Revistă tehnico-științifică editată de Societatea „Progresul Silvic" COLEGIUL DE REDACȚIE CUPRINS Redactor responsabil: Prof. Dr. Ing. StelianA. Borz Hadi Beygi Heidarlou O sinteză a politicii și legislației forestiere iraniene..........1 Membri: Prof. Dr. Ing. loan V. Abrudan Ing. Codruț Bîlea Prof. Dr. Ing. Alexandru L. Curtu Conf. Dr. lug. Mihai Daia Conf. Dr. Ing. Gabriel Duduman Ing. Olga Georgescu Conf. Dr. Ing. Sergiu Horodnic Gheorghe Novac Răspândirea mojdreanului (Fraxinus ornus L.) în condițiile ecologice din Republica Moldova....................................15 Cristian Panaite, Marian Drăgoi Valoarea adăugată în tranzacțiile cu masă lemnoasă din România: O analiză a modelului intrări-ieșiri....................................33 ISSN: 1583-7890 ISSN (Varianta Online): 2067-1962 Indexare în baze de date: CABI DOA] Google Academic SCIPIO Reproducerea parțială sau totală a articolelor sau ilustrațiilor poate fi făcută cu acordul redacției revistei. Este obligatorie menționarea autorului și a sursei. Articolele publicate de Revista Pădurilor nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor. Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-050 Revista Pădurilor available online at: www.revistapadurilor.com Journal edited by the "Progresul Silvic" Society EDITORIAL BOARD Editor in Chief: Praf. Dr. Stelian A. Borz CONTENTS Hadi Beygi Heidarlou An OverView on Iran's Forestry Law and Policy: Lessons for the Future...................................................j Editorial Members: Praf. Dr. loan V. Abrudan Eng. Codruț Bîlea Praf. Dr. Alexandru L. Curtu Assist. Prof. Dr. Mihai Daia Assist. Prof. Dr. Gabriel Duduman Eng. Olga Georgescu Assist. Prof. Dr. Sergiu Florodnic Gheorghe Novac Spread cfManna Ash (Fraxinus ornus L.) in the Ecologicul Conditions cfthe Republic cf Moldova....................................15 Cristian Panaite, Marian Drăgoi Added Value for Timber Trade in Romania. An Input-Output Approach..................................................33 ISSN: 1583-7890 ISSN (ONLINE): 2067-1962 Indexed by: CABI DOAJ Google Academic SCIPIO Paitial 01 full repwduction cf articles andfigures may be done pending the agreement cf the journal. In case cf parțial or full reproduction, it is mandatory to mention the authors and the source article. Articles published by Revista Pădurilor hold solely the responsibility cf their authors. Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-050 Revista Pădurilor available online at: www.revistapadurilor.com AN OVERVIEW OF IRAN'S FORESTRY LAW AND POLICY: LESSONS FOR THE FUTURE Hadi Beygi Heidarloua * a Department of Forest Engineering, Forest Management Planning and Terrestrial Measurements, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, Transilvania University of Brașov, Șirul Beethoven 1, 500123 Brașov, Romania. HIGHLIGHTS • The law on the nationalization of forest and pasture lands has been broken. • The culturalization of natural resource conservation has received little consideration. • Local community participation in forest management laws is not covered. ARTICLE INFO Article history: Manuscript received: 28 December 2022 Received in revised form: 01 March 2023 Accepted: 01 March 2023 Page count: 14 pages. GRAPHICAL ABSTRACT ■Hh Population (Million) —Natural Gas Consumplion (Million Cubic Mctcr) (Million ha) "M" Reported forest cover (Million ha) Article type: Review Editor: Stelian Alexandru Borz Keywords: Conservation policy Forest management Forest policy Literature review ABSTRACT A complete, comprehensive, and imparțial review cf the policies and regulations governing natural resources, particularii/ forest lands, in developing nations with low forest cover such as Iran is required to guarantee that the limited financial, human, and socio-political resources committed to these policies are used ejfectively. However, such assessments are frequently considered odd by these countries' governments and cjficials. The laws and regulations related to forests and pastures enacted in Iran are presented in this article by searching and examining the approvals cf the National and Islamic Council, the Council cf Ministers, the Supreme Administrative Council, and the Supreme Council cf Urban Planning and Architecture cflran since the nationalization cf forests and pastures in 1963. The findings revealed that there are flaws in current legislation, such as a lack cfattention to indigenous knowledge, local participation, and their implications on the restoration, development, and conservation cf forests and pastures. There are also overlapping and corflicting rules governing natural resources and național territories. * Corresponding author. Tel.: +40-728-447-602. E-mail address: hadi.beygi@unitbv.ro Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... 1. INTRODUCTION Forests supply a wealth of products and Services to society and are of global importance [1], However, people have altered the Earth’s surface through deforestation, agricultural and residential areas expansion [2]. According to the FAO’s forest resource assessment, our worldwide forest resource is shrinking, but at a slower annual rate than in the past [3,4]. Decreased deforestation rates might be attributed to slower economic growth, forest scarcity, slower farmland expansion, and a decreased demand for cleared land [5], or it can be an indication that conservation efforts are working [2,6], Among other factors influencing forest transition or reducing deforestation rate, the most pressing concern today is determining the true contribution of government policies [7], because, for many years, governments, particularly those in developing countries, have used a variety of approaches and strategies (such as stringent regulations, conservation programs, and plâns) to play an important role in preserving and restoring forest lands [8]. As a result, these areas are experiencing forest transition or slower forest degradation rates. Human demands, for example, have resulted in the decrease of forest area in China during the last years. However, the extent of forest lands has expanded as a result of the execution of six significant forestry policies since 2000 [9], When paired with incentives for people or communities, these conservation policies limited overexploitation of natural resources and halted the degradation of natural systems linked with them [10], One of the distinguishing features of modem societies is that they are guided by rules and regulations that are purposefully written, implemented, and accepted [11], These rules and regulations are not ad hoc or temporary instructions, but rather basic and permanent orders. Laws, regulations, and policies are frequently established and authorized by specialized procedures and rituals, such as legislative or administrative processes, through debate and consultation [12], The scope and depth of such rules and regulations are so broad and numerous that they now embrace all elements of human existence and serve as the foundation of civic life and social, economic, and cultural relations, among other things [13], Natural resources, such as lands, forests, and pastures, are valuable assets to any country. Forests and pastures are public property in Iran and belong to every Iranian, hence they should be managed and protected in the best interests of all [14], In Iranian culture, forests and pastures are renewable natural resources that belong to the people and must be passed down to future generations. Forest and pastures rules govern operations in these regions in terms of management and exploitation. Government entities are normally in charge of planning and enforcing forestry and range management legislation, as well as calculating the above ground standing biomass, planning, protecting, and utilizing natural resources. Preparing and enforcing proper legislation, on the other hand, will protect forests and pastures while drafting and enforcing suitable legislation will conserve forests and pastures [11], The results of a research at the internațional level by the World Bank state that the laws and regulations of the natural resources sector are generally moving in the direction of sustainable development, and the laws are oriented towards environmental protection, conservation of resources and aesthetic values [15], 2 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... Natural resource laws of Iran were created at various points in time and under various situations. Some laws were enacted under typical legislative and parliamentary settings, while others were enacted in response to political and social events, as well as unique circumstances such as the time of the 1979 Iranian revolution [16], Islamic principles, foundational laws, technical concepts, management regulations, policy formulations, conventions and traditions, social culture, and internațional standards serve as the legal foundations for Iran's natural resources sector [17], According to Article 45 of the Iranian Constitution, the government owns forests and pastures [18], Following years of deforestation, the Forests Nationalization Law (FNL), which was passed in 1963, brought about a significant transformation in the Iran's natural resource management and legal structura, which is still in place today. The main goal of the law is to conserve natural resources and achieve sustainable management of forests. In addition to frequent monitoring by forest offices at the county level, this strategy has resulted in the implementation of several laws, regulations, and preservation strategies in Iran's forests. In terms of legislative history, there were key legislations adopted by the Iran's National Council prior to the FNL (January 17, 1963). Among these, the following are worth mentioning: The Law on the Formation of States, as well as the Instructions to Govemors (December 1907): concerning the conservation and management