REVISTA PĂDURILOR
REVISTĂ TEHNICO-ȘTIINȚIFICÂ EDITATĂ DE: REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMS1LVA ȘI SOCIETATEA,PROGRESUL SILVIC
CUPRINS
(Nr. 1 / 2007)
Colegiul de redacție
Președintele colegiului
de redacție:
ing. Dan loan Aldea,
Redactor responsabil:
prof. dr. ing. Ștefan Tamaș,
Secretar:
dr. ing. Ion Machedon,
Membri:
conf. dr. ing. loan Vasile Abrudan,
dr. ing. Ovidiu Badea,
dr. ing. Ion Barbu,
conf. dr. ing. Radu Cenușă,
prof. dr. ing. Ion Florescu,
prof. dr. doc. Victor Giurgiu,
ing. Simion Mafiei,
prof. dr. ing. Norocel-Valeriu Nicolescu,
dr. ing. Nicolai Olenîci,
dr. ing. loan Seceleanu,
prof. dr. ing. Dumitru Romulus Târziu,
dr. ing. RomicăTomescu.
Redactor șef: Rodica Dumitrescu
Secretar general de redacție: Cristian Becheru
Tehnoredactare: Liliana Suciu
ISSN: 1583-7890
Revistă acreditată CNCSIS
categoria B
NICOLAE ȘOFLETEA, GHEORGHE SPÂRCHEZ, DUMITRU TÂR-
ZIU: Potențialul de bioacumulare al frasinului comun (Fraxinus excel-
sior L) în funcție de specificul ecologic al stațiunilor reprezentative din
arealul său indigen........................................  3
RADU VLAD, CRISTIAN CUCIUREAN: Cercetări referitoare la
structura volumului pe sortimente primare în arborete de molid afec-
tate de cervide..........................................  .10
DANIEL AVĂCĂRIȚEI, CRISTIAN SIDOR: Aspecte dendrometrice referi-
toare la forma trunchiului și volumul arborilor de gorun (Quercus petraea Matt.
LiebL): ....................................................17
GEORGELZLEI: Elemente auxologice specifice arborilor de molid cu
lemn de rezonanță din Ocolul silvic Tomnatic ...............23
NICOLAE ISTUDOR, MARIUS TURCU: Particularitățile cererii de
masă lemnoasă în România................................    28
CHIR1ȚA CARAIANI, MIHAELA DUMITRANA, CORNELIA
DASCĂLU, CAMELIA I. LUNGU: Politici ecologice. Dezvoltarea
durabilă și contabilitatea verde............................34
PUNCTE DE VEDERE: PETRE BRADOSCHE: Unele considerații
referitoare la starea și accesibilitatea pădurilor din România, compara-
tiv cu alte țări din Europa . ..............................42
DIN ACTIVITATEA R.N.P.-ROMSILVA: CRISTIAN BECHERU: Come-
morarea a 100 de ani de la nașterea acad. prof. ing. Ion Popescu Zeletin
(1 februarie 2007) .......................................  51
DIN ACTIVITATEA A.S.A.S.: Alegeri de noi membri.............52
CRONICĂ: DAN 1OAN ALDEA, NOROCEL-VALERIU NICOLES-
CU: Franța și Austria, doi poli importanți ai silviculturii europene .53
RECENZII: NOROCEL-VALERIU NICOLESCU: .......................56
i Reproducerea parțială sau tasaiă a articolelor sau HUstrațiiloi1 poate fi
făcută cu acordul redacției revistei. Este obligatoriu să tic menționai
inunde lutoruhii și al sursei. Articolele publicate dc Revista pășirilor nu
Angajează decât responsahiiitațes miturilor lor.
CONTENTS
2007
NICOLAE ȘOFLETEA, GHEORGHE SPÂRCHEZ, DUMITRU TÂRZIU:
Bioaccumulative potențial of European ash (Fraxinus excelsior L.) as influ-
enced by the ecological peculiarities of typical sites front its native distribution
area..............................................................    3
RADU VLAD, CRISTIAN CUCIUREAN: Researches regarding the distribu-
tion of the volume by primary assortments in spruce stands damaged by deer
DANIEL AVĂCÂRITE!, CRISTIAN SIDOR: Dendrometrical aspects regar-
ding the sessile oak (Quercus petraea Matt. Liebl.) trunk shape and tree volume
GEORGEL ZLEI: Growth specific characteristics of resonance wood Norway
spruce in the forest district Tomnatic..........................................23
NICOLAE ISTUDOR, MARIUS TURCU: Peculiarities of timber demand
in Romania......................................................................33
CHIRIȚA CARAIANI, MIHAELA DUMITRANA, CORNELIA
DASCĂLU, CAMELIA I. LUNGU: Ecological policies. Sustainable deve-
lopment and green accounting......................................34
POINTS OF VIEW: PETRE BRADOSCHE: Some consideradons regarding
the state and accessibility of forests in Romania in comparison with other Euro-
pean countries....................................................42
FROM THE ACTIVITY OF ROMSILVA ....................................51
FROM THE ACTIVITY OF A.S.A.S.: ...................................52
NEWS: DAN IOAN ALDEA, NOROCEL VALERIU NICOLESCU: France
and Austria, two important poles of silviculture in Europe ....53
BOOKS: NOROCEL VALERIU NICOLESCU...............................56
SOMMAIRE
NICOLAE ȘOFLETEA, GHEORGHE SPÂRCHEZ, DUMITRU TÂRZIU:
Le potentiel de bioaccumulation du frene commun (.Fraxinus excelsior L.) en
fonction du speciftque ecologique des stations representatives de son aire
indigene............................................................3
RADU VLAD, CRISTIAN CUCIUREAN: Recherches sur Ia structura du vol-
ume par produits primaires dans des peuplements de mălăze endommages par
Ies cervides ......................................................10
DANIEL AVÂCĂR1ȚEI, CRISTIAN SIDOR: Aspects dendrometriques con-
cemant la forme du tronc et la volume des arbres de chene sessile (Quercus
petraea Matt. Liebl.) .............................................17
REVISTA
PĂDURILOR
1886
GEORGEL ZLEI: Elăments d'auxologie sp^cifiques aux arbres de mdldze ă
bois de resonance dans la division forestiere de Tomnatic.............23
NICOLAE ISTUDOR, MARIUS TURCU: Particularii delademande de
bois en Românie............................................33
CHIRIȚA CARAIANI, MIHAELA DUMITRANA, CORNELIA
DASCĂLU, CAMELIA 1. LUNGU: Politiques 6cologiques. La gestion
durable et la comptabilită verte...........................34
2007
POINTS DE VUE: PETRE BRADOSCHE: Quelques consideradons sur l’dtat
et l’accessibilite des forets de Românie vis ă vis rrautres pays d'Europe .. .42
DE LACTIVITE DE ROMSILVA: .........................................51
122 ANI
DE LACTIVITE DE LA.S.A.S.:........................................52
CRONIQUE: DAN IOAN ALDEA, NOROCEL VALERIU NICOLESCU: La France
et 1’Autnche - deux poles importants de la foresterie de l’Europe.53
LIVRES: NOROCEL VALERIU NICOLESCU ...............56
Potențialul de bioacumulare al frasinului
comun {Fraxinus excelsior L) în funcție
de specificul ecologic al stațiunilor
reprezentative din arealul său indigen
1.	Introducere
Disponibilitățile bioecologice specifice frasinu-
lui comun și calitatea lemnului fac din acesta una
dintre cele mai valoroase specii de amestec din
pădurile de foioase ale României, îndeosebi atunci
când existența sa este legată de stațiunile de luncă
cu soluri slab la moderat hidromorfe, ori chiar de
solurile normal aprovizionate cu apă, dar profunde
și bogate, din spațiul colinar sau montan inferior.
In privința potențialului de bioacumulare, frasi-
nul comun se remarcă prin rapiditatea creșterii în
înălțime și diametru, la vârste mici și mijlocii, după
care, în condiții optime, creșterile (mai ales cele în
diametru) rămân încă apreciabile până la circa 100
de ani (Lorentz et Parade, 1867; Poskin, 1926 -
citați de Nicolescu et Simon, 2002). în acest context
general, frasinului comun i s-au atribuit calitățile de
specie repede crescătoare, respectiv de productivi-
tate mijlocie spre superioară. De altfel, în diverse
lucrări publicate în țară sau în străinătate se fac
aprecieri și se oferă date concrete privind capaci-
tatea de bioacumulare a acestei specii. O sinteză a
acestor informații a fost publicată de N. V.
Nicolescu și D. Simon (2002), din care amintim și
adnotăm următoarele aspecte relevante:
1.	Capacitatea de acumulare la vârste mici,
până în faza de păriș, este remarcabilă, creșterea în
înălțime fiind, în medie, între 50cm și lOOcm pe an,
ajungând uneori chiar la 150 cm/an. în acestfel, la
25 de ani, în condiții optime.exemplarele de frasin
pot atinge înălțimea de 15m.
Totuși, ca urmare a sensibilității deosebite față de
înghețurile târzii, care afectează mugurele terminal
și determină înfurciri, creșterile în înălțime nu
reflectă întotdeauna potențialul real al acestei specii
(Ningre et al., 1992). De altfel, pentru diminuarea
efectelor negative ale înghețurilor târzii se reco-
mandă ca "puiezimea de frasin" să beneficieze de un
adăpost puternic (Haralamb, 1963), așa încât, aflu-
xul scăzut de lumină din primii ani nu favorizează
realizarea unor creșteri în înălțime prea mari. Mai
Nicolae ȘOFLETEA
Gheorghe SPÂRCHEZ
Dumitru TÂRZIU
mult, creșterile reduse din primii 5 ani se datorează
în egală măsură faptului că, o mare parte din re-
zervele interne sunt utilizate pentru dezvoltarea
rădăcinii, care trebuie să fie aptă pentru explorarea
unui volum edafic cât mai mare, încă din stadiul
juvenil. între 5 și 10 ani creșterile în înălțime se
intensifică treptat, rămânând totuși Ia valori mult
mai mici decât cele ce se vor înregistra ulterior. în
condițiile precizate mai sus, frasinul comun dis-
pune, totuși, de o bună capacitate de concurență față
de alte specii coabitante (stejar, gorun, acerinee,
specii de tei etc.).
2.	Creșterea curentă în înălțime înregistrează
valori maxime la 30-40 de ani, după care se
reduce considerabil, fiind de circa 25cm/ an la 50
de ani, și de numai circa 10cm/ an la 100 de ani.
Totuși, dinamica și cuantumul creșterilor în
înălțime permit ca, până la 100 de ani, în condiții
de optim ecologic, să se atingă înălțimi remarca-
bile, de 30-40m.
3.	Creșterea în diametru urmează, în primul
deceniu, o dinamică asemănătoare cu creșterea în
înălțime, după care se activează considerabil,
putând fi considerată ca fiind susținută, până la
vârste mijlocii. în acest interval, în condiții optime,
poate atinge valori de peste l,2cm/ an. Se apreciază
că, începând de la (60)70-80 de ani, creșterea în
diametru se reduce foarte mult. în condiții optime,
arborii în vârstă de peste 100 de ani pot ajunge la
diametre de bază de chiar Im, respectiv de circa
2m, la limita longevității fiziologice.
4.	Productivitatea arboretelor situate în condiții
favorabile se situează la valori de 8-10m3/an/ha.
în contextul acestor cunoștințe generale despre
capacitatea de bioacumulare a exemplarelor și
arboretelor de frasin comun, prin cercetările noastre
ne-am propus să furnizăm date concrete rezultate
din determinări efectuate în arborete reprezentative
din arealul acestei specii în țara noastră, discrimi-
nate pe cele trei nivele consacrate de bonitate
stațională: optim, suboptim și pessimum ecologic
(limită de suportanță).
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
3
2.	Material și metodă
3.	Rezultate obținute
Cercetările s-au concentrat îndeosebi asupra
cuantumului și dinamicii creșterilor radiate, care pot
fi considerate de mai mare importanță decât crește-
rile în înălțime, în contextul în care înfurcirile
frecvente limitează semnificativ lungimea
buștenilor rezultați din sortarea primară, așa încât
prețurile practicate pe piața lemnului de frasin
cunosc o discriminare semnificativă, în funcție, în
primul rând, de diametrul la capătul subțire.
Au fost investigate arborete naturale preex-
ploatabile, echiene sau relativ echiene, precum și
arborete aflate în etapa tinereții, în care s-au efectu-
at mai întâi cercetări ecologice pentru definirea
nivelului de bonitate al stațiunilor și identificarea
factorilor ecologici potențatori sau limitativi,
urmate de analize fenomice, pentru caracterizarea
arborilor eșantionați după însușiri calitative și canti-
tative ale trunchiurilor și coroanelor (date publicate
în numerele anterioare ale revistei).
în fiecare unitate de eșantionaj (arboret sau
grupuri de arborete) s-au ales randomizat, câte 20-
30 arbori de probă, din care s-au extras probe de
creștere. Măsurătorile efectuate au vizat atât deter-
minarea creșterilor medii radiate, cât și dinamica
lor. în acest scop, arborii de probă au fost ulterior
stratificați pe categorii de vârstă, operându-se mai
departe cu vârsta medie a arborilor din aceeași clasă
de vârstă.
Pe de altă parte este cunoscut faptul că, în primii
ani de viață, frasinul comun este rezistent la umbrire
(chiar un deceniu, după Haralamb, 1963). Ulterior
însă, cerințele sate față de lumină devin din ce în ce
mai mari, condiții în care capacitatea sa de bioacu-
mulare depinde semnificativ de acest factor ecolo-
gic. în acest context, cercetările efectuate au
urmărit, totodată, să aducă unele contribuții referi-
toare la valorile optime ale indicelui de consistență
în biogrupele constituite de această specie în
arboretele de amestec, în vederea potențării pro-
ducției de biomasă. De asemenea, s-au efectuat
evaluări asupra poziției cenotice a arborilor,
oferindu-se astfel o imagine sugestivă asupra cuan-
tumului pe termen lung al creșterilor în înălțime,
comparativ cu speciile coabitante, ceea ce deter-
mină, în ultimă instanță, capacitatea de concurență
interspecifică a frasinului comun.
3.1.	Creșterile radiale
Procesul de bioacumulare este, de fapt, rezulta-
tul interacțiunii dintre genotip și mediu. Așadar,
zestrea genetică individuală și, mai departe, cea a
genofondului populațional, nu se pot sustrage influ-
ențelor determinate de factorii și determinanții eco-
logici, care interacționează cu genele minore (poli-
genete) implicate în bioacumulare, direcționându-se
astfel procesele fiziologice de incideță implicate
direct sau indirect în producția de biomasă.
Nivelul general de favorabilitate pentru frasinul
comun al condițiilor staționate din arboretele cer-
cetate este prezentat în tabelul 1.
Tabelul 1
Nivele de favorabilitate ale condițiilor ecologice în
arboretele cercetate
Nr. cn	Localizarea arbcreidor cerceuiie	Favorabiliiatei pentru frasinul comun ■ condițiilor stați anale
1	Ocolul Silvic Brașov. UP I Prejma1 (zona de gl nasol uri tipice și conice)	-optim edific; • suboptirn climatic în privința înghețurilor tlrzii P a temperaturilor hivanale
2	Ocolul Silvic Brașov. UP I Prejma1 (zona de gleiosoiuri * histicc)	-1 imiți de suporunțl edifici, -suboptirn di muie din cauzele precizate la pa 1
3	Ocolul Silvic Brașov. UP I Prejmer (zona de tranziție de la gleiosoluri tipice și centice lagleiosolun a histice)	- subopam edific + suboptirn climatic din cauzele precizate la pa ]
■	Regia Publică Locală a Pădurilor (RPLP) KronstadL UB Timpi, 1/3 inf ■ versantului	- optim edific, - tuboptim dimiticîn privința înghețurilor Urzii F i temperaturilor hîvemale
5	RPLP Kronstadt. UB Tâmpa. 1G sup fi coama versantului	- limill de tuporiinți edifici ți climatici
6	RPLP Kronstadt. UB Tâmpa, zona Pietrele Iu Sol om or și amonte	-	suboptirn edafic determinat de rendziiie cu volum edific mijlociu; -	suboptirn climatic termic
7.	Ocolul Silvic Baia Sprie. UP H Șuier	- optim edific și climatic
8	Ocolul Silvic luliu Moldovan, UP V Cealâ (Arad)	- optim edafic șl dinutic
Valorile medii anuale ale creșterilor radiale
determinate la arborii de probă, pe categorii de
vârstă, confirmă rolul esențial pe care îl au condiți-
ile staționate în producția de masă lemnoasă a fra-
sinului comun (tabelul 2). A rezultat astfel că, valo-
rile creșterilor radiate sunt influențate în cea mai
mare măsură de condițiile edafice (umiditatea din
sol - inclusiv nivelul pânzei freatice, profunzimea,
structura și textura solului, gradul de saturație în
baze de schimb etc.), în timp ce dintre factorii cli-
matici, un aport important îl au cantitatea de lumină
interceptată la nivelul coroanelor, cantitatea de pre-
cipitații și ritmicitatea acestora. De altfel, în lite-
ratura de specialitate (Aussenac et Levy. 1992;
Haralamb, 1963; Stănescu et al., 1997) se consem-
nează rolul extrem de important pe care îl are
aprovizionarea cu apă, ca și nivelul pânzei freatice,
asupra creșterii și productivității frasinului comun.
Totodată, din datele prezentate în tabelul 2, se
constată dependența strânsă a creșterilor radiale față
4
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Tabelul 2
Valori ale creșterilor radiate în suprafețele de probii cercetate
RF ut	LzKiknja «rbortielor cenxtME	Virala med ta tătarilor de probi ■m*	Creșterile radiale (mm)-		
				itauta medic nummă'arbon?	i alea roa medie maximă/, utere
i	OS BrașovUPlPrqmer.xoMde gtaosohiri lîpisc p conice	29	3.35	5.00	6.24
		45	TU	3 35	5.23
		74	3J3	3.21	
		98	250	2,46	2.54
1	05 Brașov, OP 1 Pionier, urna de jdensoturi ± injuce	40	2,«	2.67	2.93
3	OS Brașov, UF 1 PrqTDtr. dc tranziție de b (taojohiri tip** Și ttiuxe b flrâsluri A katee	43	342		4.07
4	RPLF KrunUadL UB Brașov, (Tlmpa. 1/3 inf ivenantuta)	Bt	2.76	2,36	2.98
		101	22!	1.77	2.41
5	RFLP KiortstadL UB Brașov. (Ttoțm. CCTtru v 10 Rp 1 vcnimta)	43	3.13	2.90	3.44
		S	2.12	1.63	2.84
		«3	I.K2	1.45	2,38
6.	RPLP KrwnadL UB Brașov. Picur Ic hn Solo mo □ șl imortr	73	2.91	2.85	3.23
		102		. 1.W	2.05
	0 5 Bwi5pne.UPII$<riJr. ui 26A.J7E «IUL 3 W-650 m}	106	2.43	2^9	2.52
	HA 26A (ihn B50 raj	122	1.89	1j62	2.06
	O S. ruta» hfoldovan. UPVCeabfAnd)		3.42	2^6	3 78
de vârsta arborilor de probă, întrucât nivelul de
bioacumulare este evident mai mare în etapa
tinereții, rămânând încă destul de activ în etapa
maturității, diminuându-se însă semnificativ în
etapa bătrâneții. Astfel, în arboretele situate în zona
de optim edafic din Pădurea Prejmer (Brașov),
creșterea medie radială la arborii de probă cu vârsta
medie de 29 de ani este de 5,55mm, fiind mai mare
cu circa 45% față de valoarea medie anuală deter- .
minată la arborii constaționali în vârstă de 45 de ani,
respectiv cu 66% față de cei cu vârsta medie de 74
de ani. La arborii cu vârsta medie de 45 de ani,
sporul de creștere radială este mai mare cu circa
15% față de cei cu vârsta medie de 74 de ani. Totuși,
aceștia din urmă denotă încă un potențial bun de
creștere în diametru, în medie de circa 6,7mm/an,
ceea ce reflectă apartenența stațiunii respective la
zona de optim edafic al speciei, ca urmare a solului
bogat, profund, bine aprovizionat cu apă din preci-
pitații și din pânza freatică.
în Pădurea Prejmer există însă și stațiuni mai
puțin favorabile, determinate de nivelul ridicat al
pânzei freatice, caracterizate prin prezența
gleiosolurilor ± histice, semnificând limita de
suportanță pentru frasinul comun (foto 1), respectiv
stațiuni cu soluri în tranziție de la gleiosoluri tipice
la cele histice, care sunt de potențial suboptim pen-
tru această specie. Din analiza comparativă a
creșterilor medii radiate anuale, înregistrate la
arborii de probă din cele trei categorii de stațiune
identificate în Pădurea Prejmer după criterii edafice,
s-au desprins următoarele concluzii mai importante:
•	în zona de optim ecologic edafic, creșterea
medie radială a arborilor în vârstă de 40-45 de ani
este mai mare cu circa 9-10% față de cea a arborilor
Foto 1. Populație ecotipică de lunci în zona de limită de
suportanță, pe gleiosol ± histic (Pădurea Prejmer, O-S. Brașov)
din stațiunile de suboptim edafic, respectiv cu circa
35-36% față de cei situați în zonele de limită de
suportanță caracteristice gleiosolurilor ± histice. De
asemenea, pentru arborii de probă analizați în
zonele de suboptim edafic a rezultat un spor de
creștere medie radială anuală de circa 25% față de
cei din zona de limită de suportanță, la categoria de
vârstă specificată anterior. A rezultat astfel că, fac-
torul edafic principal care discriminează stațiunile
din Pădurea Prejmer pe cele trei categorii de boni-
tate este nivelul pânzei freatice, care, mai departe,
influențează adâncimea la care se formează orizon-
tul Gr: peste 70-80cm în zona de optim edafic, la
circa 50-60cm în zona de suboptim edafic, respectiv
la numai 30-40cm în zona de limită de suportanță
pentru frasinul comun.
•	Amplitudinea de variație a creșterilor medii
radiale anuale la arborii de probă de 40-45 de ani
din Pădurea Prejmer a fost de l,88mm în zona de
optim ecologic, de 0,71 mm în zona de suboptim
ecologic, respectiv de numai 0,26mm între arborii
situați în zonele de limită de suportanță edafică.
O analiză comparativă similară între creșterile
medii radiale înregistrate la arborii de probă din
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
5
stațiuni de optim, suboptim și de limită de supor-
tanță a fost posibilă pentru arboretele situate în UB
Tâmpa, arondate în prezent la Regia Publică Locală
a Pădurilor Kronstadt. De această dată factorii eco-
logici care discriminează nivelul de favorabilitate
al stațiunilor cu frasin comun sunt profunzimea
solului și capacitatea de înmagazinare a apei,
diferențiindu-se:
-	stațiuni optime pe solurile coluvionate din
treimea inferioară a versantului nord-vestic al
Tâmpei;
-	stațiuni suboptime pe rendzinele cu volum
edafic mijlociu din zona Pietrele lui Solomon,
respectiv în unele stațiuni din treimea superioara a
Tâmpei (foto 2);
Foto 2. Populație ecotipică de calcar (zona de suboptim eco-
logic), pe sol rendzinicfTâmpa - Brașov)
-	stațiuni de limită de suportanță pe rendzine
litice și stâncării calcaroase (creasta Tâmpei și în
zona Pietrele lui Solomon; foto 3).
Din analiza valorilor determinate pentru crește-
rile radiale înregistrate în aceste situații au rezultat
următoarele:
•	La arborii în vârstă de circa 100 ani, în zona de
optim ecologic, creșterile medii radiale au fost mai
mari cu circa 20% față de zonele de suboptim eco-
Foto 3. Populație ecotipică de calcar (stâncărie calcaroasă),
în zona de limită de suportanță Pietrele lui Solomon - Brașov
logic. Totodată, pentru arborii aflați în suboptim
ecologic creșterea medie radială înregistrată la vârs-
ta medie de 102 ani a fost echivalentă cu valoarea
determinată pentru arborii în vârstă de circa 85 ani
din zonele de limită de suportanță (în medie,
I,84mm/an la arborii din zona de suboptim edafic
Pietrele lui Solomon, respectiv 1,82mm/an la arborii
din zona de limită de suportanță de pe Tâmpa).
•	Amplitudinea de variație a creșterilor medii
radiale, înregistrate la arborii în vârstă de circa 100
de ani a fost de 0,64mm în condiții de optim eco-
logic, respectiv de 0,42mm în condiții de suboptim
ecologic.
Din analizele de caz prezentate anterior, pentru
creșterile radiale medii înregistrate la arborii de
probă din Pădurea Prejmer și perimetrul Tâmpa-
Pietrele lui Solomon s-au desprins două concluzii
generalizatoare:
1.	Performanțele productologice ale frasinului
comun sunt deosebite pe solurile bine aprovizionate
cu apă, dar nu în exces, ceea ce atestă caracterul pre-
ponderent mezofil-mezohigrofil al acestei specii. în
acest context, din determinările noastre a rezultat un
spor al creșterilor medii radiale, la 75 de ani, de
6
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
15% pentru arborii de probă din zona de optim eda-
fic din Pădurea Prejmer (în lunca Oltului) față de
zona de suboptim edafic Pietrele lui Solomon (în
arborete de versant, pe soluri rendzinice).
2.	Amplitudinea de variație a creșterilor medii
radiale este mai mare în arboretele situate în condiții
de optim ecologic, diminuându-se apoi treptat pe
măsură ce nivelul de favorabilitate al stațiunilor
devine din ce în ce mai limitativ pentru frasin.
Această situație se explică prin modalitatea speci-
fică de manifestare a interacțiunii genotip-mediu,
caracterizată prin îngustarea mai puternică a spec-
trului de reacție, atunci când condițiile de mediu
care influențează creșterile sunt mai defavorabile.
De aceea, selecția și promovarea genotipurilor va-
loroase din punct de vedere al potențialului de
creștere trebuie să se deruleze, în primul rând, în
arborete din zonele de optim ecologic ale speciei,
după care materialele de bază astfel rezultate trebuie
testate și în condiții staționale mai puțin favorabile,
pentru a putea fi identificate genotipurile și geno-
fondurile valoroase, cu spectru cât mai larg de
reacție.
Dinamica creșterilor radiale a fost analizată pe
baza valorilor medii periodice calculate pe intervale
de câte 5 ani, la aceleași categorii de vârstă specifi-
cate în tabelul 2.
Valorile maxime periodice ale creșterilor în
diametru au fost înregistrate la vârsta de circa 30
ani. pentru arbori situați în zona de optim edafic din
lunca Oltului, în Pădurea Prejmer (1,9 cm/an).
Valori semnificative au rezultat, de asemenea, pen-
tru arbori de probă din zona de soluri coluvionate de
la baza versantului nord-vestic al Tâmpei (1,2
cm/an).
Conform datelor din literatura de specialitate
(Haralamb, 1967; Joyce et al., 1998 - citați de
Nicolescu et Simon, 2002), în condiții optime pen-
tru frasinul comun, la vârste mijlocii, creșterea în
diametru poate fi de peste 1,2 cm/an, după care
aceasta se reduce considerabil începând de la
(60)70-80 ani. Din determinările noastre a rezultat
însă că, în condiții de optim ecologic, creșterile radi-
ale curente maxime se ating mai repede, la 20-30
(40) ani, în timp ce în condițiile limitative ale
ecotipului de soluri rendzinice litice și de stâncărie
calcaroasă, valorile maxime se înregistrează în plină
etapă juvenilă, la numai 10-20 ani.
Pe de altă parte, în arboretele situate în condiții
de limită de suportanță determinată de supraaport
freatic, pe gleiosoluri ± histice, creșterile radiale
curente maxime se realizează, totuși, mai târziu cu
circa 15-20 de ani față de arboretele raportate la
ecotipul de rendzine litice și stâncărie calcaroasă.
Această situație este consecința spațiului redus de
dezvoltare a rădăcinilor și de nutriție în cazul
ecotipului de rendzine litice și stâncărie calcaroasă.
în funcție de bonitatea condițiilor staționale și de
vârstă, valorile creșterilor medii radiale din ultimii 5
ani au fost mai mici față de cele maxime periodice
cu 50% până la chiar 300%. în general și, așa cum
era dealtfel previzibil, cele mai mari diferențe în
acest sens au fost consemnate în cazul arborilor de
vârsta înaintată, confirmându-se astfel că în etapa de
codru bătrân capacitatea de bioacumulare se reduce
considerabil, ceea ce conduce mai departe la li-
mitarea longevității.
Cantitatea de apă din sol și regimul acesteia
influențează, de asemenea, dinamica creșterilor
radiale. Astfel, în arboretele în care aprovizionarea
solului cu apă se realizează inclusiv prin aport frea-
tic, ca în zona de optim edafic din Pădurea Prejmer,
nivelul creșterilor medii radiale din ultimii 5 ani a
fost mai mic față de creșterile periodice maxime cu
70-90%, în timp ce în arborete fără aport freatic, dar
aflate tot în zone de optim ecologic, diminuările de
creștere radială pentru aceleași intervale de referință
au fost evident mai mari (între 190% și 270% pen-
tru arborii în vârstă de 80-100 ani din zona de soluri
coluvionate de la baza versantului nord-vestic al
Tâmpei).
