m, 6 85 6 11
6	43
7	08 7 80 seara
18
37
47
67
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
193
236
252
274
281
295
312
333
3*5
358
372
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. p®es,
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcarî
Coţofeni
Işalniţa
Craiova Rest. pj®8-
Cârcea
Peleşti
a. m
11 00 11 25
11	30
12	08
1 33
2 21
2 31
3 18
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
p. m.
5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 10 25 năpte
de la
15
22
85
61
«eeatenei, Tipografi* Ştefe» bium, S r. Lipmnu No, U. - Corn 7701
www.dacoromanica.ro
Peatra	3 40	8 00		
Slatina Best. Plec.	4 05 4 11	8 35 8 55		
Potcăva		9 42		
Corbu	4 57	10 15		
Stolnici	5 11	10 39		
Costeştî		11 23		
Piteşti R jst.	6 00 6 15	12 06 12 41		dim. 5 41
Goleşti		1 00		6 00
Leorder i		1 34		6 33
Găeştî	7 05	2 12		7 09
Titu Restaur,	7 37	3 10		7 44
Ghergf ni	7 53	3 39		8 16
Ciocâreşti		4 07		8 48
Chitila	8 28	4 42		9 15
BUCURESCI R. Sos	8 40	5 00		9 85
	seara	p. m.		e’Bi
Bârlad-Tecuciii				
		Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI			Trenuri mixt	
			14	16
			Ore M.	Ore M.
1LRL.AD Restaur. Plec.			dim. 9 00	seara 9 45
Tutova			9 84	1016
Ghidigeni			9 67	10 36
Berheci			10 26	11 Bi
TECUCIU Restaur. Sos.			10 66	11 o0
			a. m.	năpte
ANULUI.—No. 681
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 1 SEPTEMBRE >87!»
ROMÂNIA LIBERA
ABONAMENTUL:
In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. In Streinătate: 1 an 48 leî, 6 luni24 leî, 3 luni 12 leî.
Director: D. AUG. LAURI AN.
In România: In Francia In Anglia: in Austria i
APARE X3NT TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
»: La administratiune, Tipografia St. Mih&lescu şi la correspondeutiî diaruluî din judeţe. : La Sociâti Havas, Laffit el C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. ’	*
La D-nu Eug. Micoud’s, Poreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţet Române, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu H. _ Schaleh,' I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Bxpedition, Inseraten, Pacht der Berlinei’ Wespen. in Hamburg.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Paris, 10 Septembre — Ziarul «Soleil» rela-latează o convorbire, pe care corespondentul şeii ar fi avut’o in Baden-Baden cu principele Gor-ciacofi, oare zise, că el a declarat tot-deauna, că slăbirea Franciei insemnează o lacună regretabilă in concertul european. «Această credinţă, continua el pe care nu am tăinuit’o nici odată, a tost causa duşmăniei, cu care me onorează cancelarul german. Totdeauna am zis bărbaţilor de Stat francesî, luî Thiers şi lui Deeazes : Fiţi tari! Este de o neapărată trebuinţă a fi tari, atăt pentru propria noastră siguranţă căt şi pentru echilibrul european. Acecsta şi o mare prudenţă in relaţiunile cu unele guverne, va fi ceea ce voiţi recomanda tot-deauna guvernului frances.»
Belgrad, 10 Septembre. — Principele s’a in-tors ieri dimpreună cu familia iar la Niş,după o scurtă petrecere la Pirot. Principele Bulgariei a sosit la Sofia, după o călătorie prin ţara sa; visita luî la principele Milan, anunţată de oăte-va zile, s’a amânat.
Londra. 10 Septembre. — Măcelul de la Oa-
bul. — Misiunea englesă abia sosise in Cabul, şi ] oporul de rănd şi incepu să se arate nemulţumit şi provocator faţă de ea. Misiunea a fost instalată, pană la clădirea unul edificii! propriii, in neşte oase de lemn. Resculaţiî aii atacat oasele misiune! incă la 3 Septembre, dar au fugit, respinşi printr’un foc violent de pusoî; dupe prădarea arsenalului, eî s’aîl reintors insă din noii, intăriţî de a sta dată prin vulg. Atacul ţinu ziua intreagă.
Perderile erau mari de amândouă părţ le. Spre seară Afganii aii dat foc casei. Ceî remaşî m viaţă din misiune, aii eşit afară, şi după oe s’aii apărat cu multă vitejie, aii fost omorîţî pană la unul.
Viena, 9 Septembre. — Principele de Mun-tenegru a negociat cu contele Andrassy, in timpul şedere! sale la Viena, despre modul, in care să se reguleze relaţiunile comerciale şi oomuni-caţiunea de pe la graniţe intre Muntenegru şi Austria. Pană acum nu se ştie incă nimic despre rezultatele negocierilor, in tot caşul ele nu pot fi insă decât favorabile.
Berlin, 9 Septembre. — Puterile semnatare ale congresului de Berlin aii făcut cunoscut Porţeî, P'in ambasadori! lor de la Constantinopol, că nu se vor invoi la destituirea lu! Aleko-paşa din postul de guvernator general a Rumelieî Orientale, fiind-că ele dispun şi de alte mijloace spre a esecuta disposiţiile tratatului de Berlin iu această provincie.
Petersburg, 10 Septembre. — Ţarul a trimes, cum se vorbesce, pe ministrul seu de la domenii, ValuieT, la Verşovia, spre a dobândi pe ru< taşix de naţionalitate polonă pentru reformele, pe cari guvernul rus voiesce să le dea Polonie!. In Petersburg se crede, că Valuieff va isbuti sâ realiseze o apropiere intre Poloni şi Ruşi.
Bel’lin, 10 Septembre. — «Nordd allg. Ztg.s constată, că presa rusă, după ce suspenda injuriile sale asupra Germanie! ou ooasiunea călătorie! luî Mauteuffel la Vaişovia şi a impăra-tuluî Wilhelm la Alexandrovo, incepe acum din nod a ataca cu furie Germania şi in specie pe oanoelariul Bismark.
Londra, 10 Septembre. — Criticii militar! considera de imposibilă înaintarea imediată către Cabul, din oausa lipse! de cămile.
Paris, 10 Septembre. — Az! dimineaţă, pe la patru ceasuri, a sosit aici contingentul principal al amnestiaţilor. Comitetul de ajutorare le-a dat de mâncare, de băut şi ban!. S’a strigat să trăiască republica, Francia şi s’i R ţinut mai multe d scursuri patriotice. Ordinea nu a fost turburată.
Ministrul Ferry a declarat intr’o scrisoare, oă nu’ş! retrage proiectul săii de lege.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
de la 11 Septembre — amiaz.
Viera, 11 Septembre.—Ziarul oficial publică o telegramă a ducelui de Viirtemberg, datată
din Cainica, 10 Septembre. Comandantul suprem al trupelor din Bosnia, anunţă, că coloana generalului Killio a sosit dimineaţa inaintea Piev-jeî, unde nn bataliou turcesc o aştepta; trupele austriace au traversat oraşul bătând toba, şi au poposit aproape de Aventovna şi la nordul Plevjeî. Pretutindhiea populaţiunea creştină manifestă un mare entusiasm.
— de la 11 S ptem.— 4 ore seara_
Paris, 11 Septembre. — S’a respăndit, sgomo-tul, că principele Orloff ar avea intenţiunea de a-şî da demisinnea de ambasador al Rusie! la Paris; el s’ar inlocui prin d. d’Onbril, acum ambasador iu Germania.
St. Petersburg, 11 Septembre.—Persia a promis cooperarea sa Rusie! in espediţinnea in contra Mervuluî.
Kohat, 10 Septembre.—Toate trupele englese ce sunt cantonate pe fruntaria Indie! aii primit ordinul dea merge asupra Cabulnluî. Generalul Roberts s’a pus in mişcare ieri; el speră sa so-siască la Cabul in cincl-spre-zeoe zile.
Viena, 11 Septembre.—Baronul deHaymerle a sosit ier! la Viena, venind de la Ingenkeim.
Constantinopol, 11 Septembre. — Ieri, in conferinţa comisiuni! fruntarielor greco-tureeso, plenipotenţiari! otoman! aii depus răspunsul lor la ulti ma declaraţiune a Grecie! ; după lung! des-baterî, plenipotenţiarii grec! aii declarat, că tre-bue sâ raporteze guvernului lor
Dramstadt, 11 Septembre.— Imporăteasa Germanie!, ducendu-se la Baden, a făcut vîsită împărătesei Rusie! la Ingenheim.
(Havas).
A se vedea ultime scirî pe pagina IU.
Bucuresci, 31 August.
Măine, se deschid şcoalele secundare din ţară. Trămitem o salutare profesorilor, cari se muncesc spre a aplica o programă răii intogmită, o incuragiare tinerime!, care ’şl consumă multă forţă nervoasă in învăţarea unor studii grele şi fără însemnătate practică.
Daca in învăţământul primar s’au făcut, in ani! din urmă, oare-cari progrese, datorite ma! cu seamă unor cărţi pedagogic lucrate şi emulaţiune! deşteptate, bunioară in corpul institutoresc din capitală, prin conferinţele didactice săptămânale; — nu tot ast-fel este cu invăţămintul secundar.
Ţara are un sistem de şcoale secundare rău combinat, şi apoi chiar aceste şcoale sunt ingreunate printr’o programă necumpănita, lăngeţlesc prin lipsa unei impuisiunî centrale luminate, sunt lipsite de o literatură didactică, trăiesc in nişte condiţiuni cari veştejesc zelul şi emulaţiunea.
învăţământul nostru secundar este compus, dupe specificata statisticei şcolare, pentru băieţi, din 17 gimnasie, dintre cari numai unul real, 6 licee şi 9 seminare, co-prinţlăud aci şi seminarul Nifon ; pentru fete, din 7 şcoale, fără unitate de învăţământ, dintre cari numai 3 sunt ale statului. In aceste şcoale urmează 6469 de băieţi şi 505 fete.
Acest iuvăţămînt, menit de a ridica nivelul intelectual al naţiunii, dănd tinerime! conoscinţele indispensabili omului in societate şi preparănd’o pentru cultura inaltă, este rău organisat şi nu ’şi ajunge scopul. El nu dă societăţii contingentul de tineri cu adevărată cultură umanitară, căci le a-meţesce capul cu multe cunoscinţe abstracte şi le consumă timpul cu limbele moarte, in
paguba limbelor viul, de cari au multă trebuinţă oamenii in relaţiunile zilnice, —• nici facultăţilor noastre un element destul de bine pregătit; dar dă Statului o droaiă de aspiranţi la budget, cari prin slăbiciunea lor sunt o plagă socială.
Cauza este, că invăţămintul nostru clasic, voind să răspundă la două trebuinţe, este combinat aşa, in căt nu răspunde indestulă-tor la nici una din aceste trebuinţe. De aceea este o neapărată trebuinţă, nu de a desfiinţa inveţămăntul clasic, dară de a reduce numărul acestor şcoale, pentru a face loc şi inveţămăntului real, şi de a organisa bine fiă-care din aceste specie de şcoale, pentru a putea ajunge mai bine scopul cre-aţiunii lor.
Altfel, ori-ce am face va fi slab in re-sultate, cum slab este astăzi invăţămăntul secundar.
Dacă am arunca privirea la seminare, acolo defectele organisării se văd şi mai tare. Ce preoţi sunt aceia cari es din seminare cu patru clase? Nici măngăitoriî norodului, in imprejurări nenorocite, nici povăţuitoiii luî la vremuri de nevoe, nu pot fi acei tineri cu patru ani de invăţătură bisericească.
Se vede, că oamenii noştri din învăţământ nu inţeleg însemnata misiunea a preotului in societate, nici nu voiesc să se gândească la dănsa. Numai astfel se explică păcătoasa organisare a seminarielor, cari dau bise-ricei noastre cu tradiţiuni naţionale, nişte servitori inculţi, iar societăţii nişte fiinţe rare-ori destoinice de a măngăia sufletele sdrobite de dureri şi de a da un sfat bun populaţiunii noastre foarte îndărăt in priceperea interese.or sale morali şi materiali.
Căt despre şcoalele noastre de fete, ele sunt şi mai rău organisate. Copila săracă, introdusă intr’unul din internatele statului, dupe cinci ani de studiu, ese fără cultura necesară de a deveni o bună institutrice, dară cu pretensiunî, cari sunt un isvor de nenorociri pentru dănsa. Trebue şi acestui iuvăţămănt o altă organisare, care să dea pe de o parte satului bune institutrice, iar societăţii acele elemente sănătoase ale familiei, despre cari cu emfasă să vorbesce de vr’o 15 ani, prin toate discursurile şcolare.
Stăm rău cu invăţămintul secundar, şi acest rău va continua căt timp conducerea şcoalei va fi supusă la fluctuaţi unile politice şi va ti lipsită de o impulsiune luminată, zeloasă şi onestă, condiţiuni fără cari nici un organ al vieţei noastre naţionale nu pote prospera.
Am dori, ca actualii conducători ai învăţământului, despre al căror zel şi bunăvoinţă nu ne putem indoi, chiar cănd nu le impărtăşim unele măsuri precipitate, să mediteze serios asupra necesităţilor numeroase, ce ne obligă d’a reforma invăţămăntul nostru secundar şi să păşească căt de curînd in direcţiunea reformelor.
O lucrare şi mai mare este de făcut in inveţămăntul zis special.
In această ramură de inveţămînt, avem foarte multe goluri, şi acolo unde gol nu este, totul, afară de şcoalele de comerciu, I cari au primit, acum doi ani, o organisa- I ţiune mai serioasă, este slab.
Avem 10 şcoale normale, cu 84 de pro- I fesorî, dar nu ştim dacă din acest personal, cănd am voi să facem o singură şcoală normală bună, am putea găsi pedagogii vrednici de un ast fel de institut.
Căt despre şcoalele de meserii, aci lipsa este şi mai mare.
In ţara noastră, eminamente agricolă, n’avem de căt o singură scoală de agricul-
ANUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IlI-a .... 1 Leu.
,,	„	„ II-a.............2	,, '
Epistole nefrancate se refusâ Articoliî nepublicaţî nu se înapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiune* nu e responsabila.
Prim-Iiedactor: STEF. 0, MlOHAILESOR.
tură, unde au urmat in anul trecut 45 de tineri. Lucrul acesta este foarte semnificativ, pentru capacitatea oamenilor noştri de stat! Apoi chiar această scoală este lipsită de multe condiţiuni, cari o impedică de a produce ceva complet. In zadar directorul ei cere de la ministru mijloace de a merge inainte, in zadar le cere de la comisiunile budgetare; toţi sunt surŢi la glasul raţiunii.
Slăbiciunea noastră economică este din ce iu ce mai tare simţită; periculele ce re-sultă din această slăbiciune se înfăţişează îngrozitor inaintea ochilor noştri; cauzele ei ne sunt cunoscute; neseiinţa de a lucra cu inteligenţă câmpurile, de a înmulţi şi îmbunătăţi speciele vitelor, de a lucra lemnăria, fierăriă, pietrărie etc., de a transforma, prin mijloacele industriei, materiele prime vegetale, animale şi minerale, in obiecte trebuincioase traiului, — această nenorocită nesciin,ă ne ţine in sărăciă şi ne îngroapă sub greutatea tutulor relelor morali şi materiale, ce decurg fatal din sărăciă. Şi cu toate acestea, partidele noastre politice se ceartă pe principie, adesea neinţelese nici de unii nici de alţii, consumă timpul şi banii naţiunii in discursuri găunoase, iar naţiunea se prevălesce iu miseriă.
Cele opt şcoale de meserii, majoritatea ale judeţelor, mărturisesc inalta pricepere economică a bărbaţilor noştri de stat. Şi ne mai mirăm de ce trăim aşa de răii!
Yom peri, dacă vom sta aşa cum ne găsim, in căţi-va ani!
Un cămp foarte intins de lucru stă inaintea miniştrilor de instrucţiune.
Noi in sfera noastră de publicişti, ne facem datoria de a le arăta şi de a-i stimula la muncă. Să se apuce serios de lucru, căci numai prin şcoale, dar şcoale cu inteligenţă organisate spre a corespunde trebuinţelor statului romăn, se poate ridica nivelul intelectual, moral şi economic al naţiunii noastre.
O reformă dar intînsă, care să indrep-teze ce avem şi să infinţeze ce nu avem, spre a putea ajunge o naţiune cultă şi avută, vrednică de instituţiunile liberali şi cu o posiţiune tare, in mijlocul celor alte popora-ţiuni din răsăritul Europei, este neapărat trebuincioasă.
Bine-venit fie cel ce va înţelege această inaltă trebuinţă şi va munci spre a o îndeplini. Acela va fi adevăratul mare patriot.
CBONIOA ZILEI
M. S. împăratul Rusie!, conferise d-luî inginer Vărnav insigniele ordinului civil St. Ana, ol. III.
Azî, un decret domnesc autorisă pe d. Vârnav să poarte aoele insigniî.
—X—
D. Obedenaru, secretar I. allegaţiune! romane din Constantinopol, a primit autorisaţiunea d’a purta insigniele de comandor a ordinului coroana Italiei,
Aceste insigniî i se conferiseră de M. S. regele Italie!.
B —x—
Şeful staţie! Comana, d. C, Costacbe, a fost medaliat de A. S. R. Domnul cu Serviciul credincios, de aur.
—X—
Decan al facultăţi! de medicină din Bucuresci pentru noul period de tre! an! va remăne tot d. dr. G. Polizu.
—x—
Revizorul şcolar al oircumscripţiune! Sucea va-Neainţu e permutat la circumscripţii nea districtelor Prahova-Buzeu.
www.dacoromanica.ro
ROMANI A LIBERA
Cel diu această din" urmă circumscripţie v trece in altă funcţiune.
—x—
D-na Cleopatra Cantz ne roagă să publicăm o scrisoare de mulţumire către «Institutul Bo-lintineanu», unde copila sa a făcut un escelinte progres la Învăţătură. Lungimea acestei scrisori, faţă cu puţinul spaţii! de care dispunem, ne iin-pedică de a o impărtăşi publicului. De altmin-terea «Institutul Bolintineauu» este bine cunoscut pentru ingrijita educaţiune ce se dă copilelor
De căte-ort o şcoală corespunde misiunii sale, ne bucurăm.
—x—
Oomisiunea provizorie pentru infinţarea unei fabrice de cbărtie a studiat, ne spune «Binele public — printr’un inginer "anume însărcinat, mai multe localităţi de pe valea Dămboviţet, Prahovei şi altor rîurî. Acum se studiază valea Teleajenuluî, a Doftaneî şi a lalomiţeî.
—x—
Guvernul a hotărât să repareze palatul ce a servit de residenţă Domnului Moldovei, Grigore Ghica.
Cu modul acesta vom avea două reşidenţe domnesc!, ca şi in trecut, una la Bucureşti şi alta la laşi,
"X—
Reptemăna trecută, zice «Monitorul», d. colonel Catargiu, trămis din partea A. S. principele Milan al Serbiei, a venit la Sinaia, cu misiunea specială de a remite A S. R. Domnitorului o scrisoare din partea suveranului seu, din preună cu medalia pentru bravură milatară şi aceea a independenţei serbe, rugând pe A. S. R. a le purta spre amintirea resboiuluî la care au participat ambele ţerî pentru independenţa lor.
Cu această ocasiune, d. colonel Catargiu a remis A. S. R. şi o medalie de bravură militară, spre a decora drapelul regimentului VI de linie, al cărui şef onorific este A. S Principele Milan; aceasta spre amintirea luptelor prin care s’a distins acest regiment in resboiul independenţei.
—x—
Starea sănătăţii A. S. E., Doamna României, e mulţumitoare.
A. S. R. tace băî de mare.
La 12 Sepţembre vom avea fericirea a face A. S. R, salutul de bună-venire.
—x—
In săptămâna trecută, A. S. R. Doamna, a făcut o visită M. S. regina Olandei, la castelul de la Loo, lângă Haga.
A. S. R. a fost primită de MM. LL regele şi regina, in modul cel mai cordial.
DIN AFARA
insiirectiiinea hi Afganistan.
A
Englezii nu afi avut nici de astă dată noroc cu Afganistanul. Numai la 24 Iuliu, trimesul reginei şi împărătesei Victoria intră cu mare solemnitate in Cabul, in sunetele musicelor militare, cari intonau nn-
j nul cc Good sttve the Queen", şi astăzi,
, abia două luni trecute, telegraful ne ves-tesce, că acelaş trimes, maiorul Cavagnari, a fost omorît cu intreaga sa escortă de regimentele şi poporul afgan.
Intorsura a fost destul de repede şi este destul de tragică.
Şi cu toate acestea. Englezi! trebuiau să ştie. că o vor păţî-o ast-fel. Afganistanii s’aîi incredinţat o dată, pănă in măduva oaselor, că Marea Britanie le voiesce răul, că vrea să-I cucerească şi să-I reducă la rolul umilit a supuşilor indieni. Ei nu aii suferit prin urmare nici o dată pe Englezi in ţara lor şi hotărîrea lor este de a nu-I suferi nici pe viitor.
Afganistanii au fost invinşî şi de alte ori că şi iu anul trecut; dar tot d auna invin-gătoriî au muşcat ţărina ţării lor, puţin dupe ce şi-au serbat triumfurile. La 1841 bună oară, după victoriele purtate de Englezi, Cabulul era ocupat de nu mai puţin ca 7 regimente engleze Pacea şi liniştea păreau asigurate, cănd, de o dată, poporul şi armata capitalei se revoaltă, împresură regimentele, le constrâng să capituleze şi apoi omor pe toţi soldaţii pănă la unul. Cum vedem, es'emplul esistă; nu trebuia de căt ca Englezii să ţie seamă de el.
Treime să fi fost foarte orbit Cavagnari, trimesul englez, de primirea demonstrativ de amicală, ce i se făcuse la intrarea in Cabul, căci unul din secretari! săi trimetea ziarului «Times” o scrisoare, in care zicea intre altele; ....«că emirul şi poporul Afganistanului vor inceta de a se mai găndi la trecut, şi că nu vor maî regreta maî mult presenţa de oficieri englez! in Cabul, nici ă! vor privi cu bănuială, ca mai înainte....”
Faptele Lau desmiaţit.
Ceea ce este mal grav, e maî departe, că insurecţiunea nu s’a mărginit pe lăngă capitală, ci s’a intins asupra provincie! întreg!, şi că, după toate semnele, emirul ta-kub Chan incă a făcut causă comună cu regimentele şi poporul revoltat Prin urmare ne aflăm iar la Începutul resboiuluî afgano-englez. Trupele engleze de pe la pa-surî nu sunt suficiente pentru a impliui ordinul trimes de la Londra, de a merge spre Cabul; generali! lor au telegrafiat cabinetului, să le trimeată nou! trupe.
Căte nou! sacrifici! de ban! şi sănge are să aducă iarăşi poporul englez ! Şi de ce ? Pare a avea dreptate marele patriot Glads-tone, cănd impută ovreiului Disraeli, care a causat şi causează toate aceste răsboaie, că ăşî face o plăcere, o misiune chiar, din a risipi bani! şi sângele creştinului şi liberalului popor englez, pentru neşte netrebnice utopii de cucerire.
Italin si Franci a.
Ziarele germane şi austriace mal ales,
FOIŢA * H O MANIEI LIBERE,	59
ARTICOLUL 47
DE
ADOJLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA- .POLITIE
— Ormare —
XVI
A doua zi, pe la doue ore dupe amiazî, Cora se presentâ la d. de Brives. Ea fu îudată condusă in cabinetul şeii.
Dupe ce vorbi de serviciul ce-1 cerea de la dânsul, căci ea fuse silită a găsi un pretext pentru a explica visita ce ’î o anunţase cu o zi mai nainte, ea zise sculăndu-se ;
- Scit, soumpe de Brives că casa d-tale este foarte frumoasă? Căt ’ţî aduce?
—	Vre-o doue-zecî de mii de franci.
—	Numai ?
—	Am puţini chiriaşi; chiria doctorului Com-bes şi a doamnei Gerard este maî mare.
—	D-na Gerard, n i este muma ginerelui d-tale.
—	Da.
—	Ea locueşte, ’mî pare, in micul pavilion oare este in fundul ourţeî şi oare mi s’a părut aşa
de incăntător; este nu adevărat cuib, s’ar putea zice că sunt la ţară.
—	Nu lipsesc dc căt bol. zise d. de Brives rîijănd.
—	Puteţi pune, zise Cora. Unde aţî găsit a-ceî merişorî gigantioî şi toate acele plante rarî, care aooper zidul ? Voii! căuta şi eh pentru mica mea casă din Neuilly.
—	Ginerile meii singur v’ar putea spune; densul s’a ocupat de asta.
—	Dar nu ese de loc ginerile d-tale. Cum voeştî să mă adresez lui? Dupe căte amţ este un adevărat sălbatec.
—	Este puţin, şah a fost. Acum nu este de căt un om fericit.
—	In adevăr, sunt oameni fericiţi, de tot fericiţi ! A’şî dori foarte mult să ating haina lor, asta trebue să facă bine
—	Nu pot, zise rîijend d. de Brives, să strig pe fereastră ginerelui meii «Vin’o la mine căci sunt ou o doamnă care vrea să-ţî atingă hainele». Dar dacă crez! scumpa mea Cora, că o a-runeare de ochi asupra acestui om fericit poate să-ţi aducă noroc, să trecem in camera mea de fumat: ea dă in curte, ş’ veî admira dupe plăcere atăt mica sa loouinţă oât şi pe acela care ’l locueşte.
—	Să trecem in camera de fumat şi dămî, te rog, un ochian, căci aci ca’şi la museî! este permis de a privi şi e oprit a atinge.
Pentru a trece in camera de fumat, trebuiră
respăndesc sistematic sgomote, despre căte şi ma! căte neînţelegeri, car! ar desbina pe Frances! şi Italieni şi ar ameninţa relaţiunile dintre aceste două popoare inrudite cu o recire continuă şi progresivă. Nu ne îndoim, că această răcire ar ri in interesul Germaniei şi Italie!, car! nu ar privi de căt cu ochi răi o alianţă a Statelor latine apusene. Datoria noastră e insă a desmiuţi acestea sgomote, ca neadevărate şi tendenţioase.
O dovadă despre aceasta, găsim in misiunea d-lu! Balduino, preşedintele «Creditului mobiliar italian”, in Paris. Acest bărbat, trimes de guvernul italian, voesce să ceară sprijinul Francieî, pentru regenerarea financiară a Italiei. Spre acest scop a cerut o audienţă la preşedintele republice!, Grevy, care, cu toate că se grăbia tocmai să plece in călătorie, ăl primi cu multă distincţiune şi avu cu el o convorbire de peste două ceasuri. I). Balduino a cercetat şi pe miniştrii Waddington şi Leon Sa.y, de la cari incă a primit asigurări favorabile.
Se poate vorbi, in asemenea împrejurări oare, despre «neînţelegeri” şi «recire” intre Francia şi Italia?
PESTA BOVINA
şi
SERVICIUL VETERINAR DE DISTRICT.
(Urmare şi fine).
Să venim acum la bietul veterinar de district, care ca tot ce este om, adică fiinţă cu suflet şi corp, are şi ele dorinţe sau aspiraţiun! şi trebuinţe. Să lăsăm partea aspiraţir.nilor la oare el a trebuit să renunţe de cănd a iinbrăţişat această ingrată carieră, maî cu seamă in ţara noastră, mulţumindu-se cu filosofia oă toAe sunt «vanitate» (aspră consolare pentru timpul de faţă), sa vorbim puţin de trebuinţele materiale. — El nu trebue să aibă nici familie, nici stomaeh, nio! trebuinţă de repaos, ti să alerge cu iuţeala electricităţii de la o estremitate la alta a districtului, căutând să dea ajutorul medical safl să aplice regulamentul poliţiei veterinare, şi in acelaş timp să fie şi la reşedinţă, la cancelaria pentru a ţine corespondenţă cu prefectura, comitet, direcţia generală, dăudu-î diferite relaţiunî cerute de urgenţă şi formând listele şi tabelele lunare, trimestriale şi anuale, fiind iu acelaş timp şeful cancelariei, copist şi espeditor, apoi vin cele-l’alte atribuţiunt impuse de regulament, ca visitarea hergheliilor, sohatelor, târlelor, inspecţia târgurilor de vite, grajdurilor de postă, poveruelor şi căutarea cailor călăraşilor şi pompierilor şi dacă ne su-posăm că esistă ast om, cred că vede or! ce raţionament, că timpul material eî lipsesce pentru ca singur să satisfacă toate aceste cerinţe şi fără a i se da mijloace ci numai ordine; ord iui le se daii foarte lesne de pe fotoliurî, dar im este tot atăt de lesne şi pentru ceî ce ur-
mează a le executa, mai cu osebire cănd nu se dă mijloacele indispensabile. — Un veterinar de district, pe lăngă că este singur alergând zi şi noapte de la o estremitate la alta a districtului, apoi şi mijloacele ’! sunt cu totul insuficiente, 200—250 leafă de iutreţinere şi “>0____.
100 diurnă de transport diu care se mai fa Ţ şi reţinerea de 5 la sută, aşa că el prime-sce 300—350, lunar, pentru intreţinerea şi plata cheltuelilor de transport ce face un om cu familia sa, specialist (cum am zice) care a invă-ţat ou cheltueli sacrificând pe băncile şcoalelor timp, pentru a trăi mai comod şi in societate potrivit cu gradul seu de cultură cu miserabila samă de 300 lei, oare acopere abia cheltuelib, de transport, dar trebuinţele t sistenţiî lui şi ale familiei lui ? Să fie bine constatat, oă daoă este ver-un serviciu maî fictiv, este serviciul veterinarilor de districte, aşa cum se găsesce astăzi condus de un singur veterinar şi dacă este vre-un specialist care se producă mal puţin şi pot zice de loc (escepţie de 2 — 3 oraşe mari) prin meseria sea, este veterinarul, fiind tot de o dată staţionar, ne bucurându-se de perspectiva ramurelor judiciare saiî administrative, ne avăud nici drept la pensie şi ne dăn-dui-se ca funcţionar in schimbul penibilului săi! sei viciu nici atăt căt să poată trăi el şi familia sa, dar să maî poată iconomisi pentru viitor, lucru ie ne comandă bunul simţ şi raţionament, buiiî albi pentr zi e negre», căci fiind espus la toatea intămplările vara şi earna şi pericule in vecnioile lui escursiunî pe câmpuri şi munţi, este espus a contracta diferite morburi cronice şi infirmităţi cari ’l pun in imposibilitate d’a servi şi prin urmare d’a rămâne el şi familia luî ca ceî din urmă miserabilî la graţia bine-fâcători-lor. (Esemplu avem pe nenorocitul nostru coleg I. Lonstantinescu, predecesorele meii iu acest district, care dupe trei patru ani de servicii! s’a pa,ra-lisat rămâind in loc de ajutor sarcina unei sermaue mame batrăne şi surori ale căror reazmăş speranţă era el, pentru care n’ar trebui lăsat unei neomenoase uitări din partea corpului veterinar şi pentru care voii! face un apel către confraţi! mei, spre aî veni cu toţii iu aju' or).
In câteva cuvinte ar»ta-ăm consecinţele muu fictiv servicii! veterinar, care este cu totul in inposibilitate a corespunde scopului, nefăoănd de cat, cum se zice, a pisa apa in piue — Zugrăvind cu ori căt de puţin espresive culori posiţia actuală şi perspectiva veterinarului de distri t, dacă nu se vor lua mesurî de d. ministru de interne pentru a se aranja şi acest servioiu, care ’şî are multă importanţă iu ţara noastră, iu acelaş! timp organisanduse iu un mod maî satisfăcător şi şcoala veterinară, care are ueoesitate de multe îmbunătăţiri spre a putea corespund, scopuluî, cu toate ca elevii nu abundă la această specialitate de oare ce şi restrănsul număr ce a absolvit pună acum studiile stai! fără funcţiuni muritori de foame, imputând să trăeaseă din clientela privată ca medici români şi nnmaî graţie epizotieî de peste bovină ai! funcţiuni pro-vizorî, dupe a căria terminare vor fac1 cea ce fac toţi paraponisiţi fără slujbă, de care oe
să treacă prin sală unde se intalniră cn Miss Dowson.
Zărind pe Cora, biata fcmee se retrase spâî-măntată.
—	Cine este această damă pe care o intălni-răm ? zise Cora, dupe ce şe<)u pe un^fotoliî! iu camera de fumat,
—	O femee foarte bună, oare a fost femee de oompanie a d-neî de Brives şi maî târzii! profesoare» fiicei mele.
—	M’a speriat; credeam oă vrea să me gonească,
—	Poate că s’a gândit, zise rîijăud d de Brives. Ea nu voeşte ca să primesc la mine altă lume de căt pe fiica mea, ginerile meu şi pe muma sa.
—	Atunci, scumpul meu, ascunde-me iute. O să se supere daca mă va vedea la fereastră. Iată, lasă aceste perdele, astfel nu mă va vedea de la ginerile d-tale, şi dăm ochianuL pentru ca să admir omul fericit, mărişorul seti şi plantele sale oele rarî
—	Omni fericit, zise d. de Brives, care luâ dupe masă un ochian de fildeşii! şi ei dete Co-reî, ’mî pare că şade colo, in biblioteca sa. Nu ’l zăreşti.
—	Aproape.
’L veî vedea maî bine cănd va iutoaree capul spre scumpele sale flori. Nu cred să in-tărzieze căeî le priveşte neinoetat. Eata ce ’ţî spuneam. Acum ’l veî vedea precum te vezi.
—	Fără indoială, zise Cora.
—	Ce aî ? zise d. de Brives, ocbiauul se ole-tină ca şi cum ’ţî ar tremura măna. Oare ţ! este frig? Vrei sa facă foc?
- De prisos, zise ea. In adevăr a fost puţin cam frig, dar me voii! iutoaree acasă pe jos ca să mă incâl^esc.
Nu mi ai spus cum ţi s’a părut ginerile
meii.
Foarte bine; aşa de bine in oăt am mare plăcere să-l cunosc maî de aproape. Adii-1 la mine iiltr’una din aceste zile.
El, la d ta, scumpa tnea amică, intr’o casă unde baoarat este aşa la preţ ! Insă el iiupăr-tăşesoe ideile fiice! mele pentru joo; ’l urăşce,
—	Pa! me voi» insărcina ei! să-l fac aă '! placă.
Me prind; saii maî bine, nu, ’mî este frică că veî câştiga prinsoarea. Destul avem un jucător iu familie.
Maî schimbară oăte-va vorbe şi după aceea Cora se retrase.
La merse pe jos din strada Leonie pănă la Neuilley, fără a trece prin stradele principal!, lnănd maî de preferinţă stradele cele maî puţin umblate, bulevardele oele mai deşerte.
La mergea cu un pas repede, turburată, tre-mm unda. Căţi-va trecători se intoarseră şi o priviră cu ouriositate ; ea ’şî vorbea eî insăşî tare, fără a băga de seamă că o privea.
Ajungem! iu strada Neuilly, se sui in odaia sa şi opri orî-oe visita
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LTBERA
consiliele judeţene cred iucă de ajuns un reterinar pe district şi oraşe1 e cele mari cari mănâncă toate mortăeiunele '1 cred ca lux,— Iacă dar perspectiva ce ved junii ce ar avea dorinţa a imbraţişa arta veterinară.
Aceste zise, le supun cunoştinţei d-lnî ministru de interne, rugănd’ui in numele atător juni romani cari ’şî aS sacrificat anii pe băncile şooa-leî veterina’-e in speranţa de a put°a[fi utili ţereî, de a lua disposiţiunî pentru organiaarea serviciului veterinar, de d striote şi oraşe, cu care măsură descliizăudu-se cariera unui numer oare care de juni studioşi, s’ar da şi oelî uiaî mare concurs ameliorare stărei săteanului nostruj, temelia ţeri, in schimbul tuturor dărilor luî către stat, şi iuflorind şi agricultura, bogăţia noastră. O dată organist acest servicid, sigur fie orî cine, că ţara nu va mai fi espusă mareî oalamir-tăţt de întinsă mortalitate prin Pest,a bovină şi alte boale epizotice, şi personalul veterinar prin serviciile sale va compensa ou prisos oeltuelile intreţinerel luî,
Un punct, asupra căruia'trebue fixată toată atenţiunea estepoziţiunea veterinarului de districte care este numit şi plătit de consiliile judeţene, faţă cu aplicarea regulamentului poliţiei veterinare şi care aplicare ’l pune in poziţii dificile trebuind să lovească interese ale oamenilor in-ftuenţî, făcăndu-şî datoria in consciinţă cu preţul destituire! ca veterinarul districtului Covur-luiu, I. Constrantinescu, oare ea să ’şî păstreze mişerabilul codru de păneşoară, urmează aşî călca datoria şi prin urmare conştiinţa. —
De ‘aceea , ca regulamentul poliţieî veterinare să se poată esecuta intocmaî, lucru de care este strâns legată inăbuşirea epizotiilor. contagioase este, neapărat trebuincios, ca veterinarii de districte să 1111 fie pendinţî de consiliile judeţiene ci de ministerul de interne ca şi medicii primari. Sperim, că d. ministru de interne, in aveutul sed patriotic pentru organizarea statuluî roman, punând toate serviciele şi şcoalelepe un picior de iuflorire şi activitate reală, maî cu seamă acum cănd se zice a se fi pus iuaintea corpurilor legiuitoare projeote pe utruor-ganţsarea serviciuluî sanitar nu va lăsa serviciul veterinar al in letargiea in care lâncezeşte districtului şi şcoala veterina ă.
Veterinarul districtului Prahova Medic veterinar: L. Aarcovicî.
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Gedinţa de la 29 August.
( ai nora. — Şe discută asupra propunerii comisiunu de petiţiunî, propunere ce consistă in a satisface căt maî urgent pe petiţionari.
Nu se ia nici o resoluţiune ; discuţiunea se amână.
—X—
I), ministru de finanţe retrage proectul de lege iu privinţa creditului de 400,000 lei, pentru diurna d-lor deputaţi pe timpul prorogărel.
— X
Şedinţa se ridică la 3 ore şi cea viitoare se anunţă pe vineri, in urma unor discuţiuni zadarnice.
ARENA ZIARELOR
„Românul” incepe prin a saluta ziua de 30 August. Apoi, uităndu* şî iarăşi hotărîrea luată de a nu face polemică, organul liberal consacră trei coloane, spre a sta de vorbă cu ((Binele public». Polemica aceasta se poate intitula : «Cine suntem noi, cine sunteţi voi.» In adevăr „Românul» face o paralelă intre trecutul şi presentul partidei sale şi al celor cari o acusă astăzi, arată că pe cănd ea a *°st tot dauna francă, leală şi onestă in cestiunea Evreilor, de la 1866 şi pănă astăzi-, pe atunci acel, cari se dah astăzi ca fflarî patrioţi şi vrăşmaşi aî Evreilor, nu vor in realitate alt ceva, de căt să tacă din cestia Evreilor „un mijloc de speculă, de amăgire, de esploatare a celor ce se in-cred pe cuvinte. *
— Deoî noî suntem mariî patrioţi ! are aerul de a ooneliide •Românul» faptele o dovedesce aoeasta.
Ciudat lucru este, că şi „Binele public» tot 1a. trecut se referă şi tot pe fapte se basează, cănd strigă celor de la organul liberal :
Sunteţi venduţî jidanilor şi complotaţi ou denşiî contra intereselor ţeriî.
Şi ce e mal ciudat incă. Şi unii şi alţii conchid:
Ţara ne cunosce acum [şl ne judecă nu dupe frase şi simple afirmări, ci dupe trecutul nostru şi dupe fapte.
De sigur, că ţara va sci să judece unde este adevSrui. Dar ce folos! La urma urmelor tot pe capul el se sparg belelele.
*** Dupe ce resumează nenorocita istorie a construirel liniei ferate Ploescî-Predeal, «Timpul» semnalează căte-va noi episode triste. Ast-fel, organul conservator află, că lucrurile de apărare de pe albia Prahovei sunt tot atăt de şubrede şi proaste ca şi cele din trecut; că diferitele comisiuni in-săreinate de guvern cu examinarea acelor lucrări, par dispuse a primi ca bune acele lucrări; că in fine, materialul mişcător, este asemenea de proastă calitate şi rău făcut.
«Timpul» promite a reveni mal pe larg ; pănă atunci insă, el se teme de vr’an nou. scandal â la Sirousberg,
*■** De luni, fiind vorba să iuccapă des-baterile asupra cestiunil israilite —- «Binele Public crede că a venit timpul să arate adevărata stare a cestiunil, faţă cu cugetarea intimă a guvernului, aşa prebum o trădează memoriul d luî Boerescu. Spre a ajunge aci, numitul organ face istoricul tu-tulor faselor prin care a trecut cestiunea Evreilor, de cănd d. Brătianu şi colegii seî a luat iniţiativa propunerii categoriilor ; a,~ rată mijloacele şi tertipurile ce a Întrebuinţat, spre a susţine această soluţie, contrazicerile in care a căzut, promiţând una prin programa ministerială, alta prin d. Boerescu iustremutate ; şi conchide că toate acestea n au avut alt resultat pentru guvern, de căt de al pune astăzi intr’o sit,naţiune identică cu acea in care se afla la retragerea ultimului cabinet.
*** «Presa, n a apărut nici ieri. Care să fiă cauza ? Serbat-a organul ministrului de externe onomastica pravoslavnicului Monarh ? ori sentimentele sale creştineşti s’au oprit cu evlaviă. la cruciuliţa din cărindar? Dacă o fi ast-fel, atunci nu vom avea plăcerea de a citi diplomaticul organ, nici azi, nici măine, căci cruciuliţele stau lanţ in cărindar, ci togmaî luni, la toacă, daca o luexa naşa... vorba Românului.
Serviciul telegrafic al „României Libere*
dela 12 Septembre — g ore dim.
Paris, 11 Septembre—O nonă notă din partea comitetnluî Alianţei israelite denuaiţă, că in România s’aă făcut gonirîfşi arestări de Judanî.
Constantinopol, 11 Septembre.—Deela:raţiunea făcută de Savfet paşa, in cea din urmă, conferinţă a comisiuneî de ţermurire a graniţelor greco-turoe, demonstra neputinţa de a urma negocierile, dacă Grecia stârneşte a coiosidera al 13-lea protocol al congresului ca obligator pentru Poartă; el propune d’a intra imediat in dis-ouţiune şi de a grăbi punerea in acord a ţer-muririî arătate in tratatul de Berlin eu situa-ţiunea actuală.
In cursul discuţiuneî, plenipotenţiarii grecî părură un moment hotărîţî să renunţe la con-diţiunea primitiv pusă, ca Poarta să recunoască protocolului al 13-lea un caracter obligator, insă in urmă ei cerură amânarea declaraţhmeî definitive, resei vându’şi dreptul d’a fixa eî iuişişi ziua următoarei conferinţe,
Petersburg, 11 Septembre. — Se vorbeşte de schimbări importante in minister: Generalul Isakoff, şeful şcoalelor mir tare, ar fi numit ministru al instrucţiunei publice; principele Don-dukoff-Korsakoff, ministru al afaoorilor străine, d. Velajeff, ministru de interne; d. Makoff, actual ministru de interne, ar trece la ministerul domenilor; generalul Obrntsoheff ar inlocui pe generalul Miliontin la ministerul de resboid,
Această noutate trebue să fie primită sub toate reservele.
CINE-I ACOLO ?
Planul unei călcări la cârciuma luî Peiraohe Gheorgke din suburbia Popa Nanu, strada Ţe-peş, se vede că fusese conceput maî de mult de indivizii Gkiţă Gheorghe, Yasile Ştefan, Nae Gheorglie şi Costaohe Petre., Tentativa a tost făcută a<jLî noate, dar subcomisarul despărţirii respeotive a surprins pe furi maî nainte de a a săvîrşi spargerea. Alarma fiind dată, boţii că-utară să scape din mănile gardiştilor, rănind char pe unul la mănă.
Individul C„.. care, mai acum un an şi jumătate a furat ou efracţie mai multe b juteriî din prăvălia d-luî Carapati, a scăpat de la in-chisosre, dupe şi-a terminat pedeapsa. Poeătu-isa numitul individ, peritu-ia gustul de bijuterii, in urma pedepsei eorecţionale o î a suferit ? Bacă ceva de care poliţia se indoesce foarte mult, de ore ce a şi pus pe d. C.. sub părintesoa tutelă a unui agent secret. Se zice că acesta ar fi cam nemulţumit de epitropisitul şeii, oăcî s’ar fi ţiind prea mult pe gânduri pe la vitrinele prăvăliilor !
Care să fi fost scopul furtului [cheilor de la comptuarul d-luî Moroiann, din strada Smărdan ? Cine ar putea s’o spună maî bine, de căt bănuiţii Nae şi Nicolae Ioneseu !
Prima C R. priv. Societate de vapoare pe Dunăre
A VIS
Avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că, cu începere de la 10 Sept. 1879 st. n. pănă la altă disposiţie, vom reduce tarifele minime la predarea mărfurilor de la staţiunile Galaţi şi Brăila, via Giurgiu la BucurescI, publicate la 29 Maiu 1879 st. n. şi sunt valabile cu incepere de la menţionata zi tarifele următoare:
De la Galaţi la Bucuresci.
Clasa I, clasa IT, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,40, fr. 2, fr. 1,80 fr, 1,60 fr. 1,30 pentru 100 kilogr.
De la Brăila la .BucurescI.
Clasa 1, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,15, fr. 1,70 fr. 1,50, fr. 1,30, fr. 1 pentru 100 kilogr.
La mărfuri ce sosesc de peste mare şi transitează Galaţi şi Brăila şi caa'I se in-carcă de la bastimente direct pe vapoarele noastre se va socoti acum ca şi inainte de la Galaţi, tot acele tarife ca şi de la Brăila.
Sus menţionatele tarife se inţeleg netto, inclusiv incărcarea, transbarcarea la Smărda, şi descărcarea la BucurescI, şi inclusiv asigurarea după clasificaţiă.
In privinţa cantităţilor care sunt normale pentru clasele A. B. C. sunt valabile con-diţiunile coprinse in suplimentul tarifelor noastre din Februarie 1877, pagina 2 şi 3.
Tot o dată avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că dacă va cere concurenţa, vom fi gata a mal reduce şi aceste tarife şi prin urmare vom fi in stare a oferi în tot d’auna tarifele cele mal eftine pe linia noastră Gala ţl-Braila-Bucureştl, via Giurgiu.
Punctul B. in publicaţia de la 29 Mal 1879 st. n. se anulează prin aceasta.
Inspectoratul agenţiilor.
Galaţi, in 6 Septembrie 1879 st. n.
INSTITUTUL DE FETE
HBD©ATWIi9IA HKDGMA
ţ ®e anunţă că cursurile diu acest institut, oare s a organisat in modul cel mal complet, vor in^-oepe la 1 Septembre.
Condiţiunile de intrare se pot afla in toate zilele la direcţiunea institutului, in localul scoalei din strada Negustori No. 4.
Directoarea, Elisa Săvescu.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar in editura librăriei Leon Alcalay
Principii de gramatica francesă-romănâ
Metodă practică pentru a studia cu facilitate primele elemente ale limbei francese de Th. I, Ciocanelli: preţui 1 leu 50 bani.
A eşit de sub presă Gramatica Română partea etimologică de 1. Manliu. De vemjare la libr. Socec.
Tractat de corespondenţa comercială, elaborat dupe maî mulţi autori de H. Wartha. — Preţul 4 lei.
Bombay, 11 Septembre. — Să răspândeşte- sgo-motul, că emirul Iakub-Khan ar fi fost asasinat sau că sar fi sinucis.
Curs^ elementar de aritmetică, cu mici deprinderi de raţionament, pentru clasele primam} şi 1 secundara, de Mirescu. — De vînzare la librăria «Globe.»
Dramatice : Candidat, şi deputat, comedie, in-tr’un aot in versuri, şi La Plevna ! drama in-tr’un act in versuri, de G. Sion. — Preţul 5 lei.
Curs elementar de gramatica francesă, p artea formală, de A. /. Deţmetriu. — Preţul 2 lai 80.
www.dacoromanica.ro
Iu editura librăriei Griqorie Luis. BucurescI, strada Lipscani, a eşit de sub tipar:
TRACTATU
DE
elaborat după Edmond Desgrange , Henri Bage, Schiebe, Rothachud, etc, de
THOTSTOPtITT WARTHA
Acest uvragid conţine api-oape 400 modele de scrisori oomerciale asupra tutulor subiectelor generale, impărţite pe capitole, fie-care preoedat de indicaţiunî utile şi de usagele admise despre ceea ce e bine determinat asupra felului de scrisori, care fac obi< otul capitolului şi urmate apoi de esemple estrase din corespondenţe reale ale primelor oase de comercid.
Aceste capitole sunt intitulate:
Capit. I Circulare saîl avise generale Respunsurî la circulare
—	II	Oferiri	de servicii
—	III	Intrare	in relaţiunî
—	IV	Ordine	pentru ven^ărîşi cumperărî
—	V	Respunsurî la comande
VI	Respunsurî de primirea mărfurilor
VII	Plăţi, remise, accepţiuni
—	VIII Adeverire de primirea remiselor,
banilor, tratelor; trate spre accepţ.
—	IX Inlormaţiuni
X Respunsurî la inlormaţiuni
—	XI Cereri de bani sail de remise
—	XII Scrisoripentru a reanima relaţiumî.
—	XIII Imputări,plăugerî,reclame, ruptură
—	XIV Scuse şi justificaţiunî
—	XV Conturi oorenţî şi de interese
—	XVI Scrisori de credite
—	XVII Mulţămirî espresiunl recunosoinţă
—	XVIII Scrisori de recom. şi de introduc.
—	XTX Scrisori de eflicitaţiune, de cou-
doleanţă, de urări de anul nod
—	XX. Arangeamente, falimente
La sfârşit s'a adăogat:
O tabelă de oursurile monedelor diu prinei-palele state
—	de greutăţile principalelor state
—	de măsurile principalelor state.
Uvragid util pentru toţi aceia, cari se ocup eu corespondenţa comercială, de oare-ee, putem <jice, că vor găsi aci modele in maî toate împrejurările activităţii comeroiale:
Un volum de 16 coaie in 8o mare, tipărit pe hârtie velină cu litere nuoî. Preciul numai 4 lei nuoi.
De vânzare la librăria editoare, şi la toate cele-alte librării din Capitală; iu districte pe la toţi librarii.
„MAREA. BURSA NAŢIONALA"
I. H. FEKMO&F-ţli BEN2AL
No. 48, Stbada Lipscani No. 48.
CURSUL BUCURESCI
Pe ţliua de 31 August 1879
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig. . urale............
»	, agite 1» sorţi. .
8%	» domeniale ....
,	, agite la sorţi	.
Dob. 10 fr. Obig. Casei pene. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f. C.
TOj0 >	, urbane f. C.
8°/n Impr. Municipal...........
» ea pr. Buc. (Ml. 20 1.)
Renta Română ......................
Acţiuni «Dacia»....................
»	«Romania» . . . . ■
Cupoane rurale exig ibile ....
»	domeniale	»	•	•	■
»	scrisuri	»	.	.	.	•
Argint contra aur . .	....
Bilete hypotecare contra .aur. . .
Rubla hârtie
florinul....................... • ■
Lose Ottomane
ora 5
CUR8UL DIN VIENA 10 Septembre
Napoleonul......................
Ducatul ....................
Lose Otomane ...............
Rubla Hârtie................
CURSUL DIN BERLIN 10 Septembre
Obli. căile ferate române .	. .
Acţiunile	»	» . . .
Priorităţi	»	t ... .
Oppenheim.....................
Ruble hârtie....................
Stern......................... ,
Lose Otomane ......
CURSUL DIN PARIS
10 Septembre
Renta Română Lose Otomane
SCHIMBUL 30 August
Paris (3 luni).................
» la vedere......................
Londra (3 lnnî) ......
» la vedere. ....	.	.
Berlin (3 luni)................
> la vedere..................
Viena la vedere ....	-. .
Adresa pentru telegrame,
Uump.
102%
9S
108i-4 90% 184 99 92% 102% 27
74%
190
70
1%
V*
%
iL
i%
2 60 2 16 42 -
Vâna.
Toi
ar<r
104
arg.
186
99 %
93%
102%
28
75
200
75
arg.
aur
1%
2 el 2 18 *4 -
USep 9 83 5 «0 20 80
121 50
95	25 87 ,60
96	30 106 20 210 70
86
noaste
lOSep. 9 83 6 69 20 70 121 75
96 60 87 80 96 90 107 75 210 75
36
74
44 5* 45 75
99 25 99 85
25	15
26	18» 122 % 123 % 2 14%
F *r«»« Bmz*H
ROMANIA LIBERA
.^rOGRAPf,^
STEPAM AIIIIAI.ESn
BUCURESCI
W 11 Strada Lipscani 13
Recomandă atelierulu săfi asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
si	iniui.'i-E
,**~JSU4,S1MS CV YJlPOSrm
ast-fel că se află in posiţinne de a esecuta orî-ce lucrări atirgă-f toare de aoeastă artă cu cea mai mare acurateţe şi promptitudine
•u?
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, eto.
BROSIURI
de lues, cu cea mai mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI
in dilerite mărimi, albe şi oolorate
BILETE BE NUNTA, DE BAPIEZ. SI DE 1MM0RMANTARE
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi oolorate, de diferite cualităţî şi formate
iMMaireii	ramasusi
PRECUM
CONDICE CU ASUSI
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
T6te aceste lucrări se pnimesc cu precivrî forte moderate.
Avis important
tJn desenator bun doresoe a se angaja la un internat ca profesor de desemn. Doritori sunt rugaţi a lăsa adresa redacţiuneî acestui ziar
Oe arendat moşia Murgeanca
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la Sf. Gheorghe, 1880. întindere 2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se adresa strada Văcăreşti No. 24.
Institutul P. Alexandrescu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a organisat din nou onform programei Ministerului plus limbele streine. — Cursurile primare aă inceput. Iar secundare la l Septembriă. Condiţiunile de admisiune se pot redea in toate zilele de la 7 —11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune iu calea Moşilor vis-a-vis de bise-rioa Sfinţii, str. Cernica, 4.
. amesm
PREPARATE SALICYIOE
544	DE	56-7-23
Dr. S. kOW A. chimia
Q A I IPVI IDENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. OHL.lv 1 l-l PRAPURI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din acid îl Sa-licylic chimic pur, sunt cele maî bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea şi parfum ar ea organelor gureî.
Deposit pentru vemjare en gr~s ir Bucure se! la Appelet C-nie şi en dewl la D-niî I. Ovessa şi toţi droguistiî şi farmaciştii.
GO
Q_
43 ___
W O) >
«3 O 03
UO
ai
-*-<
P
a
oS
L0TARIA REGALA
A STATlIill UNGAR
Prin decretul şi sub patronagiul M. S. I. R. şi Imperatoreluî Austriei şi regele Ungariei, tragerea Loteriei Regale a Statului Ungar supraveghiată şi garantată de gnvern, s’a fixat irrevocabil pentru ziua de 30 Septembre viitor a. n.
Intăinl numer	eşit	va	câştiga	fiorini	50,000
Al duoilea »	»	»	»	»	20,000
Al treilea »	»	»	*	-»	15,000
Al patrulea numer eşit va câştiga fiorini 10,000 4 numere care vor urma căte	»	5,000
4	*	»	»	»	»	»	3 000
2	»	>	»	>	»	»	1,500
6	»	»	»	»	>	»	1,000
In total 5^308 bilete câştigătoare
Cel mm mic los nu va fi câştigător mal jos de 10 fio ini.
Numai cu opt lei noi, primeşti fără de nici o cheltuială un bilet ORIGINAL al Loteriei Regsle a Statului Ungarii care poate aduce un adevărat noroc, fiind tot o dată inscris pentru trei luni in registrul abonaţilor ziarului *Moniteur de la Chance Universelle», singurul jurnal care publică listele oficiale ale tragerilor tutulor valorilor de câştiguri fără escepţiuoe.
Persoanele cari doresc a participa la această importantă lotărie, trebue să ne transmită fără întârziere comandele d-lor însoţite de costal lor in bilete de bancă, mandate sau mărci poştale adresate administra -ţiunfiî *Moniteur de la Chance Universelle,» Stadt, Auerspergstrasse Nr. 2 Viena (Austria)
gfy Noi nu garantăm autenticitatea de căt a acelor bilete cari 'Wfâ p$T poartă semnătura noastră
călătorasce ast-fel după oi m urmează mai la vale:
Prima C, R. Friv. societat de navigaţtune cu vapoan pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Iutre Viena BudaPesta, Tnrnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Vapdrcle accelerate intre Rnseinc-Giiirgiu-Orşova
De la Orşova la Rnscine-Ginrgiu Marţi şi Vineri i0'/2 ore a. m.
Sosire s »	> Mercurî şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rnsciuc-Ginrgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Statuia! C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna ia corespondenţă cn vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantinopole.
Budapest-0rsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea, j > Orşova Jouî. Duminică şi Marţi a. m.
» » Severin > »	, »	» 4 ore p. m.
^ » « Giurgiu Vineri, Luni şi Mescuri 2’|4 » »
Sosire din Galaţi Sămbătă, Marţi şi Juoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sămbătă şi Luni săra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa >»	Orşova	„	»	» a m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoî,
Serviciul local intre Gataţi-Brăitt»
Plecare din Galaţi in fie care zi la 7’|2, ore dimineaţa, 12 amezî 4 ore r „	„ Brăila „ „	,	n --- -	• “
lSetternlch£
9 ore a. m. şi 2, 5VS ore p m.
intre Galaţi-Odcss»
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţ )	> Odesa Sămbătă 6 ore snara
Serviciul local inte Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
>.	»	Galaţi ,, Tulcea Ismail, Kilia Jouî 6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă 12 ore amiaiji
..	„	Tulcea „ rsmail Kilia Juoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ere dimineaţa „ „ Ismail la Tulcea „	„	„	„	10 „ . m
,, „ Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameazi.
„ „ Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele ei le mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
0 Profesoare
Doreece a da lecţiun! de limba germană. Adresa str. Rîureanu 4.
Se cere elevi
la Typograpbia din Str. Lipscan! No. 11-13
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţa eu locul lor, precum şi un locviran la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa ni curtea biserice! Negustorii str Sboru la d C. Stoenescu, sau in str. Luterana 1Q ia d-nu G. Mironescu
Kilom, de la Bucur
ZMUE'JR-STTIj TIRJElSr'CriR.IIXjOIR,
PE LINIILE
BDCDRESC1-BABB0SIB0MAS. BUCPBESGI-VEBCIDROYA, BABBDSIGALATI ŞI THCPCIU-BHBLAD
Bucuresti-Barboşî-Iloman
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
820
839
354
365
379
395
412
423
444
467
BUCURESCI Rest. p
Chitii a Buftea Perişii Cri vina
Ploesci Rest. |°®|,
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. ®°eac
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Esst.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant S»8CUt
Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest.
Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Brăila Resta.
t os. Plec:
Tr acc.		Tren de pers.			
1		5		7	
Ore	M.	Ore	M.	Ore	M.
seara		dim.			
9	00	7	20		
9	14	7	40		
9	25	7	56		
		8	19		
9	54	8	39		
10	19	9	10		
10	29	9	80		
10	44	9	50		
10	58	10	03		
u	19	10	40		
		11	13		
		11	22		
12	03	11	40		
12	11	12	00		
		12	84		
		1	09		
1	31	1	49		
		2	21		
2	20	2	55		
2	28	8	10		
2	58	8	45	dim.	
3	13	p. m.		9	10
				9	33
				10	02
				10	20
				10	46
4	51			11	16
5	01			11	40
5	34			12	20
				12	46
6	1b			1	10
6	39			1	84
				2	18
				2	42
7	46			8	00
7	54			3	12
				3	48
9	00			4	25
dim.			1	p. m.	
T mixt
dim.
7 OE 7 50 dim.
Barboşl-Galaţi
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plec. Rest. Plec.
Aretarea trenurilor		
Tr acc.	Tren de pers.	
601	603	605
Ore M	Ore M.	Ore M
noap. 3	30 4	05 aoap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	2 b 8	0( p. m.
Roman-Barboşî-Bucurescî
Kilom de Ia Boman	
	STAŢIUN I
23	ROMAN Rest. Plec. Galbeni
44	Bacău Rest.
55	Valea Seacă
78	Răcăciune
89	Sascut
103	Adjud Restaur.
114	Pufeşti
128	Mărăşeşti Tecuci Resi. pţ1®’
147	
165	Iveşti
179	Hanu Conachi
169	Preval
206	Serbeşti
218	Bărboşi Rest.
239	Brăila Rest. p)0^
261	Muftiu
278	Janca Re3taur.
298	Faurei
319	Cilibia
839	Bnzeu Rest. |°®^
850	Monteor
354	Ulmenî
374	Mizil Restaur.
890	Albeşti
396	Valea Călugărească
408	Ploesci Rest.
427	Crivina
437	Perişu
450	Buftea
457	Chitila
467	BUCURESCI Rest. S,
Aretarea trenurilor
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	55
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4
5 87
5	59
6	08 6 22 6 32
6	67
7	26 7 38 7 50 săra
Tren de pers.	
6	8
Ore M.	Ore M
T mixt
12
Ore M
dim 12 50
25 40 18 54 28 03 35 00 21 81 13
6	45 6 66
7	15
7	40
8	14 8 32
8	55
9	15 9 80
seara
p m, 12 10 12 45! 1 17 1 27
1	45
2	25
2	63
3	22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	48
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	36
8	20
Galaţi-Barboşî
Kilom. de la Galaţi	STAŢIUNI
19	GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac.	Tren de pers	
602	604	oj<>
Ore M.	Ore M.	Jrs A
:P-	din.	din:
12 05	7 25	8 2
12 40	8 -0	9 O1
p. m.	dim	dir .
Bucuresci-Vârciorova
Kilom de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM.
Trenuri mixte
17	19
Ore M.	OreM
21
Ore M.
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest.
Costeştî Stolnici Corbu Potcăva
Slatina Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
10 24 37 49 70 87 101
IO8
130 146
156 168 189
206
219 235 242
261
261 269 278 286 299 310 326 335 345
364
382 VARCIOROVA Sos.
Peatra
Balş
Peleştî
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofenî
Răcari
Filiaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R. Ş?®’
dim, 8 10
8 24
8	58
9	18
9 46
10 35 10 50
12 43 12 49 1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	60
6	16 săra
m.
25 62 19 45 24 12 50 17 31 01
47 2b 52 8 18 9 00 9 20 10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
năpte
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	li 9 40 9 55 săra
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	15
11	40
12	15 p. m
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
16
£9
36
51
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Vârci.	
STAŢIUNI	Arătarea trenurilor		
		Trenuri mixte	
		13	15
		OreM.	Ore la.'
TECUCIU Restaur. Plec. Rerheci Ghidigeni Tutova BÂRLAD Restaur. Sos.		dim. 5 20 5	58 6	21 6 88 7 05 dim.	p. m. 5	85 6	11 6	43 7	03 7 80 seara
Vârci or ova- Bucureşti
Arătarea trenurilor
Tr ac. _ _4_ O.-e M.
Trenuri mixte
18
OreM
20
Ore M,
22
Ore M
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcari
Coţofenî
Işalniţa
Craiova Rest
Cârcea
Peleştî
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	08
1 33
2 21
2 31
3 18
dim. 6 00
6 20
6	39
7	22
p. m. 5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 10 25 năpte
176	Peatra	3 40	8 00		
193	Slatina Rest. ,,®8,	4 05	8 35		
	Plec.	4 11	8 65		
214	Potcova		9 42		
226	Corbu	4 57	10 15		
236	Stolnici	5 11	10 39		
252	Costeşti		11 23		
274	Piteşti Rjst. ®C8;	6 00 6 15	12 06 12 41		dim. 5 41
281	Goleşti		1 00		6 00
295	Leorder i		1 84		6 33
312	Găeştî	7 05	2 12		7 09
333	Titu Restaur,	7 37	3 10		7 44
3^5	Ghergrni	7 53	3 39		8 W
358	Ciocăreşti		4 07		8 it
372	Chitilr,	8 28	4 42		9 ÎS
382	BUCURESCI R. Sos	8 40	5 00		9 BS
			seara	p. m.|		t? DC
Bârlad-Tecuciu					
Kilom. de la Bârlad			Arătarea trenurilor		
	STAŢIUNI			Trenuri mixt	
				14	16
					
				OreM	Ore M.j
					
	1ERLAD Restaur. Plec.			dim. 9 00	seara 9 45
16	Tutova			9 84	10 16l
22	Ghidigeni			9 57	10 35
85	Berheci			10 26	11 Si
61	TECUCIU Restaur. Sos.			10 55 a. m.	11 o0 năpte
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 683
10 BANI EXEMPLARUL
MAuŢl 4 SEPTEMBRE '879
ROMANIA LIBERA
APARE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capital*: I an 30 let, 6 lunî 15 Ier, 3 lunile!. In Districte! I an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 lunt 10 Ier. In Strelnătate: 1 an 48 lei, 6 lunI24 Ier, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Plevlje, 11 Septembre. — Ocupaţiunea Novi-Bazarutui. Pană acum nu s’a putut incă obţine o înţelegere cu Mustafa-paşi, pentru retragerea trupelor turceşti. Mustafa eşî Întemeiază refusul sSfi pe imprejurarea, că nu are de la Poartă instrucţiuni in aoest sens Soldaţii turci trăesc in buna înţelegere cu cei austriaci, şi poporaţiunea se arată liniştita, dar foirte rezervată. Soldaţilor austriaci nu ie este iertat a intra iu oraş de cat iu grupuri de căte 4—5 oameni. Mahomedanii umb'a neinarmaţî, poate că de frică ca să nu fie desarmaţî.
\ iena, 11 Septembre. — Ştirea respăndită de «PallMall Gazette. despre un tratat secret intre Austria şi Poarta, este cu totul falsă.
Belgrad, 11 Septembre. — Se fac mari pregătiri pentru primirea principelui Bulgariei şi al Muntenegruluî, C'ri vor sosi aci cat de ourănd şi \ or petrece cu principele Milau mal multă vreme. Se plănuesce pe fie-care an o intrunire a tuturor princip lor creştini din peninsula Balcanilor, la oare va fi chemat şi principele Carol.
Praga, 13 Septembre. — Clam Martiirtz, Lob-kovitz, Schwarzenberg şi in genere intreg grupul deputaţilor feudaliştî bohemî se alătură la fracţiunea Hobenwart, care va lua conducerea acestui grup f’sionat in unire cu Clam Martir nitz. Celiiî, Moravii, Dalmaţieniî şi deputaţii din Garniolia vor forma, sub conducerea lui Rie-ger, un partid slavic.
Viena 13 Septembre. -— Principele Bismark este aşteptat aici pe ziua de 20 Septembre. Nu se ştie incă, căt va sta in capitala austriacă.
Londra, 13 Septembre. — Insurecţiunea diu Onbul a fost plănuită, cum reese din nouele in— formaţiuni, incă de mult şi ou mare dibăcie.
Trupele oari aii plecat in contra capitalei revoltate sunt 6500 oameni, împărţite iu trei bri-gade. Teritoriul dintre Şutargardau şi Thul e ooufat de 4000 oameni şi pasul de Cliiber ou 6000.
‘Standard» anunţă, oă preoţii afganistan! predică «resboiul stănt» inpotriva Englezilor.
. £era\ j2 Septembre. — CIWivul e aşteptat aici pe joia viitoare. Doi adiutanţî a Sultanului el vor saluta in Dardanele.
Belgrad, 13 Septembre. — întrunirea principilor creştini a peninsulei balcanice iu jurne tatea ănteia a luneî lui Octobre, cu scopul de a se desbate asupra intereselor comune, se pare deplin asigurată. Intruuirea se va face probabil la Niş. Vor lua parte principele Serbiei, al Mun-tenegruluî, al Bulgariei şi probabil şi al Romă-“iefi Poarta pentru a se linişti a fost incunoş-tiinţată de acest proiect.
In oercurile iniţiate se vorbeşte, că interesele austriaoe la căile ferate sârbeşti ar fi forte primejduite, in urma amestecului Englezilor.
Paris, 12 Septembre,—Subscripţiunile pentru comuniştii amnestiaţî iati un mers bun. Afară de bani, amuestiaţiî tnaî primesc şi alte ajutdre, precum adăpost timporal, ţiuere cu mâncare, ceî instruiţi sunt aplicaţi, iar copil sunt luaţi prin îamilii pentru a fi crescuţi.
Sorţii luî Blanqui de a fi ales la Lyon, se împuţinează.
Londra, 13 Septembre. — Englezii aii ocupat mrî inălţiinile de la Şutargardan. Tribul Ghil-zias promite ajutor. Tribul Asmotulab s’a revoltat şi outrierâ cu foc şi fer ţinuturile de pe lăugă Djelalabad. Triburile de pe lăngă Herat incă sunt pe cale a se revolta contra Englezilor.
Cracovia, 12 Septembre. — O inţelegere intre Cehi şi Poloni nu s’a putut ajunge, fiind-că o parte din deputaţii celor din urmă s’afi rostit împotriva feudalistilor, eu cari s’atl aliat Cehii.
Berlin, 13 Septembre, — Nu cardinalul Rou-oetti este insărcinat a negocia cu priuoipele Bismark ci cardinalul Iacobini. Negocierile vor in-cepe după călătoria luî Bismark la Viena.
In România: La In Franci a: La In Anglia:	La
in Austria:	La
In Germania: La
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
n-nu B. ~G. Poppovitz, furnisorul OurteGRomâne,’ Stădt' Fle'ischmarkt'' Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
D-nu Adolph Steiner, Anonoen-Bxpedilion,
Hamburg.
Inseraten, Pacht der Berlinei' Wespen
15, şi la D-nu H.
in
ANPNOIUfilLîl:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani".
Reclame pe pagina IlI-a.........]
>3	...	>> Il-a . . , , , 2 ,,
Epistole nefrancate se refusă Articolii nepublicaţf nu se înapodză.
1 entru rubrica : Inserţii şi reclame, cedacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF. C, MlOHAILESOU.
Serviciul Telegrafic al .României Libere»
— de la 13 Sfptem.— 4 ore seara.—
Londra 13 Septembre. — Scirile primite azî din sudul Africeî spuu, că situaţia nu s’a schimbat in ţara Zuluilor. Trupele engleze urmează inca a urinari pe Cetewayo, dar pănă acum n’aîi putut reuşi de a pune măna pe el.
‘Standard» publică o telegramă din Bombay dupe care diferitele coloane ce vor opera in Afganistan aii şi început mersul lor înainte. Se crede oă lellahabad se va reocupa in cnrănd.
Berlin, 1.3 Septembre. — «Gazetta Germaniei de Nord» citeaza un artiool al ziarului «Des-baterilor» iu care ziarul parisiau se ridică, cu drept ouvent, contra pretiuseî legende care ar fi causa unei inamiciţiî intre cancelarul Rusiei şi | acela al Germaniei, legendă pe care ziarele streine aii preparat’o după plac, iu timpurile din urmă.
Organul oficios al principelui de Bismark adaogă : «Nu am putea ghici acum care a fost causa uuei asemenea ostilităţi, da oară ce principele de Bismark, şi principele Goroiakoff aii întreţinut mere®, de cănd cu Congresul din j Berlin, relaţinnile cele maî intime.,,
dela 18 Septembre — gore dim.
Bombay, 13 Septembre. — Generalul Roberts a cerut patru regimente, Ideea de a merge imediat asupra Oabnluluî e părăsită.
Londra 13 Septembre. — Primim diu Cap noutatea, oă un detaşament de 300 soloaţî englezi a răuşit să incongioare refugiul luî Cette-wayo.
Athona, 13 Septembre. — Guvernul a ordonat plenipotenţiarilor greoî din Constantinopol să nu primiască interpretarea Porţii asupra oarae-terului obligator sail facultativ al protocolului al 13-lea.
Puterile seinnătoare tractatului de la Berlin aii singure dreptul de interpretare a diverselor lor stipulaţiunî. Prin urmare, Grecia şi Turcia trebueso să primiasoă deoisia lor.
Viena, 13 Septembre. — Se serie din Athena către ‘Politische Corespoudenz», că plenipotenţiarii greci aii primit instrucţiuni din partca guvernului lor oa să asculte propunerile pe cari li le va face Savfet pişa in oonferinţa ur-mătoai e, să constate diferinţele ce vor esista intre aceste propuneri şi stipulaţiunile protocolului al 13-lea, apoi să rupă negocierile şi ^ă părăsiaseă Coustantinopolui,
B (grad. 13 Septembre. — D. Ioanovicî, ministru de finance, a obţinut un conoediu nelimitat, pentru motive ce-1 privesc sănătatea; d. Alimpicî e insărcinat ou interimul.
D. Kirovio, consul general al Bulgariei, s’a instalat iu funcţiunile sale.
Representantul Eugliterel a informat pe d. Rişti ci, presidentul consiliului de miniştri, oă guvernul şeii e dispus să intre in negocieri cu cel din Belgrad pentru abolirea oompletă a ca-pitulaţiilor
Bulgaria a iuvitat pe Serbia să propună ba-sele unei convenţiunî vamali intre cele două principate.
Comisiunea serbă, pentru regularea bunurilor mahometaue pe teritoriile anexate, a terminat lucrările sale.
de la 14 Septembre, — 8 ore seara.
Simlah. 14 Septembre. — Regimentele afgane, cari s’aiî revoltat, se pregătesc' a se lupta cu Englesil, dar sunt fără ofioerl.
Lordul Lytton a prihnit. o scrisoare de la emirul in care protestează contra inamiciţieî sale pentru guvernământul Iudiilor. S’ail trămis generalului Roberts instrucţiuni spre a cere luî
Iacub-chan probe despre sincaritatea acestei a-miciţiî.
Constantinopol, 14 Septembre. — La Aidos, in lîumelia orientală, aii isbuonit certe grave, intre refugiaţii maliometanî şi populaţia bulgară, in urma inWvenireî gendarmerieî, numeroşi musulmani aii fost răniţi şi ucişi, şi dintre gen-darml aii fost mal mulţi morţi.
(lfavas).
A se vedea ultime ştiri pe pagina 111.
Bucuresci, 3 Septembre.
14. Boierescu s a întors in mijlocul nostru. Cu ce ? In curând vom afla. Semnele insă nu sunt bune. Memoriul presintat puterilor este nuorul incărcat de furtune. Vijelia aduce-va curând timpul senin, ori in lurioasa’I deslănţare scutura-va din temelii statul român ?
Ne înfiorăm, când gândim la ce se poate intămpla.
Până in momentul de faţă, nu ştim in cotro vor lua-o fruntaşii noştril. Ţine-vor seamâ de voinţa ţârii, a cărei es-tremă concesiune este in opiniunea formulată de maioritatea comitetului delegaţilor din Cameră, ori se vor alia cu străinătatea judănită in contra ţârii ? Lipsa de lealitate in politica cărmuitorilor ţârii, cari, pentru a conserva puterea, fac salturi extreme, ne-a făcut să pierdem ori ce ilusiune despre patriotismul lor şi să stăm in indoiala lui borna necredinciosul.
Mai mult credem in râti de cât in bine.
Şi cum să nu credem in rSti, când o crudă fatalitate ne-a făcut să vedem, căt de puţină iubire de ţară se găseşce in inimile omenilor noştri de stat? Căt servilism se desfăşură împrejurul nostru?
întregul istoric al cestiuniî israelite este un şir de durerdse decepţiuni pentru sufletele tinere. Necapacitate, rea-credinţă şi servilism intălnim mai pretutindeni.
Dar acum va trebui să vorbâscă ţara.
Triumfa-va voinţa naţiunii? Vom avea pacea internă, înlăturarea unei mari piedici din desvoltarea nostră economică, putinţa de a ne întări elementul naţional şi de a aspira la idealul românismului. Piedica nerecunoşcerii independenţii, dacă Europa va fi aşa de nedrgptă ca să nu ne-o recundscâ, va fi momentană. N’am făcut noi unirea şi alegerea principelui străin, in contra tractatului de la Paris ?
Triumfa-va voinţa guvernului, care nu represintă naţiunea in aceste împrejurări ? In locul păcii vom avea lupta, şi cine ştie ce proporţiuni va lua acostă luptă. O piedică invincibilă se va ridica in contra in-tăririi nostre economice; naţionalitatea ro-mănfiscă va slăbi, şi statul romăn va înceta de a fi romăn.
Noi, cari ţinem la naţionalitate mai mult de căt la formele de guvernament —căci formele liberali se pot câştiga ori-când, dar naţionalitatea pierdută nu se mai do-băndeşce, — noi am condamnat şi condamnăm ori-ce tentativă de a introduce d odată in stat o câtăţime mare de di-solvant străin. Sistemul listelor tinde la aceasta.
Acest sistem — neprimit incă de unele puteri, căci vedeţi ce vâ spune "la Re-que fran£aisea, nemulţumită nici chiar cu cele 8 categorii denunţate de „ Binele public", — acest sistem este nelogic in teoria naturalisâriî individule şi tot a-tăt de periculos ca şi categoriile, in realitate.
A inscrie in constituţiune principiul in pâmSntănirii individuale, şi a crea îndată o escepţiune prin obligarea de a vota o listă de străini duşmani, este o neconsecinţă. A se îndatora chiar guvernul ţârii de a propune acea listă, căci jidanii nu vreati să se înjosească de a cere de la Domnitor impâmântănirea. este o umilinţă nedemnă. — Noi voim a cruţa statul nostru de ridicul şi de injoşorăre, mai cu seamă cănd nimeni nu ne silesce la aceasta.
A introduce in statul românesc, ostenit de râsboitl, slab în organisare şi lipsit de conducetori cari să inţeleagâ trebuinţele sale vitali, un numâr de Judani, fiă sub amăgitorul titlu de liste, fiă sub numele de categorii, ar fi a versa venin in leagănul copiilor noştri. Dupe 50 de ani, cel mult, Evreii vor fi deplini stăpănitorî peste casa, munca şi pământul Românului, peste statul românesc.
Cel ce susţin listele, presunând că sunt de bună credinţă, nu se gândesc de căt la momentul de faţă. Spre a înlătura un pericol mai mult aparente, resultat din nerecunoascerea indată a independenţii, aceşti oameni îmbrâncesc viitorul in prăpastia desnaţionalisăril. Noi ne gândirii şi la ziua de măine, ne gândim şi la copii noştri. Nu vrem ca să ajungă argaţi ai Evreilor, cari âi vor despoia de moşia părintească.
I ara simte primejdia şi de acea se im-potrivesce. Să meargă înainte cu Împotrivirea, căci isbănda va fi a sa.
www.dacoromanica.ro
CRONICA ZILEI
Sâmbătă,fjla amuzi, s’a deschis consiliul general de instrucţiune, printr’un disours al ministrului. Cestiunile puse in desbaterea oonsilin-luî sunt tot cele din anul trecut: revizuirea programei liceale şi oombiuarea unei program de şcoală reală.
Ministrul a delegat, ca preşedinte, pe d. Pe-trescu, de la înalta curte de Casaţiune, şi Ca sp"ijinitorî al ideilor oficiale pe d-uiî Floriau, Davila şi Petresou, membrii al oonsiliulul permanent.
A doua şedinţă a consiliului general se ţine astă seară, tot iu salonul Academiei.
—X—
Astăzi se incep examinele aspiranţilor şi as-pirautelor la catedrele vacante in învăţământul primar.
Comisiuma pentru şooalele de fete din circumscripţii! nea Bucureşti este compusă din d-nil Aricescu, revisorul primar al Capitalei,
B.	Constantinescu,^ profesor la seminarul oeu-tral, R. Novianu, profesor la gimuasiul Cantemir,
C.	Stoicesou şi I. Maresou prof. la giinu. Miohaî cel Mare.
-x—
A. S. R. Domnul a dat execuatorul de rigoare d-lul consul austro-ungar do la Constanţa, pentru a putea protege pe supuşii Perşi din oiroumseripţia sa
—x—
La liceul din Botoşani, sunt numiţi prin decret domnesc:
D.	G. M. Dumitriu, profespr de ştiinţele matematice, cursul superior şi d. Ştef. D. Lupaşeu, prof. de ştiinţele fisico-chimioe.
-	X -
Revisor şcolar al circumscripţiei districtelor Sueeava-Npamţn e numit d Victor Dogar.
—	X —
D. min. de râsboitl a adresat o circulară di-teriţi'or representauţl al României, in străinătate.
Dd. representanţl sunt invitaţi a face cunoa-
ROMANI A LIBERA
cuta, Romanilor din străinătate, legea de recrutare ce s’a pus in aplicare numai din l Ianua-re 1877 şi iu special art 6 al acestei legi.
Tinerii romănî din străinătate, cari sunt intre 21 şi 30 de ani sunt dar înştiinţaţi să rină in ţară, să se supună revimireî şi să tragă sorţi.
Rele urmări aşteaptă pe ceî ce nu se vor conforma disposiţiunilor legeî de recrutare !
— X—
Dd. generali comandanţi de divisiî şi dd. prefecţi de judeţe au primit de la d. min. de res-boiif o circulară in privirea desertorilor, frau-duloşilor şi recrutaţilor in lipsă.
Eî sunt invitaţi a da ordinele cele mai severe comandanţilor de dorobanţi şi călăraşi, primarilor, sub-prefeoţilor şi poliţianilor, ca să se asigure, cel mult pană la 15 Septembre, curent, dacă toţi tinerii din circumscripţia lor aii tras sorţi, dacă toţi oeî de la 29 pănă la 47 anî aii făout vre-o dată parte sau nu din armată permanentă satt teritorială,
Desertoriî vor fi trămişî imediat înaintea justiţiei, oeî din armata teritorială, după terminarea osândei, vor fi mutaţi, drept pedeapsă, in arm. permanentă.
—X~
Ziua de 30 August, aniversarea bătălieî de la Grivitza, a fost serbată, ca in toată ţara, şi la Sinaia.
S’a ţinut un Te-Deum.
S’a dat un dejun soldaţilor de către A S. R. Domnitorul; s’aiS ridicat toaste in memoria eroilor căluţi pentiu independenţa Patrieî, pen tru sănătatea A A. LL. Regale şi a intregeî armate.
—X—
«Monitorul oficial, de ierî publică discursul d-luî procuror general al curţeî de apel din Ora-iova, ţinut cu ocaţiunea audenţeî solemne de intrare a aceleî ourţî.
Discursul tratează rapotul dintre credit şi legile ţereî noastre.
D. consilier al cuiţeî, Gr. Grămăticescu, a răspuns d-luî procuror, Sava Şomăneseu.
—x—
, Eata cum cotează principalele noastre valori du pe «Curierul financiar». ^
Renta Romănă 5% ; 75 — Rurale 1023/4.— Domeniale 1033/4. — Pensiunile 186. — Municipalele 8 u|0:102— Lozurile Municipale 28—Creditul fonciar Rural 99 ^2. —— Creditul foncia ur ban 93. — Oplienheim 107 40. — Daciile se mănţin la 200, Romăniile la 75.
In oăî ferate române; şi operaţiuni şi cursurî au fost slabe; Acţiunile coteză 37.40;—Obligaţiunile 95.30; Priorităţile 96.20.
Cambio faoe : Paris 99.20, Londra 25.13]/2, Berlin 122V2.
—x—
Suntera informaţi, că intr’o comună din plaiul Slănic, jud. Buzeu s’ar fi făcut o descoperire arclieolcgică.
Pe malul rîuluî Căinaţi s’ar fi găsit un schelet de mamuth.
Amănunte pe măîne.
—x—
Sâmbătă seara s’a intors de la^Sinaia Măria Sa Domnitorul.
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE,	61
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
1 NALTA. POLITIE — Urmare —
XVIII
Dupe o oră de la primirea sorisoreî, George Gerard se scoborâ din trăsură dinaintea casei Neuilly. Mai palid ca in tot d’auna, el părea cu toate acestea liniştit şi decis.
Era fără indoeală aşteptat, căci servitorul care ’î deschise, ’l introduse, fără al intreba de nume, intrto mică casă din primul etagiil,
Abia trecură cinci minute şi Cora apăru. Ea era acoperită cu o manteluţă albă, un fel de antică pelerină decoltată puţin d’asupra peptu-luî şi prinsă la umerî cu petre scumpe, ast-fel eă braţele ’î rămeneau goale. Un cordon de aur eu care ’şî încinse talia, făcea să se vadă şol
DIN AFARA
Presa engleză si catastrofa <le la Cabul.
întreaga ziaristică a Măre! Britanii spumă de mănie şi de dorul resbunărei, împotriva poporului afgan. Şi are dreptate. Catastrofa de la Cabul, injuria ce s’a adus iutreg poporului englez prin uciderea hoţească a unuia din trimeşii săi inviolabilităţi prin dreptul ginţilor, cere resplătire; o resplă tire, care, judecând după cele scrise de zia rele engleze, nu va întârzia mult şi nu va fi mică.
Dacă e prea târziu de a aduce uu ajutor, zice «Standard», ăntăia noastră cugetare t-ebue să fie consacrată resbunăreî lui Cavagnari şi a vitejilor seî insoţitorî. întreg poporul afgan t e^ bue tras la respundere pentru aoeastă faptă netrebnică; despre iraprejurărî atenuante nu poate fi nioî vorbă. Cavagnari a fost un sol al păciî şi ou toate acestea a fost omorît fără o umbră de cauză. Resplătirea pentru această faptă trebue ’să fie mare şi grea, pentru-ca să lase o impresiune permanentă asupra locuitorilor din Cabul şi in treguluî popor afgan.
Cănd se vor ivi trupele engleze inaiutea zidurilor de la Cabul, oraşul se va preda şi locuitorii se vor pune sub protecţiunea engleză. Datoria Angliei va fi atunci, de a presorie o astfel de pedeapsă, in cat atât viitoarele generaţiunî ale Afganistanului căt şi popoarele Indiei şi Asiei oentrale să se iuoredinţeze de deplinătatea şi iuţială, cu care Anglia ştie cere un echivalent pentru sângele copiilor s8î omorîţi.
((Mor ning Advertiser» declară, că tragedia din miercurea trecută impune Angliei o nouă şi neplăcută sarcină; ţara nu se va retrage insă de la această sarcină. Această nenorocire nu va remânea fără urmări folositoare pentru Anglia, dacă lordul Lyt-ton şi generalul Robert vor primi ordinul, de a şterge de pe faţa pămentului Cabulul, acest centru a tuturor intrigilor rusesc! in Afganistan.
«Times” este mal moderat şi cumpănit in termeni, dar rezultatele 1a, cari ajunge, lucrurile pe cari le sfătuesce, sunt aceleaşi, pe cari le propune „Standard” şi «Daily News ”.
Mai puţin duşmănos Afganistanilor este liberalul «Daily News”, care numesce tragedia de la Cabul o urmare a greşelelor săvârşite de cabinetul englez.
Anglia, zice el, este superioară Afganistanului, precum este superior omul unul vespe; oamenii înţelepţi sc feresc insă, să-şi vîre măna in cuiburi de vespî.
Ziarele engleze, şi in genere Anglia are dreptate cănd raţionează aşa; dar nu are aceasta dreptate decăt din punctul de vedere englez. Cu argumente de aceeaşi tărie şi incă cu un temeiii juridic şi naţional mai mai puternic, eşî pot justifica din pactele fapta lor Afganistaniî, cari vor să fie liberi şi cari bine fac că intrebuinţează contra a-servitorilor toate armele, ce le stau in putinţă. Cănd un popor e atacat in ce are
mal sfănt, nu trebue să aibă consideraţie multă de teorii juridice şi morale: instinctul de conservare deslănţuit şi potenţat in a vântul său, face atunci orl-ce...
durile. Cu o mană ţinea foarte graţios, pe lângă obrazî, un vel de dantelă albă, prins d’asupra capului ou un peptene de fildeş, dupe portul spaniol.
Cu toate că afară era incă ziuă, perdelele salonului, unde Cora primea pe George, erafi lăsate şi luminările ardeii pe cămin.
—	In fine ! te reved! zise Cora, dupe ce păstră un moment de tăcere.
—	Credeam, că nu te voiii revedea nici o dată, respunse eh
—	Eu eram sigură, zise ea, că mai curând sau mai târziu o să te întâlnesc,
—	Se poate să soiu şi ed, ce doriţi de la mine şi pentru ce mi aţi scris să vin ?
—	O să va spun numai de căt ; dar fiind că convorbirea noastră poate fi lungă, ve rog să şedeţî.
—	Fie ! zise el, şezănd la o mică distanţă de Cora, oare se aşezase pe o canapea.
Ea ’şl potrivi cutele pelerinei, îndreptă puţin velul, ascunzănduşi tot de o dată chipul căt putu, şi apoi incepu cu aceste vorbe.
—	Aşa dar nu te mai numeşti George de lamei ci George Gerard. Lucueşti in strada Le-onie de cănd ai părăsit,,., sudul Franţei. Eşti Şginerile d-luî de Brives, unul din amicii mei,
Rusia şi Anglia.
Pe cănd duşmăniile se liniştesc in Europa, cel puţin pentnu privirea ochilor, pe atunci ele isbucnesc cu furie in Asia sad sunt pe cale a isbucni. Afară de catastrofa de la Cabul, interesante sunt următoarele pasagie din două ziare rusescl.
«St. Petersb. Wiedomosti” scrie in nu mărul său mai nou:
Rusia şi Anglia eşî stau in Asia faţă in faţă, en garde. Anglia înaintează de la meazăzi, Rusia de la inează-noapte. Mai curend saă maî târziii amendoue acestea state trebue să se i de per, pentru oare scop se folosesc amendoue de pretecs tul ce le oferă episodul Afganistanului. încă puţină vreme, incă oăţî-va paşi, şi intre ambele colosurî nu maî remăne un petec de păment liber şi graniţele lor vor fi atinse.
E un ce firesc, că apropierea graniţelor unor ast-fel de puteri, cum este Anglia şi Rusia, va fi urmată cu vremea in răsărit de nisce evenimente atăt de sguduifoare, ca şi cari astăzi nu se pot nici prevedea decum închipui. In faţa aoesteî împrejurări se ridică atăt in Anglia căt şi in Rusia glasuri, cari propun o in-ţelegere pacinică intre ambele puteri, prin ini' părţirea sferei lor de activitate pe teritoriul a siatic. Ori căt de dorită ar fi această inţelegere ea cu greu se va putea insă eseeuta, fiindcă interesele ambelor state nu sunt aoeleaşi, pe cănd politioa lor este diametralmente opusă. Intin-(jendu-se in Orient, Rusia aduce pretutindenea libertate şi desvoltare cetăţenească. Anglia din potrivă înăbuşă tot ce apuca in stăpânire, şi esploatează poporăle asuprite in modul cel maî ÎDfriooşat Intre acestea doue politioî,— nu este cu putinţă nici o conciliare.
Pe lăngă aceasta maî sunt apoi alte impre-jurări, cari Îngreuiază conoiliarea Angliei cu Rusia. înţelegem espediţiile şi escursiunile armatelor indo-engleze in Asia centrală.
«Novoe Vremia” constată, că o parte din scopurile Angliei asupra Asiei centrale, s’a realisat prin ocuparea Afganistanului. Tri umful englez va fi desăvârşit, dacă această ocupaţiune va fi permanentă. Dacă Rusia vrea să şî apere interesele sale asiatice, ea trebue să zădărnicească permanenţa a-cestel ocupaţiunî.
O PARALELA
intre
TERANUL FRANCES şi CEL ROMAN
cu o privire retrospectivă asupra celor 14 mesuri cerute pentru îmbunătăţirea stării igienice a săteanului român.
(Publicate in «Romănia Liberă» No. 664, 665 din 11 şi 12 August, 1879).
Âmelioraţiunile cari trebuesc introduse in ţară la noi diferă de acelea oarî le reclamă francesul, de care săteanul roman se apropie maî mult in privinţa traiului.
şi bărbatul uneia din cele maî frumoase femei din Paris,
—	Cam aşa, zise el. Undre vrei să vii? Vrei să ’mi ceri oeva ? sciu, voeşti să ameninţi sati să acuşi ?
—	Nam nimic să ’ţi cer respunse ea, averea mea este tot aşa de frumoasă ca a d-tale, dacă nu este mai superioară. Ameninţările nu ş’ar avea locul, de oare ce nu me Înţelegi; in scrisoarea mea nu era nici una şi te ai grăbit să alergi la chemarea mea, cu to te obiceiurile d-tale de a şedea in casă. Căt despre acusărî me voiu esplica cu d-ta asupra acestui punct. Iar-tă-me dacă am reţii gust de a arunca o privire inapoî ; aceasta este in interesi 1 insăşi al espli-caţiunilor me’e.
—	Ascult, zise el.
—	Sunt zece anî aproape de cănd am venit in Franţa, Eram tenerâ, lrumoasă, fericită fă-oăndu-mi o mie de proecte. Intr’un minut dispărură toate visurile mele cele maî ardinte, acea frumuseţe de care eram aşa de mândră şi care trebuia să ’mi servească spre a ’mi mări averea dispăru. Uă lovitură de pistol m’a desfigurat. Doream lumina, soarele, acum eream condamnată pentru tot-d’auna la umbră şi intune-ree. N’axn mai avut de căt o singură dorinţă: a
Căoî, amelioraţiunile pe care igiena lui Bec-querel din 1873, le cere pentru popnlaţiunile agricole francese sunt:
1)	înlesnirea menagiuluî, belşug in toate producţiuniie.
2)	întrebuinţarea grâului la sătenii din toate provinoiele, oare mai sunt incă lipsite de dânsul, ori amest oarea făinei de grătt cu acea de secară, iu scop de a se faoe o păîne maî bună şi hrănitoare.
3)	Locuinţe maî comode, maî mari şi ma([ bine incluse, şi depărtarea băligarelor din veoi-nătatea prea apropiată a locuinţelor.
4)	Vestminte (imbrăoăminte) in de ajuns, peu-tru a putea să se păzească in contra vicisitudinilor atmosferice; pe cănd la noi, ţăranii poartă pană şi vara cojoace şi căciuli pe timpuri de ploaie şi puţin răcoroase ;
5)	Cere o hrană mai substanţială, ou toate oă şi aşa, franoesul tot mănâncă maî bine de căt românul, precum vom vedea maî la vale.
6)	Un somn in de ajuns. La noi doarme un ţeran toată noaptea;
7)	Depărtarea influenţilor palustre (secarea şi astuparea băltacurilor).
Toate aceste amelioraţiuni sunt, zice acea igienă francesă, subordonate la trei mari modi-ficaţiunî in organisaţiunea administrativă, şi fără de care se inţelege că nu le putem vedea realisăndu-se :
I)	Mişcarea resonabilă a imposituluî fonciar; se vede că la eî este prea impovărat;
II)	Libera oirculiţiune a grănelor in interiorul ţăreî, impedicată maî mult prin rutină de căt prin obstacole prohibitive ;
III)	Stabilimente de bancă locală şi de un sistem nou şi potrivit de hipotecă !
Multe din :>ceste amelioraţiuni se potrivesc cu cerinţele igienice ale statului romăn, insă unele sunt cam de prisos, sail nu se pot incă aplică in ţara noastră.
Aşa, inlesnirea menagiuluî depinde de darea de mană adică de averea ce poate să aibă un sătean, iară nu de la nisce oause cari pot fi modificate prin mesuri administrative, ca şi belşugul in toate producţiuniie pămentului, care la noi in ţeară atârnă de la acţiunile climaterice favorabile agriculturei, pe de o parte, iară pe de alta de la ingrăşarea sistematică a pămentului, care este sleit de toate substanţele minerale, trebuincioase pentru orescerea şi desvolta-rea grănelor.
Amăndoue aceste cerinţe se pot indeplni cu prea puţină bună-voinţă; n’avem de căt se începem cu plantaţiunea pădurelor şi cu menajarea celor existănde, pănă cănd se va putea aplica şi la noi sistemul de irigaţiune al Italiei. Căci ploaia este un copil al pădurelor, care fac servicii! de regulatori şi de distribuitori ai apei ce e atăt de trebuincioasă pentru orescerea şi des-voltarea plantelor agricole. Ar fi de dorit a se face un codice forestier.
Cu altă ocasiune, voiii trata şi despre modul de ingrăşare, care se poate pune in practică in ţeara noastră fără a costa mult pe cultivatori şi maî ales pe sătenii sărmani.
Relativ la întrebuinţarea grâului, putem an iuti, că la noi numai in lipsa porumbului se mănâncă pâine, de greă maî rar, insă maî des de onj, saii mămăligă de meifi. Secara rar se mănâncă la noi, pentru oă nimenea nu cultivă
me răsbuna de omul pe care mănia, neinblăn-zită gelosie, ’l a făcut sămî impună cea maî crudă pedeapsă pentru o femeie: a fi urătă şi a suferi de urâciunea sa, pentru că ’şî aduce aminte de frumuseţia ce a avut’o. Am aousat pe acest om de o crimă, pe care nu o făcuse nici o dată şi la oare nioî chiar nu cugetase. Fără aceasta acusaţiune de furt, de sigur n’ar fi fost nici chiar condamnat, el o fu insă, graţie mie Eram resbnnată. Suntem, aşi putea zice, scumpul meu George de Hamei.
—	Atunci ? zise el.
Ea relua vorba, fără a părea că ’l ar fi auzit.
—	Dacă n’aşl fi avut un caracter bun, aşi putea intradevăr, să me plâng că, răsbunarea mea nu a fost completă, că... condamnatul meO uu ’şî a terminat de tot pedeapsa. îşi aduce aminte un oare oare articol 47 din codu penal pe oare ’1 am studiat foarte mult şi pe oare ’l soie aşa de bine ca şi mine. Acest articol ’l oprea de a veni la Paris, ’î arăta pentru reşedinţa un oraş din provincie, şi ’l supunea, pentru toată viaţa, la un fel de robie din oele maî periculoase. Nu a ţinut nici o socoteală de aceste regulamente lea poliţiei şi efi nu-1 defaim ! Şi-a făcut in strada Leonie o viaţă misterioasă şi incăntătoare, a intrat
intr’o familie onorabilă, a luat in căsătorie o
www.dacoromanica.ro
secară, iară dacă ea se capătă prin curăţirea grâului, atunci cultivatorul, arendaşul sa» proprietarii de moşii, o vinde mai lesne la povarnă (velniţă) pentru facerea spirtului şi a rachiului, de căt la săteni, cari cumpără mai bine orz de căt secară.
Vestminte mai conforme ou ano-tiinpnrile foarte tânji» o să le pretindem de la ţeeaniî noştri, cari ţin la obiceiul apucat de la betrănî şi care se va putea schimba numai prin instrucţiune şi prin darea de mănă.
In fine, somnul ţeranultî român este căt se poate de regulat şi de neintrerupt, une-orî inoă doarme chiar şi atunci când ar avea de lucru, se intămplă de se imbată de basamac sad ra-chi» vitriolat, ceea ce este dulcea lui petrecere.
Toate cele-l’alte amelioraţiunî, oerute de igie— nistul francez, sunt egale ou acelea care le-am cerut pentru noî,
(Va urma).
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIONEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 1 Sept.
(«Mierii. — Lipsesc 67 d-nî deputaţi, din cari numai un bolnav şi 3 in concediu.
—X —
D. N. Ionescu interpelează pe d. min. de interne asupra efectelor produse de mesurile luate in urmă de minister contra vagabunzilor şi cere o tabelă căt mal esactă asupra stării lor in ţară.
Primei părţi d. min. va respunde dupb trei zile, iar părţei a doua numai dupe o sSptemănă.
—	X—
D. Cernătescu eşl desvoltă interpelarea d-sale, asupra mijloacelor riguroase ce se iad in ţară pentru împlinirea dărilor.
D. ministru de finanţe respunde interpelării.
„	■	„ ., ~ x—
Se discută căt-va timp asupra unul raport al comisiunel de petiţiunî, prin care se recomandă guvernului să dea o indem-nisare sad recompensă d-luî Gabriel Gre-cescu, care de doul ani se află fără vreun mijloc de existenţă, numai pentru că a denunţat că nişte compturî ale direcţiune! căilor fer. rom., presintate ministrului de resboid, sunt o perdere pentru tesaurul public.
Discuţiunea se inchide, fără a se lua vre-o hotărîre.
—x—
Să acordă d-lul Hugo Ronov impe-mentănirea, cu dispensa de restul unul an de stagiu.
—	X—
Se recunoaşte calitatea de cetăţian roman d-lul Emanoil Israilescu.
:-x—
Şedinţa se ridică la 3 ore şi jum.
ARENA ZIARELOR
«Românul” salută deschiderea scoale-l°r secundare şi speciale. Arătând apoi
femee perfeotă; prea bine. Zeu ! in lumea asta, fie oare se căsnesce să fie căt va putea mai bine. Posiţiunea sa era de desperat, a găsit mijlocul de a şî-o face foarte plăcută, De ce să-l critic eu, care m’am purtat aproape ca densul. Urîtă de făceam groază, am reuşit, cu nişte ingeniose oombinărî, a me face puţin mai plăcuţi. Am ajuns la Paris singură, fără nici un amic; astăzi am nişte amici excelenţi. Posedam o sută de miî de franci, aproape cu ce să trăesc, me bucur astăzi de un venit de şaî-zecî de mii de franci şi sunt proprietara a două oţele. D-ta şi ett am reparat pe căt ne-a fost prin putinţă nenorocirile noastre. Efectul lovitureî de pistol a fost maî puţin teribil, de căt el credeam, şi urmarea condamnaţiuniî la munca silnică aproape nulă. Aşa dar, nici o acusare atăt dintr’o parte, căt şi dintr’alta.
M’aî inţeles ?
Aşa era, zise George, care asoultase pe Cora in cea maî mare linişte, dar nu, nu’mî inchipuesc, că m’aî fi făcut să viii numaî spre a-mî spune, ca nu mai ai cu mine nimic, şi că te găseşti intr’o posiţiune infloritoare.
— Maî ăntăiu, respunse ea, nu-mî pare re» că ţi-am spus. Cred că: orî căt de fericit aî fi, a trebuit ca vre o data, să te gândeşti şi la a-
ROMANIA LIBERA
însemnătatea ce trebne să se dea mal ales scoalelor profesionale şi de comercfd, el speră că atăt părinţii, căt şi profesorii vor stărui a face pe tineri să aleagă acele profesiuni cari nu numai înlesnesc producerea averii materiale, ci le asigtiră şi o viaţă independentă şi liberă.
In al doilea aliniat, «Românul’' (se ocupă de canalisarea Dămboviţil. El arată că mortalitatea mere» crescândă a popo-raţiunil Bucuresciuluî nu se datoresce de căt miasmelor ce conţine apa mocirloasă a Dămboviţeî, şi conchide atrăgând atenţiunea guvernului şi a consiliului comunal, ca să stăruiască pentru inceperea căt maî grabnică a lucrărilor de canalisare.
Ziua de 3O August inspiră «Timpului” pe de o parte sentimente de veselie, pentru că sângele eroilor de la Griviţa a renăscut încrederea in virtuţile străbune ale poporului românesc; pe de altă parte insă constată cu jale, că, in schimbul sacrificiilor făcute de acel martiri, ţara rfla avut să culegă de căt nişte ingrate rode.
*%< «Binele public” anunţând sosirea d-luî Boerescu, este intemeiat a crede că nici luni nu vor putea începe desbaterile, pentru că guvernul are să încerce din no» a intimida majoritatea cu note, cu telegrame şi cu tot felul de pericole, plăsmuite cu dibăcie.
Vorbind apoi despre listele nominale, zice că ele trebue să fie de mult pregătite in taină de către guvernanţi, de oare ce luni incepănd desbaterile in Cameră, guvernul va fi nevoit să ’şî presinte proiectul cu listele, făgăduite de d. Boerescu străinătăţii. Că aşa trebue să fie, «Binele public” aduce ca dovadă o scrisoare ce primesce din Iaşi şi in care se spune, că in urma ordinului d-luî ministru de interne, prefecţii ar fi alcătuind in pripă listele de Evrei, trecând pe densele pe orî-cine le place.
In cele din urmă, organul independent denunţă noile chichiţe, cu cari guvernanţii caută a esercita presiune asupra con-sciinţelor : Resbel intre Austria şi Rusia, in care România va cădea victimă dacă nu va împământeni pe Evrei, cum vrea Europa ; convocarea gardeî şi discursuri patriotice • in fine disolvarea camerelor.
Această din urmă ameninţare, «care ar fi cea mal gravă lovitură de stat”, n’o cam crede cu putinţă numitul organ.
*** «Rressa® consacra ănteiul se» Bucureşti unei reviste externe.
Serviciul telegrafic al «României Libere'
— 15 Septembre. — 9 ore dim. —
Paris, 14 Septembre. — D. Achard, candidat republican, s’a ales deputat in circumscripţiu-nea I-i» de Bordeaux, contra d-luî Blanqui, candidat radical,
Simlah, 14 Septembre. — Generalul Reberts
cea biata horă. Te vei fi intrebat, ce a devenit ea, cum s a scapat densa din acea împrejurare. Poate chiar aî plăns’o şi buna ta inimă o fi fost mişcată de milă. Astăzi, scumpe amice, toate neliniştirile tale vor dispare. Cora se află bine, maî puţin urîtă de căt aî fi creijut’o, ea este tot aşa de bine făcută ca altă dată, poate chiar maî bine, ea are o eleganţă distinsă, este bogată, foarte bogată, cu posibilitatea de a deveni maî mult, şi primeşte oamenii cei maî dis— tinşî din Paris, ca socrul d-tale şi alţii. Aceste bune nouţăţî cred că merita» ca să luaţi osteneală de a veni pănă in strada Neuilly.
Fără indoială ! zise el, sculăndu-se, şi acum pentru că le-am aflat, dă-mî voe să me retrag.
—	Oh ! nu incă !
—	Aî să-mî spuî alt-ceva?
De sigur. Alt fel, m’aşî fi imbrăcat e» ast fel: pentru tine am facut’o scumpe amice; ia priveşte-me.
Ea se scula, merse spre cămin, aşeza candelabrele ast fel, ca sa fie mai bine luminată, şi ; punăndu-se dinaintea luî George:
—	Nu este aşa, zise ea, că această pelerină lasă \ să se vadă talia, eare eţî plăcea altă dată atâta: j Priveşte puţin, aoeştî pantofî de mătase neagră!
trage nădejde să se impace ou capii triburilor afgane, oa să asigure siguranţa strimtorilor. de la 15 Septembre — amiaz.
Viena, 15 Septembre. — Regele Saosonieî a sosit ierî la Viena; el s’a coborât la castelul de Schonbrun şi va lua par'e la marea vânătoare pe care o organisează Curtea imperială in Stiria.
D. Boerescu a plecat ierî la Buourescî. Ziarele de dimineaţă anunţă că cele două coloane ale trupelor austriace, cari au plecat sâmbătă din Pribog şi Plevje, a» sosit la 14 pe la ameazî in Prepolje fără a da de vre-o pudică in mersul lor.
(fcj avasi.
CINE-I ACOLO ?
Găsitu-s’au părinţiî Linei şi aî luî Costică ?
Cea^ d’ăntăî, in vârstă ca de 9 anî, fiind găsită^ rătâcindjiriu strada Filaretulul, a fost condusă la despărţirea 1, coloarea albastră. Ea zice că e fica luî Ion şi a Măriei din popa Nanu
Cel d’al doilea, numaî de opt anî, s’a condus la corn.sia de negru fiind-că plângea pe strade că nuşî găseşte pe mumă s’a, oarî ar fi femea Tin a.
D. P. D. are semne de a deveni un bun escroc, începe cme-va de la mic, oa să ajungă la mare. Âlaltăerî a inşălat pe văduva Arghira cu 13 franeî.
Noî am sfătui pe tenerul D. să-şî părăsească carieraa apucat, căoî ea duce maî tot-d’auna la Văcărescî.
Să fi fost efectele vinului sa» ale alteî boale cnronice ! D-na Mariţa M,.. din strada Blănării, a căijut ierî noapte din pat, in căt şi-a spart capul. Ţipetele ce eşia» din casă a atras atenţiunea gardistului din partea loeuluî. Pacienta a fost transportată la spitalul Colţea.
Prima C R. priv. Societate de vapoare pe Dunăre.
A VIS
Avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că, cu incepere de la 10 Sept. 1879 st. n. pănă la altă disposiţie, vom reduce tarifele minime la predarea mărfurilor de la staţiunile Galaţi şi Brăila, via Giurgiu la Bucuresci, publicate la 29 Maiu 1879 st. n. şi sunt valabile cu incepere de la menţionata zi tarifele următoare:
De la Galaţi la Bucuresci.
Clasa I, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C. fr. 2,40, fr. 2, fr. 1,80 fr, 1,60 fr. 1,30 pentru 100 kilogr.
De la Brăila la Bucuresci.
Clasa I, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C fr. 2,15, fr. 1,70 fr. 1,50, fr. 1,30, fr. 1 pentru 100 kilogr.
La mărfuri ce sosesc de peste mare şi transitează Galaţi şi Brăila şi cari se in-carcă de la bastimente direct pe vapoarele noastre se va socoti acum ca şi înainte de la Galaţi, tot acele tarife ca şi de la Brăila.
Sus menţionatele tarife se inţeleg netto, inclusiv incărcarea, transbarcarea la Smărda’ şi descărcarea la Bucuresci, şi inclusiv asigurarea după clasificaţiă.
In privinţa cantităţilor care sunt normale pentru clasele A. B. C. sunt valabile con-
spmie maî ve<jut-aî vre o dată un picior aşa de micPAutoriz privirea ta, să se ridice puţin, să fie curioasă ? emî şade oare bine cu acest ciorap ? A! te inştiinţez, că picioarele s’afi desvoltat şi ca a» devenit ca să z’c aşa delicioase, şi maî-nele oh ! nu ştii căt le ingrijese acuma .... şi gătul a re mas el tot aşa, perul este tot aşa de des şi tot aşa de negru. Dar ochii? Eţî mal aduci aminte de el, sunt eî oare tot atătdefru-moşî. Şti» că partea de jos a feţeî s’a schimbat, dar ea priveşte ce bine o ascund ou această dantelă, şi nu ored că veî putea observa schimbările ce a incereat.
George o privea ou mirare, căutând să ghicească cuvintele acesteî neaşteptate cochetării
— Acum, zise ea, după ce stete puţin inain-tea luî ca nn model inaintea unui pictor, să ne aşezăm din no» şi să vorbim.
(Ya urma).
www.dacoromanica.ro
diţiunile coprinse in suplimentul tarifelor noastre din Februarie 1877, pagina 2 şi 3.
Tot o dată avem onoare a aduce la cunoştinţa publicului că dacă va cere concurenţa, vom fi gata a mal reduce şi aceste tarife şi prin urmare vom fi in stare a 0-feri în tot d’auna tarifele cele mai eftine pe linia noastră GalaţI-Braila-Bucureştî, via Giurgiu.
Punctul B. in publicaţia de la 29 Maî 1879 st. n. se anulează prin aceasta.
Inspectoratul agenţiilor.
Galaţi, ia 5 Septembrie 1879 st.n.
Jalnicii, soţie, copii, fraţi şi cumnaţi, anunţă perderea prea iubitului lor soţ, tată, frate şi cumuat.
TOMA DIMITRIU
incetat din viaţă la 2 Septembre. şi roagă pe to «te rudele şi cunoscuţii, cari n’au priimit in-vitaţiunî, să bine-voiasoă a asista la ceremonia funebră, ce este a se sevărşi Marţi la 4 Septembre, la 12 din zi, la Biserica Albă, Caba Victorii.	~

BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar:
Epitome Historiae Sacrae
cu notiţe şi vocabular român pentru clasa 1-i» lyoeală, gimnasială etc., ediţiunea IV de C. S. Stoice seu, profesor. Preţul unui exempl. 1 le».
Peste 3 sa» 4 zile va eşi de sub presă:
Curs de composiţiunî si stil.
Pentru usul claselor secundare de I. Manliu.
A» apărut in editura librăriei Socec şi Compania :
CHflRTfl ROMÂNIEI cu DOBROGEA
şi ţările învecinate şi
Charta Planiglobului Terestru.
ambele pentru şcoli.
Preţul primei leî 1. — a doua lei 2. — Asemenea se maî află de venţlare : «Chartele celor 5 Conţinente, după Peterman, pe preţ de căte 2 leî.
„MAREA BISA NATiONALA“
I. M. FEBMO&F-fll BEi\ZAL
No. 48. Steaua Lipscani No. 48.
CURSUL BUCURESCI
Pe ţliua de 3 Septembre 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, rurale.................
»	> eşite la sorţi. . .
8%	» domeniale..............
>	» eşite la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 leî 7% Serisurî funciare rurale f. C. . 7°/0	»	» urbane f. C. .
8% Impr. Municipal.................
» cu pr. Buc. (bil. 20 1.) .
Renta Romană......................
Acţiuni «Dacia»...................
>	«Românie.	......
Cupoane rurale exigibile..........
»	domeniale .......
* scrisuri ...................
Argint contra aur...................
Bilete hypoteeare contra aur. , . , Rubla hârtie.........
Florinul......................
Lose Ottomane ........
CURSUL DIN VIENA 13 Septembre
Napoleonul.................. . , .
Ducatul.......................
Lose Otomane...................  .
Rubla Hârtie.................., .
CURSUL DIN BERLIN 13 Septembre
Obli. căile ferate române ..... Acţiunile »
Priorităţi »	.......
Oppenheim ........................
Ruble hârtie.................. .
Stern..........................  .
Lose Otomane........................
CURSUL DIN PARIS 13 Septembre
Renta Română......................
Lose Otomane......................
SCHIMBUL 1 Septemb
Paris (3 luni) . .................
» la vedere.	.......
Londra (3 luni) .......
» la vedere....................
Berlin (3 luri).	...	....
» la vedere...................'
Viena la vedere................  ]
Adresa pentru telegrame,
Cump.	Vând.
102%	103
98	arg
103%	103%
99%	arg.
184%	135 J/a
98'%	99 %
92%	93
111%	102%
74%	75
27	28
190	200
70	75
1%	arg.
	—
%	aur
1%	1%
1 Vs	„ %
2 62	2 64
2 15	2 16
42 —	45 —
13 Sep	12Sep.
9 £3%	9 31%
5 58	5 60
20 40	20 40
122 25	122
96 75	96 20
95 50	95 3q
S7 40	37 40
107 75	107 30
210 70 210 75	
	211 40
74 75	75
45 25	45
99 25	
99 85	
25 15	
25 32	
122 %	
123 %	
2 15	
Farm» Baszal
De venzare
Grădina Mimi, casele şi dependinţe cu locul lor, preoum şi un looviran la Radu-Vodă No. 18 cu o magherniţă. Doritorii se vor adresa in curtea biserioeî Negustorii str. Sboru la d C. Stoenescu, saii in str. Luterană 19 la d-nu C. Mironescu.
Se cere elevi
la Typographia din Str. Lipscani No 11 — 13
D ARENDAT.
MOŞIA MURGE ANCA
•*>
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorglie 1880. Întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familii 110.
A se. adresa in strada Văcăreşti No. 24
Un june
care cunoasce bine limba germană, voeşte a da lecţiuuî pentru copii in oase particulare. A se adresa strada Poştna veche No. 3.

M/j/V//,

EH DETAIL
CEL MAI DISTINS SI ASORTAT MAGAZIN CU
HAINE PENTRU BARBATI SI BAETI
No. 7, STRADA ŞELARI No. 7
Aii priimit pentru sesonul de toamna şi iarnă, o imensă cuantitate de diferite costume complete, confecţionate cu o rară perfecţiune din cele mal fine şi moderne stofe din Europa, croiala mimat după ultimele jurnale, etc., etc.
WGT Asorlimenl complet de pardesiuri elegante, nuanţe alese
Costume negre de salon ii si fracuri — deraiere mode — pănă la cea mat fină cualii ale.
»sr MARŞ BEPOtf 3>8	'SSS
11 * ute nouveautâ, etoffes frisâes et lisses — de toate oualităţile, desen uri nuoî croiala modernă: asemenea şi o eolecţiune bogata de stofe fine pentru a priimi comande, efimtaibil* prompt şi convenabil.
PRBriURîLE SUNT FOARTE MOD E U, A. T E
■j
K N GROS_________
Librăria
Fraţii loniţiuC*
Strada Lipscanii, No. 7	27.
Anunţă sosire» unnî m»re assorti-mentfi de REGISTRE DE C0MPTA-BILITATE din Fabrice : Francase ş Hermine, liniate in tdte formatele cerate. Recomandăm ca deosebire corner-rianţilor din provincii că le oferim et ooaoa, on preţui cel mai moderat. A-temenea recomandămă marele nostru «sortiment dc ohiriia dc acrit, dt mriaorl, plicuri şi da tipar, ca preţuri moderate. Suntem in posiţiane dc satisface ori-ce cerere in tdta nlarlit ia tărţl Mtlara, ale , la eare redoeerr tel mai mare rabat.
EN DETAIL
’-m
DEARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca plasa Marg -neî, de la 23 Aprilie 1880, pe termen de 3 safi 5 ani. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştiî No. 46.
12-3-12	Ursianu
Numeroase atestate de la
Primele Autorităţi Medieale
MEDALII de la
Diferite Exposiţiuni
APA ANTHERINA
PROBATĂ DE BUNĂ IN DECUBS DE 30 ANI
de Dr I. G. l*OI»l*
Dentalist al curţeî impărăteşti din Viena (locuinţa in cetatea Bognergasse Nr2) Această apă este preferabilă ca apă de dinţi înaintea ori cărui alt medicament, fiind un preservativ real in contra ori cărui fel de boale de dinţi şi gură, cont-a răului miros şi slăbirii dinţilor. Mirosul ei e plăcut, dă putere gingiilor şi este un curăţitor esceleut al dinţilor, in care specie apa aceasta este fără seamă de bună. Tot odată ea se poa întrebuinţa şi pentru gargarf la boalele de găt.
PASTA ANATHERINA de DINŢI
a Dr. POPI»
aplicabilă pentru curăţirea, intărirea şi păstrarea dinţilor; îndepărtă rCul miros din gură şi peatra de pe dinţi.
PASTA AROMATICA de DINŢI
a Dr POPP
e recunoscută de on şir de ani, ca^un mijloc escelent pentru ingri jirea şi conservarea cavităţii gureî precum şi a dinţilor.
PRAFUL VEGETAL de DINŢI
al Di POPP
curăţă dinţii indepartă piatra şif’depositele de pe ei, şi le asigură coloarea cea albă şi lustruită.
P Ia TJ m: B TJ Li DE 13 I N r£ X al Dr POPP
se întrebuinţează pentruTnnplerea dinţilor goi (cscavaţi )
Sfipunul dr plunfr aromaflrr şl medical
probat că uimi 'ce curăţă şi imbunâtăţtşte coloarea icţii, îndepărtând toate petele.
Parttrii nheoruai'Q I Ca se “Pere toate aceste prepari Cili" U UlJoCI Vili O l rate de falsificări, anunţă, onor. public, se că la gătul sticlei* de rpă anatherină se află o marcă (Firma, preparatele : Higea şi anatherină), precum şi că fie care sticlă e învelită cu o hărtie, in care cu tipar de apă se află imprimat vulturul imperiului austriac, şi firma.
Depouri de preparate ale melc se află : pentru vănzare en gros LA ARPEI, et C-nie in Bucureşti	,
En detail la I Ovessa, Martînovici şi fiu. Carol Gersabec. G. Rietz, Ghiţă Pencu, 1 Cosman, F. Pildner, Vasile Racoviţă, Cari Schuster, Jos. Thois Rud. Sclimettau, F. Ziirner, F. Witting. I. A. Ciuia, I N. A'deleann, parfnmeur.
In PLOE8TI la Hagi Jecu şi Boicifi , N. Petrescu, G. Sigmund farmacist In CRAIOYA )a F. Polii. In PITEŞTI la Eftimie Ionescu., iu BUZEI) la Weber, farmacist in GIURGIU la N. Binder farmacist
(552) 21	14- 12.

C. R. esci. austr. şi reg. magh. priv.
Quint-Essenţâ de rădăcini de scaiu
încă nici o dată nu ’şf-â refusat păuă acum esenţa dobândită din rădăcinile menţionate influenţa sa in activarea unuîpSr frumos chiar şi pe locuri pleşuve. Această bună influenţă s’a afirmat pănă acum tot-d!a-una, la fie-care fără deosebire de vârstă şi secs, despre ceea ce probează multe scrisori de mulţumiri şi recunoştinţă. Preţul I fiorin vai. austr.
Lt această esenţă nu se poate întrebuinţa de cât numai şi numai
Poinada saii uleul de (kinaride
care se produce de mine, şi nu altă pomadă, care numai impedică influenţa esenţei. I tiglu, I fiorin, I flacon de ol iu 1 fiorin, I bucată cosmetic de Chi-naride 50 cr.
Estract oriental do lapte de rose
Preţul I fior. val aus.
Preparat după tradiţiuuea unui recept original stră vechia. Un mijloc minunat întrebuinţat pănă astazi cu isbăndă pe toate frumoasele Haremului atăt pentru eoussrvarea pelei căt Şi ca leac contra tuturor scăderilor eî. precum pistrui, ^diferite pete de obrâţlî etcAPentrn o influenţă mai grabnică se intrebninţeazi:
Sitpnnuljde lapte de rose.
0 bucată 30'cr.
Hair Milkon (Lapte pentru reîntinerirea perului)
Acâsta posedă minunata proprietate, de a reda părului sur şi alb culoarea sa originală, dar numai după opt saii zece zile, căud se pot vodea resultatele, Hair Miklon, numai pentru acest scop ăl pot recomanda ca mijloc 1 cel mai bun, cel mai nevătămător şi nniculfco poate obţine cele mai răpeai efecte. Preţul]unui flacon„2 fl. 50 cr.
Numai acele fabricate sunt autentice şi eficace, care poartă ca viaietă maica-protectoare alăturată şi înregistrată
Specialităţile de mai sus sunt numai autentice in depoşitul general de aprovisi-onare al d-luT J. Paternos, parfumor ţi posesor al mat multor privilegii c. r. IMT* Viena X., Spieg-elgasse, No. 8 Ri gulele ce trebuise urmate in întrebuinţarea aeestoFpreparate sunt expuse in mai multe limbi,
Comandele externe se vor efectua cu puoctuositate pe lăngă tramiterea I preţului, inveliioarea fie cărui flacon se socoteşte cu 10 cr.
I l)rpo»i( iii Biirim'Kti|la]l> -nu Iturioi/ Schmet.au, farmacistul Ciutei.
oZj-__________________________________________________ir
BIBLIOCRARIE
Carte di tactică aprobată de Ministeriul 1 îstrucţinnii publice, pentru Clasa I şi a II primară
Lecliuni d<‘ Arilmelica
de Stefan C. Michailescu.
absolvent al facultăţii de ştiinţe din Bucnreşti, prof. de fisică etc
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iu si l'-lea
Preţul ,50 b mi.
Iu editura librăriei Grigorie Luis. Bnouresci, strada Lipscani, a eşit de sub tiptr:
TRACTATU
COaESPOSDBSŢÂ COMERCIALA
elaborat după Edmond DesqrangeHenri Page, Sch’ebe, Eothschild, etc, de
HONOEIU WARTHA
* Acest uvragifi couţiue aproape 400 modele de scrisori] comerciale asupra tutulor subiectelor geuerale, impărţite pe capitole, fie-care precedat de indieaţiunî utile şi de usagele admise despre ceea ce e bine determinat asupra felului de scrisori, care fac obitcţul capitolului’ şi urmaifee apoi de esemple estrase din corespondenţe rPale ale primelor case de comerciil.
Aceste capitole’sunt intitulate:
Gapit. T Circulare saii avise generale Respunsun la circulare
—	II	Oferiri de servicii
—	111	Intrare in relaţiunî
IV Ordine pentru ven(j&rîşi cumperărî
—	V Respunsurî la comande
VI .Respunsurî de primirea mărfurilor
—	VII	Plăţi, remise, accepţiuni
—	VIII	Adeverire de primirea	remiselor,
banilor, tratelor; trate spre accepţ.
—	IX	Informaţiunî
X Respunsurî la informaţiunî
—	XI Cererî de bani satl de remise
—	XII Scrisorîpentru ajreanima (relaţiunî.
—	XIII Imputărî,plăngerî, reclame, ruptură
—	XIV Scuse şi justificaţi unî
—	XV Conturi oorenţî şi de interese
—	XVI Scrisori de credite
—	XVII Mulţămirîesprfsiuni recmiosoinţă
—	XVIII Scrisorî de recom. şi de introduc.
—	XIX Scrisori de eflicitaţiune, de eon-
doleanţă, de urărî de anul noii
—	XX. Arangeamente, falimente
La sfârşit s'a adăogal:
O tabelă de cursurile monedelor din principalele state
de greutăţile principalelor state —	de	măsurile principalelor	state.
TJvragiti util pentru toţi aceia, oarî se ocup cu corespondenţa comercială, de oare-ce, putem <jice, eă vor găsi aci modele iu maî toate im-jri'jurările activităţii comerciale:
Un volum de 16 coaie in 8o mare, tipărit pe. hârtie velină cu litere nuoî. Preciul numai 4 lei nuoî.
De venzare la librăria editoare, şi la toate cele-alte librării din Capitală; in districte pe la toţi librarii.
A eşit de sub tipar:
CARTE DE CITIRE
de 1. Ionescu
in raport cu învăţământul intuitiv, automată şi introdusă in şooalele publice, 3 părţî.
Această carte este lucrată după principiale celor maî in semnaţi pedagogi.
A treia parte pentru băieţi coprinde igiena
www.dacaromauca.ro..............
m
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
oălătoresce ast-fel după oi m urmează maî la vale:
Intre Vieua BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţî
Vapdrele accelerate Intre RnscinoGiurgin-Orşovn
De la Orşova la Rasciac-Giurgiu Marţi şi Vineri l0’/2 ore a. m.
Sosire	»	>	» Mercurî şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rusciuc-Ginrgiu la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m. t Sosire	, Juoi şi Duminică 6 ore p. ni.
Vapoarele accelerate sunt in legătură en trenurile accelerate ale Calei feraate a Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cn trenurile de la Ruscinc-Varna iu corespondenţă cu vapoarele Societăţii Lloyd pentru Oonstantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţî, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
»	>	Orşova Joni, Duminică şi Marţi a.	m.
»	»	Severin » »	»	»	»	4	ore p. in.
»	»	Giurgiu Vineri, Luni si Mercurî	, »
Sosire din Galaţî Sâmbătă, Marţi şi Jnoi p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Joni şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţî, Vineri şi Duminică	1 oră p. qi.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi	dimipeaţa
»»	i,	Orşova „	„	>	a. m.
Sosire in Bada-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Juoi.
Serviciul îoc.ai intre Galaţl-Br&ila
Plecare din Galaţi in fie care zi la ore dimineaţa, 12 amdzî, 4 ore p. m.
„	„ Brăila „ ,,	„ „ „	9 ore a. m. şi 2, 5Va ore p. in.
„Hetternicli" intre Cialaţi Ode^a
Plecare din Galaţi Mercurî, 8 ore dimineaţa > ş Odeşa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-lsmail Kilia
Plecare de la Galaţî la Tulcea Ismail Marţî, şi Sâmbătă 8 ore a. iu,
„	„	Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Joni 6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sâmbătă 12 ore amiagî
„	„	Tulcea „ Ismail Kiba Juoi 10 ore a. ’m.
IN SUS
Dă la Tulcea la Ismail Mercurî, Vineri şi Duminică 4 ore dimineaţa.
„ ,, Ismail la Tnlcea „	„	„	„	10 „ . m
„ ,, Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 ameagî.
„ ,, Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoi 8 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac servicii) regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrelo eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Institutul P. Alexandre cu
Anunţă pe dd. părinţi eă s’a orgauisat din nou conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare afi inceput. Iar seouudare la 1 Septembriib Condiţiunile de admisiune se pot vedea iu toate zilele de la 7 —11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune in calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
Avis importării
Un desenator bun doresoe a se angaja la un internat ea profesor de desemn, Doiitorî sunt rugaţî a lăsa adresa redaoţiuneî acestui ziar.
şi
mi
OMP.
DEPOSIT GENERAL
D.APPEL&C
BUCUR ESCI, STRADA COVACI No 1
SOBE MEIDINGER
7
SOBE DE UMPLUT
REGULATOARE SI VENTILATOARE
li Sobe puţin voluminoase dafi o câldurs mare şi repede. Cea mal _ ierfectă şi cea maî simplă regulare a ardereî. Durata focului se po te regula după plăcere. Cel mai simplu servicii! farade u avea trebuinţă de m imat. be înlătură orice căldură superătoare şi roflexitoare Incălditul e toarte eiten şi soba durâză fârte mult. Aerisire foarte bună la Întrebuinţarea ţevei de ventilaţiuue. O singură sobă incălzesce trei camere. încălzire centrale aeriană pentru clădiri int egi.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trăsnit gratis şi f ranco. Fabrica <le sobe Meidinger şi obiecte de case
H. Heim. Viena, Kărtnerstrasse 40—42
t'rrr..,,! 7ijo;îfJr BGfrr Wltitr fit Iijuari ir, U - fsk 77®»
ANUL III.—No. 684
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURI 5 SEPTEMBRE
m
ROMANIA LIBERA
APARE EST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 Ier, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Iu Streinătate: 1 an 48 lei, 6 Iunî24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciurî şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia SL Mih&lescu şi la corespondenţii diaruluî din iudete
In irAnoiai:	La Sor.iât f-fanau T.affCt ot r.Sc t>1o«q u	u	■'	-
London.
la D-nu H.
'«wtvw.v.», m., V V UliliVIlO U, * r CC IC.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Plxpedition, Inseraten. Pacht der Berliner Wespen in Hamburg.	f
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Priboy, 12 Septembre. — Ocupaţiunea Novi-Bazarulul. Comandantul turcesc nu a deşertat încă teritoriul, ocupat de către trupele austriece. Se aşteaptă sosirea lui Husni-paşa, cu care se ra regula apoi definitiv linia de demaroaţiune.
Londra, 1B Septerobre. — Către «Ofiee Reu-ter» se vestesoe din Capstadt: In conTorbirile sale cu căpeteniile Zulilor, generalul Wolseley a declarat, că are de gând să incredinţeze administrarea ţereî la căpetenii neatărnate şi că singura causă pentru oare resboiul nu s’a sfârşit incă este imprejurarea. oă nu s’a maî putut pune măna pe regele Cetevayo.
Paris, 13 Septembre. — Pe nava «Seudre» afi mai sosit 117 amnestiaţî, in cea maî mare parte oameni riguroşi; mulţi aveafi şi bani din destul. Purtarea lor pe timpul călătoriei a fost excelentă; in maî multe rîndurî aă dat ajutor personal nluî de servioiii in lucrările sale. La debarcare afi fost primiţi de un delegat al comitetului de ajutorai e, oare le-a dat un prânz.
Al f '	J J
Londra, 13 Septembre. — ‘Daily Telegraph» spune, că emirul incă a fost silit să ia partida rebelilor.
Un marş repede şi imediat către Cabul s’a găsit că este cu neputinţă. Generalul Robert aşteaptă prin urmare trupele de intărire cerute.
Gastein, 13 Septembre — Pe dimineaţă este aşteptat aioî cardinalul Iacobini, care va avea o intrevedere cu principele Bismark şi ra începe negocierele, privitoare la compromisul gennano-papal.
Constantinopol, 13 Septembre. — Husni paşa a fost numit caimacam a tuturor trupelor turcesc! din districtul de Novi-Bazar.
Poarta a primit din Asia mică numeroase plăngerî contra lui Midbat paşa, oare este a-eolo guvernator. Henry Layard, ambasadorul englez, a plecat in urma acesteia in Asia, spre a oerceta starea lucrurlor.
Roma, 13 Septembre. — Aicî se aşteaptă, ca principele Nicolae a Muntenegruluî să facă o vi sită regelui Hnmbert la Monza safi la Milano.
Belgrad, 13 Septembre. — Risticî a trebuit să amăne convocarea scupcineî celei mari, oe era să se adune, spre a deslega ceşti unea Evreilor, din causă ca ţara intreagă şi Camera actuală sunt categorie contra unei deslegărî apropiate.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
— de la 15 Septem,— 4 ore seara.—
Londra, 15 Septembre. — Se telegrafiază din Lahora către «Daily News», că un martor ocular a povestit, oă corpul luî sir Luis Cavagnari,(*) capul misiuneî engleze de la Cabul, a fost mutilat intr’un mod îngrozitor.
Se telegrafiază din Simlali către «Daily Telegraph: Se crede, că grosul armatei engleze va Sosi la Cabul către 20 Octobre.
Athena, 15 Septembre. — George I-iii, regele elenic, a primit o petiţie semnată d’un mare număr de locuitori din Ianiua, carî cer anexarea lor la Grecia.
Viena, 15 Septembre. — Maî multe ziare anunţă, că Poarta a ordonat să se depărteze din câmpul de Cosovo toate trupele neregulate ce se găseso acolo actualmente.
^ U'jCitim in «Times»: Sir Louis Tierra-Napoleon Cavagnari e fiul unuî oficier din armata franceză, secretar particolar al luî Napolon I şi cpmpanionul şefi de exil in insula Elba. Mama sa era irlandesă. El insuşî era englez natura-lisat; cl ’şi făcuse studiile militari in Engli-tera şi locuia in India de cănd era de 16 anî. Era de 36 de anî cănd moartea tragică răpi ar-mateî şi diplomaţiei anglo-irdiene pe acest ofi-oer plin de viitor».
Roma, 15 Septembre. — Vaticanul a părăsit proiectul de a trămite un nuncifi apostolic la Constantinopol.
viena, 15 Septembre. — «Oficialul» publică telegrama următoare, datată din Priebolje, 14 Septembre: «Coloanele combinate ale primeî şi secundei brigade de infanterie afi sosit impreună la Priebolje: astăzi la 11 ore dimineaţa ele afi intămpinat o primire amicală din partea popu-laţiuneî şi a autorităţilor oraşului.
(Havag)
A se vedea ultime scirl pe pagina 111.
Bucurescl, 4 Septembre.
Astăzi se incep, in camera deputaţilor, desbaterile publice asupra nenorocitei ces-tiunl, care frămîntă de atăta timp gândirea românească şi de care este strîns legat viitorul naţionalităţii noastre.
Acuma, ţara va cunoasce bine ce a făcut şi ce n’a făcut fostul şi presintele cabinet, preşeijut de d. Brătianu. Acuma, ţara legală va vorbi şi va hotărî aşa cum voesce ţara reală sau in contra voinţei el. Acuma, ministerul va eşi din negura duplicităţii, spre a se decide, dacă merge cu ţara in contra conspiraţium evreiesc! interne şi externe, sau merge cu Alianţa israelită in contra ţârii.
încercarea prin care trecem este foarte dureroasă ; situaţiunea in care se găsesce România este foarte grea şi ingreuiată. Numai un patriotism luminat ne-ar putea face să străbatem, cu mal puţine neajunsuri, furtuna grămădită, prin intrigele e-vreiescl şi prin slăbiciunea miniştrilor noştri, asupra ţârii.
Cei cari tot repetă, pentru a susţinea opiniunea guvernului, că cel ce combat sistemul categorielor şi al listelor, fac aceasta din pasiunea de putere, ni se par a se abate din drumul adevârulul şi a’şî denunţa singuri motivul purtării lor puţin românescl.
Se abat din drumul adevârulul, căci, in cestiunea israelită. ţara şi bărbaţii noştri cari se ocupă cu politica, nu sunţî grupaţi dupe distincţiunile de partid, ci dupe convingerile individuale, cari sunt aşa de tari. in căt pe fie-care ne-a făcut să ne desfacem de amicii politici şi să lucrăm chiar in contra celor maî strînşi legaţi de noi, prin relaţiunî de inimă, de interes ori de idei politice. -— Spre a invedera aceasta, n avem de căt să privim din cine este grupată, in cestiunea israelită, ta-bâra guvernamentală şi din cine este ta-bera adversă.
In rândurile soluţiunâî guvernamentale, vedem—ca să nu numărăm de căt căte-va individualităţi—alături cu d. Brătianu, pe d. Boierescu, dintr’un partid deosebit şi mare adversar politic al partidului zis roşu, pus chiar sub grea acusaţiune de acest partid; pe d. Creţulescu şi pe d. Carp, cari numai amici politici ori privaţi cu d. Brătianu nu sunt; din contra cel din urmă este unul din adversarii cel mal hotărîţl a partidului condus de d. Rosetti.
In rândurile soluţiuniî oposiţioniste, vedem iarăşi mulţi amici politici, poate chiar personali al d-lul Brătianu, luptând alături cu adversarii lor politici, in contra propunerii susţinute de d-nil Rosetti şi Brătianu. Aci vedem grupaţi pe d-niî Vernescu şi toate nuanţale liberalilor moderaţi, Ionescu, Mărzescu, cu mare parte din censervatorl, adversari al lor, luptând
pentru împământenirea prin legi speciali şi individuali.
Este evident dară, că această grupare, de o parte şi de alta, de elemente opo-site, nu este o alianţă politică permanentă, ci numai o intălnire momentană, provenită nu din causa pasiunii de guvernământ, căci nici d. 13rătianu nu poate merge mult timp cu d-niî Boierescu şi Creţulescu, nici d-niî Vernescu şi Ionescu n’ar putea să stea îndelung la guvern cu d-niî lepureanu, Catargi, Mavrogeni, ci din con-.vingerl puternice, că ţara ar fi periclitată, dăndu-sâ altă soluţiune cestiunil israelite.
Nu dar lăcomia de putere determină purtarea oposiţiuniî, ci prevederea gravelor pericule viitoare pentru naţionalitatea română, unită cu siguranţa, că Europa nu ne va sili a da mal mult de căt a ficsat in tractatul de la Berlin.
Deci să nu se mal taxeze de dor de putere lupta naţională a oposiţiuniî , cu care este marea maioritate a ţârii, in contra d-lul Brătianu, bărbatul politic cel mai popular, căci atunci le putem şi noi întoarce indârăt acuzaţiunea, zicându-le că că nu din convingere susţin sistemul listelor sati al categorielor, ci din voinţa d’a nu pierde sprijinul streinilor in manţine-rea la guvern.
Dar chiar presupunând, că patima puterii ne călăuzesce pe toţi, in atitudinea ce păstrăm faţă cu această cestiune, apoi tot este de preferit a te ridica la guvern in braţele naţiunii, combătut fiind de străini, de căt a sta la putere sprijiniţ de Alianţa israelită, in contra voinţei naţiunii.
Noi insă declarăm, in ceea ce ne pri-vesce, că puţin ne interesează astăzi persoanele, ce ar fi la cărma statului; privirile noastre sunt aţintite către interesele naţionaliţăţil noastre. Orî-cine ar fi la guvern, să meargă cu naţiunea, căci noi vom merge atunci cu dânşii. In orl-ce adversar politic, care va merge cu opiniunea maiorităţil, vom vedea un bun roman ; in orl-ce amic politic sati personal, care ar nesocoti voinţa naţiunii, vom vedea un adversar, ce trebue aspru combătut.
Intorcându-ne la Camera deputaţilor, ne aşteptăm ca astăzi să auŞim numai citirea raportului comitetului delegaţilor. O şedinţă secretă pare a mai fi necesariă, pentru o ultimă consfătuire, pentru o nouă incercare a guvernului de a convinge pe deputaţii nedocill de a imbrăcişa opiniunea ministerială şi pentru ase vorbi des* pre lucruri ce nu se pot spune in şedinţă publică.
Ieri ministrul nostru de externe şi-a dat numai seama despre scopul misiuneî sale, purtarea sa in misiune şi resultatul acelei misiuni, care pare a fi destul de nemulţumitor pentru ţară. Tot ce putem spune despre şedinţa secretă este, că d. Boerescu s’a mărginit intr’o dare de seamă, ascultată cu multă răceală de membrii parlamentului,
Lurtuna se va ridica poate astăzi, in şedinţa intimă, cănd se va discuta asupra scopului urmărit, a mijlocelor întrebuinţate şi resultatuluî dobândit de ministrul nostru de externe. Poate că această furtună va decide neconstittţionala disol-vare a camerilor sati noua retragere a d-lul Brătianu.
Ori-ce se va intămp'la insă, noi ne credem datori, stăruind in opiniunea nos-tră asupra soluţiuniî cestiune! israelite, de a mulţumi d-luî Boerescu asupra modu-
AKUISTOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a.........i Led.
>> jj >> U-a...................2 ,,
Epistole nefrancate se refusă Articol!! nepublicaţi nu se înapoăză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEP. 0. MlOHAILESOU.
luî inteligent şi patriotic cu care a susţinut drepturile Românilor, de al censura pentru propunerea puţin patriotică a listelor şi de a ne arăta mâhnirea pentru resultatul la care a ajuns. Dacă d. Boerescu n’ar fi făcut marea greşală de a pleda sistemul listelor şi a se declara de «fidel interpret al voinţei ţârii”, făcând acea propunere, cu toţii am păstra multă recunoştinţă ministrului de externe. Această greşală insă, numească-o amicii sâl adâncă priceper© politică, ţara o desaprobă, oposiţiunea nu o poate trece cu vederea, căci este bogată in urmări rele.
CRONICA ZILEI
Dupe un consilifi de miniştrii, ţinut ieri pe ia 10 ore, Uamera şi Senatul s’afi întrunit iu şedinţă secretă, spre a asoulta citirea actelor diplomatice relative la misiunea d-luî Boerescu, cum şi hotărîrea ce va fi trebuit să ia guvernul, in limita pretenţiuniior Puterilor.
Ni se sptne, că impresiunile cu carî minis-triri de esterne a fost primit de cele două Adunări, n afi fost mal de loc vesele. D-sa n’ar fi îsbutit a convinge pe Puteri să se mulţumiasoa nici cel puţin cu listele nominale.
In definitiv, resultatul misiuneî d-luî Boerescu se reduce tot la categorii..,, două safi tren
—X—
Astăzi incep desbaterile in Cameră asupra re-visuiriî art. 7.
-x—
La mănăstirea Mislea, din plasa Filipesoî, judeţul Prahova, aflăm oă se petrec fapte nedemne şi necinstite. Autorul este chiar Ieremo-naliul Acsentie, precum ne comunică o denunţare, ce primim din partea d-luî Stanică Gheor-ghiu, arendaşul moşiei Mislea.
Sfinţia ^sa Acsentie, ca superior al mănăstireî, ar fi ca^end in multe patime lumesc!: Ast-fel ar fi văndut clopotele de la biserică, sub pretextul că sunt vechi, fără insă ca cu preţul lor şi curbauu adunaţi de pe la locuitori să fi maî cumpărat altele nouî; ar fi pus să bată şi să insulte pe monachul Damaschin, oprindu-i şi leafa, şi alte multe năsdrăveniî nepotrivite pentru un obraz bisericesc.
D. ministru al Cultelor trebue să aibă cu-noseinţă de aceste tapte, căoî ’î-afi lost denunţate. Bine-voiască a numi o anchetă.
—X—
«Steaua Dobrogel» anunţă, cu multă satisfacţie, prinderea a doî hoţi.
Notariuluî Ciolan, conducătorul potereî, se datoresce prinderea lor.
Unul din eî greii rănit, a şi dat ortu popiî; cel lalt a denunţat pe toţi tovarăşii.
Ei formafi o banda de 6 indivizi.
La cârciuma din Topolog, observă citatul ziar, unde a fost lupta decisivă intre hoţi şi poteră, nioî primar, nieî ţăran n’afi dat cel maî mic ajutor notarului Ciolan, de unde urmează presupunerea, că primarul Topologuluî trebue să fie in stransa legătură cu bandiţii.
—x—
Consiliul comuneî Brezoaia, jud. Ilfov, s’a di-solvat printr’un decret domnesc.
Motivul aceriei disolvărî a fost nepăsarea şi negligenţă in împlinirea dărilor fiscale.
—x—
Consiliul facultăţii de ştiinţe din Iaşî a recomandat ministerului de instrucţiune pe d. in-gin. Mănescu ca suplinitor la catedra de chimie, romasa vacantă prin moartea regretatului prof. Ştefan Miclea.
Ştirea o garantează ,Steaoa Romănieî».
,	— X—
Printr un ordin circular, d. miu. de interne invită pe dd. prefecţî — unde sunt penitenciare
www.dacoromanica.ro
centrale — oa iu viitor să visiteze regulat, o data pe lună, inehisorile şi să raporteze ministerului resultafcul.
—x—
Directorul penitenciarului de cl. T. Mărgineni, d. A. Oarcalechi, s’a distituit.
D. C. Don eseu e numit in locu-î.
,	.	— X—
S’a disolvat şi consiliul comunei rurale Lă-moteşti-Gălbinaşi.
Membrii luî nu ’şi-afi îndeplinit datoriile prescrise de lege.
— X
Consiliul general de instruoţiune este autori-sat a incepe lucrarea programei pentru şeoalele reale, până când autoritatea administrativă a şcoalelor i va împărtăşi motivele neaprobăriî programei liceale, lucrată şi votată iu sesiunea trecută, şi ’î va preoisa ast-fel părţile asupra oărora ar fi divergenţă de vederi intre autoritate şi consilii!.
DIN AFARA
R6sboiul ziaristic ruso-germau
De la întâlnirea împăratului Wilhelm cu ţarul la Alexandrovo, — întâlnire despre care se vorbesce, că nu ar fi avut nici o isbândâ,—presa ruso-germană şi-a reînceput violenţa sa polemică. O schimbare oarecare, şi nu de o importanţă mică, se poate observa insă, in tactica cu care se conduce in acest al doilea period al el. Atacurile ziarelor germane s’aîl împuţinat tare, şi, ce privesce oficioasele mal ales, se poate zice, că poartă un limbagifl mode-răt. Presa rusă dimpotrivă şi-a indoit furia atacurilor şi acum nu mal scrie numai contra împăratului german ci contra germanismului întreg, cuprin<j6nd Germania, partea'nemţească a Austriei şi pe Englezi.
Interesante sunt, in această direcţiune, mal ales manifestările Iul «Novoie Vre-mia». Intr’un numgr al s6Q mal not), acest ziar înşiră toate nedreptăţile şi asupririle, ce a avut să pătimească jumgtate din elementul slavic, de opt sute de ani încoace, de la neamul nemţesc. Germanii nu s’afi simţit destul de tari pentru a urma această luptă de cuceriri şi aservire singuri; el şi-atl câştigat aliaţi pe Ovrei şi ljngurl —popoară neînsemnate la numgr dar dibace. Tratatul de Berlin a pus capet a-cesteî stări de lucruri, dacă nu un capSt real dar in tot cazul un capgt moral. Slavismul s’a trezit la bubuiturile tunurilor in Orient, de atunci încoace lumea slavică s’a depărtat mereti, sub privirea moral-politică, de cea germană şi azi ne aflăm la marginea unul abis. Datoria Rusiei este, de a se pune in fruntea Slavilor şi de a scutura jugul nemţesc.
Acesta este pe scurt resumatul articolului din «Novoie Vremia» — manifestări de mare importanţă pentru prevederea celor viitoare.
CTisă in cabinetul france*
Domnul situaţiunel in Francia este actualmente, după toate semnele, Gambetta.
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE,	62
ARTICOLUL 47
DJK
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
IN ALTA. POLITIE
— Urmare —
IX
—- Scumpul meă, zise ea, dupe ce se aşezase mal comod, pentru nenorocirea d-tale şi a mea uu m aî înţeles nici o dată. Cu o femee ca mine nu se poartă cine-va ca cu cele alte, şi d-ta aî tăcut mari greşeli iu primele timpuri ale amiciţiei noastre Ca toate acestea, modul cum ea s a iormat ar fi trebuit să te luminezi. Ce aî avut de m’aî plăcut ?Ce cuvinte, m’atl silitjsă ’ţî soriţi să te rog a veni să me vezî indată ce teaî vindecat de rănile d-tale ? Era tăria cu oare mă a-pfiraseşi când mi s’a refusat intrarea ia teatrul de La Noul Orleans. şi agerimea desfăşurată
ROMANIA LIBERA
O urmare a acestei imprejurări este, că cabinetul, ocupat astăzi in cea mal mare parte de bărîoaţl de al centrului stâng, e pe cale a trece in stăpânirea stângei şi in mănele prietenilor personali a Iul Gambetta saîi a creaturilor sale servile.
Acest fapt este tare respăndit prin ziare şi mult acreditat. Miniştrii cari vor trebui să părăsească portofoliele lor vor fi mal ăntăl Waddington şi Leon Say. Pre-sidenţa cabinetului o va lua atunci ministrul lucrărilor publice, Freycine amic personal a luî Gambfitta, iar conducerea afacerilor externe va fi încredinţată actualului ambasador frances in Bem, Chal-lemel-Lacour. Subsecretar de stat in ministerul acestuia va fi numit Spuller. Ministerul financelor 6l va lua Brisson şi ca subsecretar de stat va avea pe Vilson. Soarta luî Jules Ferry, care ca şi Waddington şiLeon Say aparţin centrului stăng, va atârna de la soarta lege! sale de instrucţie. Daca se va retrage, urmaşul Iul nu va fi nimeni altul de căt Paul Bert, inflăcăratul duşman al catolicismului şi iesuiţilor.	;
Judecând caracterul şi valoarea acestor presumptivl miniştri —decumva Francia va fi intr’adevfir atăt de nefericită să gî aibă — noul cabinet nu va fi de căt un instrument in măinele Iul Gambetta, un instrument vil, compus din creaturi vile. Şi incă daca s’ar trata. numai de slugărnicie! dar Challemet Lacom-, pretinsul urmaş al luî Waddington in ministeriul de esterne, este o nulitate intelectuală, precum pre-sumptivul sStl subsecretar de stat, Spuller, un fel de superficialitate politică, eşită din oficina ziarului «Republique Francaisse*. Cine va fi apoi omul, care să inlocuiască cu vrednicie pe marele fi-nancier Say, cere pentru Francia a fost ăntbiul şi cel mal puternic stălp al regenerării sale ? Brisson şi Wilson ?!! Şi apoi instrucţia publică să ajungă pe măna lui Paul Bert, un fel de „dă cu barda in lună”, ale cărui propuneri nu atăt ateiste cât anarchice şi menite a sgudui întreagă temelia naţională a statului frances, aQ fost des aprobate de cel mal venerabili învăţaţi ai actualei Francii ?
Noi nu credem in această ştire. Inrîu-rirea luî Gambetta asupra destinatelor poporului frances nu a adus nici un pic de mărire asupra acestei naţiuni. Dictatura luî ar fi şi mai funestă.
$ i beri a.
Frebue să stea răă lucrurile prin Siberia rusească, cănd insuşî cabinetnl de Pe-tersbarg vine, şi revoacă din postul săO, pe guvernatorul el Kaznakoff. Era de alt cum şi timpul, daca nu voia să fie surprins intr’o zi prin o revoltare generală a Siberiei apusene.
Nihiliştil esilaţi in Siberia nu atî remas anume neactivi in noua şi vitrega lor patrie. Respectaţi şi ascultaţi de cea l’altă poporaţiune, el aQ început să propove-cîiuască aici teoriele lor de libertate şi drepturile oamenilor, netolerate şi gonite
.in Rusia. Şi seminţa nu a rămas fără roade.... Poporaţiunea Siberiei cere reforme, căci, spre batjocura ori cărui progres şi spre ruşinea omenire!, ea se administrează, adecă se esploatează, asu-presce şi persecută şi astăzi, in anul 1879, tot după leg le de la 1822. Poporaţiunea a amenin.at cu revoltă dacă nu va fi ascultată, şi guvernul din Pe-tersburg a şi ascul at’o in parte, scă-pând’o de un biciă fatal, ca fostul guvernator.
Urmaşul luî Kazrakoff, este Suroff, fostul şef al poliţiei din Petersburg. Prin această numire cabinetul rus voiesce a arăta in acelaş timp supuşilor săi Sibe-rienl, că nu sunt de căt neşte.... întem-
niţaţi, neşte oameni despoiaţi de toate drepturile şi a căror chemare nu e de cât a lucra minele Statului şi a suferi frig şi foame pănă mor.
Numai mulţi nihiliştl in Siberia şi â-ceastă stare neomenoasă nu va ţinea mult. Nu ne-am mira se vedem, in împrejurări de acestea, venind din gheţurile Asiei de mează noapte, o sistematică mişcare de libertate pentru Ruşi.
O F 4 R A L E L A
"	intre
TERANUL FRANCES şi CEI ROIVIAN
cu o privire retrospectivă asupra celor 14 mtsurî cerute pentru îmbunătăţirea stării igienice a săteanului român.
(Publicate in «Romănia L;beră» No fi64, 605 din 11 şi 12 August, 1879).
■	— (Urmare şi fine). —"
Ne întoarcem acum la ceri 14 articole de reforme liigienice a săteanului român.
Daoă aruncăm o privire asupra lor, vedem că s’a omis cel maî principal lucru, bucătăria ţăranului nostru. El bine, această omisiune s’a făcut inţr’adins, pentru că din nenorocire săteanul nostru nu are in majoritate bucătărie, ei mâncarea luî se compune in limba poesieî de!: Mămăligă, sare, ceapă,	-
MlUaifi, usturoiu şi apă.	,
Adică mămăligă, care dacă e proaspăta este dumicata intr’o strachină din zeama eî scursă înadins şi numită tercifi; ori cu o^apă intinsă In sare, şi dacă e ceapa prea tare o striveşce eu podu palmei safi cu alt ceva. Mămăliga rece o prăjeşce, p mănănoş ou usturoii!, maî rar întreg, insă maî des pisat, amestecat cu sare şi cu apă, ori cu oţet dică are şi întinge in <( cu mare pofta. Apoi pune doniţa la gură şi trage păna cănd se umflă in pântece. La urmă se puică.
Mămăliga o face pe vatră in casă iarna, iară vara pe alta vatră făcută iu curtea luî; rnălaiu el lace in ţest, ori in cuptor dacă eraaî avut. Tot aparatul lui de bucătărie se compune dintrun tuciO, 2 safi 8 oale, dpnă străchini, şi eăţî oa-m°nî sunt in casă afi fiercare cate o lingură de 1 mn. Cuţit insă are numai stâlpii casei bărbatu, capu familiei, care ’l poarta in tot deauua la brătt băgit intr’o teacă de lemn căptuşită cu pele saă cp tipiehea. Acest cuţit el irnprumută şi nevestei luî, ca să txe ceapă safi varşă, paf tramă, brânză şi foarte rar pesce şi carne. Vara, maî ou seamă pe vremea muuceî căinpu’uî, femeea
ţăranului dimpreună cu toţi copii cari potpuriu sapa, secerea safi furca şi grebla, merg la muncă impreună cu bărbaţii safi taţiî lor şi mauăncă cum pot, cu toate că numai cei maî avuţi p0t cumpăra pastrama sofi pesce sărat (cosac) ouă brăuză safi murătorî, fasole fiartă safi bureţi ferţî; iar oeî săraci sunt prea mulţumiţi cănd aft mămăligă, ceapă, usturoii! şi sare in traistă şi cu ac ste alimente ei muncesc la oămp cat ţine agricultura.
I’eranul francez din contra are bucătărie, pen. tru că el mănâncă maî bine de căt românul, care posteşce mai mult de jumătate an (in anul acesta spre esemplu are 32 zile postu săntuluî Petru, 14 zile postu sfintei Marii, 48 zile postu pasce-luî, 41 de zile postu crăciunului, peste tot 135 zile, pe lăngă care se maî adaugă 96 de zile cari resultă din cele trei zile de post: Lunea' Mercurea şi V inerea din cele 32 săptămâni iu cuie el mănanca dulce, esceptăndu-se numaî săptămâna luminată; face iu total 231 zile post pe an).
ţeiannl roman are numaî 134 zile de mâncat ouă, brânza, lapte, pesce şi pastramă, dacă va avea cu ce le cumpăra, cât despre carnea de pasere el rar o mănâncă pentru că vinde puii la târg, chiar şi untu şi brânza, maî ales cea de oî. El nici nu mănâncă carne de vacă, pentru că nu î place, ci mănâncă vara carne de oaie şi iarna carne de porc, in zilele in cari nu e post şi maî ales in carnival. Ca să pretindem nrintr’o disposiţie administrativă ca ţăranul nostru să mănânce mai bine, este a’l insulta; nm iu-tăiu pentru ca el este destul de deprins cu postu, şi al doilea pentru că cel sărac nu poate manca ca şi cel avut, care trăeşoe inaî bine de căt cel sărac, fiind că are cu pe să’şî cumpere 1 gumă, iară uu şî cumpără şi rnălaiu, oi are din ogoarele luîşişoie cum se facă economie' văii-«Jeud când are preţ productele agricole şi cumpărând de la cel sărac maî pe fn mica toate productele agricole. Uniî din ceî bogaţi, de şi ţg. miî? aii casă bună şi trăesc după toate regulile b’gieuioe. Dar ac ştia sunt maî puţin la număr.
De o cam dată higiena nu reolamă de la sg-tenţ in privinţa mâncării, de căt numaî ca iu
bucatele lor ceje; de ppsţ să inţroduoă şi puţin oleiu safi unt-de-lemn.
Ţâranul frances tot mănâncă lapte unt şi oar-tofi, ori cănd; dar ţăranul roman nu mănâncă mai nici o data cartofî, iar untu, acel care are vacî, el vinde maî bine şi el maî bucuros eî duee doru de căt săi mănânce, iar lapte tot mănâncă pand are cate o văcuţa, dar ce folos că are prea I puţine zile de mancatcu dulce iu cursul unuî an.
Bucătărie la ţăranul frances din contra esistă pmtru că el, de’şi 'ntr'un mod variat, c|ar toii mănâncă convenabil. Aşa in Bretania mâncarea ţăranilor se compune din supă, plăcinte şi galete de susan de păîne de grafi, de secară, de orz, de cartofi, unt şi lapte şi o dată pe săptă-măne de carne de bofi safi de porc sărat. La Nord ţăranii dejunează cu lapteV păîne şi unt; prânzesc ou supă, jn care se pun bucăţi de slănină şi legume. In fine, altă data (pe timpul luî Vauban) poporul comun nu mânca carne de căt de 3 orî pe an; pe cănd astă-zl in cea maî mare parte de ferme, iranul mănâncă carne de douâ orî pe an, păi nea de grafi altă dată aproape ne întrebuinţată prin sate, asta-zi a luat locul in ge-' neral acelei de iăină de grafi amestecata ou se-
a doua zi, in duelul d-tale cu Iohn de B...A-ceastă conduită energică, dacă nu-mi supusese i-nîma, se poate ca efi se n’am inimă, dupe cum mi aî observat-o sdesea cel puţin mî descep-tase imaginuţiunea; ţi’arn probat-o alegăndu-fce de primul meii iubit şi dăndu-me d-tale fără reservă.
Dupe cum o luaseşî la ineeput efi ’ţî eram indatorată; ţî făcusşl o situaţiune escepţională, trebuia să o păstrezi şi să staî pe piedestalul pe oare te ridicasem. Dar dacă in oare care ooasiune eşti brav fără indoeală, dacă această bravură merge pănă la nebunie, pănă la violenţă, in viaţa ordinară te arăţi, safi cel puţin nu te aî arătat cu mine atăt de tare şi atăt de hotărât. Prima noastră oeartă datează dintr’o zi, cănd maî găsit bătând cu biciul pe una din sclavele mele. Acesta era dreptul mei! ; dar acest spectacol nu ’ţi plăcea. Ştiî ce ar fi trebuit să facî ? să ’mî eî biciul din mănă şi dacă mg opuneam să mg tratezî cum tratam efi pe sclavă. Cred că mania nu a ar fi fost teribilă, aî fi SGăpat insă duoăndu-te acasă şi a doua zi efi eram să fifi care să te rog a veni inapoî şi să ’ţî cer ertare. Mg cunoso efi, am sânge de sclavă J in vine : cea ce me măngăe este, că multe din {
femeile albe, multe dintre parisiene au acelaşi sânge ca mine şi nu se lipesc de căt de oameni care sciu la trebuinţă şi să le bată.
1 Asta nu se soie, observa George.
Fiind-ca, respunse ea cu vioiuciue, ei Uu soifi eă nu se adresază femeilor de felu mefi. Noi facem escepţiune, Se poate găsi una între o sută pe oare atenţiunile, blăndeţia, in-grijirile le vor putea să le misoe ; să se adreseze lor,
Ei se opri spre a resufla şi zise ou maî multă linişte:
Li loc să te porţi cum ’ţî farătaî, ’mî aî făcut morală, aî încercat să me inblănzeştî şi eu te am rugat să mă laşi iu pace. Aî plecat şi in loc sa aştepţi ca efi să te obem, aî ^alergat tu la mine rugăndu-me pe cănd trebuia efi să mg rog şi să ma milesc. D-ta schimbaseşi rolurile, scumpul meu amic, ’ţi înstrăinaseşi drepturile şi din acea zi causa d-ta era perdută Efi ’mî Luasem un stăpân, acest stăpân a abdicat de bună voie de la autoritatea sa efi pusei măna numaî de căt pe dansa şi abuzaî, pentru că femeile sunt extreme iu totul.
Eata toate nenorocirile, toate incep de lae-p >ca de eare ’ţi vorbesc; n’aî putut nioî o dată
să ţî recapeţî drepturile perdute. Mî dăduseşî sceptrule tefi şi efi ’l ţineam cu o mană aş 1 de tare in cat uu maî putea sa ’mî scape. Te mă-niai, efi rgdeam ; te revoltai, efi ’mî bateam joc Nn ’mî dăduseşî deja intăiaşî dată măsura exactă a slăbieiimeî d-tale, şi nu sciam efi că cu toate greşelile şi vinele mele, veî reveni mereu la mini supus şi cerând ertare ?
Existenţa ce ţi-o făcusem atunci, aî ,fi dus'o, încă dacă aşi fi voit, safi maî bine dacă n’aşî fi abiisat de puterea mea şi u’aşî fi trecut marginile tiraniei.
Dar tot-d auna aşa este. Cănd ciue-va este la putere, speră că va domni tot-d’auna ; pentru că a potolit căte-va mişcări, nu {vede revoluţi-uuea oare se formează fără sgomot şi care nu aştaptă de căt un pretext spre a isbucni. Acest pretext ţi 1 am oferit la Havre : in |momeutul cănd me credeam maî tare oa in tot- d’auua, de o dată te aî revoltat, şi am căzut sub loviturile tale. Eată istoria noastră. Am spus atăt greşelile tale cat şi ale mele
Şi efi te am ascultat cu atenţiuue, respunse George ; dar incă n’am putut afla scopul acestei indoite biografii.
Ne apropriem, zise ea maî liniştită, este
www.dacoromanica.ro
cară safi cu făină de orz; introducţinnea cartofilor i-a« inlesnit a manca şi bine dar a creş-ce şi porcii; untn şi laptele, oare odinioară se vindea apronpe exclusiv la oraşe (ca şi la noi) astă-zî se consumă o parte de către săteni. wAr fi de dorit a se introduce şi la noî cartofii prin toate satele şi a putea să ’şi 'procure toţi locuitorii, pentru a nutri pe copii mai ales, cănd âî pun la înţărcare.
Ducă ani atras atenţiunea priu punctul in-tăifi al măsurilor igienice, numai asupra con-strucţiuneî ferestrelor, in loc de a pretinde mai multă prefacere a locuinţelor sătenescî, este că efi am prejudeoat maî dinainte mijloacele pecuniare cele puţine ce posedă ţăranul pe de o parte, iară pe de alta, că mobilitatea ferestrelor este unul din cele maî mari beneficii, pe care igiena poate acorda omului sărman şi munci-toriM, care n’are altă putere de a’şî purifica aerul de căt prin 'deschiderea ferestrelor şi a nşeî De această purificare atârnă sănătatea tutulor oamenilor.
Obiceiul de a'şî ingropa morţii la biserică in sat, ou toate că este oprit de legea cimitiriljr, dară diu causa dorinţei pioase, s’a înrădăcinat prea mult in populaţi unea rurală, ar putea să nu maî fie vătămător sănătăţiî publioe, dacă cel puţin s’ar imprejmui cimitirele prin plautaţinnî de arbori, cari aii proprietatea de a opri intin-derea miasmelor, rari se revarsă prin vănturî asupra satului, maî ales cănd se desgroapă safi cănd se ingroapă cadavru prea in faţa pămei-tuluî.
Sa nu vi se pară glumă, căci miasmele o dată p oduse, aii proprietatea de a se supravieţui cu iudividu, in fine de a se împotrivi chiar la putrezire. Iată căte-va esemple:
»Tnfluinţa vetametoare a unui cimitir supra-»sgţurat cu cadavre, nu se mărgiuesce uumaî in »timpul căt el funcţionează, ci mulţi auî după »oe suprafaţa luî n’a fost atinsă d» sapă, el xmaî eomunică emauaţiunî morbifere Menţio-»uez, drept esemplu, vechiul cimitir citolic, iu-?ţre calea Verguluî şi strada Lueacî, care face ^nesuferită şederea iu vecinătatea luî. şi care a-»semenea a fost acuzat de către unii confraţî aî ,meî că ar fi sorginte de febre tifoide (raportul *st*vantului igienist roman, d. dr, I. Felix, pe a-»nul 1869. asupra oapitaleî, pagina 39).»
Igiena luî Becquerel, a V-a ediţia 1873, ne dă pe pagina 237 şi 238, următoarele esemple: aDeschifiăndu-se cosciugul unui om mort de vărsatul cel mare (variola) şi imormăntat de 30 de anî, s’a rădicat in a°r o putoare ast-fel de mare, in căt groparul n’a maî pomenit o alta maî mare. Printre numeroşii asistenţi 14 a î fbsţ atinşi de vărsat şi această boală s’a intins in formă epidemieă in tot departamentul.» Asemenea maî pomenesce şi de o damă moartă do vărsat, iarăşi că a molipsit pe lucrătorii la monumentul şefi după un an de imormeDţare, in aşa grad, in căt toţî afi rămas morţi pe loc in-flqţă ce g’a ridicai piatra de pe cosciug oare m de plumb şi îngropat intr’o biserioă, s’a r&>-
ROMAN1A LIBERA
bi.^^riceî, şi igiena care găsesee că prin depărtarea eimitiriW d« sate, ele scapă de miasmele cadaverice.	*
Pnu raesura a Pafcra am cred ut de cuviinţă a ta e un servicifi igiensî aăteseî prin intermc-i ml ingrăşereî pămăntuluî cu bălegar, de oare agricultura are cea maî mare uevoe.
A cince, măsură igienică pune pe sat an in poziţie, de a fi maî curat nu numai intru eăt pnvesce intectirea aerulnî prin prea marea apropiere a rămăşiţelor sale de fereastră (căci el se pun» de neputinţă lăngă pereţii casei) dar mea şi prin aceea, că se pune la adăpost de manearea paserilor şi porcilor, cari se îndoapă cu escrementele sale.
lua pentru ca se nu se producă miasme prin | grămadirea prea mare a escrementelor sale, care -sa strice aerui respirabil al sătenilor, de aceea sa propus a se sfătui locuitorilor ca să’şî facă atnua maî la o parte de grădina seafi chiar ’n niljlooul arborilor celor maî depărtaţî de casa; tot de o dată să depărteze şi coşarele vitelor de casele îor.
Căt pentru înfiinţarea uneî băucî săteuescîşi a predării igienei prin toate şcolile comunale rurale, cred că n’afi trebuinţă de comentariu l’ot ast fel e,te Şi ou astuparea bălţilor şi cu impunerea de a’şî căuta fie-care oomnnă pe oamenii sel bolnavi şi săraeî,
Înfiinţarea in fie-care plasă a unuî medic este ni conformitate cu legea sanitară. Iară pentru ca medicii de plăşî trebue să fie tot de o dată şi rnedicî de spitalele plăşilor, eî trebue se aibă ca ajutor un subehirurg
Spitalul plăşiî ar uşura prea mult suferinţele oamenilor săraeî şi cu boale grave (acute), carî sunt mortale.
fegea sanitara nouă, trebue să rădice pe medic şi sa î dea prestigiul cuvenit.
Medicul plăşiî Cobia, reşedinţa Găescî,
d-r N. 1. Serbescu.
nimeni nu se maî poate gândi, că ar mai h ceva de aşteptat pe tărimul concesiunilor de la puterile streine, in cestiunea aplicănî art 44 din tratatul de Berlin
Drin urmare, adaogă el, nu mai poate fi vorba de intervenirî pe lăngă cabinete. De aci înainte nu ne maî rămâne de oăt să lucrăm noî înşine cum ue va lumina maî bine simţul patriei şi ai datoriei.
*** I'impul asemnea crede a sci, că d. oerescu n’a putut face alt ceva in streină tate, de căt să schimbe categoriile in Uste nominale. Dupe căt seim noî. nici chiar satisfacţia acestui triumf diplomatic no are d. ministru de esterne, flind-că puteri . ar fi ţinend morţiş tot la categorii.
Relativ la această îndârjire a puterilor, cai 1, de şi cunoasce care este sentimentul aproape unanim al ţeril noastre in cestiu-nee Evreilor, stăruesc totuşi in pretentiu-nea lor absurdă- „Timpul” face următoarele întrebări:
Ce vor cabinetele europene ou noî? Dacă nu se mulţumesc cu Înscrierea principiului egalităţii religioase, la care noî ne supunem, Ce scop a avut Înscrierea art. 44 in tratat ? Dacă resistenţi noastră ar merge maî departe de oăt
sar fi crezut, ce vor face, ce vor putea face densele ?
ic ca ne ar sili cu forţa brutală, fie C , am remănea isolaţi, in mijlocul viito-j. °r turburărî ce par că se pregătesc înadins, ne e tot una, adaogă organul conservator.
Europa, in adevfir, poate găsi ori şi
C P. Pletextul dea ne face victimele ca-priciurilor sale.
* * «Presaface apel la patriotismul
sa
OIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA Şedinţa de la 3 Septembre
1 a merit. — Numgrul absenţilor impuţinat; lipsesc 32 d-nî deputaţi.
—X —
D. Vernescu comunică Adunării o pe-tiţiune, adresată Camerii de 400—600 locuitori din Bucurescî, in cestiunea is-raelită, petiţiune prin care cer impămgn-tenirea Israeliţilor numai pe cale individuală,
— X—
D. president al consiliului roagă pe Cameră, in numele guvernului, a se in-ţrum cu Senatul, la 2 ore, ca să fie puşi m curent cu ce a făcut d, Boerescu in străinătate.
pândit o putoare omorătoare; <%,„e persoane saîi jmbolnăv.i jaj.^ arhitectul incă a .julerit de vărsat eto,
frip inesura a treia, adecă prin facerea uneî legî, ca nicî o biserică să nu se maî facă in sat, oi la margine, lăngă cimitirul satuluî, s’ar putea impăca tot de o dată şi cerinţele religioase, cari opresc imormfintarea afară din curtea
—x—
Se acordă impămăntănirea d-lul G Cărjan.
ARENA ZIARELOR
a Românul", anunţând pe astăzî începerea desbateriîor asupra revisuireî art. 7, zice că, in urma resultatelor aproape cuos-cute, ce a avut misiunea d-luî Boerescu
tutulor oamenilor noştri politici să lase
e ° parte ambiţiunile şi interesele de partidă, spre a se putea resolva cu înţelepciune cestiunea israelită. Stăruind apoi a demonstra, că toată deosebirea intre proiectul-soluţiune a guvernului şi acela al majorităţii delegaţilor din Cameră, nu st e căt intrio simplă cestîune de formalitate, «Presa» termină ast-fel:
Nu trebue să fie cine-va profet ca să prevadă, că dacă nu ne vom g-ăbi, acum la început de a face noî Snşine concesiunî de formă—maî arZ fi vom fi sihţî fără voia noastră, cu mare umilinţă, a fiice mult mai mari concesiunî şi de formă şi de fond. (!)
** «Binele public0 arată noile nuanţe,
m •C^e.TgUVfrnamentalIr ¥ îmbracă a-c^emnţărde de noî complicări şi peri
Dar pentru ee atătea Încercări, atâtea terti-atâta înjosire? se întreabă numitul organ.
E oare vorba despre nescarî-va foloase însemnate, despre măriri de W’îtorifi, despre garantarea păcii şi a prosperităţii României, despre asecurarea independenţiî?
Nu! respunde «Binele public», şi demonstra că totul se reduce la o simplă formalitate convenţionolă: a indeplini principiul din tratatul de Berlin, spre a putea
intra m concertul european. La această condiţie pusă de Europa, ţara se supune.
De unde se inventară dar immmerile, cine sc6ie la .vesla esecuţiimile rigurdse, emanciparea EVre-nor, categoriile, listele ?
Eăcănd o privire retranspectivă asupra hecutului avreo-fil al d-lor Brătianu-Ro-setti. de la 1848 pănă astăzî, «Binele public’ arată pe autori acestor născocirii.
Serviciul telegrafic af „României Libere-
'le Ia 15 Septembre, - 8 ore seara.
1 onstantinopoi. 15 Septembre. — Domnetce o aie mişoa-e in Constantinopol, in urma eveniment W care s’afi petrecut in Rumeiia orien-t'la. Laţ,-va ambasadori afi fă-ut pe Poartă res-ponsabda. consulul Franţei de la Burgas a in-Mtat pe ceî-l’alţî membri consulari a face de-
»<a Şun spre a protegea pe Mahometanî ; consulul Rusiei a refusat.
15 geudarmî rumelioţî afi fost ucişi la A,dos. Rapoartele consulilor asupra situaţiuneî Rnme-16 SuDt desolate- Poarta vrea să adreseZe o circulară Către Puteri spre a ore luî Aleco-paşa dasluşiri despre cele din urmă evenimente.
— 16 Septembre. — 9 ore dlm. —
• 1L-nÎn’-i15xTSeptembre- ~ lutr’° ^legramă d U1 Daily News», se acusă emirul lauub-Chan
ca complice in maoelurile ce s’afi sevîrşit in (Jabul.
Belgrad 13 Septembre. - Căte-va ziare a-muiţaseră că principii creştini, domnitori in principatele din Orient, erafi sa aibă o întrevedere la Niş. Această scire e nefundară; numai principele Alexandru al Bulgariei va trebui să se duca in curend la Belgrad, spre a face o vizita principelui Milan.
Berlin, 13 Septembre. — «Gazetta Germaniei de Nord» publică o scrisoare a maiorului Lieg-mtz, ataşat militar al ambasadei germane la Pe-tersburg, căruia i s’ar ii furat, dup 1 spusa maî multor ziare, nisoe note şi documente oficiale.
Iu scrisoarea^ sa, maiorul Liegnitz afirma că nu 1 s’a furat nicî un document; a foît numaî vie-t'ma unuî furt de bani şi de bijuterii, pe care poliţia din Petersburg i le-a restituit du^ arestarea hoţului.
Simfah, 15 Septembre. — Triburile ostile ale Mahometanilor şi o armată tare afgană ocupă drumul Cabululul,
______	(Havasl.
adevărat, oă cea ce am de zis este cam delicat.
El o privi cu spaimă ; ea reluă, dar de astă-dată vocea sa era mişcată, gestul şefi era energic.
— Aî crezut, şi am c:ezut chiar efi mult timp, că in ziua cănd, pentru aţî face posiţiunea maî grea, pentru a ţi ridica ori ce speranţă de a fi achitat, te am acusat de furt. am crezut, zic amândoi, că o singură pasiune mă conduce : dorinţa de a me răsbuna de tine. Ne am ÎDşelat Şi unul şi altul. Te uram, este adevărat; eram fericită de a ’ţî întoarce rană peutru rană, lovitură pentru lovitură. Dar ’mî-am zis in ace-aş timp: m’a desfigurat, ca să nu maî am amant, 1 am trimes la galeră ca să nu maî aibă amantă. Insă pedepsiudu-me intr’un mod teribil Cum ai facub ’ţî-aî redobândit autoritatea, tu redevenea! stăpânul, iar efi sclava. Numaî erai acea inimă slabă, de care abusam de douî am şi pe^care o făceam să sufere dupe placul mefi; erai in ocliiT mei un om, un om care se lesb mă, un om care a despreţuit mult timp de a lonpe aceea care ’1 supără, dar care loveşte ţâră mila când m fine a ridicat mana.
Pronunţând aceste din urmă vorbe, Cora înaintase către George şi ’1 privea neîncetat.
Da, urmă ea, te uram ; in loc de a te
trimite la galeră, aş fi dorit să poată a te trimite la moarte, dar reîncepusem să te iubesc ; te iubeam ca a doua zi de duelul tăfi, ca in ziua cănd m’am dat ţie pentru prima oară. Ce zic ! Te iubeam de o mie de ori maî mult! Şi efi ou cat me uitam in oglindă, cu atăt ine găsiam înfricoşătoare, cu atăt te iubeam, peutru că sciam bine, oă tu nu p iteaî să me maî iubeşti, şi oă se sfârşise totul intre noî. Voiam să^te uit, să te inloouesc, şi ast-fel m’am dat luî Victor Maziliei-, sciî, aceluia de oare aî fost gelos. El a sciut să me capete; me domina prin tonul şefi cavaleresc, prin decisiu-nile sale energ-oe, prin aerul şefi de viteaz. Insfi te-am vezut la galeră şi Mazilier n’a maî esis-tat pentru mine. ’Ţî aduci aminte de visita mea de la Toulon ? Efi înaintez, tu me recunoşti, şi capul tefi, pe care ’l ţineai aplecat, se ridică; tot corpul tefi se indreptează; ochii tei me privesc şi tu te infăşorî in mantaua ta de ruşine ca un suveran in mantaua sa regală!... Ah! de atunci, n am avut de oăt o singură dorinţă: sfi te reved, să te regăsesc !
Pentru că ea înaintase merefi către dansul şi pentru oă nu înceta de a ’l privi, el ’şî pă-
; - a- ■	.	www'i
se găsia pe 0 farfurioară, o aprinse, apoi zise :
Eî bine ! M’ai găsit! După aceea ?
Ea revine către dânsul şi strigă!
—^ Căt ’mî placi ast-fel! Cum ştii să despre-ţueştî, ce ţinută ai, care se potrivesce unuî om ce şi ounoaşte valo. rea sa morală şi care des-preţueşte o creatură oa mine : A ! iată! te iubesc, veZî tu, te iubesc!
E ou putinţă, dar efi nu te iubesc!
Şi iubeşti pe alta. O cunosc .... Am vfi-zut’o..,. Ea este încântătoare.... şi e« sunt foarte geloasă.... şi,...
—	Ce? intrebâ el spăîmăntat.
—	O veî părăsi pentru mine, safi alt-fel...
—	Safi alt-fel ?
—	Ea va suferi mult.
Neruşinat’o, strigă el repeziudu-se spre
d§nsa.
—	- Baga de seamă, făcu ea, violenţa nu-ţî ajută.
(Va urma) j
LA
„MAREA BURSA NATiONALi"
1 ** FES11IO & F-ţlI BK\ZAL
^°- Sthada Liîscajvi No» 48.
CURSUL BUCURESGJ Pc Ziua de 4 Septembre 1879 ara 12
OBLIGAŢIUNI
U)% Oblig, -iirale, .	.	. .
»	> egite la sorţi.
6%	» domeniale . . .
,	>	» or te k Sorţl .
Dob. 10 ir. Obig. Casei pens. 300 lei 7% Sensuri fondare rurale f. C. 7°/o	»	» urbane f. C.
8% Impr. Munidpal
» eu pr. Buc. (bil. 20 Renta Română ......
Acţiuni «Dacia». ....
» «Romani», ....
Cupoane rurale exigibile . . .
» domeniale » . ,
» scrisuri >	.	.	,
Argint contra aur..............
Bilete hypotecare contra aur. .
Rubla hârtie. .................
Florinul..................... '
Loee Ottomane...............
Cump. Vâno
CURSUL DIN V1ENA 15 Septembre
Napoleonul....................
Ducatul....................’
Lose Otomane.................
Rnbla Hârtie .
102%
98
108%
99%
185
98%
92%
1(13/4
76
27
190
70
1%
%
%
1%
1%
2 62 2 15 42 -
oromanica.ro
CURSUL DIN BERLIN 15 Septembre Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	»	.	.
Priorităţi	»	,	.	.	. .
Oppenbeim.....................
Ruble hârtie..................
Stern.........................
Lose Otomane .................
CURSUL OIN PARIS 15 Septembre
Renta Română..................
Lose Otomane..................
SCHIMBUL 4 Septemb
Paris (8 hm)..................
» la vedere..............
Londra (8 luni) ....
» la vedere. ...	'
Berlin (3 lu"I)...............
» la vedere. . .	...
Wena la vedere................
Adresa pentru telegrame,
15 Sep 9 83 S 58 20 50 122
arg
108%
arg
lt 6 99% 52% iok% 76% 28 200 76 *rg.
aur
12 68 2 16 45 —
14Sep. 9 83% 6 58 20 40 122 26
96 40 37
96 90 107 70 218
36 6»
74 75 44 60
99 25 99 86 25 12*9
122 % 123 V. 2 15
95	50 87 40
96	75 107 75 212 50
36
74 76 45 25
Fermo Bereah
ROMANIA LIBERA
^pograp HIa ŞTEFAN MIHALESCE
BUCURESCI
SV 11 Strada Lipscani 13
Recomandă atelierulfi sSu asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
SI !*■/*« MC'I.TTK
MAS1M1 CU YJUPORTBŞ
ast-fel că se afla in posiţinne deaesecuta orî-ce lucrărî aţii gă-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărimi şi diferite limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.
BROSIURI
de lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTE şi ANUNCIURI
in diierite mărimi, albe şi colorate
BILETE DE MONTA. DE PAP.EZ. SI DE 1
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
nwaaireii aosaaaa ■tfaaaaaiaiiss
PRECUM
CONDICE OU ASUSI
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LUCS
Tote aceste lucrări se primesc cu precmri forte moderate.
PARFDHER1A SE!,LE FRAŢI
35, strada d’Argout, 35, Paris.
* **'	^ 4'VlVhmU LU-mv: » n 1 N E
paris 1878
fcVA.'ţYA* S H' C	etAuriv
Celle p«e conserve aol dsnts leurbeaute el calme linflanimation des oencives
Ktposiliuiiea 1878.— Medalia de Aur.
PASTA DENTIFRIGE GLYGERIKA
[Procedeul lui Eug.DEVERS,laureat
de pharmaeia.	Medalia de Aur
Cel mai bun Dentifriciu si cu tote astea singurul care sa pâta fi cumperat de tâta lumea.
Acest prodncl re va convinge de superir*iiatcalparftimeriei cn glycerina lui DF.VF.US, chimist-
Deposit la principali parfumori si coif ori.
Prima C. R. Priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre
JE *v -i	samacr:.
Sirop Laroze
Cu Coji de Portocal» amare
De mat multă de 40 de ani, Siropulu Laroze este prescrisă cu succesă de toţi medieri pentru a vindica Gastnlele, Gastralgxele. Dyspepsiele şi Crampele stomacului, Constipatiumle rebele, pentru a facilita digestiu-nea regula funcţiunile stomacului ş ale intsaundloru.
Siropulti sedatlvti
aBromure de Pofassium
şi cu cOjă de portocale amare _
Este remediulu celu maî eficace pentru a combate Afecţiunile Animti,
Epiltpaiele. Hysteriele. Migrena, Qnorea (Danseze Samt-Guy), Insomz nia, Convulsiunile şi Tusa copiilo.ru in umpulu deutmuneî; intr’ unu cuvîntu in t6te Afecţiunile nervriie.
Fabrică, SjteddiuneJ.-P
LAROZE şt Ciă, 2, rue des Lions-8t-Paul, ARIS, şt la principali: Spiţerî din fie-care oraşu.
SE GĂKESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII	>
SIROPULU DKPURATIVU de Coji de Portocale amari _ cu lomjRE DE POTASSIUM.
SIROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şi_de Quassia atnar»
cu iJ OTO-IOOURK DE FERU.
Institutul P. Alexandre cu
Anunţă pe dd. părinţi că s’a organisat din nou conform programei Ministerului, plus limbele streine. — Cursurile primare afi început. Iar secundare la 1 Septembriu. Condiţiunile de admisiune se pot vedea in toate zilele de la 7 —11 ore şi de la 2—6 ore la direcţiune in calea Moşilor vis-a-vis de biserica Sfinţii, str. Cernica, 4.
0e venţtare maclaturi (hârtie stricată cu ocaua)
Strada Lipscani, No. 11—ÎS.
Capsule Mathey-Caylus!
cu înveliş subţire de gluten
Preparate de doctorul ClJSi. — Premiul fKontyon
« Capsulele Mathey-Caylus, cu Essen|,a de Santal asociată Balsamice-I ■> lor, possed uă eficacitate incontestabilă şi sunt intrebnin.tate cu cel matl umare succes pentru a vindeca repede scurgerile iuvee.hite sau recente,I » Blrnnorrhuţiia. Gonuorhea. Blelmorrhea, Leueorrhea, Cystita, Urcth-I » rila. Catarii) ţi cele-alto Bule ale Basicefşi ti5te afecţiunile căilor urinare.»l « Miiltiiiiiită învelişului lor subţire de ţţluten, care e forte asimilabil, Cap-1 «sulele Mathey-Caylus se pol mistui de persanele cele maî delicate şi >.mi obosesc nieî-ua-dată stomaehul.»(Gazette des HopiUmx tfe Paris).» I A se, lua 9 — 12 capsule pe di. Fie-care flacon insocit de uă instruc-1 ţiune detailată.	1
A se feri de contra-facerî şi a cere ca garanţie pe fie-care flacon del capsule Mathey-Caylus Marca de fabrică (depusă) cu semnătura Clin şil C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.	I
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit in Bucurescî la D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, şi la D-nul Eisdofer, farmacist.
VAPOARELE de POSTA
oalătoresce ast-fel după oi m urmează maî la vale:
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţî
Yapdrele accelerate intre Rusciuc-G iurgiu-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Qiurgiu Marţi şi Vineri l0’/2 ore a. m.
Sosire	»	»	» Mercuri şi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rusciuc-Giurgiu la Orşova Mercuri şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juoi şi Duminică 6 ore p. m. ^
Vapoarele accelerate' sunt in legătură on trenurile accelerate ale Calei feraate Statului C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Ruscinc-Varna iu corespondenţă cu vapoarele Societăţii Llovd pentru Oonstantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bnda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
,	»	Orşova Joni. Duminică şi	Marţi a.	m.
»	»	Severin »	»	>	»	»	4	ore p.m.
,	»	Giurgiu Vineri,	Luni şi Mercuri 21|2	» >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Jnoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţî Luni Joni şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică^l oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercuri, Sâmbătă şi Luni săra.
Plecare	din	T. Severin Joi,	Duminică	şi Marţi	dimineaţa
„	„	Orşova „	,	»o	a. m.
Sosire in Buda-Pesta Sâmbătă, Marţi şi Jnoî.
Serviciul local intre tialaţi-Brăila
Plecare din	Galaţî	in	fie care	zi	la	7t|2, ore	dimineaţa, 12 amâzî, 4	ore	p. m.
„	„	Brăila	„	„	„	„	„	9 ore a. m. şi 2, 5% ore p.	in.
„Metternich“ Intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţî Mercuri, 8 ore dimineaţa ,	» Odesa Sâmbătă 6 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sâmbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţî „ Tulcea	Ismail, Kilia Joni 6 ore dimineaţa
,,	..	Tulcea „ Ismail	Marţi şi Sâmbătă 12 ore amia^î
„	„	Tulcea „ Ismail	Kilia Jnoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la	Tulcea	la	Ismail	Mercuri, Vineri	şi Duminică 4 ore dimineaţa.
„ ,,	Ismail	la	Tnlcea	„	„	„ ,. 10 „ . m
,, „ Tulcea la Galaţi „	,,	,,	„	1 ameazî.
„ ,, Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoi 3 p. ml Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Bnda-Pesta fac servicii! regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Anunciu
Efi Ioan Ionescu decorator de pompe funebre, domiciliat cu magazia la Bariera Herăstrăului, a-vendu objeote de inmormăutare, cosciuge de toate oualităţile, dri-curî cu leî şi eu preţuri foarte moderate.	loa * Ionescu.
D ARENDAT.
MOŞIA MURGEANOA
A
diu judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gbeorgbe 1880. iDtiudere de 2000 pogoane, pescuit in balta Strachina. Familiî 110.
A se. adresa in strada Văcăreşti No. 24
ZMZZHLRSU7L TZREIsrTJZRIZLiOIR
PE LINIILE
BDCDHBSCI-BÂBBOSIROMAB, BDCBBESCHBBC10BDVA, BABBO SIGĂLAŢI ŞI TECPCIU-BBBLAD
Bucurescî-Rar b o şî-Ro m an
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.
Tren de pers.
5
Ore M- Ore M. Ore M. Ore
T mixt
Kilom de la Roman
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
320
339
354
365
379
395
412
423
444
467
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişu Cri vina
Ploescî Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. pj®c
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Rest.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sa scut Racaciune Valea Seacă
Sos. Plec:
Brăila Resta.
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Ros.
Sos.
seara 9 00
9	14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	58
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
6	34
6 16 6 39
dim.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	89
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55
3	10 8 45
p. m.
9 00 dim.
	dim.
	7 05
dim.	7 50
9 10	dim,
9 33	
10 02	
10 20	
10 46	
11 16	
11 40	
12 20	
12 46	
1 10	
1 34	
2 13	
2 42	
8 00	
3 12	
3 48	
4 26	
p. m*	
B a r boşi-Galaţî__
Kilom. de la Barboş
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
19
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Plee. Rest. Plec.
Tr acc.	Tren de pers.	
601	603	605
OreM	Ore M.	Ore M
noap. 3	80 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m.
Roman-Barboşî-Bucurescî
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor			
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
2	6	8 Ore M	12 Ore M-
Ore M.	Ore M.		
23
44
55
78
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p^j.
Valea Seacă
Râcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
_	: L sos.
Tecuci Resj. plec
Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest. p®^ Brăila Rest. ^
261 Muftiu
278
298
319
389
850
354
374
890
396
408
427
437
450
457
467
Restaur
Janca Faurei Cilibia
Bnzeu Rest. plec
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească
Ploescî Rest. ple^
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest. S,
seara
8	30
9	26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	65
12	05
1 36
1	51
2	23
2	31
3	25
4 41 4 49
5 37
5	59
6	08 6 22 6 32
6	67
7	26 7 38 7 50 săra
dim 12 50 1 25
1	40
2	18
2	54
3	28
4	03
4	36
5	00
5	21
6	31 6 13 6 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5î
9	15 9 30
seara
12 10 12 45 1 17 i 27
1	46
2	25
2	53
3	22 3 41
Bucurescî-Yârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
__3
OreM.
seara
seara
7	35
8	20 Jseara
Galaţi-Barboşî
Kilom. de la Galaţî
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
Ore M,
Tren de p3
604
Ore M.
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
	,p. m.	di a	duo
Plec.	12 05	7 •,	r s
. Sos.	12 40	8	•j V
	p. m.	dim	di •
17	19
Ore M.	Ore M
10
24
37
49
70
87
101
IO8
13°
14e
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
335
845
364
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănescî
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest-
Costeştî
Stolnici
Corbu
Potcdva
Slatina Rest. p^
Peatra
Balş
Peleşti
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofeni
Răcari
Filiaşî
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T. Severin R. jj^.
382 VARCIOROVA Sos.
dim 8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 35
10	50
11	43
11	57
12	43 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 39
6 10 5 40
5	50
6	16 săra
Trenuri mixte
21
Ore M
p. m.
1 25
1	52
2	19
2	45
3	24
4	12
50 17 81 01
47 23 52 8 18 9 00 9 20 10 05
10	41
11	19 11 38 11 55
n6pte
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	16
8	42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	15
11	40
12	15 p. m.
p. m,
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 56 săra
Tecuciii-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Yârciorova- Bucurescî
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Vârci.	
:o
29
36
51
TECUCIU Restaur. Plec.
Berbeci
Ghidigeni
Tutova
BÂRLAD Restaur. Sos.
	Trenuri mixte	
	13	15
	Ore M.	Ore Ia.
e	dim.	p. m.
	5 20	6 36
	5 58	6 11
	6 21	6 43
	6 88	7 03
	7 05	7 30
	dim.	seara
18
37
47
67
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
252
274
VARCIOROVA Plec.
Sos
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcari
Coţofeni
Işalniţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peleşti
Ple;.
Sos.
Plec.
Peatra
Slatina Rest.
Potcdva
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti Rest. Sos-
Goleşti Leorder î Găeşti
Titu Restaur, Ghergml Ciocăreşti Chitila
281 295 312 383 345 358 372
382 BUCURESCI R. Sos
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 4
Ore M.
Trenuri mixte
18
Ore M
20
Ore M
22
Ore M
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	08
1 38
2 21
2 31
3 18
3	40
4	05 4 11
4	57
5	11
6	00 6 16
7 05 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00
8	35 8 66
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	34
2	12 3 10
3	39
4	07
4	42
5	00 p. ui.
p. m.
5
5
6 6 7
7
8
00 36 Ol 59 20 40 16
8	38
9	10 9 26 9 49
10 06 10 25 ndpte
dim
5	41
6	00
6	33
7	09
7	44
8	16 8
9 16 9 35 e:m
Kilom. de la Bârlad
15
22
86
51
Bârlad-Tecuciu			
	Arătarea trenurilor		
STAŢIUNI		Trenuri mixt	
		14	16
		Ore M.	Ore M.
’JERLAD Restaur. Plec. Tutova Ghidigeni Berheci TECUCIU Restaur. Sos.		dim. 9 00 9 84 9	57 10 26 10	66 a. m.	seara 9 45 10	lb| 10 86 11	81 11 oa n6pte 	r**
iilOîrrifi» Stefsn Ml*s*r. Str. ipstaci Ni. 11.-tem 770»
www.dacoromanica.ro
ANUL III.—No. 685
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 6 SEPTEMBRE
ROMANIA LIBERA
A-IP^IRjE I3ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitală: i an 30 leî, 6 luni 15 leî, 3 luni 8 leî. In Districte: 1 an 36 leî, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. In Streiuătate: 1 an 48 leî, 6 lunî 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In România: La administraţiune, Tipografia St. MihMbscu şi la correspondenţiî (harului din judeţe.
In Francia: La Sociâte ITavas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreigu Advertising Agency, 130—140 Pleet Street, London.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Uurţeî Române. Stadt Pleischrnarkt, 15, si la D-nu FI. Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-ivu Adolph Steiner, Anoncen-Rspedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ww:î
ANUNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banî. Reclame pe pagina IH-a..........1 Leii.
„	„	„	II-a............2 „
Epistole nefrancate se refusâ Articqliî nepublicaţî nu se înapoezâ.
Pentru rubrica Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STEF, 0. MlOHAILESOU.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Atena, 14 Septembre. — Locu torit reştinî , mahomedani şi jidani din Ianina ah adresat ministeriuluî grecesc maî multe depeşe, in ca-e eî eşî acusă pe ceî trei representanţî aî Ianineî, aflători actualmente in Constantinopole ca pe nişte usurpatorî aî titlului de representanţî Adresătoriî depeşilor cer maî încolo — anexarea lor la Grecia.
Londra, 15 Sept. — Ştirile sosite din Durum anunţă :
Triburile Alykel sunt pe partea trupelor bri-tioe, oferindu-le ajutoare. Generalul Roberts crede, că va putea incheia cu şefiî diferitelor tribun vecine o învoială, in t rma căreia să’şî poată asigura drumul prin pasul numit Shu-targardan.
O depeşă a luî «Times» afirmă acestea:
Emirul de Afganistan va fi provocat să coopereze cu trupele britanice, ce acum inaintează spre lăuntrul ţSriî luî ; tot odată maî e invitat să recunoască şi contra celor cari Cabul.
Simla, 15 Septembre. — «Oficiul Reuter» anunţă:
Gbolam Hussein Chan a sosit in Shutargar-dan. Triburile Kojak aii trecut pe partea Englezilor. Cbanul din Cbelat incă a declarat, că va sta in ajutorul guvernuluî englez cu toate mijloacele ţeriî sale.
Constantinopol, 14 Septembre. — La Aidos, iu Rumelia de răsărit, s’a intămplat ciocnirî serioase intre refugiaţiî mohair.edam, carî se re-intorceah in patria lor, şi intre Bulgari. Yoind gendarmeria locală să liniştiască conflictul s’au rănit maî mulţi atăt din Turcii refugiaţî, eăt şi dintre gendarxniî rumelioţî.
Londra, 14 Septembre. — Un detaşament de trupe ale Emiruluî a pornit spre Zurmut, ce este un judeţ aşezat spre răsărit de la Gbuzni. Seopul marşului ar fi, ca să excite triburile d’a colo la un atac de flanc in contra Englezilor. Triburile au promis; vetjenduse insă neorgani-sate şi fără de comandanţî, ah maî amânat rea-lisarea promisiunii lor.
La 4 1. c. Emirul a adresat o scrisoare viceregelui, in care se sileşte să arate curăţenia a-mioiţieî şi intenţiunilor sa'e ţaţă de guvernul britio. In urma acestei scrisori generalul Roberts a primit ordin, ca să invite pe Emirul Iakub-Khan la trimeterea unei deputaţiunî de persoane fruntaşe, cu care Roberts să, se consulte şi să desbată in comun asupra măsurilor de luat.
Guvernul englez ar vedea iu acest pas al E-miruluî o probă despre sinceritatea afirmaţiuni-lor impărtăşite prin scrisoarea de la 4 1. c.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
de la 16 Septembre — amiaz.
Roma, 16 Septembre. — Ministrul de finance a presintat in Cameră proectul bugetuluî pentru anul 1880 ; veniturile se socotesc la 1,402 milioane şi cbeltuelile la 1,395 milioane, prin urmare un esoedent in veniturî de 7 milioane. Raportul care insoţesee bugetul arată insă, că aicî nu s’au socotit maî multe proecte de chel-tuelî extraordinare, carî trebuesc supuse parlamentului. Calculăndu-se şi aceste proecte, bugetul va avea un deficit cam de şase milioane. — de la 16 Septem.— 4 ore seara.--
Londra, 16 Septembre. — Soirile despre insurecţia din Afganistan continuă a fi contrazicătoare. Astă-zî «Times» publică o telegramă de la Candabar in care se zice, că emirul a adus la Cabul trupele din Herat şi din Balkb, precum şi triburile Chilzaizilor, spre a face răs-boiu sfănt contra Englezilor.
Cairo, 16 Sepţembre. — Se aşteaptă in curend scbimbărî in ministerul egiptean. Riaz-paşa va deveni preşedinte de consiliil şi ministru de interne şi de justiţie.
Viena, 16 Septembre. — Savfet-paşa a adresat o telegramă către Edhem-paşa, ambasadorul
^usteţa măsurilor, ce se vor lua aii participat la masacrul din
de la Viena, in care accentuează incă, că Poarta doresce foarte mult să manţie raporturi amicale ou Austro-Ungaria. Ministrul otaman zice, că guvernul seh a sciut să aprecieze disposiţiile, tot d’auna bine-voitoare, al comitelui Audrassy pentru Turcia; de aceea Poirta a fost dureros m'şaată prin noutatea dimisiuneî sale; dar, pe de altă pcrt,J, a aflat cu satisfacere, că politica succesorului săiî nu s’ar depărta de cea urmata de corniţele Andrassy iu afa :erile Orientului.
(Havas).
A se. vedea ultime sciri pe pagina 111.
Bucurescî, 5 Septembre.
Dureroasele desbaterî asupra groaznicei cestiunî aii inceput.
Ţara să fia cu luare aminte, căcî acum se tratează şi se va hotărî despre cele maî scumpe interese ale sale.
Ieri au vorbit d-niî Blaremberg şi Conta ; representantul Iaşilor eşî termină astăzi discursul seQ. Patrioticele accente ale acestor bărbaţi atl produs o impresiune de măngăiere in publicul grămădit prin tribune, şi o incuragiare la resistenţa naţională in potriva conspiraţiuneî judăneşti.
Poporul bucureştean, care, in toate împrejurările cele grele, a sciut să dea exemplul linişte!, dar şi al hotărâre!, să urmăriască de aproape cele- ce se petrec in Camere, căci el este oare-cum santinela veghiătoare la centru a marilor interese ale românismului. Este dator prin urmare a găndi la primejdiele Moldovei, care suspină in dureri!...
Tactica întrebuinţată ieri, înainte de inceperea desbaterilor, de către on. d-nl Rosetti şi Giani, ne înfăţişează o epocă apropiată de nuoî încurcături.
Nu voia preşedintele Cameril, printr’o restălmăcire a regulamentului, să permită desbaterea asupra propunerii de nerevi-suire a constituţiunil, adusă din luna luî IuniQ la tribună de o parte din represen-tanţil naţiunii. Acest incident insă, de natură de a pasiona desbaterile, a fost re-solvat cu prudenţă de Cameră,care a hotărât de a se lăsa întreaga libertate a desbaterilor.	,
Insă cele alte doue incidente nu tot ast-fel aii fost resolvate.
Retragerea proiectului minorităţii din desbaterea publică şi respunsul dat de preşedintele cabinetului, la somaţia d-luî Carp, ne dovedesce, că cei din guvern nu s’aii desvăţat de tertipurile bizantine.
Să ne explicăm.
D. Giani, unul din membrii comitetului delegaţilor, care a subscris proiectul minorităţii, a declarat, că retrage acel proiect, iar Camera a incuviinţat această ciudată manoperă.
Nu discutăm dacă d. Giani avea sati nu dreptul de a retrage acel proiect, la care aderase guvernul, căci este bine sciut, că guvernul se unise cu dansul; ne vom intreba insă, renunţat-au cel trei delegaţi aî minorităţii de la sistemul listelor ? Şi dacă ati renunţat, se unesc oare şi dânşii cu proiectul maiorităţii saă ţintesc la sistemul categorielor ? Căci minoritatea fără opiniune, intr’o cestiune aşa de insemnată, este un non-sens.
Pănă acum nimica maţi spus delegaţii retractoril, pentru a remănea se vede credincioşi tacticei de perpetuă amăgire, ce formează trăsura caracteristică a purtării acestui guvern.
Nouă, cărora tot-d’a-una ne-a plăcut
politica francă şi leală, desaprobăm cu| desgust aceste tertipuri de inşelătorie, căcî, sub linguşitorul cuvent de abilitate, ele corup caracterele.
Fapta d-luî Giani, combinată maî d’ina-inte de guvernamentali, ne face să vedem bine unde tinde cabinetul.
D. Brătianu, convins că opiniunea minorităţii are să cadă şi că, prin această cădere, se îngreuiază situaţiunea constituţională a cabinetului, căcî cabinetul adhe-rase la acea opiniune, a ordonat retragerea el. Cu ce scop ?
Nu trebue multă gândire pentru a vedea acest scop.
D. Brătianu care ş’a numărat bine soldaţii, ştie că nici propunea maiorităţii nu va întruni cele două treimi, cerute de con-stituţiune. Căijend aceasta, d-nia sa rămână in picioare, preşecjlănd ministerul, spre marea dragoşte a partidului seQ: guvernului, neavănd formulată nici o opiniune, i rămâne cămp deschis pentru viitoarele amăgiri: şi in fine, d. Brătianu va putea zice : actualele Camere neputănd da nici o soluţiune, trebuesc chemate altele, in care să fiă o maioritate constituţională. Deci, ţinta finală a ministerului este disolvarea acestui neplăcut parlament, pe pretextul lipsei unei maiorităţi care să opereze reforma constituţională.
Altă esplicare nu putem da astăzi, pentru manopera al cărei instrument a fost representantul Tărgovişteî.
Această explicare se învederează şi mal mult, prin respunsul dat de d. Brătianu intrebăril d-luî Carp.
Dupe retragerea porpuneril minorităţii, deputatul cel maî înaintat in evreofilism, d. Carp, a întrebat pe minister, cu care din propunerile remase se unesce dănsul, cu propunerea de nerevizuire sprijinită de d. Blaremberg, cu a minorităţii, sad cu a representantuluî proprietarilor mari din Vaslui ?
— Cu nici una a răspuns d. Brătianu.
Ciudat lucru, guvern fără opiniune! Ce tactică bizantină!
Aţi vecjut, domnilor miniştrii, că străinătatea hu vă primesce nici sistemul listelor, cu cure aţi imbiat-o in contra voinţei ţeriî; simţiţî acum că ţara vă desa-probă purtarea; vedeţî că sţrăiniî ţin la categoriele ce le-aţî făgăduit ăntăiaşî dată; ca să nu cădeţi răd, vă puneţi la păndă, pentru ca să găsiţî mijlocul de a ameţi naţiunea şi de a servi pe străini.
Nelealitate ierî, nelealitate azi, la ce ne putem aştepta pe ziua de măîne ?
Noî denunţăm naţiunii manoperile amăgitoare, cari ne pregătesc o crudă surprindere, şi i zicem: Veghiază, căci pe cămaşa ta sunt aruncaţi sorţii evreieşcl.
-—----------------------------
CRONICA ZILEI
Descoperire archeologică in Buzeu. — Ni se
scrie din Buzeh, cu data de 25 Septembre :
»Ve anunţ o descoperire archeologică de mare importanţă ; am făout’o eunoscută şi ministerului instrucţiune!, dar e bine ca presa, la caz de uitare, să dea alarmă, ca să nu se distrugă acest tesaur naţional.
«In comuna Ebizdita, plaiul Slanic, judeţul Buzeii, un proprietar, Radu Serian, puind să i se oare nisip după malul rîuluî Călnăh, a dat peste un imens schelet; el nu poate fi de eăt al unuî mamuth.
»Sunt trei septemănî de eănd s’a descoperit,
» După cele ce am putut vedea, iată ce pot să vă detaliez :
www.dacoromanica.ro
»S’a scos capul şi un picior de dinainte pănă la genuche. Craniul s’a sfărîmat şi stă aruncat pe prunt. Masilarul inferior l’a luat d. I. Marghiloman, împreună ou ginerele d-sale, d. Scarlat Ferichide, membru la casaţie şil’a dus la moşia Frumjeni a d-luî Marghiloman.
»Me mir de d. Fericliide, cum de n’a anunţat această descoperire.
»Masilarul e imens, are de fie-oare falcă căte noe măsele, in lungime de 15—20 centimetre; femurul are o lungime aproape de 2 metri sah 1 şi jumătate. Din oele două probosoide una s’a sfărîmat, iar alta e intreagă, lungime peste un metru; restul scheletului e incă in păment şi peste densul se varsă apă din Căinau.
»Cred, că mesurele pentru desgroparea şi restaurarea luî să se ia de urgenţă.»
»Primiţi, etc.	B. I.
Nu ne indoim de loc, că d, ministru al instrucţiune!, cunoscând importanţa acestei descoperiri, se va grăbi a lua toate măsurilo necesari.
—X—
Guvernul pare ingrjgiat de ordinea publică, de oare-ce ar fi consignat trupele.
Noî credem inutilă această precauţiune, căcî poporul nostru, tot-d’a-una tolerant şi foarte liniştit, eşi va înţelege datoria, maî ales oănd are in parlament un număr însemnat de bărbaţi carî soiil să’î apere interesele.
— X—
Colegiul IV electorul pentru deputaţi, din jud. Iaşi, e oouvocat pe ziua de 13 lOctobre, 1879. Atunci va împlini, prin alegere, vacanţa declarată in Adunare, in urma numire! d-luî Leon Negruţi, in funcţiunea de prefect.
Delegaţii eol. IV se vor alege in zilele 1 şi 2 Octobre.
—x—
D. 0. M. Zichrer, oare a dilfcetat atăta timp publicul bucureştean ou maestrul sătt arcuş, eşî ia adio de la noî.	,
Printr'o scrisoare eene adrsează, d-sa mulţumeşte bucureştenilor de buna primire şi de ospitalitatea ce a găsit in mijlocul lor.
’I urăm călătorie fericită.
IHN TRANSILVANIA
«Observatorul»^ ne impărtăşesee, intr’o corespondenţă a sa din Maramureş, o veste foarte tristă : completa maghiarisare a acestui pămănt strămoşesc. Putem rosti cu durere, dar fără a greşi, incă astăzi, ca această provincie a Daciei de odinioară, oă acest leagăn al Moldovei, ţara luî Dragoş, e perdută pentru Romani şi românism.
De un timp încoace maî ales, Ungurii ah avut o întreprindere uşoară, in a desnaţionalisa elementul roman maramureşan. Drama s’a jucat şi aicî ca de obioeiii in «cercurile inteligente,,: de la vicar pănă la popă, de la advocată pănă la dascăl, toţî inteligenţii Romanilor din Maramureş ati fost nişte instrumente vile in mana străinului, toţî şi-ah oferit cu slugărnicie bunele lor servioiî guvernului maghiar, pentru a-î asimila pe eî şi poporul lor cu poporul maghiar.
La şcoala normală din Siget, era o catedră de limba romană; acest lucru s’a părut maghiarilor un dar prea mare pentru eloţ’î de romănî, carî de alt cum, el, susţin, din contribuţiile lor, şcoala, şi copii lor o cercetează. «Observatorul» ne spune acum, că această eatedră incă a fost desfiinţată şi profesorul roman pus la odihnă.
Tot in acel oraş, s’a ţinut tot zilele trecute, un fel de curs suplimentar a tuturor inveţăto-rilor din Maramureş, — negreşit romănî. Revizorul şcolar le-a interzis cu acest prilegiu să scoaţă o iotă in b'mba lor naţională, şi inveţă-toriî ah ascultat şi nu au vorbit de căt ungu-resce. Aceşti luminători aî poporului, fiind că
ştii! deja unguresce, vor pune iu practică decretul de magbiavisare a şcoalelor rurale romane ncă in anul viitor, căci eî ştifi deja limba ungurească şi intervalul pus pentru a o inveţa, celor din Ardeal, pentru eî nu are inţeles.
Şi la toate aceste acte umilitoare şi funeste pentru intreg elementul romăn, nu s’a găsit in Maramureş de oăt un singur glas oare să proteste, acela al corespondentului ce le relatează, şi acest glas nu a resunat de căt in Ardeal unde nu-î mântuire, de unde eckoul nu-î va întoarce drept respuns de oăt propriele lin tânguiri.
*
* *
Aşa stă astăzi neamul nostru românesc sub domnia ungurească. Azî Maramureşul, măne Bihorul şi Banatul şi poimâine Ardealul- Mai remăne apoi România, cu desnaţionalisarea ovreiască la poartă—şi apoi maî fi-vor Romani? Un popor istoric poate, sab, ce va fi şi maî refi şi maî umilitor, un popor de robî.
Am strigat Ardelenilor şi le strigăm: pri-mejdia-i la uşă. Nu ve incuragiaţî inimele cu trase poetice fantastice nicî cu băuturi întăritoare de o tărie incbipuită. «Nu aţi perit opt secuii, opt seculî de barbarie şi intunerec...» zice"poetul; da nu aţî murit, fiind că eraţi cu toţii in intunerec, unul ca altul, părtaşi ace-leiaşî soarte. Lumina de astăzî «lumina şi cm-lisaţiunea ungurească» ve va ucide...; ăntaiu pe clasele luminate şi prin ele pe poporul incon-seient.
Trebue luptat ; numai incape intărziere. Trebue luptat cum aR luptat strămoşiî de re-peţite ori, şi cum trebue să lupte şi nepoţiî, dacă nu vor să fie netrebnioî... Civilisaţia şi lumina, maî ales când le mănuesc stăpânii, nu pot fi invinse prin civilisaţie şi lumină, cănd ceî ce se agaţă de ele sunt robî... Lăsaţî dar argumentele şi căile abstracte. Daca vreţi să invingeţî, trebue să luptaţî ca strămoşiî voştri, oarî nu aii avut nicî «civilisaţie nicî lumină» dar au avut in locul lor sănge şi braţe românesc! şi inlăuntru sufletului simţimentul con-servăreî naţionale.	ss.
DIN AFARA
Starea lucrurilor iu Rusia.
Din Petersburg se scrie ziarului «Deutsche Ztg'. ”, că starea marţială publicată asupra jumătăţii imperiului rus din causa agitaţiunilor nihiliste, se va desfiinţa căt de curând.
Guvernanţii Rusiei s’ar fi încredinţat anume, că nihilismul este pus in groapă. După ce corifeii agitaţiunel aii fost satt omorîţl satt trimeşî in Siberia, sectarii de rând, cari vor mal fi, nu vor mal avea nici curagiul, nici puterea de iniţiativă de a mal întreprinde ceva in contra Statului. Spre a confirma acest fapt înaintea poporului rusesc şi spre a-1 linişti oare cum şi intimida, guvernul va desfiinţa^ prin urmare starea escepţională, sub
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE,	63
ARTICOLUL 47
DH
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
înalta, politie
— Urmare —
XX
Ou toata liniştea ce arătase de la inoeputul acestei scene, şi oare părea ca ’şî o impusese George nu maî fuse stăpân pe sine, cănd Cora cutezase să vorbească de d-na Gerard. Dar de zece ani câştigase destulă putere asupra lui, pentru ca mânia se nu poată trece peste oare oare margini. Iutr’un moment el se potoli, tot sângele şeii rece ’î reveni, se aşeză in faţa veche! sale amante, o privi in ochi şi apoi ’î zise.
—1 Ast-sel dar te dedeşi pe faţă. Aî renunţat la vorbele cele dulci, la protestările pacifice cu care maî primit. «Nu te voiu ameninţa aî zis, şi pentru ce aşî face-o, văd că inţelegî.» N’am voit să inţeleg, îndată ameninţările aii , eşit din busele tale. Eî bine! atât maî bine , * 'inî place maî mult ast-fel, sciR cel puţin cum ' stafij Să ne esplioăm fără ipocrisie. Vrei ?
ROMANIA LIBERA
care eraţi puse mal multe guvernamente.
Avea-va ori nu dreptate guvernul din Petersburg, cănd face această afirm aţiune, şi mesura sa. de a desfiinţa starea marţială din cele mal mari guvernamente, este inţeleaptă, — sunt alte întrebări. Noi credem insă, că guvernul rus se înşeală, că nihilismul nu e mort, că dacă nu mal mişcă de loc astăzi, o face numai din calcul, din prudenţă. Negreşit că prigonirile neomenoase, la cari a fost supus in timpul din urmă, "î-ati slăbit tare puterile şi l’a redus la număr : nu se sporesc şi împuternicesc insă sectele, fie religioase sau politice, tocmai prin prigoniri şi morţi, cari in ochii lor sunt prigoniri şi morţi de martiri ? Şi apoi nihilismul rusesc nu este o importaţiune străină, cum sunt mal toate instituţiile noul ale Rusiei. Ideile şi aspiraţiunile nihiliste sunt strâns legate de caracterul poporului rus şi o urmare logică, neapărată, a suferinţelor Iul de sute de ani sub un despotism fără păreche. Nihilismul nu va înceta de căt atunci, cănd vor inceta căuşele cari ’î-att dat nascere şi cine ştie cănd va fi aceasta. Tratamentul cu care ăl regulează azî guvernul nu ăl poate de căt amărî şi invenina, prin urmare intări.
Italic a e R e s.
Ştim deja coprinsul cărţel, publicată despre Italia de către colonelul austriac Haymerle, şi ale cărei afirmaţiunî umilitoare pentru mândria italiană, tendenţioase satt pline de calomnii, iritase întreaga presă italiană. Fiind-că autorul cărţel a fost insă ataşat militar pe lângă ambasada austriacă din Roma şi ăşl cu-lesese materialul publicat pe acel timp, guvernul italian putea ajunge lesne la bănuiala că colonelul Haymerle nu ’şl-a publicat cartea fără de ştirea guvernului. Spre a risipi această bănuială, guvernul vienez publică in «Fremden-Blatt» următorul comunicat:
Broşura «Itilicae Res», apărută zilele acestea din” f condeiul fostuluî ataşat militar la Roma, a coloueluluî Haymerle, a provocat o polemică de ziare foarte vie, şi oare nu a încetat nicî pană acum ou deplinătate. Până cănd o parte a prese! italiene purta această polemică cu o patimă estraordinară, era cu neputinţă a se lămuri opiniunea publică asupra caractmiluî adevărat al aceste! scrieri. Acum după ce şi in Italia aR început să judece in-tr’un mod maî obiectiv asupra eî şi când guvernul italian, înţelegând adevăratele raporturi intre dansul şi guvernul imperial, s’a lăsat de a face un pas in această afacere, suntem in po-siţiune a declara, că este cu totul greşită ipo-tesa, că guvernul imperial ar sta intr’o rela-ţiune oare care cu broşura in cestiune. Colonelul Haymerle nu a fost de loc autorisat la publicarea cărţeî sale, şi guvernul imperial este
—	Vorbeşte.
—	Ştiî cine sunt, ’mî jcunoştî trecutul. Cu un cuvânt poţi să ’mî facî un mare rău : să ’mî distrug! fericirea, să ’mî sfărâmi viaţa. Poţi să mă trimeţî in inohisoare ! In mania ta stă viaţa a treî oameni, a mea, aceea a femei mele şi aceia a mumei mele! Vetjî, ’ţî recunosc toate puterile şi nu mă tocmesc cu ele. Căt le preţu-esci ? Pentru ca să nu le intrebuinţezî pentru ca să le părăseşti căt ’ţî trebue ? Muma mea şi ett avem 20,000 fr. venit, ’ţî-’î dau. Vom munci ca să trăim. Asta e treaba mea femeea mea are o zestre de 400,000 fr. aveam de gând să nu o ating nicî o dată. Insă caşul este grav Ia-o, ’ţî o dau. CuVotul face 40.000 fr., venit; nu este aşa? Me insărciuez să ’ţî daR pe fie-care an, pe căt timp veî tăcea, bine inţeles ; şi ştiî bine că poţî să te inerezî r'pe cuvântul meii. Ce maî vrei incă ?
—	Scumpul meu, zise Cora, nu raţionezî de loc; ’ţî am spus deja că sunt maî bogată de căt tine, femeia ta şi mama ta, la un loc. N’am ce face cu banii tei şi me insulţî dacă mil-oferi.
—	Ce vrei atunoî ? spune,
—	’ŢÎ am spus. Trebuia să mă inţelegî.
—	’MÎ aî vorbit numai de amorul tefi ! Nu ’l cred. Ca imaginaţiunea d-tale să fie in minutul acesta turburată iu tr’un mod primejdios asta o inţeleg. Viaţa care am dus-o şi care ’mî a făcut o posiţiune diferită, misterele cerne
i atăt maî vârtos surprins de aceasta, cu oăt el nu încuviinţează de loc in principii!, ca un funcţionar să s;oată in publicitate, fără împuternicirea sa, aprecierile, pe oarî şi le-a format in timpul posiţiune! sale oficiale.
Aşa sună comunicatul; cine vrea, poate ceti şi printre rânduri....
® PL	IA TA ®A®ASOTA
(Semitica media vnlgam)
Pe a ţârei suprafaţă cresce o plantă pernicioasă, Ce din Asia se ’ntinse ca o plagă desastroasă ; Orî-ce zonă, orî-ce climă pe pămănt eî’î priesoe Şi pe unde ea răsare, orî-ce floare veştejesoe ; Căoî mirosu-î veninos Este mult periculos.
Astă plantă e pribeagă ; de ea orî-ce se atinge Ca o ciumă destructoare orî-ce viaţă ea o stinge;
Iu ea viciul, minciuna şi veninul locuesc;
E duşmană ş’altor plante ce la soare se ’ncălzesce; E cu spirit infernal In tot regnul vegetal.
Orî-cănd ventul o apleacă, fie seară, dimineaţă, De la plante indigene suge sucul de viaţă;
Ea prosperă, seimbuîbează prin ăst fapt de vicleniă Orbii lume! o protege şi o ati leac in sărăcie. Ea conduce la moment Pe ceî bun! de pe păment.
Astă plantă părăsită de folos nu-î nicî odată Oăcî de Iebova din ceruri in adins e blestemată; Din natura ei nu prinde ca să fiă altoită,
Şî-aj"oî chiar stofa dintr’ănsa esţe toată putrezită. In vechime şi in present Făcu răii pe continent.
Lângă Sena-î azî tulpina aste! plante blestemate, Şi d’aoolo in toată lumea ramurile eî strebate; Ţărmurile de la Neva gem sub astă buruiană; Tibru, Sprea şi Tamisa scaldă iarba cea vicleană, Şi-acum de la occident Năpădesce in orient.
Toate ţerile o posedă şi inoăHesce a eî natură, Dar ea este ingrată nu e aptă de oultură; Isolată, părăsită, veninează omenirea Şi oa scaiul se agaţă, căci devisa-î e răpirea; Cu-al eî suc otrăvitor Ea corupe şi-alte flori.
Mulţi din grădinari! luriiî de mult vor s’o stârpească ;
Din grădinile frumoase se inoearcă s’o gonească: Dar samânţa-î auria pun pe oarpenî in orbire, Chiar virtuţile străbune maî le sooate ea din fire; Lucru demn de condamnat Pentru omul inşelat.
Asta plantă pernicioasă e de proastă oualitate, Unde cresce e ca lepra prin oraşe şi prin sate; Nu o-atingî şi ea tot geme, d’o privesc! ea ţipă ’n-
dată;
Aste sunete le face din natura-î blestemată D’a supune p’alte florî Năzuind la protectori.
inconjoară, titlul meii poate de întemniţat liberat, oăcî este un titlu pentru tine, şi chiar aoea nelegiuită haină sub care m’aî vâ<j.ut la galeră şi care ’mî dă in ochi! tăî un fel de originalitate, toate acestea triste imprejurărî, toate aceste lucruri reunite au putut face impresiune asrpra spiritului tău nesănătos, să aducă o tnrburare in capul tefi bolnav. Dar nu me iubeştî! Ti-o zic că nu me iubeşti.
— Şi eu ’ţî o repet, eă te iubesc ! strigă ea, o sciţi maî bine ca tine ! Da, tu aî dreptate; ^cea haină sub care te am veijut şi sub care te ved neîncetat, acel t tiu, dupe cum zieî tu, de întemniţat liberat, afi insemnat persoana ta cu un semn particular şi turbură imaginaţiunea mea. Insă nu este vorba numaî de capul meii ; ’ţî aparţin cu totul chiar cu inima mea. Ah ! nu ’mî zice, că na’m ! Nu se aseamănă poate cu a celor lalte femei dar am una, pentru că o simţ ca bate şi me face să sufer... Da de giăba daî din umeri, ea sufere, ’ţî o zio, sufere de ura şi dispreţul teu, pe care le aprob cu toate acestea şi care me fac să te iubesc maî mult. Ea sufere maî cu seamă din eausa femeeî tale care este încântătoare, pe cănd eă sunt aşa de urâtă, oare este frumoasă şi pe care tu o adori. Ah! dacă aî fi trăit moderat şi liniştit aproape de mama ta, intruu colţ al Parisului, nu aşî fi cutezat poate să ’ţî turburi singurătatea. Nu ’ţî aşî fi scris de a vani, şi tu nu aî fi fost aicî acum M’aşî fi încercat să te uit, dupe cum am isbu-
Ca să scape d’astă plagă, mari! iuţelepţî din lume Lăugă Sprea s’adunară, uaturaliştî ou renume, Şi deciseră ou toţii clima lor s’o uşureze De miasme, şi departe iarba s’o olimatiseze Lăngă Istrul renumit Inoolo spre răsărit.
Acolo e o grădină, insmăltată in floricele Unde apa ca cristalul curge rece prin vâlcele; Unde sunt coline mândre, climă dulce şi bogată, Unde doîuele frumoase de armoniî se imbată, Şi-unde paserile in sbor Laudă pe Creator.
Şi grădina e incinsă de un fluvii! şi d’un munte, Unde flori de vitejiă se găsesc pe orî-ce frunte; Unde gloria străbună renviuă ’n a eî splendoare;
0	grădină maî frumoasă nu maî poate fi sub soare:
E terestrul paradis Ce nu poate fi descris.
Sanhedrinul de la Sprea hotărî să transplanteze Astă plantă scabioasă intre florile viteze,
C astfel plantei indigene să-î corupă seva pură Şi priiujend ea rădăcină să deviă curcitură In pământul strămoşesc,
In căminul vitejesc.
1	ot el nu de mult decise să răpiasoă cu furoare Dintre florile grădineî una dintre surioare, Faptul negru in grăbire se inplini cu nedreptate, Oăcî inghiăţul le copriuse inimele d’a mal bate;
Inimi fără remuşoărî,
Servi aî rele! cugetări
Dac’ar sci Cameleoniî, ce ’şî-aS rîs d’o naţiune, Şi-îimpun soartaCasaudreî, plină de amărăoiune, Căt de grea este durerea sufletelor asuprite, Pune-şî-ar pe cap eenuşă, căoî sunt suflete orbite ; Dar fără de legea lor Le va fi aousator.
*
* * • 1
Vo> stejari betrănî aî ţereî ce-aţî albit prin tim-
pur! grele,
Şi-aţî umbrit ou-a voastre ramuri fragedele flo-
rioele,
Azi e timpul de încercare d’a păzi vechia grădină De gângănii, de locuste şi de planta cea străină. Cugetele ve intăriţî Ca să nu fiţi umiliţi.
Si voî tineri brazî de munte ce-aţî luptat contra furtuneî,
Pe când viscole bătură spre grădina naţiunei, Redioaţi a voastra frunte şi vedeţî d’a vds'ră sdrtă Căci cetatea e in pericol, Hanibal este la p6rtă; Strigaţi pentru Dumnezeii : patria şi dreptul meii!	'
Sa traiasoa Romania ! strigă scumpă naţiune! De şi astăzi eşti espusă la o grea tentaţiune; Cacî prudenţa şi virtutea oe o aî de moştenire Va scuti grădina noastră de ueghinî şi de perire; Iar duşmani! s’or căi,
România va trăi !
Eremitul din Car păţii.
tit altă-dată, şi in amicia unuî oare-care Victor Mazilier ’mî aş fi liniştit. Insă te regăsesc bogat, strălucit, ferice, eşti soţul unei femei frumoase oare te respectă, oare te iubeşte... Este o nedreptate, şi nu voii! srferi-o. Tu eşti al meu ear nu al eî. Pe mine era să mâ iubeştî şi acum dacă nu me desfigurai. Nu voesc ca ea să profite de urâciunea mea, să beneficieze de lovitura oe ’mi al dat-o, şi ca tu să ’î zicî eî: «Ie ador!» şi mie «Me înspăimânţi ? fie! Dar nu voesc ca ţu să fiî fericit prin ea ; şi nu vo-eso pa, tu sa o lacî fericită.
Şi zici oă me iubeştî! striga el ; aide, leapădă-ţî de tot masca; mărturiseşte, că ’ţî urmăreşti râsbunerea. Altă-dată m’aî aousat de furt, m aî trimis la Galeră; nu ’ţî ajunge; as-ta^i voeşti a me lovi in ce am maî scump pe lume. Ab ! aî rămas aoeeaşî femee ! Dear nu ine ’r°i” înjosi pănă a-ţî observa infamia purtăreî tale. Oare me veî inţelege ! Vorbeşte, ce vrei ? ce doreşti,? sunt incă aioea, $efi ! aî inţeles, că trebue sa capitulez ou tine. . . Se vedem dă-ţî ordinile. . .
Ea ta-le, zise ea: tu ’ţî veî impărţi timpul intre Temea ta şi mine \ cănd nu veî fi lăngă dânsa, veî fi aicî, lăngă mine, in aoeastă casă. V el urma să o iubeştî, nu pot să te opresc, dar mă veî lăsa la rândul meii să te văd şi să ţi repet că te iubesc. Bagă de seamă ce generoasă sunt; aşî fi putut cere, ca tot timpul tltt să nu fie de căt al med,
www.dacoromanica.ro
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 4 Septembre
Senatul. — Conform propunerii d-lnî Inpn-reanu, se aleg, prin sorţi, duoî membri in co-inisiniiea de verifioare, in locul oelor absenţi.
Sorţii aii farorisat pe dd. C, Cornesou şi C Vărlan.	‘
Camera infăţişa un aspect impunător. Băncile deputaţilor şi oea ministerială erail iii complet, iar tribunele gemeaţi de lume, oare aştepta cu nerăbdare inceperea mult aşteptatelor desbaterî asupra cestiuniî Evreilor, pusă in fine ieri la ordinea zilei.
Aşteptarea nu fu aşa lungă. După oe se citiră şi se trimese la secţiuni căte-va petiţiunî şi proiecte de legi şi dupe o scurtă discuţiune asupra demisiunii d-lui deputat Radovioî, care se termina prin respingerea demisiunii — d, preşedinte al Gamerii anunţa, că e la ordinea zilei oestiunea revisuiriî art. 7 din Constituţiune şi ohiemâ 1p tribuna pe d. Conta, raportorul comitetului delegaţilor. D. Conta dede oetire raportului seu, cum şi celor două proiecte, unul propus de majoritate, cel l’alt propus de mino-litate. Apoi făcu menţiune, şi ceti, dupe inou-fiinţarea Cameriî, a treia propunere, aceea a celor 30 de deputaţi cari au declarat că nu e cas, cat pentru acum, de a se revisui art. 7.
Asupra acestei din urmă propuneri, un incident fu ridicat, de d. preşedinte. D-sa propune Adunării ca, mai nainte de inceperea desbateri-lor generale, să se discute propunerea aceasta, care respinge cu desăvârşire disposiţiih tratatului de Berlin, declarând ca nu e cas de revi-suire constituţională.
laotica d-lui C. A. Rosetti de a elimina din discuţie hotarîrea dictată tde cousciinţa românească a celor 30 representanţl aî poporului, revoltă indignaţiunea d-luî N. Blaremberg, care protestă energic şi isbuti a face să se respecte opiniunea sa şi a coleg,lor săi, tot atăt cel puţin, căt şi a minorităţii, care propune listele nominale.
Abia inclus acest incident, un altul se ridică. DuDimitrie Giaui, unul din cel trei membri al minorităţii din eomisiune, declară că miroritatea eşî retrage pur şi simplu eontra-proieotul şefi. O discuţie aprinsă se incinge. Dd. Lahovari, Vernesou şi N. Ionescu intrebuinţează toată lo gica d-lor, spre a dovedi, oă d. Geani şi colegii săi,, oa mandatorî, ca delegaţi aî secţiunilor, nu pot retrage din discuţie contra-proiectul, care înfăţişează voinţa exprimată a acelor secţiuni. Vorbă de geaba; Camera, după oe a ascultat pe 4- Giaui in susţinerea deolaraţiuniî sa}», apoi pe d. G. Chiţii şi pe ministrul-preşedinte, in sprijine* el, a incuviinţat-o. Se vede că lucrul era conoertat de mai nainte, pentru ca in caşul cănd ş’ar respinge propunerea majorităţii, fiind că n ar iudepliui două treimi, guvernul să poată veni sad cu o a doua propunere, sau să disolve camerile, sub pretextul că nu se poate găsi o majoritate de două treimi pentru nici o propunere.
Generositate zici ; <ji mal bine nelegiuire şi cruzime.
—	Se poate. Primeşti? Me insăroiuez efi.de a espliea venirea ta in casa mea; chiar soeru-tSfi te va presenta ; el va deveni complicele tefi şi ast-fel ’ţî va micşora greşa'a ; ’ml am planul mefi.
—	Socru-mefi este un om onest.
Este un jucător, şi are o iubire foarte
mare de jucători.
—	4h! tu voeştî. . .
Voeşc ca tn să ’ţi petreci serile şeijănd in faţa mea, in salonul mefi.
—	Şi dupe aceea ?
w ~~ Dupe acea, vom vedea, fii liniştit. Tu ’ml 81 #s, oă sunt nelegiuită, şi ast fel voifi sci să profit din toate imprej urările.
Voifi trece uumaî decăt ca amant al tăfi. O cred. Ce glorie pentru miue, cănd vor 'jice : «Ştii, pe frumoasa d-nă Gerard, fiica d-luî de Brives; bărbatul săfi o părăseşte pentru Cora.»
Şi daca aoeste sgomote vor ajunge la u-reohile femeeî mele ?
—	E ! scumpul mefi, fă tot posibilul ca se nu ajungă. întreabă pe oeî-l’alţl bărbaţi cum tac,
—	Căt timp voifi fi supus la acest chin.
Căt te voifi iubi. In ziua in oare nu te
rpiîi mal iubi ’ţî voifi reda libertatea, nu me
Un al treilea incident puse capăt oeluî alt. D. Carp intreabă mal ănteifi guvernul da.“ă a-deiă la vre-o propunere din cele rămase. După lespunsul negativ ce primi de pe banca ministeriala, d-sa ridică cestiunea prealabilă, că in zadar s ar mai faoe vre-o desbatere, de oare-ce, guvernul neunindu-se ou nici o propuner ’, chiar de s ar primi vre-una, n’ar fi cine să o aplice, să o pună in eseoutare. De aceea declară că şi d-sa şl retrage propunerea. (Secunoasce opinia personală a d-luî Carp, care a rămas fără niol un aderiute, afară de Alianţa israelită.)
Aşa dar, in cele din urmă, două propuneri afi mal renias in disouţiunea generală ; a eea a majorităţii, cu împământenirea individuală, şi acea esprimată de cel 30 deputaţi, cu respingerea caşului de revizuire.
iu sensul acestei din urma opiniunî a luat euventnl mai intai d N. Blaremberg. apoi d. Conta.
D. B'aremberg ăşî propune a demonstra două lucruri;
1.	Că nici un principii! din dreptul ginţilor nu iudrituesce pe Europa ca să ne constrângă a ne supune art. 44 din tratatul de Berlin.
2.	Ca Eveiî n’afi daeptul, in cestiunea de faţă, să aştepte şi să implore protecţiunea străinilor.
Căt privesoepuiitul d’ăntăî, oratorul reounoasce principiul de drept internaţional, că puterile afi dreptul să intervină, ori de căte ori supuşii vre unei naţiuni sunt persecutaţi. Dar intr’o o'stiune de imdămăntenire, cănd e vorba să anordăm drepturi politice şi civile unnr stre-iuî, cari mi sunt al nici unei naţionalităţi — el contesta dreptul Europei de a interveni. In ce privesoe pe Evrei, una din două, zice d. Blaremberg: ori sunt Evrei, şi atunci n’afi dreptul să o implore — pe basa principiilor internaţionale protecţiunea vre unei puteri europene ; ori sunt romani, şi atunci sunt răi români, căoî conspiră cu streinii contra noastră.
Spre a intemeia şi mal bine primul punt, oratorul iuvoacă autoritatea d-luî Bluctschli şi dluî Hefler, şi eueitaţiuuî din aceaşi autori, stabi-lesoe că prinoipiul din art. 44 nu e un principiu necesar al dreptului internaţional.
Apoi se intreabă iu ce ar sta coeroiţiunoa Europei, spre a ne face să ne supunem tratatului de Berlin ? Maximul ooerciţiunil este cuprins chiar in art. 44. — Pană acum, zice d-sa, aveam autonomia noastră ; n’aveam de căt o suzeranitate fictivă, care astăzi de fapt ar fi peste putinţă a mal reînvia.
Ce ne lipsesce astăzi ? Consecraţiunea independenţii noastre! Dar aceasta nu e decăt o eticheta. Europa, deşi ne-ar face această reou-noascere platonică, ea nu’şl va uita nici odată interesele ei, şi, ori cănd, ăî va veni lesne să ne sacrifice, daca ar avea de gând. Deoî, iecu-noasoerea independenţii de către Europa, ar fi o simplă fală deşartă pentru noi. Căt pentru mine, mal bine doreso coroana lui Mihaifi Bravul, decăt o coroană regească ciontită, pe care ne-ar oferi-o Europa !
Rămâne, d-lor să prevăd o ipotesă mal gravă: cănd ooeroiţiunea Europei s’ar putea tra-duoe in fapte materiale.
voifi mal ocupa de tine, şi nici o dată nu-ţî voifi trăda secretul; ’ţl jur.
Aide, <jise el, asta e un alt-fel de cântec; cântec de amor.
Cuvântul ’nil place, zise ea, ’l primesc.
El se scula tot de o dată, înainta spre densa şi ’l (jise :
—	Deaoa aşi refusa se me supun infamiei ce ’mî propui, ce aî face?
—	Ţe voifi denunţa, respunse ea, fără a se mişoa Măsurile mele sunt luate, urmă ea : prevedeam impotrivirea ta, şi in acelaşi timp cănd îţi scriam de a veni la mine, am scris şi pro-ourorelul general.
Ea desohise un mic biurofi ce se găsea iu cameră, luă o scrisoare, oare nu era incă inchisă şi dănd-o lui George, ’l zise:
—	Citeşce.
El citi.
«Domnule procuror general,
«Numitul George de Hamei, condamnat, aoum (jece ani, la cinol ani de muncă silnică, de curtea ou juraţi, dupe ce ’şl-a terminat pedeapsa la Galera de la Tulou, s’a abătut de la legile su-pravegbierel şi locueşte in Paris, strada Leonie, sub numele de George Gârard. Deja victimă a a mauoperilor numitului, mă tem in acest moment ca să nu fifi supusă la noul violenţe, şi mă simt datoare de a face cunoscut,
—	Este in regulă, zise George, fără a-şî per de liniştea sa, redăndui scrisoarea-
Ca să demonstra, căt de arbitrară ar fi o asemenea constrângere, reamiuteso ultimele ere-niinente din Turcia.
Bar cel puţin aoolo existafi, in realitate, per-secuţiunî religioase; pe cătă vreme la noi n’afi fost nici o dată. El bine, ou toate astea, soarta creată Turciei de ultimele evenimente e aproape de a sătura pe Europa de a nu mal interveni arbitrarioesoe in afaoerile interne ale unei ţări !
Dovedesoe apoi, cu Bluntschli, că nu ni se poate impune tratatul de Berlin, de oare ce noi nici n’atn luat parte la’el. Şi apoi termină ast-fel:
Convinoţiunea mea, d-lor, este: Că Europa nu va comite marea greşală de a interveni in afacerile noastre interioare. Dacă Esropa venală şi jidovească va face-o, vom apela la Europa chreştiuă!
Eu ved in împământenirea Evreilor o sinucidere a n iţleî romane, căci pentru ca Evreii să devină romăuî, va trebui ra u ăntăifi că Romanii să se jidoveasca.
Pentru mine unul, prefer moartea, de căt asasinatul; voifi să mor român şi cbreştin. de căt să trăesc Evreii.
Declar oă voifi fi soldat la hotare, ori oănd ţara va cere.
D. Conta urmează argumentările d-luî Blaremberg.
— D-lor, zice d-sa, Europa se crede in drept a ne impune voinţa sa, pentru că am fi călcat principiile de umanitate. Efi voifi dovedi, că safi se inşală, safi că intrebuinţează ca pretecst aoeastă acusaţiune.
Oratorul începe prin a dovedi că art. 7 din Constituţia noastră, aşa cum e astăzi, e conform şi cn sciinţa şi ou umanitatea. Invoacă a-deverul sciinţific , că cea mal bună stare a unul stat este atunci oănd el se compune din una şi aceeaşi naţiune Acest prinoipiu insă, dupe care, tinde intr’uu mod logio şi forţat, mal toate statele, nu împiedică cu toate astea primirea streinilor, imbrăţişarea lor. Dar oănd ? atu noi cănd vor dovedi, că s’afi contopit in naţia din care voesc să facă parte. Eî bine s’a constatat că dintre toate rasele de streini, Evreii şi Mahomedanii nu se pot asimila, pentru că chiar re-ligiunea lor ăî opresce.
Iacă, d-lor, o consideraţie de care majoritatea comitetului delegaţilor a făcut foarte bine să ţină seamă. Cu atăt mal mult, cu căt religia jidanilor, ca şi a Mahomedanilor, nu consacră numai principii religioase, ci este o curată organisaţie socială teocratică ; şi prin urmare ehiar prescripţiile lor religioase el pro-presce a se supune legilor noastre organice.
In adevăr, d-lor, să presupunem că jidanii, ar fi vre o dată in capul trebuirilor, in ţara noastră. Ce s’ar intămpla ? Evrei in loc să se supună cu respect legilor noastre de organisaţie; din contră, vor eăuta să ne facă pe noi a n° asimila priuoipiilor din talnmdu lor! Consciinţa lor chiar le impune aceasta.
Oratorul terminând ou studiarea cestiunel din puntul de vedere juridic şi social, roagă adunarea a amăua şedinţa pe astăzi, oănd va arăta
ca : vom peri ca naţi:me, dacă vom da drepturi Ereilor'
—	Nu este aşa ? zise Cora. Dupe plecarea d-tale, voifi pecetlui această scrisoare, ’î voifi scrie adresa şi apoi o voifi iuohide intr’un loo sigur. Ea nu va eşi de acolo de căt numai daca mă vel constringe. Dar eşti destul de înţelept, scumpul meii George, pentru a nu mă constringe.
In acelaşi timp ea inaintâ spre densul, puse pe umărul săfi unul din braţele sale goale, şi ’l <jise ou vocea sa oea mal duloe :
—	In cele din urmă, ce ţi se cere ? Voia de a te iubi, şi aceea care te roagă aî adorat-o altă dată, păuă in punctul de a voi să o omorî.
Şi pentru că el o respingea, ea se indreptâ şi ţlise cu tonul unei stăpâne de casă, de la cai e cineva ’şî ea adio:
La revedere domnule ; peste căte-va ţlile, nu este aşa ?. . . cel mult o săptămână. . . Nu ’ţl dafi mal mult.
Dupe aoeea ea suna pentru a anunţa că cineva ese de la dăusa.
(Va urma)
ARENA ZIARELOR
a Românul» arată, că hotărîrea Europei este astăzi de toţi cunoscută şi că nu putem să o dispreţuim fără a nu periclita existenţa statului nostru.
Prin o comparaţiune cam vulgară, dar pentru care 6şT cere iertarea, „Românul» face să reiasă trista soartă in care s’ar alia ţara:
Ea rămâne pe calea mare, oa un biet arioifi ghemuit in ghimpii săi, pe care orî-ce copil ăl rostogolesce cu piciorul, safi ăî căută cn cleştele ca să se salte in sus.
Cu toate astea mulţi copil se inţeapă adesea de ghimpii ariciului. Veni-va timpul cănd se va inţepa şi Europa!
*’* « 1 impui * comite indiscreţiunea de a da seama—in trăsuri generale—de cele spuse de d. Boerescu in şedinţa secretă de alaltăerî, şi din care resultă că Europa voesce a ne sacrifica hotărîril sale.
Ce e de făcut?
faţă cu acest dispreţ al dreptului nostru, noi trebue sa ne îndeplinim datoria faţă cu tratatul şi cu noi, şi să aşteptăm.
Organul conservator speră că, cu timpul, Europa se va convinge de nedrep-tăţirea ce voesce a ne face astăzi. •
*\ BineIc public caută a dovedi, că ameninţarea ce ne fac astăzi guvernanţii, in urma intoarceriî d-luî Boerescu, cum că Europa nu se mulţumesce nici cu listele nominale, cî voesce categoriile,—nu este de căţ preinoirea veche! tactice de a cere mult. spre a putea scoate barem.... listele.
Căt pentru speriiciunea, că puterile ne vor esecuta, o găsesce foarte naivă.
Cine, in adevăr, ar putea să creadă un singur moment, că mal multe puteri, safi una singura, ar primi să ne facă resbel, pentru ce? pentru placul alianţei israisife ! ?
www.dacoromanica.ro
Serviciul telegrafic al „Romănlel Libere»
dela, 11 Septembre — 9 ore dini.
, Pariîb 16 Septembre.— Noutatea asupra morţii imperatnluî Rusiei a circulat prin Bursă şi a provocat o mare scădere iu cursuri; acest sgomot, ui cele din urmă, s’a desminţit.
Londra, 16 Septembre. — Trupe engleze s’aîl îmbarcat la Porstmuth, oa să meargă in ajnto-
1 ol co'oanelor destinate să facă marşul contra Cabululuî.
Guvernatorul Indiilor a primit o nouă scrisoare de lafemirul, in care Iaknb-khan esprimă viile sale regrese asupra ultimelor evenimente şi pi omite a pedepsi pe vinovaţi.
! iena, 16 Septembre. — Se telegrafiază din Constantinopol către «Politiscke Corespondenz, oă şansele asupra continuării conferinţelor co-misiuneî greeo-turce scad din ce in ce. Poarta nn pare a voi să intre numai de eăt iu discuţiune asupra ţărm uririî graniţelor, mal inainte d a se fi fixat intr’un mod definitiv pe caracterul obligatoriu safi facultativ al protocolului al 13-lea din tractatul de Berlin.
.} Poarta ar inoliua să se supună la arbitragiul Puterilor, relativ la interpretarea ce se va da acestui protocol.
Se scrie din Priepolje aceleaşi fol, oă ducele de Wurtemberg şi H*sni-paşa afi sosit ieri in acest oraş. în urma ocupării Priepoljel de către trupsle austriaee, posiţinnea pe car,? o luase la ramificarea drumului de Novavaros a fost evacuată.
Belgrad, 16 Septembre. — Guvernul sârb a ordonat o anchetă asupra oferirilor făcute de sindicatul drumurilor de fer austriaee şi asupra proiectului d-lul Frâmy, ex-guveruator al creditului funciar al Franţei, ca să se creeze o bancă naţională in Belgrad
Berlin, 16 Septembre. — «Monitorul ofioial» publică decretul prin care se disolvă Camera de pntaţilor din Prusia.
Alegerile pentru viitoarea Cameră sunt fixate pe 7 Octobre.
(Havash
ACADEMIA ROMANA
Conform nonelor statute, Academia romană va ţiue şedinţă ordinară publică, in ziua de Vineri 7 (19) Septembre, la ora 1 după amiazl, in localul eî, palatul Universităţeî, prima sală Ia stânga intrării principale, etagiul inferior.

