REVISTA PĂDURILOR Bd. Magheru, nr. 31, sector I, București * TeL/Faxi 021 317,10,05, int.: 267 E-mail: rcvisLi^rnp.roșiivii.ro; co o t ac t^revis tapadurilor.ro Coperta 1; Foto C. Câpățână (O. S. Căluți, D. S. Bacău); copcrțilc 2, 4: foto V. N. Nicolescu (păduri proprietatea Mikes-Hoy Chowdhury) Tipărit la S,C. Magic Prinț S.R.L. Onești REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ EDITATĂ DE: REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA ȘI SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC11 Colegiul de redacție Redactor șef: prof. dr. ing. Valeriu-Norocel Nicolescu Membri: prof. dr. ing. loan Vasile Abrudan dr. ing. Ovidiu Badea prof. dr. ing. Gheorghe-Florian Borlea dr. doc. Dorota Dobrowolska (Polonia) conf. dr. ing. Maria Beatriz Fidalgo (Portugalia) acad. Victor Giurgiu dr. Ignacio J. Diaz Maroto Hidalgo (Spania) dr. ing. Raphael Thomas Klumpp (Austria) cerc.ing. Franțois Ningre (Franța) dr. ing. Ion Machedon dr. ing. Bogdan Strîmbu (SUA) prof. dr. ing. Dumitru-Romulus Târziu dr. ing. Romică Tomescu Redacția: ing. Cristian Becheru Rodica - Ludmila Dumitrescu CUPRINS (Nr. 1 /2012) La a 125-a aniversare..................................3 VICTOR GIURGIU: Simpozionul „Revista pădurilor la 125 de ani de existență”.......................................4 CRISTIAN HERA: Cuvânt de deschidere la aniversarea Revistei pădurilor(1886-2011)....................................5 GHEORGHE SIN: Revista pădurilor omagiată de comunitatea agronomilor.............................................6 Cuvântul ing. VALERIAN SOLOVĂSTRU, director general al Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, la simpozionul aniversar „Revistapadurilor, la 125 ani”..........................8 Mesaje adresate Revistei pădurilor, la împlinirea a 125 de ani de viață, de personalități și reviste din România și din străinătate........................................... 10 VALERIU-NOROCEL NICOLESCU: Revista pădurilor: stare actuală și perspective.................................12 COSTEL DOLOCAN, SORIN OVIDIU ȘTEFĂNESCU: Cercetări ecofiziologice la stejari în Câmpia Română...15 PETER ABRAN: Gospodărirea pădurilor în siturile Natura 2000 din România - probi eme prezente și perspective........21 JOHANN KRUCH: Particularitățile conicitate și lăbărțare la specia taxodiu (Taxodium distichum L.).................28 VICTOR GIURGIU: Pentru o nouă legislație silvică.......36 AURICA PĂTRĂUCEAN: „Silvicultură de arboret” vs. „silvi- cultură de arbori” în arborete tinere de molid (Picea abies Karst.): studiu de caz..........................................43 Din istoria silviculturii..............................51 Aniversare............................................ 56 ISSN: 1583-7890 Varianta on-line: www. revistapadurilor. ro ISSN 2067-1962 Reproducerea parțialii wu nuall u nninuJdr mu iluUramlur poate fi Rinulu cu redu.Uri rcviitkH, I:Me nbh^U(uii> să fu: mctilUMiti! nimiciți .uilfH'ulin si ul șunci. AruwR'k- pubhtiilc de ■ Uu nu dccur n^jkutsabdiiwaiiuhMikii liu CONTENTS (Nr. 1/2012) The 125th anniversary of Revista pădurilor........3 VALERIU-NOROCEL NICOLESCU: Revista pădurilor (Journal of Forests): present state and perspectives.........12 COSTEL DOLOCAN, SORIN OVIDIU ȘTEFÂNESCU: Physiologi- calresearchonoak species in the Romanian Plain...15 PETER ABRAN: Forest management in the Natura 2000 ecological network in Romania - present problems and perspectives...............21 JOHANN KRUCH: Features ofeone-shape and root-swelling of swamp cypress species (Taxodium distichum L.)..............................28 VICTOR GIURGIU: For a new forest legislation.........................36 AURICA PĂTRÂUCEAN: „Stand silvicultura” versus „crop tree silvicultura” in young Norway spruce (Picea abies Karst.) stands: A case-study...........................................................43 History of silvicultura..............................................51 Anniversary..........................................................56 SOMMAIRE (Nr. 1 / 2012) Revista pădurilor (Revue des forets) - le 125 eme anniversaire.3 VALERIU-NOROCELNICOLESCU: Revista pădurilor: etat actuclle et perspectives......................................................12 COSTEL DOLOCAN, SORIN OVIDIU ȘTEFÂNESCU: Recherches d'ecophysiologie dans Ies chenaies de la Plaine Roumaine.........15 PETER ABRAN: Gestiondes forets dureseauNatura2000 enRoumanie - problemes actuels et perspectives................................21 REVISTA PĂDURILOR 2012 1886 127 AM JOHANN KRUCH: Les particularites de conicitc et d'avachissement du cypres (Taxodium distichum L.)....................................28 VICTOR GIURGIU: Pourun nouveau Code forestier.....................36 AURICA PĂTRÂUCEAN: Sylviculture des peuplements vs sylviculiure d'arbres dans des peuplements juveniles d'epicea (Picea abies Karst.)- etude de cas.......................................43 Histoire de la sylviculture.......................................51 Anniversaire......................................................56 2 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 La a 125-a aniversare... La finele secolului al 19-lea (1886), revistele tehnico-științifice forestiere ale lumii se îmbo- gățeau cu prima publicație de profil din România: Kri yrfr ■ Și probabil că niciunul din cei care au „botezat-o'’, distinșii membri ai Academiei Române Ion Kalinderu și Constantin Robescu, nu și-au imaginat că publicația lor și a Societății „Progresul silvic” va dăinui atât de mult peste vremi O mențiune specială trebuie acordată tuturor membrilor Comitetului de redacție, care, cu pasiune, profesionalism și entuziasm, au reușit să învingă epocile și sistemele politice, asigurându-i !LA,hi pudurih această continuitate excepțio- nală, motiv de adevărată mândrie și orgoliu pentru specialiștii români, care, poate, ar merita să devină subiect și obiect de studiu al unei teze de doctorat. Ajunsă la 125 de ani, Rcvi.ru pădurilor trebuie să rămână tânără și prezentă în peisajul publicațiilor forestiere, prin calitatea materialelor publicate, prin problematica cât mai variată și actuală a acestora, prin diversitatea autorilor, români și străini, prin rolul de vector al noutăților și schimbărilor în științele silvice. Lamulțiani, rs/rr/d/z ! The 125th anmversary of Revista pădurilor At the end of the 19th century (1886), the technical and scientific journals of the forestry world were enriched with the first publication in Romania: Rt > urapadiii do . Andprobably none of the two people who had „baptised” it, the distinguished members of the Romanian Academy Ion Kalinderu and Constantin Robescu, havenever imagined that their publication, belonging also to the Society „Progresul silvic” will lastfor so many years. A special mention deserves the passionate, professional and enthousiastic members of the Editorial Board of Rc ișia păduciv \ They have been ahle to overcome epochs and politicul systems, Le 125 eme anniversaire A la fin du 19-eme siecle, le monde des revues technico-scientifiques de sylviculture venait de s'enrichir avec la premiere publication de genre de Roumanie, la Reslsiu pădurilor (Revuedes forets). Et, peut-etre, aucun de sesparrains - membres tres distingues de l'Academie Roumaine - n'eut pas l’idee et l'imagination de croire que la tres jeune publication devrait traverser Ies siecles. Cest la place et le moment de faire une mention tres speciale pour tous Ies Membres du Comite de redaction qui, animes de vive passion, professionnalisme et d'enthousiasme, ont reussi a traverser et a vaincre- en se transmettant l'estafette de la continuite de la revue - le temps, Ies epoques et Ies systemes politiques. On peuty reconnaitre une providing our Journal with this excepțional longevity, a real reason for feeling proud to the forestry specialists of Routnania. This continuity - why not- could become a topic and object of study fora Ph.D.thesis. At its 125 anniversary, Revista pădurii- r should always remain young and present in the world of forestry publications, by the quality of published papers, by their various and updated issues, by the diversity of authors, both Romanian and foreigners, by its role as vector for novelties and changesin the forestry Sciences. ManyHappy Returns, i 7 vraie raison de fierte et d’orgueil chez Ies specialistes forestiers Roumains, dans cette continuite malgre le temps et Ies difficultes et qu ’on en voit un jour devenir sujet et objet d’etude d'un doctorat Agee de 125 ans, la <7rr./.. pudurilor doit rester jeune et presente dans le paysage des publications ă profile forestier par la bonne qualite des articles contenus dans ses pages,par l'actualite et la variete des themes,par la diversitedes auteurs, Roumains et etrangers, par le role de vecteur des nouveautes et des echanges parmi le monde des forestiers. Bonne anniversaire, 7 , r,^ tu pudu i ilor! REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr. 1 3 Simpozionul „Revista pădurilor la 125 de ani de existență” Miercuri, 14 decembrie 2011, la Casa Oame- nilor de Știință a Academiei Române, a avut loc simpozionul „1 ■ista la 125 de ani de existență” organizat de Secția de științe agricole și silvice a Academiei Române, de Secția de silvicul- tură a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești”și de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. După cuvântul de deschidere ținut de acad. Cristian Ilera1, vicepreședinte al Academiei Româ- ne, au fost prezentate cuvântări omagiale din parteaprof. GheorgheSin, membru corespondent al Academiei Române și președinte al ASAS, precum și din partea domnului inginer Valerian Solovăstru, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, instituție care asigură cu generozitate financiar și logistic apariția 'Revistei pădurilor, în continuare au fost audiate următoarele co- rn unicări științifice omagiale: - , file de istorie (acad. Victor Giurgiu2); - Revista padinilor: stare actuală și perspec- tive (prof. Valeriu - Norocel Nicolescu, redactorul șef al revistei omagiate). Au fost primite și prezentate omagii aniversa- re din partea colegilor de redacție ale unor reviste tehnico-științifice cu profil apropiat de cel al Revis- tei /'ioitirikn, respectiv ale revistelor: Ocrotirea naturii (editată de Academia Română), Meridiane forestiere, silvicultură și cinegetică ș.a., precum și din partea colegiilor de redacție ale unor reviste din străinătate. De asemenea, au fost audiate cuvântări din partea altor participanți prezenți la reuniune, pre- cum și din partea redacției revistei aniversate (redactorul Rodica -Ludmila Dumitrescu). Participanții la simpozion au aflat cu 1 Omagii și comunicări științifice publicate în prezentul număr al Revistei pădurilor. 2 Comunicare publicată în nr. 6/ 2011 al Revistei pădurilor (pp.3-7) profundă admirație și mândrie națională știrea potrivit căreia Revista iiiiAtinlio este în prezent publicația tehnico-științifică cu cea mai îndelun- gată apariție din România și una dintre cele mai vârstnice reviste de profil silvic din lume. După cum se știe, publicația a fost omagiată la împlinirea vârstelor de 50,70,80,90 și 100 de ani. A rămas însă de neînțeles faptul că cei aflați la putere în anii 1996 și 2006 au refuzat categoric aniversarea revistei la 110 și 120 de ani, ceea ce nici în perioada comunistă nu s-a întâmplat. Prezenta aniversare s-a constituit într-un act reparatoriu, de respect pentru un simbol național După cum am afirmat la simpozion: „Noi, cei de azi, avem sufletul încărcat nu numai de bucuria oferită de acest eveniment aniversar, ci și de răs- punderile față de prezentul și viitorul pădurilor țării, acum agresate și neîngrijite pe multiple planuri Revista puduf Uvi, alimentându-se din trecut, din obiectivele permanente ale țării și din cele mai elevate performanțe ale științelor silvice, cu certi- tudine, va rămâne credincioasă tradiției sale de purtător de steag în lupta pentru apărarea pădu- rilor și folosirea rațională a multiplelor resurse ecoprotective și productive ale acestora, spre bine- le general al națiunii noastre, în noul context al aderării țării la Uniunea Europeană și al schimbă- 4 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127-Nr. 1 rilor climatice. Crește astfel responsabilitatea celor care au nobila misiune de a înălța nivelul calității și vizibilității revistei pe plan intern și internațional Readucându-l în actualitate pe Marin Drăcea, îi urăm .Revistei fUHtiirih1: „ani mulțipe drumul pe care a mers și merge, astfel ca, inspi- rându-se din interesele permanente ale Patriei și din cea mai curată doctrină forestieră, să știe să rămână viabilă, să se facă respectată și să se impună opiniei publice. ” Simpozionul s-a încheiat sub îndemnul SER VA MESER VA TE. Victor GIURGIU Cuvânt de deschidere la aniversarea Revistei pădurilor (1886-2011) Am acceptat cu aleasă plăcere invitația d-lui acad. Victor Giurgiu de a participa la această pres- tigioasă festivitate, aniversarea a 125 de ani de la apariția prestigioasei r fce ■ • Pentru mine, ca șipentru toți membrii Acade- miei Române, este o deosebită bucurie și o adevă- rată satisfacție că biblioteca acestei înalte instituții de cultură și știință, Academia Română, dispune de întreaga colecție a celei mai vechi reviste "în viață " din țara noastră, Keyisiii pădui il<", editată fără întrerupere timp de 125 de ani și, după cum am aflat astăzi, și din Europa, din domeniul silvi- culturii Acum, când aniversăm 125 de ani de la apa- riția revistei, trăim din plin bucuria sărbătoririi Pe baza materialelor documentare puse la dispoziție de către acad. Victor Giurgiu, am aflat cu aleasă satisfacție că, la apariția revistei, în 1886, o contri- buție definitorie au avut distinșii membri ai Acade- miei Române Ion Kalinderu și Constantin Robes- cu. Demn de reținut este constatarea potrivit căreia, un impresionant număr de membri ai Academiei Române au colaborat la Revista pădurilor, atât ca membri în Colegiul de redacție, cât și în calitate de autori. Vă rog să-mi îngăduiți ca, dintre aceș- tia, să-i amintesc pe Tra- ian Săvulescu și Radu Voinea, - foști președinți ai Academiei Române, pe Ștefan Hepites, Ion Simionescu, Gheorghe lonescu-Șișești, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, foști vicepreședinți ai Academiei Române, Simion Mehedinți și Nicolae lorga, - foști președinți ai Secției de Științe Istorice, Emil Pop - fost președinte al Secției de Științe Biologice și Științe Agricole, precum și pe Constantin Giurescu, Ion Agârbicianu, Victor Tufescu, Marin Sorescu și mulți alții aflați acum în viață. Este pentru mine un fericit prilej să amintesc că, în decursul celor 145 de ani de existență ai Academiei Române, prestigioși silvicultori și fe- cunzi colaboratori ai ReviyiU au fost aleși în Academia Română, unii membri titulari, cum sunt Constantin Chiriță și Victor Giurgiu, membri corespondenți - Constantin Robescu (pri- mul redactor șef al Revistei), Constantin Georges- cu, Grigore Eliescu, Ion Popescu-Zeletin și Steli- an Munteanu, iar în anul 2011 distinsul silvicultor Marin Drăcea a fost declarat membru de onoare post-mortem. Ca fost colaborator și admirator al marelui nostru agronom, academicianul Gheorghe lones- cu-Șișești, îmi face deosebită plăcere să citez exce- lenta caracterizare pe care domnia sa a facut-o REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr. 1 5 Rwoci păduriLo la împlinirea a 70 de ani de la prima apariție: „In secolul al XlX-lea poporul român a putut vedea că despădurirea atinsese limitele extreme și că nu se putea merge mai departe fără primejdie pentru agricultură și pentru însăși bazele de viață ale generațiilor viitoare. A început lupta pentru conservarea, regenerarea și folosirea rațională a pădurilor. Purtător de steag în această nobilă luptă a fost corpul silvic. Unul din mijloacele cu care s-a dus această luptă este fără îndoială piidurdâti care este cea mai veche revistă româ- nească în viață, simbol al perenității ca și pădurea însăși”, menționând în același timp că „Silviculto- rii au îngrijit-o, au apărat-o, au făcut-o din ce în ce mai hună, au adaptat-o la cerințele noi ale vremii de față, cultivând cu pietate tot ce era valabil și prețios în gloriosul ei trecut. S-a dovedit că se poate îmbina tradiția cu inovația, trecutul cu prezentul, întocmai ca pădurea care ia aspecte mereu noi în cursul lungii sale evoluții și care se regenerează mereu prin secole și milenii ” Cât de actuale sunt, doamnelor și domnilor colegi, distinși participanți, afirmațiile făcute cu 55 de ani în urmă de marele nostru predecesor! ..R: ^stcp^Ei vii este o operă profesională și culturală, care reprezintă un pivot în cultura și economia țării noastre. Ea nu este revista unui corp, ci revista unui imperativ național. ” Sunt convins că, în cei 55 de ani care au urmat de la această superbă evaluare dată de Gh. lonescu-Șișești, a reușit să învin- gă vicisitudinile vremurilor, realizatorii acesteia militând cu perseverență pentru dăinuirea patri- moniului silvic român, pentru propășirea științei silvice românești, știință integrată acum în concep- tul agrosilvic promovat și de actuala comunitate academică românească. Este momentul să recunoaștem prioritatea Revistei pâdtifiiOi în legătură cu ocrotirea monu- mentelor naturii (1881), a protecției apelor (1886) și peisajelor din România (1887), și, de ce să nu spunem deschis că asemenea afirmații au fost făcute înaintea altor țări europene. Iată de ce, noi cei de astăzi, îmbinând și pro- movând gândurile marilor noștri predecesori Gh. lonescu-Șișești și Marin Drăcea, avem datoria, cunoscând trecutul, să milităm pentru înlăturarea greșelilor prezentului și să construim un viitor demn, durabil și prosper pentru generațiile viitoare. Vă rog sa-mi îngăduiți ca, împreună cu dvs., împreună cu toți cei ce doresc bunăstarea pădu- rilor, bunăstarea agriculturii și existența unui mediu sănătos, să urăm '->ish t paduribyt viață continuă, să unească, ca și până acum, noul cu tradiția și să îndeplinească cu succes nobila misiune de perpetuare a integrității și sănătății pădurii românești, a agro-silviculturii în ansam- blul ei, a protecției biodiversității, să participe activ la diminuarea schimbărilor climatice globale și la păstrarea unui mediu de viață curat, durabil. Cristian HERA Revista pădurilor omagiată de comunitatea agronomilor în cei 125 de ani de existență, Revista pudu- rilor a fost tribuna de la care numeroase persona- lități din domeniul academic și-au expus concep- țiile lor referitoare la relația dintre pădure și alte domenii de activitate economico-socială. Cel mai prolific din acest punct de vedere a fost savantul Gheorghe lonescu-Șișești. Astfel, într-un valoros articol publicat în 1924 în :dfe * , își expune gândurile sale refe- ritoare la spinoasa problemă a pădurilor comu- nale, respectiv a păduri- lor transferate comune- lor din proprietatea statu- lui, arătând că: „O legiferare care să restabilească vechiul drept de folosință subfor- ma unei proprietăți co- munale și a unui drept exclusiv al comunei de a pi V 6 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 dispune de pădurea ei, mi se pare o adevărată nenorocire. Și aceasta nu numai din punctul de vedere al pădurii însăși, deci al posibilității ca și generațiile viitoare să fie îndestulate cu lemn, dar și dintr-un punct de vedere mult mai larg, al agriculturii și economiei generale Convingerea lui, că administrația comunală va distruge substanța însăși a fondului foresti-er trecut în proprietatea ei, o susținea cu exemple elocvente, privind „sim-țul de gospodărie local, foarte puțin dezvoltat” și „administrația deplora- bilă și ruinătoare” a comunelor. Accentul princi- pal al argumentației se concentrează însă asupra eroziunii solului. în același număr al a adăugat: „ Ca plugar, sînt cuprins de adîncă îngrijorare că pădurile date pe mîna comunelor se vor brăcui și se vor crea în viitor tot mai grele condiții pentru agricultură și deci pentru putința de viață a țără- nimii din multe regiuni ale țării. S-a făcut deja un mare sacrificiu cu transformarea unor întinse suprafețe de pădure, adesea păduri de protecție, în izlazuri”. Convins de necesitatea îmbunătățirii situației economice a populației rurale, prin această revistă, el opune textului de lege al guvernului următoarele soluții: - înființarea de păduri comunale, prin replan- tarea sub conducerea silvicultorilor a sutelor de mii de hectare defrișate și erodate din regiunea dealuri- lor, comunele fiind ajutate de stat cu împrumuturi. „Chiar și în regiunea de cîmpie și de stepă, unde sătenii ard tizic și coceni, o inițiativă energică, de- parte văzătoare, ar trebui să înceapă plantarea de păduri comunale”; - Administrarea pădurilor comunale să fie jăcută după cele mai stricte dispoziții ale Codului silvic, de către personalul silvic al statului, comuna având numai uzufructul, folosința lemnului; - Pentru fiecare hectar de pădure comunală înființată, statul va trebui să replanteze un hectar de pădure distrusă în regiunile de defrișare și de eroziune. „Replantarea trebuie să înceapă grabnic și pe scară largă în regiunea de deal, unde prin defrișarea pădurilor se distruge pământul însuși, ca factor productiv și se ruinează agricultura. Și, în sfârșit, conducătorii comunelor trebuie lăsați să facă, îndrumați să facă și, dacă trebuie, siliți săfacă gospodărie”. Soluțiile publicate în Revista pădurilor din anul 1926 se constituie într-o exemplară lecție pentru actualii guvernanți, fiind în măsură să salveze de la distrugere actualele păduri aflate în proprietatea și administrarea primăriilor, păduri în care se produc în prezent adevărate nelegiuiri silvice, dar și pentru împădurirea imenselor tere- nuri degradate din fondul agricol Inundațiile din 1925 constituie un nou prilej pentru Gheorghe lonescu-Șișești de a-și manifesta convingerile cu privire la rolul pădurii în lupta împotriva forțelor distrugătoare ale naturii Astfel, într-un articol publicat în 1926 în Revista pădurilor, a precizat că „pericolul inundațiilor cu tot cortegiul de nenorociri: ruinarea așezărilor omenești și distrugerea solului arabil, este sporit într-un mod considerabil în regiunile în care au fost distruse pădurile, printr-o exploatare nerațio- nală șiprin absența lucrărilor de regenerare ”, De la constatări și principialitate, G. lonescu- Șișești ajunge, într-o înlănțuire logică, la indicarea soluției pe care o consideră de natură să contribuie la atenuarea viiturilor și a distrugerilor provocate REVISTA PĂDURILOR -Anul 127-Nr 1 7 de inundații; împădurirea. "Trebuie ca cercurile conducătoare respon- sabile să inaugureze un program de replantare în stil mare, așa cum au făcut francezii cu strălucit succes în departamentele din Alpi și în nisipurile GasconieL Dacă s-ar da pentru replantărijumătate din valoarea pagubelor ce produc anual inunda- țiile, într-un interval de timp nu prea îndepărtat, fenomenele acestea distrugătoare arfi îmblînzite și sacrificiile periodice ce se fac cu ajutorarea celor care au suferit, ar deveni de prisos. în afară de aceasta, agricultura ar dobîndi condițiuni mai sigure de prosperitate Această concepție a lui Gheorghe lonescu- Șișești,publicată în Reviste ps(î‘uțl să revină la statutul de factor coagulant pentru toți specialiștii cercetători silvici consacrați și pentru relansarea cercetării funda- mentale în domeniu. De asemenea, este necesară încurajarea tuturor specialiștilor tineri în cerceta- rea științifică aplicativă și în experimentarea practică. în ceea ce privește administrarea fondului fo- restier național, trebuie să devi- nă vocea clară și puternică a corpului silvic, mai ales a specialiștilor silvici din mediul academic și universitar, în afirmarea realităților obiective cu privire la starea sectorului silvic, precum și la necesitatea creării unui cadru legislativ și organi- zatoric corespunzător, atâtla nivel de autoritate, cât și la nivel de execuție, în vederea promovării interesului pădurii, al prezervării biodiversității și al potențării efectelor favorabile ale prezenței pă- durii, din punct de vedere al rolului de regulator al factorilor de mediu. Pentru formarea și educarea unei conștiințe forestiere este necesar ca, în viitor, revista să pene- treze și alte zone ale societății civile, să devină mai vizibilă și mai activă în domeniile de maxim interes ce au tangență cu domeniul de preocupări al silviculturii. Onorată audiență, Cei 125 de ani scurși de la apariția r-idm. pot fi considerați echivalenți cu durata de viață a două generații umane. Dacă luăm în calcul doar perioada activă a vieții unui om, constatăm că existența a egalat deja perioada de activitate a trei generații de silvi- cultori. Cu toate acestea, acești 125 de ani sunt încă departe de ceea ce reprezintă limita longevității arborilor și, cu atât mai mult, de durata de existență a pădurii. Acestea fiind spuse, considerăm A'cits/m ca fiind la o vârstă fragedă, în plină pe- rioadă de "creștere”și îi dorim viață lungă, atât de lungă cât perioada de existență a pădurii româ- nești, ale cărei interese trebuie să le apere și să le promoveze. La mulți ani! REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr. 1 9 Mesaje adresate Revistei pudurih /, la împlinirea a 125 de ani de viață, de personalități și reviste din România și din străinătate Comitetul de redacție al revistei Ocrotirea naturii salută împlinirea a 125 de ani de existență a Revistei pădurilor, care prin colaboratorii săi a militat cu consecvență pentru protecția fondului forestier din țara noastră și a vieții sălbatice. Suntem convinși că și în viitor se vă menține la același înalt standard științific și profesional. Dr. Dan MUNTEANU Președinte al Comisiei Monumentelor Naturii Apărută la 5 ani după primul Cod silvic românesc și la 13 ani după secularizarea averilor mănăstirești, respectiv a pădurilor mănăstirești, R ev ista pădurilor a avut ca obiectiv încă de la primul număr “răspândirea ideilor științei asupra îngrijirii, conservării și exploatării pădurilor țării, precum și pentru prosperitatea în genere a științei silvice”. Acum, la aniversarea a 125 de ani de apariție neîntreruptă, Revista pnduiilfiy are vocația celor care i-au îngrijit și îi îngrijesc apariția, devenind un eveniment european în domeniulforestier. Recent, Consiliul Forestierilor Europeni, organizație internațională profesională care numără peste 52.000 de membri silvicultori din Europa, a inițiat crearea Grupului de Consultanță al Experților Forestieri de pe lângă Comisia Europeană, grup care va propune și va susține elementele de strategie și politică forestieră în Europa și la care sunt invitați să participe, printre alții, cei care acum asigură, îngrijesc și dau performanță Re isteipăăurilio din România. La mulți ani, Re istapădurUpt / Ing. Marian STOICESCU Președinte al Consiliului Forestierilor Europeni Felicitări pentru sărbătorirea celei de-a 125-a aniversări a Revistei pudurilor. Felicitări pentru ceea ce ați făcut și faceți pentru dezvoltarea revis- tei. Cele mai bune urări de succes. Dr. doc. ing. Dorota DOBROWOLSKA Redactor-șef al revistei Lesne Prace Badawcze (Polonia), membră a Colegiului de redacție al Revistei pădurilor Doresc să felicit sincer tEtÂu pen- tru atingerea a 125 de ani de publicare. Revista dumneavoastră a adus un inestimabil serviciu fo- resteriei din România și dorința mea este ca Re < v ? pădu> vii. să continuie cu succes eforturile sale de diseminare a cunoașterii științifice și pentru a servi ca vehicul pentru noutăți și opinii de interes pentru comunitateaforestierilor. Vă mulțumesc, Dumneavoastră și predeceso- rilor editori, pentru eforturile de a face Revista pădn Alor o publicație puternică. Sunt fericită și mândră că fac parte din Colegiul de redacție al Revisteipădurilor. Conf. dr. ing. Beatriz FIDALGO Șefa Departamentului de Resurse Forestiere, Școala Politehnică din Coimbra (Portugalia), mem- bră a Colegiului de redacție al Revistei pădurilor Ce eveniment frumos! Ce mândrie de a fi împlinit 125 de ani și de a putea fi rezistat la uzura timpului! în spatele unei reviste care durează de multă vreme există întotdeauna oameni tenace și devotați, ce frumoasă continuitate! Doresc acestei reviste frumoase, originale, estetice, informative și publicată în numeroase limbi, un viitor frumos! Ing. Franțois NINGRE Cercetător la INRA Champenoux (Franța), mem- bru al Colegiului de redacție al Revistei pădurilor Felicitări pentru eforturile de a da o nouă față și de a păstra identitatea mai mult decât centenarei reviste române de silvicultură Re । isfapîfdui dv . Complimente pentru realizările revistei și 10 REVISTA PĂDURILOR 'Anul 127'Nr. 1 pentru direcția pe care ați dat-o acesteia. Dr. ing. Bogdan STRÂMBU Assistant Professor, Louisiana Tech University (S.U.A.), membru al Colegiului de redacție al Revistei pădurilor Este o mare plăcere pentru mine, ca redactor șef al revistei Spanish Journal of Rural Develop- ment dar și ca membru al Colegiului de redacție al Ai i pitihodot, să vă adresez cele mai sincere felicitări pentru sărbătorirea a 125 de ani de continuă apariție a ? . \: ga -dor. In mod cert, într-o istorie atât de îndelungată, revista a jucat un rol major în educarea forestieri- lor români cu privire la cele mai importante aspecte ale domeniului silvic. De aceea, dați-mi voie să vă spun doar: La rnulți ani și succese majore pentru A e .