REV ISTA PAPURILOR | || - Wtt MINISTERUL SILVICULTURII Bogăție de preț, izvor de sânâtote și frumusețe, motiv de inspirație în literatura și arta populară și cultă, pădurea a fost și este strîns legată de ființa poporului român. A o păstra cu scumpătate și a o ocroti este datoria noastră a tuturora ASPECTE DE ARBORETE MATURE DIN CADRUL JUDEȚULUI VRANCEA • Arboret de brad tratat în codru grădinărit, în ca- drul Ocolului silvic Soveja. • Arboret de gorun, în cadrul Ocolului silvic Gugești • Regenerare naturală de brad sub arboretul de fag, în cadrul Ocolului silvic Năruja Mesaj omagial de felicitare adresat tovarășului NICOLAE CEA UȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere și a sărbătoririi a peste 55 de ani de activitate revoluționară Mult iubite și stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘ ESC CI, în șirul marilor sărbători, prin care întreaga țară își cinstește pe cei .mai de seamă fii ai săi, se înscrie cu deplină îndreptățire aniversarea zilei Dumneavoastră de naștere, fiu credincios și devotat al vrednicului și talentatului popor român, din mijlocul căruia v-ați ridicat și ale cărui virtuți le întruchipați într-o fericită sinteză. ■ ' înalta vocație revoluționară și patriotismul înflăcărat care v-au caracterizat încă din cea mai fragedă tinerețe au contribuit nemijlocit, permanent și hotărîtor, la creșterea necontenită a capacității de luptă a Partidului Comunist Român în marile bătălii de clasă, ea și la unirea într-un singur șuvoi a tuturor forțelor progresiste și democratice pentru dobîndirea- victoriei definitive a noii orînduiri sociale-— visul secular al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate din România. Fecunditatea și profunzimea gîndirii Dumneavoastră social-pvli- Cce, sprijinite pe vigoarea acțiunilor de masă pe care le-ați condus cu clarviziune - științifică și bărbăție neclintită au imprimat un puternic și original caracter novator aplicării principiilor universale ale socialismului științific la condițiile specifice țării noastre, consacrîndu-vă-ca-cel mai strălucit strateg din istoria României și legendar erou- național, înscris pe vede și cu nețărmurită dragoste în conștiința întregii națiuni române. .Ansamblul armonios al politicii interne și externe a României contemporane, făurit-de Dumneavoastră și materializat în realizarea celei mai înfloritoare vieți soeial-economice și-cultural- științifice care a pulsat vreodată pe teritoriul național, concomitent eu ridicarea-■ prestigiului României socialiste și al Președintelui ei pe toate meridianele globului, la cote nebănuite 'vre- odată de înaintașii noștri, constituie expresia uriașei Dumnearostră forțe de creație-, attt în condu- cerea dezvoltării țării, cit și în promovarea celor mai nobile năzuințe, de pace și colaborare, .'ale întregii umanități, conferind perioadei care a început după cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., -de cînd vă aflați în fruntea partidului și stalului, denumirea pe care întregul popor a adaptat-o mi adîncă recunoștință și legitimă mîndrie patriotică ,,EPOCA NICOLAE GEA UȘESCU”! Dimensiunea istorică mondială a prodigioasei Dumneavoastră activități ne însuflețește permanent în lupta pentru înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor trasate de -Congresul-al XlII-lea al Partidului Comunist Român. Realizînd neabătut orientările și îndrumările -ele inestimabilă valoare pe care ni le-ați dat, avînd un cadru organizatoric corespunzător, noi, cei ce lucrăm în silvicultura patriei noastre, ne vom concentra eforturile în direcția gospodăririi su- perioare a pădurilor, înfăptuirii cu consecvență a Programului Național, operă vastă la a cărei elaborare contribuția Dumneavoastră a fost hotăritoare, România fiind printre primele țări din lume eu un program de o asemenea amploare și perspectivă. Fd asigurăm, mult iubite și stimate tovarășe Secretar General, în această zi solemnă, că vom acționa eu toată fermitatea pentru întărirea spiritului de ordine, disciplină, - responsabi- litate și autodepășire latoate unitățile silvice, amplificînd neîntrerupt, în sensul recentei Legi pentru conservarea și protejarea pădurilor, f uncțiile productive și ecologice ale acestora, pentru ■ creșterea contribuției silviculturii la dezvoltarea avuției naționale și ridicarea calității vieții întregului popor. - .. ■■ : ' Să ne trăiți întru mulți ani, iubit conducător! In numele Biroului Executiv al Consiliului de Conducere a Ministerului Silviculturii Ministru Eugen Tarhon Mult stimate și iubite tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, în aceste -momente de vibrantă și înălțătoare manifestare patriotică, în care întreaga țară, în straie, de sărbătoare, aniversează împlinirea, de către Dumneavoastră, a 70 de ani de viață și a peste 55 de am de intensă și eroică activitate revoluționară pe care i-ati pus în slujba celor mai nobile idealuri ale națiunii noastre, exprimînd gîndurile, sentimentele de profundă recu- noștință și aleasă prețuire ale celor 500 000 de oameni ai muncii din industria lemnului și materiale- lor de construcții, vă rugăm șă ne permiteți să vă urăm eu stimă fi deosebit respect, din adîncul inimilor noastre să trăiți ani mulți și fericiți, viață îndelungată, multă Sănătate și nesecată putere de muncă pentru a ne conduce cu strălucire și cutezanță pe drumul unor noi și mărețe împliniri epocale în procesul de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a patriei spre comunism. Această aniversare, ce s-a înscris cu litere de aur în istoria națională și în conștiința întregului nostru popor, ne oferă fericitul prilej de a vă aduce un nou și fierbinte omagiu personalității Dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, eminent condu- cător de partid și de stat, înflăcărat revoluționar și patriot, militant de frunte ai mișcării comuniste și muncitorești, neobosit luptător pentru cauza libertății și independenței popoarelor, pentru progres social, colaborare și pace în lume. Prestigiul fără precedent de care se bucură astăzi Partidul Comunist Român în mișcarea comunistă și muncitorească internațională, al cărui militant de frunte unanim recunoscut sînteți, stima de care se bucură România în rîndul națiunilor lumii sînt rodul politicii interne și externe pe care cu înțelepciune și curaj o promovați de cind vă aflați la cîrma destinelor patriei -noastre. în strălucita personalitate a Dumneavoastră, mult stimate tovarășe secretar general, cinstim pe acela care, din cei mai tineri ani, a ales, eu curaj și. pilduitoare conștiință revoluționară, calea luptei pentru cauza poporului; cinstim pe revoluționarul de excepție care întruchipează ca nimeni altul, idealurile de echitate și dreptate socială, onoarea și demnitatea patriei, aspirația ei spre progres, libertate, democrație și pace, pe Eroul între eroii acestui popor, ctitorul de țâră nouă, strălucit strateg, sub a cărui înțeleaptă conducere România socialistă parcurge cei mai fertili ani din întreaga sa istorie, pe făuritorul celei mai înălțătoare epoci din multimilenara existență a poporului, EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU. Mobilizați de minunatul exemplu de muncă și viață comunistă pe care ni-l âați în permanență, mîndri că în fruntea partidului și statului nostru se află omul care întruchipează cele mai fierbinți năzuințe aJe poporului, ne angajăm că nu vum precupeți nici un efort pentru îndeplinirea neabătută a sarcinilor ce ne revin, că vom face totul pentru traducerea în viată a obiectivelor cuprinse în documentele Congresului al NIII-lea fi ale Conferinței Naționale, pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, pentru asigurarea progresului și înălțării patriei noastre pe noi culmi de civilizație, bunăstare și progres. In aceste momente de înălțătoare vibrație patriotică, vă dorim din adîncul inimilor noastre, cu aleasă prețuire și înaltă considerație, ani mulți și rodnici în fruntea partidului și statului •nostru pentru binele și prosperitatea poporului român, alături de mult stimata tovarășă Elena Ceaușescu și vă adresăm urarea străbună LA MULȚI ANI! Oheorghe Consta» tinescu Ministrul industrializării lemnului și materialelor de construcții Respectuos omagiu tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, eu prilejul Împlinirii a 70 de ani de viață și a peste 55 de ani de activitate revoluționară „Spiritul revoluționar și energia nesecată ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, atașamentul și dăruirea pline de abnegație față de popor, identi- ficarea totală cu aspirațiile supreme ale națiunii, patriotismul înflăcărat și profundul umanism, gîndirea prospectivă, clarviziunea eu care acționează pentru a asigura mersul ferm înainte al patriei noastre, preocuparea perse- verentă pentru promovarea unui stil de muncă dinamic și înnoitor în toate domeniile vieții politice, economice și sociale însuflețesc pe toți comuniștii, întregul popor în numea și lupta pentru ridicarea României pe noi trepte de progres și civilizație.0 (Din REZOLUȚIA Conferinței Naționale a Partidului REVISTĂ PĂDURILOR -SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR — ORGAN AL MINISTERULUI SILVICULTURII $1 AL MINISTERULUI INDUSTRIALIZĂRII LEMNULUI ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCT» CONSILIUL DE CONDUCERE Dr. ing, Gh. Constantinescu (președintele consiliului șl redactor responsabil), Ing. I. Tăbăraș (vicepreședintele consiliului), Prof, dr. St. Alexandru, Ing. LBușe, Dr. ing. D. CArlogano, Ing. FI. Cristescu, Ing. Cornelia Drăgan, Ing. C. Frumosu, Dr. doc. V. Giurgiu, Dr. iug. M. țaneulescu, Ing. A. Menhardt, Prof. dr. ing. S. A. Munteanu, membru corespondent al Academiei R. S. România, Conf. dr. ing. Flloftelo Negruțiu, D. Pașca, Ing, I. Pl*- trftreanu, Ing. I. PredeScu, Ec. Gh. Sanda, Ee. V. Sava, Prof. dr. ing. V. Stănesou, Ing. Ov. Stolan ANUL 10» Nn 1 1088 colegiul de redacție Dr. doc, V. Giurgiu — redactor responsabil adjunct, Dr, ing. I, Olteanu — redactor responsabil adjunct, Dr. ing. A. Anca, Ing. Al. Balșolu, Dr. ing. 1. Catrlna, Dr. ing. D. Cfirlogann. Dr. ing. Gb. Cerchez, Ing. Gh. Gavrllosuu, Ing. Enu Marcoci, Dr. ing. I. Milescu, membra corespondent a) Academiei de Științe Agricole șl Silvice, Ing. St. Munteanu, Dr. Ing. G- Murcșan, Ing. M. Nicolaie, p. Pateu, Ing. P. Sara, Prof. dr. ing. V. Stănescu, Dr. Ing. Melaniea Urecblatu Redactor principali Elena Nlța Redactor de rubrici: C. Almflșau CUPRINS E. TARUON: Conservarea și protejarea pădu- rilor, pentru menținerea echilibrului eeologlc- sarcină prioritarii a silviculturii românești 2 LEGE privind conservarea, protejarea șl dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațio- nală economică șl menținerea echilibrului ecologie 8 I). CARLOCANU, II. FURNICA: fu legă- tură cu problematica exploatării lemnului 20 AI. DIACONV ; Probleme ale silviculturii județului Vrnneea, 1n lumina noilor orientări șl acte, normative privind mal buna gospodărire a pădurilor 25 5. A. MUNTEANU, N. EAZiR, l. CLIN- C1U‘ Regularizarea și consolidarea unei albii torențiale pe baza criteriului Stabilității locale la eroziune. Procedeu pentru proiectare 28 A. SIMIONESCU ; Considerații privind stareo fltosnnltară a pădurilor In anii JW— IMS 35 AURICA TACINĂ, MIHAELA PAUCĂ- COMĂNESCU, M. EREMIA; Productivi- tatea primară a populațiilor dominante din șleau- rile de Stejar șl de gorun din nordul Moldovei 44 I. BLABA; Testarea rezistenței unor clone de duglas verde Ia Pliaencrypfopm ganmanni 48 V. PRUNARU: O metodă nouă de semănnre a mesteacănului 50 DIN ISTORIA SILVICULTURII ROMANEȘTI SIDONIA BU1Ur Pădurea, In gîndirea șl we- ația academicianului Emil Pop RECENZII 27, 43. 55 REVISTA REVISTELOR 24, 56 TEMATICA REVISTEI PĂDURILOR 54 CONTENTS E. TARHON: Preservatlon and protection ol lorests to malntaln the ecologica! equUIbrlum —prior task of Romanlnn forestry 2 LAW concernlug tbe preservatlon, protection and development of forests, thelr rațional eco- nomic logging and ecologicul bălăuce maln- tenance 8 D. CÂRLOGANU, II. FURNICA: On wood logging 20 M. DIACONU: Certam problema of sylvieul- ture in the county ol Vroncea, In the light ol tbe new orientations and. normative acts, con- Cemlng the better management of ioresia 25 S. A. MUNTEANU, N. LAZ AR, I. CLIN- CIU; llegularlzotlon and consoiidatiou in a torrențlal rlver based on the crlterion ol local eraslon stablllty. A deslgn methud 28 A. SIMIONESCU: Constderatlomi upon the pbltosanltary state ol torests between 1985— 1986 35 AURICA TACINA, MIHAELA PAUCĂ- COMĂNESCU, M. EREMIA 1 Prlmary pro- dnctlvlty ol dominant populat ion. ol mixed declduous forests ol Qncrctu speeies in the north of Moldnvla 44 I. BLADA: Testing Douglas fir clones for Pha&cryplopus gaumanni resistance 48 V. PRUNARU: A new method of blrch seedlng 50 FROM TUF. HISTORY OF ROMANIAN SYLVICULTURE SIDONIA PUIU: The îorest In the thtaklnfl and crcatiou of tbe academician Emil Pop REU'IEW 27, 43, 55 BOOKS AND PERIODICALS NOTED 24, 50 THE THEMAT1CAL PROGRAMME OF THE JOURNAL REVISTA PĂDURILOR 54 Redacția : Oficiul de Informare Documentară al M.I.L.M.C. București, B-dul Magheru, nr. 31, sectorul 1, , telefon 59.08.85 șl 59.20.20/176 Articolele, Informațiile, comenzile pentru reclame, precum șl alte materiale destinate pubUcări! in revistă ______________________________se primesc pe această adresă Cititorii din străinătate se pol abona prin ROMPRESFILATELIA •— sectorul export-import presă P. 0. Box 12 — 201, _________________________telex 10376-PRSFI R, București, Calea Grivlței, nr. 64— 66__ The forelgn readers may subscribe by ROMPRESFILATELIA — export soctlon and press import Scetion P.O. Box 12 — 201 telex 10376-PRSFI R, București, Calea Grivlței, nr.64 — 66 Tehnoredactor; Marla Ularu c. 1774 = —-------------------------------------------------------------------------------— ■ i Conservarea și protejarea pădurilor.» pentru menținerea echilibrului ecologic — sarcină prioritară a silviculturii românești — Pădurile patriei voastre reprezintă o componentă a avuției naționale, cu funcții productive și ecologice tic mare impoitanță pentru dezvoltai ea economico- soeială și creșterea calității vieții. Fondul forestier și vegetația fore 12,0 140- 150 121 148—150 110 110-150**” 100 90 Mesteacăn 59 . 