Având în vedere faptul că frasinul comun este o
specie mezofilă-mezohigrofîlă (excepție făcând
doar populațiile raportate la ecotipul de soluri
rendzinice litice și stâncării calcaroase, care sunt
relativ xerofile), este de așteptat ca efectele unor
perioade secetoase să se reflecte în cuantumul
creșterilor radiale din etapele respective. Astfel, în
condițiile de suboptim edafic specifice arboretelor
cu frasin comun din zona Pietrele lui Solomon -
Brașov, la arborii cu vârsta medie de 102 ani, pentru
creșterile medii periodice care au succedat secetei
din intervalul 1980-1993 au rezultat valori mai mici
cu circa 17% față de cele din anii premergători inter-
valului respectiv de secetă. în schimb, în cazul arbo-
rilor cu vârsta medie de 98 ani din Pădurea Prejmer,
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nn 1
7
pentru aceleași intervale de referință s-a evaluat un
declin al creșterilor medii periodice radiale de
numai 3%, ceea ce reliefează capacitatea remarca-
bilă de tamponare a efectelor secetelor în stațiunile
de luncă în care pânza de apă freatică este accesi-
bilă.
în arboretele de frasin comun predispuse la stres
hidric, după perioadele de secetă s-a manifestat
fenomenul de histerezis al creșterilor radiale, con-
stând din întârzierea reactivării creșterilor după
perioada de secetă, manifestată pe parcursul unui
interval de până la 2-3(4) ani.
Totodată, ca și pentru alte specii, în cazul arbo-
rilor de frasin comun se înregistrează o mare diver-
sitate biotipică intrapopulațională în privința dina-
micii creșterilor radiale, diferențiindu-se arbori din
categoria "starter", cu creșteri juvenile în diametru
remarcabile, chiar de până la 2 cm/an, respectiv
arbori cu creșteri juvenile mai puțin active, dar rela-
tiv susținute până la vârste înaintate, când reușesc,
adeseori, să realizeze aceeași cantitate de masă lem-
noasă ca și exemplarele "starter11. Mai mult, în unele
populații sunt preponderente exemplarele cu capa-
citate relativ mică de bioacumulare în tinerețe, însă
relativ constantă până la vârste mari, rezultând lemn
de mare omogenitate (cazul populației Șuior - Baia
Sprie, în care arborii cu vârsta medie de 120 ani au
diametrul de bază de circa 60cm și înălțimea medie
de 37m).
3.	2. Valori ale unor indici structurali ai
arboretelor cu influențe semnificative asupra
capacității de bioacumulare a frasinului comun
Ca urmare a transpirației intense și a cerințelor
mari pe care le are frasinul comun față de lumină,
capacitatea sa de bioacumulare este puternic influ-
ențată de doi indici structurali ai arboretelor: poziția
cenotică a arborilor în biogrupele constituente,
respectiv indicele de consistență al acestor
biogrupe. Totodată, în funcție de acești indici rezultă
influențe și asupra valorii coeficientului de zveltețe.
Referitor la clasa pozițională Kraft, din analiza
determinărilor făcute în arboretele cercetate rezultă
că frasinul comun dispune de o bună capacitate de
concurență interspecifică, favorabilă pentru
realizarea de dimensiuni mari în înălțime și în
diametru. Astfel, în arborete echiene sau relativ
echiene poziția cenotică preponderentă a frasinului
comun este de arbore predominant sau dominant (în
circa 90-95% din cazurile analizate). în arborete
tinere și relativ tinere, în care procesul de eliminare
naturală este foarte activ sau acolo unde structura
verticală nu a fost încă optimizată prin tot ansamblul
de tăieri de îngrijire, o pondere redusă, de până la
10-15%, revine exemplarelor codominante sau din
alte clase poziționale inferioare. O asemenea situ-
ație se poate întâlni și în arborete vârstnice, aflate în
condiții mai puțin favorabile frasinului comun, dar
optime pentru speciile de bază coabitante, când
crește proporția exemplarelor de frasin din etajul
inferior al arboretului, mai ales acolo unde indicele
de consistență este relativ redus, de 0,5 - 0,6 (ca în
zona Pietrele lui Solomon - Brașov).
Valoarea optimă a indicelui de consistență în
biogrupele cu frasin comun variază între 0,7 și 0,8.
în arborete de codru bătrân sunt frecvente însă situ-
ațiile în care indicele de consistență este de numai
0,6-0,7. în orice caz, chiar în zonele de optim eco-
logic, valoarea indicelui de consistență în arboretele
de codru mijlociu sau codru bătrân nu trebuie să fie
mai mare de 0,8, dar nici mai mică de 0,6. în felul
acesta se asigură o dezvoltare bună a coroanelor,
însă nu exagerată, așa încât se interceptează sufi-
cientă lumină pentru a fi intensificate creșterile în
diametru.
Totodată un asemenea nivel al indicelui de con-
sistență asigură un echilibru necesar între creșterile
în înălțime și cele în diametru. Astfel, din deter-
minările efectuate a rezultat că în arborete preex-
ploatabile cu indice de consistență normal, coefi-
cientul de zveltețe se situează între (50)55 și 70(75),
în timp ce pentru principalele specii arborescente
indigene, literatura consultată (Florescu et
Nicolescu, 1996) indică valori mai mari, între 60 și
90, ceea ce denotă capacitatea remarcabilă a frasi-
nului comun de a crește activ în diametru, atunci
când interceptează un aflux sporit de lumină.
4. Concluzii
Capacitatea de bioacumulare a frasinului comun
și dinamica creșterilor justifică pe deplin, încadrarea
lui în categoria speciilor repede crescătoare, respec-
tiv de productivitate mijlocie-ridicată. Aceste
atribute sunt acoperitoare, în special, pentru
arboretele care se raportează la ecotipul de luncă
8
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
(dar nu cu nivel foarte ridicat al pânzei freatice),
precum și pentru cele din zone de versanți, pe soluri
profunde, bogate, bine structurate, cum sunt cele
coluvionate din zonele cu substrat litologic de cal-
care. Față de datele specificate în literatura de spe-
cialitate privind vârsta la care se înregistrează
creșterile curente maxime în diametru, din
cercetările noastre au rezultat alte valori. Astfel, în
zonele de optim ecologic, dar și în stațiunile limita-
tive cu soluri hidromorfe, din lunci, creșterile
curente maxime se înregistrează între 20-30(40) ani,
în timp ce în arboretele încadrate la ecotipul de
rendzine litice și stâncării calcaroase cele mai active
Bibliografie
A u s s e n a c , G.. L e v y . G., 1992: Les exigences en
eau du Frene (Fraxinus excelsior L.). în: Revuc Forestiere
Franțaise no. special, pp. 115-120
Florescu. 1.1., Nicolescu. N.V., 1996:
Silvicultura voi. 1 - Studiul pădurii. Editura Lux Libris. Brașov,
210p
H ar a 1 a m b , At.. 1963: Cultura speciilor forestiere.
Editura Agro-Silvică. București. 778p
Nicolescu. V.N.. S i m o n . D.. 2002: Silvicultura
creșteri în diametru se înregistrează la numai 10-20
ani.
In afară de factorii ecologici care influențează
bonitatea stațiunilor specifice frasinului comun, în
determinismul creșterilor un rol important revine și
unor factori ce țin de structura arboretelor, cum sunt
clasa pozițională și indicele de consistență. Aceștia
diferențiază semnificativ, la nivel individual și, mai
departe, în arboret, capacitatea de bioacumulare a
frasinului comun, întrucât influențează cantitatea de
lumină interceptată la nivelul coroanelor, care joacă
un rol deosebit pentru o specie heliofilă cum este
frasinul comun.
frasinului comun (Fraxinus excelsior L.), între exigențele eco-
logice ți tehnologice ale speciei ți defecte (înfurciri ți inimă
neagră}. în: Revista Pădurilor nr. 2, pp. 23-31
Ningre, F.. Cluzeau, C.. Le Goff, N., 1992:6a
furchaison du FrSne en plantation: causes. consequences et
controle. în; Revuc Forestiere Franțaise no. special, pp. 104-
114
Stănescu. V.. Șofletea. N.. Popescu. O..
1997: Flora forestieră lemnoasa a României. Editura Ceres.
București, 45 Ip
Prof.dr. ing, Nicolae ȘOFLETEA
Prof. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ
Prof. dr. ing. Dumitru TÂZIU
Universitatea Transilvania
Brașov
E-mail: nic.sofletea@unitbv.ro
Bioaccumulative potențial of European asb {Fraxinus excelsior L.) as influenced by the ecological peculiarities
of typical sites from its native distribution area
Abstract
The paper aimes at evaluating the bioaccumulative potențial of common ash (Fraxinus excelsior L.) in several population across
Romania by analysing matnly radial increment. DifTerent ecological conditions (optimum. sub-optimum and pessimum) and stand
structures were considered. The difference in diameter growth between stands situated at sites with similar climatic conditions but dif-
ferent edaphic conditions was significant. For instance. in the same meadow forest, for 40-45 years old trces. the value of mean radi-
al increment was 9-10% and even 40-45% higher in optimum edaphic conditions, compared to sub-optimum and pessimum condi-
tions. respectivele. The maximum increment in diameter is reached at 20-30(40) years at meadow sites irrespective of the site index
while at sites with shallow rendzinic soils the maximum is attained at early stages, at ages of 10-20 years only. The infiuence of Kraft
crown classification and stand density index on the increment were also analysed.
Keywords: common ash, different ecological conditions, bioaccumulative potențial
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
9
Cercetări referitoare la structura volu-
mului pe sortimente primare în arborete
de molid afectate de cervide
1.	Introducere
Conferința Ministerială pentru Protecția
Pădurilor Europene (Helsinki. 1993) a formulat
câteva principii generale în scopul gestionării
durabile a pădurilor, accentuând îndeosebi asupra:
conservării biodiversității, evitarea acțiunilor care
dereglează echilibrul ecologic al pădurilor, prote-
jarea ecosistemelor forestiere virgine, asigurarea
stării de sănătate a pădurilor și a stabilității aces-
tora, promovarea în cultură cu precădere a speci-
ilor autohtone, diversificarea structurii arboretelor
prin aplicarea de tratamente intensive cu regene-
rare naturală, îmbunătățirea tehnologiilor de
exploatare. Pe această linie, ultimele cercetări iau
în considerare, din ce în ce mai mult, problemati-
ca productivității reale și potențiale a ecosis-
temelor forestiere, dinamica dezvoltării ecosis-
temelor forestiere naturale și artificiale, precum și
analiza posibilităților de evaluare a riscurilor, prin
studiul și modelarea dinamicii ecosistemelor (de
Calesta, 1997; Brang, 1998; Bachmann, 1999;
Gill, Webber, Peace, 2000; Giurgiu, 2004).
în acest context, structurarea materialului lem-
nos pe sortimente primare, în arborete de molid
vătămate de cervide, având la bază o metodologie
specifică de determinare a pierderilor calitative de
lemn, este o problemă majoră, de actualitate, în
contextul conceptului de gestionare durabilă a
pădurilor (Ichim, 1975, 1990; Giurgiu, 1978,
2004; Tilghman, 1989; Stout, 1998; Reyes,
Vasseur, 2003).
Scopul urmărit prin lucrarea de cercetare este
acela de a determina volumul real ce rezultă (lemn
de lucru, lemn de foc), corelat cu structura
arboretelor vătămate de cervide. Ca obiective
specifice s-au avut în vedere: a), stabilirea influ-
enței frecvenței vătămărilor (%), a vârstei rănilor
(ani) și a diametrului central al suprafeței de bază
(d w) asupra producției de lemn în ecosisteme de
molid afectate de cervide, diferențiat funcție de
încadrarea arboretelor pe stadii de dezvoltare; b).
estimarea repartiției volumului pe sortimente pri-
mare în arborete de molid vătămate de cervide.
Radu VLAD
Cristian CUCIUREAN
Elementele specificate, în corelație cu posi-
bilele evoluții ale arboretelor de molid afectate de
cervide, vor sta la baza elaborării strategiei de
gestionare pe termen mediu și lung a acestei cate-
gorii de ecosisteme montane (Ichim, 1975, 1990;
Vlad, 2002; Gill, Webber, Peace, 2000).
2.	Materiale și metode de cercetare
Cercetările de teren s-au desfășurat în ocoalele
silvice lacobeni, Moldovița, Pojorâta, Tomnatic,
Vama (Direcția Silvică Suceava) și au constat din
inventarieri statistice efectuate în 116 unități ame-
najistice cu vârste cuprinse între 25 și 80 de ani,
conform metodologiei cunoscute (Ichim, 1975,
1990; Alexe, Milescu, 1983; Vlad, 2006).
într-o primă etapă, prelucrarea și analiza
datelor provenite din lucrările de teren s-a făcut
prin încadrarea arboretelor de molid studiate pe
trei stadii de dezvoltare și anume: păriș (.dgM = 11-
20 cin), codrișor (d^ = 21-35 cm) și codru
mijlociu (dgM = 35-50 cm). în continuare, a fost
determinată frecvența vătămărilor produse de cer-
vide și vârsta medie a rănilor din arboretele de
molid cercetate, stabilindu-se intervalul de vari-
ație a acestora (Vlad, 2006).
Având la bază rezultatele inventarierilor din
teren, influența vătămărilor produse de cervide
asupra producției în arborete artificiale de molid
(concret, structurarea volumului pe sortimente pri-
mare în arborete de molid vătămate de cervide)
s-a axat într-o primă etapă pe studiul distribuției
volumului lemnului cu putregai de trunchi (%)
generat de rănile produse de cervide, în funcție de
frecvența vătămărilor (%), vârsta rănilor (ani) și
diametrul central al suprafeței de bază (d^).
Pentru stabilirea volumului ocupat de lemnul
cu putregai de trunchi (%), în funcție de para-
metrii bîometrici din teren, au fost folosite urmă-
toarele date inițiale: a) distribuția numărului de
arbori sănătoși din arboret pe categorii de diametre;
b) distribuția numărului de arbori vătămați de cer-
vide din arboret pe categorii de diametre; c) înălți-
mile medii (h) specifice fiecărei categorii de diame-
10
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
tre; d) înălțimea putregaiului (hp) pe categorii de
diametre; e) diametrul la hp + 1,30 m, determinat
folosind ecuația de regresie ce stabilește diame-
trele Ia diferite înălțimi pe fus - derivată din
ecuația de regresie a curbei de contur a fusului
(Giurgiu, 1979; Leahu, 1994; Giurgiu, Decei,
Drăghiciu, 2004); f) relația dintre volumul
diferitelor porțiuni ale fusului și poziția acestora
de-a lungul trunchiului (Giurgiu, 1979; Leahu,
1994; Giurgiu, Decei, Drăghiciu, 2004); volumul
porțiunii din fusul arborilor corespunzătoare
înălțimii putregaiului (hp), pe categorii de diame-
tre; g) volumele la hectar corespunzătoare arbore-
tului inițial (arbori sănătoși și arbori vătămați de
cervide), arborilor sănătoși din arboret și arborilor
vătămați de cervide din arboret, pe categorii de
diametre.
Procedeul de determinare a volumului ocupat
de lemnul cu putregai de trunchi (%) în arborete
de molid vătămate de cervide a necesitat parcur-
gerea mai multor etape, folosindu-se ca instru-
ment de lucru programul VÂNAT 1.1 (Vlad, 2002,
2006).
Calculul modelelor statistico-matematice ce au
ca rezultantă volumul lemnului cu putregai de
trunchi în raport cu o serie de caracteristici struc-
turale și calitative a arboretelor de molid vătămate
de cervide, s-a făcut folosind regresia multiplă
liniară în trepte și regresia multiplă polinomială,
cu date din 83 de unități amenajistice (aproxima-
tiv 75% din înregistrările din baza de date) pentru
estimarea coeficienților modelului.
S-a procedat la calculul corelației multiple din-
tre vârsta arboretelor, frecvența vătămărilor pro-
duse de cervide (exprimată prin procentul de vătă-
mare pe număr de arbori), vârsta rănilor și
diametrul central al suprafeței de bază (caracteris-
tici structurale ale arboretelor de molid vătămate
de cervide) și volumul ocupat de lemnul cu putre-
gai de trunchi (%) din volumul arboretelor (indi-
cator biometric specific pentru a reliefa structura
volumului pe sortimente primare), în arboretele de
molid cu vârste cuprinse între 25 și 80 de ani.
Pentru a valida modelele teoretice, s-au aplicat
teste statistice specifice (testul t) în vederea sta-
bilirii semnificației diferenței dintre valorile teo-
retice și cele experimentale. în vederea validării
și verificării veridicității modelelor s-a procedat Ia
extragerea din ansamblul datelor a unui set de
înregistrări format din 33 de unități amenajistice
(aproximativ 25 % din înregistrările din baza de
date). Verificarea veridicității modelelor statisti-
co-matematice s-a realizat prin compararea valo-
rilor calculate pe baza modelelor, grupate în raport
cu un anumit factor - frecvența vătămărilor pro-
duse de cervide, cu valorile experimentale ale
volumului lemnului cu putregai de trunchi.
Estimarea repartiției volumului pe sortimente
primare în arborete de molid vătămate de cervide
s-a făcut ținând cont de expresia ecuației de regre-
sie multiplă care, prin valorile teoretice pe care le
generează, se apropie cel mai mult de valorile
experimentale calculate. în acest scop, din baza de
date au fost alese trei arborete vătămate de cervide
corespunzătoare stadiilor de dezvoltare prezentate
(păriș, codrișor, codru mijlociu) și cu valori
diferite ale frecvenței vătămărilor. Pentru acestea
s-a procedat la compararea valorile sortimentelor
primare corespunzătoare tabelelor de producție
(Giurgiu, Decei, Drăghiciu, 2004), cu valorile
corespunzătoare modelului statistico-matematic
stabilit.
3.	Rezultate
Pentru stabilirea cuantumului procentual ocu-
pat de volumul Lemnului cu putregai de trunchi în
arborete de molid vătămate de cervide, s-a avut în
vedere corelația dintre frecvența vătămărilor (%),
exprimată prin procentul de vătămare pe număr de
arbori și volumul ocupat de lemnul cu putregai de
trunchi (%). Aceasta este evidențiată de regresia
polinomială de tipul y = ax2 + bx + c, în care x
este frecvența vătămărilor, iar y reprezintă volu-
mul lemnului cu putregai de trunchi (fig. 1).
In tabelul 1 se prezintă valorile procentuale
medii caracteristice volumului lemnului cu putre-
gai de trunchi, diferențiat pe stadii de dezvoltare,
funcție de frecvența vătămărilor (%) și la vârste
medii ale rănilor cuprinse între: 8 și 15 ani - păriș,
7 și 23 ani - codrișor, 14 și 30 ani - codru
mijlociu.
Pentru arborete de molid vătămate de cervide
cu vârste cuprinse între 25 și 80 de ani, aflate în
stadiile de dezvoltare păriș, codrișor și codru
mijlociu, expresia regresiei multiple liniare, pen-
REVJSTÂ PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
11
1
I
păriș: y = 0,002x2 t 03133x t 3,1331
60 -
frecvența vătămărilor (%)
Frecvența vătămărilor ț%)
Specificări
Fig. 1 Corelația dintre frecvența vătămărilor produse de
cervide (%) și volumul lemnului cu putregai de trunchi (%)
Tabelul 1
Volumul lemnului cu putregai de trunchi (%) funcție de
frecvența vătămărilor (%), în arborete artificiale de molid
vătămate de cervide
10	20	30	40	50	60	70	80	90	100
^o1um lemn	Păriș	6.8	10 8	15,2	20.1	25,4	31,1	37,3	44.0	51,0	58.5
cu putregai	Codrișor	3.7	7,4	113	15,4	19,8	24,4	29.2	34,2	39,5	44.9
(%)	Codru mijlociu	2.9	6.3	10.1	14,1	18.3	22.9	27.7	32.9	-	-
tru caracteristicile factoriale luate în studiu, având
drept rezultantă volumul lemnului cu putregai de
trunchi (%) din volumul total, este următoarea:
y = 0,4333 ^+0,2111 *2-0,4385*3+9,4614	(1)
în care:
y reprezintă volumul ocupat de lemnul cu
putregai de trunchi:
- frecvența vătămărilor produse de cervide;
*2 - vârsta rănii produse de cer-
vide;
x3 - diametrul central al suprafeței
de bază
In tabelul 2 se prezintă exa-
minarea semnificației coeficienților
ecuației de regresie, prin compararea
valorilor experimentale specifice caracteris-
ticilor factoriale considerate în ecuația de
regresie (1) cu valoarea teoretică a testului t,
pentru arborete cu vârste cuprinse între 21 și
80 ani, aflate în stadiile de dezvoltare păriș,
codrișor, codru mijlociu.
Pentru arborete de molid vătămate de cer-
vide cu vârste cuprinse între 25 și 80 de ani,
aflate în stadiile de dezvoltare păriș, codrișor
și codru mijlociu, expresia regresiei multiple
polinomiale, pentru caracteristicile factori-
ale luate în studiu, având drept rezultantă
volumul lemnului cu putregai de trunchi (%)
din volumul total, este următoarea:
y=0,35116^+0,,00097*/+0,85282*J-0,01686*/
- 2,18809*3+ 0,02978-x/+28,4521
(2)
în care:
y reprezintă volumul ocupat de lemnul cu
putregai de trunchi;
Xj - procentul de vătămare pe număr de arbori;
x2 - vârsta rănii produse
de cervide;
Xj - diametrul central al
suprafeței de bază.
în tabelul 3 se prezintă
examinarea semnificației
coeficienților ecuației de regresie, prin compara-
rea valorilor experimentale ale caracteristicilor
factoriale considerate în ecuația de regresie (2) cu
valoarea teoretică a testului t. pentru arborete cu
vârste cuprinse între 25 și 80 ani, aflate în stadiile
de dezvoltare păriș, codrișor, codru mijlociu.
Tabelul 3
Examinarea semnificației coeficienților ecuației de regresie (2)
1 Caracteristici ।	faeton ale	Coeficienți	eroarea standard	i experimental	t teoretic 15 %)	Semnificația! 1
L_		/- ’6	jrade de libertate		
i Termenul liber	2845210	1.8822	7 328	1.992	K
Iz.	0.35116	0.0404	8.677		■ !
	0.00097	0.0003	2.483		•
	0,85282	0.3063	2.784		* ;
l.x ■'	-0.01686	0.0079	2.119		
	-2.18809	0,2740	7.082		•
	0.02978	0.0045	6,500		’ <
Tabelul 2	Notă Xj * frecvența vălămănior produse de cervide; x- - vârsta rănii produse
Examinarea semnificației coeficienților ecuației de regresie (1) de cervide, x3- diametrul ccnlnil al suprafeței de bază; ■ - semnificativ
Caracteristici factoriale	Coeficienți	Croarea standard	t experimental	< teoretic (5 %)	Semnificația
		/’=	tirade de libertate		
Iermenul liber	9.4614	: 66^2	5 668	1.989	*
*1	0,4333	0.0133	32.562		♦
x:	0,2111	0,0942	2,241		
4,	-0.4385	0.0649	6,752		*
Compararea valorilor volumului lem-
nului cu putregai de trunchi, calculate
pe baza modelelor statistico-matem-
atice ce au la bază regresia multiplă
Notă: rj - frecvența vJiămSnlor produse de cervide. r, ■ vdisia rănii produse
de cervide; _r3 - diametral central al suprafeței de bază, * - semnificativ
12
liniară și regresia multiplă polinomială, grupate în
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
raport cu frecvența vătămărilor produsă de cer-
vide, cu valorile experimentale sunt reprezentate
grafic în figura 2.
w

B Vtloo
O ModtltaMrt
□ Model POÎmjwM
40
e m
g
a 10
rfWB
10 •
o
sa « «s
fHcvrn|M vatfantnfcr OJ
Fig. 2 Volumul lemnului cu putregai de trunchi (%) în
raport cu frecvența vătămărilor (%) (A - păriș; B -
codrișor; C - codru mijlociu)
Ținând cont de expresia ecuației de regresie
multiplă (2), în figura 3 se prezintă, comparativ cu
valorile corespunzătoare tabelelor de producție
(Giurgiu, Decei, Drăghiciu, 2004), estimarea
repartiției volumului pe sortimente primare în trei
arborete de molid vătămate de cervide. Acestea se
caracterizează prin diferite valori ale frecvenței
vătămărilor produse de cervide și sunt corespun-
zătoare stadiilor de dezvoltare cercetate (păriș,
codrișor, codru mijlociu).
4.	Discuții
Corelația dintre frecvența vătămărilor produse
de cervide (%) și volumul lemnului cu putregai de
trunchi (%) indică, pe de o parte, scăderea valorii
corespunzătoare volumului lemnului cu putregai
Fig. 3 Repartizarea volumului pe sortimente primare în
arborete de molid vătămate de cervide
(A - păriș; B - codrișor;C - codru mijlociu)
de trunchi (%) pe măsura dezvoltării arboretelor
(trecerea dîntr-un stadiu de dezvoltare în altul) și
valoarea sensibil egală a acestuia pentru stadiile
de dezvoltare codrișor și codru mijlociu. Aceasta
se explică prin stagnarea înălțimii putregaiului de
trunchi la o anumită valoare, dată de o anumită
vârstă a rănii, corespunzătoare stadiului de dez-
voltare codru mijlociu și prin caracteristicile
specifice proceselor de dezvoltare în cadrul
arboretelor analizate.
Valorile procentuale medii corespunzătoare
lemnului cu putregai de trunchi (%) din volumul
total al arboretelor de molid afectate de cervide,
calculate funcție de frecvența vătămărilor (%Vn)
variază între: 6,8 % (%Vn = 10) și 58,5 % (%Vn -
100) pentru stadiul de dezvoltare păriș, între 3,7 %
(%Vn = 10) și 44,9 % (%Vn = 100) pentru stadiul
de dezvoltare codrișor, între 2,9 % (%Vn = 10) și
32,9 % (%Vn = 80) pentru stadiul de dezvoltare
codru mijlociu.
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
13
Valorile prezentate sunt însemnate, în primul
rând, pentru câ acestea reprezintă în cadrul
arboretelor de molid vătămate de cervide. valorile
corespunzătoare lemnului de foc. în al doilea
rând, la procente medii și mari de vătămare (mai
mare de 50 % - stadiul de dezvoltare păriș,
respectiv mai mare de 60 % stadiile de dezvoltare
codrișor și codru mijlociu) proporția lemnului cu
putregai se apropie și în unele cazuri depășește
25% din volumul arboretelor (tabelul 1).
în plus, volumul specificat se află localizat la
baza trunchiului arborelui, acolo unde este canto-
nată cea mai mare cantitate de lemn de lucru (cu
utilizări superioare în practica industrială) care, în
urma rănilor produse de cervide și a apariției
putregaiului de trunchi suferă o declasare puter-
nică, cu efecte negative asupra producției calita-
tive a arboretelor.
Importanța regresiei multiple constă nu numai
în determinarea ecuației specifice ce înglobează
caracteristicile factoriale luate în studiu, ci și în
faptul că permite testarea influenței fiecărui factor
luat în considerare, prin intermediul testului t. în
privința semnificației coeficienților de regresie
din ecuația (1), se constată că statistic, influența
caracteristicilor factoriale x{ (frecvența vătă-
mărilor produse de cervide), x2 (vârsta rănii pro-
duse de cervide), xs (diametrul central al supra-
feței de bază) și a termenului liber este semnifica-
tivă asupra caracteristicii rezultative exprimate
prin valoarea procentuală a volumului lemnului cu
putregai de trunchi.
în ceea ce privește semnificația coeficienților
de regresie din ecuația (2), se constată influența
semnificativă asupra caracteristicii rezultative
(exprimate prin valoarea procentuală a volumului
lemnului cu putregai de trunchi) a caracteristicilor
factoriale xl și x/ (care fac referire la frecvența
vătămărilor produse de cervide), x2 și x2 (cu
referire la vârsta rănii produse de cervide), și x/
(cu referire la diametrul central al suprafeței de
bază) și a termenului liber.
S-a stabilit o bună concordanță între valorile
reale ale volumului lemnului cu putregai de
trunchi și valorile calculate prin intermediul mo-
delelor statistico-matematice ce au la bază regre-
sia multiplă liniară și regresia multiplă polinomi-
ală. S-a constatat apropierea mult mai mare de
valorile experimentale ale valorilor calculate prin
intermediul modelului ce a avut Ia bază regresia
multiplă polinomială.
Repartizarea volumului pe sortimente primare
în arborete de molid vătămate de cervide indică
faptul că, pentru un arboret de molid vătămat de
cervide aflat în stadiul de dezvoltare păriș, cu o
valoare a diametrului central al suprafeței de bază
de 18 cm și o vârstă medie a rănilor de 12 ani, la
o frecvență a vătămărilor de 30 %, lemnul de lucru
cu coajă ocupă 79% din volumul arboretului, iar
lemnul de foc 21%. Pentru o valoare de 60% a
frecvenței vătămărilor, lemnul de lucru cu coajă
ocupă 66% din volumul arboretului, iar lemnul de
foc 34%, și la o frecvență a vătămărilor de 90 %
lemnul de lucru cu coajă ocupă 46% din volumul
arboretului, iar lemnul de foc 54%.
Pentru un arboret de molid vătămat de cervide
aflat în stadiul de dezvoltare codrișor, cu o valoare
a diametrului central al suprafeței de bază de 28
cm și o vârstă medie a rănilor de 20 ani, la o
frecvență a vătămărilor de 30 % lemnul de lucru
cu coajă ocupă 87 % din volumul arboretului, iar
lemnul de foc 13 %. Pentru o valoare de 60 % a
frecvenței vătămărilor lemnul de lucru cu coajă
ocupă 72 % din volumul arboretului, iar lemnul de
foc 28 % și la o frecvență a vătămărilor de 90 %
lemnul de lucru cu coajă ocupă 56 % din volumul
arboretului, iar lemnul de foc 44 %.
Pentru un arboret de molid vătămat de cervide
aflat în stadiul de dezvoltare codru mijlociu, cu o
valoare a diametrului central al suprafeței de bază
de 40 cm și o vârstă medie a rănilor de 28 ani, la
o frecvență a vătămărilor de 30%, lemnul de lucru
cu coajă ocupă 86 % din volumul arboretului, iar
lemnul de foc 14 %. Pentru o valoare de 60 % a
frecvenței vătămărilor, lemnul de lucru cu coajă
ocupa 73 % din volumul arboretului, iar lemnul de
foc 27 %. La o frecvență a vătămărilor de 90%,
lemnul de lucru cu coajă ocupă 55 % din volumul
arboretului, iar lemnul de foc 45 %.
