Di REVISTA PĂDURILOR INDUSTRIA LEMNULUI LULOZA SI HIRTIE ABONATI-VA pe anul 1983 la REVISTA PĂDURILOR care contribuie la ridicarea nivelului pregăti* rii profesionale a cadrelor tehnice din pro- ducție, învățămînt, cercetare și proiectare prin publicarea celor mai noi realizări tehnice și științifice din domeniul silviculturii și exploa- tări^ lemnului. In anul 1983 revista apare trimestrial, în 56 pagini. Prețul unui abonament anual este de 60 lei. Plata se va face prin mandat poștal pe adresa: Institutul de cercetări și pro- iectări pentru industria lemnului — ICP1L—, Șos. Fabrica de Glucoză, nr. 7, Sector 11, București, cont virament 30,15.51.80.10.109, Banca de Investiții, Sucursala Municipiului București -BISMB-. REVISTA PĂDURILOR—INDUSTRIA LEMNULUI—CELULOZĂ ȘI H1RTIE ORGAN AL MINISTERULUI SILVICULTURII, MINISTERULUI INDUSTRIALIZĂRII LEMNULUI ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI AL CONSILIULUI NAȚIONAL AL INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ANUL 97 Nr. 5 noiembrie 1982 CONSILIUL DE CONDUCERE Dr. Ing. Gh. Comtaatlneion (președintele consiliului șl redactor responsabil), Prof. dr. Șt. Alexandru. Dr. ing. A. Anco, Ing. R. Andarache, Ing. Gh. Borhan, Ing. G. Bomba, Dr. Ing. V. Chlribău, Ing. FI. Crli- teaen, Ing. Cornelia Drăgan, Ing. Gh. Neculnu, Dr. Ing. FUoftela Negrnțln, Prof. dr. lug. 8. A. Munteanu, membru corespondent al Academiei R. S. România, Dr. Ing. P. Obrocea, Dr. Ing. I. PredeMU, Ec. Gh. Sanda, Acad. Cr. I. SImionescu, Ing- Ov. Stolan REVISTA PĂDURILOR - SILVICULTURA ȘJ EXPLOATAREA PĂDURILOR - • COLEGIUL DE REDACȚIE Dr. doc. V. Giurgiu — redactor responsabil adjunct, Dr. Ing. G. Mnreșan — redactor responsabil adjunct, Ing. AI. Baișolu, Dr. ing. I. Catrina, Dr. ing. Gh. Cerchez, Dr. Ing. D, Cârloganu, Ing. Gh. Gavrlleeeu, I Dr. ing. D. Ivăneson 1 , Dr. Ing. Gh. Marcu, Dr. Ing. M. Mareu, Dr. Ing. A. Ungur, Dr. Ing. D. Terțe cel Redactor de rubrică: N. Tănfiaeicu CUPRINS EîL Apelul parlîcipanților In simpozionul International ,.Oamenii de știință și pacea” 212 MILENA STOICA, VIORICA IONESCU, AURORA ZĂRNESCU, V. BENE A, I. MILE A: Cercetări preliminare privind activitatea unor microorganisme pentru producerea de enzlme celidozolltlce din llto- masa Juvenilă do plop 243 I. I. FLORESCU, GH. SP1RCHEZ: Influența lucrărilor de punere In valoare asupra structurii unor păduri amenajate in codru grădinărit 247 .V, BOGDAN: Cultura nucului comun (Juglans regia L.) In Vrancea. Perspective 252 N. GEAMBAȘUt Regenerarea pădurilor de molid din Județul Suceava Iu raport eu condițiile staționate 25S I. SIMA : Stereum sanguinolenlum (Fr.) Fr., un parazit periculos al arboretelor de molid din Județul Suceava, vătămate prin rănire 2G2 P. SCUTÂREANU, I, ZAMFIRESCU, V. MAIOR: Evoluția unor populații de Lymantria dispar L. In păduri tratate chimie, ca preparate microbiologice șl netratate 267 D. VĂCÂROIU : Modele de transport tridimensionale utilizate in economia forestieră 272 C. C. ȘERB: Contribuții privind calculul supralăr- glrllor In curbe la drumurile forestiere pentru circu- la țin autovehiculelor 280 I, RADU, GEORGETA RADU; Măsuri de gospndă- rlre^u pădurilor. valoroase de rășlaoase cu fag din Ocolul silvic Broștenl 283 DIN ACTRITATEA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE 287 CRONICA 288 RECENZII 201, 271, 279, 288 REVISTA REVISTELOR 257 Redactor principali Al. Detașau CONTENTS Appeal by the partieipants In the International Sympo- sium „Scientists and Peace" 242 MI LENA STOICA, VIORICA IONESCU, AURORA ZĂRNESCU, V. BENEA, I. MILEA: Preliminary researches regarding some microorganism actlvlty for cellulosolitical enzyme produced from Juvenile poplor phytomass 243 I. I. FLORESCU, GH. SPÎRCHEZ: InRuenee of the getting Into value works on the structure of so- me uneven-aged stands 247 N. BOGDAN: Cultura of common valnut (Juglans regia L.) In the Vrancea region. Perspectives 252 N. GEAMBAȘU: The regeneration of the spruce woods of Bucovina with regard to the sites 258 I. SIMA: Siereum sanguinolenlum (Fr.) Fr. — a dangerous părăsite of damages spruce stands la Dis- trict Suceava 262 ' P. SCUTÂREANU, I. ZAMFIRESCU, V. MAIOR : Evolutlon of some Lymantria dispar L. popula (ion In chemlcally treated forests with pesticides, mlcro- bioiogically and in non treated forests 207 D.VÂCÂROIU : Tridimensional irunsporteltonmodels used In forest economy 272 C. C. ȘERB: Contrlbutlons eoncernlng the cnrves’ overbroadenlng ealcuțallon ol the forest roads for veblcle traffic ‘ 280 I. RADU, GEORGETA RADU: Management measn- res of the beech and reslnous vnluahle forests from the Broștenl district 283 FROM THE ACTIVITY OF THE ACADEMY OF AGRICULTURAL AND FOREST SCIENCES 287 CHROXICLE 288 BOOKS 201, 271, 279, 288 REVIEV OF REVIEWS 257 Revista Pădurilor — Industria Lemnului — Celuloză și Hîrtie, organ al Ministerului Silvi- culturii, Ministerului Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții și al Consiliului Națio- nal al Inginerilor și Tehnicienilor din Republica Socialistă România. Redacția : Oficiul de informare documentară al M.I.L.M.C,: București, B-dul Magheru, nr, 31, sectorul I, telefon 59.68.65 și 59.20.20/176. Taxele poștale achitate anticipat conform aprobării D.D.P.Tc. nr. 137/3866/1961. Tehnoredactor: Marta Ularn Tiparul eiocutțt li I. P. .Jolormațla'^ ad. 2551 15 APELUL participanților la simpozionul internațional „Oamenii de știință și pacea'1 întruniți la București, In zilele de 4 și 5 septembrle‘^1981, in cadrul simpozionului „Oamenii de știință și pacea”', spre a dezbate, într-un amplu ți fructuos dialog, problema funda- mentală a contemporaneității — pacea — țelul nobil al Întregii omeniri, noi, oamenii de știință din numeroase țări ale lumii, de pe toate continentele, conștient! de gravele pericole care] le reprezintă pentru omenire Înarmările, de contribuția pe care știința și slujitorii ei o pot aduce la opri- rea cursei Înarmărilor, la progresul continuu și viitorul Între- gii lumi, adresăm savanților, cercetătorilor și intelectualilor de pretutindeni, tuturor popoarelor, vibranta chemare de a-și uni eforturile și a conlucra tot mal strlns pentru apărarea păcii — bunul suprem al umanității. Epoca noastră cunoaște nu numai ascensiunea vertigi- noasă a științei și tehnicii, marcată de grandioase descope- riri care influențează toate domeniile existenței umane, dar, totodată, cunoaște șl acțiuni anacronice, contrare intereselor omenirii, de folosire a rezultatelor științei șl tehnicii In sco- puri distructive, dăunătoare păcii șl libertății popoarelor, 'traversăm o perioadă clnd omenirea este confruntată cu probleme de o deosebită complexitate, clnd asistăm la o nouă și frenetică cursă a Înarmărilor, la creșterea fără pre- cedent a bugetelor militare, la fabricarea și perfecționarea de noi mijloace de nimicire in masă, ceea ce agravează pro- fund situația internațională, Împovărează tot mai greu popoa- rele, amplifică pericolul declanșării unor conflagrații care pot distruge viața Întregii planete, Însăși civilizația făurită de-a lungul mileniilor. Pe deplin conștienți de faptul că responsabilitatea oameni- lor de știință, In alternativa pace sau război, nu este decit una — aceea de a apăra pacea, să spunem un NU hotărit războiului și înarmărilor, aceasta constituind nu numai datoria noastră morală, ci șl o condiție a existenței întregii Omeniri. Chemăm pe toți slujitorii științei, indiferent de convingerile lor politice, filozofice, religioase sau de altă natură, să acționeze, Împreună cu popoarele țărilor lor, pen- tru a opri agravarea situației Internaționale, politica de înarmări, pentru reluarea și continuarea neabătută a cursului spre destindere, pace și o largă colaborare internațională! Să acționăm acum, cit nu e prea tlrzlu, in acest ceas de mare răspundere pentru destinele omenirii, pentru Încetarea cursei Înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, și in pri- mul rînd la dezarmare nucleară, pentru făurirea unei lumi fără arme șl fără războaie, pentru apărarea dreptului funda- mental al omului șl al popoarelor — dreptul la viață, la pace! Noi, oamenii de știință care cunoaștem mai bine ca oricine forța de distrugere a armelor modeme, uriașul pericol ce-1 reprezintă acestea pentru securitatea popoarelor, pentru Însăși viața omenirii, Bă ne unim șl mai puternic forțele, să acționăm ferm împotriva utilizării energiei atomice in alte scopuri decit cele pașnice I Să facem totul pentru ca imensul potențial al cercetării științifice și tehnice să nu fie folosit pentru producerea de arme, ci să contribuie exclusiv la dez- voltarea economică și la progresul fiecărei țări, la conserva- rea a tot ceea ce a făurit mai bun geniul uman, la crearea de noi și importante valori! In condițiile de astăzi, clnd pe plan mondial există nume- roase probleme de ordin economic, social șl politic, nouă, oamenilor de știință ne revine înalta Îndatorire de a ne spori tot mal mult contribuția la soluționarea acestora in interesul propășirii tuturor națiunilor. Să folosim descoperirile noastre jpentru lichidarea marilor decalaje dintre țările bogate și sărace ale lumii, Înlăturarea stării de subdezvoltare in care se află circa două treimi din populația planetei, eradicarea subnutriției șl a maladiilor care continuă să secere milioane de vieți omenești ca și pentru protecția mediului înconjură- tor și conservarea lui in beneficiul generațiilor viitoarei Să depunem toate eforturile pentru descoperirea de noi resurse energetice și de materii prime, pentru rezolvarea problemelor legate de alimentație, apă, sănătate și a altora de care depind progresul și viitorul întregii umanității Să milităm în modul cel mai ferm împotriva oricăror Îngrădiri ale circuitului mondial de valori științifice și culturale, pen- tru ca de minunatele cuceriri ale științei șl tehnicii să bene- ficieze larg toate popoarele, pentru transformarea cu ade- vărat a științei intr-un bun al întregii umanității In zilele noastre, pacea și securitatea internațională cre- ează cele mai favorabile condiții pentru progresul economic șl social, pentru folosirea cuceririlor geniului uman, a impre- sionantei revoluții tehnico-științifice contemporane spre binele tuturor oamenilor muncii de pe pămlnt. Tocmai de aceea, orice efort, orice strădanie, orice acțiuni, fie din partea unor asociații științifice și culturale, a unor organisme obștești șl persoane particulare, fie din partea oamenilor politici, a guvernelor șl parlamentelor, avînd menirea să contribuie Ia apărarea șl consolidarea păcii, la cauza colaborării inter- naționale pașnice, pe baza respectării independenței și suve- ranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului in treburile interne și avantajului reciproc, trebuie apreciate șt sprijinite cu toată tăria, pentru ca aspirațiile legitime ale popoarelor, ale tuturor oamenilor, care ou conștiința respon- sabilității față dc destinul civilizației lumii, să-și găsească împlinirile. Adresăm oamenilor de știință, asociațiilor lor naționale șl internaționale chemarea de a organiza forme adecvate de cooperare, pe deasupra deosebirilor naționale, ideologice sau politice, pentru a asigura ca știința să fie utilizată exclusiv potrivit vocației sale umaniste. în atest scop am constituit un Comitet internațional de Inițiativă, chemat să inițieze acțiuni ale oamenilor de știință pentru dezvăluirea perico- lelor pe care le prezintă cursa frenetică a înarmărilor, in pri- mul rind a înarmărilor nucleare, pentru Informarea opiniei publice asupra acestor pericole și elaborarea de măsuri con- crete In vederea preînlimpinărij lor, pentru pregătirea unui Congres mondial al oamenilor de știință in sprijinul păcii. Adresăm slujitorilor științei, intelectualității de pretutin- deni chemarea de a se alătura acestui comitet, a acționa Îm- preună cu noi în această nobilă activitate dedicată păcii, a face totul ca opiniile noastre să se facă auzite Ia Organizația Națiunilor Unite, la Conferința pentru dezarmare de la Geneva, in tonte forurile internaționale care dezbat problemele dezarmării, ale păcii, securității șl cooperării internaționale. Pătrunși de răspunderea pe care o avem în fața științei șî a umanității, conștienți fiind că nu putem construi un viitor acceptabil fără un prezent al păcii, să ne mobilizăm puterea de convingere, forța de argumentare, pentru a determina pe adepțli înarmării să-și schimbe opțiunile, pentru a influența guvernele, parlamentele, pe oamenii politici să promoveze o politică de pace, înțelegere și colaborare, să renunțe cu desă- vlrșire la folosirea forței și la amenințarea cu forța, asigu- rind soluționarea tuturor problemelor litigioase numai și numai pe cule pașnică, prin tratative I Să facem totul ca fondurile cheltuite pentru Înarmări, ■Imensele bugete militare să fie folosite pentru Înfăptuirea programelor de dezvoltare social-economică a fiecărei țări, pentru sprijinirea popoarelor din țările subdezvoltate In efor- turile lor de progres, pentru făurirea unei lumi mai drepte și mai bune, ferită de amenințarea războiului I Să slujim cu Înalt devotament nobilele idealuri ale păcii, să ne facem datoria față dc propria noastră conștiință, față de contemporanii noștri, față de comandamentele supreme ale umanității, să oferim omenirii o perspectivă pe măsura aspirațiilor ei scumpe, a forței sale de creație, să ne dovedim la înălțimea atot ceea ce a făurit mai dc preț civilizația umană de-a lungul secolelor I Avem ferma convingere că. unlndu-ne forțele, intenslfi- clnd conclucrarea noastră, știința va deveni cu adevărat o armă a vieții, astfel Incit toate popoarele să-și poată spori contribuția la patrimoniul cunoașterii universale, ca pacea, securitatea și colaborarea să triumfe pe planeta noastră, București, 5 septembrie 1981. PARTICIPANȚI1 LA SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL „OAMENII DE ȘTIINȚĂ Șl PACEA" 15 Cercetări preliminare privind activitatea unor microor nisme pentru producerea de enzime celui ozolitice din fito* masa juvenilă de plop MILENA STOICA VIORICA IONESCU AURORA ZĂRNESCU Institutul de cercetări alimentare V. BENEA Institutul de cercetări și amenajări silvice I. Ml LE A Institutul de energetică chimică și biochimică 634.0.813.13: 634.0.176.1 Populus Transformarea produselor vegetale (agricole sau forestiere), a deșeurilor industriale, mena- jere și de altă natură, cu conținut celulozic constituie, în ultimul timp, obiectul unor largi cercetări inițiate pe plan mondial, cu scopul de a produce înlocuitori de carburanți (metanol, etanol etc.) pentru acoperirea deficitului de combustibil fosil. Se acordă o atenție deosebită convertirii fitomasei cu ajutorul microorganis- melor (Trichoderma, Pseudomonas etc.) în stare să degradeze cu randament maxim la hidrați de carbon fermentescibili materialul lignocelulozic. în cele ce urmează se prezintă investigațiile preliminare efectuate și rezultatele obținute in 1979 și 1980, în domeniul producerii de enzime celulozolitice din fitomasa juvenilă a unor clone de plop, cu ajutorul microorganismelor. Materiale și metodă Materialul de cercetare a fost format din 80 probe de fitomasă în vîrstă de 1 an (lemn, scoarță, frunze) obținută de Ia 25 specii și clone de Populus deltoides Bartr. și P. z eura- mericana (Dode) Guinier, aflate în curs de tes- tare în plantații specializate pentru producția de fitomasă la stațiunea experimentală silvică Cornetu. Determinările s-au făcut separat pentru lemn, scoarță, frunză și amestec de lemn cu scoarță, pe probe măcinate fin. S-au folosit două medii de cultură Mandels : cu săruri minerale cu 0,75 % hirtie Wathman și respectiv cu săruri minerale 4- 4-2% din fitomasa cloneî analizate-; martorul de test a fost format din 10% fitomasă în apă, avînd un pH natural (6 —6,5). Ca microorganisme s-au folosit: Trichodeima viride 3.98, Penicillium sp. 3149 și Aspergillus niger 3151, aflate în micoteca Institutului de cercetări alimentare, precum și Tiichoderma sp. Myco 9123/3196 obținută din Turcia. Metode de determinare a activităților enzima- tiee Gx și : Activitatea Gx s-a determinat măsurînd descreșterea cu 50% a unei soluții de 1%GMO, de 1 ml enzimă. O unitate de activitate Gx s-a considerat egală cu mg CMO lichefiate la 50%, de 1 ml enzimă, Ia 30° O, pH —4,5 (tampon citrat 0,05 N), după 30 minute. Activitatea Ct s-a determinat după metoda Mandels, prin dozarea colorimetrică a zaharu- rilor exprimate ca glucoză cu acid 3,5 dinitro- salicilic, utilizînd un substrat de hirtie Wath- man nr. 1. O unitate de activitate s-a con- siderat a fi egală cu micromoli de glucoză eli- berați de 1 ml enzimă la 50°0, pH —4,5 (tampon citrat 0,05 N), după 2 ore. Modul de lucru. Mediul de cultură utilizat în experiențe a fost repartizat în cantitate de 200 ml în baloane Erlenmeyer de 500 ml. După sterilizare la 1 atm. timp de o oră și apoi răcire, mediul a fost inoculat cu culturi din cele patru microorganisme, dezvoltate în prealabil în epru- bete înclinate pe medii de malț-agar timp de 6 zile. După însămînțare, baloanele au fost lăsate să se dezvolte pe o masă vibratoare, în condițiile unui pH natural (6 —6,5) și o tempe- ratură de 30qO. După dezvoltare, conținutul baloanelor a fost centrifugat, iar în superna- tant s-au determinat valorile Gx și Gt. Rezultate și discuții în tabelul 1 se prezintă rezultatele obținute numai pe eșantioanele la care s-au înregistrat activități enzimatice (Cj, G,). Se remarcă din cele 80 probe inițiale de lemn, scoarță și frunze, recoltate de la cele 25 specii (clone de plop) luate în considerare, că numai Ia 11 probe (aprox. 14%) s-au obținut activități enzimatice. Din tabel se desprind următoarele: în cazul dezvoltării microorganismelor pe mediul-martor La o singură clonă (P. deltoides 689/18- scoarță) cele patru microorganisme experimen- tate (Trichoderma viride 3.98, Penicillium sp. 3149, Asp&rgiUus niger 3151, Trichoderma sp. Myco 9123) prezintă numai o activitate enzi- matică 0„ cuprinsă între 17 u/ml (Trichoder- ma sp. Myco 9123) și 590 u/ml (Aspergillus niger 3159), în timp ce activitatea Oi lipsește. SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 19S2 * Nr. 5 243 Tabelul Activitățile enzimatlee Cx șl ale microorganismelor Trtthoderma viride 3.98, Penictlltum sp. 3149, Aspergillus niger 3151 șl Trlchoderma sp. Myco 9123 obținute la Iltomasa Juvenilă (scoarță, frunză) a unor clone da Populus deltotdes Bartr. șl P. x. euramerteana (Dode/Guinier) pe diferite medii de cultură (u/ml) Tridalema tp. Myco 6123 O 22,2 22,2 8,75 1,33 22,2 2,87 22,2 5,75 22,2 14,75 22,2 2,87 01 1^ oi t? r- m t-h m io 284 4354 1053 CM ■H lO IO co oo « I ■V o ■< in u: 1250 <0 1 yi U C "4 724 25 4354 919 AlpCTplIui mrw 3151 Ci 1 1 1 1 1 1 1 1 t 1 1 1 8 l S 1 1 1 1 1 1 1 io 00 <» 3 S 630 8 1R9 paicillium tp. 3UB <5* 1 1 Sf'ț SV '0 0,45 1,25 0,45 1,81 1 0,45 1,55 1 1 1 1 1 l d? 102,5 128 42tt O'OOH S'6M 4*Hl CC c 649,5 1220 Ifi c 649,5 1603,0 109 649,5 1700 1 1 1 1 1 I Trichodtrma virids 3,08 o1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' ' uH IO 55 89 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l 1 1 1 Mediul de cullml Martor Afandels + Wath 0,75 % i Mandels + clonă 2% Martor Mandels+ Wath 0,75 % Mandels+ clon ă 2% Martor Mandelstd- Wnth 0,75% Mondels+clonă 2% Martor Mandels 4- Walh 0,75% Afandels+donă 2% Martor M and el s—Wath 0,75% Alandels 4- clonă 2% - Martor 0,75 % Mandels-\- dona 2,0' Martor Afandels+'Wath 0,75% Mcindels-^ clonă 2% Spctîa/clonă (litomasa) P. delloides 689/18 (scoarță) •s 675/1 (scoarță) P. deltoldes 1 683/11 (fmnze) P. x.euramericana 1—24 (scoarță) 685/51 scoarță) P. deltoides 1 7AR f /cortnr r î i L r P. deltoides 706/2 (frunze) £ rH Ol 1O <0 0 244 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 La patru clone (P. deltoides 675/1-scoarță, 683/11-frunze și 685/5-scoarță; P. X. eurame- cana — I 214 — scoarță»), Penicillium sp. 3149 desfășoară o activitate enzimatică C*, cu. valori intre 105 u/ml [P. at. eurumericana — 1—214, scoarță) și 114,7 «/ml (P. deltoides 675/1- -scoarță), fără a se înregistra o activitate C^ Aspergillus niger 3151 este prezent cu acti- vitate Cx la șapte din cele 11 probe care au prezentat activități enzimatice (63%) și Variază între 222,5 u/ml [P. deltoides 700/1-frunze) și 630 u/ml (P. deltoides 706/2-friuizc); activi- tatea Gi a fost inexistentă. Trichoderma sp. Myco 9123, este prezentă cu activitatea Cx la 10 din cele 11 (aprox. 