Nr. 4/2010 Anul 125 REVISTA P/VDURILOR BD. Magheru, nr. 31. sector 1, București • TeL/Fax: 021 317.10.05, Inț: 267 E-mail: revista^-rnp. roșii va. ro Coperți: foto C. Becher» Tipărit la Tipografia QuaLMedia 18^86 REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ EDITATĂ DE: REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA ȘI SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC Colegiul de redacție CUPRINS (Nr. 4/2010) Redactor șef: prof. dr. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu Membri: prof. dr. ing. loan Vasile Abrudan dr. ing. Ovidiu Badea prof. dr. ing. Gheorghe-Florian Borlea acad. Victor Giurgiu dr. ing. Ion Machedon prof. dr. ing. Dumitru-Romulus Târziu dr. ing. Romică Tomescu Redacția: Rodica - Ludmila Dumitrescu Cristian Becheru JOHANN KRUCH: Comercializarea buștenilor de cireș păsăresc (Prunus avium L.) pentru furnir estetic la D.S. Arad între anii 2000 și 2009.......................................................3 MIHAI FILAT: Cercetări cco-fiziologice la clone de plop în stadiul juvenil în vederea determinării potențialului productiv........11 MARIAN ONEAȚĂ: Studiul proceselor fiziologice ale arborilor din ecosistemele forestiere afectate de poluare în zona Copșa Mică.17 RADU VLAD, CRISTIAN GHEORGHE SIDOR, CRISTIAN CUCIUREAN, CRISTIAN COJOCIA: Tehnologii de reconstrucție ecologică a arboretelor de molid vătămate de cervide....25 VASILE RUSU: Un paradox actual: calamitățile naturale în silvicultură, sursă de venituri suplimentare și profit..33 DARIE PARASCAN: Dr. ing. loan Catrina (1930-2008). Personalitate marcantă a silviculturii românești........37 VALERIU-NOROCEL NICOLESCU: O excursie de studii în regiunea Aquitaine și câteva din învățămintele ei.......43 Cronică.................................................50 Recenzii................................................53 ISSN: 1583-7890 Varianta on-line: www. revistapadurilor. ro ISSN 2067-1962 pmimJj viu loUlUl u «ticnUIlx 1AU iIuUM|itlr>r piMir >i Iuluui cu oeotdul redacției leviwci F.«c uithiuifmn tic merjirnuo niimrk uukuului 0 il tururi AHiciitctu.fnibtKarc 4c pianului nu ungup A/â OixAi icsjKifKHbiliiiiKR wuUrnlu» tor 4 2010 CONTENTS (Nr. 4/2010) JOHANN KRUCH: Marketing wild cherry (Prunus avium L.) logs for aesthetic veneer from D.S. Arad in the period between 2000 and 2009... 3 MIHAI FILAT: Eco-physiological research on poplar clones in early stages aiming to determine the productive potențial............11 MARIAN ONEAȚĂ: Forest trees physiological processes study in ecosystems of Copsa Mica area affected by pollution.........17 RADU VLAD, CRISTIAN GHEORGHE SIDOR, CRISTIAN CUCIUREAN, CRISTIAN COJOCIA: Technologies of the ecological reconstruction in norway spruce stands damaged by cervids...25 VASILE RUSU: A nowadays paradox: natural disturbances becoming a source of additional income and profit......................33 DARIE PARASCAN: Dr. eng. loan Catrina (1930-2008), an outstan- ding Romanian forester.........................................37 VALERIU-NOROCEL NICOLESCU: A fieldtrip to the Aquitaine Region and some of its lessons.................................43 Chronicle......................................................50 Review.........................................................53 SOMMAIRE (Nr. 4/2010) REVISTA PĂDURILOR 1886 2010 125 ANI JOHANN KRUCH: Commerce du bois de merisier (Prunus avium L.) destines â la production du placage esthetique, dans la direction forestiere du departement Arad, Roumanie....................3 MIHAI FILAT: Recherches ecophysiologiques sur des clones de peu- plier juvenile pour l’ctablissement de leur potentiel de production... 11 MARIAN ONEAȚÂ: Etude des processus physiologiques sur des arbres endommages par la pollution dans la region de Copșa Mică, Roumanie...................................................17 RADU VLAD, CRISTIAN GHEORGHE SIDOR, CRISTIAN CUCIU- REAN, CRISTIAN COJOCIA: Technologie de reconstruction ecolo- gique des peuplements de meleze endommages par Ies cervides.25 VASILE RUSU: Un paradoxe actuel: Ies calamites naturelles en silviculture, une ressource de revenus et de profit.........33 DARIE PARASCAN: loan Catrina, personnalite de la foresterie roumaine...................................................37 VALERIU-NOROCEL NICOLESCU: Une toumee d’etude dans la region Aquitaine et quelques renseignements................43 Chronique..................................................50 Livres.....................................................53 2 REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 ‘2010* Nr. 4 Comercializarea buștenilor de cireș păsăresc {Prunus avium L.) pentru furnir estetic la D.S. Arad între anii 2000 și 2009 1. Considerații introductive Dinamica comercializării lemnului în România a suferit transformări profunde prin trecerea econo- miei forestiere de la forma centralizată, controlată și restricționată de stat, la economia de piață liberă, în care regulatorul principal în formarea prețurilor îl reprezintă raportul dintre cerere și ofertă. Trecerea nu s-a făcut „ex abrupto”, ci prin decizii tranzitorii, care au permis tot mai mult extinderea și, până la ur- mă, libertatea totală a formării prețurilor. Pe parcur- sul anilor scurși din 1990 și până în prezent au apă- rut și sincope cu efecte nefavorabile, în disonanță cu cerințele unui comerț corect, echitabil și nediscrimi- natoriu, ale căror efecte nu s-a stins nici acum, cu toate paliativele de remediere întreprinse. începând cu primăvara anului 2000, masa lem- noasă valoroasă, în speță cea pentru furnir (estetic, tehnic), a început să fie valorificată prin sistemul de „ofertare în plic închis” (E: submisson, G: Submis- sion, F: vente par soumission (cachetee)). Prima Direcție silvică care a introdus acest sis- tem corect și modem, practicat în toate țările cu o economie de piață stabilă și funcțională, a fost cea din Arad. în intervalul de timp 2000.. .2009 au avut loc 28 licitații de acest tip, fiecare dintre ele cu ele- mente proprii privind caracteristicile masei lemnoa- se și ale prețurilor obținute. Analiza dinamicii pieței pe o perioadă mai lun- gă de timp permite punerea în evidență a trendului privind, pe de o parte, elementele dendrometrice ale buștenilor ofertați (diametru, lungime, volum), iar, pe de altă parte, prețurile de adjudecare. Pe baza acestor informații și a dependențelor corelaționale care pot fi stabilite, se poate construi o metodologie solidă pentru elaborarea, respectiv corectarea, stra- tegiei de marketing pentru materialul lemnos (stabi- lirea rațională a prețurilor de pornire, prognoza pie- ții etc.), indispensabilă pentru vânzător. în subsidiar, dar interesant pentru vânzător, este și faptul că ma- terialul lemnos recoltat până acum poate oferi date , relativ certe și corecte în privința potențialului ma- xim pentru producția de sortimente superioare, pe Johann KRUCH specii, din arealul de administrare al ocoalelor de proveniență. în mod regulat, Direcția silvică Arad a oferit spre vânzare material lemnos din peste 10 specii po- tențiale pentru producerea furnirului și a cherestelei de calitate superioară. Volumul imens de date de ob- servație acumulat în cele 28 licitații analizate a fă- cut, practic, imposibilă o prezentare, chiar și sinop- tică, a rezultatelor generale obținute, cu toate aspec- tele specifice proprii de la o specie la alta. Din acest motiv, în cele ce urmează se va prezenta doar stu- diul de caz pentru buștenii de cireș păsăresc fasonați pentru furnir estetic, metodologia urmată putând fi extinsă și îmbogățită și pentru celelalte specii. Unele aspecte din studiu vor fi prezentate pentru întreaga perioadă cercetată, altele, în schimb, doar pe ani, iar acolo unde s-a considerat necesar să se evidențieze mai concret o anumită situație, s-a recurs la analiza de detaliu pe licitație. Analiza principalelor caracteristici ale celor 28 de licitații, extinse pe o perioadă de nouă ani, a fost una complexă, cu multe fațete generale, dar și cu unele singulare, și a condus la un volum important de date prelucrate, ceea ce a implicat fragmentarea lucrării de ansamblu în mai multe părți. De aceea, în prima parte vor fi prezentate doar dinamica evoluți- ei volumului și numărului de bușteni, a prețului de adjudecare și veniturile obținute pe ani și perioadă, precum și câteva dependențe corelaționale specifice dintre aceste caracteristici. 2. Material de observație. Metoda de lucru Materialul de observație a provenit de la toate ocoalele silvice care au în componența arboretelor pe care le administrează și cireș păsăresc. în această situație favorabilă se află unitățile de pe valea Mureșului (excepție fac O.S. I. Moldovan și, parțial, O.S. Lipova) și cele de pe valea Crișului Alb (parți- al O.S. Chișinău-Criș). Cele 28 licitații analizate s-au întins pe o perioa- dă de 9 ani (2000...2009); excepție a făcut doar anul 2002, când vânzarea la export a materialului lemnos brut rotund a fost sistată. REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 -2010* Nr.4 3 Baza datelor de observație a constat, în bună parte, din elementele conținute în caietele de licita- ție, ca: ocolul silvic, plăcuța cu numărul de identifi- care, diametrul median fără coajă, lungimea și volu- mul bușteanului, iar, începând cu licitația L-7 (03.18.04), și prețul de pornire, la care, după termi- narea licitațiilor, s-au trecut și prețul dc adjudecare și firma câștigătoare. S-au mai cules și date privind numărul total de ofertanți pentru fiecare buștean și prețurile acordate de aceștia. Cu excepția acestui ul- tim aspect, au fost prelevate aproximativ 22.000 de date primare de observație care, pe parcursul prelu- crării, au fost sortate în raport cu diferitele criterii avute în vedere, stabilindu-sc astfel stratificări, co- relații, ecuații de regrcsic, trenduri comparative în- tre diversele elemente dc analiză etc. Pentru a putea răspunde la această vastă paletă de aspecte cercetate a fost folosit în mare măsură ar- senalul statisticii matematice, dar la nivel de practi- cian, precum și facilitățile oferite de calculator. Și în aceste condiții, culegerea materialului de observație din sursele menționate, aflate în situații scriptice se- parate, și nu întotdeauna identice cu metodologia stabilită, a făcut ca acest proces de asamblare să du- reze foarte mult. 3. Rezultate obținute. Discuții 3.1. Volumul și numărul de bușteni aferenți a. Analiza elementelor pe licitații Dinamica evoluției caracteristicilor legate vo- lum număr de bușteni de cireș păsăresc la D.S. Arad în perioada 2000...2009, pe ansamblul celor 28 de licitații, este redată în tabelul 1, respectiv, fi- Fig. 1 Variația volumului și a numărului de bușteni de cireș păsăresc, valorificați ca lemn de furnir în ma- rile licitații din perioada 2000...2009, la D. S. Arad Tabelul 1 Situația sinoptică a volumelor și a numărului de bușteni aferenți, pe licitații din perioada 2000...2009, la D.S. Arad | f Data. B n licitației Număr bușteni Volum, m1 total pe buștean maxim minim mediu 1 08.03.2000 94 93,993 3,244 0,358 1,000 2 21.06.2000 407 379,943 3,418 0,299 0,934 3 26.10.2000 651 634,544 3,491 0,241 0,975 4 07.03.2001 507 410,747 2,734 0,222 0,810 5 24.10.2003 343 304.946 2,827 0,306 0,889 6 26.02.2004 171 129,505 2,510 0,257 0,757 7 18.03.2004 157 115,053 2,638 0,241 0,733 8 19.10.2004 225 161,454 1,950 0,314 0,718 9 23.11.2004 105 65,409 1,453 0,302 0,623 10 10.03.2005 147 98,516 1,684 0,299 0,670 11 05.04.2005 16 9,596 1,017 0,269 0,600 12 21.06.2005 17 12,895 1,608 0,323 0,759 13 11.10 2005 157 94,723 2,309 0,269 0,603 14 15.11.2005 41 33,520 2,430 0,330 0,818 15 28.02.2006 77 46,287 1,996 0,275 0,601 16 28.03.2006 52 33,511 1,767 0,284 0,644 17 10.10.2006 32 18,767 1,145 0,311 0,586 18 21.11.2006 19 11,614 1,006 0,377 0,611 19 27.03.2007 31 18,025 1,452 0,299 0,581 20 17.04.2007 2 2,139 1,185 0,954 1,070 21 23.10.2007 21 12,610 1,074 0,299 0,600 22 27.11.2007 1 1,246 1,246 1,246 1,246 23 04.03.2008 97 59,108 1,430 0,295 0,609 24 21.10.2008 106 72,754 2,094 0,340 0,686 25 25.11.2008 17 11,745 1,385 0,366 0,691 26 27.03.2009 6 5,186 1,017 0,700 0,864 27 14.07.2009 86 62,032 1,490 0,410 0,721 