50 — 40 — 40 40 Gorun din sămtnță Gorun din 140 160-200 130 160 — 200 120 160-200 120 110 lăstari*”*» 110 — 110 — lin — 110 90 Slcjar xămtnță 130 160-200 130 160-200 120 160-200 110 100 Stejar lăstari*”*» 110 — 100 — 11)0 — 90 80 Cer din snmlnță 100 100— 140 90 100- 140 90 100-140 90 80 Cer din lăstari 90 80 — 81) — 80 70 Girniță din sămlnță 120 120 160 120 120- 140 110 120-140 100 90 Glmiță din lăstari 110 110 *- 100 — 90 80 Stejar bruuiărlu «O — «0 —— 80 — 70 GO Stej.it pufos 80 — 80 — ■ 70 60 —" Tei 80 *1- 100 89 80-100 70 00 5(1 Carpen 60 — 60 50 — 40 30 Sălci in 35 30 w— 25 — 25 20 Pfopi-alb șl negru 35 35 30 25 25 Anin 70 80 70 80 70 60 50 Plopi selecționați Salcie din plani al ic 25 25-30 20 25-30 20 18 15 (sămlnlă) 30 30-35 25 30 - 35 25 — 20 20 Salcie din sulinari 30 — 25 20 —- 20 15 *) Pentru pădurile cu funcții speciale de protecție, vlrstele de tăiere se majorează cu 10- 20 ani, cu excepția vlrstelor de tăiere stabilite pentru realizarea de sortimente valoroase (lemn pentru furnire ți rezonanță). **) Pentru arboretele de molid din afara arealului natural de vegetație, Înființate ptnă In anul 1980 șl destinate să producă lemn pentru celuloză, se vor adopta virste de tăiere de 50— /O ani. ”*) Pentru arboretele de fag de calitate superioară. ♦»*♦) pentru arboretele la care proporția elementelor din lăstari depășește 80%. Pentru arboretele de gorun și stejar peduncnlat din lăstari, viguroase ți de calitate corespunzătoare, vlrstele de tăiere se vor majora cu 10-20 ani. Pentru arboretele de stejar, gorun, giniiță și cer provenite din lăstari din generațiile n doua șl n treia, vlrstele de tăiere se vor reduce cu 10 ani. in funcție de starea lor. Arboretele degradate se vor exploata la virste mai mici potrivit urgenței de refacere REVISTA PĂDURILOR * An«I 103 * 1938 * Nr, 1 15 cs «> Densitatea arborilor Ia hectarul de pădure pe specii forestiere, pe vlrste șl categorii de îertilitate a solului Numărul arborilor pe hectar tn păduri de codru In raport cu virsta după închiderea masivului 0n anV) 110 1 Peste 120 £ S 8 M eC (O 09S 00E ( ( 1 ! J » 5 OEP OSC 06g 280 340 430 15 CM S CM « CC OEE IrflE OSC 099 OEP 00E 330 460 560 1 î ) i l i 320 440 550 SS° rt *o 290 350 430 300 350 380 c 400 560 700 « «O ® 400 550 I 1 I t o e q q cm « «o 288 r « « in io 320 440 550 340 430 490 35 515 740 910 530 680 800 1 . 350 500 550 888 X 00 500 720 930 450 670 880 . 420 600 740 S â 3 lQ țD s 700 1010 1400 1’7 — £ v-< ce r" x cw 720 870 1050 098 Oii 08P | 700 1000 1400 850 1130 1530 p S S ■"< CM S 15 « oc S 8 1400 2170 2500 2100 2900 3300 1200 1400 1830 G C sou l 1150 1450 1650 2500 3300 1750 2550 2900 1700 2520 3100 55 55 55 ® CM GM 1120 1850 2400 8 2550 2800 3000 3300 3500 3800 1900 2800 3000 nosx 00H OOtl e o o © p o iO l'” Oi CO CO CQ O O O CQ 1O Q CB t- CM rC « 3200 3450 3600 2850 3500 4050 o o o S S 8 co « 1 Piuă la Închiderea masivului i Numărul de puiet! ' Categorii de la hectar ’ fertilitate în anul j ,La regenerării s“ru * i de masiv 12000 Superioară Mijlocie Inferioară 3500 Superioară 12000 Mijlocie Inferioară 4000 1 Superioară — 1 Mijlocie Inferinară 3500 ] Superioară ' — Mijlocie Inferioară 1500 Superioară 14000 Mijlocie Inferioară 4200 Superioară 12000 Mijlocie Inferioară 3600 Superioară 12000 Mijlocie Inferioară 4200 Superioară 12000 Mijlocie Inferioară 4200 Superi cară 10000 Mijlocie Inferioară 4500 e c O Q 8 $ 15000 45110 1 $ 1 1 00?p 09081 15000 4000 OUSP 00091 15000 5000 12qoo 5000 Modul le regenerare Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri 1 i C Q iKL^vnvidl V naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri । Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri Specificări d Molid Brad Pin silvestru și pin negru Culturi de duglas, lari ce. nin strnh 1 Fag Amestecuri de rășinoasc Fag cu rușinoase Fag cu gorun Gorun Nr. cri, ci O to co Oi 16 REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 ♦ 19B8 * ^r. I Ti 77 fi CI CM CM 250 300 340 360 2x8 ci ci re 1 I 1 . 1 1 1 । ri J ’1 i 1 respectivă. Se iau in considerare la stabilirea densității numai ea teul șl speciile de carpen, mesteacăn, plop tremurător, 1 intensitatea extragerilor. Suprafață aferentă extragerilor zul In stejar, gorun, girnilă. cer, fag, brad, niulid, pini, ulm Hală, numărul di arbori stabilit se diminuează tn raport cu o Împăduriri sau completări, executate cn prioritate potrivit rrionda septembrie^- octombrie, prin suprafețe de probă, de către sol silvic se raportează la suprafața efectiv ocupată de pădure. SR8 01 CM CM iii 82â »p ort: ow w?. 1 1 l 1 l 1 1 * 1 i 1, 1 ! 1 1 WC osc 350 400 430 470 500 550 HI re 1 I 1 1 1 l i i i 1 1 2 SS re 522 1Q IO 0SL 969 0S9 g s S ■’ț’ hj 882 I i i 1 I 1 1 i i i I 1 sss W ® î* S$g 40 O 30 920 980 1010 S88 17 l> X 630 790 90ll 1 1 1 l I : f © o © 3 © oi • ■ re 004 <150 ison 1680 1150 1250 1400 0951 ' W8I 0E4I fi fi © re te V-4 W VH 888 rr ya S2g ■ © cc s ci fs-g re re DOS ■ Wp 09E £ 2 5f 8 i'vrmplare Ia TÎrsta medie ic -labiii-șlu lulndu-se in thoH ic reduce tn raport ei ■rări anormale. cum este C0 nirrnrtU Șl poluare indust jrt ifemătatca necesară prii jcnl silvic, se face anil:il tn p bort, la nivel de canton și o< âî2 Sil Hă TM M OWS 0OTK oose 8 2'2 fi 55 fi 8 A A A © G © <1 IO s 1200 2000 CE fi © CI fî 95 re *c V» Ci CI O Si f* <4 UT O oE Superioară Mijlocie Inferioară Superioară Mijlocie Inferioară Superioară Mijlocie Inferioară Superioară Mijlocie Inferioară Superioară Mijlocie Inferioară Superionru Mijlocie In Feri om <1 K C Superioară Mijlc > Inferioară Superioară ! Mijlocie țnfcrimiră irul nuniin dc le, densitatea numărul de o de zăpuilâ, u» e dăunulunr*'. liăathi să Os.gi de catțtun ‘1 :rul total de nr OWE 1 0009 o o f i O © o © £ £ WC 0009 OUOOl ItlOOO 270(1 s- «o 0001 ! G © 8 fi re cm prezintă numS netelor deriva subadăpost, de. tnt și rupturi 'ate dr lusecl l silvic are cli culturii, ădnrc la nivel : silv ioc. Num; o o o © s s 10000 5000 8 § 8 1-1 i i OWt ii 1-1 ifî ei tD WCl ow de pădure rei în cazul nrbi de regenerare menirii ins Iul; oborituri de v ejudicieri ram nu o a să; ocolu tinisterifl Silvi hectarul de p i inspeclorateh Urgeuer.ire naturală împăduriri Regenerare nat orală împăduriri Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală împăduriri Regenerare naturală Regenerare - din lăstari și drajoni Plantații plantații Plantații Regenerare naturală Plantații eu bază de salcim Plantații-cu bazătle pin jr la hectarul îCÎÎ principale, mojdrean. . - urse eu tăieri ipunzător regi S-atr produs c precum și pi it de masă Ier lice date de. J i de arbori la c de la ocoale ș Stejar prdunenlat și stejar Jtiruinărlu Cer GIrniță Păduri de șleau. Carpen S Culturi de plopi euraniericanî Culturi de salcie selecționată Zăvoaie Arborele pe fere- nuri degradate Ă; , Densitatea arborih exemplarele din șp jugastru, ulm și : !n suprafețele parc se va analiza corei . în pădurile in care plopi curamericani, volumul e.xfragerilt reelemeutârilor felii , Controlul mimfirulu personalul ingineres T-l V< rM CM VI IO eo t—। îs 1» w O V( ^ri CV C7 aș O ^4 REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Nr, > . • A ♦ — • ~ » * 17 ANEXA nr. 4 A OHME pentru asigurarea stării dc igienă a pădurilor 1. I.a culturile din solarii șl pepiniere se vor folosi numai semințe condiționale șl tratate potrivit instrucțiunilor teh- nice emise de ministrul silviculturii, 3. La cuiiurile din pepiniere, la răchi tării șl ia culturile de arbori .și arbuști fructiferi se vor efectua la timp lucrările de întreținere și se vor distruge buruienile și alte specii vege- tale care slut gazdă pentru boli și dăunători. 3. Se va respecta rotația culturilor in pepiniere, stabilită prin planurile anuale. 4. Anual, in perioada septembrie—octombrie. Se va efec- tua In toate pepinierele controlul culturilor, pe baza căruia se VA elibera cerlifiealul fit oS unitar pentru puieții ce pot fi lolusiti la Împăduriri. X Iu solarii, pepiniere și răchltăril se vor efectua In 1lmp tratamente preventive și curative Împotriva dăunătorilor șt bolilor, potrivit instrucțiunilor tehnice emise de minis- ind silvicul lurii. > C, Conducătorii pepinierelor silvice vor declara la organul de carantină fitosanitară, In raza căruia se află pepiniera, cazurile tu care in acestea urmează să se cultive și material sădit Or pomicol altoit — măr, păr, dud șl nuc. 7. La înființarea răchităriilor se vor folosi numai butași din culturile de plante mamă care nu sînt atacate de dăună- tori sau agenți patogeni. 0, In lăchitărli se vor executa in perioadele mal—iunie și august—septembrie controale fitosanitare, in vederea depis- tării dc dăunători și boli și pentru luarea la timp a măsurilor eficiente de prevenire și combatere a acestora. 9. Rezerv ațiile de semințe se vor Înființa In pădurile In care nu s-au semnalat endemic dăunători care influențează asupra calității sau cantității fructificației, 10. Executarea lucrărilor de împădurire se va face numai după efectuarea controlului sânilor al solului, In vederea stabilirii infestării cu larve de cărăbuși. 11. Animi, se vor efectua lucrări de depistare și prognoză a dăunătorilor forestieri, In funcție de care se vor stabili lucrări de prevenire și combatere, care să asigure o stare fito- sanitară corespunzătoare culturilor șî arboretelor. 18. Arborii căzuți, doborițî de vint sau mpțt de zăpadă, afectați de uscare sau de dăunători șl boli, se vor scoate și valorific:! cu prioritate. 13. in arboretele de rășlnoase unde s-a produs ruperea virtuților arborilor se vor extrage, In prima urgență, cei n Căror coroană este ruptă peste o treime, inr ceilalți pe măsură ce încep să prezinte uscări Sau alocuri de boli și dăunători. 14. La exploatarea pădurilor de rășlnoase este obligatorie cojirea cioatelor — la pini și molid tu Întregime, iar la brad șl celelalte rășinonse prin curelare; lemnul doborit nu poate fi menținut necojit In pădure și In depozite in intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie. 15. Cojirea totală a cioatelor și arborilor de rășinoase si- tuați in afara fondului forestier se efectuează o dată cu tăierea, clnd această lucrare se execută in Intervalul 1 apri- lie — 1 octombrie, sau plnă la 1 aprilie, etnd tăierea se exe- cută In intervalul 1 octombrie — 1 aprilie. 16. Curățirea completă a parchetelor dc resturile de exploa- tare se execută pină cel mai tlrziu la expirarea termenului de scoatere a materialului lemnos. 17. Pț terenurile eu vegetație forestieră din afara fon- dului forestier Se vor Înlătura arborii de rășlnoase In curs de uscare, doborițî de vint Sau rupți de zăpadă, ori atacați de- boli și dăunători. 1B. Secuireaarborilor - cojirea pe o porțiune de jur împre- jur, In scopul de a produce uscarea — este interzisă. 19. Pentru prevenirea daunelor produse de vlnat puieților din plantații și regenerări naturale se vor lua măsuri dc pro- tejare a acestora cu ajutorul substanțelor repetente și al ailor procedee prevăzute In norme tehnice emise de minis- trul silviculturii. 