REVISTA^^ PĂDURILOR ASFOR ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA București -Șos. Pipera 46 A, tel. 2.121.072; fax. 3.129.773 din de Asociația PARTENERI PROFESIONIȘTI PENTRU INVESTIȚII SIGUREI REVISTA PĂDURILOR - SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR - REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ EDITATĂ DE REGIA AUTONOMĂ A PĂDURILOR "ROMSILVA" ȘI SOCIETATEA "PROGRESUL SILVIC" ANUL 111 Nr. 2 1996 COLEGIUL DE REDACȚIE Redactor responsabil: dr. ing. M. lanculescu. Redactori responsabili adjuncți: dr. ing. N. Doniță (silvicultură) și ing. O. Crețu (exploatare). Membri: dr. ing. Gh. Barbu, dr. ing. O. Cherecheș. ing. M. Dumitrache, dr. doc. Val. Enescu, prof. dr. I. Florescu. ing. Gh. Gavrilescu, dr. ing. N. Geambașu, dr. doc. V. Giurgiu, prof. dr. Gh. lonașcu, prof. dr. I. Milescu, ing. D. Motaș, ing. N. Nicolescu, dr. ing. I. Olteanu, dr. ing. Șt. Popescu-Bejat, prof. dr. V. Stănescu, ing. I. Sbera, ing. Al. Tissescu. Redactor șef: Elena Niță Tehnoredactare' Gabrida Avram CUPRINS pag. M. IANCULESCU, F. C ARCE A: Considerații pe marginea noului COD SILVIC ..................................2 ***: CODUL SILVIC ...................................4 ***: SPICUIRI din stenogramele dezbaterilor proiectului CODULUI SILVIC în Parlamentul României.............24 REDACȚIA 'REVISTA PĂDURILOR": Articolele, informațiile, comenzile pentru reclame, pe CONTENT page M. IANCULESCU, F. CARCEA: Rcmarks about the new SYLVIC CODE.................................2 ***: SYLVIC CODE............................4 ***: EXCERPTS of the stenogrames debates of the SYLVIC BUCUREȘTI, B-dul Magheru, nr. 31, Sector 1, Telefon: 659-20.2(1/226. precum și alte materiale destinate publicării în revistă se primesc această adresă. Contravaloarea reclamelor și abonamentelor (realizate prin redacție) se depune în Contul nr. 40.85.47 B.A.S.A. - S.M.B. Considerații pe marginea noului COD SILVIC Dr. ing. MARIAN IANCULESCU Secretar de stat, Șeful Departamentului Pădurilor - membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Dr. ing. FILIMON CARCEA, consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Pentru a fi eficiente, acțiunile de ocrotirea, amelio- rarea, dezvoltarea și valorificarea pădurilor trebuie să- și găsească suport într-un cadru legislativ adecvat. Co- dul silvic, valabil pînă în acest an, data din anul 1962 și multe din prevederile lui erau depășite. Pornind de la această realitate. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului - cu participarea și consultarea unui număr mare de specialiști din silvicultură și din alte sectoare de activitate, interesate în gospodărirea pădurilor - a elaborat proiectul noului Cod silvic, însușit de Guvern, acesta a fost depus la Parlamentul României în noiembrie 1993. Adoptat în ședința co- mună a Camerei Deputaților și Senatului, în 4 aprilie 1996, proiectul a fost promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial al României, din 8 mai 1996. Dintre principalele considerente, care au motivat elaborarea și adoptarea noului Cod silvic, sunt de menționat: Onecesitatea adaptării legislației silvice la noile condiții social-economice; C'accentuarea rolului pădurilor în protecția mediului și în asigurarea echili- brului ecologic; ^necesitatea unor reglementări ferme, privind redresarea fondului forestier, puternic afectat de exploatările excesive din trecut. La elaborarea Codului s-a avut în vedere crearea condițiilor necesare pentru asigurarea permanenței pădurilor și pentru gospodărirea acestora într-o concepție unitară și sistemică, vizînd îmbunătățirea continuă a structurii lor, în raport cu țelurile urmărite. De asemenea, s-a ținut scama ca reglemen- tările specifice să fie în concordanță cu principiile forestiere adoptate de Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, de la Rio de Janeiro - din 1992, și cu conceptul gestiunii durabile a pădurilor. Noul Cod silvic se distinge de cele anterioare în special prin: ® includerea unor părți distincte privind administrarea și gospodărirea fondului forestier proprietate publică și a fondului forestier proprietate privată precum și reglementări de principiu, privind fondul cinegetic și fondul piscicol din apele de munte; © definirea regimului silvic, cu diferențieri privind modalitățile aplicării lui, în raport cu natura proprie- tății și cu funcțiile ecologice și social-economice ale pădurilor; ® reglementări mai clare și mai ferme, pri- vind obligativitatea respectării posibilității pădurilor, stabilită prin amenajamentele silvice; O accentuarea preocupărilor pentru conservarea genofondului valoros și a biodiversității ecosistemelor forestiere; ® în- curajarea și susținerea materială a acțiunilor de sporire a suprafeței fondului forestier și a terenurilor cu vegetație forestieră; © modificarea unor competențe privind aprobarea scoaterii din fondul forestier, în condiții bine justificate, a unor terenuri necesare dezvoltării altor ramuri economice; O sporirea efi- cienței în acțiunile de apărare a fondului forestier național.' Codul silvic este structurat pe următoarele șapte titluri: I. Dispoziții comune referitoare la fondul forestier și vegetația forestieră din afara acestuia, II. Fondul forestier proprietate publică, III. Fondul forestier proprietate privată, IV. Dispoziții comune fondului forestier proprietate publică și fondului forestier proprietate privată, V. Vegetația forestieră din afara fondului forestier, VI. Răspunderi și sancțiuni, VII. Dispoziții finale. Dat fiind că în acest număr al Revistei pădurilor se publică integral textul noului Cod silvic, în prezentarea care urmează nu se va insis- ta asupra structurii de detaliu a acestuia și nici nu se va respecta riguros, în abordarea diferitelor probleme, or- dinea titlurilor enumerate mai sus. Se vor prezenta se- lectiv unele aspecte de bază ale legii, insistîndu-se asupra celor cu implicații mai importante, privind gos- podărirea pădurilor, precum și asupra celor care au suscitat și suscită discuții și interpretări deosebite. O Potrivit Codului silvic, fondul forestier național este constituit din totalitatea pădurilor, terenurilor destinate împăduririi, celor care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, iazurilor albiilor pîraielor precum și terenurilor neproductive, incluse în amenajamentele silvice în condițiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate (Art.1). Identificarea terenurilor care constituie fondul forestier național se face pe baza amenajajnentelor silvice, existente la data adoptării Codului (Art.5). Această 2 REVISTA PĂDURILOR 9 Anul 111 & 1996 9 Nr. 2 prevedere, coroborată cu precizarea (Art.16) că amenajamentele silvice constituie bază a cadastrului forestier și a titlului de proprietate a Statului (evident, pentru pădurile din această categorie), este de natură să întărească rolul amenajamentului ca document de bază în rezolvarea problemelor privind limitele fondului forestier. ❖ O prevedere de importanță deosebită este aceea că fondul forestier național, indiferent de natura pro- prietății - publică sau privată, constituie bun de interes național, și că dreptul de proprietate asupra terenurilor, care constituie acest fond, se exercită în conformitate cu dispozițiile Codului silvic. în cadrul dezbaterilor din Parlament și în diverse comentarii pe margimea proiectului de Cod, s-a pus problema că, prin includerea acestei prevederi, ar deveni neclară dis- tincția dintre proprietatea privată și cea publică. în le- gătură cu aceasta, se impun cîteva precizări. Prin bun de interes național nu se înțelege bun-proprietate de Stat. Este însă de știut că, prin funcțiile multiple pe care le îndeplinesc, pădurile prezintă interes nu numai pentru proprietar, ci pentru oricare cetățean al țării, pentru societate în general. Ele produc oxigen, opresc puhoaiele, ameliorează peisajul, apără obiective economice și social-culturale etc. Deși aparțin proprietarului - fie el Stat sau persoană par- ticulară - activitățile care se desfășoară în cuprinsul lor trebuie să fie supuse unor reglementări care să apere și interesele menționate. în plus, în spiritul unei gestiuni durabile, reglementările respective trebuie să ia în considerare și necesitatea de a asigura, și generațiilor viitoare, posibilitatea de a