- <■ ,temerități! Dr.ing. Ignacio J. DIAZ-MAROTO HIDALGO Redactor șef al revistei Spanish Journal of Rural Development (Spania) și membru al Colegiului de redacție al Revistei pădurilor Transferul de tehnologie este o problemă- cheie pentru dezvoltarea prosperă a economiei naționale în general, iar revistele științifice joacă un rol major în realizarea acestui transfer. Fără îndoială, specializarea progresivă în științe conduce la diferențierea peisajului media și lumea web-ului este un nou competitor pentru publicațiile tradiționale. In numele Departamentului de Științe Forestiere și Pedologice din universitatea noastră, îmi face plăcere să felicit R&vistă pitâurilm pentru jubileul a 125 de ani, care a fost sărbătorit în decembrie 2011. De la primele sale apariții, Revista pudurilor este cunoscută ca un contribuabil important la transferul de tehnologie. Biblioteca universității noastre deține o colecție de diferite volume începând din 1913, astfel încât Revista pădurilor realizează transferul internațional de tehnologie între Austria și România de aproape 100 de ani. Actuala politică editorială a revistei, combinată cu accesul său direct prin internet, asigură cele mai bune condițiipentru un viitor de succes al revistei. Oamenii de știință din Departamentul de Științe Forestiere și Pedologice recunosc succesul de durată în realizarea podului de legătură între știința și practica silvică și exprimă cele mai bune urări pentru un viitor prosper al R te is tei pudurilor. Prof. univ. dr. ing. Karl STAMPFER, Șef al Departamentului de Științe Forestiere și Pedologice din Universităt fur Bodcnkultur, Viena (Austria) REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 11 Revista pădurilor: stare actuală și perspective1 1. Introducere într-un articol recent, academicianul Victor Giurgiu, decan al prezenței în Colegiul de redacție al Revistei pădurilor, a prezentat succint istoria acestei „publicații tehnico-științifice cu cea mai îndelungată apariție din România și una din cele mai vârstnice reviste de profil silvic din lume” (Giurgiu, 2011). Din simpla lectură a articolului citat rezultă importanța multiplă a revistei în cursul apariției sale îndelungate și, mai ales, înainte de decembrie 1989: - de tribună a adevărului științific; - de punte de legătură spirituală între generații de silvicultori; - de militantă pentru conservarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor pentru progres tehnic, economic și ecologic în silvicultură; - de cronicar al silviculturii românești etc. Rolul său de “militantă pentru conservarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României” s-a ma- nifestat plenar mai ales în cursul perioadei post- decembriste, tară însă ca glasul său, confundat până 1a începutul anilor 2000 cu vocea Societății “Progre- sul silvic”, să fie cu adevărat luat în seamă pentru rezolvarea problemelor atât de complexe ale retro- cedării pădurilor, ale adoptării unei legislații silvice modeme, adaptate prezentului și viitorului apropiat ș.a.m.d. Ce se întâmplă, în prezent, cu Revista păduri- lor? Ce are specific, ce rol joacă și, dacă este cazul, cui slujește? 2. Actualitatea Revistei pădurilor în prezent, apariția Revistei pădurilor este, în totalitate (subliniem acest fapt), datorată Regiei Naționale a Pădurilor-ROMSILVA. Și mulțumesc pe 1 Comunicare prezentată la simpozionul aniversar Revista pădurilor, la 125 am, organizat de Academia Română, Comisia de științe silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești”, Secția de silvicultură și Regia Națională a Pădurilor-ROMSILVA, București, 14 decembrie 2011, Valeriu-Norocel NICOLESCU această cale, cum nu am facut-o niciodată, specia- liștilor din conducerea regiei, în mod special colegu- lui și prietenului ing. Valerian Solovăstru, director general, pentru imensul ajutor pe care ni-1 acordă prin finanțarea publicării sale. Chiar dacă pe frontispiciul revistei este scris editată de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA și Societatea “Progresul Silvic”, aju- torul financiar din partea societății este, practic, inexistent. Nici nu mă miră acest fapt când, într-o publicație recentă a “Progresului Silvic”, cei trei autori (Bolea el al., 2010), alături de numeroșii lor colaboratori, consideră că: “Din păcate, după anul 2005 Revista pădurilor a fost total subordonată de finanțator, ministrul de resort sau directorul general al RNP intitulându-se și președintele Colegiului de Redacție, colegiu din care au fost scoși reprezen- tanții legali ai Societății “Progresul Silvic”, publica- ția devenind obedientă puterii și partidelor politice care își numesc reprezentanții în funcțiile de condu- cere administrative”. Fără comentarii la astfel de minciuni... în ultimii ani, cu efecte în prezent, revista a reușit câteva realizări, credem importante, pe plan intern și internațional, între care subliniem: - cele șase numere pe an sunt publicate la zi, în 2011 fiind prima oară după câțiva ani când revista apare integral înainte de finele anului; - s-a reușit menținerea revistei între publicațiile citate frecvent în cea mai mare bază mondială de publicații forestiere CABI Abstracts (www.cabdirect.org). în acest context, am plăcerea să vă comunic o ultimă realizare pentru amplificarea vizibilității sale internaționale, respectiv includerea textului integral al Revistei pădurilor în baza de date menționată începând din anul 2012; - au fost atrași spre publicare, mai ales în pe- rioada 2009-2011, colegi-cercetători și practicieni din câteva țări europene (Franța, Germania) și din S.U.A.; - s-au publicat articole în limbi de circulație internațională (engleză, franceză, germană), ceea ce 12 REVISTA PĂDURILOR * Anul 127 -Nr 1 a facilitat indexarea lor în baza de date citată; - s-a constituit un colegiu de redacție interna- țional în care, pe lângă specialiști recunoscuți din România (în ordine alfabetică, prof. loan-Vasile Abrudan, dr. Ovidiu Badea, prof. Gheorghe-Florian Borlea, acad. Victor Giurgiu, dr. Ion Machedon, prof. Dumitru-Romulus Târziu și dr. Romică Tomescu), sunt incluse și personalități ale lumii forestiere din Polonia, Portugalia, Franța, Spania, S.U.A.; - s-a reușit continuarea și chiar începerea unor noi schimburi de publicații cu reviste de profil din alte țări (Revue Forestiere Frangaise-Franța, Lesne Prace Radcwcze-Polonia, Spanish Journal of Rural DevelopmentSpamay, - s-a construit și întreținut gratuit, datorită eforturilor informaticianului Petru-Ioan Becheru, website-ul revistei (www.revistapadurilor.ro). în acesta pot fi consultate toate titlurile din colecția pe ani a articolelor publicate de la înființarea revistei, în 1886, precum și (în format pdf) numerele apărute începând din anul 2008; - s-a menținut un nucleu de autori valoroși, cu numeroase publicații interesante și, mai ales, utile. In plus, s-a reușit atragerea de noi autori din rândul generației tinere de silvicultori, unele materiale pu- blicate de aceștia constituind surse importante și modeme de informații științifice. Referitor la autorii publicați în prezent în Revista pădurilor, subliniem și cu acest prilej că revista NU a suferit nici un fel de ingerință politică în stabilirea cuprinsului numerelor sale. Nu cred că există cineva care are dreptul să ne acuze că nu am vrut să publicăm materiale de calitate, cu conținut tehnico-științific semnificativ pentru foresteria noastră și care, așa cum e normal, să fi fost scrise respectând cu scrupulozitate „Instrucțiunile pentru autori” ale RP. E bine însă să se știe că, de multe ori, am îndreptat, alături de colegii din redacție, Rodica Dumitrescu și Cristian Becheru, greșeli gramaticale, erori de tehnoredactare, traduceri catastrofale de rezumate etc., din numeroase materiale publicate ulterior... Din păcate, în prezent revista are și multe păca- te și neîmpliniri, dintre care menționăm: - calitatea unor materiale publicate lasă de do- rit, mai ales referitor la aplicabilitatea lor practică. Este reflexul faptului că, la nici un număr publicat, portofoliul publicației nu a fost foarte bogat și, din dorința de a apărea la timp, au fost incluse și unele articole care, la o revistă științifică importantă, cu o bază de publicare bogată, ar fi fost refuzate din start și fără explicații; - nu s-a reușit atragerea unui număr mai mare de autori din producția, cercetarea și învățământul sil- vic, fapt datorat (în ultima perioadă) mai ales inclu- derii revistei, într-un mod pe care îl considerăm total nemotivat și subiectiv, doar în categoria C a CNCSIS; - nu s-a reușit ca numărul de referenți științifici alocați fiecărui articol să fie de 2-3, chiar 4, așa cum se întâmplă la publicații forestiere de prestigiu din străinătate; - nu s-a reușit să convingem unii autori că rezumate de articole mai lungi și mai “bogate”, cu informații semnificative, pot ajuta la preluarea aces- tora în fluxul științific pus în mișcare cu ajutorul bazelor de date; - nu s-a reușit publicarea unui număr mai mare de articole în limbi de circulație internațională (cu precădere engleză), care ar fi facilitat și mai mult schimburile de informații științifice; - din rațiuni obiective (lipsa sau insuficiența unor materiale publicabile), rubricile Revista revistelor și Recenzii au devenit din ce în ce mai sărace, ceea ce ne face să acceptăm realitatea tristă că “Românul, chiar și cercetător, nu prea mai scrie, dar nici nu citește”... - nu s-a reușit realizarea unui schimb mai bogat de publicații cu reviste de profil din străinătate ș.a.m.d. 3. Perspective Ce urmează pentru revista noastră a tuturor? Sau, mai ales, ce doresc eu Revistei pădurilor? 1. Să apară periodic și cu continuitate măcar până în anul 2186! Iar gândul respectuos, pentru ca speranța să mi se împlinească, se îndreaptă, ca și până acum, către colegii din Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, finanțatorul generos al revistei REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 13 de atâția ani. însă, ca povara financiară a revistei să se reducă sau să dispară de pe umerii regiei, și eu sper, probabil nejustificat și nerealist, asemenea autorilor de mai sus (Bolea ei al., 2010), că: “... Societatea “Progresul Silvic”, proprietarul de drept al “Revistei Pădurilor” este capabilă și va publica din nou revista, dispunând de posibilități financiare, de stabilitate, de personal redacțional calificat, cu relații internaționale de pro- fil, care va valorifica tehnologia informației în inte- resul categoriilor largi de silvicultori”. 2. Să includă articole tehnico-științifice de cea mai bună calitate, venite de la cât mai mulți autori români și străini, de toate vârstele. Iar dacă articolele sunt citite și citate de specialiști diverși, de la studenți la academicieni, ca o recunoaștere a valorii lor teore- tice-științifîce și, mai ales, practice, cu atât mai bine... 3. Să realizeze pagini atractive și numeroase de Puncte de vedere bine documentate, care să arate implicarea reală a silvicultorilor din producție, cer- cetare, învățământ, pentru rezolvarea numeroaselor Bibliografie Bolea, V.,Florescu,LL,Gavrilescu, Gh., 2010:Societatea "ProgresulSilvic"-revigorare, eficien- probleme cu care se confruntă foresteria prezentă din România. 4. Să fie din ce în ce mai mult recunoscută pe plan internațional. O astfel de dorință/visare este însă, în mod clar, legată de publicarea integrală a Revistei pădurilor în limba lui Shakespearc, ceea ce ar facilita difuzarea sa în lume, însă ar reduce drastic accesul cititorului român la informațiile silvice im- portante produse la noi. Scăderea ponderii artico- lelor în limba română ne-ar face, cu siguranță, mult mai vizibili în lume. întrebarea care se pune în pre- zent, așa cum s-a pus și în trecutul apropiat, este însă: cui se adresează revista, cititorului național sau celui internațional, care “aleargă” între publicații puțin cunoscute, în limbile diverselor țări ale globului, și cele recunoscute ISI, în marea lor majoritate în limba engleză? E o întrebare la care rătnâne să reflecteze profund atât Colegiul de redacție prezent, cât și cele viitoare... Dacă măcar o parte din cele patru direcții de mai sus s-ar realiza plenar, eu m-aș simți mai mulțu- mit și împlinit. tizare și adaptare la noile probleme ale silviculturii și pădurilor, Editura Teocora, Buzău, 95 p. G i u r g i u, V., 2011: Revista pădurilor: 125 de ani de existență. în: Revista pădurilor, nr. 6, pp. 3-7. Prof.dr.M.Sc.ing. Valeriu-Norocel NICOLESCU, nvnicolescu@unitbv.ro Universitatea “Transilvania” din Brașov, Șirul Beethoven nr. 1, 500432 Brașov Revista pădurilor (Journal of Forests): present state and perspectives Abstract The paper emphasizes the present state and perspectives of Revista pădurilor (Journal of Forests), the oldest Romanianpublicationcelcbratingits 125th anniversary in 2011. The Journal, publishing 6 issues per year, has an internațional Editorial Board, including specialists from Romania, Poland, Spain, U.S.A., France, and Portugal. Its papers are published especially in Romanian (but also in English. French, and German) and arc subsequently included into the most important worldwide databasc of forestry publications CABI Abstracts. The journalhas its own website (www.revistapadurilor.ro), with free access to all documents such as full list of articles published since its first issue (1886) as well as complete issues (pdf files) published since 2008. The future (perspectives) of Revista pădurilor is related to its need of being published regularly and including top- quality technical and scientific papers by both Romania and foreign authors, There is also a very high need for publishing various Points of view related to the present and future situation of domestic forestry. One major issue that should be decided urgently by the Editorial Board is the target readers (național, internațional or both) of itspapers, this fact deciding the language (100% Romanian; tnixed Keywords; Revista pădurilor, history, present, perspectives 14 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr l Cercetări ecofiziologice la stejari în Câmpia Română 1. Introducere în condițiile actuale, când schimbările climati- ce devin tot mai evidente, afectând îndeosebi păduri- le din zona sudică și sud-estică a României, în speță Câmpia Română, este important să știm tot mai bine dacă speciile de cvercinee, componente majoritare ale acestor păduri, sunt afectate în esența existenței lor, procesele fiziologice, dacă este periclitată rege- nerarea naturală și dacă ne putem baza pe aceste specii și în viitor, pentru realizarea unor arborete viguroase, stabile și durabile. în sfera acestor deziderate majore ale silvicul- turii de câmpie, am dorit să ne înscriem prin modes- tele noastre cercetări pe care la prezentăm în lucrarea de față. Pentru aceasta am apelat la determinarea inten- sității proceselor fiziologice: fotosinteză, respirație, transpirație la puieții din semințișurile de cvercinee, urmată de determinarea, în laborator, a conținutului de pigmenți asimilatori din frunze recoltate de la aceeași puieții. 2. Locul cercetărilor Cercetările ecofiziologice s-au efectuat pe su- prafețe cu semințiș de cer și stejar instalat în urma fructificațiilor din anii anteriori, măsurătorile execu- tându-se la populații de puieți de aceeași vârstă (2 ani), în două dispozitive (blocuri) de cercetare, unul în Ocolul silvic Snagov și altul în Ocolul silvic București, determinările facându-se în anul 2010. Din cadrul populațiilor de puieți, pe variante, s-au ales exemplarele cele mai reprezentative, asupra cărora s-au executat măsurătorile ecofiziologice. 3. Metoda de cercetare Pentru determinarea parametrilor fiziologici ai puieților a fost folosită o metodă nedistructivă (frun- zele nu au fost detașate de pe plantă), bazată pe utili- zarea sistemului de fotosinteză LC pro+, care deter- Costel DOLOCAN Sorin Ovidiu ȘTEFĂNESCU mină simultan mai mulți indicatori fiziologici și de mediu: ratafotosintezei (A =pmol/m7s), raia trans- pirației (E =mmol/m2/ s), conductanța stomatică (GS =mmol/m2/s), temperatura frunzei (t, °C), iar prin acoperirea completă a camerei frunzei s-a determinat și rata respirației (AA =pmol/m2/s). (Manual de uti- lizare a Sistemului de Fotosinteză LC pro+, 2008 - vezifig.l). Fig. 1. Determinarea parametrilor fiziologici la puietul de cer. Măsurătorile efectuate în teren au vizat următoarele variante populaționale: - varianta 1 cer - puieți de cer, cu înălțimea de 0,35 m, în cadrul unui ochi de regenerare, consistența arboretului matern 0,3 (unitatea amenajistică 9, Oco- lul silvic Snagov); - varianta 1 stejar - puieți de stejar cu frunze de culoare verde deschis, cu înălțimea de 0,30 m, în cadrul unui ochi de regenerare, consistența arbore- tului matern 0,3 (unitatea amenajistică 9, Ocolul sil- vic Snagov); - varianta 2 stejar - puieți de stejar cu frunze de culoare verde închis, cu înălțimea de 0,30 m, în cadrul unui ochi de regenerare, consistența arbore- tului matern 0,3 (unitatea amenajistică 9, Ocolul sil- vic Snagov); - varianta 3 stejar - arbore matur de stejar, măsurători făcute la ramuri de la baza arborelui, la înălțimea de 2 m, consistența arboretului fiind de 0,5 (unitatea amenajistică9, Ocolul silvic Snagov); REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 15 - varianta 4 stejar - puieți de stejar sub masiv, cu înălțimea de 0,30 m, consistența arboretului ma- tern 0,5 (unitatea amcnajisticâ 13 E, Ocolul silvic București); - varianta 5 stejar - puieți de stejar, în ochi de regenerare, cu înălțimea de 0,35 m, consistența arbo- retului matern 0,3 (unitatea amenajistică 13 E, Oco- lul silvic București). Pentru determinarea cantitativă a pigmenților asimilatori la frunzele de cvercinee s-a folosit meto- da spectrofotometrică (Bădulescu, 2009). 4. Rezultate și discuții Determinările făcute la frunzele de stejar, la o radiație fotosintetic activă de 29-100 pmoli/m7s și la o temperatură de 24-26,3° C, au evidențiat că intensitatea procesului de fotosinteză a variat între 0,19 și 4,70 umoV'mVs. Valorile obținute din determinări (tabelul 1) sunt destul de apropiate, conținutul de pigmenți clorofilieni dând un ușor avantaj cerului (conținutul de clorofilă a este la cer de 130,71 mg/100 ml, față de 128,17 mg/100 ml la stejar; conținutul de clorofilă b este la cer de 61,12 mg/100 ml, față de 58,76 mg/'l 00 ml, iar la pigmenții caretenoizi, conținutul este, la cer, de 7,33 mg/100 ml, față de 6,92 mg/100 ml. Acest avantaj este compensat printr-un raport a/b mai bun la stejar față de cer (2,18 față de 2,14), ceea ce indică o eficiență fotosintetică mai bună la stejar, redată de intensitatea fotosintezei (rata fotosintezei la stejar este de 2,08 pmoVm^s, față de 1,69 pmol/ m2/s la cer), la intensități luminoase apropiate (radiația fotosintetic activă este la stejar de 62,14 pmoVm7s, iar la cer de 48,57 pmol/iu/s). în ce privește consumul fotoasimilatelor în procesul de respirație, constatăm că, în cazul cerului, consumul reprezintă doar 20 % din consumul steja- rului (rata respirației la cer este de 0,340 pmol/ m2/s, față de stejar unde este de 1,604 pmol/ m2/s), cerul Tabelul 1 Valorile parametrilor fiziologici și ai pigmenților asimilatori la puieții și arborii studiați Proba Parametrul fiziologic determinat Pigmenților asimilatori Radiația fotosintetic activă (PAR- pmol/mz/s) Rata fotosintezei (A = umol/ mVs) Temperatura frunzei (°C) Rata transpirației (E=mmol/ Tn'/s] Conductanța stomatică (GS =mmol/ Rata respirației (AA - jnol/ rf/s) Clorofila a (mg/100 ml) Clorofila b (mg/100 ml) Clorofila totală (mg/100 ml) Raport a/b Caroteni (mg/100 ml) Clorofilă totală/ Caroteni ceri 48,57 1,69 23,99 1,12 0,19 0,340 130,71 61,12 191,84 2,14 7,33 26,16 stejar 1 62,14 0,19 25,01 0,76 0,59 3,397 66,32 25,33 91,65 2,62 3,41 26,88 stejar 2 62,14 2,08 26,31 0,90 0,22 1,604 128,17 58,76 186,92 2,18 6,92 27,01 stejar 3 29,67 4,70 25,70 0,69 0,16 0,904 93,05 39,07 132,13 2,38 4,55 29,01 stejar 4 33,00 1,73 25,33 0,60 0,68 1,293 137,81 76,22 214,04 1,81 8,08 26,49 stejar 5 100,50 4,07 26,25 1,52 0,14 1,121 136,30 66,41 202,71 2,05 7,93 25,57 sunt comparabile cu cele obținute în alte arborete de cvercinee neafectate de poluare (Blujdea, 2000; Parascan și Danciu, 2001; Burzo și Dobrescu, 2005, Oneață, 2010). Analizând rezultatele prezentate s-au desprins câteva situații distincte: a. Studiu comparativ între puieții din specii diferite (varianta 2 stejar și varianta 1 cer) situați în aceleași condiții microstaționale Acest studiu comparativ s-a făcut la puieți de 2 ani, din același ochi de regenerare (puieții varianta 2 stejar și varianta 1 cer, situați la 2 m unul de altul), în cadrul unității amenajistice 9 A din Unitatea de producție VII Brânzeasca, Ocolul silvic Snagov, consistența arboretului matern fiind de 0,3. Analizând comparativ conținutul de clorofilă la puieții de cer și cei de stejar constatăm că valorile asigurându-și astfel un avantaj ecologic în fața stejarului (în stadiul de puiet). Totodată, constatăm că, în cazul puieților de cer, avem o rată a transpi- rați ei mărită față de stej ar (1,12 mmol/m2/s la cer, față de 0,90 mmol/m2/s la stejar), în condițiile în care gradul de deschidere a stomatelor la stejar este mai mare decât la cer (conductanța stomatică 0,22 mmol/m2/s la stejar, față de 0,19 mmol/m2/s la cer). Ca o primă concluzie a acestor determinări, putem aprecia că, în aceste condiții ecologice, ambele specii sunt bine adaptate, stejarul beneficiind de un plus de adaptabilitate (raporturile clorofilă a/clorofilă b și clorofilă totală/caroteni fiind mai bun la stejar), iar pierderile de apă prin transpirație sunt mai mici la stejar față de cer, prin urmare stejarul este mai rezistent la secetă decât cerul. b. Studiu comparativ între puieții din varianta 16 REVISTA PĂDURILOR -Anul 127 • Nr 1 5 stejar și varianta 1 cer situați în condiții micro- staționale diferite Și acest studiu comparativ este făcut între puieți de specii diferite, situați în două amplasamen- te distincte, sub arborete mature, având consistența dc 0,3. Puieții de cer sunt situați în cadrul unității amenajistice 9 A, Unitatea de producție VII