Nr. 4/20121 Anul 127 J REVISTA PĂDURILOR 4: Vătămarea arborelui în de recoltare Bd. Magheru, nr. 31, sector 1, București • Tel./Fax: 021 317.10.05, int.: 267 E-mail: revista@rnp.rosilva.ro; contact@revistapadurilor.ro Coperta 1: Funicular, Ocolul silvic Zămești, 2004 (foto: C. Becheru); REVISTA TEHNICO-ȘTUNȚIFICĂ EDITATA DE: REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ȘI SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC” Colegiul de redacție Redactor-șef: prof. dr. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu Membri: prof. dr. ing. loan Vasile Abrudan dr, ing. Ovidiu Badea prof. dr. ing. Gheorghe-Florian Borlea dr. doc. Dorota Dobrowolska (Polonia) conf. dr. ing. Mana Beatriz Fidalgo (Portugalia) acad. Victor Giurgiu dr. Ignacio J. Diaz Maroto Hidalgo (Spania) dr. ing. Raphael Thomas Klumpp (Austria) cerc.ing. FrancoisNiNGRE (Franța) dr. ing. Ion Machedon dr. ing. Bogdan Strîmbu (S.U.A.) prof. dr. ing. Dumitru-Romulus Târziu dr. ing. Romică Tomescu Redacția: Rodica-Ludmila Dumitrescu ing. Cristian Becheru ISSN: 1583-7890 Varianta on-line: htw. revistapadurilor. ro ISSN 2067-1962 Indexare în baza de date: Index Copernicus (ID 7538) CABI RePEc Google Academic SCIPIO CUPRINS (Nr. 4/2012) Victor Giurgiu: Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului............................................................ 3 Gheorghtțâ Ionașcu: Realități și perspective privind exploatarea lemnului în România...........................................................6 Alexandru Stelian Borz, Gheorghe Ignea, Ilie Oprea, Albert Șerban, Sorin Șolomonean: Tehnologii noi de exploatare a lemnului și necesitatea realizării parteneriatelor pentru exploatarea sustenabilă a lemnului.9 Ion Florescu, Gheorghe Spărchez: Considerații privind influența lucrărilor de exploatare a lemnului asupra regenerării pădurii................ 14 Valeriu-Norocel Nicolescu, Bernhard von Puttkamer: Evaluarea volu- mului de lemn destinat recoltării și implicațiile acesteia asupra calității exploatărilor forestiere....................................... 2 0 Ioan Sbera: Adaptarea de strategii ecologice pentru exploatarea lemnului ................................................................... 24 Cristian Ionuț Duță: Cercetări privind exploatarea ecologică a lemnului în regiuni montane din Vrancea......................................27 Luca-Gabrjel Șerban: Factori limitativi în aplicarea tehnologiilor de ex- ploatare a pădurilor din zona inundabilă a Dunării................. 30 Johann Kruch, Valeriu-Norocel Nicolescu: Structura coroanei arborilor de nuc negru (Juglans nigra L) în stadiul de dezvoltare prăjiniș....33 Costel Petcu: Cercetări privind umiditatea activă a solului, factor ecologic esențial al specificului ecologic al stațiunilor forestiere din Lunca și Delta Dunării............................................................ 41 Petru-Ioan Becheru: Prezența ordine a Revistei pădurilor............46 Cronică Cătălina Elena Cikjac, Margareta Crivăț, Sebastian Dumitru Cucuiat, Ionel Codrin Lucanu: O nouă excursie de studiu în landul Baden- Wiirttemberg, Germania..............................................54 4 CONTENTS (Nr. 4/2012) 2012 Victor Giurgiu: Ecological and performant Systems for logging.........3 Gheorghiță Ionașcu: Realities and perspectives regarding timber harvesting in Romania........................................................ 6 Alexandru Stelian Borz, Gheorghe IGNEA, Ilie Oprea, Albert Șerban, Sorin Șolomonean: New timber harvesting technologies and the need for partnerships targeting logging sustainabilițy..................................... 9 Ion Florescu, Gheorghe Spârchez: Considerations regarding the influence of harvesting operations on forest regeneration........................ 14 Valeriu-Norocel Nicolescu, Bernhard von Puttkamer: Tree marking activity and its implications on the quaiity of logging..................... 2 0 Ioan Sbera: Ecologicaly adapted strategies for logging...............24 Cristian Ionuț Duțâ: Research on ecological logging in the mountain regions of Vrancea...........................................................27 Luca-Gabriel Șerban: Restrictive factors for logging activities in the Danubc floodcd area........................................................ 30 Johann Kruch, Valeriu-Norocel Nicolescu: The crown structure of black walnut (Juglans nigra L.) trees in the sapling stage.................33 Costel Petcu: Researh on active humidity of soil as essential factor of ecological specific in Danube Delta and Valley forest stations.......41 Petru-Ioan Becheru: Revista Pădurilor Online........................ 46 Chronicle Cătălina Elena Ciriac, Margareta Crivăț, Sebastian Dumitru Cucuiat, Ionel Codrin Lucanu: A new study trip in Baden-Wiirttemberg, Germany .. .................................................................... 54 REVISTA PĂDURILOR 1886 2012 127 ANI SOMMAIRE (Nr. 4/2012) Victor Giurgiu: Syst&nes ecologiques et performantes etnployees dans l’exploitation du bois............................................. 3 Gheorghiță Ionașcu: Realites et perspectives concemant l’exploitation du bois enRoumanie .........................................................6 Alexandru Steuan Borz, Gheorghe Icnea, Ilie Oprea, Albert Șerban, Sorin Șolomonean: Nouvelles technologies etnployees dans l’exploitation du bois et ta ndcessitd des partenariats en vue d’une exploitation soutenable du bois ... 9 Ion Florescu, Gheorghe Spârchez: Considerations sur l’influence des travaux d’exploitation du bois dans la rdgdncration de la foret........... 14 Valeriu-Norocel Nicolescu, Bernhard von Puttkamer: Estimation volumâtrique du bois de recolte et ses implications sur la qualite des exploitations forestieres...................................................... 2 0 Ioan Sbera: Adaptation des stratâgies dcologiques dans l’exploitation du bois .................................................................. 24 Cristian Ionuț Duță: Recherches concemant l’exploitation dcologique du bois dans ia region de montagne de Vrancea..............................27 Luca-Gabriel Șerban: Facteurs limitatifs dans I’application des technologies d’exploitation des forets propres au zona inondable du Danube......30 Johann Kruch, Valeriu-Norocel Nicolescu: Structure de l’houppier du noyer noir (Juglans nigra L.) au stade du gaulis.........................33 Costel Petcu: Recherches concemant l’humiditd active du sol en tant que facteur âcologique des stations forestieres de la plaine et du Delta du Danube .................................................................. 41 Petru-Ioan Becheru: La Revue des forets (Revista pădurilor) oniine.46 Chronique Cătălina Elena Ciriac, Margareta Crivăț, Sebastian Dumitru Cucuiat, Ionel CoDRiNLucANuiUnenouvelleexcursiond'etudedanslelandBaden-Wiirttemberg, Allemagne........,................................................ 54 2 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului Victor Giurgiu Secția de științe agricole și silvice a Academiei Române, Secția de silvicultură și Filiala din Brașov ale Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheor- ghe lonescu-Șișești", în colaborare cu Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, au organizat miercuri, 9 mai 2012, simpozionul „Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului”. Organizarea acestei prestigioase manifestări ști- ințifice a fost determinată de creșterea agresivității tehnologiilor de exploatare a lemnului asupra stării pă- durilor și a altor factori ai mediului, cu deosebire în re- giunile de munte și dealuri, tehnologii bazate aproape în totalitate pe tractoare articulate forestiere (TAF-uri). După cuvântul de deschidere, prezentat de acad. Victor Giurgiu, au fost expuse următoarele co- municări științifice: Realități și perspective privind exploatarea lemnului în România (prof. GheorghițĂ Ionașcu) ; Tehnologii noi de exploatare a lemnului și necesitatea realizării parteneriatelor în exploatarea sistemică a lemnului (prof. Ilib Oprea, prof. Gheor- ghe Ignea, șef lucrări Alexandru Borz, ing. Albert Șerban și ing. Sorin Șolomonean) ; Considerații privind influența lucrărilor de exploatare a lemnului asupra regenerării pădurilor (prof. Ion FloresCU și prof. Gheorghe SpÂnchez) ; Evaluarea volumului de lemn destinat recoltării și implicațiile acesteia asupra calității exploatărilor forestiere (prof. Valeriu- Norocel Nicolescu și M.Sc.Ing. Bernhard von Puttkamer); Adoptarea de strategii ecologice pentru exploatarea lemnului (ing. Ioan Sbera) ; Cercetări privind vătămările produse la colectarea cu tractorul asupra arborilor rămași pe picior în făgete parcurse cu tăieri progresive (asistent Rudolf Derczeni) ; Cerce- tări privind exploatarea ecologică a lemnului în regiuni montane greu accesibile din Vrancea (ing. Ionuț Du- ță) ; Cercetări privind exploatarea lemnului în zona inundabilă a Dunării (ing. Luca Gabriel Șerban). Au participat membri ai comunității academice din silvicultură, membrii ai corpului profesoral al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, reprezentanți de marcă din centrala Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva, din Direcția Silvică Brașov, din Ocolul Silvic Kronstadt, specialiști din domeniul exploatărilor forestiere, membri ai Asociației Forestierilor din România ș.a. în baza comunicărilor prezentate și a dezbaterilor prilejuite de acestea au rezultat importante constatări și propuneri asupra cărora ne vom opri, în rezumat, în cele ce urmează. 1. Constatări — La adoptarea și aplicarea tehnologiilor de ex- ploatare a lemnului nu au fost luate în considerare în suficientă măsură particularitățile esențiale ale cadrului natural al României, cum sunt: fragilitatea și sensibilitatea excesivă a spațiului geografic la modificarea calității factorilor de mediu ; predomi- narea reliefului accidentat; predispoziția accentuată a terenurilor și solurilor forestiere la alunecări și eroziune; climatul excesiv de capricios ș.a. — Până nu demult, relația dintre regenerare și exploatare era deformată prin însăși definiția tra- tamentului, conform căreia prin acesta s-a înțeles „modul special cum se face exploatarea și se asigură regenerarea unei păduri în cadrul aceluiași regim, în vederea atingerii unui scop”. în cele ce urmează vom adopta concepția modernă, ecologică, potrivit căreia prin tratament se înțelege „tehnologia de regenerare prin care se asigură reîn- noirea arboretelor ajunse la exploatabilitate. Se are în vedere atât permanența pădurii, cât și asigurarea funcțiilor atribuite arboretelor1”, exploatarea fiind un mijloc implicat în procesul de regenerare. în sens larg, „prin tratament se înțelege ansamblul de măsuri silviculturale prin care arboretele sunt conduse — de la întemeiere și până la exploatarea și regenerarea — spre structuri optime corespunzătoare funcțiilor ce le sunt atribuite1”. Din ansamblul măsu- rilor silviculturale face parte și exploatarea arborilor, atunci când se impune. Esențială este precizarea potrivit căreia „Agenții de exploatare a lemnului nu sunt decât executanțj ai măsurilor silvotehnice preconizate de agenții silvici, care își asumă răspunderea privind adoptarea celor mai bune soluții de îngrijire, conducere și regenerare a arboretelor” (Ionașcu, Oprea, Duță, 2006). — în ultimele decenii, dar cu precădere în anii din urmă, s-au înmulțit și amplificat consecințele unor teh- nologii de exploatarea lemnului extrem de nocive pen- tru: integritatea solului, semințiș, sănătatea arborilor, stabilitatea versanților, regimul apelor, biodiversitate, „Drum” de TAF în pădurile din Parcul Național Retezat (foto: C. Dolocan) precum și pentru echilibrul climatic și peisagistic. Ex- ploatări forestiere neraționale sunt frecvent implicate în declanșarea unor inundații catastrofale. Resturile de exploatare (inclusiv flotanții) ajunse în rețeaua hidrografică sunt responsabile de prejudicii majore aduse comunității locale. Exploatările nonecclogice contribuie și la accentuarea schimbărilor climatice. ‘A se vedea terminologia referitoare la amenajarea pădurilor, adoptată în cadrul IUFRO (F. Carcea, 2012). Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 3 în aceste procese extrem de distructive sunt implicate în primul rând tehnologiile de exploatare a lemnului bazate pe tractoare articulate forestiere (TAF), acestea deținând peste 90% în volumul de lemn exploatat anual din pădurile țării. Putem astfel aprecia că, în istorie, actuala perioadă va rămâne înregistrată ca silvicultura TAF-urilor. Acestea sunt responsabile de scalparea și compactarea solului, precum și de producerea de făgușe, de ero- ziuni, asociate cu dereglări hidrologice, precum și de prejudicierea arborilor ș.a. — în schimb, tehnologiile bazate pe funiculare moderne, ecologice (cum sunt cele folosite exhaustiv în Elveția, Austria și Slovenia) le regăsim doar în pagini ale revistelor și cărților de specialitate sau la expoziții și târguri de profil. — Prejudiciile produse în principal solului și stabi- lității versanților sunt cu atât mai mari cu cât a crescut distanța de colectare, cu efect al încetinirii accentuate a înzestrării pădurilor cu noi drumuri forestiere și al degradăr ii celor existente. Pe an ce trece, distanța medie până la parchet este tot mai mare și dificilă, cu implicații negative sub raport ecologic și economic. Teren forestier degradat în procesul de exploatare al lemnului, chiar și în păduri din Parcul Național Retezat (foto: C.Dolocan) — Prejudiciile aduse arborilor rămași pe picior depășesc frecvent limitele admise oficial, respectiv prin instrucțiunile privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport. Facem însă precizarea că și aceste instrucțiuni, deși „îmbunătățite” recent2, sunt extrem de permisive, conservând reglementări depășite, preluate aproape aidoma din normele adoptate în perioada comunistă. — La cele de mai sus se adaugă consecințele nefaste ale fărâmițării proprietății forestiere, care au generat peste 800 mii de proprietari de păduri, ceea ce a creat condiții nefavorabile unei gestionări durabile a pădurilor, inclusiv pentru exploatarea ecologică și performantă a lemnului. în acest domeniu se practică exploatări primitive, fără respectarea legilor. — La această stare se asociază consecințele nega- tive ale puzderiei de agenți economici în majoritate necalificați (există în prezent aproape 5 000 de agenți autorizați, cu extremă indulgență, pentru exploatarea “Aceste reglementări au fost adoptate fără o largă consultare de specialiști din acest domeniu. Abundența resturilor de exploatare favorabile dezvoltării gândacilor de scoarță, în Parcul Național Retezat (foto: N. Olenici) Molid „sugrumat” în procesul de exploatare „ecologică” în Parcul Național Retezat (foto: N. Olenici) lemnului), incapabili să se doteze cu mijloace moder- ne, ecologice (Cu o „drujbă” și un tractor de împrumut oricine poate deveni exploatator de păduri, autorizat să aplice, în felul lui, un tratament silvicultural). — Cum nu era de ajuns, agenți economici alohtoni (străini, inclusiv arabi) de exploatare a lemnului, cu excesivă ușurință pătrunși în țară, caută și chiar reușesc să „facă legea” în domeniul dat, insistând pentru supraexploatarea pădurilor prin modificări în favoarea ior a vârstelor de tăiere a arboretelor, prin majorarea indicilor de recoltare, prin extensivizarea silvotehnicii, respectiv caută să exploateze mult cu tehnologii „performante” în dauna mediului, adică „după ei potopul”, preluând exemplul înaintașilor din perioada interbelică (Oare istoria se repetă?). Puțini la număr, sunt, totuși, și proprietari și firme străine — modele de gestionare durabilă a pădurilor. — Totodată, suntem îngrijorați de starea cercetă- rilor științifice din domeniul exploatărilor forestiere, mai ales după intrarea în total declin a Institutului Național al Lemnului. Extrem de deficitare sunt și cercetările din domeniul regenerării arboretelor în legătură cu tehnologiile de exploatare, în primul rând la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. — în sens negativ acționează și pulverizarea învă- țământului superior din domeniul lemnului, dispersat în 8 centre universitare, majoritatea fiind incapabile 4 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 să asigure o pregătire adecvată a inginerilor de specialitate și să efectueze cercetări de profil adecvate. — Sistemul actual al licitațiilor nu stimulează procesul de ecologizare a exploatațiilor forestiere, iar consecințele sunt la vedere. Din cele menționate mai sus rezultă că în domeniul exploatărilor forestiere s-a ajuns la o stare generală gravă, insuportabilă sub raport ecologic și, în ultimă instanță, economic și social. Prin tratamente silviculturale inadecvate, în tan- dem cu tehnologii de exploatare agresive, au dispărut aproape 600 mii hectare de păduri virgine dintre cele aproximativ 800 de mii hectare existente acum 60 de ani în România. 2. Propuneri — Prin hotărâre de guvern, elaborată de Ministerul Mediului și Pădurilor, să se adopte noi reglementări referitoare la exploatarea lemnului, astfel încât această activitate să fie reașezată pe noi baze, ecologice și economice. însuși capitolul referitor la „Exploatarea masei lemnoase” din actualul Cod silvic, aflat în revizuire în Parlament, necesită serioase îmbunătățiri, în sensul promovării de tehnologii ecologice și intensificării controalelor în acest domeniu. — Sunt necesare restricții severe în privința folosirii tractoarelor articulate forestiere pentru zonele de munte și dealuri. în acest scop se impune adoptarea unui program guvernamental. — Promovarea la exploatarea lemnului a funicu- larelor forestiere moderne, în zonele de munte și dealuri, ceea ce va implica o reașezare pe noi baze a exploatărilor forestiere în România. — Preluarea exploatărilor forestiere în responsabi- litatea instituțională a Departamentului pădurilor din Ministerul Mediului și Pădurilor. — Revizuirea de urgență a instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, în sensul introducerii de restricții ecologice mai severe, luând în considerare propunerile prezentate la simpozion de autorii menționați mai sus, precum și soluțiile rațio- nale publicate în literatura de specialitate. (A se vedea capitolul „Impactul exploatărilor forestiere asupra mediului și măsuri de reducere” elaborat de prof. I. Oprea3, cât și cartea „Conservarea pădurilor” — autor V. Giurgiu, în Editura Ceres, 1978). — Revizuirea regulamentului de atestare a per- soanelor juridice angajate în procesul de exploatare a lemnului, în sensul adoptării unor restricții severe din punct de vedere profesional și al dotării cu utilaje compatibile tehnic și ecologic. — Revigorarea cercetării în domeniul exploatărilor forestiere, prin implicarea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice și a instituțiilor de învățământ superior silvic, urmărind elaborarea de tehnologii performante cu asigurare ecologică. 3în cartea „Tehnici și tehnologii de exploatare a lemnului în condițiile gestionării durabile a pădurilor” (G. lonașcu, I. Oprea, G. Duță, 2006). O sinteză a cercetărilor de acest profil a fost publicată în cartea „Pădurea și regimul apelor” (Giurgiu, Clinciu, 2006, Editura Academiei Române). — Implicarea eficientă a Secției de silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești" în promovarea și coordonarea cerce- tărilor din domeniul exploatărilor forestiere pe baze ecologice. — Dezvoltarea și aprofundarea capitolului referitor Ia exploatarea lemnului în amenajamentele silvi- ce, în sensul promovării tehnologiilor ecologice și performante. — Corelarea activităților de exploatare a lemnului cu cele de transport forestier pe bazine hidrografice. — Stimularea exploatării lemnului în regie proprie prin unitățile teritoriale ale Regiei Naționale a Pădu- rilor — Romsilva, atunci și unde sunt create condițiile necesare pentru practicarea unor exploatări forestiere ecologice. — Elaborarea și punerea în aplicare a „Programului național” pentru dotarea pădurilor cu drumuri, după exemplul celui adoptat anterior (Bradosche, Giurgiu, Milescu, 1959, 20114). în actualele și viitoarele condiții generate de schimbărde climatice, care amplifică viiturile, se impune adoptarea unor noi concepții în acest domeniu, proiectându-se și construindu-se drumuri forestiere, pe cât posibil, pe versanți. Propuneri demne de luat în considerare au fost prezentate la simpozion din partea tuturor autorilor de comunicări științifice, cum au fost cele propuse de prof. G. lonașcu, prof. I. Oprea, șef de lucrări Al. Borz, ing. A. Șerban ș.a., prof. V. N. Nicolescu, ing. 1. Sbera, asist. R. Derczeni, ing. I. Duță, ing. L. M. Șerban. Cu analize și propuneri valoroase au intervenit dr. F. Car- cea, dr. I. Seceleanu, prof. R. Bereziuc, prof. I. Leahu, prof. D. Târziu ș.a. în finalul dezbaterilor s-a considerat că sunt necesare următoarele acțiuni: — publicarea comunicărilor științifice în „Revista pădurilor" și în revista „Meridiane forestiere”; — înaintarea unui memoriu la conducerea Minis- terului Mediului și Pădurilor conținând principalele solicitări care ar trebui soluționate la acest nivel, cu speranța că pădurile și ceilalți factori ai mediului vor avea mai puțin de suferit în contactul lor cu tehnologiile agresive de exploatare a lemnului. Iată cum, din două considerente, rezolvarea problemei date intră în atribuțiile conducătorului acestui minister. Comisia de științe silvice a Academiei Române Secția de silvicultură a ASAS Președinte, acad. Victor Giurgiu 'Lucrare elaborată și pusă în aplicare în 1959, însă publicată în anul 2011, în Editura AGIR. Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 5 Realități și perspective privind ' V . r i-n * • * Gheorghița Ionașcu exploatarea lemnului in Romama Sectorul forestier din România cuprinde, în ma- re măsură, păduri în proprietatea statului, dar și în proprietatea privată, conform regulamentelor oficiale în vigoare. Indiferent însă de apartenență (de stat sau private), pădurile trebuie gestionate în mod unitar, respectând regulile și principiile exis- tenței durabile a acestora, cu multiple avantaje pentru comunitatea umană. Evident că necesități- le din ce în ce mai mari ale comunităților umane se răsfrâng și asupra sistemelor forestiere, atât asu- pra existenței lor, cât și prin forțarea peste limite- le admise a foloaselor produselor lor, în principal lemnoase, dar și celor nelemnoase, ca și a influen- țelor lor favorabile asupra factorilor de mediu. Pentru a-și îndeplini funcțiile multiple pe care trebuie să le îndeplinească, trebuie gestionate corespunzător de către specialiști devotați do- meniului. Din păcate însă, politica din domeniul forestier a condus uneori la abuzuri cu privire la integritatea fondului forestier, dar și asupra potențialului economic al resursei, în special lem- noase. Așa se face că au „dispărut” unele păduri în unele zone, iar potențialul productiv a scăzut simțitor în zonele accesibile, rămânând însemnate păduri în zonele greu accesibile sau chiar neacce- sibile și care au ajuns la vârsta de explatabilitate. în momentul de față, atenția celor ce răspund de interesele pădurii, ca și ale economiei fores- tiere în general, este de a găsi soluții, posibilități și mijloace de punere în valoare a acestor pă- duri, situate, de regulă, în zonele superioare ale bazinelor forestiere. Aceste aspecte se circumscriu întregii proble- matici privind gestionarea durabilă a fondului forestier natural. Astfel, pentru recoltarea masei lemnoase prevăzute prin regulamentele oficiale trebuie privite în general și în particular po- sibilitățile de transport a lemnului, de la locul doborârii până la locul de prelucrare primară sau la diferiți consumatori. Dacă, în general, sistema de mașini pentru doborârea și fasonarea lemnului este aceeași de multe decenii, cu uncie mici excepții prin folosirea de mașini moderne, în ceea ce privește transportul produselor în interiorul și exteriorul pădurii este în cele mai multe cazuri greoi sau uneori imposibil de efectuat. Acest lucru se ‘Lucrare prezentată la simpozionul „Sisteme ecologice ți performante pentru exploatarea lemnului", organizat de Academia Română, Academia de Științe Agricole ți Silvice „Gheorghe lonescu-Șițețti’ ți Universitatea „Transilvania", Brațov, 9 mai 2012. datorează accesibilității reduse prin rețele de transport permanente dar și căilor de colectare adecvate condițiilor de teren și arboret. La analiza stării de accesibilitate sau de des- chidere a pădurii, în afară de desimea de drumuri trebuie să indice și gradul de accesibilitate ca raport între suprafața de pădure accesibilă și suprafața totală a pădurii respective. în funcție de configurația parchetelor, aceeași desime poate determina grade de accesibilitate di- ferite pentru aceleași mijloace de colectare. Pentru a reduce distanța de colectare, cu consecințe be- nefice asupra factorilor de mediu sau de extindere a celor existente și a eficienței economice, la noi în țară se simte nevoia de construcții de drumuri noi, ca să permită valorificarea masei lemnoase din zone inaccesibile sau greu accesibile. Până la ce limită de desime se va ajunge, aceasta rezultă în urma unei analize la care participă foar- te mulți factori, cum ar fi; volumul și amplasarea de masă lemnoasă ce urmează a fi transportată pe drumul respectiv, condițiile de teren, natura materialelor necesare alcătuirii sistemului rutier, proveniență și costuri, posibilități de realizare, tehnici și tehnologii de execuție, măsurile de sigu- ranță, protecție și întreținere a drumului, costurile de investiție, durata și modul de recuperare ș.a. Soluții standard de deschidere a pădurilor cu instalații și căi permanente de transport în corelație cu mijloacele de colectare adecvate nu există și, chiar dacă se fac unele recomandări, ele nu sunt unanim recunoscute de specialiștii în domeniu. Totuși, la alegerea mijloacelor de colec- tare a lemnului, proces ce se efectuează de regulă în interiorul pădurii, trebuie să se țină seama că pădurile în țara noastră se găsesc situate în mare măsură în zona montană cu terenuri accidentate, fragile și cu declivități pronunțate, unde factorii de mediu trebuie să fie menținuți în limitele nor- male impuse de crearea și dezvoltarea pădurilor. în aceste condiții, un rol important ar trebui să-l aibă, la colectarea lemnului, instalațiile cu cablu, care sunt eficiente și nepoiuante asupra mediului înconjurător. Folosirea excesivă în zonele montane a tractoa- relor, de cele mai multe ori agricole sau universale și, în mai mică, măsură a tractoarelor articulate forestiere și eliminarea instalațiilor cu cablu pe versanții abrupți, conduce la o recoltare și colec- tare a lemnului cu mijloace rudimentare și, de cele mai multe ori, inadecvate, cu implicații atât asupra calității acestuia, cât și asupra integrității 6 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 și stabilității terenurilor și a factorilor