Revistă tehnico-științifică editată de Societatea „Progresul Silvic" COLEGIUL DE REDACȚIE Redactor responsabil: Prof. Dr. Ing. Stelian A. Borz CUPRINS Membri: Prof. Dr. Ing. loan V. Abrudan Ing. Codruț Bîlea Prof. Dr. Ing. Alexandru L. Curtu Conf. Dr. Ing. Mihai Daia Conf. Dr. Ing. Gabriel Duduman Ing- Olga Georgescu Conf. Dr. Ing. Sergiu Horodnic Dr. Ing. Maftei Leșan Dr. Ing. Teodor Țigan ISSN: 1583-7890 ISSN (Varianta online): 2067-1962 Indexare în baze de date: Avram Cicșa, Gheorghe M. Tudoran, Maria Boroeanu, Alexandru C. Dobre, Gheorghe Spârchez Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor din amestecuri de fag cu rușinoase.............................1 Alin-L. Mihalache, loan Clinciu, Șerban O. Davidescu, Nicu C. Tudose, Mirabela Marin, Cezar Ungureanu, Adriana A. Davidescu, Oana N. Tudose Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale utilizate în amenajarea albiilor torențiale................15 Elena C. Mușat Soluții tehnice pentru combaterea înzăpezirilor prin crearea perdelelor forestiere de protecție: studiu de caz..........................31 CABI DOAJ Google Academic SCIPIO Reproducerea parțială sau totală a articolelor sau ilustrațiilor poate fi făcută cu acordul redacției revistei. Este obligatorie menționarea autorului și a sursei. Articolele publicate de Revista Pădurilor nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor. Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-046 Revista Pădurilor available online at: www.revistapadurilor.com Journal edited by the "Progresul Silvic" Society EDITORIAL BOARD Editor in Chief: Prof. Dr. Stelian A. Borz CONTENTS Editorial Members: Prof. Dr. loan V. Abrudan Eng. Codruț Bîlea Prof. Dr. Alexandru L. Curtu Assist. Prof. Dr. Mihai Daia Assist. Prof. Dr. Gabriel Duduman Eng. Olga Georgescu Assist. Prof. Dr. Sergiu Horodnic Dr. Maftei Leșan Dr. Teodor Țigan ISSN: 1583-7890 ISSN (ONLINE): 2067-1962______ Indexed by: CABI DOAJ Google Academic SCIPIO Avram Cicșa, Gheorghe M. Tudoran, Maria Boroeanu, Alexandru C. Dobre, Gheorghe Spârchez The irfluence cfaltitude on the physical and Chemical properties cfthe soil in mixed beech-comferous stands..........................1 Alin-L. Mihalache, loan Clinciu, Șerban O. Davidescu, Nicu C. Tudose, Mirabela Marin, Cezar Ungureanu, Adriana A. Davidescu, Oana N. Tudose State index gradient cf the transversal hydrotechnical structures used in the improvement cftorrential riverbeds....................15 Elena C. Mușat Technical Solutions for controlling snow accumulation on the transportation irfrastructure by creating forest proiective shelterbelts: a case study.................................................31 Parțial orfull reproduction cf articles and figures may be done pending the agreement cf the joumal. In case cf parțial or fidl reproduction, it is mandatory to mention the authors and the source article. Articles published bp Revista Pădurilor hold solely the responsibility cf their authors. Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-046 Revista Pădurilor disponibil online la: www.revistapadurilor.com Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor din amestecuri de fag cu rășinoase Avram CICȘAab, Gheorghe Marian TUDORANb*, Maria BOROEANUb, Alexandru Claudiu DOBREa b, Gheorghe SPÂRCHEZb a Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea", Departamentul Amenajarea pădurilor și Departamentul Monitorizarea pădurilor, Bd. Eroilor 128, 077190, Voluntari, România, cicsa_avram@yahoo.co.uk (A.C.), dobre.alexandruclaudiu@gmail.com (A.C.D.) b Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Șirul Beethoven 1, 500123, Brașov, România, tudoran.george@unitbv.ro (G.M.T.), maria_boroeanu@yahoo.com (M.B.), sparchez@unitbv.ro (G.S.) REPERE • Altitudinea este un factor determinant al proprietăților fizico-chimice ale solului. • Humusul se corelează statistic cu proprietățile fizico-chimice ale solului. • Suma hidrogenilor schimbabili se corelează pozitiv cu altitudinea. INFORMAȚII ARTICOL Istoricul articolului: Manuscris primit la: 24 iulie 2021 Primit în forma revizuită: 18 noiembrie 2021 Acceptat: 18 noiembrie 2021 Număr de pagini: 14 pagini. Tipul articolului: Cercetare originală Editor: Stelian Alexandru Borz Cuvinte cheie: Altitudine Proprietățile solului Humus Azot Reacția solului Prin aceste cercetări s-a urmărit determinarea variației caracteristicilor solurilor din Munții Gurghiu din România în raport cu altitudinea. Lucrările de cartare s-au realizat în etajul fitoclimatic al amestecurilor de fag cu rășinoase. Suprafața cercetată s-a stratificat în unități staționale omogene sub raport climatic, hidric și trcfic. La nivelul unităților staționale elementare identificate s-au amplasat 35 de prcfile principale de sol și 46 de prcfile de control. Probele de sol recoltate din prcfilele principale au fost analizate în laborator. Proprietățile chimice se corelează semnificativ cu altitudinea. Valoarea pH-ului scade în orizontul A de la 5,5 (la altitudinea de 750 m) la 3,7 (la 1550 m), iar în orizontul B de la 6,2 la 4,7. De asemenea, capacitatea de schimb pentru baze, în orizontul A, scade de la 48 me/100 g sol la 27 me/100 g sol. Gradul de saturație în baze prezintă o tendință descrescătoare; în orizontul A scade de la 55% la 25%, iar în orizontul B, de la 70 la 30%. Prin regresie multiplă, proprietățile chimice determinate au fost introduse într-o ecuație care estimează humusul cu o abatere medie pătratică (RMSE) de 2,502, * Autor corespondent. Tel.: +40-727-201-608. Adresa de e-mail: tudoran.george@unitbv.ro Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... 1. INTRODUCERE în România, dintre pădurile amestecate, amestecurile de rășinoase cu fag au cea mai mare răspândire (22.38%), [1], ele fiind strâns legate de relieful muntos. Datorită condițiilor naturale, etajul amestecurilor de fag cu rășinoase prezintă o neuniformitate destul de accentuată în masivele muntoase din România. Capacitatea stațiunii de a întreține o anumită vegetație forestieră se reflectă în vigoarea de creștere a speciilor forestiere care exprimă potențialul productiv al stațiunii [2], Astfel că, indiferent de funcția pădurii sau de țelurile urmărite în gospodărirea ei, stațiunea forestieră devine o condiție pentru asigurarea stabilității pădurii, întrucât ea influențează starea de sănătate și vitalitatea arborilor și arboretelor. Toate elementele componente ale stațiunilor forestiere cum sunt cele geologice, geomorfologice, edafice și climatice determină gradul de favorabilitate al stațiunilor pentru vegetația forestieră. Elementele edafice și climatice exprimă măsura în care stațiunea satisface cerințele ecologice ale arborilor și, ca urmare, prezintă o importanță mai mare în determinarea gradului de favorabilitate al stațiunilor [3], Solul este un element fundamental al stațiunii forestiere și are rol în descompunerea materiei organice, în aprovizionarea cu apă și în ciclul nutrienților, fiind un element important în dinamica arboretelor [4], în formarea și fertilitatea solurilor, intervin mai mulți factori. Altitudinea, ca element geomorfologic, este un factor determinant pentru distribuția speciilor și a solurilor. Ea influențează formarea unui anumit tip de humus, celelalte proprietăți ale solului, precum și calitatea arborilor [3, 5-7], Gradientul altitudinal este caracterizat și de precipitații și temperaturi diferite, care influențează descompunerea materiei organice și proprietățile chimice ale solului [8, 9], Proprietățile chimice sunt influențate de natura materialului parental și de alte condiții de solificare [10], De asemenea, altitudinea este un factor care influențează carbonul din sol. Rata de acumulare a carbonului depinde de rata de acumulare a azotului, iar acumularea azotului depinde de fixarea lui biologică din atmosferă [11], Azotul din sol este influențat de condițiile climatice, dar și de proprietățile fizice și chimice ale solului [11], Conținutul de azot din sol scade cu altitudinea și este strâns corelat cu bonitatea stațiunii și cu creșterea plantelor [12, 13], pH-ul solului este negativ corelat cu altitudinea [14-16], Studiile au demonstrat că structura comunității microbiene este dirijată de pH-ul solului și de raportul C/N odată cu creșterea altitudinii. Astfel, un nivel ridicat al pH-ului corespunzător altitudinilor joase poate fi corelat cu creșterea biomasei microbiene și cu diversitatea bacterială [17], Cationii de bază sunt într-o corelație negativă cu altitudinea, deoarece solurile din zona montană sunt mai acide și mai sărace în cationi bazici. Acest fapt se poate datora precipitațiilor [16, 18]. în schimb, capacitatea totală de schimb cationic din orizontul A înregistrează o corelație pozitivă cu altitudinea datorită resturilor