ROMÂNIA LIBERA
ROWLAND'S
MACASSAROlL
Cunoscut de 80 ani ca cel mat bun restaurator, preservator şi infrnmnseţător al coamei (părului). Butilia are un dop de sticlă.
ROWLAND’S RALYDOH
înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpesoe petete de piele.
ROWLAND’S ODONTO
Albesce dinţii şi impcdică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E un noii şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’auna ariicolî de la ROWLAND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticolii adevăraţi poarts firma: A, ROWLAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De văn^are la toţi fa maciştiî şi parfumerii.
DEARENDAT
Moşia Trestenicu Tomuleşti
din districtul Vlaşca plasa Marg-neî, de la 23 Aprilie 1880, pe termen de 3 satt 5 ani. Doritorii se vor adresa in Bucureşti, strada Dudeştit No 46.	Ursianu

EU ÎF.CS
EL" DETAIL
CEL MAI DISTINS SI ASORTAT MAGAZIN CU
HAINE PENTRU BARBATI SI BAETI
No. 7, STRADA. SELABL No. 7
Au priimit pentru sesonul de toamna şi iarnă, o imensă cuantitate de diferite costume complete, confecţionate cu o rară. perfecţiune din cele mai fine şi moderne stofe din Europa, croiala numai după ultimele jurnale, etc., etc.
p^AsorlimoiiI complet (lepurilesliiri elegante, nuanţe alese “W8
Costume negre de salon ii si fracuri — (terni ere mode — pană la cea mai lină (vitalitate.
ssr JMJUtig BSPOU ȣ BJUsTOJUIB'M
Haute nouveaute, etoffes frisees et lisses — de toate dualităţile, desenurî nuoî croiala moderuă; asemenea si o eolecţiuue bogata de stofe fine pentru a priimi comande, efeotuabile prompt şi convenabil, k.	IT PRECIURILE SUNT FOARTE MODERATE
E, N GROS
Librăria
Fraţii loniţiuC"'
ătrada Lipsoanii, No. 7	27.
Anunţă sOBirea unui mare assorti-menţii de REGISTRE DE COMPTA-BILITATE din Fabrice : Francese |i Germane, liniate in tăte formatele oe-rute. Recomandăm cu deosebire comercianţilor din provincii că le oferim et ocaoa, cu preţui cel mai moderat. A-temenea recomandămn marele nostru asortiment dc ehârtiu du terii, de scrisori, plicuri şi de tipar, cn preţuri moderate. Suntem in posiţinne de a satisface ori-ce cerere in lila fălirile de eirţl şcolare, ala., le care reduceri eel mai mare rabat.
F.N DETAIL
Anunciu
Ett loan lonescu decorator de pompe funebre, domiciliat eu magazia Ia Bariera Herăstrăului, a-vendu objecte de înmormântare, cosciuge de toate oualităţile, dricuri cu leî şi cu preţuri foarte moderate.	Ioa lonescu.
Balsamul de Mesieakăn
Jl-ruliu FU. LENG1EL
Dr. Jiiuger se esprimă in cursul său asupra mijloacelor prin care se poate înfrumuseţa şi cultiva fisionomia, astfel :
*Dn ten frumos al feţei este cea curată espresiune a omului fisic intern şi dacă pe lângă acesta se maî adaogă i un colorat plin de viaţă atunci lustrul s’a maî mărit, maî ales când e vorba de luciul frumuseţe! feirenine — Balsumul de mesteacăn, după cum am putut observa din o lungă esperiinţă, este un mijloc dat de insăşî natură, pentru înfrumuseţarea peleî, fapt care se replică din elementele cele fine aromatice şi eterice-uleioase ce cuprinde el. Sueul vegetel carat, se absoarbe de porii peleî tocmai ca şi glaceria, şi pune vasile capilare in o activitate mare graţie căreia, din aer se absoarbe elementnlu dătător de viaţă, d’unde, indepărfându-se ne eurpţenile, peîea căştigă un colorit frumos. Dintre toate mijloacele aşa numite pentru înfrumuseţare, căte ’mî suut cunoscute mie, nici una n’are propr etăţi aşa de recomndabile ca bal jarul de mesteacău. Aceasta e judecata mea, ce am câştigat’o după o lungă esperienţă; propun decisă se folosiască cine-va des de ea, şi cuvintele mele Ie ver adeveri
Pentru vtnzare in detail in Bucurescî la d-niî Carol Gersabeh succesor de J- Ovessa, Martinovici & fii, Ghiţă Pencu, G. Biete, George Martinovid Paul Coiffeur, lângă Pasagiul român, N. Niculescu, 1. N. Ardeleanuşi. in farmaciele D-lor Ziirner, Thoiss, Giura, Dîmbovist, Niereslcer, Witting, Sehmettau.—ln Galaţi, -, la Pharmacia St. George a d lui Marino Cur-tovici şi la Pharmacia domnească a d-luî Basil Curtovicî.— In Craiova la d-nlî F. Pohl, farmacist. — In Turnu Măgurele Iad. Aug. Heberling\. — In Slatina : A. Pfintner Pharmacist. — In Giurgiu: M. Binder Pharmacist. — In Ploeştr. S Schmettau şi G. Sigmund Pharmacişti In Buzeă . Weber Pharmacist.—In Brăila : G. Kaufmes, şi in Focşani: M. F. Bemer.	*4
“PERFECŢIUNE”
REGENURĂTORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de D a S. A. ALLEN.
Reuşeşte în totdeauna a redă părului alb culorea juneţei selle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindă. Effeetul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă.
Deposit principal,
114 şi 116, Calea Soutiiampton, Londra, Englitera.
Se află de vânzare la toţi Coaferir
Veritabila preparaţia se vinde infasurata în hârtie roşa.
Parfumerii şi Farmaciştii.
Moşia Teiul
din
___comuna Teiul plasa Gălăseşti, districtul Argeşiu, 1200 pogoane lucrătore, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendat de la Sf. Dhnitrie, 1879 Doritorii se vor adresa in Piteşti la d. C. Boţea saH in Bucureşti la d. inginer Bottea strada Pitar moşu No. 5.	| J
Aoeastă moşie este şi de vemjare.	(R. 207 10-3-1)
DEPOSIT GENERAL
LA
OMP
1
D.APPEL&C
BUCURESCÎ, STRADA CCVACI No. 1.
SOBE MEIDINGER
SOBE DE UMPLET
REGULATOARE SI VENTILATOARE
Sobe puţin voii minoase dau o c ldurs mare şi repede. Cea maî _	perfectă şi cea mai simplă regulare a arderei. Durata focului se
po.te regula după plăcere. Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţa de măturat. Se inlâtură ori ce căldură superătoare şi r flexitoare. încălzitul e foarte ef en şi soba dureză fărte mult. Aer sire foaite bună la Întrebuinţarea ţeveî de ventilaţiune. O singură sobă incălzesce trei camere. încălzire centrale aeriană pentru clădiri int egî.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco.
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case 24-‘>.5
H. Heim, Viena, Kărtnerstrasse 40—42
De venţlare maciaturi (hârtie stricată cu ocaua)
Strada LipsCaui, No. 11—-13.
MERSUL
PE LINIILE
BUCURESCI-BÂRBOSIROMÂH, BDCDRESCIYERC10R0VA. BABBOSI-GALAŢI ŞI TECUCIUBEBLAD
Iiiicuiescî-Barboşî-liomau
Kilom. de la Bucur	STAŢIUNI
	BUCURESCÎ Rest. p.
10	Chitila
18	Buftea
31	Perişu
40	Crivina
60	Ploescî Rest.
71	Valea Călugărească.
77	Albeşti
94	Mizil Restaur.
113	Ulmeui
118	Monteoru
129	Buzău Rost.
149	Cilibia
169	Faurei
190	Janca Restaur.
207	Muftiu
229	Brăila Resta. p°80
249	Bărboşi Rest. p°80
262	Serbeşti
279	Preval
288	Hanu Qonachi
302	Iveşti
320	Tecuci Eest. p“*
339	Mărăşeşti
354	Pufeşti
365	Adjud Restaurant
379	Sascut
395	Racaciune
412	Valea Seacă
423	Bacău Rest. p°®c.
414	Galbeni
467	ROMAN Res- Sos.
Aretarea frenurilor
Tr ace.
1
Tren de pers.
5
Ore M- Ore M. Ore M. Ore .
T mixt
1
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
9 00 dim.
dim,
7 20 7 40
7	56
8	19
8	89
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 09
1	49
2	21
2	55
3	10 3 45
p. m,
dim.
9 10 9 33 10 02 10 20
10	46
11	16
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	18
2	42 8 00
3	12
3	48
4	25 p. m.
dim.
7 05 7 50 dim,
Barboşî-Galaţi
Kilom. de la Barboş
19
STAŢIUNI
BĂRBOŞI
GALAŢI
Rest. Pleo. Rest. Plec.
Aretarea trenurilor		
Tr s cc.	Tren de pers.	
601	608 I 605	
OreM	Ore M.;Ore M	
noap. 3	80 4	05 fioap.	seara 3	55 4	30 seara	p. m. 7	26 8	00 p. m.
Roman-Barboşî-Biiciirescî
Kilom de la Roman
28
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
339
350
354
374
890
396
408
427
437
450
457
467
STAŢIUNI
ROMAN Rest. Plec.
Galbeni
Bacău Rest.
Valea Seacă
Răc&ciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mârâşeşti
Tecuci Resi.
Iveşti
Hanu Oonachi
Preval
Serbeştî
Bărboşi Rest.
Rest. Sos*
Brăila
Muftiu
Janca
Faureî
Cilibia
Plec, Restaur.
Bnzeu Rest.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmenî
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos.
Plec.
Ploescî Rest.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCÎ Rest. S,
Aretarea trenurilor
Trace.	Tren de pers.			T mixt
2	6	8		12
Ore M.	Ore M.	OreM		Ore M
seara		p m.		
8 30		12	10	
		12	45	
9 26		1	17	
9 31		1	27	
		1	46	
		2	25	
10 29		2	58	
10 62		3	22	
		3	41	
11 31		4	15	
11 55		4	45	
12 05		5	10	
		5	43	
		6	07	
		6	25	
		6	54	
1 36	dim.	7	16	seara
1 51	12 50	seara		7 35
2 23	1 25			8 20
2 31	1 40			Jjeara
	2 18			
3 26	2 54			
	3 28			
	4 08			
4 41	4 35			
4 49	5 00			
	5 21			
	5 31			
6 37	6 13			
5 59	6 45			
6 08	6 56			
6 22	7 15			
6 32	7 40			
6 57	8 14			
	8 32			
7 26	8 56			
7 38	9 15			
7 60	9 30			
săra	seara			
G a 1 a ţ I - B a r b o ş î
Kilom. de la Galaţi
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.	Tren de pers	
602	604	U’»F>
Ore M.
Ore M.
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
ReBt. Plec. Rest. Sos.
iP- m 12 05 12 40
di a. 7 5
cu 5
dim
b 2; 9 Ot
k 9 Dt 51 , BERI
dacoromanica
Biiciirescî-Vârciorova
Kilom. de la Bucur.
STA ŢIU N I
Arătarea trenărilor
Tr. ac.
3
Ore M.
Trenuri mixte
JO
24
37
49
70
87
101
IO8
130
146
156
168
189
206
2l9
285 242
251
261
269
278
286 299 310 325 385 346
364
BUCURESCÎ Rest. p
Chitila
Ciocănescî
Ghergani
Titu Restaur. Găeştî Leordeni Goleşti
Piteşti Rest. pj^
Costeştî
Stolnici
Corbu
Potcăva
Slatina Rest.
Peatra
Peieşti Cârcea
Craiova Rest.
lsalniţa Coţofenî Răcarî Filiaşi Butoeştî Strehaia Timnea Prunişor Palota
T. Severin R.
382 VARCIOROVA Sos.
12
12
1
1
40
2 30 2 40
3 39
5 10 5 40
5	50
6	15
17	19	21
OreM.	Ore M	Ore M.
p. m.		,-p. m.
1 25		5 40
1 62		6 04
2 19		6 33
2 45		7 01
3 24		7 45
4 12		8 83
4 50		9 11
5 17		9 40
5 31		9 55
6 01		săra
6 47		
7 23		
r 52 8 18 9 00 9 20 10 05 10	41 11	19 11 38		
11 55	dim.	
nâpte	6	45 7	06 7 23 7	48 8	15 8	42 9	17 9 47 10 07 10	30 11	15 11	40 12	15 p. m.	
Tecii eiu-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
16 i 9 86
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigeni
Tutova
BÂRLAD Restaur. Sos.
i.ro
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
13
Ore M.
15
Ore M.
dim. 5 20
5	58
6	21
6	38
7	06 dim.
p. m. 6 85 6 11
6	48
7	08 7 80 seara
Vârci or ova- Bucurescî
		Arătarea trenurilor			
		Tr ac.			
de la	STAŢIUNI		Trenuri mixte		
		4	18	20	22
					
Vârci.					
			Ore M.		
		Ore M.		Ore M.	Ore M
	VARCIOROVA Plec.	a. m 11 00		p. m. 6 00	
18	T.-Severin R. p°08,	11 25 11 30	■	5	36 6	01	
37	Palota	12 09		6 59	
47	Prunişor			7 20	
57	Timnea			7 40	
72	Strehaia			8 16	
83	Butoeştî			8 38	
96	Filiaş	1 38		9 10	
102	Răcari			9 26	
113	Coţofenî			9 49	
121	Işalniţa		dim. 6 00	10 06	
131	Craiova Rest. pj°8'	2 21 2 31		10 25 năpte	! -
140	Cârcea		6 20		
147	Peleştî		6 39		
163	Balş	3 18	7 22		
176	Peatra	3 40	8 00		
193	Slatina Rest. d?8‘ Plec.	4 05 4 11	8 35 8 55		
214	Potcăva		9 42		
226	Corbu	4 57	10 15		
236	Stolnici	5 11	10 39		
25.4	Costeştî		11 23		
274	Piteşti Rjst.	6 00 6 15	12 06 12 41		dim. 6 41
281	Goleşti		1 00		6 00
295	Leordei î		1 84		6 33
312	Găeştî	7 05	2 12		7 09
333	Titu Restaur,	7 37	8 10		7 44
345	Ghergfnî	7 53	3 39		8 16
358	Ciocăreştî		4 07		8 48
372	Chitila	8 28	4 42		9 15
382	BUCURESCÎ R. Sos	8 40 seara	5 00 p. m		9 85 e;m
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la B&rlad
STAŢIUNI
15
22
85
51
JERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
14
Ore M.
16
Ore M.
dim. 9 00 9 84 9 67 10 26 10 56 a. m.
sear» 9 46 10 16
10	8fi
11	8j
11 0,
n6pte
8ufure««i. îipoîrnfi»	hăitMB, Bir, lipim) IC, 11.—Corn 7708
ANUL III.—Noi 695
10 BANI EXEMPLARUL
MERCURI 19 SEPTEMBRE
ROMANIA LIBERA
ABONAMENTUL:
In Capitali : 1 an 30 Ier, 6 lunî 15 Ier, 3 lunt 8 Ier. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. I* Streinătate: 1 an 48 lei, 6 luni24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, AnunciurT şi Reclame a se adressa:
In România: La administr apune, Tipografia St. Mih&leseu şi la correspondenţir Ziarului din judeţe.
In Franeia: La SocMti Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. *
In Anşrlia:	La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curte! Române, Stadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu II. Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, luseraten, Pacht der Berliner Wespen, in Hamburg.
ANUNOIURILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a......1 Led.
„	„	„ H-a.............2 „
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţ! nu se înapoezâi Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiuno» nu e responsabilă.
Prim-Redactor: STE?. C, îflCHÂILSSSS.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Viena, 27 Septembre. — In cereur le diplomatice d’aieî se orede, eă Turcia ar avea de gând, să trimeaţă trupe in Rumelia de răsărit. Motivul ar fi nesiguranţa ce domneşte p’acolo. Rusia se simte foarte neliniştită pentru acest găud al oabinetuluî turcesc. Maî in urma insa se a-nunţâ din Constantinopole: Savfet-paşa a declarat representanţilor europeni, că Poarta nu ya trimite trupe turceşti in Rumelia răsăriteană.
Pesta 27 Septebre, — După reîntoarcerea baronului Haymerle din Roma, se vor aduna in Yiena representanţiî diplomatiol al imperiului. Se plănueso unele schimbări, de şi nu prea importante, in intreg corpul diplomatic.
Londra, 27 Septembre. — «Ofice Reuter» anunţă,: intre trupele engleze din coloana de Chyber s’a constatat unele cazuri de coleră. Autorităţile afgane afi avisat poporaţiunea, să nu facă dificultăţi in marşul Englezilor spre Cabul.
Asein Chan, nepotul lut Şir Aii şi tot o dată gurernor militar in Gimi, s'a supus Englezilor deolarăndu-se gata, a i ajuta chiar in atacul lor asupra Cabululuî.
Constantinopol, 27 Septembre, — Sultanul a devenit, iu urma atentatului din zilele trecute, atăt de neivos, in oăt doctorii Ta ti oprit pentru căt-va timp să mat iasă din palat.
Pera, 27 Septembre.--Se anunţă că postul de ambasador in Paris, pană > cum încă tot neocupat, ’1 va priiim Aarifi-paşa, oare se va retrage in curend din cabinetul actual.
Athena, 27 Septembre. — Prin cercurile guvernamentale d’aici spiritele s’ail maî liniştit, aşa in căt acum se poate spera un alt resultat iu privinţa cestiuniî fruntariilor greco-turce. La sfatul resolut al luî Waddingfou consiliul de miniştrii greoi a hotărît erî, ca Grecia să ab-zică cu totul de la atitudinea ce o luaseră re-present nţiî greci trimişi in Constantinopole. in prosima şedinţa oe aoeştia o vor ţinea, mult până Lunia viitoare, ei vor declara, că fără să priviască protocolul 13 din Berlin ca o bază o-bligătoare a negocierilor pentru fruntariile gre-co-tureeştî, totuşi vor fi gata a intra in partea meritoriă a oestiuniî pendente. De oare-ce re-presentanţiî Porţii dedeseră deja o astfel de de-olaraţinne incă din a doua şedinţă, aşa se poate spera, că a cincia şedinţă—-care se va ţine in curend-—va fi primă, in care negocierile se vor incepe cu şanse maî favorabile. Pe aioî se crede mult intr’un resultat positiv, pentru oă Grecia acum e decisă să facă concesiuni nu numaî in formă, dar şi in materia.
Londra, 27 Septembre. — Corespondentul iul «Times» incă anunţă, oă in Livadia se ţes planuri de mare importanţă. La marea ohibzuială i-ifi parte principele moştenitor, Lobanow, Don-ducow şi Caufîman. E ceva bătător la ochi, continuă corespondentul lui «Times» oă nu s’aude nimic, daca e aşteptat Şuvaloff orî Gorciacoff.
Pesta, 27 Septembre. — Principele Bismark a dat incă inainte de plecarea sa la Yiena ordin oamenilor săi speoialî, să se pregătiască de negocieri asupra tarifelor vamale cu Austria. Cănd se intălni in Viena cu ministru Tisza, l’a sigu-rat şi pe acesta, că ambele state trebuesc să se priviască ca aliate chiar şi din punctul de vedere economic.
New-Yorlc, 27 Septembre. — In Deadivood a a isbuonit un foc mare, ce a nimicit 175 de case; 2000 de oameni ah remas pe drumurî,
Berlin, 27 Septembre. — Ziarul «Naţional Zeitung» anunţase, că in Konigshiitte s’ar fi constatat la 24 1. c. maî multe cazuri de pestă bovină. Guvernul făcănd cercetări asupra erup-ţiuniî acestei boale, s’a convius, pe basa rapoartelor sosite din Oppeln, că ştirea dată e nefundată. Poate că sorgintea de unde s’a scornit svonul dat, ar fi faptul, oă in Konigshiitte s’a tăiat o vită cam bolnavă, dar nn de pestă bovină.
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
— de la 29 Septembre — 4 ore Eeara —
Londra, 29 Septembre. — După «Standard» se zice, că principele Lobanoff s’ar fl intors din Livadia la Constantinopol, aducănd nn proieit de tractat de alianţă intre T'uroia şi Rusia.
«Daily News» anunţă, că intrarea Englezilor in Cabul e aşteptată pe la 5 Ootobre,
(Havas)
A te vedea ultime scirî pe pagina UI,
Bucureşti, 18 Septembre.
Nus!a trecut nimic cu vederea, nimic nu a’a cruţat, nici un mijloc n’a remas pănă azt nepus la încercare, spre a irtlesni şi asigura fastidiosul triumf al pretenţiunilor Jidovimei, absurde şi sediţioase, in contra dreptului nostru indiscutabil şi inalterabil, de a ne intocmi legiuirea din nfiuntru a ţării, după voinţa noastră, condusă de cunoscinţa şi a-preciarea luminată a intereselor noastre naţionale.
Acesta este cel mai mare şi cel mai sfînt drept al unui popor liber, şi de această inalta putere a completei sale autonomii, România s’a bucurat in toa,te timpurile, căci toţi domnii mari şi prevăzători ai ţării nu s’aii înduplecat nici o dată a subscrie un tractat, saă o capitulaţiune, de căt atunci cănd iuţelegeau absoluta lui trebuinţă şi cănd vedeau, că li se asigură ţării deplina putere a legiuire! sale din năuntru.
Ori care ar fi fost colosul, cu care aveau să stea la invoire, cum fusese odinioax*ă Turcia; ori care ar li fost ameninţarea ce inamicii ridicau asupra noastră, domnii şi ţara nu s’au plecat nici o dată, pănă a-şi pierde perfecta libertate a organisaţiunii noastre politice.
Acesta este unul din punctele de cea mai mare insemuătate a politicei noastre tradiţionale ; piatra unghiulară a dreptului nostru public ; argumentul de fapt istoric, pe care noi l am invocat cu mare succes, in toate ocasiunile solemne ale vieţii noastre naţionale, cănd s’a cerut să stabilim esis-tenţa noastră politică, fiinţa proprie şi distinctă a statului nostru romăn.
Numai in virtutea acestui drept de absolută autonomie, ue-am putut desface cu incetul, după mari şi numeroase sacrificii, de ori-ce amestec şi de ori-ce legături umilitoare cu statele, către cari scopurile perverse ale diplomaţiei ne impingeaii sistematic, spre a ne cufunda in ele.
Acest drept, inaintea ori cărui altul, a fost şi este paladiul esistenţei noastre.
Nici un principiu nu era dar indato rată naţiunea română să apere, cu mai multă tărie şi hotărire, ca apanagiul autonomiei sale, şi, ca cestiune de inalt principiu de esistenţă politică, naţiunea nu putea să remăie nepăsătoare faţă cu tendinţele criminale, cari, ascunse sub enun-ciul unui principiu, cu totul general — precum e principiul egalităţii cultelor inaintea legilor, din art. 44 a tractatului de Berlin—voiaii să ue impue măsuri legislative, contrari voinţei şi intereselor noastre, şi să impieteze ast fel asupra celui mai Însemnat drept al ţării.
Fără a maî considera aşa dar urmările funeste ce o isbănda de felul acesta ar fi adus pe terîmul economic şi politic al ţării,—apărarea singură a principiului de autonomie, de neintervenire străină in afacerile noastre curat naţionale, era de ajuns, ca să ne decidă la o resistenţă demnă şi
hotărîtă, in contra ori cărei incercări de a-1 nesocoti.
Nu ue putem dar esplica cum de s’au găsit Români, şi incă oameni politici, cari să arunce, de la inălţimea posiţiunei lor oficiale, acusarea, nedreaptă şi sediţioasă, că Romanii, apărând dreptul lor de autonomie, in contra pretenţiunilor nefundate şi culpabile ale Alianţei israelite, ei «a runcafi, prin aceasta, o desfidere Euro pei” —- când Românii, precum bine sciaii miniştri noştri, nici atitudine ostilă nu luaseră disposiţiunilor prevăzute in dreptul ginţilor ; cănd nici tractatului de Berlin nu răspunseră prin nerecunoascerea principiului, invocat de art. 44; cănd, in fine, nici prudeut, nici in interesul lor nu era să se puie, in necugetata şi poate periculoasa si-tuaţiune, de “a sfida Europan!
La o «sfidare aruncată Europei” nici cănd nu s’aii gândit Românii, şi d-v. o sciţi foarte bine aceasta, d-lor miniştrii; d-v. cunoaşteţi foarte de aproape căuşele adevărate, cari pun azi ţara iu prudenta şi prevăZătoarea situaţiune, de a nu acorda, in cestiunea Evreilor, de căt ceea ce îndatorată se vede, prin textul clar al tractatului de Berlin.
Ce insemnează atunci idea ce aţi inventat de «sfidare aruncată Europii«, ideia pe care aţi cutezat s’o treceţi pănă şi in actele oficiale ale ţării, in espunerea de motive a proiectului ce aţi presintatCameriide revisuire? t In ce vederi a fost rostită şi trâmbiţată această nouă acusare ce se aduce ţării, că ar voi să sfideze Europa cu sistemul săii, singur drept şi neatacabil, de a acorda cetăţenia in mod individual. ?
Ori care ar fi fost ţinta nepatriotică a acestor cuvinte, noi constatăm, că din nenorocire, ele şi-aii făcut un ecou in presa străină, şi numai in interesul ţării nu credem, ca ea să le fi reprodus.’
«La rubrica depeşelor” zice importantul organ «Le Temps”, de la 24 Septembre, se va vedea că guvernul romăn a pus oficial Camerii deputaţilor cestiunea ministerială, cu ocasiunea legii de impămăntărlre a isra-iliţilor. Dacă proectul majorităţii delegaţilor (se vorbesce, bine inţeles, de acela al sesiunel trecute) va fi adoptat, ministerul se va retrage «pentru cd acest procct este o desfidere aruncată Europei ”, a zis d. Boe-rescu ministrul afacerilor streine!”
Naţiunea protestă energic in contra acestei alegaţiuni, că ţara umblă a sfida Europa, prin soluţiunea ce susţine-, ea nu se face solidară, cu improvisaţiunile oratorice saCL scrip-turistice ale miniştrilor săi, căci nu esistă nici un motiv, fie chiar aparent, care să facă a presupune, că ţara, a părindu şi dreptul slint al autonomiei sale, incearcă a sfida Europa, la stima şi ocrotirea căreia noi am făcut tot-d’auna apel.
Acesta e spiritul ce animă naţiunea, şi ori-ce falsificare, necugetată, sau cu premeditare indreptată in contra intereselor ei, a acestui sentiment, sincer şi leal, nu poate fi privită, de căt ca o armă ce se Întrebuinţează pentru ajungerea scopurilor urmărite de Alianţa israelită.
Nu sfidam pe nimeni, dar nu vom tolera să fim conduşi de diplomaţia ascunsă a jidovimei, care simţim că se incearcă a pune la preţ capul esistenţii noastre naţionale!
CRONICA ZILEI
Astăzi va sosi in capitală A. S. Principele Alecsandru I de Batemberg, Domnitorul Bulgariei.
întâmpinat la Giurgiu de ild. general Cernat şi colonel Pastia, A. S. Principele va porni im-
preună ou suita sa şi ou delegaţii români spre. Buoureştî. De la Gara Filaret A. S. va merge de a dreptul la palatul Cotrocenî unde va li primit de toţî dd. miniştri şi toţi ofioern din garnizoană.
—x—
Cu administraţia plăşiî Câmpului, jud. Ialomiţa, după cum ni se scrie din Urzicenî, stăm râd de tot.
Tâlhăriile se comit ziua in amiaza mare, fără nioî o frică.
Din comuna Broşteniî vechî vom înregistra două: una asupra unuî biet oărciumar căruia i s’a spart casa şi i s’a luat tot avutulseă iu banî— 400 leî; alta asupra unor spoitori.
In marginea comunei Gârbovi, pe un mocan, anume V. Roşculeţ, l’afi oprit hoţii in drum, i-aă luat 4 cai de la trăsură şi el uumaî unei fugi sănătoase ’şl datoreşte viata.
Furturile d’a doua mână nu se maî pun la socoteală.
Şeful plăşiî, ne spune corespondentul, de vr’o 3 septemănî e dus la petreoerî, in familie.
Ar fi bine, oa d. min. de interne să arunce o privire scrutătoare asuprajplăşiî Cîmpului, pentru a se convinge de adevărul celor relatate de corespondentul nostru şi a lua măsuri energice contra golireî pe ne drept a pungeî săteanuluî.
—x—
Măiue vom împărtăşi cititorilor textul unor comentarii ale ziarului «Le Temps» asupra proiectului presintat Camerei de guvernul nostru, in cesfiunea, Jidanilor.
El vom însoţi cu aprecierile noastre.
—x-
Se vorboşte oă d. Balş va fi numit oonsul general la Buda-Pesta.
—x—
Anunţăm ou plăcere apariţiunea «Cursului elementar de istoria universală», lucrat de d. prof. George Svărlescu.
Această carte a umplut o lacună in literatura noastră didactică.
Meritul cel maî mare|al d-luî Svărlescu este, că a ştiut resuma evenimentele in puţine cuvinte şi le-a ştiut espune intr’un stil curgător, stil românesc.
—x-
«Călugărenii» din Giurgiil, vorbind de deei-siunile ministerelor de oomerţ din Viena şi Pesta asupra residenţeî inspectoratului pe Dunăre, roagă pe miniştrii români, şi in special pe d. min. de externe, să intervină pe lăngâ guvernul Austro-Ungarieî, ca să designeze ca residenţă a acelui inspectorat oraşul Giurgiu.
Miniştrii Austro-Ungarieî afi designat oraş A Rvsciuk, ea residenţă a inspectoratului pe Dunăre.
Dacă deoisiunile miniştrilor vienezi şi pestanî se pot revoca, dacă intervenirea ministrului nostru de externe poate fi favorabilă oererii ziarului giurgiuvean, atragem şi noi atenţia d-lor miniştri asupra acestei cestiunî, şi ăi rugăm a face tot posibilul oa ţara să câştige.
—X—
In Severin a apărut un ziar politic, comer-cial-industrial şi literar.
De o o am dată «Topolniţa»—-aoesta e numele ziarului severinean—va apare numai o dată pe septemănă, dumineca.
Urăm viaţă lungă «Topolniţei», mai lungă ca tutulor acelor ziare din Severin, ce i-atl premers.