28 27.10.2009 60 31,766 1,850 0,280 0,529 Total perioadă 3645 2931,634 3,491 0,222 0,804 Analiza datelor a permis să sc constate că: - a existat un trend puternic ascendent pentru primele 3 licitații, apoi a urmat unul la fel de pro- nunțat, dar descendent, până la licitația 7, după care scăderea a devenit moderată și relativ constantă, ajungându-se până la valori neverosimil de mici, față de bogăția resurselor existente; - volumul buștenilor pe o licitație a fost relativ egal cu numărul buștenilor. Fiecare licitație s-a caracterizat prin patru mă- rimi de volum (total, maxim, minim și mediu ) și număr de bușteni. Pe ansamblul celor 28 de licitații, aceste caracteristici s-au constituit în mulțimi inde- pendente, permițând, prin calcularea unui set de in- dicatori de statistică descriptivă, o evidențiere mai 4 REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr 4 completă a structurii lor interne. Rezultatele obținu- te sunt consemnate în tabelul 2. Tabelul 2 Indicatori statistici pentru volumele și numărul de bușteni comercializați în cele 28 de licitații Indicator statistic total Volum, m3 pe buștean Număr de bușteni maxim minim mediu Volumul maxim pe licitație 634,544 3,491 1,246 1,246 651 Volumul minim pe licitație 1,246 1,006 0,222 0,581 1 Amplitudinea de variație 633,298 2,485 1,024 0,665 650 Media aritmetică 104,701 1,909 0,374 0,804 130,18 Mediana 52,697 1,726 0,301 0,72 81,5 Eroarea standard a medici 28,38 0,14 0,04 0,03 30,56 Abaterea standard 150,19 0,75 0,230 0,18 161,69 Asimetria 2,19 0,66 2,87 1 1,87 Excesul 4,24 -0,65 7,410 0,19 2,82 Nivel de confi- dență (95%) 58,24 0,29 0,09 0,07 62,7 Coeficient de variație, % 143% 40% 60% 23% 124% Câteva aspecte sunt relevante, dintre care se amintesc: - volumele extreme ale licitațiilor au variat în- tre im maxim de 634,544 m3 (651 bușteni, licitația 3) și un minim de 1,246 m3 (1 buștean, licitația 22); - media aritmetică a volumului pe o licitație din perioada 2000...2009 a fost de 104,701 m3, ceea ce a înseamnat aproximativ 130 de bușteni cu volumul mediu general de 0,804 m3; - valoarea medianei volumelor a fost jumătate din mărimea mediei aritmetice, evidențiind o puter- nică asimetrie pozitivă, de stânga, aspect reflectat și de coeficientul mare de asimetrie (A =1,29). In- fluența majoră în această distorsiune au avut-o pri- mele licitații, cu foarte mulți bușteni, având volume foarte diverse; - un coeficient de variație foarte mare (s%= 143), care a indicat un grad ridicat de neomogenitate a volumelor celor 28 de licitații, lucru de înțeles, do- rința vânzătorului fiind aceea de a valorifica cât mai mulți bușteni (groși, subțiri, lungi, scurți) ca materie primă pentru furnir. Alte aspecte interesante au rezultat și din exami- narea dinamicii de variație a elementelor extreme și medii ale volumelor la toate licitațiile cercetate (fi- V gura 2). Dintre acestea menționăm: Fig. 2 Variația volumului buștenilor în raport de licitație - volumele minime au oscilat strict în domeniul v < 0,500 m3, cu excepția licitațiilor 20 (2 bușteni) și 22 (1 buștean), care au avut valori cuprinse între 1,0... 1,5 m3; - trebuie remarcată, totuși, cvasiconstanța aces- tor volume, însă dintre cele două elemente biometri- ce definitorii ale acestora, diametrul median nu tre- buie să fie mai mic de 35.. .40 cm, pentru ca aceștia să poată fi comercializați ca lemn de furnir; - volumele maxime au avut o plajă foarte largă de variație, cuprinsă între 1,0.. .3.5 m3, fiind proprii buștenilor care au constituit „prima piesă” din trunchi și, în plus, au avut diametrele și lungimile cu mult peste valorile minime solicitate pentru această specie și sortiment; - volumele medii pe licitații au fluctuat prepon- derent între limitele de 0,500.. .1,000 m3, cu excep- ția licitațiilor 20 și 22, unde au depășit puțin pragul superior. Cum valorile medii au fost cu mult mai apropiate de cele minime decât de cele maxime, în- seamnă că numărul buștenilor cu volume apreciabi- le a fost foarte redus. b. Analiza elementelor pe ani Pentru a obține informațiile într-o formă mai concentrată, pe care le conținea mulțimea datelor li- citațiilor, s-a procedat la o stratificare a acestora pe ani. Rezultatele referitoare la cele două elemente le- gate volum număr de bușteni sunt redate în tabelul 3, respectiv, figura 3. Fig. 3 Variația volumului și a numărului de bușteni în raport de anul licitației REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 *Nr. 4 5 Tabelul 3 Volumul total, mediu și numărul de bușteni, pe ani de licitare An de licitare Volum total, m3 Volum mediu, m3 Număr de bușteni 2000 1108,480 0,963 1152 2001 410,747 0,810 507 2003 304,946 0,889 343 2004 471,421 0,717 658 2005 249,250 0,659 378 2006 110,179 0,612 180 2007 34,020 0,619 55 2008 143,607 0,604 220 2009 98,984 0,653 152 Total 2931,634 0,804 3645 Din examinarea valorilor obținute sau din alura curbelor de dependență se observă că tendința gene- rală de variație a fost cea de descreștere, începând chiar cu primul an de licitare. Descrierea cea mai probabilă a dinamicii evoluției a corespuns unor ecuații polinomiale de gradul 2, pentru ambele ele- mente analizate. Aprecierea s-a făcut în raport cu valoarea coeficientului de determinație R2, prin tes- tarea a cinci forme de ecuații potențiale (liniară, lo- garitmică, polinomială, exponențială și putere). Un alt element specific pentru caracterizarea structuriii volumului dintr-un an de licitație l-a con- stituit volumul mediu anual al bușteanului. în figura 4 este redată evoluția pe care acest indicator a avut-o de-a lungul perioadei analizate, a celor 28 de licitații. ^1,05 â' 0,95 g0,85 1^75 S ’ "50,65 S •fo.55 O^ OOOOOOOOOO^ 0*000000 0 0000 Anul de licitație Fig. 4 Variația volumului mediu anual al bușteanului, în raport de anul de licitație Se observă aceeași clară alură descrescătoare pentru volumul mediu anual, ca și la volumul total și numărul de bușteni. Fără o analiză atentă a tuturor aspectelor legate de cireșul păsăresc din cadrul D.S.Arad, concluziile ar putea fi hazardate și neconforme cu realitatea, su- gerând epuizarea resurselor acestei specii valoroa- se, dacă comercializarea s-ar face în ritmul și cuan- tumul perioadei cercetate. Nimic mai fals! încă de la începutul trecerii la sistemul econo- miei de piață liberă (anul 2000), cunoașterea reală a răspândirii și caracteristicilor dimensionale ale spe- ciei au stat în atenția conducerii, prin dispunerea unei inventarieri totale a cireșilor cu diametrul de bază mai mare sau egal cu 30 cm. Datele prelevate au fost centralizate pe unități amenajistice, unități de producție și ocoale silvice, obținându-se, în final, „bogăția în cireș” a D.S.Arad. Amintim doar prime- le trei ocoale silvice: Gurahonț (25.986 arbori, cu diametrele cuprinse între 30... 100 cm și un volum de 34.780 m3), Săvârșin (14.184 arbori) și Bârzava (6.908 arbori). Cunoașterea volumului și a numărului de arbori potențial a fi exploatați într-o perioadă determinată de timp, precum și, implicit, a caracteristicilor den- drometrice ale acestora, a perimis să se prefigureze strategia de marketing în condițiile respectării prin- cipiului continuității și a gospodăririi durabile a cireșului păsăresc. O grijă deosebită se manifestă și pentru regene- rarea speciei prin plantații cu puieții produși în pepi- niera Agriș. Astfel, numai în perioada anilor 2005.. .2009 au fost plantați 130.000 de puieți pe o bună parte din suprafețele proprii culturii cireșului, ceea ce a asigurat o bună reușită. La acest număr de puieți se mai adaugă și exemplarele provenite din lăstari și drajoni, care există efectiv, dar al căror cuantum nu poate fi corect evaluat. 3.2. Prețul de adjudecare a. Analiza prețului pe licitații Fiecare acțiune de comercializare a lemnului valoros de cireș în mari licitații prezintă, în ceea ce privește caracteristicile dimensionale și calitative ale buștenilor, diferențe mai mult sau mai puțin sem- nificative. Cu cât diametrele mediane ale buștenilor vor fi mai mari și lungimile mai apropiate de limita maximă preferată de beneficiari, iar numărul de par- ticularități și defecte mai redus, cu atât prețurile de adjudecare vor fi mai generoase. La aceste cerințe tehnico-calitative se adaugă încă una extrem de im- portantă, dar oscilantă, ce depinde de conjunctura pieții din momentul licitației. Variația favorabilă a REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 ’ 2010 • Nr. 4 structurii dimensionale a masei lemnoase oferite, asociată și cu o „sărăcie” de defecte, peste care să se suprapună atât o cerință acută de bușteni cât și un grup numeros de solicitanți, asigură condițiile pen- tru cea mai rentabilă valorificare. Dar cum conco- mitența cerințelor menționate este extrem de rară, prețurile reale de adjudecare variază între limite re- lativ largi. Pentru a putea face comparații mai de substanță între licitații, au fost evidențiate mai multe prețuri pe unitatea de volum, și anume: mediu aritmetic, maxim, minim și ponderat, toate convertite în €/m3 la cursul leueuro din ziua comercializării. Media aritmetică a prețului de adjudecare pe o licitație reflectă mărimea bănească mijlocie, în su- poziția că fiecare buștean ar fi avut o unitate de vo- lum. Cum acest lucru nu se întâmplă în practica pie- ții, mesajul pe care îl oferă acest preț trebuie apreci- at în consecință. în schimb, prețul mediu ponderat cu volumul indică valoarea efectivă a unui metru cub de masă lemnoasă. în unna prelucrării prețurilor de la cele 28 de li- citații de cireș păsăresc au rezultat datele consemna- te în tabelul 4, iar imaginea grafică a dinamicii lor de variație din perioada anilor 2000.. .2009 în figura 5. a E 4000 j - Preț maxim, E/m’ ț ii 3000 i “ ------------- * Preț minim, E/m’ E E - * Preț mediu, E/ mJ £ " S 2000 ; ’ ’ _ _ - - - — ...- ‘ : 1000 ! . . • * —” ■ 1:: -11:‘11 î î î - - * -1 - :. -; 0 — *--------------------------------------------r----—1 1 2 3 4 5 6 7 8 910111213141516171819202122232425262728 Numărul licitației Fig. 5 Variația prețurilor mediu, maxim și minim, în raport de licitație Pentru fiecare categoric de preț sunt de interes valorile extreme obținute. Astfel (tabelul 4): - pentru prețul mediu aritmetic, valorile au oscilat între 188,86 €/m3 (L-26) și 1302,51 €/m3 (L-24); - la prețurile maxime, ecartul a fost cuprins în- tre 202,19 €/m3 (L-26) și 3500,00 €/m3 (L-15); - la prețurile minime, ecartul a fost cuprins în- tre 106,60 €/m3 (L-l 9) și 610,00 €/m3 (L-l); - pentru prețul mediu ponderat, valorile extre- me au fost cuprinse între 190,28 €/m3 (L-26) și 872,74 €/m3 (L-22). Dacă se acceptă o valoare mai mare de 600 €/m3 ca una „bună”, atunci aceasta a fost obținută la 43% din totalul licitațiilor pentru prețul mediu aritmetic, și la 50% pentru prețul mediu ponderat. Echivalența dintre numărul licitațiilor pentru cele două prețuri medii s-a produs la valoarea de 500 €/m3. Tabelul 4 Prețurile mediu, maxim și minim obținute la D.S. Arad la licitațiile din perioada 2000...2009 ■ 3 Preț de adjudecare, €/m? Mediu Numi licita mediu maxim minim ponderat 1 747,54 2525,00 610,00 872,74 2 508,79 3039,00 130,00 579,42 3 633,28 2185,09 158,23 714,44 4 542,75 2222,00 120,00 647,74 5 783,53 3500,00 230,00 852,69 6 669,82 1608,00 158,00 731,89 7 561,68 1668,38 207,71 630,71 8 676,02 1993,30 269,80 708,94 9 624,25 1525,02 357,98 654,03 10 542,84 1395,74 171,97 554,86 11 515,02 1418,32 368,21 513,32 12 518,49 926,74 314,48 524,62 13 652,08 3015,20 197,46 773,80 14 480,19 912,37 235,53 524,18 15 565,27 1825,70 315,96 670,98 16 562,04 1093,71 270,95 595,12 17 571,96 1405,30 342,19 598,78 18 656,25 1147,40 331,31 668,07 19 461,65 712,93 106,60 487,04 20 273,22 288,24 258,21 274,85 21 343,74 503,96 237,16 359,90 22 774,29 774,29 774,29 774,29 23 951,54 246,46 246,46 542,56 24 1302,51 276,19 276,19 611,97 25 542,80 226,72 226,72 382,93 26 188,86 202,19 149,00 190,28 27 650,40 1288,92 284,25 661,41 28 351,37 700,05 235,45 374,09 în ceea ce privește variația prețului de adjudeca- re minim în raport de licitație (fig. 5), s-a constatat o relativă constanță a acestuia în interiorul intervalu- lui (106,60.. .368,21 €/m3), cu excepția licitației L-l (610,00 €/m3) și L-22 (774,29 €/m3). Cele două aba- teri de la trend au următoarele justificări: la L-l, prin numărul mare dc participanți (peste 30) și pre- dominanța firmelor străine, iar la L-22, prin existen- ța unui singur buștean. Evoluția prețurilor maxime pe întreaga perioadă analizată a prezentat o amplitudine de variație foar- REV1STA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 'Nr. 4 7 Bibliografie Kroth, W., Bartelheimer, P., 1933: Holzmarktlehre. Verlag Paul Parey, Hamburg und Berlin, Giurgiu, V., 1972: Metode ale statisticii mate- 210p. matice aplicate în silvicultură. Ed. Ceres, București, Sachs, L., 2002: Angewandte Statistik. Springer 556 p ’ Verlag, 10. Auflage, Berlin-Heidelberg, 889 p. Conf. dr. ing. Johann KRUCH B-dul Decebal, nr. 23, ap. 14, Arad, 310.124 Telefon: 0257-280464, E-mail: jkmch36@yahoo.com Marketing wild cherry (Prunus avium L.) logs for aesthetic veneer from D.S. Arad in the period between 2000 and 2009 Abstract Marketing raw, round wood materials in Romania started to follow the open market economy, beginning in the spring of 2000 when the Forest Directorate of Arad organized the first timber auction with internațional participants using the German model. Although there were flaws in the beginning, all the obtained results were important first in va- lue and also technically. By the end of the year 2009, there were 28 auclions for valuable wood, of which wi Id cherry wood made up the most important component. This article presents a broad analysis relating to the evolving dynamic of volume offered and number of logs rela- ting to it, the awarded prices, as well as the dependent variables. All the tests were performed on the bids, per year and for the duration. Statistical indicators relating to the evolving trends were obtained, which can then be applicd to mana- gement and marketing strategies for the wild cherry logs. Keywords: wild cherry, timber auction, awardprice, correlation. 10 REVISTA PĂDURILOR 'Anul 125 • 2010 • Nr. 4 Cercetări eco-fiziologice la clone de plop în stadiul juvenil în vederea determinării potențialului productiv Mihai FILAT 1. Introducere între speciile forestiere, plopii hibrizi sunt recu- noscuți pentru ritmul lor rapid dc creștere, dar și pentru utilizările multiple ale masei lemnoase, care satisfac în mare măsură necesitățile societății omenești. Este dc semnalat faptul că suprafața plantații- lor cu plopi hibrizi din țara noastră are o tendința de scădere: de la cca. 66.000 ha în anul 1995 la cca. 60.000 ha în anul 2003 și 55.200 ha la nivelul anului 2007 (Raport C.N.P.S. 1996, 2004, 2008). Este, de asemenea, de semnalat că, în ultimii ani, tot mai mulți deținători de terenuri agricole sunt interesați de cultura plopilor hibrizi, în cicluri scurte și foarte scurte de producție, prin promova- rea de variate tipuri dc culturi agro-forestiere, pe terenuri cu randament agricol redus (Daia et al., 2009). La instalarea acestor culturi, utilizatorii fo- losesc material forestier de plantare din diferite surse, puțin sau deloc testat în condițiile staționate de la noi din țară. Selecția și ameliorarea genetică a plopilor, în scopul obținerii de varietăți de cultură cu capacitate productivă superioară și rezistență sporită la adver- sități, sunt preocupări permanente ale celor mai pre- stigioase centre de cercetare din întreaga lume, iar clonelc care dovedesc calități deosebite sunt promo- vate apoi în cultură (Benea et al., 1984). Particularitățile fiziologice ale diferitelor clone, determinate în stadiul juvenil, pot anticipa capacita- tea silvo-productivă de la maturitate. In acest sens, cercetările de eco-fiziologie pot furniza cunoștințe necesare lucrărilor de selecție-ameliorare și pentru promovarea în cultură a unor varietăți de cultură performante (Catrina, 1996). Cercetările din domeniul fiziologiei si al eco- logiei plopilor pot fi extinse foarte mult, dar foto- sinteza, respirația, transpirația si acumularea de biomasă sub acțiunea factorilor ecologici de in- fluență, se consideră a fi de mai mare importanță și edificatoare în ceea ce privește potențialul productiv. 2. Locul cercetărilor, materialul și metoda de cercetare Cercetările s-au desfășurat în pepiniera silvică Nufăru, Ocolul silvic Tulcea, precum și în plantații comparative în zonă inundabilă (Turcoaia, O.S. Macin) și în incintă îndiguită (Boianu, O.S. Călărași). Instalarea culturilor din pepinieră s-a făcut prin butășiri în vase de vegetație Mitscherlich de 201, fo- losind butași cu minimum trei muguri viabili și cu dimensiuni normale (18-20 cm lungime, 15-20 mm diametrul la capătul gros). La plantațiile comparati- ve s-au folosit puieți cu vârsta de un an, de calitatea I, respectiv care aveau peste 18 mm diametrul la 5 cm deasupra coletului. în lucrările de cercetare au fost urmărite șase clone de plop: RO-16,1-214, Sacrau 79,1-45/51 ca- re fac parte din specia Populus x canadensis Moench. și Rap, Donk fac parte din specia Populus x inleramericana Brock. Materialul de multiplicare a fost recoltat din colecția dc clone a ICAS. In vasele de vegetație s-au format trei variante: M - martor, N - aport de azot în vasul de vegetație, NP - aport de azot și fosfor în vasul de vegetație. Când lăstarii porniți din butași au realizat 15-20 cm înălțime, s-a administrat azotat de amoniu în varian- tele N și superfosfat în varianta NP, câte 2 grame substanță activă pe vas. Pe toată durata sezonului de vegetație s-au făcut udări uniforme. In plin sezon de vegetație s-au făcut determinări privind intensitatea fotosintezei utili- zând metoda Ivanov-Kossovici, intensitatea tran- spirației prin metoda cântăririlor succesive și inten- sitatea respirației cu metoda Boysen-Jensen. La în- cetarea creșterilor s-au recoltat toate frunzele, s-au scos puieții și s-au făcut cântărire ale biomasei pe componente: frunze, tulpină, rădăcină. In plantațiile comparative, dispozitivul experi- mental a fost constituit din blocuri randomizate, cu trei repetiții și 16 puieți pe parcela unitară. în sezon de vegetație s-au făcut determinări privind procese- le fiziologice luate în considerare Ia puieți în vârstă REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 *Nr. 4 11 'tabelul 2 de 4 ani, iar creșterile în diametru, înălțime și volum s-au determinat la diferite vârste, care acoperă între- gul ciclu de producție. 3. Rezultate și discuții 3.1. Transpirația și exigența față de apă Din punct de vedere al exigenței față de apă, plopii sunt considerați ca foarte exigenți. Comparativ cu alte specii forestiere, cercetătorul Eidman (FAO, 1980) scoate în evidență că plopii consumă cea mai mare cantitate de apă pentru producerea unui gram de masă uscată de frunză în timpul unei perioade medii de 24 ore, din mai în septembrie (tabelul 1). Tabelul 1 Cantitatea de apa absorbită (cm3) pentru producerea unui gram de masă uscată de frunză, în timpul unei perioade medii de 24 ore (Eidman, citat în FAO, 1980) Abiessp. 5,1 Fagus sylvatica 19,6 Quercus pedunculiflora 20,6 Larix sp. 22,6 Populus tremula 35,5 Betulasp. 45,1 Populus sp. (Aigeims?) 50,4 In lucrările noastre, făcute în a doua parte a lunii iulie la puieți de un an din cultura cu vase de vege- tație, factorii de influență luați în considerație au avut următoarele valori medii: temperatura aerului 31,2 °C, umiditatea relativă a aerului 62,8% și flu- xul radiativ 279,7 pWcm2. Este de remarcat că, pe total, în varianta martor, limita de variație este cu- prinsă între 840 și 1752 mg.gVh4, ca valori medii pe 24 de ore (tabelul 2). Cea mai mare valoare a fost înregistrată la clona 1-214, urmată de RO-16, Donk și Rap. Aportul de azot, dar și de azot-fosfor, crește intensitatea transpirației la 1-45/51 și la Rap, iar la celelalte clone scade. Determinarea intensității transpirației la puieți în vârstă de 4 ani, folosind analizorul dc gaze porta- bil, într-o cultură comparativă instalată în condiții dc incintă îndiguită, confirmă faptul că 1-214, Sacrau 79 și Rap au transpirație mai activă, însă de această dată clonele RO-16 și Donk înregistrează cele mai mici valori (tabelul 3). 12 Intensitatea transpirației la puieți de un an crescuți în vase de vegetație Mitscherlich Vari- anta Clona Transpi- rația (mg.g4. M) Tempe- ratura aerului (°C) Umiditatea relativă a aerului (%) Flux radiativ (pW cnr2) RO-16 1264 1-214 1752 Mar- Sacrau 79 1047 tor 1-45/51 840 Rap 1191 279,7- Donk 1236 Total RO-16 1077 1-214 1575 93,1 Sacrau 79 1045 - albas- N 31,2 62,8 tru 1-45/51 954 101,2 Rap 1524 - roșu Donk 1060 85,4 RO-16 1219 - intra- 1-214 1139 roșu MP Sacrau 79 992 rN 1 1-45/51 866 Rap 1250 Donk 1021 Tabelul 3 Intensitatea transpirației la puieți de 4 ani și principalii factori de influență măsurați în timpul determinărilor Intensitatea Tempe- Umidi- Presiunea Umiditatea Clona (m ratura tatea atmos- solului la aerului aerului ferică 0-50 cm (°C) (mbar) (m bar) (%) Ro-16 5,83 1-214 6,82 Sacrau 6,69 79 31 15,17 1017 26,73 1-45/51 6,96 Rap 6,62 Donk 5,63 3.2. Fotosinteza și exigența față de lumină Datorită particularităților lor, plopii în general se încadrează în categoria speciilor cu mare exigen- ță față de lumină. Activitatea fotosintetică la diferite specii forestiere, exprimată în mg. h ’.dnr2 de frun- ză, arată că cele mai mari valori le înregistrează plo- pii și frasinul comun (tabelul 4). Determinările de fotosinteză efectuate la puieți de un an din cultura cu vase de vegetație au condus la rezultatele înscrise în tabelul 5. Valorile factorilor externi de influență măsurați în timpul determinări- REVISTA PĂDURILOR ‘Anul 125 • 2010‘Nr. 4 lor arată că au fost condiții deosebit de favorabile desfășurării procesului de fotosinteză. Tabelul 4 Intensitatea fotosintezei (mg. h ' .dur2) la diferite specii forestiere (RousseL, 1972) Quercus pedimculiflora 10-11 Fagus sylvatica 10-12 Quercus pubescens 13 Fraxinus excelsior 20 Populus tremula 20 P. x canadensis 15-25 Din datele înregistrate cu ocazia determinărilor se constată că, în varianta martor, cea mai mare va- loare a fotosintezei nete s-a înregistrat la 1-214, ur- mată de RO-16 și Donk. Raportarea fotosintezei ne- te la unitatea de suprafață foliară arată aceeași dife- rențiere, numai că ordinea clonelor se inversează. Tabelul 5 Valorile intensității fotosintezei la puieți în primul an în cultura cu vase de vegetație Vari- anta Clona mg CO, .g-> S.P. k1 mg CO2. dur2. Ir1 Fotosinteză netă(FN) Fotosinteză brută (FBI Fotosinteză netățFN) Fotosinteză brută (FB) RO-16 5,14 7,56 14,11 21,21 1-214 5,64 8,08 10,32 16,49 Mar- Sacrau 79 1,79 5,08 5,07 13,11 tor 1-45/51 2,47 4,40 6,06 11,13 RAP 2,32 5,38 5,65 14,30 DONK 4,43 6,78 21,64 25,17 RO-16 3,70 6,23 12,96 19,45 1-214 3,74 7,98 10,25 21,67 Sacrau 79 2,10 4,66 5,66 12,38 1> 1-45/51 1,83 3,21 5,64 9,75 RAP 2,30 4,61 5,38 11,74 DONK 11,54 12,93 29,19 33,20 RO-16 5,08 6,40 13,31 17,64 1-214 7,24 8,88 16,65 22,05 MD Sacrau 79 5,87 7,70 15,63 20,66 1-45/51 3,72 6,06 10,55 17,26 RAP 7,52 10,02 19,32 27,29 DONK 9,18 10,92 16,88 21,60 Influența fertilizărilor în ceea ce privește activa- rea fotosintezei nete și brute este scoasă în evidență destul de bine urmărind limitele de variație ale valo- rilor înregistrate (tabelul 6). Din aceste date se con- stata că aportul de azot, dar mai ales de azot-fosfor, determină o activare a fotosintezei nete și a celei bru- te, dar cu diferențieri pe clone. Plopul interamerican Donk a reacționat cel mai puternic la nutriția cu azot și azot-fosfor, ceea ce sugerează că această clona poate înregistra creșteri deosebite mai ales pe soluri foarte bine aprovizionate în substanțe nutritive. Tabelul 6 Limitele de variație a intensității fotosintezei Ia puieți de un an din cultura cu vase de vegetație Specificări Martor N NP Fotosinteză netă mg CO, .g'1 S.P. h-1 1.79 - 5.64 2.10-11.54 3.72-9.18 mg CO.. dnr2. h1 5.07-21.64 5.38 -29.19 10.55-19.32 Fotosinteză brută mg CO, .g-' S.P. h1 4.40 - 7.56 3.21 - 12.93 6.06 - 10.92 mg CO,. dm'2. h'1 11.13-25.17 9.75 - 33.20 17.26-27.29 Determinările făcute la puieții de 4 ani, cu aju- torul analizorului de gaze portabil, au condus la da- tele prezentate în tabelul 7. în condiții dintre cele mai bune pentru desfășurarea proceselor