|.:l^ <• ' ' , \ JEEWHSTA I ,^J- REVISTA PĂDURILOR REVISTĂ TEHNIC0-ȘTIINȚIF1CĂ EDITATĂ DE: REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA Șl SOC’ETAIEA..PROGRESUL SILVIC1 Colegiul de redacție Președintele colegiului de redacție: ing. Gheorghe Flutur, Redactor responsabil: prof. dr. ing. Ștefan Tamaș, Membri: conf. dr. ing. loan Vasile Abrudan, dr. ing. Ovidiu Badea, dr. ing. Ion Barbu. conf. dr. ing. Radu Cenușă, prof. dr. ing. Ion Florescu, prof. dr. doc. Victor Giurgiu, ing. Vasile Lupu ing. Simion Maftei, prof. dr. ing. Norocel-Valeriu Nicolescu, dr. ing. Nicolai Olenici, dr. ing. loan Seceleanu, prof. dr. ing. Dumitru Romulus Târziu, dr. ing. Romică Tomescu. CUPRINS GEORGETA M1HAI: Interacțiunea genotip x mediu în culturi comparative de molid și implicațiile sale privind producția de masă lemnoasă ........................................ .3 ADAM SIM1ONESCU, MIHAI LIVIU DA1A, DUMITRU VLĂDESCU, ADRIAN VLĂDULEASA: Starea fitosanitară a pădurilor din România în anul 2003 (I)...................8 OV1DIU BADEA: Starea de sănătate a pădurilor din România în anul 2004 evaluată prin sistemul de monitoring forestier . . .17 ION I. FLORESCU, GHEORGHE CHIȚEA, GHEORGHE SPÂRCHEZ. DIETER S1MON, CĂTĂLIN ION PETRIȚAN: Considerații privind evoluția unor ecosisteme forestiere mon- tane cvasivirgine.......................................23 Șef serviciu: dr. ing. Ion Machedon Redactor șef: Rodica Dumitrescu Secretar general de redacție: Cristian Becheru Tehnoredactare: Liliana Suciu VICTOR DAN PĂCURAR: O nouă metodă de cartare hidrolo- gică a terenurilor forestiere, utilizând sistemele de informații geografice ....................................28 MARIAN DRÂGOI: Liberalizarea prețului lemnului: metodologii alternative de calcul...............32 DIN ISTORIA SILVICULTURII ROMÂNEȘTI ............40 CRONICĂ.........................................42 DIN ACTIVITATEA R.N.P.- ROMSILVA ...............51 RECENZIE .......................................54 IN MEMORIAM.....................................55 Reproduccrcu parțială sau totală u articolelor sau ilustrațiilor poate fi făcuta vii acordul redacției revistei Este obligatoriu să fie menționat numele autorului și nl sursei Articolele publicate de Revista pădurilor nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor. CONTENTS 2005 GEORGETA MIHAI: Genotype x environment interactions in norway spruce comparative trials and their implications for wood production.............3 ADAM SIM1ONESCU. MIHA1 LIVIU DAIA, DUMITRU VLĂDESCU. ADRIAN VLĂDULEASA: Phytosanitary condition of the forests of Romania in 2003 (1)...............................................................8 OVID1U BADEA: Forest health ștatus in Romania based on the 2004 survey on the național forest monitoring network ..................................17 ION I. FLORESCU, GHEORGHE CHIȚEA, GHEORGHE SPÂRCHEZ, D1ETER SIMON, CĂTĂLIN ION PETRIȚAN: Considerations conceming the evolution of mountainous secondary virgin forests .......................23 VICTOR DAN PĂCURAR: A new method for mapping the forest lands using the geographic information systems ..................28 MARIAN DRĂGO1: Liberalization of stumpage prices: alternative computing methods .......................................... .32 FROM THE HISTORY OF ROMANIAN FOREST..................40 NEWS ................................................42 FROM THE ACTIVITY OF R.N.P.- ROMSILVA................51 BOOKS ...............................................54 OBITUARY.............................................55 SOMMAIRE REVISTA PĂDURILOR 1886 GEORGETA MIHAI: L'interaction gănotype x environnement dans des plan- tages comparatifs de melfeze ainsi que ses implications dans la production du bois.................................................................... .3 ADAM S1MIONESCU, MIHAI L1V1U DAIA, DUMITRU VLĂDESCU, ADRIAN VLĂDULEASA: L’dtat phytosanitaire des forets de Românie en 2003 (I)...................................................................8 OVIDIU BADEA: L’âtat de sântă des forets de Românie en 2004 mis en valeur par le systeme de monitoring forestier....................................17 ION I. FLORESCU, GHEORGHE CHIȚEA, GHEORGHE SPÂRCHEZ, DIETER SIMON, CĂTĂLIN ION PETRIȚAN: Considerations sur l’ăvolution de certains ecosystâmes forestiers de montaigne...........................23 VICTOR DAN PĂCURAR: Une măthode nouvelle de cartage hydrologique des terrains forestiers ă l’aide des sysUmes d’infos găographiques .......28 MARIAN DRĂGO1: Libăralisation du prix du bois: methodes aiternatives de calcul ...................................................................32 2005 DE L’HISTOIRE DE LA SILVICULTURE ROUMAINE ....40 CRONIQUE .................................42 120 ANI LIVRES .51 .54 IN MEMORIAM...........................55 Interacțiunea genotip x mediu în culturi com- parative de molid și implicațiile sale privind producția de masă lemnoasă 1. Introducere Interacțiunea genotip x mediu a fost definită drept „a treia clasă de interacțiune, paralelă la interacțiunea genelor alelice și nealelice, care are loc între gene și mediul lor“(Rieger, R., 1976 citat de Enescu, V., 1986), Din punct de vedere al ameliorării arborilor și productologiei, interacțiunea genotip x mediu este definită ca „variația răspunsurilor genotipurilor în expresia lor fenotipică la variația în timp și spațiu a factorilor de mediu'1 (Enescu, V., 1986). Aceasta arată în ce măsură potențialul genetic se realizează integral atunci când este transferat în alte condiții de mediu. Interacțiunea genotip x mediu a fost de mult timp recunoscută ca o problemă importantă în ameliorarea arborilor deoarece de aceasta depinde elaborarea strategiei de ameliorare a speciei, selecția populațiilor de ameliorare și câștigul genetic. De asemenea, interacțiunea proveniență x mediu are profunde consecințe în practica sil- vică, determinând producția și stabilitatea pădurii în timp și spațiu. Alegerea surselor de semințe și transferul de semințe trebuie să se bazeze pe cunoașterea interacțiunii genotip x mediu. Rezolvarea problemei poate fi realizată prin diminuarea efectelor negative ale interacțiunii genotip x mediu. Delimitarea regiunilor de proveniență, în interiorul arealului natural al speciilor, ca teritorii cu condiții ecologice sufi- cient de uniforme pe care se găsesc arborete echivalente sub aspectul producției de masă lem- noasă și transferul de semințe numai în interiorul acestora, este o primă măsură în acest sens. O altă modalitate de re- ducere a inter- acțiunii genotip x mediu constă în selecția pentru sta- bilitate. Identificarea pen- tru fiecare regiune Localizarea culturilor comparative studiate cu proveniențe de molid (Location of the studied Norway spruce prove- nance trials) 1 Xr. crt Direcția silvici OcnhJ sihic tu*. u_a. Supra- fața - ha - Zona de recoltare Tipul de stațiune Tipul de sol Latitu- dinea X Longi- tDdinr* E dinea -m- 1 Suceava Coșna V 68 H 3.40 A-221 333 3 - Mtinan de amestecun Ps. brun edafic mart. cu Asperu/a - Lkntam Bnm acid tipic (3301) 47"12' 25'20' 1000 2 Rnujox Râșnox IV 370 2.67 D-120 3322 - Marian dearnesceun Pm(i), bnm podaîbc sau CTTptopodzobc. edific nu jloau cu /'estuar * ('ahmognMR.f Brun fen- iluvial tipic («1101) 4«W 25*2l>' 1025 J Cluj Furda III 8DA 3.43 G-311 2332 - Montan de mobdișun Pm, tnm pod edntic subnujloau cu f hai^'Demana * aadofik Bnm acid cpK (3301j 46'30' 23^5* 1250 4 Tg.Jhi Poloviagj III 200PV 2.71 E-220 3332 - Montan de amestec Pm, bnm edafic fiujlociu Cu .Asperula-f kntuna Rrun acid tipic (3301) 47*40 24'39* 1380 Georgeta MIHAI de proveniență a celor mai productive și mai sta- bile populații, precum și a acelora cu potențiale genetice mari care pot fi introduse într-o gamă relativ mare de condiții de mediu, sunt princi- palele obiective ale programelor de ameliorare a speciilor forestiere. în lucrarea de față, sunt prezentate rezultatele obținute cu privire la interacțiunea genotip x mediu, studiată la nivelul unor populații românești și străine de molid, într-o serie de 4 culturi comparative instalate în anul 1972 prin colaborare internațională. 2. Materialul și metoda de cercetare Materialul de studiu este constituit din 81 de proveniențe de molid: 10 românești și 71 străine originare din 13 țări din Europa: Norvegia (5), Suedia (6), Finlanda (13), Franța (10), Elveția (8), Germania (4), Austria (11), Italia (3), Polonia (3), Cehia (2), Slovacia (1) Ungaria (3), Bulgaria (2). în tabelul 1 este prezentată localizarea cul- turilor comparative și principalele caracteristici staționale ale suprafețelor experimentale. Dispozitivele experimentale sunt grilaje pătrate balansate de tipul 9 x 9 cu trei repetiții. Evaluarea magnitudinii și semnificației in- teracțiunii genotip x mediu s-a realizat pentru mai multe caractere măsurate la vârsta de 25 de ani de Ia plantare, prin două metode și anume: analiza bifactorială a varianței și studiul corelați- ilor dintre valorile aceluiași caracter măsurat în Tabelul 1 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 3 localități diferite. A fost utilizat modelul clasic de calcul al ana- lizei bifactoriale a varianței, în care varianța totală a fost descompusă în: varianța prove- niențelor, varianța localităților, varianța repetiți- ilor, varianța interacțiunii proveniențe x localități și varianța erorii. 3. Rezultate și discuții în raport cu nivelurile la care genotipurile interacționează cu mediul a fost analizată in- teracțiunea dintre proveniențe, pentru același tip de dispozitiv experimental instalat în condiții staționale diferite. Analiza varianței: evidențiază existența unor diferențe statistic semnificative atât între prove- niențe, cât și între localități pentru toate carac- terele studiate, cu excepția formei trunchiului și atacul produs de Sacchiphantes viridis (tabelul 2). Influența provenienței este foarte semnifica- Tabelul 2 Analiza bifactorială a varianței pentru caracterele studiate în suprafețele experimentale Coțna, Râșnov, Polovragi și Turda (Bifactorîal analysis of variance of studicd charac- ters in the experimental trials Coșna, Râșnov, Polovragi and Turda) Sorti de MHiik SPA GA. Pirunpa|i0e «anaotri % F calea lat foii de V Inlllimrt lUtall Repetiții 18.431 3.076 6 09 2.7*’* Provcnrcnțc 921,1*1 11313 80 17.0 10.423*” 8.568*“* Lociluip 801304 400.752 2 322 130.273*” Proicnroite x Localii Iți 2i’.n*2 1.344 160 *.6 1.217 Eroare 5.10269 1.103 4*0 213 Tocii 24*6,494 Diametral la l30m Repetiții 14*696 11.212 * 2.9 5.906’” Pmcrt rente lOWjf* 14347 76 213 4 652“” 3.015““* Localități 1243.18] 4143'44 1 24.1 22.754*" ProicmcntL- x Localiliți 6’2326 2WI 22* 13o 0.92* Eroare IJ7W 3.0*4 60* 373 Total 5OI163M Voii mal media / arbore Repetiții 17605,006 2934.16* 6 13 1.67?” Proveniențe 4397717» 5497.233 II» 323 6.882““* 7.964”’ Localități 4OT2W.IW 204631. IUJ 2 3t>J 69.74 1*” tenie x Localități 1KM41.2» 690J O| 160 «1 o.«r«4 Eroare wmwo 798.770 410 2*2 Toul 1360<03.8i)6 Gnximea ramarilor Rcpețjțu 3.650 0.707 8 3.9 6.167”* ProvCmcntc 17*06 0.234 76 122 L786” Localiliți 23.483 7*2* J 16.0 11.«72” Proveniențe x Ucilitlo 29.783 0.131 22* 203 1.139 Eroare 69.7OX 0.113 608 47.6 Toul 146438 tlflghîal deinaenie Repetiții 6.149 0.769 s 4.4 7 681“““ j Proveniențe 33.663 0.443 76 24.1 4.431” । 3.461”’ Local iilțr 9.W| ’W 3 7.1 4.283- . Pco«enicnU x Localii jți 29.112 0.121 22* 20.9 1,210’ Enourc W.783 0.099 601 433 Total 139.660 Forma imncbÎDlaî Rcpeuț1’ 6 746 0.843 1 73 11.468”* Proveniențe 11.899 0.157 76 133 2.129*” 1.963” LccaliiJu 4.716 1372 3 33 1.164 Pro. enunțe xLocaliUti 18.233 0.010 228 21.1 1.0*8 Eroare 44.708 0.074 608 51.8 Teul «.JOI Soprane (citea Rcpt IiUj 11? I0W 1422341 8 4,4 *.685”“ Proveniențe .wu» 473JM 78 14*2 2*902“" 1.909” LocalUJb 5I2K2572 17094 191 5 19,7 I2.0P” Provei"cmc x Localități 3B2M.496 249.013 234 22.4 1320*" Eroare 192205.6» 163.791 624 393 Total 26O213.3W Atacul pruda» kcpcu[p 7048.492 1324,749 6 2/ 5.066”“ Proveniențe 134297.100 1767.068 76 413 6.7’7*” 4.957"’ Ltvahlăb 7241,773 36203*7 2 2,2 2.733 Pru.CTCXțu \ Localllull 341*5.174 3364*1 1’2 163 1.363" Eroarv 1 [9248.400 261.311 16.9 l Mal 3229*1339 tivă pentru toate caracterele studiate. Sub aspect cantitativ, factorul ereditar participă în expri- marea fenotipului cu valori cuprinse între: 12,2 - 41,6 %. Cea mai mare contribuție a varianței proveniențelor la varianța totală a fost obținută în cazul atacului produs de Sacchiphantes (41,6 %), înălțimii totale (37,0 %) și volumului mediu / arbore (32,3 %). Se constată, de asemenea, că influența factorilor genetici și de mediu asupra caracterelor de creștere este aproximativ egală. Influența localității depinde de caracterul analizat, evidențiind valoarea medie a tuturor proveniențelor în fiecare localitate (un fenotip mediu). Diferențe foarte semnificative între localități au fost obținute pentru toate caracterele care reflectă acumularea de biomasă (fig. 1). Supraviețuirea și caracterele ramurilor sunt și ele semnificativ influențate de localitate (fig.2). Din contră însă, pentru forma trunchiului și frecvența atacului produs de Sacchiphantes, efectul loca- lității nu este semnificativ. Cea mai mare contribuție a varianței loca- lității din varianța totală a fost înregistrată în cazul înălțimii totale (32,2 %), iar cea mai redusă în cazul atacului produs de Sacchiphantes (2,2 %) și formei trunchiului (5,5 %). Suprafețele studiate se găsesc amplasate în principalele zone de răspândire naturală a molidului în țara noastră: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Munții Apuseni. Localitățile analizate sunt diferite din punct de vedere a condițiilor climatice, edafice și de relief, aceștia fiind cu siguranță principalii fac- 4 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 PROVENIENȚE Fig. 1. Variația volumului mediu / arbore a proveniențelor de molid în culturile comparative Coșna, Râșnov și Turda (Norway spruce provenances variation of volume / tree in comparative trials Coșna, Râșnov and Turda) I 0 Turda ■ Polovraci ■ Coșna □ Râșnov Fig. 2. Variația supraviețuirii proveniențelor de molid în culturile comparative Coșna, Râșnov, Polovragi și Turda (Norway spruce provenances variation ofsurvival in comparatives trials Coșna, Râșnov, Polovragi and Turda) tori ai acestei variații. Cele mai bune perfor- manțe de creștere și adaptare au fost obținute în suprafața experimentală Coșna, situată în opti- mul de vegetație al molidului în țara noastră. Cele mai slabe performanțe au fost obținute în culturile comparative: Polovragi, situată pe clina sudică a Carpaților Meridionali (platou, 1225 m) și Turda, amplasată cel mai sus altitudinal, în REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 5 condițiile climatice deosebite ale Munților Apuseni. Interacțiunea proveniențe x localități este semnificativă doar pentru următoarele caractere: unghiul de inserție al ramurilor, supraviețuirea și sensibilitatea la atacul produs de Sacchiphantes. Existența interacțiunii proveniență x localitate indică faptul că proveniențele realizează perfor- manțe diferite în localități diferite. Contribuția varianței interacțiunii la varianța totală este relativ scăzută fiind cuprinsă între: 8,1 % în cazul volumului mediu / arbore și 22,4 % în cazul supraviețuirii. Absența semnificației in- teracțiunii proveniențe x localități pentru carac- terele de creștere, grosimea ramurilor și forma trunchiului indică o reacție mai scăzută a prove- niențelor la schimbarea condițiilor de mediu. Cu alte cuvinte, există o stabilitate a performanțelor proveniențelor în diferite condiții staționale. Pe de altă parte, testul F calculat în raport cu varianța interacțiunii proveniență x localitate este semnificativ pentru toate caracterele măsurate în cele 4 suprafețe experimentale. Aceste rezultate arată că există foarte multe șanse ca proveniențele să își păstreze perfor- manțele (superioare sau inferioare) într-o gamă largă de stațiuni cu condiții similare celor în care au fost testate. Din punct de vedere a ameliorării arborilor rezultatele sunt încurajatoare, deoarece selecția surselor de semințe se poate baza pe caracterele de creștere care se dovedesc a avea stabilitate spațială ridicată. Interacțiunea proveniență x localitate este totuși foarte semnificativă pentru supraviețuire. Factorii ecologici limitativi ai interacțiunii proveniențe x localități sunt greu de identificat, însă o componentă de natură genetică poate fi clar stabilită: proveniențele cu cele mai bune performanțe de creștere și cele mai ridicate procente de supraviețuire sunt și cele mai stabile. Acestea sunt proveniențele din Europa Centrală (Austria, Cehia, Slovacia) și România, de la alti- tudinii medii și a căror latitudine de origine este apropiată locului de testare. De asemenea, pentru toate caracterele se con- stată existența unor diferențe semnificative în raport cu factorul repetiție. Rezultatele nu sunt surprinzătoare având în vedere diversitatea condițiilor de testare și faptul că acest factor exprimă de fapt efectul global repetiții X loca- lități. Rezultate similare au obținut și Tarasov (1968), Tessier (1982) citați de Burczyk, J. și Giertych, M., 1991. Corelații între localități-, o altă modalitate de evidențiere a interacțiunii proveniențe x localități este calcularea coeficienților de corelație simplă între valorile aceluiași caracter obținute în cul- turile comparative studiate. Considerând valorile respective ca aparținând a două caractere diferite, coeficienții de corelație indică magni- tudinea interacțiunii proveniență x localitate; cu cât coeficienții de corelație sunt mai apropiați de 1, cu atât interacțiunea este mai redusă, iar sta- bilitatea caracterului mai pronunțată. Rezultatele obținute sunt în concordanță cu cele obținute prin analiza varianței și anume că cele mai stabile, la vârsta de 25 de ani, sunt ca- racterele de creștere și frecvența atacului produs de Sacchiphantes (tabelul 3). Corelațiile sunt foarte semnificative și au fost obținute pentru aproape toate combinațiile de culturi compara- tive. Cele mai puternice sunt corelațiile obținute Tabelul 3 Matricea coeficienților de corelație pentru culturile com- parative Coșna, Râșnov, Polovragi și Turda (Matrix of cor- relation coefTicients for comparative trials Coșna, Râșnov, Polovragi and Turda) Cultura comparativi Coșna Râșnov Pulovracî Turda înl]|imen totali Râșnov 0.802* -• Turda 0.694”’ 0.746*** Diametru! Io 130m Râșnov 0,594*** Polovragi 0.368 " 0.468*** Turda 0.443**’ 0,664*” 0.535*** Volumul mediu /arbore Râșnov 0,734*** - Turda 0.625*** 0.740*** * - Grosimea ramurilor Râșnov 0.326** Polovragi 0.084 0,117 - Turda 0.077 0.266* 0.030 Unghiul de ințertîe Rîțnov 0562"* Polovragi 0.511*’* 0.277* Turda 0.286* 0.303** 0.416*” Formu trunchiului Râșnov 0.584”’ Polovragi 0,109 0.055 Turda 0,333” 0.33B** -0.033 - Supraviețuirea Râșnov 0,344** Polovragi 0.269’ 0.393— - Turda 0.160 0,166 -0,145 Atacul produste Sacchiphantes Râșnov 0.568”" Polovragi 0.563*” 0.598*** - 6 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 pentru înălțimea totală și volumul mediu pe arbore (r > 0,6), în timp ce pentru diametrul la 1,30 m acestea sunt în general moderate. Dintre caracterele ramurilor; un determinism genetic pronunțat și o interacțiune genotip x mediu mai redusă prezintă unghiul de inserție. Corelațiile obținute sunt stabile, de la semnificative la foarte semnificative, însă mai slabe ca intensitate, coefi- cienții de corelație nu depășesc valoarea 0,6. Caracterele cu cea mai redusă stabilitate și cea mai puternică influență a factorilor de mediu sunt grosimea ramurilor și supraviețuirea. Coeficienții de corelație nu depășesc valoarea 0,4, ceea ce indică o interacțiune însemnată și o stabilitate redusă. Culturile comparative cu cea mai pronunțată in- teracțiune proveniență x localitate sunt Polovragi și Turda, înregistrând cele mai reduse valori ale coefi- cienților de corelație pentru majoritatea caracterelor. 4, Concluzii Variabilitatea genetică mare evidențiată în studi- ul de față demonstrează posibilitatea obținerii unui câștig genetic mare prin selecția și utilizarea celor mai productive și adaptate proveniențe de molid pentru fiecare regiune de proveniență în care se gă- sesc amplasate culturile comparative. Pentru majoritatea caracterelor studiate, există o BIBLIOGRAFIE Burezy k . J„ G i e r t y c h . M... 1991: Response of Norway spruce (Picea abies (L.) Karst) Annual Increments to Drought for l’arious Provenances and Locations. Silvac Genetica 40. 3-4. pp. 146 - 152. E n e s c u . V.. 1986: Genetica ecologică. Editura Ceres. București. 300 p. Karlsson. Bo. și Hogberg. K., A., 1998: Genotypic parameters and clone x site interaction in clone tests variabilitate largă de la o cultură comparativă la alta, ceea ce corespunde cu influența mare a mediului în exteriorizarea genotipului în fenotip. Productivitatea proveniențelor este însă strâns legată de nivelul mediu de bonitate al stațiunii. Culturile comparative cu cea mai pronunțată inter- acțiune proveniență x localitate sunt acelea în care condițiile staționate sunt cete mai puțin favorabile (Polovragi și Turda), exprimând capacitatea de răspuns a genotipurilor la acțiunea factorilor de mediu. Absența semnificației interacțiunii proveniențe x localități pentru caracterele de creștere, grosimea ramurilor și forma trunchiului indică o reacție scăzută a proveniențelor la schimbarea condițiilor staționate. Prin urinare, selecția surselor de semințe se poate baza pe aceste caractere care manifestă sta- bilitate spațială ridicată. Interacțiunea proveniență x mediu este totuși importantă pentru supraviețuire și rezistența la fac- torii biotici vătămători, ceea ce impune prudență în cazul transferului materialelor forestiere de repro- ducere. Contribuția redusă a varianței interacțiunii proveniență x localitate la varianța totală va avea un efect pozitiv în activitatea de ameliorare, de a utiliza genotipuri cu superioritate certă într-o multitudine de condiții staționate. of Norway Spruce (Picea abies (L.) Karst.). Forest Genetics 5 (I). pp2l-30. 1 s i k , K., K I e i n s c h m i t, J., S v o 1 b a , J„ 1995: Survival, growth trends and genetic gains in 17 - year old Picea abies clones al seven test sites. Silvae Genetica, 44, 2 - 3. pp 116-128. S k r o p p a . T„ 1991: A criticai evaluation of methods availabie to estimate the genotype x environment interaction. Studia Forestalia Suecica 166, pp 3 - 14. Dr. ing. Georgeta MIHAI I.C.A.S. București Șos. Ștefănești, nr. 128, sector 2 E-mail: genetica@icas.ro Genotype x environment interactions in Norway spruce comparative trials and their implications for wood production Abstract The paper presents the results of provenance variation and genotype x environment interactions for 81 Norway spruce prove- nances tested in four comparative trials. Total height. diameter, volume/tree, diameter and angle of branches, stern form. Sacchiphantes damage and survival were ana- lyzed at the age of 25 years. The magnitude and staiistical significance of GxE were evaluated by two methods: bifactorial analysis Of variance over locations and phenotypic correlations between the studied characters at different sites. Provenances differences were found at cach site for all characters. The site effcct was statistically not significant for stern form and Sacchiphantes damage but was the moșt important for survival. GxE interactions were not significant for total height diameter and tree volume, while phenotypic correlations display ahighly stability for these traits. Practicai significance of G x E and its implications for the breeding strategy of Norway spruce were discussed. Keywords: Norway spruce, genotype x environment interactions, genotypic stability REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 7 Starea fitosanitară a pădurilor din România în anul 2003 (I) In anul 2003, pădurile României au fost afectate de diverși factori vătămători în procent de 27% din suprafață, înregistrându-se o scădere față de anul precedent cu 2,6%. Potrivit tabelului 1, ponderea au reprezentat-o dăunătorii biotici (81,9%), cei abiotici fiind prezenți pe 18,1% din suprafața afectată. Se face precizarea că dăunătorii pădurilor se prezintă pe întregul fond forestier al țării, indiferent de natura pro- prietății. Creșterea s-a înregistrat la insecte, îndeosebi la grupa defoliatorilor, prin Lymantria dispar, care a intrat în gradație. în privința intensității infestărilor predomină cele slabe și foarte slabe (69%), cele puternice și foarte puter- nice fiind în proporție de 15%. Acest aspect pune în evi- dență rezistența arboretelor, formate în majoritate din specii autohtone valoroase. Tabelul 1 Dăunătorii vegetației forestiere în anul 2003 Nr. cri. Grupa de dăunători Mii ha % Intensitatea (%) Slab, f.slab Mijlociu Puternic, f puternic 1. Biolict 1372.9 81.9 73 15 12 2 Abioiici 302,2 18.1 28 26 46 Total 1675,1 - 69 16 15 I. Dăunătorii biotici 1. Insectele Din tabelul 2, rezultă că insectele sunt grupul majori- tar (92,6%), reprezentat mai ales prin omizi defbliatoare și miniere (tabelul 3), și prin insecte de scoarță (rășinoase). Așa cum s-a mai amintit, aceste creșteri se datorează formării și dezvoltării gradației de Lymantria dispar. Predomină atacurile de intensitate slabă și foarte slabă, dar, față de anul trecut, la insecte, mai ales la Lymantria Tabelul 2 Dăunătorii biotici Nr Cri Grupa de dăunâton Mii ha % Intensitatea |%) Slab f slab Mijlociu Puternic, f puternic 1 Insecte 1271.1 92,6 73 14 13 2 Parazit 1 vegetali 90.9 6.6 70 26 4 3. Mânu fere rozătoare 10.9 0.8 72 24 4 Total 1372,9 - 73 15 12 Tabelul 3 Insecte dăunătoare grupate în funcție de locul și caracteris- ticile atacurilor produse Nr crt Grupa de dâunĂtori Mii ha * Imensitatea t%J Slab și r slab Mijlociu Puternic și f puternic t Insecte care atacă rădăcină, tulpina și mugurii puieților II.1 0.8 72 16 12 2 Insecte xilofage 25.0 2.0 06 30 4 Omizi dcfoliatoarc și miniere 701 4 55.1 87 6 4 Gândaci defolraion 91.5 7.2 83 9 8 5 Insecte sagătoarc și gahcolc )4>.6 13 08 2 6 Insecte dăunătoare semințelor 45.4 3.6 71 13 16 7 Insecte de scoarță lipului 380.1 30.0 43 31 Total 1271.1 73 14 13 Adam SIM1ONESCU Mihai Liviu DAIA Dumitru VLÂDESCU Adrian VLĂDULEASA dispar, a crescut ponderea infestărilor cu intensitate puter- nică și foarte puternică. Insectele sunt localizate în majori- tate m pădurile din sudul țării (58%). Acest lucru se datorează speciilor Tortrix viridana, celor din familia Geometridae și Lymantria dispar, specifice formațiilor de cvercinee, care reprezintă 52% din suprafața infestată de insecte din care 34% sunt îh sudul țării. 