DIN AFARA
Mahomedanii din Rumelia Orientală.
Din ce in ce reese mai învederat, că Rumelia Orientală nu este, nici o ţară «jumă-
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
tate turcească”, nici internaţională, cum se vorbea la Congresul din Berlin, că o să fie. Cu voia sau fără voia puterilor, această provincie este astăzi o a doua Bulgarie, in care poporaţiunea mahomedană autoc-tonă este persecutată de esclusivismul bulgar şi espusă a peri de foame.
Intr’unul din numerii trecuţi am împărtăşit câteva incidente din neomenescile persecuţii suferite de Mahomedanii acestei provincii; astăzi reproducem din o corespondenţă din Filipopol câteva pasagie, relative la soarta, la care sunt espuşi.
împrejurimea găreî de aici, zice corespondenţa, oferă de căte-va zile o privelisce din cele maî triste. Cam rre-o mie de refugiaţi mahomedani, betrănî, femei, copii, petrec pe câmp, fără nici un adăpost."Cea mai mare parte sunt familii, cari, la reintoarcerea pe la vetrele lor fiind reu primite de poporaţiunea bulgară, aă trebuit să se retragă din nod, Refugiaţii s’att străns aici, pentru a stărui personaPpe lăngă guvernator ; dar s’afi inşelat răii in aşteptările lor.
Pentru a ajuta nenorociţilor acestora, ar trebui o energie şi voinţă, care nu se poate găsi la bărbaţii, cari sunt puşi ţin fruntea administraţiei. Un ajutor material nu se poate cere de la guvern, fiind că nu dispune de nici un mijloc de acest fel. Comisiunea însărcinată ou re-impatriarea refugiaţilor a crezut din parte-î, că ăşî implinesce toată datoria, căutând ca refugiaţii cari se intoro să nu poarte de loc arme. Pentru acest scop aii fost ceroetate pănă şi hainele femeilor. Ea’Tm a făout insă nimic spre a alina lipsele acestor nenorociţi şi să ie dea oo-piilor desfiguraţi de foame o bucată de păne.
Lipsa este atât de mare, in căt prefectul din Filipopoli, esarohul Alexandru, s’a ve$ut silit a face un apel oătre poporaţiune, in care se zice intre altele: «In fie care^zi mi se presintă căte 500 — 100 bărbaţi, femei, copii, < erăndu-mî păne. Mor de foame. Mijloacele de cari dispune .prefectura nu ajung, pentru a indestula o mică parte cel puţin din aceşti nenorociţi. Inima mi se sgudue de strigările de «păne», «păne», cu cari cutreeră stradele copii de căte 10—12 ani. Ajutaţi, daţi ce puteţi ao°stor nenorociţi..»
- Şi cu toate acestea, această ţară fără D-aeu şi fără stăpîn, este o operă a «Europei.”
Presa rusă asupra căletorieî Iui lîisiiiarck la Vieua.
In
Este netăgăduit, că o alianţă austro-germană ţintesce in prima linie contra Ru-sjei. De şi primejdia unei ast-fel de con-stelaţiunl politice nu poate fi atât de mare, căci Germania şi Austro-Ungaria sunt ast-fd situate in Eurupa, in căt — de astă dată cel puţin — nu vor putea face nici o igj|care ofensivă, — Rusia păziaseă-se...,
' Condusă de aceste vederi, presa rusă s’a giAbit a lua şi dănsa act de călătoria lui Bismark la Yiena şi a o aprecia in felul el.
«Golos” nu crede, că Austriecii au putut^ uita atăt de lesne catastrofa de la Sa-dova şi cit poporaţiunea vienesă a fost sin-clţji in manifestările sale pentru Bismark, zi(“e el» locuitorii Yienel sunt renu-de optimişti. „Golos” vede in această «orie preludiul unor noul combinaţiunl Şi evenimente europene, cari nu vin spon-
14 L.....-	--- ■'	——'	" - - _  ”■■■ _
-ud e FOIŢA «JROMAN1EI LIBEBEy 63
3CR TI C O L U L
-meis
DE
loi-b a
. mnxu, VDOLPHE BELLOT
47
PARTEA III.
-«“PN ALTA POLITIE
âl rnim 9 eq ăffib
— Urmare —
XXI.
Cănd eşind de la Cora, George se găsi in stft<ftâ8dNţuilly, se făcuse noapte. Trăsura cu oaYWvSfiîie el ascepta la poartă; el ’î dete drumul şi plecă pe jos,
Gapu l era numai foc, pieptu’î era apăsat; avea trebuinţă de mult aer, de mişcare Trebuia să se găndeasca la cele ce se petrecuse, să in-cerce a strebate intunereoul, care de o dată îl
inC-dA|iaft. *
Iu faţa Corei, el se păzise bine, nu voia ca ea temerile sale şi să se bucure de f jPfîţinma. Abia pălise pucin, cănd ea ’i
taneu la iveală, nici sunt urzite de-a drep tul de Bismark, ci sunt resultatele neapă rate şi consecuenţe a evenimentelor din urmă. Centrul acestor viitoare combinaţiunl va fi iarăşi voinţa personală a principelui Bismark, ale cărui planuri ţările apusene incă nu iudrăsnesc a le zădărnici. Este învederat, sfărşesce comentariile sale ziarul rus, că cancelarul Germaniei voiesce să joace şi mal departe rolul «conducătorului Europei”, ba incă să şi-l intăriască şi augmenteze, de aceea a făcut călătoria la Viena, — noi Ruşii ne vom mulţumi de o cam dată a aştepta.
«Novoie Vremia”, organul Ruşilor naţionali, incepe consideraţiile sale cu observarea făcută Austriei, că nu ar trebui să se bucure de drăgoştirile lui Bismark, ci să strige: «Hanmbal ante portasP Independenţa, viitorul politic şi comercial al Aus-tro-Ungariel sunt pe cale a se compromite, in căt să nu se m <i hotărască din Vieua ci din Berlin.
Ziarul rus ia apoi călătoria lui Bismark din punctul de vedere naţional slavic. Elementul nemţesc austriac, zice el, vrea să-şi asigure domnia asupra Slavilor colocuitorî prin alianţa cu Germania; nu va isbuti insă, precum n’a isbutit şi nu va isbuti Germania, să statornicească dominaţiunea sa discreţionară asupra locuitorilor Alsaţiei şi Lo-renel.
Apropierea demonstrativă a principelui Bismark de Austro-Ungaria, continuă acest organ, pas de la care nici împăratul Wilhelm nu l’a putut reţinea ou toate stăruinţele sale, nu însemnează de căt intărirea politică a tendinţelor naţional-nemţeseî, şi luminează pe deplin atitudinea ce trebue să urmeze politica rusească. .. Slavilor din Austria şi Ungaria nu le remăue alta de făcut, de căt să-şî strângă rândurile şi să ia de model pe Irlandesî, pentru a-şî statornici atitudinea lor politică defensivă.
Alianţa austro-germană — încheie «Novoie Vrem ia” — nu va putea prejudeca insă interesele naţionale ale Slavilor; Rusia va urma o politică naţională, o politică de rase, şi prin ea va para lisa mereu apucăturile coalisate germano-austriace.
Articolul Vil.
Articolul VII din legea de instrucţiune a lui Ferry este cestiunea, care preocupă azi spiritul public frances. Trebue să aibă o mare importanţă prescripţiunea a şeaptea din această lege auti-iesuitică, cănd triumful sau căderea el la Senat sunt identificate atăt de mult cu triumful sau căderea ministeriulul. Ministerul inţelege cum stau lucrurile şi membrii sei cutreeră de căt va timp toate colţurile Franciei, propagând pentru proiectul seu prin discursuri, de cari sunt pline zilnic ziarele francese.
Armele, de cari se folosesc cu deosebire miniştrii in această luptă, sunt acelea ale fraselor entusiastice; ele tind a însufleţi lumea şi a o câştiga prin însufleţire. Ministrul instrucţiei Ferry, bună oară, declamă la un banchet din Perpignau ast-fel:
Causa, al cărei drapel am onoarea a purta, nu am trebuinţă să o apăr in acest loc, căci
ameninţase că ’l va denunţa, La toate cruzi-mele eî el arătase un sănge-rece neturburat. S’ar fi putut crede ve(jendu-l, că el nu putea fi atins de loviturile ce i se aduceau Dar acum ea nu T maî vedea, nu ’l maî asculta, nu maî putea să citească ingrijirile luî pef; obraz; el era singur, avea spaţiul inainte-î ; nimeni nu ’î im-pedica umbletul in această parte ia Parisului pustie seara, ’î era permis de a tremura şi dea păli, de a suferi şi-de a se plânge. Ce fel! ea ’l regăsise cănd el se credea aşa de bine ascuns ! El era inoă sub puterea acestei creaturi! Eî ’l sta in mănă soarta şi viaţa sa, şi soarta şi viaţa celor două persoane pe care el le iubea maî mult pe lume : nevasta luî şi muma luî ! cu un cuvânt, ea putea să le omoare! da, să le omoare! Una, slăbită cu totul de toate căte le suferise, resista-va ea la noî durerî ? Cea l’alta nu prea sănătoasă, atinsă de un rău căruia orice emoţiune ’î poate fi funestă, — fi-va ea in stare se indure emoţiunile cele crude care o a-meuinţaă ? Nu, el nu putea să ’şî facă ilusiunî iu această privinţă : viaţa mumei sale, viaţa nevestei sale erau suspendate şi atârnau de supunerea sa la ordinile Coreî sau de retuşul seu
~ ă cred, că aioî nu maî este nimenî de convertit Simţesc ceea ce ’mî impune datoria şi me voiif jertfi pentru această causă, fără a ţinea seamă de ura nemăsurată ce ’uri-o atrag ; voiţi desvăli duşmanului pieptul meu, fiind-eă ine simţesc scutit de sufragiul universal. De aceea nicî nu me sfieso să strig impreună cu d-voastră: «Trăiască articolul VII !» Căci articolul VII este uu 'simbol şi un steag.
Cănd se ştie ciue-va purtat de un vânt atăt de fav.orabil, poate merge înainte şi să fie sigur de victorie. Sa ne pară bine prin urmare, oă avem o republică paeînică, definitivă şi victo ioasă, oare se intemeiază pe dreptul sufragiului universal | statornicit de Arago. Să trăiască republica».
Cam de telul acesta sunt toate cele-l’alte j discursuri. Ele eşi aii locul lor şi isbutesc in unele părţi, şi sunt fluerate sau primite cu răceală in altele. In general, din toate frământările de păne acum reese, că legea aceasta—foarte liberală şi progresistă pe tărimul religios şi al instrucţiei—este puţin poporală la majoritatea Francesilor, cari ţin mult la tradiţiile lor. Succesul intr’o parte sau alta nu se poate insă întrevedea, aşa sunt de împărţite vederile.
Politica esteniîl a Angliei.
Corespondentul din Londra al lui «Poli. Corr.* vorbind de versiunile unor ziare, că apropierea, care s’a săvîrşit zilele acestea intre Austria şi Germania, ar ti pe cale a se completa prin participarea la acest acord şi a Angliei, zice, că acestea sunt vorbe in vănt.
.. . Ceî ce prognosticează aşa ceva, pleacă de la o eonoştinţă neesaoti a disposiţiilor şi Împrejurărilor, in cari se află acum cabinetul Bea-eonsfield-Salisbury. Acesta trebue’să’şî impună astăzi, in toate c°stiunile politicei esterne, o re-servă maî mare de căt ori cănd. El are a ţinea actualmente seamă de agitaţiunea liberală, oare el ingrijesce, ca hui cum va alegerile pentru parlament, cari sunt ; la uşă, să dea liberalilor majoritatea.
Cabinetul Beaeonsfield influenţat de toate acestea luerurî, se va purta cu o deplină reservă in toate ceşti unile politicei esterne, pe căt va fi adecă cu putinţă, şi ăşî va ţinea mănă liberă. O dovadă despre >cest cur. nt de retragere şi reservă a dat cabinetul Beaeonsfield şi in Gestiunea ocupare! Rumelieî Orientale de către Turci suscitată de puterile semnatare ... Fantoma luî G1 dsfone influenţează in mod paralisator asupra atitudine! cabinetului Beacousfield şi iu Gestiunea greacă. Reserva a mers in 1 acest punct aşa departe, in căt cabinetul Beaeonsfield ar fi vesel şi mulţumit, dacă Turcia ar da Grecie! de bună-vo“, ori căt de puţin. . Numaî după nonele alegeri, cari se vor face la primăvară, se va putea şti ou hotărîre, ce atitudine o să ia Anglia faţă de nouele combinaţiunl...
E g i p t u 1.
Egiptul după toate semnele nu credp, că va putea înlătura altcum relele de cari sufere, decât schimbăndu-şi ministeriile şi acestea formând programe, cari de cari mal variate.
de a se supune la ordinile acestei creaturi. Căt despre propria luî viaţă, nu era trebuinţă a se ocupa. Despre el nu maî ţinea nicî o socoteală: viaţa luî era legată de a Marcelleî; Mareella moartă, el "muria. Ea "şi el nu formau de căt o singură şi aceeaşi persoaua, eî amăndoî n’aveatt deţ căt un singur'sufleţ şi nn ’puteati muri de căt o data, in acelaşi timp, de aeeeaşî lovitură, Cel puţin, ast-fel o credea el.
Şi de un moment, idei de sinucidere treceai! prin minte:
«Dacă m’aşî omorî! ’şî zicea el, Mareella ar muri indată şi n’ar sci nicî o dată trecutul meii!»
Dar avea dreptul de a dispune astfel de viaţa a esteî tinere femei, de a se face gâdele eî? Să cadă sub loviturile date de Cora, trece ! Dar nu trebuia să cadă lovită de dânsul
Cu toate acestea ce să facă? Trebuia să ia o o decisiune înainte de a se reinţoaroe acasă.
După ce imprăscie primele sale idei de sinucidere el se int.rebă, dacă uu trebuia să se întoarcă acasă, să spue Marcelleî că fericirea lor era ameninţată şi să ’î propue de a pleca, de a pleca la moment. Ar merge să se ascundă in
Ministeriul de curănd venit la putere, ăşî intemeiază bunăoară sistemul ce va urma, , pe acestea trei puncte: Restabilirea echilibrului in buget; reintroducerea tribuualelor i internaţionale, cari, cum inveaţă esperienţa ■ sunt foarte de lipsă; reorganisarea tribuna; lelor de indigeni cu judecători indigeni; desvoltarea şi întinderea instrucţiune! poporului, pentru a preoara poporaţiunea la introducerea instituţiilor liberale.
Toate acestea sunt forte bune, numai să se facă. Egipţienil din nenorocire nu cunosc insă acest soiu de consecuenţă.
Ce privesce resboiul cu Abisinia, el a in-ceput, după ce regele ab sinian stărui morţiş pe lăngă primele sale pretensiunî. O ciocnire nu se aşteaptă insă, pănă cănd nu va sosi ajutorul turcesc.
O ochire asupra stârci recoltelor României in anul curent
Cred neoesar pentru cititorii d-voastră a le da o ochire asupra resultatelor recoltei auuluî acest ia din Romania, cari, in faţa resultatelor insuficiente din mai toate ţerile Europei, aii o insămnătate excepţională.
Recolta cerealelor s’a străns in ţeară, dar n’a justificat de loc speranţele ce se puseseră in primăvara. Aceste speranţe, prea optimiste la început, din cau»a timpului foarte favorabil a pri-măvereî, au fost înşelate prin căldurile intense a vere! şi vânturile^ nsoicioase ce măturau >■ ăile; ou toate aceste agricultorii nu ’şî dădeaC seama de insemnătatea acestei stări atmoslerice, şi numai acum se pot evalua in mod exact resultatele recoltelor, cari se resumă ast-fel:
Grâul. — In oe priveşte calitatea grâului, ea este superioară, grăuntele este curat şi de o greutate excelentă, afară de căte-ve districte, unde grâiele de primăvară aii mălură. In cea oe privesc© cantitatea, a remas de desubtul orî-căreî aşteptări.
Păpuşoiu. — Recolta acestui product atăt de necesar pentru ţară nu este satisfăcătoare, afară de Moldavia de sus, şi acolo numaî in districtele muntoase. In Valahia producţiunea este abia suficientă pentru sămânţă.
Secara. Calitatea este foarte bună ca şi greutatea, dar [producţiunea a rămas mult de desubtul mijlociei.
Orzul. — Producţiunea este parţial satisfăcătoare, de o calitate bună, dar in genere recolta nu este satisfăcătoare.
Ovesul. — Calitatea inferioară, dar produo-ţiunea bună.
Rapiţa. — Recolta este mediocră, dar nia bună de cat a anulnî trecut. Calitatea e bună.-
Sămănţade in —Producţiunea este aproape nulă Fasole. — Calitatea este foarte bună anul acesta; Jar producţiunea e maî mică de căt anul precedent, insă acest articol n’a jnoat nicl-o dată un rol mare in exportaţiuue.
Austro-Ungaria ca şi Germania fac contiuufi oumperaturî de greii, săcară.'orz şi ovăs iu Moldavia ; aepste expediţiunî se fac pe drumul de fer, trecând frontiera Aijstrieî pe la Iţeanî.
Tarifele reduse a drumurilor de fer austriace şi germane fac această cale maî puţin oostătoare astăzi de căt ar fi transportarea pănă la Galaţi, spre a se urca apoî pe Dunăre sat! a lua calea măriî.
streinătate şi nu ar maî avea nicî o relaţiune cu Franţa. Dar ce ar cugeta Mareella de acestă plecare grăbită ? Ce ar zice d. de Brives ? Nu ar rămânea in cele din urmă, el la Paris şi in mânia sa da a vedea victimele sale scăpăndu’î, Cora nu s’ar grăbi de a’î spune trecutul luî George ? Şi apoî, ea era femee prevăzătoare : după cum scrisese, maî dinainte procurorului imperial, asemenea trebue să fi luat măsuri de a opri ori ce mişcare de fugă.
«Dacă m’aşî duce la advocatul X.., se intreb de el, dacă ’î aşî zioe ; Dumneata aî crezut tot-d’auna in inocenţa mea, d-ta aî deplâns condamnarea mea; me st'mezî, mă iubesoî ! Vino ou mine, eştî desinteresat in cestiune, aî un nume cunoscut venerat; te vor orede, este peste putinţă să nu te creaejă. Vom merge la dănsa, la ea, la soţia mea! şi in facia d-tale ’î voiii mărturisi totul, auijî ? totul. Voî avea acest oui agiă Ea va afla de greşala mea, de crima mea, de pedeapsa care m’a lovit, dar d-ta veî fi acolo pentru a’i Zioe. Această pedeapsă era prea severă ; era nemeritată. Nicî o dată n’ar fi fost pronunţată dacă n’ar fi fost infama calomnie imprăsciată de această miserabilă. D-ta ’î veî
www.dacoromanica.ro
Această stare de lucruri, oare era foarte bine preredută de comerciH, este datorită prinoipal-mente tarifelor oneroase a drumurilor de fer romane, şi face cel mai mare prejndiţiu maî ăntăî însăşi societăţii drumului de fer, care ast fel n’are de cat o scurtă distanţă de exploatat apoi mai ou 'seamă porturilor Galaţi şi Braila, eu comerciul lor de exportaţiune 'şi in.iustriele ce se leagă de el, şi cari se resimt de efectele desastroase a tarifeî.
Această situaţiune este ilustrată prin faptul, că de exemplu, transportul unui vagon, incăroat cu 10,000 chilograme de grăă, costă :
De la Iaşi la Galaţi, 853 leii., fr. 895,80 »	»	» Odesa, 325 T|„ » , 240,00
Prin această diferenţă a tarifelor, drumurile de fer ruse att şciut să ’şî asigure transportul unei mari părţi a cerealelor din Moldavia de sus, cari, in loc de a veni spre Galaţi şi Brăila, destinaţiunea lor naturală, se duc să mă-reasoă activitatea şi prosperitatea Odesei, şi aceasta in detrimentul grav a tuturor intereselor comerciale a României.
In faţa acestor anomalii, administraţiunea din Romania a rămas pănă astăzi surdă la reola-maţiunile comeroiuluî şi agriculturei, şi n a făcut nici un pas spre a inaugura reformele necesare şi indispensabile la desvoltarea şi prosperitatea ţerei.	(«F. (7.,)
meni astăzi, nici chiar naivii, nu se maî pot lăsa a fi inşălaţi.
* "* Antica ce oposiţiunea nu incetează a adiesa pcoectului d-lui Boerescu. supără reu pe foaia d-sale. «Presa” ăşî dcă toată osteneala spre a demonstra, că cel ce zic cum că guvernul voesce, prin proectul s6u, e- ' ma,»cipareo Evreilor, nu pot fi de căt sau «ignoranţi” sau «de rea credinţă”. Ea susţine din contră, că sistema guvernului este naturalis'irea; iar căt pentru lista de 1074 Evrei propuşi a fi împământeniţi de o dată, aceasta nu atacă intru nimic principiul pro-ectului, ci este numai un expedient nece- ' sai guvernului, spre a eşi cu obraz curat in străinătate.	j
*** «Binele public», intr’un important articol de fond, ia proiectul guvernului şi-l combate paragraf cu paragraf, de la inceput pănă la sfârşit.
Regretăm că articolul fiind foarte lung. spaţiul nu ne permite a-1 resuma.
Un mijloc probat in contra durerilor reumatice ale selelor şi in contra nevralgielor. — Dr.
Ebrard, iu Nimes, (Francia) întrebuinţează ,d-mai mulţi am. ne spune «Observ.» iu contra acerior dureri două lucruri, cari se află in fiecare casa şi adică : un fer de oăloat şi oţet Procedura este fări.e simplă. Ferul se iucălzesce păua la acel grad, că turnând oţît pe el, acesta se evaporează. Ferul încălzit ast-fel se înveleşte in-tr o bucată de postiv de lănă, care a fost in-muiată mai înainte in oţet. învelit ast-fel, ferul se pune pe acea parte a corpului care suferă.
Această procedură se poate aplioa de doue şi trei ori pe zi. De regulă durerile încetează după 24 ore şi insănătoşiarea este completă Avis celor ce sufer de reumatisme şi nevralgii!
BIBLIOGRAFIE
Colecţiunele pe luna Iunie, Iulie şi August 1879 ale
JURNALULUI PENTRU TOŢI
Broşate se află de venzare la Tipografia Naţională, strada Academiei Nr. 24, pe preţ de 2 lei noi broşura. Tot de odată s» anunţă spre ştiinţa publicului oa in cureu! ziarul pentru top, va incepe publicarea romanţului Elena de Bolmti neanu, ilustrat de condeiul abi) al cunoscutului nostru pictor Şaua Henţia.
VARIETĂŢI
ARENA ZIARELOR
«Romanul ”, dupe ce arată că toată preocuparea sa şi a partidei sale a fost şi este desvoltarea şi întărirea simţimăntulul naţionalităţii române, — se referă la. judecata naţiunii, ca să vază dacă incriminările partidei adverse ăşi pot avea locul.
Cu proiectul categoriilor in mană, «Romanul», după ce caută a dovedi, că fie-care paragraf asigură fericirea ţeril — are aerul de a striga cu triumf:
Naţiunea’ţ este astăzi pe deplin convinsă, oă nedemne şi calomnioase eraţi băuuelele. oă guvernul tinde la emanciparea in masă a tutnlo' Israeliţilor din ţară ; că voesce a-î introduce pe toţi in cetatea romană, etc...
Şi mai departe:
Nu e vorba, dupe proiect, de a em ncipa sutimi de miî, nici chiar zecimi de miî; e vorba numai de a da o satisfac re reală principiului egalităţii cultelor, in marginile posibilităţeî şi ţinănd seama de interesele naţionale.
Această satisfacere reală toţi o cunoasc acum; ea constă intr’o listă de 1074 de E vrei, clasaţi pe categorii. întrebarea este insă: sta oare această listă in programa ministerială? Nu. Inşălatu-s’a prin urmare naţiunea, căreia i se făgădui-se numai împământenirea individuală? Cum pot fi dar calomnii strgătele patriotice ale acelora, cari au desceptat atenţiunea opiniei publice asupra greşitei şi arbitrarei sisteme adoptate de guvernanţii noştri; cum pot fi calomnii, cănd insu-şi proiectul guvernului dovedesce ori cui, că el a ţinut şi ţine maî mult la satisfacerea dorinţelor alianţei israelite, de căt la adevăratele interese ale patriei.
Aide! d-lor patrioţi de la cărmă, nu mai cercaţi a vă recăpăta popularitatea deja tare sdruncinată. Tactica vă e cunoscută, şi ni-
Un nou planet.— Profesorul Peters diu New Aork a descoperit un noii planet de 11-a mă rime, a cărui situaţiune este următoarea,
Ascensiune reetă 23 ceasuri, 44 minute, de-clinaţiune 105, spre mează-zi, cu o mişcare zilnică d:: 7 minute in această dire ţiune.
Efectele absinthuluî. Joseph Canefit, calfă de ci'mar, in verstă de 23 de ani, era amorezat— ne spune La Paix — de o bucătăreasă cu 10 am mal mare ca el.
D-şoara Adela — acesta era numele bucătăresei—presupunend că Iosif era atras maî mult de economiile sale de căt de carmeniî ei fini prin a-î închide uşa.
Iosif eşi dădu toate silinţele ca să reintre in graţia frumoasei sale; dar aceasta remase neînduplecată.
Disperarea un intărziâ a se agăţa de sufletul nenorocitului cismar, oare iuoepu să caute consolarea iu absintk.
Sâmbătă, la 27 curent, dupe oe făcuse 8 staţiuni pe la cărciumarii din vecinătatea locuinţei crudei bucătărese, Ioseph voi să străbată la ea. Portăreasa se opuse cu energie şi vetfănd insistenţa lui incluse poarta in nas.’
Nebun de suferinţă şi de absinth, nenorocitul cismar scoate diu buzunarul seif o custură şi ’şî dă o lovitură in partea inimei.
— Mor neutru tine, Adela mea, zise el că^end.
Rănitul fu condus la o farmacie unde i se deteră primeje îngrijiri. Apoi, la ordinul unui comisar de poliţie el duseră la spitalul Beaujon, unde eşi dete sufletul după oăte-va ore.
Contra tuberculosei - Din clinica profesorului Dr. Proeo > de Rokitansky s’au respăndit înveselit. area şi inportanta scire, că acestui doc tor ’l-ar fi succes a descoperi un remedii! suveran in eontra morbului de plomăni numit tu-bereulosă.
Remediul ar fi: nat.ron şi acid de benzoe. Se zice că prin acest mijloc s’ar fi curat mulţi pacienţi in spitalul din Innsbruok, unde se află numitul profesor.
Serviciul telegrafic al .României Libere*
de la 30 Septembre — 9 ore dim Constantinopol, 29 Septembr*. — Comisiuuea internaţională de delimitare a terminat lucrările sale pentru fixarea fruntariei militare intre Bulgaria şi Rumel a orientală.
Traseul, ast-fel cum s’a rectificat, s’a adoptat de 5 diu 7 membrii ai oomisiunei; comisarul Rusiei a votat contra, al Franţei s’a abţinut.
Se zice, oă Rusia nu va recunoaşte valoarea votului, pentru că n’a fost dat in unanimitate.
Simlah, 29 Septembre.'— Generalul Roberts a dat un manifest, ca să informeze pe locuitorii din Afganistan de scopul marşului trupelor engleze asupra Cabulului; el le declară, că indigenii cari se vor arăta pacînici nu vor avea se teama de nimic, dar, că toţii; aceia cari se vor găsi armaţi se vor considera şi trata ca inemicî.
(Havasi.
A eşit de sub tipar:
Tractat de corespondenţă comercia lă
elaborat după marimulţi autori francesi şi germani de
H0N0RIU WARTHA
coprintjend aproape 400 modele de scrisori Preţul 4 leî noi.
De vânzare la libraria-editoare Gr. Luis şi la toate cele-l’alte.
Notium de sistemul metric
pentrul lu8ultl claselor primare de ambele-sexe.
Carte aprobată de on. minister al cultelor şi instrucţiunei publice de: loan Ganea, inst. sup. a se adresa la autor şi librărie in Brăila.
In editura librăriei Socec & Comp, a apărut W. Putz Geografia şi Istoria cu cons;deraţiuni speciale asupra Culturel, Literaturel şi Religiu-ueî. Tomul I Evul vecbiu, prelucrat de Meşotă pentru Gimnasii, Licee şi Seminare, preţu leî n. 4 50. Volumul II evul mediu va apare la începutul lui Ootombre, şi voi. III evul modern la finele anului corent.
esplica toate căte s’au petrecut. Ea va înţelege mulţumită d-tale, oă onoarea mea nu era a-finsă, că..»
El se opri, şi urmă aceeaşi idee sub o altă formă:
«Da, strigă el, dar ea ’mî va observa pentru ce nu ’î am mărturisit adevărul maî din vreme. Ea Baden, cănd am fost constrâns a’î ceti procesul aeelui nenorocit a cărui posiţiune avea a-tata asemănare cu a mea: «Nu’I reproşe*j cri-«ma lui, a <jis ea; ’î reproşeij că n’a fost sin-«cer Cine-va trebue să spue tot adevărul ace-«leia care ’î increoinţează soarta sa.» Ah ! ’mi aduc aminte de aceste cuvinte, ele ’mi eartă erima mea către societate şi crima mea oătre dânsa; a mit că ea ar voi să uite pedeapsa care m’a lovit;
putea?... Tmaginaţiunea sa nu o va transporta ara încetare la epoca cănd eram in temniţă? Nu mă ?a vedea ea ou lanţul de picioare, cu haina ro-51® pe umeri ? Acest spectacol, oare place Cofei, care o atrage spre mine, nu va produce a-s«pra^Marcelei efectul contrarii! ? Fără să vrea
fara sa ştie, nu se va depărta ea de miue? «u va înceta ea de a mă iubi? C femeeonestă «a Marcela nu poate incerca aceleaşi simţiri ca
o lemee ca Cora; aceleaşi cause trebue să pro-| duoă asupra fie căreia din ele efecte opuse.
«Fie, mă inşel! Ea m’a ertat, a uitat, a învins cele mal mici idei de respingere; dar articolul 47, arestarea mea, temniţa, iarăşi temniţa !
«Nu, este peste putinţă... peste putinţă. . Nu pot să mărturisesc, nu pot face una ca aceasta !
«Atunci, dacă nu mă omor, dacă nu fug, dacă nu mărturisesc, ce voiu face?
«Trebui-va să mă supuu ordinelor sale ?
Irebui-va să... Ce! să-mi petrec jumătate din viaţă la^ această creatură pe care nu pot s’o sufer, să fao pe lume să vorbiască că o prefer nevestei mele, că sacrifio pe nevasta mea pentru densa, că inşel pe Marcela pentru ea !
«A fi obligat să şe<j lângă dânsa, să o aud vorbindu-mî de amorul ei pe cănd Marcela va fi neliniştită de lipsa mea, cănd ea va fi geloasa poate, când ea va suferi!
Aceasta e inspăîmăntător!
De o dată, el se opri: o idee stranie ăi trecuse prin minte. «Dacă ar fi adevărat, că mă iubeşce, ăşi zise el, dacă imaginaţiunea sa ar fi
C1NE-I ACOLO ?
Aflăm că s’a prins unul din boţii, cari ai! furat sunt aproape doue luuî, pe un casier al drumului de fer, care mergea pe linia Buzei!-Adjud, sa imiiarţă lefurile funcţionarilor.
Din suma furată s’a găsit in posesia hoţului numai 15000 frauoî.
Justiţia este pe urma complicilor.
jMulte delicte a avut să înregistreze poliţia azi noapte. Maî toate insă au fost nisce scandaluri şi bătăi, fără urmări grave.
Să cităm vre-o oăte-va :
Doi bărbieri, Petraehe şi Nae, din strada Dorobanţilor, au cercat asupră-le meşteşugul de a rade fără săpun.
Operaţiunea a fost lungă şi sângeroasă, căoi bătaia a inceput la 9 ore dimineaţa, şi d’abia s a sfîrşit către 7 ore seara.
Să bei şi să taci chef cu lăutari e un lucru, daca nu toomaî onorabil, cel puţin permis.
Dar, după ce ţi-ai inecat, cum se zic* pipota, Şi ai jucat de ceasuri intregi... Să nu plătesci mc! oărciumarului nici lăutarilor !
Cum califacî fapta nene G**.,. P*** ?
M’a trimis agia să impart adrese,
Aleo valeo cum o să mă bată l’
N am găsit pe nimeni, condica am perdut.
.Aleo, valeo, cum o să mg bată!
Aşa s’o fi jălind nenorocitul jandarm, care va h perdut eri, pe calea Victoriei, o condică de corespondenţă.
:	A eşit de sub tipar şi se află depuse la J^oua
Libr ărie Ig. Haiman. — 74 Calea Victoriei, Bu-curesoi:
Indicatorul gradelor alcoolice
in raport cu gradele de temperatură pe cantităţi de licuide, şi al taxelor de 6 bani pe grad, după numărul gradelor,—Preţul unui esem. 1.1 50.
De vânzare la toate librăriele :
Plan general al canalisării Dămboviţeî
Preţul unui exemplar 1 lei! 50 bani.
L-A.
„MAREA BURSA NAŢIONALA
I. U. FERMO&F-ţii BKi\ZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
CURSUL BUCURESC1 Pe ţliua de 18 Septembre 1879 ora 12
10% Oblig.
ii
isbită, după cum o spune, dacă in adevăr i-am inspirat una din acele pasiuni, cari duc la toate excesele. Creerii săi sunt deja bolnavi; nu se bucură oine-va de toate facultăţile sale, cănd merge atât de departe cu corupţiuuea şi ou perversitatea. Desordinele morale rot aduce cele mai mari desordinî fisice. Ah ! aşi fi scăpat de dânsa! Ah! aşi fi resbunat! N’am efi dreptul de a-mî resbuna mai ou seamă, dacă zăresc la capetul resbunăreî scăparea mea, a mumei mele şi a nevestei mele?»
OBLIGAŢIUNI
.nrale.........
» egite	la	sorţi.
8%	> domeniale	.	.	.
»	» egite la sorţi .
Dob. 10 fr. Obig. Caso! pens. 300 le 7% Serisuri funciare rnrale f. C. 7%	,	, urbane f. C.
8% Impr. Mnnicipal........
» en pr. Bno. (bil. 10 1.) Renta Română .......
Acţiuni «Dacia». ....	.
» «Romania» .....
Cupoane rnrale exigibile ....
»	domeniale »	.	.	.
»	scrisuri >	.	.	.	.
Argint contra anr .....	.
Bilete bypotecare contra aur. ,	.
Rubla hârtie ........
Florinul .........
Lose Ottomane .......
CURBUL DIN VIENA 29 Septembre
Napoleonul....................
Ducatul.................... .
LOBe Otomane..................
Rubla Hârtie..................
Era şase ore seara, oănd el se intoarse in strada L°onie.
D-na Gerard, cu toată supărarea sa, găsise mii de cuvinte pentru a explica întârzierea fiului şeii, şi mdată George, care printr’o sforţare de necrezut părea tot atăt de liniştit, tot aşa de bine dispus ca de obiceiiî, ajunse a împrăştia ultimele neliniştiri ale Marcelei.
(Va urma).
CURSUL DIN BERLIN 29 Septembre
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	, . . .
Priorităţi	»	, ... .
Oppenheim ...................
Ruble hârtie.................
Stern .......................
Lose Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 29 Septembre
Renta Română.................
Lose Otomane . . .
SCHIMBUL 18 Septemb Paris (3 lnnl) .	.	.	.
> la vedere................. .
Londra (3 luni)	.....
» la vedere.	... . ,
Berlin (3 luni)................
» la vedere....................
Viena la vedere ....	. .
Adresa pentru telegrame,
Cump	Vâna,
102%	103
98%	arg,
108%	104
99%	arg.
185	187
99%	99%
92	92'/,
101	10lVa
27	28
75	75%
190	200
70	75
1%	arg.
%B	—
%	aur
1%	>%
%	i/ 3
2 61	2 62
2 15	2 16
40 —	45 —
29 Sep	288ep.
9 82	9 31 %
5 68	5 58
21	20 80
122 1	122
96 50	95 90
38 50	87 40
96 70	96 75
106 50	.06 90
212 35	2ll
36 50	86 25
75	76
46 75	46 60
99 05 99 7* 25 05 2522% 122 % 123 % 2 16
www.dacoromanica.ro
Fermo Benzal»
Prima C R. ,’riv. societate de navig bune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE df POSTA
kl
călătoresce ast-fel rtiv ă oi m urmează mai la vale:
Intre Viena Budapesta, Tnrnu-Severin Giurgiu Ş' Galaţi
Vapdrele accelerate intre Ruseiiie-Oi urgin-Orşova
De la 0 şova la Rnsciuc-Giurgiu Marţi §i Vineri l0'/a ore a. m.
Sosire	»	,	> Mercurî fi Sâmbătă 6 » dimineaţa.
De la Rnsciuc-Ginrgra la Orşova Mercurî şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	» Juoî şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei feraate a Stat .lut C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Rusciuc-Varna iu corespondenţă cn vapoare.e Societăţii Lloyd pentru Oonstantinopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Bada-Pesta Marţî, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
,	,	Orşova .loul. Duminică şi Marţî a. m.
»	»	Severin >	»	»	»	»	4 ore p.m.
,	»	Giurgiu Vineri, Luni şi Mercurî 2>|s	> »
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţî şi Jnoî p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jouî şi Sâmbătă 9 ore a. m.
„	„	Giurgiu Marţî, Vineri şi Duminică^ 1 oră p. m.
Sosire in T. Severin Mercurî, Sâmbătă şi Lunî săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţî dimineaţa
>,	„	Orşova „	» „ .	» a m-
Sosire in Bnda-Pesta Sâmbătă, Marţî Şi Jnoî.
Serviciul locwl Intre Galaţi-lîraiia
Plecare din	Galaţi	in	fie care	îi la	1\, ore	dimineaţa,	11 a. m, 2V„ ore p. m.
„	„	Brăila	„	„	„	„ „	9 ore a. m. şi 1,	4‘/a ore p. m.
„1letternlcli“ intre Galaţi-Odessa
Plecare din Galaţi Mercurî, 7 ore dimineaţa ,	, Odesa Sâmbătă 4 ore snara
Serviciul local inbe Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţî, şi Sâmbătă 8 ore a. m,
„ Galaţî „ Tulcea Ismail, Kilia Jonî 6 ore dimineaţa ’	Tulcea „ Ismail Marţî şi Sâmbătă 12 ore amiatfî
't „ Tulcea „ Ismail Kilia Jnoî 10 ore a. m.
IN SUS
Dă la	Tulce»	la	Ismail	Mercurî, Vineri	şi Duminică 4 ere dimineaţa.
„ ,,	Ismail	la	Tulcea	,,	„	„	><	10 „ . m
„ ,. Tulcea la Galaţî „	„	„	„	1 ameaîi.
Kma la Ismail-Tulcea-Galaţî Jnoî 3 p. ml Vapoarele intre Galaţî Giurgiu şi Bnda-Pesta fac serviciu regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele e.le man albe cu 180 paturi fie, care,	Agenţia Societăţii Danubiene.
r
mmm gslii prati
35, strada d'Argout, 35. Paris.
mt	OwtW " * t \
A** feV.UV.Tt
PARIS 1873
feV.UV.Tt ^ Gţ G	ilAtt V
‘ • - VB.tB.tS *
Gitttt
Rt-poMlui"*» 1878.— 1!eilaliâ tic Aur.
i PASTĂ DENTIFRICE i Cstte Jjte conserve am tas but beaate | GLYCERINA
I tl calme finflaitmatioiides rncives V™ eseul iui Bug.DEVERS,laureat . ,	-
a,, phartna.-iă.	Medalia de Aur
Cel mai bun Dentifriciu si cu iote astea singurul care să potâ fi cumperat de tota lumea.
Acesl product re va convinge de superic -iialca parfumeriei cu glyceuina lui DKVF.BS, chimist. Deposit la principali parfumori si coifori.
^ \{ p 0 G R A P ff [ ^ ISTE EA A' RIHAiJ.Sti
BL CURFSCI
Ii Strada S ipscani 3 'l®
Recomandă atelierulu s6u asortată cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
■ -mu • ■
De închiriat
de la Sf. Dumitru viitor, cafeneaua eu toate dependinţele de jos cu pivniţă mare boltită, precum şi oasele din etagiul al duoilea d’alătnn, din strada Modi No. 12 vis-a-vis de grădina Episcopii, amatori se pot adresa la d Nioolae Mihăileanu funcţionar la Trib Ilfov corecţional din gura Cişmigiuluî.
De închiriat şi Verţlare
Casele din strada Soarelui No. 19, conţinând mai multe ca-onstrncţiunek noă,S amatorii se vor adresa la proprietar calea Mcgoşoai No. 127
mere.
Sirop
Cu Coji de Portocale amare _	_
Oc mai multu .1e 40 de ani. Siropulu Laroze este prescrisă cu succesu
de toţi medicii pentru e vindica Gaslntele, Gastralgiele, Dyspepsiele şi Crampele stomacului, Constipatiumle rebele, pentru a facilita digestiu- | nea ş'a regula funcţiunile stomacului ş ale mtesuueloru.
Siropul* sedaţi?*
cuBromure de Potassium
Şl cu cOjă de portocale amare _	1
Este remediulu celu mai eficace pentru a combate Afecţiunile A nimei,
n stele. Hystenele. Migrena, Cnorea (Danseze Saint-Guy), Insomz ■mvulsiunile şi Tusa copidoru m timpulu dentuiunei; intr unu cuvintu in tdte Afecţiunile nervose._
Fabrică, Sped tiune J.-P LA ROZE şi Ciă, 2. rue des Lioris-St-Paul, PARIS, şi ia principali Spiţeri din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU ÎN ACELEAŞI SPIŢERII *• SIROPULU DEPURATIVU de Coji de Portocale amara
cu lOmjRE LE POTASSIUM.
SOf 'PULU FERUGINOSU cu Cop df Portocale ştde Quassia amara
cu V OTO-IOD'URB DE FERH.
*sr aaJlSSWS €V VAPORI©*
ast-fel că se află in posiţinne de a eseenta orî-ce lucrări aţii gă-toare de această artă cu ci a mai mare acurateţe şi promptitudine
ZIABG
Cotidiaue şi kebdomadere n diferite mărimi şi difer te limbi, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA. • te
BROS1URI
de incs, cn cea mai mare acurateţe.
gor AFIPTT. şi ANUNCIURI
iu dilerite mărimi, albe şi colorate
BILETE DI NUNTA. DE fcAP.EZ. SI DE IBORMANTAIE
PĂRŢI DE yiSITĂ
albe şi oolorate, de diferite cualităţî şi formate
Qdffaajiîa tusiim îaeaiaa»®3
PRECUM
CONDICEOU ASUSJ
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărimi,
POLIŢE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LDCRAKI DE LIICS
Iote aceste Intrări se primesc cu precivrî iorte moderate.
PREPARATE SALICYICE
S4t	DE	56'?1®
Dr. 8. KONYA, chimist
O Al IOVI IDENTALINĂ. esenţă pentru dinţ' 3 fr. OMLIUTLţpRAPDRI de dinţi 2 fr.
Aceste preparate produse din jicid il Sa-licylic chimic pur, sunt cele mai bu ie remedii pentru conservarea, curăţirea ;ji parfum ar ea organelor gureî.
Deposit peutrn vemjare en gros ir Buou-resci la Appelet C-nie şi en detail la D-nii /. Ovessa şi toţi droguistiî şi fari laeiştiT.
HAPURILE BLANCARD
Cu Iodure de fer inalterabile
APROBATE DE ACADEMIA DE MEDICINĂ DIN PARIS, ETC.
Particip&ndu de proprietăţile iodului şi ferului, aceste hapuri convină cu deosebire in afecţiunile scrofulose. contra cărora simpli feruginoşî suntu neputincioşi; ele redau san-gelul avuţia ş'abundinta sea naturale, provdcâ său reguldză cursulu seu
periodică, fortifică treptată constitutiunila lymphatice, slabe său debili- _ ^
tate, etc., etc.	Pkarniaciilu, ree Bouaparte, 40, 1« P«rb
N jţ _A se esige semnătură ndslrâ aci alăturata, pusa mjosulu unei etichete verde.
A SE FERI DE CONTRAFACERI
Se vinde hârtie stricată cu ocaua a se adresa str. Lipscani 13
BIBLIOCRAEIE

•De venţlare
(R.212) A
din causă de plecare un bun Piano
se adresa in Strada Sfinţilor No. 14	(3-2-3)
Carte didactică aprobată de Ministerial Instrucţiunii putlc-pentru Clasa I şi a 11 primară.
Lectiuni de Aritmetica
de Ştefan C- Michailescu.
absolvent al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti, prof de fisică dt
PARTEA I.
Şcoala de calcul elementar — Anul l-iu şi ll-lea,
Preţul 50 b mî.
Se află de vemjare la toate librăriile.
Kilom. de la Bucur
T\/r-RiT?.j=rCTI_1
PE LINIILE
BDCDBSSCI-BABBCSIE0MA8. BUCMESCHHBCIOBOVJ, BAPBO
Bucurescî-lîarboşî-Komaii
Roman-Iîarboşî-Bnciirescî
60
129
149
169
190
207
262
279
288
802
320
339
354
365
379
395
412
STAŢIUNI
BIJCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişu Cri vina
PIoescT ReBt.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest. p°^.
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec. Sos. Plec.
Aretarea trenurilor
Tr acc.
Tren de pers.
Kilom de la Roman
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Trace.
2
Ore M.
Brăila Resta.
Bărboşi Rest.
Serbeşti Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Rest.
Măr&şeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant Sascnt Raeaciune Valea Seacă
Bacău Rest. p°®c. Galbeni
ROMAN Ree. Sos.
seara 9 00
9	14 9 26
9 54
10 19 10 29 10 44
10	58
11	19
12 03 12 11
1 81
2 20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
9 00 dim.
	dim.
	7 05
dim.	7 50
9 10	dim,
9 33	
10 02	
10 20	
10 46	
11 15	
11 40	
12 20	
12 46	
1 10	
1 84	
2 13	
2 42	
8 00	
3 12	
3 48	
4 25	
p. m-	
147
165
179
169
206
261
278
298
319
Sos.
Plec.
ROMAN Rest. Plec. Galbeni Bacău R3st.
Valea Seacă
Răeăciune
Sascut
Adjud	Restaur.
Pufeşti Mărăşeştî
Tecuci Rest.
Iveşti
Hanu Couachi Preval Serbeşti
Bărboşi Rest. pjec
Brăila Rest. ^ Muftiu
Janca	Restaur.
Faurei Cilibia
Sos.
Plec.
Sos.
389 Bnzeu Rest.
Sos.
Plec.
850 Monteor 354 Ulmenx
374 Mizil Restaur.
890 Albeşti
896 ValeaCălugărească
408 Ploescî Rest.
427
437
450
457
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
Tren de pers.
T mixt
seara 8 80
9 26
9 31
10 29
10	52
11	31
11	56
12	05
8
Ore M.|Ore M
p. m. 12 10 12 46 1 17
1 27
1	45
2	25
2	53 S 22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
12
Ore M.
Iî ucuresd-Y âr ci oro va
Kilotn de la Bucnr.
STAŢIUNI
Tr. ac.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
467 BUCURESC! Rest. S,
8 25
4 41 4 49
6 37 b 59 6 08 6 22 6 32
6	57
V 26
7	38 7 50 săra
seara
7	85
8	20 ^seara
8 32
8	5!
9	15 9 80
seara
251
261
269
278
286
299
810
325
835
945
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănescî
Ghergani
Titu Restaur. Găeşti Leordeni Goleşti
Piteşti Rest pj^
C oşteşti Stolnici Corbu Potcăva
Sos. Plec.
Peatra
Balş
Peleşti
Cârcea
Craiova Rest.
Isalniţa
Coţofeni
Răcarî
Filiaşi
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
Slatina Rost.
T. Severin R. VARCIOROVA Sos
Sos.
Plec.
dim-
8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 35 10 50
12 43 12 49 1 18 1 40
17	19
OreM.	Ore M
21
Ore M
p. m
5	40
6	04
6	33
7	01
7	45
8	83
9	11 9 40 9 55 săra
3 39
dim.
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	16 11 40 12 15 p. m
Tecuci u-Bârlad.
B arboşi-GalaţI
Galaţî-BarboşI
Kilom.
cU ’t Barboş
STAŢIUNI
ţ
i BĂRBOŞI	Rest. Plec.
19 I GALAŢI	Rest Flec
Aretarea trenurilor
Tr acc.
601
Ore M
noap.
Tren de pers.	
603 i 605	
Ore M.	Ore M
seara 3	56 4	80 seara	p. m. 7	26 8	OG p. m.
Kilom, de la Galaţi	STAŢIUNI %
19	ww BĂRBOŞI Rest. Bo”
Arătarea trenurilor
ac. Tron de p
Kilom. de la Tecuci
Arătarea trenurilor
STAŢIUNI
Yârci orova- Bucur esel
Kilom. de la
Vârci.
18
Arătarea trenurilor
602 ; 604 : Ore M. Ore M.J
TECUCIU Restaur.
Berhecî
Ghidigeni
Plec.
WWW.dacoraD m m£c4l0.
p. m. i dim	.	•
Restaur. Sos.
	Trenuri mixte		
	13	15	
	OreM.	Ore hi.	
t	dim.	p. m.	
	5 20	6 85	
	5 53	6 11	
	6 21	6 48	
	6 38	7 08	
	7 06	7 80	
	dim.	seara	
STAŢIUNI -
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Sos
Ple;.
57 Timnea
131
193
214
226
236
262
274
Sos.
Strehaia Butoeşti Filiaş Răcarî Coţofeni Işainiţa
Craiova Rest.
Cârcea Peleşti Balş Peatra
Slatina Rest. plec
Potcăva Corbu Stolnici Costeşt!
Piteşti Rjst.
Goleşti Leordei I Găeşti
Titu Restaur, Ghergf ni Ciocăreştî Chitila
Scs. plec.
281 ~
295 312 338 3i5 858 372
382 BUCURESCI R. Sos
Bârlad-Tecuciii
JERLAD Restaur. Plec.
Tutova Ghidigeni Berhed
51 TECUCIU Restaur. Sos.
ANUL III.—Net 696
10 BANI EXEMPLARUL
JTTOI 20 SEPTEMBRE
ABONAMENTUL.:
In Capitală : 4 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 lunr 8 lei. In Districte: 4 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Ia Streiuătate: I an 48 lei, 6 luni24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAUR1AN.
APARE IUST TOATE ZILELE Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
!n Austria:
Sohalek, I. WbUzeile 12, Wien In Germania: Ga D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expeditiou Hamburq
Ga D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Uurţeî Române, Stadt Pleiscbmarkt, 15, si la D-nu H. , I. Wollzeil •••'
Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Londra, 28 Septembre. — «Ofiice Reuter» anunţă din Simla cu data de azi: Jacub Chan a sosit erî seară in lagărul generalului Backer, la Cuşi, fiind însoţit de fiul săti şi de 200 de soldaţi. Piimirea o solicitase inoă de mai na-inte — in scris. In Cabul domneşte o anarchiă oomple tă. Generalul Roberts a plecat intr’acolo cu trei regimente,
Ziarele d’aicî daă nişte rapoarte detailate, din Belgrad, despre o luptă, ce s’a intămplat intre u-niî contrabandişti şi luncţionarî de ramă, Ia un loc situat intre Orşova şi Tecla. S’afi omorît 10 oameni şi, de oare-ce inoăierarea era să se înceapă din nou, s’a trimis armata iu ajutorul funcţionarilor de la rama d n Orşova.
Moscovia, 29 Septembre, — «Rnskij Courier» anunţă, că principele Gorciakof va demisiona indată ce se va intoarce la Petersburg. Ambasadorul austro-uugar a plecat din Petersburg spre Livadia la 25 1. c. Generalul Caufman iucă a plecat intr’a colo.
Londra, 29 Septembre. — «Daily News» află diu Manabad, că trupele engleze inaintează in marş grabnic spre Cabul, unde vor ajunge pană la 5 Octobre.
Se crede, că rebelii nu vor putea resista, pentru că le lipseso atăt conducătorii, căt şi o or-gauisaţiune serioasă.
Belgrad, 29 Septembre. — Visifa principelui Alesandru al Bulgariei d’ooamdată s’a amăuat pană la primăvara viitoare.
In re Belgrad şi Petersburg există acum un schimb foarte viă de depeşî oficiale: cu privire la ceşti unea căilor ferate şi ajutoarelor oe se daţi, pentru intărirea factorilor guvernamentali in Serbia.
New-York, 27 Septembre. — Indianiî din Ost-Utah au masacrat 28 de montaniştî.
Madrid, 29 Septembre. — «Corespondenţa, anunţă ca probabil, că Canovas del Castillo va primi preşedinţa cabinetului, incă inainte de oon-vooarea Co'teşilor.
— Au orităţile militare ati arestat un colonel şi alţi doi oficieri. Sequestrănduli-se hârtiile, s’afi aflat, că arestaţii voiau să turbure liniştea publică.
Qonstantinopole, 29 Septembre. — Contele Andrassy a adresat Porţii o notă cu data de 22 Septembre, in care el ’şî esprimă mulţumirea sa pentru loiala esecutare a convenţiunii militare incheiate in Serajevo După ce in această notă se detailează operaţiunile tr< pelor austriace, de la intrarea ior in sandjacul de Novi-Bazar, şi dupe ce se constată armonia ce a esistat intre trupele austro-ungare şi cele turceşti, contele Andrassy adaogă, că stă in voia liberă a locuitorilor din cetăţile ocupate daca voesc sa O nu—să cedeze soldaţilor unele localităţi. (? Red.)
Berlin, 27 Septembre. — «Deutsche Montag-sblatt» sorie: Toastele oe ministrul franees pentru interne, d. Lepere, le ţinu in Montbeliard şi Belfort, incă n’aîi dat nici o eausă guvernului german pentru ca să ceară desluşiri de ia cabinetul franees. D, Wadington insă se şi grăbi, p6te din iniţiativă personală, a asigura pe principele Bismarck desaprobănd ^complet pe colegul săli. Ministrul de esterne franees adaogat, că loialita tea politicei francese n’are să se judece după neştetoaste desbrăcate de caraeter oficial fi rostit pe la cate un dejun d’un membru, care aşa zicând, stă departe de mersul şi conducerea relaţiunilor esterne a Franţei.
Atena, 28 Septembre. — Delegaţii greci din Constantinopol aii fost avisaţî, ca să zoriască mersul negocierilor ou Poarta, ca guvernul să şe poată presenta ţării cu un resnltat palpabil, incă inainte de alegeri, care se vor face la 21 Ootobre
Maî mulţi preoţi turci şi softale aii fost goniţi din Epir şi Tesalia, căci autorităţile turcesc! ati aflat, că eî petreoeati in Tesaba şi E-pir ou scopul d’a aţîţa poporul contra Greciei.
Roma, 28 Septembre. — Măne se va depune cu mare solemnitrte cenuşa agitatorului Cicer-uachio, condamnat de austriaeî in Veneţia, la
1848. Guvernul a oprit orî-ce demonstraţiune ; anti-austriacă. Dîn acest motiv, piesa «Ciceruae-chio», ce era să se represinte măne seara, s’a interzis. Baronul Haymerle va fi primit in Mon-za şi de către regina Margarelha.
----------------------------------
Serviciul Telegrafic al .României Libere*
— de la 30 Septembre — 4 ore seara —
Londra, 30 Septembre. — Se telegrafiază din Berlin către «Morning Post», că prinţul de Bis-marck se va duce la castelul seu de la Varzin, de unde nu se va intoarce de căt dupe întoarcerea împăratului Wilhelm la Berlin.
D. Sturza ministrul de finanţe al României, a avut erî o intrevedere ou prinţul de Bismarck, căruia ’î a esplioat proiectul presintat Camerilor de către d. Boerescu in numele guvernului, pentru soluţiunea eestiuneî emancipăreî Israeliţilor din România.
Viena, 30 Septembre. — Banchete legitimiste s’au dat ieri pretutindeni in Franţa cu ocasia aniversării nascereî comitelui de Chambord.
Nu se semnalează nici un incident.
Petersburg, 30 Septembre. (Oficială) — Trupele ruse afi avut la 2 Septembre o intâluire ou Turkomauii-Toekkes, cari se intăriseră foarte bin°.
Dupe olup'ă, ca''e durăş'ase ore, Turcomaniî părăsiră in cele din urmă locul, per^end maî multe miî de oameni. Ruşiî ah avut in această afacere 435 oameni puşi afara din luptă, dintre earî 23 ofiţeri
Londra, 30 Septembre. — «Daily Telegraph» asigură, oă imperatul Rusieî e bolnăvicios.
Dupe «Standard,, visita prinţului Gorcia-ooff la Berlin e sigură.
(Harag).
4 ne. vedea ultime ncirl pe pagina Lli.
Bucuresci, 19 Septembre.
Nici o cestiune, din căte au venit la noî in contact cu politica din afară, — nicî una n’a făcut mai mult sgomot in numele pretinsei Europe; nici uua, ca cestiunea Evreilor, n’a fost arătată, cu atâta insistenţă şi cu atăt prodigiu de artă amăgitoare, sub prizmă uuor interese de un ordin politic , maî înalt şi mai prevăzător pentru noi
Nici chiar cestiunea orientului, cu toată complicata ei intregime, cu toate laturile ei delicate şi adesea periculoase, n’a produs atăta resunet, iu numele preocupaţiunilor ce deslegarea el inspira şi trebuia să inspire Europei, — precum s’a tăcut să se creadă la noi, că toate statele, fără deosebire — esceptănd pe Rusia singură, ca interesată in causă — se iugrijeau foarte de aproape de soarta soluţiunei, ce România va da cestiu-uei jidovesc!!
lată o tactică pe atăt de ingenioasă, diu punctul devedere al Evreilor, străini de această ţară, pe căt a lost de amăgitoare şi de periculoasă pentru noi Romanii, cari ne am fi lăsat să fim lesne seduşi de capţi-oasele ei aparenţe.
Naţiunea română, luminată insă de oameni săi de elită, sinceramente devotaţi căuşelor sale de cea mai vitală importanţă, a simţit, a judecat, a desfăcut, fir cu fir, situaţiunea ţerii şi incheerile tractatului de Berlin, şi pe deplin convinsă că i-se întindea laţuri intr’ascuns, adăpostite la umbra unor principii sforăitoare şi a unor ameninţări de ocasiuni—ea a oprit la vreme măna nevăzută, care o îmbrâncea către prăpastie. Presa independentă şi naţională şi-a indeplinit datoria, ea a luptat şi va lupta cu hotărâre,
alături cu amicii poporului romău, ca nici demnitatea lui să nu fie uesocotită, nici interesele ce apără să nu sufere atingeri atăt de simţitoare. Şi graţiă acestei energii titanice, pe care naţiunea sciu să o desvoalte in aceste grele împrejurări, ea va isbuti— trebue să sperăm, cu iucredere — să iasă cu fruntea radioasă de succesul săli, sau altmintrelea cată să disperăm până şi de triumful celor mai mari şi mai sacre cause, din căte a putut să apere un pbpor vre-o-dată.
Atitudine! aceştia demne şi leale, ce naţiunea a luat in cestiunea Evreilor, s’a imputat insă de către cei ce voiau să serve, impinşi de „umanitate®, neamul lui Israel, că ea este necumpănită din punctul de vedere internaţional-, că este periculoasă viitorului nostru; că este, in fine, o provocare la adresa Europi, precum nu s’au sfiit a o spune chiar miniştri ţării, de la înălţimea autorităţii lor oficiale !
Aci avem o cestiune, care o dată pentru tot-d’a-una, ar trebui să fie cu totul lim-peZitâ.
Era oare „oposiţiunea®, cum o numesc oamenii de la cărmă, adică ţara intreagă,' -— căci ea, ca un singur om, s’a opus şi se va opune unei soluţiuni desastroase, — era ea oare atăt de orbită, in căt să nu aprecieze Însemnătatea art. 44, din punctul de vedere internaţional ?
Numai guvernamentalii, cari, cu o generoasă spontaneitate, se grăbiseră a da măna lor de ajutor unei soluţiuui păgubitoare pentru ţară,—numai aceia cântăriseră cestiunea şi numai ei cunosceaă greutatea sa internaţională?
In adevăr, ne grăbim a recunoasce şi noi, că guvernul şi sectarii săi s’au întrecut aşi da, cu multă bună voinţă, brevete de simţ şi prevedere politică!
Dar cine putea să se mai amăgiascâ asupra sciinţii a tot prevăzătoare a a elor augur! patentaţi, cănd politica guvernului, ce susţinură şi susţin incă, in ciuda inte-reseloi române, numai in numele prevederii nu mai putea vorbi, căci ţara ăi Încercase prevederea, prin resultatele ce culese după urma resbelului Întreprins; cănd ameninţările, ce ei ridicaseră acum in urmă a-supră-ne, se dovediseră a fi curate fantasme, chiemate in scena lor politică, numai spre a surprinde votul naţiunei.
Ministerul Brătianu n’a voit nici o dată să arate ţării adevărul; el a umblat tot d’auna acoperit, şi in toate cestiunile de interes naţional, sub pretextul, că numai aceasta era o politică iualtă şi folositoare nouă, pe cănd iu realitate nu făcea de căt să incăl-cească şi mai tare afacerile şi situaţiunile noastre, ca ţara, obosită şi desgustată, să se decidă, pănă in cele din urmă, «a tăia şi a scăpa” cum Z^e poporul.
Aşa s’a intămplat cu Basarabia; aceiaşi procedere se urmează şi in cestiunea jidovească !
IntărZierea pe de o părte, spaima de o preţ nsă Europă, pe de alta, sunt cei duoi agenţi ai politicei d-luî Brătianu, puşi acum la disposiţiunea cestiune! jidovesci, ca, de nu va putea să obţină alt beneficiu pentru poporul său favorit, să nu piardă cel puţin
Sprilegiul de a-şi vedea faimoasele liste... căpătuite !
D. Brătianu 'şi-a pus se vede, in gănd, să strige ca Galileu, iu cestiunea Jidovilor, .şi iu cele din urmă, tot listele vor isbuti!” Aprobe cine voesce politica aceasta, tot-d’a-una păgubitoare pentru ţară ; noi o des-aprobăm, o respingem şi o desvăluim naţiunei, ca ea s’o judece, in toată imparţialitatea ei.
ANTJNOIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a........1 Leu.
„	„	,, II-a............2 ,,
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se înapobză. Pentru rubrica : Inserţii fi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Prim-Redactor:
flmr?
■
JilCxiÂIjj
UXLAAAjJDua/ kj t
Intru căt privesce diplomatici eestiuneî, tot din sistemă s'a căutat să fie întunecată şi îmbrobodită in pericole mitserioase, şi vom incerca să facem lumină asupra acestei mult invocate părţi : cestiunea internaţională care a format calul de bătae al scopurilor jidovesci.
CRONICA ZILEI
Ne pare bine cănd un om competent, un a~ gricultor, vine şi confirmă aserţiunile noastre in privinţa filoxerei, acest flagd a eă-uî presupusă presenţă in viile Romănieî transdanu-biane speriase pa confraţii de la «Steaua Do-brogeî.»
Noî am zis, eă dupe amănuntele date de «Steaua Dobrogel» in această privire, nu credem că filoxera ar exista in viile din Dobrogia.
Eată acum ce ne scrie d. B. S. Moga, cunoscutul nostru agricultor :
«.... Voind a aduce intre viticultorii noştri o linişte pănă la lămurirea adevărului, emi permit d-le redactor, a vă da oare cari amănunte asupra filoxerei.
«O viţă se poate cunoaşte dacă e bolnavă de filoxeră maî intăifi după frunzele eî cari inoep a se colora in galben de la verf spre basă; in acelaş timp, unii lăstari incep a peri, apoi formarea strugurilor se Împuţinează cn progresarea boalel, pănă ce in fine viţa se usucă cu totul, Viţa ale oarei rădăcini sunt atacate de filoxeră presiută şi umflături.
«Filoxera e o insectă microscopică ; pentru căutarea eî trebuese oameni cu esperienţă.
«Eă, d-le redactor, din articolul publicat in «Steaua Dobrogiel» nu pot bănui de loc, că viile din acea provincie ar fi atacate de filoxeră; in el nu se menţionează nicî unul din simpto-mele dupe cari s'ar putea cunoaşte filoxera.»
D. Moga ne dă şi descrirea filoxerei, veZutâ la microscop.
Coloarea acestei insecte e galbenă intensă.
—x—
D. George Sion, membru academic, e numit revisor şcolar in Dobrogea.
—X—
Tn supliment al «Mesagerului Brăilei» publică o relaţiune asupra analisel chimice, făcută apelor şi nomolului dela Lacul Sărat, din judeţul Brăila.
In această relaţiune se amănunţesc lucrările hidroohimiee, hidrophisice şi balneologice, făcute la faţa locului de eminentul nostru chimist, d dr. Bernath.
Cele-l-alte lucrări, hidrochimice cantitative, speotroscopice etc, cari reclamă un timp mal îndelungat, se vor efectua in laboratoriul Eforiei spitalelor civile şi al facultăţii de medicină şi se vor publica mal tărzitt intr’o broşură specială
—x—
S’a acordat medalia Bene inerenţi, cl. II, d-luî G. Mihăilescu, profesor la şcoala comercială din Galaţi, pentru lucrările sale literare şi didactice.
—x—
D. min. al instrucţiei publice face cunoscută prin «Mont. ofF.» următoarea disposiţie:
«D. min, primeşte audienţe in toate zilele, afară de mercurea, de la orele 11 pănă la 12;
d. director general, in toate zilele dela orele 12 pănă la 2 p. mer.»
—X —
Ser gen tuluî-major Călin Dincă, din reg, 6 de dorobanţi, i s’a acordat dreptul de a purta medalia «Virtute militară» de argint, pentru ser-vioiul de 12 ani impliniţî in gradul detergent.
I se va da şi o pensiune viageră de 300 lei pe fie-oare an.	^
—'X —
www.dacoromanica.ro
Iu “Monit. off.» de azî se poate redea ‘Proiectul de programă» pentru studiele din şcoalele reale, elaborat de con uliul permanent de instrucţiune in sesiunea anului 1878.
—X—
Erî la ameazî a'sosit, in capitală. Alteţa Sa, principele Alexandru I Domnitorul Bulgariei.
Cu un tren special plecând din Giurgiu, unde a fost intimpinat de dd. general Cernat şi colonel Pastia, Alteţea sa a fost condus direct dinaintea palatului de la Ootrooenî.
La coborârea din tren. A. S. R. Domnitorul nostru a primit cu multă iubire şi căldură pe augustul sâfi oaspe. Erafi faţă dd. miniştri I. Brătianu, V. Boerescu, col. G. Leca şi An Sto-lojeanu, casa civilă şi militară a Măriei Sale, ofleiarî superiori din garnizoană, d. prefect, al poliţiei şi d. primar al capitalei.
Ajungând in curţi a palatului, garda a primit pe A A. LL , făcăndu-le onorurile militare.
Suita principelui Alexandru se compune din opt persoane, dintre oare două civile şi şase militare.
Un dejun a avut loc la palat.
Salutând la rândul nostru, cu bucurie, sosirea Augustului principe al Bulgariei, dorim oa această vizită să cimenteze relaţiunile amicale dintre noi şi naţiunea bulgară
A. S. nu va sta de oăt vre-o patru zile in mijlocul nostru.
DIN AFARA
Austriecii in Novi-Bazar.
Austriecii au intrat după multe stăruinţe in districtul de Novi-Bazar, dar numai cu aceasta aii şi remas ; despre o ocupaţiune a acestui teritor din partea lor, nu poate fi nici vorbă Trupele turcesci, cari garniso-nau inainte de intrare in localităţile mai insemnate ale sandjacului, nu au voit să se depărteze la apropierea trupelor austriece ci le-aîi făcut simplu loc şi lor. Şi fiind că trupele turcesci in unire cu poporaţiunea nu privesc de căt cu ochi răi invasjunea străină, Austriecii se află oare cum asediaţi in locurile, unde credeau să afle triumful şi viaţa de stăpâni.
Neretragerea trupelor turcesci a fost una din cererile, pe lăngă cari comisariul turcesc pentru primirea Austriecilor stăruise cu nestrămutare :
In zadar a fost, zice o corespondenţă din Taşchlidza (Novi-Bazar), toată împotrivirea cartierului general austriac, comisariul turcesc nu putu fi cletiuat in hotărîrea sa. Ce e drept astăzi nu ne^putem plânge de nimic, fiind că re-laţiunib1 dintre soldaţii padişahuluî şi aî noştri sunt, la părere cel puţin, foarte prietenesc], cum numai intre nişte fraţi de arme vechi pot fi. In unele locuri, cum la Prepolje, trupele turcesc! ne-ar putea fi chiar de ajutor in caşul u-nuî atac neaşteptat din partea poporaţiuneî, fiind eă garnisoanele noastref sunt foarte mici, Cată vreme vi ţinea insă această stare de lucruri ? Chiar relaţiumle actuale, dacă ar fi statornice, nu le-am putea numi de căt incomode, nesuferite şi primejdioase.
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE»	64
ARTICOLUL 47
DE
V DOLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA, politie
— Urmare —
XXII
Cora dedese lui George opt zile pentru a se presenta, din noii la densa. El profită de acest termen, fără a pune cea mai mică grabă şi nu se duse de oăt in ziu.t cea din urmă.
In seara zilei a opta el intră in casa de pe şoseaua Neuilly, insoţit de d. Mâzin care trebuia sa-1 presimte.
El se adresase mai ăntăifi pentru aceasta la d. de Brives, oare nu putuse să-î ascundă mirarea sa.
— Ce tel ! d-ta, la Cora ! pentru ce? Nu cumva eşti jucător ?
—- In toată viaţa mea n’am pus mâna pe vr’o carte.
ROMANŢA LIBERA
Buna înţelegere dintre Turci şi Austrieci n i se intinde de căt asupra soldaţilor de rînd şi la aceştia, numai intre soldariî noştri şi intre soldaţii turcesci din Asia; atalioanele compuse din Bosniaci şi Albanesi observă din potrivă o atitudine rece şi aşteptătoare. Oficerii turci ocolesc in tăcere şt cu neplăcere vedită pe oficerii noştri, cari din partea lor s’ar purta prietenesce; ei nu fac nici o taină din simţimentele lor politice, din antipatia contra Austriei şi ei auzi discutând in gura mare, cum de se intămplă, ca cei ce zic oă li sunt prieteni, in realitate nu fac alta, de căt răpesc din statul turcesc teritor j după teritor. In unele corpuri ideile acestea aii | prins ast fel rădăcină, in căt influenţa lor s’a j resimţit şi asupra soldaţilor de rînd, cari nu se mai ivesc prin lagăiele armatei noastre, cari de altmintrelea le staii deschise... Această împrejurare s’a impus şi prin un ordin formal din partea oomandauţilor turci, sub pretextul că disoi-plina cere...
Unde vor ajunge in ast fel de împrejurări cu «ocupaţiunea” lor Austriecii? De sigur acolo, de unde aii plecat.
Stfirea lucrurilor iu Rusia.
Ori ce planuri mari ar urmări Rusia in afară şi ori căte isbânfiî ar fi secerat sah ar avea încredinţarea, că va secera in viitor , trebue să simtă , că greii şi amar bolnavă este inlăuntrul eî. Căte semne, căte dovedi de o strălucire isbitoare nu atestă zilnic această boală intestină, această stare de anomalie, de care puţine state vor mal ii suferit.
O nouă şi interesantă notiţă in această privire ne dă «Standard”, care află, că din 1800 studenţi inscrişî in cel cinci ani din urmă, nu mal puţin de căt 720 aii fost urmăriţi şi arestaţi din cause pobtice. Cel din urmă asasinat politic s’a sevirşit tot de studenţi. Elevii şcoalel elementare din Char-kov aii espediat luî Pluto pe doi marinari, bănuiţi că-I spionaţi.
«Colos* se plânge de altă parte, că incendiile nu mai încetează să pustiască Rusia dintr’un colţ intr’altul. «De la Drina pănă la Dnipru, esclamă el, oraşele noastre sunt arse, unul după altul. Ce privesce satele, nu trece zi, in care să nu ardă căte zece. Bună starea noastră naţional? va trebui să se ruineze in urmă prin această mare nenorocire.”
Duşmănia dintre Bismark şi (»or-cîakof
Sunt multe versiuni, prin cari se esplică înstrăinarea atăt de mare dintre cancelariul Germaniei şi principele Gorciakof. Una ne-o dă in numărul său mal noii «Nordd. Allg. Ztg.”, care ca oficiosă, se poate bucura prin urmare de cel mal mare credit.
Intre căuşele recireî, oficiosul principelui Bismark pune purtarea lui Gorciakoff după pacea de la San Stefano. După ce văfiu, că această pace nu este primită de Europa şi că stăruind pe lăngă ea poate provoca un noii resboiu, cancelarul rus nu s’a adresat pentru intervenire către principele Bismark, ci către Anglia. Numai cu Englezii
—	La Cora toată lumea seara joacă numai cărţi, nioî n’are altă distraeţiune.
—	Tocmai.
—	Voescî să in veţi să joci ?
—	N’ai nioî^ofgrije, este cu un scop folositor.
—	Folositor? Nu cum-va studiezî pe jucători, vei fi venindfse faci o carte asupra noastră?
—	Nu ’mî oere acest secret.
—	Am ghicit; asta este. Ah! scumpul meii, ce de lucruri aî putea să spui! eţî voî procura documente dacă doresoî.
—	Pănă atunci, voeştî să rae presinţl ?
—	Acesta e prea delicat, scumpe amice; en găndeştete numai, ginerile meii la Cora şi adus de mine! Ce va zice lumea? Daca ţi s’ariutăm-pla vre-o nenorocire; dacă aî perde...
—	N’aî grije, sunt stăpân pe mine.
—	Nu seu nimic, de oare oe n’aî jucat nici odată. Dacă ar fi vorba să te presint intr’un cerc, dar la o femee...
—	Oh ! o femee !
—	Prea încântătoare inca, te asigur. N’aî de oăt se intrebî pe Mezin; e nebun după densa.
—	Nu eum-va ţi-e frică de mine?
—	Nu, ’mî-e teamă de ce ar crede lumea, de...
căută Gorciakoff să reguleze Orientul şi nesocoti pe cancelarul de fer cu totul. Această nesocotire răni adănc susceptibilitatea şi amorul propriu al lui Bismark, care invitat mal târziu să convoace congresul de la Berlin, ăşl resbunâ de Rusia, zadarnici ndu-i planurile in înţelegere cu Austria şi cu sprijinul Angliei, care renegase pe Ruşi.
Aceasta este una dintre cause. «Nordd. Allg. Ztg.» promite a destăinui cu vremea şi pe cele l'alte.
Organisarea militarii a Munte-negrulnî.
Noua organisaţiune militară a Muntene-gruluî, care nu mal are trebuinţă de căt de sancţiunea principelui pentru a intra in vigoare, cuprinde, in resumat, următoarele disposiţil;
Poporul muntenegrean este armata. Fie care muntenegrean, fără deosebire de reli-giuue, e dator a trage la sorţi. Anii de serviciu sunt de la vârsta de 20 pănă la 46 de ani. Armata poporului se imparte in trei clase; Oamenii cari aparţin celei de ăntăiu, formează armata aşa zisă «regulată”. Cei din clasa a doua şi a treia nu vor ti convocaţi la arme de căt in timpuri estra-ordinare şi numai pentru apărarea vetrei strămoşescl. Armata regulată va număra 20,000 oameni; reserva 12,000.
Ministerul de resboiii este avisat a se pune imediat pe lucru, spre a forma un batalion de sappeurl, unul de pionerl, mai multe coloane de proviant şi o companie de soldaţi pentru serviciul sanitar.
Proiectul găsesce in urmă de trebuinţă, să se inoiască armele, mal ales acelea ale artileriei. Pentru acest scop plănuesce in-fiinţarea unei fabrice de arme şi a unei versătoriî de tunuri, in Cetinie.
Aprobarea principelui pentru totalitatea şi detaliile acestui proiect, este sigură.
Poarta şi Rum el ia Orientală.
Faţă cu persecuţiile ce sufer Mahomedanii in Rumelia Orientală, guvernul Sultanului nu a ştiut să ia altă mssură, de căt aceea,, de a sfătui refugiaţilor «să fie cu precauţiune la reîntoarcere pe 1a, casele lor”. De la măsura sumară, dar admisă prin tratatul de Berlin, de a pune un capăt anomaliilor din provincia vasală prin o ocupare cu armata, cabinetul a declarat «că de astă dată se abţine de la această măsură”.
Noi credem, că caracterisăm foarte potrivit adevăratele motive cari au făcut pe Poartă se proceadă ast-fel, substituind cuvântul se abţine, cu acela că nu poate. Poarta este mal mândră, de căt să-şi ateste in public slăbiciunea sa, ajunsă astăzi pănă la gradul de a fi numită proverbială.
Am avut adesea mulţumirea—şi cpedeip a ne fi împlinit, o datoriă—de a chema luarea aminte a cititorilor noştri asupra, importantelor studii de economie naţională pu-
Ah ! fugî d’aei, nu primesp una ca aceasta. N’atn fost nioî o da*ă ou miute in viaţă, iu căt me privesce, dar pentru tine voifi fi; este mai uşor. Efi uu te presint; dar dacă, cu vre un scop se-J rios, aî jntr’adevăr trebuinţă de a studia salonul Corei, el bine.,.
—	Eî bine ?
—	Adresează-te iuî Meziu ăntăia dată când el vei intălni la mine. — D. de Mezin departe de a face dificultăţi cu amicul şefi, se grăbi a se pune la disposiţiunea luî George. Refusat de d~ şoara Marcela de Brives, oănd ’î ceruse jpăua, sub pretext ca prea iubesc mult jocul, el se bucura cugetând, că George Gerard putea să devie şi el jucător oa dânsul, poate şi maî mare jucător, astfel ca să facă pe d-şoara de Brives să regrete că l’a preferat.
Cora primi pe George cat se poate de graţios, dar fără a avea aerul de a’l cnnoasce. Ea nu încercă de loc a’î vorbi iu particular, şi uu se arătă că face uicî o deosebire intre el şi oaspeţii seî obicinuiţi. In cursul sereî, pe căud toată lumea se aşezase la masa de joc, ea ’î propuse a-şî lua şi el un loc. El primi spre a soăpa de o intimitate nesuferită şi spre a psplica presinţa sa iu casă.
www.dacoromanica.ro
blicate de d. Xenopol, in preţioasele coldne ale ziarului «Steaua României”.
Aceeaşi cunoscătoare pană, aceeaşi judecată, profundă şi justă, ilustrează de căt-va timp paginele ziarului iaşan, cu cercetări asupra învăţământului public.
Nnmal lipsa de spaţiu şi numai ingrijj. rea nouă impusă de marea causă ce naţiunea are in joc, ne-afi impedecat, de a ne ocupa, cu toată atenţiunea ce merită, de folositoarele d-sale studii.
Cestiunea şcoalelor reale, fiind azî din nou adusă la ordinea zilei, reproducem conside-raţiunile d-lul Xenopol asupra acestor şcole, şi credem că ele vor profita celor îndatoraţi a aduce, cu timpul, aceste instituţiunl, la o regulată şi reală funcţionare.
Vom complini, mal intăiu, cu apreciărl amănuntate, aceste lăudabile şi utile cercetări.
Tată articolul d-lul Xenopol.
Studii asupra învăţământului.
Consiliul general definstrucţiune a trebuit sa deschidă, după lege, şedinţele sale in ziua de 1 Septembre şi după căt aflăm le-a şi inceput. Noi credem, oă in acest an, organul principal deliberativ iu materiî de inveţămăut va avea să implinească nişte indatorirî mult maî însemnat0 de oăt in aniî trecuţi, şi oă va trebui in raportul şefi anual adresat Ministeriabil să espună cii totul altă ceva de căt o simplă reformă de programe, la care pănă acum s’a mărginit ou deosebire activitatea sa.
De şi e drept, oă atribuţiunile consiliului general par mărginite prin art 28 al legeî instruc-ţiuneî numai asupra ohestiunilor pentru care va fi consultat de minister, şi oă el trebue să’şî concentreze desbaterile asupra punctelor oe cor fi de maî nainte discutate şi pregătite de Consiliul permanent (ari. 29), totuşi noî nu credem, oă acţiunea acestuî corp in învăţământul nostru să fie numaî aceea a unui sfat care să iude-pliuească o simplă formalitate de care Ministrul poate ţinea seamă, dar pe care el poate s’o şi lase la o parte. Noî credem, pă consiliul poate să ’şi esprime părerile sale asupra iuveţăniSntu-luî şi se imbie pe minister la nişte reforme, pe oarî le-ar crede necesare de introdus in corpul seu. Căci cine poate impediea pe consiliu ca, după ce ’şî va da părerile asupra întrebărilor puse de minister, să nu’şî esprime şi el dorinţele şi cerinţele sale in materie de jnveţăment.
In orî ee caz, chiar dacă ideile ce urmează n’ar putea găsi nu organ apropiat in consiliul general, le supunem la apreţuirea ministerului şi a comitetului permanent, intru căt, după cum credem noî. numaî şi numaî pe baza ’or se poate pune mvăţementul in o stare ast-fel, in căt să. dea roade folositoare ţereî şi poporului nostru-Poate oă părerile noastre să fie greşite in unele puncte ; in totalitatea lor insă fie sigur ele sunţ espresinnea adeveruluî, intru oăt uu sunt de oăt formularea nevoilor ţereî noastre, pe cari trebue să cânte in marginile sale a le indeplini învăţământul.
Tesa noastră este, că intregul nostru s'stem de inveţâment eşte greşit din fundamentul şefi, şi tot ast-fel este greşită şi legea, ce i-a dat naştere, legea instrucţiune!.
Greşala lor fundamentală este următoarea;
Cora şezu in faţa luî, pe o canapea vecină cu masa de joc, de unde ea putea să’l observe in linisce fără a perde nici una din mişcările luî.
George se păru că nu bagă de seamă oă esţe observat cu atenţiune. El se sili toată seara a nu ridica de loc oohiî asupra Corei. Aşezat lăngă d-nu de Mezin, oare se pusese la disposiţiunea sa pentru a’l inveţa primele elemente ale ba-oaratuluîl nu intărziâ a-1 inveţa a juoa oa toată lumea. Ba chiar juca maî bine, căci câştiga.
D. de Mezin se bucură de succesul elevuluî sSfi.
«Aceste prime câştiguri, ’şî zicea el, i vor inspira dorinţa fie a maî juca. El va deveni in curând aşa de jucător ca şi noî. Insă el nu va avea esperieuţa mea, jocul eî va fi maî fatal de căt mie şi poate că me va dori intr’o zi».
El se înşela: se uasce cine-va jucător, devine insă foarte rar. Precum pasiunea joculuî este maî tot d’auna nevindecabilă, asemenea sunt oameni pari nu înţeleg nici de cum plăcerea oe poat‘ simţi oine-va a invârţi o noapte întreagă uispe bucăţi de carton colorate şi a repeta aceleaşi vorbe. Eî nu vor simţi nioî odată ver-o emoţiune înaintea ver uneî mese de joc şi nioî nu vor ad mite oă ălţiî vor putea simţi.
Legea instrucţiune! nu face nici o deosebire m tre diversele ramuri de ooupaţiune ce sunt trebuincioase unei ţărî, căutând să dea tuturor acestora o instrucţiune potrivită, ci croeşte un a-celaşî calup pentru toţi, vrea să inădnşe informele sale Înguste toate năzuinţele, toate mt»-res'de. Legea instrucţiune! cnuoaşte trei grade de învăţământ: acel primar, acel secundar şi acel superior. Cel dintăî este dat in sooa-lele p'imare, al doilea in gimnasiî şi lycee şi oel de al treilea in cele ^doue universităşi din Iaşi şi Bucureşti.
Lasănd de o cam dată la o parte şcoala primară şi universitatea, şi cercetând şcolile se-eoudare, cari dai! învăţătura cea mai respăndită şi tot-o-dată aceea ce pâte procura un mijloc de existenţă, să vedem cum sunt acestea organisate ? Ce se ’nvaţă in ele? Religiunea, limbele latină, elenă şi franoesă, (cele-’alte sunt facultative până şi Romană!), aritmetica, sistema legală a mesrn relor, elemente de ţinerea registrelor, geometria algebra, trigonometria, istoria naturală, fisioa,ohi mia, istoria generală şi acea a Românilor, cosmografia, geografia,-statistica filosofia, retorica, economia politică, dreptul administrat v, musica vocală şi gimnastica (,ort 116), Prin urmare vre-o 24 de obiecte, afară de cele facultative, germana .şi italiana, cu cari minierul lor se sue la 26.
Dacă ne intrebăm acuma, care poate fi folo sul oe 1 poate trage un băeat din asemenea curs ? Respunsnl este : unul curat numai teoretic ; căci pentru practica vieţeî nu i s’a» dat absolut nimic. Ce poate face el cu latineasca şi greceasca lui? Cu trigonometria, algebra şi cosmografia ? Cum le va putea el intrebuinţa spre a trăi din ele ? căci nici unul din elevii licee lor şi a gimnasiilor noastre nu sunt bogătaşi, car! să inveţe numai de gust, ci invaţă pentru ca din silinţa 1> î să ’şî scoată o bucăţică de păne. Numai şi numai intrun singur mod, fă-căndu-se funcţionari. Eată singura perspectivă ce le rămâne după ce şi-ati indopat mintea 7 ani de zde cu cunoştinţe de lux
Nu e vorbă, legea nocstră pomeneşte de scoale reale, dar in loc de a spune şi aci ca la gimnazii şi licee; «se vor institui gradat cat se va putea mai repede gimnazii şi licee in următoarele oraşe» (Art. 93), ea se mulţumeşte a da voe »municipalităţilor sad ori căror altor per soane, a funda şoolî reale sad a subvenţiona pe cele existente» (Art. 200)
Prin urmare, pe oănd statul se îngrijeşte el singur pentru formarea lioeelor şi a gimnasiilor, el laşa acea a şcolilor reale la iniţiativă privată. Noe ne pare aoest sistem din cele maî greşite. Trebue să observăm intr’adevăr, că nu toată lumea se destină in cariera lui la ocupa ţiuuT curat literare şi ştiinţifice ; căci, dacă ar fi aşa, cine ar maî produce, cine ar maî hrăni pe toţi aoeştî literaţi şi oamenî de ştiinţă ? Majoritatea oamenilor, imensa lor majoritate se dedă vjeţiî practice. Find insă oă in şcoli eî nu găsesc nicî-o indreptare a activităţii lor spre poupaţiunî productive, de aceea intrebuinţează ştiinţa abstractă, pe care o dobândesc punend-o in serviciul Statului, sad dedăndu-se la profe-siunî liberale (drept medicină, inginerie etc.) care la urma urmeî tot pe spetele Statului cade.
Noi nu suntem in contra studiilor clasice; şi Ţroim să se mănţina şi la noî in toată onoarea tradiţiile literare, cai i ad făcut puterea şi civi-
lizaţia Europei, dar vroim să mărginim aoeste tradiţiunî la acei ce s’ar simţi chemaţi la o a semenea menire, şi să nu constringem pe toată lumea a ceti pe Omer şi pe Virgil, cănd nu ştie să facă o scrisoare de afaoerî de cea maî mică însemnătate.
Sa se păstreze deci programul liceelor numai pentru licee şi să se prefacă toate gim nasiile treptat in şcoli reale, Eată nevoea cea maî neapărată pe cere o simte societatea uoas tră. Eată calea, pe care trebue apucat pentru a da direcţiuneî spiritului iu ţara noastră o indreptare spre pârghiile folositoare ale practiceî şi a nu ’l reţinea numaî in regiunile iualte ale teoriei, oare pe căt ’l inalţă cu mintea in sus, pe atăta il dpărtează de pământul pe care trebue să trăească şi din care el trebue să se hrănească. Teoria e norul frumos ce se preumblă sub soare, rolorăndu-se ou reflexele cele maî strălu il oare ; practica e ploaea bine-făcătoare ce rodeşte pămentul şi ’l încarcă cu bogăţiî Am spus, oă prefăKrea gimnasielor trebue să se facă treptat. Găoî in zadar s’ar decreta de o data transformarea lor in şcoli reale. Ne lipseşte elementul principal, acel al profesorilor, treptat insă s’ar putea foarte bine realiza aceasta, anume anunţăndu-se, cu un an, doî, trei maint», ca cutare gimnasin se va preface in şcoală reală şi permiţând profesorilor actnalî de gimnasie a se presenta pentru catedrele şcoa-leî reale. In timpul ce li s’ar lăsa liber, eî ar putea să se pregătească pentru obieotele cele nou!, şi dacă n’ar eşi chiar din ceî maî bunî, totuşi ar putea corespunde până la un punct măcar cerinţelor oe li s’ar impune.
Din şcoalele reale ar eşi tineri cari, ştiind să ţină o comptabilitat», ar putea fi intrebuinţaţl la magasil sad la moşii ca comptabilî, s%r putea deda ohiar la comerţ ca băeţî de prăvăli», ouuoscend aritmetica comercială şi mărfurile. Parte din eî s’ar putea deda cu maî mare succes la i cupaţiuni industriale in şcoalele de industrie despre cari vom vorbi la locul lor, precum şi in şcoalele de agrioultuiă.
Intr’un cuvânt ar eşi oamenî din asemenea şcoli, ce ’şî-ar câştiga eî singuri pănea, prin munca lor neatărnată, şi n’ar cerşetori necontenit esistenţa lor de la Stat. Căoî să ne gândim bine, boala cea maî ucigătoare ce ne roade este funcţionarismul şi îndepărtarea forţată a t nerilor de la ocupaţiun! productive. Trebue schimbată direcţiunea generală a spiritului, şi aceasta nu se poate face de căt prin o acţiune generală ve ită de sus. prin o indreptare din partea Statului a Învăţământului public.
A, D. Xenopol.
ARENA ziarelor
Românul” salută sosirea A S, principelui Alexandru I, Domnitorul Bulgariei. Apoi, folosindu se de ocasiune, bătrânul organ bine inspirat de rândul acesta, arată in ce strânse legături ar trebui să stea micele state din Orient, pentru ca dobândind prin amicia lor puterea, ce le lipseşte fiecărui in parte, să se poată desvojta inăuntru şi să se garanteze reciproc in afară.
România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntene-grul, avUnd mai toate aceleaşi temeri din afară, avSnd aceleaşi aspiraţiunî pentru viitor, sunt
constrânse de interesele lor comune şi de însuşi simţm&ntul conservării, a nu infăţişa de căt un singur mănunchiu.
Aceasta trebue să fie politica, viitorului.
«împărtăşim pe deplin, in această privinţă , ideile «Românului, şi 1 felicităm pentru ve- . derile sănătoase ce l-aii luminat de astă dată asupra politicei viitorului nostru.
*** Incriminările aduse partidei conservatoare, că votând contra impăminteniriî pe categorii, ar fi urmând visul el de aur : resturnarea stării actuale de lucruri, recic-ţiunea—provoacă pe «Timpul* să dea o lămurire. El pune mai ăntăiu de o parte două adevăruri, ce i se par de netăgăduit: că statul nostru are trebuinţă de reorga-nisare şi că această reorganisare nu poate fi de căt conservatoare, din causa slăbiciunii noastre interne şi a disoluţiel economice şi sociale, in care facem progrese zilnice.
Apoi adaogă :
Prin reacţie nu înţelegem — preoum insinuaţi dv. — o intoarcere la un sistem feudal, ce nioî n’a esistat căod-v.a in ţa^a noastră, ci o mişcare de indreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punt de vedere să fiă ideea de stat şi ideea de naţionalitate, sacrificate pană astăzi sist< mat ic principiilor abstracte de liberalism american şi de umanitarism cosmopolit.
cardinal monseniorului Iacobini, nuneiu apostolic la Viena,
Constantinopol. 30 Septembre. — Sultanul ve-<)eud s tuaţiunea critica a Rumelieî orientale a sondat cabinetele europeane asupra eventualităţii destituire! luî Ab’cu-paşa. Rusia şi oare-om alt.» Puterî sa» opus acasteî măsuri.
Generalul Strecker, comandautnl şef ai miliţiei rumeliote, a destituit treî oficeri ruşi, remaşî in serviciul Rumelieî; el a pro ms sa se reducă contingentul miliţiei.
/
Multă lume joacă pentru că are trebuinţă de ham şi speră să câştige. Daţi-le suma oare le este trebuincioasă şi eî nu vor maî juca. Ofe-ciţ> Lisă unul adevărat jucător o sută de miîde raucî pentru a nu atinge odată o carte, el nu Va	Aşa dar fără pericul George câştigă
toată seara, el nu ar fi dorit alt-ceva de căt să se oprească la această primă şi singură victorie să nu maî revie nici pdaţă la Cora. Dar ea - se in voia cu aceasta. Cănd ăşî lua bună-eeara de la ea, pe la două ore de dimineaţă, o-ăata cu maî mulţi din oaspeţi eî, ea ăî zise : Pe mâine» cu un ton care ăî dedea puţine speranţe pentru viitor, Nimic nu se inţămplâ in tirnppl celor 15 zile care ţreoură după această primă seară, George iut”e unsprezece şi miezul uopţeî 8e d„oea regulat in strada Neuilly singur sa» împreună ou d-nu Mezin,
„ ^llPe ce saluta pe stăpâna caseî, se amesteca cate-va momente in convorbirea persoanelor care e înconjura», el se du0»a să şează la masa de joc şj Cora dupe eăte-va momente venea să se instaleze in faţa luî, pentru a nu maî părăsi toata noaptea postul să» de observaţiune. El juca m toate serile ou aeelaş n. roc şi fără cea maî mică emoţiune ca şi ăntăî. Adâncul desgust

ce^seara ăî mspLa, sarcina pe care era constrâns să îndeplinească, deplina sa nepăsare pentru pagubă sa» pentru căştig, ăî da nu sânge rece, o linisce neturburată care era» de ajuns spre a explica norocul să» cel constant.
Aurul şi biletele de bancŞ se grămădea» dinaintea luî, sprş marea mirare a d-lnî de Me-zifl care, interesat in causă, începuse a se eăi ea Pa presintat eu atăta grăbire in această casă, Bani! pe care acest din urmă ăî p»rdea in toate serile nu se compensa» ou plăcerea, de a vedea pe George Gerard abătăndu-^e de la da-toneţe de bărbat. In aeelaş timp începi se chiar a se îngriji de Copa vădănd că se uita fără in cetare la vecinul să». El se crezuse de 0 cam dată obiectul aeestuî rontemplaţhmî mute- şi se bucura in el, dar dupe puţin timp fus-se’ silit sa’şi recunoască eroarea. El se întreba căte 0-dată, da-ă George după ce ăî răpise pe tănăra faţă pe care voia s’o ia de soţie, ăî va lua şi pe femeea pe care voia s’o fa»ă iubita sa.
Peste puţin numai avea nicî o îndoială in a oeastă privinţă. Tntr’o seară sa» maî bine intr’o dimineaţă, in momentul cănd toţî pleca» de la Cora, dupe un prăuz eşcelinţe, ea zise lui George oare o saluta:
*** «Rinele public* observă mare bucurie in sferele oficiale şi oficioase, pentru că guvernul, pe de o parte, ar li isbutit să-şi asigure voturile necesare pentru a’şl completa o majoritate devotată de două treimi, in camera deputaţilor, pe de altă parte, că d. Sturza ar fi reuşit să indupliee pe alianţă şi pe cel de la Berlin a admite proiectul, categoriile şi listele guvernului.
acă cum apreciază numitul ziar aceste două roade ale coalitiuneî ministeriale.
Mai ăntăiu, el declară cu neputinţă, ca guvernul să fi putut rupe din cele 56 de voturi, cari s’aii pronunţat de la inceput contra categoriilor şi a listelor nominale.
Cănd dar oficioşii şi oficialii afirmă că, din ceî 56 ca să nn zicem 60 repres' ntanţî. eî a» putut, prin orî ce mijloace întrebuinţat», să facă pe 12 sa» numaî pe 8 a renega azî ceea ce a» susţinut erî, a merge cu contrazicerea păn’a vota azî proiectul, categoriile şi listele, dupăoe ieri a» votat iu contră-le, cum nu văd oare că prin aoeasta aduc cea maî gravă insultă ce se poate aduce unor represenfanţî aî naţiune! !
In căt privesce isbănda d-luî Sturza la Berlin, «Binele public* adaogă:
A sta la tocmeală cu alianţa, ou d. de Rado-vicî, cu d. de Rismark, pentru drepturile interioare şi nediscutabile ale ţării, e oare o fală, sa» o înjosire şi 0 compromitere a Romănieî?
Se asigură, că s’au dat instrucţiuni ambasadorilor din .Constantinopol şi miniştrilor pl»ni-potenţiar! din Atena, ca să facă demersuri colective şi identice pe lăngă Poartă şi Grecia^ spre a ajunge la o înţelegere asupra baselor protocolului'al 13-lea din tratatul de B rlin.
homa, 30 Septembre.—Baronul de Haytnerle s a dus er! la gara Milanuliii ca să se intăl-niasoă acolo ou d. Cairoli, primul ministru al Italiei, oare mergea la Casserta.
Cei doi oameni de stat a».av»t o conversaţie lungă in una din şalele găreî.
Viena. 30 Septembre. — Se scrie din Cous-tautiuopol ziarului «Politiscbe Corespondenz:» «Plenipotenţiarii greoî a» primit instrucţiuni ca sa mănţină ultima lor declaraţie, prin care Grecia primeşte discuţiunea pe basa protocolului al 13-lea; dar eî trebue să refuse deolara-ţiunea propusă de plenipotenţiarii otomani, in care se zice, că Greeia consimte să disoute chiar basa acestui protocol.
Constantinopol, 30 Septembre. — Poate pe la 10 Octombre se va întoarce sir Layard din călătoria sa in Syra.
("Havasi.
POSTA .REDACŢIEI
D-lnî,.. Pol. Taşî. Repet rugămintea pentru trimit»rea colecţiunii studielor d-v. apărute in foaie
Nicî cele din urmă nu le am in complet. A-dresaţini-le personal. Mă iudatornţî.	IVI.
eşit de sub tipar şi se află d» vămjare la librăriile din capitala! şi la, autor in Giurgiu
f lemente de religiunea Israelită
cu peroepte morale după, resursele biblice şi talmudice de N. C. Poper, profesor.-—Preţul 1 le» şi 50 bani.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 30 Septembre — 9 ore dim
Paris, 30 Septembre. — Renta română 5 la suta a atins azî cursul de 75 lei şi 75 banî.
Viena, 30 Septembre. - împăratul Austriei a remis, ou ceremonialul obicinuit, pălăria de
LA
MAREA BDRSA NAŢIONALA
I. **. FUHHO&F-ţli HKNZAI,
No. 48. Steada Lipscani No. 48
CURSUL BUCURESCf
Pe ţliua de 19 Septembre 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .urale..
»	» agite Ia sorţi.
8°/,,	» domeniale
<(
_	, egite la sorţ!
Dob. 10 fr. Obig. Caseî pene. 300 le 7% Serisuri funciare rurale f. C. 7°/o	>	, urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
-	Fă-mi plăcerea de a maî sta căte-va momente ou mine, scumpul mefi domn, a’şî dori să ţi vorbesc.
George fără a pronunţa un ouvănt, se inclinâ lasand sa plece oaspeţi! Corei.
. ?U,ri°S’ d’ de Mezin luâ braţul d. de Brives zicend:
-	Ce va să zică asta? Ginerile d-tale rămâne aci acum, cănd noi plecăm şi d-ta nu zioî nimic?
-	Ce pot e» să ’I zic iD acest moment? răspunse d. de Brives. Mâine voi» avea o conversaţie serioasă cu dănsul.
d-tale?^ Cd PU^U a* Să prevestescî Pe fii°a
-	Din contră, voi» face totul pentru ascunde purtarea bărbatului să» şi sper că voi» putea reuşi.
Pe cănd vorbea» ast-fel, după oe ve<ju pe
toţi plecaţi, Cora se întoarse spre George şi ăî zise:
-	Bme-voesoe a mă urma, vom fi maî bine
in camera mea.
.	(Va urma).
cu pr. Buc. (bil. 20 Renta KomănS ..... Acţiuni "Dacia». ,	.	.	.
»	«Romani»,	.	.	.
Cupoane rurale exigibile . . domeniale	,	.
. scrisuri ,	.
Argint contra aur .	,	.	„
Bilete bypotecai’e contra aur. Rubla hârtie ......
Florinul......................
Lose Ottomane .....
Uump.	Vănu
1023l	193%,
99	a>g,
103 3/4	104%
99%	arg.
I85	188
CURSUL DIN VIENA 30 Septembre
Napoleonul...................
Ducatul......................
Lose Otomane ..... Rubla HSrtie..............
CURSUL DIN BERLIN 30 Septembre
Obli. căile ferate romăne . Acţiunile Priorităţi Oppenheim Ruble hărţi e.
Stern
Lose Otomane
CURSUL DIN PARIS 30 Septembre Renta Rornănă .
Lose Otomane
99 >L 92*|, 10IV, 27 ' 75 fi, 190 70 1% % V4
1*'4 „ 1%
2 60 2 15 40
30 Sep 9 32 5 58 21 20 121 75
93
102
28
75^',
200
75
arg.
iar
>°A,
2	62
2	16 15
29Sep 9 32 5 58 21
122
SCHIMBUI Paris .<3 luni) .
’j* la vedere
www.daCoromanica.ro
Londra (3 luni)
» la vedere.
Berlin (3 In î). .
, la vedere.
Viena la vedere .	.
Adresa pentrn telegrame
96 50 38 50 96 70
106 50
212 35 36 50
75 75 46
96 50 88 50 96 70 106 50 211 35
36 25
75 75 46 75
19 Septemb
99
99 75 25 05 25 20 122 % 123
2	16 ‘
Ferate Benzal
pcrdut
Vinari, 14(26) Septembre, intre orei1' 8— 9 a m. mergend din str. Grădina cu Cai prin Calea Plev-neî, (Belvedere), pana in grădina Cişmegid 2 scrisori cu 2 acte, tini me unul de căsătorie şi altul | de nascere. Cinele va fi găsit, este rugat a le aduce in strada Grădina ou Caî No. 46, pentru care va primi o bună recompensă
Capelmaistru W. Lindiger.
as \ tăinui;
VIN VECHIU
cu 6 franci vadra
A se adresa in
Strada TergovişteX No. 111. in dosul pieţei miei.
1)E ARENDAT
MOSljA M1TRGK AN (A
din judeţul Ialomiţa, plasa Balta, de la sf. Gheorglie 1880. Întindere de 2000 pogoane, pescuit in balta Străchinii. Familii 110.
A se adresa in str. Văcăreşti 24.