beneficia de existența pădurilor și de bunurile și serviciile acestora. < într-adevăr, precizînd că fondul forestier este su- pus regimului silvic - definit ca un sistem de norme tehnice silvice, economice și juridice - Codul sta- bilește că acest regim trebuie să aibă ca finalitate gos- podărirea durabilă a ecosistemelor forestiere. O ase- menea prevedere nu putea lipsi din conținutul legii, dat fiind faptul că țara noastră este semnatară a hotărîrii Conferinței ministeriale a țărilor europene de la Helsinki, din 1993, privind gestionarea durabilă a pădurilor. Potrivit hotărîrii respective, gestionarea du- rabilă înseamnă administrarea și folosirea pădu- rilor și terenurilor forestiere, în așa fel încît ele să-și mențină biodiversitatea, productivitatea, ca- pacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a exercita cu continuitate funcții multiple, care să răspundă necesităților de ordin social, economic, cultural și spiritual ale generațiilor actuale și viitoare. Atingerea unor asemenea obiective - care sunt în mod evident și de interes național - nu este posibilă fără reglementări clare din partea Statului, chiar dacă unele dintre acestea pot avea - inclusiv în cazul pădurilor particulare - un caracter restrictiv. în legătură cu aceasta, a fost elocventă remarca făcută de un distins senator, participant la dezbateri: proprietarul unui tablou de Grigorescu este într-adevăr proprietar dar, cu toate acestea, el nu-1 poate deteriora, nu-i poate da foc, nu-1 poate scoate din țară. ❖ Cu privire la spectrul general al reglementărilor cuprinse în Cod, este edificatoare precizarea: „Rapor- turile juridice, organizatorice, economice și tehnice privind fondul forestier național, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum și cele pri- vind vegetația forestieră de pe terenurile situate în afara fondului forestier național sunt supuse dis- pozițiilor prezentului Cod silvic" (Art.7). Această pre- cizare a făcut posibilă includerea unui capitol special, privind fondul cinegetic și fondul piscicol menționat, și - prin aceasta - consfințirea faptului că administra- rea, ocrotirea și gospodărirea rațională a acestor fon- duri se asigură de către autoritatea publică centrală ca- re răspunde de silvicultură (Art.84). S-a pus, în acest fel, capăt unor încercări cunoscute și mult discutate, privind ruperea de silvicultură a activităților respec- tive. Evident, cum era și firesc, Codul prevede că acti- vitatea de vînătoare recreativă și de pescuit sportiv se reglementează prin legi speciale (Art.85). ❖ Sub raport instituțional, Codul silvic legiferează revenirea la situația anterioară perioadei totalitarismu- lui, încredințînd autorității publice centrale pentru silvi- cultură elaborarea politicii în domeniul fondului fores- tier național și vegetației forestiere din afara acestuia, precum și controlul asupra modului de gospodărire a acestora, stabilind că sarcina administrării propriu-zise revine Regiei Naționale a Pădurilor, pentru fondul fo- restier proprietate publică (Art.8,10), și respectiv pro- prietarului, pentru pădurile proprietate privată și pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier (Art.64,87). Se valorificăm acest fel tradiția unei poli- tici forestiere unitare, cu regim silvic diferențiat, în ra- port cu natura proprietății - politică specifică perioadei interbelice - preluîndu-se, cu adaptări corespunzătoare etapei pe care o traversăm, practica și experiența fostei Case Autonome a Pădurilor Statului, în ceea ce privește administrarea și gospodărirea pădurilor proprietate pu- blică. Rămîne ca, prin actele normative privind apli- carea Codului, să-și găsească rezolvarea adecvată și REVISTA PĂDURILOR • Anul 111 & 1996 • Nr. 2 3 instituționalizarea modului de supraveghere a regimu- lui silvic în fondul forestier proprietate privată. în ce- ea ce privește Regia Națională a Pădurilor, aceasta funcționează în continuare pe bază de gestiune eco- nomică și autonomie financiară. ❖ Capitolul privind gospodărirea fondului fores- tier proprietate publică, din cadrul Titlului II, conține șase secțiuni, tratînd: amenajarea pădurilor; recon- strucția ecologică; regenerarea și îngrijirea pădurilor; paza fondului forestier; produsele specifice fondului forestier; exploatarea masei lemnoase. în cazul pădurilor proprietate privată, problemele respective sunt reluate în articolele specifice, în cuprinsul Titlului III - Fondul forestier proprietate privată. Modul de gospodărire a fondului forestier se reglementează prin amenajamente silvice, indiferent de natura proprietății (Art.16, 66). Amenajamentul constituie instrumentul de bază al asigurării gestiunii durabile a pădurilor. Ca premise de bază ale durabili- tății sunt avute în vedere, în principal: ® interzicerea reducerii suprafeței fondului forestier (Art.54,. pentru proprietate publică, și Art.74, pentru proprietate privată) cît și încurajarea și sprijinirea acțiunilor de creștere a acestei suprafețe (Art.53 și, respectiv, 74); @ asigurarea continuității funcțiilor ecologice și social-economice ale pădurilor, pe calea realizării de structuri adecvate funcțiilor respective (Art.17, 20); obligația ca volumul de masă lemnoasă de recoltat anual din păduri, să se înscrie în limita posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, să se exploateze în concordanță cu prevederile acestora și numai pe bază de marcări prealabile (Art.40, 42, 43, 73); ® executarea, la timp și în condiții corespunzătoare, a lucrărilor de reconstrucție ecologică, de regenerare, de îngrijire și de protecție a pădurilor, precum și a apli- cării consecvente a măsurilor de paza și de apărare a fondului forestier. < în scopul asigurării permanenței, stabilității și biodiversității pădurii, Codul prevede ca, în regenera- rea arboretelor, să se aplice cu precădere tratamente specifice regimului-codru și să se acorde prioritate speciilor din tipul natural fundamental, urmărindu-se - inclusiv prin lucrările de conducere și îngrijire a arboretelor - realizarea compozițiilor-țel stabilite prin amenajamentele silvice (Art. 22, 23, 27). De importanță deosebită pentru asigurarea permanenței pădurii este obligația ca lucrările de regenerare să se încheie în cel mult doi ani de la tăiere (Art.24, pentru pădurile proprietate publică, și Art.67, pentru cele proprietate privată). Se au în vedere, evident atît lu- crările de reîmpădurire cît și cele de completare a re- generărilor naturale, prevăzîndu-se și obligația ca în toate acțiunile respective să se folosească material de reîmpădurire cu însușiri genetice superioare. O în domeniul protecției pădurilor, de importanță deosebită este prevederea că starea de sănătate a acestora se asigură de către Regia Națională a Pă- durilor, prin măsuri de prevenire și combatere a dă- unătorilor, indiferent de forma de proprietate a pă- duriior (Art.29) precum și prevederea că, în scopul asigurării echilibrului ecologic, în lucrările de comba- tere trebuie să se aplice metode biologice și integrate (Art.30). Codul obligă, de asemenea, persoanele juridice și fizice care desfășoară activități ce pot aduce prejudicii - prin poluare, fondului forestier - să ia măsurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului, apei și solului (Art. 32). ❖ în cadrul acțiunilor privind paza pădurilor, cele mai multe dezbateri și controverse s-au concen- trat în junii problemei pășunatului în păduri. Pro- iectul inițial al Codului silvic, elaborat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și însușit de Guvern, prevedea interzicerea totală a pășunatului în pădurile proprietate publică și interzicerea lui în condițiile reglementărilor anterioare pentru pădurile proprietate privată. Dacă pentm acestea din urmă pro- punerea a fost acceptată (Art.71), parlamentari din diferite zone ale spectrului politic, pe baza unor întîmpinări insistente din parte Ministerului Agricul- turii și în special din partea Agenției Zonei Monta- ne, au pledat cu vehemență pentru înlăturarea pre- vederii prin care „se interzice pășunatul în pădurile care fac parte din fondul forestier proprietate publică a Statului". în urma unor dezbateri prelungite - inclu- siv cu reluări în cadrul Comisiilor de specialitate ale Parlamentului - prevederea respectivă a fost menținută (Art.37), fapt care