vegetale din primii centimetri ai solului [16], Caracteristicile humusului sunt principalele elemente care caracterizează tipul de sol sau fertilitatea acestuia și ele reflectă condițiile bioclimatice de formare a solului [19], Tipurile de humus (mull, moder sau humus brut) variază în funcție de climă, materialul parental [20, 21], de vârsta arboretului [22] sau de tipul de management [23, 24], De asemenea, humusul este considerat un bun indicator al climatului din prezent și din trecut [6, 7] pentru că este 2 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... rezultatul unor interacțiuni complexe între compoziția arboretului, proprietățile solului, condițiile de mediu și activitățile microorganismelor [17], Humusul poate fi folosit pentru a evidenția și tendințele schimbărilor climatice [6], Dacă proprietățile solului sunt influențate de condițiile de relief, climatice, de vegetație, atunci ele ar trebui să prezinte valori diferite în raport cu factorii geomorfologici care ar conduce la diferențierea potențialului productiv al stațiunii și implicit a productivității arboretelor. Prin acest studiu s-a urmărit stabilirea unor corelații între caracteristicile solurilor și unul dintre principalii factori geomorfologici - altitudinea - care caracterizează stațiunile montane specifice amestecurilor de rășinoase cu fag. 2. MATERIALE ȘI METODE Cercetările s-au efectuat în Munții Gurghiu, din Carpații Orientali din România, în Unitatea de producție IV Fâncel (46°47'59" N, 25°9'22" E) din Ocolul silvic Fâncel (Figura 1). Pădurile sunt situate la altitudini cuprinse între 700 și 1600 m, pe roci vulcanice. în cuprinsul arboretelor se întâlnește o mare varietate a factorilor geomorfologici. Frecvent, însă, înclinarea terenului este cuprinsă între 25 și 35 grade, iar cele mai întâlnite expoziții sunt cele însorite și parțial însorite. Figura 1. Zona de studiu cu amplasarea unității de producție cercetată 3 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... Pentru desfășurarea lucrărilor de teren s-a realizat o documentare din literatură despre condițiile fizico-geografice din zonă pe baza hărților geologice, geomorfologice și pedologice [25], A urmat studiul amenajamentelor silvice pentru a cunoaște informații despre fondul de producție al arboretelor din cuprinsul ocolului. Pe baza informațiilor din amenajamente (descrierea arboretelor și hărți tematice) s-a stratificat suprafața pădurii în raport cu altitudinea. Observațiile de teren s-au realizat prin metoda cartării staționale [26], Lucrările de teren au constat în recunoașterea și caracterizarea unităților staționale elementare omogene sub raportul însușirilor morfologice, fizice și chimice ale solurilor. Pentru simplificarea lucrărilor, s-a avut în vedere organizarea pădurii pe unități amenajistice, urmărindu-se ca în cuprinsul lor să se mențină aceleași condiții staționale. în general, schimbarea factorilor geomorfologici și profunzimea solului au fost criterii care au determinat constituirea de noi unități amenajistice [27, 28]. în total, în cadrul suprafeței experimentale s-au parcurs 429 de unități amenajistice. Unitățile amenajistice s-au grupat în unități omogene sub raport climatic, trofic și hidric. După realizarea echivalenței lor ecologice, zona de studiu a fost împărțită în unități omogene sub raportul condițiilor geomorfologice (forma de relief, altitudinea, poziția pe versant, expoziția și înclinarea lor) și edafice la nivelul cărora s-au amplasat 81 de profile de sol (35 profile principale de sol și 46 de profile de control). Numărul de profile s-a determinat statistic, în funcție de coeficientul de variație al proprietăților solurilor, acesta având o valoare medie de 30, astfel încât să asigure o eroare de cel mult 10%. Pentru fiecare profil de sol s-au înregistrat coordonatele geografice pentru a realiza o stratificare a profilelor de sol pe categorii altitudinale. Profilele au fost create cu lățimea de 80 cm și o lungime variabilă care a permis identificarea tipului și subtipului de sol, descrierea lui, colectarea probelor pentru analize din fiecare orizont și fotografierea acestuia. Din cele 35 profile de sol s-au recoltat probe care s-au analizat în laborator pentru determinarea însușirilor fizico-chimice. Colectarea probelor de sol, din fiecare orizont, a fost realizată începând de la baza profilului. Probele de sol au fost recoltate din fiecare orizont de diagnostic și au fost analizate în Laboratorele de Pedologie și Stațiuni forestiere din cadrul Filialei Brașov a I.N.C.D.S. „Marin Drăcea" și din cadrul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov. Separarea orizonturilor pe profil s-a realizat în funcție de culoare, structură și textură. Colectarea probelor de sol din fiecare orizont a fost realizată începând cu cel mai mic orizont al profilului și continuând în sus pe profil. Probele au fost colectate din mijlocul orizontului de diagnostic, cu excepția orizontului A. în cazul acestuia probele au fost colectate din întregul orizont, și la fel și în cazul orizonturilor mai mici de 10 cm. Tipurile de sol au fost stabilite pe teren și pe baza rezultatelor analizei de laborator. Analizele efectuate în laboratoare au propriul sistem de asigurare și control a calității prin participarea colectivelor de lucru la exerciții europene. Pregătirea probelor de sol s-a bazat pe metodele descrise în standardul ISO 11464. Probele au fost fie uscate la aer, fie uscate la cuptor la o temperatură de 40°C și depozitate până când au putut fi analizate chimic [16], Prin analiza de laborator s-au determinat următoarele elemente: pH (în H2O), procentul de humus (H), azot total (N), suma bazelor schimbabile (SB), suma hidrogenilor schimbabili (SH), capacitatea totală de schimb cationic (T = SB+SH), gradul de saturație în baze (V) și umiditatea (U). pH-ul solului a fost electro-chimic determinat în apă, iar citirea a fost făcută cu un pH-metru Thermo Orion 3. Pe baza caracteristicilor solurilor, a indicațiilor plantelor ierboase și a etajului arborilor s-au identificat mai multe tipuri de stațiuni dintre care reprezentativă este 4 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... 3.3.3.3 Montan de amestecuri de productivitate superioară, eutricambosol și districambosol andic edafic mare (eutrofic - megafic, euhidric), cu Asperula-Dentaria. SPSS Statistics Data Editor a fost folosit pentru analiza datelor. Relația dintre proprietățile solului și factorii geomorfologici a fost studiată cu ajutorul testului ANOVA. Prin regresie multiplă, proprietățile chimice determinate au fost introduse într-o ecuație care estimează humusul din fiecare orizont al solului. 3. REZULTATE 3.1 . Variația proprietăților solurilor în raport cu altitudinea Proprietățile solurilor (H, pH, N, SB, SH, T, U, V) sunt condiționate de caracteristicile morfogenetice ale solurilor. Aceste proprietăți se corelează semnificativ cu altitudinea (p = 0,01), cu excepția umidității pentru care corelația este semnificativă doar în raport cu expoziția și înclinarea terenului. Azotul, la nivelul orizontului A, prezintă valori cuprinse între 0,4 și 1,1%. Acestea scad pe profil, astfel în orizontul B ajungând la valori cuprinse între 0,05 și 0,8. Procentul de azot la nivelul orizontului A prezintă o tendință descrescătoare pe măsură ce crește altitudinea (Figura 2). Altitudine (m) Figura 2. Variația procentului de azot în orizontul A în raport cu altitudinea Valorile parametrilor chimici T, SB, V și pH se corelează statistic (p < 0,01) cu altitudinea (Figura 3). Valoarea pH-ului scade în orizontul A de la 5,5 (la altitudinea de 750 m) la 3,7 (la 1550 m), iar în orizontul B de la 6,2 la 4,7. Valorile medii ale sumei bazelor schimbabile scad în orizontul 5 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... A de la 20 la 10 me/100 g sol, iar în orizontul B de la 18 la 7. Capacitatea totală de schimb cationic, în orizontul A, scade de la 48 la 27 me/100 g sol, iar în orizontul B, de la 30 la 25. De asemenea, gradul de saturație în baze prezintă o tendință descrescătoare, în orizontul A scade de la 55% la 25%, iar în orizontul B, de la 70 la 30%. 35 r 30 25 "oh g 20 10 ----- 5 ■ 0 ---------1--------1------->--------1-------1--------1-------1--------‘-------1 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 Altitudine (m) C d Figura 3. Variația capacității totale de schimb cationic (a), variația sumei bazelor de schimb (b), variația gradului de saturație în baze (c) și a pH-Iui (d) la nivelul orizontului A Spre deosebire de ceilalți indicatori, suma hidrogenilor schimbabili indică o creștere a valorilor în raport cu altitudinea, de la 5 (la 800 altitudine) la 25 me/100 g sol (la altitudini de 1500 m). SH crește pe măsură ce procesele de levigare și debazificare sunt mai intense ca urmare a creșterii altitudinii și implicit a cantității de precipitații. 