REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL, SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicatiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S, I comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația: Buleva"dul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 54 — Nr, 1—2 IANUARIE—FEBRUARIE 1942 SUMARUL: . studii: S. Pașcovschi: Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase — — — 1 P. Crețoiu: Distribuția geografică generală a plantelor lemnoase din Ro- mânia (IV) — — — — — — — — — — — — — — 17 Comentarii — însemnări: M. Rădulescu: Ameliorarea pădurilor Statului — — — — — — — 19 I. Vlad: Contribuțiuni la sistematica tratamentelor din regimul codru — 26 C, Fedorovici: Curățirea rapidă a zăpezii de pe liniile ferate silvice — — 34 I. juupe: Perdelele agro-forestiere și importanța lor din punct de vedere militar — — — — — — — •— — — — — — —• — 37 At. Haralamb: însemnări din Transnistrîa — — — — — •— — — 45 Vânătoare — Pescuit: V Cota: Câteva lipsuri ale legii pentru protecția vânatului și reglementarea vânătoarei — — — — — — — — ■— — — — — — — 4S Cronica internă (p, 55), Cronica externă (p. 64), Cronica cinegetică (p. 67), Cronica meicurtală (p. 70), Cărți (p. 75), Reviste (p. 77), Injormații (p. 93), Decrete (p. 95) Soc. Progresul Silvic (p. 89), Publicații (p. 91). SOMMAIRE: Etudes: Des effets des gelees sur Ies plantes ligneuse —S. Pașcovschi La distribution geographi- que generale des plantes ligneuses de Roumanie (IV) — — — — —P. Crețoiu Commeataires: Amelioration des forets de l'Etat — — — — —M. Rădulescu Contributions â la syste- matique des traitements dans le regime de la fu- taie — — — — — I. Vlad L’enlevement rapide de la neige accumulee sur Ies voies ferrees forestieres C. Fedorovici Les rideaux agro-forestiă- res au point de vue mi- litaire — — — —I.Lupe Notes de Transnistrie —At.Haralamb Chasse et Piscicvlture: Quelques lacunes de la loi pour la protection du gi- bier — — — — —V. Cota Chronique, Livres, Revue des revues, NouvelleS, Lois, Societâ „Progresul Sil- vic", Publications. INHALT: Abhandlungen: Ueber die Wirkungen des Frostes auf die Holz- pllanzen — — — —S. Pașcovsch Die rumănischen Holz- pflanzen im Rahmen ihrer allgemeinen pflan- zengeographischen Ver- breitung — — — — P. Cretzoiu Mitteilungen: Verbesserung in der Kul- tur der Staatswălder —M.RăduIesci Beitrăge zur systematik der betriebsformen —I. Vlad Beseitigungsmittel des Schnees von den Forstei- senbahnen — — — C.Fedorovic Die Bedeutung der Schutz- waldstreifen vpn milită- riseben Standpunkt — I. Lupe Forstliche Notizen aus Transnistrien — — —At.Haralam Jagd und Fischerei: Einige Mangel des Jagd- gesetzes — — — — V. Cota Chronik, Bucherschau, Zeitschrijter schau, Nachrichten, Gesetre, Verei „Progresul Silvic". ....... । 'jititea IX'C. n Arl-'T’. nin* ;xptrin>-niul ile la Sa! jii Mija* ■ qi" Dt Jat> "af ir-’um t-:,i crin . Saiji:tl I>iț« Murej. ilTpit'in eliMIiiua ■ r. ' ■ . -h' ■ -Ju ; । ■-u, S. ■ \lu.i FIU* rr i » * 1 î t 1 ■“< ■ \ * STttteiff . hui >■ • '......................... - * ' '* *•' JlI<” V i *• « t I : » I>n »>!».}#< r . F eternii Obs»'- ■ w • (1Vi O -M ntT*^ i i whfliirfnr imm------ kil it h " «“■» IJ 2ti lip C‘'7lriti"ț "r ' . du l-.îjxirl tk udi« A- W*ii'1iw»4i laww-ir' •. . ■ j ■ V r , I ■, •. V, J[; vOțiUXiatt^ C’Ouki: »r «' « rr/i* : e • ra. ttîi . ' w-i •■ ' .. . - R U - i W' H. ' '■ 0' • „ f. , SH » * Hi ixa-v-T >.^i < WKkvnr?- tU» r rr «ut di» H f- | ? v S VlIM < rv ■ ui ■ MMtw N l<» ij« Tinwi- ' IJkQ* * tait - PTWhr ' -1 '. fh" ■ ig iii «*r Kul' ; .1 ..- ■ - ■ M • - ■ . ■ ! l.u’,* NXiJi* BU» . . r । lurn'i l’.- > ... ' drw »|ni . 1 ■ V. OH* -■ • । . • - < JJf ■.;ur, Vfrr JT X" • ■ ■ '• ' ’ir ■ Sequoia gigantea Dec. în Arboretum experimental de la Sabed jud. Mure.j Sequoia gigantea .Dec., dans 1'Arboretum experimental de Sabed Dep. Mureș. Sequoia gigantea Dec. von dem Versuchsforstgarten Sabed, Bez. Mureș. Pinus monticula Don. în 'Arboretum experimental dela Sabed jud. Mureș. Pinus monticola Don. dans TArboretum experimental de Sabed Dâp. ■ Mureș. Pinus monticula Don von dem Versuchsforstgarten Sabed, Bez, Mureș. REVISTA PĂDURILOR ■ ■ ANUL 54 — Nr. 1—21942 Din lucrările Institutului de cercetări și experimentație forestieră DIN EFECTELE GERURILOR ASUPRA PLANTELOR LEMNOASE da Ing. S. PAȘCOVSCHI Chestiunea rezistenței diferitelor plante lemnoase la ger te pune destul de des în discuție. De obiceiu lumea forestieră se interesează de efectele gei urilor târzii și timpurii, mai rar de ale gerurilor excepționale de iarnă. Eu însă am căutat să urmăresc tocmai consecințele iernilor grele asupra diferitelor esențe și în cele ce urmează vreau să discut observațiunile, ce am reușit să culeg în această privință; la urmă adaog și câteva date asupra gerurilor târzii, rezultatul cbservațiunilor făcute cu totul fugitiv. Pentru a intra în chestiunea efectelor gerurilor de iarnă, trebuie precizat dela început că este foarte greu de urmărit pe baze într’adevăr științifice. Anume este greu de prins legătura intre îmbolnăvirea sau moartea arborelui și starea timpului. In primul rând iarna fenomenele vegetative sunt sistate sau reduse la minimum; n’ai după ce să observi că planta suferă. De multe ori starea maladivă, datorită gerului de iarnă, se manifestă mult mai târziu, în plin sezon de vegetație; n’ai de unde să știi, ce anume fenomene meteorologice din lungul iernii, când timpul s’a schimbat de atâtea ori, au provocat-o. In al doilea rând, ceea ce obișnuim a numi ,,înghețarea" sau „dege- rai ea“ plantei poate fi provocat pe căi foarte diferite. In lucră- rile de specialitate se găsesc date concludente asupra acestui punct (P. Scrauer, op. cit., pag. 513—514; C. Georgescu, op. cit., pag. 175—177). Moartea unui organ al plantei însemnează moartea țesuturilor lui. Ori țesuturile pot fi omorîte prin frig in diferite feluri. Se poate întâmpla efectiv o „înghețare", adică 2 Ing. S. Pașcovschi transformarea în. ghiață a substanțelor lichide din interiorul celulelor, ceeace aduce distrugerea lor; desigur acest caz poate avea loc numai dacă gerul surprinde țesuturile pline de sevă. In alte cazuri substanța protoplasmică din celule ajunge din cauza frigului într'o stare de înțepenire; dacă durează timp prea mult, această înțepenir e poate trece pe nesimțite în moarte sau să producă o stare bolnăvicioasă, care să se manifeste mult timp după aceea. Un ger foarte puternic poate produce moartea bruscă a unei plante întregi sau a unui organ al ei, chiar dacă a durat timp scurt; se cunoaște că fiecare plantă are tempera- tura ei minimă, sub care nu poate trăi. In fine variațiunile bruște de temperatură cu amplitudini mari pot și ele să omoare sau să îmbolnăvească țesuturile; în special desghețul brusc în timpul primăvereii după un ger puternic poate omorî chiar o plantă rezistentă, pe când desghețul lent după un frig tot atât de aspru face ca și speciile sensibile să scape bine. In urma acestor spicuiri sumare din literatură devine clar cât este de dificil să lămurești ce anume a vătămat planta, pe care primăvara o găsim moartă sau bolnavă. Ar trebui să exe- cuți singur observațiunile meteorologice, să notezi din timpul iernii tot ce ar putea fi eventual primejdios și apoi, în sezonul de vegetație, să controlezi dacă plantele s’au resimțit într’ade- văr. Mărturisesc că n’am lucrat în felul acesta. Am făcut toc- mai invers: am observat vara că unii arbori suferă, pe semne din cauza gerului, și abia atunci am căutat să restabilesc starea timpului din iama precedentă și să deduc ce anume ar fi putut provoca această suferință. Datele asupra timpului le-am extras din Buletinele Institutului Meteorologic; trebuie notat că felul în care se publică observațiunile în acest Buletin nu corespunde uneori scopului prea special urmărit de mine și nu mi-a permis să trag totdeauna concluzii absolut precise. Totuși rezultatele obținute îmi par destul de interesante ca să fie publicate. In ultimii ani următoarele trei ierni s’au remarcat prin lungime și temperaturi minime scăzute: 1928—29, 1931—32 și 1939—40. Mai interesante au fost iernile 1928—29 și 1939—40, care au durat mult timp și au adus geruri extrem de mari. Iama 1931—32 a fost cea mai lungă, dar în puține locuri din țară s’au înregistrat temperaturi prea scăzute; în schimb des- ghețul de primăvară a fost în general brusc, iar în unele re- giuni au intervenit și variații sensibile de temperatură chiar în Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase 3 cursul iernii. In urma acestor trei ierni am putut observa vătă- mări la diferite plante lemnoase. Desigur și in aiți ani am avut ierni interesante. In 1935— 36 timpul s a menținut foarte cald pană în Februarie, apoi au venii zăpezi mari și geruri, care însă au durat puțin. Am putut observa in acea iarnă la Gurghiu înflorirea alunului dela 22 Ianuarie, dar un ger mic survenit la 24—25.1. a făcut ca florile deschise să se vestejească; între 26—31.1, încalzindu-se iarăși timpul, alunul a înflorit în masă; la câteva zile după această au aparut și ghioceii. Gerurile foarte mari dela 10—15 Fe- bruarie au întrerupt primăvara pornită și au distrus florile femele de alun ce au legat fructul; la 20.11 primăvara a reîn- ceput în toată regula, dar alune în acel an n’au mai fost, brmări mai serioase asupra vegetației esențelor lemnoase nu s au observat. In 1938—39 s’au înregistrat temperaturi foarte scăzute în prima decadă a lunii Ianuarie, dar au durat numai câteva zile; nu cunosc să fi suferit pe undeva plantele lemnoase de pe urma lor. Să examinăm acum pe rând efectele celor trei ierni, ce se pot considera ca excepțional de grele. In primăvara 1929 la Cetatea Albă s’a constatat că toți salcâmii sunt uscați. Orașul, până atunci plin de verdeață, a ajuns pustiu și dezolant, căci cel puțin 9OJ/o din arborii plantați pe străzi și în grădini erau salcâmi. N’au scăpat decât prea puține exemplare tinere, cres- cute la adăpost, mai ales lângă pereții sudici ai clădirilor. Această iarnă la Cetatea Albă (stațiunea meteorologică se află chiar în oraș) a avut următoarele caractere: se poate considera că a durat aproximativ 125 zile, dela 20.XI până la 25.III, dar și mai târziu temperatura a scăzut de mai multe Ori sub 0°; totalul zilelor cu îngheț efectiv ajunge astfel la 135. Temperatura minimă absolută a fost de —26,8° la 10.11. Față de temperaturi medii normale în Decembrie și Ianuarie nu s’au înregistrat abateri sensibile; în Februarie însă media lunară a fost de —11,3°, deci cu 10,1° sub normală de —1,2°, iar în Martie a atins —2,0°, deci cu 5,2° sub normală de F3,2° (normală în Decembrie este +0,6°, în Ianuarie —2,1°). Aceste abateri trebuie considerate ca foarte mari (A. lonescu, „Iarna anului 1928—29"). In fine faptul că la 26 Martie s'a înregistrat + 12,5° ne-ar permite să vorbim de un desgheț rapid. 4 1 n g. S. Pașcovschi Ce anume a provocat uscarea salcâmului? Cred că tem- peraturile neobișnuit de scăzute pentru acea regiune, care au durat timp îndelungat, în Februarie și Martie, aproape două iuni. Salcâmul a murit pentru că organele lui au fost supuse prea mult timp unei temperaturi neobișnuit de mici; deci moar- tea prin ,,înțepenirea protoplasmei“, cazul menționat mai sus. Explicația se potrivește și cu faptul că în cea mai friguroasă regiune a ariei sale naturale din America, statul Pennsylvania, n’are de suportat în lanuarie-Februarie temperaturi medii mai scăzute de —3,3°, cel mult —4,3°. (C. A. Schenck, op. cit., voi. 1, pag. 176—180 și 184—186, voi. III, pag. 564). Nu cred să-l ti omorît brusc gerul prea mare, care ai fi trecut de minimum suportabil pentru această specie; în alte regiuni din țară s'au întâmplat, fie în acelaș an, fie în alți, temperaturi tot atât de ioase, dar nu s’a semnalat de nicăeri pieitea salcâmului în masă. Deasemenea în America crește sălbatic în regiuni, unde se înregistrează temperaturi minime de —28°, până la —30 și pe alocuri trecând chiar sub această din urmă cifră (ibidem). Desghețul biusc, după părerea mea. nici el n'a putut fi cauza morții salcâmului. Clima la Cetatea Albă este foarte capri- cioasă, și variații mari și bruște de temperatură constituie re- gula. Deci plantele de acolo trebuie să fie obișnuite cu ele. Nu este exclus însă că anumite exemplare nu ar fi pierit din cauza gerului de iarnă, au ajuns în primăvară, dar foarte slă- bite; desghețul brusc ar putea fi lovitura de grație, care le-a omorît. Trebuie să mai menționez că, în general salcâmul nu se arată absolut rezistent iernilor din Sudul Basarabiei; degera- rea lui era cunoscută și mai înainte la Cetatea Albă. Răposa- tul meu tată, care se ocupa mult cu horticultura. îmi arăta deseori primăvara exemplare de salcâm uscate, după spusele lui din cauza gerului din iarna precedentă; era însă vorba tot- deauna de cazuri izolate, câte un arbore ici-colo. Se uscau arbori de dimensiuni destul de mari, până la 25—30 cm la bază. Tatăl meu avea un criteriu de a recunoaște salcâmul de- gerat: scoarța se desprinde foarte ușor de pe trunchiu, iar cam- biul este transformat într’o mâzgă negricioasă și lipicioasă. Alt fenomen provocat de geruri din iarna 1928—29 a fost uscarea în masă a mojdreanului din Arboretul Experi- mental Sabed, de lângă Târgu Mureș. E adevărat că am văzut 1 Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase 5 lucrurile mult mai târziu, dar făcând anumite socoteli am ajuns Ia concluzia că aceiași iarnă grea le-a provocat. Mojdreanu! a fost plantat pe aici în cantitate mare pe coaste degradate (spontan nu există). A crescut în general sub formă de tufe. In 1935, când am trecut prima dată pe acolo, am fost surprins de aspectul curios al acestor tufe: aveau la mijloc un buchet de tulpini groase, complect uscate, iar împrejur mai multe tul- pini tinere, lăstărite dela baza celor vechi. După creșterile anuale în înălțime (care la specii din genul Fraxinus se cunosc destul de bine pe câțiva ani în urmă) am putut aprecia vârsta tulpinilor tinere la oca. 5—6 ani. Am găsit și o plantație, unde tulpinile noi păreau mai tinere, abia dc 2—3 ani; deci trebuie să fi fost iarna 1931—32, care a vătămat această plantație. In ce privește caracteristicile acestor ierni în regiunea Sabedului, din nefericire nu pot da date precise. Cele mai apro^ piate stațiuni meteorologice sunt tocmai la Cluj (cca. 65 km distantă în linie dreaptă) și la Câmpia Turdei (cca. 55 km). Totuși în lipsa altor date și ținând seama că aceste două loca- lități se află într’o regiune geografică asemănătoare1), voi re- produce aceste date. La Cluj în 1928—29 iarna a durat cca. 140 zile, cu 126 zile de îngheț efectiv și cu minima absolută de —32,5° la 11.II: media lunii Februarie a fost de —7,4°, adică cu 4,7° sub normala de —2,7° (este o diferență destul de mare, dar nu exagerată); media lunii Martie a fost de 0°, adică cu 3,5° sub normală, dar nescoborînd sub 0° nu mai poate juca rol maro: media celorlalte luni de iarnă nu s’a de- părtat de normală decât prin puțin (normala în Decembrie este de —1,2°, în Ianuarie —4,5°); variații prea bruște de temperatură nu par sa se fi produs. La Câmpia Turdei nu s’au făcut observații în acel an. In 1931—32 la Cluj iarna a durat aproximativ 160 zile, la care se mai pot adăoga câteva zile cu geruri târzii din Aprilie; numărul total al zilelor cu îngheț efectiv a fost de 144, iar minima absolută de —22,7° la 15.11: în luna Decembrie temperatura medie a fost de :—4,6°, adică cu 3.4° sub normală, în Ianuarie a fost de —7,2°, adică cu 2,7° sub normală, în Februarie a atins —9,9°, adică cu 8,3° sub normală. în Martie a fost —3,2°, adică cu 6,7° sub normală: variații prea bruște de temperatură nu par să se fi produs. Lâ 1) Sabedul se află la marginea estică a Câmpiei Ardealului, iar Clujul și Câmpia Turdei la marginea ei vestică. 6 Ing. S. Pașcovschi Câmpia Turdei iama a durat în acel an cea. 155 zile, plus oare- cari geruri târzii în Aprilie: numărul total al zilelor cu îngheț a fost 152, iar minima absolută a atins —28,7° la 14.11; variatii prea bruște de temperatură nu par să se fi produs, cu excepția gerului târziu din Aprilie, când la data de 10 a fost îngheț de —0,4°, iar la 13 s'a înregistrat +21°; în ce privește diferen- țele față de valorile normale, nu se pot stabili, căci nu se cunosc aceste din urmă valori. In posesia datelor de mai sus, să încercăm a restabili cau- zele pieirii mojdreanului dela Sabed, Din nefericire n’am putut afla de unde au fost aduși puieții sau semințele; se știe că în asemenea cazuri clima locului de origină joacă un rol de ma- ximă importanță. Astfel rămânem întru câtva fără puncte de reper. In orice caz cred că minima de —32,5° ar fi greu de suportat pentru această specie. In regiunile din țara, unde crește spontan, asemenea temperaturi nu prea au loc fcât se poate judeca după datele climaterice de care dispunem). Dease- menea în Câmpia Ardealului constituie o excepție; minimile de aici în mod aproape regulat ating valori între —20° și —-30°, dar sub această din urmă cifră scoboară cu totul rar (de ex. în anii din urmă, cu excepția lui 1929. numai în Ianuarie 1940 a atins —30,0° la Cluj și —30.2° la Câmpia Turdei). Prin urmare se impune concluzia: în iarna 1928—29 tulpinile moj- dreanului la Sabed au fost omorîte brusc de un ger prea pu- ternic. Pieirea unui număr mai restrâns de exemnlare în 1931— 32 cred că trebuie explicată astfel: prin iarna prea lungă, când temperaturile medii s’au menținut tot timpul sub normale, iar în Februarie-Martie această abatere a atins valori foarte mari (fără ca totuși minimile absolute să scadă sub valori insupor- tabile pentru această specie). Deci ar fi o omorire lentă a țesuturilor, caz analog pieirii salcâmului la Cetatea Âlbă. Pen- tru 1928—29 o atare explicație nu s’ar potrivi, căci diferentele față de normale au fost mult mai mici, decât în 1931—32, și s’au produs într’un interval mult mai scurt de timp; pagubele însă au fost incomparabil mai însemnate. Uscarea mojdreanului am observat-o și în alt punct, mult îndepărtat de cel dintâîu. In vara 1938 cercetând valea Bela Reca (un afluent al cunoscutei văi a Sirinei), în apropiere de Drencova, jud. Caraș, am fost surprins de aspectul moj- dreanului, care crește spontan și foarte abundent pe acolo: ace- I Din efectele seturilor asupra plantelor lemnoase 7 leași tufe, ca la Sabed, cu buchete de tulpini uscate la mijloc și tulpini tinere vii împrejur. Dar aici aprecierea timpului, când s’a produs uscarea, mi-a părut mult mai dificilă; fără în- doială tot cele două ierni 1928—29 și 1931—32 trebuie puse în discuție, însă n'am putut ajunge la o concluzie definitivă; mă înclin totuși a crede că aici iarna 1931—32 a produs paguba cea mai mare. Date meteorologice pentru Drencova n’avem nici cu atâta aproximație, ca pentru Sabed. Stațiunea cea mai apropiată este la Turnu Severin (cca. 60 km în linie dreaptă). Regiunea s’ar părea asemănătoare, dar nu trebuie uitat că între cele două localități se interpun Porțile de Fier și Cazanele, ceeace poate aduce schimbări sensibile în aspectul climei. Tn orice caz voi reproduce datele dela Turnu Severin și voiu căuta să trag concluzii pe baza lor. In 1928—29 iarna a durat cca. 120 zile, în plus au mai fost geruri târzii în Aprilie; totalul zilelor de îngheț 102, iar minima absolută a fost de —26,6° la 22.11; în Ianuarie temperatura medie a fost de —6.1°, deci cu 4.8 sub normală de —1,3°, în Februarie a atins —9,9°. deci tu 9.1° sub normală de —0,8°: în Decembrie a fost apropiată de normală (normal în Decembrie +1,4°), în Martie a fost mult sub normală, s’a ridicat însă peste 0°, cu toate că la în- cenutul lunii au mai fost geruri puternice; au avut loc și va- riații sensibile de temperatură la intervale scurte: dela —26 6° la 22IT s’a trecut la +5° la 27.11 și iarăși la —22,5° la 4.III. In 1931—32 iarna a durat aproximativ 155 zile, iar totalul zi- lelor efective de îngheț a fost 123: minima absolută a atins —22,0° Ia 23.XII; temperaturile medii n’au arătat diferente mari față de normale: dar aceasta rezultă din cauza oscilațiilor bruște de temperatură, tocmai în a doua jumătate a iernii, când sunt mai periculoase pentru vegetație: dela —9,5° Ia 26.T până la +11,6° la 30.1, dela +7,8° Ia 9.II până la —18.0° la 12.11, apoi în tot cursul lunii Martie îngheț cu numai trei zile, în care temperatura s’a ridicat peste 0°, dar într’una dm ele a și atins +10,3° (18.TII). iar dela l.IV încălzirea rapidă, cu + 24,0° la 5.IV. In fata acestor date și din cauză că pe teren nu am ajuns la concluzie precisă asupra anului, în care s’a produs uscarea, încercarea de a stabili ce anume a provocat-o se lovește de greutăți multe. In tot cazul temperaturi prea joase, care să scoboare sub minima suportabilă pentru mojdrean, nu par să S Ing. S. Pașcovschi fi avut loc; de ex. mojdreanul cultivat la Casa Verde, pe care îl am continuu sub observație, nu s’a resimțit nici la tempe- raturi mai joase; la fel pare să se compoarte și cel dela Sabed, pe care l-am mai revăzut și în 1940 și n’am observat nici o vătămare, deși iarna precedentă a adus temperaturi foarte scă- zute. Rămân insă alte două ipoteze, care par să aibă acelaș grad de probabilitate: sau frigul destul de intens, care a durat prea mult timp în lanuarie-Februarie 1929 și ar fi provocat moartea prin înțepenirea țesuturilor, sau oscilațiile prea dese și mari de temperatură, și mai ales desghețul brusc, din la- nuarie-Aprilie 1932. După Prof. C. Georgescu, care deasemenea a făcut ob- servații asupra mojdreanului din regiunea Drencovei, la usca- rea lui contribuie și o altă cauză, anume insolația prea puter- nică din timpul verii. După d-sa, cauza principală rămân totuși gerurile de iarnă ‘). Cred că și Ia Sabed poate fi vorba de acelaș lucru, căci plantațiile de acolo se găsesc pe un versant sudic repede și insolația este foarte puternică în timpul verii. După iarna 1939—40 am putut face o serie de observa- țiuni interesante la Timișoara și în Parcul Bazoș (15 km la Est de Timișoara), în ce privește comportarea diferitelor specii de arbori și arbuști cultivați. Cum este vorba de mai multe esențe, originare din țări diferite, voi discuta întâiu caracterele acestei ierni la Timișoara, ca să mă pot referi la ele, când va veni rândul fiecărei specii. Iama propriu zisă a durat aproximativ 105 zile și a fost foarte uniformă, numai cu câteva zile de desghcț; astfel, adăogând gerurile timpurii și târzii, putem socoti numărul zilelor cu îngheț efectiv tot la 105; au fost 37 zile, în care minima a scăzut sub 10Q, iar minima absolută a atins —27,2° la 16.11; temperatura medie în Ianuarie a fost de —7,3°, deci cu 5,4° sub normală de —1,9°, iar în Februarie —5,0°, adică cu 5,4° sub normală de +0,4°; în Decembrie â fost apropiată de normală (normala în Decembrie +1,2Q), iar în Martie deși a fost cu 3,6° sub normală de +5,8°, dar tre- când deasupra lui 0° nu ne mai interesează; âu fost oarecari variații de temperaturi, de ex. termometrul a arătat +5,0° la 23.1 și +7,6° Ia 29.11 (maximele zilnice), pe când în jurul aces- tor zile a domnit frig aspru; desghețul a fost în general lent. 1) Comunicare verbală. 9 Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase Să trecem acum în revistă pagubele pricinuite esențelor lemnoase de această iarnă și să căutăm a le explica. In pri- mul rând la Timișoara a avut mult de suferit Sophora japo- nica L., plantată ca arbore de aleie în două locuri, pe Calea Sacalazului și pe Aleia O. Goga, lângă Casa Verde. Câțiva arbori s’au uscat complect. La alți câțiva s’a uscat o parte din coronament, cu crăci groase până la 10—15 cm. Marca majo- - ritate însă au pierdut numai ramurele subțiri, de 1—2 ani. Frunzișul s’a desvoltat destul de abundent din mugurii dor- mmzi ai ramurilor mai groase. Acești arbori prezentau în timpul verii un aspect foarte curios cu frunzișul des. aproape normal, care forma o coroană globuloasă și bine încheiată, iar din ea ieșiau în toate părțile ramuii uscate, galbene și țepene. Puține exemplare au scăpat neatinse. înflorirea în această vară a fost cu totul slabă. In anii normali am observat o pe- rioadă de înflorire foarte lungă, dela 15 Iulie până pe la 15, chiar 20 Septembrie; floarea se producea din abundență, atră- gând o mulțime de albine. Anul acesta numai exemplarele, ce au scăpat cu totul neatinse, au produs multă floare; dintre cele vătămate câteva au înflorit slab, iar majoritatea de loc. Pe- rioada de înflorire s’a redus mult, chiar Ia arborii în aparentă neatinși: primele flori au apărut abia către 1 August, iar la 10 Septembrie nu mai era nici una. Cauza pagubelor produse poate fi căutată atât în gerul prea mare, cât și în durata mare a frigului. Din literatura, ce am avut la îndemână, nu m’am putut lămuri, care este mi- nima absolută suportabilă pentru această specie în patria ei din China și Cor ea. La C. A. Schenck (op. cit., voi. I, pag. 248—'249 și voi. III. pag. 576) nu găsim date precise asupra porțiunilor nordice din aria ei, unde crește sporadic; în ce privește regiunile situate mai la Sud, unde se găsește în abun- dență, minimele absolute nu scoboară acolo sub —20,0°. Deci presupunerea că gerul din această iarnă la Timișoara s’a apro- piat de minimum, la care poate rezista, este pe deplin îndrep- tățită In ce privește presupunerea a doua, din datele dima- tologice ale lui C. A. Schenck ar rezulta că această esență în Corea suportă temneraturi medii lunare până la —11,5° în Ianuarie și —7,5° în Februarie; dar în marea parte a ariei sale aceste temperaturi oscilează între —0,4° și —3,7°, cel mult scoboară la —4,7°, iar pe alocuri sunt deasupra lui 0°. Cu 10 Ing. S. Pașcovschi alte cuvinte nu sunt mult depărtate de mediile normale ale Timișoarei. Faptul că în această iarnă temperatura la Timi- șoara s’a menținut mult timp cu mult sub normală ar fi putut desigur aduce moartea lentă a țesuturilor. Nu este exclus ca ambele fenomene să fi influențat la fel de intens. In parcul Școlii Silvice Casa Verde au suferit câteva specii. Mai multe tufe de liliac (Syringa vulgaris L.) s’au uscat complect. S'ar putea atribui această uscare și inundațiilor, care au avut loc aici în primăvara 1940. Dar liliacul s’a uscat pe alocuri și în oraș, unde nu au fost inundații. Prin urmare cred că iama grea a fost cauza uscării. Este interesant că aceste exemplare la început și-au desvoltat frunze în. mod normal, iar uscarea s’a produs mai târziu, abia în lulie-August; alte exemplare, alături de ele, au rămas cu totul sănătoase. In cazul liliacului cred că explicația plauzibilă este du- rata prea mare a frigului intens. Temperatura de —27,2C nu pare prea scăzută, ca să omoare această phntă; se știe că este cultivat cu succes și în localități mai la Nord situate, unde ase- menea temperaturi se întâmplă regulat; apoi faptul că tufele au înfrunzit primăvara și s’au uscat abia mai târziu pledează deasemenea în contra presupunerii că ar fi fost vătămate de un ger prea mare. In schimb faptul că a trebuit să suporte în Ianuarie temperatura medie de —7,3°, iar în Februarie de —5,0° ar putea să-î fi fost fatal. Referindu-ne la aria lui natu- rală din țară și luând spre ex. tot Turnu Severin, vedem că mediile normale ale acestor luni simt abia —1,3° și 4*0,8°. Tot în parcul Școlii Silvice un exemplar bătrân de Carya pecan Engl. & Graeb. (= C. olivaeformis Nutt.) a înfrunzit mult mai târziu decât de obiceiu (dinți’o scăpare din vedere n’am notat data precisă), a înflorit foarte slab și toamna a avut numai câteva fructe, care nici nu s’au copt, pe când în condițiuni normale fructifică anual și abundent. Cauzele, care au influențat așa de nefavorabil vegetația acestei specii, trebuie căutate mai repede în durata neobișnuită a frigului, decât în gerul prea mare. In patria ei din America (Ch. S. Sargent, op. cit., pag. 177—179; C. A. Schenck, op. cit., voi. I, pag. 99—101, 109—112 etc.) are o arie întinsă cu condițiuni climaterice foarte variabile. La limita nordică, în statul lowa, găsește o climă continentală pronunțată, cu mini- me absolute care scoboară până la ;—35°. chiar —40° și cu Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase 11 temperatura medie normală, care poate atinge —10° în Ianua- rie, în unele regiuni aproape tot atâta și în Februarie, și chiar în luna Martie poate fi sub 0°. Deci condițiuni incomparabil mai grele, decât cele din iarna 1939—40 la Timișoara. In cea mai mare parte din aria sa domnește însă o climă cu tempe- raturile medii ale lunilor de iarnă deasupra sau puțin sub 0°, dar cu minimele absolute scoborând sub —30°. In fine, în părțile cele mai sudice, statele Louisiana și Texas, iarna în me- diu este foarte caldă, cu peste +10° în Ianuarie (ca media anuală la noi!), dar totuși cu geruri rare, care pot atinge —16°. Acestea toate mă îndreptățesc să cred că este o specie în ge- neral rezistentă la geruri mari de scurtă durată, în schimb sensibilă la prelungirea neobișnuită a timpului prea friguros. Probabil exemplarele cultivate Ia noi provin din statele mai sudice, unde este arborele cel mai frecvent din grădini și mult căutat pentru fructele lui. Un exemplar frumos de Pinus excelsa Wall, din curtea Școlii Silvice deasemenea a suferit: o parte din ace s’au uscat, tot frunzișul avea o culoare gălbuie și arborele a tânjit tot anul; totuși șî-a desvoltat ace noi și pare să revină treptat. Acest arbore originar din munții Himalaia pare în general să se împace prost cu clima noastră. In patria lui are o arie extrem de întinsă, atât orizontal, cât și vertical; date climaterice sunt cunoscute din prea puțin locuri. După C. A. Schenck (op. cit., voi. I, pag. 270—272, voi. II, pag. 375) minimele absolute nu scoboară sub —18° nicăeri în aria lui naturală: iar în stațiunea caracteristică minima absolută este abia de —11,2°, iar tem- peraturile medii ale lunilor de iarnă sunt peste +4°. Putem presupune deci că la noi s’a resimțit și din cauza temperaturii minime prea scăzute și din cauza duratei mari a frigului ne- obișnuit. Menționez că exemplarul dela Casa Verde este cul- tivat la adăpost, lângă un perete expus spre sud. Exemplarele de Chamaecyparis lawsoniana Murr. atât la Casa Verde, cât și în Parcul M. Eminescu din Timișoara au pierdut și ele o parte din cetină. Această esență în patria ei, statele Oregon și California, deși are o arie relativ restrânsă, crește în condițiuni climaterice foarte diferite (C. A. Schenck, voi. I, pag. 43—44 și 50, voi. II, pag. 120—121): în locurile mai joase minima absolută nu scoboară sub —9°, iar mediile lunilor de iarnă sunt mult deasupra lui 0°; în schimb Ia limita 12 1 ng. S. Pașcovschi superioară crește în locuri, „unde iarna aduce 3 m de zăpadă, care deseori persistă până în Iunie" {date climaterice mai precise lipsesc). Necunoscând proveniența precisă a exempla- relor cultivate la noi, e gieu de spus, ce anume a putut să le vatăme; ca și în cazul precedent cred că atât durata mare a timpului friguros, cât și minima prea scăzută au putut in- fluența. In Parcul M. Eminescu s’au uscat complect câteva exem- plare tinere de Cryptomeria japonica D. Don. plantate cu câ- țiva ani în urmă. In general, din câte știu, această specie peste tot unde s’a încercat, s’a dovedit incapabilă să suporte iernile noastre. In cazul descris este interesant că un exemplar mai mare a avut primăvara ramurile de jos verzi, iar în sus ce- tina complect înroșită; apoi s’a uscat tot. Se vede că ceea ce a fost acoperit de zăpadă, nu s’a resimțit; deci dacă arborașul întreg ar fi fost învelit de ceva, ar fi rezistat. Cred că se poate afirma cu precizie că la noi C. japonica este omorîtă de geruri prea mari, care scoboară sub minimum suportabil țientru ea. Din nefericire datele climaterice asupra ariei ei (fie naturală, fie cultivată) din Japonia, ce-mi stau la dispoziție, sunt incomplectc (C. A. Schenck, voi. I, pag. 238— 247, voi. II, pag. 146—147). Totuși s’ar putea trage concluzia ca la limita nordică rezistă la friguri prelungite, anume chiar trei luni cu mediile normale sub 0° și mergând până la —3,3°; în schimb minimele absolute pe acolo nu scoboară sub -—19°. Desigur la o astfel de esență cu aria destul de întinsă ar trebui să ținem seama si de origina plantelor cultivate la noi, dar ne lipsesc datele. In Parcul Bazoș au suferit trei esențe rășinoase. Abies nordmânhiana Spach. a avut multi lujeri tineri complect uscați („cruciulițe" întregi); dar n’a pierit nici un arbore. Intr’un grad mai slab uscarea parțială a cetinei s’a observat la Chamaecy- pâris lawsoniana Murr. și la Picea orientalis Carr.; cel dintâiu pare să fi suferit ceva mai mult decât al doilea, și mai mult decât la Timișoara; unui exemplar i s’a uscat tot vârful. ' In ce privește caracterele iernii se pot admite cele dela Timișoara, Deci asupra lui Ch. lawsoniana nu este nimic de adăogat. Ar fi interesant să stabilim ce a putut vătăma celelalte două specii, originare din Caucaz și Asia Mică, unde cresc natural în aceiași regiune și formează arborete amestecate. Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase 13 După C. A. Schenck (op. cit., voi. I, pag. 284—289, voi. II, pag. 83—84 și 278—279) în patria lor trebuie să suporte o iarnă foaite aspră, cu 5 luni având temperaturi medii sub iar cca din Ianuarie putând ajunge —10° ; lipsesc datele asupra minimelor absolute, dar se poate presupune ca într’o climă atât de rece ele trebuie sa scoboare mult sub cele observate la Timișoara. Avem de a face dtci cu esențele foarte rezistente la frig. Ce anume a putut provoca vătămarea lor în 1939—40’’ Nu m’ași încumeta să dau un răspuns. Poate cele câteva zile calde interveni te în Ianuarie și Februarie au pus seva în cir- culație mai activă, iar mai târziu revenind ger aspru țesutu- rile au fost emerite din această cauză. După P. Sorauer (op. cit., pag. 571—572) asemenea întâmplări se cunosc chiar la mo- lidul european și la pinul silvestru in aria lor naturala de ve- getație; de altfel sunt două esențe cel puțin tot atât de rezis- tente Ia frig, ca și cele de care ne ocupăm aici. Dar și această explicație îmi pare nițel forțată, căci zilele calde au fost pu- ține și temperatura n a atins valori prea ridicate. * * In ce privește efectele gerurilor târzii n’am prea multe de spus. Aceste geruri se întâmplă destul de frecvent la noi în țară, în unele regiuni chiar regulat, aproape în fiecare primă- vară. Fără îndoială înregistrarea lor sistematică, cu stabilirea pagubelor produse vegetației lemnoase, poate prezenta un in- teres foaite mare. De altfel au fost deseori menționate in pa- ginile revistelor noastre de specialitate; cred totuși că marea majoritate au scăpat ncdesciise. Mie personal mi-au atras atenția până acum în doua pri- măveri. In 1936, la Gurghiu s’a produs un ger târziu în prima decadă a lunii Aprilie. Se vede că a fost destul de slab, căci efectele Iui nu s’au cunoscut decât în părțile cele mai de sus ale pădurii Mocear, la altitudini în juiul de 600 m. Au suferit puielii din semințișuri preexistente și arbuștii din subarboret, de următoarele specii: păducel (Crataegus monogyna Jacq.), fag, carpin și jugastru. Frunzele de curând deschise au fost pălite de ger și s’au uscat; dar n’au fost atinse toate exempla- rele, multe au scăpat tefere; în general primele două specii au fost mai puternic vătămate. După înălțimea, până la. care 14 Ing. S. Pașcovschi s’au uscat frunzele, se pare că stratul de aer rece a fost destul de subțire, cel mult 1—l1/a m. Mai puternic și mult mai întins a fost gerul târziu din Mai 1940. Efectele lui le-am putut constata în trei puncte destul de îndepărtate. Intâiu pe domeniile UDR. la Văliug (jud. Ca- raș) am găsit foarte mulți puieți de fag din acest an, numai cu cotiledoane, uscați complect. Mai erau și puieți cu cotile- doane verzi, chiar printre cei uscați; fără îndoială insă aceștia au răsărit după ger. Au suferit și semințișuri mai mari de fag, chiar exemplare până la păriș. La acestea în general s’au uscat frunzele tinere abia desfăcute, dar mai târziu au dat altele destul de bine desvoltate; au fost însă destule, la care frunzișul nou era slab desvoltat și clorotic (văzute la sfârșitul lunii Iunie). Dela o anumită altitudine în sus nu se mai găsiau exemplare vătămate; cauza, după afirmația colegului A. Tătă- rușanu, Șeful Ocolului Văliug, este că la data gerului (16—17 Mai în acea regiune) fagul din partea superioară a versanților nu era încă înfrunzit. In pădurile Ocolului Silvic Radna (jud. Arad) am găsit deasemenea mulți puieți mici de fag uscați; aici însă seminți- șurile ceva mai mari n’au suferit de loc, deci gerul nu s’a lăsat decât în straturile de jos ale aerului, imediat deasupra solului. înghețul a avut loc probabil la 15 Mai, când l-a înre- gistrat stațiunea meteorologică Deva. In fine la Gurghiu, în pădurea Mocearul de Sus, a sufe- rit lăstarul de stejar pedunculat din partea de NV a pădurii. Exemplarele până la 2 m înălțime au pierdut frunzele cu desă- vârșire. La data de 2 Iunie, când am trecut pe acolo, frunzele erau ca fierte, atârnând în smocuri în jos, puțin îngălbenite, dar încă pline de sevă (poate din cauza timpului foarte umed și ploios uscarea lor a întârziat); alături de ele au și apărut frunzulițe noi, abia de câțiva mm la acea dată. Arborii mai mari din prăjinișurile de alături n’au fost atinși de loc, deci stratul de aer rece nu s’a ridicat mai sus de 2 m. Deasemenea gerul pare să se fi localizat în partea aceasta a pădurii (aproape platou, cu altitudinea de cca. 450 m); mai în sus, pe coaste și pe muche inclusiv porțiunea, unde am observat gerul târ- ziu în 1936, n’am găsit nici un semn de trecerea lui. Și aici înghețul trebuie să fi survenit în jurul datei de 15 Mai, când l-a înregistrat stațiunea meteorologică Târgu Mureș. Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase 15 Literatura consultată; . $ C. Georgescu. „Curs de Botanică. II 2. Phytopatologie forestieră". A lonescu. „Iarna anului 1928—29", în Buletinul Meteorologic Lunar, Nr. 2/1929. Ch. S. Sargenl. „Manual of the Trees of North Amerika". Boston & New York, 1933. C. A. Schenck. „Fremdlândische Wald- und Parkbăume". Berlin. 1939 P Sorauer. „Handbuch der Pflanzenkrankheiten". Berlin. 1924. Voi. I. Buletinul Meteorologic Anual 1929. Buletinul Meteorologic Lunar 1928, 1929, 1931, 1932, 1939, 1940 Des effets des gelt.es sur Ies plantes lipneuses. Ober die Wirkunpen des Frostes auf die Holzpflarwen. Die BeobachturePn des Einflusses der Winterfroste auf die Holz- pflanzen sind schwer zu verfolgen wegen zwei Ursachen: 1. die Pflanzen werden krank oder sterben manchmal viei spăter, wăhrcnd des Som- mers; 2. das „Erfrieren'' der Pflanzen kann eigentlich einige sehr ver- sehiedene Phănomene bedeuten; der Tod durch die Bildung des Eiscns in den Zellen der Pflanze; ein „starrender' Zustand des Protoplasmas wegen des grossen und langzeitigen Frostes, welcher den Tod bringt oder die Pflanze schwer erkrankt; der pldtzliche Tod durch einen sehr grossen Frost, der obwohl eine kurze Zeit dauert, aber unter das fur die Art ertragbare Minimum, absteigt; endlich das absterben der Zellen durch grosse und plbtzliche Schwankungen der Temperatur, besonders ani Ende des Winters. Drei Winter werden als sehr schwer bezeichnet: 1328—29, 1931—32 und 1939—40. In 1928—29 wurden fast alle Robinien (Robinia pseudoa- cacia L.) in Cetatea Albă durch den Frost zum Tod gebracht. Nach der Meinung des Verfassers besteht die Ursache des Absterbens der Pflanzen darin dass die grossen Froste zu lange gedauert hatten: in Februar war die mittlere Temperatur —11,3’ (10,1' unter Normal), ir Mârz —2,0" (5,2’ unter Normal). Die Blumeneschen (Fraxinus omus L.) vom Versuchsarboretum Sabed (Dlstr. Mureș) wurden in demselben Winter sehr stark und wie- der in 1931—32 nur zum Teii beschadigt. Im ersten Falie war die Ursache vielleicht, dass der Frost ein. absolutes Minimum von —32,5' erreicht hatte, welches fur diese Art schădlich sein solite. In 1931—32 wăre gegenseitig das lange Dauern der verhălnissmăssig grossen FrS- sten schuldig: die mittlere Temperatur war in Dezember —4,6’ (3,4' unter Normal), in Januar —7,2" (2,7’ unter Normal), in Februar —9,9’ (8,3’ unter Normal), in Mărz —3,2’ (6,7° unter Normal). Das Erfrieren der Blumenesche wurde auch bei Drencova (Distr. Cai aș) beobachtet; hier aber wurde es nur im Jahre 1938 beobachtet und es war unmoglich festzustellen, ob es den in Jahren 1928—29 oder 16 Ing. S. Pașcbvschi 1931—32 geschebcn ist. Die Ursache kann das lange Dauern der grossen Froste in 1928—29 sein: Januar mit mittlerer Temperatur von —6,1“ (4,8° unter Normal), Februar mit —9,9“ (£.1° unter Normal). Oder kbnnen es auch die grossen Schwankungen der Temperatur in Winter und Fruhling des Jahres 1932 sein. Nach dem strengen Winter 1939—40 wurden in Timișoara und Umgebung viele Holzarten beschădigt. Dus absolute Minimum der Tem- peratur war —27,2°; die mittlere Temperatur in Januar —7,3°, in Fe- bruar —5,0" (in beidep Monate mit 5,4° unter Normal). Die beschă- digten Arten waren: Sophora japonica L., deren einige Exemplare ganz ausgetrocknet sind, die mehrere absr fast alic 1—2 jăhrige Triebe verloren; die Ursachen kdnnen in dem zu grossen Frust, wie auch in das lange Dauern der Froste, gesucht werden, Einige Străucher von Flieder (Syringa vulgaris L.) trocknetm, viei spăter im Sommsr aus. Die Ursache ist vielleicht das lange Dauern der Froste. Ein altes Exemplar von Carya pccan Engl. & Graeb. wurde stark beschădigt, vielleicht gleichweise durch das lange Dauern der Froste. Ein Pinus excelsa Wall, leldetete auch dea ganzen Sommer hin- durch; man kann giaubcn, dass der Frost viei zu gross fur sie war und zu lange gedav.ert hatte. Chamaecyparis Lawsoniana Murr. hat etwas Laub verloren; viel- leicht, wie bei der vorrigen, wegen der beidsn Ursachen. Einige Exemplare von Cryptomeria japonica D. Don sind ganz ausgetrocknot; zweitellos wurden sie durch die niedrige minimala Tem- peratul- zu Grunde gebracht. Endlich leldetcn ein wenig auch zwei sehr widerstandfăhiga Ar- ten, Abies Nordmanniana Spach. und Picea orientalis Carr. Die Ursa- cnen' sind schwer zu finden; vielleicht hatten einrga plotzliche Erhe- bungen der Temperatur am Ende des Winters den Saft in Bewegung gebracht und die Froste, die bald zuriick kchrten, beschadigten die viei empfindlicher gewordenen Zellen. Zum Schluss werden auch zwei Falie der Spătfrbste beschrieben. Der erste beschădigte im April 193S bei Gurghiu (Distr. Mureș) junge Pflanzen von Weissdorn (Crataegus monogyna Jacq.), Rcțtbuche, Weiss- buche und Feldahom. Die Folgen des zweiten, am etwa 15.V.1940, wur- den in drei Orten beobachtet: bei Văliug (Distr. Caraș) verloren die jungen Euchenbestănda (bis 10—15 Jahion alt) fast allcs Laub und viele Keimlinge trockneten ganz aus; bej Radna (Distr. Arad) hatten nur die Buchenkcimlinge zu leiden, von denen visle ganz ausgetrocknet sind; endlich bei Gurghiu wurden die jungen Stieleichenbestănde (ein Niederwald bis 15 Jahre alt) sehr stnrk beschădigt und verloren fast das ganze Laub. DISTRIBUȚIA GEOGRAFICA GENERALĂ A PLANTELOR LEMNOASE DIN ROMĂNIA (IV) de P. CRETZOIU Continuăm publicarea hărților de răspândire a plantelor lemnoase ce cresc spontan în țara noastră, adăugând la gimno- speimele deja tratate (în partea II—III) încă una: 12. Taxus baccata L. — In România Tisa are o răspândire sporadică, din. Maramureș până la Dunăre în Ca- zane. La noi specia aceasta e reprezentată prin subsp. eu- baccata Pildg. (pe harta alăturată arealul acesteia e în- semnat cu 1); aceasta e o rasă geografică proprie Europei, Asiei-Mici și regiunei mediteraniene. Spre Nord înaintează până la 61°30' lat, N, în Norvegia și Suedia, de unde coboară peste insula Aland drept spre Sud până în Carpații Nordică, trec apoi în lungul Carpaților până la Dunăre și prin Bulgaria peste Asia-Mică până în Caucaz, Nordul Pensiei și Siria de Nord. O stațiune izolată în Est e Crimeia. Limita meridională a subspeciei eubaccata Pilg. include întreaga peninsulă balcanică și toată regiunea mediteraniană a Europei, inclusiv peninsula iberică, trecând și în Algeria; limita spre Vest in- clude insulele Azore (pe aceste insule specia e azi distrusă complect de mâna omului), întreaga Europă occidentală și in- sulele britanice. Celelalte subspecii sau rase geografice au o răspândire foarte interesantă, locuind fiecare centre izolate și îndepărtate unele de altele. Două din aceste subspecii se găsesc în Asia orientală și meridională: subsp. Wallichiana (Zucc.) Pilg. (pe hartă arealul Nr. 2) și subsp. cuspidata (Sieb. et Zucc.) Pilg. (pe hartă arealul Nr. 3). Alte patru subspecii sunt proprii Americii de Nord: subsp. brevifolia (Nutt.) Pilg. (pe harta alăturată arealul Nr. 4), subsp. c a n a d e n - s i s (Marsh) Pilg. (pe hartă arealul Nr. 5), subsp. flori- d a n a (Chapm.) Pilg., (pe hartă arealul Nr. 6) și în fine subsp. globosa (Schlechtd.) Pilg. (pe hartă arealul Nr, 7). distrlbution (jtopraphique g^nărale des plante» ligneuses de Roumanie (IV). Die ramamfehen Holzpflanzen im Rahmen ihrer allgemeinen pțlanzengeogra'phischen Verbreitung. 