de mediu, cum ar fi: solul, semințișul și arborii rămași. La acestea se adaugă și faptul că, în urma unor solicitări și chiar suprasolicitări de lemn din arboretele de lângă drum, au rămas la vârful versanților arborete neexploatate, cu toate că ele au ajuns și chiar depășit vârsta exploatabilității. Introducerea și folosirea instalațiilor cu cablu în asemenea situații, nu numai că se recomandă, dar se impune cu necesitate. în aceste situații, este de analizat și eventualele facilități ce pot fi acordate pentru promovarea acestor mijloace în slujba ges- tionării durabile a pădurilor. Realitățile în acest domeniu sunt mult diferite în alte țări decât la noi, cu implicații majore asupra integrității și du- rabilității pădurii, la care desimea drumurilor este mult superioară ca la noi, ajungând la 40-50 m/ha, la care distanța de colectare este de 300-500 m. Cu toate că pledăm pentru soluții optime de recoltare și colectare a lemnului din considerațiile amintite, totuși suntem conștienți de dificultatea și uneori chiar de imposibilitatea adoptării unor astfel de soluții privind sistema de mașini datorită existenței în momentul de față a unui număr foarte mare de agenți economici de exploatare a lemnului cu potențial economic redus și cunoștin- țe precare în domeniu. Organelor silvice le revin, în acest moment, sarcini și răspunderi majore în asigurarea unei discipline în concordanță cu cerințele de gospodărire a pădurilor în regim silvic, indiferent de natura proprietății asupra pădurii. Nu dorim ca, prin insistențele de mai îna- inte privind folosirea instalațiilor cu cablu, să se înțeleagă că se subestimează utilitatea și eficiența altor mijloace. Stă în putința silvicultorului, prin cunoștințele profesionale și atribuțiile de serviciu, să optimizeze segmentele ce concură la actul de recoltare a lemnului astfel încât câștigul să fie de partea pădurii și nu a altora. Evident că, în tehnica forestieră, se întâlnesc și mai multe mijloace de recoltare a lemnului cu domenii foarte diferite de utilizare în ceea ce privește arboretul, terenul și tehnologia de lucru, dar care își găsesc la noi locul de folosire pe suprafețe păduroase mai restrânse. Este momentul să amintim despre mașinile și utilajele multifuncționale sau procesoare care, printr-un dispozitiv special (cap de tăiere), pot executa o gamă largă de operații la arboretele de rășinoase cum ar fi: doborârea arborilor, curăți- rea de crăci, secționarea buștenilor la lungimile solicitate și chiar cojirea. în condițiile de lucru cu aceste mașini se obțin rezultate tehnico-economice foarte bune cu privire la valorificarea și sortarea superioară a lemnului, a productivității muncii și costurilor de producție. Gama constructivă a acestora este foar- te largă în ceea ce privește capacitatea de lucru și producție, condițiile de teren și arboret ș.a. Dacă, în cazul folosirii ferăstraielor mecanice și a tractoarelor universale sau articulate forestiere, productivitatea muncii este de 2-4m3/om/zi, la aceste mașini multifuncționale productivitatea muncii poate ajunge la 15 și chiar 20m3/zi. Adesea este acreditată ideea că aceste mașini pot lucra pe terenuri așezate ; în ultima vreme au apărut și asemenea mașini ce pot lucra pe terenuri înclinate chiar până la 60%. Deplasarea pe terenuri cu condiții de relief diferite este po- sibilă datorită sistemului de deplasare care poate fi cu pneuri, șenile sau prin pășire. în ceea ce privește echipamentul de lucru (capul de tăiere) prevăzut cu sisteme de tăiere, format de obicei din fierăstrău cu lanț, de cepuire format din cuțite ce înfășoară circumferința bușteanului și de cojire. De regulă, toate aceste sisteme sunt acționate hi- draulic și au posibilitatea ca împreună să se miște în toate direcțiile. Pentru deplasarea arborelui do- borât, în vederea tăierii crăcilor și secționării buș- teanului, se folosesc transportoare cu roți mobile și basculante, cu striații de antrenare în exterior. Practica productivă ne oferă o multitudine de variante de astfel de mașini, cu domenii și performanțe tehnico-economice foarte variate. în momentul de față nu putem considera un sfârșit în acest domeniu pentru că surprizele apar cu o repeziciune foarte mare pe piața industriei de mașini forestiere. Astfel, s-a ajuns, ce-i drept, experimental la realizarea unui robot pentru recoltarea lemnului, acționat prin unde radio. Semnalăm acest lucru, nu pentru extindere ci ca o preocupare și, de ce nu, ca o dorință de implementări și chiar de generalizare într-un viitor mai mult sau mai puțin îndelungat. De aici și necesitatea abordării la înalt nivel a tehnicilor si tehnologiilor de execuție și utilizare a acestor mijloace de maximă performanță tehnică și modalitățile de gestionare durabilă a pădurilor. Aceste mașini multifuncționale se deplasează în procesul de lucru pe diferite trasee în pădure, recoltând exemplarele prevăzute a fi extrase de pe o fâșie determinată de lungimea brațului mașinii. Sortimentele recoltate sunt depozitate de-a lungul traseului, iar crăcile sunt așezate pe fâșii pe care se deplasează mașina, în fața acesteia, formând un strat protector al solului. Pentru transportul sortimentelor de la locul de depozitare până la un depozit sau o cale de transport pe distanță lungă se folosesc așa numitele transportoare sau forwardere. Acestea sunt, de fapt, niște remorci cu răcoanțe, prevăzute cu mijloace de tracțiune proprii sau atașabile cu macarale cu graifer pentru încărcarea și Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 7 descărcarea lemnului. Dimensiunile acestora sunt corelate cu sortimentele de lemn ce se transportă. Mașinile multifuncționale, împreună cu aceste transportoare, asigură mecanizarea completă sau totală a recoltării lemnului folosind în principal doi manipulanți, având în vedere tehnicitatea și complexitatea acestor mijloace și, în special, a mașinilor multifuncționale. Considerăm că folosirea lor în procesul de producție poate constitui mijloace de maximă eficiență economică și de protecție a mediului în spațiul forestier. Având în vedere considerațiile de mai sus, sumare de altfel, și necesitățile de exploatare a masei lemnoase ca act principal în gospodărirea modernă a fondului forestier, ne permitem în finalul acestei scurte prezentări să ne oprim și asupra unor concluzii: — Exploatarea lemnului, ca și a celorlalte produse ale pădurii, reprezintă un act de mare însemnătate în existența unei păduri și, ca atare, trebuie să i se acorde atenția cuvenită din partea silvicultorilor; — Indiferent de natura de proprietate, de stat sau privată, pădurile se gospodăresc unitar, res- pectând regulile de gestionare durabilă a acestora conform Codului Silvic; — Agenții economici de exploatare a lemnului trebuie să execute lucrările în pădure în concor- danță cu respectarea regulilor silvice, având în vedere importanța acestui proces în viața pădurii; — Asigurarea unor cunoștințe de specialitate ale agenților economici în ceea ce privește valorificarea masei lemnoase, recoltarea lor și respectarea și menținerea intactă a factorilor de mediu cum ar fi solul, semințișul și arborii rămași în urma acestor operații; — Sprijinirea de către factori competenți a agenților economici de exploatare a lemnului în achiziționarea de tehnică și tehnologie modernă de lucru de mare eficiență economică și ecologică. Prof. dr. ing. Gheorghiță Ionașcu Membru titular al ASAS Universitatea „Transilvania" din Brașov, Șirul Beethoven nr. 1, 500123 Brașov Realities and perspectives regarding timber harvesting in Romania Abstract In the paper the main aspects regarding timber harvesting in our country in the current conditions of național forest land are presented- ln this respect, the following îssues are tackled: ownership structure, management conditions, technical endowment level of the timber harvesting economic agents, as well as their technical knowledge in domain etc. Basedon this analysis, proper directives regarding the work processes in the forest are proposed in accordance with the principles of sustainable management. Key words: Romania, ownership structure, timber harvesting, machinery. 8 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Tehnologii noi de exploatare a lemnului și necesitatea realizării parteneriatelor pentru exploatarea sustenabilă a lemnului* Stelian Alexandru Borz Gheorghe Ignea Hie Oprea Albert Șerban Sorin Șolomonean 1. Aspecte privind structura, proprietatea și administrarea fondului forestier național Suprafața fondului forestier național este de circa 6,4 milioane de hectare, din care 6,22 milioa- ne hectare sunt ocupate de pădure, reprezentând un procent de împădurire din suprafața țării de 26,7%(Sbera, 2007). în raport cu marile unități geomorfologice, repartizarea fondului forestier este următoarea: — Munte: păduri de fag și rășinoase în proporție de 66%; — Deal: păduri de stejar și fag în proporție de 24%, — Câmpie: păduri de șleau și luncă în proporție de 10%. Structura probabilă în raport cu natura proprietății se prezintă după cum urmează: — Păduri de stat: 3,0-3,2 milioane ha; — Păduri proprietate privată (asociații, per- soane juridice de drept privat, persoane fizice): 3,2-3,4 milioane ha. Administrarea pădurilor de stat se realizează de către Regia Națională a Pădurilor (RNP), în timp ce pădurile proprietate particulară au admi- nistrații proprii (regii sau ocoale silvice) sau sunt administrate de RNP prin contracte de servicii. Structura pe specii a pădurilor este următoa- rea: — Rășinoase (29,77 %): -Molid 22,62%, -Brad 4,85 %, -Pin 1,72%, -Alte specii 0,58 %; — Foioase (70,23% din care fag 32,08%; stejar 17,66%): -Diverse tari (salcâm, frasin, carpen, paltin, mesteacăn etc.) 15,51 %, -Diverse moi (în special plop euroamerican, salcie, tei etc.) 4,98 %. ‘Lucrare prezentată la simpozionul „Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului”, organizat de Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice .Gheorghe lonescu-Șișești” și Universitatea „Transilvania”, Brașov, 9 mai 2012. 2. Tehnică nouă introdusă în activitatea de ex- ploatare a lemnului din România în ultimii ani Prin introducerea mecanizării în exploatările forestiere s-a trecut de la caracterul artizanal al acestora la cel industrial. Introducerea mecani- zării în exploatările forestiere din țara noastră a avut loc în anii 1950 (Oprea, 2008). Ultimul recensământ privind utilajele folosite în exploatarea lemnului a pus în evidență faptul că, din totalul de 8 500 de utilaje pentru colectarea lemnului, o pondere covârșitoare este ocupată de către tractoarele forestiere specializate și de către cele agricole adaptate. Mai exact, acest procent se situează in jurul valorii de 95 % (Sbera, 2007). Raportat la condițiile de relief ale țării noastre, dar și la cele specifice altor țări cu relief montan, se constată un regres în folosirea instalațiilor cu cabluri pentru colectarea lemnului (Tiernan et al., 2002). Acest lucru se datorează, pe de o parte, unei insuficiente dotări cu construcții și instalații de transport (drumuri forestiere), care limitează din punct de vedere tehnologic folosirea unor instalații cu cabluri performante specializate pen- tru distanțe medii și scurte (Oprea, 2008) iar, pe de altă parte, productivităților mai scăzute și cos- turilor mai ridicate în cazul folosirii acestora prin comparație cu tractoarele specializate (Oprea, 2008, Tiernan et al., 2002). Se menționează că, în ultimul timp, politica europeană și tendințele spe- cialiștilor de profil din Europa vizează reabilitarea instalațiilor cu cabluri în exploatarea lemnului. în ultimul timp, atât prin participarea în pro- iecte de atragere a fondurilor europene (Schema de finanțare N578 aferentă măsurii 123, a cărei autoritate de management este reprezentată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pes- cuit), cât și din resurse proprii (în cazul agenților ce prezintă o disponibilitate financiară ridicată), agenții economici specializați au început să își doteze sistema de mașini cu utilaje de concepție străină. Societățile comerciale în cauză au achizi- ționat utilaje dintre cele mai performante, acestea încadrându-se în următoarele trei categorii: 1. Utilaje de recoltare a masei lemnoase: Mașini multifuncționale de recoltare a masei lemnoase: societățile comerciale sau asociații private mai mari deținătoare de păduri au recurs preponde- rent la achiziția de mașini multifuncționale de doborât-curățat de crăci-secționat (harvestere), Revista pădurilor ■ Anul 127 • 2012 • Nr. 4 9 acestea grupând toate funcțiile necesare pentru aplicarea metodei sortimentelor definitive la cioată (CTL) și lucrând în tandem cu tractoare specializate pentru apropiatul lemnului prin purtare (forwarder) în cadrul aceleiași metode de exploatare. 2. Utilaje și instalații de colectarea masei lem- noase: Tractoare specializate forestiere: orientă- rile societăților comerciale sunt diverse, utilajele achiziționate încadrându-se în patru categorii: — Tractoare de tip skidder, specializate pentru adunatul masei lemnoase prin târâre și scos- apropiat prin semitârâre, dotate din punct de vedere tehnico-operațional cu trolii în general bitambure și dispozitive de legare și ridicare a sar- cinilor în vederea realizării operațiilor de scos sau apropiat. Reprezintă una dintre cele mai populare grupe de utilaje de la noi din țară, existând mână de lucru specializată în acest sens, dovadă fiind și faptul că se achiziționează utilaje noi în număr destul de mare (Șolomonean, 2011). De asemenea, industria românească încearcă să țină pasul și să se alinieze la tendințele moderne privind inte- grarea tehnologiilor în astfel de utilaje, oferind în acest moment tractoare de tip skidder perfec- ționate Ia costuri competitive; există și tractoare de mici dimensiuni din grupa skidderelor, care își pot găsi aplicabilitatea în colectarea lemnului, mai ales în rărituri, datorită mobilității ridicate și gabaritului redus, oferind în acest sens premisele creșterii gradului de mecanizare în astfel de lucrări de îngrijire-conducere (Rus, 2010); — Tractoare de tip forwarder, specializate pentru apropiatul masei lemnoase prin purtare, dotate din punct de vedere tehnico-operațional cu ma- cara hidraulică prevăzută cu graifăr și platformă cu racoanțe în vederea realizării operației de apropiat. Este a doua subgrupă de utilaje din grupa tractoarelor sub raportul popularității, impunându-se mai ales în cazul în care proprie- tarii dețin și mașini de recoltare mecanizată, dar se folosesc și în tandem cu recoltarea bazată pe ferăstraie mecanice (Șolomonean, 2011). — Tractoare de tip grapple-skidder (tractoare dotate din punct de vedere operațional cu braț hidraulic și clește ce servesc la apropiatul lem- nului), Bank-Jans skidder (tractoare dotate din punct de vedere operațional cu braț hidraulic dotat cu graifăr și clește orientat în sus, atașat la șasiu) și mașini combinate: sunt utilaje care se achiziționează sporadic. — Instalații cu cabluri, constând din instalații de tip clasic și instalații de tip modern prevăzute cu un pilon artificial din oțel care posedă diverse stadii de integrare a tehnologiilor. Primele sunt specializate pentru distanțe în general lungi, iar ultimele pentru distanțe scurte și medii. De asemenea, ultimele, prin integrarea diferitelor tehnologii, reprezintă un progres tehnologic sub- stanțial, datorită mobilității ridicate, a duratelor scurte de montare și demontare dar și a posibilită- ții realizării cvasitotale a procesului tehnologic de exploatare a lemnului (integrarea de capuri pro- cesoare pentru realizarea sortimentelor definitive la platforma primară). Principalul neajuns în folosirea acestora constă în dotarea insuficientă cu drumuri auto, mai ales a celor de versant ; — Instalații de alunecare, reprezentând o alterna- tivă la corhănirea lemnului, mai ales la cel subțire în arborete dese. 3. Utilaje pentru lucrări pe platforma primară: constau din utilaje pentru manipulat, stivuit sau tocat. Răspândirea ultimelor este mai restrânsă. Fig. 1. Skidder modern la apropiat trunchiuri Fig. 2. Forwarder la încărcat sortimente definitive 3. Provocări și probleme generate de introduce- rea utilajelor de concepție modernă Majoritatea activităților cu caracter industrial- extractiv, cum este și activitatea de exploatare a lemnului, funcționează pe baza unor principii, din care decurg activități de natură organizațională, inclusiv de proiectare, în vederea atingerii unor soluții tehnice și tehnologice fezabile. 10 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 pjg. 4. Instalație Mounty 4100 pe autocamion pig. 7. Tocător Chippo 801OC în lucru Fig. 8. Instalație de alunecare Leikam Logline trebuie să fie armonios conjugate cu ajustările de rigoare în cazul componentelor contradictorii, ce- ea ce dă o notă de mare complexitate acțiunilor de stabilire și aplicare a tehnologiilor de exploatare, în căutarea optimului rezonabil (Oprea, 2008). De aici decurge complexitatea sistemelor tehnologice aplicate, optimizabile sub raportul Fig. 5. Cărucior autopropulsat Woodliner 3000 Variabilitatea situațiilor de teren și arboret în care decurg activitățile specifice de exploatare a lemnului impune o multitudine de tehnici pro- cesuale și, implicit, de metodologii de proiectare tehnologică, pentru a răspunde obiectivelor de performanță tehnică, economicitate și adecvare silviculturală și ecologică. Toate aceste cerințe Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 11 integrării in funcțiile de optimizare a elementelor componente. Principalele componente ale unui sistem tehnologic aplicat sunt (Oprea și Borz, 2007): — Componenta economică: Componenta umană, tehnică și tehnologică; — Componenta referitoare la impactul siste mului. Prin armonizarea de ansamblu a acestor com- ponente se obțin soluțiile tehnologice de aplicat în exploatarea lemnului. Majoritatea lucrărilor de specialitate la nivel național și internațio- nal tratează aceste aspecte corelat în vederea identificării problemelor și a soluțiilor posibile. Până în 1989, dar și după, o parte dintre ele- mentele necesare proiectării tehnologice au fost standardizate prin implementarea de norme și normative de muncă. Aceste norme și normative se referă preponderent la utilaje de concept învechit, depășite din punct de vedere tehnic (***, 1989). Acest lucru constituie o problemă majoră în folosirea noilor utilaje, pentru care nu există directive naționale de normare a muncii. De asemenea, în condițiile economiei de piață, evoluția costurilor este mai greu de prevăzut, iar acestea reprezintă o componentă majoră în pro- iectarea și organizarea șantierelor de exploatare a lemnului. Fiind majoritar mașini mai grele decât cele folosite în mod convențional în practica din exploatarea lemnului din țara noastră, utilajele de concept modern pot să aibă un impact mai accentuat asupra valorilor ecologice ale pădurilor. Interesul pentru studiul acestor probleme este în prezent mai scăzut, iar rezultatele defavorabile sub aspec t socio-economic și ecologic se vor vedea în viitorul apropiat. Excluderea unor utilaje chiar de la început, fără acoperire științifică, nu repre- zintă o soluție pentru abordarea de perspectivă a exploatării lemnului. Alte țări investesc în studiul și optimizarea proceselor sub laturile aminitite și culeg roadele acestor studii, chiar în condițiile unui progres tehnologic foarte accentuat, în vederea alinierii țării noastre la aceste deziderate, principalele probleme care trebuie rezolvate în viitorul apropiat se referă la: — Elaborarea de studii de metodă și produc- tivitate pentru utilajele de concept modern în vederea obținerii de soluții performate în acest sens, ca un prim deziderat în optimizarea de ansamblu a sistemelor tehnologice; — Elaborarea de studii tehnico-economice privind costurile implicate în folosirea utilajelor de concept modern, ca un deziderat secund în op- timizarea de ansamblu a sistemelor tehnologice; — Elaborarea de studii tehnice privind impac- tul ecologic implicat de folosirea utilajelor de concept modern, ca un al treilea deziderat în op- timizarea de ansamblu a sistemelor tehnologice; — Elaborarea și implementarea de funcții de optimizare a sistemelor tehnologice aplicate în condiții diverse și complexe de muncă, ca rezultat al studiilor anterioare; — Elaborarea de interfețe cu utilizare facilă în proiectarea-optimizarea și organizarea șan- tierelor de exploatare a lemnului, prin folosirea funcțiilor de optimizare precizate anterior. — Pregătirea de personal calificat în mânuirea- operarea utilajelor de concept modern, cât și în realizarea activităților de proiectare-optimizare și organizare a activității de exploatare a lemnului. 4. Părți interesate și părți de cooptat în aborda- rea și rezolvarea problemelor Studiile de optimizare a activității de exploatare a lemnului se realizează pentru a crea condiții mai bune în primul rând pentru societate, prin efecte economice și ecologice pozitive. Optimizarea proceselor este unealta care se folosește pentru reducerea costurilor de producție și asigurarea echilibrului natural, generând în acest fel efecte economice și ecologice benefice ; astfel, o primă componentă interesată în realizarea dezideratelor expuse este chiar societatea în ansamblul ei. Generarea de competențe în proiectarea- optimizarea și organizarea șantierelor de exploatare a lemnului reprezintă o componentă de interes pentru învățământul superior de profil, în formarea viitorilor ingineri tehnologi, dar și în formarea cadrelor de cercetare. Interesul este bi- lateral, în sensul că, posedând aceste competențe, studenții din diferite cicluri de studiu găsesc o nișă mai mare în oferta pieței locurilor de muncă. Furnizorii de utilaje și echipamente forestiere pot folosi diferite produse și tehnologii dezvoltate pentru proiectarea-optimizarea și organizarea șantierelor de exploatare a lemnului specifice pro- duselor pe care le furnizează, pentru a oferi soluții acceptate științific în promovarea produselor. Utilizatorii finali ai utilajelor și echipamentelor au interesul de a obține soluții fezabile în exploa- tarea lemnului, deziderat realizabil prin creșterea marjei de profit ca o consecință a utilizării de per- sonal de specialitate și a unor tehnologii aplicate optimizate din punct de vedere tehnico-economic și silvicultural-ecologic. Structurile de decizie în activitățile forestiere pe plan național pot obține unelte valoroase în organizarea strategiei sectorului forestier prin cunoașterea de detaliu a implicațiilor de natură tehnică, economică și ecologică privind folosirea utilajelor și tehnicii forestiere de concept nou în exploatarea lemnului. 12 Revista pădurilor ■ Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Bibliografie Oprea, L, 2008: Tehnologia exploatării lemnului. Editura Universității „Transilvania" din Brașov. Oprea, I„ Borz, S. A, 2007: Organizarea șan- tierului de exploatare a lemnului. Editura Universității „Transilvania” din Brașov. R u s, A. V., 2012: Cercetări privind exploatarea lem- nului în condițiile arboretelor parcurse cu rărituri de pe raza Ocolului SilvicBeclean, jud. Bistrița-Năsăud. Teză de doctorat, Universitatea „Transilvania” din Brașov. Sbera, I., 2007: Strategia în domeniul exploatării forestiere și tehnologia lemnului. In: Meridiane Fores- tiere. Șolomonean, S., 2011: Analiză tehnico- economică privind introducerea tractoarelor modeme in colectarea lemnului. Lucrare de disertație, Universita- tea „Transilvania” din Brașov, Catedra de Exploatări Forestiere. T i e r n a n, D., O w e n de, P., K a n a 1 i, C., S pi- ne 11 i, R., L y o n s, J-, 2002: Development of a pro- tocol for ecoefficient wood harvesting on sensitive sites (ECOWOOD). Quality of Life and Management ofLi- ving Resources Contract No. QLK5-1999-00991 (1999- 2002). 73 p. * * *, 1989: Norme și normative de muncă unificate în exploatările forestiere. Ministerul Industrializării Lem- nului și Materialelor de Construcții, Centrala de Ex- ploatare a Lemnului, București. 