____— 1990 revista! I PAPURILOR! || 5.te/a*^ «ct cw^te- pretutindeni, buruienile în tot lacul“. MIHAI EMINESCU Departamentul Pădurilor REVISTA PĂDURILOR -SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR — ORGAN AL MINISTERULUI APELOR, PĂDURILOR ȘI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Șl AL MINISTERULUI INDUSTRIEI LEMNULUI ANUL 105 Nr. 1 1990 COLEGIUL DE REDACȚIE Redactori responsabili:Dr. doc. t. Giurgiu, Dr.ing. I. Olteanu. Ing. A. Balșoiu, Ing. I.Bușe, Dr. ing. I. Latrina, Dr. ing. Gh. Cerchez, Ing. D, Copăceou, Ing. V. Dnnăreunu, Cont, dr L Florescu, Dr. ln«. N. Geambațu, Prof. dr. log. Gh. lonașcu, Dr Ing. J. Krnch. Dr. Ing, I. Milescu - membru corespondent al Academiei de Științe Agricol» fl Silvice, Ing. St. Munteunu. Ing. I. Starea, Prof. dr. Ing. V. Slănescu, Dr. Ing, Melanlca Irechlălu. Redactor principal: Elena Nlță Tehnoredactor; Vnlerla Glazer CIPHINs pasc 1. MU.ESCU Op|luul cu privire la pospotărircu pă- durilor In etapa actuală 2 UAL. EXESCU : Itezultutrlr preliminare privind com- portarea In cultură u unor proveniențe de frasin 5 LUCIA IO.\ IȚĂ : Cercetări privind Izolarea șl cultura protoplaștllor dr ulm (L/nnrv «.pi Ș AL. MAXOLIU: Contribuții Iu studiul niiirombetelor in păduri de brnd afectate de urcarea prematură u ar- borilor 12 C. ClOHAX I , < llAl ȚA. I MHIĂILESCIX Mo dlflcărl ule solurilor forestiere produse de poluarea cu d'oxld dr sulf și met ule grele 17 AL. I ISSESCC ; Cercetări privind elaborarea seriilor dendrorronologlee la gorun - (Țirnu^ plrara ( Mattj I.l ebl. șl stejar pediatrului QaerciM robttr 1., 26 I. (ilUBCIU : Contrlliuțil la cmiouștrreu făgetelor rege aerate din lăptari (aspecte blomelrlce) 32 H. (,ASI‘A H : Cercetări asupra hldrogmfelor debitelor de viitură gcurmle de ploi in bazine mici. (I) 37 <>//. IO.\ l ȘCL - Tehnici moderne pentru mecaniza- rea exploatării leninului llj. 43 h. (OPĂCI AX, (,H I.HoZlXSail, ST. l i PI SAXSCHI: Particularitățile tehnologiei de exploa- («re a leninului in rărit uri 40 1XDEX ALI AUEilC HM 55 ' EO\I( 1 47,52, 53,54 HEI IST 1 HEVISTELOIl it, Ifi, 25, 31. 42. 59 f tt N T E N T pne. I. MU.ESCU - Optious regardlng farc.t^ luannprmmi iu the presenl stage . . 2 UAL. EXESCC : Preliminare results 011 the behuviour In plantutlon of soaie ush proveiuinces 5 LUCIA lOXlȚA : Researehes ulmul isulalloji and cnlture of elin prutuplnst* (Ulmii* sp.) 8 AL. MAXOLIU : Contrihuliun to the study of the role of microuijreies In fir tărcata woods affeHed by nntimely tree dle Imck 12 C. CJOBA.M , C. ZHi ȚA. a. mihăilescu ai teratlons of forest suIS by pullutiun ulth soa and beavy metals 17 AL. TISSESC.U Research ou tree ring chrnuologie^ of ses4le oak ■ Qumm p-Itwu (Mutt 1 I.lebl. aud peduurulate ouk - Qnrnus robitr L. â fie exigența, probi- tatea profesională și onestitatea. Reînființînd Societatea „Progiestil silvic'" și, distinct, „(oi- pul silvie", ca asociație ) i ofeshmală pentru personalul silvic d<* toate gradele, există și convingciea ineredciii fată de । rofesium a aleasă și valoarea muncii prestau*. Ciediin că valoarea a tot ceea ce se intre- priude în direcția gospodării ii păduiilor Ro- mâniei trebuie cuantificată. Să creăm condiții certe ea lieraie unitate* silvică să se autofindn- țez.e, șansele de a viețui de Ia bugetul statului fiind minime. Este necesară o atentă examinare a căilor pi in care se poate asigura acest dezî- drrat. Ihohlrnia lămine deschisă; in procesul deciziilor re re iau ia nivelul fiecărei unități silvice, se vor contura căile de ui mat. Desigur, se va lua in considerare, la nivelul țării, și îdeea majorării prețului de livrare, către industrie, a lemnului pe picior, aceasta fiind insă numai una diniie căile posibile de acțiune. Modul în care se vor prezenta pădurile Ro- mâniei in viitor, depinde de gindirea și faptele noastre, de dăruirea cu care le slujim. 4 REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1W0 * Nr. 1 Rezultate preliminare privind comportarea în cultura a unor proveniențe de frasin 1. Ini rod ne ere Franinul (Fm-r/w»* L.), specie prin- clpală de amestec-, ocupă o arie de răspindire Iaurgiu de la dmpie pinii in zona premontanâ si chiar montanii joasă, in aproape toate re- giunile ecologice din România. Lemnul său est? de calitate superioară și are numeroase întrebuințări industriale și in economia rurală. Dacă se luai adaugă rapiditatea de creștere, relativa rezistență la adtersităii și rapacitatea de a folosi o largă gamă de condiții staționate, chiar și unele stațiuni marginale, este suficient pentru a evidenția valoarea rezultate obținute iu cultura comparativă din Romlnta. i 2. Material și metodă 1 i In anul 1984, s-au recoltat semințe de pe arbori individuali din 52 proveniențe (Tab. 1). ■j Fuieții au fost cultivați la Secția de ameliorare , a arborilor Esherode, a Institutului de sjlvi- ,ț cultură din Saxonia Inferioară, Republica Fe- derală Germania. în total, iu faza de pepinieră, s-au testat 52 proveniențe, din car e: două din România, la ■ trei din Elveția, patru din Austria șî 43 din Or. doc. VAI.. ENESCU Institutul de Cercetări șl Amenajări Silvice Tabelul 1 *) Din lucrările Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice. Instalarea culturii comparative a fost făcută de ing. Florica Corduneami și tehn. Constantin Olani. a i^V/CTA PĂDURILOR * Anul lu5 * 1990 * Xr 1 Proveniențele experimentale șl amplasarea lor fleografiefl Nr. cri. Țara Proveniența ți numărul de familii '.atitu- dinea N Lon- gitudi- nea E Altitu- dinea ni 1 K.F.G. Etilin 4 54 1)8 z R.F.G. Lcusahn 5 51 14 10 52 80 3 K.F.G. Rendsbur^ 5 54 19 9 39 23 1 R.F.G. Farchuu 5 54 11 IO 45f 25 5 R.F.G. Hrcmerwbrde 5 53 20 9 13 20 6 R.F G. Winhausen 5 52 36 10 20 50 7 R.F G Spiessin^sîiol 5 52 20 9 10 60 8 R.F.G. Lochnow 5 53 03 11 25 20 9 u.f.g. Busscllenwahi 5 53 15 10 24 50 10 u.f.g Fuhrberg 5 52 29 10 05 45 11 K.F.G Walkenried 5 51 36 10 38 325 12 U.F.G Lutler 5 52 00 10 16 200 11 R.l ,G. Konigslutter 5 52 12 10 42 250 14 R F G. Slanfcnburg 5 51 52 10 02 320 15 H.F G. Grund 5 51 42 10 18 200 16 K.F.G. Lauterberp 10 51 36 10 28 350 17 R.F.G. Kattenbdhl 5 51 20 0 40 330 18 R.F.G. Lwk Osnabriick 5 52 13 8 03 100 19 R.F.G. Paderborn 5 51 36 8 48 150 20 K.F.G. B6rcn 5 51 33 8 33 300 21 R.F.G. Wille 5 51 06 6 50 100 22 U.F.G. Witzenltause 5 51 2o 9 50 190 23 R.F.G. Hbnfeld 5 5t) 41 9 45 550 24 K.F.G. Sinntal 5 5(1 14 9 37 550 K.F.G Gross Gcrau 5 49 55 8 29 R8 26 K.F.G. Wolfgang 5 50 OR 8 56 109 27 K.F.G. Dlerdorf 5 50 33 7 40 350 28 R.F.G. Montabnur 5 59 26 7 50 285 2» K.F.G. Lahr 5 4H 21 7 52 150 30 K.F.G. Geislingen 5 48 37 9 50 5t)0 31 R F.G. Glengen 5 48 36 1(1 12 460 _ 32 1 R G Ohrbnlen 5 49 12 0 30 340 33 R.F.G. Wertiieim 5 49 4Q 9 33 35il 34 K.F.G. DllUngen 5 48 33 10 23 4l)0 35 K.F.G. I-eucbbvagtm â 49 11 10 22 500 36 R.F.G. Kelheim o 48 53 11 54 360 37 R F.G. Mi htenicls o 50 09 11 04 35u 28 R.F G Melbricbstadt 5 50 26 10 19 400 39 R.F.G. Reuelitlingen 5 48 57 10 55 500 _ 40 U.F.G Welssenhorn 5 48 26 10 12 448 41 Elveția Aargau ă ■47 32 7 49 330 43 Elveția rhurgau 5 47 39 9 05 550 43 Elveția .Urgan-Muri 5 47 19 a 20 470 44 Austria Rosenau 5 47 38 14 25 600 45 Austria Al laud ă 48 04 16 05 4uu 46 Austria Melk-Donau ă 48 13 15 20 230 47 Austria Wieselburg j 48 07 16 00 300 _ 48 Români: Sadova-Dolj 5 43 40 23 35 40 4 li România Botoșani 7 47 43 27 00 22u ăo R.F.G. Schoningen 5 32 12 10 51 200 ăl R.F.G. Bovenden 5 51 36 10 06 400 52 [ R.F.G. Lwk Cioppenburg 1 52 55 8 02 75 c Tuhelul 2 l'rlnelpalll Indlruiorl statistici. la nivelul pmveuieu(Hor, ui supraviețuirii țl Înălțimii țoiule, uuii 1989 Supraviețuirea, % Înălțimea tutală, cin Nr. crt. Proveniența Media ± Alinierea Coeticieut Media ± Abaterea (âualieicnt de croarm standard de varia Ic eroare simula rd variație, 1 P i G. Eutin 809 ±3.09 9,642 11,91 61,92 i 5.29 Î1 634 31.820 2 B F.G. — lainsabo 76 9 ±2.66 10 299 13,389 59 2±5 1 1 19 909 ’ 33 592 3 R.F.G. Uetidsburp 72,3±2.63 10,184 14,078 64.2 ±4.5l 17 575 27.376 t BIG Farchau 79.7J 3,08 11.913 14.910 67.6 ±3.77 1 1 .198 21.573 5 B F G. BremiTwordc 68 9 J-3.47 13.133 19,478 56 9 2.78 10.750 18 903 6 B.F.G. — Wirhaiism 74, 7-i 2,28 8,846 11.846 64,6 3.66 14 197 21 .976 7 B.F.G. — Spiessingsbol 72 3±3,19 12.373 17,107 68 5±3 28 12,722 18 563 8 R.F G. - I.delmnw 84.1 ±2,70 10 473 12,446 61.1 ±3.45 * 13,360 21 878 9 B.F.G, — BuMehenwnltl * 84.1 ±2,12 8,222 9,743 83.1 ±3,9*1 15 107 18,186 10 B.I'.G. Fubrâer;; «O,6±2.74 10,620 13,162 77,5±5.02 11> 453 25 111 11 B.F.G 'Valkiînried 85 5-1.99 7,713 9.020 93,9±5.52 21 381 22 788 12 B.F.G. Lulter 87 3 — 1 89 7,338 8.408 92.14 3,82 14 7«ii 16 061 13 B.F.G Kntiifîshltler 86.6 ± 1 80 G.977 8, (M3 80,4 ±5,6 > 21 27.225 11 B.F.G, Slaulinher^ 83,3 r2,21 8 511 10,262 77,5±5.Oi> 19 7i'4 25 414 15 HI ’.G Grund 82.3 ±2,59 10.028 12 185 72,9 ± 4. (w 15.827 21.701 16 B.F.G. Lanlerberg 86 1 ±2.10 8 136 9 145 68,6±3,20 12 31'1 18.063 17 B F.G. -• Katlenbohl 81,113,13 12 138 14,974 74,1 ±4,79 18,572 25 075 18 B.F.G. • l.wk Osnabnick 84,o±2.47 9.576 11 ,327 69,3 ±3,25 12,59-5 18.184 19 B.F.G. — Padcrborn 84,6 ±2,51 9.707 11.470 70,9 ±2.64 10,222 14 441 20 B.F.G. — Boren 84.412.12 8.222 9 714 76,9 ±4 87 18 «7'1 24,527 21 B.F.G. - Willc 83.7-2.88 11,168 13.343 75, 7 J.4,90 18 972 25,0*1 B F G. WJlzcnhauve 85.4J 2.67 10.339 12 107 68 5 ±3..3'1 1::. 141 I!1 175 23 B.l G. - Honleld 84,1 ±2.7o 10 173 12 416 68,0 _4. 17 17.333 2 • 490 24 B.F.G. - Sinului 80,0.12.56 n 929 12.405 77. 4 ± 4.89 18 954 24 |N8 25 R.F.G. — Gross Gvraii 82 3- 2.5p 10 028 12,185 76.6 ±3.64 14 116 18.428 26 B.F.G. Wollgang 84 1 ±2.79 10.473 12.446 ' 72,3 ±3,00 11.611 16.094 27 B.F.G. — Dierdorf 79.8±3.o4 11.767 14,744 68.2 ±3 59 13 91.» 20 384 28 B.F.G. — Monlabaur 81.5 ±3,57 13,841 16 975 66.8 ±3.25 12.616 18.887 yn R F G. Luhr 182.812.41 9 329 11.2 70 71 1 -4 27 16,555 23 295 B.F.G. — Geislingen 84,1 ±2 70 10 4/3 12 416 68.8 ± 4.25 16,446 23 903 31 B.F.G. — Giengeu 80 8 ±2 78 10.774 13 338 65 7 ; 2,68 10 389 15.801 32 JB F.G. Ohringcn 81.212 59 IO.O46 12.377 72.7 ±2.96 11 455 15 749 33 B.l G. Wcrtheim 77 2-1 3,02 11.689 15,118 66 2 ±131 16 708 25 239 34 B.F.G. • OilliDger. 79,6:1-2 18 9 59â 12,051 75,8±3 31 12 841 16,940 35 B F.G. — 1 emili wagen «3,0 x- 76 10 701 12.889 65 4 ’3.5o 13 548 20.715 3 ti B.I'.G Kelheiin 79.2x2 86 11 . ou l 14 013 69.3 4 83 18.702 27 001 B.F.G. Lichteulels 83.512 53 10.012 11 9;,;i 68.4 ±3.15 12 205 17.844 38 B F G Mcibriehstadt 81 « ±2.73 ) 0.657 13 027 58.3 ± 4 30 16.612 21 310 39 B.F.G Bcurbtlingen «4.412,12 8.222 9 741 73,3 ±3 57 13 828 18,873 49 B.F G. Weissenhorn 78.3. 2.93 11.349 14 189 65.4 + 4,36 16 902 25 814 41 Elveția Aargan 79 6 : 2.67 10 453 13.139 60 5 3.74 14.181 23 922 42 Elveția - i hurgau 84 o 2.67 10 343 11 111 12 309 73.2g-4.76 18 429 25.154 43 Elveția [Argan-Muri Austria Resenau SI 6 .2 43 11.526 68 1 -.4.01 15 537 22 803 44 82 91 2.44 9. 130 I l .377 66,9 -iz 3.5! 13.585 20 317 43 Austria AHaml £7 1 1 92 7. 151 8,554 69,7 ’. 4,19 15.890 22 787 IC) Aubtriu — Melk Dunau 83 1 2.55 V 873 1I,806 81.6- ±1 63 14.055 17 224 17 Austria Vieselburg 82,312 59 10.028 12 186 68.9 3 71 14.380 20 861 48 România Siidova «2 9 ±2.54 11.205 1 '201 99.4 ±3.84 31 634 31 820 49 România - Botoșani 78. 1 ±2 80 12.815 16 1-39 71 2g3,60 16 117 23.087 50 B.F.G. - Sehâniiigen 75,812.23 11.198 1 1 763 61.1 ± 13 776 21.45(1 TOTAL EXPERIMENT 81,5x0,39 10,736 13 173 71.4.0 64 17. 24 563 HLHSTA ?ADUIUi.OR * Anul W5 * LW * A>. l Republica Federală Germania. De regula, din fiecare proveniență s-au eșantionat și testat cite cinei familii half-sih. Cultura comparativă a-n instalai în primă- vara anului 1986, în Inspectoratul silvic jude- țean Dîmbovița. Ocolul silvic llulubești, U.P. II Scheiu, u.a.2E. Altitudinea locului este de 375 m, latitudinea 4P50' și longitudinea 25°15', Ca dispozitiv experimental s-a folosit un bloc complet radomizat. eu trei repetiții, fiecare al- cătuită din 250 parcele unitare, formate din 12 plante. In total, deci, s-au testat 250 familii din 50 proveniențe. în lucrarea de față se prezintă principalii iudicatbri statistici (media și eroarea ei, aba- terea standard șî coeficientul de variație) care dau o imagine a variabilii Ații genetice la nivelul proveniențelor (populațiilor). Aceiași parametri statistici au fost calculați și la nivelul familiilor dar care, la virsta mică n materialului ce se testează, sint de mai mic interes >i nu se pre- zintă. Valorile exprimate in procente au fost înni iutii transformate in arc sin V%. Intrucit există unele influențe aleatorii ce nu pot fi ineă evaluate, ANOVA. corelații și regăsii se vor aplica mai tnziu, cmd cultura comparativă va fi mai vir-tnică și a ieșit de sub incidența factorilor intbupiători (iu special vă- tămările produse de, v inul •■are au afectat, intr-o măsură mai mică sau mai mare, înălțimea). 3. Rezultate și discuții După trei sezoane de vegetație de la plantare, procentul de prindere, care exprimă supravie- țuirea, reflectă cel mai bine capacitatea de adap- tare sau, mai exact, cumpătibilhatea dintre exigențele ecologice ale proveniențelor testate și condițiile staționate ale locului de încercare. în raport cu o medie genei ală a întregului experiment de 81,5 ±9,39%, procentul de prin- dere, la nivelul proveniențelor, a variat de la 68,9±3,47%, cit s-a înregistrat la prove- niența 5 RFG- Breiner vinde, j.înă la 87,3± ±1,89%, cit a avut proveniența 12 RFG-Lut- ter, sau 87,1 ±1,92%. realizat de proveniența 45 Austria -AHand, Dacă considerăm procen- tul de prindere a provenienței 5 RFG-Bremer- worde o excepție (este singura proveniență cu procent de prindere mai mic de 70%), atunci «c poate aprecia că amplitudinea de variație a procentului de prindere, după trei sezoane, este restrmoă iar proveniențele testate au in această etapă de dezvoltai e, o plasticitate eco- logică ridicată. Proveniențele românești 43- Sadova (județul Dolj) și 49 —Botoșani au avut procente medii de prindere apropiate de media generală a experimentului (82,9 ±2,54 și res- pectiv 78.1 ±2,80). Pe ansamblu, se înregistrează procente de prindere ridicate, cu toate că in sezoanele de vegetație ale anilor 1986, 1987 și 1988 cuan- tumul precipitațiilor a fost, în multe perioade, sub normală. Din totalul proveniențelor tes- tate, 27 au avut valori medii ale procentelor de prindere mai mari de media generală a ex- perimentului. Coeficientul de variație a supraviețuirii a înregistrat valoarea minimă de 8,053% la pro- veniența 13 RFG Konigslutter. ca și la altele (Tab. 2), și valoarea maximă de 19,478 la pro- veniența 5 RFG — Biemerwbrde (tot aceea care a avut media cea mai mică). înălțimea lotală a fost modificată, prin vătă- mări produse de vinat. mai mult sau mai puțin intimplător, pentru că nu s a putut constata o anumită preferință față de o proveniență sau alta. Media generală a experimentului a fost, după trei sezoane de vegetație, de 71,4 ±0,64 cm, cu o amplitudine de variație restrinsă, in ra- port cu variația condițiilor staționate ale locu- rilor de origine a proveniențelor. înălțimea medie cea mai mică a fost de 56,9±2,78, cît a. avut proveniența 5 RFG — Bremerwoide, și cea mai tnare de 09,1 ±3,84, cit a avut prove- niența 18 România —Sado va. Coeficienții de variație a înălțimii totale au valori mai mari decît coeficienții de variație a supraviețuirii și, de asemenea, o amplitudine de variație mai largă, de la 14,441% la pro- veniența 19 HFG -Paderborn pină la 33,5% la proveniența 2 RFG—Lenshan. Remarcabil este faptul că proveniența românească Sadova, care a avut înălțimea medie cea mai ridicată, a avut și un coeficient de variație ridicat (31, 820%). Proveniența 49 România — Botoșani este, din toate punctele de vedere, la nivelul mediei întregului experiment. BIBLIOGRAFIE Cont eseu, I... 1980: Comportarea unor proveniențe de frasin in testul ue pepiniera. 1GAS, Seria 1-n. Vot. XXXVI. Con teșea, I.. 108‘?v : V'ariabilitatw geneticii a unor caroetere lo descendențe materne de frasin (Fruxinus exetlsior I..), tn pepinieră. Probteme de genetică teoretică ți aplicată, Vt>1. XI, Nr. ‘J, 1CPCT. Fundutes. Gontcseu, I.., 1981: festa’eu unor descendențe materne (hal psih) de frasin uin Cimpta Română. în: Hcs Istu păduri- le, Nr. 3, p. 128-131. Prellminurj Ilemlls un the Behuvluur in Planintlou of Sume Ash pruvenances ilie author presimt» the resuils of the rc:.eareh on the ash interpopuiational genetic variability (FnMnus cicelsiot i. ): ihc mcurch was earried aut in a comparative ticld cstablishcd in Boniania, in the framewcrk of an internațional cooperation nith West Gennany, Belgium, France, HclJand. Vaiiahilily is evaluatei! by memi» of the main statistica! indices (average and its error, standard deviation and variation coclficlcnti lor survival and total height. Țhc existente of a genetic variabfjity of these characteristics at population level is pointed out. A furtheressay will deal nith lut râpe pu lat ion:, I țenetie vambility af half-sib progenies. REVISTA PĂRERILOR * Altul 105 K 199$ * Nil Cercetări privind Izolarea și cultura protoplaștilor de ulm {UImus zp.)*’ BlocUimKt LUCIA IONIȚ Institutul de Cercetări șî Amenajări Silvice I. Introducere Tehnici celulare sau moleculare ale noii bio- tehnologii au creat noi perspective pentru manipularea genetică a unor caractere impor- tante ale arborilor, îndeosebi ale rezistenței la, adversități (boli, insecte, secetă, tempera- turi scăzute, noxe industriale, ierbicide etc.). Aceste tehnici includ propagarea elonală iu masă, selecția ..in vitro’’ utilizînd atit variația naturală cit și cea indusă, hibridare somatica, variația somarională și gametoelonală și trans- formarea genetică utilizind vectori adecvați (K i r b i, E. G., 1985). De importanță majoră pentru cercetările de acest gen sint tehnicile de izolare, cultură și fuziune de protoplaști, celule al căror perete celular, pecto-celulozic, a fost degradat prin metnde mecanice sau enzimatice, ele devenind astfel instrumente de lucru de prim ordin pen- tru ingineria genetică, la nivel celular .și mole- cular, a plantelor. TjH arborii forestieri, ciclurile de viață lungi, cu perioade juvenile dorminde, care se intind de la eîteva decade la eițiva ani, limitează sever obținerea de rezultate rapide în procesul de ameliorare. Multe dintie speciile de foioase sint heterozigote. din punct de vedere genetic, și, de aceea, trebuie folosite strategii de ame- liorare complexe pentru a fixa un caracter genetic intr-o populație propagată prin se- mințe. Datorită acestor caracteristici, cultura foioaselor este costisitoare și consumatoare de timp, dezavantaje care pot fi reduse prin folo- sirea tehnicilor non-eonvenționale menționate mai sus; acestea elimină necesitatea culturii genotipurilor parentale pină la virsta de ma- turitate sexuală, la fiecare ciclu de amelio- rare (MeCown B. II.. R u s s e 11 J. A., 1987). Folosirea protoplaștilor in programele de ameliorare permite producerea de hibrizi somatici intra sau intergeniei, cu caracteristici valoroase în practică (rezistență sporită la ad- versități. boli, dăunători, producție mărită de biomasă la hectar. îmbunătățirea randamentu- lui fotosiutezei șî utilizării azotului atmosfe- ric etc.l. De asemenea, protoplaști! vegetali, datorită absenței peretelui celular, au capaci- tatea de a capta material genetic străin (DXA sau RXAl. organite celulare, particule bacte- riene sau virale, ceea ce ii face instrumente de bază iu ingineria genetică a plantelor. Proto- plaștii mai sint utili in izolarea de linii celulare mutante, in înțelegerea creșterii și diferențierii (prin experimentele de fuziune) și in lărgirea Din luvrârik Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice variabilității genetice pentru programele de cultură. Cercetările privind izolarea, cultura și fu- ziunea de protoplaști la foioase, și in general la arborii forestieri, sint încă la Început. Cu toate acestea, iu cazul unor specii s-au obținut rezultate spectaculoase, dintre care amintim numai citeva : regenerarea de calus din proto- plaști de Al nun ineaua izolați din culturi de celule in suspensie țTremblay, F. M. et. al., 1985); forma le de calus din protoplaști izolați din celule mezofile din plantule de Populau sp. (Sa i t o A. et. al., 1987); rege- nerarea de calus din protoplaști de Sorbim au- eu paria L. (J o i g e n s e n, J., B i n d i u g, II., 1988). Regenerarea de plante întregi din protoplaști nu s-a reușii decit dintr-un număr limitat de cazuri și anume la specii din genul Cifru» (V a t d i et. al. 1982), Populau tremula (Russell, J., A.. MeCorn, B., II., 1988), Popula» alba x P. grandentata (NC—5339), Populus nigra 'Betulifolia > P. trichocarpa (NC—5331} (Russell, .1. A„ M r G o w n B. H.. 1987) și Chau» X Pinucer (Stick- 1 e n, M„ B. et. al.. 1985). Actualitatea studiului privind izolarea și cul- tura de protoplaști la specii din genul Om im rezidă in importanța incontestabilă silvicultu- rală și economică a ulmilor și, in special in prezent, eînd speciile autohtone de ulmi au fost decimate de Cfraioejmii" ulmi. în aceste circumstanțe, crearea de. forme rezistente la boala olandeză a ulmilor este o necesitate obiec- tivă și stringentă. Cercetările, ale câtor rezultate se prezintă, au a\ ut ea scop izolarea și cultura de proto- plaști la lihnim pumila L. (ulm de Turkestan) și Uimim ylabia Huds. (ulm de munte). 2. Material .și metode Pentru izolare, ca material vegetal s-a folosit mezofilul foliar. în cazul ulmului de Turkestan au fost recoltate frunze de pe drajoni de rădă- cină, recoltarea făciudu-se in luna iulie, moment in care gradul de maturizare a frunzelor era optim pentru izolarea protoplaștilor. Mezofilul foliar de uhn de munte a fost obținut prin menținerea în camera de creștere (25°C, 16 h fotoperioadă, umiditate relativă 70%), timp de 24 zile, a unor ramuri recoltate din arbori maturi din Ocolul silvic Șinaia. Frunzele de ulm de Turkestan au fost steri- lizate prin agitare intr-o soluție de hipoclorit de calciu 5%, la care s-au adăugat citeva pică- turi de Tween 80, timp de supte minute, după 8 REVISTA PÂDURH.OR * Anul luj * 1990 * A’r. 1 care x-au spălat de trei ori eu apă distilată autuclavată (sterilizată). Frunzele de ulm de munte an fost sonate după mărime, pornind de la virf spre baza ramurii, și au fost împăr- țite in patru categorii, in funcție de greutate, și anume : I — 24 mg, II — 36 mg, III — 54 mg, IV — 80 mg. Aceste categorii au fost sterili- zate apoi separat, prin imersare in alcool eti- lic 70%, timp de trei minute, și apoi agitate iutr-o soluție de liipuclorit de calciu 5%, la care s-au adăugat citeva picături de Tween 80, timp de cinci minute, Frunzele au fost apoi, spălate cu apă distilată autodavată, spă- larea repetindu-.se de trei ori. Din acest mo- ment, toate operațiile necesare izolării si cul- turii protoplaștilor se execută antiseptic, iu nișa cu flux laminar. Tabelul 1 Amestecurile de ineuhare fntnstte Ia izolarea protoplajlllor de ulm da Tnrkestan șl de ulm de munte AmeMer de ineubare Concentrația component clor amestecului dc ineubare pe specii Vlm de Turkestan I 'lm dc munte Enzinie de cltvare a peretelui celular: celulază „Onozuka” R- 10 0 2 % 0. 