20. în activitatea de proteclie n pădurilor și a culturilor foresliere se Va pune accentul pe efectuarea lucrărilor de prevenire a Înmulțirii In masă a dăunătorilor. Ue asemenea, se vor extinde metodele moderne de combatere biologică și integrate, de folosire cu precădere a substanțelor chimice biodcgrâdablle selective șt mai puțin poluante, cu doze reduse. ANEXA nr. 5 EVALUAREA pagubelor cauzate prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea snn sustragerea arborilor, puieților sau lăstarilor I. în cazul In care răspunderea materială -se stabilește tn conformitate ca prevederile (Mulul muncii A. Arbori Diametrul Nr. măsurat la Rășlnoase, Stejari, Alte foioase, cri. cioată. Jeî/bue. Jel/buc. lei/buc. cm 1 l’fuă hi 2 6 Iu 4 2 2,1- -1 10 15 6 3 4,1- 8 15 20 8 4 S,C 12 20 3(1 10 5 12,1-115 4fl 50 211 6 16,1-20 61) 71) 40 7 20,1-24 90 lou 60 3 24,1 — 28 140 1(10 90 9 28,1-32 190 22(1 120 11) 32,1-31) 251) 280 iGo 11 36,1-40 320 340 210 12 40,1-44 380 420 260 13 44,1-48 441) 500 31(1 14 48,1 — 52 510 6h0 370 15 52,1-56 570 720 430 1» 56,1 — 60 6411 MM 490 17 60,1-64 720 960 570 18 114,1 - 08 790 1 Lăstari 8,00 19 Cverclnee 12,00 20 Fag 8,00 21 Alte specii de foioase 5,00 X O T X: Valoarea pagubelor cauzate prin tăiere de vtrhirl sau- crăci de pc arborii pe pielor.se stabilește luîndu-se In calcul diametrul măsurat la capătul gros. - Valoarea pagubelor se diminuează cu valoarea materia- lului Icmnrz. recuperat de către unitatea prejudiciată, cal- culată W' preturile de producție stabilite potrivit legii In vigoare In data constatării pagubei. — Evaluarea pagubelor caurate arborilor privește atu arborii verzi cit șt ccî uscati, pe pictor sau doborițî de fenome- ne naturale ori de alte persoane decît cel care a cauzat paguba. ANEXA nr. 6 Actele normative care se abrogă 1. Capitolul VI „Contravenții ți infracțiuni" din Legea nr. 3/1972 — Codul silvic. 2. Decretul nr, 382/1978 privind majorarea viratelor șl dlametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum șl unelv măsuri de reglementare a tăierilor. 3. Decretul nr. 248/1978 privind evaluarea pagubelor cauzate avutului obștesc prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea sau degradarea arborilor pe pictor, puieților șt lăstarilor. 4. Anexa nr. 2 la Le-șea nr. 5/1982 privind protecția plan- telor cultivate și a pădurilor șl regimul pestiddelor. 5. H.C.M. nr, 929/1973 privind stabilirea șl sancționarea contravențiilor silvice, 6. Orice alta dispoziții contrare. REVISȚA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Nr. 1 19 in legatară. cu problematica exploatării lemnului Pr. ing. D. CÂm.OGANC iFET-Brașov. ConC. dr. iug'. ÎI. FljKNlCX, Universitatea din Brașov Nota redacției. ÎNoile orientări în silvicultură, date de conducerea superioară de partid și de stat pentru mai buna gospodărire a pădurilor, .ea și prevederile recentei „Legi privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională economică și menținerea echilibrului ecologic” (Legea 2/1987), legiferează obligativitatea „aplicării de tehnologii de recoltare și colectare a lemnului, care să nu afecteze echilibrul ecologic”, ceea ce presupune evitarea degradării solului, distrugerii semințișului și vătămării arborilor rămași pe picior. De aici decurge necesitatea ecologizării tehnologiilor de exploatare a lemnului, în condițiile creșterii productivității muncii. în articolul ce urmează, autorii prezintă ‘unele soluții în această direcție, problema rămînind însă deschisă pentru noi propuneri de moder- nizare a tehnologiilor de exploatare a lemnului, în condițiile respectării restricțiilor ecologice și silvicul turale. * Problemele de bază ale activității de exploa- tare a pădurilor se refereau, piuă nu demult, la- crearea condițiilor de extragerea a posibilității anuale a acestora și la mecanizarea procesului tehnologic de „recoltarea lemnului”, în paralel cu dezvoltarea unei rețele de transport propor- țional . repartizată pe suprafață, eu mecani- zarea încărcării etc. Astăzi, cînd în aceste direcții s-au făcut progrese deosebit de impor- tante, se poate încă afirma că problemele nu S-au simplificat ci, din contră, S-an înmulțit și au sporit sub aspect calitativ. Enumerarea unor asemenea.probleme, cum ar fi: moderni- zarea tehnologiilor de exploatare, asimilarea unor utilaje do. mare complexitate, moderni- zarea celor existente, amenajarea unor depozite de concentrare a masei lemnoase în vederea creării posibilităților de mecanizare integrală și chiar de automatizare a operațiilor și faze- lor de lucru, de sortare, fasonare, manipulare, stivuite, incărcare-deseărcare în scopul valo- rificării ra ționale și complexe a masei lemnoase, creșterea productivității și Securității muncii, reducerea costurilor, consumurilor de manoperă, materiale, combustibili și lubrifianți pe uni- tatea de produs etc. sînt în acest sens suficient de edificatoare. Toate acestea se pot dezvolta numai în cadrul restricțiilor ecologice prevăzu- te de recenta „Lege privind conservarea, prote- jarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională economică și menținerea echilibrului ecologic” (Legea nr. 2/1987). î>in cele menționate mai sus se desprinde concluzia Că eforturile depuse' și progresele în- registrate pînă în prezent în Sectorul exploatării pădurilor, în paralel eu protecția și dezvolta- rea fondului forestier, deschid calea soluționării unor noi și largi game de probleme, la care învățămîntul, cercetarea și producția sînt che- mate, Sub îndemnul și clarviziunea documente- lor de partid și de stat, să-și aducă o contribuție tot mai importantă în viitor. Este cunoscut faptul că aplicarea tehnologii- lor de exploatare este condiționată de o serie de factori, cei mai importanți fiind legați de orohidrografia terenului, specia și tratament!) silvicultura!, urmați, la același nivel de impor- tanța, de introducerea unei tehnici de colec- tare și sisteme de mașini adecvate. Mai sînt și alți factori care prezintă importanță însă oi nu au un rol limitativ față de cei menționați. Cu Cît factorii do influență a tehnologiilor au un caracter mai pronunțat, cu atîb o tehnologie modernă este mai greu de aplicat. Fenomenul cate valabil și invers, adică la factori cu un grad de dificultate sub o anumită limită otice tehnologie poate fi folosită., de unde. Re des- prinde concluzia de a nu aplica, o singură tehnologie de exploatare. Această concluzie este susținută ȘÎ de. faptul că în prezent, pe plan mondial, se aplică toate, tehnologiile de lucru, fiind admis ca la o tehnologie dc lucru clasică Să se foloseșaseă procedee; și mașini moderne. în sensul acestei idei, se mai poate da un exemplu convingător din domeniul substituirii unor arborele tinere, cu peste 10—15 fire la un metru cub. în condițiile în care vitele nu pot fi folosite, din cauza pantei sau naturii terenului, iar traci oarele și funicura- rele ar staționa foarte mult pentru formarea sarcinilor etc., de Ce ar fi neindicat să fie faso- neze ‘la cioată, să se folosească instalații de alunecare, Ră se evite consumuri dc carbu- ranți etc. î Sigur, nu sîntem adopții metodelor învechite, dar nici de dragul modernismului nu KÎntem de acord să nu lăsăm specialistul să analizeze, Să compare, Hă-Și valorifice experiența, Ră se adapteze condițiilor date, pentru ca în final să obțină beneficiul maxim, acesta consti- tuind, în orice activitate/obiectivul principal. Continuuid cu același raționament și in cazul arboretelor de la cîmpie unde, datorită con- dițiilor de relief ușoare, orice tehnologie este posibil dc aplicat, se cunoaște că se aplică tehnologia arborilor cu coroană și părților de arbori, in cadrul căreia colectarea se realizează cu tractoarele, oare cu sarcini mari creează ogașe in efortul de a trage arbori grei, preju- dieîind cu roțile, cu arborii gr ei și crăcile aces- tora, semințișul și arborii rămași pe picior, în acest context se pune întrebarea dacă nu Iar fi mai bine să se secționeze arborii, după o 20 REVISTA'PĂDURILOR * Anul "103 *^98$*ATr.'f sortare sau presortare minuțioasă, ’ și' să fie î licăreați cu macarale hidraulice pe remorci sau' semiremorci active ale tractoarelor, toate dotale cu pneuri de joasă presiune care nu creează prejudicii seminlisului, solului și arbo- rilor. Pe de alta'parte, dacă se ține seama și de faptul că, industria noastră este pm deplin capaîdiă să. realizeze astfel de utilaje și dacă st; aqceplă. ideea că nu loți arborii groși de stejar, sau de'alte specii, pot urma in centrele de sortare și prehidustrializare un flux tehnolo- gie de soft are-fusomire, diferențiat de cel din pădure, considerăm că tme;isi;i idee este pe dejdiu acceptabilă. deci argumente gale obligă specialiștii la o.elasticitate mai mare in practicarea adevă- rată, diferent iată și localizata a 1 utuipr cunoș- tințelor în domeniul tehnicii și tehnologiilor de lucru. l*e de altă parte, în același mod se interpre- teuză fenomenele și: șub aspeet silvinultural. Nu s-a reușit să se tragă concluzii clare în acest, domeniu fața de rezultatele de piuă acum, sa se pună.în paralel concluziile atunci cind s nu aplicat, procedee sau tehnologii clasice și cind s-au aplicat cele moderne, care să fi avut în vedere doar uh singur element, și anume: „promovarea regenerării naturale” și aceasta funcție- de zonă, specie, tratament etc. Lipsa acestor precizări însă nu este neapărat legată, de alic' fenomene, ci de multitudinea' condiții- lor staționalc și a factorilor de influență care acț ionează concomitent ,și câte o dată iii sensuri diferite, dind lucrărilor de exploatare un grad mare dc complexitate căra nu trebuie, în nici o situație, neglijat mai «Ies in. condițiile creș- terilor exigențelor ecologice. în același 'cbhWt, Vezi coperta n IlI-a. REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Air, l 25 pădurilor cu funcții speciale de protecție să crească do la 18% 1a 40—45%. Această revi- zuire va trebui realizată chiar înainte de rea- menajarca tuturor pădurilor din județ. 2. O problemă deosebit de importantă o constituie arboretele parcurse eu primele tăieri de regenerare și in cadrul cărora, datorită. con- dițiilor croate, s-a declanșat regenerarea (pro- centul scmințișului instalat fiind cuprins între 1(1 și 75%), dar în conformitate eu prevederile- art . 8, din Leuca 2'1987, „se interzic, pe «peri- oadă de 10 ani, tăierile de- produse principale”, în această situație, se- găsește o suprafață, de peste 6 mii ha, din care .18% sînt arborele în care s-an executat două intervenții și 14% arborele în cap* s-au aplicat tăieri 10vtr HÎnt posibile „afuieri” (cn- horirea fundului alinei), iar ei ud v< Kk,,. sînt posibila „depuneri” (înălțarea fundului albiei). Pentru exemplificarea valorificării în pniiw- taro a criteriului bazat pe stabilitatea locală lu eroziune, am ales albia principală a Voii Tigăile din bazinul • hidrografic Tăi lungul Nupurior (B. II. Olt, județul Brașov), pc caro n-au exe- cutat, recent (1987), lucrări • cu scop de <■ ,A Lucră i tamvfrsafe exscuWe h 197S 19801 iKMJje y i jd/nensicr.cte") a Rcțyilcrftare de tfiw și terori de ConsoiidGie prwectîrt?, cus de execuți». Flț t, Srhmna rețelei iUilmgrahee din Îmbini Jiidro^ralic Tigâile. REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Arr. 1 regula rizare și de consolidare. Lucrările acoperă partea, inferioară și mijlocie a văii menționate, fiind situate între confluența eu Doftana Ar- d clean ă și confluența celor două brațe pe care sînt amplasate barajele „subdimensionate” Măsurătorile topografice alo talvcgului aces- tei văi, efectuate succesiv'în anii 1975 și 1985, no au dat posibilitatea cunoașterii proceselor de albie care aii avut loc în decursul a zece ani, atît că natiiră ă acestor procese cit și ca intensitate' a lor. Intr-adevăr, reprezentările grafice’ comparative din cîmpul figurii 2 ne arată'că avem’de a face cu două sectoare de albie distincte, diametral opuse din punctul de vedere al proceselor pe cam le analizăm și anume: I — Sectoiol (le nlhie din aval, care osie măr- ginit in partea inferioară dc confluență eu Duliana Ard .'icanăși se extinde în Amonte pe o lungime dc circa 1.40(1 m. IHu poziționarea rela- tivă. a celor două, talvegmi (cel inițial - 1975 și t;el .actual r+1985), am dețlus că pe aeeșt sector, albia a fost supusă unor procese do „afiliere”. Pentru evaluarea intensității acestor procese, ținînd scama pe de o parte de suprafața pe adîn- cimca afuiată (251)0 m2), iar pe de altă parte de geometria secțiunilor transversale ale albiei din acest sector, iun stabilit un volum de. alu*. vimii antrenate de ordinul a 1200 m3 în 10 ani. Acest, volunj^hivaiează cu un indice de eroziu. ne mediu de 300 m3/an.km. II —r Sectorul de albie mijlociu, care se des- fășoară in continuarea sectorului descris ante- rior, piuă la confluența celor două brațe; acest sector are o lungime .de circa 1850 m. Procesul de albie este diferit de cel întâlnit la sectorul precedent, aici producmdu se o „depunere” de aluviuni, respectiv o eolmataro a albiei pe o suprafață corespunzătoare ădmeiinii afiliate, de aproximativ 1900 m2. . .Cantitatea.de aluviuni depusă fiind de circa 3700 m3 iu 10 ani, am dedus un. indice mediu de. colmataro de ordinul a 200 m3/an. km. Așadar, dacă am face un bilanț al aluviu- Uilor pe cele două sectoare, luate împreună,, am constata că procesele de albie s-au soldat un efecte, practic vorbind, compensatorii, dife- ronța dintre volumul afuiat și cel eolmatat fiind de numai 500 m?. Cutoato acestea, ritmul în eare au decurs procesele de albie și, mai ales, efectele lor ne-au reținut atenția, ele sm.