491 p. Stelian Alexandru Borz tel.: 0742042455, e-mail: stelian.borz@unitbv.ro Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea „Transilvania” din Brașov Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov Gheorghe Ignea e-mail: igneagh@unitbv.ro Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea „Transilvania” din Brașov Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov Ilie Oprea e-mail: ilie.oprea@unitbv.ro Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea „Transilvania” din Brașov Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov Albert Șerban S.C. Alser Forest S.R.L. Sorin Șolomonean S.C. Alser Forest S.R.L. New timber harvesting technologies and the need for partnerships targeting logging sustainability Abstract In the last period, the Romanian profile market is the subject of introducing new modern-concept timber harvesting machines. This represents a parțial technological progress due the fact that despite their introducing in forest operations, the design, organizing and harvesting control activities are still empirically or not at all realized. This is a consequence of a lack of knowledge (available data) in such tasks on național level. In this context, the paper presents the new technologies in timber harvesting (available on the Romanian market) as well as the need (problems to be solved in the closer future) for a sustainable development in timber harvesting using these technologies. Key words: Romania, timber harvesting, new machinery, partnerships. Revista pădurilor ■ Anul 127 • 2012 • Nr. 4 13 Considerații privind influența lucră- rilor de exploatare a lemnului asupra regenerării pădurii* Ion Florescu Gheorghe Spârchez 1. Introducere în silvotehnică, tăierile se referă la recoltarea și colectarea lemnului din pădure. Cu alte cuvinte, tăierile sunt operațiuni integrate în sistemul silvotehnic al exploatărilor forestiere, caracteri- zându-se printr-o foarte pronunțată diversitate, mod de acțiune asupra pădurii, eficiență econo- mică și ecologică de importanță momentană, dar și îndelungată. (Constantinescu, 1973 ; Florescu, 1991 ; Giurgiu, 1988 ; lonașscu, 2002 ; Pavelescu, 1960; Petrescu, 1975; Rotam, 1992) în silvicultură, tăierile au ajuns să fie conside- rate operațiuni silvotehnice de primă importan- ță culturală prin rolul lor complex, direct și in- direct asupra arboretelor componente, dar pe ca- le de consecință și asupra tuturor componentelor biotice și abiotice ale pădurii în ansamblu și ale mediului adiacent al pădurii. (Negulescu, Ciumac, 1959). Diversitatea tăierilor este condiționată de natu- ra și starea pădurilor din fondul forestier sau din afara fondului forestier, de natura și intensitatea tratatmentelor și a altor măsuri silvotehnice adop- tate și aplicate, de rolul funcțional al pădurilor în spațiu și în timp, de starea economică a sectorului forestier, de progresul științific și tehnic cu care se operează. (Florescu, 1991) 2. Clasificarea tăierilor O primă schemă de clasificare a tăierilor s-a pu- blicat la noi în 1997. (Vlad ș.a., 1997) în linii mari se poate diferenția o complexita- te de tăieri de extragere a lemnului din pădure și anume (tabelul 1): — tăieri de regenerare: tăieri unice (rase), tă- ieri selective, repetate și/sau continue în arborete și păduri naturale artificiale, semi-artificiale, deri- vate, de codru regulat sau grădinărit sau de recon- strucție ecologică de crâng, cu tăieri de jos și/sau cu tăieri de sus etc; — tăieri de conservare, care se aplică în pădu- rile de protecție încadrate în tipul II de categorie funcțională, în scopul producerii continue a unor nuclee de regenerare și a menținerii unei stări fi- tosanitare bune; "Lucrare prezentată la simpozionul „Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului", organizat de Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești" și Universitatea „Transilvania”, Brașov, 9 mai 2012. — tăieri de îngrijire, care se execută în arborete tinere de codru sau de crâng aflate în diverse sta- dii de dezvoltare, precum și în cazul unor populații arborescente tinere din arborete ± pluriene (gră- dinărite); — tăieri de compartimentare și de întreținere a culoarelor, care se execută în scopul amenajării și funcționării unui sistem de căi interioare de acces și de întreținere a acestora în scopuri tehnologice, cinegetice, turistice etc; — tăieri de igienă și de produse accidentale; — tăieri de reconstrucție ecologică, diferențiate în raport cu natura, caracterul și starea momenta- nă a pădurilor încadrate în reconstrucție și țelurile spre care trebuie să evolueze aceste păduri; — tăieri de extragere a scaunelor degradate din păduri de crâng, de extragere a cioatelor degrada- te din pădurile de crâng, de extragere a iescarilor; — tăieri de formare și/sau de toaletare a arbo- rilor din intravilane; — tăieri ilicite practicate în pădurile publice și/sau private cu intensități foarte variate (de la extrageri izolate de arbori, la tăieri rase pe supra- fețe variabile). Sfera noțiunii de tăieri silvotehnice ar putea fi extinsă și la operațiunile de extragere a preexis- tenților, a subarboretului, a lăstarilor în scopul in- stalării, îngrijirii și promovării semințișurilor via- bile, sănătoase și valoroase, diferențiate în raport cu modul de regenerare adoptat și aplicat și cu sta- diul de dezvoltare al semințișului în fiecare loc și moment etc. în silvicultura durabilă, operațiunile de tăiere trebuie să fie astfel concepute, pregătite și executate încât eficiența lor momentană și de durată să fie op- timă sau să tindă spre acest deziderat, iar riscurile de influență negativă asupra pădurii să fie minime. (Florescu, 1991; Florescu, Spârchez, 1981) în cele ce urmează, ne vom referi doar asupra unora din cele mai importante operațiuni de tăie- re, subliniind impactul lor favorabil și/sau nefavo- rabil, imediat sau de perspectivă, asupra pădurii și asupra mediului intern și periferic al acesteia. 3. Tăierile de regenerare și îngrijire în pădure Ecotehnica semnificativ variată a tratamentelor de codru și de crâng, caracterul, natura și starea pădurilor exploatabile din regimul codrului și/sau crângului, accesibilitatea la și în interiorul pădurii generează o variație complexă a sitemului de tăieri și a eficienței acestora. 14 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Tabelul 1 Schema tăierilor de recoltare a lemnului Tipul și caracterul tăierii Regimul codru Regimul crâng Neselective Tăieri unice (rase) —în parchete cu regenerare artificială —în benzi cu regenerare naturală și/sau mixtă —în arborete angajate în reconstrucție ecolo- gică —tăieri de compartimentare —parchete în crâng simplu —în căzănire —în scaun —de conversiune spre codru Selective De îngrijire a arboretelor — degajări, curățiri — rărituri selective — rărituri mecanic-selective — degajări, curățiri — rărituri selective — rărituri mecanic-selective Tăieri repetate (succesive, progre- sive și combinații) — preparatorii (pregătitoare) — de provocare a instalării semințișului (uni- forme, în ochiuri, în benzi cu tăieri repetate) — de favorizare a dezvoltării semințișului (de punere în lumină) — de luminare și lărgire a ochiurilor (benzilor) — crâng cu rezerve Tăieri cu caracter continuu — cu extragere de arbori fir cu fir — în buchete mici de arbori exploatabili —în tăieri cvasigrădinărite — crâng grădinărit De conservare (selective) — de deschidere și de lărgire continuă a nucleelor de regenerare — Reconstrucție ecolo- De conversiune gică și/sau reconstrucție ecologică — conversiune prin îmbătrânire (selectiv) — conversiune prin refacere (substituire) (ne- selectiv) — tăieri pe parchete — tăieri in ochiuri—tăieri in benzi (coridoare) — conversiune, îngrijire, de igienă în arborete de crâng De igienă și acciden- Igienă tale — tăieri selective de arbori necorespunzători — tăieri în arborete calamitate — conversiune, îngrijire, de igienă în arborete de crâng Selective în afara Extrageri de arbori; pădurii (parcuri, alei, Toaletări de arbori, aliniamente etc) — — Ilegale Tăieri ilicite în păduri publice și private tăieri nelegale în păduri de codru — tăieri nelegale în păduri dc crâng în fondul nostru forestier evoluția suprafețelor păduroase parcurse în ultima perioadă cu tăieri de masă lemnoasă este prezentată în tabelul 2. Datele de mai sus permit câteva constatări importante privind natura și caracterul tăierilor adoptate și aplicate în fondul nostru forestier du- pă 1990; — tăierile de regenerare au fost preponderente, în regimul codru au fost parcurse între 90 și 95 % din arboretele exploatabile, iar tăierile de crâng s-au aplicat doar pe 5-10 % din arboretele exploa- tabile (Giurgiu, 1988); — în regimul codru, tratamentele cu tăieri rase pe parchete și în benzi s-au aplicat doar pe 4-6 % fiind urmate din aproape în aproape de regenerări artificiale, seminaturale și naturale ; acestea con- centrează tăierile pe cele mai mici suprafețe pen- tru recoltarea posibilității, au eficiență economi- că imediată sporită, dar sunt cele mai păguboase tăieri pe termen mediu și lung pentru pădure și mediul intern și periferic al acesteia, astfel că în unele țări au fost deja abandonate sau semnifiativ reduse ca pondere; — tăierile rase pe parchete cu regenerare artifi- cială ar putea fi abandonate și în silvicultura noas- tră, ca și în alte țări europene, tăierile în benzi (ală- turate, la margine de masiv, de compartimentare etc) nu pot fi înlăturate, însă tehnica de lucru poa- te fi ameliorată; — tratamentul tăierilor succesive s-a practicat pe suprafețe variind între 8-27 % cu tendințe de descreștere a ponderii aplicării sale în deceni- ul 2000-2009; — tratamentul tăierilor progresive a fost adap- tat și aplicat pe cca. 40-72 %, ponderea aplicării sale crescând în deceniul 2000-2009; — tratamentele codrului grădinărit și de trans- formare spre grădinărit și cvasigrădinărit, semni- ficativ diferențiate, au fost adoptate și aplicate pe 9-24 %, ponderea lor scăzând după anul 2000; sunt Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 15 Tabelul 2 Evoluția suprafețelor parcurse anual cu tăieri (Carcea ș.a., 2011) Media anuală Suprafețe parcurse cu tăieri la regenerare/codru Refa- ceri T. sp- de con- servare T. acci- dentale Total t. nerare rege- Tr. t ve progresi- Tr, t. succesiv Tr. t. grăd. ți cvasigrad. Tr. L rase T. de crâng tuire mii ha % mii h: 1 % mii ha % mii ha % mii ha % mii ha % mii ha mii ha mii ha 1990- 1994 57,58 100 23,23 40 14,03 24 13,88 24 2,45 4 3,99 7 2.60 — 391,28 1995- 1999 44,52 100 19,81 44 11.93 27 6,26 14 1,92 4 4,60 10 2,12 — 390.82 2000- 2004 58,32 100 35,73 61 9.62 16 5,53 9 3,31 6 4.13 7 1,59 6,16 568,84 2005- 73,03 100 52,53 72 5,71 8 6,43 9 4,65 6 3.75 5 1,21 12,09 560,92 2009 cele mai intensive tăieri aplicate în prezent, însă aplicarea lor defectuoasă poate fi chiar păguboa- să (Antonescu, 1881; Dissescu ș.a., 1968; Giurgiu, 1988; Florescu, 1991); — s-a continuat executarea de tăieri de reface- re și substituire pe suprafețe semnificative vari- ind între 1,6 și 2,6 mii ha; s-a parcurs (în interva- lul 1990-2009) cu lucrări de refacere-substituire □ suprafață totală de 7,52 mii ha, în care s-au prac- ticat diferite variante de tăieri: rase, în benzi sau coridoare, în ochiuri etc; — după anul 2000, s-au extins tăierile specia- le de conservare pe cca 18,25 mii ha, în care s-au aplicat tăieri oarecum asemănătoare celor de tip grădinărit pe buchete (nuclee), de regenerare și de igienă; — tăierile accidentale generate de producerea unor calamități în arboretele necorespunzător gospodărite până acum s-au limitat doar la extra- gerea arborilor vătămați, uscați, doborâți, dar cu caracter dispersat, în cazul producerii unor cala- mități de mare intensitate, extragerea arboretelor poate și trebuie să fie urmată de lucrări de regene- rare a golurilor create ș.a.; — lucrările de îngrijire a arboretelor, chiar dacă au marcat o diminuare după 1990, continuă să se aplice, în condiții tehnice și tehnologice care lasă încă de dorit din cauza insuficienței instalațiilor de transport, existenței unei rețele deficitare de acces intern în arboretele de parcurs cu rărituri și cură- țiri, interesului redus al economiei noastre față de valorificarea lemnului de mici dimensiuni etc. Toate aceste intervenții silvotehnice conduc la efecte favorabile de ordin economic și ecologic, silvicultural, dacă sunt realizate în limita unor praguri de toleranță pentru păduri, variabile de la caz la caz, așa cum se prezintă în tehnica lu- crărilor silvotehnice, însă dacă se depășesc anu- mite praguri de toleranță specifice și diferențiate de la caz la caz sau dacă se aplică necorespunzător, efectele pot deveni dăunătoare și, în cazuri limită, chiar catastrofale, efectele negative resimțindu-se pe termen scurt, mediu și lung. Diversitatea tăie- rilor practicate în pădurea cultivată obligă la dife- rențierea adecvată a tehnicilor și tehnologiilor de exploatarea lemnului. Efectele economice ale tăierilor de regenerare depind de cantitatea și structura sortimentală a masei lemnoase extrase și de modul de valorifi- care a acesteia. Beneficiul va fi cu atât mai mare, cu cât infrastructura reprezentată de organizarea șantierelor de exploatare este mai aproape de opti- mul tehnologic, exploatările sunt mai concentrate în spații, valorificarea masei lemnoase este mai ju- dicioasă și crește datorită sortării optime în raport cu standardele de valorificare a masei lemnoase și de cerințele pieței de utilizare a lemnului etc. Efecte economice pot fi considerate și cele care se produc în pădurea cultivată gestionată durabil, dacă acestea urmăresc cu perseverență aducerea și menținerea pădurii cultivate în stări structurale, calitative și funcționale optime care, între altele, pot să confere pădurii optima stabilitate, reduce- rea treptată, dar rațională a costurilor de produc- ție, concomitent cu creșterea sistematică și con- trolată a calității și producției de masă lemnoasă. Efectele economice pot fi imediate, prin recolta- rea și valorificarea masei lemnoase exploatate, dar și de durată, ca urmare a aducerii și menținerii pădurii în stări structurale și funcționale optime. Tăierile de regenerare propriu-zise sau prin care se urmărește asigurarea continuității și creșterea eficienței structurale și funcționale a pădurii sunt obligatorii și trebuie să respecte standardele teh- nice și tehnologiile specifice, chiar și când au o eficiență economică inferioară într-o primă etapă, dar pot genera eficiență economică viitoare, pre- vizibilă pe termen mediu și lung. Eficiența economică poate fi considerată ca re- alizabilă, acolo și atunci când, prin tăierile care fa- 16 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 vorizează instalarea și dezvoltarea semințișurilor, se pot reduce costurile de regenerare și, concomi- tent, cele de tăiere, dar fără a se ajunge la riscuri previzibile, care să genereze costuri suplimentare de tăiere sau de regenerare. Atenție sporită reclamă tăierile care conferă o falsă eficiență momentană, dar care, după un timp variabil cu natura, starea, structura și stabilitatea pădurii, conduc la declanșarea unor evoluții ne- gative, de natură structurală și/sau funcțională a pădurilor defectuos conduse prin tăieri. De aceea, sistemele de tăieri adoptate și aplicate în pădurea cultivată pot fi considerate mijloace silviculturale de primă importanță economică și silviculturală, dar și intervenții care pot declanșa, în ultimă in- stanță, catastrofele produse în pădurea cultivată (doborâturi de zăpadă și de vânt, eroziune de su- prafață și de adâncime, producerea de viituri to- rențiale ș.a.) generatoare de vătămări imediate sau previzibile, în perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată, care pot afecta nu numai pădurea, dar și ecosistemele învecinate și nu numai. Influențele ecologic-silviculturale ale tăierilor sunt extrem de diverse și se răsfrâng: 1. asupra spațiului aerian al pădurii de natură biotică (dinamica dezvoltării arboretelor, a celor- lalte etaje de vegetație, a faunei din pădure, inclu- siv a celei cinegetice) dar și de natură abiotică (mi- croclimatul intern și periferic al pădurii, bilanțul suprateran al apei și al diverșilor component! ma- cro și microminerali, eroziune, echilibru hidrolo- gic în bazinele hidrografice) (Pischelda ș.a., 2008; Rotaru, 1987) 2. asupra spațiului edafic din pădure și din afara ei (dinamica proceselor de solificare, microclima orizonturilor de sol, circuitul apei în sol, variația nivelului apei freatice, fenomenele de hidromor- fism, circuitul macro și micromineralelor asimila- bile, declanșarea unor procese erozionale și toren- țiale etc), cu efecte pozitive, dacă se ameliorează echilibrele dinamice, dar și negative (perturban- te până la catastrofale), dacă aceste echilibre sunt afectate și perturbate pe termen scurt, mediu sau lung; 3. deși s-au efectuat până acum multiple cerce- tări (Pavelescu, 1966, ; Rotaru,1987 ; 1984 ; Pis- chedda ș.a., 2008 ; Ciubotaru, Nicolescu, 2011 ;), prin tăierile adoptate și aplicate se produc influen- țe indirecte dintre care sunt de menționat: intensi- ficarea pășunatului, creșterea efectivelor de vânat și a vătămărilor provocate de acesta, intesificarea producerii unor boli și vătămări asupra arborilor remanenți, degradarea căilor de transport din pă- dure, colmatarea lacurilor de acumulare a apei, puritatea apei, puritatea aerului, dinamica păturii erbacee și a subarboretelor, degradarea cu inten- sități variabile a influențelor recreative din pădu- re și multe altele, astfel că fără a intra în detalii, subliniem doar că tratarea simplistă a proceselor tehnice și tehnologice de exploatare a lemnului și aplicarea lor fără respectarea rigorilor tehnice, fă- ră a se analiza efectele lor locale imediate, dar și pe termen scurt, mediu sau lung, atât de natură eco- nomică, cât și de natură ecologic-silviculturală, se poate solda cu efecte negative previzibile pentru dinamica dezvoltării pădurii cultivate, chiar dacă se aduc argumente aparent obiective privind efi- ciența lor momentană ; rezultă că în domeniul sil- votehnicii este obligatorie trecerea eficientă de la tehnica tradițională, la asocierea și tratarea siste- mică modernă a tehnicilor și tehnologiilor silvo- tehnice (alegerea și aplicarea tratamentelor, ale- gerea arboretelor de parcurs, fixarea ordinii de parcurgere, alegerea arborilor de extras, alegerea naturii, caracterului, intensității și periodicității lucrărilor proiectate, a lucrărilor de conservare, de reconstrucție ecologică ș.a.) ca și a tăierilor și apli- carea lor eficientă în fiecare loc și moment prin crearea unui sistem de accesibilitate interioară cu tendințe de optimizare, prin adoptarea și aplica- rea unor tăieri mecanizate adecvate, executate la timp și cu respectarea integrală a regulilor silvi- ce de exploatare, prin eliminarea sau diminuarea și prevenirea oricăror intervenții anticulturale în sistemul lucrărilor silvotehnice și/sau de exploa- tare. Aceasta obligă la reflecții și la măsuri rapide și eficiente de transfer efectiv și durabil a preocupă- rilor tehnice și tehnologice către un personal cât mai calificat, competent și capabil de performanțe economice și silviculturale durabile la toate nive- lurile de organizare și execuție a lucrărilor de cul- tură și de exploatare a lemnului din pădure, dacă prin aceasta, la inceput, vor fi necesare eforturi mai mari de ordin economic și/sau tehnologic. 4. Efectele nefaste ale tăierilor ilicite Se cunoaște că tăierile ilicite în pădure au o ma- re vechime, dar influența lor negativă a crescut continuu, pe măsură ce s-a redus suprafața fondu- lui forestier și a crescut intensitatea acestor tăieri din fondul forestier sau din afara fondului fores- tier. Se apreciază că tăierile ilegale sunt legate de starea economică a populației, ca și de tendința de îmbogățire rapidă a unor persoane fizice sau juridice prin exploatarea nerațională a resurselor lemnoase din diferite zone ale țării. Dacă în con- cepția îngustă a celor care practică tăierile ilicite, acestea le aduc beneficii imediate, sub raport eco- nomic și ecologic-silvicultural acestea sunt păgu- boase pe termen scurt, medii și lung, iar în cazuri extreme pot genera modificări ireversibile, extrem de păgubitoare ale mediului forestier și nu numai, Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 17 cu consecințe grave dintre cele mai diverse. Acțiu- nea de refacere și reconstrucție a arboretelor și a pădurilor, semnificativ afectate de tăieri ilicit, este o operă grea, de lungă durată, foarte costisitoare și adeseori nesigură. De aceea sunt imperios ne- cesare măsuri de prevenire și mai ales de educare ecologică a populației la toate nivelurile, în toate mediile și la toate vârstele. Din păcate, sunt semne tot mai evidente și mai vizibile că restructurarea sistemului de proprieta- te, trecerea la economia de piață după 1990, prețul lemnului în plan intern și extern ș.a. au provocat o creștere a abuzurilor și intervențiilor ilicite în mai toate ecosistemele forestiere, de stat și particulare, judicios conduse prin măsuri silvotehnice adecva- te, dar și în cele protejate și exceptate cel puțin de la tăieri de produse principale, comparative cu pe- rioada anterioară. De aceea, orice indiferență sau indulgență a celor însărcinați cu paza pădurilor, precum și a organismelor abilitate cu sancționarea acestor abateri, înseamnă intensificarea pe termen mediu și lung a degradării, deteriorării pădurii sau chiar dispariția sa treptată. Credem cu convingere că ASAS, în colabora- re cu alte organisme guvernamentale și neguver- namentale, care au preocupări privind gospodă- Bibliografie A n t o n e s c u, P., 1881; Tratamentul grădinărit și aplicațiunea sa in România. Revista pădurilor, nr. 2. Badea, M., 1974: Ajutorarea regenerării naturale a molidului. Stațiunea Experimentală de Cultură a Moli- dului, Câmpulung Moldovenesc. C a r c e a, F., F1 o r e s c u, 1.1., D o 1 o c a n, C., G u - iman, G., Roșu, A., 2011: Tratamentele ți rolul lor pentru gestionarea funcțională a pădurilor. Comunicare la secția de Silvicultură, ASAS, București. C i u b o t a r u, A., 1998: Exploatarea pădurilor. Edi- tura Lux-Libris, Brașov. Ci ub o taru, A., Nic ol es cu, V. - N., 2011: Cer- cetări privind prejudiciile produse solului prin activita- tea de exploatare a pădurilor. Revista pădurilor, nr.6. Constantinescu, N., 1973: Regenerarea arbo- retelor. Ediția a U-a, Ed. Ceres, București. Constantinescu, N., 1976: Conducerea arbo- retelor. Voi I, ed. Ceres, București. D a i a, M., 2003: Silvicultură. Ed. Ceres București. D i s e s c u, R., P u r c e 1 e a n, S., F1 o r e s c u, I. I., 1968: Metoda de transformare a pădurilorpluriene natu- rale in arborete grădinărite. Studii și Cercetări INCEF, XXVI, București. FI or eseu, I. I., 1991: Tratamente silviculturale Ed. Ceres, București. FI or eseu, I. I., Spârchez, G., 1981: Cercetări privind vătămările provocate prin exploatarea asupra arborilor in brădeto-făgete parcurse cu tăieri de trans- formare spre grădinărit. Buletinul Universității Brașov, Seria B, Economie Forestieră, voi. XXIII, Brașov. rirea, conservarea și protecția pădurilor, trebuie să-și unească eforturile pentru diminuarea și, în final, eradicarea acestor practici ilicite din fondul forestier, precum și pentru restructurarea ecolo- gică a pădurilor semnificativ afectate. în final, considerăm că există o bogată informa- ție științifică și tehnică in legătură cu tehnica și tehnologia lucrărilor silvotehnice în pădurea cul- tivată și respectiv cu adoptarea și aplicarea dife- rențiată și judicioasă a tăierilor. Din păcate, în sil- vicultura practică, din varii considerente, nu se ți- ne în orice loc și moment seama de adoptarea și aplicarea diferențiată a soluțiilor tehnice, urmă- rindu-se optimizarea imediată, dar și în perspec- tiva acestor măsuri asupra stării, stabilității, func- ționalității și eficienței economice, dar și ecologic- silviculturale, consecințele pe termen mediu, lung și chiar imediat sunt păguboase, conducând la ne- reușită, la grave perturbări ale pădurii și ale me- diului interior și adiacent care reclamă eforturi și costuri ulterioare mult mai mari. Experiența prac- tică a dovedit de prea multe ori cât de grave pot fi uneori rezultatele aplicării necorespunzătoare a unor soluții tehnice și tehnologice corect adopta- te, dar aplicate incorect sub raport tehnic și teh- nologic, inadecvate în anumite cazuri punctuale. Giurgiu, V., 1988: Amenajarea pădurilor cu func- ții multiple, Ed. Ceres, București. Ichim, R., 1988: Istoria pădurilor și silviculturii din Bucovina, Editura Ceres, București. Ionașcu, G., 2002: Exploatarea și valorificarea lemnului, Editura Tridona, Oltenița. N e g u 1 e s c u, E. G., C i u m a c, G., 1959: Silvicul- tura, Ed. Agrosilvică, București. Oprea, I., Sbera, L, 2000: Tehnologia Exploată- rii Lemnului, Voi. I, II, Ed. Universității Transilvania, Brașov. Pavelescu, I. M., 1966: Exploatarea pădurilor, Ed. Agrosilvică București. Petrescu, L., 1971: îndrumător pentru lucrările de îngrijire a arboretelor. Editura Ceres, București. Petrescu, L., 1975: Studiu privind vătămările ca- uzate arborilor prin colectarea lemnului provenit din ră- rituri in arboretele de molid. Teză de doctorat F.S.E.F., Brașov. P i s c h e 1 d a, D„ B a r t o I i, M., C h a g n o n, J. L., 2008: Poure une exploitation respectueuse des sols, des systeme complementaires existent.OIȚE, nr.19. Ro taru, C., 1984: Les Interactions entres les me- todes d’exploitation et la sylviculture. CTBA, Etude R 256. R o t a r u, C., 1987: Le cloisonnement dans les jeunes peuplements reslneux: reconcilier l’economic et la sylvi- culture. Foret-Entreprise, nr. 48, Paris. Rotaru, C., 1992: Techniques d’exploitation fo- restiere et environnement. Material realizat la cererea ONUDI și difuzat in franceză, engleză și spaniolă. 18 Revista pădurilor • Anul 127•2012 • Nr. 4 Vlad, I., Chiriță, C., Doniță, D., Petres- 2000a: Norme tehnice pentru ingrijirea ți condu- c u, L., 1997: Silvicultură pe baze ecosistemice, Editura cerea arboretelor. Nr. 2, MAPPM, București. Academiei Române, București. * * *> 2000b: Norme tehnice pentru ingrijirea și con- ducerea arboretelor. Nr. 3, MAPPM, București. Prof. dr. ing. Ion Florescu e-mail: ionflorescu@yahoo.com membru titular al ASAS Prof. dr. ing. Gheorghe Spârchez e-mail: sparchez@unitbv.ro Universitatea Transilvania din Brașov - Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Considerations regarding the influence of harvesting operations on forest regeneration Abstract Forest cuttings are silvicultural operations for timber harvesting. Their diversity depends on nature and status of the forest, type and intensity of silvicultural treatments and tending operations. Forest regeneration depends on the application of such cuttings. Harvesting operations could be: non-selective (clearcuts), selective (e.g., tending operations, uniform shelterwood cutting, group shelterwood cutting, the two of them combined), continuous (single tree selection, group selection), for ecological restoration, sanitation cuttings, pruning, illegal cuttings. Harvesting operations have ecological and silvicultural effects on: stand development dynamics, soii, wildlife, diseases and insects, etc. Economic effects of regeneration cuttings are represented by the quantity, timber assortments resulting from the harvest and the sales of timber. Key words: harvesting operations, forest regeneration, silvicultural systems. Revista pădurilor ‘Anul 127 • 2012 • Nr. 4 19 Evaluarea volumului de lemn destinat recoltării și implicațiile acesteia asupra calității exploatărilor forestiere* Valeriu-Norocel Nicolescu Bernhard von Puttkamer în limbajul forestier curent, se admite de vre- me îndelungată existența unei legaturi strânse și nemijlocite între cultura pădurilor și exploatarea lemnului. Astfel, specialiști recunoscuți din ambe- le domenii consideră că: „Exploatarea forestieră intervine prin măsurile luate în cadrul desfășurării procesului de produc- ție, pentru a sprijini și realiza chiar lucrări cu ca- racter cultural” (Pavelescu, 1955). „Principiile după care exploatarea pădurilor efectuează principalele sale lucrări caracteristice sunt subordonate cerințelor de ordin silvicultural. Exploatarea pădurilor se consideră o „silvicultură fină” pusă în aplicare cu mijloace specifice...” (An- dreescu și Amzică, 1959). „Exploatarea nu poate și nici nu trebuie să fie ruptă de sarcinile silviculturii în sensul ei larg. Or- ganic, ea face parte integrantă din preocupările și sfera de activitate a acesteia, reprezentând un act cultural de o deosebită importanță în gospodări- rea rațională a pădurilor...” (Negulescu, 1973). „Specialistul în exploatarea pădurilor va trebui să fie în primul rând silvicultor. Căci, exploata- rea nu este decât o parte organică a silviculturii, oferind metode de recoltare a lemnului în proce sele de regenerare și conducere ale arboretelor. în consecință, tehnicile și tehnologiile de exploatare a lemnului urmează să fie subordonate exigențe- lor silviculturii cu țeluri multiple.” (Giurgiu, 1988). „Specialistul în exploatarea pădurilor va trebui să fie în primul rând silvicultor. Căci exploatarea nu este decât o parte organică a silviculturii, oferind metode de recoltare a lemnului în procesele de re- generare și conducere ale arboretelor. în consecin- ță, tehnicile și tehnologiile de exploatare a lemnului urmează să fie subordonate exigențelor gestionării durabile a pădurilor" (Giurgiu, 2004). „Exploatarea forestieră este una din laturile teh- nice cele mai importante de aplicare a silvicultu- rii” (Oprea și Sbera, 2004). Din aceste motive, diverse documente cu ca- racter normativ din sectorul silvic, de la Normele tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor (*** 2000b) la Codul Silvic (***, 2008) ori la Instruc- *Lucrare prezentată la simpozionul „Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului”, organizat