1 % — drhelază 0.05% 0 03% — peetinflză 0.n.3% — — macerozimâ R-10 — 0,03 % Regulatori osmotici; - manitol 0.4 M 0,4 M Mediul psntru protoplaști mediu] Mnraschige-Skaog 1/2 10 mpl g 10ml/1 st KU material vegetal 34 g/l material vegetal CaCh 2 H-O U'l pil 5, r> ♦5 ti Pentru un contact mai bun intre țesutul foliar și enzimele de clivarc a peretelui celular, frunzele au fost tăiate in bucăți, de aproxi- mativ 1 mm2, cu ajutorul unui bisturiu oftal- mologie. Amestecul de iuctibaie. folosit pentru izo- larea protoplaștilor din mezofilul foliar de ulm, a avut compoziția indicată in tabelul 1. Amestecul de hicubare, cu excepția enzime- lor, a fost sterilizat prin autoclavare la 121 8C (1,5 atm.j. Enzimele de incubarc, fiind labile la această temperatură, au fost sterilizate prin filtre Millipore de 0,15 gm. Incubaiea s-a făcut pentiu ambele specii, la o temperatuia de 257 și 150 r.p.m., diferența constind mtie afluxul de lumină utilizat (4000 lueși, in cazul ulmului de Tuikestan; 100 lueși, in cazul ulmului de munte) și timpul de incu- bare utilizat icaie a fost 3,5 h, în primul caz, și I h, m cel de-îil doilea căz). liCX ISTA PADUKILGR * Anul 103 * l^Q * Ar I în cazul ulmului de Turkestan, purificarea protoplaștilor izolați s-a făcut folosind tehnica de separare în gradient de densitate de Fieoll- Paque. Tabelul 2 Compnzl|Ia soluțiilor necesare preparării gradlentidui de densitate Fio’U-Paque Substanța ( antitut<-a. g/1 Soluția A U — glucoză anhidră CaC.1.,'2 ÎL O 1 0.U07I MgCL 11,19^2 KCI <> 4026 Tris 17.565 Soluția B NaCl 8.1!) Tehnica dc separare în gradient de densitate de Fieoll-Paque. Fieoll-Paque este un polimer al epielorhidrinei cu masa moleeulaiă de 400000, ușor solubil in apă. Pentru obținerea soluției de Fieoll-Paque, se prepaiă două soluții, con- form tabelului 2. Se amestecă un volum soluție A cu nouă volume soluție B, amestecul preparindu-se proaspăt in fiecare săptămină. Soluția .1 -i- B și soluția Fieoll-Paque se sterilizează prin auto- clavare la 12rC. în vederea purificării, la 2 ml suspensie de protoplaști se adaugă 2 ml soluție A 4 B. Se introduc 3 ml soluție Fieoll-Paque la fundul unei eprubete de centrifugă, peste care se așază suspensia de protoplaști, in așa fel ineît să se formeze o interfață între cele două soluții. Se centrifughează la 100 xg, timp de 30 min., la 20T. Se colectează stranii superior, lăsind stratul de protoplaști iutei mediar netulbuiat de la in- terfață, se colectează apoi stratul de proto- plaști, cate se spală prin adăugarea a tiei volume soluție .1 + B și centrifugale la 100 xg, la 20 C, timp de 10 min. Sedimentul de proto- plaști se resuspendă in 6—8 ml soluție A -ț- B și se centrifughează la 100 xg, la 20°C, timp de 10 min. Se îndepărtează supeinatantnl, iar depozitul de protoplaști se resuspendă in mediul Murashige-Skoog (Tab. 3) cu concentiatia vi Uiuiiieloi dublată și manitol 0,4 M, pentiu reglarea presiunii osmotice. Protoplaști! obținuți din ulmul de munte, după ineubare. au fost spălați prin adăugare de mediu Muraslnge-Skoog 1/2, suplimentat cu UG1 34 g 1 și CaCL.2H2O 3 g/1 și centrifugare la 100 xg, timp de 15 imn. Procedeul de spă- lare se repetă de două ori. Protoplaștii astfel purificați au fost culti- vați pe uu mediu de cultură lichid (Tabelul 3), la 25°C și la întuneric. 9 3. Reziiltntc șî ilisvuții l'iutuplnșUi izolați, din ambele specii de uhu, au fost vizualizați imediat după purificare și apoi Ia intervale de 18 h. Vizualizarea s-a făcut in contrast de fază la microscopul optic MC—3, hi o mărire de x 300, pentru ulmul de Tnrke- Mnn, Și de ion, pentru ulmul de munte. Tabelul 3 <>>inpozi|lii inerțiilor de cuhnea pentru protoplașiii de ulm Mediul Mediul Minuschige- Skoo ‘ Mediu de culiură pentru prolopla.x- lii de ulm Subslauțu (.antitale.T. «rg/i Ganlilalea. mg/l kno3 . 1900 950 nh.no. 1650 825 MgSO, • 71 no 370 435 CaCI2 - 2H.O 440 295 KH.PO. 170 85 KG1 — 750 Na NO, — 600 NallPO, IM) — 125 MuSO, 41M) 22,30 11,25 Zn.SO, ■ 71M) 8,6 5,3 Cu.SO, - 51M) 0,025 0.042.5 Na.MoO, ■ 21M) 0,25 0.125 CaCL 21M) 0,025 0,0125 Kl 0.83 0,0425 FcSO.- 711.0 27.X 13,9 Na.EDTA 37.3 18.65 FeGl3 ■ GH.O 1 1I3RO3 l AICI, O.03 NiC.i» 611.0 — 0.03 .Myo-iunzitol 100 loo Tiamiuă ■ HG! 0,1 1 Piridoxină ■ HCI 0,5 1 Arid nicni inie 0,5 1 Glicină 2 — Paidotenal de calciu 1 Bictină —. 0.01 Aeid folie — 0.1 Sitcrosă . 30 0(M) — GJucoiă 40 noo .Vii nit of —- 70 000 NA A 3 HAP -3 1 Imediat după purificare, la ambele specii se observă absența peretelui celular și faptul că membrana celulară este intactă, protoplaștii fiind perfect circulari. La ulmul de munte, procentul de protoplaști izolați a crescut de la frunza 1 la frunza 4, deci greutatea ideală a nrezofilului foliar, folosit pentru izolarea de protoplaști, este de aproximativ 80 mg. Testul de viabilitate a protoplaștilor s-a făcut prin colorare cu Trypan Blau 0,1%. Numai celulele vătămate pot capta colorantul, cap- tarea fiind in funcție de gradul de vătămare, celulele intacte și viabile il exclud, răminînd nccolorate. în cazul ulmului de Turkestan, pro- 19 centul de viabilitate, imediat după purificare, a fost de 90% iar in cazul ulmului de munte procentul crește du la frunza 1 la frunza 4. variind intre 70 — 90%. Regenerarea protoplaștilor de ulm de Tur- kvstHii tm a putut fi urmărită după 48 h de izolare, datorită sterilizării insuficiente a ma- terialului vegetal inițial, care a dus la infec- tarea in totalitate a protoplaștilor izolați. Protoplaștii de ulm de munte nu au prezentat dificultăți de acest gen, procedeul de sterili- zare fiind deci mai eficient și va fi cel care se va aplica in experiențele următoare. După 18 h de la izolare, protoplaștii nu prezintă urme de regenerare a peretelui celular, cei obținuți din frunzele 1 —2 sint foarte miei, vizualizarea lor fiind dificilă, chiar la o mărire de x 900, spre deosebire de cei obținuți din frunzele 3 — 4, care sini mai mari, fiind vizibili chiar la o mă- rire de x 100. Se observă totuși, un maxim al procent ului de protoplaști izolați la frunza 3, deci după 48 h se parc vă frunza 3 ar avea greutatea optimă peniiu izolarea de proto- plaști (51 mg). După vinci zile de la inoculare, protoplaștii izolați din frunzele 3—4 prezintă regenerare și au crescut in volum, creșterea fiind mai pro- nunțată la cei izolați din frunza 3. Protoplaștii izolați din frunzele 1—2 nu au mai putut fi vizualizați după acest interval, mimarea cu Trypan Blau evidențiind moartea t in m or celulelor. Protoplaștii obținuți din frunzele 3 — 4 nu au putut fi menținuți nici ei in cultură, mai mult de opt zile, după care se observă un feno- uitm de „înghițire*’ osmotică, datorită probabil insuficienței regulatorilor osmotici utilizați. Deci protoplaștii izolați au prezentat o via- bilitate bună, comparabilă cu cea din litera- tura de specialii ale (D o r i o u, N. et al., 1983 ; Kedenbaugh, M„ K. et al., 198(1; 1981 ; S i i k 1 e n. M.. B. et al.. 1985). mărimea ideală a frunzelor utilizate pentru izolarea de proto- țdaști, fiind cuprinsă între 54-8U mg, ceea ce corespunde frunzelor 3 și 4. Menținerea proto- plaștilor in cultură, cu obținerea de diviziune celulară și. ulterior, de colonii și calus, va fi posibilă prin modificarea compoziției și concen- trației regulatorilor osmotici folosiți și, pro- babil, și a altor componente ale mediului de cultură. Cercetările continuă pentru a elucida toate aspectele izolării și culturii de protoplaști la specii de ulm, inclusiv de obținere a unor formații de calus embrinogen. hiri iqgrai ii: A li u j a. M., II., 19S1 : Isolulion, clilture aiul fuxion o{ pro- toplatlii* : Probtcins aiul prosperii. Iu : Sihae Geneticii, 31. 2 3. Sti— (>7. A li ii j a. V., B . 19X1 : Isolaltoit, clilture aiul fusioii ol plani pruluphixtx. In : Colloque internațional sur la cullure „in vitro" des cssenecs torestieres IL'FRO Scction S 2015, Fon- lainelileau — France, a<»ut-sepu-mbn* 1981, 515 — 338 REVISTA PĂDURILOR * Anul 1CS * OHO * Nr t A li ii l a. M . li , 1’184 ; Proloplasl rseureh ir. u>Mdy plani*. In : Silyae Gvnelica 1 : 32-36 Cuckillg. I" . I. , 1979- Prutaplasb pml and prrseni. hi ' Fihh internațional l’rotoplast Xyniposium. 3—15. U or lnu- X sa . 1983 ■ bolultu;> anii cullure of buf preta- plutit from Ulmu* *p In • Prelliuiiurv rnpnrt iu Protopiast poster proccediups. 6!h International I'rotoplaM Svmposium, 8-0. ,1 n r g e <’ s e '*• J” H i n .. I9«1 : Techniques for blgh fiequenry itoloUon of'Im protopiast* In: 27,hXorthe Ușierii Iarest Iree irnprovmml conlen-ncc, 213 222. K i r b y. G . 1985 Protopluxl trrhnalogij mul upliration to fort ti speri™. Whcre do ut y» from b/rr" h' New Ways in Foreșț Gcnctics. anuu si 198.5, I — 1u MeGovvn, B, II, Iliissi-H. .1 , A.. 1987: Protopiast rulltttf of hardnoods m Urli and Imit' < uluire in forestrff. VulUlmt 2, Martimis Xijhnfl Publishers. 16—31. Bedenbaugh.. M, K . 1980; Protuplusl isolation from UlmUt amrrunna 1.. palier moiher rrlls, tdrads nud mieros- pare*. In Con. -I. Fu r Urs. tu, 281 289. n e <1 r n b a it g h, M., K. ș.a., 1981 : Protoptasi isnlalîon mul fueioit iidlw l'lmus spciics. In : Con. J. Bot, 5P, 1136— 1443. Ritssell, J., V. McCowu, B., 11., 1988: flteoberți of planls front leaf protoplasls of hybrirbpoplar and asprit cloni*. In: Plani Ceit Heporb (1988)7(1), 59-62. S a i l o, A. ei al., 1987 formalion from protoplasls of mesophgll rell* of Popuhts planlleb. In : .Journal ol the lapo tie.se Forestry Society (1987)69(12), 172 — 477. Siu i t h, M-, A-, L., MeCvvH, B., 1982: .1 rom/rmison of smtrce frsxne [nr protopiast koMirm from Ihrer iromtg plan! specie*. In: Plant Science Lctters, 28, 149—156. S 1 1 c k l c n, M., H. el al.,1985 ilxohition mul cuture of Vlnutx X'Hodrcsicd'protoplasls. In : llortscience, Voi. 20(3), 571. iremblay, M., 1985: C alias regenrration from \lnus iacaua protoplasls holalrd from cell stlspcnsion In : Plani Science, 41, 211 216. V a r d i, A-, et al, 1982 : Protoplasl deriped plants and fif*io» experiment* in diffcrenl CifrUs speciei. In : Plani Tlssue Gulfnre 1982, I'ujhiara A. (c:l), .lapanesc AssOciafinu tor Plant Tisstic Culiiirc, Tokyo, 619 - 620. Rrsearchcs Abnul Isolation and Cujlurr ol Elm ProloplasU (CImus sp ) ProtoplaMs were isolated from two elin specios : Clrnu* pumih I.. and Clnim glabra Huds. Leave* were ttsed as starting plani material lor butii specios obtainei) from rooi-suckers for C. pnmila aiul from bnmdies of mature Ircos cultured in grosvth ohamber lor C. glabra. For protopiast isolation was uscd an incubalion mixlurc witch conlaincd cnzymes, osmotic stabilizatori and culture mediani. The isolated protoplasls fnrni bolii specios werc clillurcd ou Jirjuid Alursshige-Skoog modified mediuin. Protopiast viability was 90% (or V. pumilu and 70 — 90% for U. glabra. Hegc- neralion ol V. pumila protoplasls ean l be observed more than 48 H becausc of infcction oeciirance. Var C. glabra rege- ncration Mas obtained nfter 5 days ol cult urat ion. The rescarches go mi in order tu oblain einbrioid cnlJm mul plani from isolated protoplasls. Cronică După cum »-.< inoutuiual in numărul 1'1989 al Reiisiei pâtiurilor, prin Di crrlul ur II 1989, s-a biftintat Ministerul Apelor. Pădurilor ți Mediului înconjurător. In cadrul căruia funefioneo/ă Depurtamrnlul Pădurilor. Departamentul Pudurilor asigură, in ilnniriuiil silviculturii, conservarea si dezvnllurca ftmriultii ton^lier, precum și ;i Vegetației femnonse din .s|am .■icestid.". rcgener.irea pădurilor, an eliorare? trrcnt:rij,,r degradate rf mreclnreu torenjilor, gospodărirea sliiKinhu si peștelui din .ip> Ic de munte, incnlmrea. prelucrări a si s alurittcarca inii telor de pădure, ciupeirjlor, pialllvlur ivi diciuak m aicirmii,' si a ailor ase- menea produse specifice fundului h rcslur Prin întreaga acti- vllnlc dislășurată. departmmmvl u-niat»'li amplificarea funcțiilor st serviciilor de protecții- ți prudi-cție, in concor- dantă cu cernitele menținerii cchiabrului ecologic și inibună- lățirii laelorilur di na-diu. Departamentul Pădurilor iiidipk- nește lunci la de coordonator pimtcu adivfluliie din domeniul săn, lată de luate ciutul 11<- șt organizat iile de orice fel, precum șl lață dc cclălmi, iu șederea asigurării unei cmiecpții unitare de gospodărire, iu spiritul legislației in vigoare. Dc asemene», rinduce. irdrtuâ și c< ntrolcazâ atctlvitatea uidtăfilor din subordine» sa m tăspuhdc. tu calitate dc tur-lor al sarcinilor ce 11 n sin. ik uultzuieu aet >ima m domeniul silviculturii, de calic tuli dclinâlurii de tund fun-nic» si segrlație lemnoasă din a lata ucrslviu. Conform prevederilor iu si^uuiv, utpiuuul iii conducere a) niintslct'ului este Consiliul de administrați* l.a nivelul depac- lainentului. Consiliul de ,ulu u,i>ttuli< este lompus din : dr. Ing. Mcolac beambnșu .îU|1>hci al ministrului apelor, pădu- rilor și nieiliidui li:cui>ji> liluc, di mg Iun HHcscii, ing. Alexandru llalșuiu. iup. \u--ilr Crișun — hișpvclori de stat >e1i m cadrul acestui departament, cc. Victor Tăuase - di- rector cu delegație a1 Ihrccitii plan-di za uitare, linante și 1'omerci.iia, ji. Fliitin Florian ruiisil'i '' juridic șe! al depar- UrVCiTA PADUrtlLOH * Anul IUS * 1&S0 * lameiduhn șt mg Urnii Gălineseu Golenrsehi — reprezen-, taniul sindicatului liber al salnrialilor din silvicultură. Hiiitiv priiir>)MhlL- prid-l.'inc examinate piuă iu prezent velur de produci ic pe anul 1990 ale ■iiiit,i mIihc, iu n-ie -i ns an avut loc, la sediu) departa- unr.liHi.i. o ședință luciu eu inspectorii șefi și contabilii șefi ;>i iiisprit»rah-)oi sdv'cr județene: — saiv'cdc ev ivu» ‘li OiOpuiila de amctuijari a pădurilor, i 38 ingineri de la ocoalele silvice ; se vor împăduri 26 148 lu, din rarr 21 l'.M» ba in fond forestier. 4155 ha in lerriiuri degradate ți >93 ha in a'iniatnenlc, planlindu-sc inurti rtc foioase pe 17 502 ba, din cure cvcrcinec pe 2332 ha si puiet i dc lasiimuM pi «646 ha : pe linia dc corectare a lurvlitilor. s» vin executa lucâri in valoaiv de 200 milioane lei, e-an vm consolida o niia torențială dc 180 km in fond lorest’cr tioiisilliil de admlnistrujie a mai examinat căile -i posibili tăt«ic de ireern p- enlculetor a măsurilor decizionale eu i.miider triin'Csi ••<-<»uintir in domeniul silviculturii. l'utuiGm. aii fost stabilit.- măsurik ce decurg pentru mii tlitlk- silvii» din inliiutama. prin hotărirca Guvernului Bo- mâmei a Intteprludrrll dc eomerț exterior SILVEX1M, in siiburdinca Departamentului Pudurilor din cadrul Mlnlsle" nilul tpelur. Pădurilor ți Mediului înconjurător n Contribuții la studiul micronii* cetelor in păduri de brad afectate de uscarea prematură a arborilor nr, al. MAN01.IU Genlrul de LercelHri Biologice— laș) Holul agentHor 1>t opal "goni fn procesul de debilitare și UMfaifi a tinor specii furcoliere este uilatiim recunoscui, Insă toii specialiștii, care au rle.țluat cercetări privind uscarea unor specii ca : Sejurul, ulmul, bradul, pinul, molidul, cas- Innul etc , „u ajuns la concluzia iniei cauzalități multiple ți interdependente u acestui lenumeu bacterii care produc uscarea bradului un fost prezentați schematic de I. c i- li it 11 d •: n i, II. in anul 1974. un Ine aparte ocupind, în cadrul «cestui complex nmltifurtorial. bolile și dăunătorii. In lara noastră, existența unor păduri CU o stare de vege- tație slabă a tăcut posibilă upantin. tunuri In masă, a unor ugențl filopalngetii care pot prodtițc pagube iinporlantc. Din arest mnliv. ineeplnd cu anul 1951, in Homânia s-a treeirt la urmărirea stării hlosamtare ii pădurilor si culturi- lor forestiere, xcmnidlndii-sc st luregiștrlndu-se apariția boli- lor ți dăunai eirib'r Dtn dutele publicate, reiese că suprafața afcelaid de factorii c Hâm. » n e s c ii, X. slefâitcscu, M., 1969), la 1 17'.' 30 i ha. in anii I98H/19X7 (M nn nn f s cu, A.. 1988). în ullimul deceniu, se cniijdată o creștere u suprafețelor de pădure jn cate un Iost identificate utaruri de. ciuperci para- zite.; 73 100 ha in anii IWi 1982. 118 0(8) ha In 1984/1985 i s i m i o n c s c u, X,. s t e t â n e s r ti, XI., 1988). Datorita pagubelor preditse. ugrnln (itopatogeni, in spe- riat cinpireiie cmaermuiretelr si micrnmicetelc), au fost stndiali sub .ispictiil biologici, ecologiei și al unor mijloace dr eimiiaitcri' (.ele mai impuri ante contribuții in acest do- nieiini. materializate sub torma mior sie teze, au fost aduse, mai ales, de către sp. rdat asemenea cercetări Astfel, In cadru) unor cercetări mai îndelungate (ca subiecte ale tezelor de doctorat), refe- ritourc la tnîcoflora unor zone loresticre, un capitol impnr- tanl a iest destinat cunoașterii ciupercilor parazite și sa* pndlle du pe arbori si arbuști. X cronica Bău eseu iluMi. studiind micro- și tnacromfe.dele din munții Buzău și (.incaș, lacc referiri și a upra asprelelor fitopatolngîix din această zonă. Pe brad, autoarea a semnalat m, .star puternic al ciupercii fomrs /.mnabi. specie toart. cnnnmă m toata regiunea studiată, t^upc.șca prudiac mi pulrcaul intrus al duramcnului, si une- ori alburi ului, de ruinare roșietîru si de consistență moale, o importanță iho^i-iiilă a piczuiital specia lotnes annomts. identificată Iu ambele > .tastet-, dtadtul rădăcinile arborilor si bura ti.lpimlor. prudm iod mi putregai roșu. Frecvent s-a constatul, In zona Gmcuș, prezenta a numeroase corpuri fructifere ale ciupercii Lcplopurus boreali,-, alll pc arbori vii, cit ți pe cci câxUți, la care produce o putrezire prismatică, albă a duramenului. Iot In aceste masive s-a observat, pe trunchiurile vii dc brad, prezența carpolorilor speciei Pheli- nu) pitit var. abietis, Care produce un putregai intensiv, brun-roseat, lamclar al duramenului Arborii infectați pot r^ista timp Îndelungat, dacă nu intervin alți factori ca să contribuie Ia slăbirea rezistenței lor, deoarece albumul nu este atacat și seva poate circula. în pădurile cu multă umi- ditate, pe văi, in desișuri, din Penteleu și Ciucaș, au fost observate numeroase „mătura vrăjitoarei” la brad, produse de ciuperca Mtlampxortlla eanjophyllacearum. Printre exem- plarele recoltate s-au aliat unele cu dimensiuni foarte mari (8u-wi mi. Clisa bct« s c ă s / i lu71>. ihsfnind cercetări mi* i lollomtiee și observații ecologice asupra micromicetclor din X'alca Bibi si X alea Doamnei din masivul Făgăraș, a identificat pe brad opt specii, unele pmducind daune destul de mari Cyiospom pOual-i, pmazită pe ace. frecventă in toți anii de observație, uneori cu intensități puternice ale atacului, a produs pagube, distruglnd exemplare tinere și, Ia exemplare mai bătrlne, cauzind uscarea parțială a ramuri- lor. Destul de frecventă a fost și ciuperca I.opliodermiiim neinistipiiim, dar pagubele produse au fost mici, mai ales pe indivizii izolați. XI a n o 1 i u. Al. (1974), studiind micromicclelc din masi- vul Ceahlău, a găsit pe brad un număr de șase specii, pagube dc importanță economică produclnd speciile Melampsorella cunfophillaceawn (mătura vrăjitoarei) și Pucciniastrum pocppertiunnm (rugina vcziculoasă a acelor dc brad); „mătura vrăjitoarei”, cu o frecvență mai ridicată, au iost observate, mai ales, in zona Lutu lloșu. tn această regiune, atacuri puternice ale acestei ciuperci au fost semnalate anterior și de către alți autori (Hă vărul. XL și colub., 1954). lot tn masivul Ceahlău au fost identificate și ciupercile Vt/ha frirsti, care produce boala „valsa bradului", și X'etria i-tiriirbitul't, care produce lirnbouorea rumurilor de brad. B I e h 1 t c a n u, .X. (1975), tn urma cercetărilor mico- logice din masivul Iczer-Păpușa, a semnalat pc brad nouă specii dc ciuperci, dintre care, mai frecvent intllnite, dar fără a produce pagube însemnate, au fost; Lophodermium ntrnigcifunm, Cyiospora friesii, Oncospora ph‘ia»lri și Melamp- sortita taritophtjllacearum. Cercetările oncologice si filopalologice, efectuate. 1n țara noastră In decursul anilor, au condus la identificarea pe brad a 156 specii dc ciuperci |B o n t c a, V e r a, 1986). Aceste ciuperci pol trăi parazit sau saprofit pc brad, sau slut aso- ciat e cu lenoniettele de deteriorare a lemnului. In ceea ee pri- vește ciupercile parazite, deci care produc simptome exidente de boală, trebuie să menționăm că din cele 136 specii semna- late In lume, cu efecte grave asupra bradului, 63 specii sint semnalate și in Europa (Lan ier, L, și colab., 1976), din caro 26 slnt prezente pe brad și In Bomdnia. în plus, in pă- durile Itomănici au fost identificate pc brad și alte specii de ciuperci parazite, care n-au fost prezentate dc autorii men- ționați. Material șl metodă In cursul anului 1988, au fost efectuate cercetări mitolo- gice iu păduri ce prez.en1au fenomene dc uscare a bradului, din 17 unității anicnajistice, localizate in bazinele Sucevei, Moldovei și Bistriței, precum șl In ( arpații de curbură (Tab. 1). Dintre unitățile amcnajistice studiate, trei au Iost consi- derate ca unități etalon; — L’.P. X III Stulpieani, u.a. 37a un molldeto-brădeto- făget, din rezervația științifică vGodrul secular Slătioara", in care intervențiile silviculturalc slnt minime; - C P. II Solea, n.a. 20/ - un molidelo-brădeto-făget, dar care a fost supus lucrărilor silviculturale, la fel ca cele- lalte păduri din zonă ; - U.P. III Ttrgu-Neamț, u.a. 1156 — un brădet secular, supus, de asemenea, lucrărilor silviculturale. Ultimele două unități amenajistiee etalon slnt mai puțin afectate de fenomenul de uscare, singurele din arealul cer- cetărilor noastre. Cercetările mieojogice au fost efectuate periodic, ceea ce a permis studiu) succesiunii micromicetelor in ansamblu, pc arborete și pc arbori tn parte. Arborii care prezentau fe- nomene de uscare au fost investigați, pentru a se depista prezența atacurilor eriptogamice. în fiecare unitate anicnu- jistică studiată, au fost marcate citeva exemplare de brad in cur» dc uscare, urmărindu-șe evoluția lor pe parcursul cercetărilor. S-a notat frecvența atacurilor unor ciuperci parazite și s-au luat probe biologice (frunze, lujeri, ramuri, tulpini) De pe arborii imdli, aceste probe au fost luate prin 12 m-.VISTA PADVRILQH * Anul 105 * 1990 * Ar I Tabelul 1 Lotalizarea și caracterizarea pădurilor de brad in care au fost efeeluute cercetări mkoloylce In anul I8BB 1. ocutizarc Ga met eristici Caracteristici structurale Ni lTt- Inspectora- tul silvic Ocolul silvic I P. V,a. Tipul de pădure V H*t;u uni । i staționa Ir Mtim- d.nr, I ‘y?”' m 1 n’,r trie li- nare . grade Acoperirea virat, aruurt. % Pcnsitatr arbori/ha *' 1 Suceava Stulpicani vin 37a Molideto-bruileto- făget IKK 970 SE tu 1. (20) « 80- 90 1470 j Marginea i Iha HriMlet IUI IKl« sv 1 2 65 - 75 632 3 Hi llEG Brădeto-făuet NE "l 70 i 712 4 iii n57„ BrAdetn-făgel Gh 48o NE "> 75 «0 780 5 Solea i 576 Bridef u-mol idei iui (no NE 5 Gri- 70 585 6 i Ba Hrădeto-nmlidei CVI NE Iu fio — 65 418 f ii 22u NE a. Kl J - 1454 0 * Rișca .21 Bmdrtu tăgef 1111 41» N 1n Hi.»—» Șt* 48« 10 11 285 1 trudei o-făuri 130 ."■no V 25 7u Xrj |O3.‘i 11 Nrumț G întina I 17 HrAdM 14l> $K Nu s-au luat in calcul arborii uscati (61-lon%). împușcare. Exemplarele uscate, sau in curs «ie uscare, au fast duhorite, prelevindu se numeroase probe tlîn intrvaga coroană ; arborii doboriti uli fost apui secționați, luindu-se probe pentru analizele fitopatologice din trunchiuri. Obser vațiile mieulogice au fost extinse, in majoritatea cazurilor, si Iu restul pădurii, peuiru a avea o imagine cit mai ciur A asupra răspindirii ciupercilor parazite și suprofite și a pagu- belor produse, ioate probele recoltate din teren au fost determinate in laborator, idclitificindu-sc micromicetele, piuă Iu rang de specie. Probele luate din trunchiuri au fost Insa- intuțale pe mediul Czapek ugarizat. II exultate și discuții Cercetările mîcoEgK'e efectuate in nrborctelr menționate au condus la evidențierea unui număr total de 24 specii dc mieroniiccte, uparținind diferitelor familii, ordine și clase, majoritatea speciilor fiind găsite In toate unitățile amenujis- tice luate In studiu (Tab. 2). în brădete au fost identificate 23 specii de micromlcete repartizate, pe unități amenajisliec. astlel : n a 1155 (E.P. \rj III Tlrgu-Xramț) - 11 specii: u.a. 2fW (l'.P. II Solea) — — 12 specii: u.a. 166r (l'.P. I Nerejn) opt specii: u a. lila (t .]