ținmd necesitatea și oporlimiialca lucrărilor de regularizare — consolidare, caro ulterior au și fost proiectate. Intr-adevăr, in sectorul mijlociu, ca urmare a depunerilor eterogene de aluviuni, pal ul albiei s-a îîifdtal cu l...l,5m, ajungîiid în unele porțiuni la nivelul drumului ai^forcstier care, astfel, este predispus cJiIm&ță^ii chiar și in timpul unor viituri ele mică amploare, La riadul lor, afilierile produse în sectorul de albie din aval s-au soldat eu decastrări, -h importante, ale culpelor podețelor de traver- sare aVăii Tigăile, afectînd stabilitatea drumu- lui autoforestier și periclitind si^mnța circu- lației pe acest drum. 2. Pronie hnxrUudînMc, raportate pe Inzn «wr mSwrători topo ofectrote latre anii 1973 și 1985 (raportate In valori relative) REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Nr. 1 29 In plus, în ambele sectoare, traseul in plan al cursului fiind foarte sinuos și mobil și desfă- șurindu-se, de o parte și de alta a talvegnlui, pe lățimi considerabile (20...50m), o supra- față de teren de a proape cinci hectare- a deve- nii, practic, neproductivă. Pentru redresarea cel puțin parțială a aces- tei situații — respectiv pentru evitarea în viitor a afilierilor, colmatărUor și deversărilor haotice ale apelor de viitură, în scopul valorificării corespunzătoare a terenurilor din incinta rețe- lei hidrografice și din zona imediat limitrofă a acestei rețele — în proiectul elaborat de către ICAS, în anul 1980, reflimensionarea, ealîbrarea și consolidarea Văii Tigăile s-au făcut eu luarea în considerare a debitului lichid maxim de nit ură de asigurare 5% și amorfometriei albiei naturale, caracterizai ă prin: pantă lon- gitudinală, geometria secțiunilor transversale (inclusiv îngustările din zonele podețelor), traseul în plan al cursului ete. In funcție de aceste elemente, am adoptat trei tipuri de secțiuni regularizate — CU lățimi lu bază de 7,8 și 10 m (fig. 3) — și respectiv drul acestui model, am determinat—din aproape în aproape, pentru fiecare secțiune transver- sală regularizată — nivelul suprafeței libere a curentului, corespunzător debitului maxim a- doptat (Qm.,x.ă%). Pentru facilitarea acestei operații, am conceput un program pentru cal- culatorul electronic de birou FELI X CE 130 P ; schema logică a acestui program se redă în plaușa 1. în etapa imediat următoare — disputând de nivelul suprafeței libere și respectiv de cele- lalte elemente geometrice și hidraulice ale curentului, corespunzătoare acestui nivel— am trecut la examinarea stabilității la eroziune a albiei principale a Văii Tigăile, în condițiile noi, de regim amenajat. în a,cest, scop, condiția generală de stabili- tate <1) am transformat-o și transpuse sub o formă convenabilă din punct de vedere practic, bazată pe yrnnuloimdria particulelor care alcă- tuiesc frontiera de scurgere. Noua relație de calcul, prec-um și rezulta iele obținute din apli- care» ei, sînt prezentate în cadrul tabelului 1, Tot în acest tabel, în ultimă coloană, am redat FI#. 3. Secțiuni transversale de regularizare a albiei in plche(il 44 j 36 șt ISt am diferențiat — din amonte înspre aval — patru categorii de pantă ale talvegnlui proiec- tat, cu valorile de 5,5%, 5%, 4%, 3%, în func- ție de condițiile locale ale terenului. Mai departe, folosind cunoscutul model al mișcării permanente gradual — variate și apli- cind principiul echivalenței energiilor în ca- și concluziile analizei, adică am specificat pro- cesele de albie pe care le-am „prognozat’' în faza de proiectare, pentru fiecare seci iu ne trans- versală regularizată, finind seama de gramUo- metria reală a aluviunilor. Pentru o mai ușoară urmărire a rezultatelor și concluziilor, natura și înlănțuirea proceselor 30 REVISTA PĂDURILOR * Anul 10Î * 1988 * Nr. 1 Planșa 1 Calculator electronic 4a birou proflramabll FELIX CE 130P. Projjrmnnre Iteternilnarea înălțimii curentului cu suprafața liberă, aflat In mlșenre țjrndual variată Nr cri Etape de operare .Date introduse . Operare Rezultate ..nfeate ... 1 Intrare în program 2 Introducere program program 3 Revenire în mod automat 4 Introducere date m=1.25 0 SJ h =Q80 b = 700 n= 0.035 Q = 460 El S 0056 0X66 0 sau JMR] [5 d=4A 0 0 5 Execuție program și aflarea rezultatului 4.05... program Mr 3oc Operare 1 61 E0BI 2 62 [mrJ [2j 3 12 ® 4 63 IM 5 10 0 6 62 EHEI 7 12 8 44 El 0 9 61 (mrJ fi] 10 22 E 0 11 01 E 12 10 □ 13 21 B 0 14 62 | 15 12 0 16 02 0 . 17 12 0 18 a ® El Adr Cod Operare Air Coc ( operare Adr jQrj Operare ] 19 10 □ 37 12 55 10 [ + [ 20 45 S B 38 4 HI SI 56 02 [2^1 21 64 [mr] 1*41 39 69 RE]® 57 13 (3 22 13 Q 40 22 r 0 58 66 imrî ni i tun LQJ ( 23 23 41 64 mR 0 59 12 ® i 24 46 0 ® 42 13 0 60 52 ED ct. Zi 25 06 43 64 [ MR] {Ăl 61 10 0 26 23 E 03 44 13 0 62 6 ® s 27 66 45 68 L z al 63 10 ra 28 24 E IE 46 .13 0 JiSI. sa 29 67 |mr| 17) 47 68 [ fa 30 1^ 0 48 13 El [MS E ]—A 31 48 ® 49 66 f Eb E ] -p 32 69 MR| j9] 50 13 □ EH E ]-‘R 33 64 ® E 51 4L [ îl 0 Er E Hc 34 13 0 52 6C I a ® E-^ 35 22 E 03 53 57 o [RS E~*i 36 60 H Lq! 54 58 58 REVISTA- PĂ-DURILQR * XnUt 103 * 1988 * Nn 1 31 Tabelul 1 Determinarea stnbUilăjil local» a albiei piriului Wrenliul Tuialle In icjjim amenajat •dn-z : ■ dt™ nfuieri • dm — T ■ d##*" albie stabilă • d«> -T-dos'5 depuneri 7. 1 y-= 1100 daN/m3 | 7 __ — — - 62,31(Y<->7)« . 1 Y$ “ imor espU/d de Înmulțire a detonatorilor -dispar -I ’f: imiiPmu, care nu infestai suprafețe insețușatr. Hmiille iMoll , „ tre u-au depistat în procent ridicai in ul“"' bl- sivgu Dnbclul 4). In O parte din aceste păduri, ^u|8»lrtclr ...'U.il. ddniiutiiri s-au suprapus t.ele mm > .-•*. «-ni ( oJ-shir. cumti toate £-„u constatul inlre ,nrr,,WJJ„ tutre Torlrix viridtuw si REVISTA. PĂDURILOR * Anul 103 * ION • 1 3g Tabelul 4 Insecte dăunătoare Anul Suprafața infestată de insecte din care, de către; omizi defnliatoare gindaci defolialori Insecte care atacă intre scoarță și lemn insecte care atacă fn lemn insecte care atacă rădăcina și lujerul insecte care atacă semințele Insecte sugătoare 1085/1986 niii ha. % 628,3 393,2 62,6 66,8 10,6 97,6 15,5 19,2 3,1 17.3 2,8 19,7 3,1 11,5 2,3 1'986/1987 mii ha. % 1068,0 621,7 58,0 240,0 22,0 104,7 10,0 10,8 1,0 16,4 2,0 ’ 18,U 2,0 56,4 5,0 Tabelul 5 Suprafețe infestate de Torlrix firidana Anul U.M. Suprafața infestată intensitatea infestării foarte slab slab mijlociu puternic foarte puternic 1985/1986 mîl ha, % 225,2 122,1 54,2 74,5 33, t 16,4 7,3 9,5 4,2 2,7 1,2 1986/1987 mii lei, % 306,1 73,8 24,0 111,1 36,0 50,8 17,0 53,6 18,0 16,8 5,0 a. Torlrix niridana L. Dintre defoliatorii stejarului, Torlrix niridana s-a depis- tat pe cele mai mari suprafețe de cvercinee (tabelul o). Majoritatea arboretelor afectate de acest defoliator au fost de intensitate slabă .șt foarte slabă (60- 87.3%), ceea ce denotă că tn bună parte înmulțirile stnt in primele lor faze (progradajic). Au fost infestate de Torlrix niridana arburctele dc stejar pedunculat și gorun, dîn zona dealurilor subcarpatice, cu- prinzind suprafețe din Inspectoratele Argeș. Buzău, Dîmbo- vița, Gorj, Prahova iar In podișul Moldovei. Îndeosebi, la Inspectorul ele Bacău, Botoșani, mai puțin la Inspectoratul la.și. Gradații Însemnate s-au semnalai tn Bnbrogea, 1a Inspec- toratul Tulcea, precum .și tn Transilvania atit tn centru, Inspectoratele Alba, Brașov, Sibiu, Mureș, cit și tu partea de vest. Inspectoratele Salu Stare și Maramureș De asemenea, Torlrix niridana s a depistat și in qvcrcineiJe din sudul țării in gtrniță, stejarul peduuculat și stejarul brumărtu din raza inspectoratelor silvice Dolj, Olt, Teleor- man, Giurgiu. In multe suprafețe s-a constatatul prezența insectei Arehyris xyiositana L. Datorită biologiei diferite intre aceste specii problema dificilă se pune la combatere, din cauza decalajului eclo- ziune, de peste două săptămiiii. Aproape iu țoale pădurile infestate de Torlrix niridana s-au drpislul și speciile de (ironulridue. tn lilîimul an, la depislrarca defoliatorului Torlrix niridana s-au folosit feromonii de tip Atravîr, Feromonțll a fost deo- sebit de activ, atrugind fluturii pe toată perioada de zbor. La valorile de peste 2UO fluturi la un punct de control, ceea ce a indicat o infestare puternică, verificările s-au efectuat șî după ouă. Analizele respective s-nu fucttt în ordine descrescătoare a acestor valori, pină s-a ajuns la pragul de 50%, sau 25%, după cum aceasta s-a Încadrat lu zona Ialui ti foarte shihă. Așa cum s-a arătat, gradațiile acestor specii s-au suprapus, de regulă, eu ale insectei Torlrix uțridanu. c. I.ymutdria dispar L. Gradai iile de Lymutdiia dispui s^au exlim, mult (tabelul 7), cuprinzând și zona dealurilor subcarpatice din sudul și șî vestul țării. , d........L în zona Lipovei țl meu (ISJ Aracii, gradați» reapare după Șapte nm iar în cvereineele din ISJ Gor|, Inmulțirlir In niecă ale acestui defolialor s-atl produs după IU ani. La fel și in pădurile din zona rimișoaru. Turmi Sevcriii și Orșova. lynuiiiiiLi dispar a produs gradații Ia 15 ani. Apare interesantă cxislcuia dilulialoruhii pe 48 ha hi Ocolul silvic Dorohoi unde, în anii trecuți, nu a mai fost semnalat. După caracteristicile gradațiilor. se apreciază că Înmul- țirile m masă se vor extinde mult, in tuind săfic cuprinse șl alte zone încă neinfestate de acest deîolintor. d. JUalacosoma nrnsf^ia L. Potrivii1 dalelor din tabelul 8, .Ifufarosomo nruslria. In primul an, s-a depistat pe 8,3 mii ha, in raza Inspectoratelor silvice Giurgiu și Teleorman In următorul an se înregistrează o dezvoltare deosebită a gradației acestui defolialor care cuprinde suprafețe împor- ' ...... Tabelul 7 Suprafețe Infestate de I.ymaniiia dispar Anul tu Suprafața Infestată intensitatea infestării foarte, slab slab mijlociu puternic foarte puternic ’ wtibfinwî mii hii| IM .89,0 23, <> 26,5 20,1 22,0 12,5 14.0 _ 12,8 14.1 2<),i) 22,5 1986- 1087 mii ha. 293,9 (13,8 22,0 48, » 17,0 44,9 15,0 43,9 15,0 • 02,4 31,0 în prima parte a perioadei, Înmulțirea In masă a omizii păroase a birjarului s-a situat, in majoritate, in cerctele și gîyj^tele din Gimpi i Komână, respectiv in raza Inspecto- ratelor silvice Dolj (22%), Olt, Teleorman, Giurgiu, VÎIcea (b —8'}*), Argeș, Constau |u. Mehedinți, București (2—4%). La, lei diduliatorul a infestat și arboretele du plop îmi. și de salcie din Lunca și Delta Dunării, situate in raza Inspeii ma- telor Olt (Ocolul Combin), Gălăzași, lulomîța. Brăila. Deliu Dunării. în ultimul an I yinunfria dispar a produs o explozie a în- mulțirii in masă răspindindu-se pe 29M.9 mR ha,Teprezei>!md o creștere dc trei ori tatude anul precedent. Am fost1 cuprinse nlît pădurile de wci ciuee din Clnipla Romdiul, formate din cer, jfimițfl și stejar bruinăriu, cit și cele din zona dMhjrilor subcarpatice, formate afli din cer, glrniță cil și din stejar pcduneulat și gorun. Ceh' mai mari infestări s-au depistat ht rara Inspectoratelor silvice Gorj (17%), Dolj (12%), Mehedinți tio%), Vile» (9%L Giurgiu (8%!.' Olt' (7%), Amil (6%), Teleorman și Timiș (cite ;■>%) ș.a. ■ Spre deosebire dc unul trecut, a crescut Intensitatea ihî^- tării care, puternică șl foarte puternică, a reprezentat‘46% iar mijlociu a reprezentat 15%. tanto. \ igom ea formării unor noi gradații coincide cu. a dăumilmului Lynianlria ■ dispar. In multe zone infestările siiprapiiiiiudiise. în 19Ș(>,J1H87. Mubieieuunu uiUs- tria s-a răspindit in pudurila din luspeclm-alclr Dolj, Giur- giu ți Teleorman. De reținui faptul că. in procent dc 35%, infestarea acestui defolialor este pukrmeă iar 20% -inîj- Jncle, Fe viitor este de așteptat uxlir.derca gradației. e. Hlipraeits ihrysorrluHa I.. - ' suprafața de 2.8 mii ha, in 1985, si dc L4 mii tn. tn 198fl, Infestată de l.'apim lis-rhrysnrrlmra indică o tendință stația- tiară a dăunătorului (tabelul 9). ■ Infestările acestui defolialor s-au depistat in evwiiwele din Inspectorii lele silvice :Satn Mure, Giurgiu și plantațiile din Delta Dunării (Sfitita Gheorghe), ■ • De subliniat faptul că ia plantațiile din Deliu Dunării infestările produse dc acest dăunător stat puternice șt foarte puternice, iiecesiiînd tratamente, chimire pentru a evita producerea unor puguhe de importanță vi-onondest f. Alfi drpdialMi în pădurile de foioase, tn special de stejari, S-au depistat pe suprafețe iluii reslrînse alți detaliaturi, la fel de tnipur- tmili. care se prezintă iu tabelul (o. Tabelul 8 Suprafețe infestate Malacoscnpa neusiria Anul I..M, Suprafața inîeslală Inlensilalea infestării foarte slab .slab mijlociu puternic foarte puternici 1985/1981» mii ha, . % . 8,3 3, l> 13,4 3,0 36,1 1,2 14,5. 0,1 1.2 “:î BJ8ti;l‘l«7 mii lin,. <’/ /o 29,5 5,fi 19,0 7,6 . 26,(1 5,9 . 29,0. • .t.i i 7,1 24,0 3,3 n„o REVISTA PĂDURILOR * Anul 193 * 1988 * Nr. 1 37 Tabelul 3 Suprafețe Infestate de Euproclis chtysoirhoca Anul U.M. Suprafața infestată ■ Intensitatea infesi bx foarte slab slab mijlociu puternic foarte puternic 1985/1986 inii ha, % 2,8 1,5 53,6 0,2 7,1 IM 3,6 1,0 35,7 — 1986/1987 mii ha, O/ 'P 4,4 1,1 25,0 (1,9 20,0 1,0 23,0 1,2 27,0 0,2 5,0 Tabeluf 10 Suprafețe Infestate de alțl defollalorl (In hectare) Anul Thaumac- lopoea proeesslonca Drymonia ruficornă Leucoma salică Orgyiu antiqua Htjphanfria CUIUU Hypa- nomeuta nircllus Tischeria cumphi- ncila Semia- Ihău allcrnariu Eurias chlorana 1985/1986 3.0 1,7 0,3 0,1 2,2 2,2 3,0 2,8 111,3 1986/1987 0,9 1,4 (1,1 1,3 1,7 3,4 3,8 1,« Thautnaelopoeu ptmasionca L. s-a depistat pe 3,o mii ha. In 1035 (Inspectară lele Dolj, Giurgiu, Tulcea și Galați), ți pe 0,9 mii ha. tn 1930 (Inspectoratul Tulcea). Tn majoritatea situațiilor, Tlwimiiitupw.it pr Panin- Hwene lubatii forrn is RhaMo- phugă xullei- perda C.crum-, bgx. cerdo Trypa- drndron linealum CWns fO.VJWS T.epgrtis pttfiKlrfs Alte specii 1935/1986 19,2 10,9 0,9 0,6 .0,2 . ; '4,ă 1,0 0,1 0,1 0,1 WSG/19K7 Hi ' ' ' 10,8 a, 8 0,6 W,5 ' ir.O 0,1 ■M . 