reprezintă - indiscutabil - un im- portant cîștig pentru pădure. Textul acceptat de cele două camere ale Parlamentului prevede totuși, ca, prin excepție, autoritatea publică să poată aproba pășu- natul, pe durată limitată, în unele perimetre ale fon- dului forestier „pe baza propunerilor autorităților pu- blice locale, cu avizul unităților silvice, temeinic jus- tificate". Evident, excepțiile respective au în vedere situații de forță majoră și ele impun exigență maximă din partea organelor silvice. în fond, de această exigență depinde cîștigul menționat mai sus. De importanță capitală pentru desfășurarea corespunzătoare, și cu continuitate, a principalelor ac- țiuni de gospodărire a fondului forestier proprietate 4 REVISTA PĂDURILOR, e Anul III» 1996 « Nr. 2 publică, este constituirea, la Regia Națională a Pădu- rilor, a unui fond special de conservare și regene- rare a pădurilor (Art.63). Acest fond, purtător de dobîndă și transmisibil de la un an la altul, este des- tinat cu precădere pentru finanțarea acțiunilor de regenerare, de reconstrucție ecologică, de gospodărire a pădurilor cu funcții speciale de protecție, precum și a unor acțiuni de regularizare și lărgire a perimetrului fondului forestier și de împădurire a terenurilor goale din cuprinsul acestuia. Prin folosirea judicioasă a fondului de conservare și regenerare, se va evita condiționarea acțiunilor menționate de efectele negative ale unor circumstanțe conjuncturale (recesiuni, blocaje economice etc.), asigurîndu-se executarea la timp și cu respectarea perioadelor optime a lucrărilor necesare. O Pentru încurajarea și sprijinirea gospodăririi raționale a pădurilor proprietate privată, Codul prevede ca, pentru pădurile respective, cheltuielile aferente întocmirii amenajamentelor silvice să fie suportate de la bugetul de Stat (Art.66). Pe aceeași linie se înscriu și alte facilități, cum ar fi acordarea de asistență tehnică în mod gratuit reîmpăduriri în urma unor calamități naturale, ameliorării prin împădurire a unor terenuri degradate, sprijinirea acțiunilor de pro- tecție și de pază a pădurilor ș.a. în legătură cu acest din urmă aspect, se prevede că, la solicitarea asocia- țiilor de proprietari și a unor proprietari individuali. Regia Națională a Pădurilor, prin unitățile sale, poate prelua asupra sa paza pădurilor respective, pe bază de contracte sau convenții încheiate cu solici- tanții (Art.70). La nivelul ministerului, s-a stabilit deja ca, în cazul asociațiilor și al proprietarilor indivi- duali, a căror pădure se limitează cu fondul forestier de Stat, solicitările respective să fie soluționate, avîn- du-se în vedere ca înțelegerile realizate să fie cît mai avantajoase pentru proprietarii respectivi. Este remarcabil faptul că, deși apare într-o pe- rioadă în care activitățile de silvicultură și de exploa- tări forestiere se află în cadrul unor structuri diferite, Codul silvic cuprinde o secțiune specială privind exploatarea masei lemnoase. Așa cum era firesc se consfințește la nivelul legii că exploatarea lemnului este o componentă de bază a gospodăririi pădurilor, creîndu-sc sau - mai bine zis - consolidîndu-se premi- sa unei integrări corespunzătoare, cel puțin Ia nivelul reglementărilor și coordonării generale a ac- tivităților de silvicultură și de exploatări forestiere. Evident, acestea din urmă trebuie să răspundă co- mandamentelor privind gestiunea durabilă a pădurilor, în special prin folosirea de tehnologii de recoltare și de scoatere a lemnului, care să nu producă - în afara limitelor admise prin norme - degradarea solului și a malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișurilor și a arborilor nedestinați exploatării (Art.45). Pentru scosul și transportul lemnului din fondul forestier, se prevede construirea de căi forestiere de transport, fondurile necesare în acest scop urmînd a se asigura anual, potrivit legii (Art.48). în legătură cu dotarea pădurilor cu drumuri este de menționat că, deși în ultimii ani alocările de fonduri în acest scop au înregistrat creș- teri apreciabile, ritmul de dezvoltare a rețelei este mult prea lent, departe de cel ce s-ar impune în raport cu necesitățile reale. Posibilitatea accelerării lui este, după părerea noastră, strîns condiționată de promovarea în sectorul forestier a relațiilor specifice economiei de piață și, în primul rînd, de valorificarea corespunzătoare - în condițiile unei asemenea economii - a masei lemnoase, principalul produs al pădurii. < în legătură cu preocuparea privind promovarea relațiilor specifice economiei de piață, este de mențio- nat prevederea că produsele lemnoase ale pădurii trebuie să fie valorificate pe bază de licitație (Art.41). Este de anticipat că, în următorii ani, rezul- tatul acestor licitații nu va mai fi afectat de prețuri de pornire impuse și că prețurile de adjudecare vor re- flecta, din ce în ce mai mult, adevărata valoare de piață a lemnului. Este de știut că celelalte produse specifice fondului forestier se valorifică în condiții de piață liberă. Un element de noutate, care merită a fi menționat, este obligația stabilită prin nou! Cod silvic ca persoanele fizice, juridice și instituțiile publice care beneficiază, sub raport economic, de efectele funcțiilor de proiecție ale pădurilor să plătească unităților silvice contravaloarea acestor efecte (Art.12, 13). Prevederea este valabilă și pentru pădurile din fondul forestier proprietate privată (Art.65). Evident că aplicarea acestei prevederi este condiționată de pregătirea, în intervalul stabilit prin lege, a unor tarife bazate, în primul rînd, pe impli- cațiile economice ale diferențierii modului de gospo- dărire, în raport cu diversele funcții ale pădurilor în cauză. < Cu privire la vegetația forestieră din afara fondului forestier, este de reținut precizarea clară a categoriilor supuse prevederilor Codului silvic (Art. 6), interzicerea defrișării, precum și regiementarea recoltării materialului lemnos de pe terenurile cu REVISTA PĂDURILOR & Anul 111 ® 1996 & Nr. 2 5 asemenea vegetație. Pentru viitor, de importanță aparte este sprijinul acordat de Stat pentru crearea de perdele forestiere de protecție și pentru plantarea cu specii forestiere a unor terenuri degradate, constituite în perimetre de ameliorare sau a altor terenuri disponibile (Art.94). Practic, toate cheltuielile se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar și din alocații de la bugetul de Stat, iar schimbarea folosinței nu afectează dreptul de proprietate. Pentru zonele afectate de secetă și eroziune, acțiunea de realizare a perdelelor forestiere de protecție constituie lucrare de utilitate publică, fapt care va contribui la înlăturarea unor importante dificultăți în proiectarea și amplasarea perdelelor respective. Titlul VI, Răspunderi și sancțiuni, precizînd că încălcarea prevederilor Codului silvic atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă și contravențională sau penală, a celor vinovați (Art.95), se ocupă în continuare de faptele care constituie infracțiuni și de sancționarea lor. Este de menționat că, în toate cazurile,prevederile Codului silvic se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală. Aceasta se explică prin faptul că Titlul VI al Codului silvic cuprinde, de regulă, numai infracțiunile specifice domeniului forestier, precum și aprofundări, de asemenea cu caracter specific, ale unor dispoziții din Codul penal și din Codul de procedură penală. Din această categorie face parte, de exemplu, tratarea ca infracțiune de distrugere calificată, avînd ca urmare un dezastru și pedepsirea, potrivit dispozițiilor prevăzute în Codul penal, a distrugerii, degradării sau aducerii în stare de neîntrebuințare, prin incendiere, a unor păduri de pe suprafețe întinse. Stabilind organele din silvicultură competente să constate infracțiunile (Art.105), Codul silvic prevede că ele au obligațiile organelor de constatare a infracțiunilor prevăzute de Codul de pro- cedură penală (Art.106), Este, de asemenea, impor- tantă prevederea că în exercitarea atribuțiilor de ser- viciu, privind paza fondului forestier, constatarea con- travențiilor și a infracțiunilor silvice, personalul sil- vic este asimilat personalului care îndeplinește funcții ce implică exercițiu! autorității publice (Art.114). Potrivit Art.108, stabilirea