„Pădurile înfrumusefează pămîntul; ele îl înoată pe om să înțeleagă frumușei țea, ele îi dau sentimentul de măreție. A. P. CEHOV („Unchiul Venea') REVISTA PĂDURILOR — SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR — ORGAN AL DEPATAMENTULUI PĂDURILOR Șl DEPARTAMENTULUI INDUSTRIALIZĂRII LEMNULUI ANUL 105 Nr. 2 1990 COLEGIUL DE REDACȚIE Redactori responsabili: dr. doc. V. Giurgiu și dr. ing. I. Olleanu. Ing. A< Balșoiu, ing. I. Buțe, dr. ing. I. Catrina, dr. ing. Gh. Cerchez, ing. D. Copăcean, ing. V. Dnuureanu, conf. dr. I. Florescu, dr. ing, N. Geambașu, praf. dr. Gh. lonașen, dr. Ing. J. Krueh. dr. ing. I. MilcsCU.—membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, 1 ing. st. Munteanu |. ing. I. Sbero, praf. dr. ing. V. Stănest-u, dr. ing. Melanlco Urerhlatu. Redactor principal: Elena Nljă Tehnoredactor: Nlcullne Gheorghe CUPRINS pag. ANCA GRIGORESCU, MARGARETA IORDAN COSTA- CHEt Tehnologul de mlCropropagare „Invltro” Ia stejar (QuerrUs robtir /.) 08 iî. DISSESCU: Abordarea hnveslună a deciziilor nmenn- jlstlfe 112 R. GASPAR: Cercetări asupra hldrografelor debitelor de viituri generate de ploi hi bazine iniei. (II) 66 S. ARMĂȘESCV: Aspecte privind tehnica lucrărilor de îngrijire In făgete 73 A. COJOCAR U : Atribuții reale și normale ale arborilor in nrboretele grădinărite 77 V. DUMA : Experimentări privind Îmbunătățirea Sortării șl prelucrării lemnului scurt de foloase 81 A. IANA, V. BORUGA: Noi mașini de semănat semințe forestiere in pepiniere OU E. BELOEANU, T. IONESCU.I. DAN, G. BIRTADAN i Considerațiuni privind bioprodueția de ciuperci comestibile In sectorul silvic. (II) 95 GH. IONAȘCU: Tehnici moderne pentru mecanizarea exploatării lemnului. (II) 98 DIN ACTIVITATEA INSTITUTULUI DE CERCETĂRI ȘI AMENAJĂRI SILVICE 103 DIN ACTIVITATEA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE 105 DIN ACTIVITATEA SOCIETĂȚII PROGRESUL SILVIC 109 CRONICĂ 107, 110 RECENZII 104 REVISTA REVISTELOR 01, 72, 80, 97, 102, 108 ACȚIUNI ȘTIINȚIFICO-TEHNICE ÎNTREPRINSE ÎN LUNA PĂDURII 1790 106 CONTENT page. ANIM GRIGORESCU, MARGARETA IORI) IN COSTA- CHE: In vltro mlcropropagatlon teehnology of Qumtis robur L. 58 R. DISSESCU ■ Uayesfan apprunch of planning deelslons 62 R. GASPAR: Ileseareh on the hydrographs of fiood tlows prodneed hy ralnfall In smoli watersheds 8(5 S, ARMASI-.SCC: Aspecte regardlng the teehnlque of tending works iți bercii forests 73 A. COJOCARII t Aduni and normal dlstrlhutions of trees In seJeUIon stauds 77 V. DUMA t Experimentat Ion on the Improvement of raw hvrdwood sortfng nmt Processing 81 A. IANA, V. BORUGA: New types snwlng ninchlnes 90 E. BELDEANV, T. 10NESCU, I. DAN, G- BIRTALAN: Conslderatlons regarding the hloproducllon of wlld edlble mushrooms in foreslry 95 GH. JONAȘCU : Modern teclmlques for the mcehanlzatlon of wood exploîtalion 98 FROM THE ACTIVITY OF THE FORES'T RESEARCH AN» MANAGEMENT INSTITUTE 103 FROM THE ACTIVITY OF THE AGRÎCULTCRAL AND FOREST ACADEMY 105 FROM THE ACTIVITY OF FORESTRY PROCRES SOCIETY 109 NEWS 107, 110 REWJEU ROOKS 104 PERJODICAL NOTED 01, 72, 80, 07, 102, 108 TECHN1CAL AND SCIENTIFICAL ACTIONS UNDER- TAKEN IN „WOOD MONTH 1790” 106 Redacția: Oficiul de Informare Documentară al D.LL. București, B-dpl Magheru, nr. 31, sectorul 1, telefon 59.68.65 șl 59.20.20/176 Articolele, Informațiile, comenzile peutru reclame, precum șl alte materiale destinate publicării In revistă Se prlmsc pe această adresă Cititorii din străinătate se pot abona prin ROMPRESFILATELIA — sectorul export-lmport presă P.O. Box 12—201 telex J037G— PRSFI R, București, Calea Gri vițel, nr. 64—66 The forelgn readers mny subscrlbe by ROMPRESFILATELIA — export sectlon and press import sectlon P.O. Box 12—201 telex 10376-I'RSFI R, București, Cnlea Grlvlfel, nr. 64— 66. micropropag»re stejar (Quercus Tehnologia de Mîn vâtro" la rob tir L.J Multiplicarea pe cale vegetativă a stejarului, una din principalele specii de foioase din țara noastră, prezintă un interes tot- mai mare în ultimile decenii, atît din cauza nevoii mereu ereBcîndc de masă lemnoasă cît șl din cauza unor fenomene ce limitează alte metode de multiplicare, cum ar fi: fructificarea tîrzie, periodicitatea fructificării, uscarea în masă CtC. Butășirca este o metodă rapidă în realizarea ameliorării, selecția clonală fiind mai simplă decit cea sexuată. Prin tehnicile tradiționale există dificultăți majore în donarea materia- lului biologie, determinate îndeosebi de relația inversă care există între vîrsta plantei și capa- citatea rizogenă a butașilor din coroană. Cu cît un individ est® mai juvenil cu atît este mai ușoară propagarea lui vegetativă (F r a n C1 e t, 1983). Capacitate mare de înrădăcinare o au plantele tinere pînă la doi ani de la germinare (E nes cu Violeta și E nes cu Val., 1986), după care aceasta diminuează treptat Și dispare complet la butașii originari din ramu- rile individului matur din aceeași specie. Există totuși, în structura arborilor maturi, țesuturi care își mențin potențialități de juvenilitate (capacitatea de diviziune celulară} de diferen- țiere și morfogeneză, inclusiv rizogeneză). Aceste țesuturi juvenile pot fi izolate prin tehnicile de cultură „in vitro”, pot fi multiplicate și folosite pentru a genera plante întregi, auto- nome, conforme tipului varietaL Clonmea prin culturi „in vitro” utilizează explante d® dimensiuni mici și poate valorifica la maximum un material valoros, erescînd astfel eficiența, dacă ne gândim la propagarea în tunsă. De asemenea, Se asigură un control fitosanilar riguros al plantelor regenerate, este folosit un spațiu limitat pentru producerea materialului și ae pot constitui bănci de gene ceea ce va duce în final la o creștere a calității pădurii. Descrierea procesului tehnologic de multipli- care elonală prin tehnica culturilor de celule șî țesuturi vegetale la stejar O primă etapă din această tehnlogie poate fi considerată obținerea unei culturi sterile, uti- li zînd: — plani ui e tinere de 1—6 luni, rezultate din germinația ghindei în condiții de laborator în paturi de turbă irigată sau în mmeguș, plante viguroase a căror contaminare cu ger- meni fuDgici și bacterieni este mai slabă față de materialul recoltat din pepinieră; filolog ANCA GRIGORESCU Institutul de Cercetări șl Amenajări . Silvice Dr. biolog MARGARETA IORDAN COSTACHE Institutul de Științe Biologice București Dr. docent ing. VAL. ENESGU Institutul de Cercetări șt Amenajări I Silvice lăstarii de cioată, la prima creștere din zona de joncțiune a rădăcinii cu trunchiul după tăierea arborelui matur (peste 25 ani). Lăsta- rilor li se aplică un tratament antifungîe (orto- cid, sulf muiabil) anterior folosirii lor. Ca inoculi S-au Utilizat segmente mici (1— 1,5 cm) de ax cu mugure latent. Sterilizarea materialului biologic folosit la inoculare cuprinde mai multe faze: — spălarea timp de o oră a fragmentelor de lăstari sau tulpimțe în jet continuu de apă de robinet; — imersie rapidă în alcool etilic 70°, de 10 secunde la 1 minut; — sterilizare propriu-zisă într-o soluție de clorură mercurieă cu concentrație de la 0,05 % pînă la 0,1 plus 2—3 picături de Tween 20 timp de 15—20 minute; — limpezire cu soluție sterilă de hipoclorit de calciu sau sodiu 10 mg/1, de trei ori cîte Cinci minute prin agitare ușoară; — clătire cu apă sterilă de trei Ori cîte 10 minute. Toate etapele sterilizării, în afară de prima, se realizează în condiții aseptice în boxă cu aer steril. Prelevarea explantelor și inocularea sterilă utilizînd ca inocul segmente mici (1—1,5 cm) de ax cu mugure latent se efectuează respec- tînd condițiile de asepsie cerute de tehnicile de cultură „in Vitro” (boxe de inoculare cu sistem de sterilizare prin lămpi U.V. sau nișe cu aer steril în flux laminar). Inocularea mugurilor pe mediu nutritiv solid se face în fiole de cîntărire din sticlă, cutii Petri, vase conice etc., acoperite cu dopuri. Prepararea mediilor nutritive adecvate în ceea ce privește compoziția în macro și micro- elemente, vitamine, sursa de carbon și balanța hormonală, reprezintă una din condițiile care au favorizat obținerea unei culturi eficiente de muguri. Mediile de bază folosite au fost Muiashige și Skoog (1962) sau Linsmaier și Skoog (1965). La un litru din aceste medii se pun următorii constituienți organici: — 100 g mioinositol, 0,1 tiamină HC1, 0,5 mg piridoxină HG1, 2 mg glicină, 0,5 mg acid nicotinic, 30 g sucroză, 100 mg arginină, 7 g agar-agar. Ga factori de creștere S-au uti- lizat: BAP (benzilaminopurina) 0,1 —0,5 mg/1 și IBA (aCid indolilbutiric) 0,05 mg/1. Pentru cultura in vitro a plantelor Mc obli- gatorie asigurarea condițiilor optime de incu- bare reprezentate printr-un regim de lumină 58 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 ★ Nr. 2 continuă eu o intensitate de 7000 — 8000 lx Și o temperatură 22’0 — 25CC, După 2 —3 zile de la inoculare se face trierea materialului contaminat. în aproximativ 14—20 zile mugurii latenți formează lăstari de 2—4 cm (Kg. 1), apți pentru subcultivare pe medii proaspete de ahmgke sau de inducere a rizo- genezei. Fig. 1. Lăstari apți pentru microbutășirc. A doua etapă, care asigură succesul multipli- cării clonale prin cultura de muguri, este indu- cerea rizogenezeî la lăstarii și microbutașii obținuți aseptic. "Rezultate bune se obțin prin detașarea de explant a lăstarilor de 2—3 cm și plasarea lor pe medii nutritive cu conținut diminuat iu macro și mieroelemente și supli- mentat eu fitohormoni (I BA —ucid indolil- butiriclmg/l și lAAae.indulilacetic l,smg/l). Cantitatea de lumină este diminuată la o intensitate do 3500 lx, cu o fotoperioadă de 16 ore lumină și opt ore întuneric. Primordiile radieulare apar după 5—7 zile (Pig. 2), cresc repede, formează ramificații secundare incit, după 15— 20 zile, tinerele plante regenerate „iu vitro” pot fi transferate în mediu septic. Acomodarea plantelor de la condiții aseptice la condiții septice este cea dea treia etapă impor- tantă în multiplicarea clonală prin cultura „in vitro” de muguri. Plantele de stejar cu înălțimea de 5 — 8 cm sînt transferate din vasele de cultură cu mediu artificial în ghivece cu pămînt (50 % pămînt de seră și 50 % nisip cu pietriș sau perii t) în momentul cînd sistemul radicular este bine dezvoltat. Evitarea deshidratării plantelor se face prin menținerea lor cîteva zile în camere saufincinte Fig. 2. Hădâeini dUcrentUte la fraza lăstarului. pig. 3- PtonW de Q- răbuș acomodată la condiții septice REVISTA PĂDURILOR * AnuZ 105 * BW * 'Nr. 2 cu umiditate crescută sau acoperite, fiecare eu pahare tip Berzelius (Fig. 3). La transferul iu pămînt plantele BÎnt tratate Ia colet cu fun- Fig. 4. Planta de Q. robur repicat# In pepinieră* gicid (Benomyl 15 % în dispersie de talc) pentru a evita pierderile din această etapă. Durata întregului proces de la inoculare pînă la transferul în ghivece este de două luni (Fig. 4). Adaptarea în continuare Ia condițiile de seră se face după ce plantele se țin 10 zile în laborator. Sera sau solarul trebuie să fie dotate cu insta- Scbema principalelor etape ale tehnologiei de multiplicare donalA prin culturi de celule și țesuturi la Q. robur t. 1. Obținerea materialului biologie plantule (15—25 cm) plante mature (1—6 luni de la germinarea (arbori peste 25 de ani) ghindei) 2, Pregătirea materialului biologic pentru inoculare. Sterilizarea 3. Prelevarea explantelor șl Inocularea t — apexuri șl — segmente nodale I 4. Cultura I — pregătirea mediilor nutritive — asigurarea condițiilor de inenbare optime 5. Subculturl periodice (14—20 zile) șl obținerea de lăstari I 6. Alunglrea șl Înrădăcinarea lăstarilor 1. Adaptarea la condiții septice — laborator I 8, Adaptarea la condiții de seră șl clmp. Fig. ®' Imagine de ansamblu^cn plante de Q- robur regenerate ,jn vitro” șl acomodate la condițiile de pepinieră. lății automate de ploaie artificială și condițio- nare a aerului (umiditate 85—90 % și tempera- tura maximum 30°C). Luminarea plantelor Be face doar cu limină naturală, fără suplimentare. în aceste condiții plantele se țin cinci luni, după care sînt repicate în pepinieră (de obicei la începutul toamnei). în timpul iernii se asi- gură protejarea împotriva acțiunii gerului, vîntului și vînatului. De obicei, în primăvara următoare prinderea este de 100 % (Fig. 5). ^Flautele de stejar obținute prin culturi „in vitro” sînt*sănătoase, conforme cu plantele donatoare și respectă neălterat toate condi- țiile genotipul ui de la care s-a plecat, asigurînd o propagare rapidă a exemplarelor valoroase. REVISTA PĂDURILOR *: Anul 105 * 1990 ** Nr. 2 &0 BIBLIOGRAFIE C h a I u p a, V-, 1983 : In vitro propagation ofWiUotvs (Salix sp.); European Mountain ash (Sorbus aucuparia, L.) and Blak Locust (Rob in ia pseudacacia, L.). Biologia Plantarum (Praha) 25(4), pp. 305—307. Enescu, Violeta, Enescu, Val., 1986; Cerce- tări privind butășirea stejarului (Quercus robur L.,). Premise pentru, ameliorarea bazată pe selecție clonală. Revista păduri- lor, nr. 2. Giurgiu, V., 1982; Pădurea fi viitorul. Editura Cerea, București. Grigorescu, Anca, Iordan, Margareta, Enescu, Val., 1987: Aspecte privind acomodarea la condiții septice a plantelor de stejar (Quercus robur L.) rege- nerate prin culturi ,,in Vitro'*- Revista pădurilor, nr. 1. Iordan, Margareta., Grigorescu, Anca., Enescu, Val., Roșu, A-, Mlrancea, D-,.1982: Multiplicarea clonală prin tehnici de culturi celulare la arbori. Revista pădurilor nr. 3. Iordan, Margareta., Grigorescu, Anca. Roțu, A., BrezCanu, A., 1985: Influența luminii ți a mediului nutritiv asupra morfbgenezei ,,in vitro1’ la Quer- cus. Conf. Naț. Fizlol. Plant., 14-15 mai, București. Lei, J., Dexheimer, J., 1987: Risultats pr&iml- naireș concernant la mychorization controllfe de uitroplants de chine (Quercus robur L.). Annales des Sciences forestiăres, voi 44, nr. 3. Poissonisr, M., Dnmanti M., J. Fr an cl e t. A- 1083 : Aeclimafisaiion de elones d’eucalyptus multiplits ,,in vitro". Annales des resherches sylvicoles. Afocel, Paris. Relch, P.B., Raskey, R. O., Johnson, P.S., Hlnfley, J., 1980: Periodic root and shpot growth in Oak. For. Scl. voi. 26, nr. 0, pp. 590—598. In Vitro Mtcropropagatlon Technology ol Quercus robur L. . The paper presents the,,in vitro" mlcropropagatlon technology of Quercus robur L. and the adaptation of the vitro plante to septic condiționa. During the first Stage v?e obtained a primary sterile bud cmlture from plante obtained by acorn germlnation or from stool shoots. During the second stage rhizogenesis was induced to the Shoot and microeuttings wfch hod bețn obtained in aseptic conditions. The thlrd stage is represented by the transfer from aseptic to septic conditions. The adaptation took place gradually by providing controlled conditions in the greenhouse for 5 monlhs, alter thatthe plan plante being transplanted in thenursery, where the bud flushing and the rhy thmlclty of the height growth were observed. The resulfjng material displays the qualitles of the inițial1 genotypc and eon be compared wlth the seedllngs obtai- ned from seeds Or hy convențional culting. Revista revistelor TANAKA, K.: Eteetela densității arboretului asupra creș- terilor arborilor In arborete pure și echlene (Effccts of stand densitv on the incrementa of trees in an cven-aged pure stand), în: Forest Growth Modelling and Prediction Confcrencc, United States Department of Agricultura, ForcSt Service, North Central Forest Experiment Station, General Tcchnical Report NC — 120, voi. 2, St. Paul, Minnesota, 1988, pag. 044-651, 2 tab, 3 flg, 4 rcf. bibi. Lucrarea a fost prezentată cu prilejul conferinței IUFR0 desfășurată la Minneapolls Intre 23 și 27 august 198 7. Datele folosite pentru Interpretarea efectelor densității arboretelor asupra creșterilor au fost preluate din trei supra- fețe experimentale instalate in arborete pure și echiene de Cryptomcria japonica D- Don. Culturile fn studiu au fost create în anul 1906 șiprezentau densități diferite, de la normală Ia excesivă. Datele primare preluate In 1980 șl 1980 privesc diametrele (măsurate pe două direcții perpendiculare, la 1,30 m de la bază șl rotunjite Ia 0,1 cm) și Înălțimile (rotunjite la 0,01 m) exemplarelor din fiecare suprafață de probă. S-au determinat densitatea (arb/ha), eliminarea naturală ( %), precum și Indicatorii statistici ai distribuției diametrelor șl Înălțimilor. In plus, juxtapunind rezultatele celor două inventarieri succesive, s-a procedat la determinarea creșterilor In dia- metru șl înălțime. S-a constatat că există, o corelație directă, reprezentabilă printr-o ecuație de «gresie liniară simplă, Intre creșterea curentă (In diametru sau Înălțime) și dimen- siunile (diametru sau Înălțime) atinse la momentul primei inventarieri (1080). Efectul densității arboretului se manifestă diferențiat In cele două regresii, aceasta alecttnd doar ordonata la origine (termenul a) în cazul creșterilor curente In diametru (panta b = tga fiind practic constantă) sau ambii coeficienți al ecuației In cazul creșterii curente in înălțime. în cazul acesteia din urmă, cei mat afectați stnt arborii din plafonul Inferior care, In condițiile concurenței intraspecifice puternice din arboretek dese sau foarte dese, prezintă rit- muri de creștere diminuate. In final, articolul prezintă rolul răriturilor în reglarea densi- tății arboretelor (dc la 3000 — 4500 arb/ha, la plantare, la 1500—3000 arb/ha, la vîrsta de 20 ani), cu efecte pozitive asupra creșterilor (creșterea curentă In înălțime fiind, prac- tic, constantă, Iar cea In diametru puțind fi reprezentată, in raport cu diametrul la o vimtă dată, ca o succesiune de drepte paralele care se dezvoltă spre stingă). Asist, ing. N. NICOLESCU REVISTA PĂDURILOR * Anul 1Q5 * 1990 ’* Nr, 2 61 Abordare®. bayesianâ a decîsiil®r amenajistice Dr. ing. R. PISSESCU Institutul de Cercetări și Amenajări Silvko Rezultat al unei activități raționale, con- știente, de alegere a liniei și modalităților de acțiune dintr-un număr de alternative și vizînd atingerea unuia sau mai multor scopuri prestabi- lite, decizia a menaj iști că presupune — Ca orice, decizie — în primul rind relevanța informațiilor disponibile, în al doilea rind cunoașterea temei- nică a proceselor sau fenomenelor care au loc și, ta al treilea rind, seriozitatea și responsabilitatea decidentuhii (T am a ș, 1979, 1983; P o p e s cu, Găyănescu, Răduleseu, 1983). Cum însă informațiile disponibile privind dimensiu- nileț-calitatea și evoluția fondului de producție au un caracter foarte variat, iar prelucrarea algoritmică într-o strategie compatibilă cu posibilitățile de acțiune este destul de dificilă,, se recurge în mod frecvent Ia o formulare a deci- ziei printr-un mecanism euristic, bazat pe expe- riență, intuiție și analogie. în timp ce prelucrarea algoritmică se referă, de regulă, la procese can- titative sau activități de rutină, repetitive și cu efecte pe termen scurt, conferind deciziei o notă programabilă, operativă, prelucrarea euristică se referă mai mult la fenomene cali- tative, eu implicații globale și pe termen mai lung asupra evoluției unei unități de producție, dînd deciziei — practic neprogramabile — un caracter strategic. Ambele modalități au fost deja studiate în literatura noastră de speciali- tate, cu un accent mai pronunțat pe latura programabilă a deciziilor, în direcția optimi- zării, prognozei și simulării. • între ele există, totuși, soluția, poate mai convenabilă, a combinării mecanismelor algorit- mice eu cele euristice în luarea unor decizii semiprogramabile, cu caracter tactic și care — după unele opinii — generează efecte pe termen mediu, oarecum echivalent perioadei de revi- zuire amenajistică. O asemenea cale a fost schițată cu zece ani în urmă, în legătură cu decizia privind compoziția de viitor a arbore- telor (Dissescu, 19<80) și, mai recent, în legătură cu decizia privind planul deregene- rare-recoltare a af’boretelor (Drag oi ș.a,. 1988). Faptul că bioproduețîa forestieră depinde de un număr considerabil de factori aleatori, dintre cure unii pot fi influențați, dar a căror probabilitate de sens și de apariție poate fi, mai mult sau mai puțin, ușor determinată, face ea deciziile amenajistice să impunăatît evaluarea acestor factori, cît și prospectarea dezvoltării producției de lemn și a funcțiilor de protecție, in anumite condiții tehnice și economice. Deci- ziile iau astfel un accentuat caracter probabi- list, formularea lor făcîndn-Se, fie în condiții de risc — atunci cînd situația analizată este puternic influențată de existența unor factori aleatori, cu probabilități de apariție cunoscute sau determinabile — fie în condiții de incer- titudine — atunci cînd asupra diverșilor fac-' tori, care influențează evoluția fondului de producție, există 0 ignoranță statistică aproape, totală. Spunem „aproape totală”, deoarece și în acest caz există soluții care postulează ideea. că, în luarea deciziilor, determinarea probabi- lită’ților de apariție a unor evenimente — de regulă negative — este practic nesemnificativă, iar adoptarea lor poate fi făcută pe baza unor criterii de raționalitate, de tipul criteriului pesimist (Wald), al criteriului optimist (EEurwicz) al regretelor (Savage) ori al rațiunii insuficiente (Laplace). "Modul de aplicare în silvicultură, a acestor criterii, a fost explicit arătat și exem- plificat de Giurgiu (1974). Se admite astfel că însuși factorul uman de decizie deține, de obicei, din experiența sa ori din evoluția istorică a evenimentelor, anumite cunoștințe care îi permit cel puțin Bă intuiască probabilitatea de apariție a acestora, să manifeste, prin urmare, numai o „ignoranță parțială” și să adopte niște decizii relativ justificate. Utilizarea unor probabilități apriorice, subiective, în locul sau alăturea de probabilitățile obiective, cu frec- vențe relative, este posibdă printr-o abordare bayesiană a deciziilor și tratarea problemelor incertitudinii ca probleme de risc (operație la care au recurs, de altfel, atît Laplace cît și Hurwicz).Pe această cale, înlocui unor criterii de decizie cu valabilitate parțială, informația probabilistă permite completarea spațiului in- fonnațional al deciziei și deci trecerea de la un , model euristic la mi model probabilist superior (P O p e S cu ș.a., 1983). Dat fiind originalitatea unei asemenea abordări, ne propunem expunerea și exemplificarea ci în cazul deciziilor amenajis- tice. (Teorema lui Thomas Bayes, elaborată încă din 1763, enunța în fapt corelația dintre pro- babilitatea apriorică a unui eveniment Af și probabilitatea saaposteori (probabilitatea aprio- ri revizuită) de realizare a evenimentului B, condiționată de incorporarea în cea dintîi a unor rezultate obținute prin teste statistice suplimentare. Așadar: încurc PiAtiB) este probabilitatea de producere a evenimentului (d(), în condiția în care eveni- mentul (B) s-a și produs (probabilitate apos- teriori, probabilitate apriori revizuită); P(At) 62 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1900 * Air. 2 este probabilitatea evenimentului (A,), res- pectiv probabilitatea apriorică Sau inițială ; FțB/AJ este probabilitatea condiționată a evenimentului (B) și P(B) este probabilitatea evenimentului (B), eu condiția ca el să fie diferit de zero. Expresia poate fi deci aplicată, numai în condiția cunoașterii probabilității în cazul în care P(At) nu este cunoscută, devine necesară prezumția ei, iar P(A£/B) este adevă- rată numai dacă prezumția făcută este verosi- milă. Principala caracteristică a teoremei constă, deci, în. posibilitatea introducerii în analiza și soluționarea problemelor de decizie a probabi- lităților personale sau subiective („subjectives probabiiities”), bazate în general pe intuiție. Această modalitate pleacă de la faptul, de necon- testat, că în realitate există fenomene — cum ar fi experiența personală, conjunctura tehnico- - economică etc. — care nu pot fi incluse, în nici un fel, în cadrul distribuțiilor probabilistice obiective și care, reprezentând importante surse de informație, nu pot fi excluse din procesul decizional. De aceea, aplicată încă mai de mult în marketing (D e m e t r e s c u, 1971; G ă b u- r i c i, K e gur ă, 1979), teorema a fost folosită și pentru ameliorarea preciziei intervalelor de încredere a rezultatelor în inventarierile fores- tiere (Ek, Issos, 1978; Boeder, 1979) și în prognoza creșterii (Gertner, 1983). în cazul amenajamentului, informațiile nece- sare deciziilor organizatorice se referă, pe de-o parte, la situația de fapt a pădurii, iar pe de altă parte la situația ei de perspectivă, ca rezul- tat al ansamblului măsurilor de conducere apli- cate. Dacă cele dinții provin direct din cartarea stațională, descrierea arboretelor și.inventarie- rea lor statistică, avînd un caracter obiectiv, cele din urmă au un caracter aprioric, de prog- noză, și se bazează în cea mai mare măsură pe experiența și abilitatea amenajistului de a folosi datele istorice și legile de dezvoltare ale arboretelor. Ca urmare, deciziile ce se iau tre- buie să concilieze rezultatele statistice concrete, ale investigațiilor de teren, cu o apreciere per- sonală, mai mult sau mai puțin subiectivă, a viitoarei evoluții a arboretelor, bazată pe dis- tribuția apriorică a probabilităților (D emet-r es- eu, 1971). Considerind că această distribuție este de tipul beta, exprimabilă prin funeția de densitate/ ($/p, $*) avînd media p și varianța a2 necunoscute, dar estimabile prin aproxi- mația Bayes, și cunoscînd valoarea informa- țiilor suplimentare (etJ) — respectiv frecvența tipului de arboret i în fiecare unitate stațională j, și a căror medie este echivalentă mediei p a funcției p0(Q) — se determină distribuția pos- terioară p (p, s). în raport cu aceste distribu- ții se stabilește apoi valoarea revizuită a func- ției probabilistice Po(Q) - J KQIv-, «a) Mp-» Pentru calculul acestei expresii, este desigur oportună elaborarea unui program corespun- zător instalaților electronice disponibile. (I fi s os et al., 1976b în lipsa programului ori instala- ției de calcul adecvate, se poate aplica proce- dura descrisă în cele ce urmează. în cazul deciziei privind compoziția-țcl a arboretelor dintr-o unitate de producție aflată în etajul fitoclimatic PM2, în care pot vegeta cu succes fagul, bradul și molidul, dar și alte Specii de rășinoase sau foioase, se notează, de exemplu, că mărimea creșterii lor în volum (A£) la virsta exploatabilității este condiționată de complexul factorilor Staționali (8^, astfel îneît pentru producerea creșterii medii a producției totale (-37), Ax U JL2U ... Ăt=s B; d(H ăj - 0 ; h j « 1,2,... k; i * j. Cunoscînd din descrierea parcelară că pi obabi- litățile evenimentelor (5,), deci probabilitățile de apariție a unei anumite unități staționale — respectiv a unei anumite stări a naturii - PW) sînt de 0,2, în cazul unei productivități superi- oare (^i), de 0,5, în cazul productivității mij- locii (£fa), și de 0,3, în cazul productivității inferioare iar prezența fiecărei specii sau eveniment (A,) — limitate, pentru ilustrare, la trei — Be consideră a fi, pentru început, în proporție de 100 %, se calculează speranța matematică a creșterii medii a producției totale pentru fiecare eveniment-, cu expresia: & - i ap^ /-l Folosind datele tabelelor de producție pentru molid, brad și fag (Giur giu, Armășescu. D e ce i, 1972), se obțin rezultatele din tabelul 1, Aceasta constituie prima parte a analizei bayesiene, denumită și analiza bayesiană aprio- rică. Tehnica ei constă deci în evidențierea unei eficiențe a fiecărui eveniment posibil, în condițiile unei anumite proporții a stărilor de natură întâlnite. Bficiențele obținute, expri- mate în unități de măsură cantitative sau valo- rice, se numesc „eficiențe condiționate”, întru- cît realizarea lor depinde de apariția diferitelor evenimente (D e m e t r e s c u, 1971). ' Dacă în fiecare unitate stațională cele trei specii s-ar găsi în proporții egale, analiza baye- REVlSTA PĂDURILOR * Anul 105 ★ 1990 '★ Nr, 2 63 Tabuul i p(s?