2 18 P. Cretzoiu COMENTA RII-ÎNSEMNĂRI AMELIORAREA PĂDURILOR STATULUI de M. RĂDULESCU O regulă de bună gospodărie forestieră recomandă ca pe lângă exploatarea cu raport susținut și regenerarea la timp a pădurilor, să se urmărească de aproape ameliorarea perma- nentă a masivelor. Cu alte cuvinte să se aplice stăruitor operațiunile culturale, să sa introducă speciile de amestec, in- dicate de stațiune, să se înființeze subarboretul, unde se simte nevoia, să se îmbunătățească solul etc. Și acestea toate, ca să se asigure un procent mai mare de specii prețioase în masive, să se sporească creșterile, să se amelioreze condițiile naturale de formarea trunchi urilor și să se pună în valoare materialul, provenit din arborii învinși în lupta pentru existență. In ce privește economia noastră forestieră, trebuie notat, că primele două categorii de lucrări — exploatarea cu conti- nuitate și regenerarea la timp a pădurilor — au format obiectul preocupărilor administrației silvice încă dela înființarea ei și asupra lor se găsesc și prevederi clare și explicite în Codul silvic. Ameliorarea masivelor în schimb a fost lăsată mult timp pe plan secundar. In oarecare măsură explicația o găsim poate în faptul că la noi pădurile au ocupat în trecut suprafețe în- tinse, iar lemnul n’avea prea mare căutare. Au fost însă și împrejurări când lucrările dela acest ca- pitol au fost greșit aplicate. Astfel mult timp nu s’a dat im- portanța cuvenită mărăcinetului în pădure. De aceea a fost ex- tras fără milă și s’a vândut pe lucru de nimic la locuitori pen- tru garduri, unelte agricole etc. în loc să fie păstrat cu sfin- țenie pentru protecția solului, ori să fie folosit ca punct de ple- care în lucrările de refacerea arboretelor degradate. In aceiași ordine de idei, amintim că de multe ori, când 20 M. Rădulescu cereiea pentru unele produse lemnoase (nuele, căpriori, grinzi, stâlpi de telegraf și telefon, piloți, tei pentru chibrituri etc.) era mare și materialele respective nu se găseau în parchetele în rând de exploatare, ele se extrâgeau greșit din păduie „sub formă de operațiuni culturale"; Nu mai vorbim de prac- tica pășunatului în pădure, care a adus atâtea prejudicii arbo- reteloi noastre până în timpul din, urmă. E dela sine înțeles, că prin extracțiunile amintite, multe din pădurile statului, ușor accesibile, au fost sărăcite de mate- rialele lor mai de preț, li s’a inerbat și înțelenit solul, li s’a întrerupt masivele, ori au fost transformate în arborete din specii secundare. Exemple edificatoare în această privință se găsesc în pă- durile statului din noidul Dobrogei și in multe arborete de șleau din câmpie, din care s'a scos stejarul. De asemenea în păduiile de fag cu brad sau fag cu gorun, din care s’a extras bradul pentru șindrilă, ori gorunul pentru poduri, traverse, doage etc. J Dacă la acestea mai adăugăm și stricăciunile produse prin pășunat — bătătorirea solului, distingerea semințișurilor și lăstarilor etc. — e clar că activitatea ce urmează să fie desfă- șurată în domeniul ameliorării pădurilor noastre, va necesita multă muncă și mult capital. Cu toate greutățile semnalate, găsim totuși mulți șefi de ocoale, cari n’au neglijat nici această latuiă nobilă a economiei forestiere, de care depinde îmbunătățirea calității și cantității produselor lemnoase și sporirea veniturilor statului din păduri și după care se judecă gradul de desvoltaie al gospodăriei sil- vice românești și simțul de prevedere al poporului nostru în materie de păduri. In acest scop, din proprie inițiativă și de cele mai multe ori numai prin plata muncei în natură (dijmă) au executat cu atenția cuvenită diversele lucrăii de cultură, cerute de conducerea rațională a masivelor, dela starea de „semințiș" până la reînceperea lucrărilor de exploatare și regenerare. Aceste fiumoase manifestări, din domeniul culturii fores- tiere, legate de persoane cu tragere de inimă și îndemn la lucru, trebuiau să fie însă generalizate și la restul pădurilor statului. Pentru aceasta din anul 1933, Administrația Caps a cerut ca fiecare ocol să execute anual în cadrul programului de împă- Ameliorarea pădurilor statului 21 durire, pepiniere, culegere de semințe și lucrările necesare de îngrijirea arboretelor tinere, de la starea de semințiș și până la închiderea masivelor. In puține cuvinte, aceste lucrări se referă la desțele- nirea solului, în arbor etele cu consistența mică, introducerea speciilor de amestec în arboretele pure, creerea subar- boretului acolo unde lipsește, degajarea semințișuri- lor de ierburi și specii cotropitoare, înființarea perdelelor de protecție la marginea masivelor și receparea semin- țișurilor cu creștere lâncedă. Odată cu acestea se activează energic și la înobilai ea masivelor cu speciile prețioase din regiunile respective și la refacerea arboretelor degradate. Lucrările din acest domeniu sunt azi destul de înaintate și se execută de toate ocoalele Caps in virtutea unui program întocmit pentru deceniul 1934—1944. Datele mai jos ne pot da o idee de sforțările făcute de Caps în ultimii cinci ani cu privire la mobilizarea solului, de- gajarea și receparea semințișurilor. Anul Mobilizarea solului Degajarea | Receparea Suma cheltuită i Lei semințișului ha ba 936/37 10.035 9.901 86 3.965.000 937/38 11.229 7.964 305 4.486.000 938/39 10.854 9.023 484 5.300.000 939/40 6.579 8.253 181 4.433.000 940/41 •) 3.930 5.639 139 3.762.000 Aceleași sforțări s’au făcut de altfel și în compartimen- tul celorlalte lucrări de ameliorare amintite. In ce privește operațiunile culturale (curățiri și ră- rituri) în pădurile Statului, ele se execută în baza prevederi- *) Datele pe 1940/41 nu cuprind lucrările privitoare Ia teritoriile cedate în Basarabia, Bucovina, Transilvania și Dobrogea, 22 M, Rădulescu lor amenajamentelor sau memoriilor justificative, aprobate de Consiliul technic al pădurilor. Spie a le intensifica și urmări mai de aproape executa- rea, din anul 1936, ele se fac și în baza unui program de lu- cru anual — după executarea căruia se întocmesc situații în- soțite de dări de seamă amănunțite. In general se lucrează în etajul dominat. Pe lângă hi- giena arboretelor prin aceste lucrări se caută să se împlinească și o cerință de ordin social: satisfacerea populației din vecinătatea pădurilor cu lemn de lucru și foc, ieftin, obținut de cele mai multe ori numai în schimbul muncii în pădure. Se obișnuește apoi și personalul silvic inferior și popula- ția rurală cu munca migăloasă de cultura pădurilor. In ultimă analiză se aduc venituri frumoase in Casa Statului, cu toate că lucrările din aceasta categorie au în primul rând caracter cultural și numai după aceea și ca- racter financiar. Datele de mai jos ne permit să cunoaștem activitatea des- fășurată de ocoalele silvice C.A.P.S. în ultimii cinci ani în ca- drul operațiunilor culturale (curățiri și rărituri) în pădurile Statului. Anul Spr. parc. Materiale rezultate: venituri cheltueli Procentul cheituelilor din venituri lemn lucru lemn foc nuele gră- mezi crăci ha m’ steri grămezi lei lei 1936—37 84.070 118.000 425.000 52.000 106.000 42.000.000 4.200.000 9,5 1937—38 62.732 110.000 511.000 23.000 103.000 65.700.000 9 300.000 15 1938—39 51.603 113.000 595.000 26.000 103.000 84,200*000 14.250*000 17 1939—40 47.573 143.000 473.000 16.000 63.000 95.200.000 13.200.000 14 1940—41 42.662 82.000 564 000 18000 72.000 150.000.000 22.500.000 15 Cifrele de sigur sunt modeste atât în ce privește supra- fețele parcurse cu lucrăii, cât și quantumul materialelor re- zultate. De asemenea și în ce privește veniturile realizate. Trebuie menționat însă, că până în prezent operațiunile culturale se fac aproape numai în pădurile de câmpie și în *) Datele 1940/41 nu cuprind lucrările privitoare la teritoriile ce- date In Basarabia, Bucovina șl Dobrogea. Ameliorarea pădurilor statului 23 cele accesibile din regiunea de deal. Multe din pădurile de câmpie au însă ai buretele degradate, ori sunt cu consistența redusă. In consecință lucrările referitoare la curățiri și rări- turî se limitează numai la extracția arborilor uscați, sau pe cale de a fi eliminați din masive în lupta pentru existentă („îngroparea morților”). La deal, unde sunt masive întinse de fag sau fag cu ceva brad, din care s’ar putea scoate cantități mari de materiale, prin aplicarea operațiunilor culturale și în care arboretele re- acționează puternic după rărituri, lucrările nu pot fi executate decât pe scară redusă. Motivele principale sunt: lipsa drumurilor de scoa- tere și până de curând concurența produselor princi- pale din pădurile tăiate pentru înființarea de pășuni comunale cum și cele din exploatarea pădurilor comunale și compose- sorale. La munte de asemeni nu se pot aplica deocamdată ope- rațiunile culturale din lipsă de drumuri și rentabilitate. In ce privește pădurile de baltă până mai anii trecuți aproape nici lemnul din produsele principale de aci n’avea cău- tare. De aceea și operațiunile culturale sunt la început. Acum însă lucrurile se schimbă: lemnul s’a împuținat și e din ce în ce mai căutat pe piață. De unde concluzia că ope- rațîurile culturale vor putea fi aplicate mai ușor de aci înainte și în1 regiunile mai depărtate de așezările omenești, unde până acum „nu erau rentabile”. Pe lângă acestea trebuie menționat că pe lângă construcția de căi ferate înguste, pentru deschiderea masivelor înfundate, Casa Pădurilor Statului a început din anul 1941 o campanie intensă pentru dotarea ocoalelor cu rețele de drumuri *), cu scopul ca să înlesnească aplicarea unei gospodării forestiere mai fină și să se intensifice și producția. Această politică sănătoasă trebuie urmată însă cu toată încordarea impusă de împrejurări, întru cât e fapt dovedit, că după scurt timp, cheltuelilc învestite în construcțiuni de dru- muri se amortizează. Intâiu produsele nădurii se pot desface cu preturi îndoite sau întreite ,,la cioată”, iar în al doilea rând, *) In anul financiar 1941/42 sunt In cura de executare 42 km. drumuri forestiere noui șl reparare ri consolidare 68 km. drumuri și 28 km. poteci cu suma totală de 14.190.000 lei. 24 M. Rădulescu o seamă de materiale, care până aci putrezeau în pădure, pot fi puse în valoare prin operațiuni culturale. Totodată se dă de lucru și populației rurale pe timpul când muncile agricole stag- nează. Conducerea rațională a masivelor, nu limitează însă aplicarea operațiunilor culturale — curățiri și rărituri — nu- mai la extragerea arborilor învinși în lupta pentru existență, ci intervine energic și în etajul dominant, cerând să se pună în valoare arborii predominanți și cu defecte de creștere, care împiedică desvoltarea elementelor de viitor. *•) In acest caz, venitul pădurilor din produsele secun- dare poate fi considerabil sporit în bani și materiale, iar arbo- retul rămas în picioare se poate desvolta cu putere și poate da și material de calitate mai bună (trunchiuri înalte, drepte, pline și fără noduri, cu creștere mai omogenă). ♦ * ♦ Pentru atingerea acestui scop, e necesar ca pe lângă in- tensificarea construcției de drumuri, serviciul nostru silvic: — Să stăruie mai mult în lucrările de teren (regenerări, cultură, amenajare, sortarea și industralizarea materialului etc.) — Să se dea atenția cuvenită pregătirii personalului sil- vic inferior, care prin firea lucrurilor e chemat să suprave- gheze și să conducă lucrările pe teren. — Cât privește personalul superior, e necesar să se în- ființeze cât de curând cursuri de perfecționare pentru completarea și consolidarea cunoștințelor profesionale și pune- rea în curent cu realizările mai de seamă din diversele ramuri ale economiei forestiere din țară și peste hotare. — In același timp să se simplifice, la maximum lucrările de birou și cele de desfacerea materialelor provenite din ex- ploatările în regie, ca personalul să poată activa mai mult pe teren. Altfel riscăm să întârziem mult timp înflorirea economiei noastre forestiere și să pricinuim pierderi incalculabile econo- miei naționale, sub cuvânt că am avea o silvicultură tână- ră față de țările cu civilizație veche din apusul Europei. Rărituri ta etajul dominant practicate de silvicultura franceză șl daneză. Ameliorarea pădurilor statului 25 Cu o organizare temeinică, adaptată la împrejurări și cu o încordare mai mare a Corpului silvic, suntem siguri că în scurt timp lucrările de ameliorarea pădurilor statului vor putea lua întreaga sa desvoltare, E credința justificată de realizările Administației Caps din ult'mul timp, pentru întărirea căreia orice inginer silvic trebuie $ă activeze cât mai intens. Verbesserunp in der Kultur der Staatswătder. L’amtlioratlon des for^ts de VEtat. L'auteur fait un exposă sur Ies travaux d’amâlloratlon executes dans Ies forâtes propri^U de l'Etat, ă partir de 1933. II s’agit seulemeni des forăls situăes dans la plaine ou dans la r^gion de basses colinnes. Dans celles de hautes colinnes et de montagne on n’a pas pu intervenit faute de routes d'acces et de vidange. On donne aussi Ies depenses engagâes par ces travaux et Ie revenu en argents răalisă par la vente des matâriaux obtenus. CONTRIBUȚIUN1 LA SISTEMATICA TRATAMENTELOR DIN REGIMUL CODRULUI de I, VLAD » • ■ l * ■ ' Tratamentul se definește ca modalitatea în care, în cadrul unui anumit regim, se face exploatarea pădurii. Cum însă, modul în care se intervine cu tăeiile de exploa- tare intr'o pădure, influențează, în cel mai înalt grad, regene- rarea, însemnează că, în mod implicit, în alegerea tratamen- tului de aplicat, se au în vedere și posibilitățile, în care se poate obține regenerarea. Numai în puține cazuri, s’ar pu^ea spune numai într’un singur caz, exploatarea nu ține seamă de mersul regenerărei, și anume, în cazul codrului cu tăeri rase pe suprafețe mari. Și nu se ține seamă de acest lucru, deoarece, dela început, se ia hotărîrea, să se facă regenerarea pădurii pe cale artificială. Dar nici în acest caz nu este indiferent faptul, că tăerea se face pe suprafețe, astfel alese ca mărime, încât să se poată veni imediat cu plantația, sau pe suprafețe, din care cel puțin o parte, să rămână neplantate mult timp, când prin acoperirea solului cu o pătură ierbacee și prin degradarea acestuia, se îngreuiază foarte mult chiar regenerarea artificială, Intervenția noastră, în felul cum se produce, în timp și spațiu, cu ocazia exploatării, influențează nu numai regenera- rea — ce se produce concomitent cu exploatarea, sau ca o urmare a acesteia, în unele cazuri putând să o și precedeze — aceasta fiind determinantă și în ceea ce privește forma, dar mai ales compoziția viitoare a pădurei și a componentelor acesteia, a arboretelor. Numai în acest fel se explică faptul, că organizatorul ex- ploatării, preocupat exclusiv de această operațiune, cum ar rezulta din definiția de mai sus, nu propune pretutindeni apli- carea tăerilor rase, care asigură, în cel mai înalt grad, orien- Contributiunt la sistematica tratamentelor din regimul codrului 27 tarea, ordinea, siguranța limitelor, ușurința unei exploatări concentrate, scutirea de cheltueli și muncă pentru construirea și întreținerea prea multor drumuri, etc., etc., toate atât de importante din punct de vedere al tehnicei întreprinderei fo- restiere, prin formarea înșiruirilor potrivite de tăeri, putându- se asigura și rezistența arboretelor contra răsturnărilor de vânt. Amenajistul însă, tine seamă în fixarea cadrului, care să-i asigure avantagiile amintite, din punctul de vedere al organizării recoltării produselor și de faptul, ca silvicultorul să aibă mână cât mai liberă în modul de intervenție în arbo- retul bătrân. Când spunem: codrul cu tăeri rase, codru cu tăeri suc- cesiv^, codru cu tăeri în ochiuri, grădinărit propriu zis, gră- dinărit în ochiuri, codru cu tăeri în benzi, codru cu tăeri în culise, etc., vedem că numai în câteva cazuri, ne referim, în numirea tratamentului, la suprafața pe care se face exploata- rea, această numire fiind dată, în genere, de felul în care se intervine în arboret, pentru obținerea, în condițiuni cât mai mulțumitoare a regenerării. Prin urmare, făcând abstracție de tratamentul tăerilor rase, pe suprafețe întinse, tratament care caracterizează cul- tura forestieră cea mai primitivă și mai extensivă (din punct de vedere al preocupărilor culturale, nu și din punct de ve- dero a cheltuelilor de energie și bani ce atrage după sine) și căreia trebue sa i se dea numele de devastare în loc de exploa- tare, în toate celelalte tratamente, preocuparea de căpetenie este pe lâng? actul momentan al exploatării, asigurarea per- manentei pădurei, actul exploatărei fiind intim legat de acel al regenerării. Din cele de mai sus rezultă însă, că există și tratamente ale c"”or nume derivă, nu atât din modul în care se intervine cu exploatarea pe o anumită suprafață cât din modul cum a fost aleasă această suprafață — câmpul de acțiune pentru un anu- mit timp — care variază ca mărime, formă, situație și suc- cesiune, după împrejurările în care se lucrează într’un loc sau altul. Deci, după cum ne indică numele diverselor tratamente, pentru o sistematizare a acestora, trebue să ținem seamă de suprafața, ca mărime, formă, situație și succesiune, pe care 28 I. Vlad avem de trecut cu exploatarea, într’un anumit timp și de modul în care intervenim în arboret, pentru ca să-i asigurăm regenerarea. Metoda de mai sus a fost recomandată de Wappes (Cen- ți alblatt fur das gesamte Forstwesen 1904) și adoptată aproape de toți silvicutorii germani de mai târziu, diferențierile mai adânci făcute de unii dintre aceștia, constând mai mult în scoaterea la iveală a consecințelor variației celor 2 elemente de mai sus, decât din folosirea de noi elemente diferențiale de bază. După modul intervenției în arboret Wappes deosebește: 1. Tăerea grădinărită (extragerea de arbori izolați, sau ex- tragerea de grupe de arbori, fără ca ochiurile ce iau naștere să mai fie lărgite ulterior). 2. Tăerea progresivă în vederea regenerării în grupe (ex- tragerea de arbori izolați sau grupe de arbori, după care ur- mează lărgirea ochiurilor ce au luat naștere, operațiunea fă- cându-se nu prin tăeri rase, adică progresându-se numai din punct de vedere al mărirei ochiurilor, ci și din punct de vedere al rărirei masivului). 3. Tăeri succesive sau progresive de arbori, păstrându-se acoperișul uniform repartizat pe toată suprafața unui arboret, sau a unei părți însemnate a acestuia și rărindu-se treptat până la ridicarea totală. 4. Tăerea în ochiuri repartizate după șablonul unei table de șah. 5. Tăerea rasă. Ținând seama de suprafața pe care se lucrează, într’un timp dat, Wappes deosebește tăerea: 1. Pe puncte, adică arbori izolați, câmpul de activitate fiind pădurea întreagă sau o mare parte din aceasta (cuponul). 2. In benzi (la margine de masiv, cu o lățime dela 1—2 înălțimi de arbori înconjurători). 3. Pe zone. (Ca mai sus. Lățimea este mai mare). 4. Pe suprafața unui arboret sau pe suprafețe mai mari. Din combinația celor 2 elemente — câmpul de lucru și modul de intervenție — rezultă procedeul de regenerare și im- plicit procedeu] de exploatare pe care-1 adoptăm. Intr’o pă- dure însă, având în vedere variația formelor sub care se pre- zintă arboretele, este greu de obținut regenerarea numai prin Contribuțiuni la sistematica tratamentelor din regimul codrului 29 unul din procedeele de mai sus și atunci va trebui să fie în- trebuințate mai multe procedee, în același timp, pe locuri dife- rite, sau vor fi întrebuințate mai multe procedee, pe același loc, însă în mod succesiv (după Vanselow — Theorie und Pra- xis der naturlichen Verjiingung im Wirtschaftswald 1931 — metode aditive și substitutive). După mărimea, forma și așezarea câmpului de activitate care este definit de Chr. Wagner (Grundlegung einer forstlichen Betriebslehre, Berlin, 1935) ca suprafața de pădure cu limite bine distincte și care trebue să fie exploatată într’un anumit interval de timp1), Rubner (Heske-Rubner: Die Vorrats- wirtschaft Berlin, 1936) distinge: I. Suprafețe mari, pe caic nu se resimte influența arbo ratelor apropiate, decât pe o fășie la margine. II. Suprafețe mai mici, pe care influența arboretului ve- cin se face simțită pe toată suprafața. a) Fășii de 5—10 m lățime, de lungime variabilă, bucu- rându-se de adăpost lateral. 1. Situate la margine de arboret. 2. Situate în interiorul arboretului (ochiuri). b) Benzi. '(Mai late, fiind totuși adăpostite lateral de arboretul bătrân). 1. Benzi la margine de masiv. ") Partea dintr’o bandă ce se găsește în afara acoperișului, bucuiându-se numai de adăpost lateral (partea de pe care s’a ridicat în întregime acoperișul). ^) Partea de sub acoperiș, pe care contactul cu exteriorul masivului se face simțit (masivul numai rărit), 2. Benzi în interiorul arboretului (ochiuri). c) Culise cu adăpost bilateral. d) Ochiuri mici care rămân la mărimea inițială, cu adă- post din toate părțile. In ceea ce privește mărimea benzilor, Rubner indică, pen- tru porțiunea din afara acoperișului care trebue să fie mai mică decât cea de sub acoperiș, o lățime variind între */£ și 3/< din înălțimea arborilor înconjurători. Lățimea părții de sub aco- 1) Noi înțelegem prin „câmp de activitate", în sens larg, focul pe rare se intervine cu tăerlle de regenerare, la un moment dat, fără să-i fixăm acestui foc limite în timp șl spațiu, acest lucru depinzând de mersul regenerăreî arboretului respectiv. 3U I. Vlad periș poate atinge 1—2 înălțimi de arbori. In cazul laerilor progresive în ochiuri, lățimea unei benzi atinge două înălțimi de arbori exploatabili, iar dacă pe suprafața ochiului se taie, dela început, ras 1—P/g înălțimi. Pentru tăerile în culise se admite, în caz că se taie ras, 1—IV2 înălțime de arbori, ca lățime. Bine înțeles, că toate aceste cifre sunt aproximative, va- riind cu stațiunea și, mai ales, cu esențele componente ale arboretelor, așa încât experiența locala este întotdeauna bine venită și dă rezultate mai sigure. Trecând la modul în care se recoltează materialul în pă- dure făcând abstracție de suprafața pe care se lucrează (pă- durea întreagă, cuponul, afectația, parchetul, ochiul de diverse măiimi, banda, fâșia, culisa, etc.) deosebim 3 forme funda mentale de intervenție: 1. Tăerea sub acoperiș (adăpost uniform). 2. Tăerea rasă (adăpost lateral sau de loc). 3. Tăerea grădinărită. Aplicând tăerea sub acoperiș pe suprafețele de mai sus obținem: I. Tăeiea sub acoperiș pe suprafețe mari (de ex. afectații) din codru cu tăeri succesive. II. Tăerea sub acoperiș pe suprafețe mai mici: a) Tăerea progresivă în fășii de 5—10 m lățime (esențe cu temperament delicat). 1. Fâșiile se găsesc la margine de masiv. 2. Fășii situate în interiorul arboretului (se deschide un ochiu, neridicându-se acoperișul decât în mod progresiv și se lărgește, după aceea, prin fășii pe care se fac tot tăeri progre- sive — Femelschlag al lui Gayer). b) Tăerea progresivă în benzi (esențe care suporta mai greu umbra). 1. Benzi la margine de masiv. 2. Benzi în interiorul masivului. c) Tăerea progresivă în culise. d) Ridicarea acoperișului de pe suprafața ce rămâne con- stantă ca mărime a ochiului prin tăeri progresive. Referindu-ne la al doilea mod de tăere, adică la tăerea rasă, se repetă aceleași forme, cu deosebirea că după tăerea rasă pe suprafețe mari, nu ne mai putem aștepta, la o regene- Contribuțiuni la sistematica tratamentelor din regimul codrului 31 rare naturală, decât dacă ne resemnăm să așteptăm instalarea primilor pionieii, după care urmează toată succesiunea vege- tală, până când se ajunge din nou la tipul de arboret ex- ploatat. In ceea ce privește tăerea rasă, pe câmpuri de acțiune mici (fâșii, benzi, ochiuri, etc.) este posibilă regenerarea natu- rală în toate formele arătate mai sus, cu condiția ca cerințele speciilor respective, în ceea ce privește factorul de migrație în primul rând și ceilalți factori ecologici, în al doilea rând, să fie satisfăcute. Și mai limitată, ținând seamă de variația ca mărime a câmpului de activitate, este posibilitatea regenerării naturale prin tăeri grădinărite, aceste tăeri fiind aplicate întotdeauna pe suprafața întregei păduri sau pe porțiuni mari din aceasta, p? cupoane. Rezumând, patern să prezentăm variația tratamentelor, după felul intervenției și câmpul de acțiune, după cum ur- mează: I. Tăere grădi- nărită 11, Tăere sub a- coperiș (tăeri progresive) 1. grădinărit propriu i a) pe toată suprafața zis > pădurii 1 b) pe cupoane 2. grădinărit in gru- a) pe toată suprafața pe (ochiuri de mă- | pădurii rime constantă) J b) pe cupoane 1. în ochiuri (variab. | a) pe întreaga supraf. în timp ca supraf.) f b) pe afectații (zone) 2. în benzi și fâșii *) 3. culise3) 4. pe afectații III. Tăerea iasăj f 1. în ochiuri (supraf. | variab.) 1 a) pe întreaga supraf. [ b) pe afectații (zone) 2. în benzi și fâșii 3. in culise t 4. pe parchete Dar, în schema mai sus arătată, nu am cuprins decât 2) Benzile și fâșiile se aplică, de obiceiu, pe toată suprafața, sau pe „înșiruiri de tăeri", 3) Pentru culise se pol face aceleași diferențieri ca pentru ochiuri. 32 I. Vlad tratamentele în forma loi cea mai simplă, adică tratamentele bazate pe un singur mod de intervenție. Presupunând, într'un caz dat, câmpul de acțiune constant și cHctal mai mult de considerații în legătură cu organizarea exploatării, asigurând însă un cadru larg intervenției în scop cultural, după cum am mai spus, condițiile staționale, starea, lorma, compoziția arboretelor, etc., nu ne vor permite să apli- căm, cu ocazia regenerării, un singur procedeu de intervenție. Numai în arnenajamentele noastre, nu a fost, decenii de-a-rân- dul, cunoscută, ca modalitate de tratament, decât aceea a „tăe- rilor succesive", care se aplica după cel mai strict și acultural șablon tuturor arboretelor, indiferent de starea și compoziția acestora, pentru ca în urma rezultatelor dezastruoase obținute, să se sară astăzi peste cal și să se considere, în cele mai multe cazuri, ca salvatoare tăerea în ochiuri. Trebue însă, să se țină seama, în aplicarea acestui tratament, de dificultățile care se întâmpină, din primul moment, cu ocazia recoltării materia- lului, Ia aceste dificultăți adăogându-se, pe măsură ce exploa- tarea înaintează, marginile de ochiuri cresc în lungime și sunt expuse tot mai mult influenței factorilor exteriori și dificul- tățile de ordin cultural, ajungându-se, în multe cazuri, să se renunțe, după un timp, la regenerarea naturală. Cu această observație, încheiem considerațiunile făcute asupra tratamentelor, rămânând să se sfătuiască, cu altă oca- zie, asupra combinațiilor mai des întâlnite și asupra împreju- rărilor care au determinat aplicarea de tratamente combinate, fie în mod succesiv, fie în mod aditiv. Contrtbvtiofw c la syst^malique des traitements dans le reglme de la futaie. > Beitrage zur systematlk der betriebsformen. In Rahmen dlses Aufsatzes beschftftigt slch der Verfasser mit den Gesichtspunkten nach welchen dîe Betriebsformen, zu unterscheiden sind. Zwecks einer deutlichen Einteilung muss man die folgenden Ele- mente beriicksichtigen: das Arbeitsfeld (im Sinne Chr. Wagners) der Schlag und dîe Hiebsart. Wenn aber das Arbeitsfeld, eine besondere Bedeutung vom betriebstechnischen Gesichtspunkt gewinnt, so sind die anderen zwei Elemente (Schlag und Hiebsart) vom Standpunkt des Contribuțiuni la sistematica tratamentelor din regimul codrului 33 waldbaulichen Eingriffs im Walde viei wichtiger. Es gibt auch Falie, wo der Schlag sich i. d. R. iiber die ganze Flăche des Arbeitsfeides aus- dehnt, wie z. B. beim schlagweisen Hochwald und wiederum andere Falie wo sich das Arbeitsîeld seine Bedeutung ganz verliert, da man auf der ganzen Flăche der Betriebsklasse arbeitet, wie z. B. beim Femelschlag, wenn die Waldflăche nicht zu gross ist. Wenn man aber Schlag und Arbeitsfeld im weiterem Sinn, also als ein Teii des Waldes fasst, atsf welcher man ohne Zeit- und Flâchen- bestimmung emtet und verjiingt, so ergibt sich, dass die einzigen ganz typischen Merkmale einer Betriebsform, wie Wappes (Centralblatt fur das gesamte Forstwesen 1904) gezeigt hat, der Schlag und die Hiebsart sind. Jedoch, zeigt sich als angebracht, dass man auch das Arbeitsfeld, Vervollstandigungs halber, mitberuckslchtigt In diesem Sinn hat der Verfasser eine Einteilung gedacht. 3 CURĂȚIREA RAPIDĂ A ZĂPEZII DE PE LINIILE FERATE SILVICE de Ing. C. FEDOROV1CI Din cauza zăpezilor mari ce cad in mod obișnuit pe liniile căilor ferate silvice, se întâmplă foarte des înzăpezirea trenu- rilor și stagnarea circulației. întrucât CAPS-ul trebuie să-și continue fată întrerupere traficul pe căile sale silvice, pentru a menține continuitatea aprovizionării cu lemne de foc a autorităților militare, civile și populației Capitalei, trebuia găsită o soluție practică pentru înlăturarea acestui inconvenient. Fotogr. Ni. 1 — Plugul împins. De obiceiu, desfundai ea liniei se practică prin simpla ri- dicare a zăpezii cu lopețile de către lucrătorii întreținerei liniei. Dar pe lângă costul ridicat al acestor manopere, se mai adaugă și timpul inutil pierdut prin stagnarea circulației. Pentru aceste motive am construit încă din anul 1940/1941 un plug de zăpadă care în iarna trecută ne-au dat rezultate apreciabile la desfundarea liniei ferate silvice a Centrului de Curățirea rapidă a zăpezii de-pe-'liniile ferate silvice i5 Exploatarea Curtea de Argeș, între Curtea de Argeș și Cum- păna, ca și a ramificațiilor sale. Dacă zăpada n’a trecut de 30 cm înălțime atunci plugul se atașează la uima trenului (Fotografia Nr. 2). In cazul când zăpada este mai măre, plugul vine fixat în fața locomotivei (Fotografia Nr. 1). Fotogr. Nr. 2. — Plugul tras. Acest plug are avantajul de a înlătura toată zăpada până la nivelul șinei și pe o lățime de circa 2,60 m, asvârlind masa de zăpadă, pe ambele părți, la o distanță de 2—3 m dela axa liniei. Plugul constă dintr’un triunghiu construit din trei tra- verse de stejar sau fag, având înăuntrul acestei rame solide, o podină prinsă de marginile interioare ale traverselor. Totul este prins in baloane și armat cu șini de fier colțari pe partea de jos, care vine în contact cu șina. Pe ambele părți ale plu- gului din fața, sunt prinse două aripi solide din tablă groasă de fier, sau din scânduri groase. In față și în spatele plugului sunt prevăzute câte un dis- pozitiv de cuplare, întrucât în cazul când el este tras, se mai cuplează în urma lui un vagonet pentru a evita plugului miș- cările pendulare. In cazul când plugul este împins, el este prins într’un jug care este fixat de locomotivă. 36 Ing- C. Fedorovici Este de observat însă ca toate capetele contrașinilor liniei la macazuri, treceri de pasagiu și poduri, să nu fie mai înălțate decât nivelul șinelor, ci să fie îndoite în jos pentru a peimite alunecarea plugului fără smucituri. Acest plug ne-a adus reale servicii. In iama 1940/41 am avut o economie de 200.000 lei. Costul acestui plug se ridică la 5.000 lei și se poate con- strui foarte ușor în oricare atelier. Beseitipunprmittel des Schnees von den Forsteisenbahnen. L’eni^vement rapide de la neige accumulâe sur Ies voies ferriea foresti&res. Pour enlever rapidement et â bas prix la neige accumul4e en hiver sur Ies voies ferrees forestiferes, l'auteur a construi une charrue, semblable â celle utilis£e pour Ies voies ferrees normales. qui a donne de bons râsultats. PERDELELE AGRO-SILVICE ȘI IMPORTANȚA LOR DIN PUNCT DE VEDERE MILITAR •) de Ing. ION LUPE Perdelele agro-silvice sau perdelele de protecție, sunt lucrări silviculturale cari au ca prim scop protecția culturilor agricole împotriva vânturilor uscate, a gerurilor și a vânturilor reci de iarnă și redarea unei mai mari cantități de umezeală solului prin reținerea la adăpostul lor a zăpezii spulberate de vânt. Acest gen de lucrări se fac de obiceiu în câmpiile întinse de stepă, lipsite de păduri și unde cantitatea de apă ce cade sub foimă de precipitații nu este suficientă, sau se află la limita inferioară, pentru culturile agricole. In aceste câmpii, de stepă, economisirea apei joacă un foarte mare rol pentru cultura agricolă, care ide cele mai multe ori e supusă la călduri mari, de lungă durată și la vân- turi ferbinți, tocmai în perioada fecundării și a creșterii bo- bului la cereale și în special la grâu. In alte cazuri culturile tinere sunt supuse vânturilor reci de iarnă, fără zăpadă, cari le distrug prin îngheț. Perdelele agro-silvice vin să remedieze aceste desavan- tagii ale stepei prin adăpostul ce-1 oferă împotriva vânturilor și prin reținerea zăpezii căzute pe sol și a umezelii din aer și sol, din cauza calmului ce se formează în spațiul protejat de ele. Ele formează pentru câmpia agricolă un fel de irigație verde, dând totodată și o anumită cantitate de lemn pentru contrucții rurale și întrebuințări casnice. O altă însemnătate în afară de aceia din punct de vedere economic, mai au aceste perdele forestiere pentru estetica și peisagistica stepei, căreia îi reduce complect monotonia plicti- sitoare. •) Lucrarea a fost prezentată la Institutul de cercetări șl experl- mentație forestieră 33 Ing. Ion Lupe Dar o valoare destul de mare prezintă aceste plantații fo- restiere din punct dc vedere al apărării naționale și al opera- țiilor militare în iimp de răsboiu. Rândurile de față au ca scop să scoată în evidență im- portanța acestor plantații din punct de vedere militar. Pentru ilustrarea celor ce vom afirma, vom da și câteva exemple din campania actuală în Rusia, unde astfel de lucrări se găsesc din abundență în special în stepele din Sudul și Sud-Estul țării. Trebue să ne exprimăm regretul că, din lipsa unui aparat fotografic, nu putem însoți aceste rânduri cu fotografii, cari ar constitui dovezile cele mai bune a celor exprimate. Descrierea importanței perdelelor de protecție din punct de vedere militar se poate face, fie luând ca punct de plecare operațiile militare în diferite faze (ofensivă, defensivă, stabili- zare) și arătând efectele perdelelor, fie luând ca bază de ple- care efectele perdelelor în diferitele faze ale operațiilor mili- tare. Noi vom urma calea doua, adică vom arăta caie sunt con- tribuțiunile perdelelor în diferite faze ale operațiunilor militare. Vom urmări deci efectele perdelelor forestiere din punct de vedere al: camuflajelor, obstacolelor, materialelor lemnoase și protecției contra intemperiilor. Camuflaje. Cea mai mare importantă pe care o au perdelele fores- tiere, din punct de vedere militar, este aceia privitoare la ca- muflaje, Astfel, în organizarea lucrărilor de fortificații la fron- tierele țării, ele pot ascunde în interiorul sau în spatele lor diferite lucrări de fortificație ca: șanțuri anti-car, cazemate, obstacole, linii ferate de transport, etc. In timpul operațiilor de răsboiu ele oferă deasemeni ca- muflaj atât în deplasare și staționare, cât și în primele linii de luptă. In deplasare. Cum perdelele de protecție sunt plan- tate de obiceiu pe marginea drumurilor, ele oferă cel mai bun camuflaj contra vederilor terestre și aeriene, în special pentru trupele pedestre și coloanele în marș. Astfel, o coloană care merge pe lângă o perdea cu căru- țele împănate cu crengi verzi, începe să nu mai fie distinsă chiar dela distanța de 4—500 m. Dacă sunt împănați și caii Perdelele agro-silvice din punct de vedere militar 39 cu verdeață și coloana stă pe loc, nu mai poate fi distinsă chiar dela distanța de 2—300 m, dacă se proiectează pe perdea. Nu mai vorbim de mărșăluirea în dosul perdelei, când din cauza acesteia orice mișcate devine complect invizibilă pentru cei din partea opusă a perdelei, la orice distanță s’ar afla. Trupele pedestre mărșăluind spre inamic, dacă au în lun- gul itinerariului de marș perdele forestiere, merg cu o sigu- ranță mult mai mare decât în câmp deschis, unde sunt expuse mereu vederii aeriene și terestre din partea inamicului. La cea mai mică bănuială că ar putea fi descoperite, ele pot dis- pare în câteva clipe în frunzișul verde și des al perdelelor, astfel că nu mai pot fi văzute și reperate chiar dela câțiva metri. Intr’o regiune cu perdele de protecție, camuflarea unei coloane se poate face și prin înșelare, imitând perdeaua. Ast- fel, coloana care se deplasează pe un drum lipsit de perdea, însă într’o zonă cu perdele și are căruțele și caii bine împă- nate cu ramuri verzi, dacă se oprește, apare din avion ca o perdea de protecție, înșelând pe inamic. In staționare. Perdelele forestiere oferă și în sta- ționare cel mai bun adăpost împotriva vederilor aeriene și te- restre pentru trupele pedestre cât și pentru coloane și unități motorizate, fie că acestea staționează pentru mai mult timp în interiorul perdelei, fie că fac numai o haltă de odihnă. Ele pot camufla deasemeni avantposturile și cuiburile de arme automate sau artileria anti-aeriană, cari fac siguranța co- mandamentelor în staționare. Tot în staționare pot adăposti în ele: posturi de comandă instalate în adăposturi și posturi T. F. F. pe cari le camuflează complect în contra vederilor din avion, precum și depozite temporare de muniții sau alte materiale. In campania actuală din Ucraina și Crimeia nu puține au fost cazurile când fiind atacati de aviația inamică ne-am găsit ascunzișul în tufișurile perdelelor de protecție. Ele ne-au oferit de multe ori liniște când, din cauza unei pene sau din alte motive, eram nevoiți să oprim mașinile sau coloana hipo. pentru câtva timp. în câmp și când aviația inamică sbura ne deasupra noastră, fără să ne poată vedea din cauza frunzișului protector al perdelelor. In timpul luptei. In primele linii perdelele oferă 40 îng. Ion Lupe un camuflaj foarte bun pentru ocuparea bazei de plecare la atac, precum și un loc foarte bun chiar ca bază de plecare la atac. Ele constitue și aici cel mai bun camuflaj pentru lucră- rile de organizarea terenului ca: tranșee, locașuri pentru arme automate și guri de foc, fortificații de orice fel, etc. Gurile de foc ale artileriei și cuiburile de arme automate lucrează cu mult mai mare siguranță atunci când sunt camu- flate bine în tufișurile perdelelor. Confirmarea celor afirmate mai sus ne-o dă majoiitatea perdelelor din Ucraina și Crimeia, cari sunt aproape peste tot brăzdate și găurite de: tranșee, măști individuale, locașuri pen- tiu arme automate și guri de foc ale artileriei precum și adă- posturi pentru posturi de comandă. Cele mai mari lupte s'au dat acolo unde configurația terenului s’a complectat cu per- delele de protecție, pentru a oferi condiții prielnice unei bune rezistențe. In aceste locuri perdelele au plătit scump adăpostul oferit. Ele au fost sdrobite complect, sacrificându-se ca și acei ce au căzut loviți de gloanțele ucigașe pornite din armele au- tomate ascunse în frunzișul perdelelor. Pozițiile de rezistență cu perdelele distruse și cimitirele din fața Odesei, dda Malaja Belozerka (Marea de Azov) și dela intrarea în Crimeia, sunt cele mai grăitoare mărturii a celor afirmate mai sus. Obstacolele. in afară de obstacolul de vedere pe care l-am descris la capitolul camuflajelor, perdelele de protecție mai pot oferi, cu mici lucrări suplimentare, obstacole împotriva înaintării infanteriei și carelor de luptă. Obstacole împotriva trupelor pedestre. O per- dea de protecție poate fi împânzită cu sârmă ghimpată formând o rețea destul de bună și totodată ascunsă în tufișul arborilor, astfel că trupele inamice nu iau cunoștință de existența ei de- cât atunci când vin în contact direct cu ea. Această rețea poate fi flancată cu foc de arme automate ascunse în tufișul perdelei. Un desavantaj îl prezintă aici perdelele prin faptul că sunt drepte și nu în zig-zag cum se construesc de obiceiu rețelele, însă folosind succesiv și după caz perdelele perpendi- culare sau înclinate una față de alta și cu complectări de rețele se poate înlătura în parte acest desavantaj. Perdelele agro-silvîce din punct de vedere militar 41 Obstacole împotriva carelor de luptă. Dacă ar- borii din perdele ating dimensiuni destul de mari, având o grosime de 20—25 cm în diametru, sau chiar mai mult și dacă perdeaua e destul de lată având mai multe rânduri de arbori de talie mare, plantati la 1,50 sau 2,00 m pe rând, plantarea făcută în romb, perdeaua poate oferi obstacol împotriva care- lor de luptă ușoare și autoblindatelor. Dacă între arborii perdelei se mai plantează și mine anti- car, câte una între doui arbori pe rând, atunci obstacolul e și mai eficace. Nu mai vorbim de flancarea cu tunuri anti-car care pot bate din ascunziș carele, în timp ce ele ar căuta să se strecoare printre arbori sau în timpul mersului mai încet peste aceștia, în caz că sunt mai subțiri și-i culcă la pământ. Dacă perdeaua are în față sau în interiorul ei un șanț anti-car, efectul este mult mărit. Pentruca perdelele de protecție să poată servi cât mai bine și apărării naționale, în scopurile arătate mai sus, ar fi bine ca la întocmirea planului general al rețelei de perdele dintr’o regiune să ia parte și un delegat al Marelui Stat Major al Armatei, care să arate care sunt vederile și necesitățile apă- rării naționale, în acea regiune, pe cari le-ar putea satisface perdelele forestiere. Materiale lemnoase Perdelele de protecție fiind compuse de cele mai multe ori din mai multe esențe forestiere (salcâm, stejar, frasin, plop, ulm, glădiță, zarzăr și diferiți arbuști) și fiind plantate în re- giuni lipsite de pădure, unde lemnul se găsește cu greu, pot servi ca sursă de material lemnos pentru întrebuințări ușoare. Materialele lemnoase ce se pot obține din perdelele fo- restiere, pentru scopuri militare se pot clasa astfel: a) Materiale pentru camuflaj. In afară de camufla- jul propriu zis arătat la primul capitol, perdelele oferă ma- terialul necesar pentru camuflarea vehiculelor în mers și în staționare. Acest material constă din crengi și frunze cu care se îm- pănează vehiculele de orice fel, uneori și caii și chiar oamenii, pentru a apărea dela distanță sub forma unor tufișuri, înșe- lând astfel pe inamic. Ins. Ion I. :ipe 42 Tot cu crengi din arborii perdelelor se pot camufla dife- rite obiective importante așezate, din. diferite motive, în afara perdelelor, ca: baterii de artilerie, posturi de observație, pos- turi sau intrări în posturi de comandă, depozite de materiale și muniții, etc. „ b) Materiale de transmisiuni. Ca materiale de trans- misiuni perdelele pot oferi pari pentru linii permanente, când arborii sunt destul de groși și înalți și pari de campanie pen- tru liniile ce se întind pe câmp în zona de operații, cu cablu de campanie. Când aceste linii cu cablu de campanie se întind în lun- gul perdelei, arborii acesteia formează suporții naturali pe cari se întind firele. Tot din arborii perdelei se pot confecționa rolele de lemn și traversele necesare întinderii liniilor de campanie. In campania din Ucraina. în timpul marilor lupte dela Marea de Azov, distrugându-se foarte mult cablu, întins pe pământ, din cauza bombardamentului, am primit ordin să con- fecționăm „cca 1000—1500 pari de campanie prin exploatare lo- cală'1. Cum în regiune, în afară de perdelele de protecție nu exista altă sursă de material lemnos, am recurs la acestea și printr’o răritură condusă de autorul acestor rânduri, am obținut o parte din parii ordonați. c) Materiale de geniu. Perdelele oferă, ca material de geniu, țăruși pentru rețele de sârmă ghimpată sau schelete pen- tru arici și cai de friză. Din crengile subțiri și din arbuști se obțin fascine foarte bune pentru căptușirea taluzelor la șanțurile de tragere și la șanțurile anti-car precum și la pereții adăposturilor construite în terenuri friabile. La construcția adăposturilor sub pământ și a fortificațiilor perdelele pot contribui, în afară de camuflaj și fascine, cu lemnul necesar pentru cadre și straturile de rezistență ale aco- perișului precum și pentru toate construcțiile mărunte în inte- riorul încăperilor adăpostului ca: paturi, scaune, mese, polițe, cuiere, ș. a. Tot ca material de geniu, arborii din perdele pot furniza lemnul necesar pentru reparații ușoare de podețe sau poduri mai mari, ca și acela pentru pavarea drumurilor la trecerea a- cestoia prin terenuri mlăștinoase. Perdelele agro-silvice din punct de vedere militar 43 d) Material de caroserie și reparații diverse. Pe lângă întrebuințările arătate mai sus, perdelele mai pot furniza material lemnos pentru mici reparații imediate la vehiculele hipo- și chiar automobile întrebuințate în operații. Astfel, din ele se pot lua materiale necesare pentru faso- narea multor din piesele de lemn ce alcătuesc o căruță sau un furgon, precum și unele piese mai ușoare pentru reparația ca- roseriilor la auto camioane. Tot astfel pot furniza materialul necesar pentru repararea uneltelor de lucru ale pionerilor (cozi de unelte ș. a.). Contribuția perdelelor agro-silvice cu material lemnos este de-o foarte mare însemnătate, în regiunile lipsite de pă- dure, în toate timpurile, dar mai cu seamă în timp de răsboiu, când piczența lor economisește timp și mijloace de transport, cari astfel pot fi folosite în alte scopuri. Protecția împotriva intemperiilor Perdelele de protecție mai folosesc în timp de campanie și ca adăpost împotriva vântului și prafului pentru trupele ce mărșăluesc în lungul lor. Ele pot oferi adăpost, pe vreme de ploaie sau zăpadă, pentru trupele obligate de-a rămâne pe po- ziții și cari își pot confecționa din frunzișul arborilor perdelei mici acoperișuri împotriva ploii sau zăpezii. In zilele călduroase de vară, ele oferă deasemeni răcoare și umbră, atât pentru cei ce mărșăluesc pe lângă ele, cât și pentru cei cari staționează la adăpostul lor. Concluzii Din cele arătate mai sus se observă că perdelele agro- silvice, în afară de marea lor importanță ce o au pentru agri- cultură și economia rurală în stepă, mai au o destul de mare însemnătate pentru apărarea națională în sensul ca: — oferă camuflaj în: deplasare, staționare, timpul opera- țiilor propriu-zise, la fortificațiile permanente și depozite de materiale și muniții, — oferă, cu unele lucrări suplimentare, obstacol împotriva trupelor pedestre și carelor de lupta ușoare, — dau materiale pentru: camuflaj, transmisiuni, lucrări de geniu și diverse reparații. 44 1 n g. Ion Lupe — oferă protecție împotriva intemperiilor pentru tiupele în marș și staționare. Luând în considerare cele de mai sus, problema perde- lelor de protecție nu mai rămâne o problemă pur agro-silvică ci trece și în rândul lucrărilor de interes militar și ca atare aceste lucrări trebuesc proiectate și executate în așa fel în- cât să satisfacă cât mai bine ambele scopuri. Proiectarea în mare a acestor lucrări pentru câmpiile ro- mânești, ar trebui să fie făcută în concordanță cu vederile M. St. M. al Armatei. Acesta, printr’un delegat al său, ar trebui să ia parte la lucrările de proiectare, după amănunțite recu- noașteri în teren, alături de inginerul însărcinat cu conducerea și executai ea lucrărilor. In acest fel perdelele agro silvice, pe lângă contribuția însemnată ce o aduc producției agricole, ar contribui foarte mult și la apărarea hotarelor țării. Die Bedeutung der Schutzwaldstreifen voin miHtdrischen Standpunkt. Les rideaux agro-forestteres au polnt de vue mUitaire. On releve l'importance des rideaux de protectlon au point de vue militaire, surtout dans Ies râgions sans forâts. Elles offrent la possibilltă de camoufler Ies divers travaux de fortifications, ainsi que Ies troupes et Ies collonnes qui stationnent, mar- chent ou lutent. Elles constituent aussl de sârieux obstacles contre Ies arm6es de 1'ennemi. Puis elles foumisent d'importants maUriaux ligneux pour camou- flage, trasmission et divers autres besoins. Enfin elles abritent Ies trou- pes en cas d’intemperies. ÎNSEMNĂRI DIN TRANSNISTRIA de Ing. AT. HAHALAMB însemnările de mai jos se referă la vegetația- lemnoasă și vânatul din colțul extrem din Sud-Vestul Transnistriei, li- mitat la porțiunea de teren cuprinsă între: Marea Neagră, Li- manul Nistrului și o linie care ar trece prin Ovidiopol și Odesa1). Regiune de stepă, unde vegetația lemnoasă se întâlnește numai în cuprinsul satelor sau în compunerea perdelelor de protecție răspândite mai peste tot câmpul. însemnările noastre s'au făcut în cursul lunilor Octom- brie și Noembrie 1941. Limanul Nistrului, care în unele puncte atinge și 7 km lățime, are comunicație cu Marea Neagră numai printr'un canal îngust (de 100—200 m), al cărui nume este Sabulat. In rest, limanul este separat de mare printr’o limbă de nisip a cărei lățime variază între 50 și 500 m, cunoscută sub numele de peninsula Carolina (inițial insulă). Omul înțelegând să folosească și aceste nisipuri, a plantat viță de vie mai în tot cuprinsul peninsulei; azi este distrusă. Dintre speciile lemnoase semnalăm în primul rând prezența sălciei mirositoare (Eleagnus augustifolia L.), care în cuprinsul peninsulei este mai frecventă pe partea din spre liman. Au fost și mai sunt încă exemplare groase de 30—40 cm. Pentru ne- voile de camuflaj ale adăposturilor de luptă bolșevice, toate exemplarele au fost tăiate de jos pentru ca prin lăstărire să dea naștere la tufișuri. Vegetează destul de viguros. In afară de această specie, în peninsulă se mai întâlnesc, 1) Itinerarlul urmat: Bugaz (Basarabia), peninsula Carolina, Ter- novi, Opt Verste, Dalinic, Baraboi, Tătarca, Limanul Suhoi, Acarșa Mică (Kleinliebenthal) si Acarșa Mare {Grossliebenthal). 