of the state's forests and pastures; Regulations of the Real Estate and Document Registration Law (March 17, 1932) and the Government Property Registration Law (January 7, 1943): concerning the granting of ownership certificates for government properties and public forests; Law on Forests (January 7, 1943): concerning the protection, exploitation, and administration of public and private forests, as well as the criminality of forests degradation and tree cutting; Law establishing farms, pastures, state and government properties in Iran (1948): concerning pastures and forests property and ownership, as well as the administration and exploitation of state forests; Amendment to the statute governing document and real estate registration (January 23, 1959): in terms of property boundary renewal from woodland and pasture land; The Iran's legal bill of forests and pastures (July 14, 1959): concerning preservation, maintenance, restoration, and exploitation, as well as management, afforestation, and forest development. The Cabinet of Ministers has also approved important letters prior to the nationalization of forests and pastures, including the separation of industrial forests from non-industrial forests (May 21, 1932), the law related to management, exploitation, protection, and conservation, changing the use of forests and forecasting violations and punishments (December 30,1943), and the land reform law (1960). This study is concerned with the identification, collection, and examination of the laws, policies, and regulations adopted by the Iran's National and Islamic Councils, as well as their corresponding executive rules, that exist in the sphere of forests and pastures following their nationalization in 1963. Because the examination and critique of laws and regulations in the field of 3 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... natural resources has been done in a restricted and limited fashion, this research is for those who work in the socioeconomic and legal sectors of the forest and pasture fields, and it can give relevant indicators and criteria. 2. MATERIALS AND METHODS Iran is one of the nations with limited forest cover, having an area of about 164 million acres in Central Asia. The majority of Iran is hilly, with a central plateau containing steppes, semi-steppes, and saline deserts [19], Iran's forests are classified by ecologists and botanists into five vegetation zones [20] (Figure 1): i) the Hyrcanian (Caspian) Forests, which comprises the Iran's northern green belt, ii) Irano-Turanian Forests, which are mostly distributed over the Iran's center, iii) the Zagros Forests of western Iran, which consists primarily of sparse coppice oak forests, iv) the Persian Gulf and Sea of Oman Region forests, which is spread out along the Southern shore, and v) the Arasbaran biosphere reserve, in the Caucasus Iranian highlands, which holds several rare plant species. The Iranian Hyrcanian forest is the main source supplying the industry by timber production, whereas the rest of the forests, are not harvested due to low growth rates and vulnerability. ArasbaranForests E*L _ Hyrcanian Forests MH CiUlt Ol Oman Figure 1. Iran's forest classification map based on ecological parameters. Source: www.frw.ir Meanwhile, Iran's natural resources (particularly its forests and rangelands) have been subjected to a variety of interventions. According to Global Forest Watch estimates, Iran's forest cover in 2010 was 0.85% of its total area (1.37 Mha). In addition, between 2015 and 2020, around 12,000 ha of the country's forests were destroyed per year [21], Deforestation has undoubtedly 4 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... occurred in Iran for many years [22], Even under the most hopeful scenario, estimates have shown that if oii had not been discovered and employed as an energy source in Iran, Iran may have lost all of its forests by the year 2000 (Figure 2). The discovery of oii in Iran in May 1908 was the most major socioeconomic event that influenced rates of urbanization and deforestation. Although oii has given a protective buffer for forests, preventing logging and procurement of firewood and fuelwood, it has also resulted in urbanization and the start of certain unwelcome development projects, which have damaged the forests [23], Even during periods of heavy deforestation, the yearly rate of reduction of forest areas in Iran has been lower than the overall rate (1850-1980) (Table 1). It is clear that deforestation has coincided with huge and amazing demographic and socioeconomic changes. 1850 1870 1890 1910 1930 1950 1970 1990 2010 -1» !■ Natural Gas Consumption (Million Cubic Metcr) M Population (Million) A Predicted forest cover (Million ha) —Reported forest cover (Million ha) Figure 2. The reciprocal impact of population growth and forest cover loss in Iran between 1850 and 2010. Source: [14] Table 1. Iran's annual rate of deforestation. Source: [24] Period Total deforestation Average yearly decline Average population (m’ha1) (m3ha 9 (million) 1850-1980 1980-2000 2000-2010 24.29 0.19 (0.78%) 14.35 4.00 0.20 (1.25%) 54.41 2.67 0.72 (1.59%) 70.11 Forest, pastures are renewable natural resources have been included in most of the Iran's laws and regulations. The laws and regulations concerning forests and pastures presented in this study were compiled by searching and reviewing the approvals of Iran's National and Islamic Councils, Council of Ministers, Supreme Administrative Council, and Supreme Council of Urban Planning and Architecture from the date of FNL (1963). The FNL resulted in significant changes to the legal and managerial norms governing these two land uses, and private ownership of forests and pastures was abolished and replaced by state ownership. As a result, the laws and regulations enacted after 1963 are examined in this study. The laws were gathered and examined via the Research Center of the Islamic Council's website (www.rc.majlis.ir), official media, and legal literature (Laws and Regulations Portal of Islamic Republic of Iran, www.qavanin.ir), and the content of the mles and regulations governing forests and pastures, as well as other sectors, was reviewed. 5 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... 3. RESULTS On January 7, 1943, the first forest legislation was passed in Iran. This 18-article law charged the Ministry of Agriculture with the protection and establishment of forests, as well as the control over their utilization. This required private forest owners to comply with the Ministry's demands. According to the requirements of this law, one of the most prominent elements in forest degradation at the time was cutting down trees for the purpose of producing firewood and charcoal and transforming the forest into agricultural land. Before and after Iran's 1979 revolution, the two primary legislative bodies of Iran were the National and Islamic Councils. The legislation passed by the National and Islamic Councils concerns forests and pastures in terms of land nationalization, protection, exploitation, land transfer, and forest and pasture restoration. Table 2 provides an overview of the most important legislation passed by the parliaments and Cabinet of Ministers conceming forests and pastures. By enacting the Iran's FNL in 1963 and the executive rules of the aforementioned law in 1964, the Council of Ministers achieved a milestone in the sphere of legal issues and administration of the country's natural resources. According to this lefter of consent, all of the country's forests, pastures, coppice forests, and forested lands are designated public property and become the property of the government. The Iranian Forestry Organization was charged with the conservation, restoration, and development of the aforementioned resources, as well as with their utilization. In practice, the execution of this resolution replaced ineffective management of government entities in order to maintain and protect these resources. The legislation for the conservation and utilization of forests and pastures, which is regarded as the most significant natural resource law, was passed in 1967. Following the establishment of the Ministry of Natural Resources in the same year, highly successful actions were made to support the conservation, restoration, development, and utilization of the country's forests and grasslands. Many of the rules and regulations, as well as the country's basic attitudes in the field of natural resource management (including the establishment of the Forest Guard, Natural Resources Research Institute, Rangelands Construction Fund, and so on), are among the most significant achievements that have persisted since the foundation of this ministry until the end of 1971, when its dissolution was declared. In reality, the most blooming time of relevance to the country's natural resources in the governments organizational structure shouldbe assigned to thisbrief period. However, during this time, policies were implemented that would provide the foundation of the difficulties that would arise in the years following the loss of the forests. The approval of the law on the manner of transfer and revival of lands by the Islamic Republic of Iran's Government in 1979 and 1980, as well as the approval of amending of this law and its subsequent amendments, had a significant impact on land use and the facilitation of natural resource transfer areas. In addition to a new description of the type of lands, it detailed the technique of assigning and dividing it without respect for the policy of good land utilization and determining the optimal use of the property. 