5.	Concluzii
Pentru arborete de molid vătămate de cervide
cu vârste cuprinse între 25 și 80 de ani, aflate în
stadiile de dezvoltare păriș, codrișor și codru
mijlociu, expresia generală a regresiei multiple
14
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nn 1
liniare, pentru caracteristicile factoriale luate în
studiu (frecvența vătămărilor produse de cervide;
vârsta rănii produse de cervide; diametrul central
al suprafeței de bază), având drept rezultantă volu-
mul lemnului cu putregai de trunchi (%) din volu-
mul total, este următoarea:
y-a-Xj+b-x^c-Xș+d	(5)
în care:
y reprezintă volumul ocupat de lemnul cu
putregai de trunchi;
x, - frecvența vătămărilor produse de cervide;
x2 - vârsta rănii produse de cervide;
x3 - diametrul central al suprafeței de bază.
a, b, c, d - coeficienți specifici ecuațiilor de
regresie în funcție de stadiul de dezvoltare al
arboretelor (păriș, codrișor, codru mijlociu)
Pentru arborete de molid vătămate de cervide
cu vârste cuprinse între 25 și 80 de ani, aflate în
stadiile de dezvoltare păriș, codrișor și codru
mijlociu, expresia generală a regresiei multiple
polinomiale. pentru caracteristicile factoriale luate
în studiu (frecvența vătămărilor produse de cer-
vide; vârsta rănii produse de cervide; diametrul
central al suprafeței de bază), având drept rezul-
tantă volumul lemnului cu putregai de trunchi (%)
din volumul total, este următoarea:
y=a-X!+bx, :+c-x2 +d-xf+e-x3+fx32+g	(6)
în care:
Bibliografie
A1 e x e. A., M i 1 e s c u. I„ 1983. Inventarierea pădurilor.
Editura Ceres, București. 491 p.
Bachmann.P.. 1999: Hiodiversity and changes in Jbr-
est management planning. Assessment of Biodiversity for
improved forest management, pp. 125 -134.
B r a n g , P. e t a 1. 1998: Le foret de montagne en Suisse:
ecologie, sylviculture. amenagement. Revue Forestiere
Franțaise. nr. special, pp. 97 - 113.
de C a 1 e s t a . D., 1997: Deer and ecosystem manage-
ment. The Science of overabundance. pp. 268 - 279.
G i 11. R.. W e b e r. J.. P e a c e, A., 2000: The econom-
ic implications of deer damage. Final report for the deer com-
inission for Scotland. 49 p.
G i u r g i u , V., 1972: Metode ale statisticii matematice
aplicate în silvicultură. Editura Ceres. București. 566 p.
Giurgiu. V.. 1978: Conservarea pădurilor. Editura
Ceres. București. 308 p.
G i u r g i u , V.. 2004: Gestionarea durabilă a pădurilor
României. Editura Academiei Române, București. 320 p.
Giurgiu, V.. Decei, 1., Drăghiciu, D..2004:
Modele matematico-auxologice și tabele de producție pentru
arborete. Editura Ceres, București. 607 p.
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr 1
y reprezintă volumul ocupat de lemnul cu
putregai de trunchi (%);
xt - frecvența vătămărilor produse de cervide;
x2 - vârsta rănii produse de cervide;
x3 - diametrul central al suprafeței de bază.
a, b, c, d, e,f, g- coeficienți specifici ecuațiilor
de regresie în funcție de stadiul de dezvoltare al
arboretelor (păriș, codrișor, codru mijlociu)
S-a demonstrat statistico-matematic, la nivelul
datelor de care s-a dispus până în prezent, modul
cum influențează unele caracteristici structurale
ale arboretelor de molid vătămate de cervide,
asupra calității acestora, exprimată prin valoarea
procentuală a volumului lemnului cu putregai de
trunchi din volumul total al acestora. De aseme-
nea, a fost demonstrată posibilitatea cuantificării
influenței rănilor produse de cervide prin cojiri și
roaderi (prin volumul lemnului cu putregai de
trunchi) asupra sortimentelor primare în
arboretele de molid afectate.
Validarea, la nivelul producției a ecuațiilor de
regresie prezentate, prin cuantificarea volumului
de lemn efectiv ce rezultă în urma aplicării
lucrărilor silvotehnice (rărituri, tehnologii de
reconstrucție ecologică) impuse de structura calita-
tivă specifică în arborete de molid vătămate de cer-
vide vor crea în viitorul apropiat, premisele (posi-
bilitatea) elaborării unor tabele de sortare a volu-
mului în ecosisteme artificiale de molid afectate.
I c h i m . R„ 1975: Cercetări asupra calității lemnului în
arboretele de molid din nordul țării. I.C.A.S., Seria a Ii-a,
București. 38 p.
I c h i m , R.. 1990: Gospodărirea rațională pe baze eco-
logice a pădurilor de molid. Editura Ceres. București. 186 p.
L e a h u . I.. 1994: Dendrometrie. Editura didactică și ped-
agogică București. 374 p.
Reyes, G., Vasseur. L.. 2003: Factors influencing
deer browsing damage to red spruce (Picea rubens) seedling in
Coastal red spruce-balsam Jir stands of souhvestwrn Nava
Scoția. Forest Ecology and Management, Volume 186, pp. 349-
357.
S t o u t, S. L.. 1998: Deer and forest health.
Pennsylvania Forests. volume 89, pp. 14 - 16.
T i 1 g h m a n , N. G.. 1989: Impacts of white-tailed deer
onforest regeneration in northwestern Pennsylvania. Journal of
Wildlife Management, nr. 53, pp. 524 - 532.
Vlad, R., 2002: Fundamente științifice auxologice și
amenajistice privind gestionarea pădurilor de molid din nordul
țării vătămate de cervide. Teză de doctorat. Universitatea
"Ștefan cel Mare" Suceava. 267 p.
V l a d , R., 2006: Cercetări privind repartiția volumului pe
sortimente dimensionale în arborete de molid vătămate de cer-
vide. Revista pădurilor nr. 2, pp. 35 - 40.
Dr. ing. Radu VLAD
I	.C.A.S. Câmpulung Moldovenesc
Ing. Cristian CUCIUREAN
Grup Școlar Silvic Câmpulung Moldovenesc
E-mail: vlad.radu@icassv.ro
E-mail: cristi@silvagrup.ro
Researches regarding the distribution of the volume by primary assortments in spruce stands damaged by deer
Abstract
The paper presents the result of the rescarches carried oul in forest districtS of the Suceava county branch of the National Forest
Administration ROMSILVA. which manages large areas covered by Norway spruce stands affected by deer.
The first objective of the researches was to establish statistica! mathematical models for estimating the volume with stern decay
in Norway spruce stands damaged by deer in correlation with the frequency of the deer damages. wound age and dbh. The second
objective was to estimate the distribution of the volume by primary assortments în Norway spruce stands damaged by deer.
The estimation of the wood volume with stern decay in spruce stands damaged by deer was performed using multiple linear and
multiple polynomial regression techniques based on the above-mentioned factorial characteristics.
For pole stage spruce stands of 18 cm dbh and 12 years wound age at 30% deer damage frequency, the timber volume with bark
represents 79% of the total volume and the firewood 21%. For a value of about 60% of the damages frequency. the timber volume
with bark represents 66% of total volume and the firewood 34% while for a damage frequency of about 90%. the timber volume with
bark represents 46% of total volume and the firewood 54%.
For spruce stands in young timber stage with 28 cm dbh and 20 years wound age at 30% deer damages frequency. the timber vol-
ume with bark represents 87% of the total volume and the firewood 13%. For a value of about 60% of damages frequency. the tim-
ber volume with bark represents 72% of the total volume and the firewood 28%, while for a damages frequency of about 90%, the
timber volume with bark represents 56% of total volume and the firewood 44%.
For spruce stands in mature timber stage with 40 cm dbh and 28 years wound age at 30% deer damages frequency, the timber vol-
ume with bark represents 86% of the total volume and the firewood 14%. For a value of about 60% of the damages frequency, the
timber volume with bark is 73% of the total volume and the firewood 27% while for a damage frequency of about 90%. the timber
volume with bark is 55% of the total volume and the firewood 45%.
The researches brought up some unknown aspects that can be considered as new contributions conceming the scientific substan-
tiation for theelaboration of the assortments distribution tables for spruce stands damaged by deer. aiming at a sustainablc forest man-
agement in mountains ecosystems affected by deer.
Keywordst Norway spruce, deer, stern decay, primary assortments
16
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Aspecte dendrometrice referitoare la
forma trunchiului și volumul arborilor de
gorun (Quercus petraea Matt.Liebl.)
1.	Introducere
Importanța economică deosebită a trunchiurilor
arborilor a constituit principala motivație care a
direcțional cercetarea științifică spre cunoașterea
formei acestora, încă din perioada de început a
dendrometriei. Inițial, s-a încercat asimilarea
trunchiu-lui, ori a părților din trunchi, cu forma
unor corpuri de rotație din geometrie, ceea ce nu a
condus întotdeauna la rezultate satisfăcătoare. Nici
teoriile împrumutate din mecanică sau fiziologie,
aplicate de unii autori, n-au dat satisfacție. Se con-
sideră că mai multe șanse de succes vor putea oferi
în viitor modelele oferite de biomecanică și de bio-
cibemetică (Giurgiu, 1979). Totuși, în scopuri
practice, se dovedesc utile modalitățile de expri-
mare a formei fusului la arbori prin intermediul
indicilor și coeficienților de formă, ori a ecuațiilor
de regresie a curbei de contur a fusului, ai căror
coeficienți, diferențiați în raport cu specia și
condițiile de dezvoltare, sunt stabiliți prin metode
ale statisticii matematice, încercările de caracteri-
zare a formei fusului la arbori, prin intermediul
ecuațiilor de regresie, sunt numeroase, începând cu
utilizarea polinoamelor ortogonale de grad superi-
or (Osumi, 1959; Giurgiu, 1965, 1969; Fries et
Matern, 1965; Bruce, 1968), până la ecuații de
regresie multifactoriale (Curtis, Bruce et Van
Coevering, 1968; Bitterlich, 1977, 1978; Kozak et
al., 1969, 1970; Mendiboure, 1971), ori modele
matematice mai elaborate (Giurgiu, 1972, 1979;
Roiko-Jokela, 1976; Horodnic etZarojanu, 2002).
2.	Obiective
Studiul de față își propune să analizeze forma
fusului la arbori de gorun dintr-un gorunet de deal
ajuns la vârsta exploatabilității tehnice. în baza
cunoașterii formei fusului, ca obiectiv secundar se
propune întocmirea unei tabele de cubaj locale.
3.	Material și metodă de studiu
Materialul experimental este constituit din 40
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr 1
Daniel AVĂCĂRIȚEI
Cristian S1DOR
de exemplare de gorun din sămânță, din arboretul
41 A, unitatea de producție IV Poienița, Ocolul sil-
vic Botoșani. Arboretul este un gorunet de deal cu
floră de mull. de productivitate mijlocie, în vârstă
de 110 ani, ajuns la exploatabilitatea tehnică.
Compoziția specifică este 10 Go, iar din punct de
vedere al bonității staționale se încadrează în clasa
de producție relativă III. Cele 40 de exemplare
selectate din diferite categorii dimensionate
(diametre, înălțimi) au fost doborâte, în vederea
măsurării diametrelor la diferite secțiuni pe
trunchi. Pentru fiecare exemplar în parte, după
doborâre, s-a măsurat lungimea trunchiului, s-a
efectuat curățarea de crăci și s-au măsurat diame-
trele de-a lungul fusului, din metru în metru, plus
diametrul la secțiunea de l,30m. Crăcite cu
diametrul la capătul gros depășind 5 cm au fost
așezate în steri, iar cete cu diametrul la capătul
gros sub 5 cm, în grămezi tip, în vederea cubării
lor prin intermediul factorilor de cubaj. Pentru
măsurarea diametrelor la lungimi relative din 0,05
în 0,051 s-au realizat interpolări grafice pe hârtie
milimetrică de reconstituire a curbei de contur a
fusului. în total, s-au măsurat 1148 de diametre. în
vederea aprecierii formei fusului, s-a apelat la cal-
culul indicilor de formă naturali, a coeficienților de
formă naturali și a unei ecuații de regresie de
exprimare a profilului longitudinal al arborilor.
Ecuația de regresie a fost stabilită pe clase de
diametre de bază, potrivit modelului Riniker (Tarp
- Johansen et al., 1997; Fonton, Kakai et Rondeux,
2002 ), scrisă sub forma:
d^=4P(h-h,y
în care:
d, reprezintă diametrele arborelui la diferite
nivele h, deasupra nivelului solului;
h - înălțimea totală a arborelui;
r și p - constante strict pozitive:
r - exponentul formei;
p - descreșterea metrică exprimată în cm’in1;
Pentru a ușura estimarea parametrilor se pro-
pune liniarizarea modelului printr-o transformare
logaritm ică:
17
In(t7? ) = ln(4 p) + r ln(A - h,)
în care: r reprezintă coeficientul de regresie
unghiular al dreptei;
ln(4p) - termenul liber (ordonata la origine).
Determinarea parametrilor r și
ln{4p} s-a făcut prin metoda celor mai
mici pătrate, ajustarea fiind realizată
pe cupluri (d^h).
Pentru elaborarea tabelei de cubaj
s-a folosit atât metoda coeficientului
de formă artificial cât și metoda
ecuațiilor de regresie. Prin intermediul
primei metode volumul se stabilește
după relația:
v = ghf ^d2hf
4
Coeficientul de formă artificial f s-
a stabilit în funcție de coeficientul de
formă natural f0l prin intermediul fac-
torului Q în baza relației:
f = f^Q2
dn 1
in care: Q = ——
d
iarJqu s-a stabilit prin intermediul relației Hohenadl:
Al = O’KAoS + Al5 + AîS + AîS + ^0,45 + Aî5 + Ao5
A?5 + ^0.85 Aoi )
d:
în care seria indicilor de formă naturali k, =--
«0.1
d, fiind diametrele măsurate pe trunchi la secțiu-
ni din 0,05 în 0,051;
d$ j- diametrul de referință, măsurat la o zecime
din lungimea arborilor.
Ecuațiile de regresie folosite sunt:
Ig v = a0 + at Ig d + a2 Ig h ;
lgv = a0 + aj Igrf + Ig d + a^ lgA + 04 lg h
în care: d reprezintă diametrul de bază al
arborelui, în cm;
h - înălțimea arborelui, în m;
v - volumul arborelui, în m3;
coeficienții de regresie an ... aA fiind stabiliți
prin metoda celor mai mici pătrate.
Datele experimentale, reprezentate prin
diametrele măsurate din 0,05 în 0,051 pentru
fiecare arbore în parte și valorile exponentului
formei r și al descreșterii metrice p sunt
prezentate rezumativ în tabelul 1.
Tabelul l
Materialul experimental constituit din diametrele măsurate
din 0,05 în 0,051 și valorile individuale ale exponentului
formei șî ale descreșterii metrice
Diametre măsurate (cm) pentru arborele
	I	2	3	4	5	6		35	36	37	38	39	40
0,D5	63.3	38.7	33,8	88,6	33*4	' 31*8		40,7	93.0	37*9	34	35,5	38,4
Q.io	59.3	38.0	33.2	45.0	30.0	30,5		38,2	38.8	36.5	33.2	34,0	35,4
0.15	59.0	35.8	32,8	42*4	30.0	29.0		36.8	37,4	33.2	30.8	32,4	33,6
0.20	57.2	34.0	32,0	41.6	29.0	28.5		. 34.7	35.8	34*0	30.1	30,6	32,8
0.25	52.5	33,0	31.0	41.0	27,8	27.5		34.0	35.0	33.6	29,6	29.0	32,4
UJO	50.0	31.6	30.2	40.5	22.0	26.7		33,4	34.6	32,8	29.0	28.2	31.7
0.35	49.4	31.0	29.0	36,8	26,0	25.3		33,4	33.6	30.0	27.8	28.0	31,0
0.-10	49,0	31.0	27.3	33.5	25.0	24.6		32.6	33.0	28,4	26.5	27J	30,3
0,4 S	44.0	30.5	26.5	27.0	24.4	23*0		31.5	32.0	26.7	25.2	26*6	29.6
0*5(	41.0	30,5	25.6	22*4	23.5	22,3		29.3	29,5	24.0	24*0	25.3	28,4
0.55	27,8	27,9	25,0	21.0	21*0	20.9		25*4	24	22.6	23,0	24.0	27,6
o.«	25.0	25,0	24,0	17.2	20,2	20.3		23*2	22,7	18.7	21.7	23.5	27,0
0.65	20.0	21.8	19.2	13.7	18.6	17.0		20.8	20.0	15.0	20.2	23,0	26.0
0.7C	19,0	1®.I	15.5	12*1	16.5	14*6		18.5	19,0	11,3	18.3	15.8	21.8
0.75	15.7	13.8	14.0	11.0	15.8	12,5		16.3	15.6	8.2	17.0	11.7	20.5
O*BC	10.6	10.2	10.4	8.3	11.0	11*8		12*8	12.1	6.7 ‘	11,6	9.0	13.8
0,85	7.0	8.0	8,0	5.6	■3.0	7.2		9,0	7,6	4*9	8*0	7.0	10.4
0.9(	5.0	4.3	2.3	4.0	4.2	5.0		6.2	4.2	3.5	5.3	5.2	6.7
0.05	2*1	1.4	0.8	1.8	2.0	1.8		3.6	1.6	1.9	2.8	2.0	3.9
r	2.392	2,103	2*359	2.307	1,781	1,790		1.657	2*089	2,204	1.642	1,873	1.483
p	0,604	0,829	0.437	0,426	1,599	1.162		2,777	0.888	0,566	2,060	1*549	4.3 7^
A. IT	26	24	22	25	22	25		24	24	22	25	21	24
4. Rezultate și discuții
Indicii de forma sunt indicatori care caracteri-
zează forma fusului la arbori, din punct de vedere
al modului de descreștere a diametrului, de la bază
spre vârf. Cercetările efectuate în țara noastră
(Giurgiu, 1972) au scos în evidență o variabilitate
mai scăzută a indicilor de formă naturali, compa-
rativ cu cea a indicilor de formă artificiali, iar acest
fapt oferă posibilitatea stabilirii unor valori medii
mai stabile pentru primul indicator. în cazul arbo-
rilor luați în studiu, se constată că cea mai puter-
nică corelație de tip liniar, (0,7 - 0,9) există între
Aso ?' A40’ ^b.45’ Ass Gn ordinea scăderii inten-
sității corelației).
Valoarea indicelui de formă k0 50 pentru arborii
de gorun analizați este de 0,758, caracterizată de
un coeficient de variație de 9,4% și de un ecart
cuprins între 0,500 și 0,850. Se constată că va-
loarea medie a acestui indice, pentru specia gorun
(0,710) este mai mare decât media pe țară.
Pentru arborii analizați s-a stabilit seria indi-
cilor de formă naturali, pentru secțiuni relative din
0,05 în 0,051. Valorile medii ale indicilor de formă
naturali sunt prezentate în tabelul 2.
Cercetările efectuate arată că fusul arborilor,
indiferent de condițiile naturale de creștere, din
18
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Tabelul 2 Seria indicilor de formă naturali medii	
Înălțimi relative	k,
0.05	1.05
0.10	1.00
0,15	0.97
0.20	0,94
0,25	0.91
0.30	0.89
0,35	0.87
0.40	0.84
0.45	0,80
0.50	0.76
0.55	0.73
0-60	0.67
0,65	0.59
0.70	0.51
0.75	0.44
0.80	0.35
0,85	0,26
0.90	0,17
0,95	0 09
punctul de vedere al formei lui se
supune aceleiași legități statis-
tice: pentru aceeași specie, la
aceeași valoare a indicelui de
formă, (A^50), fusurile arborilor
au curbe de contur apropiate
(Giurgiu, 1979).
Coeficientul de formă natural
fQl reprezintă un indicator
important al formei arborelui și o
etapă necesară în vederea
întocmirii tabelelor de cubaj,
fiind stabilit în funcție de volu-
mul părților aeriene ale arbore-
lui. Prin calculul coeficienților
de formă naturali cu ajutorul
relației lui Hohenadl, s-a stabilit
o valoare medie de 0,534, pentru
un coeficient de variație de 8,0% și o amplitudine
de variație de la 0,430 la 0,609. Se constată că va-
loarea coeficientului de formă natural । calculată
pentru arborii de gorun analizați este mai mare
decât media pe țară, calculată pentru arborii
aceleiași specii (0,508). în cazul de față, dintre toți
indicii de formă naturali, coeficientul de formă
natural se corelează cel mai bine (r = 0,903) cu
indicele de formă natural Âq45î după următoarea
ecuație de regresie :
/04 = -2,2654 +10,58*0JÎ - 9,03 l*024î
Și corelația dintre । și ka 50 se dovedește pu-
ternică (r = 0,854) fiind caracterizată de ecuația de
regresie:
/0J = -2,4311 +10,816450 - 9,0161*0250
Profilul longitudinal al arborilor s-a definit prin
ecuația de regresie a curbei de contur a fusului
după formula:
df =U3(h-h,)lM
în care: dt reprezintă diametrele arborelui la
diferite nivele h, deasupra nivelului solului;
h - înălțimea totală a arborelui;
r și p - constante strict pozitive: r fiind expo-
nentul formei (1,88); p - descreșterea metrică (2,03
cm'nr1, deoarece Ap = 8,13 cm'nr1).
Pentru arborii luați în studiu, exponentul formei
are valoarea medie de 1,88, pentru un coeficient de
variație de 16,4% și o amplitudine de variație de la
1,32 la 2,67. Descreșterea metrică medie este de
2,03 cm'nr1, la o variabilitate de 81,9% și o ampli-
tudine de variație de Ia 0,36 la 8,37 cm'nr1.
Diferențiat, pe clase de diametre și clase de
înălțimi sunt redate valorile exponentului formei și
al descreșterii metrice, în tabelul 3.
Tabelul 3
Valorile medii ale parametrilor și pe clase de diametre și
clase de înălțimi
Caracteristicile ecuației	Clasa de diametre (cm)			Clasa de înălțimi (m)		
	28	36	44	22	26	30
r	1.76	1.82	2.02	1.84	1,89	2,02
p	1.53	2,38	1,91	2,55	1,84	1.35
Exponentul formei manifestă o tendință de
creștere, de la categoriile de diametre mici spre
cele mari și de la clasele de înălțimi mici, spre cele
mari. în consecință, formele arborilor sunt din ce
în ce mai neiloidice, pe măsură se crește grosimea
și înălțimea lor, ceea ce confirmă constatările lui
Philip (1994). Descreșterea metrică prezintă o
tendință de creștere de la clasele de diametre infe-
rioare spre cele superioare și o tendință de regres,
de la clasele de înălțimi mici, spre cele mari.
Cunoașterea formei fusului la arbori permite
determinări de precizie a volumului acestora. în
acest sens, pe baza determinării volumului celor 40
de arbori (volumul trunchiului cu formula com-
pusă a lui Huber, iar volumul crăcilor prin inter-
mediul factorilor de cubaj) s-a putut elabora o
tabelă de cubaj, în trei variante. Valorile volumelor
medii pe categorii de diametre și clase de înălțimi
sunt prezentate în tabelul 4 și se referă la o ampli-
tudine de variație a diametrelor, de la 26 la 64 cm
și a înălțimilor, de la 20 Ia 28 m.
Tabelul 4
Volume reale medii pe categorii de diametre și clase de
înălțimi
m		oumetraj Km)									
li	26	’S	511			W		40		«
	Vel tunul țmb									
20										■mu
2]					1.140					
22				Î.0H	1 293		1274		1.1OS	
23			0.985					k?9?		
24	0.790	0.890				1.4OJ	UQI	ktA4	1,747	
25		0,927		i.05]	1 274		1J37		2.061	
Î6		1.048				1,561	1.711			
27										
2«									2391	
	Diametral Kni)									
i				«		»	M	60	62	M
	Volanul (tn*J									
20										
21										
. 22										
23			2,975							
24		2.4W		2 726		3384				
25		2.078								
26					3.5 87	3296				4.103
27				3.159	? 546					
28 _										
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
19
în tabelul 5 redăm volumele obținute prin metoda
coeficientului de formă artificial, stabilite după relația:
v = Shf =	, pentru care:
lgf= -0,33037 - 0,218391grf + 0,0214481 lg2tf +
0,494821g/i - 0,158671g2/?
în care: d reprezintă diametrul de bază al arbore-
lui, în cm; h - înălțimea arborelui, în m;/- coefi-
cientul de formă artificial; coeficienții de regresie
fiind stabiliți prin metoda celor mai mici pătrate.
Tabelul 5
Volumul arborilor de gorun, stabilit prin metoda coeficien-
tului de formă artificial
2 E E	Diametrul icmj									
	26			*			' 18	| 4f>		«	44
	Vukuuui țni •									
■1'	0 618	’JJJI	W J_	0936	l.U-17	1.163	rjt<5	1413	1.M7	1.686
21	O 672		0 375	'i 986	MOȘ	l 226	M55	1.490	1.630	1.777
22	0 707	0.3 ]U	0 920	i <>37	J 159	1,289	1.424	1^*	1.714	1.363
2?	0 74 1	U.85O	u;65	1.U87	2.216	J 351	1.493	1.642	1.797	1.959
21	0.775	0.889	1 009	1 137	1.212	1414	J^-2	U!8	1,8®	2.049
25	0.869	U.92»	1.054	1.187	1.328	1.476	_L«L	179?	1.963	2J39
26		U.^’7	1 U98	1 237	1 383	1338	1.0W	1568	2.045	2.229
27	G?77	LU06	l 142	1 2S7	1 439	1.599	1.767	1.943	2.127	2318
28	0,91 1	1 QU	i 186	1.336	1.494	I U6i	1.835	2.01?	2.209	2.WR
<UH rwudjțuț	Oi-meiml <ciu)									
	46	JS				*		w		M
	VoJutnui tm‘)									
2(<	i 811	1.981	2,1 J 7	2 29a	2.46$	2.637	2.8H	2.997	3.186	_U2_
21	1 930	2.08^	2 252	2.422	2 598	2 "i 79	2.966	3.159	3.15R	3.56J
22	2.028	2 195	2 367	2.546		2.92J	XI I8_		3329	3,744
23	2,127	2.101	2.482	2.670	2.863	3.(63	3269	3.4B2	3701	-3^6
24	2.225	2.407	2.597	2 ’93	2.995	3.205	3.420	3.643	3.871	4.10?
25	2.323	2.513 _	2.711	2 916	3.127	3.345	3371	3. HD3	4.UU2	4.287
26	2.420	XOI'I	2.825	S.O38	3.25«	3 -.86	1,721	3.962	4211	4 46?
27		1724	' 2,938	3.160	3.389	3 626	_3.S7O .	-4J2Z	. 4J8U	4.M7
	—2-614	2.829	3 05 L	3 281	: 5-,:	3 765	4019	<2^	4 549	
Rezultate identice ale volumelor arborilor pe
categorii de diametre și clase de înălțimi s-au
obținut prin metoda ecuației de regresie:
lgv=-4,43528 + l,7816151g^+ 0.021448lg2rf +
1.494821 Igft + 0.15 8671g2A;
Similitudinea rezultatelor este generată de fap-
tul că, în calculul volumului real al arborilor au
intrat aceleași secțiuni elementare de calcul care au
stat la baza determinării coeficientului de formă,
s-a folosit același tip de ecuație și același set de
date experimentale (d,h).
Rezultate foarte apropiate de celelalte două
modalități de determinare au fost obținute și prin
metoda ecuației de regresie:
lgv=-4,19178+1,84991 lgcZ+1,0600151 IgĂ;
Diferențele procentuale ale volumelor generate
de ecuația dublu logaritmică, față de cele prezen-
tate în tabela de cubaj întocmită pe țară pentru spe-
cia gorun, (Giurgiu, Decei, Drăghiciu, 2004), sta-
bilite prin intermediul aceleiași ecuații, sunt
prezentate în tabelul 6. Precizăm că diferențele nu
reprezintă nicidecum eroarea proprie de deter-
minare a volumului, deoarece nici valorile publi-
cate nu pot fi considerate o referință absolută.
Stabilirea acestor diferențe nu reprezintă decât un
Tabelul 6
Diferențe ale volumelor stabilite prin ecuația de regresie,
exprimate în procente față de valorile publicate pentru spe-
cia gorun în lucrarea „Metode și tabele dendrometrice”
(Giurgiu, Decei, Drăghiciu, 2004) ___________________
înălțime» 191)	Dametmlțcwf									
	26	28	! w	1 ’l	1 « 1 «		| 38	40	42	*
	Votau!									
