REVISTA PĂDURILOR REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ EDITATĂ DE SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC” Redactor responsabil: prof. dr. ing. Stelian Alexandru Borz Colegiul de redacție Membri: prof. dr. ing. loan Vasile Abrudan ing. Codruț Bâlea prof. dr. ing. Alexandru Lucian Curtu conf. dr. ing. Mihai Daia dr. ing. Gabriel Duduman prof. dr. ing. Ion I. Florescu ing. Olga Georgescu acad. prof. Victor Giurgiu prof. dr. ing. Sergiu Horodnic dr. ing. Maftei Leșan ing. Dragoș Ciprian Pahonțu dr. ing. Romică Tomescu Copertă: Copertă față: Societatea Progresul Silvic CUPRINS (Nr. 3/2018) Stelian Alexandru BORZ: Silvicultura românească la 100 de ani de la Marea Unire: evenimente profesionale jubiliare .............. 3 Ion TĂLMĂCI, Erii PROSII, Ala MARDARI, Alexandru VARZARI, Alexandru GALUPA: Pădurile din Republica Moldova: starea ac- tuală, indicatori calitativi și cantitativi........................ 7 Vladislav GRATI, Sergiu CHIHAI: Promovarea regenerărilor naturale în cadrul întreprinderii Silvocinegetice Strășeni - exem- plu de urmat ................................................. 21 Elena Camelia MUȘAT: O excursie de studii deosebită......... 27 Edina BORBELY, Maria-Silvia IORGA, Ștefan JURAVLE, Ștefan PETREA: Școala de dincolo de școală.......... 33 loan CLINCIU: Profesorul Constantin Costea, membru de onoare alASAS ...................................... 43 Marius Cătălin BARBU: Dr. ing. Barbu Gheorghe își ia rămas bun ISSN: 1583-7890 Varianta on-line: ww. revistapadurilor. com ISSN 2067-1962 în Dârstele Brașovului .................................. 45 Indexare în baze de date: CAB1 DOAJ Google Academic SCIPIO Reproducerea parțială sau totală a articolelor sau ilustrațiilor poate fi făcută cu acordul redacției revistei. Este obligatoriu să fie menționat numele autorului și al sursei. Articolele publicate de Revista Pădurilor nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor. 3 2018 CONTENT (Nr. 3/2018) Stelian Alexandru BORZ: Romanian forestry at 100 years from the Great Union: jubilee professional events........................ 3 Ion TĂLMĂCI, Erii PROSII, Ala MARDARI, Alexandru VARZARI, Alexandru GALUPA: Forests of the Republic of Moldova: current status, qualitative and quantative indicators................... 7 Vladislav GRATI, Sergiu CHIHAI: Promoting natural regeneration in the Forestry Enterprise of Strășeni - an example to follow . 21 Elena Camelia MUȘAT: A special study trip................ 27 Edina BORBELY, Maria-Silvia IORGA, Ștefan JURAVLE, Ștefan PETREA: School beyond the school......................... 33 loan CLINCIU: Professor Constantin Costea, honorary member of ASAS...................................................... 43 Marius Cătălin BARBU: Dr. ing. Barbu Gheorghe said goodbye in Dârstele Brașovului ..................................... 45 REVISTA PĂDURILOR 1886 2018 133 ANI 2 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Editorial Silvicultura românească la 100 de ani de la Marea Unire: evenimente profesionale jubiliare Stelian Alexandru BORZ în anul 1918, la sfârșitul primului război mondial, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul României, unire ce a fost ratificată în anul 1920 prin Tratatul de la Trianon (pentru Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș) și prin Tratatul de la Versailles (pentru Bucovina și Basarabia). Ca efect al înfrângerii Bulgariei în 1913, în cel de-al doilea război balcanic, România anexase, de asemenea, Cadrilaterul. în acest fel, poporul român a fost cuprins pentru prima oară între granițele unui singur stat (Figura 1), orânduire ce va rezista în această formă până în anul 1940. caracterizată de o creștere rapidă a forțelor de producție, în special a celor din industrie, unde au apărut ramuri nedezvoltate sau inexistente în trecut, cu progrese importante în industria electrică, chimică, alimentară și de transport [3]. De asemenea, consolidarea și creșterea autonomiei producției naționale a fost susținută în mare măsură de contribuțiile însemnate ale noilor provincii în industria metalurgică, industria lemnului (Figurile 3- 6), industria chimică și industria materialelor de construcții, ca urmare a integrării patrimoniului economic național al resurselor materiale, resurselor umane și a capacităților de producție din teritoriile românești. Fig. 1: România după Marea Unire. Surse: [1] și [2]. Fig. 4: Transportul puieților pe căi ferate forestiere. Sursa: [4] Deși noul context a avut implicații majore asupra stabilității și dezvoltării economiei naționale, economia s-a restabilit în anul 1923. La vremea respectivă, evoluția economică a României a fost între anii 1923-1938, industria românească se dezvolta cu o rată de 5,4% pe an, rată situată între cele mai ridicate din lume, clasând România pe primul loc în Europa și pe locul șase în lume din Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 3 punct de vedere al producției de petrol, pe locul al doilea la extracția de aur în Europa și pe locul doi la extracția de gaze, după Uniunea Sovietică [5]. Fig. 5: Colectarea cu atelaje. Sursa: [4] Fig. 6: Transportul lemnului pe căi ferate forestiere. Sursa: [4] Astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, românii de pretutindeni îmbracă hainele de sărbătoare. Breasla silvicultorilor a sărbătorit și sărbătorește Centenarul Marii Uniri printr-o serie de evenimente profesionale precum și prin evenimente dedicate acestui scop. în cele ce urmează se prezintă pe scurt evenimentele cu caracter aniversar pentru profesia de silvicultor: atât cele care s-au organizat deja cât și cele care sunt programate pentru restul anului 2018. *** Vernisajul Regiei Naționale a Pădurilor cu tematica „100 de ani de silvicultură” Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, împreună cu partenerii săi - Asociația Administratorilor de Păduri din România, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” Brănești, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Societatea Progresul Silvic, organizează expoziția jubiliară „100 de ani de silvicultură” [6]. Evenimentul reprezintă un omagiu adus pădurii și profesiei de silvicultor la împlinirea unui veac de la Marea Unire, punând în lumină pentru publicul larg istoricul pădurii românești și al bravilor săi apărători - silvicultorii - printr-o serie de expuneri tematice ce vor avea loc în cadrul unui vernisaj organizat la Muzeul Cinegetic al Carpaților din Posada. Scopul evenimentului este acela de a conștientiza publicul larg cu privire la locul și rolul pădurii în dezvoltarea națională a poporului român și nu numai, modul în care aceasta a fost gestionată în trecut precum și modul în care aceasta este gestionată în prezent, pentru a se asigura sustenabilitatea sa pentru generațiile actuale și viitoare. Conferința științifică internațională Forest Science for a Sustainable Forestry and Human Wellbeing in a Changing World - INCDS „Marin Drăcea” 85 Years of Activity, Centenary of The Great Union in 1918,18-21 septembrie 2018 Este un eveniment științific deschis [8], dedicat aniversării a 85 de ani de activitate în cercetarea forestieră desfășurată de către Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, având ca obiective creșterea vizibilității științelor forestiere în comunitatea științifică globală, dezvoltarea de legături între știința și practica forestieră în contextul schimbărilor de mediu și a celor din societate, monitorizarea stării de sănătate, resurselor și serviciilor ecosistemelor forestiere pentru un management sustenabil și adaptativ în contextul schimbărilor climatice și al poluării atmosferice, promovarea de noi concepte de management, metode și tehnici pentru conservarea naturii și resurselor genetice forestiere. Evenimentul este dedicat cercetării în domeniul forestier, cu o multitudine de tematici: impactul poluării aerului, schimbările climatice, factorii de stres biotici și abiotici și efectul acestora asupra resurselor forestiere, managementul adaptativ, modelarea și cartarea ecosistemelor forestiere și a serviciilor furnizate de acestea, genetică, arii protejate, conectivitate ecologică, tehnologii noi de observare a Pământului utilizate în domeniul forestier. Evenimentul se va desfășura între 18 și 21 septembrie, la Camera de Comerț și Industrie a României - Centrul de Afaceri. 4 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Simpozionul internațional Forest and Sustainable Development și sărbătorirea a 70 de ani de învățământ superior silvic la Brașov, 25-27 octombrie 2018 Simpozionul internațional Forest and Sustainable Development - Pădurea și Dezvoltarea Durabilă [7], este un eveniment științific organizat la un interval de doi ani de către Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Scopul acestei manifestări științifice este acela de a promova schimbul de idei între oamenii de știință, din diferite discipline forestiere, de a prezenta cele mai noi cuceriri științifice și de a stimula cercetarea în domeniul forestier și în domenii conexe. Pentru a susține schimbul de idei, sesiunea plenară și sesiunile tehnice acoperă un domeniu larg de tematici, iar pentru a îmbina teoria cu practica științifică, la sfârșitul evenimentului este prevăzută o excursie tematică. Pe lângă evenimentele științifice specifice simpozionului, în acest an Universitatea Transilvania din Brașov sărbătorește 70 de ani de învățământ superior silvic la Brașov, eveniment ce va reuni oameni de știință, cadre didactice, colegi din producție precum și alte personalități de pe plan național și internațional. Evenimentele menționate se vor desfășura între 25 și 27 octombrie, la Centrul Internațional de Conferințe al Universității Transilvania din Brașov (Aula Sergiu Chiriacescu). **** O serie de evenimente tematice s-au desfășurat deja pe parcursul anului 2018, multe dintre acestea reprezentând manifestări specifice profesiei de silvicultor, în timp ce unele au îmbinat profesia de silvicultor cu sărbătorirea Marii Uniri. Acestea se redau, în ordine cronologică, în cele ce urmează. Ziua Internațională a Pădurilor, 21 martie 2018 Ziua Internațională a Pădurilor a fost proclamată în urmă cu șase ani de către Organizația Națiunilor Unite ca efect al conștientizării importanței pădurilor în dezvoltarea sustenabilă [9]. în data de 21.03.2018, evenimentul a fost sărbătorit sub sloganul „Pădurile și Orașele Sustenabile”, pentru a se atrage atenția asupra rolului crucial al pădurilor ca factor mediator în perimetrele urbanizate. Pădurea Centenar, 17 aprilie 2018 Pădurea Centenar [9,10] este o pădure memorială înființată pe ambele părți ale râului Prut cu participarea silvicultorilor din România și Republica Moldova, eveniment prin care s-au marcat 100 de ani de la unirea Republicii Democrate Moldovenești cu Regatul României. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, și s-a desfășurat pe un șantier de împăduriri amplasat între localitățile Crasna și Huși. Acțiunea se înscrie într-o serie mai largă de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri - un secol de la unirea tuturor provinciilor românești într- un singur stat unitar. La eveniment au participat, alături de ministrul Apelor și Pădurilor, loan Deneș, reprezentanți ai conducerii Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și ai Agenției „Moldsilva” din Republica Moldova, reprezentanți ai Consiliului de Administrație al Romsilva și ai Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, ai conducerii Direcției Silvice Vaslui și silvicultori din România și Republica Moldova. De asemenea, au participat 100 de elevi ai Colegiului „Cuza Vodă” din Huși, instituție de învățământ care împlinește în acest an 100 de ani de activitate, angajați ai Jandarmeriei, ai Agenției de Mediu, ai Poliției Române, ai Poliției de Frontieră, ai Direcției Agricole Vaslui precum și oficiali ai județului Vaslui. Ziua Silvicultorului, 7 iunie 2018 în data de 07.06.2018, a fost organizată cea de a 28-a ediție a Zilei Silvicultorului printr-un eveniment organizat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri, cu participarea reprezentaților Ministerului Apelor și Pădurilor, Regiei Naționale a Pădurilor, Asociației Administratorilor de Păduri din România, Agenției Moldsilva, sindicatelor din silvicultură, Gărzii Forestiere, parlamentari, reprezentanți ai mediului academic, parteneri din sectorul forestier și reprezentanți ai autorităților locale [10]. Ziua Silvicultorului este un eveniment oficial, inițiat în anul 1991 și legiferat prin Statutul Personalului Silvic, fiind sărbătorită în fiecare an, în cea de a doua săptămână a lunii iunie, de întregul Corp Silvic, în parteneriat cu sindicatele și cu celelalte organizații profesionale [10], Asociația Pensionarilor Silvici din România la un sfert de veac de existență, 21 iunie 2018 în data de 21.06.2018, Asociația Pensionarilor Silvici din România a aniversat 25 de ani de la Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 5 înființare [10], printr-un simpozion național care a reunit numeroși silvicultori pensionari dar și colegi silvicultori aflați în activitate. La eveniment au participat Ilie Covrig, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, Ion Machedon, președintele Asociației Pensionarilor Silvici din România, Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Gheorghe Gavrilescu, președintele Societății „Progresul Silvic”, directori ai direcțiilor silvice Ilfov, Vrancea, Dâmbovița, Prahova și Giurgiu, precum și foști directori generali ai Romsilva. Cu ocazia evenimentului, Asociația Pensionarilor Silvici din România și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva au încheiat un protocol de colaborare pentru activități desfășurate în comun. Pe această cale, Revista Pădurilor adresează un cald omagiu pădurii, silviculturii și profesiei de silvicultor, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. La Mulți Ani România! La Mulți Ani silviculturii românești! Referințe 1 .https://datinisitraditii.wordpress.com/2009Zl 1/17/d espre-romania-romania-mare-1918-harta-si-date- istorice/ 2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia M are#/media/File:Romania Mare.JPG 3 . Scurtu I., Buzatu G„ 1999: Istoria românilor in secolulXX, Editura Paideia, București. 4.https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/02/ 23/exploatarea-lemnului-din-muntii-tarcau-in- perioada-interbelica/ 5 .Madgearu V., 1940: Evoluția economiei românești după război, București. 6 .http://www.rosilva.ro/comunicate de presa/expozi tia aniversara 100 de ani de silvicultura p 347. htm 7.https://silvic.unitbv.ro/cercetare/conferin%C8%9B e/intemational-symposium-forest-and-sustainable- development.html 8.https://incdsconference85.wixsite.com/conference 9.http://apepaduri.gov.ro/ministrul-apelor-si- padurilor-ioan-denes-a-participat-astazi-in-judetul- vaslui-la-actiunea-de-plantare-a-padurii-centenar/ 10.http://www.rosilva.ro/evenimente/toate evenime ntele.html 6 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Raport tehnic Pădurile din Republica Moldova: Starea actuală, indicatori calitativi și cantitativi 1. Introducere Influența omului, pe parcursul secolelor, asupra terenurilor împădurite de pe globul pământesc a condus la reducerea lor necontenită. Istoria pădurilor din Republica Moldova este puțin diferită de majoritatea țărilor din lume, deoarece aici procesul de reducere a suprafeței pădurilor s-a produs mai intens, în decursul perioadei de existență a omului, au fost nimicite aproximativ o jumătate din toate pădurile pământului, pe când în Republica Moldova s-a păstrat doar a patra sau a cincea parte din suprafața inițială a pădurilor. Astfel, indicele de acoperire a teritoriului cu păduri, în ultimele două secole, s-a micșorat de la 30% până la circa 6% (anul 1918), ca, în prezent să ajungă până la 11,4%. Indicatorul respectiv urmează să crească până la 15% conform programului pe termen mediu, stabilit printr-un șir de documente naționale de politici și strategii (Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova, 2015). După declararea independenței Republicii Moldova, datele generalizate pentru pădurile noastre (specii, vârste medii, indicatori dendrometrici etc.) s- au bazat pe ultima evidență forestieră realizată integral în anul 1988. Este evident că schimbările social-politice, demarate după anul 1991, au solicitat actualizarea periodică a datelor respective, dar, din diferite motive obiective și subiective, s-au tergiversat până în prezent. Necesitatea efectuării lucrărilor de actualizare este motivată și prin faptul că în procesul elaborării comunicărilor naționale 1-3 aferente Convenției Cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC) pe categoria de surse 4A „Terenuri silvice” din cadrul Sectorului 4 „Folosința Terenurilor, Schimbarea Categoriei de Folosință a Terenurilor și Silvicultură” valoarea creșterii curente a arboretelor, precum și a altor indicatori aferenți calității pădurilor, s-au aplicat conform evidenței forestiere din anul 1988 (Ministry of Environment of Republic of Moldova, 2015). Concomitent, în perioada 1989-2015 în Republica Moldova au fost realizate ample lucrări de extindere a suprafețelor acoperite cu păduri, care au dus la o creștere netă de circa 69 mii ha (întreprinderea de proiectări silvice „Lesproiect”, 1988; Cadastrul funciar la 01.01.2016). Aceasta a generat modificări esențiale în repartiția pădurilor pe specii, clase de vârstă, creșteri curente etc. Din motivele menționate, inventarul gazelor cu efect de seră (GES) pe categoria de surse 4A „Terenuri silvice” poate fi considerat ca supra- sau subestimat, existând riscul ca datele să fie Ion TĂLMĂCI Erii PROSII Ala MARDARI Alexandru V ARZ ARI Alexandru GALUPA inadecvate, iar inventarul GES lipsit de acuratețea necesară. 2. Aspecte privind resursele forestiere din Republica Moldova Conform evidențelor oficiale (Cadastrul funciar la 01.01.2016), fondul forestier național constituie 447,5 mii ha sau 13,2% din teritoriul Republicii Moldova (Tabelul 1). Majoritatea terenurilor fondului forestier (81%) se află în proprietatea statului, restul sunt deținute de primării (18,4%) și doar 0,6% - de proprietari privați. Tabelul 1. Structura fondului forestier din Republica Moldova Categoria de deținători Suprafața totală (mii ha/%) Fond forestier proprietate publică a statului 362,3/81,0 Fond forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale 82,2/18,4 Fond forestier proprietate privată 3,0/0,6 TOTAL: 447,5/100 Dispersarea și fragmentarea resurselor forestiere, repartizarea lor neuniformă pe teritoriul Republicii Moldova (Figura 1) constituie un factor negativ pentru exercitarea influențelor eco-protective benefice asupra mediului înconjurător, crearea condițiilor confortabile de trai pentru populație și asigurarea cu produse și servicii forestiere. Pădurile reprezintă principalul element privind asigurarea echilibrului ecologic în acest spațiu geografic, iar problema conservării și dezvoltării durabile a pădurilor existente, precum și extinderea terenurilor forestiere prin împădurirea de noi suprafețe inapte utilizării agricole, constituie o problemă de interes național. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (331,2 mii ha sau 85,7%) se află în proprietatea statului (Tabelul 2). Este importantă și ponderea pădurilor aflate în proprietatea unităților administrativ- teritoriale (UAT-uri/primării) care dețin circa 13%. Pădurile private au o pondere de circa 1%, iar creșterea acestui tip de proprietate reprezintă o direcție strategică prioritară în procesul de extindere a suprafețelor împădurite noi, deoarece majoritatea Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 7 terenurilor degradate prin folosințe agricole sunt prioritar în proprietate privată. Fig. 1: Ponderea terenurilor acoperite cu păduri în suprafața totală a raioanelor, în procente. Sursa: Cazanțeva et al. (2016) Tabelul 2. Structura terenurilor acoperite cu păduri din Republica Moldova Categoria de deținători Suprafața acoperită cu păduri (mii ha/%) Terenuri proprietate publică a statului 331,2/85,7 Terenuri proprietate publică a unităților administrativ- teritoriale 51,9/13,4 Terenuri proprietate privată 3,3/0,9 TOTAL: 386,4/100 Republica Moldova mai dispune de 51,2 mii ha vegetație forestieră din afara fondului forestier (Cadastrul funciar la 01.01.2016), ceea ce constituie 30,7 mii ha perdele forestiere de protecție (câmpuri agricole, drumuri, râuri, bazine acvatice etc.) și 20,5 mii ha - alte tipuri de vegetație forestieră (spații verzi, plantații de arbori și arbuști etc.). Majoritatea terenurilor cu vegetație forestieră nu sunt amenajate și gospodărite în baza unor proiecte și planuri justificate și argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice și respectării exigențelor ecologice și silvice. 