EH CROS
EL* DETAI1
Anunciu
Eîi Toau Iouescu decorator d,, pompe funebre, domiciliat cu magazia la Bariera Herăstrăului, a-vendfi objecte de înmormântare cosciuge de toate cualităţile, dricuri cu lei şi cu preţuri foarte moderate.	loau lonescu
CEL MAI DISTINS SI ASORTAT MAGAZIN CU
HAINE PENTRli BAHBATI SI BAETI
No. 7, STRA13A SBLARI: No. 7
Atl priimit pentru sesonul de toamna şi iarnă, o imensă cuantitate de diferite costume complete, confecţionate cu o rară perfecţiune din cele mal fine şi moderne stofe din Europa, croiala numai după ultimele jurnale, etc., < c.
PF'isorlimenl complel k piirdesluri eleganle, nuanţe alese
Costume negre de sal ou ii si fracuri — deraiere mode — pilnă la cea mat lină eu aii tale.
*asr mimB SîEPOlf MS BAiTOAMB Tm
■ Hanţe nouveautâ. etoffes f isăes et lisses — de toate cualităţile, desen uri nuoî croiala moderna; ademenea şi o colecţiuue bo
gata de stofe fine pentru a priimi comande, eteotuabile prompt şi convenabil
V^^b^rec^^^e^jn^o^^moderme^__
nh
F. N GROS
Librăria
Fra|ii Ioni ţi ii C
Strada nipseanil, No. 7	27.
Anunţă sosirea anni mare assorti-menti de REGISTRE DE C0MPTA-BIUTATE din Fabrice : Francese | Germane, liniate in tăte formatele ce' rate. Recomandăm ca deosebire corner lianţilor din provincii că le oferim ci I ocaoa, cn preţu? cel mai moderat. A | semenea recomand&mâ marele nostn asortiment de ehirtia da tarla, 4t I săritori, plicuri şi do tipar, cn pro I ţari moderate. Suntem in posiţianeî-J a satisface ori-ce cerere in tăte (aiurii) da airtl atalara, la sare reduce-«1 ma! mare rabat.
ÎTTST TYsr'T' ATI
DEPOSIT GENERAL
LA
D.APPEL&C*
BUCTJRESCI, STRADA COVACI No. 1.
SOBE MEIDÎNGER,
SOBE DE UMPLUT
EEaiJLAÎOAEE SI VEUTXLATOAEE
■ Sobe puţin voluminoase dau o căldura mare şi repede. Cea mal _ .	perfectă şi cea mai simplă regulare a ardereî. Durata focului se
poate regula după plăcere. Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se inlâtură ori ce căldură superătoare şi rtflexitoare. încălzitul e foarte eften şi soba durâză tărte mult. Aerisire foarte bună la întrebuinţarea ţevei de ventilaţiune. O singură sobă incălzesce trei camere. încălzire centrale aeriană pentru clădiri întregi.
Instrucţiuni şi liste de preţuri, curente se trămit gratis şi franco.
Fabrica de sobe Meidinger si obiecte de case 24-2.1 \
H. Heim, Viena, Kărtnerstrasse 40— 42
De venţiare maclaturi (hârtie stricată cu ocaua)
Strada Lipscani, No. 11—13.
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facultate! de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-rulu! CLIN, cu bromur de camphoră se mtrebuinţăză pentru vindecarea bălelor următdre:
Astbmul, Afecţiunile inimef şi a căilor respiratorii, Tuse nervosă, Spasme, Tuse măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hysterie, Palpitaţiuni nervo'se, Danse de Saint-Guy. Paralisia agitantă, Tic nervos, şi in general in tăte tulburările nervdse causate prin studii escesive, Bote cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, ConrulsiunY. Beşica şi căile urinare, si tn E sci taţi un ilo de ort-ce natură.	„
’ A se lua 8 până la fi capsule pe iji. Ele-care flacon este însocit de uă instrucţiune.	,
A se feri de contra-faceri şi pe lle-eare flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit in Bncuresci la D-niî Ovessa, C. Gersabek, droguist,! şi la D-nul Risdofer, farmacist.
Moşia Toiul
diu comuna Teiul plasa Gălăseşti, districtul Argeşiu, 1200 pogoane lucrătdre, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendat de la Sf. Dimitrie, 1879 Doritorii se vor adresa iu Piteşti la d. C. Boţea saîi in Bucureşti la d. inginer Bottea st ada Pitar moşu No. 5.
Aoeastă moşie este şi de vSmjare.	(R. 207 10-3-7)
EXPEDIŢIA DIRECTA
PENTRU CONSUMATORI
PRODUCTE DE ITALIA SI DE MIAZA-ZI
fr. 25 » 13 > 30 » 16 , 26 , 26
Portocale de Messina in lări de Cate 220 bucăţi . . .
»	»	» jumătăţi in lăzi de câte 110 bucăţi
Lămâi de Mesina in lă$i de 350 bucaţî. .....
»	»	>	jumătăţi de lătjf de cate 175 bucăţi .
Vin fin de Marsalla, vechiti, iu lăţii de cate 12 sticle .
»	»	» Malaga, »	>	»	»	>	12	,	.
Unt de lemn de Nizza, superfin, in lătjt de 12 sticle că e
o jumătate litră............................... .	» ]g
Fructe candide de Genua pe Kilo...................... 4
Frecurn si toate fructele de Sud :
STAFIDE, STNZCOOXÎXTNTE, OTXXL 1VT.A.LE
după preţul zilei.
Expediţiuuea franco pentru toată România, către plata comp-tantă făcută de o dată ou trămiterea comande!,; in aur saC bilet» hypotecare române, adresate franco, Directorului Triester Markt-Verein (Austria).
i\yrTP.~R .PITTTj TZRJEILTTTIRJXjOIR
PE LINIILE
BITCnBESC1-BABBOSIROMĂN. BCCOHESCI-VEBCIDROTA. BĂRBO ŞI-GALAŢI ŞI TBCDCIP-BEBLAD
Bncnrescî-Vârciorova
Bucurescî-Barboşi-Roniau
Kilom. de la
Bucur.
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor
Tr acc.	Tren de pers.	T mixt
1	5 1 7	1
Ore M-	Ore M. Ore M.	Ore •
Kilom de la Boman
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
32C
339
354
365
379
395
412
423
4-14
467
BUCURESCI Best. p.
Cb tila Buft> u Pensă Cri vina
Cao
Ploe8Cî Rest. pie^.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest.
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest. p°|f
Şerpeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuoi P .ist. p^c
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant S»scut Racaciune Valea Seacă
ros-Plec:
Brăila Resta.
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
seara 9 00 9 14
9 -5
9	54
10	19 10 29 10 44
10	53
11	19
12 03 12 11
1	31
2	20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
7 20 7 40
7	56
8	19
8	89
9	10 9 30
9
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 34
1 1
2 2 8
3 45 p. m
9 00! dim.
dim.
9 10
9	38 10 02
10	20
10	46
11	15 11 40
12	20 12 *6
1 10
1	84
2	18
2	42
3	00 3 12
3	48
4	26 p. m
dim.
7 05 7 50 dim,
Romaii-Barboşî-Biiciiresci
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor		
Tr acc.	Tren de pers.	T mixt
2	6 j 8	12
Ore M.	Ore M.We M	Ore M.
23
44
56
78
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
354
374
390
ii a r b o ş 1 - 6 a 1 a ţ I
Kilom.
Barboş
STAŢIUNI
19
BĂRBOŞI	Rest. Pice.
GALAŢI	Rest. Plec.
Aretarea trenurilor
Tr hcc. Tren de pers.
601
Ore M
noap
3	80
4	05 noap
603	606
Ore M. Ore M
seara
3	55
4	80 seara
p. m.
7	26
8	00 p. m.
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Baeău Rest. f™'c
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşt:
Tecuci Rest. f,','®; Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Brăi a Rest
Muftiu
Janca
Faurei
Cilibia
Restaur,
Bnzeu Rest.
467
Sos. Plec.
Monteor
Ulmenf
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Ploesci Rest.
Crivina
Perişu
Buftea
408
427 437 450 457 Chitila
BUCURESCI Rest. S,
seara j 8 80
9 26i
9 31
10	.-9 10 62
11	31
11	55
12	05
1 36	dim.
1 61	12 50
23	1 26
2 31	) 40
	2 18
3 25	2 54
	3 28
	4 03]
4 41	4 35
4 49	5 00
	5 21
	5 31
5 87	6 13
a 59	6 45
6 08	6 56
6 22	7 15
6 32	7 40
6 67	8 14
	8 32
, z6	b 5
7 38	9 15
7 50	9 30
săra	seara
p m. (
12 lOj 12 451
8 22 3 41
seara
7	35
8	20 ^seara
Kilom. de la Bucur,
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr ac.
3
OreM.
Trenuri mixte
21
OreM.
19
Ore M
21
Ore M
G a I a ţ i - B a r l) o ş \
Kilom. de la Galaţi
19
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.|Tren de p
602	604
Ore M.iOre M.
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
P- n 12 05 12 40 p. m.
di .
7
8
dim
10
24
37
49
7°
87
‘O1
IO8
13®
14®
16®
16®
18»
20®
2i9
235
242
251
261
269
278
286
299
310
325
385
345
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Gherg&ni
Titu Restaur. Găeşti Le ordoni Goleşti
Piteşti Rest
Costeşti Stolnici Corbu Potcăva
Slatina Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
reatra Balş Pe eşti Cârcea
Craiova Rest ^
Isalniţa
Coţofenî
Răcari
Filiaşi
Butoeştl
Strehaia
Timnea
Pruaişor
Palota
T. Severin R.
364
382 VARCIOROVA Sos
dim-8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 36
10	50
11	48
11	57
u 48
12	49 1 18 1 40
2 30 2 40
p. m.
6 10 5 40
5	50
6	15 săra
26 62 19 45 24 12 50 17 81 6 01
6	47
7	23 : 52
8	18 9 00 9 20 10 05
10	41
11	19 il 38 il 55
uăpte
dim.
6	45
7	06 7 23
7	48
8	16
8	42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	15 lf 40
12	l5(
p. m
p. m
5	40
6	04 6
7
7
8	83
9	11 9 40 9 55 săra
01
45
Tecuci u-Bârlad.
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
,9
86
51
TECUCIU Restaur. Plec.
Berheci
Ghidigenl
Tutova
BCRLAD Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte 15
13
Ore M,
Ore M
Vârciorova* Bucuresci
dim. 5 20
5	58
6	21
6	38
7	06 dim.
P- m. 6 85 6 11
6	48
7	08 7 80 seara
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Văr ci.	
	VÂRCIOROVA Plec.
18	T.-Severin R. ^B8.
37	Palota
47	Prunişor
67	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeşti
96	Filiaş
102	Răcari
118	Coţofeni
121	Işalniţa
131	Craiova Rest p”®c
140	Cârcea
147	P ele şti
168	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest. pfs* riec.
214	Potcăva
226	Corbu
236	Stolnici
252	Costeşti
274	Piteşti R,st. 80*.
281	Goleşti
295	Leordei i
812	Găeşti
333	Titu Restaur.
3^5	Ghergrni
358	Ciocăreşti
372	Chitii.1
382	BUCURESCI R. Sos
Arătarea trenurilor
li 25
11	3(
12	0-
1 33
2 21
2 31
seara
Trenuri mixte		
18	20	22
Ore M.	Ore M.	OreM
	p. m. 5 00 5	36 6	01 6	59 7	20 7	40 8	16 8	38 9	10 9	26 9 49 10	06	j
dim.	10 25	
6 00	năpţe	
6 20		
6 89		
7 22		
8 00		
8 35 8	55 9	42 10 15 10	39 11	23		
12 06		dim..
12 41		5 41
1 00		6 00
1 84		6 83
2 12		7 09
8 10		7 4 4
3 39		8 16l
4 07		8 481
4 42		9 15
5 00		9 85j
p. m.		£D
Bârl id-Teeuciu
Kilom.
e la B&rlad
16
22
36
61
STAŢIUNI
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenl
Berheci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
14
Ore M.
ii
Oro M.
dim. 9 00 9 34 9 67 10 26 10 66 a. m.
www-dacnrnmflnîcaro Lip^i m©. 11—13.
seara 9 45
10	R 10 86
11	Si 11 00
năpte
■ T~ r~j
ANUL III —No. 697
10 BANI EXEMPLARUL
VINERI 21 SEPTEMBRE
ABONAMENTUL
APARE inxr TOATE ZILELE
In Capitali : 1 an 30 Ier, 6 luni 15 leî, 3 lunî 8 lei. Ii: Districte: I an 36 lei, 6 lunî 18 leî, 3 lunî 10 leî. In Strelnătate: 1 an 48 lei, 6 lunî 24 leî, 3 lunî 12 leî.
Director: D. AUG. LAURI AN.
SURI TELEGRAFICE
din ziarele străine.
Petersburg, 30 Septembre. (Oficială) — Se a-mmţa dm Beurma cu data de Septembre : Voind şi realisănd Rusii la 9 1. c. o recunoaştere in stil mare la Heoctepe, deteră peste mise mart de Tekke-Turoomanî, cart se inşănţuiră ţapăn in porţiunea de la Deugiletepe'. Ruşii au bombardat peste 6 ore din 12 tunuri punctările intărite ale inamicilor, cart mimeraiî
30,000	de oameni. Spre ssară Ruşii ocupară iu-tariturile mai extreme. Inamicul, care peste puţin fugind, goli şi restul intăriturilor mat interne, perdu mat multe mit de oameni. De la uoî căzură 7 oficierî şi 178 soldaţi. Oficieri 17 şi ^oldaţt 234 afi fost răniţi.
Paris, 30 Septembre. — La toate hancketele legitimiste s’aîi cetit adrese către contele Cham-bord, in care se accentua, că increderea şi activitatea scade, greutăţile oresc, iar amicii cei mat fideli de pănă acum—dispar.
Subsemnaţii şi subsemnătoriî adreselor legitimiste, bazaţi pe perseveranţa contelui Cham-bord, se roagă lut D-zeti pentru iuplinirea dorinţelor lor şi pentru reîntoarcerea regelui.
Berlin, 30 Septembre. — Se semnalează in mod oficios descoperiri asupra unei intrige ruso-orlea-viste, îndreptate contra esistenţiî republica franceze. Intriga mai are de scop să strice prin planuri de resboiu politica păcii inaugurată de Aust.ro- Ungaria şi Germania.
Berlin, 29 Septembre — Principele Bismark primi la 26 1 c, pe ambasadorul rus d’aioî, d. Oubril, cu care avu o inirevedere maî lungă’. Se comunică din sorginte autentica, că cancelarul Germaniei a esplicat in lung şi in lat călătoria sa la Viena, dănd cu această ocasiune declara-ţiunea cea mai formala ■ ca in Viena nu s'a plănuit nimic, ce ar putea nelinişti pe Rusia. Unicul scop. a^ asigurat principele Bismark, a to't, voinţa luî d’a se oonvinge, dacă şi următorul lui Andrassy, va conduce politica tot pe căile predecesorului şefi, de oare oe politica aceea a aflat in Berlin simpatie. D. Oubril mulţumi pentru aceste comunicări, cari, cum zicea Hmb°adorul rus, vor fi primite de guvernul rus cu oea maî viă mulţumire.
Londra, 29 Septembre. — Cetatea Balk s’a n-voltat contra luî Iacub Clian şi a loco-ţiitoru-luî luî^Baki Chan. Locuitor.î cer incorporarea oraşului lor cu Bochara, de oare se şi ţinu incinte de aceasta incă cu 80 de auî.
Pera, 29 Septemb e. — Fratele Sultanului, Reşad efendi, va intra in consilii 1 statului, unde va lua parte activa la reformele necesarii imperiului turcesc.
Sofia, 29 Septembre. — Călătoria principelui Alessandru la Bucureşti - - după cum se asigura dintr’un loc demn de crezut, — s’a intăm-plat la voinţa Ţarului, care a ales pe nepotul sefl, pentru a schimba opiniunile contrare Rn-sien Preseuţa prinoipelui in capitala Românie^ oferă apoi şi ocasiunea de a ficsa o basa, pentru incheiarea unei convenţiuni de negocitt şi comunicaţiune. Din aoeastă oausă principele este insoţit de douî funcţionari superiori luaţi din ministerul de finanţe şi co-municaţiune.
Siitla. 29 Septembre. — «Ofice Reuter» scrie: Proclamaţmi ea generalului Roberts anunţă marşul trupelor britice spre Cabul, cu scopul d’a ocupa această cetate Loouitoriî sunt provocaţi, ca acei din ei, cari n’afi participat la atacul ambasadei engleze, să stea la o parte şi să-şi caute de siguranţa Jor. După publicarea proclamaţiuniî vor fi trataţi de inimici, toţi acei individi, cari vor fi prinşi cu armele in mănă.
Pentru Abonamente. Anunciurî şi Reclame a se adressa-
!|gar u	dm
i« * 1V1?* t ~Tnu Eug. Micouds, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet sti'ppf T nnHnn
h	u '&&,%	amt°'R“5“ "SSf Î5LT“	«.
In Germania: U D-n^Adolph Stemer, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in
ANTTNOItJRXLK:
Lima de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani Reclame pe pagina IlI-a.....| ij6p
*>	,,	,,	II—a ..... 2
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se înapoeză. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiuuea nu e responsabilă.
Prim-Redactor:
Kfj. “	“
^ T1JTţ/>» a t» Tiauwn
Li i«jiJ:UIlAlijilk>v oi
Londra, 1 Octobre. — «Standard» desminte noutatea unei viitoare întrevederi intre prinţul de Bismarck şi prinţul Goroiacof.
Berlin, 1 Octobre. — Ieri aii fost alegerile pentru numirea alegătorilor de al doilea grad la Camera deputaţilor Prusiei. Berlinul a numit alegetori progresişti; VVeisbadeu, Posen, Danzig, Hanovra, Magdeburg, Bromberg, Eseu, Breslaîi, Konigsberg, Hovlitz şi Francfurt-pe-Mein a» numit in cea mai mare parte alegători naţionalî-liberalî saît progresişti; Miinster şi Colfeld a-legelorî clericali; Colonia alegători parte liberali, parte clericali, şi Eberfeld alegători conservatori.
Simlah, 1 Octobre — Emirul laoub-Kkan a promis Englesilor tot conclusul săti pentru, transportul provisiunilor şi muniţiunilor armatei, oare merge asupra Cabulului
Generalul Roberts a sosit la Euskhi.
(Ha vas).
4 se vedea ultime soiri pe pagina 111.
Bycuresoi, 20 Septembre.
Azi camera va reintra in lucrări asupra gravei şi penibilei cestiunî a revisuirel art. 7.
Am reamintit cititorilor noştri, că comi-siunea delegaţilor a introdus modificări — se zice, de oare-care importanţă — in textul şi spiritul proiectului la ordinea zilei, şi se afirmă, că guvernul insuşl, in spiritul’ de blăndeţă ce-1 caracterisează de căte ori e
Şi a recunoscut „im- --------------------- 4U WUWB»utuu,nei saie aemn
peitecţiunea operei sale şi a convenit in şi patriotice, in contra dreptului său de ab cele din urmă cu majoritatea delegaţilor, ca solută libertate in croirea şi modificarea le-
dificărilor aduse proectului; mal cu seamă că azi, in ajunul venirel luî in discuţiune, se şoptesce din nou de complicaţiuul diplomatice, de note cari ar fi având aerul de a ne pune iară suliţa in coastă, pentru o soluţiuue nepotrivită, pe care ţara nu va consimţi nici o dată să-o primească.
Noi nu putem cântări importanţa reală a stratagemelor diplomatice, prin spaima că rora Alianţa şi amicii el guvernamentali, s au încercat şi se incearcă a scoate ţara de pe terenul inatacabil al dreptului său de autonomie
Lucru hotărît şi indiscutabil este, că ţara nu va recunoasce, sub nici un pretext, dm căte se invoacă, sub nici o ameninţare, din căte se pun din nou in scenă, soluţiunea categoriilor, votate ca principiu, in pactul său fundamental.
Şi nici guvernul, cu toată vădita sa com-plesenţă către doriuţele fmeste ale Alianţei, nu va avea curagiul să susţie inaintea mandatarilor naţiune! tesa absurdă şi nenorocită a soluţiunel prin categorii, pe căt timp ţara va avea la mănă actul solemn din U Iuliu al declaraţiunel sale categorice, că admite pentru revisuirea art 7: impămentenirea individuală, care exclude orî-ce categorii.
In ţaţa acestor cuvinte, de un cuprins a-tăt de Lămurit, orî-ce salt politic devine şi remăne imposibil.
J ara nu va tolera să fie amăgită şi atrasă pe povărnişul unei soluţiunel dezastroase, căci un motiv legal şi valabil nu va putea să fie invocat in contra atitudine! sale demne
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
~~ de la 1 Octobre — 4 ore seara —
Constant înopol, 1 Octobre. — Plenipotenţiarii greci afi informat pe Poartă, că primit de a guvdnul lor instrucţiunile necesare pentru a reîncepe negoţierile. Ei aii propus ca viitoarea conferinţă să se ţină la 2 Octobre ; dar se crede Savfet-paşa va oere ca ea să fie amânată pană & 4 sad 5 Octobre.
proiectul să fie preschimbat, in sensul vede rilor ce delegaţii împărtăşesc.
De şi cuuoascem, in mod general, modificările introduse, pănă in momentul cănd scriem acestea ; totuşi credem, că este pre-terabii a nu le împărtăşi publicului, de căt atunci cănd ele vor fi investite cu votul definitiv al delegaţilor, cănd lucrarea lor va fi pe deplin incheiată şi gata a se presinta desbatenlor parlamentare.
Bolul nostru acum e de a remânea pe deplin obiectivi, pănă ce nu vom vedea din nou negru pe alb, cuvântul din urmă al co-misiunel insărcinată cu studiul acelui proiect.
Ne mulţumim a constata pentru presinte, iu cestiuuea, proiectului, că pănă şi amicii cel mal călduroşl şi cei mal devotaţi al d-lul Lrătianu, aleşi de rândul acesta delegaţi al secţiunilor, au recunoscut, că guvernul împinsese dibăcia sa diplomatică, in alcătuirea faimosului său proiect, până a eluda cu totul garanţiele intereselor naţionale!
Nici chiar prietenii cel mal de aproape al guvernului nostru umanitar, n’au putut să includă ochii şi să treacă repede peste nefastele disposiţiuni, de cari ingeniosul cabinet impănase lucrarea sa, şi d-lor aii trebuit să admită, cu aceia cari îşi făcuseră datoria de a’i analisa şi combate, ca periculos pentru naţiune, că proiectul cerea să fie trecut prmtr'o filieră mal romanească, care să inlăture disposiţiunile de estremă buna-voinţă ce se arătau poporului lui Moise.
Nu ni se va arunca cel puţin şi de rândul acesta cu piatra, că, imboldiţi numai de un spirit sistematic ostii guvernului , noi isbisem proiectul său, cu toată tăria ce imprumutasem de la dreapta noastră causă, ăl isbisem ca o modificare de cons-tituţiune ce ne inspira temeri, prin ar-tificiurile mascate al intunecatulul său cuprins
gilor ei interne
Să vedem.
încearcă oare ţara să „desfidă Europa" prin soluţiunea ce ea admite, după cum un lapsus linguae oficial, foarte inoportun şi foarte puţin politic, a umplut cu resunetul său văsduhul presei străine ?
Nici urmă de una ca aceasta.
Eroismul Românilor nu are nici o asemănare cu avânturi de moment, şi nu va descinde nici o dată la entusiasmul svăpăiat al cavalerilor „tristei figuri."
Naţiunea a respuns, cu inima strânsă de durere, dar respectoasă şi prudentă, la in-cheierile tractatului de Berlin.
Am răbdat să ni se ia Basarabia; am recunoscut principiul egalităţii tutulor cultelor inaintea legilor, şi ne-am arătat gata a şterge aliniatul restrictiv de la art. 7, pentru a deschide ori-cărul om, de orî-ce religiune ar fi, poarta cetăţeniei române.
Numai o rea voinţă, numai intenţiuni ostile, indreptate asupra viitorului nostru ; numai o orbire inverşunată in contra drepturilor noastre de popor liber şi autonom; numai o perversitate incalificabilă, ar putea să ne acuse de recalcitranţi tratatului de Berlin!
Numai in caşul cănd ţara ar fi respuns, printr’o respingere obstinată, clauselor impuse independenţii sale, turburată intr’un moment de simţ naţional şi amor propriu atins, ceea ce n ar fi fost totuşi tară raţiune, — numai atunci, zicem, inimicii noştri ar fi avut cuvânt să rescoale asupră-ne mănia Europei şi să ne tacseze poate de rebeli in contra inţeleptelor sale intocmirl.
Azi insă, nici aparenţe de motive nu se pot invoca in contra noastră, cănd textual am urmat hotăririlor fixate la Berlin.
Dacă este cine-va de vină, că pănă azi art. 7 nu este şi in formă inlăturat, apoi
ri • v	,	.	„ „	■--------- • ““	«uimii uuaiuiai, apoi
llusmnl nu	ne putem	insa tace	asupra I de	sigur nu	ţara e vinovată, ci Alianţa is-
sensuiuî, de sincer şi hotărît patriotism, ce raelită şi proseliţil ei, cari prin preten-majoritatea delegaţilor vor fi imprimat mo- • ţiuni ucigătoare, au contribuit din toate pu-
www.dacoromanica.ro
terile lor să ţie in loc naţiunea de la reforma ce ea dispusă se arătase a o introduce in carta sa politică, chiar din momentul cănd apăruse actul subscris de puteri.
Aceste intrigi ale Alianţei, încălzite fără preget pe la uşile diplomaţilor şi ajutate de nehotărirea cabinetului şi de graţiosităţile lui către adoratorii lui Mamona, — acestea aii înăsprit cestiunea şi au întârziat soluţiunea el.
Ţara n are nici o respuudere.
Ea ar fi sters pană ari restricţiunea religioasă din Constituţiune, şi ar fi făcut chiar o largă şi inţeleaptă aplicaţiune.
încăpăţânarea culpabilă a Evreilor u’a voit să înţeleagă nimic !
Dar la ce se aşteapta oare Alianţa ?
Să plecăm capul sub securea tendinţelor el anti-romane ?
Apoi daca e vorba de ameninţări cu pericule, Românii, n ar sta mult pe gânduri, ci ar brava periculul sigur al unei supuneri oarbe la condiţiunl umilitore şi prăpăstitoase pentru esistenţa lor.
Dar din punctul de vedere al dreptului, care popor s’a văţlut vre-o dată indatorat a călca disposiţiunile clare ale unul ti’actat, pentru a face pe placul unei puteri oculte, care nu-I pretinde mal puţin ca renunţarea lui dese-verşită la viitorul său politic şi economic?
Concepţiunea chiar a unei asemenea idei era produsă de o minte, sati nesănătoasă, sau cu totul întunecată de interese anti-romăne.
Recunoascem, că noi am avut a face in această cestinne cu două diplomaţii, dar re-verenţioşl, supuşi şi mici de suflet, nu avem obligaţiunea de a fi cu diplomaţia ocultă, care se tot agită la intunerecul Europei luminate.
Pretenţiunile acestei diplomaţii nu le recunoascem şi nu le vom consfinţi.
România datoare este, in vedere cu progresul timpului şi cu prescrierea art. 44, a şterge din legiuirea sa restricţiunea religioasă, a deschide, cu aceeaşi bună voinţă şi cu aceeaşi precauţiune, drumul către drepturile el oolitice tutulor oamenilor oneşti, laborioşl şi cu iubire de ţară, şi cine se crede a fi roman, cu sentimente curat românesc!, n are de căt să intre la eserciţiul drepturilor noastre, cu scirea şi aprobarea ţării, in mod legal, omenos şi onest, iar nu prin contrabandă şi prin arma criminală a siluirel.
In modul acesta, ţara nu va primi pe nimeni; ea nu poate cădea pănă la atăta umilire!
Dreptul nostru, de a şti pe cine primim şi de a voi să primim pe cel ce reclamă învestitura cetăţeniei, este atăt de mare şi de neatacabil, in căt chiar ziarul diplomaţiei tranceze—«le Temps"—relatând comentariile lui «Times» asupra proectului depus de guvern, inseră aceste rîndurî:
‘Times*, care posedă poate o analiză mai puţin imperfectă a proectului de lege, depus ieri, se indoeşte că el ar fi considerat de către puteri ca indestulător. Dar cestiunea de drept, desbă-tută intre Europa şi Romania, are o parte foarte delicată. Căte-o-dată sa intămplat, ca o putere străină să impună unei ţări, prin t'actat, introducerea iu legile sale a oare căror principii de ordine superioare, ca toleranţa si egalitatea drepturilor, cr care ar fi religiunea : aceasta a fa-out’o congresut din Berlin. Noi nu cunoaştem insă un singur exemplu, in care o naţiune să impună alteia naturalizarea streinilor.
Mulţumim confraţilor noştri de la Sena pentru aceste importante cuvinte, cari probează in modul cel maielocuent şi cel mal
ROMANIA LIBERA
just, dreptul pe care SI apfiră ţara, prind- , piui neintervenirel străine, in afacerile sale tre interne; dreptul pe care, toată presa independentă a ţării, l’am susţinut cu tărie şi vom lupta hotărâţi, pentru a’l vedea triumfând in contra uneltirilor mişelescî ce se tot urzesc intereselor naţiune!.
Acum lumina e pretutindeni făcută şi cuvântul decisiv al Camerilor este ; de la dăn-8ele ţara aşteaptă, cu incredere, mântuirea el de această gravă cestiune, pe care, de vor resolva-o cu necumpănire şi fără adevărat patriotism, atunci ca sabia lui Damocles va sta asupra zilelor şi intereselor naţiune! române.
CRONICA ZILEI
A seara a fost mare prânz de gală la palatul din Capitală. Cu această ocasiune A. S. Regală Domnitorul a presintat Augustului săil oa^pe, principele Alexandu al Bulgariei, pe toţi şefii de corpuri din armata noastră.
—x—
Astăzi, la 10 ore, mare răsvod militar in grădina Cismigiulm. In presenţa M. S. R. Domnitorului şi a A. S. principelui Alexandru, armata ra opera schimbarea gardeî şi alte mişcări militare.
— X-
Multă lume cerăndu-ne nuvele despre starea sănătăţii venerabilului profesor Laurian, căruia iutreaga Românie 81 datoreşte o vie recunoştinţă, pentru lunga şi neobosita sa muncă, spre luminarea naţiunii române, — ne faoem datoria de a da următoirea relaţiune.
Venerabilul decan al facultăţii de litere din Bucureşti suferia de vre-o două luni de o mo-latioă durere de gură. Către finele lui August durerea crescând, fură chiămaţf medieri. Boala păru serioasă. Un consult m°dicai, la care luară parte dd. medieri Turnescu, Kremnitz, Severeanu şi Nioa, constată sub limbă o tumoare de natura cancerului. O operaţiune fu declarată necesară, dar foarte periculoasă. D. Laurian fu sfătuit să porniască indată la Vieua.
Mercurî, la 5 Septembre, venera ul nostru profesor plecă, insoţit de fiul seif c ' mare, directorul «României Libere», la Viena. Medieri de acolo Confirmară diaguosa celor din Bucureşti şi decis rară necesitatea unei grabnice operaţiuni, cu toate oă situaţiunea delicată a tumoare! şi var-stea înaintată a pacientului ingreuia bunul re-sultat.
La 12 ale curente! se făcu operaţiunea, sub conduoerea celebrului Dummreioher, asistat de doctori! Low, Blni şi alţî patru. Operaţiunea— dupe deolaraţiuuea medicilor — pure a fi reuşit, întremarea insă va merge incet. Cu toate acestea febra a diminuat şi se oferă bune speranţe de o deplină insănătoşare.
No! şi impreună cu noî, toţî aceia car! ati inveţat carte şi iubire de ţară de la bătrânul Laurian, dorim să vedem, căt maî curăud şi deplin sănătos in ţară, pe inveţatul profesor al Românilor, care atăt de mult şi de bine a lucrat pentru ridicarea neamuln! românesc.
—x—
Curtea cu juraţi a achitat alaltă-ier! pe d. Maior Crainic de or-oe penalitate.
FOIŢA «ROMÂNIEI LIBERE»	65
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA POLII1 IE
— Urmare —
XXIII
Ajunşi in itagiul ăntăifi Cora deschise o uşă şi introduse pe George in camera, in care’1 primise acum cincî-spre-zece zile.
Candelabrele dupe cămin erau apriuse, poli-caudru de cristal atăruat de tavan strălucea de lumină, in sobă nisoe lemne aruncate de curând dafi o lumină veselă pe cănd nisce mar! buchete de roze aşezate in vase de Japouia im-prăsoiafi in aer parfumur! pătrunzătoare. Această cameră in oare stăpâna case! se retrăgea foarte rar şi era tot-d auna inchisâ seara, fusese de sigur preparată ou o oră safi cu două maî na-inte pentru a primi pe George.
Inbrăoâmintea pe care uu o av.isese timp să
Apărătorul d-lu! maior a fost d. advocat A-thanasiade.
D. col. Dona a lipsit, n’a voit să ia parte la infăţişare.
—X—
Actualul consilier al iualteî curţi de corupturi, d. George Văleanu, per<Jendu-ş! vederile, nu va maî rămâne in funcţiunea ce ocupă.
-	X —
Credem a face un servicii! lectorilor noştri, spunendule numele şi posiţia socială a persoanelor ce compun suita A. S. S., principele Bulgariei,
Eată-le :
D. Baron de Riedesel, mareşal al Curţi!, d. Shipelefif, adjutant al M S. impăratuluî Rusiei, ataşat pe lăngă persoana A. S. de Bulgaria. Adjutanţi! Se!: d. major, baron de Corviu; dd. căpitan! Mossoloff şi Polsicoff; dd. locotenenţî Agura şi Uvalieff; primul seoretar al Seif, d d. Stoiloff; dd. baron de Hogguer şi Menges, secretari, şi d. dr. Krantz medicul A. Sale.
—	X—
D. Octav u Blasianu, doctor in medicină şi chirurgie de la facultatea din Viena, in urma unu! esamen plin de succes înaintea juriuluî esa-minator. a obţinut dreptul de liberă practioă iu toată ţara.
—x -
Erî s’a iufăţişat inaintea Curţi! de apel scandalosul proces al cămătaruluî Bally. Aceiaşi zeloşî, şi iusemnaţî apărător!, oarî 1’atS apărat la tribunal, l’au representat şi la Curte.
Curtea a rămas in deliberare până Vineri. Nu ne indoim, că verdictul sifi va fi inspirat de cea m>! perfectă justiţie, şi va lovi ou toată asprimea lege! pe cămătarul, oare şi a permis a arunca asupra magistraturi! romane odioasa calomnie, «că ar fi având pe toţî judecători! roman! in buzunar!!»
DIN AFARA
Franci a este gata.
Francia, dă de ştire prin glasul persoanelor sale oficiale, că noua organisare a armatei sale este sfârşită, şi că azi poate da iarăşi piept cu ori cine, care ar ataca-o. Nimic nu ne opresce a completa insă această frasă şi a zice, că Francia este in stare şi a ataca, căci cine se ştie apera bine ştie şi invinge.
Ne sunt incă in memorie cuvintele rostite de ministrul Lep8re pe întăririle de la Lomont şi Belfort, cari provocară aşa mare resunet peste Rhin... Aceleaşi cuvinte au fost repetate cu doufi zile mal tănjiu la
lgier. de generalul Saussier, comandantul suprem al armatei din Algiria. Salutând intr’-un toast bine simţit pe membrii camerei, cari aii făcut o escursiune in Algiria şi accentuând marile merite ale Adunărel Naţionale pentru noua organisare a armatei fran-cese, generalul zise intre altele :
Am vă 4 ut pe actuali! membri! a! amendo-ror Camerelor ocupaţi cu această lucrare, pe cănd aveam incă onoarea de a aparţinea Adu-
o modifice, era aproape aceeaşî pe eare o purta in toate serile. Dar abia intrată in casă şi sub pretext că era prea cald, ea ’şî lua o dantelă neagră, eare toată noaptea ’î acoperise umeri! şi se găsi decoltată.
Flacăra din sobă, focul luminărilor luminară indată cel maî admirabil piept.
George păru că uu bagă de seamă de loc pre-paraţiile ee făcuse spre al primi, In picioare cu spatele la uşa sobei el se incălzea la picioare, şi aştepta oa să ’! adreseze ver uu cuvânt.
—	Ei bine ! zise Cora, dupe un moment, cred că n'aî să te plăngî de mine.
—	Nu eum-va ine plâng? intrebâ el.
—	Petrec! seri incăntătoare, urma ea, cu oameni dintre cei mal distinşi, câştig! ban! mulţî.
—	Prea mulţi incă, zise George intreruplnd, M’al condamnat să joc, dar nu să păstrez sumele pe car! norocul mi le dărueşte. Le am pus pe toate la o parte, ele se ridică de cinoî spre-zece zile peste opt-zec! de mi! de franc!. Eaoă-î.
El scoase din pozunarui seif mai multe legături de bilete de bancă şi ie puse pe eămiu.
—	Aeeşl! ban! sunt a! du.mitale zise, Cora, nu voeso să! iau.
—	Nio! efi uu yoesc să’î ţiu. ’Mî ard dege-
nări! Naţionale. Stifi, cu căt zel afi lucrat pentru restaurarea armate! şi lor avem de a le mulţum:, dacă aceasta este astă-zl in stare, de a susţinea ori ce atac.
Aceste cuvinte noue, cari suntem nepreocupaţi, ne par foarte nevinovate şi lipsite de ori ce gând ascuns. Nu cugetă tot aşa insă Nemţii, cari de câte ori e vorba de Frauda şi anume de armata el, ăşl ascut 1 urechile şi aud şi ved ceea ce aude şi vede instinctul şi nu ved oamenii de rând.
«Frankfurter Ztg.” bunăoară, publicând acel toast şi accentuând asupra rîndurilor reproduse de noi, observă ;
Acest toast, impotriva eărnîa uu se poate de altmintrelea nimica obiecta, dovedesoe, cu toate acestea, că s’a dat ud ouvent de ordin. Nu note să fie numaî o întâmplare, că Lepere felicită la Lomont şi Belfort deodată şi prin aceFaşî cuvinte poporul fance-, că arm ta sa eRe acum deplin pregătită pentru apârare, iu care face a-celaşî lucru generalul Saussier. Analogia me ge atăt de departe, in căt amândo! vorbitori! atrii buegc meritul acestuî resultat atăt de repede veche! Adunări Naţionale, o idee, la care amen-doî miniştri un pnteaîl să radă unuia! din in-tomplare.
Acestea toaste aii derivat prin urmare din o inspiraţiune mai înaltă. Guvernul a vrut să poate iu afară o limbă ce e drept paoinică dar iu acel’aş! timp plină de mândrie, oă nu se maî leme de nici un atac strâiu; de altă parte, să dea ip ştire part delor interioare, că trebuesce pus oace şi că in faţa străinătăţeî trebue să inceteze orî-oe lupte intestine.
Aceste observaţii le fac toate ziarele germane.
Principele Bismark Ia ambasadorul frances din Viena.
Cu ocasia călătoriei sale la Viena principele Bismarck făcu o visită şi ambasadorului frances, Teisserenc de Bort, pentru a’l linişti asupra scopurilor ce urmărea in capitala vieneză. «Le Temps" face următoarea dare de seamă despre această visită, care are unele detalii destul de interesante :
Principele Bisniar'k se pres'ntâ la ambasada frances! in s o ci etate 't'p rinei pel u i Renes (ambasadorul german), care rămase insă in antica-cameră, aşa in căt convorbirea avu loc fără martori. Dună formalităţile obicinuite vorbirea fu iudrentată asupra situaţiuneî economice a Francii! şi Germanie!. Se vorbi despre activitatea d-liiî Teisserenc, in calitatea sa de ministru de comercifi, şi despre noua politică comerciala a Germanie!; sp desbătnră nuri multe ceşti uu! peudente, la car, Fr lucia este imediat interesată şi conversaţia ajunse in imn; la călătoria d-lu! Bismarck la Viena şi la deosebitele comentarii, ce s’ail”făcut asupra eî.
D. Teisseren,! d Bort făcu alusie li interesul, ce provoca acest eveniment şi in Frano a; la care principele Bismarăk răspunse verbal: «întrebuinţez cu plăcere acest prifegiîS, spre a asigura pe Es elenţa Voastră iu modul cel ma! botărit că reiaţiuni e iutime dintre Francia şi Austria nu vor fi de loc atinse. Asemenea nu
Cele. Fă cu dănşiî ce veî ivoi, efi uu ’î vo! lua inapoî.
—	Fac! efi poţi să perzî măiue, şi uu eşti just oa să ’ţî comproraiţ! averea
-- Ob! ou viaţa care o duc, zis * el cu trriteţă voiţi fi tot-d’auna bogat.
—	Aşa! uu ’ţ! place această viaţă ? Întreba ea.
El tăcu.
Ea reluă.
—	Ou toate acestea persoanele pe care le in-tălnesci aicea in toate serile viu li mine cu plăcere.
—	Eu uu împărtăşesc gustul lor.
—	Şi cunosc, urmă ea fără intrerupere, cel puţ u 3 sau 4 domni, car! ar fi foarte fericiţi ie a fi in acest moment in locul d-tale. Intr’a-dever, scumpul meu, eştî ingrat către noroc, el nu te a favorisat uicî o d ită aţâţa.
Ab ! iucetează ou glumele ! strigă el pără-siudu şî locul şi preumblăudu-se prin cameră, ascult da ordinele d-tale, şi plătesc tăcerea ou preţul pe eare l’aî fixat singură, dar nu cred că a! pretenţiunea de a me face să cred oă sunt prea fericit de a me supuue..,. Ob! da, urmă el ou o voae foarte tristă, fără a se adresa că-
se vor putea atinge bunele relaţiunî dintre ! Germania şi Franoia. Efi cred din contră, cg relaţiunile noastre vor deveni in viitor şi maţ intime şi că vom fi pripteni! ce! maî buni din lume (! !). Anglia emi servesoe la aceasta de esemplu. Ura tradiţională coutra Albionuluî s’a dat uitărei şi Anglia este astâzî aliata cea credincioasă a Frauoie . Şi Austria poate servi J,. esemplu. Cu zece au! înainte de aceasta mi aşţ fi fost primit cum sunt astăzî. Astăzi s’afi Qj. tat toate. Popoarele ca şi oameni! ati o slabă memorie. Nu m’am folosit uioi o dată de limba pentru a ’mî ascunde gândurile. Sunt tot-d’auna sincer, şi d Waddington, cu care am convenit adesea or! la Berlin, s’a putut încredinţa despre ac.asta. Dp altă parte Germania nu vrea să urmeze o politică agresivă. Ea voiesce să trăiască iu pace şi in această direcţiune enri aduc aminte de unul din miniştri! d-voastre, oare a zis: Franoia nu caută ceartă cu nimeni, fiiud-că este mulţumită. EB iucă pocifi asigura din parte-mi pe Esoelenţa Voastră (ă Germania este mulţumită.»
D. Bismarck reveni apoî la călătoria sa la Viena şi zise, că ziarele i-afi es girat importanţa. «Nu am voit, zise eaucelariuî, decât să mă conving in persoană, ca politica inaugurată de contele Andrassy faţă de Germania este incnviinţată şi la locul mal înalt. împăratul Austriei este foarte iubit şi foarte puternic iu ţara sa ; am venit priu urmare aici, pentru a-î cuuoasoe ideile sale personale. Evenimentele din timpul din urmă, dificultăţile, de cari a dat in unele locuri eseeutarea tratatului de Berlin, m’aB botărit si fac acest pas, Am voit să me asigu r şi de sim ţimentele urmaşulii' conteluî Audrassy. De la Gastein pană aicî uu era aşa de departe»
D, Teisserenc de Bort mulţumi cancelariuluî pentru visită sa şi pentru cuvintele prietiuescî, ce le-a adus. In acest moment principele se uită la ceasornicul săfl şi striga: «Ab! ămî uit de mine ou totul la Esoelenţa Voas’ră şi mă asteeptă nunţiul. Nu pocifi să lipsesc de la întâlnirea cu acesta fără a perde...»
înainte de a se depărta, principele ma! zise d-lui Teisserenc de Bort, cum ăl invidiază pentru cougediul săfi. «Şi ett mă-am ocupat mal înainte cu administrarea moşiilor mele. Iubesc agricultura şi acelea afi fost timpurile mele cel’ feriebe. Acum insă, ou toată sănătatea mea zguduită, nu ma! pot ougefa la aşa ceva. Nici uu pot inţelege, cum se poate hotărî contele An-drassy, să eşi lase postul şefi iutr’un astfel de moment şi intr’o deplină vigoare.»
După aceasta principele Bismarck se depărta invitând pe d. Teisserenc de Bort a’l visită la Berlin. Couversaţiuuea ţinu peste o jumătate de oră.
Această visită a fost mal ăntăiu o formalitate; o ştie toată lumea. Conversaţiunea. urmată, numai intimă nu se poate numi. Principele Bismarck afirmă bunăoară , că spune tot deauna adevărul, că nu ştie minţi. Dar tocmai vorbele sale, privitoare la relaţiunile dintre Francia şi Germania, sunt o minciună, deşi diplomatică şi prin urmare admisă.
Cănd vorbia astfel d. Bismarck, ministrul frances Lepâre zicea la Belfort:
• T'-ebuia să străug măna Alsaţienilor ce ui-afi remas. Dacă guvernul iubesoe un petec
Ue Cora şi ca vorbindu-şi Iu! insuşî. prea fericit intr’adever de a’mî petreoe serile şi nopţile in uoeastă casă învârtind cărţi de joc iu societatea unor oameni, cari mi sunt strein! ; pe cănd aoolo se ingrijesc de lipsa mea, de schimbarea care sa făcut de o dată in obiceiurile mele, su-fer şi plăng. In acest moment poate, ele me asoeaptă, ele nu s afi culcat. Uua nu scie unde sunt, ar voi sa o scie şi intrebă, cea altă nu’î răspunde, safi silita să minţă inventează numai sciu ee fabulă pentru a esplioa absenţa mea cea lungă. Ea suride cănd numai are nic! o spe-rauţă, ea ! .. Ab! lasă, tacî, nu maî descepta aceste suvenir!, suut aci, nu me sili a fi şi aoolo lăngă dăusa Ab ! nu ma! sili ougetarea a se duce spre camera intunecoasă, iu care mama mea ingenuilohiată şi pliuă de lacrăm! se roagă pentru fiul seif despărţit iucă q dată de ea, condamnat incă la no! suferinţe.
Din ziua de oăud revăzuse pe Cora, aoum pentru ăntăia oară el se lăsa a fi tărăt de o emo-ţiuDe atăt de mare in căt dupe ooe se cunoştea că era gata a’l podidi laorămile, de un moment el ’şî oprise pre dublarea sa priu mijlocul camere! şi se rezemase ou ootul pe masă privirea sa părea că oaută o imagine depărtata.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
oare-oare de pământ este acesta, unde tricolorul a rămas arborat pănă la sfîrşit. Paris! Bel-fort! acestea doue oraşe sunt anume făcute, pentru a se inţelege. Unul este inima FraDcieî, cel l’alt e-ite sentinela. Parisul şi-a atestat simpatia sa pentru Eisaţia, adoptând pe d. Scheurer-Kestner. Lăsaţi ne, să ne rostim, aici in Elsa-ţia, simpatiile noastre pentru Francia.
Relaţiunile dintre Francia şi Germania vor fi «bune», poate, când cele 5 miliarde şi două provincii, răpite la 1870, vor fi reîntoarse Franciel, nu cu buna, ci pe calea in care s’au luat. Ma! curând nu! Ştiu aceasta şi Nemţii şi Francesil şi poate pentru aceea Bismarck a crezut că nu trebue să mal spue...
loc — va avea şi ea urmările sale rele. Seminţiile afgane vor avea timp a se revolta toate şi — ce este şi mai de lipsă * a organisa un plan oare care de acţiune. Ori şi cum. calea Englesilor pănă la Cabul nu va ti acoperită cu flori. EI vor ajunge negreşit, dar cu mari' greutăţi şi cu multe perderî,
Retragerea i>i*iucipelnf (Jorciacoff.
Despre principele Gorciacoff circuleazădin nou ştirea, că vrea să se retragă.
«Darmstădter Ztg.» află din Berlin, că bătrânul cancelar a’l Rusiei ar ti pe cale a ti substituit prin Lobanoff. încă de mult ar avea această liotărire Gorciacoff, care est.e bătrân şi bolnăvicios. Dar ţarul nu a voit sâ-i primească nici odată dimisia A cuma nu ar trebui decăt să şi-o ceară şi ţarul i-ar primi-o.
împrejurarea, că această ştire s’a făurit la Berlin este pentru noi un semn, că a miroasă o scornitură. Am relatat-o dimpreună cu isvorul ei, numai pentru a ilustra, necazul ce are Germania pe acest bărbat de stat rus şi dorul cu care se găndesce la retragerea sa
Dar cancelariul Rusiei e tare incă in postul săti. Ori va merge la Berlin ori nu, el nu va cădea — cel puţin din causa politicei sale — căci astăzi el este in Rusia, mai mult de căt ori când, omul situaţiuneî. Antipatia sa pentru Bismarck şi Germania este impărtăşită de intreg poporul rus, şi ceea-ce ăl compromite sau ăi atrage ura in Germania sau Rusia, inaintea Ruşilor el face populai.
Par fidele di ti Luminii Franţei.
Mult sgomot face astăzi in Francia un articol, publicat iu ziarul «Soleil» de E-duard Herve, deputat orleanist
In acest articol, scris cu multă măestrie, deputatul orleaniff şi consoţii săi, adecă partidul orleanist frances, declară rupte toate relaţiunile sale cu partidul legitimist, care se arată de un timp încoace nemăsurat şi precipitat in acţiunea sa. Motivul principal al acestei împrejurări este scrisoarea contelui Chambord, pretendentul legitimist, in care acesta anunţa poporului frances, că va merge să ăl «scape.» Se zice, că a fost vorba de un plan serios, după care să lucreze şi armata, pentru restur-narea republice! şi de ale cărei urme s’ar fi dat. I), Ilervă a publicat acum declararea sa şi a amicilor săi politici, pentru a risipi ori-ce bănuială, ca principii de Or-leans ar ti fost amestecaţi in această afacere, ci că ei sunt cu obrazul curat.
Ca să-şi accentueze această atitudine, or-leaniştii au retuşat să ia parte la banchetul dat de legitimişti la 29 Septembre, in onoarea pretendentului lo-, a cărui ziuă onomastică era.
Este de un interes de a doua mănă a şti, că toate acestea sunt aşa, cum le spune d. Ilerve. Un lucru reese sigur din aceste certe legitimisto-orleani te, un lucru de o mare importanţă pentru viitoarea.desvoltare politică a Franciel: in,capacitatea acestor două partide, cari numai unite pot insemna ceva politiceşte, dar cari nu se pot uni.
Resboiul din Afganistan.
Trupele englese, cari au plecat spre capitala Afganistanului, pentru a duce pedeapsa urzitorilor şi făptuitorilor omorului lui Cavagnari, au inaintat in drumul lor cel greu 24 de chilometri şi au ajuns la pasul Kushi.
Generalul Baker, care comandează espe-diţiunea, ar putea ajunge de aici in patru zile la Kabul, dacă Afganii ar sta in pace. Dar lucrul nu stă aşa. Numai zilele trecute o coloană de transport engleză, care se i-solase de grosul armatei, fu atacată pe neaşteptate de Afgani şi măcelărită. «Standard” cere din această causă, ca să nu se trimeată de la pasul Kushi spre Kabul vreun despărţământ mai mic, căci ar putea avea aceeaşi soartă. Tot aşa crede şi comandantul espediţiunei, care pentru acest motiv vrea să aştep'e vre-o două săptămâni la Kushi sosirea de întăriri şi pro-viant suficient.
Această întârziere, — de cum-va va avea
ARENA ZIARELOR
Se pare că cestiunea israilită e aproape de capătul ei. Dacă ar sta să credem cele ce citim nrintre rândurile «Românului», tri umilii proiectului guvernului ar ii ca şi asigurat.
Avem dreptul de a crede — zDe el — oă acum majoritatea de două treimi, ce o cere constituţiunea, e-Te asigurată guvernului.
Cu toate acestea, organul d-luî C. A. Rosetti nu găsesce de prisos a face un ultim şi înfierbântat asalt, in patru coloane, spre a areta de oparte scopurile şi tendinţele ascunse ale oposiţiuniî multicolore — cum o numesee dănsul, — de altă parte că toate acusârile, îndreptate contra partidei liberale, in frunte cu d. Ion Brătianu, ah fost cu totul neadevărate. Spre a pune in lumină mai ales acest din urmă punct Românul ia pe rind faptele de care a fost a-cusat d. Brătianu, incepănd de la retrocedarea Basarabiei şi pănă la cestiunea israilită, şi caută a dovedi că primul minis-
tru s a purtat nu numai cu patriotism, dar a dat dovedi chiar de «mare om de stat.»
I erminând in fine cu această apoteosare, bătrânul organ se năpustesce iar cu ameninţările, spre a convinge pe cei cari tot ai mai sta la gânduri, dacă trebue ori un să dea votul guvernului.
Conferinţele viitoare, ce s’or deschide in cestia Arab-Tabiei, formează mai ales obiectul ameninţărilor sale :
Liue nu vede — zice el — că conferiuţele deschise pentru Arab-Tabia pot pune pe tapet şi ueesecutam» de noi a tratatului:
Şi atunci vom da insutit mai mult; şi atunci esistenţa noastră va fi in pericol — conchide «Românul»
*** «Breşa» urează bună-venire A. S. piiucipelui Bulgariei, şi la rândul său, se face ecoul dorinţelor exprimate de «Românul ”, in ceea ce privesce relaţiunile strânse şi politica amicală, ce trebue să domnească in micele state din peninsula balcanică şi mai ales'intre Bulgaria şi România.
In al dnoilea alinialt «Presa” reproduce intreg revista «Românului» de ieri.
Simpatia celor două organe e in culme.
Serviciul telegrafic al „României Libere*
de Ia 2 Octobre — 9 ore dim
Ragusa I Octobre. — Iu urma noilor condi-ţiunî agrarii diutre ţeram şi proprietarii fun-ciarî, principal-de familii bogate din Herţego-viua sunt dispuse să emigreze.
Lahora, 1 Octobre.— Generalul Roberts a teii gi aflat guvernului Indii lor, că el iucepe azî marşul se« asupra Cabululuî.
Constantinopol, 1 O tobre. — După raportul iacut Porţii de Edh m-paşa, ambasadorul otoman in Austria, asupra couferenţeî oe a avut cu principele de Bismarck iu timpul călătoriei sale la Viena, cancelarul Germaniei i-ar fi declarat, ţcă Germania nu ar urmări de căt stricta esecutare a tractatului de Berlin, de şi Rusia n’ar fi satisfăcută.
Viena, 1 Octobre. —Congresul cele iastio sărb, ce se ţine acum la Car'owitz, a hotărât să vo-tez“ o adresă de supunere impăratulut Austriei.
Berlin, 1 Octobre. — «Gazeta de Âusgburg» află din cea mai bună sorginte, că, contrar noutăţii date de «Times» asupra întrevederii apre-piRe Ia Berbu, intre prinţul Gorciacoff şi prinţul Bismarck. cancelarul imperiului rus nu trebue să pirăsiască Badeu-Badeu nici de cum inainte de sfârşitul lui Novembie.
Constantinopole, 1 Octobre. — Puteri cu influenţă lucrează acum pe lângă Turcia in privinţa afacerilor Grpcieî.
Ceea ce suntem in stare să afirmăm aproape cu siguranţă este, că misiunea d-luî Sturdza la Berlin ş’ar fi ajuns scopul şi că Germania ar ti considerând proectul propus de guvern, cu modificările ce ar fi de introdus, ca satisfăcător disposiţiuneî art. 44 a tratatului de Berliu.
Să aşteptăm acum confirmarea prin fapte.
Svonul respăndit pe socoteala d-lor Măr-zescu şi Conta, cum că ar fi trecut in partea grupului cărmuitorilor. este cu desăvârşire neîntemeiat.
Dorim din suflet, ca interesele ţării şi viaţa naţiune! române să fie tot atăt de bine apărate de cei l’alţi representanţi ai poporului român, ca de dd. Conta şi Mărzescu.
A N U N C I U
Direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor, aduce !a ounoseinţa publicului, că, Admi-nistraţiiinea telegrafelor ruse in unire cu compania Cablului submarin Blaok Sea aft redus taxa^ transituluî lor in favoarea corespnudinţei romane pentru Turcia şi vioe-vm s i de la 11 la 6 let,; ast-fel dar o telegramă ordinară de 20 cuvinte va costa pe via Cablului. Od^sa rn iu-cepere de ’a 1 Octombre stil noii.
Din România pentru Turcia de Europa 10 l.
» de Aasia.
Porturi de mare .
14
Din	ilomănia	pentru	Turcia Interior	18 1
»	»		Meteliu, Chio .	
			Samos şi R.odos.	16 1.
»	»	»	Cypru. . . .	17 1.
»	»		Caudia . .	18 1.
Adică ou un leii mai puţin de depeşa, de căt costă astăzi pe via Atranto-Vallona, care era cea mai puţin c'stisitoare in comparaţie cu cele alte căi.
Director genei ai, C. F. Bobescu.
A eşit de sub presă şi se află .le vânzare la librari Fraţii Ioauiţiu et Corn. strada Lipscani, 27
CODICELE COMUNALE
Un volum ee 841 pagiue 8o mir, cartonatco-primjgnd 116 legi şi regulamente inviqnare relative la a lministraţiunea comunelor urbane ş rurale, adică:
36, legi administrative, judeoiare şi militare.
24,	» financiare, şi
56, regulamente şi ordonanţe a le Comunei Bueuresci, intre cari şi 2 caiete de insăroinări, al iluminărei cu caz şi al drumului de fer american (tramwaxs).
Adunate şi anotate de I. Em. Petrescu şi Dani. D. Păltineanu, şefi de servieie ai Primăriei Capitalei.
MAU TOU
Nu putem sci pănă la ce punct sunt fundate sgomotele cari s’au produs in unele cercuri oficioase, că ar fi sosit acum in urma note diplomatice, ce ar reclama o soluţiuue a cestiunii Evreilor, basată pe categorii.
„MAMA BURSA NAŢIONALA
I. II. FEBMO&F-ţli ttKAIZAL
No. 48. Stbada Lipscani No. 48.
CURSUL 8U l'RFSt.l
Pa ţliua de îO Septembre 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .urale...
»	» ojite la sorţi.
» lomeniale
((
>	> esite la sorţi . .
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 lei 1% Scrisuri funciare rurale f C.
70
urbane f C.
Un moment, Cora păstra tăcerea. Apoi de o data dintr’o săritură ea se repezi spre dănsul şi apropiindu-şî obrazul ei de al lui.
I e iubesc ! strigă ea ou o voce pasionată
De o dată George ’şî relua toată liniştea sa, surise iutr’un chip străin şi zise.
—	Me iubeşti, ei bine! şi apoi ?
—	Vrei tu să me iubeşti ? intrebâ ea.
—	Sciî bine, că e cu neputinţă, respunso el.
—	Vrei tu să redevii iubitul met! ?
—	O ordoni ?
—	Te rog ingenunohî.
—	Oh! nu rugăciuni, strigă el cu o voce seacă şi scurtă, ordine, ordine nimic de căt ordine, sunt sub dominaţiunea d-tale, nimeDÎ nu roagă pe servitorul şi pe sclavul seu, gî dictează voinţa sa.
Ei bine! reluă ea, incercăndu-se a se apropia de densul. Voeso ca să redevii iubitul meti.
Fie, respunse el, eţi aparţin. Propietatea d-tale, sunt lucrul d-tale
Abia pronunţase aceste cuvinte, cănd ea el iu conjură cu braţele sale, şi eşi lipi buzele ei de ale lui.
El nu făcu nici o mişcare spre a se sustrage
de la aceste măngăeri infimte, da» nu ei dete nici un i inapoi. Braţele sale remaseră atârnate in jos; ochii sg] ju loc de a căuta pe ai Corei se fixară pe un punt din cameră şi nn-1 mai părăsiră, buzele sale palide şi uscate strânse una de alta nu s» intredescbiseră un singur mo ment. El era un fel de inanimat, rece ea mar mura, nesimţitor ca o statuă.
Această răceală, această nesimţire in loc de a îngheţi pe Cora o mişca şi mai mult. Ea voia să invingă această nemişcare, să insufle-ţuască această statuă şi nu putea să isbute'soă.
— Ia pnvesce-me! strigă ea, iată sunt incă frumoasă. Ochii mei n’ad avut nici o dată mai multă expresiune, ei nu te-att privit nici o dată ou atata iubire. Ce fel! aceşti umeri, acest piept pe oare toţi el admiră, te vor lăsa nesimţitor ? Acest per pe care tu gl sărutai altă dată ou transport e mai negru, mai lung, ca altă dată. Te indoesci ? Iacă! voese să-l desfăşur i-naintea ta.
Ea desprinse indată acele şi pieptenele care ţinea frumosul ei pgr, şi liberei se respăndi in bucle ii gătul şi pe umerii set desveliţî.
Şi fiind oă el ontinuâ a o privi fără să trădeze cea mal mică emoţiune, ea chemă in aju
www.dacoromanica.ro
torul sgfi suvenirile trecutului, pentru a deştepta această emoţiune adormită.
Ai uitat tu oare, strigă ea, nebuniile noastre, nopţile noastre de beţie, colo, colo departe m America? Camera noastră, gţi aduci aminte, avea uşa spre grădina plină cu flori şi prin ferestrele deschise, mii de mirosuri, mii de par-fumurî pătrunzătoare ajungeaţi pănă la noi. In depărtare se arnjea puternica voce a fluviului, care mergea să se intălniască cu valurile crescânde ale mărei, şi lăngă noi cântecele paserilor desceptate de sgomotul sărutărilor noastre. Mii de stele necunoscute in Europa soăn-teiaîi d’asupra capetelor noastre, şi ’ţi permi-teafi de a me admira. «Oh ! murmurai tu la «urechia mea, incăntat, nici n’am visat vre-o «dată o aşa frumoasă fiinţă ca tine, n’am vg-«zut nici o dată forme aşa de perfecte..Tu nu mai puteai să te desparţi de mine. Vrei tu să fim fericiţi ca altă dată... spune, vrei ?
De o dată, ea T respinse, zieend :
Tu nu mai eşti un om, eşti un cadavru. Un cadavru, pe care nu ’l vei reînvia nici o dată, ţi-o jur, murmură el, fără ca ea să-l T°ată au4i-	(Va urma).
8% Impr Municipal.	.
» cn pr. Buc. (bil. 0 1.) Renta Koipănă .
Acţiuni ‘Dacia».
» “Romana* .	.
Cupoane rurale exigibile .
, domeniale *	.
, «orisuri ,	.
Argint contra aur . .	.
Bilete bypotecare eontra aur
Rubla hârtie..............
Florinul .................
Lobo Ottomane ....
CURSUL DIN VIENA 1 Octombre
Napoleonul .	.	....
Ducatni . .	, .
Lose Otomane . .	,	.
Rubla Hărtie..................
CURSUL DIN BERLIN 1 Octombre
Obli. căile ferate române . Acţiunile	»	,	.
Priorităţi	»	,
Oppenheim ,	.
Ruble hărt e. . . .
Stern . .	. .	.
Lose Otomani-	.
CURSUL DIN PARIS 1 Octombre
Renta Română .	...
Lose Otomane .	,
SCHIMBUL 20 Septemb Paris (3 luni) .
» la vedere. ....
Londra (3 luni)	.
» la vedere	.
Berlin (3 Iu I).............
» la vedere,	.	.	.
Viena la vedere ....
Adresa pentru telegrame
Oump.	Vând.
103%	103%
99	arg,
104	104.', 2
99%	arg jj
186	188
99%	100'1,
92%	9314
101%	102'
27	28
76%	76
190	200
70	75
1%	arg.
%	—
v«	aur
1%	>%
%	%
2 62	2 64
2 16	2 17
42 —	45
30 Sep	29 Sep
9 30	9 32
5 58	5 58
21 20	21 20
122 50	121 75
97	96 50
39 30	38 50
96 75	96 70
107 40	106 50
213 60	2l2 35
36 50	36 25
75 76	75 75
45 50	46
99
99 85 25 05 25 25 122 % 123 % 2 16
Fermo Benzai,
ROMANIA LIBERA
I
ROWLAND'S
MACASSAROlL
Cunoscut de 80 anî ca cel mat bun restaurator, preservator şi intruumseţător al coamei (parului). Butilia are un dop de sticlă.
ROWLAND’S KALYDOiî
înfrumuseţează carnaagiunea şi stirpeBoe petete de piele.
ROWLAND’S 0D0NT0
Albesce dinţii şi impedică caria.
ROWLAND’S EUCONIA
E un nou şi dulce praf de toaletă. Cumpăraţi tot-d’anna art'colî de la ROWLAND 20, HATON GARDEN, LONDRA. Toţi ar-ticoliî adevăraţi poartă firma : A. ROiV-LAND & SONS cu caractere roşii pe in-velitoare, a cărei imitaţiune consideraţi-o ca furată. De văn^are la toţi fa maciştii şi parfumeril.
Se cere elevi
la Typographia din Str. Lipscani No 11—13
lcste„ANKBR'‘“ ^
SOCIETATE DE ASIGURARE ASUPRA VIEŢEI SI RENTEI IN VIENA
Concesionată pentru Romănia prin decretul din 1 1 anuar iii 1870
In luna August 1879 s’att efectuat 351 poliţe pentru fr. 1,723.918 — iar de la 1 Ianuarie 1879 in total 3305 poliţe pentru fr. 15,577,032. — In luna corentă s’atl încasat in prime şi depuneri fr. 522,415 —iar de la 1 lanuarift 1879 total fr. 4,450,510. — Pagubele plătite in luna lui August fr. 114,972, — iar de la 1 lanuariu in total fr. 1,025,955.
Averea Societăţii la 31 Decembre 1878 peste 22 milioane frânei * Asociaţiunilor B »	»	52	»	»
impreună .	.	75 milioane franci
Situaţia asicurărilor la 3 1 Decembre 1878: 84,956 poliţe cu un capital de aproape 295 milioane franci. Pănăla 1 Ianuarid 1879 s ad plătit pentru caşuri de moarte şi asociaţiuni (zestre) liquidate peste fr. 45 milioane. Asiguraţilor cu parte la câştig li s’aii plătit de către societate pentru anul 1878 o dividendă de 24%. Informaţiunl se dau voios şi oferte se priimesc la
Pgfp- AGENŢIA GEXKIHLA PENTRU ROMANŢA
Bucurescî, Strada (Germană) Smărdan, Hotel Concordia nou
Se caută
un d. agricultor capabil care aâ aibă garanţie materială, spre ? pune. tovarăş la o moşie de o 00 pogoane.
A se adresa la hotel Mânu, N . 17 de la 9 pană la 10 ore dimineţa.
* OK VKXCAHi: *
VIN VECHiU
cu 6 franci vadra
A se adresa in
Strada Tergovişteî No. 111. in dosul pieţei mici.
m -	  h§
De inchcriat
de la sf. Dumitru viitor, prin licitaţie prăvălia cu toate dep- iubeţele lor, din strada Grivjţo (Tăr-govişte) No. 159, proprietatea decedatului N. Dobreacu. Doritorii se vor presinta in ziua de 28 SepO intre chiar la aoea prăvălie unde se va ţ ne licitaţia
OMP
DEPOSIT GEUEHAL
LA
D.APPEL&C
BUCURESCI, STRADA CCVAC! No. 1.
SOBE MEIDINGER,
SOBE DE UMPLIT
REGULATOARE SI 7EUTILAT0ARE
Sobe puţin voluminoase dau o caldurs mare şi repede. Cea mai perfectă şi cea mai simplă regulare a arderei. Durata focului se poate regfflfa după plăcere. Cel mai simplu serviciu fără de a avea trebuinţă de măturat. Se înlătură ori ce căldură superătoare şi rtflexitoare. încălzitul e foarţe eften şi soba durezâ forte mult. Aersire foarte bună la intrebninţa-rea ţevei de ventilaţiune. O singură sobă incălzesce trei camere. încălzire centrale aeriană pentru clădiri intregî.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis şi franco.
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case 24-2.1 ţ
H. Heim, Viena, Kărtnerstrasse 40—42
De venţiare maclaturi (hârtie stricată cu ocaua)
Strada Lipscani, No. 11—13.
“ PERFECŢIUNE” REGENERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
de Dna S. A. ALLEN.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului alb culorea juneţeî sălle, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lueindă. Effectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Supele rioriţatea şi bunătatea Regeneratorului -r sunt recunoscute în lumea întreagă. Depostt principal,	mmmsmawmumaeaiaimmBBiBsaut
114 şi 116, Calea South ampton, yerl1Ţabila Pl’eparaţia se vin-Londra. Engutera.	de uifaşurata in hârtie roşa.
Se află de vânzare la toţi Coaferii, Parfumerii şi Farmaciştii.
Moşia«Teiui
din eomnna Teiul plasa Gălăseşti, districtul Argeşiu, 1200 pogoane lucrătdre, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendat de la Sf. Dimitrie, 1879. Doritorii se vor adresa in Piteşti la d. C. Boţea saC in Bucureşti la d. inginer Bottea strada Pitar moşu No. 5.
Această moşie este şi de vănijare.	(R. 207 10-3-7)
Balsamul de Mesteakăn
IM-ulM FR. LENGI EL
Dr. Jiing. r se esprimă in cursul său asupra mijloacelor prin care se poate infrumuseţa şi cultiva fisionomia astfel :
*Un ten frumos al feţei este cea curată espresiune a -——	omului fisic intern şi dacă pe lăngă ae<sta su mui adaogi
ş un colorat plin de viaţă atunci lustrul s’a mai mărit mai ales când e vorba pe luciul frumuseţe! fememne — Balsumnl de mesteacăn, ,:upă nun am putut observa din o lungă esper iuţă, este un mijloc dat de msăşi natură, pentru înfrumuseţarea pelei, fapţ care se splică din elementele cele fine aromatice şi eterice-uleioase ce cuprinde el Suenl vegetel carai, se absoarbe de porii pelei tocmai ca şi glaceria, ş pune vasile. capilare in o activ tate mare graţie căreia din^aer se absoarbe elementulii dătător de viaţă, d’undc, ndepărtăndu-se ne cumenile, pelea câştigă un colorit rumos Dintre toate mijloacele aşa n-mite pentru înfrumuseţare, câte ’mî sunt cunoscute mie. nici una n’are propr etăţi aşa de recomndabile ca bal j&nul de mesteacăn. Aceasta e judecata mea, <e am caţtigat o după o lungă esperienţă; p opun deci să se folosiawcă cine-va nes de ea, şi cuvintele mele Ie ver adeveri
Pentiu venzaje in detail in Bucuvesci la d-mi Carol Gcrsaluk succesor de J. Ovessa Martinovici &Ghiţă Penm, G Ei-tz, Georae Martinovici Paul Loiffem, langa Pasagiu! român N. Niculescu, / N. Ardelumusi. jarmaciele 1)--lor Ziirner, Thoiss, Giura, Dîmbovist, Ni resker Wittmq Sehinettau.— tn Gc. laţi : la Pharmacia St George a d lui Marino Cur-tovici Şl la Pharmacia domnească a d-lui Basil Vurtavicî. In Craiova ■ la d-nnF.Pohl, farmacist. In Tumu Măgurele la d, Aug. HeberlinqL — In Slatina A. Pfmtner Pharmacist — Ia Giurgiu : M Binder I harmacist — In Ploeşti: S Schmettau şi G. Sigmun'd Pharmacişti.— InBuzeu . Weber Pharmacist —In Brăila G. Kaufmes, şi in Focşani: iu. F. Eemer.	^ ,
IMIIEIRSTTILi XrK,E2NrXTlR>TI.jO±^
PE LINIILE
BUCURESCI-BĂBBDSIRDMAN, BDCDBESCHEBCIDBDY1 BABBO Si-GALAT? SI TRCUCIII-RHRI.AR
Biicurescî-Barboşî-Boinaii
Kilom. de la Bucur
STAŢIUNI
Tr acc.	Tren de pers.	
1	5	7
Ore M.	Ore M.	Ore M.
io
18
SI
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
82C
389
354
365
379
395
412
423
444
467
Ploescî Rest.
BUCURESCI Rest. p
Chitila Buftea Perişfi Cri vina
Sos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Uimeai
Monteoru
Sos. Plec
Cilibia
Fanrei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec.
Bărboşi Rest.
Serbeşti
Preval
Hanu Qonachi Iveşti
Tecuci Fast.
Mărăşeşti
Pufeşti
Ădjud Restaurant Sascut Racaciune Valea Seacă
Bacău Rest.
Galbeni ROMAN Res.
Buzău Rest.
Brăila Resta.
L-08.
Plec:
Sos.
Aretarea fre nurilor
T mixt 1
Ore
seara 9 00 9 14 9 z6
9 54 10 19 10 29 10 44
10	58
11	19
12 03 12 11
1 81
2 20 2 28
2	58
3	13
4	51
5	01
5	34
6	16 6 39
7 46 7 54
9 00 dim.
dizn.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	89
9	10 9 80 9 60
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 84
8 45 p. m.
dim.
9 10 9 38 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	84
2	13
2	42
3	00 3 12
3	48
4	25 p. m. ,
dim.
7 05 7 50 dim,
Barboşî-Galaţi
Kilom. di Îs Barboş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor		
		Tr scc.	Tren de pers.	
		601	608 605	
		OreM	Ore M. Ore M	
19	BĂRBOŞI Rest. Plec. GALAŢI Rest. Plec	noap. 3	80 4	05 noap.	seara 3	55 4	80 seara	p. m. 7	25 8	00 p. m,
Romaii-Iiarboşl-Buciirescl
Kilom de la Boman
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
350
854
374
890
396
408
427
437
450
457
467
STAŢIUNI
Aretarea trenurilor			
Tr acc.	Tren de pers.		T mixt
2	6	8	12
Ore M.	Ore M.	OreM.	Ore M.
ROMAN Rest. Plec.
Galbeni
Bacău Rest.
Valea Seacă Râcăciune Sascut
Adjud Restaur.
Pufeşti
Mărăşeşti
Tecuci Resj. pţ% Iveşti
Hanu Conachi
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Sos, Plec.
Brăila Rest.
Muftiu Janca Faurei Cilibia
Bnzău Rest.
Restaur.
Sos. Plec.
Monteor
Ulmeni
Mizil Restaur. Albeşti
Valea Călugărească Sos Plec.
Cri vina Perişu Buftea Chitila
BUCURESCI Rest. S,
Ploesci Rest.
seara 8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	81
11	55
12	05
1 86
1	51
2	23 2 31
8 25
4 41 4 49
6 87
5	59
6	08 6 22 6 32
6	57
. 26
7	38 7 50 săra
25
40
dim 12 50 1
1
2 18
2	54
3	28
4	08 35 00 21 31 13 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 32
8	5
9	15 9 30
seara
p. m. 12 10 12 45, 1 17 1 27
1	45
2	25
2	53 8 22
3	41
4	15
4	45
5	10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	85
8	20 ,seara
G a 1 a t i - ii a r b o ş \
Kilom. de la Galaţi
19
STAŢIUNJ
Arătarea trenurilor
Tr. ac. Tren de p 602
604
Ore M.IOre M.
GALAŢI
BĂRBOŞI
Rest. Plec. Rest. Sos.
p. m 12 05
12 40 p. m.
di
7
8
dim
î im* ii reseî-Va rci oro va
Kilom. de la
10
24
37
49
7?
*
108
13°
146
156
168
189
206
219
235
242
251
261
269
278
286
299
810
325
335
345
364
	Arătarea trenorilor			
STAŢIUNI	Tr. ac.	Trenuri mixte		
	3			
		17	19	21
	OreM.	Ore M.	Ore M	OreM
BUCURESCI Rest. p.	dim-8 10	p. m. 1 25		p. m. 5 40
Chitila	8 24	1 62		6 04
Ciocănesc!		2 19		6 33
Ghergani	8 58	2 45		7 01
Titu Restaur.	9 18	3 24		7 45
Găeşti	9 46	4 12		8 83
Leordeni		4 50		9 11
Goleşti		5 17		9 40
Piteşti Rest. ^	10 85 10 50	5	Si 6	01		9 55 săra
Costeşti		6 47		
Stolnici	11 43	7 23		
Corbu	11 57	.’ 52		
Potcăva		8 18		
Slatina R«st. p®®c	12 43 12 49	9 00 9 20		
Peatra	1 18	10 05		
Balş	1 40	10 41		
Peleşti		11 19		
Cârcea		11 38		
Craiova Rest.	2 30 2 40	11 55 năpte	dim. 6 45	
Isalniţa			7 06	
Coţofeni			7 23	
Râcarî			7 48	
Filiaşi	3 39		8 15	
Butoeşti			8 42	
Strehaia			9 17	
Timnea			9 47	
Prunişor			10 07	
Palota	5 10		10 30	
T.-Severin R.	5 40 5 50		11 15 11 40	
VARCIOROVA Sos.	6 15 săra		12 15 p. m	
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la Tecnci		Arătarea trenurilor		
	STAŢIUNI		Trenuri mixte	
			13	15
			Ore M.	Ore Jki.
9 86 51	TECUCIU Restaur. Plec. Berheci Ghidigeni Tutova BâRLAD Restaur. Sos.	dim. 5 20 5	58 6	21 6	38 7	05 dim.		p. m. 5	85 6	11 6	48 7	08 7 80 seara
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Vâ, ei.	
Yârciorova- Bncurese
Arătarea trenurilor
Trjic. Trenuri ruixte 4
OreM
18
Ore M
20
Ore M.
22
Ore A
18
87 47 67 72
88 96
102
113
121
131
140
;47
163
176
193
214 226 236 25 2
274
281
295
312
833
845
358
372
382
Kilom. de la Bărlad
15
22
85
51
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. p®®, Palota Prunişor Timnea Strehaia Butoeştî Filiaş Răcat-i Coţofeni Işainiţa
Craiova Rest.
Cârcea Peleşti Balş Peatra
Sos.
Plec.
Slatina Rest.
Sos. Plec.
Potcăva Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti R >st.
Goleşti Leordei i Găeşti
Titu Restaur, Ghergr ni Ciocăreşti Chitila
BUCURESCI R. Sos
Sos.
plec.
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	Oi
i 38
2 21
2 31
3 18
3	40
4	05 4 11
4	57
5	11
6	00 6 15
8 28 8 40 seara
dim. 6 00 6 20
6	89
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
1 00
1	84
2	12 3 10
39 07 42 00
p. m. 5 00
5	36
6	01
6	59
7	20
7	40
8	16
8	38
9	10
9	26 9 49
IO 06
10	26 năpte
3
4
4
5
p. m
dim. 5 41 00 33 09 44 16 48 9 15 9 35 m.
liârlad-Tecuciu
STAŢIUNI
1ERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berhecî
fECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
14
Ore M.
di:
9 9 84 9 67 10 26 10 66 a. m.
16
Ore M.
seara 9 45 10 16
10	36
11	Si 11 Oii
năpte
uucuKecî, www.dacoromanica.ro1^ n-ni
ANUL III.—No. 698
10 BANI EXEMPLARUL
SAMBATA 22 SEPTEMBRE
ROMANIA LIBERA
	APARE 33ST TOATE ZILELE		
ABONAMENTUL: In Capitală : 1 an 30 leî, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 leî, 6 luni 18 leî, 3 luni 10 leî. Ia Strelnătate: 1 an 48 leî, 6 luni24 leî, 3 luni 12 lei. Director: D. AUG. LAURIAN.	Pentru Abonamente, AnunciurT şl Reclame a se adressa: In Bem&nla: La administraţiunc, Tipografia St. Mihâlescu şi la correspondenţiî diaruluî din judeţe. In frânele: La Sociale Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris. In Anglia: La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London. 1» Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curte! Române, Stadt Fleischmarkt. 15, si la D-nu H. Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien. In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen in Hamburg.		ANDNOIURIL B3: Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bauî. Reclame pe pagina IlI-a	1 Leii >> ft >J II"âr » * ... 2 ,, Epistole nefrancate se refusâ Articoliî nepublieaţî nu se înapodză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiuuea nu e responsabilă, Prim-Redactor: STS7. C. MICSÂILBCCS.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din siarele străraf.
Constantinopole, 1 Ootobre. — Comisarii Greciei, trimişi aieî in cestiunea fruntarielor greco-turceşti, au arisat Poarta, oă eî ati primit instrucţiuni nouî de la guvernul lor. Tot de o dată, eî aă propus ţinerea conferinţei celei mal de aproape pe ziua de 2 Ootobre, pe cănd de altă parte se orede, oă Savfet paşa ar fi propus ziua pentru ţinerea oonferenţeî pe 4, sad 5 Octobre.
New-York, 80 Septembre. — Congresul mexican s’a deschis la 16 1. c. Mesagiul preşedintelui Diaz constată relaţiunî amicale cu statele externe. Nici o neînţelegere nouă nu strica armonia cu Statele-Unite. Finanţele s’att ameliorat şi pacea domneşoe in toată republica.
Lyon, 1 Ootobre. — Ministrul de culte Ferry s’a reintors in departamentul seti. înainte de plecarea lui se arăta publicului in balconul prefecturii şi zise către mulţimea adunată: «Guvernul este unit, şi in privinţa articolului VII, el nu va ceda nimic.
"V iena. 1 Octobre. — Despre visita principelui Bisinarok la ambasadorul turcesc d’uicî, Ed-hem paşa, se comunică, din isvor demn de credinţă, aoest» :
Cancelarul ruaî intăifi felicita pe paşa pentru buna lui înfăţişare; trecu apoi asupra stării actuale a Turciei şi in special asupra tratatului de Berlin. Edhem mărturisi, că acest tratat la inceput avu să întâmpine in Turcia mare resis-tenţă şi că fu şi foarte aspru criticat; dar acum Poarta priveşte tratatul, ca o punte de mântuire (planche de salut).
Bismark respunse: Germania se interesează cu mult mai tare de soarta Turciei, de căt cum se pare a se orede; tratatul de la Berlin a intenţionat conservarea ţi continuarea desvoltarei Turciei. Vorbind maî departe, oancelarul german, ’şî esprimâ mulţumirea ce o simte, că o vede pe Turcia propăşind pe o oale bună, şi a-sigurâ pe Edhem paşa, că Austro-Ungaria şi Germania vor veghia unite asupra strictei in-deplinirî a tratatului de Berlin, respingend cu energie orî-ce încercare de supterfugiii, Dupe aoeasta conversaţiune, trecu la cestiunile zilei.
In privinţa Franţei Bismarckincă ’şî esprimâ mulţumirea sa, pentru loiala şi deamna atitudine a Guvernului irances, precum şi a bărbaţilor de stat francezi. Principele Bismarck se afla in o disposiţiune prea bună şi conversaţiunea lui abundă in vorbe de spirit.
O eventuală ocupare a Rumeliei de ost cu trupe turceşti, nu i se prea părea după placu-î.
Simla, 20 Septembre. — «Office Renter» anunţă: Cetatea Dackha s’a ocupat la 29 1. c., fără de nicî o resistenţă. In Cabul domneşte pacea. Generalul Roberts a avut erî o intrevor-bire ou Emirul. Acesta a promis tot sprijinul şefi, pentru uşurarea transportului şi procurarea proviantuluî.
Cattaro, 80 Septembre. —- Poarta infiinţeaza in Activări un consulat.
Liga din Prisrend a cerut de la guvernul turc, ca să arate precis ţinuturile acele din Epir, care are de gănd să le cedeze Grecieî, ca ea să poată ineă din vreme concedia pe soldaţiî recrutaţi din acele părţi.
-------------..................
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
De la 2 Octobre — amiszl
Berlin, 2 Ootobre. — Principele de Bismark a primit visita d-lul d’Oubril, ambasadorul Rusiei in Germania, şi a principelui Orloff, aflat in treacăt la Berlin.
Londra, 2 Ootobre. — Noutăţile, sosite din Afganistan, spun, ca patru regimente de Turco-manî merg spre Cabul, pentru a da mănă de ajutor insurgenţilor.
Madrid, 2 Ootobre. — Regele Alfonso XII a numit pe ducele de Baileu ambasador al şefi estraordinar la Viena, pentru a cere, in numele sg fi, măn.i arohiduceseî Christina.
Lahora, 1 Octobre. — «Standard» anunţă, că baronul de Calice, actualmente cap de secţie la
ministerul atacerilor strgine ale Austrieî, trebue să iuloouiasoă pe corniţele Zichy, in postul de ambasador la Constautinopol.
Viena, 2 Octobre. (Oficială). — Împăratul Austrieî a numit pe d. Frautmansdorf president al Camereî Senioeilor, pe prinţul Sokonburg şi pe prinţul Constain Czartoryski, vice-presideuţî.
M. S. a conterit scriitoruluî polonez Kras-zewski crucea de comandor al ordinului Franz-Iosef, cu ocasiunea jubileului săfi cincagenar şi pentru meritul operelor sale.
— de la 2 Octobre — 4 ore seara —
Berlin, 2 Ootobre. — «Gazeta Germaniei de Nord» combate aserţiunile ziarului «Golos»,care pretinsese, că isolarea Rusiei de la inceputul aoestuî secol, i-a fost tot dauna profitabilă. Gazeta oficioasă zice, in privinţa aoeasta : «Rusia n’a fost nici o dată isolată, de oare ce s’a bucurat tot dauna de sprijinul moral al Prusieî. Politica Germaniei urmăresce mănţinerea păcel; dar, dacă «Golos», creând că tace servîoiul Rusiei, căutând a lovi prin polemica sa pe un amic sincer al ţăreî sale, nu remăne indoială că va atinge acest scop.
(Eavas)
A se vedea ultime sciri pe pagina 1JJ
Bucurescî, 21 Septembre.
Comisiunea delegaţilor, a cărei lucrare a fost căte-va zile suspendată, ca guvernul să-şi poată înscena de rândul acesta, cu mal mulţi sorţi de siguranţă, reuşita votării proiectului său — a reintrat in spinoasa ei îndatorire, de a cerceta şi de a lămuri ghicitorile acelea de sfinx, pe cari d. Boerescu cu consorţii săi găsiseră de cuviinţă să le presinte ţării, ca garanţii îndestulătoare pentru interesele viitorului ei!
Aşa înţelesese guvernul apărarea causei noastre naţionale!
Nt-am ridicat in contra acelui proiect, pentru că, in deslegarea unei cestiuni, de a-tăta gravitate pentru politica şi economia statului nostru, nu cu vorbe incălcite şi nu cu disposiţiuni induoioase aşteptam noi pe cărmuitoril ţării să-I vedem momindu-ne, spre a putea să înlăture art 7, care era o garanţie sigură şi positivă pentru ţară; pentru că, in frazele mistice ale acelui proiect, noi zăream atâtea descuietori lesnicioase, cari se ofereau Evreilor, spre a pătrunde grabnic şi in gloate la drepturile cetăţeniei române; pentru că nu era intocmit in sensul dorinţelor şi hotărîrilor ţării, de oare-ce proiectul ăşi aniuase, de ultima sa incheere, şi soluţiunea categoriilor, sub forma deghisaiă a unor tabele, d’asupra cărora se recunoscea, in mod oficial, titulele de drepturi 1a, cetăţenia română.
Şi tocmai in respingerea categorică a re-cunoascerii acestor drepturi ilusorii, ţara pusese toată energia şi hotărirea sa.
Aci era principiul de cea mai mare in-semnătate pentru ţară, ca nici un străin de sânge, de limbă, de moravuri, de tradiţiuui istorice, de legăminte intime cu neamul românesc, să nu ni se poată impune in numele unor drepturi, iscodite spre a ne surpa temelia absolutei uoastre autonomii.
In contra voinţei suverane a naţiune!, care formează coloana de susţinere a statului nostru constituţional, şi care este cel mai mare drept al naţiunilor, ca şi al oamenilor in parte, dreptul de a voi şi lucra după acea voinţă, — in contra acestui drept, nici un alt drept du se poate invoca.
După nici o lege din lume, o naţiune nu este şi nu poate fi obligată a recunoasce
drepturi, in contra dreptului, a voinţei şi a intereselor ei; ea nu poate fi supusă a oferi bunurile sale morale unor individe, cari nu ’şi daţi nici cel puţin osteneala de a reclama onoarea acelor calităţi cetăţenesci; şi mai puţin obligată este naţiunea, să erige in principiu nişte drepturi ilusorii, pentru anume grupe de oameni, cari ar avea aerul de a forma, in modul cum vor să se impuie, nişte cete de cuceritori ai cetăţeniei române !
Sub ori ce punct de vedere am analisa aşa dar soluţiunea prin categorii, sau prin tabele cu specificări de titule recunoscute, ea este nedreaptă şi periculoasă, pentru că ar stabili o jurisdicţiune absolut falsă şi chiar contrarie încheierii tratatului de Berlin; pentru că, pe basa unor antecedente de o procedere atăt de absurdă, s’ar putea ivi măine alte complicaţiuni diplomatice, când diplomaţia ar veni să ne ceară, in virtutea esempluluî din trecut, să recunascem, ca drept câştigat la cetăţenia română, un nou titul, o nouă scornire de asemenea pretinse merite.
Politicii noştri nu cugetă insă la asemenea lucruri, pentru că d-lor fac — precum ne afirmă — politică practică, care esclude ori-ce vederi de drept, ori-ce speranţe de viitor. De azi pănă măine, şi in loc de prevederi, tot-d’a-una espediente!
De ara avea numai timp să vă analisâm faimoasele resultate practice la cari ne-aţi condus cu empirismul d-v. politic, vi s’ar încrunta consciinţa, dacă n’aţi pierdut’o cum-va in neguroasele regiuni ale sistemei de care vă conduceţi.
Unde vă este insă azi toată dificultatea ? Unde vedeţi d-v. stânca de care vă prefă-ceţi a vă teme, că se va sfărâma voinţa şi drepturile ţării ?
Vi se impune de afară o soluţiune ?
Nu — şi singuri aţi mărturit’o , atăt in actele d-v. oficiale, intr’un faimos mesagiu din preşedenţia trecută a d-lui Bră-tianu, in care, din greşală, d-sa vorbise atunci adevărul. Singuri, prin graiul ministrului d-v. de esterne, aţi comunicat şi acum ţării, că România a intăluit pretutindeni cele mal afectuoase probe de bunăvoinţă din partea tutulor statelor semnatare ale tractatului de Berlin.
Unei naţiuni insă, care inspiră atăta interes, nu poate să i se ceară a se sacrifica, a-şi călca in picioare autonomia, a-şi nesocoti interesele ei vitale.
Soluţiune categorică nu se poate pretiu-de şi nu s’a pretins, de căt poate pe şoptite şi in mod oficios, lucru de care d-v., ca miniştrii romăuî, nu trebuia să ascultaţi; nu vi s’a pretins oficial nimic positiv, căci nu putem admite, că Europa s’a sfiit, daca avea de găud a ne impune o soluţiune anume, de a nu fi dictat acea soluţiune, clar şi precis, chiar din capul locului, pe cănd se intocmia tractatul de Berlin.
Aceasta nu se putea insă face
O asemenea disposiţiune ar fi fost contrarie dreptului ginţilor, căci trecea peste marginile unui principii! de umanitate, peste ideia aşa numitei toleranţe religioase, care a dobândit un drept universal, pentru a intra in afacerile din năuntru ale unei ţări, in organisaţiunea ei politică, şi, pe terenul acesta o dată alunecaţi, diplomaţii de la Berlin ar fi putut să impuie Germaniei socialismul, ca regim politic, şi Franţei, de pildă, monarhia autocratică a Rusiei.
«Nu se cuuoasce un singur esemplu, in care o naţiune să fi impus alteea natura-lisarea străinilor.”
Aşa se rosti, in cestiunea noastră, chiar
ziarul diplomaţiei franceze, «le Temps.”
Nu intr’o soluţiune positivă, dictată din-a-fară, poate fi dară dificultatea, in care aţi aruncat d-v. indeplinirea tractatului de Berlin.
Unde atunci?
Europa ne cere — ziceţi — un inceput de 'aplicaţiune leală a inscrierii principiului său in constituţiunea noastră; poate că chiar aceasta ar fi frasa diplomaţiei.
Ne-ar cere cu alte cuvinte o dovadă de buna d-v. credinţă?
Iată ce v’am putea admite, că vi se cere, judecănd după modul puţin hotărît, in care aţi condus politica ţării.
Că nu inspiraţi multă încredere, fiind-că aţi umblat tot d’auna cu duplicitate : de această vă credem.
Europa nu poate deduce insă, diu purtarea d-v. compromisă, nesinceritatea ţării; ea nu este in drept a presupune, că noi avem de gănd a deschide porţile cetăyeniei noastre, pentru orî-ce om, de ori-ce religiune, ca după aceea să ne punem cu arma ostilităţii sistematice, spre a nu lăsa pe Evrei să intre!
O asemenea înjositoare bănuială nimeni nu este autorisat s’o facă asupra onorabilităţii ţării, asupra bunei credinţe a repre-sentanţilor săi.
Aşa fiind, unde vedeţi d-v. greutatea de a oferi Europei dovezile ce vise cer, de uu inceput leal de aplicaţiune ?
Primiţi a se modifica constituţiunea in sensul vederilor şi hotărîrilor ţării, lucru la care sunteţi şi obligaţi, şi vie atunci Evrei să facă cunoscut autorităţii statului dorinţa lor de a deveni cetăţeni români.
Drumul le va fi deschis ; buna voinţa ţării, convinsă ast-fel că ei doresc sinceramente a deveni membri folositori ai cetăţii noastre politice, nu le va lipsi, şi aplicaţiunea principiului este împlinită şi se va împlini de câte ori dreptatea şi meritul va fi cu aceia, cari vor aspira la această onare.
Mersul regalat, drept şi practic spre a ajunge la soluţiunea după care umblaţi, cu atăta zel... patriotic, n’ar fi mai complicat, de căt vă arătăm.
Dar Evrei nu vor să ceară ţării consim-ţimăntul ei, spre a fi admişi ca cetăţeni români ; eată ce ne veţi răspunde, şi atunci aplicaţiunea principelui nu este cu putinţă a se face.
Nu vor Evreii ?
Foarte bine, saii foarte răfi pentru ei.... atunci nimeni nu le va da nisce drepturi, pe cari ei nu le reclamă.
E aci o cestiune foarte gravă; tocmai de această nenorocită şi orbită obstineţă ati drept Românii să se teamă. Aci e adevăratul pericul.
Şi vom demonstra.
CRONICA ZTT/F.I
Âlaltă-ierî, 19 ourent, A. S., principele Bulgariei, a primit la palatul din Bucureşti pe I.
P.	S. Sa, Mitropolitul primat şi pe dd miniştri Tot in acea zi, A. Sa a primit in audienţă particulară, la palatul de la Cotrocenî, o depu-taţiune a coloniei bulgare.
—X—
S’a deschis un al doile credit extraordinar ministerului de externe, de 1,800 leî, pentru infiinţarea oarcelor necesare porturilor din Do-brogea.
Sub-prefectul plăşiî Dămboriţa a demisionat. S a numit in locu-î d. Al. Exino.
—X—
O esposiţiune de tot felul de vinurî ardelene se va face in Braşov, la 7 Octobre, viitor.
www.dacoromanica.ro
ROMANŢA LIBERA
Austria şi Turcia.
Cabinetul austriac a trămis o notă Forţei, in care Si mulţumesc© pentru esactita-tea, cu care a îndeplinit disposiţiile con-venţiunei de la Seraievo, privitoare la ocuparea districtului de Novi-Bazar.
Ministrul de estenie austriac neagă, că sar fi ivit neinţelegerî şi certe intre soldaţii sSI şi intre trupele turce; din potrivă afirmă, că armonia intre unii şi alţii este perfectă şi speră, că ea este in acel'aşi timp un simbol de armonie intre amendouS imperiile.
Nota narează apoi detaljele ocupaţiunei, şi incheie zicSnd, că locuitorii districtului sunt liberi, a închiria saii ini casele lor pentru trupele austriece.
In general, din această notă reese, că trupele austriece nu vor fi stăpâne in Novi-Bazar. Aşa numita «ocupaţiane" seamănă mai mult cu o şedere tolerată pe un pământ străin. De ce vor fi stăruit dar atăt de mult Austriecii pentru Sa? Noi credem, că numai pentru formă; să nu se poată zice, că Austria nu şi a realisat toate drepturile ce i se acordau prin tratatul de Berlin.
ADMINISTRAŢIA ROMÂNIEI
Mişcarea inaintarea şi viaţa unei ţări atârnă, mult de la administraţia sa. Unde administraţia este rea, acolo poporul sărăceşce, este gonit, se desgustă de muncă, se tămpeşce şi cârmacii sej sunt de prisos. Administraţia are de scop inde-plinirea punotuală a legilor şi psza averii şi a vieţi, cetăţenilor, unite cu capacitatea oea : mai inaltă de a putea guverna bine.
Administratorii judeţelor trebue să fie din aleşii patrioţi, din politicii oeî maî dibaci* oameni cu multă înţelepciune şi eu dor de ţar ă. Sarcina lor e de a veghia adânc să nu se calce legile administrative, să vază lipsurile acestor legi, şi să raporteze puterii oentrale ce profituri şi oe rele cuprind ele. Legile administrative privitoare la persoana, averea şi viitorul nostru economic al ţeriî sunt in strânsă legătură cu economia politică, ştiinţa socială, moralitatea, Gestiunile de trăiţi, cultura poporului ş’ cu istoria instituţiunilor de comerţ, industrie şi plugărie.
Generaţia nouă are tot dreptul să ceară socoteala celei vechi şi s’o intrebe 1 suntem mai bine ori mai rău de căt cănd n’aveam, uicî scoli, nici viaţa constituţională scrisă pe ohăr-tie, nici mormane de legi para-Iegi ? Ce folos adu eră atâtea sule de milioane cheltuite ou administraţia ţeriî ? Dările poporului pentru înflorirea armatei, dreptăţii, luminii, meseriilor, negoţului, plngărieî, trebilor străine; ’oliţ'eî şi administraţiei, finanţelor, s’au cheltuit toate numai pentru îmbunătăţirea aeesior ramuri de activitate publică sat! s’ah risipit multă parte din ele, şi poporul s’a ales mai eu nimic? Avem adevărata inaintare a ţeriî ori eălcăm pe un luciii de spoelî ?
La aceste intrebărî posomorite, cari plană d’asupra capului iluştrilor patrioţi, nu aflăm de căt asurzenii, tăceri năuce şi strâmbări din umeri. Mal peste fot găsim, că interesul personal a bătut pe cel general şi contribuitorii nu şfiil pentru ce nu contenesc de a plăti şi de a
se supune orbeşte pnterni îlor, ce pe rănd ăi inşală şi le umple mintea cu fagăduelî naţionali şi vorbe seci, tot naţionali.
Dintre toate ramurile statului, administraţia merge maî refl, stă pe loc, ba inoă dă ţara cu zecimi de ani indărăt; pentru că: 1) naţia se administrează sub toate guvernele de oameni incapabili, neluminaţi şi răpitori, 2) administraţia un protege averea îndestul, nu incuragiază munca şi pe muncitori şi nu fa e dreptate repede celui ce o are, 3) administraţia prin slăbiciunea minţii şi corupţia băbească e criminală* căci a lăsat să intre in săi ul naţiei lepre streine, cari ne-ah putrezit vi torul nostru economic şi 4) administraţia prin tertipuri in alegeri a stricat moravurile, cinstea şi integritatea multora, reducând pe ţărani şi pe cel nesprijinit de nimeni la starea de rob, tâmpind poporul, ca sa nu se mai sirriţă drepturile, şi introducând in funcţionarul administrativ setea de a se pricopsi prin sugrumarea dreptăţii şi neobservarea legilor penrrn unii, cari au ohiag la pungă
Dacă recunoaştem, că plata lnncţ onarilor administrativi e puţină, nu admitem insă principiul pungăşiei, cănd ţara te ohiamă s’o cărmub Fii azi mic, cinstit şi integru şi măine te vei inălţa la leafă grasă,
Faptele nenorocite ale administraţiei se petreo sub conducerea miniştrilor patrioţi, cari se fălesc că lucrează pentru inaintarea acest î ţări de 10—20—30 — 40 de ani, că o administrează cum nu s’a cârmuit uicî o dată. Această nenorocire, ce ne-a adus in stare de sărao’e, este soarele ce incongioară faţa pnternicilor ce administrează România. Să nu ni se sooaţă ochii, că avem şi români av Ţi. Căţi-va instăriţî sah prin părinţi, sah printr’un noroc orb saii prin voia administraţiei, nu probează că avem cârmaci buni. Să nu se maî ingămfe patrioţii cei mari, că au b crat de ah obosit pentru popor; milioanele de. romani lă-aţi in părăsire şi ignoranţă, nici n’afi amjit nioî n’au văfiut, nici nu ştiu să .le zică pe nume acestor străluciţi romani patrioţi, iubitori de ţară!
De la prefect pană la vetâşcii primării, maî toţi sunt de rea credinţă. Rare ori personalul administrativ ne destninte» Ploooanele, raitn, bucatele, fă nu, lemnele, furturile de vite şi de bani şi alte daruri directe şi indirecte; eacă pe scurt aplicarea legilor administrative şi caracterul ne-patit al funcţionarilor ac'stei ramuri, in timp de zeci de ani. A-Rea ue sunt piramidele Egiptului, coloana Vendâme şi cea Traiană, pe cari vor sta miniştri administi ativî ai României in-conjuraţi de mai micii lor !
Administraţia pare a fi numai oopoi cotegiu-rilor electorate, fabrica aleşilor naţiei, ingheriî alegătorilor ce văd mii drept, neatărnaţî şi maî osebit de gustul guvernelor şi al guvernanţilor. Administraţia, in frăţii) du-se do multe ori Şj compătimind adesea cu cei oe ruină p’ascnns Şi pe faţă averea şj viaţa rumânului, este o ceată de desmeticT, o droae de desm iţaţf, cari n au nici un gănd de ţara pe care o servesc şi carele plăteşte să adminis're onest. Nici o simţire pentru binele public, nici un preţ de şinele şi nici o prioepere de lege. Administraţia, supusă, plecată inghenuncbiată guvernelor, aduce numai atâta servicih ştiut statului : la zile naţionali şi la intrigi politioe strânge iscălituri cu grămada, cari să văd in monitor şi in ziarele plăcute c°lor de sus, gătesc frunzări şi arcuri
S’ah anunţat deja 71 feluri, ne spune «Ga-zetta Transilvaniei.»
—	X —
Un decret domnesc adaugă următoarele aliniate la art. 45 din regulamentul şooalelor militare :	•
1.	Părinţii, tutorii sah chiar elevii admişi in şcoala militară de infanterie şi cavalerie sunt datori, la intrarea lor in şcoala, a plăti, la direcţia acestei şcoale suma de 100 lei, o dată pentru tot datina, ca fixă de instalare ; neplata acestei taxe va atrage după sine neprimirea elevilor in şcoală.
2,	Elevii cari ar esprima dorinţa d’a inveţa sah a continua studiul inusiceî instrumentale, care este facultativ, părinţii, tutorii sah chiare-leviî vor plăti la direcţia şcoateî 300 leî pe an, şi la inceputul fie oăruia an.
—	x— .	_
Funcţionarilor din administraţia plăşiî Med-gidie, judeţul Constanţa, li s’a adaus un spor la lefi şi adică:
La leafa administratorului s’a adaus un spor de 100 lei; la tefile ajutorului, aroh varului şi a copiştilor căte 50 de lei, mensual.
Sporul se va plăti, din luna aceavta pana la finea anului, diu bugetul ministerului pentru partea Dobi ogeî.
Oraşul ce servă de residenţă administraţiei numitei plăşi e cel mal mlăştinos ş infectat; funcţionarii ce ’l loouesc sunt nvreh bolnavi de friguri şi aceasta e causa sporului oe li s’a făcut la lefi.
DIN AFARA
Ceşti unea turco-greaeă.
Delegaţii greci din comisiunea turco-greacă, însărcinată cu delimitarea graniţelor dintre Turcia şi Grecia, au făcut cunoscut lui Savfet-paşa, că au primit nouă instrucţiuni de la Atena şi că prin urmare pot reincepe negocierile.
Dificultăţile ce au întâmpinat pană acum negociările, nu au avut drept motiv de căt o cestiune de formă : recunoascerea tratatului de Berlin ca basă pentru desbateri, cerută de Grecia şi respinsă cu nestrămu-tare de delegaţii turci. In urma noilor instrucţiuni primite de reprezentanţii greci, aceste dificultăţi de formă, se crede, că vor dispărea cu desăvîrşire. Dar cu aceasta nu s’a făcut de căt inceputul lucrărilor ; numai acum se vor incepe desbaterile de fond, adevărata muncă obositoare şi Împreunată cu adevărate greutăţi. Cum vor urma acestea?
Cabinetul atenian se teme foarte tare, să uu fie jărtfit de Anglia. Deja circuleazâ versiunea, că intre guvernul frances şi cel britau s au ivit deosebiri de vederi asupra rectificărei graniţelor turco grece. Lordul Salisbury ar refusa. să facă conce-iunî guvernului frances. Cabinetul atenian nutresce bănuiala, sprijinită pe numeroase semne, că Anglia ar li înţeleasă pe sub mănă cu Turcia, ca să tragă pe sfoară pe Greci. Este cu putinţă in ast fel de imprejm’ări, tot cabinetul atenian cede, ca negociările să se zădărnicească cu desăvîrşire.
Aşa ştab lucrurile astăzi.
FOIŢA « ROMÂNIEI LIBERE-, 66
ARTICOLUL 47
DE
UXILPHE BEL LOT
PARTEA III
IN ALTA POLITIE
—- Urmare —
XXV.
Pe la cinci ore de dimineaţă, după o criza nervoasă, care ţinu aproape o oră, Cora, invinsă, sfărimată, jumătate moartă, permise in fine lui George a se retrage.
Antăia lui cugetare după ce se regăsi singur fuse de a se întreba, dacă soena care avuse loc se va reiuoi, dacă Oora n’ar renunţa de a se espune uneî noi invingeiî.
Ea era de sigur prea inteligentă, ca să nu inţeleagă, că dacă ăntăia încercare oare o făcuse pentru a reincălzi această inimă ingheţată nu reuşise, toa'e cele alte încercări ar fi nefolositoare. în -iuţea unei surprinderi a simţurilor,
George ar fi putut fi invius; aoum . orî-oe surprindere devenia cu neputinţă. El ar fi cu a-tăt maî tare, cu cât putuse să fie ăntăia dată, cu atăt maî nesimţitor, cu căt ’şî va aduce aminte, cum a tost ăntăia oară.
«S’a sfârşit, ’şî zicea el, ea soie acum că ou toată supunerea mea completa la ordinele sale, nu pot să fih amantul ei; ’mî voi redobândi libertatea căt de curând,»
Lucru straniu cu toate acestea : această cugetare in loc să ’l inveseleasoă părea că ’l supără; s’ar fi putut zice, că lui ’î părea refl că aceste succese nu se se vor maî repeta.
Căci ce fericire de a-şî resbuna in fine pe acea, care ’l făcuse să sufere atăt, de" a vedea căzendu-i in genuche şi de a o auzi rugăudu-se, nebună! perdută!
Da, el spera, că aceste lupte teribile se vor reiuoi, fiind ca ele trebuia să aducă intr’un timp apropiat o catastrofă oare care, oare ’l va scăpa diu gliiarele acestei femei şi va sfarîiua lanţul care ’l tega de densa.
S eranţa sa nu f'use inşelată.
Abia convinsă d-> prima sa cădere, Cora, voi să incerce o nouă probă asupra inimeî lui
George. Ea ’şi zisese, că ura care părea că o simte el pentru ea, trebuia să fie mal mult morală de căt fisieă.
El nu putea să ’î erte suferinţele cari le indurase din causa ei şi modul cum ea se purtase cu densul uu era de sigur de natură a’l face să uite trecutul Ea se hotărî dar, ou un scop eu totul interesat, de a invmge neturbura-rea lui George prin căinţa şi prin generosi-tatea sa.
— înţeleg, ’i zise ea cănd se regăsiră singuri, să me despreţuesoî, să nu me poţi suferi. Gelosia, desperarea îndreptăţise actul de ne-Dunie care ’l-ai făcut; d‘a contra, nimic nu îndrept ăţescj teribila mea resbunare. Să te acuz de hoţie, pe tine ! să te trimeţ in temniţă, a-oeasta era o infamie! astăzi ’mî dah seama de densa, ’mî pare reh de crima mea, şi voesc pe căt ’mi va fi eu putinţă să o reparez ; dacă ţi s’ar inteinpla să ceri vre-o dată redeschiderea proces lui, declaraţiunea care ’ţi-o dah scrisă de măua mea şi semuată de mine, ar putea să fie un ajutor puteruie..........N’am ascuns ni-
mic, nici greşelile mele către tine, nici cele maî mici amănunte ale scenei, cănd, impins pană la
de triumf şi cară pe alegători diu plăşi şi orăşele in căruţe plătite de dăusa. Administraţia dar este un duşman plătit, pus să pustias^ă ce eromenescşi să impedice inflorirea ţăreî noastre
Şcoala şi personalul seh, revisorii şcolari, controlorii finanţiari, ingineri, căile, legile despre comerţ, industrie (?), agricultură, armata, cercetarea caselor publioe, a perceptorilor, oonsilie-lor oomuualî, a sp talelor, a băuturilor falşe, şi altele multe şi mărunte: nimic nu este şi nn poate merge bine şi legal, din cansă că toata administraţia este inoviltă viţioasă, coruptă şi incapabilă d’a esplica şi aplica vr-o lege administrativă şi a pricepe, dacă slujbaşii din diferite ramuri supuşi ei suut sah nu demni de locul in care s’află fie-care.
Oraşele stah triste, orăşelile suspină, satele gem şi cătunu se vaetă. Totul este pustiu in preajma lor. Intre cer şi intre pământ geaba tot cată romănu cu ochii: nu vede nici un sprijinitor !
Administraţia nu simte, nu vede, n’aude şi această neagră ticăteşenie este firească starea sa pentru că in sufletu administraţiei este un pustiii, un gol maî adăne ca prăpastia. Po oorul are drept să zică guvernului, că romăuiî ce-i administra sunt, tî vitrigi şi stricaţi ai naţ ei, mai mult iucă sunt streini, nu români, fraţi d’o mamă, d’nn sănge, d’o simţire patriotică! Pcporu e dator s’arunoe să nu se zărească, pe funcţionarul statului oe ’l tură- şi ’l tămpeşte sărăoindu-l, cănd dreptatea o silit s’o prim°asoă chiar de la o leşinătură pusă in păine.
Primăriile uicî că visează la Îmbunătăţiri materiale, păroă'abiî fură şi birniciî plătesc până se spetesc veniturile comunelor s1 papă sah sfinţesc din casă şi in bugete se trec oa cheltuite pentru folosul obştesc; lumina, persoanele in-strucţiunei. precum şi purtarea lor nu se poate ceroeta matur din causă că primarii nioî nu ştih a sub-semna; tot ce impilează pe popor este simpatic administraţiei; preoţii şed ca trântori in stup căci n’ah nici o simţire patriotică, insă sunt in-ţesaţî de rele; învăţători nu dah uicî un sfat nioî o lumină tinerilor şi rumânilor, afară din oe scrih la carte, cu nu ouvent: bună ţară, rea tocmeală, adică rea administraţie!
Poliţia de ţară şi cetăţenească este un tip groasnio. Să fi vorbit, să fi publicat şi plătit cine-va s’adune oameni înadins maî slugoşi, maî ignoraţi şi maî reh nărăviţi şi nu i-ar fi putut găsi: aşa de fiumos este făcut mănuchiul, numit personal poliţienesc! Căt despre oapaoitate şi ştiinţa legilor, nu mai amintesc că s’ah găsit poliţai eare să ceară oa procurorii să fie la po-runcele lor, ceea ce este tot una ou a domni argat pe stăpîn. Sistemul d’a se aduce oameni de omenie in poliţie, in administraţie este rar şi ne-intr buiuţat. Agerime, cultură, probe speoiale de vr dnioie pentru această inseranată ramură : nimic, nu distinge pe funcţionarul poliţienesc, numit, spre a preintempina şi a descoperi crimele şi delictele, d<n omul de rănd, din poporul miel al lui D-zeă!
Maî tot d’auua cei ce s’au suit d’asupra poporului, pe umerii lui, ah strălucit nu in rnă-estria d’a guverna bine. cinstit şi drept, oi in meşteşugul d’a scoate aur, argint şi pu'bere de diamant diu braţ'de romanului. Puneţi dări romanului supus; faceţi legi contra bunului Iul traih şi a inavuţirei sale; nu-1 intrebaţi de are să plătească; nu-î daţi lumină oa să munoiaseă cu folos, nu-î inlesniţi capitalul; ăl cârmuiţi reh, viţios ţ el incovrigaţî prin munca; in sec şi cu
margini de neruşinarea mea, ai pus mana, fără premeditare, fără intenţiune poate de a mă lovi, pe arma care era lângă tine, pe care o pusesem cam înadins la indemănă’ţî. Mă oăeso iarăşi că te-am oalumniat intr’un mod nedemn şi ou un scop de râsbunare am minţit inaintea comisarului de poliţie, procurorului imperial, ju-deluî’de instrucţie, curţeî de juraţi. Nioî o dată n’a fost vre-o retractare maî completă şi ma lămurită; iat’o. Ea-o. Ţi-o las.
Apoi dete lui George o hârtie desfăşurată, pentru ca el să poată lua cunoscinţă de dănsa, şi adaogă :
— Căt despre ameninţările care ţi le-am tăcut, le tăgăduesc. Nu voih adăoga nici o dată pe lăngă cele alte infamii ale mele pe aceea de a te denunţa. De astăzi înainte eşti liber de a nn mă maî vedea. Dar, strigă ea de o dată repezinduse spre George, ingenuobiănd la picioarele lui şi săru-tandu-i genucbiele şi măinele, aibî milă de sclava ta, aibî milă de nenorooita care te adoară ! Ah! dacă ai sci căt sufer ! Nu me gândesc de oăt la tine, nu te văd de oăt pe tine, nu doresc de căt pe tine.... Cea oe am să 'ţi spun este ridioul, ei bine ! uu mai pot să dorm, uu
www.dacoromanica.ro
toate astea pretindeţî tot ac°steî vite de sarcini să re mimiască: nemuritori miniştri, străluciţi administratorii Ni'-Jn mina tul se moaie lesne ca ceira la para tocului; de aceea cei ce vor spe-oula poporului, nu-1 luminează şi nn-î doresc sporirea arerei şi a deşteptăciuneî luY. Răul in administraţie creşte, răul este in unda lui. reul ra sugruma chiar pe cel oe-1 ingădue!
Prin urmare in faţa streinilor leproşi ce ne vor cotropirea prin soăpătarea romanului şi a suferinţelor aduse de reaua, incapabila şi răpi-toarea administraţie, cetăţenii, românii toţi treime să se misre, să se scoale, să se inchege ca un singur om şi sa lupte pentru a se numi ce e mai ile frunte şi mai onest, iu admiuist raţie,
Ministrul administrativ, lăsând la oparte răvaşele de recomandaţie şi impunerile aleşilor naţiei, trebue să-şî amintească de la sineşî datoria d’a fi ajutat de bărbaţi luminaţi şi cinstiţi pen-ten toate locurile, Ca să aibă iu uruii ouragiul să zică, c’a tăcut, şi c’a voit binele ţăreî aceştia. Bătrânul sistem administrativ, e d’abia ăşî tîrî zilele păuă azi, este aproape de surpare. Rine ar fi. ca vechii administratori să nu oază sub dânsul, dacă ati gând să-şî iutinei ească unghiile, simţirile şi iubirea de ţară şi iuteresele României.
Intre răî administratori şi intre ucigaşi ou voinţă sail tără voinţă, conştiinţa pub'ică nu faoe nici o deosebire!
Gr. M. Jipescu.
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 20 Septembre.
Cam ora. — I). Perieţeanu Buzău fiind bolnav, cere amânarea congediulul său incă pe trei zile.
—	X—
Mai mulţi cetăţeni din Piteşti, se roagă de Adunare, să isprăvească căt mai iute cu doslegirea cestiunii isr.ielite. Telegrama se citesce
Se trămite la comitetul delegaţilor.
-x-
Biuroul comunică cinci petiţiunî de la cinci israeliţi. pentru a fi trecuţi in lista de impărnăntănire. Şi alţi moi mulţi, un nu măr destul de trumos, din deo ebite oraşe, cer aceeaşi.
—	X —
Mai mulţi locuitori din Malul Uscat, Sa-bar, se roagă a fi schimbată legea pentru neinstrăinarea pământului.
—X —
D. Vernescu a primit o depeşă din districtul 'I eleorrmmuluî, pe care o citesce, şi in care se cere să nu se inlăture de căt obstacolul de religiune şi să nu se facă na-turalisarea de căt in mod individual. Depeşa e subscrisă de 70 de alegători.
Deputaţii Teleormanului cer cetirea iscăliturilor.
D. Pantazi Ghica vorbesce in cestiunede regulament, zicând, că ori-ce comunicaţiune ce vine la cameră trebue cetită de birou, şi prin urmare d. Vernescu ar fi procedat anti-regulamentar, cetind d-sa depeşa Tele-ormanilor.
Vorbitorul zice, că iscălitorii depeşei nu sunt alegători. întrerupt, se corectează zi-
când, că cea mai mare parte nu sunt. (Ilaritate). Ia de martori deputaţi, de cari zice, că sunt. de ai districtului şi nu sunt. i (Ris general).	i
D. Maniu cere ca d. Ghica să fie che- ] mat la ordine; să iuveţe btină-cuviinţă.
Inchi^ăndu-se incidentul, d. Pantazi Ghi ca face o interpelare d-luî ministru de Culte.
1.	In bugetul anului 1877-78, trecuse o sumă pentru înfiinţarea unşi scoli de meserii la Turnu-Măgurele. Această sumă nu s a dat la destinaţie şi scoală nu sa făcut.
2.	Interpelează asupra unor neorindueli de pi in seminare, bună oară din cel de la Argeş.
3.	Cere esplicări asupra stărei conservatorului de musică şi declamaţiuni.
Se va comunica guvernului.
— X —
G. Blaremberg cere grăbirea lucrărilor co • mitetului de delegaţi pentru revisuirea Constituţiei.
D. Chiţu, preşedintele comitetului, res-punde, că lucrările urmează. Că azi se va ţinea a treia şedinţă şi că in curând vor fi terminate.
—X—
D. ministru de resbel depune patru me-sagie.
Apoi avisează comisiunea financiară, că ah să vie armele şi c,ă trebuesc parale.
0	—X—
Se trece in secţiuni.
*"* 1 impui reaminte3ce vederile şi hotărârea partidei conservatoare in Gestiunea is-raelită, vederi esprimate prin organul d-luî Titu Maiorescu in sensul dorinţelor ţării.
1‘ âră a se mai incerca să combată ideea listelor şi a categoriilor — pe care le a combătut atăt de bine d. Maiorescu, — organul conservator se opresce cu toate astea asupra listelor, propuse de guvero.
Du pe ce arată, că guvernul a venit, cu o «minciună®, aceea a Evreilor asimilaţi, se pune in ipotesa cănd aceşti streini s’ar introduce in mijlocul cetăţenilor români, fără măcar să ne fi făcut onoarea de a ne cere aceasta.
Gare vor fi consecinţele ?	'
Lista guvernului zice „Timpul» va fi o list.ţ nu de impămăntenire a Jidanilor, ci o listă de proscriptiuve a lor, căci, mai ales Moldova şi represintanţii săi, aproape in unanimitate, pronunţăndu-se către ei, Evrei deveniţi români ar fi primiţi cu aversiune, * poate chiar cu ură. Astfel proiectul gnver- ; nulul ar deveni un element de învrăjbire şi , perturbaţiunii sociale», căci el va fi consi- I derat ca o sfidare pentru ţară, şi in deo- ! sebi pentru Moldova.
Sosirea monseniorului Nigra in Italia u’are nioi un motiv politic.
Berlin. 2 Ootobre.—Se confirmă ştirea, că corniţele Wilhelm de Bismark va merge iu curând, la Strasburg, ca să ocup* un post in cabinetul instituit după noua constituţie a Alsa-ţieî-Lorene.
— 8 Octobre. - amlari. —
Constantinopol, 3 Ociobre. — Musulmanii din Bulgaria se impotriveso la inrolarea lor in miliţia, bulgară.
Filipopoli, 3 Octobre. — Călătoria ce face acum Aleko-paşa in Rumelia Orientală, are de scop de a linişti esoitarea manifestată in îuaî multe districte.
Oeneralul Streker, comandantul cap al miliţiei rumeliote, s’a dus la Aidos, unde refugiaţii musulani se se impotriveso a depune armele, pe oată vrem * şi popnlaţiunea chreştiuă nu va fi desarmată.
(Havani,
*
* >|:
ARENA ZIARELOR
liică căte-va zile, şi proiectul guvernului va intra in desbaterea publică. «Românul» e Întemeiat a crede, că votul representanţi-lor naţiune!, pe deplin luminaţi — mai ales ui urma mauoperilor, tractărilor şi demersurilor, ce au avut loc zilele din urmă — nu va putea ti de căt favorabil proiectului.
otuşi organul g . vernamental continuă a convinge opinia politică asupra necesităţii in care suntem de a priimi şi a aplica trac-t.atul de Berlin, cum şi asupra foloaselor ce E ţ i^0 ^ra ^'n recunoâşterea indepen-
Oouă sunt zice el — cestiunile cari se pun ţării astă-zi, ca şi acum un an :
1)	Ari posibilitate Europa dea ne impune să priimim şi să aplic an principiul cuprins in art. 44 din tratatul de la Berlin?
2)	Este pentru noi vre un folos ca să reou-noascem acel principiu şi să facem act de supunere la acel tratat?
Respunsul «Românului» este cunoscut; dânsul e care ne-a ameninţat cu mâna de fier a d-luî de Bismarck. De astă dată ănsă el vrea să arate, că chiar vrăşmaşii guvernului au recunoscut că putem fi siliţi a e-secuta tratatul de Berlin, iar de altă parte că putem trage foloase din recunoascerea independenţii.
Spte acest sfîrşit, citatul ziar pune in re-li(f cuvintele rostite de d. G. Vernescu, căt piivesce prima cestiune, şi cuvintele d-lui . lonescu, căt privesce cea de a doua!
Apoi conchide: Judece ţara şi represen-tanţiî ei!	v v
«Presa» atrage atenţiunea mandata-nlor ţării asupra conferinţei europene, ce se va ţine in privinţa, Arab-Tabiei. Semnalând ! eventualitatea de a se desleg i, o dată cu a- ! ceastă cestiune, şi alte cesîiuni in litigii! ! încă, in ce privesce aplicarea tratatului de Berlin, precum cestia, greacă şi aceea a delimitării fruntariilor dintre Rumelia şi Bulgaria, — organul centrului înfăţişează pe-îicolul ce ar ameninţa, pe România., daca s ar afla cu cestia israelită neresolvată incă.
Serviciul telegrafic al „Romănlei Libere»
de la 3 Octobre — 9 ore dim
Filipopoli, 2 Octobre. — Alecu-paşa, guvernatorul general al Rumelieî orientale, face in aceste momente o călătorie in provincia autonomă; p1 a sout la Tatar-Cazardjik, unde populaţia i-a făcut o primire călduroasă.
^Berlin, 2 Octobre. —■ Se desmiute din toate părţile noutatea uneî apropiate intrevederî a principelui de Bismarck cu principele Gorciacoff.
Prinţul imperial al Germaniei trebue să facă o călătorie la Vieua, in 5 Octobre.
I’esla, 2 Octobre. - Cele două camere ungare alt ţinut prima lor şedinţă.
Roma, 2 Octobre. — Ziarul «La liberta» dănd seamă deintre vederea din 29 Septembre, la Milau, intre d. Caroli şi baronul de Haymerle, zice;
«întrevederea primului nostru ministru cu sucoesorul comitelui Andrassy a fost foarta oor-diala, şi, in schimbul de vederi oe s’a făcut, baronul de Haymerle a asigurat că Germania şi Austria nu voiesc decăt pacea, o pace adeve-rată şi durabilă.
‘Vorbind apoi de raporturile dintre Austria şi Italia, el adaogă, că are inoredere tare, că relaţinnde d int-e cele două naţiuni se vor măn-ţine tot dauna cordiale, in vederea numeroaselor lor interese comeroiale şi a stimei lor reciproce,
«D. Cai roii a respuns in acelaşi sens.,
nou
COMISIUNEA DELEGAŢILOR :
Articolul prim al proectuluî, presintat de guvern, relativ la ştergerea restrioţiunei ce figura până aci in Constituţiune,—a fost votat cu majoritate de 6 voturi, contra unul, car- nu p6te fi de căt votul d-luîfaConta, nerevisionist.
Asupraţ^oelor-lalte aliniate s’atl făout modificările următoare:
a)	S’a sters cuvântul vil, de la drepturile de cumpărări.
b)	. S’a reconosoutegaliîateajjde drepturi! şi locuitorilor Dobrogeî, fără a fi declaraţi de plin drept, romani.
c)	. S’a zis că împământenirea trebue cerută de la Ca meri, pentru a putea fi acordată.
d)	. Cel născut şi orescut in România va fi scutit de stagiu, dacă va face cerere, in timp de un an de la majoritate, sati după promulgarea legel.
Se crede, că d. Giani va presinta raportul delegaţilor.
*
In şedinţa de aseară a dc egaţilor, la oare a luat parte şi miniştri s’a luat iu desbatere purificarea faimoaselor liste.
A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăriile din capitală şi la autor in Giurgiu
i lemente de reiigiunea Israelită
cu peroepte morale după resursele biblice şi talmudice de N. O. Poper, profesor.—Preţul 1 lefi şi 50 bani
Ia-A.
maî pot sa mănăne... Nu mă crezi ? E destul cu toate asDa numai să te uiţi la mine, spre a vedea că nu mint. M’aî văzut tu vre-o dată a-tăfcţde palidă? Nu e aşa, că am slăbit grozav de la ultima noastră intălnire? Ah! nici odată iubire n’a fost mai ardinte, nici o dată pasiune mai vie! Tu al cunosmt gelosia odinioară: eti te-am făcut ă o ounoscî. Ei bine! tu nu aî suferit nioî a mia parte din ce sufer eti, sunt sigură. Erai tu sigur că te iuşelam? Nu, te temeai, credeai, iată totul. Ei1 soiti. ’ă tu iubescî pe alta, că o iub’soî atăta, căt me urăsci pe mine; soiti că ea e frumoasă, că e incăntătoare, o cunosc şi vă văd necoutenit unul iu braţele altuia, aud vorbele care i le murmu’î la ureche! număr sărutările voastre. Atunci sângele ămi feibe, capul ămi este in foc, mii de transporturi mă agită... Ab! căt sufer, Dumnezeul mrfi. Dacă nu voiescî să me iubescî, omoară-mă( nu pot trăi fără tine.
Aceste lucruri, cari se reinoiră adesea,- făceati Pe George să-Y pară răti de timpul cănd Cora ăl aeusa in loc să se aeuse pe ea insăşî. De ac'ea Şi el se hotărî de a nu o maî vedea şi dea renunţa la proiectele sale de resbuuare. Ea nu in-
ţelegea astfel; ăî sorise să vie iarăşi, ea o voia, eu o ordona, şi cănd el reapăru, ea se precipita, spre el strigând:
Ab! tu te iucretjî in promisiunile m»le pentru ca ţi-am jurat, că nu te voiti denunţa nioî o dată; tu fugi de mine, mă părăseşti, numai frica te maî ţinea lăngă mine, indată oe nu te mai temi uiţî rugăciunile mele, eţî baţi joc de suferinţele mele, dar prea te ai grăbit a crede in jurămintele mele; in jurămintele uneî fete^ca Cora nu se pune credinţă le retractez, auijî tu ? le tăgădueso. Voesc să te vă4 in toate zilele, in toate serile, iu toate nopţile; dacă nu, te denunţ.-Creiji tu că eti o , ă deviti nebună.... u \ nebună..., Cănd nu te văd simt că mintea ămî hige... refuzi de a me iubi, fie, dar cer ca să fiî aici lăngă mine ca să-ţî spuiti iubirea mea.
Atunci scenele pe care le-am povestit deja se reinoiră in toate nopţile. — George remăuea nepăsător la toate cochetăriile cele maî rafinate ale Corei
Dar departe de a o desouragia, această nepăsare o exalta păuă la delir, păuă la nebunie. Şi ea nu exagera nimic, cănd, spunea că mintea
o părăsesce puţin căte puţin: dacă amorul a-deverat, amorul de inimă, ori căt de violent ar fi duce rar la desordine cerebrale, amorul din oap, amorul simţitor, din contră, cănd ajunge oare cari proporţiunî, cănd educaţiunea şi respectul de sine insuşî nu vine să-l modereze, conduce maî tot dauna la nebunie. Intr’o dimineaţă George eşi de la Cora ou inima maî sfî-şiată, maî trist ca tot dauna de discursurile oare le aurise. Dar ăşî zicea:
‘Asta nu poate ţine mult; sfîrşitul se apropie; voiti fi scăpat in curînd de dănsa,»
Ajungând pe şoseaua Neuilly, el nu băgă in seamă o trăsură oare şedea dinaintea casei Corei şi^oare se puse in mişcare in momentul cănd el ăşî şi’l urma la pas.
In dreptul Arculuî-de-Triumf el se urcă in o birjă şi indată prima trăsură ăşî regulă mersul după a doua.
Ele se opriră amândouă in strada Leonie şi in momentul in care George se dedea jos din a sa. zăn pe soţia sa, oare asemenea se dăduse jos din cea-l-altă.
(Va urma).
MAREA BURSA NAŢIONALA..
I. «. FEKiHO & F-ţH BKNZAL
No. 48. Steada Lipscani No. 48.
CURBUL BTJCURE80I
Pe ţliua de 21 Septembre 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig. .urale...............
»	> eşite 1» sorţi.
8%	, domeniale . . .
»	, Mite la sorţi	.
Dob. 10 fr, Obig. Casei pons. 300 le 7% Serisnrî funciare rurale f. C. 7°/0	>	, urbaue f. C.
8% tmpr. Municipal................
» on pr. Buc. (bil. 20 1.) Renta Romănă ....
Acţiuni «Dacia». , . .
» «Romani», . .
Cupoane rurale exigibile .
, domeniale , .
, scrisuri ,	.
Argint contra aur .	.	.
Bilete liypotecare contra aur
Rubla hărtie..............
Florinul ......
Lobo Ottomane ....
CURSUL DIN VIENA 2 Octombre
Napoleonul . . . .... .
Ducatul ......................
Lose Otomane..................
Rubla Hărtie...............
CURSUL DIN BERLIN 2 Octombre
Obli. căile ferate române ... Acţiunile »	»	.	.
Priorităţi »	»	.
Oppenheim . .....................
Ruble hărtie.....................
Stern............................
Lose Otomane . ..................
CUR8UL DIN PARIS 2 Octombre
Renta Romănă.....................
Lose Otomane ....................
SCHIMBUL 21 Septemb Paris (3 luni) .	.	. .
» la vedere....................
Londra (3 luni)	.....
» la vedere.	....
Berlin (3 luoî).
, la vedere................’
Tiena la vedere . . . ,
Adresa pentru telegrame
Cump. Vănd.	
103',	a 104
99	arg,
1083/	104%
99 V	arg-
186	188
99“/,	ÎOO'I,
923'	98%
1013|,	102%
27	28
73'/,	74
190	200
70	75
1%	arg.
Va	—
	aur
	i%
„ 7'«	%
2 63	2 66
2 16	2 17
42 —	46 —
30 Sep	29Sep
9 80»/o	9 30
5 67	6 68
21	21 60
122 60	122 20
96 80	97
39 60	89 20
97 76	96 75
107 30	107 40
214 90	2l3 60
86 50	86 25
75	76 75
46 60	45 60
99	
99 70	
25 05	
25 1 834	
122 '/a	
123 %	
2 16	
www.dacoromanica.ro
Fsmo Benzal
ROMANIA LIBERA
oălătorasee ast-fel după m m urmează mai la vale:
Prima C. R. Priv. societate de navigatiune cu vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de POSTA
Intre Viena Budapesta, Turnu-Severin Giurgiu şi Galaţi
Vapdrele accelerate intre Rusciuc-Giurgiu-Orşova
De la Orşova la Rnseiuc-Giurgiu Marţi şi Vineri l0'/2 ore a. m.	j
Sosire	»	»	» Mercuri şi Sâmbătă 6 > dimineaţa.
De la Ruscinc-Giurgiu la Orşova Mercuri şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	, Juoi şi Duminică 6 ore p. m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei teraate a Statalul C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile Ce la Ruscinc-Varna in corespondenţă cu vapoare e Societăţii Lloyd pentru Constantmopole.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţi, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea,
,	> Orşova Jonî, Duminică şi Marţi a. m.
>• » Severin » »	» » > 4 ore p. ro.
, » Giurgiu Vineri, Lnni şi Mercuri 2’|2 » »
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţi şi Juoi p. m,
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Joui şi Sămbătă 9 ore a. m.
„	„ Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică 1 oră p. m.
Sosire in T, Severin Mercuri, Sămbătă şi Lnni săra.
Plecare din T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa „	„ Orşova	„	>	» a. m.
Sosire in Bnda-Pesta Sămbătă, Marţi şi Juoi,
Serviciul local intre Galaţi-Brâlf»
Plecare	din	Galaţi	in	fie care	ai la	7’|,2, ore dimineaţa, Îl a. m, 2V2 ore p. m.
„	„	Brăila	„	„	„	„ „	9 ore a.	m. şi 1, 4V2 ore p. m.
„ tietternich" Intre Gr.Iaţi-Odesso
Plecare din Galaţi Mercuri, 7 ore dimineaţa »	, Odesa Sămbătă 4 ore snara
Serviciul local intre Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Joui	6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţi şi Sămbătă	12 ore ami&Ji
,,	,,	Tnlcea „ Ismail Kilia Juoi 10 ore	a. m.
IN SUS
Dă	la	Tulcea	la	Ismail Mercuri,	Vineri şi	Duminică 4 ore dimineaţa.
„	,,	Ismail	la	Tnlcea	„	„ „	„ 10 „ . m
,, ,, Tnlcea la Galaţi „	,,	,,	„	1 ameazi.
,, ,, Kiiia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juoi 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgin şi Bnda-Pesta fac servicifi regulat in fie care zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in circulaţie vapdrele eele mari albe cu 180 paturi fie care,	Agenţia Societăţii Danubiene.
PSTftloşia Teiul
diu comuna Teiul plasa Gălăseşti, districtul Argeşiu, 1200 pogoane lucrătfire, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendat de la Sf. Dimitrie, 1879 Doritorii se vor adresa in Piteşti la d. C. Boţea, safi in Bucureşti la d. inginer Bottea strada Pitar moşu No, 5.
Această moşie este şi de vămjare.	(R. 207 10-3-7)
BIBLOGRAFII
A eşit, de sub tipar şi se află depuse la Noua Lib’ărie Ig. Haitnan. — 74 Calea Victoriei, Bu-cu resei :
Indicatorul gradelor alcoolice
in raport cu gradele de temperatură pe cantităţi de licnide, şi al taxelor de 0 bani pe grad, după numeral gradelor,—Preţul unui esem. 1. 1 50.
A eşit de sub tipar:
Tractat de corespondenţă comercială
elaborat după mai mulţi autori francesî şi germani de
HONORIU WARTHA
ooprimjănd aproape 400 modele de scrisori Preţul 4 leî noi.
De vfinzare la librăria-editoare Gr. Luis şi la toate cele-l’alte.
Noţiuni de sistemul metric
pentru usul claselor primare de ambele-sexe.
Carte aprobată de ou. minister al cultelor şi instrucţiune! publice de: loan Ganea, inst. sup. a se adresa la autor şi librărie in Brăila.
A eşit de sub tipar in editura tipografiei * Romanul» Carol Gobl:
CALENDAR DE BIDROD
Pentru notiţe pe 1880.
De venzare la toate librările, preţul e numai de un lefi nofi şi se află in deposit la librărai Fraţii Ioaniţiu et Comp. in Buourescî.
A apărut de sub .tipar : Partea 11 din
Noţiunile de aritmetică practică
ediţiunea VI.
rev&Jută, corectată şi înavuţită, pentru clasele III şi IV primare de ambe-sexe, de Barbu Ştefănescu.
Iu-tituiore public de CI. IV primară in Bucurescî
Op autorisat şi adoptat, ca arte didactică, pentru usul claselor primare de ambe-sexe, de onor. Ministru al instrucţiune! publice şi al cultelor. Preţul 45 ban!.
De venzare°la toate librăriele:
PJan general al canalisăriî Dămboviţei
Preţul unu! exemplar 1 lefi 50 banî.
^OOGRAPfl^
ŞTEFAN lllllAt.ES» 1
BUCURESCÎ
i4T 11 Strada l ipscani >3
Recomandă atelierul!! său asortaţii cu
DIFERITE CARACTERE DE LITERE
sa hai •a-'a-arc
sar BSAS3M1 CU VAPOR “654
ast-fel că se află in posiţiune de a esecuta orî-ce lucrări atirga-toare de această artă cu cea maî mare acurateţe şi promptitudine
1IARE
Cotidiane şi hebdomadere in diferite mărim! şi diferite limb!, precum ROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc
BROSIURI
ce lues, cu cea maî mare acurateţe.
AFIPTF. şi ANUNCIURI
in diferite mărim!, albe şi colorate
BILETE DE NUNTA. DE MP EZ. SI DE MRMANTAif
Părţi de yisiTĂ
albe şi colorate, de diferite cualităţî şi formate
PRECUM
CON DICECU A S U S I
pentru păduri şi alte afaceri.
REGISTRE şi TABLOURI
de diferite mărim!.
POHTE, CHITANŢE. ADRESE. ETICHETE SI ALTE LUCRĂRI DE LDCS
T6te aceste lucrări se primesc cu precinri forte moderate.
De închiriat
de ia Sf. Dumitru viitor, cafeneaua ou toate dependinţele de jos en pivniţă mare boltită, precum şi oasele din etagiul alduoilea d’alătur!, din strada Modei No. 12 vis-a-vis de grădina Episcopii, amatori se pot adresa la d Nicolae Mihăileanu funcţionarla Trib IlfoT coreoţional din gura Cişmigiuluî.
De incheriat
de la sf. Dumitru viitor, prin licitaţie prăvălia cu toate dependinţele lor, din strada Griviţa (Tăr-govişte) No. 159, proprietatea decedatului! N, Dobrescu. Doritori! se vor presinta in ziua de 23 Septem-bre chiar la acea prăvălie unde se va ţine licitaţia.
(3-2-2)
i\/n=P.T9.?=iTTT ■ TZE^ZEILTUnE^IIjOIR,
PE LINIILE
Kilom. de la Bucur
BUCDRESCI-BARBOSIROMÂN, BBCBRBSCI-VERCIO R 0 VA, BAR B 0 ŞI-B ALA ŢI ŞI T B C D CIU-BE B L A D
IO
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
820
339
354
365
379
396
412
423
444
467
Biicurescî-Barboşî-llomaii
STAŢIUNI
Aretarea frenurîlor
Tr acc.
1
Tren de pers.
Ore M- Ore M. Ore M. Ore .
BUCURESCÎ Rest. p.
Chitila Buftea Periştl Cri vina
Ploesci Rest.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeni
Monteoru
Buzeu Rest.
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Brăila Resta. p°®^.
Bărboşi Rest
Serbeşti
Prevai
Hanu Conachi Iveşti
Tecuci Esst.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaurant ba scut Racaciune Valea Seacă
Sos. Plec:
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
seara 9 00 9 14 9 25
9 54 10 19 10 29
10	44 10 68
11	19
12 03 12 11
1 3)
7 46 7 54
9 00 dim,
dira.
7 20 7 40
7	56
8	19
8	89
9	10 9 80 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 84
T mixt
3 45 p. m.
dim.
9 10 9 38 10 02 10 20
10	46
11	15
11	40
12	20 12 46
1 10
1	84
2	13
2	42 8 00
3	12
3	48
4	26 p. m
dim.
7 05 7 50 dim.
B arboşî-G a î a ţ î
Kilom. Ci )a Barboş	STAŢIUNI	Aretarea trenurilor	
		Tr acc.	Tren de pers.
		601	603 605
		OreM	Ore M. Ore M
19	BĂRBOŞI Rest. Plec. GALAŢI Rest. Plec.	aoap. 3	80 4	05 Eioap.	seara p. m. 3	55 7 26 4	80 8 00 seara p. el
Roman-Barhoşi-Bucuresci
Kilom de la Roman	O T1 * T I TT \T T
	0 1 A ţ. 1 U IM
	ROMAN Rest. Plec.
28	Galbeni
44	Bacău Rest.
55	Valea Seacă
73	Răcăciune
89	Sascut
103	Adjud Restaar.
114	Pufeşti
128	Mărăşeşti
147	Tecuci Resi.
165	Iveşti
179	Hanu Conachi
169	Preval
206	Serbeşti
218	Bărboşi Rest.
239	Brăila Rest.
261	Muftiu
278	Janca Restaur.
298	Faurei
319	Cilibia
889	Bnzeu Rest.
850	Monteor
854	Ulmeni
374	Mizil Restaur.
390	Albeşti
396	Valea Călugărească
408	Ploesci Rest.
427	Crivina
437	Perişu
450	Buftea
457	Chitila
467	BUCURESCÎ Rest. S,
Aretarea trenurilor
Tr acc.
Ore M.
Tren de pers.
6
Ore M.
8
OreM
seara
8 80
9 26 9 31
10 29
10	52
11	31
11	56
12	05
1 36	dim.
1 51	12 50
2 23	1 25
2 31	1 40
	2 18
S 25	2 54
	8 28
	4 03
4 41	4 35
4 49	5 00
	5 21
	5 31
6 37	6 13
â 59	6 45
6 08	6 56
6 22	7 15
6 32	7 40
6 57	8 14
	8 32
7 26	8 55
7 38	9 15
7 60	9 30
săra	seara
T mixt
12
OreM.
p. m,
12 10 12 45 1 17 1 27
1	46
2	25 2 68
3	22 8 41
4	15
4	45 6 10
5	43
6	07 6 25
6	54
7	15 seara
seara
7	85
8	20 ySeara
Galaţl-BarboşI
Kilom. de la Galaţi
19
STAŢIUNI
GALAŢI Rest. Plec. BĂRBOŞI Rest. Sos.
Arătarea trenurilor
Tr. ac. 602
OreM.
Tren de p
604
Ore M.
jP- m 12 05 12 40 p. m.
di a 7
- I
dim
dun
8
9 t. di .
Bucuresci-Yârciorova
Kilom. de la Bucur.
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
Tr. ac.
3
OreM.
Trenuri mixte
17
Ore M.
21
19
Ore M Ore M
BUCURESCÎ Rest p.
10 Chitila 44 Ciocănesci 37 Ghergani ^9 Titu Restaur.
7O Găeştl g7 Leordeni 1()1 Goleşti
10» Piteşti Rest.
I3O Costeşti Ipa Stolnici 156 Corbn jg8 Potcăva
189 Slatina Rest. pjgC
206 Peatra 2i§ Balş
285	Peleşti 242 Cârcea
?5l Craiova Rest.
261 Isalniţa 269 Coţofeni 278 Răcari
286	Filiaşi 299 Butoeşti 810 Strehaia 325 Timnea 885 Prunişor 345 Palota
364 T.-Severin R.
382 VARCIOROVA Sos.
dim-8 10
8 24
8	58
9	18 9 46
10 86 10 60
11 48
11	67
12	48 12 49
1 18 1 40
2 30 2 40
3 89
5 10 5 40
5	50
6	16 săra
p. m.
1 25
1	52
2	19 2 46 8 24
12
50
17
81
01
47
28
52
8 18 00 20
9 9
10 05
10	41
11	19 11 38 11 65
nOpte
dim
6	46
7	06 7 23
7	48
8	15
8	42
9	17 9 47
10	07 10 80
11	16
11	40
12	15 p. m
p. m
5	40
6	04
6	38
7	01
7	46
8	83
9	11 9 40 9 56 săra
Tecuciu-Bârlad.
Kilom. de la
Tecuci
.6
29
86
51
STAŢIUNI
TECUCIU Restaur Plec.
Berhect
Ghidigen!
Tutova
bCrlau Restaar. Sos.
Arătarea trenurilor		
	Trenuri mixte	
	1?	15
	Ore M.	Ore M.
	dim.	p. m,
	5 20	6 86
	5 68	6 11
6 21		6 48
6 88		7 08
7 06		7 80
dim.		seara
Yârciot-ova- Bucurescî
Kilom.	
de la	STAŢIUNI
Văi ci.	
	VARCIOROVA Plec.
18	T.-Severin R. p°es,
37	Palota
47	Prunişor
67	Timnea
72	Strehaia
83	Butoeşti
96	Filiaş
102	Răcari
118	Coţofeni
121	Işalniţa
181	Craiova Rest.
140	Cârcea
147	Peleşti
163	Balş
176	Peatra
193	Slatina Rest. p^
214	Potc6va
226	Corbu
236	Stolnici
252	Costeşti
274	Piteş« Beat.
281	Goleşti
295	Leorder I
812	Găeştî
888	Titu Restaur,
8a5	GhergfnI
358	Ciocăreştî
372	Chitii,1
882	BUCURESCÎ R. Sos
Arătarea trenurilor
Trenuri mixte
18 1 20
22
Ore M. Ore M. Ore M
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	Ou
1 33
2 21
2 31
3	18 8 40
4	05 4 11
p. m. 5 00
5	36
6	01 6 59
6 00 6 16
7 06 7 87
7	53
8	28 8 40
seara
dim. 6 00 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
9 49 10 06 10 26 n6pte
p. in
dini 6 41
6 001
6	83
7	09
7	44
8	16
8	48,
9	15 9 35
m
Bârlad-Tecuciu
Kilom. de la B&rlad
16
22
86
51
STAŢIUNI
1ERLA0 Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigeni
Berheci
TECUCIU Restaar. Sos.
Arătarea trenurilor
Trenuri mixt
14	16
Ore M.	Ore M.
dim.	seara
9 00	9 46
9 84	10 m
9 67	10 85
10 26	11 81
10 66	11 Oo
a. m.	nbpte
www.dacoromanicaro^"-1	u
AriUL m —No.
10 BANI EXEMPLARUL
DUMINECA 23 SEPTEMBRE
APARE HST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitali : 1 an 30 leî, 6 luni <5 lei, 3 lunf 8 leî. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Ia Străinătate: i an 48 lei, 6 luni24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURI AN.
Pentru Abonamente, Anuncluri şl Reclame a se adressa:
In Remfuila: La administraţiune, Tipografia St. MihAlescu şi la correspondenţii ţliarului din judeţe In Francia: La Sociâti Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In Anglia:	'	"
In Austria:
Schaleh, I
In Oermsmla: La D-nu Adolph Hamburg..
La D-nu Eug. Micoud’s. Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
La D-nu B. G. Poppovitz, furnizorul Curţeî Române, Stadt Fleischmarkt. 15, şi la D-nu , Wofiz -	'•
illzeile 12, Wien.
Steiner, Anoncen-Expedition,
H.
Insera te n-, Paeht der Berliner Wespen, in
ANUNCIURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina III-a .....	1 Lefi.
„	„ * „ H-a.............2 „
Epistole nefrancate se refusft Articolii nepublicaţi nu se înapobzâ. Pentru rubrica : Inserţii şi reclame, redacţiunaa nu e responsabilă.
Prim-Redactor:
lîIG-aAiij
xa/h Aijuntjv» xj •
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele' străine.
Parisul Oclobrei ’— * Jurnalul des Ddbafs» precisează posiţiunea Puterilor oocidenta’e in cestiunea greacă şi cea egipteană astfel: Anglia e oonstrînsă prin numărul supuşilor eî Musulmani sa aibă oare cari consideraţiunî pentru Poartă. Cu toate acestea ea sprijineşte, de şi cu maî puţină energia ca Francia, cedarea Tanineî. In Egipt putem constata, că acum a încetat rivalitatea d’o dinioară dintre Franţa şi Anglia, ce influenţa atăt de ruinător asupra administraţiei ţării Nilului.
Berlin, 2 Octdfete. — Principele de Bismarck in cu’ ănd va pleca la Warzin, din oauăa suferinţelor sale nervalgio.e, ce ati inoeput din noii a’l tortura. Daoa impăratul va sosi aici, atunci şi cancelarul va veni pentru o zi la Berlin. .
Din Baden Baden se anunţă, că inpăratul Wilbem va primi aici in audienţă pe principele Gorciacoff.
Londra, 1 Ootobre. Cu privirea ia evenimentele ce se desfăşoară iu Asia, şi maî cu d’ose-bire reflectăndu-se asupra innaintării progresive ţii periculoase a Ruşilor, guvernul englez a in-ceroat şi i-a succes, să'câştige amiciţia Şaehuluî Perşi eî.
Petersbcrg, 1 Octobre,—Ţarul a ţinut erl o revistă mare militară in Seva«topol. Generalul Tergucaseff a fost inaintat la gradul de coman-dante al corpului II catlcasio.—
Berlin, 1 Octobre. — Ministrul rus al dome-nielor, d. Walujeff, oara trece in cercurile d’aicî de o persoană grată a fost insărcinat de Ţar, cu 0 nrsiune foarte importantă către impăratul Willielm. Tot o dată el a adus cu sine şi o scrisoare autografă a impăratuluî Alessandru II. Se asigură, că s’ar trata despre o serioasă apropiere intre Rusia şi Germania. Walujeff a plecat d'aioî imediat la Baden-Badeu.
Roma, 1 Octobre. — In locul baronului Hay-merle, s’a propus ca ambasador intâifi contele Kalnoky, şi al douiiea contele Chotek, Ministrul italian Oairoli s’a declarat mulţumit cu numirea celui de ăntâifl.
Odessa, 1 Octobre. — Marele consilii! militare so, ce se ţinu in Li vad ia, şi la care aii luat parte toţîUgeneraUî maî de frunte aî armatei ruse, precum Totbben, Hay den, Semeca, prinoi-pele Londukof Corsakof, Zatkof, eto. s’a ocupat maî mult cu elaborarea unei uoeî legî de mobi-lisare, Cu scopul d’a se putea, la un cas dat, să se mobiliseze intreaga armată in timpul cel maî scurt. Afară de aceasta in princip s’ati maî avut in vedere — dar numaî ca in principii! — şi următoarele reforme: desfiinţarea instituţiu-mî voluntarilor, augmentarea cadrelor pentru o afinată de resefvâ de 240,000 oamenî, îmbunătăţiri in sistemul trenului, al intendenţiî şi al corpului sanitar. S’a maî deeis, dar tot numaî in princip:!!, urcarea artileriei de cărap cu 33 de baterii.
Pera, 1 Ootobre. — In locul Chedivuluî, va sosi aici cu o misiune specială un mare funcţionar egptean.
Principele Alexandru de Bulgaria a felicitat pe Sultanul, pentru mântuirea luî de atentat.
Sfraesburg, 1 Octorrbre — Locoţiitornl baron Manţeuffel a sosit azî aicî. El a fost intămpinat la gară de directorul poliţiei Saldern şi de Bank administrator al primăriei. Lo> oţiitorul se urca in trăsură şi după ce visită pe generalul Fran-seţky şi pa secretarul de stat Herzog, trase la castelul şeii,
In vorbirea ce o rosti aicî, el zise intre altele : «Eu ocup acest post ca locoţiitor imperial al Alsaţieî şi Loreneî. Rog pe D-zei! să-mî dea putere, ca să pot implini datoria mea pentru gloria imperiului şi fericirea provinciilor unite..»
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
— de la 3 Octobre — i ore seara —
Sinoiah, 3 Ootob-e. — Se anunţă din Cabul, eă insurgenţii se prepară pentru a face o viă resisteuţă la atacurile Englezilor ; dar se adaogă, că in rândurile lor domneece desordinea.
Viens, 3 Octobre. — «Poster Lloyd» ofede a sci, că s’a hotărit la Livadia desfiinţarea din armata rusă a sotnielor de voluntari şi mărirea cadrelor reserveî precum şi ale artileriei.
(Havas)
A se vedea ultime tcirl pe pagixa IU
Bucuressi, 22 Septem&rB
De la cuvântul din urmă al coraisiunel delegaţilor depinde acum faza iu care va intra soluţîunea cestiunei israelite; de la prudenţa şi patriotismul acelei comisiuni, daca e ceva să aşteptăm de la dânsa, atărnă azi situaţiunea politică, spre care va fi ţara mânată.
Hotărîrile acelei comisiuni au importanţa de a fi espresiunea ideilor şi a sentimentelor, de cari se hrăne ce acum majoritatea parlamentară, şi ne este azi cunoscută influenţa ce aii esercitat delegaţii din sesiunea trecută asupra situaţiuneî noastre politice, de acum două luni, prin întocmirea acelui proiect de lege, care concentrase, in mod atăt de credincios şi de patriotic, adevărata opiniune a ţării in cestiunea israelită, dar pe care guvernul că^ut ăl respinsese, cu o micşorime de suflet, ce numai românească nu putea fi.
Tot ast fel şi in această nouă incercare. raportul şi încheierile delegaţiunel parlamentare vor decide despre soarta situaţiunil.
Ecuaţiunea el e foarte simplă.
Datele ficse şi singure juste, la cari ţara s’a oprit in modul de a resolva dureroasa el cestiune, sunt azi cunoscute de lumea întreagă.
Ea admite şi proclamă principiul egalităţii tutulor cultelor înaintea dreptului, de a putea să devie cetăţean romăn ori ce om, de ori ce credinţă religioasă ar fi.
Ea âşl conservă dreptul stabilire! modulul de a ajunge la practica acestei egalităţi.
Ţara deleagă puterea el suverană—precum se practică in toate slaţele constituţionale şi cum urmează să fie, in mod indiscutabil—mandatarilor săi, ca ci singuri, cari represintă voinţa concentrată a naţiu-uel, să se pronunţe asupra acelora, cari vor reclama onoarea, drepturile şi datoriile, cetăţeniei romane.
Şi alt-fel nu poate fi.
Fie care membru al unei societăţi, cu in-stituţiunî liberale, are un rol inscmnat in viaţa sa politică, şi fie-care, in marginile mijloacelor şi al talentelor sale, poate inrî-url asupra viitorului unei asemenea naţiunii; fie-care poate contribui după tendinţele şi înzestrările ce are la prosperitatea, sau la nenorocirea el.
O naţiune, cu libertăţi politice atăt de inti nse şi atăt de însemnate prin resultatele apîicaţiunilor lor, trebue neapărat să fie de aproane atentă asupra fie-cărul individ, care, străin de familia sa, ar dori totuşi să se ncorporeze cu ea şi să participe la activitatea sa politică. Intr’altfel, o naţiune s’ar espune la periculele eminente, admiţând, cu ochii închişi, la conducerea afacerilor el publice gloate de oameni ce ar avea interese contrarii cu ale sale, şi cari nu s’ar crede legaţi de dânsa prin nici un sentiment, prin nici o afecţiune, prin nici un fel de tradiţiune, saîi de asemănare.
Naţiunea nu poate aşa dar, in vederea raţiune! de conservare, care e supremul său interes, fisic şi moral, să delege puterea sa de investire cu drepturi cetăţeneşti, pentru ca mandatarii el s’o aplice la naturalisarea
pe gloate, şah pe cetă de oameni, sub cuvântul că eî cad din întâmplare în rubrica unui titlu cu totul general si cu totul a.r-bitrar,* care nu indică nimic bsolut asupra însuşirilor şi a meritelor lor personale. Şi Ceea ce inrîur'esee asupra vieţeî sociale şi politice sunt tocmai calităţile umane, insu-şirile propiî ale flă căruia din membrii săi.
Iată dar, pe una din părţile sale, raţiunea juridică şi filosofică pe care naţiunea ăşi iuteraeiază opiniunea sa in cestiunea pfesinte, de a admite şi susţinea principiul impămănteniril individuale, escludănd, fără escepţiune, ori-ce categorie.
Naturalisarea prin categorii nu numai că este absurdă in sine, dar e şi periculoasă in fapt, căci ea se ridică la înălţimea unui principiu, unul drept, care poate pretinde să se impue dreptului naţiune!, de a primi in cetatea română numai pe aceia, pe cari ’I va crede ca demni de dănsa şi folositori vieţii şi prosperităţii sale.	„
Impămăntămrea individuală este aşa dar singurul control, ce naţiunea poate să insti-tue la introducerea membrilor săi sociali, in cercul activităţii sale politice.
Şi nimeni nu va avea curagiul să susţie, că o lucrare de atăta importanţă, s’ar putea întreprinde fără nici un fel de control.
Opiăiunile sunt — credem — îndestul luminate ; argumentele naţiune! sunt itnpug-uabile; hotărârea la care s’a oprit ea se află iu deplin acord cu spiritul şi litera tractatuluŢde Berlin.
Şi sub raportul patriotic şi din punctul de privire internaţional, atitudinea şi hotă-rîrile ţării sunt corecte.
Să aşteptăm acum a vedea pănă la ce punct se va lăsa a fi comisiunea pătrunsă de opiuiunna şi de hotărîrea ţării.
Cestiunea va fi acum grabnic şi prudent resolvată, dacă delegaţii şi majoritatea parlamentară din care fac parte, vor primi să meargă in perfect acord cu voinţa naţiunel.
Vor crea insă dificultăţi neprevăzute situa ţiunel, dacă delegaţii vor încerca să se abată, sub ori-ce cuvânt ar fi, de la apărarea causel naţionale, ce le este azi încredinţată.
Deja un punct pare a fi câştigat pentru ţară,
Comisiunea, in marea sa condescendinţă către sfetnicii tronului, aii recunoscut atăt abia, că proiectul, ce guvernul umblă să strecoare, era «imperfect* (!) şi că el trebuia prin urmare să fie, cu multă stăruinţă, revăzut şi amendat.
Modificările aduse, pe căt le-am putui afla pănă azi. le am împărtăşit cititorilor noştri.
Cată să amănăm totuşi aprecierile noastre pănă ce vom avea textul sub ochi, ast-fel precum va eşi de sub redacţiunea comisiu-neî, căci numai atunci vom putea să-l ana-lisăm in deplină cunoştinţă de causă.
Să ne mai armăm dar cu puţină răbdare, şi, luni poate, ţara va sci in ce mod se rostesc delegaţii in definitiv, asupra delicatei soluţiunl, supusă judecăţii şi sentimentelor lor patriotice.
------ ii ii———----------------
CRONICA ZILEI
Iliescu, cel care a furat b'juteriile d-şoareî Cadudja, a fost eondamnat de tribunalul corec-ţional secţia TI, la 5 anî închisoare şi 3500 leî despăgubire civ lă.
Delictul, calificat furt cu spargere, a fost pedepsit cu maximul pedepseî coreeţionale, prevăzută de lege.
Fără a căi ta să discutăm hotărîrea tribunalului, suveran in aprecierele faptului, ne permitem numai a pwe o întrebare ;
Ce pedeapsă ar fi aplicat tribunalul unnî fur oare ar sustrage, in eseroiţiul funcţiunii sale, din casa statului un milion orî două de leî ? Notaţi şi împrejurarea,, că statul n’ar maî putea găsi un ban din oeî furaţi şi nici că aj avea de unde să se despăg'b.easoă.
Un oas identio s’a intămplat. Justiţia abia a găsit de cuviinţă să pronunţe un an de închisoare!
Departe de noî ideea, de a lua apărarea condamnatului Iliescu; el şi-a primit resplata deplorabilei sale fapte. Dar, de ce atăta disproporţionat tate in apreciarea circumstanţelor şi în aplicarea pedepselor, care bate aşa de tare la ochi ?
—X—
Creditul suplementar de 72.0G0 de leî, cerut de d. min. de resboiă, pentru cbeltuelî de medicamente, hrană, salubritate etc., necesare tratamentului bolnavilor din spitalele militare, s’a aprobat de corpurile legiuitoare şi s’a sancţionat de Domn.
—X—
La ministerul afacerilor străine, d. C. A. Arion, dr. in drept, e numit şef de oabinet in locul d-luî D. OUănescu, demisionat.
Regretăm, că împrejurările ai! impus d-luî 01-lănescu a se retrage din importanta şi delicata funcţiune, pe oare d-sa a ştiut, in timp de mai mulţi anî,. să-o îndeplinească cu un zel şi ou o inteligenţă superioară.
La consulatul roman din Viena, consul de a 2-a categorie, e numit d. W. Lindbeim.
La Odessa, consul general al României, e numit d. Chr. A. Balaş, fost secretar la legaţinnea României din Constantinopol.
—	X—
Intre delegaţii secţiunilor cameriî a fost ales şi d. St. Rosetti de la col. II. de Vasluiă.
D-sa e unul din susţinătorii proiectului, pre-sintat de guvern, ou listele împărţite pe categorii.
E o întrebare de făcut: cum remăne ou angajamentul inscris ce acest d. deputat a luat faţa cu alegătorii seî, că nu va vota nici liste, nioî categorii?
Răspunsul la aceasta e pe atăt de greîl, pe cât e d° delicat, şi sigur că alegătorii remăn in drept a-î cere seamă de acest mod de a interpreta voinţa lor.
—X—
Ni se face cunoscut, ca conservatorul de mn-sică se află foarte răi!, sub raportul distribuţiu-niî camerelor ce i sunt destinate.
In privinţa aceasta a făcut şi d. Pactazi Gbica o interpelare in Cameră,
Dacă va fi trebuinţă, vom reveni asupra comunicărilor oe am primit.
—	X—
Ni se comunică că d. V. Maniu, deputatul col. 11 de Ialomiţa, a rotat in secţiuni contra luării in consideraţiune a proiectului presinta de guvern.
Ne grăbim a comp'ini scăparea noastră din vedere la inscrierea numelor d-lor deputaţi, cari ai! votat contra proiectului presiDtat de guvern.
-x—
Comitetul permanent al judeţului Ialomiţa s’a disolvat, pentru că n’a corespuns cliămării sale,
—x—
Nu există filoxera iu Dobrogea.
S’au adus probe din viile Dobrogeî, despre cari se vorbia că sunt atacate de filoxeră.
D. Moga le-a esaminat la microscop şi s’a convins, că ele nu sunt atinse de nici o boală, că nu afi nici urmă de filoxeră.
Ploia sărată, de oare vorbia *St. Dobrogeî» şi pe care nu voia să o ia de causă a uscării viilor, a tost adeverata causă a acestei uscări. D. Moga a probat aceasta prin esperienţa ce a făcut,, zilele acestea, eu 2 viţe de viiă. Lunîa udat viţele cu apă sărată şi mereurî a observat, că frunzele acelor viţe safi uscat cu desăvârşire şi strvguriî ş’aă micşorat boabele.
www.dacoromanica.ro