0,8 0.1 11,1 0,1 tabunifurmis Rut., Aeț/erla apifbrniiaCleric. »,n. i in bună jMirte ntocurilc acestor specii au avut loc In arboretele de plopi din Inspectoratele Bacău, Hotoșuni, BriWla; Dolj, tînlntl, Inși, Prnlmva etc, situate pe1 JuncHe> interioare ale riBrilor Șiret, Vuit, Ialomița cit șl tn Lunca șt Doliu Diluării. ■ Pentru prevenire șt tombatere s-a procedat fa' extragerea ewmplarelor atacate. '' 1 b. în răchitării. pe înșiri suprab le, s-a cmislalat prezenta trombaruhii ( ii/pli)rrluiiichus laptilld, Atacurile rlânnălo- mini an avut loc mal ales in răchi tăriile îiiibnirîniic. In cele instalate In terenuri' inadecvate și acolo unde-nu s-a ros* peciailehnologja de lucru, inclusiv iccollnren mlădițclor. Prevenirea si combaterea acestui tromhar s-a asigurat prin tratamente chimice aplicați repelat, attt in stadiul de larvă, prin Îmbăierea cinai clor. ctl și ca adult. e. La răsinoase Trypfnlrndron Hnrutum Oliv, a’ produs atac, mal ales ta materialele necojite și situate în locuri umbrite șt ■ cu exces «le uinidUalo. 'Adeseori atacul acestui dăunător a fost asociat cu ol speciilor «le iVropiuni eustv neum I.., Xinx Jumncns L., Urocrnix giyus. XcHs speiltum, Diyocephulus rugtieus, Manoehnnuts sp. Prevenirea șl combaterea Insectei s-n asigurat prin scoa- terea, cojirea și depozitare» lemnului de rușinoase in incuri cu aerisire, .cit șl aplicarea unor tratamente chimice cu insec- ticide de contact. Pentru prevenirea și combaterea capiului lemnului «le răși- noasc, este necesară experimentarea șî extinderea tn produc- ție n unor fermnoni de tip Lineatin. frecvent folositi In Europa ( enlraLT ' d. Insectele Wrimbyx ei-rdn L., Xijleborus nuniourapluis Fabr. s-au semnalat in unele arborete de stejar rărite, mai ales fn cele afectate dc fenomenul de uscare. Exemplarele uscate s-an extras. 5. înscrie care atacă rădăcina, Inlplnn șl lujerii Insectele din această grupă se prezintă în tabelul 11. a. (..liuinișii. In stadiul larvar, s-nu depistai in pepiniere și Tu plantații efectuate cu diverse sperii forestiere. Atacuri pe suprafețe' mai mari s-au semnalat in raza Inspectoratelor Bacău, Botoșani, Iași și Vaslui, din Muliluva. cit si In Inspec toralele Bihor, Hunedoara, Covasna — din Transilvania. Prin măsurile dc proiecție luate s-a prevenit vătămarea culturilor forestiere infestate. h. IlțilMim abiflfs U s-a depistat la puie fii de rășina osc din plantațiile de unu — patru ani, precum și din regeneră- rile naturale. Mai frecvent, prezența Irmnbarului puieților de molid a fost sesizată In zonele afectate de dolmriluri și rup- luri «le vini sau zăpadă fn care, In parchete, au mai rămas cionte snu alte materiale necojite. Suprafețele mal mari, Infestate de acest'dăunător, s-au înregistrai la Inspectora- tele silvice Suceava (26%) șl Harghita (17—20%) și, Iu pro- Tabelul 14 Insecte cate atacă rfiâăelnn, tulpina șl lujerii Anul Suprafața infestată, mii ha Din care, (mii ha) 3/flolonliia sp. Jlylobius abirlix Hijlastcs sp. Hhyacionia biioliuna Puriynicrus sp. Alte specii 1985/1936 17,5 ■1.3 10,0 0.4 2,2 0.2 0,2 1986/1987 16,4 3,6 11), 4 0,4 1,7 0,2 0,1 40 Revista- pădurilor * Anul 103 * 1988 * Nr. 1 cent mai scăzut, la inspectoratele Cluj-Napoca, Mureș, Neamț, Alba, Bihor etc. Destul dc frecvent, in planlațiilr de molid (ISJ Succva, Neamț, Harghita), alături de Tlylobius abtclis s-au mai Iden- tificat specii de Hț/lnstcs. Prin cojile toxice, tratate cu PEB + Lindan sau pari- cursă (In cazul speciilor Hylasles), s-nu combătut dăunătorii iar vătămările s-au prevenit. Experimentările efectuate cu feromoni Îndreptățesc ideca continuării acestui procedeu nepolunnt și, In aceiași timp, eficient pentru a distruge insectele. e. Rhyationia buoliantt Schîf., semnalată in plantațiile tinere de pin negru .șl silvestru cu vtrsta pină în 12 ani in general, a fost de Intensitate slabă și foarte slabă. Infestări pe suprafețe ninl mari ale dăunătorului s-au Înregistrat Ia Inspectoratele Constanța (34%), Hunedoara (15%), Mureș (13%), Dolj și Satu Mare (cile 7%) etc. Combaterea dăunătorului s-a asigurat prin recoltarea mu- gurilor și lujerilor atacați. 6. Insecte Miyăioare Aceste insecte s-au depistat In culturi tinere șt in arborete (tabelul 15), Laspeprrsla tlroWdla s-n semnalat tn conurile de molid Alte specii Identificate au fost CarpOcapsa splendana. Etietla zinckinella s.a. II. Parazlți vegetali Suprafața pc care s-a identificat prezența parazitilor vege- tali (tabelul 17) n fost destul de importantă. Ponderea mare tn această grupă o reprezintă parnzlțli xilofagt. 1. Pnrnzțl! fltopntogenl ni frunzelor șl lujerilor Parazfții din această grupă (tabelul 181 produc adeseori vătămări imporiante, mal ales culturilor tinere. In cazul In care infecțiile nu se previn. n. Mii inspluu ra abhrrfialit I’eck. infestează culturile de stejar, fiind cunoscută ca „făinarc" sau „oidium”. Predis- puse atacului slnt culturile tinere dto pepiniere, plantații șl regenerări naturale. Atacurile acestui parazit variază de ia un an Ta altul, fiind In funcție de condițiile climatice din primăvara și vara respectivă. ■ Suprafețe cu atacuri mol pronunțate ale acestei boli s-au constatat tn culturile dc stejari din raza Inspectoratelor sil- Tabelul 15 Insecte sugăloore Anul Total, inii ha Din care, mii ha Sacehiphantes viriilis Apliidae sp. Purhcna- lecaninm sp. Aphrophora alni Mykiola fagi Phyllaphis fagi AmMîa cerris Alte specii 1985/1986 14,5 2,3 0,9 1,2 2,4 0,3 3,1 2,6 1,4 — 1980/1987 56,4 2,0 0,8 1.1 2,0 (1,2 46,8 2,7 0,2 ' T t Atacul produs dc Sacehiphantes viriilis Hatz. a fost.mult mal scăzut, comparativ cu anii prccedcnți. Infestări mal pronunțate S-au înregistrat tn plantațiile tinere de molid, instalate in stațiuni mai puțin potrivi le acestei culturi, din Inspectoratele Hunedoara (29%), Cluj (22%) și mai scă- zute la Inspectoratele Vaslui (9%), Uneau (7%) etc. In cazul infestărilor slabe s-a procedai la recoltarea și arderea galelor, Aphrophora aM Fall., depistată In răchitârii, se menține la un nivel destul dc ridicat. Atacuri mai intense s-au con- statat tn culturile tn care In apropiere au existat plopism i și sălcete care au favorizat înmulțirea și răspindirea insectei Acest dăunător s-a semnalat aproape în toate inspectoratele cultivatoare de răchită. Vătămările acestui dăunător, prin care este declasată calitatea nuleielor, s-au prevenit prin apli- carea unor tratamente chimice, atlt tn stadiul de adult cit și de larvă. In făgete, prezența sugătorului PhylapMs fagi L. s-a con- statat pc suprafețe mai mari la Inspectoratele Alba, Argeș, Buzău. Obișnuit, acest dăunător s-a semnalat aproape In toate pădurile de fag In care s-au produs infestări de Orches- ies fayi. In acești uni, păduchele linos al fagului u fost de Intensitate ceva mai scăzută, comparativ cu trombarul frunzelor de fag. 7. Insecte dăunătoare semințelor Din grupa insectelor care atacă semințele (tabelul 16), mai răsptndit este Ralanlnus glandium Marsch. Acest trombar s-a depistai In arboretele dc cvereinee din Inspectoratele Argeș, Cluj-Napocn, Constanța, Dîmbovița, Iași, Municipiul București, Hunedoara, Sălaj etc. Metode eficiente de prevenire șt combalere nu slnt.Ghinda atacati prematur cade jos. Tabelul 16 Insecte rare atacă semințele Anul Suprafețe Infestate . mii ha Din care mii ha Rululiimis gluadium Lapey- resia strohilella Alte specii 1985/1986 19,7 13,5 6.2 1986/1987 18,0 17,7 0,1 0,2 Tabelul 17 Parazlți vegetali Anul U.M. Total Din care Parazlți fito- patogeni al frunzelor șl lujerilor Parazlți xilofagt 1985/1986 mii ha, % 93,5 28,7 30,7 64,8 69,3 1080/1987 mii ha, % 85,7 21,4 28,0 61,3 72,0 vice Alba, Iași, Satu Mare, Dolj, Olt, Dîmbovița și, mai puțin Intense, ia Inspectoratele Vilcea, Prahova, Teleorman, Bihor etc. REVISTA. PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Nn 1 £1 Pâraziii fitopalpțieni al frunzelor și lujerilor Paliciul 18 Anul Total, mii ha Din care, mii ha Microsphera abbreoiala Lophoder- mium pinaslri hlelampsora pînitorqua hfelampsara popultna Coleospo- rinm sp. Chip- sonii xa sp. Marwo- nina brunea Alte Specii 1985/1986 28,7 18,8 1,7 0,4 0,5 n.4 n,i 0,1 0,4 1986/19X7 24,4 16,7 1,3 0,3 0,9 0,4 2,8 0,4 1,6 Preveniren dezvoltării șl răsplndirli oidlumului s-a asigu- rat prin prăfuiri cu sulf praf sau stropiri cu zeamă sulfocal- cică și sulf muinbll. in Unele situații prezența făiuării asociată cu nlți factori do natură aWotică și blotică poate concura la debilitarea și uscarea stejarului b. I i>plu>ilennium pinastri (Schard) Chev. s-a constatat tn culturile tinere de pin din pepiniere și plantatii. Frecvent în asociație cu acest parazit a fost specia Dotlnstiama pini. Infecțiile au Joc mai ales In culturile dese de pin, care n-au posibilitate de aerisire. Atacuri pe suprafețe mai mari s-au înregistrat la Inspectoratele silvice Vrancea, Caras-Severin, Hunedoara, iar pc suprafețe mai mici la Inspectoratele Mara- mureș, Satu Marc, Iași, Bacău etc. Măsurile dc prevenire, au constat In parcurgerea culturilor dese de pin cu lucrări de Îngrijire. în funcție de condițiile dc teren s-au aplicat și tratamente chimice cu Zincb ți Zeamă bordelează. c. Melampsora piniiorqua Kostr. s-n semnalat In culturile tinere de pini cu virsta de 10—15 ani, mal ales In suprafețele în care a existat și plop tremurător sau alb, care a fost gazdă. Atacuri pe suprafețe mai importante s-au înregistrat la Inspectoratele lași. Maramureș, Bacău, Satu Mare ele. Măsu- rile de protecție au constat in extragerea șl valorificarea exemplarelor de plop djn culturile dc pin. <1 . Pe suprafețe mult mai rcstrlnse s-au semnalat atacuri dc ('.olmsporium Iu plantațiile dese de pin situate de obicei pe văi: J.vpliodcrmium macrosporum și Chrysomyxa sp. Iu arbo- retelc de molid care tnsă nu au pus problema prevenirii și combaterii lor. în schimb prezență ciupercii Cronartium rlbieola a ridient probleme deosebite, ceea ce a impus extra- gerea și arderea imediată a exemplarelor de pin strob ata- cate și interzicerea culturii coacăzului In zonele respective fiind gazdă purtătoare dc spori. Asemenea situații s-au sem- nalat pc supralețe rcstrlnse In Inspectoratele Satu Mare, Vîlcca, <4uj, Prahova etc. e. în pepinierele și plantațiile de plopi S-au depistat .spe- ciile iMnlampsora poptilinu Kleb.t Muissoniim • papuha mai ales în anii scvetnși șî pe terenurile compacte. 2. Varnzițl xilofagl Prezența speciilor de paraziți xilofagi (tabelul 17, 19) este frecvent semnalată tn culturile și arboretele forestiere, indi- ferent de virsta lor. n. Annillaria mellea (Valii.) Qnel , tn stare parazitară, s-a depistat în culturile dcsicpir și de rușinoase cu o stare precară de vegetație. De asemenea, acest parazit vegetal. In asociație cn Ophioxloma (Ceralocislis) roboris .și bacteriile din genul Hnidma. s-a constatat la exemplarele de stejar afectate de uscare. Suprafețe mai mari, în care s-au depistat acești para- ziți, au losl la Inspectoratele Cluj -Napoca, lași. Alba, Bolo- ani, CoVOsno, Bacău și,mai rcstrlnse, la Inspectoratele Hune- doara, Carnș-Severin, Brașov, Sălaj ele, în care ți fenomenul de uscare a stejarului a fost mai pronunțat. b. In pădurile dc rușinoase prezenta ciupercii J'umrs ttimu- sus este din ce în ce mai mare, iar prejudiciile ocuiwmicu pe care le poate aduce sint destul de importante. e. In arborelefe de plop cultivate, care stnl instalate hi stațiuni mai puțin favorabile, P.trudomonus siînn-jar contri- buie la uscarea exemplarelor respective. Puicții de plop plantați in primii ani sint infectați de Dnthi- chi:a populea șl de Cytosporu sp. III. Mamiferele dăunătoare Potrivit dalelor din tabelul 3, vătămările provocate cul- turilor forestiere și arboretelor iînerc sfiit tn procent destul de scăzut f2,o—3,7%). Din datele cuprinse in tabelul 20, rezultă că pagubele produse de vlnal slut cele moi răspindite t. Cervidele {CapreolM caprrohit, Cermis ilnphus, Imma dama} au produs vătămări mai ales In culturile tmeie deră- I’arazifi xilofagi Tabelul 19 Anul Total, mii ha Din care mii ha Armillaria mellea Ophiosloma roboris Ophiosloma ulmi Dolhichiia populea Pseudo- monas sifrinyae Kripinia sp. Fomcs anuosus Alte specii 1985/11186 64.8 22,0 21,2 0,2 0,9 1,8 10,8 • 7,1 0,8 1986/1987 61,3 16,7 21,3 0,2 0,5 1.8 IV, 4 9,4 1,0 Tabelul 20 Mauilfere dăunătoare Anul V.M. Suprafața afectată Din care, dc: Cervide Iepuri Mistreți Urși Șoareci l’Irți Anînytle domestice 1985/1980 mii ha, % 28,3 21,5 76,0 1,6 5,7 1,7 6,0 0,8 2,8 0,9 3,2 o,a . 