91%) probe, cu valori între 14 «/ml [P. deltoides 681/7-frunze). și 1150 «/ml {P. deltoides 685/5- scoarță). Activitatea Cj 8-a înregistrat la patru cazuri (aprox. 36% din total) avînd valori cu- prinse între 1,33 u/ml (P. deltoides 683/11-frtui- ze) și 5,75 -u/ml (P. deltoides 685/5-scoarță) In cazul dezvoltării micro organismelor pe mediile de cultură Mandels \Vath. 0,75% și Mandels modificat (2% din clona analizata) Trichoderma viride 3.98 a prezentat mimai activitate enzimatică Cs și numai la o singură probă/clonă (P. deltoides 689/18) din cele 11 analizate (circa 9%), avînd valori mai mari i89 u/ml) în cazul mediului Mandels modificat, față de cel normal (55 «/ml), mult inferioare celor înregistrate la martorul de test (165 u/ml). Se remarcă la acestă clonă că există o activi- tate enzimatică la toate microorganismele luate în considerare, fiind cuprinsă, in cazul mediului Mandels modificat, între 51 «/ml [Aspergillus niger 3151) și 420 ulmi [Penicil- lium sp. 3149), iar în cazul mediului Mandels normal valorile realizate prezintă o amplitu- dine foarte mare, de Ia 55 u/ml [Trichoderma viride 3.98) la 4354 «/ml [Trichoderma sp. Myco 9123). Activitatea Ci este prezentă și ea la această probă/clonă, dar numai la Tri- choderma sp. Myco 9123 (22,0 «/ml). Penicillium sp. 3149 dezvoltă o activitate enzimatică atît Cx cit și C^ la cinci probe/ clone., avînd la Cx valori cuprinse între 420 «/ ml [P. deltoides 689/3 8-scoarță) și 1700 «/ml [P. deltoides 685/5-scoarță) pe mediul de cultură Mandels modificat, valoarea de 649,5 «/ml, la patru probe/clone și 420 «/ml într-un singur caz (P. deltoides 689/18-scoarță) pe mediul de cultură Mandels 'normal. Pentru valo- rile înregistrate se situează între 1,25 u/ml (P. deltoides 683/11-frunze) și 1,81 «/ml (P. x. eur americana 1-214, scoarță) pe mediul Man- dels modificat și se menține la 0,45 u/ml pe mediul normal, la patru din probe/clone. La Aspergillus niger 3151 s-a înregistrat numai activitate enzimatică Cx la șapte din cele 11 345 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 probe/clone (aprox. 63%), avînd valori între 43 «/ml (P. deltoides 675/1-frunze) și 189 «/ral (P. deltoides 706/2, scoarță și frunze) pe mediul do cultură Mandels modificat, și valoarea de 8 «/ml Ia cinci din cele șapte probe/clone cu activi- tate enzimatică specifică acestui microorga- nism ți valoarea de 6 «/ml la una singură (P. deltoides 700/1, frunze), în cazul mediului de cultură Mandels normal. Trichoderma sp. Myco 9123 a dezvoltat activitate enzimatică, <7, și 6% la toate cele 11 probe/clone luate în considerare. în ca- zul activității Cx valorile obținute pe mediul Mandels modificat sînt situate între 53 «/ml (P. deltoides 689/18, scoarță) și 1653 «/ml (P. delloides 700/1, frunze), iar pe mediul Mandels normal se menține constant la valoarea de 434 «/ml la toate probele/clonele. Activitatea G± este mult mai redusă în comparație cu cea a O,, fiind cuprinsă între 1,25 u/ml (P. deltoides 675/1, frunze) și 14,75 «/ml (P. deltoides 685/5 scoarță) pe mediul Mandels modificat și men- ținîndu-se Ia 22,2 u/ml în cazul mediului Mandels normal. Concluzii a. Microorganismele Trichoderma firide 3.98, Penieillium sp. 3149, Aspergillus niger 3151 din micoteca Institutului de cercetări alimen- tare și Trichoderma sp. Myco 9123 de origine turcă, s-au dezvoltat bine pe mediul de săruri minerale avînd ca singură sursă de car- bon frunze și scoarță de Populus deltoides Bartr. și P. x. euramericana (Dode / Gui- nier): cele mai bune rezultate s-au obținut cu materialul celulozic de P. deltoides (685/5- scoarță), la care valoarea Cx este de 1700 «/ml, pe mediul Mandels modificat, iar valoarea Ci este de 1,55 «/ml utilizînd microorganismul Penieillium sp. 3149. b. La Trichoderma sp. Myco 9123 rezultatele obținute se situează aproximativ la nivelul realizat la Penieillium 3149, în cazul activi- tății <7, dar mult superioară în cazul Ut. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat tot la P. deltoides 685/5, ca și în cazul prezentat mai sus, pe mediul de cultură Mandels normal, la care valoarea Cx este de 4354 «/ml, iar G^ de 22,2 «/ml, după 6 zile de dezvoltare, în timp ce pe mediul Mandels modificat valoarea Cx este de 1250 «/ml, iar C, de 14,75 «/ml. în general, valorile Gt în cazul microorganis- mului Trichoderma sp. Myco 9123 sînt destul de ridicate la toate probele/clone de plop luate în considerare, fiind cuprinsă între 1,91 u/ml (P. deltoides 681/7, frunză) și 14,5 «/ml (P. deltoides 685/5, scoarță), în comparație cu a celorlalte microorganisme, la care valoarea maximă a fost de numai 1,81 «/ml (P.x. eura- mericana X—214, scoarță) în cazul lui Penicil- lium sp. 3149. e. Utilizarea microorganismului Aspergil- lus niger 3151 a dat rezultate numai pentru Cx, situat între 22,5 ujml (P. deltoides 700/1, frunze) și 630 «/ml (P. deltoides 706/2, frunze) pe substrat martor —test și între 51/w/mI (P. deltoides 689/18, scoarță) și 189 u/ml (P. deltoides 1Q&12, frunză) pe mediul Mandels modificat, în timp ce pe mediul Mandels normal valorile sînt cuprinse între 6 —8 «/ml la toate probele/clonele luate în considerare. Analizele efectuate și rezultatele preliminare obținute atestă că microorganismele și mediile de cultură folosite, au avut activități enzima- tice Ox și Oi numai în cazul probelor de frunză și scoarță, la probele de lemn (pur și în amestec cu scoarța) nu s-a înregistrat nici un fel de acti- vitate enzimatică. Cercetările viitoare vor acorda o atenție deo- sebită surselor dc lemn, cea mai valoroasă și abundentă fitomasă forestieră. De asemenea, se va urmări stabilirea valorilor optime privind activitățile enzimatice Cx și C1 pentru fitomasa speciilor forestiere cu creștere rapidă (plop, salcie etc.) în vederea obținerii de hidrați de carbon sau alți echivalenți utilizabili ca resurse energetice. PrellmlnBiy researche» regarding some microorganism actlvity lor celluloaoUtlea] enzyme produced from juvenile popi ar phytomass In ord er to determine the activities of Cx and C, enzyme from one year old poplar phytomass (Populus delloides Bartr and P . x eurtrmerfcaria/Dode/Guinier), three culturc substrala (Normal Mandels, modified Mandels and eheck)were inoculatcd by four microorganism cultures (Trichodenna viride 3.98, Penieillium sp. 3149, Aspergillus niger 3151 and Trichoderma sp. Myco 9123/3196). The main prehminary achievements are: a) C„- and Cx enzyme activities weredeve- ioped only on bark nnd leaf samples: i) Normal Mandels substratum has given the highest enzymatical actlvity value (produced by Trichoderma sp. Myco 9123/3190) followed by the modified Mandels subtratum (produced by Penieillium sp. 3149) and the check sample (produced by Trichodenna sp. Myco 9123/3196); aii data were obtained on the Populus deltoides 685/5 sample : c) the most eficient microorganism was Trichodenna sp. Myco 9123(3196, foliowed by Asper- gillus niger 3151, Penieillium sp. 3149 and Trichoderma viride 3.98); d) P. deltoides 689/18 reacted to allfour microorga- nisms and the other clones only to three, dcveloping Cx in all cascs and C, in some oneS. 246 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PACURILOR * Anul 9? * 1982 * Nr. 5 Influența lucrărilor de punere în valoare asupra structurii unor păduri amenajate în codru grădinărit*) Conf. dr» ing- t l< FLORESCU Ing. GH, SP1RCHEZ Universitatea din Brașov 634.0.221.41 1, Introducere Transformarea structurală a pădurii culti- vate amenajate în codru grădinărit este una din cele mai complexe sarcini ale silviculturii. După cum se cunoaște, realizarea pădurilor cu structură grădinărită, care să exercite în condiții optime și cu continuitate funcțiile productive și protectoare atribuite, este o operă de lungă durată, care pretinde eforturi științifice, tehnice și economice sporite. De remarcat că, în aplicarea codrului gră- dinărit, punerea în valoare a masei lemnoase are o importanță de prim ordin și reprezintă calea principală și, de cele mai multe ori, deci- sivă pentru îndrumarea fiecărei păduri spre structura țel fixată. Astfel, pe lingă funcția sa economică, de materializare a cantității de masă lemnoasă ce se poate recolta anual, ea trebuie să constituie în același timp mijlocul cel mai eficient prin care se soluționează în condiții optime toate obiectivele culturale fixate: realizarea cît mai rapidă a structurii grădinărit echilibrate, intensificarea creșterii curente a arboretelor, ameliorarea calitativă și fitosanitară a pădurii, regenerarea continuă și de calitate, proporționarea optimă a ameste- curilor, obișnuirea treptată a arborilor groși cu starea de relativă izolare, intensificarea funcțiilor protectoare etc. Pe această linie, în lucrarea de față, ne propunem să prezentăm unele considerații pri- vind efectul punerii în valoare în eîteva uni- tăți amenajistice reprezentative din U. P. V Noua, Ocolul silvic Brașov. 2. Material și metodă Pădurea luată în studiu aparține formației brădeto-făgetelor și cuprinde arboretele na- turale cu structură relativ plurienă în u. a. 23, 24, 27b, 28, 29, 30 și echienă în u. a. 31, 32 (fig. 1—3). Arboretele echicne sînt ceva mai tinere (Tm = 60 ani) și prezintă o compoziție mai bogată, Ia care participă în plus gorunul, carpinul din regenerări naturale, ca și moli- dul și pinul negru, introduse pe cale artificială. *1 Aspecte din lucrarea : „Stabilirea sistemelor integrate de masuri privind transformarea pădurilor spre grădinărit și aplicarea tăierilor grădinărite In pădurile montane de la Brașov”, Observațiile și măsurătorile S-au făcut în u. a. 23, 24, 30, 31, 32, ce fac parte din cupoa- nele în rînd de exploatare pentru posibili- tatea anului 1981 și 1982. în arboretele luate în studiu s-au amplasat în anul 1979 și 1980 un număr de 49 piețe de probă permanente, Fig. 1. Variația numărului de arbori pe categorii de dla- metre In u. a. 23, Fig. 2. Variata numărului de arbori pe categorii de dia- metre In u. a. 30. d[cm] Fig. 3. Variația numărului de arbori pe categorii de dia- metre în u. a. 31, SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 247 cu o suprafață de 2500 ma fiecare. în suprafe- țele de probă s-au cules date privind variația diametrului, a înălțimii, a numărului de arbori, a suprafeței de bază și a volumului, struc- tura arboretului pe clase Kraft și clase de cali- tate și dinamica procesului de regenerare. în raport cu posibilitatea fixată și în urma punerii în valoare a masei lemnoase în aceste arborete, s-au determinat caracteristicile struc- turale ale arboretului rămas și s-a analizat influ- ența acestei prime intervenții asupra structurii arboretelor respective. O parte din datele obți- nute și considerate ca reprezentative, pentru scopul urmărit, se prezintă în lucrarea de față, 3. Rezultate și discuții Punerea în valoare a masei lemnoase deter- mină schimbări asupra structurii, în profil orizontal și vertical, ca și asupra calității ar- boretului. Ea poate afecta, dar în măsură diferită, diametrul și înălțimea, numărul de arbori și volumul, compoziția și calitatea, capacitatea de producție și de regenerare și deci întreaga evoluție de ansamblu a pădurii. Din investigațiile întreprinse asupra stării și structurii arboretului inițial și rămas după punerea în valoare, s-au desprins unele cons- tatări cu valoare mai largă de generalizare, asupra cărora ne vom opri pe scurt în conti- nuare. Prin masa lemnoasă pusă în valoare, care reprezintă 12—21% din volumul inițial, cel mai evident a fost afectat numărul de arbori, suprafața de bază și volumul, ele diminuîndu-se proporțional cu mărimea și structura masei lemnoase marcate (tabelul 1). S-a constatat însă că diametrele și înălțimile medii pe specii și arboret au rămas practic neschimbate în cele mai multe cazuri, deși marcarea a avut un caracter pronunțat selectiv. Structura pe specii a arboretelor parcurse a suferit, de asemenea, modificări puțin sensibile, deși ameliorarea compoziției reprezintă un obiectiv de realizat. Ou toate că, în ansamblu, compoziția pe specii a masei lemnoase puse în valoare a fost sensibil diferită-, aceasta s-a reflectat numai în mică măsură asupra compo- ziției arboretului rămas, întrucît și ponderea masei lemnoase puse în valoare este relativ mică. în toate cazurile, ponderea speciilor com- ponente nu s-a modificat cil mai mult de 2%, Se deduce de aici că în arboretele conduse spre structura grădinărită, transformarea com- poziției reale spre cea fixată ca țel se poate realiza numai din aproapeîn aproape. în schimb, se apreciază că procesele interne ce se desfă- șoară cu ritmuri specifice, dependente atît de natura pădurii, cît și de caracterul și inten- sitatea intervenției, pot influența mai puternic în timp evoluția compoziției specifice. Astfel, spre exemplu, exandnînd variația înălțimii pe categorii de diametre în două arborete (fig. 4, 5), se poate constata că, la același diametru, speciile componente realizează înălțimi dife- rite. Se constată astfel că, în brădeto-făgotul din u. a. 23, unde molidul participă cu o pon- dere mică, realizează cea mai mare înălțime medie și coeficienți de zveltețe mai ridicați, dar lipsește în masa arborilor subțiri și chiar în masa semințișului preexistent (fig. 4). în schimb fagul, deși realizează înălțimi mai mici, ocupă o pondere mai mare în clasa arbo- rilor subțiri. Decurge de aici că, în arboretul respectiv există tendința producerii unei suc- Fig. 4. Variația inSlțîmil pe categorii de diametre in u.a. 23. Tabelul 1 Varljla nunidrulu! de arbori, o suprafefei de bazfl, a volumului șl o compoztjlcl, Înainte șl dupA marcare u.a. Supra- fața ha Arboret inițial Arboret rlmaa N bua/ha G m’/ha V m’/ha Comporijia N buc/ha G V m’/ha Corn pori] ia Int. mar- cării % 23 31,9 510,5 41,12 115,9 85Br + llMo + 4Fa 444,5 36,49 396,2 83Br -f- 13Mo 4. 4Fa 11,2 24 26,6 504,7 41,14 525,8 77Br + 14Fa + 9Mo 430,9 36,26 468,1 76Br 4- 14Fa + 10M0 11,0 30 14,9 638,4 26,20 249,7 64Br + 30Fa + 6Go 556,0 20,82 197,2 63Br + 31Fa 4- 6G0 21,0 31 21,9 758,5 28,22 307,5 56Fa + 41 Br + 3Go 588,1 24,14 265,0 54Fa + 43Br 4- 3Go 13,8 32 13,8 871,2 28,14 287,4 47P& 4- 30Br 4- 8G0 4* «Ca 4- 7Pi. n 733,1 24,76 253,8 46Fa + 31 Br 4- 9Go + 4- 7Ca 4- 7Pi. n 11,7 24$ SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 9? * 1982 * Nr, Ș cesiuni lente între cele trei specii, din care fagul este avantajat. De aceea, evoluția com- poziției specifice este dependentă și de carac- terul și intensitatea intervenției, deci do mări- mea și structura masei lemnoase puse în valoa- re, dar mai ales de procesele colective ce au loc în arboret, cu o dinamică diferită pentru fiecare din speciile componente și, în special, de sensul și intensitatea succesiunii. Aceeași situație se poate observa și în u. a. 32, la un arboret mai tînăr și cu o compoziție Fig. 5. Variația Înălțimii pe categorii de diametre In u.a. 32. mai diversă. Aici, variația înălțimii pe cate- gorii de diametre la speciile componente evi- dențiază o situație mult mai complexă și gene- rează o dinamică mai activă a succesiunii, ce s-ar putea solda cu eliminarea într-o peri- oadă scurtă a gorunului, care este intim ames- tecat cu celelalte specii. în schimb, pinul negru și silvestru, deși prezintă înălțimi la fel de mici, fiind introduse prin plantații în grupe mai mari, este de așteptat să fie mai puțin afec- tate de competiția înterspecifieă (fig. 5). Oar- pinul, care are, de asemenea, înălțimi mai miei, păstrează șanse mai mari de menținere ca specie de amestec, întrucît este mai rezistent la umbrirea plafonului superior. Se constată astfel că evoluția compoziției specifice și realizarea compoziției țel depinde nu numai de mărimea și structura biomasei marcate, ci mai ales de ritmurile de creștere și dezvoltare ale speciilor componente, de capaci- tatea lor competitivă, de sensul și intensitatea succesiunii și, nu în ultimul rînd, de particu- laritățile de producerea regenerării în pădurea condusă spre codrul grădinărit. O sarcină principală a tăierilor de transfor- mare este de a dirija structura momentană spre cea grădinărită normală. în cazurile ana- lizate însă, structura reală a arboretelor este foarte diferită de cea grădinărită fixată ca țel (fig- 6-8). Arboretele luate în studiu prezintă o ampli- tudine dimensională mai redusă, deoarece diametrele maxime sînt inferioare celor țel, ele sînt deficitare la categoriile miei de diametre și conțin un excedent mai însemnat la arborii de dimensiuni medii (fig. 1,3), PrOCedînd la Fig. 6. Variația fondului de producție real ți optim in u.a. 23. Nr, No—numitul real de arbori In arboretul inițial și In cel rămas ți, respectiv, numitul optim dc arbori; Vn> 1 U ți Vo —volumul real inițial, rămas țl optim In același arboret). SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 219 punerea în valoare potrivit recomandărilor -cunoscute la alegerea arborilor de extras, s-a constatat că, la prima intervenție, alura gene- rală a curbei de frecvență a arboretului rămas nu s-a modificat semnificativ, deoarece a fost necesar să se extragă arborii defeetuoși din aproape toate categoriile de diametre. Așadar, efectul imediat al primei intervenții asupra transformării structurii arboretelor echi- ene și relativ pluriene este practic neînsemnat și, dată fiind mărimea rotației adoptată la noi (10 ani), este greu de presupus că în cursul unei perioade scurte de transformare (de 40—60 ani), fixată prin normativele tehnice in vigoare, se va ajunge la o structură plurienă de tip grădinărit în astfel de situații. Este de aștep- tat însă ca prin reducerea volumului arbore- tului și deci prin modificarea structurii aces- tuia să se producă unele modificări mai sensibile ale ritmurilor de creștere și regenerare, care să influențeze și evoluția structurii viitoare a arboretului. Orie iun, însă, dirijarea structurii arboretelor aflate în transformare spre gră- dinărit este de o importanță eovîrșitoare și apreciem că modelul uzual de determinare a posibilității în pădurile amenajate în codru grădinărit nu este operant și eficient în pădurile cu structură cchienă și relativ plurienă. După cum se cunoaște, una din sarcinile principale ale punerii în valoare este amelio- rarea calității arboretului rămas pe picior și ameliorarea stării lui fitosanitare. Deși la ale- gerea arborilor de extras criteriul calității a fost prioritar, modificările asupra arboretului rămas sînt de mică anvergură (tabelul 2). Tabelul 2 Variația procentuală a numărului de arbori pe clase de calitate fu arboretele cercetate u. a. Arboret Nr. atb. buc/ha In % pa clasa da calitate I 11 III IY 23 inițial rămas 510,5 ■141,5 91,2 92,1 5,8 5,6 1,1 1.0 1,9 1,3 24 inițial rămas 505,2 431,5 90,9 92,9 5,2 4,5 2,2 1.6 1.7 1.0 30 inițial rămas 624,0 541,6 38,1 36,8 19,1 18,6 7,7 7,1 4 35.1 , 37,5 31 inițial rămas 754,2 583,5 60,6 78,1 27,3 19,5 2,2 1,6 0,9 0,8 32 inițial rămas 733,3 593,3 83,1 92,2 13,5 4,7 0,9 0,4 2.5 2,7 Pe ansamblul arboretelor, punerea în valoare a avut ca efect o îmbunătățire a clasei medii de calitate de 2,70% în u. a. 23, 3,60% în u. a. 24, de 9,40% în u. a. 31 și 4,88% în u. a. 32. In u. a. 30 nu s-a înregistrat nici un spor de cali- tate. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în arboretele tinere. în același timp, nu se poate pierde din vedere că evoluția clasei de calitate este continuu influențată și de o serie de alți factori cu acțiune favorabilă (creșterea, îndrep- tarea și elagarea arborilor), sau nefavorabila (vătămările provocate prin exploatare și de către alți factori vătămători biotici sau abiotici), precum și de trecerea continuă a unor exemplare din semințiș în prima categorie de diametre. Așadar, în limita intensității adoptate prin aplicarea tăierilor grădinărite, procesul de ame- liorare calitativă este destul de lent și necesită luarea în considerare și controlul atent al tutu- ror factorilor ce concură direct sau indirect, imediat sau în perspectivă la aceasta, fapt ce face obligatorie conducerea acestei lucrări pe teren de către specialiști cu calificare superi- oară. în plus, ameliorarea calității producției de masă lemnoasă trebuie asociată și cu ame- liorarea compoziției arboretului. De asemenea, în arboretele luate în studiu s-a urmărit repartiția arborilor pe clase pozi- ționale, înainte și după intervenție (tabelul 3). Și în acest caz, constatările sînt asemănă- toare cu cele privind calitatea arboretului. Tabelul 3 Variația procentuali a numărului de arbori pe clase Kraft In arboretele cercetate W B. Arboret NC. arb. buc/ba In % pe cUm Kraft I II III IV V 23 inițial rămas 510,5 444,5 18,8 20,2 33,7 34,8 18,7 17,7 24,5 24,4 4,3 2,9 24 inițial rămas 505,2 431,5 24,0 26,5 53,4 54,9 15,3 12,2 5,3 4,0 2.0 1,5 30 inițial rămas 624,0 541,6 7,4 6,8 14,2 13,5 24,8 24,7 21,4 21,1 32,2 33,9 31 inițial rămas 754,2 583,5 19,7 23,8 23,7 27,2 33,6 30,9 15,6 12,5 7,4 5,6 32 inițial rămas 733,3 595,3 14,8 17,7 30,5 35,4 31,5 30,8 16,0 9,2 7,2 6,9 Ideea de bază este ca prin tăieri să se treacă de Ia arboretele aproape unietajate, cu închidere pe orizontală și profil continuu, Ia cele tipic pluriene cu închidere pe verticală și profil dantelat. Intervenția adoptată n-a adus după sine o schimbare esențială în stratificarea ver- ticală a arboretului. Deplasările medii ale clasei arborilor dintr-o clasă pozițională în alta sînt de 3,86% în u. a. 23 și de 7,66% în arboretul mai tînăr din u. a. 31. Este însă de așteptat ca prin micșorarea fondului de pro- ducție să se intensifice trecerea unor exemplare 250 Sll/VIQVLTURA ȘI EXPLQAT^REA pĂPVRJLOR * Anul ?7 * 1982 * Nr, 5 în prima categorie de diametre, fapt ce va face ca, în timp, să se înregistreze ritmuri mai active de evoluție a structurii verticale, dar și acest aspect trebuie urmărit și controlat cu atenție. S-a constatat de altfel că, în unele arborete rărite anterior prea intens, există tendința formării unor arborete bietajate, care conduc la o evoluție în „văluri”, dar etajul juvenil, uneori excesiv de dens, se prezintă calitativ necorespunzător din lipsa unor lucrări de îngrijire adecvate și, mai ales, este puternic expus degradării și chiar compromiterii prin actul exploatării. Concluzii 1. în aplicarea tratamentului codrului grădi- nărit, punerea în valoare a masei lemnoase re- prezintă mijlocul hotărîtor prin care se con- cretizează posibilitatea fixată și se creează premisele dirijării pădurii spre structura și func- țiunile fixate ca țel de gospodărire. 2. Masa lemnoasă pusă în valoare este echi- valentă ca mărime cu posibilitatea fixată, dar este diferită ca structură de aceasta, deoarece este în mare măsură dependentă de structura și calitatea reală a arboretelor parcurse. 3. Intervenția efectuată în arboretele ce compun cuponul din care se va recolta posibi- litatea pe anii 1981 și 1982, a condus la o dimi- nuare a mărimii fondului de producție cu 12— —21 %, dar a influențat numai în mică măsură curba de distribuție a numărului de arbori pe categorii de diametre, structura arboretului pe specii, pe clase de calitate și pe clase pozi- ționale și practic nesemnificativ diametrele și înălțimile medii pe specii și pe arboret. 4. în arboretele amestecate cu structură echienă și relativ plurienă, punerea în valoare a masei lemnoase exercită influențe imediate de mică amploare asupra structurii și calității arboretelor parcurse. 'Decurge de aiei că, dacă prin punerea repetată în valoare a masei lem- noase se poate trece într-un timp determinat de la mărimea reală spre cea opimă a fondului de producție (apreciat prin normativele tehnice în vigoare la 40—60 ani), conducerea arbore- telor către structura și calitatea fixată pentru pădurea plurienă de tip grădinărit necesită perioade mai lungi de timp, iar determinarea perioadei de transformare reclamă cercetări do lungă durată. 5. Din cercetările întreprinse rezultă că, cu cît arboretele amenajate în codru grădinărit sînt mai tinere și prezintă structuri mai în- depărtate dccît cele optim fixate, cu atît peri- oada de transformare este mai lungă, iar apli- carea tratamentului este mai pretențioasă și reclamă restricții obligatorii privind determi- narea mărimii și structurii posibilității, ale- gerea riguros selectivă a arborilor Ia punerea în valoare, reducerea vătămărilor provocate prin exploatare, conducerea judicioasă a pro- cesului de regenerare, controlul atent al calită- ții exemplarelor ce promovează în prima cate- gorie de diametre, variația compoziției specifice în clasa arborilor subțiri și mijlocii etc. 6. Punerea în valoare a masei lemnoase are deci un rol determinant în realizarea sarcinilor economice imediate, precum și în dirijarea pădurii cultivate spre cea grădinărit realizată, dar rămîne puternic dependentă de compe- tența specialistului care o conduce. De aceea, pentru prevenirea unor întîrzieri și dereglări în realizarea obiectivelor culturale din care decurge eficiența aplicării tratamentului este imperios necesar să se perfecționeze modali- tățile de organizare, control și dirijare a pro- cesului de producție în grădinărit. 7. Aplicarea tratamentului codrului grădină- rit este însoțită de modificări structurale și funcționale continue, dar cu un caracter relativ lent, iar dirijarea structurii reale spre cea optim grădinărită reprezintă o operă de durată și deosebit de pretențioasă, care impune reali- zarea unui control permanent și eficient asu- pra evoluției mărimii și structurii fondului de producție și a creșterilor, spre a se evita și corecta orice evoluție spre degradare a păduri- lor amenajate în codru grădinărit. BIBLIOGRAFIE A chim eseu, C., Ni [eseu, C.t Popescu, V., 1880 : Tehnica culturilor silvice. Aplicarea tratamentelor. Ed. Ceres, București. Costea, C., 1962 : Codrul grădinărit. E. A. S., București. D I s s e s cu, R. ș. a.. 1968 : Metoda de transformare a pădu- rilor pluriene naturale in arborete grădinărite. Studii șl Cercetări IN'CEF, voi. XXVI, București. Florescu, I. I., 1978 : Curs de silvieuilură. Univ. din Brașov. Florescu, 1.1., 1978 : Caracteristicile și valoarea culturală a tratamentului codrului grădinărit. Bul, Univ. din Brașov, Seria B, Ec. forestieră, voi. XX, Brașov. Giurgiu, V., 1978; Conservarea pădurilor. Ed. Ceres, București. Negul eseu, E, G. ș.a., 1973: Silvicultura, voi, II., Ed. Ceres, București. Influente ol the gettlng Into value Works on the structure of some uneven-aged stands The valuation of timber represents the decisive means lor the efficlent achievement of the bioproductive, bio- regenerative and bioprotective funclions in the System of measures for the structural transformation of uncven-aged stands. Thus, in the Noua-Brașov forest roade up of mixed stands of beech and resinous species, the valuation of timber bas led toagrowing stockdlminished byl2—21 %, but withlittleinfluencc on species composition, the distrlbution of trees on diameter categories, on quality clases and posillonal classes. On the other bând, ît is to be expected that this should determine in the future a dllferent dynamic of the amount and structure of the growiugsiock, of regeneration process, of the other ecologica! and economictargets aimed at in the management process. The farther is the temporary struc- ture of the stands from the optimal one for certam unevenaged forest, the morc exquisite is the valuation of litnber and the longcr is the transformation period. SILVICULTURA Șl EXPLOATAREA PĂPURILQR * Anul 97 * 1983 * Nr, 5 Cultura nucului comun (Juglans regia LJ în Vrancea, Perspective Particularități generale și importanța, eco- nomică a nucului comun Nucul comun este un arbore de mărimea I, atingînd 20—25 m înălțime și 1—2 m în dia- metru măsurat la colet. Longevitatea tehnică este considerată în mod obișnuit între 100 —200 ani. La nucii maturi rădăcina sc dezvoltă lateral pînă la 20 m, depășind frecvent coronamentul iar pivotul este de 6 —7 m; nu are peri absor- banți, dar este prevăzută cu micorize. Tulpina este de obicei scundă de 1—3 m, însă exemplarele crescute în masiv au fusuri înalte de 5 —10 m. Coroana atinge pînă la 15—20 m în diametru. Fructifică anual înce- pînd de la vîrsta de 6 —10 ani. La 25 de ani intră în plină producție dînd 20 —30 kg fructe de arbore, iar la 50 —70 ani pînă Ia 75 —100 kg, respectiv peste 5000 kg/ha. Nucul este unul din cei mai vechi arbori existență pe glob. Majoritatea botaniștilor consi- deră nordul Iranului ca un loc de origină unde el constituie și astăzi păduri naturale. La noi se întâlnește în tot cuprinsul țării, mai ales în unele zone sudice, sud —vestice și vestice situate sub influența climei medi- teraniene, în regiunea dealurilor și de-a lungul depresiunilor și văilor Carpaților Orientali. Altitudinal vegetează de la 40 pînă la 800 m, suportând temperaturile joase de pînă la —30° iar pe cele ridicate pînă la 35°. Dă rezultate bune în stațiuni cu 550 —750 mm precipitații anuale, dar poate vegeta satisfăcător și în regiunile de secetă cu 350—400 mm, precum și în cele premontane cu 900—1000 mm. Se dezvoltă foarte bine și dă producții mari pe soluri adinei, fertile, pe soluri argilo-nisipoase pînă la lutoase care au cantități mari de calciu, pe soluri afinate, bine structurate, permeabile. Nucul a fost considerat încă din antichitate ca fiind cea mai imprtantă specie fructiferă de pe glob sub raport economic și social. — Frunzele, scoarța lemnului, florile, mugu- rii, au avut, din cele mai vechi timpuri, între- buințări în medicină, fiind folosite fie în ceaiuri, fie în băi, alifii etc. Mugurii, frunzele, rădăcina, învelișul cărnos verde al fructelor și coaja lemnului tânăr servesc la vopsitul unor țesă- turi dînd culori frumoase și durabile. Coaja verde a fructului conține și substanțe tanante fiind folosite la tăbăcit. — Fructele nucului constituie un aliment complet și concentrat fiind foarte hrănitor pentru populație. Un kilogram de miez de nucă dă peste 6300 calorii. Ele conțin: 52 —77% Ing. N. BOGDAN Inspectoratul silvic județean Vrancea I 634,0.283.2 1 634.0.176.1 Juglans nigra substanțe grase, 12—25 proteine, 5—24% hi- drați de carbon, 1,3 —2,5 substanțe minerale precum și vitaminele B, P, O, E și A. în miezul de nucă verde nematurizat, la greutate egală, se găsește de patru ori mai multă vitamină C decît în fructele de măceș și de 40 de ori mai mult decît în sucul de portocale. — Principala importanță a nucului o consti- tuie însă utilizarea lemnului. Acesta este dens, omogen, fin, rezistent, elastic, nefizibil, are culoarea frumoasă, se lustruiește ușor. Frumu- sețea naturală a lemnului de nuc poate fi accen- tuată foarte mult prin diferite modalități de tăiere, tratamente termice și procedee de fini- sare. Lemnul gîlmelor de pe tulpină și rădăcină dă furnire cu desene excepțional de frumoase. Lemnul de lucru de nuc este întrebuințat cel mai frecvent pentru industria mobilei de calitate superioară. Dintr-un metru cub de bușteni de nuc se pot obține aproximativ 380 m2 furnir, respectiv 55 garnituri de mobilă. Se mai folosește pentru obiecte sculptate, articole și instrumente de precizie, obiecte de artizanat etc. 1. Măsuri întreprinse, pentru acoperirea nece- sarului de lemn de nuc pentru utilizări indus- triale superioare Este cunoscut faptul că rezervele exploa- tabile dc nuc în unele regiuni de pe glob, în special în țările europene, sînt pe cale de epui- zare, iar cerințele de acoperire ale industriei de prelucrare a lemnului sînt în continuă creștere. Pentru acoperirea nevoilor de nuc s-au luat măsuri de extinderea acestuia pe cale artificială. î n U.R.S. S. numai în anii 1968 —197Os-a plan- tat o suprafață de 22 mii ha, iar pentru peri- oada 1971—1980 s-a prevăzut plantarea a 35 mii ha. Un accent deosebit s-a acordat selec- ției și înmulțirii pe cale vegetativă sau hibri- dare sexuată, pe folosirea intervalului între arbori pînă la închiderea masivului cu specii de arbori și arbuști fructiferi, cu culturi de plante prăsitoare etc. în It. P. Bulgaria, s-a prevăzut ca pînă în 1980 să se planteze O suprafață de 36 mii ha cu nuc comun. Pînă în anul 1970 se plantase deja 14 mii ha. Se are în vedere folosirea ma- terialului selecționat, puieți altoiți, irigarea culturilor, folosirea culturilor intercalate și realizarea de venituri mari etc. Statele Unite ale Americii ocupă în prezent primul loc în lume în ceea ce privește pro- ducția de marfă la fructe de nuci. în anul 252 67LV/CULTPKA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR *. Anul 97 * 1982 * Nr. 5 1966 existau deja 67 mii ha livezi cu nuc comun. Ample acțiuni de extinderea nucului comun ga aplică si în Franța, Italia, R. P. Chineză și în alte țări. în țara noastră, cultura nucului comun poate fi considerată cu tradiție milenară. Pînă la sfîrșitul secolului trecut nucul forma arborete localizate în stațiuni cu condiții pedoclimatice favorabile. Datorită calității excepționale a lemnului eău, nucul comun a suferit în trecut exploatări în masă, iar consecințele se resimt astăzi cînd dezvoltarea industriei dc mobilă reclamă can- tități de furnir estetic de nuc, în continuă creș- tere ; numai combinatul Gugești consumă apro- ximativ 1000 m3 anual. în ultimii ani s-au întreprins măsuri deose- bite în vederea măririi substanțiale a producției și productivității nucetelor și de a crea culturi noi. Dintre acestea, amintim că prin Decretul 134/1954 s-a reglementat tăierea nucilor, iar prin H. C. M. 305/1964 se trasează ca sarcină, ca pînă în anul 19§0 sectorul silvic să planteze în fondul forestier 3 milioane exemplare de nuc comun în masiv și pe aliniamente, iar sectorul agricol 5 milioane exemplare. 2. Cultura nucului comun în Vrancea 2.1. Cultura nucului în afara fondului forestier. Literatura de specialitate este sumară în pri- vința studierii și evidențierii culturilor de nuc de la estul Oarpaților de Curbură. Nucul comun s-a instalat în Vrancea în de- presiunile subcarpatice, la poalele estice și SUd — estice ale munților, pe versanții și terasele văilor: Sușița, Putna, Zăbala, Milcov, Rîmnic; în zona dealurilor podgoriilor: Tîmboiești, Cotești, Odobești, Paneiu, Păunești, Ruginești, Tănăsoaia precum și în zona de cîmpio la Sih- lea, Vulturu, Suraia, Cîmpineanca, Focșani, Mărășești, Puf ești, Ilomocea etc. Din analiza cîtorva date statistice (Anuarele statistice aleR. S. R.) se poate scoate în evi- dență potențialul ridicat do producție al nu- cilor pe rod din județul Vrancea. Spre exemplu, în anul 1972, în timp ce producția de fructe de nuci pe țară a fost de 25917 t, eu o medie pe județe de 648 t, în județul Vrancea se reali- zează 2621 t, situîndu-se pe primul loc. Pro- ducții mari înregistrează și în alți ani: 2263 t în 1978, 2398 t în 1980 etc. cînd ocupă tot primul loc, apoi în 1975 și 1977 locul doi după Ilfov, respectiv Bacău, în 1976 locul trei după Vîlcea și Neamț, în 1979 locul patru după Prahova, Vîlcea și Neamț etc. (tabelul 1). Referitor Ia producția medie de fructe de nuci pe arbore roditor, se poate arăta că în anul 1972 producția medie pe țară a fost de 12 kg, cu variație între județe de 3 la 32 kg: Mureș 3, Cluj 4, Suceava, Sibiu, Hunedoara, Caraș-Severin cu cîte 5 kg, Vaslui 6... Vrancea 29 (locul doi), Ilfov 32 kg. Producții sporite pe arbore roditor s-au obținut și în alți ani: 27 kg în 1977; 26,6 kg în 1979 etc. în Vrancea, regenerarea nucului s-a făcut în trecut atît artificial prin plantare sau semănă- turi directe cît și natural. Regenerarea s-a făcut în mod izolat prin curți, grădini (fig. 2) livezi, finețe și pășuni, pe hotarele dintre proprietăți etc., iar în mod grupat în aliniamente pe mar- ginea drumurilor și pe lizierele tarlalelor ara- bile (fig. 3) și în mică măsură sub formă de plantații în livezi. în vederea folosirii mai raționale a suprafe- țelor de sub coronamentele nucilor, proprie- tarii terenurilor au executat elagaj artificial, obți- nînd exemplare cu procent mare de lemn lucru, deși cultura acestora a fost în principal pentru producerea de fructe. Cel mai mare număr de nuci maturi s-a realizat în preajma ultimului război mondial, cînd s-a realizat și cea mai mare producție de fructe. Producea de Irucle de unei In comparație cu producția toiul a de fructe Tabelul 1 Anul sau perioada Producjia de fructa pe lari Producția de fructe în Vrancea total fructe» mii t nud, mii t _ . % din total fructe tulul fructe, tone nud, tone % din total fructa 1938 1380,9 128,5 9,3 1 ■ ■ 1948 274,9 36,7 1,3 —M * — —' 1951-1955 590,0 22,4 3,7 o- —- — 1956-1960 823,9 40,5 4,9 — — — 1961-1965 918,5 32,8 3.5 — -— — 1966-1970 1321,9 39,0 2,9 50 C05 2 431 4,8 1971-1975 1096,4 27,5 2,5 ' 34 896 1 906 5,4 1977 1349,9 30,0 2,4 43 562 1 762 4,2 1977 1455,0 30,6 2,1 41 895 2 459 5,8 1978 1315,7 30,4 2,3 43 857 2 263 5,1 1979 1805.8 43,6 2,4 52 106 2 390 4,6 1980 1417,6 37,0 2,6 57 382 2 398 4,1 •) Dupl macrele statiitlce ele R. S. România. SILVICULTURA SI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. S 253 Fig. 1. Nuc comun matur țl plantație de nuc to Ocolul Vidra, comuna Balotețti. Fig. 2. Plantație de nuc comun (45 ani)’pe lizierele tarla- lelor agricole, comuna Cotești. Tabelul 2 Situația scriptică a nucului comun in afara fondului fores- tier (1979) DcJinStorî Nud în masiv, buc. Nuci răzleji, buc. Total buc. Populație 4 399 110 457 114 856 Agricultură socialistă 1 012 14 350 15 392 din care : C A P 670 4 678 5 348 TOTAL 5 441 124 807 130 248 Acest lucru se remarcă și la nivelul întregii țări și anume, în anul 1938 s-au comercializat Î2§,5 mii t nuci (tabelul 1). în anul 1948 se realizează abia 36,7 mii t, iar în perioada 1951 — —1955 se înregistrează a doua cădere, reali- zîndu-se o medie anuală de numai 22,4 mii t anual. Reducerea substanțială a numărului de nuci în perioada războiului s-a datorat condițiilor deosebite din acea vreme cînd s-a trecut la sacrificarea nucilor din curți și grădini pentru lemn de foc. Cea de-a doua scădere a exemplarelor de nuc s-a datorat mai multor cauze și anume: sistemati- zarea și organizarea terenurilor in special a celor arabile; introducerea mecanizării în agricul- tură ; extinderea rețelelor electrice pe marginea drumurilor; dezvoltarea industriei de mobilă în cadrul județului ș. a. în prezent, ca urmare a aplicării unor regle- mentări asupra tăierilor, numărul nucilor a crescut iarăși în Vrancea. Din studierea datelor înregistrate cu ocazia recensămîntului pomilor fructiferi din 1979 (Direcția generală de statis- tică) a reieșit că în afara fondului forestier există 130248 exemplare de nuc comun din care în masiv 5441 și răzleți 124 807 (tabelul 2). Ponderea o deține populația cu 114 856 exemplare, respectiv 88%. Referitor la calitatea și vîrsta nucilor se poate aprecia că din totalul exemplarelor; 88.771 sînt nuci pe rod —68%, 12887 în de- clin — 10% și 28590 respectiv 22% sînt nuci tineri (tabelul 3). Tabelul 3 Situația calității nucului comun din afara fondului forestier DejinSlori Nuci pe rnd, buc. Nud In decjînr buc. Nuci tineri, buc. Total nuci, buc. Populație Unități de stat 82 939 9 065 22 852 114 856 și cooperatiste 5 832 3 822 5 738 15 392 TOTAL 88 771 12 887 28 590 130 248 Fig. 3. Plantație de nuc comun in aliniamente — Ocolul silvic Gogești. Din studierea datelor prezentate mai sus și din observațiile făcute pe teren, se mai des- prind și alte aspecte și anume: — Rață de cantitățile mari de fructe de nuci evidențiate și ținîndu-se cont și de faptul că o mare cantitate de fructe, în special din sectorul populației, rămîn pentru consum pro- priu și de obicei nu se evidențiază, Vrancea poate fi considerată ca o zonă unde nucul co- mun are o fructificație destul de abundentă. 2î)4 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 — în sectorul de stat și cooperatist, numărul exemplarelor de nuc este foarte mic. — Ponderea exemplarelor de nuc comun o deține sectorul particular — 88%. Mai desprindem două aspecte și anume: — O mare parte din exemplarele de nuc ae găsesc în zona premontană și a dealuri- lor înalte pe finețe, terenuri degradate, pe versanți abrupți, în luncile văilor și pîraielor, cu soluri superficiale etc., unde au fructifi- cații abundente dar nu ating înălțimi mari și trunchiuri groase cu procent mare de lemn de lucru, înregistrînd un declin fiziologic de timpuriu. — Nucii din zona cooperativizată de deal și cîmpie au condiții bune de dezvoltare, dar sînt sacrificați cînd coronamentele acestora ajung prea mari și umbresc culturile din gră- dini sau loturi în folosință. Ca urmare, nucii din sectorul populației rămîn și în viitor cu scop de producerea fruc- telor și în secundar pentru obținerea lemnului de lucru. Pentru rezolvarea acestei probleme, actele normative în vigoare stabilesc sarcini concrete și exprese. Astfel, în Legea nr. 11/1974 se pre- vede că: „M.E.F.M.O. are sarcina de a-și asigura în cea mai mare parte nevoile de mate- rial lemnos de nuc necesar unităților de indus- trializare, prin plantarea de nuci pe terenul din fond forestier”. 