și sancționarea contra- vențiilor silvice se reglementează prin lege specială. Lucrul este ușor de înțeles, dacă se are în vedere faptul că durata de aplicabilitate a Codului silvic este foarte lungă, de regulă 30-40 de ani, în timp ce reglementările privind contravențiile, prin natura lor, nu se pretează la perioade mari de timp. ❖ Dintre dispozițiile finale ale Codului silvic sunt de reținut, în principal, cele privitoare la organizarea și îndrumarea cercetării științifice, sprijinrea acțiunilor instituțiilor publice și a organizațiilor neguvernamen- tale vizînd dezvoltarea fondului forestier, conlucrarea cu unitățile abilitate cu apărarea bunului public, pre- cum și preocupările privind conservarea biodiversită- ții și a peisajului forestier. In încheierea acestei succinte prezentări, este de subliniat că, prin ansamblul prevederilor sale, noul Cod silvic asigură un echilibru remarcabil între preocupările de ordin economic și cele privind con- servarea pădurilor și asigurarea echilibrului eco- logic, ameliorarea continuă a condițiilor de mediu. Sublinierea este necesară și pentru faptul că aceste preocupări nu sunt în toate cazurile ușor sesizabile. Ele sînt însă în strînsă corelare cu sistemul gospodări- rii raționale a pădurilor - sistem preluat și promovat prin lege - și sunt reflectate, în primul rînd - dar nu numai, de prevederile referitoare la diferențierea structurii pădurilor, în raport cu funcțiile lor ecologice și social-economice. * Aplicarea Codului silvic - după intrarea în vigoa- re, din luna iulie a acestui an - presupune o gamă largă de reglementări, prin acte normative și norme tehnice specifice, unele deja elaborate, altele aflate în curs de elaborare, precum și măsuri ferme pentru respectarea riguroasă a întregii legislații în domeniu. La aceasta trebuie să contribuie toate forțele implicate în go- spodărirea fondului forestier. Ministerul Apelor, Pă- durilor și Protecției Mediului acordă atenție deose- bită acestei probleme și - pentru dezvoltarea ei în spirit european și în contextul preocupărilor mondiale, privind implementarea principiilor forestiere de la Rio și promovarea gestiunii durabile a pădurilor - a.inițiat o amplă colaborare cu Divizia de politici și plani- ficare forestieră din FAO, colaborare care urmează a se derula începînd cu trimestrul IV 1996. Transpunerea în viață a prevederilor noului Cod silvic este de importanță esențială pentru dezvoltarea fondului forestier național și pentru sporirea calității și. eficienței activității de gospodărire a pădurilor. Ea trebuie să constituie o preocupare permanentă și de prim rang a întregului corp silvic al țării. 6 REVISTA PĂDURILOR o Anul III » 1996 9 Nr. 2 CODUL SILVIC Parlamentul României adoptă prezenta lege TITLUL I DISPOZIȚII COMUNE REFERITOARE LA FONDUL FORESTIER ȘI VEGETAȚIA FORESTIERĂ DIN AFARA ACESTUIA Art.l. - Pădurile, terenurile destinate împă- duririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, iazurile, albii- le pîraielor, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național. ArL2. - Sunt considerate păduri, în sensul prezentului Cod silvic și sunt cuprinse în fondul forestier național, terenurile acoperite cu vegetație forestieră cu o suprafață mai mare de 0,25 hectare. Art.3. - Terenurile din fondul forestier național destinate împăduririi și cele care ser- vesc nevoilor de cultură, producție ori admi- nistrație silvică sunt: a) terenurile în curs de regenerare, terenurile degradate și poienile stabilite, prin amenaja- mentele silvice, să fie împădurite; b) pepinierele, solariile, plantajele, culturile de răchită și cele cu arbuști ornamentali și fructiferi; c) terenurile destinate asigurării hranei vînatului și animalelor din dotarea unităților silvice; d) terenurile date în folosință temporară personalului silvic; e) terenurile ocupate de construcții și cele aferente acestora, drumuri și căi ferate forestiere, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale, dotări tehnice specifice sectorului forestier. Art.4. - Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național. Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate cu dispozițiile prezentului Cod silvic. Art.5. - Identificarea terenurilor care con- stituie fondul forestier național se face pe baza amenajamentelor silvice existente la data adop- tării prezentului Cod silvic. Art.6. - Vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, supusă prevederilor prezentului Cod silvic, este constituită din: a) vegetația forestieră de pe pășunile împă- durite; b) perdelele forestiere de protecție a tere- nurilor agricole; c) plantațiile forestiere de pe terenurile degradate; d) plantațiile forestiere și arborii din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, precum și cei situați de-a lungul cursurilor de apă și al canalelor de irigație; e) perdelele forestiere de protecție și arborii situați de-a lungul căilor de comunicație din extravilan; f) zonele verzi din jurul orașelor, comunelor, altele decît cele cuprinse în fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum și jnepenișurile din zona alpină; g) parcurile dendrologice, altele decît cele cuprinse în fondul forestier național. Art.7. - Raporturile juridice, organizatorice, economice și tehnice privind fondul forestier REVISTA PĂDURILOR & Anul 111 9 1996 ® Nr. 2 7 național, fondul cinegetic, fondul piscicol din apele de munte, precum și cele privind vegetația forestieră de pe terenurile situate în afara fon- dului forestier național sunt supuse dispozițiilor prezentului Cod silvic și se completează, după caz, cu celelalte dispoziții în materie. Art.8 - Statul, prin autoritatea publică cen- trală care răspunde de silvicultură, elaborează politici în domeniul fondului forestier național și al vegetației forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietății, și exercită con- trolul asupra modului de gospodărire a acestora. Art.9 - Fondul forestier național este supus regimului silvic. Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice și juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecția și paza acestui fond, avînd ca finalitate asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere. Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autorității publice centrale care răs- punde de silvicultură, care exercită și controlul aplicării acestui regim. TITLUL II FONDUL FORESTIER PROPRIETATE PUBLICĂ CAPITOLUL I Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului Art.iC. - Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se realizează prin Regia Națională a Pădurilor. Art.îl. - Regia Națională a Pădurilor funcțio- nează pe bază de gestiune economică și autono- mie financiară. Regia Națională a Pădurilor exercită și atribuții de serviciu public cu specific silvic. Potrivit acestui specific, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor se desfășoară pe baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat prin hotărîre a Guvernului. Statutul personalului silvic se aprobă prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod silvic. Art.12. - Veniturile Regiei Naționale a Pădu- rilor provin din: a) valorificarea produselor fondului forestier și din alte activități economice specifice; b) prestări de servicii, executări de lucrări pentru terți, închirieri, concesionări de bunuri, cu excepția pădurilor și a celorlalte terenuri din fondul forestier, despăgubiri și altele de acest fel, în condițiile legii; c) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție ale pădurilor; d) alte venituri. Art.13. - Persoanele fizice, juridice și institu- țiile publice care beneficiază, sub raport econo- mic, de efectele funcțiilor de protecție ale păduri- lor au obligația să plătească unităților silvice con- travaloarea acestor efecte. Tarifele corespunzătoare efectelor prevăzute Ia alin.l se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, cu avizul Ministerului Finanțelor, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvi- cultură, în termen de șase luni de la intrarea în vi- goare a prezentului Cod silvic. Art.14. - Regia Națională a Pădurilor aplică regimul silvic la fondul forestier pe care îl admi- nistrează. Art.15. - Regia Națională a Pădurilor pres- tează, la cerere, contra cost,, servicii de speciali- tate în pădurile proprietate privată, ale altor deți- nători, precum și în vegetația forestieră din afara fondului forestier. 