46 Ing. At Haralamb dar puține ca număr, următoarele specii: dud, gutui, vișin, agriș. Deasemenea am găsit o vatră de oțetar sălbatic (Ailanthus glandulosa) cu 5—6 lăstari de 50—70 cm înălțime, precum și o salcie de talie mică. Peninsula Carolina. Tufe de Eleagnus pa malul Limanului Lângă gara Carolina-Bugaz situată tot pe nisipur ile penin- sulei, dar imediat sub coasta platoului ucrainian lângă satui Ternovi, se află câteva exemplare mari de arțar american (Acer negundo) cu diametre de 60 cm. Tot acolo mai există într’o ușoară denivelare a nisipului un buchet cu plopi de Canada cu diametre cuprinse Intre 10 și 20 cm Ia înălțimea pieptului și cu înălțimi de 8—9 m. Deasemenea există un nuc (Juglans regia) de 4—5 m înălțime și 30 cm diametru. Urcând pe platoul ucrainian, acesta domină marca dela o înălțime de 20—25 m. Teienul (până la Odesa) este șes, dar străbătut din loc în loc de cozile diverselor limanuri, unele din ele fiind uscate. Pe fundul acestor văi largi se scurge leneș câte un fir de apă, mărginit de o parte și de alta, de cele mai multe ori, cu mari întinderi mlăștinoase. Monotonia acestui ținut stepic, cultivat agricol, este în- treruptă de verdeața satelor (destul de rare) și de perdelele însemnări din Transnistria 4? de protecție. Cu toate acestea, in cuprinsul satelor nu este prea multă verdeață. In această privință se deosebesc satele din Bărăgan, care par că sunt ascunse sub bogăția acoperișului ar- borilor plantați. Remarcăm și aici prin sate prezența și dominanța salcâ- mului, după care vin: arțarul american, ulmul, plopul alb și piramidal, liliacul, agrișul, socul negru, glădița, dudul, oțetarul sălbatic. Prin satele populate în special de nemți se mai pot zări prin curți și exemplare de Thuya. O specie caic se întâlnește peste tot locul în această re- giune este gărdurarița (Lycium), folosită ca gard viu. Perdelele dt protecție se compun din următoarele specii: salcâmul, salcia mirositoare (Eleagnus augustitolia L.), zarză- iul, arțarul american (Acei negundo), Sofora (Sophora japo- irica), oțetarul sălbatic (Ailanthus glandulosa), Koelreuteria paniculata Lam., Frunus mahakb L., Amorpha fruticosa L.. Rhamnus catartica L. și glădița. Asupra constituirii și felului cum vegetează perdelele de protecție nădăjduim să revenim. Pe linia ferată care duce dela Odesa la Bugaz, Ia km. 9 in apropiere de satul Suhoi Liman, pe o suprafață de circa 300 nr am aflat grupate următoarele specii: câteva tufe piper- nicit; de stejar (Quercus robur L.), Fraxinus excelsior (de 3 m înălțime și 4—5 cm O), Ulmus montana With. (cu dimensiuni mai mici decât ale frasinului), Sophora japonica, răsura (Roșa sp), Cornus sanguinea L„ Scumpia (Cotinus coggygria (L.) Scop La data de 26 Octombrie când am văzut acest grup de specii, frasinul, ulmul și sofera aveau frunzele căzute, la sânger erau pe cale de dispariție, la scumpie puțin pălite, la răsură parte verzi parte îngălbenite, iar la stejar uscate dar încă menținân- du-se pe ramuri. Marea majoritate a speciilor semnalate sunt introduse. Doar gheorghinarul (Crataegus sp.), răsura (Roșa sp.) și porum- barul (Prunus spinosa L.) credem că sunt spontane. Primele doua se întâlnesc izolat ici și colo peste câmpuri. Porumbarul l-am întâlnit izolat (câteva exemplare) dealungul liniei ferate lângă halta Opt Verste situată între găiile Baraboi și Carolina; la Suhai Liman, în schimb, l-am găsit înti’o vâlcea, acope- rind des o suprafață destul de mare. 48 Ing. At. Haralamb Dintre animalele și păsările sălbatece, se întâlnesc: epuri (mulți în peninsula Carolina), prepelițe și mierle (prin perde- lele de protecție). Ceea ce apare însă ca specific al regiunei este prezența în număr extrem de mare a graurelui (Sturnus vulgaris). Se întâlnește pe câmpuri în stoluri impresionant de mari, care în vârtejurile de sbor pe care le fac, uneori par că întunecă cerul. Prin sate graurii se amestecă uneori cu vră- biile, străjuind prin arbori și chiar pe sub streșinile caselor și atenanselor. De remarcat aproape inexistența ciorilor. Doar la Acarșa Mare și Dalinic am zărit o singură dată câteva exemplare. Se pare că în regiune ar exista și dropia. Ar fi fost sem- nalată în două puncte (Baraboi și Dalnic) d.e două persoane; una din ele ar fi văzut chiar un dropioi împușcat In fine, pentru a încheia, notăm aci și pasajul de gâște din direcția Odesa spre West (Limanul Nistrului), pasaj care a început din primele zile ale lui Octombrie și a continuat până spre sfârșitul lunei Noembrie. Forstliche Notizen aus Transnistrlen. * - ♦ Notes de Transnistrie. Notes concemant Ies arbres et le gibier qu’on rencontre dans le coin Sud-Ouest de la Transnistrie (r6gion comprlse entre Ies ileuves Dniester et Boug). La contr^e ayant un caractere steppique, Ies arbres ont ăte plan- tes; font exception le prunnelier (Prunus spinosa), l’eglantier (Roșa) et I'aub6pine (Crataegus). Tous ces arbres se trouvent seulement en villages et dans Ies rideaux de protection agro-forestteres. V  N Ă T O A k E ȘI P E S C UI T CÂTEVA LIPSURI ALE LEGII PENTRU PROTECȚIA VÂNATULUI ȘI REGLEMENTAREA VÂNĂTOAREI de Ing. silv. VASILE COTTA Actuala noastră lege de vânătoare are o vechime de peste 20 ani. S’a spus adeseori — și cu toată dreptatea — că avem o lege bună, care a servit și altor țări ca model în legiferarea de acest gen. Abstracție făcând de alte argumente, — numai faptul că legea s’a putut menține timp de peste două decenii, este o dovadă că a corespuns — în genere — nevoilor dela noi. Recunoașterea părților ei bune (ca principii și directive generale) — nu ne poate împiedeca însă, de a semnala și unele lipsuri de amănunt. Că legea amintită are unele lacune o do- vedește și faptul că cercurile conducătoare vânătorești dela noi se și ocupă cu gândul modificării ei. De altfel este și firesc ca după 20 ani de aplicare să iasă la iveală lipsurile. Chiar admițând că legea ar fi fost perfectă la data întocmirii ei (csea ce nu este cazul în unele privințe, după cum vom vedea mai jos), — modificarea ce se proectează acum este firească și din alte motive: Altele au fost împrejurările de acum 20 de ani și altele sunt necesitățile vânătoarei românești astăzi. Susținând deci necesitatea modificării legii noastre de vânătoare, și având convingerea că această modificare va de- veni în curând un fapt împlinit, — să ne fie permis a semnala aci câteva lipsuri care neapărat vor trebui lecuite prin noua lege. 4 50 î n g. s i 1 v, Vasile C o 11 ă Terenurile de aplicații vânătoreșii la școlile silvice, ir Cunoștințele teoretice se fixează mai bine în memoria elevilor dacă sunt urmate de aplicații practice. Această ten- dință este accentuată din ce în ce mai mult în învățământul modern. Cursurile de vânătoare dela toate școlile silvice dela noi, au fost în mare parte stânjenite de lipsa unor terenuri didac- tice pe care să se poată face aplicații. O singură școală (din cele cinci pc care le avem), a reușit să-și creeze un teren di- dactic, — și aceasta numai de doi ani încoace. Legea noastră de vânătoare nu conține nici o dispoziție privitoare la rezervarea pentru necesitățile didactice vânăto- rești ale școlilor silvice a terenurilor necesare, — așa încât șco- lile ori nu pot obține terenuri la libera concurența, ori sunt expuse a se duce la mari depărtări, unde din cauza cheltuie- lilor mari de transport, terenurile nu pot fi folosite pentru scopul căruia i-au fost destinate. Noua lege de vânătoare va trebui să cuprindă neapărat o dispozițiune categorică în sensul că pentru aplicațiile de vâ- nătoare ale școlilor silvice de orice grad, să se rezerve pădurile și terenurile fără pădure, care vor fi cerute de școlile respec- tive, în întindere suficientă nu numai pentru demonstrații, ci și pentru vânători în toată regula, pentru ca elevilor să li se poată inocula încă în școală pasiunea de vânător. Trebuințele didactice trebuie să aibă întâetate față de dorințele vânătorilor particulari. Dacă aceste terenuri vor fi formate din pădurile Statu- lui, ele să fie cedate gratuit, — iar dacă în compunerea lor vor inii a și terenuri, comune de vânătoare, arendarea să se facă prin bună învoială cu arenda medie a terenurilor încon- jurătoare. Iar pentru a se ajunge cât mai de timpuriu scopul urmărit, — contractele actuale de arendare, în ce privește por- țiunile ce urmează a intra în compunerea terenului didactic, trebuiesc reziliate prin însăși prevederile legii. Permisele de vânătoare ale elevilor. O gravă omisiune s’a strecurat în legea de vânătoare din 1921, modificată în 1923, anume: singura înlesnire pe care o Câteva lipsuri aie legii pentru protecția vânatului 51 face legea elevilor dela școlile de silvicultură este aceea că prin art. 39 li-se face „favoarea de a plăti numai jumătate din taxele de vânat". Cu alte cuvinte, dascălii școlilor respective nu pot face aplicații de vânătoaie decât cu elevii cari au per- mise. Dacă elevul nu are bani pentru a-și scoate un permis, — trebuie să stea acasă. Prirn urmare însăși executarea progra- mului analitic este împiedecată de o dispoziție legală. Este ceva de neînțeles. Această profund păgubitoare omisiune trebuie cât mai de- vreme înlăturată printr’o dispozițiune, care să prevadă cate- goric că: elevii școlilor silvice de orice grad, atunci când vâ- nează în scop didactic sub conducerea profesorilor respectivi de vânătoare, sunt scutiți de a poseda permis de vânătoare. Drept permis urmează a servi o dovadă din partea Direcțiunii școlii respective că elevul urmează cursurile. Dar atât nu ajunge. Elevilor trebuie să li-se înlesnească posibilitatea de a vâna și în afară de supravegherea profeso- rilor, Ei trebuie să iasă din școală cu o practică de vânător cât mai întinsă iar pentru aceasta cele câteva vânători organizate sub conducerea profesorilor nu ajung. Cu deosebire, timpul stagiului de vară oferă un bun prilej pentru aceasta. Iată de ce dispozițiunea legală de mai sus trebue com- plectată cu alta care să sune așa: Elevilor școlilor de silvicul- tură de orice grad, la cererea școlilor respective, li-se vor eli- bera permise de vânătoare. Aceste permise dau dreptul elevi- lor să vâneze în condițiuni legale ca oricare vânător. Școlile silvice pregătesc elevii în ramura vânător ească nu pentru ele și nici pentru Corpul Silvic, Viitorii slujitori ai pădurilor urmează a-și pune cunoștințele în serviciul colecti- vității vânătorești. învățământul silvic trebuie să dea în viitor o desvoltare mai mare pregătirii teoretice și practice vână- torești. Din acest motiv, a menține piedecile legale de care am vorbit mai sus, este pur și simplu o monstruozitate. Terenuri de vânătoare pentru personalul silvic. ’ Personalul silvic de teren, prin însăși natura ocupațiunilor sale este legat de regiunea unde activează. La cancelarie se lucrează ziua-noaptea; la pază și exploatări personalul trebuie să fie prezent chiar și în sărbători. El nu poate părăsi postul 52 Ing- silv. Vasile Cotta pentru a se deplasa pentru 2—3 zile ca să vâneze într'o regiune mai mult sau mai puțin îndepărtată. In schimb de nenumărate ori trece prin pădurile ce administrează. O oră-două, o ju- mătate de zi când are răgaz, ar putea să-și satisfacă pasiunea de vânător, fără cheltuiala mare și fără pierdere de timp, — dacă din pădurile ce administrează i s’ar rezerva o parte și pentru nevoile sale. Ne putem da seama cât suferă un pasionat al vânătoarei — inginer silvic, brigadier sau pădurar — care trece în fiecare zi peste un teren de vânătoare format din pă- durea de sub îngrijirea sa, admiră vânatul la a cărui ocrotire contribuie și el — poate mai mult decât arendașul — în schimb îi este interzis să tragă un singur foc de pușcă și uneori chiar să poarte o armă la umăr. In asemenea condițiuni trebuie să ai o exemplară tărie de caracter, pentru a continua să ocro- tești vânatul și să dai concurs nelimitat arendașului dreptului de vânătoare. Și cu cât ar fi mai ridicat randamentul muncii inginerului silvic, dacă n’ar mai exista acest motiv de nemul- țumire! Din simpla examinare a acestei stări sufletești poate să tragă oricine concluzia logică: Prin viitoarea lege a vânatului, va trebui să se rezerve —• în mod gratuit — la fiecare Ocol silvic cu păduri de ale Statului, o suprafață de 10—20% din totalul pădurilor Ocolului, aleasă dintre cele accesibile și si- tuată corespunzător față de reședința Ocolului, unde perso- nalul silvic să poată vâna, iar în cuprinsul acestui teren, pre- cum și în restul pădurilor Ocolului (pe lângă învoirea scrisă a arendașului) să poată vâna și fără permis de vânătoare. Per- misul însă va fi obligator dacă vrea să vâneze în alte tere- nuri. Aceasta va fi o răsplată pentru eforturile ce va depune in opera de ocrotire a vânatului. De altfel, satisfăcându-se această justă doleanță, nu s’ar face altceva decât să se resta- bilească o situație pe care am moștenit-o în Transilvania în anul 1918, dar pe care legiuitorul nostru n’a mai menținut-o. La Ocoale cu păduri comunale, composesorale etc. personalul silvic al Ocolului respectiv, să aibă prioritate la arendare. Personalul silvic să nu mai fie obligat a cere carte de recu- noaștere ca paznic de vânătoare. Art 68 din legea pentru protecția vânatului și reglemen- tarea vânătoarei în alineatul penultim, prevede eliberarea unei Câteva lipsuri ale leell pentru protecția vânatului M „cărți legalizate" fiecărui paznic privat de vânătoare, după ce în prealabil va fi depus jurământul. Pentru un cetățean care, ne fiind funcționar public, n’a depus nici un jurământ, era necesară această formalitate pentru a avea dreptul să încheie acte valabile înaintea justiției. Faptul împotriva căruia ne ridicăm este însă acela, că unii inspectori de vânătoare pretind și pădurarilor Statului să aibă asemenea cărți legalizate spre a putea fi angajați paznici de vânătoare. Considerăm această măsură ca un exces de zel, spre a nu o numi șicană. Intr’adevăr: pădurarii și brigadierii silvici sunt funcțio- nari ai Statului, cari au depus un jurământ la intrarea în ser- viciu. Deci situația lor nu este aceeaș cu a unul cetățean oare- care fără de nici o calitate oficială. Dar nu este numai atât: Art. 48 din lege acordă pădura- rilor dreptul de a controla dacă vânătorii găsiți pe teren au sau nu permis de vânătoare. Art. 94 din aceeaș lege, prevede că procesele verbale de flagrant delict de vânătoare, încheiate de agenții silvici ai Statului vor constitui o dovadă deplină până la înscrierea lor în falș. Prin urmare, prin însuș textul acestor două articole de lege agenții silvici sunt asimilați paz- nicilor* privați cu carte de recunoaștere. Este așa dar o for- malitate inutilă, care ușor poate fi considerată șicană sa umi- lire, atunci când unii inspectori de vânătoare cer și pădurarilor și brigadierilor să aibă cărți de recunoaștere. Pentru a pune definitiv Ia punct această chestiune, — noua lege trebuie să prevadă în mod categoric că personalul silvic al Statului, de orice grad, în cazul când este angajat la paza vânatului nu are nevoie de „carte legalizată", ci ajunge o dovadă din partea Ocolului silvic respectiv, că este în servi- ciul Statului și că la intrarea în serviciu a depus un jurământ. • Sunt numeroase semnele ivite în ultimul timp, care ne arată că în raporturile dintre Corpul silvic și o bună parte din restul lumii vânătorești este pe cale de a se produce o destin- dere. Corpul silvic și-a manifestat în repetate rânduri dorința sinceră de a se înhăma la greaua muncă a redresării economiei noastre cynegetice. Oficialitatea noastră vânătorească lucrează spre a pune temelia nouă administrației sale. 54 Ing. sllv. Vasile Cotta In preajma acestor mari prefaceri, socotim că trebuie înlăturate toate motivele care ar putea da naștere în viitor la fricțiuni care nu ar putea fi decât în detrimentul randamen- tului muncii tuturora. Acesta a fost motivul pentru care am ținut să semnalez în acest articol câteva din lipsurile actualei legi pentru pro- tecția vânatului și reglementarea vânătoarei. Etnipe Mangal des Jagdgesetzes. Quelques lacvmes de lo toi pour la proiection du pibier. L’auteur signale quelques iacunes de la loi roumaine sur Ia pro- tection du gibier et la reglementation de la chasse. II preconise qu’elles :soient completees par la prochaine modification de la loi. Ainsi: 1) Les dlăves des diverses 6cbles forestidres ne doivent pas p?yer Ies permis de chasse. 2) Les ăcoles doivent Stre dotSes avec de terrains de chasse. 3) Le personnel forestier n'a pas besoin d’une legitimation speciale comme les autre guardes-chasse qui n’appartiennent â ÎAdministration forestiere. C k O N 1 C A INTERNĂ • Anul forestier 1941. încă un an, poate cel mai sbueiumat. din șirul celor ce de atât?, vieme tălăzuiesc omenirea, și-a depănat zilele, sub privirile îngrijorate, dar pline de nădejdi, ale atâtor popoare nepăstuite. După cum era și de prevăzut, anul 1941 a stat în întregime sub influența evenimentelor externe, crunta apăsare a războiului. In țara, după sfâșierile de hotare, care umpluseră satele și orașele de refugiați și după grozăviile unui cutremur de pământ fără precedent, care lăsase atâtea familii lipsite de adăpost în pragul iernii, a venit turburarea de la sfârșitul lui Ianuarie, care a adăogat încă o picătură amară, în paharul mult încercatului nostru neam. Dar cu acestea, coborîșul destinelor noastre luase sfârșit. Cu sosi- ica primăverii întreaga nație își încordează puterile spre a pune stavilă greutăților ce ne împovărau. O campanie agricolă temeinic organizată n acoperit toate ogoarele țării cu semănături, iar armata și-a desăvârșit și mat mult pregătirea, spre a veghea Ia împlinirea năzuințelor noastre sfinte. In Martie și Aprilie războiul cuprinde și colțul sud-estfc al Eu- ropei, iar campania d’n peninsula balcanică, deși de scurtă durată, ne-a chemat privirile și spre acele hotare, unde ni se părea că va dăinui pentru totdeauna liniștea. Tot ea a adus pe pământul patriei, mii și mii de frați de peste Dunăre slujind sub steag străin, spre a găsi mân- gâiere și ocrotire. La începutul verii când lucrurile păreau a se fi domolit, isbuc- ntșie spre răsării, încăierarea cea mai teribilă din toate, prin forț’Ie angajate și prin lungimea frontului de luptă. Nesățiosul colos sovietic, care de 25 ani pândea prilejul să se reverse asupra Europei șl care abia cu un an înainte își mutase fără nici un sacrificiu, frontiera, cu sute de kilometri spre apus, dă semne, că nu mai poate aștepta, că vrea să profite din nou d; presupusa slâb’ mie a altora. îngrămădind nenumărate armate și mașini de război la granița germano-română, comuniștii așteptau momentul potrivit, spre a invada întregul conti- nent șl spre a realiza, in fine, visul lor de totdeauna: desființarea sta- telor șl Impunerea cu forța a crezului bolșevic. De data aceasta însă, socotelile lor au fost greșite. In fața teribilei amenințări, armatele ger- mane. la care s’au asxiat curând italienii, românii, finlandezii și alte popoare ale Europei au ridicat dlfi'.ptinrd zid de foc și fier, pornind cea mai măreață campanie militară a tuturor timpurilor. 56 Cronica internă La flancul sudic al imensului front de luptă s’a aliniat, din prima zi a războiului, armata română sub conducerea D-lui General Ion An- tonescu (azi Mareșal). Intr'un șir de bătălii de nimicire și de încercuire, armatele aliate au împins hoardele bolșevice tot mai adânc spre inima Rusiei, depășind liniile cele mai înaintate ale fostului front din 1917/18 și ajungând la ineputul iernii la porțile Leningradului și Moscovei și la picioarele Caucazului. Viteaza noastră oștire a reușit, încă din prima lună de război, să elibereze Bucovina de No-d ș; Basarabia, dându-ne prilejul și mângâie- rea rară a împlinirii hotarelor spre răsărit, după numai un an de la prăbușirea lor. In memorabilele bătălii de la Odesa, stepele Nogailor și Crimeia, regimentele noastre au reînviat și au dat strălucire unor vechi virtuți strămoșeșt. înscriind nepieritoare pagini de glorie, zestre neprețuită a generațiilor de mâine. Cu venirea iernii, bătăliile s'au domolit, însă armatele noastre yoghiaTă departe, la împlinirea destinului neamului, iar țara le secon- dează eforturile, muncind disciplinat și cu încredere în viitor. Stând sub semnul războiului, gospodăria forestieră a țării a tre- buit să lucreze șl fă se adapteze acestei situații. Dacă a bună parte din personalul silvic superior șl de pază a putut fi mobilizat pentru lucru în cadrul administrațiilor respective, tineretul a fost, din prima zl la datorie. în rândurilie armatei. Mulți camarazi de ai noștri, mai ales din contingentele noi, au făcut întreaga campanie din răsărit, stând șt acum de pază. în câmpiile înghețate ale Rusiei. Doi din ei au plătit cu viața lor tânără supremul sacrificiu pentru țară și nenumărate jertfe de sânge au fost aduse de ațâți camarazi răniți. Lupta încă nu s'a terminat, dar noi prețuim de acum și vom slăvi totdeauna sacrificiul făcut de acest viteaz tineret silvic, în slujba marilor idealuri ale patriei. Prin schimbarea intervenită în Februarie, la conducerea Ministe- rului Agriculturii și Domeniilor au venit D-nii General Ion Sichitiu, ca ministru și Aurelian Pană ca substretar de Stat. Drept colaborator pentru chestiuni silvice, D-lor și-au ales și de data aceasta, în postul de secretar general pe unul din rândurile noastre, pe D-l Ing. consilier silvic Horia Const. Lazăr. Pentru a 4-a oară, în ultimii 5 ani, un sil- vicultor ajunge înalt sfetnic pentru treburile forestiere, un semn des- lușit al vremurilor și o indicație îmbucurătoare a evoluției administra- ției Statului, care din ce în ce mai mult, face apel la specialiști pentru posturile de conducere. Către sfârșitul anului, schimbări au intervenit și în conducerea unora din administrațiile silvice importante: la Administrația Casei Pădurilor a fost numit D-l Ing. cons. silvic N. G Teodorescu, urmând D-lui A. Nedelcovlci, iar la Fondul bisericesc din Cernăuți, D-l Silviu Dimitrovicl. Din noianul de evenimente trăite în 1941 vom desprinde și men- ționa, in prima linie, pe acelea, care au cauzat griji mai adânci șl pre- ocupări mai importante breslei noastre și administrațiilor silvice. Cu intrarea în război, economia generală a țării a trebuit să sufere anumite adaptări și restricții inerente șl necesare în asemenea Cronica internă 57 împrejurări. Mobilizarea armatei a redus numărul brațelor de muncă disponibile la lucrările din păduri, din care cauză stocurile de lemne au fost de Ia începu! mai mici. Da asemenea rechizițiile de animale și vehicule au diminuat transporturile de la păduri la stațiile de cale ferată. In fine, din cauza deplasărilor de trupa și de materiale către front, transportul lemnelor — in special al celor de foc, către centrele de consumație. a avut de luptat cu multe dificultăți. La începutul iernii se aduseseră in Capitală, de pildă, mai puțin de */a din cantitățile pre- văzute, Iht alte orașe de la câmpie se găseau în situații și mai grele. Un comisariat al guvernului, creat anume pentru organizarea aprovizionărilor cu lemne, a stimulat și dirijat lucrările, fără a putea împlini toate lipsurile, inerente stării de război. Ca o încercare în plus, încă din primele zile ale lui Noemvrie, s’a abătut asupra țării, cea mai grea iarnă, ce s’a pomenit în ultimul secol Cantități colosale de zăpadă au astupat drumurile, făcând circulația aproape imposibilă $1 micșorând nădejdea, de a completa slabele dispo- nibilități de combustibil, existente in orașe la venirea iernii. In Capitală și în unele localității favorizate de apropierea zonei carbonifere sau petrolifere s'a recurs, în parte cu bune rezultate, la o înlocuire a lemnelor de foc prin cărbuni — din care de asemenea au existat cantități prea reduse în depozite — și mai ales prin petrol lampant r S’a făcut ratlonarea distribuției cantităților aflate în depozite, s’au creat trcnuri-nuvetă pentru lemne de for, în sfârșit s’a făcut tot ce a fost cu putință, spre a micșora suferințele, dar greutățile au fost prea numeroase șl greu de înlăturat. Nu mai puțin gravă a fost problema transporturilor de la depozite la domiciliu, așa că frâna pusă de guvern urcării necontenite a preturilor a înlesnit în oare care măsură șl popu- lației nevoiașe aprovizionarea cu combustibil. Activitatea diferitelor administrații și instituții forestiere a avut deci de întâmpinat tot felul de greutăți. Lucrând cu un personal redus numericește și cu mijloace bănești mai restrânse, dar având de plătit cheltuielile sporite, ca urmare a creșterii prețului — în special la mâna de lucru și la transporturi, aceste administratii au căutat și au reușit, în cea mai mare parte, să acopere nevoile ds lemne ale armatei și popu- lației civile, sprijinind efortul general al țării, pentru ducerea războiului. Nici preocupările pentru o mai bună organizare pentru viitor n’au lipsit. Printr'o Decizie ministerială din 1 Decembrie se regrupează ser- viciile silvice din Ministerul Agriculturii și Domeniilor în organe pen- tru îndrumare și control, pe categorii de hurări și organe de admini- strare. S'a creat un serviciu de control general al Ministerului, pentru chestiunile forestiere și o comisie mixtă de control gestionar. S’au reînființat Direcțiunile silvice. Inspectoratele, cecalele și ser- viciile din Bucovina de Nord și Basarabia. încadrându-Ie cu personal de primă calitate șl dotându-le cu mijloace de lucru sporite. Administrația Fondului bisericesc din Bucovina, care în trecutul an de restriște se refugiase la Vatra-Dornei, a revenit în Cernăuți, re- Cronica internă întregindu-și patrimoniul și recuperând o parte din actele si dosarele lăsate în mâna cutropitorilcr în Iunie 1840. In ce stare se vor fi găsind pădurile acestor năpăstuite provincii, o știu desigur camarazii noștri, chemați să preia oficiile silvice din acele părți de țară. Vor trebui străduințe continui, în anii de pace, ce vor veni, spre a reface tot ceeace s'a stricat acolo într’un an de anar- hică administrație. In anul expirat, lipsite de o parte din colaboratori, ca și de liniștea necesară, publicațiile de specialitate au tânjit. .Revista Pădurilor", in al 53-lea an de la înființare, s’a văzut nevoită să-și restrângă volumul, apărând în total în 651 pagini, față de cele peste 1030 pagini ai anilor ante-bclici. Dintre celelalte publicații silvice, au apărut numai „Viața Fores- tieră" și „Pădurea Românească" deasemenea în forme mai reduse, ca număr de pagini. Institutul de Cercetări forestiere a dat la tipar volumul VII al Analelor sale, precum și un număr de 10 lucrări din celelalte serii de publicațiuni. Tot în 1941 a apărut, într'o prezentare deosebit de îngrijită, a IlI-a ediție a „Agendei forestiere" a D-!or Prof. V. Stinghe și D. Sburlan. Apoi broșura „Conducere și responsabilitate proprie în sectorul silvic" a D-lui Tralan Heroiu. Cu toată starea de război, doi tineri colegi, Ene Mircea și Tri- fănescu Atanasie au fost trimiși de ICEF în străinătate, pentru comple- tarea studiilor. învățământul silvic, de toate gradele, a avut o activitate rodnică și aproape normală. Grație amânărilor pentru studii și scutirilor de concentrare ale personalului didactic, școlile silvice au putut pregăti inginerii, conductorii și brigadierii de care au nevoie, din zi în zi mai mare, administrațiile noastre silvice. Ca un răsunet al acestor nevoi crescânde, anul acesta s’au primit în anul I al Facultății de Silvicultură 78 studenți, cel mai mare număr de la 1923 încoace. Activitatea Societății „Progresul silvic" s'a desfășurat și ea po- trivit împrejurărilor. Adunarea generală din acest an, onorată prin pre- zența D-lui Ministru General I. Sichitiu, fiind sorocită la 21 Mai, adică mult înainte de începerea războiului din răsărit, s’a putut ține netur- burat. S’a desbătut chestiunile: 1. Individualizarea conducerii economiei forestiere în cadrul noi- lor reforme. 2. Conducerea exploatărilor și adaptarea valorificărilor forestiere la condițiunile economiei actuale. * Prima a avut ca raportori pe d-nii: D. Grozescu. Tr. Heroiu șl Ilie Demetrescu. A doua pe d-nii: I. Zeieu, C. Emanoil și D. Sburlan. S’a reînoit mandatul expirat al D-lor consilieri A. Nedelcovict Horia Lazăr, Andrei lonescu, Gh. Năstăsescu și Mircea Manoilescu. Din cauza dificultăților de transport, s’a renunțat la excursia de studii, ce devenise o tradiție a acestor adunări. Cronica internă 59 In cursul anului 1941 au trecut pragul veșniciei următorii mem- bri ai Societății noastre: Al. Lazurian. Victor Pop de Harsanu, lacob Antoniu. Teodor Spirescu, Thepdor Sărățeanu. Emest Tomae, Horia Grecu. Roman Berențan, P. Ghervasîa. Andrei lonescu, G. Teodorescu (Amîcu) și Em. Negoescu. Remarcăm moartea prematură a regretatului Ing. consilier silvic Andrei lonescu, membru în cons. de administrație al Societății ș! fost secretar general și vechiu luptător pentru revendi- cările corpului șl ale profesiunii noastre silvice. Deascmenea ținem să menționăm la loc de cinste, moartea eroică, pe câmpul de luptă a scumpilor noștri camarazi: Inginerul șef silvic Roman Berențan din serviciul Domeniilor Coroanei căzut Ia Odessa și Ing. subinspector silvic Pânt. Ghervasia, șeful Ocolului silvic Roman, răpus de gloanțele dușmane in luptele din stepa Nogailor. Tuturor acestora, Societatea noastră prin membrii săi de azi șl de mâine, le va păstra memoria neuitată și le va cinsti numele așa cum se cuvine unor luptători pentru idealuri înalte și curate. Prof. D. A. Sburlan • Conferință cu caracter silvic la Arad. Cu toată vitregia vremurilor de azi, când atențiunea tuturor e îndreptată pentru apărarea și lărgirea hotarelor țării, la granița de Vest (la Arad), veteranul nostru coleg D-l Ing. Inspector General silvic Victor Pascu a tinut 1a sfârșitul anului trecut o conferință intitulată: „Metodele si problemele științifice forestiere". Conferința a avut loc în sala festivă a Liceului ,.Moise Nicoară" din Arad. în prezența colegilor ingineri silvici ai Direcției, convocati la sediu! Direcției si pentru o conferință de serviciu. Spicuim mal jos un rezumat al interesantei D-sale conferințe. In introducere, D-sa arată importanta cardinală pe care o are pădurea în mersul ascendent al culturii șl tinereții omului, spunând că pădurea ar trebui să fie una din cele mai entusiaste preocupări ale omului de azi si poate și celui de totdeauna, sprijinindu-si aceasta afir- mație si pe mări'irisirlle unor capete dintre cele mai fecunde și orga- nizate nu mimai în cadrul unui popor, ci chiar în acela al unei întregi umsn’Uti (Rousseau, Chateaubriand, Humboldt, I. Simionescu). In panica finalii :« inirodncerli ne îndeamnă la un efort intens și întreținut de o permanentă voință, pentru a aduce vânt curăț!tor în metodele de lucru înverb’te, instaurând altele, vii. crescute din șl prin efortul oamenilor din ultima vreme. Cu un cuvânt spiritul trebue scos de pe linia moartă a obișnuitului șl trecut în aerul ozonat al unor alte adevăruri. Intrând în subiect, conferențiarul, arată pe ce temelii nestatornice sunt așezate anroape toate tezele silviculturii, bazate pe cercetări și metode învechite. In continuare spune: „Științele forestiere au aplicat și aplică în întregime metodele logice clasice, formulate de Aristotel, adică inducția si d"ducția. cari nu sunt potrivite pentru descoperirea adevărurilor științifice, fiindcă e condiția fundamentală a calculului logic c: permanența și imuiabllitatea, câtă vreme cunoașterea, dimpotrivă Cronica internă constă din necontenita lărgire a noțiunilor și din găsirea a noui ra- porturi. Adevărul este totdeauna cu mult mai complicat, ca să poată fi limitat In schemele logice. In natură, Îndărătul fiecărui fenomen nu se găsește numai o cauză stabilită, ci un întreg complex de cauze, astfel că metodele simple ale logicei nu se pot aplica niciodată cu succes si putem spune și azi despre ele, ceeace a spus și Huxley, că cele mai răspândite, sunt metodele obișnuite ale gândirii noastre zilnice și că deja omul primitiv Je-a întrebuințat, ba chiar au fost utilizate și mai înainte, ba chiar și animalele mai superioare acționează logic, Astfel, științei i-a trebuit sisteme noui, mai adaptate cercetării, mai ales în domeniul științelor naturale. Și știința a găsit astfel de sisteme. In biologie, mari servicii a adus o ramură a matematicei: Calculul probabilităților, care după La pl a ce, nu e altceva decât introducerea ir. matematică a bunului simț uman („le bon sens reduit au calcul"). In argumentarea celor expuse în partea primă a tratării sale D-l P a s c u ne-a adus exemple interesante, de o valoare cu adevărat științifică, exemple alese cu un deosebit discernământ, atât din dome- niul științelor naturale, cât și din cel forestier, din care rezultă dărâ- marea concluziilor deductive și inductive științifice, care au persistat mult timp ca axiome, ajunse chiar la rangul de dogme. In partea a doua a tratării ni se fac cunoscute metcdele moderne, ce se aplică azi în cercetările științifice, îndeosebi în lumea organică și cari incontestabil ar trebui utilizate în toate științele ce au obiect colectiv, dat fiind faptul că știința forestieră e o știință întemeiată pe aplicațiile biologiei. Ca urmare, se demonstrează în primul rând aplicația calculului probabilităților, care are două teoreme de importanță metodică și anume: teoria dimensiunilor biologice și legea numerilor mari a lui Bemouilli. Cu acestea, cercetătorul constată că în analiza fenomenelor nu hazardul (întâmplarea) va decide, sau că înapoia lui ar exista vre-o forță mistică, cl fiecare fenomen are cauze precis stabilite care lucrează In cadrele nexului cauzal. Conferențiarul afirmă pe drept cuvânt că „grupul cauzelor, îndeosebi a celor dinamice, este atât de complicat, încât o analiză precisă, atotcuprinzătoare e imposibilă și după cum spunea și marele fizician M. P1 a n c k : „pentru noi legile dinamice ale indivizilor biologici șl ale unor fenomene sunt inabordabile'*. Dar in mai multe cazuri fenomenele, în afară de legile dinamice, mai au și legi statistice, care pot fi analizate. In legea numerilor mari găsim norma împrăștierii cazurilor posi- bile, cuprinse în formula generală binominală a lui Pascal, care reprezintă grafic curba de împrăștiere binominală a lui Gaus. Norma împrăștierii s'a dovedit în multe mii de cazuri de dimen- sionări biologice, a fi adevărată lege a naturii — lege fizică —, care Cronica internă 61 împreună cu legea numerilor mari constitue baza cardinală a bio- metriei. Biometria, această știință nouă, prin metodele ei a devenit auxiliara indispensabilă și extrem de fertilă a tuturor științelor natu- rale în materie organică, în care primim analize desăvârșite ale gru- pelor de indivizi organici '. Pentru demonstrarea esenței analizei biometrice, colegul V. Pascu a luat un caz foarte potrivit din domeniul forestier, anume ni s’au ana- lizat și grafic din punct de vedere al volumului 371 trunchiuri de pin silvestru, toți cu diametrul terier de 36 cm, având volume, înălțimi și coeficienți de formă extrem de variați. Volumele trunchiurilor, fără coajă, variază între 0,5—1,5 m. c. deci cuprind o serie întreagă de vo- lume a tabelelor de cubaj, într'o stațiune cu un sol, în aparență, pe deplin uniform. Din demonstrația grafică a rezultat, că imprășticrea volumelor coincide cu împrăștierea ideală (respectiv cu curba lui Gauss), micile abateri datorindu-se micimii numărului de trunchiuri. Tot la fel a expus că se pot analiza șl seriile de valori ale înăl- țimilor și coeficienților de formă ale grupului de 371 trunchiuri pini silv., cari au aceiași împrăștiere. Ba chiar ceva mai mult, analiza bio- metrică ne Învederează conexiunea reciprocă ce există între cele trei elemente variabile: volumul, înălțimea și coeficientul de formă, în care analiză biometrică se aplică: metodele corelației. Aceste metode sunt potrivite și pentru descoperirea nexului cauzal al celor două elemente variabile. Spre încheiere colegul V. Pascu afirmă că nu aceea e gre- șala, ca și cum științele forestiere n’ar fi adoptat îndeajuns metodele logicei clasice, precum a susținut acest lucru Dr. Wappes, ci faptul ă le-au adoptat chiar numai pe ele, și anume exclusiv în legătură cu ficțiunile pe cari ficțiuni se bazează științele forestiere toate părțile lor'bscnțiale și specifice. Susținând teza sa conferențiarul afirmă: ..Metodele și formulele dendrometriel au baze fictive, pornind dela su- poziția, ca și cum trunchiurile ar fi corpuri rotative. Tabelele de cubaj și de producție sunt cu totul fictive. Nu e su- ficient ca tabela de cubaj și producție să cuprindă numai valori medii „izolate" adică fictive, dacă se ține cont de natural. Unde există o valoare medie, acolo trebue să existe șl serii de valori inferioare și superioare în strânsă legătură una cu alta. Totalitatea varianțelor pozi- tive și negative e cel puțin așa de importantă ca o valoare medie. Ex- tinderea variației, mărimea dispersiunei (abaterii), coerența serii în- tregi, sunt tot așa de importante, ca valoarea medie. Valori medii de sine stătătoare, n'au nici un sens și nici o justificare. Dar datele tabelelor noastre sunt nici măcar valori medii, ci incizii fictive, arbitrare, nemotivate în natură, în largul întregii variații. Precum sunt legați împreună prin statistică indivizii societății omenești nu numai cu privire la vârstă, ci cu privire șl la dimensiuni și aptitudini, neexcluzându-se nici cele spirituale, tot așa de riguroasă 62 Cronica internă' e și legătura statistică intre arborii unui masiv-și tocmai cu ajutorul biometriei putem analiza această legătură statistică. Dar fiecare parte a științei forestiere se bazează pe ficțiuni. Amt- najarera pădurilor, eștimația valorii pădurilor, statistica forestieră, păi ți de frunte ale științei noastre, se bazează pe ficțiuni himerice, ireali- zabile. Deci ca să.putema ne familiariza cu adevăratele metode, trebue neapărat să căutăm contactul cu științele biometrice, pentru că in locul tabelelor de cubaj și ds producție învechite și fic- tive, să obținem in viitorul apropiat tabele de cubaj și de producție „naturale1, iar oamenii noștri de știință să ne ofere precepte șl îndrumări economi co-silvice bazate pe legi sigure „biometrice". Colegul V. Pascu și-a Încheiat conferința, însoțită de demonstra- țiuni grafice șl matematice, astfel; „In definitiv și silvicultura trebue să se ocupe în mod critic de metodele biometrice, ceea ce ii poate fi numai de folos real, căci precum a atirmat-o odinioară filozoful fran- cez Causin; „Critica e viața științei". Ing. L Diaconescu • Elogiul salcâmului. De câte ori și de cine nu s’a scris bine despre salcâm? Se putea altfel în fața atâtor însușiri bune și foloase pe cari ni le aduce? Semnalăm acuma un articol publicat de d-l Bomulus Dianu în ziarul „Curentul" cu data de 10.11.1942, provocat da ceea ce a văzut D-sa că s’a putut realiza în ținutul arid al Anatoliei turcești, prin folo- sirea salcâmului. Acest arbore a reușit șă dea acolo „și humus pentru agricultură și rezervă de apă in regiunile bătute de vânturi". Arătând că noi am nesocotit orânduirea firii prin desființarea pă- durilor, din care pricină am ajuna să facem țării noastre „o climă impo- sibilă", d-l Bomulus Dianu conclude că după războiu „va trebui să pu- nem la loc pădurile, cum vom ști, acolo unde au fost". • Școală dc brigadieri silvici și de pădurari la Chișinău, In Mon, Qf. Nr. 6 din 8 Ianuarie a. c. s’a publicat condițiunile de admitere in Școala de brigadieri silvici și de pădurari din Chișinău. Deci avem o nouă școală pe lângă celelalte deja existente. Pentru brigadieri, candidaților li se cere să aibă, ca stadii 7 clase primare, iar vârsta să fie cuprinsă între 17 și 29 ani. Cei reușiți la concurs vor fi bursieri. Numărul locurilor nu este fixat Elevii sunt obligați să aducă anumite alimente și să plătească o taxă de 5C0 lei pentru rechizite școlare. In plus, li se cere un anumit echipament. Durata cursurilor este de 3 ani. Titlurile și drepturile celor ce vor ab- solvi școala vor fi aceleași ca și Ia celelalte școli din țară. Absolvenții simt obligați să servească Statului, fără întrerupere, 3 ani. Altfel va trebui să restitue Statului câte 12000 lei pentru fiecare an școlar. Cronica internă 63 Pentru pădurari, se cere ca studii de bază numai 4 clase pri- mare, iar durata cursurilor este numai de un an. Restul obligațiunilor sunt aceleași. Locurile sunt limitate la 23. • Adunarea generală a A. G. I. R.-uluî. A avut loc la 22 Februarie a, c. în sala de festivități a localului său propriu. După ce, în cuvântul său de deschidere, d-l ing. Șl. Mihăescu, pre- ședintele asociației, a omagiat memoria celor 17 ingineri căzuți pentru Patrie în războiul de reîntregirea hotarelor, s'a citit darea de seamă asupra activității Consiliului în anul 1941 — cal de al 24-a an al exi- stenții asociației, Din darea de seamă, reținem ceea ce a preocupat în deosebi Con- siliul : 1. Românizarea întreprinderilor, problemă asupra căreia s'a stăruit in deosebi, nu fură rezultate. 2. Demersuri în legătură cu asimilarea inginerilor cu gradele mi- litare în caz de concentrare sau de mobilizare. Propunerile se găsesc în studiul forurilor corr.pctlnte. 3. O mai bună salarizare a inginerilor din serviciile publice. Un proiect de ameliorare a fost întocmit și prezentat autorităților in drept să hotărască, 4. Studii și ante proiecte privind modificarea legilor Corpului Teh- nic și a Colegiilor Inginerilor. 3. Memoriul privind vederile asociației în legătură cu organizarea viitoare a profesiunilor. 6. Luarea în studiu a problemei unei Case de credit sau a une; Bănci a inginerilor. După discuțiunea destul de amplă de care s'a bucurat această dare de scamă și după descărcarea dată Consiliului asupra gestiune! finan- ciare, Adunarea generală a ales, pentru o perioadă de 3 ani, patru noui membri în Consiliu și anume pe d-nil: I. Cantuniari, Dem. Grozescu, I. Andrlcscu-Cale și G. Popescu-Botoșani, S’au ales apoi cenzorii și ->u- pleanții lor. • Administrarea islazurilor comunale. In ziarele din Capitală cu data de 26 Februarie a. c. (Universul Nr. 55 și Curentul Nr. 5040) s'a putut lua cunoștință de toată lumea că. în inspecțiile pe care le-a întreprins, d-I P. Strlhan, subsecretar de Siat la Ministerul de Interne, a găsit nereguli în gestiunea islazului comunei Cometu din județul Ilfov. Faptul ar putea constitui prilej de ample și interesante comentarii asupra felului cum s’a înțeles să se gospodărească până acum aceste bu- nuri comunale. Vremurile de azi nu sunt însă pentru astfel de discuții. Socotim totuși că un mai des control pe acest câmp de activitate nu poate fi decât spre bine și în sensul celor dorite și militate de noi. T. H. Crivăț EXTERNA • Dela Centrul internațional de Silvicultură — Berlin. — Și Croația a aderat oficial la statutele Centrului internațional de Silvicultură dela Berlin—Wannsee, primind calitatea de membru activ, cu începere dela 1 Oct. 1941. Domnul Ing. Ivita Frkovic, Ministrul Pădurilor și ai Minelor, a fost numit de către guvernul respectiv ca delegat în comitet. (202) • Schimbări în învățământul forestier elvețian. Odată cu Închiderea anului școlar 1940/41, Profesorul Henri Ba- doux. dela Secțiunea forestiera a Politehnicei dela Zurich, a ieșit la pensie. Această strălucită personalitate și din câmpul scrisului de spe- cialitate, a ilustrai catedra de Introducere în științele forestiere, Pro- tecția pădurii împotriva plantelor și animalelor, torențiior și avalan- șelor și Politică forestieră, timp de 27 de ani. Cursurile sale se remar- cau printr'o deosebită limpezime, o limpezime romană. In legătură cu succesiunea deschisă prin pensionarea amintită, s'a pus și întrebarea schimbării catedrei deținute de Badoux. Intr’a- devăr, întrunirea unor discipline atât de deosebite ca fire într'o sin- gură catedră nu mal putea fi păstrată. Consiliul Politechnicei a hotă- rh să despârțcaMă Protecția pădurii de catedra respectivă, căreia i s’a adăugat, insa, Administrația forestieră. Ca urmaș al lui Badoux, de astădată la catedra de Politică și Administrație forestieră a Secției forestiere de pe lângă Politehnica dela Zdrich. a fost ales, cu unanimitate, pe temeiul unui concurs, Charles Gonet, născut în 1892. Personalitatea noului profesor este în deobște cunoscută în țara sa și chiar peste graniță, A fost și este un mare însuflețitor în materie de economie forestieră. Este, astfel, di- rectorul Asociației forestiere din Vaud și al Oficiului cantonai al lem- nului din Vaud. Gonet a făcut multe călătorii de studiu, în aproape întreaga Europă (Germania. Finlanda. Țările baltice, Polonia, Austria, Cehoslovacia, România, Jugoslnvia. Ungaria, Anglia, Olanda, Belgia), ecupându-se cu organizarea administrațiilor forestiere, cu industria si comerțul lemnului. Prin numirea sa se păstrează tradiția ca unul din- tre profesorii Secției forestiere — Ecole forestiere, cum îi zic elvețienii de limbă franceză — să fie de origină romandă, cea ce a pricinuit o adevărată satisfacție în rândurile populației din Elveția romandă. In acelaș timp, s’a mai produs si expirarea mandatului de decan al Secțiunii forestiere, demnitate deținută timp de cinci ani. de către Cronica internă 63 D-I Profesor H. Knuchel. Consiliul profesoral a ales drept urmaș, pentru perioada următoare pe D-l Profesor H. Leibundgut. (După Journal fr. suisse, 1941/212). (203) • Dela vecinii Bulgari. împrumut pentru păduri și Împăduriri. — Pe temeiul unei legi, a fost contractat un împrumut, în sumă de 675 milioane leva, dela Banca agricolă și Cooperativă. împrumutul va fi folosit astfel: 250 mii. pentru consolidarea și împădurirea răpilor; 75 mii. pentru reîmpădurirea de arsuri și tăeri rase și pentru conver- siunea crângului în codru; 250 mii. pentru construcții și întrețineri de drumuri de pădure; și 100 mii. pentru construcții de locuințe pentru muncitori de pădure, hotărnicirea pădurilor, ș. a. (204) Tăere anticipată pentru întemeierea unui capital de exploatare. — Ministerul Agriculturii din Bulgaria a fost împutemicn pe cale de lege să îngăduiască tăerea anticipată a unei posibilități din pădurile comunale. Banii rezultați urmează a fi folosiți ca un fel de capital de ex- ploatare în pădurile numite, după un plan mai dinainte întocmit. (205) — De când cu anexarea Macedoniei și a Traciei grecești, cererea de cărbuni de lemn a crescut simțitor, deoarece ținuturile denumite sunt deficitare în ce priveș'e, atât lemnul de lucru, cât și cel de foc. Mai înainte de aceasta, Bulgaria exporta cam jumătate din produc- țiunea sa de mangal (5C.CC3 tone anual), in Grecia și țările Orientului apropiat. După D. D. Fw„ 1942/2, 34). {206) • Spania se îngrijește serios de păduri. — Administrația provinciei Murcia a deschis un credit de 2 mii. pesetas pentru țeluri de reimpădurire în timpul iernei. Se vorbește de plantațiuni cu rășinoase. — Față de lipsa de lemn, care bântuie țara, schimbarea acestuia în mangal a fost înfrânată. Astfel, nu mai este îngăduit ca trunchiu- rile mai groase de 18 cm. diametru să fie întrebuințați pentru facerea cărbunilor. (207) — Și în ce privește semințele forestiere, s’au luat o seamă de măsuri. în interesul culturii pădurilor. Astfel, exportul semințelor re- coltate în pădurile spaniole este oprit. Trimiterile de semințe fores- tiere dintr’o provincie într'aita nu se pot face decât pe temeiul unui permis de transport eliberat de autoritatea forestieră provincială. (După D. D. Fw., 1942/22, 34). (203) 5 6o Cronica externă • Vizite forestiere de specialiști germani în Slovacia. Domnii Director Ministerial Eberts și Profesor Kollmann au in- treprins, în cursul Junei Decembrie, o călătorie la Pressburg (Slo- vacia), în urma unei invitatii a D-lui Medricky. Ministrul Economiei Cu acest prilej, au avut Ioc convorbiri asupra proectului de lege fores- tieră și a] statisticii forestiere slovace. Deasemenea. s’a discutai, și in ■ irebarea întemeierii unui institut pentru cercetarea lemnului, care ar fi să fie pus sub conducerea Profesorului Dr. Holik. Invitații au tinut și câte o conferință publică Ia Universitate ■ local?, și anume, despre: ..Principiile noii legislații forestiere germane și „Rezultatele cercetărilor și valorificărilor moderne ale lemnului in Germania". Lucrurile s’au încheiat cu vizitarea unor păduri din Carpații pă- duroși si a ’onei de protecție Malacky. (209) 9 Elveția strânge fructele de pădure. Pe temeiul unei dispoziții din 6 August 1941 a Ministerului Eco- nomiei, Serviciul agricol al Orașului Ziirich are dreptul să strângă si să dispună de fructele sălbatice din ținutul său Printr’o publicație de presă a Serviciului respectiv, de pe toamnă se ocupa cu strângerea castanelor sălbatice (de Hippocastanum), a ghin- dei și a jirului. Deosebit de sfaturile asupra felului cum trebuesc culese și manipulate, se arată și prețurile la care se vor cumpăra. Si anume Castanele cu 15 frs.; ghinda necojită 18 frs. iar jirul 45 frs. neeojii. 75 frs. cojit de suta de kg. Castanele și ghinda sunt folosite pentru pregătirea de erzațuri de cafea, iar jirul pentru scosul uleiului. Pentru nevoile casnice proprii, poate fi reținută o cantitate de 6 kg jir cojit de fiecare persoană din familie. în cazul că n’au putința să se aprovizioneze cu alte semințe uleioase. (210) Rie C Deniei rescu CY NEGETIC A • Carne de vânat pe piața Capitalei. Vânătorul corect nu urmărește câștiguri materiale de pe urma îndeletnicirii de vânător. Folosul pe care-1 caută este contactul cu na- tura — izvor de sănătate fizică și sufletească. Fără să piardă nici un moment din vedere această țintă de totdeauna, — ar fi totuși o greșeală de neertat, să neglijeze valorificarea cât mai intensivă a produselor vânătoarei. Aceasta cu deosebire în vremuri de criză de supraconsu- mație ca cele pe care le trăim. In preajma sărbătorilor Crăciunului și după acestea, Casa Pădu rilor Statului ia dorința exprimată de Președinția Consiliului de Mi- niștri, a trimis câtorva magazine din Capitală, spre a fi desfăcută popu- lației, peste 1200 kg carne de cervidee și este în curs de expediere altă cantitate. Cunoscută fiind scăderea foarte mare a numărului de iepuri care a avut loc în Banat și Crișana în anul 1340, — și deoarece acestea erau regiunile care dădeau cele mai frumoase tablouri de vânat mic util cu păr, — nu s’a putut trimite în acest an pe piața Capitalei decât un mic număr de epuri și fasani. Am semnalat în această cronică inițiativa de mai sus, nu atât pentru volumul și valoarea produsului, cât pentru a scoate în evidență bunele intențiuni și faptul că începutul a fost făcut. In Germania, unde stocul de vânat la unitatea de suprafață este mai mare decât în România, contribuțiunea produselor vânătoarei la îndulcirea crizei de came de pe piață este mult mai simțită decât la noi. (S) • Terenuri de vânătoare pentru propagandă națională. S’a vorbit și s’a scris, nu odată, despre covârșitoarea importanță pe care o are vânătoarea și pescuitul sportiv, din punctul de vedere al propagandei naționale. Frumusețile naturale ale țării, sufletul deschis și primitor al Românului în puține ocaziuni pot fi așa de bine cunoscute ca atunci când cutreeri munții și stai în contact strâns cu băștinașii Altfel ți-se întipăresc în memorie imaginile și impresiile in fuga tre- nului sau cu prilejul unor recepții, și altfel In singurătatea codrului când spiritul îți este odihnit, înregistrează trainic tot ceea ce percepe ochiul șl urechea. Cine n’a auzit, apoi, despre așa numitele „vânători diplomatice' și „vânători politice’? Puțini știu câte foloase a tras unul dintre ve- cinii noștri și dușmanul nostru de totdeauna — In detrimentul nostru — de pe urma propagandei făcute cu multă dibăcie, prin vânătoare. 68 Cronica cynegetică ■ ■ - ■ _ ' ■ ’ »— ~ Ceea ce funa Ia noi până acum în aceasta materie, este extrem de puțin. Dar un fapt petreci’t de cutând nc dă ceie mai frumoase nădtjur Președinția Consiliului de Miniștri sesizându-se de importanța pe care o are vânătoarea din p’.metr.l de vedere al propagandei națio- «ide. a da: dispivJțluru Dim țiuuei Economiei Vânatului, să înființeze un teren dc vânătoare ptiitru propagandă națională, — oferind mij’oa- ec!e bănești m-ccsare. Duerțiunea Economiei Vânatului a hotărît su înființeze deocamdată un teren de cărbi. Cum insă un asemenea teren nu se poate improviza într'un an sau doi. și cum pe di altă pari ? nevoi® de 3 avea un teren de propa ghildă națională este pmnntA, — Direcțiunea Economiei Vânatului pro- babil va încheia un aranjament cu Asociația Vânătorilor Ingineri Sil- vici din București. — pentru a-t arenda în scop de propagandă, o parte din terenul său Csțin-Suveju. teren care cu multă trudă și cheltuială a fost amenajat și ucrctr.. Șl de data aceasta. irebuie «ă subliniem faptul extrem de îmbu- cuiător. ră însăți Președinți» Consiliului de Miniștri s'a sesizat de efectul propagandistic pe erre-I ore vânătoarea Pătrunderea până in cele mai înalte cercuri conducâioare a unor convingeri de această natură, nu poate decât să dea cele mai bune speranțe acelora care luptă pentru așezarea vânătoarei românești Ia locul de cinste pe care-1 merită. (8) • Vizita unor oaspeți germani la Societatea „Progresul Silvic"*. Vânătoarea românenscă 3 avut un nou prilej să servească inte- resele propagandei noastre naționale O delegație a organizației muncii germane in frunte cu D-l ge- neral Herzog, în cursul vizite* salo prin România a ținut să vadă și troteul record mondial ni D-!ui ing. insp. silvic Romeo Stănescu. In acest scop, în ziua de H Fcbsvaric a. c. delegații germani au admirat trofeul amintit, expus în sala de lângă biblioteca Soc. ..Progresul Sil- vic". Oaspeții au fost primiți de D-nii ingineri consilieri silvici C. M. Buneseu și Vaier Popovici. subadministratori C. A. P. S.t precum și D-nil A. M. Comșin, Directorul Economiei Vânatului, inginer insp. gl. silvic Vaier Linția din pârlea Direcțiunii Economiei Vânatului, Vigoarea extopționoJă o cerbului nostru carpatin, care își găsește expresie în trofeu: revord Romeo S'.ăncsMt, a dat înalților oaspeți un prilej de admirată desKtoro vănămrească șl — poate — le-a încolțit în inimă dorința de a ne cerceta mii des. Pentru zilele următoare. în . instea oaspeților noștri, s’a proectat o vânătoare de mistreți și lupi în regiunea Rupea din jud. Târnava Mare. (7) • Cadre vânătoreștl în serviciul exterior al Casei Pădurii Statului. • Administrația C. A. P. S. în exercitarea atribuțiunilor ce are în materie de gospodărie vânătorească, face un nou pas în direcțiunea așe- zării pe baze solide a organizării sale exterioare. Simțindu-se necesita- Cronica c y n e g etică 69 tea continuității in activitatea din exterior, printr’un ordin cir- cular a dat dîspozițiunile următoare: — La fiecare Direcțiune regională, lucrările cu caracter vânătoresc și pisciculturii în apele de munte, să fie încredințate unui inginer silvic din centrala Direcțiunii — dintre cei mai pasionati vânători, indiferent de grad, care pe cât este posib’l să aibă stabilitate în Direcțiunea res- pectivă, Toate lucrările cu caracter vânătoresc și piscicol vor fi repar- tizate spre a fi lucrate, acestui inginer, care va fi colaboratorul direc- torului regional în această materie. La Ocoale, pe lângă șeful de ocol, care de drept are în atribu- țiunile sale și pe cele de acest gen, un brigadier silvic de preferință dintre cei de control, precum și doi pădurari de pază vor constitui aju- toarele prin intermediul cărora șeful de ocol va aplica pe teren toate dispozitiunile ce primește. Aceste cadre, ținute la curent cu toate dispozițlunlle vânătorești și piscicole, vor forma un organ permanent pe toată tara șl sunt me- nite a contribui la îmbunătățirea condițiunilor cinegetice dela noi. Nu înseamnă că restul personalului silvic nu va activa și de aci înainte in această direcțiune. Scopul urmărit este numai aceia de a avea con- tinuitate în lucrări. CSI • Modificarea legii asupra portului și vânzării armelor. Din cauza restrictiunilor impuse de starea excepțională prin care trece țara, vânătorimea românească a fost supusă unor formalități greoac în ce privește portul armelor de vânătoare. Șirul acestor ine- vitabile neplăceri este departe de a se fi sfârșit. Legea No. 677, asupra portului și vânzării armelor, publicată în M. Of. No. 173 din 24 Iulie 1941. a fost modificată și complectată prin legea apărută în M. Of. No. 26 din 31 Ianuarie 194?. Dacă noua lege aduce 0 îmbunătățire prin faptul că. dă șl mi- norilor dreptul de a obține permise de port armă în anumite condl- țiuni. — în schimb menține formalitățile greoaie din trecut fart. 14) privitor Ia eliberarea nouilor permise (certificat de bună purtare, cer- tificat dela cazierul judiciar și viza organelor militare). Ceea ce este mai grav, este faptul că legea face (prin art. 4 șl 15) trimiteri la regu- lamentul ei de aplicare, regulament care n’a apărut încă nici pentru legea din 24 Iulie 1941, iar organele militare refuză să elibereze noui permise fără acest regulament. Este imperios necesar să se remedieze cât mai neîntârziat această stare de lucruri profund dăunătoare vână- torimlL (9) Vaxile Cotfa MERCURIALE • Evoluția pieții internaționale a lemnului în noua conjunctură de răsboi. Exportul European de lemnărie, cifrat anual ia cca. 3o—40 milioane ni. c. lemnărie de diferite sortimente, a fost deținut până în anul 1938. de către 12 țări exportatoare, cari, potrivit situației lor geografice și a debușeurilor naturale, au avut următoarele cote; Țările nordice (Norvegia. Suedia, Finlanda) 39,6% Țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) 6,8 „ U. R. S. S............................... 19,9 Polonia . . . - . 