3. Aspecte generale privind metodologia aplicată în procesul implementării proiectului PNUM (UNEP)/FGM(GEF): „Republica Moldova: activități de abilitare privind elaborarea celei de-a 4-a Comunicări Naționale (NC4) și a primului Raport Bienal Actualizat (BURI) către Convenția Cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei” s-au efectuat lucrări de actualizare primară a indicatorilor de bază ai pădurilor din Republica Moldova. Lucrările respective s-au efectuat în scopul evaluării stării curente privind aspectele calitative și cantitative în domeniul resurselor forestiere gestionate de autoritatea silvică centrală (Agenția „Moldsilva”), UAT (primării), persoane private și autoritățile din Transnistria. Metodologia privind efectuarea lucrărilor s-a axat pe prevederile Codului silvic (nr. 887 din 21.06.1996), Regulamentul privind modul de ținere a evidenței de stat a fondului forestier aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1007 din 30 octombrie 1997, precum și a normelor tehnice în vigoare (Ciobanii et al., 2012). Algoritmul general al lucrărilor a inclus următoarele etape de bază: - acumularea și sistematizarea materialelor disponibile privind pădurile deținute de Agenția „Moldsilva”, UAT-uri, persoane private și autoritățile din Transnistria (amenajamente, date împăduriri etc.); - elaborarea formularelor și extragerea din materialele disponibile a datelor necesare pentru calculul indicatorilor de bază ai pădurilor; - calcularea indicatorilor medii pentru pădurile cu amenajamente disponibile și extrapolarea la suprafața totală pe categorii de deținători/proprietate, precum și la suprafața totală pe Republica Moldova; - actualizarea indicatorilor de bază ai pădurilor din Republica Moldova; - confruntarea datelor obținute cu datele cuprinse în evidențele precedente pentru elaborarea concluziilor și recomandărilor privind indicatorii de bază ai pădurilor din Republica Moldova. Pentru caracterizarea stării cantitative și calitative a pădurilor din Republica Moldova au fost utilizați 21 de indicatori, inclusiv: specii de arbori și arbuști; creșteri medii curente de masă lemnoasă (m’/ha); volum mediu de masă lemnoasă pe picior (rm/ha); categorii de folosință forestieră; clase de producție; clase de vârstă; consistență; mod de regenerare; tipuri de sol; tipuri de stațiune; tipuri de pădure; caracterul actual al tipului de pădure; grupe și categorii funcționale etc. (Tălmăci et al., 2016). Majoritatea indicatorilor de bază ai pădurilor (clasa de producție; consistența; creșterea medie curentă de 8 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 masă lemnoasă; volum mediu de masă lemnoasă pe picior etc.) au o amplitudine foarte mare în funcție de zona fitogeografică, condițiile pedoclimatice, calitatea/oportunitatea lucrărilor de management forestier (tratamente; împăduriri, regenerări, pază și protecție etc.). în acest context, pentru stabilirea unor indicatori aplicabili au fost calculate valorile medii ponderate pe întreg spectrul de 21 de indicatori ai pădurilor menționați (Tălmăci et al., 2016). în calitate de materiale de bază pentru efectuarea lucrărilor și centralizarea rezultatelor s-au folosit materialele amenajamentelor silvice în vigoare, elaborate de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din Republica Moldova (ICAS Chișinău) pe parcursul ultimilor 10 ani pentru entitățile subordonate Agenției „Moldsilva” și primării. Tabelul 3. Amenajamentele pentru entitățile subordonate Agenției „Moldsilva” utilizate în procesul elaborării prezentului studiu Anul amenajării / Entitatea Silvică Număr de U.P.- uri / Ocoale silvice Număr de u.a. - uri Suprafața, ha Amenajarea 2006 3 4030 15178,7 întreprinderea pentru silvicultură Glodeni 3 4030 15178,7 Amenajarea 2007 7 7710 30420,4 întreprinderea pentru silvicultură Șoldănești 3 4197 14999,2 întreprinderea pentru silvicultură Soroca 4 3513 15421,2 Amenajarea 2008 9 6884 34627,4 întreprinderea pentru silvicultură Orhei 6 4782 23822,2 întreprinderea pentru silvicultură Telenești 3 2102 10805,2 Amenajarea 2009 7 7004 31508,4 întreprinderea pentru silvicultură Călărași 4 3900 20035,4 Rezervația naturală „Pădurea Domnească” 2 2138 5921,0 Rezervația naturală „Plaiul Fagului” 1 966 5552,0 Amenajarea 2010 9 6240 32163,2 întreprinderea pentru silvicultură „Nisporeni-Silva” 4 2396 13681,4 întreprinderea pentru silvicultură „Silva-Centru”, Ungheni 4 2859 13311,1 Rezervația naturală „Codrii" 1 985 5170,7 Amenajarea 2011 7 7879 34096,1 întreprinderea pentru silvicultură „Hâncești-Silva" 7 7879 34096,1 Amenajarea 2012 8 6981 29245,7 întreprinderea pentru silvicultură Chișinău 5 5311 16426,8 întreprinderea silvo-cinegetică Strășeni 3 1670 12818,9 Amenajarea 2013 9 9464 30871,0 întreprinderea silvo-cinegetică „Sil-Răzeni” 3 1534 737X.2 întreprinderea pentru silvicultură Tighina 6 7930 23499,8 Amenajarea 2014 10 9803 34880,8 întreprinderea silvo-cinegetică Cimișlia 3 3169 10529,4 întreprinderea pentru silvicultură Comrat 4 3360 12309,1 întreprinderea pentru silvicultură largara 3 3274 12042,3 Amenajarea 2015 8 7208 27546,81 întreprinderea silvo-cinegetică „Manta-V” 2 1872 7274,31 întreprinderea pentru silvicultură „Silva-Sud”, Cahul 5 5016 18519,5 Rezervația naturală „Prutul de Jos” 1 320 1753,0 Amenajarea 2016 9 11864 36884,53 întreprinderea pentru silvicultură Bălți 3 4035 11978,73 întreprinderea pentru silvicultură Edineț 6 7829 24905,8 TOTAL 86 85067 337423.04 Pe parcursul ultimilor 25 de ani, în Republica Moldova, au fost aplicate lucrări de amenajare a pădurilor în fondul forestier național, conform sistemului românesc, racordat la standardele europene, completat cu baza normativă autohtonă. Fondul forestier gestionat de Agenția „Moldsilva” este acoperit integral cu amenajamente silvice, iar începând cu anul 2006, lucrările de amenajare a pădurilor au cuprins și o parte a fondului forestier, aflat în gestiunea autorităților publice locale (circa 22 mii ha sau 26,9%). în Tabelul 3 este expusă informația generală despre amenajamentele elaborate de ICAS Chișinău pentru entitățile Agenției „Moldsilva” și utilizate în procesul elaborării studiului. Astfel, au fost utilizate materialele de amenajament silvic din cadrul a 24 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 9 entități silvice (86 unități de producție/ocoale silvice; suprafața medie - 3923,5 ha), care sunt valabile în intervalul 2006-2016. Materialele respective întrunesc informația primară (specii, tipuri de sol, tipuri de stațiune etc.) pentru 85067 unități amenajistice (u.a.) sau o suprafață medie a unității amenajistice de 3,97 ha. Pentru fondul forestier, gestionat de autoritățile publice locale de nivelul 1 (primării), au fost utilizate materialele valabile pentru 63 de unități de producție/primării (suprafața medie - 79,4 ha), elaborate de ICAS Chișinău în intervalul 2007-2016. Suprafața totală ce ține de primăriile respective, conform amenajamentelor silvice, constituie 14452,9 ha sau 17,6% din suprafața administrată (82242,1 ha). Materialele respective întrunesc informația primară (specii, tipuri de sol, tipuri de stațiune etc.) pentru 4267 unități amenajistice (u.a.) sau o suprafață medie de 3,4 ha pentru o unitate amenajistică. în amenajament, prelucrarea datelor preluate din descrierile parcelare și validarea fișelor este realizată cu programul AS1/AS2007 (Amenajament Silvic), care a fost elaborat de Colectivul INFO - I.C.A.S. Timișoara AS1 (versiunea 05/12/94 - Cobolt) și AS2007 (reproiectare AS1). Informațiile din listele finale (41/62 rapoarte) ale programului AS1/AS2007 sunt utilizate în amenajamente și la formarea bazei de date a hărților amenajistice. Produsul informatic AS realizează proiectarea asistată de calculator a amenajamentului silvic. Acesta permite definitivarea situațiilor sintetice privind: - balanța suprafeței fondului forestier: suprafața inițială, mișcările de suprafețe, suprafața finală; - soluțiile tehnice propuse pentru reglementarea procesului de producție; - posibilitatea pe natură de produse și primele versiuni ale planurilor de recoltare. Pentru o analiză dinamică și integrală a datelor primare și finale din amenajament s-a ales soluția de a elabora baza centrală de date a amenajamentului silvic administrată de ICAS Chișinău. Stocarea datelor a fost realizată cu suportul SGBD-ul Postgres 9.4 pe platforma Linux Debian. în calitate de instrument de administrare a bazei de date s-a elaborat o platformă cu interfață web scrisă în Python, Django-framework. Tot pe această platformă a fost dezvoltat și instrumentul de import al datelor din programele soft AS1 și AS2007. Pentru extragearea rapoartelor și tabelelor prezentate în acest document s-a folosit o conexiune de date între Postgres și Microsoft Excel, unde ulterior s-a făcut prelucrarea nemijlocită a acestora. La baza calculului indicatorilor medii de caracterizare a fondului forestier al Republicii Moldova au stat datele pentru fondul forestier gestionat de Agenția „Moldsilva”, precum și cele pentru suprafața cu amenajamente extrapolate la întreg fondul forestier al UAT. Suprafața de bază pentru calculul indicatorilor de caracterizare a pădurilor Republicii Moldova a fost suprafața totală amenajată de 351876,1 ha, din care păduri - 311769,9 (81% din suprafața pădurilor existente). Astfel, pădurile fără amenajament silvic constituie circa 19% din suprafața totală existentă în Republica Moldova (74,6 mii ha). După cum s-a menționat anterior, indicatorii de bază de caracterizare a fondului forestier, obținuți pentru suprafața amenajată a UAT, au fost extrapolați la suprafața totală a fondului forestier gestionat de UAT. în continuare, indicatorii pentru fondul forestier gestionat de Agenția „Moldsilva” și cei extrapolați pentru fondul forestier al UAT-urilor, au fost prelucrați și extrapolați la suprafața totală a pădurilor Republicii Moldova (386,4 mii ha), unde, pe lângă pădurile proprietate publică a statului și a UAT-urilor, au fost incluse pădurile altor deținători cu proprietate de stat, pădurile proprietate privată, precum și pădurile aflate în Transnistria. 