PAPURILOR! || Produce și livrează, pe bază de comandă, următoarele produse pentru intern și export: Invităm pe amatori să viziteze arboretul de fag, monument al naturii din pădurea Racovaț Ocolul silvic Fîntînele, renumit pentru calitatea lemnului și dimensiunile realizate. ♦semințe forestiere ni ge_ netice superioare, de rășinoaso și foioase, provenite din rezervații eonstitnite și plantate : 4- împletituri diu răchită ; 4- puieti forestieri de răsunase și foioase: 4 produse apicole: 4 produse din fructe de pădure, ciu- perci comestibile și pătsrăx. Amatorii de pescuit pot practica acest sport pe rîurile Cașin, Slanic, Va- lea Uzului, avînd asigu- rată cazarea la cabanele «înțărcătoarea», «Le- sunt» si «Valea Uzului» < 5 » * Centenarul Revistei pădurilor TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului secretar general ~NICOLAE CEAUSESCCl Președintele Republicii Socialiste România Participanții la sesiunea jubiliară de comunicări tehnieo-științifice, ocazi- onată de împlinirea unui secol de apariție neîntreruptă a Revistei pădurilor, dînd expresie celor mai alese simțăminte pornite din inimile cercetătorilor, inginerilor, tehnicienilor, tuturor oamenilor muncii din domeniile silviculturii, exploatărilor de păduri și transporturilor forestiere, își îndreaptă gindurile lor de profundă recunoș- tință, fierbinte atașament și sinceră dragoste, către dumneavoastră — ilustru gîn- ditor, neîntrecut strateg și viteaz conducător, arhitect al României contemporane, cel mai mare erou al națiunii române, care — eu înaltă forță pilduitoare — vă închi- nați prodigioasa viață și activitate creatoare cauzei înfloririi patriei și fericirii popo- rului, triumfului dreptății și păcii în întreaga lume. Paginile Revistei pădurilor reflectă evoluția gospodăririi resurselor forestiere și reliefează adîncul proces al transformării structurale a silviculturii, exploatărilor și transporturilor forestiere după anul 1944, îndeosebi în epoca ultimelor două dece- nii — de cînd în fruntea partidului și statului nostru vă aflați dumneavoastră și pe care noi, oamenii muncii din sectoarele forestiere, împreună cu întregul popor, o denumim cu admirație și mîndrie „Epoca Nieolae Ceaușeseu”. în centrul conținutului revistei noastre, se situează, constant, p: «ocuparea de a se asigura traducerea, exemplară, în viață a prevederilor „Programului național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976—2010“, a pro- gramelor speciale — elaborate din inițiativa și cu participarea dumneavoastră nemij- locită — precum și a indicațiilor și orientărilor, de inestimabilă valoare, pe care ni le trasați. Dispunem de condiții optime, fiindu-ne create toate premizele favorabile necesare, pentru ca atît calitatea cit și eficiența activității pe care o desfășurăm să sporească permanent și rapid, în concordanță cu cerințele procesului general de ridi- care a eficienței întregii activități eeouomico-sociale. Datorită acestor condiții, revista Sărbătorirea centenarului Revistei pădurilor Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de apariție neîntreruptă a Revistei pădurilor, Ministerul Silviculturii, Ministerul Industrializării Lem- nului și Materialelor de Construcții și Academia de Științe Agricole și Silvice au organizat, la 4 decembrie 1985, in aula Academiei de Științe Agricole și Silvice, o sesiune științifică jubiliară. Lucrările sesiunii s-au desfășurat în atmosfera angajantă prilejuită de primul Congres al Științei și învățămintului. După prezentarea Salutului Ministerului Silvi- culturii, tovarășul Gh. Constantinescu—ad- junct al ministru- lui— a prezentat mesajul Ministeru- lui Industrializării Lemnului și Mate- rialelor de Cons- trucții. Din partea Consiliului Națio- nal pentru Știință și Tehnologie, eve- nimentul a fost sa- lutat de tovarășul M. Florescu —mi- nistru secretar de stat. Tovarășul președinte T. Mu- reșan a adus salu- tul Academiei de Științe Agricole și Silvice. Au urmat cu- vintele de salut din partea Aca- demiei R. S. Ro- mânia, Universității din Brașov, Uniunii Scrii- torilor din R. S. România, precum și din par- tea unor reviste tehnico-științifice din țară. într o atmosferă înălțătoare, participanții la adunarea festivă au adoptat o telegramă adre- sată tovarășului Nicolae Ceaușeseu, în care, după ce dau expresie simțămintelor lor1 de stimă și prețuire față de secretarul general al partidului, se angajează să nu precupețească nici un efort pentru îmbunătățirea calității muncii și ridicarea întregii activități, astfel îneît Revista pădurilor să răspundă cit mai deplin înaltelor exigențe ce-i stau în față, adueîndu-și o contribuție tot mai însemnată în apărarea, conservarea, dezvoltarea și exploa- tarea rațională a fondului forestier (lin patria noastră. Textul telegramei se dă publicității pe pagina anterioară a revistei. Participanților la sesiune li s-a înmînat nu- mărul festiv al Revistei pădurilor, precum și insigne, plicuri poștale și plachete emise în cinstea centenarului revistei noastre. în continuare a fost inaugurată Expoziția filatelică organizată pe tema „Pădurea și pro- dusele sale”. După vizionarea expoziției au fost prezentate următoarele referate și comunicări științifice : — Revista pădurilor la 100 ani, înfăptuiri și perspective (V. Giurgiu și G. Mureșan). — Obiective prioritare ale cercetării știin- țifice in domeniul exploatării lemnului (FI, Cristescu). — Obiective pri- oritare ale cerce- tării științifice în domeniul silvicul- turii (M. lancu- lescu). — Probleme ac- tuale și de per- spectivă în legă- tură cu fundamen- tarea silviculturii ecologice (V. Stă- nescu și N. Do- niță). — Evoluția con- cept iilor ifSorrhMa 1.. tn raport cu schemele de com- batere Integrată aplicate In ecosistemele fores- tiere din nord-vest ui țării 31 N.A. MUNTEANU. A. CUSTIN. LI. CLIN- CIU. N. LAZAR,\ E. CiRCU ]: Domenii de aplicabilitate a barajelor „subdimensionate" .1, KRUCII: Instalație de desfăcut stivele de hușteul transportați eu autotrenurile fores- tiere 40 C. RODA. AI ARI A PAFNOTE, IULIA VAlDA, VALERTA ALEXANDRU, T. IS- TRĂTESCU: Noi Investigații ergonomlce privind munca In exploatările forestiere 43 CRONICĂ 48 REVISTA REVISTELOR 6, 14, 30, 34, 39, 47, 51, 55 RECENZII 53 TEMATICA REVISTEI PĂDURILOR 56 Tehnoredactor : Măria Ularu PAG. THE CENTENNTAL ANNLVERSARY OF THE REVISTA PĂDURILOR The lelegrumme âddrassed lo Central Cominltee of Ronianian Comnuinlsl Party, lo comrnde Nleolne Ceaușeseu, Se erei ary General ol Romn- ■ilau Communlst Pariy, Presidetit of Socialist Republic, of Romanln by thc parllclpnnts of the meellng on the occaslon of a century of eonii- nuous pnblk-atkm ol the,.Revista pădurilor " I SeientiTie sesslon on theoccaslon oî the centennlul anniversary of the „Revista pădurilor" III I. MILESCU’ Foresls-monklnd inherllance 2 D. SIMION: On the posslhllltlw olfered hy the studv ol Izoenzymes In forest trees 7 L I) UMITRIU- TA TARANU : Conlrlliutlons lo the beller understnndlng ol the inean poten- țial evapolransplration iu România. 11. Mean monihlv potențial evapolransplration iă propună ca 1985 să fie considerat „Anul internațional al pădurilor”, respectiv începutul unor acțiuni concertate în întreaga lume, de recunoaștere a nevoii de ocrotire a pădurilor. Renă Souchon, ministru însărcinat cu pro- bleme de agricultură și silvicultură în guvernul Republicii Franceze, a exprimat preocuparea țării sale în legătură cu viitorul pădurilor. Consideră că opiniile pesimiste ale multor spe- cialiști din țările europene, vis a vis de efect ul destructiv al ploilor acide, sînt întemeiate; se întrevăd însă ameliorări substanțiale în domeniul industrial, pînă la sfirșitul acestui secol, care vor avea ea rezultat și diminuarea gradului de poluare negativă a atmosferei. Guvernele țărilor industrializate au convenit să acorde fonduri sporite pentru menținerea stabilității ecologice a pădurilor, acționînd în acest scop în mod concertat, cum a fost cazul Conferinței țărilor europeni Munchen.mai 1984), asupra mediului înconjurător. Demnitarul francez a insistat asupra solida- rității internaționale în direcția stabilirii, în comun, de măsuri menite a preveni reducerea in continuarea suprafețelor ocupate de păduri, cu deosebire în zonele tropicale și deșertiw. Refe- rindu-se la lucrările simpozionului internațional organizat do Uniunea Internațională a Institu- telor de Cercetări Forestiere (I.U.F.R.O.) în .septembrie 1984, la Sirasbomg, pe tema : „Im- pactul omului asupra pădurii”, a evidențiat unele aspecte de ordin social și economic, a căror rezolvare preocupă, în egală măsură, pe specialiștii din majoritatea țărilor. Acestea sînt : nevoile omenirii în produse pe bază de lemn și servicii indirecte ale pădurii vor crește neîncetat; - acțiunile cp se întreprind pentru asigu- rarea acestor nevoi conduc, finalmente, la diminuarea resurselor forestiere și pun în pe- ricol stabilitatea ecosistemelor forestiere fir naturale, fie artificiale; — în ansamblu, măsurile preconizate pe plan național sau internațional eu privire la împădu- rirea de noi terenuri, concomitent eu punerea în valoare de noi complexe forestiere, nu pre- zintă prea mare certitudine în legătură cu viitorul pădurilor. în Franța, pentru a se face față unor aseme- nea dificultăți, au fost ini repi inse, intr-UU cadru instituțional bine definit, o serie de acțiuni eu rezultate semnificative. Suprafața de 15 milioane hectare pădure, față de 54,9 milioane hectare întinderea țării, se află în permanență, sub controlul organelor de specia- litate, deși 10 000 comune și 54.000 proprietari particulari dețin fond forestier propriu. Oficiul Național al Pădurilor, care administrează pă- durile de .stat și cele aparținând colectivităților publice, a promovat cu insistență o politică de conversiune la codru a cringurilor existente, fapt ce a făcut ca suprafața arboretelor de stejar diu sămmță să crească, față de situația de la finele secolului trecut, de Ia 320.000 la 850.000 hectare. Au fost efectuate lucrări de împăduriri CU specii repede crescătoare, atît foioase, cît și rușinoase, pe o suprafață de 1,8 milioane hectare. Se apreciază, ca rezultat al acestor lucrări, că în anul 2010, la 64 de ani de la înființarea în 1946 a Fondului Forestier Național, cuan- tumul anual de lemn exploatabil va spori cu 5 milioane mc. în contextul acestor măsuri, au fost evocate și rezultatele cercetătorilor francezi pe linia ameliorării genetice a arborilor. Programul sta- bilit în acest sens prevede studii minuțioase de selecție asupra a nouă specii forestiere consi- derate, în Franța, de valoare economică deo- sebită (molid, pin maritim, pin silvestru, pin negru, duglas, eucalipt, lariee, crcptomeriu, sequoia). O rețea de laboratoare științifice acoperă un vast teritoriu, efeetuînd cercetări fundamentale și aplicative de selecție a arbo- rilor de elită, culturi comparative, hibridare, micro propaga re „în vitro” ș.a., toate cu scopul de a ameliora genetic actuala compoziție a speciilor de interes silvieultural și economic. Se menționează că în Franța, ca și în alte țări, se acordă o atenție particulară biomasei forestiere în scopuri energetice. în fiecare an se consumă pentru industrie, prepararea hranei și încălzitul locuințelor echivalentul a 5 mili- oane tone petrol, fapt ce a determinat ca Insti- tutul francez de dezvoltare forestieră să ela- boreze proiecte de realizare a unor instalații corespunzătoare pentru consumatorii indivi- duali sau colectivi. S-au creat, de asemenea, produse noi — un compozit între lemn și man- gal, recomandat pent.ru consumul menajer— și se urmărește obținerea de „gazocene” suscep- tibile de a produce electricitate în mediu rural. în sfirșit, reprezentantul francez a făcut cunoscută intenția guvernului său dea organiza la începutul anului 1986 noi acțiuni menite să preîntâmpine extinderea fenomenelor care aduc prejudicii ecosistemelor naturale și mediului meofljurător. Aceste acțiuni se vor derula în spiritul mesajului președintelui Republicii Fran- ceze, din 6 mai 1984, adresat asociațiilor euro- pene de protecție a naturii, în calitatea sa de președinte în exercițiu al Consiliului Comunității Europene. Pentru reușita acțiunilor preconizate s-a solicitat sprijinul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, precum și aportul administrațiilor silvice din țările europene dezvoltate economic. Opinii interesante cu privire la activitățile forestiere și mediul înconjurător a exprimat și Cheikh Abdoul Khadr Cissonko, ministr ul pro- tecției naturii din Senegal. Apreciind, pentru țara sa ca și pentru întregul continent african, REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 • 1986 * Nr.l 3 roiul primordial al pădurilor și ecosistemelor naturale în asigurarea condițiilor de viață (hrană, energie, loc de existență), el susține* ideea eă in prezent impactul omului asupra pădurilor și mediului înconjurător imbraeii for me dintre cele mai diverse, a căror amploare și intensitate poate proyoea o tuniunî decisivă în istoria omenirii. Argumentează cele afiriuale prin exemple de tăieri iraționale în țările afri- cane, printr-o serie de consecințe nefaste ale agriculturii itinerante, acțiuni care, în ansam- blul lor, au condus la extinderea șuprafețeloi sterile, respectiv a deșertului. Poziția de „partnership” a omului față cu pădurea a fost adesea urmată de eșecuri, deși acesta a intervenit în intimitatea ecosistemelor naturale cu intenții bune, spre binele semenilor săi, în prezent, activitățile forestiere se inter- ferează în cel mai ridicat grad cu cele privind conservarea mediului înconjurător; pornind de aici, specialistul din Senegal opinează pentru promovarea, de acțiuni prin care pădurea exis- tentă să poată corespunde multiplelor solicitări. Se apreciază că, pentru menținerea integrității resurselor forestiere actuale, silvicultura prac- tică trebuie considerată o artă. O asemenea problemă se pune cu acuitate atît pentru silvicultorii din țările dezvoltate economic, cît și pentru cei din țările în curs de dezvoltare. Trebuie avute în vedere, pe lîngă aspectele menționate, și alte practici nefaste pe plan social: întotdeauna, în țările aflate în curg de dezvoltare, practicarea, agriculturii itinerante a avut urmări grave asupra vegetației lemnoase. Ga o consecință a acestora, înregistrăm în prezent modificări pe vaste întinderi ale covo- rului vegetal, cu efecte negative directe asupra mediului, asupra condițiilor de viață. Activi- tățile forestiere, în totalitatea lor (silvicultură, amenajament și gestiune, exploatarea și indus- trializarea primară a lemnului) au fost și con- tinuă să fie considerate ca activități „nobile” Maniera în care se lucrează, înțelegerea co- rectă a implicațiilor, sociale pe care le poate avea aplicarea ne controlată a tehnicilor res- pective, depind de noi ca specialiști și, sub acest raport, responsabilitatea ce ne revine este deosebită. Și în țările dezvoltate economie sînt încă necesare îmbunătățiri ale utilajelor și mașinilor existente, ameliorări ale tehnologiilor de re- coltate a lemnului, pentru a reduce la minimum degradarea solurilor forestiere și a preveni astfel eroziunea, inundațiile, avalanșele etc. Sînt necesare îmbunătățiri și ale instalațiilor industriale, pentru a se evita poluarea cu noxe industriale a atmosferei, generatoare de ploi acide, cu efecte dăunătoare asupra pădurilor existente. Președintele Uniunii Internaționale a Insti- tutelor de Cercetări Forestiere, Dușan Mlinăek a dezvoltat tema folosințelor viitoare ale solu- rilor de pădure. Evocînd lucrările Congresului mondial de sociologie (Ciudad de Mexico, 1982), dezvoltă una dintre concluziile acestuia privind utilizarea în viitor a solului, „în raport de cerințele sociologice pe plan internațional”. Are in vedere faptul că prin exploatare agricolă și folosire repetată de îngrășăminte anorganice, solurile se deteriorează, secătuindu-se. Revine, iu multe cazuri, sarcina silviculturii de a reda circuitului economic, prin împăduriri, aceste terenuri, numite și „marginale”. In multe țări (Anglia, Olanda, Danemarca, Franța etc.) ase- menea terenuri sînt transmise prin lege admi- nistrației silvice pentru a le da o folosință, eco- nomică. Reducerea fertilității solurilor este o conse- cință a folosirii lor necorespunzătoare; revita- lizarea acestora presupune un proces îndelungat care, din punct de vedere economic, se reali zează cu rezultate satisfăcătoare, prin împă duriri. Se recunoaște astfel capacitatea pădu rilor dc a regenera potențialul energetic al solurilor, datorită descompunerii diferitelor com- ponente organice sub influența apei, căldurii și microorganismelor. Cercetările ce se între- prind de către diverse institute de. specialitate aduc noi rezultate în sprijinul fundamentării de măsuri practice pentru regenerarea poten- țialului productiv al solurilor. I.U.F.R.O, a. organiza t pe această temă mai multe dezbateri cu caracter internaționalșiîși propune ca i>c viitor să extindă acțiunile avind un asemenea scop. Evident, prea mari promisiuni nu se pot face; știința și tehnologiile existente sînt în măsură să asigure vii tonii ui o folosire rațională a terenurilor agricole. Se pune problema par ticipării cercetătorilor la efortul conjugat al tuturor factorilor implicați în soluționarea cu maximum de eficiență, pentru societate ca și pentru individ, a imperativelor silviculturii contemporane — privite în contextul nevoilor economice și sociale ale comunității umane. Reprezentantul cercetării științifice din do- meniid forestier afirmă că se dispune de prea mulți cercetători și lucrări ale acestora, fără însă ca rezultatele practice să ne satisfacă pe deplin. El insistă astfel, pentru revederea unor procese tehnologice, în noi condiții de analiza ecologice și economice. Asemenea ana- lize, iau în considerare rolul multifuncțional al pădurilor și urmăresc stabilirea de tehnologii, in special la colectarea și recoltarea lemnului, care să acorde atenție deosebită modului de utilizare a solurilor forestiere. După opinia sa, sînt posibile patru situații (terenuri care reclamă investiții „normale” pentru a fi menținute permanent în. stare de funcționare, terenuri în care sînt necesare investiții speciale pentru a fi readuse în stare corespunzătoare de exploa- tare, terenuri degradate care reclamă un mare volum de lucrări pentru a fi readuse în circuitul productiv și terenuri socotite ca stîncării, prun- 4 REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 • 1986 • Nr. 1 dișuri etc.) mai frecvent întîlnite, pentru care cercetarea științifică este chemată- să ofere soluții practice. Orice scenariu pentru o Silvi- cultură viitoare, nu poate evita asemenea as- pecte privind cercetarea și folosirea corectă a solurilor. Opinii interesante cu privire la amenajarea și conservarea resurselor forestiere au exprimat și reprezentanții țărilor care posedă suprafețe mari cu păduri. Alesei Zverev, președintele Comitetului de Stat pentru Silvicultură din Uniunea Sovietică, susține, pe bază de date rezultate din cercetări științifice și statistici cu caracter economic, că pădurile joacă un rol de prim ordin în economia națională, conserva- rea mediului înconjurător, în întreaga viață socială din societatea sovietică. Deși scopul principal al activităților forestiere din U.R.S.S. îl constituie asigurarea- produselor pe bază de lemn, necesare dezvoltării economice, au crescut sensibil (4 milioane hectare în- ultimele două decenii) suprafețele împădurite în scopuri de protecție deosebită. S-au realizat plan taje pentru producerea de semințe pe 11 500 hectare. Se alocă anual, de la bugetul statului, peste 1 miliard ruble pentru executarea de lucrări cu caracter strict silvic. Programele de cercetare științifică acordă prioritate preocupărilor de ameliorare genetică a arborilor și tehnologiilor de recoltare și colectare a lemnului, care asigură în proporție maximă regenerarea pe cale natu- rală a arboretelor și diminuarea prejudicierii scmințișului utilizabil. R. Max Peterson, șeful serviciului forestier din S.U.A., menționează că multă vreme ele- mentul uman din interiorul ecosistemelor fores- tiere a fost uitat; cît timp indicele de densitate a populației a fost, sau continuă să fie, redus, impactul asupra resurselor forestiere este nesem- nificativ. Pe măsura creșterii demografice și a dezvoltării mai intense a societății, au apărut priorități ale funcțiilor de protecție deosebită ale pădurilor, față de producția de lemn. Co- munitățile umane (rurale și urbane) sînt con- siderate, în acest moment, ca făcînd parte din ecosistemele forestiere, silvicultura putînd fi definită ca știința și arta de a planta șî asigura permanența pădurii. Istoria dezvoltării silvi- culturii este istoria unor popoare care au