6 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... Altitudine (m) Figura 4. Variația procentului de humus în orizontul A în raport cu altitudinea Humusul este de tip mull andic și mull-moder andic și conține frecvent o cantitate de substanță organică în jur de 10% (2-30%). Cele mai mari valori prezintă orizontul A (8-30%). Acestea scad pe profil, în orizontul B fiind cuprinse între 2 și 10%. Humusul, la nivel de orizont prezintă, de asemenea, o tendință descrescătoare pe măsură ce crește altitudinea (Figura 4). 3.2 Relația dintre humus și celelalte proprietăți ale solului în raport cu altitudinea Humusul exercită o importantă influență asupra celorlalte însușiri ale solului și determină nivelul potențialului productiv al solului. Valoarea humusului poate fi determinată la nivelul fiecărui orizont și indirect prin intermediul celorlalte însușiri ale solului determinate prin analiza de laborator (N, pH, SB, SH, T, V), cu ajutorul relației: H = 10,122 x N - 1,112 x pH-0,811 x SB+ 0,057 x SH+ 0,628 x T + 0,255 x V- 9,937 (1) H este procentul de humus al orizontului de diagnostic (%); N - conținutul în azot al orizontului (%); SB - capacitatea de schimb pentru baze (me/100 g sol); SH - capacitatea de schimb pentru hidrogen (me/100 g sol); T - capacitatea totală de schimb cationic (me/100 g sol); V - gradul de saturație în baze (%) la pH = 8,3. 7 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... Tabelul 1 Semnificația statistică a parametrilor ecuației de regresie (Ecuația 1) HUMUS Termen liber N (%) pH SB (me/100 g) SH (me/100 g) T (me/100 g) V (%) R2 R2 ajust. Valoare p 0,005037 2,8 x 10-1? 0,00145 0,000108 0,023492 4,93 x IO-» 2,14 x 10-5 0,793 0,789 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600 Altitudine (m) Figura 5. Valorile humusului (H, %) la nivelul orizonturilor de diagnostic determinate prin relația (1) comparativ cu cele determinate prin analiza de laborator (RMSE = 2,502) Valorile obținute prin Relația 1 sunt asigurate statistic (p < 0,05). Ele manifestă aceeași tendință ca și cele determinate prin analiza de laborator (Figura 5), abaterea medie pătratică (RMSE) având o valoare de 2,502. 8 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... a b Figura 6. Distribuția humusului (a) și a pH-ului (b) în raport cu altitudinea în orizontul A. Procentul de humus scade cu 5% la fiecare 350 m (20% fa altitudine de 750 m, 15% la 1100 m și 10% la 1450 m), iar pH- ul scade de la 5,9 (la 750 m altitudine) la 4,5 (ia 1450 m altitudine) 9 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... în raport cu altitudinea s-au generat hărți ale principalelor însușiri ale solurilor. în Figura 6 se prezintă doar harta distribuției humusului (Figura 6a) și a pH-ului (Figura 6b). 4. DISCUȚII Acest studiu relevă faptul că proprietățile chimice ale solurilor sunt influențate de altitudine. Relațiile care evidențiază legătura dintre proprietățile solurilor și altitudine explică 26-62% din variația acestora în raport cu altitudinea (Figurile 2 și 3). Odată cu altitudinea se modifică condițiile climatice și ele afectează proprietățile fizice și chimice ale solului [9], Aceste cercetări au evidențiat valori ale SH pentru solurile din zonă cuprinse între 5 (la altitudinea de 750) și 30 me/lOOg sol (la altitudinea de 1550 m). Valori de 30 - 35% pentru SH și humus, și de 12-18% pentru pH s-au înregistrat și în cazul eutricambosolurilor din diferite regiuni ale țării [16], Cele mai mici valori în raport cu altitudinea s-au determinat în cazul gradului de saturație în baze, acesta prezentând valori medii cuprinse între 47-55%. Aceasta se explică prin creșterea SH ca urmare a intensificării proceselor de levigare pe măsură ce crește altitudinea de la 10 (altitudine 750 m) la 22 (altitudine 1500 m). Prin alte cercetări, pentru SH s-au determinat valori de 16,95 me/100 g sol la altitudini de 900 m [16], Creșterea SH se datorează și vegetației existente și anume a molidului a cărui proporție crește cu altitudinea, acesta având tendința de acidificare a solului [16], Valoarea pH-ului este influențată de materialul parental și de tipul de vegetație [16, 29], pH-ul și azotul se corelează negativ cu altitudinea [17], Alte cercetări au evidențiat că altitudinea are un impact scăzut asupra conținutului de carbon și azot, vegetația fiind factorul principal care explică variația acestor proprietăți [11], în majoritatea solurilor din Carpații Orientali au fost determinate procese incipiente de podzolire (criptospodice), puse în evidență de migrarea pe profil a complexelor humico-ferice și humico-aluminice. Aceasta sugerează, în cazul solurilor din Munții Gurghiu - Harghita, prezența unui nivel mai redus al caracteristicilor specifice andosolurilor tipice, astfel că aceste soluri ar putea fi încadrate în sistemul WRB sub numele de andosoluri spodice [30], 5. CONCLUZII Schimbările de altitudine au un impact semnificativ asupra proprietăților solului. Acestea sunt relevante pentru adaptarea managementului arboretelor amestecate, așa încât amestecurile de specii care se promovează prin gospodărirea acestor arborete, la diferite altitudini, să valorifice sustenabil potențialul stațiunilor forestiere din zona cercetată. Altitudinea este un factor determinant în distribuția humusului și în variația celorlalte proprietăți ale solului. în orizontul A, altitudinea explică 39% din variația humusului, 36% din variația azotului, 50% din variația capacității totale de schimb cationic, 26% din variația sumei bazelor de schimb, 35% din variația gradului de saturație în baze și 62% din variația pH-lui. Proprietățile chimice ale solului, cu excepția sumei hidrogenilor schimbabili, sunt influențate negativ de către altitudine. Relația dintre proprietățile chimice ale solurilor și altitudine a fost evidențiată printr-un model, determinat prin regresie multiplă, care explică 79% din variația valorilor proprietăților în raport cu altitudinea. 10 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... Cercetările trebuie continuate pentru clarificarea încadrării acestor soluri ca un subtip andic al solurilor din zonă (Cambisoluri și Spodosoluri) sau ca un subtip al Andosolurilor. MATERIALE SUPLIMENTARE Nu este cazul. FINANȚARE Această lucrare nu a fost finanțată din exteriorul organizației. MULȚUMIRI Adresăm mulțumiri personalului Laboratoarelor de Pedologie și Stațiuni Forestiere din cadrul I.N.C.D.S. „Marin Drăcea", Filiala Brașov, și Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov pentru analiza chimică a probelor de sol. CONFLICT DE INTERESE Autorii nu declară niciun conflict de interese. ANEXE Nu este cazul REZUMAT EXTINS - EXTENDED ABSTRACT Title in English: The influence cf altitude on the physical and Chemical properties cf the soil in mixed beech- comferous stands Introduction: Soil is a fundamental element cf the forest site and plays a role in the decomposition cf organic matter, in the water supply, the nutrient cycle, and it is an important element in the dynamics cf stands. In the formation and fertility cf soils, severul factors are involved. Altitude irfluences the formation cf a specific type cf humus and other soil properties, as well as the quality cf trees. if the soil properties are influenced by the relief, climatic, and vegetation conditions, then they should have deferent values in relation to the geomorphological factors that would lead to the deferent iation cfthe productive potențial cfthe site and implicitly on the productivity cf the stands. This study aimed to establish relations between soil characteristics and one cfthe main geomorphological factors - altitude - that characterizes the mountain sites specfic to mixed beech-conferous stands. Materials and methods: This research was carried out in the Gurghiu Mountains, from the Eastern Carpathians cf Romania, in the management unit IV Fâncel (46° 47'59" N, 25° 9'22" E) from the Fâncel Forest District. The forests are located at altitudes between 700-1600 m, on volcanic bedrock. In total, 429 compartments were traversed within the experimental area. From 35 soil prcfiles, samples were collected and analyzed in the laboratory to determine the physico-chemical properties. Soil samples were collected from each diagnostic horizon and were analyzed in the Laboratories cfPedology and Forest Sites within the Brașov Cjfice cf the I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" and cfthe Faculty cf Silviculture and Forest Engineering, Brașov. The laboratory analysis determined the following properties: pH (in H2O), percentage cf humus (H), total nitrogen (N), the sum cf exchange basis (SB), sum cf exchangeable hydrogens (SH), total