/ST), a doua rezultă din împărțirea Calculul speranței matematice a creșterii medii a producției totale fiecărei frecvențe Cjy la totalul situațiilor Sj în (E,) pe specii (evenimentele AJ și unităp staționata (stări ale care ge încadrează și dft Cate depinde, aBtfel naturn sj_____________________________________ _______ încît însumarea lor să fio egală cu unitatea. Că Specia A, Creșterea medie pc stări ale naturii urmare, în exemplul considerat, probabilitatea e, compusă va fi: ni’/ba/au St s. s3 m*/lia/aii F(.$) •m’/ba.'an| P(S) (in’/ha/an P(.S) Molid Brad Fag 15,1 13,5 11,7 0,2 0,2 0,2 10,5 9,B 7,8 0,5 0,5 0,5 5,7 5,9 •M 0,3 0,3 0,3 P(C\ o — P(Vi/^i)- — r—• —* — 9,98 70 350 0,27 7,58 = 0,314-0,20 = 0,0628 siană apriorică ar conduce la următoarele rezultate: PAl(X) = 15,1-0,33-0,2 + 10,5-0,33-0,3 4- 4- 5,7-0,33-0,3 — 3,291 m’/liaAm. P.l2(A) = 13,5-0,33-0,2 + 9,6-0,33-0,5 -|- + 5,9-0,33-0,3 = 3,059 m’/ha/an PM = 11,7-0,33-0,2 4- 7,8-0,33-0,5 + + 4,4-0,33-0,3 = 2,495 m’/ha/an, respectiv : PS,(X) = 15,1-0,33-0,2 + 13,5-0,33-0,2 + 4- 11,7-0,33-0,2 = 2,660 m’/ha/an Ps^X) = 10,5-0,33-0,5 4- 9,6-0,33-0,5 4- 4- 7,8-0,33-0,5 = 4,604 m’/ha/an Ps^X) = 5,7-0,33-0,3 4- 5,9-0,33-0,3 4- 4- 4,4-0,33-0,3 — 1,584 m’/ha/an. Ele ar arăta că, în cazul acestei combinații de specii, molidul ar avea contribuția cea mai importantă (3,294 m8/ha), iar dintre cele trei unități staționate, aceea de productivitate mij- locie (4,604 m3/lra). Cum însă, în unitatea de producție considerată, cele 350 arborete exis- tente se repartizează, după compoziția și pro- ductivitatea lor actuală, în 24 tipuri de arborete (Tab. 2), atunci probabilitatea de apariție a unui anumit amestec (C,) dintr-o anumită uni- tate statională (Sj) va fi: 22/350 = 0,0628; 43/350 = 0,123 ; 30/350 = 0,0857 ș.a.m.d. Un rezultat similar se obține dacă se aplică formula „probabilității compuse", în care pro- babilitatea necondiționată („marginală”) P(S}) este multiplicată CU probabilitatea condiționată P(At/8}). In timp ce prima rezultă din raportul între suma cazurilor existente în fiecare unitate staționată (^; jS2 ; Sa) și numărul total de cazuri întîlnite (St), deci P(^)=P(Si//Sr) +P(jSe/8>r)+ Tabelul Z Frecvența arboretelor pe tipuri de amestecuri (GJ șl unități staționata (SJ In exemplul dai Gt Specia Unitatea statională Total •b Aa •ta «x 1 s. 1 1 1 1 22 43 30 95 2 1 1 0 15 30 24 75 3 1 0 1 8 28 1 12 48 4 1 0 0 12 31 17 80 5 0 1 1 5 17 8 30 0 0 1 0 4 10 6 20 7 0 0 1 3 6 5 14 8 0 0 0 1 4 3 8 S 70 175 105 350 % 20 50 30 100 și așa mai departe, conform datelor din tabelul 2. Rezultatele Sînt înscrise în coloanele 1—3 din tabelul 3. într-o a doua parte a analizei bayeBiene, prin aplicarea teoremei cu același nume — res- pectiv prin împărțirea fiecărei probabilități compuse la probabilitatea marginală — se obțin probabilitățile posterioare. înscrise în ultimele trei coloane ale tabelului 3. Aceste „probabili- tăți revizuite” au evident o valoare mult îmbunătățită față de valorile probabilităților apriorice, deoarece în calculul lor s-au luat în considerare informațiile adiționale privind com- poziția arboretelor ce alcătuiesc unitatea de producție. Ele se pot referi, de asemenea, la calitatea tehnologică a arboretelor, la rezistența la dăunători, la Valoarea economică etc. Pentru aprecierea eficienței diferitelor tipuri de arborete existente, se însumează produsele între creșterile medii ale speciilor componente din fiecare tip de arboret și probabilitatea pos- terioară corespunzătoare, iar rezultatul Se mul- tiplică cu probabilitatea marginală aferentă. Ceea ce se obține reprezintă eficiența mediefinală a diverselor tipuri de arborete (Tab. 4), a cărei comparație arată că, din punctul de vedere al creșterii medii a prod uctici totale în masă lem- noasă nediferențiată și al frecvenței în raport cu capacitatea ecologică a unităților staționale 64 REVrSTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1990 * JVr. 2 Tabelul 3 Calculul pobabllltăpl posterioare de apariție a diverselor tipuri de arborele In exemplul considerat C, Probabilități compuse Prohab. marginală P^nS)) Prohab, posterioare PtC'țSJPfSJ P(CfțSj)P(SJ PtC.fSjPfSJ PfSJ IG\) P(S3)|C.) P(StCd 0 1 2 3 4 5 6 7 1 0,314 *0,2=0,0628 0,246* 0-5=0,1230 0,286- 0,3 — 0,0858 0,2716 0,2312 0,4529 03159 2 0,214-0,2=0,0428 0,206 ■ 0,5=0,1030 0,228 • 0,3 = 0,0684 0,2142 0,1998 0,4809 03193 3 0,114-0,2=0,0228 0,160-0,5=0,0800 0,114-0,3=0,0342 0,1370 0,1004 0,5839 02406 4 0,173 • 0,2=0,0346 0,177*0,5=0,0885 0,162-0,3=0,0486 0.1717 0,2015 0,5154 02831 5 0,071 • 0,2=0,0142 0,097*0,5=0,0485 0,076-0,3=0,0228 0,0855 0,1661 0,5673 02667 6 0,057-0,2=0,0114 0,057*0,5=0,0285 0,057- 0,3=0,0171 0,0570 0,2000 0,5000 03000 7 0,043-0,2=0,0086 0,031-0,5=0,0170 0,048-0,3=0,0144 O,0400 0,2150 0,4250 03600 8 0,014 0,2 =0,0028 0,023 *0,5=0,0115 0,020 • 0.3=0,0087 0,0230 0,1217 0,5000 03783 Pț^) = 0,2000 HSa) = 0,5000 P(S,) = 0,3000 1,0000 Tabelul 4 Etlclenfa medie finală a tipurilor de arborcte tntllnlta fn unitatea de produejle dată Tipul de arboret Creșterea medie, ms/ha/an Probabilitatea marginală Eficiența medie finală ms/ha/an 1 8,715 0,2716 2,367 2 9,242 0,2142 1,980 3 8,461 0,1370 1,159 4 8,846 0,1717 1,519 5 9,985 0,0855 0,853 6 - 9,270 0,0570 0,528 7 7,415 0,0400 0,207 8 0 0,0230 0 existente, amestecul echilibrat de molid, brad și fag poate fi considerat ca cel mai avantajos. Dacă în locul creșterii medii a producției totale, sau concomitent cu ea, s-ar consemna — după o scară convențională — și utilitatea corespunzătoare țelului de producție urmărit, rezultatul ar fi, desigur, încă mai complet. Aceeași tehnică de calcul poate fi aplicată și la deciziile amenajistice privind sortimentația- -țel, virata de tăiere a arboretelor în raport cu compoziția, țelurile de producție și protecție fixate, alegerea arboretelor de regenerat-recol- tat ș.a. Întrucît spațiul nu ne permite exem- plificările corespunzătoare, subliniem totuși că folosirea probabilităților subiective în cadrul estimați ei bayesiene impune d estul de mult discernămînt, deoarece — așa cum obiectează și criticile statisticienilor — ele pot afecta în mod sensibil rezultatele. Cum însă pericolul biasării acestora se reduce prin creșterea volu- mului de informații și aplicarea analizei sensi- bilității ipotezelor, metoda descrisă rămîne un Bayesiau Approacli ol ITannln(| Dcclglons potențial mijloc de. perfecționare a deciziilor amenajistice, bazate, iu cea mai mare măsură, atît pe date concrete obținute din măsurători, cît și pe elemente intuitive, deduse din practica și teoria organizării pădurilor. BIBLIOGRAFIE D emstrts cu, M C., 1071: Metode cantitative tn nutrite ting. Editura Științifică București. Dișșescu, R., C„ 1080 : Cercetări prii)inil determinarea compoziției țel ca bază de amenajare. Teza de doctorat. Univer- sitatea din Brașov. Drâgoi, M.jBlaj.R., Cu cu ri z eanu, D ani el a, 1008 : Utilizarea metodelor de decizii mulficriieriale la ampla- sarea mașei lemnoase. Revista pădurilor nr. 4. Ek, A., R., Issos, J., N., 1978: Bayesian estimation methodology for forest inoenlory. In: „National Forest Inven-' tory” IUFRO Joint meeting. 18—24 juln, București. Găburi ci, A., Negură, I., 1970: Marketingul fn agricultură. Editura Ceres, București. Gătej, P„ Tamaș, Șt., 1976: Cercetarea operațională și calculatoarele electronice tn silvicultură. Universitatea din Brașov. Giurgiu, V-, 1974; Metode ale cercetării operaționale și calculatoarele electronice aplicate în silvicultură. Editura Ceres, București. Issos, J.N. ș.a., 1076 : Computer programs for Bayesian estimation in forest satnpling. Univ. of Vlscousin, Staff paper nr. 8. Popescu, I., A., Găvănescu., P., Rădulcscu, D-, 1983: Introducere in fundamentarea deciziei. Editura științifică și enciclopedică, București. Boeder, A-, 1979: Bayesian estimation of information nalue. In: Work shop Proceedings „Forest Resources Inventories". Colorado State Uuiversity, Fort Collins, voi. 1, p. 174-183 G e r t n e r, G„ 1983 : Application of a Bayesian tcchnigue for increasing the prccision of grou’th projection estintates In.:,,Forest Growlh Modelling am! Siniulation’* Mitt- der forslliclien Bundesversuchsanslalt Nr. 147, Wien. Tain aș, Șt„ 1979: Modelarea fn amenajarea pădurilor. Teza da doctorat, Universitatea din Brașov. Ta ni aș, Șt-, 1983 : Optimizări în siloiculturăși exploatări forestiere. Editura Ceres, București. The mixed, olgorilhiuic-eurliyslic characler of the planniug decisîous and the risk conditions in which they must be as a rule adapted, deterndues the author to consider a Bayesian approach ndght represent a potențial way of decision.il improvement. As aresult, Bayes' theory is presentedin the article and its application is exemplified in the case of decision regardingthe adoption of aim coniposition of the Stan ds. One also underlines the possibility to draw up an programme proper to the transferance the problem on electronic computers and the amplificat ion of the necessary of pHmary information. REVISTA PĂDURILOR. * Anul 105 * 1990 * Nr. 2 65 Cercetări asupra hidrografeîor debitelor de viitura generate de ploi în bazine mici. (II) Dr. ing. R. GASPAR Institutul de Cercetări ți Amenajări Silvice în numărul anterior al Revistei pădurilor au fost prezentate cercetările efectuate asupra debitelor de viitură în șapte bazine mici repre- zentative și au fost stabilite relații de determi- nare a debitului maxim și a timpului de scurgere pe albia principală la o ploaie netă dată, para- metru de care depinde coeficientul suprafeței active și de atenuare a debitelor ,K, din formula debitului maxim. în cele ce urmează, vor fi prezentate relațiile de calcul pentru timpul de scurgere pe versanți și pentru coeficientul K, specificat mai sus, precum și pentru con- struirea curbelor de creștere și descreștere ale hidrografului debitelor. Paragrafele, tabelele, figurile și formulele de calcul vor fi numerotate în continuarea celor date în prima parte a articolului. * 3.2.3. Formula de calcul al timpului de scurgere pe versanți. Admițînd că toți parametrii din formulele referitoare la debit (5 ... 8) sînt cunoscuți, cu excepția parametrului s-a urmărit stabilirea unei formule de calcul, pentru acesta, care să conducă la valori ale debitului maxim cît mai apropiate do cele măsurate. Intrucît scurgerea pe versant se poate produce atit la su pro fața cît și în interiorul solului, eu intrări și ieșiri repetate dintr-o parte în alta, s-a renunțat la formule de tip Chezy- -Manning sau Bazin, proptinindu-se o formulă CU următoarea structură: (37) »» în care a este un coeficient de ajustare a valorilo calculate la cele măsurate, — un coefieien de atenuare a debitului proporțional cu supra fața A (ha) a bazinului, k — grupul (le parametri caracteristici ai versant ilor, iar b (min). și h„ (mm) — parametrii ploii nete. Prin încercări, s-au adoptat următoarele valori; a = 1.20; (T, ’n j j în carc Lv (m) este lun- gimea medie a versanților (28), nr — coefici- entul de rugozitate mediu al versanților, avînd valorile din tabelul 3, stabilite prin încer- cări, iar I,, — panta medie a bazinului. Expresia w concordă eu cea propusă de alți autori (V1 a d i m i r e s c u, 1978). Valorile coeficien- ților a și 0 au fost precizate, prin calcule statis- tice, punind condiția ca suma pătratelor abate- rilor debitelor elementare maxime calculate (de la cele măsurate (Q.iJn) să fie minimă, iar valoarea coeficientului de corelație dintre cele două șiruri de valori Să fie maximă. Au fost reținute valorile a = 0,70 și 0 — 0,25, cărora le corespunde coeficientul de corelație 0,924*** pentru ansamblul datelor (586 viituri elementare — Tab. 1), cu valori, pe bazine, cuprinse între 0,854 *** și 0,976 ***. Introdu- când în relația (37) parametrii și coeficienții adoptați, aceasta se poate scrie sub forma (38), în Care a. = 0,70 : t„ = 1,20 J ‘ h^s (38) și respectiv înlocuind cu N prima parte a expre- siei din dreapta semnului egal, sub forma: 4- AT (39) Valorile debitelor calculate (Qc.,c) cu formu- lele (5) ...(8) — pentru parametrii ta și folosind relațiile (34) și (39) _ în raport cu cele măsurate mai mari de 0,1 m3/s, din bazinul Monteoru, sînt reprezentate în figura 2. Pentru a stabili gradul de asigurare a valorilor calculate în raport cu cele posibile și la care s-a realizat debitul maxim specific de minimum 3 1/s. ha (210 viituri), indiferent de frecvența acestora, s-a menținut constant coeficientul 0 = 0,25 și s-au atribuit coeficien- Fig2. Debitele maxime elementare, calculate (Qr, calc) cu a= 0,70, In raport cu cele măsurate (Qc, măs), in bazinul Monteoru (valoii> 0,1 m3/s). 66 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Kt, 2 tului a valorile la care debitele posibile (măsurate amt ceva mai mari decît cele calculate. A rezul- tat că a variază, in funcție de datele de care Flg. 3. Valori Qe, măS>Qs, calc. in %, In funcție de a din. formula para mc trului: Tabelul 3 Coeficienții de „rugozitate” al terenurilor de pe versanțl Nr. crt. Categoria de teren n. 1. Teren cu mușchi. Tufe dese 0,2O 2. Pădure cu consistența 0,1 0,19 3. Pădure tu consistența 0,9 0,18 4. Pădure cu consistența 0,8 0,16 5. Pădure cu consistența 0,7 0,14 fi. Pădure cu consistența 0,6 0,10 7. Fineați cu densistatea 1,0 0,15 8. Flneață cu densitatea 0,9 0,13 9. Fluență cu densitatea 0,7 0,09 10. Pășune cu densitatea 0,9 0,12 11. Pășune CU densitatea 0,7 0,08 13. Pășune cu densitatea 0,5 0,06 13. Pășune cu densitatea 0,3 0,04 14. Cereale pe curbe de nivel 0,06 15, Cereale pe panta maximă 0,04 16. Prăsitoare pe curba de nivel 0,05 17. Prășitoare pe panta maximă 0,03 Teren nud 0,025 ... 0,040 dispunem, între circa 0,40 și circa 0,90 (Fig. 3). Față de această constatare, se recomandă ca pentru coeficientul a să se adopt e valoarea medie de 0,70 ,cu excepția cazurilor în care este nece- sară predicția debitului maxim la asigurări mici, aspect asupra căruia vom reveni la punc- tul 5. REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr. g 3.2.4. Coeficientul suprafeței active și de ate- nuare a debitelor. Valoarea aproximativă a acestui coeficient poate fi obținută direct, înainte de calculul parametrilor ta și tt, cu relația (40), echivalentă cu relația (6): = (40) Fig. 4. Decalajul vlrfului hidra grefelor elementare, d(min)^ = f(K), In bazinul Monteoru șl curba valorilor d medii. în care G n^-e- (41) Semnificația parametrilor este cea dată ante- rior. Pentru rezolvarea relației (41), este necesar să se adopte o valoare pentru coeficientul a. Pentru valoarea a s= 0,70, valorile K', calculate cu relațiile (40) și (41), realizează, față de cele măsurate (9), un coeficient de corelație egal cu 0,734 ***, dacă se consideră ansamblul datelor experimentale. Dacă se au în vedere separat datele din fiecare bazin-pilot, coeficien- ții de corelație sînt foarte semnificativi pentru cinci bazine și semnificativi pentru două bazine (Valea Tirului și Valea Fagilor). 67 4. Curbele de Creștere și descreștere a debitelor 4.1. Curba de creștere a debitelor, Aceasta poale fi o dreaptă (cazul cel mai frecvent), o curbă concavă continuată cu o dreaptă care poate fi m inată, larîndul ei, de o curbă convexă (rezultînd o curbă in S); partea inițială concavă a curbei poate apare în situațiile în care pier- dorile inițiale (prin intercepție și infiltrație) sînt relativ mari, iar partea finală, convexă, în cazul ploilor de lungă durată cind, deși toată supra- fața bazinului participă la formarea debitului maxim, acesta erewînd în continuare în mod lent, datorită reducerii în timp a intensității infiltrației. Durata perioadei de creștere a debitului maxim elementar, tj (min.), este egală cu durata eficace a ploii, t,(niin.) plus timpul de decalare a virfului hidrografului, d (ihin.), egal cu intervalul de timp dintre finele ploii nete și momentul realizării debitului maxim : tj-k + d (42) Parametrul se determină în prima etapă (vezi punctul 1); parametrul dare un caracter stoehastie, variind într-o oarecare măsură în funcție de suprafața bazinului, ^(ha), și de coefi- cientul suprafeței active și de atenuare a debi- telor,K(Fig.4). Ținînd seama de aceste legături, a fost propusă formula de calcul (43), conform căreia valorile d calculate se apropie de mediile pe clase ale valorilor măsurate : d « 4- 0,10] < tOi (43( în care tn (min.) este intervalul care separă aversa *) care a generat viitura de următoarea aversă. Față de ansamblul datelor, coeficientul de corelație a parametrului d a rezultat că are o valoare mică, fiind totuși foarte semnifi- cativ. Pentru construirea corectă a curbei de creș- tere în cazul ploilor de lungă durată, este nece- sar ca stratul net de precipit ații să se determine la cîteva intervale de timp. Curba de creștere se continuă în perioada de decalaj, cu înclinarea sa anterioară. 4.2. Curba de descreșterea a debilelor. Aceasta poate fi schematizată prinți un are-de parabolă. Abscisele punctelor i de pe curba de descreștere, X (min.), măsurate de la axa verticală care trece prinvîrful hidrografului elementar (HE), în funcție de ordonatele corespunzătoare, Q, (m3/s), de debitul maxim, Q, (m;7s), și de baza unui triunghi drept unghie, D (min.), avînd aceeași înălțime și suprafață ea și partea des- crescătoare a hidrografului real, se pot calcula cu foi muia; *) Vezi nota de la tinere punctului 1. în care: D ~ ~ JIl, (45) 30-& unde JF» (m3) este volumul viiturii, iar (in3) volumul de apă. evacuat în perioada de creștere a debitelor. Dacă această porțiune & UE are forma triunghiulară, atunci parametrul D se poate calcula cu formula: De regulă, pentru a se trasa curba de descreș- tere a debitelor, este suficient să se cunoască abscisele corespunzătoare la șase valori ale raportului QJQe, egale CU; 0,75; 0,50; 0,33; 0.20; 0,10 și 0,05. Coeficienții de corelație a valorilor X, Cal- culate cu relația (44) pentru valorile Qf/Q, = = 0,75; 0,33 și 0,10, în raport ou valorile X( măsurate în trei bazine-pilot, deși au valori foarte mici, sînt totuși foarte semnificativi. Debitele corespunzătoare absciselor Xt cunoscute, se pot calcula cu formula (47), dedusă din formula (44); % (•f \ 1,5383 -------------- 0,1533 (47) 1,51^ + 0,867---------------------) K } 4.3. Durata totala a viiturii elementare. Durata totală a viiturii elementare se obține cumulînd timpul de creștere CU cel de descreștere, cal- culat cu relația (44) pentru raportul QJQ, = 0 5. Debilul maxim al viiturii elementare Metoda folosită la prelucrarea datelor statis- tice, în scopul precizării formulelor de calcul pentru timpul de scurgere pe versant, și respectiv pentru eoef ic icului suprafeței active și de atenuare a debitelor, X, asigură pentru aceștia cele mai probabile valori, respectiv acele valori care tind să se apropie de mediile seriilor de date statistice și nu de maximele înregistrate (Dig. 2). Așa cum s-a arătat la punctul 3.2.3., dacă de adoptă pentru coeficientul a, din formulele parametrului C, și pentru coeficientul K', în mod succesiv, valori mai mici decît 0,70 (coeficientul 0 fiind menținut la valoarea de 0,25), rezultă debite maxime din ce în ce mai mari, avînd, evident, o probabilitate de a fi depășite, din ce în ce mai mică (Fig. 3). DațoT rită numărului redus de bazine-pilot luate în studiu, în prezent nu este posibil să facem pre- cizări asupra valorilor a care ar trebui adop- tate pentru a conferi debitelor calculate valoarea.- maximă posibilă, la frecvența dată a ploii. 68 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1090 * Nr. 2 Totuși, examinind valorile a care corespund celor mai mari debite înregistrate în bazinele-pilot, rezultă că aeestea variază, între 0,50 și 0,63, creseînd o dată, cu durata eficace a ploii, după relația de mai jos, pe care o considerăm foarte aproximativă,: 0,40-f^1 (48) Adoptarea pentru, calculul debitelor maxime a unor valori a < 0,70 se impune și din umăr toatele considerente*-. — Parametrii ploii nete se stabilesc în meto- dele amintite (S.C.S. — SUA, Oh o w, 1964; G a s p a r, 1988) pa baza unor relații de calcul care au avut în vedere obținerea, pentru stratul net de precipitații, a valorilor pare au pro- babilitatea maximă de a se produce și nu a va- lorilor maxime posibile în cazul dat. — Nu există certitudinea că. debitul maxim care se poate realiza în timpul unei viituri este mai mie decît debitul maxim al ploii nete, în special în bazinele torențiale, din cauza posi- bilității de a se produce blocarea albiei în mod provizoriu în timpul viiturii (de către materiale lemnoase, blocuri de piatră și alunecări de —^ORa f01 EH XL 0,3 H E2 -di d> 1 min Inm 3MBOl Tj (min ) SL min m^E EUL.'. w W 300 100 0 Fig. 5. Exemplu de construire a hidrograîului debitelor In bazinul Monteoru. 0.1 10.2 10 A 2 6 5 HEI TT ■AVERSA 2-^^=— "I 7 VERSA 1 ^-tXQ,73 nlX050 Ik+XQ.,33 T^Xq2Q T&+XO10 ^Xo^ Fq+ 2/5 BE. XL o E3z .U2 s §15 0 _S2Z. Xq^QZS 71 44 hi 01 jnin mm min Qe W] Z 9,36 60 033 7TET 60 _ 322 min ' _^7 260 ^ 207 137 57 -MO -118 ZWI 6A5 . 0,80 170 44 33 10 s 7) min REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr. 2 69 maluri) și de a sa realiza acumulări de apă, urmate de ruperea zăgazurilor și de-formarea unor important? unde de viitură. Un alt aspect, asupra căruia vrem 8ă insistăm, este cel referitor la precizarea parametrilor ploii de calcul, în cazul evaluării debitului maxim avînd o probabilitate de depășire p dată, debit care poate fi folosit ulterior și la estimarea transportului de aluviuni. Pentru a satisface condițiile: coeficienți de scurgere și intensitate a ploii nete cit mai mari, este necesar ca stratul de precipitații și intensitatea sa 28 *26 1 i --Plaa ia ne ta~ — 6 OZ 0? oi —1 — t 1 § & t— c E E E \ o krL 11- <\ fi \ l MD o ■Ș? I ■ k \ 30,2 ’sJ I & ^8.2^^/s r 1 o \ rr> 24 1 . & mâsurc । cm 2 18. k 16 14 12 10. B. 6. 4. 2 % 1 _n tL calcu at ^11 i\ i\ (c K \\ \ \ / / / / \ \ \ s \ ' \ 7 X 9 1 2 2 ? 2 6 7 2 1 J ? 11 . 24 VIII 25 VIII ---------------^ORA yig. 6. Diagrama ploii W, hletograma (5) și hidiograful debitelor calculate (C) și măsurate (-0) la viitura din 24^-20 VIII 1977, din bazinul Monteoru. 70 REVISTA PĂDURILOR * Anul 1Q5 * 19M * Nr 2 nucleului torențial să fie cît mai mari, ca acesta uă fie situat cît mai aproape de finele ploii, și ca, indicele precipitațiilor anterioare (I.P.A.) să fie suficient de mare. Aceste cndiții se pot realiza dacă se adoptă ploi cu durata mare (de exemplu, t = 34 ore), avînd frecventa p,, ou un nucleu torențial al Cărui strat de preci- pitații are aceeași frecvență p, (dar, evident, o durată mult mai mică} — situat în centrul de greutate al jumătății a doua (frecvența p^ —1/2) sau al ultimei treimi a ploii (frecvența p2 — 1/3), I.P.A. avînd frecvența p3 == 2/1. în acest caz, debitul calculat va avea, fie frec- vența p^p^l/2. 2/1—fie frecvența p — ppl/3-2/1 = 2/3 p^ Durata nucleului torențial se stabilește prin încercări, fiind reți- nută acea durată la care se realizează debitul cel mai mare. 6. Construirea hidro grefelor elementare (HE) și compunerea lor e Fiind date fragmentele de ploaie netă d) intensitate constantă (convențional; aversele prin : parametrii lor (te și h»)*, momentele de timp de începere și terminare și intervalele de timp dintre averse, tQ, se precizează numărul minim de puncte necesare construirii curbelor de creștere (minimum două, începutul și Sfîr- șitul) și de descreștere (minimum șase, conform paragrafului 4.2.). Punctele de pe curbele de creștere și cele de pe curba de descreștere a ultimului HE trebuie să se rabată pe curbele de descreștere ale celorlalte HE, dacă acestea se interpun, rezultînd serii de puncte cu aceleași abscise T,. în continuare, este necesar să se p recizeze; a. Exponentul a din formulele (38) și (-41), conform specificărilor de la punctele 3.2.3. și 5. b. Coeficientul K', cu formula (40), și parame- trii d’ —f(K'), eu formula (43), și tn cu for- mula (38). e. Abscisele Tt ale punctelor ide pe conturul UE (pînă la vîrful ultimului HE), T f(tt, tQ, d')} măsurate de la originea sistemului de axe (începutul primului HE), ea durată (minute) și camomentde timp (ora și minutul). Spre exem- plu, dacă Tx = 0 și = L., + sint absci- sele punctelor 1 și 2 de la extremitățile curbei de creștere a primului HE, punctele 3 și 4 de pe curba de creștere a celui de-al doilea HE * Notatii: d= f(K) șl d' <= j(A')—decalajul dintre vlrfu și finele aversei (min.) in funcție de „coeficientul su- prafeței active și de atenuare a debitelor”, A determinat cu formula (4(j); D (min.) —timpul de descreștere Intr-un hidrngruf triunghiular echivalent; Q, Qo, Q„ ți QR, (ma/S), debitul curent în Jf E (debitul de hazA inițial), debitul maxim al HE și debitul de bazA corespunzător lui Qf; 4, Șl lc(min.) — timpul de parcurgere a albiei principale, versantului mediu șl suma lor (timpul de concentrare). REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1090 ★ Nr. 2 vor avea abscisele T3 = + (Oil — d' și — — T3 4- d\ etc. (vezPFig. 5). d. Abscisele Xt ale punctelor de pe curbele de descreștere, pînă în dreptul vîrfului ulti- mului HE, măsurat în fiecare HE din momentul corespunzător vîrfului acestuia. e. Separat pe HE. La primul HE: Qe — eu formula (5); —— 4/q ; Q — Q* 4* Qnj ta = f(Qr), eu foi mula (34) — după stabilirea valorii KR-KVr conform punctului 3.2.2.5.; te=s - t,.; X ~ /(L). conform formulei (6) sau (40), în care se înlocuiește G cu, m = Q„ = J'(K). cu formula (5); d = f(K), cu for- mula (43); D = /((?