6 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... Table 2. Laws approved by the Iran's National and Islamic Councils and Cabinet of Ministers in relation to forests and pastures from the date of their nationalization Tifle of the law Approval date Subject of law Forests nationalization law 17/01/1963 Nationalization of wooded lands by the government, including pastures, woods, and forested lands Fishing and hunting law 06/06/1967 Preservation and maintaining of meadows and woods Conservation and exploitation of 16/08/1967 Preservation, restoration, alteration, development, and exploitation, forests and pastures law as well as associated crimes and punishments Allowing the Ministry of Water and Electricity to transfer Water and its nationalization law 18/07/1968 unforested pastures and barren lands in order to carry out building projects Amendment to the conservation and The subject of grazing plâns, forest exploitation, and authorization exploitation of forests and pastures 09/04/1969 to assign and alter the land use of forests and pastures into other law land uses Revising some provisions of the conservation and exploitation of 08/06/1970 Permission to modify the usage of național lands forests and pastures law Iranian Physical Education Organization establishment law 13/06/1971 Allowing the transfer of pastures for a change in usage Preservation and expansion of green space and the preventing arbitrary 02/08/1973 Forest and pasture conservation tree cutting law Urban land law executive regulations 20/06/1982 Allocation of forests and pastures Forest and pasture exploitation, protection, livestock and pasture The Islamic Republic of Iran's five- balance, livestock exit from the forest, supply of feed and fuel for year legislation for economic, social, Since 1989 forest residents, pasture and național lands assignment, ban of and cultural growth forest wood exploitation, and valuation of natural resources in național accounts Protection of natural resources and 07/03/1993 In relation to the nationalization of forests forest reserves law Islamic Penal Code 22/05/1996 Punishment for people who destroy forests and pastures The third economic, social, and cultural development program's law 15/07/2001 Protection of natural resources Comprehensive Hyrcanian Forest Protection Program 15/09/2003 Preservation, maintenance and development of forests Water investment law 13/12/2004 Allocation of forests and pastures The fourth economic, social, and cultural development program's law 01/06/2005 Allocation of forests and pastures Nomads' Organizational Regulations 09/06/2005 Allocation of forests and pastures Law to abolish some impediments to industrial production and investment 08/12/2008 Allocation of național lands for industrial and mining development Increasing agriculture and natural 14/07/2010 Cadastre preparation, government ownership of național lands, assignment of the right to utilize these lands to persons, and ban on resources productivity definitive transfer of ownership of național, state, and barren lands Increasing agriculture and natural resources productivity 11/08/2013 Calculating the financial value of damages to forests and pastures Forest monitoring, preservation, exploitation, and management 18/12/2013 Forest conservation optimization program Executive policies to address the dust 26/06/2016 Wind erosion protection of soil resources, forest development, and problem pasture restoration Forest rest or național forest breathing plan 12/01/2017 Prohibition of any wood exploitation from Hyrcanian forests Conservation and exploitation of forests and pastures law 05/11/2017 An increase in crimes involving natural vegetation destruction 7 Revista pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... The Islamic Council increased forest species conservation in 1992 by passing the law "Preservation and protection cfthe natural resources and forest reserves", which included three articles and seven remarks. The Islamic Council adopted the statute "Collecting some cf the government's income and utilizing it in specific instances" in 1994, and authorized the definitive sale and transfer of nationalized or state lands, as well as their rcstoration. By amending the legislation on forest and pasture conservation and exploitation in Iran on September 29,1994, the Expediency Council mandated the Ministry of Agriculture to clear the forest lands of the northern plains and the unforested național pastures within three years, which were changed to other land uses without obtaining legal permission until the end of 1987, handed over or sold in exchange for a rent or a fixed price. In effect, the ratification of this law rendered all unlawful occupations and encroachments legal, and a seal of approval was placed on the occupations and destructions, which created the basis for new occupations of natural resource areas with the purpose of land ownership. However, due to the magnitude of the problem and the existence of a significant number of cases in the executive branch, as well as the fact that implementation of this legislation was not achievable within three years, the aforementioned amendment law was extended in 2000 for another three years. The Ministry of Agriculture was then required to determine the assignment of the files generated till the end of 2001 by the end of 2003. Despite the law's priority, the Ministry of Agriculture (the country's Organization of Forests, Ranges, and Watersheds) was unable to complete this issue by the end of 2002 due to the volume and scope of the problem. Finally, by proposing and passing a provision of Note 20 of the 2004 budget legislation for the entire country, the law's execution was prolonged until the end of this year. In addition to the foregoing, Article 108 of the Iran's Third Five-Year Development Plan Law has two clauses: in the lst clause, authority was granted to transfer substanțial amounts of național territory in order to utilize the specialized forces of entrepreneurs in the water and agriculture sectors. Furthermore, under 2nd clause, it is possible to transfer național lands to nomads, tradițional users, and ranchers in order to liberate natural resources and ensure proper management. Various conservation plâns were developed and implemented in the following years in order to remove obstacles and problems in Iran's forest management programs, with the goal of providing a comprehensive program that includes all social, economic, natural, and environmental aspects of the forest areas, including forest sustainability. Various multinațional initiatives, including the following, have also been implemented in Iran: The Carbon Sequestration Project (CSP), which was launched for the first time in 2004 with the cooperation of Iran's Forestry, Rangeland and Watershed management Organization, Civil service of the United Nations Development Programme (UNDP) and the Global Environment Facility (GEF); MENARID Instituțional Strengthening and Coherence for Integrated Natural Resources Management which was launched for the first time in 2010 with the cooperation of Iran's Forestry, Rangeland and Watershed management Organization, Civil service of the United Nations Development Programme (UNDP) and the Global Environment Facility (GEF); 8 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... Rehabilitation of Forest Landscapes and Degraded Land with Particular Attention to Saline Soils and Areas Prone to Wind Erosion Project (RFLDL) which was implemented since 2011; Sustainable management of water and soil resources which was implemented since 2016. Furthermorc, with the participation of Iran's government agencies and local communities, many conservation policies have been established, including the TOUBA plan, the SIYANAT (preservation) policy, the National Green Movement Strategy (including trees planting programs), and the Forest Rest plan or National Forest Breathing project. The preservation and Forest Rest policies are being undertaken as part of these programs. The SIYANAT plan was implemented in 2003 in Zagros and Arasbaran forests as a multi- purpose and participative preservation and development forestry policy. The aims of this strategy were avoiding damage, preserving forest stands and habitat, increasing the status of protected forests, and improving forest residents' lives. This plan's ultimate purpose was to setup a sustainable development. Reviewing the last few decades of Hyrcanian forest policies and management practices, it is clear that various legislation, plarming and strategies have been used. The first stage involved stopping clear-cutting on a large scale in restoration regions, the second involved converting even- aged stands to uneven-aged stands, and the third involved spot-cutting in a handful of selected locations. Although all these management strategies were aimed at reducing the harvesting pressure on Hyrcanian forests, the common thread among all these strategies is that these forests were commercially used until 2016. In this context, the Iranian Parliament approved the Forest Rest plan or National Forest Breathing project in 2016, based on which any exploitation and all commercial and industrial wood harvesting in Hyrcanian Forests of Iran was banned to improve their cover, resilience, and productivity. Due to this conservation plan, none of the harvesting contracts have been renewed, which has resulted in significant adjustments to management procedures. 