fiziologi- ce, a rezultat că, în acest experiment, clonele Rap și 1-45/51 au valorile fotosintezei aparente cele mai mari, ceea ce ar conduce la înregistrarea de creșteri și acumulare de biomasă superioare. Tabelul 7 Intensitatea fotosintezei și valorile principalilor factori de influență în timpul determinărilor în cultura comparativă cu puieți de 4 ani Clona Fotosinteză aparentă (junol.m2.s') Tempe- ratura aerului (°Q Umidi- tatea aerului (m bar) Radiația foto- sintetică activă (mol.mAs'1.) RO-16 13,44 1-214 14,78 Sacrau 79 15,30 30,6 14,33 1436- 1854 1-45/51 17,48 -31,7 - 16,53 RAP 18,12 DONK 12,50 5.5. Respirația și randamentul fotosintezei Determinările privind respirația s-au efectuat în paralel cu cele de fotosinteză, utilizând metoda Boysen-Jensen în culturi de un an și analizorul de gaze portabil pentru plantația comparativă cu puieți de patru ani. în sinteză, la puieții de un an din cultura cu vase de vegetație, respirația specifică a avut valori a că- ror limită de variație este cuprinsă între 1,08 și 2,45 mg CO,.g kh '. Din rezultatele înregistrate a rezultat că aportul de substanțe nutritive administrat nu a ac- tivat respirația (tabelul 8), cu excepția clonei 1-214. Totodată, s-a remarcat faptul că puieții foarte tineri respiră mai intens comparativ cu cei de vârste mai mari. REVISTA PĂDURILOR -Anul 125 • 2010 • Nr. 4 13 Tabelul 8 Limite de variație a intensității respirației (mgCO^g-’.Ir1) la puieți de un an din cultura cu vase de vegetație ______Varianta experimentală______Limite de variație Martor____________________________1,08-2,45 N 1,35-1,89 NP____________________1,15-1,96 Cu privire la randamentul fotosintezei, respec- tiv raportul dintre fbtosinteza brută și respirația spe- cifică, este de subliniat că acest indicator are o im- portanță deosebită în acumularea de biomasă. La puieții de plop în vârstă de un an a rezultat că apor- tul dc azot și de azot-fosfor mărește randamentul fo- tosintezei la clonele studiate. Cel mai mare randa- ment la nutriția cu azot sau azot-fosfor s-a înregis- trat la clona Donk, care se dovedește a fi cea mai re- activă la fertilizări, urmată de 1-214. în schimb, clo- nele 1-45/51, Sacrau 79 șt Rap se dovedesc a fi mai rustice, capabile să valorifice stațiuni cu potențial trofic mai scăzut. în cultura comparativă de la Boianu, O.S. Călărași, la puieți cu vârstă de 4 ani, valori superi- oare au înregistrat clonele Rap și surprinzător RO- 16 și 1-45/51. Spunem surprinzător pentru că aceste clone nu înregistrează creșteri în diametru sau înăl- țime deosebite la această vârstă, comparativ cu cele- lalte clone. 3.4. Producția de biomasă și creșteri în cultura cu vase de vegetație, la sfârșitul pri- mului sezon de vegetație, s-au efectuat determinări privind producția dc biomasă, creșterile în diametru și înălțime, obținându-sc valorile din tabelul 9, pe totalul celor 6 clone. Tabelul 9 de azot stimulează acumularea de biomasă, însă or- dinea se schimbă în sensul că cea mai mare acumu- lare se produce tot în rădăcină, urmată însă de tulpi- nă și frunze. Cu privire la creșterile în înălțime și în diametru realizate în cultura de la Boianu, O.S. Călărași, cul- turăr cu aport de apă din pânză freatică, la vârsta de 5 ani, clonele Sacrau 79,1-214 și Rap au atins înăl- țimi medii cuprinse între 13 și 15 m, cu creșteri me- dii anuale de 2,74—2,88m. în ceea ce privește dia- metrele, domină aceleași clone 1-214, Sacrau 79 și Rap, cu valori medii cuprinse între 17 și 18cm și creșteri medii anuale de 3,28-3,72 cm. La celelalte clone s-au înregistrat diametre medii cuprinse între 12 și 15 cm, cu creșteri anuale de 2,44-2,94 cm. în graficele din figura 1 se prezintă valorile medii ale diametrelor și înălțimilor, pe clone, realizate la vâr- sta de 2, 3, 4 și 5 ani în plantația comparativă Boianu, O.S. Călărași. H(m) Diametrul, înălțimea și acumularea de biomasă înregis- trate de puieții de un an în cultura cu vase de vegetație Specificări Martor N NP Diametre la 5 cm de X - 12 10- 16 11-15 colet (mm) înălțimi (cm) 71 - 105 104- 127 106 -122 Biomasa uscată totală (g/puiet) 54,2 - 79,9 67,2-111,0 86,2- 119,1 din care: Rădăcină Tulpină Frunze 24,9-43,1 32,1-50,4 46,1 63,6 10,9-15,0 15,9-31,2 17,3-29,7 15,2-24,2 13,3-31,3 13,4-28,5 S-a constatat că, la puieții de un an, acumularea cea mai mare dc biomasă se realizează în rădăcină, urmată de masa fol iară și în final în tulpină. Aportul 14 Fig. 1. Valori medii ale diametrului și înălțimii în cultura comparativă Boianu, O.S. Călărași, de la 2 la 5 ani, pe clone REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 •2010 • Nr. 4 în cultura comparativă de la Turcoaia, O.S. Macin, amplasată în zona inundabilă, comportamen- tul clonelor cercetate are o altă configurație (fig. 2). Fig. 2 Creșterea medie în volum înregistrată în cultura comparativă Turcoaia, O.S. Macin, la 13 și 22 de ani La vârsta de 13 ani, ca dimensiuni ale arborilor și creștere în volum, cea mai performantă clonă se dovedește a fi Sacrau 79 (28,6 m3/an/ha); în ordine, urmează Donk și Rap, cu valori foarte apropiate (28,2 și respectiv 27,4 m3/an/ha). La vârsta de 22 ani, vârstă la care ciclul de pro- ducție pentru plopii hibrizi este practic încheiat, performanțele clonelor apar oarecum diferit. Pe pri- mele locuri, în ordine, se situează Donk, 1-45/51 și Rap, cu valori ale creșterilor în volum cuprinse între 31,81 și 27,7 m3/an/ha. Clona RO-16, de referință Bibliografie Benea, V., Nicolae, C., Iliescu, M., 1984: Selecția, tehnologii de cultură și protecția plopi- lor și sălciilor pentru producerea de lemn industrial, pe zone ecologice. ICAS, Referat științific final, manuscris. Catrina, I., 1996: Etudes ecophyslologique dans Ies cultures de oisier et des peuplier. Proceedings IPC, 20th.Ses. Hungary, voi. II, pp.524-530. Daia, M., Filat, M., Popa, B, 2009: Favorable agro-forestry systems for sustainable mana- pentru plopicultura națională, a înregistrat cel mai mic ritm de creștere, atât la 13 ani cât și la 22 de ani. 4. Concluzii Cercetările efectuate au fost circumscrise ideii de reabilitare a culturii plopilor hibrizi precum și dezvoltării lucrărilor de selecție-ameliorare care oferă alternative plopiculturii modeme. Din rezultatele obținute se naște opțiunea utili- zării în producție a unui număr mai mare de clone de plop performante, fără însă a renunța la cele cu largă utilizare, care pot valorifica mozaicul de stați- uni din zonele de cultură, dar și terenurile agricole, acolo unde se dorește a fi promovat sistemul de cul- turi agro-forestiere. Lucrările de cercetare s-au desfășurat sub îndru- marea călduroasă a regretatului dr.ing. loan Catrina, eminent cercetător, care ar fi împlinit în acest an vârsta de 80 ani, eveniment omagiat în cadrul Aca- demiei de Științe Agricole și Silvice. Totodată, în lucrările de cercetare am beneficiat de sprijinul acordat cu multă generozitate de dr. ing. Aurel Popa și de personalul laboratorului de fiziolo- gie din cadrul ICAS, cărora le aduc mulțumiri și pe această cale. gemeni of natural resources and rural development. Scientific Papers "Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development”, Volume 9(3), pp.71-75. FAO, 1 980: Peupliers et saules dans la produc- tion du bois et l‘utilisation des terres. Rome, Collection Forets, nr. 10, pp. 70-90. Roussel, L., 1972: Photologie forestiere. Masson, Paris, 144p. *** 1996, 2004, 2008: Raport al Comisiei Naționale a Plopului și Sălciei. Country Report IPC. Dr. ing. Mihai FILAT ICAS, Colectivul Tulcea Str. Isaccei nr. 25, Tulcea, jud. Tulcea Tel: 0240-512159; e-mail: mihaifilat@yahoo.co.uk Eco-physiological rcsearch on poplar clones in early stages aiming to determine the productive potențial Abstract The paper presents the intensity values for the main physiological processes determined on six poplar clones - four of Populus x canadensis (RO-16,1-214, Sacrau 79 and 1-45/51) and two of Populus x interamericana (Rap and Donk). The measurements refer to transpiration, photosynthesis, respiration, photosynthesis efficiency, biomass REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 • Nr. 4 15 accumulation and diameter growth, and heighl for 1-year saplings (cultures in vegetation bowls) and 4-year saplings from a comparative culture. The paper also highliglits the productive performances of the six poplar clones recorded in two comparative cultures at the age of 5,13 and 22 years, cultures locatcd m the Danube Valley, in an embankmcnt and flooding environment. The results of the measurements showed that those clones which record superior values at the physiological processes intensity, usually records also superior values for biomass accumulation at maturity. In this respect, Donk, Rap and 1-214 proves their superiority compared to RO-16 clone. Keywords: poplars clones, transpiration, photosynthesis, respiration, biomass 16 REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 4 Studiul proceselor fiziologice ale arborilor din ecosistemele forestiere afectate dc poluare în zona Copșa Mică Marian ONE AȚĂ 1. Considerații generale Cunoașterea proceselor fiziologice ale arborilor redă o imagine elocventă asupra vitalității acestora în special și informații dc bază asupra stării ecosis- temelor forestiere, în general, reprezentând o meto- dă precisă de evaluare a stării și evoluției unor eco- sisteme forestiere aflate sub influența poluării aeru- lui, generată de surse fixe de poluare. Determinarea proceselor fiziologice este esenți- ală pentru stabilirea stării de sănătate a arboretelor, întrucât pe baza valorii parametrilor fiziologici înre- gistrați este posibil a se interveni, pe principii știin- țifice eficiente, în desfășurarea principalelor procese vitale, în vederea stabilirii măsurilor de reconstruc- ție ecologică a zonelor afectate dc poluare. 2. Material și metodă Cercetările s-au efectuat în arboretele aflate sub influența poluării din zona Copșa Mică, determină- rile facându-se în suprafețele de probă instalate îna- inte de 1990, când a fost finalizată prima cercetare referitoare la dinamica influenței negative a poluării cu produși ai sulfului în acțiune sincrgică cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Zn) și negru de fum. Foto 1. Uzina de metale neferoase S.C. SOMETRA S.A. din Copșa Mică, închisă în prezent (Foto: M. Oneață) Materialul de studiu a fost reprezentat din arbori aparținând speciilor de bază din arboretele care au fost afectate de poluare în trecut de emanațiile toxi- ce produse dc uzina de metalurgie neferoasă din orașul Copșa Mică. Măsurătorile s-au efectuat în perioada de vară (lunile iulie-august), cînd frunzele speciilor studi- ate au fost pe deplin formate și ajunse la maturita- te. Metoda folosită este nedistructivă (frunzele nu sunt detașate de pe plantă) și utilizează un analizor de gaze foliar (CIRAS -2) care determină simultan mai mulți indicatori fiziolgici și de mediu: rata fo- tosintezei (PN = pmolm2s ’); rata transpirației (EVAP = mmolm-V1); conductanța stomatică (GS = mmolm-s-); concentrația de CO^ substomatic (Ci = ppm), deficitul presiunii vaporilor de apa (Vpd = mb); radiația fotosintetic activă (PAR = pmohn'2s’1); temperatura mediului (Tc = °C); tem- peratura frunzei (TI = °C) etc. Analizorul de gaze foliar CIRAS-2 este un analizor de tip IRGA, por- tabil, cu cameră de asimilație cu expunere de ma- terial biologic de 2,5 cm2, cu CO și PAR strict controlate (Oneață, 2007, 2009). Cantitatea de PAR incidență este controlată cu mare precizie printr-o lampă rece, LCD, care poate asigura valori ale PAR cuprinse între 0 și 2000 molm-3s_1 iar concentrația CO^ din camera dc asimilație se poate fixa la valori cuprinse între 0 și 2000 ppm cu ajuto- rul unei surse artificiale de CO . 2 Durata de măsurare a fost în funcție de durata de adaptare a țesuturilor în camera de asimilație (5-7 minute). 