20	7.4	6.0	4.9	37	î j		1.1	0.4	-0.3	-■OJ
21	8,8	7J	6.1	5.0	4.1	32	2.4	1.7	1.0	. QcL
n	9.9	8.6	7.4	- 52	53		3.1	.2.9	22	1.6
23	11 l	9.8	«3	7.4	6.4	SJ	4.7	3.9	33	17
24	12 2	I0.X	44	5-4	7.4	1 M	3.7	3.0	43	3.6
25	13.2	11.8	Î0.6	9.4	8.4		6,7	5.9	52	4.6
26	14.1	12.7	IM	JW		1 S.4 _	7.6	6.5	6.1	5.4
27	15.1	13.6	12,3	H.r	10.1	1 92	1.4	7.6	62	63
28	15.9	14.4	13.1	!L9	10.9	10.0	9.1	1.3	7.6	7.0
(IDl Wun 11 p 11	DamțyțJ ț«n)									
	«	«	50	Sî				w		M
	Vo-tainai {ra^J									
20	•1,4	-1 9	2J		-32	•3^	-3.9	-42	-43	-4.5
21	-0.1	-0.6	-LL	-13	-h9	-2J	-2.6	-3.0	-3.1	-3.5
22	1.0	05	0.1	^.4	■0.8	-12	■ 1.5	-L»	-2J	
27 .	2.1	I 6	1.1	0.7		■O.I	-0.3	■u.t	-1.1	•1.4
24	3.1	2.6	2,1	1.6	_JA.	0.1	0.5	02	-0.1	■0.4
25	40	3 5	3.0	Zț.	2.1	L?	1.4	1.1	0.7	u3
26	4,9	4.3	3.9		3.0	2.6	_ 22	1.9		1.3
27		5 I	4.6	4,2	1.»	14	3.0	22	Zi	11
28	6.4	5.9	5.4		«	J.l	3.7	1.4	3.1	—Zi-
exercițiu comparativ. Abaterile procentuale se
situează în intervalul (-0,1 : +15,9%), abaterile
maxime fiind înregistrate în zona arborilor cu
diametre minime și înălțimi maxime din interiorul
domeniului dimensional studiat, ca urmare a
extrapolărilor făcute, a faptului că se simte influ-
ența particularităților locale, dar și datorită slabei
acoperiri cu valori experimentale a acelui câmp de
date.
Pe ansamblu, pentru cei 40 de arbori analizați,
abaterea medie pătratică a valorilor individuale ale
volumelor date de tabela de cubaj generală față de
cele reale determinate în teren este de 1,048 m3.
Merită evidențiat faptul că, diferențele dintre vo-
lumele reale ale arborilor studiați, față de volumele
rezultate prin metoda ecuației de regresie dublu
logaritmică a volumului Igv = -4,43528 +
l,7816151grf + 0,0214481g2rf + 1,494821 Ug* -
0,158671g2/i sunt mai reduse; abaterea medie
pătratică în această situație este de 0,891 m3, fiind
estompate diferențele generate de particularitățile
locale ale formei trunchiului.
Este evident faptul că, tabelele de cubaj nu pot
fi elaborate pe cazuri particulare, pentru arbori
dintr-un singur arboret, așa cum este și studiul de
față, ci eventual, pe serii de arborete de aceeași
specie, dîntr-o anumită regiune, care să acopere
întreaga amplitudine de variație a dimensiunilor
arborilor (d.h). Pentru situații individuale, prezintă
interes curba volumelor, ca expresie grafică a legă-
turii corelative dintre volumul arborilor (v) și
diametru] de bază (d) al acestora (fig. 1). Corelația
se dovedește foarte puternică (r=0,9759), iar va-
loarea coeficientului de corelație este foarte semni-
20
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
"g 5,000
* 4.500
= 4,000
©
” 3,500
3,000
2,500
2.000
1,500
1.000
0,500
0.000
24	28	32	36	40	44	48	52
Fig. 1 Curba volumelor
ficativă. Expresia analitică a acestei legături core-
lative este de tip parabolic, dată sub forma:
v=0,001Id2 + 0,0054iZ + 0,113, Abaterea medie
pătratică a valorilor individuale față de curba de
regresie este de 1,302 m3. Relația poate servi la
determinări de precizie ale volumului total a
arboretului, în cazul de față, rezultând un volum de
657 m3.ha-’.
5. Concluzii
Studiul de caz urmărește să stabilească forma
trunchiului la arbori de gorun din arborete ajunse
la vârsta exploatabilității tehnice, prin intermediul
indicilor și coeficienților de formă, precum și prin
intermediul ecuațiilor de regresie care definesc
întreaga curbă de contur. A fost stabilită seria indi-
cilor de formă naturali, care asigură valori medii
mai stabile în comparație cu cea a indicilor de
formă artificiali. Valoarea medie a indicelui de
formă kQ 50 pentru arborii de gorun analizați este de
0,758, caracterizată de un coeficient de variație de
9,4% și de un ecart cuprins între 0,500 și 0,850. Se
constată că valoarea medie este mai mare decât
media pe țară a acestui indice, pentru specia gorun
(0,710). S-a înregistrat o relație liniară între *0 50 și
seria indicilor de formă naturali, cu corelații mo-
derat spre puternice (r= 0,7 - 0,9) realizate față de,
^0.40^0.45 ȘÎ ^o,55 (’n ordinea scăderii intensității
corelației).
Prin calculul coeficienților de formă naturali,
cu ajutorul relației lui Hohenadl
s-a stabilit o valoare medie de
0,534 pentru un coeficient de
variație de 8,0% și o amplitudine
de variație, de la 0,430 la 0,609.
Valoarea coeficientului de formă
natural mediu f0} se dovedește
mai mare decât media pe țară
calculată pentru arborii acestei
specii (0,508). în cazul de
față,dintre toți indicii de formă
naturali, coeficientul de formă
natural se corelează cel mai bine
(r = 0,903) cu indicele de formă
natural *Od, după următoarea
diametre, d (cm)	. ,	.
ecuație de regresie:
/o.i = -2,2654 +10,58*0 45 - 9,03l*0245
Și corelația dintre^, și koso se dovedește pu-
ternică (r = 0,854) fiind caracterizată de ecuația de
regresie:.
/o,i =-2,4311 + 10,816*0 50 -9,016U:£50
Profilul longitudinal al arborilor s-a definit prin
ecuația de regresie a curbei de contur a fusului, sub
forma:
d} =8,13(*-*/)1’88
Exponentul formei r are valoarea medie de 1,88
pentru un coeficient de variație de 16,4% și o
amplitudine de variație de Ia 1,32 la 2,67.
Descreșterea metrică medie p este de 2,03 cnvnr1
la o variabilitate de 81,9% și o amplitudine de va-
riație de la 0,36 la 8,37 cm*m'1. Exponentul formei
manifestă o tendință de creștere de la categoriile de
diametre mici spre cele mari și de la clasele de
înălțimi mici spre cele mari. în consecință, formele
arborilor sunt din ce în ce mai neiloidice, pe
măsură se crește grosimea și înălțimea lor, ceea ce
confirmă constatările lui Philip (1994).
Descreșterea metrică prezintă o tendință de
creștere de la clasele de diametre inferioare spre
cele superioare și o tendință de regres, de la clase-
le de înălțimi mici spre cele mari.
Volumele arborilor pe categorii de diametre și
clase de înălțimi au fost generate prin metoda coe-
ficientului de formă artificial și a ecuațiilor de
regresie de tip logaritmic. Au rezultat valori relativ
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
21
apropiate ale volumelor pentru cele trei variante de
determinare. Comparativ cu valorile volumelor
publicate în tabela de cubaj întocmită pe țară pen-
tru specia gorun (Giurgiu, Decei, Drăghiciu,
2004), au rezultat abateri procentuale care se
situează în intervalul (-0,1 : +15,9%); abaterea
medie pătratică a volumelor date de tabela de cubaj
generală față de cele reale este de 1,048 m3.
Bibliografie
B i 11 e r I i c h ,	W.,	1977: Kennziffern fur
Baumschaftformen, Allgemeine Forstzeitung, 10.
B i 11 e r I i c h , W.. 1978: Klassische und Praktische
Relaskopstichprobe, Allgemeine Forstzeitung. Folge 8.
B r u c e , D., 1968: Development of a system of taper and
volume tables for red alder, For. Science, 14, 3.
Curtis.R. O., B r u c e, D„ Van Coevering,
C„ 1968, Volume and taper tablei for red alder, USDA, For.
Science, nr. 3.
F o n t o n , N. H., K a k a i, R. G., R o n d e u x, J„
2002: Etude dendrometrique d'Acacia auriculiformis A, Cunn.
Ex Benth. en melange sur vertisol au Benin. Biotechnol. Agron.
Soc. Environ., 6(1), pp. 29 - 37.
F r i e s , J„ M a t e r n , B„ 1965: On the use of multivari-
ale methods for the construction of tree taper curves, IUFRO,
Section 25, Conf. Stockholm Roy. Coli. For.. Rcs. Notes 9.
G i u r g i u , V., 1965: Algoritmi pentru calcule dendro-
metrice, Institutul de Cercetări Forestiere, Editura Centrul de
Documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, București.
272 p.
G i u r g i u , V„ 1969: Dendrometrie, Editura Agrosilvică,
București, 482 p.
G i u r g i u , V., 1972: Curba de contur a fusului la prin-
cipalele ipecii forestiere din R. S. România, Editura Ceres,
București, 118 p.
Giurgiu, V., 1979: Dendrometrie fi auxologie
forestieră, Editura Ceres, București, 692 p.
Diferențele maxime sunt înregistrate în zona arbo-
rilor cu diametre inferioare și înălțimi mari din
interiorul domeniului dimensional studiat, datorită
slabei acoperiri cu valoni experimentale a acelui
câmp de date. Precizăm însă, că diferențele nu
reprezintă nicidecum eroarea proprie de deter-
minare a volumului deoarece nici valorile publi-
cate nu pot fi considerate o referință absolută.
Giurgiu, V., Decei, I., Drăghiciu, D.,
2004: Metode fi tabele dendrometrice, Editura Ceres,
București, 576 p.
H o r o d n i c , S., Z a r o j a n u , D., 2002: Despre un
model statistic al formei trunchiului arborilor de molid,
Lucrările sesiunii științifice "Pădurea și viitorul”. Universitatea
“Transilvania” Brașov, pp. 217-222.
K o z a k , A. et al., 1969: Taper functions and their appli-
cation in forest inventory, For. Chron., 45.
K o z a k , A. et al.. 1970: Criticai analysis of multivariate
techniques for estimating tree taper suggests thatiimpler meth-
ods are best, For. Chron., 42.
Mendiboure, P.. 1971: Equation de forme —
Methode - Premieri reiultats, AFOCEL.
O s u m i, Sh., 1959: Studies on the stern farm of the forest
trees. On the relative stern form, Journal of the Jap. For. Soc.,
nr. 12.
P h i 1 i p , M. S., 1994: Measuring trees and forests, sec-
ond edition, University Press, Cambridge, 310 p.
Roîko — J o k e 1 a, P., 1976: Die Schatfiormfunktion der
Fichte und die Bestimmung der Sortimenteile am stehenden
Baum. Mitteilungen, Bd. 52, Heft, 1, EidgenOssische Anstalt fiir
das Forstliche Versuchswesen.
Tarp - Johansen, M. J., Skovsgaard, J. P..
Madsen.S. F., Johansen.V. K„ Skovsgaard.L,
1997: Compatible stern taper and stern volume function for oak
(Quercus robur L. and Quercus petraea Matt Liebl.) in
Danmark, Ann. Sci. For., 54, pp. 577 - 595.
Șef lucrări dr. ing. Daniel AVÂCÂRIȚEI
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Silvicultură
Tel. 0751/124640
E-mail: davacaritei@yahoo.com
Asistent cercetare ing. Cristian SIDOR
ICAS - Câmpulung Moldovenesc
Tel. 0742/592891
E-mail: cristi.sidor@yahoo.com
Dendrometrical aspects regarding the sessile oak (Quercuspetraea Matt. Liebl.) trunk shape and tree volume
Abstract
The purpose of the researches is to establish the sessile oak tree trunks shape from stands which reached the technical felling age
by mcans of indexes and form coefiicients as well as by regression equation which defme the wholc shape curve. The mean values
of the indexes and form coefiicients prove to bc higher than the ones presented in the literaturo onthe sessile oak, and are character-
ized by a variability of 8 - 9%.
The longitudinal section of the trees was defined by means of the regression equation ofthe stem's shape curve as follows: </? =b,13<a - a, )"■
. The values of the form's exponent reveal shapes more and more neyloidical as the trees' thickness and height dcvelop. The medium
metric decrease is of 2,03 cm*m-l and presents a tendency of increment from the lower diameter elasses to the higher ones and a
regression tendency from the lower elasses to the higher ones.
The outcomes were relatively close values of the volumes for the three presented variants of estimation. Compared to the values
of the pubhshed data on volumes at național level (Giurgiu, Decei, Drăghiciu, 2004), the differences ranged between -0.1 and
+15.9%). The differences are by no means the results of analysis errors of the volume because the pubiished values can not be taken
for an absolute reference.
Keywords: sessile oak, forest mensuration, tree formfactors, equation of the stem's shape curve, volume tables
22	REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Elemente auxologice specifice arborilor
de molid cu lemn de rezonantă din Ocolul
9
silvic Tomnatic
Georgel ZLEI
1.	Introducere
Dezvoltarea durabilă a pădurilor presupune și
asigură promovarea unei silviculturi care să permită
satisfacerea cerințelor ecologice, economice,
sociale ale generațiilor prezente și viitoare. în
Carpații Orientali, pădurea virgină, în care s-a for-
mat și dezvoltat molidul cu lemn de rezonanță, oferă
cercetătorului modele de structuri și legități pentru
gospodărirea durabilă a arboretelor și realizarea
țelului de gospodărire.
Valoarea lemnului de rezonanță și stabilitatea
ridicată a pădurilor, ce conțin arbori cu lemn de
înaltă calitate, s-au impus în atenția specialiștilor
încă de la începutul secolului al XlX-Iea (Pașcovici,
1938, 1945, 1984; Geambașu, 1995). Arborele de
molid cu lemn de rezonanță și pădurea în care aces-
ta crește au fost și sunt obiect de studiu. S-au căutat
răspunsuri pentru gestionarea durabilă a acestui tip
de ecosisteme montane.
Cercetările desfășurate pentru realizarea prezen-
tei lucrări au ca scop stabilirea vârstei aproximative
la care arborii de molid încep să acumuleze lemnul
de rezonanță, influența vârstei și a spațiului de
nutriție asupra creșterii în diametru. De asemenea,
se prezintă determinarea și analiza creșterilor
curente radiale și a creșterilor cumulate pentru
arbori cu lemn de rezonanță, comparativ cu arbori
de molid obișnuit considerați martor și încadrarea în
intervalul specific creșterilor, cuprins între 0,5 mm
și 4,0 mm.
2.	Materiale și metoda de cercetare
Cercetările de teren au fost localizate în Ocolul
silvic Tomnatic (Direcția Silvică Suceava), unitatea
de producție I Demăcușa și au constat în inventari-
erea a 10 arbori, aleși să formeze 5 cupluri, un
exemplar prezentând caracteristici specifice arbore-
lui de molid cu lemn de rezonanță, iar celălalt fiind
considerat martor.
S-a căutat ca exemplarele ce alcătuiesc cuplul să
aibă aceleași dimensiuni, urmărindu-se să existe
concordanță în ceea ce privește mărimea diametru-
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
lui de bază, poziția arborilor în arboret, respectiv
condițiile staționale ( cuplurile au fost constituite în
așa fel în cadrul arboretelor încât suprafața de studiu
considerată să nu depășească 100 m2). S-a procedat
astfel, la măsurarea diametrelor de bază, a înălți-
milor și la prelevarea probelor de creșteri cu burghi-
ul Pressler, la înălțimea de 1,30 m.
Lucrările de birou au constat în măsurarea lățimii
inelelor anuale cu ajutorul aparatului LINTAB.
Prelucrarea ulterioară a informațiilor obținute au
urmărit, în principal, următoarele aspecte:
-	determinarea creșterii inelului anual, în valoare
maximă și minimă;
-	reprezentarea grafică a creșterilor radiale
curente;
-	reprezentarea grafică a creșterilor cumulate
radiale;
-	determinarea diferenței dintre creșterea curentă
radială maximă și minimă, a creșterii cumulate, a
mediei și medianei; calcularea erorii standard, a
abaterii standard, a varianței și coeficientului de
variație;
-	stabilirea creșterii curente cumulate, până în
anul corespunzător recoltării probelor de creștere
(2005) și compararea creșterii și a vârstei arborilor
din cuplu, cu încadrarea cuplurilor de arbori ana-
lizați în intervalele specifice creșterilor de 0,5
mm/an, 1 mm/an, 2 mm/an, respectiv 3 și 4 mm/an;
-	compararea elementelor statistice corespunză-
toare arborelui de molid cu lemn de rezonanță și a
arborelui de molid obișnuit, considerat martor.
3.	Rezultate
Analiza comparativă a creșterilor curente radi-
ale, pentru arbori de molid cu lemn de rezonanță și
arbori de molid obișnuit, considerați martor indică
faptul că, vârsta de la care începe formarea lemnu-
lui de rezonanță este de 70 - 80 ani ( figura 1 ). Dacă
la cuplurile 3, 4 și 5 formarea lemnului de rezonanță
începe la 50 - 70 ani, la cuplurile l și 2 formarea
lemnului de rezonanță începe mai târziu, Ia vârsta de
85 - 100 ani.
La cuplul de arbori numărul 3 se observă faptul
23

1703	1735	1805	1M5	1905	1955	2005
Anul
Cuplul 1
«
------RrzDnanJi
1705	1755	1805	1835	1905	1955	2005
And
Renxnmțl
Mirtor
Cuplul 4
o —
1845	1865	1885	1905	1925	1945	1965	1985	200'
And
Cuplul 5
Fig. 1. Dinamica comparativă a creșterilor curente
radiale, pentru arborii de molid cu caracteristici de rezo-
nanță și arborii de molid considerați martor.
că o perioadă de circa 80 ani, creșterea curentă în
diametru, ia arborele de molid considerat martor,
este mică și relativ uniformă, situată între 0 - 1 mm,
dar apoi, beneficiind de un spațiu de nutriție mai
mare, prin crearea unui gol în arboret, în urma
doborâturilor provocate de vânt sau zăpadă,
creșterea curentă în diametru este mult mai mare,
ajunge și la 6,0 mm/an.
Creșterile curente în diametru, Ia arbori de molid
cu lemn de rezonanță sunt mai mici și constante,
fără fluctuații mari de la an la an ( diferența citită
între două inele anuale consecutive este de maxim
0,5 mm). La molidul obișnuit, aceste creșteri sunt
mai mari și fluctuante de la an la an și de la o
perioadă la alta.
Dinamica comparativă a creșterilor radiale
cumulate, pentru arborii de molid cu caracteristici
de rezonanță și arborii de molid considerați martor,
prezentată grafic în figura 2, indică faptul că
arborele cu lemn de rezonanță are o creștere mult
mai înceată, mai mică și mai uniformă, situându-se
în intervalele specifice de 0,5 mm, 1,0 mm, 2,0 mm
și 3,0 mm. Curba creșterilor radiale cumulate la
arborii de molid cu lemn de rezonanță are o alură
crescătoare și aproape uniformă. Se remarcă
arborele din cuplul 5, la care curba creșterilor cumu-
late este o dreaptă, ceea ce denotă creșteri în
grosime mici și uniforme.
Analizând diferențele specifice de-a lungul
anilor comuni, s-a constatat că arborele de molid cu
caracteristici de rezonanță are creșterile curente în
diametru de 2 ori până la de 46 ori mai mici decât
ale arborelui de molid considerat martor.
Se constată că arborii de molid cu lemn de rezo-
24
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Cuplul 4
Fig.2. Dinamica comparativi a creșterilor radiale
cumulate pentru arborii de molid cu caracteristici de rezo-
nanți și arborii de molid considerați martor.
nanță se încadrează în marea majoritate a intervalu-
lui analizat, în intervalul specific creșterilor
cuprinse între 0,5 mm/an și 3,0 mm/an. Arborele de
molid considerat martor se încadrează, în marea
majoritate a intervalului analizat, în intervalul
creșterilor cuprinse între 1,0 mm/an și 6,0 mm/an.
Sintetizând cele expuse și analizând parametrii
statistici corespunzători seriilor de creșteri în
diametru pentru arborele de molid cu lemn de rezo-
nanță, respectiv pentru arborele de molid comun,
considerat martor, prin prisma cuplurilor de arbori
analizați, se poate afirma faptul că, la arborele de
molid cu lemn de rezonanță, creșterea minimă, vari-
ază între 15 % și 86 % din creșterea minimă a
arborelui de molid considerat martor. Creșterea
maximă a arborelui de molid cu lemn de rezonanță
reprezintă între 19 % și 38 % din creșterea maximă
a arborelui de molid considerat martor. Diferența
dintre creșterea minimă și creșterea maximă a
arborelui de molid cu lemn de rezonanță,variază
între 19 % și 32 % din diferența dintre creșterea
minimă și creșterea maximă a arborelui de molid
considerat martor.
Referitor la creșterea cumulată la arborele de
molid cu lemn de rezonanță, aceasta variază între
24% și 62% din creșterea cumulată a arborelui de
molid considerat martor. Media creșterilor în
diametru, specifică arborelui de molid cu lemn de
rezonanță, variază între 24% și 62% și din media
creșterilor în diametru, specifică arborelui de molid
considerat martor.
Eroarea standard a creșterii în diametru la
arborele de molid cu lemn de rezonanță reprezintă
între 13 % și 36 % din eroarea standard a creșterii
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
25
Tabelul 1
Parametrii statistici corespunzători seriilor de creșteri în
diametru
Cuplul nr.1	cuplul nr.Z	Cuplul nr.3	Cuplul nrX	“									Cuplul nr.C zonanță Măsurători uiMoași perioadă cu arborele martor 152	Martor 1 1 152
		Martor Ranxianți		Martor Rezonanți		Martor	Rezon anti		Total mls urttorl	[ g Total mâsurlteri	[		
SpooHle*rl i onnl	Minoritari în aerași perioadă Cu arborele martor 172	Total mtsuritori 1	Total ml surd kxl	Măsurători în aceeași permadl cu arborele martor 108	g Total mfinurâtori i g Total mlsurtttorl	Măsurii ori m iuțiți pariuadl ai artwele martor 180	| g Total miauritori * Total măsurători j	Miau rl tort în aceeași perioadă cu arborele martor 109			
ințliiu rtiriml 0,130	0,130	0,840	0,130	0,130	0,430 Q070	QO30	0070	0,130	0.130	0805 0,740	0,740	0620
nwM 3,480	1,210	6,310	3,130	1,510	5.030 5.230	1,230	0200	4,120	1.420	4,670 2,270	2,240	4555
□ffSfwița mWmiți 3.380 irmlnifl fmm)		1.080	5,470 3,000	1,380	4.600	5,100	1,180	0230	3,000	1.200	4.065 1530	1.500	5.235
oumJatd 184 63 fnwnl	107,C6	443,79 275,13	155,10	3W.48 3H.77	M.QI	330.50 ZJ3 58	14073	430,10 221.93	215.79	34fl.CC
Mia O.7B4	0,828	2583	0005	0.745	1,850 0,515	0,430	1,775	0,800	0.720	2.105 1,440	1.435	2 155
Madm MM	0.605	2200	1,050	0.701	1,857 Q818	0,487	1.838	0,854	0.722	2237 1.431	1 421	2 276
	0,017	0,083 0,036 ,	0,022	0.060 0,063	0015	0,113	0,044	0.020	1055 0P24	0.023 0287	0093 1151
	0,228	1,087 0,590	0,312	0.954 0,831	02Q5	1.520 0,687	0,274	■ 0,772 0296		
Varlmța 0278	0,052	1,182	0 348	0.007	0.010 0881	0042	2.300	0.472	0.075	0595 0j099	0.082	1.324
_■.. j	0.313	0421	0.502	0.304	0.480 1.015	0,438	0.820	0,721	0,345	0380 0207	0,202	Q506
arborelui de molid considerat martor. Abaterea stan-
dard a creșterii în diametru la arborele de molid cu
lemn de rezonanță reprezintă între 0,01 % și 35 %
din abaterea standard a creșterii în diametru la
arborele de molid considerat martor. Varianța
creșterii arborelui de molid cu lemn de rezonanță
reprezintă între 0,01 % și 12 % din varianța creșterii
la arborele de molid considerat martor. Raportul
procentual dintre coeficientul de variație al crește-
rilor specifice arborelui de molid cu lemn de rezo-
nanță și coeficientul de variație al creșterilor speci-
fice arborelui de molid considerat martor, variază
între 40 % și 90 %.
4.	Discuții și concluzii
Din analiza datelor culese din teren și a rezul-
tatelor obținute în urma prelucrării acestora, se
poate afirma că producerea lemnului de rezonanță
poate începe de la vârsta de 50 ani, dar mai frecvent
această vârstă este de 70 - 80 ani. De asemenea, se
verifică afirmația potrivit căreia starea de vegetație
a arborilor de molid cu lemn de rezonanță la vârste
de peste 200 - 250 ani este încă activă (Geambașu,
1995). Din analiza caretelor de creștere radiată
extrase, s-a constatat că acumularea lemnului de
rezonanță, la această vârstă, încă se realizează, dar
creșterile curente în diametru sunt mai mici odată cu
26
înaintarea în vârstă. Se constată că arborii de molid
cu lemn de rezonanță, au la aceeași vârstă, diametre
mai mici decât arborii de molid obișnuit, considerat
martor.
Ritmul de creș-
tere în diame-
tru la arborii
de molid este
funcție de vârstă
și de spațiul
de nutriție. La
vârste mici (pri-
mele două clase
de vârstă), lă-
țimea inelelor
anuale este mai
mare decât lă-
țimea inelelor
anuale de la
vârste înaintate
(150 - 250).
Caracteristice pentru arborele de molid cu lemn de
rezonanță sunt creșterile curente în diametru mici și
constante de la vârste de 50 - 70 ani și până la limi-
ta fiziologică. Spațiul de nutriție este al doilea factor
care influențează ritmul de creștere în diametru și
uniformitatea acestor creșteri. Dezvoltarea molidu-
lui cu lemn de rezonanță în biogrupe îi asigură aces-
tuia condiții de creștere fără fluctuații mari. în
schimb, dacă în urma doborâturilor produse de vânt
sau a lucrărilor de punere în valoare se creează un
gol în arboret, deci se mărește spațiul de nutriție,
molidul din acea zonă va înregistra o creștere în
diametru mai mare (exemplu: cuplul 3). Dacă
creșterile curente în diametru sunt mici și relativ
constante, alura creșterilor cumulate se ordonează
după o dreaptă și nu după o curbă. înclinarea aces-
teia este în funcție de mărimea creșterii curente în
diametru (creșteri mici - înclinare mică, creșteri
mari - înclinare mare).
Din analiza elementelor auxologice specifice
cuplurilor de arbori analizați s-a demonstrat superi-
oritatea arborelui de molid cu lemn de rezonanță,
prin faptul că datorită caracteristicilor specifice
acest lemn se poate utiliza la confecționarea instru-
mentelor muzicale.
Gospodărirea arboretelor în care crește molidul
cu lemn de rezonanță trebuie să se facă cu atenție
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
pentru a nu crea, prin lucrări silviculturale, fluctuații
în spațiul de nutriție al acestor arbori sau rănirea lor.
Spațiul de nutriție al arborelui de molid cu lemn de
rezonanță reprezintă garanția realizării unor creșteri
în diametru cât mai uniforme. Optimizarea spațiului
de nutriție și realizarea creșterilor curente în
diametru, cât mai mici și mai uniforme, se poate
realiza numai prin gospodărirea la nivel de biogrupă
a arborelui de molid cu lemn de rezonanță.
în acțiunea, de mare importanță, a salvării
molidului de rezonanță, dotat cu proprietăți acustice
excepționale precum și cu alte însușiri genetice,
Bibliografie
Geambașu.N., 1995: Cercetări privind gospodărirea
arboretelor de molid cu lemn de rezonantă fi claviatură.
Editura Tehnici Silvică, București, 156 p + Anexe.
P a ș c o v i c i , N.. 1938: Molidul ca lemn de rezonantă.
ecologice și economice încă puțin cunoscute, se jus-
tifică un program de măsuri care să cuprindă rezul-
tate ale cercetărilor referitoare la însușirile genetice,
la condițiile staționale și de arboret favorabile for-
mării lemnului de rezonanță, la depistarea tuturor
arboretelor cu arbori de rezonanță, la delimitarea
zonelor favorabile unor asemenea arborete și nu, în
ultimul rând, la stabilirea și respectarea principiilor
de aplicare a lucrărilor silvotehnice impuse de ges-
tionarea durabilă a pădurilor ce conțin în compo-
nența lor arbori cu lemn de rezonanță.
Partea I, Tipografia Cemăuțean Teodot din Cernăuți, 43 p.
P a ș c o v i c i, N„ 1945: Molidul ca lemn de rezonanfă.
Partea Il-a, Tipografia „Artistica” din Pitești, 144 p.
P a ș c o v i c i, N., 1984: Molidul ca lemn de rezonanfă.
Manuscris, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 88 p.
Ing. Georgel ZLEI
Secția de Exploatare a Masei Lemnoase
Câmpulung Moldovenesc
E-mail: georgelzlei@yahoo.com
Growth specific characteristics of resonance wood Norway spruce in the forest district Tomnatic
Abstract
The research presented in the paper aimed to establish the age of Norway spruce trees when they began to produce resonance
wood. as well as to compare the dynamics of radiat growth in „resonance trees" and „normal trees" respectively. The data revealed
that three of the five studied spruce trees began to produce resonace wood at the age of 50-70 years, and the other two at 85-100 years.
Comparing with the „normal trees", those with resonance wood have 2 to 46 narrower yearly growth rings, and the radiat growth is
more constant.
Keywords: Norway spruce tree, resonance wood, dynatnic of radiat growth.
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
27
Particularitățile cererii de masă lemnoasă
în România
Nicolae ISTUDOR
Marius TURCU
1.	Introducere
Abordarea de marketing a pieței a fost rea-
lizată de o serie de specialiști, însă în toate
definițiile, se pornește de la conținutul ce i-a fost
atribuit de teoria economică, prin care piața
reprezintă „categoria economică a producției de
mărfuri în care își găsesc expresia totalitatea
actelor de -vânzare-cumpărare privită în unitatea
organică cu relațiile pe care le desfășoară";
Această definiție pune pe primul plan, modul de
finalizare a activităților economice pe piață,
neluând în considerare cele două componente de
bază ale pieței : cererea și oferta.