ROMANIA LIBERA
Asupra acestui fenomen, oe intră iu oadrul a-nalisei chimice, ne pot lumina mai mult ehi-miştiî; eu toate acestea eată şi esplicarea d-lui Moga:
4Disoluţiunea de clorur de sodiu, din ploaia de sare, se discompune inoăt-va la lumină. Prin această discompositie, clorul, fiind liber, ataoă substanţa organică, şi planta trebue să se usuce.»
~X -
In Craiova a apărut r\oă un ziar, ‘Vulturul roman».
Acest luptător politic, eoonomic şi literar e incolor, după cum ne spune singur.
’I urăm viaţă lungă.
duşmani şi care nu are altă misiune, de cat aceea de a imbunătăţi soarta Francieî.
DIN AFARA
0 adresă legitimistă.
Ar ii urită, lumea asta, tare urită, cănd toţi oamenii ar fi inţelepţi. Prostia este un element, care incă ăşi are locul sSii intre oameni, ce nu poate fi ocupat de alt ceva; ea desfată şi variază....
Domniţi de' această idee, reproducem dupd ziarele francese adresa, pe care aii trimes’o comitelui Chambord, pretendentul regalităţii francese, legitimiştiî intruniţi la banchetele date in Paris, la 29 Septembre.
Monseignieur-e! — sună adresa -- la 15 Iu-liti din acest an ne intrunisem, pentru a serba onomastica regelui. Aceeaşi strigare de credinţă şi speranţă se ridica atunci din inimile noastre ale tutulor, şi Voi aţi avut bunătatea, să primiţi aceste omagii cu o graţioasă bună-voinţă. Astăzi ne-am strâns din nofi, spre s serba ziua naşcerei Voastre şi in acest oeas nu ne nutem uita, că la 29 Septembre, 1820, Henric Dieu-donne, duce de Bordeaux, a fost numit atăt oo pilul Francieî oăt şi al Europei.
Dar Francieî ăi lipsesce regatul şi toomaî de aceea Europei ei lipsesce Franoia. Noi nu suntPm oameni politici; suntem nişte simpli lucrători, cari afi minte şi patriotism şi sunt pătrunşi de toate trebuinţele binelui social. Noi aşteptăm pe regele, pentru ca să intindă asupra Francieî şi asupra noastră scutul apărător al unei suveranităţi puternice şi legitime. Ve mulţumim Monseignieur-e, că aţi judecat pe aceia, carî s’afi silit fără intrerumpere a es ploata credulitatea publică şi pentru că aţi re petat incă o dată, că veţi veni in mijlocul nos tru cănd va bate ceasul lui D-zeti.
Aţi zis:	‘O voesc» — şi această singură
vorbă a făcut să tremure Francia. Noi suferim, Monseigneur-e. Credinţa dispare şi lucrul se impuţinează iu măsura, in care se sporesc s-ar-cinele. Vedem dispărând şi cele mai scumpe ale noastre libertăţi şi aceasta este o insultă, care revoltă demnitatea conştiinţelor noastre, precum ţi demnitatea noastră ca părinţi de familie. Noi vom fi sprijiniţi insă in această luptă zilnică prin promisiunea moştenitorului regesc a sfântului Ludovic, căoî el va fi marele sprijinitor al dreptăţii poporului săii.
Monseigneur-e! De ne-ar auzi Dumnezeii, de ne-ar implini dorinţele şi de ne-ar reda in urma pe tatăl şi pe regele nostru, care nu ounoasoe
FOIŢA ‘ROMÂNIEI LIBERE»	67
Starea lucrurilor iu Spania.
Liniştea interioară a Spaniei este compromisă ; epoca de aur a regelui Alfonso pare pe sfârşit şi turburările, cari frământă pământul spaniol sistematic şi cari au a-raărît domnia tutulor regilor din urmă, pa-a veni să amărască şi regimul actualului domnitor.
Aşa este făcut poporul spaniol! Nestatornic şi iubitor de schimbări, regatul, cu toată ordinea şi liniştea sa, pare a-1 fi săturat. Acum republică sau confederaţie.... Din Catalonia se vestesce bună oară o mare agitaţiune intre federaliştii de acolo. La Madrid au fost arestaţi mai mulţi oficieri, intre cari şi generalul Lagnnero, de şi era bolnav şi in aşternut, pentru că este un amic personal al republicanului Zo-rila. In Bagno, provincia Saragossa, au fost descoperite proclamaţiuni revoluţionare şi alte scrieri de acest soiţi, cu inscripţiu nea; „Republica spaniolă, comitetul judecătorilor. *
Regele Alfonso crede, că va putea pune capăt acestei stări de lucruri ingriji’oare, chemând la guvern pe Cannovas del Cas tillo, bărbat energic şi in acelaş timp foarte popular. Am dori să fie ast-tel şi ca neastâmpărul unor corifei sau sectari revoluţionari să nu aducă asupra Spaniei noul răsboaie civile şi noui miserii.
Legea de reorganisare a farmaciilor
Este mult. de dorit, ca o lege şi ori care ar fi aoea lege, cănd se face, să fie mai trainic fic-sată
La noi insă, din nenorocire, nu prea durează mult legile, căci ori şi cănd le cauţi, sunt neîncetat in modificări, sad dacă nu se modifică, cel puţin afi necesitate de aceasta, ca să nu se mai audă plângerile şi protestările nemulţumiţilor.
Credem, că de aceasta s’a convins lumea noastră, care voesce să va<jă mai cu atenţiune starea legiferaţiunii noastre. Mai că nu este o ins' tituţiune in ţara noastră, asupra căreia şi in favorul căreia să nu găsim ceva de indreptat.
Facem deci atenţi pe acei mandatari, de la cari biata ţară cere legi bine făcătoare, ca s’o proteagă in contra nedreptăţilor apăsătoare. Una din acele legi bine făcătoare, negreşit, trebue să fie şi legea sanitară. Insă tocmai in contra acestei legi, n’ar trebui să fie nici protestări, nici plângeri, ci din contră cat s’ar putea mai mult să fie bine cuvăntată şi din partea acelor de condiţiunî profesionale precum şi din partea publicului suferind.
Ce ar folosi cuî-va toate bunătăţile din lume, lipsindu-î sănătatea ?
Eată pentru ce o lege sanitară trebuesce să aibă acea prevedere, spre a nu se ciocni nici o dată cu binele public.
Eată pentru ce d. ministru M. Cogălnioeanu, astăzi face o revisuire acestei legi sanitare, ce
s’a şi depus pe biuroul camerei, cu toată in-vălmăşala ce produce revisuirea art. 7 din con-stitnţiune.
In privinţa aceasta, ziarul dv. a mai primit din partea unui farmacist romăn un articlu, in care se vede multă amărăciune, şi pe oare l’aţî inserat in ‘România liberă» ou data de 12 ale curentei Acum aflăm, că s’a depus la biuroul Camerei un memoriu de intămpinare, asupra modificărilor privitoare la farmacii, in care me-morifi se vede adunate cu multă osteneală şi preoisiune părţi foarte interesante, pentru acei | ce ar voi să se pue in ourentul aoesteî afaceri | Recomandăm deci d-lor deputaţ1, să dea memoriului presentat oăt se va putea mai multă atenţiune, mai ou seamă asupra statisticei şi reclamelor societăţii farmaciştilor români.
Numai ast tel se va putea combate răul, venind in ajutorul tinerilor farmacişti români ţi facultăţii, ce ţara o ţine ou destule cheltuelî.
X.
CORESPONDENŢA „ROMÂNIEI LIBERE”
0 convorbire cu corespondenta jurnalului rus «Golos”.
Lovit d’o nenorocire, fuseifi silit a părăsi puţin locul traiului med, şi a fiice uu mic voiagifi ou vaporul pe Dunăre, pentru a maîuita durerile '’e mi-a oausat, moartea părintelui med.
La Galaţi, intălniî o damă, inaltă, blondă şi bine făcută, in etate de vr’o 35 ani, care se sui pentru Viena. Ca tot omul curios, am aflat, prin cunoştinţa ce am făout, că se nnmesce : D-na Anastasia Kairow şi că este corespondenta in-semnatnlui ziar din Rusia «Golos».
Aflaiti, că a plecat din Viena, unde-şî are aşa zicând, quartierul general, la 18 Tuniu, Din Se-verin a plecat la Bucureştii şi apoî la Giurgiu cu trăsura , de unde trecu apoi Dunărea la Ruseiuk cu harabagiul (romănesce birjar) Osman, la Turtukaia, Silistra—Hadikioi—Rasgrad — Şumla—Tărnova—Sophia—Bereowacz -- Lom-palanka—Oreara—Nicopoli—Şiştor la Ruseiuk, unde a ajuns d’abia la 18-6 Septembre.
Aci s’a odihnit căte-va zile, şi întâmplarea aduse, ca să voiagez on D-na Kairow, împreună până la Orşova.
Iată dialogul dintre noi:
—	Doamnă, permiteţi-mî a vă intreba, ce lucruri aţi Întâmpinat in ostenitorul d-v. drum.
—	Află, domnul med, că in viaţa mea am călătorit mult in Europa n ara găsit insă un popor mai blând, bun. nobil şi ospitalier ca poporul romăn, pe oănd un popor mai nerecunoscător şi mai neospitalier ca poporul bulgar, nn cred să se găsiască in tot continentul. Inchipu-esce-ţî, că in România, nimeni nu m’a intrebat, unde mă duo, ce fac şi de am paşaport; pe oănd in Bulgaria, or-ce ciorbagiu (primar de sat), ori cine are vr’un semn distinctiv la şapcă, mă oprea şi-mi cerea paşaportul, reviznindu-mi va-lisa, şi ţinăndu-mă in drum căţe o oră şi mai mult. Pe cănd in România, necmioseănd limba nici moravurile poporului, in satele in cari ajungeam, românul şi românca in faţa căror oase birjarul oprea, mă poftea cu o faţă rugătoai e in casa, care era mai curat ţinută, dăndu-mî apăsă
ARTICOLUL 47
DB
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA politie
— Urmare —
XXV.
Marcela trecu pe dinaintea lui George, fără ai zice un singur cuvânt, străbătu curtea, se in-dreptâ spre pavilionul in oare loouia, şi cănd femeia sa din casă, care o aşt‘ pta, ’î deschise uşa, ea o goni şi intră intr’uuul din saloanele din etagiul de jos.
George o urmă. In momentul cănd era să in-chidă uşa, simţi că cine-va o impingea de afară. El se dete inaooî, şi d-na Gerard, la rândul şefi, intră in salon.
De la schimbarea care se făcuse iu obiceiurile Ini George, ea sta deşteaptă mai in toate nopţile ; tot dauna gata, la întoarcerea fiului săfi, a 1 consilia şi a ’l reintâri curagiul şefi aproape perdut, a ’î spune ce s’a petrecut in lipsa Juî, şi ce fabulă mai inventase pentru a risipi
me spăl, şi preparăndu-mi căte un puifi fript punând pe masă smântână şi laptele ce-1 avea mai bun, şi la pleoare intrebănd oe am de plătit, nu numai că nu’mi primea, dar prin insistenţa mea de a le lăsa oeva, ei supăram chiar. In Bulgaria din contra, seara ajungând la oăte uu sat, nimeni nu me primea, şi eram silit să re-măn peste noapte in harabaua credinciosului turo Osman. Iţi va părea străină următoarea in-tămplare : Ajungând in satul Hadikioi, Osman opri dinaintea căroi urnei unui bătrănd bulglr pe la orele 12 din zi. Cărciumarul nu avea nimic spre gustare. Vin şi raohifi, iată marfa lui, Rugaifi pe ciorbagifi să porunoiască cuiva, să-mi facă ceva de mâncare, dăndu-i o rublă, La moment, ămi răspunse. Se intoarse insă peste doug ore, redăndu-mî rubla, cu cuvintele: «am vrut să-ţi fac o friptură, dar nevasta nu poate prinde puii». Astfel oum vezi, am dreptul să constat deosebirea dintre români şi bulgari, căci pe oănd cei dintăifi eţî oferă tot ce afi, la cei d’al-doilea eşti espus să mori de foame.
—	Cu toate acestea, doamnă, această blăndeţă, bunătate şi ospitalitate a poporului romăn, veţi bine-voi a constata dimpreună ou mine, o’a fost refi resplătită de poporul din oare faci şi d-nia ta parte, ei ziseifi efi,
—	Cu oe, me rog?
—	Prin deslipireajBasarabiei şi lovitura ce ne-a dat Europa, şi la care Rusia n’a zis un cuvânt, adică d’a face Români 300,000 Israeliţî.
—	Pentru deslipirea Basarabiei, in schimb vi s a dat Dobrogia, şi apoî cunoasoeţi ve '■rog, oă pretenţiunea Basarabiei, a fost o simplă ambiţiune a Majestăţei Sale Imperatoruluî. Poporul n’a cerut o, uicî nu ţine mult la ea, de oare-ce pe hartă a văzut intinderea pământului oe Rusia stăpănesce. Cu toate acestea, dacă România va sci să se porte d acuma înainte, sau Transilvania sau Basarabia întreagă(!) i se va alipi. Căt privesce pentru Ovrei ve zic că Rusia prea multe zisese inainte d’a veni rândul României d’a se disouta, şi apoi grija ee plenipotenţiarii Doştri aveafi d’a susţinea ambiţioasa pretenţiune a împăratului, nu le dedea timr pul d’a cugeta asupra oestiunei Oyreiesoî, oe dupe mine este o pură cestiuue interna-naţională. Cugetaţi apoi, că Ovreii in Rusia nu se bucură de drepturile ce Europa le-a dat in peninsula Balcanică, şi prin urmare logioamente, Rusia nu putea să susţină pentru Ovreii din România, aceea oe livrei săi uu afi şi nu vor avea lung timp in Rusia. In scurtul mefi parcurs prin România, am observat cu mare regret, felul Ovreilor d’acolo, oum in mijlocul capitalei, ei fac tot ce-î eomeroiuşi comercial. adevărul este că-1 fac. aşa cum ăl inţeleg ei— se inţebg-‘ovreiesce.
Ci m insă voifi ajunge iu Viena, prima mea scrisoare lui «Golos» va fi privitoare la România, şi voifi apăsa condeiul meii, asupra puntului, că Rusia are o datorie faţă ou România, şi oare este : ca să nu lase ca aoeastă Românie, ce o daţă poate fi mare şi frumoasă, să fie spoliată de Ovrei, căoî o dată ce aceştia se vor bucura de drepturile civile şi politice, după mine ţara va fi suptă de oare ce convincţiunea mea este fermă, intru aceasta:	Ovreiul nu poate ji
de căt OvreiU. Apoî ar fi bine ca şi miniştrii dv., intre cari aveţi u» esoelent bărbat de stat, pe d. Cogălnioeanu, din preună cu adunarea naţională, să nu prea aibă atăta frică de Europa in
neliniştea Maroelei. Abia prin multe îngrijiri, stăruinţe şi şir tliourî reuşise pană in acea zi a impedica pe nora sa de a fi refi supărată, supărare in de ajuns justificată prin purtarea cea neexplioabila a lui George,
Ea spusese mai ăntăifi, că fiul săfi se ocupă de o luorare literară de o mare importanţa, care 1 obligă a’şi petrece o parte din nopţile sale şi a se duce la un colaborator prea sus pus pentru a veni In dânsul. Marcela, oătă-va vreme crezuse această fabulă, dar oare care cuvinte scăpate fără voia lui înaintea tatălui şefi, (greşeli comise intr’adins defjd. de. Mezin, care ’şi res-bnna, o făcuse se aibă bănueli asupra felului de lucrări de care se ocupa George. Ea era sigură acum, că bărbatul săfi juca cărţi in toate nopţile şi simţea o întristare foarte vie, cu toate acestea cu un caracter mai tare de căt muma sa, ea nu se plânsese nici o dată de-a dreptul către George, sperând că n’avea pentru cărţi de căt un gust trecător şi că in curând se va lăsa de ele. Numai Miss Dowson băgase de seamă suferinţele ei; dacă Marcela nu avea tocmai a-celea-şî caracter ca d-na de Brives, ea ’î moştenise insă boala de inimă, şi căuşele oare des-voltase această boală mumei, produceai! aceeaşi efecte asupra ficei : credincioasa lor amică nn putea slj se inşele.
Timpul trecea şi George se întorcea acasă din pe iu ce mai tărzifi. In mii multe rânduri, Marcela oare asemenea sta deşteaptă o parte din noapte, baga de seamă că tatăl săfi venea înaintea luî. Ce putea să oprească pe bărbatul săfi, in casa in care se găsea, cănd nimic nu mai reţinea acolo pe d. de Brives ? Găti h cest din urmă n’avea obiceiul de a părăsi o partidă până nu se termina măcar de ’î ar fi remas numai un adversar de combătut, tot uu ’şî ar fi decedat locul.
De astă dată earăşî d. de Mezin o puse pe cale. El vorbi inaintea ei, fără o faoe să ghicească tot adevărul, de oare-cire Cora, care locuia pe şoseaua Neuilly şi care avea casă de joc de cărţi; el ’î lăudă meritele, calităţile sale magice, el lăsa să se înţeleagă, că se găsea iu saloanele ei tot Parisul elegant şi in canjerile ei oamenii cei mai de modă şi incă de cei însuraţi.
Atunci gelosia, de care Marcela fusese ferită pană atunci, o muşcă de inimă, ea voia să ştie prin ea insăşi deacă bărbatul săfi ăşi petrecea nopţile in casa acelei Cora, dacă se ducea ca jucător safi ca amant.
Intr-o seară pe la unu-spre-zeee ore, dupe oe ’şi luase adio de la d-na Gerard, ea eşise pe sub ascuns din casă, luase o trăsură şi zise să o conducă pe şoaeaua Neuilly. Ea aştepta-se ore în-
tregi emoţionată, ingrijiată, ou o mănă ţinând perdeaua trăsurei, cea l’altă ţinăndu-o la inimă, ale cărei bătăi teribile o făceatt să sufere grozav. Spre patru ore de dimineaţă ea recunoscu pe d. de Mezin care eşea cu alte persoane, dar mai rămăsese lume la Cora, toate saloanele e-tag ului de jos erafi iluminate.
La cinci ore, d. de Brives apăru, insoţit de eăţî-va amici. Spre a se duce la trăsură, el trecu pe lăngă fica sa, fără a ’i trece prin minte oă dansa era aşa de aproape de el, şi fiind oă un birjar ’i făcu aoeastă întrebare, pe care ori cine a auijit’o la eşiroa de la vre-un bal: ‘Domnule să mai aştept ? mai a remas lume inăuntru ? El respunse: «Noi suntem oeî din urmă; poţi să pleci.»
Sfărimată de oboseală şi, simţindu-ge din ce in oe mai bolnavă din causa bătăilor de inimă, ruşinoasă de fapta, care o comitea, Marcelei ’î venise intru’un mement ideea de a se intoarce acasă. Tatăl săfi nu zisese, oă nu mai erea nimeni in casa pe care o supraveghia ?
Dar poate d. de Brives nu voise să vorbească de căt de tovarăşii săi de joc, de invitaţii carî umpluseră in acea seară saloanele Corei ; se putea, oa George să fie iu casă şi dânşii să nu ştie nimic. De oare-oe stătu-se şi aşteptase pănă a-tunoî, voia cu orî-ce preţ să ştie, oe are de făcut»
www.dacoromanica.ro
afaceri pure interne, şi să aprecieze disoursul recent a unuL deputat—Maiorescu—care după mine, trebue să fie iarăşi un eminent bărbat de stat, căci aveţi dreptul astăzi, ca să vă condu- ' oeţî singuri, fără amestecul altora, maî cu sea- i mă in aoeastă cestiune, care, cum o mai spu-seiîi, este o cestiune de conservare a naţionali-tăţeî.
—	Ca Român, doamnă, ziseitt eh, vă esprim ; mulţumirile mele, de bunele opiniunî ce aveţi de poporul nostru. Nu inţeleg efectul ce ar produce, permiteţi-mî a vă spune, scrisoarea dv., oănd spiritele in Rusia nu prea sunt amicale României, după oăt ştim noî.
—	Vă inşelaţî, domnul mefi ! Poporul Rusiei, nu este ingrat. Românii sunt stimaţi şi iubiţi in Rusia, maî ou seamă de poporul de jos (le bas peuple) şi trebue să ştiţi, că opinianea unui popor este simţimentul numai a poporului de jos, oare compune purul popo\ Maî cunoaşteţî incă, (surpând) că singurul copil resfâţat in Rusia, care poate scrie aspru in ziarul «Golos», sunt numai eh, şi mai cu seamă acum cănd, după ce|m’am oprit atăta timp in România, şi voiţi descrie ce am vă<jut, voiţi adăoga şi de la mine. aceea ce cuget despra România.
—	’Mî iau dreptul asupră-mî, de a vă mul-ţumiljn numele poporuluî, meti şi vă rog a crede oă nioî Românii nu sunt ingraţî.
—	Nu mă indoesc de loc, despre aceasta.
După ce mai vorbirăm puţin asupra altor lucruri, cu care prilegiîi aflaiu, că d-eî este singura femee in Rusia, care investesoe oariera de corespondentă de ziare, ne despărţirăm, zicendu-ne r oapte bună-
Reg.
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 21 Septembre.
Camera. — 1). Blaremberg roagă pe guvern a da satisfacere cerereî de împroprietărire a celor /IO insurăţel din comuna Cioara Radu-Vodă.
-X—
1). Pantazi Ghica citesce o telegramă din partea a maî tot acelor aleg'ton din judeţul Teleorman, carî eraţi subscrişl in telegrama ce primise d. Vernescu şi prin care se declaraţi pentru impămîntenirea individuală a Ovreilor.
In telegrama adresată d-lui P. Ghica ăi spun că n’ah sciut ce aii iscălit (?) şi că daca e contra proiectului guvernului nu e voinţa lor : ei ati incredere in guvern şi re-presentanţiî lor.
—X—
I). Mărzescu face următoarea „amicală” intrebare guvernului şi in specia) d-lui min. de interne :
«Dacă este adevărat că d. ministru de interne ar fi adresat o d< peşă-ciroulară către prefecţii de dincolo de Milcov, prin care ’î invită ca să întrebuinţeze toate mijloacele şi să useze de tOută influenţa lor oa capi ai judeţelor pe lăngă alegători, pentru că aceştia să intervină pe lăngă mandatarii ţării ca să voteze projectul guvernului in resolvarea o^stiuneî israelite?
De la plecarea d-lui de Brives şi a tovarăşilor săi lumina numai străbatea printre perdelele etagiuluî de jos, toată casa devenise întunecoasă şi tăcută, La etagiul al doilea, o singură fereastră părea inca iluminată, şi Marcella nu putea să ’şi ia ochii de la densa. «Trebuie să maî fie lume ’şi zicea ea, ca să stea deştepţi la aoeastă oră înaintată,»
Intr’un moment i se păru, că vede două umbre dincolo de fereastră.
De o dată pe la şease ore de dimineaţă, i se păru că lumina ’şi schimbă locul; ea ilumina una dupe alta mai multe ferestre de la etagiul al doilea, apoi dispăru pentru a se arăta din noii la etagiul de joş.
Poarta se deschide, un om făou oăţî-va paşi pe şosea,
Rl vă<ju o trăsură (aceea a Marcelei) oreţlu oă e liberă şi inaintâ zpre a se sui intr’ănsa.
Marcela ’l recunoscu : era bărbatul ei. i In momentul oănd era să pue măna pe uşa trăsurei, ’i veni ideea de a merge pe jos câteva momente, şi se depărta.
Atunci el fuse urmărit de nevasta sa pănă in strada Leonie.
D-na Gerard nu scia nimic despre cele ce se petrecuse. Ea şezuse deşteaptă in camera sa, creând pe Maroela intr’a ei. Cănd au<Ji paşii
ROMANŢA LIBERA
«Daca această depeşă, dată in mod confidenţial, este adresată prefecţilor eu autorisarea con-siliulni de miniştri, sah daeă această depeşă f este ieşită din propria iniţiativă şi inspiraţiune a ministrului de interne? Fac aoeastă intrebare, pentru că am a deduce consecinţe din acest fapt cănd se va discuta proiectul guvernului in Gestiunea israelită.»
—X —
D. Sihleanu, presidentul comisiuniî financiare, cere ministrului de resboifi, in privinţa a două credite, esplicaţiunî, probe şi chiar acte justificative, ca comisiunea să poată delibera asupra lor.
D# min. de resboiii ăl cliiamă la minister ca să ia informaţii.
—X —
Adunarea trece apoi in secţiuni.
ARENA ZIARELOR
«Românul* de ieri spunea, că „Timpul" a afirmat in Iunie trecut, că, cestiunea E-vr pilor poate forma orb cănd un pretext de bi Pasiune.
Organul conservator desminte ca fals citatul acesta, şi, spre a demonstra, că nici o dată n’a făcut vre-o asemenea afirmare, reproduce intreaga sa revistă, la care se referă «Românul ”
Dintr’ănsa reese, că «Timpul” a esprimat numai bănuiala, că cestiunea Evreilor ar putea servi cum va, de pretext de interve-nire, iar câtuşi de puţin de causă — cum pretindeau şi escamotai! guvernamentalii.
Astăzi insă--adaogă numitul ziar—rugăm pe adversarii noştri să ureaijă, oă noî ştim sigur, din isvor autorisat, cum oă in cestiunea Evreilor nu e nici vre-o causă, nici vre un pretest de intervenire a puterilor—ci totul este ud marafet al Alianţei israelite şi al acelora ce sunt slugile acestei Alianţe şi stăpânii României.
*** „Presa” pune multă speranţă, că proectul guvernului va fi primit.
Aoeastă speranţă, zice ea — este fundată pe consideraţiunea, că deputaţii din oposiţiune se vor convinge in fine, că, atât situaţiunea interioară, căt şi situaţiunea exterioară a ţării noastre, nu se vor putea limpezi pănă ee nu se va resolva această cestiune.
Realiza-se-va speranţa „Presei” ? Noi nu credem ; deputaţii oposiţiunii ’şi-ah făcut o dată convingerea, şi n’ar putea-o schimba, de căt călcând in picioare voinţa suverană a aleghtorilor lor!
*** După ce arată situaţiunea critică, in care se află Europa, şi in deosebi relaţiunile dintre Rusia şi Germania, ce ameninţă din zi in zi a deveni mai ameninţătoare—«Românul" continuă a infăţişa trista perspectivă ce o aşteaptă pe România, dacă viitoarea conferinţă europeană ar găsi-o cu art. 44 din tratatul de Berlin neaplicat incă. El exprimă temerea, că conferinţa va resolva cestia Evreilor, in sensul propunere!, făcută congresului de corniţele de Launay.
lui George resunănd pe pavagiul din curte, ea pşi spre a merge la dânsul şi a’i vorbi.
Lângă fiul săh, ea ?ări pe nora sa îmbrăcată, ou pălăria pe cap, ou un şal pe umeri, palidă oa o moartă.
Ea inţelese, că totul erea perdut.
Marcela se sculă de pe fotoliul in oare se a-runoase la intrarea sa in salon, şi înaintând spre d-na Gerard, fără a se intoaree spre George.
—	Doamnă, zise ea ou o voce tare, fiul d-tale me inşeală fără ruşine!
—	Copila mea !... strigă d-na Gerard.
—	Ah ! reluă Marcela, nu maî spera să mă potoleşti nu maî inoeroa să me înşeli. Scifl tot. Este amantul unei femei cunoscută de un fel de lume sub numele de Cora. Se jndrăsneasoă a tăgădui!
George tăcea. Ce se răspundă ? Cum să se de8vinovăţească ? Şi apoi ar fi avut puterea ? Nu erea el insuşî sfărâmat de scena teribilă, oare se petrecuse intre Cora şi el ? Aceste lupte nebune, cari duraţi de atăta timp, şi in care el erea obfigat să depue atăta energie, atăta voinţă, ’l slăbeaţi, ’l omorâţi.
In momentul iu oare d-na Gerard era se in-inceree a răspunde pentru fiul şeii, de a-1 apăra pentru cea din urmă oară, de o dată Maroela, oare pănă atunci ’i vorbise cu mănie,
Atunci, zice el, in loc de una mie de israeliţî pe cari proiectul guvernului cere astăzi să fia declaraţi cetăţeni români, ne am pomeni cu cel puţin cincl-zecl-mil de Evrei diclaraţî cetăţeni romani.
Şi făcând să se înţeleagă, că Eurona va s i să aplice voinţa ei, — Românul adaogă:
Negreşit, nu partida naţională liberală se va insăreina cu o asemenea anlieare; atunci va veni rolul d-lui Manolaki Kostaki âi al d-lui Maiorescu. Unul a declarat că ar fi mai bine poate pentru ţară ca cestiunea Evreilor să se re-solve in afară; cel l’alt a stabilit dreptul marilor puteri dea decide despre afacerile României.
Intr’un asemenea caz, conchide organul liberal. Romania ar fi injosită şi căzută in ochii lumii intregî; Europa ar considera-o ca pe o sclavă penitentă şi abia tolerată in mijocul ei. Căt pentru cei ce fac atăta larmă astăţjî, vor fi nevoiţi să amuţească, supt o a doua ediţie a regimului Catarg! Florescu.
gleze contra triburilor afgane, cari tăiaseră comu-nicaţiunilein pasul Scuturgardan. e azi confirmată.
Constantinopole, 4 Octobre.—D. Fonrnier, ambasadorul Franţei, a plecat erî spre a se duce la Brussa, unde va avea o intrevedere cu Ab-med-Vevfick-paşa.
Azi se va ţine o nouă şedinţă a comisiuniî graniţelor greco-turce. Se orede, că plenipotenţiarii celor două state vor mănţine opiniile lor respective relativ la interpretarea protocolului al XlU-lea. Puterile ei poveţuesc cu toate astea să reinoeapă discuţiune i asupra liniei de dilimitare.
Belgrad, 4 Octobre. — Serbia şi Belgia ah in-oheiat o convenţiune de comerţ, pe basa na-ţiuneî celei mai favorisate.
(Havasi.
CINE-I ACOLO?
Poliţia a făcut cmiosoinţă cu multe fesnei. cari ah comis furturi şi scandaluri Se pare că sexul femenin câştigă din zi in zi aptitudini, vrednice de a ne inspira grijă.
Căte-va caşuri:
Serviciu! telegrafic al «României Libere»
de la 4 Octobre — 9 ore dim Viena 3 Octobre. — După o telegramă adresată din Berlin ziarului «Nene Freie Presse», cn daţ i de 3 Octobre, oonvenţiunea relativă la rescumperarea drumurilor de fier române s’ar fi inobeiat de d. Sturdza, ministru de finanţe al României.
D. de Novikoff, ambasadorul Rusiei in Austria s’a întors la Viena.
Simlah, 3 Octobre. —■ Insurgenţii afgani, a-taoănd pe Englezi in Schutargardan, aii fost respinşi.
Berlin, 3 Octobre. ■— «Tagblat», făcând o dare de seamă asupra resultatului alegerilor de gra-dnl ăntăih, ce s’ah făcut la 30 Septembre, inoirea Camerei prusiane, zice oă partida liberală perde majoritatea pe care o avea iu Camera disolvată şi că azi majoritatea se află in mâinile partidei clericale şi a partidei centru
Viena. 30 Octobre. — «Politische Oorespou-denz» anunţă, că ieri s’a semnat, la Viena, o oonvenţie cu Italia, pentru regulamentul rela-iv la junoţiunea trenurilor drumurilor de fer italiane şi austriace. la Ala pentru linia Mo-dena-Miincben şi )a Cormous, pentru linia Bo-lonia-Triest.
In coloarea de verde, femeile Siţa Nicolae, Ma-ria Ion, Maria Pândele, Safta Ion şi Dumitra Ion, in omnplioitate, ah furat 2 poli imperiali şi 5 ruble din buzunarul individei Zamfira Aleou
Cu cu.
Ce vor fi gândind respectivii bărbaţi ai numitelor. cari aoum se află la comisie ? Căci, de bună seamă, justiţia ăi vor lăsa văduvi pentru căt-va timp!...
Dar Parascbiva Voinea, ce cuget va fi avut, intrând ieri pe fereastră la d-na Elisa Greoeanu, in strada Victoriei lăngă Bulevard ! ?
Nu se soie din ce pricină, se zice că ea avea de gănd să comităfo crimă.
Un atentat de omor.
IndividuPGheorghe Marin a voit' să tragă cu pistolul asupra unuia anume loan
Fost-a împiedicat de a săvârşi crima de vr’o forţă streină, sail din propria sa voinţă?
Cestiunea este importantă a se soi, căci, de una din aceste imprej urări deprinde pedepsirea sail absolverea prevenitului.
Bine ar fi fost ca d. Gheorghe Ciuceseu să-şî stăpăniasoă resentimentele anti-jidoveseî, de oăt să tragă de barbă pe jupănul David Silberstein !
Te pomenescî acum, că viitorii noştriî oetă-ţenî vor ţipa in streinătate, că facem persecuţii religioase.
Faptul e cu putinţă, dacă talmudul va, fi considerând barba unui evreii ca sacro-santă şi inviolabilă.
De la 4 Octobre — amiszl
Londra 4 Octobre. — Se telegrafiacjă din Berlin cătr^ «Morning Post», că d. Sturza, ministrul de finanţe al României, a pleoat inapol la Bueurescî, după ce a inobeiat o nouă învoială favorabilă României, in privinţa reseumpărării drumurilor de fer,
«Standard» zi, e că nemulţumirea e gennerală in Bosnia, şi Herzegovina in oontra ooupaţiuneî austriaoe
Acelaşi ziar anunţă că emirul lakub-Khan, rare s’a dus c u fiul săh in castrele generalului Roberts, a manifestat dorinţe de a se reîntoarce la Cabul. Toţi negustorii însemnaţi din capitala Afganistanului ah plecat ea să fugă de rescoala care domnesce azi acolo. Isbănda trupelor en-
se repezi spre densa, o luă in braţele sale şi in-oepu a plânge cu lacrămi:
— Ah ! murmură ea printre suspine, să mâ inşele pe mine oare ’l iubeam atăta! Oh! asta este destul de răh. Ce are sa ’mî observe ? Ce î-am făcut? Vrea poate să mă omoare! Ah! simt bine după bătăile inimei mele, oă nu mal am să trăeso mult. Voih muri de aceiaşi boală ca şi sermana mea mumă. Eh, careia ’mî plăcea atăta viaţă din <jiua de cănd el ’ml-a spus amorul lui, Ah! ce mai ’mî pasă acum!... Dumnezeii poate să mă cheme la dânsul... Cu căt va fi maî curând cu atăt va fi maifbine.
Ţi se sfăşiă inima, auijind’o.
George tăcea mereh, dear picături mari de lacrămi curgeai! din ochii săi.
Ab ! maî zicea ea, ’l iubeam atăt in căt î-aşi fi ertat totul, chiar o crimă, dar trădarea, nici-odată!
De o data d -na Gerard ’i luă oapul in mâinile sale, o ridioâ şi striga:
Ei bine! el nu te-a trădat, fiica mea, el tot te iubeşte mai mult ca tot-de-una şi am să ’ţi-o probez, dar nu uita vorbele care le pronunţaşi: «laşi fi ertat tot, al zis tu; chiar o crimă.)
(Va urma)
LA
MAREA BURSA NAŢIONALA,
I. H. FERMO & F-ţli BENZAL.
No. 48. Strada Lipscani No. 48.
CURSUL BUCTJRESC1
Pe ţfiua de 22 Septembre 1879
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .nrale...........
»	» agite 1» sorţi.
8%	» domeniale . . .
»	» agite la sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pene. 300 le 7% Serisnri ftmciare rurale f. C.
7%	»	» urbane f. C,
8% Impr. Municipal.
» cu pr. Buc. fbil. 90 Renta Română Acţiuni “Dacia». .	. . ..
» «Romania» ....
Cupoane rurale exigibile . , .
»	domeniale » , .
,	scrisuri	»	. .
Argint contra aur ... . Bilete hypoteeare contra aur. Rubla hârtie ......
Florinul .......
Lose Ottomane . , . . ,
ora 12
Cump. Vând.
103%
99
104
99%
186
99%
93
101*1.
27%
73’/.
190
70
1%
V*
%
1%
%
2 62 2 16 42 —
104
arg,
104%
arg.
188
100>|4
98%
102%
28%
74
200
75
arg,
aur
IV,
8
CURSUL DIN VIENA 3 Octombre
Napoleonul . Ducatul . , Loso Otomane Rubla Hârtie
8	Oct.
9	80 5 58 21 50
123
CURSUL DIN BERLIN 3 Octombre
Obli. căile ferate române . . . Acţiunile	»	, .	.	.
Priorităţi	»	» .	.	.	.
Oppenheim.....................
Ruble hârtie..................
Stern .... ...................
Lose Otomane .................
CURSUL DIN PARI8 3 Octombre
Renta Română..................
Lose Otomane ......
%
2 6d 2 17 45 -
96 70 39 80 96
107 80 214 25
36 75
75
46
2 Oct. 9 31
423 25
96	80 89 60
97	75 107 40 214 90
86 50
SCHIMBUL 22 Sepiemb Paris (3 luni) . -	......	99 10
99 75 25 05 25 22% 122 % 122 % 216 —
la vedere,
Londra (3 luni) , .
» la vedere, , . . Berlin (3 luni), , . .
* b» vede,’.#, I . Viena la vedere . . . Adresa pentru telegrame
76
46 50
217
Ferao BenzaL
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
De inchiriat
de 1?) Sf. Dumitru viitor, cafeneaua cu toate dependinţele de jos cu pivniţă mare boltită, precum şi casele din etagiul alduoilea d’alătnri, din strada Modei No. 12 vis-a-vis de grădina Episcopii, amatori se pot adresa la d Nicolae Mihăileanu ftincţionarla Trib Ilfov corecţional din gura Cişmigiuluî.
m
DE VE\p4HE
VIN VECHIO
cu 6 franci vadra
A se adresa in
Strada Tergovişteî No. 111. in dosul pieţei mici.
De incheriaf
de la sf. Dumitru viitor, prin licitaţie prăvălia cu toate dependinţele lor, din strada Griviţs (Tăr-govişte) No. 159, proprietatea de-oedatuluî N. Dobrescu. Doritorii se vor presinta in ziua de-28 Septem-bre chiar la acea prăvălie unde se va ţine licitaţia


wZA,V,,K 11'Hm,,

£I" CEOS
EI" DETAII
CEL MÂI DISTINS S! ASORTaT MAGAZIN CU
H4INE PENTRU BUIBATI SI BAETI
No. 7, STRADA SELA-HT. No. 7
Au priimit pentru sesonul de toamna şi iarnă, o imensă cuantitate de diferite costume complete, confecţionate cu o rarii perfecţiune diu cele mai fine şi moderne stofe din Europa, croiala numai după. ultimele jurnale, etc., eţc.
Wrhorlimonl complet dep rdes uri elegante, nuanţe alese “P»
Costume negre (ie salonu si fracuri — derniere mode — pană la cea mai lină cuălitale.
iar MJUMS SEPOÎJ SS 8JLLTOJUI8 *»•	.
î Hanţe nonveaută, etoffes f isăes et lisses — de toate oualiîăţile, desenări nuoî croiala modernă; asemenea şi o ooleeţînne bogata de stofe fine peutru a priimi comande, eteotuabiU prompt şi convenabil-PREGIURTLE «UNT F O A R. TU Al O D F. R A T S '•O

DE VE\D‘ E
TJ IST
BILEAR3 VECHiy
REPAR%T
No ol. Strada Sfinţilor No. ăl 3-2-1 Proprietar, JT. Moisescu
E N GROS
Librăria
Fraţii loniţiuC"
Strada Lipseauii, No. 7	23.
Anunţă sosirea unu! mare sssori mentă de REGISTRE DE COMPT BILITATE din Fabrice : Francese Temane, liniate in tdte formatele ; rute. Recomandăm cu deosebire eotnr ianţilor din provincii că le ofertat -ocaoa, eu preţui cel mai moderat. 1 semene» recomandămă marele Bont sortiment dt ohârtic da teri*, ariiorl, plicuri fi d« tipar, cu pn ţurî moderate. Suntem in poniţiun* satisface ori-ce cerere intitafalsv la tirfl «talare, a., la eaw radu car »î w mare rabat.
DETATT.
KSfflfSK
EXPEDIŢIA DIRECTA
PKXTHf CONSUMATORI
PRODUCTE DEITALiASi DE MUZt-Zi
Portocale	de	Messina in lă/.î de cătn 220 bucăţi . .	.	fr.	25
»	»	, jumătăţi in lăzi de este 110 bucăţi	»	13
Lămâi de Mesina in lătji de 350 bucăţi....... 30
,	»	, jumătăţi de lă<jî de căte 175 bucăţi	.	»	16
Vin fin de Marsalla, veehiil, iu lăiji de cate 12 sticle	.	>	26
»	»	» Ma'aga, ,	*	»	»	»	12. » w •	» 26
Unt de lemn de Nizza, superfin, in lătjt de 12 sticle căfe
o jumătate litră .	........................ 18
Fructe candide de Genua pe Kilo.............. 4
Precum şi toate fructele de Sud :
STAFIDE, SdVEOOTTUSTE,
după preţul zilei.
Expediţiimea franco pentru toată România, către plata comp-tantă lăcută de o dată ou trămiterea comande!, in aur safi bilete hypotecare române, adresate franco, Directorului Triester Markt-Verein (Austria).
‘PERFECŢIUNE”
RE(l KNERATORUL UNIVERSAL AL PĂRULUI
r. de Dna S. A ALLEH.
Reuşeşte în totdeauna a reda părului alb euldrea juneţe! selie, i comunică viaţă, creştere nouă şi uă frumuseţe lucindS. Eftectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea al!>ă a părului.
Acesta nu este uă văpsea, ci uă p reparaţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute în lumea întreagă.
Deposit principal,
114 şi 116, Calea Sottthampton, Londra. Englitera.
Veritabila preparaţia se vinde infasurata în hârtie roşa.
Se află de vânzare la toţi Coaferiî, Parfumerii şi Farmaciştii.
r	C. R. escl. austr. şi reg. magh. priv.
Quint-Essenţă de rădăr’n* de scai"
încă ici o dată nu ’şf-a tefusat până scum esenţa dobândită din rădăcinile menţionate influenţa sa in activarea unui pâr frumos chiar şi pe locuri pleşuve. Această bună influenţă s’a afirmat până acum tot-d’a-uua, la fie-care fără deosebire de vârstă şi secs, despre ceea ce probează multe scrisori de mulţumiri şi recunoştinţă. Pr. ţuI franci 3,
Li această esenţă nu se poate întrebuinţa de căt numai şi numai
Pomada sau uleul de Chinaride, care se produce de mine, şi nu altă pomadă, care numai impedică influenţa esenţei. I tiglu , fr, 3 I flacon de oliu fr. 3 I bucată cosmetic de Chi-naride I 50
Estract, oriental de lapte de rose Preţul fr. 3 val. aus.
Preparat după tradiţiunea unui recept original stră-_ vechiă. Ud mijloc minunat întrebuinţat până astazi cu isbândăpe toate frumoasele Haremului atât pentru conservarea peleî căt şi ca leac contra tuturor scăderilor ei, precum pistrui, [diferite pete de obra^n stc. Pentru o iiflueuţămai grabnică se intreb.uinţeazS:
Săpunul de lapte de rose.
0 bucată I fr.
Hair Milkoil (Lapte pentru reintiuerirea perului).
Acesta, posedă minunata proprietate, de a reda pârului sur şi alb culoarea sa originală, dar numai după opt sau zece zile, cai d se pot. vedea resultatele, Hair Miklon, numai peutru acest scop ăl pot recomanda ca mijloc 1 cel mai bun, cel mai nevătămător şi iinicul ce poate obţine cele mu râpeţli efecte. Preţul unui flacon 7 fr. 50
Numai acele fabricate sunt autentice şi eficace, care poartă ca vinietă muca-protectoare alăturată şi înregistrată.
Specialităţile de mai sus sunt numai autentice in deposititl general de aprovisi-onare al d-lul J. Paternos, parfum or şi posesor al mai multor privilegii c. r. Viena X., -Spieg-elg-asse, No. 8.
Regn lele ce trebu.-sc urmate in întrebuinţarea acestor preparate sunt ex puse in mai multe limbi.
Comandele externe se vor efectua cu punctnosilate pe lângă trămitere preţului, lnveli oarea fie cărui flacon se socoteşte cu 10 cr.
Deposit in Bucurrştigln|Duu Rudolf Sckmetav, farmacistul Curtei
R.	• . •	I
LA
AÎ
aaaasa&v.^aMBiMg
irop Laroze
Cu Coji de Portocale amare
O» mal multu de 40 de ani, Siropuri Laroie este prescrisă cu succestî de toţi medicii pentru a vin'ica tiastritele, tiastralgiclc. Dyspepsiele şi Crampele stomacului, Vonstipatiumle rebele, pentru a facilita digeatiu-ne* şa regula funcţiunile stomacului şale mtesuoeloru.
Siropul* sedativfli
icBronmre da Poîassium
Şl CU COjĂ DE PORTOCALE AMARE Este remediuri ceri mai eficace pentru a combate Afecţiunile Animă, Epilepnele Hpteriele. Migrena, Chorca (Danseze Saint-Guy), Insomţ
nia, Convutsiunile şi Tusa copiiloru in timpuri dentmunei; intr' unu
cuvintu in tdte Afecţiunile iervote._
Fabrică, S|ied tiune J.-P LAItOZE şi Ciă, 2
.	rue des Lions-St-Paul,
AUIS, şi la principali Şpiţeri dm fie-care oraşu.
SE GÂSE8CU IN ACELEAŞI SPIŢERII BIROPUI-U D! l'L'RATIVU de Coji de Portocale amar*
cu tot)UR® uE POTaSSIUM SIROPULU FERUGINOSU cu Coji de Portocale şi_<le Quassia amare cu P‘ OTO-IOBURE DE FEIICI
Moşia Toiul
din oomuna Teiul plasa Gălăseşti, distrietnl Argeşiu, 1200 pogoane lucrăt6re, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendat de la Sf. Dimitrie, 1879 Doritorii se voradrtsa jn Piteşti )a d. 0. Boţea, safi in Bucureşti la d. inginer Bottea sriada Pitar moşu No. 5.	'	*
Aoeastă moşie este şi de văn^are.	(R. 207 10-3-7)
SG. SliA.M A
KXGUSCU DENTIST
Strada Doamne! (lslriga Poiiinay)
Are onoare a anunţa pe onor. public că pune a>ăt
Dinii si piirali cal si llenlura inlroaga
fără^ca pacienţii să simţă durere. Dinţii pot egal i in so-1 liditatea, frumuseţea şi durabilitatea lor, cu orl-re alţi dinţi. Se dă garanţie că eî sunt potriviţi pentru consumarea, şi' măcinarea tuturor alimentelor.
Experienţa mea de 30 de ani, mă autorisă a afirma procedura mea raţională, ce o am in tratamentul tuturor boa ; lelor de dinţi şi gură precum şi
in PLUMB AR' A cu
argibtt; EMCIL SI CUTTA-£?.CHA
(’onsultaţiunl zilnic de la 9 ore diminăţi pănă la 5 ore seara.
Dumineca de la 9 bre dimineaţa pănă la 1 ore p. m
DRAGEE, ELIXIR SI SIROP DE FER
A Doctorului RABUTEAU
Laureat al institutului Franciel.
Numerâsele studiî lăcute de învăţaţii oet mai distinşi s spoesi mSitre, au demonstrat că preparaliuaile de fer a Dr. Rabuteau sunt superiire tutulor celor-alte feruginose pentru tratamentul bdlelor următore: Chlorosă, Anemie, PaJorea feţei, Perderl SISbăciunea Copiilor şitote bdlels eaueate prin sărăcia sângelui.
DRAGEELE D-ruluî RABUTEAU: Nu înegrege dinţii şi sunt mistuite
de stomaehurile cele mai slabe larii a produce constipaţiuni : A se lua
2 dragele, una diminâta şi alta sera în timpul mâncăreî..
ELIXIRUL D-ruluî RABUTEAU : Recomandat _persi5nelor a căror func-ţiunî digestive au trebuinţă de a fi restabilită sau stimulate. A se lua câte un păhăruţ de rachiu diminăţa şi săra înaintea mâncăreî..
SÎROPUL D-ruluî RABUTEAU : Destinat în special copiilor... Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este fdrte economic, ele nu dau loc de cat la uâ cheltuială neînsemnată pe fiecare ţjî.
A se feri de contra-faceri şi pe flaodnele de fer a D-ruluî Rabuteau, a I se cere ca garanţie, marca fabriceî (depusă) purtând semnătura luî CLIN.
[ şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
Deposit in BncurescI la D-nii Ovessa.fC. Gersabek, droguist.fsi hj| D-nul Risdofer, farmacist.
DEPOSIT GENERAL
LA
OMP.
7
D.APPEL&C
BU(.URES€I, STRADA COVACI No. 1.
SOBE MEIDINGER
SOBE DE UMPLI T
REGULATOARE SI 7EITTILAT0ARE
Sobe puţin volt minoase dafi o c&ldurs mare şi epeOe. (V>a mai perfectă şi cea mal simplă regulare a arderei. Durata focului se
poate regula după plăcere Cel mei simplu serviciu fără de a avea ţ ebninţa de măturat. Se înlătură ori ce căldură superătoare şi reflexitoarc. h căiijitiil
e foarte efWn şi soba durâzâ fdrte mult. Aer sire foarte bună la u rii iinjnţa-rea ţevei de ventilaţiune. O singură sobă incălzesce trei camere. Imâlzire centrale aeriană pentru clădiri întregi.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trămit gratis şi f an a. Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case 24- Vi2
H. Heim, Viena, Kăitnerstrasse 40—42 fif
|^*Pentru etîrnăamintireî^PI
1
10 Ihiici