învă- țat să-și creeze un stil do. viață sub influența binefăcătoarea pădurii și practicilor administra- tive. Pe lingă responsabilitatea silvicultorilor, așa-zis tradițională, de a apăra pădurea față de incendii, atacuri de insecte și ciuperci vas- culare, tăieri ilegale de arbori, apar iu prezent aspecte deosebit de complexe, care implică răspunderea acestora în diferite domenii: men- ținerea capacității surselor de apă naturale, apărarea căilor de comunicație și a așezărilor umane, turism și recreere etc. Simpla pledoarie cu referire la conservarea resurselor forestiere nu este suficientă pentru a satisface nevoile economiei în produse ale pădurii; este necesar, în aceste circumstanțe, să învățăm a coordona și armoniza mai bine multiplele funcții ale arboretelor. în acest sens, se impun a fi perfectate tehnologii și cunoștințe, altădată inexistente pentru activitățile fores- tiere. în numeroase țări se captează cu bune rezultate efectele multiplelor funcții ale pădurii. Grație cooperării economice internaționale, aces- te rezultate pot fi proliferate în cît. mai multe părți ale lumii. S-au înfățișat cîteva dintre opiniile exprimate la recentul Congres Forestier Mondial; în mod similar s-au pronunțat mulți dintre partici- panți, evidențiind în consens, faptul că resur- sele forestiere prezintă caracteristici proprii, care au o influență determinantă asupra naturii ecosistemelor folosite în prezent. Aceste eco- sisteme se află în perpetuă evoluție, care antre- nează o producție ce nu este constantă, nici calitativ și nici cantitativ. Valoarea economică și socială a produselor obtenabile de pe o su- prafață forestieră dată variază sensibil.; cerce- tarea științifică are datoria să definească para- metrii tuturor acestor schimbări ce au loc în interiorul ecosistemelor forestiere. Recunoscîndu-se unanim că activitățile fores- tiere au impacturi diferite asupra mediului și societății, s-a sugerat ca evaluările ce se fac în legătură cu acestea să se efectueze după modelele complexe, care iau în considerare toți factorii: producția de lemn, apa, fauna, furaje obtenabile, alte produse valorificabile, recrea- rea etc. Conceptul de resurse genetice forestiere include pe lingă speciile producătoare de lemn și speciile de plaute și animale, care viețuiesc și se dezvoltă în pădure. O serie de elemente neglijate în trecut apar acum ca indispensabile pentru echilibrul și fericirea omului. Este vorba de unele valori imateriale ale pădurii ca liniștea, calmul, aerul curat, frumusețea, peisajului, dez- voltarea raporturilor dintre oameni. Pe fondul acestor opinii, s-a reconfirmat tendința de creștere a producției consumului și schimburilor comerciale pe bază de lemn. Previziunile studiilor de prognoză la nivelnl anului 2000, elaborate sub egida F.A.O., vor fi în realitate depășite. Comunitățile rurale recurg, cu mai multă intensitate, la lemn, ca singura sursă de energie accesibilă posibilită- ților acestora. Se adaugă și faptul că in dome- niul chimizării lemnului se întrevede transfor- marea biomasei forestiere în produse ale indus- triei chimice. Pentru a răspunde tuturor acestor cerințe, în multe țări din Europa, Asia și America s-au întocmit programe, pe perioade de 50—60 de ani, cu privire la dezvoltarea, și conservarea propriilor resurse forestiere. în acest scop au fost alocate importante fonduri de investiții de către statele respective, precum și băncile internaționale de dezvoltare. REVISTA PĂDURILOR ♦ Anul 101 • 1980 • Nr.l o Punctele de vedere arătate capătă o Viilor tare sintetică in concluziile ultimului Forestier Mondial, care exprimă ideeâ tată in mod unanim că pădurile rcpre, un patrimoniu al umanității. Semnificația ;irn(’ lui 1985. „An internațional al pădurilor” j^. trează pe deplin convingerea forurilor inter- naționale că: „societatea nu poate să-și mal permită degradarea în mitmwe a resumelo forestiere mondiale'", pentru care motiv- s iile intensificarea cooperării și schimburile i ut emoționate cu privire la sistemele și tehno topite de ocrotire a resurselor forestiere na țintuite 'i internaționale, cu scopul de a asiguri ,, nm hună gospodărire a surselor genetici regedârnhite. Forests-mankbid luherllanee Eulargiug lipim thr idea tiuit foresls pkiy a ik-tumm r..k i-nMirli«^ the ecological balance. the papei- presents opiniims sel fortli by retnarkable personalițies at ihe World Forestrj' Congress in Mexico. Argumente are brought. based on dai.i from the experiențe of the countries withan advauccd sin icuiturc. stressiog the role attributcd to foresls nowodays, with ti view to maintaming natural ecosystem stabiliiy, cnviromneni conserva li im and economic development of rural comn.nnHles. Front the point of view of the research carried nul conccrning the cffecl of Industrial nosae on forest vegetation most k liing are tlte jolned activitics of certahi European countries. The. scientific activitios organized under the care of II FIU) or i AO. in connexion witli the study of the cuuses that led to the unjuslified reduction of forest area, reflecte the una limous concern of researchcrs. as well as forest admimstrations, to proniei e a responsihle attilude towards the conscr- vation of present forest resourccs. --------- —oQo— --------- Revista revistelor Batire F. : L'invmtalre forestier național francids Inven- tarierea forestieră națională franceză). în; Hevue Forestiere Francaîse, Nomero special, 1984. Se prezintă caracteristicile de bază ale sistemului francez de inventariere a pădurilor, aplicai la nivel național. Se prezintă metodele folosite, organizarea lucrărilor, rezul- tatele obținute piuă în prezent și probleme pentru, viitor. Vin acest ultim punct de vedere prezintă interes : suportul foiograînriric, metoda statistică, sistemul de prelucrare n datelor, prelevarea datelor privind aspectele ecologice și silvlculturale etc. Se arată că inventarierea statistico-matematică a pădurilor din Franța se bazează pe n metodologie proprie. adaptată condițiilor din această țară. Fnrol importmil la perfect innan a sistemului francez de inventariere l-a avut 1 . Brenac. Se menționează necesitatea perfecționării actualei metodologii tn acord cu tendințele pe plan mondial și specificul pădurilor franceze. V.G. Bernadzkî. E. : Daunele in pădurea poloneză, în Scliweizcrische Zeilsclirift fiir Forstwesen. Ziirich. 1985, nr. 0, pag. 749— 753 cu 1 fig. 4 ref. bibi. Polonia posedă 8,6 mii. ha, adică un procent de împădurire, de 27.R % .Ca specii, predomină rușinoasele mai ales pinul silvestru. Vtrsta arboretelor este mică pc 50% din supra- față. in jur de 40 ani. Pădurea bătrină a fost exploatată in anii războiului si tn cei postbelici. în ultima perioadă starea fitosanitară a pădurii poloneze s-a înrăutății mult. După unele dale, pe 2/3 din suprafață arho- retele sînt bolnave datorită agenților biotici, abioticî și a factorilor antropic!. Slăbirea vitalității se datorește tu principal cauzei primare care este poluarea atmosferei. Snprafala dăunată in ultimii șase ani. a fost tn 1984 mai luare cu circa ioo%,ajungtiidla654000ha. Zona centrală deemana- ții cu SO4 din Europa cuprinde ttSC, HDG și Polonia, unde din anul 1981 poluarea a crescut cu50%, mai ales in zonele limitrofe cu (ările puternic industrializate. Pe lingă uscarea pădurii datorită emanațiilor de gaze, rășinoasele slut atacate de Iț/mantria monacha, Zciiapliera griseana și de Ophalia rte. Arborelcle de pin create pe teren agricol in suprafață de circa 1,1 mii. ha sînt atacate de ciupercile Ilelerobasitlion aniumis si ArmiUarin mellea. Se mai adaugă doboriturile de vini din anii 1981- 1983 cu un volum de 12 mii. ma. fii anul 1983 s-a executat o inventariere statistică generală in arbore iele de peste 20 ani pentru a se cunoaște arboretele dăunate, rczultlnd că volumul arborilor dcperisanțl este 6 de 011 mil.m3. în răsăritul Poloniei proporția arborilor atacați este mai mică, numai de 4%, tn schimb în nord-vcstul țării sînt calamități 55% din arbori. Starea fitosanitară a pădurilor Poloniei este critică, supra- fețe întinse fiind calamitate catastrofal din punct de vedere ecologic. B.T- Loher, II. : l’âșuuatnl în pădure — consecințe șl posi- bilități de Înlăturare, în AlJgcmeine Forstzeituug, Wien, 1985, nr. 1(1, pag. 262 - 263. cu 6 fig. în mod unanim se recunoaște că. In situația actuală foarte dificilă, este necesar ca pădurea să se regenereze pe cale naturală. O piedică pentru acest deziderat il constituie, pășu natul in pădure. Arboretele montane bavareze — la care se referă articolul — slut pe 76 500 ha grevate ou servituti de păpmat ale gospodăriilor zootehnice alpine, care ocupă în total 17 000 ha. Șeptelui este numeros, avlnd circa 22 OOo vite mari și 6 Regresii Intre evapotranspirația potențială medie lunară fy jțl temperatura medie a junii respective i a.) Xr, regresiei Luna Tipul funcției U X a b r [12] IU) XI XII... ...II g = a + bx E1P f 4,278 fi,170 1,995 1,907 n,861 <1. nxt 1,5 0.1 10,7 10,6 P-M III ig- U = " r frig *• I.TP im 0.823 0.560 0,885 0.9 5,6 [1B] (17} lift] IV V VI O.84B 1.373 1,471 0,843 0,497 0,475 0.959 0,968 11,916 1.4 ■1.2 2.2 2,9 1,3 1.8 [19| [20] [21] [22] VII VIII IX Ig y = a 4 6,r ETP t 1,796 1.765 1,620 1,400 0,1)16 (l,(H6 0.017 0,022 O.U78 0,97(1 (1,967 0,921 1.4 2.0 1.4 1.1 1,0 1,7 1,7 3,2 Din datele prezentate în tabelul 0 rezultă : — Tipul regresiei dintre ETP lunare și tem- perai ură este diferit: liniar pentru lunile XI și XD...H [13], |1-1] și neliniar dar lini»’ rizabil prin schimbare de variabilă în celelalte cazuri |15]... [22]. — Intensitatea corelațiilor dintre ETP și t este ridicată, în majoritatea, cazurilor peste 0,9. — Abaterea standard a valorilor individuale aie ETP lunare calculate prin formulele Thom- țării (cf. Anuarul statistic al R.S.R., 1980 ... 1983), datele fiind redate în tabelul 8. Se poate observa că determinarea evapotraus- pirației potențiale medii anuale prin însumarea valorilor ETP medii lunare estimate cu ajuto- rul tabelului 7. duce la un ușor spor de precizie față de estimările obținute cu ajutorul regre- siei [17 ] (respectiv a tabelului 4). Valorile ETP estimate indirect cu ajutorul ecuațiilor de regresiv, caracterizează eu o aproximație acceptabilă teritoriile plane sau 10 REVISTA PĂDURILOR * Anul'191 * 1985 * Nr. 1 Tabelul 7 Tabel pentru determinarea evaputranspirației potențiale medii lunare. In funcție d? temperatura medie' lunară //luna HI A’ V VI VH VHT IX X xr XII-TI 2 ‘ 3 .4 5 o 7 8 9 10 11 Ev apolrairipiralia polentlalA medic lunară (tuni) 0,2 2.7 1,8 ta — — — — 4.7 0,2 0.4 4.0 3,2 .— — — — — — 5.1 0,6 tl.fi 5.0 1,6 .— — - — — 5,5 1.0 o.a 5.9 5,8 — — — - -- 5,11 1,4 l ,0 0,7 7,0 — ta __ — — fi,3 1,7 1.2 7,4 8,2 te- te- ta — — fi,7 2,1 1,4 8,0 9,3 *— a-* ta — — 7,1 2,5 t ,fi 8,7 10,4 —i ta — 7,5 2,9 1,8 9,2 11.5 — — — — ... — 7,9 3,3 2,0 9,8 12,6 - — ta — 8,3 3,6 2,2 10,3 13,7 — — ta te—, । — — 8,7 4,0 2,4 10,9 14.7 — —• ta — ta 9.1 4,4 2,6 11,1 15,7 ■ te- — Wte ta — 9,5 4,8 2,8 11,8 16.7 ■—• *- — «- 9,0 5,2 3.0 12.3 17,7 — 20,2 10,3 5,6 3,2 12,8 18,7 — ... — — 29,5 10,7 — 3.4 13,2 19,7 -te . — - 29,8 11,1 te- 3.6 13,6 20,7 —- tete »te — — 30,1 11,5 3,8 14,1 21,6 ta ta 1 ta —* 30,5 11,9 — 4.0 14,5 22.6 — 30.8 12,3 4,2 14,9 23,5 •= — ta ta — 31,1 12,7 — 4,4 15,3 24,5 ta ta — 31,4 13,1 — 4.fi 15,6 25.4 -te ta. — ta — 31,7 13,5 — 4,8 16,0 26.3 — — ta ta- — 32.0 13.9 — 5.0 16,4 27,2 52,5 ta ta — 32,4 14,3 5 »2 16,7 28,2 53,6 — ta — — 32.7 14,7 —- 5,4 17,1 29,1 54,6 — ta ta —- 33,0 15,1 — 5,6 17,5 30,0 55,6 — ta te— ta 33,4 15,5 ta 5.8 17.8 30,8 56.6 — ta — ■ te. 33,7 15.0 — 6.0 18,1 31,8 57,5 — ta — 34.0 10.3 ta «.2 18,5 32,7 58,5 — ta — — 34,4 lfi.7 ta 6.1 18.8 33,6 59,4 — ta — — 34.7 17,1 —- 19,1 34.4 60,3 te-V tete — — 35,1 17,5 — 6,8 — 35,3 61.2 — — — 35,5 17,8 — 7,(1 36,2 62,1 — — — , 36,0 18,2 ta — 37,1 63,0 — ta — 36,2 18.6 7,4 37,9 63,8 ta ta — — 36,5 19,0 . 7,6 — 38,8 64.7 — te— — — 36,9 19.4 ta 7,8 — 39,6 65,5 — ta — 37,3 19,8 — 8.0 ta 40,5 66,4 — ta ta 57,0 37.7 — 8.2 — 41,4 67,2 — ta ta 57.5 38.1 — ta 8.4 —> 42.2 68.0 — —te — 57,9 38,4 — — 8,fi — 43,0 68,8 — — — 58,4 38,8 — 8,8 -- 69,6 — — — 58,8 39,2 — — 9,0 ,— 44,7 70,4 80,4 .— — 59,3 39,6 tete — 9,2 — 45,6 71,1 84.9 ta — 59,8 40,0 -te — 0,4 — 46,4 71,0 85,8 — — 60.2 40,4 ta — 9,6 — 47,2 72,6 86,6 — tete 60,7 40,0 ta ta 9,8 — 48,1 73,4 87,5 61,2 41,3 •"* — 10,0 48,9 74.1 88,3 90,4 84,1 61.7 41,7 ta ta 10,2 — 49,7 74,9 89,1 91.0 84,8 62,1 42,1 ta ta 10,4 — 50,5 75,6 90,0 91.7 85,4 62,6 41,5 ta — 10.6 — 51,4 76.3 90,8 92,4 86,0 03,1 43.0 - — 10.8 — 52,2 77,0 91.6 03,1 86.7 83,B 43,4 — — 11.0 53, <1 92,4 93.8 87,3 64.1 43,9 ta ta 11.2 — 53.8 78.4 93,2 94,5 87,9 64.6 44.3 ta — 11.4 — 54,6 79,1 94.0 95.2 88.6 65,1 44,8 ta — 11.6 — 55,4 79.8 04.8 95.9 89.3 65*6 45,2 ta 11.8 — 56,2 80,5 95,5 96,6 89,9 66,2 45.7 — — REVISTA PĂDURILOR Anul 101 * 1986 * Nr, 1 11 Tabelul T (amllnuare) • “1 i—"2" —$— « 1- -0 “ 7 8 ■ 9 10 ’ 11 . 57,0 81,2 96,3 97,3 90.6 66.7 46,1 — — 19 2 57,8 81,8 97,1 98,0 91,2 67,2 46,6 — —• 13,4 12,6 12.8 58,6 82,5 97,8 98,7 91.9 67,7 47.1 — 59,4 83,2 98,6 99,5 92, a 68,3 47.0 — — — 6(1,2 83,8 99.3 100.2 93,3 68,8 48,0 — - 13,0 61,0 81.5 100.0 100,9 94,0 69,3 48,5 — 13'2 — “ — 85,1 100,8 101,7 91,7 69,9 49,0 — — 13.4 1 — — 85.7 101,5 102.4 95,4 70,4 49,5 -— — 13,6 ,— 86,4 102,2 103,2 96,1 71,0 50,0 — — 13,8 — 87,0 102,9 103,9 96,8 71,6 50,5 — — 14,0 — — 87,6 103,6 104,7 97,5 72,1 — — 14.2 —. — 88,2 104,3 105,5 98,2 72,7 — — — 14,4 — 88,0 105,0 106,3 99,0 73,3 — — — 14.6 — — 89,5 105,7 107,1 99,7 73.8 — — 14,8 — — 90,1 106,4 107,8 100,4 74,4 — — 15,0 — — 90,7 107,1 108,6 101,2 75,0 — — — 15*2 — — 91,3 107,7 109,5 101,9 75,6 — — 15,4 — 91,9 108,4 110,3 102,7 76,3 — 1 — — 15,6 92,5 109,1 111.1 103,4 76,8 — —• — 15.8 — — 93.1 109,7 111,(1 104,2 77,4 — — — 16,0 — - 93,6 110,4 112,7 105,0 78,0 — — - 16,2 — — 94.2 111,1 113,6 105,7 78,6 — — ' 16,4 — — 94.8 111,7 114,4 106,5 79.2 — — — 16 6 — — 95,1 112,3 115,2 107,3 79,8 — 16,8 - — 95,9 113,0 110,1 108,1 80.5 — — — 17,0 — 96,5 113,6 117,0 108,9 81,1 — — — 17,2 — — 97,1 114,3 117,8 109,7 81,7 — — — 17,4 — — 97,6 114,9 118.7 110,5 82,4 — — — 17.6 — 98,2 115,5 110.6 111,3 83,0 — — — 17,8 — 98.7 116.1 120,5 112,2 83,6 — — 18,0 116,8 121,3 113,0 84,3 — — — 18,2 — — — 117,4 122,2 113,8 85,0 — — * 18,4 — — 118.0 123,1 111,7 85.7 — — — 18.6 — — 118,6 121, t 115,5 86,3 — — — 18,8 — — -- 119,2 125,0 116,4 87,0 — — — 10,0 — — 119,8 125,9 117,2 — — — — 19,2 — — — 120,4 126,8 118,1 — — — — 19,4 .— - — 121,0 127,8 119,0 — — — — 10.6 — — — 121,6 128,7 119,8 — — — — 10,8 — — 122,2 129,7 12(1.7 — — — 20,0 — 122,7 130,6 121,6 — — — — 20,2 — — — 123,3 131,6 122,5 — — — — 20,4 — — — 123,9 132.6 123,1 — — — ’ 20,6 — — — 124.5 133.5 124,3 — — — — 20.8 — -- — 125.1 134.5 125,3 — — — 21,0 — — 125.6 135,5 126.2 — — — — 21,2 — — 126,2 136,5 127.1 — — — ' 21,4 — — 126,7 137.5 128,1 • — — — 21,6 — — — 127.3 138.6 129,0 — — ‘ 21,8 — — — 127,9 139.6 130,0 — — — 22,0 — — — 140,6 130.9 — — — — 22,2 — — — — 141,6 131,9 — — 22,4 — —. — — 142,7 132,9 • 1 — — 22,6 — — — — 143,8 133,9 — — 22,8 — — — 144,8 131,8 — — — - 23,(1 — —. — — 145,9 — — — — — < 23,2 — , t. — 147.0 — — — — — 23.4 ■ — 148,1 — — — — 23,6 _.. n ■ — 149,1 — — — — ■ ’-23i8Î — ■ - 150,2 — *-• — —24,0 1 ■ — — 151,4 — — — — : -’^4,2* ' ■ — — — 152,5 — — — — — 21,4 — 153,6 — — — — — 24,6 —. — — 154,7 — — — — 24,8 — — — — 155.9 — — — — 12 REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 * 1986 * Nr. I Tabelul S Compararea estimărilor ETP obținute cu i'egiesiile 1 și 23 Nr. regresivi • ■ «0 71 Fe F: 1; 94 ; 0,05 l H [23] ETP S ETP1 t l 347,71 355,19 32,87 32,14 0,99 0,99 92. ie 49,28 96 30 1,87 1,73 slab ondulate, cît și situații medii din zona deluroasă și muntoasă. Aceasta se explică, mai ales, prin aceea că valorile de bază utili- zate în stabilirea regresiilor provin de la stații meteorologice situate în diferite condiții de macro și mezorelief. în zonele accidentate și muntoase intervin abateri destul de pronunțate de la medie în raport cu compartimentarea reliefului. în lipsa înregistrărilor directe ale evapolranspirațici și de cele mai multe ori chiar ale componentelor ei, pentru obținerea cel puțin a unor date pre- liininare s-au propus corecții bazate pe legile fizice de propagare a fenonenelor meteorologice, geomorfologice, repartiția vegetației și solurilor precum și pe unele cercetări in staționar. Asemenea coeficienți de diferențiere în raport cu înclinarea și expoziția versantului au fost publicați recent de Mehedinți V. (1982) (fig. 1) pentru temperatură, factor principal in esti- marea evapotra aspirai iei. De aceea, totdeauna cînd se cere o precizie mai mare în esti- marea evapotraaspirației, este recomandai a se intra în tabelele de calcul cu valorile tem- peraturii corectate, obținute prin înmulțirea temperaturii medii zonale cu coeficientul cores- punzător expoziției și pantei, stabilit cu aju- torul ecogramei din figura 1. De exemplu, iu cazul unui versant cu pantă de 3(P și a unei temperaturi medii zonale de 7,5°, se va intra în tabelul 4 cu următoarele N valori t corectate in funcție de expoziție: Nord: 7,5 x 0,8 =6 ETP «545 mm Sud—Est 7,5X1,12 = 8,4 ETP « 624 mm Vest Sud-Vost 7,5x1 =7,5 ETP «594 mm Vest 7,5X0,9 = 6,8 ETP «571 mm Concluzii Interpretarea statistică a datelor privind ETP medii anuale și lunare în corelație cu tempe- ratura, latitudinea și altitudinea a condus la stabilirea unor regresii ce pot fi utilizate cu succes pentru estimarea expeditivă indirectă a evapotranspiraț iei pot eh țin 1 e. Estimarea ETP medii anuale cu ajutorul regresiilor față de tempera tura medie anuală [1 ] respectiv tabelul 4 și a ETP medii lunare cu regresiile (13J ... [22], respectiv tabelul 7, conduc la estimările cele mai bune comparativ cu cele efectuate cu regrosiile [2].. .[6], respectiv tabelul 5 în care intervin numai altitudinea și latitudinea. De aceea, ori e cîte ori temperatura medic este cunoscută, este indicată folosirea ei în estimarea evapotranspirației. Cum precizarea temperaturilor medii din diferite areale este mai dificilă, în studiile fizico geografiee șt ecologice, mai ales cu caracter zonal, estimarea ETP se poate face eu ajutorul regresiilor față de altitudine și latitudine [2J .,. [6], respec- tiv tabelul 5. Pentru o estimare mai precisă a evapitrans- pirației, în zonele accidentate .și de munte este recomandat a se folosi în calcule valorile corec- tate ale temperaturii, în funcție de înclinare și expoziția versantului. Estimarea ETP medii lunare cn ajutorul regresiilor [13J.. .[22] și respectiv a tabelului 7 răspunde exigențelor cerute de metodologia de calcul a bilanțului apei în sol. Prin însumarea valorilor lunare determinate cu ajutorul tabelului 7 se poate obține un spor de precizie în evaluarea ETP medii anuale, comparat iv cu estimarea cu ajutorul regresiei [1 ] .sau a tabelului 4. BIBLIOGRAFIE Apetroaei. St.. 197,3: Metode de evaluare și pngmr.â a rlemrulrlni bilcm/alui apei din sal in vuiturile agricole. Teză de doctoral, A.S.A.S. Berbece!, ()., S l a n e u, O. șl colnb. i Agrometcorologir, București, Ed. ('.eres. Ghi ri t fi, C.D., 1078 : Coniribnjii climalologiee la ecologia [onnaliiloi lareslicre. zonale. Memoriile .Secțiilor Științifice. Ser. IV, T. 1977-1978, 347-36C. Ed. Academiei B.S.H REVISTA PĂDURILOR • Anul 101 * 1986 ♦ Nr.l 13 Chir lțfi, C.D., șl col., 1577 : Fundamentări siationale tn silvicultură. I. Soluri fi stal iun i forestiere II. Stagiuni feres- iisrț, Ed Academiei, D o n c i u, G., 1958 : Emipalranspiralia tn II- P- II- Meteoro- logia, hidrologia și gospodărirea apelor, 1, 23 — 32. Don ci ti, C., 1959: Contribuții la caracterizarea elinul R. P. R- Meteorologia, hidrologia șl gospodărirea apelor, T, 2,7-13 ; II, 3,29-35. Don ciu, G., 1963 Abace de calcul a eniipoi,-2) și cea efectivă (AJe) a solurilor evoluate sub culturi de molid, comparativ cn aceea a solu- rilor evoluate sub vegetația forestieră naturală (loneseu, Marcu, Lazăr ș.a., 1980). Din cercetările întreprinse s-a constatat că intensitatea procesului de acidifiere și de de- gradare a solurilor sub culturile de molid din țara noastră, în condiții climatice favorabile, sînt puternic condiționate de natura și cali- tatea complexului adsorbtiv, de starea de aprovizionare cu apă și regimul dc nemție al . solurilor care determină o anumită dinamică . a proceselor de schimb. Prin urmare, det erminanții importanți ai proceselor de schimb se consideră a fi natura și conținutul de argilă și humus, precum și gradul de aprovizionare cu apă a solurilor, iar indicatorii chimici și fizico-chimici ai inten- sității și calității proceselor de 'schimb sînt: conținutul în baze de schimb, mărimea acidi- tății (în special a acidității acvosolubile și a celei efective), capacitatea efectivă de schimb cat ionic, gradul de saturație în baze de schimb și raportul OfN (forma de humus). Pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate pînă in prezent, ptiu corelarea datelor privind complexul adsorbtiv și celor ale capacității efective de schimb cai ionic, au fost stabilite o serie de limite de separare a gradului de „stabilitate” a solurilor la degradarea acidă (tabelul 1). Tabelul 1 ueldlflere tn funcfle de valorile SB șl TE liegiunea Substratul Stabil Moderat labil Puternic labil Sil Te SB me/lOO g sol Te SB Te Munte Gresii silicioase >13 >20 13-4 20- 0 <4 < 3 Conglomerate debazif lente >11 >16 11-6 16-12 <6 <12 Calcare, niarnogresii Efecte de tamponare puternice •) Deal Gresii slJicoase > □ >14 5-2 14-7 <2 < 7 Marne nisipoase, groșii > 7 >11 7-3 11- 7 <3 < 7 Gresii conglomera lice 8 >11 8-3 11-4 <3 < 4 Calcare, marno-gresii Efecte de tamponare puternice *i NOTA : La interpretarea datelor se iau in considerare valorile din orizontul B al solului, corelate cu cele din orizontul eluvinl, unde este cazul. .