Cererea, exprimă relația între cantitatea oferită
dintr-o marfă, calitativ omogenă, dorită de cumpără-
tor (consumator), pe care cumpărătorul este dispus
să o achiziționeze, într-un interval de timp, la prețul
existent pe piața respectivului produs.
Cererea poate fi individuală, de piață și totală.
Cererea individuală rezultă din opțiunea con-
sumatorului - cumpărător și din reacțiile lui față
de variațiile venitului pe care-1 poate aloca pen-
tru achiziționarea unui bun, ca și față de modi-
ficările prețului acelui bun. Cererea de piață este
suma cantităților solicitate dintr-un anumit bun,
la fiecare nivel de preț, cu condiția ca cei ce
solicită bunul să ia deciziile lor, independent unii
de alții. Cererea totală reprezintă suma cererilor
individuale manifestate de consumatori, pe o
anumită piață.
2.	Structura cererii de masă lemnoasă în
România
Până în anul 1990, cererea de masă lemnoasă
a depășit permanent posibilitatea pădurilor din
țara noastră, pe fondul dezvoltării foarte puter-
nice a sectorului de industrializare a lemnului și
a exportului masiv de cherestea.
După anul 1990, în special începând cu anul
1992, pe fondul crizei economice generale, dar
mai ales a celei care a caracterizat întreprinderile
din industria lemnului și al pierderii, în proporție
de 70%, a pieței externe de export de mobilă a
României (îndeosebi piețele fostelOR țări socia-
liste), raportul cerere/ofertă a cunoscut o inver-
sare spectaculoasă, cu implicații negative majore
în plan economic.
Astfel, în ultima perioadă de timp, anual au
rămas neexploatate, față de cota aprobată pentru
tăiere, volume între 0,1 și 1,5 milioane m3, care,
cumulate în cei circa 15 ani, reprezintă aproape o
posibilitate anulată totală nevalorificată a
pădurilor țării noastre (peste 15 milioane m3).
Dacă am lua în calcul un preț mediu de vânzare
de 1 milion lei/m3, rezultă că deficitul economic
pe această componentă, se cifrează la aproxima-
tiv 1,5 miliarde lei.
începând cu anul 2003, se înregistrează un
reviriment, în sensul apropierii cererii de masă
lemnoasă de nivelul volumului aprobat spre
exploatare. Acest fenomen a fost posibil și pe
fondul micșorării volumului de masă lemnoasă
aprobat pentru Regia Națională a Pădurilor -
Romsilva, care reprezintă principalul administra-
tor al fondului forestier național.
Referitor la cererea de masă lemnoasă, aceas-
ta poate fi structurată în funcție de mai multe cri-
terii, dintre care cele mai importante sunt urmă-
toarele : categoria de solicitanți, sortimentele de
masă lemnoasă și principalele specii forestiere.
Categoriile de solicitanți (potențiali benefi-
ciari) care reprezintă purtătorii cererii de masă
lemnoasă sunt următoarele:
•	agenți economici privați, autorizați să
exploateze și să efectueze prelucrarea primară a
lemnului (cherestea);
•	agenți economici privați, autorizați să
efectueze prelucrarea industrială a lemnului
(preponderent mobilă, celuloză, pastă, hârtie,
cartoane);
•	asociații familiale, autorizate în exploatarea
lemnului;
•	persoane fizice (în special populația din
mediul rural);
28
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
•	agenți economici care construiesc drumuri
forestiere în contrapartidă cu exploatarea masei
lemnoase etc.
Cererea de masă lemnoasă poate fi struc-
turată pe principalele sortimente de lemn, cele
mai importante fiind următoarele:
•	sortimente de lemn pentru industrializare
(pentru transformarea în cherestea, mobilă și
alte prelucrări industriale); cererea pentru
această categorie deține ponderea cea mai mare
în totalul cererii de masă lemnoasă (circa 65%);
■	sortimente de lemn pentru celuloză, solici-
tate de marile combinate de celuloză și hârtie (de
exemplu: CELHART - Brăila, CELRON -
Drobeta Turnu Severin);
•	sortimente de lemn pentru mină, solicitate de
întreprinderile și combinatele miniere;
■	sortimente de lemn pentru construcții
rurale;
•	sortimente de lemn de foc.
Pentru anul 2003, spre exemplu, volumul de
12,6 milioane m3 , aprobat pentru recoltare prin
Hotărârea Guvernului nr.l 167/2002, modificată
ulterior prin Hotărârea de Guvern nr.l 136/2003,
a avut următoarele destinații :
■	9,0 milioane de m3 pentru agenții economici
cu activitate de exploatare și prelucrare a lem-
nului;
•	0,6 milioane m3 pentru agenții economici
care construiesc drumuri în bazinele forestiere
inaccesibile, în contrapartidă cu masă lemnoasă
pe picior ;
■	2,0 milioane m3 pentru aprovizionarea popu-
lației cu lemn de foc și lemn pentru construcție;
■	0,8 milioane m3 pentru nevoile proprii ale
Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva;
■	0,2 milioane m3 pentru realizarea de locuințe
cu caracter social, conform Hotărârii de Guvern
nr.811/2002.
Din volumul de 12,6 milioane m3 aprobat pen-
tru exploatare, s-au recoltat, de către actorii care
acționeză pe piața lemnului, 11,69 milioane m3
(figura nr.l). în aceste condiții, a rămas nere-
coltat un volum de 0,91 milioane m3, structurat
astfel :
•	0,38 milioane m3 din cota agenților eco-
nomici, datorită capacității tehnice și financiare
limitate a acestora; în scopul recoltării unui
volum cât mai mare din această cotă, Regia
Națională a Pădurilor a exploatat, cu forțe pro-
prii, un volum de 0,35 milioane m3 rămas nead-
judecat la licitațiile de masă lemnoasă pe picior,
sortimentele rezultate fiind valorificate prin lici-
tații;
•	0,01 milioane m3 din cota destinată nevoilor
proprii ale Regiei Naționale a Pădurilor;
•	0,32 milioane m3 din cota agenților eco-
nomici care construiesc drumuri în contra-
partidă cu masa lemnoasă, datorită specificului
acestei activități care impune ca masa lemnoasă
să poată fi exploatată după finalizarea dru-
murilor;
•	0,2 milioane m3 destinați construcției
locuințelor cu caracter social.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1063/2003,
privind aprobarea volumului maxim de masă
lemnoasă care urma să fie recoltată în anul 2004,
oferta de masă lemnoasă pe picior a fost de 18
milioane m3, compusă din următoarele categorii
de resurse:
a)	12,0 milioane m3 din păduri aflate în pro-
prietatea publică a statului, administrate de
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva;
b)	2,6 milioane m3 din păduri proprietate pu-
OCota
■ Realizat
Fig. nr. 1. Situația comparativi a ofertei ți cererii de masă lemnoasă în anul 2003 (mii. m3)
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
29
blică a unităților administrative teritori-
ale;
c)	2,8 milioane m3 din păduri propri-
etate privată a persoanelor fizice și a per-
soanelor juridice de drept privat;
d)	0,6 milioane m3 din vegetația
forestieră si-tuată pe terenuri din afara
fondului forestier național.
populație; 2
nevoi proprii;
0.8
agenti
economici; 8,7
B agenti economici
■	nevoi proprii
□	populație
Oferta de masă lemnoasă provenită din pro-
prietatea publică a statului a fost destinată urmă-
torilor beneficiari (figura nr. 2):
contrapartida
drumuri; 0,6	__________
Fig. nr. 3. Structura cererii de masă lemnoasă în anul
2005 (mii. m3)
■	2,0 milioane m.3 pentru aprovizionarea
populației cu lemn de încălzit și cu lemn pentru
construcții.
populație; 2,2
nevoi proprii,
0,6
agenti
economici; 8,6
H agenti economici
■	nevoi proprii
□	populație
□	contrapartida drumuri
Fig. nr. 2. Structura cererii de masă lemnoasă în anul
2004 (mii. m3)
în condițiile specifice deosebite ale
anului 2005 caracterizate, la nivelul
celor mai multe județe, prin trei valuri
succesive de inundații fără precedent,
iar în alte județe printr-un al patrulea
val, pentru activitatea de recoltare și
valorificare a masei lemnoase s-au
întâmpinat dificultăți sporite, fenomen ce a con-
■	8,6 milioane m3 pentru agenții economici cu
activitate de exploatare forestieră și/sau prelu-
crare a lemnului;
•	0,6 milioane m3 pentru agenții economici
care construiesc drumuri forestiere în bazine
forestiere inaccesibile, în contrapartidă cu masa
lemnoasă pe picior;
tribuit la recoltarea unui volum de masă lem-
noasă de aproximativ 10 milioane m.c. recoltați
din totalul de 11,5 milioane m.c. (circa 87% din
total).
Cât privește anul 2006, în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr.789/2005, s-a aprobat
recoltarea unui volum total maxim de masă lem-
■	0,6 milioane m3 pentru nevoile proprii ale
Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva;
■	2,2, milioane m3 pentru aprovi-zionarea
populației, de către Regia Națională a Pădurilor
- Romsilva, cu lemn pentru încălzit și lemn pen-
noasâ de 18,5 milioane m.c., din care 11,1 mi-
lioane m2 din păduri proprietate publică a statu-
lui, administrate de Regia Națională a Pădurilor
- Romsilva. Destinațiile acestui volum (fig. nr. 4)
au fost următoarele:
tru construcții, ce provine din tăierile
de îngrijire a arboretelor tinere, igie-
nizarea pădurilor, tăierile de produse
accidentale dispersate.
Pentru anul 2005, prin Hotărârea
Guvernului nr. 1325/2004, din cele 18,2
milioane m.c. aprobați a se exploata la
nevoi propri regiei
0.5
prestări
serv.ag.ee.; 2,5
aprov.populatiei 2
vanzarea pe pcbr;
6,1
■	vanzarea pe pcbr
■	prestai serv.ag.ee
n aprov.pcpiiatei
□	nevoi proprii regiei
nivelul întregului fond forestier al țării, Regiei
Naționale a Pădurilor - Romsilva i-au fost alocați
11,5 milioane m2, repartizarea acestui volum, pe
destinații, fiind următoarea (figura nr. 3):
• 8,7 milioane m.3pentru agenții economici cu
activitate de exploatare forestieră și pentru cei
care construiesc drumuri în contrapartidă cu
masa lemnoasă;
■ 0,8 milioane m.3 pentru nevoile proprii ale
Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva ;
Fig. nr. 4. Structura cererii de masă lemnoasă prove-
nită din pădurile administrate de R.N.P.- Romsilva în anul
2006 (mii, m3)
• 6,1 milioane m3 pentru vânzarea lemnului pe
picior;
■ 2,5 milioane m3 pentru prestări de servicii de
către agenți economici atestați pentru activitatea
forestieră, urmând ca valorificarea, pe diverse
categorii de sortimente rezultate, să se facă de
către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva;
30
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
•	2,0 milioane m3 pentru aprovizionarea po-
pulației din mediul rural;
•	0,5 milioane m3 pentru nevoile proprii ale
Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva .
Principala concluzie ce se poate desprinde din
prezentarea cotelor de masă lemnoasă alocate
Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în
ultimii 5 ani este aceea că, nivelul acestora a
înregistrat o diminuare continuă, în strânsă core-
lație cu scăderea suprafeței fondului forestier
proprietate publică a statului rămas în adminis-
trare, de la 15,3 milioane m3, în anul 2001
(5483,5 mii ha, suprafața fondului forestier) la
12,0 milioane m3, în anul 2004 (4666,5 mii ha),
respectiv, 11,1 milioane m3 pentru anul 2006
(pentru o suprafață estimată a fondului forestier,
proprietate publică, de circa 4,0 milioane ha).
Structura cererii de masă lemnoasă se poate
realiza și în funcție de speciile forestiere supuse
comercializării pe piață, fiind întâlnite urmă-
toarele categorii:
•	Rășinoase, specii la care există, în conti-
nuare, o creștere constantă a cererii din partea
agenților economici , reclamată, în special, de
următorii factori mai importanți:
-	dezvoltarea accelerată a construcțiilor de
locuințe-,
-	revirimentul industriei de mobilă și de pre-
lucrare a lemnului, în general, după anul 2000;
-	cererea externă de cherestea de rășinoase.
■	Foioase, specii care înregistrează niveluri
ridicate ale cererii, la următoarele categorii:
-	fagul, utilizat în fabricarea mobilei, parche-
tului, celulozei;
-	stejarul, utilizat, în special, la fabricarea
mobilei și parchetului;
-	plopul, solicitat de industria celulozei și
hârtiei.
3. Factori care influențează cererea de
masă lemnoasă
Cererea de masă lemnoasă este influențată de
o multitudine de factori, o parte din aceștia cu
efecte în sensul stimulării cererii, cealaltă parte
în sensul restricție nării acesteia. In situația actu-
ală în care se află silvicultura din România, cei
mai importanți factori care acționează pe piața
lemnului sunt următorii :
1.	Posibilitatea pădurilor, care în prezent este
de circa 18 milioane m3/an la nivelul țării și de
circa 11,5 milioane m3/an la nivelul Regiei
Naționale a Pădurilor - Romsilva. Chiar dacă
cererea de masă lemnoasă ar fi mai mare, în
condițiile actuale, posibilitatea pădurilor nu
poate fi depășită, cel puțin din următoarele
motive:
a)	conform legislației în vigoare (Codul Silvic
- Legea 26/1996) se interzice aprobarea, de
către instituțiile abilitate, a unui volum de masă
lemnoasă pentru exploatare mai mare decât
posibilitatea pădurilor;
b)	orice depășire a posibilității pădurilor (așa
cum s-a întâmplat și între cele două războaie
mondiale și după anul 1948) ar însemna o dimi-
nuare conștientă (sau nu) a fondului silvic de
producție, prin exploatarea unor arborete care
nu au ajuns încă la maturitate, cu consecințele
negative pe termen lung, atât din punct de vedere
economic, cât mai ales, silvicultura!
Altfel spus, principiul gestionării durabile a
pădurilor, promovat, în prezent, prin numeroase
conferințe ministeriale și prin regulamentele
europene pentru protecția pădurilor, ar fi grav
încălcat.
2.	Nivelul de dezvoltare al industriei de prelu-
crare a lemnului și gradul de diversificare al
acesteia. In decursul timpului, acest factor, prin
fluctuațiile și dimensiunile care l-au caracterizat,
a exercitat o influență puternică asupra cererii de
masă lemnoasă și implicit asupra nivelului prețu-
lui de vânzare a lemnului.
După anul 1990, industria autohtonă de prelu-
crare a lemnului a înregistrat o cădere puternică,
pe fondul procesului de restructurare a între-
prinderilor de specialitate, corelat cu pierderea
unor segmente importante ale pieței externe, în
special din spațiul fostelor țări comuniste.
Deși în ultimii ani se înregistrează un reviri-
ment vizibil al industriei de prelucrare a lemnu-
lui, determinat, pe de o parte, de încheierea pro-
cesului de restructurare a întreprinderilor viabile
(concomitent cu falimentarea celor neperfor-
mante), iar, pe de altă parte, de pătrunderea ca-
pitalului străin în acest domeniu, mai evident
decât în alte sectoare (din țări precum Italia,
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
31
Finlanda, Austria etc.), capacitățile acestor între-
prinderi, de absorbție a întregului volum de masă
lemnoasă aprobat pentru exploatare sunt încă
insuficiente.
3.	Puterea de cumpărare a populației, deter-
minată de veniturile consumatorilor și de
prețurile de vânzare a produselor destinate con-
sumului final, exprimă nivelul de trai al acestora.
Acest factor este determinant în evoluția și
nivelul cererii de masă lemnoasă sau de produse
din lemn.
în perioada care a trecut după anul 1990, în
condițiile unui nivel de trai modest pentru
majoritatea consumatorilor din țara noastră,
determinat de o putere de cumpărare redusă,
cheltuielile aferente produselor alimentare și cele
necesare satisfacerii nevoilor de ordin social au
deținut ponderi însemnate în totalul veniturilor
populației. în aceste condiții, preocuparea con-
sumatorilor pentru achiziționarea bunurilor de
consum de folosință îndelungată, cărora le este
caracteristic și un preț foarte ridicat, a înregistrat
cote scăzute.
în perioada următoare, pe fondul creșterii PIB
și al nivelului de trai (determinat de creșterea
veniturilor reale), mai ales pentru categoriile cu
venituri modeste, este de așteptat și o creștere a
cererii pentru produse din lemn.
4.	Situația financiară a agenților economici
autorizați în exploatarea fi prelucrarea lemnu-
lui. Perioada de referință este caracterizată de
faptul că puterea financiară a majorității
agenților economici din acest sector, reprezentați
de regulă de întreprinderile mici și mijlocii, a
fost modestă, aspect care S-a concretizat, de re-
gulă, în licitarea unor cantități mici de masă lem-
noasă, sub nivelul ofertei.
Mai mult, în numeroase cazuri, chiar și după
adjudecarea unor licitații, o serie de agenți eco-
nomici abandonau activitatea de exploatare, con-
tribuind astfel la creșterea volumului de masă
lemnoasă rămasă neexploatată la sfârșitul
fiecărui an.
5.	Structura pădurilor pe principalele specii
forestiere, care poate influența gradul de satis-
facere a cererii prin faptul că, la un moment dat,
cererea se poate îndrepta către o anumită specie
forestieră, dar dacă aceasta nu există sau dacă
ponderea sa este redusă, cererea nu poate fi satis-
făcută decât parțial.
6.	Tendințele existente pe plan mondial.
Acesta reprezintă unul din factorii de influență a
cererii de masă lemnoasă la un moment dat, cu
implicațiile externe care, neluat în considerare,
poate avea implicații negative majore asupra
evoluției economiei forestiere pe plan național.
în acest sens, este deosebit de important să se
urmărească studiile, statisticile și prognozele
elaborate de către organismele internaționale
specializate (FAO, CEE/ONU, Comitetul
Lemnului etc.), care oferă informații și date utile
referitoare la tendințele consumului de lemn
aparținând anumitor specii, cât și tendința con-
sumului diverselor produse și sortimente
obținute din lemn. Spre exemplu, în perspectiva
imediată, se previzionează ca pe piața europeană
a lemnului să se înregistreze o scădere a
prețurilor pe segmentul fagului și a unor specii
de rășinoase ( determinată de reducerea cererii
pentru aceste specii) și o creștere puternică a
cererii, inclusiv a prețurilor de vânzare, pentru
sortimentele din stejar, cireș, tei și plop.
Aceste informații sunt utile, atât pentru bene-
ficiarii de lemn și produse forestiere, cât și pen-
tru ofertanții de astfel de produse, deoarece, în
condițiile unei piețe libere, concurențiale, cum
este cea europeană, agenții economici care
acționează pe această piață trebuie să cunoască
conjunctura în care se desfășoară comerțul cu
produse forestiere și să repereze acele piețe care
le satisfac interesele ( maximizarea profitului
pentru ofertanți și maximizarea utilității pentru
beneficiarii).
4.	Concluzii
Cunoașterea principalelor particularități ale
cererii de masă lemnoasă, concretizate în gru-
parea cererii în funcție de anumite criterii și în
factorii care inflențează nivelul și structura aces-
teia, reprezintă un aspect esențial al pieței lem-
nului, fără de care adaptarea ofertei la cerere este
greu de realizat (cererea fiind componenta deter-
minantă a pieței).
32
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Cunoașterea tendințelor cererii de pe o anu-
mită piață, reprezintă o necesitate pentru ofer-
tanții de masă lemnoasă, mai ales în condițiile în
care România, începând cu ianuarie 2007, este
membră cu drepturi depline a Uniunii Europene,
iar producătorii autohtoni se vor adresa unei
piețe mult mai largi, caracterizate printr-o puter-
nică concurență.
România poate deveni unul din actorii princi-
pali pe piața europeană a lemnului, prin oferta
diversificată de produse forestiere și prin canti-
tatea și calitatea acestor produse, chiar dacă în
ultimii ani se constată o diminuare continuă a
Bibliografie
A b r u d a n , L, 2001: Cu privire la acțiunile de pro-
movare a certificării pădurilor în România, Universitatea
„Transilvania", Brașov, 1-4 pp.
B o r 1 e a , FI.. 2003: Sesiunea anuală a Comitetului
Lemnului/CEE ONU, Geneva, 5-11 octombrie, 2003, Revista
pădurilor nr. 2/2004, 49-51 pp.
M a n o 1 e , V., 2003: Marketing, Editura ASE, București,
27-31; 54-63 pp.
M ac h e d o n , I., 2005: Parteneriate ale Regiei
cotei de masă lemnoasă, în strânsă corelație cu
scăderea suprafeței fondului forestier proprietate
publică a statului.
Integrarea României în Uniunea Europeană
reprezintă o oportunitate pentru agenții economi-
ci atestați pentru desfășurarea activităților
forestiere, datorită posibilitățile care se oferă
acestora prin accesarea programelor finanțate din
fondurile europene, atât pentru efectuarea de
investiții în activitățile de prelucrare a lemnului,
cât și pentru fundamentarea proiectelor destinate
împăduririlor suprafețelor de teren improprii
desfășurării de activități agricole.
Naționale a Pădurilor în economia de piață, Editura
Economică, București, 105-123 pp.
*** - HG nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei
Nafionale a Pădurilor
*** - HG nr. 1063/2003 pentru aprobarea volumului maxim
de masă lemnoasă ce urmează a fi exploatat în anul 2004
*** - HG nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
vânzare a masei lemnoase de către deținătorii de fond forestier
*** - HG nr. 789/2005 pentru aprobarea volumului maxim
de masă lemnoasă care poate fi recoltată în anul 2006
Conf. univ. dr. Nicolae ISTUDOR,
Facultatea : Economie Agroalimentară și a
Mediului,
Academia de Studii Economice din București
Email: nistudor@eam.ase.ro
Ec. Marius TURCU
Peculiarities of timber demand in Romania
Abstract
Romania is one of the countries with a high potențial in terms of natural resources, the forest, as a timber producing facilițy being
an important resource for the economic development of mountain areas, provided that it is properly managed by all stakeholders in
forestry.
The timber market is the place where demand and offer of such goods meet, the fonner being represented by the companies using
this natural resource, while the latter by the private or corporate forest owners, and where, by means of negotions, the prices are set-
tled.
Keywords: forest, timber timber demand, mountain areas, timber market.
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
33
Ecological policies. Sustainable develop-
ment and green accounting
1.	Introduction
We bring into discussion general elements of
ecological footprînt, sustainability and green
accounting as a result of attempting to understand
phenomena through the meanings that people assign
to green issues in a business activity, in order to
achieve our objective: the need for a new way to
present information to both externai and internai
users. The hermeneutical mode of analysis helped
us to constantly move from the whole to the parts of
a reporting process, and to integrate it into the rela-
tionship between environment and economic enti-
ties. The data coming from accounting literature,
European and internațional requirements and coun-
tries’ experience are gathered, analyzed and inter-
preted in order to outline an underlying coherence
and sense for the new perspective of accounting
adaptation and evolution.
The main relationship that appears in the game
of environmental protection is between economy
and ecology. Without giving a special consideration
to this matter, the possibility of a sustainable devel-
opment will not be available. The Johannesburg
Conference on sustainable development underpins
the inefficacity of the unsustainable economic mod-
els of consumption and production. In addition, the
process of globalization brings new dimensions that
reveal new problems in the context of sustainable
development because the revenues and costs of
globalization are unequally distributed. There is a
global engagement toward the problem of environ-
mental protection. In the European Union, the
requirements of environmental protection are indis-
pensable policies. As a first policy of Environmental
Protection, the Unique European Document States
that the inner activity of a country must not deterio-
rate or affect the environment of the neighbour
country. The States of the European Union must act
as a whole and develop a certain kind of coherent
dynamic policy at a global scale with respect to the
environmental protection.
The scientific research has as starting point the
empirical observation of the natural identity preser-
vation that arises in the development stages of dif-
ferent cultures and cultural groups. What is the
human ideal that can be universally promoted and
Chirața CARAIANI
Mihaela DUMITRANA
Cornelia DASCĂLU
Camelia I. LUNGU
recognized as educated people?
This article refers to the analyses of the actual
stage of cultural and social development, by com-
parison with various stages of organic development
of an organism.
2.	The Ecological Footprînt at the intersection
of the Social-Economic and Environmental Sys-
tem
As the demand for instruments that could quan-
tify sustainability' increased, Rees and Wackemagel
(1994) developed in the 90s’ the Ecological
Footprînt indicator. This was a counter argument to
the optimistic techno-scientific supporters that sus-
tained the infinitum spectrum of development possi-
bilities that both technologies and trading can give.
It was thought by them that the social economical
metabolism, particularly the population growth, the
ratio of resource exploitation or the structural
integrity and functionaiity of the environmental cap-
ital are unimportant and irrelevant in the develop-
ment of the human species. The ecological footprînt
finds itself at the intersection of the Social econom-
ic and Environmental system. It quantifies certain
interactions among the anthropic metastructure, its
biophysics layout and the assessment of the
anthropical action over the environmental Systems.
The ecological systems are dynamic, open, dissi-
pative, exchanging matter and energy with other
systems and have the property of regulating the
inner degree of entropy. Thus, for these systems to
have equilibrium in their inner energy, they need a
continuous flow of matter and energy that have low
entropy.
Taking into account that the Social-Economic
subsystem is a part of the ecosphere, we therefore
gather that eveiy effort of maintaining or increasing
the economic and material status will produce an
increase of disorder in the context of the ecosphere.
The sine qua non condition of sustainability States
that any consumption of materials and every pro-
duction of wastes must not be bigger than the capac-
ity of the ecosphere of good production and assimi-
lation of wastes.
Incorporating the contributions made by Nicolae
Georgescu-Roegen in Hennan Daly Edition (they
34
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007» Nr. 1
applied the laws of physics to the paradigm of
socio-economic metabolism), the authors of the
ecological footprint concept underline the necessity
of integrating the functionality of social economic
systeras from the perspective of total dependence of
the economical systems to the biophysical infra-
structure in the process of conceptual characteriza-
tion (Rees 2001).
An ecological footprint is the amount of land and
water area a human would need to provide the
resources required to sustainably support itself and
to absorb its wastes, given the prevailing .
The key concept that is at the base of the theoiy
of ecological footprint is the sustaining capacity. In
the view of classical ecology this concept represent-
ed the maximum number of population members
that can be sustained for an undefîned time by an
ecological System without altering its structure and
functionality. By bringing this concept into the
human context, there appears a need of redefining it.
Two human populations, similar in number, can
generate different effects on the environment
because there are some criteria that configure the
specific of a population: standard of life, the tech-
nological development and the resources, the cus-
toms and traditions. The concept of sustaining
capacity can be defined in the human paradigm
(Catton 1980) as the maximum degree of anthropic
pressure that can be supported by an ecological Sys-
tem, thus the ecosystem being able to provide under
an undefîned time the resources needed by the eco-
nomic metastructure without the permanent degra-
dation of its fimctions or structure. The ecological
footprint is an indicator of quantity, without under-
pinning the qualitative aspects, neither in calculus
nor in the process of result dissemination. It must be
mentioned that the measuring unit that has been
chosen, the hectare or global hectare, is a hypothet-
ical one, and it is easy to be confosed by persons
who aren’t experienced in this domain.
In the last years a variety of computing method-
ologies were developed in order to calculate the
ecologica] footprint. We are presenting two schools
of thought: the first one, developed by the promot-
ers of the ecological footprint, is represented by the
compound approach and the latter by the component
approach (Lewan and Simmons 2001).
3.	Sustainability reporting - result of the eco-
logical footprint theory
Sustainability reporting is a vehicle for linking
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
typically discrete and insular functions of the Corpo-
ration - finance, marketing, research and develop-
ment - in a more strategic manner. Sustainability
reporting opens internai conversations where they
would not otherwise occur. Sustainable businesses
and organizations can be powerful drivers for a
more sustainable production and consumption. In
this context, the strategy challenges large private
companies to report their performance in a transpar-
ent and meaningful way.
The process of developing a sustainability report
provides a waming of trouble spots and unanticipat-
ed opportunities in supply chains, in communities,
among regulators and in reputation and brand man-
agement. Reporting helps management evaluate
potentially damaging developments before they tum
into unwelcome surprises.
Sustainability reporting helps to sharpen the abi 1-
ity of management to assess the organization’s con-
tribution to the natural, human, and social capital.
This assessment enlarges the perspective provided
by convențional financial accounts to create a more
complete picture of long-term prospects. Reporting
helps highlight the societal and ecological contribu-
tions of the organization and the sustainability value
proposition of its products and Services. Such a
quantification is central to maintaining and strength-
ening the license to operate.
In the early years of reporting, most organiza-
tions measured and reported on impacts based on
the tradițional boundary criteria used in financial
reporting, that is, legal ownership and direct control.
In recent years, companies have begun to experi-
ment with expanding their reporting boundaries to
better reflect the unique “footprint" of their organi-
sation and its activities.
Sustainability reporting has the potențial to pro-
vide criticai Information for business analysis that is
normal ly absent from financial reports. This Infor-
mation complements financial reports with forward-
looking information that can enhance the report
users’ understanding of such key value drivers as
human capital formation in the firm, corporate gov-
emance, management of environmental risks and
liabilities and the capacity to innovate. In some cir-
cumstances, sustainability performance information
can provide insights to support business analysis
and may have relevance within the framework of
tradițional financial reports. Fully articulating the
relationship between financial and sustainability
performance will require more time and research to
link the performance indicators used for these areas.
35
By consistently measuring sustainability perfor-
mance over time, companies can strengthen both
their internai Business practices and their externai
Communications.