*. 1 Marginea) ■- șapte specii ; u.a. 17 (t P. 1 Gircina), u.a. Ift (l'.P. Iii Focșani), u.a. 26o (l'.P. IX Nercju) - cite șase specii. In fiecare. In hrădolo-I&yete au fost identificate 21 specii «le micro- miecte, repartizate astfel : u.a. 166a și 16“« țl'.p III Mar- gim-a), u.a. 1775 (t P. I Solea) 10 specii: u.a. 8o (l'.P. 1 Solea) — noua specii. Prezentăm, iu continuare, speciile de mieromicitc care nu. provocat simptome evidente «te Imbolnăs ire: — Vu/su fiiraii (Dube) luck., care provoacă boala nmnilă „valsa bradului", a fost identificată io următoarele unități REVISTA PĂDURILOR t Anul lt)5 * 1!>W * 13 Tabelul - Sperill* de micro micele identificate pe exemplarele dc brad ce prezentau fenomene de uscare Mlcromicete Habitat H rudele opbitj oppiMfi . Malideto-bra- 1 (Iclo-făiiele 1 Jirădeto- medidete I 1» 11. \ sen my coli nu r Sph(teri<(ht> DtapuFlhattiff 1 Voi.-ni 1'rUfii ■- 1 ■ — -4- + + . 1 ni ph ixphatr intan Amphisphoeriif sp — — + + Upltioslomalaietir- Le/ftLorys/is piertfr — -f + — — — Ir a ritorpoi Ui t tte Hei pot iithiit ntym - + + 4* Phiieidiali^ Phniidtaefiic l.ophmUrmittm ip u'txfqmn» i _ + 4- • HțfpmTecfes Hypwitwttie Xtfhia . 11 j l irgu Xetmd), 1/. (t P. Iii (•ocșiini), (l’.P HI Gogești), (r.p. \ |11 Shilpicani). Ciuperca trăiește, G f hehm, care determină inroșirea și căderee ueelnr de brad, a fost găsită tn urmă- toarele unită i nmenajisticcț ID.r (I P I Marginea). 2'ig tG.P II Solvi). IOU« ((’.P. I Nereju), 17n pe s duri sărace In zonele studiate de md, In cursul anului PR<. ireevcota atacului a losl n-dusă ll—2%). ne iimd idemilicahi pe j'-vlr Uscate. leci-ltulr din portei sti- fieniiir a arimriiar f,';tpinw (Mu।n-11) Hal-shi. care pruvnarâ b<-d-i i. umilă ..albă st rea la lemnuiiii de răsinuase", rate 'it-Ui ,u literatura de speti tii-ute va prezentă la arborii in picioan și la ce- domniți. Huala iste mentimiată m Gira ouastr.î, "> speiid. Ir ludi'lUn, unde poate prezenta o tre-Vcnt.l n ai mi gaivșlv mvigedul necesar. < m-t Ivimml pierde tipa, in proporție de aproximativ In— — 20% dm grțulale.'* ni verde, tar in Imul a,iei pătrunde flri nl, mii elini ' mpiiiii găsește smiin-nt uxigvn penlni a se puf.-. dezvolta i.b(iih optime neutrii dezvoltare,. ciupercii sin) .dunei cind alburnuj nu nun emitme apa liclmta ia vrasp, el dom ui i»-r.-Hi eel-dari Ido aceaslâ raiMă, I. .iHi irli iii piei mre. ;d icni riujivn ti se iitmfie. < misiimiuii n-zervrl* de ap:', din h-mu, lălă i a aevast.i sa Iu- minprllsitu ia îolalîiaie (d.ituritâ unor lașl'iri netav'uri i>i!ii i-u apă estra.ă dm sol. I><- asemeiura, arborii aihiti iu ■ilare de sljbin- biidugn-ă, datorita se-rlelor prclmigiie. ■;*>»4iiilie im mc lui pri-d-iie petilra deZ.idtnnra ciupercii. In eur-ud aiinllo t'.mX, m-puslă i-jupi-uii a l'osl 1gL*lititieutâ io ti-miml mior arbori re prezriil.m lenomenc evuleutc d,- Iimm. iiiiat. fienfrn a li slu b.i'i, uii) unitatea Uim.-i:ajktieă 2‘iri ii i‘ H S'.Je.i) 1 rea |ie vi arâlăm că arii >riî respectivi, deși prt-zvniail un si.rdiu desfid de avansat ih- iisron- a acelor, aveau lemnul sâmitaș. lâr.i vreiio simplom evident de pu. tregui rr-’zeoia ci.iprnii m uienslă nni'.de mmmijis,i j poate li .■■nvi.dă >r ■ ii re.clf.it -l,- i i-nitătit-ir altor auînri, m < vei, .-i pers>■ .te t; oomciml dc an- a bra-tului (G r a im I-.isk. X , i'iX-ti, im.-vr-t:, i i pi (mi1., de brad din or. >. viii r. -ii.m i 14-:..I 1. uliu!.,te ,;.» s.c iel . uliii.H-i,. r'-iii-\>>iovi:J r -liioi.il prc.upiior cu, m q-a.m1 * br.i'lm l. t, i. i r. l > -ipoil -ci arav..' m .-ii- perioade de ceeriă. 1 !. i.i:m. re; m ,-st-i < ixp, ș,। j,. zmiti resp 'i 1 nă i-oate ..m, stimi o rrm'tr 1-1.10 o. pir» că, intr-mi.-vâr, datm-i!u mvo ia-.h.ii l.uă IO i>limliti.~iti 111 tot .li); |e, ap.i dm s-l im sufis. I.n-e Jn mod optmi cerbllcli: arbmimr, dc.i dc -rnitii- iri u li- aiiaii .i solului csl>- o ei m.m- 1» jurul ari»’>rii4ir »-)i îi’ig.iiMs Hv' IjrX'iSTA pADUUi/.<.•){ * ,-inu/ lui * Mr. j rtr Uscare, de.it In jl«ml erior sănătoși idatc asupra llimdi- tatll solului tn zom-h- fu care .iii Iam cfciimtc cercetările sini prezentate h' 1 «nlrmlnl «le ret .i-t.m nr. fi-t/1988, cu Min- isterul Mhiciiltui ii t in cursul .inului 1988. "mi am iilmtitii at ciuperca, atit ,ub torma ei periu ță । !e!em»ri,n < il si sub forma ei imper- fectă «.rnamnUa» I-rua pcHCrtă am (ncadrnt-o la specia I‘.eralOiUshs pitmr. «are este sium-ra din mdrilj acestui gen, citata ea trăind util pe molid cit si p, Brod. Inii auturi lSun«lu-\ iile, G.. ls*71i m< utumeaza că, deși boala pari* a fi destul de răspindită iu nmbdișuri și pim.de, lotuși forma perlei tă ««• ii-tilvrști Ioane n-.r m natură. Mdampuonllufijnki Schroct., .,:aâ tura vrăjitoarei la l>iad", i.uzen.i heternică. tmuToeiclică, rare isi dezvoltă stadiul eiidhm pe brad iar uredosporii și teletif osporii pe ddeiite specii de planii- il.n familia Caiyo- ft> l)ll> •-t - t(.itH»t>uia, -SMIh/ k eti 1. Ciuperca se dezvoltă pe brazii din luate । lașele de virsM. alaeul fiind mai imens Iu terduru eu l.iădiie ud.msi-. en s.mn p- măsura inaiufruii Iu virslă a arborcli l»r !->enlci'.:lr de masă lemnoasă, la noi tu fără, datnrutr pulrczîrff lemnului re Se asociază fwveul ueeilm atac, ,, nmsimmn 1 1%, din volumul li-lal al materialului lemnos dio tiradele (Geor- Ktsru, i . ( și riiluh., 1957. Mai.-«. Olimpia și T u d o r. I. liGTl In I nmța ciuperca este loui te răspm- di|ă, puțind alei la Intre trei si .‘in din «rborete (1. a n i e r șl colab., I97H) \ccsti autori consideră că Melmnpsonlla cdryophyllaeeiiium este cea mai uravâ si răspimlită boală a lifndidtii, pum-lnle produse iiiml mari tu urma atacului se prndui: prr>urbdr« grave m milabi.h-.mui plantei, prin blurarca parifidu .i iireidntu-i sive, elaruirale, cu consecințe fiziologici- evnlit.ti" In 1,'iddol u alaiul loipircii este relativ . stins, in um-li- arlnneti- rxHibid laii-,arm. meare «ic iidectie laăvulesiu. li, Ib.i.i. 1; «t s ,i r u ), M. si colab-, tflâl M a u <■ 1 ■ u, M . 1974), du a>a.-ui a mst menționat și iu arbor, o h d.n oile regim» |„ emsnl anului 1988, cel uml uiarc uumm- de arbori atacali. de ai-Mstă ciupercă, s-a coiistuial in (.mirul secular dr lu Slătloaru. arboret declarat rezervație naturală, unde interi riitnlv silviculturale ani interzise tmlorii.i tupliilm t.i aei-uslă pădure are o stare de vegetație limiă. arborii care pri-zci iau ..mi.tma vrăjitoarei" i n erau al.-i tal: de Icmnneiie di iisrar.-. Totuși, trebuie să nlragiiu ulmii» . ă pregenta num atac puternic al ciupercii iu miuââ părfure mustii «ic «m se.nmd ele alarmă, deoarece cridiospcrii dr aici pid li duși,di ■ or. ulii o, aer și de violuri, fa distm te relativ muri, upmp.md in m ră- arborele care pmirilu leui-iome «i«- slăiOer lîzUdoșică, untir pot determina îmbolnăviri ci" arn-lerează Iviinnu-iiul ■*- uscare. Atacuri frreveah- atr liupercii un test Idritlirirtui si in unilăiile de prndtlCti-' III i ir pu \i„nl. I) Ki,r;., III li.'iraim-a, tt Solea, I Soh-i. P!om<. ' v.i Șaiv provecră Imal.i t.m-dlă „pmiclarca acelor dr bmd". impuia ala. lud acele si virtul lujerilor anuali, pna uui d u.iuteu lor . \ li.st idr.ih icală mai frev- Hnl ni uililSldi di (ni.m-rlH- I (.>riina, >11 Tirgi! Xeamt, \ 111 Stblpli-ai’i In avid IIisk, liisseuta placului acestei l iupi'i'. i » Insf iiină. 2 —I.md te. tdl;Jă numai de pc ramurile U*i;.lc ie la buza .irirtirilm ; ml a lo.f geutu in zona ur mijloc și v irl ,i nirn.iiui artiurilor Usiaț), Mat'r'ipi.t!,.,,, t.ibrfț., Mamăn & Ilariol provoacă o uscare u aeelor. Altu-tiri ule a>esti« i>up*'iii mi a.s, menționate și rtr ulii unturi [T c 1 I e s r li, \i„ ||iiiib; m anul 1959, in (Jcnlul silvic Ceahlău, pl.ii-ri' di* brad iu vuslă tic- doi ani nil fost utauiU de aci-Hslâ i-j.pmă, p:.-.v oi lud uscarea lor, plini lu linele aeelU an. in proporție de .e asemenea, s-a constatat că in unitatea amcmijistuă 37« (l/.T. \ 111 Stulpicaui). luată ca imitate etalon, tără fenomene dc uscare a bradului, numărul speciilor cie ciuperci reeoltale a fost mai mare decit iu unitățile amcnajistice care prezen- tau fenomene de uscare a bradului. Același luciu sa con- statat și iu celelalte unități amenujistice luate .a . talon, la ean-, deși ".'radul de usearc i iost redus, umm’.rul speciilor de mieromiceie rccollnt-.- a lo.st mare. Pentru o se stabili dacă in lemnul arborilor .u itali de uscare șii.t prezente și alte specii de ciuperci, s-a folosit mediul de ecltură Oapek agarizat, repartiza- in vas- Petri, pe cari* au iost depuse fragmente de lemn, prelevate din trimdiiul arborilor afectați de uscare. Iu toate cazurile, in jurul acestor fragmente de lemn, s-au dezvoltat mimai drojdii. Pnzcnla drojdiilor in trunchiul arborilor, in speriat in scurgerile acestora, este menționată ui iiti-rutnrn de specia- litate {A n gliei, I. și colab., 1984), insă se arată că droj- diile c.u au o intluentă apreciabil delrimei!!ală asupra i:r- borilcr. Tom luzii l. Pe arborii afectați de tciiomene de uscare, a fost ideii- iifical nu număr de 24 specii dc mieromicele, doar unele dintre ele determiniud apariția unor procese de uscare și cădere a acelor: fr.-cvenl.i -atacului ciupercilor parazite a fost mică. 2. Nu i sista o corelație «lireclă intre intensitatea leno- mcr.iilin «ie uscare și prox-nța ciupercilor parazite. ti Cultivarea de fragmente dc lemn, prelevate din trun- tiiiurili- urluiriior afectați di uscare, pc mediul Gzapel, agu rizal a pus iu evidentă doar prezent» drojdiilor, tapt ce nu prezintă impnrUnțâ m decians:>ri-a lenomenuhii dc uscme. I*e viitm- se impun eercitări complete niidinliscipiinari", in cudriîl cărcr.t robii miercnuvrleWmi lreb>.ie să lipsească. Sini m vi-s :re s« iubeții urliiiiiatc la caicgw ii de pl..:>le său,l- tu..-c. demidate s: u in uns de usiure. Ptlil.KX.PAIii: A n g li e I. I . Ii e r I r a, Victori a, T o m ii. N , T..84 : l>p,idiil>. Editura Academici li. S. Homănia, Hucuresti. Bărbi:, I., 1987: Ccrcitâri inctifin iiiii nutriții llu:iitr și t.iuniș. liză de doctorat, București. Bon ț ea, Vera, 19.80 : C.iuffni pr,uizitt și mii rvlite tlin lii.n i^hiit. \ ol. I, Editura Academici lî. S. Itomănia, București. Geumli.lșu, N., 198.8 : Sin tu si [iimiter.nl ii<- urcare u bn«tii!u! din unele piMuri il:n țhicwiria. Iu: T.cvisia păduri- lor, Nr. 2. G e o r 3 e s c «, ti., 1955; liniile eriiiloyeuuiie din pel:i- nicri și fitiuitcții. Editura Agro-silvică dc Stat, București G e o r a e s c u, G., C., 1957 : lîulile și tliutlKilcrii i'AMurilni' liiiilugie și combateri. Editura Agro silvică de Stat, București. I. a u i c r, .1 o i v, T., B o n d o u x, P., Bell cm ă r e, A., 19*6: .Miji'iiayi- tt jndtjilorjii IdrcitiC’en. II, Iriilhtioyir lorestiiir. Editura Mc-Bon, l'gris- Nev.- Tnrk Bm'tclone — Mi hm M a noii u, Al., 19”-! : (ierertâri sistematice și wrlay asupra micminicetelur elin nwsirtil Ceuhtâii. Tcz.’i de doctoral. București. M a r c u, O I i in p i a, T o l respectată, exislbid Irecvente cazuri de depășiri masive; in unele zone a rămas nerccoltată posibilitatea pădurilor de plop și mesteacăn, ca și cea de produse secundare. Autorul cere respectarea strictă a posibilității plnă la nivel de ocol și unitate de gospodărire - condiție esențială pen Ini instaurarea unei sihieulluri pe baze raționale, stitnți. lice. hi acesl scop, se solicită o lege care să oblige la respec- tarea posibilității. Pentru pădurile pluriene. autorul propune folosirea de Ira tameutc eu perioadă limite lungă de regenerare, peuiru a conserva structura si a menține volumul tăierilor la iui nivel corespunzător. N.R. Prtipimrrite milonilu’ inyi’ier șef c U, A., 1989; C i o b a n u, C. ș.a., 1988 ; 1 a u c n 1 e s c u, M., 1973; M i bă i leac u, A. ș.a., 1988: H ă u ț ă, C., C â r s 1 e a, S„ 1983 ; K ă u ț ă, G. ș.a., 1987; S a v u. G., 197*; S m e j k a 1, G., 1982 ; Stă n e s c m E. ș.a., 1976) au pus in evidență, in cadrul ecosistemelor forestiere, existența acestui tip de poluare, ocazie cu cari* uu fost semnalati* fenomene de aeidifiere a solurilor forestiere, niveluri diferite de poluare, ariile de manifestate a poluării solului și vege- tației, pwilin șt influența poluării asupra pro- ducției de biomasă forestieră. De asemenea, pe baza rezultatelor obținute, privind gradul de vătămare a Solurilor și vegetației forestiere, s au elaborat unele mă'mi de prevenire și com- batere a poluării. Cercetări similare efectuate in alte țări (SUA, KFG, Marea Hritanie, LHjSS) au evi- dențiat, in funcție do amvitatca fenomenului, coroborată cu nivelul de industrializare și ur banizare, o serie de faeton tare guvernează acumularea acestor poluam i m sol. modificări care apa) iu sistemul >ol plantă, precum și utilizarea, in zonele grăv afectate, a mior specii l'orestieie rezMeute la poluarea < u SO., și me- tale grele (K r a u s e. H., M-, G r o rg, 1987). Pe baza dalelor a»umulate din cercetările efectuate ui țara noastră «studii caz — C i o- b a li ii, M i h ă i I e s c u, A.. 1989 ; C i o- ba n m C , ș.a., 19x8: I! ă u ț ă, C. ș.a., 1987) și a celor din literat m a de specialitate (K 1 o k e, A-, 19X01, tu lucrarea de față se face o primă în- cereare de evaluare a nmsccințelor poluării cu metale grele și SIC, asupra solurilor și vege- tației forestiere, m special, in zona Baia Mare, prezentindu se unele modificări ale caracteris- ticilor fizice și chimice ale solurilor forestiere, eU repercusiuni iu cadrul proceselor de nu- triție și creștere a arbmetelor afectate. 2. Material și metodă Suprafețele de cercetare au fost amplasate iu arborete eu compoziții diferite (gorun, fag ș.a.), pe soluri brun» luvice tipice și pseudo- gleizate, brune acid»* tipice, litice și «ripto- REVfSTA PAUVRILOR * Anul 105 * 1990 * Nr.l lug C. CIOBANU Dr. C. HĂUȚĂ Geoehim. A. MlHAlLESCU Institutul de Cercetări pentru Peduln^ie și Agrochimie-București spodice, la distanțe și pe direcții diferite față de suisele de poluare. în suprafețele de cercetare s-au executat pro- file de sol. din care s-au recoltat probe pe orizonturi morfogenetice și probe de vegetație (frunze, lujeri, liber, ritidom .și rădăcini), în vederea determinării gradului de acumulare a pohumților. precum .și a influenței acestora asupra caracteristicilor chimice și fizice ale so- lurilor. Pentru colectările analitice s-au aplicat ur- mâniatele metode : compoziția granulometrieă, metoda combinată (cernerea umedă cu metoda pipetei și distrugerea materiei organice la pro- bele cu peste 5% humus); reacția solului (pil) hi apă. potențiometrie; materia organică (MO %), metoda Walkey Black modificată ; humusul fraeționat (carbonul din acizii huminici C(„și din acizii ful vin Ctt), metoda Cononova-Beî- eicova modificată ; azotul total ,V„ metoda combinată Ging'hurg-Bremmnei ; fosforul și potashil mobili, metoda ( hiriță și colaboratori; mu erori emen tel e nutritive mobile, dozai»* prin n>tome(iie in flacără; metale giele (Ca, Pb, Za, Cil), conținuturi total»* .și moliile, dozaie, prin sp»-cirofo|ometiie cu absorbție atomică; sulful, metoda gravimetrică; suma baze- lor achimbabile (SB), metoda Kappeu, modi- ficarea ( hiriță și colaboratori: aciditatea efec- tivă (Ac) și aluminiul schimbabil (AM), metoda Sorolov modificată ; aciditatea l-a pil 8.3 (.1 8,3), metoda (’eHlewu modificată; capaci- tatea efectivă de schimb cafionn* (Te), gradul de saturație in baze efectiv (l>) și la pH .8,3 (I 8,31, aciditatea dependentă d<* pH (A.l = - A 8,3 .le), prin calcul; aluminiu] totul in sol șt in vegetație, dozare spectrofotometrirâ ; macroeleiuent»* nutritivi* (Ca, K, Mg, P) și metale grei»* in vegetație : prin spectrofoto- metrie ni flacără (K, (’a, Mg), spectiofotome nu* cu absorbție atomică (metale grelei -și P prin specirofotoiiH'ti’îe. ca albastru de molib- deii; numărul de bacterii, metoda Pochon: indicele de colonizare (I.C.) eu mîcromieete și cu aciinouurei»*, metoda Petre; activitatea de- hidrogena zică, metoda Cassida, modificarea Kis«. 3. Rezultate șî J/A) (Tab. 2). în tabelul 3 se prezintă dalele analitice ob- ținute prin cercetarea poluării cu dioxid de 17 sulf și metale grele iu trei ecosisteme forestiere, din zona Baia Mare, localizate la distanțe va- riabile fațA de sursele de poluare : 7% — la Tabelul 1 Con centru (ia poluantilor In nt mo-(eră (Hain Mure—19B7)*) Sul>sta»i(a Concentrații maxime admise peni t u 21b, fUt/m’ 1'rec, eu ța de deplin- a eoneetiliației admise, % Depășirea concentrației maxime admise SO. 250 20-7U 0-5 ori Pb 1 ho-mo 0—4 ori Pulberi ill sus- pensie 130 0-30 0--10 uri '> Urile pus. la disperiție de observatorni melion loyii- Ce supraveghere a poluării iuruiui — Caia Mure Tahelul 2 Date comparative privind ocurența metalelor grele și a sui- tului (conținuturi totale) in solurile din zona polii ită de Iu Halii Mare Elementul Intervale de eoncentrație, ppm Date di> litere tur ■, ppm l.ilierâ (OL. OF, OU) Sol C.N.‘ L.M A.- Cu Pb Zn Cd s 40-2000 281-4032 252-1490 1,5-239 1700 - 6000 10- 1889 25-1083 29 - 1378 0,7-115 200 - 3700 15 12 50 0.5-0. 1 200-800 10.) 100 300 3 0 l>upil Hauk.una, Swniu, V imjyradov, Vliteheil, Da, idescu Dupi Kluke. 5 km, Pia •- la 2 km și P13 — la 0,1 km. Astfel’ în litiere și în primele suborizonturi ale solului din suprafețele P13 și 7%, s-au acumulat con- ținuturi maii de sulf (170(1, 4400 ppm — în litiere, 1100, 1400 ppm — in orizontul super- ficial) și de metale grele (Cv — 809 și 2000 ppm, respectiv 91 și 410 ppm; Ph — 3844 și 4032 ppm, respectiv 1(15 și 137* ppm; Cd — 16,8 și 239 ppm, respectiv 4,2 și 91 ppm), compara- tiv cu suprafața mai depănată. (P21) și eu con- ținuturile normale indicate in tabelul 2 (Adriano, I)., C., 1986; Da vi de seu, D. ș.a., 1984; K 1 u k e. A.. 1980). Conținu- turile de poluanți scad in profil cu adineimea și cu creșterea distanței țață de sursa poluantă. Poluaieu eu compuși ai sulfului conduce la aciditierea solului la nivel puternic-foaitc puternic acid (pH in jurul valorii 4, și chiar mai redus), față de circa 5, cit este in zonele nepoluate (*♦*, 1982). Efectul de acidifiere este < u atit mai puternic, cu cit substratul este mai acid. Se acu mulează cantități mari de aluminiu in litieră și de aluminiu schim- babil in sol, de exemplu, m suprafața P13 -•excesiv poluată — peste 5000 ppm în li livră și peste 1800 ppm iu suborizontul AE. Aciditatea dependentă de pU (^A — A 8,3 — — Arj este și ea sporită, cele mai mari valori (17.86 me/lOD g sol) se înregistrează in arealul intens poluat (7’13), comparativ cu arealele mai puțin poluate (13,87 me/100 g sol P,^. De asemenea, aciditatea potențială activă — înregistrează valori crescute la P)3 (11,74 me iui» g sol), față de (0,23 me/iOO g sol). ( a urmare a creșterii acidității arc loc re- ducerea conținutului de haze s. himbabile (7.98 mc liio g sol la I’,s Și 5.40 me 100/g sol in AE la 1%) și a gradului de saturație in Imze. la nivel (digotazie (Ve — 24%, 18 la 1% Și, respectiv, 24 % și 16 la P21), astfel incit solurile respective sini holoacide, față de solurile ncpoluatc, cure au gradul de sa- iurație in baze mai mare de 55% (***. 1982). Ca urinare a tmidifiriii și debaziiicăni solu- rilor. are loc accelerarea proceselor de argilo- iluviere și chiar modificarea unității genetice de sol (de exemplu, la 7%, -olul actual brun luvic a evoluat dintr un sol biun), în supra- fețele excesiv pnluatc are loc, de asemenea, declanșarea proivseloi de eroziune (7%). Ihezența maieriahlor amorfe și a cantități- lor mari de aluminiu schimbabil determină deficiențe in ceea ce prlvuȘte rata de âdsorbție a elementelor nutritive de către rădăcini, în special a fosfoiuhii, ca urinare a blocării aces- tuia in compuși insolubili (4-7 ppm fosfor mobil), și parțial a azotului (1039—1564 ppm la P^, 650—1211 ppm la Pie și 1296 — 1706 la 7%, față dc circa 2000 ppm, la solurile nepo- luate din zonă, iu primii 20 cm ai solului). Conținutul scăzut in unde mm roelemente poate contribui la dezechilibre dc nutriție a vegeta- ției forestiere, mai ale- in cazul volumelor cda- fice mici si a secetelor prelungite, constituind cauze de Uscare prematmă a vegetației. Modificări importante au loc și in procesele de hiunîricare; astfel, in arealele puternic poluate, humil'ieaiea e-te lentă (dm 2200 ing IOD g eathon total, doai 250 mg 100 g repiezimă cai bonul din acizii liumitiîri și fulviei - PAlf -u (%), in condițiille unei oxi- dări puternice a mal ei iei cuganue. Acest fapt are c onsecințe -asupra cîrc-uHului substan- țelor nutritive, precum și asupra calității hu- musului, în care predomină, in general, acizii fulvie i (rapoartele* C ,„ <■ ,y înregistrează valori cu lunii subunitate: 0,35 —0,69 la 7%, 0,07—0,22 la 7%), cu tendința de dominare a acizilor fulviei agresivi. în ceea ce* plivește poluarea cu metale grele (Cp. Ph, Zii, Cd>t mobilitatea acestora este favorizată, in special, de* reacția extrem de •acidă a solurilor, dar atenuată m cazul soluri- lor cu conținut de argilă și cu capacitate ele tamponate mai ridicate. Avizii fulviei din sol formează, m metalele grele, combinații cu grad avansat de mobilitate .și accesibilitate pentru vegetație, ceea ce contribuie- la ira n alocarea acestuia in cantități mai mari in organele vegetale. 18 11LV1STA PADVRILG/i t Anul ivi * /99b * Nr. 1 Analiști: Alexandra Vasu, G'trkla Xeață, Eugenia Gamenl- sulf și metale grele iu trei ecosisteme forestiere, din zona Baia Mare, localizate la distante va- riabile față de sursele de poluare : P2! — la Tabelul l Contenira(ln poluanților 1» nnmxlrrt (Bala Mare iaB7>*> Substanța Concentrații maxime admise pentru 24 h, gu/nd Frecvența de depășire a cuncenlra (ici admise, % Depășirea concentrației maxime admise SO.. 2an 20 70 0 — 5 ori Pb l RO 100 0 — 4 ori Pulberi u: sus- pensie 150 (1-30 U- lo ori "> Oale puse la dispoziție După Kloke. 5 km, Pia — la 2 km și PI3 — la 0,1 km. Astfel’ in litiere și iu primele suborizonturi ale solului din suprafețele Pl3 și Pw, s-au acumulat con- ținutul i maii de sulf (170(1, 4400 ppm — în litiere, 1100. 