8 REVISTA PĂDURILOR • Anul 111 9 1996 • Nr. 2 CAPITOLUL II ospe^ănres fondului forestier proprietate public > Secțiunea 1 ; " Amenajarea fonduiui forestier • Art, 16. - Modul de gospodărire a fondului forestier proprietate publică se reglementează prin, amenajamentele silvice. Acestea, constituie bază a cadastrului forestier și a titlului de proprietate a statului și stabilesc,. în raport cu obiectivele ecologice și social-economice,. țelurile de gospodărire și măsurile necesare pentru realizarea lor. .. Sui!-,'m • •'* ' Art.17. - Amenajamentele silvice, se ela-; borează pe ocoale silvice și unități de producție, cu respectarea, metodologiei unitare și a pre- vederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, urmărind asigurarea continuității, funcțiilor ecologice și social-economice ale acestora. • , . : ‘ L- ' ;:’'r . . ; t j. 1 j ; Pe baza.datelor din amenajamentele. silvice și din alte lucrări tehnice de specialitate se întoc- mește periodic inventarul fondului forestier, la nivel național și teritorial. Elaborarea amenajam,cntclor silvice se ya face în concordanță cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. ■ Art.18. - Amenajamentele silvice.se întocmesc pe perioade de 10 ani, cu excepția celor care privesc pădurile de plop, salcie și alte f specii repede crescătoare, la care perioadele respective poț fi de 5-10 ani.' ’, ' Elaborarea amenajamentejor silvice se face_ sub coordonarea și controlul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin unitățile specializate pe care le autorizează în acest .scop, . , .m; ■ •: "■ px ■. .sib ■ ro j ruj ■ b' Art.19. 7 Amenajamentele silvice și modi-, ficarea prevederilor acestora se. aprobă de către conducătorul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. . . . ; . Uu । j.î;i îi li 1! ■ I. Anul 111 o 1996 © Nr.2 29 Domnul ROMUL PETRU VONICA La Art.9 alin, 1, o completare: „Fondul forestier și vegetația forestieră sunt supuse regimului silvic". Și un alineat ultim la Art.9, pentru ca să fie ordine și în domeniul trecerii în fondul forestier a unor terenuri agricole sau scoaterii din fondul forestier a unor terenuri agricole sau defrișării unor păduri, pentru că eu consider că nu se poate face din dispoziția oricui, fie și la nivelul județean, nu se poate lua o măsură de defrișat o pădure de 10 hectare și atunci aș propune un alineat nou, care să sune așa: „Trecerea în fondul forestier a unor terenuri agricole, scoaterea de terenuri agricole din acest fond și defrișarea de păduri se fac numai pe bază de hotărîre a Guvernului". Domnul MARIAN IANCULESCU Aici m-aș referi la următorul aspect. Vedeți dumneavoastră, în zonele de cîtnpie - revin iarăși la ceea ce spuneam, reglementarea în legătură cu perdelele forestiere de protecție - la ora actuală, foarte mulți deținători de terenuri agricole, care doresc să și le transforme în pădure, se poticnesc de această greutate, că trebuie prin ordin al ministrului agriculturii. Deci numai printr-un ordin al ministrului. Dar... imaginați- vă dacă ar merge la Guvern'.’! Este o dorință a cetățeanului că vrea să-și facă o pădure. îi convine mai bine să aibă o pădure. De ce să-l punem să o facă prin hotărîre de Guvern, pentru 0,1 hectare sau 2 hectare? Cred că nu este nonnal. Să lăsăm dreptul cetățeanului să opteze de bună voie să-și facă o pădure. Are dreptul de proprietate? Are dreptul să-l folosească, mai ales terenul agricol; în materie de păduri, desigur, este o reglementare. Cred eu că acest amendament, cu terenurile din agricol în fond forestier să freacă prin hotărîre de Guvern, nu este bine venit. Și așa țăranii sunt puși pe drumuri, că nu pot să facă acest lucru - este vorba de terenul agricol - tocmai din cauză că trebuie ordin al ministrului agriculturii. Eu cred că ar trebui desființată această prevedere „prin ordin al ministrului agriculturii" și cu atît mai mult prin Hotărîre de Guvern... fondul forestier național, care este domeniul public al statului, și domeniul privat se supun regimului silvic. Cealaltă formă de vegetație, vegetația forestieră din afara fondului forestier nu se supune regimului silvic în întregime, numai unor norme silvice, pe care le tratăm la capitolul respectiv, la capitolul cu vegetația forestieră din afara fondului forestier. Deci, în situația aceasta cred că trebuie făcută diferențierea clară. Fondul forestier național este constituit din domeniul public al statului și domeniul privat, iar vegetația forestieră din afara fondului forestier este reglementată prin prevederi ale Codului silvic, dar nu su- pusă regimului silvic în totalitate... în legătură cu propunerea domnului senator Vonica, eu apreciez în mod deosebit grija domnului senator față de soarta pădurilor României. Defrișările de păduri - sunt defrișări care sunt legale, care sunt în conformitate cu prevederile amenajamentelor sil- vice, și care prevăd că după defrișare urmează împădurirea, dar sunt și defrișări în scop de scoatere definitivă sau temporară din fondul forestier. Acestea sunt supuse unor reglementări foarte drastice, deci se capătă o altă destinație. Peste 100 de hectare se fac numai prin hotărîre de Guvern. Deci, în aceste condiții avem reglementări clare. Deci nu lăsăm nici la lat- itudinea ministerului să decidă ca suprafețe mari, întinse să fie scoase din fondul forestier; grijă există în această direcție. Este reglementată: cît are competență Regia să aprobe scoaterile temporare și cine are competența să scoată teren definitiv. A scoate definitiv din fondul forestier, deci a schimba categoria de folosință, este o chestiune care se analizează cu foarte mare discernămînt, fiind vorba de un fond forestier național, domeniul public al Statului în special. Domnul FILIMON CARCEA ...în legătură cu întrebarea pusă foarte explicit de doamna senator Țețu - care sunt reglementările pentru păduri și care pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier - regimul silvic, se arată la Art.8, se aplică numai fondului forestier și el constă dintr-un sistem de norme tehnice silvice. Vegetația forestieră din afara fondului forestier este supusă unor prevederi mult mai lejere din acest Cod, care vizează în special să nu se producă defrișări cu consecințele care ar decurge de aici. (N.R. Au fost aprobate: Art.9; Titlul II; Capitolul I, "Administrarea fondului forestier, proprietate publică a Statutului”; Art.10; Art.ll). Domnului ION DINIȘ . ,1a Art. 12 din Codul silvic este vorba de veniturile Regiei Naționale a Pădurilor Foarte bine. Numai că la litera a) spune așa: „Valorificarea produselor fondului forestier și alte activități economice proprii...“ Numai că aceste „și alte activități economice proprii" pot să cuprindă o sferă foarte largă, care nu are nici o legătură cu titlul articolului pe care l-am votat: „administrarea fondului forestier". Păi dacă îl administrez, nu mă apuc să fac cine știe ce alte activități economice proprii, care pot să fie într-o bună zi și concurență neloială celor care sunt specializați să facă asta, care participă ia licitații, lemn pe picior cumpără de la ROMSILVA într-un anumit fel și, după aceea, cei care sunt puși să administreze fondul forestier fac și ei aceleași lucrări, pentru că în Art. 12 litera a) spune: „și alte activități economice proprii", adică exploatează și ei masa lemnoasă, în condițiile, concurenței neloiale. Și atunci propunerea mea este următoarea: să ne oprim după „fondul forestier", punem punct și eliminăm partea finală de la litera a)... Domnul MARIAN IANCULESCU La punctul a), în afară de valorificarea produselor fondului forestier, se prevăd și alte activități economice proprii. Se știe că (cel puțin la ora actuală și suntem convinși că și în pers- pectivă) fondurile pentru buna gospodărire, pentru gestiunea durabilă a pădurilor sunt total insuficiente. Sectorul silvic trebuie să organizeze să valorifice superior toate produsele din fondul forestier - este vorba de ciuperci, de fructe de pădure, de răchită și alte culturi: fazanerii, păstrăvării - care sunt domeniul de specialitate al silviculturii. Acestea sunt activități economice proprii. în legătură cu „grija" și cu „frica" domnului senator Diniș că am face concurență neloială, prin