Codes of conduct, governance principles
and disclosure rules are moving companies to
higher standards of non-financial reporting,
including expanded coverage in their fînancial
statements. Economic, environmental, and
social indicators are appearing with increasing
frequency, providing insights into the vision
and effectiveness of management in anticipat-
ing new risks and opportunities in the market-
place. For example:
•	Knowledge of direct and indirect energy use
and types of fuels used by the company can revea]
the company’s exposure to the risks of future carbon
emission agreements and requirements;
•	Performance indicators on energy efficiency
initiatives and the use of renewable energy can help
demonstrate the degree to which the company is
insulated from volatile and cyclical non-renewable
energy markets;
•	Indicators on the volume, trends, and nature
of pollution releases will allow management to
assess whether individual facilities are at risk
from pending environmental regulations or
whether they are likely to become the target of
regulatory authorities;
•	Attention to social indicators describing the
company workforce diversity may allow managers
to identify discriminatory practices that could have
led to costly litigation;
•	Performance indicators related to worker
health and safety support assessment of the risk of
costly accidents or workers5 compensation
demands.
However, companies qualified as medium
sized are not required to include non-financial key
performance indicators, but are required to pro-
duce a Business Review.
Businesses can save costs and increase effi-
ciency through reducing and managing resource
use. Typical areas where cost savings are identi-
fied include the use of raw materials and supplies,
reductions in waste, water and energy use and
transport, travel and packaging. By reducing envi-
ronmental impacts, such as waste to landfill, busi-
nesses can significantly reduce any associated
taxes or levies, or avoid the cost of compliance
altogether. Responsible management of risks and
liabilities can lead to reduced insurance costs.
4.	Green Accounting -
a Transorganizational and Transpersonal
Reasoning?
The cyclic development includes the appearance
from time to time of a series of crises. By surpass-
ing them, there appears a qualitative change in the
cycle’s development by bringing that system to a
higher level of complexity. Each crisis determines
the human species to observe and leam things that
will lead their future steps. It is obvious that man
has not always realized the reiterative character of
these crises and the risk of repeating the same
effects.
An example of a crisis that is the result of the
narrowness of thought is the ecological crisis. If this
crisis is not solved we will be responsible for what
we leave as inheritance to the following genera-
tions.
The environmental crisis is not a local problem,
in a particular country, but it is a global one, having
as a high priority target the environmental protec-
tion. The conclusions that have been drawn from the
Conference of Stockholm (1972) and the
Conference of Rio (1992) for the Environmental
Protection underpinned the necessity of a global
scale program for the protection of the environment,
as a common goal.
The “21 Agenda”, the official document adopted
at Rio de Janeiro, presents a new way of life for all
countries and States. This new modus vivendi
between man and nature is based on an ethical
approach from the human species. The Rio
Conference has enlightened the awareness of people
of how refmed is the equilibrium between man and
nature. The sustainable development, a world based
only on ecological concepts, is the unanimously
accepted essence of the future.
At present, there is no conceptual framework
that is able to provide information to managers from
the green zone. The green accounting extends its
accounting practices and incorporates new comput-
ing procedures of costs in order to control the effects
of pollution and of some altematives of waste recy-
cling. Which are the costs of recovering the equilib-
rium of nature?
Here are some definitions referring to Green
Accounting promoted by:
•	United States Environmental Protection
Agency (EPk):Identifying and measuring the costs
of environmental materials and activities and using
this information for environmental management
36
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr.l
decisions. The purpose is to recognize and seek to
mitigate the negative environmental effects of activ-
ities and systems (EPA, 1995).
Green accounting shouldfirst focus on true and
relevant costs (EPA, 1995).
Environmental Accounting is how to define and
identify environmental costs (EPA, 1995).
Green accounting is a management tool usedfor
a variety of purposes, such as improving environ-
mental performance, controlling costs, investing in
„cleaner" technologies, developing „greener"
processes and products, and informing decisions
related to product mix, product retention, and prod-
uct pricing (EPA, 1995).
Environmental Accounting is management
accounting practices that enable the incorporation
of environmental cost and benefit information into
business decisions (EPA, 1995).
Environmental Accounting is the identification,
prioritization, quantification or qualification, and
incorporation of environmental costs into business
decisions (EPA, 1997).
•	United Nations Environment Programme
(UNEP):
Green accounting refers to incorporating the
real value of natural resources as well as their
depletion and degradation, and allows for a better
allocation of priorities, thereby helping to address
the causes of current major environmentalproblems
including the over-exploitation of natural resources
such as forests (UNEP, 1997)
The concept of Green Accounting may be used
in different contexts and with different meanings,
such as:
•	National income account (for determining
Gross Domestic Product using Generally Accepted
Accounting Principles - GAAP rules);
•	Financial accounting (presenting reports used
by lenders and investors); or
•	Managerial accounting (for management deci-
sions regarding company’s internai costs and the
costs to society - societal costs).
At național level, Green Accounting addresses
the shortcoming of tradițional național accounting,
known as the System of National Accounts (SNA).
Green accounting is based on the concept that a
proper assessment of a country’s income and wealth
needs to account for the contributions of activities
made by all sectors of the economy and their impact
on resource depletion and degradation. Tradițional
SNA ignores the value of resources (on and in the
ground) as well as the value of environmental
degradation. Therefore, it gives a false impression
of income and wealth and often leads policy-makers
to ignore or destroy the environment to further eco-
nomic development.
At managerial level, Green Accounting refers to
the identification, analysis, management and reduc-
tion of environmental costs in a way that benefits
both the business and the environment. Green
Management Accounting uses data on environmen-
tal costs and performance for business decisions. It
collects cost, production, inventory, and “waste”
cost and performance data in the accounting system
to use to plan, evaluate, and control. For a better
controlling of such costs we may apply nowadays
the Total Quality Environmental Management
(TQEM). It is a concept that enables companies to
apply Total Quality Management practices to corpo-
rate environmental strategies. Companies that have
already implemented TQM programs will find it rei-
ati vely easy to expand the scope of TQM initiatives
to satisty the requirements of TQEM. Similar to
TQM, TQEM supports continuous improvement of
corporate environmental performance.
Green Accounting is a component of
Environmental Accounting, a quantifier of the
entropy of a given system. It assesses the equilibri-
um of a system and the events that are unquantifi-
able. The assessments predict the catastrophic
behaviour of a system.
The internațional community has increased its
awareness towards this phenomenon of linkage
between the social-economic development and the
process of perishing that the environment endured.
In spițe of the wamings that the scholars gave, the
acceptance of this phenomenon came as a late feed-
back from the internațional community.
The recent researches are refening to a multitude
of motivations regarding the socio-economic and
environmental reporting (O’Dwyer et al., 2005,
Cormier et al., 2005, Solomon & Lewis, 2002).
Cormier et al. (2005) propose the environmental
reporting of the potențial costs to be understood in
perspective of humanity’ benefits. Hassel et al .
(2005) examine the environmental performance and
discover that the investors do not really appreciate
the increasing of the performance as a result of envi-
ronment protection activities. One reason would be
the cost - benefit relation. Studies show that the
investors tend to confer a rising importance to the
green reports, if they would take decisions based on
sustainable investments funds and sustainable
investing methods (Koellner et al2005), on sus-
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
37
tainable investing indicators or on the increasing
interest of accounting regulation institutions.
The information analysis reported by the entities
of pulp and paper industry (Clarkson et al2004)
indicates growing benefits for those who have
invested in equipments adapted for environment
protection. We think that the future tendencies
should be harmonized with the evaluation of formal
or informai environment protection requirements,
which, for now, are not quantified and reported
through financial statements. The importance con-
ferred by the investors to the development in envi-
ronment protection conditions acts significantly
upon the entity’s performance increasing. This fact
stands out, in the economic literature as the eco-per-
formance concept.
Patten (2004) identifies two possible aspects
that contributed to the diminished importance
attached in time to green reporting: (1) the previ-
ous studies were limited to a global approach of
green information which means to lose sight of
important aspects and (2) such information, even if
it would not recognize a part of the past activity
eco-performance, for certain will help the entity in
its future activity. On the basis of the reports pre-
pared by 355 entities from the United States, for a
term of 10 years (1993-2002), the authpr analyses
the costs conceming the investments in ecological
equipments. Some researchers have triedto put in
relation the practice of green information reporting
with variables such as entity’s size, amount of
profit or the peculiarities of the activity range
(Gray et al., 2001).
Nowadays, the research segment of valuation
models for socio-economic and environmental costs
are not fully developed. A project for applying a full
costs environmental accounting in the public
forestry has been developed in Australia (Herbohn,
2005). Although the experiment has failed, the
gained experience and the managers’ and investors’
reactions play a role in the development of empiri-
cal knowledge regarding the social accountability of
the reporting process.
In Estimating the hidden costs of environmental
regulation, Joshi S. et al (2001) are examining the
accounting systems degree of identify ing aii costs of
environmental regulation. On the basis of an empir-
ical study, the authors suggest that the defective
environmental costs detection (from the total costs,
about 90% are hidden costs) has a great impact in
the presentation of the socio-economic and environ-
mental regulation.
5.	Environmental protection policy în
Romania
Regarding Romania, the only choice for its
development in the European Union is the incorpo-
ration of an environmental protection policy. As a
fact, the discussions for Romania’s integration in
the European Union determined the introduction of
the policy for environmental protection into Chapter
22 Environmental Protection; this document was
approved by the Romanian Government on
18.10.2001.
Through the Treaty of Romania’s Adherence to
the European Union the implementation of a com-
munitarian acquis in the field of environmental pro-
tection until the de date of adherence was planned
with some exceptions for which a transition period
was requested.
For the EU adherence, Romania fînalized its
strategies that regarded the following items: waste
management, Chemical substances and genetically
modified organisms, environmental protection, civil
protection, nuclear safety. In addition, there is a
starting point in the development of the harmoniza-
tion of the legislation that regards the environment.
In the govemmental program of Romania’s integra-
tion in the European Union (Chapter 18
Environmental Protection Policies) the following
requirements needed by a sustainable development
are exposed:
•	The incorporation of the environmental policy
into the development and application of district and
regional policies;
•	The assessment of the actual status of the envi-
ronmental factors and the consolidation of strategies
that allow a sustainable development of the envi-
ronment and resources;
•	The empowerment of the instituțional capacity
in the environmental field;
■	The enlargement of the național network of
protected areas;
•	The creation of partnerships between similar
institution from different countries;
•	The development of strategies that keep citi-
zens safe from natural calamities;
•	The consolidation of the relationships with
non-govemmental organizations in the process of
development and materialization of the environ-
mental policies.
The first consequence was the establishment of
the Environmental Guard in 2001 that has the
responsibility of monitoring the environment, the
38
REVISTA PĂDURILOR •Anul 122 • 2007 • Nr. 1
prevention and the banning of the contraventions,
The Environmental Protection Law, modîfied
and completed in 2002, States the way on how the
assessment of the environment must be made, the
regime of Chemical substances and dangerous
Chemical compounds, the toxic wastes, the pesti-
cides, the nuclear activity etc.
The Emergency Government Ordinance (EGO)
no. 195/22.12.2005 regarding the environmental
protection assures the fulfillment of Romania’s
engagements in the process of European integration
as a basis for the incorporation of the legislative
field of environmental protection. The specific
terms that are used world-wide in this field are:
•	The principie of integrating the environmental
policy into other regional policies;
•	The principie of precaution in the process of
taking decisions;
•	The principie of the preventive action;
•	The principie of retaining the pollutants at their
source;
•	The principie “of the paying polluter”;
•	The principie of conserving the biodiversity
and the ecosystems specific to a site;
•	The sustainable use of natural resources;
•	The principie of people’s access to information
and participation in the decision-making process
and the legal solution of environmental problems;
•	The development of the internațional coopera-
tion for environmental protection.
The most recent concern of Romanian
Government is the implementation of European
Directive 96/61/EC regarding integrated pollution
prevention and control. The aim of the integrated
system described by the Directive is to implement
measures designed to prevent or reduce emissions
into air, water and land, including measures con-
ceming waste management in order to reach a high
protection level of the environment taken as a
whole. The specific requirements of the integrated
approach, in accordance with the provisions of
Directive 96/61/EC are fully transposed in
Romanian legislation through the provisions of
Emergency Government Ordinance (EGO) no.
34/2002 on integrated pollution prevention, reduc-
tion and control (Official Journal no.
223/03.04.2002) which was approved by Law no.
645/2002 (Official Journal no. 901/12.12.2002).
From this selective legislation results Romania’s
concern for environmental protection through the
prevention, limitation and elimination of some
effects that have a negative impact on the environ-
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
inent. To prevent, restrict or eliminate the unwanted
effects on the environment, a special financial effbrt
should be made by all participants: govemment, all
kinds of entities and people.
6	, MOTS - the cognitive model of universal
equilibrium
We live in a system that relies itself on a finite
number of resources and develops a wide range of
structural properties. The theory of algebraic frac-
tals, developed by F. Colceag, is a conceptual tool
that gives us a boost in the understanding of com-
plexity (Colceag, 2004). The consumption and gen-
eration of resources is a phenomenon that develops
in a feedback cycle, a dynamic relation of four
actors. Among these actors there is a special kind of
relationship that regulates their share. These actors
are:
•	The natural environment;
•	The human being that derives from the natural
environment;
•	The technology that developed on the needs of
human beings. These needs were of adaptation and
evolution with a certain kind of externai instruments
and did not rely on the human genome;
•	The society, a product that appeared as a con-
sequence of technology and socio-economic needs.
The four actors are displayed in the cognitive
model Environment-Man-Technology-Society
{rom. MOTS - Mediu - Om - Tehnologie -
Societate) as a system that generates relationships
among them. The relationship may be expressed as:
Environment/Man/Technology/Society ? K.
in which K is the quantity of finite resources.
This relationship underpins the refined equilibrium
that exists between these entities. If three of these
actors consume more resources in their seif devel-
opment than the fourth actor, the latter will consume
less resources and its inner structure will develop a
process of self-degradation. The economic subsys-
tem finds itself at the intersection (mathematical
sense) of technology and society. Each system has a
nonlinear behaviour, characterized by an n-dimen-
sional complexity.
The central elements that are used in Colceag’s
model for characterizing the relationship between
the global system and the dynamics of actors are as
follows:
•	The degree of the inner complexity of each sub-
sy stern.
•	The relations of competition or cooperation
39
among subsystems shaped by the inner complexity
of models with different components placed on the
future and past directions.
•	The limitation of inner resources gives only a
few degrees of freedom, restricting to a certain
extent the process of generation and consumption in
the global context.
•	The processes of informațional exchange
between actors. The information is filtered, enriched
and altered when it passes trough the inner structure
of each actor and through the transport channel that
mediates the relationships between actors. The
information has a cyclic pathway, being in a perma-
nent process of modifying the inner structure of the
target systems.
•	The communication protocols between Sys-
tems, that is, the common functionalities of the
informațional sender and receiver and the metalevel
of the message. The protocols are a direct product of
the relation that develops between the actors and the
degree of complexity that characterizes the ecotone.
This sort of model can be the starting point of a
gradual increase of the Human understanding refer-
ențial and consequently, of those of Society and
Technology, thus creating a common bridge with the
referențial of Nature. The informațional models that
actors exchange between them will be assimilated
entirely and correctly, a process that will lead to a
References
C a r a i a n i, C., D u m i t r a n a , M., D u m i t r u , C.,
R î s Ce a , M, D as c ă I u , C., G u ș e , R., J i a n u , I.,
L u n g u , C.I., C o I c e a g , F. 2006: Green Accounting in
Romania-A Vision to European Integration, 46th Congress of
the European Regional Science Association ERSA , Voios,
Greece, paper number 476
C at t 0 n , W.R. 1980: Overshoot: the ecological basis
of revolutionary change, University of Illinois Press, Urbana,
USA
Clarkson, P.M., Li, Y., R i c h a r d s on , G.D.
2004: The Market Valuation of Environmental Capital
Expenditures by Pulp and Paper Companies, The Accounting
Review, Volume: 79, Issue: 2:329-353
C o I c e a g , F. 2004: Economie durabilă, adaptare și
evoluție, Scientific International Symposium Aderarea
României la Uniunea Europeană. Bătălia cu timpul, ASE,
Bucharest
C o r m i e r , D. M., M a g n a n , M., Van
V e I th o v e n , B. 2005: Environmental disclosure quality in
large German companies: Economic incentives, public pres-
sures or instituțional conditions?, European Accounting
Review, Volume 14, Issue 1, pp 3-39
EPA 1995 Environmental Accounting Case Studies: Green
Accounting at AT&T, United States Environmental Protection
Agency, Washington, http://www.epa.gov/oppt/library/pubs/
archive/acct-archive/pub&'greenac.pdf
40
higher degree of synergy between the natural com-
ponents and the anthropic ones as parts of the ecos-
phere. Therefore, the result of this kind of dynamic
will be the decrease of entropy in the global system.
Future Approaches
Given the complexity of the theme, we defîned
as future approaches to create and develop an inte-
grated model that underlies the aspects of the envi-
ronmental performance of an entity as a part of a
research project proposition: Green accounting &
socio-economic and environmental modeling in
Romania from the European perspective.
At the same time, our future research develop-
ments regard the application and theory of green
accounting, with reference to:
•	The assessment of costs and risks that regard
the natural environment in green accounting;
•	The budgeting and supervision of green costs
through the application of a budgeting procedure
tied to the investments and consumption that regard
the natural environment;
•	The financial reports that present information
about the environmental policy and performance;
•	The Eco balance sheet for assessing the impact
a product has throughout its life cycle on the envi-
ronment.
Gcorgescu-Roegen, N. 1973: The entropy law
and the economic problem, in: H. Daly ed., Toward a steady-
state economy, San Francisco, Freeman, pp. 37-49
Gray, R., Javad M., Power, D. M.,
Sinclair, C. D. 2001: Social and Environmental
Disclosure and Corporale Characteristics: A Research Note
and Extension, Journal of Business Finance & Accounting
Volume 28 Issue 3-4, pp 327
Hassel,L„ Nilsson H., N y q u i s t S. 2005: The
value relevance of environmental performance, European
Accounting Review. Volume 14, Issue 1, pp 41-61
H e r b o h n , K, 2005: A full cost environmental account-
ing experiment, Accounting, Organizations and Society,
Volume 30, Issue 6, pp 519-536
Joshi, S., Krishnan, R., Lave, L. 2001:
Estimating the Hidden Costs of Environmental Regulation, The
Accounting Review, Volume 76, Issue 2, pp 171-198
K O e 1 1 n e r T., Weber O-, Fenchel M.,
S c h o I z R. 2005: Principie for sustainability rating of
investment funds, Business Strategy and the Environment,
Volume 14, Issue 1, pp 54-70
L e w a n , L., S i m m o n s , C. 2001: The use of
Ecological Footprint and Biocapacity Analyses as
Sustainability Indicators for Sub-national Geographical Areas:
A Recommended IPay Forward, ProSus Centre for
Development and the Environment University of Oslo,
www.prosus.uio.no/cnglish/susdev/tools/oslows/2.htm
O’Dwyer, B„ U n e r m a n , J., Bradley, J.
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
2005: Perception on the emergence andfulure development of
corporale social disclosure in Ireland. Accounting. Auditing &
Accountability Journal. Volume 18. Issue 1, pp 14-43
P a 11 e n . D. M. 2005: The accuracy of financial report
projections of future environmental capital expenditures: a
research note. Accounting. Organizations and Society. Volume
30. Issue 5. pp 457-468
Rees. W. E. 2001: Ecological footprint. concept of.
Encyclopedia of Biodiversity. vol.2. San Diego Academic
Press, pp 229-244
Rees. W. & Wackemagel. M. 1994: Ecological foot-
prints and appropriated carrying capacity: Measuring the nat-
ural capital requirements of the human economy. In A.M.
Jansson. M. Hammer, C. Folkc. and R. Coslanza Eds. .
Investing in natural capital: The ecological economice
approach to sustainability. pp. 362-390. Washington; Jsland
Press.
S o 1 o m o n. A.. L c w i s. L 2002: Incentivcs and dis-
centives for corporale environmental disclosure, Business
Stratcgy and the Environment. Volume 11, Issue 3, pp 154-169
United Nations Environmental Programate UNEP 1997 .
http://www.enviroreporting.com/others/unep_es_97survey.pdf
Chirata CARAIAN1
Professor Ph.D.
ccara^ew.ro
Mihaela DUMITRANA
Professor Ph.D.
Cornelia DASCÂLU
Senior Lecturer Ph.D.
dascalu comelia^yahoo.com
Camelia I. LUNGU
Lecturer Ph.D.
camclia.lungu^gmail.com
Academia de Studii Economice din București
Politici ecologice. Dezvoltarea durabili ți contabilitatea verde
Rezumat
Aducem în discuție elemente generale despre conceptele de amprentă ecologică, dezvoltare durabilă și contabilitate verde ca
rezultat al încercării de a înțelege semnificațiile pe care oamenii le-au atribuit elementelor verzi ale unei activități economice.
Principala relație care apare în fenomenul de protecție a mediului este cea dintre economie și ecologie. Fără aceasta nu ar fi posi-
bilă dezvoltarea durabilă a societății. Astfel, amprenta ecologică se regăsește la intersecția dintre sistemul socio-economic și cel eco-
logic.
Sistemul ecologic este un sistem dinamic, deschis, disipativ. care schimbă energic cu alte sisteme și care are proprietatea dc a regla
gradul intern de entropie, printr-un flux continuu de materie și energie. Având în vedere că sistemul socio-economic face parte din
ecosferă. tendința entităților de a îmbunătăți propria lor situație economică și materială va produce un dezechilibru la nivelul sis-
temului ecologic. Pe baza acestor afirmații susținem în cadrul articolului că o condiție sine qua non a dezvoltării durabile este aceea
că orice consum de materiale și orice generare de pierderi nu trebuie să depășească ritmul în care ecosfera produce bunuri și asimi-
lează pierderi.
Cercetarea noastră are ca punct de pornire observarea empirică a conservării identității naturale generată de dezvoltarea diverselor
culturi și grupuri culturale. Datorită acestei diversități culturale, două populații, similare ca număr, pot genera efecte diferite asupra
mediului. Această diferențiere a impus utilizarea indicatorului amprentă ecologică pentru a măsura gradul maxim a) presiunii antro-
pice care poate fi suportată de un sistem ecologie, astfel încât acesta să poată genera resursele necesare mediului economic, fără
degradarea funcțiilor și structurii sale.
în ultimii ani. entitățile economice au început să integreze indicatorul amprentă ecologică în propriile standarde de performanță,
creând o raportare durabilă, care are potențialul de a oferi informații critice pentru analiza activității, complementar rapoartelor finan-
ciare tradiționale. S-a dezvoltat, astfel, conceptul dc contabilitate verde îndreptată către aplicarea de practici contabile noi și extin-
derea procedurilor dc calculație a costurilor în vederea controlării efectelor poluării și a găsirii de alternative pentru reciclarea
deșeurilor. Ridicăm aici problema calculului de costuri necesare restabilirii echilibrului natural. Pentru a stabili aria contabilității verzi
aducem o serie de definiții prezentate ca o sinteză din literatura de specialitate și facem observații critice asupra evoluției conceptu-
lui în timp.
încheiem cercetarea printr-o serie de observații privind implementarea politicilor de protecție a mediului în România. în vederea
integrării în Uniunea Europeană. Analizând legislația în domeniu observăm un efort tot mai mare dc asigurare a protecției mediului
prin prevenirea, limitarea și eliminare efectelor poluării.
Ca o concluzie a cercetării prezentăm un model cognitiv al echilibrului universal centrat pe relația
Mediu/OmtTehnologie/Socictate<K.. unde K reprezintă cantitatea de resurse finite. Vedem în acest model un posibil punct de plecare
pentru creșterea continuă a referențialului înțelegerii umane, a mediului socio-economic pentru a crea o punte către referențialul eco-
logic.
Cuvinte cheie: Contabilitatea verde. Amprenta ecologică. Dezvoltare durabilă. Politici ecologice
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
41
Puncte de vedere
Unele considerații referitoare la starea și
accesibilitatea pădurilor din România,
comparativ cu alte țări din Europa
1.	învățăminte din trecut
Punerea în valoare a pădurilor din România a stat
prea puțin în atenția forestierilor români, deși
importanța acestei probleme a fost sesizată chiar de
la începutul preocupărilor pentru organizarea
gospodăririi lor.
începutul silviculturii românești s-a făcut, după
cum se știe, sub influența școlii franceze, prin
românii care și-au făcut studiile la Nancy (aproape o
sută, din care primul în anu! 1851 și ultimii patru în
anul 1956), precum și prin misiunile realizate în
România, la cererea guvernului român, în ultimul
sfert al secolului al XTX-lea, de eminenți francezi.
în România s-a adoptat chiar de la început, den-
umirea de silvicultură (respectiv, silvicultor) cu un
sens limitat la activitățile desfășurate în interiorul
pădurii, lăsând la o parte operații importante de va-
lorizare a ei, cum este recoltarea și valorificarea
produselor și în special a lemnului. Nici în prezent
nu se sesizează că perenitatea pădurii este o pro-
blemă economică și ecologică, în funcție de servici-
ile, foarte diversificate, pe care ea le poate aduce
omului.
în franceză, de unde a fost împrumutat termenul,
conținutul lui este mult mai larg; prin silvicultură se
înțelege întreținerea și exploatarea pădurilor
incluzându-se și punerea ei în valoare.
în țările cu o silvicultură intensivă, acest termen
se utilizează numai pentru operațiile culturale; pen-
tru ansamblul activităților privind pădurea, în
franceză se folosește «foresterie», în germană
«Forstwissenschaft», în engleză «forestry».
Folosirea acestui termen, în accepțiunea limitată
românească a eliminat din preocuparea silviculto-
rilor români o parte esențială a gestionării pădurilor,
și anume punerea în valoare; dezinteresându-se de
rentabilitate a fost ignorată și construcția căilor de
acces.
Problema a fost sesizată încă din secolul al XlX-lea,
când Vechiul Regat mai poseda păduri care ar fi
putut suporta, cel puțin în parte, cheltuielile pentru
Petre BRADOSCHE
deschiderea lor. în acea perioadă, statul cheltuia
puținele sume alocate pădurii pentru amenajamente
care nu se puteau aplica, așa cum remarcau chiar
amenajiștii francezi care au efectuat misiuni în
România, deoarece pădurile erau inaccesibile și
nepregătite pentru realizarea prevederilor din ame-
najamente.
Două rapoarte sunt deosebit de concludente; în
anul 1883, prof. Broillard scria ministrului agricul-
turii:
„Pentru a da comerțului posibilitatea sigură de
a exploata cu profit și pentru a asigura concurența,
este indispensabil ca statul să facă pădurile sale
accesibile. Se poate exploata pădurea fără amena-
jament, dar nu se poate face fără drumuri. Trebuie
ca fiecare pădure să aibă o cale principală de eva-
cuare care să o lege la marile drumuri publice și la
piață generală. Nimeni altul decât proprietarul nu
va construi mai bine această cale, adică urmărind
un plan de ansamblu și în bune condiții de soliditate
și de durată. O societate sau un adjudecător se va
mulțumi săfacă lucrările care îi sunt imediat și per-
sonal indispensabile, evitând cheltuielile care nu
i-ar aduce un beneficiu imediat. Se vor folosi pentru
construcții provizorii mii de metri cubi de lemn dați
gratuit și pădurea se va sărăci, rămânând inaccesi-
bilă ca și în trecut. Drumurile bune, din contră, dau
proprietății o valoare îndelungată. ”
în anul 1889, amenajistul G. Hiiffel scria, de
asemenea, ministrului agriculturii și domeniilor:
„Pădurile, ca oricare bunuri naturale, nu devin
productive decât cu condiția să se angajeze un ca-
pital. In cazul de față, acest capital este reprezentat
de cheltuielile de construcția de drumuri, de fixarea
limitelor, de reglementarea tăierilor, de construcția
caselor pentru cazarea pădurarilor sau a agenților
forestieri etc... Până în prezent, nu s-afăcut nimic în
România pentru a pune pădurile în valoare. "
Acest adevăr spus acum 125 de ani n-a fost luat
în considerare de silvicultorii români, care au per-
sistat să folosească puținii bani alocați pădurii pen-
tru întocmirea unor amenajamente, în parte inapli-
42
REVISTA PĂDURILOR •Anul 122 • 2007 • Nr. 1
cabile; în dorința de a moderniza cât mai rapid
activitatea lor, au început cu sfârșitul.
Preferința pentru studiul teoretic al pădurii și
întocmirea de documentație a primat în trecut, ca și
astăzi, asupra activității practice și a abordării pro-
blemelor economice. în România, și astăzi, se adop-
tă cu cea mai mare ușurință legi fără a se analiza, în
prealabil, posibilitatea lor de aplicare și respectare.
Se creează astfel iluzia falsă că țara se modernizează
într-un ritm rapid.
Citez din nou pe Hiiffel: „Este o iluzie comună,
și mai cu seamă la popoarele tinere, de a se încrede
în puterea legilor și a regulamentelor pentru
crearea și organizarea a orișice ",
Din păcate, românii care și-au făcut studiile în
Franța n-au reușit să implementeze în țara lor nici
sensul adevărat al noțiunii de amenajament. în
franceză, termenul de „menage”, din care derivă
amenajament, nu avea semnificația pe care i-o
atribuim astăzi (și în cursul prof. Rucăreanu el este
tradus simplist prin gospodărie); în franceza veche,
termenul „menage” însemna, între altele, arta de a
obține cel mai bun venit. Din conținutul rapoartelor
forestierilor francezi, despre care am amintit, se
desprinde permanent preocuparea pentru aspectele
economice ale punerii în valoare, chiar când se
abordează probleme de tratamente și de amenaja-
ment.