___________ Indicii analitici amintiți sînt foarte importanți * Procesele de. acidificarc. in substratul mineral sint practic ȘÎ edificatori pentru aprecierea proceselor1 care inexistente. se petrec în sol. Dar, aceștia nu sînt. singurii 16 REVÎSTA PĂDURILOR * Anul 101 • 1986 ♦ Nr. 1 Tabelul 2 Elemente de teren determinante șl indicatoare de „stahllltale-labilltate" In acidlficre Elemente edofice și de vegetație Stabilitate .... labilitate Substratul Biologic șl depozitul de cuverturii Sedimentare și magmatice bazice, sedimen- tare fine cu depozite groase sau cel pnlin mijlocii Silicatice acide sau inlermediare, cu de- pozite dcbaziflcnle Tipul, subtipul de sol Brune cumczobazice, rendzine cambice, bru- ne slab podzolite pseudoglciznte, brune acide cu mull. cu volum cdafic niare-mijlociu Podzolice brune, brune podzolite, brune criplo-podzolice, podzolice argiloiluvinle puternic pseudogleiznle. indiferent de vo- lumul cdafic Textura Lutoasă, lulo-argiloasă, luto-nisipoasă Nisipoasă sau argiloasă (argilă < 5% res- pectiv > 45%) Capacitatea de aprovizionare cu apă Soluri euhldrice-ollgomezoliidrice și jilave plnă la reavănc — Ue„) Soluri excesiv umezi te (stagnant sau freatic) soluri oligohidrice și uscat-reavănc Contpncitalen Soluri afinate cel mult moderat compacte Soiuri foarte compacte Nivelul pseudogleiului Mai jos de 60-70 cm Mai sus de 50 cm Tipul și subtipul de humus Mull calcic, mull slab acid, mull-moder, hidromoder Xeromor, xeromoder, turbă, humus brut moder grosier Tipul natural de pădure Tipurile de productivitate superioară și mij- locie de pe substrate și soluri corelativ sta- bile Tipurile de productivitate inferioară și cele mijlocii de pe substrate și soluri corelativ labile Tipul de floră Asperula-Denturiu, Aspcniln- Lornoi, Sym- phylum-Ranunculus, Kulms h. și Feslnc (ul- timele două In condițiile de soluri tampo- na le) Vaccinium m., I.mula-Calumagmstis, Linula- Gnlium, Ltizula-Camc (cînd esle exclusiv) indici ce trebuie determinați. O importanță deosebită o prezintă și indicii fizici: umiditatea solului, conținutul de argilă și compacitatea,. Umiditatea solului, prin faptul că influen- țează atît procesul de schimb cat ionic, cît și activitatea biologică din sol, este nu numai un factor ecologic important, ci și un criteriu de apreciere a „stabilității labilității” solului la cultura molidului. Astfel, la valori ale umi- dității solurilor mai mici de U2 (aprecierea corespunde perioadei estival mijlocii), solurile respective nu sînt indicate pentru cultura mo- lidului sau introducerea acestei specii trebuie făcută cu restricție. De asemenea, la valori excedentare ale umidității (U^— Ua), mai ales in cazul regimurilor alternante de umiditate iUa~U.,) — cazul solurilor stagnant hidromorfe sau luviinsolurilor alhice pseudogleizate - , in- troducerea molidului nu este indicată. Conținutul de argilă apare clar ca factor limitativ de extindere a molidului la valori sub 5% și peste 45%. Compacitatea ridicată a solului (greutatea volumetrică peste 1,5 g/cma) în primii 50 cm ai profilului de sol, reprezintă factor limitativ pentru cultura molidului. Criteriile cele mai importante pentru deter- minarea „stabilității” solului la cultura moli" duhn rănim, totuși, conținutul în baze de schimb și umiditatea, bineînțeles interpretate corelat și avîndu-se în vedere, în măsura posibilită- ților, și alți indici Chimici sau fizici. Indicii fizico-chimici menționați, deși destul de laborioși, sînt totuși necesari ca indici analitici „de prognoză” ai evoluției solurilor sub culturile de rușinoase, cel puțin pentru substratele intermediare și pentru unele sub- strate acide. în afara acestor indici este reco- mandabil să se facă uz și de valoarea indica- toare a unor elemente (staționate șî de vegeta- ție) determinate prin cercetarea pe teren. Dintre elementele de teren ce trebuie obser- vate și caracterizate cu cea mai mare atenție, se menționează: substratul biologic (natura și grosimea depozitului de suprafață), relieful, tipul și ^ubtipul genetic de sol, grosimea fizio- logică (volumul edafic), adîncimea la care apare orizontul compact sau scheletic, textura, nivelul la caro apare orizontul pseudogleic, capacitatea do aprovizionare cu apă a solului (determinată pe baza aprecierii volumului eda- fic și a gradului momentan de umiditate, con- form instrucțiunilor), tipul și șubtipul de humus, ca indicator specific al troficității azotate, tipul de pădure (inclusiv flora ierbaeee) ca indi- cator sintetic ecologic (tabelul 2). 17 Revista pădurilor * Anul 101 ♦ 19M • Nr.i 4. Concluzii 1. Modificările produse în sol sub culturile de molid sini., în principal, condiționate de natura substratului litologic, compoziția com- plexului absorbtiv al solului, precum și de factorii hidrotermici. 2. Elementele semnificative ce caracterizează „stabilitatea-labilitatea” solurilor la cultura molidului sînt: conținutul de baze de schimb și caracterul umidității estivale. Aceste elemen- te, împreună cu substratul litologic, tipul de humus, indicatorii de vegetație (tipul de pădure, tipul de floră ierbacee) pot servi și drept cri- terii de determinare a gradului de stabilitate a stagiunilor la cultura molidului. 3. în general, modificările în sol sînt cu atit mai puternice, cu cît substratul este mai puțin tamponat și regimul aerohidric mai ne- favorabil (deficit sau exces de apă). Cultura a molidului sub limita inferioară a etajului goruneto- făgetelor de deal (/’Dg, FI\] este limitată nu atit de compoziția chi- mică a solurilor, care în general este favorabilă, cît mai ales de factorii fizici (în special de deficitul de apă). 4. Pentru determinarea „stabilității labilită- ții” solurilor și stațiunilor la cultura molidului este absolut necesar să se coreleze indicii sta- ționau identificați și caracterizați în teren eu indicii analitici importanți amintiți determi- nați în laborator. Simpla identificare a tipului de stațiune nu este suficientă. Rezultatele prezentate sînt de natură să evite unele din greșelile săvîrșite pînă acum în cultura moli- dului. făcute în detrimentul speciilor do foioase valoroase. BIBLIOGRAFII' Chitită C., 1971 Eeupedologif cu buze de pedologie generală. Ed. Ceres. București. Io nes cu. A)., Mor CU, Gh., Laaăr. l)lrn„ș.n. inso: Fluturarea măsurftar viltutehnice și slabiiirea stațiunilor favorabtlt pentru cultura molidului iu afara arealului natural in diferite zone din Iară. Tenia 6Ji/108o. Manuscris. Institutul de cercetări .și amenajări silvice. 93 pag, L a z 3 r, D-t r u., Marc u, G h.. H o șu, C„ 1983 : Sta- filWi slăbite șl labile pentru eullura molidului in afara arealului, fn laru noastră. In lucrarea „Cercetarea științifică in sprijinul realizării sarcinilor actuale ale sectorului forestier”. Cornii uii a re prezentată la 28-29 oct. 1983. Voi. I. Universitatea din Brașov. Facultatea de Silviculturii .și exploatări forestiere. Mar cu Gh., Lazăr D-tru, 1974 Modificai i produse In sal in urma unor culluri artificiale de molid In Cercetări privind extinderea culturii molidului in România", MEFMC IC AS, Ed. Ceres, București. Mi li ai Gh., 1970: Studiu cam par al iu privind caracterele principalelor soluri forestiere ale unor culluri de rășinoasedin cuprinsul făgetelor naturale din vestul litrii. Teză de doctoral, Facultatea de silvicultură. Brașov. P ă u n e 5 C u C 1972 -.Influenta culturilor de molid asupra solurilor din unitatea didactică expa imi-nlală Cristian. Buleti- nul Universității din Brașov. Si ria B, XIV. Schlcnker, G., 1967 Stabile und labile Fichtcnslan- dorle. Tn Allgemeinc Forst-Zcîtsehrift, (Miinchen}, 22, nr. 10, din 13 mai, 3(18-3(19. S c h ni i d t-V o g l II., 1977: Die Fichle, Bond I, Vcrlng, Paul, Paroy, pag. 647. Koșu G„ Vasu Alexandra, Zanelli Sufla 1981. Coitdilions pedoloijiqiics de i'extension dr la rullure d'epiea en dehors de l'areal naturel. Bulletin de rAcademie des Sciences Agrieoles el Forest!eres, Nr. 10, p. 219—223. Vasu Alexandra, Hoșu C., 1982: I.'widilicalians des sols sous des cultures d’epicra en dihons de l'areal nalurel. Bulletin de 1’Acadfmic des Sciences Agrieoles ct Forislii-res, Nr. 11. * ♦ * 1980 : Sistemul romăit dr clasificare a solurilor, ASAS — — 1CPA : București ♦ • ♦ 1981: Zone de cultură și tehnologii de extindere a rușinoaselor. In; îndrumări tehnice pentru silvicultură. MEFMC—DS, aprobate prin Ord. nr. 21/15 mai 1981, București, p- 96—146. New resenreh on the ehnruclerlznllon ol solii» fuvourable for Noruay spruce plnnintlon As ci rcsult of the resenreh carrled out in different vegetation storeys and geographic regions of Ilomania, în morc tban 3OOplots, bolhin spruce plantations and natural control stands, and duc to the Jaboratory anali sis of scveral anulytica) soil indiccs, the crltcria have becn drawn up for the chnrnctcrlzation and determination of lavourable soils for spruce plan- lations outside natural vegetai ion areal. Separation Bmits have bcen cstablished for the „MabHily” slnges of soils at acid degradation, according to the values SB and Te, by regions and Subi> trata. A part from thes (indicei the elements in edaphic soi! or vegetation have becn deterjuined, indlcating stabilily labilily al ncidification. Almanahul pădurii —o carte pentru fiecare Apărut în premieră națională, sub egida revistei „Viața Romanească”, Almanahul pădurii—1985 prezintă un viu interes pentru specialiști și publicul larg. Marea diversitate a materialelor cuprinse în această originală lucrare îmbină literatura eu știința, contribuția scriitorilor eu aceea a silvicultorilor. Prin conținutul său atractiv, ALMANAHUL PĂDURII—1985 este menit să contribuie la mai buna popularizare a problematicii silvice în rîndurile păturilor celor mai diverse ale popu- lației de la orașe și sate, la întărirea sentimentelor de dragoste și responsabilitate față de această mare bogăție națională a patriei noastre care este Pădurea. Almanahul pădurii—1985 se poate procura la toate chioșcurile și centrele de difuzare a presei din țară. 18 .REVISTA PĂDURILOR * Anul mi * 108S * -Vr. 1 Analiza sistemică a fenomenului de uscare a cvercineelor și cauzele acestuia. (IV) Ur. ing. A. ALEXE Institutul de cercetări și amenajări silvice In articolele publicate In Revista pădurilor 4 1984 și 1/1985 s-a prezentai analiza fenomenului de uscare la nivelul arbo- relui, ar&llndu-se interdependența dintre mecanismele interne dc nalure fiziologică care declanșează procesul de debilitare șl uscare la arbore și cauzele externe proxime ce pun In func- țiune aceste mecanisme. In numărul 311085 a Început publi curea analizei In nivelul ecosistemului (II) care se continuă in articolul de fală. (Ji).3. ACȚIIj.VILE OMULUI (FACTORII AMROI'H 1) CARE AL CONDUS LA DESTABILIZAREA 1(0- SISTEMELOR forestiere cu cvergnee Impaclul uman asupra pădurilor de evereinee s-a concre- tizat prin următoarele acțiuni : 1) spargerea marilor masive cu evereinee și extragerea ..pe alese" a arborilor ; 3)pășmuitul excesiv; 3) practicarea unor reginie și tratamente, de rege- nerare necorespunzutoare. sau greșii aplicate; 4) efectuarea greșilăa lucrărilor de îngrijire a arborelelor ;5) folosirea unor tehnologii de exploatare neadecvate: B) greșeli de cultură; 7) combaterile chimice ale insectelor defoliatoarc ; 8) poluarea aerului. 3.1. Spargerea marilor masive pdduroase eu evereinee înce- pută Încă in sec. XVI este rezultatul unui proces istorie Îndelungat șl a avut ca prim scop obținerea terenurilor pentru agricultură. Fenomenul a avut loc tn majoritatea țărilor europene fiind nn clement specific ..primului val” — denu- mire dată deT o f f 1 e r (1980) societății agrare. Despăduririle au continuat In secolele XVII — XIX cind au afectat, prin ,.tăieri pc alese", îndeosebi pădurile din jurul localităților scopul acestora fiind aprovizionarea eu lemn. Primele regle- mentări silvice de la noi. care au avut un caracter general (finele sec. XVIII) au frinat aceste acțiuni dcstruclive. Spargerea marilor masive forestiere cn evereinee și exploatarea pe alese n arborilor au avut o s e r i e de consecințe ireversibile: 1) distribuța haotică a pădurilor actuale (din regiunea de dealuri și cimpie). cu trupuri de pădure lungi și Înguste avind perimetre inari; 2) degradarea genofondului cvercineelor prin e xlragerea celor mai frumoși arbori ; 3) modi- ficarea climatopului in pădurile rămase (căldură, lumină, umiditate, curcnți de aer) în sensul „continentalizării”, cre- indu sC 4) condiții favorabile dezvoltării populațiilor de Insecte și ageuți criptogamici patogeni și mai puțin favorabile dezvoltării arborilor de evereinee care au condus local la 5) apariția unor tendințe de trecere dc la o vegetație de tip submezofit la una de tip subxerofil manifestată prin înlocuirea Stejarului pedunculat cu cer și a gorunului cu cer și girniță ; 6) modificarea puternică a caracteristicilor solului, in tere- nurile defrișate si unde după Încetarea folosirii lor s-a reins- talat vegetația forestieră (soiurile degradate tn urma defri- șărilor au o troficitalc evident mai scăzută, tn special In azot (RilHngs, 1983, în Lange ș.a. Ed., 1983); 7) apariția unor populații dc evereinee cu arbori din lăstari. In secolul XIX și prima jumătate a secolului XX, acțiunea de „spargere a marilor masive” s-a transformat in cea de ..spargere a arborelelor” prin aplicarea unor reglme și trata- mente de regenerare necorespunzătoare. 3.2. PUșunalul excesio altereazH sau distruge unele compo- nente ale ecosistemului forestier, Întrerupe unele- lanțuri tro- fice, favorizind prin aceasta reducerea troficitălil solului șl creșterea anormală a populațiilor de insecte dcfollatoare. Astfel, prin pășunut, se distrug speciile de amestec ale ste- jarului si gorunului ca teiul Și carpenul (care au coaja sub- țire și sînt roase de vile) și arbuștii ce constituie elementul preferat pentru cuibărire al păsărilor inscctlvore. Prin tasarea solului se distruge litiera, structura glomcrulară, se produc perturbări in regimul de umiditate al acestuia.se accelerează procesul de podzolire, in naștere sau se consolidează un Ori- zont H compari, praetic impermeabil pi u Iru aer șî apă, scade conținutul in humus, respectiv troiicitalea, și apare pertur- barea proceselor de aprovizionare a arborilor cu substanțe nutritive, rezultatul fiind debilitarea acestora. Prin pășuna! se distruge flora erbacee necesară existenței popului iilor de Taehinidae și Braconidae, paraziți importanți ni multor dăunători. Toi prin pășunnt se rănesc arborii, se distrug puieții si se ocazionează incendii. Ca un exemplu al influenței nega- tive a pășimatuhii se prezintă datele din două suprafețe de studiu (Răcori, Dîmbovița) ampla,sule Iu nrboretc dc stejar pedunculat. din lăstari. în vîrstă de 315 uni, condițiile stațiu- nnle fiind comparabile : Păsunat sporadic consistența 0.7-11,8 Pășunat intens consistența 0,6 Totul arbori observați ■ 100 100 Arbori afectați de uscare : în august 1979 32 53 In august 1982 63 74 Arbori uscați în perioada 1979 - 1982 18 34 Pășunatul generează următoarele cauze proxime ale uscării: 1) insuficiența substanțelor nutritive din sol, 2)compoctitatea solului. Condiții de favorabilitate ercate pentru : insectele defolin- toarc, agenții patogeni. 3.3. Aplicarea unor tridumenlr de regenerare nerorespn» ■ eâtoare (crtng simplu, crlng cu rezerve, lăicri succesive) sau aplicarea greșilăa tăierilor progresive a determinat reducerea consistenței arborelelor, slăbirea vitalității arborilor (prin perturbarea proceselor fiziologice ca urmare a expunerii bruște Ia lumină), crearea unor condiții optime pentru insec- tele defolialoare (mai multă lumină și căldură) și apariția In final a uscărilor. Aplicarea după 1864 a tăierilor rase apoi a crlngului cu rezerve (tratamente ulterior abandonate) a constituit cca mai marc calamitate care S-a abătut asupra pădurilor dc evereinee in ultimii 1(10 ani, intrucit a condus la apariția în masă a arborilor proveniți din lăstari a căror longevitate și vitalitate, este mult mai scăzută decît a arbo- rilor din sânuuță. Una din consecințele aplicării acestor trntnmente n fost Înlocuirea tnMnntenin n stejarului In elmpîe prin teî șl plop (Danielcscu. 1893 ; Leandru, 1968) și n goru- nului in denl prin lag, Inr In Moldovn nttt la eimpie cît și la deal prin fag șl mesteacăn (DanHeSCU, 1893). Pășunatul a contribuit, de asemenea la creșterea ponderii carpenului în nrhoretele de evereinee. Conversiunea prin tinbătrînire a crlngurilor la codru nu a putut evita apariția fenomenului dc uscare datorită In prin- cipal longevității mai reduse a lăstarilor și intervenția pe parcurs a altor factori nefavorabili (păsunai, stresuri clima- tice. atacuri dc insecte și patogeni). Extinderea după 1930 a tăierilor progresive, tratamentul cel mai potrivit pentru evereinee, a dat rezultate contradictorii datorită mai ales faptului că acestea s-au aplicat ne corespunzător, frecvent în arborele parcurse anterior cu alte tăieri. Pe de altă parte, in aplicarea tăierilor progresive s-au făcut o serie de greșeli precum : lipsa continuității în urmărirea apariției și evoluției semințișurilor, neajutorarea regenerării naturale și neglijarea tăierilor de îngrijire care a dus, datorită lăslăririi cioatelor, REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 • 1986 • Nr. 1 19 Ja perpetuarea cringului sau. in mod aparent paradoxal, la transformarea codrului in crini.'. Bezultatc nesalisfăcătoare s-au obținui prin aplicarea „tratamentului" tăierilor com- binate. Elementul remanent cel mal important al greșelilor anterioare de regenerare a pădurilor de cvereînee, prezent și astăzi in mod mnslv In aceste păduri, este arborele provenit din lăstar și oare esle subiectul eei mul frecvent al uscării premature. în acest sens, datele din două suprafețe de studiu (stejar pcchmriilat. 40 ani, consistența 0,7 — 0.8, condiții sialinnale identice, Băcari, Dîmbovița) sînt elocvente: Arboret din sămînță Arboret din lăstari (cioate vechi) Total arbori observați ... 1(10 100 Arbori cu Început de uscare : in 1979 0 32 în 1982 0 IÎ3 Arbori uscați în 19 79 — 1982 0 18 Procentul mediu de dcfolîere al coroanelor în 1980 — 1982 7% 35% Cauze proxime de debilitare și uscare generate de aplicarea unor tratamente greșite de regenerare : expunerea bruscă la lumină. Condiții de favorabilitale create pentru : insecte defolin- toare, insecte xilofagc, agenți patogeni. 3.4. Cfreiamva greșită sau neefeetuarea la timp a lucrărilor de îngrijire a arboretelor. Efectuarea greșită o răriturilor, prin deschiderea bruscă a masivului provoacă în multe cazuri apariția uscărilor. Coroanele miei nu se mal dezvoltă (este o caracteristică a cvercineelor), apar crăci laeome șl nnilți arbori se usucă tu perioade de secetă (chiar fără a fi atacați de insecte șl ciuperci) datorită dezechilibrării proce- selor fiziologice de nutriție. Prin lucrări necorespunzătoare. de Îngrijire se ajunge și la eliminarea speciilor de amestec, tn primele, faze de dezvoltare ale arboretului. Neefeetuarea la timp a tăierilor de. îngrijire determină o accentuare a con- curenței intraspecîfîce, care duce uneori, in condiții de stres climatic, la uscarea unui marc număr de arbori. Aelndejmr tarea In timp a lăstarilor din cionte, după ultima tăiere de regenerare, a condus frecvent la dispariția regenerării din sămlnță .și la perpetuarea cringidui, In enzui arboretelor In conversiune sau pur .și simplu lu transformarea codrului In crlng. Cauze proxime de debilitare și uscare generate : expunerea bruscă la lumină, insuficiența de lumină, insuficienta subs- tanțelor nutritive din sol. Condiții de favorabilitale, create pentru : insecte defolia- toare și agenți patogeni. 