3. Rezultate și discuții 3.1. Procesele fiziologice de bază în arboretele din perimetrul „Biertan”, O.S. Dumbrăveni, U.P. V Biertan, u.a. 4A în urma măsurătorilor făcute în arboretele de fag din perimetrul de ameliorare Biertan, cu ajutorul analizorului de gaze, s-au determinat parametrii fi- ziologici prezentați în tabelul 1. REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 4 17 Tabelul 1 Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul de ameliorare Biertan, la specia fag (anul 1987), fiind considerate neafecta- (Fagus sylvatica) SP Specia CO? Referință (CO2R) Radiația fotosintetic activă (PAR) Rata fotosintezei (PN) Transpirația (EVAP) Conductanța Temperatura stomatică frunzei (GS) (TL) pmolmA1 pmolm^s'1 ptnolnris-' mrnolnr’s1 mmolm^s'1 °C 350.00 5 -1.5 0.785 35.75 23.65 Biertan Fag 342.75 53.1 0.57 1.42 44.8 29.1 337.94 98.8 1.79 1.238 38 29.16 335.19 202.3 3.59 1.075 33 29 334.8 396.3 5.04 1.206 35.2 29.8 332.32 804.7 5.7 1.293 37.2 30.16 332.58 1002.7 6.32 1.397 40.1 30.3 333.62 1194.6 6.45 1.504 41.5 31.01 333.28 1493.8 6.52 1.48 41.6 30.79 332.55 1992.7 6.57 1.567 42.3 31.44 te de poluarea atmosferică. Comparând însă valorile înregistrate dc parametrii fiziolo- gici la aceste arbore- te cu cele obținute cu 22 ani în urmă, se ob- servă diferențe sem- nificative, transpuse prin valori net supe- rioare ale ratei foto- sintezei (fotosinteza aparentă). Astfel, da- Foto 2. Arboret de fag din O.S. Dumbrăveni, U.P. V, u.a. 4A (Foto: M. Oneață) PAR : —PN Rata fotosintezei pmolm-2s-1 EVAP Transpirata mmolm-2s-1 i-B-PN 1989M Rata fotosintezei pmolm- 2s-1 -*-PN 1989P Rata ; fotosintezei pmolm- 2s-1 GS Conductanța stomatică mmolm- i 2&-1 TL Temperatura frunzei oC Fig. 1. Dinamica parametrilor fiziologici în arboretele de fag din perimetrul „Biertan” în condiții de CO2 normal (360 ppm), la nivelul anului 2009, comparativ cu valorile înregistrate în anul 1987. Suprafețele de probă instalate în UPI Biertan au reprezentat suprafețe martor la vremea respectivă că la nivelul anului 1987, fotosinteza aparentă avea valori de 1.93 gmoltrrV în arboretele martor din zona slab polua- tă și 0.49 țxmolnrV1 în arboretele din zona intens poluată, în prezent rata fotosintezei înregistrează valori de peste 6 pmolm 2s1 atunci când intensitatea luminii este maximă. Prin dublarea concentrației CO, în camera de asimilație se constată o intensificare a proceselor fi- ziologice, rata fotosintezei depășind valoarea de 9 pmolm^s1. —PN Rata fotosintezei pmolm- 2s-1 —■—EVAP Transpirația mmolm- 2s-1 GS Conductanța atom atică mmo(m-2s-1 TL Tamperatvra frunzei OC Fig. 2. Dinamica parametrilor fiziologici în arboretele de fag din perimetrul „Biertan” în condiții de CO2 dublu (700 ppm) —PN (380) Rata fotosintezei!; țjmolrn-2s-1 PN (700) Rata fotosintezei; țjmolm-2s-1 GS (360) Conductanța stotnatică mmolm-2s-1 | GS (700) Conductanța stomatică mmolm-2s-1 Fig. 3. Dinamica parametrilor fiziologici în arboretele de fag din perimetrul „Biertan” în condiții dc CO2 normal (360 ppm) și CO2 dublu (700 ppm) 18 REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 -2010* Nr. 4 Tabelul! Iul anului 1987 se re- Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul de ameliorare Biertan, la specia fag (Fagus sylvatica), în condiții de atmosferă îmbogățită în CO2 marcă o creștere des- tul de intensă a aceste- Radiația CO2Referință fotosintetic SP Specia (CO,R) activă (PAR) Rata fotosintezei (PN) Transpirația (EVAP) Conductanța Temperatura stomatică frunzei (GS) (TL) ia, fapt relevat și de vitalitatea deosebită a arboretelor de gorun pmolm2s 1 pmolm2s1 pmolm2s 1 mmolm2s1 mmolnris1 °C din zonă. 654.08 4.4 -0.23 1.085 33.7 28.87 Se poate concluzi- „ 655.02 B ierta Fag 655.77 51 1.48 0.916 27.3 29.19 ona că, la nivelul anu- 107.6 3.39 0.716 20.8 29.26 lui 1987, și arboretele 655.63 203 5.27 0.488 14.7 28.39 din zona martor au 655.25 400.1 6.55 0.416 12.3 28.44 fost afectate într-o oa- 654.97 798.1 7.7 0.368 11 28.4 recare măsură de po- 655.36 1007.4 8.33 0.423 12 29.11 luarea atmosferică. 655.34 1196.8 8.9 0.418 12.5 28.24 655.34 1490.8 8.97 0.477 13.6 29.07 655.26 1989.4 9.26 0.475 13.4 29.27 PN Rata fotosintezei pmolm-2s-1 EVAP Transpirația mmolm-2s-1 Prin dublarea concentrației de CO2 în camera de asimilație se constată că fotosinteza se intensifică destul de puternic, urmând o curbă paralelă cu cea înregistrată în condiții normale, dar cu aproximativ 3 pmolm^s’1 mai mare pentru aceeași intensitate a luminii. Conductanța stomatică urmează însă o cur- bă diferită comparativ cu cea înregistrată în condiții de CO2 normal. Astfel, dacă în condiții de CO2 = 360 ppm, conductanța stomatică urmează curba fo- tosintezei aparente (crește odată cu intensificarea luminii), prin dublarea concentrației CO,, aceasta parcurge o curbă descendentă, stomatele se închid odată cu creșterea intensității luminii, afectând în felul acesta transpirația, iar pe termen lung și -K-PN1987 Rata fotosintezei pmolm-2s-1 GS Fig. 4. Dinamica proceselor fiziologice în arboretele de gorun din perimetrul Biertan fotosinteza. Tabelul 3 în arboretele de gorun din pe- Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul de ameliorare Biertan, la specia gorun (Quercus petraea) rimetrul Biertan, în urma determi- nării proceselor SP Specia Radiația CO2Referință fotosintetic (CO2R) activă (PAR) Rata fotosintezei (PN) Transpirația (EVAP) Conductanța Temperatura stomatică frunzei (GS) (TL) fiziologice s-au pmolnrV junolnrV pmolm^s’1 nnnolm^s'1 mmolnris'1 °C înregistrat valori- 339.48 4.5 -1.32 0.175 7 23.71 le din tabelul 3. Biertan Gorun 336.01 53.3 -0.19 0.051 1.7 23.95 334.3 99 -0.17 0.035 1.3 24,05 Comparând dina- 331.65 203.9 0.69 0.088 3.3 24.23 mica ratei foto- 332.53 401.3 3.42 0.194 7.5 24.19 sintezei înregis- 333.56 799 5.72 0.352 13.8 24.46 trată în prezent (2009) cu cea în- 333.73 998.4 6.95 7.51 0.452 0.535 18.2 24.48 24.62 registrată la nive- 333.38 1196.4 21.2 334.28 1500.00 8.22 0.69 26.83 25.03 REVISTA PĂDURILOR ‘Anul 125 • 2010 ‘Nr. 4 19 3.2. Procesele fiziologice de bază în arboretele din perimetrul „Axente”, O.S. Mediaș, U.PI Șeica Mică, u.a. 3 A Determinarea proceselor fiziologice s-a făcut la speciile dc bază din cadrul suprafețelor de probă. Aspectul exterior al arborilor indică o stare de vege- tație activă, asemănătoare cu cea a arboretelor nea- fectate de poluare, 3.2.1. Dinamica parametrilor fiziologici la go- run (Quercus petraea (Matt.) Liebl.) Prin studierea proceselor fiziologice într-un ar- boret de gorun din perimetrul “Axente” s-au obținut valorile din tabelul 4. PAR —c—PN Rata fotosintezei pmolm-2s-1 ® EVAP Transpirația mmolm-2st -St-PN(1987M) Rata fotosintezei pmoim-2s-1 -<*—PN 1987P Rata fotosintezei pmolm-2s-1 GS Conductanța stomatica mmolm-2s-1 TL Temperatura frunzei oC Fig. 5. Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul „Axente” în arboretele de gorun Tabelul 4 Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul de ameliorare Axente, la specia gorun (Quercus petraea (Matt.)Liebl.) 3.2.2. Dinamica para- metrilor fiziologici la fra- sin (Fraxinus excelsior LI) Studierea proceselor fi- ziologice la frasin în peri- metrul “Axente” a condus Radiația fotosintetic SP SPecia activă (PAR) pmolnrV Rata fotosintezei PN Transpirația Conductanța Temperatura EVAP stomatica GS frunzei TL pmolm2s1 mmolm 2s1 mmolmV °C 53.2 0.2 1.011 35.9 27.36 la valorile din tabelul 5. 100.2 1.13 1.042 34.6 28.36 La frasin (figura 6), Axente Gorun 199.3 2.83 1.02 33 28.81 fotosinteză depășește 398 4.09 1.079 33 29.48 punctul de compensație al 802.9 4.75 1.219 35 30.7 luminii la intensități ale 999.4 5.16 1.346 37.9 31.03 PAR de 40 jimolm‘2s4, ur- 1191.8 5.22 1.387 38.6 31.24 mează la început o curbă 1495.5 5.14 1.368 38 31.2 logaritmică după care par- 1987.5 5.11 1.354 37.1 31.43 curge o creștere lineară până la atingerea punctu- Rata fotosintezei la gorun se intensifică odată cu lui de saturație, pentru ca apoi să se mențină relativ creșterea intensității luminii până în momentul în constantă. în cazul în care PAR depășește 1200 care PAR atinge punctul de saturație (1000 pmolm^s1, fotosinteză aparentă își reduce din in- Tabelul 5 umolnr2s '), după care se menține relativ constantă, suferind o foarte ușoară depresie față de punctul de maxim înregistrat pentru PAR = 1200 pmolm^s1. Conductanța stomati- X'că urmează aceeași curbă yca și rata fotosintezei. Valorile obținute sunt comparabile cu cele obți- nute în alte arborete de cvercinee, neafectate de poluare (Parascan și Dan- ciu, 2001; Burzo și Do- brescu, 2005). Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul de ameliorare Axente, la specia frasin (Fraxinus excelsiorL.) Radiația Rata Transpirația Conductanța TemperaUrra bP bpecia activă (PAR) PN EVAP stomatica GS frunzei TL pmolnrV pmolnr2s'’ inmolm'2s4 mmolmV1 °C 4.1 -1.37 1.509 59.9 26.6 54.9 0.31 1.56 63.5 26.5 Axente Frasin 97.5 1.87 1.567 60.4 27.12 200.5 4.51 1.646 61.9 27.48 400 8.37 1.588 63 26.75 803.3 10.51 1.752 65.1 27.62 1004.8 10.74 1.762 68.8 27.06 1198.5 11.18 2.148 70.8 29.48 1550.02 10.818 2.015 75.38 27.753 1996.2 _ 10.58 2.45 79.8 29.93 20 REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 >Nr. 4 tensitate. Conductanța stomatică crește odată cu creș- terea intensității luminii, influențând în mod direct și transpirația, care crește direct proporțional cu aceasta. PAR —PN Rata fotosintezei pmolm-2s-1 -•EVAP Transpirația mmolm-2s-1 -:^-PN(1987M) Rata fotosintezei pmolm-2s-1 GS Conductanța stomatică mmolm-2s-1 TL Temperatura frunzei oC Fig. 6. Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul „Axente” în arboretele de frasin 3.2.3. Dinamica parametrilor fiziologici la pin negru(Pinus nigra Am.) Prin studierea proceselor fiziologice într-un ar- boret de pin negru din perimetrul “Axente” s-au ob- ținut valorile din tabelul 6. —o—PN Rata fotosintezei țjmolm-2s-1 “'-EVAP Transpirația PN{1987M) Rata fotosintezei pmohn-2s-1 —o—PN 1987P Rata fotosintezei pmolrTi-2s-1 GS Conductanța stomatică Caracteristicile morfologice și biometrice ale arboretelor de pin negru (foto 4) din suprafețele de probă, precum și prezența semințișului natural (foto 3), indică refacerea ecosistemelor forestiere respective. Foto 3. Semințiș instalat în perimetrul „Axente” (Foto: M.Oneață) Fig.7. Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul Foto 4. Arboret de pin negru în zona puternic afectată „Axente” în arboretele de pin negru Dinamica parametrilor fiziologici în de poluare în trecut (Foto: M.Oneață) perimetrul de ameliorare Axente, la specia pin negru (Pinus r. Tabelul 6 ligra Am.) SP Specia CO2Referință (CO2R) Radiația fotosintetic activă (PAR) Rata fotosintezei (PN) Transpirația (EVAP) Conductanța stomatică (GS) Temperatura frunzei (TL) jimolm-2s-l j.imolm-2s-l pmolm-2s-l mmolm-2s-l mmolm-2s-l oC 379.125 4.31 -1.257 1.4869 52.39 28 3 . Pin Axente negni 378.22 55.8 -0.49 1.382 52.8 27.38 378.99 100.2 0.5 1.324 52.1 26.92 379.93 198.4 2.03 1.465 54.1 27.78 379.57 407 4.49 1.754 59.2 29.05 379.73 799.8 7.19 1.814 59.3 29.41 380.04 1008 7.9 1.835 59 1 29.66 380.29 1196 7.97 1.728 56.6 29.36 380.78 1490.1 8.93 1.798 58.1 29.58 380.75 1972.2 9.4 1.7 56.4 29.21 REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 'Nr. 4 21 Tabelul 7 Rata fotosintezei la principalele specii în perimetrul Axente la nivelul anilor 1987 și 2009 Radiația fotosintetic activă (PAR) Rata fotosintezei PN(Pin) 2009 Rata fotosintezei PN(Fr) 2009 Rata fotosintezei PN(Go) 2009 Rata fotosintezei PN(Pin) 1987 Rata fotosintezei PN(Fr) 1987 Rata fotosintezei PN(Go) 1987 pmolm^s'1 pmolm^s’1 pmolnris1 pmolm V’ pmoluris 1 pmolm'V1 pmoim'2s4 4.31 -1.257 -1.37 -1.25 0.09 0.96 -0.21 55.8 -0.49 0.31 0.2 0.09 0.96 -0.21 100.2 0.5 1.87 1.13 0.09 0.96 -0.21 198.4 2.03 4.51 2.83 0.09 0.96 -0.21 407 4.49 8.37 4.09 0.09 0.96 -0.21 799.8 7.19 10.51 4.75 0.09 0.96 -0.21 1008 7.9 10.74 5.16 0.09 0.96 -0.21 1196 7.97 11.18 5.22 0.09 0.96 -0.21 1490.1 8.93 10.818 5.14 0.09 0.96 -0.21 1972.2 9.4 10.58 5.11 0.09 0.96 -0.21 Studiu! comparativ al proceselor fiziologice în- registrate La pin negru (figura 7) în anul 1987 și în prezent (2009) scoate în evidență refacerea arborc- tclor de pin ca urmare a încetării acțiunii factorului vătămător. Astfel, dacă la nivelul anului 1987, foto- sinteza aparentă înregistra valori subunitare în arbo- retele slab poluate (0.35 pmolnrV1) și chiar negati- ve (- 0.21 pmolm^s'1) în cele intens poluate (vătă- mare peste 80%), în prezent rata fotosintezei atinge valori maxime de 8-9 țunolm^s'1. 