1.1. Insecte care atacă rădăcina tulpina și mugurii puieților Din tabelele 3 și 4 rezultă că suprafața culturilor forestiere pe care s-a semnalat prezența insectelor care atacă rădăcina, tulpina și mugurii puieților este relativ mică și mai redusă cu 2,5 mii ha față de anul precedent, în cea mai mare parte, atacul acestor insecte este slab și foarte slab. în majoritate (63%), acești dăunători s-au depistat în Transilvania. Tabelul 4 Insecte care atacă rădăcina, tulpina și mugurii puieților Nr. cri Specia .Mu ha % Intensitatea (%) Slab ți f slab Mijlociu Puternic $i f puternic 1 Hvlobtus ahieia 7.7 69.4 84 12 4 2 Larve de cărăbuși 2,6 23.4 35 23 42 3 Hylaifes țp. 0.6 5.4 50 50 - 4 Lep)nit pafustm 0.1 0,9 100 • 5 TanymecM sp - - 100 - - 6 Hhvaatwta hwdMW 0.1 0.9 100 - - Total II.1 - 72 16 12 Hylobius abietis L. s-a semnalat în plantațiile de molid, mai ales în cele de 1 -3 ani. pe 7,7 mii ha, cu 0,7 mii ha mai puțin ca în anul trecut. Zonele cu cele mai însem- nate atacuri au fost în Transilvania (81%), în raza județelor Covasna (29,3%), îndeosebi la Ocolul silvic Covasna (19,7%); Mureș (23,4%) la ocoalele Lunca Bradului (11,3%) și Gurghiu (5,2%) cât și în Harghita (14,5%), în ocoalele regiei, cât și în ocoale private. în proporție mai redusă, trombarul molidului s-a de- pistat și în Moldova (16%), mai ales la Suceava (12,0%) la ocoalele Doma Candreni, Pojorâta, Moldovița și Piatra Neamț (4%) - ocoalele Galu, Ceahlău, Brateș ș.a.; mult mai puțin, prezența acestui dăunător s-a constatat în sudul țării (3%) la ocoale din raza direcțiilor Râmnicu Vâlcea, Pitești etc. Faptul că în majoritate Hylobius abietis s-a depistat în plantațiile de molid din zona Covasna—Mureș - Ciuc - Suceava se explică prin împăduririle masive efectuate ca urmare a doborâturilor din anii precedenți. Respectarea măsurilor de protecție, precum cojirea cioatelor la exploatare, curățirea corespunzătoare a par- chetelor, dar mai ales asigurarea unei pauze de cel puțin doi ani până la împădurire, a determinat ca intensitatea 8 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr.2 atacului de Hylobius abietis. în majoritate (84%). să fie slabă și foarte slabă, doar pe 4% din suprafață fiind puter- nică și foarte puternică. Prevenirea și combaterea acestui trombar a constat în tratarea chimică a puieților destinați plantațiilor cât și în instalarea cojilor toxice tratate cu insecticidele granulate Sinoratox 5G sau Sinolintox 10G. ținând seama de intensitatea infestării. în cazul unor atacuri puternice, cât și la apariția noii generații. îndeo- sebi toamna, s-a procedat la stropirea puieților folosind diferite insecticide. Cu totul sporadic. în unele plantații din ocolul Broșteni (Suceava), s-a identificat și prezența speciilor de Otiorrhynchus. Hylastes ater (Payk.) și Hylastes cunicularius Er. s-au depistat pe 0,6 mii ha, cu 400 ha mai puțin față de anul tre- cut cu infestări de intensitate slabă și mijlocie. Mai mult acești dăunători s-au semnalat în plantațiile de molid din direcțiile Miercurea-Ciuc (41%). mai cu scamă în ocolul Gheorghieni (36%) și Alba lulia (19.4%) la ocoalele Sebeș și Valea Arieșului. Pe suprafețe mai mici, speciile de Hylastes s-au identificat și la direcțiile Suceava în ocoalele Crucea. Broșteni. Cârlibaba. Moldovița. cât și Piatra Neamț la ocolul Brateș. De menționat că în majori- tatea direcțiilor atacul acestor insecte s-a combinat cu cel al trombarului Hylobius abietis. Cojile toxice s-au dove- dit eficiente pentru acest complex de dăunători. în cazul speciilor de Hylastes. în funcție de intensitatea atacului, s-au instalat și pari cursă. Larvele de cărăbuși s-au depistat în terenurile desti- nate împăduririlor, iar față de anul trecut suprafețele infes- tate cu acest grup de dăunători a fost mai mic cu 1,8 mii ha. în majoritate (69%) prezența cărăbușilor este localiza- tă în Câmpia de Sud a Olteniei, la D.S. Craiova (42.2%) - ocoalele Sadova și Segarcea - ocolul Calafat predo- minând intensitatea puternică și foarte puternică (41.2%) și mijlocie (16.7%) și D.S. Slatina (27.3%). Este de sub- liniat faptul că terenurile respective au fost preluate din sectorul agricol pentru a fi împădurite. Speciile care pre- domină sunt Anoxia piHosa E. Polyphylla fullo L.. Anotnala dubia Scop; în proporție mai scăzută, larve de cărăbuși. în special Melolontha melolontha L. semnalate m Moldova (14%). îndeosebi în raza direcțiilor lași (ocoalele Iași. Răducăneni), Botoșani. Suceava. Transilvania (13%) îndeosebi la Ocolul silvic Gurghiu (Târgu Mureș) și. în mai mică măsură la direcțiile Bistrița. Sibiu, Oradea, și în sudul țării, la direcțiile Pitești. Buzău. Drobeta Tumu Severin ctc. Prin tratamente cu insecticide granulate s-a evitat vătămarea puieților. Pe suprafețe restrânse. în unele răchitării situate în raza direcțiilor Bacău. Botoșani și Cluj Napoca s-a constatat prezența insectei Lepyrus palustris Scop, prin atacuri de intensitate scăzută. Cu totul sporadic. în culturile de răchită din Constanța, s-au identificat specii de Tanymecits, infestările fiind de intensitate slabă și foarte slabă. La ocolul Luduș (Târgu Mureș), pe exemplare de pin silvestru s-a semnalat atac de Rhyacionia buoliana Schiff. de intensitate foarte slabă. Prin tăierea și arderea lujerilor deformați cu larve și pupe în axul lor s-a prevenit extin- derea atacului acestui dăunător. 1.2. Insecte xilofage Acest grup de insecte depistat atât la foioase cât și la rușinoase (tabelul 5) pe suprafețe relativ reduse, este pe- riculos prin vătămarea tehnică a lemnului atacat. Față de anul trecut are loc o creștere cu 5.0 mii ha. lucru datorat în bună parte înregistrării unor infestări ale speciilor de Monochamus în lemnul de rășinoase doborât din Suceava. Cerambyx cerdo L., dăunător specific arboretelor de stejar, mai ales al celor cu stare precară de vegetație, se Tabelul 5 Insecte xilofage menține la același nivel comparativ cu anii precedenți. atât ca suprafață cât și ca intensitate a atacului. în majori- tate. infestările acestui croitor s-au produs în arboretele de gâmiță din diiecția Craiova (63.3%) în cea mai mare parte în ocoalele Perișor, Amaradia, Craiova și mai puțin la Segarcea și Filiași. de intensitate slabă-mijlocie. Atacul acestui dăunător, pe 2221 ha. la ocolul Bolintin (Giurgiu) în pădurile Căscioarele. Malu Spart, Poiana lui Stângă. Cotroceanca etc.. datează de mai multă vreme. Pe suprafețe mai restrânse, infestări ale acestui dăunător $-au constatat și în arborete de stejar și gorun din direcțiile Iași - ocoalele Pădureni. Ciurea. Răducăneni. Râmnicu Vâlcea (Ocolul Drăgășani). Ploiești (Ocolul Slanic) și Buzău (Ocolul Pârscov). Sporadic, prezența acestei insecte s-a mai constatat în arborete de cvercinee din Reșița, Hunedoara etc. în cazul infestărilor mijlocii - pu- REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Ar. 2 9 temice este recomandat ca exemplarele afectate să fie extrase și valorificate, altfel, pierderile economice, prin declasarea sortimentală a lemnului, sunt mari. Până la această dată încă nu s-a reușit elaborarea unei metode practice, eficiente de combatere a insectei. în făgetele din ocoalele Pătrăuți și Adâncată (Suceava) se menține infestarea cu Trypwkndron dontesticum, care, în Europa Centrală, s-a extins și a produs pagube însem- nate arboretelor afectate. Pe viitor, acest dăunător va fi urmărit cu multă atenție pentru a se cunoaște eventualele infestări și evoluția acestora. Cryptorrhynchus lapathi L. s-a depistat pe suprafețe reduse, în râchităriile cu vârstă mai mare. Suprafețele cu infestări mai importante sunt în Moldova (46%) în râchităriile din raza direcțiilor Botoșani. Vaslui. Suceava, lași. Bacău. Focșani și în Câmpia de Sud a țării (24%). la direcțiile Târgoviște, Pitești. Slobozia, Giurgiu. în plantațiile de plop cu o stare de vegetație mai slabă, situate cu deosebire în Lunca și Delta Dunării, pe mici suprafețe, s-a semnalat prezența croitorului Sapendapo- pulnea pe 1.3 mii ha, cu 200 ha mai mult ca în anul tre- cut, în ocoalele Segarcea, Sadova. Calafat Alexandria, Tumu Măgurele, Caracal, Călărași. Măcin. Tulcea ș.a. La același nivel cu anul precedent (0,7 mii ha), la plopi, s-a semnalat Sapenla carcharias L. în majoritate (86%) la ocolul Măcin și mai puțin la ocoalele Caracal. Hanu Conachi, Focșani ș.a. Tot la plopi, dar pe suprafețe mult mai restrânse s-a înregistrat prezența speciilor Paranthrene tabaniformis Roit. în ocoalele Tulcea și Giurgiu. Melanophila degastigma, în ocoalele Brăila. Măcin; Aegeria apiformis CI., la ocolul Măcin; Lamia lextor - ocolul Roman (Neamț); Agrilus suvonovipopul- neus (Schaeff), atât la plopi, cât și la salcie - ocoalele Fetești și Măcin. Pe sălcii s-a mai constatat prezența țânțarului de gale, Rhabdophaga saliciperda Duff, la ocoalele Fetești și Tulcea. Cossus cossus L. și Zeuzera pyrina L.. dăunători polifagi care preferă plopii, sălciile, frasinii și alte foioase, s-au semnalat sporadic în ocoalele Măcin, Ploiești ș.a. La rășinoase, dăunătorul cu cea mai mare frecvență este Trypodendron lineatum Oliv., care s-a depistat în lemnul doborât de pe 5,7 mii ha, cu 1.3 mii ha mai puțin ca în anul precedent în majoritate de intensitate scăzută. Cele mai puternice atacuri au avut loc în direcțiile Suceava (81%), la ocoalele Moldovița, Pojorâta. Cârlibaba, Broșteni, lacobeni ș.a. și Bistrița (18%). la ocoalele Rodna, Sângeorz-Băi, iar mai mici la Sibiu, Ploiești, Alba lulia. Preventiv, s-a acționat prin evacuarea lemnului situat în terenuri cu grad ridicat de umiditate și umbrite pentru depozitarea acestuia în locuri însorite. în depozite și tasoane de lemn cu infestări mijlocii-putemice s-au aplicat tratamente chimice cu condiția ca acestea să fie distanțate cel puțin 50 m de sursa de apă. Pe lemnul de molid provenit din doborâtura din mar- tie 2002. situat în raza ocoalelor silvice Frasin. Pojorâta, Broșteni, lacobeni ș.a., din direcția Suceava, s-a identifi- cat atacul speciilor deMonochamus, cu intensități diferite, predominând însă cele slabe și foarte slabe. în procent mult mai scăzut, la lemnul de rășinoase s-a mai constatat atac de Tetropium castaneum L„ Urocerus gigas L„ iar cu totul sporadic, atac de Callidium, Criocephalus etc. Prin evacuarea și darea în producție a lemnului de rășinoase afectat de insectele xilofage s-a evitat înregis- trarea unor pagube de importanță economică. 1.3. Omizi defoliatoare și miniere între insectele vătămătoare (tabelele 6. 7) ponderea (55,1%) o dețin omizile defoliatoare și miniere, atacurile fiind aproape în totalitate în formațiunile de cvercinee și mult mai puțin, în arborete de plop sau de alte foioase. Acești dăunători s-au semnalat pe suprafața de 1130,8 inii ha, suprafața efectiv infestată fiind de 701,4 mii ha. După cum se cunoaște, frecvent Tortrix viridana și cotarii se găsesc în aceleași arborete, iar în procent mai scăzut aces- tea se suprapun și cu Lymantria dispar. Cu toate că față de anul trecut se înregistrează descreșterea suprafeței arboretelor infestate de Tortrix viridana și cotari, totuși zonele în care s-au depistat defoliatorii cresc cu 134,9 mii ha, lucru datorat gradației puternice de Lymantria dispar din Dobrogea și sudul Câmpiei Române. în felul acesta, suprafața ocupată de Tortrix viridana. speciile de Tabelul 6 Omizi defoliatoare Nr cn Specia Mu ha % Imenși lalea l’o> Slab și f slab Mijlociu PulenuC și f puternic 1 Tnrtrir vtridat ta 4M.7 17,4 07 3 • - (iwmttrtdae \p 2,b «15 28.5 90 I 3 ierna flirta dt^wr |O7,5 245.1 28.2 62 15 23 4 P.uproc//* chn 0.8 0.1 82 18 s nertxlmr 1.3 0.2 bl 30 9 o f’hamthifttipaea pi r« iwtmca 7.6 1 1 100 • 7 t)r\ maptii > ti fii. ur>n' 1.5 0,2 100 8 Apetit'no» hltfoim» 9.1 I.î 91 - n i'wnPlM rtthMw/h 08 1.0 94 3 3 10 i Imn pmhhiinda 6.0 0.9 100 - 1 | ftptiutm. idei rnrclfus 1,1 0.2 100 - - 12 Wiphantrw iiinm 0.7 0.1 81 19 1 î PlgcK’rt > atiadtMh»^ 0.8 OJ IOD * !4 l 'n/oi thttra phtnugin a 1.0 0.) 83 17 1 > Phtderu bntiplhda 0.3 o.l lOO 16 Oritlmta \fuhdn 0.1 100 17 TtwhctKi vdn hitulcila 0.1 100 - IX i-jamn chior ana 0.2 7î 27 - 19 t Inhtnta skthdti 0.1 100 - 20 Ph\ ii 48 Total foioase 6212. 1130.8 09.5 87 6 7 Pn \pphnru ubictitm 3.b 0.4 49 23 28 Ncadipt unt '■ct rtfet 0.5 0,1 82 14 4 24 t ulrophoiVt ianeelia 0.1 72 19 9 2? Srnk»nt rufimiiraha 1OO > fot.il rușinoase 4.2 0.5 52 24 24 Total foioase șt rășinoase 7Q1.4 1J30S • 87 b 7 10 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Tabelul 7 Răspândirea geografică a insectelor defoliatoare și miniere O» Specia Supt >jirc’ Istă tpul HUI fa din care pe zone xcoiralxc i '»i CaJttpw RoirurU Mom cruci Otic mor Dwlonk -ubcjr- pnlicc rk Murite mei șt Oltcruci Podișul și Deal un k Mibcar- palKC MOlJtn a PodlȘUl Jl dc.dunk wiKar- pmice Tramtl- 'MII Dcafunk Campia dc Vdt ,i Ttahsil- vaniCi Dobro- Vta Ba iw 1 !.frtr>r yrmktmt 2(12.2 ’G 12 1 2 2 vp 2 Slab și f slab Mijlociu Puternic și f puternic 1 Ph) Ihphis fagi »l 1 66,6 99 l Aphruphura aln< 1.0 2-1,1 95 4 1 3. Aphulae sp 0.9 5.4 97 3 4 ehjpiMiUcf ah/em 0.2 1 2 100 • 5 Mikiula fagi 0.2 1 100 > 6 Adclgo laruts 0.1 9.6 42 41 17 7 (jdletcila 0.1 0.6 100 • 8 100 • 9 Parlhenoiecatvum rufulum 100 - IO ( ripfucuccmJag> 100 • Total 16.6 - 98 - Ghindari (Mureș), ocolul Dumbrăveni (Sibiu) cât și ocoalele Curtea de Argeș, Domnești, Mușetești (Argeș). în răchitării, cât și în arborete, Aphmphora alni Fal. este destul de frecventă (4.0 mii ha), cu infestări de inten- sitate slabă. Acest dăunător s-a semnalat în Câmpia de Sud a țârii (64%) și mai puțin în Dobrogea (27%), iar izo- lat în alte locuri. Infestări mai mari în arborete de salcie cu vârsta de 10-25 ani au avut loc în raza ocoalelor Călărași. Măcin și Tulcea. Speciile ăcAphidae. pe 0,9 mii ha, în atacuri de inten- sitate scăzută (97%) s-au identificat în culturi tinere de diverse specii forestiere. Prezența acestor insecte s-a con- statat la ocoalele Pui, Bani (Hunedoara), Sadova, Calafat (Dolj), iar pe suprafețe mai mici și în alte zone. în culturile tinere de molid cu stare precară de vege- tație s-a constatat atac de Sacchiphantes abietis L., de intensitate slabă și foarte slabă. în raza direcțiilor Deva, Sibiu, Cluj, Sălaj. Maramureș ș.a. Mikiolafagi Htg. s-a depistat la fag, atât în culturi tinere, cât și în arborete mature, pe suprafețe restrânse, (0.2 mii ha), având intensitatea slabă și foarte slabă, la Suceava și în ocoale din Prahova. Laricele din culturi, mai cu seamă cel din plantaje, pc mici suprafețe, a fost infestat de Adelges laricis Vall. cu intensități diferite în raza direcțiilor Bistrița-Năsăud, Cluj- Napoca, Brașov, Sf. Gheorghe, Deva, Sibiu, ICAS Simeria și mai puțin în Ploiești, Târgoviște ș.a. Cu totul izolat, în diferite culturi forestiere și arborete, s-a identificat prezența speciilor Gilleteella cooley Gill. pe duglas la ocolul Cluj, Rhynchites bacchus pe tisă la ocolul Băbeni (Vâlcea), Parthenolecanium rufulum Cockerell pe stejar la ocolul Baia Sprie (Maramureș) și Cryptococcusfagisuga Lind pe fag la ocoalele Pătrăuți și Adâncată (Suceava). . l .ă.Insecte dăunătoare semințelor Suprafața cumulată, de 68,4 mii ha. din care efectivă 45,4 mii ha, este mult mai mare decât în anul trecut datorită înmulțirii în masă a trombarului Balaninus glandium Marsch. și a insectei Laspeyresia splendana Hb. din cvercinee, frecvent atacul acestor dăunători fiind combinat. Fructifîcația bogată din anul 2003, în arboretele Tabelul 10 Insecte dăunătoare semințelor Nr cn Specia Mu ha % intensitatea (%) SI3b și f slab Mijlociu Puternic și f. puternic 1. Hulwmitn giandmm 315 45.0 •V8 68 16 16 2. 11.5 23.0 25.3 79 4 17 fdidlu sinckeficlla 0.3 0.7 07 - 3 4 tPMihhaius vrcuizert 0.1 0.2 100 • - 5 i.ignvukjs w 100 • • Total 45,4 68.4 - 71 13 10 14 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 de stejar, a favorizat înmulțirea în masă a speciilor amintite. Balaninus glandium s-a semnalat în arboretele de cvercinee din Câmpia Română (44%) și dealurile sub- carpatice ale Munteniei și Olteniei (31%) la ocoalele Craiova, Perișor, Amaradia. Filiași, Sadova (Dolj); Gâești. Răcari (Dâmbovița): Ploiești, Câmpina. Slănic (Prahova); Curtea de Argeș, Pitești (Argeș), Slobozia, Ulmeni (Maramureș). Alba lulia, Aiud, Blaj (Alba) Adâncată, Dolhasca. Fălticeni (Suceava) și Pădureni. Ciurea (lași). Laspeyresia splendana s-a depistat în cvercineele din Dolj, mai ales în arboretele situate în ocoalele Craiova. Perișor. Amaradia. Filiași, Sadova. în asociație cu această insectă s-a constatat și prezența trombarului Balaninus glandium. EtiellazinckenellaTx. specific salcâmului s-a semnalat în arboretele din ocolul Calafat (Dolj). Sporadic, această insectă s-a mai constatat în salcâmul din Călărași, Focșani etc. în acerineele din Alba și nu numai s-a identificat trom- barul Badybatus creutzeri Germ., iar în arboretele de frasin din lași și Alba insecta Lignyodes enucleator Panz. 1.7. Insectele de scoarță {Ipidae sp.) în pădurile de rășinoase. îndeosebi de molid, situate în majoritate în nordul Carpațiior Orientali. în ultimii ani, mai cu seamă în martie 2002, s-au înregistrat doborâturi și rupturi masive de arbori pe mari suprafețe, mai ales în zona Suceava, a căror exploatare și valorificare s-a întins pe mai mult timp. în asemenea condiții, insectele de scoarță ale rușinoaselor, îndeosebi ale molidului, s-au înmulțit în masă. Prin intensificarea ritmului de exploatare cât și prin măsuri de protecție s-au evitat atacuri de pro- porție în arboretele sănătoase din suprafețele respective. Așa cum s-a menționat la rășinoase (tabelul 11) pre- domină gândacii de scoarță ai molidului (97,3%) având intensități diferite. Specia majoritară este Ips typographus Tabelul 11 Insecte de scoarță (Ipidae sp.) \r cn Specia Mu ha % Intensitatea (*•) slab șt 1 slab Mijlociu Puternic șt f puternic I Molid /p^ njMgraphtti. lp^ umititiuv hty^ncs iMi.-ographn'. etc 3697 07.1 42 31 27 Brad PttyakwuK\ vnrvHkiis. t ’nphalNK privai? etc 9.4 4.? 74 2? 3 3 Pini WttuttplMgh>pthtpcrdu. minor, Jpt tmiminalus. //ii wxdetuafttt $ a 0.1 77 12 11 4 Total rușinoase 379.2 99.8 43 îl 26 Clm sp 0.4 0.1 95 c Frașin HtiewM sp 0/ 0.1 63 ’7 Total toi cui se 0.9 0,2 78 - Tool râsinoase si foioase 380.] - 43 26 L., frecvent în asociație cu Ips amitinus Eichh și Pityogenes chalcogpaphus L. Destul de des mai pot fi identificate sisteme de galerii ale speciilor Hylurgops. Dryocoetes, Polygraphus polygraphus L. și rar de tot Dendroclorms micans Krug ș.a.. iar pe lemnul mai vechi. Pisodes hancyniae Hbst, Rhagium inquisitor L. La brad, (2,5%) specia majoritară este Pițyokteines curvidens Germ., frecvent însoțită de Cryphaluspiceae și mai puțin de Pițyokteines spinidens Reit., P.vorontzovi lacobs. ș.a., iar pe lemn vechi, Pissodes piceae. Infestarea, este slabă și foarte slabă. La pini, pe mici suprafețe s-a constatat atac de Blastophagus piniperda L., Bl.minor Hait, Ips acuminatus Gyll., specie majoritară caracteris- tică vârfurilor, ramurilor și tulpinilor subțiri ale pinilor, însă la înmulțiri în masă s-a găsit și pe porțiuni mai groase. Adeseori trunchiurile de pini au fost preferate de Ips sex- dentatus Boem. Pe lemnul mai vechi au predominat speciile de Pissodes. în cea mai mare parte intensitatea atacului la pini a fost slabă și foarte slabă (77%). Gândacii de scoarță (tabelul 12), s-au depistat atât pe latura estică a Carpațiior Orientali (37%), din care la molid 35%, cât și pe latura vestică (43%), din care pentru molid 44%. Pe latura estică cele mai afectate au fost arboretele de molid din Direcția Silvica Suceava (24%), mai cu seamă din raza ocoalelor Stulpicani, Moldovița, Tomnatic, Broșteni, lacobeni, DomaCandreni, Falcău etc. precum și Piatra Neamț (10%) - ocoalele Bicaz, Ceahlău, Borca, Galu etc. Mult mai puțin, asemenea infestări au avut loc în raza direcțiilor Bacău, Buzău și județul Vrancea, fiind înregistrate atât la ocoale aparținând RNP cât și în ocoale private. Pe latura vestică - prezența ipidelor s-a semnalat cel mai mult în județul Harghita, îndeosebi la ocoalele R.N.P. - Borsec. Tulgheș. Gheorghieni, Izvorul Mureșului, Topi ița ș.a. și mai puțin la ocoale private Gheorghieni. Liban și în județul Bistrița din care la ocoale private - Tihuța-Colibița. Valea llvei, Josenii Bârgăului, Telciu, Someș-Țibleș, Dealul-Negni. iar la ocoalele R.N.P. - Năsăud, Rodna, Sângeorz Băi ș.a. Ipidele s-au mai sem- nalat în direcțiile Mureș - ocoalele RNP - Lunca Bradului, Guighiu, Răstolnița, Fâncel etc., iar ocoale pri- vate Dedeanca. Carpatin-Răstolnița, Ghindari; Sfântu Gheorghe - ocoalele Comandău, Covasna, Brețcu și ocoalele private Mereni și Buzăul Ardelean cât și direcția Tabelul 12 Răspândirea geografică a gândacilor de scoarță ai rășinoaselor CU Specia Mu fu Zona r cci? r atică (’•) Carpul u Orientali Ctnpațti Mun|u Latura Est l aiura Vest de Curbură Meridionali Aptseru Banalului 1 Molid ^9.7 35 44 3 10 7 1 ■ Brad 9.4 74 * ■ j Pini o 1 45 10 - 45 1 ota] 37v.2 37 43 1 y 7 1 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 •Nr.2 15 Baia Mare - ocoalele Vișeu, Borșa. Poienile de sub Munte, Groșii Tibleșului. în Carpații Meridionali (10%). mai afectate de ipide au fost rășinoasele din județul Alba - ocoalele Sebeș, Cugir, Valea Arieșului ș.a. și mai puțin cele din Sibiu - ocoalele RNP Distra. Arpaș, Săliște etc. cât și ocoalele pri- vate Măgura Cibînului. orașul Tălmaciu, Valea Frumoasei. De asemenea, infestări cu ipide s-au mai con- statat în arboretele din Brașov, Argeș. Hunedoara, Săcele. ICAS etc. în Curbura Carpaților (3%), ipidele au fost prezente îh arboretele de molid din Prahova- ocoalele Azuga, Sinaia; Dâmbovița - ocoalele Moroeni, Pucioasa și ocolul Brașov. La fel. infestări cu ipide s-au înregistrat în Munții Apuseni (7%) în raza direcțiilor Alba I ulia. Oradea și Cluj cât și îh Banat (1%) la Caraș Severin și Timiș. La brad (2,5%). în majoritate, infestări cu gândaci de scoarță au avut loc pe latura de est a Carpaților Orientali, la Suceava (74%) - ocoalele Rașca, Marginea, Solea. Gura Humorului, Mălini etc. și Neamț-ocoalele Vaduri. Gârcina ș.a. în Banat (26%), ipidele la brad s-au semnalat în județul Caraș Severin - ocoalele Anina (cel mai mult), cât și Oravița, Reșița. La pini, prezența ipidelor a fost mult mai scăzută com- parativ cu anii trecuți. Atac ai acestor insecte s-a semnalat în pinetele din raza direcțiior Neamț. Focșani. Caraș Severin etc. Anul 2003 a fost an de vârf al înmulțirii gândacilor de scoarță în arboretele de rășinoase, mai ales de molid, din zonele în care lemnul s-a exploatat cu întârziere. în astfel de situații, prin supraînmulțire, insectele au devenit dăunători primari, capabili să atace arborii sănătoși din suprafețele calamitate. Coeficientul de înmulțire a fost 7, în unele locuri chiar mai mult. Mai afectate au fost lizierele, cât și arborii de la limita superioară a vegetației forestiere, cu o stare mai slabă de dezvoltare. Potrivit nor- mativelor, arborii pe picior infestați s-au inventariat și înregistrat ca arbori cursă, fiind doborâri și tratați ca atare, în felul acesta contribuind la limitarea extinderii atacului de ipide. Cum era de așteptat majoritatea focarelor de ipide au fost în arboretele de molid din Suceava, în zonele în care în martie 2002, volumul doborâturilor produse a fost extrem de mare (7 mii. mc) și a căror exploatare s-a făcut cu dificultate. în cursul anului 2003, în molidișurile din Suceava s-au înregistrat 236752 arbori pe picior infestați de ipide. în majoritate urmare atacului generației soră a insectelor din vară cât și a zborului II. Focare mai întinse au fost în arboretele din ocoalele Pojorâta, lacobeni. Vatra Domei, Cârlibaba, Doma Candreni. Vama, Crucea, Tomnatec etc. Arbori pe picior atacați s-au mai semnalat în județele Harghita, Bistrița/Năsăud. Mureș, Neamț ș.a. atât în păduri aparținând R.N.P., cât și altor deținători. Este de remarcat atacul de ipide la pinul din raza direcțiilor Buzău și Focșani. Aplicarea promptă a lucrărilor de protecție a asigurat prevenirea și combaterea dăunătorilor de tulpină extrem de periculoși pentru zonele limitrofe. Insectele de scoarță la foioase s-au depistat în pro- porție foarte scăzută (0.2%). I^a ulm s-au semnalat speci- ile Scolytus, în majoritate Scolytus scolytus F. și Sc. mulli- stratus Marsh. în ocoalele Curtea de Argeș. Pitești. Ciurea, Răducăneni, Pădureni etc.. iar la frasin ponderea a avut-o Hylesmus fraxini Panz în ocoalele Ploiești. Zeletin (Baciu) ș.a. Dr. ing. Adam S1MIONESCU Dr. ing. Mihai Liviu DAIA Ing. Dumitru VLĂDESCU Ing. Adrian VLÂDULEASA Regia Națională a Pădurilor - Romsilva Bdu) Magheru nr 31 E-mail: mp@rosilva.ro Phytosanitary condition of the forests of Romania in 2003 (I) 16 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Starea de sănătate a pădurilor din România în anul 2004 evaluată prin sis- temul de monitoring forestier Ovidiu BADEA Daniel ROBU Ștefan NEAGU La nivel internațional, acțiunea de supraveghere a stării de sănătate a pădurilor se desfășoară sub coordonarea Schemei Forest Focus a Uniunii Europene (Schema UE privind protecția pădurilor din Europa împotriva poluării atmosferice) și a Programului de Cooperare Internațională privind evaluarea, analiza și supravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP-Forests). Aceste două organisme internaționale funcționează integrat, reunind metodologii unitare, capabile să asigure comparabilitate la nivel european și o pre- cizie satisfăcătoare informațiilor și rezultatelor obținute. în țara noastră, această activitate se desfășoară încă din anul 1990, iar în prezent funcționează în baza Legii Protecției Mediului (Legea 137/1995), Codului Silvic (Legea 26/1996), Strategiei de Dezvoltare a Silviculturii românești în perioada 2000-2020, Legii 444/2002 privind aprobarea Ordonanței de Urgență nr.3 8/2002 referitoare la funcționarea și finanțarea Sistemului Național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură. OM 244/2002 privind aprobarea Metodologici de moni- torizare sol-vegetație forestieră pentru silvicultură și Hotărârii Guvernului 1003/2003 pentru apro- barea Programului național de monitorizare sol- vegetație forestieră pentru silvicultură. în acest sens, în țara noastră, la nivelul anului 2004, a fost evaluat un număr total de 100 041 arbori, cuprinși în 3827 sondaje permanente (4x4 km). Lucrările de teren s-au efectuat în perioada 20 iulie - 15 septembrie, iar culegerea, validarea și pre- lucrarea automată a datelor, la nivelul ocoalelor și direcțiilor silvice. în perioada 25 septembrie - 10 noiembrie 2004. Rezultatele la nivel național, astfel obținute, corespund din punct de vedere al structurării lor. atât solicitărilor Programului de Cooperare Internațională privind evaluarea și supravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP- Forests) și Schemei Forest Focus (Schema UE privind protecția pădurilor din Europa), cât și celor ale Regiei Naționale a Pădurilor (RNP-ROMS1L- VA). Ministerului Agriculturii. Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR), Institutului Național de Statistică (INS), Institutului Național pentru Ingineria Mediului etc. Principalii parametri evaluați pentru suprave- gherea stării de sănătate a pădurilor au fost defolierea și decolorarea frunzișului coroanelor arborilor și vătămările fizice, datorate acțiunii difer- iților factori biotici și abiotici asupra pădurilor (OM 244/2002). Rezultatele obținute asigură la o proba- bilitate de acoperire de 95%, o precizie de ±2% și o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a pădurilor la nivel național, pe total specii, grupe de specii (rășinoase, foioase, cvercinee etc.) și principale specii. Totodată, au fost obținute și rezultate la nivel de straturi altitudinale, etaje bioclimatice, clase de vârstă etc. Din numărul total de arbori evaluați (100 041) în anul 2004, un procent de 88,3% au fost practic sănătoși (clasele de defoliere 0-1), iar 11,7% vătă- mați (clasele de defoliere 2-4), (fig. I). La rășinoase, procentul arborilor încadrați în clasele 0-i de defoliere a fost de 92,4%. iar al celor vătămați (clasele de defoliere 2-4) de 7.6% (fig. 2). La foioase, 87.0% din arbori au fost practic sănătoși Fig. I Dinamica procentualii a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (toate speciile) -The damaged trees percentages dynamics (defoli- ation classes 2-4) during 1990-2004 (all species) (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (rășinoase) - The damaged trees percentages dynamics (defoliation classes 2-4) during 1990-2004 (conîfers) REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 17 (clasele de defoliere 0-1) și 13,0%, vătămați (clase- le 2-4 de defoliere). Se constată astfel că, față de anul precedent (2003), valorile procentelor arbo- rilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) au scăzut cu 2,2 procente la rășinoase și respectiv, cu 0,3 pro- cente la foioase, pentru toate speciile (fig.3). situ- Fig. 5 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (brad) -The damaged trees percentages dynamics (defolia- tion classes 2-4) during 1990-2004 (Silver fir) 1880 1991 1992 1993 1994 1995 1896 1997 1988 1898 2000 2001 2002 2003 2004 Fig. 3 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele dc defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (foioase) -The damaged trees percentages dynamics (defoli- ation classes 2-4) during 1990-2004 (broadleaved) ația pe ansamblu în anul 2004 modificându-se sen- sibil prin scăderea procentului de arbori vătămați cu 0,9 procente, în principal datorită ameliorării stării de vegetație a rășinoaselor și în mai mică măsură a foioaselor, prin migrarea unor procente reduse de arbori din clase inferioare în clase superioare de vătămare (Badea Ov. et al, 2004). Pentru principalele specii, la nivel individual, în raport cu procentul arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4), salcâmul (34,7%) și gâmița (34,8%) sau dovedit cele mai afectate specii, urmate de ste- jarii xerofiți (Q. Pedunculiflora + Q. Puhescens - 27,5%), plopii canadieni (22,6%), stejarul peduncu- lat (21,8%) și cerul (21,2%). Cel mai puțin afectate specii au fost molidul (5.7%), fagul (7,8%) și bradul (11,6) (fig. 4-9). In raport cu altitudinea, valorile ponderii arbo- rilor vătâmați sunt cuprinse între 20,5% (în regiu- nile de câmpie) și 6.6% în regiunile muntoase 1990 1991 1892 1993 1994 1995 1998 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Fig. 6 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (fag) The damaged trees percentages dynamics (defoliation class- es 2-4) during 1990-2004 (beech) Fig. 7 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (ste- jar brumăriu și stejar pufos) - The damaged trees percent- ages dynamics (defoliation classes 2-4) during 1990-2004 (Quercus pedunculiflora + Q. pubescens) Fig. 4 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (molid) -The damaged trees percentages dynamics (defolia- tion classes 2-4) during 1990-2004 (Norway spruce) Fig. 8 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (gârniță) - The damaged trees percentages dynamics (defo- tiation classes 2-4) during 1990-2004 (Turkey oak) REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr 2 18 Fig. 9 Dinamica procentuală a arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) în perioada anilor 1990-2004 (sal- câm) - The damaged trees percentages dynamics (defoiia- tion classes 2-4) during 1990-2004 (black locust) (Tabelul I). Se constată astfel, o îmbunătățire gra- duală, a stării de sănătate a pădurilor, pe măsură ce altitudinea crește, cu excepția, straturilor altitudi- nale situate peste 125Im, unde procentul arborilor vătămați înregistrează valori sensibil mai ridicate (cu 0,8 - 0,9 procente), datorită condițiilor extreme de vegetație. Tabelul I Defolierea (%) pe clase de altitudine la nivelul anului 2004 (toate speciile) -Defoliation (%) on altitudinal classes dur- ing 2004 (all species) Altitudinea viasa mru de daM) dt deldliFre 0 1 2 3 4 3-4 2-4 1 -4 0-250m 52.5 27.0 16.8 2.2 1.5 3.7 20.5 47.5 251-500m 59.9 28.1 10.7 0.7 0.6 1.3 12.0 40.1 50l-750m 62.4 26.5 10.4 0.5 0.2 07 11.1 37.6 751-IOOOtn 69.7 22.7 7.2 02 0.2 0.4 76 30.3 l001-1250m 69.5 23.9 5.9 0.3 04 0.7 6.6 30.5 125J-1500m 70.6 21.9 6.8 0.4 0.3 0.7 7.5 294 > l500rn 65.3 27.3 5.9 1.0 0.5 15 74 34 7 Total 62.5 25.8 10.3 0.8 0.6 1.4 11.7 37.5 Totodată. în anul 2004, comparativ cu anii ante- riori, valorile procentului arborilor vătămați (clase- le de defoliere 2-4) au fost mai reduse, pentru toate straturile altitudinale (Tabelul 2). Pe baza rezultatelor multianuale privind procen- tul arborilor încadrați în diferite clase sau grupe de clase de defoliere. în perioada anilor 1990-2004, se observă că pe total specii, rășinoase, foioase și prin- cipale specii, acestea se distribuie diferit în raport Tabelul 2 Variația proporției arborilor sănătoși ți vătămați în raport cu altitudinea pentru toate speciile în anii 1995 - 2004 - The healthy and damaged trees shares variation as to altitude for all species during 1995-2004. Altitudine (m) Grupa de clase dc deloherc 0-1 2-4 1995 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 1995 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 0-250 74.1 78.6 82.4 80.3 77.5 81.7 77,8 78.4 79.5 25.9 21.4 17.6 19.7 22.5 18.3 22.2 21,6 20,5 251 -500 77.5 83.7 87.4 86.8 86.9 85.9 866 87.8 88,0 22.5 16.3 12.6 13.2 13.1 14.1 13.4 12,2 12,0 501 -750 79.5 87.9 89.1 88.8 86.6 87 88 I 89,2 88.9 20.5 12.1 10.9 112 13.4 13 0 11.9 10,8 11.1 751-1 000 82.7 89.3 89.2 89.3 86.6 88 88.7 90.6 92,4 17.3 10.7 10.8 10.7 13.4 12.0 11.3 9.4 7.6 11X11-1250 84.5 90 92.3 90.4 90.5 90.8 91.0 91.4 93,4 15.5 10.0 7.7 9.6 9.5 9.2 9.0 8,6 6.6 1251-1500 86 8 92.1 93.1 93.4 91.4 90.9 90.6 90,9 92,5 13.2 7.9 6.9 6.6 8.6 9.1 9.4 9,1 7.5 > 1500 81.6 87.1 90.7 88.3 86.7 90.2 89.8 91.5 92.6 18.4 12.9 9.3 11.7 133 9 8 10.2 8.5 7,4 cu anul evaluării. Astfel, pentru toate speciile pro- centul arborilor sănătoși (clasa de defoliere 0) a înregistrat valori maxime în anul 1998 (66,9%), moment în care din clasele de defoliere imediat inferioare (1 și 2) din anii precedenți, o parte din arbori a migrat în clasa arborilor sănătoși (Badea Ov., 1998). Cele mai reduse valori ale procentului de arbori sănătoși se înregistrează în anii 1992 (48,9%). 1993 (48.2%) și "1994 (47,7%) când și ponderea arborilor vătămați (clasele de defoliere 2- 4) a însumat valorile cele mai ridicate (20,5% și 21.3%). în acești ani și intensitatea procesului de migrare din clasele de defoliere superioare (0 și 1) în clasele de defoliere inferioare a înregistrat valo- rile cele mai ridicate. Deși arborii morți (clasa de defoliere 4), conform metodologiei de lucru, nu se mai evaluează în anii următori, intensitatea mare a procesului de migrare a arborilor spre clase de defoliere inferioare, este dovedită și de valorile ridi- cate ale procentului de arbori puternic vătămați și morți (clasele de defoliere 3-4) înregistrate în anii 1993 și 1994 (fig. 1). Ameliorarea stării de sănătate a pădurilor înre- gistrată în anul 1991 a fost influențată de cantitățile ridicate de precipitații din primăvara acelui an. arborii reacționând rapid la acest factor deficitar în ultimii 10-12 ani. Procesul de îmbolnăvire s-a intensificat în anii următori (1992, 1993, 1994) datorită continuării perioadei de secetă prelungită și s-a diminuat în anii 1995, 1996. 1997 și 1998 datorită creșterii cantității de precipitații începând cu vara anului 1994 și până la sfârșitul anului 1998, înregistrându-se o creștere a gradului de vătămare al arborilor în anii 1999 și 2000 datorită secetei exce- sive din cursul acestor ani. în anul 2001, situația s-a ameliorat puțin față de anul 2000. valoarea pro- centului arborilor vătămați reducându-se cu un pro- cent (de la 14,3% la 13,3%). fapt ce se explică prin reacția imediată. în timpul aceluiași sezon de vege- tație. a arborilor la creșterea cantității de precipitații din primăvara anului 2001 și pe parcursul întregului an în unele regiuni ale țării, excepție făcând regiu- nile sudice și sud-estice (Lorenz, M. et al, 2004). în anul 2004 (11,7%) se con- stată o ușoară ameliorare față de anii prece- denți (13,5% în anul 2002 și respectiv REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 19 12,6% în anul 2003). Datorită în principal, regimu- lui hidric mai favorabil din toamna și iarna anului 2002 și primăvara și toamna anului 2003 precum și în întreg anul 2004, arborii au înregistrat un reviri- ment, procentul arborilor vătămați per total specii, scăzând în anul 2003 cu 0,9 procente față de anul 2002, iar în anul 2004 cu 1.8 procente față de același an, respectiv cu 0,9 procente față de anul precedent (2003) (Badea Ov. et al. 2004). La rășinoase. starea de sănătate este mai bună decât la foioase, care prezintă valori mai ridicate ale procentului arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) pe întreg parcursul perioadei luată în conside- rare, procesul de migrare a arborilor în clasele de defoliere 3-4 fiind mai intens decât în cazul rușinoaselor (fig. 2 și fîg. 3). în perioada analizată se observă (fig. 2 și fîg. 3) o amplitudine mai redusă a valorilor procentelor arborilor vătămați la rășinoase (9.6 procente) față de foioase (12,5 procente), în special începând cu anul 1995. Astfel, procentul de arbori vătămați a evoluat, pentru rășinoase, între 10,4% (1995) și 7,6% (2004), amplitudinea maximă a valorii pro- porției arborilor vătămați (clasele 2-4) fiind de 2,8 procente. La foioase însă, în perioada 1995-2004 procentul arborilor vătămați a înregistrat o amplitu- dine maximă mult mai mare (5,0 procente), de la un maxim de 18,0% arbori vătămați în anul 1995 la un minim de 13,0%, în anul 2004. Aceste diferențe sunt explicabile în principal prin resimțirea mai acută a efectului lipsei precipitațiilor în zonele de câmpie și dealuri unde sunt cantonate în principal speciile de foioase (Badea Ov„ 2003). în general, dinamica stării de sănătate a foioaselor este asemănătoare cu cea înregistrată pe total specii, datorită ponderii ridicate a acestora din numărul total de arbori evaluați la nivel național (fig. 1 și fig. 3). La nivel individual, molidul și fagul sunt cel mai puțin afectate specii. Astfel, în perioada analizată, valorile procentului arborilor vătămați au fost cuprinse între 5,7% în anul 2004 și 15.3% în anul 1993 la molid și între 6.3% în anul 1991 și 15.1% în anul 1994 la fag. Dintre rășinoase. specia cea mai afectată este bradul, care a înregistrat în anul 1994 valori ale pro- centului arborilor vătămați de până la 22,3% iar dintre foioase, stejarii xerofiți (stejar brumăriu și stejar pufos) și gâmiță. La aceste specii, valorile procentului arborilor vătămați au atins o creștere de la 24,0% în anul 1990, la 42,6% în anul 1994 pen- tru stejarii xerofiți și respectiv, de la 19.0% în anul 1990. la 45.5% în anul 1994 pentru gâmiță. Aceste specii sunt urmate de salcâm, stejar pedunculat. cer și gorun (fig. 4-9). în perioada 1999 - 2003. bradul înregistrează o ușoară deteriorare a stării de sănă- tate. în timp ce din anul 1994 (22.3%) și până în anul 1998 (10.7%), tendința de redresare a fost evi- dentă. în anul 2004, ca urmare a procesului de ame- liorare generală a rușinoaselor. 1.3 procente, respec- tiv 3.1 procente din arborii din specia brad, mode- rat vătămați (clasa de defoliere 2) și slab vătămați (clasa de defoliere 1) în anul 2003, au migrat în clasele de defoliere superioare (clasa de defoliere 1 și respectiv 0). în concluzie, în anul 2004 starea de sănătate a pădurilor a înregistrat o ușoară ameliorare, pon- derea arborilor vătămați (clasele de defoliere 2-4) reducându-se cu 0,9 procente față de anul 2003 și cu 1,8 procente față de anul 2002. Pădurile din partea de sud și sud-est a țării prezintă totuși un grad avansat de vătămare, unele specii înregistrând creșteri față de anul 2003 ale procentelor arborilor vătămați (3.7 % la salcâm), iar altele cum ar fi ste- jarii xerofiți, cerul și gâmiță au înregistrat o ame- liorare cu 10.4 (stejarii xerofiți), 1,5 (cerul), respec- tiv cu 0,9 procente (gâmiță). Stejarul pedunculat își păstrează, în anul 2004, aproximativ aceeași stare (21,8% față de 21.7%). La aceste din urmă specii, s-a făcut simțită reacția față de îmbunătățirea regimului hidric care a fost aproape nulă până în 2003. Creșterea procentu- lui arborilor vătămați la salcâm se poate explica numai prin migrarea arborilor slab vătămați (clasa de defoliere 1), cu valori ale procentului de defoliere a coroanei situate la limita superioară a intervalului de definire a acestei clase (20-25%). în anul 2004. în regiunile de sud și sud-est ale țării, regimul precipitațiilor a fost mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în anii precedenți (2002 și 2003). rezerva de apă acumulată în toamna-iama anului 2002, primăvara și toamna anului 2003, precum și primăvara și în perioada de vegetație a anului 2004 a determinat o stopare a intensității procesului de defoliere a arborilor. Astfel, cu excepția salcâmului, majoritatea speciilor cantonate în aceste regiuni (gâmiță. cer. stejari xerofiți. stejar pedunculat) au înregistrat o ușoară ameliorare a stării de sănătate, comparativ cu anul 2003 (Badea Ov. el al, 2004). Pe plan internațional, intensitatea vătămării pădurilor se apreciază după valorile proporției arbo- rilor notabil defoliați (clasele de defoliere 2 - 4). 20 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 astfel: când aceste valori sunt mai mici decât 10,0%, pădurile sunt considerate slab vătămate; când proporția arborilor vătămați este cuprinsă între 11.0% - 20.0%, pădurile sunt moderat afectate, iar când valorile ponderii arborilor încadrați în clasele de defoliere 2-4 sunt mai mari de 20.0%, pădurile sunt apre- ciate ca puternic vătămate. Așadar. în baza acestei ierarhizări. România a fost considerată în anul 1991 ca țară cu păduri slab afectate (9.7%). în anii 1993 și 1994. ca țară cu păduri puternic afectate (20.5% respectiv 21,2%). iar în anii 1990. 1992, 1995. 1996. 1997. 1998. 1999. 2000. 2001. 2002. 2003 și 2004 ca țară cu păduri moderat afectate. în ultimii ani se observă o ușoară tendință de ameliorare a stării de sănătate a pădurilor din țara noastră și deci dc tre- cere treptată către grupa țărilor cu păduri slab afectate (Tabelul 3) (Lorenz. M et. al.. 2004). Tabelul 3 Starea de sănătate a pădurilor din Europa în perioada 1990 - 2004* - The European forests health status during 1990- 2004 Țara X alorile proporției arborilor vătămati (clasele dc defoliere 2-4) 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Albania 9.8 9.9 10.1 10.2 - Angba 39.0 1 56.7 58.3 16.9 13.9 13.6 14.3 19.0 21.1 21.4 21.6 21.1 27.3 24.7 Austria 9.1 7.5 6.9 8.2 7.8 6.6 7.9 7.1 6.7 6.8 8.9 9.7 10.2 Bctams 54.0 19,2 29.3 37.4 38.3 39.7 36.3 30.5 26.0 24.0 20.7 9.5 11.3 Belgia 16,2 17.9 16.9 14.8 16.9 24.5 21.2 17,4 17.0 17.7 19.0 17.9 17.8 17.3 Bu! garia 29.1 21.8 23.1 23.2 28.9 38.0 39.2 49.6 60.2 44.2 46.3 33.8 37.1 33.7 Cehia - 45.3 56.1 51.8 57.7 58.5 71.9 68.6 48.8 50.4 51.7 52.1 53,4 54,4 Croația - 15.6 19.2 28.8 39.8 30.1 33.1 25.6 23.1 23.4 25.0 20.6 21,9 Danemarca 21.2 29.9 25.9 33.4 36.5 36.6 28.0 20.7 22.0 13.2 11.0 7.4 8.7 10,2 Lhetia 15.5 16.1 12,8 15.4 18.2 24.6 20,8 16.9 19.1 19.0 29.4 18.2 18.6 14.9 Estonia - - 28.5 20.3 15.7 13.6 14.2 11.2 8.7 8,7 7.4 8.5 7.6 7,6 Finlanda 17.3 16.0 14.5 15.2 13.0 13.3 13.2 12.2 18.8 11,4 11.6 10.9 11.5 10.7 Franța 7.3 7.1 8.U 8,3 8.4 12.5 17.8 25.2 23.3 19,4 18.3 20.3 21.9 28.4 Germania 15.9 25,2 26.0 24.2 24.4 22.1 20.3 19.8 21.0 21,7 23.0 21.9 21.4 S Grecia 17.5 16,9 18.1 21.2 23.2 25.1 23.9 23.7 21.7 16.6 18.2 21.7 20.9 - Irlanda - - - - - - - - 16.1 13.0 14.6 17.4 20.7 13.9 Italia 14.8 16,4 18.2 17.6 19.5 18.9 29.9 35.8 35.9 35.3 34.4 38,4 37.3 37.6 Letonia 36.0 37.0 35.0 30.0 20.0 21,2 192 16.6 18.9 20.7 15.6 13.8 12.5 Lichen stern - - 16.0 - - - • • - w - - Lituania 20.4 23.9 17.5 27.4 25.4 24.9 12.6 14,5 15.7 11.6 13.9 11.7 12.8 14.7 ii. usemburg - 20.8 20.4 23.8 34.8 38.3 37.5; 29.9 25.3 23.4 - j Moldova - - - 50.8 - 40.4 41.2 w - 29.1 36.9 42.5 42.4 Norvegia 18.2 19.7 26.2 24.9 27.5 28.8 29,4 30.7 30.6 28.6 24.3 27.2 25.5 22.9 Olanda 17.8 17.2 33.4 25.0 19.4 32.0 34,1 34.6 31.0 • - 19.9 21.7 18.0 Polonia 38.4 45.0 48.8 50,0 54.9 52.6 39.7 36.6 34.6 30.6 32.0 30.6 32.7 34.7 Portugalia 30.7 29.6 22.5 7,3 5.7 9.1 7.3 8.3 10.2 11.1 10.3 10.1 9.6 13.0 c (na I3.it 9.7 16." 203 213 10,4 t6A 15.6 123 12." 143 133 13.5 12.6 11.- Rusia - - - - 10.7 12.5 - - - - - 9.8 10.9 | Slovacia 41.5 28.5 36.(1 37.6 41.8 42.6 34.0 31.0 32.5 27.8 23.5 31.7 24.8 31.4 Slovenia 18.2 15.9 - 19.0 16,0 24.7 19.0 25.7 27.6 29,1 24,8 28.9 28.1 27.5 Spania 4.6 7.3 12.3 13.0 19.4 233 19.4 13.7 13.6 12.9 13,8 13,0 16.4 16.6 Suedia - - - 1 - 14.2 17.4 14.9 14.2 13.2 13,7 17.5 15.8 18.2 Turcia Ucraina - 6.4 16.3 21.5 32.4 29.6 51.9 31,4 51.5 56.2 60,7 39,6 27.7 27.0 Ungaria 21.7 19.6 21.5 21.0 21.7 20.0 19.2 19.4 19,0 18.2 1 20.8 21,2 21.2 22.5 Iugoslavia - 9.8 - - - ■ 3.6 | 7.7 8.4 11.2 j 8.4 14.0 3.9 22.8 BIBLIOGRAFIE B a d c a . O x .. 1998: Fundamente dendrometrice și aux- ologice pentru monitortngul forestier. Teză de doctoral. Universitatea „Ștefan cel Mare" Suceava. Facultatea de Silvicultură B a d e a . O v .. 2003: Xsistență tehnică privind evaluarea stării de sănătate a pădurilor din România, in rețeaua națion- ală de sondaje permanente (4x4 km) la nivelul anului 2003. Referat științific 1CAS B a d e a . O v . et al. 2004: Asistență tehnică privind eval- uarea stării de sănătate a pădurilor din România, in rețeaua națională de sondaje permanente (4x4 km) la nivelul anului 2004. Referat științific 1CAS I. o r e n z , M.. M u e s . V.. B e c h e r. G. et al.. 2004: Forest Condition in Europe. 2004 Technieal Report. UNECE, Geneva, pp. 90-91 ***. 2002: Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 38 din 21 martie 2002 privind întocmirea și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricul- tură. precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultura (pub- licată în M. Of. nr, 223 din 3 aprilie 2002) ♦♦*. 2002: Ordinul 244 din 12 iunie 2002 al ministrului agriculturii, alimentației șt pădurilor pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare sol-vegetație forestieră pentru silvicultură pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare sol-vegetație forestieră pentru silvicultură (publicată în M. Of. 831 din 19 noiembrie 2002) ***. 2002: Legea nr. 444 din 8 iulie 2002, pentru apro- barea Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 38 2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologie? și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicul- tură (publicată în M. Of. nr. 531 din 22 iulie 2002) ***. 2003: Hotărârea de guvern 1003 din 22 august 2003 pentru aprobarea Programului național de monitorizare sol- vegetație forestieră pentru silvicultură (publicată în M. Of. 631 din 3 septembrie 2003) Dr. ing. Ovidiu BADEA Ing. Daniel ROBU Ing. Ștefan NEAGU Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice- București revista pădurilor • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Forest Health Status in Romania based on the 2004 Survey on the National Forest Monitoring NetWork Abstract In 2004. in Romania's forests a number of 100.041 trees have been assessed on the național monitoring network (4 x 4 km) com- prising 3827 plots. From the total number of assessed trees. 11.7% are in defoliation classes 2-4 (7.6% of the conifers and 13.0% of the broadleaves). The forest heaith status in Romania slighth improved as eompared to the previous year. the shares ot damaged trees (defoliation elasses 2-4) being lower by 0.9 percent points. Among the main tree species. Picea abies (5.7%). Fagus sylvatica (7.8%) and Abies alba (11.6%) had the lowest shares ot dam- aged trees (defoliation classes 2-4), and Robinia pseudoaccacia (34.7%). Quercus frainetto (34.8%). Quercus pubescens * Quercus pedunculiflora (27.5%). Quercus robur (21.8%). and Quercus cerris (21.2%) had the highest shares. As eompared to the previous year (2003). Quercuspubescens ■ Quercuspedunculiflora showed an improvement by 10.4 percent points. Norway spruce by 2.4 percent points. Fagus sylvatica by 0.7 percent points and Abies alba and Quercus frainetto both by 1.5 percent points. In 2004. moși of the forest tree species recorded an improvement of the heaith status with the exception of Robinia pseudoacca- cia. for which the proportion of damaged trec number (defoliation classes 2-4) has grown with 3.7 percent points. This faci is duc mainly to the tree migration process. in 2004. from the defoliation class 1 to defoliation class 2. of a larger number of assessed trees. which. in 2003. recorded an cstimated 25% crown defoliation. and in 2004 were cvaluated at 30% along with muintaining of at least similar climatic conditions. Results on Romanian forest heaith status over the period 1990-2004 show that for aii species the share of damaged trees (classes 2-4) registered values between 9.7% in 1991 and 21.3% in 1994. For conifers the share of damaged trees was between 7.0% (1991) and 16.6% (in 1993) and for broadleaves between 10.4% (in 1991) and 22.9% (in 1994). Al species levcl. Picea abies and Fagus sylvatica were the least affected. w ith shares of damaged trees between 5.7% (in 2004) - 15.3% (1993) and 6.3% (1991) - 15.1% (1994). respectivcly. For Abies alba the percentage of damaged trees registered the lowest value in 1991 (9.0%) and the highest in 1994 (22.3%). Among broadleaves. the most affected species were Quercuspedunculiflora • Ouercus pubescens and Quercus frainetto. the share of damaged trees varying between 24.0% (in 1990) - 42.6% (in 1994) and 19.0% (in 1990. 