19,7 Europa Centrală (Cehoslovacia, Austria) 11,7.. Tarile Sudice (România. Iugoslavia) 11,3 „ 100 % Mai mult ca trei sferturi din exportul total de lemnărie al țărilor nordice e absorbit de piețele importatoare din Vestul Europei și din Bazinul Mediteranian. Țările din Europa Centrală și Sudică își plasau deasemeni pro- dusele lor forestiere în bazinul Mediteranian și o mică parte in țările din Vestul Europei. Anexarea Austriei la Germania, făcută în Septembrie 1938 și a Cehoslovaciei în Martie 1939, a dus la dirijarea întregului stoc pentru export al acestor țări, spre interiorul Germaniei, reducându-se prin aceasta exportul total de lemnărie al Europei cu cea. 12%, fără a pro- duce perturbări în structura celorlalte țări exportatoare de lemnărie. Războiul germano-franco-polonez, isbucnit în Septembrie 1939, a modificat insă completamente structura exportului european de lemnărie. Sub imperiul măsurilor de blocadă a Anglo-Francezilor, țările ex- portatoare din Bazinul Baltic, n’au mai putut trimite mărfurile angajate în țările din Vestul Europei, deoarece Germanii au declarat lemnul, pasta de celuloză și pasta de hârtie, drept material de război și orice trans- porturi încărcate cu aceste mărfuri riscau să fie scufundate. Războiul Ruso-Finlandez, a făcut ca și puținele transporturi de lemnărie ce mai erau posibile, să fie evitate completamente. In situația creiată de conflictul armat european, comerțul de lem- nărie s’a transformat în aprovizionări locale. în bazinul Mării Baltice și al Mediteranei. De această situație au beneficiat Canada și U. S. A., cari au putut mări considerabil transporturile lor de lemnărie pentru Anglia. Franța și Belgia. Mei cui ia le '1 Lemnul din Congo-Belgian, a găsit plasamente rentabile pe pielc;e lăiilor industriale din Vestul Europei Exportul european de lemnărie, in anul 1940, a fost prin excelență, format din lemnul românesc și iugoslav. Înainte de isbucnirea conflictului armat germano-anglo-francez. existau în Europa două piele pentru comerțul de lemnărie din Europa: a) piața Baltică, formată din țările baltice, Suedia, U. R. S. S., Finlanda, Norvegia și Polonia, cari dețineau 75% din comerțul total de lemnărie al Europei. b) piața Sud-Estieă, formată din România-IugosJavia și Austria cari dețineau restul de cca. 25%. Prețurile lemnului românesc și iugoslav erau determinate de cota- țiunile lemnului din Nord, dela bursa din Londra. In anul 1940, prin desființarea aproape totală a pieții baltice, pre- turile lemnului din România și Iugoslavia au încercat majorări sensibile, putând fi dictate de exportatori, ce-au impus totodată caetele lor de sarcini a produselor exportabile. In cronica lemnului din lunile Aprilie șl Mai 1940, sugeram expo< - tutorilor noștri să nu se grăbească de a angaja comenzi mari și cu ter- mene lungi de livrare, pentru că numai în acest mod pot beneficia real- mente de majorările de prețuri ce surveneau dela o lună la alta. Poziția României in comerțul internațional al lemnului. Datorită situației internaționale, poziția României în comparti- mentul comerțului european de lemnărie a devenit excepțional de bună, astfel încât, In anul 1040, România a avut cuvântul hotăritor pe piața internațională a lemnului. Caracteristica exportului forestier al României, in anul 1940, o tormează deplasarea produselor exportate spre țările cu devize forte. Exportul forestier spre Ungaria și Germania a scăzut din cauza funcționării defectuoase a convenției de plăți cu aceste țări, dar in schimb, s’au mărit cantitățile exportate în Siria, Palestina, Egipt și chiar în Anglia. Toate țările cereau cantități mari de lemnărie pentru nevoile ar- matelor engleze, australiene, etc. cât și pentru consumul intern. Trans- porturile pentru Orientul apropiat cum ajungeau în Byrnuth, Tel-Avi-/. Haiffa sau Alexandria erau distribuite armatelor direct din vapoare Se cereau orice dimensiuni și de orice calitate. Italia a importat cantități mari din România pentru Libia și Abisinia prin porturile Bengazi și Masaua. Turcia, care în ceilalți ani avea angajamente mari de lemnărie din Polonia, a importat în 1940 din România cca. 30.000 ma cherestea de brad și cca. 20.000 m3 lemn de mină. In anul 1940, România ă avut mari cereri de lemnărie din toate tarile din Bazinul Mediteranian! Europa de Vest. Africa de Nord șl 1 72 Mercuriale America de Sud. Exportul a fost însă limitat din cauza greutăților de navigație și a lipsei liniilor de navigație ce au fost desființate în ma- joritate. Exportul lemnului european în 1941. Războiul european, declanșat in 1239, a trecut în anul 1949 peste Franța. Danemarca, Belgia, Olanda, Norvegia și s’a extins în 1941 cu- prinzând Iugoslavia și Grecia pentru a se localiza în vara trecută ue frontul din Răsărit sub forma unei coaliții a tuturor țărilor din Europa, în frunte cu formidabila armată a Germaniei, Datorită desființării liniilor de navigație, ce formau baza trans- porturilor de lemnărie, din cauza eftinătății lor, față de transporturile feroviare, exportul european de lemnărie s’a redus în 1941 la aprovizio- nări locale dela un port la altul. Transporturi, mai mari s’au putut face în Marea Neagră în lunile Martie—Mai 1841, pentru U. R, S. S. și Turcia, celelalte mări fiind transformate în teatre de operațiuni Exportul lemnului Românesc în anul 1941. Sub influenta factorilor externi, ce-au dus la suprimarea treptată a tuturor căilor de comunicație pe apă. exportul de lemnărie al Europei o fost redus în anul 1941. ajungând să fie determinat numai de trans- porturile locale de coastă, efectuate între porturile aparținând aceluia? bazin maritim (Marea Baltică. Marea Adriatică sl Marea Neagră). La aceste transporturi trebuesc adăogate șl transporturile transo- ceanice din Atlantic, sub forma convoaelor armate, ce-au asigurat pla- sarea lemnului canadian în Insulele britanice. In anul 1941. România, prin poziția sa geografică, a avut un export de lemnărie în toate lunile, mai mare în primele 6 luni, când s’au ex- portat cantități mai mari în bazinul Mării Negre cu destinația Turcia și U. R. S. S„ și mai mic în restul anului. Pentru a ne face O idee precisă de modul cum a evoluat exportul i nostru forestier în anul 1241, dăm mai jos cantitățile de lemnărie, pe sorturi, exportate in anii 1939, 1240 și 1941, exprimate în tone metrice: Felul materialului 1039 1940 1941 lemne de foc . 23.064 — 510 lemn rotund pt. gatere 24 ORI 10295 5.964 lemne de mină . 27.677 12225 067 lemn pentru hârtie , 32.889 15.705 5.248 traverse 1.299 700 308 cioplitură 37.408 18.274 — doage . . . 3.603 938 115 cherestea 574.210 268.810 115.215 părți de lăzi . . . . 25.011 11.399 — % 100 49 19 I Mercuriale Din compararea cantităților de lemnărie exportate în anii 1239— 1941, reese că exportul de lemnărie a fost redus cu 51% în 1940 și cu 83% în 1941, fiind o consecință a greutăților de export provocate de complicațiile internaționale ce-au dus la desființarea majorității liniilor maritime de navigație. Pe natură de esențe forestiere, s’au exportat următoarele cantități de lemnărie: 1939 1940 1941 lemne de foc . . 28.064 —■ 510 lemn rotund foioase . . 10.689 5.629 3.553 lemn rotund rășinoase . 68.959 23.227 8.327 cioplitură rășinoase . ♦ • • . 36.464 18.078 — cioplitură foioase . ■ * « . 2.243 896 306 doage . 3 605 938 115 cherestea brad . 497.651 250.821 104.217 cherestea foioase . . 7S.559 15.969 10.998 749.244 tone 336.977 tone 128.025 tone Baza exportului nostru forestier o formează cheresteaua de brad, care reprezintă până Ia 83% din totalul cantităților exportate, după care urmează lemnul rotund de rășinoase și cioplitura de brad. Foioasele reprezintă 6—12% din totalul exportului forestier. Deoarece în anul 1941, majoritatea exportului nostru forestier este format din cherestea de rășinoase, dăm mai jos cantitățile de cherestea de rășinoase exportate în anii 1939—1941. 1939 1940 1941 Anglia .... . €3.670 14.721 —- Olanda .... . 7.574 2,153 — Belgia .... . 1.450 — — Franța . 1.157 722 •—- Germania . 120 554 31.148 37.123 Ungaria .... . 54.989 17.299 — Italia ..... . 49.094 15.684 4.527 Grecia .... . 29.075 21.684 — Turcia .... . 8.008 9.245 5.810 Palestina , . 30.621 48.898 1 1 Siria . . 27.350 26.179 — Egipt . . . 65.565 51.097 — U. R. S. S. . . —- 56.691 Alte țări .... . 34.544 11.991 66 497.651 tone 250.821 tone 104.217 tone Tn anul 1939 s’au exportat cantități mari de lemnărie pentru Ger- mania, Italia șl Ungaria. Mercur i a le________ In anul 1940, exportul nostru de rășinoase a fost dirijat spre țările cu devize forte, adică: spre Egipt, Siria, Palestina, Olanda și Anglia. Exportul din 1941 a fost determinat de posibilitățile de transport, adică in Germania cu vagoanele C.F-R. și în Turcia, U. R. S. S. și Italia eu vapoarele S.M.R.-ului pe Marea Neagră și eu șlepurile N.F.R.-uîui pe Dunăre. Peste 53% din totalul cantității de cheiestea de rășinoase și aproape jumătate din exportul forestier total al României din 1941, a fost absorbit de Uniunea Sovietică, pentru lichidarea leilor noștri rămași în Basarabia Cantitatea de 5.869 vagoane cherestea vândută U. R. S. S.-ului și cure a fost livrată în lunile Martie—Mai 1241, prin porturile Galați și Constanța, a fost transportată cu vasele sovietice în porturile Odesa. Nicolaev, Sevastopol, Fecdosia, Mariopol și Rostov. Majoritatea materialelor livrate în 1941 U. S. R. S.-ului a reintrat , însă in patrimoniul Statului Român, sub formă de captură de răsbo>. Tot in anul 1941 său mai exportat; bușteni de foioase pentru Elveția (264 vag,) și Turcia (45 vag.). lemn pentru mine în Turcia (241 vag.). lemn pentru hârtie în Italia (438 vag.) și Bulgaria (32 vag.). • • După înlăturarea, pericolului bolșevic dela Prut și gurile Dunării, său expediat din Galați în lunile Iulie—Octombrie 1941 cca. 450 vagoane cherestea de brad, fag și lemn pentru celuloză, cu destinația Italia, aflat*' ir. depozitele Soc. .,Foresta“. Materialele au fost transportate cu șlepurile pe Dunăre și Sava până la ultimul port navigabil, de unde au fost expediate în Italia de Nord cu vagoane C. F. Reducerea exportului nostru forestier a fost determinata și prin măsurile iuate de Ministerul Economiei Naționale de a nu se mai ex- porta lemnul subțire de rășinoase, destinat pentru fabricele de celuloză din Italie sj Germania. big. Vosfle C. Filip RECENZII CĂRȚI Die Priitung nichnnetallischer Bau- xtoffe. Hrsg. u. Otto Graf, voi. III din Handbuch der Werkstojfpru- tung, hrog. v. E. Siebel. XXVI, H00 pag. Berlin: J. Springer 1041. AL treilea volum din seria de șase volume privitoare la încercarea ma- terialelor, scoasă sub îngrijirea proi. Erich Siebel cu concursul institute- lor pentru încercarea și studiul ma- terialelor de pe lângă școlile supe- rioare, soc. Kaiser-'Wilhelm și indus- tria din Germania și al Institutului de încercarea materialelor din Zii- rich, cuprinde încercarea materiale- lor nemetalice. Acest volum este prelucrat sub îngrijirea prol. O Graf de mai mulți specialiști în ma- terialele din categoria celor neme- talice. Din bogatul material pe care îl cuprinde volumul acesta, direct in- teresantă pentru noi este partea pri- vitoare la încercarea lemnului de construcție tratată de Dozent Dr.- Ing. habil. K. Egner, Dr. W. Erd- mann, Oberingenieur F. Kaufmann, Prof. Dr.-lng. F. Kollmann, Prof. Dr. J Liese și Prof. Rr. R. Trendelen- burg șl partea privitoare Ia încerca- rea cleiurllor tratată de Dr.-lng. ha- bil. E Mdrath. După examinarea procedeelor de determinare a speciei și de cerce- tare a structurii lemnului, de apre- ciere a însușirilor de creștere (mer- sul fibrelor, nodurile, inelul anual), se trece la expunerea procedeelor de măsurare a umidității, umflăturii, contragerii și greutății specifice a lemnului. O extensiune deosebită are capito- lul încercării rezistențelor lemnului ia compresiune, flambaj, întindere, încovoiere, forfecare, isbire, despi- care, torsiune, solicitări repetate și uzură, și al măsurării durității si elasticității. Urmează studierea comportării lemnului față de ciuperci, insecte și foc, dușmani ai lemnului care mult timp l-au scos dintre materialele su- perioare de construcție, prezentarea metodelor de încercare a lemnelor impregnate cu diverse substanțe pre- zervative, spre a se vedea puterea fungicidă, insecticidă și ignifugă, precum și compoziția și proveniența acestor substanțe. Un capitol special se ocupă de pro- blemele in legătură cu încercările plăcilor ușcare le construcție, mate- riale fabricate din lemn, care au câștigat o foarte extinsă întrebuin- țare în construcții. Comun tratării tuturor probleme- lor de mai sus este prezentarea cri- tică a metodelor și procedeelor de încercare întrebuințate până acum șl a rezultatelor încercărilor execu- tate după normele in vigoare, evi- dențierea condițiunilor de îndeplinit pentru obținerea unor cifre practic valabile șî stabilirea nevoilor încă de împlinit de studiile si încercările materialelor. Cărți 76 Forma p mărimea pieselor de probii, îoruî de unde să fie luate probele, mersul fibrelor și inelelor anuale față de direcțiile solicitări- lor, umiditatea probelor sunt ele- mente ia cară se referă toate ccnsi- derațimiile ce se f;»e asupra fiecărui fel d? încercare a lemnului și apli- cării rezultatelor in practică. In mo- dul acesta se lămurește, în mare măsura, neînțelegerea multor din însușirile lemnului și se deduc con- dițiun le unei bune mtebuînțăil a a- cestui material în conslrucție. Partea privitoare la Încurcarea cleiurilcr prezintă mai întâi o clasi- ficare a cleiuritor după matcrltdeîe de bază dm care sunt preparate, o analizate a compoziției chimice a cleiurilor și a mijloacelor de deter- minat însușirile lor. Se arătă apoi încercările pieselor încleiate, care constau din analiza chimică pentru identificarea naturii ciclului între- buințat. din. încercări mecanice pen- tru siabillrou rezistențelor ?i din în- cercări biologice pentru a se vedea comportarea față de bacterii și Ciu- perci. Deasemenea, cunoștințe interesan- te în legătură cu lemnul și materia- lele fabricate din el sau cu materiile întrebuințare ia industriile consu- matoare do iemn, sunt cuprinse în partea privitoare la încercarea hâr- tiei și talionului ca material de con- strucție (tapete, cartoane gudronate. etc.), în partea care tratează însuși- rile gudroanelor și asfalturile (gu- circanele pentru impregnat lemnul, carbolineumul pentru spoit lemnul, cartoanele și plăcile de fibră pentru izolație) și in aceea a încercării vop- si; [clor. Evident nu sunt lipsite de interes ți celelalte părți din această carte privitoare ia ciment, beton, sticlă, piatră, mortare, ctc., atât prin cifrele pe care le oferă pentru practică, cât mal ales pentru imaginea de unsam- blu, din care se văd căile urmate ui studiul diverselor materiale, sta- diul în care s'a ajuns și prin aceasta lipsurile pe rare le are încă cu- r.cașterea lemnului față de celelalte materiale. Cunoașterea cât mai largă a în- cercării materialelor poate conduce deasemenea Ia o bază solidă de lucru pentru realizarea unor cât mai uni- forme metode și procedee de incer- rat, fapt care ar face mai ușor com- parabile rezultatele obținute la di- verse materiale. In marea mulțime de publicații a- părute în domeniul încercării mate- rialelor în vreprea din urmă, se sim- țea lot mai acuta nevoia unei priviri de ansamblu. Această sinteză este realizată în condițiuni optime de vo- lumele apărute din seria Handbuch dor Werkstoffpriifung Volumele ur- mătoare sunt așteptate cu deosebit interes. V. Ghelmeziu REVISTE HOLZ ALS ROII- UND WERK- STOFF. Anul 4 (1941), Caietul 11 (Nov.). B Huber, W. Holdheide și K. Raack. Zur Frage der Unterscheidbarkeit des Holzes von Stiel- und Trauben- eiche. Deosebirea dintre lem- nul de stejar și gorun. Deosebirea anatomică dini re lem- nul de stejar și gorun este o pro- blemă încă nciezolvată. Autorii ar- ticolului au făcut numeroase încer- cări de determinare luând în consi- derare toate elementele anatomice ale lemnului, mărimea, frecvența, așezarea lor. ctc. S’a ajuns la un procedeu de determinare care nu dă insă mai mare siguranță decâ: 90% pentru gorun și 75% pestru stejar Th. Ploetz: Versucbe.ube.' den Auțrcl’lvM des Ho.zes. încercări asupra des- compunerii lemnului. Găsirea unui procedeu de prepa- rare a celulozei, care să asigure un landament mare și un produs sta- bil, are deosebita importanță în in- dustriile care prelucrează mai de- parte celuloza pe cale chimică. Au- torul arată că printr’o prealabilă preparare a lemnului cu acizi di- buți la temperatură ridicată se ob- țin rezultate foarte bune. Se arată ccndițiunile aplicării procedeului în diferitele cazuri de prelucrare chi- mică a lemnului pentru obținerea celulozei. K. Egner și H. Sinn: Ober die Holztrocknuny mit Cros- ichaukeln. Asupra uscării lemnului cu balansoare mari. Sa arată rezultatele încercărilor făcute cu balansoare mari, încercări prealabile fiind făcute încă din 1939 cu balansoare mici. încercările au fost făcute în șo- proane închise, în aer liber și in șeproane încălzite, scândurile fiind așezate în diferite feluri. Articolul erte foarte interesant. Mici comunicări: Congresul Academiei pentru stu- diul construcțiilor în Passau la 10-11 Oct. 1341. Caiete de sarcini pentru celuloza în Finlanda. Industria tanantelor în Norvegia. Materii prime noi pentru fabrica- rea celulozei. Fabricarea celulozei și hârtiei în Finlanda. Mărirea fabricării fibrelor artifi- ciale în Franța. Standardizarea gaterelor. Dimensionarra schelelor de lemn. Rerista patentelor anunțate și a- pîobale.. 78 Reviste fief erate asupra literaturii. Sunt tuprinse 51 referate asupra litera- turii noi apărută in domeniul teh- nologiei lemnului. Recenzii- H. Janssomus; Anatomische Be- .-•timmungstabeUe fiir die javam- schen Holzer. V. Dieterich: Forstliche Betriebs- wirtschaftslehre. H. Heiklotz și O. Biermânn: Sâ- geteehnische Prufungsfragen fiir den Săeewerker. H. Narath : Holzbearbeitungsma- schinen. K. Berlit. ■ Belastungen und Beans- pruchungen im Hochbau (Mauer- werk, Holz und Stahl). Un tabel cu însușirile și întrebuin- țările lemnului de mahon. 17. Ghelmezlu JOURNAL FORESTIER SUISSE. Nr. 4/1941. A. Bourquin: La recolte des ewrcex a tan dans Ies coupes d'hiver. Recoltarea scoarței de • anin din t’ăierile de ia 1 - n ă. (3 pag.). Recoltarea scoarței de tanin ne. se poate face decât depe arborii in sevă. Din cercetări făcute în Germania și în Elveția rezultă că se poate re- colta scoarța și primăvara din tăie- rile făcute iarna, căci seva circulă și în arborii doborîți. Calitatea scoarței recoltată este foarte variabilă. Cantitatea de mun- că depusă este mai mare, deci și prețul muncii. Lemnul rămas iama m scoarță, cdată cu revenirea sezo- nului frumos, este expus bostrichi- zilor. Karl-Alj. Meyer: La haie, un type forestier du mo- yen âge. Hățișurile, un tip fores- tier din Evul Mediu. (6 pag.). Flora forestieră elvețiană n'a su- ferit schimbări frapante de cel pu- țin 2C00 ani. In acest timp ea a fost supusă la tratamente foarte variate, mergând dela devastare la îngrijiri culturale din cele mai rafinate. Asupra acestui tip forestier pa scris îndeajuns. Autorul articolului dă ceva indicații bibliografice. In articol pretinde a spune ceva nou Intre marile defrișări și primele manifestări ale lipsei de lemn, adică in cursul secolelor XIII—XVIII, im- portanța pădurei a fost eclipsată d; aceia a pășunii, în regiunile dens populate. Speciile care compun aceste haturi sunt de lumină, stejarul pedunculai dominând chiar dacă în apropieri* este și gorunul. Acest tip forestier procură popu- lației de la țară lemn de foc și pen • tru întrebuințări rurale, formând în același timp și hotar între proprie- tăți. Tipul este sinonim cu ceea ce francezii numesc bocage, englezii hedgerows sau enclosurex germanii Knicks. Strut. Loh. F. Roten: Compte rendu du cours sur lc< avalanches, donne ana* fonctionnai res forestiers suisses, du 15 au ?• Dicembre 1940. (7 pag.). Dare de seamă a cursului asupra avalanșelor predat personalului forestier la Reviste 79 15'— 21 Dec. 194 0. (Urmare și sfârșit). 3. Meteorologie si avalanșe cu d-l Chr. Thams. 4. Demonstrații și lucrări pe teren — cu d-l Jost. M. B.: De la force de resistence des con- xtructions en bois. Despre forța de rezisten- ță a construcțiilor de lemn. <2 pag-). Prof. E.-J. Moe din Oslo a studiai gradul de rezistență, la acțiunea di- verselor catastrofe, a caselor de lemn, de cărămidă și de beton. Dacă la incendiu — cum este și natural — cele de lemn sunt cele mai expuse, în schimb în caz de bombardament ele s’au dovedit mult mai rezistente decât celelalte. Sune constatări făcute în Norvegia și Fin- landa. Nr. 5/1941. M. Petitmermet: Aperpu sur notre ravitaillement en bois. (6 pag.). Privire asupra aprovi- zionării noastre eu lemn. In cursul celor 10 ani cari au pre- cedat răsboiul actual, pădurea elve- țiană a produs anual în medie :î.020.000 m3 lemn din care 1.370.000 m3 (45,4%) lemn de lucru șl 1.650.000 m3 (54,6%) lemn de foc și de hârtie. Aceste cantități nu acoperă nevoile țării, căci se importă încă 226.770 m3 lemn de lucru brut, 128.000 m3 cherestea și 323.400 m3 lemn de foc și pentru hârtie (678.170 m3 in total). Consumul total al țării a fost de 3.657.500 m3 Nevoile în lemn sunt și mai mart azi din cauza lucrărilor cerute de apărarea națională. Importul de benzină și cărbuni este micșorat cu mult, astfel că mulți din cei ce a- handonase folosirea lemnului trebue să revie. Se arată planul de lucru stabilit pentru a se putea face față cât de cât nevoilor, din pădurile țării. A. Bourquin: Des ecorces! Encore des ecorees' (2 pag.). Scoarță! Mereu scoarță’ Răsboiul obligă Elveția și în ceea ce privește produsele tanante să se limiteze la ceea ce poate produce Izvoarele indigene sunt trei: lemnul de castan, cel de stejar și cei de rășinoase. Exploatarea primelor doua categorii nu poate fi extinsă prea mult. In schimb exploatarea scoar- ței de molid se poate face pe o scară mal mare. Se face un apel în acest sens. In anul precedent recolta a atins 2000 tone, depășind cu 600 tone me- dia celor 2 ani precedenți. Și acea- stă cantitate este insuficientă. Prețul de vânzare al scoarței a crescut ca să se poată exploata cât mai mult. Se vor organiza și cursuri speciale. A. Barbey: Reminiscences de la foret youyj- slave. (3 pag.). Reminiscențe din pădu- rea iugoslavă. Câteva cuvinte despre- pădurile de stejar ale Serbiei; pinetele din Bos- nia (o rasă bosniacă a pinului ne- gru); resturile de Pinus leucodermis (o specie vecină cu pinul negru, si ea calcicolă); Picea omori ca din r?- 80 Reviste giunile muntoase ale Serbiei, Bos- niei și Muntenegrului; regiunea de Karst; pădurile de munte constituite din molid, brad, fag, arțar, » 4 ♦ . Conventicn relative aux livraisons d'ecorces â lan pendant l'annee 1941. Convenție relativ Ia li- vrarea scoarței de tanin pentru anul 194 1, Intre asociația producătorilor in- digeni de scoarță și asociația pro- prietarilor fabricilor de tăbăcit. Pri- mii se oblibă să producă mult, cei de al doilea să cumpere tot. Scoarța trebue să fie: Cea de molid: sănătoasă, uscată, fără mucegaiu, fără prea mulți sol- zi, livrată în rulouri. Cea de stejar: sănătoasă, uscată, netedă, provenind dela arbori de 20- 30 ani. Prețul a 109 kg este fixat la 11.11. li 41, la 12 fr. pentru molid și 20 fr. pentru stejar. ♦ * * . Arrete du Consetl jederal cancer- nani l’extension des cultures et Ia compensalion de dejrichement. Hotărîrea Consiliului federal privind extinde- rea culturilor și compen- sarea defrișărilor. (1 pag.). Un plan federal a hotărît să se defrișeze o suprafață pâduroasă tle 2CC0 ha pentru ca terenul să se dea culturei agxicole. In schimb, prin compensație, să se planteze o suprafață egală in re- giunile de munte. Statul acordă in acest scop o sub- venție. Deasemenea, Cantoanele sunt autorizate să perceapă o taxă de 1- 10 franci de fiecare ar defrișat, pen- tru a constitui un fond de amelio- rațiuni forestiere. Decretul intră în vigoare la 1-IV. 1241, • * • ; Circulaire Na. 64 de l’Ojice de guerre pour l’industrie et le travail cancer na nt la journiture d’ecorce a tan (1 pag.). Circulara Nr. 64 a Ofi- ciului de răsboiu pentru industrie și mun qă, pri- vind furnizarea scoarței de tanin. Annales de l’Institut de recherches foresligres. Voi. XXI, fasc. 2; 244 pa- ges; 1232; 12 fr. Cuprinde: 1. H, Knuchel: Recherches sur Ie fasonnage et l’utilisation des bois de feu. Cercetări asupra fasonării și uti- lizării lemnului de foc. (Prima co- municare). 2. H. Burger: Proprietes physiques des sols boises et nus. 4-eme com- munication: La foret, source de sân- te et lieu de delassement. Proprietățile fizice ale solurilor împădurite și goale. Comunicai ea a 4-a: Pădurea isvor de sănătate și loc de destindere. 3. W. Naegeli: Mesures de lumiere en plein champ et ă l’intărieur de peuplements. Măsuri de lumină în plin câmp și' în interiorul arboretelor. 4, H. Burger; De lăccroissement en plein champ et â l’interieur de l’appareil foliaire. 4-eme communi- cation. Despre creșteri în funcție de ar- bore și aparatul foliaceu. Comunica- rea a 4-a. 5. K--A. Meyer: Altemance des essences et repartition ancienne du chene cn Suiss» occidentale. Reviste 81 Altc.nanța speciilor și repartizarea din trecut a stejarului în Elveția occidentală. Nr. 61941. J. P. C.: Uăredite et selection. Ereditate și selectiune. (5 pag.). Sam. Aubert: A propos de la colonisation des sols rocheur. (3 pag.). Despre colonizarea solu- rilor stâncoase. Arătând cum natura lucrează pen- tru acoperirea cu vegetație a unui teren stâncos, indică unele specii ierboase sau lemnoasa cari se insta- lează mai întâiu: Globularia cordi- folia, Campanula pusilla, cimbrul, Salix retușa, o specie de 'Citiaus, ș. a. II. B.: Divers sur le parc național suisse de l’Engadine, Asupra parcului națio- nal elvețian din Engadina. S au împlinit 25 ani dela înființa- rea acestui parc. Cuprinde azi 160 km2, repartizați pe teritoriul a 4 co- mune. Aceste comune primesc in- demnizațiunt anuale. In perioada 1914—1939 li s'a plătit 700.000 fr. Se dă variația numărului diferite- lor specii de animale: Cerbii s’au în- mulțit dela 20 câți erau în 1919 la 350 exemplare în 1939. Căprioarele dela 40 la 2000, Caprele negre dela 600 la 1309, Muflonii (introduși în 1924) dela 12 la 88. Flora șî fauna parcului sunt sus- trase la orice intervenție din par- tea omului. ■ ♦ » . Instructions du 25 Marș 1941 potir l’erăcution des dijrichements. Instrucțiunile din 25 Martie 19 41 pentru exe- cutarea defrișărilor. Nr. 7/1941. A. Barbey: La plus grande peupleraie d’Eu- rope. Cea mai mare suprafață cu plop din Europa, (7 pag.). Este vorba de marca suprafață mlăștinoasă dela Nord de lacul Bourget din Franța (situată între Lyon. lacul Geneva și Aix-les-Bains) care începând din 1936 a fost plan- tată de Serviciul de reîmpăduriri din Chambery, folosind plopul de Canada. Suprafața plantată are 750 ha. Plantația s'a făcut cu exemplare dc 3 ani având 3—4 m înălțime. Dis- tanța de plantat a fost 4—3 m. In prealabil s'a făcut 54 km ca- nale de drenare, de 3 categorii, cele principale având o înclinare de l%o. întrucât terenul era acid, la fie- care exemplar, în momentul plan- tării, s'a pus 500 g sgură de defos- icrațiune. Plantația este amenințată însă de a fi atacată do Saperda car- charias L. H. Badoux: Projets de î/orpanisation forestie- re dans le canton de Beme. Proiecte de reorganizară forestieră în Cantonul Berna. (3 pag.). Emile Basset: Les gros eh Unea de la forct com* niunale de GouTnoăns-la-ViHc. Stejarii groși din pădu- rea comunală Goumoens- la-Ville. (1 pag.). E vorba de arbori de dimensiuni mari pe care-i produce o porțiune anume din pădurea comunală, con- stituind obiect de exploatare dună □menajament. 6 82 H e-.vjjs E.rtraits du rapport de gestiOn pour 1940 de Vlnspectton ftdârale des forets. Extrase din raportul de gestiune din 1943 ai Ins- pecției federale a păduri- lor. (3 pag.). Interesante date plivind activita- tea administrației forestieră elve- țiană în cursul anului 1940. Oi. Gut: Abri transportabili potir bucherons. Adăpost transportabil pentru tăietorii de lem- ne. (1 pag.). Se dă fotografiile a două barăci miei de adăpost pentru lucrătorii cari lucrează în pădure. Aceste adă- posturi au următoarele dimensiuni: 3X3 m deschis și 3X1.50 m închis. Nr. 8/941. E. Grafj: A propos des dijriehements. In legătură cu defrișă- rile. (6 pag.). Autorul arată că nu trebue să se alarmeze lumea prea mult de faptul că împrejurările grele prin care tre- ce acum Europa au dus la hotărîrea de a se defrișa câteva sute de ha pă- dure pentru a se da terenul agri- culturei. De altfel se vor face plan- tații în compensație în regiunile de munte. Arată că în decursul vremurilor suprafața pădurilor Elveției a variai iot funcție de împrejurări, F. Rotea: Une canalisation originale en bois de meîâze. O canalizare originală eu lemn de larice. S’au împlinit 100 ani de când isvoarele de apă caldă dela I’faefers au fost captate dintr’un loc inacce- sibil și duse la 4 km distant? Iu Bad Hagaz. Conducta lolosită u fos: făcuta din lemn de larice și construita ca un butoi, având 10 doage legate- cu cercuri de fier. Temperatura apei care la origină este de 37°, se răcești până la instalațiile de băi numai cu l,5r—2a. Tuburile durează 30 ani. încercările făcute în anii din urm.i de a se Înlocui conducta de lemn cu o a’-ta din alt material decât lemn n'au dat rezultate concludente, așa că s’a rămas și pe mai departe tot ia lemn. C. Albisetti: Le peuplier. De son important forestiere et iconomique. Plopul. Despre impor- tanța sa forestieră și eco- nomică. (2 pag.). Numeroasele fabrici de furniruit și mobilă din Elveția au nevoie de mult material, care în parte era adu; din străinătate. Azi când granițele sunt închise impune ca proprietarii de păduri să se gândească la folosirea plopului pentru care s’ar găsi și locuri po- trivite și prețuri remuneratorii. Aug. Barbey: La for St: Usine de carbonisatio». Pădurea: uzină de car- bonizare. (2 pag.). Se dau date privind fabricarea căr- bunelui de lemn în Franța meridio- nală necesar gazogenelor, folosindu- sc niște cuptoare tip „Magnein". Fie- care cuprinde 4—5 steri. Lemnele de fag, stejar, frasin, cireș, teiu se taie în bucăți de câte 1 m. Un ster produce 55—65 kg cărbune din lemn moale și 65—85 kg din lemn tare. Patra cuptoare produc, în 48 ore, 10006 kg cărbune. Un mn cărbuni- de lemn atârnă 200—250 kg. Puterea calorică este de 7500—8000 calorii la kg, At. Har. INFORMATION! Revista a apărut cu întârziere din lipsă de hârtie. — D-l Ing, Dem, Sburlan profe- sor cu titlu provizoriu la catedra de drumuri și instalații de transporturi forestiere și mașini unelte dela Fa- cultatea de Silvicultură a Politehni- cei din București a fost definitiva*, în postul ce ocupă. (Mon. Of. 18 din 22.1.942), — Prin- decizia ministeriala Nr. 1955 din 23 Ianuarie 1942, d-l Cor- nel Popescu director în Administra- ția centrală a Ministerului a fost numit membru în Consiliul de pro- tecție al pădurilor în locul d-lui ins- pector general administrativ V. Flo- rescu. D-l Neagoe Nic. ing. șef silvic se menține în centrul Inspectoratului silvic Focșani, revenindu-se asupra repartizării ,D-sale la Serv, silvic județean Covurluî. (Mon. Of. 15/942). — D-l Gheorghiu. Ion ing. șef sil- vic, din Centrul Direcției Silvice se repartizează la cerere, pe data de 15.1.1942, ca șef la Serv, silvic ju- dețean Covurlui. D-l Ing, silvic Frigură D, a fost reprimit în serviciul silvic al statului, la Casa Pădurilor Statului, pe data de 1 Febr. 1942, fiind re- partizat ca șef al ocolului silvic Tis- mana (Mon. Of. 33/942). — D-l 1. Berliba Boris ing. silvic a fost primit în Serviciul Casei Pă- durilor Statului pe data de 15.1l.a. c. și repartizat ca șef al ocolului silvic Talmaz din Basarabia. — D-l Ing. subinsp. silvie Vacile Rusu a fost mutat dela Serv, silvii județean Alba în Centrul Inspecto- ratului silvic Alba lulia. — Pe data de 1 Ianuarie 1942, au fost numiți în Administrația Casei Pădurilor Statului următorii ingi- neri silvici: N. Damian inginer șef silvic și Dincă Dumitru, lordache Mircea, Budiu Emil. Popescu Stelian ingineri stagiari silvici (Mon. Of. Nr 2V942). —- D-l Ing. șef Mih. Ștefănescu a fost mutat, în interes de serviciu aria Școala de brigadieri silvici Gur- gbiu (Târgoviște) la conducerea Ser viciului silvic județean Alba. (Mon Of. 24/942). — D-l Ing. Popescu D. loan fost ajutor al ocolului silvic Cislău a fost pus în disponibilitate din serviciul Casei Pădurilor Statului pe data de 17 August 1941, — Ministerul de agricultură și do- menii a fost autorizat prin Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 8/942 să angajeze temporar 95 funcționari pentru Direcțiile regionale silvice Chișinău și Cernăuți pendinte de Administrația Casei Pădurilor Sta- tului. (Mon. Of 19/942). 84 __________ — Prin Decizia Ministerului Agri- culturii și Domeniilor Nr. 1264/942 s’a aprobat rezultatul examenului Inginerilor Șefi Silvici, candidați la gradul de Subinspector silvic, în or- dinea clasificațîei astfel după cum urmează: Fedeleș Constantin. Mircea Emi- kan, Nîculescu S. /ictor, Băncilă Mircea, Popescu D. loan, Dumitrescu Aurel, Anghelide P. Mihai, Fredescu Gheorghe, Stelorian Dan, Vlad loan, Dan Constantin, Nicolau V. Gh. Bâr- lad, Petrescu Nicolae, Coban Dlomid, Amzărescu Constantin, Ciolac Da- niel, Manolescu C-tln, Marinescu M. Mihail, Gherghieș Constantin Cojoc Gheorghe, Nițescu C-tin, Ursu Vic- tor, Neagoe Nicolae, Stancu Sârbu, Constantinesou Gh. C-tin, Bimbașu Alexandru, Pcpescu C. Sinaia, Con- stantin I. loan, Andreescu Andrei, Baranowschi Vladimir, Gheorghiu loan, Lugojanu Lucian, Râpeunu I. loan, Vasilescu Grigore. Florescu Gh. Ilie, Dinulescu Gh. loan, Mi- t.ăescu loan, Constantincscu Al loan, Mircea Romulus, Antueescu Grigo- re, Belcea Traian, Brebenaru Gheor- ghe, Popovici losif și Melenciuc Alexandru. — In Mon. Of. Nr. 26 din 31 Ia- nuarie 1942 a apărut Decretul-Lege pentru „modificarea unor dispozi- țiuni din legea Nrr. 677/941 asupra portului și vânzării armelor". Prețurile de vânzare aie pul- berilor de vânat, notate mai jos s’au modificat cu începere dela 12 Fe- bruarie după cum urmează: Pulbere de vânat fină în cutii a 200 gr., lei 335 kg.; idem în cutii â Informați uni 1 kg., lei 200 kg.; pulbere de vânai extrafină, în cutii a 200 gr.. Ici 370 kg.; idem în cutii a 1 kg. lei 335 kg — D-l Ing. I. Andriescu-Cale Se- cretar general la Ministerul Lucră- rilor Publice a ținut la Soc Națio- nală de agricultură, in ziua de 22 Ianuarie a. c., o conferință tratând despre: „Pentru o politică a ap e 1 o r”. — In Mon, Of. 188 din 11 August 1941 a apărut Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 886 din 15 Iulie 1941, prin care se aprobă decretarea ur- mătoarelor noui monumente ale na- turii: Cinci stejari seculari la Mă- năstirea dintr’un lemn (Jud. Vâlcea); trei stejari seculari la Mănăstirea „Ghighiu" din Jud. Prahova; Mun- tele Șesul Craiului din jud. Turda proprietatea bisericilor din comuna Posaga de Sus, în suprafață de i jug. 90 st. s. — La Institutul de cercetări și ex- perimentație forestieră sunt vacante următoarele posturi: 1 bibliograf (translator) 1 preparator 2 dactilografl(e) 2 conductori silvici 3 brigadieri silvici 1 fotograf 1 laborant Condițiunile de ocuparea lor sunt publicate în Mon. Of. Nr. 184 din 6 Aug. și Nr. 249 din 20 Oct. 1941. Concursul are Ioc la 15 Febr. 1942 ora 10. Cererile se primesc la Secre- tariatul Institutului în Șos. Kisselef 55 București până la data de 10 Fe- bruarie 1942. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR DECIZIE (Mon, Of. Nr. 14 din 17 Ianuarie 1942). Noi. ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii si Domeniilor; Având în vedere dispozițiunile legii de organizare a Ministerului Agriculturii și Domeniilor; Având în vedere deciziuniie' noastre Nr. 33.076, 27.265, 29.820 si 38.563 din 1941; Având în vedere referatul dela jurnalul d-lui secretar general pentru executarea lucrărilor referitoare la noua regrupare a organelor silvice centrale ale Ministerului; In conformitate cu dispozițiunile decretului-lege Nr. 1.066 din 1938, completat cu legea interpretativă din 13 Iunie 1S41; Decidem: Art. I. Organele însărcinate cu dirijarea economiei forestiere sunt; de îndrumare, control și administrație. Organele de îndrumare sunt: Consiliul tehnic al pădurilor, în- drumarea economiei forestiere și Institutul de cercetări și experiment ații forestiere (I. C. E. F.) Pentru controlul îndrumării tehnice și gestionare sunt: Corpul inspectorilor de control general și Comisiunea mixtă de control gestionar. Organele de administrație și gospodăria pădurilor sunt: a) Administrația Casei Pădurilor Statului (Caps) pentru pădurile Statului; b) Direcțiunea pădurilor persoanelor juridico, pentru pădurile in- stituțiunilor publice și ale colectivităților; c) Direcția silvică, pentru pădurile particulare; d) Serviciul corecțiunii torenților și al ameliorării terenurilor de- gradate, ale cărui lucrări referindu-se la toate categoriile de proprietari funcționează independent de organele de administrație, lucrând pe lângă Secretariatul general al pădurilor; e) Serviciul corpului învățământului silvie șl ăl contabilității, urmând a lucra concomitent cu toate organele de îndrumare, control șl administrație, va funcționa pe lângă Secretariatul general al pădurilor. Să Decrete-Legi Art. II. Personalul existent la Direcțiile: Silvică, Pădurilor per- soanelor juridice și Casa Pădurilor Statului, se încadrează și se repar- tizează, pe data prezentei deciziuni, la Direcțiile și Serviciile silvice ară- tate la art. I, după cum urmează: Nr. 964. MINISTERUL AGRICULTURII ȘL DOMENIILOR DECIZIE (Mon. Of. Nr. 16 din 29 Ianuarie 1942). Noi, ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor; Pentru a stabili modul de luncționare a Comisiei mixte de control gestionar, prevăzută de art. 5, a deciziei noastre Nr. 38.189 din 1 De- cemvrie 1941, Decidem; Art. I. Comisia mixtă de control gestionar se compune din î membri și anume: doi ingineri silvici și un expert contabil, din cadrul ministerului, care vor funcționa sub președinția celui mai mare șl mai vechiu in grad dintre cel doi ingineri. Art. II. Controlul gestionar se extinde asupra tuturor instituțiu- nilor silvice, pendinte sau controlate de Ministerul Agriculturii și Do- meniilor și anume: Casa Pădurilor Statului, Direcția silvică. Direcția pădurilor persoanelor juridice șl Institutul de cercetări forestiere. Prin decizii speciale, comisiunea poate fi însărcinată și cu controlul gestionar al altor instituțiuni sau asociațiuni, unde se manipulează un ban public, angajat de vreun organ al Ministerului de Agricultură și Domenii, în interesul producției forestiere sau al valorificării lemnului Șefii instituțiunilor de mai sus sunt obligați a pune la dispoziția comisiei întreg materialul documentar, pe care acesta l-ar găsi necesar pentru a-și Îndeplini însărcinarea ce are. Art. III. Comisiunea are următoarele obligațiuni: a) Să execute din oficiu sau prin delegație cât mai dese descin- deri inopinate la Administrațiile centrale șl unitățile exterioare pendinte de acestea, pentru controlul: Inventarului șl al tuturor fondurilor în administrare; - Modului cum se execută bugetul la venituri și la cheltuieli; Modului cum sunt ținute operațiunile contabile în bani și ma- teriale; Numerarului din casierii șl al garanțiilor primite în păstrare; Veniturilor, cheltuielilor, randamentului și rentabilității realizărilor; Angajamentelor, evidenței și executării lor; Aplicării legilor și regulamentelor financiare-contabile în vigoare. b) Să examineze bilanțurile, conturile de gestiune șl dările de seamă, care vor analiza separat venitul net rezultat din administrația patrimoniului forestier și separat rentabilitatea și beneficiul rezultat din Deeretc-Legi 87 exploatările în regie, prezentate de instituțiile enumerate la ari. II. 'nainte de depunerea lor la minister pentru aprobare, Art. IV. Constatările comisiunii se vor consemna în procese-ver- bale, care vor fi semnate de membrii comisiei și șeful instituției sau unității supuse verificării sau delegatului său, Art. V. Din constatările făcute comisiunea va trage concluzluni asupra: Holului economic sau social pe care îl îndeplinesc aceste institu- țiuni sau unitățile lor exterioare în raport cu sumele cheltuite: Dificultățile de orice fel pe care le întâmpină aceste instituțiuni; Modul cum organele gestionare șl cele de control își îndeplinesc îndatoririle ce au; Prejudiciilor cauzate prin abuz, nereguli, neglijențe sau incapaci- tate, indicând suma șl persoanele vinovate, Art VI. Pe baza concluziunilor, comisiunea va face propuneri concrete, care se vor depune prin Direcția de îndrumare și control din minister, pentru decidere și luare de măsuri. Art. VII. In executarea îndatoririlor sale, comisiunea va fi aju- iată de un secretar, delegat dintre personalul repartizat cu decizia Nr 33.563 din 5 Decemvrie 1941. Art. VIU. D-l șef al serviciului personalului din minister este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deriziuni. Dată la 14 Ianuarie 1942. Nr. 752. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR DECRET-LEGE puitor la modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organiiarea Fondului Bisericesc Ortodox Rom&n din Bucovina (Mon Of. Nr. 41 dîn 17 Febr. 1942). Art. 1, Dispozițiunile art. 18, alin. 1 și 2, art. 20, 26 și 28 din legea pentru organizarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina astfel cum au fost modificate prin legea Nr. 134 din 1941, se modifică cum urmează: Art. 18, alin. 1. — „Veniturile și cheltuielile Fondului Biserices’ Ortodox Român din Bucovina, se vor fixa într’un buget propriu, can după verificarea lui de către Ministerul Agriculturii șl Domeniilor, pre- cum și de către Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor va fi aprobat prin lege. Art. 18. alin. 2, — „Bugetul se va executa de Eforie sub supra- vegherea și controlul Ministerului Agricultuii și Domeniilor, în ce pri- vește administrarea și punerea în valoare a bunurilor Fondului, precum și de Mitropolia Bucovinei sub supravegherea și controlul Ministerului Culturii Naționale și al Cultelor, în ce privește fondurile globale acor- date Mitropoliei, drept contribuție pentru plata personalului bisericesc S8 Decrete-Legi din Bucovina, nevoile cultului și susținerea operelor culturale și de bine- facere ale Eparhiei Alt. 20, — „Ordonanțarea cheltuielilor ordinare șl extraordinare prevăzute în buget pentru personal, materiale și orice sarcini in legă- tură cu administrarea și punerea în valoare a bunurilor acestui Fond, se va face de Eforie prin administrația Fondului și casieria lui. Ordonanțarea privind plata personalului bisericesc din Bucovina, nevoile cultului și susținerea operelor culturale și de binefacere ale Eparhiei, se va face de Mitropolia Bucovinei șl casieria ei, în limita sumelor globale prevăzute în bugetul Fondului drept contribuție pentru aceste scopuri, Art. 26. — „Controlul aplicării bugetului se va exercita de Mini- sterul Agriculturii și Domeniilor, precum și de Ministerul Culturii Na- ționale și al Cultelor, prin o comisie de control compusă din 2 ispectori special delegați, câte unul de fiecare departament. Unul din inspectori va trebui să aibă calificarea de expert contabil. Comisiunea va fi prezidată de către delegatul Ministerului Agri- culturii și Domeniilor. Comisiunea de control va trimite rezultatul verificărilor ei con- comitent Ministerului Agriculturii și Domeniilor, Ministerului Culturii Naționale și al Cultelor, precum și înaltei Curți de Conturi, Art 28, — „Controlul preventiv al cheltuielilor se va exercita în conformitate cu dispozițiunile legii de organizare a înaltei Curți de Conturi, a legii asupra contabilității publice și asupra controlului buge- tului și patrimoniului public cum și a legii Nr. 069 din 1941, pentru organizarea controlului și judecății gestiunilor publice din Basarabia £ Bucovina". Art. II. Se abrogă art. 27 șl art. 28 din legea pentru organizarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina. Dat în București la 16 Februarie 1942. Nr. 456, Societatea «Progresul Silvic» CONVOCARE Stimate și Iubite Coleg, In conformitate cu art. 21 din statute, cu onoare vă aducem la cunoștință că sunteți convocat la a 56-a adunare generală ordinară, care se va ține în ziua de 17 Mai 1941, orele 10 dimineața la sediu! Societății din București, BcL Tache lonescu No. 31. întrucât e posibil ca la această dată să nu se întrunească numărui de membri prevăzut de statute, adunarea generală se va ține irevocabil în a 8-a zi liberă, adică Duminică 24 Mai 1941, la aceiaș oră și în acela; loc. cu orice număr de membri prezenți, fără o nouă convocare. Programul adunării generale este următorul: Ziua l-a 24 Mal 1942 1 Cuvântarea de deschidere a Domnului Președinte. 2. Cuvântările invitaților. 3. Darea de seamă a Consiliului de administrație șî raportul cen- zorilor pe 1941. 4. Aprobarea Bilanțului și contului de Venituri și Cheltuieli în- cheiate la 31 Decembrie 1940 și descărcarea Consiliului de administrație de gestiunea pe 1941. 5. Aprobarea Bugetului pe 1942, 6. Alegerea a 6 membri în Consiliul de administrație pe 4 ani cu începere dela 1 Ianuarie 1943, conf. art. 28 alin. 5 din statute, în locul Domnilor: Butoi Al., Comșia Aurel, Georgescu P. C., Grozescu D., Ha- ralamb At. și Minescu G., — al căror mandat expiră la 31 Decem- brie 1942. 7. Alegerea pentru 1942 a 3 cenzori și 3 cenzori supleanți. Ziua n-a 25 Mal 1942 Prezentarea referatelor și dlscuțiuni asupra problemelor. 1. Problema combustibilului în raport cu criza de lemn de foc. Raportori: Al. Butoi, I. D. Popescu și N. Ghelmeziu. 2, Regenerarea pădurilor în urma exploatărilor forțate din timpul războiului. Raportori: D. Grozescu, L Zeicu și M. Rădulescu. 'JO Societatea „Progresul Silvie" Ziua Ul-a 26 Mai 1942 Excursie de studii eu un program ce se va anunța la timp. • Pentruca desbaterile și discuțiunile adunării generale să poată avea loc în cât mai utile condițiuni, Consiliul a hotărît următoarele norme’ 1. Referatele se vor prezenta la secretariatul Societății până cel mai târziu la 1 Mai 1942. după această dată ne mai putându-se lua în considerare; 2. Referatele vor trata numai câte o latură bine definită a pro- blemelor respective, într’o cât mai concisă formă; 3. Ele vor fi bătute la mașină, în două exemplare și vor cuprinde cel mult 5 pagini de coală normalizată (Format Ai 297 X210 m-m.); 4. Rapoartele generale vor fi astfel desvoltate, încât să ocupe cei mult 20 de minute de citit; 5. Atât referatele cât și rapoartele generale se vor tipări și distri- bui membrilor prezenți la adunarea generală, înainte de deschidere; । ședințelor; 6. Publicarea lor în volum, împreună cu lucrările adunării gene- rale. se va face în ordinea primirii la Secretariatul Societății; 7. In ședință se vor citi numai rapoartele generale; 8. Pentru discuțiuni se vor face înscrieri la începutul fiecărei șe- dințe de probleme, neputându-se vorbi mai mult de 10 minute. Intervențîunlle incidentale nu vor putea depăși 5 minute. Nu se poate lua cuvântul decât cel mult de 2 ori în aceiași che- tiune. • • Nu ne îndoim, stimate și iubite coleg, că veți participa la desba- t cri le Adunării Generale din acest an. Primiți încredințarea sentimentelor noastre de perfectă cama- raderie. Președinte, Secretar general. Prof. M. DRACEA. C. Emanoll. DEC1ZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Direcțiunea Silvică DECIZIUNE Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor; Asupra raportului Domnului Director al Direcției Silvice; Având în vedere art. 2 din Codul Silvic; Având în vedere art. V din Legea modificatoare Ia Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial No. 131/1920. DECIDEM Art. I. — Se aprobă de Noi: a) Amenajamentul pădurii Drănic, județul Dolj, proprietatea Fun- dației Culturale I. C. Mihail, în suprafață de 337 ha. 4471 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 30 ani. b) Amenajamentul pădurii Barza Horezu Poenari, județul Dolj, proprietatea Fundației Culturale I. C. Mihail, în suprafață de 450 ha. 1586 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revi- zuirea după 30 ani, Dată astăzi 27 Ianuarie 1942, in cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 2318/942. a, Amenajamentul pădurii Piscul Turcilor, județul Muscel, pro- prietatea Dumitru Băjan, în suprafață de 552 ha. 4000 mp., tratată în o serie de codru cu tăeri rase și revoluția 80 ani, și una serie de protecție cu exploatabilitatea fizică. Revizuirea după 20 ani. b) Revizuirea amenajamentului pădurii Bucșani, județul Vlașca, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din București, în suprafață de 296 ha. 1121 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 30 ani pentru elementul crâng și 90 ani pentru codru. Revizuirea după 10 ani. c) Revizuirea amenajamentului .pădurii Lunca, județul Bihor, pro- prietatea Prepozitului romano-catolic din Oradea, în suprafață de 278 ha. 4200 mp. Regim și tratament codru simplu. Revoluția 40 ani. Revi- zuirea după 10 ani. d) Amenajamentul pădurii Mocrea, județul Arad, proprietatea co- munei Mocrea, în suprafață de 138 ha. 1100 mp. Regim șl tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. e) Amenajamentul pădurii Ineu, județul Arad, proprietatea Colo- niei Ineu, în suprafață de 33 ha. 2400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. 