3.5. I-'olosirea unor tehnologii de exploatare neadecvate cuin este exploatarea In enturge și cea a arborilor cu coroană duce la rănirea arborilor în special in zona coletului, deschizlnd astfel porti largi de intrareagenților criptogamici și bacteriilor. In același timp sînt distruși un mare număr de puieți din regenerarea naturală. în cazul unor arboretc de gorun de 100 — 120 ani, unde s-a practicat extragerea arborilor cu coroană, frecventa arborilor vătămati a oscilat între 9 și 79% iar a semințișului între 32 și 62%, regenerarea naturală fiind diminuată cu 15 — 27 % (Dămăceanu ș.a,, 1983). Din cei 2488 de arbori urmăriți in suprafețele noastre de studiu, 33,5% prezentau răni— in special la baza tulpinii — ca urmare a extragerilor anterioare iar din totalul de 278 arbori uscați în intervalul 1980 — 1982, 48,2 % aveau răni, frecvența uscării la această categoric de arbori fiind aproape de două ori mai mare (16 %) declt la cei fără răni (8,7 %). Cauze proxime de debilitare și uscare generate : răni cau- zate. Condiții de favorabilitale create pentru : agenți patogeni. 3.6. Greșelile de cultură Stnt corelate pozitiv cu apariția fenomenelor de uscare și constau In principal în folosirea necorespunzătoare a unor proveniențe sau chiar speeii. Un exemplu 11 reprezintă introducerea ecotipului de luncă a stejarului peduncillal pe terase înalte, în stațiuni cu soluri compacte șl apa freatică la adtncime marc. Se cunosc, da asemenea, uscări masive In arborele tinere în cazul plantării stejarului pedunculat în stațiunile proprii gorunului. Cauze proxime de debilitare și useare generate : insuficiența apei din sol, insuficiența substanțelor nutritive din sol, com- pneitatea solului. Condiții de favorabilitale create pentru insecte defolin- toare, insecte xilofagc, ciuperci xilofagc. agenți patogeni. 3.1. Combate! ile chimice nu determinat reducerea sau elimi- narea entomofaunei folositoare (păsări, insecte) și nu este exclus să fi contribuit la apariția unor forme mai virulente la ciupercile vasculare. în cazul Iul I gmonliia dispar I.. s-a demonstrat recent că prin tratamentele chimice ..în loc să se realizeze o diminuare a populației dăunătorilor pe peri- oade îndelungate, In anii următori aceștia tșî refac repede efectivele, pe etnd entomofagîi mai sensibili la pesticide au nevoie de un lîmp Îndelungat pentru n ajunge la nivelele la care acțiunea lor limitativă să se facă simțită" (Teodorescu și Nimionescu, 1983). 3.K. Conslrurjiile hidrotehnice pol determina scăderea sau creșterea nivelului apelor freatice, perlurbtnd regimul apei lu .sol. Uscări datorate acestor acțiuni au fost înregistrate In pădurile de cvcrcinee din lunci. Cauze proxime generale : excesul sun insuficiența apei In sol. 3,9. Poluarea aerului, ca cel mai recent impact antropic asupra ecosistemelor cu cvcrcinee, contribuie direct sau indirect la accentuarea sau chiar la declanșarea fenomenului de uscare (cazul gorunului la Copșa Mică). Acțiunea directă a poluării asupra arborilor și a unor ciuperci patogene n fost tratată anterior (A 4.3.2. Ilcv. Pădurilor 1, 1985). Acțiunea indirectă a poluau ților se realizează prin Inter- mediul solului și organismelor din sol influcnțtnd desconipu nerea materiilor organice, respirația solului, procesele de nitrificare, activitatea enzimelor din sol și a micorizclor, în condiții excesive de contaminare cn metale grele și In imediata vecinătate a surselor de poluare, nitrifienrea esle puternic inhibată (77 — 96 %) de mercur, arginl. selcniu- arsen, crom, hor și cadmiu) nichelul, plumbul, cadmiu! și vanadiul reduc deliidrogenaza; se reduce sensibil biomasa artropodelor (prădători, delrivori și funglvori). Datele experi- mentale confirmă eă precipitațiile acide influențează procesele de levigare din sol. Creșterea levigării calciului, polnsiolni si inagncziului necesită precipitații cu pil enprins Intre 3 și 4 (Smilh, 1981). Frink și Voigt (1976) consideră că dacă aciditatea ploii nu crește substanțial sau capacitatea de tampon a solului nu scade semnificativ, influența ploilor acide nu vn altera repede și dramatic produelivilateu celor mai multe soluri forestiere din zona temperată. în pădurile cu gorun din apropierea orașului Baia Mare (lan cu ies cu ș.a.. 1977) s-a constatat o scădere a pil solului piuă la 3,7(1 iar analizele fracționatc ale complexului coloidal au arătat că Mg2e șt Ca41 scad odată cu creșterea concentrației de poluanți (In special plumb) In sol. Acidificarea puternică a soiului cauzează o dislrucție și levigare intensă a complexului coloidal. Solurile devin la suprafață nisipoase, bogate în siliciu și fier iar fosforul din sol devine legat inso- lubil de cantitatea ridicată a fierului și aluminiului. I.a nivelul arborelui apar carențe de magneziu și fosfor. Poluarea aerului este prin însăși natura sa o cauză proximă de debilitare și uscare a arborilor. 3.10. Influenta acțiunilor antropice asupra ecosistemului cu cvcrcinee este prezentată schematic bl fig. 1. în raport cu arborii de cvercince aceste acțiuni pot avea un caracter direct sau indirect. Acțiunile directe constau tn generarea a cel puțin șapte cauze proxime de debilitare și uscare : 1) expu- nerea bruscă la lumină, 2) insuficiența de lumină ; 3) insufi- ciența apei din sol; 4) insuficiența substanțelor nutritive din sol; 3) compacitatea solului; 6) rănirea arborilor și 7) polu- area aerului. Asociațiile nestor cauze proxime j.Gt declanșa (oale mecanismele Interne dr debilitare și nseare a arborilor. Acțiunile antropice asupra unui ecosistem forestier se pot asocia simultan și consecutiv. Cele mai frecvente «socialii simultane sînt tratamentele de regenerare și tehnicile de 20 REVISTA PĂDURILOR • Anul 101 • 1986 • Nr. 1 ^Spargerea i | mor > lor ma- ! sive foiesfi- : ere cu | cvercinee J r -1 r • r"i r : n i L ti 1 .ti i ; i+: —{tî. „ J —i 1—;—- H ' + , —k —— ■ 4—i—-—— -li— _14 J I n 17; :+; !+! ! ! 1 ~’ ! 1 — - t 1 l_J n ' i l + l 1 + * !+i 1 i . . _ _ _ . 'I _ ■ J .... 1 L I u i+ 1 . :*! !+! 1 F— —1 , ! L _ —।—i——i L-J .... Regime și trafanente Ce regenerară ncadet'a’t lucrări de îngrijire necoresp'jnzâroare Poluarea aerului j Macro- , ■ consK"’[e i MJi B 1 O O z , ..Construcții tehnice Combaterile chimice '• ale detonatorilor Creșterea ponderii arbo- . rjlor din tastari în populațiile de cvercinee j Schimbarea structurii speciilor întreruperea unor lanfuri trofice Crerarec unor condiții fava rabîle pentru insecte fitofa- ge și a gen ți patogeni E C 6 s I S T E M F 0 R E ST i E R CU t V~E R~ C" f N "E I Fig. t. Schema influenței acțiunilor aniropicc asupra ecosistemului cu cvercinee (original). 0 l O TOP fonti nentaliza- cb matopu- sau apari- unor noxe Modificări în edafotop:pH Substanțe acce- sibile pe'rmeabr htate Regimde umiditate c aer Pășuna ful excesiv Tehnologii de exploatare neadecvate breseli de cultură exploatare necorespunzăloarc, pățunalul și poluarea, iar dintre cele consecutive se menționează : tratamente neildec- vate și lucrări de îngrijire necorespunzătoarc, tratamente neadecvate și greșeli de cultură. Acțiunile indirecte. In raport cu arborii, constau In crearea liuor condiții fmorabile dezvoltării insectelor defoliatoare și Ugenților patogeni prin ,.contineiitulizuren” elîmnlopului, modificări hi edafotop, sehlinbnren structurii speciilor bio- cenozei șl creșterea ponderii arborilor de evereinec proveni)! din lăstari. 4. ACȚIUNILE FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA ECO- MSTBMELOIl CU CVKHCaXKE în arealul de răsplndlre al stejarulu i pedunculat si gorunului care coincide cu cel de apariție, a fenomenului de uscare la acesle specii, căldura si preaipilațîile atmosferice prezintă următoarele caca eteri sl ici : Temperaturi medii anuale CC) Temperat uri medii In perioada de vegetat ie (°G) Pivcipiații medii anuale (mm) Precipilațiimcdii iti perioada de. vegetație (mm; Apă disponibilă (mm) Slejar pedunculat Gorun 61,7 - 11,4- 6.7 - 10,6 14,5 - 10,3 13,6 - 18.0 350 - 750 500 - 1000 210 - 545 215 - 686 350 - 650 480 - 710 durata perioadei de vegetație fiind ele 163 — 215 zile la stejar pedunculat și 149 — 198 zile la gorun (Doniță s.a., 1980). Căldura i precipitațiile atmosferice apar ca factori limi- tativi în răspindirea geografică a tvercincalor ți caracteris- ticile lor (In special .ile precipitațiilor) pot fi corelate pozitiv cu fenomenele de uscare. Astfel, in zonele cu uscări mai intense din nord — estul Moldovei si sud — estul Transil- vaniei (In special TaraHirsei) condițiile de căldură slnt evi- dent mai neiavorabilc. atit stejarului pedunculat cil si goru- nului care cu cea mai scurtă perioadă de vegetație (150 — 172 Zile) deși condițiile de umiditate sint relativ normale. în zonele cu uscare din nord — vestul Transilvaniei și nordu Dobrogei condițiile de umiditate slut mai nefavorabile iar cele de căldură mult mal favorabile, perioada de vegetație fiind mai lungă la ambele specii (200 — 205 zile la slejar pedunculat In nord — vestul Transilvaniei și 185 — 198 zile la gorunul din nordul Dobrogei). în zonele lași, Vaslui și Bacău — Adjud atit condițiile de temperatură cit și cele de umiditate slnt mai puțin favorabile. importanța căldurii pentru existența cvercineelor rezultă și din faptul că aceste specii, sub raport paleontologic, geo- grafic și filogenetic slnt de origină tropicală — sub tropicală ți au apărui tn zona temperată iic prin dislocare, fie datorită schimbărilor climatice, tipurile europene de slejar locali- zindu-se Iu nordul Balcanilor la st ieșitul Mloce nulul (lovanoviă și TucoviS, 1975). Acțiunea directă a factorilor climatici asupra arborilor de cvercinee a fost analizată anterior (A.4 Rev. Pădurilor 1/1985), aceste acțiuni directe care constituie cauze proxime de debili- tare si uscare fiind : înghețurile tirzii, grindina si zăpada în timpul sezonului de vegetație, temperaturile ridicate. In timpul sezonului de vegetație, vlntul puternic, gerul. Dintre aci luni le indirecte (în raport cu arborii) mențio- năm tu mod special seceta atmosferică ce induce seceta din sol, cauză proximă de debilitare si uscare. Factorii climatici influențează toate componentele ecosis- temului dar dintre aceste influențe, cea asupra dezvoltării populațiilor de insecte defoliatoare este mai importantă pentru explicarea cauzalității fenomenului de uscare. Este cunoscut în general faptul că iernile călduroase și timpul mai uscat și mal cald iu perioada de eclozare a omizilor favorizează activitatea insectelor defoliatoare. în cadrul cercetărilor noastre (Alexe ș.a., 1983) o analiză detaliată a abaterilor față de mediile miiltianuale a temperaturilor și precipitațiilor medii lunare din intervalul 1970 — 1082 In trei cazuri (Baraolt Răcari, Dorohoi), corelată cu activitatea detonatorilor (hi principal Opemplilera brumate L. și Torlrix viridana L. pe gorun, la Baraolt și Dorohoi, și specii de Gțometridae pe sejar pedunculat, la Răcari), a dus la constatarea că atacu- rile mijlocii — foarte puternice ale acestor defoliatorî— au fost preceda Ic de temperaturi neobișnuit de ridicate în cursul lunii decembrie și de precipitații și temperaturi medii foarte apropiate de normal în lunile mai și iunie. Această constatare ar merita să fie verificată și în alte cazuri, întrucît poate contribui la o mai buna delimitare a zonelor favorabile dezvoltării detonatorilor menționați. REVISTA PĂDURILOR * Anul 1Q1 • 1986 • Nr. 1 21 Speciile de evereinee slut adaptate la o variație destui de mare a factorilor climatici pentru a putea vegeta in condiții normale in limitele arealului lor actual de răspindirr. Pentru arborii care vegetează in condițiile unor ecosisteme echili- brate, .stresurile climatice prezintă Importanță numai pentru exemplarele debilitate In cursul procesului normal ce duce In eliminarea naturalii. Aceste stresuri determină o accentuare a procesului de eliminare naturală, fără a duce insa la o deze- chilibrare permanentă a ecosistemului. 5. COMPLEXUL AATROFO-CXHIATIC-tAUZĂ PRIMA- RĂ A OSCĂRU EnVEtJNEEWIl "Asocierea acțiunilor antropice eu stresurile climatice In ecosistemele naturale echilibrate a dus In dezechilibrarea acestora șl lu apariția primelor fenomene de uscare iar prin repetare, In aceste condiții noi, a provocat frecvent uscarea prematură a arborilor de evereinee- Factorii climatici nu io concluzie un rol important in procesul de uscare a evmineelor nnmni tu ecosistemele care nu fost tn prealabil dezechilibrate de acțiunile omului. Acțiunea concomitentă a factorilor antropici și climatici a accentuat ritmul de dezechilibrare a ecosistemelor cu evereinee la care slut Induse și modificările proceselor edafice. Analiza fenomenului de uscare a cvercineclor la nivelul ecosistemului scoate 1n evidență caracterul dc cauze primare al factorilor antropici și al stresurilor climatice in apariția acestui fenomen și sugerează următoarele legături cauzale : Factori Evoluția Stresuri antropic! proceselor climatico I edafice ] Cauze pr o xl mo 1 Mecanisme interne de debilitare și uscare Complexul amropo-climatlc, In cnre rolul principal aparține factorilor antropici, constituie cauza primară ti apariției feno- menului de uscare deoarece a determinat dezechilibrarea ecosistemelor forestiere care duce la uscarea prematură n arborilor datorită unor cauze proxime de natură biotlcă suit ahioiîcă induse sau agravate de această stare de dezechilibru. O explicație mult asemănătoare n fenomenului de uscare la evereinee este dată de Giurgiu in lucrările „Conservarea pădurilor" (t‘J78) și „Pădurea și viitorul’’ (1982). După cercetările noastre (Alese ct al. 198X Alexe șt co- lah. 1985), complexul anlropo-climatic determină: Reducerea favorabintății pentru populațiile de evereinee prin : 1) Conlinentalizarea microclimatului și agravarea etec- tului stresurilor climatice (stresul climatic). 2) Aparii ia locală a unor noxe ca urinare a poluării aerului (stresul pyhianl} 3) Reducerea favorabiiltății complexului cdafic (stresul u dalie,). 4) Creșterea favorabilltățif pentru insectele filofage și intensificarea atacurilor acestora (stresul fitofag). 5) Creșterea favorabiiltății pentru agentii patogeni ți Intensificarea infestărilor (stresul patogen). G) Dificultăți tn regenerarea naturală datorită reducerii frnctificațiilor, tnțșlcnirli solului și necfectuărli Ia timp n lucrărilor de ajutorare a regenerării. 7) Creșterea ponderii arborilor proveniti din lăstari — surse de deteriorare a stării flto-sanîtarc. a pădurilor și de perpe- tuare a fenomenelor de uscare. 8) Degradarea genofondului datorită selecției negative impuse in trecut de om și creșterii populațiilor de lăstari, stagnați din punct de vedere al evoluției. 9) Tendințe de succesiune dc la vegetația de tip submezofit Ia cea dc lip subxerofil, respectiv dc înlocuire a stejarului pedunculat cu cer și a gorunului cu cer și girniță datorită in principal continentalizării microclhnul ului și frecventa înlocuire a stejarului cu tel și plop și a gorunului cu fag și mesteacăn In urma aplicării unor tratamente necorespun- zăloaTe și practicării pășuna intui. Reducerea favorabiiltății condițiilor de sol se caracterizea- ză prin: lț Regimul alternant al apei tn sol (deficit, exces) ca urmare a stresurilor climatice, continentalizării microclimatului și local construcțiilor hidrotehnice. 2) Reducerea accesibilității substanțelor nutritive din sol tn urma scăderii umidității solului din cauza lipsei dc preci- pitații dar și din cauza reducerii consislcnțci urboretclor care implică : curenți dc aer mai puternici, mai multă lumină ți căldură, respectiv creșterea evaporării apei din sol ți creșterea transpirai ici plantelor. Stresuri c limatice ECOSISTEME NATURALE ECHILIBRATE P Sec XVI-XIX 1 -Spargerea marilor i 1 masive forestiere J , cu evereinee ( i-Tnierea selectivii i a arborilor r LEPășunatJLl l Stresuri climatice ! ECOSISTEME NATURALE ECHILIBRATE1 1 > !“ Sec XIX-XX ' 1 Regine si tratamente neadecvate j Pășunatul excesiv Tehnologii de ‘exploatare neadet- 1 vate 1 i Sec. XX. ■ i Lucrați deTr.grijire 1 necbrespunzataare * ^Greșeli de cultură rbupă 1»S0~~] f- Combateri i 1 Chimice ale 1 1 defoliahonltrl ^Poluarea r aerului LConstrucții ț Siresui ' hidrotehnice : climalke □ZI k ECOSISTEME CU ECHILIBRU INSTABIL ^Kțiuni antropice necorespunzatcare Stresuri dimptic ECOSISTEME DEZECHILIBRATE CU. FENOMENE DE USCARE .LA CVERCINJE " ' hani formarea ecosistemului f»'«slier cu evereinee în dl ecosistem forestier construit din alte specii Distrugerea ecosistemului forestier Fig. 2. Schema evoluției în timp a procesului -ic dezechilibrare a ecosistemelor cu evereinee (original). 3) Reducerea humusului prin modificarea compoziției litierei In urma eliminării speciilor de amestec și a subarbo- retului prin pășunat și lucrări dc Îngrijire uecorespunzătoaro. 4) Compaclizarca solului șl distrugerea structurii glomeru- lare care duce la perturbări in regimul dc umiditate, accentua- rea proceselor de podzolire, apariția și consolidarea unui orizont B, compact, practic impermeabil pentru aer și apă. 5) Acidifierea sulului, care determină levigarca inlensă- a complexului coloidal, creșterea Icvigării calciului., pota- siului, magneziului și apariția toxicității dc mangan și aluminiu. G) Inhibarea sau distrugerea miciirizclor (cctotrofe la spe- ciile de stejari) datorită deficitului sau excesului de apă sau poluării, reduetndu-se posibilitățile de aprovizionare cu ioni minerali. REVISTA PĂDURILOR * uimii 101 ♦ 1986 * Xr.1 Arbore uscat prematur-sil- tem individual distrus-Go! creați Arbore» sistem individual [Mecanisme interne DU1 Fițofagii Patogenii . IA ELEMENTELE ECOSISTEMULUI SI CONEXI- E XT RA S I S T E M I ț £ P R I MARE | CAUZE Stresuri climatice Arborii din ' lăs tari ' Factor antroA . pic re manea r ECOSISTEMUL FORESTIER CU CVEREINEE in tro sfs tematice J .2 - JL. .. Q _ A Fig. 3 Schema generală a factori- lor implicați tn procesul de uscate al cvcrcinee! or (original). Nutriția I | defkilarâ î -----r_____I L C a u n» * _ E 22 favorabile factorilor c declanșează mecanismele interne de debilitare și uscar el D.UI ale arborelui 7) Reducerea proceselor de nitrificare prin scăderea activită- ții microorganismelor In urina schimbării structurii speciilor biocenozei, șl modificării climatopului. B) Reducerea în final a substanțelor nutritive, în special a azotului și a cărui lipsă împiedică Ia nivelul arborelui meta- bolismul potasiului și fosforului și diminuează rezistența acestuia la atacurile dcfoliatorilor în timp ce lipsa potasiului împiedică metabolismul azotului, favorizind maladiile crip- togainice care sînt accentuate șl de toxicitatea in Mn și carența tn B. Creșterea favorabiliiățil pentru populațiile de insecte fjtofagc l) Terni călduroase, timp mal uscat și mai cald In perioada de eclozare a omizior. In general, mai multă lumină și căldură, situație realizată in actualele arborate de cvcrcinee prin spargerea marilor masive forestiere, tratamente de regene- rare ți lucrări de Îngrijire necorespunzătoare ce duc la redu- cerea consistenței etajului arborescent. â) Eliminarea speciilor arborescente de- amestec și a subar- boretului care duce la reducerea speciilor de dăunători și la creșterea numărului de indivizi iu cadrul aceleiași specii. 3) Distrugerea sau reducerea faunei entomofage. 4) Insuficienta aprovizionare a arborilor cu azot și calciu- 5) Creșterea ponderii arborilor din lăstari. Creșterea favorahilității pentru agenți patogeni 1) Răni de orice natură provocate arborilor. 2) Creșterea populațiilor da insecte vector (agenți de răs- pindire) ai patogenilor pe cvereinee. 3) Creșterea populațiilor de cvcrcinee cu arbori din lăstari — adevărate rezervoare de stocare- a agenților patogeni în special specii de Ceratocgsiis fi organisme MLO 4) Țoale acțiunile care duela debilitarea arborilor ce devin astfel mat puțin rezistenți Ia agenți patogeni. 