cationic exchange capacity (T = SB + SH), the base saturation degree (V), and humidity (U). Based on soil's characteristics, herbaceous plant indications, and tree layer, severul types cf sites were identfied. SPSS Statistics Dutu Editor wus used for dutu unulysis. The relation between soil properties and geomorphological factors was 11 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... studied using the ANOVA test. The determined Chemical properties were introduced into a multiple regression equation that estimates the humus content. Results: Soil properties (H, pH, N, SB, SH, T, U, V) are conditioned by the morphogenetic characteristics cf soils. These properties were signficantly correlated with altitude (p = 0.01), except for humidity, for which the correlation was signficant only in relation to the aspect and inclination cfthe terrain. N, at the level cf horizon A, was between 0.4 and 1.1%. These values decreased in prcfile; thus, in horizon B, values reached between 0.05 and 0.8%. The percentage cf nitrogen at horizon A showed a decreasing trend as the altitude increased. The average values cf SB decreased in horizon A from 20 to 10, and in horizon Bfrom 18 to 7 me/100 g soil. The value cf humus can be estimated by the regular procedures at the level cf each horizon, as well as indirectly by the use cf equation H = 10.122 x N - 1.112 x pH-0.811 x SB+ 0.057 x SH+ 0.628 »T+ 0.255 x V- 9.937. Discussion: With altitude, climatic conditions change, and they ajfect the physical and Chemical properties cf the soils. Our study revealed SH values for soils in the range between 5 (750 m a.s.l.) and 30 me/lOOg soil (1550 m a.s.l.). Values cf 30-35% for SH and humus and cf 12-18% for pH were also recorded for eutric Cambosols in d.jferent regions cf the country. The lowest values in relation to altitude were determined in the case cf V (average 47-55%). Thisfinding is explained by the increment cf SH as a result cfthe intensification cfleaching processes as the altitude increased. It ranged from 10 (750 m a.s.l.) to 22 (1500 m a.s.l.). Conclusions: Altitude is a determining factor in the distribution cf H and in the variation cf other soil properties. The relation that highlights the association between soil properties and altitude explained 26-62% cf their variation. In horizon A, the altitude explained 39% cfthe H variation, 36% cfthe N variation, 50% cfthe T variation, 26% cf the SB variation, 35% cfthe V variation, and 62% cf the pH variation. The Chemical properties cfthe soil, with the exception cf SH, were negatively irfluenced by altitude. The relation between the Chemical properties cf soils and altitude was described by a model built by multiple regression which explained 79% cf their variation in relation to altitude. Keywords: altitude, soil properties, humus, Nitrogen, pH REFERINȚE 1. IFN, 2018: Informații rezultate din al doilea ciclu (2013 - 2018) al IFN. Disponibil online la: http://roifn.ro/site/ifn-ciclul-ii/ (accesat în iulie 2021). 2. Chiriță C., Vlad L, Păunescu C., Pătrășcoiu N., Roșu C., lancu I., 1997: Stațiuni forestiere. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, România, pp. 30-31. 3. Târziu D., Spârchez Gh., 2013: Soluri și Stațiuni Forestiere. Editura Universității Transilvania, Brașov, România, ISBN 978-606-19-0260-6, pp. 172-178. 4. Meyer M.D., North M.P., Gray A.N., Zald H.S.J., 2007: Influence of soil thickness on stand characteristics in a Sierra Nevada mixed-conifer forest. Plant Soil, 294,113-123, doi 10.1007/slll04- 007-9235-3. 5. Spârchez Gh., Târziu D.R., Dincă L., 2011: Pedologie. Editura Lux Libris: Brașov, Romania, ISBN 978-973-131-106-7, 292 p. 6. Ponge J.F., Jabiol B., Gegout J.C., 2011: Geology and climate conditions affect more humus forms than forest canopies at large scale in temperate forests. Geoderma, 162, 187-195. doi: 10.1016/j.geoderma.2011.02.003. 7. Bayranvand M., Kooch Y., Hosseini S.M., Alberti G. 2017: Humus forms in relation to altitude and forest type in the Northern mountainous regions of Iran. Forest Ecology and Management, 385, 78-86. doi: 10.1016/j.foreco.2016.11. 12 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... 8. Saeed S., Barozai M.Y.K., Ahmad A., Shah S.H., 2014: Altitude on Soil Physical and Chemical Properties in Sra Ghurgai (Takatu mountain range) Quetta, Balochistan. Int. J. Sci. Eng. Res., 5(3), 730-735. 9. Fan S., Sun H., Yang J., Qin J., Shen D., Chen Y. 2021: Variations in Soil Enzyme Activities and Microbial Communities along an Altitudinal Gradient on the Eastern Qinghai - Tibetan Plateau. Forests, 12, 681. https://doi.org/10.3390/ fl2060681. 10. Enache R.D., Spârchez Gh., 2012: The variation of the Chemical properties of eutricambosoils and luvosoils of the foresty land from the Ialomița Subcarpathians. Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Series II: Forestry - Wood Industry - Agricultural Food Engineering, 4(53), 91-98. 11. Shedayi A.A., Xu M., Naseer L, 2016: Khan, B. Altitudinal gradients of soil and vegetation carbon and nitrogen in a high-altitude nature reserve of Karakoram ranges. Springerplus, 5, 320-334. doi: 10.1186/s40064-016-1935-9. 12. Keeney D.R., 1980: Prediction of soil nitrogen availability in forest ecosystems: a literature review. Forest Science, 26,159-171. 13. Zhang S., Chen D., Sun D., Wang X., Smith J.L., Du G., 2012: Impacts of altitude and position on the rates of soil nitrogen mineralization and nitrification in alpine meadows on the eastern Qinghai-Tibetan Plateau, China. Biol. Fertil. Soils, 48(4), 393-400. doi: 10.1007/s00374-011-0634-5. 14. Dincă L., Spârchez G.H., Dincă M., Blujdea V., 2012: Organic carbon concentrations and stocks in Romanian mineral forest soils. Annals of Forest Research, 55(2), 229-241. 15. Charan G., Bharti V.K., Jadhav S.E., Kumar S., Acharya S., Kumar P., Gogoil D., Srivastava, R.B., 2013: Altitudinal variations in soil physico-chemical. Journal of Soil Science and Plant Nutrition, 13(2), 267-277, doi.org/10.4067/S0718-95162013005000023. 16. Spârchez Gh., Dincă L.C., Marin G., Dincă M., Enescu R.E., 2018: Variation of eutric cambisols' Chemical properties based on altitudinal and geomorphologic zoning. Environmental Engineering and Management Journal, 16(12), 2911-2918. doi: 10.30638/eemj.2017.300. 17. Bayranvand M., Akbarinia M., Salehi Jouzani G., Gharechahi J., Alberti G., 2021: Dynamics of humus forms and soil characteristics along a forest altitudinal gradient in Hyrcanian forest. iForest, 14, 26-33, doi: 10.3832/ifor3444-013. 18. Tavant Y., Tavant H., Bruckert S., 1994: Change in organic-carbon concentrations as function of soil properties and altitude in French Jura. Geoderma, 61, 133-141. 19. Kostenko I.V., 2017: Relationships between Parameters of the Humus Status of Forest and Meadow Soils and Their Altitudinal Position on the Main Crimean Range. Soil Science, 50(2), 515- 525. 20. Sadaka N., Ponge J.F., 2003: Climatic effects on soil trophic networks and the resulting humus profiles in holm oak (Quercus rotund,folia) forests in the High Atlas of Morocco as revealed by correspondence analysis. Eur. J. Soil Sci, 54, 767-777, doi: 10.1046/j. 1365-2389.2003.00566.x. 21. Ponge J.P., Chevalier R., 2006: Humus Index as an indicator of forest stand and soil properties. Forest Ecology and Management, 233, 165-175, doi.org/10.1016/j.foreco.2006.06.022. 13 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-014 Cicșa et al.: Influența altitudinii asupra proprietăților fizico-chimice ale solurilor... 22. Aubert M., Bureau F., Alard D., Bardat J., 2004: Effect of tree mixture on the humic epipedon and vegetation diversity in managed beech forests (Normandy, France). Canadian Journal of Forest Research, 34, 233-248, doi: 10.1139/x03-205. 23. Covington W.W., 1981: Changcs in forest floor organic matter and nutrient content following clear cutting in northern hardwoods. Ecology, 62, 41-48. 24. Bragă C., Spârchez Gh., 2015: The influence of forest management on the amount of litter organic carbon in beech forests. Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Series II: Forestry - Wood Industry - Agricultural Food Engineering, 57 (1), 1-6. 25. Tudoran G.M., Zotta M., 2020: Adapting the planning and management of Norway spruce forests in mountain areas of Romania to environmental conditions including climate change. Science of the Total Environment, 698, Article 133761, doi: 10.1016/j.scitotenv.2019.133761 26. Cicșa A., Tudoran G.-M., Boroeanu M., Dobre A.-C., Spârchez G., 2021: Estimation of the Productivity Potențial of Mountain Sites (Mixed Beech-Coniferous Stands) in the Romanian Carpathians. Forests, 12, 549, doi.org/10.3390/fl2050549. 27. Carcea F., Tudoran G.M., 2012: Funcțional zoning of the forests included in protected natural areas. Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Series II: Forestry - Wood Industry - Agricultural Food Engineering, 5(54)2, 7-14. 28. Tudoran G.M., 2013: Regulations regarding the management of forests included in natural protected areas. Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Series II: Forestry - Wood Industry - Agricultural Food Engineering, 6(55)1, 33-38. 29. Blonska E., Jaroslaw L., 2017: Soil organic matter accumulation and carbon fractions along a moisture gradient of forest soils. Forests, 8, 448, doi:10.3390/f8110448. 30. Jakab S., Fazakas C., Fuleky G., 2011: Andosols of the East Carpathian volcanic range. Acta Univ. Sapientiae Agric. Environ., 3, 110-121. 14 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 001-046 Revista Pădurilor disponibil online la: www.revistapadurilor.com Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale utilizate în amenajarea albiilor torențiale Alin-Lucian Mihalache3b*, loan Clinciub, Șerban Octavian Davidescu3, Nicu Constantin Tudose3, Mirabela Marin3, Cezar Ungurean3, Adriana Agafia Davidescu3, Oana Nicoleta Tudose3 “Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea", Strada Cloșca 13, Brașov 500040, România, mihalache.alin.93@gmail.com (A.L.M.), serydavidro@yahoo.com (Ș.O.D.), cntudose@yahoo.com (N.C.T.), mirabelamarin@yahoo.com (M.M), ucezar@yahoo.com (C.U.), agafiadavidescu@yahoo.com (A.A.D.), oanatodoni@yahoo.com (O.N.T.). bUniversitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre, Șirul Beethoven 1, Brașov 500123, România, ioan clinciu@yahoo.com (I.C.). REPERE • Starea fizică a lucrărilor hidrotehnice transversale se degradează. • Caracteristicile amplasamentului și ale lucrării influențează degradarea. • Gradientul indicelui de stare redă ritmul mediu anual în care avansează degradarea. INFORMAȚII ARTICOL Istoricul articolului: Manuscris primit la: 04 octombrie 2021 Primit în forma revizuită: 21 noiembrie 2021 Acceptat: 21 noiembrie 2021 Număr de pagini: 16 pagini. REZUMAT GRAFIC REZUMAT Prin lucrarea de față este studiată evoluția stării fizice a lucrărilor hidrotehnice transversale utilizate în amenajarea albiilor torențiale prin prisma unui indicator denumit gradientul indicelui de stare. Au fost luate în considerare 285 de lucrări hidrotehnice transversale Tipul articolului: Cercetare originală Editor: Stelian Alexandru Borz Cuvinte cheie: Lucrări hidrotehnice transversale Indice de stare Gradientul indicelui de stare situate în 14 bazine hidrografice torențiale din cuprinsul a 8 mari bazine hidrografice ale României. Pentru toate aceste lucrări, care au fost inventariate în două etape succesive, s-au reconstituit evenimentele comportamentale produse și s-au determinat indicele de stare și gradientul indicelui de stare. în urma prelucrării statistice a datelor, valorile medii ale gradientului indicelui de stare au evidențiat ritmul degradării lucrărilor, acesta fiind mai accentuat la lucrările amplasate pe cursurile torențiale din bazinele aflate la altitudine ridicată, la lucrările amplasate în treimea inferioară a sectorului de albie amenajat, la lucrările ale căror deversoare au deschideri reduse, la piesele de înălțime redusă, sau la cele recent puse în operă. * Autor corespondent. Tel.: +40-730-852-802 Adresa de e-mail: mihalache.alin.93@gmail.com Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... 1. INTRODUCERE După cum este cunoscut, pentru a reduce impactul asociat al viiturilor torențiale și proceselor erozionale, practica inginerească recurge la măsuri și lucrări de amenajare hidrologică și antierozională a versanților bazinelor hidrografice torențiale precum și la lucrări de amenajare hidrotehnică a rețelei hidrografice torențiale [1-10]. Lucrările hidrotehnice transversale, al căror rol este de primă importanță în această acțiune, sunt supuse unor factori de stres încă de la punerea în operă [3, 4], De aceea, evoluția stării fizice a acestora trebuie să fie monitorizată în tot intervalul de exploatare a lucrărilor, astfel încât deficiențele survenite pe parcurs să fie remediate în conformitate cu prevederile referitoare la mentenanța lucrărilor [3, 11-18]. Pe acest palier al preocupărilor, pornind de la Normele tehnice elaborate sub egida fostului Minister al Silviculturii [12,19], cercetarea științifică s-a focalizat către o nouă nișă și către abordări metodologice inovative ce s-au soldat cu rezultate având numeroase elemente de noutate și originalitate [12-14,16,18,19], Astfel, de la cercetarea bazată pe simpla observare vizuală pe teren a lucrărilor [4, 11, 12, 19] s-a trecut la o paradigmă nouă, fenomenologia comportării fiind abordată pentru prima dată din perspectivă statistică, la scară bazinală și populațională, după o perioadă relativ îndelungată de funcționare a lucrărilor (25 - 30 de ani). în acest cadru nou de abordare, a fost introdus și validat conceptul de „evenimente comportamentale asociate părților de lucrare", s-a realizat o sistematizare tipologică, pe două grupe, a evenimentelor comportamentale, iar pentru fiecare eveniment din fiecare grupă s-a făcut o caracterizare sintetică [13-17, 20], De asemenea, s-a recurs la o cercetare exploratorie aprofundată privind intensitatea principalelor evenimente comportamentale, având drept elemente de originalitate [13-18, 21, 22] criteriile de apreciere a intensității, stabilite pentru fiecare eveniment în parte, scările de evaluare a intensității, corespunzătoare acestor criterii, metodologia de estimare a intensității globale a evenimentelor, bazată pe utilizarea simultană a câte două criterii, analiza concordanței dintre distribuțiile experimentale privind intensitatea evenimentelor și trei dintre cele mai cunoscute distribuții teoretice (normală, Charlier - tip A și Beta) [13-15]. în sfârșit, pentru o mai bună organizare și desfășurare a activităților de monitorizare și de mentenanță a fost găsită o modalitate de a exprima, în termeni cantitativi, măsura în care efectul combinat al tuturor evenimentelor comportamentale înregistrate în perioada de funcționare a lucrărilor se reflectă în starea fizică a acestora. în urma acestei abordări inovative a fost definit și introdus în literatura de specialitate conceptul de „indice de stare al lucrărilor" [17-19, 21] iar mai recent „gradientul indicelui de stare" [23, 24], Cu ajutorul celor două mărimi se poate caracteriza vulnerabilitatea fizică a unei lucrări hidrotehnice transversale aflată sub impactul viiturilor torențiale și al acțiunii altor factori de mediu, atât la momentul unei inventarieri cât și în intervalul dintre două inventarieri succesive. Pentru a completa și întregi exemplificarea acestui nou mod de abordare, expus de noi în lucrarea „Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale utilizate în amenajarea albiilor torențiale, indus de unele avarii ale lucrării propriu- zise" [25], în cele ce urmează ne-am propus să argumentăm cu dovezi statistice care dintre caracteristicile amplasamentului și care dintre caracteristicile lucrării se regăsesc reflectate în valorile gradientului indicelui de stare. 16 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... 2. MATERIALE ȘI METODE Cele 285 de lucrări hidrotehnice transversale luate în studiul de față sunt cuprinse în inventarul național al lucrărilor de corectare a torenților (abht.ro) și au fost reinventariate între anii 2016 și 2020 (Tabelul 1). Ele sunt amplasate pe cursurile a 49 de pâraie torențiale din 14 bazine hidrografice torențiale, localizate în opt dintre marile bazine hidrografice ale României (Figura 1). Tabelul 1. Specificații privind lucrările reinventariate Marele bazin hidrografic Bazinul hidrografic torențial / Perimetrul de ameliorare Anul primei inventarieri Anul celei de-a doua inventarieri Perioada între inventarieri (ani) Numărul de lucrări Tisa Pârâul Repedea 2011 2017 6 29 Someș Perimetrul Rebra Mare 2009 2017 8 7 Crișuri Valea Crăiasa 2009 2017 8 51 Banat Valea Beiului 2011 2017 6 20 Jiu Valea Sohodol Runcu 2011 2016 5 17 Valea Cetății 2009 2016 7 11 Pârâul Adânca de Jos 2009 2017 8 12 Pârâul Tigăile 2009 2019 10 47 Olt Pârâul Vidaș 2009 2020 11 5 Pârâul Zimbru 2009 2020 11 17 Pârâul Tesla 2009 2019 10 13 Valea Dracului 2009 2019 10 20 Ialomița Valea Vârdaleș 2011 2017 6 19 Dunăre Valea Jidoștița 2011 2017 6 17 Figura 1. Localizarea bazinetelor luate în studiu Numărul lucrărilor (285) a fost adoptat în concordanță cu volumul populației de lucrări din inventarul amintit [26] (5200 de piese inventariate), ținându-se seama de coeficientul de variație 17 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... specific fenomenului [14, 15, 18], de toleranța admisă de 10% și de probabilitatea de garantare a rezultatelor de 90% [27]. Gradientul