02 Publicații f) Amenajamentul pădurii Bohoș, județul Arad, proprietatea So- cietății de Cumpărare de pădure Covăsinți, în suprafață de 432 ha. 6200 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 30 ani, pentru ele- mentul crâng și 90 ani pentru rezerve. Revizuirea la finele revoluției. La fiecare zece ani se va face tabloul comparativ al prevederilor și realizărilor. Dată astăzi 27 Ianuarie 1942, in cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 2317/942. a) Amenajamentul pădurii Cordurea, județul Hunedoara, proprie- tatea Composesoratului urbarial Hârțăgani, în suprafață de 395 ha. 1100 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 84 ani. Re- vizuirea după 10 ani. Dată astăzi 4 Februarie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 3237/942. a) Amenajamentul pădurii Vaideeni, județul Vâlcea, proprietatea Statului, formând Seriile V, VI șl VII din ocolul silvic Horez, în supra- față de 3806 ha. 8500 mp., tratată in o serie de codru cu tăeri rase și revoluția 100 ani; una serie de codru cu tăeri succesive și revoluția 96 ani și una serie de protecție cu explicabilitaiea fizică. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurilor Vlntilă Vodă, Modruzești-Căprești ș. a,, județul Buzău, proprietatea Statului, formând Seriile I și Il-a din ocolul silvic Vintilă Vodă, în suprafață de 2881 ha. 2600 mp, tratată în 2 serii de codru cu tăeri succesive și revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 14 Ianuarie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 9107942. « a) Amenajamentul pădurii Tulea, județul Bihor, proprietatea co- munei Tulea, în suprafață de 279 ha. 8400 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Revizuirea «menajamentului pădurii Lipoveni, județul Suceava, proprietatea comunei Lipoveni. în suprafață de 94 ha. 1100 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. c) .Regulamentul de exploatare al pădurii Hamnica, județul Buzău, județul Buzău, proprietatea Ștefan N. M, Fopescu, în suprafață de 52 ha. 9700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani. Revi- zuirea după 15 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Broșteni, județul Vâl- cea, proprietatea Ecaterina Păcuraru, în suprafață de 40 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Amenajamentul pădurii Hălăucești, județul Roman, proprieta- tea Alexandru Guțulescu, în suprafață de 30 ha. 1100 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani.-. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Rușii Ciomârtan, județul Publicații 03 Dorohoi, proprietatea loan lordache Lupașcu, în suprafață de 18 ha. 2000 mp. Regim și tratament crâng eu rezerve. Revoluția 25 ani. Revi- zuirea după 20 ani. Dată astăzi 17 Ianuarie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss> Horia Lazâr. _ No. 1275/942, a) Amenajamentul pădurii Sicula. județul Arad, proprietatea co- munei Sicula, în suprafață de 186 ha. 4500 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Zăvoiul Popa Roman, județul Teleor- man, proprietatea Marin și Ion Stan Cojoaca, în suprafață de 61 ha. 3000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. Data astăzi 17 Ianuarie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horio Lazăr. No. 1277/942. a) Amenajamentul pădurilor din Ocolul Silvic Crucea Domeniul Broțleni județul Neamț, proprietatea A. S. R. Principelui Nicolae, în suprafață de 11396 ha. 7855 mp., tratată în 5 Serii de codru cu tăeri rase și revoluția ICO ani; o serie de codru grădinărit cu termenul exploata- bilității 100 ani și una serie de protecție cu exploatabilitate fizică. Re- vizuirea în anul 1946. b) Revizuirea amenajamentului pădurii Hodoș-Eodrog, județul Arad, proprietatea Mânăstirei Hodoș-Bodrog, în suprafață de 76 ha. 7200 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani Revizuirea c) Regulamentul de exploatare al pădurii Mărunțișul, județul Dâm- după 10 ani. bovița, proprietatea C. Bosianu, în suprafață de 61 ha. 8263 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 5 ani. Revizuirea după 5 ani. Dată astăzi 2 Martie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 6068/942. a) Amenajamentul pădurii Andronicescu, județul Câmpulung, pro- prietatea Nistor D. Andronicescu și soția, in suprafață de 132 ha. 7100 mp. Regim și tratament codru cu tăeri grădinărite. Termenul exploata- bihtății 90 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Zăplazi, județul R.-Sărat, proprietatea Gh. Popescu Baldovin, în suprafață de 45 ha. 3745 mp. Regim șl trata- ment crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Revizuirea amenajamentului pădurii Talpoș, județul Bihor, pro- prietatea Comunei Talpoș, în suprafață de 337 ha. 5400 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 40 ant. Revizuirea după 10 ani, d) Amenajamentul pădurii Socolești, județul .Mehedinți, proprie- tatea moștenitorilor A. Dejcescu, în suprafață de 24 ha. 4300 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. 94 Publicații e) Revizuirea amenajamentului pădurii Râpa, județul Bihor, pro prietatea comunei Râpa, în suprafață de 298 ha. 8000 mp. Regim și tra tament crâng compus. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. f) Amenajamentul pădurii Barna, județul Roman, proprietatea co- munei Boghicea, în suprafața de 63 ha. 5300 mp. Regimul crâng. Revo - luția se va stabili la data începerii exploatărilor. Revizuirea după 10 ani g) Amenajamentul pădurii Pravăț, județul Huniedoara, proprieta- tea statului, în suprafață de 513 ha. 4100 mp., tratată în o serie de codru cu tăieri rase și revoluția 80 ani și una serie de protecție cu exploata- bilitate fizică. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 9 Fevruarie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ssl Horia Lazâr. No. 3778/942. a) Revizuirea amenajamentului pădurii Dângești, județul Argeș, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din București. în suprafață de 1834 ha. Regim șl tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 100 ani. Re- vizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Dumbrava, județul Alba, proprietatea Episcopiei Romano-catolice din Alba lulia, în suprafață de 377 ha. 9400 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 105 ani Revizuirea după 10 ani. C) Regulamentul de exploatare al pădurii Lucieni, județul Muscel, D-ttu și Alex. Vlădescu, în suprafață de 141 ha. 900 mp. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Amenajamentul pădurii Piciorul Jedului, județul Alba, proprie- tatea Biserîcei Greco-catolice Răchiș, în suprafață de 106 ha, 5600 mp tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Amenajamentul pădurii Pârâul Porcului, județul Alba, proprie- tatea comunei Ciugudul de Jos, în suprafață de 104 ha. 800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani f) Amenajamentul pădurii Sasului și Chicioara, județul Alba, pro- prietatea Erdt losif, în suprafață de 86 ha. 6300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. g) Regulamentul de exploatare al pădurii Bârsești, județul Argeș, proprietatea Augusta P. Băltescu, în suprafață de 32 ha. 2600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 28 ani. Revizuirea după 20 ani Dată astăzi 9 Fevruarie 1942, în cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii șl Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. NO. 3777/942. Art. II. — Revizuirea amenajamentelor, regulamentelor de exploa- tare mai sus menționate, se va face la epoca stabilită In dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri in total sau în parte intră în dispozî- țiunile legilor pentru protecția monumentelor naturii, pădurile nece- sare apărării naționale, pădurilor de protecție, revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc se'aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept publicații 95 definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru ■eforma agrară. Constatăndu-se însă în urmă că arătările din acest amenajameni negulament de exploatare), referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au suferit schim- bări fortuite, el se va revizui imediat, fie din punct de vedere tehnic silvic, fie asupra proprietății etc. Amenajamentul (regulamentul de ex- ploatare) nerevizuit Ia termen de parte, este nul și neavenit. Art. IV. —• Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res pective și articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii. Art. V și ultimul. — Domnul Director al Direcției Silvice, este însărcinat tu executarea prezentei Deciziuni. revista pădurilor Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu Ilie C. Demetrescu D Sburlan N. Ghelineziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondată în anul 1886 Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte: Drâcea D. M. Vice-Președinți: Stinghe N. V. Casier: Rădulescu M. Secretar general: C. Emanoil {N. Ghelmeziu Ilaralamb At. MEMBRII: Butoi Alex, Chirița C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Floreseu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. lonescu I. A, Lazăr H,' Manoilescu Mircea Minescu G. Năstăsescu G. Nedelcovici Ath. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion I 4 Cenzori: N. Burculeț, Vencu Georgescu și I. Paladian. Cenzori supleanți; St. Georgescu, Șt. Predescu și Gr. Vasilescu. PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an pentru instituții..................... 500 lei „ „ „ „ particulari................. 300 „ „ membrii Societății . . . 200 „ „ „ ,, conductori și brigadieri . . 75 „ Numărul....................................................25 „ Manuscrisele nepublicate se înapoiază. r REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul Gr. Eliescu D. Sburlan de redacție: Uie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondată tn anul 1886 Persoană, morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte : Drăcea D. M. x- r Stinghe N. V. Vice-Președinți: ■ , ... [ Nedekovici Anastase Casier : Rădulescu M. Secretar general: C. Emanoil Secretari: ( N' Ghelmc2iu L Haralamb At. MEMBRII ; Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Die Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. Popescu D. I. Lazâr H. Manoilescu Mircea Minescu G. Năstasescu G. Rodoteatu St, Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion Cenzori: N. Burculeț, Vencu Georgescu și I. P al a d ian. Cenzori supleanți: St. Georgescu,, Șt. Predescu și Gr. Vasilescu. PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an pentru instituții.......................... 500 lei „ „ „ „ particulari . . . . . 300 „ „ „ „ „ membrii Societății . . . 200 „ „ „ „ „ conductori și brigadieri . . 75 „ Numărul...............................................25 ., Manuscrisele ncpublicate se înapoiază. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE; D. A. S BURLAN ARBORII ȘI PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. SDNGHE AMENAJAREA PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚI] DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 304 PAGINI Dr. G. ELIESCU PROTECȚIA P ADU RILOR UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 a- r ' r ' .. r „ , ■ — ■ „BUCOVINA" I. E, TOROUȚIU, BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHE Înscrisă In Registrul de publicațiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. 1 comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația: Buleva ’dul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 54, Nr, 3 4 MARTIE—APRILIE 1942 SUMARUL: Studii: . , . C C, Georgescu, I. Morariu și P. Crețoiu: Contribuțiuni Ia studiul speciilor de Quercus în România ’ — — — — — — — — — — — 97 S. Pașcovschi: înmulțirea prin drajonare la unele specii .lemnoase în con- dițiuni grele de vegetație — — —■ — — — — — — — — 195 Comentarii — însemnări; AL Haralamb: Contribuțiuni la cunoașterea răspândirii cerului în basi- nul Mureșului — — — — — — — — — ■— — — — 199 S. Silian: Administratorii obștiilor de moșneni și ai composesoratelor — 115 Tr H,: Zece porunci pentru protecția ta — — — — — — — — — 122 Vânătoare — Pescuit: Silviu Georgescu: Amenajarea pădurilor destinate culturei fazanului — 122 Cronica internă (p. I26> Cronica externă (p. 133), Cronica cinegetică (p. 136), Cărfi (p. 145», Reviste (p. 142), Inform afumi (p. 148), Necrolog (p. 151), Legi (p. J53), Soc, „Progresul Silvic" (p. 154). SOMMAIRE: Etudes: Contributions â l’etude des especes de chene da Roumanie. Quercus Virgiliana Ten, — — C. Georgescu, I. Morariu și P. Crețoiu La regâneration par dra- geons â certaines espe-^ -s ces ligneuses en situa- tions difficiles de vege- tation — — — — S. Pașcovschi Commeataires- Contributions â la con- naissance de la repar- tition du chene chevelu danslebassin de Mureș At.Haralamb Les administrateurs des forets apparienant aux collectivites — — — S. Silian Oîx regles pour ta pro- tection — — — — Tr. H. Chasse et Piscicuiture: L’amânagemant , des fo- rets destinees â la cul- ture du faisan — — S. Georgescu Chronique, Livres, Revue des revues, Nouvelles, Necrclogie, Lois. Soc. „Pro- gresul Silvic". INHALT: Abhandlungen: Bcitrăge zur Kenntnis der Quercus-Arten in Ru- mânien. Quercus Virgi- liana Ten. — — — C. Georgescu, I. Morariu u. P. Cretzoiu Wurzelausschlagsvermeh- rung einiger unter un- giinstigen Umstănden wachsenden Holzarten. S. Pașcovschi MitteiZungen: Beitrâge zur Kenntnis der Zerreichenverbreitung des Mureșgebietes — At, Haralamb Die Verwalter der ge- meinschaftlichen Bauern und Kommpossessoral- wălder — — —• — S. Silian Zehn Gebnte zu deinem Schutz — — — — Tr. H. Jagd und Fischerei: Einiichtung der Wălder zur Fașanenziichtung— S. Georgescu Chronik, Biicherschau, Zeitschriften- schau, Nachrichten, Nachruf. Clișeu S. Pașcovschi. Populus robusta Schneid. în grădina dendrologică dela Bazoș (jud. Timiș) care aparține Institutului de cercetări și experimentale forestieră. Populus robusta Schneid. dans le jardin dendrologique de Bazoș (dep. Timiș), appartenant â 1'InstitUt de recherches forestieres de Roumanie. Clișeu S. Pașcovschi. Cercis canadensis L. în. floare, în grădina dendrologică -dela’ Bazos 0ud. Timiș), care aparține.Institutului de: cercetări și experimentale forestieră, Cercis canadensis L.' en fleure, dans le jardin dendrologique de Bazoș (dep. Timiș), appartenant â l’Institut de recherches forestieres de Roumanie. ■REVISTA PĂDURILOR ANUL 54 — Ni. 3—4/1942 CONTRIBUTIUNJ LA STUDIUL SPECIILOR DE QUERCUS DIN ROMÂNIA Quercus Virgiliana Ten. de C. C GEORGESCU, I MORARIU șl P. CRETZOIU In Flora Romaniae Exsiccata *) s’a distribuit la Nr. 2197 un exemplar de Quercus Virgiliana Ten. recoltat din Banat de prof. Al. Borza. Aceasta constitue o descoperire interesant.» pentru flora arborescentă a României. In articolul de fată noi Eig. 1. — Aienh-1 lui Quercus VirgiUana Ten. suntem în măsură a arăta prezenta acestei specii în' mai multe părți ale țârei și în acelaș timp să determinăm unitățile repre- zentate în flora noastiâ din această specie. Totodată dăm la h Bul. Gvăd. 0ot. și Muz. Cluj, Ir Timișoara. XXI. 1941.. gț C. C. Georgescu, I. Morariu și P. Cretzoiu fiecare unitate caracterele de recunoaștere și alăturăm o cheie de determinare a tuturor unităților întâlnite de noi. Qusrcus Virgiliana Ten., FI. Neap. V (1836) 262: ap. Swartz, O., Mcn. d, Eich. I (1937) 154. Q. S t r e i m i i Heuff. in Wacht., Zeitschr. Nat. Heilk. 1 (1850) 97.; Freyn. Verh. Zool. Bot. Wien XXVII (1877) 422. Q. Budayana Haberle ap. Heuff. in Wacht. 1. c. 97. Q. Esculus Bert. FI. it. X (1854) 215 p. pte. Q. Robur ssp. s e s s i 1 i f 1 o r a y Virgiliana p. pte. DC. Prodr. XVI, 2 (1868) 7. Q. saxicola Vuk. Form. Querc. croat. (1883) p. pte. Q. H ii c i an a Vuk. ap. Hirc, Rad. jugosl. Ak. LXIX (1884) 212. Q. Dalechampii Wenzig, Jahrb. Bot. Gart. Berlin IV (1886) 191 p. pte.; Asch. et Grabn., Syn. IV (1911) 478, Q. apennina Posp., (FI. Ost. Osteni. I (1897) 318; Asch. et Grabn. Syn. IV (1910) 940. Q. croatica Posp., 1. c. 320. Q. p u • bescens vor. provincialis Camus. Les chenes (1936) II Atl., pl. 130, expl. p. 35 și nota. Arbore inalt, rareori arbustiv, cu coroana întinsă, destul de deasă. Lujerii anuali cenușiu alipit tomentoși, cu peri fasci* culați, izolați, întrețesuți cu peri lungi, mai târziu glabrescenți sau glabri. Mugurii mari de 5—8 mm. lungime și 3—4 mm grosime sau chiar mai mari, ovali la vârf acuți sau obtuzi, în patru muchii, cenușiu tomentoși, de culoare brunie sau brun roșcată. Stipele tomentoase, cad de timpuriu. Frunzele mari sau mijlocii, rareori mici (în locuri aride) îngrămădite în rozetă spre vârful lujerilor, cu pețiolul lung de aproximativ 25 mm, une- ori mai scurt (pe lujerii târzii uneori aproape sesile), la început pâslos păros apoi glabru, lamina lungă până la 16 cm și lată până la 13 cm, oblong-obovată până la lat-obovată, baza mai adesea subcordată, rareori cuneată, vârful rotunzit sau obtuz sau treptat acuminat, lobat-fidată, cu sinuri înguste și adânci, până la sinuat-lobată, de fiecare parte cu 4—7 lobi, lat-alungiți până la oboyați, regtilat dispuși și îndreptați înainte, cu marginea întreagă, scurți și rotunziți, sau sublobați cu 1—3 lobi ascuțiți sau obtuzi, fața superioară păroasă, adesea devenind glabră și lucioasă de culoare verde închisă, fața inferioară cu toment des cenușiu constând din peri stelați, peri fascîculați mărunți și peri simpli întrețesuți, adesea mai târziu glabrescentă și glau- cescentă. Nervurile laterale proeminente, 6—8 de fiecare parte, Îndepărtate, cele bazale ± perpendiculare « 80°). cele supe- Contribuțiuni la studiul speciilor de Quereus din România 99 rioare diverg în unghi ascuțit (40°), cu numeroase neivuri in- tercalare, rețeaua de nervuri fină deasă și ± neregulată. Amenții masculi lungi până la 8 cm, lânoși, sepalele lan- ceolate 6—8, antere oblongi și aproape tot atât de lungi cât și filamentele, de coloare verde închisă; florile femeie cu peuunculii lungi de 6—8 cm, în raceme de câte 2—5, laciniile perigonului alungit-ovale, păroase. Fructele 2—4 pe un peduncul, gros și tomentos, lung de 3—8 cm, uneori prin avort are subsesile și subsolitare. Cupula destul de mare înaltă de 12—30 mm și largă de 10—18 mm în diametru, cu pereții groși, cenușiu mătăsoși tomentoasă pe din- afară, scvame ovat-lanceolate, puțin gheboase slab adpres im- Fig. 2. — Quereus Virgiliana f. typica (Posp.) Schwz. loc. Curt-Bunar distr. Durostor, V» măr. nat. bricate și cu vârful îngustat într’un apendice obtuz și gălbui. Ghinda elipsoidal ovată ascuțită, lungă până la 40 mm și groasă până la 22 mm diametru. Semnalat de Schwartz, din regiunile europene su- dice și mediteraniene, unde este patria lui și anume: începând din Corsica peste Sicilia, Italia, Peninsula Balcanică, spre N până în Croația, Ungaria de S., Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Thracia estică, spre S până în Eubea, Attica și Nordul Peloponezului. După lucrarea autorului sus menționat am putut alcătui harta (Fig. 1) alăturată cu răspândirea speciei de față. Din această hartă se vede că Quereus Virgiliana este o specie Cen- tral mediteraniană cu o răspândire certă în Italia, Peninsula 100 C. C. Georgescu, 1. Morariu și P. Cretzoiu Balcanică; probabil că se află și în Sudul Franței, de unde s’a identificat de A. Camus sub numele de Quercus pubescens var. provincialis și pe cari noi l-am trecut în sinomia lui Quercus Virgiliana Ten. După cât se vede, în arealul acestei specii arătat de au- torul susmenționat, nu este cuprinsă în România, deoarece în literatura anterioară nu se află citată specia din teritoriul nostru. S’ar fi putut bănui prezența sa din faptul că la Q. a p e n n i n a, o sinonimie a lui Q. V i r g i 1 i a n a Ascheraon și Grăbner (1. cit. 491) menționează cu semnul întrebării o rasă a lui Q. p e n d u 1 i n a, din Ardeal și Ungaria. Rezultă că descoperirea speciei în flora noastră se datorește d-lui Prof. Al. Borza, care o publică și o distribuie, cum s’a văzut. în .Flora Romaniae Exiccata” Nr. 2197, (Bul. Grad. Bot. și Muz. Cluj la Timișoara XXJ-1941), sub numele de Q. Virgiliana Ten var. Streimii Heuff. Materialul cercetat de noi ne arată că în România este răspândit sporadic în părțile sudice ale țării și anume în Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Basarabia de Sud. Matei ialul nostru arată combinația de caractere proprie, după Schwartz, acestei specii. Dar întrucât majoritatea exemplarelor de herbar cercetate nu prezintă și fructe este necesar ca prin noi recoltări de material și prin observații de teren să se verifice exactitatea determinărilor noastre. Este de remarcat că specia prezintă la noi o mare scară de variabilitate var. con gest oi des C. Georg. et I. Mor. n. var. Folia magna vel mediocra, petiolata; petiolus usque ad 18 mm longus, lamina coriacea, obovata usque obovata-oblonga, basi cordata usque attenuata, sinuato lobata. lobis utrinque 4-5 (-6), rotundatis vel emarginatis, paris lobis inferioris saepe pa tentibus, supra sparsim puberula, subtus tomentella vel glau- cescentia. Frunze de mărime mijlocie până Ia mari coriacee, lungi de 9—16 cm și late de 5—10 cm, baza cordiformă până la ate- nuată, vârful rotunzit, pețiolul relativ mai scurt decât la cele- lalte varietăți până la 18 (20) mm lungime, limbul obovat sau oblong obovat, sinuat lobat, de fiecare parte cu 4-5 (-6) lobi rotunziți, cu marginea întreagă sau emarginafâ. perechea infe- Contribuțiuni la studiul speciilor de Quereus din România 101 rioaiă de lobi aproape perpendiculară, cele superioare A în- dreptate înainte. Acestei varietăți aparțin indivizii cari prin formă și mă- rimea frunzei amintesc de Q. c o n g e s ț a Presl. (apud Schwartz 1. c. Atlas pl. XXXIV f. 4 și 10). Ca formă de frunză se mai aseamănă și cu Q. pubescens var. provincialis Ca- mus. Se deosebește de toate celelalte varietăți prin numărul mai mic de lobi, modul de lobare al frunzelor sinuat lobate, lobii cu marginea întreagă și părozitatca persistentă a frun- zelor pe fața superioară îl separă distinct de varietatea Te- n o r e i. iar lobii larg rotunziți și consistența corîacee și nu rigidă a frunzelor îl diferențiază de var. ambigua, însă Fig. 3, —- Quereus Virgiliana f. typica (Posp.) Sthwz.; loc. Curt-Bunar distr. Durostur, 'h din mâr. nat. persistența perilor pe fața superioară îl apropie de această varietate. Unele forme mai reamintesc de Q. pubescens f. pubescens (Loud) Schwz., dar combinația tipică a carac- terelor de Virgiliana îl separă net și ne-a determinat să-l încadrăm acestei specii. [02 c. C. Georgescu, I. Morariu și P. Cretzoiu Material: Distr. Tighina: păd. Gârbovăț, leg. C. Georgescu IX 1935 IIP '). Distr. Caliacra: Valea Canara în apropierea satului Sara- nebe. leg. Pașcovski, VIII, 1937, HP. Distr. Buzău com. Jugureni: pădurea Runceni trupul Tu- fele din Deal, leg. Pașcovski, IX: 1932, HP. var. T e n o r e i (DC.) Schwz. Monogr. der Eichen Eur. u. Mittelmg. I (1937) 160. Frunzele mari și late moi, penat- fidate, cu lobii lățiți, lungi și adesea iarăși lobulați, cu fața superioară glabrâ iar cea inferioară glabrescentă sau sbârlit pu- berulă și lanat păroasă pe nervuri, verzuie. f. t y p i c a (Posp.) Schwz. 1. c. Material: Distr. Mehedinți: Vârciorova în pădure deasupra liniei ferate alt. cca. 60 m, sol gianitic șistos, leg. AI. Borza și Al. Buia, IX, 1941, FI. Rom. Ex. Nr, 2197, HP. (apărut sub numele de Q. V. var. Streimii Heuff.). Distr. Timiș: Timișoara, pe dealuri aproape de satul Ulma leg. I. Wagner, VIII, 1876, HB. Distr. Vlașca: păd. Ogarca, leg. I, Lupe, X, 1939, HP. Distr. Buzău com. Jugureni: păd. Runceni, alt. 440—510 m, leg. Pașcovski, X, 1936, HP. Distr. Durostor: păd. Curt Bunar, leg. Badea, Cretzoiu. Neuwirth și Pașcovski, VI. 1938, HP. Bobla coastă aridă, leg. Pașcovski, VI, 1938, HP. Distr. Tulcea: păd. Ciucurova, leg. Z. Przemețchi. IX, 1937, HP. f. brachyphylloides (Vuk.) Schwz., 1, c. Distr. Vlașca: păd. Ogarca, leg. I. Lupe, 1939, HICEF. var. ambigua (DC.) Schwz. 1. c. Frunze mijlocii rare- ori mari, coriacee până la rigide, cu lobii mai înguști și ascu- țiți, cu sinuri largi și puțin adânci, în stare adultă pe fața superioară puberule, pe dos tomentoase sau glabrescente și glaucescente. Aci aparțin tipuri xeromorfe paralele cu cele de 1) HP. = Herbaiul Laboratorului Botanic al Școlii Politehnice București. HICEF = Hcrbarul Inst. de Cercetări șl Experiențe Fores- tiere București. Contribuțiuni la studiul speciilor de Quercus dm România 103 Q. p. var. undulata, cu care de altfel prezintă și raporturi de hibridizare numai convergențe adaptative. Distr. Gorj: dealul Pocruia în împrejurimile Tismanei. leg. Petcut și Cretzoiu, HICEF. Cheie pentru determinarea varietăților și formelor de Q. Virgiliana Ten., întâlnite până acum în țara noastră. 1. A. Pețiolii frunzelor scurți sub 20 mm frunzele co- riacee (groase), cu lobi rotunziți ori slab emarginați Fig; 4. — Quercus Virgiliana var. congestoides Georg. et I. Mor., loc. Gflrbovăț prope urbe Tighlna, ’/j din măr. nat. var. cong estoides C. Georg. et I. Mor. B. Pețiolii mai lungi de 20 mm. . 2 2. A. Frunze ierbacee până la coriacee, mari, lobii lăți adesea sublobați, adulte pe fața superioară glabre. var. Ten or ei (DC.) Schwz. a) Frunzele mari, fructele lung pedunculate f. t y p i c a (Posp.) Schwz. b) Frunzele mici, fructele scurt pedunculate f. biachyphyphylloides (Vuk.) Schwz. 104 C, C. Georgescu. I. Morariu și P. Cretzoiu B. Frunzele coriacee până la rigide, mijlocii, rareori mari, lobii mai ingu^ti. scuti sinurilc deschise, adulte pe fața '•uperioarâ sparsiu puberule. var. ambigua (DC.) Schwz. Contribui ioni' d i’ttude des especes de cheue de Rouwanic Quereus Virgiliana Ten. Beitrâge zur kenntnix der Quercus-Arten in RumdnieN. Quereus Virgiliann Ten. Die Verfasser bestătigen das Vorkommcn von Quereus VirgiUa*".. Ten in Rumănien und ergânzen in Abb. I. das von Schwarz angegeoene Verbreitungsgebiet diesel* Art. Es werden die systematischen Einheiten aufgezăhlt, die in Rumănien bis jetzt nach Herbarienbelege bestimnit w erden sind. C. Georgescu und. I. Mol aria beschreiben weiter eine neue Varietăt, deren Merkmale îolgenden sind: var. congestoides C. Georg. et I. Mor. Blatter mittelgross bis gross. etwas kiirzeren, bis 18 (20) mm langen Stiel; Blattspreite 9- -16 cm iang und 5—13 cm breit. in Umriss breit verkehrt — eiformig, au der Basis breit herzformîg bis abgerundel, der Spitze abgerundet. seicht geschweift-geiappt. oberseits spărtieh behaart bieibend unter- seits behaart und bereift. jederseits mit 5—7 kurzen. rundlichen, ganz- randigen eder schwach ausgcrandsten Absehnitte: die untersten Lappen waagrecht abstehend die obersten narii vorne vorgestreckt. Die Biatt- form erinnerl am Qu. congesta Presl. wie auch am Qu. pubescens var. provincialis Camus. Die lateinische Diagncse ist im rum. Text. In Vergiech mit anderen Varietăten ist diese durch die kleinere Lappenzahl. die seicht gesehweifte Lappung. die ganzrandigen. breiten und abgerundeten Lappen bezeir-hnet. Din lucrările Institutului de Cercetări și Experimentație Forestieră din România înmulțirea prin drajonare la unele specii • LEMNOASE IN CONDIȚIUNI GRELE DE VEGETAȚIE de Ing. S. PA$COVSCHI Este cunoscut că multe specii lemnoase sunt în stare să se înmulțească intens pe cale vegetativă, dacă ajung să crească în condițiuni nefavorabile fructificatiei. In general acest fenomen se întâmplă în situații extreme, la limitele ariei speciei res- pective. fie în altitudine, fie în latitudine. Se citează astfel de ex. cazul molidului din Nordul extrem, la limită între pădure și iundră, care se înmulțește regulat prin marcotaj, pe când la noi această facultate a lui este aproape necunoscută. La noi în tară în regiunile stepice, adică la limita sudică a pădurilor, ulmul de ex. arată deasemenea o tendință bine pronunțată de a se întinde prin drajonare, dând naștere boschetelor dese. Aceeași proprietate o au și diferiți arbuști de stepă, care repre- zintă de obiceiu esențe premergătoare pădurii în aceste regiuni: porumbarul, cireșul pitic etc. (P. Enculescu, „Zonele de vege- tație lemnoasă din România1’, pag. 193—194) l). Nu este însă neapărată nevoie ca o specie să se găsească la limita ariei sale pentru a manifesta această facultate. Anu- mite combinatii ale factorilor microclimaterici pot să creieze deasemenea un „mediu-limită“, în care conditiunile devin ne- Ij Asupra drajonării în general informațiunile cele mai intere- sante se găsesc la M. Biisgen. „Waldbăume", Jena, 1927, pag. 73—74; se face acolo și o clasificație a esențelor forestiere după facultatea de a drajona. Dintre autorii români Ing. M. Petcuț s’a ocupat în ultimul timp de drajonare la stejar pedunculat și cer („Vitalitatea rădăcinilor de ste- jar", Revista Pădurilor, 1939. Nr. 2). De fapt fenomenele descrise de D-sa sunt de altă natură, decât observațiunile mele de mai jos, deși au și un caracter comun, anume se produc deasemenea în condițiuni grele de vegetație 106 Ing. S. Pașcovschi favorabile pentru fructificație, și în locul ei trece înmulțirea vegetativă. Lipsa de lumină, provocată prin umbrire excesivă, poate produce la anumite specii înmulțirea prin drajonare; exemplarele născute pe această cale rămân deobiceiu piperni- cite, capătă o formă particulară și nu aiung aproape niciodată să înflorească și să fructifice. Exemplele de mai jos se referă mai ales la acest caz, combinat câteodată și cu influența altei factori. Prima specie de care trebuie să mă ocup aici este salba moale (Evonymus europaeu.s L.). Am și avut ocazia să descriu cazul cel mai interesant de înmulțire prin drajoni la această plantă. Anume în pădurea Peleticu-Muntele Tinosu, Ocolul Sil- vic Focșani, am găsit la punctul ,. Fântâna lui Cucu“ un tufăriș întreg, care ocupă cca 100 mp. suprafață. Este constituit din fire dese de salbă moale, neramificate și înalte abia de 20—30 cm. Alte plante nu se găsesc printre ele. Am descoperit acest tufăriș toamna după ce și-a pierdut frunzișul; avea un aspect foarte curios, ca o mulțime de bețișoare verticale, scurte și groase, acoperind des ca o perie toată suprafața solului. Sub pământ am găsit o împletitură de rădăcini lungi; din fiecare apăreau mai multe tulpini, la distanțe scurte între ele *). Alt punct, unde am găsit salba moale foarte abundentă sub această formă pi- tică, este pădurea Slobozeanu Mic, Ocolul Silvic Tisău. Aici însă nu formează desișuri compacte, ci se găsește răspândită peste tot sub masiv; rădăcini lungi orizontale poartă fiecare câte 1—3 tulpini neramificate, de 20—30 cm înălțime. Tot acolo am găsit și câteva exemplare de salbă râioasă (Evonymus verrucosus Scop ), deasemenea pipernicite și năs- cute prin drajonare în acelaș fel. Această specie însă pare să se preteze mult mai puțin înmulțirii vegetative. Salba mare (Evonymus latifolius Scop.) deasemenea a fost găsite de mine în formă pipernicită, cu rădăcini lungi și câteva tulpini aeriene, anume în pădurea Șoimoș, Ocolul Silvic Radna2). Alti arbuști, la care am observat acelaș fenomen și 11 atribui aceleiași cauze, — umbra prea mare, — sunt: lemnul câinesc (Lingustrum vulgare L.), clocotișul (Staphylea pinnata 1) A se vedea și „Vegetația arborescentă a munților iud. Râmni- cul-Sărat“, Revista Pădurilor, Nr. 5/1935. 2) „Revista Pădurilor", Nr. 1/1938. înmulțirea prin drajonare la unele specii lemnoase '07 L.) și călinul (Vibumum opulus L), toți în pădurile Ocolului Silvic Tisău, în arborete de fag mai ales; la aceste specii însă înmulțirea vegetativă pare mai puțin frecventă. Mai interesant este faptul că și anumite specii de arbori rămân câteodată ca exemplare pipernicite, care nu ajung de loc sa fructifice și caută să se înmulțească prin drajonare. Fa- cultatea teilor de a drajona puternic este de mult cunoscută. Dar cred ca este o excepție ceea ce am găsit eu, tot în Ocolul Silvic Tisău, pădurea Pietroasa-Bădeni: puieți mici de teiu argintiu (Tilia tomentosa Mnch.), proveniți desigur din să- mânță, dar nedesvoltați, cu tulpini abia de 10—15 cm înăl- țime, în schimb cu rădăcini foarte lungi și puternice, din care mai apar 1—2 tulpinițe, la fel de pipernicite. Mai frecvent pare fenomenul Ia sorb (Sorbus torminalis (L.) Cr.) și mai ales la scoruș (Sorbus domestica L.). Aceștia, crescuți la umbră, de- seori rămân piperniciți, înalți până la V2—1 m, și se întind prin drajonare, mai multe tulpini apărând din aceiași rădăcină. Cazul a fost observat dc mine tot în pădurile Ocolului Silvic Tisău, iar în ce privește scorușul — și în pădurea Mârceasca din Ocolul Silvic Mărgineni. In parcul Școlii Silvice dela Gurghiu există un exemplar de mălin (Prunus padus L.), plantat desigur și crescut ca arbore frumos, care fructifică des. Fructele lui sunt mâncate de pă- sări, care răspândesc semințele în toate părțile. S’au instalat astfel o mulțime de puieți, dar crescuți la umbră au rămas toți piperniciți. Nu știu din ce cauză, cei mai mulți se găsesc toc- mai acolo unde desișul arborilor bătrâni este mai mare, în par- tea joasă a parcului, lângă lac. Acești puieți au rămas ca nuiele neramificate până la 1 m înălțime; în pământ însă prezintă rădăcini groase și lungi de câțiva metri, întinse orizontal aproa- pe de suprafața solului; din fiecare rădăcină pornesc câteva tulpini. ’ r ” Toate exemplele de mai sus au drept cauză umbra prea mare (masivul bătrân prea des). Am observat însă și unele ca- zuri când acelaș fenomen s’a produs din alte cauze. Pe vârful Ulmușoru. în Ocolul Silvic Râmnicul Sărat, pe un teren cu panta foarte repede și foarte pietros, am găsit mai multe exem- plare pipernicite de Evonymus verrucosus Scop., Lonicera xy- losteum L. și Sorbus torminalis (L.) Cr. Toate acestea formau drajoni. La L, xylosteum însă am găsit și fructe; era destul 1UM Ing. S. Pașcovschi de ciudat să vezi tufele mici, abia de 15—20 cm înălțime, pur- tând fructe. Aici cred că înclinația mare a terenului, unită cu natura solului, au provocat condițiuni de uscăciune exagerată, trebuie adăogată si altitudinea mare (945 m), aproape de limita superioaiă pentru toate aceste specii. Scumpia (Cotinus coggygria Scop.) în regiunea de dealuri din Muntenia aproape peste tot rămâne pipernicită și se înmul- țește prin drajonare. Am avut ocazia s’o observ în Ocolul Silvic Tisău, în mai multe păduri, în Ocolul Silvic Râmnicul Sărat în pădurile Buda și Modreni în special, și în Ocolul Silvic Foc- șani, pădurea Pelticu-Muntele Tinosu. Peste tot aici se găsește cam la limita sa superioară (alt. cca 350—550 m). Ocupă mai mult culmile dealurilor, formând subarboret în masive de go- run. Peste tot rămâne pipernicită, ca nuiele neramificate și înalte abia până la 50 cm în mediu; reproducându-se însă prin drajoni, tulpinile apar una lângă alta și formează un desiș compact, care se poate întinde pe zeci de metri distanță în lungul culmii dealului. S’ar părea deci că și în cazul scumpiei lipsa de lumină este cauza imediată a înmulțirii vegetative. Totuși fără îndoială se resimte și influența condițiunilor ne- prielnice în general pentru vegetarea ei la o altitudine prea mare. Lo rependration par drageons ă certaines espeees lipneiises en situaiions difficilex de vegetation. Le phenomene de la regeneration des especes par voie văgâtative est assez connu, surtout quand elles se trouvent en situations extremes: ă la limite de leurs aires altitudinales ou latitudinales. Mais il n’est pas absolumenf necessaire qu’une espece soit â la limite de son aire de vâgătation pour qu'elle manifeste cette faculte de regeneration par drageons. Certaines faefeurs microclimatiques peu- vent mettre l’dspece respective en situation de ne pas se regenerer par semences. Dans ce cas. elle passe ă la regeneration pa>- voie vegetative I.e manque de lumicrc — c'est ă dire un ombrage excessive — peut. y aboutir. „ " L’auteur en releve quelques cas rencontres par lui en divers en- droits de Ia Roumanie. C'est surtout Evonymus europaeus L, qui pr6- sente cette tendance. II a observe aussi le phenomene a d’autres arbres et arbustes qu'il attribue â la meme cause; soit: Tilia tomentosa Mnch.. Sorbus torminalis (L.) Cr„ Sorbus domestica L., Primus padus L.. Ligu- strum vulgare L., Staphylea pinnata L. et Vibumum opulus L, COMENTA RH—1N‘ •■șului 111 /----: / dor râu- a / v > d3 -^nunu, 05 S CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAȘTEREA * CERULUI IN EASINUL MUREȘULUI , de Ing. AT. HAHALAMB In ținuturile românești transcarpatine, cerul este bine re- prezentat în cuprinsul munților Banatului și pe versantul occi- dental al Apusenilor, printre fâșie care se intinde, de la Sud spre Nord, din marginea Dunării până în valea Someșului, pâ trunzând și spre Est dealungul râurilor ce străbăt părțile mun toase. Pe valeu Mureșului, după L. Fekete și T. Blattny, pătrun- derea Iui, se intinde până la Orăștie formând și o pungă sprt Sud în basinui Streiului ajungând astfel până la Hațeg ). Ulterior insă s'a constatat că suntem încă departe de a cunoaște întinderea exactă a acestei specii — ca și a altora — in Transilvania și că ea depășește în multe puncte linia tra- sată de autorii citați. Pe valea Mureșului, de pildă, cerul pă- trunde mult mai spre Est, depășind localitatea Sebeșul Săsesc. Este drept că și autorii pomeniți mai sus, într’o notiță la pag. 487 a volumului I (apărut la un an după ce s'a publicat voi. 11 în care se cuprind și hărțile de distribuție ale speciilor) arată că a fost observat și în împrejurimile localităților: Pianul de Sus. Pianul de Jos, Pei iești, Răhău, Călnic, Deal. Romos și Oraștie. Primele șase localități se găsesc în județul Alba (plasa Sebeș, la Sud de orașul Sebeș), iar celelalte două în jud. Hu- niedoara. Socotim că nu este lipsit de interes de a se interveni cu preciziuni în legătură cu prezența cerului în această regiune (a *) Lucrarea a fost prezentată Ie I. C. E. F. 1) L. Fekete und T. Blattny: Die Verbreitung der fondlich wichti- gen Băume und Străucher in ungarisehen Staate. Selmecbânya, 1914, voi. I, pag. 487—488. Idem. 1913, voi. II. harta V. 110 Ing. At. Haralamb Sebeșului), mai ales că autorii citați nu dau numiri de păduri, ci de localități. Din informațiile luate de mine -), cerul ar exista în pă- durile Groape proprietatea comunei Pianul do Sus (intervenind cu un procent de circa lO°/o), pădurea Mare proprietatea ora- șului Sebeș (procent 5%), pădurea Halinga proprietatea comu- nei Petrești (procent l“/o) și pădurea comunei Răhău (procent 1%). Primele trei păduri sunt situate în spațiul cuprins între Fig. 1. — Schița de plan a regiunii Sebeș. comunele Sebeș, Pianul de Jos și Petrești, toate pe partea stângă a râului Sebeș, iar cea din urmă pe dreapta Sebeșului la Sud-Est de comuna Petrești și Ia Vest de Răhău. In ceea ce ne privește, am avut prilejul să constatăm prezența cerului într’unele din pădurile regiunii. înainte însă de a semnala locurile cercetate de noi, ținem să arătăm că toate aceste păduri, care au în compunerea lor și cerul, acoperă poalele ultimilor dealuri (prelungiri ale munților Sebeș) care se pierd în împrejurimile localităților Cioara, Tăr- 2) Date de D-l Ing. D. Ștefănescu Șeful ocolului de regim silvic Sebeș. Contribuțiuni ia cunoașt. răsp. cerului în basinul Mureșului 111 tăria, Pianul de Jos, Petrești, Sebeș, lăsând locul teraselor râu- rilor (Sebeș, Mureș) — mănoasele terenur i agricole ale regiunii, și ele în mică parte acoperite cu păduri. Dăm mai jos locurile cu cer cercetate de noi. 1. La Vest de râul Sebeș șl la Est de râul Cugir, la poalele dealurilor, se află comuna Cioara (altitudine 250—275 m). Ur- când pe botul de deal dintre râurile Dreșmanul și Archișul, care unite la Cioara se varsă direct în Mureș, se află trupul de pădure Copăcel, proprietatea composesoratului Cioara. Pe versantul sudic, care atârnă în valea Archișului, arboretul este constituit dintr’un amestec de cer și gorun, având 8—10 m înăl- țime și 10—18 cm G. Este un crâng cu consistența 0,6, lipsit de subarboret. S’a pășunat intens. Altitudinea maximă a locului este de 400 m. Pătrunzând mai adânc în basinul Dreșmanului, la C o a s t a Răchiții (expoziție generală sudică) pădurea este formată din gorun, carpen, fag și puțin cer spre creastă. Unele exem- plare de cer ating 20 m înălțime. Proprietatea este a comunei Cioara. j Peste Creasta Răchiții (a cărei altitudine maximă este de 476 m), pe versantul estic și sudvestic, care atârnă în basinul râului Pianul (și el afluent direct al Mureșului), pădurea este compusă din gorun, fag, carpen și cer. Aici cerul ar intra ") în proporție de 20%. Și în restul Văii Dreșmanului, în aval de Coasta Răchiții, atât pe versantul drept (expus spre Vest), cât și pe cel stâng, cerul se găsește în amestec cu gorunul și fagul. Pe ver- santul stâng se găsește într’o pădure-pășune. 2. La Nord-Est de comuna Cioara se află comuna Tăr- taria, și ea situată tot la poalele dealurilor. Altitudinea locului; 250 m. Spre Nord-Est de localitate se află pădurea D o b r a i a, proprietatea urbarialistă din Tăi tăria. Pădurea, care nu are mai mult de 120 ha, este constituită din cer pe poale și cer cu go- run spre creastă. Este tratată în crâng. Are în subetaj arțarul și lemnul câinesc. Expoziția generală este vestică, iar altitudi- nea 270 m. Mai la Sud de aici, în pădurea Ciocârtea cerul in- tervine cu un procent de aproape 40%, restul fiind gorun. Pro- prietatea este a Composesoratului din Tărtăria. 3) După referințele brigadierului silvie Simion Șuvaina. 112 T n g. A t. H a r a 1 a m b In trupul de pădure Dosul, situat la Sud de Ciopârtea, cerul ajunge să fie chiar pur. Pădurea nu are însă decât circa 20 ha. Este tratata în crâng șl aparține comunei Tărtăria. 3. Comuna Petrești situată la 4.500 Km la Sud de orașul Sebeș, este proprietara unei importante întinderi de pădure. Am putut vedea o parte din pădurea situată imediat la Sud de comună, pe stânga Sebeșului pe o terasă a căreia altitudine este Fig. 2- — Pădurea comunei Petrești. In centrul fotografiei, un excmplat do cer, drept, bine elagat și cu bifurcarea produsă în partea superioară. de circa 300 m. Pădurea, tratată în crâng, este constituită din- tr’un amestec de gorun și cer de diferite vârste, la care uneori se mai adaugă și alte specii. Pe această terasă solul este argilos, foarte compact, pre- zentând la suprafață un orizont negricios gros de 1—1.50 m. iar mai jos un orizont și mai gros de culoare galbenă, si el in Contribuțiuni lu cunoașt. răsp. cerului in basmul Mureșului 113 general la fel de compact, in unele locuri acest orizont galben este mai puțin compact, având și straturi orizontale înguste de pietriș fin. Compunerea arboretelor pe această terasă variază: Uneori, în asocierea cerului cu gorunul se adaugă pârul și mărul pădureț, arțarul tătăresc, carpenul, ulmul, precum și un bogat subarboret format din salbă moale (în primul rând). Fig. 3. — Pădurea comunei Petrești. In pnmul plan, trei exemplare de cer groase și drepte, cu ritidom bine format. Cioatele din revoluțiile anterioare suni laterale. Răni de elagaj necicatrizate complet lemn câinesc, sânger, porumbar (pe liziera pădurii), citiz și răsură. Pătura moartă bine reprezentată. Am văzut astfel de amestecuri în arborete tinere, de talie măruntă (4—6 m înăl- țime), unde arborii au în general trunchiuri strâmbe, fiind acoperiți complect de licheni. Alteori cerul dispare aproape complect, arboretul fiind 2 114 Ing. A t. Haralamb constituit din gorun, mult carpen, mult arțar tătârăsc, teiu, păr și măr sălbatec. Carpenul se prezintă sub formă de vetre (mai mulți lăstari dați de la o cioată), de circa 8 cm diametru fiecare lăstar, mai toate exemplarele fiind strâmbe. Pe anumite por- țiuni carpenul este în stare aproape pură. Și acest caz tot în arborete de vârste mici. Dacă pe terasă, unde solul foarte compact (cerul fiind o specie ce vegetează bine în astfel de condițiuni) îi îngăduie să intre cu un procent important în compunerea arboretelor, ținând bine pas la concurența celorlalte specii (formând chiar pâlcuri curate), în schimb pe coaste cerul este slab reprezentat, lăsând locul gorunului și celorlalte specii de amestec. Când arboretele sunt de vârste mai înaintate, atunci ame- stecul se compune numai din gorun cu cer, cu rare exemplare din alte specii și fără subarboret, a cărui lipsă poate fi pusă in seama pășunatului vitelor. In porțiunile de pădure cu arborete de vârste înaintate am găsit exemplare de cer de 12—15 m înălțime și 10—25 cm diametru, cu tulpini în general recte și mai mult sau mai puțin cilindrice. Ritidomul este foarte bine desvoltat .Corona- mentele acestor arbori mari sunt reduse la mai puțin de 1/4 din lungimea totală a trunchiurilor, dar cu răni de elagaj neci- catrizate complet. Se remarcă ceea ce a fost deja pus în evi- dență4): rectitudinea tulpinelor până spre vârf de unde se re- zolvă în 2—4 ramuri mai groase oblice sau arcuat îndreptate în sus. Cioatele de cer din revoluțiile anterioare sunt laterale, ceea ce denotă: că exemplarele existente au luat naștere de la ni- velul solului al cioatelor și că putrezirea cioatelor nu influen- țează buna desvoltare a nouei generații care s'a individualizat complet de vechea cioată. La 12—15 Aprilie 1941 vegetația pădurii de la Petrești pornise: frunzele arborilor ce compuneau arboretul principal începuse să se desfacă. Și aici cerul se găsea în întârziere (la intrarea în vegetație) față de gorun. Contributions d la connaissance de la râpartition du chene chevelu dans Ie bassin du Mureș, L’auteur prdsente quelques prâdsions sur Ia presence du chene chevelu (Quereus cerris L.) dans le bassin de la riviere Mureș. 4) C. C Georgescu: Ceretele ca tip de pădure. II, Ceretele în- cheiate. Rev. Păd. 10—11/941, pag. 514. ADMINISTRATORII OBȘTIILOR DE MOȘNENI ȘI AI COMPOSESORATELOR ’) de Ing. S. SILIAN Obștiile de moșneni și composesoratele de păduri și pă- șuni împădurite (fiind asociațiuni de persoane fizice, cu drep- turi patrimoniale determinate), sunt persoane juridice, având ca proprietate un bun indiviz. Deși legiuitorul din 1910 și 1920 permite acestora ieșirea din starea de indiviziune, totuși, exercițiul dreptului de pro- prietate nu poate fi făcut decât tot în indiviziune, așa că facul- tatea acestora de a rupe starea de indiviziune, rămâne pur și simplu platonică (Legea modificatoare a C. S. din 18/IX/920), Curtea de Casație în Secțiuni unite, având a se pronunța asupra constituționalității legii dela 1920, a statuat că este perfect constituțională restricțiunea impusă prin art. VIII al legii din 18 Septembrie 1920, întrucât, această lege vizează numai exer- cițiul dreptului de proprietate, ceiace legiuitorul ordinar poate face fără a i se imputa că legiferează anticonstituțional. (Dec. No. 33/938 I. C. C. s. u.). Codul silvic dela 1910, extins pe întregul teritoriu al țării, prin legea din 18 Septembrie 1920, are a se aplica și compose- soratelor de păduri din teritoriile alipite. Obștiile de moșneni șunt creații nu ale legii, ci ale istoriei și tradiției românești. Asemenea colectivități (se înțeleg și composesoratele), nu au nevoie de o recunoaștere legală potrivit legii persoanelor juri- dice din 1924, sau potrivit legii asupra sindicatelor din 1921. Codul silvic prin art. 29 și următoarele, recunoaște existența de fapt și de drept a acestor colectivități, precizând că o comisiune 1) A se vedea și articolul D-lui Aurel C. Popescu: Asupra admi- nistrației și controlului la obștii și composesorate proprietare de păduri. /.Revista Pădurilor'- 10—11/941 pag. 535 (N. R.). 