Brân- zeasca, Ocolul silvic Snagov, iar puieții de stejar sunt situați în unitatea amenajistică 13 E, Unitatea de producție III Afumați, Ocolul silvic București. Comparând conținutul de clorofilă la puieții din cele două amplasamente, constatăm un mic avantaj la puieții de stejar (conținutul de clorofilă a este, la stejar, de 136,30 mg/100 ml, față de 130,71 mg/100 ml la cer; conținutul de clorofilă b este, la stejar, dc 66,41 mg/100 ml, față de 61,12 mg/100 ml la cer; la pigmenții caretenoizi, conținutul este, la stejar, de 7,93 mg/100 ml, față dc 7,33 mg/100 ml la cer), dar acest avantaj este compensat printr-un raport a/b mai bun la cer față de stejar (2,14 față de 2,05). Constatăm însă la stejar o eficiență fotosin- tetică mai bună, deoarece cerul realizează doar 36 % din intensitatea fotosintezei stejarului (rata fotosin- tezei la stejar este de 4,07 pmol/m7s, față de 1,69 pmol/ m7s la cer), explicabilă însă prin dublarea intensității luminoase (radiația fotosintetic activă este la cer de 48,57 pmoVm7s, iar la stejar de 100,5 pmol/mVs). Este interesant de precizat faptul că cerul, la o radiație fotosintetic activă de 48,57 pmol/mVs, reali- zează o transpirație mărită, de 1,12 mmol/m7s, comparativ cu stejarul care, la o radiație fotosintetic activă dublă, de 100,50 pmol/m2/s, realizează o transpirație de doar 1,52 mmol/m2/s, aceasta reali- zându-se printr-o reducere a gradului de deschidere a stomatelor mai bună decât la cer (conductanța sto- matică 0,14 mmol/m2/s la stejar, față de 0,19 mmol/m2/s la cer). Aceste date demonstrează, încă odată, că steja- rul este mai rezistent la secetă decât cerul, având o capacitate mai bună de reducere a pierderilor de apă. în cazul consumului fotoasimilatelor în pro- cesul de respirație, constatăm un consum mai redus al cerului, de doar 30 % din cel al stejarului (rata respirației la cer este de 0,340 pmol/ m2/s, față dc stejar, unde este de 1,121 pmol/ m2/s), cerul asigu- rându-și astfel un avantaj ecologic neconfirmat în fața stejarului. De aceea, prin consumul mai redus de fotoasi- milate în procesul de respirație și direcționarea aces- tora către procesul de creștere, cerul are o creștere mai viguroasă în primii ani de viață, depășind în creștere stejarul și putând duce la eliminarea aces- tuia, motiv pentru care nu se recomandă realizarea de amestecuri intime între aceste două specii. c. Studiu comparativ între puieți de stejar situați sub masiv (varianta 4 stejar) șipuieți dintr-un ochi de regenerare (varianta 5 stejar) Acest studiu comparativ este făcut între puieți ai aceleiași specii (stejar pcdunculat), aflați în unita- tea amenajistică 13 E, Unitatea de producție III Afumați, Ocolul silvic București, dar în două situații distincte: varianta 4 stejar - puieți situați la umbră (sub arboretul matern cu consistența dc 0,7) și vari- anta 5 stejar - puieți de stejar de aceeași vârstă, dar puși în lumină (consistența arboretului matur fiind de 0,3), puieți aflați la 10 m distanță unul de altul. Analizând comparativ conținutul de clorofilă la cele două populații de puieți constatăm un mic avantaj lapuieții de stejar situați la umbră (conținutul de clorofilă a este, la puieții de la umbră, de 137,81 mg/100 ml față de 136,30 mg/100 ml; conținutul de clorofilă b este la aceeași puieți de 76,22 mg/100 ml, față de 66,41 mg/100 ml la cei expuși la soare, iar referitor la pigmenții caretenoizi, conținutul este la puieții de la umbră de 8,08 mg/100 ml, față de 7,93 mg/100 ml lapuieții expuși la lumină). La puieții aflați în lumină, valorile raportului clorofilă a/clorofilă b este mai mare decât la puieții aflați la umbră (2,05 față dc 1,81), valori în acord total cu alte date din literatura de specialitate (Burzo et al., 1999; Bădulescu, 2009). Acest lucru înseamnă o eficiență fotosintetică mai mare la puieții de lumină, lucru reliefat și de intensitatea fotosintezei (rata fotosintezei la puieții de stejar puși în lumină este de 4,07 pmol/’m2/s, față de 1,73 pmol/ m7s la puieții de stejar situați la umbră). Și în cazul respi- rației constatăm că respirația la umbră este mai marc decât dc cea la lumină (rata respirației este de 1,293 pmol/ m7s la stejarii aflați la umbră, față de 1,121 pmol/m7s la stejarii situați la lumină). Totodată, se constată că stejarul expus la lumină, la o radiație fotosintetic activă triplă față dc cel dc la umbră (100,50 pmol/m7s, față de 33,00 REVISTA PÂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 17 pmol/m2/s), realizează o transpirație mărită de doar 2,5 ori (1,52 mmol/m2/s la soare, față de 0,60 mmol/ m2/s la exemplarul de la umbră), această rcalizându- se printr-o reducere a gradului de deschidere a sto- matelor mai bună la lumină decât la umbră (conduc- tanța stomatică 0,14 mmol/mz/s la stejarul de la um- bră, față de 0,68 mmol/m2/s la stejarul de la lumină). Prin urmare, este absolut necesar ca puieții de stejar să fie puși în lumină încă de la vârste fragede și totodată să fie ajutați în lupta cu speciile copleși- toare. Astfel, se confirmă că, pentru puieții de stejar, este recomandată deschiderea ochiurilor în zonele cu regenerare naturală, cu îndepărtarea integrală a arboretului matur, revenindu-se cu tăieri de lărgire și luminare imediat ce s-a instalat un nou semințiș în zona fertilă a ochiului, respectându-se perioada spe- cială de regenerare a stejarului de 2-4 ani. Totodată, este absolut necesară executarea de lucrări de îngri- jire a semințișurilor, urmate, acolo unde este cazul, chiar de degajări, pentru a se asigura condiții optime dezvoltării puieților de stejar. d. Studiu comparativ întrepuieții de stejar (va- rianta 4 stejar) și un stejar matur (varianta 3 stejar) Acest studiu comparativ este realizat între pu- ieții de stejar situați în condiții de umbră (la adăpos- tul arboretului matern cu consistența de 0,5) și frun- zele de la un arbore de stejar matur, din partea infe- rioară a coroanei sale, la o înălțime de 2 m. în cazul stejarului matur, s-au recoltat frunze dc la coroana arborelui deoarece s-a considerat că acesta are o coroană destul de bine însorită, consistența arbore- tului fiind evident redusă (0,3). Analizând comparativ conținutul de clorofilă la frunzele puieților de stejar crescuți la umbră cu cel al frunzelor de la stejarul matur constatăm un conținut mărit de pigmenți clorofilieni la puieții de stejar, de 50-65 %. Conținutul dc clorofilă a este la puiet de 137,81 mg/100 ml, față de 93,05 mg/100 ml; conți- nutul dc clorofilă b este la aceiași puieți de la umbră de 76,22 mg/100 ml, față de 39,07 mg/100 ml la arborele matur; în cazul pigmenților caretenoizi, conținutul la puietul dc la umbră este de 8,08 mg/100 ml, față dc 4,55 mg/100 ml la frunzele arborelui matur. Analizând însă valorile raportului clorofilă a/clorofilă b și raportul clorofilă totală/caroteni, constatăm valori mult mai bune pentru arborele matur (raportul a/b este dc 2,38 la arborele matur, față de 1,81, iar în cazul celuilalt raport avem 29,01 față dc 26,49 la puieții de stejar de la umbră). Aceste valori demonstrează o eficiență fotosintetică foarte mare la frunzele stejarului matur față de frunzele puietului (rata fotosintezei la stejarul matur este de 4,70 pmol/m2/s, față de 1,73 pmol/ m2/s la puieții de stejar de laumbră 0,293 mmol/m2/s). Intensitatea respirației la frunzele de stejar matur este apropiată de cea a puieților de la umbră. Rata respirației la arborele matur este de 0,904 pmol/ m7s, față de 1,293 pmol/ m2/s la puietul de stejar de umbră, ceea ce indică faptul că acest tip dc frunze (ce nu sunt expuse la lumină directă) nu sunt principalele furnizoare de fotoasimilate pentru organism, ele producând atât cât consumă, confirmând cercetările altor specialiști (Burzo et al., 1999). Practic, la un arbore, frunzele responsabile cu producerea subs- tanțelor de rezervă sunt frunzele de lumină, demon- strând o dată în plus că este absolut necesar punerea în lumină a puietului de stejar pentru sporirea canti- tății de fotoasimilate sintetizate în vederea asigură- rii unei creșteri intense. e. Studiu comparativ între frunze tinere (vari- anta 1 stejar) șifrunze mature (varianta 2 stejar) Acest studiu este făcut între puieți dc stejar situați în aceleași condiții ecologice, însă la frunze aflate în faze fenologice diferite (consistența arbo- retului matur 0,3), puieții fiind amplasați în cadrul unității amenajistice 9 A din Unitatea de producție VII Brânzeasca, Ocolul silvic Snagov. La puieții din varianta 1 stejar, determinările s-au lacut la frunze tinere, iar la cei din varianta 2 stejar la frunze mature,bine dezvoltate. Analizând conținutul de clorofilă, comparativ, la cele două populații de puieți de stejar pedunculat, constatăm un conținut aproape pe jumătate al pig- menților clorofilieni la frunzele tinere, față dc puieții de stejar cu frunze mature. Conținutul de clorofilă a este, la prima variantă, de 66,32 mg/100 ml, față de 128,17 mg/100 ml la a doua variantă analizată. Conținutul de clorofilă b este de 25,33 mg/100 ml, față de 58,76 mg/100 ml la frunzele mature, iar în cazul pigmenților caretenoizi, conținutul este la frunzele tinere de 3,41 mg/100 ml, față de 6,92 mg/100 ml la frunzele mature. Analizând însă valorile raportului clorofilă a/clorofilă b constatăm valori mult mai bune pentru 18 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 frunzele tinere (cele mai mari valori determinate), fiind de 2,62 față de 2,14; aceasta demonstrează faptul că, la frunzele tinere, eficiența fotosintetică este foarte mare, depășind eficiența fotosintetică a frunzelor mature, rezultate aflate în concordanță cu alte cercetări în domeniu (Burzo et al., 1999). Eficiența fotosintetică este mare, dar nu se reflectă în intensitatea fotosintezei, rata fotosintezei fiind de aproape zece ori mai mică la frunzele tinere decât la frunzele mature (0,19 pmol/m2/s, față de 2,08 pmol/mVs), ceea ce conduce la concluzia că frunzele aflate în perioada de tinerețe pot fi consi- derate un consumator de fotoasimilate produse de frunzele mature (Bădulescu, 2009). e. Analiza transpirației Din totalitatea energiei solare absorbite de frunze, doar o mică parte (1-5 %) este convertită în biomasă, restul fiind transformat în energie termică (figura 2). De aici reiese importanța procesului de transpirație, prin care cea mai mare parte a energiei radiante incidente este consumată sub formă de energie termică. Transpirația la arbori și arbuști are loc prin toate organele aeriene, cu prioritate prin frunze, organe specializate pentru derularea acestui proces. Analizând relația dintre rata transpirației (E = mmol/m2/s) în raport cu temperatura frunzei (°C), sc pot constata următoarele: - la o analiză pe specii, constatăm că stejarul, cu o singură excepție - varianta 5 stejar realizează valori ale transpirației mai reduse decât puietul dc cer, dovedind încă odată o adaptare mai bună a stejarului pentru condițiile de secetă, fiind rezistent la ofilire, stejarul având o adaptabilitate sporităjăță de climate variate; - puieții de stejar (varianta 5 stejar), situați în ochiul din unitatea amenajistică 13 E, Ocolul silvic București, realizează cea mai mare rată a trans- • fr Cei i C; .Ai-âr*r) Fig. 2. Variația valorilor ratei transpirației (E =mmol/ m7s) în raport cu temperatu ra frunzei (°C). pirației, lucru explicabil prin faptul că puieții erau în momentul determinării supuși la o radiație fotosin- tetic activă de 100,5 pmol/mVs, iar frunza avea o temperatură de 26,25° C; - puieții de stejar (varianta 2 stejar), situați în ochiul din unitatea amenajistică 9, Ocolul silvic Sna- gov, realizează o rată a transpirației dc 0,9 mmol/m2/s în condițiile unei radiații fotosintetic active de 62,14 pmol /m7s (frunza având o temperatură de 26,31 °C), valori substanțial mai mici decât la puieții de stejar (varianta 5 stejar). Explicația constă într-o mărire a gradului de deschidere a stomatelor (conductanța stomatică la varianta 2 stejar este 0,22 mmol/m2/s la puieții de stejar de la umbră, față de 0,14 mmol/m7s la varianta 5 stejar). O analiză a datelor staționale arată că varianta 2 stejar este amplasată în condiții climatice de silvostepă, iar varianta 5 stejar este amplasată în câmpia forestieră, puieții având astfel adaptări fiziologice corelate cu condițiile staționale respective. Putem trage astfel concluzia că, în cadrul aceleași specii, pe distanțe relativ reduse, apar ecoti- puri distincte, adaptate foarte bine condițiilor locale. De aceea, în lucrările de împăduri nu este suficientă numai alegerea speciei celei mai potrivite stațiunii, ci este absolut necesară aplicarea legii de aur a proveniențelor locale, acestea dispunând de un teza- ur genetic și ecologic excepțional, fiind singurele capabile să reacționeze favorabil la adversitățile climatice tot mai frecvente. 5. Concluzii și recomandări în urma cercetărilor efectuate cu sistemul de determinare a fotosintezei LC pro+ și a determinării valorilor pigmenților asimilatori, au fost confirmate o serie de cercetări anterioare legate de legități ecologice fundamentale: a. In condiții ecologice similare, cerul are un ușor avantaj ecologic de creștere față de stejar, dato- rat consumului de fotoasimilate mult mai redus în procesul de respirație și de direcționare a acestora spre producerea de biomasă. Cerul man ifestă promp- titudine în închiderea și deschiderea stomatelor, con- tracarând astfel efectele secetei (Șofletea, Curtu, 2007). b. Datorită acestui avans de creștere al cerului, manifestat mai ales în primii ani dc viață, este nece- sară acordarea unei mai mari atenții în realizarea REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 19 amestecurilor de cer și stejar, evitându-se înființarea de amestecuri intime sau plantarea în rânduri alătu- rate a acestor două specii datorită pericolului cople- șirii și eliminării stejarului de către cer în primii ani de existență. Totodată, în arboretele cu regenerare naturală se va interveni în favoarea stejarului din primii ani, în vederea dirijării compoziției spre un arboret cu o proporție mai mare de stej ar. c. In aceleași condiții staționale, stejarul, prin conductanța stomatică mai redusă și o pierdere mai redusă a apei prin transpirație, dovedește o rezistență mai mare la secetă comparativ cu cerul. d. Puieții de stejar, realizând o eficiență foto- sintctică mai mare la lumină decât la umbră, este absolut necesar să fie puși în lum ină încă de la vârste fragede, fiind recomandată deschiderea ochiurilor în locurile cu semințiș instalat, revenindu-se cu tăieri dc lărgire și luminare imediat ce s-a instalat un nou Bibliografie Bădulescu, L., 2009: Satanică și Fiziologia plantelor. Editura Elisavaros, București, 274p. B luj d e a V., 2000: Cercetări ecofiziologice în cere- te și gărnițete afectate de fenomenul de uscare. Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea "Transilvania” Brașov. Burzo,I. eM/.,1999: Fiziologia plantelor. Centrul editorial-Poligrafic USAMVB, București, 251 p. B u r z o, I., D o b r e s c u, A., 2005: Fiziologia plan- telor. Voi. VII. Fiziologia arbuștilor și plantelor lemnoase semințiș în zona fertilă a ochiului, executându-se totodată și lucrări de îngrijire a semințișului, precum și degajări. e. în lucrările de împăduriri nu este suficientă numai alegerea speciei celei mai potrivite stațiunii, este absolut necesară aplicarea legii proveniențelor locale, acestea dispunând de un tezaur genetic și ecologic excepțional, fiind singurele capabile să reacționeze favorabil la adversitățile climatice tot mai frecvente și mai intense. f. Dovedirea, prin cercetările executate, că stejarul realizează, în condiții ecologice similare, intensități ale proceselor fiziologice mai mari decât cerul, iar până în momentul de față nu putem vorbi de o compromitere în sens real a regenerărilor naturale; probleme esențiale rămân legate dc apl icarea corectă a tratamentelor și executarea lucrărilor de întreținere aculturilor și îngrijirea acestora. spontane. Editura Elisavaros, București, 376p. P a r a s c a n, D., D a n c i u, M., 2001: Fiziologia plantelor lemnoase. Editura “Pentm viață”, Brașov, 301 p. Șofletea,N.,Curtu, L.,2007:Dendrologie. Edi- ția a Il-a. Editura “Pentru viață”, Brașov, 318 p. O n e a ț ă, M., 2010: Studiul proceselor fiziologice ale arborilor din ecosistemele forestiere afectate de poluare în zona Copșa Mică. In: Revista pădurilor, tir. 4. pp. 17-24. * * *, 2008: Manual de utilizare a Sistemului de FotosintezăLCpro+,\Wp. ing. Costel DOLOCAN, costidolocan@yahoo.com Fundația „Patrimoniu" a Academiei Române ing. Sorin Ovidiu ȘTEFÂNESCU Direcția silvică Argeș Physiological research on oak species in the Romanian Plain Abstract The paper emphasizes the result of research works aimed at determining the values of physiological parameters of juvenile trees and content of assimilating pigment in leaves, allowing for the folio wing conclusions: - Turkey oak seedlings have a more active grown than pedunculate oak owing to a lower photo-asimilate consumption during the process ofbreathing; - peduncu late oak i s better adapted to arid lands than the Turkey oak owing to a lower sweating level; - placed in full light conditions, pedunculate oak seedlings vegetate better than the shade ones, but the quick removal of mature trees is compulsory; - ecotypes are very well adapted to the local conditions but it is necessary to promote these ecotypes in local areas. Keywords: pedunculate oak, Turkey oak, physiologicalparameters, photosynthesis rate, stomatal conductance, transpiration rate. 20 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 - Nr. 1 Gospodărirea pădurilor în siturile Natura 2000 din România - probleme prezente și perspective 1 . Introducere. Ce este Natura 2000 și obli- gațiile României Natura 2000 reprezintă instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe terito- riul Uniunii Europene și este o rețea ecologică de arii naturale de interes comunitar formată din: - arii speciale de conservare (SCI) - constituite conform Directivei Habitate (Directiva Consiliului nr. 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice); - arii de protecție specială avifaunistică (SPA) - constituite conform Directivei Păsări (Directiva Consiliului 79/409 din 1979 referitoare la conser- varea păsărilor sălbatice). Textul directivei poate fi găsit în toate limbile țărilor membre ale Uniunii Europene pe pagina: http:www.europa.eu.int/ comm/environment/nature/legis.htm. Rețeaua are ca obiectiv menținerea într-o stare de conservare favorabilă (Favourable Conservation Status - FCS) a speciilor și habitatelor enumerate în cele două directive UE, denumite specii și habitate de interes comunitar. Conceptul de „statut de conser- vare favorabil” este definit în articolul 1 al Directivei Habitate în funcție dc dinamica populațiilor de spe- cii, tendințe în răspândirea speciilor și habitatelor și dc restul zonei de habitate. Implementarea Rețelei Natura 2000 în Româ- nia a fost o condiție a integrării țării noastre în UE. După integrarea României, adoptarea de Comi- sia Europeană a primei serii de arii speciale de con- servare (SCI) propuse la nivelul UE s-a realizat în data dc 12.12. 2008; lista acestora a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pot fi vizuali- zate la adresa web: http://eur-lex.europa.eu/JOHtml. do?uri=OJ:L:2009:043:SOM:RO:HTML Având în vedere că, în primul val (anul 2007), nu s-au desemnat la nivelul țării minim 20% (până la 60%) din suprafețele arealelor speciilor și habitatelor de importanță comunitară, România a primit un nou termen să continue desemnările de noi suprafețe si- Peter ABR AN furi Natura 2000. Finalizarea acestei obligații s-a realizat prin publicarea HG nr.971/2011 pentru modificarea HG nr. 1284/2007 privind ariile de protecție specială avifaunistică, respectiv a O.M. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dez- voltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protej ată pentru siturile de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura2000 în România. Majoritatea suprafețelor din siturile Natura 2000 sunt ocupate de habitate forestiere și există tocmai datorită modului în care au fost gospodărite pădurile până în prezent. înseamnă că majoritatea acestor activități vor continua și în viitor pentru menținerea speciei/habitatului. De menționat că primele situri Natura 2000 la nivel național au fost propuse de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin desemnarea parcurilor na- ționale/naturale. La nivelul anului 2011 s-a ajuns, conform limi- telor siturilor Natura 2000 (SCI-urilorsi SPA-urilor), așa cum au fost raportate la Comisie, la următoarele procente de suprafețe la nivelul țării: - SCI fără zona marină; 39.952,52 km2 (16,76%) - SPA fără zona marină: 35.542,35 km2 (14,91%). Prin comparație, siturile Natura 2000 propuse de țările membre ale UE totalizau 18% din suprafața uniunii în momentul aderării României la aceasta. Articolul 4 al Directivei Habitate afirmă în mod clar că, de îndată ce o arie este constituită ca sit de importanță comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile Articolului 6 al aceleiași Directive. înainte de orice se vor lua măsuri ca prac- ticile de utilizare a terenului să nu provoace degra- darea valorilor de conservare ale sitului. Articolul 6 al Directivei Habitate stipulează că planurile sau proiectele care nu au legătură directă sau nu sunt necesare în gospodărirea siturilor Natura REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 *Nrl 21 2000, dar care ar putea avea un efect semnificativ asupra lor, fie individual, fie în combinație cu alte planuri și proiecte, trebuie supuse unei evaluări co- respunzătoare a efectelor asupra siturilor. De exem- plu, activități de gospodărire a pădurii cum ar fi exploatarea, construirea de drumuri sau asanarea te- renurilor cu exces de umiditate, intră sub incidența acestei prevederi, ceea ce înseamnă că vor fi incluse ca parte a planului de management sau se va decide asupra lor de la caz la caz. Articolul 6 al Directivei Habitate cere, de ase- menea, măsuri de conservare specifice de natură statutară, administrativă sau contractuală, pentru precizarea gospodăririi acestor situri (EC, 2000). 2. Documente europene legate de măsurile de gospodărire necesare în pădurile de interes comunitar Comisia europeană, prin Directoratul General pentru Mediu, a elaborat un document cu scopul de a clarifica rolul pădurii și al silviculturii în rețeaua ecologică Natura 2000 și a ușura preluarea siturilor Natura 2000 de către operatorii forestieri. Acest document este Ghidul de interpretare - Natura 2000 și pădurile 'Provocări și oportunități' și prezintă o imagine de ansamblu a conceptului Natura 2000, cadrul legal al conservării biodiversității și cerințele specifice ale Directivei Habitate, ca și importanța pădurilor europene în contextul conservării globale. Ghidul poate fi accesat la adresa: http://ec.europa.eu/ environment/nature/info/pubs/docs/nat2000/n2kfor est_en.pdf Documentul oferă, de asemenea, linii directoa- re și indicații pentru gospodărirea siturilor Natura 2000. Acestea se bazează pe interpretările existente ale aquisului european în conservarea naturii, pe inițiativele de promovare a gospodăririi durabile și multi-funcționale a pădurilor (SFM — Conferința ministerială pentru Protecția Pădurilor în Europa) și pe literatura de specialitate. Se urmărește ca factorii interesați să găsească un compromis între obiectivele conservării naturii și cele ale producției economice. Rețeaua Natura 2000 nu are intenția de a bloca activitățile economice în siturile constituite, ci solicită ca managementul fiecărui sit să fie adaptat situației locale, ținându-se seama atât de necesitățile conservării naturii, cât și de producția economică (EC, 2003). Textul recomandă ca identificarea obiectivelor și măsurilor corespunzătoare de management al situ- lui să se realizeze prin consultarea factorilor intere- sați, iar rezultatul acestor consultări să fie expus în planuri de management transparente și elaborate pe termen lung. Așadar, Natura 2000 își propune să permită acele activități economice corespunzătoare pentru menținerea sau îmbunătățirea statutului de conser- vare al anumitor situri. Principiul general conform căruia conserva- rea florei și faunei sunt prioritare în gospodărirea resurselor naturii constituie baza gospodăririi situ- rilor Natura 2000. Câtă vreme statutul favorabil de conservare poate fi menținut sau refăcut în paralel cu gospodărirea economică a pădurilor, presupusă pen- tru cele mai multe situri, activitățile economice continuă fără modificări substanțiale. Natura 2000 oferă posibilitatea dezvoltării ru- rale și reorientarea gospodăririi pădurii, mai ales prin posibilitățile de a compensa restricțiile impuse drep- turilor de proprietate. Aceste probleme trebuie rezol- vate de Statele Membre, cu posibilitatea de a primi ajutor prin co-fmanțare de la bugetul Comunității. Rezoluția Consiliului din 15 Decembrie 1998 privind strategia forestieră pentru Uniunea Europea- nă1 recunoaște necesitatea de a conserva ariile repre- zentative pentru toate tipurile de ecosisteme fores- tiere și a celor care prezintă un interes ecologic deosebit. Așadar, din directive derivă numai un număr restrâns de cerințe pentru managementul general al pădurii și nu este posibil să se ofere indicații speci- fice cum ar fi restricții impuse la nivelul recoltării, dimensiunea defrișărilor; programul intervențiilor etc., deoarece acestea depind de măsurile de mana- gement care trebuie negociate la nivel local între autoritățile de resort și operatorii/proprietarii forestieri. 