2.2. Cultura nucului comun în fond forestier. în cadrul județului Vrancea s-au plantat din anul 1965 pînă în prezent: 286 ha în fond forestier M. B. F. M. C., 36 ha în fond silvic comunal și 112 km aliniamente, aplicindu-se în principal următoarele tehnologii de lu- cru : Materialul săditor s-a produs în pepinierele inspectoratului silvic cu semințe procurate din zonă, semănate numai toamna la- adînci- mea de 8—10 cm, iar scoaterea puieților s-a făcut primăvara cu plugul. Plantarea a avut loc în următoarele situații: — pe terenuri rezultate prin substituirea arboretelor slab productive și degradate din zona de deal și cîmpie: — în golurile pădurilor din zona de deal folosite ca pășune sau finețe ț — în mod experimental, pe terenuri cu tăieri curente de regenerare; — în aliniamente în lungul șoselelor pu- blice. Pregătirea terenului în vederea plantării s-a executat pe toată suprafața, pe 70% din totalul împăduririlor, cu aplicarea întregii game de lucrări necesare, iar în rest în vetre de 60/ 80 cm. Schema de plantare în masiv a fost diferită: 6/6; 5/5; 5/4; 4/4 m folosindu-se în principal puieți de talie mică, iar în aliniamente s-au plantat numai puieți de talie marc la distanța de 5 și 8 m (fig. 4). Nu s-au folosit puieți alto iți sau repieați și nu s-au aplicat îngrășăminte sau irigații. întreținerea culturilor a corespuns modului de pregătire a terenului: pe toată suprafața sau numai mobilizare pe vetre. în urma efectuării unor analize asupra acestor culturi, pe bază de măsurători și observații pe teren, se fac cîteva aprecieri asupra acestor lucrări: a. Nu s-a semnalat degerarea nucilor se- mănați toamna, deși semănăturile au fost nea- coperite în timpul iernii. b. Procentele de prindere și menținere la plantații au fost de 90—95 pe suprafețele unde Fig. 4. Plantație de nuc comun la distanța de 5/4 — Oco- lul silvic Gugețtl. terenul s-a pregătit pe toată suprafața și între- ținut prin culturi agrosilvice și 70 —80 în rest. c. Nu s-au înregistrat pierderi ca urmare a temperaturilor scăzute sau ridicate, gerurilor tîrzii și timpurii, secetei prelungite etc. la plantațiile eu pregătirea terenului și întreți- nerea pe toată suprafața. S-a semnalat dege- rarea ramurilor nelemnii’icate complet la plan- tațiile executate în vetre. d. S-au înregistrat pierderi cauzate de vînat prin zdrelirea cojii tulpinilor de pînă la 5% la toate plantațiile, iar la cele executate în vetre s-au înregistrat și pierderi cauzate de pășunat. e. Executarea elagajului artificial și în mod progresiv, începînd din primul an de vegetație, a condus la obținerea unor exemplare cu trun- chiul elagat de 3 —im cu fusuri drepte și lungi. în situația cînd s-a întîrziat cu efectuarea elagajului, în special pe terenurile unde creș- terile au fost viguroase, s-au obținut exemplare cu trunchiuri scurte de 1—l,5 m, coronamente SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 255 Situația celor mal reprezentative culturi de nud In cadrul I.S.J. Vrancea țUB CD cd C0 CD O ( 01 1 1 1 1 10 ur '(«Seta 2.5 0'6 2,5 2,5 3,0 4,0 © PI 1 l w 3,5 a colet. 30 w Y-t O T-l 24 s CM O CM 00 CM O B . io O o 4,0 LO DO 6,0 3,0 O 2,3 8,5 Prțgillie ți tnlielinue toată supr. toată supr. toată supr. toată supr- toată supr. 1 । vetre toată supr. ' toată supr. vetre vetre •Jdns VI«4 1 Șa 100 g T-l lO io *2 lO 150 380 290 065 290 o ci s 5 •§§ 8514 8514 8117 8117 5314 5121 5113 ' co IO 5113 5141 9312 H a Tip de stațiune 9321 9321 1 9321 9321 5152 CM V* v-f iQ 5152 I 5152 | 5132 5152 9512 Paul» șes șes 1 șes șes io ' : o ■ Uî ?o. MS IO 00 șes 41 £ e s W9 5/5 5/4 j Ws 9/9 țo ÎO 5/5 5/5 5/5 4/4 v te •a 3 00 r- 00 r- s co 3 00 00 cn r-t 00 vi > a I OC ci tD CM 5,0 4,7 5,0 0,5 0,3 0,2 3,0 11,2 W fa O Ci o M 0 eoi s m m 20 141 s 16 U. P. IA VII 1 VI IIA Ocolul ailvl Gugești , Vidra Focșani asemănătoare pomilor fructiferi. Cînd s-a exe- cutat un elagaj brusc la asemenea exemplare, s-a produs încovoierea tulpinii din cauza greu- tății frunzișului iar în unele situații s-au for- mat coronamente sub formă de pîlnie sau ,,cuib de barză” dispărînd axul principal. f) Dezvoltarea exemplarelor a fost influențată de mai mulți factori: — Unde pregătirea terenului și întreținerea culturilor s-a făcut pe toată suprafața, creșterile în înălțimi și diametre au fost foarte bune în comparație cu cele făcute în vetre în aceleași condiții pedoclimatice. Spre exemplu, în cadrul ocolului Focșani, în u.a. 141 b, U.P.VI [tabelul 4). Aceleași rezultate se înregistrează și în u.a. 67, U. P. VH, cu plantații în vetre, unde la 13 ani se realizează o înălțime medie de numai 2, 3 m și diametrul la colet de 8 cm. — în cadrul plantațiilor experimentale făcute pe teren cu tăieri de regenerare, cazul u.a.— — 23 b, prinderea, menținerea și dezvoltarea în primii ani a fost bună, înregistrînd la 13 ani o înălțime medie de 6 m, dar un diametru la colet de 13 cm, cu un coronament redus, cu elagaj exagerat, fusul subțire etc. Dezvoltarea ulterioară a regenerării naturale de gorun, fra- sin, cireș, paltin, tei și neintervenția susținută de înlăturarea a acestora pe o distanță cores- punzătore, a dus la copleșirea și eliminarea unor exemplare de nuc. — Plantațiile făcute pe soluri argiloase, com- pacte și uscate, cu mult schelet etc. au înregis- trat creșteri foarte mici de-10 —20 cm, anual, față de 70 —100 cm eît au înregistrat toate plan- tațiile făcute pe terenuri corespunzătoare, creșterile în diametru la colet sau la 1,30 m, fiind de asemenea corelate cu creșterile în înălțime. g) Desimea culturilor nu a influențat creș- terea exemplarelor și nici formarea coronamen- tului în primii 7 —8 ani. După această vîrstă, la plantațiile cărora li s-au. asigurat condiții cores- punzătoare de dezvoltare, cele mai bune rezul- tate s-au obținut la distanța de plantare de 5/5 și 5/4 m, indiferent dacă puieții au fost de talie mare sau mică. Aplicarea acestei desimi a dus la formarea unor coronamente proporționate, fusuri drepte și lungi pînă la mugurele terminal. Coronamentele s-au apropiat după 8—10 ani de vegetație și au produs umbrirea terenului, s-a evitat înierbarea solului chiar și după sis- tarea întreținerilor și ca urmare s-a evitat inter- venția pășunatului, tasarea solului prin pășunat etc. (fig. 4). li ) Valorificarea spațiului dintre puieți. Pe terenurile unde pregătirea s-a făcut pe toată suprafața, spațiile dintre puieți s-au cultivat cu porumb, reieșind o suprafață efectivă de cultivat de 0,720 ha Ia hectarul parcurs în cazul schemei de 5/5 sau 5/4 și de 0,766 ha la schema de 6/6 m. S-au înregistrat producții de 5—6* tone porumb la hectarul efectiv cultivat pînă 356 SILVICULTURĂ și EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr, 5 in anii 5 —6 dc la pianUre, apoi producțiile s-au diminuat progresiv. i) Fructificați^ exemplarelor. Pe terenurile cu condiții corespunzătoare de vegetație și unde terenul s-a pregătit și întreținut pe toată suprafața, declanșarea fructificației a avut loc la vîrsta de 6 —7 ani cu 5 —10 bucăți de exem- plar. După 3 —ă ani de fructificat ie, producțiile au crescut pină la 100 bucăți de exemplar. In. concluzie, Vrancea a fost din cele mai vechi timpuri o zonă unde nucul comun s-a răspîn- dit atît pe cale naturală cît și artificială, a înregistrat fructificați! abundente și lemn de calități superioare pentru industria de mobilă. Problema lemnului de lucru de nuc comun se va rezolva în viitor prin cultivarea acestuia în fond forestier, ținîndu-se cont de exigențele acestuia față de factorii naturali și în special față de sol. Este indicat ca aceste culturi să se execute pe suprafețe de 1—10 ha și numai în cazuri izolate pe suprafețe mai mici. în toate situațiile este hecesară pregătirea §i întreținerea terenului pe toată suprafața. Plantațiile stat indicate a se face pure cu puieți de talie mare la schema de 5/5, cu folo- sirea spațiului dintre puieți prin culturi agri- cole intercalate, de preferință cu porumb. Efectuarea elagajului și edmondajului arti- ficial, a răriturilor selective și schematice, să se execute Ia timp oportun, ele constituind lucrări de mare importanță. Prin valorificarea lemnului în industrie, a fructelor, a furajelor sau cerealelor cultivate printre rîndurile de puieți, plantațiile de nuc comun oferă o rentabilitate pe unitatea de supra- față pe care nu o dă nici o altă specie forestieră, pomi fructiferi sau plante cultivate. BIBLIOGRAFII-! Col p acel, Gr., 1974; Nuclferele tn fondul fores- tier. Editura Cerea, București. Haxalamb, At., 1965; Cultura speciilor forestiere de interes industrial. Editura Agrosilvică, București. Cultura ol common valnut Juglans regia L. In the Vroneea region, Perspectives The common walnut tree is one of the most wide-spread species in the world. The wuînut wood is used for the fabrlcatlon of high quality furnitura, wood carving, precision devlces etc. Fruit is a quite valuabk- iood with a high nutritive content, concentrated and ■with. a hfgh energeticei value. The bark of Irunk and of fruit contains tanniug substanceS and dycstuffs while the IcaveS have some phar- maccntical utilizations. The common walnut is artificiali}' and naturally spreaded inull reglons of our country, vegetatlng acceptable between heights of 40 - 800 m. The Vrancea district is one of the Ilrsts districts of our country where the walnut trec Is widely spreaded havlng a plentiful fructificatlon and wood of good quality. Durlnd the last 15 years thcy have becn planted an area of 322 ha and 112 km of ahgnments, getting some acceptable rcsults. Revista revistelor SKOUPY,J.: Creșterea planta)Iilor Instalata eu puieți crescuți lu tuburi de PVC. în: Sbornik VLUVSZ V Fraze, voi. 24, 1981, p. 57-81. Puieții de pin silvestru crescuți in tuburi cilindrice de PVC, In seră neîncălzită sau Încălzită, ating practic aceleași dimen- siuni Ia 4 ani de la plantare și o menținere ridicată (peste 95 %). Tuburile de plastic mai largi (cu dimensiunile de 4,6 X X 9,0 cm și 6,0 x 9,0 cmj determină un spor de creștere in înălțime și diametru, tn comparație cu cele de 3,0 X 9,0 m. S. R. SRAMEK, O-: Combaterea ferigii. Pleridlum cquilînum (L.) Kuhu in pădure. în; Sbontlk VLUVSZ v Praze, voi. 24, 1981, p, 133-153. Cele mal bune rezultate in combaterea ferigii le-au dat produsele Asulox 40, Bonn dup șl V elpar 90, aplicate la tnce- putul lunii septembrie. Efectul lor este evident în anul urmă- tor aplicării și mat șlab In anul al doilea. S. R. JURA, S., CIZEK, J. .'Aparate pentru Înregistrarea datelor In teren, pentru scopuri forestiere, In: Sbornik VLUVSZ v Proze, voi. 24, 1981, p. 171—185. Stnt prezentate mal multe aparate (clupe Înregistratoare, dendrometre modeme ș. a. folosite In străinătate la inven- tarieri, precum și perforatorul manual combinat RKD—72, conceput tn R.S.C., aparat ce a trecut cu bine etapa de ve- rificare In practică. S.H. PULKRAB, K.: Renta diferențială In silvicultură. In: Sbornik VLUVSZ v Fraze, voi, 24, 1981, p. 205-228. Valoarea rentei diferențiale și a beneficiului pur. In cazul diferitelor specii, clase de bonitate șl condiții naturale con- crete, pot fi folosite tntr-o serie de analize economice, la sta- bilirea volumului pagubelor produse pădurii prin poluare, ca șl Ia estimarea altor funcții utile ale pădurii. S.R. SILVICULTURA și EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 19S2 * Nr. 5 257 Regenerarea pădurilor de molid din județul Suceava în raport cu condițiile staționate Ing. N. GEAFiBAȘU Stațiunea, experimentală de cultura molidului Cîmpulung Moldovenesc 634.0.23:634.0.174.7 Picon: 634.0.101 în județul Suceava molidul are condiții de creștere, dez- voltare și regenerare mal bune ca In oricare parte u țării. Cele mai frumoase păduri de molid Se întilnesc In acest ținut In care „munții picura și chită”, iar uneori In Întune- cimea lor parcă se mai aude „tropotul zimbrilor” (V115 a n , 1971) de mult dispăruți. Deși, In general, molidișurile manifestă atei un potențial de regenerare naturală mai rar Intllnlt, literatura de specia- litate și scriptele ocoalelor silvice din această zonă nu con- semnează aplicarea consecventă, la scară de producție, a tratamentelor cu regenerare naturală. Este adevărat că In ultimii 20 ani molidișurile din Bucovina au fost lovite de puternice calamități, în mod deosebit de doborîturi de vint în masă, care au dereglat procesul de producție forestieră atlt de profund incit întreaga activitate pe linia regeneră- rii S-a transformat într-o luptă neîntreruptă șt încordată, „contra cronometru” am putea spune, Cu Imensele supra- fețe dezgolite pe zeci șl sule de hectare care nu Îngăduiau nici o amlnare pe linia Împăduririi. în urma aces tor calamități s-a constatat că aici, unde se împă- mlntenise atlt de adine Ideea că molidul „crește și pe pălărie” există condiții staționate foarte diverse, uneori chiar potriv- nice acestui proces, care impun o diferențiere substanțială a măsurilor de gospodărire pe linia regenerării pădurilor. Stațiunile care „au cerut” In mod presant revizuirea și diversificarea tehnologiilor de împădurire au fost cele cu grohotișuri, deoarece acestea prezintă cca mol mare extin- dere tn raport de restul stațiunilor cu factorii limitativi pentru regenerarea molidișurllor, și In aceiași timp arboretele care vegetează pe asemenea stațiuni au fost foarte afectate de doborîturi de vint In masă. în literatura noastră de specialitate există clasificări meri- tuoase In ce privește capacitatea de regenerare a arboretelor de molid, fie pe criterii tipologice (N.Constantinescu, 1967), fie pe criteriul productivității acestora (I. Vlad, 1979). Chiar dacă in aceste lucrări nu s-au analizat In mod deosebit factorii staționai! limitativi pentru regenerarea molidului, totuși clasificările făcute permit să se. Întrevadă ușor diferențierile ce există sub aspectul capacității pădurii de molid de a sc regenera In stațiuni cu aptitudini diferite, în lucrarea de față se pleacă de la analiza unor factori stațio- nalî limitativi, pentru o zonă relativ restrinsă din arealul de răsplndire a molidului in țara noastră și ca urmare consi- derăm, dacă acceptăm ideea fundamentării și dezvoltării unei silvîculturi raționale, că ca nu reprezintă flltcesa decît o sim- plă Încercare de. detalii le șl Îmbogățire a lucrărilor cu carac- ter mai general. Metoda de lucru Ideea de bază dc lo care s-a pornit a fost aceea că pentru o silvicultură intensivă sînt necesare soluții practice, cu un profund caracter regional, indiferent de probleme abordată (Giurgiu ș. a., 1968). Cu toate că nu este locul să dezvoltăm nici unele aspecte legate dc oportunitatea diferen- țierilor cu caracter regional ale măsurilor de gospodărire. Considerăm că sînt totuși utile efteva lămuriri In acest sens, cel puțin pentru o înțelegere mal bună a nuanțării măsurilor de regenerare a pădurii, in raport de cadrul fizico-geografic, iar pînă la urmă de condițiile staționate. Bucovina însăși. In contextul silvestru al țării noastre, este o zonă cu particularități de excepție : doborîturi de vint în masă și dispersate, rupturi de zăpadă, vătămări produsa de vinatetc.Mai mult, in cadrul acestei regiuni sc pot individu- aliza complexe fîzico-gcograficeirepetabite,din anumite puncte de vedere, In alte părți ale țării. Sugestivă rămlne In acest sens Obcina Feredeului, care datorită cuverturilor de gro- hotișuri periglaciare mai mult sau mal puțin soiificate, are particularități pedogenetice distincte, cu implicații foarte adinei în procesul de regenerare a pădurii, O altă zonă spe- cifică pentru Bucovina este depresiunea Domelor, unde exce- sul de umiditate din sol creează greutăți evidente lucrărilor de împădurire. Cu toate aceste diferențieri evidente sub aspect staționai, pădurile de molid de pe întreg cuprinsul zonei au fort regene- rate prin aplicarea aceluiași tratament — tăieri rase (tăierile rase practicate cu ani In urmă pe grohotișurile existente in raza ocolului silvic Breaza și Moldovița, pe solurile cu exces de umiditate din ocoalele borna CandrenI și Coșna, constituie suficiente exemple pentru susținerea acestei afirmații). Un alt argument, care pledează pentru o silvicultură regională, este însăși existența filialelor șl stațiunilor de cercetare, obli- gate să soluționeze Intr-un Specific adecvat problemele pro- ducției forestiere dintr-o anumită zonă a țării. Efectiv, pentru rezolvarea acestor probleme s-au făcut numeroase investigații și observații de teren, care au avut ca scop principal precizarea factorilor slaționali limitativi Fig. 1. Serii dc regenerare din etajul molidișurllor — J.S. J. Suceava. pentru regenerarea pădurii de molid In diferite unități fizico- ge o grafice ale județului Suceava. în raport de acești factori s-au stabilit trei mari serii dc regenerare care se localizează preponderent in anumite părți ale zonei montane din Buco- vina (fig. 1). Rezultate obținute Seriile de regenerare au fost numite in raport de factorul limitativ principat. Astfel, In cazul in care litologia de supra- față influențează negativ regenerarea pădurii seria respec- tivă a primit numele de serie litohollcă (kolio = a limita, in limba greacă. în raport cu factorul hidric și climatic seriile s-au numit MdrokoIIcă șl cilmatokoilcă. Seria de refe- rință este cea normală, in Care nici unul din factorii stați- onai! nu acționează în sens negativ asupra regenerării. Fiecare din această seric se localizează In areale fizico-gco- grafice distincte ale zonei din Bucovina. Astfel, seria litoko lică sc suprapune In marc parte pe Obcina Feredeului, seria hidrokolică pe depresiunea Domelor, iar seria climatolo- gleă sc localizează spre șl la limita superioară a vegetației forestiere din masivele muntoase din Călimani, Giumalău- Harău, munții Bistriței. Scria litokollcă poate fi regăsită, dar pe suprafețe mult mal mici, în masivul Giumalău-Rarău spre limita superioară a vegetației. Dc asemenea, scria hldro- kolică mai apare pe valea Moldovițeițbazinelc plra iclor Roșoșa Turculeț, Petae, Demăcușa). 