#, d), eu formula (45) sau (46); debitele Qit do pe curba descrescătoare,. D)cu formula (47). La cel de-al doilea HE și la următoarele se procedează la fel, cu mențiunea- că în Q>> se includ și debitele Qt, avînd aceeași abscisă (Tt) eu debitul Q, respectiv, deci Qn — Q„ + £(?<• f. Abscisele X ale punctelor de pe curba descres- cătoare a ultimului HE, avînd raportul QdQe egal, respectiv, cu : 0,75 ; 0,50 ; 0,33 ; 0,20 j 0,1; 0,05, CU formula (44) (măsurate de la vîrful acestui HE), abscisele Tț ale punctelor respective, măsurate de la originea sistemului de axe, și abscisele X, ale punctelor corespun- zătoare de pe curbele de descreștere ale celor- lalte HE, măsurate de la vîrfurile acestora, g. Debitele de pe curbele descrescătoare ale HE corespunzătoare celor șase puncte specifi- cate mai sus, H) — în fiecare HE în parte — cu formula (47). h. Ordonatele punctelor de pe conturul hidro- grafului y = Qa 4 Cunoscînd coordona- tele si — Tt și y, ale punctelor de pe conturul hidrografului, este posibilă construirea acestuia. Rezultatele calculelor Se trec într-un tabel (Fig. 5). în figura 6 se prezintă hidrograful debitelor la cea mai mare viitură înregistrată, construit eu metoda preconizată pentru a = 0,70 7. Concluzii (referitoare la bazine mici cu supra- fețe sub 200 ha) a. Forma hidrografelor este tributară, în pri- mul rînd, structurii ploii și, în al doilea rînd, caracteristicilor bazinului, din care textura solului, gradul de împădurire și suprafața au o importanță majoră în formarea stratului scurs și a debitelor. h. Toate ploile generează scurgeri in bazinele cu debit permanent, datorită zonelor imper- meabile (acoperite eu apă etc.) de pe rețeaua hidrografică. e. Coeficientul de scurgere crește, în timpul unei viituri, paralel cu stratul net de precipitații, d. Deoarece nivelul apei în amonte de deversor crește brusc, după colina tarea barajului, debi- tul fiind constant (aspect di* care trebuie să se țină seama și la dimensionarea evacuatorilor barajelor de corectarea torenților), nu reco- mandăm folosirea barajelor-deversor (în special 71 dacă, acesta din urmă, este dreptunghiular) In efectuarea de măsurători hidrometrice, în scop de cercetare. e. Metodologia propusă poate fi aplicată atît In evaluarea debitelor maxime de viitură (meto- da suprafeței active) CÎt și la construirea hi- drografelor’ debitelor în funcție de ploile înre- gistrate (reconstituire), respectiv de ploile pro- babile (predicție). La evaluarea debitelor maxi- me, avînd o probabilitate de depășire dată, Se recomandă folosirea unor ploi de calcul de durată mare, cu nuclee torențiale situate spre sfîrșitul ploilor și a unor exponenți a<0,70, în formula timpului de scurgere pe versant. f. Datorită variației în timp și spațiu a facto- rilor de care depinde scurgerea (în special a sistemului de pori — mici canale și spații lacunare din sol — variabil interconexate și umplute în diferite proporții CU apă și aer), atit stratul scurs în timpul unei ploi cît și debitul maxim de viitură sînt variabile alea- torii caro pot fi redate numai cu o anumită aproximație. g. Comparînd metodele de tip statistic) care permit evaluarea debitului maxim de o anumită frecvență — prin extrapolarea curbelor empiri- ce (de valori maxime anuale), cu metodele ana- litice de tip genetic (din care face parte și metoda „suprafeței active”), apreciem că ulti- mele au avantajul că pot scoate în evidență as- pectele fizice prin a căror elucidare se poate mări precizia de determinare a parametrilor hidrologici. h. Considerăm că cercetările efectuate nu repre- zintă decît un început, ele urinînd a fi extinse și aprofundate. RECTIFICARE la prima parte a articolului (R.P. nr. 1/1990): în formula (31), I este la puterea 0,35, iar în formula (35), Q este la puterea — o, 30. UeseRreh ou the Hydrogriiptis ol Flood Flows Froduced by Balnfail Iu Smoli WnUrsheds Oh the basis ol Ihe hydrometeorologieM resenreh carried out în seven small watershcds in a 5—15 yenr period the nlltiior presenls a mel.liodulogy for the evaluatimi of maximum liquid flows („the active arca inethod") and for the com- pulaUon of UqnM flow bydrograpl» in smalț watfersheds (6' < 2ăX>0 ha) depending on the rainfall recorded or the proba- bie rainfall. . , . , , The method is based on the model» of isochrone rnnoff and unithidrograph and takes into considerabon the net rain parameters on the one hand, and watershed characteristics on the other bând; it suggcsts calculntion formulac for the rnnoff on the bed and slopes, maximum flow, lîine ing of hydrograph peulc. flow increasc and decrease curves. Revista revistelor LARSON, MM.: Efectele aleiopotice ule speciilor din genul Solidago asupra semințișniui de Stejar (Altelopathtt effețts of goldenrnd on oak secdllugs). în: Second workshop on seedling pliysiology and growlli probletns In oak plantiug. Abstracta, United States Department of Agricultura, Forest Service, Nortb Central Forest Experiment Station, General Technical Report NC—99, St. Paul, Minnesota, 198-1, pag 6. Referatul prezintă, rezultatele cercetărilor pentru eviden- țierea efectului alelopntic al speciilor genului Salidago asupra semințișului stejarului roșu(Q- rubra I,.) (Anterior s-a demon- strat că specia Solidago aliissima conține compuși toxici pentru scmintișul de salcim și arțar roșu (Acer mbrum L.)- Cercetările au reliefat rolul extractelor din plantă asupra elongației rădăcinii si dezvoltării frunzelor. SIngmul extroct apos cu efect inhibitor a fost cel din frunze, care a redus eu 30 % rata creșterii în lungime a rădăcinii (după trei zile de In udare). Se presupune că, deși acționează și tn inhibarea proceselor de nutriție, compușii alelopatici afectează fn special procesele fiziologice de creștere In dimensiuni. S-a demonstrat și variația sezonală a inhibitorilor In frunză, cel mai ridicat conținut decelindu-se in perioada de vară (Iulie), iar cel mai scăzut în toamnă (noiembrie). Asist, ing. N. NICOEESCU F1SHER, R.F.: Sporirea creșterii pădurii; rolul lucrărilor silvlculturale (Enbancing forest growth : the role of cultural practices). In: Proceedings — future forests of the Mountain West: a Stand cultura symposinm, United States Department of Agricultura, Forest Service, IntermoUntain Research Station, General Technical Report JNT — 2-13, Ogden, Utab, 1988, pag. 23 — 26, B fig, 9 ret bibi. Referatul a fost prezentat la simpozionul desfșănrat la Missoula, statul Montana, Intra 29 sept. — 3 oct. 1986 șl radă clteva. practici Silviculturale aplicate tn nrboretclo culti- vate, In scopul ridicării productivitțăți lor. Aceste măsuri se referă la : alegerea speciilor, controlul fondului de pro- ducție, rărituri și elagaj, precum și fertilizarea culturilor. Alegerea speciilor, respectiv a celor mai valoroase genotipuri, se consideră a fi o importantă cale pentru ridicarea produc- tivității arboretelor. în același scop, se cerc cunoașterea exhaustivă a silvotehnicii genotipuriior de vlrf, ca și elaborarea unui sistem de clasificare staționai^ precis. Cunoașterea evoluției fondului de producție, respectiv a curbelor generalizate ale creșterii tn volum, prezintă impor- tanță atlt pentru stabilirea vîrstei expioatabilltății, cit și pentru compararea situației fondului de producție real cu cel normai. (Se prezintă cazul molidului și bradului, specii la care creșterea curentă și medie culminează mai tîrzlu decît Ia Pinus ponderosa și Pinus caniorta, deci vor prezenta vliste ale exploatabili! ățil mai ridicate). Răriturile impulsionează creșterile. Elagajnl artificial, In special etnd este asociat cu răriturile, poate conduce la ridicarea valorii comerciale a masei lemnoase exploatabile. Fertilizarea este un procedeu larg folosit tn foresteriă mondială, cele mai rapide rezultate obținindu-sc prin utili- zarea fosforului. Rezultate de scurtă durată în sporirea creșterilor arborilor au fost obținute cu ajutorul azotului, clementul chimic amin- tit avlnd efecte de lungă durată tn special in ridicarea boni- tății stațiunii. în final, se consideră că prin folosirea simultană a fertili- zării și răriturilor se poate ridica productivitatea pădurilor, volumul extras prin rărituri puțind fi compensat de sporirea creșterii curente datorită aplicării fertilizunților. Asist, ing. N. NICOLESCU 72 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr. 2 Aspecte privind tehnica lucra* riiior de îngrijire/'în făgete Dr. iug. S. ARMĂȘESCU Institutul de Cercetări șl Amenajări Silvice (tuantifieni^a efecieloți pe carp lucrările de îngrijire le exercită asupra arbweielor nu ut' poate face cu ușurință, deoarece. aceasta poa- te li obținută numai după trecerea unei perioade relativ îndelungate de.timp și numai în urma unor cercetări complexe, auxologice și silvir culturale cu caracter experimental, cercetări migăloase și. Totodată, delicate. Pînă în prezent, deținem date eu privire, la caracteristicii:’ urbdrîlm'. ce trebpie exlrași și la metoda generată de intervenția, hi influența pe rare arborii pivexikiențî, de diverse .specii, ti au asupra creșterii și qrgVuH^fl făgetelor tinere (A r m ăș e8 cu, 1&83) precum, și la Vătămările aduse arborilor în.picioare cu ocazia exploatării și scoaterii lemnului din tăieri inter- mediare, șî la unele soluții menite .să reducă Aceste vătăînări^jP o t r.e s c u-,). Mai dispunem dc date referitoare, la indicii de recoltare și la cei de sortare pentru, produse intermediare, însă, aceste date se referă la arborele supuse unor rărit uri1 slăbe, în general de jos. (Ar mă- ȘeACii, 1077)/' ... s, Cercetările cu caracter experimental au adM date noi ăsdpra metodelor* periodicității, supra- feței de bază.și desînjîi optime a aybpretefor,, precum și asupra i viei,mai.adeevate teliui^j.. 2 7.3 rețele cu deiisi raiea supraunitară. mai ales, se impun porioclîcițfiți care să nu depășească Mitici amj. Esle însă o tendință care se manifestă în etapa actuală, tendință impusă de conside- rente eeomuniec, aceea de a mări intervalul între două curA^ri la £5 —7 ani. în arborete de consis- tență 0,7 -0,8. precum și în arborete de pro- dudtîvitate inferioară, periodicitatea poate fi mai mare de 0—8 ani. Desigur că periodicitatea este determinată de intensitatea extragerilor practicate. Intensitatea extragerilor, în cadrul curățirilor*, va fi cea moderată iar metoda de intervenție combinată cu tendința către arborii din plafonul interior (de jos — arbori dominați). După ultimele cercetări cu caracter experi- mental, ca urmare a ritmului intens de creștere a arborilor în stadiul de prăjiniș, apare de fapt oportună o singură curățire la viratele amin- tite (A r m ă ș e s c u, 1983). 2,3. Rărit uri le încep la vîrste diferite, în fuueție de clasa de producție, desime (consis- tență), natura și intensitatea lucrărilor de curățire aplicate în arboret, în stadiile de uuieliș- - prăjiniș. în ai buretele de fag de consistență plină (0,9 — 1,0), răriturile care corespund stadiilor de dezvoltare păriș-eodrișor urmează să înceapă în jurul următoarelor vîrste *) î în arboretele de bonitate superioară, 25—30 ani; în arbo- retele de bonitate mijlocie, 30—35 ani; în arbo- retele de bonitate inferioară, 40 ani. în primii ani ai stadiului de păriș, deci în anii in care se practică prima rări tură, se găsesc în jur de 2500 arbori la hectar, iar în cazul răriturilor întîrziate, și mai mulți, pînă la 3500 exemplare. 2.^.7. Modul de intervenție {extragere) la rărituri. Pentru a evita creșterea stînjenită a exemplarelor ca urmare a jenării reciproce, se impun rărituri cu caracter complex, atît în masa arboretului (selecție negativă în cazul răriturilor întîrziate), cînd se va pune accentul pe extragerea arborilor rămași evident în urmă (copleșiți) și a arborilor defectuoșî, cît și de selecție- pozitivă, de intervenție în plafonul superior. Ca atare, metoda recomandată la rărituri in făgete este .metoda combinată (mixtă), iar ca plafon, eu deosebire plafonul superior. Cunoscută fiind particularitatea fagului de a reacționa puternic. în urma răriturilor mai tari, dezvoltindu-și coroana, îndeosebi în plan orizontal și aetivîndu-și cr< sterile, se recomandă deci rărituri cu precădere în plafonul superior de intensitatea muderat-forte. La o singură extragere, consistența, înțelegînd prin acesta gradul de acoperire a solului, poate fi redusă pînă la 0,9 în stadiul de păriș și chiar 0,8 în stadiul de eodrișor. * în aceste stadii, diametrele medii variază. Intre 11 șl 35 cm. 74 în făgetele neparcurse anterior cu lucrări de îngrijire (degajări și curățiri) sau, în acele arborete în care s-au practicat curățiri de inten- sitate slabă, în general de jos, răriturile, vor avea un caracter mai complex, cu o intensitate sporită (eventual eșalonat în două intervenții, la intervale de 5—7 ani). Accentul se va pune pe îndepărtarea exemplarelor de fag — din toate plafoanele, dar mai alesdiu cel superior— eu defecte pronunțate (putregai, forme defec- tuoase, procent redus de lemn de lucru în raport CU arborii vecini), precum și extragerea arborilor din specii cu creștere rapidă în tinerețe și, ca atare, CU longevitate redusă, acolo unde arborii respectivi jenează exemplarele de fag. Date fiind caracteristicile bioecologice și silvicul! urale ale fagului, se apreciază că două rărituri la intervalele arătate, pot duce arbo- retul la desimea și consistența corespunzătoare unei intensități prescrise (normale) pentru făge- te, la stadiul de dezvoltare corespunzător. 2.3.2. Intensitatea extragerilor este, la rîndul ei, variabilă. Literatura de specialitate reco- mandă o intensitate mai mare în etapa în care arboretele parcurg stadiul de păriș, în scopul reglării mai de timpuriu a unui spațiu de dez- voltare propice formării unor coroane mai mari (în proiecție orizontală) Și mai echilibrate, care să asigure creșteri, în diametru și în volum, susținute. în stadiul de eodrișor, intensitatea Ia o extragere se reduce treptat., mai ales ca număr de arbori, deși indicele de densitate nu trebuie să scadă sub 0,8. Indicii de recoltare (volume și număr de arbori) în procente din arboretul pe picior, la o singură Tăritură, sînt cei care se prezintă în tabelul 1. Tabelul 1 Cuantumul extragerilor, posibil da reeoltut prin curățiri șl rărituri, lu făgete da productivitate superioară șl mijlocie., In raport cu indicii de densitate a arboretului Înainte de extragere*) 1,25—1,16 11,15—1,05 1,05 - 0,95 0,05 -0,85 0.85 — 0,75 Procente din volumul pe picior: curățiri 18 | 12 1 6 ț 3 | - rir ii uri _____20 ] 16 | 12 | 6 J______3_____ *i Indicii de densitate a arborelui, înainte de extrageri, 5e stabilesc prin inventarieri—sondaje, ca raport intre su-i prafața de bază totală la hectar și suprafața de bază- etalon, din tabelele de producție românești. în arboretele aparținînd tipurilorfde pădure „Făget cu Lu^w/dsp.” sau „Făget cu Vaccinium’, (în general făgetele cu floră acidofilă), în terenuri, în pantă pronunțată, său expoziții sudice, deschiderea arboretului sub o consistență de 0,85 nu este indicată. în arboretele de bonitate superioară, 'pa terenuri eu pante, slab-mijlocii, literatura de specialitate, ca de altfel și cercetările dv Ia noi, recomandă reducerea consistenței, la o rărire, pînă la 0,8 dar aceasta numai în stadiul de codri- REVISTA PĂDURI LOK * Anul 103 * 1990 * Afr. 2 șpr și numai în condițiile unor rărituri aplicate ^tematic. Aceasta înseamnă că, pe stațiuni de bonitate superioară, arboretele de fag pot fi rărite mai intens iar consistența scăzută pînă la 0,8, la virata iu jur de 50—60 ani. La aceste virale se dă ca orientativ numărul de arbori din arboretul principal, de 500—600 exemplare (corespunzător consistenței 0,8). 2.3.3. în ceea ce pricește periodicitatea rărite rilor, literatura de specialitate de la noi indică o periodicitate de 6—7 ani, la început (în stadiul de păriș), si de 8 (10) —15 ani mai tîrziu (în stadiul eodrișor-codru). Aceste date sînt o reflectare a dinamicii indicilor de densitate în intervalul dintre extrageri, în raport cu virata (Armă șes cu, 1983). Este de Ia sine înțeles că periodicitatea este elastică și mai depinde de numeroși factori, cum ar fi bonitatea și vîrsta arboretelor, con- sistența și structura, intensitatea extragerilor anterioare, diverse calamități ocazionale etc. Din datele furnizate de literatura de specia- litate se degajă, în general, tendința de mărire a periodicității răii Iutilor în așa fel îneît să fie armonios ’ îmbinate cerințele silviculturale, auxologice .și de protecție a arboretului cu cele economice, de exploatare și valorificare. Din cercetări se mai desprinde constatarea că, după 4—5 rărituri și după vîrsta de 70 de ani, făgetele necesită numai lucrări de igienă. 3. Organizarea și aplicarea lucrărilor de îngri- jire Da alegerea arboretelor în care urmează să ge aplice rărituri, au prioritate arboretele de clase superioare și mijlocii de producție, arbo- retele mai bine dotate cu drumuri de scoatere și; bineînțeles, acelea care îngăduie o valorificare cit mai bună a materialelor obținute. în scopul înlesnirii lucrărilor, atît a celor de marcare cît și a celor de extragere, de remarcat Ia rărituri (ca de altfel în orice lucrare de îngrijire), acestea trebuie să fio cît mai grupate în spațiu, iar per- sonalul cît mai bine instruit. 3.1. Delimitarea suprafețelor prevăzute a fi parcurse cu rărituri este o operație absolut necesară, atît din considerente organizatorice (evidență, control) cît și de execuție (marcare, respectiv exploatare, fasonare, depozitare). Este recomandabil ca suprafețele de parcurs să corespundă unor parcele întregi, care să fie distinct delimitate prin limite naturale (văi, cuhni) sau artificial); (linii deschise, drumuri ete.). Este de la sine înțeles că <> bună planificare a lucrărilor de îngrijire și, în mod special, a răriturilor trebuie să aibă la bază o corectă informare asupra arboretelor ce se parcurg cu asemenea lucrări, îndeosebi asupra dimensiuni- lor arborilor, a cuantumului de extras, procente de arbori, respectiv volum la hectar și a sorti- mentelor posilăle de obținut. Asemenea date se Procentul lemnului de lucru net in lăfiete Tabelul 2 Dia- metrul mediu al ar- Arboret principal Diame- trul me- Produse intermediare (rfirituri) Clascde producție diu al produse- lor in- Clase de produejie borclui princi- pal, I 1 H III I [ ÎI : in Procente din terme dl- dre, cm Procente din cm volumul brut volumul recoltat 13 58 50 53 12 44 42 40 10 05 02 59 16 49 47 45 20 7(> 07 03 20 53 49 46 24 73 70 07 24 . 55 51 48 28 74 71 68 28 56 52 40 32 75 71 67 32 55 51 48 36 75 70 66 — * In condițiile extragerilor recomandate’ obțin, fie prin inventarieri-sondaje. efectuate în arboretele în cauză, fie utilizînd indicii de recoltare și cei de sortare, indici orientativi, stabiliți în lucrările de cercetare (Armășescu 1983). 3.2. naționalizarea răriturilor Interesul pen- tru executarea unor lucrări de îngrijire și, cu deosebire a unor rărituri care să corespundă scopurilor biologice și silvoproductive, nu poate fi despărțit de cerința majoră ca aceste lucrări să devină cît mai eficiente și sub raport eco- nomic. Că atare, în organizarea și executarea acestor lucrări, intervine, din ce în ce mai pregnant, necesitatea raționalizării, lucrărilor de îngrijire, înțelegînd prin aceasta ansam- blul de măsuri de ordin tehnic Și organizatoric menite a produce mai mult cu cheltuieli minime' de lucru, timp și bani. Ideea de raționalizare a răriturilor se aplică în făgete, prin adoptarea următoarelor măsuri : a) adoptarea riguroasă a metodei, procedeelor de lucru și intensității de rărire indicate, în raport cu vîrsta, clasa de producție și starea arboretelor; b) mărirea la maximum a perodi- cității lucrărilor, prin adoptarea unor intensi- tăți mai mari și, ca atare, prin reducerea numă- rului de rărituri (chiar o intensitate forte, incepînd din stadiul de păriș, în arborete de bonitate superioară și mijlocie); e) dotarea pădurii eu o rețea de drumuri și linii de bcos- apropiat și transport permanente și bine între- ținute ; d) concentrarea răriturilor pe grupe de parcele, pe bazine sau bazinete. Constituirea unor șantiere de lucru eu obiective și sarcini concrete și cu personal de conducere și execuție corespunzător j e) calificarea și instruirea cores- punzătoare a personalului și muncitorilor anga- jați la asemenea lucrări; f) asigurarea unui inventar de unelte și utilaje de bună calitate, bine întreținute și în cantitate suficientă; g) adoptarea de mijloace combinate, folosite la scos-a propiatul lemnului, astfel îneît să se extragă materialul eu cheltuieli minime și eu un minimum de prejudicii pentru arlxirii rămași în picioare. REVISTA PĂDURILOR ♦ Anul 105 * 1990 * Nr. 2 75 4. K ecoui and (h i pentru pnitluețk* Așa cum s-n arătat, metoda de rărire reco- mandată este metoda combinată (mixta], cu m-rionan- în tetregnl arboret (toate plamanda). Cu cît ne aprcpicni di* stadiul de “odi’ișor.țdia- metre medii mai mari de 21 cm), cu atit inter* vențiik vur'fi dirijate mai mitlt către platanul superior. Jneă de la prima rării ură vor fi extrași, eu precădere, urhii.h preexistenti precum și arborii unor specii cu creștere rapidă. în tinerețe (plo- pul tremurător, cireșul, mesteacănul, ulmul etej, arbori care, datorită ciclului lor scurt de producție, deprecierii accelerate a udirăți: lemnului și, mai ales, influenței negative pe care o au utopia dezvoltării arboretului de fag,, nu-și mai justifică prezența în făgete. Această, m’i.iuiiy va li aplicată, mai ales, In legeni le în earc n.U s-au aplicat curățiri sau în cele cu rarii uri întîrziate. Ctl această ocazie, dintre* fagi vor fî extragi eu 'precădere acei arbori , cu defecte pronunțate (telmoiogice. de forirjă a fusului sau a coroanelor)! In ,ce< a Ce privește intensitatea extragerilor, aspect cure are influență directă asupra periodi- cității, productivității și eficieriței lucrărilor, se apreciază că, pe lingă recomandările date anterior,1 la ' stabilirea intensității și euanttt- inului extragerilor se va avea in vedere, în primul rînd, starea, și struetrtra arboretelor «ub raportul densității, desimii (consistentei), a frecvenței și modului de răspindire a arborilor de eaiilaie (de viilor h Intensitatea iirmeăză fti'fi arabili ta ir mod diferențiat pe unități ainenă-* jisliec sau pe grupe de'unități unu najist ier, avîud e>ir;u miisriei dendronietrico și sirncinra- le ideiilir, au sensibil apropiate.1 încă dr hi primele intervenții cu rărituri, yor trebui extrași, în‘afara ărboriim dîii spe- ciile amintite : — în plafonul superior: arbori c\i detecta pro- nunțate (tehnologice), de formă a ftwwluî (bifnr< mi ,‘n Irijimm inferioară, arbori sinuoși), sau a curoancl'or, precum și cei prejudiciali (cu zdreli îm i,' < .-ioane și fusuri rupte); arbori „bici" ; Ariniii 'cudomiuaiiți cU coroane compri- mate, fără 'acces la bumnă și posibilități dft redresau, rămași evident în urmă- (dominați, copleșiți), inclusiv arbori eu frunze și ramuri verzi (lujeri hu-mm) pe "fus: — in plafonul inferior ; arbori ale căror coroane nu mai contribole la acumulareuîc'nia^’lfa^ noasă : toii uiborii iiicovotați, aplecați, rupți, uneați : toți arborii Ml defecte tehnologi,-e. ( om ;d< .'enle economici- și silvleulfmâlc hm' pun intervenții mai forte în ea c-- prift-ștO tatriwituțm extrag* i ilor șî h; intervale mai muri. Ca atare, se moiihmdă oa period teita tea rărit urihw să lie mai marc deeit aceea ron&m- uaUă îainstruețîunile în vigoare. în atari condi- ții, orient in du-uv după cercetările de pindaeum, după da tele emwinunta ta taholpta de producție, pm'um și după mmlr indicații din Mnratnni de specialitate, periodieitatiu in făgetele noastre de bonitate niijlmnu-siijierioara va putea fi de fr—1(1 ani, hi vîrste mai mari de tifl ani. fete.de la sine înțeles că periodicitățile reto- mandate sînt indicați iu arborete raw'MLfast panairsc.,' ta timpul oportun, eh euiățiri. în caz euntrar, pivimm și în cazul răniturilor întirziate. periodicitatea intervențiilor va fi, cel puțin la început între primeh1 extrageri - mai mică, și urnim de 5- G ani, așa emu se recomandă și tahistriiețium. în legătură cu cntoterustieile rețelelor de Unii de acces, și. de «cm-apropiat, pentru a asigura o ■■eficiență sporită, literatura de specialitate tecomandă următoarele: meatia de linii și. dramuri colectoare, care trebuie adaptată dru- murllur existente Și configurației terenurilor, trebuie 1 acută etad arboretul este tînăr (maxi- mum 1(1 ani) ț lățimea căilor de acces să fie cuprin- să între 1,5 și 3 m, în urnei ic defaza'o Iterației șiule mijloacele de scos: distantele dintre linii să nu ita mai micpde io m, dar nici mai mari de 100 m; în terenurile in pantă, măi maro de 15,, liniile de acrea se deschid, de regulă, oblic pe versant, IMMWmftll colector cit mai a.proape de_ytirha de nivel. în legătură, eu nijloacele folosite Ia scos- apiopiat, literatura de specialitate și cercetă- rile puiprijp recomanda mijloace, combinate țhipo, mocani/.ale); .adaptate tmunulni în mod raționai. 1 finire mijloacele mecanizata, se pare că traetoarele flecare, pw?văzu(eeti cabluri colee- toan,i sau di verse'-ți puri defunicniare ușoare, fohisite pe distanțe mici (lot).^250 ui) sint cele mai indicate, violoncele,,manuale, mai ales la purățiri,- sînt de mâidocuiț pentru eviicuurea materuihihii leum,*- abținui din rărituri, A rin ă ș e s e u,, S., 19S3: Cflidun au-xoln^m- in suplulațr ele pihbii’ peimaiunle jn'.iind diwtmicu sliiirlurii, jjtodmliei și prMluitiiiittilii urboi'ltlci tchirnr. Manuscris, IC AS, Bucu- roșii. ip' G.iurițiu, .V., 11 eceî, . T. A,rm 3 șeseu, S.. 197â: liioimliiu itiboiilor și n:bei . I VIiluin (.eres. București. M i I e s c iț 1., 19G7: 1 i'yul. E.lilwa Ațiro-ih ieâ, București. Vclfe.Sctf, 1.., ; îjid^iiinni m liKri'Hih cli.i;i etaș s *• tj . WM 24 22 20 18 10 15 13 12 11 10 9,3 8,3 7,6 6,9 6,3 5,7 5,2 4,6 18 16 26 34 26 20 8 2 2 4 6 2 2 4 2 20 18 16 14 12 11 9,5 8,4 7,4 0,5 5,8 5,1 4,5 4,0 3,6 3,1 2,7 2,4 2,1 1,9 1,6 1,5 34 48 32 8 12 18 2 1 2 1 1 8 2 6 4 4 1 4 1 1 1 16 14 12 10 9,1 8,0 6,9 6,0 5,1 4,6 4,0 3,4 2,9 2,5 2,2 1.9 1,7 1.4 1.2 1,1 1,0 13 19 19 21 13 21 19' 26 20 7 8 3 2 1 31 20 22 18 15 13 11 9,2 7,8 6,6 5,6 4,7 4,0 3,3 2,8 v 318 318 380 360 256 215 172 101 191 115 192 180 a K U 0,0389 89,39 1,168 0,0608 21)8,78 1,275 . 0,0239 35,08 1,100 0,0313 32,26 1,133 0,0335 28,31 1,153 0,0428 00,56 1,187 Notă: Comp. = compoziție; GL pr. = clasa de producție; eons. — cousltență. Tabelul 2 Coeficienții de corelație (r), erorile (sf) șl semnificațiile lor (n) șl gradul de autenticitate a regres! ilor corespunzătoare _______ distribuțiilor analizate Cnzul 4 B G p E F 71 17 16 15 10 21 14 r 0,895 0,845 0,502 0,741 0,071 0,727 5 0,048 0,072 11,736 0,193 2,001 0.110 0,120 0,126 u 18,646 0,388 0f052 5,590 5,770 «2 40 . 0,046 0,105. 