faptul că Regia Pădurilor exploatează ea masă lemnoasă, cred că este o gîndire cel puțin... trebuie să facem totuși opinia publică să înțeleagă că actul de exploatare este în același timp, un act de cultură. Există o singură facultate. Se învață aceeași meserie în facultate. Silvicultorul este prezent permanent în mijlocul pădurii. El vede perma- nent starea de sănătate a pădurii. Imaginați-vă o situație care s-a petrecut în deceniul al cincilea, cînd au intrat • scuzați-mi expresia - „la pușcărie" niște oameni nevinovați, prin faptul că nu au luat niște măsuri Ia timp, pentru stoparea infestării pădurii și uscării în masă, cu insecte, cu defolia- tori. Silvicultorul este în mijlocul pădurii. El trebuie să extragă imediat arborele, cînd a văzut că este pericol de infestare. Nu trebuie să mai aștepte alte forme și alte contracte. El trebuie să intervină urgent în viața pădurii. Mai mult, silvicultorii, pnn cele 4 milioane de metri cubi destinați prin le- ge populației din mediul rural - pentru că pădurea „pică pe nea Gheorghe în spatele casei"- cred că ar fi o mare greșeală ca acești 4,0 milioane de mc să-i exploatăm, să-i fasonăm, să-i ducem în depozitele MACOMB de Ia oraș și badea Gheorghe să se ducă la oraș și să ia de acolo, să plătească transport și așa mai departe, cînd el îl cară și cu spatele, cu cotiga sau cu căruța. Acest lemn este exploatat sub asistența tehnică a organelor silvice, fie de organele silvice, fie de către fiecare cetățean în parte. Deci nu putem să spunem că ar fi o concurență neloială. Bineînțeles, Regia Pădurilor nu și-a permis și nici nu-și va putea permite vreodată să exploateze cei 14,5 milioane mc anual aprobați prin lege, pentru că nu 30 REVISTA PĂDURILOR O Anul 111 © 1996 9 Nr. 2 poate și niciodată nu va ajunge în această situație. Noi suntem direct inte- resați (ca silvicultură) ca sectorul de exploatare să fie puternic, să fie dotat, pentru că fără dînșii nu putem să facem o gospodărire rațională a pădurilor. Sunt de acord că Ia ora actuală, în special la nivelurile de jos, sunt fricțiuni legate de niște orgolii personale. Le-am atras atenția cel puțin la ai .noștri, să lase aceste orgolii personale, pentru că sunt în defavoarea pădurii. Și unii și alții avem același interes: să gospodărim cum trebuie pădurea și să intervenim în viața ei, la momentul oportun. Doinitul RADU VASILE Deci, în final, la Art.12 a rămas amendamentul domnului Sălăgean, susținut de data aceasta și de domnul senator Diniș, ca la valorificarea produselor fondului forestier și din alte activități „specifice", în loc de „proprii"... Cu 66 de voturi pentru și 4 abțineri, a fost adoptat acest amendament... De asemenea, amendamentele Comisiei, care nu sunt decît de modificare ncesențială - apariția unui punct „contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție ale pădurilor" și d) „alte venituri"... Deci, supun la vot întregul articol, cu amendamentul propus de Comisie și cu amendamentul acceptat al domnului senator Sălăgean. Cu 71 de voturi pentru și 1 vot împotrivă, a fost adoptat textul Art.12... Deci, Comisia a introdus ca amendament; “sub raport economice de funcțiile... „Deci a introdus sintagma „sub raport". De fapt aveți raportul Comisiei. Ca să scurtăm timpul, nu are rost să mai citim ce a propus Comisia... Cu 79 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri - a fost adoptat Art,13... Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost adoptată propunerea Comisiei de a păstra Art.14 numai în limitele alin.l. în aceste condiții, alin.2, devine Art. 15 și, în continuare, probabil se modifică numerotarea... Deci rămîne „...de specialitate în pădurile proprietate privată ale altor deținători, precum și..." Supun la vot această propunere a Comisiei, pentru ca alin.2 al Art.14 să devină Art.15... 71 de voturi pentru și 1 abținere a fost adoptat Art. 15... cu 73 de voturi pentru, a fost adoptat titlul Capitolului II. Secțiunea I „amenajarea fondului forestier"... Supun îa vot textul Art.16, cu această modificare și cu propunerea venită din partea Comisiei... Cu 89 de voturi pentru și 1 vot împotrivă, a fost adoptat Art.16... Cu 75 de voturi pentru, a fost adoptat textul Art.l7... Domnul MARIAN IANCULESCU ...Legat de problema ridicată de domnul senator Senciuc, noi consi- derăm că nu numai vizavi de pădurile din Moldova, care sunt vecine cu noi... noi considerăm ca un criteriu pentru gospodărirea pădurilor - ca un criteriu foarte important în fiecare țață - pentru că eforturile trebuie con- certate pe plan global, de a se face o gospodărire durabilă; și unul din mijloacele prin care se face gospodărirea durabilă a pădurilor este tocmai prin aceste amenajamente silvice. Aș vrea să informez Senatul României că suntem printre puținele țări din lume care au aplicat, aplicăm și vom aplica acest principiu al gospodăririi durabile a pădurilor, prin care se fac eforturi extraordinare de a întocmi aceste amenajamente silvice, snre deosebire de alte țări, care nu fac șt nu aplică - numai vorbesc. în legătură cu Republica Moldova, România a dat sprijin și sprijină - în continuare - această acțiune din Republica Moldova, de a le face ame- najamente în concepție clară, în acord cu principiile gospodăririi durabile a pădurilor. Și, ceea ce este important, este că aceste amenajamente le facem „în limba română"... Domnul RADU VASILE ...Nefiind alte observații, supun la vot Art.18, cu amendamentele propuse de Comisie... Cu 72 voturi pentru și 2 împotrivă, a fost adoptat Art.18... Cu 89 voturi pentru și 4 împotrivă, a fost adoptat textul Art.19... Cu 88 voturi pentru și 4 împotrivă, a fost adoptat textul Art.20.... Cu 75 voturi pentru și 1 vot împotrivă, a fost adoptat titlul Secțiunii a Il-a... Cu 80 de voturi pentru și 1 vot împotrivă, a fost adoptat textul Art. 21... Cu 72 de voturi pentru și 2 împotrivă, a fost adoptat textul Art,22...Cu 79 de voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptat textul Art.23, cu modificarea impusă de Comisie... Cu 76 de voturi pentru și 2 împotrivă, a fost adoptat textul Art.24... Cu 82 dc voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptat textul Art. 5... Cu 85 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptat textul Art,26.... Cu 80 de voturi pentru, a fost adoptat textul Art.27...Cu 72 dc voturi pentru și 2 abțineri, a fost adoptat textul Art.28, cu amendamentul Comisiei. Secțiunea a IlI-a: Protecția pădurilor... Cu 87 de voturi pentru și 2 abțineri a fost adoptat titlul acestei Secțiuni... Domnul VIRGIL POPA (Art.29) ...Cred că la acest articol ar fi necesar să întărim ideea aceasta, adăugind la sfîrșitul articolului, după punct, următorul text, „indiferent de forma de proprietare a pădurii". Asta ar fi o soluție. Sau, s-ar mai putea face și altceva: să zicem: „Starea de sănătate a fondului forestier național și a vegetației forestiere se asigură dc Regia Națională a Pădurilor, prin măsuri de prevenire și combatere a dăunătorilor, bolilor..." Domnul RADU VASILE ...Cu 85 de voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat și acest amendament... Cu 97 dc voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri a fost adoptat textul Art.29... Cu 82 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri a fost adoptat textul Art.30... Cu 74 de voturi pentru, 2 abțineri, a fost adoptat textul Art.31... Cu 86 de voturi pentru. 