5) Carența de azot, potasiu și calciu la arbori, 6) Timpul mai umed după refacerea frunzișului detaliat (favorabil speciilor de MicrospIiueraY 7) Concentrații slabe de bioxid de sulf, ca urinare a poluării aerului, favorizează M icrusphaera spp. și Armillaiia spp. Comparînd caracteristicile de mai sus, determinate de complexul antropo-cllmatic. cu cele stabilite In urma cerce- iării la ecosistemele cu fenomene de uscare (B.2.3.9.) echi- valența este evidentă. In acest mod considerăm că rolul de cauză primară a complexului antropo — climatic, In apariția fenomenului de uscare, a fost demonstrat. Tn figura 2 se prezintă schema evoluției in timp a procesului de dezechilibrare a ecosistemelor de cvereinee im în fig. 3 schema generală cu factorii implicați Jn uscare. Intr-un articol viilor, se vor prezenta principalele rezul- tate ale cercetărilor de detaliu efectuate în 1984 — 1985. Bi- bliografia pentru părțile ITT — V se va publica la sfirșitul serialului. Oak abnormul mortallty: a svstcm analysls and the causes of this phenomenon. (IV) Man's main negative influci.ices iitvolvedinihe decline of Quenus species have been represeuted by: fragmentation of forests, removal of the best trees. heavy grazing (16 th — 19 th centurie*). unsuitable silvicultura! systems concerning forest regencration. wrong clearings and tbiimings, incorrect methods of felling, silvicultura! faults (19 th and 20th centu- rics). Chemicals used against insects and air pollution (after 1950). Man's influence and climate stress as modifiers of the ecosystem status (fig. 2) are considered by the author as the generator* of,,proximae causae" of the oak decline. Tnfact man's influences are the generators ol atleast seven „proximae causae” of tree mortality zexcess or deficiency of liglii. soil compaction, vrater deficiency in soil, poor mineral nutrition. wounding of trees and aii' polhilion (ttg 1). Associated, the above „proximae causae" are able to trigger all the internai" mechanisms of tlic trec decline At the same time, man’s influence and climate stress are the main causes of the abnormal developmcnt of insects aud palhogens The general causae outline of oak decline is given in fig. 3. The following succession in time is suggested by the system analysis : man’s influence + climate stress-f-soîl unfavorable evolution w-proximae causae" interna] mechanisms of the tree decline. revista pădurilor * Anul 101 • 1958 * Nr. 1 Considerații asupra stării fitosanitare a pădurilor pe anii 1980—1985. (I) Ing. A. SIMIONESCU' Ing. M. STEFÂNESCU Ministerul Silviculturii Din datele statistice pe ultimii 5 ani rezultă că suprafața pădurilor afectate anual de către diverși factori vătămători a variat intre 15 și 19,7% (lin totalul fondului forestier a] tării, în funcție de condițiile apariției și dezvoltării acestora. Raportați la perioadele anterioare, factorii biotici semnalați în ultimii 5 ani in fondul forestier au avut în general areale mai mari. Din situația prezentată în tabelul 1, rezultă că dintre factorii vătămători care au acționat în această perioadă, frecvența factorilor biotici a fost majoritară, participarea acestora variind între 72,1 - 80,1 %. Tabelul 1 Evoluția fac(nrllor villiinia!lori ni pădurilor Anul HAI. •Suprafața fondului forestier afectat de dăunători din care factori abiotiei factori biotici io«o/W8i miî ha % 991,6 15, G 226,3 22,8 763,3 77.2 1981.1982 mii ha 0/ (1 1033,1 16.3 205,3 19,(1 827,8 80,1 1982/1983 mii ha 1247,3 344,6 902,7 % 19.7 27,6 72.4 1983/11)84 mii ha 1115,7 18. t 275.6 24,0 870.1 76,0 1984/1985 mii ha 948,6 1116,9 751,7 % 15,0 20.8 70.2 A. Factorii abiotiei 1. Dintre factorii abiotiei care au produs vătămări în păduri, așa cum rezultă din tabe- lul 2, ponderea mai mare au avut-o vuiturile și zăpezile mari. Frecvențele și intensitățile doborîturilor și rupturilor de vînt șî zăpadă cele mai mari s-au înregistrat în pădurile de rășinoase din raza inspectoratelor silvice Suceava, Neamț, Mara- mureș și mai reduse în inspectoratele Bacău, Bistrița-Năsăud, Cluj, Harghita, Mureș ș.a. Doborîiuri intense s-au înregistrat însă și în unele păduri de fag, așa cum au fost cele produse in vara anului 1982. 2. Gazele industriale Suprafața pădurilor afectată de gazele indus- triale a crescut în ultimii ani, insumind în prezent 6,1% din fondul forestier, față de 5,3 % cît reprezenta la finele anului 1980. Influența negativă a noxelor în pădurile afectate în perioada anterioară s-a accentuat, extinzindu-se în arborete vecine și chiar în alte zone. Cele mai mari vătămări s-au înregistrat în pădurile și plantațiile tinere de rășinoase și de foioase situate în apropierea Întreprinderilor chimice și metalurgice cu emanații de gaze din compușii sulfului, cuprului, plumbului și cad- miului (Inspectoratele silvice Sibiu, Hunedoara, Maramureș etc.). Cercetările și măsurile între- prinse pe linia prevenirii vătămărilor au avut ca scop atit oliiuiuarea sau diminuarea surselor Tabelul 2 Factorii abiotiei Anul U.M. Suprafețe afectate de factori abiotiei din care, de elitre : VinLUfi și zăpezi gaze Industriale geruri, secetă inundații, grindină, ploi torențiale, incendii etc. 1080/1981 miî ha 226.3 . 149,0 12,0 23,6 41,7 0/ 'u 100 65,9 5,3 10,4 18,4 1981/1982 mii ha- 205,3 ;. .. 147,6 12,0 9,1 36.6 % 100 : । . . 71,9 5,0 4.4 17,8 1982/1983 nili ha । V. 344,6 ' - ... 280,2 ... 11.8 4,2 39,4 % 100 83,9 3,4 .1,2 11,5 1983/1984 ■ mii ha 275,6 238.5 12,1 23, 8 1,2 % ‘.100 86.5 ■ .4,4 8,7 0,4 1984,1985 mii ha 196,9 161,3 12,0 22,3 1,3 % 100 81,9 6,1 11,3 0,7 21 REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 • 1986' * Nr, 1 do poluare, cit și promovarea în silvicultură a unor specii mai rezistente la acțiunea noxelor. Eficienta acestor măsuri rezidă însă din respectarea riguroasă a prevederilor Legii nr. 9/1973 privind protecția mediului înconjurător. Suprafețe păduroase mai importante afec- tate de noxe sînt situate în raza inspectora- telor silvice Sibiu (peste 8 mii ha), Hunedoara și Alba (cîte 1,9 mii ha), iar pe suprafețe mai mici în inspectoratele silvice Maramureș, Prahova ș.a. 3. Gerurile și seceta Pagubele cauzate de ger și secetă s-au produs mai ales în unele plantații tinere. în anii cu perioade lungi de uscăciune s-au înregistrat uscări intense ale puiuților plantați pe versanți însoriți și pe soluri superficiale, ca cele din zona Porților de Pier. Atît gerul, cît mai ales seceta, au fost pre- zente ca factori favorizanți, acolo unde s-a produs fenomenul de uscare intensă a arboret clor de evereinee și de alte specii de diverse vîrste, prin slăbirea fiziologică a arborilor, propice instalării și dezvoltării paraziților vegetali și insectelor defoliatoare. 4. Inundații, grindină, ploi torențiale, incendii Inundațiile au cauzat prejudicii uneori deose- bit de mari plantațiilor de plop cît și de salcie din zona dig-mal a Dunării, mai ales în anii în care apele au stagnat mai mult de 40 zile, producînd uscarea puieților sau debilitarea lor în urma căreia s-au instalat și dezvoltat Doth ieh i- za populea și Cyto&pora sp. Pe scară mai redusă, asemenea prejudicii s-au înregistrat și în plantațiile situate pe lun- cile nurilor interioare. Vătămările cauzate de grindină s-au făcut simțite mai ales în unele răehitarii prin decla- sarea producției de nuiele. în unele zone în care frecvența grindin ei este mare (Curbura Carpaților), vătămările acesteia au creat con- diții favorizante pentru atacul de Nectria sp. în arboretele de fag. în ceea ce privește prejudiciile cauzate de incendii, deși suprafața pe care s-au produs a crescut, acestea se mențin la un nivel scăzut, ca urmare a eficienței măsurilor preventive și de intervenție luate de organele silvice șl de pom- pieri. Frecvența incendiilor este în funcție de gradul de uscăciune a lizierei, cele mai numeroase avînd loc primăvara și toamna. B. Factorii biotiei Din grupa factorilor biotiei (tabelul 3) pon- derea cea mai mare au avut-o insectele dăună- toare, suprafețele infestate de acestea repre- zentînd 81,1 —87,6 % din totalul anual infestat . i. insectele Comparativ cu perioada precedentă, supra- fețele infestate de diverse specii de insecte au crescut datorită, în principal, faptului Că în ultimii 4—5 ani au avut loc gradații puter- nice ale omizilor defoliatoare. Din datele cuprinse în tabelul 4 rezultă că ponderea suprafețelor infestate de. omizile defo- liatoare a crescut de la 57,7% în 1980/1981 la aproape 80% în 1983 și 1984, menținîndu-se în jurul acestor procente, în timp ce suprafețele infestate de celelalte grupe de insecte însumează circa 25 % din total. 1. Omizile defoliatoare aproape în totalitate au infestat pădurile de evereinee. Atacurile produse de majoritatea insectelor defoliatoare s-au suprapus în multe zone păduroase. a. Tortrix viridana L. Suprafețele cele mai mari pe care s-a- depistat prezența acestei insecte in perioada analizată (tabelul 5) s-au înregistrat in anii 1982—1984, ani în care și intensitățile infestărilor au cres- cut. In restul anilor, suprafețele cu infestări Tabelul 3 Fuctorli biollti A nu] ni Suprafețele afectate dc factorii hiotici din care, de către: insecte paraziți vegetali mamifere și păsări dăunătoare ioepiuei mii ha 765,3 658.1 74,1 33,1 cv 'ti 100 86.0 9,7 4.3 1981/1982 mii ha 827,8 724,7 73.1 30,0 u, /o 100 87,6 8.8 3.6 1982/1983 mii ha 902,7 786.0 85,4 31,3 P/ o 100 87,1 9,5 3.4 1983/1981 mii ha 870,1 748,1 98.3 23.7 O ,Satu Mare, dar avînd iu majoritatea cazurilor intensități foarte slabe — mijlocii. în amil 1983/1984 infestările inelarului în cele mai multe păduri au fost combinate cu ale defoliatorilor Lumantria- dispar, Tortrix viri- ăana și Geometridac, făcînd obiectul lucrărilor de combatere, astfel că în anul următor supra- fețele infestate s-au redus considerabil. Elementele gradațiilor din 1984/1985 indică însă tendința extinderii acestora și în alte zone și păduri. e. Eitprwtix chrifwrrhoea L. în ultimii 5 ani suprafețele pădurilor in care s-a depistat defoliatorul Euproctis ohruso- rrhoea au crescut aproape continuu (tabelai 9). Gradațiile acestui delbliator s-au produs aproape exclusiv în Transilvania, cuprinzind unele trupuri de păduri de regulă cu consistență redusă, puternic iluminate, ori situate în apro- pierea livezilor de pomi. Aria de maximă răspîndire s-a înregistrat în anul 1983/1984, cînd infestările s-au extins și in alte păduri și intensitatea lor a crescut mai ales în unele arborete din apropierea gra- niței de vest, Cele mai mari infestări au fost depistate în raza inspectoratelor silvice Arad, Bihor și Satu Mare, iar pe suprafețe mai restrinse în inspectoratele silvice Alba, Cluj, Mureș și Sibiu. Prin tratamente chimice sau biologice apli- cate în pădurile mijlociu-foarte puternic infes- tate, detalierile acestui dăunător au fost pre- venite. Pentru următorii 2—3 ani se prevede ea infestările din raza I.S.J. Alba, Cluj, Mureș și Sibiu să se mențină la nivelul actual. f. Diverși defoliatori în pădurile de foioase și rășinoase, în afară de principalele lepidoptere defoliatoare men- ționate, avînd arii mari de răspîndire și înmul- țiri în masă periodice în intervalul analizai, s-au înregistrat și infestări cu caracter sporadic și neregulat, produse de alte specii, prezentate în tabelul 10. Thaumaetnpoea procrMionea L., a infestat aceleași trupuri de pădure de cvereinee în Tabelul 9 Suprafețe in testate de Euprwlis rhrgsorrhoea Anul III Suprafața infestata Intensitatea infestării foarte slab slab mijlociu puternic foarte puternic 1981/1982 ha ■1/ a 7104 2193 30, 9 1736 24.5 9(18 12,7 1216 17,1 1019 H.8 1982 1983 ha % 8839 4117 30,3 867 9, 8 152(1 17,2 1137 16,3 7168 6,4 1983/1981 ha D/ . O 13196 34811 26.3 1579 12.0 41 10 31,4 2108 16,(1 1889 11,3 1984/1983 ha P' , o 8943 1433 16,0 2136 21.1 7,4 1239 13. 9 3149 38,6 28 REVISTA PĂDURILOR * 4nul VII • 2986 * Nr. 1 • meiul 10 Suprafețe infestate de diverși defollatorl (In hectare) Anul Thaumaeto- poea proces* sionea Ilnjmnnia ruReornis Leueoma taiicis Orgyia anliqua Ilțlphanlria mn^a Tlypono- mettla rorcllus Tischeria eompla* nella Semăn ia rufimi- irana Earias ehlorana 1980/1981 1294 1223 325 6107 5372 1963 2943 180 991 1981/1982 1660 1223 276 2491 4364 •1818 7842 4519 1088 1982/1983 645 1569 245 261 5901 5750 769!) 821(1 1096 1983/1981 1831 1303 1440 — 6500 2716 7562 2088 1440 1981(1985 1934 13113 362 — 1333 2789 7408 1052 1516 care a fost semnalata, cu intermitente in peri- oadele anterioare, a căror suprafețe anuale au însumat între 645 ha și 1934 ha (tabelul 10). Prezența acestui defoliator a fost semnalată iu cîteva păduri de cîmpie și coline joase din raza inspectoratelor silvice Arad, Aigeș, Dolj. Giur- giu, Tulcea și Municipiul București, care au fost de regulă infestate și de hymantria Uiupar. în aceste cazuri, pentru prevenirea unor detalieri puternice, au fost aplicate tratamente chimice și biologice (pădurile Virtop și Verbici- oaia din I.S.J. Dolj). în pădurile cu infestări produse în exclusivi- tate de Thaumaetopoea processionea acestea nu au produs prejudicii de importanță eco- nomică. Indicii calitativi de piognoză nu indică în viitor înmulțiri în masă ale acestui defoliator. Drymoniu niJicuniinHufn., s-a depistat numai în cîteva arborete de cer și gîrniță din ocoalele silvice Perișor și Segarcea — inspectoratul Dolj, in caro dăunătorul a avut înmulțiri mai pro- nunțate in anii anteriori. Intensitatea atacului a fost foarte slabă. La o parte din suprafețele respective s-au înregistrat și infestări de Lyman- tria dispar. Avind o diapauză puțin cuno- scută, evoluția acestui dăunător nu poate fi piogi (‘rată destul de bine. Leucoma sali^s L. și Hyponomeuta rorellux Hb., s-au semnalat mai ales în arborelele bătih e de plop și salcie din Lui.ca și Delta Dunării, din raza inspectoratelor Brăila, Giur- giu, Mehedinți și Tulcea. Infestările au fost de regulă de intensitate slabă și foarte slabă, în mod izolat, lucrările de combatere au fost limitate la plantațiile tinere din zonele res- pective. Populațiile de omizi s-au dovedit sensibile la acțiunea factorilor de climă cît și a parazi- ților vegetali, ceea ee a făcut ea înmulțirile în masă să se stingă pe cale naturală. Orgyift antiqua L., a fost depistată in pădurile de stejar hrumăriu din ocolul silvic Hrănești — inspectoratul silvic al municipiului București, cît și în inspectoratele Giurgiu și Ialomița, în anii 1980 și 1981. Intensitatea atacului a fost slabă iar începutul de gradație s-a stins pe cale naturală. Ihiplianlrw canea Drury, s-a semnalat pe un număr redus de arbori în plantații de plop si sălcie din Lunca și Delta Dunării, din inspec- toratele silvice Brăila, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița. Infestările au fost de intensitate foarte slabă, cu unele accentuări la arborii de pe liziere, apro- pjațî de livezile de pomi și localități sau care sînt foarte puternic însoriți. Infestări intense, s-au semnalat pe arborii de diverse specii, plantați pe aliniamentele drumurilor și digurilor. Lucrările de combatere s-au aplicat în mod limitat, pe unele aliniamente. Tischeria eomplanella Hb., a infestat arbo- rete izolate de cvercinee, a căror suprafețe anuale au însumat între 3 și 7 mii ha, situate in raza inspectoratului silvic Satu Marc și mai puțin in raza inspectoratelor Călărași, Ialomița și Maramureș. Deși în unele din aceste trupuri infestările produse în anii 1981 și 1982 au fost intense, din lipsa unor mijloace eficiente nu s-au între- prins măsuri de combatere decît pc supra- fețe reduse, la plantații tinere. Earias chlwana L., s-a semnalat iu răchitării pe suprafețe anuale însumînd maximum 1516 ha. Intensitățile infestărilor au fost variabile de la o cultuiă la alta și de la an la an. în scopul prevenirii detalierilor, în aceste culturi s-au executat tiatamente chimice prin 1—2 stro- piri cu diveise insecticide, aplicate periodic in sezonul de vegetație, pi iu care s-au combătut și alți defoliatori și xilofagi specifici acestor culturi. Lymanlria monacha L. Începînd din anii 1977 și 1978, prezența acestui defoliator s-a depistat în unele păduri de molid din raza inspectoratelor silvice Suceava, Neamț, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Alba, Caraș- Severin, Covasna, pe suprafețe sporite care în 1983 au însumat 24 mii ha și 33 mii ha în 1984. în acest interval populațiile respective, au prezentat fluctuații mai accentuate in aiboretele de molid situate în bazinul Sucevei, Valea Tarcăului, cît și în raza ocoalelor silvice Odorhei, Răstolnița, Lunca Bradului, Ilva Mică ș.a. R5VLST4 PĂDURILOR • Anul 101 * 1986 * Nr. 1 29 Creșterea' suprafețelor pe care s-a depistat această insectă este explicată iu mare măsură prin perfecționarea mijloacelor de depistare cu ajutorul curselor feromonale— Atralymon — realizate de Institutul de chimîeCCluj Napoca). Atît ariile de răspîndire cit și densitățile populațiilor sînt rezultatul depistărilor în sta- diul de fluturi. La verificările foarte atente, anuale, făcute în suprafețele în care s-au capturat cei mai mulfi fluturi, depunerile de ouă și populațiile de omizi au fost foarte reduse, practic inexis- tente. în consecință, nu se poate vorbi de o intrare in gradație, dăunătorul aflindu-se încă în latență, dar situația impune o urmărire atentă a evoluției în continuare a populațiilor actuale, pentru determinarea momentului de intrare in gradație și combaterea eficientă a acestuia în fazele incipiente. Hematia rufimitrana Hb și Charintoneura murinana Hb., defoliatori specifici ai bradului, s-au depistat în unele arborele din raza ocoale- lor silvice Gura Teghii, Nehoi și Neboiași, din inspectorului silvic Buzău, precum și Anina, din inspectoratul Caraș Severin. în hrădclele din Buzău, Hematia rufimitrana s-a semnalat în 1980 pe o suprafață redusă — 180 ha — după care gradația s-a dezvoltat in următorii ani la 4519 ha și 5210 ha. In urma lucrărilor de combatere efectuate în anii 1982 și 1983, care au impus aplicarea unor trata- mente chimice pe toată suprafața infestată, indiferent de intensitate, aceasta a scăzut la 2088 ha și respectiv la 1052 ha. în ultimii ani infestările sînt cu intensitate slabă și foarte slabă și există indicii că focarul este în curs de stingere. Choritioneura murinana, prezentă în perioade- le anterioare ca focar endemic în zona Anina — Oravița, unde a format gradații însemnate, începind din anul 1980 nu a mai fost depistată. în plantațiile tinere de molid s-au menținut în continuare infestările produse de Priatip- hora abi elina, la Ocolul silvic Baia de Criș din județul Hunedoara pc 80 ha în 198.1 și 115 ha în î 983, precum și la Ocolul SilvicBîrzava din județul Arad, pe 288 ha în 1983 și 106 ha in 1984. Infestările au fost de intensitate slabă și foarte slabă, nefiind necesare, lucrări de combatere. Conșldemtlous on the phllosanllnry rondHIon ol Ilomanlnn forests between 1900 —1985. (I) The popcr prescnts the evolution of the main injurious factors of forcst vegetați on that cnused infestations het- ween 1980—1985. As a result of pliytoelimate eonditions favourable for Ibe development of biotic pcsts hi tlie period mentioncd, a growth of the arca affected was noticed; insect and especially defolintors were predominani (81 %—87%). The most severe infestations were caused by: Torlrix viridana, Opcrophhru brumai:!, Eranîs drfnlitnia and Lumanirla dispar in oak forests, mai ni y thosc in the Southern part of the country. By plane sprayings wîth ehemical aud biologica! pestteides we succeeded in prcvenling severe defoliations annually prognosticatcd in certaln forests that wouldliave ledto wood produc- tion decrease and stand weakness. Tn reslnous forests, mainb in those affected by windfalls and snow brcaks, nUacks of: Ips li/pofirapJuiK, Ips amilinas, Pilyogenes cltalcograplius, Piliiwltines curvîdcns were noticed. They were eontrolled by means ol trap-lrees and fcrromonal traps. The annlysls led to the conclusion that the forcst phylosanitary eondition in Bumania betwecn 1980—1985 can be charactcrized as good, aho thanks to preventive and curative works carrîed out. - ■ » Revista revistelor Bac h, T. : Noi specii forestiere autentificate de Slot, tn : Az erdo, nr. 1, 1985. p. 16 — 18. Autorul relatează despre patru sorturi noi, autentificate de către Consiliul național pentru autentificarea speciilor din agricultura și aprobat pentru aplicare pe. scară de produc- ție. Este vorba dc ctoua Pxe.a.’I — 273’ selectată In Italia, asemănătoare cu clona ’T — 214', dar caro are lemnul cu calități fizico-mecanice superioare și o rezistență foarte bună contra dăunătorilor. S-a aprobat pentru introducere In plantaje : Pinus stllots- tris. ’Cikota—T, P. nigra’Kal'ți I.urix decidua Dunânlul—T. Tonte aceste specii au fost verificate prin teste dc descen dență. S-au dovedit superioare ca vitalitate de creștere și dezvoltare, precum, și ca producție de masă lemnoasă. V.B. Pap, Z si colab. : Grătar pentru protejarea (riinehlnrilor In : Az crda, nr. 2, 1985. pag. 65 — 67. Constatindu-se pe scării mare vătămarea trunchiurilor arborilor cu ocazia scos — apropiatului mecanizat la ră ri- turi. autorii au propus o Inovație : folosirea unor grătare me- talice semicirculare, mobile, aplicate pe partea unde se des- fășoară scosul prin semitlrlre sau llrirc. Grătarul propus are circa 1 m înălțime, constă din trei elemente orizontale și pairii verticale, sudate. Intre ele. Partea dc jos a elementelor verticale se ascute. S-a propus folosirea unor materiale metalice (chiar șl țevi pentru elemen- tele verticale), greutatea totală fiind de circa 15 kg. I>in calculele, făcute rezultă economicitatea folosirii acestei metode, de protejare a trunchiurilor arborilor care rămtn pentru viitor. V.B. 30 REVISTA PĂDURILOR ♦ Anul 101 * 1086 • Nr. 1 Evoluția unor populații de Geome- tridae și Euproctis chrysorrhoea L în raport cu schemele de comba- tere integrată aplicate în eco- sistemele forestiere din nord- vestul țării Dr. Ing. P. SGt'TAKEAXr Tehn. GII. ANtMtKÎCA Stațiunea IGAS-Cluj-Xnpuca Refacerea, complexului structural și funcțional ce asigură autoreglarea naturală și înlătură treptat condițiile favorabile înmulțirii în masă a insectelor defolia toare, în ecosistemele fores- tiere, se poate înfăptui prin reconstrucție eco- logică, în cadrul combaterii integrate. Combaterea integrată nu este o sumă de metode și procedee aplicate separat și discon- tinuu, ci un complex de măsuri preventive și represive, primele aplicate permanent și continuu, celelalte aplicate la necesitate, în funcție de dinamica și prognoza populațiilor de insecte dăunătoare și de starea ecosistemu- lui dat. Pe baza cercetărilor efectuate în două etape în perioada 1976 — 1984, în anul 1980 s-au elaborat primele scheme de combatere inte- grată, pe zone ecologice, a speciilor de Geome- triade, Euproctis eliryxorrhoea, Lyinantria dispar și Todrif riridana, iar în anul 1984 s-au sta- bilii tehnologii integrate de lucru, alcătuite pe principiile care au stat la baza primelor scheme. în Transilvania, experimentările de comba- tere integrată au început din anul 1976 în patru blocuri, constituite din păduri cu variante compui a tive, în care s-au a plicai diferite sche- me de combatere integrată și tratamente chi- mice, fără restricții, cu insecticide orgamulo- rurate. De asemenea, s-au delimitat și supra- fețe martor. Blocurile experimentale au fost alese astfel: la ocolul silvic Someuța Mare, în stejărete și șleauri de cîmpie din D. P. IV Fersig - trupurile de pădure Dumbrava, Po- iana și Boceansehi, pentru Geometriade’, la ocolul silvic Cluj, în gorunete și șleauri de deal din U.P. IX — trupurile de pădure Baciu, Suceag și Mîndra, pentru Geometriade; la ocolul silvic Satu Mare în stejărete, amestecuri de stejar eu cer și șleauri de luncă din cîmpie, din trupurile Pădurea Mare, Glnarmat și Flora, pentru E. chrysorrhoea; la acolul silvic Luduș, în goruneto-stejărete și șleauri de silvostepă din U.P. III trupurile de pădure Papiu Uarian, Birza și Crăiască, pentru E. chrysorrhoea. Suprafața pădurilor care au constituit va- rianta I, în care s-a aplicat combaterea inte- grată, a fost de 100,8 ... 