1400 ppm in orizontul super- ficial) și de metale grele (Cu — 809 și 2000 ppm, respectiv 91 și 410 ppm; Fb — 3844 și 4032 ppm, respectiv 165 și 1378 ppm; Cd — 16,8 și 239 ppm, icspecth 4,2 și 91 ppm), compara- tiv cu suprafața mai depărtată (P21) și cu con- ținuturile normale indicate in tabelul 2 (Adriano, I)., C„ 1986; Davidcam, D. ș.a., 1984 : K 1 u k e. A., 1980). Conținu- turile de poluanți scad in profil cu adîncimea și cu creșterea distanței față de sursa poluantă. Poluarea cu compuși ai sulfului conduce la acidifierea solului la nivel putemic-foarte puternic acid {[>11 tn jurul valorii 4, și chiar mai redus), față de circa 5, cit este in zonele nepohiate (**♦, 1982). Efectul de acidifiere este in atit mai puternic, cu cit substratul este mai acid. Se acumulează cantități mari de aluminiu iu litieră șj de aluminiu schim- habil in sol, de exemplu, in suprafața Pu — —«excesiv poluată — peste 5000 ppm în li livră și peste 1800 ppm iu suborizontul AE. Aciditatea dependentă de pH (AA = A 8,3- — .4ej este și ea sporită, vele mai mari valori (17.86 me'loo g sol) se înregistrează in arealul intens poluat țPI3), comparativ cu «realele mai puțin poluate (13,87 me/100 g sol P,^. Pe asemenea, aciditatea potențială activă — — înregistrează valori crescute la P^ tO,74 me 11)0 g sol), față de P„, (0,23 me/100 g sol). ( a urmare a creșterii acidității are loc re- ducerea conținutului de baze himbabile (7,98 me 100 g sol la I’ia și 5,40 mc 100,g sol in AE la P16) și a gradului de saturație iu baze, la nivel oligobazie (Ve = 24°;,, VK:i ■ 18 la l’|S și. respectiv, 24 % și 16 la P21), astfel incit solurile respective sint holoacide, față de solurile nepoluate, care au gradul de sa- turație iti baze mai mate de 55% (***, 1982). Ca urinare a a< idifierii Și debazificării solu- rilor, aie loc accelerai ea proceselor de argilo- iluviere și chiar modificarea unității genetice de sol (de exemplu, la Pl6. Rolul ^ctual brun Învie a evoluat dintr un sol brun). în supra- fețele excesiv poluate are loc, de asemenea, declanșat ea proceselor de eroziune l/*ia). Prezența materialelor amorfe și a cantități- lor mari de aluminiu st-himbabil determină deficiențe in ceea ce plivește rata de adsorbție a elementelor nutritive de <ătre rădăcini, in special a fosforului, ea urmare a blocării aces- tuia in compuși insolubili (4—7 ppm fosfor molul}, șî parțial a azoiului (1039 — 1564 ppm la Pl3, 650—1211 ppm la Pt0 și 1296 1706 la Pit, față de circa 2000 ppm, la solurile nepo- luate din zonă, in primii 20 cm ai solului). Conținutul scăzut in unele mavroelemeute poale contribui la dezechilibre dr nutriție a vegeta- ției forestiere, mai ales in razul volumelor cda fire mici și a secetelor prelungite, constituind cauze de uscare prematură a Vegetației. Modificări importante au loc și in procesele de humifieare; astfel, m arealele puternic poluate, humificarea este lentă (din 2200 mg,'lOo g eaibon total, doar 250 mg IDO g rcpteziniâ rai bonul din acizii huminici și fulviei - CAH -g C(>i. iu ciindițiille unei oxi- dări puternice a materiei oiganue. Acest fapt are consecințe asupra circuitului substan- țelor nutritive, precum și asupra calității hu- musului, in care predomină, in general, acizii fulviei (rapoartele C,H/C,r înregistrează valori cu mult mibunitiue: 0,35 —0,69 la /’13, 0,07—0,22 la /’wi, cu tendința de dominare a acizilor fulviei agresivi. în ceea, ce privește poluarea eu metale grele (fj/, Ph, Zn, Cd}, mobilitatea acestora este favorizată, in special, «le reacția extrem de acidă a solurilor, dar atenuată in cazul soluri- lor cu conținut de argilă și eu capacitate de tamponate mai ridicate. Acizii fulviei din sol formează, eu metalele giele, combinații cu grad avansat de mobilitate .și accesibilitate pentru vegetație, ceea ce contribuie la translocarea acestora in cantități mai mari in organele Vegetale. 18 REVISTA PADVRILOR * Anul 105 t !Wu * Nr, 1 AnulWi: AlrxaHdrr» VaMi. G’Mek Xe.iță, Eirjenia Gmncnb (Bata Man-Femezlu): 2 km \ de sursă, altitudine 600 m, versant 2:1”, E, viuturl V XE Sol brun învie tipic, format pe uudrztte: arboret : 10 Fa, wnslsență. 0,9 ; 40,60 șt 90 ani 20 REVISTA PĂDURILOR , Anul 105 , 199t Nr. I AVISTA PĂDURILOR * Anv/ 705 * * Xr.l 21 tu amUele intens afectate, aflate iu etajul pădurilor de gorun, cea mai afectată de poluare este .'.pecia principală tgoimnul); astfel, in su- prafața Pja. foarte puternic poluată, gorunul a fosi înlocuit, datorită uscării premature, cu pin negru care, la virata de 30 de ani, inie- gistrează clasa a IV-a. de producție și are o stare de vegetație tot mai lîncedă. Mai rezis- tent, in condiții similare, se dovedește casta- nul bun, tară nisă să fntctifice; in imediata apropiere, la lot) m, arboretul de gorun are consistența redusă la 0,3— 0,4, arborii rămași avind, la 30 de ani. înălțimea medie de 3 m. trunchiurile strimbe și uscate la virf (gradul de uscare III —IV). în suprafețele mai depăr- tate (Z’2I j se înregistrează, la gorun, doar gradul 1 de uscare. Concentrațiile mari de 6’0,, cu efecte acidi- fiante. .și de metale grele, care au un efect toxic pentru biocenoza «olului, duc la modi- ficări ale activității microbiologice, compara- tiv cu zone nepoluate sau slab poluate. Astfel, pentru exemplificare, in zona poluată Zlatna (Tal). 1) se observă modificări ale activității microbiologice față de condițiile normale, avind loc o scădere a numărului de bacterii (in special nitrifiealoare) și a indicelui de colonizare cu aelinomicete, precum și o creștere relativă a indicelui de colonizare cu mieromicete (în spe- cial eelulolitice), pe măsura reducerii reacției solului. Pe ansamblu, an» loc o reducere, in același "Ciis, a activității dehidrogenaziee. Analiza materialului vegetal din zona Baia Mau» (frunze, lujeri, ritidom, liber, rădăcini) pune in evidență relația dintre concentrațiile poluanților din subsistemele sol-plantă și po- sibilitatea folosirii vegetației ca indicator al gradului de poluare. Din tabelul 5, se poate observa că fiecare poluant. are un mod specific de tăspindire in spațiu, suprafața martor fiind diferită pentru diverși poluanți și foarte greu de stabilit ; in general, m Suprafețele eu poluare puternică și foarte puternică (?„), poluanții «e acumulează in concentrațiile cele mai mari, atit in vegetație cit și în sol, cu excepția sulfu- lui care se deplasează la distanțe mai mari Cele mai mari cantități de poluanți se acumulează in frunze, lujeri și ritidom, iar Cele mai mici in liber. Cunoașterea concentrației poluanților — me- dii ponderate cu adineimea — și a variației lor in teritoriu pot servi la studiul circulației po- 1 lianților pe profilul de sol, permițând stabi- lirea adiucimii piuă unde are loc poluai ca si, respectiv, la delimitarea teritoriilor pe gtade de poluate. Prin prelucrarea datelor, privind poluarea cu dioxid de sulf și metale grele, obținute din cercetări proprii iu zonele Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică (Ciobanii, C. ș.a., 1988; M i- h ă i 1 e s c u, A. ș.a„ 1988; Hă u ț ă, C. ș.a., 1987), s-au obținut intervalele de concentrație a poluanților respectivi. corespunzătoare diferite- lor grade de poluare pentru litieră si sol (Ciobanii, < ., M i b ă i 1 e s c u. A., 1989), care constituie indicatori de nmuitming spe- cifici acestui tip de poluare (Tub. 6), ( inform tabelului 6, arealul se poate caracteriza astfel: litiera foarte poluată cu Ph, fi/, cd. puternic poluată eu slab po- luată eu .8; solul, pe toată grosimea, foarte puternic poluai cu pb, Cd, putetnic poluat eu Zn, Cu >i slab poluat eu 6"; arealul Pa : litiera slab poluată eu Zn, moderat poluată eu Cd, puternic poluată eu Cu. ph și moderat poluată cu .8 : solul— nepoluat cu .8, slab poluat eu Cu, Zn, cd și puternic poluat cu Pb (pe 65 cm). Menționăm că, in afara indicatorilor speci- fici precizați eu ocazia Inelarilor de cercetare a poluării m diverse scopuri (monitoring, pro- ierte de leeonsttuelie ecologică ș.a.), pentru caracterizai ea completă a solurilor, este necesar să 500 > 300 15 100 Plumb litieră sol 5O--1O0 12- 50 100-300 5o- mo 300 -1000 100 300 >1000 >300 12 100 Zinc litieră sol 15l> — 3UU 30 — 150 300- 100» 150 — 300 1000- 2000 300- 1000 >2000 >1000 50 300 Cadmiu litieră sol 2-3 1-2 3-10 2-3 m-20 3- 1li >20 >10 0,5-1,0 3 Sulf litieră sol 0,15-0,30 0,08 0 15 0.30 - 0.50 0, 15-0.30 0.50-1.00 (J, 30 -0,50 >1,0 >0,50 0,02- 0,08 — cifiei și comuni, cum sint : conținuturile de elemente nutritive, caracteristicile complexu- lui adsorbtiv, caracteristicile microbiologice, caracteristicile staționale și ale arhoretelor ș.a. (ciob a nu, C., Mihăilcscu, A., 1989). 4. Concluzii Cercetările privind efectele poluări cu dioxid de sulf și metale grele asupra ecosistemelor forestiere din zona Baia Mare, in special asupra solurilor, an pus in evidență modificări impor- tante ale acestora, și anume: 1. Poluai ea cu dioxid de sulf duce la acidi- fierea și debazificarea solurilor, accelerînd pro- cesele de argiloiluviere, contribuind in final la declanșarea proceselor de eroziune in arealele puternic afectate. 2. Pe mă*ura creșterii gradului de poluate, calitatea humusului suferă o deprecieie, ca ur- mare a sporirii cantităților de acizi fulviei, in comparație cu aceea de acizi huminici. 3. Acumularea in sol a unor cantități mari de sulf și metale grele iCw, Pb, Zn, Cd) care depășesc, de vele mai multe oii, concentrațiile normale și limitele maxime admisibile-, con- duce la schimbarea raporturilor firești intre acestea și elementele nutritive, cu consecințe negative asupra activității microbiologice și en- Izimatice, determiuind o încetinire a procese- lor de mineralizare a materiei organice, deci uducerea unor dezechilibre in circuitul sub- stanțelor nutritive, avind loc, astfel, sărăcirea *olului m elemente nutritive, m special in fosfor și, parțial, in azot. 4. Datorită intensificării proceselor de aci- difieie și creșterii concentrației de aluminiu M-himbabil iu soluția sulului, absorbția elemen- 24 tehn nutritive, de către aparatul radicular al arborilor, este încetinită, Aceste dezechilibre de nutriție completează cauzele care favori- zează uscarea prematură a vegetației, in zo- nele poluate. 5. Acumularea prin poluare a metalelor grele este, in general, direct proporțională cu distanța față de sursă, fiind mai puternică in apropie- rea sursei și mai slabă la distanțe mai mari de circa 5 km, in timp ce dioxidul de sulf are o circulație mult mai extinsă spațial. 6. Pentru delimitarea ai calelor cu grade di- ferite de poluare și caracterizarea nivelurilor de acumulare a poluantilor,,iu litieră și in sol, au fost stabilite clase de mărime eu rol de in- dicatmi iu lucrările de monitoring al solurilor forestiere supuse poluării, in vederea carac- terizării solurilor respective in ainenajamente, in lucrările de cartare pentru reconstrucția arboietelor ș.a. HmunuRAFii: A d r i a n o, P . C.. 198G : Elrmerris in the Terrc.tirial EmiMinK.iil. Springcr —\ erla:: New-York, Berlin, Heidel- berg, Tokio. t.ioban n. C., M i ii â i 1 c s e li, A., 1989 : Iitdicaloii pre- limtnari de nainltoring ut calității solnritiH forestiere afectate (fc petunie.. în : Știintn Solului, Xr. 2, 38- 49. C i o b a ti u. C„ V a s u, A 1 c x a n d ra, M i h ă i 1 e s c u, A. X c a ț a, G a b r i <■ 1 a, Gamen(. Eugenia. Petre, X e o H i I u, M i h a I a e Ii e, G a b r i e 1 a, P a n c ă u, H.. K o v a c s o x i c s, Bealrite, Ridn* lescu. V a I v r i a, 1988; Cercetări privind starea și cvo- tuțiu solurilor forestiere degradate prin potuuic și urnuirirca indicatoriloi di niunitormg pentru controlul calității acestora. Kelcrat științific final, Arluxa ICPA O aviiles <■ u, p , P a x i d c s c u, V e 1 i c i c a, 1. ă- c j 1 ii < ii, I! , 1981 . Sulful, calciul și maywzittl in agricul- tură. l-.dlturir Academiei P. S.K. I a n e u I e s c u. M, 1973: Contribuții la cunoașterea in- fluenței, poluai ii nsiipta vegetației forestiere. în: Revista pădurilor, Xr. !>. REVISTA PĂDURILOR a Anul 105 * 1990 * jVr. । K I o k e, A , 1980 : fîirht'vrrktn si>, Oricntienrngsdiden filr lolcrieburr (iesainlychulle einigcr Elemente in Aubm hadm, Mitt. VDLLFA, H 2. K r a U s e, H.. M., G e o r g, 1987 ; Impact nf ui: potlnlimC un above graund part of forcM* Irers. fu ; Mathy 1’.. 1988, Air pollution and rcosystem, Proceedings ol on internațional sympoUum held in Grawble, France, 8 22 May 1987 M ihăileseu, A., Ii ă u I ă, C, Ciobanii, G„ Nouță, G a b r i e 1 a, G a m e n 1, E u ți e n i a, D u ni i- 1 r c s c u. Florentina. Da m iau, M a r i a, P e t r e, N o o n i 1 a. M i b a 1 a c b e, Gabriela, D a n c ă n, II, 1988: Cercetiiri privind stabilirea gradului tir poluări a pădu- rilor in zonele Zlatna (jUd. Alba) si llnuz (jiul. A crunt). Helerat științific final. Arhiva IGPA. B ă ii ț ă, G., C â r s t c a, S., 1983: Briwniiea fi com- baterea poluării soiului. Editura Cerea, București, H ă u ț ă, ii,, M i h ă i 1 e s <* n, A., GArslea, S„ Cioban ii. G., N e a ț ă, G a b r î e f a, G a in e n ț„ E u a e n i a, M i li ir I a c li c. G «briei a, Z e I i n e h i C e c i 1 i a, D ii m i t r e s c u. E I o r <• n t 1 a a, D a n- cău, H., 1987: Cercetări privind dinamica poluării in- dustriale a pădurilor din zonele Capsa Mică și Baiu Marc. Heferat științific, Arhiva ICPA. Su v u, G., 1978; Cercetări privind efectele noiinr ide po- luării solurilor și arboretelor, precum și măsuri de prevenire prin lucrări silvice j>enlru zona Baia Marc și Baia Sprie. Manuscris JCAS. S m e j k a 1, G., 1982: Pădurea și poluarea induslritdă. Editura- ( eres, București. St Ane scit, E., Ga va, M., Savu, G., 1976: Cer- cetări privind electric nocive iile poluării arboretelor și gospo- dărirea lor, cu referire specială asupra zonelor forestiere Buia Mare, Haiti Sprie și Copșu Mică. Manuscris (GAS. » ♦ », 1982; Amenujamentdc Ocoalelui silvice Bata Mare și Tăuți-Mfigheiăușt. Alterallons of Foresl Soli* by Pollution wItb ML and Heavy Metals The paper deals witb soim* alterations produc ed by pollution «ith SO.. and heavy metais in forest soils iirmmd sume snieltcr factories. SO, eauses aeiditieuCoti and debasifieatiuu oi soils at ihe same linie vilii (he încrețise of solubje alnminium in soit solul ion \lso, the microbiologicul and citzinuilic tictivily is disturbed, inducing I he oecltrrence of some disorders in the nutrii* :t How ol soli plani svslctn. Heavy inetals (Cu, pb, Zn, Cd) are aecumulided in suil aud litter over the maximum ntinisible levels. For the nionitorillK operation comeridng soil qualitv the. cuncenlralimi nmges of Ihe pollutants meiitioned above werc eslablished, and in order Io characterizc the adsorbiive complex, amang others, tiu* potențial active acidily uu,‘ /iW’^cpettdent acidily (AA ■ A Li .Ic) were Uken iuto .accouul Revista revistelor SENNOV, S., X. ; Heferllnr la metoda rărllurli de sus In cadrul lucrărilor de inqrljlre în păduri in : I.csuoi jurnal, nr. 1'1989, p j 8, I lab. Iit 7. Avind ca ohieiliv ăyahtâjtk M llmllek aplicării rarirurii de sus. aiilnrul prvțțiită u comparație îiPre acestea și rări- tura de Jos, otinrdind problema «ut dm punct dc ședere practic, cit si teoriUe. Asupra coiiseeințeliii aplicării nu-todei nlriturii dc sus există ■■pinii cimtrn devqrs m* ăj .mi mir-nii arborii pur dc mobil si intr uu arboret de pin Sini m'uiările și cxemplifi- rate prin labele mărire.i sau uoe-or iri« , reșterii anuale in putini ii «rlmn Intui, dimensiunile arbori- lor și clasa de liiill:t..1i |n cum-luzir, s< nuuirm.i tpuie/a p, lulm tii itab*a ar- horiluhii pnr nu 'ă pindv >ii* oietmt., - Se menționează astfel crearea (In lt«anda) a unui centru național pentru semințele forestiere in scopul promovării silvirulturii, sub auspiciile Institutului dc Știmte Agricole din Hivanda, cu sprijinul tehnic și limmeiar al Elveției. DE MOX I ALEMBEm, F.,: Les tubes de croissancc (Tuburile de creștere). In Forcts de France, nr. 321,1989, p. 26 29, 1 foto. Tubul dc creștere, originar din Marea Britanic, a fost realizat după principiul serei. Principiul a fost transpus in pădurii, individualizind serele și instalind o seră li» jurul fiecărui puiet. Se nicnționeazil că tuburile dc creștere nu sini eficiente decit pentru foioase, fiind studiate pentru a favoriza'puiuții de ’abe nucă (15 50 im imiltiim la plantarei. Suit subliniate cele vinei funcții ale tubului dc creștere : 1 •• crearea mini miniclimat ! .vocalul creșterii prin efectul de seră; 2 — protejarea individuală foarte ciieieută împo- triva pagubelor produse dc viuat ; 3 - constituirea, prin foruri si caloaie care contrastează eu restul mediului, a unui reper excelent pentru urmărirea și degnjaren puirților: 4 facilitarea inlretinerii chimiei (iubiri joacă rol de deflec tor protejind puieții de produsele chimice pulverizatei: 5 — constituirea unei capcane de condensare ir periyadn de. secetă (prin natura sa, tubul fixează o parte din mnidilaiea aerului in timpul nopții picăturile dc apă din Condensare se. scurg de-a lungul tubului și cad pe sol deasupra rădăcini- lor puiețilcr, iar operația lepelală zilnic intreține o prospe- țime salutară iu jurul rădăcinii pmefilor). Se recomandă ulUizare:i Uibuiihu. tu patru cazuri: — plantații ca șchemii de Im' -Ini sau ăm 5m; — completarea m ermg sau criluj compus; - pichetare iuti o plantație cu >chemă de plantare clasica (un tub ia fiecare cinci puieți, dc exemplu); -completări tirzii intr-o plaidațic (porțiune de parcelă care a suferit vătămări produse de vinat; de exemplu. Gr. D Hr.Vi^TA PADVRILOH * Anul 1C5 * 109» * Ă'rJ Cercetări privind elaborarea seriilor dendrocronologice la gorian— Quercus pefraea (Matb) Lîebl. și stejar peduncufat— Qu* ercus rob tir L* ț i InU. AL. TlSSESCC Jiislitullil tic Orcchiri și Amenajări Silvice 1. Introducere 1 icndroi rouulogia. știință înterdisciplinară relativ tinăiă. ale cărei bare au fost puse in prîmi-le decenii ale Ms-oluhii nohlru(D ouglass, 1914. 1915>, 1937), are drept scop principal fiuioașterea și datarea unm evenimente petre- cute de a lungul timpului, iu vederea stabi- lirii atit a evoluției istorice a unor fenomene biologice sau dc altă natură, eit și a progno- zelor pentru viitor, fu fara noastră, cercetări «ii caracter dejidrummologic au fost pro murate imipiml din deceniul al 7-ica al acestui sectă (Giurgiu. 19(57: 1977; 3979; 1987). Aplicațiile deiidioerolndogiei nu căpătat, da- torită studiilor apiotundate întreprinse in ulti- mele decenii, caracter de discipline științifice «le sine stătătoare; dendroehmatologia, den- drohidrologia, deodrogenjiiot fologia, dendroeco- logia (F r i । t s, 1976). Indiferent insă de domeniul lor de aplicare, investigațiile dendto cronologice au ca obiect de studiu esențial inelul anual,, deoarece acesta reprezintă cel mai semnificativ și relativ ușor dc determinat indi- cator de reacție a arborelui (arboretului) in fața atit dc numeroșilor factori de mediu. Pentiu a se elimina influența virstei asupra creșterilor (Giurgiu, 1997), dendrocumologia nu lu- vrează cu valori absolute ale lățimii inelelor anuale, ci cu așa numiți* ..indici de creștere” (valori procentuale ale creșterilor radialc in raport cu linia dc regresiv compensatoare). In- dn-ii inelelor anuale asite) obținuți permit com- painrea vatiațiilot creșterii iu arborele atit din siațmm diferite, t ît și dc vustă diferita, faeili- tind, totodată, comparații iulie intervale de timp ale vmbei croielilor J a ir c ii I e s c u, 1 i s v e s < u. 1989). iti materialul de față, ne referim la modul de obținere a indicilor de creștere pentru două specii longeviv»- eu o valoare dendroeronolo- givă deosebită. 2. Material și metodă Cercetările de teren s-au efectuat iu goru- nete și șleauri pe bază de stejar din Ocoalele silvice Sibiu, Verbila și din Stațiunea ICAS- Ștefănești (Tab. 1). îu arboretele luate in stu- diu s-au recoltat cu burghiul Piessler cite două probe de creștere diametral opuse (pe expozi- țiile N și S) de la un număr de 3 — 5 arbori din clasele ecnotice superioare (1 .și 2 Kraft). S-a lucrat eu cite două earotc pentru fiecare arbo- re, din următoarele motive: — pentru a se stabili creșterea radială me- die/arbore, avind in vedere accentuata varia- bilitate a creșterii radiale la periferia trunchiu- lui, in funcție de punctele cardinale și alți factori — asimetria coroanei, direcția vinturi- lor dominante, spațiul de dezvoltare a arbori- lor, expoziția și panta terenului (Giurgiu, 1967); — pentru a se face un control riguros al da- tării inelelor anuale Ia fiecare arbore (Tis- s e s c u, 1988). Probele de creștere prelevate au fost măsu- rate cu o precizie de 0,01 mm, inregistrindu-se lățimea lemnului timpuriu (creșterea de primă- vară), lățimea lemnului tirziu (creșterea de vară) și cea a Întregului inel anual. Pentru determinarea seriilor dendrocrono- logiee ale arboretelor analizate, valorile medii (pentru cei 3—5 arbori) ale seriilor inelelor anuale au fost standardizate prin mijloace ana- litice, folosindu-se următoarele tipuri de ecua- ții de regresie (Giurgiu, 1977; 1979; I a u- culescu, 1975,1977; Tisseseu, 1988): — parabolă y = o + ăa'-f-w2, (1) regresie liniară y = w-Lb—, (2) x — polinom de gjadul trei incomplet y — ft-\-bx-Y cj3, (3) — ecuație exponen- țială y (4) — ecuație logaritmică y = bx^- c Ig .t, (5) — curba de creștete Bugerjioff y — (6) — parabola logarit- mieă (funcția Iui Backman) y = și c reprezintă coeficienții de regresie. Calculul analitic al fiecărei ecuații s-a efec- tuat la calculatorul electronic, după metoda celor mai mici pătrate, pentru intervale de timp aproximativ egale cu virsta arboretelor luate in studiu (30 — 150 de ani). REVISTA PĂDURILOR * Anii/ 105 * 1M0 w Ar, f RtVlSTA PADVK1LOR * Anul L05 * 1990 * Nr.l 3. Rezultate și discuții Selecția ecuațiilor cuie r^lizeuză cea mai bună ajustare a șirului de date experimentale s-a tăcut prin analiza valorii *umri dijerriițeto, pîitt-aftlui L (i/0 — i/i-\ ,i/„ reprezemind valorile experimentale, iar// valul ile de pe curbă iTab.2j. Pentru arboret ele cu viiMe mai mari de w de ani, ecuațiile de regreșie cele mai indicate pentru compensarea datelor e.x peri meii laie, in vederea obținerii indicilor de naștere standar- dizați, respectiv a Seriilor dendrocronologice. s-au dovedit patabola logarîtmivă (funcția Im Backman» (?) (Fig. li și curba de creștere Hugendmlf mi (Fig. 2i. in cazul atboreteloi mai tinere, cu virste cuprinse intre 30—80 de ani, compensarea cea mai bună a rieștetilm a fost realizată prin intermediul poliuomului de gradul doi (1) (Fig. poliuomului de gra- dul trei ten un termen intermediar lipsă) (3) și ecuației logaritmiee (ui (Fig. in Folosirea acestor din urmă ecuații de regre*ie. îndeosebi a parabolei, in cazul in rate, pe baza unui șîi M uri de date, se dorește realizarea unei diag- noze sau a unei prognoze, trebuie făcută. - creștere a lemnului tim- puriu și a indicilor de creștere a lemnului tir ziu a evidenția!. valurile constant mai reduse ah ecloi dimii (Tab. 3). Acest fapt relevă o mai mare stabilitate a creșterii de primăvară m raport cu variația factorilor de mediu, com- parativ cu creșlerva din a doua parte a sezo- nului de vegetație. In cazul particular al ar- horutclur de gorun și stejar peduneulat, afec- tate de fenomenul de uscare prematură, aie cărui cauze principale sint perturbările fac- torilor de mediu, s-au constatat reduceri mult mai însemnate ;de creșterilor de vară eompa- 27 Xr. 1 2.00 3,00 2,00 1,00 !g^2iS.i2S Ig Jx-1056.039062 iu( 105 1090 i, Nr.l '2‘J fiu. 4. Suria cronologică a lățimii inelelor anuale (jos) și .. indicilor de creștere (sus), pentru un slrjăret iu virstA de 50 de noi (Stațiunea stelăneșii, r.p. 1, u.;,. _>_> a) (defoliatori, poluare etc.) poate duce la apari- ția unor fenomene intense de uscare prematură. 