1 http://www.europa.eu.int/comm/agriculture/fore/ index en.htm 22 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 Aceste direcții și orientări generale se aplică atât habitatelor, cât și speciilor, și există situații în care, pentru obținerea rezultatelor dorite, este nece- sară îmbinarea măsurilor pentru habitat cu cele pen- tru specii. Un asemenea exemplu îl constituie con- servarea cocoșului de munte (Tetrao urogallus), una din speciile incluse în Anexa 1 a Directivei Păsări. Dacă pasărea menționată trăiește într-un sit Natura 2000, gospodărirea acestuia va trebui să demonstre- ze că măsurile silviculturalc sunt adaptate menținerii sau îmbunătățirii valorii de conservare a sitului pen- tru această pasăre. Deoarece cocoșul de munte arc nevoie de un mozaic de structuri diverse în habitatul său, este una dintre numeroasele specii animale ale cărei populații pot beneficia dc o gospodărire a pădu- rii planificată cu atenție și în mod corespunzător, tară necesitatea întreruperii exploatării economice. Până în prezent, puținele populații locale de cocoș de munte sunt în declin (Franța) pentru că gospodărirea nu se concentrează suficient asupra obiectivelor de conservare a naturii (EC, 2003). Un alt exemplu de gospodărire a pădurii orien- tată spre conservare este dat de partea franceză a Munților Jura, unde suprafețe mari forestiere sunt exploatate în așa fel (prin tratamentul tăierilor grădi- nărite) încât se păstrează o structură variată consti- tuită dinpoiene mici, arbori tineri, arbori înalți etc., care reprezintă un habitat bun pentru cocoșul dc munte. Un proiect LIFE din același masiv muntos (LIFE /99/ENV/00477) a elaborat linii directoare pentru utilizarea pădurii, care au fost acceptate de reprezentanții serviciului forestier de stat {Office National des Forets) și de proprietarii particulari de păduri. Aproximativ 20.000 ha din suprafața proiec- tului sunt acum gospodărite conform acestor linii directoare (EC, 2003). O abordare de tipul gospodăririi multi-func- ționale eficiente există și în pădurea de fag Hainich din Thuringia, Germania. O mare parte din această pădure a fost administrată în mod tradițional, prin Plentcrwaldwirtschaft (codru grădinărit), ceea ce a generat o mare diversitate a structurii. Când Hainich a fost constituit ca arie Natura 2000 și s-a elaborat planul său de management, acest sistem de tăieri selective și continue a fost menținut și încurajat (BM VEL, 2002). 3. Liniile directoare U.E. ale gospodăririi pădurilor în siturile Natura 2000 Ghidul de interpretare - Natura. 2000 și păduri- le 'Provocări și oportunități1 propune ca anumite elemente semnificative pentru protecția naturii, extrase din rezoluțiile Conferințelor Ministeriale pentru Protecția Pădurilor din Europa (MCPFE - Anexa II) de la Helsinki (1993) și Lisabona (1998), să fie adoptate ca bază pentru liniile directoare ale gospodăriri i pădurilor în siturile Natura 2000. Nivelul de acceptare de către factorii interesați este ridicat, deoarece pentru elaborarea acestor rezoluții s-a folosit o abordare participativă, care a implicat atât autoritățile naționale, cât și societatea civilă. Toate deciziile și liniile directoare au fost pre- gătite de grupuri de lucru alcătuite din experți recu- noscuți în silvicultură și au avut ca punct de pornire experiența națională, regională și locală în gospodă- rirea pădurilor oferită de autoritățile forestiere, oa- menii de știință, asociațiile de proprietari de păduri și ONG-urile preocupate de problema mediului din întreaga Europă. Consiliul Europei a confirmat rezultatele discu- țiilor pan-europene pe tema pădurilor ca fiind unul dintre cele mai importante elemente în strategia fo- restieră a UE. Există șase criterii pan-europene ce oferă baza dc monitorizare a gospodăririi durabile a pădurilor, între care se menționează acele criterii (C) legate direct de conservarea naturii (MCPFE, 2000): i. C2: Menținerea sănătății și vitalității ecosis- temelor de pădure „Practicile de gospodărire a păduri lor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile și procesele naturale și să folosească măsuri biologice preventive ori de câte ori este posibil și cât de mult permite economia pentru a întări sănătatea și vitalitatea pădurilor. Exis- tența unei diversități genetice, specifice și structu- rale, adecvate, întărește stabilitatea, vitalitatea și rezistența pădurilor la factori de mediu adverși și duce la întărirea mecanismelor naturale de reglare”. REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 23 „Se vor utiliza practici de gospodărire a pădu- rilor corespunzătoare ca reîmpădurirea și împăduri- rea cu specii și proveniențe de arbori adaptate sitului precum și tratamente, tehnici dc recoltare și trans- port, care să reducă la minim degradarea arborilor și/sau a solului. Scurgerile de ulei în cursul opera- țiunilor forestiere sau depozitarea neregulamcntarăa deșeurilor trebuie strict interzise”. „Utilizarea pcsticidelor și a erbicidelor trebuie redusă la minimum, prin studierea alternativelor silvice potrivite și a altor măsuri biologice”. ii. C3: Menținerea și încurajarea funcțiilor productive ale pădurii (lemnoase și nelemnoase) „Operațiunile de regenerare, îngrijire și recol- tare trebuie executate la timp și în așa fel încât să nu scadă capacitatea productivă a sitului, de exemplu prin evitarea degradării arboretului și arborilor ră- mași, ca și a solului, și prin utilizarea sistemelor corespunzătoare’ ’. „Recoltarea produselor, atât lemnoase cât și nelemnoase, nu trebuie să depășească un nivel dura- bil pe termen lung, iar produsele recoltate trebuie utilizate în mod optim, urmărindu-sc rata de recicla- re a nutrienților”. „Se va proiecta, realiza și menține o infrastruc- tură adecvată (drumuri, căi de scos-apropiat sau po- duri) pentru a asigura circulația eficientă a bunurilor și serviciilor și, în același timp, a asigura reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului.” iii. C4: Menținerea, conservarea și extinderea diversității biologice în ecosistemele de pădure „Planificarea gospodăririi pădurilor trebuie să urmărească menținerea, conservarea și sporirea bio- diversității ecosistemice, specifice și genetice, pre- cum și menținerea diversității peisajului”. „Amenajamentele silvice, inventarierea teres- tră și cartarea resurselor pădurii trebuie să includă biotopurile forestiere importante din punct de vedere ecologic și să țină seama de ecosistemele forestiere protejate, rare, sensibile sau reprezentative, ca supra- fețele ripariene și zonele umede, ariile ce conțin spe- cii endemice și habitate ale speciilor amenințate, ca și resursele genetice insitu periclitate sau protejate”. „Se va prefera regenerarea naturală, cu condiția existenței unor condiții adecvate, care să asigure cantitatea și calitatea resurselor pădurii, iar speciile autohtone existente să aibă calitatea necesară sitului”. „Pentru împăduriri și reîmpăduriri vor fi pre- ferate specii autohtone și proveniențe locale bine adaptate la condițiile sitului. Pentru a suplimenta proveniențele locale se vor introduce specii, soiuri și varietăți numai după ce s-a făcut evaluarea impac- tului lor asupra ecosistemului, asupra integrității ge- netice a speciilor indigene și a proveniențelor locale și s-a constatat că impact ul negativ poate fi evitat sau diminuat”. „Practicile de management forestier trebuie să promoveze, acolo unde este cazul, diversitatea struc- turilor, atât orizontale cât și verticale ca, de exemplu, arboretul de vârste inegale (relative plurien) și diver- sitatea speciilor (arboret amestecat). Unde este posi- bil, aceste practici vor urmări menținerea și refacerea diversității peisajului”. „.Infrastructura trebuie proiectată și construită așa încât afectarea ecosistemelor să fie minimă, mai ales în cazul ecosistemelor și rezervelor genetice rare, sensibile sau reprezentative, și acordându-se atenție speciilor amenințate sau altor specii cheie - în mod special, modelelor lor de migrare”. ,Arborii uscați, căzuți sau în picioare, arborii seorburoși, pâlcuri de arbori bătrâni și specii deose- bit de rare de arbori trebuie păstrate în cantitatea și distribuția necesare protejării biodiversității, luân- du-se în calcul efectul posibil asupra sănătății și stabilității pădurii și ecosistemelor înconjurătoare”. „Biotopurile-cheie ale pădurii ca, de exemplu, surse de apă, zone umede, aflorismente și ravine, trebuie protejate și, dacă este cazul, refăcute, în cazul în care au fost degradate de practicile forestiere”. 4. Recomandări U.E. pentru o silvicultură orientată spre biodiversitate, în ariile protejate și în afara lor Ghidul de interpretare - Natura 2000și păduri- le 'Provocăriși oportunități'face o serie de recoman- dări pentru practicile uzuale de management în siturile Natura 2000 și nu numai (EC, 2003). Administratorii pădurilor și amenajiștii pot 24 REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr 1 urmări recomandările de mai jos pentru păstrarea biodiversității la nivelul unității administrate, ținând cont de condițiile locale: - conservarea arborilor izolați, maturi, uscați sau în descompunere, care constituie un habitat po- trivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte și numeroase plante inferioare (ciuperci, ferigi, briofite etc.); - conservarea arborilor cu scorburi, care pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări și pentru înmulțirea mamiferelor mici; - conservarea arborilor mari și a zonei imediat înconjurătoare, dacă se dovedește că sunt ocupați cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului; - menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor luciuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere al peștilor, amfibienilor, insectelor etc., prin evitarea fluctuațiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale și poluării apei; - zonarea adecvată, atât pentru operațiunile fo- restiere, cât și pentru activitățile de turism/recreati- ve, a marilor suprafețe forestiere, în funcție de diferi- tele niveluri de intervenție, și crearea unor zone tam- pon înjurul ariilor protejate; - după dezastre naturale, cum ar fi furtuni puter- nice sau incendii pe suprafețe mari, deciziile mana- geriale să permită desfășurarea proceselor dc succe- siune naturală în zonele de interes, ca posibilități de lărgire a biodiversității; - adaptarea periodizării operațiunilor silvicul- turale și a tratamentelor astfel încât să se evite inter- ferența cu sezonul de reproducere al speciilor anima- le sensibile, în special cuibăritul de primăvară și pe- rioadele de împerechere ale păsărilor de pădure; - păstrarea unor distanțe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate, a căror prezență a fost confirmată; - rotația ciclică a zonelor cu grade diferite de intervenție în timp și spațiu; - în cazul în care nu se contravine legislației și reglementărilor forestiere în vigoare, este bine să se aibă în vedere și posibilitatea dc a nu acoperi în cursul reîmpăduririlor tot spațiul disponibil, așa încât să se păstreze mici zone naturale asociate cu pădurea ca, de exemplu, petice de iarbă, suprafețe înierbate pe zone calcaroase cu specii rare sau periclitate de faună și floră, turbării, mlaștini, zone aluviale și zone cu alunecări dc teren. Toate acestea pot îmbogăți enorm oferta generală a biodiversității unei zone datorită frecvenței crescute de tranziții („ecotonuri”) între diferitele tipuri de vegetație; - din același motiv, decizia de a nu regenera anumite suprafețe în plantații noi făcute în scopuri economice poate genera o varietate suplimentară și recolonizare spontană dispersată cu specii pioniere, ceea ce va duce la o sporire în timp a biodiversității, dacă se asigură nișe corespunzătoare pentru o vari- etate mare de specii; mai mult, valoarea suplimen- tară a regenerării complete este, de obicei, scăzută, deoarece operațiunile dc reîmpădurire sunt foarte costisitoare; - asigurarea monitorizării regulate a bogăției speciilor naturale, pentru a putea evalua efectul anu- mitor măsuri luate și a fi siguri de prezența ele- mentelor de floră și faună rare sau periclitate. Ghidul consideră că acest tip de măsuri și absența anumitor tipuri de intervenții pot fi intro- duse mai ușor în gospodărirea pădurilor din dome- niul public, dat fiind că voința politică merge în sensul acesta. în cazul pădurilor private este posibil să se recurgă la subvenții, acorduri contractuale, scutiri de taxe, asistență tehnică etc., pentru a com- pensa lipsa venitului prevăzut, serviciul adus socie- tății în ansamblu și, dacă este cazul, deprecierea capitalului. 5. Recomandări recente ale forurilor științi- fice românești în legătură cu siturile Natura 2000 Academia Română, prin Secția dc științe agricole și silvice și Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică (CSCB), împreună cu Secția de silvicultură a Academiei de Științe Agri- cole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești”, au orga- nizat recent simpozionul „Biodivcrsitatea pădurilor REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr 1 25 din România” (20 mai 2011). Din propunerile formulate la simpozion men- ționăm următoarele (Giurgiu, 2011a): - Adaptarea normelor tehnice silvice la cerin- țele majore ale conservării și ameliorării biodiver- sității pădurilor, inclusiv pentru conservarea lemnu- lui mort. - Adaptarea amenajării pădurilor la cerințele referitoare la conservarea biodiversității. - Revizuirea criteriilor referitoare la zonarea funcțională a pădurilor, luând în considerare preve- derile Legii ariilor naturale protejate. - îmbunătățirea substanțială a managementului biodiversității pădurilor României. în plus, din dezbaterea referitoare la normele tehnice silvice, organizată de Secția de silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișcști” (aprilie 2011), au rezultat câteva recomandări importante referitoare la gospodărirea pădurilor din România, incluzând siturile Natura 2000 (Giurgiu, 2011b): - Reconsiderarea tăierilor de igienă, luând în considerare necesitatea conservării și ameliorării biodiversității. în noile norme tehnice vor fi necesare restricții adecvate pentru a nu mai transforma această lucrare în mijloc „eficient” pentru „tăieri pc alese”, mijloc dc brăcuire a pădurilor, ca și în cazul „produ- selor accidentale” frecvent scăpate de sub control. - Introducerea tratamentului codrului neregu- lat, cu caracter experimental, tratament nou adoptat deja în unele țări ale Uniunii Europene (Slovenia, Germania, Franța ș. a.). - Extinderea aplicării tratamentului codrului grădinărit și a tăierilor de transformare spre grădină- rit oriunde este indicat, oportun și posibil, aceasta fiind soluția cea mai potrivită pentru conservarea biodiversității pădurilor și protecției factorilor de mediu. - Precizări și dezvoltări suplimentare se impun și în domeniul lucrărilor speciale de conservare, întrucât s-a exagerat în privința procentelor de recol- tare, majorând astfel artificial potențialul economic al pădurilor țării, tară a exista condiții reale pentru valorificarea acestui „potențial” 6. în loc de concluzii Nici nu s-a încheiat campania de desemnare a noilor situri Natura 2000 și avem ca noi sarcini pentru respectarea obligațiilor și solicitărilor UE privind monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor în vederea raportării către Comisia Europeană în baza Directivei Habitate (Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habita- telor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, transpusă în legislația românească prin O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare). Articolul 17.1 din Directiva Habitate prevede ca statele membre să întocmească, o dată la 6 ani, un „raport asupra aplicării dispozițiilor luate în cadrul acestei Directive”. Acest raport cuprinde, în parti- cular, informații privind măsurile de conservare pre- văzute în Articolul 6 (1), cât și evaluările impactului acestor măsuri asupra stării de conservare a tipurilor de habitate din Anexa I și a speciilor din Anexa II, respectiv principalele rezultate ale supravegherii prevăzute în Articolul 11. Prima sarcină de raportare a României pentru specii va fi în anul 2013, dar evaluările impactului măsurilor de gospodărire asupra stării de conservare a tipurilor de habitate și a speciilor dc interes comunitar s-au început deja, iar primele constatări nu sunt îmbucurătoare. în rapoartele de mediu se semnalează că se afectează semnificativ biodiversi- tatea prin aplicarea amenajamentelor silvice, care nu respectă strict prevederile normelor tehnice privind aplicarea tratamentelor în situri Natura 2000. Astfel, se distrug structurile naturale, pluriene sau relativ pluriene, ale arboretelor, dispar habitate de interes comunitar - tipuri fundamentale de pădure -, se reduc sub proporția normală ultimele clase de vârstă. Avizul de mediu pentru amenajamentele silvice din siturile Natura 2000 poate oferi soluția pentru asigurarea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar prin procedura transparentă și cu participarea nemijlocită a facto- rilor interesați (biologi, ecologi etc.). 26 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 * Nr 1 Bibliografie BM VEL, 2002: Report on the implementation of the strategy on forestry and biodiversity. Federal Ministry of Consumer Protection, Food and Agriculture, Bonn, Gennany. EC, 2000: Managing Natura 2000 sites —Thepro- visions ofArticle 6 of the Habitats Directive 92/43 EEC. European Commission, Environment DG, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg. EC, 2003. Natura 2000 andforests’Challenges and opportunitiesInterpretation guide. European Commissi- on, Environment DG, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg. MCPFE, 2000. General declarations and resolutions adopted at the Ministerial Conferences on the Protection of Forests in Europe. Strasbourg 1990 — Helsinki 1993 —Lisbon 1998. Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe. Liaison Unit Vienna. 88p. G iurgi u,V., 2011a: Simpozimd „Biodiversitatea pădurilor din România ", dedicat „ Zilei Internațional ea Biodiversității". în: Revista pădurilor, nr. 3-4, pp. 104- 106. G i u r g i u, V., 2011b: Normele tehnice silvice în a- tenția comunității academice din România. In: Revista pădurilor, nr. 3-4, pp. 107-112. Dr.ing. Peter ABRAN, arii.protejate@apmms.anpm.ro Agenția de Protecție a Mediului Târgu-Mureș, Târgu Mureș, str. Podeni, nr. 10 Tel,: 0265-314984; 0746-248793 Forest management in the Natura 2000 ecologica! network in Romania - present problems and perspectives Abstract As prerequisite for becoming EU Member. Romanța was assigned to submit proposals for its protected natural sites as part ofNatura2000 ecological network. Serving as a novelty into the woodland management, the forest administration must ensure favourable conservation status for habitats and species. Under these circumstances, the present paper emphasizes the role and features of Natura 2000 sites, along with the main European documents related to the management measures required to perform in forests of community concern. It is the case of the document Natura 2000 and forests “Challengcs and opportunities”. Interpretation guide issuedby the Environment General Directorate in association with European Committee. Corning as an integral part and, especially, like an endorsement for the Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe (MCPFE) from Helsinki (1993) and Lisbon (1998), the above guide has been adopted for underlying the forest management basics on Natura 2000 sites. Finally, the paper presents the main recommendations of the two debates organized by the scientific community in silviculture in Apri 1 and May 2011 on the measures needed for a better management of forests in the Natura 2000 sites. Keywords: Natura 2000 sites, EUguide, keystones in the management of community forests, sustainable forest management, biodiversity. REVISTA PĂDUR1EOR • Anul 127 • Nr. 1 27 Particularitățile conicitate și lăbărțare la specia taxodiu (Taxodium distichum L.) 1. Considerații introductive între rășinoasele exotice introduse în cultura forestieră din România face parte și taxodiul, cunos- cut și sub denumirea de chiparos de baltă. Istoria acestei interesante specii pe teritoriul țării noastre depășește cu două decenii un secol. Cunoașterea chiparosului de către o parte din popu- lație s-a făcut prin intermediul puținelor exemplare plantate în parcurile și grădinile publice sau botanice din unele localități, ca arbori ornamentali cu un port și mai ales un colorit deosebit de frumos al frunzi- șului (verde-deschis primăvara și vara, amestec pas- telat galben-portocaliu-arămiu toamna). Pionierii primei culturi forestiere au fost silvi- cultorii arădeni care, în anul 1889, au împădurit o mică suprafață în zona localității Utviniș, însă exem- plarele respective au dispărut între timp prin uscare (scăderea drastică a nivelului apei freatice), fără ca lemnul ajuns la dimensiuni mari să fî fost valorificat. Experiența pozitivă câștigată a permis ca, în jurul anului 1950, să fie înființate alte trei culturi (4,2 ha), toate aflate în zona luncii inferioare a râului Mureș și gospodărite de O. S. „luliu Moldovan” din Arad. în afara unor menționări din literatura de spe- cialitate privind domeniile potențiale dc utilizare și proprietățile tehnologice dc prelucrare a lemnului (Haralamb, 1967; Hough, 2007; Richter, 2010), la noi, din cauza inexistenței până în prezent a arbore- telor de dimensiuni mari, problema valorificării eco- nomice nu s-a pus încă în mod deosebit. Cum, însă, momentul intervențiilor silviculturale în urma cărora va rezulta material lemnos corespunzător mai multor sortimente valoroase nu este departe, au fost demara- te cercetări pe un spectru amplu privind dimensiuni- le, particularitățile și defectele lemnului de taxodiu. Dintre particularitățile ce caracterizează forma trunchiului, două - conicilalea și lăbărțarea - sunt deosebit de evidente. Ambele implică dificultăți de natură tehnologică în prelucrare dacă valorile lor depășesc limitele impuse de normative (standarde) Johann KRUCH în funcție de clasele de calitate (utilizare). Pentru a înlătura lipsa de informație referitoare la mărimea, frecvența și distribuția acestor particula- rități, în lucrare se prezintă rezultatele demersului științific obținut după inventarierea totală a mulțimii arborilor dintr-unul din arboretele pure ale ocolului silvic manționat. După caracterizarea statistică a distribuțiilor lăbărțării, conicității și diametrului dc bază sub varii aspecte, au fost stabilite și câteva dependențe corelaționale utile, atât între particula- rități, cât și în raport cu diametrul de bază ca variabilă independentă. în ceea ce privește posibilitățile de prelucrare tehnologică a buștenilor la care se depă- șesc valorile maxime admise pentru cele două parti- cularități, a fost indicată o soluție de prelucrare tehnologică. 2. Material și metode de cercetare în vederea elucidării problematicii propuse ca scop a fost aleasă u.a. 23 C (1,3 ha, clasa de producție a Ii-a) din cadrul U.P. V Ceala, O.S. „luliu Moldo- van”, pendinte de Direcția silvică Arad. Lucrările din teren au fost demarate în primă- vara anului 2009. Anterior prelevării datelor primare s-au numerotat și marcat cu spray toți arborii (verde pentru număr și semnul T de la 1,30 m, respectiv punct roșu pentru înălțimile de 0,10 m și 1,10 m de la sol) (foto 1). Foto 1. Numerotarea și marcarea arborilor la înăl- țimile (a) 0,10 m, 1,10 m, 1,30 m și (b) 5,10m, 28 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • bir. 1 Pentru cuantificarea lăbărțării și a conicității a fost necesar să se cunoască mărimile diametrelor dc la capetele lor, precum și lungimile dintre aceste capete. Lăbărțarea se determină pe o lungime inva- riabilă de un metru, iar lungimea pentru conicitate s-a ales dc patru metri, care este cea mai solicitată pentru buștenii de rășinoasc. Fixarea înălțimii de 0,10 m de la baza arborilor s-a lacul în conformitate cu cerințele privind mări- mea admisă a cioatei la doborârea arborilor de la noi din țară, și anume: „Mărimea cioatei maxime admise la doborâre trebuie să fie o treime din diametrul de bază al arborelui, dar nu mai marc de 10 cm”. Egali- tatea dintre cele două condiții are loc pentru diame- trul dc 30 cm. Cum, în cazul taxodiului cercetat, procentul diametrelor arborilor peste această valoare a fost marc, s-a adoptat ca înălțime unică pentru cioată valoarea de 10 cm. Din această condiție a re- zultat că următorul diametru de măsurat pentru cal- cularea lăbărțării a trebuit obligatoriu să fie la 1,10 m. Dacă primul buștean după lăbărțare va avea lungi- mea cea mai dorită la rășinoase (4 m), atunci ultima măsurare a diametrului pentru calculul conicității a trebuit să fie fixată la 5,10 m de la sol. Pentru caracterizarea arboretului sub raportul diametrului de bază, cât și al stabilirii unor dependențe corela- ționalc în care acesta să fie variabilă independentă, a fost marcată și înălțimea dc 1,3 0 m. Ținându-se seama de dificultatea măsurării cu clupa a diametrelor la înălțimile de 0,10 m și 5,10 m, s-a recurs la înregistrarea circumferințelor la toate nivelurile stabilite. Marcarea primelor trei înălțimi s-a făcut cu aju- torul unei rigle din lemn etalonată în acest sens (foto la), iar poziția înălțimii pe trunchi la 5,10 m a fost stabilită cu ajutorul unei rulete și a unei scări meta- lice extensibile (foto 1 b). După terminarea acestor lucrări pregătitoare s- a trecut la măsurarea efectivă a celor 476 de arbori, rezultând un volum total de 1904 valori pentru cir- cumferințele de la cele patru niveluri, care apoi au fost transformate în diametrele corespunzătoare. La acestea s-au adăugat, în anul 2011, cele referitoare la elementele lăbărțării stelate (numărul și înălțimile lobilor, adâncimile dintre lobi), prelevate de la trei arbori având lăbărțările printre cele mai mari. întregul ansamblu al datelor primare a fost stratificat în patru mulțimi corespunzătoare fiecărui nivel de înălțime și prelucrat ca atare, dar și împărțit în clase. Pentru foarte multe aspecte referitoare la caracterizarea mai temeinică a unor indicatori, pre- cum și la stabilirea unor dependențe corelaționale și a unor ecuații de regresie, s-a recurs la metodele sta- tisticii matematice. 