4. DISCUSSION The FNL, passed by the Council of Ministers in 1963, marked a significant shift in Iran's management and legal structure for renewable natural resource lands, transferring ownership of forest and pasture lands to the government, with the exception of properties. Furthermore, the 50th article of the constitution recognizes environmental conservation as a public obligation and underlines the prohibition of environmentally detrimental actions [25], The most important regulation in the subject of forests and pastures, enacted in 1967, is the law on conservation and exploitation of forests and pastures, which outlined the legal and management framework of natural resources in the Iran [26]. According to the findings, regulations governing the transfer of forests and pastures received the most approvals following their nationalization in 1962. The majority of legislative emphasis has clearly been focused on transferring național lands for building and service development, as well as modifying the usage of forests and pastures. Forests and pastures have been specifically legislated in Iranian laws and regulations, and the legislator has taken into account various issues such as the restoration and creation of forests and 9 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... pastures, their exploitation and development, and the transfer of land to meet the basic needs of society in the agricultural, industrial, and commercial sectors, as well as other needs of society. Reviewing the laws, reveals that the number of rules and regulations linked to forests and pastures is too convențional in terms of amount and frequency when compared to the number of laws in other sectors. They overlap and interfere with one other at the same time, resulting in ambiguity. Among those overlaps and interferences is the first stage of the Land Reforms Law with the FNL (1963) and the conservation and exploitation of forests and pastures Law (1967) concerning the recognition and acquisition of an area as barren and state lands on the one hand and the recognition and acquisition of the same land as național land on the other. Tom Pakdel Janyar and Maleki [27] demonstrated that the extent of național lands converted to agricultural land is shrinking year by year, indicating interference in exclusions and expropriation of public resources. The Cabinet of Ministers enhanced the offences linked to the destruction of vegetation on November 5, 2017, which was the subject of the law on the conservation and exploitation of forests and pastures. However, the offences and punishments for destroying forest and rangelands have not been updated and have lost their deterrent effect. For instance, the "Article 690 of the Islamic Penal Code" has lowered the sentence provided in "Article 55 of the Law on the conservation and exploitation of forests and pastures (1967)". On the other hand, the punishment established in this law article lacks the requisite of proportionality in terms of severity with the area of național lands taken. Izadikhah and Gorjifard [28] evaluated the efficacy of natural resource legislation in protecting environmental rights. They stated that the law on the conservation and exploitation of forests and pastures (1967), as the most essential legislation of forests and pastures to ensure natural resources, has resorted to some promises of legal executions, and even criminal ones. It appears to be unable to adapt to existing environmental demands in many circumstances, because of the limited number of penalties. By diving into the legislation, it is obvious that the mutual legal and social status of other people groups, including tourists and mountaineers, with pastoralists and local inhabitants lacks defined norms and regulations. The legislator has not resolved on the question of culturalization, preservation and restoration, protection and development of forests and pastures in the legislation. Moreover, indigenous knowledge and tradițional ecological knowledge, as well as its consequences for the development, restoration, and conservation of natural resource lands, are not addressed in the legislation. In property judgements, rules for individuals, and other sectors, public rights and the conservation of forest lands and pastures are prioritized as vital resources. Babaei Mehr [29] also highlights a lack of attention to biodiversity, forest inhabitants' rights, and public interests in forests and pastures legislations. In reality, centralized government forest management may not be the ideal option, especially given Iran's forest property laws and the lack of local people's participation in decision-making and utilization of indigenous knowledge in forest management plâns. Laws relating to the transfer of forest and pasture lands have received the most approvals since the nationalization of forests and pastures in 1963, and it is apparent that the transfer of forest and pasture lands for development and land use change has received the greatest attention. By reviewing the issues approved in other departments' laws in relation to forests and pastures, it is clear that the special laws of forests and pastures have undergone parallel measures, the laws of forests and pastures have been distorted, and in some cases, the nationalization of forest and pasture lands has been violated. 10 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... Examining the implementation regulations of the forest and rangeland issue reveals that the majority of approvals (by the Cabinet) following the nationalization of forests and rangelands are related to the assignment of these lands for construction works, agriculture, Services, and housing, with less emphasis placed on the local's participation and preservation of these resources. Conservation projects (such as SIYANAT, forest rest plan etc.), on the other hand, were not only ineffective, but they also contributed significantly to the widespread forests loss by ignoring local ownership and a lack of motivation for collaborative effort in forest conservation [7,30,31], 5. CONCLUSIONS This study addressed the key laws and regulations of Iran in the sphere of forests and pastures, presenting the management and legal policy for these two land uses in a systematic manner. This data is useful for professionals from organizations involved in these two land uses. Furthermore, this research serves the demands of natural resource and law professionals in social and legal studies and investigations, and it demonstrates the legal position and judicial protection of forests and pastures. In this study, the difficulties of current laws linked to forests and pastures have been mentioned by collecting and evaluating the several laws and regulations, which may be used as a basis for the authorities to remedy the problems and weaknesses of the laws. Following is an overview of the rules and regulations governing forests and pastures: 1) These two land uses have been specifically legislated, and the legislator has taken them into account in the rules of other Industries such as mining and road building; 2) Property judgements, regulations affecting persons, and other sectors prioritize public rights and the protection of forests and pastures as essential resources; 3) In certain circumstances, with the ratification of subsequent legislation, the law on the nationalization of forest and pasture lands has been broken; 4) The culturalization of natural resource conservation has received little consideration in the authorized legislation; 5) The application of indigenous community Solutions in natural resource management has not been included. According to the situations described, it is advised that the laws and regulations in the forest and pasture sectors, as well as the laws of other sectors connected to forests and pastures, be reviewed and examined, and then the faults and weaknesses remedied. FUNDING This work received no externai funding. ACKNOWLEDGEMENTS Hadi Beygi Heidarlou's research at the Transilvania University of Brașov, Romania, has been supported by the program "Transilvania Fellowship for Postdoctoral Research/Young Researchers. The author 11 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... acknowledges the support of the Department of Forest Engineering, Forest Management Planning and Terrestrial Measurements, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, Transilvania University of Brașov. CONFLICT OF INTEREST The author declares no conflict of interest. EXTENDED ABSTRACT - REZUMAT EXTINS Titlu în română: O sinteză a politicii și legislației forestiere iraniene Introducere: în prezent, este imposibil de atins dezvoltarea sustenabilă fără a acorda atenția cuvenită resurselor naturale și de mediu. Resursele naturale ale Iranului sunt limitate în timp ce procesul de regenerare al acestora este lent sau chiar inexistent. Ca atare, după mai mulți ani în care s-au pierdut importante suprafețe de pădure, guvernul iranian a încercat oprirea acestui trend prin intermediul mai multor acte normative. Scopul acestui studiu a fost de a identifica, consolida și analiza actele normative implementate de către Consiliul Islamic și Consiliul Național al Iranului, specifice sectorului forestier după naționalizarea acestuia din 1963. Materiale și metode: Studiul a folosit informații disponibile în surse media cficiale, literatura de prcfil, precum și din documentele Centrului de Cercetare al Consiliului Islamic al Iranului, cu privire la regulile și legile forestiere aprobate de Consiliul Islamic, Consiliul de Miniștri, Consiliul Suprem de Administrare și Consiliul Suprem pentru Planificare Urbană și Arhitectură. Rezultate și discuții: Din punct de vedere istoric, printre cele mai importante elemente care au contribuit la pierderea de suprcfețe forestiere în Iran au fost utilizarea lemnului pentru încălzire și producția de mangal, precum și conversia pădurilor în terenuri agricole. Ca rezultat, prima lege forestieră din Iran a fost introdusă în 7 ianuarie 1943. La momentul respectiv, Ministerul Agriculturii avea în portofoliu managementul și dezvoltarea forestieră, precum și exploatarea forestieră. Legea în cauză a obligat proprietarii de păduri să urmeze instrucțiunile Ministerului Agriculturii. Aprobarea Legii Naționalizării Pădurilor în 1963 a reprezentat un punct de cotitură în legislația, preocupările de prcfil și managementul forestier din Iran. în conformitate cu această lege - prima lege codificată pentru păduri din Iran - toate terenurile forestiere intră în proprietatea statului iar atribuțiile legate de