4. Descrierea generală a principalilor indicatori cantitativi și calitativi ai pădurilor din Republica Moldova Etajul arborescent al fondului forestier este format dintr-o varietate destul de largă a speciilor de arbori, în cadrai lucrărilor de amenajament silvic au fost identificate și descrise peste 65 specii de arbori, inclusiv: stejar pedunculat (Quercus robur), gorun (Quercus petraed), stejar pufos (Quercus pubescens), fag (Fagus sylvatica), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie albă (Salix alba), salcâm (Robinia pseudoacacia), frasin comun (Fraxinus excelsior), mojdrean (Fraxinus ornus), tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos), tei argintiu (Tilia tomentosa), tei pucios (Tilia cordata), carpen (Carpinus betulus), paltin de câmp (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), nuc comun (Juglans regia), ulm de câmp (Ulmus minor), pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru (Pinus nigra) etc. Etajul arbustiv este constituit din peste 20 de specii de arbuști, inclusiv: alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Roșa canina), dârmox (Viburnum lantana), păducel (Crataegus sp.), sânger (Cornus sanguinea), cătină roșie (Tamarix ramosissima), caragană (Caragana arborescens), scumpie (Cotinus coggygria), soc negru (Sambucus nigra), porumbar (Primus spinosa), corn (Cornus mas) etc. Conform datelor din studiu se constată că speciile naturale predomină în majoritatea entităților silvice teritoriale subordonate Agenției „Moldsilva” (în special din zona de centru). Excepție sunt entitățile silvice din zonele cu deficit de păduri (Comrat, 10 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Cimișlia, Silva-Sud, Bălți etc.), care includ suprafețe importante de culturi silvice artificiale realizate pe terenuri degradate în perioada postbelică. Astfel, edificatorii principali ai pădurilor din zona de nord a Republicii Moldova sunt stejarul pedunculat (Quercus robur) și cireșul (Cerasus avium). în pădurile din zona de centru a Moldovei edificatorii de bază sunt fagul (Fagus sylvaticâ), gorunul (Quercus petraed) și stejarul pedunculat (Quercus robur). în zona de sud se regăsesc comunități forestiere formate din stejar pufos (Quercus pubescens) și stejar pedunculat (Quercus robur). în luncile bazinelor hidrografice ale fluviului Nistru și râului Prut, precum și în cursul superior al unor râuri mici se întâlnesc sectoare cu comunități forestiere de luncă (zăvoaie) din plop alb (Populus alba) și salcie (Salix alba). în general, circa 1140 de specii de plante vasculare (peste 50% din totalul speciilor de plante din Republica Moldova) sunt prezente pe terenurile acoperite cu vegetație forestieră. Mai mult de 30 de specii de plante lemnoase reprezintă o importantă sursă de existență pentru populația rurală. Pădurile sunt populate de 172 de specii de vertebrate terestre (47,8% din numărul lor total) și numeroase nevertebrate. Cea mai mare diversitate faunistică se află în ecosistemele forestiere ale Codrilor Centrali, favorizată de suprafețele compacte de păduri, care servesc drept habitate și adăpost (Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova, 2015). Analiza structurii orizontale a pădurilor din Republica Moldova (Tabelul 4) denotă faptul că, specia cu o suprafață superioară celorlalte este salcâmul, având o pondere de 33,1%. Cvercineele însumează o proporție de 28,7% (stejarul pedunculat - 14,8%, gorunul - 12,0% și stejarul pufos - 1,9%). Speciile ce au o pondere de peste 3% mai sunt: frasinul - 7,8%, carpenul - 5,3%, teiul - 3,5% și nucul - 3,1%. Celelalte specii au o participare mai redusă, fiind reprezentate de: paltin - 1,8%, ulm de câmp - 1,6%, plop alb - 1,3% etc. Tabelul 4. Structura generală a pădurilor din Republica Moldova Elemente de structură Specii Suprafața, mii ha Proporția speciilor pe suprafață, % Clasa de producție medie Consistența medie Vârsta medie, ani Indice de creștere curentă, m’/an/ha Creștere anuală, mii 3 m Volum mediu pe picior, m’/ha Fond lemnos pe picior, mii m3 Proporția speciilor pe volum, % ST 57,15 14,8 3,6 0,75 68 4,2 241,11 184 10536,95 23,2 GO 46,29 12,0 2,8 0,76 79 3,9 178,47 234 10843,04 23,9 STP 7,24 1.9 3,0 0,73 79 0,9 6,88 119 863,76 1,9 PLA 5,07 1,3 3,1 0,75 38 5,6 28,26 174 881,43 1,9 SA 4,71 1,2 4,0 0,66 35 6,5 30,54 106 498,84 1.1 PA 6,86 1,8 3,7 0,76 35 2,3 16,05 90 615,72 1.3 FR 30,29 7,8 3,4 0,77 60 4,4 134,29 195 5909,77 13,0 TE 13,67 3,5 3,1 0,78 67 6,4 87,86 238 3256,04 7,2 CA 20,58 5,3 3,6 0.79 60 5,0 102,14 152 3131,25 6,9 ULC 6,26 1,6 4,4 0,68 28 2,9 17,93 62 386,90 0,8 NU 11,76 3,1 4,8 0,63 34 2,7 32,33 34 403,95 0,9 SC 127,90 33,1 4,6 0,77 17 3,2 414,76 30 3841,41 8,5 DR 6,03 1,6 3,9 0,69 34 4,7 28,46 89 534,89 1,2 DM 3,89 1.0 3,7 0,67 33 4,6 18,01 116 450,88 1,0 DT 38,26 9,9 4.1 0.72 37 3,1 119,57 84 3222,51 7,1 EX 0,44 0,1 4,5 0,74 28 2,6 1,14 70 30,46 0,1 Total/ media 386,40 100,0 3,9 0,76 45 3,8 1457,79 118 45407,79 100,0 Clasa de producție medie generală este de 3,9. Cu indici superiori mediei generale se situează gorunul - 2,8, stejarul pufos - 3,0, teiul și plopul alb - 3,1, frasinul - 3,4, stejarul și carpenul - 3,6, paltinul și diversele moi - 3,7, diversele rășinoase - 3,8. Cele mai slab productive specii sunt: nucul - 4,8, salcâmul - 4,6, diversele exotice - 4,5, ulmul de câmp - 4,4, diversele tari -4,1. Consistența medie generală este de 0,76, iar o consistență sub indicele de 0,70 o au: nucul - 0,63, diversele moi - 0,67, salcia - 0,66 și ulmul de câmp - 0,68. Volumul lemnos total este de 45.407,8 mii m3, echivalent al unui volum mediu la hectar de 118 m3, realizat la vârsta medie de 45 ani, iar creșterea curentă medie 3,8 m3/an/ha. După volumul stocat pe picior, cvercineele dețin circa jumătate din volumul total (49,0%). Un volum mediu pe picior superior mediei generale înregistrează următoarele specii: tei - 238 m3/ha, gorun - 234 m3/ha, frasin - 195 m3/ha, stejar - 184 m3/ha, carpen - 152 m3/ha. Salcâmul și nucul sunt speciile cu un volum mediu pe picior inferior tuturor speciilor, având un volum mediu de 30 m3/ha și de 34 m3/ha respectiv. Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 11 Ecosistemele forestiere furnizează servicii importante de aprovizionare cu produse lemnoase și nelemnoase. Serviciile furnizate de ecosistemele forestiere în Republica Moldova sunt estimate la circa 28,3 mii. dolari SUA în anul 2011 (Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova, 2015). Actualmente, sectorul forestier, în special din cadrul autorităților administrației publice locale, este afectat de tăierile ilicite și de interesul scăzut al administratorilor de a utiliza produsele forestiere nelemnoase. Un element important în conservarea biodiversității forestiere este rețeaua de arii protejate forestiere (Legea nr. 1538-XIII din 25.02.1998) care, în limitele fondului forestier, ocupă 93,5 mii ha sau circa 21% din suprafața totală (145 obiective). întreg fondul ariilor protejate de stat include un total de 312 obiective, 189,4 mii ha sau 5,61% din teritoriul țării (Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova, 2015). Un pas important în procesul de extindere a ariilor protejate este constituirea primului parc național în Republica Moldova - Parcul Național „Orhei” (2014, cu o suprafață de 33,8 mii ha). în procesul de amenajare a pădurilor, concomitent cu lucrările de descriere a arboretelor, sunt efectuate și lucrări de cartare stațională la scară mijlocie, luându-se în considerare datele referitoare la climă, relief, substrat litologic, sol și floră indicatoare. Studierea solurilor este absolut necesară pentru cunoașterea stațiunilor și stabilirea unor măsuri de folosire judicioasă în gospodărirea pădurilor. Cunoașterea solurilor la scară largă pe terenurile fondului forestier a început odată cu primele lucrări de amenajare silvică. Pe parcursul secolului trecut au fost mai multe campanii de amenajare a pădurilor, care includeau cercetări pedologice. în prezent, la baza tipologiei utilizate de către ICAS Chișinău în procesul de amenajare a pădurilor din Republica Moldova este „Sistemul Român de Clasificare a solurilor” (1980) cu unele „adaptări” a informației prezente în materialele amenajărilor anterioare (de până la anul 1992) și codificarea utilizată în programul de calculator pentru prelucrarea datelor amenajamentului silvic (AS1/AS2007). O mare parte a solurilor cuprinse în cadrul fondului forestier nu dispun de un trecut cu condiții pedogenetice caracteristice solurilor forestiere, fiind supuse fenomenelor de degradare caracteristice categoriilor de terenuri din care au făcut parte anterior (în majoritate agricole). Aceste fenomene au fost practic stopate odată cu împădurirea acestor terenuri, însă își păstrează amprenta în caracteristicile fizico- chimice ale acestor soluri, deoarece modificările și în special acumulările de humus au loc extrem de lent. Solurile din clasa molisolurilor sunt majoritare (Tabelul 5), acoperind 68,4% din total. Din suprafața totală, solurile cenușii constituie 35,4%, solurile de tip cemoziomic - 32,3%, iar rendzinele și solurile cernoziomoide însumează 0,7%. Importantă este cota erodisolurilor și solurilor desfundate, care au o pondere de 25% din suprafața totală, fiind determinată de gradul profund de degradare a terenurilor transmise în fondul forestier în ultimele decenii. Cele mai afectate de procesele erozionale din clasa molisolurilor sunt solurile de tip cernoziomic. Din acestea, cu diferite grade de eroziune sunt afectate 14%. Mai puțin erodate sunt solurile cenușii cu circa 2,2% din suprafață. Integral pentru clasa molisolurilor, se constată că circa 7,9% din suprafață este afectată de eroziune. Tabelul 5. Repartiția pe tipuri de sol și clase de eroziune a terenurilor silvice din Republica Moldova Denumirea tipurilor de Suprafața Ponderea. Repartiția pe clase de eroziune, ha Cernoziom 73906,0 17,8 60412,5 10682,5 2389,9 421,1 0,0 Cernoziom cambie 18473,8 4,5 16595,1 1180,7 415,7 282,1 0,0 Cernoziom argiloiluvial 41214,3 10,0 37872,8 2420,9 712,9 207,7 0,0 Sol cenușiu 146749,3 35,4 143525,9 1947,9 1108,1 167,5 0,0 Rendzină 2303,3 0,6 1808,4 162,1 173,8 158,9 0,0 Sol cemoziomoid 543,2 0,1 543,2 0,0 0,0 0,0 0,0 Sol brun 7579,9 1,8 7568,0 7,8 0,0 4,2 0,0 Lăcoviști 331,9 0,1 331,9 0,0 0,0 0,0 0,0 Vertisol 15,2 0,0 15,2 0,0 0,0 0,0 0,0 Sol aluvial 19380,1 4,7 19380,1 0,0 0,0 0,0 0,0 Erodisol 85266,3 20,6 0,0 0,0 0,0 0,0 85266,3 Sol desfundat 18335,2 4,4 16272,2 1387,1 438,3 237,6 0,0 TOTAL 414098,6 100,0 304325,4 17788,9 5238,7 1479,1 85266,3 Ponderea, % 100,0 - 73,5 4,3 1,3 0,4 23,6 12 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Solurile desfundate, prin proprietățile lor, sunt vulnerabile în fața proceselor erozionale, și ca rezultat, au peste 17% din suprafață afectată de aceste procese. Erodisolurile, prin difmiție, sunt sută la sută supuse acestor procese. Neafectate de acest tip de degradare sunt: solurile aluviale, lăcoviștile, solurile cemoziomoide și vertisolurile. Conform definiției în vigoare, ca unitate sistematică fundamentală, tipul de stațiune cuprinde totalitatea arealelor staționale elementare asemănătoare ecologic și forestier echivalente, cu aceeași amplitudine de variație, sub raportul specificului ecologic, al aptitudinii fitocenotice și al potențialului productiv și care, în consecință, pun aceleași probleme de folosință și gospodărire. Studiul stațiunii asigură cunoașterea fondului forestier din punct de vedere fizico-geografic, ecologic și silvo-productiv, servind la fundamentarea reglementărilor și măsurilor silvotehnice. în procesul de amenajament silvic pentru terenurile din Republica Moldova au fost identificate și descrise 49 tipuri de stațiuni (Tabelul 6). Tabelul 6. Repartiția pe tipuri de stațiuni și categorii de bonitate a terenurilor silvice din Republica Moldova Nr. cit Cod Diagnoza tipului de stațiune Suprafața Categoria de bonitate ha % Superioară Mijlocie Inferioară Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-șleauri pe 1. 