4» Concluzii și perspective Elaborarea seriilor dendrocronologîce prezintă o multiplă utilitate: — la datarea unor evenimente naturale sau social-ist orice (Fritts, 1976; Giurgiu, 1977a, 1987; D u m i t r i u-T ă t ă r a n u, 1988); — pentru reconstituirea variațiilor clima- tice anuale anterioare intervalului de timp acoperit de măsurători climatice directe, cit și pentru prognoze climatice (F r i t t s, 1976; Dumitri u-T ă t ă r a n u, 1989 a); — in evidențierea stabilității ecosistemelor forestiere naturale si artificiale (G i u rg i u, 1977b); — pentru stabilirea oportunității introdu- cerii in cultură, pe scară de producție, a spe- Tubrhd 3 (.oHielrnții i volab., 1988), folo- -imhi se, iti acest -mp, ealrnlul statistic. Astfel, după ani eu cre șteri irdme urmează, de regulă, perioada de redresare auxoiogică și invers. Se • onfirmă ovei, și pentru stejari, existența aces- tui fenomen, ei idv-ntiat anterior pentru răși- uoasc ceelr piitmniic. mai ales m cazul iu ian- ciestus se n prtă mai midii ani conse- • ului. i nm ii in i I r iu -T ii l il r □ n u, I., P o p c s c it, V., 1988 : Inbeșlițfatrtl tleiKlrorroiwI'Miirtl a uniți htînrltt stiblosil rb nit jur. In: Studii si cercetări dc biologie, scria Biologic vegetalii. Tomul 4l). Editura Academici H.S.B. 1 । o m ■ 5 i • o-1 -> 1 > r h îi t". 1.. 1989a : Creșterea urbm lor 7» ...liin.r „ l,,- știință și tehnică nr. fi. I' 11 ' ' ' ' ’ • ăl ă r ,, ,i. | . I98pb ; ('omori ivjetalc (Iii •mifiCf.l r&fpfotiifti’ fn ; Magazin, tir. 37. 1 ' । * 1 s. 11 1 , 197» lut Rhuj unit Cliinnh. Academie l'rrvs I „mimr, s Snn Francisco. • ■>uigiU. \ . tSl'U '''mirul ereșlrrilor hi arbor/b:. Editura AaHisileira Bucur, o. (. i n re iu, V , *972 .\frtu-ie olt ^lo/ltiHrii muiinuitiri- iifdi- rar „. ti.-l.'.'r., I diiur.i Ceres. București • ■ l it r g j ti, \ . 1977a laruifiu rrrșhrilor la tu boli, ulu- fîmpuțiți < «nit ti- <■ .m, Academia de științe Agricole și Șhiir Biudtiu «idurtoMîv. nr. 5. Oi ,i r u i o. V . 19Eli o irultxbt sMistieu pmlni evitlen- ț’irr‘t griKhthn tir ~lobi!ttrrlf u erosistrmelor foreștirn. 1CAS. Serța S Madli •> cercetaiVoi. 3-1. , i.ini y • u. \ . do- i •-•...fromelrir și atnolugii forestierii. I .iilor., tares, Hmui'i-stl <■ 1 r ; । ii. V . IPSi l> •nilrM-rimtJofiiu < « mrlotbi tic rrr- .rhtrt - jfonri pupwuUț; rernrn. iu : „Pădurea și poporul lutciim". Vruilrim.i li_S.lt Filiala (.lui Napoca. ! .1 o e a 1 . s , 1(. M , 19-3 n.rtodoidtjicc pricind > pirr^frțt^r u- Testere iu difunctru la orbul ettb- xll |< • s ■ ’tJ. sj I‘.)77 : Inflttenft: puhiâi'ii tiyufitn crf iiti i ii i.uztnrilor. Iicd^cțîit Mifttwiiik , Hr M . j j , . e 5 r A j ? . Eirr^te ftO hnVh .thlafiJrMr /.c lnf‘ru ,i‘ compuși ni sulfului in wliunc n/fur^ic-j >!• ouh.ifrh yre?. creșle/ii tubordclor din ',>»>> f iz '"-i'jp ’-i /r(t^ubclor piftfiifu. In : Reviski lUplirHiiir, »ir. 1 i i > ■* *• » is, । : și i'olab.. IpSM: C^rcefâri dr (tHxnlftyie >,« — .•mninfii. f/t (uioKl;- dr slfjtn si f/omn cu jenoment Befvrnl finnl. ICAS. Bucureșli. lisM'stii, \(w Î9N0: Aptului dtndi'aciGhtdofjui lu re- > t tt-osisfcnu ior fwedirre- tu : A 1\-ti Con- iri'im, - «Ir „Sh'alc^il pentru asigurarea echilibrelor (M lihnii »*'' Li>i Ilr^eanh un Trre Hîn<| ( hmiinloțilrs uf Sesslh* Ouk — Oîfmw peiraeii l.le-bh and Prduiieulau (hik (Jurnus n^nr î » Scssile t»;ik und peduncuiutr nak are, rspeciallv for the bioclinintic cnudîlh.tw of Bonrania, hvu uf Ihe must vuhiablr species for diMidrnchronolugical purpeses. The paper prpscnts the way tu elaborate parțial trec rmi? chj’nudogirs id Hu' mentioned spvcics, Iar loial ring' wrdth as wrll as for earhwood and latewuod wifîth. l'or Ibis rea sun a mî <:l sevoi t\pvs oi n‘rvssioi) equaliinis Ire^rrssîon inodeh) was tesled, ihe best rcsulls bem# t>îvcn by fht- rqiiution* (6) and (7). The standardi/.od dendrochrcjnohjuicn) curve dr:»wn i;p aHnwvd ns tn pf»mt nat Ihe cycHc ^rox\tli vartaliou. The Iaci [hal» for Ibis tuo speries, the standnrdîzcd tndiccs nl Jatcunod v^idth hn\e a li’r/h dcndrureidngical valuc was cKo deiii<»ns1rated. Iu the rnd rvvnmniendalinns are madr rnnrenun < Ihe idihtv of trec rin» clirn-inulagics and tije înjure sicps hi Ihe (kiuln-cbruDnlogiraJ research in Knnuuuib Revista revistelor STEGEN, T„ DI TIIJ-EIT., P., WEISSEN, E: Cmtsritnțe ole vAlAuiărtlor asuprii creșterilor Iu molid (Bcpcrcusslon ilc* symptoines du deperissement sur la croissance des epi- ccas). In: Silva Helgica, Nr. 3, mai—iunie, 1989. p. 17- — 22, 5 (ig.. 1 lab., 8 rcf. bibi, Cercetările, inireprinsr in arborele dc molid dc fio si Ihr de ani, au nvitl ca scop cunoașterea evoluției stării dc sămllafe a arborilor si determinarea Corelației dintre creșterea aces- tora și gradul lor dc sntămare. Principalele concluzii alo sludiiihii sint următoarele: marea niujorilatc a arborilor rândn, in decursul umiia 14'1 65sau a două sezoane dc vegetație, in aceeași ,flasA dc vătămare; — o parte dintre arbori iși ameliorează starea dc .sănătate, oii unul (10—15'.';,) sau două (1%) grade dr sătămare. se (1‘nionstrrază astfel, și penlrn molid, pn-ihiliralca t< linșării spontane a stării fiziologii e ii arborilor: lățimea inelului alinai sc reduce pe măsură ce crcșle iateiisitatea vătămării, diminuarea tiimi insă culenl mai mare la arborii puternic vătămați: - in cazul molizilor studiati, diferențe semnificative !ntr,- creșterile radinle și in înălțime ale arborilor vătămati ,i sănătoși apar cu 2- I ani (pentru creșterea radială) si eu 3 6 ani (m cazul creșterii in inălțimej, înainte d.- eviden- țierea siinplomclor dc (k'gradare in coroana ar!,orilor: — cun»aștere.i stării de sănătate ,t nrtxn dm și a corelației acesteia cu mărimea creșterii radiale permite prmmozarv.., prin intermediul simulării, a cvoliilici producției ari,m,1e- lor, fiind astfel de un real toile in ea:irn| lecri’-Jor dc auic- najarc a pădurilor. ALT. t'.EVISTA pADUltlLOR * Anul 103 * l‘J!)0 * Nr.l 31 Contribuții la cunoașterea făge- telor regenerate din lăstari (as- pecte biometrice) big. I GH’BGIV Institutul de Cercetări ți Anirnajuri Silvice — Filiala Brașov Cercetările efectuate in ultimul deceniu, in țara noastră (De cei, 19*1; Giurgiu, 1982 ; P a U e ă-C o in â n e * c u, 1979 ; U r e- e h i a t u. 1987), au scos ni evidență impor- lanla deosebită a făgetelor, din punct de ve- dere ecologie. economicu-social și științific. Ast- fel, fagul a fost scos din anonimat și așezat in toate drepturile Iui, mai ales dacă avem in vedere faptul că, in prezent. funcțiile ecologice ale făgetelor sim de o importanță deosebită iai lemnul acestuia se pretează la multiple utilizări. <’u toate acestea, o parte din făgetele țării noastre au siruiiuii deteriorate de numeroși factori, unul fiind și modul de regenerare a arboretelor. După emu rezultă din statisticile oficiale, prezentate in Inventarul iiu|ional ul fondului forestier (1985), in ța la noastră, există 248 mii tea făgete regenerate din lăstari, repartizate în întreg arealul de vegetație a fagului, cea mai mure pondere fiind in județele : Hune- doara (24.9 mii ha), Argeș >. 17,5 mii ha), Gorj । ;Alba H5,5 mii ha), Cai aș-Sever in m.2 mii ha), Badău ( 12.7 mii ha), Covasna (12.5 inii ha), Maramureș (11,0 mii ha), Sibiu <10,9 hui hui, Sălaj (9,1 iuti ha). în mpoit i u suprafața aiboreteloi regenerate dm lăstari, fagul ocupă locul al doilea intre șpeviile rr se pot regenera in acest mod, res- pectiv după gorun (358 nm ba), dar înaintea altor specii ea: cerni il mii ha), girnița (83 mii ha) și stejarul pedimeitlat (44 mii ha). Cu toată marea miindere a arboretelor de fag regenerate din lăstari, pură în prezent ele nu au fost, cercetate sub raport biometric, ne- exisfmd tabele detidoinelI icc și auxologice spe- cifice lor. îo coiiM>cint;’>. m producție (in special la evaluarea masei Icni,ion.-»’ destinată exploa- tării i, in cercetate și in proiectare (la antena tarea pădurilor) uut folosite tabele de cubai și tabele de producție generale, nediferențiale după modul de regenerare, în scopul cunoaștem in anrjmmt a particu- hiiităldor de dczvolture a arboretelor de fag regeped1 te din lăstari, stih raport dimensional, cantitativ și calitativ, an devenit necesare cer cetărt dendl’oinett ier și auxologice in aceste arborcte, in baza cărora s<< vor întocmi tabele de producție și e vor stabili virstele exploa- t abilitai,ii tehnice. în furu-i ic de bonitatea sta- țiunii și lehd de "uspodătme, cu Imiirea in considerai"' a n^stm lidor ecologice. Aspectele menționate luai sus constituie pre- uuupăi'i de cercetare in cadrul unei teme de specialitate. în cele ce urinează, prezentăm citeva rezultate prealabile. I n prim rezultat se referă la evidențierea distribuțiilor înălțimilor medii, diametrelor medii și consistențelor in raport cu virstă, dis- tribuții obținute prin prelucrarea electronică a datelor din baza de date a Inventarului fondu- lui forestier — 1985 (Tab. 1, 2 și 3)*). Au fost analizate arboret ele Î8263 cazuri) din in- spectoratele silvice cu ponderea cea mai mari» a arboretelor de fag din lăstari (cea. 70%),din totalul aiboretelor de fag regenerate din lăstari. Analiza datelor prezentate iu tabelele aminti- te permite formularea următoarelor constatări: 1. Sub raportul repartiției arboretelor pe clase de virstă, pădurile de fag regenerate din lăstari prezintă un mare excedent in clasele a HI-a (43%) .și a JV-a (30%), de unde rezultă că, in perioada 1910 — 1950, foarte multe păduri de fag, din apropierea centrelor populate, au fost regenerate in acest mod. Rezultă de aici faptul că. atunci, s-a acordat o mică impor- tanță modului de regenerare. Acum și in viitor \ oi fi necesare ample lucrări de reconstrucție ecologică, pentru redresarea situației. în acest scop, de mare importanță va fi stabilirea viratei exploaiabilității tehnice, pentru a >1i momentul rind creșterea medie a unui sortiment, sau grupe de sortimente, este maximă. Multe din arboretcle respective îndeplinesc funcții eco- logice, ceea re necesită o grijă deosebită iu gospodărirea lor. în plus, mai rezultă consta- lalea potrivii căreia. in ultimii 20 de ani, mai puține arborete de fag au fi>*1 deteriorate prin regenerarea lor din lăstari. 2. Din punct do vedere a relației dintre înălțimea medie și virstă arboret <4—95 ani. < nrha înălțimii medii este aproape orizontală. Acest mers al curbei înălțimii medii poale fi explicat prin faptul că, in tinerețe, arborii de ♦ Din lucrările Institutului rfr Cercetări și Amenajări Silvice. * Dtlpâ programul întocmii cc Corncliti Mrlcnlr PAViSTA pADURHJjK < Anul 1U5 * 1990 * 1 Tabelul I Distribuita bldi mensioIulA a arbor»1«1or pure șl eehl«ne de tafl, regenerat» din lâslari. pe clase de virată șl loâlflml medii Înălțimea medic, i» Clase de virsta mii 11 20 21 10 41 — 60 61 - 80 81 100 lot 120 121-140 și pesle Total 35 34 33 32 31 1 1 1 1 1 1 0 1 2 1 :«> 29 2R 2G 1 2 19 1 6 8 29 43 4 7 11 23 1 1 7 4 5 6 14 23 40 9o 24 23 22 21 20 1 3 4 26 48 126 49 115 167 219 260 286 71 115 119 74 53 56 35 28 18 20 19 17 6 11 3 1 1:5 162 2G8 319 342 381 500 19 18 17 16 4 Iti 20 180 355 459 536 313 290 213 178 44 40 35 31 8 22 12 6 2 9 6 547 720 741 778 15 37 489 108 25 11 3 673 14 13 12 11 10 49 72 110 100 158 489 312 283 132 94 «4 45 3K 19 2H 22 / 9 4 H 5 1 2 1 2 4 2 4 2 653 142 446 262 282 9 X 7 6 5 2 4 11 9 131 94 62 36 28 4« 43 16 9 9 4 1 1 1 1 181 151 89 37 4 3 2 5 li 11 16 5 3 21 11 13 I'otal 55 947 3G53 2439 801 102 8263 Media x 4.91 1'0.26 15 18 19.1)2 21.40 22.00 20.6o 16.57 Abulrrru shmdartl, s 2 08 2,9o 2 84 3.2X 3,91 4 46 5 (Hi 4.65 <.orrlrietil.il ilv varia!ie. 42.5 28.27 18.7o 17.27 18 27 20.29 24.56 28.09 regenerați din lăstari beneficiază de un .■nternic sistem radieelar, moștenit de la gene- Uția anterioară dar, pe măsura' înaintării in Oă, acesta devine insuficient, datorită fap- ’ihii că majoritatea cioatelor numai au vitali- de normală (arboretele de fag din lăstari itd, în general, la a Il-a sau chiar la a IH-a iterație). Observațiile de mai sus ne arată că viratele jiloatabilității tehnice vor fi, probabil, dife- rite de cele prevăzute in Normele tehnice pen- tru amenajareu pădurilor (1988) si oficializate prin Legea nr. 2/1987, iar arboretele de fag regenerate din lăstari nu pot fi conduse, in cadrul procesului de producție, la virste înain- tate, nu vor fi apte să producă lemn de derula j in proporție ridicată. 3. Din dinamica diametrului mediu in raport cu virsta (Fig. 2) se observă că acesta este cu mult mai mare devii diametrul mediu al clasei »>o WlSTA PĂDURILOR * /laU 105 * 1990 # Nr.l Tabelul 2. Distribuția bidimensională a arboret el or pure și erbknr de /ajp regenerate din Ift-tarl, Pe «lase de virată șl dia mctrc medii Diametrul mediu, cm Clase de virstă, uni 1 oloi 11-20 21-40 41 60 61 80 81 1(8< 101 120 121 -140 și peste 54 3 11 11 52 l 3 4 50 2 3 5 48 1 i 13 21 46 2 6 10 18 44 13 8 21 42 (1 16 11 33 40 2 18 33 8 61 38 3 28 J / 4 62 36 fl (11 2H 8 106 34 23 86 24 7 140 32 1 56 91 34 4 186 30 4 81» 120 26 3 242 28 10 249 1 53 23 2 437 26 60 383 86 9 2 540 24 133 484 81 5 1 684 22 262 405 31 5 2 706 20 •J 461 379 21 2 1 866 18 20 776 224 14 1037 16 66 935 118 2 1 1122 14 161 625 22 808 12 1 246 274 529 10 6 213 95 0 318 8 13 144 13 170 6 19 70 4 93 4 12 20 2 4 5 9 Talul 55 947 .3653 2439 801 266 102 8263 Media î 6.29 11.04 17,01 23.24 29,54 35 31 41,43 20.21 Abaterea standard, s 2.32 3.11 3.45 4.21 5.06 6. 72 8 65 7.49 Coeficientul de variație, it or * 36,92 28 14 20.28 18. 13 17.12 19.02 20 88 37.04 a IV-a de producție, corespunzător fagului din sămință; pînă in jurul viratei de 60 ani, este ceva mai mare decît clasa a III-a, apoi, pe măsură ce crește virsta, se apropie de clasa a II-a. Analizând datele din figurile 1 și 2, se pare că, pe măsură ce arborele înaintează in virstă, are loc o încetinire a creșterii in înălțime, acti- vindu-se în schimb creșterea în diametru. Acest lucru se explică prin modul de regenerare și consistența mai mică a arboretelor eu virste de peste 60 ani. Cele afirmate mai sus vor trebui verificate de cercetările ulterioare, prin efectuarea de ana lize de arbori. 4. Referitor la consistența medie, din dina- mica acesteia în raport cu virsta (Tig. 3), se 34 observă că arboretele de fag regenerate din lăstari iși diminuează puternic consistența după virsta de 50—60 ani. Scăderea consistenței, după aceste virste, poate fi pusă pe seama răririi naturale care, datorită modului de rege- nerare, este mai puternică decît la arboretele de fag regenerate din sămință. Arboretele de fag regenerate din lăstari, Ia virste înaintate, folosesc nerațional poten- țialul staționai, deci nu pot fi conduse la vîrste mari ale exploatabilității tehnice. 5. Din distribuția arboretelor pe clase ♦ \r.l Virata, am 60 30 £0 70 M 30 700 HO J10 100 Fig. 3. Dinamica conaî tele dc fag regen ‘««tel fn raport cu virstă la arbore- lăstari (valori din statistică). 35 Tahtlul 4 A mpllludlnea de vHria|l* a Înălțimilor medii pentru o probabilitate de aenperirr de 99",', (x ± 3s) (din statistica arboretelor de fay Jfistar) Specificnț ii Clase de virslă, ani li —20 |2l- 3ot:n- 40^41 50 51 - 60 61-70 71 ■ 80 81 - W)| 91-100 101-1Jo|ll 1-120 121 - 130 X (media) 4,91 7.85 10,89 13,74 16,35 18,34 20.05 21.10 21 81 21.87 21.90 21.10 s (abaterea standard) 2 (18 2,70 2 63 2 47 2.62 3.04 3.54 4 05 3 97 4.25 5,29 4.86 3 s ® 1 - 1 8,10 7.89 7,41 7 86 9.12 10.62 12.15 11.91 12.75 15,87 14 58 X — 3 * — 1 — 3, 00 6.33 8.49 9,22 9.43 8.95 9,90 - 9,12 6.13 lî, 52 x + 3 s 11,15 15,94 18,78 21,15 24,81 27.46 30,67 33.25 33.72 34 62 37.77 35,68 și, in anumite situații, acțiuni de împlinire u consistenței prin împăduriri. — în ceea ce privește corelația înălțimilor medii, diametndor medii, și consistențelor in raport eu virsta, arboretele de fag regenerați1 din lăstari prezintă o dinamică distinctă față de cea din actualele tabele de producție. — Din cele prezentam, rezultă necesitatea întocmirii unor tabele de producție și stabi- lirii de virste ale exploatabilității tehnice adec- vate modului di' regenerare a arboretelor studiate. Asupra rezultatelor ce se vor obține, prin cercetările aflate in curs, ne vom referi intr-un articol viitor. BIBLIOGRAFIE Fig 4 Amplitudinea dc variație a înălțimilor medii In ra- port eu sirsta lu arbnrrfele de fag regctiernle din lăstari. Concluzii — Făgetele regenerate din lăstari au o pon- dere însemnată in fondul forestier și trebuie să li se acorde o atenție importantă, atit sub raportul cunoașterii particularităților lor de dezvoltare, cit și in cadrul procesului de pro- ducție. — Arboretele de fag regenerate din lăstari din țara noastră vor trebui supuse unor ample lucrări de reconstrucție ecologică, in scopul re- dresării structurii lor, ea și in cazul altor specii, adoptîndu-se lucrări de îngrijire specifice, virste ale exploatabilității tehnice adecvate stării lor A r m ă ș e s c u, S și ca ah., 1967 : Cercetări bîometriet privind creșterea, pruiltrcfiu fi calitatea arbor chior de fag - Fațius sihratiea L. din R. S. România. Centrul de Docu- mentare Tehnică pentru Econniiiia Forestierii, București Drrri, I., 1981; Cercetări priimtd calitatea arboretelor de tați. ICAS, București. Giurgiu, \ 1972 : Metode ale statisticii matematice. apti- uite in silbilcultură. Editura Ceres, București. Giurgiu, V., 1982: Fâdtirea si oii torul. Editura Ceres. București. Giurgiu, V., Dceej, I., A r m ă s c ș c ti, S.. 1972; Iliometria arborilor și arboretelor din România. Edilura Cetei. București. Palie ă-C o ni ă li c s e u, M i h a e I a, 1979 : FHejclclc din România — cercetări ecologice. Edilura Academiei R. s România, București. I r c c h i a 1 u, M e I a li i e a, 1937 : Ameliorarea plin se- lecție a fagului si extinderea rercrnufiilor dr xeminfe din citcns tir specie, in arboretele cu potențial genetic superior. Manuscris ICAS, București. * * *, 1088 : Xarmc tehnice, pentru amenajarea pădurilor. , Ministerul Silviculturii, București. (untrlbullnns to tbe Knoivledpe of Beeeh Stands Regrneraled Front Shoots (biometric aspects) The work prcscnU, comparatiselș with tbe presenl-day product ion laldcs fur European beech, the dynamiis of the forest dciidronietric (calures ol beech stand» regeuerated from shoots. Afler the cxaminalion of preliminare data we tind that beech stauds rcgcucruted front shoots show a distinct dynamies of mcan hcight, mean diameter and crown density. lt is necessary to draw out production lables and to cstablish the exploitalion ages proper to the regeneration way, depending on site, quality and the management aim, consideriug the ecologicul restrictions. 36 REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1990 * N»’ 1 Cercetări asupra hidrografelor debitelor de viitură generate de ploi în bazine miei*.(I) Di K GASPAlț fnslilmiîl «ie cercetări «i Airnnujâri Și 1 vier 1. Introducere Hidrografele de viitură, constvuite in sec- țiunea de închidere a unui bazin, reflectă, in mod sintetic, procesele hidrologice care au loc iu urma unei ploi ce dă naștere la scurgeri de suprafață, oferind informații de importanță ma- joră (debite, volume de -apă, durata de scurgere etc.) pentru proiectarea construcțiilor hidrotehnice (de amenajare a tmenților, de re- gularizare și traversare a cursurilor de apă, de acumulare etc„), pentru urmărirea compor- tării statice și funcționale a lucrărilor hidro- tehnice, pentru organizarea hidrologică a teri- toriului, pentru estimarea transportului de alu- viuni iu funcție de viteza și volumul scurgerii lichide ele. Datorită costului relativ iidieat și perioadei de urai mulți ani reclamată de efectuarea mă- surătorilor liidnimetrice intr-o secțiune, și avind in vedere mimând foarte marc de bazine mici car. Abagiu. 1. Zluta și X. Cobaselr, iar la iutoemirea si rularea programului la calculator: inform Doin i Preda și Cr Preda. în aplicarea acestei metodologii se disting două etape importante și anume : 1 — Determinarea parametrilor ploii nete** (durata eficace a ploii, stratul net de precipi- tații și intensitatea), separat pentru fiecare fragment de ploaie de intensitate constantă, prin folosirea unor metode adecvate (S.G.S.- Dep. Agr. SUA. C h o w, 1961; G a s p a r, 1988). II — Construirea hidrografului debitelor. în continuare, ne vom referi la cea de-a doua etapă,mtrucît prima a făcut obiectul unei comunicări anterioare (G a s p a r, 1988). 2. Dale experimentale 2.1. Instalații și aparatură. Cercetările au fost efectuate in șapte bazine mici (Tab. li. avind suprafața cuprinsă întru 15,8 și 718 ha, aco- perite cu pădure iu proporție de 16—Joi)”,,, avind in Mibstral șisturi cristnliiu (două bazine) sau depozite de marne și gresii, în care domină Iii- marnele (trei bazine), fie gresiile (dmiă ba- zine). Cinei dintre aceste bazine au un puternic caracter torențial Pentru măsurarea precipi- tațiilor, au fost folosite piuviogiafe (de la unul piuă la i-im-i aparate'bazin); înregistrarea ni- velului apei s-a hieut cu ajutorul limnigrafelor instalate in amohleh- mior bamie-deversoare. care, pe măMira culma Iu iii. an fost fir despot- iimlite, fie înlocuite cu altele noi. Deversoni au fost fie de formă dreptunghiulară (in cinci bazine), cu prag lai sau cu perete subțire (eu lamă metalică), tutu t muind cu contracție late- rală, fie de formă triunghiular;': (ih două ba- zine), de tip Tlmmsm!. Datorită transport ului important de aluviuni, au apărut dificultăți la imcgi-naiea corecta a nivelului apei, care s-an ăeventiiât pe măsuib colmatârii barajelor. Precipitai iile și nivelurile au iod miegistraiv iuti-o perioadă cuprinsă mur cinei ani (trei bazine) și 15 ani (patru bazine). 2.2. Prelucrarea dalelor statistice. Ploile au test defalcate pe fragmente de intensitate con- *> Șirului net de precipitații. iimljui (ime). este ',.'3 l i raportul dintre volumul miei viituri, ecuerate (Ic c ploaie, si suprafața bazinului durai» rfieace a pinii, ie durată Cmin) si imilțimr t< imn:), este c.;uifă cu perioada din ploaie, /Jinin), in nare are loc scurgere de suprafață (te < / : /u. in mod convențional, pentru simplificarea exprimării, 'om numi aversă un fragment de ploaie netă, avind intensitatea in =5 huit» constantă, lot pentru simplificare vom folosi simbolul UE pentru hiilncirat elementar. REVISTA l'ADWLOli * AmU ÎU5 * 199(1 * A’rd 37 Tabelul 1 Date rurueterlstlc* privind bazinele pilot lluzinul hidrografic (b.h.) Xr. cri. Parametru, coeficient ctc. : Simbol CM Mouteoru I lunganii 1 lurjoi Valea (irului Valea l-agilor Săraci tușii Oca t Suprafața S ha 713 272 154 72.5 15.8 707 96 2 Suprafață pădure ha 624 15 43 2 12 0 72.0 15,6 440 66,5 3 Suprafață p;i)isle — ha 57.1 208.2 109 4 — — 242 28.0 t Suprafață arabil ha 5 O 14.0 7 o — 4 — o Suprafața teren inul — ha 26, 3 6.6 5. H 0.5 0,2 21 1.5 li Lungime rețea hidrografică km 21 55 6.X 4,6 1 ă a-, 87 19 X 2.54 7 Lungime iiihett principal la km 5.7 3.0 2,5 1.02 0.87 5.2 1,74 X Pantă calcul lalveu 1 — 0. 13 0.057 0.099 0 20 0 37 0.11 0.20 9 Diametrul uJirvhmHor 1IIJU 140 100 100 60 110 140 140 10 Coeficient rugozitate h 1 biv H — 0,055 0,052 0,052 0 018 ‘0,048 0.055 0.055 11 lun-țiincu medie a vcrsmHlinr 1 V tu 1X2 272 180 266 100 197 208 12 Pantă medie bazin hidrografic rb <1,27 0.22 0.24 0,35 0 45 0,51 0,51 1 î Caiet ic icul ru goz it a t e v ersan ț i nv 0, 150 0,086 0 088 0. 170 0.170 0,122 0.126 11 Viituri monoundă mim Ar 71 47 22 11 12 ■ 12 18 1ă Viituri complexe iiuniar 58 42 31 1 8 — 10 ț iiluri elementare număr 140 135 100 1 — 14 — 17 Total set valori (or. 11 > i ir. 16) 211 1X2 122 15 12 2« 18 18 Debit maxim O.u mV1, 30.20 16.83 17.78 0.09 0.10 3,:1« 0.01 3. Construirea hidrografelor elementare (HE) Mantă, pentru fiecare călculindu-sv indicele pre- cipitațiilor anterioare ।