2,8 1,0 3,5 1986/1987 mii ha, % 25,6 18,7 73,0 0,2 0,8 1,5 5,8 1.0 3.8 0,4 1,6 , 1.7 7,0 .2,1 8.0 ÎÎSWSTA PĂDURILOR * Anul 1Q3 A-I988 * Nr. l Șinoase. tn special an fost afectate plantațiile (le molid din afara arealului lor natural de s-egctație, dar în unele zone deo- potrivă au suferit șî puieții din optimul lor natural tu. cazul unor densități ridicate ale efectivelor de vinat. Vătămările au constat tn roaderea mugurilor și lujerilor terminali și laterali ai puiuților atlt la rășinoasc, cil și la foioase, mai ales la stejar. in unele arborete tinere de molid pină la 30—10 ani au Început să fie vătămate anumite exemplare prin roadcrea scoarței. Suprafețe mai mari In care S-au constatat vătămări de cervide nu avut loc in raza Inspectoratelor silvice Suceva, Bacău, Alba,lași, Sibiu, Gluj-Napoca, Harghiia, Prahova etc- Măsurile de protecție care au constat din tratarea puietilor prin ungerea mugurelul terminal cu rcpelente de tip Silva- rom și Sinarom, cit și protejarea acestora cu pungi dc polie- tilenă nu prevenit vătămările de vinul. De asemenea s-a urmărit ca pc timpul iernii vinului să aibă asigurată hrana necesară. In vederea diminuării hi procent cit mai mare a unor nstfcl dc păgubesc impune creerca și meuțineren unui echili- bru biologic Intre bonitatea terenurilor dc vinătoari? și efec- tivele dc vinat. 2. Iepurii (Lfpiu iiiropaeas) rod mugurii și lujerii puiețilur de foloase, mal puțin de răsimmse. din pepiniere șl plantații. Preze&țn unor astfel de vătămări s-a constatat In Ocoalele silvice din Inspectoratele lași, Gluj-Napoca, Centrala Delta Dunării ctc. 3. Mistreții (Sus scrofa} au produs unele prejudicii tn Semănăturile de stejar cil și in plantații tinere de fumase și rușinoase din Inspectoratele Teleorman. Dîmbovița. Alba, București, Iași, (.Inj Napoca etc. 4. Urșii (Ursus arefos) au produs pagube prin roaderea scoarței arborilor de rășinonse din inspccimaicle silvice Har- ghita, Maramureș, Mureș, Bistrlța-Nusuud ele. 5. PIrșii (Glis șlis') au înregistrat vătămări in arborctele tinere de molid din Inspectoratul Harghita, Mureș, Bistrița NWitid, Suceava etc. G. Șoarecii (Apodemtts sp., Arvicola terrestris) au produs atacuri In unele semănături și culturi din Insprciaratele Mehedinți, Hunedoara, Centrala Delta Inmăril, Brașov etc. 1. Animalele domestice, prin pășimat neaiiturizat iu idim- tațn, nu produs pagube prin roaderea pniclilm < l| s| nrîn bătătorlrea șl lăsarea terenului. ft. iu acești ani In unele păduri s-a Mimmlm fenomenul dt Uscare Ia stejar, brad, pin și salclm. Uscarea Stejarului s-a depistat In mod dispersat in mai multe județe. Față de perioadele anterioare se constată o stagnare a evoluției fenomenului. Zonele mal importante In care s-a depistat Useart’U nrborilotsîllt In raza Inspectoratelor Alba, Bacău, < luj-Xapoca. Gorj, Mehedinți, Sibiu, Vilcea ș.n. Uscarea bradului s-a constatat pe o suprafață redusă, lo- calizată in raza inspectoratelor silvice Suceva, Pralmvn, Caraș- -Severin și Neamț. Au fost afectate ht deosebi arborctele ma- ture, trecute de virstaevploatabilităjii, uncie din acestea fiind situate pe soluri superficiale,moî ales cu calcare la suprafață. Uscarea pinilor s-a produs îndeosebi Iu Inspectoratele sil- vice Alba, Buzău, Curnș-Severin, Gluj-Napoca. Neamț, Vilcea etc. Au fost afectate alil arboretele in virstă, cit și plantațiile tinere, o parle din acestea fiind instalate pc soluri scheletice. Uscarea salriinulul, a avut loc in uUimul an la Inspectoratele Galați, Vaslui și Vilcea. Fenomenul este mai accentuat in sddmetele din raza Inspectoratului Galați. în aceste arbo- rele s-au depistat și atacuri de Semtalhisa aliernaria, care s-au combătut. în general, se ponte arăta că In uscarea arborilor de stejar, brad, pin și sah-mi. au contribui! poluarea mediului cu noxe industriale, efeetele secetei de lungă durată din ultimii ani, gerurile Urzii, scăderea nivelului apei freatice tn unele Zone, creșterea acidității apei din precipitații etc. Din dalele prezentate, rezultă că iu general starea fito- sanihuă a rondului forestier a fost corespunzătoare. în acest fel, pagube de importanță economică nn s-au înregistrat. Această situație se poate atribui pe de o parte măsurilor de combatere întreprinse, de a prexeni instalarea și dezvoltarea dăunătorilor, inr pc de altă parte inlerwnților operative efectuate în fazele incipeulc de înmulțire a acestora. S-au avut in vedere măsurile dc luptă integrată prin îmbinarea armonioasă a procedeelor silvicull urnii- cu cele biologice șl chimice, cu pesUcide mal puțin poluante și eficiente in ace- lași timp. în felul acesta, mediul ambiant nu a fost afectat, asiguriml slahHildlea și echilibrul ecosistemelor forestiere. Considerai lon« opon the phimsimilary stnte of the foresls beiueen 13lt>-10DG Bctwecn 10B5-1HHH the phttus.miniry slute of the fnrests was gootl. Among Ihe harmful factors, agreat perne ninge is determined by biotic pesls (81,N—K4”o nut of whieh B3.8 —UI îs reprcseuied J>s insecte). Thesc ycars, wenlher condiționa determined nmss iniillipîicalioiis of deloliating iusects Gumail/ria dispar, Tor~ Irtx uiridana, Geomel ricine and other species thnt altwked cspecially oak forcsls sltuated in the Romanian Plain and Sout- hern Garpnthîan hflls. Protection measures applled in the system of pcsl control prevented a lot of damages. Recenzii 3ASVARI LAJOS; Miîdăiiikoloțjra I., H. {Ecologia păsă- rilor, voi. I, II), Akademiai Khutu. Budapest, 19X11, pp. 328 (format V>). 47 figuri și 23 labele Această carte este 0 reușită sinteză a utmr recente și impur lăute lucrări din domeniul ornitoeculogi-i Fa a apărut In seria „știința contemporană" .și înglobează, itt afară de cer- cetările autorului, o scrie de dale valoroase, extrase din lite- ratura internațională dc specialitate, constituind astfel o lucrare bogată tn informații, care parcurge principalele domenii ale ecologiei din punctul de vedere al ornitologici. In primul volum slut cuprinse următoarele capitole: inventarierea și aprecierea avlfaunei,fuunistiCii regiunilor geo- grafice, bilanțul energetic la păsări, compoziția și analiza hranei, strategia procurării hranei și strategia de apărare, la păsări în cadrul acestor titluri generale, in subcapitole slnt redate numeroase exemple, metode valoroase ți utile din punct de vedere practic. în al doilea volum autorul ne conduce spre o cunoaștere mai aprofundată, mai fină a structurii șî dinamicii comuni- tăților de păsări. Sini prezentate următoarele capitole: meca- nisme dc selecție pentru pregătirea reproducerii, ecologia CUibărltulul și a creșterii progciiiturilor, dinamica popula- țiilor de păsări, tipurile de baza ale relațiilor populat ionale ți structura ornltoccnozclor. lată și ctieva subcapitole din acest volum : ocuparea teritoriului, semnalizarea acustică a teritoriului, etapele unei analize de ecologia cutbfirltului. analiza factorului K șî a factorilor dependenți șj indepen- denți de densitate, probabilitatea de supiaxietuirea gencra- țîitorși măsura consangviuizării, cmnpeliția populațiilor, eva- luarea lățimii șî suprapunerii nișelor ecologice, segregarea nișelor și selecția dc habitat ele. Cartea este deosebit do băgată In exemple referitoare la ornitoceimzclc proprii diferitelor ecosisteme forestiere și in studiul ecologic amănunțit al unor specii dc păsări dc larg interes silvieull ural. Lucrarea explică multe formule de calcul, inclusiv cele btostntistice de interes ecologie, deci poate fi utilizată și ca îndrumar dc către numeroși specialiști din țara noastră. Mai concret: lucrarea prezintă un sprijin bi- bliografie deosebit, util specialiștilor din domeniul silvicul- turii, agriculturii, biologiei, ecologiei hi vederea fundamentării lucrărilor de combatere biologică a dăunătorilor pe baze eco- logice: de asemenea, oferă posibilitatea alegerii ornitoceno- zelcr forestiere ca indicatori ecologiei in stabilirea calității ecologice a tuturor Intervențiilor silvieullurale (operațiuni culilirale și trnlamvnlc), precum șî modul de restructurare. Îngrijite și conducere a marilor parcuri orășenești, euin ai ti cele din dmmreșt! și (Jir munleipil ale țării. Considerăm că traducerea awsleî cărți in limba română, si completarea ei cu recentele cercetări efectuate în acest domeniu în țara noastră, ar fi de mare utilitate. Ing- Ca. Szakacs REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Nr, 1 43 Productivitatea primara a populațiilor dominante din șleaurile de stejar și de gorun din nordul Moldovei Dr. AURICA TĂGINÂ Dr. MIHAELA PAUCĂ-COMĂNESCU Institutul ca uniflora Restul speciilor A trapa b fila dona Companula rapunculn^es Viola reichenbachiana Asperula adorata Polygonatum multiflorum Stellana holostea Scutellana alhssima Glechoma hirsuta Brochypodium sytabrmn Meia uniflora Restul speciilor Fig. 2. Participarea diferitelor populații la alcătuirea stratului ierbos (șleaul de gorun — Coșula, Botoșani). ' REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * IQ88 * Nr- I 46 Tabelul 6 Bloroasu șl conținutul de apă ale principalelor populari Ierboase din șleaurile de stejar peduneidm șl yorun — Coșul a (Botoșani) i Specia U' *1 ăî aho» ir’:< rJjiKÎ- ,»< L‘W.1 .TtfM dWlll/ J-i nȚi .u.< 1 ,, , un Btmnasă iutii vid, fi usc./ăO ni" Biomasă popuialic, g tt.se./-j0 mz Confinat apă, % Rezerva dc apă g/50 ma 'Stejar ■ r‘* Gorun Stejar Gorun Stejar Gorun Stejar Goruu I-enuKpcct vernnl — specii comune Cnnltunine bulbifera 0,34 0.13 743,24 477,10 86 87 5308 3670 Anemone nuiuncuMifes 0.10 0.12 252,20 20.16 81 87 1576 I.attnjriix nrrnm 0,56 0,58 13,44 6.96 81 85 71 28 l’ohjf/on alum ladfolium 0,28 0,80 8,40 3.20 84 81 52 17 Corifdalis bulbosa ssp. marfchalliana 0,16 0.20 8.32 3,20 92 92 itn 40 specii de diferențiere a celor do tul șleauri Ixnpyfum thaîîelroides 0,10 — 57, 40 — 83 — 31 GtițdvmlM glanduligera 0,28 — 1261.08 —1 80 6329 .liimiir nrmnroxa 0.10 —. 5.80 — 84 36 Vum orirMr 0,38 — 13,80 90 138 (Imlltlali-f soliilii 0.25 4,50 — 91 — 9(r Allium urxinuni — 0,23 — 126,44 — 92 1575 Conuallariu majalis — 0,55 — 61,60 84 •“4 385 Fenaspect estival — specii eomune Viola iriclunbrieliiiina 0.22 0,29 34,32 128,18 83 81 754 181 Aspfrula odorula 0.12 0,15 35,00 131,85 85 81 870 189 I.amium guleolnlrilon 0.00 0,23 5,94 131,56 76 83 773 25 CareX pilona 0,45 3,21 198.0 35,70 80 69 990 115 MeRcti iinilloro 0,09 0,09 20,34 22,50 66 71 60 77 Viola miiabilis 0,75 0,50 85,50 19,0 81 80 510 95 SleHaria 0,31 0,28 207,7 30,80 79 81 99 162 Gleclwmu hirsuta 0,43 0, 10 46,44 25,60 82 82 258 142 Asarum mropaeum 0,18 0,29 48,00 27,26 85 67 320 83 Geam uibajiuni 1,38 0.82 52,44. 4,92 76 77 218 21 Anlhriscus sglveslris 0,50 0,73 8,00 7, 30 84 65 50 21 Alliuria offieiitflie 0,30 0,73 3,00 29,20 93 80 43 146 Ehichijs si/lnaltca 0, 14 0,93 6,16 24,28 01 86 08 173 specii de diferențiere a celor două șleauri Sunieula eumpacri 1,33 — 162,26 ■ ■ 1 55 — 360 Mireni iulie pcmuiis 0.12 — 6,96 — 79 — 33 t alhlli ux ncmltis 0.51 —■ 9,18 II . fc 84 — 57 /. i rPh/mb i । f imu/grl uluiri< « 0.50 * 6,00 — 73 22 — liota câni im .. 0,36 3,60 84 1 ■ i 23 ■ — Hatuiiieuliin auricomus 0. 40 — 2, 10 — 87 — 18 Aiyopndittm podiujiuna 0.17 0,38 — 80 — 2 Ga uniuni p ha cum 0.55 — 7.70 87 «— 50 —» (lampanttla i apuncitloidcx 0,55 — 48,40 77 — 210 Un 'Ioc important. în cadrul cercetărilor întreprinse, am acordat studiului florei ierboase, eu rol bine definit în structura funcționalita- tea fitocvnozelor. Analiza stratului îorbos evidențiază faptul că alît densitatea, cit și frecvența ating cele mai mari valori în fenaspectul verual, în ambele suprafețe de cercetare, la populațiile de Carda- iii inc b'ulbifera și Anemone ranuneulotden (tab. 5), dar vizibil mai ridicate în șleaul de stejar pedunculat. Ca specii de diferențiere a celor două șleauri menționăm pc: Isopymm thalictroules, Anemone nemorosa, Arum. orientale, Allium ursinum etc. Sub aspectul densității numerice, cit Și ăl frecvenței, Cardamine glanduligera reprezintă o specie dc diferențiere a celor două șleauri țtab. 5). Pentru fenaspectul estival, populația de SteUaria holostea are frecvența cea mai mare iu șleaul de stejar pedunculat, iar Viola reiehenbachianaÎD. șleauldegorun (tab. 5)- Sub aspectul biomasei, pentru fenaspectul vernal, se evidențiază o diferențiere a princi- palelor populații ierboase dominante; astfel Cardamina glanduligera realizează o biomasă mai mare în șleaul de stejar pedunculat. deter- minată pe de o parte de densitatea sensibil mai mare, iar pe de altă parte de biomasa indi- viduală mai ridicată la această populație (fig. 1, tab. 5). O valoare semnificativă a biomasei, pentru aspectul estival, constatăm la popu- lația. de Atropa belladona din șleaul de gorun (fig. 2), eu valoare ridicată a biomasei indi- viduale, (Continuare in pag. 51) REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * JVn 1 47 Testarea rezistenței unor clone de duglas verde Ia Phaeocryptopus gaumanni Ing. I. BLADA Stațiunea ICAS-Timiscata Introducere Combaterea chimică a multor boli, cu dezvol- tare endogenă, reprezintă în egtilă măsură o metodă costișii oare și puțin eficace. Din aceste considerente, atenția este îndreptată