1991)-45.5% (in 1994). respectivei}. The ovcraii forest heaith status improvement is a result of the occurrence of better weather conditions than in previous years (2001-2003). especially related to rainfalls with amounts slighth higher in 2004. when the water need was covcred by the stock of the autumn of the previous year. the springand the vegetation season of this year. Nevertheless. the broadleaved species occurring in the Southern and south-eastem parts of the country are still distinguished by the same fragile (uncertain) forest heaith status eompared with the rest of the terrilory. A possihle cause may be the excessive draught that affected this region. although the forest tree species showed an improvement trend, as a reaction to the rainfall increase of the last three years (2002-2004). Keywords: forest condition, crown defoliation, trees, stands, forest ecosystem, evaluation 22 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Considerații privind evoluția unor ecosis- teme forestiere montane cvasivirgine* Este unanim acceptat că ecosistemele forestiere cvasivirgine provin și evoluează din cele virgine. în care influențele antropice de mică sau foarte mică intensitate nu au generat sau nu au favorizat pro- ducerea unor modificări fizionomice sau funcționale evidente. în evoluția îndelungată a raporturilor din- tre pădure și om, este de presupus și faptul că. dacă în unele ecosisteme cvasivirgine a încetat orice influență antropică pe termene lungi, aceste ecosis- teme au revenit cu timpul, dar cu o dinamică variată, la cele naturale virgine. Se poate estima, deci, că între pădurea virgină și cea cvasivirgină. evoluția s-a produs în ambele sensuri și a fost esențial con- trolată de prezența sau de absența factorului antro- pic. Evoluții foarte diversificate au avut loc în pădurea virgină sau cvasivirgină și în urma produ- cerii unor calamități naturale care au generat modi- ficări evidente, de ordin structural și funcțional asupra unor ecosisteme sau chiar distrugerea lor integrală. Este sigur că în astfel de cazuri au avut loc procese succesionale care, fără intervenții antropice, au făcut posibilă revenirea la pădurea fundamentală, mai mult sau mai puțin diferită de cea inițială, care a suferit perturbări de intensități variate. Se poate admite însă și, este foarte probabil și posibil, ca unele ecosisteme forestiere cvasivirgine să provină și din păduri cultivate, exceptate mult timp de la orice intervenție antropică, generatoare de influ- ențe asupra organizării sau funcționării ecosis- temului respectiv. Este însă de remarcat că. dacă tre- cerea de la pădurea virgină la cea cvasivirgină sau chiar direct la cea cultivată poate avea loc brusc sau în timp scurt, sub influențe antropice directe sau indirecte, în evoluția inversă, transformarea pădurii cultivate în pădure cvasivirgină se realizează în timp îndelungat și numai în absența oricărei intervenții antropice pe întreaga perioadă. Durata acestui pro- ces de trecere este lungă sau foarte lungă, de ordinul mai multor decenii sau chiar de secole. Actualmente, dacă avem în vedere că influențele antropice, directe și indirecte, asupra ecosferei sunt din ce în ce mai evidente, foarte complexe și diver- sificate, devine tot mai incertă probabilitatea exis- tenței unor ecosisteme tipic virgine sau capabile a evolua treptat spre cele virgine în zonele montane *Comunicare prezentata la Sesiunea științifică a Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Brașov, 5 noiembrie, 2004 Ion 1. FLORESCU Gheorghe CH1ȚEA Gheorghe SPÂRCHEZ Dieter SIMON Cătălin Ion PETR1ȚAN ale Brașovului sau în alte spații geografice de la noi. Cum însă, din fericire, în fondul nostru forestier s-au conservat până acum importante suprafețe păduroase cvasivirgine (circa 400000 ha.), Giurgiu ș.a., (2002), precumpănitor în etajul montan al pădurilor de molid, al amestecurilor de rășinoase și fag. și chiar în cel al făgetelor montane și deluroase, devine imperios necesar ca ele să fie identificate, studiate cât mai amănunțit, dar și conservate în timp și în spațiu, ca o bază extrem de utilă de comparație obiectivă a aptitudinilor lor de stabilitate ecosis- temîcă, de organizare structurală și de eficiență complexă, ecologică, socială, economică. Un aspect important al acestui demers științific îl constituie stabilirea cât mai obiectivă a unor indica- tori structurali prin care poate fi corect caracterizată și delimitată pădurea virgină și cvasivirgină de cea cultivată. Autorii acestei comunicări s-au preocupat de caracterizarea structurală a ecosistemelor forestiere montane cvasivirgine în cadrul unei teme de cercetare efectuată în intervalul 2000-2002. în acest scop, s-au delimitat 10 suprafețe blocuri experimentale în care s-au făcut observații și deter- minări asupra unor particularități edafice și fito- cenotice (Florescu ș.a., 2002) (tab. 1). Informațiile obținute din prelevarea și prelu- crarea datelor culese din aceste suprafețe experi- mentale au condus la unele constatări și concluzii de interes mai larg, privind caracterizarea ecosis- temelor forestiere montane cvasivirgine. Ele au făcut obiectul unor comunicări științifice publicate în Revista pădurilor și în Analele I.C.A.S. (Florescu ș.a., 2002). Astfel, cercetările au evidențiat un fapt bine cunoscut în literatura de specialitate, că pădurile cvasivirgine prezintă arborete cu structuri foarte diverse, dar precumpănitor inechiene, care urmează o anume dinamică de dezvoltare structurală sub acțiunea conjugată a însușirilor speciilor arbores- cente și a factorilor de mediu biotici și abiotici locali, nemodificați sau slab modificați antropic. (Cenușă, 1986, Enescu ș.a., 1997, Giurgiu ș.a., 2001). Aceste ecosisteme forestiere evoluează cu ritmuri, sensuri, intensități și durate foarte variate, prin procese interne specifice pădurilor, spre stări de avansat echilibru dinamic (climax), fapt ce le con- feră o mare stabilitate ecosistemică, o mai mare revista pădurilor • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 23 Tabelul I Caracteristici ale unor păduri montane cvasivirgine luate în studiu din zona Brașov cn Localizare xupra ratai nm lnca« drare fon Ci CaractenMun wttpnde ( aracwnsnci de vceeiatie OS I P u a ua □tB2 =>C2 =>C1 s» B3 =>B2 Consist <0,7 Consist 5 0.7 2 ) litieră ccmtinuă-subjift 3 ) litieră intreruptâ-subțire varsta > 100 Vârsta £ 20 Vârsta > 100 Vârsta £ 20 Vârsta > 20 Consist <0,7 Consist £0,7 Consist < 0,7 Consist £ 0,7 Consist <0.7 Consist £0,7 Consist £0,4 0,4 >Cansist < 0.7 Consist £0,7 Consist £0.4 Consist >0,4 Clsprd MIJII Clsprd IV.V Consist £0,4 0,4 >Consist < 0,7 Consist £0,7 Clsprd 1,11 Clsprd HI, IV.V => Bl Clsprd 1,11 Clsprd III, IV.V => C2 =>C1 => B2 =? Bl => B2 =? C3 => C2 =>C1 => BJ =>B1 =>B3 =>C3 =>C1 5 ) terenun imerbate =? Dl 6 )j neperii șuri => C2 7 ) drumuri => D2 8 ) slanei =? D3 Fig.l.Schema de încadrare în categorii hidrologice, adaptată după sistemul propus de Alexandru ApostorțA, Bl. B2, B3. CI,C2, C3, Dl, D2, D3 -categorii hidrologice) dintr-o hartă este mai mare de 9, se impune folosirea unui exponent mai mare cu două unități față de stratul precedent, adică alocarea de două cifre în codul final). Metoda elaborată se pretează la automatizare, aplicarea sa necesitând doar hărțile tematice de baza, calculele realizându-se pe baza unui program simplu, scris în Idrisi Macro Language (practic un set de comenzi, similar unui fișier de tip ".bat" din DOS), care utilizează patru fișiere de valori (ce per- mit atribuirea de valori noi și reclasificarea ima- ginilor). Structura acestor patru fișiere de valori și modul de codificare corespunzător se prezintă în tabelul 1. Tabelul 1 Schema de codificare a factorilor de influență luați în con- siderare pentru stabilirea categoriilor hidrologice cores- punzătoare sistemului AI.Apostol Fotonii de Starea suprafeței terenului Vârsta (am) Consistența Clasa de producție influență Cod Desenarea situației Cod Clasa Cod Categoria Cod Clasa Schema de stabilirea codurilor simple, specifice fiecărui factor in parte 1 2 3 4 5 6 7 8 Litiera continuă-normală Litiera conținui- subțire Litiera intreruptâ-subțire Teren forest iară Irtieră Terenun îmerbaîe Jnepenișuri Drumuri Stânci 1 2 3 4 1 C’ 20) uni {21-601 IV. V (61-100) VLVI1. viii (>100) 1 2 3 0.1 - 0.4 0.S -0.6 0,7- 1.0 1 2 3 1. II ni rv.v Denumire fișier Svpr tcrval Ap varsi.val Ap cons val Ap_prod val Factor multipli- care cod simplu x 1000 X 100 x 10 xl Pe baza fișierelor de valori prezentate în tabelul de mai sus, se obțin imaginile conținând codurile simple, prin operația de reclasificare a hărților tematice primare (referitoare la suprafața terenului, vârsta, consistența și clasa de pro- ducție a arboretelor). Harta privind situația suprafeței terenurilor se obține prin supra- punerea straturilor privind zonele din afara fon- dului forestier (jnepenișuri, pajiști), drumurile și stâncăriile peste harta acoperirii cu litieră. Prin '’B2 adunarea straturilor conținând codurile simple, după prealabila înmulțire cu factorii de multipli- care precizați în ultima linie din tabelul prece- dent, se obține harta codurilor compuse. Schema logică redată în figura 1 poate fi trans- pusă, printr-o codificare adecvată, într-un fișier de valori care poate fi utilizat pentru cartarea hidrologică a oricărui bazin hidrografic. în tabelul 2, se prezintă schema de ansamblu a acestui sistem de codificare, corespondența din- tre categoriile hidrologice și codurile compuse (rezultate, după cum am arătat, pe baza hărților tematice specifice - cu codurile din tab.l). Schema poate părea relativ complicată, însă odată realizat fișierul de valori corespunzător, acesta nu mai trebuie refăcut, cartarea decurgând REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 29 automat (fișierul are dimensiuni foarte reduse și poate fi ușor pus la dispoziția tuturor celor intere- sați). Pentru exemplificare, se prezintă rezultatele aplicării acestei metode de cartare îh cazul ba- zinului hidrografic Bângăleasa, situat în sudul județului Brașov, pe raza Ocolului silvic Zărnești, între masivele muntoase Bucegi și Leaota. Prin aplicarea metodei descrise anterior, a rezultat harta categoriilor hidrologice redată în figura2, în care se prezintă alăturat și histograma ponderilor acestora, exprimate în procente din suprafață. Analizând harta categoriilor hidrologice, în care se încadrează terenurile din Bângăleasa (fig.2), se constată că cea mai mare suprafață din bazin revine subcategoriei hidrologice B2 (27,9% -arborete de vârstă mijlocie cu consis- tență plină și litieră continuă), căreia îi urmează CI (25,2% -arboretele din clasa I de vârstă, cu consistență peste 0,7), Dl (21,1% - pășunile din partea superioară a bazinului) și B3 (12,7% ) celelalte categorii având ponderi mai mici de 10%. Harta realizată evidențiază, de asemenea, o dis- tribuție neuniformă a acestor categorii în cadrul bazinului studiat și gruparea suprafețelor incluse în diferitele categorii și subcategorii hidrologice. Se subliniază astfel avantajele acestui mod de lucru, care permite ca într-o manieră comodă și rapidă să se ia în considerare variabilitatea spațială a condițiilor hidrologice dintr-un bazin hidrografic. Tabelul 2 Corespondența dintre codurile compuse și categoriile hidrologice Schema cod Codurile compuse desl^uraie Categoria hidrologici Schema COd Codunle compuse desfășurate Categorii hidrologici 1111 1111 1121 2 4 3 1 2431 2 2 1112 1122 C2 2 2432 B2 3 im ușa 3 2433 113 1 1131 3 111 3111 2 1132 Ci 2 3112 a 3 1133 3 3113 12 11 1211 1221 3 12 1 3121 2 2 1212 1222 B3 2 3122 C2 3 1213 1223 3 3123 12 3) 1231 3 13 1 3131 2 1232 B2 2 3132 Ci 3 1233 3 3133 13 11 1311 3 2 11 3211 3311 2 1312 C3 3 2 3212 3312 C3 3 1313 3 3213 3313 13 2 1 1321 3 2 2 1 3221 3231 3321 3331 2 1322 B2 3 3 2 3222 3232 3322 3332 3 1323 3 3223 3233 3323 3333 13 3 1 1331 F A 3 4 11 3411 3422 13 3 2 1332 B2 2 2 3412 3431 Bl 3 1333 3 3421 3432 14 11 1411 142] 3 4 13 3413 2 2 1412 1422 Bl 2 3423 H3 3 1413 1423 3 3433 14 3 1 1431 A 4 111 4111 14 3 2 1432 B2 2 4112 C3 3 1433 3 4113 2 111 2111 2121 4 12 1 4121 2 2 2112 2122 C2 2 4122 a 3 2113 2123 3 4123 2 111 2131 4 13 1 4131 2 2132 CI 2 4132 Ci 3 2133 3 4133 2 2 11 2211 2221 2311 2321 4 2 11 4211 4221 423) 3 7 2 2212 2222 2312 2322 B3 3 2 2 4212 4222 4232 3 2213 2223 2313 2323 4 3 3 4213 4223 4233 2 2 3 1 2231 2331 4311 4321 4331 1 2 2232 2332 Bl 43)2 4122 4332 03 3 2233 2333 4313 4323 4333 24 I 1 2411 2421 4411 4421 4431 2 2 2412 2422 Bl 4412 4422 4432 3 2413 2423 4413 4423 4433 5 0 0 0 5000 Dl 7 0 0 0 7000 D2 6 D 0 0 6000 C2 8 0 0 0 8000 D3 Fig.2. Harta categoriilor hidrologice din bazinul hidrografic Bângăleasa și ponderea acestora în suprafață 30 REVISTA PĂDURILOR •Anul 120 • 2005 •Nr.2 Conf. Dr. ing. Victor Dan PĂCURAR Universitatea „Transilvania11 Brașov E-mail: vdpacurar@unitbv.ro BIBLIOGRAFIE C i o r t u z . I.. P ă c u r a r . V., D.. 2004: Ameliorafii sil- vice. Ed. Lux Libris. 232 p. Clinciu.l.. Lazăr, N.. V.. 1999: Bazele amenajării torentilor, Ed. Lux Libris. Brașov, 208 p. Păcurar. V.. D. .1998: Utilizarea sistemelor de infor- mații geografice în modelarea proceselor hidrologice, în Pădurea românească în pragul mileniului trei, Brașov, pp 219 - 224. Păcurar. V, .D., 2001: Cercetări privind scurgerea și eroziunea în bazine hidrografice montane prin modelare matematică și simulare. Teză de doctorat. Universitatea „Transilvania11 din Brașov. 380 p.. A New Method Tor Mapping the Forest Lands Using the Geographic Information Systems Abstract The paper presents a ncw method for mapping the forest lands. using the raster type geographic information systems (Idrisi). The method is based on adapting the ALApostol classification scheme, which is currentiy used in the Romanian forest hydrological design. The procedure is quick and easy to use. the multi-criteria analysis being carried oul automatica!ly realised through an original coding System and its representation in the thematic maps. An example of applying the method for the hydrologic mapping of the Bângălcasa Watershed. from Bucegi Mountains is also presented. Keywords: hydrological mapping, G1S, criteria coding REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 31 Liberalizarea prețului lemnului: metodologii alternative de calcul Marian DRĂGOI 1. Introducere Deși oportunitatea liberalizării prețului de pornire la licitațiile de lemn pe picior este indis- cutabilă în condițiile în care Regia Națională a Pădurilor nu mai deține o poziție de monopol pe piața lemnului, liberalizarea în sine, chiar dacă nu s-a produs încă, ridică o serie de semne de întrebare asupra metodelor posibil de aplicat, astfel încât pro- cesul să fie transparent, obiectiv și coerent din punct de vedere metodologic. Având în vedere că fiecare direcție silvică terito- rială are deja un contract pe termen lung cu cel puțin un agent economic, fluctuații de preț sunt de aștep- tat să apară pe celălalt segment al pieței, al firmelor ce cumpără lemn prin licitație, adică ceea ce rămâne după ce firmele ce au încheiat contracte pe termen lung își vor fi exercitat dreptul de preemțiune. Scopul acestui articol este prezentarea metodologi- ilor alternative de evaluare a lemnului pe picior, cu Din modul de abordare al celor două probleme au rezultat două abordări cu grade de complexitate diferite. Prima este aceea a analizei statistice' a vânzărilor (cunoscută în literatura anglo-saxonă sub denumirea de metoda prețului hedonic), a doua li- mitându-se doar la analiza așa-numitei prime de li- citare, definită ca diferența procentuală dintre prețul mediu de adjudecare și prețul mediu de pornire pen- tru vânzările din trecut. 2.1.1. Analiza statistică a vânzărilor anterioare Acest procedeu, în forma sa cea mai com- plexă2, este descris în figura 1. Datele primare, respectiv caracteristicile partizilor vândute într-o perioadă de timp, se împart în două eșantioane: primul, ce conține cca. 70% din total, va fi folosit pentru ana-liza propriu-zisă a regresiei, al doilea la verificarea distribuției ero- rilor și la determinarea coeficientului de dimin- uare a prețului estimat de adjudecare, astfel avantajele și dezavantajele lor, ținând cont de gradul de centralizare a deciziei la nivelul administrației sil- vice. 2. Analiza vânzărilor anterioare (evidența tranzacțiilor) 2.1. Principiul de bază Potrivit unei reguli elementare, dacă se scot la licitație partizi asemănătoare celor vândute în trecut, Fig. 1. Schema logică a analizei statistice a vânzărilor anterioare prețurile de pornire ale celor ce urmează a fi vândute în anul curent vor fi ceva mai mici decât prețurile de adjudecare anterioare. Apar așadar două categorii de probleme: 1) cum măsurăm gradul de asemănare dintre ceea ce s-a vândut și ceea e urmează a se vinde și 2) care este coeficien- tul de corecție a prețului anterior de vânzare, astfel încât să nu se pornească nici de la un preț prea mic, nici de la unul prea mare. 1 Metoda a fost folosită sistematic încă din 1978 de Serviciul Forestier din Oregon care, pc baza vânzărilor din ultimii trei ani, a dez- voltai cinci funcții dc rtgresie liniară multipla, una pentru fiecare uni- tate administrativă (Young, 1983). Prima utilizare a analizei regresiei la estimarea pre|ului lemnului pe picior datează din 1938 (Stcer, citat dc Young, 1983). 2 Inclusiv transformarea estimației prețului de adjudecare în preț de pornire, folosind cel mai complicat procedeu, resimularea unui sub- eșantion al vânzărilor anterioare. 32 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr 2 încât acesta să devină preț de pornire. O funcție de regresie este definită potrivit relației n P=bO+XbiXi+' (1) i=l în care P este prețul actualizat (variabilă rezulta- tivă). b0 este termenul liber al funcției. b, sunt coefi- cienții de regresie parțială ai variabilelor explicative x( iar e este eroarea estimației. cu media zero și abaterea standard egală cu unitatea. Rezultatul utilizabil al unei analize complete a regresiei constă nu într-o singură funcție de regresie. ci în trei funcții (seturi de coeficienți de regresie parțială): una pentru funcția propriu-zisâ, celelalte două pentru limitele superioară și inferioară ale esti- mației (figura 2). Acest aspect este important deoarece limita inferioară a estimației poate fi ea însăși considerată drept preț de pornire, atunci când se logaritmează variabila rezultativă. respectiv prețul. Variabile explicative obligatorii sunt volumul la hectar, volumul arborelui mediu, volumele princi- palelor specii și sortimente, distanța de apropiat. La acestea se pot adăuga multe altele. în funcție de can- titatea de date disponibile și măsura în care se dorește ca prețul să difere în raport de variabilele respective: natura produsului lemnos, tipul de tăiere (cu restricții sau fără restricții), ocolul silvic etc. Toate variabilele calitative (tip de produs, tip de tăiere, ocol silvic) pot fi introduse în model ca va- riabile bivalente (zero sau unu), respectând regula potrivit căreia numărul lor este mai mic cu unu decât numărul valorilor pe care le ia o anumită ca- racteristică: de exemplu, tipul de tăiere va avea aso- ciată o singură variabilă, ce va lua valoarea zero pentru tăierile fără restricții și unu pentru cele cu restricții. Pentru tipul de produs (cinci valori posi- bile: principale, secundare, accidentale I. acciden- tale II și igienă) vor fi introduse patru variabile, neavând nici o importanță la care din cele cinci va- lori posibile se renunță: ori de câte ori unei înre- gistrări (partidă) îi corespunde respectivul tip de produs, toate celelalte patru variabile vor avea va- lori egale cu zero. Condițiile ca o ecuație de regresie să nu conducă la rezultate mult eronate sunt următoarele: 1) numărul înregistrărilor să fie. ca ordin de mărime, egal cu puterea a treia a numărului de vari- abile explicative (x,); 2) variabila rezultativă (P în cazul de față, Y con- form notațiilor unanim acceptate) să fie corelată semnificativ (pozitiv sau negativ) cu oricare din variabilele explicative (x,); 3) eroarea estimației nu trebuie să fie corelată cu nici una din variabilele explicative (condiție cunos- cută sub denumirea de homoscedasticitate, existența corelațiilor respective fiind heteroscedasticitatea)-, 4) variabilele explicative (x,) să nu fie corelate intre ele, adică să nu fie multicoliniare; cu cât vari- abilele respective sunt mai strâns corelate, cu atât intervalul de încredere al estimației va fi mai mare; de asemenea, un model multicoliniar va avea un coeficient de detenninație mare. în schimb semnifi- cația coeficienților de regresie parțială va fi redusă. în general. în economie este greu de formulat modele care să îndeplinească toate cele patru condiții, dar există tehnici de diminuare sau chiar de anulare a heteroscedaticității sau a multicolinia- rității. Efectul cel mai grav al heteroscedasticității este instabilitatea coeficienților de regresie la adău- garea sau ștergerea unei observații. Pentru a elimina heteroscedasticitatea uneori este suficientă o schim- bare de variabilă sau extragerea complet întâmplă- toare a sub-eșantionului pe care se face analiza sta- tistică. din populația statistică a datelor inițiale. Trebuie precizat totuși că logaritmarea variabilei rezultative este o cale doar aparent elegantă de reducere a heteroscedasticității, chiar dacă limita inferioară a estimației va fi totdeauna pozitivă, ceea ce înseamnă că lemnul are totdeauna preț! De fapt, prin logaritmarea prețului de adjudecare, ca vari- abilă dependentă, se modifică sistematic distribuția erorilor reale, iar media acestora nu va mai fi zero. Demonstrația matematică a acestui fenomen poate fi găsită în Horodnic (2004), iar efectul economic, pe un eșantion de cca. 800 partizi vândute în D.S. Piatra Neamț, a fost o subestimare medie de cca. 102 mii lei/m3 (Simona Drăgoi,2002). Totuși, faptul că logaritmarea prețului de adjudecare conduce la subestimări sistematice poate fi benefic, având în vedere faptul că prețul estimat trebuie oricum REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr.2 33 micșorai pentru a-i transforma în preț de pornire - aspect tratat la sub-punctul următor. Multicoliniaritatea este omniprezentă într-o ast- fel de analiză, întrucât volumul arborelui mediu (VAM) este corelat cu volumul recoltabil la hectar, indiferent de produs. Dacă se adaugă suprafața totală și volumul total ca variabile explicative, și acestea vor fi corelate; de asemenea, VAM va fi corelat pozitiv cu volumul celei mai bine reprezen- tate specii. Consecința este un interval mare de încredere, pe măsură ce înregistrările se înde- părtează de centrul de greutate al norului de puncte economic, acestea complică întrucâtva și utilizarea efectivă a regresiei în estimațiile ulterioare, întrucât drumul trebuie parcurs în sens invers: pe baza valo- rilor efective ale variabilelor explicative se cal- culează componentele, apoi, pe baza componentelor se calculează prețul estimat. Dar pe lângă aceste probleme comune majorității modelelor liniare multidimensionale, în cazul prețu- lui mai apare una: aceea a vechimii înregistrărilor, ce nu poate fi separată de aceea a mărimii eșantionului de date primare supuse analizei (figu- ra 3). Este de fapt vorba de un cerc vicios, ce poate experimentale (figura 2). Multicoliniaritatea se elimină complet prin înlocuirea variabilelor inițiale cu combinații liniare ale acestora, obținute prin analiza componentei principale (ACP). Componentele principale sunt vectori proprii corespunzători valorilor proprii (în ordinea descrescătoare a acestora) calculate pentru matricea coeficienților de corelație între variabilele explicative. Morzuch et Ruark (1991) au arătat, printr-un set de prelucrări comparative ale acelorași date, rezultatele net superioare ale regresiei pe com- ponente principale în locul simplei regresii liniare multiple sau a regresiei liniare în trepte, recoman- dată într-un tratat de referință în domeniul statisticii forestiere (Giurgiu, 1974). Fig. 3. Principala problemă a analizei vânzărilor ante- rioare: dimensiunea spațială („pe câte ocoale facem o astfel de analiză?”) și temporală („în timp, cât mergem înapoi?”) a analizei vânzărilor anterioare Pe lângă faptul că respectivele componente sunt destul de greu de interpretat din punct de vedere Fig. 2. Efectul introducerii unei variabile explicative (nereprezentată grafic), corelată cu x, asupra limitelor superioară și inferioară ale estimației complica mult analiza: pentru a avea estimații corecte, este nevoie de multe date; dacă datele sunt culese din mai multe ocoale silvice, va crește variabilitatea statistică a prețului, deoarece ocoale diferite înseamnă piețe diferite; pentru a reduce variabilitatea este din nou nevoie de date, singura dimensiune în care mai poate fi extinsă analiza fiind cea temporală. Dacă înregistrările acoperă o perioadă lungă de timp, este firesc să se introducă ca variabilă explicativă și vechimea înregistrărilor, pentru a diminua ponderea pe care o au înregistrările foarte vechi, ce reflectă probabil un alt mediu economic, din trecut. Dacă nu se dorește acest lucru, atunci este mai bine să se găsească acel indice de actualizare pentru care modelul statistic nu este influențat de vechimea înregistrărilor. 