indicelui de stare (Gs), instrument care redă evoluția stării fizice a lucrărilor hidrotehnice transversale într-o perioadă de timp dată, a fost obținut din raportarea diferenței indicilor de stare (Ecuația 1) aferenți celor două inventarieri succesive (Tabelul 1) la numărul de ani ai perioadei. ^(2)- ^(1) Unde: Gs este gradientul indicelui de stare; - indicele de stare obținut la al doilea inventar; Ts(1) - indicele de stare obținut la primul inventar; N- durata de timp dintre inventarieri (ani). Pentru calculul indicilor de stare (implicit al intensității evenimentelor din perioada de exploatare a lucrărilor) a fost folosită metodologia aplicată în studiile precedente privitoare la cuantificarea avariilor și disfuncționalităților apărute asupra lucrărilor hidrotehnice transversale, această metodologie suferind în decursul timpului diverse reformulări, completări și ajustări [3, 4, 11-14, 6-22, 24], Relația care exprimă starea lucrărilor printr-un indice unic este (Ecuația 2) [18, 20- 22]: YS = 100-^^ YA Unde: YA- indicele de avariere;^^- valoarea maximă teoretică a indicelui de avariere (31,321 pentru lucrările transversale cu radier și 46,391 pentru lucrările transversale fără radier). Pentru determinarea semnificațiilor statistice ale parametrilor luați în analiză s-a aplicat testul Anova (Statistica 7) în cazul datelor omogene (testul Levene) și testul Kruskal-Wallis pentru variabilele care nu prezintă omogenitate a datelor, pragul de semnificație ales fiind de 0,05. Categoriile definite pentru efectuarea semnificațiilor statistice pentru fiecare parametru analizat au fost alese astfel încât să evidențieze într-un spectru cât mai larg comportamentul lucrărilor hidrotehnice transversale. Astfel, lucrările au fost încadrate în opt categorii reprezentând marile bazine de apartenență iar conform clasificării uzuale ale lucrărilor s-au evidențiat trei categorii. Semnificația statistică a deschiderii deversorului a fost făcută pe categorii de 2 metri lungime, respectiv 5 metri pentru a evidenția legătura cu gradientul indicelui de stare și înălțimea lucrării, regresia liniară oferind cel mai convenabil coeficient de determinație. Vârsta lucrărilor a fost încadrată pe categorii de 5 ani pentru a evidenția concret vulnerabilitatea în raport cu perioada în care au fost puse în operă lucrările iar materialele de construcție au fost încadrate în 9 categorii. 3. REZULTATE 3.1. Gradientul indicelui de stare în raport cu poziția geografică a lucrărilor Lucrările hidrotehnice transversale luate în studiu, având o poziționare geografică diferită pe teritoriul țării, sunt caracterizate prin condiții de amplasare extrem de variate în privința mărimii bazinului de recepție aferent, a substratului geologic, a lățimii albiei, a regimului de precipitații ș.a., ceea ce se reflectă, după cum era de așteptat, în vulnerabilitatea fizică a acestor lucrări, 18 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... respectiv în valorile diferite ale indicelui de stare și ale gradientului indicelui de stare. Chiar și în urma unei analize sumare a datelor din Anexa 1 pot fi remarcate variațiile indicelui de stare mediu și în special ale mediilor gradientului indicelui de stare, atât la nivelul (superior) de mare bazin hidrografic de apartenență, cât și la nivelul (inferior) de bazin hidrografic torențial amenajat. Astfel, în funcție de marele bazin hidrografic de apartenență, lucrările cele mai afectate au fost găsite în bazinul Jiului, unde cele 28 de lucrări hidrotehnice transversale au înregistrat descreșteri ale indicelui de stare cu o valoare medie de -17,64 unități; la polul opus sunt situate lucrările din bazinul hidrografic al Dunării, unde în cazul celor 17 lucrări, a fost observată o îmbunătățire a stării fizice, cu o valoare medie de 0,68. Din perspectiva valorilor medii ale gradientului indicelui de stare, lucrările hidrotehnice transversale din marele bazin hidrografic Olt (Bazinul hidrografic Tărlung - amonte de acumularea Săcele) s-au dovedit a înregistra cele mai importante degradări ale stării fizice, cu o valoare medie de -2,38 unități/an; la această degradare au contribuit și debitele generate de precipitațiile căzute la finalul lunii iulie 2018 [28], cu un total de 205 mm în decursul a numai trei zile. a b Figura 2. Lucrarea 170 BF 2,0 - Valea Repedea: a - înainte de viiturile din anul 2012 (Anul 2010 (Foto: Davidescu), Ys = 78,62); b - după viiturile din anul 2012 (Anul 2017 (Foto: Mihalache), Ys = 41,98) Figura 3. Variația gradientului în raport de marele bazin hidrografic de apartenență. Legenda: Mean - valoarea medie, SE - eroarea standard a mediei, SD - abaterea standard 19 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... Și lucrările hidrotehnice transversale din marele bazin hidrografic Tisa (Anexa 1) se prezintă cu un grad avansat de degradare, valoarea medie a gradientului fiind de -2,35 unități/an. La deprecierea stării, în acest caz au contribuit în special viiturile care au avut loc la un an după punerea în operă a ultimelor lucrări hidrotehnice transversale; la aceste piese, care au fost surprinse incomplet aterisate, impactul debitelor din anul 2012 a fost atenuat de însuși corpul fiecărei lucrări, rezultând astfel avarii complexe asupra zonei deversate a lucrărilor. Exemplul cel mai relevant este oferit de lucrarea 170 BF - Valea Repedea, unde între cele două inventarieri succesive (2011 și 2017) au fost înregistrate majorări la diverse avarii după cum urmează: +70% desprindere zonă deversată, majorare eroziune cu 10 cm pe 30% din suprafață, desprinderea a 50% din radier, desprinderea totală a zidurilor de conducere, afuiere de 120 cm pe 100% din deschiderea radierului (Figura 2). Pe lângă variațiile gradientului pe mari bazine hidrografice (p = 0,001, test non-parametric Kruskal-Wallis), s-au identificat variații și la nivelul lucrărilor din același bazinet torențial. Astfel, la lucrările localizate pe Pârâul Tesla, gradientul indicelui de stare pentru cele 13 lucrări a înregistrat valori cuprinse între -14,3 și 1,64 unități/an, iar în cazul lucrărilor de pe Valea Adânca de Jos pentru cele 12 lucrări au rezultat valori cuprinse în intervalul -7,91 și 2,37 unități/an. O amplitudine mai redusă a gradientului (de la -1,51 la -0,69 unități/an) s-a regăsit pentru cele patru lucrări localizate pe Pârâul Tigăile - Cracul Stâng, precum și în cazul Pârâului Ferencz, unde gradientul celor 10 lucrări a înregistrat valori de la -1,51 la 0. Pe baza testelor statistice aplicate s-a putut demonstra că există diferențe semnificative între evoluția stării lucrărilor din diferite bazine hidrografice, gradientul mediu pentru lucrările inventariate în bazinul Tisa diferențiindu-se semnificativ față de gradientul mediu al lucrărilor din bazinele Crișuri, Banat, Jiu, Olt, Ialomița și Dunăre (Figura 3). 3.2. Gradientul indicelui de stare în raport cu deschiderea lucrării la partea superioară Deschiderea lucrărilor hidrotehnice transversale utilizate în amenajarea albiilor torențiale variază în raport cu mai mulți factori, printre care se numără deschiderea albiei minore și a albiei majore, panta albiei, panta versanților, înălțimea lucrărilor, capacitatea necesară de retenție a lucrărilor etc. Practic vorbind, deschiderea la partea superioară a lucrării este dependentă în principal de lățimea albiei torențiale, lucrările aflate la extremitatea din aval a bazinelor, în zona de confluență cu emisarul, având adesea deschideri de ordinul a zeci de metri. Pentru această caracteristică, în studiul de față au fost delimitate 6 categorii, la intervale de 10 metri deschidere, cu mențiunea că în ultima categorie (50 - 60 metri) au fost încadrate și cele două lucrări cu lungimi la partea superioară de 65 metri (lucrarea 10 B 2,0 - Pârâul Smereceni) și respectiv 70 metri (lucrarea 50 BCF 4.0 - Pârâul Plăic). Analiza efectuată între deschiderea la partea superioară a lucrării hidrotehnice transversale și tipul de lucrare, în prealabil cu poziția acesteia în sistemul hidrotehnic (în sectorul inferior, mijlociu, superior), a evidențiat variabilitatea gradientului în raport cu fiecare categorie de lucrare în parte (Tabelul 2). 