258 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 15 In general, o serie dc regenerare include stațiuni nu neapă- rat echivalente sub aspectul potențialului productiv, criteriul de asociere fiind In primul rînd influența unor factori stați- onai! asupra procesului de regenerare. In seria litokolică sint incluse stațiuni cu soluri puțin evo- luate (rankere, soluri humico-ealcaroase, rcndzine) precum șl grohotișuri mai mult sau mai puțin soliiicate, unde procesul de regenerare este puternic stinjenit, putlndu-se vorbi de o veritabilă criză a regenerării. Tipice In acest sens se pot consi- dera unitățile staționate din Obcina Feredeului unde, In urma exploatării doborlturllor de vlnt In masă, grohotișurile peri- glaclare au fost reactivate, nerăminlnd practic cu nici un fel de material fin printre fragmentele de rocă. Deși sub aceste cuverturi de grohotiș există material fin, puieții plantați au nevoie de un aport substanțial de hrană piuă ce reușesc să penetreze stratul de pietriș și pietre și să ajungă la orizontul de material fin. Din momentul In care puieții și-au instalat sistemul de rădăcini In zona de nutriție criza de regenerare poate fi socotită încheiată, iar procesul de vegetație intrat in normal. Stațiunile cu grohotiș din această serie au fost studiate foarte amănunțit și s-a putut stabili cu această oca- zie că tn raport de potențialul de regenerare există grohoti- șuri nesolificatc, slab și puternic soliiicate (Geambașu, i98O). Suprafața totală a stațiunilor cu grohotiș se ridică la circa 701)0 ha, ceea ce face- ca această serie să aibă pro- babil cea mai mare Întindere In comparație cu celelalte două serii limitative, pină tn prezent nestudiate tn mod sistematic. In seria hldrokolleă sînt incluse stațiunile In care fenome* nul de hidromorflsm in sol este mal mult sau mai puțin evi- dent atlta timp cit funcționează drenajul biologic, dar destul de pregnant după încetarea acestuia. Caracteristice pentru această serie sînt stațiunile cu soluri turboase, gleice, pseudo- gleice, amfigleicc, pseudogleizate, pseudogleizate in profun- zime și care prin dispariția arboretului bătrîn Își pot Înrău- tăți și mai mult însușirile fizice. Astfel, in raza ocolului sil- vic ICAS Tomnatec, pe valea rlulul Pctac, in urma produ- cerii unor doborlturi de vlnt In masă (1973) fenomenul de stagnare a apelor din precipitații s-a manifestat destul de puternic in porțiunile in care solul s-a dezvoltat pe substra- turi greu permeabile. Lucrările de împădurire au necesitat executarea unor șanțuri de scurgere a apel, iar plantarea puieților s-a făcut peȚnușuroaic, ceea ce a ridicat foarte mult costul acestora (u. a. 96, U. P. I. Demăcușa). De asemenea, in raza ocolului silvic Doina Gandreni, în multe stațiuni care se includ in această serie, lucrările de Împădurire au necesitat luarea unor măsuri suplimentare, asemănătoare cu cele din ocolul silvic Tomnatec. Seria clfnialokolleă include stațiuni din snbetajul superior al molidișurilor, caracterizate printr-un microclimat foarte aspru (temperaturi foarte scăzute) șl printr-un puternic grad de Țintuire care pot duce la serioase dezechilibre fizio- logice In puieții plantați, incit împădurirea parchetelor de limită să Se transforme într-o problemă cu implicații ecolo- gice șl economice foarte serioase* O astfel de situație s-a Intll- nit în masivul Barău, cazuri asemănătoare de nereușită a plantațiilor la limita superioară a molidișurilor fiind semnalate și de alți specialiști (Giurgiu, 1978; Ci o b Sau, 1979 ; Schiechtl, 1973; lacob, 1979; N a Vr o ț eh i; 1981- In această scrie intră și stațiunile care prezintă condiții de stagnare a maselor de aer rece (găuri de ger) și care In condiții geomorlologice adecvate se întllnesc șl la limita superioară a pădurii de molid. Trebuie subliniat faptul că te iimita supe- rioaiă a pădurii pot apare situații cind stațiunea prezintă cel puțin doi factori limitativi pentru regenerare, de regulă factorul litic șt cel climatic. în aceste cazuri este normal să se vorbească do stațiuni care sc Înscriu Intr-o serie cllmnto- Htokollcă. Reprezen tarea grafică a seriilor dc regenerare nu trebuie Înțeleasă și luată drept cartare staționate. Acest lucru s-a făcut in Ideea precizării zonelor în care apar frecvent stați- uni cu diverși factori limitativi pentru regenerare. De exem- plu, nu este exclus ca în zona serici Htokolice din Obcina Fere* deulul, pe Ungă stațiunile cu grohotiș, să apară șl stațiuni din seria normală. Important este Insă că in această zonă, care reprezintă zona litokolică din Obcina Feredeului, frec- vente. sint stațiunile cu grohotișuri aflate In diferite stadii de soliîicare, care obligă pe viitor Ia o fundamentare șl apli- care diferențială a măsurilor de regenerare. Măsuri de gospodărire a molidișurilor pe linia regenerării După cura am afirmat In cuprinsul acestei lucrări, criteriul plnclpal de constituire a seriilor a fost evoluția unor factori staționai! In timpul procesului de regenerare și nu potențialul staționai. Pentrtt a înțelege mai ușor logica alegerii acestui criteriu vom Încerca să prezentăm In continuare un. singur exemplu. Atit In seria litokolică cit și in cea hidrokolică șe IntlI- neSc stațiuni de molidișuri echivalente sub aspectul produc- tivi tății, uneori cu o pătură vte foarte asemănătoare, formată din diverse specii de mușchi (Uylocomium splendens, Poly- triehum commune etc.). Totuși, dispariția brutală a pădurii duce 1n primul caz la reactivarea Vechilor grohotișuri, în timp cc în al doilea caz la înmlăștinarea solului, situații deci Cu totul diferite, care reclamă tehnologii de împădurire total diferite. Chiar și deschiderea treptată a masivului are influ- ențe diferite asupra stațiunii. în cazul grohotișurilor, deși nu întotdeauna apare fenomenul de reactivare a acestora, In schimb se constată o evidentă tendință spre înierbare cu Calamagrostis atundinaceea, care Împiedică In mod vizibil Instalarea semințișului; pe solurile cu drenaj imperfect, pe lingă accentuarea fenomenului de hidromorflsm se poate semnala existența unei vegetații ierboase dominant hidro- file (Equisetum sp., Carex sp., Juncus șp.) cu influențe nega- tive asupra regenerării naturale. Mai mult, pe grohotișurile din Obcina Feredeului se pot întllni frecvent arborete de clasa de producție a IlI-a, iar uneori chiar de clasa de producție a H-a- Am II tentați să credem că, datorită potențialului staționai destul de ridicat, procesul de regenerare gr trebui să se des- fășoare in mod normal, fără dificultăți. în realitate, lucrurile nu sint așa de simple. Aplicarea tratamentului tăierilor rase in aceste arborete poate duce la apariția, așa cum am mai arătat mal sus, a unei adevărate crize pentru regenerarea pădurii. Câ direcție generală se va avea in vedere ca In stațiunile din seriile limitative să se dea prioritate regenerării naturale, apllclndu-sc tn acest scop tratamente adecvate, singurele care nu duc te Înrăutățirea condițiilor staționate. în tabelul 1 se fac unele precizări legate de tratamentele cu regenerare naturală sub adăpost Ce se pot aplica In cete patru serii, ținlnd cont în mod deosebit de factorii limitativi ai fiecărei serii. După cum sc poate observa In seriile limita llve nu se reco- mandă aplicarea tratamentului tăierilor rase, al cărui deza- vantaj s-a văzut. Totuși, In cazul in care în stațiunile Inca- drablle Intr-una din seriile limitative apar doborlturi de vlnt in masă, se va trece la împădurirea acestora, folosind In acest scop tehnologii corespunzătoare (tabelul 1). Datorită unor factori staționai! limitativi, pentru a ușura instalarea vegetației forestiere (indiferent că aceasta se reali- zează pe cale naturală sau artificială) este necesară execu- tarea unor lucrări dc ajutorarea regenerării, adecvate fiecă- rei serii. în ideea conservării și valorificării potențialului productiv al stațiunilor din seriile limitative de regenerare s-au prevă- zut unele măsuri ca: extinderea în cultură a unor specii fores- tiere valoroase; aplicarea unor restricții In lucrările de exploa- tare a lemnului etc. (tabelul 1). Indiscutabil că măsurile de gospodărire pe linia regenerării schițate In tabelul 1 necesită a fi detaliate prin cercetări mal ample și sistematice. Concluzii 1. Conceperea seriilor de regenerare constituie o Încer- care de fundamentare a unor măsuri silvicul turale pentru pădurile dc molid din nardul Moldovei, pornind de la lucrări de specialitate cu caracter mai general, care vizează întreg arealul de răsptndire a molidișurilor din țara noastră. SILVICULTURA Șl EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul $7 * 1982 * Nr. 5 259 £ ga e I a c _ a fa d c? © x d & S . 3 4> V> E 5*2 IV a 3 o gB js 3 a î 3 5 « - £ 3 â a & 3 â •8 B a a o S 42 §8 și = *u w r5 1 lg£ â-S •a 5 w e ■S .tr 3 © 3 . U> —* iî- P« 2 g g S .PT ** M o _ § s gâ S’go'&U k E 8" o o 2 E 3 a d « "3 a S3 r m rrt /* 2 M S g ©£ . s _ țț p... o m .£ 322 %'eE& §x£OxL. fi:î ■a h a 3 o a-s © d A< st 5 A o P *» n Sg 22 | ll J1S §5 Ss O “ 5> S iS S£ M d —“ *? 1 “ rf? . 3 ți B'SiȘ1 « FlFâS 3 © 'S A *C ? u T* « 65Ăâsgl 0 2 2S 2 5 w,s S § 60 I 3 ț O .„• g 8 £ SE gfșs® •ss.^ d o p 1 63 S E — s SSggg iii "E « S 3^1 Mr « * w s^li F d » F.?* BZÎbJu > S F ^2 — .-% 9 d £ £ Sfa d S § a 2 2 E E 2S 1 S„ £“S d & £ S vi R &s tI g|g2S8 ■ o ® S P 5 "^ - 2 ft * g 'P i« _r <^4 J1 d © A " -T ri d ® A I c 2 â E1 o E oSS o2 Ș35®g a A n ’j © P u O _2t¥S282 22^ -o ec » ^pâ 5S s 2S «5 *C 63 3 O H ^2^ o — 8 u § w © | 32- E» * 4> d ,2 a 1 3 Ș 2 •32^2'^ s p «■«s 8-.d gE 3 VE- g.2 ■W a£*d a d' S £ ‘h’M 3 gaa p d Pir3* C tf 2 " a E S 2 £ «§ fi t 3- a 3 3© n M © p = 00 i 2 ow u « S U .“ 7 g' ? & d 'd 2 “> -* G 3 d d =* ÎJ .. fl.- >« te = s 9 ) Număr de arbori ana- Bzați (buc.) Dineareatas»|îde SUreum taniuino- knium or. % 1 IGAS-Toumatcc T Demacușa, 105 c 25 443 225 50,8 2 Stulpicanl I Porcăret. 50 c 40 136 45 33,1 3 Pojorita I Rarău. 131 65 250 93 37,2 4 Gura Humorului II Voronct, 4 d 80 354 140 30.5 5 IGAS-Tomnatec VI Dcla, 23 100 122 34 27,9 TOTAL — 1305 537 41.1 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1QS2 * Nr. 5 263 timpurile anului, a rezultat ca acestea ae produc mai frecvent toamna (30%) și primăvara (23,3%) și mai puțin vara (13,3%) și iama (6,7%). “Faptul că BÎnt infectate rănile produse în toate anotimpurile anului, rezultă că în at- mosferă există aproape în permanență spori viabili. Pentru a determina frecvența arborilor ata- f iransmissiou ol dccay elependends on the wounds age (32 cm/year at 5 șears wounds age and 12 cm/year at 35—10 vears wounds age). Tlmnks to dccay the volume of timber decrease with 19,0%. The goodtesults onthe disinfect fmhh wounds produceți every season on spruce trees have been obtained with creosoteaud SUvhsou, 266 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr, 5 Evoluția unor populații de Lymantria dispar L. în păduri tratate chimic, cu preparate microbio^ logice și netratate Conform concepției ecosistemice, în. ecosiste- mele naturale nedereglate ecologic, populațiile de insecte defoliatoare și în general, insectele dăunătoare, fluctuează la nivele scăzute de densitate iar atunci cînd se înmulțesc în masă sint readuse la nivelele dinainte prin inter- acțiunea lor cu factorii ecologici de reglare, interspeeifici și intraspecifici: planta gazdă — prin variabilitatea genetică și diversitatea taxonomică, exprimată de calitatea și canti- tatea hranei—entomofagii, microorganismele entomopatogene, supraaglomerarea, factori care influențează elementele vitale caracteristice spe- ciei respective. în perspectiva extinderii aplicării în practică a metodei integrate de combatere a insectelor defoliatoare din ecosistemele forestiere, se im- pune cunoașterea concretă și corectă a modului cum funcționează factorii ecologici de reglare a densității populației dăunătorilor, întrucît aplicarea complexului de măsuri preventive și represive trebuie să se facă în deplină si- guranță, pentru a obține eficiența de lungă durată dorită. în acest sens, concomitent cu cercetările complexe efectuate în anii 1976 —1980, în Transilvania, pentru elaborarea schemelor de Dr. ing. P. SCUTÂREANU Stațiunea experimentală silvică Cfuj Biolog i. ZAMFIRESCU Institutul de științe biologice Ing. V. MAIOR Inspectoratul silvic județean Bihor 634.0.145.7x18.77 Lymantria dispar: 631.0.414.1 și lucrările de combatere executate în pro- ducție. S-a lucrat în raza ocolului silvic Ținea, Inspec- toratul silvic județean Bihor, în două trupuri de pădure situate îd Cîmpia Vestică, la altitu- dinea de 135 m și anume: pădurea Pusta Husa- său, în u.a. 129 —131, cu suprafața de 49,3 ha, alcătuită din cerete de cîmpie și amestecuri de stejar pedunculat cu cer și gîrniță, fără subar- boret sau cu rare exemplare de păducel, cu vîrsta medie de 50 ani, consistența 0,7—0,8, clasa IV —V de producție, cu proveniența din lăstari sau plantații; pădurea Peri, cu supra- fața totală de 411 ha, alcătuită din cerete de cîmpie, stejărete și amestecuri de stejar cu cer, cu vîrsta de 30—75 ani, consistența 0,6—0,8, cu subarboret depăducel numai în amestecuri, cu proveniența din lăstari sau plantații. 1. Material și metodă Considerîud că virusul poliedrici nucleare se transmite pe, cale naturală, în 1978 am inițiat un experiment în cadrul căruia am introdus de- puneri de ouă de L. dispar vii-ozate, prelevate din arborete de salcîm din pădurea Piscu Tunaxi, ocolul silvic Poiana Mare, I. 8. J. Dolj, unde Tabelul 1 Evoluția densității populațiilor de Lymantria dispar în stadiul de nu șl o detalierilor reale Pădurea u.ț. Lucrări aplicate Nr. mediu euS/prbore, In generația DrfoJierea rea», % 1077/78 1978/70 1970/8011980/82 1981/1082 1978 1979 1980 1981 Pusta Husasău 130- 131 Introdus dep. ouă virozate 77,1 ' 1410,1* 76,5 4,3 nescsizabil 1...5 G0— 100 *-S sub 1 129 Martor 81,2 1386,2 39,3 3,8 nesesizabil 1.. .5 20-60 sub 5 sub 1 Peri 113- 157 Dipel 1,1 kg/lia, 1978 254,6 778,0 152,0 28,9 6,2 20- 25 15-30 5-10 sub 1 159— t73 Dipel, 1978 Defotox 3,0 J/ha, 1979 254,6 778,0 — 55,2 22,9 20-23 sub 1 sub 1 1.. .5 combatere integrată a principalilor defolia- tori din ecosistemele forestiere cu foioase, s-au inițiat experimentări și în trupuri de pădure separate de blocurile experimentale, în care insecta J>. dispar s-a înmulțit în masă, folosind ♦) Ajutor tehnic, tehn. Gh. Andreica. prezența virusului poliedrici nucleare este cu- noscută (M i h a 1 a ch e , Pîrvescu, 1977). Astfel, la 21.IV. 1978, au fost plasate pe teren 250 depuneri de ouă virozate, în u.a. 130—131 din pădurea Pusta Husasău (cîte șapte depuneri, in total 4257 ouă pe hectar) reve- nind cîte 608 ouă pe un arbore. Arboretul din SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 267 Tabelul 2 Evoluția leeundltățli șl a morlulilăjlt naturale iu stadiul dc ou la K. dispar pădurea Var. Fecunditatea medie In sencra jia Mortalitatea med!c, % _ 1877/78 1078/79 1979/80 1980/81 1081^2 1677/1978 1978/1979 1979/1980 1980/ieai 1981/1982 parazit tolal parazit total parazit total parazit total parazit total Pusta Husa- sSu Virus 1078 117,8 297,5 130,8 450,8 nesesi- zabilă 0,4 2,8 0,1 0,7 7,9 9,3 3,2 3,3 Martor 417,8 312,4 95,2 386,6 0,4 2,8 0,1 1,5 0,0 8,3 0,5 1,7 • Perl Dipel 1978 472,1 598,6 350,4 396,1 623,0 — — — 0,3 7,1 7,7 5,6 8.8 , - DipCl 1978 Defotox 1979 472, 1 476,9 • 576,5 475,2 0.2. —— 0,6 — 1.8 2,7 — 0,25 u. a. 120 a fost lăsat martor. La aeea dată densitatea medie și elementele calitative ale populației locale de ouă de L. dispar erau cele din tabelele 1 și 2 (generația 1977/1078 faza a H-a a gradației). în primăvara 1978, în pădurea Peri, situată la circa 1,5 km nord-vest de pădurea Pusta Husasău, s-au aplicat tratamente avid cu Dipel 1,1 kg/ha pe toată suprafața pădurii. înfrucit în generația următoare infestarea s-a menținut destul de ridicată, s-a hotărît aplicarea unor tratamente cu insecticidul organo-clorurat Defotox 16, numai intr-o parte a pădurii, pe suprafața de 147 ha (u. a. 159 —173). în anii 1979—1981 s-a urmărit evoluția populațiilor din cele două păduri în toate situ- ațiile create experimental sau natural, deter- minîndu-se densitatea populației iu stadiul de ou, fecunditatea, mortalitatea naturală a ouă- lor, omizilor și pupelor, defolierea reală. în pădmea Pusta Husasău s-a analizat și pre- zența agenților entomopatogeni la omizi și pupe. Analizele epizootie® s-au efectuat la Institutul de științe biologice București, iar celelalte analize la Stațiunea experimentală silvică Cluj. 2. Rezultate și discuții 2.1. Experimentări privind introducerea viru- sului poliedrozei nucleare 2.1.1. Observații asupra dezvoltării și evolu- ției populațiilor locale și introduse de Eyman- tria dispar Analiza comparativă a depunerilor de ouă vi- rozate aduse de la Piscu Tunari și a celor din populația, locală din pădurea Pusta Husasău generația 1977/78, a SCOS în evidență faptul că deși înmulțirea în masă era aproximativ în aceeași fază, a creșterii numerice, atît fecundi- tatea cît și parazitarea erau mai mari la cele provenite de Ia Piscu Tunari. în momentul instalării pe arbori a depuneri- lor de ouă virozate natural, în populația locală de la Pusta Husasău, Ia circa 50% din depune- ri erau eelozate 10—20% din omizi. La 24.VI.1978, din ouăle instalate eclozaseră toate omizile, o parte rămmînd grupate pe plicuri, moarte în L, — L2. Celelalte omizi diu populația introdusă și cea locală erau în viratele L9 — L8j unele fiind coborîte pe tul- pina. arborilor. Defolierea arborilor era foarte slabă, întrucît densitatea populației era scă- zută, iar vremea nefavorabilă a împiedicat hrănita normală a omizilor. în generația 1978/79 densitatea populației în stadiul de ou a crescut brusc datorită mortalității naturale scăzute în aeest stadiu, deși fecunditatea era mai mică decît În generația precedentă (tabe- lele 1 Și 2). La 16.VI.1979 defolierea reală, în unele părți ale arboretelor, era de 20 — 100%. Omizile se găseau retrase pentru împupare, fiind adunate în ciorchine pe ramurile din partea inferioară a coroanei arborilor. Pe tul- pini s-au găsit omizi moarte în L3— L5, adunate in grămezi situte la 1,0—1,5 m de la bază sau la bifurcarea ramurilor, mai multe pe arborii groși, parțial defoliați. Arborii puternic defoliați erau majoritatea reînfrunziți. Omizile neîmpupate, ca și pupele, erau neegal dezvol- tate. La 26.VII.1979, în arboretul martor, omizile moarte pe tulpini erau dispersate diferit de cele din arboretele în care s-au introdus depu- nerile virozate, pupele moarte și exuviile pupale aflîndu-so la baza coroanelor, neaduuate în ciorchine. Densitatea medie a populațiilor de ouă stabilită la 3.X.1979 a fost în. scădere accen- tuată față de generația precedentă (tabelul 1), datorită mortalității naturale ridicate și fecun- dității scăzute. La 18.VII.1980 defolierea reală era foarte slabă, omizile care se aflau în La, ca și pupele, fiind răspînditc numai în coroana arborilor. 238 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1952 * Nr. 5 Densitatea populațiilor de ouă din generația 1980/1981 s-a situat la nivele foarte joase, iar fecunditatea medie revenise la valori ridicate în toate cele trei u.a. (tabelul 2). La 9.XII.1981 populația de ouă din generația 1981/1982 nu a mai fost sesizabilă (tabelul 1). în generațiile discutate mortalitatea totală medie a ouăior nu are valori mai mari de 10 %, cea mai ridicată (8,3—9,3%) fiind cea din generația 1979/1980,cîndfecunditatea medie a fost scăzută. Cauzele mortalității ouăior au fost diferite. în generațiile 1977/1978 și 1978/1979 mortalitatea a fost cauzată, în principal, de steri- litate. în generația 1979/80 și următoarea, cauza principală a mortalității o constituie parazitarea, atît Ia valorile mici cît și la cele mari ale fecundității (tab. 2). Acest fenomen este normal în evoluția naturală fără inter- venția omului, a populațiilor de insecte fito- fage defoliatoare, în perioada înmulțirii în masă, în cazul de față, însă, trebuie să ținem seamă și de introducerea depunerilor de ouă dintr-o populație străină, afectată de poliedroza nucle- ară. 2.1.2. Evoluția parazitării și a Îmbolnăvi- rilor Ia omizi și pupe Analizele microbiologice ale omizilor ieșite din depunerile de ouă aduse de la Piscu Tunari, au pus în evidență prezența poliedrelor virusu- lui ce provoacă îmbolnăvirea omizilor. în probele de omizi dinD0, recoltata în iunie 1978 din. arboretele în care S-au introdus depu- neri de ouă virozate, au fost identificați în ordinea abundenței, următorii agenți entomo- patogeni: Slreptococcus faccalis, ciupercile Ento- mophthora sp. și Paecilomyces varia t i și micro- sporidii. Cele mai multe larve prezentau corpul scurtat, simptom specific bolii produsă de Streptococcus faeealis. Aceiași agenți au fost identificați șî în arboretul martor, dai'în propor- ții diferite. în probele recoltate în iunie 1980, conținînd omizi în L3—La, atît din arboretele cu depuneri introduse cît și din martor, s-au identificat următorii agenți entomopatogeni: Entomo- phthora megasperma (determinată după sporii de rezistență), Paecilomyces varioti șî rare poliedre. Majoritatea omizilor aveau corpul gol de conținut, simptom specific poliedrozei. Din literatura de specialitate se Știe că Strep- tococcus faecalis provoacă îmbolnăvirea omizi- lor de L. dispar la vîrste mici (Lx—La) se asociază cu poliedroza nucleară, care semani- festă mai mult Ia vîrste mai avansate (L5—La). împreună, acești agenți entomopatogeni pot provoca îmbolnăviri pînăla 100% din populația de omizi. Primul sc poate transmite de la an la an prin sporii de rezistență. în ce privește Eaecilomyces varioti, este o specie de ciupercă saprofită, facultativ parazită. Prezența ei pe toate larvele ne face să credem că aici a avut totuși un rol activ. în stadiul de pupă al generației 1978/79 s-a analizat atît parazitarea cît și îmbolnăvirea, pe probe suficiente din punct de vedere Statis- tic. Mortalitatea naturală totală era ridicată în ambele situații, cea din arboretele martor fiind mai mare decît în arboretele în care s-au introdus depuneri virozate și se datora parazi- tării. Procentul de pupe bolnave a fost apro- piat ca valoare (tabelul 3). Estomparea diferen- țelor între cele două situații poate fi datorată apropierii pe teren. Tabelul 3 Mortalitatea naturală șl Indicele sexual al popularilor de. L. dispar ta Stadiu] dc pupii (generojln 1978/1079) pădurea Varianta Număr de pupe analizate %. pupe F parazi- tate bolnave total F + N Pusta Husasău Virus 1978 301 42,0 18,4 60,4 0,43 Mar! or 91 46,1 20.0 67,0 0,42 Perl Dipel 197» 77 13,5 67,0 80,5 0,45 Indicele sexual, cu valori foarte apropiate în ambele cazuri, indică predominarea masculi- lor, în generația 1978/1979 populația insectei L. dispar din arboretele respective intrînd în declin evident. 