îmi permit să apreciez că toți acești iluștri înain-
tași ai noștri au încercat să salveze pădurea apelând
la sentimente, și nu prin calcule și demonstrații de
eficiență economică.
în Franța de astăzi, preocuparea normală a ame-
najistului este și de ordin economic-fînanciar
(Touzet, 1981), fără a neglija obiectivele ecologice.
Lipsa de interes pentru punerea în valoare a
pădurii în trecut este ilustrată, între altele, și prin
lipsa de publicații referitoare la acest domeniu
{Bibliografia forestieră română 1860-1956, T.
Bălănică, 1958), ca și în prezent {Revista pădurilor
nr. 2 din 2006, pp. 3-8)*.
Tot atât de semnificativă este și reducerea cons-
rucției de drumuri de către Regia Națională a
♦Ceea ce se pare a fi o margmalizare a problemelor de punere în val-
oare a pădurii nu este numai numărul redus de articole, dar mai ales regru-
parea în aceeași rubrică a trei activități importante pentru economia
forestieră (exploatarea, proiectarea și construcjia drumurilor), în timp ce ,
activități cu totul nesemnificative pentru gestionarea pădurii își găsesc locul
în rubnci separate. Prin această remarcă nu doresc să critic autorul, ci men- ,
lalitatea care persistă printre silvicultorii români, dc a neglija componenta
economică a activităților forestiere, reminiscența a unei vechi tradiții și
accentuată de planificarea comunistă, care ignoră problemele pieței.
Pădurilor, când se cunoștea de ani de zile situația
precară a pădurilor românești și că prima prioritate
era să se asigure accesibilitatea, pentru a recolta
ceea ce regimul comunist nu reușise să epuizeze.
în cursul activității mele am avut șansa să lucrez,
pentru o scurtă perioadă de timp, la Institutul de
Studii și Proiectări Silvice (ISPS, în strada Cihoski)
și cu această ocazie să încerc a pune în corelație
realizarea prevederilor amenajamentului (care pen-
tru mine însemna, la vremea respectivă, organizarea
producției pădurii) cu recoltarea și valorificarea pro-
duselor pădurii. Am avut norocul să colaborez cu
doi tineri eminenți silvicultori, domnii dr. V. Giurgiu
și dr. 1. Milescu, animați de aceeași convingere că
recoltarea posibilității potrivit amenajamentului
necesita dotarea pădurilor cu drumuri. împreună,
am elaborat un studiu în acest sens, cerut de
Departamentul Silviculturii pentru a prezenta pro-
blema, conducerii statului.
Prin studiul „Productivitatea și capacitatea de
producție a pădurilor în corelație cu instalațiile de
transport" (cu circuit închis) s-au prezentat princi-
palii indici taxatorici ai fondului forestier (pe baza
rezultatelor primei campanii de amenajare), produc-
tivitatea și capacitatea de producție a pădurilor (esti-
mată la vremea respectivă), rețeaua de instalații de
transport forestiere și, ca urmare, majorarea pro-
ducției și a productivității pădurilor, ca o consecință
a dotării cu drumuri.
Mă voi referi, pe scurt, numai la aspectele legate
de drumuri, respectiv la partea din lucrare la care eu
am participat:
- s-a prezentat posibilitatea accesibilă de recoltat
din pădurile de codru cu mijloacele existente și
creșterea ei pe măsura construirii de drumuri
forestiere în raport cu capacitatea totală (fig. 1);
Fig. 1. Posibilitatea accesibilă de recoltat din pădurile
de codru
REVISTA PĂDURILOR •Anul 122 • 2007 • Nr. I
43
- s-a estimat necesarul de drumuri propus pentru
deschiderea pădurilor în perioada 1960-1975 la
aproape 35.000 km (fig. 2), din care: drumuri prin-
Fig. 2. Propunerile de drumuri forestiere pentru perioa-
da 1960 - 1975.
cipale pentru deschiderea marilor bazine forestiere
7.775 km; drumuri secundare, în interiorul bazinelor
20.810 km: drumuri de coastă pentru extinderea
codrului grădinărit 5.769 km; total 34.844 km.
Se aprecia că, prin realizarea acestui program,
densitatea medie pe țară urma să ajungă în pădurile
de codru la 11,7 m.ha-1, cu o creștere de 5,9 m.ha-1
față de situația existentă; în bazinele nou deschise
densitatea scontată era de 13,8 m.ha’1, ceea ce ar fi
permis reducerea distanței de scos-apropiat la sub
1.000 m. Prin realizarea drumurilor de coastă se
creau condiții pentru a trece la practicarea unei sil-
viculturi intensive pe o suprafață de cca 14,4% din
pădurile țării, prin introducerea codrului grădinărit
cu o densitate și mai ridicată a căilor de transport.
Pentru realizarea unui volum atât de important
de lucrări se prevedea mecanizarea intensivă a
lucrărilor de construcție, concomitent cu adoptarea,
prin proiectare, a soluțiilor care să permită
mecanizarea. Prin mecanizare și adaptarea cores-
punzătoare a proiectării se sconta pe reducerea sub-
stanțială a cheltuielilor de construcție (fig. 3).
Acest studiu a folosit la adoptarea programului
de stat pentru dotarea pădurilor cu drumuri, ceea ce
s-a concretizat în prevederile planului cincinal
1960-1965 *
Prin jocul hazardului, am avut ocazia să particip
* Directivele oficiale atunci prevedeau, între altele, pentru cinci-
nalul 1960-1965 să se construiască peste 8.500 km de drumuri perma-
nente și alte căi de transport.
** în primăvara anului 1961 s-a organizat în pădurea Sinețti o
demonstrație a eficacității mecanizării construcției de drumuri, prezen-
tându-se diverse utilaje. între care buldozerul S-100, la care a asistat
însuși conducătorul statului de atunci.
Fig. 3. Evoluția costurilor de construcție
direct la realizarea lui, nu ca proiectant, ci ca execu-
tant, străduindu-mă să aduc la îndeplinire ceea ce
am gândit ca proiectant, participând la crearea a
patru noi întreprinderi de construcție și preocupân-
du-mă de mecanizarea lucrărilor.**
Cred că a fost singura dată din istoria pădurilor
României, când problema accesibilității pădurilor a
fost tratată la nivelul statului, cu atenția care i se
cuvenea.
Din păcate, începând cu era Ceaușescu, atenția
a fost deturnată de la crearea acestei infrastructuri
absolut indispensabile pentru punerea în valoare a
pădurilor, către o industrie excesiv dezvoltată și lip-
sită de baza de materie durabilă.
2.	Situația actuală a pădurilor în Europa și în
România
Se pune întrebarea dacă privatizarea unei părți
însemnate a pădurilor țării va duce Ia o înrăutățire a
situației sau, dimpotrivă, este o șansă de ameliorare
pentru pădure. Este greu de răspuns, dar un lucru
este clar, că o degradare mai puternică a pădurilor
decât cea care s-a produs în ultimii 15 ani nu se
poate întâmpla.
Proprietarii particulari vor continua pe aceeași
cale ca și Regia Națională a Pădurilor, dar pentru
motive care nu pot fi ignorate: pe de o parte, situația
lor economică, precară în general, îi va obliga la
suprasolicitarea pădurii, iar pe de altă parte,
pregătirea insuficientă a restituirii pădurilor, care ar
fl trebuit precedată de o largă campanie de popu-
larizare care să informeze proprietarii asupra rolului
și influenței favorabile materiale pe care pădurea
le-o va aduce cu timpul. Este, de asemenea, de luat
în considerare, starea de incertitudine provocată de
caracterul schimbător al legilor în România, care a
44
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
creat opinia că trebuie profitat cât mai repede de
orice schimbare favorabilă.
Este de așteptat că pădurea românească va con-
tinua să piardă teren un oarecare timp și va fi nevoie
de o perioadă mult mai lungă pentru ca sensul
evoluției să fie inversat. în situația socială, econo-
mică și politică actuală, cu mentalitatea și practicile
împământenite printre silvicultorii români,
redresarea va fi lungă și dificilă. Este de revăzut
totul, de la învățământul superior învechit, până la
statutul ultimului agent forestier, de la mentalitatea
celui mai mic proprietar de pădure, până la marele
proprietar, care este statul.
în revista „Forest Policy and Economics", din
martie 2006, a apărut un articol privind evoluția
pădurii europene între anii 1950 și 2000. El se con-
centrează asupra a trei factori principali, care caracte-
rizează pădurea: suprafața fondului forestier, volumul
masei lemnoase pe picior și creșterea netă anuală.
Țările analizate sunt grupate în cinci subregiuni:
Europa de Nord, Europa de Sus, Comunitatea
Statelor Independente, Europa de Vest și Europa
Centrală și de Est (printre care. România nu fi-
gurează).
Din datele prezentate rezultă că:
- Suprafața forestieră accesibilă a crescut în mod
impresionant în Europa de Vest (+ 30%) și numai cu
5% în Scandinavia și în Rusia (trebuie ținut totuși
seama că această creștere modestă a Rusiei repre-
zintă de 2,5 ori suprafața totală a Franței). Creșterea
se datorează împăduririlor masive și lucrărilor de
infrastructură (drumuri) care au făcut accesibil
aproape întregul fond forestier (fig. 4).
-	De asemenea, a crescut și volumul pe picior; el
Fig. 4. Dezvoltarea suprafeței împădurite în Europa, pe
regiuni (1970 - 100%)
Sursa: Forest Policy and Economics 8 (2006)
s-a dublat în Europa de Vest (ajungând Ia 250 m3.hal)
față de media europeană de 140 m3.ha"', numai în
Rusia este stagnant. Creșterea se explică prin
exploatarea unor cantități de lemn mai mici decât
creșterea netă anuală (fig. 5).
Fig. 5. Dezvoltarea volumului pe picior (pe ha) în
Europa pe regiuni (1970-100%)
Sursa: Forest Policy and Economics 8 (2006)
- Creșterea netă anuală este surprinzătoare, cu o
medie europeană de 4,8 m3.ha'’.an-l, cu un maxi-
mum de 7 la 8 m^ha^-an’1 în Europa de Vest și un
minimum de 1 mȚha'.an-' în Rusia (fig. 6).
Fig. 6. Dezvoltarea creșterii anuale (pe ha) în Europa pe
regiuni (1970-100%
Sursa: Forest Policy and Economics 8 (2006)
Unde se găsește România în acest context?
Suprafața totală a fondului forestier s-a diminuat
cu cca 480 mii ha (7%), ceea ce reprezintă o
excepție printre țările din Europa.
Volumul de lemn pe picior s-a diminuat sub-
stanțial în ultimii 50 de ani, România clasându-se pe
locul al 11-lea (față de locul 3 anterior), ceea ce se
explică prin suprasolicitarea suprafeței accesibile, în
timpul comunismului și, mai ales, în perioada ulte-
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
45
rioară, având drept consecință un extraordinar
deficit de arborete exploatabile (V. Giurgiu,
Almanahul Pădurii, 2002).
In ceea ce privește creșterea anuală, România se
găsește la nivelul mediei europene (cu toate că re-
trogradează de pe locul 2 pe locul 13 (Giurgiu,
2002)), explicabil prin condițiile naturale, deosebit
de favorabile pentru vegetația forestieră (G. Hiiffel
- Raportul Misiunii forestiere în România).
Este evident că starea pădurilor din România
este într-un regres accelerat (Giurgiu, 2004) față de
celelalte țări europene și nu este deloc așa de bună
cum uneori se apreciază. Spre exemplu, inundațiile
care s-au produs în țările învecinate n-au avut
efectele catastrofale pe care le-au avut în România
(Giurgiu, 2005).
îmi voi permite să fac o comparație cu situația
din Franța, când inundațiile excepțional de grave
din secolul al XlX-lea au declanșat trezirea
conștiinței clasei conducătoare timp de mai multe
decenii și care s-a concretizat în măsuri care au
făcut ca suprafața împădurită să se dubleze într-un
secol și jumătate, grație sprijinului pe care statul a
consimțit să-l acorde pădurii.
Cum se explică această stare mai mult decât
îngrijorătoare? Răspunsul trebuie căutat în modul
cum pădurea este gestionată și pusă în valoare
(Giurgiu, 2004), o primă condiție fiind și accesibili-
tatea ei. Specialiștii francezi care ne-au vizitat țara,
acum 125 de ani, au spus-o limpede.
Pentru o mai bună înțelegere voi încerca să
prezint situația din România și două țări din vestul
Europei: Franța și Elveția, care gestionează pădurile
în mod diferit, dar care au în comun o densitate a
rețelei de drumuri forestiere echivalentă, cu toate că
relieful lor este foarte diferit.
Este de analizat conținutul documentației de ges-
tionare, modul cum se execută și cum se controlează
aducerea la îndeplinire a prevederilor ei, condițiile
fiind similare (tabelul 1).
A. In Franța, pădurile sunt amenajate în pro-
porție de 26,4% (pădurile de stat și cele publice
supuse regimului silvic); pădurile particulare (care
nu sunt supuse regimului silvic), în funcție de
suprafață, prezintă situații diferite: cele mai mari de
25 ha sunt obligate să aibă un plan de gestionare
(31,7%), cele cu o suprafață de 10 la 25 ha pot să
subscrie un plan simplu de gestionare sau la Codul
de Bune Practici Silvice (11,8%), iar cele cu o
suprafață mai mică de 10 ha pot să adere la Codul de
Bune Practici Silvice. Toate aceste studii au la bază
principiul gestionării durabile a pădurilor și a spa-
țiului rural, respectiv grija pentru protecția mediului
și continuitatea polifuncționalității ecosistemelor
forestiere.
Al. Amenajamentul, ca orice studiu care dă
directive gestionarului pentru mai mulți ani, com-
portă obligatoriu trei părți: una descriptivă (care
prezintă starea actuală sau/și de unde provine), o
parte prospectivă (care cuprinde obiectivele ges-
tionării) și un plan de gestionare (în esență direc-
tivele). Trăgând învățăminte din trecut, prevăzând
schimbările posibile în viitor, amenajamentul
încearcă să orienteze evoluția pădurii în așa fel,
încât să răspundă așteptărilor omului și să conserve
existența ei. Prin amenajament se urmărește astăzi
să se realizeze gestionarea durabilă și integrată a
pădurii; durabilă pentru a se asigura perenitatea eco-
sistemelor și integrată (sau multifuncțională) pentru
că se străduiește să mențină și să amelioreze ansam-
blul funcțiunilor pe care pădurea le îndeplinește.
Nu voi intra în detaliile conținutului amenaja-
mentului; voi sublinia numai că, în partea finală,
amenajamentul francez dezvoltă un capitol intitulat
Bilanțul economic și financiar, care cuprinde veni-
turile realizate în natură și în bani, veniturile pre-
văzute pentru perioada următoare, cheltuielile pre-
văzute și, în fine, bilanțul financiar.
A2. Planul de gestionare. Vechiul manual de
amenajament forestier ONF (1976) definea de o
manieră concisă „a amenaja o pădure, înseamnă,
mai întâi, a fixa obiectivul de atins, apoi de a
prevedea măsurile necesare pentru a-1 atinge”; or,
planul de gestionare nu este altceva decât un extras
al acestor măsuri.
El se concretizează sub forma unui program al
lucrărilor de efectuat:
-	lucrări de infrastructură (drumuri, drenări,
culoare de incendiu);
-	lucrări de regenerare (însămânțări și plantații);
-	lucrări de întreținere (degajări, depresaje,
curățiri, tăieri de igienă ș.a.);
-	rărituri;
-	tăieri definitive.
Acest program este completat cu o situație anu-
ală a prevederilor de cheltuieli și de încasări.
46
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
<? Codul de Bune Practici Silvice enunță reco-
«undărlle esențiale pentru realizarea unei ges-
n -rări durabile a pădurii particulare (art. L 226 din
CrAil Forestieri El se bazează pe principiul că
ptvprietarul trebuie sa-și asigure rentabilitatea ges-
rtpnlrii pe o producție economică de lemn, orien-
: i’4 calitatea produselor și ținând cont de
i-i\ arie sociale și ale mediului. Semnarea acestui
.. ■ 1 ;oii4ituic o prezumție de garanție a gestionării
c jabile a pădurii și îi permite să aibă acces la sub-
ttniii publice.
B	, in Elveția. potrivit Legii forestiere din
■ ■ mbric 1993, pădurea este gospodărită prin pla-
i' ni de gestionare. Planificarea forestieră înglo-
bcx'â ansamblul procesului de gestionare, și anume
Jdi'rmtnarea obiectivelor, elaborarea planurilor,
luarea deciziilor, controlul lucrărilor, ca și
coRetorea informațiilor. Potrivit acestei legi, nu se
bț} alocă subvenții decât pentru lucrările realizate
ta Kurd cu planificarea forestieră.
Spre deosebire de amenajamentul tradițional,
. vc punea accentul pe planificarea și controlul pro-
de lemn, planificarea forestieră actuală
urmărește să garanteze că pădurile vor putea să
kplinească. în mod durabil, toate funcțiile lor,
i t.i ca volumul exploatat să-l depășească pe cel al
icni anuale.
Bl în anul 1996, a fost elaborat manualul de
p .nilkare forestieră, care constituie ghidul pentru
unul sistem de planificare. Abordarea problemei
tc cu toiul originală și ilustrează nivelul de dez-
■ itare a societății civile. Nu este locul să intru în
i tiliile acestui manual; mă voi rezuma să-l prezint
ta ansamblul Itn El este structurat de o manieră
< rentă pentru a înțelege sensul în care trebuie
Ikut4 planificarea forestieră, lăsând toată libertatea
ii realizare diferiților factori care au sarcina să o
• .hzeze, Nea\ ând caracter de instrucțiune rigidă, el
ptwpime capacitatea de înțelegere și de analiză a
r care îl vor aplica, precum și un înalt spirit
1V1C.
Miuiuriul definește, mai întâi, conceptul de pla-
•dlcare, precizând cadrul pentru realizarea plani-
ticarii >1 a controlului. El cuprinde trei părți: siste-
■ultcț, metoda și organizarea planificării.
Printre prescripțiile acestui ghid sunt unele care
ii diiică radical concepția veche despre modul de a
.< buna pădurea;
-	Gestionarea durabilă (susținută) a pădurii este
definită ca o activitate care administrează resursele
forestiere vizând perenitatea tuturor funcțiilor
pădurii, cu luarea în cont a exigențelor omului față
de pădure și bazându-se pe controlul evoluției
pădurii.
-	Planificarea și controlul constituie deci cei doi
pivoți ai conducerii: planificarea servind de bază
pentru gestionarea durabilă, iar parametrii de con-
trol fiind condiția pentru definirea țelurilor și con-
cilierea conflictelor de interese. Elaborarea lor se
bazează pe componenta reprezentativă, lărgită și
calificată a participanților; planurile trebuie să
rămână, pe cât se poate, suple și adaptabile.
-	Se consideră că gestionarea și conservarea
pădurii nu pot fi abordate separat; ele trebuie să
țină seama de constrângerile politice, economice,
ecologice, culturale și juridice (fig. 7).
Fig. 7. Cuprinsul și condițiile cadru ale planificării
forestiere în Elveția
Sursa: Manualul - Planificarea forestieră
B	2. Planificarea este descentralizată la nivelul
cantoanelor și ține seamă de particularitățile
locale și regionale. Ea se realizează la nivelul
Serviciului Forestier prin planul director forestier,
iar la nivelul întreprinderii prin planul de ges-
tionare. Cantoanele fixează competențele și pro-
cedura de planificare forestieră, dar Serviciul
Forestier stabilește, în mod clar, conținutul, desti-
natarii, sistematica și organizarea planificării
Hi WSTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr 1
47
forestiere superioare.
B21. Planul director forestier are ca scop să
garanteze interesele populației și unul dintre
rezultatele lui este posibilitatea de a controla dacă
obiectivele fixate pe termen lung sunt atinse. El
are și funcția de a determina obiectivele și
măsurile care au efect asupra organizării teritoriu-
lui și ordinea în care se vor desfășura diferitele
activități.
B22. Planul de gestionare la nivelul proprieta-
rilor de pădure fixează obiectivele, măsurile și cri-
teriile de control la nivelul întreprinderii. El
servește la conducerea gestionării, fiind valabil în
limitele perimetrului acestuia și are valabilitate pe
durată medie. Acest plan permite transpunerea
directivelor care depășesc cadrul întreprinderii, în
scopul de a garanta perenitatea pădurii, precum și
pentru definirea măsurilor de încurajare.
Prin noua lege forestieră. întreprinderile dis-
pun de mai multă liberate, dar au și responsabi-
lități sporite, planificarea fiind axată spre ges-
tionare. Legătura cu planificarea la eșalonul supe-
rior (cu planul director forestier) se face prin
prevederile privind perenitatea funcțiilor pădurii.
Analiza funcțiilor pădurii (exigența față de
pădure, potențialul pădurii, pericolele pentru dez-
voltarea ei ș.a.) este un element decisiv pentru
fixarea priorităților în caz de conflict, ca și pentru
adoptarea măsurilor necesare.
Producția de lemn (importantă prin caracterul
ei regenerabil) rămâne o cerință de bază, dar prob-
lema nu se pune să se delimiteze suprafețele cu
funcție preponderentă de producție sau de pro-
tecție, ci, în primul rând, să se amelioreze condiți-
ile de exploatare, pentru ca să se asigure conser-
varea ecosistemului.
Principiile gestionării durabile schimbă radical
concepția actuală despre funcțiile pădurii; clasarea
lor în păduri de producție sau de protecție pierde
din importanță, oricare pădure are, în același timp,
funcția de producție, ca și de protecție, importan-
tă fiind conservarea ecosistemului și, în acest fel,
funcția de protecție este asigurată.
Controlul este un proces sistematic, în cursul
căruia valorile indicatoare efective, măsurile,
mijloacele și variabilele mediului sunt înregistrate
și confruntate cu datele planificate și cu previziu-
nile. Controlul perenității dezvoltării pădurii
cuprinde atât analiza periodică a intervențiilor
asupra ecosistemului (în mod deosebit al
exploatării forestiere), cât și monitorizarea modi-
ficării ecosistemului (urmărirea evoluției pădurii).
C. în România, gestionarea pădurii, în măsura
în care s-a făcut, s-a bazat pe amenajament. Sunt
unii dintre noi care se mândresc cu amenajarea
integrală a pădurilor, și pe bună dreptate, existența
amenajamentelor este o realitate care permite o
bună cunoaștere a fondului forestier.
Dar nu este suficient să dispui de o bună
descriere a arboretelor și de o analiză prospectivă
(care să definească obiectivele gestionării), pentru
a considera că s-a realizat, implicit, și
gospodărirea pădurilor. Este necesar și un plan de
măsuri pentru realizarea acestor obiective și, mai
ales, să fie întrunite condițiile necesare pentru
aducerea lor la îndeplinire.
Sunt trei condiții pentru a realiza o bună ges-
tionare forestieră:
-	să dispui de o documentație completă și con-
cretă care să permită realizarea gestionării; or,
amenajamentul românesc nu stabilește exhaustiv
măsurile și nici eficiența economică preconizată;
-	să fie create condițiile și asigurate mijloacele
necesare pentru aducerea Ia îndeplinire a preve-
derilor documentației de gestionare și, în primul
rând, accesibilitatea;
-	să existe voința de a realiza gestionarea în
conformitate cu prevederile documentației. După
părerea mea, nici una dintre aceste condiții nu este
îndeplinită astăzi în România și, ceea ce este mai
grav, concepțiile existente persistă să se situeze la
un nivel de mult depășit.
Anuarul Statistic se rezumă la câteva infor-
mații care nu permit să se aprecieze starea
pădurilor; totuși, suprafața parcursă anual cu tăieri
accidentale mi-a atras atenția. In 11 ani s-a parcurs
cu tăieri accidentale o suprafață echivalentă cu
83% din aceea a fondului forestier; este aceasta o
indicație asupra sănătății pădurilor României?
în primăvara anului 1961 s-a organizat în
pădurea Sinești o demonstrație a eficacității meca-
nizării construcției de drumuri, prezentându-se
diverse utilaje, între care buldozerul S-100, la care a
asistat însuși conducătorul statului de atunci.
48
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. I
Directivele oficiale ale vremii prevedeau, între
altele, pentru cincinalul 1960-1965 să se constru-
iască peste 8.500 km de drumuri permanente și
alte căi de transport.
Ceea ce se pare a fi o marginalizare a pro-
blemelor de punere în valoare a pădurii nu este
numai numărul redus de articole, dar mai ales
regruparea în aceeași rubrică a trei activități
importante pentru economia forestieră
(exploatarea, proiectarea și construcția dru-
murilor), în timp ce activități cu totul nesemni-
ficative pentru gestionarea pădurii își găsesc locul
în rubrici separate. Prin această remarcă nu doresc
să critic autorul, ci mentalitatea care persistă
printre silvicultorii români, de a neglija compo-
nenta economică a activităților forestiere, reminis-
cență a unei vechi tradiții și accentuată de planifi-
carea comunistă, care ignoră problemele pieței.
Ing. Petre BRADOSCHE
Manoir de Lurcy - Franța
Tel.: 03.86.50.72.66
Bibliografie
Bradosche, P., Giurgiu, V., M i 1 e s c u , Y„
1959: Productivitatea și capacitatea de producție a pădurilor
în corelație cu instalațiile de transport. Departamentul
Silviculturii. Manuscris, p. 85.
G i u r g î u , V., 2004: Gestionarea durabilă a pădurilor
României, Editura Academiei Române, București, p, 320.
G i u r g i u , V„ 2005: Pădurea și modificările de mediu,
Editura Academiei Române, București, p. 238.
H O f f e I, G., 1888-1889: Rapoarte privitoare la studiul
sumar al pădurilor statului, adresate Ministerului Agriculturii
și Domeniilor.
Some considerations regarding the state and accesibility of forests in Romania in comparison with other European countries
Abstract
The construction of draining ways was recommended, like a priority for the development of forests, sînce the creation of the for-
est service in the Old kingdom of Romania, by the reports of the French experts called by the Romanian govemments (Bouquet of
Grye in 1876, Broillard in 1883, Huffel 1888-1889).
Since, the generations of the Romanian tree growers neglected this problem and today Romania is among the European countries
with the weakest rate of accessibility. At only one moment (1960/1965) the Romanian State tried to make up for this lost time, but
this inițiative has been quickly abandoned.
The comparison of the current concems of improving the forest potențial in France and Switzerland, makes it clear how far back
Romania is, as well on the level of the design of the forest networks, as on the level of the techniques of construction and the serious
effects on the forest resource. This situation condemns to practice an anti-ecological sylviculture and questions the durable manage-
ment of the forest.
Keywords: accessibility, roads forest, planning forest, plan of management.
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
49
Hustrama P.Viuii’ & Grădini SOI
$os Od#* 33 3V. Sectcr j. 013601 HifcMțll
Tah (121 352 18 0.1. to 021 307 IH 00
(iUncWhu^viiiiia io; www.ln^qvflțflp m
Din activitatea R.N.P.- Romsilva
Comemorarea a 100 de ani de la nașterea acad prof. mg. Ion Popescu Zeletin
(1 februarie 2007)
Împlinirea a 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei
mai importanți silvicultori români a fost marcată, la
Bacău, de către direcția silvică din localitate și de către
Filiala „Moldova” a Societății „Progresul Silvic” prin
organizarea simpozionului „Ion Popescu Zeletin, părin-
tele dendrometriei moderne românești și creatorul sis-
temului românesc de amenajare funcțională a
pădurilor".
Programul manifestărilor, organizate pe două planuri,
a fost deschis la O. S. Zeletin, prin dezvelirea unei plăci
comemorative montată la intrarea în sediul ocolului, din
comuna Răchitoasa, comună care cuprinde și satul Buda,
unde, acum o sută de ani se năștea savantul român.
Participanții, membri ai familiei, silvicultori pensio-
nari - care l-au cunoscut sau au lucrat cu el, personal din
D. S. Bacău și O. S. Zeletin, reprezentanți ai regiei
pădurilor, în evocările făcute au surprins aspecte din viața
și opera marelui om și silvicultor. Astfel, din partea fa-
miliei a vorbit dl. Matran 1., nepot al silvicultorului, a
continuat apoi dl. ing. Costică Arhip, fost director al D.
S. Bacău, ing. Gheorghe Chiriac, fost șef al ocolului
Zeletin, ing. Ghiță Bălan, fost student al profesorului,
ing. lonuț Dospinescu, actualul șef de ocol, ing. Viorel
Butnaru, din Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
Manifestarea a continuat în sala de festivități a O. S.
Fântânele, unde s-au întâlnit reprezentanți ai Regiei
Naționale a Pădurilor - Romsilva, ai direcțiilor silvice
Bacău, Neamț, lași, Vaslui ai căror angajați sunt membri
ai Filialei „Moldova” a Societății „Progresul Silvic”,
reprezentanți ai mass - media și ai oficialităților locale.
în sala de festivități a fost amenajat, prin grija șefului
de ocol Jorj Chiriac, un stand cu unele din cele mai
importante lucrări științifice scrise de-a lungul anilor de
I. P. Zeletin și cu articole publicate în revistele de spe-
cialitate ale vremii, „Revista pădurilor” și „Viața
forestieră”.
în alocuțiunea de deschidere de la O. S. Zeletin, ing.
Viorel Butnaru, adresându-se participanților, în marea lor
majoritate tineri silvicultori, care până la această dată
avuseseră informații sporadice despre personalitatea și
opera savantului român, a spus:
„Ton Popescu Zeletin și-a dedicat întreaga activitate
studiului științific și cu preponderență studiului orga-
nizării pădurii pentru o gospodărire forestieră exemplară.
Despre personalitatea acestui mare silvicultor au
cunoștință generațiile mai vechi de slujitori ai pădurilor
care au lucrat direct sub îndrumarea sa ori, în activitatea
de zi cu zi, au utilizat tabele dendrometrice sau instrucți-
uni de amenajare a pădurilor semnate I. P. Zeletin.