mentenanță, restaurare, dezvoltare și exploatare sunt plasate în sfera Organizației pentru Păduri. Cea mai importantă lege cu privire la resursele naturale a intrat în efect în 1968, prin aprobarea legii conservării și utilizării pădurilor și pășunilor. După implementarea acestei legi, a fost întemeiat Ministerul Resurselor Naturale care a jucat un rol important în organizarea pădurilor și pășunilor Iranului în scopul conservării, restaurării, dezvoltării și exploatării. Pentru o mai bună protejare a pădurilor din Iran, s-au implementat mai multe politici de conservare. Cu toate acestea, ele nu au fost fezabile și au fost implementate incomplet datorită unor deficiențe cum ar fi dezechilibrele între programe și bugete. în ciuda naționalizării pădurilor, mai multe studii au indicat faptul că suprafețele acoperite de păduri sunt în declin. Concluzii: Datorită discrepanțelor în procesele legislative, ecosistemele forestiere ale Iranului sunt supuse, an de an, riscului de dispariție. Legile și politicile de conservare ale Iranului au fost ineficiente datorită unor varii motive, cum ar fi implementarea neadecvată, lipsa fondurilor, lipsa participării comunităților locale în managementul pădurilor, șomajul și lipsa unor tehnologii forestiere moderne. Neimplementarea legislației proprietății, transferul unor terenuri naționale, lipsa de angajament al entităților guvernamentale și non-guvernamentale contribuie la starea actuală a pădurilor din Iran. De exemplu, un număr de circa 50 de organizații și entități din Iran determină, dezvoltă și implementează varii politici și planuri de mediu fără consultarea altor părți relevante. Ca atare, conflictele instituționale se manifestă în plus față de disputele individuale legate de proprietate, înrăutățind starea de fapt. în viitor sunt necesare decizii adecvate din partea celor care se ocupă cu managementul resurselor naturale pentru a se trata corect problemele existente și a se preveni degradarea pădurilor. Modificări substanțiale vor fi necesare în particular la nivelul politicilor și legislației de prcfil. Cuvinte cheie: politică de conservare, management forestier, politică forestieră, sinteză. 12 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... REFERENCES 1. Foley J.A., Asner G.P., Costa M.H., Coe M.T., DeFries R., Gibbs H.K., Howard E.A., Olson S., Patz J., Ramankutty N., 2007: Amazonia revealed: forest degradation and loss of ecosystem goods and Services in the Amazon Basin. Frontiers in Ecology and the Environment, 5 (1), 25-32. DOI: 10.1890/1540-9295(2007)5[25:ARFDAL]2.0.CO;2 2. Vina A., McConnell W.J., Yang H., Xu Z., Liu J., 2016: Effects of conservation policy on China's forest recovery. Science Advances, 2, el500965. DOI: 10.1126/sciadv.1500965 3. MacDicken K.G., 2015: Global forest resources assessment 2015: what, why and how? Forest Ecology and Management, 352, 3-8. DOI: 10.1016/j.foreco.2015.02.006 4. FAO, 2015: Global Forest Resources Assessment. Rome: Food and Agriculture Organization of the United Nations. 5. Angelsen A., 2010: Policies for reduced deforestation and their impact on agricultural production. Proceedings of the National Academy of Sciences, 107 (46), 19639-19644. DOI: 10.1073/pnas.0912014107 6. Rudei T.K., Coomes O.T., Moran E., Achard F., Angelsen A., Xu J., Lambin E., 2005: Forest transitions: towards a global understanding of land use change. Global environmental change, 15(1), 23-31. DOI: 10.1016/j.gloenvcha.2004.11.001 7. Beygi Heidarlou H., Shafiei A.B., Erfanian M., Tayyebi A., Alijanpour A., 2019: Effects of preservation policy on land use changes in Iranian Northern Zagros forests. Land Use Policy, 81, 76-90. DOI: 10.1016/j.landusepol.2018.10.036 8. Beygi Heidarlou H., Shafiei A.B., Erfanian M., Tayyebi A., Alijanpour A., 2020: Underlying driving forces of forest cover changes due to the implementation of preservation policies in Iranian northern Zagros forests. International Forestry Review, 22, 241-256. DOI: 10.1505/146554820829403531 9. Xie H., He Y., Zhang N., Lu H., 2017: Spatiotemporal changes and fragmentation of forest land in Jiangxi Province, China. Journal of Forest Economics, 29, 4-13. DOI: 10.1016/j.jfe.2017.08.004 10. Li Y., Vina A., Yang W., Chen X., Zhang J., Ouyang Z., Liang Z., Liu J., 2013: Effects of conservation policies on forest cover change in giant panda habitat regions, China. Land Use Policy, 33, 42-53. DOI: 10.1016/j.landusepol.2012.12.003 11. Kaimowitz D., 2012: Forest law enforcement and rural livelihoods. In Illegal logging; Routledge, pp. 126-154. 12. Vakilian H., Markazmalmiri A., 2016: Legisprudence: in quest of enhancing the quality of legislation. Journal of Public Law Research, 18, 29-54. 13. Lesniewska F., 2005: Laws for Forests. An introductory guide to internațional forest and forest related legal materials that shape forest ethics and practice. International Institute for Environment and Development. p. 39. 14. Sotoudeh Foumani B., Rostami Shahraji T., Mohammadi Limaei S., 2017: Role of political power in forest administration policy of Iran. Caspian Journal of Environmental Sciences, 15 (2), 181-199. DOI: 10.22124/cjes.2017.2374 15. Christy L.C., 2007: Forest law and sustainable development: addressing contemporary challenges through legal reform; World Bank Publications, Washimgton DC, p. 206. ISBN: 978-0-8213-7038-4 13 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-014 Beygi Heidarlou: An overview on Iran's Forestry law and policy... 16. Kolahi M., Jannatichenar M., Davies K., Hoffmann C., 2021: Legal conflicts among natural resources stakeholders in Iran. British Journal of Middle Eastern Studies, 1-20. DOI: 10.1080/13530194.2021.1945429 17. Roudgarmi P., Amozadeh M.T., 2019: Review of State laws and regulations on forests and rangelands. Land Management Journal, 6 (2), 153-167. DOI: 10.22092/lmj.2019.118335 18. Beygi Heidarlou H., Banj Shafiei A., Erfanian M., Tayyebi A., Alijanpour A. 2022: Forecasting deforestation and forest recovery using Land Transformation Model (LTM) in Iranian Zagros forests. Forest Research and Development, 7 (4), 527-544. DOI: 10.30466/jfrd.2021.53873.1572 19. Heshmati G., 2007: Vegetation characteristics of four ecological zones of Iran. International Journal of Plant Production, 1 (2), 25-224. 20. FAO., 2020: Global Forest Resources Assessment (FRA) 2020 report Iran; Rome, p. 54. 21. Pro G.F.W., Watcher F., Atlases F., 2022: Global Forest Watch. Update, Available online at: https://www.globalforestwatch.org/dashboards/country/IRN/ (accessed on 25 12 2022). 22. Kaplan J.O., Krumhardt K.M., Zimmermann N., 2009: The prehistoric and preindustrial deforestation of Europe. Quaternary Science Reviews, 28 (27-28), 3016-3034. DOI: 10.1016/j.quascirev.2009.09.028 23. Amiraslani F., Dragovich D., 2011: Combating desertification in Iran over the last 50 years: an overview of changing approaches. Journal of Environmental Management, 92 (1), 1-13. DOI: 10.1016/j.jenvman.2010.08.012 24. Amiraslani F., Dragovich D., 2013: Forest management policies and oii wealth in Iran over the last century: A review. In Proceedings of the Natural Resources Forum, pp. 167-176. 25. Lesani S.B., Edalatju A., 2017: The Analysis of Institution Model of the Fiftieth Principie of constituțional law under the Protection of Environmental Supporter Govemmental and Nongovernmental Organizations. Journal of Environmental Science and Technology, 19(3), 217-227. 26. Soleimani Murche Khorti E., Hosseinzadeh M., Rahaei A.R., 2022: Expert opinion on: "conservation and exploitation of forests and pastures in 1975"; Islamic Council Research Center: Tehran, p. 3. 27. Pakdel Janyar M., Maleki M., 2019: Investigating the Interactions of Natural Resources Laws and Land Reforms in Preserving or Assigning National Land on the Range Allotments of Bileh-savar County, Ardabil Province. Rangelands, 13 (3), 423-435. 28. Izadikhah N., Gorjifard H.R., 2015: The Role of Legal and Criminal Sanction in Protect of Environment with Emphasis on Forests and Pastures Act of 1346. Judgment, 15 (82), 97-126. 29. Babaei Mehr A., 2010: The forest environment in light of public law principles. Human & Environment, 8, 57-62. 30. Văclavik T., Rogan J., 2009: Identifying trends in land use/land cover changes in the context of post- socialist transformation in central Europe: a case study of the greater Olomouc region, Czech Republic. GIScience & Remote Sensing, 46(1), 54-76. DOI: 10.2747/1548-1603.46.1.54 31. Haidari M., Karamdoost Maryan B. 2016: The study and policy cessation of forest utilization or forest logging in hyrcanian forests (Case study: Shafarood forests). Iranian Journal of Forest and Poplar Research, 24(4), 736-724. DOI: 10.22092/ijfpr.2016.109450 14 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 001-050 Revista Pădurilor disponibil online la: www.revistapadurilor.com RĂSPÂNDIREA MOJDREANULUI (FRAXINUS ORNUS L.) ÎN CONDIȚIILE ECOLOGICE DIN REPUBLICA MOLDOVA 9 Gheorghe Novac a'* “Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Chișinău, 2069, Republica Moldova, novacgheorghetudor@gmail.com. REPERE • Plantele lemnoase din regiunile calde sunt frecvent obiectul cercetărilor, în contextul schimbărilor climatice. • Fraxinus ornus L. (mojdreanul) tolerează temperaturile ridicate și seceta. • în Republica Moldova mojdreanul este mai puțin cunoscut sub raportul răspândirii. INFORMAȚII ARTICOL Istoricul articolului: Manuscris primit la: 16 ianuarie 2023 Primit în forma revizuită: 08 martie 2023 Acceptat: 09 martie 2023 Număr de pagini: 18 pagini. Tipul articolului: Cercetare originală Editor: Stelian Alexandru Borz Cuvinte cheie: Mojdrean Climă Relief Sol Stațiune forestieră Tip de pădure REZUMAT Valoarea speciei Fraxinus ornus L. (mojdreanul) este dată de calitatea produselor lemnoase și nelemnoase, precum și de alte servicii furnizate. Studiul a avut ca scop analiza cadrului natural și influența exercitată asupra diseminării speciei în condițiile ecologice din Republica Moldova. Succint, s-au avut în vedere următoarele obiective: efectuarea unei sinteze privind stadiul actual al cunoștințelor referitoare la specia Fraxinus ornus L., cunoașterea particularităților stațiunilor forestiere care favorizează instalarea mojdreanului, stabilirea corelațiilor dintre diseminarea speciei cercetate și unii factori geomoifologici și biometrici. Materialul de cercetare a constat în analiza a 283 de unități amenajistice din trei ocoale silvice (Baimaclia, Cărpineni, Cimișlia) în care mojdreanul regenerat natural intră în compoziție sau este diseminat. Pentru realizarea obiectivelor s-a folosit metoda documentării bibliografice, metoda observației directe pe itinerar prin măsurători și determinări pe teren, precum și metoda analizei și sintezei. Cercetările efectuate în stațiunile forestiere studiate relevă faptul că mojdreanul are condiții optime de vegetație, realizând productivități superioare în stațiuni forestiere de bonitate inferioară. * Autor corespondent. Tel.: +373-69356726 Adresa de e-mail: novacgheorghetudor@gmail.com Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... 