2.2. Evolu}ia densității, fecundității și mortali- tății naturale a populațiilor de E- dispar in arborete tratate microbiologic și chimic, compa- rativ cu cele netratate Analizînd tabelele 1 și 2 și gin ficelc din figu- rile 1 șî 2 desprindem următoarele: în generațiile 1977/78 și 1978/1979 densitatea populației de ouă a fost în creștere în ambele părți ale pădurii Peri, dar în limp CC în prima generație era mai ridicată decît în pădurea Pusta Husasău — netratată, în a doua gene- rație s-a situat sub nivelul aceleia, în urma tratamentelor cu preparatul bacterian Dipel aplicate în primăvara 1978, în toată pădurea Peri, după caic fecunditatea medie a crescut. Începînd din generația 1979/1980 evoluția den- sității populației, a fecundității medii și a mortalității naturale a ouăior se diferențiază în cele două părți ale pădurii Peri. Astfel, în partea tratată numaî cu Dipel densitatea popu- lației scade mereu pînă în generația 1981/1982, cînd ajunge la nivelele cele mai scăzute. Fecun- ditatea medie, după ce scade în generația 1979/ 80 la valoarea cea mai mică, dar superioară celei din pădurea Pusta, crește mereu pînă îu SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 19S9 * Nt. 5 269 generația 1981/1982, cind atinge valoarea cea mai mare. în același timp, în partea din pădu- rea Peri tratată și chimic, densitatea populației scade la valori nesesizabile în anul comba- terii chimice, dar crește brusc în generația următoare, la nivele mai ridicate decît în partea de pădure tratată numai cu Dipel, fecundi- Fjg. 1. Variația densității populațiilor de ouă de L. dispar tn pădurile Peri șl Pusta-Husas«u, In patru situații diferite. tatea fiind de asemenea mai mare. în generația 1981/1982 scade atît densitatea populației de ouă cît și fecunditatea, prima rămînînd superioară celei din partea tratată numai cu Dipel. Este interesant de remarcat că defolierea reală medie, în partea tratată cu Dipel nu depă- șește 25% în anul 1978, anul tratării, deși reușita tratamentelor a fost influențată de con- dițiile climatice nefavorabile. în anii urină- W7/7S 73/7) 79/80 tO/H U/SZ Peri (typeL hefoiox} Peri (.bipefa Peritbipel) Pusfetw'rus) Puste (martori .PefiibipePMit, I-'ig. â. Variația fecundității medii și a mortalității naturale a oufilor de L. dispar în pădurile Peri șl Pusta Husasău- Jud. Bihor. tori defolierea scade treptat, ajungind în 1981 să fie mai puțin sesizabilă comparativ cu partea tratată și chimic. în ce privește mortalitatea naturală a ouă- lor din pădurea Peri, deși de valori sub 10%, deosebirea între partea tratată numai cu Dipel și cea tratată și chimie este evidentă, mai ales in generația 1980/1981, cînd densitatea populației era scăzută în ambele părți ale pădurii. în gene- rația precedentă, mortalitatea ouălor din par- tea tratată cu Dipel era apropiată de cea din arboretele netratate din Pusta Husasău. în generaț ia 1980/1981 aceasta crește și se datorește, în principal, parazitării, pe cînd în arboretele netratate din Pusta Husasău scade, dar rămîne evidentă. Explicația se află în faptul că arbo- retele din partea din pădurea Peri tratată numai cu Dipel au un subarboret bine dezvoltat, format din păducel și alte specii care consti- tuie bază de hrană și adăpost pentru entomo- fagi, în timp ce în Pădurea Pusta Husasău arbuștii lipsesc, iar arboretele au o stare de vegetație mai slabă, asemănătoare cu partea din Peri tratată și chimie. Dar chiar în aceste condiții, neintervenția cu tratamente chimice în pădurea Pusta Husasău a permis menți- nerea unor populații de paraziți destul de ri- dicate. în partea din pădurea Perl în care s-a inter- venit eu insecticide chimice, procentele de parazitare sînt mult mai scăzute decît cele discu- tate mai sus. Aceasta reiese și din frecvența depunerilor de ouă ce conțin paraziți, care, în generația 1979/1980 este practic egală ca valoa- re (96,6 -96,9%) în partea din pădurea Peri tratată numai cu Dipel și în arboretele netra- tate din Pusta Husasău și este nesesizabilă în partea tratată chimic din pădurea Peri. în toate cazurile ouăle au fost parazitate de chalcididul Anastatus disparis Rusehka (de- terminări, I. Petcu, Universitatea Iași). Privitor Ia mortalitatea naturală în stadiul de pupă, analizele din iulie 1979 au scos în evi- dență valoarea foarte ridicată a acesteia (80,5%) în partea tratată numai cu Dipel, chiar superioară celei din partea netratată din Pusta Husasău, dar în timp ce în ultima mor- talitatea pupelor se datorește parazitilor, în prima predomină pupele bolnave (tabelul 3). Paptul este important și sugerează rolul agen- ților en tom op alogeni ca factor limitativ. Concluzii Cercetările efectuate în perioada 1978—1981 au condus la rezultate originale privind evoluția populațiilor de Lymantria dispar și a factorilor biotici de mortalitate în arboretele de cver- cinee tratate cu preparate bacteriene, insecti- cide, precum și în cele în care s-au introdus de- puneri virozate. în suprafețele tratate cu preparat bacterian (Dipel), densitatea populațiilor de Lymantria dispar a scăzut treptat după tratare, dimi- nuarea acestor populații fiind asemănătoare cu cea din suprafețele netratate. în suprafețele tratate cu insecticide organo- clorurate (Defotox 16), situate în aceleași con- 270 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR Xnul 97 * 1982 * Nr. S diții climatice, densitatea populațiilor dăună- torului a crescut brusc după tratare, menți- nîndu-se la nivele ridicate o perioadă îndelun- gată (2—3 generații după aplicarea tratamen- telor). în aceleași păduri și la aceleași populații ale dăunătorului, fecunditatea evoluează în mod asemănător în suprafețele tratate microbio- logic și chimie. în suprafețele netratate, fecun- ditatea dăunătorului evoluează diferit, menți- nîndu-se la nivele mai scăzute decît în suprafe- țele cu tratament. Mortalitatea naturală a ouălor de Lgmaiitria dispar a înregistrat valori mai ridicate în arbo- retele netratate sau în cele tratate cu preparat bacterian decît în cele tratate cu insecticide organo-clor urate. Mortalitatea naturală a pupelor în suprafe- țele tratate cu preparat bacterian, în cele în care s-a introdus virusul poliedrozei nucleare cît și în cele netratate, a înregistrat- valori ridicate o perioadă îndelungată după tratare, fiind pro- dusă atît de entomofagi cît și de microorga- nismele entomopatogene. Dintre factorii biotîci limitativi, rolul cel mai important l-au avut virusul poliedrozei nucleare, ciuperca EntomopMhora megaspermu și bacteria Streptw-omis faecalis, care alături de insectele entomofage au contribuit la stin- gerea gradației dăunătorului. BIBLIOGRAFIE Mihalache Gh., Plrvescu, D., 1977; Epizoo- tiile virollce In pădurile infestate de defoliatorul Lymdntria dispar L. In: Revista Pădurilor, nr. 3. Scutureanu, P., Frațian Al., 1981: Scheme de combatere integrală a principalilor defolialori ai arboretelor de foioase. Sub tipar. Seria a Il-a, ICAS. S cutii r ea nu, P,, 1977: Concepția ecosistemică in studiul populațiilor de insecte. Comunicările simpozionului din 28 octombrie 1977. 1’niversltfltca din Brașov. Evolutlon ol some Lymartir ia dispar L. populnllon in ehemically treated foresls with pestlcldes, mîcrohloloylcaJly and in nou trented forests Successfully applying of integrated control in forest ccosyslcms depends on the întimately knowledge of thelntcrac- tions among însect pest populalions. against wc have appltcd it and the ecological factors existing in the ecosystem. During 5 gcncrations, it was followed comparatively the evolutlon of the population density of Lymanlria dispar, fecundity and natural mortality ol the cggs, larva aud pupa in differenl stands, where wc have introduceți agg niasses with natural virus, the olhers treated with Dipel, than with Chemical insecticide IMotox 10 and other stands- untreated. Recenzie * * *: Analele de cercetări sUviee ale asociației Pădure— Celuloză pe 1980. Annalcs de rccherchcs svlvicolcs AFOCEE 1980, Paris, 1981, 301 pag. Cele 12 comunicări științifice cc alcătuiesc Ultimul volum de anale publicat dc AFOGEI. au drept introducere articolul dc sinteză și orientare „Cultura clonală intensivă” in care G. Touzat prezintă particularitățile procesului de trecere dc la silvicultura clasică la cultura policlonală inten- sivă, cu implicațiile și riscurile acestei forme noi de cultură (producere) a lemnului dar și cu avantajele ci incontestabile. Acestea din urmă au fost confirmate in diferite țări prin cultura plopilor, pinului maritim și a altor rășinoasc, a eucalipților și altor specii în plantații speciale, destinate pro- ducerii dc biomasă, fie unor sortimente superioare. în acest context, autorul subliniază contribuția cercetărilor și experi- mentărilor AFOGEI. orientate în direcția asigurării mate- rlnluluî de reproducere selecționat și a perfecționării tehni- cilor de instalare șl conducere a culturilor. Posibilitățile de ameliorare a tehnicii de multiplicare vege- tativă „in vitro”, pe diferite medii nutritive și Cu utiliza- rea stimulcnților dc creștere slnt prezentate lin. articolele: „Reîntinerirea și propagarea vegetativă a plantelor lem- noase” (A.’ Fraudet); „Formarea mugurilor adventivl „in vitro” pc cotiledoauele și acele de prin maritim" (A. David ș.a.) și „înrădăcinarea „in vitro" a tulpinilor de Seguoia sem- pervirens" (M. Poissonnlcr ș.a.). în studiul „Influența metodelor intensive de cultură asu- pra caracterelor de formă și ramificație Ia pinul maritim” P. Alaznrd arată că deprecierea formei arborilor și a calității tehnologice a lemnului, generată de folosirea îngrășăminte- lor dc (ostatice, poate fi redusă prin metode corecte de cultură și folosirea dc plante selecționatei Introducerea speciei Pims laeda 1n sud—vestul Franței, unde culturile pure dc pin maritim au depășit deja suprafața de peste. 1 milion ha, este justificată dc H. Chapcron și M. Arbez prin necesitatea diversificării compoziției acestor culturi șt de faptul că specia recent introdusă dă bune rezul- tate In slalhtnile mai fertile. în studiul „Observații privind pcnelrabiHtati'a solurilor forestiere după diferite lucrări dc Întreținere realizate" J. de Champs arată că compacitntca solului pusă In evidentă cu ajutorul penetromelruliu T.IOT devine un factor limitativ pentru dezvoltarea culturilor, în cazul utilizării tractoarelor grele» al discurilor și altor utilaje grele la întrețineri. „Studiul pornirii Ja vegetație a 181 proveniențe de duglas” elaborat de 1). ăîtchaud arată că cote mal tardive proveniențe americane dc duglas provin din zona cuprinsă Intre paralele 41 și 49° lat.N. „Selecția pinului dc Calabria de calitate excepțională” (J. Marquestaut ș.aj) este posibilă tntrucît unele exemplare tardive pot întruni concomitent o vigoare susținută dc creș- tere și calitățile morfo-tehnologîcc dorite. Din sumarul volumului mai menționăm : „Variațiile con- centrațiilor glucide tn tulpinile induse prin deformări ale rădăcinilor" (J. Gagnaire — Michard ș.a.); „Eucalipții în Franța — Ritmuri de creștere în funcție de condițiile clima ticc "(.J.N. Marien, II. Thlbout) și „Descompunerea varian- tei pentru un tip ierarhic de experiment" (M. Najar). Conținutului valoros al volumului i se adaugă ilustrația bogată și condițiile grafice, situate la același nivel ridicat al publicațiilor științifice AFOGEI.. Dr. ing. S. Bndu a - SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * J382 * Nr. 5 271 Modele de transport tridimensionale utilizate în economia forestiera [ng. D. VÂCĂROlU T.C.E.F.M.C. — Brașov 631.0.37 Progresul înrcg'atrat de cercetarea operațio- nală permite folosirea acesteia pe o seară din ce în ce mai largă, în cele mai diferite domenii practice, iar eficiența modelelor cercetării ope- raționale este în prezent unanim recunoscută. Utilizarea modelelor dc transport tridimen- sionale permite optimizarea unor fenomene economice care depind de trei factori. în eco- nomia forestieră posibilitățile de utilizare a acestor modele sînt multiple, ca de exemplu: — optimizarea transporturilor unor produse neomogene ale căror cheltuieli de transport depind de trei factori: natura produsului și pozițiile furnizorilor, respectiv beneficiarilor; — repartiția optimă a sarcinilor de producție pe grupa de utilaje și mașini, pe un șantier de construcții forestiere, într-un atelier mecanic de reparații, sau într-o pepinieră, cînd lucrările sînt executate mecanizat; — întocmirea planurilor de producție, a planurilor de aprovizionare, sau dirijarea optimă a transporturilor etc. 1. Formularea și clasificarea modelelor de transport tridimensionale Un model constă în stabilirea unei scheme de transport între „r” furnizori (bazine de exploa- tare), unde se găsesc disponibilitățile „U,” (Z = 1, 2, 3, ..r), exprimate în tone material lemnos și „n” beneficiari (fabrici de cherestea, depozite finale etc.) unde sînt necesare can- titățile „Zf" (£ = 1, 2, 3, ..., n) astfel încît cheltuielile totale de transport, sau consumul total de carburanți să fie minim. Elementele modelului sînt următoarele: a;tjl — cantitatea necunoscută, exprimată în tone material lemnos din sortimentul „j" (j = = 1, 2, 3,..., in) care trebuie transportată de la furnizorul (bazin, de exploatare) „7” (Z = = 1, 2, 3,. ..,r) la beneficiarul „i” (t = 1, 2, 3,. •. n). Iîrn — disponibilul de material lemnos ex- primat în tone, din sortimentul „j” (j = 1,2,3 ..., m) existent la furnizorul „1” (Z = 1, 2,3 ..., r). Vu — necesarul de material lemnos, expri- mat în tone, din sortimentul „J” la benefi- ciarul „i”. d,n — distanța în kilometri între furnizorul și beneficiarul ,,i”. (s) Pui — consumurile specifice unitare de car- buranți, exprimate în tone, pentru transportul sortimentului „j” de la furnizorul „Z”, la bene- ficiarul „i" cu ajutorul autovehiculului „8", unde $ = £ i-1 9 = 1, 2, 3, 4, 5 ; j = 1, 2,..., in; 1 1, 2,.. ... ,r; i = 1, 2, ..n. Cu Piit se mai pot nota și cheltuielile unitare de transport, în cazul cînd .se vor utiliza acestea. Consumurile unitare p^ sînt date în tabelul 1 iar p^ și sînt date în tabelul 2. Consumuri unitare pW Tabelul 1 Tip awtovhcfcul nS” Consum (to/LOOO to km) beminl motorină 1 autocamioane 5 to 0,097 — 2 autoremorci 10 to 0.0924 3 autoremorci 7,5 to 0,091 — 4 autocamioane 5 to o.oco 5 autoremorci 10 to 0.0641 Elementele modelului sînt redate în parale- lipipedul din figura 1. Clasificarea modelelor se face în funcție de elementele cunoscute în li- teratura de specialitate. Pentru rezolvarea problemei triaxiale (T — 3 A) sc consideră una dintre cele trei variante ale problemei biaxiale. Pentru rezolvarea problemei tripla nan; se aleg două dintre cele- trei probleme bi planare, care se transformă apoi în două probleme bi- axiale (T — 2A) corespunzătoare. De asemenea problemele biaxiale conduc la rezolvarea problemelor axial planare. 2. Aplicații ale modelelor de transport trî* dimensionale 2. 1. Optimizarea transporturilor Spre exemplificare, a fost făcută o aplicație în care s-a nrmărit optimizarea transporturilor 272 SILVICULTURA $1 EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 la I. E. E. T. Brașov pentru anul 1981. A fost aplicat un model triplanar (T — 3P). Soluția optimii a problemei este redată în tabelul 2, la care s-a ajuns prin aplicarea algoritmului SIMPLEX. în fiecare celulă a tabelului sînt înscrise pe verticală cantitățile (tri/{) în tone, corespunzătoare următoarelor sortimente (j = = 1, 2, 3, 4,) = bușteni gater rășinoase, buș- teni gater fag, lemn ceuloză fag, lemn foc și mangal, iar distanțele în km sint înscri- se într-un cerc. Soluția optimă a fost obținută în două variante: utilizînd autovehicule care consumă benzină (tabelul 2) și în ipoteza că se utili- zează numai autovehiculele care consumă moto- rină. Sinteza acestor soluții este dată în tabelul 3, care poate constitui o imagine clară asupra sortimentul Fig- 1. Elementele modelelor de transport tridimensionale. SILVICULTURA Șl EXPLOATAREA PĂDURILOR * Ânul 97 * 1982 * Nt. 5 273' 16 Optimizarea transporturilor lo IJF.E.T. Brașov. Solujlo optimi jh । s .H CM cp WCM «•# snjiuM C«U f1 & © r(H r» in O CMO | © © CM ț> „ LO 0J © LO L0 | r-i CQ © io co O | oo ’ («U I 'JISlNOdSTCT © ■—1 10 • O 00 Ci O ( LO LO - (NtH^ 1 qq o g i TT o o o 1O O CO I * CO i-l IXâSNHVZ ■h -a -r m 8 s. 1 co 10 vaana ■xsnawoa 1V£>NVW to T-< T r* s ■ s © V1I0A vavn ] «QO o3 m o 1 cm cn O CM «O 1 00 - « 1 oi io r> CQ ss s CM >O || 252 15,636 10,046 1,636 O CQ TJ< 00 IO O 00 -aj« ] CM t-< O 3000 460 514,6 750 11730 2883 o > I> LO 50 1 OlOb 1 "W CO r4 CP LO O 0$ CM o g 1 07 O t-4 । 10 © CM o in cm i0 eo t> r © O CQ i 57 3 LO f © w 40 LO 001 110 K 00 109 HG 127 3 § 3 101 112 S t* to IO o IȘ3 1 LO 11730 2883 — 33 ’ o r- S 1 Sg 1 e&w 3 3 3 <0 CJ CD CJ FD 82 O eo 001 © 40 3 $ 8 45 1 2108 —8 372 ( -12 95 102 Cil 3 l i 1 3 1 1 1 CD 40 O ta S el E © CJ 3 s. 3 LO r- 6900 -16 1035 1 -20 1? o 5 c L0 0 ci 1 1 I Bl— 000E 750 O rt { I LO l-M ei î 1 1 3 Sili © LO co Sili t-4 CM Gircîn Babarunca ’ T. - Timiș 1 Cristian । Rițnov *0» U5 © r- 00 274 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * S (continuare tabelul 2) •h ei co ■* ■r* Ct W* ri et m ■* ▼< cm ce >0 t-( CM «Q CM CQ5* CM co rK cm co " O «i oi m •* s £2 o ,681 ,605 ,075 468'E LL9‘t SOI'! —©"ob io 00 r-< © cs ao f ^oo cm 00 W l> ■xr m m X©00 1 O io CM m © J oî © © O © TJ< 05 00 CM ] © t> ' 8SS , © o- CO | iOWrl in « oo o>i>c> | CQ ,5 5,63 3 8,28 6 4,91 0Q C? © © CM ] CO CM t-7 in « 5175 14 2300 4 930 2 09 — - ©io m LQ 03 © 03 cn i> 1 [», CD H - 4125 1 O Ol V* 1 © © 1 lO 375 2300 1178 ► — o © «2 SSS 1 © O © r- m o । o 1 IO © CO [% C7 U7 | Tj* IO IO > in © o® $38 । CM rl S ei e< 1501 1031 491 — ©^ ca «J ca 3 IO r* 2 " Si 1 «a s 1 1 1612 -10 CJ Lt =■ o s s ia - 03 fw • - IC ** .„««8 SOI s O 2812,51 [ 4140 2046 — 22 09 n 121 ai tw © <0 09 ■Ș m o oo oi l> co © | io in ’ CM CM — 1 2175 1 1265 1 57E 1 - l 55i L0\ -32\ -1 3 sgs^ S 5 '* 109 3 59 ce 3 © 09 cq 105 Sf — rl w w G9 S § r< *-• ■ "-^ue © © <0 55 T" M 1» 3 e r- -' © ■0 ■«9 W s 3 s * 375 2300 1178 -27 1500 1150 806 —3t . ei m o © । r- io eo 1 o * 0* 09 03 tH —- ■—■—© r* ea 930 -23 ©1 s 2 g — w r* îi -108 107 103 s 3 s ce o 3’ ei r« - 00 3 & a s «■* ■ 3 K ei g 1 M m Ol w 3 09 © s 8 w a i S 1 l oi i 1 rt 03 tV ei ei 1 i 1 < © § 17 7 O 3 04 ■V © IO I* r* 7- — g** k g 55 09 {2 I 1 1 O s i । T CQ a © 03 1 1 1 s r* ce © 10 s —— —— rH 109 j ce s 8 u 3 0] 03 *-< 7 SImbăta 8 Bcrivoi Bran Plaiul Foii Zărnești Mărișoara Strimta Șercăița Ucea 1. Vistea O O w r4 CM 03 T"4 7-1 w <0 40 275 SILVICULTURA $1 EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 (continuare tabelul 27Q SILVICULTURA Șl EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1983 * N* 5 r num w w CM x T-tCMC^TP ri« ■* r4cn n HNrt’* CM CO •rM tm «OM | X © CM ■m 0 m 1 1 3,153 1 061'9 5,335 0 IQ III® © tM Tn 1-1 vM 00 III* CM U" CM nr. © 4,801 0 in c© 0 1 sas 0 '5 ■ © ® © 1 T* V"< m x 0 1 r- 0 0 1 00 co 0 CM CM O MO 1 m © O 1 X CM © cm 2415 731,6 2000 1 1 11 O 1 I 1 s 1 1 ii 1700 © O O O TJ* © © O cm co -M» ® Q CM un cm v-< rM s 110 113 103 103 8 100 oox 3 3410 s 1 400 1 1 1300 28 c? S s -23 500 S 0 1 1 'S « 7 1 ii 55 0 11 1 § 1 1 18 3 89 ei 0» 01 CO 0C 1 1 09 3 40 io «1O 9 CM ț* X I ©^CM 1 r* co 70 R 0 » © n s g 40 s 9 n 4462,6 7050 2204 102 « © m 101 101 3 0 8 3 35765 10202 8 w © T" 110 501 0 CP 9 © 8 09 © C9 7935 2135 3 3 8 3 58 L9 w 0G 8 9 CJ © © 0 IO X © 552 1 CM CI 0 w 011 — CI ... 