116 Ing. S. Si 1 ian silvică sub prezidenția judecătorului de Ocol, va avea să stabi- lească; »■ IWI 1. Numele și pronumele persoanelor fizice cari compun colectivitatea; 2. Drepturile de proprietate ale fiecărei persoane fizice asupra patrimoniului comun al colectivității. Aceste drepturi vor fi precizate în contradictoriu cu toți moșnenii și înscrise într’un tabel anume întocmit. Tabela de drepturi individuale va face parte integrantă din dectziunea pronunțată de Comisiunea silvică. Această deciziune creiază de acum înainte, titlul valid de proprietate al fiecărui moșnean sau composesor și deci al în- tiegii colectivități. Totuși, odată dreptul de proprietate indiviză stabilit, se pot ivi reclamațiuni din partea diferitelor persoane fizice sau juridice, cari și ele la rândul lor susțin a fi proprie- tare a bunurilor stabilite în tabelă. De aci diferite litigii. Legiuitorul, ca și la societățile anonime, comerciale și la persoanele juridice legal recunoscute, a fixat organe de direc- țiune și control, Art. 37 Cod silvic, precizează că, în termen de una lună dela transcrierea tabelelor de drepturi, Judecătorul de Ocol (care este și președintele Comisiei silvice, după cum am arătat mai sus), va convoca pe obșteni sau composesori, în adunare generală, pentru a-și constitui așezământul obștei sau compo- sesoratului. Textul ar ată când adunarea generală este legal con- stituită. Art, 38 Cod silvic, arată modul cum așezământul (statu- tul) ti pbue întocmit. Adunările generale vor trebui să fie anuale, conform art. 40 C. S. Ele pot fi și extraordinare în cazurile prevăzute de art 42 Cod silvic Ambele adunări vor trebui prezidate de jude- cătorul de Ocol respectiv sau de președintele Tribunalului. Odată cu constituirea așezământului, moșnenii sau compo sesorii, trebue să-și aleagă administratorii (Consiliul de admi- nistrație). Art. 46 Cod silvic limitează numărul lor la mini- mum 3 și maximum 5. Acești administratori vor alege din sânul lor un președinte și un casier. Aceste funcțiuni sunt cumula- tive, deoarece atât președintele cât și cassierul sunt în acelaș timp și administratori, altfel ar însemna ca în cazul alegerii a minimului de 3 administratori, să nu fie decât un singur mem- bru în Consiliul de administrație. Legea arată că ei lucrează Administratorii obștiilor de moșneni și ai eomposesoraiclor 117 valabil în majoritate și deriziunile lor trebuesc constatate prin procese verbale. Atribuțiunile acestora (Consiliului de admi- nistrație) sunt determinate prin lege. Acesta este cazul normal când obștea sau composesoratul, s’a constituit cu paza tuturor formelor legale. In grija sa de protector ai averii colectivităților, legiuito- rul a admis și soluționat și ipoteza obștiilor încă neconstituite cu așezământ, ceiace argumentează pe deplin că colectivitățile nu sunt creațiuni ale legii, ci ale istoriei și tradiției, după cum am arătat la început. In asemenea cazuri art. 47, alin. a. C. S., dă dreptul judecătorului de Ocol ca să numească Consiliul de administrație al colectivității, substituindu-se astfel adunărilor generale prevăzute de art. 40, 41 și 42 Cod Silvic. Judecătorul de Ocol are deci puterile depline ale Adunării generale. Admi- nistratorii numiți de el au aceleași drepturi și îndatoriri ca și administratorii aleși de Adunările generale. Problema care se pune este, dacă aceștia sunt numai sim- pli mandatari de procese ale colectivităților, sau ei au atribu- țiunile depline ale Consiliului de administrație desemnat de adunarea generală. Dacă se examinează alin. j. din art. 46 Cod silvic, se ob- servă că administratorii — cu autorizația forului tutelar — au dreptul să angajeze tot personalul necesar pentru exploatarea și paza proprietății în codevălmășie. Deasemenea, alin, d, din acelaș articol arată îndatoririle casierului. Dacă aceștia ar fi simpli mandatari numai de reprezentare în justiție, ce sens ar avea dispozițiunile cuprinse în aliniatele d și j din articolul 46 Cod silvic? Este fără îndoială situația administratorilor de- semnați de adunarea generală. Atribuțiunile fiind absolut iden- tice, administratorii provizorii numiți de judecător pe baza art. 47 alin. a. Cod silvic, pot cere întocmiri de amenajamente, au- torizații de exploatare și a face orice alt act de administrație, urmând ca soldurile realizate din diferite valorificări să fie con- semnate și distribuite ulterior întocmirii tabelei definitive de drepturi. A se susține contrariul, ar însemna, ca administrația lor să fie pasivă, bunurile să se părăginească și din organe de ad- ministrare și consevare, să devină simpli spectatori ai depre- cierii bunurilor puse sub administrarea lor. întrucât li s’ar 118 Ing. S. Silian imputa o administrare pasivă $i dăunătoare colectivității, rostul acestor administratori, ar deveni, din capul locului, nul. In viitoarele modificări ale Codului silvic, situația aces- tora ar trebui complet clarificată din punct de vedere al drep- turilor și obligațiunilor. In unele cazuri, judecătorii de ocol sau instanțele jude- cătorești (în plenul lor), au recurs la numiri de sequestri judi- ciari. Aceștia există chiar alături de administratorii provizorii, ceiace îngreuiază foarte mult exercițiul atribuțiunilor ambilor. Socotim că nu se poate orândui sequestru judiciar de către in- stanțele judecătorești decât numai în cadrul când terțe per- soane își dispută dreptul de proprietate în contradictoriu cu colectivitatea. Dar chiar în acest caz, rostul acestuia trebue li- mitat la dispozițiunile cuprinse în Codul și Procedura civilă și în nici un caz activitatea Iui nu poate fi pasivă. In lumina celor mai sus expuse, administratorii provi- zorii, nu numai că au dreptul să exploateze bunul comun, dar sunt chiar obligați a solicita forului tutelar autorizația de în- tocmire a amenajamentelor și eliberarea permiselor de exploa- tare. Altfel, spiritul legii este greșit înțeles și din protector s’ar transforma în ruinător de drepturi de proprietate. Les administrateurs des jorets appartenant ana: collectimtes. L'auteur, interpretării les articles 46 et 47 du Code Forestier rou- maîn, croit que les administrateurs des fortts appartenant aux collecti- vites, administrateurs design^s par la justiee, ont les memes droits d’ac- tionner comme ceux qui sont âlus par 1‘assembl^e generale des membres de la communautâ. „ZECE PORUNCI PENTRU PROTECȚIA TA“ de Tr. H. Este vorba de lucrător și de lupta contra accidentelor. Șefii întreprinderilor organizate pe baze moderne întrebuințează toate sistemele spre a deprinde lucrătorul să se ferească el în- suși de pericolele la care este expus în timpul muncii și spre a-itrezi atenția, a cărei lipsă s’a dovedit a pro- voca cel mai mare procent de accidente. Intre mijloacele de educație se citează x): 1. Premiile, care stimulează lucrătorul, făcându-1 să se preocupe de problema pazei contra accidentelor. 2. Propaganda prin jurnalul întreprinderii, spre a se atrage atenția asupra acțiunii de prevenire a accidentelor. 3. Diverse piacarde pentru afișare, fie la avizierele speciale de prevenirea accidentelor, fie la locurile proprii acestor piacarde. 4. Expunerea unor cazuri cu deosebire convingătoare. (Ex. o scară deteriorată care trezește imediat ideia accidentului, o ciocnire de bici- clete, etc.). - ' ’J * - 5. înființarea de chioșcuri care pot servi și pentru alte genuri de propaganda sau reclamă. 6. Numere speciale pentru prevenirea accidentelor în ziarul între- prinderii respective. 7. Anexe la plicul de salarii. a. Piacarde, întinse peste străzile întreprinderii. 9. Anunțuri zilnice în Radio al întreprinderii in săptămâna pro- pagandeL ' :• । T 10. Afișarea distribuirilor de premii. Pentru educația lucrătorului în direcția trezirii și formării atenției ni se pare de o deosebită importanță mijlocul arătat 1) Enumerarea, ca și traducerea celor „Zece porunci pentru pro- tecția ta“ o facem după articolul „Kampf dem Unfall“ datorit D-lui Dr. Heinz C. Schade, publicat în revista „Zeitschrift fur Qrganisation", Nr. 11/1941, pag. 203—206, 120 Tr. H. la Nr. 7, care, printr’o repetiție regulată, am putea spune obse- dantă, este capabil sa infiltreze în subconștientul lucrătorului atâta material spiritual, încât manifestările necesare prevenirii accidentelor să se facă mecanic, inconștient. Lucrătorul din multe întreprinderi germane, primește în plicul său de salariu câte un imprimat, sub titlul: „Zece po- runci pentru protecția ta" (10 Gebote zu deinem Schutz). Pe una din părți acest imprimat poartă o fotografie a unui lucră- tor cu mâna rănită, bandajată și legată de gât cu o fașă. In partea de jos a fotografiei, stă scris: — Accidentele micșorează producția — Prevenirea accidentelor întărește puterea de apărare a Germaniei și protejează sănătatea ta. Lângă fotografie se află un text în care se arată ..conse- cințele accidentelor de muncă" și anume: Pentru comunitatea întreprinderii (Defi- cit în muncă și randament, supramuncă pentru restul lucrăto- rilor, turburarea mersului întreprinderii, întârziere și pierdere de material). Pentru economia națională (pierderea anuală prin moartea a Î.500 lucrători accidentați capabili de muncă, micșorarea producției, deficit în randamentul muncii datorit ce- lor mult peste 1.000.000 lucrători răniți prin accidente, inutile sarcini financiare care se ridică la circa 8.000.000 RM.. zilnic). Pentru Germania (vătămarea sănătății poporului pagubirea capacității de apărare datorit zecilor de mii de inva- lizi anual, slăbirea puterii armate). Textul conchide că 3/4 din accidente ar putea să fie evi- tate prin colaborarea tuturor germanilor. Fiecare să se gân- dească deci că: A preveni accidentele este mai bine decât a despăgubi accidentele. Pe cealaltă parte a imprimatului se află scrise cele 10 po- runci despre care am vorbit mai sus și dela ideia cărora am pornit, textul fiind însoțit și decâteva schițe care stimulează atenția. Iată aceste porunci: 1. Ordinea și curățenia constituesc prima poruncă. Vino liniștit la muncă și nu lăsa în cale, jos sau în picioare, nimic care ar putea să împiedice. 2. Poartă haine corespunzătoare muncii si pe măsură ți folosește totdeauna trusa prescrisă pentru protecție. ..Zece porunci pentru protecția ta“ 121 3. Descoperă tu locurile periculoase pentru accidente din între- prindere si anunță-le, înainte ca cineva să fie acolo accidentat. 4, La mașini nu trebue să cureți, să pornești sau să oprești ori să faci diferite operațiuni decât când mașina este scoasă din transmisie. 5. Verifică asupra siguranței înainte de fiecare întrebuințare unel- tele, scările ți alte instrumente de lucru. Nu te agăța niciodată de insta- lutiuni și nu folosi lăzi sau scânduri în locul treptelor sau scărilor. 6. Mănuește cu grijă aparatele electrice. Trimite la atelierul elec- tric pentru examinare orice caolu stricat sau prea vechi. Părțile metalice care împiedică trebue îngropate. 7. Nu aranja întreceri la fugă pe treptele sau culuarele întreprin- derii. Neorânduiala aduce adesea pagube și este nedemnă pentru om. 8. Unde sar țăndări ți așchii, unde sboară praf și scântei, folosește întotdeauna ochelari de protecție. întreabă în cazuri de îndoială agentul de încredere specialist în accidente. 9. Du-te la dispensar să-fi lege micile sgărieturi sau înțepături. pentru ca să eviți o înrăutățire a ranei. 10. Dă atenție prescripțiilor de circulație, în drum spre atelier și dela atelier. Graba nu te duce mai repede, poate chiar de loc la scop. Di.r regles potir ton protection. Zehn Gebote zu deinem Schutz. On fait le commentHire et on montre l’importance de la protection de l’ouvrier contre les accidents, On releve, de l’article du Mr. Ie Dr. Heinz C. Schade (Z. f. O. Nr. 11/941), Ies moyens d’dducation les plus importanta, en insistant sur les „dix regles pour ton protection" qui, par râp^tition, peuvent aboutir de penetrer dans le sous-conscient de l’ouvrier et de provoquer de manifestations propres dans le sens d’une auto-d^fense contre les accidents. AMENAJAREA PĂDURILOR DESTINATE CULTUREI FAZANULUI de Ing. SILVIU GEORGESCU Este fără îndoială că o rațională cultură de vânat, dar mai cu seamă cultura intensivă a fazanului, impune pădurei din punct de vedere cultural și economic, anumite servituti și câte- odată chiar sacrificii. • O serie întreagă de nevoi și preferințe ale vânatului și în consecință cererile justificate ale cultivatorului său, au pus adesea pe proprietarul pădurei în conflict cu arendașul drep- tului de vânat. De cele mai multe ori aceste diferende s'au soldat cu compromisuri, fie în dauna vânatului, fie în dauna pădurei sau, cum s’a mai întâmplat, au rămas nesoluționate. Se înțelege că atunci când proprietarul pădurei este una și aceiaș persoană cu arendașul dreptului de vânat, neînțelegerile dispar, dar totuși mai rămân încă chestiuni technice de clari- ficat, pentruca atât pădurea cât și vânatul să dea, prin raportul dintre ele și fiecare în parte cel mai mare randament cu pu- tință. Misiunea de a împăca prin mijloace technice, cele două interese, revine exclusiv silvicultorului, care cunoscând datele problemei și având competența necesară, prescrie în mod coor- donat, norme de urmat în gospodăria pădurei și a vânatului. Un astfel de proect de reglementare în timp, ar fi ceeace se obișnuește a se numi amenajament silvico-vânător esc prin analogie cu binecunoscutul amenajament silvico-pastoral. Acea- stă lucrare însă nefiind — cel ■ puțin la noi —• cerută de nici o lege, ne vom mărgini a face observațiunile noastre numai la amenajamentul propriu zis, care, dat fiind câteva elemente Amenajarea pădurilor destinate culturei fazanului 123 noui ce determină alcătuirea și economia lui, capătă o particu- laritate interesantă. In ce constau servituțile mai importante impuse pădurei de cultura fazanului? lată-le în rezumat: a) Fără să excludă nici un fel de vegetație arborescentă din regiunea de șes, fazanul preferă tinereturile deci crângu- rile simple și compuse cu revoluții scurte; b) Cere într’o mare măsură ogoarele de culturi agricole chiar în mijlocul pădurei, deci nevoia de a defrișa; c) Cere o bogată varietate de peisagiu1) adică pe o întindere anumită de suprafață să se găsească, dacă este po- sibil, cât mai multe arborete, combinate și cu variate culturi agricole. Cum vedem pretențiile unei fazanerii ideale sunt atât de mari, încât satisfacerea lor ar însemna cel puțin saciificarea ordinei în pădure, dacă nu — ceeace este inadmisibil — a pă- durei însăși, iar amenajarea unei asemenea păduri cu respec- tarea regulelor științei și a legiuirilor, devine o adevărată pro- blemă de echilibru. Trecem peste discuția dacă vânătoarea prin importanța ei economică și socială, are dreptul să ceară pădurei sacrificii, aceasta putând să facă foarte bine obiectul unor observațiuni aparte. Noi ne referim numai la cazurile când proprietarul pă- durei se hotărăște să sacrifice o parte din foloasele pădurii în favoarea vânatului și în acest caz exemplul cel mai bun ni-1 oferă rezervațiunile Statului. Caracteristic și foarte important la așezarea bazelor' de amenajare este faptul că nu lemnul deci produsul principal este scopul urmărit, ci tocmai produsul accesoriu adică vâna- tul. Inversiunea aparent paradoxală, este totuși foarte natu- rală căci cultivăm pădurea spre a produce vânat și numai în secundar lemn. In primul rând exploatabilitatea, element deter- minant în economia unei păduri, prezintă aici o curioasă par- ticularitate. Intr’adevăr vârsta la care trebue conduse, arbore- tele nu este o consecință a dimensiunilor sau calităților urmă- 1) „peisagiu" = cuvânt introdus în terminologia forestieră romă’ nească de D-l Ing. A. M. Comșia. 124 Ing. Silviu Georgescu lite ale lemnului, ci este vârsta la care arboretul trebue exploa- tat ne mai fiind prielnic vânatului. Astfel exploatabilitatea pre- zintă caracterul t e c h n i c în sensul că exploatarea lemnului la o anumită epocă, este cerută de o necesitate technică, aceia a culturei vânatului. Negreșit că vârsta exploatabilităței nu trebue aleasă uni- lateral în favoarea vânatului, ci ea trebue să corespundă într’o cât mai mare măsură și rostului pădurei. In ce privește regimele, având în vedere preferințele amintite, vom cultiva crânguri simple, cu sau fără rezerve, sau crânguri compuse. Dar. deoarece și varietatea arboretelor este cerută, vom rezerva, într’o proporție mai mică și parcele de codru. Modalitățile de tratament de aplicat la crânguri simple prezintă deasemeni curiozități. Intr’adevăr păstrând sistemul tăerilor unice localizate, suntem siliți, pentru a avea o cât mai mare suprafață de teren cultivată agricol, a renunța la rege- nerarea naturală prin lăstari și a adapta regenerarea p p cale artificială. Metoda ar consta în defrișarea parche- telor odată cu exploatarea, după care să se practice câțiva ani cultura agricolă pregătitoare reîmpădurirei pe cale artificială și în urmă iarăși cultură agricolă intermediară până la închi- derea masivului. Cu acest procedeu, se obțin însemnate supra- fețe din interiorul pădurei cultivate agricol, al căror procent poate să ajungă chiar 30% din suprafața seriei, ne mai având nevoe de a defrișa cu titlu permanent, nimic. Dar observăm că regenerarea arboretelor prin sămânță aparține regimului codru și pădurile noastre cel puțin sub ra- portul vârstei sunt crânguri, deci teoretic ambele denumiri sunt improprii. Noi credem că noțiunea de crâng este totuși, mai nimerită si în orice caz această combinație neprevăzută în prac- tica arboretelor. nu are nimic anticultural și deci se poate adopta. In complexul nostru forestier vom putea rezerva și arbo- rete tratate în crâng simplu clasic sau cu tăeri în scaun (acolo unde este cazul). Revoluțiile scurte tn cazul crângului simplu cla- sic coborâte chiar sub 30 ani par a fi indicate; în cazurile rege- nerărei artificiale, revoluția se poate mări pentruca arborii pro- veniti din sămânță, care au în tinerețe o creștere anuală mai mică, să poată ajunge la dimensiuni economice. Amenajarea pădurilor destinate culturei fazanului 125 Asupra felului de recoltare a posibilitâței nu mai insistăm; ea trebue să fie pe suprafață. Fiindcă am amintit de parcele destinate a fi conduse la vârste înaintate, vom alege de preferință regimul codru- lui grădinărit cu revoluțiile corespunzătoare esențelor componente. Trecând acum la partea practică, amenajarea uneia sau mai multor păduri destinate culturei fazanului, ar consta în împărțirea în serii sau subseiii de crâng simplu sau compus, cu suprafețe mici (100—300 ha), la care metoda de regenerare să alterneze, iar dispoziția lor pe teren precum și sensul tăe- rilor să fie studiat astfel încât o secțiune în profilul arboretelor să prezinte o cât mai mare variație. Parcelele de codru într’o proporție de 10—2O'/o din supra- fața totală a pădurilor, vor fi convenabil împrăștiate în acelaș scop și vor forma împreună o secție și serie aparte. Tot acest complex de gospodărie forestieră, preconizat în schiță mai sus, la care s’ar adauga și amenajarea pur vânăto- rească a terenurilor cultivabile din vecinătate, ar răspunde într’o mare măsură cerințelor fazanului. In concluzie putem afirma că știința amenajamentului, prin spiritul creator al inginerului silvic, este în măsură să rezolve și problema de care ne-am ocupat, care într’adevăr iese oarecum din obișnuit. I,'a management des forets destinies â Ia culture du faisan. Une culture intensive du faisan impose ă la foret, au point de vue eeonomique et cultura!, certaines servitute» et quelquefois meme sacri- fk-es, En effet, une culture intensive du faisan demande; 1) des taillis simples et composds ă courtes revoluționa; 2) des terrains eultives avec de plantes agricoles dans Ie perimetre meme de la fordt; 3) Grande variâtd de paysage, qui supose une inultitude de peuple- ments et de cultures agricoles. A la suite de cette preference on arrive â la situation suivante: 1) Famânagement doit adopter lexploitabilite technique; 2» il faut apliquer une combinaison des trois regimes; 3) La revolution des taillis et des tailles composes doit etre courte. Pour la futaie en doit adopter le traitement jardine. 4) Dans certains endroits de la foret, la regeneration des taillis doit etre faite par voie artificielle, pour avoir de terrains ă culture agricole. INTERNĂ • Un mare și entuziast prieten al pădurilor. In ziua de 3 Martie a. c, a avut ioc în amfiteatrul școalei Poli- technice din Timișoara, conferința D-lui profesor universitar Emil Pup, de la Facultatea de Științe din Cluj, cu sediu provizoriu Ia Timișoara. Titlul conferinței: „Pădurile și destinele noastre naționale'. Sala arhiplină: profesori, lume intelectuală, studenți. D-l Prof. Emil Pop este prea deajuns de cunoscut ca om de știință, in mijlocul vieții universitare și m lumea intelectuală din Timi- șoara, dar și foarte apreciat conferențiar. Sub auspiciile Ștoaiei Poii- technice cât și la Cercul Botanic al cărui președinte actual este, in numeroasele conferințe și comunicări ce le-a ținut in scurtul timp de când este vremelnic la Timișoara, refugiat din Cluj, a reușit să câștige interesul și simpatia auditorilor. Am credința deci că numerosul public din sală a fost atras nu atât de subiectul conferinței, cât de autoritatea conferențiarului. Căci — să fim drepți — cunoaștem interesul publicului față de pădure, chiar atunci când e vorba de oameni „mai luminați". D-l Prof. Pop are însă marea însușire de a reuși să câștige audi- torul. Și a reușit și de astă dată. Rolul și importanța pădurilor, atât prin produsul lemnos, cât și prin influența binefăcătoare pe care pădu- dea o exercită asupra solului, asupra climei și mai ales asupra regimului apelor, pe care a știut să ie desvolte cu multă competință dar și cu o nota a sa personală, din care se desprinde o duioasă dragoste de pădure, a format partea introductivă a conferința sale. După ce a știut să câștige astfel atenția publicului asupra impor- tantului rol pe eare-1 joacă pădurea, D-sa a trecut la desvoltarea temei ce și-a propus. Și aici D-l Prot. Em. Pop, a dovedit pe deplin și competenti și talent. A dovedit că este la curent cu toate problemele forestiere ale țării, că a citit, a studiat și a ule? cu multă atenție, toată litera- tura și toate datele statistice cu privire la păduri, la mersul exploa- tărilor, împăduririlor, consumului intern șt exportului de lemn dc lucru și foc din ultimele două decenii, însoțind expunerea sa de tablouri, Cronica internă 127 diagrame, statistici și hărți foarte elocvente. Iar pe deasupra acestora toate, a aduogat multă, foarte multă convingere, multă dragoste de pădure și mult lirism. D-l Prof. Emil Pop a dovedit a fi un mare și entusiast prieten al pădurilor, V. P. • Un an de activitate a Direcției silvice Cluj-Alba lulia. După arbitrajul dela Viena, Direcțiunea silvică Cluj cu archiva și puținul avut care a putut fi evacuat, se găsea la Sebeș-Alba, iar funcționarii săi pe drumuri. Din totalul de peste 160.000 ha pă- dure cât avea înainte, nu mai rămăsese în țara liberă decât 32.000 ha in Munții Apuseni. Suprafața era mult prea mică pentru a justifica menținerea unei mari unități administrative. Casei Pădurilor i se pusese astfel problema menținerii acestei Direcțiuni sau a desființării ei, și repartizarea pădurilor la Direcțiile vecine. Conducătorii Casei Pădurilor au înțeles acest lucru și adău- gând acestei convingeri o bună doză de simțire românească, au decis menținerea Direcției, atașându-i încă două Ocoale din Munții Apuseni, pentru a avea o întindere de 69.000 ha. Nici nu se putea altfel: Direc- țiunea Cluj trebuia menținută ca unitate de sine stătătoare, având archiva la un loc, personalul grupat deasemenea la un Ioc. Deoarece atribuțiunile sale se întindeau numai asupra regiunii din Munții Apuseni, a fost botezată Direcția silvică Cluj a Moților, punân- du-i-se spre rezolvare problema socială atât de spinoasă, problema Mo- ților. Privită la început ca un organism fără viață lungă, Direcțiunea Moților a dovedit în scurtă vreme că poate să fie o unitate folositoare, chiar rentabilă și necesară. Intr’adevăr: Mai înainte, pădurile din Țara Moților erau repartizate la trei Direcțiuni regionale. Fiecare din aceste Direcțiuni, își avea problemele sale mari de rezolvat în alte părți: fabrici, instalații de transport, co- mercializări, lucrări care absorbeau aproape toată puterea de muncă a conducerii, încât pădurile Moților, lipsite de mijloace de transport, de- vastate și cu multe neajunsuri de ordin social, erau lăsate pe al doilea plan ca unele ce pe deoparte nu aduceau decât neînsemnate venituri, iar pe de altă parte, erau condamnate peirii. Centrul de activitate ai acestor mari Direcțiuni era deci deplasat în altă parte. Cu Direcția Moților insă lucrurile s’au petrecut altfel: neavând în administrație decât exclusiv păduri din Munții Apuseni, vrând-nevrând toate activitatea ei a fost concentrată asupra acestei regiuni, La această situație de fapt s’a adăugat și hotărîrea dârză a conducerii Direcției de a ataca în față problema socială a Moților, atât de desbătută de 20 ani încoace, dar nerezolvată până azi. Rezultatele n'au întârziat. Timp de abia un an au fost soluționate probleme care dc 20 ani își așteaptă deslegarea. . Se știe că problema Moților se leduce aproape numai la problema 128 Cronica internă comunicațiilor care este în strânsă legătură cu desfacerea produselor si cu aprovizionarea. Odată rezolvată această chestiune, înviorarea vieții economice vine dela sine. Lucrul acesta își găsește o aplicare perfectă și în materie de gospodărire forestieră. Sesizând acest fapt, Direcțiunea Moților și-a propus să construiască instalații pentru transportul lem- nului și să deschidă pădurile înfundate. Timp de un an a întocmit proecte și a realizat: a) Construirea unui canal de apă de 6,5 Km la Ocolul Zlatna, datorită căruia s’a putut pune în valoare o pădure de peste 2000 ha. Canalul este apt și pentru transportul traverselor. b) La isvoarele Arieșului se prezintă o situație ciudată: nu era rentabilă decât exploatarea lemnului de foc, câtă vreme rășinoasele în cea mai mare parte rămâneau în picioare. Explicația constă în faptul că lemnul de foc era transportat pe o distanță de 44 Km prin plutit liber. Dar și acest mijloc stătea la dispoziție numai primăvara și toamna când apele erau umflate. In restul timpului, debitul râului fiind prea mic, nu era posibil nici transportul lemnului de foc. Din cauza debi- tului redus, despre transportul buștenilor de rășinoase prin plutit liber nici nu putea fi vorba. Durata apelor mari fiind scurtă, până la îngheț nici posibilitatea în lemne de foc nu se putea transporta în întregime. Soluția a fost găsită în construirea a două opusturi — azi terminate — și a unui al treilea opust în construcție, cu ajutorul cărora atât trans- portul lemnului de foc cât și a buștenilor de rășinoase se face inde- pendent de variațiile debitului din cursul anului. c) Un alt opust este în studiu la isvoarele Someșului Cald spre a pune în valoare o pădure de molid de 6000 Ha. Nu am amintit aici decât lucrările mari, deși s’au construit dru- muri noui, s’au reparat șosele, făcând posibilă valorificarea produselor accidentate și chiar executarea de operațiuni culturale. Românizarea industriei forestiere din aceasta ’vgiune a constituit deasemenea obiectul preocupărilor tinerei Direcțiuni a Moților. Cea mai mare fabrică de cherestea din Munții Apuseni — Valea Ierii — fostă evreiască și încreștinată peste noapte, va fi pusă în curând în imposibilitate de a mai funcționa și aceasta datorită cumpărării de către C. A. P. S. a materialului brut din pădurile ce aprovizionau fabrica. Acest material va fi debitat In fabrica Statului, care nu așteaptă decât desghețul spre a fi pusă in construcție. Cumpărarea materialului și lucrările premergătoare pentru construirea fabricei n’au fost operațiuni ușoare, A trebuit un sbucium de un an pentru a se ajunge acolo unde se găsește azi. TU Lucrările de mai sus, sunt, fără îndoială, de natură a înviora viața economică în Munții Apuseni, dând posibilitate unei muri părți a sătenilor de a-și câștiga existența prin munca la pădure. Cronica internă 129 In acelaș timp gospodăria pădurilor intră intr’o perioadă de ordine, bazată pe continuitate in exploatare. Dar cu aceasta problema Moților încă nu esle rezolvată; 1 Pășunatu) în păduri este o calamitate. In anul 1941 cu toate măsurile luate din timp, nici 2il% din întinderea totală păduroasu na putut fi păzită de vite. Trebue încă multă tenacitate și multă vreme pentru ea pădurile de aci să intre intr'o perioadi de liniște. 2. Hotarele proprietății păduroase sunt stârticate. încălcările se țin lanț și — in împrejurările ds azi — restabilirea ordinei este și mai grea decât altădată. 3. Risipa de material practicată de Moțul, care nu știe să pre- țuiască fiecare părticică dintr’un arbore și care incă nu înțelege că această lipsă de grijă este in paguba sa. este una din preocupările de viitor ale administrației silvice. 4. Stabilirea consumului de lemn al industriei casnice moțești acoperirea lui, îndrumarea muncitorilor de pădure spre exploatările Sfatului și încetarea hoinărelii prin țară, este o altă problemă. Am înșirat aci numai câteva din rănilo din tara Moților, care își așteaptă vindecarea, Iată cum. Direcțiunea Cluj a Moților, cu sediul in Alba-Iulia. menținută ca unitate aparte din considerente de ordin național dții RoMi-ulic, Danemarcei, Finlandei și Sue- diei. a fost Jsrălnă la Z> lamiaiic iOC, o înțelegere pentru întemeierea Unei Comisurii dunizzo-Kcrmuno-fiolandezu- suedeză pentru efectuarea comună a ap>«.'Vizionării m semn dm tarile spațiului marilor nordului și Baltică. (..D;odM-b-d-ut«sLh-Jmnisch’. cbwedischc Kommission zur ge- meinsumvn Behandlung der lio’zbedmlsderîumg in den Lăndern des Notdsee- und Oâtseeraumsw”'. Inițiativa aceasta este pornită din dorința „de a se consfătui îm- preună ampla tnldr probleme de economie forestieră șt a lemnului și de știință hiiesltem. «"ani și de a șe cerceta premizele unui schimb rân- duit a> prisijs'uriior de kwiâric . Cumi^ă; «tsîe aJciSuiti: dhi "âte un delegat al fiecărui guvern con- tractant. «sui! «n-legat poate ti însoțit de specialiști. Sediu’ Comisiunei este 1A Bvrliji. E i j i-ite ține ședințe în fiecare dintre tăvile uwuail jijti', după mvuie și «v. b- caz la caz. Cbv!tuie;Uv eu trlm?*etm dtdcg.d'ldr șl a specialiștilor însoțitori privește, ii> parte, pe licauv dm:r«i țftrlle respective. Amănuntele de organizări și ) m« Sumare ale comisiunii se vor Sta- tornici pe «mie dc regulament. PrfipiJm'sil, Ci.mpăunî; sunt supuse comisianilor guvernamentale ce vor fi să se msfkue in fitM«re țară pentru aducerea ia îndeplinire a eonvonțlHmfrr economice b^ntersle. Aceste din urmă «.omisiuni au să hotărască urupyo măsurii in care e cazul să se treacă la înfăptuirea pro- punerilor iimmuțc Adeziunea !.- constituirea Comisiei in discuție este deschisă pentru ori care altă țară europeană care ar avea interese comune de apărat. O astfel de comunicare se v«i face către guvernul german, pe cale diplo- matică. Acesta îmtw nășește adeziunea și celorlalte state membre ale Comisiunii. Retragerea din Comisiune se Va face pe aeeiaș cale, adică prin simplă comunicare către guvernul german, care împărtășește lucrul, Ia 134 Cronica externă rândul său și celorlalte state membre. Retragerea este privită ca vala- bilă după un an după primirea cererii respective de către guvernul german. înțelegerea de mai sus intră in vigoare după prezentarea la Can- celaria Ministerului de Externe a! Reich-ului a documentelor de ratifi- care din partea statelor contractante. Înțelegerea este semnata într’un singur exemplar. Documentul original se păstrează în arhiva Ministerului de Externe al Reichului. Statele contractante vor primi, pe cale diplomatică, câte o copie certi- ficată depe acesta. (212) • Monopolul produselor forestiere în Guvernământul general. Printr'un decret din 17.1.1942, valorificarea produselor forestiere și anume a lemnului brut și de cherestea, a deșeurilor de lemn, a pro- duselor accesorii inclusiv a semințelor forestiere și a puieților se poate face numai prin Departamentul Pădurilor din Administrația centrală a Guvernământului. Guvernul respectiv este împuternicit să emită dispo- zițiuni de aplicare a decretului amintit. (După D. D. Fw., 1942/54). (213) • Unificarea tipurilor de galere în Germania. In urma propunerei Comitetului special al mașinilor de prelucra- rea lemnului din Comisia economică a mașinilor, s'a adoptat o nouă ordine de unificare a gaterelor. Studiile preliminai e au arătat, numai pentru 6 din 20 de fabrici de mașini de cherestea, că se construiau 68 de tipuri deosebite de gatere, cu marea mulțime de lame de ferestrău corespunzătoare. Si aceasta, fără motive de ordin practic. Industria de cherestea se pronunțase, deja pentru restrângerea numărului de gatere, manifestându-și preferința pentru ferestraele subțiri, scurte și cu mers grăbit. In felul acesta, s’a convenit să fie îngăduite numai 4 mărimi de gatere, cu lumina ramelor de 45, 56, 71 și 85 cm. Ordinea cea nouă admite unele abateri. Astfel, furniturile de accesorii pentru gatere sunt libere. In cazuri deosebite, se pot încuviința abateri și în ce privește mărimea gaterelor. Restrângerea tipurilor amin- tită se aplică și față dc cererile de export, cu excepția mărimilor peste 85 cm, care sunt libere. Pentru interior, ordinea cea nouă a intrat în vigoare dela 28 Nov. 1941; iar pentru export, dela 1 lan, 1943, in ce privește oferta și vân- zările, și dela 1 Ian. 1944, în ce privește furnizarea contractărilor. (După D. D. Fw., 1942/47). (214) • Dela Japonezi, Sjiritul de prevăzătoare organizare al poporului nipon de care face probă Ih războiul de față, se oglindește și în celelalte câmpuri al vieții lor materiale și sufletești. Astfel, pentru valorificarea economică a Cronica externă 135 ținuturilor ocupate, guvernul a făcut ca organizațiile economice mai mari și concernele particulare sau mixte, având interese în ținuturile de miază-zi, să intre într'o organizație supremă de exploatare econo- mică. Unul dintre cele șase despărțiiminte principale ale acestei organi- zațiuni' se ocupă cu exploatarea lemnului. (215) Lipsa de petrol a Japoniei, a îndemnat cercurile guvernamentale să încurajeze extinderea gazogenelor cu cărbuni de lemn în tracțiunea automobilă și la motoarele eu explozie, în general. Intre altele, s'a dis- pus o restrângere cu 20% a folosirii casnice a mangalului, iar pe de altă parte, s’au luat măsuri ea producțiunea acestui material pentru 1942 să fie ridicată cu 30%, față de 1938, (După D. D. Fw. 1942/54). (218) * Cătină in loc de răsuri. Inspectorul general al drumurilor din Reich a emis o dispoziție prin care se impune folosirea, ori unde este cu putință, a călinei (Hip- pophae rhamnoides L.) penttu plantarea locurilor pustiite. Și aceasta, pentju cuvântul că este o plantă foarte modestă și pentrucă fructele sale conțin de două ori mai multă vitamină C. decât răsurile, recomandate mai înainte în scopul de mai sus Cătina crește șt pe pământurile crude, pe nisipuri calcare, pe pietrișuri ș. r ; cu alte cuvinte, pretutindenea unde alte plante n’ar pute^ vegeta mulțumitor. Cătina, apoi, maî și apără de vătămările vânturilor. (După D. D. Fw., 1942/801. (217) ” •” «r — * — - T " • Centralizarea întrebărilor privitoare la lemn în Slovacia. Sub egida Ministerului Economiei îi luat ființă, cu începere dela 1 Iulie 1941, o Centrală forestieră și a lemnului. Asupra acesteia au tre- cut toate competințele fostului Consiliu forestier și al lemnului, a cărui funcționare se dovedise detectuasă. In ce privește lemnul, primește com- petințele excepționale ale Consiliului economic superior. Dintre îndatoririle sale, se enumără: Reglementarea producțiunii. prelucrării și distribuției picduselor forestiere și ale lemnului; îngriji- rea aprovizionării populației și a întreprinderilor și reglementarea des- facerii produselor respective pe piața internă și externă, dirijarea pre- țurilor în cazurile de export, ș. a Cea dintâi măsură a noii instituții plivește reglementarea pieței naționale a lemnului de foc. (După presa zilnică), (218.) IIie C. Demetrescu • O nouă campanie pentru distrugerea ciorilor și coțofenelor. Ministerul Agriculturii a dat dispozitiuni să se continue și in acest an campania de distrugere a ciorilor și coțofenelor. Cu toate că fiecare vietate își are rostul său in gospodăria naturii, totuși ciorile prea nu- meroase. prin cantitatea mate de produse agricole pe care o consumă, cauzează pagube care nu pot fi compensate de foloasele ce Incontesta- bil aduc. In aceste vremuri de criză. o reducere a numărului de ciori coțofene este deci justificată de nevoia economisirii fiecărui bob de grâu sau porumb. Pentru incurajaira acestei arțiuGt, s’au instituit și următoarele ptemii: câte 13 Ici de fiecare peicche picioare de cioară neagră de semănături (Curvus frugilegusj, cinară cenușie (Corvus comix) și coțo- fana 'Pica pica), sumă ciuv se poate incasa imediat la Ocoalele agricole Și Camerele agricole, prezentând pictotueie păsărilor. Vânătorii cu per- mis de vânătoare, pot primi in schimb, 20 grame de pulbere neagră de fiecare pereche de picioare. Cei ce vor captura sau ucide ciori care poartă un inel ăl centralei ornitologice române, vor putea lua parte — pe baza unei dovezi că au predat inelul — la Scleriu prin care se vor distribui premii în valoare de 700 000 lei (36 pi emil intre 5 090 și 100.000 lei). In legătuia cu această campanie, iată care este contribuția Ocoa- lelor silvice in anul 1941 >a campania de atunci privind reducerea nu- mărului de ciori: 24.249 ciuli nearc și cenușii adulte, 4 418 oua, 11.047 cuiburi distruse. Pentru a putea aprecia și folosul din punct de vedere vânătoresc. ar fi fost bine să se arate separat numărul ciorilor cenușii, care cauzează pagube mult mai muri in economia vânatului, decât cio- rile negre. Menționăm că în pădurile întinse, ciorile stau numai Ia margini de pădure, iar la munte sunt foarte rare și aceasta este cauza pentru care contribuția ocoalelor silvice nu este și mai însemnată. (10) • Ocrotirea coloniei de stârci cenușii de lângă Timișoara. In numărul 1/1942 al revistei .Carpații" peg. 19, se exprima În- grijorarea asupra spartei coloniei de stârci cenușii ce se mai găsește în jurul Timișoarei în pădurile Bistra și Ghiroc. îngrijorarea era moti- vată de faptul că arborii in cari cuibăresc aceste păsări — mai curând sau mai târziu — vor fi tăiați și odată cu ei se vor nimici și cuiburile. Casa Pădurilor Statului care are păduri cu numele de Bistra și 137 Cronica cinegetică Ghiroc sesizăndu-se de acest fapt, a cerut organelor sale din exterior să caute soluția ca arborii in chestiune să fie menajați. Din răspunsul pe care l’a primit dela unitatea ce administrează pădurea Ghiroc. se constată că aci nu s’a tăiat nici un arbore, fie el uscat sau verde, in care erau cuiburi de stârci, nu s’a distrus nici un cuib și că din contre s’au luat din timp măsuri nu numai ca să nu se taie nici un arbore, ci chiar pentru paza cuiburilor, prin personalul silvic. Probabil arbori' cu cuiburile distruse nu au fost situați în pădurea Statului. In orice caz pentru ocrotirea in viitor a coloniei de stârci cenușii din pădurile Statului Ghiroc și Bistra. măsurile au fost luate. (11) • Situația arendării dreptului de vânătoare din pădurile Statului. Pentru a se cunoaște situația de azi a arendării dreptului de vânătoare din pădurile Statului. Casa Pădurilor a dat dispozițium orga- nelor sale exterioare să-i trimită date. Aceasta din motivul că în urma expirării termenului de arendare la unele contracte și prin nouile aren- dări, situația se schimbă des, așa încât datele vechi nu mai pot da o icoană reală a situației. In curând deci vom ști care este astăzi întin- derea de păduri cu dreptul de vânătoare arendat, care este arenda mi- nimă, maximă și medie pe hectar. Fără să se urmărească scopuri strict financiare, din totalizarea datelor astfel obținute, se vor putea trage concluziuni interesante. (12) • Controlul executării contractelor de arendarea dreptului de vâ- nătoare din pădurile Statului. Controlul executării contractelor de arendarea dreptului de vână- toare din pădurile Statului este încredințat Ocoalelor silvice C. A P. S. Casa Pădurilor Statului printr'un ordin recent atrage atențiunea organelor sale exterioare asupra acestui lucru și dispune să i se înain- teze procese-verbale asupra felului cum s’au executat contractele dela dr.ta punerii lor în aplicare și până azi. Dând explicațiuni asupra felului cum irebuew interpretate dife- ritele articole mai importante din contracte, — recomandă deplina obiec. tivitațe la facerea acestor constatări, precum și o armonioasă con’ucrare a organelor Caps. cu arendașii dreptului de vânătoare, atunci când cola berarea este solicitată. Măsura luată de C. A. P. S. va avea — fără îndoială — un efect binefăcător în privința prosperării gospodăriei noastre cynegetice, pentru că va reaminti arendașilor unele obligațiuni, care de mulți sunt prea adeseori uitate. (13i 138 Cronica cinegetică • Cooperativa vânătorilor a trecut la fapte. In altă cronică am făcut amintire despre constituirea Cooperativei vânătorilor. Intre scopurile sale aminteam procurarea de echipament, munițiuni pentru membrii săi și valorificarea produselor vânătoarei în condițiuni mai avantajoase decât s’a putut face până acum, când'Vână- torii erau expuși speculanților, atât la aprovizionări cât și la vânzări. Constatăm cu plăcere că, tânăra noastră Cooperativă înregistrează prima sa realizare: un prim stoc de 120.000 cartușe de vânătoare pentru armă cu alice a sosit și este in curs de distribuire, la prețul de 14,50 lei cai. 16 șî 15,50 lei cal, 12. Față de prețurile de circa 25 lei cu atât se vând în comerț, diferența este apreciabilă. Nu ne îndoim că se va merge și mai departe pe calea înfăptui- rilor și în curând vom vedea realizată și valorificarea produselor vână- torești -și cu deosebire a blănurilor. (14) • Regulamentul de serviciu al organelor onorifice de vânătoare și pescuit în apele de munte. Este vorba de i eorganizarea aparatului exterior al Direcțiunii Eco- nomiei Vânatului, despre care am făcut amintire în altă cronică. Azi, acest regulament este aprobat prin Decizia Ministerială și în cursul lunei Februarie a. c., s'a și început punerea lui în aplicare. Textul său fiind destul de lung, nu-i înserăm aci, (de altfel a fost publicat în revistele noastre de vânătoare din Februarie a. ts); ei ne mulțumim să-l examinăm numai in liniile lui mari. Regulamentul, prevede funcționarea a 6 inspectori regionali, 'a Câte unui inspector de fiecare județ și a altui inspector pentru fiecare plasă. Deosebit de aceasta, la județ se măi înființează câte o (.omisiune județeană compusa din 4 membrii de drept (intre care și șeful servi- ciului silvic județean), și 3 cooptați. Toate aceste organe sunt onorifice. Regulamentul .fixează îndatoririle, atribuțiunile, competința și criteriile de alegere pentru fiecare organ. Scopul urmărit este pe deo- parte oarecare descentralizare a administrației, iar pe de altă parte o contribuțiune a vânătonmii locale la desemnarea conducătorilor gospo- dăriei vânățorești din exterior. Deci, in loc de numire făcută- ..de sus“, O selecționare venită „de jos". Se pun mari nădejdi în rezumatele pe care le va produce această nouă organizare. Intențiunea este în adevăr bună. Noi însă nu putem privi decât cu rezervă viitorul, pentru că știm ce înseamnă a lucra cu organe onorifice. Cu ordinul No. §71/942 Direcțiunea Economiei Vânatului a început șă pună în aplicare regulamentul, luând măsuri pentru numirile de inspectori județeni. Din informațiunile ce avem, reese însă că nemul- țumirile au și început să se producă, iar reclamațiunile au început să Cronica cynegetică ; 139 — ------ • “ ■ ---------------------—-------- j------ curgă, pentru că numirea comisiunilor de propuneri s’a făcut —- în uncie cazuri — pe sprânceană și — evident — și candidatii propuși pentru funcțiunea dc inspector județean nu sunt cei mai indicați. Pentru a nu se produce nemulțumiri și mai mari, Direcțiunea Economiei Vâ- natului va trebui să aibă o deosebită grijă în examinarea propunerilor ce i-se fac din exterior și să anuleze lucrările acelor comisiuni de pro- puneri care n’au procedat obiectiv. Aceasta, cu deosebire atunci când în Ioc de 3 candidați nu este propus decât unui singur, prin urmare Ministerul nu mai aie posibilitatea să aleagă, ei este obligat să pri- mească singurul candidat propus. Regulamentul are unele lipsuri care trebuesc neapărat îndreptate înainte de a fi integrat în regulamentul legii vânătoarei ce urmează a fi modificată in curând. Chestiunea aceasta însă reclamă o discuțiune mai amplă decât permite această cronică. (15) • Apelul Direcțiunii economiei vânatului către vânători pentru a contribui Ia opera ajutorului de iarnă. Dir. Ec. Vân. cu adresa No. 27703/1941 roagă vânătorimea româ- nească să contribue la opera ajutorului de iarnă. Amintește deasemenea apelul Ministerului înzestrării Armatei adresat vânălorimii de a dona pieile de iepure și de mistreț pentru nevoile armatei. Nu avem date asupra numărului de piei donate. Socotim .insă că ar fi trebuit date noime precise asupra conservării acestor piei de către autoritățile mili- tare, pentru ca sacrificiul pe care vânătorimea îl face cu dragă inimă, să nu fie fără folos. (16) • ) • Regulamentul legii asupra portului și vânzării armelor. Monitorul Oficial No. 71 din 24 Martie 1912 ne aduce — in sfârșit — bucuria de a vedea publicat regulamentul legii asupra portului și vânzării armelor. Cu toate că legea a apărut în Iulie 1941. totuși regulamentul ei a întârzia! 8 luni. In cele mai multe părți ale țării comandamentele militare au refuzat atât eliberarea de noui permise pentru vânători cât și permise pentru paznici. Mulți vânători n au putut practica vânătoarea și multe terenuri n’au putut fi îngrijite. Atât legea cât și regulamentul au unele lipsuri. Dar bine că le avem așa cum sunt. (17) Vasile Cotta k E C E N Z I 1 C A B ȚI H. KNUCHEL: HolzieMer. [Defec- tele lemnului], Ed. 2-a 144 pag.. 140 fig. Bern: Buvhler & Co., 1940. Ediția l-a a acestei cărți a apă- rut in 1934 din inițiativa societății elvețiene Lignum. care și-a propus să acționeze pentru o mai largii și ina1 rațională întrebuințate a lem- nului piînh’o îmbunătățire :i însu- șirilor lui Ediția 2-a este întregită cu midii iimosliiițe noi. Iniccuirmi ’enuuiiui in multe in- liebuințAri a fost rezultatul nevu- noastr/li însușirilor Ini șt mul ales faptului vă nu se găsiseră sistemele de iniiebuinturc caii Să elimine cât mat nwh defectele lemnului Mui- •iniej și gravitatea defectelor este o umaie a modulul cutii .-'ti CivscUt arborele. cum -'u exploatat <1 tnu- nipulât limpid In aci’sU' domenii de aciivilaii trebuesc udiiM primele corective. An d lucru nu este pu^’- bil decât prinți’u profunda cunoaș- tere j defectelor lemnului și a mit- loacelor cu care sil se împiedece naștere* lor. Acestv cunustuite a căutat să le dea piui. II Kr-urhel iii caitea sa. Deic< iele lemnului sunt mipi* ’,>U in urntăt •ațele eat-gciii defecte ate formei trunchiului de^c'.c in s'ruc- tma amvr-mică a lemnului defecte în «fruriurn lemnului datorite con- dițiimlior atmosferice (vânt, ger, uscăciune. etc.i, datorite omului (la expWtarc. transport, depozitare, etc t. animalelor (animalelor mari si mswtelorl și plantelor (ciupercilor). Deși într’un număr relativ de pa- gini, expunerea este foarte clara și completă. Numărul mare de figuri lomte bine alese și tipărite in exce- lente condițiuni fac textul ușor ac- cesibil. Cartea răspunde perfect nevoilor celor ce lucrează atât in domeniile producerii, exploatării și manipulării lemnului, rât și a celor ce între- buințează acest material. * W. STOY. Der Hohbau. [Construc- ția in lemn|. Ed. 2, VIII-) 140 pag., 160 fig. Berlin: .1. Springer. 1941. Cartea este ediția 2-a a aceleia apărută in 1939 sub numele de „în- geniourholzb'ju". căreia i s’au adus modificările și complect ari le cerute de apariția noilor norme de calcu- lat, proiectat și executat construc- țiile in lemn. După ce se arată pe scurt care sunt speciile lemnoase care se in- t-ebuințează mai mult la construcții i" Germania, modul de exploatare, manipulare și sortare a lemnului de construcție, se tratează in rezumat, dar ținând seama de rezultatele ulti- melor cercetări, bazele calculelor re- zistenței elementelor de construcție din lemn Se expun apoi pe larg mijloacele (bu)oane, cuie, uleiuri, pe- ne, etc.) și modurile de executare a îmbinărilor lemnului. Urmează un Cărți i41 capitol special destinat construcției și calculului fermelor, insistându-se asupra noilor sisteme de construcție. In capitole separate se tratează con- strucția turnurilor, tribunelor și po- durilor din lemn. Pentru construcțiile obișnuite de dimensiuni iedu.se schelele din lemn au rol secundat. Ele se construese după sisteme simple, fără a fi cal culate în amănunt. Când schelele servesc la construcția podurilor și clădirilor mari in beton, la monta- rea din nou sau reparația podurilor metalice, etc.. când deci ele inșila devin construcții mari și complicate. trebuesc în prealabil proiectate și calculate amănunțit precum și exe- cutate cu multă atențiune. De aceea autorul acordă o deosebită impor- tanță calculului 'i construcției sche- lelor. Numărul mare de figuri face tex- tul foarte ușor de înțeles și dau o imagine a stadiului înaintat la care au ajuns construcțiile în lemn. Această carte se poate considera indispensabilă acelora ce construesc în lemn, fie ingineri sau chiar dul- gheri. N. Gheimetin CAUȚI NOI: TR. HERO1U: Conducere și responsabilitate proprie în sectorul silvic. 1941. Tip. Bucovina'1 62 pagini. 100 Lei. REVISTE HOLZ ALS ROH- UND WERK- STOFF Anul 4 (1941), Caietul 12 (Dec,). K. Biechers și M. Iguey: Erfahrungen iiber Vakttumholz- trockuinig. Experiențe asupra uscă- rii în vid a lemnului. In literatură sunt cuprinse foarte puține date asupra uscării lemnului in vid. Acelea care se găsesc sunt, mai mult rezultatul încercărilor de laborator.