3. Rezultate și discuții 3.1. Cuantificarea conicității și lăbărțării a. Conicitatea (Co). Această particularitate re- prezintă diminuarea progresivă a diametrului trun- chiului arborelui de la bază spre vârf sau, în cazul bușteanului, de la capătul gros către cel subțire. Pentru determinarea efectivă s-a măsurat dia- metrul fiecărei extremități. S-a notat rezultatul ca diferență între cele două diametre, în centimetri pe metru dc distanță între punctele de măsurare. Rezul- tatul poate fi exprimat și în procente. Relația de calcul este: Co = ~----------- (cm/m), (1) L în care: D reprezintă diametrul măsurat la capătul gros, în cm; d-diametrul măsurat la capătul subțire, în cm; L - lungimea (distanța) dintre cele două capete, înm. în lucrarea de față s-a procedat la transformarea relației de definiție (1) într-una echivalentă, dar având în locul diametrelor circumferințele. Această modalitate s-a dovedit mai practică deoarece, la 0,10 m dc la sol, este aproape imposibil de efectuat o măsurătoare cu clupa, la fel și la înălțimea de 5,10 m. După transformări simple s-au obținut urmă- toarele relații de calcul echivalente pentru conicitate: Cn-Cd exprimarea în cm/m: Co -----------------(2) Tt-L C -C exprimarea în %: Co~ 100—------------------— (3) 71 L REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 •Nr.l 29 unde: Co reprezintă conic itatea în cm/m (2), respectiv %(3); CD - circumferința de la capătul gros al trunchiului (1,10 m), în cm; Cd - circumferința de la capătul subțire al trunchiului (5,10 m), în cm; L - lungimea între capetele de măsurare în m (2), respectiv în cm (3). Valoric, rezultatele ce se obțin cu (2) și (3) sunt identice. b. Lăbărțarea (Lb). Reprezintă îngroșarea sen- sibilă a secțiunii părții inferioare a trunchiului (secțiunea dc doborâre) față de o secțiune aflată la un metru distanță. în raport cu forma secțiunii părții inferioare pot exista: - lăbărțare rotunjită, care are o formă relativ circulară a secțiunii lemnului rotund; - lăbărțare stelată (canelată) ,care are o formă lobată a secțiunii transversale a lemnului rotund. Cuantificarea pentru cele două forme se face astfel: 1. La cea rotunjită se măsoară diametrul secți- unii transversale de la baza lemnului (arborelui) D și diametrul secțiunii situate la o distanță de un metru de bază d. Se exprimă în unități de lungime prin diferența celor două diametre (D - d). 2. La cea stelată (varianta exterioară) se mă- soară diametrul cercului circumscris punctelor ex- treme ale lobilor lăbărțați de la capătul gros De și diametrul cercului asemănător, situat la distanța de un metru de. S e exprimă prin diferența de lungime (Dc de). în cazul variantei interioare se măsoară și diametru! cercului înscris adânciturilor dc la capătul gros al lemnului D, în unități de lungime. în acest caz, exprimarea lăbărțării se face prin diferența dintre diametrele De-D; Pentru determinarea lăbărțării s-a adoptat varianta comună de la cele două forme; ultima modalitate descrisă (varianta interioară) nu a fost posibilă de aplicat la arborele pc picior. Păstrând similitudinea, cuanti- ficarea lăbărțării s-a făcut ca și la conicitate prin intermediul circumferințelor, exprimând rezultatele în centimetri pe metru sau procente, dar ținând cont că lungimea este în mod invariabil egală cu un metru, în aceste condiții, formulele de calcul au fost: exprimarea în cm/m: C -C Lb=-D d (4) 71 exprimarea în %: C -C Lb~ (5) 7V în care: Lb reprezintă lăbărțarea în cm/m (4), respectiv %(5); CD - circumferința de la nivelul de 0,10 m de la sol, în cm; Cd - circumferința de la nivelul de 1,10 m de la sol, în cm. Valoric, rezultatele ce se obțin cu (4) și (5) sunt identice. c. Restricții normate (standard). în Europa, răspândirea taxodiului este redusă ca suprafață ca și în țara noastră. Acesta este și motivul pentru care, în corpul normelor CEN (Uniunea Europeană) dc cla- sificare calitativă a buștenilor, nu există una anume pentru această specie, deși la rășinoase sunt opt (molid- brad, pin (4), larice-duglas). Din această cauză s-a recurs pentru aprecierea celor două parti- cularități la norma românească STAS 1294-93, inti- tulată: „Lemn rotund de rășinoase pentru industri- alizare”. în tabelul 1 sunt redate din acest standard doar valorile limitative ce privesc conicitatea și lăbărțarea. Tabelul 1 Valorile limită în raport de clasa de calitate pentru conicitate și lăbărțare Clasa dc calitate Particularitatea Rezonanță Furnir estetic Furnir tehnic Cherestea Conicitatea, % Nu se admite 1 1 Orice valoare Lăbărțarea, cm Nu se admite 10 10 Orice valoare 30 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 Amintim că, în ediția anterioară (STAS 1294- 85), valoarea lăbărțării era limitată la 25 cm. Asupra ei s-a făcut cea mai drastică modificare la schim- barea noului normativ. în ceea ce privește exprima- rea particularității în cm, ea este identică ca valoare cu cele exprimate în cm/m sau % din cauza lungimii invariabile de un metru utilizată la cuantificare. Conicitatca sc consideră normală, inclusiv Ia foioase, dacă nu depășește marja de 1% (1 cm/m). Pentru lăbărțare, în afara de valoarea indicată în normă, nu există nici o altă referire specială. în general, mai ales pentru lăbărțarea stelată, există re- comandarea ca lobii acesteia să fie îndepărtați ime- diat în procesul dc fasonare al arborelui doborât. Ambele particularități pot deveni limitative pentru anumite utilizări în stare brută ale lemnului, și cu atât mai mult în cazul prelucrării lui industriale, dacă valorile lor depășesc un prag suportabil. 3.2. Caracterizarea distribuțiilor Datele primare pentru conicitate, lăbărțare și diametru de bază au fost sintetizate într-un ansamblu de indicatori statistici, obținuți în cea mai mare parte prin intermediul programelor Excel și Ky Plot. Rezultatele sunt redate în tabelul 2. Specificăm că s-au făcut măsurători și asupra diametrului de bază (1,30 m), în vederea stabilirii unor corelații între particularitățile cercetate și acesta ca variabilă independentă. Analiza mărimilor indicatorilor statistici din cele trei grupe, pentru cele două particularități, a per- mis să se constate că: - mediile depășesc limitele maxime admise la clasele de calitate (utilizare) superioare; - valorile maxime au mărimi extrem de mari, confirmând astfel că specia taxodiu este, într-adevăr, cea mai "lăbărțată” și mai „conică” dintre rășinoa- sele din România. Având în vedere că la noi în țară nu există cercetări referitoare la particularitățile taxo- diului care să permită comparații, s-a cuantificat numai lăbărțarea la 11 arbori mai deosebiți dimen- sional, proveniți din u.a. 36C, U.P.X Uzlina, O.S. Tulcea, cu vârsta apropiată celor de la Arad, obți- nându-se valori cuprinse între 7% și 24,2%. Mărimi- le minime au fost apropiate, dar 1a cele maxime diferența a fost aproape dublă (46,79%); - coeficienții de variație sunt, de asemenea, pes- te limita maximă de caracterizare a colectivităților omogene; - mediile, medianele și modulările au valori foarte apropiate, indicând distribuții unimodalc, sus- ceptibile de a fi normale. Compararea mărimilor conicității și lăbărțării față de normele tehnice românești a arătat că, la conicitate, toți arborii (476) au depășit limita maximă admisă, pe când la lăbărțare au fost 20 de arbori (4,2%) sub valoarea limită de 10%, dar restul de 457 arbori (95,2%) au depășit-o. Pentru a pune în evidență mai tranșant, grafic, modul în care s-au distribuit elementele Tabelul 2 Caracterizarea sinoptică prin indicatori statistici a lăbărțării, conicității și diametrului de bază la taxodiu Diametru de bază Indicatori statistici Particularitatea Lăbărțare Conicitate Număr de valori 476 476 476 „ Media aritmetică 20,70 3,29 46,32 Tendmța Pfima cuartilă centrala .. , Mediana de A treia cuartilă 15,84 2,35 39,80 20,25 3,22 46,50 24,92 3,99 53,33 Modul 20,44 3,10 42,68 Valoarea maximă 46,79 5,97 79,94 Valoarea minimă 4,14 1,03 17,20 Amplitudinea Fluctuația __ r Dispersia 42,65 45,79 4,94 1,17 62,74 111,23 Abaterea standard 6,77 1,08 10,39 Coeficient de variație 32,83 32,69 22,4 Indicatorii Asimetria 0,52 0,24 -0,14 formei Excesul 0,62 -0,47 0,18 tendinței centrale de grupare a colectivităților totale, s-a recurs la diagramele Box-Plot (fig- O- 100 80 60 40 20 0 Fig. 1. Diagramele Box-Plot; 1 - diametrul de bază, cm; 2 - lăbărțarea, %; 3-conicitatea, % REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 * Nr. 1 31 în raport de alurile distribuțiilor experimentale ale valorilor împărțite în 10 clase la conicitate (am- plitudinea de clasă 0,50%), 11 la lăbărțare (ampli- tudinea de clasă 4%) și 11 la diametrul dc bază (am- plitudinea de clasă 6,0 cm), acestea s-au ajustat cu cea teoretică normală, concordanțele fiind confirma- te prin intermediul testului X (fîg. 2, fig. 3 și fig. 4). Fig. 2. Ajustarea distribuției experimentale a conicită- ții cu cea teoretică normală. Fig. 3. Ajustarea distribuției experimentale a lăbărță- rii cu cea teoretică normală. 11 17 23 29 35 41 47 53 59 65 71 77 83 Clasa de diametru, cm Fig. 4. Ajustarea distribuției experimentale a diame- trului de bază cu cea teoretică normală. Verificarea formei distribuțiilor curbelor expe- rimentale față de distribuțiile curbelor normale având aceeași parametri, au fost calculate asimetriile și excesele, precum și rapoartele dintre acestea și erorile corespondente, obținându-se următoarele in- formații: - lăbărțarea a prezentat o asimetric pozitivă (de stânga) și un exces pozitiv, indicând o curbă lepto- kurtică, iar ambii indici confirmând că indicatorii sunt semnificativi la o probabilitate de acoperire de 95%; - conicitatea a prezentat o asimetrie pozitivă (de stânga) și un exces negativ, indicând o curbă plali- kurtică, ambii indici confirmând că indicatorii sunt semnificativi la o probabilitate de acoperire de 95%; - diametrul de bază a prezentat o asimetric negativă (de dreapta) și un exces pozitiv, indicând o curbă leptokurtică, ambii indici confirmând că indi- catorii formei au fost nesemnificativi la o proba- bilitate de acoperire de 95%. 3.3. Corelații. Ecuații de regresie a. Corelații. Fiind îndeplinită condiția de distri- buție normală pentru toate cele trei caracteristici determinate (lăbărțare, conicitate și diametrul de bază), s-au calculat coeficienții de corelație r pentru combinațiile: diametru de bază-lăbărțare, diametru de bază -conicitate și lăbărțarc-conicitate. Determi- narea semnificației coeficienților de corelație s-a fă- cut cu ajutorul testului u folosind transformarea lui Fisher (N mare, r relativ marc). S-au obținut urmă- toarele valori și semnificații: 1. Cor(D, Lb%) = r = 0,67*”, adică o legătură corelativă de intensitate medie, foarte semnificativă; 2. Cor(D, Co%) = r- 0,78”’, cu o dependență de intensitate puternică, foarte semnificativă; 3. Cor(Ă&%, Co%) = r = 0,62 ”, o legătură de intensitate medie, foarte semnificativă. Aprecierea semnificației s-a făcut la o proba- bilitate de transgresiune de 0,1%. b. Ecuații de regresie. Reprezentând grafic to- talitatea cuplurilor datelor primare determinate, s-au obținut câmpurile de corelație corespunzătoare (nori statistici). Au fost cercetate cinci tipuri de ecuații po- tențiale de regresie (liniară, logaritmică, polinomi- ală, putere și exponențială); alegerea celei mai cores- punzătoare pentru dependențele corelaționale avute în vedere a fost lăcută în raport de valoarea coefi- cientului de determinație Re în mod invariabil, pen- tru toate cele trei situații analizate, a rezultat ca fiind cea mai bună regresia liniară (fîg. 5, fig. 6 și fig. 7). Redăm ecuațiile obținute, pentru: 1. Dependența lăbărțare-diametru de bază: Lb% = 0,4365 D + 0,5407, A2 = 0,45 (6) 32 REVISTA PĂDURILOR -Anul 127 • Nr. 1 2. Dependența conicitate-diametru de bază; Co%=0,07890-0,3587, ^ = 0,61 (7) 3. Dependența conicitate-lăbărțare: Co°Ă = 0,0962Lb+1,2985, ^=0,38 (8) în care: D reprezintă diametrul de bază, în cm; Lb - lăbărțarea, în procente; Co - conicitatea, în procente. 40 - ra £ 30 - | 20 ■ J 10 ■ Lb = 0,4365D +0,5407 R2 - 0,45 r-0,67 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Diametrul dc baza, cm Fig- 5. Dreapta de rcgrcsic pentru dependența lăbăr- țarc-diametru de bază. Fig. 6. Dreapta de rcgrcsic pentru dependența conici- tate-diametru de bază. 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Labartarca, % Fig. 7. Dreapta de regresie pentru dependența conici- tate-lăbărțare. Coeficienții unghiulari ai dreptelor de regresie simt echivalenți cu pantele acestora și indică, practic, cu cât crește variabila dependentă la o creștere cu o unitate a variabilei independente. Pentru cazurile în speță, cea mai semnificativă creștere o arc lăbărțarea iar cea mai redusă conicitatea, ambele în raport cu diametrul de bază. 3.4. Elemente geometrice la lăbărțarea stelată La multe exemplare de taxodiu, partea infe- rioară a trunchiului prezintă în secțiunea transversală o formă ondulată, canclată, cu convexități și conca- vități, adică o abatere majoră de la cea circulară (de- ficit izoperimetric). Acest lucru se datorează dezvol- tării exagerate a rădăcinilor orizontale ale arborilor aflați pe soluri umede sau instabile, cauzată dc nece- sitatea susținerii proprii a masei trunchiului, sau de cerința măririi rezistenței la încovoiere sub acțiunea vântului. Poate fi și o cerință de natură genetică, le- gată în primul rând de procesele fiziologice de hră- nire (Richter, 2010). In fotografia 2 este prezentată o lăbărțare stela- tă în care se pot distinge bine clementele ei geome- trice: distanța dintre lobi (l^, adâncimea dintre lobi (uQ și înălțimea acestora (A,). Foto 2. Lăbărțare stelată. Pentru exemplificare, sub raportul mărimii a- cestor caracteristici, au fost aleși trei arbori, rezulta- tele obținute după prelucrare sunt redate în tabelul 3. S-a constatat că nu toți arborii au avut lăbărțare stelată, dar cei care o prezentau au avut un număr variabili de lobi; în exemplele prezentate, acesta a fbst de la 9 la 14. Coeficienții de variație au fost relativ mari și neuniformi, atât în raport cu arborii, cât mai ales la caracteristici, indicând mulțimi neomogene. S-a mai remarcat că înălțimea lobilor a depășit cu mult mări tn ea de un metru. Caracteristicile lăbărțării stelate, în special numărul, înălțimea și adâncimea lobilor, au o influ- ență foarte mare și nefavorabilă asupra intervenției tehnologice necesare, atât la pădure, cât și la unitatea dc prelucrare. REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 33 Tabelul 3 Caracterizarea elementelor geometrice ale lăbărțării stelate la arborii 456,479 și 482 Indicator statistic Număr arbore Caracteristica, cm li-i an hi Numărul 456 9 9 9 măsurătorilor, 479 14 14 14 bucăți 482 12 12 12 Media aritmetică, 456 38,89 13,89 59,89 479 26,57 12,20 77,71 centimetri 482 27,42 10,64 59,75 Abaterea standard, 456 14,18 3,54 17,24 centimetri 479 8.72 5.76 24.10 482 12,73 3,86 25,57 Coeficientul de 456 36 25 variație, procent 479 33 47 31 482 46 36 43 Valoarea maximă, 456 67 18,0 88 479 42 23,8 105 centimetri 482 49 16,3 107 Valoarea minimă. 456 21 8,2 34 479 13 2,4 28 centimetri 482 11 5,6 30 3.5. Influența particularităților asupra utilizării lemnului Randamentul la debitarea lemnului cu lăbărțare și conicitate pronunțate scade, deoarece forma de neiloid și trunchi de con a buștenilor determină un număr mai mare de piese de cherestea cu lungimi și lățimi mai scurte. Ponderea lăturoaielor și a șipcilor brute tivite crește. Mersul fibrelor lemnoase în produsele de cherestea generează micșorarea pro- prietăților de rezistență. Calitatea suprafețelor se înrăutățește dacă rindeluirea se practică împotriva fibrelor lemnoase. La lăbărțarea stelată, și mersul inelelor anuale este perturbat, ceea ce determină ca produsele debitate să se strâmbe și să crape. Adaptarea tehnologică optimă care permite, în bună parte, înlăturarea deficiențelor semnalate, este utilizarea ferăstraielor panglică, cu modul de lucru în varianta „debitare conică”. Prin această modalitate buștenii pot fi mai bine valorificați, cu o reducere pronunțată a pierderilor. La buștenii cu lăbărțare exagerată, în special la cei cu forma stelată, este strict necesar să se înde- părteze o bună parte din ea, respectiv lobii, înainte de prelucrare. Uneori este indicat ca buștenii respectivi să fie separați în două piese distincte, prima cu o lungime mai scurtă fiind destinată producerii unor sortimente mai puțin valoroase. 4. Concluzii Specia taxodiu este una care prezintă un spectru foarte larg de utilizări în țara ei de origine, atât din cauza proprietăților favorabile de rezistență meca- nică și biologică, cât și estetice ale lemnului. La aces- tea se mai adaugă și capacitatea deosebită de creștere și de producție de masă lemnoasă, devenind foarte rentabilă și sub aspect economic. La noi în țară, în cultură forestieră, specia a fost introdusă de peste un secol. Până acum s-a câștigat o experiență deosebită privind lucrările silvice nece- sare și modul lor de executare, dar nu au existat, pe bună dreptate, preocupări legate de valorificarea lemnului. în acest sens, prin cercetarea întreprinsă, s- a demarat elucidarea unor aspecte privind variația a două particulariăți ale arborilor - lăbărțarea și coni- citatea -, a căror influență poate fi de multe ori hotă- râtoare în valorificarea optimă a buștenilor fasonați. După inventarierea totală a arborilor și prelu- crarea datelor primare în indicatori statistici s-au ob- ținut valori care au permis să se confirme că taxodiul este specia de rășinoase cea mai „lăbărțată” și cea mai „conică”. într-adevăr, puțini arbori s-au înscris în limitele indicate de norme ca fiind corespunzători unor calități superioare. Pentru a veni în ajutorul practicienilor evalua- tori ai calității arborilor în picioare (până la 5,1 m), au fost stabilite, pe baza corelațiilor existente, ecuații de regresie între cele două particularități și diametrul de bază, precum și între ele. Problema cea mai dificilă din punctul de vedere al utilizării viitoare a lemnului buștenilor o constituie lăbărțarea stelată, ale cărei elemente geometrice tre- buie neapărat îndepărtate. în raport de mărimea lor devine necesară chiar fasonarea a doi bușteni, cel care conține lăbărțarea fiind mai scurt. Soluția tehnologică de prelucrare cea mai rațională o reprezintă utilizarea ferăstrăului pangli- că, cu aplicarea metodei de lucru denumită „debitare conică”. Mulțumiri Autorul mulțumește domnului dr. ing. Mihai Filat de la ICAS București, Colectivul Tulcea, pentru datele primare necesare determinării lăbărțării unor exemplare deosebite de taxodiu din mediul silvicol al Deltei Dunării, permițând astfel o comparare instructivă a acestei particularități a speciei din două stațiuni forestiere foarte diferite. 34 REVISTA PĂDURILOR *Anul 127 • Nr 1 Bibliografie G i u r g i u, V., 1972: Metode ale statisticii matema- tice aplicate în silvicultură. Editura Ceres, București, 566 p. H a r a 1 a m b, At., 1967: Cultura speciilor fores- tiere. Editura Agro-Silvică, București, 755 p. Ho ugh, R. B., 2007: The woodbook. TASCHEN GmbH, Kbln, 800 p. R i c h t e r, Ch.., 2010: Holzmerkmale. DRW Verlag, Leinfelden-Echterdingen, 224 p. S achs,L., 2002: Angewandte Statistik. Springer Verlag, Berlin, 888 p. S t ă n e s c u, V,, 1979: Dendrologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 470 p. Conf. dr. ing. Johann KRUCH, jkruch36@yahoo.com Features of cone-shape and root-swelling of swamp cypress species (Taxodium distichum L.) Abstract Among the particularities of swamp cypress, two - cone-shape and root-swelling - are easily noticeable on standing trees or logs. Their size is more visible than to other coniferous species and, in some cases, it may negatively influence the usage of wood. The paper emphasizes the results of research works carried out on 476 swamp cypress trees forming a pure stand. Through a series of statistical indices, many characteristic sizes of total number of trees were quantified and the correlation and regression equations between the two particularities and dbh and also between them were established. We have also analyzed the geometric features of root-swelling and we have made the recommendation of cone cutting for the logs which have values ofroot-swelling and cone-shape above the Icgally admittedlimits. Keywords; swamp cypress, root-swelling, cone-shape. REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr. 1 35 Pentru o nouă legislație silvică1 Victor GIURGIU Secvențe retrologice împlinirea a 13 0 de ani de la adoptarea primului Cod silvic românesc este un bun prilej pentru a eva- lua impactul legislației silvice asupra stării pădurilor țării. Constatarea este însă surprinzătoare: spre deo- sebire de alte țâri europene, în România, pe măsură ce a crescut numărul legilor silvice, s-au redus atât suprafața, cât și potențialul economic și ecologic al pădurilor. Dimpotrivă, ca urmare a legilor raționale adop- tate, procentul de împădurire a crescut în Franța de la 13% cât a fost la începutul secolului al 19-lea la 29% în prezent, în Ungaria de la 12% în trecut la 23% în prezent, iar în Slovenia la 62%. în România, gradul de împădurire a scăzut dras- tic, de la 80% cât a existat în trecutul îndepărtat, la 60% cât a fost la sfârșitul secolului al 18-lea și apoi la 28% cât este în prezent. Suntem însă nevoiți să atenționăm asupra fap- tului potrivit căruia s-au avansat în ultimul timp pro- cente de „împădurire” majorate de până la 30%, obți- nute printr-o „inginerie statistică” aberantă, respec- tiv prin includerea la „păduri” a așa-numitelor „pă- șuni împădurite”, a jnepenișurilor și a vegetației fo- restiere din afara pădurii adevărate, dacă suprafața însumată a coroanelor arborilor este de peste 10% din suprafața respectivului teren, așa cum se proce- dează la elaborarea așa-numitului Inventar Forestier Național. Fără explicațiile necesare, acest inventar dezinformează asupra gradului de împădurire a țării (și nu numai). Precizăm că procentul de împădurire funcțional sub raport ecologic este acum doar de 23-24%, insu- ficient pentru a menține în frâu hazardele climatice, hidrologice și geomorfologice, cu deosebire în vii- tor, în contextul schimărilor climatice. în paralel, s-au deteriorat structura și calitatea pădurilor rămase. 1 In baza comunicării prezentate la dezbaterea internațională „Pădurile, plămânii verzi ai Planetei — încotro ?”, organizată de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești” și Fundația Grupului pentru Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă (noiembrie, 2011). Altfel spus, în cei 130 de ani scurși de la adop- tarea primului Cod silvic românesc (în 1881) și sub jurisdicția codurilor silvice din 1910, 1962, 1996 și 2008, au dispărut peste 2,5 milioane de hectare de pădure, iar biodiversitatea și starea de sănătate a celor care au dăinuit s-au înrăutățit, astfel încât noi moștenim un domeniu forestier puternic îngustat, cu o treime, pentru o populație aproape triplată între timp, păduri în mare parte destructurate antropic și, în consecință, vulnerabile la adversități, având un potențial anti-entropic și economic sub nivelul eco- sistemelor forestiere naturale (virgine). în schimb, avem aproape trei milioane hectare de terenuri de- gradate și/sau abandonate. Oare aceasta să fie „per- formanța” legilor silvice românești? Cu privire la cauzalitatea stărilor actuale negative Cauzele acestor stări sunt multiple, dintre care menționăm doar două. Prima cauză. Agresivitatea unor legi nesilvice, cum sunt cele referitoare la reformele agrare din tre- cut și la reconstituirea dreptului dc proprietate adop- tate iresponsabil în ultimii 22 de ani, în total deza- cord cu recomandările și atenționările date de comu- nitatea academică din silvicultură. Prezentăm doar două exemple din 1997, oferite de istorica dezbatere care a avut loc în Aula Magna a Academiei Române înainte de valul cel mare al resti- tuirilor (Giurgiu, 1998). 1) Reconstituirea dreptului de proprietate asu- pra pădurilor, atât de necesară sub raport social, al drepturilor omului, reprezintă o acțiune foarte costi- sitoare pentru țară, pentru bugetul statului, mai ales în actuala perioadă de tranziție (care este o tranziție prin criză economică și morală). Dar, fără preluarea de către stat a acestor costuri, pe care viitorul pro- prietar nu le va putea suporta, acțiunea nobilă de restituire a pădurilor celor îndreptățiți va fi compro- misă. Pădurile neîngrijite vor intra în declin, vor fi brăcuite și devastate, cu grave consecințe pentru națiunea noastră. De aici concluzia evidentă: dacă 36 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127'Nr. 1 stalul nu va fi angajat prin lege sau nu poate să subvenționeze în mare parte gestionarea pădurilor private, trebuie studiată soluția amânării acestei acțiuni până la redresarea economică și morală a țării ” (Giurgiu, 1998), Din nefericire, atenționările noastre nu au fost acceptate, dar previziunile s-au adeverit. 