0,120 0,179 0,092 echiene sau echiene, cînd silvicultorul trebuie să urmărească mai mult obținerea regenerării și îmbunătățirea stării sanitare, de cît echilibrarea unei structuri pluriene încă absente; — există, de asemenea, situații în care, deși structura reală prezintă un caracter plurien, cu o corelație semnificativă între numărul de arbori și categoriile, de diametre pe care se repartizează, curba de echilibru se defineșt e printr-o rată de descreștere (q) sub limita în general admisă pentru caracterizarea codrului grădinărit [Dis- seacu, 1989], Din acest motiv, pentru cunoaște- rea gradului de apropiere a distribuției reale a arborilor dintr-un arboret de aceea specifică tratamentului grădinărit este necesar ca, pe lingă indicatorii săi statistici, să se determine și rata de descreștere corespunzătoare. Folosirea în acest scop a nomogramei recent propuse în pa- ginile revistei [D iaseacu, 1989] a dat rezultate comparabile cu acelea obținute din calcule ; — din cele șase cazuri analizate, cel mai propriu aplicării codrului grădinărit este cazul B, în care corelația număr de arbori/diametru de bază este foarte strînsă și semnificativă, abaterile dis- tribuției reale a arborilor de la distribuția nor- mală sînt minime, iar rata de descreștere repre- zintă un nivel acceptabil (Fig. 1). Apropiat de 78 REVISTA PĂDURILOR * diiul 105 * 1990 * Nr, 2 1 acesta este și cazul Ala care, însă, rata de des- creștere are o valoare sensibil mai mică- în am- bele cazuri, marcările pot fi totuși dirijate către apropierea de distribuția optimă a arborilor, cu grija menținerii unei frecvențe cit mai echîli- FJg- 1. Distribuția numârului de arbori.'ha, pe categorii d< diametre, In arboretul din u.a. 95 a. I’P I., Ocolul silvic Qltuz (cazul Bj Fig. 2. Distribuția numărului de arbori/he, pe categorii de diametre, In arboretul din u.a. 106a, V.P.I., Ocolul silvic Oltuz (cazul C). . brațe pe categorii de diametre; o situație total opusă se întîlnește în cazul C, în care corelația număr de arbori/diametru este nesemnificativă, iar valoarea ratei de descreștere este, sub limita proprie codrului grădinărit, ca urmare a struc- turii relativ echiene a arboretului (Fig. 2). în acest caz, marcarea trebuie să urmărească cu precădere crearea nucleelor de regenerare și di- versificarea structurii, independent de viitoarea curbă de echilibru.; situații intermediare se gă- JiEViSTA PĂDURILOR * Anul JQ5 * 199Q '* A/r, t sese în cazurile I), E, și F, în care corelația număr de arbori/diametru de bază prezintă o semnificație ridicată, dar rata de descreștere este sub limita caracteristică structurii codrului gră- dinărit, iar frecvența arborilor pe categorii de diametre oscilează foarte mult, în raport cu Fig. 3. Distribuția numărului de arbori/ha, 'pe categorie de diametre, In arborelui din U.a. 12d. C P. II, Ocolul silvic Oituz (cazul E). curba de echilibru corespunzătoare (Fig. 3). în asemenea cazuri, specifice arboretelor relativ pluriene, preocuparea principală, la marcare tre- buie. să fie, bineînțeles, echilibrarea distribuției reale — independent de distribuția optimă, fi- nală, ce va fi luată în considerare numai după realizarea, fie chiar aproximativă, a unei frec- vențe echilibrate a arborilor — și susținerea re- generării naturale. Din situaț iile descrise reiese, așadar, posibilitatea practica de aplicare dife- rențiată— în raport cu distribuim reală a arbori- lor — a tăierilor grădinărite, și anume : a) tăieri grădinărite dc transformare a structurii echiene și relativ echiene, în structură relativ plurienă sau plurienă, independent de viitoarea curbă de echi- libru ; b) tăieri grădinărite de echilibrare a ar- boretelor relativ pluriene sau pluriene, mai mult sau. mai puțin zdrențuite, în funcție de curba de compensare a distribuției reale; c) tăieri grădinărite de optimizare, din punctul de ve- dere a obiectivului social-economic, a arboretelor pluriene cu o distribuție a arborilor foarte apro- piată de distribuția echilibrată-notmală; — îhtrucît prin intervențiile practice în cele trei categorii de arborete, distribuția reală a arbo- rilor pe categorii de diametre se modifică, se înțelege că și curba ei de compensare, deci dis- tribuția normală, echilibrată, trebuie revăzută, cel puțin o dată la 10 ani, cu ocazia revizuirii amenajamentului. Aceste modificări periodice urmează însă a fi comparate cu distribuția. — țel, optimă în raport ou condițiile staționate și 79 eu funcțiile de producție și proiecție atribuite fiecărui arboret. Pistribuțiu-id,- demunită ‘ț» literatura de specialitate și .Âh;trjhnți:i tip'1 nu depinde (teci de distribuția, realii a arborilor po categorii de diametru și ^la fel cu compo ziția-țel - constituie una din bazele de amena- jare a. codrului grădinărit, absolut necesară pentru definirea mărimii și structurii fondului de producție optim. Ea se stabilește în rapm i cu parametrii eorespunaători piui exercitări optimale a funcției atribuite (diametrul limită și numărul de arbori cu acest diametru pc uni- tatea de suprafață, numărul de arbori la hectar cudiametre peste 16 cm și rata de descreștere) și rămîne valabilă tot atita timp cit și funcția de îndeplinit. Se înțelege că distribuția-țd (tip sau optimă) este și ea o distribuție echilibrată, dar^pre deosebire de aceea care — așa etm} ani văzut — reprezintă numai compensarea di^lri butiei plurkur.retlle, constituie expresia a ceea ce trebuit să devină arboretul pentru a-și înde- plini rululFocial-eeonomic propus, și mia și alta au însă un evident caracter teoretic, repn zen- tînd, ea și starea normală a codrului regulat, un țel mai apropiat sau mai dejtăitat ăl gospodăriei, care să orienteze modul de conducere a arbore- telor. De altfel, prin controlul permanent al efectului intervențiilor practicate, asupra Struc- turii și creșterii arboretelor, silvicultorul și ame- nn jilțul au posibilitatea ameliorării treptate a parametrilor stabiliți, astfel încit prin corec- tarea distribuției optime și apruinwtea'treptată de ea,'gospodăria forestieră, să răspundă cît misă . ;/U’ - Actual raid .Noruiul DLsinbiiUniis of Trccs in ^lecthm SUimls i iii 1 • • . । Alartiwt front the diffvrences ndlfrcd betwmi the actual ibslributions iiiall llurfiptiniuni ones in the stand* sUbiullted in lhe t»istifon lelling trcatmvnl, the aulliâr (icscrihr* six lypical siluiiions encountcred in working unii* Land-J-I vilhitl Uit'lorcst district OjtUaAvhiili lie uualyscs and classities in Ihree categories : eccc-aged and rclntiye.iv eVen-aged siand', whosc stmclures sliould he Iransforined irresper-tive of the n-u-iuhl. bniam-cd dislribnlion ; relativele mu ven-age u grădinărit îțif pune teiueinice cuno-linii tehnice, pentru o justă încadrare a arian< t clor în diferitele cate- gorii de shuctuiă, pcî liu stabilita distribu- țiilor normale și optimale, corespunzătoare, res- pectiv .structurii reale, «.idiiiilor staționate și funcțiilor uimaiite, pentru executarea- marcă- rilor și pentru interpretii)-e!T rezultatelor contro- lulujrdar și o înaltă ținută profesională în gos- podarirM fundului de ]uoduct.ie și îndrumarea personalului de teren. ItIL'LIOGRAITE G oștea C., 1962: Codrul yiildinilrii. Editura Agnj-Sllvică, București.' ț #- Uisscscu, IU 5. a., 1987: Tehnolvr/ii dibriiilM^de apli- cvie « tăirrilM yiâdinitrih in tropul atit/m-âni regenerării na- turale eoniimic. Ii‘AS Seria a 11-a. București. 1) i s s e s c ii. u., mut»: Contribuia bi drimninarea fondaiti di pni ’i-.țic opiim Hi cadrul giăduiSiit, în: Bevhla pădurilor, nr. 1. / , FI o re se ii. I., I.. T981 : Sttricultitra. Editura Didacticii și Pedagogicii.' BUHIH'Ști. Giurgiu, V., 1982: Pudurm și nUiartd. Editura Gere*, București. JfiiUrgîu, V., 1088: .'laKwnyami pădurilor ne funcții inutil: Ic. Editura- Cercs, Luntrești. ” L c a li u, I., 1981: Mituite șt nunlelr iiruclunil-funeliMitde in amenajarea pădurilor. Filiiuru Grrrs. Btu ureșii. Negul eseu, li. ș. a.. tti73: HiMndiurir. KiUluraCrcs, Bucureșii. B u c :i r c a u u. N-, I. e a li u. 1.. 1982 : Amenajarea pă- durilor. Editura Cerc:.. Buctrcșfi IH-Mri'i;lK • TATAuANI1-: țbrrherca arborilor șl^ic- thhatea solară in ; Știiniă si leiuiita,' l suci, 'nr.'Ti, ir. 12. Articolul ar# eu-principal nbiwlb aduceriiu rMndroeroBob»' «ici hl ab uli i iinurclut ptthlîc-: ArlMirir, un ..receptori Tonrtc vonHlblli ai tbixuhd de ruitri-ie .și encrjjle" sini de,poril-jri ai 'nun' ulii-- iiiiiM-n::’!ii lu, adrrmttțjnmimiH ilr, >11- ria,iilor clitna i na- in dec.utșiil anilor’'. ; Jir .ivnn-pin, jy'ț fi puse in er id'-nță b-aălmi .triusr inire anii dc siicl-i - pi- - cizați pnilrii pr, aridele ]-i en-eigâInare riii-șasfrăi'iloi Iin>;i- u,i sAein.ilt, e prin Inlcrn edrid analizei '.si-isibn dctidris. i-,- nologiqe -■ și. ac ln ibite;, .țolsi1!,, țrinfJfUjJa ia prbi niiniărul de pde solare, pută Iiimț .nccnMii roi nrdabWt in urlicol ac subliniază iaptul că se. pol luci: prr 'ji-/ tlii-.r si pe lernicii lung, privind perioadele, llc bi;1iuir-:|,i a uiwr . secvcnlr, de ani șecetițt cu iuUuvnțe -negiilise accentuam atit asuprii vegataUci laresUcrupii țlasupru vtilinsplul rțeollclur.agKtcoltj, in acest fel pniimlu-.se Jna, din tltup. mimuri în. consecință. Gcreetărî dundrocronologiro U>t>oii«uise inlie)>rîu,se de autor au pus hi evidență periodici: vile sarialiilor ciclice, alît ale luținiii inelelor anuale cil și nmn n-uliii de pete solare, Acestea sînl, in ordine descrescătoare, tic 128; 8.1: 61; 51; 36; 11 - - tO an ele. Inivrcsinl este și b»pl id că aceste inter vale de vaiiațici sini comune șl pentru alte zone ^eugrafiep. de pe glob in finalul ar lie Puncte de vedere Experimentări privind îmbuna* fălirea sortării și prelucrării lemnului I?™t de foioase Iilgi V. DUMA ICPÎL - Filiala Arați în prezent, csMă două principii de sortare a lemnului brut, și anume: !• după m-cesilățili: unei fabrici, aprovizio- nată de pădurile din zona respicihă: 2. după sortimentele de. maximă calitate care pot rezulta gradat din lemn brut, mit in funcție de drkcltle/le.structură, cîj.șiiu funcție de dimensiunik' stabilite peni eu flecar#, sortiment. La sortarea masei lemnoase, m exploatările forestiere din tara noastră se folosește sistemul liinunsiimal-cnlitativ-uti- lizare, car;* urrrărește să se obțină un volwp cit mai marc de lemn «ir lucru, in produse cil nmi valoroase, ținimt cim1 de : — Condițiile dimciisimial-cidilatip;, prevăzute In standardele fn vigoare, pinten snrlimrnivle rezultați:;. . ... — valndrea produselor ce se «Uliu din aersic sortimente, prin diverse prelucrări; ", — sortimentele prevăzute în plmml de stal. Pentru o analiză adecvată a, sortimentelor, s-a considerat Oportună o Împărțire pe pidru, principale grupe, și anume: Grup.i l-a - sortimente de lemn lirul, destiililte Indus- trializării; — bușteni pentru furnir din fag, stejar, cer, diverse esențe tari și moi, care se prelucrează iu furnire estetice (/•», teh- nice (Fi), placaje și panel;’ — bușteni pentru produse speciale; chibrituri (K), creioane (Gr); — bușteni Jiculni galit, din aceleași specii mențiomilc luai SUS, care se prelucna>ă in cherestea (Q. rrzullioil o anumită specificație de lungimi, grosimi șî caKIăli! — lemn inferior, lemu subțire,, InbUe, dcslioale prducră'ii tn doage, cherestea și rmlăp:p.i. rczulbud o aimmilă specifi- cație dc hm-imi, lățimi șl grosimi; Grupa a p-n — sortimente de lemn brut-destinat altor ramuri Imiusirinle: ’ bușteni pentru calapoade (Cs): lemn dc mină : lemn pentru sțilpi, d.c ti L'cmimnicnții; Iripu pentru plloți de poduri; ternii' pentru construcții. Aceste sortimente se suprapun parțial dimensional și calitativ pește cele din grupa i-o și se produc numai ia emnandă după ncesilălile întreprinderilor consumatoare. Grupa si lll-a - surtlmrnle de lemn brut, pentru dczvol- ‘area prelucrării Industriale: iu special in industria chimica, lemn veiilru rrlulnzn și pastă; lemn pentru distilare; lemn pentru txlraeiv Inmuib ; !« mp pcnU-u,.!’ „|,'FL. Grupa a IV a: sorlimenlrlr lemnului de fac. Peplrn a acra (i v d> re tic ansamblu asupra snrtiinciihlnr expuse; s-n fol urmii tabelul l care-redit utilizările lemnului ihipă standardele exhlmlri, cil si propunerile de'Îmbunătă- țire rezultate din exp' riim-nlrli- executaiîn tabel au fost gupriusg sortiment'el- care se produc,in mod curent, și anume lemnul «iii> grupa l-a, mai precis leipnul destinat pr« Incrioii mecanice prin hrăiiruin'. respectiv buștenii pgnlru gater* lemnul inferior, teHimil subțire si lobm Ic pentru dulăpusi *■ răslndli. în dcciir-iiT timpului -miinuulcb- de bușteni pi ulm che* iv-teu au ■mfiiriL tmidiFciV'!, hi crea ci* prhfșlc: dimensiunile, si calitatea lemnului, arrasta ea urmare a imeMficărilor cali- t;di- Jrm io aj.- ale arlForri,fur «tute in cxplmi* 'ic: diame- trul la capăGil subțiri* a scăzut la IA cm — la fag și stejar șl 14 rut Ia diverse specii . lungimea rănii lliii'l :1c la 2.1*1 m in sus. O dHlă cu rnslrrrv* imientiahilui industrial, s^a impus necesitatea valoriucării , ■-trpeiii arr "ft ICniUlllui subțire, sub dlunțclrel' meuținmihx cil și a lemnului cu culiiAji inferioare color prcvăzalD imistaiitlmte, do kt.uu metru- m sus ea lun- gime,. prm prelucrarea In.iKluresteb colaterală, dulăpași, semifabricate și prefabricalc, *ililizabifc.*cp resurse pentru uuiducerga de diverse bunuri ncnomiiializatc. l’entru acest kum, prelucrat în sortimentele grupei 4 UJt-a, s-o urmărit deci o valorificare superioară, prin prelucrarea tn diverse sedii, printre care șl in secțiile dc prelucrări mecanice din cadrul LSPL urilor. . . Al il Ic orei ic cit și practic, sm dovedit că valorificarea cea mal corespunzătoare a uccslut lemn este in cherestea, susținui și mai mult de seăiereu resurselor pentru bușteni dc gater, ca urmare a«căderii volumului do masă leamousă. Lucrarea prezentă ți-a propus să reconsidere modul dc sortare a lemnului brut de (pioase, in vederea realizării In pr<®orți«\ moi mare de lemn penlcn industrializare fn con- dițiile: * . — respectării actualului nivel dimensional al buștenilor de xidcr, ivspecliv lungimea minimă do 2j4if.ni și diametrele minime d- IU cm (la fag,.Stejar) și 14 cm la diverse specii; - stabilirii unei grupe dc lemn pentru industrializare, lemn utilizabil pentru producția de vheresLea, uvlnd dimensiunile: lungimi de la ni — n) cuprinse intre (1,50 m și 2,30 ni; li) p«sL* 2,li) m — și diametre de la 9 ent — a):0?-12 cm; h) 12- Hi cm; e) 14—10 Cin Și peste: — .stabilirii aulilălli lemauhti pentru induslrializarc tu cheres- tea, la nivel minim conform N l’l; 9!>ăl t-8l. * (binsidereiilele, pentru «ațe sr adoptă această clasificare, ,dnt următoarele: • buștenii de gater să fie debitați și prelucrați In sortimente de cherestea standardizată, după mfunin tehnologie; • restul lemnului pentru industrializare să fie debitat si prelucrat tot tn cherestea șlimlhu'diznlă, cu utilaje adec- vpti: existentă In dotare, cu sare utmoază -să fie dotate liniile leiiimi-igiie, ceh* mai ificiont-e, cmisideriudu-se a fi amintite: — P rășinii, h circulare tip Gugrțli (FG Gug>‘șWi, existente fu «tnliitv pentru lemnul cu diametre peste 22 țaj.ți lungimi cuprinse tnlrr 0,51) șj 2.3'1 m, intrm îl este, In general, rău conformat și ueccsilă sectfollări și ilcspii ări, ca utilaj ajulă- lor al ferăstrău!ui panglică (l'i' 1 imn ; — ferăstrăul panglică (FP 110(1 A) pentru lemnul cu dln- mclre dc la 9 cm in sus și lungimi dc la 9,50 m in sus; - galerele de 12", care au existai in dotare plnă in anul 191)1 și care pol fi repuse In fabricație pentru lemnul cu dia- nietrc intre 12 și IU cm și lungimi dc Ia 2,111 m în sus. l.mJb le. dinu nsmmilr șî calilathe ule lemnului pentru imlnslrializmc, ulilaji k- care să prelucreze acest lemn si sorii- meniul ia ~de produse stuf interdependente și inseparabile, conduriud la formularea primipmlii' sorlarii lemnului brut de foioase, m actualele rondilii. care eslc vntorîfirorru maximă cimlMattvă șl calllnlivu u resurselor existente. Considcriod principiul de mai sus regulile dc bază tn .sqr- ierra lemnului bmt sa pul formula astfel: 1. l-limimtrea defectelor dc structură și de formă să se fata vlrtrf fit lungimea de lemn inflneiilală direct dc aceste defecte șl nu la un inelru. elahm actiml al multor sori micule ce rczullă din teinnii] de steri a Căror lum.imc Irebuic astfel readaptată. 2. Lungimea lemnului pentru iinluslrializarc să se încadreze Intr-un minim dc’fill cm, plnă Ia lungimea posibilă dc pre- imrai in utilajele menționate imii îmiinlc. ;i. Iiiameirul niiniin sa fie cel uljlîzubiJ penliu producerea . Herult*|tejt sortării experimentale sînt redste hi detaliu-In tabelul 3, calculele cfeduindu-sc In total lemn brut, lemn de KKVmA J’ADfUfLOr^t.^nu/ IVS * HmtJ * ;Vr.’2 81 Tabelul 1 Dimensiunile sortimentelor da lemn brut Nr. Cft. Denumirea sortimentului, STAS-ul Dirme nsluni Existente. Propuse ■ , ;< Lungimi, m Diametre, cm Lungimi, m Diametre, cm 1. Grupa a t-a Lemn brut rotund pentru furnire 1,40; 2,20; 3,40 (multipli și com- binații, 4- 2,00 șj peste, din 10 in 10 cm) 1,20 și peste 20 și peste 1,40 și peste. 24 și peste 2. fag - STAS 2024—85 Lemn brut rotund pentru furnire 28 șl peste din 10 tn 10 cm 1,40 și peste, 35 șl peste 8. 4. stejar — STAS 1039-86 Lemn brut rotund pentru furnire diverse specii — STAS 3302—86 Lemn brut rotund pentru cherestea 2,40 și peste. 16 șl peste din 10 tn 10 cm 1,40 ți peste, din 10 in 10 cm a) 0,50 - 2,30 24 șl peste 0 și peste 5. fag — STAS 2024-85 Lemn 'brtrt rotund pentru cherestea din 10 In 10 cm 2,40 șt peste, 16 ți peste b) 2,40 șî peste, din 10 in io cm a) 0,50 - 2,30 ’ 9 ți pește 0. Stejar — STAS 1039-86 Lemn brut rotund pentru cherestea din 10 in 10 cm 2,40 și peste, 14 și peste b) 2,40 și peste, din 10 tn 10 cm a) 0,50' - 2,30 9 ți peste 7. diverse specii — STAS 3382—86 Lemn rotund ți despicat inferior din 10 in 10 cm 1,00 și peste. 10 șt peste h) 2,40 ți peste, din 10 in 10 cm 8. -NTH 9051-81 Grupa a li-a Lemn pentru construcții, fag, Ste- din 10 tn 10 cm 1,00 șl peste, 0 — 18 2,00 șl peste, 9-18 jar, diverse — STAS 4342-85 din 10 in 10 cm din 10 tn 10 cm fi. Grupa a IH-a Lemn pentru celuloză, fag, diverse 1,00 5-30 cit rezultă dîn 7-9 10. - S TAS 259-84 Lemh pentru PAL, PPL - STAS 1,00 4-25 sortare, minim 0,20 cm cit rezultă din 2-7 11. 7140-86 Lemn stejar pentru ianaiitî * STAS 0,6(1 - 1,00 15-25 Soit are,minim 0,20 cm cit rezultă din 13’ — 25 12. • 4181-83 ■ Grupa a iv-a Lemn pentru niangulizare șl combus- 1,00 5—25 sortate, minim 0,20 etn 0,10 țl peste 15 - 25 *'1 0,5 șl peste Wl - STAS 234(1—80 Tabelul 2 Silrapa arborilor de probi utilizați in experimentări (In bucăți) Nr. ort. Sectorul Total Fag Stejar Ger Carpen Tel T | P 1 S T 1 p s T p ! S T| P S T P S T p s 1. Blrzava 49 21 28 10 5 5 11 5 6 1 12i 5 7 11 6 - a 5 - 6 2- Badna 34 13 21 9 4 5 9 3 6 5| - 5 11 6 5 - — — 3. Gurahonț 27 27 ■ 11 11 6 6 — 10 10 — ■ _ - 4- Vtrfuri 29 10 13 13 6 7 5 5 — .-1 ' — 6 — 6 5 5 5. Sebiș 16 5 11. — -- — — — 5 z 5 6 — 6 5 5 — Total 155 82 73 a 26 17 31 19 12 22i 5 44 22 2215 1 10 5 Notă : T = total ; P = parchete principale I S — parchete Secundare. lucru net, lemn de foc și crăci, iar lemnul de luciu pp compo- nente principale: gros 1, gros 2, mijlocit 1, mijlociu 2, mijlociu 3 și subțire, din cate au rezultat sortimentele uzuale; lemnul pentru cherestea: de la 2,40 m lungime In sus și hitre 0,50 și 2,30 m, sțablllndu-șe, in același timp> volumele pe utilajele prelucrătoare. Pentru a avea o privire de ansamblu mai concisă, s-au concentrat rezultatele pe specii și utilaje, situație redată tn tabelul 4. Avind in vedere rezultatele destul de apropiate, s-a considerat corectă utilizarea tn calcule a mediei artimetlce, în figura 1 s-au redat schematic limitele dimensionale ale lemnului pe utilajele prelucrătoare. 82 REVISTA PĂDURILOR ★ Anul 105 * 1990 * Nt*. ? Tabelul 3 Sortarea lemnului brut — rezultatele experimentărilor, In % Specificație Total Lemn brut de: Lemn de lucru net Coajă Lemn de foc Crăci Gros 1 40 cm Gros 2 40-24 Mijlo- ciu 1 24-20 Mijlo- ciu 2 20-16 Mijlo- ciu 3 16-12 Sub- țire 1 12-9 Sub- țire 9-5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Gater normal. Gater 12” FP 1100 l.Faji Fer, circ. Gugeștl Fer. panglică FP110O • Parchete principale 10,51 Lemn foo,oo 35,82 17,49 10,05 5,77 4,10 2,83 1,18 77,24 5,04 7,21 Bușteni pentru derulaj 21,84 10,93 11 — — 32,77 Bușteni pentru cherestea 13,98 8,58 10,05 5,77 4,10 2,83 — 43,40 2,40 m șl peste 13,98 4,13 7,97 3,24 1 ,20 1,23 32,10 0,50 m — 2,30 m *— 2,43 2,08 2,90 1,60 1,60 — 11,30 Lemn pentru celuloză — __ 0,29 0,29 Lemn pentru PAL, PFL —- — — 0,88 0,88 Parchete secundare Lemn 100,00 — 16,81 27,60 20,70 12,69 77,80 0,53 10,78 4,89 Bușteni pentru derulaj — — — — —’ — 65,20 2,40 m șl peste — — — 13,81 6,80 13,60 13,60 31,20 0,50—2,30 m — — • — 3,1? 20,80 7,10 — 34,00 Lemn pentru celuloză — — 6,45 6,45 Lemn pentru PAL, PFL 2. Stejar Parchete principale — — — — 6,24 6,24 15,33 11,50 12,05 Lemn 100,00 1,49 31,27 11,01 6,57 6,83 3,48 0,41 61,06 Bușteni pentru furnir 1,49 6,50 — .— , — 8,00 Bușteni pentru cherestea — 24,77 11,01 6,57 4,80 1,71 — 48,89 2,40 m și peste — 22,56 8,89 3,57 2,06 — 37,11 0,50-2,30 ni — 2,21 2,12 3,00 2,74 1,71 — 11,78 Lemn mină, lemn creioane — —- — — 1 ,62 1,71 0,41 3,76 Lobde tanante ■ — — — 0,41 — — Parchete secundare — Lemn TOTAL 100,00 — — 6,44 6,53 24,44 18,24 3,30 59,04 14,60 7,06 19,30 Bușteni pentru furnir —• . — —r — — — Bușteni pentru cherestea — — 6,44 6,53 22,20 9,67 — 44,84 2,40 m și peste — — 5,66 6,53 12,70 2,61 — 27,79 0,50—2,30 m — 0,78 — 9,50 7,06 17,05 Lemn mină, lemn creioane .— — •—« — 2 ,24 8,57 3,38 14,20 Lobde tanaute 3. Ger Parchete principale — —• — — Lemn TOTAL 100,00 •— 18,75 18,79 16,70 5,96 2,99 63,10 15,15 11,11 10,55 Bușteni pentru furnir — — — — — 1 Bușteni pentru cherestea — 18,75 18,79 16,70 3 ,91 1,34 — 59,49 1 2,40 m șl peste — 5,93 10,19 8,37 — 24,49 0,50 — 2,30 ni — 12,82| 8,80 8,33 3 ,91 1,34 — 35,00 I^mn creioane — — — 2,05 1,67 — 3,70 Parchete secundare Lemn TOTAL . 100,00 — 32,65 8,22 12,36 12,36 1,98 —■ 67,57 12,89 7,41 12,34 Bușteni pentru furnir — — — ~ •*- — — — Bușteni pentru cherestea — 32,65 8,22 12,36 10 ,17 1,00 1,00 63,41 2,40 m și peste — 30,98 7,62 11,60 6,09 — — 56,30 0,50 - 2,30 in — 1,67 0,60 0,76 3,08 1,00 7,11 lemn creioane — — — — 3,19 0,98 4,17 4. Carpen Parchete principale Lemn TOTAL 100,00 20,23 14,03 14,23 11 ,26 0,92 3,36 70,93 7,87 9,75 11,45 Bușteni pentru furnir —■ — — • —- 1 u Bușteni pentru cherestea — 1 20,23 14,93 12,23 9,57] 3,30 — 62,25 2,40 m și peste 20,23 13,03 8,79 4,22 3,30 48,38 0,50 - 2,30 m — — 1,90 5,44 5,35 — 13,84 Lemn pentru celuloză — — — — 0 ,82 0,82 0,43 2,03 Lemn pentru PAL, PFL — —- 0,87 2,84 2,94 6,05 Parchete secundare 7,79 Lemn TOTAL 100,00 - 28,36 21,17 14,87 72,19 9,87 10,33 7,03 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * ^990 ’* Nr. 2 83 (ronlinuure lab, 3) ..... , r. ; -- ! 3 , « I (» '! in j 11 12 “jH 13 Bușteni penliu furnir Bușteni pentru VlwrțMea ’ — - L 7.7bj 23,3:1} jll,3j * ■ •W,15 2, in m și peMe 0,50 2,30 ni trUBf eelnl^tfi lemn jH‘ii(rH 'PAL PFL — - M, IBj'f.Ml'lfl.SÎt ■3JllȚ17,H!ir^ ■ 27,95 ‘ r t - — 21,60 — 3.11 ■ 3,13 1,16 •1,08 10.78 1,89 1,89 4,09 L 0,28 3,81 10,40 12,21 3. Tel Pareltcle principiile Linul) TOTAL ( i Bușteni pentru cltcieslv'a ! 2,10' iii și Rivale 11,50 ■ 2,30 in Lemn pentru ccluluzâ Lemn pentru PAL PFL Parchete secundare Lenm TOTAL Bușleui pentru rberenlen 2.1U w șt peste O,3v‘— Lemn peni rit «eluluză Lemil pentru PAI. PFL wn .nn 1 3,1 A 3,15 .1 32,47 32,47 20,50 0.59 U,5P 23, HG 23.06 21,261 " 8,26 5.71 • 5.71 69,42 65,01 îUi.fll 8,50 0,07 4,34 76,23 li7,H3 53,93 14,10 1,81 3,81 1 U-H J7.UG ’ift 10,71 înriq int.n C'* 1 ■ 1 frjr ÎJ » V n " ■ * 4,97 ,(MU r- I 3,151 2,97 0,07f 1.781 . , i Ol ■ 1 ll I _ 15,07 15,07 7,90 20,81 20.81 IS, H 21,60 18,02 13,17 * 7 2,15 14,66 13,13 13,13 ■ -• 4 - 7,17 2,10 ■1,451 - _ * l - — — 1,53 T (1'1 Al G. 12" 1}1>. 11(111 7,32 3,61 PI- 23,71: FG 3,54 FP1100 13.51 I'T 1100 22,66 medic.o». 8Q,21 PA = 36,70 Il»zuI(u(<>Ir exprrliueutnrîlur prlvjnd fiuigiiui ni Gulere normale I i'l >1 J >,V 16 ni 12 1 l 21* ‘>9 | 7.32 ■ 21 . 13 4.ou » po. U - 1 n.78 27.91 17.38 26,ii9 ai,m 1 i 1 12 9 ! .i.iiu 7.42 1.31 V- : 9.82 11.14 I. O..1O -2.0” ! 1 1 O 22 । 3, ,il 1.7! 1.83 0..M n,l« 4,11 -2 !J 13.51 ! 19.>1 12.73 11 .11 : 16.67 7.93 Inlt'T ‘ 'I ;ai,l(£ ăl.21 Oî.sr. «!. o»’ : 55,87 '<■6.23 26.69 | 1 21” 1 gtl.si 32.!»» Iu. in 111.73 ■ ■1 1 • iJiHiu r i J 17, Ou 23,12 ’U)|il 4,..n । ■*”>’ ll HH li | 7.61 27 f 31 Fig. 1. Muritele de tlhiiriiMonKtv a Mmliuhti brtti. pe ulilajr. A’EFrvrJ "ĂDlWWn * Inul M»; * Z^PO * A'r. ? Sul larc.i pracl im S-a f.'ieut principiul >5 regulile «iwj țlnnidc în figurile 2 a, b, c și d, redinda-sc aplicarea scbemar. Hr3 pe arborii dc fag, stejar, cer, carpen și lei. t,a o mențiune specială: lemnul de fag șl stejar a Intrat iti prarltr.i utilizării în producția de moliilor: lemnul de cer se ■ me să fie '.uWiric.it. tu viilor, in aceeași direcție, cerul nilul O resursă lai afli de suioronsă ea primele dună; Ictiuuil dc carpen este solicitat intens iu producția de suveici pnil/n industria textilii și se impune, a (1 condus ca arboret spre, spre dimensiuni mari; lemnul de tei iste solîvtat in pmimriia de rulete, nedezMdtatu satisfăcător in prezent. \ Analizind dotei? rezultate din experimentări, rezultă un plus dc lemn pentru industrializare, in^urdîi- de eîreu 30 %, cn variații pe specii,'temu poate fi transformat in cherestea. Comparind rezultatele experiment arilor cu sarcinile la un moment dat, se cimslalâ existența unor posibilități mai mari de lemn penlrn industrializare, tn cadrul unei ninse lemnoase constante, in detrimentul lemnului pentru celuloză, tanaiOi. PAL și PFL, sortimente ce pot fi acoperite parțial prin uiilixaiȘ a rămășițelor de fabricație, a rumegușului și cră- cilor, livrabile în spcdițj sub formă de locăturu. Creșterile stabilite sint dc 25,83 % -r in fag, G,’J8 % — Ig stejar, cer, 28,25 % — la diverse tari și 38,32 % — la diVFtse moi, ulih mele două grupe de specii fiind mai puțin In atenție iu prezent, în tabelul 5 s-au Înscris ciutele comparative de niai sus. iar In figura 3 s-au redat proporțiile din total alC sarcinilor Și rezultatelor experimentărilor. Acestea confirmă ipoteza c misă, privind posibilitățile de creșlțrc a cantităților de lemn pentru industrializare în cherestea, fiind necesara reevaluarea acestei importante resurse. Valorificarea, in conținu nr? a acestei resurse se impune a fi analizată 1n conlextul noilor orientări privind mai buna uluirii dc puste.2,t im și diametrul jn sir II - Id cm, dejnn ginii de speeîe să - , se amplaseze linii tehnologice conți- nind celelalte utilaje folosite în acest Numai restul lem- nului, cure nu mai poate fi prelucrat în fabrici, să fie debitat și prelucrat In cadrul secțiilor de prelucrări mtcanii’c din cadrul CSPL-urilor. Fabricile de iln-resG a se pol adapta rapidei ușor jinducrării unii mnfeitii prunc, In cmnliUik" stahî- hrii sorlimemațîei șl trhmilogirl de. ^fabricaiir. jT^dusni care trehair să n-mlte did pretaerarva lemnului jn-nlru induși riulizarc esta cberesii-ami standardizai a pe clasele A, B ți C. fulrucil ticeai'u ?!:m-ui - cherestea, semifabricat.