de Academia Română, Academia de Științe Agricole ți Silvice „Gheorghe lonescu-Șițețti” ți Universitatea „Transilvania", Brașov, 9 mai 2012. țiunile privind termenele, modalitățile și perioade- le de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos (***, 2011) includ așa-numite „Reguli silvi- ce privind exploatarea masei lemnoase”, care re- comandă ca, spre exemplu, „La exploatarea masei lemnoase să se folosească tehnologii de recoltare și colectare care să nu producă degradarea solului, distrugerea sau vătămarea seminișului utilizabil, precum și a arborilor nedestinați exploatării” (***, 2008). Dacă aceste documente includ, de zeci de ani, cerințe imperative legate de actul exploatării lem- nului, chiar și în condițiile unor arborete parcurse necorespunzător cu intervenții silviculturale timp de decenii și, de aceea, excesiv de dese și cu mari probleme de stabilitate și acces, ne întrebăm jus- tificat care sunt cauzele pentru care, în prea nu- meroase păduri de la noi, se constată situații în care atât arborii pe picior, cât și semințișul utili- zabil sau solul forestier, sunt grav vătămați prin respectiva activitate. E clar că vina aparține, în- tr-o bună măsură, agenților de exploatare, datori- tă dotării lor tehnice precare sau forței de muncă insuficient calificate. Pentru noi este însă evident că la această vină, vizibilă în numeroase arborete sau păduri, se adaugă și unele datorate celor care le administrează silvicultural. în acest context, se va analiza în continuare mo- dul în care, prin activitatea de evaluare a volu- mului de lemn destinat recoltării și comercializării, apanaj exclusiv al silvicultorilor, este afectată ca- litatea exploatărilor forestiere. în general, se cu- noaște că activitatea de evaluare cantitativă, ca- litativă și valorică a acestei cantități de lemn se finalizează prin întocmirea așa-numitului „Act de evaluare a volumului de lemn destinat comercia- lizării”, numit, în mod tradițional, „Act de punere în valoare” (A. P. V.). între numeroasele lucrări care, în final, contribuie la întocmirea documen- tului menționat ((i) Organizarea lucrărilor, (ii) De- limitarea arboretelor în care se realizează lucrări de evaluare a volumului de lemn destinat comer- cializării, (iii) Alegerea metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat ex- ploatării și, respectiv, comercializării etc.) se în- scrie și cea de (iv) Marcare (și măsurare) a arbo- rilor destinați exploatării, „... prin care se aleg și înseamnă arborii ce urmează a fi extrași, în vede- rea îngrijirii și regenerării arboretelor prevăzute în planurile de amenajament” (*“, 2000a). Marca- 20 Revista pădurilor ■ Anul 127 • 2012 • Nr. 4 rea acestor arbori se consideră a fi, în primul rând, o operație cu caracter silvicultura!, cu ro- lul de a oferi condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea arboretului rămas după aplicarea di- verselor intervenții" (***, 2000a). De aceea, la noi, decizia de a marca un arbore de extras ia în considerare criterii diverse, de la cele de regenerare la aspecte legate de calitate, crește- re/vigoare, stare de sănătate etc. Astfel, la marcă- rile practicate nu se manifestă deloc (sau în prea mică măsură) preocupări ca, prin modul în care se realizează respectiva lucrare, să se ofere șanse re- ale exploatării lemnului de a nu vătăma arborii pe picior, de a nu afecta semințișul utilizabil ori solul forestier. Astfel de oportunități de reducere a prejudici- ilor de exploatare s-ar putea realiza la marcarea arborilor cu multă ușurință, dar necesitând impli- carea eficace a personalului silvic de teren, prin: 1. Materializarea cu vopsea, pe arbori, înainte de începerea marcării pentru rărituri sau diverse trata- mente, a instalațiilor pasagere (căi de colectare gen drumuri de tractor, drumuri de atelaje, linii de fu- nicular), de pe care lemnul să fie extras înainte de colectarea propriu-zisă a produselor principale sau secundare. Este o recomandare existentă deja în Norme- le tehnice pentru îngrijirea și conducerea arborete- lor din anul 2000 („Marcarea arborilor de extras prin rărituri se va face după marcarea exempla- relor aflate pe traseele viitoarelor căi de acces" — ***, 2000c), însă extrem de rar aplicată în activi- tatea de producție silvică. Evident că materializa- rea și deschiderea acestor culoare, obligatoriu în- treținute pentru intervențiile silvotehnice ulteri- oare (fig. 1), este o precondiție pentru realizarea unei exploatări a lemnului de calitate. O astfel de obligație stringentă apare și datorită faptului că, în pădurile din România, realizarea accesibilității interioare a arboretelor, de la faza de desiș la cea de codru bătrân, deși cerută de normele noastre tehnice de multe decenii și realizabilă fără mari probleme tehnice sau economice, este încă o Fata Morgana... 2. Marcarea arborilor de extras nu doar depen- dent de criterii diverse, predominant silvice (de la re- generare la calitate, creștere, stare de sănătate etc.), dar și în corelație cu posibilitățile reale de evitare a vătămărilor de exploatare, mai ales la activitatea de doborâre a arborilor marcați. Frecvent, cei care marchează arborii nu iau de- loc în considerare această situație/obligație iar ar- borii de extras sunt aleși numai din rațiuni silvi- culturale și deloc de exploatare a lemnului. Aceas- ta face ca, prin doborâre, mai ales pe terenuri- le accidentate din regiunile montane și de dea- Fig. 1. Culoar dc acces, utilizabil pentru scosul lemnului recoltat (foto V. N. Nicolescu) luri, numeroși arbori situați preponderent în aval de cei marcați să fie vătămați. Dacă silvicultorul- marcator nu va fi capabil să se pună și în postura celui care recoltează și ulterior colectează lemnul, este evident că vătămările arborilor rămași pe pi- cior vor atinge aceleași niveluri ridicate. Este și motivul pentru care, în diverse țări europene (la noi nu este deloc cazul...), atunci când se marchea- ză arborii de extras, se indică prin săgeți cu vopsea și direcția dorită de doborâre. 3. Alegerea și însemnarea arborilor de viitor în arborete (părișuri) cu funcții predominant de pro- ducție, destinate obținerii sortimentelor superioare de lemn. Trecerea și în România la o silvicultură inten- sivă, de (pe) arbore, adesea dinamică, pe care va trebui să ne o asumăm în cazul exemplarelor va- loroase din specii de mare importanță economică gen stejar pedunculat. gorun, fag, molid, brad, fo- ioase prețioase (sorb, cireș pădureț, frasin comun, paltin de munte etc.), impune o astfel de abordare existentă deja din secolul trecut în alte țări euro- pene. Prin alegerea și însemnarea timpurie a arbo- rilor de viitor (fig. 2), care vor fi favorizați l Iterior prin intervenții silviculturale, aceștia devin mult mai vizibili și pentru cei care vor exploata (recol- ta și colecta) indivizii marcați, care îi vor proteja pe cei de valoare prin modalități specifice, ceea ce Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 21 va crește, în mod evident, și calitatea activității de exploatare a lemnului. Fig. 2. Arbori de viitor (cu inel de culoare galbenă) aleși și însemnați cu ocazia primelor rărituri (O. S. Valea Mare, D. S. Dâmbovița) (foto V. N. Nicolescu) în concluzie, din punctul nostru de vedere, dacă în România viitoare va exista obligativitatea, im- pusă pe cale normativă, pentru: 1. Materializarea, înainte de începerea marcării pentru rărituri sau diverse tratamente, a instalați- ilor pasagere, pentru realizarea unei accesibilități interioare ridicate. 2. Marcarea arborilor de extras dependent atât de criterii predominant silvice, cât și de posibilitățile reale de evitare a vătămărilor de exploatare, mai ales la activitatea de doborâre a arborilor marcați. 3. Alegerea și însemnarea arborilor de viitor în arborete cu funcții predominant de producție, des- tinate obținerii sortimentelor superioare de lemn, atunci calitatea actului exploatării lemnului va crește cu certitudine. Aceste deziderate nu trebuie însă separate de necesitatea evidentă a îndesirii rețelei de dru- muri forestiere din România, cu o desime de doar 6,3 m/ha (distanța medie de colectare = cca. 1,5 km) în prezent, care să asigure o accesibilita- te mult mai ridicată decât cea actuală, precondiție pentru o silvicultură intensivă, multifuncțională și durabilă. Dezideratul menționat se leagă orga- nic de obligativitatea tratării realiste a problemati- cii tratamentelor, în prezent cele mai complicate și mai intensive din Europa. Acestea iau în calcul la alegerea lor (predominant cu regenerare continuă sau perioade lungi de regenerare gen tăieri gră- dinărite, jardinatorii, progresive cu perioadă lun- gă de regenerare etc.) numai necesitatea realizării de structuri de arborete optime, diversificate ori- zontal și vertical, mozaicate (***, 2000b), fără con- siderarea realității că aplicarea riguroasă a trata- mentelor (ca și a răriturilor) este posibilă doar în condițiile obligatorii (recunoscute pe plan mondi- al— Kolstrom etal., 2011) ale existenței unei rețele dese de drumuri forestiere, precum și ale unei ac- cesibilități interioare corespunzătoare, ceea ce nu este deloc cazul în pădurile noastre. Poate visăm cu ochii deschiși, dar ne înscriem în (prea) multa poezie silvică existentă încă, în pre- zent, în România... Bibliografie A n d r e e s c u, V., A m z i c ă, A., 1959: Exploatarea pădurilor. Ministerul Învățămîntului și Culturii, Insti- tutul Politehnic Orașul Stalin, Facultatea de Silvicultu- ră, 689 p. Giurgiu, V., 1988: Exploatările forestiere în con- textul silviculturii cu țeluri multiple. în: Pădurea și vii- torul (autor V. Giurgiu), Editura Ceres, București, pp. 382-394. Giurgiu, V., 2004: Exploatarea pădurilor în con- textul gestionării durabile a pădurilor. în: Gestionarea durabilă a pădurilor României (autor V. Giurgiu), Edi- tura Academiei Române, București, pp. 219-232. Kolstrom, M., L i n d n e r, M., V i 1 e n, T., M a - roschek, M., Seidl, R., Lexer, M.J., Nethe- re r, S., Kremer, A., Delzon, S., Barba ti, A., Marchetti, M., Corona, P., 2011: Reviewing the Science and implementation of climate change adapta- tion measures in European forestry. în: Forests, nr. 2, pp. 961-982. N e g u 1 e s c u, E. G., 1973: Necesitatea valorificării în producție a fundamentelor teoretice ale silviculturii. în: Silvicultura. Fundamente teoretice și aplicative II (autori E.G. Negulescu, V. Stănescu, LI. Florescu, D. Târziu), Editura Ceres, București, pp. 314-318. Oprea, I., S b e r a, I., 2004: Tehnologia exploatării lemnului. Editura Tridona, Oltenița, 369 p. Pavele seu, I. M., 1955: Obiectul exploatărilor de păduri. Exploatarea produselor pădurii. în: Manua- lul inginerului forestier, nr. 82, Editura Tehnică, Bucu- rești, pp. 186. Petrescu, L., 1995: îngrijirea și conducerea arbo- retelor. în: Giurgiu, V. (red.): Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României, Editura Arta Grafică, București, pp. 186-201. * * *, 2000a: Norme tehnice pentru evaluarea volumu- lui de lemn destinat comercializării 4. Ministerul Ape- lor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 192 p. * **, 2000b: Norme tehnice privind alegerea și apli- carea tratamentelor 3. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 78 p. * **, 2000c: Norme tehnice pentru îngrijirea și con- ducerea arboretelor 2. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 164 p. * * *, 2008: Codul Silvic (Legea 46/2008). * * *, 2011: Instrucțiunile nr. 1540 din 3 iunie 2011 pri- vind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos. Monitorul Oficial al României nr. 430/20.06.2011. 22 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Prof. dr. M. Sc. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu E-mail: nvnicolescu@unitbv.ro Universitatea „Transilvania” din Brașov Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov M. Sc. ing. Bernhard von Puttkamer E-mail; bvp@zabola.com Domeniul Mikes-Roy Chowdhury Corn. Zăbala, jud. Covasna Tree marking activity and its implications on the quality of logging Abstract In Romania, logging activities are considered as part of silviculture field since many years ago. Although many rules and regulations have emphasized the obligations of protecting the remaining standing trees, young regeneration layer as well as forest soil when logging, such undesired effects are present regularly in logging areas. In this context, the paper outlines the influence of tree marking (for thinning and silvicultural systems) on the quality of logging. Starling from the way tree marking is performed in various situations, the paper proposes the obligations to (i) mark the skidding trails before the beginning of tree marking, followed by the removal of the trees existing inside such trails before the marked trees, (ii) use the logging principles when marking the trees based on silvicultural prescriptions, as well as (iii) to select and paint final crop trees, an operation providing the loggers the opportunity to locate and protect them during timber harvesting. Key words: silviculture, logging, tree marking, thinning, silvicultural systems, quality of logging. Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 23 ecologice Adaptarea de strategii pentru exploatarea lemnului* Pădurea este un dar oferit omului de către natură și de aceea avem obligația de-al prețui. în Decalogul silvic german, tradus și publicat în primul număr din 1893 al prestigioasei „Reviste a pădurilor”, la articolul I se spune: „Precum credeți într-un Dumnezeu, așa să ai ferma credință că fiecare arbore, orice pâlc, tufăriș, boschet, fiecare pădure este un mijlocitor între sol și atmosferă și să nu uiți niciodată că fără conlucrarea acestor doi agenți, bogata și frumoasa țară s-ar transforma într-un bărăgan monoton” (traducere N, R. Danielescu). Marele silvicultor Marin Drăcea spunea, în 1937, următoarele: „Pădurile sunt obrazul țării și al poporului respectiv”. Plecând de la aceste postulate ne dăm seama de marea responsabilitate ce revine tuturor silvicultorilor, ca slujitori ai pădurii, indiferent de locul de muncă. în mod evident, această responsabilitate tre- buie să și-o asume și cei angrenați în procesul de producție al exploatărilor forestiere. Așa cum se cunoaște, exploatarea este unul din principalele acte de cultură ale pădurii. Este cu- noscut dictonul: „Prin exploatare la regenerare”. Fără a dori să fac o evoluție în timp a activității exploatării lemnului ca și proces de producție și a tehnologiei exploatării lemnului ca disciplină tehnico-științifică ce s-a predat și se predă în învățământul universitar, aș aminti că ele au căpătat noi valențe care decurg din conceptul de gestionare durabilă a pădurilor adoptat pe plan mondial încă de la Conferința Națiunilor Unite de la Rio de Janiero. Nu voi prezenta date despre fondul forestier din România, care sunt cunoscute, și mă voi rezuma să mă subscriu temei enunțate. în acest sens, voi prezenta care este situația actuală în exploatările forestiere și ce consider că ar trebui să cuprindă o strategie pe termen imediat, mediu și lung. Trebuie să menționez că s-au mai adoptat după 1990 unele strategii, la nivel ministerial, sau de către unele instituții și organizații profesionale. ‘Lucrare prezentata la simpozionul „Sisteme ecologice și performante pentru exploatarea lemnului", organizat de Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” și Universitatea „Transilvania”, Brașov. 9 mai 2012. loan Sbera 1. Situația actuală a activității de exploatare a lemnului 1.1. Cadrul juridic în care își desfășoară activitatea Exploatarea actuală a lemnului reprezintă o latura a procesului de producție forestieră menită să servească în mare măsură dezvoltării durabile a pădurii și, în același timp, ca și activitate industrială, are rolul să recolteze și valorifice superior lemnul. Activitatea de exploatare a lemnului se des- fășoară în baza unor acte normative stabilite prin Codul Silvic, respectiv legi, H. G-uri, ordine ministeriale. Dintre aceste amintim câteva: — instrucțiunile de exploatare; — normele tehnice pentru lucrările din silvicultură; — atestarea agenților economici ce-și desfă- șoară activitatea în acest domeniu. Referitor la ultima reglementare, reamintim că, prin asociația profesională de profil, am reușit să convingem autoritățile de necesitatea acestei reglementari. Suntem printre puținele țări din Europa care are o asemenea reglementare. Chiar dacă sunt unele critici, unele poate obiective, asupra regulamentului de funcționare, trebuie să recunoaștem că, fără această reglementare, ar fi ajuns multi neaveniți să execute această activi- tate, în condițiile în care, din nefericire, în noua noastră democrație originală se permite orice. Vă reamintim că și organizația de profil din Europa (E. N. F. E.), al cărui membru este și ASFOR, la su- gestia noastră și a încă 2-3 organizații, pregătește un asemenea regulament la nivel european. 1.2. Date statistice la nivelul anului 2011 Sursele pe care le avem sunt de la IMS, MMP prin silv. 3 si programul SUMAL, RNP, ASFOR. Volumul de lemn exploatat în anul 2010 a fost de 17,0 milioane m3, iar în 2011, 19,7 milioane m3. Toate acestea în condițiile când, în baza studiilor ICAS, posibilitatea pădurilor este prognozată la 22,0 milioane m3. Nu deținem date legate de tăierile ilegale, care evident vin cu un volum în plus față de cifrele de mai sus. Volumul exploatat în anul 2011 a fost realizat de 4908 societăți de profil atestate în care intră ocoalele silvice RNP și private, în perioada anilor 2010-2011. Capacitatea de exploatare teoretică a acestor firme este în jur de 24,2 milioane m3. Marea ma- joritate a acestora au o capacitate de exploatare 24 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 de până la 5000m3 pe an (66%), între 5001 si 10000 m3 (22%), restul peste. Mijloacele de muncă utilizate sunt, în ordinea proceselor tehnologice: ferăstraie mecanice, tractoare forestiere sau universale dotate cu echipament adecvat, funiculare, mașini multi- funcționale. Situația de la noi ne arată că, în ceea ce privește doborârea, curățirea de crăci și secționarea (recol- tarea mecanizată), se execută într-o proporție de peste 98% cu ferăstraiele mecanice, în principal furnizate de firmele Husqvama și Stihl, iar restul cu utilaje multifuncționale (Harvester). La colectarea lemnului (scos-apropiat) se utilizează, într-o pondere de peste 96%, tractoare forestiere din țară sau import, cele universale, echipate pentru această activitate, precum și funiculare, din nefericire foarte puține. Astăzi putem vorbi de un număr în jur de 135 funiculare românești și din import, precum și peste 35 de mașini multifuncționale (harvester și forwarder). Pentru lucrările din depozitele primare se folosesc tractoare la manipulat și încărcătoa- re frontale, și autotrolii pentru transport la încărcarea lemnului. Starea tehnică a mijloacelor mai sus amintite poate fi caracterizată ca bună la ferăstraiele mecanice și cele multifuncționale, acceptabilă la funiculare și Încărcătoare frontale și, în mare parte, depășită tehnologic la tractoare. Totuși, trebuie să evidențiem că, în ultimii ani, societățile potente financiar au importat tractoare forestiere performante la nivel mondial. 1.3. Care sunt problemele cu care se confruntă agenții economici? Cele de ordin general pentru toate firmele și anume: fiscalitatea excesivă, lipsa creditului, birocrația, controale ale autorităților statului, multe suprapuse, dirijate și, de multe ori, legate de interese. Densitatea mică a căilor de transport din pă- dure, cifrată, după unele statistici, la 6,5 m/ha, dar care trebuie corectată ținând seama de faptul că au dispărut unele prin calamitate (peste 9 000 km). întreținerea drumurilor forestiere lasă total de dorit și, de multe ori, o fac agenții economici, deși aceștia o plătesc prin masa lemnoasa ; aici există o controversă în sensul că drumurile sunt ale statului și obligația ar trebui să fie a acestuia și nu a furnizorilor de masa lemnoasă. Taxe de peiaj impuse de consiliile locale, orășe- nești și comunale, pentru transportul materialului lemnos, cu valori foarte mari. Lipsa resurselor financiare pentru retehno- logizarea activității care să răspundă normelor impuse pentru ca pădurea să aibă rolul de factor important al mediului. Unele acte normative și norme care îngreu- nează activitatea legată de accesul la resurse, prestările de servicii, poziție majoritară la RNP, acte de corupție cu pondere în acest domeniu. Prețurile de adjudecare a masei lemnoase sunt foarte mari și nu se încurajează prestațiile de către furnizori. Forța de muncă este, din nefericire, îmbătrânită, iar perspectiva pentru atragerea tinerilor nu pare optimistă, legata de condițiile de muncă în core- lație cu retribuția. Considerăm ca aceasta poate fi pusă pe același loc cu rezolvarea infrastructurii. 2. Idei pentru strategia de viitor O asemenea inițiativă din partea unui om care a slujit o viață acest domeniu este destul de dificilă, ținând seama de subiectivismul de care poate fi bănuit. încerc, cu mijloace modeste, să fac următoarele sugestii pentru o adevarată strategie în domeniu, care poate fi elaborată cu concursul tuturor insti- tuțiilor și organizațiilor profesionale interesate. 2.1. Cadrul legislativ Clarificarea modificărilor la Codul Silvic ; ținând seama și de propunerile noastre, inclusiv crearea unui Consiliu Consultativ din domeniul economiei forestiere. Autoritatea publică centrală care să răspundă de structurile din silvicultura, inclusiv pentru cele ce activează în exploatarea lemnului, prin recunoașterea acestora ca parte componentă cu drepturi egale. Legea accesibilității fondului forestier să devină funcționala, deoarece este prioritară construirea de căi de transport pentru activitatea de exploatare și gospodărirea durabila a pădurilor Revizuirea normelor tehnice din silvicultură legate de amenajamente, tratamente și vârsta exploatabilității, cu consultarea și a specialiștilor din domeniu și care să permită folosirea mașinilor multifuncționale. Unele modificări la instrucțiunile de exploatare a masei lemnoase, discutate cu ministerul și nefinalizate. Preluarea cercetării și proiectării pentru exploatarea forestieră Ia ICAS. Modificări la regulamentul de atestare a agenților economici ce au ca obiect de activitate exploatarea lemnului, în ideea unei mai mari exigențe privind folosirea personalului de spe- cialitate și a utilajelor performante cu impact favorabil asupra mediului. Reglementari privind modul de valorificare Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 25 a masei lemnoase din pădurile proprietate a statului, care să permită firmelor de exploatare să aibă continuitate în activitate. 2.2. Alte măsuri Stabilirea tehnologiilor de exploatare în ra- port cu prevederile tratamentelor silvice și cu cerințele consumatorilor de lemn, inclusiv pentru cei ce folosesc biomasa ca materie primă pentru producerea energiei regenerabile ; în prezent se practică tehnologia în trunchiuri și catarge, în majoritate, și sortimente definitive la cioată în zona de câmpie. Eliminarea sau reducerea numărului de firme ce practica munca la negru și mai ales a celor ce practică tăierile ilegale cu încuviințarea directă sau indirectă a proprietarilor sau administrato- rilor de păduri; motivația acestora, de fiscalitate excesivă și prețurile uneori exagerate solicitate de vânzătorii de masa lemnoasă, nu poate să-i absolve de răspundere în fața legii. Acțiuni de colaborare și apoi fuziunea firmelor mici, în vederea eficientizării activității. Facilități financiare provenind din credite bancare, profitul reinvestit, atragerea de fonduri europene prin programul PADR, pentru dotarea societăților cu utilaje moderne, cu productivitate mare și cu impact pozitiv asupra mediului. Crearea de condiții atât prin norme, dar și financiare, pentru stimularea societăților în vederea folosirii funicularelor în zona de munte și a mașinilor multifuncționale. în cazul tractoarelor, care vor rămâne o lunga perioadă ca utilaj de bază la colectarea lemnului, ar trebui să se stabilească norme pentru amena- jarea drumurilor de acces în pădure, în ideea ca panta acestora să nu fie peste cea admisibilă. Adoptarea și de către noi, după aprobare, a pro- iectului Ghidului de bune practici în silvicultură, prezentat la seminarul găzduit la București în decembrie 2010, elaborat de divizia de silvicultură din cadrul FAO, Consiliul Europei și ENFE. Atragerea tinerilor pentru meseriile specifice de operator la recoltarea lemnului și operator la colectarea lemnului, prin calificarea în centrele cu dotare tehnică și personal de specialitate, ofe- rindu-le o salarizare și condiții corespunzătoare muncii dificile pe care o vor executa. Susținerea în continuare, prin asociație, a demersurilor ENFE și EFESC pentru finalizarea standardului la meseria de operator la recoltarea lemnului, care să poată lucra în orice țară din UE. Perfecționarea anuală obligatorie a perso- nalului muncitor, a maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor. Colaborare cu liceele și facultățile de profil la elaborarea programelor școlare, pentru o mai bună pregătire a elevilor și studenților în activitatea practică. Promovarea în rândul opiniei publice a acti- vității de exploatarea lemnului ca fiind necesară și benefică pentru pădure, în raport cu percepția actuală în societate, din nefericire, aceea de „distrugători ai pădurii”. Organizațiile profesionale și nonguvernamen- tale și, cu deosebire, ASFOR, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru transmiterea de infor- mații utile de interes membrilor săi și nu numai, prin toate mijloacele existente astăzi; în același timp, apărând interesele legitime ale acestora, să se dezică de unele practici ale unora de a încălca regimul silvic, stabilit prin acte normative. Fără a mă scuza, elaborarea unei strategii în acest domeniu necesită implicarea a mai multor specialiști și un timp de dezbatere. Aceasta a fost o nouă provocare din partea mea. Trecând peste orgolii, suspiciuni și interese, cred cu tărie într-o unitate a corpului silvic și, pe cale de consecință, și într-o recunoaștere a rolului benefic pentru pădure al activității de exploatarea lemnului. Ing. loan Sbera Asociația Forestierilor din România (ASFOR) 26 Revista pădurilor • Anul 127 ■ 2012 • Nr. 4 Cercetări privind exploatarea ecologică a lemnului în regiuni montane din Vrancea* Cristian lonuț Duță în Vrancea, fondul forestier însumează 183 942 ha, reprezentând 39% din suprafața jude- țului. Deși procentul de împădurire este superior celui la nivel de țară (26,7%), pădurile Vrancei sunt neuniform repartizate pe forme de relief și anume: 67® în zona de câmpie, 54% în zona de deal și coline și 40 % în zona de munte. Din procentul de 40 % de pădure din regiunea montană, jumătate sunt situate pe terenuri cu panta mai mare de 25°, Vrancea fiind cunoscută cu o accentuată energie de relief în zona montană și colinară. De remarcat