1. INTRODUCERE Ecosistemele forestiere au cea mai mare biodiversitate de specii vegetale. Cunoașterea evoluției lor este esențială pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Dar pentru aceasta este necesară promovarea speciilor adaptate cât mai bine la condițiile de mediu. Speciile de arbori au cunoscut o dezvoltare continuă și durabilă sub influența factorilor de mediu. Schimbările climatice care sunt preconizate pentru acest secol vor provoca modificări în arealele naturale de creștere, pentru un număr mare de specii de arbori. Cercetările privind acțiunea factorilor ce determină distribuția speciilor vegetale reprezintă o prioritate la nivel internațional și național pentru a îmbunătăți soarta pădurilor și o mai bună înțelegere a problemelor legate de factorii abiotici, în contextul când se dorește creșterea suprafeței împădurită. După cum se cunoaște, condițiile climaterice sunt într-o permanentă schimbare. La începutul secolului XX (1903) cercetătorul Morozov G. atrage atenția despre importanța condițiilor de mediu în dezvoltarea arboretelor [1], Schimbările climatice influențează biodiversitatea [2] și zonalitatea pădurilor, prin extinderea sau reducerea arealului natural al speciilor [3], Cunoașterea cerințelor ecologice a vegetației forestiere lemnoase este extrem de importantă atunci când se urmărește împădurirea unor terenuri. Suprafața redusă acoperită cu pădure este una din cauzele schimbării climei și a modificării arealului unor specii forestiere. Cunoașterea modului de reacție și adaptare a speciilor forestiere la schimbările climatice constituie elemente de bază pentru fundamentarea deciziilor de adaptare a managementului forestier la noile condiții de mediu, în vederea asigurării unei gestionări sustenabile a fondului forestier [4], După cum se menționează [5] plantele lemnoase din regiunile calde sunt frecvent obiectul cercetărilor, în contextul schimbărilor climatice. Cercetarea acestor specii este legată de capacitatea extinderii arealului natural ca urmare a creșterii temperaturii medii anuale, a modificărilor regimului hidrologic și a creșterii frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Prognoza evoluției pădurilor în noile condiții de schimbare climatică indică specii mezofite, care se vor ridica la altitudini mai înalte, fiind la rândul lor înlocuite de specii mai xerofite în arealul actual. Una dintre aceste specii, care tolerează temperaturile ridicate și seceta, este Fraxinus ornus L. (mojdreanul). în contextul actualelor condiții social-ecologice din Republica Moldova, mojdreanul are o deosebită importanță pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier. Valoarea acestei specii este dată de calitatea produselor lemnoase și nelemnoase, precum și de alte servicii furnizate. Fiind la limita estică a arealului natural, Fraxinus ornus L. este o specie rar întâlnită în fondul forestier național, dar cu multiple utilizări: ca plantă meliferă [6], medicinală [7], decorativă [8, 9], furajeră [10, 11] și folosită pentru coloranți în industria covoarelor [12], Are toleranță la poluarea atmosferică [13] și incendii [14], Mojdreanul este important din punct de vedere ecologic, economic și ornamental [15-17], Analiza chimică a scoarței, frunzelor și florilor de Fraxinus ornus L. a evidențiat prezența multor compuși aparținând, în principal, grupurilor de hidroxicumarine, glucozide secoiridoide, feniletanoide și flavonoide [18], care sunt utilizați în medicină datorită beneficiilor pentru sănătatea oamenilor. Diversitatea efectelor farmacologice și terapeutice ale mojdreanului sunt promițătoare datorită siguranței și eficacității compușilor chimici pe care le conține [19]. 16 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... Cercetătorii [20] menționează că în ultima perioadă au fost publicate, în general, un număr relativ mic de studii cu privire la specia Fraxinus ornus L. Cercetările efectuate despre mojdrean au vizat, în principal, compoziția chimică a diferitor organe și stresul speciei la diferite condiții ecologice, variabilitatea genetică și hibridizarea. Din acest punct de vedere, studiul realizat despre condițiile staționale în care se întâlnește mojdreanului în Republica Moldova se încadrează în actualitatea de cercetare. Cu toate beneficiile prezentate mai sus, mojdreanul nu a fost valorificat eficient până în prezent de specialiștii din Republica Moldova. Astfel, funcțiile ecologice, sociale, economice și serviciile acestei specii sunt puțin folosite. Din acest motiv, specia fără îndoială trebuie să fie luată în considerare și studiată. Resursele acestei specii sunt puțin cunoscute sub raportul răspândirii și al condițiilor staționale în care vegetează. Necesitatea cercetărilor este dictată de valoarea utilizării acestei specii în diferite domenii, precum și de potențialul diseminării în diverse stațiuni forestiere, datorită schimbărilor climatice. Având în vedere cele menționate, studiul a avut ca scop analiza cadrului natural al speciei Fraxinus ornus L. și influența exercitată asupra diseminării speciei în condițiile ecologice din Republica Moldova. Pentru realizarea scopului s-au urmărit următoarele obiective: i) efectuarea unei sinteze privind stadiul actual al cunoștințelor referitoare la specia Fraxinus ornus L., ii) cunoașterea particularităților stațiunilor forestiere care favorizează apariția mojdreanului și iii) stabilirea corelațiilor dintre diseminarea speciei cercetate și factorii geomorfologici și biometrici. 2. MATERIALE ȘI METODE 2.1. Caracteristicele speciei studiate Materialul de cercetare a constat în analiza a 283 unități amenajistice din trei ocoale silvice, în care mojdreanul, regenerat natural, intră în compoziție sau este diseminat. De asemenea, materialul de cercetare a constat și din peste 100 subparcele în care este cultivat mojdreanul în diferite ocoale silvice din Republica Moldova. Adițional s-a determinat masa și diametrul semințelor de mojdrean. Aspectele care sunt prezentate în continuare au avut la bază lucrările publicate de [21-24], Fraxinus ornus L., arbore indigen de foioase din familia Oleaceae, genul Fraxinus, originar din zona Mediteraneeană - Sicilia, are o înrădăcinare trasantă, cu capacitate de lăstărire și drajonare ridicată. Din genul Fraxinus, mojdreanul are cea mai mică arie de răspândire naturală. în general, ocupă sudul Asiei și Europei, fiind o specie xerofită, termofilă, heliofilă. Este un arbore de mărimea a IlI-a, înălțimea medie este de 10-12 m, dar se întâlnește și sub formă de arbust. Are tulpina scurtă, adeseori ramificată, diametrul ajungând până la 80-100 cm. Coroana este bogată în ramuri. Maturația este spre sfârșitul lunii iulie. Semințele germinează ușor, fără stratificare, dacă sunt semănate primăvara. Maturitatea arborilor este atinsă aproximativ la vârsta de 15-20 ani, fructificând anual, cu creștere rapidă în tinerețe și fără vătămări de insecte. Preferă un climat călduros, suferă de înghețurile excesive, la temperaturi de sub -25°C. Este foarte puțin pretențioasă față de proprietățile solului. Se instalează pe soluri de tipul rendzinelor litice (specie calcicolă) și preferă solurile bogate în baze de schimb. Pe stâncării crește sub formă arbustivă și are un temperament mijlociu. După importanța forestieră poate fi întrebuințat în lucrările de ameliorare. Formula ecologică este: colinar campestru, euterm (subtermcfil), mezcfil-submezcfil, helicfil eubazic, mezotrcf-oligotrcf calcicol, mezoxercfit-mezcfit 17 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... Această specie crește pe soluri calcaroase, substraturi silicatice, cu un pH aproape neutru. Se dezvoltă bine și pe soluri sărace, cu pietriș, bine aerisite și drenate, suferind datorită concurenței cu alți arbori cu care se asociază: Acer spp., Carpinus spp., Castanea spp., Pinus spp., Querqus spp. Precipitațiile medii anuale necesare pentru o bună dezvoltare a speciei sunt cuprinse între 500-650 mm, având o bună rezistență la secetă. Longevitatea mojdreanului este de până la 100 ani [16]. înflorește la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai, după înfrunzire. Polenizarea se efectuează cu ajutorul vântului și insectelor [25], Aproximativ jumătate dintre indivizi sunt masculi, restul sunt hermafrodiți care produc și semințe, dar nu în fiecare an [26]. Din punct de vedere al biologiei florale, Fraxinus ornus L. este androdioic, o formă extrem de rară de exprimare a sexului definită prin prezența simultană a indivizilor masculi și hermafrodiți într-o populație reproducătoare. Este un sistem rar și original, atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere empiric [27], Lemnul este de esență tare, gros, rezistent, elastic, flexibil, cu aspect plăcut, cu valoare economică scăzută, folosit în principal ca lemn de foc, pentru unelte de casă, la mobilier cu suprafețe curbate. Ca și alte specii de frasin, Fraxinus ornus L. prezintă variații morfologice și mai multe subspecii. Sunt recunoscute două subspecii: Fraxinus ornus subsp. ornus și Fraxinus ornus subsp. cilicica. 