-, prefabricate, lăz.i, panii le. liulutth- etc. — de indușirialfcare are țWnersc I ■imuli.gici- tipizate pe prudusv, se impune respectarea arcsloru și In cazul corpurilor de prelucrări mecanice, chiar ducii modulele conslruetive se alătură. Producerea xcmifabrieidelur și lăzilor se face după un plan c.miiiaUv .n-opirit cu (-(mirării’ și, in acisl caz, i lieresleima fiu poale fi |.i. liu-rsiM la rllnl iu sorlimi-nle cari- rezultă la un moment dai, ci Irehnie să fie de clasă pn-M-risu pentru sortimentul respectiv, pentru respectarea unei pro- ducții ritmice. In cadrul m.stci micnlări, rearundar.a lemnului pentru industrializare s? impune, cu stabilirea fabricilor de cherestea, a secțiilor de yiriduciâri mecanice din GSPL-uri, cît și a secțiilor de semifabricate, prefabricaiparchete, butoaie etc., care vor cjmuma elifresteaua produsă. Gonsiderind luam cele de mai sus, s*a calculai, pe baza pro- ductivității utilajelor și a ninsei lemnoase ce întră într-nn GSPL, numărul de utilaje iwwsarr'Tpmtni secțiile de pro- hnnui mecanice. Masa lemnoasă s-a considerat din II) in 10 mii nr. ineepind cu un minimum de 10 mii m3, pînă la maxi- mum lot> mii m‘, cu aplicarea t-clur 30 % lemn valorificatrl tn cherestea, reziillind secții de prelucrări mecanice dc GtlOO, Tabelul 4 smlaren lemnului brut .ev v? . il 4 ahdo.l । isb Parchete Specia Icmnons'ă ' f ----------—r"— Total 1 1 s / fi ’ ! ' mt i iTtilal p •S ' — G>1 -.tle-vo m UT ui a a HM-i’i i» P S M 7,52 7,52 4,00 4,00 7,38 A, 7,38 3.05 «A 3,05 7,885 L _yr „. 5,78 17,08 ,17,38 ■* 1 5, HO » “ 3,54 43,51 22,71 t r,?4 ni, 57 28.73 1,31 1,83 12,73 15,87 9.55 11.51 9.82"* 0,48 10,07 2i’>, 97 •1,11 7;39 20,91 23,71 3rt.7u 30.29 i • Ik Ccer; DT-divcrse lari; DM diveivC mul gospodărire a pădurilor, eare implică și reducerea volumul ui de masă lemnoasă, inclusiv a lemnului pentru, industria- lizare. Drept urmare, singura soluție este ca acest lemn să liilre în fabricile de cherestea undo, iu afara galerelor - eare să fie limitate la numărul necesar debilârii buștenilor cu iu» Hunii, ISIHII, i ViOii, 180U04 2101)0, MlliOt), 270011 si 3(1000 m3 lemn brut. In tabelul fl s-au înscris calculele efectuale. în baza acestor calcule, în figura i s.llu slubilit fluxurile ti-himliigîcv ah- secțiilor de prclm-rurl mrearnec. ulilizinihi se mmiulv de cmislruețil de 0 lă m, cu prelungiri de rt fi iu si evperiinenluri ți ), in % labelul 3 Gmnparațle 1 lire sarcini (Sj Nr. Sortimentul Stcjm- + Cer _Diverse lari Diverse moi crt. S li v __2i_ K E 1. Ilustrul [urnii S |ll * n; * fi ■iiAOti 1 ,7o 2. Bușteni guti-r 29.40 rAl,Oh , *p»f{(> .23,12 . 32,30 27. 'H 3. 1 emu subțire, si Inferior 11.9(1 u>^l tb! 1(1 32,7^^ 18^67 ' 23i>8 1 1,5# r— 32' — 38,3g Tolnl । 11,111 ■L Bî" 70 • 50.1G ■ ’ :* ’• 35,90 r.,. ■" 34,00 1 iiO.23 Jl A *1 i I PF.VISI'A PADCRIinR ♦ ,Wr/ JO5 '* fdoo * -^r. - .1 • . • i 81 Mg- 2 (a, i>, c, d). Sortarea lemnului brut de fag, stejar, cer, diverse esențe tari diverse esențe itioi- * , 1. Lobde 4- lemn de foc — despiefitor F.C. Gugești; 2. Buștean derulaj; 3. Lemn infe- rior — despiefitor; 4. Buștean gater — gater; 5. Lemn pentru celuloza,- 6. Lemn pentru PAL; 7. Lemn pentru foc; 8. Lemn inferior — gater; Sortare propusă: In. Lobde 4-lemn de foc; — despiefitor; — F.C. Gugești; -F.P. 1100; 2a. Buștean derulaj; 3a. Lemn pentru cherestea — gater ;4a. Lemn pentru cherestea (inferior-seurt) - — F.C. Gugești; — F.P. 1100; 5a. Lemn pentru cherestea;—F.P. 11(10; 6a, Lemn pentru celuloză; 7a. Lemn pentru PAL; 8a. Lcinn pentru foc; 9a. Lemn pentru cherestea (inferior) — gater 12"; 10a. Lemn pentru cherestea (subțire) — F.p. 1100 LCMH 3T£JAK- CLK Cpupib Fig, 2b. Lemn de stejar—cer—sortare actuală. 1. Lobde + lemn de foc — despiefitor; — F.C. Gugești; 2. Bușteni pentru furnir; 3. Bușteni pentru gater — gater; 4, Lemn pentru tnnanți 4-lemn de foc; 5. Lemn Inferior; 6. Lemn de foc Sortare propusă lb. Lobde 4- lemn de foc;- despiefitor;- F.C. Gugești; - F.P. 110U; 2b. Bușteni furnir; 3b. Lemn pentru cherestea — gater; 4b. Lemn pentru cherestea (inferior-scurt); — F.C. Gugești; — F.P. 1100; 5b. Lemn pentru cherestea — gater 12"; 6b. Lemn pentru che- restea — F.P. 1100; 7b. Lemn pentru foc; 8b. Lemn pentru cherestea (inferior)—gater 12"; 9b. Lemn pentru cherestea (subțire) — F.P. 1100 ia» ar urm, Ivymh m sortări actuală t.00 M _ ț iot? tot ^ '05 01 K&O W' 4 ido; ia? 3 13 Of 47 Dtomttrt în cm. LMgiMi Jf m. Lfc ' Zc. /.oo ic S.ou 5Q t iS OiaMtfr* % un, 3o £4 ? Oo Ic of WcpT~> "ir 1 I 1. Lobde + lemn de Ioc; Fig. 2c. Lemn de carpen — sortare actuala — despiefitor; — F.C. Gugești; 2. Buștean gater; 3. Lemn pentru celuloid; 4. Lenui pentru PAL; 5. Lemn pentru foc , Sortare propuși tc. Lobde + lemn de foc; — despicător; — F.C.. Gugești; — F.P. 1100; 2c. Lenm pentru cherestea 0 < 34 cm; Lemn pentru semifabricate pentru suveici 0< 24 cm; 3c. Lenm pentru cherestea (inferior)f — gater 12’*; 4c. Temn pentru PAL 5c. Lemn pentru foc; 8c.‘Lemn pentru cherestea (subțire) — F.P. 1100 ’ 2.40 L£MN O£ rzi SO/TTAirr ACTUALA tti m 2.2Q ^QirrAfri p/wpijsa PAL. Fig. 2d. Lemn de tel — sortare aetuald 1. Buștean furnir; 2. Buștean gater; 3. Lemn pentru celuloză; 4. Lemn pentru Sortare propusă ld. Buștean furnir; 2d, Lemn pentru cherestea — gater; 3d. Lemn pentru cherestea — gater 12;"j 4,d. Lemn pentru che- restea— F.P. 1100; 5d. Lemn pentru celuloză; fld. Lemn pentru PAL OiameiTr m ±vngțmt tr. 3 SO .\, 2.40 id c ?■■ id <■00 .k J r G/TAf/C CQMrAITAJiy DE 501TTIMKNTI 16,70 G3f.QQ Too ETPE^MENTAKI^sio ^23,68 FAR 6 3QA6 ^2.00 GTEJA^CEn iGO b2lS0 0.00 ^32.75 L70 22.75 G 23.12 r0.00 0/VE/T5E TA/T! Fig. 3. Grafic comparativ de sortimente, sarcini și experimentări. 38,32 & 27.91 F0rQ0 0NEK5E MO! , MObUL 5 MObUL 4- MtfbUt ft. Mabut St MobULjt MbblUl MObUL* MobUL 4 țț l.oo U l.o« 1.7c Fp Uoo F? Hp6 K-oo 0.00 lAo-4» IVv* a-X o.5o 4S i.ou A.od. tt® 2^ a.so AAo rtu VA^HRTI ScA^A^Moq aak^- • • J . A-1 Mg. 1. Seeții (h’^reiucrâri Mvn brut ftt « betcslcn. IST» txAiA - modul tîp l» 2 și 3. lelnn furnir. FMw 45c Rai TB 3oo Mo ’CftE OUAU, 06- - eiAM» 3 W 45o Fp W ‘M f- F^ •Sfoo — ■ț F® Î4o GH« atAȘA A te 6rt STÎ t CU4-,S T c nu HA «A sitt b bWĂ Svrî OUETl S — lemn subțire »FP HUI FP FC. (î — lemn gtiler; F ferâslrătt circular trmispm ior qq Jmndă transportor eii-role libfrr terăstrău panglică ferăslrăn circiiiai 1 ■: ion c^tt auAM A < TEA 'OAWt CtASA ,B destinate rampei verzi, in|pare sc fuee sorlnr'^H^Ktiz^rea și paehelizaiTa cherestelei, pe grosimi și ^țiișMMBditare. Aceste module combinate rezolvă toate câ^^J^mențid- nate tn tabelul ft. Gaterul de 18" a fost eliminat, întrucit .nu este utilizai la capacitate, avind descinderea prea mare; .ferăstrăul eu- eutar dublu a task eliminat dcmirici ip' , con- stante, imlifcreiit dc diametrul iemny'iui l^Kneriri brute, peste grosimea standardizată: tninigilterul 4 fost] eliminat din cauza produciivitâțil sale mici.A ■ tn cazul utilizării unor module- singulare, ferăstrăul pen- dular și cei eirctilnr vor fi comune, și montate la ultimul 88 liEVlS^t 1‘ĂUiUltH^ll * Anul U)5 * 21^0 * A'r. 2 •n. .. Calculul numărului de utilaje pentru corpurile de prelucrări mecanice Tabelul PRODUCTI- VITATE m*/an PROCENT CORP DE PRELUCRĂRI LEMN NR CRT UTILAJUL INIȚIAL LA % 1 lo.ooo NR M» UTILAJE 2 20.000 3 30.000 2 schimburi NR M» UTILAJE NR M* UTILAJE 1. F.C. GUGEȘTI 600 3-54 11-72 352 1 704 1 1056 2 2- F.P. 1100 4400 22-09 75 41 2253 1 4506 1 6759 2 3... ’ GATER 12” 5500 7-52 24-89 : 747 - 1494 2241 — TOTAL DUPĂ % -21 100 '00 3000 6000 eooo DUPĂ UTILAJE 4400 2 4400 2 8800 4 LEMN BRUT 7-33 7-33 14-66 PRODUGȚIE m.'/8 ore CHERESTEA 3-00 3-66 7-33 CONS. SPECIFIC m3/ms LEMN BRUT CHERESTEA 2-00 2'00 2-00 MODUL APLICAT 1 1 3 li , ' ' Bit UT m3, VOLUM LEMN BRUT PE GSPL 4 40.000 NR Ms UTUAJE 5 50.0(10 NR M* UTILAJE 0 Oo.ooo NR Ma UTILAJE 7 70.000 NR Ms UTILAJE 8 80.000 NR M3 UTILAJE 9 90.000 NR M« UTILAJE 10 100.000 NR M* UTILAJE 14oB 2 1760 3 2112 3 2464 4 2816 4 3168 5 3520 5 0012 2 11265 3 13518 3 15771 4 18024 4 20277 5 22530 5 2988 1 3735 1 4482 1 5229 1 5076 1 6723 1 7470 2 12000 .15001) 18000 21000 24000 27000 30000 14300 5 18 -700 7 18700 8 22829 fi 22829 9 27500 11 33000 12 23 -83 3140 3140 38 -04 38 -04 45 -83 55 -00 11 -91 15 -58 15 58 1 fi-02 Ifl -02 22 -91 27 -50 2‘00 2-00 2-00 2 -00 2 -00 2-00 2-00 3 + 2 3 + 4 3 + 4 3 + 2 3 + 2 3 + 4 3 4- 4 -f- 2 modul, cheresteaua fiind deplasată de la celelalte module pe transportul cu bandă. în acest caz, numai la ultimul modul va exista rampa verde. în concluzie, la prezenta lucrare, stnt necesare următoa- rele: 1. Reconsiderarea standardelor privind lemnul pentru industrializare, fag, stejar, cer, diverse specii tari Șl diverse specii moi, din punct de vedere dimensional și calitativ; 2. Recalcularea volumului sortimentelor, considerind modi- ficările standardelor de la punctul 1; 3. întocmirea balanțelor privind aprovizionarea diverselor foliriti, cu materii prime, printre care și a fabricilor de cheres- tea, cu Stabilirea CSPL-urilor care să fie dotate cu secții de prelucrare a lemnului In cherestea, cu secții de semifabri- cate, Jăzi și nenominalizate. 4. Stabilirea structurii dimensionale a lemnului de industria- lizare pentru cherestea și recalcularea capacităților de pro- ducție a fabricilor de cherestea și a secțiilor anexe. 5. Modernizarea CSPL-urilor și a fabricilor de cherestea, ca urmarz a considerării volumului și structurii resurselor prin stabilirea de soluții tehnologice tipizate: 6. Proiectarea utilajelor de debitare a lemnului brut și intro- duCCrcn în producția de scrie, a gaterului de 12" și a ferăs- trăulul tip Gugești (cu prelungirea căii de rulare). 7. Stabilirea experimentală și statistică a sortimentației de cherestea ce rezultă, corelată cu specificația dimensională a lemnului brut pentru a servi in operațiile de planificare Experimcntations on the Improvement of Rnw Hnrdwoml Sorting and Frocesslng The paper deals wlth the experimentations on a sample consisting of 155 beech, oak, cerris trees, varlous hard-and softwood specios to apply a new sorting principie of raw hardwnod, observing the base rules tbat result trom the maximum quantitative and qualitativc revaluation of wood mase resourccs. From the carricd out experimentations bas rcsulted the posibilii y to increasc the wood industrialization with 30% into timber, determining the equipment and sections necessary to wood Processing. In conclusion the results impose the revaluation ot the existing point of view about row wood and tlraber sorting on the base of the principles and rules followed tron» the conclusions. Noi mașini^de semănat semințe forestiere în pepiniere Dr. îng. A. IANA Ing. I. BORUGA Institutul de Cercetări ți Amenajări Silvice Ou peste zece ani în urmă, silvicultura din țara noastră a fost dotată cu mașina de semănat purtai ă MSP --4 (destinatăsemănatului semințe- le, de ioioasc) și cu semănătoarea pentru pepini- ere SP —6 (destinată semănatului semințelor de rușinoase). Datorită uzinajului necorespun- zător al acestor mașini de semănat (au fost construite în întreprinderi nespecializate în mașini de semănat), fiabilitatea acestora a test foarte scăzută. în ultimii ani, în multe unități silvice semănatul semințelor forestiere se face din nou manual. Semănatul manual este laborios și, în afara faptului că necesită un consum ridicat de forță de muncă și deci un cost ridicat pe unitatea de produs, nu asigură în întregime nici cerin- țele calitative pentru a această lucrare. Din aceste cauze, a apărut necesitatea reali- zării de noi t ipuri de mașini de semănat care să asigure indicii calitativi de lucru impuși de tehnologia de cultură, dar care să fie caracteri- zate prin-fiabilitate ridicat ă, siguranță în exploa- tare și simplitate constructivă. Pentru realizarea acestor cerințe, s-a urmărit folosirea uuor suban- samble de la semănăturile agricole (verificate în producția agricolă timp de peste .10 ani) și realizarea noilor tipuri de mașini de semănat, în întreprinderea mecanică „Ceahlău”-Piatra Neamț, specializată în construcția de semănă- tori agrierte. în cadrul temei de cercetare 11.46/1980, au fost realizate pa t ru noi tipuri de mașini de semă- nat semințe forestiere; a) mașina de semănat semințe forestiere MSF-6; b) mașina de semă- nat s.m.nțe de foioase M^h —8, e) mașina pneumatică de semăna t semințe forestiere. MPSF — 6; d) semănătoarea de rășinoase SR—6 M. Caracteristicile tehnico-constructive ale noi- lor tipuri de mușini de semănat sînt prezen- tate în tabelul 1. a) Mașina de semănat semințe forestiere MSF—6 este tipul dc bază care se află deja în fahlirație de serie la IMC-Piatra Neamț, înce- pînd cu Junat u lumbrie 1989, și poate fi pro- curată direct, pe bază de comandă, de către orice beimiiiiar. Este destinată semănatului semințelor dr rășinoase (Fig. 1) după schema (50-20 -20 20- 20—20-50) cm și a semințelor miei si mijlocii curgătoare de foioase după schema' (15-60—15) cm.. Mașina este de țip purtat pe ridicătorul hidraulic al tractorului ut—115 și se compune din următoarele părți principale; 1. Cadrul este construit din elemente sudate și P“ el sînt montate celelalte părți componente ale mașinii. Pentru sprijin, cînd mașina nu este 90 cuplată cu tractorul, pe cadrul semănătorii este montat un picior rabatabil. 2. Transmisia este subansamblul care asigură transmiterea mișcării între roata dreaptă a semă- nătorii și sistemul de distribuție a semințelor, printr-o gamă de 54 rapoarte de transmisie. Transmisia se compune, în principal, din două lanțuri cu zale, patru roți de lanț, două roți dințate și cutia de viteze. Cutia de viteze este formată din carcasă, trei axe, conul Northon cu nouă roți dințate, maneta și roțile dințate de schimb, care se montează pe partea dreaptă a cutiei de viteze pc cele trei axe. 3. Lada de semințe, formată din patru pereți ecmfecționaț din tablă, este prevăzută, pe partea din spate, cu șase casete de distribuție, așezate la 200 mm una față de alta. Fiecare casetă de distribuție este prevăzută cu cîte un distribuitor cu pinteni, un șibăr și un fund mobil. Toate aceste piese sînt confecționate din material plastic. Spațiul dintre distribuitori și fundurile mobile se reglează, în funcție de mărimea semin- țelor, prin rotirea fundurilor mobile, în jurul axelor pe care sînt montate, cu ajutorul unei manete. 4. Brăzdatele, în număr de șase, sînt dc tip ancoră, cu unghi obtuz. Ele se prind articulat pe suportul sudat de țeava centrală a cadrului. Pentru a copia microrelieful terenului, fiecare brăzdai' este prevăzut cu cîte un resort care are posibilitatea de reglare a forței de apăsare în sol. Dirijarea semințelor dc la distribuitori spre brăzdate este realizată cu șase tuburi telesco- pice, confecționate din material plastic. Pentru semănatul rășinoaselor, distanța din- tre brăzdatele semănătorii este de 20 cm. Pentru semănatul foioaselor, se demontează cele două brăzdare centrale, se obturează, cu șibărele, cele două distribuitoare, ale căror brăzdate au fost demontate, și se reglează Fig. 1, Mașina de semănat semințe torestiere, MSF—6. REVISTA PĂDURILOR * ArtUf 105 * 1990 ★ Nr. 2 Caracteristicile tehnice ale noilor ruașlul de semănat eentluțe forestiere Tabelul 1 Nr. cri. Caracteristici Denumirea mașinii de semănat MSF-6 2 MSF-8 3MPSF-6 4 SR-6 M 1. Destinație Semănatul semin- țelor de rășinoase și al semințelor mici și mijlocii Semănatul semin- țelor mici și mij- locii și al unor se- mințe niari și ari- pate de foioase Semănatul semin- țelor de rășinoase și al semințelor de foioase mici și mijlocii curgătoare Semănatul semin- țelor de rășinoase 2. Sursa de energie UL-445 U-650 M UL-445 U-G5O M UL—140 U—65(1 M manuală 3. Tipul mașinii purtată purtată purtată tractată 4. Numărul maxim de rlndurj se mânate la o trecere: — rușinoase: — foioase : 0 4 8 6 4 6 5. Distanța Intre rlnduri: — rușinoase, cm — foloase, cm (50-20-21) -20- 20-20 -5(1) (15—00—15) (15—60—15) (50 - 20- 20- 20- —20—20—50) (15—00—15) (40—20—20— 20— -20-20-40) 1,40 6. Lățimea de lucru, m, con- form schemei de lucru 1,5 3,0 1,5 7. Tipul aparatelor de distri- buție Cilindru cu pin- teni Cilindru cu pin- teni distribuitor cu palete Pneumatic ffisc vertical cu orlfîcM lucrtnd in depre-1 siune Cilindru cu pin-1 teni 8. Mecanismul de reglare a adlnciinii de lucru Cutie de viteză' Norilion cu 54 trepte -funduri mobile -șubăre reglabile Cutie de viteză Northon cu 54 trepte -funduri mobile -șubăre reglabile Roți de lanț dc schimb (3 buc.) -discuri de distri- buție cu număr variabil de orificii. Variatei- de tura- ție continuu funduri sChimfoa- bile 9. Tipul brăzdatelor Ancoră Cu unghi obtuz Ancoră cu unghi obtuz adaptat pentru semințe mari Fix pentru Semin- țe mici șl Rdlncl- ml reduse Cu rolă, pentru adio ci mi și semin- țe mici 10. Tipul organelor de acope- rire a semințelor Grapă cu inele Grapă cu inele Tăvălug tasator Rolă tasatoare 11. Adincimea de semănat, cm (2-? 8) (24-10) (14-5)'- (14-3)' 12. Capacitatea de lucru pe schimb, ha/8 h 3,6 7.2 3,0 0,25 13. Dimensiuni de gabarit — lungimea, mm — lățimea, mm — Înălțimea, mm 1395 1030 1135 1305 3100 1580 1395 1030 1180 1100 1520 790 14. Masa, kg 285 500 450 98 15. Situația asimilării In fabricație la IMG Piatra Neamț Model experimen- tal îmbunătățit i Model experlnicu- [ tal Îmbunătățit Model experimen- tal distanța între brăzdate corespunzător schemei 6. Grapa lanlată, sau grapa cu inele, servește de semănat semințe de foioase (15 —60—1») cm. la nivelarea terenului și la, acoperirea semin- 5. Roțile de sprijiu au rolul de a menține con- țelor după semănat Ea se compune, în principal, stanță adincimea dc lucruabrăzdarelor și de a din plasa de lanț și cadrul-suport al grapei, permite deplasarea semănătorii în timpul lucru- 7. Jgheabul de semințe este confecționat dm lui. Cele două roți sînt identice, cu excepția tablă și se prinde pe suportul tuburilor telv- suportului roții din dreapta, care are în plus scopice, fixindu se. împreună cu acesta, pe o roată de lanț care transmite mișcarea la cutia cadrul mașinii. Jgheabul arc două poziții: de viteze. poziția de lucru, în care jgheabul îmbracă REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1090 * Nu ? 91 casetele de distribuție, constituind O apărătoare a sistemului dej distribuție; poziția de probă, în care jgheabul este rabatat sub casetă, cu cupa în sus, pentru colectarea semințelor debitate de sistemul de distribuție. Modul de lucru Mașina de semănat seminț e forestiere MSF—6 se montează în trei puncte, pe ridicătorul hidraulic al tractorului care trebuie să aibă ecartamentul reglat la 1500 mm. Se reglează debitul de semințe, în funcție de specia care se seamănă, conform tabclului indicator de debit, aplicat pe partea din față a lăzii de semințe. Pentru asigurarea normei de semănat se va regla treapta de viteză, deschiderea șibărelor și distanța dintre distribuitori și fundurile mobile, în timpul încercărilor, mașina a fost verifi- cată pentru 21 specii forestiere (menționate în tabelul indicator de debit). Conducerea agregatului, în timpul efectuării lucrării de semănat, se va face după metoda „în suveică”, după direcția urmelor roților agregatului de la trecerea anterioară. în timpul încercărilor, au fost determinați indicii calitativi de lueru ai mașinii de semănat și care sînt prezentați în tabelul 2. Din analiza valorilor indicilor calitativi de lucru se constată că lucrarea de semănat, exe- cutată cu mașina de semănat semințe fores- tiere MSF—6, este de calitate superioară. în perioada încercărilor de exploatare, mașina de semănat a avut o comportare foarte bună, reliefată de valorile indicilor de exploatare și fiabilitate, determinați după cum urmează: — coeficientul siguranței tehnologice, K41 — = 0,99; Tabelul a Valorile Indicilor calitativi de lucru realizați de MSF-6 Nr. crt. Specia forestieră Abate- rea de le norma regla- ta. % Uniformi- tatea de distribuție pe lungi- mea riadului, UM Uniformi- tatea de distribuție pe lăți- mea de lucru, Ua(%) Gradul de vă- tămare a se- mințe- lor, Gy(%) 1. Molid 1.9 08,35 07,81 ori 2. Pin negru 1.5 09,10 97,15 0,5 3. Salclm 2,1 08,96 96,52 0,3 4. Lemn clinesc 2,0 97,12 96,78 0,5 5. Carpen 2,4 98,36 98,35 0,6 6. Slnger 1,3 99,51) 98,35 1.5 7. Măceș 1,5 98,75 98,90 0,5 8. Păr 1,6 09,15 98,55 0,9 — coeficientul siguranței tehnice, K43 = - 0,98; — coeficientul de folosire a timpului de lucru, KC7 = 0,79; — timpul mediu de bună funcționare, — 102 ore; — coeficientul de disponibilitate tehnică, & = 0,99; i ntensitatea de defectare, X — 0,0098 def/ oră; — capacitatea de lucru/schimb, Wsffl = — 3,6 ha/8 h; — consumul de cmnburi ibil/lia, o = 6,8 1/ha b) Mașina de semănat semințe foioase MSF—8, aflată în faza de model experimental, este des- tinată semănatului semințelor miei și mijlocii curgătoare și a unor simințe mari sau aripate* de foîose, după schema (15—60- .15—60—15 — — 60 — 15) cm. Conshucția și funețiouaica acestei mașini sînt similare eu construcția și funcționarea mașinii MSF— 6. în plus, mașina do semănat semințe de foioase este cehi pată cu opt diRtri- buitori cu pinteni, destinați semănatului Semin- țelor mici și mijlocii curgătoare și eu opt dis- tribuit ori cu palete, destinați semănatului unor semințe mari sau aripate de foioase. Pentru semănatul semințelor mari, această mașină este echipată cu agitatori cu palete din cauciuc, tuburile pentru dirijarea semințelor și brăzdate cu diametrul mărit. Mașina de semănat semințe de foioase, MSF— —8, are o lățime de luciu mare și o capacitate de lucru/schimb ridicată (7,2 ha/8 h), ceea ce o face utilă, mai ales pentru pepinierele silvice mari'. c) Mașina pneumatică de semănat semințe forestiere MPSF-6 Progresul tehnic, în acest domeniu, pe plan mondial, se îndreaptă spic realizarea unor mașini de precizie care să repartizeze uniform semințele pe rigolă, să asigure un spațiu nutri- tiv dinainte stabilit fit cărui puiet în parte, să se realizeze puieți de talie mijlocie direct din semănături, fără repicaje și, respectiv, fără folosirea solariilor. în acest scop, a fost realizat modelul experimental al mașinii pneu- matice de semănat semințe forestiere, destinată în principal semănatului semințelor de rășinoase cît și a unor specii de semințe mici și mijlocii de foioase. Această mașină, prezentată în figura 2, se compune din următoarele: 1. Cadrul constituie subansamblul pe care se montează celelalte părți componente ale semă- nătorii și este realizat din profite metalice îmbinate prin sudură, 2- Generatorul de vacuum are rolul de a crea depresiunea (vidul) neclară funcționării dis- tribuitorilor pneumatici. Acest subansamblu este preluat de Ia semănătoarea agricolă SPC—6. 92 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 ★ Nr. 2 Fig. 2. Mașina pneumatică de semănat semințe forestiere, MPSF-& Bl se compune din: cm casa , rotor, rampă de distribuție și tuburi de legă 1 mă la secțiile (le semănat. 3- Transmisia asigură transmiterea mișcării de la roata de antrenare la discul distribuitor și este alcătuită din: transmisia la generato- rul de vacuum, compusa din transmisia carda- nică și transmisia cu curele trapezoidale; trans- misia, principală, compusă din roata de antre- nare (fixată pe cadrul Semănătorii printr-un braț articulat- care permite Bă copieze terenul), roata de lanț principală, lanțul cu role (prin care mișcarea ajunge de la roata de antrenare la roata de lanț- secundară) și întinzătorul cu role; tr ansmisia secundară care asigură trans- miterea mișcării de la antrenorul secundar la discurile de distribuție și se compune din șase transmisii, formate fiecare din două roți de lanț, lanț cu zale și întinzător cu role. 4. Tăvălugul de nivelare are rolul de a realiza nivelarea' terenului și uniformizarea gradului dc tasare a solului în fața brăzdarnlui- Se compu- ne dintr-un cilindru, montat, prin intermediul a două lagăre cu rulmenți, sub cadrul semă- nătorii. 5. Tăvălugul de tasare este situat în spatele brăzdarelor și are rolul de închidere a rigolelor deschise de acestea, de a acoperi semințele și de a tasa ușor banda semănată. El se prin- de pe cadru prin intermediul a două brațe oscilante care se sprijină pe două lagăre cu rulmenți, tăvălugul tasator puțind să oscileze în plan vertical, pentru a realiza copierea fidelă a terenului. G. Secția de semănat execută operația de distri- buire uniformă a semințelor. Ea se compune, în principal, din aparatul de distribuție și cutia de semințe. Aparatul de distribuție este alcătuit dintr-o camei ă de depresiune (cameră de vid) și o cameră de alimentare cu semințe, între care se rotește discul distribuitor, antrenat printr-un ax pe care se află montat piniomil transmisiei secundare și agitatorul de semințe. Aparatul de distribuție pneumatică este cel de la semă- nătoarea agiicolă SPC—6. Au fost folosite, de asemenea, aparate de distribuție de la semă- nătoarea agricolă SEMO, cu care au fost obți- nute rezultate mai bune. Piscul distribuitor este prevăzut cu orificii amplasate pe două rînduri, pentru asigurarea normelor foarte mari recomandate- în silvicul- tură. 7. Brăzdarele au rolul de a deschide rigolele și de a introduce semințele în sol. Pentru semă- natul foioaselor, brăzdarele se montează după sehema (15—60—15) cm și se suspendă cele două secții centrale. Adîncimea de lucru poate fi reglată, în mod continuu, prin deplasarea pe verticală a brăzdarnlui. Brăzdarele sînt special concepute și realizate pentru Semințe, și adincimi mici de semănat. în urma trecerii mașinii, se formează un strat, ușor tasat în partea superioară, suficient pentru asigurarea aderării semințelor la parti- culele de sol și un procent ridicat de germi- nație. în tabelul 3 se prezintă indicii calitativi de lucru realizați de mașina pneumatică de semă- Tahelul 3 Indicii calitativi de lucru al mașinii de semănat semințe forcaUere MI’SF-G Nr. crt. Specia Uniformi- tatea de dis- tribuție pe lungimea rindului Vi(%) Uniformi- tatea de distribuție pe lățimea de lucru l '1Ă %) Abaterea de la norma reglată, % t. Molid 98,53 98,21 1.6 2. Pin negru 99,25 . 