că, în trecut, pădurile Vrancei au fost mult mai bogate, ocupând peste 70% din teritoriu la începutul secolului trecut, înainte ca societățile străine să decimeze peste 50000 ha de pădure, fapt ce a condus la declanșarea unor puternice fenomene de eroziune, alunecări și tasări, care au pricinuit mari necazuri locuitorilor de pe aceste meleaguri. Odată cu aplicarea legilor fondului funciar, fondul forestier de stat s-a diminuat perma- nent, structura prezentă a acestuia pe natură de proprietari fiind evidențiată în tabelul 1. Se constată că pădurile proprietate publică a statului dețin în Vrancea o pondere de doar 34,2%, restul pădurilor trecând în proprietatea privată în proporție de 65,8 %. în rândul proprietarilor privați de pădure, pon- derea o reprezintă cele 26 de obști vrâncene, care dețin în prezent 67603 ha (36,8%), pădure ampla- sată în totalitate in zona montană a județului. Având în vedere că, în totalitate, suprafața de pădure montană a județului aparține obștilor vrâncene, iar prin statutul de funcționare al aces- tora este prevăzut ca necesarul de lemn pentru încălzirea locuințelor și lemnul de construcție trebuie asigurat din suprafața fiecărei obști, după anul 2002 s-au intensificat exploatările de masă lemnoasă din această zonă, cu implicații dintre cele mai negative asupra terenurilor dar și asupra populației din zona de șes a județului, așa cum s-a întâmplat cu ocazia inundațiilor catastrofale din anii 2005-2006. Zona forestieră a Vrancei se caracterizează printr-un nivel ridicat al principalilor factori des- ‘Lucrare prezentată la simpozionul „Sisteme ecologice ți performante pentru exploatarea lemnului”, organizat de Academia Română, Academia de Științe Agricole ți Silvice „Gheorghe lonescu-Șițețti" ți Universitatea „Transilvania”, Brațov, 9 mai 2012. tabilizatori în menținerea echilibrului ecologic, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier. Exploatările forestiere neraționale practicate în trecut, fără a se ține cont de condițiile specifice zonei Vrancea (substrat litologic friabil, energie mare de relief, precipitații abundente în anumite perioade ale anului, grad de seismicitate ridicat, rețea hidrologică densă, fragmentarea reliefului ș.a.), au avut ca efect nefavorabil amplificarea fenomenului de eroziune și alunecări masive, care au necesitat eforturi materiale și umane de- osebite pentru refacerea ecosistemelor forestiere, unele suprafețe rămânând și astăzi ca mărturie a intervenției agresive asupra pădurilor. Având în vedere creșterea permanentă a soli- citărilor de lemn în această perioadă de tranziție, numărul mare de agenți economici profilați pe lucrări de exploatări forestiere, slaba dotare și ne corespunzătoare cu mijloace de colectare a lemnului, se constată o amplificare a nivelu- lui prejudiciilor aduse solului, semințișului și arborilor rămași pe picior. De asemenea, accesibilitatea redusă a fondului forestier al zonei Vrancea, limitarea posibilităților de extindere a rețelei de drumuri forestiere la nivelul de 6,7m/ha, datorită pantei foarte mari a versanților de pe o treime din fondul forestier, conduc la o îngreunare a lucrărilor de colectare a lemnului, neexecutarea la timp și de calitate a intervențiilor în viața arboretelor. Așa se explică structura neechilibrată a claselor de vârstă și excedentul arboretelor exploatabile (clasa a Vl-a și peste ocupă 26 %). Referitor la dotarea firmelor specializate și atestate în exploatarea lemnului se constată că, deși suntem în mileniul 3, acestea dispun în continuare numai de tractoare universale și articulate, buldozere, foarte puțin atelaje, lipsind în totalitate instalațiile cu cablu, care nu au mai fost folosite în Vrancea de peste 30 de ani, deși o treime din fondul forestier este inaccesibil și situat pe pante mari și foarte mari (> 50 %). în condițiile specifice zonei montane a Vrancei, în activitatea de exploatare a masei lemnoase din pădure se impune adoptarea celor mai corespun- zătoare tehnologii de exploatare (ecotehnologii), care să producă cele mai mici prejudicii solului, semințișului, arborilor rămași pe picior și să asigure o stare corespunzătoare de sănătate și Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 27 Structura fondului funciar Tabelul 1 Specificații Stat Unități administrativ- teritoriale Obști Unități de cult Persoane juridice Persoane fizice Total Suprafață fond forestier (ha) 62919 2417 67603 1186 12164 37653 183942 Pondere (%) 34,2 1.3 36,8 0,6 6,6 20,5 100 stabilitate viitoarelor arborete, stâlpi de rezistență în protecția mediului înconjurător. Exploatarea ecologică a pădurilor în zona montană a Vrancei este posibilă cu condiția realizării practice a unor cerințe de bază: — dotarea pădurii cu o rețea de drumuri forestiere care să permită reducerea distanțelor medii de colectare a lemnului de la 1500-2000 m în prezent, până la 800-1200m în perspectivă; — datorită gradului de torențialitate ridicat și instabilității terenului, pentru evitarea calamitării drumurilor forestiere este necesar ca proiectarea și execuția acestora să se facă evitând zona apro- piată văilor, luând în considerare completarea cu lucrări de corectare a torenților și susținere a versanților; — în terenurile cu înclinare de până la 20-25 %, uneori până la 30 % și relief uniform, traseele dru- murilor de colectare a lemnului pot să urmărească linia de cea mai mare pantă, tractoarele având asigurată stabilitatea longitudinală, căile de acces nereclamând lucrări speciale de amenajare; — în terenurile cu panta mai mare, cuprinsă între 25-45% și chiar 50%, stabilitatea, mai ales cea transversală, nu este asigurată și, ca atare, pentru deplasarea tractoarelor cu și fără sarcină se vor amenaja drumuri de colectare folosind buldozerul. Costul drumului de tractor crește în raport cu panta, astfel că în asemenea situații se impune o analiză comparativă cu funicularui; — declivitațile, rampe la mersul în gol și, respective, pante la mersul în plin, se recomandă ca, în condiții normale de sol, să fie de 5-15%, pentru a asigura o circulație optimă a tractoarelor și a se reduce pericolul de deteriorare a drumului prin șiroirea apelor din precipitații; — pe terenurile cu pante peste 45-50%, trac- toarele nu mai sunt operante tehnic la adunatul dinspre amonte (sarcinile ajung să alunece liber), iar terasamentele devin costisitoare și pot afecta stabilitatea versantului, astfel că aici este domeniul exclusiv de utilizare a funicularului. Reintroducerea și extinderea funicularelor în condățiile specifice zonei Vrancea constituie practic singura soluție de colectare a lemnului pe terenurile cu pante chiar peste 30-35 %, ca și pentru limitarea prejudiciilor ce pot fi provocate solului, stabilității versanților, semințișului și arborilor rămași pe picior. Reintroducerea fu- nicularelor pentru colectarea lemnului din zona montană greu accesibilă a Vrancei se impune datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă, dintre care se amintesc: — se construiesc în linie dreaptă, unind puncte extreme (stații de încărcare și descărcare) pe drumul cel mai scurt, indiferent de relieful terenului, trecând cu ușurință peste obstacole, condiții pentru care un drum de colectare sau transport ar constitui probleme greu de rezolvat și costisitoare; — în exploatare sunt, în general, independente de condițiile atmosferice; — sunt de construcție simplă, putându-se rea- liza în cea mai mare parte cu materiale existente în zonă, folosindu-se condițiile naturale și locale de susținere, suspendare și ancorare a cablurilor purtătoare; — nu se produc deteriorări materialului ce se transportă și nici solului, semințișului și arbo- rilor rămași pe picior, din cercetările efectuate rezultând că distrugerile aduse arborilor și solului nu depășesc în cazul folosirii funicularelor 10%, fiind de 2,5 până la de 4,5 ori mai mici decât cele produse prin colectarea lemnului cu tractoarele cu pneuri, respective cu șenile; — la exploatarea rațională și o bună organizare a șantierului de lucrări se realizează productivități ridicate, cu eficiență economică considerabilă; — nu necesită lucrări de terasamente și nici nu reclamă scoaterea din circuitul productiv a unor suprafețe mari de pădure pentru construcție, instalare sau montare; — reclamă un consum redus de combustibil și lubrifianți, în unele situații devenind automotoa- re, folosind pentru antrenare forțe gravitaționale. La alegerea tipului de instalație cu cablu pentru colectarea lemnului în condițiile specifice zonei Vrancea se vor avea în vedere următoarele: — volumul de masă lemnoasă, dispersia aces- teia pe suprafața păduroasă și natura produselor (principale, secundare sau de igienă); — durata perioadei de colectare și poziționarea de-a lungul anului (vara, iarna etc); — lungimea traseului și diferența de nivel; — intersecția cu alte căi de comunicație sau obstacole. 28 Revista pădurilor ‘Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Exploatarea ecologică a lemnului din regiu- nea montană greu accesibilă din zona Vrancea este absolut necesară dar și obligatorie pentru menținerea permanenței și polifuncționalității pădurilor și a echilibrului ecologic pe latura estică a Carpaților de Curbură. Bibliografie Andreescu, V.. 1997: Exploatarea pădurilor. Edi- tura Didactică și Pedagogică, București. A n t o n o a i e, N., 2000: Cercetări privind optimi- zarea amplasării traseelor de instalații de transport cu cablu în regiunea montană. Teză de doctorat. Brașov. Duță, G., 2000: Cercetări privind tehnicile și teh- nologiile de exploatare a lemnului în condițiile specifice pădurilor din zona Vrancea. Teză de doctorat, Brașov. Fi or eseu, I. 1., 1991: Tratamente silviculturale. Editura Ceres, București. Ionașcu, G., 1982: Instalații cu cablu. Editura Ceres, București. Ionașcu, G., Oprea, I., Duță, G., 2006; Teh- nici și tehnologii de exploatare a lemnului în condițiile gestionării durabile a pădurilor. Editura Universității Transilvania, Brașov. Ing. Cristian lonuț Duță tel.: 0722419993, e-mail: duta_cristianionut@yahoo.com Universitatea „Transilvania” din Brașov— Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Research on ecological logging in the mountain regions of Vrancea Abstract The forest area of Vrancea is characterized by high levels of the main destabilizing factors in maintaining ecological balance, conservation and sustainable development of forests. Irrational logging from the past, without taking into account the specific conditions of Vrancea (friable bedrock, high energy relief, large amount of rainfall at certain times of year, high degree of seismicity, dense hydrological network, landscape fragmentation, etc.), have resulted in negative amplification of erosion and massive landslides, requiring special human efforts and large volume of materials to restore forest ecosystems, some areas remaining today as evidence of aggressive intervention on forests. In the specific area of Vrancea mountains, in operating logging activities is necessary to adopt the most appropriate technologies (environmental technologies) to cause the lowest damage to soil, seedlings, remaining standing trees and provide health and stability to the future stands, the pillar in environmental protection. Reintroduc tion of cableways for collecting wood in the mountains of Vrancea difficuit to reach is required because they show many advantages in conservation and sustainable development of existing trees. Ecological logging in inaccessible mountain regions of Vrancea is absolutely necessary and required to maintain consistent and multifuncțional forests and ecological balance on the eastern side of the southernmost parts of Eastern Carpathians. Key vorâs: research, ecology, logging, mountains, Vrancea. Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 29 Factori limitativi în aplicarea tehno- logiilor de exploatare a pădurilor din zona inundabilă a Dunării Luca-Gabriel Șerban Zona inundabilă a Dunării este cel mai bine re- prezentată în aval de podul de la Giurgeni-Vadul Oii, acolo unde fluviul se împarte în trei brațe principale și multe altele secundare, formând un ansamblu de insule și ostroave. Dintre acestea, cea mai însemnată ca suprafață este Insula Mare a Brăilei, incintă indiguită și dată în folosință agricolă de mai bine de cinci decenii. La est de aceasta se situează ansamblul de insule și ostroave cu regim liber de inundație, neîndiguite, care alcătuiesc Insula Mică a Brăilei. Pădurile din acest areal sunt situate în zona de protecție a digului din Insula Mare a Brăilei și în insulele și ostroavele Insulei Mici a Brăilei. Ele sunt alcătuite, în general, din specii specifice zonei de luncă, plop euramerican, plop alb, plop negru, salcie și, mai rar, frasin de baltă. Tratamentele aplicate acestor arborete sunt determinate de compoziția lor, de modul de regenerare și de specificitatea zonei de luncă. Arboretele de plop euramerican sunt supuse tra- tamentului tăierilor rase în benzi sau în parchete mici, pe când cele de plop alb și negru sunt tratate în crâng simplu. Specificitatea zonei o constituie tratarea arboretelor de salcie în crâng cu tăiere în scaun, deoarece totalitatea arboretelor se află în zona de liberă inundabilitate a fluviului Dunărea. Exploatarea arboretelor din această zonă este limitată atât din punct de vedere al tehnologiilor aplicate, care permit, de exemplu, exploatarea în crâng numai în perioada de repaus vegetativ, cât și datorită unor factori locali determinati de ecosistemul prezent în această zonă. Unul dintre cei mai importanți factori limitativi în exploatarea arboretelor este variația cotelor fluviului Dunărea, Având un bazin hidrografic impresionant și beneficiind de multe lucrări de regularizare a cursului, variația cotelor apelor acestui fluviu în zona inferioară a cursului este, bineînțeles, foarte mare. Dacă debitul Dunării la intrarea în țară este în medie de 5500m3/s, el poate crește până la 13100m3/s, adică mai mult de dublu. Acest lucru se manifestă printr-o dinamică a cotelor Dunării care influențează direct activitatea de exploatare (Manoliu, 1976). Pentru a putea exploata în condiții prielnice este necesar îndeplinirea unor condiții esențiale, fără de care nu putem vorbi de desfășurarea unei activități productive. în primul rând, suprafața pe care se desfășoară activitățile de exploatare și transport trebuie să nu fie inundată. Această condiție este influențată de variația și nivelul cotelor apelor Dunării. Arboretele din această zonă sunt situate la hi- drograde diferite de-a lungul Dunării, o anumită cotă a acesteia putând determina inundarea unui parchet dintr-o zona mai joasă, spre deosebire de un arboret dintr-o zonă mai înaltă. Diferența din- tre zona „joasă” și cea „înaltă” poate fi de ordinul zecilor de centimetri. Astfel în prognoza desfă- șurării activităților de exploatare este esențială urmărirea variaților cotelor Dunării din amonte de parchetul ce urmează a fi exploatat, cât și de cota Dunării în acel loc, atât pe o perioadă scurtă de timp, de câteva zile, cât și pe o perioadă mai lungă dacă vorbim de o planificare a activității pe parcursul unui an. Variația cotelor Dunării este anunțată de către Administrația Fluvială în fiecare zi, prin măsurarea adâncimii apei fluviului în mai multe porturi de pe parcursul Dunării, cât și pre- luarea informațiilor din porturile din amonte de țara noastră (Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria). Temperaturile extreme, atât pe timpul verii, cât mai ales pe timpul iernii, reprezintă un alt factor limitativ în aplicarea tehnologiilor de exploatare în zona inundabilă. în perioada estivală se înregistrează tempera- turi extreme în stațiuni izolate din cadrul zonei inundabile unde, împreună cu ceilalți factori ecologici (vântul, umiditatea, etc), crează un discomfort personalului care este angrenat în activitățile de exploatare. De asemenea insolația și temperaturile ridicate provoacă dificultăți în exploatarea utilajelor specifice, timpul de lucru normal fiind împărțit în câteva ore dimineața și câteva ore după-amiaza târziu. Pe perioadele de iarnă, temperaturile scad și, împreună cu vântul (crivăț), crează disconfort ter- mic al personalului, temperatura resimțită de că- tre organismul uman putând scădea până la -30- —35 °C. în același mod, temperaturile și crivățul îngreunează utilizarea utilajelor prin congelarea amestecului carburant sau a lichidului de răcire. Strategia de exploatare a arboretelor trebuie să țină cont de temperaturile extreme care ar putea apare și care pot îngreuna sau micșora ritmul de desfășurare a activităților specifice. în zona inundabilă a Dunării, termenul de „orografie” poate părea inoportun, deoarece diferența de nivel între formele geografice ale reliefului este aproape inexistentă. Totuși, dacă 30 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 privim îndeaproape, configurația reliefului este extrem de importantă în desfășurarea activită- ților economice specifice silviculturii, implicit exploatarea și transportul masei lemnoase (fig. 1). în condițiile în care cotele Dunării cresc, apa intră prin jepși în gropile de împrumut, blocând accesul în zona grindului de mal sau a grindurilor intermediare. Diferențele de nivel la care apa de inundație intra în groapa de împrumut și apoi în celelalte jepși sunt foarte mici, de ordinul zecilor de centimetri. Odată cu scăderea cotelor Dunării, apa se retrage încet, evacuarea ei din zonele joase făcându-se în câteva săptămâni. De cele mai multe ori, în zona gropilor de împrumut, apa rămâne timp îndelungat, neexistând posibilitatea de a se scurge, ea evaporându-se de-a lungul verii. în aceste condiții se blochează accesul la anumite zone timp mult mai îndelungat decât perioada inundațiilor propriu-zise. După retragerea apelor de inundație, fie din parchetul de exploatare, fie de pe căile de acces spre acestea, solul este îmbibat cu apă, caracte- risticile acestuia limitând deplasarea personalului și a utilajelor. După retragerea apei de inundație este necesară o perioadă de ordinul zilelor, chiar săptămânilor, până când solul se usucă, permițând accesul utilajelor și exploatarea masei lemnoase. Această perioadă este influențată de prezența sau absența vegetației arbustive sau ierboase, de temperaturile aerului, de numărul de zile cu soare. Factorii biologici limitativi în zona inundabilă a Dunării sunt de mică amploare, durata de acțiune a acestora variind de la câteva săptămâni până la maxim o lună. Acțiunea factorilor biologici este determinată de prezența în procesul de scădere a apelor de inundație a unor caracteristici favora- bile dezvoltării unor populații de insecte. Astfel, după scăderea apelor de inundație pe suprafața inundată rămân mici depresiuni unde apa stag- nează (gropi de împrumut, jepși, bălți). Odată cu venirea primăverii și a începutului verii, tempera- turile cresc, favorizând încălzirea apei stagnate și creând totodată premisele dezvoltării populațiilor de țânțari. Desigur, în zonele urbane și în celelalte zone altitudinale, prezența țânțarilor îndeosebi nu este semnificativă, însă în zona inundabilă a Dunării, odată cu creșterea temperaturilor zilnice, dezvoltarea populațiilor de astfel de insecte este extrem de mare, provocând o invazie de milioane și milioane de exemplare. Această invazie, care poate dura până la o lună, îngreunează activitatea de exploatare, creând un real disconfort perso- nalului. Metodele moderne de apărare împotriva acestor insecte nu fac de cele mai multe ori față densității exemplarelor, singura soluție acceptată fiind reducerea timpului petrecut în aer liber. Fig. 2. Dinamica exploatării arboretelor în zona inundabilă a Dunării Dacă reunim toți acești factori limitativi și îi punem în legătură directă cu volumul de Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 31 masă lemnoasă exploatat pe parcursul unui an, putem avea o imagine de ansamblu a influenței acestora în exploatarea de masă lemnoasă în zona inundabilă a Dunării (fig. 2). Cunoașterea variației și a intensității acestor factori limitativi este absolut necesară în desfășu- rarea activității de exploatare, mai ales din prisma eficienței economice a acesteia, care se reflectă în prețul cu care masa lemnoasă ajunge pe piața economică. Neurmărirea sau ignorarea unuia dintre acești factori poate duce la mărirea chel- tuielilor de exploatare, deteriorarea materialului lemnos (de exemplu, dacă acesta este exploatat și inundat o perioadă mai lungă de timp) sau, mai grav, la pierderea de vieți omenești, cu consecințe deosebit de grave. Bibliografie Mano li u, I. A., 1976: Regularizări de râuri și căi de comunicații pe apă. Editura Didactică și Pedagogică, București. Site www.afdj.ro/cote/cote.htni. Ing. Luca-Gabriel Șerban tel.: 0239612 030, E-mail: acul77@yahoo.com Ocolul silvic Brăila, Direcția Silvică Brăila, Regia Națională a Pădurilor—Romsilva Str. Golești nr. 29, Brăila Restrictive factors for logging activities in the Danube flooded area Abstract Logging activities in the Danube flooded area are affected by the presence of various restrictive factors. The variation in the river’s high waters may cause flooding of the cutting areas or of the access routes to them, thus influencing the development of technological processes. The extreme temperatures, both during summer and winter, generate a decrease of the equipment’s efficiency and also cause staff discomfort. Flooding waters generate a favourable environment for the development of mosquito populations, which may cause disagreeable effects to the human element of the technological process. Also, the variation in the flood watermarks generates in time a particular relief, where a variance of only few centimeters may influence upon the flood of a certain area, having immediate inference upon logging. Key words: logging, Danube flooded area, restrictive factors. 32 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Structura coroanei arborilor de nuc negru (Juglans nigra L.) în stadiul de dezvoltare prăjiniș Johann Kruch Valeriu-Norocel Nicolescu 1. Considerații introductive Coroana, ca parte indispensabilă a unui arbore, la nivelul căreia au loc importante procese fiziolo- gice, prin dimensiunea și calitatea ei are, în primul rând, rolul hotărâtor în producția de biomasă. Forma și mărimea coroanei sunt date de numărul și dimensiunile elementelor structurale compo- nente. Crăcile primare, care alcătuiesc ansamblul de bază, au dimensiuni variabile determinate de specie, vârstă și alți factori ecologici. Coroana arborilor nu este o structură statică, ea suferind transformări, în principal, datorită stre- sului de lumină de care suferă ramurile inferioa- re, dar și al unor cauze cu apariție aleatorie pe par- cursul vieții, de natură fizică sau biologică, cum ar fi ruperile cauzate de vânt sau zăpadă, relațiile de vecinătate, atacurile de insecte și putregaiurile etc. Elementele morfometrice caracteristice de bază ale unei crăci sunt diametrul, lungimea și unghiul de inserție pe trunchi, la care se mai pot adăuga, eventual, mărimea suprafeței de inserție și curbura. Dintre cei trei descriptori de bază, diametrul și lungimea se măresc odată cu vârsta până la încetarea procesului fiziologic de fotosinteză a aparatului foliar susținut, ca urmare a unui stres de radiație solară insuficientă sau a altor cauze. Cel de-al treilea descriptor (unghiul de inserție în trunchi) prezintă, practic, o constanță în jurul unei medii pe întreaga durată de viață a arborelui. Altfel spus, unghiul de inserție este o caracteristică invariantă, determinată genetic. Este foarte dificil ca în timpul vieții unui arbore, la diferite momente, să se cunoască toate unitățile morfometrice care constituie coroana, precum și elementele geometrice ale acestora în proces evolutiv. De aceea, este mai facil ca valorile descriptorilor să fie prelevate de la arbori doborâți cu ocazia executării lucrărilor de curățiri, rărituri și de exploatare definitivă a lemnului. Pentru a obține spectrul real al evoluției elementelor structurale ale coroanei arborelui pe toată durata lui de viață și care să permită conclu- zii solid fundamentate, este necesar ca investiga- țiile să se efectueze la toate intervențiile culturale. In acest mod se vor obține evoluțiile descripto- rilor, iar în final, a mărimii și formei coroanei corespunzătoare fiecărui stadiu de dezvoltare. Cunoașterea elementelor de structură ale unui arbore, caracterizată prin cei trei descriptori de bază, este importantă și din punct de vedere practic, deoarece: — numărul crăcilor de ordinul I este un bun indicator al calității lemnului, ușor de stabilit pe porțiunea din trunchi unde există ramuri vii sau moarte. Pentru zona elagată natural sau artificial, informații prețioase asupra nodozității interioare o dau cicatricile (mustăți, trandafiri) de pe scoarță; — diametrul crăcilor oferă informații în legătură cu mărimea nodurilor din trunchi; — diametrul, lungimea și numărul crăcilor per- mit evaluarea volumului care poate fi valorificat ca lemn energetic; — unghiul de inserție indică gradul de dificul- tate la tăierea manuală cu toporul a crăcilor, sau a consumului de combustibil în cazul tăierii cu fierăstrăul mecanic, dar permite și reconstrucția ușoară în plan a structurii coroanei. Penuria de date științifice de la noi din țară privind valorile descriptorilor crăcilor, precum și a dependențelor corelaționale ce există între aceștia și alte mărimi ce definesc, la un moment dat, o anumită caracteristică a arborilor, ne-a determinat să antamăm un demers mai vast legat de această problematică. în lucrarea de față se prezintă primele rezultate obținute la specia nuc negru aflată în stadiul de dezvoltare prăjiniș, și care completează, dintr-un anumit punct de vede- re, rezultatele publicate anterior (Nicolescu et al., 2003, Nicolescu și Kruch, 2009, Lejour et al., 2011). 2. Materialul și metodele de cercetare Datele primare au fost prelevate de la 7 exem- plare de nuc negru extrase cu ocazia primei curățiri efectuate în anul 2003 din suprafețele de probă SP4 și SP5 aparținând u.a. 28E, U.P. V Cea- la, pendinte de O.S. luliu Moldovan, D.S. Arad. Cultura înființată în anul 1991 a avut schema de împădurire 2* lm. De la fiecare din exemplarele luate în analiză au fost prelevate următoarele caracteristici: — diametrul de bază și diametrul de la începu- tul coroanei (prima cracă vie), măsurate cu clupa având precizia de un milimetru; — înălțimea totală și înălțimea din trunchi până la începutul coroanei (din diferența acestora s-a obținut lungimea coroanei), măsurate cu ruleta, cu precizia de un centimetru; — patru raze ortogonale ale coroanei, câte două pe direcțiile „pe rând” și „între rânduri”, Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 33 măsurate cu ajutorul unei rulete, cu precizia de un centimetru; — numărul de crăci al căror diametru a fost > 5mm; — diametrul crăcii, măsurat cu un șubler electronic, cu precizia de un milimetru; — lungimea crăcii, măsurată cu ruleta, cu precizia de un centimetru; — unghiul de inserție al crăcii pe trunchi, prin intermediul unui raportor, cu precizia de un grad; — axele 2a și 2b ale elipsei de inserție în trunchi, după secționarea crăcii la nivelul suprafeței trunchiului. Pentru ușurarea muncii de prelevare a mă- rimilor caracteristice ale crăcilor (cu excepția unghiului de inserție), acestea au fost desprinse de trunchi, de la baza coroanei spre vârf, cu ajutorul unui ferăstrău coadă de vulpe. Amintim faptul că, înainte de extragerea exem- plarelor, acestea au fost elagate de crăcile moarte până la înălțimea de 2m, la fel ca și ceilalți arbori rămași. Crăcile care au fost incluse în matricea datelor primare au fost numai cele vii. Volumul total al datelor prelevate a fost de 1005 valori numerice de măsurătoare și numărătoare, care au fost prelucrate prin metode statistice curente de caracterizare prin indicatori ai mul- țimilor constituite, și apoi, pentru a evidenția eventualele dependențe dintre descriptori, s-a apelat la analizele de corelație și regresie. 