Numai (0 Iranci
Po tre e in mărimea naturală
Se vor efectua intoemaî dnpă pLotogrophiele re se jrorfpriimi. Doritorii vor însoţi pliotographiele «n tspliearej i-sactă a feţt-î, ochilor, culoareţ părului şi barba şi rare se va zugrăvi n eleganţă şi asemănare cu preţul numai de 10 franci.
Ca acomp.to se va trămite 4 franci şi restul la espediare. Se efectuează in 8 zile-
Atelierul: W. BODASdlElt, Yieua
î 11 Grosse Pfarrgasse 2—B, inainte Lowengasse.
DE
S-BAFHA1L
Grust escellent
FORTIFIANT, DIGESTIF, TONIC, i RECONSTITUANT.
ORDONNAT DE MEDICI, cari’l prefer ferruginds elor si preparatiunilor de quinquina, ala oarora proprietăţi le poaaedi pa t6ie, far* inaă a avea inconvenientele lor.
Prescris in oboselile STOMACHULUI, CHLOROSĂ, ANEMIA fi CONVALESCENŢI.
MARTEL, 18, boulevard Montmartre, Paris, fî in tdte pharmacieie.
Deposit in Bucureşti la D-nii Ovessa. drrguist şi Eisdâ fer farmacist.
(A «d*e «Muci pe tdU rticWe.)
^ucureicî, Typograpbia Ştefan Mib^jeacn, ctraca Lipscani No. 11_13^
www.dacoromanica.ro
De inchiriat şiVenţlare
Casele din strada Sosrelxu No. 19 conţinând mai multe fermiere, f'on-“trneţiune noă, amatorii se vor s-adresa la proprietar calea Mcgoşoai No 127
Se cere e*evi
la Typograpbia din Str. Lipsoanî No 11 -13
anul III.-
10 BANI EXEMPLARUL
MERCUR1 26 SEPTEMBRfc
'Wi JWMI 1 ■**«
APARE X1ST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitali : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnătate: 1 an 48 lei, 6 lunî24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In Uaraânla: La administr&ţiune, Tipografia SI. Mih&lescu şi la correspondeuţiî fii arului din judeţe In Lancia: La SoiUli Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreigu Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
In Austria:	La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Ourţeî Române, Stadt Fleischmarkt.
Schaleh, I. Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Sleiner, Anoneen-Bxpedition, inseraten, Pacht der Berlinei- Wespen, Hamburq.
15, si la D-nu Ii.
in
ANUN OlURILB:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina 111-a..........1 Leii.
,,	„	II-a............2 „
Epistole nefrancate se relusâ Articoliî nepublicaţi nu se inapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiunea nu e responsabilă.
Priin-Redactor: GT2?. 0. KICEâILSSSS.
ŞTIRI TELEGRAFICE
din ziarele străine
Viena, 4 Octobre. — Azî la amiazi contele Ardrassy avu o oonvorbire cu ambasadorul rus, care se reîntoarse din concedii!; ambii conferiră aproape o oră Întreagă.
E cu totul nelundată ştirea dată de «Noua presă liberă», că in viilor nu se va mai ooupa postul de ataşat militar, pe lăuga ambasada a-au-striacă dm Roma. In cercurile diplomatice şi militare din Italia nu domneşte nici o supărare contra Austrie". Baronul Haymerle a aflat atăt la regele, căt şi la ministrul Cai roii, cea mai buna priimire. Din conversaţiunile avute ministrul a-austriac s’a putut convinge, că in cercurile oficiile italice, «Italia irredenta» se priveşte tot ou acel discredit, cu care se priveşte şi prin statele vecin*-. Prin urmare esceseie ce le-ar comite această societate, vor fi pedepsite cu măsurile cele mat energice.
Constantinopol. i Ootobre. — Delegaţii greci' au presentat Puterilor un memorii!, din care să se afle dorinţele Greciei, Intre altele se susţine iu acest memoriti, că la delimitarea fruntariilor intre Turcia şi Grecia să se ia ca bază graniţele naturale: cum sunt munţii şi dealurile. In acest chip se i or putea evita acele dificultăţi, ce s’ar naşte eventual din statornioirea unei fruntarii diplomatice.
Fixând fruntariile după această normă, e evident că Grecia s’ar bucura d’un mai mare Meritoriii, de cat cum zace in intenţiunea Puterilor europene. Din acest motiv, Puterile, şi in special Turcia, sigur că nu vor lua in eonsideraţi-une cererile greceşti.
Cracovia, 4 Octobre. — Ruşii absentară cu totul de la serbările-Craszewski, numaî Tur-genjew, care este un amic personal al iubilaru-iui trimese o adresa foarte s mpatică. felicitău-dn-şî pe amicul seu in termenii cei maî sinceri. Vorbirile representanţilor cehi şi morari aii provocat apiaiisele cele maî frenetice. Fander-lik a numit pe poporul morav, nodul ce leagă pe Polonii ou Bohemiî. Slavii şilezicî Încă ’şî dovediră ataşamentul lor către înaltul iubilar.
Berlin, 4 Octobre. — Secretarul de stat din oficiul de esterne, d. Bulow, a primit un concedii! d’o jumătate de an. Se zice, că motivul ar fi: sănătatea cea sdrunciuată a d-luî Biilow, in fond insă se afirmă cu totul o altă oausă. A~ nume, că inoă de mult timp ar domni intre intre şef. d. Bismarck, şi secretarul său, diferenţe serioase
Serviciul Telegrafic al «României Libere»
de la 6 Octobre, — 4 ore seara.
Constantinopol, 6 Octobre. — .Comisiunea graniţelor greco-turce a ţinut erî, 5 Octombre, o şedinţă in care plenipotenţiari greci şi otomani a depus proectele lor respective pentru redac-ţiunea unei declaraţiuni comune, asupra interpretării protocolului al 13-lea, din tractatul de Berlin.
Plenipotenţiari greci aii primit proictul turcesc ad referendum.
(Havas) ,
4 se vedea ultime soiri pe pagina JJU
Bucuresd, 25 Septambre
Una din cele maî însemnate legi ale na-turel — o lege care cuprinde tot secretul nemărginitei sale activităţi — este şi aceasta, că, precum nici o firimitură de materie nu se pierde, ci necontenit se preschimbă; tot ast-fel, nici o forţă in lume nu se nimi-cesce, ci in altă energia, in alte resultate se transformă, şi ori-ce putere, sub diferite forme, continuă a lucra neîncetat.
Nu este dar putere zădărnicită, precum nu se pote materia prefăcută in nimic.
Acest mare principia, sub toate aspectele sub cari am vroi să’l considerăm, este pe deplin adevărat şi in tot-d a-una verificabil şi
in sfera lumei morale, in toate fenomenele ce constitue viaţa socială şi politică a unei naţiuni.
Nici o dată nu s a oferit p >ate ocasiuue mai convingătoare, de căt aceasta care ni se presintă acum, că energia, că puterea reală de voinţă şi hotărîre, că forţa uriaşă desvoltată de naţiune pe terenul presei, al alegerilor, al iutrunirilor, al cuvântului, spre a susţinea neatinse demnitatea şi drepturile sale; că toată această impunătoare resistenţâ, in contra unei macbinl formidabile, indreptată asupra zilelor şi a intereselor ei, n’a fost zădărnicită, precum ăşi inchipuia poate guvernul, cu amicii săi căldaroşi intru umanitatea judaică, ci in efecte reale constată azî naţiunea, că resistenţâ şi sacritîciele sale s au transformat.
De unde incepuse. in adevăr, cestiunea is-raelită! Pe căte visuri de cea * mai injosi-to>ire închipuire, şi pe căte dorinţe de lacomă cutropire uu-şi intemeiase speranţele imensa şi puternica asociaţiune a d-luî Cremieux, şi totuşi, cu toate agitaţiunile diplomatice întreprinse in contra noastră, in laţa drepturilor şi a intereselor naţiune!, susţinute cu inciedere şi fără şovăire, acele nesoco ti te şi culpabile agitaţiuni şi încercări au remas mult îndărăt pe drumul aspiraţiuni-lor lor. şi credem că ceasul este aci aproape, cănd ele vor reintra infruntate, in întunericul in care se urziseră şi din care au eşit.
Proiectul de reyisuire, adus înaintea ca-merii de comisiunea delegaţilor, prin raporta torul său, d. Giani, este acum cunoscut publicului şi, in maiestoasa sa suveranitate, el l’a putut aprecia şi a putut observa preschimbări de oare-care interes, in textul şi in unele din disposiţiunile lui judaice, sub cari guvernul umblase să T cocoloşască, in speranţă că va orbi ţara, prin frasele lui sibiline!
Să reproducem partea raportului care concentrează punctele asupra cărora au căzut de acord majoritatea comisiuneî, adică unanimitatea ei, afară de, se poate zice, de d. Conta, a cărui opiniune a fost acea apărată dintru început de d-sa, ca toată erudiţi un ea şi talentul ce i se cunoasce.
Comisiunea a stabilit dară :
Naturalisaţiunea individuală şi prin lege specială ;
Dreptul asupra (*) proprietăţii rurale, care este stâlpul avuţiei noastre şi temelia sistemului nostru electoral, reservat numai romanilor şi celor naturalisaţî romani;
înlocuirea dreptului de opţiune pent:u străinul născut pe pămentul românesc prin acela de a cere naturalisaţiunea, cu dispensă de stagii!;
Obligaţiunea pentru orî-oare supus român de a cere împământenirea la Corpurile legiuitoare;
Regularea statutului civil şi politic al locuitorilor din Dobrogia, pe care am] deelarat’o, prin Camerile trecute, ca făcend parte din România.
Ast-fel fiind stabilite nuoile convingeri ale delegaţilor guvernamentali şi prin urmare a majorităţii din parlament, care i-a delegat, suntem gata a constata, că lumina intereselor naţiunei a isbutit, in cele din urmă, să ’şî facă loc de o rază in conştiinţa guvernamentală, ţinută pănă aci in cel mai adine intunerec, sub farmecul descăn-tecilor Alianţei israelite.
însăşi această comisiune guvernamentală, de o bună voinyă estremă către evreime, după cum este in genere disposiţiunea sectarilor politici dd. Roseti-Brătianu, a fost sibtă să recunoască, in faţa pericolelor reale pe cari ţara a luptat să leinconjoare, „că
(*) Adică dreptul de a dobândi proprietăţi rurale, cum se esprimă şi textul proiectului.
atitudinea Israeliţilor din Romania, unde au fost adăpostiţi, unde cultul şi confesiunea lor afi fost respectate, ca toate cele lalte religium, n’a fost totuşi ca atitudinea ce Evreii ah păstrat in statele occidentale. Afară de puţine escepţiuni — continuă raportul delegaţi unei — toţi au recurs la protecţiuni străine in interesul esc usiv al comercialul ce făceau ; toţi lucrau şi lucrează prin sistem de comunităţi şi congregaţiunî, basate pe statutele lor proprie şi care crează o a-devârâtă putere in stat.»
Şi in această din urmă afirmaţiune, găsim o parte de însemnaţi, importanţă, pe care naţiunea îşi intemeiază temerile sale, pentru că Evreii, grupaţi ast-fel ca popor distinct, sub steagul unor idei şi a unor interese deosebite de ale noastre, ei formează şi tind a institui, cu timpul, un stat puternic in statul nostru, pe care sistematic ei caută să ’l slăbănogiască, atăt pe terenul economic, căt şi pe cel politic.
Iată de ce se intioară naţiunea şi, constatând, azi abia, acest pericol ameninţător pentru noi chiar proseliţiî religiunei politice, intemeiete pe utopia umanităţii jido-vite, am avut — ne pare — cuvănt a zice, că, cu multă greutate, după multă luptă şi sacrificii, s’a produs, in fine, o lic' rire de lumină, până şi in cugetul acelor pi seliţi.
l)e la ideia absurdă şi de crima da les-uaţionalitate Lovită a „emancipării” in masă ; de la necumpănita şi dreptului ginţilor contrarie soluţiuue a domnului de Launay; de la încercarea, maî uşoară, dar tot atăt de vicleană şi de periculoasă a naturalisării pe categorii, afirmate şi pe fală susţinute; de la toate aceste tendinţe antinaţionale, pe cari guvernul a incercat să şi le realiseze, sub spaima unor ameninţări fulgerătoare, cu numele unei pretinse Europe, un curat deus ex machina; de la aceste monstruosităţi politice şi pănă la conclusiuuile de azi ale delegaţilor devotaţi d-lor Rosetti-Brătianu, mani maeştri cari iscodiseră comedia Europei, este un pas de apropiere, făcut către voinţa ţării, este o nouă supunere strivitoare, pentru politica guvernului, către o parte din hotărîrile ce ţara a luat, in soluţiunea cestiunei evre-esci.
înalta lecţiuue politică şi morală ce se oferă azi naţiune!—chiar ast-fel, in triumful iacă necomplet al dorinţelor sale — este, că nici o putere, nici o energiă morală, nici o resistenţâ , bine condusă şi bine întrebuinţată, nu remăne, pănă la urmă , fără bune şi folositoare efecte.
înveţe dar naţiunea a-şî apăra drepturile cu tărie, in toate imprejurările, şi viitorul ei va promite mult. A voi şi a lucra cu hotărîre este tot d’auna a isbuti. Atăt mai rău pentru corifei de la „Românul”, cari ne caută devisa d-lor „voesce şi vei pu tea» de două-zeci şi maî bine de ani, fără ca d-lor ăntăiu s’o inţeleagă şi s’o aplice, iu căuşele naţiunei; atăt mai răii azi , când, luptând in câmpul advers naţiunei, s’au încredinţat, că nu se iuăbuşă voinţa unui popor cu frase de aminţărî fictive şi cu de-daraţiuni de patriotism spoit.
Timpul nu ne permite a încheia la moment observaţiunile noastre asupra resturi lor de ascunzători evreesci, ce a remas proiectului revăzut, spre a-şi conserva incă marca lui de iuspiraţiune judaică!
Miercuri desbaterile parlamentare vor in-cepe să aducă toată lumina dorită, intr’o asemenea delicată şi insemnată cestiune.
Păstrăm pe măine completarea aprecierilor noastre şi in special esamenul călcâiului lui Adiile, pe care comisiunea l a lăsat neatins, in § 5 al proectulux guvernamental,
„ce conţine intr’ănsul fructul unor laborioase trudiră*’! !
Nu-i aşa că aţi voi să revendecaţi azi guvernului onoarea de a fi ajuns, «in urma unor laborioase trudiră ” cum le ziceţi d v. la u soluţiuue care e departe de a fi a ţării, dar care este totuşi mai puţin evreescă, mai puţin deşastroasă, de căt cele dupe cari aţi tot venat!
Să ne aşteptăm poate şi la comedia, de a vedea că ni se strigă, cum că guvernul a scăpat naţiunea din glii ara alianţei israelite!! Aţi avea cel puţin meritul de a ilustra cu o parte comică o cestiuue care n’a avut şi nu are, decăt grele impresiunî pentru poporul român....
CRONICA ZILEI
Ministru nostru de fiuance, d. Dim. Sturdza, s’a intors din străinătate : d Brătianu a scăpat de interimul financelor.
— X —
D. d. N. Istrati, actual membru al tribunalului de apel Tulcea, e numit proouror la a-celaş tribunal.
In locul d-luî Istrati s’a numit d. dr. Gr. Brătianu, fost membru al tribunalului de apel Constanţa.
—x—
D. H. Warta ue inzestează biblioteca incă ca o carte folositoare, cu un tractat de Corespondenţă comercială.
El felicităm că s’a gândit şi la trebuinţele cemerciauţilor. Cartea d-sale procură acestora in-lesnirea expresielor şi aranjarea sistematică a tutulor corespondenţelor, ce se ivesc atăt de des in eomerciu, ca oferiri de servicii!, circulare, intrări in relaţie, informaţii, comande, plângeri, avise, scrisori de credit, de reoomandaţie etc.
Nu ne indoim, că dd. comercianţi români vor ţine seama de bună-voitoarea atenţiune ce d. Warta a dat trebuinţelor d-lor.
—x—
Cu trenul de azî, 25 Septembre, ne spune «btafeta» vor sosi in judeţul Iaşi 500 de agricultori italieni.
Ei vor fi aşezaţi pe moşia Corneştii, a d-luî Dim. Anghel.
—x—
Ni se comunică din Paris următoarea notă oare va atrage de sigur atenţiunea d-luî ministru al instrucţiuneî publice.
‘Se află in Paris, inoă din anul trecut, printre Israeliţiî din România unul loseph Stern, oare urma cursurile facultăţex de drept.
Nimic de extra-ordinar, toţi ’l credeau auditor, pentru că numitul era calfă de prăvălie din Bucuresoî. care a urmat abia 2 sau 3 clase gimnasiale la st. Sava.
Mare ne-a fost mirarea cănd am văijut că d. Joseph Stern a dat examenul I-iu de drept, a-dioă cănd am constatat că se afiă ’nscris ca şcolar regulat in facult .te.
Nu s’ar putea ca fratele Stern să Iacă cunoscut şi nltor amatori ingeniosul mod prin care s’a iDscris ?
Lucrul nu este ourot. De ce sunt capabili iu-flăoăraţiî noştri aspiranţi la drepturi!
Ar putia foarte lesne cerceta d. ministru al instrucţiuneî, prin intermediul sg(ntuluî nostru diplomatic la Paris, daca circulara unui predecesor al d-sale, rel: tiv la eoudiţiunca de insori-ere a studenţilor Romani, a fost safl nu respectată in caşul de faţă.,,
Iu ce cattgorie să ’l trecem?!!
Quaerens.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
DIN AFARA
Rusia şi politica germană.
„Kreuzzeitung”, ziar berlin 32, care este numărat intre aşa numitele oficioase, se in-cearcă a esplica intr’o serie de articoli duşmănia principelui Gorciacoif şi a Rusiei con-♦ tra principelui Bismark sau a Germaniei.
' După ce arată, cum Rusia n'a fost nici odată sinceră faţă de regatul prusian şi cum nu a sprijinit acţiunile acestuia decăt pe preţuri grase, organul nemţesc ajunge la alianţa celor trei împăraţi, asupra lucrărilor căreia aruncă o interesantă lumină.
Cu acest prilegifi, zice el, se făcu o inţelegere, iutemeiată pe următoarele trei punote :
1.	Toate cestiunile de o importanţă europeană generală se vor trata in comun de cele trei puteri.
2.	La isbucnirea unui conflict in Orient se ra avea in vedere indepedenţa statelor vasale şi imbunătăţirea sorţei creştinilor, cari vor re-mănea in imperiul turcesc.
3.	Interesele Austriei vor avea să fie considerate pe o treaptă cu cele rusesci, şi principele Bismarok va avea in vedere, să dea celei de ăntăiil un echivalent pentru perderile sale iu Italia.
Cănd isbucni in Herţegovina insurecţiunea şi iutepu să ia întinderi mai mari, se aştepta prin urmare, ca Austria să înainteze in Bosnia, paralel ou înaintarea Rusiei in Bulgaria. Din oau-sa împotrivire! oe intempinâ in amândouă parlamentele, contele Andrassy nu indrăsni să facă acest pas, deşi principele Bismarck sprijini propunerea tăcută in acest sens de către generalul Sumarokoff. Acţiunea paralelă, care ar fi dat Austriei dintrunceput o posiţiune dominantă in peninsula Balcanilor, fu părăsită. Oeasiunea nu a fost întrebuinţată şi Austria simţi aceasta cu durere, cănd Ruşii, după căderea Plevnei, inain-tarâ spre Constantinopol.
Atunci veni in ajutorul Austriei principele Bismarok. Deja la anul 1877 declarase .n reichstag, că neutralitatea noastră va înceta, îndată ce vor fi ameninţate interesele vitale a e Austriei. Cănd Rusia incheiâ acum tratatul de San Stefano, fără a se sfătui cu aliaţii sei, cancelarul observa in marele seif discurs despre Gestiunea Orientală, că orî-oe modificare a trasatului din Paris va trebui discutată de toţi con-trahenţiî acestuia ; el apela la împăratul Ale-sandru, aducăndu-i aminte de angajamentele luate cu ooasia iutălnireî celor trei im ceraţi, şi mouarehul Rusiei recunoscu justeţa acestei atitudini : el asoultâ de sfatul lux Şuvaloff, şi după oe Anglia, inspăimentată prin ivirea unui trimes rusesc la Cabul, se alătura la iuvoiala secretă, care jertfi punctele principale ale circularei lui Salisbnry de la 1 Aprilie, se întruni congresul de la Berlin.
Această intorsură a fost. care necăji atăt de tare nu numai partidul panslavist, oi şi pe principele Gorciacoff, in eăt eşî manifestase desa-probarea sa pentru îngăduinţa lui Şuvaloff in-tr’o şedinţă, şi de atunci datează mai ales mania sa contra cancelarului german. Acesta a fost din partei deplin iudreptăţit a-î zice, că nu a fost vina sa, dacă Ruşii şi-aîî făcut nişte spe-
FOIŢA 'ROMÂNIEI LIBERE,	69
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
ÎNALTA POLITIE]
— Urmare —
XXVII
Sunase 10 ore de dimineaţă, cănd Marcela, dupe întrevederea ei ou d-na de Hamei şi advocatul X..., se reurease in camera sa.
George se preumbla cu paşi mari prin salon, unde găsind pe mama sa o ruga ai repeta tot ce «pusese Maroelei. El o intrebâ oare fusese starea Marcelei in eutare imprejurare, in cutare moment, dacă se ingălbinise, dacă se arătase indignata ; dacă i se păruse că simte vre o milă Ca şi acusatul care incearcă a citi pe faţa judecătorilor sei ce hotărâre vor pronunţa, el incerea se ghicească ce va face d-şoara de Brives dune trista destăinuire, pe care o auzise.
-- Ah ! strigă el de o dată, ea nu me va erta, nu poate să me erte! Tăcerea care o păstrează este o probă. Iu primul moment, incă sub im-
ranţe escessive in neşte resultate, cari nu afi fost intenţionate de loc la intălnirea de la Berlin, că Rusia s’a desfăcut prin tratatul de San Stefano de indatoririle sale luate atunci şi că s’ar putea indestula ou cele dobândite.
Dintr’un început posiţiunea Austriei in Orient să părea cu mult mai nefavorabilă de eăt a Rusiei; ocupaţiunea Bosniei cerea sacrificii grele; atunci s’a trecut insă din vedere, că a-oeeaşî Austrie era lăsată să se statorniciască in peninsula Balcanilor, pe cănd Rusia era constrânsă prin tratatul de Berlin să ’şi retragă trupele sale intr’un timp determinat. Aceasta s’a Întâmplat acum şi Rusia nu maî esercitează in peninsula Balcanilor de căt o influenţă mediată, prin principatul Bulgariei, pe cănd Austria nu numai şî-a manţinut posiţiunea sa ci şî-a şi intins’o, fără a scoate sabia, prin oou-paţiunea Novi-Bazarului.
In definitiv, Rusia a fost trasă pe sfoară de principele de Bismark, prin al cărui sprijin imediat Austria s’a putut statornici in peninsula Balcanilor, făc&nd acele cuceriri anti-slave, cari au amărît atăt de grozav pe Ruşi contra unuia şi contra celei l’alte.
O duşmănie resultată din cause atăt de adânci, cari esistă incă şi ameninţă a se intinde şi inrădăcina cu viitorul, nu maî este o duşmănie personală, care se poată inceta cu retragerea lui Gorciakoff sau a lui Bismark de la cârma afacerilor, ci o duşmănie de popoare, a căror interese s’afi incrucişat şi care nu se poate termina de căt cu căderea uneia din părţi. Care va fi această parte, Germano-Austria sau Rusia slavică, ne va arăta viitorul.
Rusia şi Asia.
Corpul de armată rusesc, care operează in Asia in potriva Teke-Tureomanilor, stă rfiu, cu toate triumfurile sale resboinice. Ruşii victorioşi asupra acestei seminţii sunt inşişî invinşî de imprejurările nefavorabile ale na turei.
Ziarul «Golos® află din Baku, cu data de 5 Septembre, că detaşamentul principal, Care operează spre Asal-Teke, va trebui să se reîntoarcă din causa frigului şi dificultăţilor aprovisionărei la Tşikişljar, unde va ierna.
Adevărul acestei imprejurări este atestat de vapoarele, cari se intorc din localitatea in urmă menţionată şi cari sunt pline cu soldaţi bolnavi. Lupta cu natura i-a scurs şi i-a sleit grozav.
Dacă Rusia nu ar urmări prin aceste lupte şi cuceriri un scop mai depărtat şi mare—ajungerea la Indiile engleze — apoi zău, pentru succesele momentane şi locale nu s’ar plăti aducerea atâtor jertfe, căte se aduc.
«Italicae res * —respims.
La Milano a apărut o broşură, intitulată «Italicae res”, ca respuns la cartea ,cu acelaşi nume, publicată de colonelul aus-
presiunea vorbelor elocuinţi pe care ţi le dieta inima, ea s’ar fi putut lăsa să fie îmblânzită. Dar maî găndindu-se, ea a uitat toate împrejurările, cari pledează in favoarea mea; ea nu maî vede de eăt faptul, crima mea, condamnarea mea trecutul meii!
Timpul trecea şi d-na Gerard incepuse a împărtăşi temerile fiului silfi. Cănd el se despera, ea nu maî indrăsnia să ’1 asigure Ea nu maî avea putere de eăt de a-î intinde din eănd in cănd mana, de a ’l trage spre dansa şi de a’l strânge la inima sa.
Pe la două ore dupe amiazî, i se părură că aud un sgomot de paşi pe scara, care ducea de la camera Marcelei la camerile de jos.
Ei ascultară ; sgomotul se apropia. Poarta biblioteceî se deschise, apoi se reinchise. Gine-va venea spre salonul in oare erafi ei.
Marcela se ivi.
Ea se opri, se uita la amândoi, apoi de o dată intinse braţele spre George.
El înţelese.
Ear iu loc de a se repezi in braţele 'cari i se intindefi in semn de ertare, el se duse şi căzu in genunchi la picioarele Mareelei, şi ne maî putăndu-şî ţine lacrămile, el nu pronunţa de căt. acest ouvent: *Iţî mulţumesc...»
Cu o mană ea ’l ridica şi intinzend pe cea
triac Haymerle, şi care făcuse atăta svon, in Italia mai ales.
Pe căt de anti-iraliană era lucrarea colonelului austriac, pe atăt de naţională este broşura anonimă, apărută la Milano. Aceasta apără cu multă dibăcie «drepturile ne-peritoare” ale poporului italian, de a se strânge iarăşi intreg pe lăngă vechia tulpină. Autorul declară, că nu este italian care să nu păstreze in inima sa numele: Malta, Corsica, Tessin, Savoia, Nizza, de o potrivă cu cele de: Triest, Istria, Gbrtz, Tirolul de sud, şi dorul viii de a recuceri aceste teritoare italienesc! de la străini.
In partea a doua broşura combate resul-tatele monstruase ale congresului de Berlin, cari nu aii adus orînduiala naturală in Orient, ci din potrivă au imulţit motivele a nouă şi apropiate incurcături.
Autorul italian respunde, cum vedem, mai mult părţeî politice din cartea colonelului Haymerle. Asupra criticei, făcută de acesta imprejurărilor interioare ale Italiei, se o-presce puţin, cum se pare fiind că in partea aceasta era mai slab. In cele susţinute poate să aibă dreptate, mare dreptate, dar in ce privesce dorul de cuceriri, de a uni toate locurile locuite de italieni, afirmarea pare mai mult o fantasie, de căt o cerere, o aspiraţiune reală. Cum? Să te baţi de o dată cu Anglia, Francia şi Austria? Sau, ce prejudecă tot aceeaşi zădărnicie, să ameninţi in acelaşi timp trei mari puteri! Italia nu va fi atăt de tare sau a-tăt de neprudentă.
In ce privesce critica tratatului de Berlin, aprecierile broşurei sunt escelente.
Aplicarea legeî de împroprietărire.
Arţlătoarea cestiune israelită, care ingri-jeşte şi frământă intreaga ţară, ne a impe-dicat de a face loc in ziarul nostru, următoarei scrisoari, ce primim din Poiana, judeţul Doljiu.
Publicăndu-o astăzi, atragem atenţiunea d-lui ministru de interne asupra ilegalităţilor şi abusurilor ce s’ar fi săvârşit cu o-casia aolicării legeî de Împroprietărire a insurăţeilor, precum le descrie corespondentul nostru
Poeana 27 August, 1879.
Domnule redactor.
Prin Noembre a. trecut a’ţî inserat in stimabilul d-v. ziar o reclamaţie a mai multor neguţători din corn. Poiana de Doljiti, dată d-lui Prefect respectiv, contra delegatului administraţiei domeniilor că-i respinsese de la improprietă-rirea Ia care credeau o’ail dreptul dup11 legi a rurala, fiind trecuţi in tabela lit. A cu locuri de casa. — Din constatările urmate insă la faţa lo • oului, a resuRat, că reclamanţii, ne având meseria de plugari, nu pot beneficia de dreptul ce acordă legea rurală acelora oe la 1864 s’afi împroprietărit cu locuri de casă safi acum in calitate de iusurăţei, şi reclamanţii convinşi oarecum de această interoretare dată legeî s’afi re-S'mnat, nemaî făcând nici o demarşă.
Şi oe o drept, d-le redaetore, nici eă se pute face alt-fel, cănd este ştiut, că legea rural ă n’a avut de scop de căt recompensarea acelor ola-caşî dinainte de 1864, cari afi suportat greu. tăţile aoeleî stări de lucruri, iar nu p’acei cari s’afi sustras de la acele nevoi şi au imbrăţişat ocupaţiuni speculante, prin cari unii afi devenit, avuţi şi cărora ţeava care ’i considera tot ca pe fii ai sei le a deschis alte uşi spre a deveni proprietari, vemjendu-le moşii s’afi locuri de ale moşiilor statului.
Cu un cuvânt, prin respingerea făcută neguţătorilor de a fi împroprietăriţi, s’a aplicat legea rurală in adevăratul înţeles.
Să nasoe insă intrebarea : această aplic tre s’a tăcut pentru toţi neguţătorii respinşi de drept şi lege, orî cam, cum e vorba, pentru unii ciumă şi pentru alţi mumă?
Vedeţi d le Redaotore, aci stă cestiunea oăreîa emî permit a ve ruga să-i daţi loc iu coloanele jurnalului d-v. spre a vedea lumea că invăţul oe avem vroifi să zic hatârurile nu lipsesi din ţara noastră, ea cel dat afară p’o uşe să nu dispere căci la noi să găsesc alte uşi prin cari se poate introduce.
Voifi proba dar d-voastră şi chiar d lui Ministru de interne, noul dintre autorii trecuţi ia nemurire ai legeî rurale din 1864 c’această lege ş’aoum cu împroprietărirea insurăţeilor dupe atăţea ani de practică, dupe atăta aşteptare, s’a aplicat iot aşa1 cum de obiceitt se aplică legile in ţara noastră, spre a da drept legiuitorilor d’ale tot modifica şi schimba căutând defectele numai iu elp, afară a se găndi iu oe mână sunt încredinţate.
Bată probele.
1.	D-nu St, Drăgulesou diu corn. Poiana, a fost respins, de la dreptul d’mproprietărire sub cuvânt, că este curat neg xţător, şi ce e drept toata lumea oare 1 ounoasoe ştie că este neguţător de cereale, vite ete., debitaut de băut urî spirtoase, arendaş a 3—400 pogoane rura e şi ou toate astea oănd vine oomisiunea a face împroprietărirea la[moşia statului Pisau, ăl admite la improprietărire. — Lunea vorbea de a-eastă schimbare de dulap fel de tel. Unii zicea că [’a împroprietărit poate fiind-că comisia a tras la conacul moşiei Piseu unde d-sa este ca 'arendaş alţi că fiind ca delegat al primăriei Poeana, in qualit ite de consilier şi însărcinat a înfăţişa comisiei pe c î in drept a se improprietări, a găsi nemerit a se recomanda şi pe d-sa, alţii o’ar fi inşQlat pe comisie arătăndu-î că numele de Stan Dragu aflat in tabelă şi sub care s’a improprietărit, este ai unui oare care sătean, iar nu al şeii, cunoscut de St. Drăgulesou.
2.	Naică Ioniţă, perceptor in com. Poiana, neguţător, debitant etc. asemenea r-'spins ş’admis la Pisc.
3.	P. I. Trăistaru idem.
4.	Ion Naidin Ţacea idem.
5.	Ion Predeseu, fost embateoar, admis la Ba-sarabi.
’Mî permit a ve da ş’alte probe eă legea rurală şi d’astă dată nu s’aplicat de căt dupe vechiul obiceifi.
Prin aplicarea acestei legi in 1864, preoţii sătesc) remaseră neimproprietăriţi personal, căci intransa nu se făcea nici o menţiune de dânşii înaltul guvern din timpul improprietărireî in-
1 altă d-nei Gerard, care ingenunchiase asemenea. dar pentru a se ruga lui d-zefi, ea duse pe muma şi pe fiul şefi spre o canapea, se aşeza intre dânşii şi le zise cu o voce mişcată,
—	Dacă v’am făcut să aşteptaţi mult timp, este in interesul viitorului. M’am reurcat iu camera mea, şi singură ’mî am repetat toate căte ie auzisem. M’am gândit mult, am cântărit fie-care lucru, am judecat, şiert. Sunt ^ferneea lui George Gerard safi a lui George de Hamei, puţin ’mî pasă ! El me iub- şce şi ’l iubesc, primesc toate consecinţele trecutului său. voifi impărtăşî necazurile şi bucuriele sale, şi vom rămânea uniţi pană cănd moartea ne va despărţi.
Li o ascultau cu religiositate, tară a iudrăsni să o intrerupă; ea încetase de a vorbi, şi ei incă tăceafi, eu^ochiî ridicaţi asupfă-î, privindu-o ou admiraţi une.
Dupe un moment relua.
—	Sunt bolnavă, foarte bolnavă de căte-va zile. Am trebuinţă de aer, de mişcare, de uitare. Aşi vrea să ne reîntoarcem in preună, sciî iu acea ţară ce ’mî a plăcut atăta, in frumoasa noastră casă din Baden, pe marginea scumpului nostru rîuleţ Dacă consimţiţi vom pleca chiar astăzi, astă-sară. Făceţi-mî acest oaprioiu de bolnavă, me veţi face prea fericita.
Ea nu voia să spună adevăratele cuvinte, cat î
0	făceafi să dorească a părăsi Parisul iudată ; ea se temea de vre-o surprindere, de vre-o trădare nouă a Corel.
Ei o înţeleseseră şi se grăbiră a-i îndeplini dorinţa.
Se invoiră să roage pe doctorul Combes, să vie să va<jă pe Marcela. Ingrijat de sănătatea el, el o consiliase cu căte-va zile maî inainte de a călători , prin urmare nu se va mira ca ea să se fi botărît, şi se va insăroina se facă pe d. de Brives se inţeleagă absoluta necesitate a a-cesteî plecări grăbite.
Pe cănd d-na de Hamei şi Marcela se ocupafi in grabă de plecare, George se duse la doctor.
1	se respunse insă, că el eşise de o oră cu d. de Mezin.
Scii unde s’a dus? intrebâ George.
Am auijit, respunze servitorul, vorbindu-se de şoseaua Neuilly Era vorba de a se duce să vază o damă lovită de nebunie,
Ab ! zise George, pe care aceste cuvint» ăl loviră.
— Da, domnule, pare că de azi dimineaţă, toată strada unde şeade acea damă este in mişcare din causa ei. Pe la şease ore, ea a inceput sa iacă in camera sa un sgomot înspăimântător, scoţând nisce strigate oribile şi fărîinănd mobilele. fe’afi adus doctori, poliţia a venit şi d.
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
surăţeilor, dupe"Jmaî| multe plângeri, dispo-sat ca intre împroprietăriţi să': intre şi preoţii de la epoca promulgare! lege! rurale' din 1864, precum şi vădii vile lor avend copii, ast-fel că administraţia domeniilor ou adresa No. 34,698 pe de e parte, şi prefectura jud. Dolji» ou ordinul No. 13,957 către subprefecţîB pe d’alta a pus in eunoscinţa unor asemenea preoţi şi veduve să se presinte inaitea «omisiune! cu acte in îegulă şi să ceară împroprietărirea. — Venind «omisiunea la comuna Piscu, intimpină ce. rer! din partea a do! venerabil! şi bătrân! preoţi, unul de cătunul Tunariu preot de 36 d’anl şi altul la Piscu preot de 33 d’anî, insă această emisiune eî respinge, poate in favorul celor trecuţi mai sus spunăndule că legea nu-! admite pre dănşi! ; dar tot injacelaşî timp şi[la aoeeaşî moşie admite pe văduva preoteasa .Rada ;Popa Oprea din Poiana, care n’are nio! ]un copil pe sufletul să».
Şi ea inooronare a acestor inlegalităţî, vă da» de exemplu, pe preotubulin oom. Magiavit, preoţii de 4—5 ani, care o fi fost şcolar in timpul promulgare! leg! rurale sa» cine .seie, [iar uu preot, şi cu toate astea să află Împroprietărit la com. Noi! Basarabî.
Bine voiţi [eto.
Pentru al treilea punct respunde, că cu o 6 000 de leî pe an nu putem pretinde a avea un conservator perfect.
—X—
1). Marghiloman întreabă pe d. ministru a.1 instrucţiune! pentru ce s a desfiinţat şcola de meserii din Buzău şi pentru ce nu se reînfiinţează ?
O. ministru promite că se va ocupa de căuşele distrugere! acele! scoale şi cu reînfiinţarea eî.
— X —
I). Buescu presintă in scris o interpelare d-lu! mi», de lucrări publice, in privinţa li citaţiune! drumului de fer Mărăsesci-Buzău.
-X -
Adunarea adoptă proectul de lege prin care se deschide pe seama min. de lucrări publice un credit de leî 193,470, suplemen-tar la capit. XIX art. 58 al bugetului pe 1879, cu care să se intim pine cheltuelile de esploatare ale liniei ferate Ploeştl-Predeal, pană la finele anului corent.
— X —
Camera trece apoi in secţiuni.
mandatul şi intre aceia cari au călcat de mult acel mandat, au fost zadarnice.
| întemeiat pe afirmaţiunî positive, organul conservator afirmă :
Oh proie tul emancipări! Evreilor, pn cum şi listele ante-garde! evre-sc! un vor întruni in Ad narea de revisuire de oăt cel mult 90 sa» 91 de votair! ; şi că oposiţia are sigure 54 sa» 53 de glasurî.
Siguranţa ou care vorbesce «Timpul« e a-tat de mare, in căt el se şi întreabă, ce are să se întâmple lupe respingerea proiectului. Disolvase-va Camera? Opiniunile sunt impărţite intre miniştri, zice densul.
=>■■ *
DIN CAMERILEfDE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de, la 24 Septembre.
B. Vizanti intreabă pe d. ministru al in strucţiunei publice daca a luat mesurî pentru înfiinţarea scoale! de medicină din Iaşi, pentru care Camera de duo! ani prevede consecutiv sumele necesari.
«Tocmai acum am luat disposiţiuni* zice d ministru, şi d. Vizanti se declară satisfăcut.
— X —
1). Pantfizi Gliica cere ministrului instrucţiei publice să dea ordin, ca subvenţiunea promisă primăriei de Turnu-Măgurele, pentru înfiinţarea şcoalei de meserii, să%e res-punză.
B. P. Ghiea spune apoi, că nu ştie in virtutea cărei regule stabilite, sau legi sau regulament, o scoală, care a primit o dată un număr oare-care de elevi, poate intr’o bună dimineaţă să zică, că numărul acelor elevi e prea mare, că mulţi din ei sunt din circumscripţiunea unei alte episcopii, şi să-i dea cu grămada afară, 30—40 de o dată.
Un astfel de cas s’a petrecut la seminarul de Argeş.
In fine d P. Gliica, vorbind de conservatorul de musică, roagă pe d. min. al instrucţiei publice să spună ce disposiţiuni a luat in urma raportului ce i s’a dat de co-misiunea însărcinată cu cercetarea acelei şcoale.
D. ministru promite, că in budgetul pe 1880, va aloca subscripţiunea de 5,000 lei, pentru înfiinţarea şcoalei de meserii din T. Măgurele.
Relativ la al doilea punct al interpelării d-lui Gliica, d. min. zice, că prin disposiţiu-nea ce a luat a pus capet unui abus.
ARENA ZIARELOR
de Mezin care este cel ma! intim amical aceste! dame, a voit îndată ce a aflat de starea eî, să ducă lăngă ea pe doctorul Combes.
George nu ma! putea se aibă indoială : era vorba de Cora. Ceea ce el prevedea se întâmplase, u.ă de căte-va zile ea el inspăîmănta: vorbele 61 nu era«^imaî pasionate, devenia» extravagante; ochii eî aveau o expresiune stranie, el observase la dănsa nişte apucături nervoase, car! le afi maî toate persoanele, cari a» predisposi-ţiune la nebunie. Noaptea din urmă fusese ma! agitată de oăt toate cele car! o precedase: vor. Corei erau neinţelese, exoitaţiunea sa excesivă. De o cam dată George crezuse, că nu va Putea se o părăsiască: iu delir, perdută, jumătate nebună deja, ea se agăţa de hainele lu! şi numai on sănge rece speriiud-o ca să zic astfel, Fm uitătura sa cea fixă, abia reuşise a scăna de densa.
Bupe plecarea sa, crisa se declarase: dupe ex-oitaţiunea nervoasă venise nebunia.
Cora putea să vorbiască acum, nimeni nu o va ma! orede. D. de Brives nu va afla nici odată trecutul In! George. Chiar Marcela ar fi putut f nu ?cie ni<:î odată, dacă această crisă s’ar fi declarat cu o zi ma! inainte L- Şi cu toate a-Ce6tea' hl> George nu-î părea re» de nimic: el «a fericit găndindn-se, că nu ma! era nio! un
Judecând dupe tonul mai mult jalnic de căt ameninţător, ce ţine «Românul” in revistele sa*e de vre-o căte-va zile, se j are că isbămda guvernului in Cameră e foarte problematică, cu toate sforţările tăcute, cu toate ademenirile întrebuinţate in zilele din urmă, spre a’şi completa cele două treimi necesare. Argumentele «Românului” par’că sunt pe sfârşit; rindul apelurilor infocate la patriotismul naţiei a sosit: «Cum &şi va aşterne, aşa va dormi,” — zice el.
Bar totuşi nu se lasă pănă a nu face o ultimă încercare de atac, spre a arăta pericolele in care s’ar afla ţara daca hotărîrea definitivă a, naţiei, ar condamna proiectul guvernului. In fine el pune in vederea re-presentanţilor ţării următoarea considera-ţiune:
Astăzi, pe căt se pare, este speranţă, că solu-ţiunea propusă valfi considerată de Europa ca o aplicare sinceră şi riguroasă a tratatului.
Ui-va tot ast-fel şi măine ! nu seim. Bar el crede — împreună cu «Timpul” din care reproduce un pasagiu — că ori care ar fi guvernul ce ar veni in locul celui actual, ăi va fi cu neputinţă să facă să treacă in străinătate o soluţiune mai restrânsă, şi prin urmare va fi nevoit să aleagă intre retragere şi disolvarea Camere).
Aci voia să ajungă «Românul”, de aceea s’a. şi slujit de citatul din« Timpul”. Couclu-sia lui dar nu poate fi de căt aceasta : Conservatorii, vor trebui să disolve Camera, de vor veni in locul nostru; atunci mai bine s’o disolvăm noi.
|	*** «Timpul” e in posiţiune de a con-
| firma speranţa noastră, că, cu toate străduinţele guvernului, de a determina o tran-sacţie intre deputaţii ce ţin a nu-şî trăda
secret intre el şi nevasta luî, oă ea el ertase intr un chip nobil şi generos ! Fericirea luî era atât de completă in căt nu-î trecea nicî măcar prin minte de a-şî zice : «Sunt resbunat : din causa ei am tîrit lanţul de picioare cinci ani,
( «Presa» stă in polemică cu cei de la «Binele public". Ea caută să le arate, că eventualitatea întrunirii unei conferinţe, care să resolve cestiunea Evreilor, in caşul aşa precum doresce puterile, uu esistă numai in «imaginarea turburată a guvernului®.
I osibilitatea unu! conferinţe, zise «Presa», o vedem înscrisa oliiar in textul tratatului de Berlm, care regulează modul procedare! pentru toate neînţelegerile ce vor isvorî din aplecarea disposiţiunilor sale
*% Anunţând pe Mercur! desbaterile publice, asupra proiectului guvernului, «Binele public” înfăţişează de mai nainte înscenarea comediei ce au să joace guvernanţii:
Biscursuri sofistice, jurăminte, lacrimi, cuvinte de «naţionalitate ţerişoara” etc, nimic zice el nu vor cruţa oficialii şi o ficioşii, spie a da lovitura de moarte naţiune! prin emanciparea Evreilor şi rescumpărare a drumurilor de fer.
ASERŢIUNI şi RECLAME
Fu laneu decorator de pompe funebre, avend inmormăntarea răposatului Nnolae Paleologn §i insăroinăndu-me familia decedatului şi cu corul vocal al d-ni! Bălaşi, care ducându-me la di-rigiorul Alexandru Podoleanu şi găsindu-l, i-am spus că la ora 1 să se afle ou corul la domiciliul răposatului; şi dandu-î o arvună; şi venind ora 1, coru n’a mai venit şi pornind cortegiul fără oor, acum nu ştiu oare este cauza de nu a venit.
să prepare deliberările asupra deoisiunilor ce trebue să ia intrunirea deputaţilor consiituţi-onalî şi toate decisiunile, luate iu aceste intru-mri cu majoritatea de 2 treimi, vor fi obligatoare pentru toţ! membri partide!, cănd resti-unile ce se rapoartă aci vor intra iu disou-ţiune in cameră.
Deputaţi! uaţionall-liberalî din 'Moravii au hotărît să facă part? din clubul Cehilor.
Viena, 6 Octobre. — Se scrie din Consfauti-I nopol ziarului «Politische Corespondenz: «Ple-! mpotenţiariî grec! a» remis, in şedinţa ţinuţă ieri, proiectul lor de declaraţiune comună, in oare zic, că Tuoia şi Grecia primeso indicaţiu-nile protocolului al 13-lea din tractatul de Ber-bu, ca ba->ă a negoderilor ce se vor urma pentru delimitarea graniţelor greoo-turee.
La întrebarea lui Savfet-paşa. daoa Greci! ar admite o modificaţiune eventuală in traseul in-dioat in al 13-lea protocol, plenipotenţiari! grec! au respuns mănţinănd declaraţia lor aşa cum a» facut’o.
^Savfet-paşa, la răndul se», a citit proiectul se» de declaraţiune comună, declaraţiune foarte oonciliaufă, dar care conţine principiul libere! discuţiun! a protocoluluî al 13-lea.
Plenipotenţiari! grec! a» declarat, că eî tre-| bue să se mai sfătuia,scă cu guvernul lor.
Pesta, 6 Octobre. — Camera ungară ş’a ales piesidentul şi întreg biuronl dupe listele stabilite de partida liberală.
De la 7 Octobre — amiazî
Athena, 7 Octobre. Alegerile generale, ce se ac in Grecia pentru noua Cameră a deputaţilor, da» majoritatea literalilor.
Berlin, 7 Octobre. — Principele de Bismarck a adresat tutulor guvernelor europene asiguranţ > amicale relativ ia recenta sa călătorie la Viena.
Bondra, 7 Ootombre.—Se asigură, că guvernul englez a hotărît sa ocupe timpural Afganistanul eu trupele sale.
Standard, afirmă oă prinţul Goreiacofi îşî va da^ dimisia, din postul de oanoeler al imperiu-luî Rusie!, pe la finea luî Odobre.
Serviciul telegrafic al «României Libere*
de la 7 Octobre — 9 ore dim
Simlah, 6 Octombre. — Generalul Roberts tace cunoscut, că el ma! are o zi de marş pănă la Cabul.
I aris, 6 Octobre. Împărăteasa Rusiei, ve-nmd dela castelul do fngbenheim, va ajunge la Bel tort mercur!, 8 Octobre ; M. S. se va duce ( nect la Cannes, unde va petrece earna,
Principele Orloflf, ambasadorul Rusie!, a reintrat in Paris.
Viena, 6 Octobre. - Deputaţii partide! con-st tuţionale, in număr de 161, a» ţinut o in-runrj“ care hotărât in unanimitate, ca membru partide! să ia decisiunile lor, in co-asu.Pra fnfnlor Gestiunilor ce privesc constituţia şi car! se vor trata iu noua cameră, pre-i- as"Pra Gestiunilor ce interesează in mod nec paitida, ca alegerea membrilor biurouluî oe ess.
Un comitet de 21 membri va fi însărcinat
Jalnicul părinte, frap, surori, cumnaţi şi cumnată adănc pătrunşi de durere, aduc la cunos-cinţa familie! şi amicilor, inoetarea din viaţă a prea iubitului lor fi», frate şi cumnat:
HERMAN HORNSTEIN
inceţaţ din viaţă li Ischel. in etate de 28 anî, rămăşiţele mortuare s’a» depus in cimitirul central Israelit din Viena.
Rugaţi-yă pentru el.
Mendel Hornstein, tatăl.
Mise Hornstein, Pauline Guttman, RacheL Scuger, surori.
Maurice Hormstem, A. M. Hornstein', fraţii.
Amelie Hornstein, născută Visner, cumnata.
Bernh. Hornstein, Leon Abr. Guttman, Ri-chard Scuger, cumnaţi.
1
„MABEâ BURSA NAŢIONALA
8. II. FEHMO&r-ţli BKMZAL
No. 48. Strada Lipscani No. 48 GTTRSTTL MTbMTRESOf Pe (fina de 25 Septembre 1879 ara 12
OBLIGAŢIUNI
i0l,/u Oblig. ,urale...........
»	» egite Îs sorg.
> domeniale
» egite la sorţi . »ig. Casei pen8. 300 le
Cela' d;?.Gerard şi George, gata a se sui in trăsură eşMua adio pe pragul uşeî, de la d. de Brives, dou! oameni, oari intrase in curte dupe oe vorbise cu portarul, înaintară spre dănşiî.
- D. George Gerard ? zise cel ma! in vîrstă
am purtat haina temniţe!, din causa mea ea va dintre ce! Zî	- !el mai “ VÎrstă
purta camisola de forţă.,	“	„°61 d°U1 0ameui> P^endu-ş! măna la
purta camisola de forţă.»
El se întoarse acasă şi ajută neveste! şi mumei sale la pregătirele de plecare. El nu ma! putea de bucurie, găndindu-se la această călătorie de care ă! venise idee Marcele! şi care avea să-î depărteze pentru mult timp de thea-trul [suferinţelor lor.
Pe la şase ore, doctorul Combes sosi, şi căud află despre proiectele vecinilor să!, el se grăbi de a le aproba. Gând era să plece, el chema pe George la o parte şi ’! zise :
— N’aşî voi să te speri!, dar dacă n’aţî fi plecaţi astăzi, v’aş fi ordonat să pleoaţî măîne. Socia d-tale este intr’o stare foarte gravă. O viaţă liniştită, fericită, poate să ’î redea sănătatea, cum ’î-a redat’o inoă o dată ; dar nu uita, cea mai mioă emoţiune ’î-ar fi fatală; eram dator să ’ţî spun adevărul.
Poţi fi sigur, doctore, zise George, petre-candu’l, femeea mea nu va ma! putea avea e-moţiunî.
La şapte ore seara, in momentul cănd Mar
pălărie ?
- E» sunt, zise George inaintănd.
— Atuncî vă numiţi George de Hamei şi sunteţi un vechi» întemniţat, oare a fugit de sub supravegherea poliţie!. Am asupră-ml un
mandat de aducere liberat contra d-tale şi te arestez.
Abia pronunţase aceste cuvinta şi se auzi un strigăt mare. Marcela căzuse leşinată pe pava-giul din curte.
Doctorul Combes, care se afla la fereastră pentru a asista la plecarea amicilor se! şi a ’! saluta inoă o dată eu mănă, alerga in grabă, se pleca in genuohe înaintea Marcelei şi se scula numai de căt.
îngrijirile sale era» nefolositoare. Constatase o ruptoare a inimeî.
Moartea fusese ca fulgerul.
(Fine va urma)
www.dacoromanica.ro
Dob. 10 fc. Obig. ______r_______	.
7% Serisarî funciare rurale f. C. 7°/o	»	» urbane f. C.
8% Impr. Municipal. .	.	.
» cn pr, Buc. (bii. ->.0 1.) Renta Română ...	,
Acţiuni * Dacia».............
» «Romania» . . .
Cupoane rurale exigibile . .
» domeniale » . .
» scrisuri »	.	,
Argint contra aur ....
Bilete Rypoteeare contra aur.
Rubla hărtie ......
Florinul .......
Lose Ottomane................
Curnp. VSnu
CURSUL DIN VIENA 6 Octombre
Napoleonul.....................
Ducatul.......................
Lose Otomane
Rubla Hărtie................
CURSUL DIN BERLIN 6 Octombre
Obli. căile ferate romăne Acţiunile	*	, .
Priorităţi	»	, .
Oppenheim ....
Ruble hărtie.	.	.	.
Stern .....
Lose Otomane	,	,
CURSUL DIN PARIS 6 Octombre
Renta Română	• .
Lose Otomane	.	.	.
SCHIMBUL 26 Heptemb Paris (3 luni) .	.
» la vedere..............
Londra (3 luni)	. ,
» la vedere.	.
Berlin (3 luni).
» la vedere.	....
Viena la vedere ....
Adresa pentru telegrame.
1031,2
99 104 99 Vo 186 99H/4 93
1013|(
27V2
73
190
70
1%
\
v<
i\
i \
2 62 2 15 42
6 Oct. 929 65820 90 123 25
104 arg, 104% arg. 188 100i|, 98 Vy 102V, 28J/a
200
75
arg.
anr
IV.
% 2 64 2 16 46
6 Oct. 930V2 568 2l 20 123
96	80 39 80
97	76 10
217
36 75
96 60 89 20 97 99 106 60 218 90
37 26
45 25 46
99 5 99 70 25 05 2520
122 V.jţ
123 i,

215
FERMO BENZAL
Colecţiunele pe luna Iunie, Iulie şi August 1879 ale
JURNALULUI PENTRU TOŢI
Broşate se află de venzare la Tipografia Naţională, strada Academiei Nr. 24, pe preţ de 2 leî noî broşura. Tot de odată se anunţă spre ştiinţa publicului oă in curent ziarul pentru top, va inoepe publicarea romanţului Elena de Bolmti-neanu, ilustrat de condeiul abil al cunoscutului nostru pictor Şaua Henţia.


HAPURILE BLANCARD
Cu Iodure de fer inalterabile
aprobate de academia de medicină din paris, etc.
Partlcipăndu de proprietăţile iodului şi Ierului, aceste hapuri convină cu deosebirein afecţiunile scroful&se. contra cărora simpli feruginoşî suntu neputincioşi; ele redau_ sângelui avuţia ş'abundinţa sea naturale, provdcă său regulăză cursulu seu periodică, fortifică treptată constituţiunile lymphatice, slabe său debili tate, etc., etc.	Pltamacislu, rue Bonaparte, 10, la Paris
7V. li — A se esii/e semnătură nostră aci alăturata, pusa injosulu unei etichete verde.
A SE FERI DE CONTRAFACERI
ou Uvuscjjitc ui aiccţium
16U
ui
A apărut chiar acuma pentru prima oară limba romană :
Cathechetica bîsericei drept credincioase resăritene
Compusă de protop-esbiterul ha i Ştefane Ui, doceut la facultatea teologioă a univ, rsităţiî din Cirnăuţi.
Editura şi tiparul tiP°gra,f'e' Eredei de Q‘0, %ius in Sibiu.
XUi. SLAMAS
ENGL1CH DENTIST Strada Doamnei No. 5, (Mugit I>omiiay)
Am onoare a anunţa pe onor. public că pune atăt
Dinii separaţi cat si Dentara întreaga
fără ca pacienţii să simţă durere. Dinţii pot egala in soliditatea, frumuseţea şi durabilitatea lor, cu orl-ce alţi dinţi. Se dă garanţie că el sunt potriviţi pentru consumarea şi măcinarea tuturor alimentelor.
Experienţa mea de 30 de ani, mă autorisă a afirma procedura mea raţională, ce o am in tratamentul tuturor boa-lelor de dinţi şi gură precum şi
in PLUMBARKA ou
AUE, AEGXXTT, EXjXCXL sx guttafeecha
Consultaţiunî zilnic de la 9 ore «lini imita ‘ plină la 5 ore seara.
Dumineca de la 9 ore dimineaţa pănst la 1 ore p. m

„laMihaiViteadu
No. 13, Strada Şelari, No. 13
U
tlagasinul de Haine pentru Ilar lini si Dacii
A IPIRIIIVlIT
COSTUME PENTRU TOAiNA
PARDISIUU şi PALTOANE etc.
fasonate dupe ultimele jurnale din cele mai solide şi moderne stofe şi se vinde ou
PBECITTRILE FORTE MODERATE
„laMihaiVitea(Jfi“

GELLt Fraţi Inintori, 35, strada d’Argout, 35, PARIS
Expositiunea 1878.—Medaua de Am;
NIGRfflNÂ VEGETALA
Tinctură pentru. per si Barba Pams1878 |
Acesta Tinctură este. fără imloiela, oABn & cea mai bLaa, cea mai sicura si singura^| inoffensiva.	I
NEGRU, OACHEŞ, CASTANIU Meilaliâilc \tir | 1
Deposit la principali parfumori si cnifori.
»SS....
__ .. i i ii ■nii.
ului*''.1 Li.

Sirop Laroze
Cu Coji de Portocala amare
Oe mu multă ds 40 de ani, SiroptiIti Laroze este prescrisă ou succesă de toţi medicii pentru a vindica Gaslntele. Gastralgiele, Dyspepsiele şt Crampele stomacului, Constipaliumle rebele, pentru o facilita digestiu- j ae* ş'a regula funcţiunile stomacului ş ale intestioeloru.
Slropulă sedativâ
■cBromure d® Fotassium!
Şl cu cOjă de portocale amare
Este remediulu cela mul eficace pentru a combate Afecţiunile Aninui, Epilepsiele. Hysteriele, Migrena, C/iorca (Danse^de Saint-Guy), Insom-ma, Convulsiumle şi Tusa copiiloru in timpulu dentitiuneî; intr’ unu | cuvintă th t6te Afecţiunile nervdse.
Fabrică, Sped itune J.-P LAROZE şi Ciă, 2, rue des Lions-St-Paul, | PARIS, şi la principali [Spiţerî din fie-care oraşu.
SE GĂSESCU IN ACELEAŞI SPIŢERII SIROPULU DKPL'RATTVU de Coji de Portocale amar*
. cu IODURE de potassium.	ţ
SIROPULU FERUGINOSU cu Coti d" Portocale şi-de Quassia amare J
P' OtO-iOIÎURE DE PERU.	A
Capsule Mathey-Caylus|
CU înveliş subţire de gluten
Preparai»* d»* doctorul «'SLIiV — Premiul Honiyon
« Capsulele Mathey-Guylus, eu Essenţa <ie Santal asociată Balsamice» lor, possed uă elicacitate incontestabilă şi sunt întrebuinţate cu cel mai » mare succes pentru a vindeca repede scurgerile învechite sau recente, » Blennorrhagia, Gonnorhea, Blerinorrhea, Leucorrhea, Cystita, Ureth-» rita. Catarul şi cele-alte B61e ale Seş/ceî'şitdte afecţiunile căilor urinare.»
« Mulţumită invBUşului lor subţire de gluten, care e forte asimilabil, Oap-» sulele Mathey - Cavlus se pot mistui de persdnele cele maî delicate şi » nu obosesc nicî-uă-dată stomachuţ.» (Gazette des Ilopitaux de Paris).»
A se lua 9 — 12 capsule pe rţi. Fie-care flacon insocit de uă instrucţiune detailată.
' A se feri de contra-facerî şi a cere ca garanţie pe fie-care flacon de capsule Mathey-Caylus Marca de fabrică (depusă) cu semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RACINE.
' Deposit in Bncurescî la D-niî Ovessa,f C. Gersabek, droguist,| şi ia D-nu! Risdofer, farmacist.
EXPEDIŢIA DIRECTA
PENTRU CONSUMATORI
PRODUCTE IIE ITALIA SI DE MIAZA-ZI
Portocale de Messina in lăzi de cate 220 bucăţi .	.	.
» y, „ jumătăţi in lăzi de căte 110 bucăţi
Lămâi de Meşina in lăţit de 350 bucăţi..............
»	»	, jumătăţi de iătjî de căte 175 bucăţi .
Vin fin de Marsalla, vecină, iu lăţii de căte 12 sticle .
»	»	» Malaga, »	»	»	»	»	12 s .
Unt de lemn de Nizza, superfin, in iătjt de 12 sticle că^e
o jumătate litră .................................
Fructe candide de Genua pe Kilo.....................
Precum si toate fructele de Sud: STAFIDE, SdVTOCJHIITSriEb OTTRINzr-A.ILE după preţul zilei.
Expediţitmea franco pentru toată Romănia, către plata comp-tantă făcută de o dată cu trămiterea. comande!, in aur saO bilete hypotecare române, adreşate franco, Directorului Triester Markt-Vereiti (Austria).
fr.	25
»	13
*	30
T>	16
»	26
»	26
))	18
	4
DEPOSIT GENERAL
LA
OMP.
D. APPEL&C
BUCURESCI, STRADA COVACI No. 1.
SOBE MEIDINGEft
SOBE DE UMPLUT
REGULATOARE SX VENTILATOARE
1
Sobe puţin voluminoase dau o câldurs mare şi repede. C perfectă şi cea maî simplă regulare a ardereî. Durata foc poate regula după plăcere Cel mai simplu serviciu fără de a avea tn de msturat. Se iulătură ori ce căldură superătoare şi reflexitoare. Ini e foarte eften şi soba durăză forte muit. Aer’sire foarte bună la intrel rea ţevei de ventilaţiune. O singură sobă iucălzesce trei camere. Id centrale aeriană pentru clădiri ict-egi.
Instrucţiuni şi liste de preţuri curente se trântit gratis şi f
Fabrica de sobe Meidinger şi obiecte de case
«iii H. Heim, Viena, Kărtnerstrasse 40—42*.
>a maî lui se bninţâ ălijitnl uinţa--.ălzire i
anco.
4-’.i3
Kiiom. de la Bucur.
MERSUL T^ElbTTJK/IIljOIR
PE LINIILE
BDCUHESCHABÎOSIBOMAl, mCUBlSCl-VBICIOEOTA. BABBOSIEALAŢl 51 TBCnCIPBEBLAB
BiicurescT-Bartooşî-Roimiii
STAŢIUNI
ftretarea frenurilor
Tr acc.
1
Tren de pers.
1
Ore M- Ore M. Ore M. Ore
T mixt
Kiiom de la Roman
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
82C
389
354
366
379
896
412
423
444
467
Ploesci Rest.
BUCURESCI Rest. p.
Chitila Buftea Perişn Cri vina
Bos. Plec.
Valea Călugărească. Albeşti
Mizii Restaur.
Ulmeaii
Monbeoru
Buzău Rest.
Cilibia Faoi ei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec,
Bărboşi Rest.
Serbeşti F reval
Hanu Oonachi Iveşti
Tecuci Rest. |^c
Mărăşeşti Puf eşti
Adjud Restaurant Bascut Racaciune Valea Seacă
bos. Plec:
Brâila Resta.
Bacău Rest. Galbeni ROMAN Res.
Sos.
seara 9 00
9	14 9 x5
9	64 10 19 10 29
10	44
10	58
11	19
12 03 12 11
1 81
2 20 2 28 2 68 3 13
4 51
6 01 6 34
6 16 6 39
7 46 7 54
9 00| dim.
dim 7 20 7 40
7	56
8	19
8	39
9	10 9 30 9 50
10 03
10	40
11	13 11 22
11	40
12	00 12 84
1 09
1	49
2	21
2	55 8 10
3	45 p. m
dim.
9 10 9 38 10 02 10 20
10	46
11	16
11	40
12	20 12 46
1 10
1	34
2	18
2	42 8 00
3	12
3	48
4	26 p. m
dim.
7 05 7 50 dim
Barfooşî-G a 1 a ţ î
Kiiom. rt la Barboş	STAŢIUNI
19	BARBOŞ! Best. Plec. SALAŢI Rest Plec.
Aretarea trenurilor
Tr s cc.	Tren de pers.
601	603 j 605
OreM	Ore M. Ore M
noap. 3	80 4	05 ao&p.	seara p. m. 3	56 7 26 4	80 8 00 seara ; p. ui.
Roman- Rar b o şi- lîu cn r esc 1
S T A Ţ 1 U N
Ore M.
23
44
55
73
89
103
114
128
147
165
179
169
206
218
239
261
278
298
319
389
850
354
374
390 396
408
427
437
450
457
467
ROMAN Rest. Plec. Galbeni
Bacău Rest. p^J,
Valea Seacă
Râcăciune
Sascut
Adjnd Restaur. Pufeştî Mărăşeşti
Tecuci Resr.
Sus.
Plec.
Iveşti
Hanu Conacb)
Preval
Serbeşti
Bărboşi Rest.
Brăila
Muftiu Jac ca F aurei Cilibia
Bnzeu
Rest.
Sos.
Plec.
Sos.
Plec.
Rfc3taur.
Soe. Kest Plec.
Monteor
Uimeai
Mizii Restaur. Albeşti Valea Călugărească
Ploesci Rest. p°ps(,
Crivina Perişu Buftea Chitila
BUCURESCI Rest. S,
Tr acc. rJ	
2	
Ore M. C	
seara	
8	30
9 26	
9	31
10	29
10 52	
11	31
11	55
12	05
1	36
1	51
J.	23
2	31
. 8	25
4	41
4	49
6	37
5	59
6	08
6 22	
6	32
6	57
i	26
7	38
7	50
* săra	
Aretarea trenurilor
T mixt
Tren de pers.
8
Ore M
ii
OreM.
Bucur esci-Vâ r ci or ova
dim 12 50
1
1
2 2
3
4
4
5 5
5
6 6 6 7
7
8
8	32 8 6
9	15 9 30
seara
p m. 12 10 12 45 1 17 1 27 1 45 25 53 22 41 15 45 10 43 6 07 6 25
6	64
7	16 seara
2
2
3
3
4
4
5 5
seara
7	35
8	20 ^eara’
ii a 1 a ţ i -Bai
Kiiom de la Bucor.
S T A ŢIUNT
Arătarea trenurilor _ _
Tr. ac.
3
OreM,
Trenuri mixte
JO
24
37
49
•8I
10#
130
14®
15®
16®
189
20®
219
235
242
?5l
261
269
278
286
299
810
325
336
845
364
382
BUCURESCI Rest. p
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. Gat) şti Leordenl Goleşti
Piteşti Rest. pj0^
Posteşti
Stolnici
Corbu
Potcova
Sos. Plec.
Peatra
Balş
Peieştî
Cârcea
Craiova Rest. pţf
Isalui{a Coţofeni Răcari Filiaşi Butoeşti Strehaia Timnea Prunişor Palota
dim-8 10
8	z4
8
9
Slatina Rest.
T.-Severin R. VARCIOROVA
Sos.
Plec.
Sos.
11
ii
17 j	19 |	21
OreM.JOre M |		Ore M
p. ni-		p. m,
1 25		5 40
1 52		6 04
2 29		6 33
2 45	j	7 01
3 24		7 45
4 12		8 33
4 50		9 li
6 17		9 40
5 31		9 55
6 Ot		săra
6 47		
7 23		
.- 52		
? 18		
9 00		
9 2v 10 05		
10	41 11	19		
ll 38 11 55	dim.	
nopte	6	46 7	06	
>	7 23 7	48 8	15 8	42 9	17 9 47 10	07 10 80 11	15 11	40 12	15	
	p. m.	
Tecaciu-Rârlad.
Kiiom. de la Tecuci
STAŢIUNI
	Trenuri mixte	
	13	15 Ore M.
	OreM.	
Yârci orova- Eu diresei
Kiiom. de la Yârci.
STAŢIUNI
Arătarea trenur lor
Tr_ac. 4
Ore M,
Trenuri i ixte
ti
29
86
^www.dacaromânica.ro"
TECUCIU Restaur. Plec.
Berbeci G Indigeni Tutova
Restaur. Sos.
5 20
5	58
6	21 6 88 7 06 dim.
P 6
6 11
6	48
7	03 7 30 seara
18	20
Ore M.	Ore M
22
Ore M
18
37
47
67
72
83
96
102
113
121
131
140
147
163
176
193
214
226
236
25--.
VARCIOROVA Plec.
274
T.-Severin R.
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răeaii
Coţofeni
Işalniţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peleşti
Baiş
Peatra
Slatina Rest.
Sos Ple ;.
•^os.
Plec.
Sos.
a. m.
11 00 11 25
11	30
12	0-
1 -33
2 21 2 31
Plec.
Potcova Corbu Stolnici Costeşti
Piteşti R ost.
Goleşti Leordej i Găeşti
Titu Restaur, Ghergf ni Ciocâr eşti Chitila
Scs. plec.
281 "
295 312 333 3.5 358 372
382 BUCURESCI R. Sos
6 00 6 15
7 06 7 37
7	53
8	28 8 40
seara
p. m.
5	0
6	3 6 0)
6	5
7	2
7	4
8	li
!	8 31
9	1 9 2f 9 41
10 Ot dim. jO 25 ® 00 utere 6 20
6	39
7	22
8	00 8 35
8	55
9	42 10 15
10	39
11	23
12	06 12 41
din
5	41
6	od
6	33
7
7
8	16
8	48
9	16 9 35
m
Bârlad-Tecuciu
Kiiom. fie la Bârlad
STAŢIUNI
Â/ătarea tre urilor
Trem ri mixt 14	16
Ore M. Ore M.
16
22
85
61
JERLAD Restaur. Plec.
Tutova
Ghidigenl
BerhecI
TECUCIU Restaur. Sos.
dim. 9 00
9	84 9 67
10 26
10	56 a. »■
seara 9 45 10 16
10	36
11	81 11 0o
abpte
Bncnrenci, Typographia Ştefan Mihaleacn, strada Lipscani No. 11—13.
ANUL III.—No. 702
10 BANI EXEMPLARUL
JUOI 27 SEPTEMBRE
APARE LIST TOATE ZILELE
ABONAMENTUL :
In Capital* : 1 an 30 lei, 6 luni 45 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnătate: I an 48 lei, 6 lun!24 lei, 3 luni 1? leî
In România: In Francia: In Anglia:
In Austria:
Pentru Abonamente. Anunciuri şi Reclame a se adressa:
La adminislratiune, Tipografia SI. Mi hal eseu şi la corresponderiţiî diaruluî din judeţe. La Socidtd Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
La D-nu Eug. Micoud’s, Poreigu Advertising Agency, 130—140 Fleet Street. London.
La D-nu B. G. Poppovilz, furnisorul Curţeî Române, Stadt FMschmarkt, 15, şi la D-Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.
Director: D. AUG. LAURIAN.
In Germania: La D-nu Adolph Hamburg.
Steiher, Anoncen-Expediiiou, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen.
H.
in
AND NODURILE:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani. Reclame pe pagina IlI-a...........1 Led.
„	„	H-a............2 „
Epistole nefrancate se retuşa Articoliî (republicaţi nu se înapoeză.
Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiun*» nu e responsabilă.
ŞTIRI TELEGRAF
din ziarele străine.
C E
Berlin, 6 Octobre. — Constatăndu-se resul-tatul alegerilor de pana acuma, s’a vezut, că li-beraln-naţionalî au perdut 70 — 80 de locuri, ce le-a câştigat conservatorii ş ultramontanil.
Londra, 6 Octobre. — «Standard» află, oă oficiul indic, văijend situaţiunea cea serioasă ce domneşte in Mandalay, a rugat admiralitatea pentru staţionarea cător-va vase de răsboitt in Rangroon.
Petorsburg, 5 Octobre. — «Noul Timp» ă-nnuţă: Ministeriul de finanţe are de scop să bata in anul viitor monete de aur şi de argint in valoare de 27,712,200 ruble. Din aceste monete vor fi imperiali 900,000 ruble, jumătăţi de imperiali, 19,500 000, aşa dară monetele in aur vorifi pentru 20,400,000 ruble, iar in argint pentru 7,000,000.
Simla, 6 Octombre. — «Office Reuter» anunţă : Guvernorul din Ielalabad a avisat supunerea sa. O espediţiune nonă a plecat să pedep-siasoă excesele triburilor Zymak şi Orulzai. Forţele trimise se compun din 2 regimente infanterie, trei de cavalerie şi artilerie corespunzătoare.
Constantinopol, 6 Ootobre. — Comisarii greci afl priimit proiectul turcesc ad referendum.
Londra, 5 Ootobre. — Iacub Chan, după in-trevederea ce o avu cu vie -regele, se reintoarse in cartierul general al lui Roberts. Se asigură că Iacub Chan e foarte bolnav.
Roma, 5 Octobre. — Oairoii a trimis puterilor un resumat telegrafic, din convorbirea ce o avu cu baronul Haymerle.
Baronul Keudell a notificat oficial sosirea principelui de coroană german. Timpul sosire! luî iu Roma va cădea iu a doua jumătate a lunei presente.
Se desminte in Quirinal cu toată energia, ştirile scornite, că prinoipele Jerome ar avea de gănd să se divorţeze de s.ţia sa, princesa CI o tilda, sora regelui actual al Italiei.
Pesta, 1 Ootobre. — «Naplo» comunică, că imperatul Austriei a răspuns felicitării ministerului unguresc, aduse cu ocaziunea zilei sale onomastice, in limba germană, şi nu ungureşte aum se aştepta. Iu contra acestei comunioări, guvernul pestan publică textul unguresc al răspunsului telegrafic, venit diu partea Împăratului:
«Cu adâncă mulţumită primesc felicitările mi-nisteriuluî meiŢunguresc şi ale ambelor camere. Respund, esprimendu -ve arzănda mea dorinţă ca cel atot-puternic să bine-c vinteze cu măna sa, si-linţelele noastre comune, indreptate spre binele ţării.»
Serviciul Telegrafic al «României Libere*
de la 7 Octobre, — 4 ore seara.
Viena, 7 Octobre. — Deputaţii Cehi diu Bo-emia şi Moravia afi ţinut o intmnire, la oare au luat parte marii proprietari aî acestor două provincii.
El ati hotărât să fundeze un club ceh pentru apropiatul Reichsrath, şi să trămită o delegaţium de 5 membri in comitetul permanent al partidului autonomist.
Berlin, 7 Octobre. — Generalul Ckanzy, ambasadorul Franţei la St. Petersburg, venind din Paris, s’a oprit aci şi a fost primit de Bismark; in fine, el a plecat să’şî ocupe postul.
iHavas).
sosit in fine; clar, din nefericire, ea ni se pre- 1 sintă innorată şi nu ne prevesteşte de căt noul complicaţiile!.
Şi ce alt putea să resulte după urma politicii d-lui Brătianu ?
Ce alt, dacă nu corriplicaţiutii, unele mai inodate de căt altele, şi tot de o dată mai triste şi mai păgubitoare pentru viitorul, care plăti scump toată agitaţiunea zadarnică, in care ne-a frământat şi in care ne frământă incă politica umanitară !
Nu sunt de căt două mijloace de a guverna un stat constituţional; două metoade numai, spre a T cărmui cu prudenţă şi cu incredere deplină, că ele vor da acele mari beneficii şi acele resultate fecunde in foloase reale, pe cari o naţiune este tot-d'a-una in drept să le pretindă de la conducătorii săi.
Ori politica unui asemenea stat se reazirnă, spre a ieşi la bine, pe o capacitate inaltă, care dă unui bărbat de stat o autoritate indiscutabilă, şi pe acesta naţiunea T urmează şi-i dă tot concursul său moral şi material, convinsă fiind, că nu se Înşeală in aşteptările ei; ori atunci se procede corect şi leal, şi afacerile publice sunt cu sinceritate conduse de voinţa şi vederile naţiunii, fără nici o in-lortocluare, fără nici o afectaţiune de om chemat al epoceî.
Ori te impui naţiuni, prin autoritatea ce inspiri, şi naţiunea te secondează, fără control imediat; sau te laşi a ti condus, ca un om de treabă, de curentul zilnic al opiniunil, al sentimentelor şi al intereselor ei, cu modestul, dar cinstitul rol, de a te face representantul şi apărătorul oficial al acestei opiniuni publice, al intereselor şi al sentimentelor naţiunii.
Ori ce altă politică, ori ce alt metod de a guverna coustituţionaliceşce, este, fără urmă de indoeală, meschin in resultate, şi une ori chiar periculos.
înţelepciunea d-lor Rosetti-Brătianu s’a aruncat, din nenorocire pentru noi, tocmai in caşul acesta din urmă, şi atunci neapărat că ţara nu avea să ajungă la mărirea şi gloria ce-i pregăteau d lor !
1). Brătianu, cu toată stăruinţa ce am pus de a-i striga zilnic, să urmeze cu statornicie o politică leală şi naţională, d-sa n’a voit insă să ia in seamă, nu sfaturile noastre, ci invăţămintele pe cari i le ofereau atătea numeroase esemple ale guvernelor, cari se sfărimară prin propria lor imprudenţă şi inconsecinţă, şi cari, impreună cu ele, ti-rîră şi interesele ţării lor pe panta unei pierzări sigure.
Nu era leal şi nu era act de consecinţă, ca d. Brătianu, leader al partidei democratice şi naţionale, să imbrăţişeze altă solu-ţiune, iu cestiunea Evreilor, dacă tocmai ţi-
A te vedea ultime tcirl pe pagina 111
Bucuresci, 26 Septembre.
Situaţiunea noastră politică se sbuciumă azi ini. o stare de lucruri din cele mai critice.
Ziua fixată pentru luarea in discuţiune publică a proiectului propus de guvern a
nea să stee sfetnic al Tronului, de căt so-luţiuuea pe care o primise diu capul locului bună-voinţa naţiunei.
Nu era logic, leal şi consecuente, ca d. Brătianu să hrănească mai ăntăiu speranţele naţiunei, că Europa nu are nici o preten-ţiune pronunţată asupra dăslegării acestei grave cestiuni, şi să zică ţârii, pentru a avea un moment măgulitoarea aparenţă a unui purism constituţional, că «nu ţi se pretinde, că nu ţi se impune nimic»; şi apoi,când ţara, intemeiată pe cuvintele sale, se pronunţă, după cum ăi dictară interesele, d-lui, acelaşi d. Brătianu, să vie a susţine, că soluţiunea propusă de mandatarii ţării este imposibilă, este fără valoare diplomatică, că absurdă şi chiar periculoasă!
Nu era nici dibăcie, nici patriotism a negocia cu politica esternă asupra unor base, despre a căror trecere in ţară nu era nici . o siguranţă.
Cu cabinetele Europei nu trebuia să in-
trăm la invoialâ, de căt pe ceea ce puteam conta, că este posibil, că aste admisibil şi realisabil in ţară.
Ţara ca şi guvernul, inaltul său repre-sentant in diplomaţie , trebuia să ră-măie pe terenul inatacabil al dreptului, şi in deajuns era să fi făcut probă de buna noastră creăinţă prin punerea constituiţi unii române in acord cu principiul inscris, in tractatul de Berlin. •
Aţi umblat iusă, d-lor de la guvern, cu politică duplicită: una vorbiaţi ţării, şi alta vă iuţeiegeaţi in afară!
Dar trebuia să vi se intunde, şi vi s’a infuudat.
«Ce aţi căutat”, vă ziceam acum căte-va zile, „pe la uşile diplomaţilor, când nu aveaţi cuvântul hotărit al ţării; ce subscri-eaţi programe, cu împământenire individuală care esclude orî-ce categorii, până ce nu a-veaţl siguranţa-, că vi se admite dorul d-v. patriotic şi de către diplomaţia.... de culise, de care aveţi aerul a vă plânge acum din nou, că v’ar ti punând suliţa in coastă, pentru ingenioasa invenţiune a listei cu categorii !»
Politica aceasta nu avea, de sigur, să s>-ducă ţării munţi de fericiri, precum v’aţî le gănat a crede, in judecata d-v., deprinsă a ce-uliice statul tot cu espediente, tot eu paliative, cu cuvinte deşarte, tot cu aparenţe şi cu inşelăciuni!
Numai leală şi corectă nu era o asemenea sistemă, şi trebuia să ajungeţi cu dânsa acolo, unde vă vedeţi astăzi!...
Dacă altfel intoarcem acum cercetarea noastră, nici pe intăiul mod de guvernare nu putea să se bizuie oolitica d-lui Brătianu. D-sa nu avea destulă putere, precum Uusiune ăşi făcuse, să atragă ţara după vederile sale şi să o decidă a’l urma, cu un devotament nemărginit. Ţara a stat la îndoială, i s’a opus chiar, şi avea cuvânt. Autoritatea sa politică nu s’a impus, şi trebuia să se aştepte la una ca aceasta, după ce ţara văzuse resultatele politicei sale, foloasele ce d. Brătianu sciuse să tragă din-tr’un resbel atât de norocit, prin victoriile armatei noastre.
Şi, in fine, d. Brătianu n’a avut nici chiar tăria de convingere, cerută unui om de stat. In cestiunea Evreilor, d-sa a plecat de la visuri nenorocite şi imposibile, pe cari d-lui le crezuse totuşi, că vor deveni lucruri pipăite, intr’o ţară unde Evreul, mai cu seamă politic, inspira poporului, cu drept cuvânt, ingrijirea şi spaima de a ti cutropit. Dar la nimic nu s'a oprit d. Brătianu ; in nimic n’a creţi ut, din câte le perorase: toate soluţiuuile
ar ti bune, pentru...... ţară, daca l’ar ţinea
numai pe d-sa in fotoliul preşidenţial, fie şi intr’o stare precară, fără prestigiu cerut, fără un plan de vederi şi de hotărâri, bine intocmite şi bine ancorate in convingerea sa.
Pe nici unul din acele două mari drumuri de guvernare, d. Brătianu n’a sciut şi n’a voit dar s’apuce.
Şi cari sunt acum roadele acestei politici, ce nici pe lealitate, nici pe autoritate nu s’a bazat.
Bilanţul situaţiuneî e uşor de incheiat:
Azi vine proiectul in Cameră.
Guvernul, cu toate concesiunile ce s’a văzut silit să facă din pretenţiunile sale evreesci, n’are totuşi sprijinul voturilor cerute pentru revisuire, fiind-câ espunerea de motive a delegaţilor arată curat, la nenorocitul § 5 «că lista anesată aci este intemeiată pe serviciul militar, pe studii şi scrieri in limba română, donaţiunl pentru crearea de industrii naţionale şi altele, cari constituesc atătea presumţiuni de asimila-
Prim-Redactor: gTT?. C. îilGHAILSDU
ţiune ’cu naţiunea română (!), şi aceasta,
după |cum vedeţi, pentru una şi
singură
dată,^lăsând celor l’alţi timpul de a se asimila (!) şi cere, de vor voi...,
Delegaţii ne spun dar, că aceste liste sunt, cu alte cuvinte, categorii deghisate, şi de soluţiunea aceasta ţara a fugit, şi ea a combătut’o in modul cel mai strivitor. Situaţiunea se incurcă dar foarte tare. Crisa ministerială bate la uşă, saii Camera ia congediu... până la nour alegeri.
E vorba să vedem acum pe Cromwell.... dacă ţara e acea care nu vede limpede şi dacă ea e ameninţată, cum ne strigaţi iar pe tonul d-v. de jale prefăcută !
Şi cari vor fi urmările acestei lovituri de maestru, ce umblaţi a face, cu bagheta puterii d-v ?
Veţi fi cumpănit-o, nici vorbă; dar tot cu cumpăna închipuire! d-v, foarte indurătoare pentru planurile ce vă tot urziţi.
«Romanul» de a seară conţine un prolog la trista comediă ce au puternicii de gănd să ne joace, când sfărâmată se va vedea şi încercarea lor din urmă.
Fără comentarii dară:
«Ştim cu toţii, că preşedintele consiliului de miniştri a spus in Cameră că, după demisiona-rea sa, a fost silit a recompune un noii minister, fiind că datoria *a, către ţară şi către tron, 81 oprea de a propune capului statului formarea uuuî asemenea cabinet, (cabinet conservator) Ce va face dar ei acum, dacă Camera se va disolve natural, prin neputinţa in oare o pune minoritatea, de a-şî putea indeplini misiunea pentru care fu convocată?
Şi puterile voi-vor s’aştepte convocorea unor alte Camere ?
Periculoasă este această din urmă cestiune. Dar, oănd ţara este pusă in pericol de o minoritate compusă de oameni cari nu vor să inţe-leagă, maioritatea ţării este silită de a face tot, pentru ea să oprească, ca căţî-va ambiţioşi şi căţî-va rătăciţi s’o pună in pericol de a muri plină de zile; şi aceasta tocmai cănd ea a dobândit asicurarea, că i se deschide largă calea de a merge ou paşi siguri spre indeplinirea mareî misiuni ce gintea şi inteligenţa el 81 impune, la gurile Dimăriî.»
Acum să lăsăm faptele să vorbească, şi pe Evrei să se agite, căci şi Evreii au acum rolul lor politic şi multe s’au petrecut in zilele acestea intre culisele diplomaţiei noastre de tripotagiurî.
Pentru uu moment d. Brătianu este răii pus; d-sa se vede silit să atingă şi estre-mitatea democratică de care vorbesce «Românul..— şi aceasta, graţie politicei sale pe care noi o combatem de atăta timp, şi pe care in zadar am căutat să o luminăm, cu facla celui mal sincer patriotism.
Acum inainte, d-le Brătianu, şi caută să ajungi scopul, că de mijloace nu te mai întreabă nimeni....
Le seim şi le am păscut.
CRONICA ZILEI
Ni se asigură, că arendaşul moşiei Grindul, din Ialomiţa, persecută şi stoarce ou aviditate pe ţărani, le rmănă dijmuirea bucatelor pană vine timpul răii de nu mal pot culege nimic de pe oămp, ie monopolisează venitul pămăntu-| iul de 10 —14 ani, le ia căruţele şi vitele de nu mal pot munci şi nu ’I slăbeşte din plata datoriilor, cu titluri de drepturi fictive, pentru d-sa,
Atragem serioasa atenţiune a d-lor miniştrii, de justiţie şi interne, asupra acestor fapte comise de sus-numitul arendaş grec, Toma Cons-
www.dacoromanica.ro
tandin, de pe moşia căruia aflăm eă aii deşertat mai mulţi locuitori.
—x—
Luni, 24 curent, a fost, ne spune ‘Voo. Cov.», o frumoasă serbare militară pe piaţa poliţiei din Galaţi,
S’a citit decretul prin care principele Serbiei decorează stindardul reg. 6 de linie cu crucea Tacoveî.
Cu această ocasiune, tot statul major al garnizoanei, şefi! regimentului'şi .2 companii de soldaţi, in mare ţinută_şi cu drapeluLdecorat, s aii fotografiat, in forma unui ungbiîi drept.
—x—
S’a sancţionat escepţionala lege prin oare se deschide minsteruluî de finanţe un credit suple-mentar, din care să se plătiască d-lor deputaţi, pro maribus, 300,000 de lei diurne, pe timp de vacanţă, pe timpul in care n’aii făcut nimic pentru ţară !
Tot din acel credit suplementar se va plăti şi 73,527 lei, 77 bani, ca pensii,„văduvelor şi^orfanilor pensionarilor de peste Milcov, a căror pensiuni s’aii recunoscut reversibile asupra succesorilor lor, prin legea din 25 Marte, 1879.
—X—	_	. w
Administraţia şi justiţia să ’şî indoiaccă activitatea, să privigbeze mai de aproape şi ou mai
multă tragere de inimă apărarea persoanei şi averii cetăţenilor, căci, ou toate circularele miniştrilor, noi vedem că se imulţeso făcătorii de rele, caşurile de plângeri pentru tâlhării.
Nu e un semn bun aoeasta pentru starea socială a unei naţiuni.
Şi, ca să dăm o coloare mai vie cuvintelor noastre ce se rapoartă la,tristă situaţiune in care
se găseşte prin unele părţi ale ţerei noastre viaţa şi averea cetăţeanului, să cităm fapte.
Yom incepe ou plasa Câmpului, judeţul Ialomiţa.
In comuna Gârbovii, după cum ni se scrie din Urzicenî, un individ voia să dea foc armanului unui consătean. El a fost prins — nu de administraţie — asupra comiterei faptului şi aruncat in flăcări; o minune insă l’a scăpat pe jumătate ars: nu-i era destinată moartea prin eremaţiune.
In comuna Acsintele, s’a jefuit, zilele trecute, casa unui biet locuitor, care a remas pe drumuri, fără avere, fără imbrăcăminte cufintrega sa familie. El a voit să reclame autorităţii locale prinderea jefuitorilor, dar primarul lipsia, pomoş-nicul lipsia, subprefectul lipsia ! Parchetul a fost avisat prin telegramă; hoţii insă nu s’au prins.
In comuna Bărcaneşti, s’a pus foc unui ar-
man al d-lui H C. şi casei unui biet locuitor ; autorii faptului att scăpat de responsabilitate, pentru că nimeni n’a pus mana pe ei.
Pe proprietatea ‘Frumuşica» s’a pus foc unei tărie. Aci insă autorul a sfeclit’o : Primarul a pus mana pe el. Dar ce se intămplă ? înaintat subprefectului, el stă 2 saîi 3 zile la recoare, şi apoi scapă, ca o pasăre din colivie, prin mijlocul stăpânului seu.
Eată o frumoasă inouragiare, o frumoasă o-crctire, pentru fapte ce sunt in detrimentul a-veriî săteanului, deja atit de sărăcit prin multele dări, din cari se plătesc şi vacanţele d-lor deputaţi.
Atât pentru azi; mâine vom|continua.
FOIŢA «ROMAN IEI LIBERE,	70
ARTICOLUL 47
DE	„
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
IN ALTA. POLITIE — Urmare —
XXVIII
Intr’una din ultimele sale convorbiri cu Cora, Victor Mazilier, ve ad iceţi aminte, luase hotărârea de a’şî tuansforma viaţa şi de a se rein-toarce la Havre spre a petrece căt-va timp cu tatăl şeii. Aceasta hotărâre el o pusese in lucrare şi de aceea lipsea din Paris de mai mult de trei luni, oănd de o dată i veni ideea şi dorinţa de a revedea iubitele sale bulevarde El se sui in drumul de fer şi trase acasă la dansul, petrecu noaptea, ear a doua zi pe la zece ore de dimineaţă pleca spre strada Neuilly. Era nerăbdător de a soi ce se făcuse. Cora in lipsa lui. Câştigul săi! creştea, el inoă se mai juca pe sume mari in saloanele sale, mai venise ceva persoane noi, şi in fine regăsise ea pe scumpul ei George de Hamei.
ROMANIA LIBERA
Un decret domnesc confirmă definitiv la catedra sa pe d. Petre Cujbă, profesor de istorie şi geografie şi director la institutul normal «Va-sile Lupu» din Iaşi.
—X--
Buni, frumoşi, graşi trebue să fie caii serviciului de curăţire din Brăila, dacă dd. comisari comunali ei întrebuinţează la servicii particulare, dacă se preumblă cu ei pe la vii!..
In acest fapt, ‘Mesagerul Brăilei» găseşte o oausă, şi incă principala, a murdăriei in care zace oraşul al cărui nume el poartă.
Să căutăm oare şi noi in ast-fel de lucruri căuşele murdăriei Bucureştilor?
Nu, caii comunei noastre sunt prea uriţi pentru a fi intrebuinţaţî ca cei din Brăila.
DIN AFARA
Principele Bulgariei in capitala României.
Visita A. Sale principelui Bulgariei in capitala noastră şi la A. S. Regală, este relatată şi comentată cu multă viociune de ziaristica strginâ. Caracteristic este, că acele organe din streinătate, cari s’au purtat tot deauna cu duşmănie faţă de neamul românesc şi aspiraţiunile lui naţionale, şi a căror pretinie momentană şi sporadică nu a fost decăt făţărită, se rostesc cu multă răutate şi cu o vădită neplăcere despre această visită. Un lucru reese din această interesantă imprejurare, un lucru nestrămutat; că apropierea Bulgarilor de noi; că o bună-in-ţelegere sinceră şi statornică intre cele două popoare de la Dunărea de jos, nu pot aduce decăt foloase mari şi reciproce unuia şi altuia, şi nu pot decăt paralisa planurile duşmănoase ce ar avea contra noastră şi Bnlgarilor streinii, numiască-se el or şi cum.
Această categorie a publicităţeî streine pare-că şi-a adus aminte, ca şi noi, de timpurile, depărtate ce e drept, dar neuitate, cănd fracţiunea de peste Dunăre a popoţuluî romăn trăia in aceeaşi ţară şi sub acelaşi domn cu Bulgarii. Regatul romăno-bulgar, a cărui cel mai viteji domnitori aii ' fost din răndul coloniştilor lui Aurelian, ţinuse piept cu mândrie atâtor invaisunl, şi nu odată făcuse să sângere pe fudulii Bizantini. Acestea timpuri aii trecut. . Românii de peste Dunăre, cu o mică ‘ deosebire, sunt jertfiţi astăzi... Prigoniţi de colocuitoriî lor stăpă-nitorl, risipiţi in curgerea veacurilor şi des-membraţl, daţi uitărei de fraţii lor mal fericiţi, el numai numără. :Nu impreună şi astăzi însă aceleaşi interese, bine înţelese, renăscutul stat bulgar cu România neatărnată? Nu suntem şi unii şi alţii învecinaţi şi acum de state mari puternice, bizantine in politica lor, cu pofte de cucerire ţintite spre Dunăre? împrejurările de pe timpul împăratului Ioaniţiu, cu o schimbare de ediţie numai, sunt, ce privesce fondul, aceleaşi şi astăzi. Românii şi Bulgarii numai prin o co-Iucrare sinceră, frăţească, fără de gânduri ascunse, ar putea zădărnici invasiuniîe de azi, şi deoarece timpurile şi constelaţiile etnice şi
In maî multe răndurî el ’i scrisese pentru aî cere toate aceste desluşiri, dar” nu primise Dicî un respuns.
‘De sigur, se găndes-el, ea e supărată, fiin-oă nu o maî iubesc. Femeile nu sunt nici o dată mulţumite»
Abia făcu oăţî-va paşi in strada Neuilly şi se opri mirat. Pe stradă se| vedeafiTgrupe de zece pană la două-zecî de oameni cari vorbeai! tare. Cu cât inainta, eu atât grupele devenea!! maî numerocse, înaintea locuinţri Coreî era o adevărată inghesueală. El străbătu prin mulţime, ajunse la poartă, unde de şi portarul ’l cunoştea, dar abia se înduplecă de al lăsa se intre şi re-pezinduse in casă, afla de la slugî ce se întâmplase : Cora de dimineaţă prin strigătele sale, accesele sale de furie, pusese mahalaua in mişcare. Doctoriî chemaţi in grabă constatară, că era nebună, şi poliţia fusese înştiinţată.
«N’am nemerit bine, ’şî zise Victor Mazilier. Dacă aşî fi sciut, aşî fi stat la Havre; uu prea ’mî plac ast-fel de istorii».
Aceasta fusese prima gândire pe care ’î o inspira trista po riţiune a aceleia, pe oare o cunoştea de maî mult de zece anî
Uu sentiment de curiositate ’l sdi cu foite a-oestea a dori se o vaijă. Maî ăutăî bine înţeles, el iutrebâ dacă nu era vre un pericol dt a se apropia de dansa, şi fiind că i se respunsese, eă
politice s’au schimbat mult de atunci, rezultatele victoriilor de azi vor fi statornice.
Dacă nu se va intămplă astfel, numai Bulgarii vor fi de vină, şi primejdiile, cari nu se pot tăgădui, pentru ei vor fi mal mari, căci esistenţa lor politică şi naţională este incă puţin întemeiată.
Asupra scopurilor specifice, ce ar urmări in capitala noastră Domnitorul Bulgariei, nu s’a respăndit ce e drept, nici in mod oficial nici oficios, nimic. Ziarele francese, «le Temps” bunăoară, informat din acest isvor, afirmă, că călătoria principelui Alexaudru in capitala României nu are in vedere nici un scop politic. «Neue fr. Presse” crede, că visita principelui Bulgariei la Domnitorul nostru, stă in legătură cu idea unei alianţe a tuturor principilor creştini din pe-ninsul Balcanilor ; plan de alianţă, pentru care nu ar mai lipsi decăt aprobarea şi alăturarea principelui nostru. Comentariile maliţioase, ce face ziarul vienez asupra a-cesteî versiuni, nu au insă nici o valoare...
In genere, însemnătatea iutălnireî principelui Bulgariei cu Domnitorul nostru, nu se poate invedera şi espune de astă dată decăt in coniecturî şi locuri comune, cu cari am iaceput acestea rîndurl... Resultatele la cari ajungem insă, numai prin ele, sunt destul de mari, spre a da acestui eveniment destulă importanţă, şi pentru a dori, ca urmările lui să fie acelei, pe cari le doresce ori ce bun Romăn şi ori ce amic sincer al Bulgarilor.
Alegerile la Camera prusiana.
Ştirile cari ne sosesc asupra resultatelor ce dau alegerile la camera prusianâ, sunt in marea lor majoritate favorabile conservatorilor şi ultramontanilor Inima principelui Bismarck va putea tresaltă de bucurie, căci in curăud el va dispuue in Camera diu Berlin de o majoritate, care va adopta cu supunere toate proiectele sale. De altă parte «Frankfurter Ztg. ® observă7 cu multă drep-tate^considerănd^aceleaşî resultate, că liberalismul şi deputaţii liberali vor fi priviţi in Prusia dupe. actualele alegeri, că neşte «rarităţi».
Această mare victorie ultramontano-con-servatoare se poate espiica numai prin armonia şi ajutorul împrumutat cef a„_ domnit la alegeri intre partidul conservator şi clerical. «O mănă a spălat pe cea l’altă”, zice «Frankfurter Ztg.» Acest fapt ne poate fi instructiv intr’o privinţă ; el ne dovedesce că conciliarea intre cancelarul Germaniei şi partidul ultramontan tot a făcut progrese, cu toate desminţirile ce s’au dat din unele părţi. Bismark va trebui să se impace cu Roma şi să-î facă concesiuni, ori care va fi întinderea acestora ; alegerile actuale chiar sunt o probă, că fără ultramontan! conservatorii nu vor putea forma nici o dată majoritatea nici in camera prusiană, nici in reichstag.
Aduce-va, Germaniei, această alianţă intre două estreme politice de soiii diferit,
trebuise să o lege, el avu curagiul de a intra in camera eî, Nenorocita nu ’l maî cnnoscu ; ea făcea sforţări desperate, spre a rupe frăngbiele cu care era legată, şi scoria necontenit strigăte, cari nu maî aveai! nimic omenesc.
Victor Mazilier se uita la dănsa cate-va momente, anoî eji din cameră, murmurând : ‘Sciî că nu e frumoasă in aoest hal.« Acesta a doua reflesiune preţuia căt şi cea dăntăii!.
El era gata se plece din această casă, oare, de sigur dupe propria luî expresipne, nu prea era veselă, cănd treeend prin camera Coreî, oare preceda camera de culcare, el zări ’pe cămin scrisoarea care ’î o trimesese pentru a ’î anunţa sosirea sa. El o luâ indaţă, o puse in po-zunar şi ’şî zise, să puî mana şi pe cele l’alte scrisori ale mele,... Poliţia are se vină acî, ea e cam curioasă, nu cred că ar fi de trebuinţă se cunoască relaţiunile mele cu o nebună.»
El seia, că Cora ’şî punea corespondenţa de obiceiîi in cutia unei mesoioare|de lemn de roşă, aşezat intr’un colţ gl camere!, el o deschise şi oăutăndu-şî scrisorile sale zări un plic mare, sigilat cu ceară şi purtând această adresă: d-luî procuror general, la Paris.
Aceasta era, ve aduceţi aminte, denunţarea scrisă de Cora ou maî multe lnnî „inainte, cu soop de a speria p° George şi a ’l face să i se supună. Victor Msziliar se gândi, că această sori-
www.dacoromanica.ro
bine sau rău, este o intrebare, care in faţa numeroaselor controverse de astăzi, nu poate fi resolvată cu dreptate de căt de viitor.
Europa şl Egiptul.
Supravegherea europeană asupra afacerilor egiptene este monopolisată, cum se ştie, de către cele două mari puteri de la apus; Anglia şi Francia. Câtva dreptate aii acestea două state, ca să fie esclusiviste in ces-tiunile egiptene, 'căci cele fmal multe din datoriele contractate de Egipt de la Europeni, sunt contractate de la supuşii lor. Mal sunt insă creditori şi^de altă naţionalitate, mal esistă şi alte interese europene de apărat in Egipt, cari nu privesc numai pe Anglo-FrancesI ci şi alte puteri europene; pe Italia, Germania, Rusia şi chiar şi pe Austro-Ungaria — ca să nu mal vorbim de Poartă, care e suverana lui. Aceste state se cred nesocotite in dreptul de a participa şi ele la afacerile egiptene, şi de cănd cu ultima crisă mal ales, au inceput să stăruiască, in frunte cu Germania, ca f rancia şi Anglia să le recunoască şi ad mită şi dreptul lor de a participa.
Stăruinţele acestea se urmează in toată regula, sub forma de negocieri diplomatice. Stai ea lor actuală o descrie «Times®, relatând următoarele:
De la întâlnirea lordului Salisbury cu d. Waddmgton, negooierile anglo-franoc-se pe de o pat te şi de cea l altă a celor l’alte mari puteri, asupra formare! comisiuneî de controla egiptene, aî! reinceput cu vioiciune.
Gestiunea de care se tratează este: cum să participe la ('omisiunea de controla, prin repre-sentanţiî lor, cele l’alte puteri maî puţin interesate, de oare oe datoria egipteană consolidată se află in cea mal mare parte in măîneie Fran-cesilor şi Englezilor. Cele l’alte puteri par a recuuoas e aoeasta imprejurare şi a ingădni celor două puteri apusene o posiţiune prpponde-rantă in comisiune. Maî esistă insă mereil o deosebire de vederi asupra chipului, iu care să se formuleze această preponderanţă anglo-fran-cesă. Cele două puteri apusene sunt de părere, că cele l alte puteri trebue să se mulţumiască ou o controla a :upra datoriei flotante; aceasta, zice ele. ar^fi prea destul pentru a apăra pe supuşi in drepturile lor.
Puterile cele l’alte par a găsi această intoo-mire de insuficientă, fiiud-că despărţ'rea datorie! egiprine oare este flotantă de cea consolidată, ei.te un lucru ou neputinţă in practică. Fie care disposiţiune privitoare la c°a din urmă ar trebui să atingă şi pe e a d1 ăntă 0. Ele cred, că preponderanţa Anglieî şi Francieî va fi deplin asigurata, daoă vor avea in oomisiune uu minier indoit de delegaţi, de căt cele l’alte puteri
Finanţele francese
Dacă a adusj, republica ceva poporului frances, ceva nepreţuit de bun, a fost re-g11 Iar ea cea mal minunată a financielor, pe
soare putea se aibă oare care importanţă, ehe-mă un servitor, ’î o inoredinţâ recomandănd-uî se o dea celui dintăift comisar de poliţie, care s’ar presenta, şi se duse se dejune la birt pen -tru a ’şî maî astimpăra emoţiunde,
La două ore dupe ameazî scrisoarea Coreî tri -misă de urgenţă la parchet, era deschisă de un sib-stitut al proenroreluî general.
La cine! ore, in virtutea articoluluî 47 d a codul penal, un mandat de aducere era libe.uţ contra luî George de Hamei, zis Geqrge Gerai J, La şapte ore el era arestat in mijlocul faaii-lieî sale.
Seim nenorocirea care resultâ din aoeasU.
Ve<Jănd pe femeia sa căijend pe petre, George nu făcu nicî o mişcare, nu scoase r ici un strigăt. Lovitura era prea repede, prea n aşteptată, ea se poată suferi ceva. Durerea nu este de oăt consecinţa reflexiuneî, el nu cug. ia incă, era oa să zic ast-fel, impetrit.
Această răceală aparentă inşelâ po agentul poliţiei. Daea ’î-ar fi putut trece prin minte, oă aceea oare căzuse moartă sub oohiî sri era nevasta luî George de Hamei, el nicî nu ’ar fi gândit, pentru un moment oel puţin, a iude-plini pană in capăt misiunea ou care era însărcinat. Dar el ore4u, că luî George uu ’î păsa nimic de această moarte, şi inaiul! spre dău-sul. Şi apoi, poliţia n’are obie iS de a se
cari imperiul nu le lăsase intr’o stare prea înfloritoare şi cărora resboiul cu miliardele sale le dăduse o lovitură de moarte.
In prima jumătate a luneî lui Septembre incasările au trecut bună oară veniturile preliminate cu suma respectabilă de franci
10.477.000.	De la 1 Ianuariu pănâ la 15 Septembre veniturile infăţişează un escede t superior celui din anul trecut, de franci
104.840.000.	Şi cu toate acestea in anul trecut fusese esposiţia universală, cu marile sale venituri.
Aceste colosale escedente in venituri sunt ceva rar, ceva neauzit chiar in analele financiare ale Statelor şi ele fac mare o noare regimului republican şi in genere productivităţi poporului frances.
ARENA ZIARELOR
Ilotărîrea guvernului e ca şi luată, in caşul cănd proiectul sM va cădea in Cameră, ne voind oposiţiunea a ceda cu nici un preţ. El are să disolve Camera.
In adevăr, «Românul*, dupe ce se pune in ipotesa că guvernului ’i-ar mai lipsi câteva voturi, spre a complecta cele două treimi necesare, după ce arată, că oposiţiunea nf ar putea veni la putere, pentru că n’are cu sine majoritatea legală de a guverna — se intreabă ce va remănea de făcut ?
Respunsul este simplu, zice el şi rine de sine.
Minoritatea oprind lucrarea majorităţii şi provocând ast-fel asupra ţeriî mari rele şi masî pericole, naţiunea trebue să otărasoăiu're minoritatea şi maioritatea camerei.
Şi pentru că lucrurile ar ajunge aci, organul guvernului dă apoi să se inţeleagă, că d. Ioan Brătianu va preferi să disolve insu-şi Camera de căt a ceda puterea d-lui Manolachi Costachi şi amicilor săi, spre a disolva d-lor.
RemăDe insă intrebarea: Voi-vor puterile să aştepte convocarea unor noi Camere ? Aceasta e cestiunea ce i se pare foarte periculoasă «Românului».
«timpul” dovedesce căt de mare e cutezanţa celor de la cărmă, cănd susţin că marea maioritate, aproape unanimitatea na-ţiunei, este de rea credinţă in lupta sa contra soluţiuniî ce vrea să impue guvernul.
t Apoi vorbind de petiţiuniie ce curg la Cameră, din partea a sute şi mii de alegători, şi prin care se blamează purtarea a leşilor, cari ăşi trădează mandatul lor, sprijinind proiectul şi listele guvernului—orga nul se exprimă ast-fel :
Cum reinăne dar ou voinţa alegătorilor ? Până la ce punct mai sunt valab le pentru naţiune voturile acelora, ce afi căpătat prin inşelăciune dreptul de a ocupa un jeţ in adunare şi acum sunt espresiunea unei voinţe contrare voinţei corpului electoral?
Oare, intr’o ţară constituţională, nu e un ce toarte primejdios, ca, pe cănd naţia, ţara in-tro8gă strigă uwşiiar nu, Camera să strige rfa?!... * 1
*** Oressa se ocupă despre polemica ce există intre Dresa rusă şi cea germană, despre retragerea comitelui Andrassy şi alte afaceri din Europa,
*** Binele public arată proiectil guvernului, cu micele modificaţiuni suferite in secţiuni, şi după ce demonstră că el cuprinde in esenţă tot ceea. ce cuprindea inainte afu mă, că nici validarea noului raport al
Constituţiuneî. Iu şedinţa de mâine se va citi discursul Tronului.
Viena, 7 Octobre. — Camera'seniorilor şi Camera representanţilor aii desobis azi iu acelaş timp sesiunea lor. Noul president d. Trantsman-dorff, ,-alută de bună-venire pe membrii inalteî camere şi el roagă sâ-î acorde inoreder ea şi sprijinul lor El arată, că datoria Aduuăriî e de t ghia la apărarea intereselor practice ale sta
comitetului delegaţilor, nici ademenirile gu- I ^Duî anstriao; căci păuă acum ea avusese să
Vfimilliiî no w iciKnfi^	^	, i*i I lucreze in snaoLI 1 <-» AA»n/\1i	----i.* y
purta politicos cu liberaţii din temniţă.
George se simţi de o dată apucat de braţ, şi neinţelegănd de căt un lucru, adică că voiad să ’l ea de lăngă cadavrul nevestei sale, se in-toarse cu repeijieiune şi dete un brănciK agentului cu atâta putere, in căt acesta se rostogoli la o depărtare de zece paşi pe pavagiul din curte-
fovarăşul şefi, care se încercase asemenea se
1 apuce, avuse aceeaşi soartă.
Pe cănd ei incerctfi să se scoale, [George să aplecă, luă pe Marcela in braţe, se repezi spre easă, se urcă pe scară, intră in camera sa, depuse cadavrul pe patul şefi, incluse uşa cu cheea, P duPă ce se inehise ca cum ar fi fost hotărât să susţină un asediu îndelungat, se duse de in-genuchiâ înaintea patului.
Aoeste preoauţiuni nu erati de trebuinţă, agenţii nu se simţiafi atăt de tari in căt să se Jupte cu un adversar ca George, şi apoi pentru a pătrunde in casa trebueiafi se fie insoţiţî de Un comisar. Ei incepeafi in acelaşi timp a inţe-Isge, că cei de la parchet şi de la prefectura Poliţiei lucraseră poate ou prea multă iuţeală, lueseră pe George de Hamei drept un hoţ ordinar; veijură, că el era un om cum se cade; Deja toţi ohiriaşii şi mai cu seamă doctorul» Combes protestaseră contra atentatului a căruia nctimă erea George şi contra brutalităţei agen-
vet nulul n an isbutit pănă azi a schimba situaţiunea parlamentului.
Ce va faoe dar cabinetul ? se intreabă, la rândul şefi ;
Proroga-va diu nou parlamentul, preferi-va 'a se retragă, sau merge-va pănă la comiterea uueî noi lovituri de stat, prin disolvarea camerelor de revizuire
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 25 Septembre.
Camera.—Se citesce o petiţiune a mai multor locuitori diu Roman prin care cer să nu se dea Israeliţilor mai multe dreptul ca celorlalţi streini din ţară.
Se citesce o petiţiune a mai multor ce tăţeni din Bacău, prin care protestă contra proiectului guvernului, numinduT ucigător pentru naţionalitatea noastră.
Se citeşte o suplică a mai multor cetăţeni din Dorohoiu, prin care cer să nu se dea Israeliţilor mai multe drepturi ca celor-1 alţi streini etc.
Se trămit la comitetul delegaţilor, impre ună cu o a patra petiţie dată de d. Vi-auti din partea a mai mult de 200 alegători din Roman, cari cer respingerea proiectului presintat de guvern.
—X —
Se discută proiectul de lege, prin care se deschide d-lui ministru de interne un credit extraordinar de lei 8047, bani 17, spre despăgubirea d-lui C. Hristeseu, căruia i s’a devastat stabilimentul, cu ocasiunea evenimentului intămplat in Bucureşti la 3 Au gust, 1865; nu se ia nici o resoluţie ; se trece pur şi simplu la ordinea zilei.
-X—
Se citeşte o petiţiune a licenţiaţilor români in farmacia.
Se va trămite la delegaţi cănd toate secţiunile vor numi delegaţi.
— X —
Ba 3 ore şi jum. Adunarea trece in secţiuni.
luoreze in special la consolidarea oonstituţiuneî moanrohieî. El t rmiuă, fâcend un omagifi căl-du™s vecinului president prinţului de Auersperg.
Membrii camerei seniorilor, din nofi numiţi iafi apoi cuventul.
Paris, 7 Octobre. — Intr’un consiliu de miniştrii, ţinut azî-dimiueţă, guvernul a hotărât să manţmă legea de amnesHe, ast-fel cum a fost votată in ultima sesiune a parlamentului, şi sa îespinga or-oe proeot de lege, care cere am-uistia completa şi care ar putea fi presintat in viitor.
1 etersburg, 7 Octobre. — S’a descoperit in capitală o imprimerie clandestină; s’afi făcutj20 de arestări.
Calcutta, 7 Octobre. —Preşedintele englez din Mandalay, iu Rirmania, s’a putut îmbarca in linişte.
Atheiia, 7 Ootobre. Ministrul de marină, uefimd ales in alegerile din urmă, şi-a dat de-misiunea.
Noua cameră e convocată pe 1 Noembre.
Oonstantinopol, 7 Octobre.-Poarta a adresat depeşă circulară tutulo- representanţilor din străinătate, esprimăndu-le pîrerea sa de rgfi, pentru că ultima deci araţi une grecească a fost comunicată, inaintea eonferenţ-f de Duminecă, tuturor ambasadorilor, afară de Poană.
Se desminte in mod oficios, că guvernul otoman ar avea intenţiunea de a interveni in cu-îînd in afacerile Rumelieî orientale.
Raporturile amicale, carT se ao entuează pe zi ce merge intre Poartă şi Rusia, esolud idea unui demers paralel din partea Porţeî.
pe calea ce acum nu e de tot reobi cin uită a celor cinci degete.
Dar
Soarta aşa a dus,
Ca la comisiă fu condus.
Societatea «Concordia Română»
CALEA RAHOVEI No. 16.
Duminică la 30 Septembre curent, la orele 2 post-meridi ine, se va ţine iu locul soeietâţeî -conferinţă care va trata despre necesităţile c-ooo noniioe ale ţereî noastre, şi despr • mijloacele ce urmează a fi întrebuinţate pentruimbunătăţirea comeroiului, industriei şi meseriilo • române.
Conferinţi se va ţine de către d-nil B. P. Hasdeu, G. M. Misail şi d-r. Tb Nica.
Sunt rugaţi a ltia h a parte la această întrunire toţi membra societăţeî, precum şi toţi românii de toate profesiunile, cari se interesează de des ottarea şi prosperitatea naţională.
Comitetul.
A eşit de sub presă şi se află le venzare la librăria Fraţii loaniţiu et Comp. str. Lipscani, 27,
CODICELE COMUNALE
Un volum de 814 pagiue 8° mic, cartonat,co-priurjgnd 116 legi şi regulamente in vigoare relative la aiministraţiunea comunelor urbane şi rurale, adică:
36 legi administrative, judiciare şi militare,
24	» financiare, şi
56 regulamente şi ordonanţe ale Comunei Bucurescî, intre cari şi 2 caiete de insăroinărî, al iluminară cu gaz şi al drumului de fer ame-ican (tramways).
Adunate şi anotate de 1. Em. Petrescu şi Dem. D. Păltineanu, şefi de servicie aî Primăriei Capitalei.
A apărut chiar acuma pentru prima oară in limba română :
Cathachetica bisericei drept credincioase resăritene
Compusă de protopresbiterul loan Stefanelli, docent la facultatea teologică a universităţii din Cernăuţi.
Editura şi tiparul tipografiei Eredeî de Clu-sius in Sibiu.
(Ha vas i.
«României Libere*
- 9 ore dim
Serviciul telegrafic ai
de la 8 Octobre -
Viena, 7 Octobre. — Camera deputaţilor ţinut prima sa şedinţă la care afi asistat deputaţii Cehi. Toţi miniştrii era» presenţî.
Toţi deputaţii afi vorbit, fără a face reserve, pentru credinţa ce sunt datori împăratului şi
CINE-I ACOLO ?
u Bhnpul ploilor recoroase se aproprie, ZiDle călduroase ale vereî afi dispărut ca fulgerul, şi igrasia zilejş - toamnei iucepe a ne lua dela’pi-cere in sus. Ce e de făcut sub ast-fel de inpre-jurărî? Doctorii recomandă încălţăminte bună. Acestei recomandaţiunî a voit să urmeze şi individul Apostol Dumitru, inoă c’un cousoţ al lm, cănd se incercâ să fure o pereche de ghete din str. Sf. Vineri. - Dar poliţia cea eu o mie de ochi, zădărnici încercarea d’a lua, fără a da.
Victima unei încercări tot atăt de nereuşite a fost şţ Zamfir Dan.
Acesta sciind că ciainl e un mijloc foarte bun de încălzire mai cu seamă cum e acum temperatura şi liprindu-î nişte farfurii şi cescî se incercâ şi el să ajungă in posesiunea lor
ţilor. Ei se retraseră dar, cam cu nasul in jos, pentru a se sfătui ou şeful lor imediat şi pentru a ’şî face raportul.
George petrecu noaptea lăngă oadavrul nevestei sale, el nu deschise la nimeni, nici chiar mumei sale.
Abia a doua (ji, după o mulţime de rugăminte, d-na de Hamei şi advocatul X.. putură intra iu cameră. Eî anunţară luî George, că numai avea a se teme de nimic, că nu ’l vor mai lua de lăngă oadavrul nevestei sale: se dăduse ordin de a se suspenda exeoutarea mandatului liberat contra luî.
—	Şi au făcut foarte bine, murmură el; n’ar fi putut să mă prinză vifi.
—	Atunci, tu nu ’i aî fi implinit dorinţa, zise d-na de Hamei arătând pe Marcela.
—	Cum? intrebâ el,
—	Citeşte această bărtie, care trebuia să ’ţî fie data daca murea inaintea ta, şi pe care o încredinţase tatălui şefi in momentul pleoăreî.
El luă scrisoarea şi citi.
«Iubite George; daca voii! muri inainte de sosirea noastră la Baden, voesc ca tu să urmezi «călătoria şi să me inmormăntezî in grădina «noastră, pe malul Rimatului. Ţi mai ordon,
« cănd efi nu voi» maî fi, să nu te laşi cu «totul desperăreî tale şi să trăeşti pentru mu-«ma ta, pe care nu trebue s’o laşî singură
A eşit de sub tipar:
Tractat de corespondenţă comercială
elaborat după maî mulţi autori franeesî şi germani dp
H0N0RIU WARTHA
coprincjend aproape 400 modele de scrisori Preţul 4 lei noi.
LA
„MAREA BURSA NAŢIONALA,,
I. n. FEKMO&F-ţli BKNZAL
No. 48. Steada Lifboani No. 48.
CURSUL BUCURESCÎ
Pe ţiiua de 26 Septembre 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
10% Oblig, .urale.....
»	> ejite	ia	sorţi.
8%	,	domeniale	.	. .
»	» esite	la	sorţi
Dob. 10 fr. Obig. Casei pens. 300 le 7% Serisurî funciare rurale f. C.
7%	„	, urbane f. C.
8% Impr. Municipal.
«lume., ’Ţî scriu aceste cuvinte iu ziua plecă-«rei noastre, oăte-va ore după ce am aflat toate suferinţele tele, şi ’ţi spun, că te iubesc ca altă dată, maî mult ca altă dată...
*La revedere, colo sus!»
După ce citi, el merse spre patul in care părea că doarme Marcela, ingenuchiâ şi zise:
—	Mg voifi supune.
le urmă el ceru florî spre a i acoperi patul; dete instrucţiuni in privinţa cosoiuguluî şi a serviciului, şi adresăndu-se către advocatul X...
Voifi putea să capăt autorisaţiunea, intrebâ el, a eşi diu Franţa şi a i transporta corpul la Baden ?
Sper, zise bătrânul advocat.
—	Depune d-ta garanţie pentru mine şi promite, că mg voifi reîntoarce. Voesc să fii! judecat, voesc ca d-ta să mg aperi Încă o dată. Voesc se protestez contra acestei legi barbare, care a pricinuit moartea Marcelei. Ea ’mt ertase bre-cutul, nnmaî arestarea a omorât'o.
El strânse măna vechiului său apărător şi să duse sa oa$ă iu genucbî inaintea cadavrului iubitei sale soţii,
(Fine va urma)
•i01
cu pr. Buc. (b Renta Română . . .
Acţiuni * Dacia». .	.
> «Romania» .
Uapoane rurale exigibile » domeniale »
»	scrisuri	s
Argint contra aur .	.
Bilete hypotecare contra aur Rubla hârtie. , . , ,
Florinul................
Lose Ottoraano ......
CURSUL DIN VIENA 7 Octombre
Napoleonul ....	.	.
Ducatul ...	...
Lose Otomane..................-
Rubla Hârtie ....	.
CURSUL DIN BERLIN 7 Octombre
Obli. căile ferate române . Acţiunile	»	» . . .
Priorităţi	»	, . . .
Oppenhcim.....................
Ruble hârtie. ......
Stern...................... .
LoBe Otomane..................
CURSUL DIN PARIS 7 Octombre
Renta Română .......
Lose Otomane..............
aşi singura De	.
www.dacoromanica.ro
SCHIMBUL 26 Septemb Paris (3 luni) .	. .
>	la vedere..................
Londra (3 luni)	....
» la vedere .	,
Berlin (3 luni), ....
>	la vedere..................
Viena la vedere ....
Adresa pentru telegrame.
Cump. Vâna.	
103L	i 103%
99	arg,
1083/	104’,,
99 V	2 arg.
186	188
99’;	100
93 V	93%
101’/,	102
27VS	28%
73	73-/s
190	200
70	75
1%	arg.
%	—
v<	aur
1%	
l %	
2 62	2 63
2 15	2 16
42 —	45 -
7 Oct.	6 Oct.
9 30	9 29
5 58	5 58
20 70	20 90
m 25	123 25
96 70	96 80
39 50	39 80
98	97 75
106 50	10 9
214 80	213 90
36 30	36 75
44 50	45
99 05	
99 75	
25 2‘/a	
25 203,	
122 ’/.,	
128 %	
2 15	
FERMQ BENZAL,
De închiriat
de la Sf. Dumitru viitor, cafeneaua ou toate dependinţele de jos cu pivniţă mare boltită, precum şi casele din etagiul aldnoilea d’alătmf, din strada Modei No. 12 vis-a-vis de grădina Episcopii, i.matori se pot a Iresa la d Nicolae Mihăileanu funcţionarla Trib Ilfov corecţional din gura Cişmigiuluî.
V'SU'T	J/1 '//•
EK SEC5
EHDETAIL
DE VE^pADE
VIN VECHIU
cu 6 franci vadra
A se adresa in
Strada Tergovişteî No. 111.
in dosul pieţei mici.
CEL MA! DISTINS SI ASORTAT MAGAZIN CU
HAINE PENTRU BARBATI SI IÎAE11
No, 7, STRADA ŞELARI, No. 7
Att priimit pentru sesonul de toamna, şi iarnă, o imensă cuantitate de diferite costume complete, confecţionate cu o rar îi perfecţiune din cele mal fine şi moderne stofe din Europa., croiala inuiiaf după ultime e juma e, e c., e c.
De incheriat ff* Asorliinoiil complet de pariiesiuri elegante, nuaiile alese “fHţ
Costume negre de salonu si fracuri — derniere mode — pana la cea mai fina cnalifa
«ar MJUKB 9SPOV M BJILTOJIWS'W
Hanţe nonveftuM, etoffes f isets et lisses - de toate oualităţiie, desenuri nuoî croiala moderna; asemenea şi o eoleeţnuie bogata de stofe fine pentru a priimi comande, efeotuabile prompt şi convenabil
PREGIU RILE SUNT FO ARTE M QDjS R ATE ____________
de la sf. Dumitru viitor, prin licitaţie prăvălia cu toate dependinţele lor, din strada Grlviţs (Tăr-govişte) No. 159, proprietatea de-oedatuluî N. Dobrescu. Doritorii se vor presinta in ziua de 23 Septem-bre ohiar la acea prăvălie unde se va ţine licitaţia,
DE VENDARi:
TJisr
BILEARO VECHIU
■ C»OM- » *C
No. 51. Strada Sfinţilor I o. 51.
3-2-1 Proprietar, J. Moist Sen
rara
de a îndoi şi
a împătri cine-va capitalul,
A.dioă sub-semnatul am angajat in străinătate un Theatru Me-chanic, in patru acte ou^ preţ de 12,000 fr. şi neavăud de căt 6000, rog pe orî-eare persoană ar voi să se acompanieze cu mine, de unde va avea un profit f6rte mare intr’un timp foarte scurt fiind o raritate in România, darea banilor va fi după ce va sosi teatru in gară in bună stare, punerea in practică va fi de subsemnatul fiind speoial in acesta, informaţiuuî maî pe larg se pot face prin scrisori saă verbal, laa-dresa : Strada Sculptureî, No. 22,
6-2-1	Const. Andro i:.
Balsamul de Mesteakăn
D-ruluî F Ii. L E AGIEL