1 împotrivă și 3 abțineri a fost adoptat textul Art.32... Secțiunea a IV-a Titlul: „Paza fondului forestier"... Cu 79 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptat titlul acestei secțiuni... Domnul MIRCEA MANCIA ... La Art,33, eu aș vrea să adaug un cuvînt. Eu consider că nu este suficient numai a asigura paza, ci trebuie să fie și exercitată. Deci, eu aș propune ca după „asigură", deci „Regia Națională a Pă- durilor asigură și exercită paza fondului forestier pe care îl administrea- ză". Domnul MARIAN IANCULESCU Eu sunt de acord cu ultima propunere. De acord și cu „exercită", de acord și cu „răspunde", dar pentru pădurile pe care le administrează. Pentru că suntem la capitolul “domeniul public al Statului"... Domnul RADU VASILE .. .Cu 75 de voturi pentru, 7 împotrivă și 1 abținere a fost votat textul Art.33... Cu 83 de voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat textul Art.34... Cu 89 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri a fost adoptat textul Art.35... Cu 81 de voturi pentru, 1 împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat textul Art.36. Domnul DRAGOMIR POPESCU (Art.37) .. .Este vorba de o oarecare dezarmonie între domnii apărători ai pă- durii - silvicultorii, care sigur, așa cum și pădurea are, știți dumneavoas- tră, nereușitele sale, și printre aceștia foarte rar se mai mtîinplă să-i pună pe drumuri pe bieții apicultori, care sunt, în general, persoane trecute bine dc vîrsta pensionării. Nu numai din considerente economice, ci și de suflet, aș zice eu, sunt obligați să aducă stupii în pădure, care este de fapt, locul de origine al albinei... cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea asociațiilor de albine, amplasarea în mod gratuit a ■ REVISTA PĂDURILOR O Anul 111 • 1996 9 Nr. 2 31 stupinelor, în vederea valorificării surselor ncctaropolenifere... Sper că nu sperie pe nimeni termenul de ..gratuit" și fac apel la domnul ministru pentru că antecesorul la cîrma compartimentului ministerului domniei sale m-a reprimat într-uii fel cînd mi-a spus: ..Domnule, trebuie să impunem aceasta, gîndiți-vă la un cățel, care, eventual, latră în pădure și va tulbura liniștea și armonia pădurii". Deci nu drujbele care dărîmau copacii pentru care natura lucrase 20 de generații, ci bietul cățeluș al stuparului, care stă și el acolo pentru două săptămîni. Și mai aduc încă un argument, am de la domnul ministru date despre Revalorificarea nectarului, acel produs al pădurii care se pierde dacă nu avem albine, care se ridică la 5 milioane de tone - n-am exagerat cu nimic - și această cantitate numai de la salcîmi și de la tei, care se pierde. Domnul MARIAN IANCULESCU ...Noi n-avem nimic împotrivă, dai' nu știu dacă-și găsește locul la acest articol, formularea pe care a dai-o domnul senator Popescu, cu aprobarea organelor silvice, pentru că sunt unele stupine foarte mari, care necesită vatră... Pentru cazurile astea, normal că legea e lege și tre- buie percepute niște taxe, dar noi nu percepem taxă/stup de albine, pentru nectarul cules din pădure. Este o acțiune benefică nu numai pentru pro- prietarul stupinei dai și pentru pădure... una e să vii cu 200 de stupi sau ci 100 de stupi, și alta să vii cu trei stupi. Deci, cu aprobarea organelor silvice este foarte bine, este o chestiune firească la care noi nu ne opunem... Domnul KOZSOKÂR GÂBOR Domnule președinte și onorat Senat, mă întreb și eu și întreb în con- secință și pe reprezentantul executivului și reprezentanții Comisiei de specialitate, dacă interdicția privind pășunatul și recoltarea nu este cumva exagerată? Pentru că în Art.2 am dat noi definiția pădurii: teren acoperit cu vegetația forestieră pe o suprafață mai mare de un sfert de hectar; dar în pădurile mari, evident că există și poieni, există și alte locuri. Sunt de acord să facem o interdicție totală în plantații pe terenuri care sunt sub regenerare, dar în acele poieni, unde crește iarba serios, întotdeauna, știu eu, sub o strictă supraveghere a organelor silvice și cu aprobare prealabilă s-a mai permis pășunatul. Și acum să ne întoarcem la Art. 37, chiar dacă recoltarea ierbii se permite cu secera? Nici măcar cu coasa nu poate să recolteze iarba? Sunt exagerări, de aceea aș solicita niște explicații tehnice care să justifice o asemenea restricție. Domnul MARIAN IANCULESCU în legătură cu ce a spus domnul senator Kozsokăr vreau să spun că la noi în păduri nu există poieni speciale de pășunat; poienile care există sunt toate împădurite. Singurul lucru care există sunt terenurile de hrană pentru gospodărirea vînatului care se află pe linii somiere, special desti- nate pentru hrana vînatului și nu poate să vină altcineva să pășuneze pe acest teren special pentru gospodărirea vânatului... Recoltarea ierbii cu secera. Da, aici este vorba de faptul că în semințișurile naturale, nu poți să vii cu coasa. înseamnă că tai pădurea viitoare dacă nu folosești se- cera! în ce constă deosebirea? Cînd tai manual cu secera ești foarte atent, pe cînd cu coasa tai tot ce „mi-a dat mama natură" sau ce am plantat printr-o muncă eficientă. Deci nu pot, trebuie să vin cu secera și să fiu foarte atent sau cu mîna, dacă n-am seceră; pigulești iarba și asiguri iarba și frunzarul respectiv.. Cu amendamentul domnului senator Popes- cu, am făcut specificarea, nu este nici o problemă. Doar cînd este vorba de vetre mari de stupi, cînd este vorba de sute de stupi, nu mai putem fi de acord cu această formulă, pentru că 100 de stupi, 200 de stupi - o vatră presupune scoaterea din circuitul productiv §1 nu avem intenția să facem acest lucru. Poate să o așeze, să aranjeze stupina la liziera pădurii, nu este nici o problemă, dar nu în interiorul pădurii, pentru că albina nu trebuie să o așezi neapărat în mijlocul pădurii. O pun la lizieră și se duce în pănure și-și culege ceea ce trebuie. Domnul IONEL AICHIMOAIE ... Aș face și eu o intervenție referitoare la pășunat, cea pe care dl. Kozsokăr Găbor a relatat-o aici, și probabil, n-a fost suficient de bine înțe- leasă. Eu zic să nu ne grăbim, pentru că în zona subcarpatică a țării nu văd unde ar putea, și asta e o îndeletnicire mai veche a românului, pentru că nu putem vorbi aici numai de pășuni alpine. Deci, ce fac cei din zona subcar- patică, deci vorbesc de oieri, unde pot aceștia să pășuneze oile? Cu aproba- rea ocolului silvic, bineînțeles, în zonele în care o să le permită ocolul silvic... Deci, interdicția categorică de a se pășuna în pădure exclude sau, eu știu, în timp, va duce la diminuarea tot mai mare a numărului de ovine, care, probabil se vor duce spre Liban, spre Arabia Saudită cu va- poarele, în partea cealaltă... Aici zic eu, să nu ne grăbim, să găsim, cu aprobări din partea ocoalelor silvice, anumite perimetre, zone, asupra că- rora dînșii se pot pronunța, dar nu le putem exclude în totalitate, n-avem cum. Domnul GHEORGHE DUMITRAȘCU Domnule președinte, excluderea ..grosso-modo" a păscutului vitelor din pădure, mă face să mă întreb dacă pădurea nu cumva „țipă ea" după vite și după oi, în primul rând; îmi vine să cred că toată istoria noastră a fost un fals, dacă într-adevăr oile au făcut rău pădurii și le-au nimicit pe acestea, dacă într-adevăr vitele, ovinele, au distrus pădurile, mă mir că mai avem munteni, mai avem oameni care au crescut vitele. Nu se poate lua o hotărîre printr-o lege, fără ca la acest articol să fim mai bute informați cu exact ce vrea legiuitorul și să vedem și noi dacă ni: cumva, în dorința noastră nebună de a apăra pădurea, pe care trebuie s-o apărăm, nu cumva prețul apărării ei să fie mai mare decît pădurea însăși, iar populația însăși care trăiește din asia cam de vreo..., chiar și cei care au venit acolo, acum 1100 de ani, și ei au început să trăiască prin pădure cu vitele. Deci, toată lumea e de acord, dincolo de probleme ale minorităților naționale ș.a.m.d., toți sîntem de acord că s-a trăit prin pădure or, dintr-n dată, acum ne interziceți; pînă și bietele albine sunt nevoite să rămînă la margine de pădure, deși se pare că aveau rolul lor în interior, nu la margine. Mie mi se pare că aici, pentru că tot vine Paștele catolicilor, suntem chiar mai catolici decît polonezul acela care șade la Vatican. Domnul MARIAN IANCULESCU Să revenim la cealaltă problemă, pășunatul; vreau să spun că iniția- torul, și sunt convins că și legiuitorul, vrea să fie solidar cu viitorul nați- unii. Un mare silvicultor spunea că „pădurile sunt obrazul țării". Dacă noi vom legifera pășunatul în păduri, vom ajunge în situația unor țări care pur și simplu „se așază în genunchi" și „se cmcesc", cînd văd ce este la noi în țară: păduri încă sănătoase, și multe chiar monumentale. Dacă dorim să ajungem și noi în situația respectivă și să nu fim solidari cu viitorul, se poate admite orice. Legiuitorul poate să facă acest lucru, însă eu am datoria sfîntă, față de pădurile României, față de viitorul țării, să menționez în fața Senatului că pășunatul este cea mai mare racilă, cu efecte dezastruoase pentru viitorul pădurilor. Domnul RADU VASILE Deci amendamentul propus de domnul senator Popescu, la Art.37: „Se permite, cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea asocia- ției crescătorilor de albine, amplasarea în mod gratuit a stupinelor în vederea valorificării surselor nectaropolenifere, efectuînd totodată și polenizarea plantelor entomofile din zonă". Deci, dacă nu acceptați, nu acceptați să fiți polenizați... nu se poate asta (amuzament în sală). ...Cu 84 voturi pentru, 4 împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat textul Art.37. 