34 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Acest lucru se realizează cu ajutorul așa-numitei regresii ponderale, ce necesită însă utilizarea unui program de calcul statistic capabil să realizeze așa ceva. Regresia ponderată este un model liniar în raport cu n-l variabile și neliniar în raport cu o sin- gură variabilă, stabilită de analist, pentru care sta- bilește în prealabil un interval în care va fi căutat acel exponent pentru care eroarea abaterilor este minimă. Practic, modelul funcțional (1) se transfor- mă în funcția (2) în care C este ponderea noii vari- abile introduse, în cazul de față vechimea înre- gistrărilor. n-l P = b0 +1^ + —+i (2) i=I Xn în cazul de față, ultima variabilă xn este vechimea în luni a înregistrărilor, iar C este pon- derea acesteia, pentru care, așa cum s-a precizat, tre- buie definit un interval de variație ce trebuie să includă neapărat și valoarea zero, pentru a testa și ipoteza lipsei oricărei ponderi. Matematic, dacă C va fi zero, indiferent de va- loarea variabilei xn rezultatul va fi același. Pe un set de date privind vânzările din DS Piatra Neamț s-a demonstrat că dacă prețurile de adjude- care din perioada 1994-1997 sunt actualizate în raport cu indicele mediu de creștere a prețurilor, vechimea înregistrărilor contează (C=l); dacă sunt actualizate în raport cu rata de schimb leu-dolar, vechimea nu mai contează (Simona Drăgoi, 2002). Acest aspect complică într-adevăr problema în momentul actual, întrucât moneda de referință s-a schimbat între timp, soluția optimă fiind una de compromis, adică alegerea unui indice compozit de actualizare, adică o medie ponderată între indicele mediu al creșterii prețurilor și un indice de depreciere în raport cu €. Estimarea prețului de adjudecare nu este sufi- cientă pentru stabilirea prețului de pornire; se apre- ciază doar care va fi valoarea ultimei strigări, or aceasta reflectă disponibilitatea de a plăti doar a unui cumpărător, a celui ce va adjudeca de fapt par- tida. Altfel spus, dacă s-ar afișa ca prețuri de pomire Simplele estimații ale prețului de adjudecare, în cele mai fericite cazuri s-ar înscrie un singur cumpărător pentru fiecare partidă: deci licitația nu ar avea loc. Din literatură se cunosc două metode de corecție a prețului estimat de adjudecare în vederea transfor- mării lui în preț de pomire: cel bazat pe abaterea standard a estimației și cel bazat pe resimularea vânzărilor anterioare. Primul procedeu, propus de Anderson (1976) constă în reducerea estimației prețului de adjudecare cu 84% din abatere standard, condiție în care, statis- tic, 80% din posibilii cumpărători vor avea oferte de preț mai mari decât prețul de pomire, deci vor par- ticipa la licitație (figura 4). Fig. 4. Motivația reducerii cu 0,84 din abaterea stan- dard a prețuiui estimat de adjudecare (y=cea mai mare ofertă dc preț (ultima strigare), x- vectorul variabilelor explicative Al doilea procedeu, mai puțin fundamentat sta- tistic cât mai degrabă economic, face apel doar la un calcul elementar, așa cum se arată în tabelele 1, respectiv 2. Logica acestei resimulări este simplă: dacă prețul de pomire recalculat va fi fost mai mic decât prețul efectiv de pomire, atunci partida ar fi atras suficient de mulți cumpărători și s-ar fi vândut la același preț la care s-a vândut de fapt (nu la cel estimat). Dând valori din ce în ce mai mici coefi- cientului de corecție este firesc să crească numărul partizilor vandabile, întrucât scade prețul de pomire. Valoarea optimă a respectivului coeficient este aceea la care creșterea procentuală de preț, respectiv valoare totală este maximă: din datele din tabelul 2 rezultă că această condiție este îndeplinită dacă c = 0,7, adică dacă prețul de pomire ar fi reprezentat 70% din estimația prețului de adjude- care. Dezavantajul acestui procedeu este acela că, dacă piața nu a reglat prețul în trecut, este posibil să REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 35 Rezultatul unei simulări a vânzărilor anterioare pentru un coeficient de corecție a estimației de 0,5 Tabelul 1 Preț real de pornire (mii lei/m') Preț real de adjudecare (mii lei/m'; Volumul partizii (m?) Preț estimat de adjudecare (inii lei/m') Preț estimat corectat (mii lei/m') Partida ar fi atras cumpărători? Volumul ce s-ar fi vândut dacă prețul de pornire ar fi fost cel din coloana 5 Valoarea estimativă a vânzărilor (miliarde lei) 1 2 3 4 5 6 7 8 3088 3226 3818 1118 559 Da 3818 12,3 2934 3463 550 4737 2369 Da 550 1,9 1333 1584 2285 2237 1119 Da 2285 3.6 1952 2528 2830 6297 3149 Nu 0 C 1728 2069 4251 506 253 Da 4251 8.8 2888 3107 4310 2539 1270 Da 4310 13.4 3257 3444 2199 3351 1676 Da 2199 7,6 986 1292 650 5530 2765 Nu 0 0 3213 3941 1795 4436 2218 Da 1795 7,1 3246 3826 3840 703 352 Da 3840 14.7 1963 2095 560 6238 3119 Nu 0 0 2673 3647 1942 3813 1907 Da 1942 7.1 2140 2879 502 1040 520 Da 502 1.4 1798 2534 1002 803 402 Da 1002 2,5 3106 3982 3561 4528 2264 Da 3561 14,2 1822 2637 3598 1821 911 Da 3598 9.5 2724 2922 4126 3451 1726 Da 4126 12,1 2118 2393 1430 4143 2072 Da 1430 3,4 1870 2651 3214 2326 1163 Da 3214 8,5 2089 2631 1710 2972 1486 Da 1710 4,5 3158 4043 1853 6325 3163 Nu 0 0 total 44133 132,6 nu- regleze nici în viitor: altfel spus, dacă prețurile de adjudecare din perioada anterioară au fost mici, veniturile estimate la prețul de pornire pentru perioada curentă rămân în continuare mici, ceea ce obligă la planificarea unui volum redus de lucrări. De fapt, trebuie precizat că acest auto-reglaj al pieței nu se face niciodată instantaneu, cu atât mai puțin în condițiile în care structura calitativă a masei lem- Tabelul 2 Determinarea coeficientului optim de corecție a prețului estimat, pentru a-l transforma în preț de pornire coeficientul 0,9 0.8 0,7 0.6 0.5 volum total (mJ) 23520 26734 36307 40418 44133 creșterea procentuală a volumului ce s-ar fi vândut direct prin licitație 14% 36% 11% 9% valoare totala (miliarde lei) 70,2 78,7 109.5 125,6 132.6 creștere procentuală a valorii încasate In urma vânzării prin licitație 12% 39% 15% 6% noase variază mult de la un an la altul, datorită doborâturilor de vânt sau blocării unor drumuri de acces în bazinetele în care sunt localizate arboretele exploatabile. Un dezavantaj specific doar acestui procedeu este acela că nu ține cont de informația oferită de partizilc ce nu s-au vândut nici la prima, nici la a doua licitare, ajungând a fi vândute prin negociere directă. S-a încercat surmontarea acestui dezavantaj folosind regresia tobit, ce permite calcularea a două valori ale variabilei depen- dente (prețul. în cazul de față): o valoare necondițio- nată (ceea ce ar corespunde estimației propriu-zise din analiza liniară multiplă) și una condiționată, adică o 36 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 estimație mai mare decât un prag prestabilit cu o anumită probabilitate: considerând că prețul de pornire este acel prag, pentru fiecare partidă în parte, o analiză tobit folosește integral datele disponibile în ceea ce privește vânzările, atât pe cele vândute prin licitație cât și pe cele vândute prin negociere (Krista Gebert. Niccolulli et Schuster. 1998). 2. 1.2. Procedeul primei medii de licitare Așa cum s-a precizat, prima medie de licitare este diferența dintre prețul (mediu) de adjudecare și cel de pornire, exprimată, de regulă, procentual. Metoda este mult folosită pe piața nord-americană. fiind de altfel oficializată de serviciul forestier al Statelor Unite încă de la începutul anilor optzeci (***, 1981). In funcție de valoarea relativă a primei medii de licitare, au fost formulate relațiile urmă- toare: P = P +pLzL. pentru P>țo% (3) p = pp - pt h- pentru 5%< Pi < 10% <4) F în care variabilele au următoarele semnificații: P - prețul mediu dc pornire pentru perioada următoare: Pp - prețul mediu de pornire din perioada de refe- rință (sau luna anterioară): P, - prima medie de li- citare în valoare absolută: V, - volumul total vândut în perioada anterioară iar Vn - volumul vândut prin negociere. Raționamentul acestor relații este foarte simplu: dacă în perioada de referință nu s-a vândut nimic prin negociere iar prima de licitare a fost mai mare de 10%, prețul de pornire în perioada următoare va fi egal cu prețul de adjudecare din perioada de refe- rință: dacă s-a vândut totuși și prin negociere, atunci prima medie de licitare va fi diminuată direct pro- porțional cu volumul vândut prin negociere. Dacă prima de licitare a fost sub 10% și totuși s-a vândut totul prin licitație, atunci se păstrează prețul de pornire anterior (relația 4), iar dacă prima de licitare a fost mai mică de 5% este mai bine să se pornească de la prețuri chiar mai mici decât cele din perioada de referință (relația 5). Dar simplitatea acestui procedeu se plătește într-un fel: nu permite diferențierea prețurilor pe specii și sortimente: deci partizile vor avea prețuri diferenți- ate în funcție de produs sau distanță de apropiat doar în măsura în care calculele s-au făcut pe baza unor evidențe diferențiate de la bun început - practic, relațiile 3-5 trebuie să se aplice pe seturi de înre- gistrări deja stratificate în funcție de natura pro- dusului și, eventual, distanța de apropiat. Așadar odată calculate prețurile P (pe natură de produse și distanțe de apropiat), acestea trebuie diferențiate pe specii și sortimente, folosind metodologia deja con- sacrată. propusă de Petrescu (1993) și folosită în repetate rânduri în ultimii ani. cu corecțiile de rigoare în ceea ce privește coeficienții valorici con- venționali și sortimentele considerate. în virtutea prevederilor „Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către deținătorii de fond forestier pro- prietate publică, către agenții economici'3. 2.2. Combinarea metodelor bazate pe analiza vânzărilor anterioare Cele două procedee complementare de analiză a vânzărilor anterioare pot fi combinate, astfel încât analistul să beneficieze de avantajele fiecăreia: de robustețea și siguranța primei medii de licitare pen- tru calcularea unui preț mediu pentru perioada curentă, în funcție de prețurile de adjudecare și can- titățile nevândute prin licitație în perioada ante- rioară. precum și de capacitatea analizei statistice în a evalua atractivitatea partizilor, în funcție de carac- teristicile intrinseci (volum, calitate, distanță de apropiat) plus prețul de pornire. Ceea ce am denumit generic ..atractivitate“ poate fi exprimat fie prin probabilitatea ca o partidă oarecare să atragă cel puțin trei potențiali cumpărători înainte de licitație, fie direct prin numărul potențialilor cumpărători (Bare et Smith. 1999; Schuster et Niccolucci. 1990). De altfel, combinarea a două funcții de regresie în ..cascadă'1 a fost propusă de Schuster et Niccolucci (1993), introducând în categoria variabilele explica- 3 Publicat în Monitorul Oficial nr. 121 din 10 februarie 2004 REVISTA PĂDURILOR • Amil 120 • 2005 • Nr. 2 37 tive pentru preț și numărul de potențiali cumpărători, care, la rândul lui. a fost exprimat ca fiind dependent de caracteristicile partizii. Soluția este doar aparent elegantă, deoarece accentuează efectul autocorelației dintre variabilele explicative (vezi condițiile ge- nerale ale unei funcții „perfecte" de regresie4 liniară multiplă), iar acest efect se propagă în toate vânzările ulterioare, dar mai ales în cele caracterizate de valori extreme ale variabilelor explicative. Ceea ce propunem acum este doar verificarea, prin analiza regresiei logistice, a atractivității celor ntai scumpe partizi (pornind de la prețul de pomire și car- acteristicile partizii. ca variabile independente). O funcție de regresie logistică este definită conform relației (6) în carep este probabilitatea ca o partidă, descrisă de n caracteristici, scoasă la licitație la un preț P, să fi putut atrage de la început cel puțin 3 cumpărători potențiali, adică să fi fost atractivă și prin preț, și prin caracteris- ticile intrinseci (volume pe sortimente, condiții de exploatare, adică cele x, n variabile independente). Firește, semnul coeficientului de regresie (B) al prețului de pomire va fi negativ sau cel puțin așa este de așteptat. Odată calculată această funcție, folosind deci toate înregistrările posibile, nu doar cele referitoare la vânzarea prin licitație, ea poate fi aplicată pentru a esti- ma probabilitatea ca orice partidă de extrem (foarte scumpă ca preț sau foarte greu accesibilă) să atragă cel puțin trei clienți. la prețul de pomire stabilit în urma aplicării uneia din relațiile 3-5 și a algoritmului de difer- ențiere a prețului mediu pe specii, sortimente și eventu- al distanța de apropiat (Petrescu. 1993). 3. Concluzii și discuții înainte de a formula orice concluzie referitoare la 4 Se cuvine sâ precizăm că este loial greșită folosirea sintagmei „ecuație ds regresie . lnir-o ccuape termenul din stânga este egal cu cel din dreapta, on în cel din dreapla apare și eroarea, ce esie necunoscută metodele de estimare a prețului de pornire ar fî nece- sară rediscutarea oportunității liberalizării prețului lemnului pe picior, în condițiile în care Regia Națională a Pădurilor - Romsilva nu mai deține monopolul pieței lemnului. Din păcate, orice liberalizare a prețurilor este per- cepută ca o potențială scumpire, fapt ce alimentează temerea că industria lemnului ar suferi încă un șoc, după cel al aprecierii leului în raport cu valutele de referință, fapt ce face exportul în sine ineficient. Liberalizarea nu înseamnă doar scumpire, ci și ieftinire pentru anumite sortimente, nevandabile în prezent datorită faptului că recoltarea lor presupune cheltuieli prea mari de exploatare. Or, în condițiile în care s-ar reduce prețul acestor sortimente proble- ma rentabilității recoltării anumitor partizi s-ar pune în alți termeni. Pentru orice silvicultor, a ține la prețul lemnului marcat ca produs secundar nu este o totdeauna dovadă de responsabilitate profesională, după cum a fixa prețuri prea mari la prima licitație poate fi neeconomic, întrucât se va întârzia efectiv recoltarea masei lemnoase respective iar diferența dintre prețul cerut și cel oferit la negociere va fi de asemenea mai mică decât în cazul unei licitații obișnuite. Efectul cel mai important al liberalizării prețului ar fi un mai mare accent pus pe corelarea, la nivel de direcție silvică, a veniturilor așteptate și a cheltuielilor planificate, astfel încât o cotă cât mai mare din val- oarea masei lemnoase valorificate să rămână în pădure, ca investiții și manoperă pe operațiuni cultur- ale de calitate, și să alimenteze în mai mică măsură bugetul central, sub formă de impozit pe un profit realizat prin subestimarea sistematică a cheltuielilor necesare gestionării durabile a pădurilor. Metoda propusă, ce combină avantajele procedeu- lui actual, bazat pe acoperirea costurilor, cu analiza vânzărilor anterioare este în măsură să conducă la prețuri corecte într-un timp relativ scurt, fără cheltuieli prea mari cu prelucrarea statistică a datelor. Conf. dr ing. Marian DRĂGOI Conferențiar universitar Universitatea Ștefan cei Mare Suceava 38 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 BIBLIOGRAFIE ***. 1981: Appraisal Handbook for Regîon 9. FSH-2409 (Eastern Region) USDA Forest Service. GPO: Washington D.C. Anders o n . W.. C„ 1976: Appraising Southern Pine Pulpwood Stumpage. USDA Forest Service. Research Paper SO-129. Southern Forest Experiment Station. Nerv Orieans. LA. 36 p. B a r e . B„ B.. S m i t h . R„ L., 1999: Stumpage Value Estimation from Transaetion Evidence Using Multiple Regression. Journal of Forestry 97(7):32-39. D r ă g o i. S i m o na . 2002: Cercetări privind costul de producție din silvicultură și corelația acestuia cu prețul de livrare a lemnului pe picior. Teză de doctorat. Universitatea „Transilvania" din Brașov. 257 p. Krista Gebert. N i c e o I u 11 i. M.. J.. S c h u s t e r. E.. G.. 1998: Assessing the Salability ofTimber Offerings. Western Journal of Applied Forestry. voi. 13. nr. 4 pp: 130-136 H o r o d n i c . S.. A.. 2004: Elemente de biostatisticâ forestieră. Editura Universității Suceava. Suceava, pp: 101 - 122. M O r z u c h . B„ J„ R u a r k . G.. A.. 1991: Principal componente Regression to Mitigatc the Effects oj Multicolinearity. Forest Science. 37(1). pp: 191-199 P c t r e s c u . M.. 1993: Concepte și metode de evaluare a prețului lemnului pe picior. în condițiile economiei de piață. Manuscris LC.A.S. Schuster. E„ G.. N i c c o I u c c i. M.. J„ 1990: Comparative Accuracy pfSix Timber Appraisal Methods. The Appraisal Journal. January 1990. voi. LV1II. no. 1. pp: 96-108 S c h u s t c r . E.. G.. N i c c o 1 u c c i . M.. J.. 1991: Transaetion Evidence Appraisal Methods: Teste. Developmente and Problems. Proceddîngs of the Symosiun on System Analysis in Forest Resources, charleston. SC. March 3-7. pp 276-282 Schustcr. E.. G.. N i c c o 1 u c c i. M.. J.. 1993: Integrating the Equation-Based and Adjustment-Based Apporach to Transaetion Evidence Tmber Appraisal. The Appraisal Journal. Voi LXI. pp:l 11-116 S t c e r. H.. B„ 1938: Stupage Prices of Privaltely O^ned Timber in the United States. USDA Technical Bulletin. 626. Y o u n g. T.. 1983: A valuation model of național forest stumpage. Teză de masteral în silvicultură (manuscris). Universitatea Wisconsin-Madison. 76 p. Liberalization of stumpage prices: alternative computing methods Abstract The paper is dealing mainly with a combination of two methods based on transaetion evidence analysis. abie to suit in the best way the Romanian information system of putting the stumpage into valuc. The basic method is the bid prime approach. inspired by the e.xperience of the USDA Forest Service, the alternative one is only for checking the salability of the highly prized tracts. based on a logistic function derived on the basis of the advertised rate and the characteristics of the tract. Keywords: stumpage price, hedonic method, transaetion analysis REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 39 Din istoria silviculturii românești D. R. Rusescu: împădurirea artificială a câmpiilor lipsite de păduri și învățământul nostru silvic Respectând și cultivând memoria și opera precursorilor silviculturii românești, Comisia de științe silvice a Academiei Române și secția de silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice, prin generoasa deschidere față de acest demers de care a dat dovadă colegiul de redacție al ..Revistei pădurilor", în ultimii ani a readus în memoria colectivă a actualei generații de sil- vicultori operele perene ale unor personalități marcante ale silvologiei și economiei forestiere românești: Marin Drăcea, Constantin Chiriță, N. G. Popovici, Vasile Sabău, Atanase Haralamb, Vlad Cârnu-Munteanu. Marin Rădulescu, luliu Moldovan, P. S. Aurelian, Ion Popescu-Zeletin. Sterian Munteanu, Mihail Prodan, Nicolae Rucăreanu. ș.a. Nu a fost uitat nici ilustrul silvicul- tor D. R. Rusescu (1858 - 1954), de la moartea căruia s-au împlinit 50 de ani (Revista pădurilor, nr. 3/2004, pp.47-53). Inegalabila sa operă a fost publicată în monografiile: Cestiunea împă- duririlor artificiale în România (1906), Nesiguranța recoltelor agricole în România, harta împăduririi Bărăganului, planul general de împădurire a Bărăganului ș.a. Necunoscută a rămas însă contribuția sa documentară și științifică, expusă în articolul „împădurirea artificială a câmpiilor lipsite de păduri și învățământul nostru silvic ”, pu- blicat în revista „Cuvânt forestier" (p.86-88). publicație particulară efemeră, netezauriza- tă în bibliotecile naționale, probabil dispărută. O fericită împrejurare a făcut să intrăm în posesia acestei reviste și astfel să aflăm fapte demne să intre în istoria silviculturii românești. Lucrarea impresionează prin originalitatea ideilor, claritatea expunerii, vasta documentare din literatura străină, precum și prin criti- cile aspre aduse învățământului superior silvic. Așa încât am apreciat că este de datoria noastră să înaintăm spre publicare acest interesant și util articol. Acest gest reprezintă totodată un omagiu „Împădurirea artificială a câmpiilor țării lipsite de păduri1* constituie o problemă pe cât de vastă și importantă pentru economia națională pe atât de veche și de neprecizată în elementele ei constitutive. Este vastă și importantă, deoarece interesează întreaga zonă a șesurilor ce se întind intre câmpiile ridicate ale țării și Dunării. între Dunăre și Marea Neagră și între Prut și întinsele stepe ale Rusiei, adică cam pe a 5-a până ia a 4-a parte din suprafața țării. Este veche, deoarece a fost ridicată pentru întâia oară. în mod oficial, de „Domnia" țărilor încă de acum 150 de ani. imediat după crearea proprietății agricole în vechile principate, prin împărțirea pro- prietății rurale în proprietate agricolă - supusă revendicărilor țăranilor - și a proprietății păduroase rezervată exclusiv pe seama proprieta- rilor de moșii, insă supusă dreptului țăranilor de pe moșii de a lua lemnul de foc și lucru necesar gospodăriei lor. Și este neprecizată în elementele ei constitutive, 40 pe care îl aducem ilustrului silvicultor. Prof. Victor GIURGIU deoarece in tot lungul acestor 150 de ani, toți acei îndatorați cu rezolvarea acestor chestiuni, nu au făcut decât să arate necesitățile ce reclamau împă- durirea artificială a regiunilor de câmpie lipsite de păduri, astfel cum erau simțite pe vremuri de econo- mia generală a țârii și să hotărască pe hârtie, efec- tuarea lucrărilor fără nici o preparare de studii și fără să bănuiască măcar că. dacă pădurile - pe care nimic nu le poate opri în calea lor când iși gă- sesc condițiile necesare de existență^ - nu au putut niciodată^ să se instaleze acolo unde anumite cauze care le-au oprit de la instalare, cauze care, desigur există și astăzi. Încă de la început, de când a fost recunoscută în țara noastră necesitatea înființării de păduri la câmpie - adică de la primele Hotărâri Domnești de împădurire din 1792 în Moldova și 1715 în I) Xtimite Bărăgan iu estul Munteniei jt in Dubrogea. Burnas. iu sudul Olteniei și al Munteniei de vest fi Bugeac. in părțile de jos fi de sus ale Basarabiei. p Ideea fundamentală a studiului Prof l. Bopp: . Trăite de Sdvicuhure" Introducere 3) Bineînțeles in actuala epocă geografică REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Muntenia - cultura pădurilor a fost considerată la noi de oficialitate și învățământ, ca fiind asemănă- toare culturii agricole, ca fiind în funcțiune de sol, nimeni, dar absolut nimeni din toți silvicultorii noștri români, ca și cei străini, aduși anume de guvernul țării pentru studierea acestei grave chestiuni41. nu s-a gândit că ar putea să existe vreo deosebire intre vegetația pădurilor și aceea a cerealelor, după cum nu și-a închipuit că ar putea să existe vreo deosebire între condițiile de existentă pe care arborii le găsesc în Bărăgan, Burnas sau Bugeac, adică în stepele noastre, și acelea pe care le au în zona pădurilor din imediata lor vecinătate: pentru toți, reaua stare și lipsa pădurilor erau datorate numai acțiunii omului. Necunoașterea de către silvicultorii români a legii de vegetațiune forestieră care condiționează instalarea pădurilor, este explicabilă prin lipsa din învățământul ce li se preda, a unui curs care să insiste în mod special, asupra rolului determinant îndeplinit de climat în viața vegetațiunilor lem- noase. Necunoașterea de către silvicultorii străini aduși în (ară. a influenței climatului țării asupra putinței de dezvoltare a vegetațiunilor lemnoase în diferite regiuni ale câmpiei noastre este de asemenea explicabilă, prin faptul că acei silvicultori, destinați a funcționa în țările lor cu climate uniforme și acoperite peste lot cu păduri nu primiseră în școlile în care au fost formați cunoștințe mai dezvoltate de legătura ce există între climatele altor țări și dez- voltarea vegetațiunilor lor forestiere. Nu tot același lucru îl putem spune despre învățământul nostru silvic pentru care necunoașterea legilor care condiționează putința de existență a pădurilor în diferitele regiuni ale țării în primul rând în părțile câmpiei lipsite de păduri - este cu totul neexplicabilă. Silvicultura predată in școlile noastre speciale nu era câtuși de puțin bazată pe cercetări și obser- vații făcute asupra condițiunilor tehnice51 și clima- tice61 ale tării și absolut numai pe teorii împrumu- tate de la francezi și germani71. Or. plantele având o dispoziție organică în sânul căreia viața se 4) Bouquet de la Grye. Conservator de păduri 1875. Broiltardt. Conservator de păduri 1885. C. Huffel subinsp de păduri 1888. lohan Pitscheack. Consilier Silvic I. R. al Austriei 1902. 5) Relieful, expozipa. orografia și hidrografic. 6) Aerul, temperatura “ apa. 7) Profesorul M. Drăcea. Curs de silvicultură 1923-1924 pag. 35 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 exercită sub impulsia, în primul rând a condițiilor de climă proprii localităților în care funcționează și România întrunind pe suprafața ei produse forestiere a trei climate geograficei, alcătuirea unei silviculturi naționale, bazată pe condițiunile reale de vegetație ale diferitelor regiuni ale țării tre- buia să fie cea dintâi și cea mai de seamă îndatorire a învățământului nostru silvic. Or nu numai că nu ș-a făcut nimic in această privință, dar ceva mai mult: singurul studiu docu- mentat referitor la condițiile de existență a vegetați- ilor lemnoase în părțile câmpiei noastre „Bărăganul" - început cu autorizația Ministerului Și apreciat și distins de marile noastre instituții cul- turale - a fost întrerupt brusc de către Direcția Serviciului Silvic pe motivul că „ această lucrare nu trebuie săfie dusă până la capăt numai de o singură persoană ci continuată și de alții Timp de 30 de ani cât au trecut de la întreru- perea acestui studiu. Direcția Serviciului Silvic nu a întreprins absolut nimic pentru continuarea lui, învățământul silvic care avea îndatorirea de a hotărî pământurile lipsite de vegetații lemnoase ce trebuiau să fie repopulate cu păduri, nici nu s-a gândit măcar la această alegere, ne cum să sta- bilească condițiile de climă și sol cerute de insta- larea și dezvoltarea vegetațiunilor lemnoase în regiunile noastre de stepă: iar cei însărcinați cu directivele au neglijat alegerea treburilor, consi- derând cultura pădurilor ca în anii 1792 și 1793 adică asemănătoare celei agricole. Două „scrieri" - „Comerțul lemnelor" și „Problema solului in silvicultura română" con- cretizează mai bine ca orice concepția specialiștilor noștri: prima, în ce privește posibilitatea înființării de păduri pe suprafața întregii noastre țări, a doua în ce privește condițiile de vegetație necesare esențelor noastre forestiere: „Comerțul lemnelor" apărut în 1907 afirmă că: „România este o vastă pădure ". Ori harta generală pentru vegetațiunea țărilor dacice întocmită în 1906 de A. Procopian-Procopovici91 stabilește că părți din câmpiile țării numite Bărăgane, Burgas și Bugeac sunt lipsite de păduri. „Problema solului în silvicultura română" apărută în 1933 proclamă că „Silvicultura este o 3) Temperată Continentală. Mediteraneană. 