6155 platouri, versanți însoriți și semiînsoriți, cu soluri cenușii, izolat cernoziomuri Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-șleauri pe 45996,6 11,1 45996,6 2. 6156 platouri, versanți însoriți și semiînsoriți, cu soluri cenușii 17479,7 4,2 17479,7 3. 6157 Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-șleauri pe platouri, versanți umbriți, cu soluri cenușii Deluros de cvercete cu șleauri de deal cu carpen, 20123,9 4,8 20123,9 4. 6272 stejăreto-goruneto-șleauri pe platouri și versanți umbriți, cu soluri cenușii Deluros de cvercete - culturi de ameliorare, pe 27207,7 6,6 27207,7 5. 6310 versanți cu expuneri variate, ravene, pe erodisoluri, litosoluri, soluri carbonatice înțelenite, provenite din soluri cenușii și cernoziomuri Deluros de cvercete cu stejărete pe versanți moderat 23048,4 5,6 23048,4 6. 7410 până la puternic înclinați, rar platouri, cu soluri cenușii, izolat cernoziomuri Deluros de cvercete cu stejar pe platouri și versanți 18112,6 4,4 18112,6 7. 7420 slab, moderat înclinați cu soluri cenușii, izolat cernoziomuri argiloiluviale și cambice Silvostepă deluroasă de cvercete cu plantații - culturi 36088,9 8,7 36088,9 8. 9130 de ameliorare, pe versanți cu expuneri variate, ravene, cu erodisoluri, litosoluri, soluri carbonatice, desfundate, provenite din cernoziomuri Silvostepă deluroasă de stejar pedunculat pe platouri 55465,2 13,4 55465,2 9. 9340 și versanți slab-moderat înclinați, cu cernoziomuri cambice, tipice, alte cernoziomuri 60959,6 14,7 60959,6 10. - Alte tipuri de stațiune cu ponderi nesemnificative (40 tipuri; <4%) 109616,0 26,5 16773.5 49811,4 43031,1 TOTAL 414098,6 100,0 54377,1 159104,6 200616,9 38,4% 48,5% 100,0 13,1% Majoritatea acestora sunt de bonitate inferioară (Pi) - 48,5%. Stațiunile de bonitate mijlocie (Pm) au fost identificate într-o proporție de 38,4% din totalul pădurilor și terenurilor destinate împăduririi, iar cele de bonitate superioară (Ps) în proporție de 13,1%. Tipul de pădure reprezintă porțiunile de pădure, uniforme după compoziția speciilor arborescente, după celelalte etaje de vegetație, după complexul condițiilor staționale, după relațiile dintre plante și mediu, după procesele de regenerare și după direcția succesiunilor în ele, cerând, prin urmare, în aceleași condiții economice, măsuri silvotehnice de același fel. Astfel, se constată că au fost identificate 76 tipuri de păduri (Tabelul 7). Productivitatea tipurilor de pădure este preponderent inferioară, constituind 50,2% din suprafața pădurilor și terenurilor destinate împăduririi, 38,2% au o productivitate mijlocie și 11,6% din tipurile de păduri au o productivitate superioară. Din cele 76 tipuri de pădure identificate, tipurile cu o pondere de peste 3% sunt în număr de opt, iar restul, 68 tipuri, au ponderi nesemnificative. Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 13 Tabelul 7. Repartiția terenurilor silvice din Republica Moldova pe tipuri de pădure Nr. Cod Descrierea concisă a tipului de pădure Suprafața Categoria de productivitate crt. ha % Superioară Mijlocie Inferioară 1. 5321 Goruneto-șleau 14133,4 3,4 14133,4 2. 5323 Goruneto-șleau 26332,2 6,4 26332,2 3. 5513 Stej âreto-goruneto-șleau 20213,8 4,9 20213,8 4. 6132 Stejăret de coastă și platouri din regiunea de dealuri, cu cireș 31759,4 7,7 31759,4 5. 6133 Stejăret de stejar pedunculat cu cireș 18238,1 4,4 18238,1 6. 6161 Stejăret de silvostepă 52582,2 12,7 52582,2 7. 6164 Stejăret de stejar pedunculat cu arțar tătăresc și porumbar 73217,7 17,7 73217,7 8. 6165 Stejăret de stejar pedunculat cu arțar tătăresc 29499,4 7,1 29499,4 9. 8225 Stejar pufos din silvostepă de deal 10777,6 2,6 10777,6 10. 9112 Zăvoi de plop alb, Pm 4518,1 1,1 4518,1 11. - Alte tipuri de pădure cu ponderi nesemnificative (66 tipuri) 132826,7 32,0 33951,9 64628,6 34246,2 Total fond forestier 414098,6 100,0 48085,3 158229,7 207783,6 Pondere, % 100,0 - 11,6% 38,2% 50,2% Caracterul actual al tipului de pădure reprezintă starea actuală a unui arboret de a fi într-un anumit fel, reieșind din productivitate, mod de regenerare și compoziție. în practica forestieră din Republica Moldova se utilizează 12 categorii de clasificare a arboretelor după caracterul actual al tipului de pădure (natural fundamental de productivitate superioară, natural fundamental de productivitate mijlocie; parțial derivat; artificial de productivitate superioară etc.), nedefinit sub raportul tipului de pădure. Tabelul 8. Repartiția după caracterul actual al tipului de pădure Nr. crt. Caracterul actual al tipului de pădure Suprafața, ha Ponderea, % 1. Natural fundamental de productivitate superioară (1) 17304,6 4,5 2. Natural fundamental de productivitate mijlocie (2) 65046,0 16,8 3. Natural fundamental de productivitate inferioară (3) 11978,9 3,1 4. Natural fundamental subproductiv (4) 18129,0 4,7 5. Parțial derivat (5) 24182,8 6,3 6. Total derivat de productivitate superioară (6) 4835,6 1,3 7. Total derivat de productivitate mijlocie (7) 13754,6 3,6 8. Total derivat de productivitate inferioară (8) 12116,3 3,1 9. Artificial de productivitate superioară (9) 6645,0 1,7 10. Artificial de productivitate mijlocie (A) 30707,8 7,9 11. Artificial de productivitate inferioară (B) 180280,6 46,6 _12. Tânăr nedefinit (C) 1414,2 0,4 TOTAL 386395,4 100,0 Arboretele de tip artificial dețin o pondere de 56,2% (Tabelul 8), dintre care majoritatea sunt de productivitate inferioară (46,6%). Acestea sunt urmate de arboretele de tip natural - 43,4%, dintre care arborete natural fundamentale ocupă o pondere de 29,1%, cele parțial derivate - 6,3% și cele total derivate - 8,0%. Arboretele tinere nedefinite dețin 0,4%. Consistența reprezintă gradul de densitate a arborilor într-un arboret. Acest indicator se exprimă la nivelul arboretului prin indicele de acoperire, indicele de densitate al suprafeței de bază (arborete cu vârste mai mari de 40 ani) și indicele de reușită sau desime (calculat ca raport dintre numărul de puieți existenți și cel plantat sau raport dintre suprafața regenerată și suprafața totală). în baza datelor disponibile se constată că majoritatea arboretelor au consistență plină și aproape plină (0,7-1,0) - 333,1 mii ha sau 86,2% (Tabelul 9). Restul arboretelor au consistență brăcuită (13,1%) și degradată (0,7%), în special, în cazul speciilor de salcâm, nuc, salcie, ulm de câmp și alte diverse tari. Modul de regenerare este modul de proveniență a arborilor sau a arboretelor. Modul de regenerare se determină pentru fiecare element de arboret și poate fi: naturală din sămânță, din lăstari (din cioată, din scaun) sau din drajoni; artificială din sămânță sau din plantație. Majoritatea arboretelor sunt provenite din lăstari și drajoni - 59,2% (Tabelul 10). Modul de regenerare din plantații și însămânțări se înregistrează la 40,8% din elemente de arboret. Cea mai mare pondere, după 14 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 modul de regenerare din lăstari, au speciile de stejar pufos - 97,2, gorun - 85,9%, carpen - 93,1%, frasin - 72,8%, tei - 92,4%. Majoritar din sămânță (artificial, natural, puieți) sunt regenerate speciile: rășinoase - 100%, nuc - 93,9%, paltin - 73,3% și diverse exotice - 68,8%. Această repartiție influențează starea și productivitatea pădurilor din Republica Moldova, inclusiv sub aspectul vulnerabilității la factorii nefavorabili (secete, atacuri de boli și dăunători etc.). Tabelul 9. Repartiția suprafeței pădurilor din Republica Moldova pe consistențe Specii Consistența pe specii, ha 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 Medie Stejar pedunculat 66,1 173,1 779,6 3588,3 24219,7 23448,8 4222,9 653,6 0,75 Gorun 43,8 142,1 262,7 1268,7 17521,4 22736,9 3914,1 399,5 0,76 Stejar pufos 14,2 46,7 99,5 440,9 3734,2 2736,7 166,8 L8 0,73 Plop alb 35,2 85,2 153,5 549,9 1629,6 1488,9 991,2 137,7 0,75 Salcie 150,1 176,5 447,2 1323,2 1320,2 911,5 267,6 110,8 0,66 Paltin de câmp 37,6 74,7 101,3 572,7 2028,0 3012,6 901,8 130,4 0,76 Frasin 41,0 114,9 271,1 1550,4 9734,2 13613,7 4216,5 748,8 0,77 Tei 13,7 28,2 37,0 254,8 3965,5 7201,8 1876,0 289,8 0,78 Carpen 25,2 83,7 101,3 787,3 5501,6 10452,9 3130,3 494,6 0,79 Ulm de câmp 140,8 290,0 676,4 1214,5 1858,0 1396,7 598,5 87,0 0,68 Nuc 431,7 835,8 1307.9 3752,0 3235,9 1856,4 264,2 78,8 0,63 Salcâm 638,1 1604,7 4110,1 11959,1 30027,4 46710,9 25807,6 7044,8 0,77 Diverse rășinoase 34,7 112,9 367,1 1331.4 2570,2 1381,9 209,8 25,0 0,69 Diverse moi 185,5 130,2 326,7 868,4 1293,1 767,6 273,0 42,4 0,67 Diverse tari 752,4 1355,8 2245,9 4600,4 11417,6 13005,5 3960,4 919,4 0,72 Diverse exotice 8,4 7,9 20,1 51,9 119,8 152,0 43,6 33,3 0,74 TOTAL 2618,5 5262,4 11307,4 34113,9 120176,4 150874,8 50844,3 11197,7 0,76 Ponderea, % 0,7 1,4 2,9 8,8 31,1 39,0 13,2 2,9 - Recoltarea masei lemnoase din pădurile Republicii Moldova se realizează în cadrul tăierilor de produse secundare (degajări, curățiri, rărituri, tăieri de igienă), tăierilor de produse principale (tăieri de regenerare, conservare, de igienă rase) și de reconstrucție ecologică. Fig. 2: Volumul tăierilor silvice autorizate repartizate pe raioane, în mii m\ Sursa: Cazanțeva et al. (2016) Lucrările respective sunt realizate în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, volumele destinate recoltării fiind autorizate anual de Ministerul Mediului în acord cu legislația în vigoare. Astfel, conform evidențelor oficiale, în perioada 1990-2015, din