32 REVISTA PĂDURILOR • Anul 111 o 1996 O Nr.2 Ședință: 18 aprilie 1995 (Dezbaterile continuă cuArt.38) Domnul IONEL AICHIMOAIE ...Așa cum încercam să reglementez lucrurile la Art.37, votat data trecută, în legătură cu pășunatul, consider firesc și necesar ca după Art.37 să introducem un amendament referitor la pășunatul în fondul forestier, amendament care, în funcție de modul cum se va exprima Guvernul și Comisia sesizată în fond, consideră că mai trebuie sau nu susținut. Eu am să încerc să citesc amendamentul și, după comentariile care se vor face, o să vin cu argumentele care sunt necesare pentru sus- ținerea acestui amendament. Deci^ amendamentul sună în felul următor: propunem un articol nou, Art.37 . „Regia Națională a Pădurilor poate aproba, la propunerea inspectoratelor județene, pășunatul în fonduri prevăzute de art 37 \ situate în zone colinare, în condiții care să asigure protecția fondului forestier." Acesta este amendamentul. Am rugămintea, domnule președinte, dacă sunt necesare completări sau... vor revent pentru a-I susține .. Așa cum am spus, ni se făceau trimiteri la Europa în legătură cu pășunatul în fondul forestier. Trebuie să fac precizarea că, la această dată, și așa izlazurile care sunt destinate special pentru pășunat au un grad de fertilitate foarte scăzut. Europa a fost pregătită în timp. Deci, eu nu exclud un viitor apropiat în care, într-adevăr, pășunatul va fi interzis în fondul forestier, dar, numai după ce vom reuși ca, din aceste spații, terenuri destinate special pășunatului, vom reuși să facem pășunat intensiv, așa cum Europa a tăcut-o. Adică aceste terenuri, care au un grad de fertilitate foarte scăzut, trebuie aduse la un grad de fertilitate foarte ridicat, care, într-adevăr să asigure, să dea posibilitatea pășunatului în asemenea terenuri, care sunt și așa destul de restrînse. Deci, nu putem să facem abstracție, acum cel puțin în zona coii- nară, în zona subcarpatică, de un pășunat care este posibil. Am con- sultat și inspectorii de la ocoidele silvice, care au recunoscut că, luînd niș- te măsuri tehnice, pe care dînșii sunt îndreptățiți să le ia, să poată într- adevăr, să dea acceptul pentru pășunat. De exemplu, într-o plantație de 15 ani nu văd de ce s-ar interzice pășunatul. Deci, cu niște măsuri pur tehni- ce, pe care dînșii mi le-au explicat, dar cu care nu doresc să rețin plenul, deci, cu măsuri tehnice care să asigure pășunatul în fondul forestier și care să dea posibilitatea, celor din zonele la care m-am referit, să-și crească animalele; zonele cele mai afectate, acolo unde nu avem terenuri destul de fertile, cum e zona Bărăganului și unde singura preocupare a oamenilor este creșterea animalelor. Domnul MARIAN IANCULESCU Amendamentul domnului Aichimoaie vine și contrazice, ceea ce a aprobat Senatul, în Art.37, care spune că este interzis pășunatul în pădurile Statului. El vine cu un alt alineat, prin care se spune că este permis? Nu știu dacă mai este valabil, față de ce-am aprobat în ședința de rîndul trecut. Domnul ADRIAN PĂUNESCU Domnilor colegi, cred că dacă nu mergea domnul senator Aichimoaie la microfon, oricum am fi mers noi, și dacă n-am fi mers noi, oricum ar merge oricare dintre noi, pentru că aici este o chestiune extrem de gravă. Dacă noi rămîneam la textul acestui Art.37, așa cum a fost el votat - pe fugă - data trecută, nu vom face altceva decît să spargem și această unitate relativă a pădurii, deci a silvicului cu agricolul, să creăm o interdicție, pentru care ani de zile să căutăm soluția spre a da pășunatului o șansă în aceste păduri; ar trebui să luăm celelalte măsuri, să le apărăm, nu să le ferim de pășunat, care - printre altele fie zis, și aici ar trebui onorate cercetările făcute în acestă privință - de fapt ajută pădurile, nu le distrug. Dricuirea de către animale, a pămîntului din pădure, este un element de ecologie mult mai important, decît rămînerea în zona respectivă de pădure a unor goluri imense, datorate faptului că pămîntul afinat este luat la vale la primele mari dezghețuri; și unele dintre inundațiile care s-au petrecut, mai cu seamă în Ardeal, sunt datorate chiar acestei dezechilibrări la rădăcină, acolo unde, ne mai avînd coerență, ne mai avînd substanță, pămîntul a fost luat la vale și s-a ajuns - cum s-a ajuns în Apuseni - la mari paragini, la mari pustiuri. Deci, cred că ar trebui luată în seamă și această notă a ministerului de resort, a Ministerului Agriculturii, în care se cere asistența noastră pentru a se legifera corect, pentru a se legifera multilateral. Noi nu legiferăm feude: feuda silvicului contra feudei agricole. Noi trebuie să ne gîndim la interesul geneial și interesul generai este acesta: ca, în anumite cazuri, pe care să le lăsăm la latitudinea celui care are răspunderea executivă, să fie permis pășunatul în păduri. Am fi una dintre țările cele mai stranii din lume, dacă am închide orice posibilitate. Chiar și în legile internaționale, cu privire la bomba atomică, felul cum se transportă, există excepții. Măcar cei care au pus mîna pe bomba atomică, și pot s-o transporte, își lasă o „portiță de ieșire” din situația în care s-ar ajunge dacă s-ar legifera, fără nici un pic de permeabilitate la celelalte domenii. Mă surprinde că domnul ministru lanculescu, mă rog, citează fap- tul că s-a discutat data trecută și că s-a votat Art.37. Este în interesul tuturor, domnule ministru! Iată ce propunere avem noi, aici, o propunere care izvorăște și din- tr-un material pe care l-a pregătit doctorul Radu Rei, director general al Agenției Naționale a Zonei Montane, unul dintre cei mai mari împătimiți ai acestei cauze, omul care a blocat - și cu ajutorul nostru, dar el a fost agentul numărul 1 al acestei cauze sfinte - a blocat cooperativizarea în zonele de munte, a scris acele cărți importante, a vorbit despre toate acestea în corelație. Mă surprinde, repet, că se vorbește aici numai despre pădure. Mă mir că nu cere domnul ministru și niște haiduci, ca să fie pădurea deplină, cea tradițională. (Dacă e cazul... domnul ministru, ne haiducim noi). Am aici nota privind consecințele economice, sociale și politice ale prevederilor Art.37; dacă s-ar merge pe el așa cum s-a votat. Cred că s-ar cuveni ca la acest articol, dacă doriți să discutam azi, să discutăm azi; dacă nu, să-I lăsăm încă o săptămînă și să ne documentăm foarte serios. Pentru că ajungem la niște legiferări, care ne vor sima în pură aberație. Dacă vreți să rezolvăm azi, iată ce propunere vine din partea domnului ministru Valeriu Tabără: se propune reformularea astfel „...Pășunatul în pădure este permis în locurile și condițiile stabilite de organele silvice și în limitele compatibilității ecologice". Cred că este formula cea mai potrivită, din care are de cîșligat toată lumea și, în primul rin J, are de cîștigat echilibn.il, și cei din natură și cel social, economic, politic... Domnul [ MIHAILADARU ...Știți că, data trecută, eu am susținut dezvoltarea vegetației forestie- re, împădurirea; dar, de data aceasta, susțin să venim în întîmpinarea acestor cereri pentru rezolvarea problemei pășunatului în zonele montane, unde necesită acest lucru... Domnul IOAN COJA ...Domnilor colegi, chestiunea este foarte delicată și, probabil că, propunerea cea mai bună deja s-a făcut asupra acestei chestiuni - să nu hotărîm astăzi, fiind nevoie de o deliberare la care să participe și specialiștii. Pentru că, a lăsa numai amendamentul așa cum l-a prezentat Ministerul Agriculturii, domnul ministru Tabără, prin colegul senator Păunescu, înseamnă să transferăm detaliile regulilor de pășunarc asupra unor autorități locale, care-și pot permite, după aceea, să facă un joc propriu și cu totul neproductiv pentru interesul general care ne animă... Altminteri, vreau să amintesc că, noi ne aflăm în fața unei dispute, aș zice istorice. A existat din totdeauna în societatea românească un conflict între ciobani, între oieri, păcurari și... Unii treceau cu vitele și REVISTA PĂDURILOR ® Anul 111