9) Veri „Chestiunea împăduririlor artificiale in România" de D. R. Rusescu pag 66-67 41 activitate de producție sprijinită fundamental pe factorul sol: cultura forestieră o cultură a solului, produsul lemnos un produs al solului", pe când: Tratatele speciale de Silvicultură10), o definesc ca fiind „ o știință care studiază fenomenele relative la vegetațiunea pădurii naturale și arta de a exploata fără a-i împiedica funcționarea fiziologică". Studiile tehnice ale Institutului nostru geologic11), arată că dinamismul transformărilor care duc la formațiunea solului, climatul cu diferitele lui con- stituante este desigur unul din principalii factori. Studiile de pedologie12), stabilesc că solurile nu se comportă in același fel sub un climat uscat sau sub un climat umed și precizează că13) pentru a conser- va calitățile care fac un sol productiv, agricultura se servește de îngrășăminte și munci, în silvicultură din contra, productivitatea nu poate să fie influ- ențată decât prin operațiuni culturale. Tratatele de silvicultură14), stabilesc că în general esențele forestiere se arată destul de indiferente sub raportul calităților chimice ale solului, tratatele de exploatare comercială a lemnului13) documentează că solul nu influențează asupra dezvoltării pădurilor ci asupra calităților lemnului lor. De asemenea și observațiile geografice botanice16) dovedesc că fazele de vegetație ale plantelor, nu pot fi efectuate decât numai sub acțiunea combinată a luminii, căldurii și umidității și pentru esențele IO) L Boppe „ Trate de silviculture "pag. XIII II) C. N. Cernescu „Facteurs de climat et zonei de sol en Roumanie, p.3 12) Dr. E. Hess: Etudespedolgiques apphquees aux solsforestiers „Le sol et la for^t", pag, 7 13) Annales de la Slation Federale de Recherches Forestieres. Tom. XVfasc. 11920, p. 5 14) Prof. L. Boppe. Op. cit. p. 15) Alphons Mathey: ..Trăite d'Exploatations Comercialei des hăis", V. I. pag. 95. 16) Dr. O. Drude: „ Geographie Botanique Grisebach La v^getion du globe Dr. H. Mayer: „ Waldungen von Nord-America" forestiere umiditatea atmosferei este mai necesară decât umiditatea solului. Felul acesta de a concepe viața și cultura vege- tațiunilor lemnoase a unora dintre îndrumătorii sil- viculturii noastre, a avut ca rezultat direct, lăsarea în părăsire a rezervării de terenuri pentru împă- duririle de ordin general prevăzute de codul silvic și înlesnirea politicienilor de a transforma marea chestiune de economie generală a împăduririi câmpiilor în o chestiune nu atât de interes social cât de interes local: aceea a împărțirii pământurilor la locuitori, iar ca rezultat indirect, producerea de confuzie în judecata tinerilor silvicultori. Și toate acestea numai din cauză că învățămân- tul nostru silvic lipsit de controlul activității extra- didactice, face cu putință expunerea cvasi oficială a unor astfel de păreri personale. Singur d-l Consilier Silvic M. Drăcea, Profesor al Școlii Politehnice, în cursul său de „Silvicultură”pre- dat de la 1923 încoace, a avut și are curajul sincerității de a mărturisi de la înălțimea catedrei sale că: „La noi nu există până acum o știință silvică națională. Noi avem o silvicultură de împrumut. Am luat și de lafrancezi și de la germanifel de fel de teorii, dar nu s-a căutat nici până acum a se stabili întrucât aceste teorii se pot aplica în silvicultura noastră, întrucât sunt aplicabile în condițiile speciale în care este așezată țara noastră - ex. marginea stepei”. Să sperăm că d-l Profesor Consilier Silvic M. Drăcea fiind astăzi și directorul Institutului de Cercetări și Experimentații forestiere și deci în măsură de a putea stabili teoriile unei silviculturi aplicabile condițiilor tehnice și climatice ale țării noastre, își va închina întreaga sa activitate pentru întregirea' învățământului nostru silvic cu o „Silvicultură română" atât de mult așteptată. " Cronică Unitate prin diversitate: programul Forest Academy Finland Sfârșitul anului 2003, precum și întreg anul 2004 au inclus o serie de evenimente importante în agen- da forestieră europeană, concentrând atenția asupra Finlandei și a încercărilor acestei țări de a aduna și întări familia forestieră europeană. în, aceast sens, Asociația Forestieră Finlandeză, beneficiind de suportul financiar al Ministerului Agriculturii și Pădurilor din Finlanda, a patronat patru forumuri ce au abordat o parte din provocările lumii silvice europene, la momentul extinderii Uniunii către est. Țările vizate au fost noile membre, precum și statele aplicante pentru aderarea la UE. Principala idee ce a stat la baza organizării acestei serii de 42 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2(305 • Nr. 2 evenimente, a fost reunirea unui număr important de reprezentanți ai sectoarelor silvice din aceste țări, și lansarea programului Forest Academy Finland. Astfel, de-a lungul unui an, 118 participanți din 15 țări au avut privilegiul de a-și întâlni colegii europeni, de a discuta problemele comune sau indi- viduale ale fiecărei țări, de a împărți și de a câștiga experiență cu și de la ceilalți participanți. Scopurile programului Forest Academy Finland au fost: l) întărirea cooperării și a înțelegerii între diferite țări; 2) sprijinirea dezvoltării sectoarelor forestiere naționale a fiecărei țări participante, prin schimbul de experiență ; și 3) oferirea de mijloace și metode de comunicare pentru facilitarea conștientizării potențialului sec- toarelor forestiere, în dezvoltarea generală a mediu- lui socio-economic a țărilor vizate de program. Pentru atingerea acestor scopuri, membrii Asociației Forestiere Finlandeze au asigurat partici- panților un excelent mediu de lucru, precum și posi- bilitatea de a intra în contact cu societatea finlan- deză, o societate extrem de puternic legată de pădure. Forumurile au vizat toate nivelurile de decizie și de influență din lumea silvică europeană: realizatori de politici forestiere, manageri de servicii forestiere de stat și private, reprezentanți ai sindicatelor sil- vice, ai industriei forestiere, ai organizațiilor negu- vemamentale de mediu, ai sectoarelor de educație și cercetare din domeniul silvic. Fiecare forum a inclus aproximativ 20 de partic- ipanți din afara Finlandei și 10 specialiști finlandezi. Pentru eficientizarea sesiunilor de lucru, organiza- torii au structurat partiepanții pe grupuri de lucru, oferind fiecărui grup o temă “fierbinte” la fiecare dintre forumuri, astfel: - 3-5 dec.2003—Forumul pilot—a vizat testarea reacției reprezentanților diferitelor țări invitate, și stabilirea temelor viitoarelor forumuri. - 2-4 iun. 2004—Integrarea funcțiilor pădurii - 15-17 sept.2004—Dezvoltarea durabilă având la bază lemnul - 27-29 oct.2004—Sectorul forestier privat Participanții la aceste lucrări au reprezentat o diversitate de culturi, de experiențe anterioare și, mai important, de probleme specifice fiecărui sector forestier reprezentat. Programul Forest Academy Finland și-a propus să realizeze o „ unitate” din această „ diversitate”, ceea ce a generat întregul program. S-a creat astfel o oportunitate deosebită de a avea la aceeași masă de discuții specialiști de la toate nivelurile sectoru- lui silvic și de a facilita comunicarea între aceste niveluri, astfel încât problemele specifice ale unei verigi din sistem să fie adresate direct spre rezolvare, verigii răspunzătoare cu soluționarea problemei respective. Organizatorii și ceilalți specialiști finlandezi au împărtășit cu ceilalți participanți experiența Finlandei de 10 ani ca membru al UE. Dar, poate cea mai mare realizare a întregului program a fost generarea unei schimbări în modul de percepție și reacție a participanților, datorită în primul rând comunicării directe. Rezultatul imediat a fost crearea unei rețele de reprezentanți locali în fiecare dintre țările participante, care să promoveze ideile și mesajele generate de-a lungul sesiunilor de lucru. La aceste evenimente, România a participat cu un număr de 7 specialiști silvici, reprezentând Consilva, Universitatea Transilvania din Brașov, Garda de Mediu, Asociația Proprietarilor de Păduri din România (APPR) și Institutul Forestier European. Cei care au luat parte la lucrări s-au întors în România cu un mesaj: Uniunea Europeană dorește un sector silvic românesc puternic și competitiv, construit și condus în concordanță cu valorile europene. în perspectiva aderării României la UE în 2007, sectorul forestier românesc este așteptat să își aducă contribuția nu doar la dezvoltarea individuală a României, ci a întregii Europe. Bogată în resurse forestiere, în tradiții, cunoștințe teoretice și practice în domeniul silvic, România este invitată să își ia locul la masa rotundă a familiei forestiere europene, iar de acolo să ia și să împartă de la și împreună cu celelalte state membre ale UE, experiența pe care o are. închiderea lucrărilor celui de-al patrulea forum organizat în Finlanda nu a însemnat și încheierea programului, ci doar a „cuvântului introductiv” ce precede „capitolele” din „cartea” ce a început a fi scrisă la Forest Academy Europe. Este o carte căreia REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 43 i se adaugă noi pagini zi de zi. de către mii de autori anonimi, care își trăiesc viața în conexiune cu sec- torul silvic. Așa cum Uniunea Europeană sprijină România pe drumul aderării la valorile și instituțiile europene, la fel dorește să facă și Asociația Forestieră Finlandeză vis-a-vis de sectorul forestier românesc. Ca participant la această serie de evenimente, am credința că sectorul silvic românesc are maturitatea de a păși în Europa și de a-și asuma valorile și vi- ziunile Europei de mâine! Drd. ing. Daniel Paul DIMA O manifestare științifică de un fel deosebit în 2 februarie 2005 s-a desfășurat la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București, o mani- festare științifică aparte: premierea unei lucrări științifice din domeniul silviculturii de către o fun- dație al cărei scop este promovarea științelor silvice. Fundația „Alexandru Tissescu”, persoană juridică de drept privat, nonguvemamentală, non- profît și apolitică, a fost creată în anul 2002 în memoria celui al cărui nume îl poartă, fost eminent cercetător în domeniul dendrometriei, dendro- cronologiei și dendroclimatologiei, prematur trecut pe alt tărâm; Fundația și-a propus să stimuleze cercetările de dendrocronologie și dendroclimatolo- gie dar și alte cercetări din domeniul forestier prin acordarea de premii anuale, burse, organizarea de manifestări științifice, publicarea de lucrări. în cadrul manifestării organizate ia I.C.A.S., a fost premiată de către fundație lucrarea „Fundamente metodologice și aplicații de dendro- cronologie”. elaborată inițial ca teză de doctorat și apoi redactată și publicată într-un volum separat de către doctor Ionel Popa, de la Stațiunea I.C.A.S. Câmpulung - Moldovenesc. Lărgind deschiderea pe care a facut-o Alexandru Tissescu prin teza sa de doctorat „Influența princi- palilor factori climatici asupra dinamicii producției de biomasă lemnoasă supraterană Ia gorun și stejar pedunculat”, publicată în 2001, doctorul Ionel Popa a elaborat mai multe serii dendrocronologice pentru zâmbru, molid, brad, gorun cu lungimi între 170 - 332 de ani. Pe lîngă prezentarea acestor serii, volu- mul publicat conține o consistentă parte de expunere a principiilor și metodelor dendrocronologiei. redactată pe baza unei ample documentări. Se pune, astfel, la dispoziția viitorilor cercetători o prețioasă informație metodologică pentru inițierea altor inves- tigații în domeniu. Pentru această valoroasă lucrare evaluată de o comisie formată din prestigioși oameni de știință, dom- nul doctor Ionel Popa a primit din partea fundației diploma de premiere și premiul bănesc de 500 dolari. La manifestarea de premiere au luat parte con- ducerea Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, numeroși cercetători și proiectanți din institutul, consiliul director al fundației, membru fondator Tissescu Nistru, tatăl lui Alexandru Tissescu. S-a făcut publică hotărârea consiliului director de a acorda, începând din anul 2005, câte două pre- mii anuale de câte 500 dolari pentru lucrări de cer- cetare științifică valoroase, nu numai din domeniul dendrocronologiei și dendroclimatologiei ci și din alte domenii dc cercetare forestieră. S-a anunțat, de asemenea, că Fundația „Alexandru Tissescu’’ accep- tă donații de la persoane fizice sau juridice care să permită dezvoltarea activității de promovare a științelor silvice, pe care o are înscrisă în statut. Dr. ing Nicolae DONIȚĂ „Săptămâna internațională a pădurii Nancy (Franța): 7-12 martie 2005 La începutul lunii martie 2005, prestigioasa Școală Națională de Geniu Rural, de Ape și de Păduri (ENGREF) de Ia Nancy (Franța), înființată în 1824 și unde, începând din a doua jumătate a se- colului al XlX-lea, și-au obținut diploma de ingineri silvici sau doctori în silvicultură numeroși tineri români, a organizat “Săptămâna internațională a pădurii”. Manifestările științifice derulate cu acest prilej la Palatul Congreselor din Nancy au constat din colocviile Gospodărind pădurile pe cele două maluri ale Atlanticului - omagiu lui Gifford Pinchot (7-8 martie), respectiv Lorena, viitoare pădure model? (9- 10 martie). în plus, școala de la Nancy a găzduit și reuniunea experților internaționali cu tema Convenția privind patrimoniul mondial și UNESCO - în servici- 44 RE PISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005• Nr. 2 itl conservării și dezvoltării durabile a peisajelor forestiere (9-12 martie). La primul colocviu, organizat prin colaborarea dintre ENGREF, Școala Politehnică (ETH) de la Ziirich (Elveția), Universitatea din Freiburg (Germania) și Institutul Pinchot din S.U.A., au par- ticipat 130 specialiști din 18 țări. Manifestarea s-a constituit într-un omagiu transatlantic pentru Giffbrd Pinchot, fost student al școlii de la Nancy (1889- 1890), apoi “voiajor științific” în Elveția și Germania, care este considerat fondatorul silviculturii americane prin contribuția determinantă la crearea Serviciului Forestier (Forest Service) al S.U.A. și a Societății Forestierilor Americani (Society of American Foresters) în urmă cu un secol (1905) (foto 1). Colocviul Pinchot, deschis prin alocuțiunea domnu- lui Dominique Danguy des Deserts. inginer general GREF și director al ENGREF, a constat din trei ședințe plenare, în care s-au prezentat: - contextul istoric al prezenței lui Pinchot la Nancy, comunicări din Franța (J.-L. Peyron și M.-J. Lionnet), S.U.A. (C. Miller și S. Andcrson, D. Adams) și Marea Britanie (M. Williams): - evoluția silviculturii de la apariția sa în spațiul german până în prezent, la care au contribuit specialiști francezi (Y. Birot, Chr. Barthod, M. Vemois, G. Buttoud) și germani (H. Spiecker): - interacțiunea dintre silvicultură și soci- etate, contribuții americane (A. Sample, J.A. de Steiguer), franceze (P. Harou) și britanice (J. Buriey). Colocviul a inclus și o dezbatere extrem de ani- mată și interesantă privind responsabilitățile comune ale Uniunii Europene și S.U.A. pentru viitorul silviculturii la nivel național și mondial, precum și referitor la posibilitățile sporite de colab- orare și coordonare în domeniul forestier. Discuțiile au fost onorate de prezența unor înalți responsabili americani (Dale Bosworth, director al Forest Service) și europeni, între care Gilbert Rodts, inspector general al organismului similar francez (Office National des Forșts), respectiv Jos Crochet, președinte de onoare al Confederației Europene a Proprietății Forestiere. în plus, organizatorii au prezentat filmul “The greatest good” (Cel mai mare bun), dedicat memo- riei lui Giffbrd Pinchot. o panoramă cuprinzătoare a evoluției domeniului forestier al S.U.A., cu numeroase imagini de arhivă de la finele secolului al XlX-lea și începutul secolului ai XX-lea. Filmul a inclus și imagini forestiere de la finele anilor 1950 și începutul anilor 1960. când publicul american, asociațiile vânătorilor și asociațiile pentru protecția naturii, au avut primele reacții împotriva tăierilor rase de zeci sau sute de hectare, practicate de către Serviciul Forestier, ceea ce a condus la apariția primului cod silvic al S.U.A. (The Multiple Ușe- Sustained Yield Act, 1960) cu preocupări de pro- tecție a mediului și gestiune durabilă a ecosis- temelor forestiere. Și, pentru a întregi imaginea importanței mondiale a pădurilor și a legăturii aces- tora cu societatea omenească de pretutindeni, orga- nizatorii colocviului Pinchot au oferit participanților și un concert al pianistului ucrainean Yakov Aivaz, stabilit în Franța, cu muzică de Franz Liszt și Serghei Rachmaninov! în cadrul celui de-al doilea colocviu, care a reunit cca. de 200 specialiști din 19 țări și a fost “pilotat” de colegii Eric Lacombe și Gerard Falconet de la ENGREF, a fost studiată problematică actuală a pădurilor model la nivel mondial, precum și posibi- litatea ca Lorena, regiune a cărei capitală adminis- trativă se găsește la Nancy, să se poată constitui într-o astfel de unitate complexă de gospodărire a spațiu- lui forestier. Conceptul de pădure model a apărut în Canada, fiind datorat specialiștilor Serviciului forestier național și a fost prezentat pentru prima Foto 1. Imaginea de deschidere a colocviului Pinchot la Palatul Congreselor din Nancy REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Foto 2. Vedere exterioară a coleeiuhn "Guy Dolmaire” de la Mirecourt 45 oară la summit-ul de la Rio de Janeiro (1992). Nașterea noțiunii respective s-a datorat constatării Scăderii îngrijorătoare a suprafeței fondului foresti- er mondial, precum și necesității ca toți “actorii” care au un interes direct în pădure să poată lua parte, în mod direct, la luarea deciziilor privind gospodărirea acesteia pe baze durabile. Constatând necesitatea armoniei dintre societatea omenească și păduri. Canada a propus crearea “Rețelei inter- naționale a pădurilor model” (RIFM), care include astăzi 28 astfel de entități în 12 țări (Canada, S.U.A., Rusia, Japonia, China, Suedia, Argentina, Chile, Camerun, Costa Rica, etc.), cu o suprafață de cca. 28 milioane ha, din care cele 11 păduri model ale Canadei acoperă 19,8 milioane ha. Pornind de la aceste realități, precum și de la cele șase caracteristici de bază ale conceptului de pădure model, între care (1) parteneriatul “actorilor”, (2) angajamentul acestora de a gospodări durabil pădurile, respectiv (3) cooperarea și schimbul de informații în cadrul RIFM ni se par cele mai impor- tante, colocviul de la Nancy s-a deschis cu o ședință plenară, condusă de Chimere Diaw (C1FOR), în cadrul căreia au fost definite: - conceptul de pădure model în accepțiune sistemică (M. Maldague, profe- sor emerit la Universitatea Laval din Quebec, Canada); - conceptul de pădure model și caracteris- ticile RIFM (J. Robert, Servicul forestier al Canadei și P. Besseau, director executiv al RIFM); - acțiunile privind certificarea pădurilor regiunii lorene în sis- temul PEFC (B. Roman-Amat, președinte al Acțiunii lorene de certificare a pădurilor ALCF); - acțiunile privind gestionarea durabilă a pădurilor și concertarea dintre actori în cazul Parcului natural regional (PNR) al Vosgilor de Nord (J-C. Genot, responsabil cu protecția naturii în cadrul PNR). Conferințele amintite au reliefat plusurile și minusurile noțiunii de pădure model, care este con- testată inclusiv la nivel de denumire (de ce păduri model și nu “păduri locuite”?), cât și ca posibilitate reală de aplicare în spații cu densități mari ale popu- lației și numeroși “actori”, cu interese frecvent diver- gente în sensul gestionării teritoriului comun. Pe lângă aceste aspecte, s-a constatat interesul deosebit pe care regiunile și proprietarii forestieri francezi îl manifestă pentru certificarea pădurilor folosind sis- temul european PEFC, care urmărește realizarea ges- tionării durabile a pădurilor continentului nostru în conformitate cu orientările Conferințelor ministeriale de la Strasbourg, Helsinki, Lisabona și Viena. Astfel, după numai trei ani de la înființarea ALCF în Lorena, 47% din pădurile regiunii amintite au fost certificate în sistemul PEFC, ceea ce însumează 397.000 ha și 820 proprietari forestieri (stat - Oficiul Național al Pădurilor ONF, particulari persoane juridice și fizice). Pornind de la aspectele generale prezentate în plenul colocviului, lucrările s-au derulat în conti- nuare pe două secțiuni (din care una a fost moderată de autorul acestei cronici), urmărind aplicarea con- ceptului de păduri model în Lorena, în cadrul căro- ra au fost prezentate: - studiile referitoare la pădurile model canadiene, realizate de studenți ai ENGREF care au desfășurat stagii de pregătire în Canada pe parcursul anului 2004; - studii de caz privind înfi- ințarea și gestionarea unor păduri model în diverse țări ale globului (Canada, Costa Rica, Suedia - sin- gura țară europeană unde a fost înființată o pădure model în anul 2004). La aceste prezentări s-a adăugat cea realizată de dr. Angel Angelidis, consilier la Parlamentul European pentru probleme agricole și forestiere, referitoare la problematica politicii forestiere la nivelul Uniunii Europene. Din documentul prezen- tat de raportor se degajă un fapt extrem de important și pentru România în contextul aderării la UE, respectiv faptul că absența unei baze juridice privi- toare la păduri în Tratatul de la Roma este princi- palul obstacol pentru crearea unei politiciforestiere comune la nivel de UE, în opoziție cu situația politicii agricole comune (PAC) și politicii comune a pescuitului (PCP), care operează deja de decenii! Cu toate acestea, la nivel comunitar există pre- ocupări privind crearea unei strategii forestiere comune, al cărei document de lucru (Forest ry Strategy of the European Union), finalizat în ia- nuarie 2005, a fost înmânat participanților la colocviul de la Nancy. Beneficiind de un astfel de suport tematic solid, lucrările colocviului au continuat pe trei grupuri de lucru, care au tratat problemele sociale, economice și de mediu ale pădurilor franceze în contextul no- țiunii de pădure model. Fiecare participant la colocviu a fost desemnat să activeze, într-o succe- siune prestabilită, în fiecare din cele trei ateliere tematice, ceea ce a oferit șansa “descoperirii” unei varietăți enorme de puncte de vedere, venită de la “actori” diverși, cu interese adesea disjuncte, privind modul optim de gospodărire a pădurilor în context regional. Pe baza rezultatelor consemnate de secretarii atelierelor de lucru a fost elaborată o sinteză a discuțiilor extrem de interesanta, a cărei concluzie principală este că ideea aplicării concep- tului de pădure model la nivelul Lorenei poate fi luată în considerare în perspectivă, cu rezerva că 46 REVISTA PĂDURILOR • Anul 119 • 2004 • Nr 2 procesul de constituire va presupune o consultare multilaterală de durată, al cărei succes nu poate fî însă garantat! La aceeași concluzie s-a ajuns și în urma ședinței de închidere a colocviului, unde alocuțiunile reprezentanților administrației regionale și locale franceze au demonstrat, în mod contradictoriu, atât dorința de avansare a procesului de constituire a pădurii model lorene, cât și o oare- care temporizare din lipsa mijloacelor de imple- mentare practică a acestui concept. în plus, la aces- te concluzii s-a adăugat și temerea, exprimată ade- sea în grupurile de lucru și în discuțiile cu caracter privat, ca o astfel de structură s-ar suprapune nejus- tificat celor deja existente în spațiul francez și care sunt, oricum, prea numeroase și greu de manipulat! După încheierea colocviului, o parte din participanți au fost invitați la o excursie de studiu, care a inclus câte- va obiective extrem de interesante, cum sunt: - colegiul „ Guy Dolmaire " de la Mirecourt, care a fost dimen- sionat pentru a permite pregătirea a 800 elevi cu vârste între 9 și 14 ani și se întinde pe o suprafață de peste 1 ha (foto 2). Pentru construcția clădirii au fost utilizați peste 1.500 mc de lemn, costul întregii Foto 3. Imagine din zona centrali interioară a colegiu- lui "Guy Dolmaire” de la Mirecourt investiții, inaugurată la 13 septembrie 2004, fiind de peste 10 milioane de euro. Prin maniera modulată în care a fost proiectată și construită, pe principiul “dublei anvelope”, clădirea asigură un excelent comfort higrotermic, acustic și vizual (foto 3) și constituie un foarte bun exemplu pentru posibi- litățile de utilizare a lemnului în construcții, într-o lume în care locul acestuia este luat, frecvent și ade- sea nejustificat, de beton și alte materiale energo- intensive: - centrala termică pe lemn-gaz metan de la Epinal, cu o putere instalată de 5.250 kW și un cost total de 2,34 milioane euro, care alimentează cu agent termic 14 clădiri aparținând unor organisme partenere la realizarea acestei investiții; - parcul natural regional Ballon des Vosges, înființat în 1989 la inițiativa a trei regiuni (Alsacia, Franche-Comte și Lorena) și a peste 200 orașe și comune din cuprin- sul actualului parc, al cărui scop esențial este “garantarea echilibrului dintre protecția mediului și dezvoltarea economică”. Vizitarea unei părți din parc, în apropierea stațiunii Gerardmer, a prilejuit participanților parcurgerea unor arborete unde se practică o silvicultură a pădurii de codru neregulat (foto 4), în care arborii sunt exploatați la atingerea diametrului-țel, făcând abstracție de vârsta exploatabilității, precum și...un marș pe rachete de zăpadă! Adăugând la cele două colocvii reuniunea UNESCO citată la începutul cronicii, despre care am primit numai semnale po- zitive, manifestarea științifică organizată de ENGREF Nancy în condiții excelente constituie un real succes, pentru care felicitările tuturor partici- panților, mulți dintre ei foști studenți sau profesori invitați la Nancy și veniți din diverse părți ale lumii, nu reprezintă decât un modest omagiu. Prof.dr.ing. Norocel-Valeriu NICOLESCU Foto 4. Pădure tratată în codru neregulat în PNR Ballon des Vosges REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 47 • întâlnire ministerială pe tema cooperării internaționale pentru gospodărirea durabilă a pădurilor - Roma, (14 martie 2005) • 17-a sesiune a Comitetului pentru Păduri (COFO), FAO Roma (15-19 martie 2005) I. întâlnirea ministerială pentru păduri pe tema cooperării internaționale pentru gospodărirea durabilă a pădurilor întâlnirea ministerială pentru păduri pe tema cooperarea internațională pentru gospodărirea dura- bilă a pădurilor a avut loc la sediul FAO din Roma, la data de 14 martie 2005. în prezența a 50 de miniștri și peste 400 de reprezentanți ai agențiilor forestiere naționale, ai unor organizații inter- naționale și ONG-uri. S-au discutat probleme legate de cooperarea internațională privind gospodărirea durabilă a pădurilor, problematica incendiilor de pădure, despăduririle, reconstrucția post-tsunami și rolul pădurilor în realizarea obiectivelor din Declarația Mileniului. Agenda întâlnirii, s-a concretizat în discuții ale grupurilor de lucru constituite ad/hoc pe urmă- toarele teme principale: 1. Cooperarea internațională in problema incendiilor de pădure. S-a subliniat că anual, pe glob ard, în total între 400-500 milioane ha, în incendii de pădure. Ca răspuns la acest fapt, coope- rarea internațională pe păduri s-a intensificat în ultimii ani. Până în prezent, cooperarea internațio- nală pe problema incendiilor s-a axat pe stingerea incendiilor, dar în viitor acțiunile de prevenire vor avea un rol foarte important. 