Simpla numai sucul vegetal, care curge din mesteacăn cănd trunchiul lui i se perforează, este de ^cănd ţine omenirea in minte, unul din mijloacele cele mai întrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, cănd insă acest suc se prepară chimiceşte in un balsam, atunci şî câştig6 proprietăţile sale şi efectele lui sunt admirabile.	.
F Da.a se spală faţa sau alt punct al corpului atunci păna dimineaţa se desfac mici fragmente de epidenn, remănănd pelea albă. frumoasă şi frageda.	„
■Vcest balsam indepărtează creţiturile şi semnele de vărsat, dănd fisionomiei de iune; pelea câştigă in albeaţă, frăgezime dispărând m cel mai scurt timp petele de vară. aluniţele* coşurile, roşeaţa nasului şi cele-l-alte necurăţenii ale pelin Pentru venzare in detail in Bucuresci la d-niî Carol Gersabek succesor de J. Ovessa, Martinovici & fii, Ghiţă Pencu, G. Bietz, Georgc MarUnovici Paul Coiffeur, lângă Pasagiul român, N. Niculescu, 1 N.	■
in farmadele D-lor Ztirner, Thoiss, CAura, Dtmbovtst, Nieresker, Witting, Sehmettau.-Jn Gclaţi: la Pharmacia St. George a A lui Marino Cur-tovicî si la Pharmacia domnească a d-lui Basil Uurtovicî.- InCraiova , la d-mi F. PoM, farmacist. - In Tur nu Măgurele Iad. Aug. Heberlmg. — In Slatina : A. Pfintner Pharmacist — Ia Giurgiu: M. Bvnaer Pharmacist - In Ploeşti: S Schmettau şi G.Sigmund Pharmacişti-In Buzeil Weber Pharmacist.—In Brăila ■ G. Kaufmes, fi m Focşani. M. F. Remer.
“ PERFECŢIUNE”
RE( 1KNER A TOR I I- UNIX ERSAL AL PA RFLUI
de D:ia S. A ALLEN.
Reuşeşte în totdeauna a redă părului alb culorea juneţe! sâlle, i comunică viaţă, creştere nouă si uă frumuseţe Înciuda. Effectul este sigur şi perfect, face să dispară imediat culorea albă a părului Acesta nu este uă văpsea, ci uă pre-paraţie a cărei proprietate naturală şi infailibilă este de a întări părul. Superioritatea şi bunătatea Regeneratorului sunt recunoscute-în lumea întreagă.
■Veritabila preparaţia se vinde infasurata în hârtie roşa.
DePOSIT PBEJOU'AL,
114 şx 116, Calea Southampton,
Londra, Engt.itera.
Se află de vânzare la toţi Coaforii, Parfumem şi larmaeist.il. remfarea cu ridicata la O nit Appelâf C nit, Bucureşti, Str. Col aci No .1 Vendarea en detail in Bucuresci la D-niî Paul Frodel, Coifeur.
N. Nicmescu,Coifeur al Curţii, G. Pencu, F.Gănthler. — InCraiova la D-nii M Georgevicî, E. Osmanof. — In Brăila, la D-nu C. Depites,— In Galatz, la D-nu H. Curtovich.
]»e y ciul are lutrtie stricată in str. Lipsani II
MAGÂSINUL n la Ursul Alb“
I	7N Roşit un mare asortiment de:
HAINE ÎMBLĂNITE PENTRU DAME
conf cţionate d u ee'e mat fine şi moderne stofe, dupe ultimele
jurnale, eăt şi
BLANi PENTRU BARBATI
de o”,;ş:fi şi de voiag fi.
COJOACE, CĂCIULI, CISME
HI TOT FELE Ii DE
PIEI ETBLUCRATE
PREC1UR1LE FOARTE MODERATE
Kilom. de la Bucur
iMZEORSTTXj
PE LINIILE
ECCU: iSCÎEirhCS!HCMAS. BDCttkStnBBCIIţHOVUAJBuSrtALlT' Si rMhlUfbniU,JB
Biicurescî-Baâffioşi-Romau
STAŢIUNI
Aretarea frenuriior
10
18
81
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
302
389
354
365
379
395
41?.
423
444
467
BUCURESCI Best. p-
Chitila
Buftea
Perişfi
Crivina
Ploescî Rest. pj*c
Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Ulmeui
Monteoru
Buzău Rest.
Cilibia
Faurei
Janca Regtaur. Muftiu
Brăila Resta. pj®c
Bărboşi R.est pj||.
Serbeşti
Preval
Hanu Gcmachi Iveşti.
Tecuci Rest.
Măaăşeşti
PufeeUi
Adjvd Restaurant Basc, ut Raoaciune Valea Seacă „	,	, i-os
Bacău Rest. plec
Galbeni
ROMAN Res. Sos.
Tr acc.	Pren de pers. 1	
1	5 |	7
Ore M.	Dre M.;OreM. 0	
seara	dim.	
9 00	7 20	
9 14	7 40	
9 26	7	56 8	19	
9 54	8 89	
10 19	9 10	
10 29	9 80	
10 44	9 60	
10 53	10 03	
11 19	10	40 11	13 11 22	
12 03	11 40	
12 11	12 00 12 84 1 09	
1 31	1	49 2	21	
2 20	2 56	
2 28	8 10	dim.
2 58	8 45	
3 13	p. m.	9 10 9 38 10 02 10 20 10 46
4 61		11 16
5 01		11 40
6 3 4		12 20 12 46
6 16		1 10
6 39		1	84 2	18 2 42
7 4t		8 00
: 7 52		3 12 3 48
9 0<	>	4 26 ^ p. m>
dini.	)	
T mixt
1
Kilom de la Roman
dim.
7 05 7 50 dim,
Barhoşî-Galaţi
Kilom.
dt la Barboş
STAŢIUNI
19
BĂRBOŞI	Rest. Kec.
GALAŢI	Rest. Plec
Aretarea trenurilor
Ţr *cc,
601
OreM
Tren de pers
608 | 605
Ore M. Ore M
noap
3	30
4	05 noap
seara
3	56
4	80 seara
25
p. m
7
8	00
p. JSJ
Roman-Barhoşî-Bucurtisci
Aretarea trenurilor^
S T A Ţ I U N I
Tr acc.
Ore M.
Tren de pers.
6
Ore M.
8
OreM
T mixt
12
Ore M
23
44
55
78
89
103
114
128
147
166
179
169
206
218
278
298
319
ROMAN Rest, Plec. Galbeni
Bacău Rest. pje^
Valea Seacă
Răcăciune
Sascut
Adjud	Restaur.
Pnfeşti Mărăşeşti
Tecuci Reci
Sos. Plec.
Iveşti
Hanu Conachi Preval Serbeşti
_ .	. D . Sos.
Best Plec.
, Sos*
239 Brăila Rest plec>
261 Muftiu
Janca Reataur. Faurei Cilibia
Bnzău
889
850
354
374
890 396
408
427
437
450
457
467
Rest.
Sos.
Plec.
Monteor
UlmenI
Mizil	Restaur.
Albeşti
Valea Călugărească
Ploescî Rest.
Crivina
Perişu
Buftea
Chitila
BUCURESCI Rest S,
seara
8 80
9 26
9 31
10	29 10 62
11	Sil
11	55
12	05
1 36
1	6l
. 23
2	81
3 26
4 41 4 49
6 87
5	59
6	08 6 22
6 32
6	57
i 26
7	38 7 60 săra
p. m. I 12 101
12 45 1 17 1 27 1 46
Bncurescî-Yârcioroya
Kilom. de la Bucnr.
Arătarea trenurilor _
STA ŢIUN 1
2
2
3
3
4
4
5 5
dim 12 50
25 40
18 54 28 08 36 00 21 81 13 45
6	56
7	15
7	40
8	14 8 82
8	5
9	15 9 30
seara
1
1
2
2
8
4
4
5
5
6 6 6
25 68 22 41 15 45 10 48 6 07 6 25
6	64
7	15 seara
seara
7	35
8	20 „seara
Kilom. de la Galaţi
G a 1 ii ţ i - B a r b o $ *
Arătarea trenurilor
10
24
37
lO*
IO8
13°
146
15®
168
189
20®
2l9
235
24?
?6l
261
269
278
286
299
310
325
336
345
BUCURESCI Rest. p.
Chitila
Ciocănesc!
Ghergani
Titu Restaur. GăeştI Leordeni Goleşti
Piteşti Rest p®*
Costeşti
Stolnici
Corbu
Potcdva
Slatina Rest.
Peatra
Balş
Pe:eştî
Cârcea
Craiova Rest. p°|‘
Isiiiniţa
Coţofenî
Răcan
Filiaşî
Butoeşti
Strehaia
Timnea
Prunişor
Palota
T Severin R. p^.
364
382 VARCIOROVA Sos.
Tarei orova- Bucuresci
Kilom. de la Vârci
STAŢIUNI
Arătarea trenur lor
T ecu ci îi-Bârlad.
STAŢIUNI
Tr, ac.jTren de p 602	604
Ore M. Ore M.
19
GALAŢI
BĂRBOŞI
ţ p. m.
Rest. Plec. | 12 05 Rest. Sos. ! 12 40
|p. m.
di a
7
8
dim
Kilom. de la Tecuci
STAŢIUNI
Arătarea trenurilor
.9
36
61
TECUC1U Restaur. Plec.
Berheci Ghi'ligeni Tuto va
BlRLAU Restaur. Sos.
	Trenări mixte	
	13	15
	OreM.	Ore M.
	dim. 5 20 5	53 6	21 6 88 7 06 dim.	p. m. 6 85 6 11 6	43 7	08 7 80 seara
18
37
47
57
72
83
96
102
113
121
181
140
147
163
176
193
214
226
236
262
274
VARCIOROVA Plec.
T.-Severin R. p°08,
Palota
Prunişor
Timnea
Strehaia
Butoeşti
Filiaş
Răcari
Coţofenî
Işainiţa
Craiova Rest.
Cârcea
Peleştx
Balş
Peatra
Slatina Rest. p°0c
Potcdva
Corbu
Stolnici
Costeşti
Piteşti R ist.
Goleşti Leordei î Găeşti
Titu Restaur, Ghergf ni Ciocăreşti Chitii n
281 296 312 333 345 868 372
382 BUCURESCI R. Sos
Tr ac.	Trenuri î ixte		
4	18	20	22
Ore M.	Dre M,	Dre M	Ora M
a. m.		p. m.	
11 00		5 0	
11 25		5 3t	
11 30		6 Oi	
12 08		6 5!	
		7 2	
		7 4	
		8 1<	
		8 3i	
1 38		9 lt	
		9 2<	
		9 4<	
		10 06	
2 21	dim.	10 25	
2 31	6 00	n6pte	
	6 20		
	6 39		
3 18	7 22		
8 40	8 00		
4 05	8 36		
4 11	8 55		
	9 42		
4 57	10 15		
6 11	10 39		
	11 23		
6 00	12 06		dim
6 15	12 41		5 41
	1 00		6 00
	1 34		6 33
7 05	2 12		7 09
7 37	3 10		7 44
7 53	3 39		8 16
	4 07		8 48
8 28	4 41		9 15
8 40	5 0(		9 36
Ţ| seara	p. in		
Biirlad-Tecucia
Kilom, de la Bârlad
STAŢIUNI
16
22
85
51
JERLAD Restaur. Plec.
Tuto va
GhidigenI
Berbeci
TECUCIU Restaur. Sos.
Arătarea tre urilor
	Trem ri mixt
	14 16_
dim. 9 00 9 34 9 67 10 26 10 56 a. m.
seara
9	45
10	U
10	35
11	3j
U °0 06pte
BucnreBci, Typograpkia Ştefan M 1 • lehCT!> ®trft
www.dacoromanica.ro
Liusoanî No. 11 —13.
ANUL LII.—No. 708
io bani e>;hilarul
VINERI 28 SEPTEMBRE
ROMANIA LIBERA
APARE UNT TOATE ZILELE
ABONAMENTUL:
In Capitală : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Districte: 1 an 36 lei, 6 luni 18 lei, 3 luni 10 lei. Ia Streiuătate: 1 an 48 lei, 6 luni24 lei, 3 luni 12 lei.
Director: D. AUG. LAURIAN.
Pentru Abonamente, Anunciuri şi Reclame a se adressa:
In Ramânia: La administraţiune, Tipografia St. Mihălescu şi la correspondenţii diaruluî din judeţe.
In Franci»: La SocMe Hav as, Laţ fit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In Anglia:	La D-nu Eug. Micoud’s, Foreign Advertising Agency, 130—140 Fleet Street, London.
1* Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Cur ţel Române, Ştadt Fleischmarkt, 15, şi la D-nu H.
Schalek I WoUz6il6 12 Wi@Yi.	•
In Germania: La D-nu Adol'ph Steincr, Anoncen-Fjxpedition, lnseraten. Pacht der Berliner Wespen, in Hamburq.
ANUN OIURELH:
Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.
Reclame pe pagina IlI-a...........1 Leii.
„	„	„ II-a..............2 .,
Epistole nefrancate se refusă Articoliî nepublicaţi nu se înapoeză. Pentru rubrica: Inserţii şi reclame, redacţiune* nu e responsabilă.
Prim-Redactor: 3T2?, C. MIGHâILSSS
AVIS
Astăzi nesosindu-ne posta străină, nu putem publioa ştiri.
■"li__*--—-   L-"'- " '-~U----IJ J      
Serviciul Tel grafic al «României Libere»
de la 8 Octobre. — 4 ore seara.
Berlin, 8 Octobre. — Se cunoasce deja re-snltatul a 412 colegiurî din 482 pentru alegerile de al doilea grad, oare s’afi făcut ieri pentru camera deputaţilor Prusiei. Cele 412 aleger cunoscut cuprind : 110 conservatori, 92 din partidul oentruluî, 90 naţionali liberali, 38 progresişti, 19 polonezi, 4 partieulariştî, 1 democrat şi 43 conservatori liberali.
Yeohiî miniştri demisionarî, dd. Faik, Hobrecht şi Friedenthal ati fost aleşi. Intre membrii cabinetului actual, aleşi deputaţi, se numără generalul de Cameke, ministrul de finanoe şi contele d’Eulenburg, ministrul de interne.
Citim in «Monitorul universal»: «D. Georgescu, oficer al flotei romăne s’a imbaroat pe «Le Tage» din esoadra franoesă
— de la 8 Octobre — 8 ore seara —
Viena, 8 Octobre.—Sesiunea ordinară a Reiehs-taghului austriac s’a deschis azi prin citirea discursului Tronului.
Din acest discurs se vede, oă intrarea in Adunare a deputaţilor Bohemiei, care se tace tară prejudiţiul convicţiunilor lor şi ou toată deosebirea opiniunilor lor, e un demers important, făcut in vederea reoonciliaţiuneî şi a înţelegere! generale. Această reoonoiliare şi a-eeastă inţelegere a« fost tot d’auna ţinta şederilor împăratului, care e astăzi convins, oă prin moderaţiunea tutulor partidelor şi prin respectul lor mutual se va atinge scopul şi se va a-signra Constituţiuneî recunoştinţa generală.
Discursul enumera apoi diferitele legi ce vor fi supuse votului Adunării, in special legea asupra armate! şi proeotul administraţiune! Bosnie! şi Herzegovinel. El accentuează necesitatea de a stabili equilibrul in finanţe prin economi! înţelepte in administraţiune şi in bugetele res-boiuluî, atăt pe oăt aceste economi! vor fi compatibile ou siguranţa imperiulu!. El adaogă că difieitu! buget uluî din 1880 va trebui să fie acoperit fără să se facă recurs la nou! operaţiuni de credit bi simplu prin adaugir! de imposite, fără ea ou toate acestea sa se stoarca torţele productive ale naţiunel. Acest scop va fi ajuns in special prin reforma impositelor directe deja e-sistente. Căt pentru reinoirea tractatelor de comerţ, va trebui să se inoiască, pentru a nu compromite industria şi comerţul imperiului iu urma modificaţiunilor ce ţările streine aii făcut in legislaţiunea lor vamală. Disouţiunile ce s’ail ţinut in timpul din urmă ne face să sperăm un regulament favorabil a raporturilor comerciale ale Austrie! ou Germania.
Disoursul anunţă oare-car! alte proiecte de lege, apoî constată ou mulţumire, că relaţiunile amicale se continuă cu toate puterile; el zice, oă tratatul de Berlin e exeontat in stipulaţiu-nile sale oele mal esenţiale şi in fine, că oou-paţiunea Sa ndjakuluî de Novibazar s’a făcut pe basele acestui tratat, in urma unu! acord amical ou Poarta. Guvernul va avea grije şi se va grăbi a mănţine cu atenţiune raporturile sale eoonomice cu Orientul.
Imperatorul termină declarând, oă Austria va fi tot-d’a-una refugiul drepturilor ţerilor sale şi a popoarelor sale in uniunea lor inseparabilă şi eă ea va fi şi locul durabil al adevărate! libertăţi.
Citirea acestui discurs al Tronului a fost primit cu aplause frenetice.
(Har as)
A se vedea ultime soiri pe pagina Ui.
Bucuresci, 27 Septembre.
Trebue să tie cine-va foarte puţin deprins cu apreciarea evenimentelor ce ne Înfăţişează viaţa popoarelor, pentru a nu înţelege şi pentru a nu admite, că o Gestiune atăt de însemnată, de un ordin economic şi politic atăt de important, ca grava eestiune a zilei, — că o asemenea eestiune, nici odată şi pe nicăieri, nu s’a deslegat cu uşurinţă, numai aşa. cu apă de flori, fără să producă adică o stare de crisă, fără să descepte pasiunile şi fără a încorda interesele acelor clase sociale, pe cari mal de aproape le a privit aplicarea unor inalte principii.
In multe ţări şi in foarte dese caşuri momentele acestea de interes naţional aO produs chiar turburări, furtuni de acelea populare, cari, pe lângă oare-cari succese, ah lasat tot-d’a-unad upă dănsele urmele triste ale impetuosităţiî lor.
Pe nimeni nu va surj rinde aşa dar. că conflictul ivit intre dorinţele jadaice ale guvernului şi intre voinţa nestrămutată a ţării, produce azi. in ajunul unei incereări atăt de grave, când proiectul de reformă constituţională propus de guvern este a se căutări cu greutatea, celor două treimi, — produce, ziserăm, o îngrijire generală, o stare de uer-vositate publică, ce dă fiori de respundere acelor cari au contribuit să aducă lucrurile aci.
Singuri noi poate, intre toate popoarele pământului, am sciut, in timpurile din urmă, cu inţelepciune şi cu sănge rece, să resol-văin cestiuni de cel mai acut interes social, şi dovedit a fost, prin isbăndele mari ce obţinuserăm, că linia aceasta de purtare spre binele şi folosul ţării a fost.
Aceeaşi prudentă atitudine a ţinut poporul român şi in deslegarea celei mai ardiute cestiuni politice, şi nici de rândul acesta —trebue să sperăm cu încredere — causa ma-relor sale interese nu va fi prin urmare pierdută.
Să avem dar încredere in mandatarii independenţi ai ţării, şi să fim liniştiţi.
Nu oposiţiunea, d-lor cărmuitori, a mămat situaţiunea către tristele alternative, in faţa cărora ne vedem astăzi conduşi: ei d-v. aţi im-brăncit ţara spre prăpastia, prin neindemâna-rea şi nesinceritatea cu cari aţi umblat să vă ajungeţi scopurile d-v. de a rămânea la putere, sprijiniţi tot pe influenţa esterioară, şi astupăndu vă ureehia la păsurile, la dreptele şi energicele proteste ale naţiunii in contra criminalelor planuri ale Alianţei, care incearca să strivească autonomia ţării sub călcâiul ei batjocoritor.
Ceea ce nu răuşise Baiazet Fulgerul, spai ma lumii, prin loc şi sabia, aceea incerca Alianţa, prin zavistii şi corupţiune!
Dar i.omâniî nu erau incă morţi, şi in-chipuiri zadarnice îşi făceau campionii acelei formidabile şi desastroase asociaţiuni.
Cu Europa, Alianţa nu putea şi nu avea cuvănt să ne ameninţe, căci decisiunilor Eu ropei Românii nu steteră împotrivă.
Nimic, pe terenul dreptului, nu ni se putea opune, şi nici de fabula lupului cu mielul nu aveam să ne aducem aminte, pe cătă vreme noi mai inspiram un interes european, in păruăntul acesta strămoşesc.
Fantasmelor împăiate ale Alianţei nu plecăm noi capul.
Şi intru ce vinovaţi ne-am arătat noi Europei ?
Intru nimic absolut
Nici un interes european nu atinge şi n’a atins hotărârea nostră de a voi să re-mănem un popor gelos de drepturile sale, un jpopor viu, demn şi viteaz, cărui nu i se ia
dintre mâini puterea de aşi stăpâni şi conduce soarta, cum se ia din braţele unui mişel arma ce o are spre a şi apăra viaţa.
Nu apucase să se usuce bine semnăturile puterilor, puse pe actul de la Berlin, şi Romanii declarară, că nu se vor opune incheerilor lor.
Principiul egalităţii politice a cultelor fu imbrăţişat de naţiune, cu tot respectul, ce se cuveuia unei atăt de inalte idei. Ţara fu gata să recunoască necesitatea ştergerii disposiţiuniior restrictive pentru Israeliţi, şi pănă azi, aplieaţiunea art. 44 ar fi fost şi săvârşită, dacă Evreii n’ar fi fost atăt de orbiţi, in căt să caute a se răci şi mai răii de ţară, şi a ne amăra necontenit, prin in-terveniri pe la diplomaţia de culise; dacă, in fine, guvernul nostru — cea ce e mai grav — nu s’ar fi făcut el insuşi pavăză de apărare al intereselor streine, prin respingerea obstinată a soluţiuneî admisă de ţară. '	•'	'■
Acum, d-lor de la putere, nu vă mai pierdeţi aşa dar timpul, aruncând pe oposiţiu-ne veninul mămel dv. de neisbutire; ci ple-caţi-vă şi recunoaşteţi, că â voastră este răspunderea situaţiuueî anormale, în care aţi potmolit eară politica ţării.
Una din două :
Ori hotăriţi-vă sincer, fie mal sunteţi capabili de aşa sentiment, a merge cu ţara, admiţând întreagă şi neatinsă soiuţiunea, ei;
Ori de nu, dacă credeţi că e prudent, că j> bine, că mai aveţi putere şi minte îndestulă, luaţi-o peste cămp, cum aţi făcut şi in alte rînduri, şi puneţi-vă din noii la teascul influenţii dv. morale, ca să stor-ceţi ţării alţi mandatari, toţi după pofta i-nimei dv!
fntindeţi coarda, căt vă tae capul: de ce nu sunteţi d-v capabili! numai luaţi seama, că, de se va rupe, ea vă poate lovi cumplit; ea poate să turbure şi liniştea şi să compromită chiar situaţiunea ţării.
Ar ti să remaniaţi ministerul şi să veniţi poate cu o nouă programă constituţională, dacă nu v’aţi fi tăiat, din nenorocire, şi această cracă de sub picioare.
Aveţi dar inainte-vă trei lucruri:
O cale, cam târzie de apucat pentru dv., dar totuşi onestă şi incă mântuitoare;
Aveţi apoi o cârte de îndrăzneală nesocotită, jucată in paguba sigură a ţării;
Aveţi, in fine, remaniareâ, adică ridiculul.
Alegeţi.
' Dar dv. sunteţi aşa de iugenioşi şi pdte veţi iscodi şi alt ceva.
Ori ce, numai greşiţi o dată de apucaţi şi pe cafea unei politici, leale şi romanesc!.
Confraţii noştrii de la «Pressa», dupe un repaos de 18 zile, voiesc a redeschide desbaterea asupra cireulăriî ministeriale, cea privitoare la cărţile primare.
Ne pare răii, că nu ’î putem urma pe târîmul in care voiesc a ne atrage. Arti-clul, care a găsit biue-voitoarea ospitalitate â «Presei”, nu este de căt resuflarea unui parapon personal in contra d-lui B Cons-tantinescu, vinovat că a scris cel mai bun Abecedar, şi in contra d-lui Manlib, pis-muit, că a dat iu măna copiilor cel mal metodic Curs de gramatică, din căte avem pănă azi. Căt despre introducerea d-lui Lau-rian in causă, in modul cum este făcută, suntem siguri, că chiar confraţii noştri vor califica-o de necuviinţă.
Noi ne-am arătat, la 2 Septembre, cuvintele pentru cari nu aprobam numita circulară ministerială, care de altminterea, pe tărîmul teoriei liberale, era foarte corectă. Pănă acum nu s’a dovedit, că acele cu-
vinte sunt greşite; din contră insăşi «Presa0 pare a confirma, că autoritatea ministerială s’a acordat eu uşurinţă multor cărţi, şi că unitatea învăţământului sufere din causa ne-conformării tutulor cărţilor cu programa şi din causa anarchiei ortografice. Avem dar dreptul să mănţinem conclusiunea noastră.
Căt despre contrazicerea, in care anonimul nostru antagonist voesce să pună pe «România Liberă” cu critica din «Revista contimporană” de la 1 Lanuariu 1876, nu vom cere confraţilor de la «Pressa" de căt a citi cu atenţiune acea critică. Dacă vor face aceasta, suntem siguri, că confraţii noştri vor vedea, că critica d-lui Laurian a fost constructivă, iar nu destructivă; că, pe cănd se arătau părţile slabe ale acelei ăntăiei ediţiunî, se afirma superioritatea cărţii de citire a învăţătorilor Asociaţi asupra tutulor cărţilor esistente de acelaşi fel; că această afirmare de nimeni n’a fost restur-nată pănă astăzi, şi nici nu credem că va fi lesne de resturnat; eă in fine d. Laurian a dat mai multe consilii pedagogice, pentru îmbunătăţirea acelei opere, consilii de cari s’a ţinut multă seamă. Cartea de citire a învăţătorilor Asociaţi nu este perfectă, dar este cea mai bună, din căte avem in biblioteca didacticei primare.
Iată un fapt. care nu se va putea combate, şi cu aceasta incheiăm.
Cănd sunt argumente de fapt, cuvinte nu trebuesc multe.
CRONICA ZILEI
«Binele public» insera aceste inreiitoare şi bine inspirate răndurî:
* Aflămă cn multă buouriă eă venerabilul A. Treb. Laurian, care se afla de căte-ra săptămâni bolnav şi spre căutare la Yiena, oum şi neobositul nostru literat Al. Odobesou, bolnav şi d-sea de căt-va timp, merg din zi in zi spre bine şi peste căt.-ra timp i-vom vedea din noii ooupăn-duse cu lucrările atăt de importante ale Academiei.	-	.....
Sunt oameni a căror asistenţă pământească ar trebui natura s’o intindă preste limitele ordinare ale vieţii. Omenirea s’ar plânge maî puţin in contra neajunsurilor de tot felul şi nedreptăţilor lumesc! : d. Laurian şi Odobescu sunt din numărul acestora».
. M -x-.
Ni se spune eă ceva fără seamă s’a petrecut zilele acestea in Dobrogei.
Cu ooasiunea inspecţie! ce a tăcut d. colonel Cantilli regimentului săfi, a ordonat ma! multor militar! din o companie să se desculţe, ca să vază, şi să se eonvingă dacă labele le sunt curate, sati nu. Toţi s’ail desculţat ia moment şi d. comandant s’a putut oonvinge. Pănă aci toate bune.
D-luî colonel ’î vine insă găndnl să vază şi pe căpitanul oompanie! desculţ; ’î ordonă. Dar căpitanul nu se supune. Colonelul atunoî chiamă pe militari! companie! să ’i desculţe, chiamă pe servitor să useze de forţă oontra stăpânului săti ! Eî nu se supuseră.
Nu tot aşa făcură alţ! militari, din alte companii, car! fură chiămaţ! in urmă: căpitanul fu desculţat, pofta marelui colonel se împlini.
Ni se spune că căpitanul ar fi reclamat la ministrul de resboitt.
Dacă acestea vor fi adevărate, apoi ne aflăm in faţa unor fapte cari, in regimul militar, sunt oam gri fi de calificat.
—x—
In inspeoţiunea făcută da A. S. R. Domnul, impreună cn A. S. principele Bulgarie! la Giurgiu, in ziua de 23 curent A. L. ati visitat, intre oele lalte stabilimente, şi gimnasiul din Giur-gi«-
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
AA. LL. aii fost primite de d. director general al ministerului cultelor şi instrucţiune! publice, de corpul profesoral al şcoaleî şi de e-leviî olaselor primaie şi secundare.
—x—
«Monitorul oficial» primeşte următoarea co-munioare din Silistra.
«Luni, 24 Septembre, la ora 1 după ameatjî* A. S. principele Bulgariei a sosit aci şi a fost primit ou mare entusiasm de către populaţiune.
D. Obedeanu, prefectul judeţului Ialomiţa, d. comandant al garnizoneî Călăraş! d. colonel Gorjan, comandantul trupelor din Ostrov, împreună cu administratorul plăşe!, venise aci spre a saluta, in numele guvernului, de bună sosire pe A. S. principele Alexandru I.
Seara a avut loc un prânz, dat de municipalitate, la care a fost invitat ă şi delegaţi un ea română. Principele şi intreaga suită purtafi «steaua României.» Oraşul a fost splendid iluminat, şi musica regimentului 4 din Ostrov a ese-cutat diferite ariî, din cele mai plăcute.
Marţ!, 25 Septembre, la orele 6 dimineaţa A. S. principele Bulgariei, in mijlocul aclamaţiu-nilor unanime, a pornit cu vaporul «Frantz-Tosepli», la Rusciuc.
—x—
Distinsul scriitor român şi profesor de la facultatea de litere, d-nu Petrioee Hasdeu, a fost chemat in consiliul permanent de instrucţiune in locul d-luî Florian Aron. Felicităm pe d. Cre-ţulescu pentru această nemerită alegere.
DIN CAMERILE DE REVIZUIRE
SESIUNEA EXTRAORDINARA
Şedinţa de la 26 Septembre.
Camera. — Deputaţi presenţi 126.
—X~
Nimic extraordinar in ţinuta Adunării: inainte de deschidere indiferenţa şi calmul erafi zugrăvite pe feţele deputaţilor cari .şedeau in bănci; numai pe ici pe colo se bb-servafi grupuri mici de mandatari, discutând cu oare-care foc; nu ştim insă cestiu-nea la ordinea zilei sab alte interese... După deschidere, tribunele se umplu, atenţiunea se incordă, pregătirile incep. Pe bănea ministerială se observa cănd 2 cănd 4 miniştrii.
—X —
Se citeşte o telegramă a mai multor locuitori din Teleorman, cari cer, ca Camera să lucreze in acord cu guvernul in Gestiunea israelită.
— X—
I). Vernescu presintă o petiţiune a 600 cetăţeni din laşi prin care cer. ca impăm. Ovreilor să se facă individual şi numai in urma cererii lor.
Se dă lectură acestei petiţii.
Se depune şi o petiţiune din Vasluiu, in acelaş sens.
—X—
I). Giani citeşte raportul şi proiectul comitetului delegaţ’lor pentru revizuirea art. 7 din Constituţiune.
—X—
D. Mărzescu, incărcat cu un ghiosdan căt o bibliotecă, se urcă la tribună.
FOIŢA «R O MAMEI LIBERE,	71
ARTICOLUL 47
DE
ADOLPHE BELLOT
PARTEA III.
I N A L T A POLITIE
— Fine —
XXIX
înaintea căruia tribunal corecţional trebue să fie urmărit condamnatul, care aii fugit de sub privegherea poliţie! ? Or! una or! alta, sad acu-satul ’ş! tăgădueşte identitatea sad o recunoaşte. In caşul ăntăî, el trebue să fie tradus ina-intea tribunalului care a pronunţat condamnarea, iu al doilea cas, el trebue să fie urmărit inaintea tribunalului judeţului iu care a fost arestat.
George Gerard de şi recunoscuse mima! de căt că fusese condamnat la cine! an! de muncă silnică sub numele de George de Hamei, ceru cu toate acestea, prin mijlocirea advocatului şefi,
«Ca representant al României de dincolo de Milcov, voiu face apel nu la inima, ci la mintea şi numai la mintea d-voastră. Cu inima la cap am urcat treptele acestei tribune, cu inima la cap voiu combate proiectul guvernului». Eatâ cuvintele prin cari deputatul transmilcovan 8şî iucepe discursul său.
Citesce o parte din pledoaria d-lui Fre-gier, cu ocasiunea naturalisăriî Evreilor in Algeria, şi o compară cu raportul comitetului delegaţilor.
Membrii comitetului delegaţilor par a avea o opinie diametral opusă cu opinia d-lor pe cănd făceau parte din comisiunea de iniţiativă parlamentară.
Să vedem cum Evreii aii dobândit drepturi la cele l’alte popoare, căci aceasta trebue să ne serve de esemplu
Nu voiu invoca nici un autor creştin : cu autori ovrei voiu combate proiectul guvernului.
Franţa cea mare, unită cu Italia aveau numai ,77 de mii de Ovrei şi, inainte de a da drepturi Evreilor, au subordonat legile lor legilor francese.
Aş intreba pe d. min. al instrucţiune! publice, dacă rabinii din România se supun stipulaţiunilor Sanhedrinului, sau talmudului. Aceasta intra in atribuţiunile d-sale şi eu nu o fac fără vre-un folos. Trebue să cu-noascem organisaţiunea lor in fond, ca să ne putem feri de ei, să-i putem tace ne-periculoşî.
Toţi Ovreii de pe faţă pământului se impart in doue mari tabere : şcoala talmudică şi progresiştii.
Urmează o mică răfuială cu ministrul de interne dela 1879, care nu e tot acela de la 1864: opoziţiunea de azi nu ţine alt liro-bagiu decăt acela al ministrului de esterne de la 1864.
Revenind apoi la ceea ce aii făcut Francezii cănd aii impămăntenit pe Ovreii lor: Franţa, inainte de a naturalisa pe Ovrei, le-a schimbat numele, i-a dus pe la băi, i-a spălat, i-a civilisat, nu ca noi.
Fineşte partea: ăntăiu a discursului prin citirea a două acte: o petiţiune presintatâ de Ovreii din Franţa pentru emancip^xe şi un memorii! al alianţei israelite, presintat congresului din Berlin, in privinţa noastră; cel d’ăntăiu esceleazăiu umilinţă, cel d’aldoilea in calomnii şi aroganţă.
(După o pauza de J5 ipiuute,)
I). Mărzescu ăşî continuă discursul, hi toate părţile Ovreii n’au căpătat drepturile cu sila şi numai după ce s’a vă<jut că sunt asimilaţi au fost puşi pe aceeaşi treaptă cu naţiunea dela care cereau drepturi.
Oratorul incepe apo! analisa aut- 44 al areopagului european.
Să ana lisam art. 44 al tractatului de la BerliD, să T cunoaştem bine, zice el, pentru că numai un popor tămpit şi pleacă capul unei stipulaţiuni pe care el nu o cunoaşte.
Este o mare deosebire intre articolele constituţiunex noastre şi intre art. 44 al tractatului de la Berlin.
In virtutea unul articol internaţional cre-eăm un stat în stat cu Ovrei noştriî, pen-
de a fi judecat la Roueu, şi d. X.... lăsase astfel de suvenir! in acest oraş, in căt se grăbiră dea! primi cererea.
Cănd se împrăştia sgomotul prin sălile tribunalelor, că dupe un repaos de maî mulţi anî, be-trănul advocat consimţea a lua cuventul, se produse printre tineri! advocaţi un fel de agitaţiune, căeî toţî auzise lăudăndu-se marele şefi talent oratoric, dar nu putuseră să T admire.
Eî ’şî dădură intălnire la tribunal pentru ziua pledâre! sile, oumeşiclau intălnirî la thea-tru in căte o seară, cănd are un mare artist reapare pe scenă dupe o lungă absenţă.
Tocmai aceasta o dorea şi advocetul X.... in interesul clientului şefi şi dupe rugăciunea sa expresă. El scia, că preşedintele tribunalului, a-vend in vedere respectul ce i se datorează ca bătrân şi vechia sa reputaţiune, el va lăsa se vorbească căt ar voi, chiar jdaoă s’ar depărta de cestiune; că el va fi liber de a ridica pănă la inălţimea unei t?se sociale, o afacere din cele maî simple si din cele ma! puţiu complicate, că in fine ’! vor permit > nu numai de a apăra pe George de Hamei pentru delictul care i se imputa, dar chiar de a reveni asupra trecutului şi şi a obţine, dacă nu reabditaţiuuea legală a ( li-
tru că, afară de puţine escepţiuni, toţi Ovreii din Romania aparţin şcoaleî retrograde.
In cas de conflict intre art. 44 al. 2 şi legile constituţiune! noastre, România trebue să ceară stricta esecutare a art. 11 din constituţiunea ei.
Proectul guvernului e o adresă de paupertate la adresa minorităţii.
Nici forme, nici garanţii, nici condiţiunî, nimic nu e trecut in proectul guvernului pentru impămintenirea lucianilor ; toate sunt lăsate la discreţiunea unei legi ordinare. Noi nu putem lăsa lucrul aşa. Vroiu să legăm mâinile Camerilor viitoare, vroiu să dăm fiilor noştri o ţară aşa precum am primit’o de la părinţii noştri.
Puterile cele mari pretind şi susţin că la noi există Ovrei asimilaţi, contopiţi cu noi şi de aceea cer categorii. Eî bine, cari sunt probele, cari sunt p'-esumţiunile cari fac pe Evrei asimilaţi cu noi? Singura zicere, că ţin la noi? Conchide apoi ca proectul să nu se ia in considerare.
— X —
D. Maniu declară, că e contra luării iu considerare a proiectului.
—X—
D. I). i. Chica vorbeşte pentru luarea in considerare a proiectului presintat de comitetul delegaţilor, şi se inceareă să combată pe d. Mărzescu.
Din cănd in cănd se aud murmure, rî-sete, neaprobărî, chiar mare sgomot.
D. Chica vrea să constate, că in discu-ţiune e numai cestiunea ministerială, şi ne ameninţă cu soarta Poloniei şi Turciei dacă nu ne vom supune Europei in cestiunea de faţă.
—X—
Şedinţa se ridică la 5 ore.
DIN AFARA
Franci a şi Spania.
Spaniolii cănd nu au ce face, se apucă şi conspiră; contra guvernului, regelui sau constituţiei esistente, puţin jmportă. A conspira, pentru nestatornicul şi cam leneşul popor spaniol, este deopotrivă cu a mănca şi a bea ; numai căt operaţiunile din urmă se intimplă zilnic, iar cea de ăntăiu mai rar.
Intr’unul din numeri! trecuţi am relatat neşte turburări, cari se iutămplară iu unele provincii ale Spaniei, cu deosebire in cele de mează noapte; deasemenea impărtăşisem despre ares’ările politice de la Madrid. Nu mai putea incape indoială, că se trata despre o conspiraţiune republicană întinsă... Guvernul spaniol, credincios tradiţiilor moştenite de la guvernele anterioare, nu putea crede, că astfel de comploturi s’ar putea urzi sub ochii poliţiei sale. Urzitorii fură căutaţi prin urmare in fără, in Francia, şi oficioasele din Madrid începură a se plânge numai decăt, că guvernul republice! francese sufere pe teritoriul său uneltiri revoluţionare impotriva guvernului spaniol.
Cabinetul frances putea prea bine să tacă. Dacă nu-i poate cineva amări zilele, acest cineva este guvernul spaniol. Politicos insă
entulu! seu, cel puţiu reabilitaţiunea morală.
Ziarele diu Seina de jos întreţinuse dinainte pe public despre procesul care avea să se judece şi foile pariesene se grăbiseră de a reproduce articolele lor
«Afacerea mea, zisese Geoige, către avocatul X.... neputănd remănea secretă trebue acum se’î dăm cea maî mare publicitate posibilă. Toată lumea din Paris scie, că d. de Brives este socrul unu! liberat din temniţă, in interesul săfi intr’al meii, in memoria aceleia care nu ma! este şi care a primit numele med, trebue ca toate se ştie că pedeapsa care m’a lovit era nemeritată,
La 3 Iunie 1868 tribunalul corecţional de ia Rouen era plin de dimineiţă.
George de Hamei intors din ajun de la Ba-den, şedei pe banca aeusaţilor.
Dupe formalitatea obicinuită d. X... luâ cuvântul şi vorbi ma! mult de treî ore.
Impresiunea produsă de vorbirea sa fusese nemărginită, contra tutulor obiceiurilor, cănd ter-miuâ, 1 a mea ’1 aplaudă, şi preşedintele asociin-du-se la emoţiunea generală nu crezu de dator e a rechema pe public la respectarea bune! cuviinţe.
Din toate părţile advocaţi! cei tineri ca şi ce!
de astâdată peste măsură, el desminţi, pri i o telegramă oficială din Perpignan, toate a firmaţiunile ziarelor spaniole, că pe pămA, tul frances s’ar conjura contra linişte! Spâni4.
Această telegramă oficială este cornul . tată apoi intr’un mod foarte nemerit de oficiosul «Naţional”.
Francia, zice organul cabinetului frances, oordă ospitalitate sa tuturor Spaniolilor tari deosebire de coloare politică, şi fiiud-oă toţi St,:, nioliî, cari nu sunt la putere, eşî petrec timpul conspirând contra guvernului ţereî lor, ,s< poate negreşit totdeauna afirmi, oă in Franci sun conspirator! spaniol!.
Putem insă asigura din parte-ne, oă autorităţile frauoem nu vor ingădui uimeruî, să lai. • rească la graniţele sale comploturi contra 7 -unii! popor iuveciuat cu care ne aflăm ia re-laţiun! de pace.
Sapienţi satis.
Uri ncipele GorciacolT,
Ne mai aducem aminte de sgomotele ca.t circulau mai deunăzi prin ziaristica streină, despre o apropiată visită ce o va face cancelarul Rusiei principelui Bismarck. Aceste sgomote fuseseră declarate de fără temeiu. «Standard», şi «Times» revin astăzi asupra lor şi caută a arăta, că tot au avut ceva temeifii.
«Standard» ne spune bună-oară, că la întâlnirea de la Alexandrovo, împăratul Wl-helm isbutise a indupleca pe ţarul Alexandru să promită, că va trimite pe bătrănul Gorciacoff la Berlin. Împăratul Germaniei solicitase acest lucru, ca o resplătire pentru propria sa călătorie pe pămăntul rr -sesc, —■ şi ţarul nu ăl putea refuza, cel puţin din curtenie. Principele Gorciacoff stărui insă pe lăngă monarchul seu, să nu ăl silească a săvârşi acest „act de espiaţiupe’L căci nu este atăt de păcătos, şi impăratul Alecsandu ăl asculta in urmă. Cancelarul rus nu va maî merge dar la Berlin,
«Times”, după ce face aceeaşi revelaţium; adaugă, că. ţarul nu s’ar li prea bucurat de această purtare a cancelarului său, dar că i-a respectat retuşul de a visita pe Bismark, din pausa betrâneţelor sale. Hotărît a nu suferi indelungă vreme starea de Încordare dintre Rusia şi Germania., impăratul Ru siei s’a decis insă a demisiona pe Gorciacoff; bătrânul om de stat nu ap mal iţ astăzi de căt cancelar titular; afacerile le-ar conduce de fado subsecretarul său de stat, iar urmaş definitiv va fii nunţit principele Lobanoff,
Nu putem şti ceea ce este edevărat din acestea, aşa zise «revelaţiuni». In tot caşul ele sunt destul de interesante, ca să le dăm luare aminte.
CORESPONDENŢA «ROMÂNIEI LIBERE»
Tulcea, 25 Septembre.
Iubite d-le directore!
Am voiajat aproape întreagă Dobrogia am studiat’o, pe oăt ’mî fi cu putinţă, şi pot să ta încredinţez, că starea e! actuală nu se poate pr< -lungi fără a causa rele necaloulate, atăt ţeref
betrănî, magistraţi, funcţionari!, comercianţi!, femeî diD lumea cea nobilă, veniră să’î strângă măua.
Ou lacrăm! in ochi,'eu vocea inecată el le zicea.
«Nu trebue să ve intindeţi mâinile spre mi.e ei spre clientul mefi, pare merită sjmpatiele oamenilor oneşti»
Toţî ’1 ascultai!, şi din toate părţile mâinile se intindeafi spre Geoige.
Ziarele cari vorbiră a doua zi de acest prooes povestiră Întâmplarea următoare, oare, se zice impresiona foarte mult pe auditor! ; Un comerciant stimabil din Rouen, d. Bdorind şe asr culte pentru cea din urmă dată pe avocatul X..,, era de faţă la audienţă.
Puţin ’! pasă de aeusat şi de delictul de care erafi învinovăţi, el se interesa numai de advocat. De o dată, pe cănd ’1 asculta i se păru că maî auzise o dată pronunţându-se acest nume de Georgede Hamei şi povestindu-se 6re oare fapt*
In cele din urmă el eşî aduse aminte, că era preşedinte al curţe! cu juraţi, cănd s’a judecat ăutăiul prooes despre care făcea alusiune avocatul X... Emoţiunea sa deveni extremă, ma! in urmă nu maî putu să ş! ţiuă lacrimile, şi oăud advocatul ăşi termină vorbirea, el se repezi spre
www.dacoromanica.ro
ROMANIA LIBERA
căt şi romanilor. D. ministru de interne visitâ Tuioia in zilele treoute ; nu ştifi eu ce impre-siunî se va fi reintors de aici nici ce informa-ţiunî i se vor fi dat: dar aoeea ce ştitt positiv este, oă trebnesc luate măsuri prompte şi energice pentru ameliorarea actualei stări de lucruri
Înainte de toate siourauţa publică este intr’o stare deplorabilă. Ziua in amiaza mare tâlharii jafueso şi tortur' ază, ast-fel oă bietul funcţionar oare este silit să iasă in judeţ, ' rebueie să ’şi facă testamentul inaiute le plecare.
Populaţia bulgară şi azi obs»rvă o atitudine ostila faţă de romani; ast-fel unit vorbesc in gura mare contra noastră, şi maî ales aceia pe cari ’i-am imbrăţişat mai mult; ast-fel şi azi unii preoţi ulgarT la serviciul divin nu pomenesc pe Măria Sa R Oarol şi pe episcopul Io-sif, şi protopopul lor voeşte se impue şijsă des-titue preoţii.
Aici in Tulcea esistâ un comitet bulgar, oare agită poporul contra românilor, din ace-d oo-mitet mi se spune că fac parte intre, alţii : Popa Rusă, Ghenov şi Vâlciu, acest din urmă funcţionar la priinăriă.
lilăndeţea romanilor i-afi incuragiat, şi cu căt administraţia se arată maî bună şi mai indato-ritoare către eî, cu atăta sunt mai iiHrâsneţî şi maî ostili.
Nu maî vorbesc de jaful ce făcură nniî bulgari cu lu rurile ce aparţineau guvernului turcesc, atunci când ainjiră că romăniî afi se ocupe Dobrogia. Lemnărie, mobile, covoare preţioase ce aparţineai! edificielor publice, fură luate şi parte vândute pe preţuri de nimica, parte păstrate la uniî din bulgarî.
Dar toate acestea le-am fi uitat, am fi uitat chiar şi sacrificiul ce am făcut pentru liberarea Bulgariei, dacă bulgarii s’ar fi aretnt faţă de noî, daca ,nu recunoscători, cel puţin paeînieî Dar a combate pe aceia carî ş’afi versat sângele pentru reconstituirea Bulgariei, este culmea răutăţii şi a ingratitudiueî, şi popoarăle carî sunt rele şi ingrate, sunt condamnate la robiă, dacă nu la moarte.
Terminată grava cestiune a evreilor, guvernul ar tace bine să se ocupe serius de această provincia şi se ia toate măsurile cele maî energice pentru a combate tendinţele acelora, care gravitează inafauă, pentru a colonisa ţara ou elemente 1 tine şi pentru a imfiunătăţi soarta poporului.
Tulceanul,
ARENA ZIARELOR
Ce este, ce se va întâmpla ?
Ce este, e dureros de spus zice „ Românul*; ce va fi, e şi mai dureros incă—dacă ar sta cine-va să priviască in oglinda magică a numitului organ.
Spre a pune iu evidenţă primul punct, el arată, că „este la o parte o maioritate impunătoare, care inţelege trebuinţele ţării" (!). •apoi se năpustesce contra oposiţinnii, de alt-mintrilea «destul de importantă», şi, după ce o infăţişează ca neîntemeiată pe nici un principiu afirmă, că singurul ei legământ este numai setea de putere, dorinţa de a răsturna guvernul. Inima «Romanului* se strânge şi mai mult de durere cănd vede, că o-posiţia liberală, «cu sciinţă sau de bună cre-
acusat, el luâ de mâini şi ei ceru ertare, oă a l«at parte altă dată la condamnaţiunea sa.
Cu toate acestea trebuia ca tribunalul se a-plioe legea. Pe căt timp articolul 47 era, era de datoria magistratureî de a face să fie resppc-tat şi de a pedepsi ne aceia oare el calcă.
Dar am spus-o, oă pentru pedeapsa, care tre-bue să se aplice celor care fug'de sub privegherea poliţiei legea s’a mărginit a fixa un maximum (cinci anî de închisoare). Resulta de aci ca tribunalul poate se rpicşoreze această pedeapsă ori-căt, chiar la termenul de pedeapsă de simplă poliţie.
.tribunalul coreoţional din Rouen profitând de această latitudine, condamna pe George Gerard la o închisoare de o zi.
Noî aplause se auziră in auditoriti, cănd se ridica şedinţa.
George, eşind de la tribunal se duse la arestul oraşului, unde stătu doua-zeci şi patru de ore.
El se plătise oătre societate. Ar fi putut in-tr adevăr, să-l siliasoă a se supune acum la acea supeaveghiere, de la care se retrăsese şi ai arăta un oraş din provincie ca reşedinţă. Dar poliţia şoie căte odată a avea oare-oare indulgenţă. Şi aj»oî George nu oerea de căt o favoare, a pleca

dinţă*j se lasă a. se face instrumentul „re-actimii *, care voesce să ajungă la putere, spre a «scăpa ţara de pericolul demagogei *, cum a zis d. Manolachi Kostaki. iar căt pentru cestia Evreilor, să aşteptăm «a o re-solva puterile*.
Ce se va intămpla dar, daca proiectul guvernului va cădea ? Mania Europei se va ridica asupră-ne, şi atunci ne putând a fi posibil la guvern nici grupul fracţiei nici grupul Vernescu, ci fatalmente numai d. Iepureanu — adio ţară, adio libertate!
Aci incep tiradele patriotice, prin cari «Românul * stimulează ambiţiunea oposiţieî liberale, de a se emancipa din lanţurile in cari au incatenat-o căţi-va «ambiţioşi vul-gări*; el merge chiar până a incuragia pe deputaţii, cari şi-au dat onoarea şi subsem-vătura, că vor respecta voinţa ţării, să calce acea iscălitură să nu ţină seama de cuvântul de onoare dat alegătorilor!
Nu ne mirăm să vedem asemenea consilii din partea acelora, cari nu cam pun mult preţ pe lealitate şi pe onoare. Acestea sunt nişte cuvinte seci, cari se spun numai pe la alegeri!
*%= «Timpul" e mai mult de căt sigur, că proectul guvernului va cădea pănă in sfirşit. Din isvor sigur, el află, că guvernul iu loc de a câştiga voturi, din contra pierde din zi in zi, ast-fel, că proectul săfl va fi respins chiar de la luarea in considerare.
Dimisiona-va guvernul disolva-va camera, ori d. Brătianu, va alerga la vre-o nouă remaniare ministerială? Nimic positiv nu scie organul conservator; observă numai, că in urma atâtor frământări, cestiunea israe-lită se va afla in aceeaşi situaţie, in care era acum două luni şi maî bine.
Să semnalăm şi această informaţiune, pe caie o citim tot in «Timpul" :
D. Brătianu, spre a ’şi temporisa căderea, ar avea de gând in cas de neisbăndă, să arunce proiectul listelor pe spinarea d-lui Boerescu, pentru ca ast-fel să T elimi-neze din cabinet.
•’ cest sgomot ăl insoţeşte de următoarea reflecţie «Timpul”:
O consolare destul de nostimă ăî remăne totuşi d-lni Boerescu : şi fără d-sa oa şi ou d-sa iu definitiv d. Brătianu nu va avea mai mulţi ‘•'orţî de reuşită in Adunare.
MOMENTE DE DISTRACŢIE
Ultimele sforţurî de cochetărie ale colosului de Nord
Scena se petrece in bal.
Colosul (către d-şoara Germania). —D-şoară, cred că vom maî juca iuoă o dată auiendoî?
Germania. — Vă mulţumesc : am promis deja acest joe amicei inele, Austria.
Colosul (către Austria). — Dar pentru D-<jefi, d-şoara, aţi uitat că intr’o zi d-şoara Germania v’a refusat ?
Austria. — Ce-mi pasa, nu ţiti la resbunare,
Colosul ( ătre Franţa). — Şi dv. d-nă, nu e aşa oă nu veţi juca cu groasa Germanie, oare v’a tratat aşa de brutal ? Aidem ! Noi ameudoî ne potrivim ca tingirea cu capaou. .
din Franţa pentru a n i se maî reîntoarce.
Această favoare eî fuse acordată şi el seduse se regăsiaseă pe muma sa la Baden.
Ei aii cumpărat căsuţa care ăi plăcea atăta Marcelei, pe care n’a putut-o revedea, şi lăngă care dnpe dorinţa sa ea se repausa.
Mormântul eî este in partea din vale a gradinei, lăngă rîul Limat. Ea este cu totul acoperită de flori, pe cari George le cultivă el in-suşi.
El trăeşte singur lângă muma sa, cum a trăit trei anî, in strada Leonie, pănă in momentul căsătoriei sale.
Dar el nu se maî ocupă, ca altă dată, cu stăruinţă de studiu. Orî-oe lucrare de spirit ăi este interzisă. Se mărgineşte a vorbi cu aceea care i-a remas, despre aceea care nu maî este.
Singura sa distracţiune este a coborî mal in toate zilele, mai multe poştiî, cursul cel repede al Limatuluî.
Luntrea sa este legată de o salcie, aşezată lăngă mormântul Marcelei. El desleagă lanţul se culcă in fundul luntreî şi sa lăsă a fi dus de curent.
Această cursă ameţitoare ţine aproape două ore. A o prelungi maî mult ar fi să-şi scurteze
Frânţi. — Lafi ca sarea in ochi. Nu, scumpul mefi, prea miroşi e yuoht fpele de Rusia).
Colosul (către Turcia, cu un suspin). — Aidem Har ameudoî, bătrâna mea
Turcia — Ce stai să spui, d-le? Sunt prea ostenită.
Colosul. — ■ Ce dracu, şi scorbura asta bătrână me refusă ? Mii de dra î !
Dar iată o copilă gentilă (către Italia). Mica mea, dv. nu-mi veţi refusa ouoarea de a...
1 talia. — Sunteţi prea bun, d-le ! Voifi juoa cn dv. căt v ţi vrea. (Ea se agaţă de braţul lui).
Numai, trebie să fii indulgent, căci eu nu ştiu juca !	«Figaro»
l\SKiiTllXK
D-lm Taucu decorator de pompe funebre, la reclama publicată iu jurnalul «România Liberă» diu 26 curent, i se răspunde oă : din oausa scurtului timp neputăndu-se intruni coriştii, nu s’a putut complecta cborul spre a lua parte la ceremonia funebră, şi aceasta fiind in contra dorinţei onor familii a repausatnlui, a fost iu acelaşi timp cu totul independ nt de voinţa dirijorului respectiv, de oare-ce, după in-ţelegerea avută de maî nainte fusese bine ştiut oă : însărcinatul decoratorului era obligat a veni pe la orele 11 a. m. spre a se informa daca oborul s’a putut complecta; la din contra se’şi priimeasoă suma de 10 fr. ce lăsase ca arvună
A. P.
Serviciul telegrafic al .României Libere’
de la 9 Octobre — 9 ore dim
Paris, 8 Octobre. — Se desminte ştirea res-păndită, oă membrii ininisterinluî n’ar fi uniţi in cestiunea amnestieî. In consiliul de miniştrii ţinut cri, s’a decis unanim, ca să se respingă orî-ce propunere se va face pentru o amnestiă generală.
Azi marele duce Constantin din Rusia, eobo-randu-se de pe scara hotelului, căzu atăt de tare, in cat eşi rupse t.endonul ghenuchiuluî. Doctorii afi declarat oă consecinţele căzăturii nu vor fi grave, dar afi recomandat marelui duce o nemişcare absolută in decurs de oăte-ra zile
Viena, 8 o tobre. (11 ore, seara). Oficial. -împăratul Austriei a adrrsat cu data de azi contelui Andrassy o scrisoare autografă, prin oare M. Sa primeşte ou regret dimisionarea primului şefi ministru, ce a inaintat’o pe motiv de sănătate sdrunoiuată. Tot odată Împăratul eşi esprimă inalta sa recunoştinţă pentru serviciile eminente aduse mouarchieî şi casei imperiale, împăratul crede, că retragerea actuală a oonte-lnî Andrassy nu va fi termiuul definitiv al activităţii lui, ci este de credinţă, că dacă va mai face apel la serviciile lui probate, contele Andrassy va respunde tot deauna apelului săfi.
M. Sa termină ast fel: «Sunteţi siguri atăt de inorederea mea deplină şi întreagă, căt şi de cea maî vie a mea recunoştinţă.»
Prin o altă sorisoare autografă, tot cu aceiaşi dată, imperatul numeşce pe baronul Haymerle ministru al afacerilor esterne şi preşedinte al consiliului comun de miniştri.
Simlah, 8 Octobre. — O telegramă a generalului Roberts, datata de la 6 Ootobre anunţă, că Englezii afi respins pe Afgani, şi că in două loviri le au luat 12 tunuri.
viaţa, căci este un punct, nude Li matul merge să se as văr le cu furie de nişte stânci careeîim-pedecă trecerea.
Ori-ce vas care s’ar rătăci printre aceste locuri ar fi de sigur prefăcut in bucăţi.
Credincios promisiune! de a trăi pentru msma sa, George se opreşte la oăţi-va metri de acest loc periculos.
Dar d-na de Hamei imbătrăneşce, ea nu va intărzia a lăsa pe fiul şefi singur pe lume. A-tuncî el o va imormenta lăngă Marcela, se va culca in luntre, o va lăsa in voia valurilor şi nu o va maî opri.
Doctorii de alieuaţî cei mai celebri din Paris afi renunţat a mai vindeca pe Cora. Ea a devenit nebună furioasă Dupe ce a stat căt-va timp in casa doctorului Blanche, aoum este la Cbarenton, de unde cred că nu va maî eşî nici odată.
Victor Mazilier a luat in căsătorie pe fata I unui proprietar de corăbii din Havre.
D. de Brives este de tot ruinat , dar joacă ! cărţi merefi.
(Fine).
www.dacoromanica.ro
Pe’deril Afganilor sunt considerabile; generalul Roberts zice, ea el speră să ajungă nane î la Calmi. Iu aceestă cetafe şi prin vecinătatea eî domneşte o mare agitaţiune.
Londra, 8 Octob’-e.— ‘Daily Nevs» primeşte azi din Ielalabad o dep 'şă, iu oare se anunţă, că armata' auglezâ inaintăncl diu această parte asupra cetăţii Cabul a fost tăiată de muntenii afgani.
Pesta. 8 Ojtobre. — Camera maghiară I). Tissza, preşedinte al consiliului de miniştrii, a desvoltat program il lucrărilor Cimereî anunţând numeroase proeote. Bugetul va fi presintat in decursul lunei. D. Tissza a făcut o interesantă împărtăşire, privitoare la lucrările de reconstruo-ţiune a le Segedinuluî. Vorbind despre pagubele ce ameninţă iu urma relelor recolte declară de neîntemeiate ştirile, manifestate despre o foame apropiată şi adaogă că guvernul va distribui bucate poporaţiuneî rurale.
Constantinopol, 18 Octobre. — Le asigură ca Poarta, pentru a face economii, ar avea inten-ţiunea de a suprima toate posturile de ambasadori in srăinătate şi de a se represintape lăngă marile puteri prin simpli însărcinaţi de afaceri. Numai ambasadele de la Londra şi Viena vor fi manţinute incă pentru căt-va timp,
Viena, 8 Octobre. — Din Cetinie se sorie către «Pol. Corr.» Muntenegrenii se tem, că cu ooasiunea apropiatei ooupaţiunî a looalităţilor Grusinie şi Lava, carî le sunt date in urma nouei regulari de fruntarii, vor intămpina o re-sisteriţă armată din partea Albanesilor, carî se strâng in mase mari in direcţiune spre Andrie-vicha ; Muntenegrenii fac prin urmare preparative pentru o luptă eventuală.
Ducele de Wtirtemberg e aşteptat pentru astăzi, 8 O tobre, la Cetinie.
(Havagi.
BIBLOGRAFII
A eşit de sub tipar şi se află depuse la Noua Librărie ly. Haiman. —- 74 Calea Victoriei, Bu-curesoi:
Indicatorul gradelor alcoolice
iu raport cu gradele de temperatură pe cantităţi de licuide, şi al taxelor de 6 bani pe grad, după numărul gradelor.—Preţul unui esem. 1. 1 50.
De venzare la librăria-editoare Gr. Luis şi Ia toate cele-l’alte.
LA
„MAREA BURSA NAŢIONALA,,
i. n. FEHMO&i-ţii MENZAL
No. 48. Stbada Lipboajsu No. 48.
CURSUL BUCURESCI Pe ţliua de $7 Septembre 1879 ora 12
OBLIGAŢIUNI
IO"/,, Oblig, .urale.........
»	p ejite la sorţi. . .
8%	p domeniale..............
»	» eşite la sorţi . .
l)ob. 10 fr. Obig. Casei pene. 300 lei 7% Serisnrî funciare rurale f. C. . 7°/# p p urbane f. C. . 8% Iinpr. Municipal. ,	.	.
» cu pr. Buc. (bil. '.<0 1.) . Renta Română ........
Acţiuni ‘Dacia*............ . .
p «Romani»» . .	, . . ;
Cupoane rurale exigibile .... » domeniaie »	.	. .
»	scrisuri ,...............
Argint contra aur ...... .
Bilete liypotecare contra aur. ,	. ,
Rubla hârtie...................  .
Florinul .........................
Lose Ottomane ......
CURSUL DIN VIENA 8 Octombre
Napoleonul........................
Ducatul........................  ,
Lose Otomane ........
Rubla Hârtie ......	.
CURSUL OIN BERLIN 8 Octombre
Obli. căile ferate române .... Acţiunile »	» . . .	,	.
Priorităţi »
Oppenheim
Ruble hârtie........... .	.
Stern ...	.	. .
1 ose Otomane.....................
CURSUL DIN PARIS 8 Octombre
Renta Română .	......
Lose Otomane.................
SCHIMBUL 27 Septemb Parib (3 luni) .	.	.
» la vedere................
Londra (3 lnnt) ..................
» la vedere. ..................
Berlin (3 luni).............. ’
> la vedere. ..................
Viena Ia vedere ....	,
Cump.	Vând
103	103%
99%	arg,
1033/,	104%
99%	arg.
186%	188
99%	100
923/,	98%
101%	1013/4
27%	28%
73%	73%
190	200
70	75
1%	arg.
%	—
%	aur
1 %	%
2 62	2 64
2 15	2 16
40 —	45 -
8 Oct.	7 Oct.
9 3i	9 30
	5 68
20 20	20 70
123 50	123 26
96 10	96 70
39	89 50
98 50	98
106 50	106 60
214 90	213 25
36 25	36 30
87 50	
44 25	44 50
99 10	
99 75	
25 05	
35 183,	
122 3|s	
128 l/«	
2 15	
Adresa uentru telegrame	F1RM0 BENZAL
ROM AN IA L1BKKA
„la Miliai Viteaiju-*
No. 13, Strada Şelari, N o. 13
Magasinul do Haine pentru Barliali si Itaeli
a. priimit
COSTUME PENTRU TOAMNA
PARDISIURI şi PALTOANE etc.
fasonate dupe ultimele jurnale diu oele mai solide şi moderne stofe şi se vinde ou
PRBGIUBILE FORTE MODERATE
f*r„laMihaăVitea<Ju“
CAPSULE SI DRAGEE
CU BROMUR DE CAMPHORA
A DOCTORULUI CLIN
Laureat al facultăţel de medicină din Paris. — PREMIUL MONTYON.
CAPSULELE şi DRAGEELE D-ruluî CLIN, cu bromur de camphoră se intrebuinţăză pentru vindecarea bdlelor următjSre :
Astbmul, Afecţiunile inimel ai a căilor respiratorii, Tuse nervosa, Spasme, Tuse măgărescă, Insomnie, Epilepsie, Hystene, Palpitaţiuni nervose, Dan se de Saint-Guy. Paralisia agitantă, Tic nervos, şi in general in tote tulburările nervose causate prin studii escesive, Bole cerebrale sau mintale, Delirium Tremens, ConvulsiunI. Be.şica şi căile urinare, si In Escitaţiunile de orT-ce natură.	„
A se lua 3 până la 6 capsule pe ţji. Fie-care flacon este tnsocit de ua instrucţiune.
A se feri de contra-facerî şi pe fie-care flacon ase cere ca garanţie marca fabrice! (depusă) purtând semnătura Clin şi C-nia şi MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN şi C-nia, 14, STRADA RAGINE.
Deposit iu Bucuresci la D-nii Ovessa, C. Gersabek, droguist, şi la D-nul Risdofer, farmacist.
mu
Prima C R. ?riv. societate de navigatiune ou vapoare pe Dunăre
VAPOARELE de P08TA
oălătoresce ast-fel dună ci m urme:urî maî la vale :
SG. SLAMA2K
ENGrLICH DENTIST
Strada Doamnei No. 5, (Lingă Poumay)
Am onoare a anunţa pe onor. public că. pune atăt
Utilii separaţi cat si Dentara întreaga
fără ca pacienţii să simţă durere. Dinţii pot egala m soliditatea, frumuseţea şi durabilitatea lor, cu orî-ce alţi dinţi. Se dă garanţie că el sunt potriviţi pentru consumai ea si măcinarea tuturor alimentelor.
Experienţa mea de 30 de ani, mS autor isă a afirma pi o cedura mea raţională, ce o am in tratamentul tuturor bontelor de dinţ' şi gură precum şi
in PLUMBARKA cu
AUE, ARGINT, EHOXL SI GUTTAFERC3A
Consulta ţinui zilnic de la 9 ore dimineţa _	‘ pa ml la 5 ore seara.
Dumineca de la 9 ore dimineaţa până la 1 ore p. ni.
PREPARATE SALICYIUE	>r* fi c6 O
5»t DE !«• 7-*»	»— .fr
Di*. 8. KONY4, chimist	.2? M
CAI IOVI IDENTALINA esenţă pentru dinţi 3 fr. OMLIu 1 LţpRAFDRI de dinţi 2 fr.	a> & « fl |
Aceste preparate produse din acid tl Sa-	09 T3 H £	 H
licylic chimic pur, sunt cele mai bu ie re-rnedu pen fru conservarea, curăţirea şi parfum ar ea organelor gureî.	ffl|o cQ 03 & cn â
Deposit pentru văntjare en gros in BueU	
rt-scî la Appelet C-nie şi en detail la D-niî	
1. OoeHHa şi toţi droguistiî şi farmaciştii.	tH ! Jfl
Moşia Teiul
din comuna Teiul plasa Gălăseşti, districtul Argeşiu, 1200 pogoane lucrătdre, 2 ore departe de gara Leurdeni este de arendat de la Sf. Dimitrie, 1879 Doritorii se vor adresa in Piteşti la d. C. Boţea saO in Bucureşti la d. inginer Bottea strada Pitar moşu No. 5,
Această moşie este şi de vSntjare.	(R. 207 10-3-7)
Intre Viena BudaPesta, Turnu-Severin Giurgiu ş> Galaţi
Yapăreleaccelerate intre Rusciiic-Giiirgiu-Orşova
De la Orşova la Rusciuc-Ginrgiu Marţi şi Vineri lO'A ore a. m.
Sosire	>	>	> Mercur! şi Sâmbătă 6 , dimineaţa.
De la Rnsciuc-Giurgiu la Orşova Mercur! şi Sâmbătă 4 ore p. m.
Sosire	. Joo! şt Duminică 6 ore P- m.
Vapoarele accelerate sunt in legătură ou trenurile accelerate ale Calei leraate a Stat lu! C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. şi cu trenurile de la Huscuir-Varna iu corespondenţă cn vapoare e Societăţii Lloyd pentru jonstantinopolr.
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Plecare din Buda-Pesta Marţ!, Vineri şi Duminică 11 ore noaptea.
,	,	Orşova Jouî. Dnminică şi Marţ! a. m.
>•	»	Severin »	»	»	»	>	4 ore p.m.
>	.	Giurgiu Vineri, Lun! şi Mercur! 2*|2	> >
Sosire din Galaţi Sâmbătă, Marţ! şi Juot p. m.
IN SUS
Plecare din Galaţi Luni Jou! şi Sămbătă 9 ore a. ni.
„	„	Giurgiu Marţi, Vineri şi Duminică^ 1 oră p. m.
Sosire iu T. Severin Mercur!, Sâmbătă şi Lum săra.
Plecare	din	T. Severin Joi, Duminică şi Marţi dimineaţa
,,	„	Orşova „	,	, a m.
Sosire in Buda-Pesta Sămbătă, Marţ! şi JuoL
Serviciul l«c«l Intre «alaţi-BrăUfe
Plecare din	Galaţi	in	fie care	îi	la	7’b, ore	dimineaţa,	11 a. m, 2'/a ore p. ni
„	„	Brăila........... „	9 ore a. m. şi 1,	4»/* ore p. m.
„1«ctternlch“ Intre Galaţi Odensa
Plecare din Galaţi Mercur!, 7 ore dimineaţa ,	, Odesa Sămbătă 4 ore snara
Serviciul local int e Galaţi Talcea-Ismail-Kilia
Plecare de la Galaţi la Tulcea Ismail Marţi, şi Sămbătă 8 ore a. m,
„	„	Galaţi „ Tulcea Ismail, Kilia Jouî	6 ore dimineaţa
„	..	Tulcea „ Ismail Marţ! şi Sămbătă	12 ore amiaiji
fi	,,	Tulcea „ Ismail Iii a Juol 10 ore	a. m.
IN SUS
Dă	la	Tulee»	la	Ismail	Mercur!, Vineri	şi Dnminică 4 ore dimineaţa
„	,,	Ismail	la	Tulcea	„	„	„	10 „ . m
„ ,. Tulcea la Galaţi „	„	„	„	1 an;eaaî.
,, ,, Inia la Ismail-Tulcea-Galaţi Juo! 3 p. ml Vapoarele intre Galaţi Giurgiu şi Buda-Pesta fac serviciu regulat in fie car.' zi fără întrerupere de vapdre la Orşova, s’a pus in oirculaţie vapdrelc. eele mari albe cu 180 paturi fie care.	Agenţia Societăţii Danubiene.
Oe v&nţlare maclaturî (hârtie stricată) cu ocaua
Strada Lipscani, No. 11—13.
Deinchiriat şi Vănţlare
Oasele din strada Soarelui No. 19 oonţinăud maî multe camere, ou-s truc ţiu pe noâ, amatorii se vor adresa la proprietar calea Mogoşoai 127
-r\/rTr.T?.f=STT~L
PE LINIILE
iitMMtitiW nsnuiMH. mmmmuHcn un mmnmţijL || cicihuui
Bucurescî-Barftoşi-Roman
Vârci orova- Bucuresci
Kikim.
de la Bucur
10
18
31
40
60
71
77
94
113
118
129
149
169
190
207
229
249
262
279
288
802
820
839
354
365
379
89R
412
423
444
467
STAŢIUNI
BUCURESCI Rest. p-
Chitii»
Buftea Peri şti Cri vina
Ploesei Rest. p”|j. Valea Călugărească. Albeşti
Mizil Restaur.
Dlmeui
Monteoru
Buzău Rest.
Cilibia
Faurei
Janca Restaur. Muftiu
Sos. Plec, Sos. Plec.
Brăila Resta.
Bărboşi Rest.
Serbeşti Preval
Hanu Qtmachi Iveşti
Tecuci Rast.
Mărăşeşti
Pufeşti
Adjud Restaarnnt Sascut Racaciune Valea Seacă*
Bacău Best. Galbeni ROMAN Res.
BarDoşî'U a laţi__________
‘ Aretarea trenurilor
Kilom. d» la B&rboş	STAŢIUNI
"	- \ BĂRBOŞI Hezt. Plec. BALA ŢI Rest- plec- |
www.dacoromanica.ro