Precizarea duratei eficace p,| și a st nil ului nel de precipitații (A„) s-a făcui pe Idctogramă, pândei cu sepa- rarea hid ingratelor elementere (HE) din hi- drograhde complexe, avind ea model hidro- grafelc moimundă inregistr.ilc, «lupă meto- dulugia cunoscută (Lăzărescu, 1965). Pe lui za nivelurilor înregistrate, au fost calculate debitele folosind formulele lui Berezinski pen- tru deversorii cu prag lat și pentru contracția laterala, ale Ini Bazin sau Thomson, pentru de- xersorii dreptunghiulari, respectiv triunghiulari (K i - e 1 e v, I953i. Scurgerea de bază a fost separată pe hidrograf prințr-o linie paralelă eu axa timpului, avind ordonata egală cu de- bitul inițial ( * 1990 * Nr. I se poate scrie relația: *'(10000) • hj - ___________________V looo lt (min.) • 60 întrucit în perioada de creștere a debitului are loc o acumulare progresivă a apei la su- prafața bazinului țin mod special in rețeaua de ajbii), respectiv o sustragere temporară a unui v olum de apă din cel care trece prin secțiunea de închidere a bazinului, se produce o dimi- nuare relativă a debitelor in faza lor de creș- tere *), respectiv o atenuare a debitului maxim, eare se poate introduce eu ajutorul unui coefi- cient subunitar ț», formula (2) devenind : Q, « ]fti- i„ (3) b Conform modelului scurgerii izocrone, dacă la o ploaie netă avînd durata eficace t, și in- tensitatea ia constantă, timpul de parcurgere de către stratul de apă (provenit din ploaie) a unui bazin caracterizat printr-o mare uni- formitate hidrologică, intre punctul cel mai îndepărtat .și secțiunea de închidere (numit timp de concentrare) este egal cu atunci in acel bazin se pot trasa o serie de linii izocrone care delimitează, intre ele și conturul bazinului, un număr trltr de finii avind diferite suprafețe », a căror medie este egală cu # = —’ ,S\ De- f, bit ni maxim la ploaia dată va fi egal, conform modelului amintit, cu volumul cel mai mare de apă, scurs prin secțiunea de închidere a bazinului in unitatea de timp, volum ce pro- vine de pe lișia cu cea mai mare suprafață care satisface relația: s < *’ și pe eare o numim suprafața activă a bazinului, S„ (G a s p a r, 1975), care se poate scrie sub forma : — c, • unde coeficietul cr satis- face dubla condiție : 1f[t< « c, < 1,0 (4) înlocuind in formula (3) suprafața bazinului, N, eu suprafața sa activă și notind Ii — cr • 9, expresia debitului maxim devine: <2, = 4’ ‘ K * ‘ <5> 6 Prin evaluarea debitului maxim cu ajutorul metodei izocronelor, pnx-edeul distribuției su- prafeței bazinului (Gas par, 1971), au fos! •> tn perioada «Ic descreștere a deliJtclor urc i> irtârirv relativă a acestora, datorita reintrării In circula!ic a volu- mului de apă rdinul anterior. obținute, pentru parametrul K din formula (5), o serie de valori care se grupează in jurul unei curbe care poate fi definită prin relația (6) si care a fost luată in considerare la pre lucrarea datelor experimentale : A' s= 1 — 1 ], ții) unde ni = b/6 (7) și t, = C + M ($) în care /e(min.) este durata ploii eficace: /,.(min.) — timpul de concentrare a scurgerii in bazin: /„(min.) — timpul de parcurgere de către unda de viitură a talvegului principal, intre momentul începerii scurgerii tn bazin și cel al realizării debitului maxim, iai ^(ndu.) — — timpul de pan-urgere (evacuareja \«i sanților. Deși mișcarea in albii este nepermanentă. și neuniformă, parametrul t„ poate fi evaluat mult mai exact decît parametrul tn folosind formulele de calcul cunoscute din hidraulică admițând aproximația că, pe miei sectoare de albie și in intervale mici de, timp, mișcarea este uniformă sau permanentă, gradual variată. în- trucit în bazinele pilot debitele maxime ale viiturilor elementare (Qf) au fost cunoscute, la setul de date statistice, specificate la punctul 2.2. au fost adăugate și valurile parametrilor !„ - HQ.} Și respectiv Ii — coeficientul ^su- prafeței active si de atenuare a debitelor"’ a cărui valoare exacta a fost dedusă,- pe baza datelor înregistrate, din formula (5), scrisă sub forma : ,. 6-0, A (9) * • în consecință, pentru a fi posibil să se eva- lueze debitul maxim Q., cu ajutorul relației (5) intr-un bazin oarecare, a fost necesar să se stabilească relații de calcul pentru parame- trul la, recurgind la formule din hidraulică și, respectiv pentru parametrii lr și A', folosind metode staiistico-mateimitice. 3.2.2. Formula timpului tir parcurgere a tal- regulai principal (t„) 3.2.2.1. Premiue. Pentru reducerea volumu- lui datelor de (eren și simplificarea calculelor s-a recurs la o serie de corelații statistice și s-au admis unele schematizări și aproximații. Notind cu L„ (km) — lungimea talvegului prin- cipal, cu l (m/s) — viteza medie in secțiunea de închidere a bazinului, cu liL și K K — coefi- cienții de atenuare a debilului, datorită lungimii talvegului principal și respectiv capacității de retenție temporară a apei de către rețeaua hi- drografică, și cu K t — coeficientul de trecere de Ia viteza, medie in secțiunea de închidere a bazinului la viteza medie de-a lungul talvegu- lui principal, formula parametrului /„(min) se REVISTA PĂDURILOR * Anul * 1990 * Nrl 39 poate scrie sub forma : 16,67 • L„ Kl (10) 3.222.2. Formula vitezei medii în secțiuni pa- rabolice. Din motivele specificate mai sus, albia, reală a fost înlocuită printr-o albie parabolică (Fig. 1), definită prin relația: r2 = 2py, avind deschiderea = B{m) la înălțimea y — 2,0 m, măsurată de Ia cota minimă a albiei, egală cu țifC 1. Secuime prir.lr-o albie parabolicii (H ■■ 5,li m). deschiderea albiei reale. Ținind seama de con- diția impusa, parametrul parabolei este egal cu p - B-. Adoptînd pentru perimetrul 1 6 udat al albiei parabolice valoarea aproxima- tivă : p y^n ; (2,OU H O,.3O/B)ț%3 + y (1.1) care, în intervalul 4 < B < 50 m și la adinc-i- mile y practic posibile ale curentului, conduce la erori reduse ale vitezei (do regulă sub ± 2%, in mod excepțional piuă la ±5-10%), se ob- ține expresia vitezei medii a curentului in albii parabolice, ) (m/s): (1 ț (V ] \r -V’ ,l2’ in care s-a notat : 1 — panta energetică; a coeficientul de rugozitate: 0(m:7s) - de bitul. Parametrii u șî r au valorile de mai jos: >, o 7,5 B < 8 m : r=-------’------- 10,8333/; — 1,0 ll =i‘l 0.10 X —1^--—— ) (13) li > 8 m : u = 0,29 ; Q < 1 m%» : r = 0,69; ^>lm3/s:r 0,70 (14) în calcule expeditive se pot adopta valorile aproximative u - 0,29 și r ~ 0,70. în situațiile in care deschiderea albiei, B(in), nu se cunoaște, ea se poate aproxima în funcție de suprafața bazinului, cu condiția ca secțiu- nea de calcul să fie amplasată în amontele zonei de divagație a apelor, folosind una din formulele: B -= 1,25- S’M, (15) pentru albii, în depozite sedimentare, în con- diții medii de eroziune -- depunere, B = 0,8 ■ A"’ (16) pentru albii in roci dure, greu erozibile, și respectiv : B - (2,0. . .2,5) • (17) in cazul albiilor late, caracterizate prin pro- cese de sedimentare. Pentru a corecta efectul remuului asupra vitezei curentului in cazul variației pantei lon- gitudinale, panta I se calculează, in funcție de panta medie a talvegului (Io) și respectiv a sectorului inferior al acestuia (Im) — cu con- diția ea lungimea acestuia să fie de minimum 0,2|( L„, cu formula : 1 « (18) Coeficientul de rugozitate u mediu pe sec- torul unde este amplasată secțiunea de calcul se poate estima cu ajutorul formulei care a fost propusă pentru torenți (Gaspar, 1973): îi «„ ■ Ji,. .. 7i B (19) in care wu este coeficientul rugozității de bază, egal eu inversul coeficientului lui Strickler (G o n c i a r o v, 1964), iar A'r .. o serie de coeficienți prin care se introduce efectul de reducere a vitezei curentului pe care îl au, respectiv, neregulat itălile de pe albie, vege- tația lemnoasă, transportul de aluviuni, cotit iile albiei, autoaerarea și majorarea pierderi- lor locale de sarcină la pante mari, raportul supraunitar dintre perimetrul udat real și cel parabolic, confluențele și creșterea rugozității din aval spre amonte. Valoarea coeficientului »0 depinde de dia- metrul cai act eristic al aluviunilor, ^(nim), egal cu diametrul ochiurilor sitei prin care trece 90% din greutatea probei de aluviuni : ti - 0,01217 (20) 3.2.2.3. Coeficienții de atenuare a debitului de către rețeaua de albii. Deoarece debitele specifice au variat invers proporțional cu lun- REV ISTA PÂDlililbOR * Anul 103 * 7990 * A’r i 40 gimea bazinelor-pilot, s-a adoptat, pentru coefi- cientul expresia: * Kt, = L“ oh ■» 1,0 (21) pentru lungimi ale talvegului L„ < 15 km. Evaluarea coeficientului A\ este posibilă dacă se consideră că rețeaua de albii constituie, de fapt, un bazin de acumulare alungit și ramifi- cat, cu ajutorul relației (G a s p a r, 1972) : A\ = 1 — y'-î^n.sv (22) in care y — n'n, unde H’„(m3) este volumul de apă reținut in sistemul de albii, in momentul în care în secțiunea de închidere a bazinului se realizează debitul maxim, iar H \ — volu- mul viiturii datorat ploii nete. Retenția IFj» se realizează pe albia princi- pală (H\j) și pe ramificații (îrr2), respectiv: 11 it 08 11 m 4* 11 «2 (23) Pentru evaluarea paiametrilor II A) și H'^, este necesar să se cunoască suprafețele sec- toarelor de bazin, A",(ha), aferente secțiunilor i situate la distanța A (km) de obîrșia bazinu- lui (în L, induzindu-se și versantul de la Obirșie, considerat egal cu A, — lungimea medie a versanților), pantele de calcul /, și coeficienții de rugozitate w, din secțiunile res- pective, precum și suprafața bazinetelor sau sectoarelor de ramificații *,(ha), de lungime l^lkm). La estimarea acestor parametri a fost folosită o serie de relații stabilite prin me- tode statistieo-matcmatcie (Gas par, 1975; 1978), și anume: / ) (24) /, ~ 1,75 • n?x /. (25) «f = 1,9.. .1,1 » (29) sr-^0,8y2(Lr O,OI>1 Lrf (27) Lr = 5,5 S/K (28) in care: >8’ (ha), A (km), Ib, 11 (km) și L, (m) sint, respectiv, suprafața, lungimea, panta me- die a bazinului, lungimea totală a rețelei hi- drografice și lungimea medie a versanților din bazinul principal, iar u este coeficientul de ru- gozitate din secțiunea sa de închidere. Aplicind metodologia preconizată pentru eva- luarea debitului de. virf al unei viituri Q,(m;:/s) și a vitezei medii în secțiunea de calcul, Vțm/s), și ținind seama de nesimultaneitatea virfuri- ior hidrografelor construite iu diverse secțiuni ale rețelei hidrografice, au fost stabilite urmă- toarele relații de calcul aproximative pentru parametrii H^m») și H’^fm’): H«i = (35O...55O)^.Aa (29) = 2 = £n,-£Jl,20 4 Z, W ul) A, 4 9,9915 A 1,85 (32) in care parametrii folosiți au semnificația dată mai sus, iar /#(mm/min.) este intensitatea ploii nete, A" — coeficientul suprafeței active și de atenuare a debitelor din bazinul principal (40) și n, — numărul de ramificații incluse in clasa de lungime medie Ar(kin). 3.2.2.4. Coeficientul de trecere de la citeza medie în secfiune (I ) la_niteza medie pe taloeg (T). Coeficientul A', = VI1’ poate fi evaluat dacă se stabilește o serie de secțiuni pe talveg și se determină in acestea debitele și vitezele medii, ținind seama de nesimultaneitatea vir- furilor hidrografelor. 3.2.2.o. Valoarea produsului coeficienților A\ și Kr. în scopul evaluării expeditive a produsu- lui Kp • A',., au fost efectuate calcule in eîteva bazine din (‘are a rezultat următoarea relație aproximativă de calcul : Kn ■ Ke = 0,923 Ă (A.. ■ I„ ■ (33). u care A.(m), I,, și u, sint respectiv : lungimea medio a versanților, panta medie a bazinului și coeficientul de, rugozitate a versanților, iar  - un coeficient care depinde in principal de suprafața bazinului, S (ha), și de durata eficace a ploii, L(min,), și care are valorile din tabelul 2, intre care se poate interpola. 3.2.2. H. Formula simplificată a timpului de scurgere pe albie. Prin introducerea în formula (19) a expresiilor K,. -a L^ 1,9 și V, definit prin relația (12) in care Ii s-a evaluat eu for- mula (15), u = 9,29 și r = 9,79, s-a obținut formula parametrului t„ sub forma: 17,784 L'a <* Kk • A’„ ■ Ia• Q* M Tabelul 2 Valorile coeficientului X «lin relația 1:13» s 1,. fniin lui Ul 10(1 500 V.io 0.6U 0.7») 0. «0 0.80 5: Ml (i 82 0 72 o. so 0,811 20IIH 0.50 0 60 0, 78 O 80 HRVISTA PAWIUl.OH * Anul lOi * PjM Kr! 41 3.2.2.7. Valorile parametrului fa(min.) incluse în firul datelor statistice. în completarea șiru- lui de date experimentale necesare precizării prin calcule statistice a relațiilor de calcul al parametrilor t„ și li — conform specificărilor de la punctul 3.2.1. — au fost evaluate valorile parametrului t„ in funcție de debitele Înregis- trate, ^,(ma/s) și ()B(m3/s), și de caracteristi- cile bazinului, cu ajutorul formulei (10), ad- mițînd pentru expresia Kp-K,. valoarea medie 0,75, pentru produsul Kl...K9 din relația (19) a coeficientului de rugozitate, valoarea medie 2,00, iar pentru coeficienții w și r, din formula vitezei medii (12), valorile 0,29 și respectiv 0,"0. în aceste condiții, formula (10) a fost adusă la forma : = MQ **>, (35) în care: 130) Pentru calculul debitului maxim cu formula (5) este necesar să se cunoască coeficientul K. Acesta depinde de parametrii to (timpul de scurgere pe albia principală) și t, (timpul de scurgere pe versantul mediu) din bazinul dat și la ploaia luată în considerație. Formula pri- mului dintre acești doi parametri (ta) a fost stabilită în paragrafele anterioare. în numărul 2/1990 al revistei, se vor prezenta, în conti- nuare, formulele de calcul pentru cel de al doilea parametru de mai sus (fr) și pentru con- struirea curbelor de creștere și de descreștere ale hidrografului debitelor. BIBLIOGRAFIE .A ba a tu. I'„ M unt cana, S., (las par, R., 1973: Cererlări asupin talului hidrologic al pădurii in biaine miri. IGSI’S. studii și Orcciărl, voi. XXIX, Bmurcști. * b o " Vet) I 1961 ; Handbook for opphrd ht/dmlogg, Mi-Gr»n 1lili. New York. Ca-par. R . 1972: Prwt'dni expeditiv pentru determinat e rtrrtulai „trnnure a viiturilor dr către barajele dr corecta r ■i iurrnhhd fu ; Revista pudurilor, Nr. 12. G a < p u r. R . 1973: /bwegcft de determinare v coeficienții Im tugvtitidr •’/ albie: timid ilar In : Revista pădurilor, nr ’î (■ a * p s r. R , 1071: Melvdolfștia dr exterminare a hidro gmfalui il-hilrlm eu ajutorul metodei izocronelor, Procedeul iimrpmn" de dislrii-ulie a suprafeței bazinului ICI’DS, Hueu r«-1 < <'a * p n r. 11, 1975 : (.enefâri privind eficimfa hidrologică n ht,Miilor d’' cmvlarr a torciifilor. Teză de doctorat, 1 ni- vfr-r’aicHid murim uiiluiâ y netul de ploi torențiale m bazine imn. peuhu tadii si proiecte di corei taie a lorcnfilor. 1GAS, Hm urești G o s p îi r. t: si C r i s 1 e ■ ■ u. C., 1987 ; (erectilii asupra ni. i/m. nr supra/ațu și tiuir.portullti im aluviuni in batine fadniyndirr mici parfad amenajat,. ICAS, Reducția de pro- pagimdu ugr;t*i>';i. ilmureși i. (■ a s p u r, H . 1988 : Xfrmdu de tvaltuue a scurgerii dr sm I rtifolă grm n.tâ de ploi m tnrziiw hultografice mici. 111: Re- \itli« pădurilor. nr. f. o n < i a r ■■ \. \ , 1961: Osnavi dinamiki rttsfwih pmt.kuv, tiidUtiimehar., IzlaL Leningrad. 1 a ii i - o )>, Murg., 1982: ' and erosiun bij mtlrr in dif' lenid elmmișs l Mii itappnrl Nr. 57, l ppsalu t'itiversily. hisrl't. 1', G, 1953: îndreptai pentru calcule hidrau- lice Trudeei-n din limba rusă. Editura energetică de stat. HUcurcșH I ă z a r <■ - ti. U„ 1963: Prognoza hidrografului viiluiiior din pi,,, pc ii„:u metodei iwraiutoi. in : Studii de hidrologie, voi. XIII, IMII. Hmurcști. li «> m A n i e r a-, li, |n<;.5 : l.'l ijdralegic de l'ingeineur, lArnlli-s. Paris Serbau. P . V."84: Mmăb matiniuiicr pentru prugnu-.a undi lat dr mituri, ia bazine rmiriiujatr hidrolefmie. lu : Studii -i t-ercelAri de hidrologie, Nr. ăl. JMH, București. \ I a <1 i m i r e s c n. L, 1978: Hidtvloyie Editura Didac- tică și Prdugoguâ. București, Revista revistelor DENIS0V, B., S, SM1RN0V, V., I.: Emisii industriale In pădurile din zona verde a Moscovei, tn : Lesnoe hoziaistvn. nr. 9, 1989, p 1lă--37. Autorii consideră inestimabilă importanța stabilizării pă- durilor din regiunea Moscovei, mai ales datorită rolului deosebit de important ul acestora in reglarea și menținerea balanței ecologice, a mediului înconjurător din capitală. In realizarea unei stări normale a sănătății locuitorilor și prin influența funcției de recreație Sint prezentate date referitoare la iminența nocivă a poluării industriale din zonă, in special a emisiilor de gaze toxice asupra stării generale a pădurilor, coiiehtzionind asupra necesității imperioase a unor măsuri severe (monito- ringul stării pădurilor, diminuarea cîintitățh emisiilor indus- triale poluante, cercetări in domeniul creșterii rezistenței pădurilor ș a.), a) căror rezultat poate fi concludent doar dacă este sprijinii pc o jurisdicție adecvată. SG. 42 V0R0NK0V, N., A. : Rolul pădurilor tn prmec|ia apelor Tn : Lesovedenie. nr. 5. 1989. p. 71 — 7-1. Recenzie — Ghidr» metenizdat, 1988, 288 p. Monografia recenzată cuprinde principiile fimdamenlale ale hidrologiei silvice. Lucrarea cuprinde patru pârli: in Capitolele 1 — 2. sini analizate critic modalitățile de abordare a cercetării, este prezentată o clasificare originală a funcțiilor hidrologice iile pădurii, silit caracterizate obiectivele cercetărilor: Iu Capitolele 3—5, sint analizați lactorii de bază, elementele șl legitățile circuitului apei sub adăpostul pădurii ț.a.; In partea a treia (Cap. 6—8), caro constituie baza monografiei, sint analizate materiale privind balanța hidrologica a eco- sistemelor si legitățile formării acesteia, sint analizate critic concepțiile fimdanienlale despre rolul hidrologie al păduri- lor. in conformitate cu concepția autorului: partea a patra. Capitolul 9, este dedicată aspectelor aplicative ale cercetări Inr și include metodica evaluării arboretelor după Inncțiilr hidrologice pe care Ie au, evaluarea lor economică, recoman- dări saupra regularizării direcționale conform țelurilor, a funcțiilor hidrologice. S.G- REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * PJHO * Nr. f Tehnici moderne pentru meca- || nizarea exploatării lemnului. (I) Prof «Ir Inp. GH JONAȘC1 riiivrrMtulm Bni\(»V Pentru introducerea in circuitul economie a tuturor resurselor lemnoase și nelemnoase, de «■are dispun pădurile și prevăzute a fi valori- ficate, s-au introdus și perfecționat continuu tehnicile și tehnologiile de lucru de mare ran- dament și eficiență. Mecanizarea lucrărilm de exploatare a lem- nului cunoaște o extindere și o diversificare importantă, fiind intihiită iti majoritatea ță- rilor lumii care dispun de resurse forestiere. Se apreciază, de unii specialiști, că in economia forestiera mondială s-a ajuns la mi nivel maxim de mecanizare, că ar avea loc o supermecani- zare sau un exces m mecanizarea lucrărilor de exploatare. în realitate, pe plan mondial gradul de mecanizare a lucrărilor de exploatare a lemnului este relativ ridicat, insă perimetrul aplicării acestora nu este uniform răspindit. De exemplu, in unele țări industrializate, unde lucrurile de exploatare a lemnului cunosc, in ansamblu, un grad ridicai de mecanizare, există zone, in special montane, unde predomină incă munca manuală la lucrările forestiere, in cadrul unor tehnologii de exploatare tradiționale. Gradul și nivelul de mecanizare la execuția acestor lucrări, pe zone geografice, sint conse- cința stadiilor diferite de dezvoltare tehnică și economico-socială, ti concepțiilor de gospo- dărire a fondului forestier. O juoblemă de cea mai mate importanță care, dc altfel, constituie șî puma treaptă in mecanizarea lucrărilor o constituie accesibili- tatea pădurii. La asigurarea m ce-ibililății unei păduri, (-nliC-iiră alit rețeaua de căi și mijloace de colec- tare cil >i rețeaua penminemâ de transport. Rețeaua de culei tare, sprijinită pe rețeaua permanentă de transport, oferă posibilitatea pătnmderii in interiorul pădurii a mijloacelor și instalațiilor adecvate de recoltare și colec- tare, desHiizind o pe suprafețe mici, m timp t e rețeaua permanentă asigură deschiderea pă- durii pe suprafețe mari. V'iMr rețele >e dezvoltă in pădure in con- eordanță cu necesitatea deplasării materialu- lui Inimos in cont mimate, in interiorul aces- tehi. Luă prejudicii asupra lemnului și a fac- tuiilm de mediu. Optimizarea deplasării lem- nului de la cioată, jună la centrele de sortare și preinduslrializare, se jeteiă. iti special, la stabilirea soluțiilor optime de funcționare și exploatare a mijloHcelor de colectare și trans- port. Cum imiâ mijloacele de colectare, fie ele lnn-lo;ue sau in>lala;;i eu cablu, au anumite distanțe de lu< ru și mod de amplasare optim, l'î'siua de cai p< i maneiiie de transport tre- bme dezvoltată, a:ii c:: desime cit și ca deslă șurare in pădure, în corelare cu rețeaua de colectare. Micșorarea rețelei de transport presupune mărirea rețelei de colectare, cu consecințe di- recte asupra spoiirii lungimii căilor instulațif- lor de colectare, depășind, in unele situații, domeniul optim economic, i u rezultate nega- tive asupra productivității și eficienței econo- mice. Dotarea pădurilor eu instalații de transport permanente face parte din politica forestieră a fiecărui stat și este influențată de funcțiile re li se atribuie acestora, felul de proprietate, mărimea, modul de gospodărire ș.a. într-o gospodărire avansată a pădurilor, aceste rețele trebuie să permită (adertaren și transportul materialului lemnos in condițiile menținerii integrității pădurii si a factorilor de mediu ca și a materialului ce se transportă sub diferite forme și dimensiuni. Aceste rețele se dezvoltă, de obicei, iu condițiile folosirii energiei de relief, ceea ce reclamă un consum redus de combustibil. în condițiile pădurilor din Europa, desimea instalațiilor permanente de transport, în spe- cial a drumurilor auto forestiere, este cuprinsă intre 3 .și 30 - lo m/ha, tinzindu-se la rețele <11 desimea cuprinsă între 10 .și 50 ni/ha, va- lorile mari referindu-se la pădurile din Europa Centrală. Aceste valori nu sint comparabile însă, in toate căzut ile, deoarece estimările se tac pe baza unor informații ee cuprind categorii diferite de drumuri, in ceea ee privește elemen- tele de proiectare, execuție și caracteristicile mijloacelor de transport. Spre exemplificare, se prezintă, unele date referitoare la desimea rețelei de drumuri auto, in unele țâri europene, in raport cu unele cri- terii, cum ar fi poziția altitudinală, mărimea -iipnifeței de pădure, felul proprietății ș.a.: Elveția mijlocul țării Munții dura zona subalpînă zona alpină Desimea medie Suedia Sud Centru Nord Desimea medie REVISTA pADVIULOR # Anul WS * 1990 * Ard 31 >n hu 12 Uij lnv 1G m , ha 7 m 'lia 20 in lui 20,S m Im 12,ti iu Im 7.1 mha 1 1.6 m'ha ^12.. Austria păduri mici (sub 200 ba) păduri de peste 200 ha păduri proprietate de stat — păduri de producție —' păduri de protecție Desimea medie 37,1 29,7 22,7 33.3 ‘,6 30,3 tn/ha m/ha m/ha in'ba tn/hți m/ba .Se menționează eă aceste valori ale desimii rețelei de «huni uri auto nu exprimă și medul lor de -.unplasaie, gradul de accesibilitate a pădurii. întrucit. m uliimu perioadă, tehnicile de lucru iu exploatarea l< ionului au cunoscut o piiiernieă periei țmnaic in scopul satisfacerii condițpiim- mt mai variate și dificile de recol- tare a ma-ei lemnoase, dar și pentru ati'ia- cerea propriilor interese de eficientă și rai; dameid al aciiviiăinor din acest domeniu, iu < ele ce minează se prezintă realizările mai re cente și tendințele înregistrate, mai ales in țările in care fondul torent ier și condițiile di exploatare, J valorificare sini, intru citva, ase- mănătoare celor dc la noi din țară. La doboriiea b muniții se folosește o gamă largă de tipodimelisiuni de ferăsnaie porta- bile. cu (-atacieristici teimice și funcționale su- perma/e, .ai<- vizează îmbunătățirea perfm- manților de fiabilitate, cu diminuarea factori lor nocivi (zgomote, vibrații și emanație a ga- zelor de ardere i. în anumite condiții de teren și arboret, o* felc-ese ,-i mașini speciale sau niidtifuncțio- naie, cu echipamente specifice pentru dpborit, avind ca organ tăietor lan > cu lanț ori hune tăietoare, lip foarfece sau ja pmz: cin uhuu, mecanicul care-1 i.idizeaza a-vimi, m timpul lucrului, o poziție comodă i..