12 PAR -O- PN(Pin) Rata fotosintezei pmolm-2s-1 • PN(Fr) Rata fotosintezei pmolm-2s-1 PN(Go) Rata fotosintezei pmolm-2s-1 PN 1989Go Rata fotosintezei pmolm-2s-1 -«-PN 1989Fr Rata fotosintezei pmolm-2s-1 -*-PN 1989PI Rata fotosintezei pmolm-2s-1 Fig. 8 Rata fotosintezei la pin negru (Pinus nigraArn.), gorun (Quercus petraea (Matt.) LiebL) și frasin (Fraxinus excelsiorL), în condiții de CO2 = 360 ppm și lumină variabilă (PAR = 0-2000 pmolm'2s \ la nivelul anului 1989 și în prezent (2009) Comparând valorile înregistrate de rata fotosin- tezei la cele trei specii studiate în anul 2009 cu cele obținute în aceleași suprafețe cu 20 de ani în urmă în arboretele puternic afectate de poluare (lanculescu et al., 1989), se constată diferențe majore. Dacă, la nivelul anului 1987, fotosinteza aparentă (rata foto- sintezei) înregistra valori subunitare, la pinul negru chiar negative, în prezent aceasta realizează dina- mici asemănătoare cu arboretele din stațiuni neafec- tate de poluare (lanculescu, 2005). Din figura 8 se constată că toate cele 3 specii au o fotosinteză foarte activă; cea mai activă rată a fo- tosintezei se înregistrează la frasin, urmată de cea realizată de pin. Și la gorun se înregistrează valori destul dc ridicate. 3.3. Procesele fiziologice de bază în arboretele din perimetrul „Tâmăvioara”, O.S. Mediaș, U.P. III Târnava, u.a,16D Arboretul de gorun din perimetrul de cercetare „Tâmăvioara”, un arboret excepțional sub aspectul caracteristicilor dendrometrice și al vitalității, a fost puternic afectat de poluare în trecut. în prezent s-a refăcut complet ca urmare a închiderii surselor de poluare. Acest fapt este dovedit și de valorile para- metrilor fiziologici înregistrate la arborii de gorun din acest perimetru, valori prezentate în tabelul 8. Din figura 9 se remarcă diferența dintre rata foto- sintezei înregistrată în anul 1987 și cea determinată în prezent. Dacă, la nivelul anului 1987, fotosinteza înregistra valori subunitare, în prezent, în condiții de lumină de saturație, poate depăși 10 pmolm^s1. 22 REVISTA PĂDURILOR -Anul 125 • 2010 • Nr. 4 tabelul 8. Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul de ameliorare Târnăvioara, la specia gorun (Quercus petraea (Matt.) Liebl.) SP Specia CO2Referință (CO2R) Radiația fotosintetic activă (PAR) Rata fotosintezei (PN) Transpirația (EVAP) Conductanța stomatică (GS) Temperatura frunzei (TL) pmolm'V H-molmV1 limolnrV mmolm^s’1 tnrnolnris"1 °C 372.39 25 -0.6 1.781 62 28.43 Tâmavioara Gorun 372.39 377.72 52.9 201.7 1.04 2.99 1.061 29.8 30.45 30.21 0.735 20.5 379.17 400.5 4.02 0.709 18.6 30.95 378.71 802.9 5.78 0.899 24.3 30.91 380.6 1193 7.6 1.169 30.2 31.73 381.48 1459.7 8.93 1.4159 36.32 32.103 382.14 _ 1982.6 10.67 1.699 43.4 32.53 PAR —0— PN Rata fotosintezei pmolm-2s-1 ■ • EVAP Transpirația mmolm-2s-1 —^-PN(1987) Rata fotosintezei pmolm-2s-1 GS Conductanța stomatică mmolm-2s-1 TL Temperatura frunzei oC Fig. 9. Dinamica parametrilor fiziologici în perimetrul „Târnăvioara” în arboretele de gorun la nivelul anilor 1987 și 2009. Determinările făcute cu analizorul de gaze foli- ar CIRAS 2 au arătat că fotosinteză depășește foarte rapid punctul de compensație (pentru valori ale PAR mai mici de 50 - gmolm^s1), crește linear pe măsu- ră ce se intensifică lumina. Conductanța stomatică scade la început, odată cu creșterea intensității lumi- nii până la PAR = 600 mmolm V1, după care crește direct proporțional cu intensificarea luminii. Transpirația urmează aceeași curbă ca și conductan- ța stomatică. 4. Concluzii Dacă, la nivelul anului 1987, când zona Copșa Mică era puternic afectată de noxele eliberate în at- mosferă de combinatul chimic din zonă, se consta- tau repercusiuni negative asupra vegetației din zo- nă, inclusiv a celei forestiere, în prezent se constată o revenire la normal a arboretelor afectate în trecut de poluare, fapt relevat și de procesele fiziologice înregistrate în aceste arborete. Cercetările întreprinse au arătat că procesele fi- ziologice ale arboretelor studiate s-au îmbunătățit simțitor în urma eliminării surselor de poluare, iar vitalitatea arborilor este foarte bună. Valorile fotosintezei aparente înregistrate în prezent la toate speciile luate în studiu sunt net su- perioare celor determinate în anul 1987, când polu- area atinsese cote maxime. Astfel, dacă în suprafețe- le puternic afectate de poluare, valorile fotosintezei aparente erau cel mai adesea subunitare, uneori chiar negative, în prezent acestea ating valori de 9- 10 pmolm V1, valori comparabile cu cele înregistra- te în arborete care nu au suferit niciodată de poluare sau alți factori vătămători. Dacă, la nivelul anului 1987, respirația era pro- cesul cu implicațiile cele mai profunde asupra uscă- rii arboretelor prin poluare (aceasta creștea continuu odată cu agravarea vătămărilor, având un singur punct de discontinuitate, de valoare zero, în zona de apropiere a morții organismului), în prezent aceasta nu mai reprezintă un impediment, rata fotosintezei având în prezent valori mari, punctul de compensa- ție fiind depășit la valori ale PAR mai mici de 50 pmolm-V Aceste valori ale parametrilor fiziologici sunt transpuse într-o vigoare deosebită a arboretelor studiate. REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 4 23 Bibliografie B1 u j d e a, V., 2 000: Cercetări ecofiziologice în cerete și gîrnițete afectate de fenomenul de uscare. Teză de doctorat. Brașov. Blujdea, V., 2007: Comportarea eco-fiziologi- că a fagului în condiții de schimbare climatică (atmosfe- ră îmbogățită în CO2 și stres hidric). Referat științific parțial. ICAS. Burzo, I., Dobrescu, A., 2005 : Fiziologia plantelor. Voi. VII. Fiziologia arbuștilor și plantelor lem- noase spontane. Editura Elisavaros, București. lanculescu, M., 2005: Aspecte ale relațiilor dintre pădure și poluare. Editura Academiei Române, pp. 92-126. lanculescu, M., Bând iu, C., Budu, C. E., 19 8 9: Modificări ale principalelor procese eco- fiziologice la arborii forestieri ca urmare a influenței po- luării în zona Copșa Mică. Revista pădurilor, nr.2, pp 64-68. One ață, M., 2 007: Determinări privind schim- bul de gaze foliar la puieți de Magnolia sp. în vârstă de doi ani crescuți în seră. Analele ICAS. Editura Silvică. Oneață, M., 2009: Cercetări privind multipli- carea prin butășire și altoire a unor taxoni lemnoși orna- mentali, în vederea fundamentării producerii industriale a materialului săditor. Teză de doctorat. Brașov. Parascan, D., Danciu, M., 2001: Fiziologia plantelor lemnoase. Editura “Pentru viață”, Brașov. Dr. ing. Marian Oneață Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice E-mail: marianoneata@yahoo.corn Forest trees physiological processes study in ecosystcms of Copsa Mica area affected by pollution Abstract Physiological processes determination is essential for analzing the health of forest stands, therefore based of physi- ological parameters registered it is possible to interffere on scientific principles on the conduct of the main vital proces- ses, to accomplish measures for ecological reconstruction of the areas affected by pollution. Photosynthesis rate (PN) values presently recorded for all studied species are significantly higher than those carried out in 1987, when pollution was the highest. Thus, if in the areas affected by pollution the net photosynthesis values was often subunitary, even negative, at present they have values of 9-10 pnolm2®'1, comparating with those recorded in stands which have never suffercd pollution or other harmful factors. Keywords: physological parameters, photosynthesis rate, stomatal conductance, transpiration rate, atmospheric pollution. 24 REVISTA PĂDURILOR -Anul 125 • 2010 • Nr. 4 Tehnologii de reconstrucție ecologică a arboretelor de molid vătămate de cervide Radu VLAD Cristian Gheorghe SIDOR Cristian CUCIUREAN Cristian COJOCIA 1. Introducere Prin cercetările anterioare (Ichim, 1975, 1990; Vlad, 2002, 2006, 2007) s-a demonstrat că daunele provocate de cervide acționează pe două planuri: unul prin care se aduc prejudicii masei lemnoase prin declasare calitativă, ca urmare a apariției putre- gaiului pe trunchi, iar celălalt prin slăbirea rezisten- ței arborilor (arboretelor) la vânt și zăpadă. Problema gestionării pădurilor vătămate de cer- vide, prin cojiri și roaderi, a preocupat mulți cerce- tători, din preocupările lor rezultând faptul că, nu în toate cazurile, indicele mediu de calitate al arbore- tului (procentul arborilor vătămați) poate fi amelio- rat prin lucrări dc îngrijire și conducere a arborete- lor (Geambașu, 1980; Ichim, 1975, 1979, 1980; Vlad, 2005,2007). Vătămările provocate de cervide pun, în unele zone, probleme grele pentru gospodărirea arborete- lor în viitor. Factorul hotărâtor în luarea deciziilor îl constituie gradul de dezvoltare, respectiv înălțimea putregaiului pe trunchiul arborelui, și proporția pe care o ocupă în arboretele afectate (Ichim, 1990; Vlad, 2007, 2009). De obicei, în arboretele tinere de molid, majori- tatea arborilor vătămați sunt din clasele Kraft supe- rioare (I și II), tocmai arborii de viitor care trebuie menținuți în arboret. în alte locuri sunt vătămați la rând toți arborii din arboret, care, dacă ar fi extrași, s-ar produce goluri prea mari sau s-ar rări prea tare arboretul. La analizarea situației acestor arborete și la luarea deciziilor trebuie să se țină scama de mai mulți factori, dintre care menționăm: vârsta arbore- telor, frecvența vătămărilor, vechimea rănilor, com- poziția arboretelor, modul de localizare a daunelor în arboret (Ichim, 1975, 1990; Vlad, 1994, 2007). Ca urmare a celor expuse anterior, prin prezenta lucrare s-a considerat oportună abordarea unor obiective referitoare la: stabilirea unei rețele de transfer tehnologic pentru aplicarea lucrărilor de re- construcție ecologică, în cadrul Direcției silvice Suceava; fundamentarea teoretică și precizarea va- riantelor practice dc aplicare a acestora; prezentarea unor rezultate ale aplicării tehnologiilor de recon- strucție ecologică în arboretele de molid vătămate dc cervide. 2. Materiale și metoda de lucru în vederea constituirii rețelei de transfer tehno- logic, pentru aplicarea lucrărilor de reconstrucție ecologică a arboretelor dc molid vătămate dc cervi- de, a fost creată o bază dc date cu arboretele vătă- mate de cervide, pe clase de vătămare, la nivelul Direcției silvice Suceava. S-a lucrat cu patru clase dc vătămare, specifice activității de amenajare a pă- durilor, exprimate prin valoarea procentului de vă- tămare pe număr de arbori: vătămare slabă (frecven- ța vătămărilor este cuprinsă între 1% și 10%), vătă- mare moderată (frecvența vătămărilor cu valori în- tre 11% și 25%), vătămare puternică (frecvența vă- tămărilor ia valori între 26% și 50%), respectiv vă- tămare foarte puternică (frecvența vătămărilor are valori mai mari de 50%). într-o primă fază, au fost selectate unitățile ame- najistice cu vârste cuprinse între 21 și 80 de ani, la care frecvența vătămărilor depășește 50% (cu vătă- mări foarte puternice). Din cadrul acestora, au fost selectate arboretele cu o frecvența a vătămărilor mai mare de 70% și care sunt incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, constituind re- țeaua de transfer tehnologic nivel I. Rețeaua de transfer tehnologic nivel II a fost constituită din uni- tățile amenajistice la care frecvența vătămărilor este cuprinsă între 51% și 70%. Fundamentarea teoretică și precizarea variante- lor practice de aplicare a tehnologiilor de recon- strucție ecologică au urmărit sintetizarea cercetări- lor efectuate până în prezent în domeniul amenajării pădurilor și în domeniul silvotehnicii pentru a ur- mări asigurarea cadrului adecvat promovării unei gestionări durabile, cu accentuarea preocupărilor pentru conservarea și ameliorarea biodiversității și pentru valorificarea rațională și continuă a funcțiilor multiple, ecologice și social-economice, ale ecosis- temelor forestiere de molid afectate de cervide. REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 4 25 în general, prin proiectarea tehnico-economică s-au avut în vedere următoarele: identificarea unită- ților amcnajistice