2. Menținerea acțiunilor comune privind gospodărirea durabilă a pădurilor. Viabilitatea eco- nomică. inclusiv beneficiile de mediu și sociale oferite de păduri sunt argumente majore pentru o gospodărire durabilă a pădurilor pe tot globul. Societatea trebuie să acopere costurile necesare acolo unde pădurile sunt gospodărite în principal pentru a asigura funcții de protejare a mediului și sociale. în anul 2000. venitul realizat din păduri la nivel global a înregistrat în medie 1.2% din PIB. scăzând de la 1.6% in 1990. declin ca- racteristic sectoarelor primare, cum este și agricultura. Producția primară de produse forestiere nu este, în general aducătoare de mari beneficii economice. Beneficiile sunt date de valoarea adăugată prin prelu- crare. Contribuția sectorului forestier la viața econo- mică este în general scăzută mult sub potențial, în principal prin excluderea din viața economică a mul- tor activități de bază pentru viața comunităților rurale. Este nevoie de o acțiune energică și de un cadru legal adecvat pentru a proteja drepturile comunităților rurale. De asemenea, nu toate valorile generate de păduri și arbori pot fi imediat transformate in beneficii economice. S-a subliniat necesitatea de a se promova energia produsă din lemn, ca eficientă și nepoluantă, în comparație cu toți ceilalți substituenți. După sesiunile pe grupuri de lucru, au urmat dis- cuții în plen unde s-a discutat contribuția sectorului la reconstrucția post-tsunami, urmate de adoptarea Declarației întâlnirii Ministeriale și închiderea lucrărilor sesiunii. II. A 17-a Sesiune a Comitetului pentru păduri - COFO Cea de a 17-a sesiune a Comitetului pentru păduri (COFO) s-a desfășurat la sediul FAO, Roma, în perioada 15 - 19.03.2005. La sesiune au participat peste 660 delegați din 126 țări membre, II observatori din partea altor state membre FAO, 2 observatori din partea țărilor membre ONU, Statul Vatican, reprezentanți ai 8 agenții specializate ale ONU și observatori din 7 ONG - uri internaționale. Lucrarea Starea pădurilor-2005 (SOFO) S-a prezentat o scurtă retrospectivă a celei de-a 6-a ediții a SOFO 2007. Comitetul a subliniat rele- vanța particulară a temei acestei ediții, realizând beneficiile economice aduse de păduri. S-a salutat discutarea cu prioritate a câtorva dintre subiectele de mare interes la ora actuală pentru sectorul pădurilor, inclusiv oportunitățile și provocările aso- ciate cu întărirea beneficiilor economice ale 48 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr 2 pădurilor, experiențele și lecțiile învățate pentru sublinierea beneficiilor oferite de agrosilvicultură, energia produsă din lemn, problematica speciilor introduse care au devenit invadante și legăturile din- tre conflictele violente din diverse părți ale lumii. Activitatea comisiilor regionale în viziunea COFO, comisiile regionale sunt componente vitale ale muncii FAO și oferă meca- nisme de a întări cooperarea regională și subregio- nală și de a sprijini eforturile țărilor membre de a implementa managementul durabil al pădurilor. Comisiile regionale facilitează schimburile de expe- riență. întărirea capacității instituționale, sprijină rețelele și problemele de importanță regională, întăresc capacitatea țărilor membre de a participa la forumurile internaționale pe probleme de politică forestieră, întăresc legăturile între procesele naționale, regionale și globale. Comitetul a încurajat FAO să lucreze împreună cu statele membre și alți parteneri pentru a acționa pen- tru implementarea recomandărilor celor șase comisii regionale FAO, în sesiunile lor din 2004, la fel ca și ale sesiunilor recente ale grupului de lucru pentru resurse genetice forestiere. Comisiei Internaționale a Plopului și Sălciei și Comitetului Consultativ pentru Produse Forestiere și Hârtie și a recomandat ca FAO să își sporească alocarea resurselor și sprijinul pentru munca comisiilor regionale inclusiv întărirea Birourilor Regionale ale FAO. COFO a recomandat comisiilor regionale ale FAO. să abordeze. între altele, următoarele probleme: a) colaborarea pe problema incendiilor de pădure; b) dialogul politic regional; c) contribuția sectorului forestier la combaterea sărăciei și la atingerea țelurilor exprimate în Declarația Mileniului; d) valorizarea serviciilor de mediu; e) combaterea pericolelor pentru biodiversitate; f) apa și mediul; g) exploatările ilegale de lemn asociate cu co- merțul ilegal de produse forestiere; h) creșterea importanței pădurilor și a sectorului pe agenda politică. S-a apreciat activitatea și realizările Grupurilor de lucru regionale și tematice ale comisiilor regionale forestiere asupra problemelor legate de incendii forestiere, speciile invadatoare, manage- mentul vieții sălbatice și al cămii de vânat, educația forestieră și exploatările ilegale și a recomandat ca astfel de grupuri de lucru să fie folosite pentru faci- litarea dialogului și a acțiunilor la nivel regional sau sub-regional. COFO a recomandat comisiilor regionale forestiere să continue să faciliteze implementarea propunerilor de acțiune ale grupului interguvema- mental pentru păduri (IPF) și ale forumului intergu- vemamental pentru păduri (IFF) la nivelul țărilor membre și să asigure informații despre dezvoltarea dialogului internațional pentru păduri. Rolul comisi- ilor regionale forestiere în acestă privință a fost considerat foarte important în special pentru țările mici care nu au participat la toate întâlnirile forurilor internaționale pentru păduri. Comisiile forestiere regionale trebuie să construiască sinergii cu alte organizații internaționale și să dezvolte pro- cese care să intensifice activitățile intersectoriale, să evite suprapunerile, să umple golurile și să maxi- mizeze rezultatele. Cooperare internațională pentru combaterea incendiilor forestiere Comitetul pentru păduri a apreciat includerea de către FAO pe agenda de lucru a sesiunii COFO și a întâlnirii ministeriale pentru păduri, a problemei incendiilor de pădure. S-a luat notă de problemele mari, sociale, economice și de mediu pe care le pro- duc incendiile de pădure în comparație cu cheltu- ielile necesare pentru prevenirea lor. Comitetul a subliniat faptul că în timp ce focul este un proces ecologic important și un instrument pentru manage- mentul terenurilor. în anumite cazuri, el poate avea efecte sociale, economice și de mediu negative și poate contribui la degradarea pădurilor reprezentând astfel uneori un instrument util și alteori. (în majori- tatea cazurilor), o serioasă amenințare pentru gospodărirea durabilă a pădurilor. Legătura între incendii și schimbările climatice globale a fost subliniată, așa cum au fost evidențiate și legăturile dintre managementul incendiilor, reducerea sărăciei și conservarea biodiversității. A fost făcută o mențiune pe probleme specifice legate inter alia de câmpurile de refugiați, existența REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 49 minelor antipersonaL riscul prezentat de incendii pentru sectorul agricol. Comitetul a luat notă de Conferința Internațională pentru Incendii, care va avea loc în Spania. în 2007. De asemenea, s-a luat notă că managementul incendiilor necesită pre- venire. educație publică, supraveghere și reabilitare. Orice strategie de prevenire a incendiilor trebuie făcută cu larga participare a tuturor stakeholderilor. Comitetul a mai luat notă de faptul că manage- mentul incendiilor este în responsabilitate națională. S-a cerut FAO ca să faciliteze cooperarea inter- națională pe probleme de păduri și să dezvolte o strategie de întărire a cooperării internaționale pen- tru incendii împreună cu strategia internațională a ONU pentru reducerea dezastrelor. Comitetul a notificat diferitele aspecte ale pro- punerii FAO pentru un acord internațional pentru incendii și a concluzionat că este vital să întărim mecanismul de colaborare pe probleme de incendii și că acordurile bilaterale existente în acest sens sunt o bază de cooperare internațională. S-a cerut ca FAO să ofere sprijin pentru a se dezvolta și consol- ida sistemul național de managementul incendiilor și pentru a se construi capacitățile operaționale cerute unei pentru angajarea unei cooperări inter- naționale efectivă. S-a recomandat, totodată, ca FAO să-și întărească rolul în managementul incendiilor prin: - abordarea problematicii incendiilor de pădure în contextul general al gospodăriirii durabile a pădurilor; - promovarea conștientizării publice a problemei incendiilor ca mijloc eficient dc prevenire a acestora; - sublinierea rolului incendiilor ca mijloc de acți- une în agricultură și silvicultură în anumite cazuri; - sprijin pentru programe educaționale, de conștientizare publică; - monitorizarea eficientă a informației privind managementul incendiilor și diseminarea informați- ilor Ia nivel regional și sub-regional. Rolul și contribuția pădurilor la atingerea țelurilor Declarației Mileniului Comitetul a recunoscut rolul vital al pădurilor, al arborilor din afara fondului forestier și al gospodăririi durabile a pădurilor pentru îndeplinirea țelurilor Declarației Mileniului, inclusiv a celor agreate la nivel internațional, subliniind nevoia de a întări eforturile de a demonstra această contribuție. In acest context, s-a recomandat FAO să-și întărească sprijinul tehnic pentru țările membre în scopul integrării programelor naționale forestiere în Strategia de Reducere a Sărăciei și în alte strategii naționale și s-a cerut ca FAO să promoveze con- tribuția pădurilor la dezvoltarea rurală. De asemeni, comitetul a recomandat ca FAO sa- și întărească asistența tehnică pentru a îmbunătăți actul de administrare, cadrul instituțional și să pro- moveze gospodărirea durabilă a pădurilor comu- nităților. Programul de acțiune al FAO pentru păduri va conține: - studii retrospective ale sectorului forestier la nivel regional și mondial: - un program care să integreze acțiuni de uti- lizare a lemnului pentru producția de energie; - măsuri privind rolul conducător al FAO in cadrul parteneriatului pentru păduri (CPF); - furnizarea de asistență tehnică pentru statele membre pentru îmbunătățirea politicilor de gospodărire durabilă a pădurilor inclusiv cele privind punerea in practică a Protocolului de la Kyoto; - acțiuni privind tematicile majore ale sectorului: pădurile și apa, pădurile și schimbările climatice, pădurile și lupta contra deșertifîcării, pădurile și seceta, pădurile și lupta contra sărăciei și asigurarea securității alimentare. S-a făcut referire la rezultatele celui de al 13 - lea Congres Mondial (Qucbec, septembrie 2003) și au fost felicitate guvernul canadian și FAO pentru reușita acestui eveniment. Pentru viitorul congres și-au depus, până la acest moment, candidatura Panama și Argentina. Raportul celei de a 17-a sesiuni a COFO a fost prezentat delegațiilor și a fost votat in bloc, fiind adoptat în unanimitate. Ing. Vasile LUPU 50 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 Din activitatea R.N.P.- Romsilva Instructaje regionale privind executarea lucrărilor de îngrijire (Direcțiile Silvice Brașov și Sibiu, 6-7 aprilie 2005) La inițiativa Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. s-au efectuat instructaje pe teme de lucrări de îngrijire în diverse zone ale țării, în funcție de speci- ficul fondului forestier. La instructajul organizat în zilele de 6 și 7 aprilie pe raza direcțiilor silvice Brașov și Sibiu au participat reprezentanți din cadrul Direcției Fond Forestier a R.N.P.- Romsilva. responsabilii de fond forestier din 14 direcții silvice (Alba lulia. Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Deva, Drobeta- Tumu Severin. Oradea, Reșița. Satu Mare. Sibiu. Târgu Mureș. Timișoara, Zalău), precum și reprezen- tanți ai Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice - București. întâlnirea a avut ca scop dezbaterea modului actual de aplicare a lucrărilor de îngrijire (degajări-curățiri - rărituri) precum și a problemelor întâlnite în decursul timpului în acest domeniu. în județul Brașov s-au prezentat arborete de fag și rășinoase în faza de curățiri - rărituri aflate pe raza Ocolului silvic Brașov, iar în județul Sibiu discuțiile s-au canalizat pe lucrări (dega- jări. curățiri și rărituri) în arborete de cvercinee din raza Ocolului silvic Sibiu. S-a abordat atât modul actual de gospodărire al arboretelor tinere cât și noile tendințe având în vedere experiența țărilor din Europa de vest. Direcția silvică Brașov - Ocolul silvic Brașov (UPVTI Cristian). Piețele de probă utilizate pentru dezbatere au fost amplasate dc către disciplina de silvicultură din cadrul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere (Universitatea „Transilvania" din Brașov), în colabo- rare cu personalul Direcției Silvice Brașov. Fiecare set de piețe a cuprins atât o piață martor (neparcursă) cât și piețe parcurse cu diferite intensități. Lucrările au fost efectuate în arborete pure (sau practic pure) de fag, brad și respectiv molid. Descrierea în teren a lucrărilor a fost făcută de către dl. prof. Nicolescu Norocel, 1 ) Aplicarea cwățirilor/primelor rărituri în arborete tinere de fag. Un set de 4 piețe a fost amplasat în anii 2001-2002 (u.a. 57A) și altul în anul 2004 (u.a. 59D) în arborete practic pure de fag regenerate natural. Piețele din u.a 57A au fost deja parcurse cu încă o intervenție în luna martie 2005 (cu 2 săptămâni înainte de instructaj). Având în vedere acest fapt, deja s-au putut trage anu- mite concluzii cu privire la efectul lucrărilor asupra arboretului rămas: - cu toate ca intervențiile au fost foarte puternice atât pe număr de arbori cât și pe suprafața de bază, con- sistența arboretului nu s-a redus sub 0.8 decât în piețele cu intervenția cea mai puternică (modelul francez). Și în aceste cazuri însă, arboretul a răspuns viguros și după 2 ani consistența este plină sau aproape plină. - în cazul intervențiilor foarte puternice creșterile în diametru sunt net superioare comparativ cu intervenți- ile timide propuse de actualele norme (0.5 cm/an com- parativ cu 0.1 -0.2 cm) și deci reduc indicele de zveltețe (se realizează o creștere a stabilității arborilor); - spațierea arborilor permite pătrunderea zăpezii prin coronament și scuturarea ei din coroană datorită vântului: chiar dacă anumite exemplare pot fi culcate - rupte în sezonul imediat următor, neefectuarea lucrărilor agravează mult mai mult situația și pune în pericol întreg arboretul; - în general, deschiderea coronamentului (în special după ce faza elagajului natural s-a încheiat - s-au pro- dus tulpini fără ramuri pe cca. 7-8 m) nu periclitează calitatea arboretului având în vedere propensiunea mare a fagului de a-și dezvolta coroana și de a închide coronamentul la scurt timp după lucrare; acest fapt elimină pericolul apariției (și mai ales al dezvoltării/remanenței) crăcilor lacome (fagul având propensiune redusă în a produce astfel de ramuri); - astfel de intervenții ajută la formarea și dez- voltarea coroanelor întrucât afectează nu numai etajul dominat dar mai ales cel dominant, lucrarea având un caracter combinat (“de sus” și “de jos")', fără creșterea/dezvoltarea coroanelor nu se poate vorbi de o creștere viguroasă în diametru și nicidecum de redu- cerea coeficientului de zveltețe: - prin spațierea corespunzătoare se poate ajunge la diametrul țel la vârste mai mici, reducându-se procen- tul de inimă roșie, implicit crescând și calitatea lemnu- lui: desimea mare menținută chiar și la exploatabilitate (250 arb/ha în normele românești fața de 60-100 arb/ha în cele franceze) întârzie atingerea diametrului țel la noi până la vârste de 120-140 ani; în aceste condiții, știindu-se că proporția de inimă roșie crește conside- rabil la vârste peste 110-120 ani, calitatea materialului extras se reduce considerabil: - intervențiile forte favorizează creșterea activă în diametru, fapt ce diminuează tensiunile interne (pentru creșteri >8mm pe diametru) și reduce pericolul crapării la exploatare (fapt întâlnit foarte des la masa lemnoasă REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 51 de fag din platformele primare și depozite); - desimile prevăzute în biometrie* sunt sensibil mai mari decât cele din piețele de probă prezentate; lucrarea ar trebui executată după cum cere arboretul: din nou. lasarea coronamentului închis (consistență plină) nu reduce competiția între arborii dominanți rămași și nu ajută creșterea acestora; - carpenul, plopul tremurător și salcia căprească pot fi competitori ai speciilor de valoare, acestea însă nu se vor elimina dacă nu sunt în directă competiție cu speci- ile de bază; de asemenea, nu se va elimina subarbore- tul existent; în special în cazul arboretelor aflate la ulti- ma curățire, executarea mecanizată a lucrărilor ajută foarte mult atât ca timp de execuție (mult mai scurt) cât și în ceea ce privește înălțimea (mai mică) și forma cioatelor rămase (mai netede); - deschiderea de culoare de acces este importantă atât pentru executarea lucrărilor de îngrijire la vârste tinere cât și pentru operațiunile ulterioare până la exploatarea și regenerarea arboretului; amplasarea și deschiderea lor trebuie să se facă încă din faza de se- mințiș —desiș. 2) Aplicarea curățirilor/primelor rărituri în arborete tinere de brad. Un bloc experimental a fost amplasat în anul 2001 (u.a. 41F, arboret practic pur de brad regenerat natural) cu patru suprafețe de probă de câte 200 m2 (20 m x 10 m), din care una este neparcursă și trei au fost parcurse cu lucrări de curățiri de intensitate ridicată: foarte pu- ternică pe număr de arbori, puternică și foarte puter- nică pe suprafața de bază și moderată și puternică pe volum. Acest fapt s-a datorat desimilor și densităților foarte mari înainte de intervenție (mai mari decât cele prevăzute în tabelele de producție românești). Tot în ua 41F, în anul 2004, înjumătățea inferioară a subparcelei (unde arboretul este în stadiul de rărituri) s-a procedat la identificarea/alegerea arborilor de viitor, marcarea acestora cu punct cu vopsea și elagarea lor pe o înălțime de 3-4 m. S-au discutat următoarele aspecte: - intervențiile foarte puternice sunt benefice și necesare în arboretele tinere de brad, astfel de inter- venții activează creșterile în diametru și favorizează reducerea coeficientului de zveltețe, mărind astfel sta- bilitatea arborilor și a arboretelor; - chiar dacă desimea este foarte mare, elagajul na- tural atât la brad cât și la molid este inexistent (chiar dacă ramurile de la bază sunt uscate, ele rămân atașate de trunchi); menținerea arboretelor la desimi mari nu favorizează elagarea trunchi uri lor și deci obținerea lemnului de calitate; * Giurgiu. V.. Deceu I, Annășescu, S.. 1972 Btomelna arbonlor șj arboretelor din România, Editura Ceres. București. 