< iim-b tip ni constructive, in loc de pinză cin nim.'.. « sie prevăzut un lanț tăie- «n eu Iarnă de ■> anumită formă și lungime, icc'ie fetăstraie. c-u tijă și plnze circulare sau să re evite degradarea solului, dis- irn«ure;i senimțișului și a arborilor remanențî ea si .taliihiaiea minitractorului și integritatea sarcinii de lemn ce se transportă; >e asigură iiobiiitate mare de deplasare, atit pe terenuri accidentate cit și pe eele așe- zate. int,licit sistemul de deplasare poate fi pe șenile sau pe roți; permite deplasarea sarcinilor prin semi- tirîre, cu capetele buștenilor suspendați reze- mate pe un cadru cu răeoanță, atașat mașinii, 44 itI-VISTA PADUHIUJR * Anul 105 * 1980 Nr. t Tabelul I Cnwteristlillr tebnler ule leruMrulelor, iiuilur cu benztml, cu lanț r.P Parametri Molnr Capacitate ergrmomleă 1 Hxpinutnre Piliere, kU/CP Turație, min"* Capa- citate, cur* lulen- Mtnlr fonică, <111.A Accelerație vibratn lat5 tu spate com- bus- tibil ulei STIHL 012 AVTEQ 1,6'2.3 75^0 45 io.: 1 6 9,3 30 0.25 0.24 4 5 SACHS-DOI.MAU 1o2 1,7/2.3 8500 39 98 5.2 6.6 30 0.40 0.25 4.9 Mc CI CLOCII PH 4000 1,8'2,4 750(1 40 99 : t n 12.0 40 0.32 0.20 5. 7 HtSyVAHXA 40 1.9/2. 6 9000 40 iu 5,2 13 6 33 0. 50 0.27 5,7 SOLO 641 2,0/2. 7 9000 12 101 7.0 14 5 38 0,45 0,29 5.3 EGL'O CS 4000 2. 1/2,9 • 10300 39 192 6 .5 11.4 32 0,42 0,28 6.0 H0ME1.ITE 290 2,2'3.o .8300 47 98 4.0 13.0 38 0.75 0.48 6.2 SACHS-I.QL.MAK 110 2,3/3, 1 8300 43 99 2 6 1.3 38 0.56 0.27 5 2 Me Cl’LLOCH PU 610 2,4/3,4 8000 57 102 7,0 6.0 40 0,51 0.43 8,2 JOXSEKED II 590 2,5/3,5 10200 51 38 0,66 0.32 5.7 MOCLET-PAliTXEn P 5000 - 2,6/3.:' 93(8) 49 103 5 6 11.1 38 0.64 0.30 6.0 STIHL 032 AVEQ 2.7:3,7 •)500 51 103 4 4 6 7 3/ 0>5« 0, 31) 7,1 STIHL 03» AVEQ 2,9.'3.9 9500 61 102 6.3 12,0 45 0.66 0,33 8.0 SA( HS-DOI.MAR 119 3,0/«J 8003 61 102 6.0 10 8 38 0,60 0,31 7.4 HLSQVAHXA 266 3,1/4.2 8509 61.5 102 4,3 12,0 0. 70 0.35 7.6 ST IUL 051 AVEQ 4.0/5 5 89 107 6 2 13.8 53 0,91 0,58 11,5 SJTHL 056 AVEQ 4,4/6Ji 9500 81 105 6 9 8.8 4.5 0,82 0,36 9,9 STIHL 076 AAEQ 4,816. 5 95UI 111 108 5.7 13,5 53 1.19 0.5 12,3 HHSQVAKNA 285 CD 4^8/0. 5 8500 85 108 9 0 10.1 51 0,79 0,50 9,8 Tabelul 3 Canicteristieilc tehnice ule ferA-Iralelor eu tijă șl dine tăietor Tip Param tri Motor Exploatare Putere., kW/CP Turație, min-1 Capaci- tate, cui3 Intensi- tate fonică, OR A Lungimea tijei, mm Capaci- tate rezer- vor com- bustibil, 1 Masă, kg ' Mc CULLOCH PltO-MAC 1.41.9 701.0 38 2000 0.75 8,0 STIHL I S 220 1,4/1.9 99(X> 35 94 1910 0,60 8,3 iiOMELIK V 40 1.5/2,0 8500 41 1830 0,99 7,8 SACHS-DOLMAK BC-400 1.7/2, 3 «000 39 100 1820 0.90 7.5 HL'SQVAKNA 39 K 1.8/2,5 7870 40 1790 0,90 8,9 NOHLETI I'ABTNEB B 380 1,8/2,4- 9000 40 1700 0,80 8.1 XWLETT-l’ABTNEH B -140 1.9/2.6 8500 44 1680 0.75 8.7 HUSQVARNA 244 Rs 2,3/3.2 9500 44- 1735 0,75 8,9 JONSENED HS-45 2.3/3.2 • 9500 14 1735 0,75 8,9 «au, in cazul deplasării dc sortimente scurte, prin folosirea de iniei semiremorci sau remorci; — se asigură o forță de tracțiune suficient dc mare (10 — 15 kN), pentru deplasarea de sarcini ce rezultă prin aplicarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare sau din ră- rituri; — au dimensiuni de gabarit reduse (lungime 2,5— 3,0 tn, lățime 1,0 1,5 m), putîndu-se în- scrie cu ușurință pe trasee înguste; - au greutate redusă, ceea ce conduce Ia presiuni mici pe sul ș.a. Principalele caracteristici tehnice ale acestor faini tractoare sini prezentate în tabelul 3. Troliile ușoare au cunoscut o periecționure și ^tindere continue la adunatul materialului Avista pădurilor w ies * 1930 * Nr.i lemnos, în pădure, la liniile și mijloacele de colectare, datorită unor avantaje ce Ie oferă, dintre care se menționează: — folosesc, pentru acționare, motoare cu pu- tere mică (3 — 7 kW) și consum redus de com- bustibil, de obicei motoare de ferăstraie me- canice care, pentru deplasarea sarcinilor, oferă forțe de ii acțiune suficient de mari (10—15kN); se utilizează, mai ales, in cazul recoltării produ- selor secundare; — au mobilitate mare și ușurință la adunatul materialului lemnos dispersat in pădure, da- torită posibilității de deplasare a troliului chiar pe terenuri accidentate, de la un loc de lucru la altul, atit plin purtare, cum este cazul celor 45 Ganurtrrkticlk Irhnlev al» ml nit mvt oarelor Tnbelul 3 Varameirnl T7M IUJSQVAHNA ,,Elsemes Pierd” HOI.ZKXECHI j.Wald-Eiescl” SWEDFORST (mlial 11- S BUCHOI.TZ l’rmnax Puterea motorului kW/CP 3,7/5,0 3.2/7. t 5,!'/8.o 21/28 Forța tic fracțiune kX 5.1/7,0 15 10 10 Sistemul de deplasare S s S P* s Masa kg 210 297 383 1.3011 -1700 *) S - senile: K remorcă. tararterislicll» tehnice ale trollllor Ușoare Tabelul 1 Parametrul U/M f lackhofer DMSS10 Jonsered KBF Zollern Midi ACKJA KMI 422 Xordfor Hadlo-tir 740 1200 Motnr «Ic ferăstraie mecanice 12/16 4,4’6 7. 1,10 Puterea kW/CP 4,4/6 3/4,1 3—1/4 —6 4,8/0. .3 Forța de tracțiune kN 10 10 17 15 13 8 12 Cablul dc tracțiune : — lungime 1!1 80 80 bO 100 125 150 110 — diametru itmi 6 b 6,5 6.5 6 7 Viteza de deplasare a sarcinii m/s 0.1 li OJit» 0,8 0.6 -1.2 Ma sa fără motor și cablu kg 26 27 13 totala kg 42 cu 80 m cablu «ie 6 mm 75 450 150 170 cu 800 ni cablu ușoare, < it și prin autotractare, in situația celor grele; prezintă siguranță și condiții ergononiice sporite ni timpul lucrului. intrucit dispun de mecanisme speciale in acest sens, cu care sint dotate și fwăidiăiele mecanice (oprire auto* mala, încălzirea minorelor ș.a.) dar și posibili- tatea de comandă de Ia distanță, cu cablu sau plin radio: permit deplasarea sarcinilor pe distanțe dc Ion— 150 m, pe trasee alese de manipulant care, de altfel. însoțește și supraveghează tro- liul eu sarcina in mișcare, intervenind in cazul apariției unor obstacole, in așa fel incit să nu se producă prejudicii solului, semințișului și arborilor rămași: asigură ancorarea și fixarea eu ușurință, după ca», a troliului sau a cablului de arborii in picioare, tără să-i deterioreze, sarcina puțind fi deplasată, fie prin mișcare — cind capătul cablului de tracțiune este fixat de arbore — — fie prin ancorarea troliului, iar sarcina, este prinsă de capătul cablului de tracțiune și depla- sată împreună cu acesta; — pet mit protejarea capetelor buștenilor, care se transportă, și a solului, prin sprijinirea aces- tora pe scuturi metalice, fixate la troliu sau in capul buștenilor ș.a. Caracteristicile tehnice ale principalelor ti puri de trolii ușoare sint prezentate in tabelul 1. Pentru adunatul buștenilor sau a unor sar- cini mai mari și grele, se folosesc tioliile de pu- tere mare ce sint acționate de tiactoare. Aceste trolii, sub foima unor construcții anexe la trac- toare, sint prevăzute cu unul sau două tambure, pot ii atașate la tractoare numai pe timpul cit se face adunatul buștenilor în fasoane, sau pot rămine fixate pe tractoare. Caracteristicile tehnice ale acestor trolii sint prezentate in tabelul 5, p. 50. (Partea a Il-a, . in numărul viitor). 46 revista pădurilor * .-mut 105 -a inso * Nr. * 2 £ £ ® CP r 1 ? 1 fi o ■g Si "o X ore sn K ■ z â QC Schlang ! —■—1 H-R 1 ți 2 73 O z E-n 1 * V-S 235 i țj S 0-F 1 Fi »—> F 1 “2 — z r-f O OGC X S-27 Dvcd 1 X X 1 - *r 2 x 7o 1^ «7 CI nes j lu-ci L T o £ 1 ns HIV V L 1 J 3 c T-» * a fi c 7j X IM ț U. I 1 -U l' ! - - — V— 295 s «z \ âlMl su i — 2 a ca fi Kmh Sw 11 1 - ! 1 l £ 300 E t IIIJIMI8 ossarjj a J.(MI9/g X - s CM । ș >3 1O0-7I 5»h7*’i *1 * • * 1 J 5 CM aur dna «IPV  X z * fir nur. 1 *s 3 — 3 i i IXViCI 1 fi «Util ti — 1 lung. | uuvțp t —< 3 j ! E 13 Z •i 2 < < • ‘iiterej ni Acționare i ouduccre Naniîâr dp Forte dc t * E fi I IIRVISTA PĂDURILOR * Axul 105 k 19D0 , Nr.l Cronică EXPOZIȚIA INTERNAȚIONALĂ DE MA- ȘINI FORESTIERE ”LESDREVMAS’ 89” în perioada 1.1-22 septembrie 1S89, la Moscova n fost organizata expoziția Internațională de mașini forestiere • J.esdrevmaț, ’89” Prima expoziție de acest fel a fost organizată tot la Moscova, cu Jâ ani In urmă, in această perioadă Uniunea Sovietică orgnnirfnd.dtn patru In patru ani, prezentarea celor mai noi ti- puri de mașini șl utilaje forestiere realizate pe pian mondial. f.n neeastâ ediție an fost prezente peste 70 de firme spe- cializate In construcția de mașini forestiere și care au expus <■ găină largă de produse de un inalt nivel tehnic și calitativ. tu general, tematica expoziției a fost axată pe domeniile prioritare ale Industriei forestiere, cuprinzlud mașini și utilaje pentru mecanizarea lucrărilor din silvicultură, pentru exploa- tarea sl prelucrarea primară a lemnului, mijloace de trans- port, de încărcare, șl descărcare, utilaje pentru Industria lemnului, hlrtlei si celulozei, pentru fabricile dc cherestea, producția de plăci aglomerate din lemn, linii tehnologice pentru fabricarea mobilei, sisteme automate de conducere a proceselor tehnologice etc Iu domeniul silvilculturli au fast prezentate, mașini și mij- loace pentru mecanizarea lucrărilor din pepiniere—și alte operațiuni prisiud cultura, întreținerea și protecția arbore- telor produse m EHSS Astfel, pentru plantarea puie|i1or pe suprafețele rămase d(i|>a exploatare, au fost prezentate tipurile de mașini uni- versale MLU-1A ți M.-2A, cultivatorul KIN-H și KLP— - 2,5, pentru terenuri nisipoase. Pentru lucrările dc îngrijire a arboretelor, aflate In diferite studii dc dezvoltări-, au fost prezentate mașini de tipul moto- cnsdoruliit „Sckor 11' și echipamentul tehnologic UBT-0,8, tiunilui pe trartmm I—25A. în acțiunile dc stingerea incendiilor din pădure nu fost nrrzeiitaf agrrgnlch- TI.P-4M și AI.F-10, dotate cu echi- pamente pentru iegrăditea zonei incendiate. l.a aplicarea substanțelor însceiicide și efectuarea patrulării pentru observații asupra sterii pădurii sau pentru executarea de aernfotogrametrie s-a prezentat deltaplanul T—2Lx. In dnmeniul exploatărilor forestiere s-au prezentat mai multe mașini și utilaje dc im inalt nivel tehnic șl calitativ, cum sint rcrăslrim mecanice pentru recoltarea lemnului, tractoare forestiere pentru seus-apropiat. combine forestiere pentru dobori 1 și rranspurt doborit-emățat dc crăci, doborlt- secționai, motoirulii pe șonlle pentru adunatul lemnului de la cioată vie Astfel, pentru dobori rea și secționarea lemnului au fost prezentate IcrSstMia mecanice de tipul ilusqvarna (Suedi;0, Stihl (ItFGi. । rai d'ltsSi, toate avind o masă redusă, ra- portată l,i mpn >t;,t>a lor cilindricii. Pentru rideclnr-a lemnului au fost expuse mai multe lipiri dc Irartmirc spi ei..i,z.ile. pe puțuri și pe șenile. I rac-tuarcli- lorcstiere pe senile, cele mai multe produse 1n UKtSS, sini prevăzute cp manipulator, clește hidraulic și scul dr susținere a Mirnim de bușteni. Firme dm Gcbnslo' aeia și din .iugoslavia au prezentat trjdv n'i: ivictierc pe pneuri, echipate cu troliu sun cu manipulator hidraulic. Alte Urme (VALMET coiți'onATioy. \t ox kome, rauma repola, KANTAPOU. XOlll.APf au prezentat o gamă diversă dc tractoare ce constituie baza mașinilor multifuncționale ca- ructeriraU- prui utihzurea manipulatoarelor hidraulice cu capete de tăieri- compacte, suple și relativ ușoare. Pentru adunatul lemnului rotund, tirma Husqvarua (hueaiui a prezentat ini troliu autopropulsat, pe șenile, ,,IHON NORSE" caracterizat printr-o capacitate mare de trecere si eu ]>osiblhtati diverse de utilizare Pentru transportul lemnului s-au prezentat mai multe tipuri de mijloace auto dc mare capacitate, cu sistem de in- scrienln curbă cu cabluri tu cruce și cu posibilitatea de trans- port suspendat a semiremorcii pe autotractor la cursa in gol, de tipul MAZ-M34 si KRAZ-6437 de 21 t, respectiv 30 t, sarcină utilă Dr. ing. I. OLTEANU 47 Particularitățile tehnologiei de exploatare a lemnului în rări- tari Ing. D COPACEAN W. GH GHOZINSKÎ lua. ST I.VPVȘANSGHi Institutul «Ic Ucrcrturc și rrnicctare peuhu Iixlustrh* Lemnului 1. Problematica . Răriturile, efectuate periodic, reduc, prin se- lecție pozitivă sau sehematieo-selectivă, nu- mărul de arbori la unitatea de .suprafață, in- trerupindu-se temporar starea de masiv, cu modificarea consistenței in raport cu virsta arboretului dat, in scopul ameliorării structurii, creșterii și calității arboretelor și, in final, a eficacității funcționale a acestora. La selecția pozitivă se aleg, pentru a fi favorizate prin lucrările de îngrijire, cele mai valoroase exem- plare dintr-un arboret, adică arborii de viitor, identificați după criterii silviculturale, econo- mice și genetice, adecvate fiecărei specii. Lu- crarea are un pronunțat caracter de îngrijire individuală a arborilor, prin extragerea celor dăunători, rău conformați, răniți sau deperi- sanți, fără a se întrerupe in mod permanent coronamentul. Răniturile se efectuează în arboretele care și-au realizat stadiul de păriș și, in continuare, in stadiile de codrișor și codru mijlociu, iar in stadiul de codru numai in arboretele care se conduc pînă la virste mari, cu scopul de a pro- duce sortimente valoroase de lemn brut rotund. Condițiile din țara noastră impun aplicarea metodei combinate sau mixte de rărire, prin care se intervine in ambele plafoane ale coro- namentului, în raport cu necesitățile concrete ale arboretelor. Particularitățile tehnologiei de exploatare a lemnului in rărituri sint determinate direct de următoarele caracteristici sau cerințe de apli- care a acestor lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor; — nu se execută rărituri in arboretele si- tuate pe versanți eu înclinare mai mare de 4(P, pe stincării, grohotișuri și terenuri eu ero- ziune de adîncime avansată, pe substraturi de flișuri, nisipuri, pietrișuri sau cu soluri super- ficiale eu înclinare mai mare de 30—35®, in benzile de pădure limitrofe golurilor alpine, in zonele de formare a avalanșelor de zăpadă și pe culoarele acestora și pe terenuri alunecă- toare și inmlăștinate; — căile de acces in interiorul arboretelor re- prezintă o condiție esențială pentru efectuarea rărit urilor și trebuie deschise încă din etapa curățirilor : poteci pentru adunat, late de 1,0... ...1,5 m, căi secundare pentru apropiat in cinățiri, late de 2,0...2,5 m, și căi principale pentru apropiat in rărituri, late de 3,0... ... 4, unitate amenajistică și pină la lezultanta asocierii formelor și dimen- siunilor mai multor unități amenajistice sau parcele care se parcurg împreună ; — in zonele de deal și munte, drumurile de tractor folosite la sros-apiopiatul lemnului vor urmări de regulă văile iar culoarele funieulare- lor pasagere vor avea lățimea de maximum 4 ni sau 6 m, pentru cazurile cind acestea au două sau, respectiv, un cărucior de sarcină. Recomandările, regulile și măsurile prevăzute in actualele norme, îndrumări și instrucțiuni tehnice privind răriturile trebuie aprofundate, diversificate și coielate, astfel ca silvotehnica și tehnologia exploatării lemnului referitoare îa aceste lucrări să reprezinte un sistem unitar, care să optimizeze lucrările de îngrijire și con- ducere a arboret clor tinere și să asigure recol- tarea intensivă și economică a produselor lem- noase rezultate, in condițiile menținerii echili- brului ecologic. 2. Factori do influență Tehnologia de exploatare a lemnului în rări- turi este determinată de următoarele grupe de factori de influență : — caracteristicile de teren și de arboret ale parchetelor, — indicatorii de punere in valoare si carac- teristicile masei lemnoase destinată exploatării, — accesibilitatea tehnologică la și in parchete, — limitele ecologice, ergonoinice, tehnice și economice de aplicare a operațiilor și de utili- zare a forței și mijloacelor de muncă, in core- lare cu condițiile specifice răriturilor. Influența acestor factori are caracter de re- stricție, de acceptare intre anumite limite sau de corelare, prin aplicarea unor mijloace de muncă, sisteme, metode și procedee tehnolo- gice și de organizare a producției și a muncii specific acestor tipuri de tăierii Această in- RKV1STA PĂDURILOR * Anul IH5 * 1HH0 * Nr. 1 fluența *«* poate datora unui singur factor, decisiv, sau ea reprezint st efectul cumulat, pro- venit din partea a doi sau mai mulți factori. Parchetele de rărituri reprezintă suprafețele de teren pe cate se află arboretele unde a fost evaluată masa lemnoasă destinată exploatării. Ele se caracterizează prin formă, mărime, geo- morfologie, configurație, derlh halea terenului și poziție față de calea de transport, iar arbo- retele respective, din cadrul suprafeței lor, prin formație sau grupă de fmmație forestieră, stadiu de dezvoltare, virată, consistență, etaje de vegetație, clasă de producție si elagaj; Poziția parchetelor de rărituri fată dc calea de transport forestier, respectiv platformele pri- mare, constituie factorul primoidial care hotă răște accesibilitatea la și in interiorul acestora, pentru lecuitarea și colectarea masei lemnoase destinată exploatării. Astfel, funcție de lipul, desimea și modul de amplasare a căilor de transport forestier, parchetele de rărit uri pot avea următoarele poziții tipice: — integrate cu calea d« tian-poit, prin pă- țj tinderea acesteia in interiorul suprafeței lor; — sprijinite pe calea de transport eu una, două, trei sau complet, cu toate laturile: a ting calea de transport intr-un singur punct; amplasate pc versauții opuși căii de trans- port, de unde materialul lemnos poate fi tra- versat peste cur sul de apă u instalații cu cablu sau cu mijloace mobile, mimai prin puncte special amenajate: — depărtate de calea de transport, eind apro- piatul la platformele primare se execută cu instalații cu cablu, eu căi de tractor sau prin relee formate din două sau cinai trei din aceste mijloace. Orogiafin terenului, tipul căii de transport și modul de joncționare a acesteia cu supra- fața parchetelor sau eu căile de apropiat crează posibilități pentru amplasarea turnătoarelor ti- puri de plalfmmc primate: — totale, eind pot fi amcuajate pe întreaga linie de contact dintre parchet și calea de transport; — parțiale, posibil de construit numai pe anumite porțiuni din linia de contact men- ționată ; — intr-un punct obligatoriu sau determinat de condițiile de teren, locurile in eare calea de transport atinge parchetul, unde căile de apro- piat joncționează cu calea de transport sau la capătul terminus al acesteia din urmă. Determinat îndeosebi de zona de relief, masa lemnoasă dintr-un parchet gravitează de la una la citeva platforme primare, după cum o plat- formă prin iară poale servi unul sau mai multe parchete. Din analiza. unui număr de 1423 parchete de rărituri, amplasate in raza a 19 IPET-uri și UFET uri reprezentative, au rezultat urmă- mv/sta pădurii.oh * Anul las * iwo *• xr.i (oarele valori medii pentru principalii indica lori de punere m r,doare : — raportat la parchet: 27,1 ha, 1113 m8 și [OKHO arbitri; — raportat la hectar : 4(1,7 m3* și 390 arbori; raportat la arbore: 0,104 m3. Dar paiiiciilaiilățile tehnologiei de exploa- larea lemnului in rărituri sint influențate direct de următoarele diferențieri firești ale unora dimre indicatorii medii de punere in valoare, de mai sus : - s-au înregistrat unele parchete cu volum total de 71 nr, revenind doar 4.5 m’/ha: — 31,3% din parchete nu depășesc intensi- tatea de 25 mfyha, din cate 9,6% nu ating 15 nVyha: — 61,1% din parchete au volumul arborelui mediu >ub 0.140 m3 fir, din care 13.4% mai mie de 0,060 mVfir, ceea ce este normal pentru stana de fapt a multor arhoiete. Totodată, arborii puși in valoare pentru a fi exploata^ prezintă numitoarele caracteristici ; — 37.2% au diametrul sub 10 cm, ceea ce esle determinat de structura reală a at bocete- lor de parcurs cu lățimii; — r,6,l% sint in clasele a 111-a și a I\ a de calitate, <-cea ce demonstrează fie că igieni- zarea arboretelor respective s-a realizai in cadrul rărit urilor, fie că la mar care s-a sub- estimat clasa de calitate a arborilor respectivi. Studiul accesibilității la și in parchetele de rărituri ate m Vedere, in primul rînd, utilizarea rețelei dc căi de colectare rămasă de la ultima lucrare de regenerare și :i aceleia utilizată in etapa curățirilor și completarea acestora, dacă este razul, cu căi de acces principale, pentru mijloacele dr colectare eomlm ătoarc, .și căi de acces secundare, pentru mijloacele de sec». in scopul obținei ii unordManțe mimme deaduuat. Pentru exemplificare, m figura 1 se prezintă accesibilitatea tehnologică caracteristică regiii mior de nninte și de rohue înalte, țlMle parche- tele d<* rărituri prezintă o momoiiolugie diver- sificată, uneori chiar pc .suprafața aceluiași parchet, îar cele dcpăltale de calea de trans- port forestier, eu trasee de legătură obliga- torii, impUn anumite căi de acces. de multe ori în releuș. p archete a in plasa te la capătul căii dc trans- port forestier, pe care o ating intr-un punct 111 sau sint depărtați dc aceasta, in continua- rea văii (21; — parchete de pe văile secundate, cate se sprijină parțial (3) sau total (4) pe o cale de acces pentru tractor; — pandiele sprijinite pe drumuri dc tractor, care m t iilor vor ti înlocuite cu drumuri de transport aul<> (5, ti); * N.K. în raport cu actuala stare’ a arboretelor noastre, atest solmu nteiitu, extras prin, râriiuri, este exagerat ile 'tiare. 49 — parchete eu o porțiune din suprafață ac- cesibilă traci oarelor (7) sau compuse din platou .și versant (8); Fig. 1 XcccihilHale tehnologică inisfă — parchete amplasate depărtat de calea de transport forestier, cind apropiatul de legătură, necesită relee foi mate din două (9) sau 1rei (101 căi de acces diferite. Cercetările efectuate in 92 parchete și supra- fețe experimentale de rărituri au concluzionat următoarele limite de distanță, privind apli- carea operațiilor și mijloacelor de colectare a lemnului iti rărituri; — adunat manual cu brațele lemn subțire și mărunt, pe distanța medie ergonomică de 50 m; — adunat manual cu țapina, pe distanța me- die economică de 50 — 60 in și distanța maximă ecologică de 300 m; — adunat cu trolii montate pe tractoare, pe distanța ergouomico-tehnică de 15... 100 m, prin utilizare și de cabluri prelungitoare; — colectarea eu atelaje, pe distanțe econo- mice de 80.. . 120 m la adunat, maximum 200 m ia adunat-școs și piuă la 300 m la colectarea completă și pe distanță maximă etologico-eco- nomică de 1000 m : — scos-apropiat ul cu instalații eu cablu, pe distanța tehnico-eeonomică de 300.. . 