626,1 ha. 1. Material și metodă Complexul de măsuri integrate aplicate în pădurile din varianta- I a cuprins următoarele lucrări : a) Măsuri preventive (aplicate permanent): Silviculturale : interzicerea pășuna!ului; plantații sub masiv și în goluri cu pnieți de arbuști (păducel, măceș, singer, mălin american) și specii de amestec (carpen, tei, paltin, cireș), în stejăretele și gorunetele cu consistența sub 0,8 ,și fără subarboret ; curățiri și rărituri cu păstrarea, arbuștilor și promovarea speciilor de amestec; regenerări naturale din sămînță; operațiuni de igienă. — Biologice: instalarea a peste 3660 cuiburi artificiale din lemn pentru stimularea înmul- țirii păsărilor iseclivore, inclusiv revizuirea lor anuală. în sjelăreiele și gorunetele mature, revenind citea 4 cuiburi/ha; inventarierea colo- niilor naturale și colonizarea prin transfer a 610 mușuroaie de furnici din grupa Formiea ruja, asigurind o densitate de 4 mușuroaie ha, numai în stejăretele și gorunctele mature, fără subarboret, infestate de Geometridae și Tortei cidae; im reducerea suplimentară a unor depune- ri de ouă de L. dispar, aduse din alte păduri, infectate de virusul poliedrici nucleare și pu- ternic parazitate. h. Măsuri represive (aplicate la necesitate, iu funcție de gradul de infestare sau defoliere probabilă) : — Fizico-mecanice (la infestări foarte slabe și slabe): tăierea și arderea cuiburilor de omizi hiberna nte de E. ebryxorrhoea în plantații și semințișuri naturale: culegerea și distrugerea- depunerilor de ouă de L. dispar; distrugerea pupelor de Geometridae și Noctuidae prin mobili- zarea solului sub arborii cu fructifica t ie, în arborctele în curs de regenerare naturală. — Tratamente microbiologice (la infestări mij- locii — puternice) s-au aplicat tratamente par- țiale (in focare) sau pe toată suprafața, prin stropiri grosiere cu I)ipel sau Thuringin, în doze de 0,5 —1,5 kg/ha, împotriva omizilor de Geometridae și E. chrysorrhoea. — Tratamente combinate constînd din ames- tecuri de preparate bacteriene (Dipel) cu insec- ticide organofosforice în doze reduse (Carbetox 37, Sinoratox), aplicate pentru combaterea defoliatorului E. chrysorrhoea în focarele cu infestări puternice și foarte puternice. REVISTA PĂDURILOR • Anul 101 * 1986 * Nr. 1 31 2. Rezultatele aplicării măsurilor de combatere integrata * în cazul lucrărilor de combatere chimică sau microbiologică a insectelor defoliatoare, efica- citatea se. stabilește prin calcularea procentelor de mortalitate a omizilor, pe arbori de probă. Se consideră o eficacitate bună atunci cînd se obțin procente de mortalitate de peste 95 %. Acest procedeu de. stabilire ă eficacității, prin care se înregistrează o situație de moment, nu are in vedere și populația de omizi vii ră- masă după combatere in coronament, precum sț evoluția lor în viitor- Acest aspect aiv insă A importanță deosebită în cazul infestărilor foarie puternice, cînd, chiar in cazul unei eficacități ridicate, rămin multe omizi vii după tratare, iar gradațiile pot reapare la intervale de timp foarte scurte (1—2 ani). în cazul combaterii integrate, a cărei perioa- dă i >nite", respectiv la tipurile de profilc ale aces- ,tor baraje.** 1. Clasele de importanță a lucrărilor Este firesc ea primul criteriu să-l constituie clasele de impor- tanță a lucrărilor tn funcție de obiectivele periclitate și in acord cu prevederile STAS 4273—61 și STAS 5576 — 63. Din acest punct de vedere, sc fac următoarele recomandări de principiu : 1-1. Linsele II șl III de Importanță slnt clasele fn care se recomandă folosirea numai a profilclor de tip A și B (respec 1 î v și B# .dacă este posibil constructiv) eu observațiile urmă- toare : a) în clasa a II-a să predomine profilele de tip A. b) în clsa a Hl-n, tipurile A si I) Să apară in proporție aproximativ egală, cu O ușoară tendință spre folosirea cu precădere a tipurilor B. t,2. Clasele IV și V de importanță sînt clasele in care se recomandă utilizarea uumai a profilclor de tip B și C ,cu preponderența tipului B, tn funcție do clasa de torențialitate a bazinului. 2. I’rlueipiul ampla-ăriiseleelive n barajelor ...subdimensiona- te" In cadrul sistemului de lucrări transversale de amenajare a albiilor torențiale* Este recomandabil ca barajele „subdimensionate" să fie intercalate Intre baraje mai groase (baraje trapezoidaie aflate astăzi în uz, baraje cu fundație cvazată etc.) (fig. 1), Nu se pot da rețete în acest sens, dar se poate aprecia că minimum 50 % din barajele groase pot fî Înlocuite cu baraje subțiri („subdimensionate") tn fmicțiejde torențiali lalea bazinului, de deschiderea albiilor, de natura te- renului de fundație, dc confluențe, de importanța obiectivelor de apărat etc. Pc albia principală. In special, se recomandă ca primul baraj (din aval) și ultimul din scria de lucrări inlran- sversale (din amonte) să fie baraje groase. De asemenea, se recomandă ca astfel de baraje să fie folosite și imediat In aval de confluențele cu aport important de debit. Fig. 1. Schemă de principiu privind amplasarea selectivă a barajelor sub- dimensionate Intre baraje mai groase (G — baraje groase; S — baraje sub-_____ domensionate). * Colaboratori : ing. I. Zăvoianu și ing. Gh. Teodorescu — A.C.M.R. Rfmnicu-Vilcea. ing. Gh. Tomoiuagă — ISJ Mehe- dinți. ing. I. Illyes — Universitatea din Brașov. ** Aceste tipuri slnt prezentate în Revista pădurilor nr. 2/1685. Pe albiile secundare este recomandabilă folosirea cu pre- cădere a „barajelor Subdimensionate'’. Folosirea principiului de mal sus oferă posibilitatea obli narii unor economii volumetrice șl energetice apreciabile. 3. Criteriul deschiderii albiilor Deschiderea albiilor, alături de forma lor în profil trans- versal și de natura terenului. Influențează numărul șl poziția rosturilor verticale de dllatație șl de tasare. In principiu, cu cit albiile slnt mul înguste cu mitele Slnt mai proprii pentru folosirea barajelor „subdimensionate” deoarece pot lucra statle mal bine, datorită efectului de Încastrare laterală. La albii cu deschideri, la nivelul patului*, de ordinul a 25 ... 30 metri (sau chiar 35 metri, In cazul terenurilor tari) nu apare necesară prevederea de rosturi verticale. în asemenea situații, este recomandabilă folosirea barajelor „subdimensionate” cu precădere. Evident, tn funcție de condițiile locale, barajele respective pot fi amplasate și pe albii mai largi care reclamă prevederea unor rosturi verticale tn construcție: în asemenea cazuri, se recomandă folosirea mai ales a profilclor de tip A șl B, tn funcție dc natura terenului și de clasa de importanță a lucră- rilor. Din punct de vedere static, este preferabil ca rosturile verticale să se oprească la baza elevației, oriunde este posibil, astfel incit să se poată manifesta integral efectul de stabilitate al fundației •*, efect care participă cu o pondere mare la asigurarea stabilității tronsonului de baraj situat între două asemenea rosturi. 4. Criteriul nativii terenului de fundație Deși tn domeniul barajelor de amenajare a torenților. proiec- tanții nu pot beneficia, tn general, de studii geotehnice bazate pe foraje, totuși experiența lor este suficientă pentru a Utiliza natura terenului, în mod suficient de obiectiv, drept criteriu de stabilire a aplicabilității barajelor „subdimensionate".. Din multitudinea de situații care se prezintă in realitate considerăm că terenurile proprii pentru fundarea unor astfel de lucrări pot fi împărțire in două clase : 44 — Terenuri tari (scmistincoase și stîncoase), pe care se poate asigura ucdezlipirea, la extremitatea amonte, a tălpii fundației barajului, prin mijloace constructive relativ simple și puțin costisitoare existente la Indemlna oricărui șantier (armături verticale confecționate din resturi inutilizabile de bare de oțel-belon rămase de la alte lucrări, resturi de șină de cale ferată îngustă, aderență intre fundație și stlneă. realizată prin pastă de ciment etc): nedezlipirea fundației de teren contribuie apreciabil la mărirea suprafeței active a tălpii pe care se face distribuția eforturilor de compresiune și, deci, la stabilitatea barajului; 4.2. — Terenuri aluvionare stabile, fără fenomene de alune- care; sini terenurile obișnuite pentru care slnt concepute elementele geometrice ale fundațiilor barajelor, subdimen- sionate" (Revista Pădurilor nr.2, 1985, S.A. Munteanu și colectiv). 5. Criteriul potențialului torențial al bazinului hidrografic Este ușor de intuit că. intr-un fel sau altul, potențialul torențial al bazinului hidrografic trebuie să constituie unul dintre criteriile fundamentale pentru stabilirea domeniilor de aplicabilitate a barajelor. De multă vreme, s-a Încercat să se definească sub o formă cantitativă acest potențial astfel înclt să se poată face uz de el în proiectare direct, concret și obiectiv. * Deschiderea albiei se poate aprecia fie la nivelul corona- mentului aripilor barajului fie la nivelul superior al fundației după specificul problemei studiate ** Munteanu 1970, discuție asupra comportării barajelor multiple (in lucrarea „Contribuții la optimizarea profilului barajelor folosite. în corectarea torenților", pag. 283, 284 Universitatea din Brașov, REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 • 1980 • Nr.l 35 Totuși. pînă tn prezent, nu s-au reușit decit clasificări calitative, cea mai amplă-Și completă fiind, desigur,'clasifica- rea propusă dc P. Margaropouras *, (1904). Autorul folosind și experiența a numcrosu specialiști a propus, in esență, o relație cu aspect matematic pentru clasificarea bazinelor hidrografice avînd forma: P.T. = ț‘ D.X. (1) unde: P, T. reprezintă potențialul torențial *♦ al bazinului f — acțiunea factorilor generali dc mediu Kt factorul specific climatic Ti factorul specific topografic V4 factorul specific al învelișului vegetal șl nl folosinței terenurilor din bazin- L( — factorul specific filologic D.A. — factorii acțiunii rezultante (factorii care condițio- nează ablațîa tn bazin și regimul torentului emisar) șî anume : D — factorul debit și A — factorul de acțiune a forțelor dc ablație, cu subdivi- ziunile : El^ — eroziune tn suprafață E^ — eroziune, tn adincime Gr. — alunecări de teren EL surpări, prăbușiri Pentru flecare factor specific din formula (1 ț.Margaropoulos astabllit clase dc variație bazate pe analiză atentă a fiecărui factor In parte (de exemplu, pentru Ts-au dat 10 clase cu două subdiviziuni: de- formă — coeficientul Iui Gravelius, șl de relief-- panta medic a bazinului, înălțimea medie etc.). Sub raport calitativ, clasificarea de mai sus este, practic vorbind, completă; nici un factor speciile esențial nu a fost pierdut dhi vedere, iar clasele stabilite apar judicioase. Din păcate, lucrurile s-au oprit aici. Clasificarea calitativă n-a palat fi transformată tntr-0 clasificare cantitativă care să permită stabilirea unor tipuri dc bazine hidrografice, uiih' din punct de vedere aplicativ. Nu este cazul să insistăm asupra acestei clasificări. Meu- Honăm. numai că, dificultățile care au împiedicat realizarea de progrese demne de remarcat sub aspect practic se dato- rează insuficienței și lipsei dc coerență a dalelor și metodelor de cercetare, care să permită o fundamentare științifică și convingătoare a claselor factorilor specifici. d. Propuneri simplificatoare pentru aprecierea potențialului torențial al bazinului 6 .1. încă din 1062, intuindu-sc dificultățile și complicațiile pe care avea să le tnttniplne clasificarea inițiată dc Margaropo- ulos s au'făcut propuneri (Muntennu, Cosim. MeCOla) ca potențialul torențial să fie exprimat numai In funcție, de patru caracteristici, care slut mai ușor de apreciat cantitativ, șl anume: caracteristica hidrologică (exprimată prin debitullîchid); — caracteristica de transport (exprimată prin transportul de aluviuni); — caracteristica erozivă (exprimată fie prin cantitatea de pămtnt vegetal spălat fie. mai simplu, prin mărimea supra- fețelor erodate din bazin cu fiferlle grade de eroziune); — caracteristica deplasărilor In masă (exprimată prin suprafața terenurilor in alunecare, surpare etc.). fi.2. într un sens mat rcstrfns, s-a propus, mai tlrziu, ca potențial torențial să fie exprimat, respectiv definit, numai de primele două caracteristici (debilul lichid și transportul de aluviuni), unniud ca ccklalLc două să definească un așa-zis potențial eroziv. Propunerea iși are justificarea ci deoarece * Vezi sinteza asupra acestei probleme In Revista Pădurilor nr. 2/1977 (Mimteanu, Gaspar, Apostol, Costin) ** în primele rapoarte, Margaropouloș a folosit denumirea de ..potențial dc degradare”. Iii locul ?î, a fost propusă denu- mirea de ..potențial torențial" (Munieuml .Costin, Mccota, 1962 — Roma) peulru că, după opinia autorilor, acesta este mai complex docil ,,potențialul de degradare" și II include pe primul. primele două caracteristici reflectă, la urma urmei, și pe celelalte două. 7. Criteriul debitului lichid Dat fiind faptul că acesta constituie una dintre caracteris- ticile definitorii ale potențialului torențial, s-ar părea că este îndreptățită orientarea spre considerarea debitului lichid, tn același timp, și drept crltrrlu fundamental pentru delimitarea domeniilor de aplicabilitate a diferitelor tipuri de baraje. în definitiv, nimic nu Împiedică constituirea, pur convențio- nală, a unor clase de debite tn funcție de care să se stabi- lească, apoi, locul CC l-ar reveni fiecărui tip dc baraj. De exemplu, referindu-ne la barajele ..subdimensionate", s-ar putea face recomandări după o schemă dc genul celei de mai jos*: a) Pentru; Q < 50 ma/s se pot folosi toate tipurile (A,H, C), iu funcție și de alte criterii); b) Pentru 50 in»/s < 100 m/s sc recomandă profile de tip A și B; e) Pentru : 100 m3/s < Q < 150 ma/s se recomandă profile de tip A, eventual profile derivate din A; d) Pentru Q > 150 m’/s se recomandă numai profile deri- vate din tipul A etc. Aparent, schema apare logică șl simplă- In realitate, aplicată mecanic, o astfel de schemă desperso- nalizează pe proiectant și chiar 11 derutează uneori. Astfel, un debit Q = 50 ms/s admite, conform schemei de mai sus, să se folosească profilele C; dar, un debit de 51 ma/s reprezintă altă clasă In care profilele dc tip C nu mai stnt aplicabile ele. etc. Este această rigiditate In favoarea clarității delimitării domeniilor de aplicabilitate? Evident, se poate spune că schema este numai „orientativă”; Insă, în acest caz, sc lasă atlt de mult loc liber arbitrarului tnclt schema tși pierde utilitatea. Oricum, debitul Q trebuie sl fie debitul maxim dc viitură, de dimensionare, corespunzător părții din bazinul hidrogra- fic aferentă secțiunii transversale (sau tronsonului de albie) In care sc amplasează barajele respective. Schema claselor Q 8c mai sus (care este dată numai ca exemplu) poale fi ignorată de proiectant și pentru faptul că, pe baza unei atente examinări a terenului și a unei judicioase, intercalări a barajelor subțiri intre barajele groase, el are posibilitatea de a folosi profile de baraje dc o diversitate mull mai mare și dc a introduce tipuri dp lucrări din clasele inferioare In clasele superioare de debit. fu sflrșil, este necesar să se rețină că, la urma urmei, ceea ce influențează dimensionarea barajului, din punctul dc vedere al debilului lichid, nu este alit mărimea acestuia cit sarcina II a dcversorului. Dar la un debit constant, sarcină II depinde de deschiderea des ersorului ; mai departe, deschi- derea b depinde, la rlndul ei, de deschiderea albiei,** La. Gu alte cuvinte, pentru unul și același debit, se pot obține diferite sarcini II, deci diferi le încărcări ale construcției — uneori da la simplu la dublu — In funcție de deschiderea deversorului fapt care poate să dea peste cap schema debitelor despre care s.a vorbit moi sus. Pentru a exemplifica relativitatea criteriului debit, se consideră cazul unui deversor dreptunghiular, cu prag sub țire, cu contracție laterală, neine.cat. care trebuie să evacueze, un debit maxim de viitură Q 70 ma/s. Se folosește formula expeditivă FRANCI S : . Q = 1,83 (b - 0,2 II)HW (2) Dacă profilul transversal al albiei, In care trebuie amplasat barajul, nu permite adaptarea unui deversor cu b > 8 m, rezultă că sarcina minimă sub care poate fi evacuat debitul este de ordinul: H e 3,0 m * Cu respectarea principiului amplasării selective a bara* jelor menționat la (2). Evident, sc ține seama șl de faptul că volumul disipato- rului de energie creste cu deschiderea dcversorului si, deci, apare aici problema găsirii unei deschideri op linte. Examina- rea acestui aspect iese din cadrul lucrării dc față REVISTA PĂDURILOR * Anul 101 * 1980 * Nr. 1 36 Dacă, dimpotrivă, albia este largă și permite adoptarea unui daversor mai lung ,d» exemplu b — 21,5 m, atunci sarcina acestuia se reduce la: Wa s 1,5 m fiiml. deci, cu circa 50% mai mică declt in primul ca®. Influenta deschiderii dc.vcrsorului asupra variației sarcinii H, la Q = constant, conduce, implicit, In influențe majore din punct de vedere static și economic deoarece volumul barajului crește pc măsură ce II crește, pentru a asigura stabilitatea prescrisă. Intr-adevăr, considerind un baraj de Înălțime totală Y= 5m = ¥« + Y/*nz°na deversată și admițlnd că densitatea aparentă a apei este ? = L1 t/m3, rezultă greutățile spetifke e bivalente ale fluidului ipotetic de presiune, In cele două cazuri de mai sus *. 