1155 p 52 - alegerea arborilor de viitor este o operație utilă după trecerea arboretului în stadiul de rărituri; se va identifica un număr mai mare de arbori comparativ cu necesarul Ia exploatare având în vedere posibilele vătămări ce pot apărea pe parcurs până la regenerarea arboretului; operația de alegere a arborilor de viitor se va face doar de către personal calificat și deci va com- porta cheltuieli suplimentare; - pentru creșterea calității trebuie aplicat elagajul artificial la arbori cu diametre de până la 15 cm (se practică doar la arborii de viitor): cu toate că rărirea puternică favorizează dezvoltarea ramurilor din partea inferioară a trunchiului (cu diametre mai mari decât la arborii crescuți condiții dese), executarea elagajului artificial înlătură acest neajuns; 3) Aplicarea curățirilor în arborete tinere de molid cu deschidere de culoare de acces. S-au instalat 8 piețe de probă (150 m2 = 15 m x 10 m) între anii 2002 - 2004 (u.a. 50A, arboret pur de molid plantat în afara arealului), din care două piețe sunt neparcurse (martor) și șase au fost parcurse cu lucrări de curățiri de diferite intensități. De asemenea, toate exemplarele din piețe au fost elagate pe maxim 50% din înălțime. în plus, s-au deschis 5 culoare de acces orientate pe linia de cea mai mare pantă la inter- vale de 10 m. Aspecte dezbătute: - și în acest caz, deoarece s-au extras cu prepon- derență arborii din plafonul inferior, diametrul central al suprafeței de bază și înălțimea corespunzătoare lui au crescut considerabil. De asemenea, datorită creșterii active în diametru, s-a redus coeficientul de zveltețe, mărindu-sc astfel stabilitatea arboretului; astfel de intervenții sunt chiar obligatorii în cazul arboretelor de molid în afara arealului (cu creșteri anuale în înălțime de cca 1 m); - intervenția precoce și cu intensități mari este nece- sară nu numai pentru mărirea stabilității arboretului dar și pentru accelerarea acumulării de biomasă pe arborii rămași. Nici în acest caz, chiar în cazul unor desișuri ridicate, elagajul natural nu se produce, pentru obținerea de lemn de calitate fiind necesară intervenția cu elagaj artificial; - deschiderea de culoare de acces este importantă atât pentru executarea lucrărilor de ingrijire la vârste tinere cât și pentru operațiunile ulterioare până la exploatarea și regenerarea arboretului; în cazul plan- tațiilor este de preferat ca. în funcție de intervalul de distanță dintre rânduri, să se lase neplantat un rând pentru a asigura accesul (culoarul); astfel, se reduc cheltuielile de plantare, cele necesare îngrijirii puieților de pe viitorul culoar până la deschiderea culoarului și REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr.2 cele angrenate cu ocazia deschiderii culoarului (defrișării puieților plantați). Direcția Silvică Sibiu - Ocolul silvic Sibiu (UPI Vestem). Aplicarea curățirilor și răriturilor în arborele tinere de cvercinee. în cazul lucrărilor de curățiri, s-au amplasat 3 suprafețe de probă de câte 1000 m2 într-un arboret pur de gorun (u.a. 15C%). Arborii de extras cu diametre la bază sub 8 cm au fost grifați. iar cei cu diametrul la bază mai mare de 8 cm au fost marcați și inventariați separat. Intensitatea intervenției pe volum a fost mo- derată (15%), extrăgându-se 8.3 ms/ha. Lucrările s-au executat exclusiv mecanizat (cu motounealtă și motoferastrău). atât productivitatea cât și calitatea lor fiind net superioare comparativ cu executarea manu- ală. Pentru rărituri, în u.a. 10A (arboret pur de gorun), s-a amplasat 1 suprafața de probă de 5000 m2. Intensitatea intervenției pe volum a fost moderată (11%). extrăgându-se 15,6 m5/ha. S-au identificat arborii de viitor și cei ajutători și apoi s-a procedat la marcarea arborilor de extras. In primul rând s-au extras arborii aflați în competiție cu cei de viitor. Pe lângă aceștia s-au mai extras și cei uscați, lâncezi, vătămați și înfurciți. S-au discutat următoarele aspecte: - cu toate că este o specie exigentă față de lumină, gorunul crește des la început, suportând bine umbrirea la vârste tinere; ca urmare, pentru evitarea încovoierii tulpinilor (curbării în masă), trebuie intervenit din stadiile inițiale pentru menținerea unui coeficient de zveltețe pe cât posibil subunitar; - arboretul inițial a fost des în ambele cazuri (și la curățiri și la rărituri) intensitatea lucrării neputând fi mai mare întrucât arborii cu coroane puțin dezvoltate, puși brusc în lumină, pot suferi de uscare și pot pro- duce crăci lacome; astfel, intervențiile în arborete tinere de cvercinee pot fi făcute cu intensități mari însă trebuie începute de la vârste mici; în astfel de cazuri, creșterea arboretului este viguroasă și închiderea coro- namentului este rapidă, evitând formarea de crăci lacome; în același timp, o rărire precoce ajută la for- marea unor coroane simetrice și bine dezvoltate, care să susțină creșterea în diametru și să permită o reacție rapidă la răririle ulterioare; - speciile de amestec nu se vor extrage decât în cazul în care stânjenesc specia de bază; de asemenea, se va proteja pe cât posibil subarboretul; - rărirea/eliminarea exemplarelor din lăstari trebuie făcută încă de la stadiul de degajări, având în vedere vigoarea deosebită de creștere a acestora și formele defectuoase ale coroanelor (coroane foarte largi care stânjenesc / copleșesc exemplarele din imediata vecinătate). Concluzii generale - în cazul curățirilor, marcarea arborilor cu diametrul la bază>=8cm este extrem de anevoioasă și necesită prea mult timp pentru executare (în arborete aflate la ultima curățire - prima răritură, se marchează mii de fire la hectar). Parcurgerea unor arborete cu suprafețe mari ar necesita perioade lungi de timp și blocarea personalului tehnic pentru această lucrare, lucruri practic imposibile la nivel de ocol silvic. în plus, deoarece lucrarea nu se execută la rând (o dată cu marcarea) este foarte greu de văzut (pentru cel ce marchează) ceea ce rămâne în urmă (starea arboretului parcurs) existând posibilitatea parcurgerii cu intensi- tate fie prea mică fie prea mare a anumitor porțiuni de arboret. în cazul în care masa lemnoasă rezultată nu poate fi valorificată, marcarea crește nejustificat chel- tuielile lucrării. - Valorificarea masei lemnoase rezultate din curățiri și chiar din primele rărituri este dificilă datorită calității proaste, a dimensiunilor reduse și a lipsei cererii (sau concurenței din partea structurilor private care valori- fică materialul lemnos pe picior). De aceea, în anumite situații, lucrările (în special curățirile dar uneori și prima răritură) sunt ineficiente economic, în aceste cazuri costurile trebuie sa fie reduse la minim prin do- borârea și lăsarea pe loc a arborilor de extras. - Normele de timp (sau grilele de salarizare) sunt neconforme cu realitatea din teren, de cele mai multe ori lucrările fiind foarte prost plătite, aceasta influ- ențând direct calitatea lor. Normele de timp la curățiri nu prevăd intensități peste 20 m3/ha la lucrările execu- tate manual, iar în cazul celor executate mecanizat, intensități de peste 10 m3/ha. Astfel, atât normele de timp cât și grilele de salarizare (dacă e cazul) trebuie revizuite. - Cel puțin în anumite cazuri, desimile prevăzute în Tabelele de producție sunt sensibil mai mari decât cele din piețele de probă prezentate. Trebuie avut în vedere că aceste tabele de producție sunt elaborate pentru arborete pure și echiene parcurse cu lucrări de intensitate slabă sau slab - moderată, urmărind practic eli-minarea naturală. Lucrarea ar trebui executată după cum cere arboretul în funcție de consistență, desime și perioada scursă de la ultima intervenție (toate trei corelate). ing. Dan ALDEA ing. Constantin CORDUNEANU dr. ing. Petru Tudor STĂNCIOIU ing. Alin ANGHEL REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr 2 53 Recenzie Atexa, B., Cotârlea, I., Bărbătei, R.. 2004 Poluarea pădurilor din Ocolul Silvic Mediaș fi lucrările de recon- strucție ecologică realizate. Editura „Constant”, Sibiu, ediție îngrijită de Direcția Silvică Sibiu, 150 pag., 21 de fi- guri și grafice, 26 tabele, 54 fotografii color, 49 titluri bibli- ografice. La finele anului 2004. a apărut la Editura Constant din Sibiu, lucrarea intitulată Poluarea pădurilor din Ocolul Silvic Mediaș și lucrările de reconstrucție ecologică rea- lizate, având ca autori pe dr. ing. Boris Alexa, ing. loan Cotârlea și ing. Radu Bărbătei. prefațată de prof dr. Marian lanculescu, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Aceasta abordează câteva aspecte importante legate de poluarea industrială a pădurilor din zona Copșa Mică, aspecte ce rezultă din chiar modul de structurare a capitolelor sursele de poluare și nivelul actual al poluării aerului, solului și vegetației forestiere; impactul poluanților asupra arboretelor din zonă și asupra altor com- ponente ale mediului: lucrările de reconstrucție ecologică realizate prin reîmpădurirea unor terenuri din fondul foresti- er de pe care arboretele au fost distruse de poluare, respec- tiv prin crearea de culturi silvice noi pe anumite terenuri din afara fondului forestier, afectate, la rândul lor, de poluare și supuse unor procese de degradare intensă; specii de arbori și de arbuști introduse, tehnologii de împădurire folosite; rezultate obținute de diverse tipuri de culturi; recomandări privind utilizarea. în continuare, a speciilor și a compoziți- ilor de împădurire. Lucrarea se bazează pe literatura exis- tentă, referitoare la aspectele susmenționate, reprezentată cu precădere prin temele de cercetare și documentațiile de proiectare elaborate de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, pe experiența dobândită de personalul Ocolului sil- vic Mediaș și al Direcției Silvice Sibiu în derularea acțiunii de refacere a pădurilor afectate, pe datele furnizate și pe analizele efectuate de Agenția de Protecție a Mediului Sibiu privind situația poluării și, nu în ultimul rând, pe observați- ile directe și pe măsurătorile efectuate de către autorii înșiși. în continuare, se prezintă câteva dintre reperele rezultate din lectura lucrării. Principalele elemente poluante emanate de către agenții industriali SC SOMETRA SA și SC CARBOS1N SA (ulti- ma dezafectată în 1993) sunt dioxidul de sulf, metalele grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu etc.) și, până în 1993, negrul de fum, toate înregistrând depășiri foarte mari ale concentrației maxime admise și având un grad ridicat de toxicitate. în condițiile date, este explicabil ca pădurile din teritoriu să fi devenit foarte vulnerabile. Așa se face că, în prezent, este afectată de poluare cu diverse grade o suprafață păduroasă de peste 30000 ha. cuprinzând toate pădurile ocoalelor silvice Mediaș și Blaj și părți din cele ale ocoalelor silvice Dumbrăveni și Agnita. Numai în ocolul silvic Mediaș, din totalul de 17247 ha, în zona I cu poluare foarte puternică sunt înregistrate 4554 ha, adică 26%. Datorită fenomenului de poluare, s-au înregistrat pierderi importante de masă lemnoasă și au fost serios afectate funcțiile de protecție ale pădurii; hidrologică și antierozio- nală, climatică, igienico-sanitarâ etc. Ca o consecință firească, prin dispariția pădurii, pe versanții înclinați s-au agravat procesele de degradare a terenurilor. în același timp, pe suprafețe întinse din fondul funciar agricol, expuse aceluiași fenomen, sunt compromise culturile, sunt puternic afectate pășunile, fânețele, livezile și viile, s-au declanșat și aici intense procese de pantă, terenurile respective fiind scoase din circuitul productiv și, în consecință, abandonate. în cadrul acțiunii de reconstrucție ecologică, pre- supunând refacerea pădurilor distruse, dar și punerea în va- loare prin împădurire a unor terenuri agricole inapte altor culturi, ocolul silvic Mediaș a efectuat, începând cu anul 1988, plantații integrale pe o suprafață totală de 490 ha, din care 305 ha în cuprinsul fondului forestier și 185 ha în afara fondului forestier. Speciile de arbori cu care s-au obținut cele mai bune rezultate, în condiții staționate cât de cât apropiate de cerințele lor ecologice, sunt; salcâmul {Robmia pseudacacia L,). sălcioara {Eleagnus angustifolia L.), plopii negri hibrizi (Populus x canadensis Moench.), mălinul american (Primus serotina Ehrh.), frasinul (Fraxinus excelsior L), iar dintre arbuști, amorfa (Amorpha fruticosa L.), păducelul (Crataegus monogyna Jack.) și, în anumite situații, cătina albă (Hippophae rhanmoides L.) ș.a. Concomitent, s-au efectuat lucrările aferente, constând din: pregătirea terenului în vederea plantării, amendarea și fertilizarea solului, alte lucrări. Este de subliniat faptul că, în baza experienței dobân- dite, organele silvice locale dispun în prezent de soluții de împădurire adecvate mod de pregătire a terenului, specii indicate, scheme de plantare, lucrări ajutătoare necesare etc.) pentru marea majoritate a situațiilor de teren întâlnite, în condițiile actuale de poluare. Dezideratul principal rămâne însă reducerea emisiilor de noxe la sursă până sub pragul suportabilității plantelor, condiție absolut necesară pentru dezvoltarea culturilor și crearea de arborete viabile. în final, se poate afirma că lucrarea analizată reprezintă un important pas înainte în ceea ce privește cunoașterea stării actuale de poluare industrială a pădurilor din zona Copșa Mică și o contribuție serioasă la implementarea măsurilor și lucrărilor de reînverzite a respectivei zone cu ajutorul vegetației forestiere. Ar mai fi de adăugat modul clar de redactare și condițiile grafice deosebite de tipărire. Dr. ing. Valentin BOLEA 54 REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr 2. In memoriam Prestigiul nu dispare fără mister La 3 martie 2005. s-a împlinit un an de laîncetarea din viață a scriitorului estetician Nicolae Docsănescu, membru al Uniunii Scriitorilor, evidențiat printre alte distincții, cu titlul de ..Senior a] profesiei"care, prin scrierile sale, a militat pentru iubirea și apărarea pădurii românești și pentru aprofundarea conștiinței forestiere a românilor, aducând la cunoștința marelui public prin revista ..România pitorească" (1966 -1990). prin ziarele „Eco“( 1990-1991), „Ecomagazin" (1992-1995) și ..Pădurea noastră" (1997-2000). cât și prin cărțile sale „Suntem fiii soarelui" (1984) și ..Mesajul unui optimist". ..Pădurea eternă" (1989), 320 pag.- (recenzată și în Revista pădurilor, nr. 4/1989, pag. 218) - în zeci de mii de exemplare, frământări, speranțe și realizări ale silvicultorilor din cercetarea, proiectarea și administrația silvică română. Susamintitul număr al Revistei pădurilor republica, câteva pagini mai departe (222-224). ample extrase din interviul pe care tot N. Docsănescu le luase profesoarei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. membru corespon- dent al Academiei Române, apărute în „România literară" (Anul XXII. nr. 12, 1985). Tema acestui interviu o reprezenta comemorarea unui secol de la moartea celui mai mare poet român și inegalabil cântăreț al pădurii românești. Mihai Eminescu și constituia o replică, după o perioadă semicente- nară la cuvântarea savantului silvicultor Marin Drăcea mem- bru al Academiei de Agricultură și al Academiei de Științe. Opera sa. mult mai largă mai include volumele „Pomul vieții" (1978). „Valea Voievozilor^ 1981), „Drum spre inima țării" (1987). „Geniul și nebunia"(2000), „Romburi de aur1 (2002) și sute de reportaje, eseuri. însemnări de călătorie, inter- viuri cu oameni de știință artă și cultură sau cu oameni simpli, creatori de cultură populară ori implicați în protejarea naturii, pe care le-a publicat în periodicele amintite. în publicațiile de tu- rism ale Oficiului Național de Turism etc. Etern îndrăgostit de natura, arta și cultura română pe care le-a perceput prin filtrul sensibilității sale artistice dublate de o rară capacitate de sinteză și exprimare. Ic-a cunoscut profund, nu numai din scrierile marilor săi precursori ci și direct printr-un contact permanent cu realitatea, început din tinerețe și continuat fără odihnă până în ultimele luni de viață Nicolae Docsănescu a fost mesagerul inspirat al tuturor performanțelor notabile ale națiunii române, pe care, prin scrierile sale de ales rafinament le-a extrapolat viitorimii și destinat nemuririi. Nicolae Docsănescu a fost un simbol al cuvântului, un colos de cultură de o delicatețe, modestie și o noblețe sufletească rar întrunite la o singură persoană Textele sale sunt pătrunse de o aleasă dăruire ce acoperă extinse arii culturale. De la subiecte de muzică bizantină la arheologie, istorie și filozofie, de la ecolo- gie la etnografie, de la muzeologie la farmacologie, de la astronomie la silvicultură și medicină pentru a exemplifica doar câteva din domeniile abordate. Toate sunt disecate, ana- lizate și comentate doct, la nivelul marilor corifei. Era un mare iubitor al peisajului, dar și al figurilor de domnitori și de țărani. Tocmai această nemărginită iubire a ambianței, considera scri- itorul, i-a insuflat românului puritatea sufletească și mărinimia care-1 caracterizează Scrierile sale, încărcate de argumente istorice, lingvistice, etnografice imbatabile, referitoare la continuitatea românilor în Spațiul lor ancestral carpaio-danubiano-pontic. reflectă fasci- nația civilizației și a valorilor autohtone simbolizate în: „Gânditorul" de la Cernavodă tabletele de la Tărtăria. templul solar de la Sarmizegetusa, flora arborescentă dacică de pe ColumnaTraiană miturile fundamentale ale românilor, mirajul pădurii carpatine din opera eminesciană atracția naturii naționale degajată din potpuriurile enesciene, legenda locurilor cu rezonanță istorică sau culturală figuri emblematice ale nați- unii române, monumente tehnice tulburătoare din industria minieră din hidrologie sau arhitectonice ce-au persistai prin secole până în zilele noastre, comori artistice precreștine descoperite pe șantiere arheologice ale căror motive decorative s-au transmis tainic contemporaneității în piatră și în fibra lem- nului de artistul anonim, informațiile despre prima școală românească din Șcheii Brașovului etc. Toate aceste dovezi impun în opinia lui N. Docsănescu (.Suntem fiii soarelui") „să ne cunoaștem bine tot ce este al nostru și să punem întotdeauna în relație directă acest al nostru cu ceea ce aparține lumii, pen- tru că în felul acesta ne vom descoperi locul pe care îi ocupăm în civilizația universală și. poate că vom înțelege mai bine relația directă stabilită între valorile noastre naționale și valoarea universalității noastre". Scriitorul se oprește, de pildă în sala Tezaurului din subsolul Muzeului național de istorie din București și analizează la detaliu comorile de uimitoare per- fecțiune făurite din metale și pietre prețioase în decursul a șase milenii pe solul României, fără ase extazia în fața bogăției sau somptuozității obiectelor expuse. „Există în lume muzee mai bogate decât al nostru, dacă bogăția s-ar putea măsura doar în kilograme de aur sau în caratele diamantelor, dar - măr- turisește autorul - puține vor fi acelea în care ființa unui popor să se oglindească timp de șase mii de ani cu atâta limpezime în veșmântulfastuos al aurului" Prin opera sa. scriitorul Nicolae Docsănescu aparține unei categorii de oameni de excepție. Fără a fi vânător sau pescar, ci doar un artist sedus de frumusețea sublimă a naturii, a pătruns dezinvolt prin tainicele porți ale cunoașterii codrului și a contu- rat ca nimeni altul dimensiunea ecologică apoteotică a pădurii românești. Spiritului său justițiar, dar mai ales profundei înțelegeri a funcțiilor pădurii în condiționarea existenței lui Homo sapiens i se datorează logodna lui cu pădurea și cu natu- ra ultragiată de Homo destructor. Prezent la evenimente sem- nificative ale vieții academice române, lua act direct și din fașă așa cum erau prezentate în premieră absolută de raportori, de mutațiile conceptuale datorate ultimelor revelații științifice dar și de marile agresiuni și traume provocate ambianței. în asemenea ocazii rezulta pregnant că o societate aservită unui regim politic impus forțat la fel ca și una divizată și sfâșiată de interese de grup, nu poate asigura progresul națiunii. Până la sovietizarea țării, corpul silvic român era un exemplu de solidaritate și devotament. Altfel nu ar fi fost posibile marile lui REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 •Nr.2 55 realizări. Aceste realizări au fost fructul unei educații superioare adusă de elitele noastre la întoarcerea din Occidentul forestier unde studiaseră începând din mijlocul secolului al XlX-lea. Fără educație și solidaritate, nicăieri și niciodată nu se poate face nimic! După otrăvirea sufletească cu o ideologie străină spiri- tului românesc era necesară o renaștere morală. Trebuia reclădită baza solidă inițială, refăcută legătura cu tradiția silvică națională ofensată și uzurpată, prin readucerea la cunoștința marelui public a tot ceea ce corpul silvic avea mai bun în decur- sul generațiilor. Acesta devenise unul dintre imperativele cate- gorice ale momentului, la fel de actual și astăzi. Pentru aceasta era însă nevoie de căldură sufletească, înțelegere și talent. Marele public trebuia cucerit și făcut să iubească și să apere pădurea. Dar, ceea ce era cel mai greu, era găsirea unui spirit competent capabil să înțeleagă motivația renunțărilor, riscurile multiple și militanța altruistă, specifică profesiei de si I vicultor și, apoi, să accepte să se angajeze dezinteresat la un asemenea efort Această persoană providențială a apărut târziu și întâm- plător și s-a dovedit a fi tocmai scriitorul Nicolae Docsănescu. nelipsit de la marile evenimente științifice și culturale, pe care le prezenta exemplar publicului larg în scrierile sale, cum a fost de exemplu, simpozionul „Pădurea și istoria poporului român" organizat de Filiala Academiei Române din Cluj-Napoca în cadrul Zilelor Academice Clujene din 21-25 noiembrie 1983. Luând act de nobilele idealuri ale silvicultorilor, N. Docsănescu s-a decis, potrivit exemplului academicianului C.C.Giurescu. care scrisese „Istoria pădurii românești", să imortalizeze într-o carte faptele silvicultorilor aflați într-o luptă permanentă, adesea anonimă, în tot cuprinsul domeniului silvic și pe frontul ideilor forestiere, pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea pădurii românești. In acest scop, a recurs la cele mai diverse surse, de la colecția centenară a „Revistei pădurilor" și a publicațiilor Societății .Progresul Silvic", până la documentații inedite, bunăoară faptele uimitoare făcute pe frontul de răsărit, în anul 1942, de omul de mare omenie care a fost prof dr. ing. silvic Teodor Bălănică. Astfel, acest distins publicist, animat de un cald patriotism și cu mare experiență gazetărească, a luat act de marile probleme în derulare ale silviculturii române, de con- cepția și doctrina ilustrelor personalități silvice care au dat strălucire unui corp profesional de elită, a cărui eficiență și mo- destie este egalată doar de devotament Cu tact și cu prudență și pe măsura identificării și evaluării evenimentelor și aprofun- darea semnificației acestora, ideile au prins a se cristaliza. I-au trebuit cinci ani pentru a scoate, în aprilie 1989, cartea „Mesajul unui optimist". .Pădurea eternă" Personalități ca prof. Marin Drăcea, organizații istorice precum Societatea .Progresul Silvic", acțiuni temerare privind lupta aprigă pentru con- tracararea acțiunii politice de transformare a Rezervației natu- rale Pădurea Hagieni - vestigiu reprezentativ al silvostepei europene - în bază sil vo-cinegetică etc., teme cenzurate chiar in paginile Revistei pădurilor, erau prezentate publicului în tiraje de masă. Bunăoară comunicarea consacrată distrugerii rezer- vației naturale Pădurea Hagieni prezentată de dr. ing. Cr. D. Stoiculescu și dr. ing. C. Bândiu a fost preluată și larg mediati- zaîă de N. Docsănescu în revista .Pomânia pitorească", nr. 10/1987 cu titlul .Pădurea Hagieni mai poate fi salvată", chiar 56 înainte de publicarea acesteia în „Buletinul informativ" al Academiei de Științe Agricole și Silvice nr. 18/1989. Acest ser- viciu dezinteresat și riscant adus într-un moment de cumpănă al pădurii românești nu a fost uitat în anul 1993, Consiliul direc- tor al Societății .Progresul Silvic", renăscută după 42 ani în focul revoluției, la argumentarea secretarului său științific, a acceptat în unanimitate conferirea diplomei de onoare ,PRO SILVA" neînfricatului scriitor N. Docsănescu pentru cartea sa „prin care a contribuit ia formarea și dezvoltarea conștiinței forestiere a poporului român". Totodată, prin acest volum. N. Docsănescu se alătură marilor condeieri care au contribuit de- zinteresat la aprofundarea înțelegerii și iubirii pădurii și la creșterea prestigiului și faimei corpului silvic. Sensibil la salvgardarea patrimoniului natural, atunci când, după o militanță personală solitară nefructuoasă de ani de zile în calitatea de custode onorific al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN), l-am invitat să se alăture cam- paniei de presă declanșată pentru conservarea unor eșantioane reprezentative românești dintre cele mai expuse distrugerii. N. Docsănescu nu a pregetat nici un moment. în vara anului 1985. când CMN în ciuda rapoartelor alarmante primite asupra stării rezervației continua să tacă chitic, descindeam împreună în re- zervația de dune marine de laAgigeași a obiectivelor adiacente, în inima celui mai avizat obiectiv politic al șefului statului și partidului unic, șantierul Canalului Dunăre - Marea Neagră. Starea devastării gratuite a acestui sanctuar natural cu valoare de simbol național ajuns din anul 1926, grație prof. Ion Borcea, de larg ecou universal, copia rapoartelor înaintate CMN și dis- cuțiile purtate la fața locului aveau să-i furnizeze informațiile necesare scrierii articolelor „Canalul a trecut peste Agigea" și .Aberanta distrugere a unei rezervații naturale: Dunele marine de la Agigea" publicate în ziarul „Eco" (nr. 7/31 martie 1990 și nr. 53/aprilie 1991). Retras, alături de soția sa, Elena, cu care la 29 februarie 2004 a aniversat 48 ani de căsătorie, în apartamentul familial ticsit până la refuz cu cărți, obiecte de artă și flori, era preocu- pat, în pofida maladiei necruțătoare, să definitiveze un nou volum. Dar, îngerul morții l-a răpit neașteptat confimiând fap- tul că prestigiul nu dispare fără mister. Pădurea e în doliu. Maestrul a murit! * Nicolae Docsănescu s-a născut la București, la 16 iunie 1928. în familia lui lordache Docsănescu, director administra- tiv. până la naționalizare (1948), al Editurii „Cartea Românească". A frecventat cursurile liceului „Titu Maiorescu" (1939-1946) și ale Facultății de filologie din București (1947- 1951). Ziarist profesionist, a debutat la ziarul „Viața cooperației meșteșugărești" dar, cea mai mare parte a timpului, până la pen- sionare (1966-1990), a lucrat la revistele „România pitorească" și „Seanțe în România". Timp de 15 ani (1973-1988) a fost editor responsabil al .Almanahului turistic", cu apariție anuală Intre anii 1997 și 2000, pensionar fiind, a fost reangajat legal în colectivul de redacție al „Revistei pădurilor". La 6 martie 2004 a fost înhumat în Cimitinil Mănăstirii Cemica. Dr. ing. Cristian STOICULESCU REVISTA PĂDURILOR • Anul 120 • 2005 • Nr. 2 4url llvki wrlll combaln 4K l«3tci notoriii ■•uiU’Tkk il.>to ruMk ±Hi bi /vri*M riuuw im «.t-aU —: Ca urmare a invitației adresată Ministerului J Agriculturii. Pădurilor și Dezvoltării Rurale din । 1 țara noastră de către Ministerul Agriculturii și B - Dezvoltării Rurale din _ . - Ungaria și a organizatorului K 1'' Hucl-Mczogazda Kt., o dele- gație a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva a panici- 1 U ' F,m nat la cea de a Xll-a ediție a J ■afl| I t '-4 • Expoziției internaționale V SMP * ^Sag* "Crescătorii de animale din r ■ ’ -■ Câmpia de Sud" și la concur- | sul hipic internațional de șanțuri peste obstacole, desfășurat in perioada 2() - 25 04.2005, la Hodmezovasarhely - Ungaria România a fost'invitat de onoare și a fost " reprezentată de RNP • Romsilva. Regia Naționala a Pădurilor - Romsilva a fdSț ■ I prezent la această prestigioasă manifestare I zootehnică cu un stand, amplasat la intrarea in - | pavilionul central expozițional, în care au fost evi- dențiate preocupările și rezultatele Româpici în activitatea de creșterea cailor in rasa pură. In Sec- 1 torul rezervat animaleloi, România a prezentat armăsari din rasa Nonius de la Herghelia Izvin a i Direcției Silvice Timișoara, armăsari din rasa F Furioso North - Star de la Depozitul dc Armăsari [1 al Direcției Silvice Arad, cai dc sport de la Depozitul de Armăsari Dumbrava al Direcției Silvice Piatra Neamț, cai de sport de la Depozitul dc Armăsari al Direcției Silvice Tg. Mureș, pre- cum și trăsuri confecționate de Direcția Silvică ț Bistrița. Ca o expresie a înaltei aprecieri dc care s-a bucu- rat participarea RNP - Romsilva la această manifestare, organizatorii au decernat o diplomă । dc onoare Ministerului Agriculturii, Alimentației și Dezvoltării Rurale din România, o diplomă de । excelență delegației RNP - Romsilva precum și L diplome particip,-miilor români_____________________