20 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... Tabelul 2. Gradientul indicelui de stare în raport cu deschiderea la partea superioară, tipul de lucrare și poziția lucrării în sistemul hidrotehnic Traversă în sectorul: Prag în sectorul: Baraj în sectorul: Intervalul deschiderii la partea superioară (m) Inferior Mijlociu Superior Inferior Mijlociu Superior Inferior Mijlociu Superior 0-10 -0,73 -1,61 -1,35 -1,59 -3,22 -2,48 - -2,88 - 10-20 -2,34 -1,36 -0,34 -1,27 -0,84 -1,08 - -0,80 -0,53 20-30 -1,15 -0,68 -2,82 -1,25 -1,32 -1,38 -0,33 -0,43 -0,96 30-40 — -3,81 — - -0,75 -0,77 -0,72 -1,18 -0,68 40-50 — — — -0,05 -2,39 0,95 -1,10 -1,99 -0,90 50 - 60; >60 — — — - - -0,13 -2,14 -1,27 -0,38 Medie -1,76 -1,44 -1,34 -1,01 -1,21 -1,50 -1,23 -1,00 -0,71 -0,94 -0,79 -0,97 Tip lucrare Figura 4. Variația gradientului pe categorii de lucrări Conform tipologiei uzuale de clasificare a lucrărilor, din perspectiva gradientului, traversele (lucrări la care pragul deversorului este la nivelul solului) prezintă din cea mai ridicată rată de degradare (-1,34 unități/an), urmate de praguri (-1,23) și de baraje (-0,79), aspectul fiind relevat de prelucrarea statistică a datelor (Figura 4). Aceeași ordine a fost observată și din perspectiva poziției în sistem pentru lucrările din sectorul inferior, unde gradientul indicelui de stare a obținut valori de -1,76 pentru traverse, -1,21 pentru praguri, și de -0,71 unități/an pentru baraje. Pentru lucrările amplasate în treimea mijlocie a sectorului de albie amenajat, mai vulnerabile s-au dovedit pragurile (-1,50 unități/an), urmate de traverse (-1,44) și baraje (-0,94). în treimea superioară a albiei torențiale, lucrările hidrotehnice transversale înregistrează aproximativ aceleași valori ale gradientului: -1,01 unități/an pentru traverse, -1,00 pentru praguri, respectiv -0,97 pentru baraje (Tabelul 2). Pe de altă parte, traversele cu deschideri de 10 - 20 metri, localizate în sectorul inferior al pâraielor torențiale, prezintă mari descreșteri ale gradientului indicelui de stare, valoarea medie de -2,34 unități/an denotând această evoluție. Traversele identificate în sectorul mijlociu, cu deschideri între 30 și 40 metri, înregistrează de asemenea avarii severe, impactul fiind reflectat în valoarea de -3,81 unități/an a gradientului mediu al indicelui de stare. Pentru traversele din sectorul superior, vulnerabilitate ridicată a fost observată la piesele cu deschideri la partea superioară între 20 și 30 metri, gradientul mediu pentru aceste lucrări fiind de -2,82 unități/ an. în cazul pragurilor (lucrări cu înălțimea utilă între 0,5 și 2,0 metri), piesele amplasate în treimea 21 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... mijlocie a sectorului de albie amenajat au înregistrat cele mai severe descreșteri ale gradientului, cu o valoare medie de -1,50 unități/an, urmate de piesele din sectorul inferior (-1,21) și cele din sectorul superior (-1,00). Vulnerabilitate ridicată au arătat pragurile cu deschideri la partea superioară de până la 10 metri, cu valori medii ale gradientului de -3,22 unități/an, la care se adaugă lucrările cu deschideri între 40 și 50 metri (-2,39 unități/an). Pragurile cu deschideri la partea superioară de până la 10 metri (Tabelul 2) s-au dovedit vulnerabile atât în sectorul superior (-2,48 unități/an) cât și în partea inferioară a sectorului amenajat (-1,59 unități/an). După cum se prezintă în Tabelul 2, barajele, care sunt lucrări hidrotehnice transversale cu înălțimea utilă egală sau mai mare de 2,00 metri, au înregistrat avarii severe (-0,97 unități/an) atunci când au fost folosite în sectorul superior. Urmează, în ordine, barajele din sectorul mijlociu (-0,94 unități/an) și cele din sectorul inferior (-0,71 unități/an). Privite din punctul de vedere al deschiderii la partea superioară, barajele cu deschideri de până la 10 metri s-au dovedit vulnerabile în sectorul mijlociu al torentului (-2,88 unități/an), iar barajele cu deschideri de peste 50 metri au prezentat vulnerabilitate în sectorul inferior (-2,14 unități/ an). 3.3. Gradientul indicelui de stare în raport cu deschiderea deversorului și înălțimea lucrărilor Din grupul de factori care pot influența degradarea stării fizice a lucrărilor hidrotehnice transversale se remarcă și înălțimea lucrărilor, alături de deschiderea deversorului. Deversorul, deschiderea din partea superioară a lucrării hidrotehnice transversale, prin care sunt evacuate apele de viitură, caracterizat prin lungime și înălțime, s-a dovedit a avea influență asupra gradientului indicelui de stare al lucrărilor, cu testul Anova (p = 0,042) fiind confirmat faptul că există diferențe între mediile anumitor categorii de deschidere a deversorului (Figura 5). Desdiidere deversor (m) Figura 5. Variația gradientului în raport cu categoria de deschidere a deversorului 22 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... De altfel, în urma încadrării lungimii deversorului în patru categorii cu amplitudinea de 5 metri a fost găsită o legătură strânsă în raport cu gradientul indicelui de stare, cu precădere în cazul lucrărilor cu deschideri ale deversorului între 5 și 10 metri, pentru care valoarea coeficientului de determinație este ridicată (Figura 6). Gradientul indicelui de stare se află în relație și cu înălțimea lucrărilor chiar dacă nu a putut fi stabilită o anumită legitate. Totuși, după cum se poate observa din Figura 6, gradientul indicelui de stare urmează o ameliorare a valorilor în raport cu creșterea înălțimii lucrărilor hidrotehnice transversale, începând cu valori de la -1,34 unități/an pentru lucrările cu înălțimea utilă între 0,0 și 1,0 metri și până la valori de -0,65 unități/an pentru lucrările cu înălțimea de 6 - 7 metri. 3.4. Gradientul indicelui de stare în raport cu înălțimea deversorului și înălțimea lucrărilor Ca urmare a centralizării datelor (Tabelul 3) și a analizei făcute între gradientul indicelui de stare, pe de o parte, și înălțimea lucrărilor și cea a deversorului pe de altă parte, s-a putut observa că la înălțimi ale lucrărilor de până la 2,0 metri sunt înregistrate cele mai mari variații ale gradientului indicelui de stare, mai afectate dovedindu-se a fi traversele (Gs = -1,34 unități/an), urmate de pragurile cu înălțime utilă între 0,0 - 1,0 metri (-l,31unități/an) și barajele de 2,0 metri înălțime (-1,03 unități/an). în raport cu înălțimea deversorului, categoria pentru care gradientul indicelui de stare a înregistrat cele mai mici valori, pentru toate categoriile de înălțime ale lucrărilor, s-a dovedit a fi cea a lucrărilor cu deversoare de 2,0 metri înălțime (inclusiv cele cinci amintite). Tabelul 3. Gradientul indicelui de stare în raport cu înălțimea deversorului și înălțimea lucrării înălțimea deversorului (m) înălțimea lucrării (m) Numărul de lucrări 0 1 2 3 4 5 6 10 0,5 - -1,47 -1,88 0,00 1,41 - - 10 1 -1,46 -1,18 -0,65 -0,66 -1,12 i 0,01 -0,42 - 99 1,5 -1,41 -0,94 -0,63 -1,11 -0,33 - 0,40 -1,14 - 105 2a -0,59 -2,00 -1,67 -1,17 -0,28 - 2,13 -0,27 0,00 71 Medie / Total -1,34 -1,31 -1,03 -0,94 -0,57 - 1,00 -0,65 0,00 285 Notă:a - 5 lucrări cu înălțimea de peste 2,0 metri au fost incluse în această categorie 23 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... 3.5. Gradientul indicelui de stare în raport cu vârsta lucrărilor Pe lângă aspectele referitoare la condițiile diverse în care sunt amplasate lucrările, o influență semnificativă asupra stării fizice și implicit asupra variației gradientului indicelui de stare o exercită vârsta lucrărilor (p = 0,003). Diferențe semnificative au fost observate între anumite categorii de vârstă, cele mai evidente fiind diferențele între lucrările cu vârsta de până la 10 ani și lucrările de 10 - 15 ani, dar și între lucrările de 10 - 15 ani și cele de 50 - 55 ani (Figura 7). A fost observată și o variabilitate a gradientului indicelui de stare în relație cu vârsta lucrării, cele mai pronunțate variații din acest punct de vedere fiind identificate la lucrările mai recent puse în operă, cu vârsta între 5 și 25 ani, dar și în cazul celor mai vechi lucrări (cu vârsta de peste 50 de ani) (Figura 7, Tabelul 4). Figura 7. Variația gradientului în raport cu vârsta lucrării Din perspectiva indicelui de stare, cele mai mici valori au fost înregistrate de lucrările cu vârsta între 25 și 30 ani (71,5 la prima inventariere, respectiv 62,14 la a doua inventariere), cu un gradient mediu de -1,22 unități/an. începând cu aceste lucrări și până la cele mai vechi, atât valorile cât și amplitudinea gradientului se reduc, comparativ cu primele categorii de vârstă (Tabelul 4). Tabelul 4. Gradientul indicelui de stare în raport cu vârsta lucrărilor Categoria de vârstă Numărul de lucrări Indicele de stare Gradientul stării Gs Amplitudinea de variație a gradientului Ysi Ys 2 Diferență Ys Minim Maxim 5-10 34 91,6 85,14 -6,46 -0,84 -7,13 1,89 10-15 50 84,42 69,73 -14,69 -2,13 -14,32 1,64 15-20 33 91,39 83,78 -7,61 -0,76 -3,81 1,10 20-25 10 73,86 67,82 -11,97 -1,01 -3,58 0,00 25-30 9 71,50 62,14 -9,36 -1,22 -2,93 0,15 30-35 22 76,50 72,45 -4,05 -0,62 -3,22 0,05 35-40 76 81,20 72,53 -8,67 -0,98 -7,91 2,37 40-45 23 85,53 80,07 -5,46 -0,67 -2,52 0,39 45-50 6 80,72 77,28 -3,44 -0,44 -1,43 0,50 50-55 22 74,61 68,19 -6,42 -0,84 -7,46 1,58 24 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... 