99,16 1,2 3. Brad 98,10 97,15 1,8 4. Salclm 99,20 98,67 1,7 5. Slnger 99,78 99,72 1,2 nat semințe forestiere, prin folosirea de sămîn- ță calibrată (uniformă din punct de vedere dimensional șialmasei volumetrice). Din analiza datelor prezentate în tabelul 3, rezultă că mașina MPSF — 6 reprezintă un salt calitativ în direcția asigurării unei precizii superioare do distribuție a semințelor pe rigolă și a unui spațiu nutritiv egal pentru toți puieții. Pentru a folosi această mașină în scopul propus și eficient, este necesară reducerea actualelor norme de sămînță (numărul de semințe să fie cu 10—15 % mai mare decît numărul de puieți prevăzuți a se obține). Acest lucru este posibil numai prin folosirea de săniuță cu germinație ridicată (minimum 95 %) și prin drajarea semințelor după ce au fost selecționate. Mașina de semănat cu distribuție pneumatică este o mașină de viitor. Folosirea ei în producție REVISTA PĂDURILOR ★ Anul 105 * 1:iiilhi\ nndns (Bull. ex. Fr.) rare, inexistentă pe suprafețele martor, producea, In această variantă, în 01 șaselea an după executarea fertili- zării, 70 kg/ha. Fructificarea ei, abundentă și cu cel puțin doi ani Înainte, cu tonte deosebirile de stare n vremii, era pronosticată să rămlnă promițătoare șf în continuare. După calculele autorului, costul substanțelor chlmiice și al mano- perei se sconta a fi in întregime acoperit de valoarea recoltei realizate într-o perioadă de 2—3 ani. Tot după Garbaye, in alte două arborete, unul de fag (Bt etugne) și unul de molid (Limousin), mi fost obținute rezultate similare, lucrările de fertilizare și de tratare cu amendamente conducind la aceeași creștere susținută a ciupercii Rodopaxillus nudas. în RSS Estonă, așa cum arată Sesman, H., H. (1080), s-au făcut fertilizări ta pinete cu Vacu/dum mșrlil- lus, folosmdu-se combinații de îngrășăminte cu N—P—N, N—P, N~K și P—K, fa tonta cazurile dozele de substanță activă fiind de 10(1 kg'ha. A reieșit Că, in comparație cu pro- ducția medie do ciuperci din arboretele neîertilizate, de 24 kg/ha, producția medie, ta arboretele ta care s-au aplicat ingrășăiuintele, a fost mai marc, sporul fiind de 67%, In varianta cu P— K, de 62%, ta varianta cu A'-- P— K, da 25 %, tn varianta cu A - P, și dc 8 %, ta variante cu A’— K. ■ S-a dedus că o importanță deosebită pentru creșterea ciu- percilor o are fosforul, urmat de potasiu, In timp ce rolul azo- 95 REVlSTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1090 * Nr. 2 tutui Htmine nesemnificativ. S-a mal constatat că speciile din genul Russula finire ele, Îndeosebi, R. decolorans Fr. și R. paludosa Britz.), care dețineau o pondere In jur de 50% In totalul corpurilor de frnctifîcație recoltate, au dat o re- coltă cu 87 % mai mare pe terenurile fertilizate. Totodată, In cazul hribului a crescut aproape de trei ori. Folosirea ploilor artificiale are la bază constatarea că, adeseori, vremea secetoasă este principala cauză care Îm- piedică creșterea și dezvoltarea ciupercilor. Posibilitatea apli- cării lor este menționată dc Țclișevski, D., A. (1974) și Mal li, L, P. (1983). După primul autor, udarea tre- buie efectuati incepind cu data Calendaristică Ia care solul ar dispune de cantitatea de căldură necesară debutului creș- terii micellului, respectiv înccpîml cu momentul In care, după creșterea, Ia peste I’C, a temperaturii solului de la 10 cm adlnclme, suma temperaturilor medii diurne ar depăși 5WC, In COZUl ciupercilor timpurii, 800°G, In cazul ciuperci- lor de vară, și UD )°G, in cazul ciupercilor tîrzil. După cel de-al doilea autor, calculele ar coniirma eficiența economică a udării artificiale la unele specii «lin genul Rolcltts. Desigur că, pentru a pune in practică astfel dc lucrări, sint necesare investigații prealabile, pentru n se stabili opor- funitatea acestora, situațiile, concrete în care ele pot li upli- ate, precum șî eficienții economică scontată tn urma exe- sculării Iot. 5.6. (Mtura ciupercilor coniMaibile In unitățile silvice O cale importantă de spum e « producției de ciuperci co- mestibile este reprezentații de culturii speciilor pentru care in sectorul forestier pot fi asigurate condițiile materiale ne- cesare. Avem atei tn vedere, in primul rind, ciupercile xifo- fage, îndeosebi speciile din genul Ptairolus, pentru care există disponibilități de materii prime pentru substratul nutritiv. O seric de clemente, privind tehnologia dc cultură a aces- tora, a fost precizată ne Cat rin a, I. (1981) și, ulterior, detaliate de alți autori în lucrarea „îndrumări tehnice pen- tru siivicmtnră", (Ministerul Silviculturii, 1986). în legătură cu posibilitățile de cultură a păstrăvului dc fag, în cadrul Făcui tații de Silvicultură și Exploatări Fores- tiere din Brașov, tn anii 1983 —1984, s-au făcut experimentări, cu bune rezultate, folosind rețeta de substrat nutritiv, cu- prlnzlnd așchii de coajă ~ lemn — rezultate la cojirea me- canică a lemnului de ster de fag. în stare rnărmițită (10— —15 mm), in proporție de 40% șî, respectiv, frunze uscate de foioase, in proporție de 30%. Pentru a se obține recolte sigure, si stabile, și pentru rea- lizarea unei rentabilități corespunzătoare a lucrărilor, în literatura dc specialitate (Dudka, I., A. ș.a., 1978 și Balazs, S., 1982) se recomandă creșterea acestei sperii, tn sistem intensiv și folosind pe scară largă mecanizarea. Se menționează că ciuperca respectivă SC cultivă relativ ușor și are o valoare alimentară ridicată, conținind, de exemplu proteine in proporție de 6,5 %, grăsimi, 3,8 %, hidrați de car- bon, peste 211%, și toți aminoacizii esențiali (Foni in a, V., I., 1980). Totodată, ca se poate conserva prin marinate, sărare, transformare In pulbere, sau sub formă de extract ele. Se întrevăd perspective interesante pentru viitorul cul- turii ciupercilor micoriziene, reeurgiud la niicorizareu con- trolată, în condițiile producerii puieților forestieri în pepi- nieră, in containere. Noua tehnologie poate asigura pro- tucții de plante forestiere performante țsînt cunoscute avan- njeie creșterii puieților in containere), concomitent cu. o producție de corpuri de furctificații din specii aparțintnd genurilor Tuber, Roletus, Gantharellas ș.a. (Ch ev al fer, G-, 1985 șî Kalbarczyk, T., 1985, cel de-al doilea autor citat după Roman o v, G., N., 1988). Rezultatele obținute pină in prezent sint, tn acest sens, pe deplin încura- jatoare. Astfel, pe această cale, in Franța se practică deja Ta scară de producție micorlzarea controlată a stejarului și alu- nului cu specii de Tuber, depășindu-se, de mai bine de un deceniu, stadiul experimental al lucrărilor. Dat fiind impor- tanța deosebită, atît sub raport practic cit șt științific, a tehnologiei respective, se apreciază că aceasta ar merita să fie luată în considerare, la noi, cu toată atenția. 96 6. Concluzii Cunoștințele actuale, privind bioproducția dc ciuperci comestibile in sectorul silvic, conduc la următoarele con- cluzii mai importante: a. în legătură cu unele elemente dc ordin biologie privind creșterea și dezvoltarea ciupercilor comestibile spontane. Dis- tribuția speciilor în fondul forestier depinde dc ansamblul condițiilor orografiee, dc sol, climatice și biotice. Fructifi- carea se produce în epoci diferite, in timpul anului, în funcție de însușirile biologice ale speciilor; datorită situării mieeliu- lul in adinciml diferite de sol, la una și aceeași specie, cor- purile dc fructificațic apar In valuri. Creșterea și dezvoltarea ciupercilor sint dependente de mersul stării vremii, un rol important avimlul, îndeosebi. precipitat ele abundente Șl calde, o umiditate relativă ridicată a aerului, precum și o temperatură suficient de mare a solului si aerului. înrăută- țirea vremii — toamna - nu urc, de regulă, tn faza dc în- ceput, un efect negativ asupra calității ciupercilor. Viteza ți durata de creștere a corpului dc fruclificnție depind dc specie, fn generai prima Avind valori cuprinse intre 1 și 1,5 (21 cm/zi, iar cea de-a doua între opt șl 12 zile. Cm-purilc de trudii icni ie slut foarte ușor atacate de insecte, datorită bogăției Iar In substanțe nutritive și absenței țesuturilor de protecție mecanică. b. în legătură eu mărimea șî calitatea recoltelor de elnperei comestibile spontane. Aria de răspindite a ciupercilor se poate stabili eornbmînd inlm-mnțiilc, privind prezența aces- tora în unitățile amenajistice, cu datele referitoare la con- dițiile .staționare și vegetația locală, tn vederea cunoașterii capacității pnnim live a biocenozelor, sint necesare inven- tarierispeciale. Recoltele sînt iuilneniate de factori cțț acțiune dc lungă durată (caracteristicile structurale ale biocenozelor, îndeosebi emupoziția. Consistența și virata arboretelor) și de factorii eu acțiuni* pe termen scurl (factorii meteorolo- giei). Momentul fructificării in masă, variabil în funcție dc specie, poate fi prognozat, perioada din sezonul de vegetație piuă în acest moment fiind egală. In principiu. CU dur.ila de timp necesară acumulării mici anumite cantități de căldură In sol, plus un număr ulterior dc zile pînă la prima ploaie abundentă și caldă, plus durata de timp necesară creșterii și dezvoltării mieeUului. Atacurile de insecte, care pot afecta grav calitatea recoltelor, se produc cu frecvență mai ridicată in lunile iunie, iulie și la începutul lunii august, precum și spre finele fiecărui val de fructificație. in anii cu recolte slabe, atacurile sînt mai intense declt in cei cu recolte bune. o. în legătură cu căile de sporire ti producției de ciuperci In seetorid silvie. Sporirea producției este posibilă prin lua- rea unor măsuri, Cum sini ; îmbunătățirea informației în domeniu (o mai bună cunoaștere prin cercetări științifice de rigoare a bioproductiei. efectuarea de inventarieri, in- struirea adecvată a personalului), punerea în valoare a unor specii m>i, ocrotirea surselor naturale, ajutorarea diseminării in mediul ambiental foreslier, efectuarea de lucrări de ferti- lizare și de udare a terenului și cultura unor specii din ge- nurile Plcurotus, Tuber, Rulelus, Canlharellits ș.a. 1n unită- țile silvice. * N.R. Colegiul de redacție Iși exprimă sp ranța că sec- torul silvic va livra tot mai multe ciuperci comestibile pe piața internă. In detrimentul exportului. lilRIJOGRARIE Alde a, V., 1985: Mîwimlc și influența lor asupra pomilor- fructiferi. în; Horticultura, Nr. 9. B a l a z s, S., 1982: Termesztetl gombaink. Akademiai Kiadd, Budapesta Gat rin a, I., 1981: Promovarea culturii ciupercilor de Plcuroius in unitltfile silvice. In: Revista pădurilor, Nr. 6. Ghevaliex, G., 1085: Âa mț/corhisution eonlrolee en pepiniere f orestitre. POaibilitis d’applicalton aux conteneurs. in; Revue forestiere frâne. iNe, Nr. 2. Corlă țeanu, S., 1959; Ciuperci comestibile și otrăvi- toare. Editura Agrosilvică, București. Corlățeanu, S, 1984: Produsele accesorii ale pădurii. Editura Ceres, București. REVISTA PĂDURILOR * Antll 105 * 1990 * Nr. 2 Da ml an, L, 1978: Împăduriri. Editura Didactică și Pedagogică, București. D n d k a, I., A. ș.a,, 1978 : Promtșlennoe kultirooanie sie- dobnih gribov. Izd-vo Naukova dumka, Kiev. Eliade, E. și T o tn a, M., 1977: Ciuperci, Mic atlas. Editura Didactică și Pedagogică, București. Pomina, V., I., 1980: Opît planlafionnogo oirafseivttnlia rn^enki obiknoinnndl. In: LeMoe hoziaistvo, Nr. II. Garbaye, J. ș.a., 1979 : Ferlilisulion miiiirale ei fructi- ficalion des rhunipigimte supbrieurs en hâtraie, In : Annales des scicnces forestieres, Nr. 2. Gtt r șina, T., D., 1982 : O promișlennom pasoedenii sid- obnih griboo. în: Lesnoe hoziaistvo, Nr. 1. Heim, R., 1957: Les champignons d’Etmpe. Teme I, Editura .N. Houbăe ct Cie, Paris. •* J a o eo11 e, t J-, 1961: Les chatnpignons dans la nalure. Editure Dcla-chnuk ct Niestlă, Ncuchatel, Sttlsse. Koziako v, S-, N-, 1971: Ucet griboo i iagod v lesho- zagah tdrntin skogo Poiata. Iu; Lesnoe hoziaistvo, Nr. 9. Maiii, L„ P-; 1980 : O rarvedeniegriboo o lesah. îu: l.esnoe hoziaistvo, Nr, â. M a t v e c v, V., A » 1972: Pragnoz plodonoșenita siedob- nih griboo. In: Lesnoe hoziaistvo, Nr. 9. M urări u, I., 1905; Botanică generală fi sisltmatied. Ediția a Il-a, Editura Agrosilvică, București. Poleac, E., 1909 : Despre ecologia mocromicelelor Bolelu edulis Bull., Bolelus acreus ull. și Caiil/iarcllus cibarius Fr. In : Revista pădurilor, Nr. 10. Poleac, E. și C 0 n s t an t i n es cu, V., 1970: Post- bilități de valorificare a noi specii de ciuperci comestibile de pădure. In : Revista pădurilor, Nr. 2. Romano V, G. N„ 1038 : Virascinantic friufe.Iia. In : Les- noe hoziaistvo, Nr. 6. Savdcv, A„ T. ți Smlrnîacov, Iu„ I.. 1980: Xalrei’wiaia prodwfiia lesa. Izd-VO Lesnaia Promiștenosti, Moskva. Sălăgeanu, Gh. ți Sălăgeanu, A., 1985: De- terminator pentru recnnoftfdetta ciupercilor comestibile, ne* comestibile fi otrăvitoare din România. Editura Geres, Budbrești. S e c m cn, IL, H., 1080 : Pootfenie urojailtosti griboo. In : Lesnoe hoziaistvo, Nr. 8. ?'elișevski, D., A-, 1973: Ucet urijaia griboo i iagod. n: Lesnoe hoziaistvo, Nr. 4. 'J'elișevskl, D„ A., 1974: Sokrooișcia lesa. Tzd-vn Vișcia șkola, Lvov, , Zi min, F., M„ 1079: Puți weliceniia urojalnMi griboo. în: Lesnoe hoziaistvo, Nr. 10, * * ♦ 1966: Tehnologiile dc caliură ale ciupercii Pleurotus s p. (Tema IGAS Nr. 114.3 (D) 1985). în: îndrumări tehnice pentru silvicultură, București, COnstderation Regurdlng the Bloproductton ol Wlhl Edlble Mushrooms in Forestry The aim of the paper is to present same probiems related to bioproduction ol edlble mushrooms in forestrv, one of thetnost important relewahle resources of our național economy. Afler mentioning Some of the numerous specios that can be mei ni lorstry, a' scries of biologica! elements coneerning the grosvth and developmcnt of wlld edifoJe mush- rooms, as well as some aspects related to hamed volume and qualily are pointed nut. in the end, some wnys of incrcasing the production of cdible mushrooms. Revista revistelor POTAPOV, L, M.: Tehnologia Inventarierii complexe a păilnrllor pe baza materialelor (eledetec|leL iu: Les- noe hoziaistvo, nr. 0, 1989, p. 47->48, 5 ref. bibi. Considertnd principiul utilizării permanente, inepuizabile și raționale a tuturor resurselor pădurii, autorul subliniază importanța datelor ob! imite prin telcdetccție (fotografiere din cosmos), mai ales in realizarea amcnajamentelor pentru pădurile din Siberia și Orientul îndepărtai. în prezent se practică inventarierea pădurilor, cu eviden- țierea tuturor pariicularnăților fondului forestier, In zonele menționate folosind metode combinate (lucrări terestre și determinări pe materiale ale lelcdeiecției). Mcloda mi poale du salisfadie pentru silvicultura intensivă. S.G. ISX.EV, Z., D.: împădurirea grohoii-drilov pe pante abrupte. In ■ Lesnoe hoziuislvo, nr. 9, 1989, p. 51—52, 1 tub. Articolul prezintă uncie probleme survenite In urma spă- lării solurilor tn zone din Azerbaidjan, unde fondul forestier Însumează 1,3421 mll. Ita, din care acoperit cu pădure 930,6 mii ha, 60% din teritoriu fiind, constituit din pante abrupte, 41,3% din sol fiind afectat de eroziune, tn unele tone spălarea solului atihglnd 71,1—72,6%. Autorul pre- zintă, ca mijloc de combatere a degradării solului, consti- tuirea unor păduri dense, care pot avea un important rol protector. Pe baza rezultatelor cercetărilor staționate, a fost elaborată o metodă accesibilă șt relativ simplă de creare a culturilor forestiere care să fixeze grohotișurile, utlltztnd cu precădere Speciile de arbori șl arbuști cu sistem de Înrădăcinare pu- ternic, fie de foioase, fie de conifere, ușor adaptabile la con- dițiile staționate extreme. S.G. 1’IMENOV, G., S.: Influența împăduririi bazinelor asupra debitului riurilor din Sudul teritoriului european Ol URSS In: Lcsovcdenie, nr. 5, 1080, p. 33-40, I fig., 3 tab., 35 ref. bibi. Slut prezentate dnte privind influența pădurilor asupra debitului anual ni riurilor dîn sudul teritoriului european ar UR8S. Datele au fost obținute pe baza cercetărilor cfecluote pe o perioadă tic mal mulți ani, înlr-un teritoriu cu un important contrast dc Împădurire. Numărul mare de bazine luate lu considerare (231 cupluri de bazine) a permis fundamentarea concluziilor prin metode moderne statistice. - Se concluzionează că, Jn teritoritil litatln studiu, penlfu bazinele împăduritc debitul esle mal mare cu 06%, com- parativ cu cel al bazinelor neimpădurite. Deși In unele zone creșterea debitului csțe relativ mică, prezența masivă n pădurilor se justifică și prin alic argu- mente ecologice privind ameliorarea climei, protecția malu- rilor, purificarea acrului, Înfrumusețarea peisajului ț.a. V.G. DAN1LOV, N-, I.: Rolul hidrologie al pădurilor cu compo- ziție diversă. în: Lesovedenie, nr. â, 1989, p. 41—47,1 tab., 34 ref. bibi. Slnt comunicate rezultatele cercetărilor îndelungate in bazinele hidrografice din zona Moscovei, cu fundamentarea căilor și modurilor de intensificare a rolului pozitiv al păduri- lor asupra sistemului hidrologic, venind ta ajutorul gospodă- ririi dlrecționute pe țeluri (optimizarea componenței pe specii a plantațiilor, menținerea densității optime, regularizarea structurii pădurii de vlrste și a structurii arboretelor, Împă- duriri pe bazine hidrografice). S.G. REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr. 2 &7 Documentare Orientări privind mecanizarea exploatării lemnului (II) Prof. dr. ing. GH. IONAȘCU Universitatea din Brașov Pentru colectarea lemnului rămin tn continuare ca mijloace de bază tractoarele șt instalațiile cu cablu de diferite tipo- dlmenaiuni și grade de răsplndire, tn raport' cu condițiile staționai?, desimea rețelei de instalații de transport perma- ■tente, - irhkvueiitul aplicat pădurii, forma, dimensiunile și mărimea sortimentelor și ale sarcinii de deplasat' ș.a.' Tractoarele se folosesc la lucrările forestiere atit sub forma celor universale, cit și a celor speciale destinate acestor lucrări. Tractoarele universale se Intilnesc Intr-o gamă foarte variată de tipodimensi'uni, tntrucît ele se folosesc attt la lucrări agricole, cit și la cele forestiere. Pentru a putea executa unele lucrări forestiere tn condiții de siguranță sporită, unele dintre aceste tractoare au fost adaptate și dotate cu echipa- mente specifice pentru aceste lucrări. Tractoarele, datorită mobilității lor și a adaptărilor specifice ce le primesc rămln tneft Intr-un număr sporit la lucrările forestiere In terenurile uscate șl cu grad sporit de accesibilitate. Tractoarele speciale, sint construite și dotate cu ecltipameu'' te astfel incit să poată executa lucrările tn pădure cu 'ușu- rință și, mai ales, cu siguranță, avlnd, de regulă șasiul arti- culat. Iile se găsesc tntr-o gamă variată eonstructisă șt func- țională, puțind executa adunatul șî Colectatul materialului lemnos, rezultat atît din recoltarea produselor principale, cit și di o a celor secundare. Astfel, există tractoare de la cele ușoare, cu masa dc 3—41 și cu o putere de 30—40 kW, pînă la cele grele do 8—0 și chiar 10 t, la care puterea ajunge la 80—00 kW. Pentru adunatul materialului lemnos, marea lor majori- tate dispune de trolli montate eu două tambure, puțind depla- sa cu forțe de tracțiune variabile sarcinile de pe două trasee distincte și d? In distanțe de 50—.100, uneori chiar .120 m. De regulă, ele se deplasează CU viteză ridicată, In limita for- ței dc tracțiune necesară pentru deplasarea iu rampă sau patJă, cu sau fără sarcină. De asemenea, au capacitate mare de trecere peste obstacole datorită structurii constructive (in trei puncte) a articulației șasiului și gărz'i la sol, amputa? mcntului ș a-, iar sistemul de deplasare cu pneuri, pe care in terenuri cu portanță scăzută sau pe. timp de iarnă 60 pot fixa lanțuri sau șenilete. Tractoarele slnt prevăzute cu dispo- zitive-anexe pentru prinderea Și fixarea sarcinilor In vederea protejării lor, In cazul deplasării prin tlrlre la adunat șl semitirire la colectat. Caracteristicile tehnice mai impor- tante ale mior tipuri de tractoare, ca și ale elementelor dimen- sionale șî dc trecem-, sint redate în tabelele 5șl 7. Pentru sporirea gamei funcționale, uneia tractoare dispun de echipamente speciale pentru efectuarea unor lucrări In pădure, cum ar fl de doborire de arbori, curățire de crăci, manipulare dc sarcini (ridicare șl descărcare) ș.a... O oarecare extindere o cunosc tractoarele cu remorci, pentru transportul de sortimente dc lemn, de tip Forwwdcr. Acestea dispun de o remorcă pentru transportul lemnului scurt și mijlociu tn pădure și u căror capacitate variază, In funcție de tip, de Ia 2 la 10 t. pentru încărcare, descărcare și manipulare a sarcinilor, acestea Slnt prevăzute cu macarale de tip graifăr, cu -O rază dc acțiune de 3,5 Ia 10 m. Aceste tractoare se folosesc In terenuri așezate, Intrudt ele pătrund tn pădure ptnă la locurile de fasonare a materia- lului lemnos, tn sortimente. Pentru aceasta, ele au mobili- tate, manevrabilitate și capacitate de trecere peste obstacole ridicate, avtnd patru, șase și chiar opt roți, transmițlnd solului 0 presiune foarte mică, mult inferioară portanțel acestuia. Caracteristicile tehnice și dimensionale principale ale tractoarelor cu remorcă de tip Forward și tractoare combinate cu remorci speciale slnt redate in tabelele 8 și 0. în funcție de condițiile de teren și exigențele lucrărilor de silvicultură și exploatare a lemnului, sc alege și tipul de tractor cu sau fără remorcă,, capacitatea acestuia ca șl sis- temul dc deplasare cu roți cu pneuri sau cu șenile, astfel lucit să fie satisfăcute unele cerințe dintre care Be amintesc : — preluarea, in limitele portanței admisibile a terenurilor, a forțelor ce Intervin In procesul de deplasare a tractorului cu sarcina, cum ar fi greutatea tractorului șl a sarcinii, rezis- tențele la Înaintare, forțele de tracțiune ș.a.; — posibilitatea deplasării cu ușurință pe teren și peste ob- stacole existente in păduri (bolovani, stlncl, cioate ș.a.); — posibilitatea deplasării cu ușurință, viteză sporită și in deplină siguranță pe trasee drepte sau înclinate (pante și rampe) cu aliniamente șl curbe recordate cu raze mici ș.a. Tractoarele rămîn, tn continuare, tn toate țările ca mijloa- cele cele mai importaate pentru colectarea lemnului. Alături de acestea, la colectarea lemnului, mai ales In zona montană, ae folosesc, In momentul de față, o multitu- dine dc tipuri de Instalații Cu cablu care funcționează după diferite scheme de montare a cablurilor In funcție de condițiile foarte variate de teren, arboret și mod de aplicare a trata- mentelor pădurii, Dintre acestea, o largă dezvoltare au luat-o instalațiile cu cablu cu pilon, datorită unor certe avantaje dintre care amin- tim : — mobilitafe mare, cu posibilități de pătrundere în terenuri accidentate și de deplasare a sarcinilor In ambele sensuri (la deal șl la vale); Tabelul fl Caracteristici de bază ale tractoarelor In funcție de categoria acestora Categoria tractorului' tn funcție de puterea acestuia i ' Caracteristică • dimensionale : Presiunea pe sol sub roți lățimea Înălțimea ampata- mentul garda la sol razajîe trecere minimă maximă KW ni;. > m m m w bar bar plită la 25 1,1-1,4 1,0-2,2 ' 1,1-2,1 0,2-0,4 1,2-3,8 0,15 0,70 25-30 1,4-2,2 1)7—2,4 1,5-2,5 0,2-0,5 2,3-4,0 0,15 0,70 37-55 1,8—2,5 2,2-2,8 2,2-2,9 0,2- 0,fi 3,8 —5,3 0,15 l.W 50—80 2,0-2,6 2,3-2,0 2,3—3,0 0,3 — 0,7 4,6 — li ,1 0,20 1,20 81-120 2,3-2,8 2,4-3,0 : 2,0—3,5 0,4-0,7 3,7 6,1 0,20 1,20 peste 120 2,5-2,0 2,6-3,6 2,7—3,6 0,4-0,7 5,5 6,5 0,20 1,30 08 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr. 2 - Caracteristicile tehnice ale tractoarelor forestiere speciale ! Laser 110 S T-î X! d” _« .. VlWB , asvo HrI o IO io S io c» n . 1 fi ® ~ d șucpia mjgBjv —-g £ IO d CfiT remis «mi 5 g o « CM V* Ui tn v-f ' v SăS Hoțiși; iu țj. Ol £ " X & 10 _d Lauer A.S.L. I =1 1 9 O 59/80 2 2x60 0,48 1200 © s S-d” x " CD H C-l r* c 9 O 9 „ 3 S X “ ca d io OABf 40/55 1 40 7 0,75’ una sipms puBmi ‘O o gT s “ 1 Holder ’ A62F Wer- ner 1 2 2x35 A-p A62F Turbo Nagel O 1O *O V to S 5 CQ < M 43/59 2 2X X29.4 3,56 H.S.M- CE C c D □ P « 00 d £-od X « C- C d co 1 € a 9 9 D O o to » M X «î g * . * .704 •fî X ” to d in m ' John Deere | . S o ' sș IO C- fi. X . efl .40 • S’ DO » Ol ‘ U9 UJ <* x ; S ■■■. a 'r © S 75/ /102 2 2x80 brd 1 ' 1 M A I Parametrul 1. Puterea j , 1 Troliu, nu- măr tambur Forța de tracțiune Masa —'simplitate și robustețe cu posibilități de montare și de demontare in timp Scurt, cu influențe pozitive asupra produc- tivității muncii; — ■ ușurința de întindere, fixare șî ancorare a cablurilor in condițiile asigurării unei maxime siguranțe In exploatare; — posibilitatea adunării laterale a lemnului ca șl montării lor pe trasee cu concentrare mare de material lemnos; — folosirea de cărucioare Simple, adaptate specificului in- stalațiilor cu posibilități de oprire șl blocare In orice loc de pe traseu; — acționarea, do la, grupuri motoare independente sau da Ia motoarele mijloacelor de tracțiune-reinorehere ; — folosirea de piloni pentru conducerea cablurilor de la gru- pul de antrenare, dc construcție simplă și cu posibilități de modificare a lungimii lor prin tclescopare, adoptindu-sc Înălțimea impusă de condițiile concrete de lucru ș.a. Folosirea lor intensivă reclamă, însă, o rețea deasă de căi și instalații permanente de transport, pentru a putea pătrunde pînă Ia locurile de recoltare a masei lemnoase. Din punct de vedere Constructiv și funcțional, aceste instala- ții pot fi de mal multe feluri: cu pilon de lemn fixat In pămînt In imediata apropiere a grupului de antrenare și CU pilon metalic din zăbrele sau tubular rigid ori cu tronsoane teles- copice, fixat pe o platformă ce cuprinde si troliile care for- mează un grup separat, sau așezatepe cadrul rezistență al vehi- culului de antrenare și acționare. în unele situații, aceste Instalații au fost modernizate și cuprinse intr-o sistemă de mașini mai complexă care, in afara de colectarea lemnului, să poată executa in stația de descăr- care unde se găsește șl grupul de acționare, curățire de. crăci, cojire .