3. Rezultate obținute. Discuții 3.1. Caracteristicile dendrometrice ale arborilor extrași Din matricea bogată a mărimilor dendrome- trice ale arborilor care pot defini, la un moment dat, stadiul lor de dezvoltare, în tabelul 1 sunt prezentate doar acelea care au fost prelevate cu ocazia primei curățiri. Variația descriptorilor a oscilat între 8,1 % la înălțimea arborilor și 33,0 % pentru lungimea co- roanelor. Și celelalte variabile, deși au avut valori semnificative, s-au păstrat, totuși, într-un ecart re- zonabil (23,4-29,2 %), care a permis să se aprecieze că mulțimile de proveniență au fost omogene. 3.2. Variația descriptorilor crăcilor a. Caracterizare statistică . Primul aspect cercetat s-a referit la compararea elementelor ge- ometrice ale crăcilor arborilor ca unități statistice independente. Rezultatele obținute sunt redate în tabelul 2. în ceea ce privește numărul de crăci vii, diferen- ța maximă dintre arbori a fost de 12 bucăți. Arbo- rele „problemă” a fost cel cu numărul 18 din SP5, care a distorsionat toate șirurile de valori ale des- criptorilor, în afară de unghiul de inserție. Cu ex- cepția acestui arbore, se poate admite că toate ca- racteristicile determinate au oscilat într-un ecart care să permită considerarea unei relative con- stanțe a tuturor elementelor biometrice cercetate. Interesantă pentru caracterizarea coroanei, specifică unui anumit stadiu de dezvoltare, poate fi considerată și suma lungimilor crăcilor de ordinul I. Pentru cazul analizat, coeficientul de variație a fost de 9,1 % (fără arborele 18) și, respectiv, de 26,9% în situația mulțimii totale. Considerăm că, pentru situații normale, acest indicator propus poate fi deosebit de util la ca- racterizarea bogăției coroanei speciilor forestiere aflate în diverse stadii de dezvoltare. Sintetizând valorile celor șapte arbori cercetați într-un „arbore mediu”, s-au obținut, pentru acesta, următoarele valori: — numărul de crăci vii: 18 bucăți; — diametrul crăcii: 11,13mm; — lungimea crăcii: 68,0cm; — unghiul de inserție: 62,73 grade sexa; — suprafața totală de inserție a crăcilor: 36,16 cm2; — lungimea totală a crăcilor: 12,43 m. Importanța acestor mărimi constă în faptul că oferă indicații privind caracteristicile elementelor de structură ale coroanei nucului negru aflat în stadiul de dezvoltare prăjiniș. Alte aspecte interesante privitoare la modurile cum au variat descriptorii crăcilor, considerân- du-se cei șapte arbori ca formând o singură mulțime, sunt redate în tabelul 3. Concluziile ce rezultată doar din aprecierea coeficienților de variație (s%) confirmă că diame- trul, lungimea și suprafața de inserție în trunchi a crăcilor sunt mărimi foarte variabile, dar care, totuși, pot constitui caracteristici de apreciere pe perioade secvențiale din stadiile de dezvoltare ale arborilor. Unghiul de inserție pe trunchi al crăcii poate fi considerat, practic, ca un invariant pe toată durata de viață a arborelui; abateri mari față de valoarea medie există în ambele sensuri, dar ele sunt rare. b. Distribuțiile caracteristicilor . Pentru a putea reprezenta grafic mulțimile de valori ale celor trei caracteristici variabile ale crăcilor (dc, lc și sa[,)> precum și a celei invariante (ac°), datele prelevate pentru acestea au fost împărțite în clase: 7 la diametru și 8 pentru lungime, unghi de inserție, respectiv suprafața de inserție. Imaginile grafice ale repartițiilor astfel obținute pentru crăcile cu diametrul dc > 5 mm, sunt date în fig. 1-4. în mod normal, toate distribuțiile elementelor biometrice ale crăcilor sunt apropiate de cea 34 Revista pădurilor * Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Tabelul 1 Mărimile elementelor biometrice ale arborilor extrași Suprafața probă de Numărul ar- borelui extras Diametrul de baza d, cm înălțimea arborelui h, m Lungimea elagată a trunchiului, m Diametrul la baza coroanei , cm Lungimea coroanei h, m Numărul de crăci vii n, buc. SP4 1 9,8 9,12 2,14 8,7 6,98 25 15 5,5 7,18 3,35 4,0 3,83 15 SP5 18 5.0 8,15 5,07 4,3 3,08 13 23 6.7 7,67 4,27 5,2 3,40 22 28 6.2 8,62 4,78 4.9 3,84 18 34 6,4 8.34 3,39 6,0 4,95 15 38 6,4 7,65 4,47 4,8 3,18 20 Caracteristicile medii ale crăcilor Tabelul 2 Suprafața de probă Numărul arborelui Numărul de crăci, buc. Caracteristicile medii ale crăcilor Suprafața totală de inserție, cm’ Lungimea totală a crăcilor, m Diametru, mm Lungime, cm Unghi, grad sexa SP4 1 25 12,8 82,2 70,5 40,49 14,87 15 15 12,2 90.8 55,5 44,26 13,62 SP5 18 13 9.6 40,9 74,1 16,86 5,31 23 22 11,2 67,6 62,1 34.60 14,86 28 18 11,8 53,1 58,8 36,43 11,55 34 15 12,0 87,3 55,7 37,90 13,10 38 20 10,9 68,7 60,6 42,60 13,73 50 60 i 40 50 ud â 40 32 30 reia o O 20 cd 20 g 10 ecve »— i C ( £ 0 o - 4 8 12 16 20 24 28 32 Diametrul crăcii, mm 200 250 300 350 Lungimea crăcii, cm Fig. 2. Distribuția lungimii crăcii Fig. 1. Distribuția diametrului crăcii normală, diferențele care apar, totuși frecvent, sunt la indicii asimetrici (A) și excesului (E). Cu excepția distribuției unghiului de inserție, toate celelalte sunt trunchiate în partea stângă din cauza lipsei valorilor pentru dc < 5mm. Foarte evidentă este această lipsă a valorilor în distribuțiile lungimii și suprafeței de inserție. Este interesant de remarcat că, în primele trei clase, s-au concentrat 87,5% din diametrele crăcilor cu dc < 14 mm, iar la lungime 93,1 %, cu lc < 110 cm. La suprafața de inserție a crăcilor în trunchi, primele două clase au conținut 88,3 % din date, cu sab < 3,2cm2, ceea ce corespunde aproximativ unui diametru al crăcii de 10 mm. Concluzia care a rezultat se referă la faptul că elementele structurale cu dimensiuni mari în componența coroanei au fost relativ puține în acest stadiu de dezvoltare a arborilor. Singura caracteristică care nu depinde de con- dițiile de creștere este unghiul pe care îl face axa crăcii cu axa arborelui, definit ca unghi de inserție. Reprezentarea valorilor s-a făcut prin împărțirea acestora în opt clase, imaginea obținută fiind Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 35 Tabelul 3 Sumar de indicatori statistici referitori la elementele biometrice ale crăcilor Indicatori statistici Caracteristicile crăcii Caracteristicile urmei de inserție Diametru, mm Lungime, cm Unghi de inserție, ° Axa mare 2a, cm Axa mică 2b, cm Suprafața Sai. Cm1 Numărul observațiilor 128 128 128 128 128 128 Valoarea maximă 30 325 90 5,4 4 15,69 Valoarea minimă 5 14 38 0,6 0,6 0,28 Amplitudinea 25 311 52 4,8 3,4 15,41 Media aritmetică 11,13 68,00 62,73 1.48 1,45 1,98 Abaterea standard 4,91 53,82 10,96 8,29 6,86 2,42 Eroarea standard 0,43 4,76 0,97 0,73 0,61 0,21 Coeficientul de variație 44 79 17 56 47 122 Fig. 3. Distribuția suprafeței de inserție Fig. 4. Distribuția unghiului crăcii redată în fig. 4. Aici pare evident că distribuția tinde spre cea gaussiană, indicatorii tendinței centrale de grupare având practic aceeași valoare: media aritmetică (62,7°) as mediana (62,0°) modulul (60,0°). Coeficienții de formă au avut, de asemenea, valori foarte mici (A = 0,19 și E = —0,04). în raport cu valorile acestora se poate afirma că distribuția unghiului de inserție are o ușoară asimetrie pozitivă, de stânga, iar excesul indică o curbă ușor platicurtică. Pentru siguranță, prin intermediul testului y2 a fost verificată concordanța dintre distri- buția experimentală și cea teoretică normală. Astfel, după calcule, au rezultat xîxp. = 1,39 și Xcritic.5 % = 5,99. Cum între cele două valori există inegalitatea Xexp. < Xcritic.5%>^seamnăcăiPoteza nulă Ho a fost confirmată și, ca atare, între cele două distribuții nu există diferențe semnificative. De aceea, se poate afirma că distribuția expe- rimentală a unghiului de inserție al crăcilor pe trunchi la nucul negru aflat în stadiul de dezvolta- re prăjiniș urmează legea de distribuție normală. Valoarea unghiului de inserție pe trunchi a fost determinată și pentru fiecare arbore separat, re- zultând și de aici că această caracteristică morfo- metrică prezintă o relativă constanță (invarianță). Valoarea de 11,4 % a coeficientului de variație con- firmă și ea aceeași concluzie. Rezultatele obținute sunt redate sub formă de histogramă în fig. 5. Fig. 5. Unghiurile de inserție ale arborilor Invarianta relativă a unghiului de inserție este deosebit de importantă și din punct de vedere practic, deoarece permite calculul ușor al înălțimilor și lungimilor nodurilor din trunchi chiar în momentul în care se taie crăcile (curățiri, rărituri, fasonarea arborilor exploatați). Singurul element dendrometric care trebuie măsurat este diametrul arborelui dx în dreptul crăcii tăiate. înălțimea nodului bx reprezintă distanța pe verticală dintre punctul de geneză al 36 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 crăcii (măduva) și locul unde ea apare la exterior. Practic, bx indică zona din trunchi pe care s-a dezvoltat craca. Lungimea nodului lx înseamnă efectiv distanța dintre punctul de geneză și locul de apariție pe suprafața laterală a trunchiului. Ambele caracteristici ar trebui să fie cât mai mici, ca valoarea lemnului să fie cât mai mare. Calculul înălțimii și lungimii nodului se poate face în baza următoarelor relații: 2tgac x 2 sin ac (1) (2) în care: — bx reprezintă înălțimea nodului, cm; — lx lungimea nodului, cm; — dx diametrul arborelui în dreptul nodului, cm; — ac unghiul de inserție al crăcii în trunchi, grade sexa. Pentru unghiul mediu de inserție al crăcilor nucului negru de 62,73°, formulele (1) și (2) devin; bx = 0,2577dx și lx = 0,562 5dx (3) adică două drepte ce trec prin origine și au înclină- rile față de axa Ox de 14°27' pentru bx și 29’21'36" pentru lx. în fig. 6 este redată reprezentarea gra- fică a celor două mărimi pentru un domeniu de variație a diametrului arborelui din dreptul crăcii tăiate cuprins în intervalul [5-50] centimetri. 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 Diametrul arborelui în zona nodului, cm Fig. 6. Variația înălțimii și lungimii nodului din trunchi Pentru o evaluare expeditivă a fost întocmit ta- belul 4, care oferă direct valorile înălțimii și lungi- mii nodurilor din interiorul arborelui în funcție de diametrele trunchiului în dreptul nodurilor. Pen- tru faza de prăjiniș, variația diametrului arborelui s-a ales de un centimetru, în rest la 5 centimetri. c. Corelații și regresii între descriptori. Din totalitatea factorilor care influențează o caracte- ristică rezultativa este posibil să se stabilească cât reprezintă cota unei variabile independente alea- să. Această măsură este conferită de coeficientul Tabelul 4 Caracteristicile nodului pentru unghiul de inserție mediu de 62,73° Diametrul arborelui dn cm Mărimea nodului în trunchi înălțimea nodului bx, cm lungimea nodului lx, cm 5 1,29 2,81 6 1,55 3,37 7 1,80 3,94 8 2,06 4,50 9 2,32 5,06 10 2,58 5,62 15 3,86 8,44 20 5,15 11,25 25 6,44 14,06 30 7,73 16,87 35 9,01 19,68 40 10,30 22,50 45 11,59 25,31 50 12,88 28,12 de determinație R2. Cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât și influența variabilei independente considerate asupra caracteristicii cercetate este mai însemnată. Dar asta nu este totul. Coeficienți de determinație se pot obține pentru orice formă de ecuație de regresie care descrie o dependență corelațională, dar trebuie adoptată numai cea care are pe R2 cel mai mare. în cercetarea întreprinsă s-au utilizat facilitățile pe care le oferă programul Excel unde, de regulă, se examinează cinci tipuri de ecuații (liniară, logaritmică, polinomială, putere și exponențială). Acesta a fost și modul de lucru adoptat pentru stabilirea formelor de ecuații de regresie pentru dependențele corelaționale examinate. Cei patru descriptori ai crăcilor nucului negru analizați (d& lc> ac, sab), ne-au determinat să cer- cetăm și eventualele corelații dintre ele. Luate câte două, din care una să fie variabilă independentă iar cealaltă dependentă, ar rezulta C4 = 6 combi- nații posibile. Dar, așa cum s-a arătat, unghiul de inserție ac este practic un invariant, așa că este inutilă menținerea lui pentru analiza de corelație. Din cele trei caracteristici rămase (dCt lc, sab) s-au analizat toate cele trei variante posibile. Au rezultat următoarele dependențe corelaționale: cor(/c, dc), cor(sab, dc) și cor(sa&, lc)> adică cu dc variabilă independentă pentru primele două și, respectiv, lc ca variabilă independentă în ultimul Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 37 caz. Ideea a fost ca variabila independentă să fie ușor de măsurat sau de calculat. Rezultatele obținute sunt redate în tabelul 5. Reprezentarea grafică a primei corelații stabi- lite, cea dintre lungimea și diametrul crăcii, este dată în fig. 7. Fig. 7. Dependența corelațională dintre lungimea și diametrul crăcii Forma dependenței corelaționale este liniară, cu coeficientul de corelație r = 0,94***, ceea ce indică o intensitate puternică a legăturii dintre cele două variabile; în plus ea este și foarte sem- nificativă (folosind transformata Fisher s-a dedus că ucaic. > Uteor.a=o,l%)- Valoarea coeficientului de determinație B2 = 0,89 arată că 89% din influența asupra lungimii crăcii se datorează diametrului crăcii și numai 11% altor factori neluați în considerare. Celelalte două corelații analizate sunt redate în fig. 8-9. 20 « „ I5 = 0,018d2 - 0,138ldc + 0,8637 . § R2 = 0,79 • • .2“ 10 . w .S 5 * **. 0 —.ga*»-- 7 . 0 5 10 15 20 25 30 35 Diametrul crăcit, nun Fig. 8. Dependența corelațională dintre soprafața de inserție ți diametrul crăcii Forma ambelor corelații este neliniară. Cea mai corespunzătoare ecuație s-a dovedit a fi polino- mul de gradul 2, cu concavitatea în sus. Pentru cazurile neliniare, determinarea coeficientului de corelație nu este recomandată, deoarece s-ar putea să nu fie surprinsă adevărată intensitate a legăturii dintre descriptorii analizați. în situațiile unor astfel de dependențe se recurge la calcularea raportului de corelație. Verificarea ipotezei că legăturile dintre s^ț) și dc, respectiv sab și fc> sunt curbilinii, s-a făcut cu ajutorul testului F. în ambele cazuri a rezultat că o- 20 s =0,0001 12 + 0,0084 1 + 0,5162 8 15 c .S R2 = 0,78 , . ” g 10 * B 0 50 100 150 200 250 300 350 Lungimea crăcii, cm Fig. 9. Dependența corelațională dintre suprafața dc inserție ți lungime a crăcii Fexp. > ^teor. a=0,i %, cea ce confirmă că legăturile dintre caracteristicile analizate sunt statistic asigurată la o probabilitate de transgresiune de 0,1%, și că sunt foarte semnificative. Influențele diametrului și lungimii crăcii asupra mărimii su- prafeței de inserție reprezintă 79 %, respectiv 78 %; o cotă de 21-22 % se datorează altor influențe 4. Concluzii Coroana arborilor este o structură biologică în permanentă evoluție. Mereu apar ramuri noi, iar altele mor. Motivul esențial al acestor modificări îl constituie concurența pentru spațiul vital din interiorul arboretelor în care cresc. Totalitatea crăcilor, ca purtătoare a frunzelor, formează un ansamblu structural care definește forma și gradul de încoronare la un moment dat al dezvoltării, permițând concluzionări privitoare la creșterea arborilor. Majoritatea cercetărilor referitoare la coroana arborilor abordează, preponderent, doar influ- ențele pe care le au mărimea și forma acesteia asupra creșterii. Din cauza dificultăților extrem de mari, măsurarea caracteristicilor crăcilor la arborii în picioare a fost mai puțin utilizată. Pentru a determina caracteristicile dimensio- nale ale crăcilor (diametrul, lungimea, unghiul și suprafața de inserție) la nucul negru, precum și a depista eventualele dependențe corelaționale dintre acestea, au fost inventariați toți acești descriptori pe arbori extrași cu ocazia ultimei curățiri din stadiul de prăjiniș. în urma prelucrării materialului prelevat s-a constatat că diametrul și lungimea crăcii sunt mărimi foarte variabile în decursul dezvoltării, în sensul că ele se măresc. Coeficienții de variație care dau informații în legătură cu acest aspect au avut valori de 44% la diametru și 77 % la lungime. Unghiul de inserție pe trunchi al crăcii s-a dovedit relativ constant, constituind, practic, un invariant. Pentru acest motiv este extrem de util, ușurând studiul structurii arhitecturale a coronamentului, precum și deducerea rezistenței la curățatul de crăci. Invarianța relativă s-a con- 38 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Tabelul 5 Corelații și regresii între elementele biometrice variabile ale crăcilor Corelația dintre: Forma ecuației Ecuația de regresie R2 r sau q Lungimea și diametrul crăcii liniară le = 10,349dc - 47,131 0,89 0,94“' Suprafața de inserție și diametrul crăcii polinomială s-ai, = 0,018d? - 0,138 ld„ + 0,8637 0,79 0,86*“ Suprafața de inserție și lungimea crăcii polinomială Sat, = 0,000 Id? + 0,0084dc + 0,5162 0,78 0,83“* statat și prin valorile mici ale abaterii standard (~ 11°) și coeficientului de variație (17 %). Suprafața de inserție a fost elementul geome- tric cel mai variabil (s%=122%). Ca formă, ea poate fi asimilată cu o elipsă. Au fost stabilite și trei dependențe corelaționa- le între descriptorii crăcilor (diametru, lungime și suprafață de inserție), toate caracterizate de o intensitate a legăturii puternică și foarte semnificativă. Numărul mediu de crăci vii pe arbore cercetat a fost de 18 bucăți, iar suma lungimii totale a crăcilor de 12,5 m. Considerăm că atât numărul cât și lungimea totală a crăcilor pot constitui elemente interesante de caracterizare a speciilor aflate în diverse stadii de dezvoltare. Foarte important de cunoscut este și numărul și diametrul crăcilor până la înălțimea de 6-8 m din trunchi, deoarece această porțiune conține lemnul cel mai valoros pentru sortimentele superioare. După elagajul natural sau artificial, în trunchi rămâne o porțiune din cracă (ciot) care va fi acoperită prin creștere, pe suprafața ritidomului păstrându-se un „desen” (trandafir) care va da informații referitoare la existența no- dului din masa lemnului. De aceea, pentru a avea un trunchi cât mai valoros pe această lungime, din momentul în care dezvoltarea arborilor o permite, este imperios necesar să se efectueze elagajul artificial la cei de viitor. Pentru a avea un spectru complet de variație a elementelor structurale ale coroanelor nucului negru, pe faze de dezvoltare, este de dorit ca cercetările să fie continuate în unitățile silvice unde acesta este promovat în cultură forestieră. Bibliografie F r e i s e, C h r., 2005: Die relative Kronenlănge als Steuerungsparameter des Einzelbaumwachstums der Fi- chte. Inaugural-Dissertation, Albert-Ludwig Universi- tăt, Freiburg im Breisgau, 160 p. Gadow, v. K., 2003: Waldstruktur und Wachstum. Universitâtsdrucke, Gottingen, 241 p. Giurgiu, V., 1972: Metode ale statisticii matema- tice aplicate în silvicultură. Editura Ceres, București, 566 p. Giurgiu, V., 1979: Dendrometrie și auxologie fo- restieră. Editura Ceres, București, 692 p. Horodnic, S. A., 2008: Aplicații statistice în Excel. Editura Universității Ștefan cel Mare, Suceava, 134 p. K r u c h, J., 1987: Cercetări în legătură cu unele ele- Conf. dr. ing. Johann Kruch E-mail: jkruch36@yahoo.com Prof. dr. M. Sc. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu E-mail: nvnicolescu@unitbv.ro Universitatea „Transilvania” din Brașov Șirul Beethoven, nr. 1, 500123 Brașov mente caracteristice ale crăcilor la arbori. Revista pădu- rilor, nr. 3, pp. 162-165. Leahu, L, 1994: Dendrometrie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 374 p. L e j o u r, L., Nicolescu, V. - N., K r u c h, J., B u z a t u, I. - D., S a n d i, M., lonescu, D.- O., Ungu- reanu, D., Dănescu, A., Chiriac, C.-E.,2011: Etude de la sylviculture appliquee â un peuplement de noyer noir (Juglans nigra L.) de 20 ans. Revista păduri- lor, nr. 1, pp. 12-25. N i c o 1 e s c u, N. V., K r u c h, J., P e t r i ț a n, I. C., 2003: Cercetări privind elagajul natural al nucului ne- gru (Juglans nigra L.). Revista pădurilor, nr. 5, p. 8-11. Nicolescu, V. - N., K r u c h, J., 2009: Cercetări privind efectele desimii la instalare și ale primei curățiri asupra creșterii arborilor de nuc negru (Juglans nigra L.). Revista pădurilor, nr. 1, pp. 25-32, The crown structure of black walnut (Juglans nigra L.) trees in the sapling stage Abstract The paper presents the results of a research work carried out in a black walnut sapling stand, managed by the luliu Moldovan Forest District (Arad County Branch, State Forest Administration—Romsilva). The research work aimed at characterising the main structural descriptors of the crown: diameter, length, angle and area of insertion of Ist grade branches to the trunk, all of them being decisive to the crown size Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 39 and. form. All these data were collected from 7 trees extracted during the last cleaning-respacing intervention performed in 2003. Based on these data, trees considered both individually or grouped into one single category were characterised by statistica! indicators, with some interes ting conclusions as folio ws: — the angle of insertion of lJt grade branches is ±constant (r = 17 %) and it does not depend on the growth condiționa; — the area of insertion of 1“ grade branches is the most variable (r = 122 %). Tt e distributions of branch characteristics, as well as some correlation dependencies between them (e.g., branch length-diameter of branch, area of branch insertion-branch diameter, area of branch insertion-branch length, all of them with r = 0.83-0.94***) and regression equations were also defined. Key words: black walnut, sapling stage, branch descriptors, correlations. 40 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Cercetări privind umiditatea activă a solului, factor ecologic esențial al specificului ecologic al stațiunilor forestiere din Lunca și Delta Dunării Costel Petcu 1. Introducere Dunărea, pe teritoriul românesc, formează o unitate geomorfologică distinctă, denumită de mulți cercetători „balta Dunării” (de Martonne, 1902 și Murgoci, 1907, citați de Stoiculescu, 2008), populată cu vegetație forestieră azonală, având cu totul alte caracteristici decât vegetația specifică zonelor bioclimatice pe care fluviul le traversează. Lunca și Delta Dunării, înainte de realizarea mari- lor lucrări de amenajare, se constituiau ca un pe- isaj aparte, caracterizat de mezo- și microrelieful cel mai nou din țara noastră, de natură aluvială, cu grinduri, întinsuri de grind, japșe, privaluri, gârle, bălți și ghioluri (Clonaru, 1967), pe care apele Du- nării le inunda doar excepțional (la peste 9 hidro- grade hg), odată la 3-5 ani (6-9hg), anual (4-6 hg) sau cvasipermanent (sub 4hg) (Stoiculescu, 2008). Vegetația forestieră care ocupa terenurile din Lunca și delta Dunării era formată în proporție covârșitoare de zăvoaie de salcie și plopi indigeni, care dădeau nota caracteristică peisajului. Insular, pe terenuri mai înalte, unde inundabilitatea era mai puțin pregnantă, vegetația forestieră căpăta mai evident caracterul de zonalitate, fiind compu- să din specii de esență tare (stejari, frasini, ulmi ș.a.). Ca structură a speciilor care edificau pădu- rile din Lunca Dunării înainte de începerea mari- lor lucrări hidrotehnice (anul 1961), din suprafața de 74,5 mii hectare pădurile naturale ocupau cca. 84 % (67 % sălcii, 10 % plopi autohtoni, 7 % foioase tari), în timp ce culturile artificiale de plopi negri hibrizi ocupau 16% (Clonaru, 1967). în secolul trecut, dar mai ales după anul 1962, s-au executat numeroase lucrări de amenajare a cursului Dunării (baraje, îndiguiri, desecări, nive- lări etc.), în scopul amenajării și valorificării com- plexe a Luncii și Deltei Dunării. Aceste lucrări au avut ca finalitate transformări majore sub ra- portul folosințelor, suprafața terenurilor agricole crescând în detrimentul celor cu destinație fores- tieră și piscicolă. Terenurile ocupate de păduri au fost restrânse la ostroavele de pe cursul fluviului, zonele dig— mal și incinte silvice-terenuri îndiguite, scoase de sub regimul de inundație. în ostroave și zonele dig-mal, încorsetarea Dunării cu diguri de apă- rare și limitarea zonelor de revărsare a apelor a influențat ușor specificul staționai prin scăderea duratei și frecvenței inundațiilor la aceeași co- tă a terenului, coborârea nivelului apelor freatice în strânsă legătură cu coborârea cotelor minime ale fluviului, amplificarea caracterului oscilant al nivelurilor apelor ș.a. (Filat et al., 2009). în incinte- le silvice, specificul staționai a fost puternic modi- ficat, mai puțin evident imediat după îndiguire și din ce în ce mai pronunțat în ultima perioadă. Prin îndiguire, terenurile au fost scoase de sub regimul de inundație, ceea ce a însemnat privarea de apor- turile de apă și aluviuni fertile, coborârea drastică a pânzei freatice în anumiți ani, chiar până la 8- 10 m (Greavu, 2007), precum și stagnarea o lungă perioadă de timp a apei din infiltrații în alți ani. Prin stăvilirea apelor de inundație a fost practic înlăturat determinantul staționai (factorul condi- ție) care dădea specificul acestor tipuri de stațiuni și care genera și caracterul de azonalitate a aces- tora. Modificările la nivel staționai s-au resimțit prin modificări la nivelul biocenozelor forestiere, fenomenele de uscare în masă a arboretelor fiind din ce în ce mai frecvente în ultimul timp. Pentru fiecare din cele cinci cel mai răspândite tipuri de stațiuni din Lunca și Delta Dunării cerce- tările s-au desfășurat în zona inundabilă și au avut ca scop cunoașterea modului de variație a umidi- tății active a solului, factor ecologic esențial în de- finirea specificului ecologic, aflat sub influența di- rectă a doi determinanți ecologici: inundabilitatea și adâncimea pânzei freatice. Rezultatele obținute au importanță deosebită pentru cunoașterea spe- cificului ecologic al stațiunilor forestiere, a favora- bili tății și bonității acestora, dar reprezintă totoda- tă un reper obligatoriu la care trebuie să ne rapor- tăm mai departe pentru a surprinde în dinamică stațiunile forestiere din incintele silvice îndiguite. 