2.2. Descrierea cadrului natural Locul cercetărilor este reprezentat de Ocolul Silvic Baimaclia (O.S. Baimaclia), administrat de întreprinderea pentru Silvicultură Silva-Sud Cahul (Î.S. Silva-Sud Cahul), Ocolul Silvic Cărpineni (O.S. Cărpineni), administrat de întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-Silva (Î.S. Hâncești- Silva) și Ocolul Silvic Cimișlia din întreprinderea Silvo-Cinegetică Cimișlia, toate subordonate Agenției „Moldsilva". Pădurile luate în studiu, răspândite în sud-vestul Republicii Moldova, acoperă o suficientă paletă de tipuri de păduri și stațiuni forestiere, ceea ce asigură o amplă variabilitate a altitudinii, substratului geologic și litologic, topografiei. Din punct de vedere geomorfologic zona de activitate a O.S. Cărpineni ocupă nordul Câmpiei Moldovei de Sud. Ocolul Silvic Baimaclia este situat în mare parte (67%) pe Podișul Tigheci, iar restul teritoriului (33%) este repartizat în Câmpia Moldovei de Sud. Teritoriul ocupat de vegetația forestieră a Ocolului Silvic Cimișlia este situat pe Câmpia Colino-Deluroasă a Moldovei de Sud. Partea sudică a ocolului silvic reprezintă o zonă de tranziție către Câmpia de Vest a Mării Negre [28]. Teritoriul studiat se încadrează zonal în sectorul de climă moderat-continentală, ce se caracterizează prin ierni blânde și scurte, cu puțină zăpadă și veri calde, de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitații. După raionarea geobotanică a Republicii Moldova [28], teritoriul aparține districtului pădurilor foioase de amestec (O.S. Baimaclia, O.S. Cimișlia) și stejar pufos (O.S. Cărpineni). Regimul termic al zonei se caracterizează prin temperaturi medii anuale ale aerului de la + 9,6 ’C până la + 10 °C și precipitații medii anuale de 435-526 mm, cu variații mari pe parcursul anului. Durata medie a perioadei de vegetație este de circa 180-190 zile. 2.3. Metode utilizate Pentru realizarea obiectivelor s-a folosit metoda documentării bibliografice, metoda observației directe pe itinerar prin măsurători și determinări pe teren, precum și metoda analizei și sintezei. Documentarea bibliografică a avut o pondere însemnată și a cuprins studiul 18 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... amenajamentelor silvice în vigoare, a descrierilor parcelare și a lucrărilor de specialitate privind cadrul natural și vegetația forestieră din Republica Moldova. Astfel, s-a avut în vedere substratul litologic, geomorfologia, solurile, clima, tipurile de stațiune, tipurile de pădure și descrierea vegetației forestiere. Pentru determinarea tipurilor de sol s-a utilizat harta pedologică de la amenajarea din anul 1985. Pentru terenurile noi, primite în fondul forestier după această perioadă, s-a utilizat harta solurilor a Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo" [29] și hărțile solurilor (scara 1:10000) fostelor gospodării agricole din arhiva Institutului de Proiectări și Organizare a Teritoriului. Determinarea greutății a 100 de semințe s-a efectuat în trei repetiții, cu ajutorul cântarului electronic AS R2, având o precizie de 0,1 mg, iar diametrul semințelor s-a măsurat cu șublerul electronic Tolsen 35053, cu precizia de 0,01 mm. Studiul în teren a fost realizat prin deplasări în regiune, pe perioada de activitate la amenajarea pădurii. Din punct de vedere practic, conform Normelor tehnice privind folosirea, conservarea și dezvoltarea pădurilor din Republica Moldova [30], s-au delimitat suprafețele cu mojdrean în compoziție sau cele în care s-a constatat prezența speciei. Descrierea vegetației forestiere s-a referit la studiul și descrierea arboretului din fiecare unitate amenajistică, prin determinarea și înregistrarea caracteristicilor de ordin ecologic, dendrometric, silvotehnic și fitosanitar, precum și indicarea măsurilor necesare a se aplica în deceniul următor. Pentru determinarea indicilor dendrometrici, s-a utilizat dendrometrul finlandez „Suunto" la stabilirea înălțimilor, clupa forestieră pentru determinarea diametrelor și relascopul „Bitterlich" pentru determinarea consistenței. Concomitent, s-au făcut determinări asupra subarboretului, semințișului utilizabil și litierei, iar la rubrica „Date complementare" s-au înscris și alte informații asupra componentelor biotopului. Studiul condițiilor edafice s-a efectuat după Târziu [31], analiza tipurilor de stațiune, pădure și floră după Tudoran [32], iar clasa de producție s-a stabilit după Giurgiu și Drăghici [33], Potențialul productiv al stațiunilor forestiere a fost determinat prin metoda directă, care ia în considerație condițiile climatice, edafice, geomorfologice și indirect, prin intermediul florei indicatoare și a vegetației forestiere. Observația, ca metodă de cercetare, a avut un rol important în recunoașterea teritoriului luat în studiu, la identificarea și descrierea unităților staționale, precum și la caracterizarea arboretelor. Datele culese au fost prelucrate cu ajutorul programului Microsoft Excel 2010, în vederea obținerii de informații privind răspândirea mojdreanului în funcție de caracteristicele unităților amenajistice în care a fost identificat. Cauzalitatea răspândirii unei specii de plante poate fi cuantificată și analizată cu ajutorul corelației. Dintre metodele de analiză a corelației s-a folosit tabelul de corelație. Pentru a identifica existența unei relații de dependență între variabilele analizate, care au potențialul să influențeze răspândirea mojdreanului (numărul de arbori pe suprafață, modul de regenerare, forma reliefului, configurația terenului, expoziția, înclinarea, altitudinea, solul, flora, stațiunea, tipul de pădure, caracterul tipului de pădure, litiera, structura arboretului, consistența, clasa de producție, vârsta, suprafața, desimea subarboretului, volumul arboretului) s-a calculat coeficientul de corelație. Intensitatea corelației depinde de valoarea absolută a coeficientului de corelație liniară Pearson (r), ce ia valori între -1 și +1. Independent de mărimea celor două populații, s-a propus următoarele semnificații: 0 < I r I < 0,2 - corelație foarte slabă, 0,2 < I r I < 0,5 - corelație slabă, 0,5 < I r I < 0,7 - corelație moderată, 0,7 < I r I < 0,9 - corelație puternică, 0,9 < I r I < 1 - corelație foarte puternică [34], Datele rezultate au fost stratificate și prelucrate prin metode 19 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... matematice și statistice utilizând programul Microsoft Excel. Aceste informații sunt utile în calculele de previziune și în modelarea tendințelor evolutive ale speciei studiate. 3. REZULTATE Modelarea reliefului sub acțiunea factorilor externi prezintă o reciprocitate față condițiile climatice, care se răsfrânge asupra formei suprafeței țării. Relieful este unul din factorii care influențează răspândirea naturală a speciilor de plante, care se întâlnesc în fondul forestier din Republica Moldova. în zona cercetată, mojdreanul este răspândit în general pe versanți și platouri (Tabelul 1). în raport cu aceste forme de relief, repartizarea se prezintă astfel: în O.S. Cimișlia 85% din arborete cu mojdrean sunt situate pe versanți, dintre care 72% au configurație ondulată, mai puțin este diseminat pe partea inferioară a versantului (8%) sau mijlocie (2%), iar pe platou doar 5%. Această tendință se observă și pe teritoriul O.S. Baimaclia unde 41% dintre arborete în amestec cu mojdrean sunt răspândite pe versanți și 38% pe platou. în O.S. Cărpineni 39% din suprafața cu mojdrean se găsește pe partea superioară a versanților și 31% pe versanții mijlocii, în majoritatea cazurilor având forma ondulată, în timp ce pe platouri cu suprafața plană este răspândit în proporție de 13%. Pe alocuri (O.S. Baimaclia, O.S. Cărpineni) mojdreanul este diseminat și pe fundul văilor. Analiza dintre forma reliefului și configurația terenului a indicat o corelație inversă și de o intensitate slabă (r = -50), aceeași situație fiind specifică și solului (r = -0,22). Totodată, coeficientul de corelație a fost negativ între forma reliefului, expoziție (r = -0,72) și înclinare (r = -0,73), dar cu o legătură puternică. După cum s-a menționat, relieful prin diversitatea factorilor geomorfologici (altitudine, înclinare și expoziție), determină răspândirea naturală a speciilor forestiere. în arealul natural din Republica Moldova, mojdreanul se situează altitudinal între 50-300 m, pe versanți cu înclinări și expoziții variate (Tabelul 2). De cele mai multe ori mojdreanul se găsește la altitudini de 101-150 m (61% - O.S. Cimișlia; 39% - O.S. Baimaclia; 38% - O.S. Cărpineni) și 151-200 m (44% - O.S. Cărpineni; 31% - O.S. Cimișlia; 21% - O.S. Baimaclia). în raport cu panta terenului, majoritatea suprafețelor cu mojdrean au înclinarea de 6-10® (72% - O.S. Cărpineni, 58% - O.S. Cimișlia, 32% - O.S. Baimaclia). Versanții parțial însoriți dețin superioritatea numerică, la răspândirea naturală a speciei (51% - O.S. Baimaclia, 50% - O.S. Cărpineni). Urmează versanții cu expoziția însorită (34% - O.S. Cimișlia, 32% - O.S. Baimaclia) și cei cu expoziția umbrită. în ceea ce privește altitudinea, s-a identificat o corelație de intensitate slabă (r = 0,22) cu desimea subarboretului și cu clasa de producție (r = -0,26). între altitudine și bonitatea stațiunii forestiere există o corelație moderată (r = -0,66). Variabila referitoare la înclinarea terenului se corelează slab (r = 0,23) cu tipul de sol, iar expoziția cu gradul de înclinare a terenului (r = 0,50). între vegetație și sol există o strânsă condiționare reciprocă. Proprietățile fizice și chimice ale solului determină instalarea anumitor specii de plante, iar vegetația influențează formarea solurilor. Diversitatea materialului parental și a proceselor de solificare din zona studiată a determinat formarea diferitor tipuri de sol. Condițiile edafice, concomitent cu condițiile climatice, influențează mediul de viață și productivitatea arborilor. Solul asigură suport vegetației, apă și un ansamblu de substanțe nutritive. în arboretele de amestec, aceleași condiții edafice pot fi favorabile unor specii în detrimentul altor specii. în raport cu gradul de saturație cu aceste elemente, depinde productivitatea vegetației forestiere, care se reflectă prin caracteristicele biometrice ale arborilor. 