spre com- baterea integrată, care include și combaterea genetică. Aceasta reprezintă una din cele mai ieftine și mai eficiente metode de luptă împo- triva paraziților [Ceapoiu și Negulescu, 1983] care, în plus, contribuie la evitarea poluării mediului [Gerhold, 1970]. Există premise favorabile în ameliorarea rezis- tenței duglasului verde [Pmch'hu/p/ menziesii (Mirbel) Franco] la P. gautnanni(Rohdc)Petr., mtrucît cercetări anterioare au Semnalat exis- tența variabîHtății, atît între arbori individuali [Lanier, 1966; Blada, 1971; Hood, 1975, co- municare personală | cît și între proveniențe [Schober, 1963; Hood și Wileox, 1971]. Comunicarea respectivă prezintă rezultatele unui test de clone în condiții de infecție natu- rală. Material și metodă în arboretele mature de duglas verde, dîn țara noastră, au fost selecționați 130 arbori, i'enotipic rezistenți la P. gaumanni. Ou elenele arborilor respectivi s-au creat, în 1975, trei culturi comparative în Ocoalele silvice Anina, Beiuș și Lugoj. Amplasarea culturilor s-a făcut în vecinătatea unor arborele infectate, facîli- tîndu-se astfel transmiterea parazitului la clo- nele cercetate. Dispozitivul experimental,1 în fiecare localitate, a fost constituit din 130 clone dispuse randomizat în trei repetiții, cu un puiet de repetiție. Evaluarea cantitativă a rezistenței, exprimate în. indici cuprinși între în funcție, de suprafața foliară atacata, s-a făcut pe baza probelor de ace piele vute de fiecare puiet Prin înmulțirea indicilor atacu- lui cn frecvența acelor pe indici, s-au obținut mediile utilizate în calculul statistic, potrivit literaturii de speOțalitale [Ceapuiu, 1968; Nan- Son, 1970; Giurgiu'/ 1972]. ' Rezultate Clonele de duglas verde prezintă diferențe foarte Semnificative (p < 9,001) dc rezistență Ia P. gaumanni, în fiecare din cele trei stațiuni de încercare (tabelul 1, rîndul 2). Aceasta în- seamnă că însușirea de rezistență a duglasului se datorește unor cauze genetice. Factorii de mediu și implicit aceia care contro- lează patogeni ta tea ciupercii, în cele trei locali- tăți, se deosebesc foarte semnificativ (p < <4 0.001) între ei (tabelul 2, rîndul 2). Legat Tabelul 1 Analiza variantei rezistenței duglasului verde laP. gaumanni In culturile comparative cu clone de la Anina, Beiuș, Lugoj Sursa de variație G.l. Anina s* Beiuș s* Lugoj s* 1 2 3 4 5 Repetiții 2 1,20 1 .15 0,55 Clone 129 2,30*** 10 .33*** 8,03*** Eroare 258 Tabelul 2 Analiza globală a var ian j el rezistenței duglasului verde la P. gaumanni In cele trei localitdți (Anina, Beiuș, Lugoj) | Nr. crt. j Sursa de variație G4. a3 Testul P Fjl 8 AR 0 1 2 3 4 5 1 Repetiții 0 0,987 0,74 2 Localități 2 1800,040 1404 ,07*** 3 Clone 120 11 ,879 8 ,72*** 2,44*** 4 Clone X loc. 258 4,794 3,58** 5 teroare 774 1,339 de aceasta, testul P — acțiune reciprocă x eroare (P — 3,58***) arată că există deosebiri foarte semnificative și în ceea ce privește reacția dunelor la factorii locali amintiți (tabelul 2, rîndul 4). Aceasta semnifică o strînsă interac- țiune, atît între genotipurile clonelor și mediu, cît și între mediu și patogen. Cu toate acestea, potrivit testului F — clone x acțiune reci- procă (F = 2,44**), există foarte multe șanse ca diferențele de rezistență dintre clone să fie de natură genetică (tabelul 2, coloana 5). Testul t — multiplu demonstrează că 25 din 130 de clone, încercate, sînt statistic semnifica- tiv mai rezistente decît media experimentului (figura 1.). Rezistența clonelor de duglas verde la P. gaumanni, estimata după intensitatea atacu- lui, continuu variabilă . în intervalul 1...7 potrivit, indexului adoptat, este un caracter cantitativ al cărui tip de distribuție se apropie foarte mult de curba normală (figura. 1). Din acest considerent se emite ipoteza potrivit căreia rezistența duglasului verde la V, gau manni, în concepția lui Vanderplank [1968], este orizontală, deci controlată de un mare număr de gene cu efect aditiv. Coeficientul de ereditate genotipieă a rezis- tenței duglasului verde la P. gaumanni este 0,807, iar pe iomiri de încercare; 0,794 la 48 REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 19 88 * Nr, 1 Anina. 0,826 la Lugoj și 0,801 la Beiuș (tabelul 3, coloana 2). Tabelul 3 Coefirtenjii de ereditare (h) «l rezistenței, șl cf^tîgiil genețte (^G) fa rezislenjft, la P. gaurmmnl Cultura 'comparativă A8 SG clnd se selecționează 25 clone 35 clone 1 2 3 4 Anina Beiuș Lugoj (1,794 0,801 0,826 32 ,42 37 ,50 48 ,10 30,40 . 31 ,20 37,40 Media 0,807 39 ,30 33,10 Fig. 1. Distribuția de frecvență a danelor de duglas verde In funcție de rezistența genetică la P. gaumanni. Cîștigul genotipic, în ipoteza selecției celor mai rezistente 25 clone față de medie este 39,30 , iar separat pe localități: 32,42 la Anina, 37,50% la Beiuș și 48,10% la Lugoj (tabelul 3, coloana 3). Dacă se selecționează 35 clone, se obțin ciștiguri mai mici (tabelul 3, coloana 4). în final, au fost selecționate 25 clone de duglas verde care, in urma analizei celor trei culturi comparative cu clone, luate împreună, aii demonstrat supciwritatea sifilitică, față de media experienței, în privința rezistentei la P. gavmunni. Potrivit indexului utilizat, re- zistența acestor clone este variabilă între 1,42 și 2,88, adică suprafața foliară este atacată în proporție de 9,87... l?s,o% (figura 1). Concluzii llapoi tul dintre clonele cu rezistență semni- ficativă și nesemnificativă este 1 :5, adică este posibil ca din cinci clone, una să fie gene- tic rezistentă. Existența diferențelor, statistic asigura t e, per- mite presupunerea potrivit căreia rezistența, are un substrat genetic, iar valorile ridicate ale coeficienților de ereditate conferă garanția transmiterii ei la descenC 0 X M.D., 197t : Variulion in SUstep- tibUily (a ehlorosis and needle cast assncfaied milh Ph. gau- manni infectăm in an etepen ycar otd Doughis-/ir propenance trial. New Zealand For. Res, Inst. Rotorua, Beport no. 32 (l'npablishcd). I, a n 1 e r, L., 1969 Les maladies cryptogamiques du Douglas ea France. In Rev. For Fr. 4 : 247— 265. Manșon, A., 1970 L'hMtabilile el te gain d'origine gftirii- que dans quelqucs types d'expfriences. Stlvac Genetica 19 (4):112—120! Schobcr, R„ 1963: Experi< ws tvilh Bnuglas-fir in Furopc. In ■ World Gons. of For. Genetics and Trec Improv, FAO/FQBGEN, 4/3, Stockliobn. Tesllny Douglas-Iir dones for pfutcwiiiplopiis gaumanni resislance THs pape; sunnnarizes the results of a Dougias-fir clonal test carried out betwecn 1975—1983 in 3 loeations under natura) infcction. Ite odets were prcviously scledcd as reslstaiit phenotypes bl artificial stand» from Homanla. The results arț: a) Among thc dones therc are hlghJy significant diffcrcnces iu resistance lo P. gaumanni; h) The clone» also reacl higbly signtllcantly lo thc ecologica! con di I ion»; c) The resislance appenrs as a quantitative character; d) The geito- typlc Jierilability Îs 0 te" nud thc genolypic gain is 36.9 % if thc moșt resistant 25 douesare selcctcd out of 130; e) In 1986 a reed urehard was en-ated wîth the selected clone®. î -- ■■......— ........ — . REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1988 * Nr, 1 49 Note O metoda nouă de «emanare a mesteacănului Teli.'v/FBUNAmT (GAS- București Mestecenii (lielula pendula Boții, HeMapube*- crnn Ehrb.) sint; specii de interes forestier util pentru valoarea economică a lemnului lor, cu multiple utilizări industriale (celuloză, furnire exotice și tehnice etcl, cit și pentru caracterul lor de. specii pioniere sau (le a ocupa Stațiuni extreme.. Sini de asemenea specii ornamentale prin culoarea albă a scoarței și forma coroanei, mai ales formele eu ramuri pendente. Do aceea înmulțirea lor din sămință, și în unele cazuri a formelor decorative, este de actua- litate. cunoscut fiind faptul că producerea de puieți la tunate specii pune încă multe probleme. în cele, ce urmează se prezintă ■ robur trmn Q. petraea populatiaus hoth as numeric domi- nance and as biomass. Among the hcrbaceous spoeies tlie population of Curdaminc yhimluUgera in the Q. rnbur fnrest, in vernal renaspect and Steltaria holoslea in sununer fcunspect reaclicd the litglicsi yuiues of density aud biomass, Fiie hlgh productivii v of dominaut populations of the Qttcrcus roba? mixed tleciduous forest îs also expressed by the high content of assimilalorj pigiiieuts. REVISTA PĂDURILOR * AnwZ 1(13 * 1988 * Rr. ț 51 Din istoria silvicultorii românești Pădurea, în gîndirea și creația academicianului Emil Pop în repetate rinduri tnlîlnîni in scrierile biologului român, • consacrate pădurii, ideca eternității acesteia. Deși tiu este o entitate constantă, ci una supusă frăniîntărilor factorilor necruțători ai pndiului care o iramintă, o modelează ssm o risipește, pădurea este eternă, căci ea se poale regenern; viața diu ea, procesul trecerii, al evoluției ei, deci, este veșnic. Emil Pop, omul de știință român (botanist. pnlinolog, palcobohmisl. fitoflziolog și istoric tn științele biologice ro- niăiieșli) a trăit Intre anii 1K97 și 1971. in Transilvania, săvîrsindu-și rosturile sale științifice in prima iTriversitate românească a Daciei Superioare, hicepind cu anul 1L11P. din nl Cărui prim corp profesoral a făcut parte, și In Ghljul marilor emulații spirituale dezlănțuite de istoricul nn 1918. în creația sa științifică, vnrtată ch tematică, ren consacrată pădurii Și rațiunilor ei ecologice reprezintă o punic dc rezis- tentă, timpului și perimării, (mpleșit dc Însemnătatea și rolul pădurii in viața poporului român omul dc știință In întreaga sa activitatea siuiiiyi{. Ecology, 23, p. 399 4lH). El transpune în termeni ecologiei giudlreit sisteniică despre pădure a mare- lui silvicultor român, profesorul M. Drăcea. REVISTA PĂDURILOR * Anul 103 * 1M8 * Nr, l Vamosclmin-i nașterea șî trecutul, țesătura structurală iu hiilioane de fațete, trecerea la cunoașterea funcțiunilor cople- șitoare ale acestei ființe colective este, un lucru firesc pentru biolog, Numai că Emil Pop nu î-a cunoscut pădurii dotir funcțiile biologice ți civilele dezastruoase climaliee, hidro- grafice, agricole și umane, ce decurg din perturbarea funcțiu- nilor și echilibrului oi. I-u deslușit și rolul pBcare il are en factor istoric (în istoria și viața spiriluală ui popoarelor); luarea ei funcție sorială-eeonomlcă (in societățile unume); funcția el salubră (in sănutalvn fizică și morală a popoarelor). Vorbind despre tmieția economică a pădurii, revine adese- ori asupra unei idei și insistă spre luare aminte. Anume că: intre resurs.ele malwlale ale biosferei, pădurea este singura resursa regenerabilă, cauză pentru care m ea a evoluai omul sinătm, și pe scama ci a răzbit Iu bunăstare omul pâsl uf, omul plugar, omul citadin1,' omul hfdustriaș. Dar peulru că omul cuiUiinuAtur a intervenit pesle .măsură impui inimi o și modiliciml-o, omul de știință a pornit O VUMă și „neîndu- plecată emnpmue șliiiițilică și administraiivă pentru reabi- litarea cursului benign ăl biosferei și pentru redresarea ati- tudinii piuă acum nerațtonale ți nefaste a omului față de (aceasta) implicit față de problema pădurii dcjic ioaic meri- dianele pămînlului”. „Din păcate știința naturalistă cauzală, capabilă de analiza obiectivă și de sinteza articulată a feno- menelor vieții a apărut prea tlrziu, tu grandiosul declin al destinului pădurii'’ (1971). Cei ce au înțeles o au devenit prolecturii și uerolilmii ci neelintiți. fiind Intre coi mal liimmați protectori pădurii, Emit l’op i-a consolidat o concepție șlimțilieă protecțîunistă la noi, peulru td cărui clștig de adeziune a luptat Iu presa de specialitate și In cea de popularizare. Concluzia investigației noastre situează pe Etnii Pop. Intre cei mai de seamă cunoscători, teoreticieni, militanți și iubitori ai pădurii, in baza viziunii sale inlegraUalo, sistemlce, asupra pădurii, creează o adevărată doctrină șliinț ițiră a ei. între scriiturii pădurii. Emil Pop, va rămim- un clasic, la rare ne vom inlomcc mereu pentru in vățăminle și îndem- nuri. Recentele reașezări șl reînnoiri In siKiculIură, pentru carp au militat silvicultorii contemporani și care au cul- minat cu adoptarea l.t-gțl 2/1987 unde, se recunoaște rolul pădurii în asigurarea echilibrului ecologic, constituie șt o confirmare a concepției marelui biolog șl patriot. ANEXA IJsia lucrărilor Iul Emil Pop, asupra pădurii 1928 — l'olleiiamitytisclie Untermicliungen in den OM-Knrpmhen, Bomn-I.ucfim. Bul. Grăd. bot. Muz. bot. I'uiv. <'.lui. v, nr. 2-4, p. 159. 1929 — O recapitulare a Istoriei pădurii din ('arpații Orientali pe baza analizelor de polen. în : BORZA, Al. Vegetația și Flora Ardealului (Schiiă geobotanieft). Extras din Transilvania, Banatul, Crișana. Maramureșul, voi. 1, 1929, p. 251 27ti. Reprodus de asemenea In BORZA, Al., Dte Vegetafion und Flora Rumâniens, 1931, p. 23—24, 1930 — Iile pougluziale SukZession der Wnldlormntlonen In Rumănien verglichen mit derjenigen MU (el- und Nord-Europa*. Fifth International Botanicei Congress, Cambridge, 1930. Reprinted front the Report Of ProcccdiURS. Scctîon E Plnlogeography and Ecolog,v, ți. 57 — 58. Se face o paralelă Intre istoria pădurilor noastre .