ș.a. Ideea de bază este ca, prin gruparea de mașini și instalații pXOCesnl de producție al ■exploatării lemnului să prezinte continuitate, fără Întreruperi ale proceselor de lucru și mani- pulări inutile. fn ultimii ânl au apărut mai multe tipuri dc instalații cu cabluri mobile executate de firme renumite Iu acest domeniu, prezentate la diferite ttrguri, expoziții și simpozioane. în marea lor parte, aceste instalații sint mobile, cu pilon teles- copic sau rabatabil și care pot funcționa in regim gravitațio- nal Sau universal, cu sau fără cablu purtător distinct, și posibilitate de staționare a grupului de antrenare în stația de sus sau de jos. Caracteristicile tehnice ale celor mai recente instalații cu cablu sint redate in tabelul 10. în construcția acestor instalații se observă șl o specializare a unor producători pentru realizarea de componente sepa- rate care, apoi asamblate, să rezulte instalații multifuncțio- nale acoperind o gamă mai largă de situații pentru colectarea lemnului. • Astfel se produc grupuri dc acționare individuale cu anu- mite caracteristici care, folosind diferite cărucioare, for- mează instalații cu posibilități de deplasare u sarcinilor dc mărimi șl lungimi variabile. Caracteristicile tehnice ale unor astfel de grupuri de acțio- nare sint redate in tabelul 11. Așa rum-se observă, Sint grupuri eore asigură o lungime de înfășurare și o forță de tracțiune în cablul trăgător in anu- mite limite ce sini Corelate cu cele necesare. Dar stnt șî grupuri care dispun de posibilități de Înfășurare a cablului purtător ș: chiar de Întindere a acestuia, operație ee se face cu nșuTiiițilșt tnttmp scurt, reduclndu-SC considerabil durata de montare și da demontare. De- asemenea, se execută șl cărucioara separate de con- strucție specială care păt funcționa gravitațional sau pot fi acționate Cu ajutorul unor grupuri de antrenare cart oferă forța de tracțiune și lungimea de înfășurare necesară la care oprirea pe traseu se face eu dispozitive de blocare automată sau cu ajutorul unor opritori ori cu comandă prin unde radio, puțind deplasa sarcinile la vale sau la deal. ■ -• Caracteristicile tehnlco-fuucționale principale ale unor asemenea’ cărucioare sînt prezentate In tabelul 12. Instalațiile cu cablu recent realizate, prin faptul că sint fixate pe autovehicule sau remorci acționate de tractoare, au o mobilitate și ușurință deosebită la monatarea și demontarea linie), Iar, prin folosirea dc role de unghi, traseele dc adunat PĂnVRfLOh * Anul 105 * 1900 '★ Nr. 2 Oft tabelul B Cnraoteriștlclle telidlee aU trdciodrelor că remorci (Fonvarder) Parametrul U/M Tcrri 2020 Diesel Norcar 490 Igtand RRfiO Rottne Nokka Jaker Brunnet mim 678 Lokomo 910 Fnrml Trac 5000 Same Puma Hapld 6WD 8WD Blondin 300FD Puterea moto- rului kW/CP 17/23 50/80 64/87 72/08 72/08 60/81 02/84 71/97. 49/67 74/100 Rază de acțiu- ne a macaralei m 3,5 5,3-0,8 6,15 8,1/10,5 5,3-6,0 6 6,75 0—10 5,5 5,5 Capacitatea, re- morcii tfm* 2,0/4,5 7,6/10 5,0/7 10 10,0 3,5 7,5 10 3,5 5 Masa t 1,95' 7,5 818 10-19,6 1° 6 8,3 10 5,8 6,2 Lungimea mm 7600— -7450 T Lățimea mm 1500 2350— —2750 2300 2400 2480- ’ -2640 2000 ♦) cu șase șl respectiv opt roți Tabelul 9 Caracteristici de briză, la tractoarele Cu remorci (după T. Abeels) Categoria tracto- rului ta funcție de puterea motorului Caracteristici dimensionale : Presiunea pe sol lățime Înălțime ampatament garda la raza de sol trecere minimă maximă kW m • m m m m bar bar Tractoare speciale cu remorci (Forwarder) 37 - 55 2,2 - 2,5 8,1 - 3,4 2,9- 4,0 0,4 — 0,8 0,5 1,4 50 - 80 2,3 — 2,8 3,2- 3,6 3,3 -3,8 3,8 - 5,2 0,5- 0,7 0,5 1,8 81 — 120 2,3 - 2,7 4,2 — 5,3 0,4 - n,8 0,5 1,4 Tractoare combinate eu remorci 25 - 36- 2,0— 2,2 2,7 — 3,0 4,0 - 5,0 0J1 - 0,5 | 0,3 ’ 0,7 37 - 55 2,1 — 2,5 2,7 - 3,3 4,4 - 5,5 0,3 — 0,6* 1 0,3 - 1,8 56 - 80 2,1 - 2,5 2,8 — 3,5 4,5 - 6,0 0,3 —0,7 0,3 1,2 materialul i.mmas, pot firăsplnditeși direcțlonate in funcție de punctele de voneenlrare a acestuia. Condițiile de fvr.rr, arboret, funcțiunile Șl modul de gos- podării-. pic păiurii, Irnlamvulele ce. ac aplica acesteia, materialul lemnos ce se recoltează au determinat șl determină unele earneteristici Uhnieo-constructive șl funcționale ale instalațiilor cn cablu cum ar fi: - <■ lungimea instalației — sjcciolirc.t pe cciistrucția de grupuri de acționare (trolii) N — normal cu sanie; S — special cu roți cu pneuri. Caracteristicile tehnice ale grupurilor de acționare Tabelul 11 Caracteristici tehnice V/M BACO Gantner HSW-10 Holzknecht HSD-250 SWH—40 SWH-50 N-normal S-special Tipul motorului diesel DIESEL DIESEL Puterea motorului kW/ /CP 25/34 38/52 22/30»> Capacitatea de Înfășurare a cablului — lungime m 1600 1000 2200 1460 780/1826*1 250 - . . ■ ir' r - ■' “diametru mm 10,5 13 10,5 13 9,6*1 11 Efortul de tracțiune din cablu kN 43 50 24 45 Viteza de Înfășurare a Cablului . m/s . 0—5,5 0-7 2,2—6,3 Mășa t 1,25 ; t 1,68 0,77-0,80 1,15 Sașiul pe: sanie sanie pneuri capacitatea 'de Înfășurare a Cablului purtător: —lungimea ni 961 i 250 , —diametrul mm . — — 16 - <« ***** 18 «ț Ț * se execută tn două variante cablului purtător pînă la eforturi de tracțiune de 100 — -140 kN; — folosirea de ciochinare din cabluri sau lanțuri prevă- zute cu dispozitive multiple de prindere a buștenilor pentru formarea sarcinii la o singură deplasare a cablului de sar- cină, ca șl a rolelor de unghi pentru adunatul sarcinilor dispersate; — greutate redusă prin folosirea de elemente de rezis- tență ușoară de construcție casetată. cu. zăbrele, în condițiile aplicării în păduri a itnor tratamente In- tensive cu tăieri colective, Ta care dispersia materialului lemnos este mare, iar terenurile frămîntate, caracteristice zonelor de munte, introducerea și extinderea instalațiilor cu cablu capătă semnificație de mare actualitate. REVISTA PĂDURILOR * Anul 1Q5 A 19W * Nr, ? 101 Tabelai 10 CeracterMttrî țehnlco-fancțtojlale ale cărucioarelor Parametrul U/M Koller Holznecht Wysson SKA 1 SKA 2,5 SKA 5 Standard Automat Tip de cărucior automat cu acționare H—M special cu acționare prin radio blocare cu acționare automat H-M Principiul de funcționare D±sV ;G D±?V, G D±?V D±țV: G Sarcina de deplasare kN 10 25 50 28 15-25 20-100 Forță dc acționare Puterea necesare kN/ /kW 10/ 25/ 50/ ' /5.0 2- 44 8,2 150 Număr role la trenul de rulare 2 4 4 2 , Masă . kg 150 250 420’ - ir Notă; U — M — hidraulico-mecanic; D^V — funcționare la deal și la vale; G — funcționare gravitațională la înclinare a traseului mai mare a 15 %. BIBLIOGRAFIE Ah cel s, F., 1974: Debusquage el debardago des bois autrement que par telepherage. Interforst. Io naș cu, Gh., ș.a. 1987: Exploatări, transporturi ți con st luciii forestiere, Editura Cercs, București. KXVF, 1988 : Waldpflege. Tnoeslilion făr die Zukunfl Heiîbranu. KWF, 1988 ''Forsttechnisehr. Informatinncn. Revista revistelor MADSEN, S. FL-: Schimbări In Starea de sănătate a bradului (Abics alba MUL) in ultimul deceniu In experimen- tele de proveniențe din Danemarca. Uscarea bradului șl crăparea trunchiului- (Ghanges in the state of health of Abies- alba Milk during the last decade In provenancc experimenta in Denmark. Silvcr fir decline aud steni eracks). în: 5 IUFR0 — Tannensvmposium Hochschule fUr Forstwirlschaft und Hollztechnologie, Zvolen, 1988, pag, 143-147, 3 fig, 4 ref. bibi. Referatul a fost prezentat la cel de-al cincilea simpozion IUFRO pe tema culturii bradului, desfășurat la Zvolen intre 3 — 5 septembrie 1987. în 1934 a fost instalat un experiment de proveniențe de brad in șapte localități din Danemarca, in fiecare dispozitiv testlndu-se 18 — 20 de proveniențe din aproximativ Întregul areal natural al speciei. Rezultatele prezentate de Lofting (1954 și 1077) au demon- strat că In raport cu doi parametri (rezistența la atacul afi- delor și Vigoarea de creștere plnă la 35 ani), există trei pro- veniențe. superioare tuturor celorlalte testate: Munții Lăpu- șului (România), Calabria (Italia) și Macedonia (.Iugoslavia). După 1980 s-a "observat apariția unor senine evidente de declin (pierderea acelor și luminarea coroanelor, slăbirea vitalității și uscarea arborilor indnidmdi), In special la pro- veniențele central și vcst-curopene (cele jugoslaiă și italiană ncllind afectate, iar cea românească prezentind o poziție intermediară), fenomenul «denulndu-se după 1984. Fenomenul crăpării trunchiului a apărui In două dlspozî" ttve experimentale, cu o frecvență de 6, respectiv 8 %. Numă- rul mediu de eră pături/arbore a fost' de 1,20 respectiv t,05, acestea apărind în medie la 0,5 — 0,9 m de la sol și dezvol- ttndu-se pe o lungime medic dc 1,5—4,6 m. Raportlnd numărul de arbori cu crăpături la diametrul arboretului, SC Constată Că frecvența apariției crăpăturilor a crescut o dată, cu creșterea diametrului (dc la 0—3 % la proveniențele încet crescătoare la 14—16 % In cazul celor mai repede crescătoare). Acest fapt reduce evident superioritatea acestora diu urmă, considerată doar sub raportul vigorii de creștere și rezistenței la dăunători. Cauza apariției crăpăturilor pe trunchi nu a fost Încă sufi- cient clarificată, conslderindu-se ca posibili factori cauzali gerurile extreme sau perioadele de uscăciune. Asist, ing. N. NICOtESCU ud: 103 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 '* Nr. 2 Din activitatea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice Selecția de ideotipmi de molid, din populații de altitudine țl din populații cu lemn de rezonanță, $1 organizarea bacei do înmulțire a acestora (Responsabil: ing. Gh. Plmuță) Au fost selecționate șl descrise idcotipurt dc molid (370 exemplare) caracterizate prin coroană foarte Îngustă (Piesa abies vâr. pendula șl/Sau Picta abies var. columnarls) și molid cu lemn dc rezonanță (408 exemplare), In diferite condiții ecologice și staționate din arealul molidului. Studiul sistemului reproductiv, efectuat prin observații' fcnologice privind evoluția Înfloririi, arată că ideotipurile de molid cix coroană îngustă nu. sînt Izolate reproductiv dc molidul Comun; molidul cu lemn de rezonanță relevă o tardi- vitate evidentă a înfloririi, un decala] de 10—19 zile intre anteza exemplarelor de molid comun și momentul optim de receptivitate a strobililor femeii la molidul de rezonanță. Studiul variabilității fenotipiice s-a efectuat la peste 30 de caractere de ordin cantitativ și calitativ, la arborii selecți- onați comparativ cu tipul comun de molid ; caracterele stu- diate sc referă la fusul arborelui, forma și rectitudinea trun- chiului, coroană, Lipul de ramificație, ace, lemn, conuri,etc. Arborii selecționați au caracteristici cantitative și însușiri calitative superioare tipului conturi dc molid, diferențele fiind de la semnificative la foarte semnificative,.Au fost dove- dite corelații strinse, semnificative la unele caractere deti- nitorli avute tn vedere In selecția arborilor. Au fost efectuate, lucrări de multiplicare vegetativă a arborilor selecționați,'recoltări de polen, conuri'in vederea ol ganizarii bazei de înmulțire a îdeotipurilor. Studiul țesuturilor lemnoase șl stabilirea de corelații cu uite caractere anatomo-niorfologiee, iu vederea ameliorării cali- tății lemnului de molid (Responsabil ing. MIhnela Bujilă) S-au efectuat cercetări privind structura microscopică a lemnului de molid (pe secțiuni transversale prin tulpina arborilor) din șapte populații selecționate pentru vigoare de creștere, pentru densitate medie și ridicată a lemnului (total, 70 arbori investigațl). S-a constituit un test de descendențe cu sămlnță din arborii studiați. La nivelul puieților descen- denti, s-au studiat aceleași elemente ca ți la arbori: carac- teristici biomctrtce; densitatea aparentă convențională a lemnului; caracteristici microscopice (diametrul exterior al celulei,- diametrul lemnului celular, grosimea peretelui celular, procentul de. membrană celulară pe zone de dezvol- tare din Inelul anual — ir mu timpuriu, lemn de tranziție Șt lemn tirziu). S-a efectuai un amplu Studiu de corelații între toate carac- teristicile determinate, Inclusiv corelații de tip juvenil- fldult, Intre arborii-mamă Șl descendenti. S-a pus to evidență comportamentul diferit al lemnului sub 10 ani, față de cel peste 40 ani, din pimetut de vedere a interdependențelor Constatate între diferitele caracteristici studiate. Este de remarcat influența hotOrftoare a lemnului tirziu la virate mici,sub 40ani,pentru cablai tirziu ponderea să nu fie semnificativă. Se remarc: existența unei corelații de tip juvenil-adull, la nivelul diametrului exterior radia! al celulei și Ia densi- tatea aparentă convențională a lemnului. Intre caracteristicile structurii microscopica a puieților din primul și al doilea inel anual, se constată mari Inter- dependențe, ceea ce probează posibilitatea testării precoce descendenților. Posibilitatea testării precoce a puieților estr demonstrată In plus, dc existența atît a unor corelații sem- nificative de tip juvenil-adult cit șl ă unor coeficienți mari de eiitabilitute a caracteristicilor studiate. Metode intensive de îngrijire și conducerea plantarelor de rășinoase și foloase șl a rezervațiilor di gorun,stejar, gîrniță, stejar brumăriu șl stejar pufos. In vederea stimulării și men- ținerii fruotîflcației piuă la maturitate (Responsabil Se evidențiază patru concluzii mai importante : 1. Necesitatea asigurării In rezervațiile de cvercinee nu numai a unei desimi optime de fructliicațic, așa cum prevăd REVISTA PĂDURILOR * Amil 105 * 1990 '★ fir, 3 actualele Îndrumări tehnice, ci șt a unei structuri cu stabili- tate ecologică, Care să le confere 0 rezistență mai mare to procesul de uscare prematură Cu care se confruntă. 2. Durata efectelor de stimulare a fructificației cvercinee- lor este de cinci ani In cazul biolngrășămintelor, fi—8 ani In cazul îngrășămintelor chimice complexe. 3. în necrozarea și tăierea prematurii â florilor femele dc Cverelnce slnt implicate bacteriile Pteudampnas syringac și Erndnia sp. și ciupercile Cladosporiam sp., Ccphalothrcium rosetim. șl Altenaria alternata, a căror acțiune poate fl preve- nită și combătută parțial prin stropiri cu mlcroelemente și fungicide. 4. Lucrările dc formare, Întreținere și. coiecțlc a coroanelor In plantajele dc gorun, stejar, glrniță, salcim, frasin, cireș, paltin de munte, tei, molid, brad, laricc, pin silvestru și zimbru trebuie aplicate în raport de virată, vigoare de creș- tere, sistemul de ramificație și însușirile biologice ale fiecărei specii. Metode silvice de ameliorare a terenurilor excesiv degradate din. Dubrogea (Responsabil; ing. Mlțaclu Mănescu) Cercetările efectuate au permis formularea unor concluzii teoretice șl practice cu caracter de noutate, referitoare la: condițiile staționale ale terenurilor degradate din Dobrogca; speciile forestiere indicate a fl folosite la împădurirea tere- nurilor degradate, in raport cu gradul de eroziune și substratul litologic; compozițiile de Împădurire și tehnologiile de pre- gătire a terenului, pe diferite categorii de stațiuni de terenuri, degradate; întreținerea ■ culturilor forestiere instalate pe terenuri degradate; paza și protecția culturilor forestiere. De asemenea, în lucrare se fac precizări detaliate cu privire la materialul de împădurire folosit, procedeul de plantare și efectul udării lor șl mulclrilor asupra culturilor forestiere instalate pe diferite categorii de stațiuni de terenuri degradate. Cercetări privind ameliorarea salelmulul, stațiuni favorabile . culturii acestei specii, tehnologii de cultură șl îngrijire a salclmetelor (Responsabil: ing. A. Caraghiaur) Prin cercetările întreprinse au fost selecționate noi form® de salcim, valoroase sub aspectul producției ds masă lem- noasă șl al însușirilor apicole (secreție de nectar cu concen- trație ridicată de zahăr, tardivitate a antezel șl abundență florală). De asemenea; se relevă potențialul productiv ridicat al materialului ameliorat din punct de vedere genetic. în vederea conservării calităților intrinseci ale formelor ameliorate genetic, s-au efectuat lucrări de cercetare privind multiplicarea vegetativă a saldmllor (din butași de rădăcini șl butași de ramuri verzi — lucrări care s-au soldat cu re- zultate promițătoare. De asemenea, In lucrare slnt prezentate detaliat, pe zone de cultură și grade de favorabili late, sta- țiunile apta pentru Salcim, Ga o sinteză a acestui capitol, se prezintă o zonare șl o regionale ecologică, privind cultura salelmulul pentru producția de lemn. în ceea ce privește tehnologiile de cultură șl îngrijire a arboretelor de salcim, create cu materialul ameliorat din punct de vedere genetic, pornind de la particularitățile de creștere t acestuia, se detaliază In ce constau aceste lucrări și care sint diferențierile față de prevederile normelor tehnice in vigoare, referitor la aceste aspecte. în finalul capitolului se prezintă un model-cadru de aplicare a lucrărilor de îngrijire In arboretele de salcim, create cu material ameliorat genetic. Tobele de eubaj la molid șl brad, pentru arborele întreg (fus șl crăci) (Responsabil; Ing. V. Rusu) Rezultatele cercetărilor s-au concretizat în: 1, Tabele de eultaj pentru volumul' fusului Ia molid și brad Acestea au fost întocmite, pe specii, prin metoda indicilor de descreștere a diametrului fusului, metodă ce redă mai fidel 103- (comparativ cu metoda coeficienților de formă, utilizată la Întocmirea tabelelor de cubaj din 1C4B) proporția In care descrește diametrul fusului in urma modificărilor ce intervin pe fus, ca urmare a depunerilor diferențiate dc lemn» 2, Tabele de euhnj pentru Volumul crăcilor la molid și brad S-a studiat variația volumului crăcilor cu specia, cu diame- trul și Înălțimea arborilor, cu mărimea Coroanei, precum și cu structura arboretelor și bonitatea stațiunii. S-a făcut o sortare dimensională a orarilor dc molid și brad. 9. Tabele de cuba] pentru volumul arborelui fnlrep Acestea s-au întocmit prin cumularea tabelelor penlru volumul fusului șl volumul crăcilor pe specii, in funcție de Înălțimea șl diametrul arborlkr. Cercetări privind realizarea unei moioprășltOaro destinateă întreținerii și culturlllor de rășlnonse șl foioase din pepiniere (Responsabil: ing. C. Dumltrescu). Rezultatele cercetării S-au concretizat fn realizarea unui model experimental in două variante constructive și tu fost condiționate de echiparea cu unul din motoarele termice de mică capacitate, construite la întreprinderea Metrom din Brașov. Soluțiile tehnico adoptate la realizarea utilajului s-au verificat prin Încercarea modelului experimental In lucru, in couformitale cu cerințele impuse dc tehnologia de cultură. Prin oplimizurca rezultatelor obținute Ia încercarea celor două variante ale modelului experimental s-cu definitivat parametrii șl caracteristicile tehnice ale produsului, astfel ca aceștia să-i confere siguranță In funcționare și fiabili tale ridicată, pernuțind trecerea Ia tarile mn ăL.aic de ashr ilare in producție de seric. Principalele caracteristici IcMte ale noului utilaj sint: motor in doi timpi, cit răcire lorlată, puterea 2 CP (1,47 Kw) la turația maximă de 6000 rol/mim, momentul maxim 3 (N.m) la 1-6000 rot/mlm, consum niax. 1,5 1/h (amestec 25:1 benzină ulei), transmisia mecanică, cu angrenaje; lățimea de lucru (10-; 40) cm, adincimea dc lucnț (1-: 6) cm. Din cercetările efectuate a rezultat că utilajul realizează i productivitate de 0,23 ha,'zi, se obțin ecenamii de cea. 1769 lei/ha, față de lucrările efecluntc manuol, șl se elimină importul uuor utilaje similare. Cercetări privind căi șt mijloace dvic», bispecior de slnt șef in Deparlmuenlul Pădurilor, sui» litlul „Semnificați- noi in relațiile tradiționale dintre furialierii mm îmi și framezl ’, a omagial înaiida- ii români și francezi, fructuoasa colaborate inițială in anul 1851, marcind tradiția creată, Încrederea dobâ’ditn șl ir>F; val nțe primite azi.de legătura româno - -franceză și pe plan silvicultura!. S-au relevat noi posibilități de colaborară direclă într silvicultorii celor două țâri, fapt ce se concretiza a z:i prin specializarea In Franța, pe durata de șase luni la du ani,' a Unor silvicultori români tn domenii de virf Ctt fiziologia arborilor, genetica forestieră, protecția pădurilor și produelologic forestieră. îii continuare au fost prezentate 12 referate din carc- unete UU tratat despre particularitățile auxologice ale prin- cipalelor structuri de pădure din România și căile dc norma) Uzare a potențialului global al acestora (dr. doc. Vie tor Giurgiu aspecte, genetice privind reconstrucția ecologică a pădurilor (prof. dr. ing. Victor StMieseu); efectele poluării industriale asupra pădurilor (dr. ing. Marian Innculcseu); cercetări privind ameliorarea salcimplui șt tehnologii de cultură (ing. Alehiu Caraghianr); utilizarea bîopreparatelor și fungicidelor cMrrtlee în prevenirea și combaterea, ageuților fitopatogeni ai semă- năturilor de foioase din pepiniere (biol. Cătălin Rang); metode silvice de ameliorare a terenurilor excesiv degradate din Dobrogea (ing. Miliaela Slnncsen); o formulă Ciorneirică de interes amenajistic (dr. ing- lO’iî Leahii); probleme actuale privind stabilitatea ecologică și silvopr .ulucii vă n brâdetelor șl molidișurilor din România {dr. ing. Ion Barba); evaluarea economica prin cercetări operaționale a daunelOT pădurii produse de factorii naturali ?! antropldi (Ic. MIrcea Cotrescu) ; efementenoi privitul fundamentarea ecologică a compozițiilor și schemelor de regenerare (dr. ing Constantin Roșu). Cu prilejul acestei manifestări, dr. ing Cristian stoicuteseu a prezentat momentul plin da semnificație, prin care s-a eeinlimlal societate.) „Progresulsllvlo”și perspectivele cuprin- se tn idealurile acesteia. Tu încheierea sesiunii Mmieo-știiDpfice, domnul dr. Irig. A'leOlae Geambașu, șeful D'uartnmenlirlui Pădurilor, a apre- ciat fnalta responsabilitate cu care au fosl tratate problemele majore ale silviculturii românești și rezultatele obținută de ccraelătnrii subliniind împorttfiițu aplicării acestor noutăți In activitățile ce 1b desfășurăm. Inaugurind șirul manifestărilor ce se vor înscrie sub emblema LUNĂ 1’ Xtn iun, sirnpnzimml scoale fn relief atît cuceririle științei silvice cit mai ales ecuntrile complicate ale ec-dogiH, nisoliiționate încă, Indrmntnd la ccrcctnr.-șl glmlfrc. Ing, ANGELICA JUGAN Abonamente 1991 Pentru unul 1991, abonament *le la REVISTĂ PĂDURILOR se vor face numai prin Direcția de Difuzarea Presei (D.E.P.), respectiv prin OFICIILE POȘTALE și FACTORII POȘTALI (lin raza domiciliului sau lacului dumnea- voastră de muncă. în spiritul respectului pe eare-1 purtăm cititorilor fideli» autorilor, referen- țiloi științifici și tuturor celor care au contribuit la propășirea celei mai vechi re- viste tehnice din România, redacția a găsit de cuviință ca prețul unui abonament/ an să rămînă 60 lei, ultimul termen de abonare să fie 20 decembrie 1990. Cînd solicitați abonarea la Oficiile Poștale, folosiți indicele 313 din Cata- logul presei. 106 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr, 2 Cronică Cu prilejul Împlinirii a 70 de ani de Ia înființarea Uniunii Generale a Vînătorilor din România Revista Vlnăforul șl pescarul sportiv, In numărul 7/1989, publică un articol CU prilejul împlinirii a 70 de ani de la În- ființarea, la București, a Uniunii Generale â Vînătorilor din România. Scopul Uniunii eră să aducă Ia un loc Vină t orii din țara nouă, unită, să-l organizeze in unități, 5ă-i pregă- tească pentru ocrotirea ți punerea In valoare în, nmd rațio- nal, « patrimoniului cinegetic, sub aspect recreativ, econo- mic și estetic. Sarcina nu era ușoară, dat fiind că suprafața populată cu vlnat din țara noastră Începe la litoralul Mării Negre și se întinde pînăla cele măi Înalte vlrfu»! de munte, ea este egală cu întinderea terenului agricol, a pădurilor, a apelor piscicole luată la un loc și reprezintă 21 milioane ha, declt cît suprafața țării, minus așezările omenești. Pen- tru ținerea legăturii dintre administrația centrală VinătU- rească și organele ci exterioare, dc mare folos au fost și în- drumările tehnice difuzate de revistă, care, la Început, au fost modeste, dar treptat 3-UU îmbunătățit. Iată ce scria inginerul silvic George Stătescu’ in Revista pădurilor din 1887/88: „întrucit privește vlnătoarea la noi, nimic Încă nu există; o lege ce începuse a se lucra la Cameră (o deputați- lor n.a.) a rămas, din nenorocire, pînă uzi neterminată. „O lege tn acest sens era cu atît mal necesară cu cit, in lipsa ei, oricine putea vina, pe orice teren, indiferent de pro- prietate, orice fel de vlnat și fn orice epocă a anului, fără vreo restricție”. în această situație, vînatul nu se putea nici măcar menține, necum sășe înmulțească. Iată, acum, carac- terizarea activității silvicultorului George StăteSCU, făcută de un mare Jurist — Iulian Teodorcan — : "chiar și clasele dominante surldcâu Clnd auzeau pe noii venîți (silvicultori Cu studii in Franța n.a,), discutlnd In Revista pădurilor și in Congresele lor despre prolecțiunea vlnatului in țara noastră. Această publicațtune, organ al societății Progresul silvie, a adus mari servicii corpului silvic Ținem să arătăm că „această lege se datorește, hi cea mai marc parte (.,,) lui George Stălescu". Preocupările Revistei pădurilor S-all extins șl asupra sal- tnonicullurii. căci iată ce citim în numărul 9/1087: ,,MaJ înainte dc toate să luăm măsuri provizorii contra stlrpirii păstrăvului din rlidețcle noastre. Una din aceste măsuri ar fi aceea de a uu sc mai vina (pescui) In timpul dc o liniă de zile după 15 august, dnd se îndeplinește fecundarea icrelor". Revista pădurilor din 1803 rezumă mi articol a lui Garol Schroder, apărut în ziarul de limbă germană Bukaresler Tageblate, in care sc spune „să se înfllnțczn la București O societate pentru protejarea vlnatului", esîc ceea ce s-a realizat In anul 1919 priit constituirea UGVR. în anul 1901 sc produce un eveniment dc seanță Iu viața vînătorcască de la noi: apare cartea : Vlnătoarea In România, scrisă de Ernest C. Gheorghiu, inginer silvic și fratele său dr. S. C. Gheorghiu, medic veterinar căruia li aparține Capi- tolul privitor la bolile vlnatului. Lucrarea însumează peste 400 de pagini și aste cea mai cuprinzătoare nperă de acest gen apărută in țara noastră, pînă la acea dată; Societatea Progresul silvic a acceptat să o publice pe cheltuiala sa, lax Academia Română a premiat-o. Un alt eveniment al anului: „Aflăm că d. Ernest C.. Gheorghiu, zilele acestea, a fost delegat să predea cursul, de vânătoare la catedra ce s-a înființat special pentru aceasta la Școala silvică de la Hrănești, unde D-sg a acceptat să-l predea onorific', ta' același timp, D-sa va fi însărcinat șl cu organizarea unui teren de vfnătonre model, precum și de a preda, practic, cursul dc tir tuturor elevilor școlii de Ia . Hrănești". Iată deci dovada că In invățămîntul silvic su-' perior din România se înființează o disciplină privind vână- toarea, independentă dc alte catedre. Timp de un an, Ernest C. Gheorghiu s-a deplasat de Ia București a Hrănești și a- predat cursul, fără vreo retribuție. Probabil nu exista o prevedere bugetară In acest sens. Dar ulterior, clnd postul a fost prevăzut cu buget, funcția de conferențiar a fost În- credințată altei persoane. Se mal inlimplă cîteodală șl așa. Cu toate că, incepind din anul 1919, UGVR. tșî avea pro- pria publicație: „Revista Vînătorilor’’, totuși informarea publicului asupra problemelor cinegetice a continuat și fn Revista pădurilor. Reținem aici clteva din cele mullc, foarte multe: — La adunarea generală anuală a Societății Progresului Silvic numită deseori Congresul inginerilor silvici. Ținut la Timișoara In 1924, inginerul silvic <1. P. Georgcscu, dezvoltă subiectul: Vlnătoarea sub aspect sporliv, economic șîlegis- lativ, insistllld asupra legitimității .sectorului sivic dc d ad- imnidra vlnatul; — In anul 1929, inginerul silvic