20 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... Tabelul 1. Studiul formelor de relief și configurația terenului diseminat cu mojdrean Ocolul , ,. e Configurația terenului (%) - Total (%) Total nr. u.a. ( , ruiiiid ue renei 511V1C Plană Ondulată Frământată Platou 13 - - 13 8 •g Versant 3 8 2 13 8 g V ersant superior 5 32 2 39 24 Versant mijlociu 12 18 1 31 19 'D Versant inferior 2 - - 2 1 Fund de vale 2 - - 2 1 Total OS 37 58 5 100 61 Platou 35 2 1 38 62 g Versant 23 17 1 41 67 £ Versant superior 2 1 - 3 5 .= Versant mijlociu 4 8 1 13 21 m Versant inferior 1 2 1 4 6 Fund de vale 1 - - 1 1 Total OS 66 30 4 100 162 Platou 5 - - 5 3 _ Versant - 72 13 85 51 Versant superior - - - - - .S Versant mijlociu 2 - 2 1 U Versant inferior - 5 3 8 5 Fund de vale - - - - - Total OS 5 79 16 100 60 Tabelul 2. Proporția suprafețelor cu mojdrean în diverse condiții geomorfologice înclinarea (%) Expoziție (%) ] E, SE, V, Altitudinea N, NE s, sv NV , OS l-5g 6-10g 11-158 16-208 Total . . . , Total (m) umbrita însorită parțial însorită c 50-100 - 10 - 10 - - 12 12 CD £ 101-150 2 31 3 2 38 10 13 19 42 & 151-200 8 28 8 44 19 8 15 42 O 201-250 5 3 - 8 - - 4 4 Total OS 15 72 11 2 100 29 21 50 100 50-100 4 4 3 1 12 5 1 7 13 101-150 12 14 10 3 39 7 10 24 41 Oj E 151-200 11 6 2 2 21 - 7 10 17 CQ 201-250 4 6 2 3 15 4 7 7 18 251-300 8 2 1 2 13 1 7 3 11 Total OS 39 32 18 11 100 17 32 51 100 03 50-100 - 2 - 2 2 - 2 Ti - 101-150 5 35 13 8 61 21 12 26 59 1 151-200 - 21 3 7 31 5 20 7 32 u 201-250 3 3 6 5 2 7 Total OS 5 58 19 18 100 33 34 33 100 21 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... în cuprinsul ocoalelor silvice cercetate, se regăsesc două clase de sol: molisoluri și soluri neevoluate (Tabelul 3). Cele mai răspândite tipuri și subtipuri de sol, pe care vegetează mojdreanul, sunt: cernoziom vertic (50% - O.S. Baimaclia), cernoziom tipic (42% - O.S. Baimaclia, 38% - O.S. Cărpineni, 33% - O.S. Cimișlia). în raporturile stabilite dintre sol și productivitatea arborilor de mojdrean, s-a constatat că în zona studiată, majoritatea arboretelor sunt de productivitate superioară pe solurile cernoziom tipic (33% - OS Cărpineni, OS Cimișlia; 22% - OS Baimaclia). O productivitate mijlocie s-a înregistrat pe soluri de tip cernoziom cambie (34% - OS Cimișlia, 23% - OS Cărpineni) și cernoziom vertic (28% - OS Baimaclia). Productivitatea arborilor de mojdrean influențează volumul la hectar, respectiv la unitatea amenajistică, fapt indicat de intensitatea moderată a corelației (r = 0,51 și r = 0,53). Pe baza analizei componentelor stațiunilor forestiere înțelese ca geotop și ecotop, s-au identificat tipurile de stațiuni forestiere prielnice pentru dezvoltarea mojdreanului redate în Tabelul 4. După cum se observă, cel mai răspândit tip de stațiune este „Silvostepă deluroasă de pedunculat pe platouri și versanți slab-moderat înclinați, cu cernoziomuri tipice, cambice, argiloiluviale, alte cernoziomuri, Bi (9340)", care reprezintă 62% din suprafața ocupată de mojdrean în O.S. Baimaclia, 61% în O.S. Cărpineni și 23% în O.S. Cimișlia. Tabelul 3. Studiul condițiilor edafice și a productivității mojdreanului OS Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol Codul■ Productivitatea, % Total, % Sup. Mij. Inf. Cernoziom tipic 1201 33 5 - 38 Molisoluri Cernoziom cambie tipic 1301 23 23 - 46 'S Cernoziom argiloiluvial tipic 1401 11 - - 11 o C Cernoziomoid tipic 1501 - 3 - 3 Total clasă de sol 67 31 - 98 u Neevoluate Erodisol tipic 9601 2 2 - 2 Total clasă de sol - 2 - 2 Total OS 67 33 - 100 Cernoziom tipic 1201 22 13 7 42 2 75 CC Molisoluri Cernoziom Cernoziom cambie vertic tipic 1203 1301 9 6 28 13 50 6 £ S Cernoziom argiloiluvial tipic 1401 - 2 - 2 ca Total clasă de sol 37 43 20 100 Total OS 37 43 20 100 Molisoluri Cernoziom tipic 1201 33 - - 33 cC Cernoziom cambie tipic 1301 - 34 - 34 Total clasă de sol 33 34 - 67 1 Neevoluate Erodisol tipic 9601 33 - - 33 u Total clasă de sol 33 - - 33 Total OS 66 34 - 100 Urmează tipul de stațiune „Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos, pe culmi și treime mijlocie-superioară de versanți însoriți, cu cernoziomuri argiloiluviale, cambice, tipice, vertice, soluri cernoziomoide, Bm (9330)", care este ocupată de 77% din suprafața arboretelor cu participarea mojdreanului în O.S. Cimișlia și 33% în O.S. Cărpineni. Celelalte tipuri de stațiuni, cu excepția „Deluros de cvercete cu stejărete pe versanți moderat până la puternic înclinați, rar platouri, cu cernoziomuri și erodisoluri, Bi (7410)", (34% - O.S. Cimișlia), ocupă suprafețe sub 5%. După cum 22 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... se poate observa, în majoritatea cazurilor, mojdreanul se dezvoltă mai bine comparativ cu alte specii în stațiunile forestiere cu bonitate inferioară. Legătura corelativă dintre tipul de stațiune cu tipul de pădure, cu clasa de producție și vârsta arboretului a indicat corelații pozitive slabe semnificativ statistic, respectiv r = 0,25, r = 0,27 și r = 0,35. Capacitatea stațiunii forestiere de a întreține o anumită biocenoză s-a reflectat în caracteristicele dendrometrice ale arboretului. Structura actuală a pădurilor din ocoalele silvice studiate, a tipului și caracterul actual al pădurii este rezultatul modului de gospodărire practicat de-a lungul timpului. în urma analizei vegetației din zona de studiu, au fost identificate 6 tipuri de pădure, redate în Tabelul 5. Având în vedere importanța pădurilor naturale, în contextul actual al schimbărilor climatice, la nivel național și mondial, datorită capacităților ecoprotective, pentru zona studiată este un dezavantaj faptul că suprafețele cu păduri naturale constituie maxim 21% în O.S. Cărpineni (dintre care 8% sunt de productivitate inferioară), 6% în O.S. Baimaclia (doar 1% fiind de productivitate mijlocie), iar în O.S. Cimișlia lipsesc aceste tipuri de pădure, diseminate cu mojdrean. După cum reiese din cele menționate anterior, majoritatea pădurilor analizate sunt artificiale, de productivitate inferioară (100% - O.S. Cimișlia, 94% - O.S. Baimaclia, 48% - O.S. Cărpineni). Pădurile derivate parțial constituie 2%, iar total derivate 27%, dintre care 20% sunt de productivitate inferioară. în același timp, productivitatea tipurilor de pădure reflectă, în mare parte, bonitatea stațiunilor forestiere. Cel mai răspândit tip de pădure cu mojdrean este: „Stejăret de pedunculat cu arțar tătăresc și porumbar, Pi și Stejăret de silvostepă, Pi(m)", urmat de „Stejăret de pedunculat cu cireș, Pi" și „Stejăret de pedunculat cu arțar tătăresc și porumbar, Pm". Coeficientul de corelație dintre tipul de pădure și floră indică o valoare ridicată (r = 0,93), astfel corelația fiind foarte puternică. Tipurile de pădure dominante, în care se diseminează mojdreanul, sunt „Stejar pufos din silvostepă de deal, de productivitate mijlocie" și „Stejăret de pedunculat cu arțar tătăresc și porumbar, de productivitate inferioară". Volume maxime la hectar (89 m3) s-au înregistrat în arborete naturale, practic pure în proporție de 80-90%, situate în clasa Il-a de producție, la vârsta de 26-40 ani, cu consistența 0,8-0,9, pe stațiuni de bonitate mijlocie, și anume „Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos, pe culmi și treime mijlocie-superioară de versanți însoriți, cu cernoziomuri argiloiluviale, cambice, tipice, vertice, soluri cernoziomoide cu Glechoma hederacea L. sau Geum urbanum L.", dar și pe stațiuni de bonitate inferioară „Silvostepă deluroasă de pedunculat pe platouri și versanți slab- moderat înclinați, cu cernoziomuri tipice, cambice, argiloiluviale, alte cernoziomuri cu Poa pratensis L". Vârsta arboretului se corelează slab cu litiera (r = 0,40). Consistența se corelează slab (r = 0,39) cu lucrările propuse, cu clasa de producție (r = 0,22) și în sens invers cu vârsta (r = -0,35). Pe parcursul implementării amenajamentului silvic, în 21% din suprafețele cu mojdrean s-au planificat tăieri de conservare. Cu lucrări de igienă vor fi cuprinse 17% din subparcele, curățiri - 37% și rărituri - 25%. O legătură puternică de care depinde răspândirea mojdreanului există cu desimea subarboretului (r = 0,97), care în acest caz protejează semințișul. De asemenea, numărul de arbori din subparcelă are o legătură moderată (r = 0,69) cu clasa de producție și cu modul de regenerare (r = 0,51). Modul de regenerare a arboretului se asociază foarte puternic cu clasa de producție (r = 0,79) și moderat cu volumul la hectar (r = 0,52) sau la subparcelă (r = 0,54). Subunitatea de protecție are o legătură moderată directă cu flora (r = 0,56), cu tipul de pădure (r = 0,54) și slabă cu vârsta (r = 0,38), cu caracterul tipului de pădure (r = -0,42) și cu lucrările propuse (r = -0,38). 23 Revista Pădurilor 138(1) (2023) 015-032 Novac: Răspândirea mojdreanului în condițiile ecologice din Republica Moldova... Tabelul 4. Analiza tipurilor de stațiuni forestiere diseminate cu mojdrean OS Cateeoria de bonitate (%) Cod Tipul de stati une Superioară Mijlocie Inferioară Zona fitoclimatică de silvostepă (Ss) Silvostepă deluroasă de cvercete cu plantații-culturi de ameliorare, pe versanți cu expuneri variate, 9130 ravene, cu erodisoluri, litosoluri, soluri carbonatice, desfundate, deteriorate, provenite din cernoziomuri, hidric deficitare, Bi Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos, pe culmi 2 c 9330 și treime mijlocie-superioară de versanți însoriți, cu cernoziomuri argiloiluviale, cambice, tipice, vertice, soluri cernoziomoide, Bm 33 -