și ale Europei /.entrate și nordice tn post-glaclar. 1932 — t onlrihuții la Islorln vegelnțîel evateruare din Transllvmiln, Uni Grăd. bol. și al Muz. bot. Unlv, Ghij, 12, nr. 1—2, p. 29-192. 1932 — Dale noi eu privire la răspindlrea genurilor Finns șl Plcen In THnwllwdn.Extras. Rev. pădurilor, nr. fi—6, 21 p. și In Contribuții botanice Cluj, 3, nr. 4, 1933. 1934 - Cruțați pădurile Transilvania, 6S, nr. 3, 1934, p. Hiă 170. Conferință de popularizare 193H — Hora plloveai că de In Borsee. Cluj Tip. Națională. 1936 — Bate noi cu privire la răspindlrea și vegetația phiulrtl silvestru In (arpuțl. Ilul. Grăd. bot. șl al Muz, bot. bniv. Cluj, 1G, nr, 1—4, p. 32—42. Cercetări ecologice, etnologice și microsiratigrnfice asupra pinului silvestru, semnificativ pentru vege- tația noastră cualernarit 1941 — Problema pădurilor din Ardealul de Nord. Extras din Transilvania, 7?, nr. 4, Iw p. 1942 - Contribuții la Istoria pădurilor din Nordul Transilvaniei Bul. Grăd. hat. șl al Muz. bot. Unlv. Cluj — Timișoara,- ts', nr. t - 4, p. 101—177. 1943 — Pădurea, apele și evoluția amână. Societatea dc mlinc, 20, nr. 3, p. 46. Arlieo] de pupitiarizme 1943 • Ceti mnl !juimiioa nlcnye deosebită se va acorda publicării de articole din următoarele domenii:' ■ ecologie forestieră, vizind, In primul1 rlnd, runoasim-a legilor de structurare șî funcționare a ecosistemelor fores tiere naturale; - geneli respecte urina țoapele reguli generale privind elaborarea, și prezentarea articolelor spre publicare : — articolele vor fi dactilografiate, pe o singură pagină., la 1 și 1/2 rind; tabelele vor fi dactilografiate pe pagini separate, iar diagramele vor fi executate în tuș, pe iiîrtie de cale. Explicația figurilor va fi dactilografiată pe pagini separate; — . numele autorilor vor fi precedate de inițiale; — articolele se trimit eu o notX însoțitoare, în care se vor indica : profesia, titlurile, academice, științifice sau didactice, locul de muncă, localitatea și adresa, numere de telefon, referitoare Ia autor ; — ' articolele mi trebuie să depușTască opt. pagini ilavtilografiatc, la 1 și 1/2 ritul, inclusiv bibliografia,rezumatul și figurile. Rezumatul articolului, de maximum zece rinduri dactilografiate, va fi înaintat in limba română și l hulUș in limba engleză; — citarea lucrărilor în text se. va face prin indicarea autorului șiaanului de apariție a lucrării citate. Bibliografia se va prezenta după, jînrmiile folosite la Revista pădurilor. Lucrările executate în cadrul diverselor instituții vor fi însoțite dc aproba- rea conducerilor acestora, pentru publicare,. Responsabilitatea asupra conținutului articolelor revine autorilor. Manuscrise le nepublieaie nu se înapoiază. Lucrările caro au fost publicate, integral sau parțial, în alte, publicații, nu mai pot fi trimise spre publicare la Revista pădurilor; Nu xe admite trimiterea concomitent â a articolului și la alte publicații. Corecturile trimise autorilor vor fi înapoiate la redacție, in nniximuin două zile de la primire. Nu se admit modificări esențiale față de manuscris. Recenzii THOMASIUS BI>1 ri J’. I) . MAKSCII AL: Mamnhmm zur Stiibillsleruny von FielHenOiTMen ijeyenUlm Si linee-iunl Slurmscltâdui (tinsuri de stabilizare a pădurilor de molid ia daune produse dl* zApadA și vini). Gunamicnrc științifică la al irt-R-n congresmomii.il fUl llo din 7—21 sept. iHSti, Lubliana, 53 pag. 120 rcf. bibliografice. Ga In milă ți ie provoca te dc vini și zăpadă, tu liltinjile decenii, pădurilor din ÎU).' Germană au determinat inițierea unor noi cercetări tn această- problemă pentru stabilirea cauzelor acestor fenomene și a măsurilor de prevenire și gospodărire care se Impun. Pentru a înțelege mai bine legitățile dup» care se produc aceste daune, autorii analizează mai Intli aspectele teoretice ale problemei, tn care scop consideră necesar ea de la început să SC facă diferențiere intre : — fur ța (sarcina) Ja care, este supus .obiceiul respectiv (arbore, arboret, complex de arborele) șî predispoziția sau rezistența acestuia la astfel de- solicitări; — arbore, arboret și complex de arborete ca ierarhizare a lor; — rupturi de zăpadă, doborlturî de vtnt șl rupturi de vini. Pe baza necMor prlnelpU teoretice s-au etabural 3 modele biomecanica care p-rmil calcularea rezistentei arborilor și arburetelor tu ueesie ealamiiăți și piababilîtaten de producere a lor tn padini. Ksle vorba de un'niode! penlru rupturi de Zăpadă,al(ul pentrurupluride vtntșinltreilea pentru dubart* turî de vtnt. S-a urmării a se realiza o mmlificare a stabili* lății arborilor șl nrlmreleler la acești factori dăunători. Pe baza mlcntclnr efoc-liiiiic io primul caz se ajunge la țoucluzia că sLibdiLdoa arburuleliir la zăpadă este delermi- ,nntă di' sluhlhLaleg imlnjiluală u fiecărui arbore rare se poate realba iuoil.ii p:,n erenreu unul '■jwllu mai mare de creștere. Din ai doilea model a B-zidlnt eă stabilitatea arborelclor la Jupturldf viul este deteiniinată. In princip.il. de modul cum .reacționează, respeeliv cum oscilează sau balansează si se GREVIST A'PĂDURILOR * Anul 103 *193» * Nr.-Î sprijină reciproc arborii din ulims l -.i. oJr o măsură mai mică, de imeiieientul de zveimir ib;d) a acestora. S-n eimslatat eă o mai mare stubillluli1 In vlnt are un arboret eu .onsislenla inclieialâ (pliuri) ți cu un Coi flelciU de zveltele ridicat, dvrit unul rărit »i m urhuri ( u rm'lliiiHiți de zveltețe mai țuici. In cazul «lolmritm-ilor dr Mut. calcitleli’ eleilmde după modelul 3 arată că stribHilațuu ut bure lelor este determimiiă, ta primul riad. de slnhiiiiah'a cnleeriiu a arborilor, concre- tizată prtn acel sprijin reciproc ca re se produce etnd oscilează și, tulr-uurai mică măsură, de stabilitatea individuala u arbo- rilor. Demara Imjiiirtllutn pentru c.roștclea stabilității complexe- lor mai mari furSătieie Iu inpturi șl dolmriluri dc vini șî zA- padă tlipăuurde e spion labile de codru o are așa numi ta m dine spațială a arboretelor, care permite proiecția lor recipiocă GrrcelunJe clecluale asupra dolmrilurilor de Viul diri 24 noiembrie 1972, produse tn J1.1).Germana, au arătat eă4H,7% din mrM'-u -mi produs In marginile deschise de arboret. Penlru u ameliora stabilitatea Complexelor mari forestiere, cu .misKlmiu IneluduUl -• tnuluru. s-a elnborul și aplicai In amcmijareu pătlmilur Impnrtanlul sistem „de prolrelie a mlmi rirlnr prin acoperire", bazai pe blocuri și succesiuni dr Iii ier». Iu lucrare s* unulizviză dependențe le care există Intre sfabililșle și priiilneliviltilc in iazul arborilor individuali, al urboriOi hu șl riimplrxelur mari de arborele. țn urma eercvlărțiuf efectuate s-au elaborai măsirrt dife- reulinte de .shibiliz.)ii a arborelrlor dfu B.l).Germană, Tn cure scop s-liu stiibihl 3 citise de vulnerabilitate a arlmrelt lor la ilnl zăpadă.cu luarea In considerare a factorilor de relief, climatici și a datelor slabslier existente asupra daunelor. S-a Tic ni il- .- i. carlqrcifl teritoriului pi-grade de vulnefahîlt- lali-, prei iiin.'inibi st penlrn fiecare iu parte măsuri adecvate dr gir,piui irrrr i pâilurllor Lurinrrn «fc merilul dc a fundamenta științific metodele de șlubillzure n Ccoiiistemeltir de molid artHii-ializate șt de A dezvolta mai departe această teorie. Dr. inR. R. Mita 55 Noi surse de informare Subsistemele specializate și de ramură ale. Sistemului Internațional de Infor- mare ȘtiințifiGit șî Tehnică (SIIST) și Centrului Internațional de Informare Știin- ții’iciX și Tehnicii (CIIST), din cadrul C.A.E.R., preconizează asigurarea informațio- nală a direcțiilor prioritare ale „Programului complex al progresului tehnico-știin- țific al țărilor membre ale C.A.E.R., pînă în anul 2000". Atenția principală se acordă servirii informaționale a lucrărilor din cercetarea fundamentală și aplicativă, din proiectare și implementare, legate de introducerea și utilizarea tehnicii noi, precum și asigurării informaționale, a lucrărilor de apreciere a nivelului tehnic al mașinilor, echipamentelor, tehnologiilor și materialelor ce se realizează. Un interes deosebit, în cadrul activităților GUST, prezintă buletinele „Cule (jere de referate ale lucrărilor de cercetare științifică” și „Culegere de referate ale. rapoartelor telmieo-.ștuniifiee din țări nemembre ale GUST”, editate de acesta și care se adresează specialiștilor din cercetare, proiectare, dezvoltare tehnologică, centre de, calcul, precum și cadrelor din învățămintul superior, oferind informații despre lucrări de. cercetare științifică încheiate, teze de doctorat susținute, sinteze și programe pentru calculatoare electronice, elaborate în țările membre ale. CIIST și, respectiv, referate ale unor lucrări și rapoarte tehnico-științifice de profil, elaborate în țări nemembre ale CIIST, Abonamentele Ia cele două buletine se fac. la oficiile poștale din țară, potrivit „(ntalojpilui presei externe pe anul IDBft și anume; 1. „Culegere de referate ale lucrărilor de cercetare, științ ifică”. Seria 6. Indus- tria ușoară. Industria alimentară. Industria exploatării și prelucrării lemnului (in- dex 9» 906); 2. „Culegere de referate ale lucrărilor de cercetare științifică”. Seria 9. Agri- cultură și Silvicultură. Piscicultura. Hidrotehnică. Hidroamelioiări (index 99 909) 3. „Culegere de referate ale rapoartelor tehnico-științifice din țări nemembre ale GUST” țindev 72 795). Copii integrale ale lucrărilor semnalate în cele două buletine referative se pot obține prin INSTITUTUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI DOCUMEN- TARE (I.N.I.D.), Str. Gosmonauților nr. 27—29, Sector I, București, Cod 70 074. Informații suplimentare Ia telefon 13 40 10, interior 23 și 36. De asemenea, prin Organul Național Desemnat al Subsistemului de informare științifico tehnică, pentru industria lemnului, din Cadrul G.A.E.R. (O.N.D. al U.S.B.), se primesc in țară, lunar, fișe referative, informări rapide, buletine și reviste din țările participante la subsistem. Aceste materiale se pot procura de la biblio- teca OID al MILMC, din Bd. Magheru nr. 31 seet. I, București, tel. 59 68 65. Revista revistelor Hanger J„ B o n n e a u. M.;Efeeteprevizibile ale țmen- ■ttfeălll producției și recoltelor asupra fertilității solurilor de. pădure. Efectele silvicul turale. în : Bcvue forestiere fran- Saisc, Nancy, W86, ar. 2, p. 105-12.3. In articolul pc carc-1 prezentăm, accentul sc pune pe feno- menul de transfer, ceea ce reprezintă eantitaieu de bloele- mente, stocată Intr-o tmumllă parte a arborelui. care părăsește ecosistemul forestier datorită exploatării pădurii. Se dezbate urmăiontea problemă : avind in vedere apor- turile naturale la ecosistemul forestier și pierderile spontane pe care acesta le Înregistrează (prin drenaj), tipul de cultură și modul de exploatare studiate conduc, sau nu, la reducerea progresiv® a stocului dc elemente admisibile din sol? In acest sens sc realizează o cercetare atentă a inducn|ci materialului vegetal cultivat (prin care se înțelege mal ales specia) asupra transferului, a influentei imensității exploatării, a reducerii perioadei de creștere (In vederea obținerii unei recolte precoce) de la 4H—5H mu ia io ani, șl consecințele acesteia, cil și a efectelor combinate; stabilirea bilanțului și echilibrul ferti- lității. Elena Niță 56 M U h 8 , II. J.: Kurzumtriebs-Plantagen (Plantaje eu ciclu scurt de producție). In: AUgemeine Forst-Zeitschrift, MUn- chen, 19Kii. nr. 51/32, p. 1313-1316, 3 flg., 3 tab., I8ref.b1bl. Se relevă unele cunoștințe de bază, rezultate și perspective ale plantajelor CU ciclu scurt de producție. Specii adecvate acestui scop sint: plopul negru, plopul halsanufer, plopul tremurător, salcia, anfnul. Caracteristicile importante stnt : nn potențial juvenil de creștere, capacitatea de lăstftrire, toleranța la competitivitate Intr-o plantație densă și rezis- tența ridicată la boli și dăunători. 'Irebuie stabilit un concept de ameliorare pentru varietăți și clone pentru a Îndeplini cerințele de creștere, combativitate, adaptare, rezistență, formă șl calitate a lemnului. Se dau rezultate din diferite țări. Scopurile producției sint și ele diferite, de exemplu pentru energie, și ca mal erie primă pentru industria de plăci aglomerate .și Industria hlrtlet. Se pol utiliza următoarele stațiuni: stațiuni marginale fores- tiere sau agricole, suprafețe forestiere afectate de poluare, care nu mai sint utilizabile din punct de vedere al silvicul» turti tradiționale. REVISTA PĂDURILOR ♦ Anul 102 * 1917 * Nr. 4 Inspectoratul silvic Vrancea Terenuri degradate, preluate din afara fondului forestier*5 Pregătirea terenului în terase simple. Pregătirea terenului în terase simple susținute de banchete din zidărie uscată. Aspect de teren degradat, în momentul Același teren, după 15 ani de la preluare, preluării. *J vezi pag. 25 (“Probleme ale silviculturii județului Vranoca, în lumina noilor orientări și acte normată privind mai buna gospodărire a pădurilor”, ing. M. Diaconii). (Foto: ing. N. Bogdar