1+ 1 = 30,8 kNjm’~3,l If/m’; ( Wf» 'l Y«i=*f |1+ 1=20,9 kN,m’=:2,l tf/m9 rezultlnd in cazul 11^ o greutate specifică echivalentă de circa 48% mai mare declt In cazul Ift. Pentru aprecierea influentei statice a aeestei variații, la Q s= constant, se calculează momentele de răsturnare gene- rate de fluidul ipotetic. In ambele cazuri; dar, Inlruclt acestea slnt direct proporționale cu ye rezultă că, In cazul Intli, mo- mentul de răsturnare este cu Circa 48% mal mare declt in cazul al doilea, ceea ce, evident are implicații nefavorabile asupra economicității volumetrice a barajului. Așadar, apare logic că debitul nu poate fi considerat direct un criteriu suficient de obiectiv pentru stabilirea domeniilor de aplicabilitate, a barajelor. In locul claselor de debit mult mai utilă, din acesl punct de vedere, apare stabilirea unor clase de sarcini ale deverso* ridul, H. 8. Criteriul transportului de aluviuni Acesta reprezintă a doua caracteristică a potențialului torențial definit la paragrafele 6.1. și 6.2. El reflectă sintetic și în modul cel mai fidel atit starea de degradare a versanților șl a albiilor rețelei hidrografice, implicit litologia bazinului cit și puterea dc antrenare a curentului dc apă in timpul viiturilor. De aceea, el apare criteriul cel mai complex. Dar, in același timp, este si cel mai ușor de sesizat direct de către proiectant de la primul contact al acestuia cu bazinul torențial res- pectiv Se poale spune, fără exagerare, că Maree albiilor oferă, de la începui, posibilitatea ca prolecinniul să-și dea seama de ceea ce se petrece tu bazin sub rn|K>rt hidrologie șl croziouai O examinare atentă a albiilor și versanților unui bazin hidrografic torențial — Însoțit dc o judicioasă documenlalie foto (inclusiv fotografii aeriene și fotograme) — permite proiectantului să obțină suficiente date de interes major In alegerea tipurilor de baraje, cum slnt: - principalele focare furnizoare dc aluviuni; — masivitatea acumulărilor dc aluviuni, de-a lungul albiilor, transportate dc apele dc viitură; - granulonietria predominantă a aluviunilor, pc diverse sectoare caracteristice dc albie; - măsura în care ar apare posibile scurgeri de lavă toren- țială etc. Se poale evalua, prin calcule hidrologice, volumul de alu- viuni (atit mediu anual cit și Ia diverse viituri). Acesta deter- mină proiectarea capacităților de relenție directă (R.D.), respectiv numărul ți înălțimea barajelor tu funcție de particu- laritățile albiei (deschideri, pante ele.) Grannlomelria aluviunilor, Insă, este hotărlloare ți pentru alegerea tipurilor de baraje. pe asemenea, o importanță mare, in această privință, o «re pradnl de încărcare a apei cu aluviuni, respectiv densitatea aparentă (po) a amestecului fluid. La creșterea valorii p0, • Pentru simplificare, admitere echivalența yulu p, In kN/m3. rezultă nu numai forțe de presiune mai mari ci șl o uzură mai puternică datorii a eantitatii ereselnde a masei de aluviuni antrenate de apă. j.t. Clase de toren|inlllate. Modele de bazine Din cele expuse, rezultă că la studiul transportului de aluviuni ar trebui să se asocieze. Intr-un fel sau altul, toate celelalte caracteristici ale potențialului torențial despre care s-a vorbit anterior. Aceasta face ca problema stabilirii limi- telor aplicabilității lipurilor de baraje să conducă la scheme foarte complexe ți Jiiicil de aplicat. In intenția dr a evita scheme rigide și complicate, tn car» de fapt ar trebui să se facă apel la un convenționalism atit de larg Incit Însăși schemele și-ar pierde credibilitatea, con- siderăm că este rezonabil să sc definească o scrie de clase de torențial (taie tip asociind acestora modele de bazine hldro- praflee care să constituie, pentru proiectant, elemente de referință, un fel dr iitmplsi-eadm ajutătoare in luarea deci- ziilor. Un procedeu analog este folosit in literatura hidraulică americană (v.V.T. GUOW) ți constă din asocierea valorilor coeficientului de rugozitate n (Manning) a unor fotografii reprezentind imagini ale unor albi tip (dc. referință). în sensul celor de mai sus, se propun, Ui continuare, trei clase de torențialitate a bazinului: 8.2. Bazine cu torențialitate noderată (clasa T^). Aici ar fi cuprinse bazinele hidrofraticc montane care, In trecut, au fosț puternic torențiale datorită despăduririlor si folosințelor agricole neraționale și In care deși, in urma retmpăduririlor. uneori chiar totale, s-a reușit stingerea principalelor focare de eroziune accelerată pe versanți, totuși, albiile au rămas puternic degradate constituind surse apreciabile, de aluviuni iar debitul lichid prczentlnd, încă. In timpul ploilor intense, variații cu amplitudini tipic dc viituri torent ialc. Slnt bazinele tn care se manifestă evident fenomenul de histerezis hidro- logie, eu transport dc aluviuni în principal de pe rețeaua hidrografică (Muniemiti. Ciinciu 1980). Modele de bazine: bazinetcle torențiale din Tărlungul superior, din Bfrsa superioară (jud. Brașov), din B.II. Lotru jud. VUcea( din B.II. Scbeș-Alba etc. Nu se constată scurgeri dc lavă torențială. Densitatea aparentă a apei încărcate cu aluviuni este dc ordinul 1,1—1.2 t/m3. Transport de aluviuni predominant plnă Ia ordinul pietrișurilor mari. 8.3. Bazine cu torențfalitale foarte puternică (clasa Tf_y). Aici s-ar Încadra bazinele cu fenomene puternice dc degradare și pe suprafețe mari atit pe versant! Cit și in zona albiilor, dezvoltate pe substrat litologic foarte friabil. Transport excesiv de aluviuni de toate dimensiunile, dar predominant de dimensiuni mari (bolovănișuri șl chiar blocuri, cu ce poale atinge valori dc ordinul 1,9 ... 1.8 t/m3 deci, cu evi- dente posibilități de transport de lavă torențială). Modelul cel mai concludent al unei astfel de elase de torențialitate putea îi considerat bazinul Văii Vindere!—Ruscova jud. Maramureș). Cam dc același tip, dar cu absența blocurilor dc piatră, ar fi bazinele Valea lui Ilogdau, Valea Mesteacăn (B.II. Prahova) s.a. Toate aceste văi au avut transporturi impresionau Ic dc lavă torențială Dar. acest lip de transport se poate manifesta numai in unele părți ale bazinului; de exemplu. Valea Rea (B—H. Prahova). a prezentat asemenea fenomene numai In partea superioară, in „căldarea” bazinului unde depozitele de aluviuni, atitrenabfle de apele dc viitură slnt apreciabile- 8.4. Bazine cu torențUlitate puternică (clasa Tp). Acestea ar mai putea fi denumite „de torențialitate intermediară'’ fiindcă se situează Intre cele două clase precedente. Din această cauză, nici uu este cazul dc a se da modele prpriu zise. Subliniem numai eă orice bazin torențial din clasa T„, poate deveni tipie dc clasa Tp dacă, tiltr-un fel sau altul, este alterat inve.lișul filocdalic și In special pădurea. In funcție de inter- vențiile omului in bazin și pc rețeaua hidrografică. De aceea, clasele menționate mai sus nu trebuie considerate ca limite rigide ; ele reprezintă pentru proiectant un element de orien- tare in luarea deciziilor și nu dc Încorsetare, llotărltoare slnt experiența și dhccinăniintul proiectantului care face alegerea tipului de baraj In funcție de condițiile din bazinul hidrografic respectiv. Oricare ar fi schemele pe care le-am concepe, situai iile de pc teren sini incomparabil mai variate așa incit, piuă Ia urmă, tot la discernămlntul proiectantului trebuie făcut apel. REVISTA PĂDURILOR ♦ Anul 101 * 1986 • Nr.l 37 A BARAJE CONTINUE 28 2! RAJE FĂRĂ ROSTURI VERTICALE ) 25- 20 m (sau cniar 35 m pe nuri ide funda ție tari) 21 CU UN SINGUR 2\BARAJE SECȚIONATE, (BARAJE CU ROSTURI' VERTICALE ) a) Terenuri tari cane permit adoptarea de măsuri constructive simple 22. pentru nedezlipirea tălpi/ fundației inamonte. . * bj Terenuri aluvionare obișnuite, stabile, fără fenomene de alunecare. Maluri stabile. CLASEI CLASE DE IMPORTANTA topenEtiaÎitate A BAVHUUJl H10R0GR 0 2.11. FUNDAȚIE a) ROST VERTICAL \ bk 21^FUNDAȚIE SB^/ONATA a) bl 2.2.LFUH0ATIE CONTINUA ROSTURI VERFh CALE MULTIPLE • a) b) 2.2. Z^UNDAȚIESLQȚia^ A.B..C. ■ TIPURI DE PROFIL^ ’m 'P 2 'fP- 3 •m ’P 5 f.p. 6 'tn TP 8 Tb 8 B B B A B A B A B A A A A A A A B B B C A A A A A A B B A C C L B B B B B A *)Unde se apreciază.că este cazul, se derivaEe de tip A sau B de ordin B A A B A A A c C B B c B B B E l L t L Planșa 1. l-a Deschiderea albiei, In" profilul dc amplasare a barajului, măsurată la nivelul superior al fundației. Se ia egală cu lungimea fundației : La = 1/T-a- Tn,— Torcnțlalitate moderată; transport de aluviuni cu granulometrie piuă la pietrișul mare (d < 7(1 mm). Versanții bazinului moderat degradați, parțial sau total împăduriți, ori acopcriți cu pajiști puțin afectate de eroziuni sau alunecări. Bazine relmpă- durite In care se manifestă evident fenomenul de histerezis hidrologie, torențial. Sursele de aluviuni: albiile torențiale, In principal (palul, purica inferioară a malurilor). Densitatea aparentă a apelor de viitură; c ~ 1,1. ..1,2 t/uf'. Fără pericol dă lave torențiale. MviuL-: Bufnetele torențiale din B.H. Târlungu superior (jud. Brașov), B.I1. Lotru (jud. Vilcea) șa. Tp — Tarențkditate puternică: transport de aluviQju,predonnunnt grosiere, ptnă la pietrișul mare și bolovaui.țd 21 70,. .200 imn;. Venanțl cu puternice zone dc degradare, in special In jurul rețelei hidrografice superioare. Surse de aluviuni: pe versanți și pe albii, p p; 1,2 t/m®. Posibilități dc transport in masă, bazinele uneori, aparent, echilibrate, dar cu pante mari, pe sub- strat erozibil. Exemple : bazinelele din clasa 7 m cu Inrcnțiulitatc reactivată prin despăduriri ele. Tfp — l'onmțwlitate foarte puternică: transport dc nluvioni predominant grosiere, pină la blocuri (d> 200 nun). Versanți puternic degradați pe suprafețe nutri. Fante mari- .Substrat litologic foarte friabil. Surse dc aluviuni: pe versanți și pe albii o* poutr ajunge, la — 1.6.., 1 ,x tun". Evidente posibilități de transport dc lavă torențială. Modele: Valea lui Bogdan, V. MtMearăn ș.a (jud. 1‘mhova), Valea Vindiwl - Ruscova (jud. Maramureș) etc. Torenți activi dezvoltați pc flișurî. pe sub- Strate miocenice și pliocenice etc. tn plus, așii cum s-a sublimai incă Jiu 1971) la sesiunea a 9-a n ..Grupului de lucru al FAD pentru amenajarea hazi- nchir iiklroerafice montam- ", însuși încadrarea unui bazin montau ca „torențial** sau ..netorențial** este o problemă eu un accentuat caracter de convenționalism. Oricum, insă, in stadiul actual al cunoștințelor si al dezvoltării social econo- mice. este u gresaM să se rămlnâ la eonccptia învechită ca noțiunii de bazu de ..bazin torent iul" să i se asocieze exclusiv imaginea unui bazin complet ruinat de viituri și eroziune, clnd. de fapt, această imagine nu reprezintă dccit un anumit stadiu, este drept. loarle avansat — de-a lungul procesului de 1 urențializare u unui bazin hidrografic, in dimiiis, orice bazin montan are un grad mai mic sau mai mare de torenția- litate. aprecierea depinzind de particularitățile obiectivelor periclitate și de scara cu care măsurăm acest grad. Iu plus, sc știe că oricind un hazin montan considerat „netorențial-' poate deveni „tipic torențial" — și acesta mlr-un timp foarte scurt — dacă, prin modul de gospodărire a terenurilor din bazin, sini alterate funcțiile de protecție hidrologică ale Învelișului fito-edafic (Munteanu, 1976). * * • In planșa 1 sini redate sintetic criteriile de baza cărora s-au stabilii domeniile de aplicabilitate a prnîlelor barajelor ..subdiwnsionate'’. eu indicarea tipurilor de profite pentru luate combinațiile rare rezultă din considerarea acestor cri- terii. (n acest scop s au folosit. — clase di importanța a lucrărilor, ținînd scama dc preve- derle STAS !27:;-o1 și STAS ăo76—63; 38 — clase de baraje iu funcție dc resturile verticale de lasare și dilatare: clase de lorențialitate a bazinelor hidrografice: — clase de l< renuri de fundație. .Se mention. jzâ că In cazul clasei dc lorențialitate rfp se pot folosi și profije derivate dc ordin superior, obținute din profilcle A si H dacă proiect mitul consideră necesar acest lucru, apreciind mai ales prezența blocurile de i>iatră în transportul de aluviuni. H I B L 1 (I (1 R A E 1 E Margaropoulos, I’., 1960—1961: Ilapotute FAO priTind climil'icarea bazinelor hidiui/iaiicr Inrenfiale (ISti'l — Spania, judi — Italia, linii - llulia, VJ'H — Grecin. M U n t e a n u, S. A., C o s t i n, A., M e c o t ă. T 1962 (-aminturii asupra problemei elasifieării bazinelor torențiale (FAO Torcnli. Sesiunea a 6-a, Italia, document FAO/EFG/ T0BR 49 - 1962). M Huleai) u, S. A.. C1 i n c i u, I. I„ Bigii : Ftnutntnul dc histerezis hidrologic in bazinele hiilragi aiicc foteiitiale reimpii- durite fii importanta lui sub aspeelnf Hanspoitulm de aluviuni lu : Revista pădurilor, ur. 4. București. Mu nț e a nu. S. A„ Lazăr, X., GUneiu, I. I. iCircu, E.| ș.a., 1985; Geometria profilelor magistrale ale barajelor „subdimensionate" folosite în amenajarea tarrnfitor îu : Revista pădurilor, nr. 2, București. * REVISTA PĂDURILOR • Anul IUL • 1986 • Nr. 1 Eields of applli'nMHij and special carrylng Oul prohlems for the „underdimeiisiuneil” danis Xtarting front the general criteria considered for the determînation of uppllcability fields of dams used in torrent management (classes ol importance of the foundalioii areas, lorrential potențial ol the watershed. etc.), the nulhors suggest an original sistem oi „itMint" Înving out of underdimmsioned danis. They think that al leasi of the „thîck” danis could be replaced by imderdimeusioned dams. The. authors insist also on the. way „nnderdimenșioned" danis should be butii, poinliiig out tlm1 Ihe concrete brand to be used is li 150. Revista revistelor Esimcîki, L., I). Bl i urnim G. Z., Loksîna, MA. și Krușeva, A.I. Aprecierea economii-ă a rolului similar — i(|ienic n pădurilor din Ilehmislu. tu : Lesnoe hozcaîstvo.nr. 3. 1985. pag. 33 25. Autorii au elaborat o amplu analiză, bazată pe calcule, privind funcțiile igicuico-sanilare ale pădurilor din Belorusia și aprecierea valorică a funcției. în material-sini prczenlale criteriile de apreciere cantitativă a oxigenului produs de păduri, a bioxidului de carbon con- sumat. a prafului interceptat, emanuării fitonridelor și ionizării acrului. în raport cu principalele specii, virsta și alic caracteristici. Se treci. apoi la aprecierea costurilor, pornind de la prețul de cost al producerii oxigenului, ntoneiclelor și a purilicării aerului. în final se prezintă aprecierea valorică a funcției igienico-snniian a pădurilor din Belorusia. pe total ți la lieclar. Interesant de reținui că. In medie, un hectar de torni forestier prin funcția respectivă .aduce o valoare de 111 mii ruble (costul .oxigenului - 86 ruble, costul fitoncldclor — 488 ruble, rostul purificării acrului 459 ruble etc ). Deși metodologia este susceptibilă de complectări, analiza este inh-resanlă. deschizătoare de drumuri noi, dovedind cert că este limpul cn pădurea să fie apreciată la justă ei valoare. V.B. Zumr, Va ci a v și Lnndn, Mirosi av: Combate- rea boslrihizllor cu curse fermonole. în : Allgemcine Forsl- zeitung, Mieii. 1985, nr. 8, pag. 204—205. Sc arală modul de combatere a bostrihizilor tn arborctc de molid cu curse feromonale bitr-un ocol silvic (Gratzeii) din RSC, in hotar cu Austria. In perioada 1980 —1982 iu arborele de peste <111 ani, cu rupturi de vlnt și zăpadă, sau așezat tn goluri, lingă liziere si in parchete, circa 500 curse, In grupe de 2-3 bucăți, respectindu se distanța do 211 — 30 ni de la marginea arboretului. Cursele s-au postat cam două săptăniinî înaintea zborului principal. Acestea aveau patru pereți din tinichea și se terminau intr-un vas din material plastic în formă de pilule, cu o capacitate de 500 ml. Ga să nu sc prindă și insecte mai mari, cursa era umpufă pe trei sferturi cu apă sau acoperită cu plasă din sirmă. cu ochiurile de 5 x 5 mm. Săculețul cu preparatul feronional (indigen și din H.E G.J S-a attrnat în treimea superioară a cursei. întregul dispozitiv s-a așezat pe trei țăruși, la ințlțiiea de 1.5 iri. Pe parcursul Întregii perioade de vegetație, s-au prins îutr-o cursa, in anul 1980, 14200 gîndaci, în 1981-8800 si in 1982 numai 6200, mai multi hi mat și august, pe timpul roiului principal Superioritatea acestui mod dc combatere și avantajele fală de metoda clasică a arborilor cursă nu mai trebuie documen- tate Se menționează ca fiind o deficiență faptul că se dis- trug și gmdaci folositori, mai ales dacă pereții cursei slut transparenti. După trei ani de folosință a curselor feromonale se poale conchide că această metodă înlocuiește pe deplin arborii cursă. B.T. Sch-laepfer. B.: Inventarele forestiere din Elveția* în : Revue forestiere francaise, Xancy, 1985. nr, 4, pag 251 261, 2 fig., 29 ref. bibliografice. In Elveția există o gamă întreagă de metode de inventariere Colectivul care a conceput, proiectat și realizat instalația de desfăcut stive din bușteni s-a compus din dr. ing. J. Knrch. slng. C. Sfâșie și tebn. pr. Lucia Kruch. 40 REVISTA PĂDURILOR * Ănul 101 * 1986 • Nr. 1 Fig. 2. Căruciorul instalației de desfăcut stive de bușteni. alcătuita clin tablă groasă din oțel (1) de care sînt solidarizate patru role de rulare (2) și o piesă oscilantă (3) care se poate rabat'e în jurul unei articulații (4). Pentru a împiedica mișcarea piesei oscilante CU contragreutatea (6) în direcție nedorită a fost prevăzut un opritor (5). Calea de rulare a cuplului de cărucioare este constituită din profile U 12 îngropate în rampa platformei de prelucrare a materialului lem- nos, întregul cărucior, cu excepția unei părți a piesei oscilante, aflîndu-se sub planul platfor- mei. Acționarea cărucioarelor se face independent sau simultan, în raport, de cerințe, eu ajutorul unor cabluri flexibile înfășurate pe șaibe de acționare, prin intermediul a două motoare elec- trice de tip 180 M 48, care oferă și posibilitatea ca la cursa în gol să se obțină o viteză de mers dublă față de cursa în plin. Pentru a păstra în permanență o stare minimă de tensiune în cablurile de acționare, în vederea înlăturării fenomenului de patinare, an fost prevăzute sisteme de întindere cu greutăți, amplasate lateral față de direcția circuitului. De la un motor electric lanțul cinematic se continuă priutr-o transmisie cu curele trape zoidale la un redactor tip 4 BH—28, iar de aici prin intermediul unui lanț Gali la șaibele de acționare a cablului de care este prins căru- ciorul. Comanda instalației se face de la un tablou electric care permite punerea în funcțiune a fiecărui cărucior sau a amindurora, în raport de poziția în care se găsesc piesele de material lemnos. Pentru a reduce frecarea dintre bușteni și rampa de prelucrare, au fost prevăzute cinci șine de cale ferată normală pe care deplasarea se face prin alunecare și rostogolire. Principiul de funcționare este foarte simplu și constă în pătrunderea căruciorului sub stiva de material lemnos, moment în care piesa oscilantă se rabate în junii articulației (4) sub influența rezistențelor pe care le întîm- pină (fig. 3 a.) La cursa inversă, datorită greu lății proprii și a contragreutății piesei oscilante (6), aceasta se îndreaptă și antrenează în parte ei superioară una sau mai multe pitsse de material lemnos, după necesități, aflate în fața ei (fig. 3b). Mișcarea de rotație a piesei oscilante este împiedicată de opritorul (5). Fig. 3. Schema principiului de funcționare a căruciorului inștaiuției de. desfăcut stive de bușteni : a) modul dcrotire a piesei oscilante sub sarcinii la cursa In gol; fr) poziția piesei oscilante la cursa hi plin. Tehnologia de lucru preconizată este urmă- toarea : — la tactul 1, înainte de descărcarea mate- rialului din autotrolii, cărucioarele se aduc în apropierea zonei de prelucrare (lanț trans- portor) ; — la tactul 2, se descarcă materialul lemnos din autotrolii cu ajutorul instalației cu cabluri; — la tactul 3, se efectuează cursa în gol a cărucioarelor și ea constă în aducerea acestora, întotdeauna, numai sub primele 2—3 piese (în raport de diametrul lor); — la tactul 4, care reprezintă cursa în plin, buștenii sînt aduși piuă in zona de prelucrare din preajma lanțului transportor. Ciclul acesta se repetă de 5 ... 6 ori, formînd o repriză. După prelucrarea materialului dintr-o repriză se continuă cu o alta pînă cînd tot materialul descărcat a fost adus într-o formă ordonată, cu piesele de bușteni paralele între ele și nesuprapuse, în zona de prelucrare,, în acest fel se obține un spor substanțial de productivitate la prelucrare, se elimină total teama de accidentare care este specifică și potențială la lucrul în stivă și, de asemenea, nu mai este necesar transportul manual al lemnului prelucrat pînă la lanțul transpor- tor. 3. Productivitatea instalației Pentru a determina productivitatea insta- lației de desfăcut stive se notează eu: vf — viteza de mers în plin; ve — viteza de mers în gol; REVISTA PĂDURILOR • Anul 101 * I9S6 * Nr. 1 41 » — spațiul de deplasare a sarcinei; q — volumul unei sarcini j k — raportul vitezelor (k = vjvp, va > r,). în raport cu parametrii adoptați, timpul necesar pentru o cursa completă (gol + plin) va fi: ff^ = ^+A.s = țl±*> [4 Tr,-vg k-Vș (1) iar numărul curselor posibile pe oră se obține din: 3600 3600 kv- r curse" (1 + k)n L h J ' Dacă se lucrează în schimburi de 8 ore, atunci numărul total de curse este: 28800 k-v A = 8 tl -- ----------< (1 + k)x curse 8 h (3) Productivitatea instalației se obține din mul- tiplicarea numărului total de curse dinlr-un schimb cu volumul sarcinii medii transpor- tate, adică: P = X-q = 28800 k’V.p (1 + Ținindu-se seama de faptul că se lucrează în reprize și că dintr-un schimb nu se pot folosi integral cele 8 ore, apare necesar cu relația (4) să fie corectată cu un coeficient < 1) de utilizare a timpului operativ, așa că: 28800 k- G, Fin.3! (1 + k)a L^liJ (3) Dacă, spre exemplu, pentru parametrii rela- ției (o) se adoptă valorile : k == 2, 4 — 0,33 m/s, 8 = 12 m și 9, = 0,6, specifice pentru modelul experinentat realizat la centrul de sortare și preindustrializare Gurahotiț, atunci relația (5) devine: 317-g -my 8h («) în ipoteza că instalația este folosită numai pentru lemn subțire, cu piese uniforme aviud q = o 050 m3/fir și că la o cursă se deplasează numai o bucată, atunci se obține productivi- tatea minimă P'^ = 16 ma/8h, iar dacă, dim- potrivă, sarcina este alcătuită din mai multe piese, cu volumul mediu de q = 1,000 m3,sarcină, atunci se obține productivitatea maximă P’"1" = = 317 m3/8h. Evident, în realitate, volumul pieselor este ne- uniform distribuit între limitele 0,050 g suy • < u n-! rolb . .