2) în aceeași aulă, cu același prilej, secretarul de stat pentru silvicultură a prezentat coordonatele de bază ale unei viitoare legi referitoare la restituirea pădurilor către foștii proprietari, la care replica noastră a fost următoarea: „Sperăm că proiectul de lege, despre care a vorbit aici domnul secretar de stat ing. I. Seceleanu, proiect rațional, va cuprinde în forma lui finală toate restricțiile necesare pentru salvarea de la dezastru a pădurilor private, astfel încât actuala Putere (naționalțărănistă, n.n), încare națiunea noastră a investit atâtea speranțe, să nu se compromită în fața generațiilor prezente și viitoare ” (Giurgiu, 1998). Din păcate, secretarul de stat menționat a demi- sionat, acea „viitoare lege”, devenită Legea nr. 1 din 2000, s-a dovedit catastrofală pentru pădurile țării, iar acea Putere, național țărănistă, s-a compromis iremediabil. 3) Același avertisment a fost dat de către noi și prin capitolul „Pădurea”, al Strategiei Naționale pen- tru Dezvoltare Durabilă, elaborată sub egida Acade- mici Române și adoptată de Guvernul României, prin care s-a precizat că „O problemă distinctă, de deosebită complexitate, se referă la gestionarea pă- durilor retrocedate și a acelora care se vor înapoia foștilor proprietari, persoanelor fizice șijuridice. Fără o legislație adecvată și prevederi institu- ționale specifice și suportfinanciar din partea statu- lui, această necesară măsură va avea consecințe dramatice pentru echilibrul ecologic al țării”(***, 1999). Asemenea apeluri ale Academici Române și ale membrilor săi, transmise președinților țării, politi- cienilor și guvernelor, au rămas fără răspuns, iar consecințele legilor adoptate, legi de tristă amintire (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005), sunt la vedere și bine cunoscute: păduri lăsate de izbeliște, păduri brăcuite și demolate, pă- duri scăpate de sub controlul regimului silvic, retro- cedări frauduloase pe zeci, sute și chiar mii de hec- tare, în timp ce trei milioane de terenuri agricole de- gradate sau abandonate rămân în continuare neîmpă- durite, cu tot ansamblul de consecințe incredibile care decurg din această stare. A doua cauză. Aceasta constă în extrem de re- dusa conștiință forestieră a românilor, dc la clasa politică, guvernanți și justițiari la populație, îndeo- sebi la cea rurală, particularitate remarcată de Marin Drăcea (2005) cu mult timp înainte (1919). Acest fapt explică calitatea slabă a legilor adoptate de parlamentari iresponsabili, ncrespectarea acestor legi (atunci când sunt corecte) de către structuri ale statutului, dar și de populație, ceea ce a facilitat explozia contravențiilor și infracțiunilor silvice, a corupției extrem de diversificate, care se manifestă prin furturi clasice de lemn, dar și prin fraude mo- deme, informatice, ingenios acoperite prin implica- rea sau, frecvent, prin neimplicarea totală a autorită- ților de profil de la toate nivelurile. Fraudele clasice și cele modcme/informatice se ridică la nivelul multor milioane de metri cubi anual, fără ca slăvitul SUMAL să le surprindă. Silvicultura practică, în special cea din dome- niul privat, va tinde spre disoluție, dacă procesele malefice nu vor fi oprite la timp, prin legi severe. (Ceea ce ați vizionat dv. astăzi pe ecran2 nu sunt decât forme ușoare, vizibile, ale unui amplu proces desta- bilizator. Mai grave și extinse sunt fraudele nevizi- bile, cum sunt cele săvârșite de cei cu „gulerele albe”, inclusiv la licitații). Noiîngrijorări Avem motive să ne exprimăm îngrijorarea față de presiunile exercitate de unii dintre noii proprietari alohtoni de pădure (aj unși în țară ca urmare a unor legi extrem de permisive) și de puternice societăți comerciale, tot alohtone, de exploatare și industriali- zare a lemnului, care, împreună cu acoliții lor autoh- 2 Ne referim la două filme excelente, profesioniste, realizate de j urnaliști ai postului de televiziune Antena 3, filme referitoare la tăieri ilegale de arbori în diferite zone ale țării, prezentate la dezbaterea menționată anterior. REVISTA PĂDURILOR -Anul 127 • Nr. 1 37 toni, militează subtil pentru amplificarea exploată- rilor în cele mai frumoase și valoroase păduri româ- nești, insistând pentru reducerea vârstelor de exploa- tare a arboretelor, pentru aplicarea de tratamente ex- tensive, pentru creșterea indicilor de recoltare prin rărituri ș.a. La inițiativa acestor alohtoni, sprij iniți de struc- turile silvice ale statului nostru, a fost organizat chiar un seminar internațional în România (noiembrie, 2011), sub sloganul tendențios „Mobilizarea resur- selor pădurii ”, la care, prin estimări globaliste ires- ponsabile, s-au lansat niveluri exagerate pentru posi- bilitatea anuală a pădurilor noastre (față de aproxi- mativ 17 mii. m3, cât este în realitate)3, sfidând astfel realitățile românești și confundându-ne cu o țară afri- cană subdezvoltată (Thuresson, 2011). Noi suntem deschiși pentru colaborare cu pro- prietari străini având păduri (cumpărate la prețuri modice), precum și cu firme forestiere străine, dar cu o singură condiție: să respecte legile țării, regimul silvic românesc oferindu-ne modele ecologice de urmat, Iară a căuta să aplice în România ceea ce în țările lor de origine este interzis. Noi le spunem acestora; România nu este o țară colonială! Avem o silvicultură națională, desigur perfectibilă, în pri- mul rând, prin noi înșine. Declinul silvicultura!, consecințe ale unor legi permisive Din nefericire, calitatea actului silvicultural a scăzut drastic, iară ca acest proces să fie surprins în totalitate de statistici oficiale, cum este cazul tăie- rilor dezordonate efectuate sub paravanul așa-numi- telor tăieri accidentale I sau, uneori, chiar sub para- vanul unor tratamente ecologice prevăzute în amena- jamente, dar faptic înlocuite prin tăieri pe alese, cu deosebire în pădurile private. Următorul exemplu este edificator: dacă în anul 2010, pentru pădurile proprietate publică a statului, ponderea produselor accidentale I față dc produsele principale recoltate a reprezentat 27%, în cazul pădurilor proprietate pu- 3 Posibilitatea accesibilă este cu mult mai redusă, fapt explicabil dacă avem în vedere desimea redusă a drumu- rilor forestiere. blică a unităților administrativ-teritoriale această pondere s-a ridicat la 62%, iar în al pădurilor proprie- tate privată a persoanelor fizice și juridice aceeași pondere a fost de 67% (MMP, 2010). Această gravă anomalie se manifestă an de an. în plus, sub pretextul tăierilor de igienă, frecvent, se recoltează arbori valoroși sub raport economic și perfect sănătoși. Alte nelegiuiri silvice se produc în numele lucrărilor (tăierilor) de conservare. Apoi, volumul și calitatea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 40 dc ani. Continuarea acestor procese, în perspectiva apropia- tă, va duce la degradarea a aproape jumătate din pă- durile țării. Doar o lege ultra severă și corect aplicată injustiție ar mai putea opri valul demolator al păduri- lor țării în această perioadă dominată de multiple crize: politică, morală, economică, financiară. Se pare că pădurea și silvicultura românească mai au nevoie dc articole de lege pentru identificarea și combaterea a ceea ce putem denumi malpraxis silvic. în condițiile legislației silvice extrem depermi- sive, continuă destructurarea pădurilor virgine și cvasivirgine din România - patrimoniu natural dc valoare excepțională, unic în spațiul european, în ciuda avertismentelor noastre din ultimii 54 de ani (Bradosche et al., 1959; Giurgiu, 1961, 1967, 1993, 1999; Giurgiu etal., 2000) și ale altor autori. Dacă, în România, mai există încă aproximativ 200 mii hecta- re de păduri virgine și cvasivirgine este, în primul rând, rodul demersurilor științifice ale silvicultorilor, îndeosebi ale celor din mediul academic, care în perioada comunistă (frecvent cu riscuri personale) și în cea postdecembristă au militat cu succes pentru ocrotirea acestor vestigii naturale (prin constituirea de rezervații științifice, rezervații naturale, parcuri naționale, parcuri naturale, prin elaborarea de norme tehnice, precum și prin zonarea funcțională a păduri- lor ș.a.). Iată de ce afirmația unor reprezentanți ai W WF potrivit cărora de abia în decembrie 2011 s-a înfăptuit, prin implicarea lor, „primul pas concret pentru protejarea pădurilor virgine din România ", este nu doar nefondată, ci și ireverențioasă la adresa oamenilor de știință români din domeniul silvicul- turii. Salutăm însă faptul că această organizație 38 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 internațională se alătură demersurilor noastre, chiar dacă intenția dată este mult întârziată. Așteptăm dc la această renumită organizație de profil o contribuție financiară substanțială, cea promisă (100 mii euro) fiind infimă față de imensele costuri necesare fina- lizării acestui demers de interes internațional. Mai precizăm că, în ansamblul celor aproximativ 200 mii ha de păduri virgine și cvasivirgine, primele ocupă o pondere foarte redusă, ceea ce infirmă estimările derutante, însușite și de WWF - România, potrivit cărora țara noastră ar deține 250 mii ha de păduri virgine. Totodată, ne adresăm Institutului de Cerce- tări și Amenajări Silvice pentru a stopa destructura- rea prin amenajamente a pădurilor virgine și cvasi- virgine, contrar nomelor tehnice de profil (inclusiv în Parcul Național Retezat). Doar o viitoare lege, mult mai severă, va putea stopa acest proces dis- tructiv. Este firesc ca viitoarea lege silvică să interzică îngustarea biodiversității pădurilor virgine și cvasi- virgine. Până atunci, soluția optimă este constituirea lor în rezervații științifice sau încadrarea lor în zona strict protejată (dacă se află în parcurile naționale și parcuri naturale4, astfel încât, prin legea în vigoare, să fie stopat procesul destructurării lor prin tratamen- te extensive. Aceeași lege urmează să interzică alegerea și aplicarea de tratemente prin care se reduce nivelul biodiversității arboretului aflat în procesul de rege- nerare. De exemplu; alegerea tratamentului regene- rărilor progresive pentru un arboret plurien sau rela- tiv plurien, ori adoptarea tratamentului regenerărilor progresive cu perioadă scurtă de regenerare pentru un arboret relativ plurien. Performanțe din perioada post decembristă Unele legi și alte acte normative adoptate în perioada postdecembristă au produs și efecte benefi- ce în privința ocrotirii, conservării și gestionării pă- durilor. Dintre acestea menționăm doar următoarele: - înființarea Regiei Naționale a Pâdurilor- 4 Doar pe această bază pădurile virgine și cvasivirgine pot fi trecute legal în regim strict de ocrotire, respectiv în tipul funcțional T, Romsilva, pentru administrarea pădurilor statului, model de gospodărire, receptivă acum la moderni- zare și eficientizare (spre deosebire de autoritatea publică centrală pentru silvicultură, aflată în derivă de peste 22 de ani, aruncată de la un minister la altul, cu consecințe negative asupra pădurilor și silvicultu- rii românești); - liberalizarea prețului la lemn, deschizându-se astfel calea economiei de piață în silvicultură; - înființarea a 29 de parcuri naționale și parcuri naturale, majoritatea aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, structură aptă să asigure ocrotirea biodiversității pădurilor respective, în acest scop fiind necesară revizuirea prevederilor aberante ale legii referitoare la ariile naturale prote- jate (aceasta admite tratamente extensive, inclusiv tăieri rase, în parcuri naționale și în parcuri naturale); - asigurarea prin lege a continuității Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, care a promovat, atât cât i-a fost cu putință, știința silvică românească (spre deosebire de învățământul superior silvic, acum bulversat și aflat într-un accentuat declin, cu consecințe negative pe termen lung asupra silvicul- turii naționale); - revigorarea activității Secției dc silvicultură a Academici dc Științe Agricole și Silvice, precum și înființarea Comisiei silvice aAcademiei Române; - certificarea pădurilor (activitate în derulare) după metodologii internaționale; - instituționalizareaprin lege a inventarierii pe- riodice statistico-matematice a pădurilor României (cu condiția ca această monitorizare să fie corect concepută și înfăptuită). O nouă propunere legislativă La scurt timp după punerea în aplicare a Codului silvic din 2008, cu justificată dorință aștep- tat, precum și în climatul deziluziilor generate de eșecul Codului silvic din 1996, au apărut lacunele previzibile ale primului, ale celui din 2008, multe sesizate cu anticipație de comunitatea academică din silvicultură. Abundă dispoziții total sau parțial nefi- nalizate, dispoziții necorespunzătoare, inoperante, inoportune, unele deja abrogate nejustificat, ceea ce REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 39 înseamnă că acest Cod silvic, din 2008, a înregistrat un eșec istoric (***2011), apt de a fi dat ca exemplu negativ în monografia legislației silvice românești. în consecință, recent a apărut o nouă propu- nere legislativă pentru modificarea și completarea acestui ultim Cod silvic, propunere aflată deja în procesul de legiferare la Camera Deputaților (Cameră decizională), trecută de Senat, dar cu aviz negativ. Acest proiect legislativ, deși aduce îmbunătă- țiri față de legea dc bază5, nu răspunde pe deplin cerințelor actuale pentru o gestionare durabilă a pă- durilor, nu pune stavilă, prin sancțiuni drastice, in- credibilelor abuzuri împotriva acestora; dimpotrivă, în multe privințe, acest proiect, păstrând majoritatea carențelor din Codul silvic - 2008 menționat ante- rior, introduce altele de extremă gravitate. Oferim în continuare doar câteva exemple: - problema fundamentală a reîmpăduririi țării prin împădurirea imenselor terenuri degradate și abandonate este tratată doar declarativ, Iară a men- ționa toate pârghiile legale necesare acestui nobil scop. (S-ar putea lua ca model o lege silvică din 1943, când, pe timp de crâncen război - rușii se apropiau de Nistru - în țară, totuși, s-au împădurit în acel an 8 mii hectare de terenuri degradate, față de 0,5-4 mii hectare anual împădurite în ultimele două decenii); - încurajează fărâmițarea proprietății prin moș- teniri (nu a fost reintrodusă dispoziția anterioară potrivit căreia proprietatea forestieră nu poate fi divizată sub limita de un ha), sfidând învățătura lui Marin Drăcea, citat anterior, după care „împărțirea pădurii, înseamnă moartea ei... Gospodărirea silvi- că pe mici proprietăți se lovește la orice pas de greutăți, care o scumpesc, o fac neviabilă, ducând la defrișare „tot atât de necesar este să se facă chiar drumul înapoi, prin refacerea, din țăndări mărunte, a unor organisme forestiere, care singure pot ameli- ora economia forestieră ” (Drăcea, 1945); 5 Multe dintre aceste îmbunătățiri au fost convenite în mediul academic cu domnul deputat dr. Ion Dumitru, domnia sa dovedindu-se receptiv la propunerile unor membri ai Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu-Șișești”. îi aducem mulțumiri și pe această cale. - restrânge considerabil ajutorul statului pentru amenajarea și administrarea pădurilor având supra- fețe mici, ceea ce va încuraja degradarea lor (după exemplul istoric negativ, oferit de Legeanr. 18/1991, lege de tristă amintire); - nu rezolvă problema aplicării stricte a regimu- lui silvic pentru suprafețele mici de pădure, aflate în proprietate privată, dăinuirea lor aflându-se sub sem- nul întrebării; - nu stimulează cumpărarea enclavelor de către proprietari (inclusiv de către stat); - admite construirea de drumuri forestiere fără un exigent aviz ecologic; - nu exclude sau, cel puțin, nu limitează drastic tehnologiile de exploatare a lemnului extrem dc agresive, cum sunt cele bazate pe tractoare articulate forestiere (TAF-uri), marginalizând tehnologiile ca- re folosesc funicularele modeme. Se produc astfel imense prejudicii solului, regimului apelor, vegeta- ției forestiere și peisajului; - sunt necesare dispoziții coercitive puternice pentru descurajarea furturilor din pădure și a corup- ției din silvicultură, inclusiv a furturilor de păduri de sute și mii de hectare din averea statului cu „bună- voința” justiției; - admite practicarea pășunatului în păduri, ceea ce în toate țările europene este interzis (această prac- tică anacronică a fost interzisă în România, chiar și în timpul celui de al Il-lea război mondial, inclusiv pen- tru vitele văduvelor de război). Incredibil, o recentă lege (Legea 214/2011) admite defrișarea dc păduri, denumite pășuni împădurite, în baza unor „studii dc transformare” de tristă amintire, aruncând silvicul- tura românească cu două secole în urmă. In plus, introduce termenul de „pădure pășunabilă”, ceea ce constituie o aberație, contrară pactului „Pax fundt” încheiat în 1920 între ilustrul agronom Gh. lonescu Șișești și marele silvicultor M. Drăcea, conform cărora „Agricultura înțelege să se abțină de la orice măsură care ar atinge sau ar degrada patrimoniul forestier, cum este, de exemplu, cazul cupășunatul în pădure "; - este marginalizată reconstrucția ecologică a pădurilor afectate de factori dcreglatori, în timp ce 40% din păduri sunt destructurate; 40 REVISTA PĂDURILOR -Anul 127 • Nr. 1 - ocrotirea biodiversității, problemă fundamen- tală a silviculturii contemporane și a viitorului, este tratată doar superficial, declarativ, fără luarea în considerare a tuturor treptelor diversității biologice (genetică, a speciilor, ccosistemică și a complexelor de ecosisteme); - va fi necesară restricționarca accesului publi- cului în păduri prin mijloace mecanizate generatoare de entropie. Pentru stimularea ocoalelor silvice private de a respecta cu strictețe regimul silvic este oportună adoptarea unei reglementări din perioada interbelică, potrivit căreia administrarea respectivelor păduri trecea în seama unui ocol silvic de stat (al Casei Autonome a Pădurilor Statului), dacă se constatau, pe bază de severe controale, importante abateri de la Codul silvic și de la alte legi. Nădăjduim ca viitoarea lege, mai bine elabo- rată, să ofere soluții și pentru optimizarea sistemului ecologie-economie-social, sistem care tinde spre sta- rea optimă doar prin respectarea unui set de restricții ecologice necesare pentru funcționarea sistemului. După cum s-a mai arătat (*** 2011), eveni- mentele forestiere internaționale de cel mai înalt nivel, cum au fost Anul Internațional al Pădurilor (2011), Ziua Internațională a Biodiversității Fo- restiere (22 mai 2011), Carta Verde lansată de Uniu- nea Europeană în 2010, precum și noua strategie forestieră a Uniunii Europene (în curs de finalizare) și alte documente internaționale, relevante pentru silvicultura românească, ne îndeamnă la reconside- rări ale strategiei și, mai ales, ale legislației silvice românești, la o atitudine mai responsabilă a puterii legislative și a celei executive față de pădurile țării. A sosit timpul să conștientizăm adevărul potri- vit căruia schimbările climatice, criza energetică și criza alimentară, desfășurate în ritmuri ascendente pe plan internațional, având reverberații certe și în spațiul geografic românesc, sunt argumente puter- nice care pledează pentru reconsiderarea din temelii a legislației silvice românești, inclusiv a proiectului de lege aflat acum în dezbatere în Parlament. Așadar, propunerea legislativă pentru modifi- carea și completarea Legii nr. 46-Codul silvic 2008, lansată spre adoptare în Parlament în procedură de urgență, deși conține îmbunătățiri substanțiale, nu răspunde la toate cerințele majore menționate mai sus, nefiind aptă pentru a fi adoptată de forumul legislativ; dacă, totuși, va fi pusă în aplicare, aceasta nu va vindeca toate suferințele mari ale pădurii ro- mânești, dimpotrivă, pe alocuri chiar le va accentua, iar silvicultura va rămâne în impas față de cerințele interne și internaționale. O posibilă soluție rațională pentru procesul de legiferare (agreată de Comisia de Științe silvice a Academiei Române și Secția de silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe loncscu Șișești”) Viitorul Cod silvic va fi superior celor de până acum, dacă se vor adopta umătoarele proceduri: 1) înființarea, sub conducerea autorității publi- ce centrale pentru silvicultură, a unei comisii perma- nente multidisciplinare, compusă din oameni de ști- ință și legiuitori pricepuți independenți politic, care să evalueze ansamblul reglementărilor cu caracter silvic adoptate până în prezent și, totodată, să studi- eze legislația silvică din țări avansate ale Uniunii Europene; 2) Numita comisie să elaboreze, într-o concep- ție nouă, proiectul viitorului Cod silvic, într-o pe- rioadă rezonabilă, însoțit de toate actele normative necesare punerii în funcțiune a proiectatei legi, inclusiv de normele tehnice și ghidurile de bune practici, deoarece numai astfel viitorul act legislativ va putea produce efectele scontate; 3) înainte de legiferare, proiectul astfel elabo- rat să fie supus dezbaterii publice în cercul larg al specialiștilor silvici; 4) Definitivarea proiectului de Cod silvic înain- te dc înaintarea lui spre legiferare. Recomandărm evitarea dezbaterilor și luarea deciziei în Parlament, referitoare la viitorul Cod sil- vic, în perioade pre-electorale, astfel încât procesul de legiferare să nu fie viciat de imixtiuni politice partizane. Promovarea unei noi propuneri legislative pen- tru modificarea și completarea actualului Cod silvic ar putea fi oportună numai pentru probleme ultraim- portante și extrem de urgente, astfel încât să nu fie REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 41 blocată activitatea din silvicultură. Considerații finale Declinul pădurilor din ultimii 22 de ani nu este decât un episod din ansamblul marilor suferințe ale patrimoniului silvic național, atât de frecvente în is- toria țării. Acest adevăr, dureros pentru națiunea noastră, trebuie spus răspicat: ciuntirea și destră- marea domeniului forestier național din ultimele două secole sunt rodul inconștienței iresponsabile a Bibliografie Bradosche,P., Giurgiu, V., Mii eseu, L, 1959: Productivitatea și capacitatea de producție a pădurilor în corelație cu instalații de transport. Lucrare publicată în 2011, Editura AGIR, București, HOp. D r ă c e a, M. (subredacția V. Giurgiu), 2005: Opere alese. Editura Ceres, București, 400 p. G i u r g i u, V., 1967: Studiul creșterilor la arborete. Editura Agro-Silvică, București, 322 p. Giurgiu, V. ș.a., 1993: Salvațipădurile României. Editura Arta Grafică, pp. 49. G i u r g i u, V. , 1998: Quo vadis, silva?. In Academica, februarie. Giurgiu, V.,D oniță,N.,R adu, Șt., Cenușă, R., D i s s e s c u, R., S t o i c u 1 e s c u, Cr., B i r i ș, I., 2000: Lesforets vierges de Roumanie. Asbl F oret Wallonne, 200 clasei politice românești, care, în acest scop, s-a folosit de toate pârghiile statului, în principal prin căi legislative, acționând împotriva intereselor naționale. Personal sunt convins, iar dumneavoastră știți, că în tezaurul sufletesc al națiunii noastre există un imens potențial benefic, care, pus în valoare, va reuși să inverseze direcția demersurlui silvic păgubos de până acum. Știința silvica românească oferă soluții în acest nobil scop. MMP, 2011: Dinamica volumelor de masă lemnoasă recoltate în perioada 2008-2010. Ministerul Mediului și Pădurilor, Manuscris. Thnresson, T, 2011: Forest Management Planning. Annual Allowable Cut and Prezent Use of the Potențial. Seminarul internațional „Mobilizarea resurselor pădurii - o abordare durabilă” (8-9 noiembrie 2011, București) * * * Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. * * *1999 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă. Guvernul României. Editura Nova, București. Capitolul „Păduri”, pp. 36-40. * * * Legea nr. 46/2008 — Codul silvic. ***2011: Comunitatea academică din silvicultură solicită elaborarea unui nou Cod silvic. Revista pădurilor, nr. 6, pp. 3-8. Acad. Victor GIURGIU, asasmeca@asas.ro Academia Română For a new forest legislation Abstract After a short historical joumey, the causes that led to the deep decline of Romania's forests are presented: a. A very poor quality of Romanian forest and agricultural legislation. b. The reduced forestry awareness ofpoliticians, people in power andpopulation. The wcaknesses of the Forest Law of 2008 as well as a new legislative proposal under debate in the Romanian Parliament are also presented. Solutions for the substanțial improvement of this law proposal are shown considering: biodiversity protection, necessity of forests1 adaptation to climate changes; power resources and food crisis; performance of silvicultura from advanced European countries and so on. Keywords: forest legislation,forest history, forest policy. 