pădurile din Republica Moldova a fost recoltat un volum brut de circa 12.911 mii m3 (Tabelul 11). Comparativ cu anul 1990 volumul de lemn recoltat a sporit cu circa 421 mii m3 sau aproape de 3 ori (Agenția „Moldsilva”: Evidențe statistice și rapoarte (3 G.S.), 1990-2015; Tălmăci, et al., 2017). Majoritatea volumului de lemn a fost recoltat de entitățile silvice Hâncești-Silva, Orhei și Călărași din zona centrală a Republicii Moldova (Figura 2). Pădurile gestionate de Agenția „Moldsilva” sunt superioare celor din gestiunea UAT, din punct de vedere productiv (Tabelul 12); această stare de fapt este confirmată de ponderea arboretelor de productivitate superioară și mijlocie care este de 43,2% în pădurile gestionate de Agenția „Moldsilva”, față de doar 8,1% în pădurile UAT, de volumul mediu la hectar, care este de 132 m3/ha în pădurile gestionate de Agenția „Moldsilva” respectiv de 36 m3/ha în pădurile UAT, și de creșterea medie care este de 3,9 m3/ha/an în pădurile gestionate de Agenția „Moldsilva" și de 2,8 m3/ha/an în pădurile UAT. Revista pădurilor • Anul 133 *2018 • Nr. 3 15 Tabelul 10. Repartiția suprafaței pădurilor din Republica Moldova pe specii după modul de regenerare Suprafața și ponderea pe specii Repartiția pe moduri de regenerare însămânțări naturale însămânțări artificiale Puieți Butași Sade Lăstari Drajoni Stejar pedunculat, ha 2939,9 650,3 22440,7 1,7 6.5 31072,4 40,6 Ponderea, % 5,1 1,1 39,3 0 0 54,4 0,1 Gorun, ha 3391,2 154,7 2981,1 0 22,0 39739,3 0,9 Ponderea, % 7,3 0,3 6,5 0 0 85.9 0 Stejar pufos, ha 76,3 4,4 107,8 0 13,2 7039,1 0 Ponderea, % 1,0 0,1 1.5 0 0,2 97,2 0 Plop alb, ha 943,3 24,3 609,9 0 3,3 3388,2 102,2 Ponderea, % 18,6 0.5 12,0 0 0,1 66,8 2.0 Salcie, ha 977,7 21.6 963.5 0 4,6 2731.2 8.5 Ponderea. % 20,8 0.4 20,5 0 0,1 58,0 0.2 Paltin de câmp, ha 285,7 23.5 4719.6 0 0 1830,3 0 Ponderea. % 4,2 0,3 68,8 0 0 26,7 0 Frasin, ha 1699.0 60,6 6478,1 0,2 2,0 22050,4 0,3 Ponderea, % 5,6 0,2 21,4 0 0 72,8 0 Tei. ha 588,9 0,2 446.7 1,5 0 12628,9 0,6 Ponderea. % 4,3 0 3,3 0 0 92,4 0 Carpen, ha 1257,4 0,2 150,9 0 13,2 19155,2 0 Ponderea, % 6,1 0 0,7 0 0,1 93,1 0 Ulm de câmp, ha 521,8 14,1 3415,2 0 0.9 2297,0 12,9 Ponderea, % 8,3 0,2 54,6 0 0 36,7 0,2 Nuc, ha 18,3 3,6 11019,3 0 0 721,5 0 Ponderea, % 0,2 0 93,7 0 0 6,1 0 Salcâm, ha 1843,2 23,3 59912,7 4.8 46,8 65554,5 517,4 Ponderea, % 1,5 0 46,8 0 0 51,3 0,4 Diverse rășinoase, ha 16,7 0.2 6016,1 0 0 0 0 Ponderea. % 0,3 0 99,6 0 0 0.1 0 Diverse moi. ha 450,5 1,6 2587,7 0 0 837,8 9.3 Ponderea, % 11,6 0 66,6 0 0 21,6 0,2 Diverse tari, ha 5315,5 73,7 14121.5 0 2,3 18731,6 12,8 Ponderea, % 13,9 0,2 36,9 0 0 49,0 0 Diverse exotice, ha 0,8 0 299,9 0 0 136.3 0 Ponderea, % 0,2 0 68,6 0 0 31,2 0 TOTAL, ha 20326,2 1056,3 136270,7 8,2 114,8 227913,4 705,5 Ponderea, % 5,2 0,3 35,3 0 0 59,0 0,2 Tabelul 11. Recoltarea masei lemnoase (autorizat și ilicit) în Republica Moldova în perioada 1990-2015 Anul Total general, mii m3 Agenția „Moldsilva” Alte autorități (primării, ministere etc.) Transnistria, mii m3 Total, mii m3 Tăieri autorizate, mii Tăieri ilicite, mii m’ Total, mii m3 Tăieri autorizate, mii m3 Tăieri ilicite, mii m3 Total m lemn lucru lemn foc Total lemn lucru lemn foc 1990 224,2 224,2 223,6 39,4 184,2 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1991 428,5 289,7 287,7 27,0 260,7 2,0 138,8 0,0 0,0 0,0 138,8 0,0 1992 555,5 345,5 342,1 27.4 314,7 3,4 210,0 0,0 0,0 0,0 210,0 0,0 1993 579,2 236,9 233,8 31,5 202,3 3,1 325,1 0,0 0,0 0,0 325,1 17,2 1994 615,4 393,2 387,5 39,8 347,7 5,7 205,0 0,0 0,0 0,0 205,0 17,2 1995 636,1 417,9 413,2 68,5 344,7 4,7 201,0 0,0 0,0 0,0 201,0 17,2 1996 534,6 337,0 329,9 51,7 278,2 7,1 180,4 0,0 0,0 0,0 180,4 17,2 1997 479,5 445,9 440,9 52,7 388,2 5,0 16,4 0,0 0,0 0,0 16,4 17,2 1998 447,3 366,8 362,3 38,0 324,3 4,5 59,7 0,0 0,0 0,0 59,7 20,8 1999 410.5 368,8 363,9 38,8 325,1 4,9 17,1 0,0 0,0 0,0 17,1 24,6 2000 434.4 403,2 398,3 39,7 358,6 4,9 7,6 5,0 0,0 5,0 2,6 23,6 2001 470,2 454,9 449,9 37,3 412,6 5,0 2,6 1,7 0,0 1,7 1,0 12,7 2002 432,7 407,9 403,2 50.4 352,8 4,6 1,6 0,9 0,0 0,9 0,8 23,2 2003 467,6 443,3 438,8 47,0 391,8 4,5 2,2 0,8 0,0 0,8 1,4 22,1 2004 461,6 424,6 421,7 43,5 378,2 2,9 15,2 13,7 0,0 13,7 1,5 21,8 2005 435,9 405,4 402,6 39,0 363,6 2,8 11,7 3,1 0,0 3,1 8,6 18,8 2006 479,7 440,9 438,4 46,5 391,9 2,5 17,3 12,5 0,0 12,5 4,8 21,6 2007 437,1 412,9 411,1 44,4 366,7 1,7 9,9 9,4 0,0 9,4 0,5 14,4 2008 447.0 422,5 420,4 42,8 377,6 2,1 13,1 12,5 0,0 12,5 0,6 11,4 2009 436,6 413,1 410,6 37,3 373,3 2,4 13,8 12,7 0,0 12,7 1,1 9,8 2010 475,7 438,0 434,0 40,6 393.4 4,0 28,9 12,5 0,0 12,5 16,4 8,8 2011 521,5 499,5 494,6 33,9 460,7 4,9 11,7 10,9 0,0 10,9 0,8 10.3 2012 576,1 552,3 548,1 31,7 516,4 4,2 16,2 15,5 0,0 15,5 0,6 7,6 2013 620,6 580,9 577,5 29,9 547.6 3,4 19,4 18,9 0,0 18,9 0,5 20,3 2014 658,5 591,0 588,5 25,6 562,9 2,5 47,6 46,9 0,0 46,9 0,7 19,9 2015 644,8 574,6 566,4 28,0 538,4 8,2 52,8 51,8 0,0 51,8 1,0 17,4 16 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Având în vedere că suprafața acoperită cu păduri a UAT constituie circa 17,2% din suprafața pădurilor Agenției „Moldsilva”, volumul total pe picior constituie efectiv doar 4,7% din volumul pădurilor gestionate de Agenția „Moldsilva”. Tabelul 12. Comparație între indicatorii de structură și caracterizare a pădurilor gestionate de Agenția „Moldsilva” și UAT-uri Elemente de structură Păduri Agenția „Moldsilva” Păduri UAT Suprafața, ha 301212,6 51946,5 1.1. Păduri cu funcții de protecție a apelor 1.2. Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor _ . 1.3. Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și Subgrupe industriali dăunători funcționale, % - , .. , 1.4. radun cu funcții de recreare 1.5. Păduri cu funcții de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier 2,9 49,0 0,7 25,8 21,6 0,6 88,6 0,7 1,7 8,4 Stejar pedunculat Gorun Stejar pufos Plop alb Salcie Paltin de câmp Proporția Frasin speciilor: Tei suprafață/volum, Carpen % Ulm de câmp Nuc Salcâm Diverse rășinoase Diverse moi Diverse tari Diverse exotice 16,8/23,8 13,8/24,6 2,2/2,0 1,5/2,0 1,0/1,0 1,7/1,3 8,8/13,3 4,1/7,4 5,8/7,0 1,5/0,8 1,7/0,5 29,5/7,4 1,5/1,1 0,8/0,8 9,2/6,9 0,1/0,1 3,0/9,8 1,6/8,4 0,1/0,2 0,2/0,4 2,3/4,l 2,4/2,6 2,2/5,7 0,6/2,4 2,4/4,6 2,2/2,7 10,8/8,3 53,9/30,7 1,9/3,1 2,2/5,1 14,0/11,7 0,2/0,2 Clasa de producție medie generală 3,8 4,6 I „ H Clase de producție, % V 0,5 8,9 33,9 27,2 29,5 0,0 1,0 7,1 17,5 74,4 Consistența medie 0,76 0,73 Vârsta medie, ani 49 21 Indice de creștere curentă, nf/an/ha 3,9 2,8 Creștere anuală, m3 1186118 146279 Volum mediu, m'/ha 132 36 • • 3 Fond lemnos pe picior, m 39652777 1849199 Păduri natural-fundamentale, % 33,2 5,8 . . . , Sămânță Mod de p.. ’ Plantații regenerare, % T . 1_. as tai i 5,8 30,5 63,7 3,8 62,8 33,4 Foarte viguroasă Viguroasă Vitalitate, % Normală Slabă Foarte slabă 0,2 2,2 79,9 16,6 1,1 0,1 0,7 83,1 14,5 1,6 Marea majoritate a pădurilor UAT îndeplinesc funcții de protecție a solului și terenurilor - 88,6%, aceste funcții fiind și cele mai răspândite pentru arboretele gestionate de Agenția „Moldsilva” - 49,0%. Totodată, este necesar de subliniat faptul că salcâmul este specia principală (majoritară) în cadrul pădurilor UAT, atingând ponderea de 53,9%, urmat de nuc cu 10,8%. Celelalte specii au ponderi cu mult mai mici, fiind situate sub 5% din suprafața totală a pădurilor. Cvercineele ocupă circa o treime din Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 17 suprafața pădurilor gospodărite de Agenția „Moldsilva”, cumulând circa jumătate din volumul total pe picior. 5. Discuții și concluzii Pe parcursul ultimelor decenii, fondul forestier, inclusiv terenurile acoperite cu păduri, au fost în proces de continuă creștere. Eforturile sectorului forestier național de extindere a terenurilor împădurite au condus la creșterea efectivă a suprafeței pădurilor în perioada 1989-2016 cu 69 mii ha sau 22%. în mare majoritate, aceste împăduriri s-a realizat pe terenurile degradate ale unităților administrativ-teritoriale preluate anterior din folosințe agricole. Acest rezultat a condus la creșterea substanțială a ponderii și importanței sectorului forestier comunal. Analiza comparativă a indicatorilor de bază de caracterizare a terenurilor acoperite cu păduri la două evidențe forestiere - 1988/2016 (Tabelul 13) confirmă ascendența indicatorilor cantitativi ai pădurilor din Republica Moldova (suprafață, vârstă, consistență, volum total pe picior, creștere medie). Tabelul 13. Indicatori de bază ai terenurilor acoperite cu păduri conform evidențelor 1988-2016 Indicatori de caracterizare ai fondului forestier Anul efectuării evidenței forestiere Diferență, ± 1988 2016 unități fizice % Suprafața acoperită 317,6 386,4 +68,8 +21,7 cu păduri, mii ha Vârsta medic, ani 40 45 +5 + 12,5 Clasa de producție 2,3 3,9 + 1.6 +69,6 medie Consistența medie 0,73 0.76 +0.03 +4,1 generală Volum total pe 39382,4 45407,8 +6025,4 + 15,3 picior, mii m Volum mediu pe 124 118 -6 -4.8 picior, m7ha Creșterea medie, 3,3 3,8 +0,5 + 15,2 m3/ha/an în același timp, clasa de producție medie și volumul mediu pe picior s-au diminuat esențial (respectiv cu 69,6% și 4,8%). Situația respectivă se explică printr- un șir de aspecte obiective și subiective, care se rezumă în principal la următoarele: majoritatea împăduririlor noi au fost realizate pe terenuri degradate, în condiții pedoecologice grele, unde arboretele realizează doar productivități inferioare (clasele de producție IV și V); pădurile UAT, fiind în majoritate plantate după anul 2001, sunt tinere și sunt doar în proces de acumulare a volumului pe picior (valoarea curentă - 36 m3/ha la vârsta de 21 ani); în perioada 1992-1998 pădurile Republicii Moldova (în special cele deținute de UAT) au fost afectate de tăieri ilicite în masă, suprafețe importante fiind brăcuite și degradate după consistență. Rezultatele prezentului studiu reprezintă un material informativ actualizat privind starea cantitativă și calitativă a pădurilor din Republica Moldova. Acest document este singurul studiu generalizator privind pădurile din Republica Moldova, realizat în perioada de după evidența de stat din anul 1988, care se bazează pe un amplu material tehnic și factologic (amenajament silvic; împăduriri/regenerări; recoltarea masei lemnoase etc.). La baza calculului indicatorilor de caracterizare a fondului forestier din Republica Moldova s-au aflat datele generalizate pentru 351,9 mii ha terenuri (inclusiv 311,8 mii ha păduri sau 81% din suprafața