<• liltatr și tu perfrrlnmnnru ti brmli- ■ilo< •' -’l'li- meritelor incluah cu it»z* re’hw»' 10 Asupra virusurilor mimnopaiogenc se rețin rezultatele obținute în S U A, IHSS, Franța, Canada. R F Germania. Japonia, privind izolarea- unor'noi sășe de virusuri poliedrice, ți •citoplasmatîce din lâtve'de dăunători inlestate natural ți folosirea acestor agenți patogeni-in combaterea detonatori- lor forestieri. . In problema ciupercilor și prntozoarelor entomopatogcnc, interesante sint cercetările făcute in Franța, URS S. Anglia Egipt etc. prin folosirea sporilor de Beauverfa sp.. Knlonwp- hfora sp. și Nosrma sp. iu combaterea unor dăunători din sol și a de fol ia lori lor. în comparație cu bacteriile ți virusurile, acest grup de microorganisme se apllcfi pe seară mai redusă. Referitor la combaterea biologică cu ajutorul Insectelor entomofage, majoritatea comunicărilor științifice au tratat rolul limitativ al acestor factori biotici si posibilitățile de folosire a lor. Multe lucrări au prezentat posibilitățile de înmulțire și folosire o parazitului Tnrhnaramma. tn special pentru combaterea dăunătorilor din livezi. 0 cale importantă in combaterea biologică o constituie recoltarea de entomofagi din unele zone geografice depărtate Si introducerea lor In zonele in care lipsesc sau sc găsesc In număr redus. Asemenea lucrări se efectuează tn Canada și S1 A unde sc introduc paraziți recoltați atit din lârik e tropene cit si din alte zone. 0 cale dc utilizare a cnlomofagilor o constituie folosirea lor în cadrul unor scheme de combatere integrată. Speciile, de Calosoitm, CoccineUa, l-'nrmîca, Triehoyramma, ApMinns etc. au o largă răspîndire 1n ecosistemele naturale. In U II S S, Bulgaria ți alte țări, s-au construit linii teh- nologice producăl oare dc TrieTiogramnut, majoritatea acestor paraziti fiind folosiți la combaterea dăunătorilor pomilor fructiferi șl vitei de vie. — Combaterea integrată tn care s-au prezentat peste Hb referate științifice, iralînd diferite aspecte ale acestei metode. în general, schemele dc combatere integrală folosesc alit produsele biologice (preparate bacteriene, virale, feromoni, hormoni), cît și insecticide cu un grad scăzut tle poluare și In doze reduse care să asigure conservarea faunei folositoare. O extindere din ce în cc mai mare o au piretrinuizii de sinteză și insecticidul Oimiiiu care prezintă u toxicitate redusă fată de faună și enlomofauuă. — Combaterea chimică a insectelor șl țințurilcr, unde s-au dezbătut 72 referate științifice, majoritatea tratind probleme legale, de folosirea insecticidelor biodegradabile ți mai puțin poluante cum ar fi piretrinuizii de sinteză, carbamații, Uimi- linul etc. Cercetări interesaute • s au efectuat in ultima vreme în problema sintetizării unor insecticide din plante. în special din plante medicinale. Astfel de insecticide s-au olMinui sub formă de extracte din semințe, fructe și frunze de Juglnm rvyiu, Artemisin ithsinHtium, MarTUbnim du!gute. Hota cunina, Lfnnnduln neta ș.a. Aceste insecticide acționează asupra InsecleJor dăunătoare prin reducerea sau suprimarea totală ;< capacității de hrânire si prin împiedicarea depunerii onălor. Asemenea extracte obținute din peste 150 specii de plante bogate in uleiuri volatile s-au testat folosind apă. metanol, butanul. Din aceste, extracte 10—15 % au dovedit acțiune insecticidă Iată de insectele dăuna toare, in .același timp fiind netoxice pentru insectele folositoare... in concluzie, se poate afirma că la acest Congres s-a abor- dat In mai marc măsmă latura ecologică a protecției dăună- torilor din culturile agricole și din păduri, relevîndu-se posibi- litățile practice de tratamente chimice și biologice prin care să sc evite pagulnde aduse de insecte producției agricole și forestiere. In combaterea de viitor a daună lorilor sc au in vedere insecti- cidele cu acțiune biologică eficace, tn același timp biudegra- dubile, care să nu prezinte toxicitate pentru faună și entuiuo- faună precum și produsele biologice. Șe reține faptul că activitatea de protecția pădurilor din țara noastră este orientată tn această direcție. avtndu-se însă In vedere pc viitor : — Dezvoltarea în măsură mai mare a combaterii biolo- gice in cadrul unor sclteme de luptă integrală prin folosirea ntît a produselor microbiologice — bacterii și virusuri, cit șl a insectelor entomofage. I’c această linie. începind din primăvara anului 1985 ți 1986, se testază lu producție prepara- tul bnclerian Thurîngin, împotriva omizilor de Lymantria dispar, Malaros»ma nntsfria și alți defolîatori. — Extinderea utilizării feromonilor In depistarea, preveni- rea si combaterea glndacuhri dc scoarță al molidului Ips lliypotpaphus. — Sintetizarea unor feromoni specifici pentru dăunătorii Ips ami/inus, Pifyogșncs rholrograplms, l'iiipMiiius eurpl’ dens. Ilylnbius abielis și Trypodendron linealum. specii cu un larg areal dc răspindire în arboretele de rășinoase. — Perteclionarea tehnologiilor de avertizare prin folosirea feromonilor in cazul înmulțirilor insectei t-ijmantriu munacha, care in ultima perioadă a dezvoltat gradații extrem de mari in centrul Europei, mai cu seamă in Polonia. — îmbunătățirea tehnologiilor de producere a preparatelor virale, precum și inițierea unor cercetări pentru preparate mico t i ce-en l omopa t oue ne — Folosirea In mai mare măsură a furnicilor In combaterea biologică, prin o mal bună cunoaștere a «cestui potențial valoros care constituie o sursă utilă în menținerea echilibru- lui biologic din păduri, tn care direcție este necesară evitarea distrugerii acestora prin pășunat ți protejarea lor cu scutiere. — Restrîngerea șî limitarea insecticidelor care prezintă rcnianență și Înlocuirea acestora cu substanțe mai puțin poluante, cutii sini piretriimiziî de sinteză, Onefon (triclor- fon) Oltitox (Curbării), Dîmilln. Sllvelox. precum și altele. Alit lucrările 1u plinul sesiunii cit și pe secții s-au desfă- șurat Intr-un Spirit de bună iulelegeie. fiecare participant fiind animat de dorința vie tle a-și aduce contribuția la reușita acestei manifestări științifice. S-a stabilit ca al XVUl-lea Congres Internațional de Ento- mologie să aibă loc la Yancnuvcr - • Canada, in perioada 3-9 Iulie tm. Dr, ing. A. SJMIONESGU Simpozionul «.Pădurea și protecția solului” tn cadrul serialului științific*! desfășurat sub genericul „Pădurea Iii viața poporului român", la Cluj Napoca a avut loc. la 6 mai 1985, simpozionul „Pădurea șt protecția «olului", organizat dc Academia R.S. România — Filiala din Cluj- - Nap o ca. Au fost prezentate următoarele comunicări știiuțitice; cir. doc, V, GIURGIU : Pădurile eu funcții de prntrețle a sulului și principiile gospodăririi lor pc baze ecologice ; — prof. dr. doc. C. < iURtl  : împădurirea psemlogleiu- rllor mlăștinoase din cimpia joasă a Someșului șl a '«olurilor vcrlice cu ImJăștlnnre de primăvară din Cimpia Timișului; * A se vedea nr. 2/1985 al Revistei pădurilor (pag. 108). — dr, doc. I. LUPE; Perdelele forestiere dc protecție «l solul agricol: dr. ing. ALEXANDRINA VASU ți dr. ing. G. ROȘU: Degradarea solurilor forestiere iu culturile de molid efectuate Io aiurii arealului natural de vegetație ; dr. ing. G. TRACI împădurirea terenurilor degradate, mijloc eficient pentru reconstrucția ecologică a teritorii- lor degradate antropic prof. dr. I. PUIA. dr. V, SORAN : Ilaporturi pădure — — agricultură di. ing. P, SCîTAREANU: Interferențe ecofilartire între ecosistemele forestiere și auroccosistcme dr. doc. H. ALMAȘAN : Pădure- ogor, vinul. 50 REVISTA PĂDURILOR. • Anui 101 * 1980 * Nr.l în eonlinuare s-au prezentai comunicări referiLaore la protecția solului prin pomicultură ți cultura viței de vie. Din lucrările simpozionului s-au desprins următoarele con el uzii mai importante : ponderea și rolul pădurilor cu funcții speciale de pro- terțiea solului sînt lu creștere. Gospodărirea lor trebuie așeza- tă pe baze ecologice (evitarea tăierilor rase, aplicarea dc tratamente cu perioadă lungă dc regenerare, lucrări 5 ani nu sc schimbă aproape nimfe. Pe terenul In pantă vor predomina metodele cu cablu iar pe stiluri mlăș- tinoase se vor folosi tractoarele cu pneuri late. în ce privește accesibilitatea se arată că — exceptind folosirea helicopterelor și avioanelor - numai o rețea densă de drumuri forestiere asigură mecanizarea și transportul lemnului. Folosirea trac- toarelor și a troliilor reclamă o distantă Intre drumuri de 100 -200 iti. Pe viitor se va menține tendința dc a se Com- pleta rețeaua existentă (in pădurile de stat din Landul Haden- -Wurtemberg există 64 ml/ha) cu drumuri de scoatere, res- pectindu-se cerințele silviculluralc și aplicindu-se deviza ,.calitate în loc de cantitate”. Proiecția muncii reprezintă un capitol mai trist pentru că in ultimii 40 dc ani s-au Înregi- strai peste im milion de accidente de muncă, peste o mie de muncitori forestieri s-au accidentat mortal iar proporția de Înregistrări a crescut. Din cauza zgomotelor, a vibrațiilor și a gazelor nocive s-au născut noi pericole necunoscute plnă in prezent. Absentele datorate îmbolnăvirilor sini apre b) (are elemente de reproducere cil mare randament pro- ductiv prezintă stabilitate maximă față de aci urnea variabilă a factorilor de mediu. Aceste condiții slnt îndeplinite tu cea mai mare măsură de un material dc reproducere cu largă bază genetică, deci cu un potențial genetic maxim, constant realizabil într u largă gamă de condiții naturale. Stabilitatea trebuie înțeleasă insă nu ca constanță generală, ci numai a unor caractere de Impor- tantă economică deosebită. Primatul economicului asupra fenotipicului structural, impus dc considerente de ordin prac- tic, conferă geneticei ecologice valențe științifice noi. care o apropie de disciplinele cu caracter aplicativ. Trebuie insă evitate exagerările in această direcție a supremației economi* cului față de natură. l’ n interes științific deosebit prezintă pentru silvicultură paginile în care autorul redă caracteristicile sistemului gcnclic n principalelor specii de arbori: molid, brad, larice. pin silvestru și stejar pedunculnt. Slnt analizate procesele de reproducere și de cucerire a spațiului vital (anteza. fruclifi- cația, creșterea, inelul anual, regenerarea etc) în legătură cu zestrea genetică și cu influența factorilor de mediu asupra acestor procese. l’n mare spațiu din lucrare este consacrat strategiilor ada- plării. Acestea sînt prezentate prin prisma reacțiilor la varia- țiile de scurtă și de lungă durată ale factorilor de mediu, ale structurii populațiilor, ale fiziologiei și biochimici și ale for- melor de adaptare la ciclurile climatice regionale și generale. Sînt prezentate in continuare trăsăturile generale ale diversi- tății genetice la arbori, insistindu-se asupra modalităților de conservare a vuriabilllățli. Gartea este bogat ilustrată, conține mult material informa- tiv valoros și bine sistematizai, adesea expus in formule matematice si are meritul de a umple un gol demnii resim- țit în silvolosia românească. Dr. ing. G. BÎNDII" eiobile și numai o mică parte dintre muncitorii loreslici ating Urnita de virstă. Cercetarea forestieră privind tehnica dc aplic a va trebui să sc ocupe și in viitor cu mecanismele, procedeele, și organizarea muncii, precum și cn problemele ergunojuise ni ecologice. B.T. Gayler-W: Transformarea arboretelor pure n păăur naturale viabile. ins AUgemcine Forst Zeitschrin, Mtinchen, 1DB5, nr, 1«. pag. 443 -446. Din cauza noxelor poluante, multe păduri din Republica Federală Germania sint tu suferință, fapt ce impune aplicarea de remedii salvatoare, ca acelea folosi ic după atacul masiv de ipidac hi urma celui dc-al doilea război mondial. Silvicul- torii de atunci au îngrijii intensiv arboretele, folosind fiecare arbore sănătos șiextraghid pe cei bolnavi, fără viitor. In golu- rile create s-a introdus fie artificial, fie pe cale naturală, mal ales foioase. în nici un caz. nu s-au executat tăîerî rase. Dacă se pune acum problema transformării arboretelor pure Iu păduri naturale, să se știe că aceasta este o acțiune de durai., care solicită multă răbdare și spirit de observație, MmuenlnJ cel mai oportun ar fi trecerea de la stadiul de păris la cel dr codrișnr, fără Insă a se crea in mod artificial ochiuri pentru talrmlucerca altor specii. Ar fi o faptă neeconoiuică și s ar slăbi inutil arboretul. într-un molidiș dc virslă mijlocii’, dezvoltat normal, se găsesc mulți arbori fără vulimn- Prin extragerea acestora se pol realiza punctele de intervenție, în cele mai multe cazuri natura creează singură iwlilnrilL* in cari* se pot introduce speciile de umbră, in ce prhi șic idege rea speciilor se recomandă să ne orientăm după uimpu/lțln arboretelor intacte care vegetează pe stațiuni similare l’n sol adecvat se Va prefera bradul iinpreunâ eu fagul, in moli «lele sc produc frecvent calamități in stațiuni mnede. mlăștinoase. Acolo trebuie introdus anfttul negru cai® Ilvl irmrnzi'i eu o pompă. In acele stațiuni sc îmămințează nul mal, tuarlc vigu- ros, molidul, bradul ,frasinul si paltinul. Pe sol urld.Lukarn, sau nisipos să folosim aninul alb. Dacă sub clujul efominaht s-a realizat un tineret sănătos, ar fi greșit să ne gludjm Iu îndepărtarea lui, cit timp este viabil și încă n-a realiza I liînien siuuile dorite. Etajul dominant protejează -i stimulează tineretul in multe privințe. Din puncl de vedere economie, după cum rezultă din evidentele ocolului sihle Erdmanns- hausen. Landul Saxonîa- Inferioară. irunstermnrea este rentabilă pentru a. după / -i Hl; i, ■, , .x-n iu ,U Ia 2,0 Ia 5.3 m*/ha, iar fondul lemnos dc ■ । I I 7 Iu 2LI mJ1lhu *-------- B.T. REVISTA PĂDURILOR ♦ Anul 101 ♦ 1986 ♦ Nr.l 5o Tematica Revistei pădurilor Ilevhla pădurilor publică articole originale dlu domeniile de vlrf ale științei șl lehnlcli forestiere con- temporane, bazate pe experlmenldrl concludente eu aplicabilitate In prnellcA, Vor mea prioritate, de asemenea, articolele elaborate de specialiști din producție prin eare se prezintă realizări tehnico științifice importante sau experiența locolS. Vor fi evltnte articolele eu generalități sau opinii nesusțfnule prin date concrete rezultate din experimentări, Observații și din experiența întreprinderilor forestiere. 0 atenție deosebită se vn acorda publicării de articole din următourele domenii: — genetica forestieră și ameliorarea arborilor, inclusiv probleme privind ingineria genetică, propagarea vegetativă prin culturi de celule și țesuturi, genetică ecologică etc. Prioritate se vu acorda articolelor referitoare la crearea dc noi forme genetice polihincționale și rezistente Ia boli șl dăunători: — ecologia șt eeoflzîologia forestieră î pedologia și studiul stațiunilor forestiere ; ocrotirea și promovarea In cultură a speciilor fores- tiere autohtone de mare valoare economică șl ecologică (stejar pedunculat, gorun, fag, brad, molid ș.a.) — regenerarea naturală și artificialii a arborelelorpe baze ecologice, cu luarea în considerare a cerințelor econo- mice, evitlnd tăierile rase: — îngrijirea și conducerea arborelelor in raport cn țelu- rile de gospodărire și condițiile ecologice ; - prevenirea și combaterea fenomenelor de poluare In fondul forestier, a doborttttrîlor și a rupturilor produse de vini și zăpadă ; — reconstrucția ecologică a arboretelor funcțional neco- respunzătoare, dlml prioritate metodelor care evită tăierile rase de refacere; — protecția pădurilor prin metode biologice și integrate, avindtvsc tn vedere în primul rînd evitarea combaterilor chimice; — prezentarea de metode moderne dendrometrice, bazate pe folosirea calculatoarelor electronice și a altor tehnici de vlrf; — auxologia forestieră, cu evidențierea celor mal eficiente intervenții silviculturale sub raportul producției de masă lemnoasă de calitate superioară ; — metode moderne pentru inventarierea integrală și integrată a resurselor forestiere, la nivelul arboretelor și pc mari spații forestiere, monitoring forestier; — amenajarea pădurilor pc baze ecologice, potrivit teoriei sistemelor și în viziunea unei silvicultori eu țeluri multiple ; — zonarea și gospodărirea funcțională u arborelelor; — aplicarea teledetecției și fotogramelriei In economia forestieră: — mecanizarea lucrărilor silvice, punind accentul pe teh- nologii mici consumatoare de energie ; - amenajam bazinelor liidrogafice torențiale, acordhid o importanții mai marc rolului hidrologic și antierozional al pădurilor și, tn consecință, măsurilor de gospodărire a fon- dului forestier din aceste bazine. Pentru corectarea torenților se va acorda o imporlanlă mai mare soluțiilor bazate p& folosirea materialelor locale ; — perfecționarea tehnologiilor de exploatare a pădurilor, cu luarea tn considerare în mai mare măsură a exigențelor silviculturnle și a restricțiilor privind conservarea calității factorilor de mediu. Se va urmări elaborarea de soluții prin care se vor reduce consumurile energetice; — dotarea fondului forestier cu căi de transport eficiente; — folosirea In mai mare măsură a resurselor dc energie neconvențională; - folosirea rațională a tuturor resurselor forestiere; - dezvoltarea salmoniculturiî și amplificarea culturilor de arbuști și a răchi tării lor; — optimizarea raportului dintre silvicultură și gospodă- rirea cinegetică; — aplicarea informaticii și a cercetărilor operaționale, in silvicultură și exploatări forestiere; — studii ergonomice în silvicultură și exploatări forestiere ; — probleme de economie, organizarea muncii și a Între- prinderilor în .silvicultură și in domeniul exploatării fores- tiere ; — aspecte inedite referitoare la istoria silviculturii și exploatării forestiere românești; Totodată se primesc spre publicare scurte recenzii asupra unor lucrări de specialitate publicate, precum șl materiale dc cronică forestieră. Notă către autori Autorii sînt rugați să respecte următoarele reguli generale privind elabo- rarea și prezentarea articolelor spre publicare: a rticolele vor fi dactilografiate pe o singură pagină, la două rînduri; t abelele vor fi dactilografiate pe pagini separate, iar diagramele vor fi executate în tuș, pe hîrtic de calc. Explicația figurilor va fi dactilografiată pe pagină separată; — numele autorilor vor fi precedate de inițiale; — articolele se trimit cu o notă insoțitoare în care se vor indica : profesia, titlurile academice, științifice sau didactice, locul de muncă, localitatea și adresa, numere de telefon, referitoare la autor; — articolele nu trebuie să depășească opt pagini dactilografiate, la două rînduri, inclusiv bibliografia, rezumatul și figurile. Rezumatul articolului de maxi- mum zece rînduri dactilografiate va fi înaintat în limba română și tradus în limba engleză; — citarea lucrărilor în text se va face prin indicarea autorului și a anului de apariție a lucrării citate. Bibliografia se va prezenta după normele folosite la Revista pădurilor. Lucrările executate în cadrul diverselor instituții vor purta aprobarea aces- tora spre publicare. Responsabilitatea asupra conținutului articolelor revine autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Lucrările care au fost publicate integral sau parțial nu mai pot fi trimise spre, publicare la Revista pădurilor Nu se admite trimiterea, concomitentă a articolului și la alte publicații. Corecturile trimise autorilor vor fi înapoiate la redacție in maximum 2 zile de la primire. Nu se admit modificări esențiale față de manuscris. usncnum silvic județean str luminii nr. 9 telefon 13006 1 Itltorll din străin (Hule se pot ahmm prin HOMPHESFTi.ATEI.il- sectorul expurt-lmport pwA P.O. Box 12 - 2111. telel 1037b' PHSH 11. București, tale* Urlvl|el. nr. G$ — GB. The forelyn rraders niay subsrrlbe hy HOMPHESFTI.AȚEL1A — export unii import prrss ■ seeltou PAL Hox 12 — 201. telex 1037U — PHSFI 11. Hueureștl. ('alea tirivlțel, nr. G4 - SG. în cadrul Oculului silvic Blaj, Atelierul de împletituri din nuiele de răchită, confecționează diferite modele de coșulețe destinate florăriilor, pe care le putem oferi, la cerere, oricărui beneficiar, pe bază de comandă fermă. MM X