1 500 m. 3. Tehnologia de dohorîre Cercetările vrgonomice, tehnice și economice referitoare la tehnologia de doborire a arbori- lor in rărituri recomandă generalizarea for- mației de lucru cu un singur muncitor și exe- eiitarea prealabilă' a fazei de însemnare vizi- bilă de la distanță a arborilor marcați, denumită convențional marcolare. Doborirea cu formații de lucru compuse din doi muncitori duce la înregistrarea unui timp neproductiv de aștep- tare tehnologică, in medie de 16,5%. Marco- lawa, prin procedeul cu benzi textile, asigură următoarele efecte economice: — reducerea timpului total de lucru, iu medie cu 12%,, și de funcționare a ferăstrau- lui mecanic, eu pină la 19%; — reducerea consumului de carburanți cu minimum *%; — reducerea timpului de dezaminare, in medie de l;i 22% la 9%,. Creșterea eficienței fazei de doborire propriu- zisă j * 1990 t Nr. I accesibilii ut ea tehnologică prin căi deja existente și căi ee trebuie proiectate supli- mentai-, funcție de deelivitatea terenului, si- nuozitatea văilor, punctele de concentrare a masei lemnoase, distanța piuă la calea de trans- port forestier și posibilitățile de amplasare a tipurilor de platforme primare; mărimea indicatorilor do punere in va- loare și caracteristicile masei lemnoase desti- nată exploatării. Zonele tehnologice optimizate de adunat ma- nual cu brațele, pe distanțe medii de 50 m, se proiectează pe terenuri orizontale sau eu declivitate, dar cu sensul de deplasare a sarci- nilor, pe cit posibil, numai iu aval. hi condițiile tehnologice din rărituri, adu natul manual al lemnului subțire cu brațele se aplică incepind de la 100%. m arboretele cu volumul arborelui mediu sub 0,0l() ni’/fir, la numai 5%, in arboretele cu volumul arborelui mediu de peste 0,450 mJ fir. în schimb, adu- natul manual al lemnului mărimi «u brațele este necesar numai eind volumul arborelui me- diu depășește 0,140 m ăfir. Zonele tehnologice de adunat manual cu țapiua sint condiționate de asocierea efectu- lui de deplasare gravitațională, produs de starea si panta minimă a terenului : uscat — 50. . . ...60%, umed 35...60%, acoperit cu ză- padă 20.,.j»% șî acoperit ctt gheață — — o.. .10%. Operația de adunai lemn brut rotund eu trolii sc practica numai in parchetele accesi- bile tractoarelor pe care acestea sint montate. Pe distanțele de piuă la loo m, prin utilizarea și de cabluri prelungitoare, in toate cazurile adunatul cu tfolii este mai economii- decît adu- natul eu atelaje. Dar, in arboretele dc rărituri. eu volumul arborelui mediu sub 0,140 m3/fir, datorită reducerii distanțelor dintre arbori și creșterii numărului necesar de piese pentru for- marea sarcinilor- optime, distanțele de adunat cu trolii sc limitează intre 15... 50 m. în aceste cazuri, adunatul piuă la punctele de desfășu- rare a cablurilor trăgătoare ale iioliilm- se va executa cu atelaje. în condițiile de exploatare dil> numiri, teh- nologia de colectare a lemnului cu atelajele prin sfinitinie, cu utilizarea săniilor din lemn, asigură, in comparație cu procedeul prin tirire, creșterea cu piuă la 18% a volumului sarcini- lor pc cursă, protejarea solului și eliminarea completă a consumurilor tehnologice de lemn brut rotund. Totodată, față de atelajele cu doi cai, tehnologia de adunat-scus cu un singur cal duce la creșterea eu piuă ia 22% a volu- mului sarcinilor pe animal. Adunatul cu un cal este recomandabil la prima tăritură. mai ales in -arboretele cu desime tedusă, și generalizat in restul i imurilor. limita minimă a lățimii căii de acces fiind dc numai l...l,5 m. REVISTA PĂDURILOR * Anul 105 * 1990 * A’rJ hi raporl pii acceujbib'iah*» tehnologică, uti- lizarea tractoarelor mici in rărituri poate fi practicată in zonei** de cimpie și coline joase, cu unele excepții de folosire parțială a atelaje- lor la prima răritură, iar. iu zonele de munte și coline înalte, traci oarde au prioritate tehnică la . La analiza acestor perdm colectarea lemnului din tăierile secundare. în : Hevista pădurilor, Nr. 2. * * *. 1985 : îndrumări tehnice pentru siluirutturu. Mini- sterul Silviculturii. • • •, 1986: .\ormt Mutic? penltu cmduarea mase.i lemnoase destinată exploatării. Ministerul Silviculturii. * * * 1986 : Xormc tehnice pentru tmjrijiicv și conducerea arboretelor. Ministerul SlIvicUlUirli. Partlculurtlirs o( IVood Lofjylng Technolony (n Thlnned Forcsts VVood logging technology i:> thinned forests is defermined by the ficld chwacicrislics, by the «oorî Inrncd to account, the stauding stand volume, feehnological aecessilnllty and the ecologica], ergonomie, tecimical and ecologica! limits of operation upplication and use of maupower and labour meaus. The author suggesls otic worker should carry oul the precedin;; tree marking and trec tciling. Tlie mani characterislics td the wood logged by thinning (niran volumedia, naniber of trecs, menn tree voltnuc, sire of culling arca etc.). werc established. Optinuim tcclmological schemes are slumn for thesc works established by taking iuto coiisi'Jerution tltc above mentioncd lactors. HI.VISTA PĂDURIi.OTt * Anul Z05 * 1990 * hlr. 1 Cronică S-a reaprins o torța: ^Societatea progresul silvic** Ș*«i.|- de a rmUtll, pădurea r"tnâii isiă s-;, aflat in declin, cee» i i a afinmt cehilihnii in natura și lalilofe.i vieții popo- rului nmdrv l 'Milnni despăduririlor si .< degrailării Ionelului for.stjer x lo*i sesizulâ exhaustiv de :du.i m o «'.oua jumătate a wvnmlui itve’ji, t ind s-a lurumt înmriil corp silvic naționnl. Atm'ei, s'lmidloi-h in- i-td.i ji. vp.oii. in'in holărire.» lor din aprilie 18S- .1.1:11 1*'1 ,ut: .ui nuiurt.-A ara uii j „l’rogresul silvic", zidind ..sticl e'i olislarnl spirilu.il <11 raica răului nâ- pustii asuprii pădurilor și. în același timp, aprinzind o forță vie pe. drumul silviculturii rmiumcțlî, roLrivit sluti.tnliii .ntopl'i aluiici, scopul societății era. in prn< pil . „d j lupta p. uiru răsjiiiidm'a ideilor științei intlOene; u.cipra mânjirii pădurilor”. Iun Kdinderii. preșe dinți I- dm p-ru':.ii« 1888-191:5. cu u..'.« l « ■ repeta euvin- lelv ..iin» avem o suciel.'ite șiiipl.ițn ■' Xp.’irtid sortetâțli ..I'r-mresiiJ .rlvic" la mm irca și dezcol- laiT i silvicul or 1 rmi-um-sii >1 fosl uii'iri 1 a a hnninal calea progrcmfloț in sitmultiira K.dnm.dă piu» 10 .mul .1948, cimi acea iă fiică.;. .1 s...-itmihtatli silie.i rmuâuesti a fost stinsă eu lii-iitph" d» ii vuiUil <1** răsărit, v.ire a adrs sămința Iota lilareșmiilm pe eu'b .mir'Ue luMstrc f.hrzr ilară Xoiiel.d.'.' :■ îuH Înmiit dc-ti:*.i’.ilu. ca a con- limi.d totuși sa 1 sdsR iu suUcbli nhicnit-pilor noștri. Acest adevăr si dr 1 mmnenlu! orga- nizăr-i suec-îa1,!', :»i anul Ixivi, ea ilegali <1- pn-să al acesteia. ■ Ihipu muu < । remarcai Io iiaiivrMn'.i ■ .ăl de ani de exis- tentă a «1. .. t a viața si» e lăl o a fost r»di««că, faptul se d.Huimpv vn.z.imii -iroiw .-. un uihrdor ul Jurul ideii de Pro- gres silva ' Zeshm culuii.il -tiinlilnă his.’iiă moștenire ui amil l"4h idei uvLVi mi s-a epuizai AU ‘us: msă șubrezite b.i.eb* >1:0*1 r.u , .ib-p-ogre-uli 1 i.uirmmni of'Ilar Înnoitoare a In,', «leivi'Ulâ De lj ccotrii'iijei stirn ree. si de opinii s-a njims i. «m i<;l tri.mel. ii.iim lm pșiin m 1 .ut. eaiv a intu- ncciit vu ta r.in -tara l'ădUre ■ MMhi'ir.'.s • practică :ul avut Jiu t ■< inti.-ie t!’.> 1. livada li.da ■ ull ural știiilt ifieă a l"s ceuvli- i i 1.1 : i es! e.upu .1 dmtmi posihr<ă renașterea Soi'flalil ..l'ruși'isiil siutc (o aci na la 1 Iapă, hot.irini dc o.fd'd.iii a Sm'nl.i ii . -ii-t tu.rta ui- \dm>,iri*a inemLirilor săi to..il.-d!,i 1. linni.i li» 14 1 ;»ru:i''ii' ț'iici aida Academiei de 'Ii i.’, \ ■ ■» ii,1 si sdviv tic-^.o', > . tajir. Societatea a Notă Str.it siisl ium<: că. dm «te nelnielcs ului iivlii timpuri, riurile Ctilre (dili*<|iul de reduci*® al Revistei pădurilor »'"u«.. , V t\'-.’ l oulermto Xiițiofcda dc Ecologie . ni pentru as.șiM m- j <«llildin lm’ ecidugiee”. putdicală 1U9S'.1 el itesistri pădurilor, mumie apărut ia 20 fe- .• c. s hi.nidas. fără știrea meu. urmilturitl pasaj : iriimiia (j'iiteniilvi, iu plină i*pnr.i «ieslișislă, dr. «li» V t'ti'rgui a cor.inc ut politica tirstii'ăi «le distrugere.1 lorii' ' v.iilis ,:i» s volutir. prin lă, ce s. cec mânu tiparele împotriva fac- ,ndropici " tm'idalâ a suslimil ea ,,dm ,:c iiiui'irr, ' ■ unele proiecte* * sâ se H'ifii'ilc”. După l'e- 1 Saivan, \..t.ouăle, itmpcle lîti>Ji|al«*a s a mai cerul 1 ce rufi i.» in cnnlimr.ire o p .""bli iun.. gr.HHâ .1 h i> '«iminiicv .1 l*.-,t»'ieî/’ ouă referați1 d de mine erintei. lot- vAU iievciH să ctoc!&r urmă- cs l.i care mă relee, nm luaintat-o redacției tu luna mute luSn. în luna ianuarie a.c, mi-a fost solicitata o |ost rrliifiinpitu . Inriual. potrivit legislativi Jn vigoare, este u;r avi ih- miimtnrv Stainiiil .ipriiii..-! la admi.irea sus menționată, precizează că Suvlrtutru ..PnryrrsUl -dlvlr” este eonllnunloarea de drept a societății i-u arrlus) itiune. inflln|ută in unul 1086 și dcșliin- I iră U: uliul 19|S ( ald.itea de persoană juridică i-a losl aeiird.ilă prin li-dârire ludrcătorească. 1‘ntrlia ac.limi i stalul. Societatea ,,Progresul silvie” este apolitică, ncșindimlă si independentă. Ea reunește specialiști silvicultori, nicliisli dm duineniiil exploatărilor forestiere, ea și -pecialisiii din loațe domeniile științelor naturii, sociale si tchun e 1 arerni absolut m«nțămintul superior și fac dovad 1 urair pn-uvupori ștliutiln-e sau promovează in silvicultură pnmresiil ii iKiii'. cionumii-, social si ecologic, indiferent dacă sini in ."‘tuita[r -an pensmnari. "statutul prezintă srupld. mljlutxctde de acțiune ale Socie- tății, criteriile «le ndmiivre a candidai Hor ca imnibri activi, uiionlici si donatori, drepturile și îndatoririle membrilor, iirgriiivlv de caidue. 11 si atribuțiile acestora, filialele, consi- liia- si, ui limd. hiinlunle 'societății. Potrivit tradiției. Ke- sisla pttdmii.» i-ste viuisidvralâ ca organ al Societății. Jn ■'talia aci oală vg sr va edita de ministerele de resort, in cola leinre tu Surictate.i ..Progresul silvic ", b'ilialele Societății se pol ivn-tiim in localii utile in care se întrunești* un număr dr cel puțin 15 membri \dmitfren in Smu l.itf s.: fast* Selectiv, după criterii pro- tesoilldc polriiti stalid'alui. \dutiarrn mvmjirdur limdidori. «lin 12 februarie J91M». a ales t.'in-diiil provizoriu de conducere al Societății, avind iirmălono'.i cdmpnili'liță mg. V. Gislltt. dr, ing. 11. Idssrseu. dr. mg A Ibmltă. «'i'ixi di urj i. Floresell, dr. doc, \ . Glurylu, dr fnj; 1 Uilrxcli. «li iui; ( . Hușii, dr. hlg. fir. Stoleuleseu, mu M îlșseăeii în pntiia s,i șeihnlâ, i'a.osiliid provizoriu de conducere a atu. liuF'1 sloiului, pntr.iiț propunerilor prezentați* anterior, si »t- forță in pe «iile» progresnlui șlimțifico-tiimic iu -ilvirultarii 11 scot iî« .ipârare a pădurii român, ști Dr doc. X ii lt HGP. completare pe care am predat-o cu urniălorul eonlimit, refe- rilor la ci le două referate prvzentntc in plenul conferinței de di*. X. Doniță și dr. doc. V. Giurgiu : ..Tuimlalâ, am subliniat necesitatea definitivării si instituționalizârii itionitoringului ecologic Ia nivel național, rezultatele reale ale acestuia iirmlnd să fie comunicate opiniei publice, fără nici o incerciice de ase prezenla ..in roz” stareu mediului iliconjurălor din țara noastră", preeizmd si locul in care aceasta să fie inclusă in imiteria). 2. Nu pot fi dr neord etr practicii adăugirilor și nunii filărilor arbitrare in textul unui autor Orice redavlir are obligația sa ceară consimțămmtiil autorului atiiiici ciml crcile necesar să facă o schimbare in arlicuhil acestuia. "J. Eu insumi aș fi tost «le acord, dacă aș ti l«st mtrebat. cu adăugirea făcuta, in cazul < md aceasta ar ti corespuns realității, ceea ce, din păcrdi*, nu se ponte spune despre afir mafiile cuprinse in rindnriie inirmiusc 4. !n loc să se ocupe spațiu! gratie :il re vistei cu usemem a tcxle suplimentare in articolele unor autori, ;.«• fi losț. ered. o obligație mor-ilă, io asenlimentul ium pultii corp silvic, sil se ti publicai necrologul tiuârului ermi al revoluției, VI.AD II.IE, silviculior Ia institutul «ie GerCctări si Amenajări Silvice, căzut Ja 12 decembrie, mcrobig predat redacției mea din primele zile atc lunii ianuarie. In consecință, rog redacția să publice acest ponei de vedere ;d meu Ing. AL. TISȘESCI Căzut în Revolufie 11 ’ «Țlonfibeir tiind miloasele meleaguri telcor- amin-, V rare i-an rlcsu-pi șl dragostea profundă pentru ■'.'tura. Hlr Had ., absolvit r,i rczuitatv deosebite liceul din Hnnu-aii iu anul Iubirea pentru pădure, edruii:, pnt« e.mnmșt,.,,. ,,, fiecare un (Ie studiu, i-u purtat tuis.i spn hixtitutui «tn (.«Tuluri << Amenajări Silvice «lin ihiCnreșli. umil x a anpijal Cu o «l; , .ore rar intiinită tn act»- Tit:»țn;i <>.. nrieton- din silvu:«dti>.;< Modrsti.t. dublată d> „ rviuipj.ira denunțate, ca și o piv- ^fi'e p-o!«'si>m:il,i |.«m, bună a„ !,«. ,,t Ca hie \lăd să lie Iul».;, stima: și revjiivl.it, <0 upHriv.i de colegii si prie- li nii av. tiiWstSLri pentru activitatea de cercetare, el a «tcnnli. iu scurt timp de la angajarea sa in l.entraia mHilutliim. mini dintre cei mai solicitați colaboratori la «emeje ry șpccitlc himuetni- Deși toaite .măi. Jlîe \ lud .:««:« o personalitate bin< re- Mw lirf^ aiȘijml, do-p: u, i.-H-rtaiea. Acestuia l-a -idi Kumat ea, 1« /.Ici il,- 71 p.,mbrie. 1989, prima zi a Itcvoluției, să sc alăture tărâ ezitare tinerilor și copiilor care demonstrau pașnie Împotriva odioșilor dictatori, l'așii și inima l-au călăuzit spre punctul cel mai fierbinte al demonstrai ici — Bulevardul Xicolae Bulceseu ( .urajos, ne- înfricat, allindu-se bl primele rinduri, silvicultorul Iile Vlad a căzut ea un adevărat erou sub ploaia de gloanțe a slugilor tiranilor. Iu chiar ziua Marii Henaștcri Naționale, colegul nostru a plătit cu viata pentru Ca. astăzi, să putem vorbi de libertate, su jmti-ni spune adevărul, să ne aindini cu încredere la ziua de miine. Astăzi, eind și datorită sacrificiului suprem al lui Itie \ Iad. se nașe zori noi și pentru silvicultura rouiăitească, toți cei care lucrează in Institutul de Ceivetări si Amenajări Silvice aduc. împreună cu întregul corp silvie, tui pios omagiu celui care va rumiue mereu in amintire, asa cum a fost — nu neuitaf eroii martir al neamului românesc. Dr. doc. \ II TOB CiliUtili Ing. Al.liKANDni TISSESCt 54 lil- VISTA PADUHILOR « Anul 103 19W t t Index alfabetic A Alexa. H. ș.a.: Contribuții la interpretarea unor aspecte de dinamica a avalanșelor de pe baze hidraulice. Ar. 1), p. 118. Alexe, A. : Propuneri pentru un sistem de indicatori chimiei ți biochimici iu vederea caracterizării nutriției minerale la plantele forestiere. Xr. 1, p. 13. Alexe, A.; implicațiile teoretice ți practice ale unor analize chimice ale țolului din jurul arborilor de gorun (Qnrnus pKlrufa Liebl). Ar 3. p. 123. tt Barbu. I Imlurnta desimii arboretelor de molid asupra para- metrilor de stabilitate a arborilor. Ar. 2. p, 90. Kurtok. Knmilii : Kellectâ «are Edntib stabilitatea și viabi- litatea pădurilor 7 Ar 2. p B9 Heldeauu. E su.. Blrtulan, G . Gousidcr.iUvni privind bio producția de uupeiii comestibile io sr du roii. Ar 2, p. 79. Bolea, V Calitatea ghindei de gorun tVuO'us petnteu (Mult. 1 iehl rivoltulv Ir wtlnodr trei drnmii •li|i i aprinsul regimul tmioilicr carpatice Ar. 3, p. 119 Bușe. 1 , Kzueh. 3 . Cercetări ui legă:ură >U variația consu- niu’ui de motorina ta irm-bstrele m- lip TAI-. Ar. I. p. 30. Hușe, I., kruch, J. I ontribut ii la ■ Imoașterea consumului de eomiiuslitiil iu încărcat oarele de tip IFItOX și IF11A, utilizate In centrele de sortare si preindustrializare a lemnu- lui Ar 2, p 103 Hușe, I Direcții prbirilaiv In don emal reducerii consumu- rilor de car bârfi liti, in activllaiea de rspusifare a lemnului, Ar 4, p 204 Hlizea, A , A'nrikijarru pădurilor Ocolului silvic Mediaș, in condițiile pidnurii jndusinaiv Ar 2, p 73. 1 Cârlogaliu, I) . Mălini, 1. - I n nou mode! de lunieular uni- versal peni, ii inlerLirta lemnului — FUC-D.4. Ar. 1, p. 42. Ceianu, I , Mlhnleluc. 1 . Eficacitatea rnpînrârii scolilididm" ‘l'ruiMulfiutr»» lîn^ilurn obx cu ajutorul curselor prevăzute cu tcriiunm «nietii: agregat iv. Ar. 4, p. 192 ( htm. D, Dlssescu, Gubrlelu ; Observații asupra prezenței unor insecte galicolc la stejarul peiium oiat din Stațiunea 1CAS-♦ Gârneții. Ar. 2, p. 84. 1 lobauu, ( șai-: Modificări ale soim dor hm-slierc produ.se de poluarea eu prut de ciment, Ar. 4, p I7G. Chlțea, Gh.. Dusu. A. : lAuluarca volumului unor arborele de umild prin metode 'aitugrami-trice Ar 4, p. 2tl0. (Unelti, l. s.a. • < imlrilmbi la interpretarea unor aspeele de dinatiiieă a aValunșeiin tiv pe naze hidraulice Ar. 3, p. 1-48. tamstantlneseu. Gh>, lunașcu. Gh.: I 'iude cerințe privind exploatarea lemnului tu flomunia. Ar. 1. p 2. Creangă, < . Lăzăresiu, Gh • GimsMrral'i privind utilizarea leromomlof sexuali sinteti. i Ili lucrările de depistare și prog- noză a dăunulorulhi /.yrmmbo. t'X-nmhi- 1 . ta Ocolul silvic l’lttua, judelui Sm-ea'a. Ar I. p 34. 11 Dan, I. ș.a. : Considerați uni privind bioproditcțiu de ciuperci Comestibile in sectoiuli silve. (I). Ar. 4, p. 213. Dlsseseu, Gahriela, Chlni, D. ; Observații asupra prezenței unor insecte, galicole la stejarul pcdunculat din Stațiunea IGAS-Cornetu. Ar. 2, p. 84. Disseseu, R-, C. : Contribuții 1» determinarea fondidui de producție optim Iii emirul grădinărit. Ar. 1, p. 18. Dfflgol, M., Blaj. R. : Utilizarea metodelor de decizii mulli- critcriale Ia amplasarea masei lemnoase — produse principale. (II). Ar l.p. 23. E Enescu, Val. : Miernpropagarea ,.in vitru" șl ameliorarea prin selecție chmulu a s.ilcinmlin (Atoăini» pn. Ar 4, p. 213 loulță, Lucia. Enrseu, A id. : l'o'osirea d> metode aie bioteh- nologiei in ameliorarea arloirilor forestieri. Ar. 4, p. 130 K Kohl, Șt.. Klss. II., J. : Analiza unor elemenle biometrice la sitarul de pădure (Sco/o/mi rimlirtila L. i colectat in Dobrogca. Ar, 3, p. 133. Krtieb, J., Bușe, !■ : Cercetări in legătură cu variația consu midoi de motorină ia tractoarele de lip I AF. Ar. I. p 38. Krui'h, J., Bușe, 1. : Cuntrihuții la culioațlen'a cimstmudiii de combustibil la Încurcă ton iele de lip II IW\ și IIIIA, utilizate In centrele de sortare m prcinduslrializare » lemim- -ui. Ar. 2, p. 99. I. LăzăreSeu, Gb., Creangă, I, : Considerații privind utilizarea Icronumillor se.xmdi sintetici In lucrările de depistare si prog- noză a dăunătorului l.inwntrm r/wtiw/ra ly Ocolul silvic l’utua, judelui Su. eava. Ar. 1, p 34. M Mueiieilon L-: Contribuții ia Iterlreționarea mior mrlmlc ih* evaluare econoiuie.i a funețiilor de pmteelie Iile pădiiriloc. Ar. 2, p. 9«i Alallat, 1 , (.âr|ii{|iiini, 1). : t n mm model de himcidar uni- versal pentru colecl.irea lemnului FU< l> 1 Ar G P 42 fiEVISTA PADVIULQiî * Inul 105 * 1000 .* Nr.l 55 Alihalcine, V., Shnhinesen. A. : Considerai ii cil privire la evoluția populațiilor dcfoliatorului /.pmmifrm mnnacha L in cuprinsul țarii, in perioada anilor 19'4- 1986. Ar. 1, p. 34. Mihalciuc, A. : Cercetări privind efectul atractaiililor fero- monali specifici giiidacillui de scoarță /ps li/iMipraphtix 1.. asupra scolitiduliii rriipndimdron hnralitin Oliv Ar. 3, p. 143. Ălihalejiie, V, Ceiuliu. I. ; Eficacitatea capturării scolitiduliii Trijpodcndron Hneahnn Oliv. eu ajutorul curselor prevăzute cu feronion sintetic agregativ. Ar. 4, p. 192. Mihăilesru, A. ș.u. : Modificări ale solurilor lorcstiere pro duse dc poluarea cu praf de ciment. Ar 4, p, 156. Munteunu, S. , A.; Contribuții la interpretarea mior aspra U de dmaiiueă a avalanșelor de pe baze, hidraulice. Ar. 3, p 148 A Alcolesm, Lurisa, Aleulescil. A. : O raritate : fagul iu nord- vestu) țării. Ar. 2, p. 94. Atcokscu, Lnrlsu, Alcolescii, A . Ilițlu, A. : Citeva conside- rente privind rupt urile si dobori tur; le produse dc vini iu saleimeteie din nord-vestul tării Ar. 3, p 131. <1 Oprițu, V. Pentru o stabilire si o exprimare mai dară n dist. ulei de vol-clnrv iu studiile de mnenaj re a pădurilor si in cele de amplasare a drumurilor loreslirre. Ar 4, p. 20B P Pnlu, L . Stepam, Al. . Ucaljzarea unor trăi toare loreslicru de putere mică (311 45 CP) pentru colectarea lemnului din tăieri secundare. Ar. 2, p. 103. 11 Ilăuță, (:. ș.a Modilictlri ale solurilor lorestiire produse de poluarea cu praf de ciment. Ar. 4, p. l”6. IleiUov, I , Ipneu, Gli. : Calcule iterative In proiectarea fuui- cularelor cu mai mulie deschideri, dotate cu cabluri trădă- toare in circuit închis. Ar. 3, p. 153. Wl«u. A ș.a. Citeva considerente privind cuplurile si du- bociturile produse dc vini in salcimelrle din nord-vestu țârii. Ar.. 3, p. 131. Rusii, A-, Lhițeu, Gh. : Evaluarea v olumului unor arborele de molid prin metode fotogramei rice, Ar. 4, p 200. X Shuimiesiu, ,\ , Mihulciue, A. ; Consideratii eu privire la evoluția populațiilor defoliatoriiiiii l.yiniitdriu mvnaiha I. tn cuprinsul țării, in perioada anilor 1971 — 1986. Ar. I, p. 31 Slniimieseu, A. : Observații cu privire la starea fitosauilară a pădurilor pc perioada 1987/1988. Ar. 3, p. 134. Stețpiru. AI., Pulu, C. : Realizarea unor tractoare forestiere de putere nucă (39 — 45 CP) pentru colectarea leninului din tăieri secundare. Ar. 2, p. 103. T TKseseu, Al., laneuJesi-u, M. ; Efectele poluării industriale pc buză de compuși ai sulfului iu acțiune sinergică eu metalele grele, asupra creșterii arboretelor din zona Copșa Mică si evaluarea pagubelor produse. Ar. 4, p. 179. U Urrchlatu, Melanină : Aspecte privind variabilitatea intra- si interpopuluțională a fagului carpatin. Ar 4, p. 183. V Vlongu, ȘL ; Contribuții la stabilirea unui procedeu de esti- mare, in timpul executării marcărilor. Ar. 4, p, 197. OMAGIALE Centenar Emineseu - Emiiicscu si pădurea. Ar. 4, p, 222. IHA ACTIVITATEA IASTITUTULE1 DE CERCETĂRI ȘI AMENAJĂRI SILVICE Ar. 1. p 51 ; Ar. 2, p. 11)8; Ar 3, p. 165 croaica Ar 1, p 53; Ar 2, p 110, 112; Ar. 4, p 219. 220, 221. D1A ACTIVITATEA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE AGRICOLE Șl SILVICE Ar 3. p. 164 RECEA ZII Ar. 1, p. 9, 41, ăti; Ar 2, p. 72, 93,1(15, 107, 111, 112 ; Ar 3 p. 133, 164, 167, 168 : Ar. 4. p. 216. 217. 218. REA ISTA REVISTELOR Ar 1. p. 22, 25 ; Ar. 2. p 68, 83. 89, 05, 107; Ar 3, p. 118, 122. 130, 147, 161 ; Ar 4, p. 182, 196. 203. 25 Cronică Sesiunea de comunicări științifice a Institutului de Cercetare și Proiectare = pentru Industria Lemnului, noiembrie lQ8o Anul 1989 a fost marcat de două manifestări știiatilii'c remarcabile, vizind tehnologiile si sistemul de mașini iliu domeniul exploatării i prelucrai li leninului Organizate la sediul Institutului dc Cercetări' si Proiectare pentru industria Lemnului, iile două Sesiuni de comunicări ști iuții iei- (18 19 mai și IO noiembrie, 1989) ao demonstrat că problematica modernizării activităților din domeniul ex- ploatării si prelucrării lemnului s-:i rmiiph'tut cu mu date si informații rczullale din cenctarl si obaTvații reci-nU'. Cmislăluiraa din io noiembrie 1989 — lelmoloțjii, sisteme de mecanizare șl modernizare iu domeniul exploatării și prelucrării lemnului i-n productivitate și efh-ieii|u ecmmmlră sporite — a avut ca partienhirilale diversitatea probieme- ior si aspectelor abordate in cele șase secții. Larg i particip tre pret-um șl subiectele p-e/t-nt.it e au dc monslrit *mim-esul deosebit si i .iricl.dea problemelor pc care te pun cerințele aetunle in '.lomenml creșterii eficienței eco- nomiei'. ia emlr.il șr.rhnțl'i dr des'-lii-lvrc'. ilom’ml Ion Huși- director genera! .d Centralei C' E .ahcd.irc a I.emilului - a tr ișat, prin juczenlaren reli raluiin Direc-ții ptimllnre in aeliCmteo dc exploatare și prelmrurc a lemiiuiul. ia condiții dr redm-.'re a resurselor