respectivă la nivel național) cu amenajament silvic în vigoare din fondul forestier gestionat de către Agenția „Moldsilva” și UAT. Analiza datelor din amenajamentele silvice pentru pădurile UAT incluse în prezentul studiu (categoria de proprietate cu cel mai înalt grad de incertitudine) demonstrează că principalii indicatori care țin de aspectele cantitative și calitative (specii; creșteri curente; volum lemnos pe picior la hectar; tipuri de sol/stațiune/pădure etc.) nu diferă esențial de la primărie la primărie (în special sub aspect ponderativ). Diferențe mai mari sunt înregistrate la aspectele care țin de regimul de gospodărire (zonare funcțională; subunități de protecție și producție etc.), precum și relief (categorii înclinare, expoziții etc.). Este important de menționat că această abordare este singura soluție posibilă la momentul dat. Problemele curente legate de delimitarea proprietăților aferente fondului forestier, prezența unui număr important de litigii privind hotarele fondului forestier proprietate publică, practic blochează efectuarea unei proceduri standard de evidență și generalizare a indicatorilor cantitativi și calitativi pentru fondul forestier național. Acest studiu oferă un grad acceptabil de calitate a indicatorilor generalizați pe întreg fondul forestier național și poate fi dezvoltat sub aspectul extinderii suprafețelor cuprinse cu amenajament silvic, crearea unui mecanism tehnic de actualizare/înregistrare periodică a schimbărilor parvenite în starea pădurilor (recoltarea masei lemnoase; împăduriri etc.). îmbunătățirea datelor privind pădurile din Republica Moldova este consistentă și cu prevederea referitoare la cerința CONUSC de prezentare a unor factori de emisie actualizați în viitoarele comunicări și/sau rapoarte naționale la capitolul respectiv. Actualizarea/revizuirea datelor pentru terenuri silvice permite sporirea calității inventarelor naționale pentru terenurile silvice. Acesta reprezintă un factor-cheie în estimarea și raportarea de către Republica Moldova a 18 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Contribuției naționale determinate intenționat în cadrul CONUSC, care constituie pentru anul 2030 ținta necondiționată de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 64-67% comparativ cu nivelul înregistrat în anul de referință (1990). Recunoașterea internațională a rapoartelor Republicii Moldova de inventariere a GES ar facilita accesul la mecanismele bilaterale, regionale și internaționale privind piața de carbon, pentru atingerea țintelor condiționate stabilite pentru anul 2030, care solicită prezența unui sistem sigur de evidență și care să ofere informații veridice, măsurabile și comparabile privind bilanțul de GES. Mulțumiri Autorii prezentei lucrări doresc să mulțumească d- lor Scorpan Vasile și Țăranu Marius din cadrul Oficiului pentru Schimbarea Climei pentru acceptul de a realiza studiul de față în procesul implementării proiectului PNUM (UNEP)/FGM(GEF): „Republica Moldova: activități de abilitare privind elaborarea celei de-a 4-a Comunicări Naționale (NC4) și a primului Raport Bienal Actualizat (BURI) către Convenția Cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei”. Bibliografie Agenția „Moldsilva” (1990-2015): Evidențe statistice și rapoarte (1 G.S.; 2 G.S.; 3 G.S. etc.). Disponibil la: http://moldsilva.gov.md și/sau http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/10%20 Mediul%20inconjurator/?rxid=b2fI27d7-0b96-43c9- 934b-42ela2a9a774. Agenția Relații Funciare și Cadastru (1990-2016): Cadastrele funciare de stat. Disponibil la: http://lex.justice.md și/sau la: http://www.arfc.gov.md. Cazanțeva, O., Andreev, A., Munteanu, A., Tălmăci, I., Cerescu, A., Margineanu, G., 2016: Assessment of lost revenues from illegal forest practices. Proceedings of the Symposium Sustainable use, protection of animal world and forest management in the context of climate change. Chișinău, Tipogr. „Elan Poligraf’, pp. 255- 256. Disponibil la: http://www.biotica- moldova.org/md/lib bio.htm. Clasificarea solurilor Republicii Moldova. Chișinău, SNMȘS, 1999, 48 p. Ciobanu, A., Grati, V., Tălmăci 1., Chiriță, Gh., Gulca, V., Boaghie, D., Grubîi, Gh., Gociu, D., Andreev, A., Grițenco, E., Zagarschih, O., 2012: Norme tehnice privind folosirea, conservarea și dezvoltarea pădurilor din Republica Moldova. Chișinău, Print-Caro, 499 p. Codul silvic, nr. 887-XIII din 21.06.1996, Monitorul oficial nr. 4-5/36 din 16.01.1997. Disponibil la: http://lcx, jiistice.md/m^ doc&lang= 1 & id=311740. Decei, I., Vlad, I., Predescu, Gh., Lucescu, A., Bîrlea, B., 1985: Amenajarea și exploatarea pădurilor. București, Ed. Didactică și pedagogică, 348 p. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1007 din 30 octombrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a evidenței de stat a fondului forestier, Monitorul oficial nr. 082 din 11.12.1997. Disponibil la: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=l&id=297067. Hotărârea Guvernului nr. 274 din 18 mai 2015 pentru aprobarea Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015- 2020, Monitorul oficial nr. 131-138 din 29.05.2015. Disponibil la: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=l&id=358781. Hotărârea Guvernului nr. 971 din 12.08.2016 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situației la 01 ianuarie 2016, Monitorul oficial nr. 265-276 din 19.08.2016. Disponibil la: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=l&id=366278. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (2006- 2016): Amenajamente silvice elaborate pentru entitățile silvice subordonate Agenției "Moldsilva ”. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (2006- 2016): Amenajamente silvice elaborate pentru unități administrativ-teritoriale (primării). IPCC (2006): Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories. Intergovernmental Panel on Climate Change. Prepared by the National Greenhouse Gas Inventories Programme. Published by Institute for Global Environmental Strategies (IGES). Disponibil la: http://www.ipcc-nggip.iges.or.ip. întreprinderea de proiectări silvice „Lesproiect”, 1988: Evidența de stat a pădurilor din RSS Moldovenească. Kiev, 220 p. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25.02.1998, Monitorul oficial nr. 66-68 din 16.07.1998. Disponibil la: http://lex.iustice.md/index.php?action=view&view= doc&lang=l&id=311614. Ministry of Environment of Republic of Moldova / United Nations Environmental Programme, 2015: National Inventory Report: 1990-2013. Greenhouse Gas Sources and Sinks in the Republic of Moldova. Autori: Țăranu, M., Bicova, E., Postolatii, V., Kirillova, T., Morau, L., Burtev, S., Brega, V., Tarita, Revista pădurilor • Anul 133 * 2018 • Nr. 3 19 A., Cosman, S., Cremeneac, L., Cerbari, V., Bacean, I., Tălmăci, I., Miron, A., Sfecla, V.,Țugui, T., Guvir, T. - Ch.: „Bonus Offices”, 419 p. Disponibil la: http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=82&id=3829. Seceleanu, 1., 2012: Amenajarea pădurilor: organizare și conducere, București, Ed. Ceres. 505 p. Sistemul Român de clasificare a solurilor. 1980, București. Târziu, D., 1997: Pedologie și stațiuni forestiere, București, Ed. Ceres, 487 p. Tălmăci, I., Prosii, E., Mardari, A., Varzari, A., Galupa, A., 2016: Raport privind actualizarea indicatorilor de bază ai pădurilor și altor tipuri de vegetație forestieră din Republica Moldova. Oficiul pentru Schimbarea Climei, 98 p. Tălmăci, L, Miron, A., Sfeclă, V., Cerbari, V. Țăranu, M., 2017: Raport Național de Inventariere: 1990-2015. Surse de sechestrare și emisii ale gazelor cu efect de seră în Republica Moldova (Capitolul 6). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului/PNUD. Chișinău, SRL „Bons Offices”, pp. 323-373. Disponibil la: http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=82&id=4200. Ursu, A., 2011: Solurile Moldovei, Chișinău, ÎEP „Știința”, 324 p. ing. Ion TĂLMĂCI Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, str. Calea leșilornr. 69, mun. Chișinău, MD-2069, Republica Moldova, e- mail: iontalmaci@mail.ru ing. Erii PROSII Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, str. Calea leșilor nr. 69, mun. Chișinău,, MD-2069, Republica Moldova, e- mail: prosiie@mail.ru ing. Ala MARDARI Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, str. Calea leșilor nr. 69, mun. Chișinău,, MD-2069, Republica Moldova, e- mail: alla_mardari@mail.ru ing. Alexandru VARZARI Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, str. Calea leșilor nr. 69, mun. Chișinău,, MD-2069, Republica Moldova, e- mail: varzari81@mail.in ing. Alexandru GALUPA Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, str. Calea leșilor nr. 69, mun. Chișinău,, MD-2069, Republica Moldova, e- mail: alexgalupa@yahoo.com Pădurile din Republica Moldova: Starea actuală, indicatori calitativi și cantitativi Rezumat. Republica Moldova este puțin asigurată cu resurse forestiere, având un grad de acoperire a teritoriului cu păduri de 11,4%, deși creșterea suprafeței terenurilor împădurite în perioada 1989-2016 a constituit circa 69 mii ha sau 22%. Prezentul studiu expune datele generalizate și actualizate privind starea cantitativă și calitativă a pădurilor din Republica Moldova, fiind singurul studiu generalizator realizat în perioada de după evidența de stat din anul 1988, care se bazează pe un amplu material tehnic și factologic (amenajament silvic, împăduriri/regenerări; recoltarea masei lemnoase etc.). La baza calculului indicatorilor de caracterizare a fondului forestier al Republicii Moldova s-au aflat datele pentru 311,8 mii ha păduri cu amenajament silvic în vigoare sau 81% din suprafața respectivă la nivel național. Cuvinte cheie: păduri, amenajament silvic, evidență forestieră, indicatori de structură și caracterizare a pădurilor Forests of the Republic of Moldova: Current status, qualitative and quantitative indicators Abstract. The Republic of Moldova has small forest resources, with a forest cover of 11.4%, although the extension of the woodlands during 1989-2016 was about 69 thousand ha or 22%. This study presents the generalized and updated data on the quantitative and qualitative state of the forests in the Republic of Moldova, being the only generalizing study carried out in the period after the 1988 state record, and it is based on a wide range of technical and factual data (management planning, afforestation/regeneration, wood harvesting, etc.). The data for 311.8 