111 w •f 8 8 —45 3410 3 1 n co 0 1 O TU 0 X CM © 0 * c: 1 © X | 1 © © 1 T* 1 za 10 868 2000 35 3450 868 2200 25 -25 2415 731,6 30 9 0 rM s 19 Tf © «HO I CM 9 ■ 0 CM iO 3 72 C] tw 3 3 1 1 2000 04 19 CD CD 0 S 0 j 1 1 i 8 sss IM 120 £51 113 113 0£ 110 110 9 tw §11! S 110 113 103 GOI 8 100 100 'O 9 19780 © LO 8 3 oc 40 si 8 40 17100 3 3 S w 3 8 001 3 O CD m © Silf CM Junilor Bune; ti Racoș Dopca VI. Bogății Ticuș Jibert Cața Ungra 1 Necesar (to) 0 CM 30 4 1 " CM cn ro CO TU cn 19 OQ 36 c? j SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 377 Tabelul 3 Optimizarea transporturilor la IFET Brașov. Funcția obiectiv a modelului șl calculul necesarului de carburanți (tone) Sortimentul ,,j” Varianta Tip into „t" Tip carburant Diferența 1 Bușteni gater rășlnoașe I s~ 3 autorcmorci 7,5 t benzină 164,144 54,461 II 3 = 5 idem 10 t motorină 109,683 2 Bușteni gater fag I 3 = 3 autorcmorci 7,5t benzină 267, 978 80,125 II s ~ 5 idem 10 t motorină 187,853 3 Lemn celuloză fag I 3 = 1 autocamioane 51 benzină 92,199 45,162 II 3=4 idem 5 t motorină 47,037 4 Lemn foc Lemn mangal I 3=1 autocamioane 5t benzină 32,681 12,203 II 3 = 4 idem 5t motorină 20,478 5 4 1-1 I benzină 557,002 191,951 II motorină 365,051 Total (to) I majorat cu 10% benzină 612,702 211,146 II Idem motorină 401,556 planificării consumurilor de carburanți (majo- — productivitatea unui utilaj din grupa rarea cu 10 % este făcută pentru lunile de iarnă) „î” în perioada „i” pentru execuția și a alegerii tipurilor de autovehicule mai eco- lucrării „j” nomicoase. Va — volumul lucrării „j” ce trebuie execu- tată în perioada „i” 2.2. Optimizarea execuției unor lucrări de con- — volumul lucrării „j” ce poate fi execu- strucții forestiere tată de grupa de utilaje „Z” „ ' . , . „ . . . x vi l-ll-J 0 unde t = 1, 2,.. .n; j = 1, 3,. .}m> 1 = 1,2,, .r Cunoașterea volumelor parțiale Vt}, și Z{1 permite utilizarea unui model triaxial. S S Parcai > bibliografie Cerchez, M. 1870: Probleme de optimizare cu aplicații practice. Editura Militară, București. Giurgiu, V ., 1972 : Aplicații ale cercetării operaționale și calculatoarelor electronice tn siloicultură. București. Olaru, 1981: Stadiul posibilităților de reducere a consumu- lui de carburanți la I.F.E.T. Brașov prin optimizarea și moder- nizarea transportului. Sesiune științifică studențească, Brașov. Văcăroiu, D, 1980: Optimizarea execuției unor lucrări de construcții forestiere. Comunicare la al Il-Iea Simpozion național de cibernetică industrială șl ingineria sistemelor. I. P. București E E Pui ’ Tridimensional trnnsporlatlon modela used Jn forest ceonomy The paper presents a classification of tridimensional transportalion modcls, underlining thcir various ways of utilisation in the fieid of forest economy. A practicai upplication of such a model regarding the optimisation of trans- porting activities in the Brașov Forest Logging and Transportation Enterprise is also presented. Recenzii RICCARDO GROPPALI, ALBERTO FANFANI, MAR1O PAVAN : Aspecte ale acoperâminfului forestier, ale florei și faunei in peisajul naturalistlc ui Italiei centrale (Aspetti dclla copcrtura forcstale, delia flora c dclla fauna ncl paesaggio naturalistico dell’Italla centrale). Mlnistero Agricultura e Foreste, Roma, Collana Verde 55, 1981 : 1— 316 p., 3 tah., 63 fig., din care 19 color, două scheme de semnalare a re- zervațiilor, 139 note bibliografice selecționate. In acest volum s-au luat in considerare peisajele forestiere ale Italiei centrale care prezintă un interes naturalistic. Datele expuse in acest reccnsămlnt global al rezervațiilor au fost efectuate pe baza cercetărilor autorilor, a dalelor din litera- tură, publicate anterior tn acest subiect, precum și a datelor recente, furnizate dc Corpul forestier italian. Ecosistemele forestiere, aceste medii complexe de viață, slnt clasificate și descrise pe cit posibil ținindu se seamă de recomandările Consiliului Europei, Comisia de Protecție a naturii ți mediului ambiant, precum și dc cele ale Ascso- ratului penlni mediul ambiant si ecologic al regiunii Lom- bardia- Dar iată care este cuprinsul acestei lucrări: Pre- zentare (11); Introducere (13); Schemă de semnalare a C.E. și a Regiunii Lombardia pentru identificarea și evaluarea peisajelor (19) ; Rezervații naturale, rezervații biogcnetice, zone de tutelă biologică marină, parcuri naționale puse sub scutul legilor publice in Italia (27); Descrierea peisajelor naturale Interesante ale Italiei centrale (61); urmează apoi regiunile cu cele 26 provincii ale Italiei centrale care cuprind tn detaliu descrierea i n extenso a tuturor rezervațiilor de pe cuprinsul teritoriului luat tn cercetare. Pentru flecare din provincii sc execută harta geografică specială a ariilor rezervațiilor semnalate ca peisaje natura- llstice de importanță primară sau secundară, precum și teri- torii semnalate dar care nu au Încă o precizare stabilită hărțile provinciilor slnt integrate, asamblate in cartografii regionale șl apoi acestea tntr-o hartă de ansamblu pentru întreaga Italie centrală. Separat slnt expuse apoi mai multe hărți speciale, rcprezentînd diferite aspecte geografice, sociale economice care ajută la Înțelegerea existenței și a distribuției peisajelor r.aturallstice examinate. în lucrare slnt definite sensul concepțiilor actuale despre : peisaj natura), peisaj semlnatnral. Ioc natural, valoare natu- rală, valoare culturală, valoare estetică, după fizionomia (modul In care peisajul cu elementele sale naturale țl arti- ficiale caracteristice se manifestă asupra observatorului), Structura geomoriologlcă, culoarea și nuanța peisajului luat tn cercetare. Referitor la teritoriile puse sub scutul legilor publice de protecție In Italia, sub forma de rezervații naturale (in care slut incluse și parcurile naționale și rezervațiile biogenetice), situația actuală se prezintă astfel: cinei parcuri naționale cu o suprafață de 272 000 ha; 151 rezervații naturale șl rezervații biogcnetice cu 98323 ha, la care se adaugă și cele patru zone de tutelă biologică marină. Astfel că teritoriul rezervațiilor complexe Italiene supus legilor de protecție din partea puterii publice a Statului, reprezintă 1,23% din teritoriul național. Din lucrarea prezentată considerăm că este necesar să reținem și faptul că pentru reperarea pe plan internațional a rezervațiilor naturale de orice rang șl categorie, este nece- sar ca documentația de constituire să Îndeplinească toate punctele prevăzute de schema de semnalare recomandată de Consiliul Europei, Comisia de protecție a mediului am- biant, fișă care este codificată, Ing. V. D. Pașeovlcl — » --— SILVICULTURA ȘI EXPLQATĂR&A PAPURILOR * Anul 97 + 198? * Nr, 5 279 Contribuții privind calculul supralărgirilor în curbe la drumurile forestiere pentru circulația autovehiculelor Ing. C. C, ȘERB l.F.E.T. Pitești 634.0.383.1/.® I. în momentul cînd un autovehicul parcurge o curbă, are nevoie de o fîșie din platforma drumului mai lată decît cea ocupată în alinia- ment. Acest spor de lățime rezultă din studiul așezării geometrice a autovehiculului pe banda de circulație și se numește supralărgire în curbă. în prezent, în activitatea de proiectare a dru- murilor forestiere pentru circulația autovehi- culelor, valorile supralărgirilor în curbe Sînt conținute în Normativul Departamental privind proiectarea drumurilor forestiere pentru cir- culația autovehiculelor, tabelul 3, și au fost calculate cu formulele: -8 = R - —K— 20fR (pentru transporturile fără remorcă) Pentru a scoate în evidență influența pri- vind calculul cu valori pentru rază mărite cu 1,20 m (jumătate din gabaritul unui auto- vehicul) redăm în continuare o parte din valo- rile supralărgirilor în curbe folosite în prezent și apoi cele rezultate, utilizînd datele din figura 1. II. Supralărgirea se dă spre interiorul curbei; în cazul unor condiții grele de teren, ea se poate (pentru transporturile cu remorcă) în care: — reprezintă supralărgirea necesară unei benzi de circulație în m; R — raza curbei de racordare, în m ; V — viteza de proiectare în km/oră; X — distanța dintre osia din spate și bara din față a autovehiculului, considerată 7,00 m, în cazul transporturilor fără remor- că și 4,88 m în cazul transporturilor cu re- morcă ; — distanța dintre scaunul rotitor și osia remorcii: 6,0 și 9,0 m. Valorile lui R au fost de 10, 15, 20, 25, 30, 40, 50, 60, 80, 100, 120, 150, 180, 200, 250 și 300 m și au reprezentat valoarea razei măsurată pînă în ax (prin curbă, făcînd abs- tracție de supralărgire, există un ax al dru- mului, ax pe care l-a avut și în aliniament), în realitate, așa cum se poate vedea în figu- ra 1, valoarea razei nu trebuie luată față de ax, ci față de exteriorul curbei, adică traseul urmat de către extremitatea barei din față a autovehiculului. Notând cu R raza față de exteriorul curbei și cur raza față de axul drumului în curbă rezultă 5 fiind gabaritul autovehicu- lului. în această situație valorile lui R devin: 11,20; 16,20; 21,20; 26,20 și așa mai departe. F>g. t. da simetric sau numai spre exteriorul curbei, însă pe cit posibil nu și la curbele cu raze mici. Calculul supralărgirilor în curbe se face în- mulțind lungimea curbei cu supralărgirea. Lungimea curbei se ia în funcție de unghi și raza curbei de racordare. Acest calcul este vala- bil numai în situația cînd supralărgirea se dă simetric. Cînd supralărgirea se dă spre interiorul curbei sau spre exteriorul curbei, problema comportă o altă discuție, așa cum seva vedea din figura 2. - » & ca R = r H----, 2 2K SoVii 280 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. S Tabelul 1 Sl(uă]la actunlfl Rasa curbei, a ——. 25 km/oră V - 20 km/, rt V ■■ 15 Won Firi remorci Remorcă monoaxi, 6 m Remorcă monoaxă, 9 m FM remorci Remorci mouoaxâ, 6 ni Remcna monoaxă, 9 m FM remorci Remorci mo- noaxă, 6 m Reni urcă mo- noaxă, 9 m 10 — . . . 3,10 3,23 5,48 on 1 RK .— 1,99 2,25 3,75 1,92 2,18 3,68 A» DD 1,77 2,00 1,49 1.71 2,84 1,44 1,66 2,79 Tabelul 2 Situația contorul nyurU 1 10 — — 2,68 2,89 4,90 15 1 •— — 1,84 2,10 3,48 1,78 2,04 3,42 1,68 2,74 1,41 1,63 2,69 1,35 1,57 2,63 Fig. 2. Pentru exemplificare se vor lua date concrete și anume: — unghiul p = 100 grade centesimale; — raza de racordare a curbei = 10 m; — supralărgirea în curbă, dată, spre interior = 3,10 m; — lungimea curbei măsurată. pe axul dru- mului = 15,71 m. Valoarea supralărgirii în curbă va fi: 15,71 in X 3,10 m = 48,70 mp In situația că lungimea curbei se măsoară pe axul supralărgirii, datele vor fi următoarele: — unghiul p aceeași valoare; — supralărgirea aceeași valoare; — raza de racordare a curbei = 6,95 m rezultând din: raza = 10,00 m — (1,50 m + + 1,55 m) = 6,95 m; — lungimea curbei măsurată pe axul supra- lărgirii = 10,918 m rezultând din: 1,571 m X 6,95 m = 10,918 m Valoarea supralărgirii în curbă va fi: 10,918 m X 3,10 m = 33,85 mp Diferența dintre 48,70 m2 și 33,85 ma re- prezintă 14,85 ni2, ceea ce în procente înseamnă aproximativ 30 %. Această suprafață, deși nu există în realitate, se înregistrează ca fiind ocupată de către drum, se scoate din fondul forestier și se alocă fon- durile necesare execuției drumului pentru par- tea carosabilă. IH. Deși în manualele care tratează despre drumurile forestiere și însăși în Normativul Departamental se arată că supralărgirea părții carosabile este constantă pe toată lungi- mea curbei circulare, în realitate situația nu se prezintă astfel, iar pentru a trage niște con- cluzii este necesar să se analizeze cele prezen- tate în figura 3. Cele trei poziții figurate reprezintă: Poziția E : autovehiculul la începutul ieși- rii din curbă și intrarea în aliniament în sensul tangentei de ieșire din curbă în momentul cînd extremitatea barei din față a autovehiculului se află în punctul E. Poziția I: autovehiculul la începutul ieșirii din curbă și intrarea în aliniament, în sensul tangentei de intrare în curbă, în momentul cînd extremitatea barei din față a autovehiculului se află în punctul I. Poziția C : autovehiculul sc menține pe curbă cu unghiul de bracaj de aceeași valoare (con- SILVICULTVRA Șl EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr, 5 281 stantă) care l-a avut pînă ce extremitatea barei din față a ajuns în punctul 1 și în continuate din punctul I pînă în punctul O. De aici se trag următoarele concluzii: 1. Ca să se mențină constantă supralărgirea și pe porțiunea de curbă din punctul X pînă în punctul £ trebuie ca extremitatea barei din față a autovehiculului să parcurgă spațiul de la punctul I la punctul C, cu menținerea unghiului de bracaj cu valoare constantă (ca și pînă în punctul I). 2. în cazul poziției I, extremitatea barei din față a autovehiculului nu mai parcurge un spațiu situat pe curbă ci un spațiu situat pe aliniament; valoarea unghiului de bracaj scade de la valoarea maximă (avută pe curbă) pînă ajunge la zero ; pentru ca unghiul de bracaj să ajungă la valoarea zero trebuie ca extremi- tatea barei din față să parcurgă pe aliniament Un spațiu egal ea lungime cu de două ori lungi- mea autovehiculului. 3. în sensul de intrare în curbă, pentru a se ajunge la valoarea supralărgîrii calculată tre- buie ca extremitatea barei din față să străbată pe curbă un spațiu egal ca lungime cu de două ori lungimea autovehiculului iar unghiul de bracaj, de la valoarea zero la intrarea in curbă să ajungă la valoarea maximă, care rămîne constantă, atîta timp cît extremitatea barei din față se deplasează pe curbă, adică pînă la trecerea din nou în aliniament. 4. Supralărgirea ea lățime, în punctele TI și TE va avea o valoare pe jumătate față de va- loarea de pe curbă. 5. în situația în care extremitatea barei din față nu va parcurge pe curbă un spațiu egal cu de două ori lungimea autovehiculului, se va ajunge la valori mai mici ale supralărgîrii chiar și pe porțiunea de curbă. în cazul î, prin reducerea supralărgirilor în curbă pentru curbele cu raza egală cu 10, 15 și 20 m se vor reduce suprafețele ocupate de către drum, se vor reduce suprafețele ce se scot din fondul forestier, se vor reduce lucrările necesare pentru realizarea părții carosabile a drumului. în cazul II nu se vor mai înregistra niște suprafețe pentru construcția drumului care în realitate nu există, nu se vor mai scoate din fondul forestier și nu se vor mai deconta con- structorului lucrările necesare pentru reali- zarea părții carosabile aferente. în cazul III, racordarea supralărgirilor va avea valoare ca suprafață redusă la jumătate, iar valoarea supralărgîrii se va micșora în cazul curbelor cu unghiuri mari; din toate acestea se va ajunge la suprafețe cu mult mai mici ocupate de către drum, scoase din fondul fores- tier și se vor executa și lucrări cu un volum mai mic pentru realizarea părții carosabile a drumului. în cadrul Centralei de Exploatare a Lemnului, unde anual se execută circa 1500 km de dru- muri forestiere pentru circulația autovehicu- lelor, se va ajunge la niște influențe care, în final, de-a lungul anilor, va însemna mult, în primul rînd pentru pădure, sub raport ecologic, și, în al doilea rînd, pentru activitatea eco- nomică. Coufrlbutlons eoneernlny the curves’ overbroadenlug calculation Ol Uit forest roads for velitele IraUlc This material dcals with the curves o verb roade ning calculation of the forests road for vehiclcs traffic in some three destinguished cases : 1. The curves'overbroadening calculation using as radius the values taken oulside the durve. 2, The curves'overbroadening calculation using as curve length the values measured on the overbroadening axis. 3. The curves'overbroadening wlthout overbroadening being constant on the curves’whole length. Workmg in roads design and constructlon and with the curves'overbroadening values obtained by the above methods, the road requires a smaller surface reducing finally the areas taken from theforests investment iu order to reduce the work for the road carriageable side and to save the fnels required in ballast and pits unit transport. 282 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 9? * 1998 * Nr. 5 Din materialele primite Ia Redacție Masuri de gospodărire a pădurilor valoroase de rășinoase cu fag din Ocolul silvic Broșteni Ing. I. RADU Ing. GEORGETA RADU Filiala l.C.A.S. Brașov Majoritatea pădurilor pluriene naturale din țara noastră au fost gospodărite în. regimul codrului regulat, fapt care a determinat trans- formarea lor în păduri echiene și relativ echi- ene (Giurgiu, 1978). Puținele păduri pluriene rămase cu structura încă neafectată puternic de exploatări vor tre- bui transformate în păduri grădinărite. în continuare vom prezenta modul de gospo- dărire a pădurilor pluriene de rășinoase cu fag din bazinul Cotîrgașului. 1. Aspecte generale. Descrierea pădurilor. Arboretele cercetate au o suprafață de 298,5 ha și sînt situate pe Valea Cotîrgașului din bazinul hidrografic al Bistriței, Ocolul silvic Broșteni. Relieful terenului este format din versanți on- dulați și mai rar plani. Teritoriul pădurii este situat între limitele altitudinale de800 —1200m (tabelul 1). Expoziția generală a versanților este S și SV, iar înclinarea terenului este cuprinsă între 16 —303. Tabelul 1 Itepnrilfia arboretelor pe stațiuni, altitudini, înclinări șl expozljll Tip sUJiune Al li lu dinei (nj} înclinare-expoziții Total 16-300 însorit parjial însorit Umbrit 3.3.3.3. 800—1050 21,8 . 21,8 Montau de 1051—1100 31,7 — 31,7 amestecuri 1101-1150 61,2 66.9 128,1 1151-1200 70,8 15.0 31.1 116,9 Total — 153,8 40.7 98,0 298,5 Climatul este continental, oferind vegetației forestiere condiții bune de dezvoltare. Tempe- ratura medie anuală este în jur de 4°O, iar precipitațiile anuale variază între 700—800 mm. Teritoriul pe care vegetează pădurile respective, din punct de vedere geologic, sesitu- cază în zona flișului, formată din fliș cretacie inferior cu predominarea șisturilor negre argi- loase. Pe aceste substrate molidul are o mai slabă ancorare în sol și în consecință o rezisten- ță mai scăzută a arborilor și arboretelor de molid la acțiunea vîntului. Arboretele respective vegetează pe stațiunea montană de amestecuri de molid, brad și fag. Această stațiune se găsește pe terenuri nestîn- coase cu rare iviri de stînei pe versanți moderat pînă la puternic înclinați, cu sol uri fără humus brut bine format, profil de sol brun acid, pro- funde, semischeletice. Pe această stațiune ve- getează molidul, bradul și fagul, specii ce înre- gistrează clase superioare de producție. 2. Vegetația forestieră Arboretele cercetate sînt constituite dintr-un amestec intim de molid, brad și fag (tabelul 2) formînd tipul natural de pădure, amestec de rășinoase și fag (normal) cu floră de mull, de productivitate superioară. în prezent fondul de producție se menține nealterat ca proporție și productivitate și din această cauză tipul actu- al de pădure este natural fundamental. Din analiza structurii fondului de producție rezultă că majoritatea suprafeței este ocupată de molid, urmată de fag și brad. Proporția speciilor este aproximativ aceeași, atît pe suprafață cît și pe volum. Fagul și bradul au virste medii apro- Tabelnl 2 Date statistice privind pădurea cercetată Specia Supta taj» |ha) Proporția speciilor (Vîrsta medic.) ani Consistenta medie Clasele de produefie) medie Volumul mediu Ia. hectar, m1 Volumul total mii m’ Proporția claselor de virată. % pe suprafață pe volum I II HI IV v VI Molid 128,4 43 46 65 0,66 2.1 515 66 30 19 — 6 2 42 Brad 74,6 25 22 90 0,54 2,0 470 36 13 7 1 3 — 76 Fag 95,5 32 32 98 0,62 2,9 359 34 IO 6 — — 2 82 TOTAL 298,5 100 100 82 0,62 2,2 458 136 25 16 1 5 1 52 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PAPURILOR * Anul 97 * 1Q82 * Nr. 5 283 Variația caracteristicilor biometrlce a» a. Supra. fața u. a. (ha) Supra- îoța invent. (ha) Numărul dc arbori (buc) Diametrul mediu M Molid Brad F«S Total Molid Brad Fag ele- mente 1 ele- mente 2 ele- mente 1 ele- mente 2 ele- mente 1 ele- mente 2 ele- ni cote 1 ele- mente 2 ele- mente 1 ele- mente 2 ele- mente 1 ele- mente 2 ele- mente 1 ele- mente 2 34 C 15.0 1,30 77 73 43 31 65 35 185 139 50 28 52 24 56 24 36 A 31,2 1,90 91 125 43 91 47 113 181 332 52 28 56 21 58 28 38 A 21.8 1,75 68 114 45 121 53 141 166 • 376 58 28 60 26 58 22 39 A 21,6 1,85 101 142 25 121 109 142 235 455 54 28 60 26 52 24 40 A 39,6 1,15 95 106 122 94 — 310 106 32 28 54 56 — 41 A 41,0 1,15 G6 72 24 51 75 61 165 154 50 26 48 26 50 30 42 31,7 1,15 82 61 40 27 34 26 ISO 114 54 26 46 22 50 30 43 39.6 1,15 47 122 93 — 72 — 212 122 50 30 46 — 50 . — 45 A 25,9 1,15 66 115 92 79 — 237 115 58 30 50 — 48 — 46 A 31,1 1,10 124 125 22 171 129 165 275 461 54 24 50 26 48 30 TOTAL 289,5 14,5 817 1055 540 666 757 683 2123 2404 — •—• •— — — • _ la hectar —' 56 74 34 42 52 4G 142 162 — — — — — — piate, cea a molidului este mult mai mică. Arboretele respective înregistrează, clase de producție superioare, un volum mediu la hec- tar, deși consistența medie este mai scăzută. în legătura eu structura fondului de producție pe clase de vîrste se poate observa că există un excedent de arborete exploatabile; majori- tatea arboretelor de fag și brad sînt exploa- tabile. Structura arboretelor este plurienă, afectată de intervențiile anterioare datorită doborîtu- rilor de vînt (fig. 1, 2, 3,). ■0(^1 Fig. 2. Variația volumului la hectar țn raport cu diametrul. Fig. 3. Variația numărului de arbori pe categorii dc diame- tre in arboretele cercetate. Fîg. 1. Variația numărului dc arbori la hectar in raport cu diametrul. 