Cu trecerea timpului, generațiile de cercetători silvici,
care i-au continuat și dezvoltat opera, s-au preocupat mai
puțin de scoaterea în evidență a meritelor ilustrului pre-
decesor. în timpurile actuale, prin aplicarea progreselor
informaticii în producția silvică, nu mai este strict nece-
sară utilizarea unor tabele și norme tipărite, iar școala sil-
vică se preocupă din ce în ce mai puțin de evocarea per-
sonalităților care au pus bazele modernizării științei sil-
vice.
Numele lui Ion Popescu Zeletin a început să fie uitat
în negura timpului. Acesta este un motiv important de la
care a pornit gândirea organizării acestei manifestări.”
Au mai rostit alocuțiuni ing. Vtrgil Gălinescu, din
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. ing. Costică
Arhip, ing. Bălan Ghiță, pensionari ing. Ionel
Dumitrescu, dr. ing. Neculai Arsinte, D. S. Bacău, ing.
Dana Căleap, O. S. Fântânele și alții.
Discuțiile au continuat și în afara cadrului oficial, par-
ticipanții la întâlnirile din acea zi fiind impresionați de
paleta acțiunilor și a preocupărilor unui singur om, de
marile lui reușite. Dar, pentru cititorii noștri am conside-
rat că cea mai succintă și totuși elocventă prezentare a lui
Popescu Zeletin a fost făcută cu ocazia decernării, în anul
1970, de către rectorul Universității din Freiburg, prof.
dr. Hansjurg Steinlin, a premiului „Wilhelm Leopold
Pfeil".
Astăzi, noi suntem adunați aici pentru a onora un
premiant care și-a câștigat un mare merit, exact in dome-
niul combinării serviciilor și producției pădurilor. El
provine dintr-o (ară care geografic este departe de
Freiburg, dar de care noi suntem totuși legați - și aceas-
ta este valabil exact pentru Universitatea Freiburg —
printr-o serie de relap'i. România este o țară importantă
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
51
din punct de vedere forestier și care prezintă în ultimii
ani o însemnătate crescândă pentru aprovizionarea cu
lemn a spațiului sud— german. Mul fi dintre noi au auzit
de minunatele păduri ale României și de progresele
gospodăririi sale forestiere. Din păcate, până acum am
avut doar pufine ocazii să cunoaștem personal aceste
păduri.
Domnul dr. Ion Popescu Zeletin s-a născut în 1907 la
Colonești, a studiat științele silvice la București, a venit
apoi între 1934 - 1936 în Germania, unde a lucrat la
Universitatea din Giessen cu prof. dr. G. Baader și tot
acolo și-a luat și doctoratul. După întoarcerea sa în
patrie a lucrat mai întâi într-o comisie de amenajament
și a devenit după război director în Ministerul Economiei
Forestiere, apoi director științific în Institutul de
Cercetări pentru Silvicultura României și șeful Secției de
ecologie forestieră din Institutul de Biologie al
Academiei de Științe. Din 1952 este membru al Comisiei
permanente pentru protecția naturii din România. El și-
a făcut cunoscute rezultatele cercetărilor sale în domeni-
ul dendrometriei, auxologiei și amenajamentului, în
peste 140 publicații. Mare este și numărul distincțiilor ce
i-au fost acordate și noi ne bucurăm astăzi că la acest
lanț de distincții trebuie să se adauge un nou element. Mă
bucură în mod special că alegerea comisiei a căzut pe dl.
dr. Zeletin și sper că acest premiu Wilhelm Leopold Pfeil
să-i arate cât sunt de apreciate lucrările sale și activi-
tatea sa în străinătate și cât ne bucurăm că a avut ocazia
să vină azi cu noi.
Eu trebuie de aceea să îl rog să ia acum în primire
premiul. ”
Diploma are următorul conținut:
Universitatea Albert - Ludwig din Freiburg im
Breisgau acordă prin decizia Curatorium - ului
Premiul Wilhelm Leoold Pfeil
Al fundației F. V.S. din Hamburg, cu care trebuie să
fie distinsă anual o personalitate care a adus servicii în
gospodărirea model a unor păduri europene, iar pentru
anul 1970 domnului profesor dr. Ion Popescu Zeletin
Domnul prof. dr. Ion Popescu Zeletin și-a câștigat
deosebite merite în special în domeniul dendrometriei,
auxologiei și amenajamentului românesc.
Sub conducerea sa au fost elaborate primele
instrucțiuni de amenajare pentru pădurile de stat ale
României și s-a aplicat noul procedeu de inventariere
prin benzi de probă. Pentru evaluarea arboretelor în
picioare a întocmit tarife de cubaj și tabele de producție
pentru principalele specii de arbori din România. El a
dezvoltat un sistem de bonitare și o metodă de amenajare
pentru codrul grădinărit. A dezvoltat mai departe
cunoștințele noastre despre durata creșterii, ritmul
creșterii și mersul creșterii în cursul perioadei anuale de
vegetație.
Lucrările sale de cercetare științifică își găsesc sedi-
mentul într-o cuprinzătoare operă de tabele ajutătoare
pentru gospodărirea forestieră practică și amenajarea
pădurilor, operă unică în lume și care și-a găsit o
recunoaștere internațională. în mod special este de
mulțumit inițiativei sale de a împărți pădurile României
după funcțiunile lor principale în: păduri de protecția
apelor, păduri de protecție antierozională, păduri de
protecție împotriva factorilor climatici dăunători, păduri
de recreere, păduri de protecția naturii și păduri de pro-
ducție, prin care întregul fondforestier al României este
încadrat într-un sistem organic de îngrijire a țării și de
menținere a peisajului.
Această diplomă este emisă în ziua decernării premi-
ului.
Freiburg i. Br. La 20 nov. 1970
dr. G. Hildebrandt
Decanul Facultății de Științe Silvice
ing. Cristian BECHERU
Din activitatea A.S.A.S.
Alegeri de noi membri
Joi, 7 decembrie 2006, a avut loc Adunarea generală
a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe
lonescu - Șișești”, având următoarea ordine de zi: infor-
mare privind activitatea prezidiului A.S.A.S. în perioada
martie 2006 - decembrie 2006; prezentarea realizării
bugetului de venituri și cheltuieli; discuții pe marginea
documentelor prezentate; alegeri de noi membri.
Discuțiile s-au referit, cu precădere, la conținutul unui
proiect de act normativ referitor la restructurarea sis-
temului de institute și stațiuni experimentale ale
A.S.A.S., în sensul alinierii acestuia la structurile exis-
tente în țările avansate ale Uniunii Europene. Printre
altele, această restructurare implică reducerea drastică a
numărului de institute și stațiuni experimentale, în special
prin comasări și desființări. Multe personalități din dome-
niul agriculturii și-au exprimat rezerva față de prevede-
rile noului proiect de act normativ. Se caută soluții pen-
tru o mai bună finanțare a activității de cercetare.
Majoritatea institutelor din agricultură vor fi reorganizate
în institute naționale, ceea ce le va permite să beneficieze
de finanțări de la bugetul statului. (O asemenea soluție se
întrevede și pentru Institutul de Cercetări și Amenajări
52
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
Silvice, în care scop este necesară adoptarea unei hotărâri
de guvern.)
Participanții la adunarea generală au ales, prin vot
secret, noi membri de onoare din țară și din străinătate,
membri titulari și membri corespondenți și au confirmat
noi membri asociați. în prealabil, secțiile academiei au
făcut propuneri (tot prin vot secret), care au fost accep-
tate, cu unele modificări, de prezidiul academiei. Prin
această procedură, în baza performanțelor consemnate în
lucrări științifice publicate și recunoscute pe plan intern și
internațional, au fost aleși nouă membri de onoare din
străinătate (Brown Lester din S.U.A., Carllson Marten
din Suedia, Andrieș S. Vasile din Republica Moldova
ș.a.); cinci membri de onoare din țară; doi membri titu-
lari; șase membri corespondenți. Totodată, au fost confir-
mați, la propunerea secțiilor, șapte membri asociați.
Aceste promovări au fost posibile în limita locurilor
vacante la fiecare secție, fapt explicabil, dacă se are în
vedere că numărul de membri ai academiei este limitat
prin lege (cu excepția numărului de membri de onoare
din străinătate).
în domeniul științelor silvice au fost aleși:
-	dr. Radu Gaspar, membru de onoare. Au fost luate
în considerare înaltele sale performanțe științifice din
domeniul hidrologiei forestiere și al amenajării bazinelor
hidrografice torențiale, recunoscute de instituții de profil
din țară și străinătate. înaltul for științific al țării
recunoaște astfel, meritele acestei personalități de frunte
a școlii românești, în acest domeniu; este ce! mai po-
trivit cadou pe care comunitatea academică îl acordă
domnului doctor Radu Gaspar la împlinirea frumoasei
vârste de 80 de ani.*
-	Prof. Ștefan Tamaș, membru corespondent. Această
promovare s-a produs după ce, cu trei ani în urmă, dom-
nul profesor Ștefan Tamaș a fost ales membru asociat,
timp în care și-a demonstrat atașamentul și respectul față
de Academia de Științe Agricole și Silvice, participând
activ la majoritatea manifestărilor științifice organizate
de secția de specialitate a acestei academii. Decizia, luată
prin vot secret, de a i se acorda această înaltă distincție
reputatului silvicultor Ștefan Tamaș s-a bazat pe va-
loroasele sale contribuții aduse îh amenajament și la ame-
najarea bazinelor hidrografice torențiale, folosind
tehnologia informației și metode ale cercetărilor ope-
raționale.
Dr. Ionel Popa, membru asociat. în secția de silvicul-
tură, candidatul a întrunit cele mai multe voturi favora-
bile, comparativ cu ceilalți 4 participanți la această com-
petiție. Au fost luate în considerare, îh primul rând, per-
formanțele sale în domeniul dendrocronologiei, consem-
nate în numeroase articole și monografii. A integrat den-
drocronologia românească în cea internațională. Este
interesant de observat că domnul dr. Ionel Popa este,
acum, cel mai tânăr membru al Academiei de Științe
Agricole și Silvice, deținând un mare potențial de afir-
mare în continuare, pe plan științific.
Menționăm, de asemenea, că domnul dr. Mihai
Nicolescu, secretar științific al secției de silvicultură și al
secției de mecanizare (în agricultură), prin votul secret al
membrilor academiei, a fost ales membru corespondent.
Această decizie s-a bazat pe valoroasele sale contribuții
științifice în domeniul mecanizării lucrărilor agricole.
Biroul Secției de silvicultură
a Academiei de Științe
Agricole și Silvice
* A se vedea „Revista pădurilor*' nr, 5/2006, 45-46 pp.
Cronică
Franța și Austria, doi poli importanti ai silviculturii europene
în perioada 15-23 februarie 2007, autorii cronicii au
efectuat o călătorie de studiu în Franța și Austria, Ia invi-
tația Oficiului Național al Pădurilor (Office National des
Forets - ONF) din Franța și a Universității de Științe ale
Mediului (BOKU) de la Viena,
Scopul deplasării a fost cunoașterea „de la sursă” a
realităților forestiere din cele două țări cu o tradiție
forestieră îndelungată și legături istorice cu silvicultura
românească, precum și extinderea relațiilor de colaborare
ale Regiei Naționale a Pădurilor-ROMSILVA și
Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din
Brașov cu organisme forestiere de producție, cercetare și
învățământ din Franța și Austria.
a	. Vizita în Franța
Prima parte a vizitei în Franța, „pilotată” de colegi din
colectivul de cercetare-dezvoltare al ONF (foto 1), s-a
concentrat pe două aspecte: 1) Silvotehnica cvercetelor
(gorun și stejar) și făgetelor pure și amestecate, respectiv
2) Organizarea activității de cercetare-dezvoltare din
ONF. Din discuțiile purtate și vizitele Ia diverse obiective
de teren s-au desprins câteva concluzii interesante și pen-
tru silvicultura noastră:
-	cvercetele și făgetele pure și amestecate, ca, de alt-
fel, toate arboretele gospodărite de ONF, se conduc în
Franța, de peste 10 ani, pe bază de ghiduri silviculturale,
cu caracter orientativ (nu norme, cu caracter de lege, ca
în cazul României). Acestor arborete, înainte de primele
intervenții cu degajări-depresaje, li se asigură accesibili-
tatea interioară prin deschiderea pe cale mecanizată a
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
53
culoarelor de acces cu lățimea cuprinsă între 1,5 și 2,0 m,
situate la 6-10 m din ax în ax (foto 2). Ulterior, din
arboretele parcurse cu lucrări se elimină doar arbori:
defectuoși (cu înfurciri, cancere, răni de exploatare,
atacuri de insecte etc.) sau cei situați în porțiuni prea dese,
acestea menținându-se dese până când se realizează
trunchiuri elagate pe 6-8 m lungime. Ulterior, se intervine
cu lucrări de curățiri și rărituri avand intensități mari (sil-
vicultură dinamică) astfel ca arborii de viitor, selecțio-
nați și marcați cu vopsea când arboretul are o înălțime
medie de 14-16 m, să crească liber, lipsiți de concurența
coabitanților. în prezent, din rațiuni de limitare la maxi-
mum a costurilor cu lucrările de îngrijire înainte de prima
răritură comercială, este din ce în ce mai recomandată
Opțiunea de a nu se interveni cu curățiri și primele rărituri
decât in junii arborilor de viitor, pentru a-i pune în
condiții de creștere liberă:
-	la atingerea vârstei exploatabilității, variabilă de la
(80) 90-100 (HO) ani în făgete, la 170-190 ani în
cvercete, în arborete nu trebuie să existe în etajul domi-
nant mai mult de 50-70 arbori/ha (făgete), respectiv 60-80
arbori/ha (cvercete), Diametrul-țel la exploatabilitate
variază de la 50-60 cm în făgete, la 70-80 cm în cvercete;
-	arboretele exploatabile sunt puse în valoare numai
după ce se intervine cu marcarea și inventarierea de către
personalul ONF a exemplarelor de pe drumurile de acces
(scos-apropiat), care vor fi ulterior deschise și pe care se
va colecta masa lemnoasă exploatată.
Lucrările de cercetare-dezvoltare din cadrul ONF,
care se ocupă cu precădere de supravegherea de lungă
durată a ecosistemelor forestiere, sănătatea pădurilor,
genetică, silvicultură etc., se realizează prin organismul
specializat component al Direcției Tehnice a ONF.
Cercetările au caracter teoretic-fundamental dar mai ales
aplicativ, mono- și multidisciplinar, și sunt desfășurate de
un personal redus numeric la nivel central
(Fontainebleau) și numeroși colaboratori-subordonați la
nivel regional și local. ONF colaborează cu diverse
organisme de cercetare din Franța și din străinătate
(inclusiv România), iar finanțarea activității sale de cerce-
tare-dezvoltare se asigură din surse interne și europene.
în partea a doua a vizitei, întâlnirea și discuțiile cu
ing. J. Valeix, director tehnic și comercial al ONF, s-au
axat pe aspecte diverse ale organizării și funcționării
acestuia. în prezent, ONF administrează în Franța peste
54
4,6 milioane ha păduri publice (27 % din fondul forestier
al țării), din care 1,8 milioane ha păduri domeniale (de
stat) și 2,8 milioane ha păduri aparținând colectivităților
(11.000 comune forestiere). La acestea se adaugă 8 mi-
lioane ha în teritoriile franceze de peste mări (insula
R6union, Martinica, Guadelupa și Guyana). Începînd din
anul 2005, în care veniturile realizate au atins 600 mi-
lioane EUR (din care cheltuielile salariale s-au cifrat la
410 milioane EUR), ONF funcționează îh condiții de
echilibru financiar. Acesta fusese grav afectat de ura-
ganele din decembrie 1999, care au rupt sau doborât peste
140 milioane m3 lemn în pădurile din hexagon, deter-
minând scăderea dramatică a prețului lemnului și distor-
sionând grav bilanțul ONF.
După un proces de reformă radicală, datorat situației
economice precare în care s-a găsit la început de mileniu,
ONF are actualmente un personal de cca 10.600 angajați,
organizați în 10 direcții teritoriale, 5 direcții regionale
(Corsica și cele patru teritorii de peste mări), 66 agenții și
peste 500 unități specializate.
Volumul de lemn recoltat în pădurile administrate de
ONF în anul 2005 a fost de 14,3 milioane m3 (cvercinee
42 %, molid și brad 20 %, fag 14 %, etc.), din care 6,6
milioane m3 în pădurile de stat și 7,7 milioane m3 în cele
ale colectivităților. Prețul obținut pe m3 a atins doar 27,1
EUR/m3, puțin peste cel din 2004 (25,8 EUR/m3) dar
mult sub media perioadei 1996-1999 (37,8 EURO/m3).
Lemnul recoltat a fost vândut majoritar pe picior (83 %)
și doar 17 % fasonat și scos la marginea drumului.
Comercializarea celor peste 14 milioane m3 s-a făcut mai
ales prin licitații publice (59 %), precum și prin negociere
directă (34 %). restul de 7 % revenind colectivităților pro-
prietare de păduri administrate de către ONF pentru auto-
consum (lemn de foc etc.).
între lucrările efectuate în pădurile gospodărite de
ONF se remarcă suprafețele mari pe care s-au efectuat în
anul 2005 deschideri de culoare pentru accesibilizarea
interioară a arboretelor (peste 50.000 ha), degajări (peste
48.000 ha), curățiri-depresaje (peste 34.000 ha).
în pădurile gospodărite de ONF există sau sunt în curs
de creare 211 rezerve biologice, cu o suprafață de
178.900 ha, din care dominant (146.300 ha) în teritoriile
de peste mări. în plus, ONF participă activ la desemnarea
siturilor NATURA 2000, peste 940.000 ha din pădurile
pe care le administrează fiind incluse în rețeaua amintită.
Pentru a le gospodări de o manieră durabilă, conformă cu
principiile certificării PEFC (rețea pan-europeană, la care
Franța a aderat de câțiva ani, existând deja la nivel națio-
nal peste 4 milioane ha certificate după sistemul PEFC),
ONF și nu un organism exterior acestuia, cum se pro-
cedează la noi, a devenit primul operator din Franța care
și-a elaborat documentele-obiectiv care definesc modul
de gospodărire a siturilor NATURA 2000 din pădurile pe
care administrează.
în ONF există preocupări tradiționale pentru formarea
continuă a propriului personal, în scopul „menținerii și
dezvoltării competențelor necesare îndeplinirii misiunilor
ONF”, în cadrul Centrului Național de Formare
Forestieră (CNFF) de la Velaine-en-Haye (Nancy) (foto
3) . Cu o istorie de aproape patru decenii, acesta repre-
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
zintă. prin modul in care este organizat ți funcționează,
un model pentru organisme similare din Europa.
In fine, ONF se preocupă în mod deosebit pentru a
oferi cetățenilor (publicului) servicii cât mai diverse.
Astfel, pădurile de stat administrate de către ONF au fost
echipate cu 11.000 km poteci turistice, 8.000 km piste de
ciclism, 9.000 km piste pentru echitație, 500 km piste
pentru schi fond și 700 locații pentru primirea publicului,
echipate cu mobilier de lemn.
b. Vizita în Austria
In cadrul vizitei, autorii cronicii au fost acompaniați
de către dr.ing. R-Th. Klumpp de la Catedra de
Silvicultură a BOKU și au avut întrevederi cu persoane
din Autoritatea forestieră a regiunii Styria, din Camera de
Agricultură și Păduri a aceleiași regiuni, din conducerea
Oficiului federal al Pădurilor (Obf), din structura ocolului
silvic aparținând municipalității din Viena. Cu acest prilej
au fost consemnate alte aspecte interesante pentru silvi-
cultură românească:
-	pădurile Austriei sunt majoritar în proprietate pri-
vată (cca 85 %), dominanți fiind proprietarii care dețin
sub 200 ha pădure (53 %). Aceștia sunt obligați prin
codul silvic federal să se asocieze și să activeze sub egida
Camerelor (provinciale) pentru Agricultură și Păduri,
înființate cu cca. 90 de ani în urmă, care le asigură diverse
servicii contra cost (consultanță, lucrări diverse, vânzarea
lemnului recoltat, cursuri de calificare sau reciclare etc.);
-	pentru realizarea amenajatnentelor destinate
pădurilor private, guvernul federal plătește 50 % (13
EUR/ha) din contravaloarea acestora; aceeași finanțare de
către stat există și pentru construirea de drumuri pentru
proprietățile forestiere private (cu o desime actuală, ca și
la pădurile de stat, de 45 m/ha), cuantumul subvenției
atingând 45% din costul investiției;
-	activitățile forestiere din pădurile private, care intră
sub „umbrela" dezvoltării rurale, sunt subvenționate de
către UE (50 %), guvernul federal austriac (30 %) și
guvernele provinciale (20 %);
-	pădurile de stat ale Austriei (cca 530 mii ha), precum
și 32.000 ha lacuri și 2.000 km cursuri de apă, sunt
gospodărite de către Obf (Qsterreichische Bundesforste
AG) (foto 4), companie comercială înființată după refor-
ma din 1997 și care dispune de doar cca 1.150 angajați;
Obf este alcătuit din 12 unități teritoriale cu 121 districte
(ocoale) silvice, la care se adaugă 3 centre de profit. Obf
recoltează anual din pădurile pe care le administrează cca
2 milioane m3 lemn și varsă la bugetul de stat 50 % din
profitul anual realizat (162 milioane EUR între 1997 și
2004);
-	sistemul informatic al Obf, asemeni celui din ONF,
acoperă și leagă toate verigile companiei, este extrem de
performant și realizează cunoașterea, în orice moment și
de la orice nivel (federal, teritorial, al districtelor silvice),
a realizării diverselor planuri de producție, ceea ce per-
mite corijarea rapidă și eficientă a eventualelor neajun-
suri;
-	ca și ONF în Franța, Obf realizează revizuirea ame-
najamentelor tuturor pădurilor din propria structură, într-
un ciclu de doi ani; pentru producerea planurilor și
hărților amenajistice se folosesc tehnicile și tehnologiile
cele mai modeme (GPS, GIS), respectivele documente
fiind aprobate și intrând în vigoare fără a fi necesară inter-
venția în vreun fel în acest proces a ministerului federal
cu atribuții în domeniu; o astfel de situație se întîlnește și
în cazul Manualului pentru lucrări silvice
(Waldbauhandbuch) în pădurile pe care le administrează,
pe care Obf și-l produce în compartimentul de profil;
-	Obf este un important proprietar imobiliar (deține
cca 3.500 clădiri și 24.000 unități de închiriere) și rea-
lizează activități comerciale, de consultanță pentru struc-
tura proprie și alți proprietari de păduri din țară și din
străinătate;
-	între proprietarii privați de păduri din Austria,
municipalitatea din Viena, prin ocolul propriu, este unul
din cei mai importanți: acesta gospodărește peste 42.000
ha păduri (la care se adaugă câteva mii de ha terenuri
agricole), de pe care recoltează anual cca 25.000 m3 de
lemn;
-	în marea lor majoritate, pădurile ocolului aparțin
celebrei „păduri vieneze", la care se adaugă alte suprafețe
forestiere importante, de ordinul a mii de hectare, situate
în Alpii austrieci;
-	datorită localizării în regiuni foarte populate sau cu
potențial ridicat de eroziune, pădurile ocolului prezintă o
pondere foarte ridicată de arborete cu funcții speciale de
protecție; cu toate acestea, datorită paletei largi de pro-
duse și servicii pe care le oferă, ocolul este foarte pro-
fitabil și oferă municipalității vieneze importante sume de
bani, care ajung în medie la 10-15 milioane EUR/an;
-	între funcțiile pe care le joacă pădurile vieneze, cele
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Afc 1
55
sociale, mai ales recreativ-turistice și de familiarizare a
copiilor de vârstă școlară cu mediul forestier, au o
deosebita importanță; este și cazul „Școlii silvice
vieneze” (Wiener Walăschule), un centru-model folosit
pentru educarea copiilor cu vârste între 8 și 12 ani, unde
aceștia învață interactiv și ghidat de personalul ocolului
despre rolul și importanța pădurii, alcătuirea acesteia
(flora și fauna), activitățile realizate în pădure, etc. (foto
5 și 6).
Ing. Dan-Ioan ALDEA
Prof.dr.ing. Norocel-Valeriu NICOLESCU
Recenzii
Bock, Boisteaux, R-, Fabbri, B., Kiefer, E., Seynave, I.,
Vautier, F,, Vinkler, L, 2005: Le h^tre en Lorraine (Fagul în
Lorena). Office National des Forets (O.N.F:), Direction Territoriale
de Lorraine, Nancy, 88 p.
în Lorena (noid-estul Franței), fagul este specia forestieră cea
mai bine reprezentată (cca 220 mii ha) și beneficiază de condiții
staționale foarte favorabile, care permit obiective de producție
“ambițioase”.
In condițiile vătămărilor suportate în decembrie 1999 (cca 53
mii ha de făgete afectate grav) și ale schimbărilor climatice globale,
care atestă că făgetele cresc din ce în ce mai repede. în Lorena se
dorește aplicarea unei “silviculturi dinamice și vigilente”, bazată pe
vârste ale exploatabil ității scurte și o conducere atentă a arboretelor.
Acest mod de conducere urmărește obținerea de bușteni clasa A sau
B, cu inele anuale mari și regulate, care necesită aplicarea unei sil-
viculturi în profitul arborilor de calitate (valoare) atent selecționați.
In acest context, lucrarea se dorește a fi un ghid silvicultural apli-
cat făgetelor de codru regulat sau neregulat, cu obiectivul de 1) a
produce lemn de lucru de calitate, de 2) a favoriza biodiversitatea și
de 3) a crea arborete stabile. Arborii produși în aceste arborete se
speră să fie elagați pe 6-8 m și să aibă coroane mari și echilibrate, cu
ramuri dispuse orizontal, cu un “miez” de maximum 20 cm, care să
conțină noduri sănătoase și mici, precum și inele anuale, exterioare
“miezului”, regulate, mari (de minim 3-4 mm lățime), lipsite de
noduri, din care să se producă lemn de calitate superioară pentru
furnire decupate sau derulate.
Obiectivele de producție principale urmărite în silvotehnica
făgetelor sunt:
-	număr de arbori de viitor 50-70 exemplare la ha, din care
minim 45 de fag;
-	vârsta exploatabilității: maxim 80-100 ani, în făgetele situate
pe stațiuni de bonitate superioară și 90-110 ani, în cele de pe stațiu-
ni de bonitate mijlocie;
-	diametrul la exploatabilitate: 60-65 cm (stațiuni de bonitate
superioară și mijlocie) și 50-60 cm (stațiuni de bonitate inferioară);
-	suprafața de bază la exploatabilitate: 18-24 m2/ha;
-	volumul la exploatabilitate: 220-320 m3/ha, din care lemn de
lucru de calitate superioară cca 150 m3/ha
Pentru realizarea acestor obiective, lucrarea prezintă:
a.	Tratamentele de aplicai pentru regenerarea făgetelor, din care
cele de codru regulat au o perioadă generală de cxploatare-regener-
are de 10-15 ani, cu următoarele caracteristici:
-	tăierea de însămânțară, cu o intensitate minimă de 20% din
volumul pe picior și o densitate rămasă după lucrare de 16-20
rr^/ha;
-	tăieri secundare (de dezvoltare), din care prima la 1 -2 ani după
apariția semințișului;
-	tăierea definitivă, la 10-15 ani după tăierea de însămânțate.
în cazul făgetelor de codru neregulat, cu o perioadă generală de
exploatare-regenerare de 30-40 de ani, tăierile secundare se reco-
mandă a se succeda la interval de 6-8 ani. In ambele tipuri de
arborete se remarcă recomandarea de a se deschide o rețea de
culoare de exploatare cu lățimea de 4 m, la 20 m distanță din ax în
ax.
b.	îngrijirea și conducerea făgetelor până la pruna răritură
(perioadă în care înălțimea medie arboretului oscilează între 0 și 14
(18 ) m), cu următoarele recomandări:
-	H=0-3 m: deschiderea culoarelor silviculturale, cu lățimea de
2 m și situate la 10 m distanță din ax în ax;
-	H = 0-3 m: intervenția cu degajări de intensitate slabă, prin
care să se extragă mai ales exemplarele canceroase și “lupii";
-	H=7-8 m: lucrări de depresaj, pentru 400 exemplarefoa, care
să fie chiar și elagate artificial dacă este nevoie.
-	H = 12-13 m: rărituri pentru speciile de amestec și exem-
plarele frumoase de fag puternic concurate;
-	H= 15-16 m: idem;
-	H = 14-18 m: alegerea arborilor de viitor (exemplare viguroase
- cu coroane mari, echilibrate, dominante, - fără defecte - înfurciri,
ramuri joase, răni, curburi etc.) și aplicarea unor rărituri dinamice,
care să permită oprirea completă a elagajului natural. Arborii de
viitor, situați la 10-13 m distanță între ei, trebuie să nu depășească o
desime de 70 exemplare/ha, din care minim 40 de fag și 20-30 %
specii diverse, atât de rășinoase, cât și de foioase.
c.	Punerea arborilor de fag în condiții de "creștere liberă",
recomandare care presupune aplicarea unei silviculturi dinamice, cu
rărituri de intensitate mare și o periodicitate de 4-6 ani. până când
vârsta arboretului atinge 60-70 ani, apoi de 8-10 ani. Suprafața de
bază a arboretului, după aplicarea răriturii, trebuie să fie de 14-17
rr^/ha (făgete cu vârsta de 30-60 ani), respectiv 16-20 m2/ha
(arborete cu vârsta de 60-90 ani și peste).
Profdr.ing. Norocel-Valeriu NICOLESCU
REVISTA PĂDURILOR • Anul 122 • 2007 • Nr. 1
56