42 REVISTA PĂDURILOR -Anul 127 • Nr. 1 „Stand silviculture” versus „crop tree silviculture” in young Norway spruce (Picea abies Karst.) stands: A case-study Aurica PĂTRÂUCEAN 1. introduction In both Europe and Romania, Norway spruce (Picea abies (L.) Karst) is one of the most important forest species, covering important areas as its natural range has expanded especially in the last two centu- ries owing to the easy establishment and tending, quick growth and high wood production. Unfortunately Norway spruce plantations all over Europe had suffered major snow’ and wind sta- b ility problems, mostly resulting from being cultiva- ted in too dense stands since their establishment. Consequently, two major Solutions have been advo- cated to reduce these criticai stabili ty issues: a. Low stocking (wide spacing) when planting. Stocking of Norway spruce plantations has conti- nuously dccreased from 10,000 plants/ha (or even more) in the XlX-th century until present days, when it reaches usually 2,500 plants/ha, as in Austria (Weinfurtcr, 2004), GreatBritain (Hart, 1994, Savill et al., 1997), Ireland (***, 2009), Slovenia (Orlic, 1989) or even lower stocking (1,300-2,500 plants/ha in Germany - Măkinen and Hein; 1,000-2,500 plants/ha in France - Changshcng etal., 1998). b. High stocking when planting, combined with high intensity silvicultural interventions. It is the case of Romania, where Norway spruce is planted al narrow spacing (usually 5,000 plants/ha but also 3,300 plants/ha in forest areas specifically prone to snowbreaks - xxx, 2000a) and early-started + hcavy cleaning-respacing interventions have been pro- posed since a long time ago (Pctrescu et al., 1967; Haring and luga, 1970; Petrescu and Haring, 1977; VladandPetrescu, 1977; Ichim and Barbu, 1979; Pe- trescu, 1979;Barbu, 1982; ***, 1986; ***, 2000b). Unfortunately the silvicultural model which has always been used in young Norway spruce stands of Romania includes high stocking (5,000 plants/ha) combined with low intensity cleaning- respacing. Tt has fully achieved two important targets (quick carly growth of young Norway spruce trees, combined with early canopy closure) but subjected the stands managed under this regime to high snow damages (e.g., snowbreaks, snow bending). In addition, the Romanian-in-use norm for tending operations (***, 2000b) in Norway spruce stands deals with a „stand silviculture” model until the beginning of thinning interventions and proposes the choicc and marking of final crop trees (projected move towards a „crop trec silviculture”) only during pole stage (first thinning intervention or even later on, 400-600 trees/ha). Unfortunately, because the painting (marking) of final crop trees during thinning is not compulsory, this operation has never even put into practice on a large scale so no fmal crop trees are selected, marked and favoured by thinning until the rotation agc. Under such circumstances, a small-scale re- search projcct aiming to compare two possiblc ten- ding sccnarios („stand silviculture” versus „crop trees silviculture” during the applicationof cleaning- respacing with differcnt intensities in a young Norway spruce plantation) and their effects upon stand and tree stability to snow was launched back in 2009. The main outputs of this case-study are shown below. 2. Material and methods The research work was carried out in a pure Norway spruce plantation of 0.5 ha (sub-com- partment 112D, Management unit III Piatra Mare, Kronstadt Private Forest District; elevation: 840 m; slope: 5*), established at traditional-for-Romania spacing (2 x 1 m, 5,000 plants/ha) back in 2001. In the first step, on April 9"1 2009, two research plots each of 300 sq.m (20 x 15 m) were established. Within them all trees were access pruned up to maximum 2.5 m height, white painted and subse- quently locatedby using ax-y system of coordinates. In both plots potențial final crop trees were selected based on the criteria vigour (the thickest), REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 43 quality (with as thin and horizontally placed bran- ches as possible, without forks, wounds, etc.) and spacing (as evenly distributed as possible). Each potențial final crop tree was specifically orange-dot marked. Subsequently a cleaning-respacing interven- tion was performed in two variants: a. Plot 1: “classical” intervention, specific to the ,^tand silviculture”, aiming at removing the undesiredindividuals („twins” sucii as no. 29-30,52- 53, 61-62, and 64-65, forked, with wounds, too crowded, etc.) but not paying any special attention to the potențial final crop trees (9 individuals/plot -300 trees/ha). b. Plot 2: „dynamic” intervention, specific to the „crop tree silviculture”, focusing interventions around the potențial final crop trees (10 individu- als/plot = 330 trees/ha) by removing the majority of surrounding trees (most important competitors) and aiming at providing a compctition regime close to the „ffee-growth” state. In addition, after carrying out an access pruning up to maximum 2.5 m on all trees of the remaining stand of 0.4 ha, 60 individuals (150 trees/ha) were selected based on the same criteria and orange-dots marked. A „classical” cleaning-respacing was per- formed in this part of the stand; only around the 60 potențial final crop trees, an intervention quite simi- lar to the one carried out in plot 2 was performed, leaving the majority of them under a competition regime close to the ffee-growth state (photo 1). After performing these actions, the following parameters were measured on all trees within the two plots and 60 potențial final crop trees in April 91112009 and June 3rf 2011: diameter at breast height (d.b.h.), total height (h), 4 crownradii (cri, cr2, cr3, and cr4, 90 degrees between their directions). Using these data, the following average values were calculatcd for both April 2009 and June 2011: mean diameter, mean height, mean slendemess index (SI = (h/d.b.h.) x 100), mean crown diameter [cd = (crl+cr2+cr3+ +cr4)/2)}. 3. Results and discussions The intervention performed in plots 1 and 2 in 2009 was characterized by the following parameters in terms of stand density and basal area: Table 1 Main characteristics of cleaning-respacing performed in plots no. 1 and 2 in April 2009 Plot no. Stand density (no. of trees/plot and per ha) Intens ity of intervention by number of trees (%) Basal area (sq.m/plot and per ha) Intensity of intervention by basal area (%) Inițial trees Extracted trees Remaining trees Inițial trees Extracted trees Remaining trees 1 88/2,933 25/833 63/2,100 28.40 0.5352/17.84 0.10507/3.50 0.43013/14.34 19.64 2 90/3,000 48/1,600 42/1,400 53.33 0.54696/18.23 0.25251/8.42 0.29445/9.81 46.19 Ph oto 1. Aspect of stand after performing access pru n- ing and cleaning respacing, with selection and mark- ing (orange-dotted individuals) of potențial final crop trees. Definitely, the cleaning-respacing intervention performed in plot 2 was more intensive than in plot 1 on both number of trees (almost double) and basal area (2.35 times higher). Consequently it led to much lower stand densities (1,400 trees/ha, compared to 2,100 trees/ha in plot 1) and basal areas (9.81 sq.m/ha in plot 2, compared to 14.34 sq.m in plot 1). In 2011, only one tree (no. 63) was missing due to snow bending in plot 1 (62 remaining) while no tree was affected by any disturbance caused by snow in plot 2. The evolution of basal area/ha in the two plots between 2009 and 2011 was consistent with the very different stand conditions (table 2). 44 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr 1 Table 2 Evolution of basal area in plots no. 1 and 2 between 2009 and 2011 Plot no. Remaning basal area in 2009 (sq.m/ha) Basal area in 2011 (sq.m/ha) Basal area sq.m/ha increment % 1 14.34 21.09 6.75 47.07 2 9.81 16.20 6.39 65.14 Under the much lower stand density in plot 2, the increase of basal area was higher than the one in plot 1 and reached over 65% (plot 2) compared to only 47% in plot 1. This obvious increase is the result of the much higher mean diameter increments of trees in plot 2 (as well as the 59 remaining potențial final crop trees - 1 was bent-over by snow) than in plot 1 as shown in table 3. The increase of mean diameter between 2009 and 2011 reached 2.60 cm (over 27%) in case of less- density plot no. 2 and 60 potențial final crop trees but was lower in plot no. 1 (with a much higher stand density and basal area), of only 2.06 cm (over 22%). The difference between the diameter incre- ments of trees in plots 1 and 2 is much obvious if taking into account the individual tree increment (table 4). If in the proportion of trees with a diameter increment over 1 cm is similar in the two plots, the difference becomes obvious in terms of higher diameter increments, especially over 3 cm, when the proportion of trees overcoming the 3 cm diameter increment reaches over 30% in plot 2 but only about 5%inplotno. 1. The same difference, as a result of much lower stand densities and basal area in plot 2, was encountered in case of potențial final crop trees ffom plots no. 1 (9 individuals - normally scattered, as in a “classically” managed stand), plot no. 2 (10 individuals, in a close to free-growth state) and the 59 individuals grown under similar conditions to the ones in plot no. 2 (table 5). These increments are quite similar in the three Table 3 Evolution of mean diameter in plots no. 1. plot no. 2 and the 59 potențial final crop trees between 2009 and 2011 Plot no. Mean diameter in 2009 (cm) Mean diameter in 2011 (cm) Increase of mean diameter Inițial trees Extract ed trees 1 Remaining trees cm % 1 8.61 7.11 9.11 11.17 2.06 22.61 2 8.62 7.98 9.35 11.95 2.60 27.81 59 potențial 9.57 - 9.57 12.17 2.60 27.12 final crop trees Table 4 Diameter increment of individual trees in plots no. 1 and no. 2 between 2009 and 2011 Plot no. Diameter increment over... Range of diameter increments 2009-2011 (cm) 1 cm 2 cm 3 cm No. of trees % No. of trees % No. of trees % 1 60 98.36 29 47.54 3 4.92 0.6-3.9 2 40 95.24 31 73.81 13 30.95 0.6-4.3 cases in terms of both absolute (m) and relative (%) values. Definitely, results are more variable when taking into account the mean height increment of potențial final crop trees in the two plots managed in two different silvicultural ways, with the following results: i. Plot 1: mean height in 2009 = 7.16 m; mean height in 2011 = 9.09 m; mean height increment= 1.93 m(27.00%). ii. Plot 2: mean height in 2009 = 7.61 m; mean height in 2011 = 8.96 m; mean height increment= 1.35 m (17.74 %). As the cleaning-respacing interventions were of “from Table 5 Diameter increment of potențial final crop trees in plots no. 1, no. 2 and 59 individuals between 2009 Plot no. Diameter increment exceeding... — Range of 1 cm 2 cm 3 cm 4 cm diameter No. of % No. of % No. of % No. of % increments 2009- trees trees trees trees 2011 (cm) 1 9 100 4 44.44 - - - 1.6-2.6 2 10 100 8 80.00 6 60.00 3 30.00 1.8-4.3 59 potențial final crop trees 59 100 48 81.36 9 15.25 - 1.8-4.0 REVISTA PĂDURILOR 'Anul 127 • Nr 1 45 Table 6 Evolution of mean hcight in plots no. 1. plot no. 2 and the 59 potențial final crop trees between 2009 and 2011 Plot no. Mean height in 2009 (m) Mean height in 2011 (m) Increase of mean hcight Inițial trees Extracted trees Remaining trees m % 1 6.36 5.99 6.51 8.36 1.85 28.42 2 6.49 6.29 6.72 8.25 1.53 22.77 59 potențial final crop trees 6.93 - 6.93 8.63 1.70 24.53 bclow” type (removing especially thinner and slcndcr trees, from lower Kraft classes, with higher SI), the mean slendemess index SI has decreased after intervention (2009) in both plots with 5 units (plot 1) and 3 units (plot 2). Between 2009 and 2011, owing to the higher mean height increment than mean diameter increment, the mean slendemess index SI of trees in plot 1 had increased (+ 3 units); the opposite fact (- 3 units) had happened in plot 2, where mean height increment was lower than the mean diameter increment (table 7). When considering the beha-viour of individual trees in terms of SI within the two plots, the difference is even more obvious: while 73% of trees in plot 1 have higher SI in 2011 than in 2009, only 26% of trees in plot 2 showed the same trend. The proportion of trees with lower SI between 2009 and 2011 was 67% in plot 2 and only 21% in plot 1, this fact contributing to a better stability of trees in plot 2. The same better stability of trees in less dense parts of stand is demonstrated by the variation of mean slendemess index of potențial final crop trees in plots 1 and 2 as well the 59 individuals spread all overthe stand (table 8). At both plot level and individual tree level, the effect of reduced stand density on stand stability was obvious: the higher the stand density the lower slendemess index at both stand and tree level and better individual tree stability. This desired effect is even more obvious when potențial final crop trees are grown without competition at crown level as in case of plot 2, where 90% of them have reduced their SI between 2009 and 2011. Under these growing conditions, the target value of SI (maximum 75-80, defining a stand stable and resistant to snow and subscquently wind), as documented in many European (e.g., Belgium - Scohy, 1989; France - Tisserand and Parde, 1982, Parde, 1984, Becquey, 1986, Monchaux etal., 1995, Pain, 1996, Riou-Nivert, 2001; Germany - Kramer, 1980, Burschel and Huss, 1997; Great Britain - Savill, 1983; Slovakia Slodicak and Novak, 2006, etc.) as well as Romanian publications (e.g., Petrescu et al., 1962; Petrescu et al., 1967; Petrescu and Haring, 1977; Vlad and Petrescu, 1977; Petrescu, 1979; Barbu, 1982 etc.) was maintained. Obviously the future stability of trees and stand will depend on the coming interventions (thinning), continuously respacing the trees and targeting to keep the SI level belowthe threshold level of75-80. The lowered stand density due to the cleaning- respacing performed in 2009 had allowed the individual trees to increase their crowns and fiii in Table 7 Variation of mean slendemess index in plots no. 1 and no. 2 between 2009 and 2011 Plot no. Mean slendemess index SI in 2009 Mean slendemess index SI in 2011 Variation of mean SI between 2009 and 2011 Inițial trees Extracted Remaining trees trees 1 76 83 71 7£ + 3 2 77 81__________73___________70 -3 Behaviour of slendemess index at individual tree level Increased (+) % Steady(0) % Decreased (-) % 73 6 21 26 7 67 Table 8 Variation of mean slendemess index of potențial final crop trees in plots no. 1 and no. 2 and 59 individuals between 2009 and 2011 Plot no. Mean slendemess index SI in 2009 Mean slendemess index SI in 2011 Variation of mean SI between 2009 and 2011 Behaviour of slendemess index at individual tree level Increased (+) % Steady (0) % Decreased (-) % 1 70 74 + 4 78 11 11 2 73 67 - 6 10 ■ 90 59 individuals 73 72 - 1 31 13 56 46 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. I the canopy gaps. In 2011, the fiii ing of gaps was ahnost completed in plot 1, more or less halting their further development due to the lack of crown space (figure I), while there are still future opportunities to continue the crown growth and fiii in the existing gaps in plot 2 (fîgure 2). This positive effect of wider spacing of trees after cleaning-respacing, allowing for the falling down of heavy snow to the ground and preventing it to remain attached to the continuous layer of crowns and produce snow damages, was obvious in both 2010 and 2011 winters (photo 2 and 3). Fîgure no. 1. Horizontal projection of trees in plot no. 1 (3.06.2011). Fîgure no. 2. Horizontal projection of trees in plot no. 2 (3.06.2011). Photos 2 and 3. Aspccts of individual trees and stand in Decembcr 2010, after a heavy snowfall As the well-known significant and direct correlation between dbh and mean crown diameter was documented also in case of Norway spruce trees in plots no. 1, 2 and 59 potențial final crop trees (figures 3,4 and 5), the closing of all crown gaps will slow down the diameter increment of trees in plot 1, o mean crown d, cm — — Linear (mean crown d, cm) dbh, cm Figure 3. Correlation between dbh and mean crown diameter of Norway spruce trees in plot no. 1 (2.06.2011) o meancrown d Linear (mean crown d) dbh, cm Figure 4. Correlation between dbh and mean crown diameter of Norway spruce trees in plot no. 2 (2.06.2011) dbh, cm Figure 5. Correlation between dbh and mean crown diameter of 59 individual Norway spruce trees (2.06.2011) REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 •Nr 1 47 As the stand density is still high (over 2,000 trecs/ha) in this plot, the SI will continue to grow evcn slowly so that the stability of trees will possibly be reduccd in the next fu ture. Under these circum- stances a new intervention - this time a non-commer- cial thinning - will become necessary immediately (evcn next ycar) but such solution is not technically feasible as tlic rotation of this silvicultural interven- tion should bc at least 5-6 years. On the contrary this increase of both dbh and crown diameter will continue in plot 2, with a much lower stand density (1,400 trees/ha), where trees will finally fiii in the existing canopy gaps. Consequently the SI will bc further reduced and stand stability incrcased whilc a new silvicultural intervention - a non-commcrcial thinning as in the case of plot 1 - should bc pcrformed inplot 2 only after 2-3 years. 4. Preliminary condusions The above small-scale research project had aimcd to compare two possible tending scenarios - „stand silviculture” versus „crop trees silviculture” - during the application of cleaning-respacing with different intensities in a young Norway spruce plan- tation. The main outputs of such scenarios can be summarized as follows: i. The significant reduction of stand density (no. of trees/ha) and basal area (sq.m/ha) as a result of high intensity (heavy) cleaning-respacing has a positive effect on tree and stand stability (SI of individual trees and overall stand) owing to in- creased diameter increments and decreased height increments. The intensity of this positive effect is closely and positively correlated to the intensity of intervention and remaining no. of trees/ha and basal area/ha. ii. The early selection and marking (by paint) of potențial final crop trees, combined with their fa- vouring during cleaning-respacing by removal of most important competitors around them and provi- ding a close to free-growth state is definitely an efficient technical solution when targeting the high and short-term increase of diameter increment and tree stability. By performing such intervention, the gaps within the crown remain open for at least 4-5 years when a new intervention with thinning be- comes necessary. iii. If potențial final crop trees selected and rnarked during the same phase of development are not favoured by cleaning-respacing, the diame- ter/height increment will be mostly in favour of height so the SI will increase and tree+stand stability dccrease subsequently. In addition, a new silvicul- tural intervention will become necessary earlier (after 2-3 years) than in the previous case as the gaps within the canopy will close down earlier after cleaning-respacing and diameter+crown increments will slow down or even halt. Under these conditions, based on a small-scale research project, we provisionally recommend the selection, marking (by paint) and favouring of poten- țial final crop trees during the last cleaning-respacing intervention. This work should be combined with pruning of potențial final crop trees up to maximum 16 of their height (but no more than 6-7 m), an access pruning (up to maximum 2.5 m), even very necessary for providing bctter inner accessibility, being to expensive. Acknowledgements I wish to thank the staff of Kronstadt Private Forest District for providing access to the stand during the fîeldwork phase of our work. The same thanks are addressed to the former students of Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University „Transilvania” of Brașov (Robert Bersan, Marina Buhan, Cătălina Chiriac, Petru Cic, Jean Corcoadă, George Cruccanu, Ionica Enescu, Ferenc Fodor, Manole Gemănaru, Alexandru Giurcă, Alin Mustață, Silviu Mutu, Cezar Pălici, Adrian Sălăjan, George Străuț, Valentin Ștefan, Cristian Ungurcanu, Daniel Ungureanu, Radu Vulcu), who have per- formed the fieldworks along with the author of this paper. Special thanks are addressed to Adrian Dănescu. 48 REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr. 1 References B a r b u, I., 1982: Cercetări privind influența facto- rilor din sol și a altor factori staționai! asupra rupturilor și doborâturilor produse de zăpadă în pădurile din Bucovina. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea din Brașov. B e c q u e y, J., 1986: Hauteur et facteur d'espace- ment: un equilibre ă respecter. în: Foret-entreprise nr. 34, pp. 14-21. B u r s c h e 1, P., H u s s, J., 1997: Grundriss des Waldbaus. Paul Parey Buchverlag, Berlin, 487 p. Changsheng, L., Jianfeng, S.,Yongfang, X., Coli n, F., H o u 11 i e r, F., 1998: Crown morphology of Norway sprucefrom usual tree measurements. In: Journal ofForestry Research 9 (l),pp. 8-12. Drăcea, M., 1923: Silvicultură (note de curs). Școala Politehnică, București, 1024 p. H a r i n g, P., I u g a, M., 1970: Cercetări privind rupturile de zăpadă din arboretele de molid din Munții Maramureșului. Studii și cercetări, voi. XXVH, caiet II Silvicultură, ICSPS, Editura Ceres, București. H a r t, C., 1994: Plantation forestry for the agent and surveyor. Alan Sutton, Stroud, 658 p. H e b e r t, J., H e r m a n, M., J o u r e z, B., 2002: Sylviculture et qualite du bois de l'epicea en region vallonne. asblForet Vallonne. 1 c h i m, R., B a r b u, I., 1979: Relativ la gospodă- rirea pădurilor de molid din Bucovina, cu privire specială la curățiri în arboretele tinere. In: Revista pădurilor 94 (3),pp. 141-146. K r a m e r, H., 1980: Tending and stability ofNorway spruce stands. în: Stability of spruce forest ecosystems (ed. E. Klimo), International symposium, Faculty of Forestry, Bmo,pp. 121-133. Măki n en, H., H e in, S., 2006: Effect of wide spacing on increment and branch properties of young Norway spruce. în: European Journal of Forest Research Voi. 125 (3), pp. 239-248. Monchaux, Ph., M i c h a u d, O, P a i n, O., G u i n e a u d e a u, F., D u p 1 a t, P., 1995: Pour une sylviculture dynamique de l’Epicea commun. AFOCEL Publications, Nangis, 70 p. Ori i c, S., 1989:Rezultati o visinskom i debljinskom rastu obicne smreke (P. abies Karst) upokusima razlicitih razmaka sadnje na podrucju Slavonije. în: Sumarski List voi. 113 (1-2),pp. 17-25. P a i n, O., 1996: Sylviculture de l’Epicea commun. ONF, Paris, Bulletin techiiique 31, pp. 43-51. Parde,!., 1984: Production et sylviculture de L’Epicea commun en plantations. în: Revue Forestiere Franțaise XXXVI (4), pp. 259-267. Petrescu,L.,1979: Sisteme de tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor de molid, în scopul măririi rezistenței acestora la. acțiunea vântului și zăpezii. Centrul de material didactic și propagandă agricolă, Redacția de propagandă tehnică agricolă, București, 45 p. P e t r e s c u, L., C i u m a c, Gh., M i h a 1 a c h e, V, 1962: Tehnica tăierilor de îngrijire în arboretele de molid. EdituraAgro-Silvică, București, 27 p. Petrescu,L.,Ciumac, Gh., Stoiculescu, C., 1967: Cercetări privind metodele de curățiri și rărituri în molidișuri. Centrul de documentare tehnică pentru economia forestieră, București, 79 p. Petre scu,L., Haring, P., 1977: Periodicitatea și intensitatea curățirilor și răniturilor în molidișuri și pinete, în funcție de condițiile de exploatare și economice. Centrul de material didactic și propagandă agricolă, București, 47 p. R i o u - N i v e r t, Ph., 2001: Facteurs de stabilite des peuplements etgestion de l’equilibre. In: Foret-entreprise 139, pp. 17-25. S a v i 11, P.S. 1983. Silviculture in windy climates. în: Forestry Abstracts voi. 44 (8), pp. 473-488. S a vill,P., Evans, J., Aucla ir, D., F al ck, J., 1997: Plantation silviculture in Europe. Oxford University Press, Oxford-NewYork-Tokyo, 297 p. S c o h y, J.-P, 1989: Peuplements resineux: eclaircieetelagage.în'. SilvaBelgicavoi. 