234 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nt. 9 Tabelul 3 lu supralejele de probi înălțimea medie (m) Volum (m*) Consis- tența medie Molid Brad Fag Molid Brad Fag j otal La heclar m3 ele- mente 1 ele- mente 2 ele- mente 1 ele- mente 2 cle- menta 1 ele- mente 2 ele- mente 1 I1 de. mente 2 ele- mente 1 elo- mente 2 ele- mente 1 ele- meuto 2 ele- mente 1 ele- mente 2 32 27 33 25 28 27 142 41 89 19 14 17 372 77 345 0,51 32 25 33 25 29 26 224 86 91 45 124 63 439 194 335 0,51 34 26 35 26 29 21 163 98 208 34 142 33 513 165 387 0,54 32 26 33 26 28 23 300 75 83 43 242 88 625 206 450 0,74 33 25 35 28 195 91 182 — 104 — 481 91 497 0, 60 31 28 33 22 28 23 154 37 60 25 189 45 403 107 444 0,74 32 24 33 17 29 23 187 99 99 10 85 24 371 133 414 0,01 33 26 33 — 27 .— 102 69 85 96 — 383 69 306 0,45 34 26 32 — 26 169 116 135 — 111 — 415 116 483 0.70 33 24 32 26 26 24 364 42 78 37 397 104 779 183 482 0,82 — — — — — 3000 754 1110 213 1575 374 468 1345 — — — — — — — — 138 52 76 14 108 26 332 107 458 0,62 3. Măsuri de gospodărire necesare Prin amenajamentul întocmit B-a propus tratamentul codrului grădinărit, unde aplicînd mai întîi tăierile de transformare, urmează să se realizeze cu timpul structura grădinărită. Pentru a stabili starea și structura actuală a arboretului s-au amplasat 290 piețe de probă în suprafață de 14,5 ha (tabelul 3). Se poate remarca că numărul de arbori, la molid, variază între 47 —142. La brad variația numărului dc arbori este și mai mare 22 —171, Tabelul 4 Variația compoziției pa u.a. u, a. Compoziția speciilor în % în raport eu: Numind de arbori Volum molid brad fag molid brad fag 34C 4G 23 31 40 24 36 36A 42 27 31 49 22 29 38A 33 31 36 38 36 26 39A 35 28 27 45 15 40 40A 48 29 ■ 23 50 32 18 41A 39 22 39 37 17 46 42 53 25 22 57 22 21 43 50 28 22 48 25 27 45A 51 26 23 54 25 21 46A 34 26 40 43 11 46 media 41 27 32 46 22 32 iar Ia fag între 26—165 bucăți. Diametrele medii variază, Ia molid, între 24—58 cm, la brad între 22 —60 cm, iar la fag între 24 —58 cm. înălțimile medii au variații mai mici; excepție face bradul Ia care înălțimea medie variază între 17 —35 m. Volumul molidului are amplitudini mai mari, variind de la 42 m3 la 364 m3. Amplitudini mari se observă și la brad și fag. Această diversitate structurală a pădurilor respective permite aplicarea codrului grădinărit, ameliorînd atît structura dimensională cît și compoziția pe specii. Compoziția actuală de ansamblu a arboretului este 41Mo, 27Br, 32Fa și este puțin apropiată de cea optimă fixată (50Mo, 30Br, 20Fă (tabelul 4J. De asemenea și între compoziția reală și cea optimă pe volum există diferențe.Prin măsurile ce s-au propus în amenajamentul întocmit compoziția actuală va fi dirijată spre cea optimă. Pentru îndrumarea fondului de producție real către mărimea și structura echilibrată, în raport cu speciile existente la proporțiile și clasele de producție reale, s-a stabilit fondul optim de referință. Fondul real și fondul optim este redat în tabelul 5, unde s-au stratificat arborii în patru clase dimensionale. Aceste elemente —fondul de producție real și fondul optim — au stat la baza stabilirii posibilității. Volumul de extras s-a stabilit SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 285 Tabelul g Variația num&ruluL de arbori șl a volumului la ha, pe clase de dlnmeiro la fondul de producfle real șl optim Specii Clisele de diametre Numărul de arbori (buc) Volum (m3] 12-24 28-38 40-48 52 ToUl 12-24 28-36 40-48 . ra ' otal Molid FR 47 31 27 25 130 13 31 54 92 190 ro 119 58 33 23 233 35 63 68 106 272 Brad FR 43 13 11 9 76 8 11 17 54 90 FO 72 35 20 14 141 21 37 41 64 163 Fag FR 40 22 19 17 98 7 19 38 70 134 FO 59 22 8 5 42 15 22 15 15 67 TOTAL FR 130 66 57 51 304 28 61 109 216 414 FO 250 115 61 42 468 71 122 124 185 502 % FR 43 22 19 7 100 7 15 26 52 100 FO 53 24 13 10 100 14 24 25 27 100 pentru fiecare arboret în parte în funcție de structura actuală și creșterea curentă în volum. Indiferent de rezultatul calculelor, posibili- tatea nu depășește 20% din mărimea fondului real. Structura plurienă fiind condiționată de repartiția numărului de arbori pe categorii de diametre, prin tăierile grădinărite se va unn&ri și proporționarea acestei distribuții. La molid există un număr în plus de arbori Ia categoria de diametre 52 și posibilitatea se va realiza cu precădere din aceștia. De asemenea, la îag, există un excedent de arbori la clasele de diametre 40 —48 și 52, de unde urmează să se recolteze posibilitatea. 4. Concluzii 1. Ideea care a stat la baza constituirii unei subunități de codru grădinărit a fost aceea că aceste păduri seculare să nu fie exploatate prea intens, pentru că arboretele amestecate și pluri- ene de molid, brad și fag Sînt în continuu regres. 2. Aplicarea codrului grădinărit duce la salv- gardarea acestor păduri seculare, pluriene și naturale. 3. Aceste ecosisteme forestiere, pluriene, natu- rale ar putea fi distruse treptat dacă ar fi tra- tate în codru regulat. . . 4. Prin aplicarea codrului grădinărit arbore- tele respective rezistă mai bine la acțiunea vîntului și zăpezii. 5. Tratamentul codrului grădinărit va duce la conservarea structurii pluriene și a compozi- țiilor naturale ale arboretelor respective. BIBLIOGRAFIE Giurgiu, V., 1978 : Conseraarea pădurilor. Editura Ceres, București. Florescu, I. I. Splrchez, Gh., Leahii, Șt. 1979 : PdsibtUtâRle tratamentului codrului grădinărit de ameliorare a compoziției amestecurilor de fag cu rășinoase. Revista Pădurilor, nr. 5. I.G.A.S., 19811 Amenajameniul U. P. IX Colirgaș. Ne g u 1 e s c u, E . G. ș.a., 1973 : Sllolcullura. Editura Ceres, București. Ru că r e a n u, N. 1962 ; Amenajarea pădurilor. Editura Agro-Silvlcă, București. 286 SILVICULTURA $1 EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 Din activitatea Academiei de Științe Agricole și Silvice Refacerea pădurilor slab productive din sudul Olteniei Secția de silvicultură, în colaborare cu Inspectoratul silvic județean Dolj și Stațiunea de cercetări silvice Craiova, a organizat în ziua de 9 Iulie 1082, o consfătuire tehnico-ști- InțUică privind „Refacerea pădurilor slab productive din sudul Olteniei". Consfătuirea s-a desfășurat pe teritoriul Ocoalelor silvice Perișoru și Calafat unde au fost vizitate lucrări dc refacere experimentale și de producție. Au partici- pat membrii Academiei, cercetători și proiectanți de la Insti- tutul dc cercetări și amenajări silvice, cadre didactice din învățămtntul silvic superior, ingineri șl specialiști din Depar- tamentul silviculturii, de la inspectorate silvice județene, de la ocoale silvice și alți invitați. In cadrul Ocoalelor silvice Perișoru șl Calafat au fost vizitate culturi forestiere tinere instalate in locui fostelor arbo- rete slab productive. Noile plantații au în compoziție, în principal, cerul, gîmița, stejarul brumăriu, stejarul roșu, duglasul albastru și salcîmul. Toate culturile vizitate slut reușite, ele demonstrînd, în egală măsură, atlt eforturile șl măiestria cercetătorilor și sil- vicultorilor din regiune, cit și capacitatea inegalabilă a vege- tației forestiere de a da producții sporite și de a exercita cele mai intense și mal stabile influențe protectoare asupra mediu- lui înconjurător. Din lucrările văzute pe teren, din referatele prezentate șl din discuțiile purtate pe această temă s-au desprins urmă- toarele concluzii: 1. Arboretele slab productive de cer și girniță din sudul Olteniei au ajuns într-un studiu avansat de degradare din cauza regenerării repetate in crlng, din cauza pășunatuiui și din cauza condițiilor climatice aride; majoritatea acestor arborete sint de productivitate Inferioară deși sint situate în stațiuni de productivitate mijlocie sau mijlociu-superloară, ceea ce obligă la refacerea lor pentru folosirea Integrală a potențialului staționai. 2. Arboretele slab productive de cer șl girniță din sudul Olteniei, sînt situate, în general, pe cernoziomuri cu diferite tipuri de levigare, soluri brune sau podzoluri de depresiune; pentru refacerea acestora se recomandă să se folosească, In principal, speciile din tipul fundamental (stejarii xeroflți), cu urină (oarele mențiuni speciale: — pe stațiunile de producfivitate mijlocie sau mijlociu superioară pentru cer și girniță este obligatoriu ca refacerea să sc facă cu aceste specii; — pe stațiunile de productivitate mijlocie pentru speciile din tipul fundamentai nu este indicat să se Introducă alte specii, decît în mod excepțional șl bine motivat; — pe stațiunile de productivitate Inferioară pentru speci- ile din tipul fundamental, se pot Introduce alte specii: sai- cîm, păr, arbuști etc. corelat cu condițiile staționate șl cu cerințele ecologice ale speciilor ce se Introduc. 3„ Salcîmul este indicat să se folosească pe stațiunile cu nisipuri, ulilizmdu-se formele selecționate ale speciei Robinia pseudoacacia. în cazurile în care, pentru dezvoltarea eco- nomică locală, este mai mare urgență de material lemnos, se poate extinde salcîmul șl în stațiunile proprii stejarilor xeroflți, putîndu-se sconta culturi satisfăcătoare pe cernozi- omurile levigate șl solurile brun roșcate, slab podzolite, cu orizontul dc acumulare a humusului (A + AB) gros de 30—70 cm, moderat plnă la puternic humlfere, bine structurate, afinate pînă Ia adtndmea de 30— 70 cm, 4. Se va acorda atenție deosebită lucrărilor de ingrllre și de conducere a plantațiilor și arboretelor astfel întemeiate, cunoscut fiind că, in arboretele amestecate cu stejari xero- flți, cerul crește mal repede decît gîrnița, la început, șl primul cate dispare, în aceste condiții, este stejarul brumăriu (45 ani), cerul și girniță rămînînd ultimele. 5. La refacerea arboretelor slab productive din Oltenia se va urmări o reconstrucție ecologică avînd în vedere că aici majoritatea pădurilor vor 11 trecute în grupa I de protec- ție, pentru fixarea nisipurilor mobile șl pentru a constitui zonă verde în jurul orașului Craiova. Se va da atenție speci- ilor autohtone din tipurile naturale. Iar speciile exotice se vor Introduce numai cu caracter experimental, Urmlnd ca extinderea acestora să se facănumoi după ce vom avea rezul- tate concludente pentru o producție superioară și o stabili- tate ecologică de lungă durată. 6. Se recomandă ca Stațiunea de cercetări silvice Craiova, care a întreprins și a executat, timp îndelungat, lucrări ex- perimentale deosebit de interesante și eficiente, să-și lărgească gama preocupărilor cu toate aspectele referitoare la silvicul- tura acestei regiuni; în acest sens este necesar ca unitatea să fie încadrată cu un număr suficient dc cercetători și specialiști și dotată cu aparatura șl utilajele indispensabile activi- tății de cercetare științifică. Consfătuirea s-a bucurat dc condiții foarte bune de orga- nizare și desfășurare. Participanții au manifestat Interes deosebit pentru tema dezbătută și au exprimat aprecieri elo- gioase cu privire la reușita acestei acțiuni, inițiată de Secția de silvicultură n Academiei dc științe Agricole și Silvice și susținută de Inspectoratul silvic județean Dolj, Stațiunea dc cercetări șl amenajări silvice Craiova și Ocoalele silvice Perișoru și Calafat. Dr, ing. TEODORA ANCA SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Altul 97 * 1982 * Ut. 5 287 Recenzii LARSEN, J. BO: Waldbnullcho und ertragskundliche Er- (ahrungeu nilt versehledenen Provenienzen der Wetsstnnne Abies alba Mill.) In Dfluomark (Experiențe silviculturale și de producție cu diferite proveniențe de brad, in Danemarca). In: Forstwissenschaftltclics Centralblatt, 1981, 100, nr. 3-4, p. 275-285, 3 tab., 3 fig., 12 ref. bibi. prima seric de cercetări din Danemarca asupra provenien- țelor de brad a fost inițiată in nuli 1935—1936. Cum două din cele șapte suprafețe experimentale instalate au puiuț fi urmărite prin măsurători și observații regulate pină In anul 1980, autorul analizează din punct de vedere produc- tiv și fitosanltar, dezvoltarea celor 18 proveniențe folosite In aceste suprafețe. Sursele de semințe corespunzătoare au fost alese CU 45 de ani in urmă din Franța, Germania, Elve- ția, Italia, Austria, Cehoslovacia, Romănia, Jugoslavîa șl Danemarca (neindigene). Rezultatele obținute arată că cele trei proveniențe din partea sudică (Gantanzaro din Calabria — Italia) șl din par- tea sud-estică (Lăpuș din Carpații României și Perister Pia- nina din sudul Serbiei) a ariei naturale derăspîndîre a bradu- lui, depășesc cil mult creșterea celorlalte proveniențe, din partea centrală (Germania, Cehoslovacia șl Elveția) și din partea vestică (Franța) a arealului. în acest sens — după cum rezultă din tabel cele trei proveniențe sudice pre- zintă o producție in volum aproape dublă față de cele- lalte proveniențe. Starea sanitară a diferitelor proveniențe este de asemenea deosebită. In timp ce cele trei proveniențe estice și sudice nu prezintă deloc sau aproape deloc slmptome de uscare, toate proveniențele central și vest europene arată, tn special după anii secetoși 1975—1976, o luminare tipică a coroanei, prin căderea acelor, care are ca urmare pierderea clară a vitalității șl uscarea arborilor. în discuția făcută de autor slnt descrise Cauzele posibile ale evoluției diferențiate a creș- terii șl stării sanitare a proveniențelor, Insistlndu-se In spe- cial asupra deosebirilor ce apar tn raport cu conținutul In apă șl rezistența la secetă. Deosebirile genetice găsite tn aceste cercetări deschid poate o posibilitate pentru o mo bună analiză a complexului de cauze care generează „usca- rea bradului". Rezultatele cercetărilor privind producția diferitelor proveniențe de brad, In 1978 Suprafețele experimentele Nr. «t. Nr» Baisted Skov. Bnceatved Soluodai, Frljsenborg ni Ar cm Masa totală Masa/ha w, m cm Masa totali Masa/ha m1 % ■ % n? % m1 % 1 45 19,4 21,9 0,345 105 332 82 14,5 19,4 0,229 113 209 97 2 46 20,4 22,6 0,444 118 535 133 15,3 19,3 0,238 117 287 134 3 47 17,3 19,0 0,265 71 271 67 14,9 18,3 0,211 104 200 93 4 48 18,4 20,5 0,328 87 351 87 — — • — — — 5 49 10,1 18,7 0,292 78 297 74 12,9 15,9 0,140 69 153 71 6 50 19,2 21,2 0,369 98 275 08 13,4 18,7 0,198 98 178 83 7 51 17,5 20,9 0,324 86 40G 101 12,3 18,7 0,146 72 138 64 8 52 19,2 21,8 0,388 103 371 92 14,4 18,6 0,210 104 229 107 9 53 20,3 22,7 0,445 119 425 105 14,9 18,7 0,219 108 221 103 10 54 38,9 21,5 0,373 99 456 113 13,8 18,7 0,204 101 202 94 11 55 19,4 21,0 0,363 97 366 91 13,9 18,6 0,203 100 193 90 12 56 19,9 22,6 0,433 115 529 131 13,8 17,3 0,176 87 161 75 13 57 19,7 25,5 0.529 141 695 172 13,2 21,0 0,254 125 343 160 14 58 18,1 18,7 0,273 73 356 88 13,2 16,9 0,161 79 189 88 15 59 19,7 22,9 0,440 117 397 98 14,8 19,6 0,238 117 210 98 1G 60 18,3 22,3 0,382 102 297 74 15,0 19,4 0,237 117 230 107 17 63 17,8 20,9 0,333 89 551 137 13,3 18,2 0,187 92 290 135 18 65 18,9 21,6 0,375 100 347 86 14,1 18,0 0,194 96 217 101 Proveniențe: 45. Gurri> (Danem.), 46. i.ăpuș (R), 47. Masiv Central (F), 48. Vosgi (F), 49. Pirinei (F), 50. Jura (F), 51. Masiv Central (F), 52. SchWnrzwald (G), 53. Bohmerwald (CS), 54. Reclinitz (A), 55. Bblimen-Măhrcn (GS), 56. Emmental (E), 57. Calabria (I). 58. Como (1). 59. Sudcți (CS), 60. Tatra (CS), 63. Perisier (Ju), 65. Berna (E). Dr. ing. R. Blssescu TOMPA, K. și 8ZIKLAY, 0.: Edtszetl năvăny—nemesităs (Ameliorarea speciilor forestiere). Mezogazdasăgl Kiado, Budapesta, 1981, 315 pag. în literatura de specialitate central șl est europeană există puține lucrări de sinteză din domeniul ameliorării arborilor. Este de altfel o sarcină dificilă de a selecționa șl a sintetiza vastul material bibliografic existent, care apare ca rod al dez- voltării accelerate a cercetărilor din acest domeniu modem de activitate. Este meritul autorilor lucrării „Ameliorareaspcciilor fores- tiere”, apărută In anul 1981, tn R. P. Ungaria, de a fi realizat o lucrare plină de conținut, bazată pe date de cunoaștere la zi și bogate, alese cu discernămînt și prezentate Într-o formă originală. Este interesantă tratarea In capitole separate a metodelor de ameliorare In cazul unor caractere cu variabi- litate genetică mare șl In cazul unor caractere cu variabili- tate genetică mică sau pentru obiective speciale. Lucrarea dă răspunsuri competente Ia problemele majore actuale sau de perspectivă ale ameliorării arborilor și utilizării In cultură a materialelor dc reproducere genetic ameliorate, ca una din căile sigure, nepulnante și neconsumatoare de energie, care necesită investiții mici, făcute 0 singură dată la întemeierea arboretului și cu efecte substanțiale în ceea CC privește creșterea cantității și calității producției de lemn, ce se cumulează de-a lungul Întregului ciclu de producție. Pe lingă problemele de ordin general ele ameliorării arborilor lucrarea tratează tn capitale separat, bine dimensionate ca Întindere și pline de conținut, ameliorarea speciilor lem- noase de interes forestier pentru R. P. Ungaria, în care scop se folosește o schemă unitară de abordare, Lucrarea se încheie cu o listă bibliografică, separat pentru lucrările de interes mai generai sau de sinteză și pentru cele cu caracter special sau de întindere mal mică. Dc asemenea, se remarcă utilitatea părții care explică termenii de speciali- tate cei mai importanți, reluațl într-un index alfabetic. în concluzie, o lucrare de Înaltă ținută științifică, de actu- alitate, pe care o recomandăm cu căldură cititorului român. Dr. doc. Val. Enescu 288 SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR * Anul 97 * 1982 * Nr. 5 Revista revistelor xxx: Pagube produse de vlnot — Identificare. Metode dc protecție. în : Bullctin de Vulgarisatlon Forestiere, 1981, 81/3, 69 pag. Despăgubirile plătite pentru pagubele produse In 1979 de vinatul mare culturilor agricole din Franța s-au ridicat Ia 29 milioane franci. Deși mai greu de cifrat, pagubele produse In arboretele și culturile silvice se ridică și ele la același nivel, în anumite zone iepurele a devenit un f lagel, fapt ce menține această problemă Ia ordinea zilei. Sc dau clemente suficiente pentru determinarea precisă a animalului care a produs vătă- marea și tehnici dc protecție menite să Împiedice accesul vlna- tului la vegetația valoroasă. Studiul porneșt e de la ideea eă vlnatul este parte compon ent ă a biol opului respectiv, unde el se hrănește și In care își mar- chează într-un fel sau altul prezența. Pagube evidente produse de vtnat apar.de cele mai multe orj, numai tnceptnd cu anumite praguri de supradensitate a populațiilor. De aceea, înaintea oricăror măsuri de protecție, trebuie acționat prin vlnătoare asupra populațiilor excedentare, pentru a le menține In limite rezonabile. Reducerea pagubelor se poate realiza șl prin ameliorarea condițiilor de hrană, croind culturi furajere care să deturneze animalele din vegetația ce urmează a fi protejată. Un număr de 7 anexe prezintă diferite tipuri de imprejmu Iri, rețele electrice, dispozitive de protecție acustică (detona tori), plase de protecție, dispozitive mecanice pentru protec- ția individuală a puieților, produse repulsive șl alte materiale pentru care se indică sursa de aprovizionare și costul lor. s.n. Co u r r ier, G., G a r b a y e, J. : In legătură cu silvicul- tura arliorelelor de amestec. Un exemplu