unde este necesară aplicarea lu- crărilor de reconstrucție ecologică; inventarierea statistică a arboretelor la care frecvența vătămărilor depășește 50%; cuantificarea caracteristicilor struc- turale și calitative în arborete ce urmează a fi supuse lucrărilor de reconstrucție ecologică; proiectarea tehnologiilor optime de reconstrucție ecologică în funcție de caracteristicile structurale și calitative specifice fiecărei categorii de arborete. Prezentarea tehnologiilor dc reconstrucție eco- logică, în arboretele dc molid vătămate de cervide, a urmărit evidențierea elementelor de proiectare teh- nico-economică și a rezultatelor obținute ca urmare a aplicării lucrărilor la nivel de producție. Prin metodologia de cercetare s-a stabilit că, pentru aplicarea lucrărilor de reconstrucție ecologi- că, sunt necesare următoarele: prezentarea schiței unității amcnajistice cu aplicarea dispozitivului ex- perimental; reliefarea caracteristicilor structurale și calitative ale arboretului supus lucrărilor dc recon- strucție ecologică (compoziția pe număr de arbori; diametrul central al suprafeței de bază; înălțimea medie; numărul de arbori-ha1; suprafața dcbază'ha'1; volumul ha1; indicele de desime; indicele dc densi- tate; frecvența vătămărilor produse de cervide; vâr- sta medie a rănilor; volumul lemnului cu putregai de trunchi); cuantificarea distribuției numărului de ar- bori pe categorii de diametre, cu specificarea celor vătămați de cervide; prezentarea elementelor speci- fice tehnologiilor de reconstrucție ecologică propu- se (mărimea benzilor sau a parchetelor, orientarea benzilor sau a parchetelor, direcția de înaintare a tă- ierilor, modul de regenerare, timpul de revenire în banda alăturată, numărul de intervenții în care se va înlătura arboretul); cuantificarea volumului de lemn cu putregai dc trunchi, înainte de aplicarea lucrări- lor, precum și după punerea în valoare a masei lem- noase) (Vlad, 2002,2007; Vlad și Cuciurean, 2007). 3. Rezultate și discuții 3.1. Rețeaua de transfer tehnologic pentru apli- carea tehnologiilor de reconstrucție ecologică a ar- boretelor de molid vătămate de cervide Rețeaua de transfer tehnologic, constituită pen- tru aplicarea tehnologiilor de reconstrucție ecologi- 26 că a arboretelor de molid vătămate de cervide, cu- prinde unități amenajistice din cadrul Ocoalelor sil- vice Frasin, Gura Humorului, lacobeni, Mălini, Mol- dovița, Pojorâta, Vama (Direcția silvică Suceava) și Ocolul silvic Tomnatic (LC.A.S. București) (fig. 1). în cadrul rețelei de transfer tehnologic nivel I (arborete cu o frecvență a vătămărilor mai mare de 70%) sunt cuprinse 19 unități amenajistice care în- sumează 209,4 ha. Rețeaua dc transfer tehnologic nivel II (arborete cu o frecvență a vătămărilor cu- prinsă între 51 % și 70%), cuprinde un număr de 333 unități amenajistice care însumează 3082,6 ha. în cadrul unităților amenajistice constituite în rețeaua de transfer tehnologic nivel I au fost instalate 9 ex- perimente-pilot, pentru atingerea obiectivului gene- ral propus și anume reabilitarea funcționalității ar- boretelor de molid vătămate de cervide. Fig. 1. Amplasamentul rețelei de transfer tehnologic, pentru reabilitarea funcționalității arboretelor de molid vătămate de cervide, în ocoalele silvice din Direcția silvică Suceava. 3.2. Variante practice de aplicare a tehnologii- lor de reconstrucție ecologică în arborete de molid vătămate de cervide Pentru stabilirea oportunității includerii unor ar- borete afectate de cervide în cadrul lucrărilor de re- construcție ecologică, precum și a alegerii variantei de lucru, sunt necesare lucrări de teren și lucrări dc birou specifice. Din categoria lucrărilor de teren fac parte: in- ventarierea arboretului; stabilirea zonelor cu frec- vența cea mai mare a vătămărilor și distribuția spa- țială a acestora în arboret; identificarea și delimita- rea unor porțiuni (dacă există) care se deosebesc pregnant de restul arboretului din punct de vedere al REVISTA PÂDURILOR 'Anul 125 • 2010 • Nr. 4 compoziției sau al altor criterii amenajistice, unde nu ar trebui să se intervină cu astfel de lucrări; stabi- lirea vechimii rănilor. în categoria lucrărilor de birou sunt incluse: sta- bilirea frecvenței vătămărilor; determinarea pierde- rilor cantitative și calitative de material lemnos ca urmare a vătămărilor provocate de cervide; încadra- rea arboretelor investigate pe urgențe de regenerare; stabilirea „intervalului de redresare11. Alegerea variantei de lucru pentru reconstrucția ecologică a arboretelor artificiale de molid vătămate de cervide se va face în funcție de: vârsta arboretu- lui, forma unității amenajistice, frecvența vătămări- lor, clasa de producție, indicele de desime (densita- te), distribuția spațială a vătămărilor în arboret, pier- derile cantitative și calitative de masă lemnoasă, va- loarea „intervalului de redresare” (Vlad, 2007). Tăieri rase în benzi alăturate. în cadrul acestui gen dc tăieri s-a optat pentru blocuri de tăieri consti- tuite din trei benzi. S-a acordat o atenție deosebită următoarelor elemente: a. Lățimea benzilor - s-a stabilit la 1-1,5 din înălțimea medie a arboretului, ți- nând cont de distanța până unde pot ajunge semințe- le purtate de vânt și asigurarea protecției laterale ne- cesară germinării semințelor și dezvoltării puieților în primii ani; b. Orientarea benzilor - s-a făcut per- pendicular pe direcția vântului periculos; c. Direcția de înaintare a tăierilor - a fost stabilită împotriva vântului periculos; d. Modul de regenerare - se va produce pe cale naturală din sămânța arboretului ră- mas, în benzile practicate, și pe cale artificială prin plantații; e. Timpul de revenire în banda alăturată - este corelat cu periodicitatea fructificației, repezi- ciunea de instalare a semințișului în banda tăiată an- terior, dezvoltarea puieților ce se vor planta, restric- ții pe linie de protecția pădurilor; f. Numărul de in- tervenții prin care se va înlătura arboretul - a fost stabilit funcție de starea sa actuală, mersul regeneră- rii, efectele posibile ale diferiților factori perturba- tori (vânt, zăpadă): g. Lucrările cu caracter special - fac referire la protejarea arboretului rămas, la prote- jarea semințișului instalat, respectiv a puieților plantați. Acest tip de lucrare silviculturală se va aplica în arboretele afectate de cervide, cu vârste cuprinse între 21 și 80 de ani și cu o suprafață mai mare de 10,0 ha. Tăieri rase pe parchete (suprafețe) mici. în apli- carea acestor lucrări s-a ținut cont de: a. Mărimea suprafețelor - a fost stabilită funcție de înălțimea medie a arboretului, astfel ca una din laturi să nu de- pășească 1-1,5 din înălțimea medic a arboretului; b. Așezarea spațială a parchetelor, ținându-se cont de direcția vânturilor periculoase și numărul de inter- venții în care se va extrage arboretul. Pentru asigu- rarea protecției prin acoperire a arboretului rămas se vor organiza succesiuni de tăieri în 3-4 etape, unde exploatările vor începe din partea adăpostită și îna- intează succesiv împotriva vântului periculos; c. Modul de regenerare - a fost sub masiv, pe calc na- turală din sămânța arboretului rămas, și pe cale arti- ficială prin plantații; d. Lucrări cu caracter special, ce fac referire la protejarea arboretului rămas, la pro- tejarea semințișului instalat și a puieților plantați. Acest tip de lucrare silviculturală se va aplica, cu precădere, în arboretele afectate de cervide cu vârste cuprinse între 21 și 80 de ani, cu o suprafață mai mică de 10,0 ha. 3.3. Rezultate ale aplicării tehnologiilor de re- construcție ecologică în arborete de molid vătămate de cervide în unitatea de producție I Demacușa, Ocolul sil- vic Tomnatic, și în unitatea de producție III Valea Putnei, Ocolul silvic Pojorâta, aplicarea tehnologii- lor de reconstrucție ecologică a arboretelor dc molid vătămate de cervide s-a propus a se efectua în mai multe etape condiționate de amplasarea masei lem- noase prin planul decenal de recoltare a produselor principale, precum și de restricții silviculturale ge- nerate dc alăturarea parchetelor în zonele alese pen- tru aplicarea lucrărilor și transferul tehnologic al acestora în producție. Suprafața parcursă, anul intervențiilor efectuate, precum și tipul lucrării efectuate, corespunzătoare unităților amenajistice în care au fost aplicate lu- crări dc reconstrucție ecologică a arboretelor de mo- lid vătămate dc cervide, se prezintă în tabelul 1. în continuare se prezintă rezultatele obținute pentru unitatea amenajistică 54 A, unitatea de pro- ducție I Demacușa, Ocolul silvic Tomnatic, unde au fost efectuate lucrări de proiectare tehnico-econo- mică și lucrări dc reconstrucție ecologică a arborete- lor de molid vătămate dc cervide (tăieri rase în benzi alăturate). Schița unității amenajistice, cu amplasarea dis- pozitivului experimental, se prezintă în figura 2. REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 4 27 Tabelul 1 Suprafața parcursă, anul intervențiilor și tipul lucrării efectuate în unități amenajistice parcurse cu lucrări de Ocolul silvic Unitatea de producție Unitatea amenajistică Supn Totală ifața (ha) Parcursă Anul intervențiilor Tipul lucrării efectuate Pojorâta III Valea Putnei 129 B 5,8 3,0 2009 Tăieri rase pe parchete mici, în două intervenții Pojorâta III Valea Putnei 146 D 5,4 3,0 2009 Tăieri rase pe parchete mici, în două mtervenții Pojorâta III Valea Putnei 150 B 1,8 1,8 2009 Tăieri rase pe parchete mici, într-o intervenție Tomnatic I Demacușa 68 A 16,1 4,5 2001 Tăieri rase în benzi alterne, în trei intervenții Tomnatic I Demacușa 55 A 16 5,3 1999 Tăieri rase în benzi alterne, în trei intervenții Tomnatic I Demacușa 54 A 12 4,0 1998; 2007 Tăieri rase în benzi alterne în două intervenții Tomnatic I Demacușa IOC 25,6 4,0 1997 Tăieri rase pe parchete mici, în trei intervenții Tomnatic I Demacușa 12 D 7,6 2,6 1997 Tăieri rase în benzi alterne, în trei intervenții Tomnatic I Demacușa 58 C 7,0 2,5 1992;2009 Tăieri rase în benzi alterne, în două intervenții Fig. 2 Schița unității amenajistice 54 A, cu amplasarea dispozitivului experimental. Pentru înlăturarea arboretului vătămat de cervi- de, inițial au fost prevăzute trei intervenții în cadrul unității amenajistice. O primă intervenție s-a făcut în anul 1998 (fig. 3), fiind propusă o a doua inter- venție pentru anul 2003. Datorită doborâturilor pro- duse de vânt din anul 2002, ce au avut ca urmare precomptarca de masă lemnoasă și deteriorarea structurii arboretului, s-a optat pentru tăiere definiti- vă în anul 2007. Fig. 3. Arboretul din unitatea amenajistică 54 A, după aplicarea primei tăieri în 1998. Arboretul corespunzător unității amenajistice 54 A se afla, la momentul intervenției definitive, în stadiul de dezvoltare codrișor (dgM = 34,0 cm), cu o înălțime medie de 27,0 m, un volum dc 463 m3ha'', fiind de productivitate superioară (clasa dc produc- ție a 2-a) și cu o frecvență a vătămărilor de 72%. Distribuția numărului de arbori pe categorii de diametre se prezintă în figura 4. Se observă că ma- rea majoritate a arborilor vătămați de cervide se gă- sesc cantonați până la categoria corespunzătoare di- ametrului central al suprafeței de bază. 28 REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 -Nr. 4 d(cm) Fig. 4. Distribuția numărului de arbori pe categorii de diametre în unitatea amenajistică 54 A. Tehnologiile de reconstrucție ecologică aplicate au fost tăieri rase în benzi alăturate. Lățimea benzi- lor s-a stabilit la 1-1,5 (35 (40) m din înălțimea me- die a arboretului; orientarea benzilor s-a făcut per- pendicular pe direcția vântului periculos (NE-SV); direcția de înaintare a tăierilor s-a stabilit împotriva vântului periculos; modul de regenerare în benzile practicate s-a făcut pe cale naturală (din sămânța ar- boretului rămas) și pe cale artificială prin plantații; timpul de revenire în banda alăturată a fost corelat cu periodicitatea fructificației, repeziciunea de in- stalare a semințișului în banda tăiată anterior, dez- voltarea puieților ce s-au plantat, restricții pe linie de protecția pădurilor și precomptarea masei lem- noase provenite din doborâturi produse de vânt (ini- țial a fost de 