2. Locul cercetărilor Localizarea în sectoarele luncii și deltei Dunării. Cercetările s-au desfășurat în zona de silvostepă, în sectorul predobrogean al luncii inundabile a Du- nării (după clasificarea lui Ujvari, 1972) ce se des- fășoară între localitatea Măcin și primul ceatal (în dreptul localității Pătlăgeanca) și în zona de stepă din sectorul deltaic. Localizarea bioclimatică. încadrarea teritoriului în care s-au desfășurat cercetările în marile uni- tăți bioclimatice ale spațiului biogeografic al țării noastre (Chiriță, 1977) relevă situarea în zona de silvostepă (Ss) și stepă (S). Această încadrare este însă puțin relevantă, stațiunile forestiere studia- Revist4 pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 41 Fig. 1. Localizarea cercetărilor în bazinul românesc al Dunării. te având caracter de intrazonalitate urmare a in- fluenței Dunării, manifestate în primul rând prin regimul său hidrologic. Localizarea în unitățile administrației silvice. Cercetările s-au desfășurat în sectorul inferior al Luncii și Delta Dunării, situate în județul Tulcea, în fondul forestier administrat de către Direcția Silvică Tulcea prin Ocoalele silvice Macin, Rusca și Tulcea. 3. Metoda de cercetare Monitorizarea regimului de umiditate a solului s-a făcut în 5 puncte de observație permanente, câte unul pentru fiecare tip staționai, lunar fiind măsurată valoarea umidității momentane (W%). Ca și procedeu de lucru, în profilele de sol execu- tate s-a măsurat valoarea umidității momentane a solului la adâncimi din 10 în 10 cm până la 120 cm, utilizând în acest sens un umidometru de sol (Soit Moisture Meter tip Lutron PMS-714). Acesta per- mite afișarea digitală a valorii umidității momen- tane în procente de volum, cu o precizie de ±2 %, prezentând avantajul unei productivități deosebit de bune, însă dezavantajul unei precizii mai scă- zute și a intervalului de măsurare limitat 0-50 % (fig- 4 Pentru calculul umidității active din sol s-au de- terminat valorile coeficientului de ofilire (<7q) prin calcul, pe baza conținutului de argilă determinat în laborator, utilizând formula de mai jos (Chiriță, 1976): Co = 0,05 + 0,35A% (1) în care: Cq — coeficientul de ofilire; — conți- nutul de argilă. Dintre indicii hidrofizici ai solului s-a determi- nat, de asemenea, și capacitatea de apă utilă (Cu) a solului, în funcție de capacitatea de apă în câmp (Ce) determinată experimental, și de coeficientul de ofilire (C^f), utilizând formula: Cu = Cc — Cof (2) Având ca elemente de calcul valorile umidității momentane, coeficientului de ofilire și capacită- ții de apă în câmp s-a determinat pentru fiecare tip staționai valoarea indicelui de umiditate activă (1^), la adâncimi din 10 în 10 cm, utilizând pentru aceasta următoarea formulă: Iua = x 100 (3) Pentru prezentarea rezultatelor s-au creat chronoizoplete de umiditate activă, generarea acestora făcându-se cu ajutorul softului Surfer 10. în procedura de lucru s-a pornit pentru fiecare tip de stațiune de la o bază de date simplă (spreadshe- et), fiecare înregistrare (record) având înscrisă în prima coloană o valoare luna, în a doua coloană adâncimea pe profil exprimată în centimetri (cu semnul minus), iar în a treia coloană valoarea Iua calculată conform celor prezentate mai sus. Chronoizopletele fiind, în fapt, elemente gra- fice de tipul modelului digital al terenului DTM, valoarea pentru lună și cea pentru adâncimea pe profil reprezintă valori pe axele de coordonate plane (pe verticală valoarea adâncimii pe profil, iar pe orizontală numărul curent al lunii). Din considerente de proporționare a graficului, valoarea numărul curent al lunii a fost multi- plicată cu 10. Cu ajutorul aplicației informatice s-a generat pentru fiecare tip de stațiune un grid care reprezintă, de fapt, o suprafață rectangulară, compusă din rânduri și coloane egal distanțate. Rândurile conțin noduri de rețea cu aceeași coordonată Y, iar coloanele conțin noduri de rețea cu aceeași coordonată X. Prin realizarea gridului se generează o valoare Z de la fiecare nod de rețea prin interpolarea valorilor de date. Tehnica de interpolare utilizată este metoda Kriging, care permite determinarea valorii coor- donatei Z în nodurile de rețea prin intermediul valorilor observate (calculate) în locații alăturate, folosind un algoritm de estimare bazat pe un tip de variogramă liniară. După obținerea gridurilor pentru toate tipuri- le de stațiuni sub forma fișierelor de tip * . grd s-a procedat la întocmirea hărților cu curbe de nivel cu ajutorul programului informatic. Odată generate acestea au fost particularizate, modifi- când distanța curbelor de nivel implicit furniza- te de program după scara de încadrare a Indi- celui de umiditate activă (1^) realizată de C. D. Chiriță, astfel: 7ua < 0 —umiditate inaccesibilă; 0 > 7ua > 20—umiditate foarte greu accesibilă; 20 > > 50 — umiditate mijlociu greu accesi- bilă ; 50 > /«a > 90 — umiditate ușor accesibilă; /ua > 100—umiditate foarte ușor accesibilă. 42 Revista pădurilor ‘Anul 127 • 2012 •Nr. 4 Fig. 2. Măsurarea umidității momentane a solului cu umidometru Lutron PMS-714. 4. Rezultate și discuții Luând în studiu fiecare dintre cele cinci tipuri de stațiuni, pe baza metodologiei de lucru prezen- tate mai sus, s-au putut elabora chronoizoplete- le de umiditate activă. Din analiza comparativă a acestora s-a putut constata că acestea diferă între ele, ceea ce explică schimbarea aptitudinii fitoce- notice și/sau a bonității. Fig. 3 Chronoizopletă de umiditate activă în zona inundabilă pentru tipul staționai 1. Pe figura de mai sus (fig. 3) se poate observa că, în cazul tipului staționai 1, în mare parte din tim- pul sezonului de vegetație, umiditatea activă este mijlociu, ușor și foarte ușor accesibilă. Totuși, fi- ind stațiunile cele mai ridicate din punct de vedere al cotei relative (hidrogradului) se poate constata faptul că începând cu luna august nivelul umidi- tății active începe să scadă, devenind foarte greu accesibilă și chiar inaccesibilă începând cu luna septembrie. De asemenea, se poate observa că, în perioada în care procesele fiziologice de acumu- lare sunt maxime (luna mai), în cazul stațiunilor din acest tip apare o perioadă în care apa din sol devine foarte greu accesibilă. Fig. 4. Chronoizopletă de umiditate activă în zona inundabilă pentru tipul staționai 2. în cazul tipului staționai 2 (fig. 4) se poate ob- serva din analiza grafică că există o oarecare ase- mănare cu tipul staționai anterior, prezentând în- să o zonă mai restrânsă cu umiditate foarte greu accesibilă, care începe cu circa o lună mai târziu, în luna mai, în perioada de intensitate maximă a proceselor fiziologice ale plantelor, umiditatea es- te mijlociu greu accesibilă, fiind o situație mai fa- vorabilă decât în cazul precedent. Ceea ce este de remarcat în cazul tipului stațio- nai 3 (fig. 5) este faptul că, în perioada lunii mai- iunie, umiditatea activă a solului nu scade sub pra- gul de mijlociu-greu accesibil, ceea ce explică bo- nitatea superioară a acestui tip de stațiune. Apa- riția unei zone cu umiditate inaccesibilă chiar la sfârșitul sezonului de vegetație nu este de natură să diminueze productivitatea arboretelor instalate în acest tip de stațiune, acestea fiind cel mai ade- sea superioară. Revista pădurilor • Anul 127 - 2012 • Nr. 4 43 Fig. 5. Chronoizopletă de umiditate activă în zona inundabilă pentru tipul staționai 3. Fig. 7- Chronoizopletă de umiditate activă în zona inundabilă pentru tipul staționai 5. Fig. 6. Chronoizopletă de umiditate activă în zona inundabilă pentru tipul staționai 4. Existența unui nivel al umidității active ușor ac- cesibil în perioada sezonului de vegetație în cazul tipului staționai 4 (fig. 6) explică atât favorabili- tatea pentru specia salcie, cunoscută ca o specie higrofită-ultrahigrofită (Șofletea și Curtu, 2000), cât și bonitatea superioară pentru această specie. Ca și în cazul tipului staționai anterior, înregistra- rea unui nivel de umiditate greu accesibil și greu foarte accesibil spre sfârșitul sezonului de vegeta- ție nu limitează nivelul productivității vegetației forestiere. Exprimarea grafică în cazul tipului staționai 5 (fig. 7) scoate în evidență faptul că, pe întreaga perioadă a sezonului de vegetație, umiditatea ac- tivă a solului este foarte ușor accesibilă. Astfel de condiții staționale sunt favorabile pentru specia salcie, cu exigențe ecologice recunoscute față de umiditatea din sol. Ceea ce nu poate fi arătat însă prin utilizarea acestei metode de lucru și de exprimare a rezulta- telor este faptul că umiditatea din sol a fost cer- cetată și interpretată numai ca factor ecologic în zona de optim și suboptim prin insuficiență. De aceea, trebuie menționat că, deși umiditatea activă a solului este la prima vedere un factor favorizant pentru creșterea arboretului, fiind în permanență foarte ușor accesibilă, în acest caz valorile de re- gim ale acestui factor depășesc intervalul de optim și devin în exces, cu efect depresiv asupra produc- tivității arboretelor instalate pe acest tip staționai. 5. Concluzii și recomandări Concepția organizării cercetărilor, concretizată prin metoda de lucru, a permis cunoașterea va- lorilor de regim a factorilor umidității active din sol în parametri măsurabili, cunoașterea cantita- tivă reprezentând un deziderat pentru cercetarea științifică, dat fiind avantajele pe care le are în fața cunoașterii calitativ-descriptive. Rezultatele cercetărilor scot în evidență, pentru cele cinci tipuri de stațiuni luate în studiu, regimul de variație a umidității solului, factorul ecologic cel mai important al stațiunilor din Lunca și Delta Dunării. După cum era previzibil, stațiunile fores- tiere din zonele inundabile beneficiază de umidita- te ușor și foarte ușor accesibilă perioade însemna- te în timpul sezonului de vegetație, determinând aptitudini fitocenotice pentru specii repede cres- cătoare—plopi și sălcii în special—și asigurând un potențial de producție de la inferior la superior. Cercetările efectuate în zona inundabilă asupra umidității solului — factor ecologic direct condi- ționat de alți doi determinanți ecologici impor- tanți (inundabilitatea și adâncimea pânzei freati- ce)—permit înțelegerea cauzală a azonalității sta- 44 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 țiunilor forestiere, a caracterelor fundamentale ale acestora. Rezultatele acestor cercetări efectuate în zona inundabilă, pe lângă faptul că oferă o mai bună în- țelegere a stațiunilor forestiere din Lunca și Delta Dunării, reprezintă și un etalon în caracterizarea stațiunilor forestiere din incintele îndiguite, pu- ternic transformate din punct de vedere ecologic în urma intervențiilor antropice. Problematica incintelor silvice îndiguite, cu fe- nomene de uscare din ce în ce mai frecvente, re- prezintă un punct important pe agenda factorilor interesați și pentru care, până la această dată, nu s-au găsit soluții. Modificările la nivel staționai și, legat de acestea, la nivelul biocenozelor, deși evi- dente, sunt încă insuficient cunoscute, iar acest fapt întârzie luarea unor decizii cu privire la gos- podărirea incintelor silvice îndiguite în viitor. Extinderea cercetărilor pe acest palier va per- mite o cunoaștere de detaliu a cauzelor care con- duc la actualele neajunsuri cu privire la gospodă- rirea pădurilor, deopotrivă în zonele inundabile și în incintele silvice îndiguite, iar obiectivele de gospodărire, precum și complexele de măsuri sil- votehnice adoptate pentru contracararea acesto- ra, trebuie să fie justificate și fundamentate ecolo- gic. O asemenea abordare, pornind de la cunoaște- rea în detaliu a caracterelor fundamentale ale sta- țiunilor forestiere, prin cercetări cu obiective co- rect formulate, va putea conduce la consolidarea unor noi direcții de acțiune în gospodărirea pă- durilor din Lunca și Delta Dunării. Până atunci, urmare a specificului staționai extrem de diversi- ficat și insuficient cunoscut, pădurile din Lunca și Delta Dunării vor reprezenta un potențial incom- plet valorificat. Mai mult, multitudinea de proble- me de gestionare, asigurarea continuității păduri- lor prin regenerarea artificială a acestora utilizând tehnologii extrem energofage, reprezintă adevăra- te găuri negre în care se scurg, fără rezultatele aș- teptate, importante resurse financiare, materiale și umane. Bibliografie Chiriță, C. D., 1974: Ecopedologie cu baze de pe- dologie generală. Editura Ceres, București, pp. 211-218. Chiriță, C. D., Vlad, I., Păunescu, C., Pă- t r ă ș c o i u, N., C., R., I a n c u, I„ 1977: Stațiuniforesti- ere, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 103 p. C 1 o n a r u, A., 1967: Cultura plopului și sălciei în lunca Dunării. Editura Agro Silvică, București, pp. 43- 44. Doniță, N„ B i r i ș, A. L, Filat, M., Roșu, C„ P e t r i 1 ă, M., 2008: Ghid de bune practici pentru mana- gementul pădurilor din Lunca Dunării. Editura Silvică, București, pp. 9-10. Filat, M., Roșu, C., Chita, D., Benea, I. V., Daia, M. L., Nicolae, C„ Nețoiu, C., 2009: Cultura plopilor, a sălciilor și a altor specii forestiere în zona inundabilă a Dunării. Editura Silvică, București, pp. 31-43. G re avu, M., 2007: Studiu privind stabilirea tehno- logiilor de reconstrucție ecologică a pădurilor în declin din incintele din Delta Dunării care urmează a fi rege- nerate în sezonul următor. București, pp. 16-24. S t o i c u 1 e s c u, C. D., 2008: Reconstrucția ecologi- că a zonei inundabile românești. București, 14 p. Târziu, D., 1997: Pedologie și stațiuni forestiere, Editura Ceres, București, pp. 158-166. Târziu, D., Spârchez, G., Dincă, L., 2004: Pedologie cu elemente de geologie. Editura Silvodel, Bra- șov, pp. 298-300. Ing. Costel Petcu e-mail: costelpetcu@yahoo.co.uk; telefon: 0240517712 Direcția Silvică Tulcea, Str. Isaccei nr. 25, Tuicea Research on active humidity of soi] as essential factor of ecological specific in Danube Delta and Valley forest stations Abstract The research activities were performed into the flooding area of Danube Delta and Valley and aimed at highlighting the regime of soil active moisture during the growing season. For each type of forest site, the soil active moisture was revealed as being easily or very easily accessible, a predictable explanation for vegetation structure, mostly consisting of poplar and willow species. Besides, the results of research represent an important scientific basis for deciding upon the management measures in the future of those forests deeply influenced by the human activities. Key words: soil active moisture, ecological specific, forest site. Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 45 Prezența online a Revistei pădurilor Petru-ioan becheru 1. Introducere 1.1.1882—anul apariției Revistei pădurilor La sfârșitul anului 2011 s-au sărbătorit 125 de ani de la apariția Revistei pădurilor. Toți cei aflați în sală erau, într-un fel sau altul, consa- crați în literatura de specialitate prin articolele publicate în venerabila publicație (Giurgiu, 2012; Nicolescu, 2012). „în prezent Revista pădurilor este publicația tehnico-științifică cu cea mai îndelungată apariție din România și una dintre cele mai vârstnice reviste de profil silvic din lume” (Giurgiu, 2011). în anul 1882 prin inițiativa unor entuziaști a apărut primul număr al Revistei pădurilor (fig. 1), fapt ce deschidea drumul celei ce a devenit astăzi a cincea revistă științifică silvică din lume ca număr de ani de apariție. i 9ot0t>erctn nai«t ber Srbattioo toi JorppfrtMlter» Walt o. ©rrțrrj, IV. Qiuw ÎM ffor^Samut ■nâtliA, ta TntUdm-it 1 Bctn f«rf to ba SilntptlifâtR ‘Snitutăn! la 3aa, j-jn hi „• W ■tar ficute We țciUTUn rrrr^n ia toi Chak W Irttrd |a b^rfctn *rr^« p Hcfrm. UtWr gatotacu ub fcțjrțp mtttrl bâgegni ®an h bcr Rrgri geitrigi, anjund>Bțrn, baf fetfrțrnng Wt Ion* Ne B&teflneUutjg HNagi rvetbe, n> nonunllt^ 3M M, bl? kf Kami 'Jleigungtoiclrl 43 M 60 Orab Sawinra ratpfțien. Ctawțt bitfrf jJcinjtp te Mlgcmcintit wdjng fri» mag, fo ț»Wn k$ wrf^febrnc akrt ®Njwnte auf tuf Gatf fțim ber țacâttn nicțjt atringin Ifinflitf, nnb btrfr tata fo biupg ii bn Hn, M ■«* brifijlccș traf unfrt .ÎMgrtîTfl Wi 5î(<ștfgfift faut •) tBrmtrfdaj Iu St bl liioi ÎMrfa ■« Ml (ttoks Batofa arfrritgiiS tofboto, ba BreîiirfKunUinj m ÎMI la IA» «rgur^ia (a Bobtx. IM tufHidt QtaFtabwig înalt a ba Sab>»«^t>> toi țrrtehJt nțt trijr>tnilrr fdpa lifta. ono___________1_________ ' i Fig. 2. Coperta numărului 1/1853 al Schweize- rische Zettschbut fOr Forstwesen, voi. 4 pun mult xi'fWTiFln, enomuMtc. «mucui, uptwmAi, Fig. 1. Coperta din 1882 a Revistei Pădurilor (Stoiculcscu, 2012) 1.2. SCHWEIZERISCHE ZEITSCHRIFT FUR FORSTWE- sen—163 de ani de apariție Publicația Schweizerische Zeitschrift fur Forstwesen este revista științifică a Societății Elvețiene de Silvicultură; fiind fondată în 1850, ea apare neîntrerupt de 163 de ani. Ultima citare a Revistei pădurilor în Schwei- zerische Zeitschrift fur Forstwesen este din anul 2009. (Angelova et al., 2009) 1.3. Sylwan—156 de ani de apariție Revista poloneză Sylwan a fost fondată în 1820 (fig. 3) ca organ semi-oficial al Corpului Regal de Silvicultură, avându-i ca primi redactori pe silvicultorii Karl Albrecht Friedrich Julius von den Brinken și Hipolit Ștefan Franciszek Cielecki. (***, 2012c) Sylwan a cunoscut patru perioade de apari- ție1 (*«, 2012c): 1. în perioada 1820-1858 s-au publicat di- sertații din domeniul silvic, ordinele Comisiei Guvernamentale pentru Taxe și Trezorerie, calendarul pădurii etc. 2. în perioada 1883-1912 Sylwan a apărut ca organ al Societății Silvice Galițiene; 3. în perioada 1918-1939: din 1919 Sylwan a apărut sub egida Societății Silvice Malopolska, iar începând cu 1925 sub egida Societății Silvice Poloneze. 4. din 1945 până în prezent, publicația apare sub egida Societății Silvice Poloneze. ‘întreruperile fiind cauzate de evenimente istorice—răz- boaie și revolte 46 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 wnacKâw n. glccksberg a , xiqciau ■ TTMiiri uiuwtuico oriwimttdv. ■ 4 8 2. o. Fig. 3. Coperta numărului 1/1820 al revistei Syi.wan Deși este cea mai veche revistă silvică din lume, Sylwan are doar 156 de ani de apariție. 1.4. The Indian Forester—138 de ani de apariție Revista The Indian Forester a fost fondată în India, de către Sir Dietrich Brandis, în anul 1875, în urma unei conferințe din 1874. Până în 1932 a fost tipărită pe teritoriul actualului Pakistan, iar apoi a fost mutată în India. (***, 2012b; ***, 2012a) The Indian Forester este cea mai veche publicație axată pe domeniul pădurilor tropicale, în primele 129 de volume sunt publicate peste 30000 articole (***, 2012a). Pe coperta publicației (fig. 4) se specifică faptul că este „cea mai veche revistă cu referenți din domeniul silviculturii din lume” ; în opinia noastră revistele menționate în secțiunile anterioare sunt mai vechi decât The Indian Forester. Fig. 4. Coperta numărului 5/2012 al The Indian Forester 1.5. Sumarski list— 136 de ani de apariție Sumarski list este publicația oficială a Soci- etății Croate a Pădurilor, fiind fondată în octom- brie 1876 când la conducerea societății erau Antun Tomic (președinte) și Vladoj Koreskony (secretar). Primul număr a apărut la 1 ianuarie 1877 (fig. 5). Fig. 5. Coperta numărului 1/1877 al Sumarski list Remarcabil la această revistă este faptul că apariția ei nu a încetat nici măcar în timpul războaielor. Până în acest moment publicația Sumarski list are 136 de ani de apariție. Deosebit de important este faptul că în nu- mărul 5 din iulie 1881 se citează, la rubrica „Diverse știri”, dintr-o revista austriacă de silvi- cultură: „O nouă revistă de silvicultură. Conform « Centralblatt fur das gesamte Forstwesen », în Regatul României a fost înființată o nouă revistă de silvicultură «Revista pădurilor», sub redacția dlui. Antonescu Remuși. Deoarece noul regat este bogat în păduri, intenția este nu numai necesară, dar va fi probabil și fructuoasă”. (***, 1881) Acest Nov! iurtttrtM Ntf. Kiko u f. d. gcmuntr Font* vcm»4* Cluw», stMMljcn je i a dioycJ kmljuvini KwHiunjtksy puwtuki ii*l pod umIqyoui rK«victa pădurilor-, a nnxlju/e ga g. AhtDMWt «ova U kndjmii» hal obikje InmaHm povrăjuin * to J* lumi**» ia V wiw Aodnt, VcZ ^4 po avfj prilici i ticpho ur6diti piodo», tiu vif», Sbo * turadwitim iirtu oberii umi vrrtui rumuujikî «Irukuv- wjtfL tar bivii pitoac. țiozuain frmurzko jimiankit HkjrJeaîju u Kancy-u. Fig. 6. Anunțul înființării Revistei pădurilor în Sumarski list, nr. 5/iulie 1881, pagina 197 citat al publicației austriece arată puternicul ecou internațional al nașterii Revistei pădurilor. Merită menționate felicitările publicate în Sumarski list cu ocazia centenarului Revistei pădurilor. 1985) Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 47 Ultimele citări în Sumarski list ale unor articole din Revista pădurilor se găsesc într-un material din 1974 (Spaic, 1974), iar la rubrica privind lucrările fundamentale din domeniul dendrometriei autorul amintește de „Giurgiu, 1979’ și de „Prodan, 1965” (Klepac, 1988). 1.6. Revista pădurilor—126 de ani de apariție La începuturile sale, „Revista pădurilor, edi- tată și susținută financiar de renumitul silvicultor P.S. Antonescu-Remuși a dăinuit numai doi ani (1881-1882)”. (Giurgiu, 2011) Apariția revistei, ca organ al Societății „Pro- gresul Silvic”, a fost posibilă în noiembrie 1886 ca urmare a unui act de donație din partea Adminis- trației Domeniilor Coroanei, administrație condu- să de acad. Ion Kalinderu, președintele de onoare al Societății „Progresul Silvic”. (Giurgiu, 2011) Singura întrerupere a apariției organului de presă al „Progresului Silvic” a fost înregis- trată în timpul primului război mondial între anii 1916-1918. în consecință, ținând cont și de perioada 1881-1882, Revista pădurilor are 126 de ani de apariție, ea contribuind, prin cele 3000 de exemplare tipărite din fiecare număr, la răspândirea de cunoștințe, la dezvoltarea și progresul silviculturii românești și al școlii române de silvicultură. 1.7. Revista Montes—121 de ani de apariție Publicația spaniolă cu numele actual Montes. Revista de Ambito Forestal a apărut pentru prima oară în 1868. Timp de 8 ani a purtat numele de Revista Forestal econ6mica y agricola. (***, 2011) în anul 1876 nu a apărut, iar începând cu anul 1877 s-a numit Revista Montes, având apariții lunare timp de 50 de ani, până în 1926. A urmat o pauză de apariție de 18 ani, revista apărând în anul 1945 sub un alt nume Montes: Publicaci6n de los Ingenieros de Montes, bilunar, până în 1979. După o altă o pauză de patru ani, în anul 1984 își reia apariția timp de 6 ani sub un nou nume: Montes Revista de Ambito Forestal. în această perioadă a avut apariție neregulată. Revista își întrerupe din nou apariția în 1990, iar din 1991 apare trimestrial. Cu o întreruperea de 24 de ani, revista a apărut timp de 121 de ani. 2. Prezenta oniine a Revistei pădurilor Site-ul www.revistapadurilor.ro (fig. 7), site oficial al Revistei pădurilor, a fost lansat în anul 2009 la inițiativa domnului redactor ing. Cristian Becheru. Fig. 7. wvw.revlstapadurilor.ro Inițial, pe site erau afișate doar variantele PDF ale numerelor revistei. 2.1. Programarea site-ului web al Revistei păduri- lor Prima variantă a soft-ului a constituit tema unei lucrări de licență (Becheru, 2009), susținută la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București. în fig. 8 se poate remarca o creștere liniară a numărului de vizitatori/zi ai site-ului Revistei pădurilor în perioada 1 ianuarie 2010-prezent, care este efectul constantei îmbunătățiri a site-lui, de-a lungul timpului fiind adăugate funcționalități și opțiuni suplimentare, cum ar fi: — suport pentru variantele HTML ale articolelor, fiecare dintre ele având asignat un număr unic de identificare (29 decembrie 2009); — suport pentru cuvinte-cheie, inclusiv căutare (2 ianuarie 2010); — posibilitatea de a crea subarticole și de a construi o structură arborescente de tip: ColecțieDaniDnumărDmaterial; — suport pentru indexarea de către motorul de căutare Google (2 februarie 2010); — automatizarea procesului de încărcare a cuprin- surilor pentru perioada 1882-2003: 16300 de articole încărcate (doar titlu și autori) (4 aprilie 2010); — afișarea unui articol ales aleator în browser (4 mai 2010); — suport extins pentru căutare folosind Google (10 mai 2010); — iconițe pentru secțiuni (20 iunie 2010); — se afișează pe pagina web calea către un material (5 iulie 2010): Prima pagină / Colecția pe ani / anul 2009 / nr. 6/2009 — suport pentru note de subsol în articolele publicate pe site (22 iulie 2010); — funcția de traducere a site-ului este îmbunătățită astfel încât să detecteze automat limba pentru fiecare porțiune de text ce urmează să fie tradusă. în acest mod articolele care conțin texte/pasaje în mai multe limbi (sau care sunt scrise limbi diferite de limba română) sunt traduse corect (18 septembrie 2010); — adresa unui articol este în format pri- etenos , care conține numărul de identifica- 48 Revista pădurilor - Anul 127 • 2012 • Nr. 4 300 Fig. 8. Graficul evoluției numărului vizitatori pe zi ai site-ului Revistei pădurilor în perioada 1 ianuarie 2009-9 iu- nie 2012. Total 58786 vizite • Vizite tuni, 14 nud 2*12 Fig. 9. Graficul evoluției numărului vizitatori pe zi ai site-ului Revistei pădurilor în perioada 1 mai 2012-31 mai 2012. Total vizite luna mai 2012: 4537 re al articolului și titlul (17 martie 2011): http://www.revistapadurilor.ro/(1) Colectia-pe-ani/(16774)anul-2012/(16775) nr-1-2012 — suport pentru site-urile de socializare (Google+, Facebook) (04 iulie 2011); — suport pentru indexarea Google Scholar (26 noiembrie 2011); — suport pentru ca articolele să afișeze volumul, prima pagină, ultima pagină, link la pdf (19 decem- brie 2011); — suport pentru modalități de citare ale articolelor (17 ianuarie 2012): text simplu, Wikipedia, Google+, Facebook, BinTpX, RIS; — suport extins pentru orice site de socializare prin implementarea tag-urilor OpenGraph (24 ianua- rie 2012). Funcționalitatea site-ului a fost apreciată de (Nicolescu, 2012). 2.2. Surse de trafic Publicarea la început doar a variantei PDF a revistei a generat un trafic nesemnificativ, așa cum se poate observa în fig. 8, în intervalul ianuarie-decembrie 2009. Odată cu publicarea pe site a articolelor în format HTML, care este un format ușor de inter- pretat de către computere, motoarele de căutare (cum ar fi Google) au începutul să indexeze pa- ginile site-ului, iar în enciclopediile online (cum este Wikipedia) au apărut referiri la articolele online ale Revistei pădurilor, îndrumând astfel vizitatori către site. în tabelul 1 sunt prezentate principalele surse de trafic și numărul de cititori aduși pe site de aceste surse. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2009-9 iunie 2012 site-ul Revistei pădurilor a avut un total de 58786 vizite (fig. 8), din care 4537 vizite în luna . Tabelul 1 Principalele surse de trafic ți numărul de cititori ai Revis- tei pădurilor în perioada 1 ianuarie 2009-9 iunie 2012 Sursă Vizite Durata medic a vizitei Google (căutare) 48999 00:01:58 direct 5003 00:03:35 Google (imagini) 1276 00:01:27 diverse motoare de căutare 441 00:02:10 enciclopedia Wikipedia (română) 350 00:02:57 enciclopedia Wikipedia (engleză) 138 00:01:58 mai 2012 (fig. 9). Remarcabilă este ziua de luni 14 mai 2012, când s-au înregistrat 220 de cititori! 2.2.1. Căutări online Primele 14 expresii căutate pe internet prin care s-a ajuns pe site-ul revistei sunt prezentate în tabelul 2. Astfel: revista pădurilor Interesul online pentru Re- vista pădurilor este foarte mare, remarcându-se că modul de căutare după numele revistei diferă ca formă, acesta fiind prezent în cele mai uzitate expresii, ceea ce este în concordanță cu analizele efectuate și în cazul altor publicații (Becheru și Haidari, 2011). Pentru a determina toate expresiile care conțin Revista pădurilor, ne-am folosit de expresii regulate, care sunt un mijloc, aflat în strânsă legătură cu automatele nedeterministe (Hopcroft et al., 2006), prin care putem descrie contexte ale unui șir de caractere într-o modalitate prietenoa- Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 49 Tabelul 2 Expresii căutate pe internet prin care s-a ajuns pe site-ul revistei expresia căutată vizite % revista pădurilor 2557 5,12% www.revistapadurilor.ro 392 0,78% johann femmig 335 0,67% pepiniera stefanesti 297 0,59% revista padurilor.ro 284 0,57% cubaj lenin rotund 239 0,48 % revista pădurii 194 0,39% revistapadurilor 164 0,33 % tabel cubaj lemn rotund 147 0,29% tabele de cubaj pentru lemn rotund 143 0,29% cartea pădurarului 140 0,28 % revista pădurilor 2011 130 0,26 % revista pădurilor 121 0,24% combaterea omizilor 113 0,23 % Tabelul 3 Expresii de căutare care făceau referire la Revista pădurilor expresia căutată vizite % revistapadurilor.ro 76 0,15% www.revistapadurilor.ro 18 0,04% vrancea revista pădurilor 17 0,03 % revistapadurii 16 0,03 % revista păduri 15 0,03 % revista pădurarilor 8 0,02% să (Becheru, 2011). S-au căutat toate expresiile care conțin cuvântul „revista”, urmat de un număr natural (inclusiv zero) de spații, urmat de litera „p”, urmată de litera „a” sau „ă”, urmată de cuvântul „dur”. Astfel s-a creat filtrul ce constă în expresia regulată: r evi st a\ s *p (a I ă) dur Aplicând filtrul de mai sus s-au găsit 571 ex- presii de căutare care făceau referire la Revista PĂDURILOR, folosite de 4894 cititori care cu certitudine știau că se pot informa din Revista pădurilor. în tabelul 3 prezentăm spre exem- plificare câteva expresii, nereluând expresiile de căutare din tabelul 2. tabele de cubaj în tabelul 2 se remarcă incidența mare a căutărilor după tabele de cubaj. Aplicând un filtru după cuvântul cubaj am găsit 307 expre- Expresii de căutare care făceau referire la c Tabelul 4 ubaj expresia căutată vizite % tabele de cubaj lemn rotund 97 0,19% tabele cubaj lemn rotund 77 0,15% cubajul lemnului rotund 71 0,14% cubajul buștenilor 67 0,13% tabel de cubaj lemn rotund 67 0,13% tabela de cubaj 60 0,12% tabela de cubaj lemn rotund 46 0,09% tabel cubaj lemn 33 0,07% sii folosite în 1759 căutări (3,6 % din total), ceea ce arată un interes deosebit pentru acest subiect. în tabelul 4 prezentăm spre exemplificare câteva expresii, nereluând însă expresii de căutare din tabelul 2. 2.2.2. Enciclopedia Wikipedia Enciclopedia Online Wikipedia a ajuns unul dintre cele mai vizitate site-uri de pe internet, creșterea în popularitate fiind demonstrată, așa cum se poate observa în tabelul 1, și de faptul că este principala sursă de vizitatori pentru site-ul revistei, după motoarele de căutare și accesul direct. Studiile efectuate au arătat faptul că citarea materialelor științifice, în cadrul articolelor enciclopediei, crește încrederea în Wikipedia ca sursă de informații corecte (Nielsen, 2007), deoarece informațiile din articol pot fi verificate prin accesarea bibliografiei. Creșterea vizibilității online a Revistei păduri- lor a avut ca efect faptul că din ce în ce mai multe articole sunt citate ca sursă pentru diferite infor- mații aflate în enciclopedia Wikipedia. Site-ul web al Revistei pădurilor sprijină citarea publicației prin faptul că prezintă pentru fiecare articol, deasupra autorilor, un link ce poate fi accesat în vederea selectării unei modalități de citare. Printre acestea se află și opțiunea Wikipedia, care, după ce a fost selectată, prezintă cititorului un text formatat special în vederea copierii în articolele Wikipedia, pentru o citare corespunzătoare. în tabelul 5 sunt arătate principalele articole ale ediției românești a Wikipedia, iar tabelul 6 prezintă principalele articole ale ediției în limba engleză a Wikipedia care îndrumă cititori către site-ul web al Revistei pădurilor. 2.3. Date demografice referitoare la cititorii online Continentele din care provin cititorii si- te-ului Revistei pădurilor sunt prezentate în tabelul 7, țările principale în tabelul 8, iar 50 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Tabelul 5 Principalele articole Wikipedia (ediția în limba româ- nă) care îndrumă cititori către site-ul web al Revistei pădurilor Articolul Wikipedia Cititori Revista_Pădurilor 113 Codrii_Vlăsiei 70 Pădurea_Letea 30 Nicolae_Ghîca-Comănești 20 Marin_Drăcca 15 Tabelul 6 Principalele articole Wikipedia (ediția în limba engleză) ca- re îndrumă cititori către site-ul web al Revistei pădurilor Articolul Wikipedia Cititori Carl_Ditters_von_Dittersdorf 43 Forestry 31 Greenhouse_gas 27 Codrii_Vlăsiei 12 International_Day_for_Biological_Diversity 6 Revista„pădurilor 6 Tabelul 7 Continentele de pe care provin cititorii site-ului Revistei PĂDURILOR continentul vizite durata Europa 57370 00:02:11 America 802 00:01:27 (nedeterminat) 377 00:01:07 Asia 179 00:01:19 Africa 31 00:01:10 Oceania 27 00:02:07 localitățile sunt prezentate în tabelele 9-10. Din datele prezentate remarcăm faptul că Re- vista pădurilor are cititori pe toate continentele și este citită cu mare interes pe ambele maluri ale Prutului. 3. Prezența oniine a celorlalte reviste silvice istorice 3.1. Site-ul web al Schweizerische Zeitschrift fur Forstwesen Site-ul web al Schweizerische Zeitschrift fur Forstwesen este „www.szf-jfs.org”. A fost creat pe data de 26 aprilie 2011, iar limba Tabelul 8 Țările principale din care provin cititorii site-ului Revistei pădurilor Țara vizite % durata Romania 50259 85,49% 00:02:15 Moldova 3478 5,92% 00:01:31 Germania 1567 2,67% 00:01:44 S.U.A. 480 0,82% 00:00:54 Franța 439 0,75% 00:01:07 Italia 330 0,56% 00:01:11 Canada 184 0,31% 00:03:32 Marea Britanie 171 0,29% 00:01:19 Spania 170 0,29% 00:01:09 Austria 125 0,21 % 00:01:02 Belgia 108 0,18% 00:04:19 Ungaria 105 0,18% 00:03:09 Brazilia 92 0,16% 00:00:24 Tabelul 9 Principalele localități românești din care provin cititorii site-ului Revistei pădurilor localitatea vizite durata București 15398 00:02:51 Brașov 3963 00:03:22 Chifinău 3210 00:01:34 Suceava 3165 00:02:34 Cluj-Napoca 2437 00:01:46 Iași 2129 00:01:47 Craiova 1876 00:04:10 Râbnifa 213 00:01:03 Tiraspol 28 00:01:33 CernOufi 7 00:00:07 folosită este engleza, cu toate că publicația nu este tipărită în engleză, Site-ul conține arhivă cu variantele PDF ale articolelor publicate începând cu numărul 1/1999, care sunt accesibile gratuit, cu excepția articolelor din ultimul an (2012) care sunt accesibile contra cost. 3.2. Site-ul web al Sylwan Site-ul web al Sylwan este „http: //eylwan. ibles. waw. pl”, limba folosită fiind poloneza. Site-ul conține o arhivă cu toate titlurile articolelor, de la crearea revistei în 1820 până în prezent. De asemenea site-ul include o arhivă cu variantele PDF ale articolelor publicate începând Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 51 Tabelul 10 Principalele localități străine din care provin cititorii site-ului Revistei pădurilor localitatea, țara vizite durata Heilbronn, Germania 567 00:01:24 Weinsberg, Germania 246 00:02 21 Nancy, Franța 175 00:01:16 Gottingen, Germania 113 00:02:37 Rus ton, S.U.A. 108 00:02:20 Viena, Austria 79 00:01:12 Roma, Italia 71 00:01:02 Dresda, Germania 69 00:00:13 Budapesta, Ungaria 66 00:03:47 Londra, Marea Britanic 59 00:01:36 Paris, Franța 54 00:01:19 Munich, Germania 51 00:02:38 cu numărul 1/2003, care sunt accesibile gratuit, cu excepția articolelor din ultimele 6 luni. 3.3. Site-ul web al The Indian Forester Site-ul web al The Indian Forester este „www.indianforester.org”. Limba folosită este engleza. Lansarea site-ului acestei publicații a fost felicitată în anul 2004 de mai multe instituții indiene, cum ar fi președintele Indiei sau ministrul mediului și pădurilor. Site-ul conține o arhivă cu toți autorii, ti- tlurile și paginile articolelor apărute începând cu iunie 2008, însă conținutul acestora nefiind disponibil în formă online. Analiza acestui site a evidențiat vulnerabi- lități grave de securitate ce pot fi exploatate folosind tehnici simple cum ar fi cele prezentate în (Owens Jr, 2008). 3.4. Site-ul web al Sumarski list Site-ul web al Sumarski list este „www. sumari. hr/sumlist”. Limba folosită este croata. Site-ul conține o arhivă cu varianta scanată a tuturor numerelor apărute începând cu primul din 1877. Acestea sunt accesibile gratuit. 3.5. Site-ul web al Montes Site-ul web al Montes. Revista de Ambito Forestal este „www.revistamontes.net”, fiind creat pe data de 11 februarie 2004. Limba folosită este spaniola. Site-ul prezintă o funcție de căutare după titlul articolului, având o bază de date cu toate materialele de la 1868 până prezent. Din cele 13013 documente aflate în baza de date, 12999 pot fi descărcate în format PDF. 4. Site-ul Revistei pădurilor — model pentru alte publicații Cu toate că a fost dezvoltat special pentru site-ul Revistei pădurilor, soft-ul pe care se bazează a fost gândit să fie ușor de adaptat și pentru alte reviste. în acest moment următoarele publicații au ca model site-ul Revistei pădurilor: „Revista de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie”, „Optimum Q” și „Coloana”. Ca urmare a adoptării soft-ului de către Univer- sitatea „Spiru Haret”, el este folosit la următoarele reviste: „Analele Universității Spiru Haret—Seria Matematică-Informatică”, Journal of Economic Development, Environment and People”, „Gender Intersections”, Journal of International Relations and European Studies”, „The Journal of Danubian Archaeology”, „Landscape and Geodiversity". Vor urma: Journal of Arts” și „Quo vădit educa tio”. 5. Concluzie Revista pădurilor se află în compania selectă a celor mai vechi publicații științifice de silvi- cultură din lume. Prezentul studiu evidențiază interesul deosebit pentru revistă, de la lansarea ei în secolul XIX și până în prezent, atât în România, cât și pe plan internațional. Afirmația domnului academician Victor Giur- giu rămâne valabilă și în cazul ediției online: „Revista pădurilor, alimentându-se din trecut, din obiectivele permanente ale țării și din cele mai elevate performanțe ale științelor silvice, cu certitudine, va rămâne credincioasă tradiției sale, ca purtător de steag în lupta pentru apărarea pădurilor și folosirea rațională a multiplelor resurse ecoprotective și productive ale acestora, spre binele general al națiunii noastre, în noul context al aderării țării la Uniunea Europeană și al schimbărilor climatice.” (Giurgiu, 2011) Pe viitor ar fi utilă publicarea online, pe site-ul revistei, a colecției complete, cel puțin în format PDF. Pentru a ne asigura că generațiile viitoare vor avea acces la toate numerele Revistei păduri- lor, este necesar ca arhiva PDF a publicației să fie stocată într-un depozit digital. în acest scop a fost obținut de curând acordul de colaborare cu De- pozitul Digital al Bibliotecii Naționale a României și cu Depozitul Instituțional Digital al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” București. în scopul indexării ISI Thomson este necesar ca bibliografia articolelor publicate în Revista pădurilor să respecte cerințele ISI (Testa, 2012): anumite expresii din textul bibliografic trebuie să fie în limba engleză (de exemplu: pentru tipul re- ferinței biliografice să se folosească „Phd. thesis” în loc de „Teză de doctorat”), să se folosească alfa- 52 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 betul latin și să se utilizeze prescurtările standard, atât pentru cuvinte cum. ar fi „pp.” (pentru pagini), „voi.” (pentru volum în cazul unei publicații peri- odice), cât și pentru denumirile publicațiilor cum Bibliografie Angelo va, E. H., Irimie, D. L., S o tir o v, M., W i n k e 1, G., 2009: Bulgarien undRumănien in derEu- ropăischen Union — forstpolitische Herausforderungen. Schweizerische Zeitschrift fur Forstwesen, voi. 160(1), pp. 15-22. Becheru, P. - L, 2009: Web programming using PWision. 211 p. Becheru, P. -1., 2011: CorrectingRomanian type- setting mistakes by using regular expressions. An. Univ. Spiru Haret - ser. matemat.-inform., voi. 7(2), pp. 31- 36. Becheru, P. - L, Becheru, C., 2012: Citări ISI ale articolelor din Revista pădurilor, online, București, România, http: //goo. gl/82Ln6. B e cher u, P.-I., Haidari, A., 2011:Revista noas- tră la alX-lea Congres al Societății Române de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială. Rev. chir, oro-maxilo-fac. im- plantol., voi. 2(2), pp. 1-2. Giurgiu, V., 2011; Revista pădurilor. 125 de ani de existență. Rev. pădur., voi. 126(6), pp. 3-7. Giurgiu, V., 2012: Revista pădurilor la 125 de ani de existență. Rev. pădur., voi. 127(1), pp. 4-5. Hopcroft, J. E., Motwani, R., Ullman, J. D., 2006: Introduction toAutomata Theory, Languages and Computation. Prentice Hali. ISO4, 2000: Informare și documentare — Reguli pentru abrevierea cuvintelor din titluri și a titlurilor de publicații. SR ISO 4:2000, Asociația de Standardizare din România. ar fi „Rev. pădur.” pentru Revista pădurilor (ISO4, 2000). Precizăm că la data de 23 aprilie 2012, Revista pădurilor avea un număr de 129 de citări ISI (Becheru și Becheru, 2012). Klepac, D., 1988: Knjige i casopisi. Sumarski list, voi. 112(9 10), pp. 454-456. Nicolescu, V. - N., 2012: Revista pădurilor: stare actuală și perspective. Rev. pădur., voi. 127(1), pp. 12- 14. Ni e Îs e n, F. A., 2007: Scientific citations in Wiki- pedia. First Monday, voi. 12(8). Owens J r, J. P., 2008: A study ofpasswords and methods used in brute-force SSH attacks. Mașter’s the- sis, Clarkson University. S p a ic, I., 1974: O sulenju hrastika. ăumarski list, voi. 98(7-9). pp. 273-284. Stoiculescu, C., 2012: Făgete. în curs de publi- care. Testa, J., 2012: The Thomson Reuters Journal selection process. http://thomsonreuters.coin/ products\_services/science/free/essays/ journal\_selection\_process/. ***, 1881: Razliăite viesti. Sumarski list, voi. 4(5), pp. 197. * * *, 1985: Revista pădurilor—Stogodisnjakinja. Su- marski list, voi. 109(11), pp. 595, *»*, 2011: Historia y Organos de Gestion de la Re- vista Montez. www.revistamontes.net/Historia. aspx. * * *, 2012a: About Journal, vwv. indianforester. org/about.html. * * *, 2012b: History. www. indianf orester. org/ history.html. * * *, 2012c: Profil i historia pisma. sylwan. ibles. waw.pl. Petru-Ioan Becheru becheru.petru.ioan@gmail.coin Universitatea din Craiova Revista pădurilor online Abstract Revista pădurilor, with 126 years of publication, is among the top 5 forestry publications in the world (along Schweizerische Zeitschrift fur Forstwesen, Sylwan, The Indian Forester and Sumarski list), also presented in the article. This study highlights the special interest for Revista pădurilor (online and printed versions), from its launch in the nineteenth century to the present, both in Romania and internationally. Key words: website, Schweizerische Zeitschrift fur Forstwesen, Sylwan, The Indian Forester, Sumarski list, Montes. Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 53 Cronică O nouă excursie de studiu în landul Baden-Wiirttemberg, Germania* în perioada 29 iulie-5 august 2012, patru absol- venți (Margareta Crivăț, Sebastian Dumitru Cu- cuiat și Ionel Codrin Lucanu) ai ciclului de licență, respectiv ai masteratului de Managementul eco- sistemelor forestiere (ing. Cătălina Elena Chiriac) din cadrul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, au efectuat o excursie de studii în landul Baden-Wiirttemberg din Germa- nia. Deplasarea acestor absolvenți, care au fost însoțiți de prof.dr.M.Sc.ing. Valeriu-Norocel Nico- lescu, din cadrul aceleiași facultăți, s-a realizat, ca și în anul anterior, la invitația dipl.ing. Johann Femmig, expert forestier german și absolvent al facultății de profil din Brașov, promoția 1986. Pe parcursul excursiei, „ghidată” de câțiva colegi de prestigiu din cercetarea și producția silvică de stat a landului (prof.dr.ing. UIrich Koh- nle, dr.ing. Helmut Rau, ing. Johann Femmig, ing. Roland Hartz, ing. Lothar Achstătter, ing. Kurt Wellmann, ing. Klaus Schall), au fost vizitate dife- rite obiective, rezultând numeroase concluzii in- teresante și pentru forestierii români, dintre care ne permitem să le amintim pe cele mai relevante: — necesitatea realizării unor amenajamente sil- vice de calitate, bazate pe inventarieri în rețele de suprafețe de probă permanente (1 punct la Iha — 100 x 100 m—până la 1 punct la 4 ha — 200 *200 m) din care să se extragă, în mod repetat (la fiecare 10 ani) date revelatoare privind arboretul pe picior (volume, creșteri curente și medii, calitate), semințișul, pagubele datorate diverșilor factori vătămători naturali sau antropici (vânt, zăpadă, vânat, exploatare etc.). La aceste date se adaugă cele referitoare la lemnul mort (pe picior sau doborât) și ia arborii „de habitat” (exemplare încă vii, cu rol în conservarea biodiversității — fig. 1); — realizarea reviziei amenajamentului în vi- goare la fiecare 5 ani, constatându-se eventualele abateri de la aplicarea sa și stabilindu-se, dacă este cazul, modalitățile practice de corectare a situațiilor excepționale apărute; — neutilizarea vârstei exploatabilitații (ab- solute sau tehnice), care nici nu apare în amenajamentele silvice din land, ci a diametrului țel, dependent de specie, pentru stabilirea mo- mentului extragerii arborilor de dimensiuni mari. Valorile acestui diametru, care poate atinge 80 (chiar 90) cm la gorun și stejar (fig. 2), 60-70 cm ‘autorii cronicii mulțumesc și pe această cale colegului și prietenului diphing. Johann Femmig, prin a cărui amabilitate au avut șansa descoperirii unei lumi silvice normale... Fig. 1. Arbore ..de habitat", notat cu H ; în foto ing. Roland Hartz, șef al Ocolului silvic Neuenstadt am Kocher (foto V.N. Nicolescu) la fag, peste 50 cm la cireș pădureț, paltin de munte, frasin comun, peste 35-40 cm la sorb, iau în considerare atât cerințele pieții, cât și corelarea cu eventualele defecte datorate diametrului sau vârstei (cazul inimii roșii la fag); — realizarea predominantă de arborete ames- tecate și neregulate, care și-au demonstrat în timp mai buna rezistență la boli și dăunători; — atenția deosebită pentru protejarea și pro- movarea prin lucrările silvotehnice a speciilor de foioase prețioase gen sorbi (Sorbus torminalis, S. aucuparia, S. domestica), cireș pădureț, paltin de munte, paltin de câmp (fig. 3). Din păcate, frasinul comun, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene, se confruntă cu un fenomen accelerat de uscare în masă, care afectează atât arborii tineri, cât și pe cei maturi. — renunțarea la aplicarea dogmatică (exemplu: intensități ; corelare cu instalarea, creșterea și dezvoltarea semințișului) a tratamentelor cu regenerare sub masiv și utilizarea de perioade generale de regenerare mai scurte (sub 10 ani) sau mai lungi (până la 20-30 de ani), dependent atât de structurile de arboret dorite în viitor, cât și de rolul (funcția) atribuit fiecărui arboret; — renunțarea la marcarea cu ciocanul a arbo- rilor de extras, indiferent de mărimea acestora (în pădurile de stat și comunale franceze, adminis- 54 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 Fig. 3. Exemplare valoroase de paltin de câmp (stânga) ți cireș pădureț (dreapta) (foto V.N. Nicolescu) trate de către Office National des Forets, aplicarea mărcii începe la diametre de peste 40cm...), și uti- lizarea în acest scop doar a vopselelor forestiere; — realizarea obligatorie, din rațiuni care nu mai trebuie discutate, a unei rețele dese de drumuri de acces (în Baden-Wurttemberg, desimea acestora este de peste 50m/ha...), combinată cu deschide- rea de culoare interioare de acces (pe parcursul aplicării curățirilor și al primelor rărituri) în arbo- rete, situate în general la distanța de 40 m (fig. 4); — utilizarea în perspectivă pe o scară mai largă a duglasului verde (Pseudotsuga menziesii — fig. 5), specie care și-a demonstrat în timp în Germania, ca și în Franța, marile valențe pro- ductologice și potențialul de regenerare naturală, atât pentru substituirea molidișurilor instalate în afara arealului și care manifestă probleme de stabilitate, cât și pentru înnobilarea (însă în ponderi nu mai maxi de 20-30 %) arboretelor, cu precădere din formația făgetelor; — declararea ca situri Natura 2000 (care nu au caracter de arii protejate, ca în România...) i unor arborete, între altele, cu acces dificil, cu producții și creșteri scăzute, a căror importanță economică este redusă; — alegerea și materializarea permanentă în Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 55 Fig. 4. Culoar de acces deschis într-un arboret preexploa- tabil (foto V.N. Nicolescu) arborete de vârste mari a unor „insule de îmbătrâ- nire”, în suprafață de câțiva ari, care să fie păstrate în mod permanent în scop biologic și ecologic; — înzestrarea pădurilor de recreare cu centre de informare turistică, locuri special destinate învățării speciilor forestiere (fig. 6), table și Fig. 6. Loc special amenajat pentru determinarea speciilor forestiere într-o pădure de recreare (foto V.N. Nicolescu) Fig. 5. Exemplar de duglas verde dc mari dimensiuni (foto V.N. Nicolescu) plăcuțe de orientare etc. Un aspect fundamental care a rezultat din toate discuțiile purtate cu colegii germani este însă marea libertate de care aceștia se bucură în luarea a numeroase decizii cu impact tehnic, economic sau social, așa cum este cazul comercializării lemnului de lucru (fără licitații și doar scos la drum auto) sau de foc (vândut mai ales pe picior), al alegerii intensității lucrărilor silvotehnice gen rărituri (după cum cere arboretul și nu impus prin norme tehnice rigide, care nici nu există în land...), al stabilirii momentului optim al extragerii arborilor exploatabili, al relațiilor cu proprietarii de păduri aflate în administrarea structurilor de stat, atât pe parcursul elaborării amenajamentelor, cât și al aplicării acestora etc. O astfel de libertate, în contextul unei legislații silvice clare și nu atât de limitative ca în cazul României, implică și o mare răspundere, pe care colegii germani o manifestă din plin... Ing. Cătălina Elena Chiriac Margareta Crivăț Sebastian Dumitru Cucuiat Ionel Codrin Lucanu 56 Revista pădurilor • Anul 127 • 2012 • Nr. 4 INSTRUCȚIUNI PENTRU AUTORI a. Pentru secțiunea I (articole tehnico-științifice) Revista pădurilor publică lucrări originale, de regulă în limba română, dar și în alte limbi (engleză, franceză, germană), în cazul unor articole dc valoare științifică deosebită și de interes internațional. Nu se primesc articole publicate anterior sau trimise spre publicare, concomitent, altor publicații. Lucrările pentru secțiunea I pot fi atât articole originale, bazate pe cercetări proprii, cât și articole de sinteză, pentru domenii de vârf ale științelor silvice. Materialele pentru secțiunea I vor fi redactate în următoarele condiții: -articolul original sau de sinteză (text, cu tabele, figuri, grafice, fotografii, bibliografie, urmat de datele despre autori și rezumatul în limba engleză) nu va depăși 10 pagini față format A4, cu marginile de 2 cm, redactate cu font Times New Roman, mărime 11, la 2 rânduri; -în cazul articolelor originale, bazate pe cercetări proprii, acestea vor fi structurate pe minim cinci capitole, cu titluri și subtitluri îngroșate (bold) (1. Introducere; 2. Locul cercetărilor; 3. Metoda de cercetare; 4. Rezultate și discuții; 5. Concluzii și recomandări); - denumirile științifice ale specilorde plante și animale se scriu cu caractere înclinate (italice), cu excepția numelui autorului (FagussylvaticaL.); - citarea tabelelor, figurilor, fotografiilor inserate în text se face, cu caractere normale, în paranteză (tab. 5, fig. 3, foto 2). Figurile, graficele și fotografiile vor fi pregătite ca fișiere jpg, tif, bmp, pe cât posibil cu lățimea de 8 cm; - citarea în text a autorului (autorilor) se face în ordinea autor(i)-virgulâ-an publicare, în sistemul: un autor -Marcu, 1989; doi autori-Marcu și lonescu, 1989; trei sau mai mulți autori-Marcuet a/., 1989; - titlul tabelelor (poziționat înainte de tabel), al figurilor, graficelor, fotografiilor (incluse sub figură, grafic sau fotografie) se scrie cu caractere îngroșate; -lucrările listate în bibliografie, în ordinea alfabetică a numelui autorilor, se vor prezenta sub forma: autor(i), anul publicării, titlu) lucrării, editura/periodic, orașul, numărul, pagini,în maniera următoare: -periodice: Scohy, J.-P., \990: Lefrene commun (2 eme pârtie). Silva Belgica,vol. 97 (5), pp. 43-48. -cărți; Thill, A., 1970: Le frene et sa culture. Les Presses Agronomiques de Gembloux, A.S.B.L., Gembloux, 85 p. -după bibliografie se prezintă numele autorului (autorilor), locul de muncă, adresa, numărul de telefon și de fax, adresa e-mail. -după datele autorilor se prezintă titlul și rezumatul (Abstract) articolului, ambele în limba engleză, rezumatul va avea 500-1.000 semne și va fi urmat de maximum 5 cuvinte cheie (Keywords), scrise cu caractere îngroșate și aplecate. b . Pentru secțiunea a Il-a Materialele propuse spre publicare vor fi mai scurte decât cele pentru secțiunea 1(1-3 pagini format A4) și se includ în rubricile: - Cronică - privind conferințe, simpozioane, consfătuiri, sesiuni tehnico-științifice, contacte la nivel internațional; - Puncte de vedere; - Aniversări, Comemorări, Necrolog; - Recenzii, pentru lucrări importante publicate în țară sau în străinătate; - Revista revistelor, referitoare la articole de mare interes apărute în publicații forestiere străine, predomi- nant europene; - Din activitatea M.A.D.R., R.N.P.-Romsilva, A.S.A.S., Societății „Progresul Silvic”, facultăților de silvi- cultură etc. Pentru secțiunea a 11-a se acceptă spre publicare și materiale legate de practica silvică. Materialele primite la redacție nu se înapoiază autorilor. Lucrările, imprimate pe hârtie, împreună cu suportul lor electronic (CD, DVD), se depun sau transmit prin poștă la sediul Revistei pădurilor (B-dul Gh. Magheru nr. 31, sector 1, București, tel./fax: 021/3171005 interior 267, e-mail: revista@rnp.rosilva.ro; contact@revistapadurilor.ro)