3.6. Gradientul indicelui de stare în raport cu natura materialelor de construcție Materialele de construcție folosite la punerea în operă a lucrărilor hidrotehnice transversale pot influența variația gradientului indicelui de stare datorită comportamentului diferit al acestora față de declanșarea și dezvoltarea diverselor avarii. Din analizele efectuate asupra materialelor de construcție folosite (Tabelul 5) s-a putut observa o mai bună comportare a lucrărilor la care s-a folosit zidăria de piatră cu mortar de ciment (Gs = -0,87 unități/an), ceea ce denotă că piatra de construcție procurată la nivel local rezistă mai bine la intemperii decât betonul (Gs = -1,28 unități/an), concluzie care s-a formulat și într-un studiu anterior [24], Celelalte șapte tipuri/ combinații de materiale de construcție (fiind identificate în număr limitat) nu s-au pretat la efectuarea unor analize statistice edificatoare asupra gradientului indicelui de stare. Tabelul 5. Gradientul indicelui de stare în raport cu natura materialului de construcție Material lucrare Număr ■ de lucrări Indice de stare Gradientul stării Gs Amplitudine gradientului Ys 1 Ys 2 Cod Denumire Minim Maxim B Beton monolit 144 83,62 73,57 -1,28 -14,32 1,93 M Zidărie de piatră cu mortar de ciment Contraforti de beton si grinzi de 124 83,58 76,77 -0,87 -7,46 1,37 BCF beton (armat) (baraj filtrant) 3 61,49 60,07 -0,20 -0,76 0,49 BF Beton monolit (baraj filtrant) Zidărie de piatră cu mortar de ciment 3 68,96 53,07 -2,27 -3,67 1,99 MB + Beton monolit Zidărie de piatră cu mortar de ciment 3 65,02 60,83 -0,70 -1,41 0,71 MF (filtrant) 1 81,58 73,00 -1,43 - - PB Blocuri, casete de beton prefabricate 4 90,64 87,70 -0,27 -0,87 0,56 BT Tuburi PREMO umplute cu piatră 2 100,00 96,00 -0,50 -1,00 0,71 XX Alte materiale (pneuri uzate) 1 43,78 43,70 -0,01 - - Material lucrare Figura 8. Variația gradientului în raport cu materialele de construcție folosite Și testele statistice aplicate au demonstrat diferențe între diferitele categorii de materiale de construcție, cea mai elocventă (ca număr de lucrări inventariate) fiind diferența deja amintită - cea dintre zidăria de piatră cu mortar de ciment și beton (Figura 8). 25 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... 5. CONCLUZII Datorită condițiilor variate de amplasare, dar și a elementelor dimensionale diferite, cele mai severe degradări reflectate prin gradientul indicelui de stare s-au înregistrat la lucrările amplasate în bazinele localizate la mare altitudine, unde viiturile torențiale au fost impulsionate (și) de morfometria bazinelor, fenomen observat la lucrările inventariate în bazinele Tisa, Jiu și Olt. Din perspectiva caracteristicilor legate de tipologia uzuală a lucrărilor, traversele s-au dovedit că sunt cele mai vulnerabile la degradarea stării fizice, în special piesele cu deschideri la partea superioară de 10 - 20 metri, amplasate în treimea inferioară a sectorului de albie amenajat. în cazul pragurilor, deprecierea stării fizice este mai evidentă la piesele din sectorul mijlociu, în special la deschideri de până la 10 metri și de la 40 la 50 metri, în timp ce în cazul barajelor, cele amplasate în treimea superioară a bazinului înregistrează descreșteri mai pronunțate ale gradientului. în raport cu deschiderea deversorului, gradientul stării urmează o regresie liniară, lucrările cu lungimi ale deversoarelor între 5 și 10 metri fiind cele mai afectate. Indiferent de înălțimea deversorului, această mărime are impact asupra gradientului în special la lucrările de mică înălțime, lucrările de până la 2 metri inclusiv având cele mai mici valori ale gradientului. Privitor la vârsta lucrărilor, care reprezintă un alt factor cu influență semnificativă asupra gradientului, a rezultat că lucrările mai recent puse în operă (5 - 25 ani), dar și lucrările mai vechi (50 - 55 ani), prezintă cele mai mari variații ale gradientului, ceea ce denotă că acestea sunt mai predispuse la avarii și disfuncționalități. In sfârșit, raportat la principalele două categorii de materiale de construcție, lucrările puse în operă cu zidărie de piatră cu mortar de ciment se comportă mai bine în decursul timpului decât lucrările din beton. FINANȚARE Studiul este parte componentă a proiectului „PN 19070404 - Gospodărirea integrală a terenurilor forestiere și albiilor în vederea reducerii riscurilor induse de excedentul de apă", finanțarea proiectului fiind făcută prin Programul Operațional Competitivitate, Axa: 1 Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor. MULȚUMIRI Articolul de față prezintă date și rezultate parțiale incluse în Rapoartele II și III de cercetare științifică, stabilite în Programul individual de doctorat al Școlii Doctorale Interdisciplinare din cadrul Universității Transilvania Brașov, parte conexă a tezei de doctorat aflată în curs de elaborare, a doctorandului Mihalache Alin - Lucian. în această calitate aduc mulțumiri instituției mai sus menționate, dar și Departamentului de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre pentru sprijin, îndrumare și devotament, acțiuni cu un real folos în realizarea acestui studiu. CONFLICT DE INTERESE Autorii nu declară niciun conflict de interese. 26 Revista Pădurilor 136(4) (2021) 015-030 Mihalache et al.: Gradientul indicelui de stare al lucrărilor hidrotehnice transversale... ANEXE Anexa 1. Gradientul indicelui de stare pe mari bazine și bazinete hidrografice torențiale Bazin hidrografic Bazinet hidrografic torențial Număr de lucrări Mare bazin hidrografic Bazinet hidrografic torențial Ysl Ys 2 Diferență Ys Gs mediu Ysl Ys 2 Diferență Ys Gs mediu » .S o g Gs max Coef. Var.Ysl (%) Coef. Var. Ys 2 (%) Pârâul Smereceni 4 91,6 83,7 -7,9 -1,13 -2,26 -0,43 15,3 16,1 Pârâul Plăic 5 in in 67,3 57,4 -9,9 -1,41 -2,93 0,15 29,8 35,2 .2 Ravena Dreapta 1 LC CC io "sD 100 47,8 -52,2 -7,46 -7,46 -7,46 - - Pârâul Tomnatic 1 84,8 84,8 0,00 0,00 0,00 0,00 - - Valea Repedea 18 72,1 53 -19,1 -2,73 -5,78 0,01 20,7 33,3 — — Valea Vâlcele 1 100 97,7 -2,3 -0,29 -0,29 -0,29 - - Valea Coasta Luncii 2 \© CC co —< 51,9 39,8 -12,2 -1,53 -2,88 -0,17 61 85,4 O 6 Valea Brădătelului 1 CC LO I—1 65,7 61,8 -3,9 -0,49 -0,49 -0,49 - - O CD Valea Pietrei 1 75,6 76 0,4 0,05 0,05 0,05 - - Valea Mărului 2 67,4 43,1 -24,3 -3,05 -3,25 -2,84 28,2 60,1 Ravena Ua 25 1 100 96,9 -3,1 -0,39 -0,39 -0,39 - - Valea Sibisoara 3 cd cî 100 90,3 -9,7 -1,21 -1,95 0,00 24,9 28,3 .2' Pârâul Pietrele Roșii 1 cr 00 7 7 100 100 0,00 0,00 0,00 0,00 — — U Valea Crăiasa 46 92,4 81,8 -10,6 -1,19 -7,41 0,00 20 26,6 Chichiregu Bei 5 LC 88 86,1 -1,9 -0,32 -0,92 0,00 8,8 18,4 Pârâu Păstrăvărie - Valea Beiului 2 LO nț ș 94,2 89,5 -4,7 -0,79 -1,25 -0,32 21,3 28,9 pe Valea Beiului 13 67,8 64 -3,8 -0,63 -3,22 0,05 30,3 30 Ravena Borna 189/Iv 3 91,6 91,7 0,0 0,01 0,00 0,01 13,7 28,8 Ravena Borna 244 2 94,3 92 -2,4 -0,47 -0,94 0,00 21,4 36,5 Ravena 1 Up V 6 60,9 56,7 -4,2 -0,85 -2,89 0,00 40,6 42,6 Pârâul Căldării 3 91,3 87,1 -4,2 -0,84 -2,52 0,00 14,4 23,6 Pârâul Molizilor 1 71,7 71,7 0 -0,01 -0,01 -0,01 - - .2 Valea Sohodol Runcu 2 00 1' Ol 7' 80,5 80,5 0 -0,01 -0,01 0,00 11,6 16,4 Valea Cetătii 1 94 85,4 -8,6 -0,86 -0,86 -0,86 - - Valea Cetătii - Ravena 2 1 98 75 -23 -2,3 -2,3 -2,30 - - Valea Cetătii - Ravena 3 1 97,1 83,7 -13,4 -1,34 -1,34 -1,34 - - Valea Cetătii - Ravena 5 2 86,9 84,2 -2,7 -0,27 -0,93 0,39 18,5 19,6 Pârâul Juronilor 6 83,8 79,3 -4,5 -0,45 -1,49 0,50 19,7 17,7 Pârâul Adânca De Jos 12 84,7 67,1 -17,6 -2,21 -7,91 2,37 15,2 32,1 Pârâul Tigăile 23 86,2 79,7 -6,5 -0,65 -3,81 1,10 15 20,1 Pârâul Ferencz 10 95,7 89,1 -6,6 -0,66 -1,51 0,00 18,3 22,8 Pârâul Nanului 7 90 82,3 -7,7 -0,77 -1,95 0,23 14,5 17,9 Pârâul Tigăile - Crac Stâng 4 91 80,8 -10,2 -1,02 -1,51 -0,69 13,7 16,1 Pârâul Tigăile - Crac Stâng - 1 100 74,3 -25,7 -2,57 -2,57 -2,57 Ravena 1 Pârâul Tigăile - Crac Stâng - 1 68,8 66,8 -2 -0,2 -0,2 -0,20 Ravena 2 Pârâul Tigăile - Crac Stâng - 1 100 99,1 -0,9 -0,09 -0,09 -0,09 a-. Ravena 3 00 co o Pârâul Vidas 5 90,3 87,9 -2,4 -0,21 -0,87 0,48 10,8 21,8 Pârâul Zimbru 14 88 78,6 -9,4 -0,86 -3,6 0,49 10,4 16,9 Pârâul Farfuriei 3 95 91,1 -3,8 -0,35 -0,5 -0,17 19,8 28,5 Tesla 13 77,7 65,8 -11,9 -2,38 14,32 1,64 17,6 25,3 Valea Dracului 13 85,5 70,5 -15 -1,5 -3,1 1,49 11 14 Valea Dracului - Ravena 4 1 100 88,6 -11,4 -1,14 -1,14 -1,14 - - Valea Dracului - Ravena 5 1 100 97,4 -2,6 -0,26 -0,26 -0,26 - - Valea Dracului - Ravena 6 1 100 86,8 -13,2 -1,32 -1,32 -1,32 - - Valea Dracului - Ravena 7 1 100 78 -22 -2,2 -2,2 -2,20 - - Valea Dracului - Pârâul De Amiază 3 86 84,8 -1,3 -0,13 -0,57 0,28 11 17,8 Valea Vardales - Ramificația Ba62 1 cn a> 95,4 73,9 -21,5 -3,58 -3,58 -3,58 - - s o Valea Vardales - Ramificația Ba53 1 00 62,8 52,4 -10,4 -1,73 -1,73 -1,73 - - Valea Vardales 17 62,4 59,4 -3,1 -0,51 -1,44 1,07 28 26