Ol lo Willimg tratează tema: Vlnalul și vlnătoarea In Țara Birsci; — In Oltul 1937, la rubrica „Problemele zilei", opt autori își spun părerea asupra lamei: administrarea vlnatului din pădurile statului; — Cu începere din anul Wfb, rubrica deschisă In Revista pădurilor cu litlul „Cronică cinegetică” fa o dezvoltare mare; — Pe scurt, paginile Revistei pădurilor mi stol la dispo- ziția autorilor, de Ia apariția ci. In 1885 si pînă în prezent, ort de cîte ori nevoia a* cerul, iar spațiul tipografic apermis. Lupta n-a fost zadarnică, deoarece la articolul 3, punctul gal Legii nr. 904 privind organizarea Casei pădurilor statutul, apărută In I94<>. printre atribuțiile acestei instituții găsim și următoarea prevedere: ztdminlStreaZă, ocrotește și valorifică vlnatul din pădurile statului, precum s< pescuitul în vele ape dc munte care străbat sau ating pădurile statului pe col puțin 50% din lungimea lor". Este ceea ce s-a cerut In coloanele Revistei pădurilor timp de aproape un sfert dc secol. VASILE COTTA Sesiune tehiiico-științiîkă privind reconstrucția ecologică a pădurilor Bucovinei La 5 aprilie 1990, la Gîmpuhmg Moldovenesc, a avut loc o sesiune tehuico-șliințifică organizată de Stațiunea experi- mentală de cultura molidului și Inspectoratul silvic județean Suceava, cu prilejul „Lunii pădurii”. Tema acestei acțiuni u fost „Reconstrucția ecologică a pădurilor Bucovinei”. Această frumoasă manifestare, cârc a devenit tradițională în Bucovina, a fost onorată de prezența domnului Dr. îng. Nicolae Geambașu, adjunct al ministrului silviculturii care a rostit, Cu acest prilej, și cuvlntul do deschidere, subliniind noile direcții al? silviculturii din țara noastră. S-a pus accentul pe reconstrucția ecologică a ecosistemelor forestiere. Au participat peste 100 de specialiști din producție șl cercetare, prezentindu-se un număr important de referate și comunicări științifice, care au trezit un mare intere-'’ In riadul auditoriului. Printre lucrările prezentate, de mare interes au fost cele urivind! monitorizarea pădurilor țării, raportul dintre gos- podărirea silvică cinegetică, depistarea dăunătorului Lpman- tria inonacita, testarea calității biologice a regenerării natu- rale In pudurile de limită ,folosirea ierbicidelor In pepiniere ș.a. In final, pe baza discuțiilor purtate, s-a insistat asupra necesității unei bune colaborări Intre producție și cercetare și asupra perfecționării activității de viitor. Dr. ing. R. ICHIM Dr. ing. 1. BARBU REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1050 '* Nn 2 107 Simpozionul „Pădurea și mediul înconjurător” Sub egida Luna Pădurii, Ia 12 aprilie 1090 s-a desfășurat simpozionul „Pădurea șl mediul Înconjurător", organizat de Filiala AFR București, Casa Centrală a Armatei și Departa- mentul Pădurilor, urmat de vernisajul expoziției filatelice interjudețene „Luna Pădurii —11'90'’, găzduite de Casa Centrală a Armatei. In cuvin tul introductiv, domnul general In rezervă Constantin Zamfirescu, președintele Comitetului Provizoriu 01 Filialei A.F.R. București, a subliniat importanța pădurii In viata cultural-știiiițifică, exempliflclnd CU emoție capodir* pere ale poeziei românești inspirate din frumusețile și tainele pădurii. Domnia sa a relevat dorința și preocupările organi- zatorilor ca expoziția filatelică „Luna Pădurii” — la U doua ediție In acest an — să devină o manifestare tradițională pentru Filiala București, a filateliștUor .din România. Domnul dr. ing. Nieolae Geambașu, adjunct al ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător, șeful Departamen- tului Pădurilor, In prelegerea — Pădurea, sursă purificatoare a acrului — a punctat ideea că pădurea acționează cu un filtru dc aer, atunci cind este fn bună stare de sănătate și bine gospodărită, insistînd asupra nevoii unei conștiințe profesionale âlft In profesiunea noastră ctt șl la toți cei care iubesc viața șl sănătatea, natura și pădurea. Evocfnd sem- nificațiile „Lunii Pădurii", domnia sa ne-a reamintit de primul arbore sădit In 1872 in Nebraska și 1u 1899 In România, de eforturile profesorului Marin Drăcea de a face din fiecare primăvară o simfonie a pădurii, in final subliniind crezul său că această expoziția filatelică va avea rezonanța dorită ca mulți oameni să mediteze asupra pădurii. Vrin imagini concludente, domnul inginer Mlrcea Gheorghe, responsabilul Grupei tematice Faună-Floră a AFR a prezen- tat un Succint istoric al apariției și evoluției completelor poștale cu inscript ii, tră'ci, .ștampile ocazionale șl publicitare, iu Care e. prezent motivul sădirii puieților, al protejării apelor și ocrotirii naturii, toate simboliztnd înfrățirea intre oameni și păiure. La inaugurarea expoziției, domnul dr. ing. Nieolae Geam- bașu și-a manifestat încrederea in puterea mesajului transmis de minusculele dur eficientele mijloace mass-media din filatelie. Alături de filiala-gazdă, 15 filiale județene și-au etalat In eleganta sală a Casei Centrale .a Armatei, lutr-o montare plăcută ochiului, exponate originale — tn concurs și In afara concursului.— adevărate comori postule din lumea minunată a fiorei ți faunei forestiere, a ocrotirii pădurii și mediului încon- jurător, a lemnului — miracol al nălucii și artă a prelucrării, a apei — izvorul vieții. Deschisă Intre 12. și 14 aprilie 1990, expoziția filatelică a contribuit atlț Ia Îmbogățirea cunoștințelor filateliștilor cit șl la propagarea ideii nobile de dragoste față de- pădure Ing. ANGELICA JUCAN. Revista revistelor Trăiască prietenia dintre silvicultorii români și francezi tn revista ARBORESCENCES — organ • de presă al Oficiului Național al Păturilor (Franța), Stih titlul „Trăiască prietenia dintre silvictlltc rit români și francezi", redat numai in limba română, cilim pe patru pagini o emoționantă cronică Usolidarității cu țara uonslră, prilejuită de Revoluția română. Semnatarii eifYves Bernard, Rozen Cardiet, Francofe Chenal, James Gourier, Jean-Txmls Schweitzer si Oliv Ier IVeill) pre- zintă etapele organizării si derulării, tn luna ianuarie 1990, a unei acțiuni umanitare și dc solidaritate cu silvicultorii români, din mai multe județe din nordul ți vestul țării, precum și impresiile lorca însoțitori ai acestei mici caravane a prieteniei In țara noastră. Aflăm cu bucurie că personalul Oficiului Național al Pădu- rilor ANFj s-n alăturat, 1n mod fir» sc, imensului elan de soli- daritate cu Revoluția română, i> molestat tu Franța cu o amploare necunoscută piuă atunci de vreo acțiune de acest gen. Înccpînd din 26 decembrie, silvicultorii francezi au colectat, .in numai trei săplămtni, suma de 200 mit franci. Cu aceste fonduri s-au procurat diverse nitiWrlaie (truse medicale de prim ajutor, îmbrăcăminte, alimente, jucări’, ustensile de birou, literatură de profil ți două micro-ordimi- toare pentru Facultatea de Silvicultură), oferite ulterior silvicultorilor români. (hi rol deosebit de activ. In organizarea șl reușita acestei acțiuni, 1-aw avut și domnii: Balllot ■ pre- ședintele Asociației pentru acțiuni socialo (APAȘ), Tonzet - directorul ONF și G, Rotnru — din cadrul Centrului tehnic pentru lenm și mobilier (GTPA) din Paris. Autorii Articolului redau cu umilă căldură emoția InlHtiirii cu silvicultorii români (la Oradea, Satu Marc, Baia Mare, Bistrița} șî scurte, impresii privind pădurile și silvicultura noastră. O hartă a itinerarului șl numeroase fotografii cohl- pletează textul lor. Dar citeva fragmente din această hotă merită a fi traduse integral pentru cititorii Revistei pădurilor și silvicultorilor români. „Care sînt cauzele gcestei mișcări de solidaritate, cu Revo- luția română din decembrie 1989? Se întreabă autorii artico- lului. Poate descoperirea unui popor atît de apropiat de noi prin civilizație și limbă? Poate circumstanțele particulare ale acestei revoluții mijlocite astfel că fiecare, a puiuț trăi eveni- mentele ei in direct? Ponte — așa cum ir?-au sugerat unii români — faptul că s-a făcu-t simții suflul anului 1789? ... ” „Vom păstra profund In noi mamfeslârilc de prietenie și dragoste pentru Franța pe care, le-am trăit (hi România). Nu vom uita nici marea tristețe a unei țări, a unui popor multă vreme strivit și izolat de lume. Noi nu vom uita că românii contează pe francezi, că silvicultorii români contează pe silvicultorii francezi. Noi trebuie să fim prezeuți de partea lor pentru cuhnii o$ vin să întărească legăturile ce încep să fie reiiinodate”. Nu lipsit de semnificație este și faptul Că pe coperta de sumar a revistei, titlul -notei „Operațiunea Română” este plastic subliniat prin culorile tricolorului românesc. Mulțumind colegilor francezi pentru solidaritatea lo£mate- rialâ și mai ales morală, li asigurăm că — așa cum au putut constata pa viu, in trecerea lor scurtă printr-un colt al Româ- niei — sentimentele ce le nutresc românii față de francezi șl Franța silit reciproce, la fel de sincere și fundamentale. Ele ne încălzesc sufletele ți ne vor ajuta să restabilim acele punți oe ne unesc de secole. Df. ing. S. RADU 108 REVISTA PĂDURILOR * Anul M5 * 1990 * Nr, 3 Din activitatea Societății „Progresul silvic^ La 25 aprilie 1990 a avut loc In nula 'Academiei de științe Agricole si Silvice prima reuniune a membrilor Societății „Progresul silvie”. Au fost luate In discuție probleme majore silviculturii actuale romanești. Pe marginea comunicărilor premntnle: 1. Raportul Intre posibilii ate și cota de lemn extra- să in Ultimii 70 ani din pădurile României (Dr. ing. N. Pătrăș- doluh 2. Pășunatul tn pădure, o greșeală economică șl eeo- logteă (Dra ing. Gr. D. Stoiculescu); 3. In condițiile uetuale e-lc oportună privatizarea de păduri? (Dr. doc. V. Giurgiu); 4. Volumul tăierilor de masă lemnoasă (Dr. ing. I. Milescu), au luat cuvlntul: Prof. dr. doc. Val. Dinu, ing- A. Costln, ing. Gh. Popescu, dr. Ing. Teodora Anco, ing. T. Toader, ing. L. Latiș. Uln materialele prezentate șt discuțiile purtate a reieșit »tarea dramatică a pădurii rOmăneștl ca urmare a agresiunii îndelungate și complexe exercitate cu precădere In perioada dlctaluril comuniste care a provocat destabilizarea alarmantă a ecosistemelor forestiere ca urmare a unei politiei forestiere șl n unor acte normative Iresponsabile șl antinaționale aplicate fără dlscernămlnt. Documentațiile prezentate au permis următoarele cuantificări extrem de îngrijorătoare; în ultimii 70 ani, dar mal ales tn ultimii 40 ani, volumul lemnos exploa- tat anual a depășit cu 10-80 % posibilitatea, ceea ce ă redus capacitatea productivă, mediogenă, bioforă și stabilitatea pădurii cu efeet dc bumerang asupra calității factorilor de viață al căror nivel s-a prăbușit drastic (dr. ing. N. Pălrășeoin). tn. intervalul 1920 — 1989 circa 1,6 milioane ha pădure a font defrișată și transformată In pășune. Milioane de hectare de pădure a fost pastoralizate prin pășunarea rapace a acesteia, In condițiile unei resurse furajere ierboase de sub 1 % in com- parație cu cea a pajiștii din același etaj fitoclimatic dar cu ponderea ierburilor toxice de peste 20 ori superioară pajiștii, eu valoare energetică .infimă In raport eu energia irosită pentru recoltarea ei, exercitată în detrimentul pădurii și al animalelor domestice, constrînse să pășuiieze sub stresul permanent al răpitoarelor și in dauna producției dc lapte, carne și lină de care era privată societatea, efectuarea pe mii de hectare a lucrărilor de tnsămînțări și suprainsămiiițări In pădure ineficiente economic (circa 80 mii ici t.S.U. a masei ierboase real furajere) și incompatibile ecologic, construirea unei industrii poluante supradimensionate, Îndiguirea, șl bazarea cursurilor de,apă, marginalizarea cercetărilor știin- țifice privind protejarea mediului forestier, ruinarea rezerva- țiilor naturale etc. (dr. ing. Cr. D. Stoiculescu). Pădurile ea și apele și bogățiile subsolului nu slnt proprietatea linei sin- gure generații ci n tuturor generațiilor prezente și viitoare. In consecință, nici o generație șt.ca allt mairuult o persoană nu are dreptul Să dispună discreționar de o resursă cc nu-i apftr- țlne In totalitate. în România, pentru acest principiu s-a Declarație a Societății Membrii Societății „Progresul silvic", cunosclnd rolul existențial al pădurilor In trecutul, prezentul și viitorul poporului român, cu îngrijorare constată starea precară In care ele au fost aduse. Ca urmare a defrișărilor și exploatărilor efectuate de-a lungul timpurilor, a pășunatului abuziv, poluării, delictelor de tot felul și'a altor factori cum slut și cei din sfera culturii ii exploatării nonecologlce, pădurile țării se află intr-un stadiu avansat de dezechilibru ecologie, sint rărite și epuizate mal mult decît oriclliil, moi ales in arboretele exploatabile. In consecință: , a) posibilitatea pădurilor a scăzut Îngrijorător, la 15,B tnilioane metri eubl anual și va continua să scadă dacă volu- mul tăierilor anuale de lemn va depăși acest ultim nivel, punind tn șl niai mare dificultate industriile bazate pe lemn, precum șl echilibrul ecologic; b) potențialul de protecții- ai pădurilor s-a redus, destabili- rind echilibrul ecologic In multe zone ale țării, ceea cc mărește militat de la fondarea Societății „Progresul Silvie” (dr. doc. V. Giurgiu). Din analiza distribuției suprafeței pădurii pe clase de vtrstă — cu Întinderea medie de 1.093 mii ha — s-a relevat că, față de anul UDO, In anul 1990 suprafața pădurilor depeste loO ani a scăzut de la 1.283 la 791 mii ha iar a celor cu vîrsta dc 80 - 100 ani de la 1.460 la 059 mii ha. Această scădere vertiginoasă a resurselor lemnoase In ultimii 40 ani- explică reducerea posibilității anuale la 15,8 milioane m* în prezent, care va scade In continuare dacă acest nivel nn va fi respectat (dr. ing. I. Milescu). în ultimii 45 ani, conco- mitent cu practicarea unor tehnologii forestiere neecologice,. Inrășinnrea forțată a pădurilor, menținerea unor prețuri de producție și livrare a lemnului pe picior derizorii (inferioare valorii unui pachet de țigări străine), din pădurea românească; s-a extras peste un miliard ma lemn care, sub diferite for- me a luat cu precădere calea exportului, lipsind populația de cota elementară de lemn de foc, politică cc a împins popo- rul român in rlndul dușmanilor pădurii (ing. Gh. Popescu). Stadiul avansat de epuizare a pădurii, lipsită de capacitatea de exercitare a funcțiilor protectoare primordiale afectează resursele de apă, deoarece pădurea e însăși „casa apelor” țării șl impune an de an un greu tribut economiei prin ruinarea de proporție a terenurilor înclinate, torențializarea rețelei hidrografice, colmatarea accelerată a lacurilor de acumulare, afectarea căilor de comunicație, prejudicierea localităților etc. (ing. A. Costîn). în cadrul dezbaterilor a luat cuvîntul prof. dr. doc. S. Hâncu, ministrul apelor, pădurilor și mediului înconjurător, rare a evidențiat starea îngrijorătoare a pădurii șl a presiunilor exercitate pentru continuarea acțiunilor de degradarea ei. Astfel, In primul trimestru al anului 1990 s-au lnrcgislr.it pagube prin delicte silvice In valoare de peste 12 milioane lei. Se continuă și astăzi, ca și în anii trecuți, pășii natul fără res- tricții In pădure. Industriile poluante continuă degradarea mediului. Se solicită masă lemnoasă peste posibilitatea pădurii ajunsă la limita ei minhră din istoria țării. Prea puțin s-a înțeles dependența societății actuale și mai ales viitoare do existența unei păduri sănătoase și viguroase generatoare a produselor biotice naturale primordiale, scut al agriculturii și bunul cel mni de preț al țării. în situația actuală sâ impune rapida reconștlentizaro forestieră a națiunii prin acțiuni de popularizare (conferințe, presă și radioleie- viziune) precum și elaborarea unui studiu complex asupra .stării fondului forestier pentru informarea factorilor de decizie. în urma dezbaterilor a fost adoptată și transmisă prin Hoinpres declurnțin CC urmează. Dr. ing. GR. D. STOICULESCU Secretarul științific interimar al Societății „Progresul silvie’* „Progresul silvie” posibilitatea inundațiilor cutostrofale, generează șl HgraveozI efectele secetelor excesive, afectează peisajul’ tradițional românesc și tn consecință, diminuează calitatea vieții poporalul român; ej stares de sănătate a ecosistemelor forestiere s-a dele-iorat, igr procesele de uscate anormală a pădurilor avansează, punind in pericol chiar existența lor tn unele zone ho țării- în acest context, pe linia problemelor dezbătute, Societatea „Progresul silvie” dorește să facă cunoscute țplnlei publice următoarele: —■ 1. în viitoarea Constituție a țării, pădurile -ift (le tecnnos- cule ca avuție, națională perenă, proprietate de stat, indi- vizibilă, neputind (i privatizate, ca și apele îl bogățiile sub, solului. ... . ‘ ‘ 2. Volumul tăierilor anuale de lemn M fie stabilit sub sau, cel multe la nivelul posibilității pădurilor, determinată prin amenajamentele silvice elaborate potrivit legii. Insistențele unor ministere, persoane partidlare și ale diferiților factori REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1!)ag.); „Mecanica lemnului șl materialelor pe bază de lemn" (Împreună cu dr. ing. I. Curtu), Editura tehnică, 1984 (397'pag) etc. Acestea se adaugă celorlalte circa 300 de elaborate anterioare, cate- gorie in care nu se includ cele vreo 40 de. standarde șl multe alte lucrări. Prin rezultatele cercetărilor sale bațate pe core- larea caracteristicilor lemnului cu condițiile ecologice spe- cifice României, profesorul N. Ghelmeziu a contribuit la cunoașterea și utilizarea superioară a Speciilor șl resurselor' lemnoase naționale. în plus, prin lucrările sale de anvergură a pus la dispoziția lumii științifice elaborate de mare valoare asupra lemnului speciilor de pe majoritatea continentelor care vor rămlne m uit’timp lucrări dc referință. Prin, aceste realizări de excepție Profesorul Nloolae Ghelmeziu se numără printre cele mai ilustre personalități ale științei universale tn domeniul studiului lemnului care a contribuit la creșterea prestigiului științific Tomflncsc tn lume. Generos șt afabil, Profesorul N. Ghelmeziu și-a lăsat durabil amprenta personalității sale distincte șt asupra discipolilor Șl colaboratorilor săi pe care l-a îndrumat dezinteresat In vederea consacrării și calificării superioare a acestora prin obținerea tulurilor științifice, la care a contribuit direct șl tn calitate de referent principal In cadrul comisiilor dc doc- torat. Prin ci, școala românească de profil, fondată de pro- fesorul N. Ghelmeziu, a fost prezent? la morile manifestări științifice internaționale. Discipolii săi, încadrați în presti- gioase instituții din străinătate (dr. ing. Volchița Bucur — Franța, dr. ing. I*. Beldie — R.F. Germania), duc mai depar- te, alături de colegii lor [lițl țară, flacăra științifică aprinsă dc el. înconjurat de dragostea și respectul tuturor, profesoral N» Ghelmeziu s-a atins tnccl-incet, aidoma copacilor care mor . în picioare. Prin dispariția sa știința românească pierdu, pe unul dintre cei mai mari și mai reprezentativi reprezentanți ai ei, fondatori de domenii științifice naționale. Prin rezul- tatele activității sale tachinate pe altarul științei, pulid evo- cate aici. Profesorul N. Ghelmeziu întrunește din plin vir- tuțiile de afi ales, tatr-o societate liberii, membru al Academiei Române post mortam. Dr. ing. CRISTIAN D. STOICULESCU 116 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1M0 * Nr. 2 Prot. dr. Ing. STERiAN MUNTEANU | 1918 —1990 La 7 aprilie 1990 a Încetat din țviajă prof. dr. ing. Sterlan Muotranu ■■ membru corespondent al Academiei Române, distinsă personali tute a învățăminlultii superior și științei silvice românești, Absolvent al Facultății de Silvicultura de la fosta Școală Politehnică din București, seria 1942, profesorul Sterlan Muutennu funcționează intre Unii 1942—1949 în producție, fiind, succesiv, șeful primului serviciu de torcnți și șeful primului șantier în regla directă a centralei Ministerului Silviculturii, special organizate pentru lucrările de corectare a torenților și care au reprezentat un modei pentru cele CB mi urmat. De la reforma învățămîntului superior din 1948 și pînă tn 1981, activează neîntrerupt ca profesor universitar, fiind titularul disciplinei de corectare a torenților din cadrul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere. în anul universitar 1953 —1954 a fost decanul Facultății dc Ameliorați! Silvice din fostul Institut Forestier Brașov, iar în perioada 1950 — 1957 a îndeplinit funcția de șef al catedrei de corectare a torenților. A participat în comisii la examenul de stat în cadrul a peste 30 de sesiuni și a făcut parte din numeroase comiții dc examen la aspirantură și doctorat. în anul 1985 a fost numit conducătorul științific al specialității corectare a torenților șl ameliorarea terenurilor degradate. Ținuta dc înalt nivel academic și măiestria pedagogică, rigoarea și profesionalismul desăvirșit al prelegerilor, vastul său orizont de cultură, explică înaltul prestigiu de care s-a bucurai In rlndul studenților și cadrelor didactice, al între- gului corp silvic romănesc. Creator de școală tn domeniul corectării torenților, ilustrul dispărut a îmbogățit patrimoniul științei universale cu O operă teoretică și practică dc o foarte largă deschidere, dcnsR La conținut și pătrunsa de idei înnoitoare, cu un mare grad de originalitate. Astfel, după concepția sa proprie au fost- experimentate și generalizate în producție barajele de greu- tate mici cu fruct aval mărit, pentagohnle și trapezei dale (1951 — 1953), barajele dimensionate din condiția dc eforturi de întindere pe paramentul amonte (1957), barajele dimen- sionate din condiția de stabilitate la răsturnare (1958 — 1959), barajele eu profite teoretice optime din punct de vedere economic (1970) și barajele „subdimensionate'’ (1971—1980). Importante contribuții au fost aduse la calculul hidraulic al canalelor, la punerea bazelor tipologiei torenților din țara noastră, precum și la organizarea și dezvoltarea cercetărilor de hidrologie torențială și forestieră. La fel de meritorie este șl participarea Ia redactarea unor documente norma- tive, ca șl ampla șl bogata'activitate publicistică, conCrcti- znt.fi tn cele peste 150 de lucrări științifice apărute sau aflate în curs de apariție în edituri centrale, ori lîtogrntIote pe plan local. Pentru meritele sale deosebite pe plan dldactieo-știfuțitîc, pentru aportul liotărltor la rezolvarea problemelor prudei ț jel fa participat activ în organele de conducere colectivă alo unor instituții centrale de prutib ți rontribuțiilr aduse In ridicarea prestigiului școlii șl științei silvice românești profesorul Sterlan Muntenuu n fost ales, In unul 1974, mem- bru corespondent ni Academici Române Șl membru ui secției de silviciiilntâ din emirul Academiei de Științe Agricole și Silvice. Foarte bun cunoscător al pădurii șl susținător fervent al rolului pe care aceasta II joacă mecanismul natural de autoreglare a scurgerilor și eroziunilor, profesorul Sterlan Munteanu a mllitnt activ p ulm orientarea preocupărilor de Ia concepția clasică u corectării torenților Ia concepția modernă, de amenajare complexă și integrală a bazinelor hidrografice torențiale. Viziunea cu totul originală asupra acestei probleme a determinat cooptarea sa in Comisia Europeană a Pădurilor precum și deținerea, timp de aproape 15 ani (1967—1982), a mandatului dc președinte al Grupului de Lucru — F.A.O. pentru amenajarea bazinelor hidrografice montane. Jn anul 1982 a fost investit cu titlul dc președinte de onoare al acestui prestigios organism tehnic, la nivel european. Tn paginile Revistei pădurilor — care inserează rlndurile de față ca însemn de. venerație și recunoștință — numele profesorului Sterlan Muntennu a constituit o prezență vie, evasipermanentă. Bl a iubit această revistă tot atlt de mult ca și meseria pe care a slujit-O, m iUtind neobosit în coloanele ei atît pentru afirmarea specificului autentic forestier a amenajării bazinelor hidrografice torențiale, cit și pentru recunoașterea rolului fundamental ni acestei acțiuni în grandioasa operă de refacere și conservare a pădurilor și a mediului Înconjurător. La adunorea de doliu — care n avut loc în data de 10 aprilie 1990 la cimitirul Helu, din București — , Acodomia Română, Universitatea din Brașov, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător, Inșii tulul de Cercetări și Amenajări Silvice, împreună cu specialiști de la alte nume- roase unități de prolil forestier din țară, cu prietenii și cunos- cuții cei mai apropiațl l-au adus un pios omagiu celui care și-a dăruit întreaga viață propășirii invățămlntului superior și științei silvice românești. Goni. dr. ing. 1. I. FLOHESCU Șef luer. dr. ing. I. CLINGIU llr. ing. N. LAZĂR WVISTA PÂDUiUI.Oll * Anul 105 * * Nr. 2 111 S-a născu t ia 28 iulie 1930 in comuna Mlneciu — Ungu- reni unde iși petrece copilăria ți absolvă școala primară. Termină liceul la Ploiești șl tn anul 1051 cate admis la Facultatea de silvicultură pe care o promovează au succes in amil 1050. După terminarea facilități! este repartizat» ea tinăr inginer, la întreprinderea Forestieră dc Exploatare și Transport — Minedu-Ungureni, chiar fn comuna natală. tn cadrul acestei Întreprinderi, Iu calitate de inginer proiec- tant și apoi șef serviciu producție, tșl aduce o contribuție, deosebită ia promovarea unor soluții noi dc mecanizare iu do- meniul exploatărilor farestlesa. Avind o temeinică pregătire profesională de specialitate și dotat cn o mare înclinație pentru aplicarea tn practică u cunoștințelor dobtndite, printr-o activitate perseverentă, reușește'să materializeze o seric de soluții tehnice In domeniul construcției de funlculare, de drumuri și dc modernizare n unor procese tehnologice de hază. Din anul 1000 activează lu ICPIL iu calitate de inginer proiectant, șef de colectiz proiectare și apoi director tehnic adjunct cu probleme de cercetare și proiectare in domeniul exploatărilor forestiere, funcții tn care s-a putut vedea competență, grijă și dragostea sa pentht acest domeniu de activitate. Calitatea'profesională și de bun coleg care l-au cnniclcrizat, l»ntl făcut sa fie apreciat și Stimat de toți colaboratorii săi. Dispariția sa — după o foarte, scurtă suferință, la 12 aprilie a.c. lasă Jn sinul familiei și a noastră o mare lipsă care uu ponte fi suplinită ușor. Pentru totdeauna va rămlne fn inimile noastre. COLECTIVII DE REDACȚIE 112 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * Nr. * Prea puțină lume s*a înghesuit să apere public pădurea, cum nici prea multă cerneală n*a curs întru soli* duritate cu ea. Silvicultorii, înainte de a o apăra, trebuiau să* și apere propriile opinii împotriva acelora care nu doreau decît ,,să fure ca^n codru", Dr. ing. .V. (IDAMBAȘU —■—f—na—" I I -