96(1),pp. 7-52. S 1 o d i 6 a k, M., N o v a k, J., 2006: Silvicultural measures to increase the mechanical stability of pure secondary Norway spruce stands before conversion. în: Forest Ecology and Management voi. 224 (3), pp. 252- 257. T i s s e r a n d, A., P a r d e, J., 1982: Le dispositif experimental des Heez d’Hargnies (Ardennes): contribution ă la definition d'une sylviculture pour Ies plantations d'Epicea commun dans le Nord-Est de la France. în: Revue Forestiere Franțaise XXXIV (6), pp. 353-379. Vlad, I.,Petrescu,L., 1977: Cultura molidului în România. Editura Ceres, București, 359 p. Weinfurter, P, 2004: Waldbauhandbuch. Osterreichische Bundesforte AG, Pinkersdorf, 1 lOp. * **, 1986: Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor. Ministerul Silviculturii, Central de material didactic și propagandă agricolă, București, 166p. * **, 2000a: Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 272 p. * **, 2000b: Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 164 p. * **, 2009: Norway spruce (Picea abies (L.) Karst). National Development Plan, Department of the Marine and Natural Resources, Forest S ervice, Ireland, sheet 9. Ing. Aurica PĂTRÂUCEAN, patraucean.aurica@yahoo.com Ocolul silvic privat Lignum, Dărmănești, jud. Bacău Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Universitatea „ Transilvania” din Brașov, Șirul Beethoven nr. I REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 49 „Silvicultură de arboret” vs. „silvicultură de arbori” în arborete tinere de molid (Picea abies Karst.): studiu dc caz Rezumat Articolul prezintă rezultatele unui experiment privind silvicultura plantațiilor tinere de molid, instalat în 2009 într- un molidiș pur de 0,5 ha, plantat la 2 x 1 m (5.000 puieți/ha) în 2001 (u.a. 112D, U. P. III Piatra Mare, Regia Publica Locală a Pădurilor Kronstadt-Brașov; altitudinea: 840 m; înclinarea: 5S). în acest scop, au fost instalate două suprafețe de probă (SP) de câte 300 m2, în care, după alegerea și marcarea cu puncte de vopsea a potențialilor arbori de viitor (9 exemplare = 300 arb/ha în SP1, respectiv 10 exemplare = 330 arb/ha în SP2), pe baza criteriilor vigoare+calitate Hspațiere, s-a procedat la un elagaj de acces pe toți arborii din SP și aplicarea unei curățiri în două vâri ante: a. SP1 - intervenție „clasică", tipică pentru silvicultura de arboret, urmărindu-se, la nivelul întregii suprafețe, eliminarea arborilor defectuoși (înfurciți, răniți), precum și reducerea desimii în zonele prea dese. b. SP2 - intervenție „dinamică", specifică pentru silvicultura de arbori și concentrată în jurul potențialilor arbori de viitor, prin eliminarea principalilor competitori la nivelul coroanei și asigurarea unei stări apropiate de „creșterea liberă". în plus, pe cele 0,4 ha de arboret rămase au fost selectați, elagați și punctați cu vopsea 60 potențiali arbori de viitor (150 exemplare/ha), utilizând aceleași criterii. în jurul acestor arbori s-a procedat ca în SP2, în restul celor 0,4 ha intervenindu-se ca la o curățire „clasică". Prin prelucrarea datelor de teren recoltate în arboretul cercetat în 2009 și 2011 s-a urmărit stabilirea principalelor caracteristici ale lucrărilor efectuate, precum și cuantificarea diferitelor efecte ale lucrărilor de curățiri asupra creșterii în diametru, creșterii în înălțime, modificării indicelui de zveltețe al arborilor etc. Principalele rezultate obținute constau din: - prin lucrarea realizată în 2009, desimea arboretului a scăzut la 2.100 arb/ha (SP 1 - intensitatea curățirii pe număr de arboriIN: 28,40%), respectiv 1.400 arb/ha (SP2 - IN: 53,33%); - densitatea arboretului s-a redus la 14,34 m2/ha (SP1 - intensitatea curățirii pe suprafață de bază Io: 19,64%), respectiv la 9,81 mTha (SP2 - IG: 46,19%); - în 2011, suprafața de bază s-a mărit la 21,09 m2/ha în SP 1 (creștere cu 47,07%), respectiv la 16,20 m /ha (creștere cu 65,14%); - diametrul mediu a crescut în mod similar în SP2 și la exemplarele individuale de potențiali arbori de viitor (peste 27%), amplificarea sa fiind mai redusă (peste 22%) în SP 1; - și la nivelul arborilor individuali, creșterea în diametru a fost mult mai intensă la arborii din SP2 decât la cei din SP 1, o pondere importantă dintre aceștia (60% în SP2) crescând în diametru peste 3 cm; - creșterea înălțimii medii a arborilor a fost similară în SP1, SP2 și la arborii potențiali de viitor individuali (23- 28%); - la nivelul potențialilor arbori de viitor din SP1 și SP2, creșterea în înălțime medie a celor din arboretul mai des (SP 1) este mult mai semnificativă (27%) decât în SP2 (peste 17%); - între 2009și2011, indicele de zveltețe mediu Iz (indicator important al stabilității arboretului) a crescut în SP 1 cu 3 unități, scăzând cu același nivel în SP2; la exemplarele individuale, indicele respectiv s-a redus între 2009 și 2011 la doar 21 % din arborii din SP 1, comparativ cu 67% la cei din SP2; - aceeași tendință s-a manifestat la poten țialii arbori de viitor, ponderea celor la care Iz a scăzut atingând chiar 90% în SP2, față de doar 11 % în SP 1; - în intervalul 2009-2011, masivul s-a închis, în cea mai mare parte, în SP1, în timp ce acesta permite creșterea în continuare a coroanelor arborilor din SP2 și a celor individuali potențiali de viitor. Ținând cont de aceste rezultate, care confirmă necesitatea reducerii puternice a desimii și densității arboretelor tinere de molid prin curățiri, fapt considerat obligatoriu de multă vreme atât în Europa, cât și la noi, se recomandă selectarea și marcarea cu vopsea a potențialilor arbori de viitor cu ocazia aplicării ultimei intervenții de acest tip, prin care trebuie să li se favorizeze creșterea și dezvoltarea cât mai liberă la nivelul coroanei. In mod evident, atunci când sc urmărește producerea sortimentelor superioare dc lemn, potențialii arbori de viitor de molid trebuie elagați artificial până la înălțimi dc maximum % din în ălțimea lor totală (maximum 6-7 m). Cuvinte-cheie: molid, silvicultură de arboret, silvicultură de arbori, stabilitate 50 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127'Nr. 1 Din istoria silviculturii O pagină importantă - trecută, prezentă și viitoare - din istoria cercetării forestiere franceze: Foret de Haye Fagul este una dintre principalele specii fores- tiere din Europa, unde ocupă cca. 14 milioane ha (locul al doilea, după cvercinee - Quercus robur, Q. petraea, Q. cerris, Q. frainetto, Q. pubescens, Q. suber, Q. pyrenaica etc-, cu o suprafață de cca. 21 milioane ha) (Dincă, 1983). Aceasta a făcut ca, începând din a doua jumătate a secolului al XlX-lea, faguluisăiseacordeoatențiedeosebitaîn cercetarea silvică de pe continentul nostru, fiind demne de amintit experimentele instalate în Germania (Bavaria- 1870-1883, Prusia- 1872-1903, Hessa — 1883-1889, Wiesbaden - 1891), Elveția (1889- 1905), Belgia (celebra Foret de Soignes, din apro- pierea Bruxelles-ului-1897) (Parde, 1981). Așa cum era de așteptat, Franța, țară unde fagul ocupă în prezent cca. 609 mii ha și realizează o creștere curentă de 6,3 m3/an/ha (FCBA, 2008), s-a înscris plenar în concertul pan-european prin experi- mentele instalate în făgetele pure și amestecate din Foret de Haye. Această pădure, din apropierea orașului Nancy (nord-estul Franței), a aparținut duci- lor de Lorena până în anul 1766, devenind apoi pădu- re regală și, ulterior, pădure de stat. în 1869, ca efect al unui decret imperial, peste 5.000 ha de pădure din Foret de Haye au început să fie convertite de la crâng (simplu și compus) spre codru regulat de fag (Basti- en, 2004), pc baza ghidului elaborat de Nanquette, Bagneris and Barre și inclus în amcnajamentul silvic din anul 1862. în prezent, arboretele existente în Foret de Haye beneficiază de condiții staționale favorabile vegetației forestiere (cu precădere fagului), respec- tiv: altitudine 220-410 m (medic 320 m); teren pre- dominant plan (80% din suprafață), cu eutricambo- soluri dezvoltate pe un substrat calcaros, specific platoului loren; temperatura medie anuală: 9,6 °C, precipitații medii anuale: 737 mm; bonitate predo- minant superioară (45,9% din suprafață S) și mijlo- cie (38,8% din S) (Bastien, 2004: ONF, 2006). Valeriu-Norocel NICOLESCU Yves EHRHAR'f Matthieu FELLMANN Yves LESZNIEWSKI Jean GUILLOT Ocupând 6389,59 ha și fiind dominată de fag (72,1% din compoziția arboretelor - ONF, 2006), care formează atât arborete pure, cât și amestecate (alături de gorun, stejar pedunculat, carpen, paltin de munte, frasin, cireș, sorb, tei etc.; rășinoasele însu- mează doar 2,2% din suprafața pădurii). Foret de Haye este locul unde au fost realizate primele cerce- tări franceze privind silvotehnica făgetelor mai ales pure (dar și amestecate cu alte foioase, cazul gorunu- lui), începând din anul 1882. Pc parcursul anilor 1882-1883, nou-înființata Stațiune de cercetări forestiere a Școlii Naționale de Ape și Păduri din Nancy (ENEF, ulterior ENGREF și actualmente AgroParisTech-ENGREF Nancy) a instalat în Foret de Haye (parcelele 458-461) zece suprafețe de probă (SP) cu mărimea de 2.000-2.500 m2, care au alcătuit cinci experimente (Beau Poirier, Grand Pierrier, Epiceas, mute Charlemagne și route de Chavigny), fiecare cu câte 1-3 SP. în momentul instalării acestor suprafețe dc pro- bă, arboretele din cele patru parcele, care suferiseră o lucrare de curățiri imediat anterior, aveau vârsta de 26 dc ani (au provenit din anul de sămânță 1856 al fagului - Bastien, 1997) și desimi foarte ridicate, de ll-15miiarb/ha. In parcelele 459 (experimentul GrandPierrier) și 461 (Beau Poirier) s-a instalat doar câte o SP, urmărindu-se efectul aplicării răriturilor de sus în profitul arborilor de viitor aleși în anii 1888 (parcela 461:208 arb. de gorun/ha) și 1905 (parcela 459:400 arb/ha, din care 348 de fag și 52 de gorun). în parcela 458 au fost instalate două SP, iar în parcelele 460 și 461 câte trei SP, cu scopul urmăririi în timp a efectului răriturilor de jos și de sus, respec- tiv al neintervenției cu rărituri (SP martor), asupra creșterii și producției arboretelor pure sau amesteca- te (cu gorun) de fag. Și în cele opt SP din cele două parcele au fost aleși arborii de viitor (în 1882, parcela 461: 300 REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 >Nr. 1 51 arbori de gorun/ha; 1889, parcelele 458,460 și 461 400 arbori de fag/ha), care au fost marcați în anul 1904 cu două inele albe de vopsea albă (arborii “obișnuiți” din SP au fost echipați cu un singur inel de vopsea albă) (Foto 1). Foto 1. Exemplare dc gorun alese ca arbori de viitor în anul 1904. Este demn de menționat faptul că, nici în mo- mentul instalării SP, nici ulterior, nu au fost decise (a) desimile sau densitățile (nr. arbori/ha, suprafața de bază/ha) urmărite pe parcurs sau la exploatabi- litate și nici (b) intensitățile răriturilor de sus sau de jos practicate. Odată instalate, experimentele au fost riguros și continuu urmărite dc stațiunea care le-a amplasat și, ulterior, de stațiunea din Champenoux a INRA (InstitutNational de la Recherche Agronomique). Chiar dacă, sub raport statistic, experimentele nereplicate sunt clar discutabile la aproape 130 de ani de la instalarea lor, este important de reținut câte- va concluzii interesante rezultate din inventarierile și prelucrările de date realizate succesiv începând din 1882-1883. în acest sens, vor fi utilizate, pentru înce- put, datele colectate în SP din experimentul route Charlemagne în anul 1989 (tab. 1). (Această dată este utilizată ca referință deoarece, în perioada 1882- 1989, nu au fost consemnate accidente majore, care ar fi putut compromite cercetările respective. Așa a fost însă, din păcate, cazul anului 1999 când, în urma furtunii din 26 decembrie, peste 2.000 ha de pădure, însumând cca 900.000 m5 lemn - din care doar cca 66% s-au putut comercializa - și reprezentând 18 posibilități anuale, au fost doborâte sau lupte de vânt în Forct de Haye. în acest context, trebuie menționat și faptul că majoritatea arboretelor mature dc rășinoase din pădurea studiată au fost doborâte în 26 decembrie 1999, ceea ce face ca ponderea acestora să mai reprezinte doar 2,2% din Foret de Haye) (ONF, 2006). Tabelul 1 Principalele caracteristic! ale celor trei SP din experimentul route Charlemagne, parcelele 460 și 461 (1989) Anul Hdom, m D mediu, cm Ddom, cm Desimea arboretului, arb/ha G, m2/ha V, m3/ha Creșterea în volum, m3/an/ha Vârsta, ani H medie, m Fag, arbori de viitor Alte specii Total curentă medie a. Suprafața martor 1883 28 9.0 4.78 13608 13608 24.4 75 2.7 1904 49 12.1 10.13 400 4064 4464 35.9 228 4.7 1976 121 35.8 39.17 244 236 480 57.8 936 13.1 9.7 1989 134 37.7 39.1 43.63 58.5 412 61.5 1035 11.5 9.9 b. Rărituri de jos 1883 28 9.5 5.10 11212 11212 22.8 80 2.9 1904 49 17.0 16.21 400 1156 1556 32.1 223 4.6 1976 121 37.4 45.16 172 92 262 42.3 723 13.6 9.9 1989 134 38.9 39.7 50.10 57.3 232 45.7 777 8.8 9.8 c. Rărituri de sus 1883 28 9.3 5.10 11552 11552 23.5 75 2.7 1904 49 15.7 10.51 400 2796 3196 27.7 191 3.9 1976 121 37.1 47.48 164 36 200 35.4 567 11.9 8.6 1989 134 38.4 39.0 54,04 59.7 156 35.8 598 10.5 8.8 52 REVISTA PĂDURILOR 'Anul 127 • Nr. 1 Din datele de mai sus, preluate pe un interval de peste 100 de ani, se pot desprinde câteva concluzii interesante: 1. Diferența importantă dintre diametrul mediu al arborilor din SP cu rărituri de sus (54,04 cm) și cea martor (43,63 cm — foto 2) indică influența semnifi- cativă a intervenției cu rărituri asupra acestui para- metru. Foto 2. Suprafață de probă martor. 2. Diferența dintre înălțimile medii constatate în SP parcurse cu rărituri de sus, de jos și cea martor este nesemnificativă. 3. Răriturile, ca și neintervenția cu rărituri, nu au avut vreo influență asupra diametrului și înălțimii dominante, care prezintă diferențe nesemnificative între SP cu rărituri de sus, de jos și martor. Este demn de amintit și faptul că, în condițiile staționale extrem de favorabile în care se găsește fagul în Foret de Haye, acesta a realizat înălțimi dominante de aproa- pe 40 m (există și exemplare de fag de 42 m - Bastien, 2004), depășind valoarea maxim posibilă conform graficelor lui Schober (1967) din Germania, respective Hamilton și Christie (1971) din Marea Britanie (în mod curios, Franța nu dispune încă de tabele dc producție naționale sau regionale pentru fag, făcând apel în diverse situații la cele două amintite mai sus...). 4. Suprafața de bază a arboretului în cele trei SP a variat de la 3 5,8 m2/ha (rărituri de sus) la 61,5 m2/ha (suprafață martor). Aceasta este mult mai mare decât suprafața de bază urmărită să existe actualmente după aplicarea fiecărei rărituri în făgete similare ca vârstă și potențial de producție din Lorena și care este dc maximum 20 m2/ha (Bock et al., 2005). Variația suprafeței de bază a arboretului din cele trei SP între 1882-1883 și 1989 este prezentată în fig. 1. Vârsta, ani Fig. 1. Evoluția suprafeței dc bază (G) în cele trei SP din parcelele 460 si 461 între 1882 și 1989. 5. Desimea arboretului, în toate cele trei SP, este extrem de ridicată (între 156 și 412 arb/ha) și depășește cu mult valoarea propusă în prezent pentru făgetele franceze instalate în condiții staționale simi- lare și având aceeași vârstă (desimea dorită la 110 ani în stațiuni de bonitate superioară = 70 arbori/ha) (pentru comparație vezi desimea arboretului din fig. 2, la înălțimea dominantă de peste 30 m). Fig. 2. Desimea arboretului (număr de arbori la ha) în funcție de înălțimea dominantă în făgete pure situate pe stațiuni dc bonitate superioară; CI, C2 = curățiri; Rl, R2,..., R7 = rărituri (din Duplat and Roman- Amat, 1996). REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 53 Aceeași concluzie este valabilă și în cazul numărului arborilor de viitor, care actualmente este propus, pentru condiții similare de arboret, la 70 cxemplare/ha (Bock et al., 2005), comparativ cu cei peste 200 arbori de viitor/ha aleși în cadrul experi- mentului cu peste un secol în urmă. 6. Volumul pe picior al arboretului a oscilat între 598 m’/ha (răritură de sus) și 1.035 m3/ha (su- prafață martor), confirmând faptul că fagul, specie tolerantă la umbrire, este capabil să realizeze pro- ducții foarte ridicate în arborete pure sau amestecate. (Din păcate, volumul pe picior foarte ridicat, alături de desimea exagerat de mare, precum și de depășirea înălțimii medii critice de 25 m (Bock etal., 2005), se consideră că au fost principalii factori care au con- tribuit la efectele catastrofale ale acțiunii vântului constatate în decembrie 1999). Dacă, însă, se compară volumul mediu pe arbo- re în cele trei situații diferite, se constată că, așa cum era de așteptat, acesta este cel mai marc (3,833 in) în suprafața parcursă cu răritură de sus, prin comparație cu 3,349 m3 în cea cu răritură de jos și doar 2,512 m3 în suprafața martor. 7. în fine, valorile mari ale creșterilor (curentă și medie) ale arboretului din cele trei SP confirmă potențialul foarte ridicat al făgetelor pure sau ames- tecate instalate în condiții staționale favorabile. Datele biometrice recoltate în luna mai 2010 în cele trei suprafețe dc probă de mai sus, chiar dacă acestea au fost modificate grav prin vătămările dc vânt din decembrie 1999, indică unele caracteristici de arboret interesante, respectiv: - desimea: de la 144 arb/ha în SP cu rărituri de sus la 320 arb/ha în SP martor; - suprafața de bază: de la 25,08 mVha în SP cu rărituri de sus la 57,64 m2/ha în SP martor; - diametrul dominant al fagului: dc la 67,89 cm în S P mar tor la 71,3 8 cm în SP cu rărituri de sus. în prezent, alături de ceea ce s-a mai păstrat din acest faimos experiment, Foret de Haye este gazda a numeroase cercetări realizate dc către INRAși Office National des Forets privind aplicarea silviculturii dinamice a fagului. Aceasta implică alegerea și mar- carea timpurie (la începutul fazei de păriș) a arborilor de viitor (maximum 70 exemplare la ha, situate la 10- 13 m distanță între ei), urmată de favorizarea aces- tora prin intervenții de sus concentrate exclusiv în jurul lor, care să le permită creșterea liberă (fără concurență) la nivelul coroanei (foto 3 și 4) Foto 3 și 4. Arbori de viitor de fag în creștere liberă. în plus, din rațiuni evidente, suprafețele de cercetare instalate la finalul secolului al XlX-lea, precum și cele recente, fac obiectul a numeroase vizite profesionale, așa cum sunt cele derulate în cadrul masteratului forestier pan-european ERASMUS-MUNDUS (foto 5). Foto 5. Participanți la vizita studenților ERASMUS- MUNDUS în Foret de Haye, mai 2010; în prim-plan, dr. Bernard Roman-Amat, director al AgroParisTech- ENGREF, Centre de Nancy. 54 REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 în concluzie, trecutul și prezentul indică existența plina de viață a unei păduri, Foret de Haye, care înseamnă atât de mult pentru silvicultura france- Bibliografie B a s t i e n, Y, 1997: Traitement en futaie reguliere de hetre. Foret doman tale de Haye. ENGREF, Nancy, 2 p. B a s t i e n, Y, 2004: La foret domaniale de Haye. ENGREF, Nancy, 2 p. B ock, J., Bo isteaux, R.,F abbri,B.,Kie fer, E. S e y n a v e, L, V a u t i e r, E, V i n k 1 e r, I., 2005: Le hetre en Lorraine. Guide des sylvicultures. Office National des Forets, Direction Territoriale de Lorraine, Nancy, 88 p. D i n c ă, I., 1983: Resursele forestiere ale Europei. Editura Ceres, București. ză și de la care și noi, românii, am putea învăța ceva despre “lucrul trainic și bine făcut”... D u p l a t, P, R o m a n - A m a t, B., 1996: Sylviculture du hetre. In: Bulletin technique no. 31, ONF, Paris, pp. 29-33. FCBA, 2008: Memento 2008-2009. FCBA Institut Technologique, 35 p. ONF, 2006: Amenagement de la Foret Domaniale de Haye. Velaine-en-Haye. P a r d e, J., 1981: De 1882 â 1976/80 Ies places d'experience de sylviculture du hetre en foret domaniale de Haye (Meurthe-et-Moselle). In: Revue Forestiere Franțaise, no. special «Sylvicultures enfutaies feuillues», pp. 41-64. Valeriu-Norocel NICOLESCU Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov Șirul Beethoven nr. 1, 500123 Brașov E-mail: nvnicolescu@unitbv.ro Yves EHRHART, Matthieu FELLMANN, Yves LESZNIEWSKI, Jean GUILLOT AgroParisTech-ENGREF, Centre de Nancy 14, rue Girardet, 54042 Nancy-France An important page - past, present and future - in the history of French forestry research: Foret de Haye Abstract The paper emphasizes the most relevant issues related to the famous Foret de Haye (Lorraine Region, north-east of France), where the first French experiments on European beech silviculture m pure or mixed stands were established back in 1882. Currently the Foret de Haye covcrs over 6,300 ha (of which 72% European beech) and was quite badly affectedby the storm of December 1999 (2,000 ha of forest with 900,000 cu.m of wood either fallen down or broken, representing 18 annual allowable cut). Therefore the main results of research w’orks on the effects of thinning interventions (from above, from below, and control) on vanous stand characteristics and canied out since 1882 could take into consideration not the present state of the forest but the measurements taken back in 1989 as follows: - the thinning/rom above had the highest (most significant) influence on the mean diameter ofstanding trees; - the type of thinning had no influence on mean height as well as dominant diameter or dominant height; - the basal area in all research plots (from 35.8 sq.m/ha - thinning from above - up to 61.5 sq.m/ha - control plot) was much higher than the one recommended presently in similar stands of Lorraine Region (maximum 20 sq.m/ha); - the number of trees/ha (156 to 412) was much higher than the one recommended presently in similar stands in France (70 trees./ha); - the standing volume was extremely high in all plots (from 598 cu.m/ha - thinning from above - up to 1,035 cu.m/ha - control plot), this fact, along with the high stand density and mean height exceeding the criticai level of 25 m being considered as main factors favouring the occurrence of windfalls and windbreaks in December 1999. Presently, several European beech stands in Foret de Haye arc used by INR A and Office National des Forets for the application of dynamic silviculture involving the early selection of final crop trees (70 individuals/ha), which are subsequently favoured by thinning/ram above providing them afree growth state at the crown level. In addition, the old research plots, established in 1882-1883, as well as the new ones on dynamic silviculture of European beech are used for visits of foreign specialists such as those part of the pan-European M.Sc. Programme ERASMUS-MUNDUS. Keywords: Foret deHaye, France, European beech, thinningfront above, thinningfrom below REVISTA PĂDURILOR • Anul 127 • Nr. 1 55 Aniversare Dr. Vădim Nesterov la vârsta de 80 de ani Dr. Vădim Nesterov este unul dintre cercetătorii per- formanți ai LC.A.S, care și-a desfășurat neîntrerupt cari- era, timp de 55 de ani, în acest institut, de la încadrarea din 1956 și până la pensionare, iar ulterior, în calitate de cola- borator. Medic veterinar de profesie, fiu de brigadier silvic, s-a născut pe 27 iunie 1931, într-un canton silvic de pe malul Prutului, comuna Balotina, județul Bălți. A început liceul în 1944, la Bălți și l-a terminat la Pitești, în 1950, când a absolvit două clase, a VH-a și a VlII-a, în particular. în 1951 a câștigai prin concurs o bursă republicană la facultatea de zootehnie, înființată la lași, iar din anul trei se transferă la Arad, la Facultatea de medicină veterinară, absolvind în anul 1956, cu calificativul „foarte bine”. în luna octombrie 1956 s-a angajat medic veterinar în Laboratorul de biologia vânatului și de salmonicultură al LC.A.S, atunci I.N.C.E.F., cu sediul Șoseaua Kisselef, București. După un an, a fost promovat ca cercetător în laboratorul de biologia vânatului, care a fost transformat mai apoi în secție cu patru laboratoare, din care unul de patologia vânatului, unde a și fost titularizat ca șef. în anii ’60 a contribuit la realizarea unei rețele externe de peste 400 de colaboratori voluntari din toate zonele țării pentru a culege date necesare cercetărilor de patologie a vânatului. In lunga sa activitate de cercetare, dr. Nesterov a publicat în analele institutului și în diferite reviste de specialitate din țară și străinătate peste 50 de lucrări valoroase, rod al cercetărilor sale științifice. A colaborat și la Revista pădurilor - este locul să o spunem, aducând în atenția cercetătorilor veterinari o serie de teme legate de bolile vânatului. A participat cu referate științifice la 5 congrese de vânătoare și de silvicultură. Singur sau în colaborare, a publicat 15 cărți, iar tratatul „Bolile vâna- tului”, 1984, a fost propus pentru premiere la Academia Română. în 1974 dr. Nesterov dobândește titlul de doctor în științe veterinare cu tema Helmintofauna iepurelui sălba- tic, bazată pc un material recoltat de la peste 4000 de iepuri proveniți din toate zonele țării. între realizările dr. Nesterov se află și două invenții privind vaccinarea pe cale orală a mistreților în liber, o premieră în comba- terea bolilor animalelor sălbatice, elaborând meto- de de administrare a medi- camentelor antiparazitare în furaje, în lunile dc iama, reușind astfel să oprească evoluția unor boli cronice ale fazanilor captivi, din cres- cătoriile direcțiilor silvice. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, dr. Nesterov a primit Ordinul muncii, dar și numeroase alte premii și medalii. După 1990, dr. Nesterov s-a implicat în activități de strângerea relațiilor dintre silvicultorii români și cei din republica Moldova, colectând și transportând în țara de peste Prut peste 2000 de publicații editate în România. Tot pe baza relațiilor cu Republica Moldova, dr. Nesterov a activat la Revista ARTEMIS, editată la Chișinău. Publicația pleda pentru cunoașterea aspectelor legate de silvicultură și vânătoare din cele două țări surori. La vârsta de 80 de ani, dr. Nesterov continuă să publice lucrări științifice de îndrumare și popularizare legate de cercetări ale vânatului, o ultimă lucrare fiindu-i editată în 2010. Dr. Vădim Nesterov este și astăzi o prezență puter- nică în LC.A.S., continuând să acorde asistență tehnică de specialitate. La împlinirea vârstei de 80 de ani îi urăm colegului nostru, dr. Nesterov, multă sănătate și realizări performan- te din domeniul său de referință și în viitor. Acad. Victor GIURGIU Dr.ing. Ovidiu BADEA 56 REVISTA PĂDURILOR •Anul 127 • Nr I ■r^ wood FORESTA Expoziție specializată de utilaje, AMBIENT WOOD echipamente, scule, accesorii, tehnologii și Expoziție specializată de structuri de servicii pentru exploatarea și prelucrarea construcții și case de lemn lemnului Ediția a V-a Ediția a XV-a în perioada 27 - 30 martie 2012 la Centrul expczițional Expo Transilvania din Cluj- Napoca au loc manifestările expoziționale FORESTAși AMBIENT WOOD. Organizat de către EXPO TRANSILVANIA și Camera de Comerț și Industrie Cluj,, târgul Foresta se bucură de sprijinul și implicarea activă a Regiei Naționale a Paădurilor (ROMSILVA) și Asociației Forestierilor din România (ASFOR). Tematica generală cuprinde: Tehnologii, utilaje și echipamente per tiu exploatați! forestiere, prelucrarea și tratarea lemnului Tehnologii, utilaje, echipamente pentru producția de mc bilă Accesorii și materiale auxiliare pentru industria mobilei Tehnologii și echipamente pentru producția de energie din lemn și deșeuri din lemn Ecologizarea și protecția mediului în exploatațiile forestiere și zonele afectate Clădiri din lemn FORESTA și AMBIENT WOOD se adresează atât specialiștilor cât și publicului larg. Peste 90% dintre vizitatorii care trec p ragul acestu i târg la fiecare ediție, sunt specialiști în domeniu. Grupuri țintă de vizitatori: Importatori, comercianți Investitori ’ Firme de mobilă Instituții, Public larg, Stuclenți în aceeași perioadă au loc manifestările: ITT -Târgul Internațional Tehnic și PRO 1NVENT- Salon Internațional de cercetare-dezvoltare și invenției. La ediția din anul trecut a acestor manifestări expoziționale au participat 130 de expozanți din România, Elveția, Germania, Franța, Marca Britanie, Polonia, Republica Moldova, SUA, Ungaria. Informații suplimentare și înscrieri laExpoTransilvania telefon/fax: 0264-432813,419075 e-mail: daniela@expo-transilvania.ro, expc-transilvania@expo-transilvania.ro website: www.expo-transilvania.ro.