5 ani); două a fost numărul de interven- ții în care s-a înlăturat arboretul vătămat de cervide (inițial a fost stabilit la 3), rezultând un timp de re- venire cu tăieri de 10 ani. Analizând regenerarea artificială din cadrul ben- zilor practicate anterior se constată că, în intervalul de timp scurs de la aplicarea lucrărilor anterioare (aproxi- mativ 10 ani), masivul s-a închis, noul arboret instalat fiind sănătos și având o dezvoltare viguroasă (fig. 5). Analizând regenerarea naturală din benzile ce urmau la tăiere s-a apreciat că aceasta era semnifica- tivă, fiind estimate valori cuprinse între 30 (40)% până la 70 (75)% din suprafață ocupate de semințiș (fig. 6). De asemenea, s-a constatat că marginile de masiv beneficiază de un aport substanțial al regene- rării naturale. Acest lucru face ca, pe dc o parte, ar- boretul ce urmează a se instala va fi mai rezistent la factorii abiotici din zonă deoarece va proveni din re- generare mixtă (naturală și artificială). De asemenea, cheltuielile ocazionate de împăduriri vor fi mai reduse. Fig. 6. Regenerare naturală în interiorul benzilor ce urmează a fi parcurse cu lucrări - unitatea amenajis- tică 54 A, anul 2007. Referitor la rezultatul aplicării lucrărilor, supra- fața pe care s-a intervenit cu lucrări a reprezentat 12,0 ha deoarece, conform amenajamentului, arbo- retul a fost propus pentru ultima tăiere. Numărul de arbori marcați a fost de 4521, din care 2507 MO, 174 BR, 1071 FA, 300 PAM și 199 SAC. In figura 7 se prezintă volumul extras pentiu specia molid, în urma aplicării lucrărilor de recon- strucție ecologică, repartizat pe categorii de diame- tre și pe categorii specifice de vătămare. Fig. 5. Regenerare artificiala în benzile tăiate anterior - unitatea amenajistică 54 A, anul 2007. Fig. 7. Distribuția volumului extras pe categorii dc diametre. REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010'Nr. 4 29 în figura 8 se prezintă situația din unitatea ame- najistică 54 A, după aplicarea tăierii definitive (2007). Fig. 8. Situația din unitatea amenajistică 54 A, după aplicarea tăierii definitive. 4. Concluzii Lucrarea de față reprezintă o contribuție la fun- damentarea științifică, pe baze experimentale, a unor elemente semnificative, definitorii, în ceea ce privește problematica gestionării ecosistemelor de molid din nordul țării vătămate de cervide. Cercetările se înscriu pe linia preocupărilor de apro- fundare și lărgire a cunoștințelor privind particulari- tățile structurale, amenajistice și silvotehnice ale ecosistemelor artificiale de molid precum și de în- cercare în a se constitui într-o etapă nouă, integra- toare, pe linia asistării deciziilor de management durabil al ecosistemelor forestiere montane afectate de factori biotici (cervide) din zone de risc la acțiu- nea factorilor abiotici perturbatori (zăpadă, vânt). în vederea unei gestionări corespunzătoare a ar- boretelor de molid vătămate de cervide s-a înființat o rețea de transfer tehnologic, pentru aplicarea lucră- rilor de reconstrucție ecologică a arboretelor de mo- lid vătămate de cervide, diferențiată pe două nivele, în funcție de frecvența vătămărilor produse de cervide. Aceasta cuprinde unități amenajistice din cadrul a opt ocoale silvice situate, teritorial, în Direcția Silvică Suceava. Nivelul I cuprinde un număr de 19 unități amenajistice, arborete cu o frecvență a vătămărilor mai mare de 70%, ce însumează 209,4 ha. Rețeaua de transfer tehnologic nivel II cuprinde 333 unități amenaj istice, arborete cu o frecvență a vătămărilor cuprinsă între 51% și 70%, însumând 3082,6 ha. S-a dovedit experimental că rezultate foarte bu- ne, atât din punctul de vedere al aplicării lucrărilor sil vi culturale cât și din punct de vedere și al rezis- tenței la vânt a porțiunilor de arborete rămase pe parcursul aplicării lucrărilor, s-au obținut prin apli- carea de tăieri rase în benzi alăturate precum și prin aplicarea de tăieri rase pe parchete mici. în cadrul lucrărilor dc reconstrucție ecologică a arboretelor de molid vătămate de cervide prin tăieri rase în benzi alterne, se va acorda o atenție deosebită: mă- rimii și orientării benzilor; direcției de înaintare a tăierilor; modului de regenerare; timpului de reveni- re cu tăieri în banda alăturată; numărului de inter- venții în care se va înlătura arboretul; lucrărilor cu caracter special. S-a considerat optim că acest tip de lucrare silviculturală sa fie aplicat în arborete vătă- mate de cervide, cu vârste cuprinse între 21 și 80 de ani și cu o suprafață mai mare de 10 ha. în cadrul aplicării lucrărilor de reconstrucție ecologică a arboretelor de molid vătămate de cervi- de prin tăieri rase pe parchete (suprafețe) mici, se vor avea în vedere: mărimea suprafețelor; așezarea spațială a parchetelor; modul de regenerare; lucrări cu caracter special. Acest tip de lucrare silvicultura- lă se va aplica cu precădere în arboretele afectate de cervide, cu vârste cuprinse între 21 și 80 de ani, cu o suprafață mai mică de 10 ha. Toate cercetările desfășurate își găsesc aplicabi- litate directă la nivelul ocoalelor silvice din zona montană (la nivel de unitate amenajistică și unitate de producție) în care daunele produse dc cervide re- prezintă principalul factor perturbator al structurii, producției și, implicit, al productivității. Implementarea și aplicarea în continuare a rezul- tatelor actualelor cercetări, privind planificarea și aplicarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, vor constitui o etapă nouă, integratoare, în concordanță cu obiectivele strategice ale dezvoltării silviculturii românești, pe linia asistării deciziilor dc manage- ment durabil al ecosistemelor forestiere montane. Mulțumiri Cercetările au fost efectuate în cadrul proiectu- lui LD_50: „Modele statistico-matematice și tabele de sortare în arborete de molid vătămate dc cervi- de”, finanțat de către Ministerul Educației Cercetării și Inovării, prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare - PN II, Programul Idei, com- petiția 2008. 30 REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 • Nr. 4 Bibliografie Geambașu, N,, 1980: Unele probleme ale gospodăririi pădurilor de molid din Bucovina. Revista pădurilor, nr. 1, pp. 12-15. Ichim, R., 1975: Cercetări asupra calității lemnului în arboretele de molid din nordul țării. I.C.A.S., Seria a H-a, București, 38 p. Ichim, R., 1979: Cu privire la unele probleme ecologice ale pădurilor din Bucovina. Revista pădurilor, nr. 4, pp. 241-243. Ichim, R., 1980: Cercetări privind măsurile de gospodărirea pădurilor de molid din nordul țării (cu fe- nomene de rupturi de zăpadă și doborâturi de vânt) în vederea protecției mediului înconjurător și creșterii productivității pădurilor. Manuscris I.C.A.S., București, 46 p. Ichitn, R., 1980: Unele măsuri privind recon- strucția ecologică a pădurilor de molid calamitate de ză- padă. Revista pădurilor, nr. 6, pp. 421-423. Ichim, R., 1990: Gospodărirea rațională pe baze ecologice a pădurilor de molid. Editura Ceres, București, 186 p. Vlad, R., 2002: Fundamente științifice auxolo- gice și amenajistice privind gestionarea pădurilor de molid din nordul țării vătămate de cervide. Teză de doc- torat, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, 267 p. Vlad, R., 2005: Stabilirea urgențelor de rege- nerare pentru arboretele de molid vătămate de cervide. Silvologie, voi. IV B, Ed. Academiei Române, București, pp. 298-305. Vlad, R., 2006: Cercetări privind repartiția vo- lumului pe sortimente dimensionale în arborete de molid vătămate de cervide. Revista pădurilor, nr. 2, pp. 35-40. Vlad, R., 2006: Modele statistico-matematice pentru estimarea volumului lemnului cu putregai de trunchi în arborete de molid afectate de cervide. Revista pădurilor, nr. 1, pp. 28-35. Vlad, R., 2007 : Fundamentesilviculturalepen- tru gestionarea arboretelor de molid vătămate de cervi- de. Editura Silvică, 150 p. Vlad, R., 2007: Caracteristicidendrometriceși auxologice ale arboretelor de molid vătămate de cervide. Editura Silvică, 182 p. Vlad, R., Cuciurean, C., 2007: Cercetări privind repartizarea volumului pe sortimente primare in arborete de molid afectate de factori biotici perturbatori. Revista pădurilor, nr. l,pp. 10-16. Vlad, R., 2009: Aspecte economice cu privire la daunele produse de cervide în arboretele de molid. Revista pădurilor, nr. 2, pp. 31-37. Dr. ing. Radu VLAD Dr. ing. Cristian Gheorghe SIDOR I.C.A.S. Câmpulung Moldovenesc E-mail: vlad.radu@icassv.ro Dr. ing. Cristian CUCIUREAN Colegiul Silvic „Bucovina” Câmpulung Moldovenesc E-mail: cristi@silvagrup.ro Ing. Cristian COJOCIA Ocolul Silvic Experimental Tomnatic E-mail: cojociacristian@yahoo.com Technologies of the ecological reconstruction in Norway spruce stands damaged by deer species Abstract The objective of the current research was to highlight some significant issues conceming techno-economical plan- ning and the implementation of ecological reconstruction technologies in Norway spruce stands damaged by deer species. As research material, compartments damaged by these hunting species placed in representative areas like Tomnatic Forest District (6) and Pojorâta Forest District (3) were used. Restoring ecological balance in artificial ecosystems affected by deer species, aged between 21 and 80 years, aims to increase the internai resistance of the stands to snow and wind, while outlining the directions of medium and long- term management. The research works, performed over a period of 15 years, have aimed to create a pilot experimental network area in the Norway spruce stands damaged by deer species, design and develop documentation for technical and economic ana- REVISTA PĂDURILOR •Anul 125 • 2010 -Nr 4 31 lysis also application of the ecological reconstruction technologies (alternate clear-strip cutting, ciear cutting on small areas) in six stands of Tomnatic Forest District (ICAS Bucharest) and three stands of Pojorâta Forest District (Forest Department Suceava). Ecological reconstruction of the artificial Norway spruce stands affected by deer species must be included into the forestry systems specify to the Norway spruce ecosystems, from risk areas to biotic and non-biotic factors, to solve two major problems: stability and productivity. Keywords: Norway spruce, deer damage, stern decay, ecological reconstruction 32 REVISTA PĂDURILOR -Anul 125 • 2010 • Nr 4 Un paradox actual: calamitățile naturale în silvicultură, sursă de venituri suplimentare și profit Vasile RUSU O problemă stringentă a silviculturii actuale, o particularitate de care trebuie să se țină seaina pen- tru asigurarea continuității fondului forestier, a dez- voltării durabile, o reprezintă abordarea fiscală și contabilă a calamităților. Fie că este vorba de doborâturi de vânt, de zăpa- dă, de atacuri dc insecte sau de alți factori, într-un cuvânt calamități naturale, acestea se soldează în toate cazurile cu obligativitatea exploatării imediate a unei cantități de material lemnos peste posibilita- tea anuală, adică peste ceea ce s-ar exploata în mod normal. Existența acestor “produse accidentale” - aici luăm sintagma în sensul ei literal - exprimă, în fapt, o dereglare uneori gravă a mecanismelor func- ționării “uzinei vii” care este pădurea. Aparent a “su- praproducție” accidentală, inclusiv “plus-valoarea” obținută, sunt, de fapt, expresii ale unui dezechili- bru. Corectarea acestuia impune un management de finețe, ce alătură măsurilor tehnice specifice noua viziune economico financiară despre care vorbim aici. în lipsa acestei abordări salutare și realiste, câș- tigul consecutiv calamităților devine im “profit otră- vit”, iar la nivelul gestionării durabile a pădurilor se transformă într-un adevărat “cal troian”. Pentru a fi mai sugestivi, vom lua ca exemplu si- tuația înregistrată în cadrul Direcției Silvice Suceava în anul 2002. Doborâturile de vânt apărute în acel an au făcut ca volumul produselor accidentale să fie de peste 5,4 milioane m3. Acest lemn a trebuit exploa- tat imediat, din rațiuni silviculturale și financiare. Direcția Silvică Suceava avea și are o posibilitate anuală de aproximativ 1,2 milioane m3 (Figura 1). posibilitatea aiiiml