thousand ha of forests with forest management plâns in force or 81% of the area at național level made the base of the calculation of indicators, which characterize the forest land of the Republic of Moldova. Key words: forestry, management planning, forestry records, forest structure and characterization indicators 20 Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 Raport tehnic Promovarea regenerărilor naturale în cadrul întreprinderii Silvocinegetice Strășeni - exemplu de urmat Vladislav GRATI Sergiu CHIHAI 1.Introducere Regenerările naturale sunt concepute ca un ideal al renașterii fondului forestier al Basarabiei, existent pe aceste meleaguri odinioară. Codrii centrali, cum este cunoscută denumirea din centrul Republicii Moldova, este perfect justificată, deoarece aici se află acele întinderi de pădure cu numele de „codru". Conform studiului general al ISC Strășeni din 2012, circa 69% dintre aceste păduri sunt provenite din lăstari, 9% din plantații și doar 22% din sămânță (Studiul general ÎSC Strășeni, 2012). în acest context, apare și necesitatea de a restabili aceste frumuseți ale naturii. Dar cum să o faci într-o pădure cultivată fără a intra și distruge? Omul a reușit să calce fiecare palmă de pământ din păduri. E trist și totodată este un impuls către silvicultori pentru a se mobiliza și a recupera prejudiciul adus naturii de către predecesorii noștri, ce nu s-au condus de norme sau aspecte ale legislației. Pe parcursul ultimelor decenii, Agenția „Moldsilva a emis mai multe ordine ce se referă la regenerarea naturală a pădurilor și a urmărit implementarea acestora în practica silvică. Aici se înscrie și Ordinul nr. 100 din 22.03.2016 (Ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 100, 2016), care interzice aplicarea tăierilor rase în arboretele naturale. întreprinderea silvocinegetică (ÎSC) Strășeni este entitatea silvică din Republica Moldova care a început să se bucure de rezultate plauzibile și apoi remarcabile în restabilirea arboretelor de stejar pedunculat și gorun pe cale naturală. în prezent, aceste arborete sunt în diferite stadii de dezvoltare, fiind de admirat arboretele de gorun provenite din regenerare naturală. Reușitele la care s-a ajuns, efortul depus de personalul silvic și rezultatele bune ale regenerărilor naturale din cadrul ÎSC Strășeni sunt un real exemplu pentru silvicultorii din toată Republica Moldova. Codrul reprezintă o sursă inestimabilă de inspirație. Silvicultorii pot fi considerați acei pioneri care vor renaște conștiința națională. De codru ne leagă toată istoria neamului românesc. Expresia populară: românul este frate cu codrul - trebuie să fie interpretată în contextul actual prin promovarea regenerărilor naturale sub masiv. în timp ce pe mapamond suprafețele acoperite cu păduri sunt în descreștere (Palaghianu, 2007), conform raportului privind starea fondului forestier și rezultatele activității Agenției „Moldsilva” în perioada 2010-2015 (Rotaru et al., 2016), Republica Moldova se poate mândri cu creșterea acestor suprafețe. Codrii centrali sunt renumiți prin cele mai mari suprafețe cu stejar pedunculat și gorun, precum și prin dimensiunile impunătoare constatate cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor pentru ÎSC Strășeni în anul 2011 (Studiul general ÎSC Strășeni, 2012). în cadrul acestei entități silvice se regăsesc suprafețe parcurse cu lucrări de exploatare- regenerare unde predomină regenerarea naturală sub masiv. Accentuarea promovării regenerării naturale sub masiv și a completării în goluri cu material semincer de proveniență autohtonă, urmate de reușite foarte bune, este un merit al silvicultorilor din cadrul acestei entități silvice. Promovarea regenerărilor naturale și a însămânțărilor artificiale sub masiv, cu material semincer de proveniență locală, sporește funcția ecoprotectivă a pădurilor (Ciobanu et al., 2012). Urmărirea în timp a instalării semințișului și abordarea eficientă a practicilor silvotehnice are drept rezultat o regenerare de invidiat. în baza Cadastrului funciar al Republicii Moldova referitoare la fondul forestier național (CF al RM, 2016) se prezintă următoarele aspecte: suprafața totală - 447,5 mii ha, din care: suprafața acoperită cu păduri - 378,1 mii ha (grad de împădurire - 11,2%). Proprietatea statului constituie 327,1 mii ha (86,5%), proprietatea publică a unităților administrativ - teritoriale 48,4 mii ha (12,8%) și 2,6 mii ha sunt în proprietate privată (0,7%). Obiectivele cercetărilor raportate în această lucrare au fost de a determina capacitatea arboretelor de a se regenera natural, de a determina ponderea speciei principale și de a crea premisele pentru viitoarele cercetări științifice prin evaluarea regenerărilor naturale într-o anumită perioadă de timp și estimarea cantitativă și calitativă a lucrărilor de exploatare- regenerare. Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 21 2. Materiale și metode Studiul s-a efectuat în cadrul a 3 unități de producție (UP I „Căpriana”, UP II „Scoreni”, UP III „Strășeni”) ale întreprinderii Silvocinegetice (ÎSC) Strășeni (Figura 1, Figura 3). ÎSC Strășeni este amplasată în centrul Republicii Moldova, în raza raionului administrativ Strășeni - 92%, municipiul Chișinău - 7% și raionul laloveni - 1%. Fig. 1: Amplasarea în spațiul geografic a ÎSC Strășeni. Sursa: Google Earth Pro Fig. 2: Tăieri succesive - repriza a Il-a, anul 2017 S-a efectuat evaluarea stării culturilor în mai multe suprafețe, inclusiv în anul executării lucrărilor de amenajare a pădurilor desfășurate în anul 2011. Ulterior, pentru colectarea informației privind fondul forestier, pentru anii 1975-2015, s-au constatat mai multe reușite la compartimentul regenerării pădurilor în cadrul acestei entități silvice. Dacă până la finele anilor 90 lucrările erau bazate pe tăieri rase, urmate de împăduriri, după 2000 au început să fie combinate, ulterior majorându-se suprafețele conduse prin regenerări naturale, observându-se o instalare bogată a semințișului utilizabil. Reușitele regenerărilor naturale în cadrul ÎSC Strășeni au început să fie vizibile în anii 2001-2002, în cadrul UP II „Scoreni” (un exemplu de reușită a regenerărilor naturale este prezentat în Figura 2). Până la acea dată, se practicau tăierile rase cu regenerări artificiale, în cele mai multe cazuri fiind utilizat material săditor de proveniență necunoscută. La lucrările de amenajare a pădurilor din anul 2011 s-a constatat că ponderea arboretelor natural- fundamentale cu regenerare din sămânță este în creștere. Reușita primelor regenerări naturale sub masiv a impulsionat colectivul întreprinderii să valorifice potențialul staționai prin promovarea semințișului natural al speciilor de stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea). în perioada 2006-2016 (Tabelele 2, 3 și 4) s-a constatat creșterea suprafețelor parcurse prin aplicarea tratamentelor cu regenerare sub masiv. fig. 3: Structura întreprinderii. Legendă: — UP I „Căpriana”, — UP II „Scoreni”, UP III „Strășeni” 22 Revista pădurilor • Anul 133* 2018* Nr. 3 3. Rezultate și discuții Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor aprobate în 2012 (Ciobanu et al., 2012) prevăd extragerea completă a vechiului arboret (efectuarea tăierilor definitive) care se poate face când regenerarea naturală s-a realizat în proporțiile stabilite pentru fiecare tip de pădure, iar semințișul a devenit viabil din punct de vedere biologic și a atins înălțimi de 30-80 cm. Totodată, se ține cont ca, speciile secundare să nu depășească, prin creștere, pe cât posibil, speciile de bază (Tabelul 1). Fig. 4: Tăieri definitive, anul 2008, unitatea amenajistică 14J, UP III Strășeni La stabilirea semințișului instalat se ia în considerare numai cel viabil, compus din speciile și în proporția prevăzută de compoziția de regenerare. Fig. 5: Nuieliș - prăjiniș de gorun cu tei și diverse tari în 2017, unitatea amenajistică 14J, UP III Strășeni Puieții trebuie să fie sănătoși, puternici, fără răni sau cicatrici, cu dimensiuni proporționale în raport cu vârsta. Evidența semințișului se realizează în baza suprafețelor de control (Ciobanu et al., 2012) cu suprafață de 4 m2 - în cazul când acesta este des și mic, de 10 m2 - în cazul când acesta este de talie și densitate mijlocie și de 20 m2 - în cazul când acesta este de talie înaltă și rar. Suprafețele de control sunt amplasate uniform pe suprafață în locurile caracteristice, în număr de nu mai puțin de cinci la hectar. Semințișul se repartizează în categoriile: mic - până la 0,5 m, mijlociu - de la 0,6 m până la 1,5 m și de talie înaltă - peste 1,5 m. La aprecierea reușitei regenerării tot semințișul se consideră mic, dacă exemplarele ce au înălțimea de 0,5 m constituie peste 2/3 din numărul total. Semințișul se consideră de talie înaltă, dacă exemplarele cu înălțimea de peste 1,5 m, constituie 1/3 din numărul total. în restul cazurilor, reușita regenerării se stabilește conform indicilor pentru semințișul mijlociu (Norme tehnice, 2012). La evaluarea reușitei regenerării, lăstarii de la o cioată se numără ca unul singur iar drajonii de la rădăcină se numără fiecare aparte. După desime, semințișul se împarte în: rar - până la 2 mii; desime mijlocie - 2-8 mii; des - 8-13 mii și foarte des - peste 13 mii exemplare la 1 ha (Figura 6). Fig. 6: Suprafață de probă (5 exemplare la metru pătrat), unitatea amenajistică 9G, UP III Strășeni Etapa a ILa se referă la suprafețele regenerate pe cale naturală prin aplicarea tăierilor progresive, succesive, rase, regenerate prin lăstari sau drajoni, în procesul cărora este extras în totalitate vechiul arboret. Prin suprafața regenerată pe cale naturală se înțelege suprafața pe care este prezent numărul minim de puieți la hectar (lăstari sau drajoni în cazul crângului) uniform răspândiți, care asigură realizarea Revista pădurilor • Anul 133 • 2018 • Nr. 3 23 compoziției de regenerare. Reușita definitivă a regenerării naturale se consideră realizată la foioase când coroanele puieților se ating în proporție de minim 70% și la rășinoase când înălțimea puieților este de 0,6-0,8 m în condiții extreme și de 0,8-1,0 m în condiții normale (Norme tehnice, 2012). . , w .. La trei ani de la Anul regenerării regenerare Tabelul 1. Criteriile pentru stabilirea reușitei regenerărilor naturale Reușita regenerărilor naturale după numărul minim de puieți din speciile de bază și de ajutor, (mii bucăți/ha) La închiderea stării de masiv (reușita definitivă) Specia * >w