- încercările autorilor în instalații industriale sunt făcute spre a răspunde întrebării dacă uscarea în vid este superioară aceleia sub presiunea atmosferică, atât calitativ și economic cât și din punctul de vedere al rapidității. Problema nu este pusă pentru orice întreprindere care întrebuințează lemnul, ci nu mai pentru acelea care au pretenții mari asupra calității lemnului, cum sunt fabricile de instrumente sau de elieî pentru avioane. Articolul cuprinde rfi®ultnț;4e în- cercăiilor făcute eu diferite remlî*- nații între vid, temperatură, curent de aer, așezarea scândurflSF- repar- tiția încălzitoarelor, etc. spre a se stabili procedeul cel mai bun. Re- zultatele *cele mai bune s’au obținut când materialul a fost cât mai în contact cu suprafețele încălzitoare. Jose] Kisser: Das mikroskopische Gefugebtld des Lignostone. Structura microscopică a lignostonu lui. Lignostonul. fiind fabricat din lemn printr'o puternică presiune la temperatură ridicată, capătă însu- șiri mult deosebite de ale lemnului din care a provenit. S'a căutat să se vadă ce schimbări structurale s’au produs în lemn prin acest trata- ment. Autorul, în urma unor serii de în- cercări cu diferite probe de ligno- ston, ajunge la turnătoarele conclu- ziuni: rupturi de țesuturi nu au loc de- cât foarte rar și sunt de dimensiuni microscopice; schimbarea formei și poziției ce- iukdor este reversibilă; ■chimbarea locului celulelor ur- m.y.ză direcția celei mai mici rezis- tența, fără a se face despărțiri sau pătrunderi de celule; parte din celule sunt deformate prin presiune dincolo de limita ela- sticității. Otto Bieligk; Das Holz im Kriegsbriickcnbau. Lemnul în construcția podurilor de război. Se arata care sunt condițiunile pe care trebue să le îndeplinească con- strucția podurilor in timp de război R e v iste și modul perfect în care lemnul co- respunde acestor condițiuni. Câteva fotografe ale podurilor de lemn con- struite-în război arată Larga între- buințare a acestui material in astfel de lucrări. Hernia nn Heinrich; Austa uschverpackHngen mis Hol- oder Hoizabkbminlvngen. înlocuirea ambalajelor de metal cu ambalaje din lemn a a u derivate ale lui. Articolul arată pe scurt rezulta- tele la care s'a ajuns cu înlocuirea ambalajelor din metale cu ambalaje din lemn, carton sau hârtie. Aceste noi ambalaje inlocuesc foarte bine pe acelea din metale. Mici comunicări: Cheltuielile cercetărilor industriale în U. S. A. Micșorarea producerii rășinii în U. S. A. Recoltarea esenței de terebentină în Suedia. încetarea exportului de lemn de . Caesalpinia sappan L, iSappanholz) din Ceylon. Cea mai mare fabrică de celuloză din lume, Torviscosa. Caroserii de automobile Ford din materia artificială cafelite. Normalizarea dimensiunilor foilor de placaj. Revista patentelor anunțate și a- probate. Refeiate asupra literaturii, Sunt cuprinse 46 relerato asupra • litera- turii nou apărută în domeniul teh- nologiei lemnului. ____________J43 Recenzii: F. Wille: Neue Bemessungsverfah- ren fur Holz im Hochbau nach DIN 1052, Ausgabe 1940. W. H. Tburow; Englisch-Deutsches und Deutsch-Englisehes Worterbuch der Chemie. G. G. Rcinert: Fraktische Mikio- photographie. H. B. Platzer: Das Herstellen von Kiefarnlangholz und- abschnitten im Pflegehieb. C. Lanz: Die Herstellung von Gasholz. F. Neiss: Sparrendach und Pfet- lensteildach. N, Ghel meziu JOURNAL FORESTIER SUISSE. Nr- 9—10/1941. H. Leibnndant: A propos des surexploitations ; constderations au sujet de leur in- fittence sur la culture forestiere. In vremurile de azi când de peste granițe Elveția nu-și mai poate aco- peri deficitul de lemn necesar, pă- timea elvețiană este chemată să sa- tisfacă aceste nevoi. Autorul se întreabă întrucât pădu- rea elvețiană poate suporta supra exploatările. Pădurile acestei țări sunt supuse în marea lor majoritate regimului codru (94%); restul de 6% reprezintă crângul compus și simplu. Supraexploatările actuale vin în plină perioadă de conversiune, ceea ce, din punct de vedere cultural, va complica mult operațiunile. Ansamblul pădurilor publice se ri- dică la 130 milioane m3, la care dacă se adaugă și cele particulare, urcă la 170 milioane ma. 144 Reviste Materialul in picioare la ha este evaluai in mediu Ia 200 m4. Se so- cotește c5 îa începutul acestui răz- boiu, materialul în picioare era in- sufiiictp. in cea mai mare parte din pădurile elvețiene. Rezerve nu exis- lau «kcal in pădurile Statului și co- munue. dar și acestea puține. Posibilitatea în 1939 a fost eva- luata la pădurile publice la 1.8 mi- lioane m;; adică In 2.9 m4 la ha re- prezentând 1,4% diri materialul in picioare. Cra mai mare posibilitate o avea Cantonul Araovle cu 6.5 m’. După statistici, supntexplOMfftnle în pădurile publice comportau ia in- ceputuț răztxriuiui 6% din posibili- tate adică 4ti 'p în pădurile statului, 8% n rele comunale girate tehnic, și l%,in alte păduri comunale Deci nu sunt rezerve. Din contră in anu- mite cantoane din Platoul elvețian f din Jura s’a anticipat posibilitate.^ cu 6t;0.000 m4. In schimb pădurile de munte dețin rezerve de 500.000 m4, din care jumătate în Cantonul Gri- sons. La o anchetă întreprinsă privind putința executării de supraexploa- tări, s'a răspuns in mod diferit de dilcritelc Cantoane. Sunt favorabile răspunsurile care ar comportă ex- ploatări de material de foc. După opinia la 3/4 din cei solicitați, supra exploatările deja executate vor avea urmări supărătoare pentru pădure si eu atât mai mult pentru cele ce se vor mai face. (Va urmai. Suin. Aubert.: La Cote dn lac de Joux. Nr. 11/1941. H. Leibundgutr 4 propos des surexpioiitations ; consideratious an sujet de leur in- jluence sur la culture forestiere, (6 pag.), (urmare). Se tratează — in continuare — posibilitățile de supraexploatare din punct de vedere vulturul. In legătură cu această nouă si- tuație, în primul rând ar fi de luat în considerare rariturile. Socotește ci- rărituia nu are importanța din punct de vedere cultural decât a- tunci când marcarea aiborilor s'a lâc ut cu gtijă și înțelegere. Din ne- fericire azi personalul fiind supra încărcat, nu ar avea prea mult timp. In plus, lăliuirilc presupun tăeri dispersate, deci necesită lucrători mulți. ceea ce în vremurile de azi nu se găsesc. In condițiile de azi. auto- rul apieciază că prin rărituri nu se poate scoate — din punct de vedere cultural — decât 2% din materialul total aflat in picioare, deci circa 3'.s milioane nr. deci puțin mai mult decât cantitatea mijlocie exploatată anual. Nu se va putea realiza țoală can- titatea necesitată de supraexploatărî numai prin rărituri. Va trebui sa se atace și arboiete bătrâne prin tăieri de regenerare Sâ se ia în considerare diferitele tratamente din regimul codrul. Se apreciază și aici ia 2% din totalul materialului in picioare. Alte tăieri ar urca și ele la 1% din total. Sar obține astfel un total de 9 milioane ni". H. B.: Stahstique forestiere suisse 1939. Se ia in considerare: 1. Suprafața păduroasă. 2. Exploatarea pădurilor publice. 3. Randamentul financiar al pădu- rilor- publice Reviste 145 5. Comex-țul de lemne între Elveția ș străinătate. 6. Consumul dc lemn in Elveția. 7. Sarcini vamale asupra valorii importului. în procente. Societe vuudoise dc sylviculture. Course an nucile des 16 et 17 Juin 1941. Se descrie fabrica de furniruri și placaje dela Tavannes. * » ♦. Instructions no. 4 de l’Office de yuerre pour l’industrie et le travail sur l’approvisionnement de l’indus- trie, des foyers doinesttques, des en- treprises artisanales et de entrepri- ses de transporls en bois de feu (du 26 Ao-if 1941). 4 Nr. 12/1942. F. Aubert; Les entbiirunts de retnplacement au Comptoir suisse. Cu ocazia Târgului organizat la Lausanne, Societățile forestiere din Vaud și Rolle, au pus la cale un ansamblu de 18 standuri cu 20 ex- pozanți. S'au expus automobile și autotrac- toare cu gazogen de diferite tipuri, precum și mașini pentru fabricat cărbunele necesar gazogenelor. Intre altele, în articol se arată că pi viitor lemnul f o r i f i a t va avea un io! preponderent ea combustibil pentru gazogene. H, Leibundyut: A propos de surexploitations; cou- siderations au sujet de leur influen- te sur la culture forestiere. (Urmare șl sfârșit). in cazul când răsboiul s’ar pre- lungi. pădurile elvețiene ar fi con- strânse să producă lemn care din punct de vedere cultural ar face să sufere pădurea. In acest caz va tre- bui să se recurgă la toate precau- țiile posibile care să permită ate- nuarea urmărilor supărătoare ale su- praexploatărilor. Măsura cea mai de seamă va fi o repartizare logică a supraexploatărilor. Va trebui să se excludă orice supra exploatare din arboretele tinere și mijlocii. Se ara- tă apoi necesitățile dc puieți nece- sari plantării parchetelor tăiate ras, care in acest caz ar fi dublu față de puieții folosiți până acum. WiHiani Borel: A propos de la nrâthode du con- trole. Comentează două articole publica- te de M. Franc'Ois și M. de Luze. forestieri francezi, în revista Socie- tății forestiere din Franche-Comte, din Decembrie 1939 și Martie 1941, în legătură cu aplicarea acestei me- tode. Jccques Barbey: Fabrique de cellaluse de boix S. zl, â Altixholz. Vizitată de Societatea forestierilor din Vaud cu prilejul excursiutiei din 16—17 Iunie 1941. 0 Nr. V1942. W. Nageli: Importance des rideaux-abris con- tre le itent pour la protecHon des cidtures agricoles. Un raport cerut de Comisiunea de supraveghere a Institutului de cercetări silvice elvețian. în legă'- tură cu această problemă. Raportul este făcut după diferitele publicații existente. S’a avut în vedere date din Rusia și Danemarca At. Har 4 146 Reviste SCHWEIZERISCHE ZE1TSCHRIFT FUR FORSTWESEN. Anul 93. Nr. 1. Ianuarie, 1942. E. Hess: Die autocMhonen Fohrenraasen des Wallis. Rasele autochione de pi_ n i' d i n Wallis. Se face o descriere a raselor de pini din cantonul Wallis în care pă- durile n’au fost schimbate prea mult prin intervenția omului, ca cele din nordul Elveției. înainte de a trece la arătarea dis- tribuției speciilor forestiere autorul Iu ce o descriere a condițiunilor cli- materice ale cantonului Wallis. Se face apoi o descriere a arboretelor de pini și a lemnului diferitelor rase de pin. Ch. A. T creier: Ober das Auftreten der Rhabdo- cline — Douplasienschutte in der Schweiz. Asupra apariției mala- diei Rhabdocline la Dou- glas în Elveția. Autorul arată cum se prezintă a- ceastă maladie a acelor la Douglas, face o descriere a aspectului ata- cului, a ciupercii și a răspândirii Biografice în Elveția. La sfârșit a- rată modul de combatere și de re- plantare a Douglasului. L. Siegwart: Uber die Harzpewinnunp in den Wdldem und rom Sei/ensieden im Hausbalt. A'supra recoltării răși- nii din păduri și facerea săpunului acasă. Se arată cum se făcea tn trecut recoltarea rășinii și cum era aceasta folosită între altele și Ia fabricarea săpunului in gospodării. Aus der Schweizerisch en Forststa- tisfik. Din statistica forestieră elvețiană. In continuare sunt date cifre cu comentarii ample, din statistica fo- restieră elvețiană. Comunicări: Marginile pădurii în ju- rul orașului Ziirich. Conferința directorilor forestieri al cantoanelor. Anul 93 Nr. 2, Februarie, 1942. F. Schneider: Tagebuch einer Reise in Nord-Su- matra. JjRrnalul de zi £1 un'el călătorii în Nordul Su- ma trei. Articolul este constituit dinlr'un jurnal de zi al unei călătorii în Nfardul Sumatrei, în care autorul descrie aspectul vegetației și al bo- gățiilor acestei insule. Th. Wotf: Zur Terminologie der Forst- und Holzivirtscha.fi. Asupra terminologiei e- eonomiei silvice și a lem- nului. Autorul examinează pe rând din terminologia silvică germană cei mai importanți termeni ca: pădure (Wald). lemn (Holz), trunchiu (Stamnu, coaje (Rinde), plută (Kork), etc., precum și denumirea germană a speciilor forestiere. Reviste 147 A. Fritschi; Fflanzensoziolopische Beobuchtun. gen In Wirtschaftswaldungen. Observațiuni de socio- logie vegetala în pădurile cultivate. Autorul descrie diferite tipuri de pfduri bazat pe observațiuni de so- ciologie vegetală. Articolul este în continuare. Comunicări: Recoltarea în cantitate mai mare a coajel de mo- lift pentru tanin. Anul 93, Nr. 3, Martie 1942. Die Absteekung und Projektausar- tcitunp beim Waldstrassenbau. Trasarea ți prelucrarea proiectelor de drumuri fo- restiere. Sunt expuse metode de trasare ți prelucrare a proectelor de drumuri forestiere. A. J. Schlatter: Die Brennhohversorgung der Schweiz anfangs 1942. Aprovizionarea cu lemn de foc a Elveției la înce- putul anului 1942. Sunt arătate apsectele acestei pro- bleme în Elveția așa cum au fost discutate cu prilejul congresului sil- vicultorilor elvețieni la 1 Septem- brie 1941. A, Fritschir Pflanzensoziologische Beobachtun- pen in Wirtschaftswaldunpen. Observațiuni de socio- logie vegetală în pădurile cultivate. In continuare, autorul descrie di- ferite tipuri de păduri bazat pe aso- ciațiunile vegetale. E. VintUă Rugam: Anunțați schimbările de adres.ă INFORMAȚIUNl — In urma demisiei d-lui Gene- ral I, Sichitiu de la conducerea Mi- nisterului de Agricultură și Domenii, pe data de 20 Martie a. c., d-l Au- rel Pană subsecretar do Stat la ace- lași departament este însărcinat in aceasta calitate cu conducerea Mi- nisterului, având toate aUibuțiunile ministrului și pienijwtența de a con- tra-semna decrete-legi. decrete, jur- nale și deciziuni. — D-l ing. eons. silvic Bem. Gro- zescu directorul Direcției silvice din Ministerul Agriculturii și Domenii- lor a fost numit membru în Consi- liului de administrație al Centrului național de românizare. ■— D-l C. Sfetcovici ing. insp. g-I silvic, directorul regionalei silvice Cernăuți a fost pus in retragere din oficiu pentru a-și regula drepturile ia pensie pe data de 1 Aprilie 1942. (Mon. Of. 76'942). ■— In ședința de referate a Sec- ției de Botanică a Academiei de Științe din Bomânia, care a avut loc în ziua de 28 Februarie a. e., d-nii prof. C. C. Georgescu și P. Cretzoiu au făcut o comunicare despre: Va- rietăți și forme de Quercus pubes- cens in România. — D-l Gheorghiu Jon ing. șef sil- vic a fost transferat pe data de 15.1942 din centrul Direcției Silvice la Serv, silvic județean Covurlui. iMon. Of. 46-942) — D-l fordache Mircea ing. silvic a fost numit in post vacant bugetar la Ministerul Agriculturii și Dome- niilor, în gradul de ing. silvic sta- giar. — D-l Băltărețu G. Alex. ing sub- inspector silvie, dela Direcția pro- ducției vegetale, se repartizează la Direcția economică agrară. (Mon. Of. 53/942), — D-l Leon Gh. inginer silvic dela Serv, silvic jud. Suceava se re- partizează după cerere la Serv, silv. al jud. Câmpulilng-Bucovina. (Mon. Of. 59/942). — In Mon. Of. Nr. 67 din 19. III 1942 s’au publicat următoarele trans- ferări de ingineri silvici: 1. Horn Alfred inginer șef silvic, dela ocolul silvic Agnita (jud. Tr. Mare), la Icef. 2. Donciu Dumitru inginer șef sil- vic, ca titular al ocolului Agnita. 3. Constantin Ion ing. șef silvie, se menține ca titular al ocolului silvic Șercaia (Jud. Făgăraș), revenindu-se asupra mutării d-sale la Ocolul lila. 4. Brebenarul Gh. ing. șef silvic, din centrul Inspectoratului Timișoa- ra, ca șef al ocolului Ilia (jud. Hu- niedoara). 5. Popovici Remus ing șef silvic, dela ocolul Săliște (jud. Sibiu) la Inspectoratul silvic Chișinău. 6. Popovici Iulian ing. șef silvic, , Informați uni 140 dela Serviciu! silvic Caraș, Ia Ins- pectoratul silvic Chișinău. 7. Mihai T. Vasile ing. șef silvic, dela Serv, silvic județean Brașov la Inspectoratul silvic Chișinău. 8. Dan Teodor ing. șef silvic, dela Inspectoratul Timișoara, la Serv, sil- vic județean Caraș. 9. Leondarie Eugen ing. subinsp. silvic, dela Inspectoratul silvic Alba lulia, la dispoziția Guvernământului din Transnistria, 10. Boeriu Vaier ing. subinsp. sil- vie, dela ocolul silvic Beiuș, la Serv, silvic jud. Cernăuți și girant al Serv' silvic județean Hotin. 11. Kerschirig Wilfred, dela oco- lul întorsătura Buzăului la Serv, sil- vic județean. Suceava. 12. Diaconescu Caton ing. subinsp. sivlic. șeful Serv, silvic jud. Bihor (Beiuș Nord) și cu girarea Serv, sil- vie Beiuș Sud. — Au fost primiți în Corpul teh- nic silvic următorii ingineri silvici cu gradul de ing. silvic stagiar: 1. lonescu T. Gheorghe din Caps 2. Budiu E Emil din Caps. 3, lordache T. Mircea deia Dir. Silvică. 4. Babuția St. Teodor din Caps. — Ocoalele Clișcăuți și Colencăuți aparținând Dir. silvică Cernăuți, foste reunite, se separă din nou, re- partizându-se ca șefi de ocoale d-nii: Ep. Monasterschi ing. șef silvic la Clișcăuți, iar d-l Ing. Anton Le- vitschi la Colencăuți. (Mon. Of. 50/ 942). — D-l Kersching Siegfrid Ottmar ing silv. stagiar numit ia Serv, sil- vic județean Turda se consideră de- misionat pe data de 13.X.1941 prin neprezentare la post. —- D-l Ing. silv. stag. Constanti- nescu Ion se consideră demisionat din serviciul silvic al Statului pe data de 1 Iunie 1941. prin neprezen- tare la post. — D-i Bărbuceanu Mihai ing. sil- vic dela Serv, silvic județean Câm- pulung-Bucovina se consideră demi- sionat pentru neprezentare Ia post. (Mon. Ol. 59/942). — In Mon. Of. Nr. 64 din 16.III 942 a apărut decretul-lege pentru stabilirea compctințeior Comitetului de Direcție al Casei Pădurilor Sta- tului. — In Mon Of. Nr. 71 din 24 Mar- tie a. c. a apărut legea Nr. 222 pri- vind „Completarea art. VII din le- gea Nr. 87 din 1935 pentru pădurile de protecție*1. — Ministerul Agriculturii și Do- meniilor a hotărît să nu se mai eli- bereze pe viitor autorizații de îm- pușcare pentru cerbi, capre negre și urși, vânătorilor care nu au resti- tuit. în termenul prevăzut, autoriza- țiile obținute. (Mon. Of. 49/942). — Prin decizia ministerială dela Jn. Nr. 2919'942 s'a hotărît prelun- girea epocei de vânătoare a tuturor speciilor de rațe și gâște, până la 31 Martie 1942. — A apărut „Regulamentul pen- tru aplicarea decretului-lege asupra portului și vânzării armelor1*. (Mon. Of. Nr. 71 din 24 Martie 1942). —• Membrii „Cooperativei rânito- rilor și pescarilor sportivi din Româ- nie" sunt anunțați că la sediul Coo- perativei din Str. Polonă Nr. 8 Bu- curești, a sosit un stoc de 120.000 - 150 I n for maț luni . cartușe de vânătoare marca ,.Sonne‘‘ dela fabrica Wolff Sc Co. Walsrode- Germania. Cartușele sunt de calibru 12, 12 lungi, 16 și 20 cu alice 2,50, 3—3,50 mm și încărcate cu pulbere J/B Jagdblăthenpulver, pulbere pen- tru arme special marcate pentru pulbere fără fum. Cartușele se vând cu prețul de 14,50 lei cal. 16, cu 15 lei cal. 20, cu 15,50 lei cal. 12 și cu 17 lei calibru 12 lungi. Fiecare membru are dreptul să ri- dice 100 cartușe pentru prima parte socială de 500 lei vărsată. Peste fie- care parte socială de 500 lei vărsați în plus, primește câte 50 cartușe. Rămânând disponibile din acest sloc o cantitate de 20,000 cartușe a- proximativ, ele vor fi distribuite în ordinea înscrieri membrilor noi în- scriși cu un capital de minimum 5 părți sociale vărsate (adică lei două mii cinci sute). Pentru a feri pe vânători de spe- cula ce se practică cu scumpirea ex- tesivă a cartușelor de vânătoare, Cooperativa a comandat în Germa- nia un nou stoc de cartușe. Domnii vânători care doresc să se aprovizioneze prin Cooperativă sunt încunoștiințați că pot să se înscrie ca membri vărsând minimum 4 părți sociale a 500 lei una (adică două mii lei). Pentru orice informațiuni rog a se adresa la sediul Cooperativei. — Ministerul de Interne, a apro- bat eliberarea de autorizații de călă- torie pe C. F. R., vânătorilor, cu condițiunea ca aceștia să prezinte permisele de vânătoare pe anul 1941'42, vizate de autoritățile mili- tare. Autorizațiile se eliberează de că- tre Circumscripțiile de poliție in co- munele urbane și de postul de jan- darmi în comunele rurale. — Prin Decizia Ministerială Nr. 4870'942 s’a prelungit până la 15 Mai 1942, valabilitatea permiselor de vâ- nătoare și pescuit in Apele de Mun - te. până la 15 Mai 1942. — Marele Stat Major a aprobat ca termenul prevăzut de Art. 52 din Regulamentul Legei Portului Ar- melor, publicat în Monitorul Ofi- cial, Nr. 71 din 24 Martie 1942, în- lăuntrul căruia se poate cere pre- schimbarea permiselor de port-armă de vânătoare să 'fie prelungit cu 90 zile, cu începere dela data sus- menționată. — Prin decizia Ministerului de A- gricultură și Domenii Nr. 10.131 pu- blicată în Mon. Of. 90 din 18 Apri- lie 1942, se desființează Direcțiile și Serviciile (silvice) creiat prin deci- ziile ministeriale Nr. 38189 din - Dec. 1941. Nr. 38563 din 1941, Nr. 752 din 14 Ianuarie 1942 și Nr. 964 din 15 Ianuarie 1942, — Ministerul Agriculturii și Do- meniilor, Direcțiunea Silvică, face cunoscut cu adresa No. 11795/942 că s’a aprobat inginerilor silvici din cadrul public un concediu de 5 zile dela 23—27 Mai 1942 inclusiv pentru a participa la adunarea generală a Societății „Progresul Silvic**. NECROLOG + DIONISIE BUCUR Inginer inspector silvic (pensionar) Vineri 20 Februarie 1942 s a stins din viață la locuința ._________________________________sa din București. Dionisie Bucur, inginer inspector sil- vic, în vârstă de 66 ani. S'a născut la 18 Ianuarie 1875 în comuna româneasca Lancrăm din fostul comitat al Sibiului, azi jud. Alba. Cursul primar la înce- put in satul natal și Ia sfârșii in școala săsească din Sebeș. Cursul secundar l-a făcut tot in Sebeș; l-a terminat în 1892. A venit în regat si a făcut practică la farmacia Iui Lazăr Bistreanu din Bârlad, părinții lui dorind să-1 facă farmacist. Intrucâi nu s’a putut înscrie în ci. 5-a la liceul Sf. Sava, necunoscând limbile greacă și latină, s’a reîntors la Sibiu, la liceul luteran de unde și-a luat și bacalaureatul. In 1893, citind in ziare,că s’a înființat o școală nouă de silvicultură fa Brănești (Ilfov), în urma unei cereri făcută, a fost admis a face un an de practică la ocolul silvic Seaca Optășani (Olt), șef al ocolului fiind C. Melinescu. In Septembrie 1894 s’a ținut examenul de admitere (în actualul local al Ministerului de Finanțe) la care s’au prezentat 35 candidați. Au reușit 13 candidați, dintre care și Dionisie Bucur, fiind clasificat al 3-lea. Fiind o fire sârguitoare si având și bacalaureatul la bază, din primul trimestru a fost clasificat 1. 152 N e c r o 1 o g După 2 ani de cursuri teoretice la Brănești și l’/s ani de practica la pădurile Statului. în 1898 la examenul de diplomă, a fost clasificat I. Astfel că diploma cu No. 1 a Școalei Speciale de Silvicultura dela Bră- nești, a fost emisă pe numele lui Dionisie Bucur, fiind Șeful primei promoții de silvicultori dela Brănești. Cum pe atunci la Domeniile Coroanei (al căror administrator era lancu Kalinderu) se cereau tineri silvicultori dintre fruntașii șeoale', a fost primit în serviciul Domeniilor Coroanei, la 1 Aprilie 1898, unde a funcționat până la 1 Decembrie 1901, când a demisionat. Dela 1 Decembrie 1901—1 Iulie 1903 a fost în Germania pentru specializare. Reîntors in țară ia l Iulie 1903 a fost numit silvicultor diurnist 1a exploatările in regie, și la ocolul Malovăț (Mehedinți) unde a funcționat până la 15 Ianuarie 1915. Dela 16 Ianuarie 1918—15 August 1916 a fost Șef al ocolului silvic Cărbunești (Gorj). Dela 15 August 1916—15 De- cembrie 1916, a luat parte în război, însumat fiind ca milițian în Reg 58 Gorj. Dela 15 Decembrie—28 Februarie 1917 Șef al exploaărilor Cen- trului militar Bârnova. Dela 1 Martie 1917—20 Iunie 1918 Șef al exploa- tărilor Mogoșești și Bârnova. Dela 20 Iunie 1918—1 Octombrie 1920 șef al ocolului silvic Răchitoasa (jud. Tecuci). Dela 1 Octombrie—15 Februarie 1922, Șef al ocolului silvic Maria Radna. jud. Arad și agent de control la Regiunea Lipova. Dela 15 Februarie 1922—31 Mai 1929 Șef al ocolului silvic Băbeni (Vâlcea). Dela 1 Iunie 1929—1 Ianuarie 1936 in Centrala Casei Pădurilor, când a fost pensionat. Ca pensionar a dus o viată retrasă, frequentând doar congresele silvice anuale și conferințele dela Cercul de Studii. In timpul din urmă fiind suferind, n'a mai putut lua contact cu colegii S'a sfârșit Vineri 20 Februarie 1942, Înconjurat de ai săi. cu o dorință ce nu și-a văzut-o realizata, căci fiul său e încă student al Facultății silvice din cadrul Școalci Politehnice din București șl deci n’a putut supravețui să-1 vadă și pe el silvicultor. Pentru activitatea sa a fost devorat cu Coroana României în gradul de Cavaler și Răsplata Muncii ct 1. A fost înmormântat la Cimitirul Reînvierea din București. La ieremonia înmormântării au participat pe lângă membrii familiei, rude, prieteni și D-l Haralambie Grumazcscu, inginer inspector general silvic pensionar, coleg din chiar promoția I a Școalei dela Brănești; D-l Au- r cal ian lonescu, inginer inspector silvic, ca delegat din partea Casei Pădurilor șl D-l M. P. Florescu ca reprezentant al Societăței „Progresul Silvic” în numele căreia a rostit eâteva cuvinte de despărțire. Din partea Administrației Casei Pădurilor, cât și a Soc, „Progresul Silvic” s’a depus câte o coroană de flori naturale. Transmitem pe această cale, condoleanțe familiei sale. M. P. F. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Legea N r. 222 pentru completarea art. VII din legeu Nr. 87 din 1935 pentru pădurile de protecție Art. unic. — La art. VII din legea Nr. 87 din 1935 pentru padinile de protecție se adaogă următoarele alineate: „Pentru pădurile de protecție situate in zonele militare dreptul de preemțiune va fi exercitat de Ministerul Apărării Naționale, în con* fermitate cu dispozițiunile art 16 din legea pentru cruțarea zonelot mili- tare și pentru măsurile necesare apărării țării \ Dat in București la 23 Martie 1942. Nr. 682. * Raportul d-lui ministru al apărării naționale către d-l Mareșal Ion Antonescu. Conducătorul Statului, Domnule Mareșal. Conform dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 8.052 din S Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940. Avem onoarea a vă Înainta pentru aprobare și semnătura Domniei- Voastre decretul-lege pentru completarea art. VII din legea Nr. 87 din 1935 pentru pădurile de protecție. Prin prezentul decret-lege s'a prevăzut dreptul Ministerului Apă- rării Naționale la exercițiul preemțiunii asupra pădurilor de protecție, care suni situate în zonele militare, drept ce aparține Ministerului de Domenii. Măsura luată era necesara pentru a se putea generaliza asupra tuturor bunurilor situate in zonele militare măsurile de prevedere și si- guranță ce se exercită, conform legii pentru creiarea zonelor militare, de Ministerul Apărării Naționale. Primiți, vă rugăm, Domnule Mareșal, asigurarea înaltei noastre considerațluni. Ministrul Apărării Naționale Nr. 3.755. 1942, Martie 21. Societatea «Progresul Silvic» CONVOCARE Stimate șl Iubite Coleg, In conformitate cu art. 21 din statute, cu onoare vă aducem la cunoștință că sunteți convocat Ia a 56-a adunare generală ordinară, care se va ține în ziua de 17 Mai 1941, orele 10 dimineața la sediul Societății din București, Bd. Tache lonescu No. 31. întrucât e posibil ca la această dată să nu se întrunească numărul de membri prevăzut de statute, adunarea generală se va ține irevocabil în a 8-a zi liberă, adică Duminică, 24 Mal 1941, la aceiaș oră și în acelaș Ioc. cu orice număr de membri prezenți, fără o nouă convocare. Programul adunării generale este următorul: Ziua l-a 24 Mal 1942 1 Cuvântarea de deschidere a Domnului Președinte. 2. Cuvântările invilaților. 3. Darea de seamă a Consiliului de administrație și raportul cen- zorilor pe 1941. 4. Aprobarea Bilanțului și contului de Venituri și Cheltuieli in- cbeiale la 31 Decembrie 1940 și descărcarea Consiliului de administrație de gestiunea pe 1941. 5. Aprobarea Bugetului pe 1942. 6. Alegerea Președintelui Societății pe o nouă perioadă de 4 ani. 7. Alegerea a 6 membri în Consiliul de administrație pe 4 ani cu începere dela 1 Ianuarie 1943, conf. art. 28 alin. 5 din statute. în locul Domnilor: Butoi AI., Comșia Aurel, Georgescu P. C., Grozescu D-. Ha- ralamb At. și Minescu G.. — al căror mandat expiră la 31 Decem- brie 1942. 8. Alegerea pentru 1942 a 3 cenzori și 3 cenzori supleanți. Ziua n-a 25 Mal 1942 Prezentarea referatelor și discuțiuni asupra problemelor. 1. Problema combustibilului în raport cu criza de lemn de foc. Raportori: Al. Butoi. I. D. Popescu și N. Ghelmeziu. 2. Regenerarea pădurilor în urma exploatărilor forțate din timpul războiului. Raportori; D. Grozescu, I, Zeicu și M. Rădulescu. Societatea „Progresul Silvic" 155 Ziua III-a 26 Mai 1942 Excursie de studii cu un program ce se va anunța la timp. • . • Pentruca desbaterile și dîscuțîunile adunării generale să poată avea loc în cât mai utile condițiuni, Consiliul a hoiărît următoarele norme: 1. Referatele se vor prezenta la secretariatul Societății până cel mai târziu la 1 Mai 1942, după această dată ne mai putându-se lua In considerare; 2. Referatele vor trata numai câte o latură bine definită a pro- blemelor respective, într'o cât mai concisă formă; 3. Ele vor fi bătute la mașină, în două exemplare și vor cuprinde cel mult 5 pagini de coală normalizată (Format Ai 297X210 m-m.); 4. Rapoartele generale vor fi astfel desvoltate, încât să ocupe cel mult 20 de minute de citit; 5. Atât referatele cât și rapoartele generale se vor tipări și distri- bui membrilor prezenți la adunarea generală, înainte de deschiderea ședințelor; 6. Publicarea lor în volum, împreună cu lucrările adunării gene- rale, se va face în ordinea primirii la Secretariatul Societății; 7. In ședință se vor citi numai rapoartele generale; 8, Pentru discuțiuni se vor face înscrieri la începutul fiecărei șe- dințe de probleme, neputându-se vorbi mai mult de 10 minute. Intervențiunile incidentale nu vor putea depăși 5 minute. Nu se poate lua cuvântul decât cel mult de 2 ori în aceiași che- tiune. Nu ne îndoim, stimate și iubite coleg, că veți participa la desba- terile Adunării Generale din acest an. Primiți încredințarea sentimentelor noastre de perfectă cama- raderie. " ~ Președinte. Secretar general, Prof. M. DRACEA C, EmanoII. Ședințele Consiliului de Administrație PROCES-VERBA1. No. 1 Ședința din 29 Aprilie 1941 Prezenți D-nii: Const. Chiriță, Iile Demetrescu, C. Emanoil, M. P. Florescu. N. Ghelmeziu, Gh. Năslăsescu, At. Nedelcovici, M. Rădulescu, St Rodoteatue V. N. Stinghe si I. Zeicu. Ședința se deschide la orele 20 sub președinția D-lui V. N. Stinghe vice-președinte. Ordinea de zi: 1. Discuțiuni in legătură cu adunarea generală. 2. Amenajarea podului clădirei. 3 Diverse — Administrative. 4. Comunicări. înainte de a se intra in ordinea de zi. D-l Vicepreședinte V. N. Stinghe anunța Consiliul că delegația desemnată în ședința trecută, s'a prezentai Iu D-! Pi of. M. Drăcea, în ziua de 9 Aprilie a. e. și făcându-i cunoscut demersul a peste 300 de membri ai Societății care-I roagă să revină la Președinția Societății, Domnia-Sa a acceptat să revină asupra demisiunei. In momentul acesta intră in sala de ședințe D-l Prof. M. Drăcea fiind ovaționat de membrii prezenți ai Consiliului, iar D-l Vice-președinte V. N. Stinghe ii oferă scaunul președinția!. " D-l Prof M Drucea. rostește următoarele cuvinte; „Adânc mișcat de noblețo și spiritul de solidaritate de corp, de care nu m'am îndoit niciodată și pe care il subliniază incăodată așa de precis, scrisoarea Dv. din 8 Aprilie a c. vă rog să cunoașteți, că in îm- prejurările arătate, mă sim- dator să viu în mijlocul Dvs., spre a-mi împlini mandatul pe care mi l-a încredințai adunarea generală și spre a continua, împreună cu Dvs. și împreună cu toți membrii, colaborarea la conducerea Societății noastre ..Progresul Silvic, a cărei Tărie, Pu- tere și Unitate sunt azi mai necesare ca oricând propășirei noastre fo- restiere". Se intră apoi in ordinea de zi și se discută măsurile pentru pregă- tirea adunării generale. Din cauza împrejurărilor adunarea având un caracter mai restrâns, invitațiile se vor face numai acele cerute de Statute. Discuția celorlalte chestiuni la ordinea de zi se amână Ședința se ridică la orele 21,30. p. Președinte, V, N. STINGHE Secretar General, C. Emanoil Societate» „Progresul Silvic*' 157 PROCES-VERBAL No. 19 Ședința din 16 Decembrie 1941 Prezenți D-nii: M. Florescu. D Grozescu. 1. Zeicu, Manoiiescu Mircea, M. P. Florescu, I. C. Demetrescu, St. Rodoteatu, C. Chiri ță, Mih. Suhățeanu, M. Rădulescu, M. Drăcea. V, Stinghe, N. Glwlmeziu. D-l Președinte M. Drăcea adresează Consiliului următoarele cu- vinte: Domnilor Membri, Suntem cu toții sub impresia unei mari. și dureroase pierderi. Acum o săptămână se găsea între noi și lua parte la frumoasele și animatele noastre discuțiuni, bunul nostru camarad Andrei lonescu, cu care peste câteva minute aveam să ne întâlnim unii dintre noi în șe- dința Consiliului de Administrație a AGIR-ului, unde D-sa era Secretar General, spre a continua discuția, astăzi la ordinea zilei, a organizării profesionale a inginerilor. Deși bolnav, Andrei lonescu nu a ințelfes să se cruțe niciodată atunci când era vorba să-și îndeplinească îndatoririle și chemarea sa față de Corpul inginerilor silvici și față de organismele in conducerea cărora avea un cuvânt hotăritor. Astăzi, Andrei lonescu nu mai e între noi; un mare număr dintre noi și un mare număr de ingineri, membrii ai AGIR-ului au avut durerea de a-1 conduce acum câteva zile la locul de veci. Andrei lonescu, Dvs. o știți foarte bine, a fost un distins membru al Corpului silvic și unul dintre stâlpii acestei Societăți, ale cărui idea- luri le-a slujit ca membru in tot timpul carierei sale, ca membru în Consiliul de Administrație și ca Secretar General. Competența, puterea de muncă, calda sa iubire de Neam și pentru Corpul ingineresc din care făcea parte ca un element distins, i-au deschis drum la Secretariatul General al AGIR-ului. Participarea sa la ultima noastră ședință este o pildă de felul cum a înțeles să-și facă datoria in chestiunile mari și de interes general pentru Corpul ingineresc. In amintirea acestui distins camarad și colaborator al nostru să păstrăm câteva minute de reculegeree. In semn de doliu, ridic ședința. Președinte, M. DRĂCEA. Secretar General, C. Emanoil 158 Societatea „Progresul Silvic" PROCES-VERBAL No. 20 Ședința dela 23 Decembrie 1941 Prezenți D-nii; A. Comșia, M. Drăcea, C. P. Georgescu, D. Gro- zescu, At. Nedelcovici, M. Rădulescu, V. Sabău, V. Stinghe și I. Zeicu. Prezidează D-l M. Drăcea. La ordinea de zi: Discuțiuni asupra organizării proiesionaie; a) Adresa Colegiului Inginerilor Nr. 6332/941. b) Idem AGIR Nr. 570, 941. D-l Președinte M. Drăcea prezintă adresa Colegiului Inginerilor Nr. 6232 din 22 Decembrie 1941, prin care se cere Soc. „Progresul Silvie” ca pentru ziua de 29 Decembrie 1941 să se delege doi membri care să ia parte la ședința Colegiului, in care se va discuta memoriul alcătuit pentru organizarea profesională a inginerilor în cadrul principiilor de reorganizare a funcționarilor in Stat, preconizate de D-l Mihail An- tonescu, Vice-Președintele Consiliului de Miniștri; după aceea D-sa ex- pune cuprinsul adresei AGIR Nr. 570 941 la care s’a anexat și un me- moriu intocmit de această Societate privitor Ia organizarea inginerilor pe baze corporatiste, memoriu care, după cum arată adresa, cuprinde ultunul punct de vedere al AGIR-ului formulat de D-l Președinte St. Mihăescu și de D-mi: Al. Manoilescu, D. Grozescu, 1. Păsăreanu, mem- brii ai Consiliului AGIR. D-l Președinte M. Drăcea relevă că punctul de vedere al Societății „Progresul Silvic'* in chestiunea organizării profesionale a inginerilor a fost desbătut in mai multe ședințe anterioare ale Societății, despre care membrii au cunoștință și că acest punct de vedere a fost Împărtășit Colegiului prin membrii Societății care sunt și membrii ai Colegiului. Unul dintre aceste puncte esențiale a fost păstrarea mai departe a So- cietății cu statutele sale eventual modificate, spre a putea să se ocupe de probleme tehnice de specialitate și de propaganda forestieră, cum și păstrarea Corpuiui Tehnic al inginerilor pentru funcționarii de Stat, D-l C. P, Georgescu insistă ca noua organizație a inginerilor silvici să continue a alcătui o secție distinctă in marea masa a inginerilor. D-l Președinte M. Drăcea arată că de fapt, chiar din cuvântarea D-lui Vice-Președinte ai Consiliului de Miniștri rezultă că individua- litatea specialităților ingineiești va fi asigurată în viitoarea organizare profesională a inginerilor. D-l Grozescu este de părere că delegații, atât acei pentru Colegiu, cât și cei pentru AGIR, ai trebui să fie orientați asupra proiectelor în- tocmite de aceste două organizațiuni pentru putea cunoaște eventua- lele divergențe șî a susține punctul de vedere al Societății „Progresul Silvic". D-sa ca unul care a luat parte 1a redactarea memoriului AGIR in ultima sa formă expune principiile acestui memoriu. Societatea ,.Progresul Silvic" 159 D-l C. P. Georgescu observă că memoriul face distincție între cele două cadre de ingineri, cei dela Stat și particulari. D-l Grozescu dă explicația că nici Consiliul Legislativ n a admis la proiectul de reorganizare al Corpului Silvic a se decerne grade șl ierarhii in cadrele particulare, D-l Președinte M. Drăcea precizează următoarele; Memoriul AGIR-ului, în forma sa actuală, la elaborarea căruia a contribuit și D-l Grozescu ca membru al AGIR-ului, diferă in unele privințe de cel inițial citit aci într’o ședință anterioară. Lipsesc de exemplu aprecierile făcute la adresa Colegiului, care de fapt nu a putut lucra decât în cadrul atribuțiilor foarte precis fixate de lege, la elabo- rarea cărei legi a contribuit și AGIR. Partea finală a memoriului ante - rior, care cerea ca viitoarea organizare a profesiunii de inginer să se cristalizeze în jurul AGIR-ului, a fost lăsată deoparte, ceeace desigur va ușura foarte mult discuția acestei chestiuni în viitoarea ședință pioec- tată a Colegiului, Colegiu care strânge în sine pe toți inginerii din Ro- mânia și in fața căruia D-l Vice-Președinte al Consiliului de Miniștri a făcut expunerea D-sale. Nu putem discuta încă un memoriu al Colegiului privitor la vii- toarea organizație fiindcă nu este întocmit, Colegiul căutând ca în prea- labil să-și iacă în această privință o cât mai completă documentare prin discuția ce va avea loc. Se pare însă că în câteva privințe opiniile sunt acum deja unitare și anume; păstrarea asociațiilor inginerești existente cu statutele modificate, păstrarea Corpului Tehnic, crearea câtorva instituțiuni anexe, care interesează in deosebi pe ingineri. Problemele care par încă deschise sunt următoarele: a) Dacă viitoarea organizare se ocupă și de asociațiile de categorie, (ea de exemplu categoria pădurilor sau a lemnului, a zahărului, etc.), sau se ocupă numai de organizarea profesiunii de inginer. Se pare că ceeace interesează în primul rând Guvernul este în special organizarea profesională a inginerilor. bl Care sunt atribuțiile și răspunderile viitoarei organizații a ingi- nerilor?, care sunt raporturile acestei organizațiuni cu Statui?; devine viitorul Corp al inginerilor un organ căi aia i se delegă o parte din ini- țiativa și răspunderile Statului sau rămâne numai un organ de consul- tare al acestuia? Se pare că în această ultimă direcție se îndreaptă viitoarea orga- nizare a profesiunilor. c) Dacă intrarea în viitorul Corp al inginerilor silvici este facul- tativă sau obligatorie și dacă acelaș Corp urmează să cuprindă numai pe inginerii funcționari de Stat sau pe toți inginerii și anume pe acei care lucrează in instituțiuni particulare. In această ultimă privință punctul de vedere al Societății este acela pe care îl urmărește de 20 ani și care este cuprins în legea de 160 Societatea „Progresul Silvic'1 organizare a Corpului silvic, ca într’o viitoare organizare a profesiunii de inginer să fie înglobați toți inginerii, in orice cadru ar activa, d) Să se precizeze în ce măsura preocupările actuale de a organiza profesiunea de inginer urmează a se extinde și asupra Corpurilor anexe de colaboratori ai inginerului silvic, cum este de exemplu pentru noi Coipul Conductorilor. D-l Președinte împărtășește ideia că preocupările de organizare trebuie să se extindă șl asupra acestui Corp. Acestea sunt problemele ce se pot pune și față de care delegații Societății vor trebui să iâ atitudine în ședința viitoare ținută de Colegiul Inginerilor. j > < D-l Grozescu crede că conducerea Statului a făcut apel pentru reorganizarea profesiunilor Ia Corpurile intelectuale, care urmează să colaboreze in chestiuni de Stat cu Guvernul și în acestea nu pol intra decât inginerii, celelalte cadre inferioare inclusiv muncitorii de pădure urmând a Se organiza mai târziu. D-) V. Stinghe este de părere că nu ne putem lansa în discu- țiuni pe chestia cadrelor mijlocii și inferioare sau pe chestia viitoarelor atribuțiuni ale noilor organizațiuni, câtă vreme nu știm asupra căror domenii se va discuta in ședința Colegiului și cu ce amploare. Căci, deși D-sa concepe Colegiul cu atribuțiuni cât mai largi, întrebarea este dacă, și in ce măsură, Statul cedează din atribuțiile sale putându-se restrânge numai la ideile man de concepție sau exlinzându-se până la a ceda și din chestiunile de administrație, fie chiar numai in formă de consultare D-l V. Sabău arată că în statul totalitar sunt bine fixate atribu- țiile organizațiilor profesionale pe care însă conducerea Statului le con- sultă numai atunci când găsește de cuviință. D-l Președinte M. Drăcea rezumă discuțiunile. care conchid că organizația profesională ar fi bine să fie consultată in toate problemele tehnice ridicate pentru desvoltarea vieții economice de Stat. In alte ordine de idei, D-l Președinte pune întrebarea — pentru cazul când s'ar pune problema organizării tehnice pe mari categorii cum ar fi: a) intelectualii, b) agricultură, muncă manuală, c) industrie și comerț —, unde ar fi cazul să se încadreze inginerii silvici? Din discuțiuni a rezultat că prin felul preocupărilor noastre ne apropiem mai mult de cadrele industriei. D-l Președinte M. Drăcea face apel ca să nu se uite cultura pădurilor, de care noi suntem singuri și exclusiv răspunzători. Se procedează la designarea celor doi delegați pentru ședința Co- legiului Inginerilor din 29 Decembrie 1941 și sunt aleși D-nli: V. Stinghe și I. Zeicu. Ședința se închide la orele 12,30. Președinte, M. DRĂCEA. Secretar general. Societatea „Progresul Silvic" 161 FROCES-VERBAL No. 1 Ședința din 20 Ianuarie 1942 Prezinți D-nii: Butoi Al, Chiriță Const., Comșia Aurei. Deme- trescu Hie, Drăcea Marin, Florescu P. M., Ghelmeziu N., Grozescu D., Haralamb Ath.. Lazăr Horia, Heroiu Tr., Năstăsescu Gh., Nedelcovici A., Rădulescu Marin, Rodoteatu Stere, Sabău Vasile, Stinghe V. si Zeicu I. Ședința se deschide la ora 19,30 sub președinția D-lui Prof. M- Drăcea, președinte. Ordinea de zl: I. Constituirea birourilor Societății pe 1942. 2. Cooptarea unui membru în Consiliul de administrație. 3. Numirea Comisiunilor și delegațiilor permanente. 4 Statutul funcționalilor Societății. 5. Bugetul Societății pe 1942. 6. Diverse — Administrative. 7. Comunicări, Se citesc procesele-verbale No. 13 din 30 Septembrie, No. 14 din 14 Octombrie, No. 15 din 4 Noembrie, No. 16 din 25 Noembrie, No. 17 din 2 Decembrie, No. 18 din 8 Decembrie 1941 și se ratifică. Deasemenea se citește procesul-verbal al Comitetului de Direcție din 16 Decembrie 1941 și se aprobă. înainte de a se intra în ordinea de zi: D-l Președinte M. Drăcea anunță Consiliului moartea eroică a inginerului silvic Pantelimon Ghervasia, șeful Ocolului silvic Roman. Ca ofițer dc rezervă într’un regiment de artilerie grea. Pantelimon Gherva- sie a căzut eroic în lupta contra bolșevismului, în stepele Nogailor. In memoria celui dispărut. Consiliul păstrează un minut de reculegere. D-l Președinte salută apoi Consiliul în nou an. Nădăjduește că acest an va aduce pacea și cu ea intrarea in normal și a rosturilor So- cietății noastre. Salută deasemenea pe membrii noui aleși sau realeși în Consiliul de administrație. 1. Constituirea biuroului Societății. Consiliul pro- cedează la alegere. Se aleg: Vice-președinți D-nii: Prof. V. N. Stinghe Anastase Nedelcovici Secretar General: D-l C. C. Emanoil Cassier: D-l Marin Rădulescu Secretari D-nii: Ath. Haralamb N. Ghelmeziu 2. Cooptare. In locul vacant în Consiliu prin trecerea la cele veșnice a mult regretatului Andrei lonescu. Consiliul cooptează în unani- mitate pe D-l Ing. șef silvic loan D. Popescu. 3. Numirea comisiunilor și delegațiilor. Sc realeg ev oarecari modificări comisiunile și delegațiile vechi și anume: 162 Societatea „Progresul Silvie" Comisia Govora D-nii D. Grozescu, M. P. Folerscu, D. Sburlan, Ilie De- metrescu și I. D. Chirvăsuță. Comisia Carmen Sylva D-nii: Al. Butoi, N. N. Caragea, Tr. Horoiu și Al. Chirițescu. Comisia Amara D-nii: Marin Rădulescu, C Emanoil, Ath. Haralamb și Const. Călinescu. Căminul București: D-l N, Ghelmeziu. Delegația la C, A. P. I. R D-nii: C, Chiriță, Ilie Demetrescu. C. Emanoi!. V. Sabău și D. Sburlan. Secțiile se realeg cele vechi cu mici modifcări și anume; Secția l-a Social culturală: Președinte Tr. Heroiu Secretar: N. Ghelmeziu Membri: C. P. Georgescu, A. C. Corstantinescu, Ath. Ha- ralamb, G. Nicolau-Bârlad, O. D. Rădescu. Secția H-a (Profesionale): Președinte Dem. Grozescu Secretar: Const. Chiriță Membri: I. Andreescu, M, Burcuieț, St. Predescu și I. Vlad. Secția III-a (Economică): Președinte Vasile Sabău Secretar: I. P. Zeletin Membri: C. Emanoil, Al. Butoi, Viad Dlteanu. 4. Statutul funcționarilor Societății, Lufindu-se în discuție procestul de statut al funcționarilor Societății „Progresul Silvic", dat spre studiere D-lui Ing.- Cons. silvic Gh. Năstăsescu, în urma observațiunilor făcute, Consiliul amână discuția urmând ca o Comisie compusă din D-nii: G. Năstăsescu, Dem. Grozescu și Ilie Demetrescu să pună la punct acest statut potrivit îndrumărilor date de Consiliu. 5. Bugetul pe anul 19 42 se amână pentru o ședință vii- toare aprobându-se însă tabloul de salarizare propus odată cu bugetul. Până la darea formei definitive a statutului menționat nu se vor face rețineri la fondul de pensii. 6. Comunicări, D-l Președinte citește telegrama de răspuns a M. S. Regelui Mihai I Ia felicitările prezentate Suveranului de către Societate cu prilejul zilei Sale onomastice. Deasemenea se citesc telegramele de răspuns ale D-lor: Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului și G-l I. Sichitiu, Ministrul Agri- culturii și Domeniilor, la felicitările prezentate de Societate cu prilejul {inului nou. Consiliul ia act. D-l Președinte citește scrisoarea de răspuns a D-lui Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului la mulțumirile adresate de D-l Gene- ral I. Sichitiu, Ministrul Agriculturii și Domeniilor în numele Corpului Silvic pentru deosebita atențiune ce dă chestiunei pădurilor și încrederei ce-și pune în Corpul Silvic care muncește pentru o bună îndrumare și gospodărire a lor, spre binele Țărei. Admiteri de noui membri. Consiliul aprobă primirea ca Societatea „Progresul Silvic" 163 membri în Societate pe ziua de 1 Ianuarie 1942 a D-lor Ing. Ilie Flo- rescu și Comeliu Găvănescu. 7, Diverse— Administrative. Consiliul respinge cererea de admitere în Căminul Societății a studentului Ilie Năstăsescu neîntru- uind condițiunile de admitere. Cererea studentului D. Stratan. cu acelaș conținut, se amână până so vor primi referințe din partea Decanatului Facultății de Silvicultură. Ședința se ridică la orele 22,30. Președinte, M. DRÂCEA. Secretar general. PROCES-VERBAL No. 2 Ședința din 3 Februarie 1942 Prezenți D-nii: M. Drăcea. M, P. Florescu, C. P. Georgescu. N Ghelmeziu, M. Manoilescu, Tr. Heroiu, Marin Rădulescu, V. N. Stinghe și I. D. Popescu. Ședința se deschide la orele 19.30 sub președinția D-lui M. Drăcea, președinte. Se citește procesul-verbal Nr. 19 din 16 Dec. 1941, Nr. 20 din 23 Dec. 1941 și Nr. 1/1942 și se aprobă. Ordinea de z i: 1. Bugetul Societății pe 1942. 2. Diverse — Administrative. 3. Comunicări. Înainte de a se intra în ordinea de zi, D-l președinte anunță înce- tarea din viață a colegului nostru membru al Societății, Emanoil Ne- gcescu, ing. insp. silvic pensionar. Consiliu, păstrează un minut de recu- legere în memoria dispărutului. Deasemenea D-l președinte salută intrarea in Consiliu prin coop- tare a D-lui Ing. I. D. Popescu și îi urează o activitate rodnică. Se intră în ordinea de zi: înainte de discutarea bugetului, D-l Casier Marin Rădulescu ci- tește referatele prin care se propune: 1. Să se mărească contribuția CEACS-uluî pentru luminat și în- călzitul camerii ce ocupă la parter, dela 10.000 lei la 15.000 lei pe anul 1942. 2. Să se majoreze taxele pentru locuit la cămin la 100 lei pe zi. Se hotărăște să nu mai fie primiti la cămin decât membrii cu plata cotizației la zi. Cei datori din cotizații sau alte datorii, vor fi îngăduiți numai o singură noapte cu plata dublă a taxei. 3. Mărirea cotizației membrilor de la 440 la 500 lei pe an inclusiv abonamentul la „Revista Pădurilor*’, se aprobă cu începere de la 1 Ia- nuarie 1942. Se vor lua măsuri pentru încasarea datoriilor rezultate din ne- plata cotizațiilor de către membrii, angajându-se eventual încasatori aiăt în capitală cât și pe lângă Direcțiunile Regionale si Inspectorat», cărora li se va acorda 10% din încasări. Se ia act de procesele-verbale încheiate de organele fiscale de recensământ pentru imobilele din București și Govora. 164 Societatea „Progresul Silvic" Se citește proectul de buget p? 1912. După discuțiuni la cari ia t parte toți membrii prezenti, bugetul sa aprobă cu un total de 3.800 003 la venituri și 3.800.003 Ia cheltuieli. Diverse Consiliul acceptă contribuția de 30.000 Iei a Socie- tății de gaz și electricitate, la cheltuielile de reparații ale stricăciunilor cauzate clădirii noastre prin prăbușirea unui calcan al clădire! vecine peste acoperișul nostru, în urma cutremurului din 1040, prin bonificarea sumei din consumul nostru de curent electric. Ședința Să închide la orele 21. Președinte, M. DRACEA. Secretar general. C. Emancil PROCES-VERBAL No. 3 Ședința din 17 Februarie 1942 Prezenți D-nii: Al. Butoi, I. C. Demetrescu. M. Drăcea, C. P Georgescu, N. Ghelmeziu, D, Grozescu, Tr. Heroiu. Gh. Năstăsuscu. D Sburlan. V. N. Stinghe. M. Suhățeanu, I. D. Popescu și Ion Zeicu. Ședința se deschide la orele 19,30 sub președinția D-lui M. Dră- cea. președinte. Ordinea de zi: 1. Adunarea generală 1942. 2. Diverse — Administrative. 3. Comunicări. Se citește procesul-verbal Nr. 2 al ședinței din 3 Februarie 1942 șl se aprobă. 1. Sc hotărăște ca Adunarea generală să se convoace prima dată pentru 17. 18 și 19 Mai 1942 și a doua oară la 24, 25 și 26 Mai 1942 când adunarea. se va ține irevot abil. Se vor desbate la adunarea generală următoarele probleme: a) Problema combustibilului în raport cu criza de lemn de foc Raportori; Al. Butoi, I. D. Pop eseu și N. Ghelmeziu. b) Problema regenerării pădurilor în urma exploatărilor forțate din timpul războiului. Raportori: D. Grozescu, 1. Zeicu și M. Rădulescu. Se hotărăște Ca să se facă o excursie al cărei program se va fixa la timp. Se deleagă D-l Ing, N. Ghelmeziu să redacteze Darea de Seamă Se vor trimite convocările și se va anunța în ..Revista Pădurilor". Se vor începe lucrările administrative pentru organizarea adunării. D-l Președinte anunță că la parastasul de 40 zile pentru mult regretatul Andrei lonescu. Societatea a fost reprezentată prin D-l Vice- președinte A. Nedelcovici. Ședința se închide la orele 20,30. Președinte, M. DRACEA. Secretar general, C. Emannil REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu D. Sburlan Ilie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondată in anul 1886 Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte: Drăcea D. M. Vice-Președinți: j Casier: Secretar general: Secretari Stinghe N. V. Nedelcovici Anastase Rădulescu M. C. Emanoil N. Ghelmeziu Haralamb At. MEMBRII Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. Popescu D. I. Lazăr H. Manoilescu Mircea Mincscu G. Năstăsescu G. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. • Suhățeanu Mih. Zeicu Ion * ■; Cenzori: N. Burculeț, Vencu Georgescu și I. Paladian. Cenzori supleanți: St. Georgescu, Șt. Predescu și Gr. Vasilescu. L C S PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an pentru instituții..............500 lei „ particulari ..... 300 „ „ membrii Societății 200 „ .. „ conductori și brigadieri 75 „ Numărul ......... 25 ., Manuscrisele nepubllcate se înapoiază. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESIIL SILVIC" AU APĂRUT. SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A. SBURLAN ARBORII ș. PĂDURILE . NOASTRE 78 pagini, 20 lei SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. STINGHE AMENAJAREA PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚI] DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 304 PAGINI Dr. G. ELI ESC U PROTECȚIA PĂDURILOR UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 BUCOVINA" I. E. T O R O U Ț I U, BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N STINGHE înscrisă în Registrul de publicațiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfo- S, I comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația: Buleva-dul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 34, Nr. 5—6 MAI—IUNIE 1942 SUMARUL: Studii: I. Vlad: Câteva aspecte ale problemei conversiune! — — — — — — 165 D. Ciurileanu: Abacul coordonatometric „Ciurileanu" — — — — — 180 Comentarii — însemnări : At Haralamb: Perdele de protecție în Sud-Vestul Transnistriei — — — 187 V. Lisievici: Transnistria forestieră — — — — — — — — — — 196 Ilie C. Demetrescu: Infervenționismul de Stat în materie de combaterea insectelor vătămătoare pădurilor ■— — — — — — — —• — 206 Vânătoare — Pescuit: C. Dan: Cum trebue doborît vânatul mare? — — — — — — — — 215 Adunarea generală (pag. 222), Cronica tehnică (p. 229), Cronica internă țp. 232), Cronica externă (p. 240), Cronica cinegetică (p. 244), Cărfj (p. 251), Reviste (p. 253). informații (p. 258), Decrete (p. 261), Publicații (p. 266). SOMMAIRE: Etudes: Quelques aspects du probleme de la ccn- version — —• — I. Vlad L’abaque coordonat o~ metrique „Ciurileanu" D. Ciurileanu Commentaires: Ridcaux-abris dans le Sud-Ouest de Trans- nistrie — — — —At. Haralamb La Tiansnistrie fores- tiere — — — — V. Lisievici L’:rtervent’on de l’Etat en matiâre de lutte cenire les insectes dengereuses pour les torels — — — —I.C Demetrescu Chasse ct Ptscicuiture: Comment doit on chas- ser le gibier de gran- de taille? — — —C. Dan Chronique, Livres, Revue des revues, Nouvclles, Lois, Pubiications. INHALT : Abhandlungen: Emige Betfachlungen iiber die Umfor- mungsfrage — — I. Vlad Coordina tomei risc hes Rechenbrett „Ciuri- lemu" — — — —D. Ciurileanu Mitteilungen: Waldschutzstreifen im Siid-Osten der Trans- n:?1rien — — •—At. Haralamb Ueher die Forstwirt- sihaft der Transni- r'i’en — —■ — —V. Lisievici S» a al sintervent ionismus in der Frage der Be- kampfung waldnhăd- licher Insekten — — I, C. Demetrescu Jagd und Fischerei: Wie scll das Hochwild- edegt? — — — C. Dan Chr&nik, Hucherschau, Zeitschriilenschau, Nachrichten. Căprior împușcat în pădurea Statului Grozinți Jud. Hotin' în 1938. Lungimea coarnelor 27 cm, deschidere 14,5 cm. Greutatea totală a căpriorului: 35 kg. Chevreuil chasse dans !a foret domaniale de Grozinți (dep. Hotin) en 1938. II a pese 35 kg. Les bois ont eu 27 cm de longueur et 14,5 cm d'ouverture. Mistreț (Solitar) de 140 kg greutate împuțeai în anul 1938 în pădurea Statului Clișcăuți-Poiana Jud. Hotin. Sangiier de 140 kg, chasse en 1938 dans la for&t domaniale de Clițcăuți- Poiana (dep. Hotin). REVISTA PĂDURILOR ANUL 54 - Nr. 5—071942 CATEVA aspecte ale problemei conversiunei de I VLAD I. Introducere Pentru schimbarea formei unui arboret, schimbare pro- vocata de motive de ordin cultural sau economic, găsim in literatura silvica română 2 termeni, indicând operațiuni bine distincte: conversiunea și transformarea. Prin conversiune se înțelege trecerea dela un regim la altul, pe când numele de transformare se dă operațiunile: de trecere dela un tratament. în cadrul aceluiași regim, la un alt tratament. Atât termenii, cât și defimtiunilc de mai sus. au fost luate din literatul a franceză, unde insă nu se face nici astăzi o deosebire atât de tranșantă, intre cele două genuri de operațiuni, mai ales, că trecerea dela un tratament la altul, are o importanță secundară, din punct de vedere practic. Este chiai curios faptul, că la noi se insistă peste tot, asupra transformatei in înțelesul de mai sus. fără să se pomenească un alt gen de operațiuni, de o impoitanță mult mai mare, prin care se înlo- cuiesc esențele existente cu altele, care cresc in condițium mat hune, intr'o anumită stațiune, sau produc cantitativ mai mult șt de calitate mai bună. In literatura germană găsim pentru aceste schimbări ter- menul genei ic .Umformung", iar ca termeni, in parte, cores- punzători celui din literatura franceză și română , Umwand- lung șl tlberfuhrung" Se atrage atenția asupra faptului, că Germanii se ocupă mimai dr । i obiema schimbării regimului si de problema schim- bărei speciilor lemnoase, pe aceasta din urmă tratând-o fie ca pe o problemă aparte, fie in combinație cu cea a echimbârei 166 ________J_Vlad regimului. Schimbarea de tratament in cadrul unui legim nu poarta o denumire aparte. In ceea ce privește întrebuințarea celor 3 termeni de mai sus, se menționează că, până nu di mult, erau întrebuințați când unul când celalt pentiu oricare din schimbările aduse formei și structurei arboretelor, In ultimul timp însă, se tinde să se iacă n diferențiere și n precizare a noțiunilor .,Umformung' fiind folosit, cum am spus, ca termen generic, Ober fuhi ung"L având înțelesul conversiune! la noi, iar sub ,,UmwandlungJ‘ în- țelegându-se înlocuirea speciilor existente, indiferent ce cale se urmează în atingerea acestui scop. Noi vom face mai departe uz de termenii împământeniți la noi, urmând ca atunci când se va face și n înlocuire a esen- țelor, să se specifice acest lucru de fiecare data. $i acum să trecem la câteva considerații generale asupra conversiune!, în forma cea mai complexă, (adică trecerea dela crâng simplu la codru) concepută ca mai sus, Ceea ce constiiue motivul determinant în alegerea meto- dei de convertire, a timpului în cate se petrece această opera- țiune, cât și a formei finale pe care o va avea un arboret con vertit, este în primul rând, structura și compoziția actuală adică dela începutul convertirii, a arboretului respectiv și starea so- lului pe care vegetează arboretul și abia în al doilea rând na- tura și voința proprietarului, precum și situația și întinderea pădurii respective Excepții dela această regulă întâlnim numai în cazul schimbatei speciilor, solul jucând Lotuși același rol. Un factor extrem de important și de care depinde in mare măsură reușita conveisiunei, este silvicultorul, care arc de aplicat nu atât măsuri prescrise, cât dc observat cerințele de fiecare moment și in fiecare punct ale arboretelor, aplicând măsurile corespunzătoare acestor cerințe Un maestru poate după câtva timp să schimbe, fără mari cheltueli și sacrificii de altă natură, complect fața unei păduri, in care se părea la început, că s’au instalat speciile de mică valoare, eliminând definitiv specule nobile, după cum un neîndemânatic ajunge tocmai la rezultate contrarii. Și aci este unul din punctele ne- vralgice ale schimbării™ de care ne ocupăm. O conversiune, mai ales dacă proprietarul consimte unele sacrificii, nu este, la prima privire, un lucru prea greu de executat. Este greu Câteva aspecte ale problemei conversiune! T6T insă, să ajungi la sfârșitul conveisiunei, fără ca sâ dispară toc- mai speciile de valoare și organismul pe care l-ai creat să fie viabil, adică aceste specii Să-și găsească după conversiune și în noul regim condiții bune de vegetație Atunci se pune întrebarea: având in vedere diversitatea formelor sub care se piezinta arboretele in una și aceiași pă- dure, variația din punct de vedere al compoziției acestora, felul cum au fost îngrijite, etc . este posibil să se impună, cum s’a făcut la noi, aceiași metodă de conversiune, fixându-se dela în- ceput un cadru destul de rigid, in c$ea ce privește prevederea locului și timpului diverselor operațiuni, astfel încât la sfâr- șitul revoluției de conversiune să trebuiască să se ajungă, în- totdeauna ia codrul regulat, care să prezinte o succesiune cât mai regulată, ca mărime și așezare, a claselor de vârstă, etc. etc.? Hotârit că nu, deoarece rezultatele ce se obțin aplicând <» metodă, care să ducă prin stadiul de crâng compus la codru regulat, pot să fie excelente, in cazul, că avem de-a-face cu fagul pur sau în amestec cu alte esențe de umbră și la un adevărat dezastru, când avem de-a-face cu un amestec de fag cu gorun, sau și mai rău, de carpm cu stejar. Țelul final, adică forma la care se ajunge după conversiune, trebuind să fie diferită, pentru păduri sau porțiuni de păduri diferite, ajungem la con cluzia. că și drumul de urmat pentru atingeiea țelului, trebue -,ă varieze în raport cu starea în care se găsesc aceste păduri. 11. Metode de conversiune Clasificarea metodelor, după care se procedează la schim- bai ea formei arboretelor, se poate face din mai multe puncte de vedere și anume: se are în vedere, in primul rând, dacă arborii existenți mai posedă sau nu facultatea de a lăstăn, dacă pot sau nu să producă sămânță, dacă amestecul speciilor este cel dorit, sau conversiunea va fi condusă in așa fel încât proporția acestoia sâ fie schimbată; mai departe, se are în vedere forma ce vor trebui sâ o aibă arboretele în viitor, in- tr'un fel procedându-se pentru a se trece dela un crâng simplu sau compus la codiu grădinărit și în altfel, pentru a se trece la codru regulat, sau la alte forme intermediare între aceste 2 tratamente. 168 I. Vlud Faptul că facultatea de a lăstari a arborilor nu s'a piei- dut incă. produce silvicultorului multă bătaie de cap. dată fiind diferența de creștere între pueții proveniți din sămânță și lăstari și puterea de copleșire a acesteia din urmă in tine- rețe. Ajungerea la maturitate a arborilor, însemnează încetarea aproape cu desăvârșire a amenințării peiicolului mai sus amin- tit și posibilitatea de a se proceda la regenerarea naturală. Având în vedere numai facultatea de a lăstari a elemen- tului ciâng, deosebim: A. Metode, care fiind aplicate, vom avea de luptat cu pericolul de copleșire al lăstarilor R. Metode la care acest pericol dispare. C. Metode combinate. A. Metodele cuprinse în această grupă, pot să pară foarte simple, deoarece in teorie, este suficient să se taie pădurea exi- stentă, sau porțiuni din păduie, care să reprezinte posibilitatea anuală pe suprafață, considerând revoluția de crâng sau de co- dru și să se semene sau planteze esențele dorite. Cât de simplă part problema astfel privită, atât de complicată este rezolvarea ei, atât din punct de vedere economic, lupta cu lăstarii impu- nând cheltueli considerabile, cât și din punct de vedere cultu- ral, de multe ori rezultatul acestei lupte fiind tocmai contrar celui așteptat Totuși sunt cazuri și porțiuni de pădure, in care aceste metode sunt de preferat, cel puțin din punct de vedere eco- nomic. altor metode cum sunt cele din grupa B, lit. a, ca de ex. <. porțiune de pădure unde s’au instalat esențe moi. arbuști sau mărăcini a căror produs nu numai că e de mică valoare, dar prin faptul că protejează foarte puțin solul, acesta se degra- dează, făcând mai tâiziu. imposibilă o introducere a unor specii lemnoase mai pretențioase. Mai sunt suprafețe acoperite cu cioate îmbătrânite și mult distanțate unele de altele, cu lăstarii rari și vegetând lânced, la care se pot adăoga in crângul com- pus, rezerve rare, cu coroane prea desvoltate, cu trunchiuri scurte, în aplicarea acestei metode, se exploatează arboretul fit prin tăeri rase, fie sub acoperiș Tăerile iase pot să fie făcute Căte'.-n aspecte ale petri Icmâi conversiunii KW pe suprafețe mai mari, in ochiuri sau in bande la margine de masiv, sau in sfârșit, se pot combina aceste modalități de inter- venite in arbnrel Penttu a asigura mai bine reușita însămân- Lărei sau a plantației se poate combina operațiunea cu cultura agricolă intermediară. Pentru ca lupta cu lăstarii să fie dusă cu mai multă ușu- rință, se procedează prin una din metodele următoare: 1. Se taie lăstarii de pe cioată in timpul veni și de câte on este necesar, 2. Se ciopârțesc cioatele cu ocazia exploatării. 3. Se taie cât mai ios și se acoperă cioatele cu pământ 4. Se descojesc o parte din lăstari în luna Mai, făcându-se de obicei operațiunea de inelare 5. Se tale lăstarii la o anumită înălțime dela pâtnânl (80 cm până la 1 m). 6 Legarea împreună a lăstarilor cu sârma 7. Slăbirea puterii dc lăstârire prin lăsarea unui acoperiș format din lăstari) mai bătiâni și care rămân in picioare, cel puțin câte unul de cioată. Dintre aceste procedee se recomandă cele dela punctele 4. 5 și 7 care suni mai avantajoase din punct de vedere bănesc si se asigură noilor punți și un adăpost foarte necesar, în primii ani, pentru toate esențele. Un alt mod de intervenție, mai ales pentiu esențele de iimurâ. este formarea de culise, care combină tăerea rasă cu cea în bande. Pentiu o folosire cât mai raționala a fiecărei suprafețe unde diferentele. în ceea ce privește solul, sunt mari, se proce- dează, mai ales în cazul crângului compus, la mobilarea și rege- nerarea arboretelor. întrebuințând metoda combinată bavareza In acest senp, se recomandă plantarea de pueți bine des- voltați. lepicați și într e anumită ordine, pentru ca să fie ușor de găsit, cu ocazia operațiunilor culturale. Aceste metode au marele avantaj, că în ceea ce privește tempo de convertire se ține seama de situația proprietarului operațiunea putând fi făcută intr o revoluție de crâng sau de codru. Numărul de pueți la ha este mai mic decât la o plantație obișnuită Solul se degradează puțin sau de loc Arboretul tânăi este protejat. Are dezavantajul, că regenerarea se face, in cazul crân- 170 I Vlad gului simplu, numai in mod artificial și că o mica întârziere a lucrărilor de regenerare, sau mai târziu de îngrijire a noului arboret, poate să provoace eșuarea întregei operațiuni B, In grupa metodelor aplicabile, când noul arboret nu mai este amenințat să fie copleșit de lăstari, este cuprinsă metoda defrișării urmată imediat, sau mai târziu, de regenerarea arti- ficială și metoda lășârei arboretului existent să îmbătrânească, până la pierderea, în mare măsură, a facultății de a lăstari, după care se procedează la regenerai ea naturală sau artificială, de obicei însă la o regenerare combinată. a) Metoda defrișării nu este recomandabila decât in ca- zul când arboretul este complect degradat și chiar in acest caz este bine ca, in crângul compus, să se aplice numai elementului crâng, rezerva, care poate să mai reziste o revoluție, fiind păs- trată cu sfințenie. Metoda conduce, în mod sigur, la codrul re- gulat, succesiunea claselor de vârstă și mărimea afectațiilor fiind în mod apioape exclusiv, opera celui care face conversiunea afară de cazul, că se abal calamități asupra arboretelor, care pot să strice ordinea ce se urmărea a fi creată După defrișare, se procedează la însămânțai ea pe întreaga suprafață, sau in rânduri. In primul caz. însămânțarea se fac- de obicei, concomitent cu însămânțarea de cereale, care să asi- gure cel puțin în primul an, un adăpost tinerelul plante. In cazul al doilea, se combină împădurirea cu cultura interme- diară, care durează până la intrarea stării de masiv S’a mai întrebuințat in Get mania, sistemul creerii unui arboret de protecție, format din esențe repede crescătoare și de lumină, tar la adăpostul acestuia se plantau sau însămânțau esențele ce trebuiau să formeze viitorul codiu, de obicei esențe de umbră. Se spera să se obțină, în acest fel, protecție pentru noul arboret și sol, care își păstra proprietățile de sol forestiei și să se realizeze, în cursul revoluției, produse, care at fi men ținut, înti o oarecare măsuță, veniturile constante Scopul nu a fost atins din cauza greutății dirijării creșterii unui astfel de amestec, de cele mai multe ori întâmplându-se să dispară, sau să trebuiască sâ fie extrase, tocmai esențele, care trebuiau sa formeze arboretul de viitor. Operațiunea este și foatte costisi- toare, Câteva aupetle ate problemei n>n verși unei 1TI Dacă metoda defrișării are unele avantagii. ca venitul realizat prin vânzarea cioatelor și venitul rezultat din cultura mic»mediată, tegularea după voe a mersului lăerilor ele ■ Itzavantagule mari cc suni legate de aplicarea acestei metode ne obligă să o recomandăm foarte puțin și numai in cazuri, când nu se poate aplica altă metodă. Printre aceste dezavanlagn este suficient să enumărăm: degradarea solului, care își pierde pro- prietățile de sol forestier, chdtuelile disproporționat de mari de creare a noului arboret in raport CU plusul de vemtui i rea- lizat, cum s’a arătat mai sus și in al treilea rând greutățile și cheltuelile mari de care se leagă reintroducerea esențelor de amestec, când din vechiul arboret nu a mai rămas decât puțin, sau nu a mai putui rămâne nimic. La noi se adăuga, până in ultimul timp, pericolul expropricrei, b) Dacă în metodele de mai sus, se preconiza pe lângă conversiune și □ schimbare, cel puțin In parte, a esențelor, prin lăsarea să atingă vârsta maturității, a elementului crâng, țAH- wachsenlasstn), fie că se întrebuințează procedeul direct, când aiboretul permite acest lucru, fie că se adoptă procedeul indi- rect sau mixt ), conversiunea fiind condiționată de adoptarea unei perioade de așteptare. în arboret trebue să sc găsească speciile corespunzătoare, care vor fi păstrate și in codru, atâl ea numai de arbori, cât și ca repartizare a acestora. Cum insă, chiar în crângul compus, in general, abstracție făcând de clasele mai bătrâne ale rezervei și de esențele moi, arborii suni prea tineri, pentru ca să poată produce sămânță, Irebue să se adopte o perioadă de așteptare, în care se fac, cel puțin într’o parte a pădurei, taen preparatorii, aceste opera- țiuni fiind de o importanță capitală, atât din punct de vedert economic, până la aplicarea tăeri lor de convettire. cât și a reu- șitei conversiune!. Durata tăerilor preparatorii depinde de vârsta arborete- lor ce voi fi convertite in prima perioadă și de intrarea matu- rității la lăstari, care se produce la o vârstă mult ma mică decât la arborii de sămânță, acest lucru putându-se susține și despre rezervele de crâng compus. I) 1. Barde. Trăită pratique dămenugenwnl des forits -Paria 1B3C și V. P Ncgulesvii Ing, Conversiunea crângurilor in codru. Revista Podurilor No. 1, 193B 172 I. VI «d Având in vedere, că și puiet eu de laslărue scade foarte mult la epoca maturitâței. se poate renunța, in mare parte, la intervenția in lupta dintre punții din sămânță și lăstari, ope rație care, in alte cazuri, cere muliâ muncă și este foarte costi- sitoare. Cu cât un ctâng compus este mai bogat rn rezerve dv vârsta dorită, cu atât se poate proceda mai de timpuriu la rege- nerai ea arboretelor Invers, se întâmplă lucrurile când avem de-a-face eu un crâng compus sărac în rezerve, cu un crâng cu rezerve de o singură vârstă, sau cu un crâng simplu Scopul tăeriloi preparatorii este de a pregăti arboretul pentru a produce sămânța, a oferi adăpostul necesar semințișu- lui instalat și a face solul apt pentru a primi această sămânță In acest scop trebuie să se dea îngrijirile necesare tuturor re- zervelor bine conformate și care au o creștere activă, precum si exemplarele de viitor din elementul crâng, provenite din .sămânță și care aparțin speciilor nobile și longevive ca ste- jarul. fagul, frasinul, paltinul, etc. Afară de aceste lucrări, st va căuta să se păstreze intact; cu ocazia extragerilor ce se fac in etajele supei mare, subarbo- retul, care asigură protecția solului. Unde lipsesc arborii pro- veniti din sămânță, ca in crângul simplu, aceștia voi fi inlo- cuiți prin lăstari viguroși, din esențele dorite și care cresc p: cioate tinere. La sfârșitul țâerilor preparatorii, nebue ca arborii pro- vemți din rezervă și lăstarii rămași, să se prezinte, ca număr și repartiție, nu insa ea formă, la fel eu arborii dintr’un codru in momentul când încep tâerile de însămânțate Tn ceea ce privește rezerva, operațiunile de îngrijire, sau extragere depind de intervalul de timp ce nebue să treacă, din momentul când se fac aceste operațiuni, până când încep, in acel punct, tâerile de regenerare. Cu cât acest interval de timp este mai îndelungat, cu atâ’, extragerile in clasele mai bătrâne ale rezeivei vot fi mai lari rămânând numai acei arbori in picioare, care pot să vegetezi in hune condițiuni până la regenerarea arboretului. In caz, că este necesar să se mai tacâ și alte exti ageri înainte de a se ajunge la regenerare, această operațiune va fi executată întotdeauna, înaintea altoi operațiuni culturale curățiri sau fărituri — pentru ca să nu rămână locui i goale Câteva uipt'Lie ale problemei lunversiunei 17J în arboret rezultate din două extrageii consecutive pe ace- lași loc. In afară de măsurile lelative la extragerea din clasele bătrâne ale rezerevei, se va da o deosebită atente îngrijirei claselor tinere și exemplarelor din elementul crâng, provenit din sămânță, acestea trebuind să fie mereu degajate mai ales când suni mai tinere decât lăstarii. Trecând la îngrijii ile ce se dau elementului crâng, vedem că importanța acestuia este cu atât mai mare, cu cât rezervek- din diferitele clase de vârste sunt mai slab reprezentate și deci, pot sâ contribuie mar puțin la regenerarea și la protecția semin- țișului ce se va instala De obicei, aceste îngrijiri constau in a micșora progresiv numărul de lăstari pi- fiecare cioată, rămâ- nând întotdeauna cei mai viguroși în picioare, cu această ucazie. Iiind degajate, cum am spus și elementele provenite din să- mânță. Modul in care se face regenerarea arboretelor, când acest moment a sosit, difeiâ puțin de modul în care se lucrează in regimul codrului Aceasta cu condiția, ca arboretele să fi fost bine pregătite in acest scop și daca s’a avut tot timpul in ve- dere. ținându-șe seama de compoziția și starea acestora, forma în care vor |j turnate arboretele după convetsiune C. în studiul metodelor schițate până aci, ne-am imaginat în- totdeauna aiborete, pentru care una din aceste metode de con- vertire era cea mai potrivită penii u a fi aplicată, arătând pe scurt și avantagiile și dezavantagiile fiecărei metode Pășind pe teren pentru a face un studiu al posibilităților de convertire observăm, că intr u pădure arboretele se prezintă sub aspecte foarte variate, așa încât nu printre metodă, ci numai printr o îmbinare potrivită a diverselor metode, in timp șl spațiu, se poate ajunge la convertirea pâdurei din forma ac- tuală. în forma dorită, sau mai bine zis. in forma pe care situa- ția padurei, natura proprietarului, dar mai ales compoziția și starea arboretelor o permit, evitându-se sacrificiile mari Astfel, in fiecare pădure, se găsesc porțiuni, pe care s au instalat esențele moi, sau în cazul cel mai râu, aibuști și mă- răcini in locul speciilor de valoare și unde solul se degradează 174 l. Vlad pe măsură ce Irece timpul. Pe aceste suprafețe se Va proceda, încă dela început, aplicând una din metodele dela litera A, sau, dacă stadiul de degenerare e mai înaintai, sau speciile existente sunt copleșitoare și suprafața pe cate trebue să se intervină nu e prea mare, chiar defrișarea. In restul pădurei se vor începe, concomitent, tăeri de con versiune in crâng compus, când avem de-a-face cu un crâng simplu, tăeu pregătitoare sau chiar de regenerare când suntem deja în stadiul de crâng compus și arboretul permite o trecere, după câtva timp sau imediată, in codru, sau o parte din păduri piezintă aspect de codru, Credem necesar să mai adăugăm că modul in care se execută tăeiîle pregătitoare, dai mai ales cele de regenerare ne este impus de tratamentul ce se va aplica arboretelor in regimul codrului, tratamentul depinzând, la rândul său. de speciile din care este constituită pădurea de stațiune și dc natura proprietarului. Chtat dela începui, când se pleacă dela crângul simplu cu intenția de a se trece prin crângul cnmpus la regimul co- drului. trebue să se aibă in vedere specia și tratamentul in viitor, deoarece de aceste două lucruri depinde modul în care va fi repartizată rezerva arbori tzolați și cât mai uniform re- partizați când se convertește in codru grădinărit, sau ,,futaie daire", arbori izolați sau in buchete, grupe și pâlcuri când se trece la codru regulat și in giupe și pâlcuri, când se trece la grădinărit de tipul stejarului (grădinărit în grupe), sau la codru cu tăeri progresive în ochiuri. Din punctul de vedere al constituției arboretelor deose- bim: arborete in care intră in amestec esențe de umbră ca fagul, carpinul etc, și esențe de lumină ca gorunul și stejarul ele., la care se asociază și alte esențe de senuumbră; arborete in care predomină esențele de umbră și arborete compuse mai mult din esențe de lumină în cazul când domina, sau intră in proporție însemnată in amestec cu esențele de umbră, stejarul sau gorunul și voim să păstrăm aceste esențe de lumină, se va adopta grădinăritul in grupe, sau codrul cu tăeri succesive în grupe (codru de vârste multiple), când suprafața pădurei este mai mare. Hulfel (Economie forestiere. Tome III, 1922) recomandă Câteva aspecte ale problemei conversiune! 175 sa se facă trecerea din crâng compus într'o forma intermediară intre acest îegim și grădinărit, numită de el „futaie claire" Cum asupra rezultatelor obținute prin aplicarea acestui grădinărit, adaptat la foioase în care predomină stejarul, nu se poate spune nimic precis, păstiăm și aici rezerva cuvenită în a-l recomanda sau nu. Când predomină in arborele fagul, pe care voim sa-1 pă- străm și in codru, operațiunea conversiune! este mult simplifi- cată, putându-se adopta, cel puțin pentru început, oricare din tratamentele de mai sus, dar mai ales codrul cu tăeri succesive care, cum zic Germanii ..ist der Buche auf dem Leibe geschnilten”. III încheiere. După cum arată titlul lucrării, nu s'a intenționat să se rezolve aici o pi oblemă de complexitatea problemei conversiu- ne!, căutăndu-se mai mult să se studieze câteva fețe ale acestei chestiuni. S'a stăruit, ceva mai mult, asupra importantei tăeriloi pregătitoare, executarea, in condițiuni bune, a acestor opera rațiuni delicate, care presupun o adâncă cunoaștere a socioln giei vegetale forestiere, constituind garanția de reușită a schim- bărilor profunde ce intenționăm să aducem formei și uneori constituției arboreteloi dintr'o pădure. Dar înainte de a se ajunge la tâerile pregătitoare, i se pun silvicultorului, atât în cazul trecerii dela crângul simplu prin stadiul crângului compus, la codru, cât și in cazul trecerii dela un crâng compus existent la codru, probleme extrem de greu de rezolvat. Aceste probleme sunt de ordin cultural și de ordin economic. Este, îndeobște cunoscut, că aplicarea crângului compus pentru ca să dea rezultate bune, reclamă cea mai intensivă cul- tură dintre toate regimele, presupunând, in primul rând, anga- larea de personal auxiliar și de conducere, suficient ca numai și bine pregătit Căci, tocmai aplicarea, in mod defectuos, a acestui regim, □ avut ca efect degradarea solului și eliminarea speciilor de valoare din arborr-te, conducând la convertirea în codru. Reușita conversiune! presupune însă. în cele mai multe cazuri, foimarra unei rezerve, urmată de îmbogățirea treptată 176 1. V l -i d 3 acesteia, pentru ca după ce s’au aplicat tăerile pregătitoare, să se poată trece, cu succes, la tăerile de regenerare. Pentru aceasta, trebue să avem in arborete un numai suficient de semineen din speciile dorite. Dar. formarea și îmbogățirea re- zervei. presupune aplicarea crângului compus încă pentiu câ- teva revolutii. Și, aici ne învârtim intr'un cerc vicios: pe de o parte, voim să scăpăm de acest regim, pentrucă, in felul cum este aplicat, nu dă rezultatele scontate, tar pe de altă parte, trebue Să-l mai aplicăm câteva revoluții pentru ca să obținem arborii de rezervă necesari regenerării arboretelor. Intr'un crâng simplu, in stare bună, sau inti’un crâng compus puțin degradat, operațiunea, deși destul de dificilă. dă totuși rezultate bune; in crânguri insă, in care degradarea solului și a arbore- tului a făcut progrese vizibile, o aplicare nerațională a acestui regim, la care se adaugă lipsa complectârilor necesare și a ope- rațiunilor culturale, in loc să ducă la o înmulțire a rezervelor în specii de valoare, duce la înlocuirea acestora, în clasa cea mai mică de vârstă, cu specii de mică valoare. Repetându-se această înlocuire, timp de mai multe revoluții, o încercare de regenerare, din cauza numărului mic de rezerve din speciile de valoaie, poate duce la un insucces deplin. Conversiunea se mai poate aplica, inti’un crâng in care specule de valoare se găsesc, sau se introduc, dela început, în proporția dorită, cum am mai spus, și după ce a trecut c pe- rioadă de așteptare, in care arboretul de crâng a ajuns sâ pro- ducă, in cazul ciângului compus pe lângă rezervă, sămânța necesară regenerării. Dacă în primul caz, prin acumularea dc material pentru îmbogățirea rezervei, se cerea un sacrificiu din partea proprietarului, in acest din urmă caz. sacrificiul, din punct de vedere economic, devine gieu de suportat, prin fap- tul. că exploatarea, cel puțin pe o porțiune însemnată din su- prafața pădurii, este, aproape complect, întreruptă. Am spus, p- o porțiune însemnată din suprafața pădurii, pentiucâ. dacă s‘ai aplica, dela început, pe întreaga suprafață, sacrificiile impuse proprietarului ar deveni insuportabile, mai ales in cazul pro- pnetariioi particulari iar pe de altă part?, arboretele de crâng (constituite în mare parte din lăstari), care ar trebui să fit regenerate la sfârșitul „revoluției de conversiune", ar atinge, în multe cazuri, limita vârstei fizice, înainte de a se pute» trece la tăerile de regenerare. Câteva aspecte ale problemei conversiune) 177 Daca privim chestiunea din punct de vedere economic, se ajunge la concluzia, că este de preferat o îmbogățire treptată a rezervei, unei îmbătrâniți a arboretului. Ținându-se însă seamz de dificultățile mari de ordin cultural și de riscurile la care ne expunem, când nu putem să aplicăm crângul compus in con- dițiunile pe care k reclamă acest regim pretențios, suntem in dinați să adoptăm metoda „lăsării arboretului să îmbătrâ- nească", în care dacă nu avem în amestec esențe de valoare în proporția dorită, procedăm, dela început, la complectările necesare. Când se pleacă dela crângul simplu, in cazul acumulăm lapitalulului-lemn, prin înmulțirea rezerveloi, trebue să tre- cem, cum am spus, prin stadiul de crâng compus la codru. Când insă, lăsăm să îmbătrânească arboretul, pe o anumită porțiune de pădure, aplicând în rest, încă o perioadă de timp, crângul simplu, conveitim direct în codru. In cazul unui crâng compus existent, suntem întotdeauna obligati. încă câtva timp, să aplicăm acest regim, pe o porțiune însemnată din suprafața seriei respective Nu trebue deci să se uite, că degradai ea crângului compus se datorește: a) Inmulțirei exagerate a numărului rezervelor; b) Repartiției rezervelor după un plan rigid, fără să se tină seama de schimbările provocate in compoziția arboretelor. dc natura solului, expoziție, etc.; c) Rezervării arborilor din esențele necorespunzătoare ace- stui scop; d) Inmulțirei exagerate a anilor revoluției: e) Recoltării defectuoase a piodușeloi accesorii; f) Lipsei operațiunilor culturale și a complectărilor nece- sare, unde regenerarea naturală nu se face in mod mulțumitor Dacă in cazul conversiune!, suntem obligați, prin însăși natuia lucrării, să înmulțim numărul rezervelor, trebue ca anii revoluției să scadă (și nu să crească, cum se făcea de obicei) pe măsură ce rezervele devin mai numeroase ’) Repartizarea rezervelor nu se va face după un șablon, re- zervele din esențele expuse să formeze ciăci lacome (quercinee, 1) Hulfel G. Economic forestiere Voi. IH Paris 1926. Schaeffer 1-: Le lardinage applique nux essencex feuillucs. Besan țdn. 1937. Vlad 1. ZuwachW’erhăhntsse im Mittelwald, Munrhen. 1940. 178 I Vlad Carpul, ulm. etc.) trebuind să fie rezervate in grupe, iar unde aceste esențe nu formează grupe cu consistență plină vor fi lăsați printre rezerve și arbori, aparținând altor specii, pentru complectare. Rezervele din celelalte esențe de valoare pot să apară și ca arbori izolați, însă nu uniform repartizați, reparti- zarea acestora fiind funcție de starea arboretului. O îmbogățire, cu orice preț, a rezervei, nu este recoman- dabilă, decât dacă arborii se aleg, avându-se in vedere rege- nerarea. din speciile pe care dorim să le avem in codiu. Se vor evita și celelalte practici necorespunzătoare și lip- suri amintite, care au dus la degradarea crângului compus. Amenajamentul are și în lucrările de conversiune u mare importanță, in acest caz insă putând fi vorba de continuitate in exploatări, nici de cum de o constanță aproximativă in ceea ce privește masa, sortimentele și veniturile. Dacă in cazul unei amenajări obișnuite, cel care conduce lucrarea trebue să fie mai mult un amenajist dublat de un sil- vicultor, în cazul conversiune!. trebue să avem de-aface cu un silvicultor, care să fie conștient, că această operațiune însem- nează: mai multă muncă, mai multe cheltueli și un capital-lemn mai mare, sacrificii pentru executant și pentru proprietar, sil- vicultorul fiind dublat de amenajist. Silvicultorul-amenajist va reglementa. în timp și spațiu, numai punerea în valoare a acelei părți din materialul existent și a acelei părți din creștere, care, din motive bine determinate, nu poate să se adauge capitalului de producție existent, al cărui volum total trebue să fie considerabil mărit. Această schim- bare în volumul capitalului-lemn va trebui să fie nu atât re- zultatul unei micșorări a posibilității anuale, cât a unei activări a creștere! arboretelor existente. Atunci, când creșterea va fi sporită prin aplicarea de măsuri corespunzătoare, nu va scădea venitul, sau va scădea puțin, deoarece pentru mărirea capitalului-lemn, va fi folosită, in mare parte, diferența dintre creșterea activă, din timpul con- versiune! și creșterea anterioară acestei lucrări Această susți- nere e valabilă mai ales când conversiunea se face intr’un tempo lent. Activarea creșterii se face prin executarea curățirilor, ră- rituiilor. (Serilor de lumină, a extragem arborilor cu creștere lâncedă și care împiedică desvoltarea arborilor mai tineri din Câteva aspecte ale problemei convcrslunel 179 jui și, in genere, prin îngrijirea ce vom ști sa dăm fiecărui arboret și arbore în parte, având în vedere cerințele biologice șt ecologice ale acestora. Ținându-se seama, in tot momentul, de realitățile de pe teren și de necesitățile pioprietarului pădurii, se poate adapta metoda de conversiune la condițiile locale, astfel încât proprie- tarul să nu fie obligat a consimți sacrificii prea mari, iar reu- șita operațiunii să fie. în același timp, asigurată. Quch/utx l* (tu prabicnie dc la cbnvetsinn Einige Beirachtunuen ubet die Uniibnnuitgiifrăgit Nach einer kurzen Einfuhrung. in welcher die Begnftsbestiminun- gen im rumanuschen. deutschen und (ranzosischen Schrlhum besprochen sind, weist der Verfasser darauf hin. dass die Furmverschicdenheiten der Bestande, die in einem Wald anzutreffep smd. der Wirtschafter zur Anwendung verschiedenaruger Umformungsverfahren zwlngt Man kann eme Unterschiedung zwieschen diesen Verfahren nach mehreren Gesichtspunckten hin Lreffen. So, dienen als unterscheidende Merkmale a) Zustand und Artenzusamenseizung der Bestande: b) Alter der Stockausschlăge; c) Menge Verteilung und Alteraklâsșen der Oberholze*. d) Zustand des Bodens, e) Zukunftige Betriebsform. f) Flachengrosse des Waldes; H) Besitzverhâltnlsse u s. w Wenn man z B. das Alter der Stockausschlage berucksichbgt, kommt man zur folgenden Eintellung: 1. Verfahren deren Anwendung mi! der Ausschlagverdammung verbunden sind. 2. Verfahren bei welchen eme Ausschlagverdammung nichi zu befiirchten ist. 3. Kombinierte Verfahren. Vom Niederwald ausgehend, kann man welterhin, je nach den Umstânden, entweder mittelbar durch eme Mittelwaldzwischenstufe nun Hochwald iiberfuhren, oder aber unmittelbar durch Altwachsenlassen der Stockausschlage denselben Zweck erreichen. Im ersten Falie, soli man also den Mittelwald, wenigstens fiir einige Zeit und, am Anfang, fiir einen betrăchtlichen Teii, der Wald- flkche anwenden; im zweiten Fa 11, kann man die, mit der Anwendung des Mittelwaldes. verbundenen Schwiengkeltcn vermeiden dafiir aber mmml das Stossen auf Hindernissen wirtschaftlicher Na tur zu ABACUL COORDONATOR ETRIC -CIURILEANU*' de Ine. D. CIURILEANU T. Obiectul aparatului coordonatometric. Abacul determină prin simplă citire: a) coordonatele r e c t â n g u 1 s r r- în funcțiune de Cele polare; b) distanțele reduse la orizont in funcție di unghiul de înclinație și distanța citită direct sau indirect (pe stadie), c) d i f e t e n ț e 1 e de nivel în funcție de unghiul de înclinație și distanța citită direct sau indirect (pe stadie); d) a zim u t e 1 e și distantele dintre două puncte in funcție de coordonatele lor cunoscute; e) e o ot d a n a t e 1 e la punctele obținute cu echerul cu oglinzi. .11. Descrierea aparatului. 1. Este compus dinirhm sec toi de valoarea unei o p 1 i m i de cerc sau de jumătate de cadran • 50 c. țcente- zimatc) construit din tabla pe care este aplicată o Jimatuiă indi- fcrmabilă milimetrică, sedusă prin fotografie la H mm. pentru 10 mm. Metrul are valoarea de 4 mm. cu 5 diviziuni, fiecare corespunzând deci la valoarea de 20 cm Prin aprecierea zeu- mri se poate- citi direct 2 cm. 2. Pe acest sector se aflâ numerotate grupele di linietură corespunzătoare la câte I n m și orizontal și vertical pe diagonala unghiului de 50 e. 3. Pe o rază corespunzătoare la distanta maximă de 130 m se află gradațiile unghiulare din grad in grad, in care gradul este divizat in 10 divizii a câte 10 mi- nute centezimaic (10) putându-șe deci aprecia prin estim. î’. Abacul coordona io metrii: „Ciurileanu" 181 Numerotarea gradelor se continua de la 50 c.—100 c. pe aceleași diviziuni. însă socotite de sus in jos. 4 Pe marginea din stânga a gradațiilor menționate se afla o gradație suplimentară, curespunză- t o are 0.3 5 c pentru reducerea la orizont cu Cos, 2. Aci gradele suni mai mari și împărțite doar în două diviziuni a câte 50', putăndu-sc citi deci prin estim. 5', ceea ce este sufi- cient pentru valorile de- stadie. 5 în colțul din stânga al abacului. în punctul corespun- zătui diviziunei 0. se articulează alidada dislan|eloi A A, construită ca sâ alunece ușor pe ea un cursor, ce poartă o plăcuță transparentă de celuloid pe care se afla sgâ- riată o cruciuliță d f linii roșii ce marchează punctul dorit ca extremitate a distanței considerate pe direcțiunea unei raze vectorii. Construcția este astfel făcută, că centrul ci u ci u 1 i ț e i se deplasează exact pe direcția razei ce trece prin centru de rotație și prin linia 2 182 Ing D. C i u r 11 e a n u de credință a unei alte plăcuțe dc la extremitatea alidadei, linu* ce se plasează prin rotirea alidadei la unghiul azimutai dorit 6. Pe marginea din stânga se află o „r ozc t ă a azi m u te lor'*, pe optimi de cerc numerotate din 50 in 50 grade ctntezimale, in mijlocul cărora se rotește un disc. întrerupt dv o ferestruică de valoarea unei optimi d v c e r c. Astfel fiind se poate lăsa descoperită numai optimea de cerc in care se află azimutul considerat pentru punctul a cărui coordonate trebuesc determinate. In aceasta ferestruică se vede desenul in mic și schematic al abacului printr'un mic t i i ■ u n g h i u d i e p t u n g h i u, ale cărui catete suni trecut^ cu indicațiunea care sunt X și care Y și anume cu ce semn. S<- notează astfel automat coordonatele relative și cu semnele lor după valoarea brută azimutală, neredusă la primul cadran cum se obi.șnuește. — produce dese greșeli și de semne dar mai ales de confuziune. 7. Aparatul se păsheazâ într’un plic d 2 c a r I u n de forma abacului. 111 Principiul aparatului. Abacul ccordonatometrie are ca principiu de bază apli- carea directă a coordonatelor polare — dis- tanța și azimut — deasupra unei I i n i e t u r i rectan- gulare. pe a cărei diviziuni se citesc apoi instantaneu coor- donatele punctului căutat. Abacul materializează pentru fiecare punct căutat tri- unghiul dreptunghiu cooidonatimetric, adică acela care cuprinde în acelaș timp și coordonatele polare și pe cele dreptunghiulari' și anume — coordonatele po- lare sunt ipotenuza și unghiul ci față de ba- za, care reprezintă respectiv ----------------—--------- distanța și azimutul dat: — iar cou 1 do n a tel e rectangulare, sunt cele două catete corespunzătoare x-ului și y-ului căutat, cu semnele ce rezultă din valoarea azimutală pe întregul cerc. Rozeta azimutelor am arăta! că ne scutește de orice iațio- Abacul coordonatometric „Ciurileanu 183 nament asupra semnelor și asupra alegeiei catetelor pentru cele 2 coordonate x și y. Ea ne dă și siguranța că nu greșim dai și rapiditatea luciului realizată tocmai de pe urma înlăturării greșelilor IV, Modul de întrebuințare. a) La determinarea coordonatelor rec- tangular? se pune in aparul mai întâi distanta și apoi azimutul: I . Distanța st? pune rezemănd alidada pe linia de bază corespunzătoare gradațiunei 0, alunecând apoi cursorul până ce cruciulița lui se reazimâ cu lima ei verticală pe divt ziuneu corespunzătoare distanței date, citită cu toată atențiu- nea până la valoarea apreciată la 2 cm. arătați mai sus. 2 Azimutul se pune in aparat potrivind mai întâi i o z e t a azimut elm ia optimea de cadran in cure se afla azimutul dat Exemplu: la 325 c. se pune rozeta cu ferestruica intre 300 c. și 350 c., iar apoi Se rotește alidada până ce se spri- jină cu liniuța ei de credință din capăt pe diviziunea corespun- zătoare azimutului dat. după ce ani lăsat la o parte sutele de grade. Ex. la 32.5 c. se pune la gradul 25 c. citit de jos în sus după cum la 381 se pune la gradul Bl citit de sus în jos, rozeta azimut ală fiind în acest din urmă caz potrivită la spațiul 350 400 c. 3. Se citesc coordonatele relative corespun- zătoare pe diviziunile orizontale sau dela stânga spre dreapta pentru coordonata cea mat mare, iar pe cele verticale pentru coordonata cea mai mica 4. Rozeta azlmutelor ne spune care din aceste două este x și care y și anume ce semne au. Ex. la 325 c. se vede în rozetă că coordonata orizontală este —x iar cea verticala este v; pe când la 381 c. rozeta arată coordonata orizontală drept -y iar cea verticală drept —x. Aceste valori se trec astfel in carnetele de tachimetrie cu semnele loi la lubricele res- pective pentru ca însumate algebric la coordonatele absolute ale punctelor, din care derivă să ne dea coordonatele absolute ale lor. 5. In cazul distanțelor de peste 120 m. se divide distanța cu 2 sau cu 3 având grijă ca coordonatele obți- IH4 Ing. O. Clurileunu rute să fie dublate sau triplate spre a reveni la valoarea reală Desigur că precizia în cazul acesta este scăzută în acela; raport față de distanțele citite direct pe abac, și de aceea in genere se recomandă a limita folosirea abacului la distanța ce nu depășesc 120 m. atunci când se cere rigoare centimetrică De altfel distanțele nu depășesc nici in drumuîre nici în radier; acest plafon, care corespunde astfel cu însăși plafonul distan- țelor citite pe stadie în vederea cărora este cu deosebire cons- truit acest abac. b} Reducerea la orizont 1 Pentru măsurători directe cu panglicii sau firul desîgui că reducerea la orizont este foarte sim plă, va corespunzând catetei orizontale din metodul descris mai sus pentru coordonate și satisfăcând formula d D cOflu. S; l une distanța pe slidadă adusă la ll și apoi se deplasează in sus până la diviziunea gradelor de înclinație ce se ia pe gra- dația generală descrisa mai sus. Se citește apoi la cruciulița cursorului pe orizontala distanța redusă la orizont, iar pi verticalii diferența de nivel, dacă ne este necesară. 2 . Pentru distanțele de stadie formula fiind d Dcosm sc folosește diviziunea de cos'' din stânga diviziu- nilor obișnuite, după ce lâ fel ca în cazul precedent se pune cursorul la distanța hrulă D citită pe teren Unghiul vertical o se apreciază la zecimea din jumătate giad. adică la 5’ ceea ce este suficient de precis pentru stadie. c) Diferența de nivel. I. Pentru m ă s u i ă 1 o r i d i t e c t e am spus că însăși cateta verticală dela reducerea îa orizont este diferența de ni- vel. ceea ce însă nu se prea întrebuințează 2. Pentru distanțele de stadie diferența de nivel se face toi odată cu reducerea la orizont, prin acea că după ce s'a citit distanța redusă la orizont cu Cos'. se aduce ahdada la unghiul de înclinație real ciut pe diviziunile obișnuite, nu pe cele di- Cos" și atunci se mișcă puțin cursorul de pe alidadă până ce ei indică drept coordonata orizontală (x d) distanța ițdusă, iar in aceeaș clipă se citește și coordonata verticala car-: este însăși diferența de nivel căutată (h) d) Aflarea azimutului și distanței din coordonatele relative cunoscute. 1. Se pune ferestruica rozetei abacului la optimea d< Abauul coordonatonietric „Ciurileanu" 185 cursoi ce corespunde celor 2 coordonate relative date cu sem- nele loi. Ex. x_—69.72, y 28.35 ne conduce rozeta la opti- mea de cerc cuprinsă intre 300 și 350. deoarece aci avem —x mai mare și -y mai trie. 2. Se pune apoi cursorul la valoarea de 69.72 pe orizon- tală in timp ce alunecând în sus alidada căutăm să obținem pi. verticala citirea de 28,35, adică menținem cursorul pe o vei îicalâ dusă prin valoarea de bază 69.72 până ce urcându-l odată cu alidada cursorul arata în acelaș timp pe orizontală —69.72 iar pe verticală -28,35. In clipa turnătoare citim rezultatul căutat: A z imutul la divizarea de grade și fracțiuni la care sra oprit alidada și apoi păstrând nemișcat cursorul. Distanța se citește după ce am scoborit alidada la poziția 0 orizontală când citim distanța pe diviziunile orizontal, în dreptul liniuței verticale a cruciuliței de la cursor Pentru valoarea generală a azimutului pe tot cer- tul rozeta nu arată că este vorba de unghiul de 300 c. la care se adaogă citirea pe diviziunile gradate de jos in sus între 300 și 350, iar nu pe cele dela 350—iOU e) Coordonatele punctelor ridicate in plan cu echerul cu oglinzi Se obțin foarte simplu daca avem petiecute pe alidata mai multe cursoare, ce se pol ușor procura, cursoare ce se pun ia distanțele acumulate ale absciselor de pe aliniamentul de bază Se ridică apoi alidada la unghiul azimutai al aliniamen- tului de bază și se citește pe rând ajutați de rozetă coordona lele relative ale picioarelor perpendicularelor scoborîte cu eche- rul cu oglinzi de pe teren. Se trece în carnet la fel și coordonatele ordonatelor luate de asemenea pe mai mulie cui soare. însemnate cu semnele lor ta coordonatele de plecare se obțin toate coordonatele punctelor ridicate cu echerul cu oglinzi. V Caracteristicile aparatului. 1 Precizia pentru distanțele până la 120 m este de 2 cm ceea ce corespunde unei exigențe destul de mari la punctele de drumuire și de radieri obișnuite. 2. Rapiditatea la aceleași probleme de tachimetrie IM6 J n& O. C l u r i I ea nu descrise, este de 2 — 3 ori mai mare decât cere metoda de calcul riguros cu mașina de calcul și table de valori na- tul ale. 3. Față de rigla de calcul pe lângă că este mai precis, abacul dă n rapiditate de lucru mai ales la calcului cocn - donatelor pentru care rigla cere potrivirea unghiului și distan- țelor pentru fiecare linie trigonometrică in parte, in timp ce abacul am văzul ea ne dă x și y dinlr’o singură mișcare 4 Eftinătatea fața de sistemul de lucru cu mașina de calcul și tablele de calcule, este considerabilă de oarece aba- cul costă c a in de 10 ori mai puțin. 5. Mânuirea este foarte comodă și nu faci- sgo m o l, in raport cu mașina de calcul al cărui sgo- mut este obositei chiar pentru cei mai deprinși cu folosirea ei. R . înlesnește considerabil lucrurile de verifi- care ale carnetelor de calcul, prin avantagiile ară- tate mai sus. 7 înlesnește mai cu deosebire întocmirea planu- rilor prin t i d i c ă r 11 e d e b u s o 1 â, deoarece ușurința cu care se pot obține coordonatele permite calcularea de cobi - donate la toate punctele unei drumuiri de busolă. 8 Recomandăm in special la planurile de pădui s. ce folosesc busola, să se calculeze coordonatele cu abacul descris mai sus, deoarece se elimină pun aceasta orice greșeli de raportare. Până acum datele de pe teren puteau să dea atâtea planuri deosebite, câți tehnicieni ar fi lucrai la ra- purtarea planului. Mai mult chiar acelaș tehnician dacă iși repetă o rapor- tare este imposibil a obține acelaș rezultat din cauza greșelilor simțitoare ce Ic- capătă diferii de câte ori repetă raportarea. I.'ubugin < • >urtionatoitii‘tnipif , Ciiirile’irnu . Ciunti nttlumel intim ReetientinH „Ciutih.uliu COMENTARII- ÎNSEMNĂRI Din lucrările Institutului de cercetări și experimentație forestieră PERDELE DE PROTECȚIE ÎN SUD-VESTUL TRANSNISTRIE1 de Ing. AT HARALAMB Regiunea unde am avut prilejul să întâlnesc perdele de protecție este colțul extrem de Sud-Vest al Transni strici, limitat de Marea Neagtă. Limanul Nistrului și o linie care ar trece dela OvidiopoJ la Odesa, Regiune de stepă, cu teren apioape plan, străbătută din loc in loc de văi largi (foste limanuri, azi în bună parte uscate) pe fundul cărora curge leneș câte un firicel de apa. Tn cele de mai jos, vom face o scurtă descriere a a per- dele de protecție'. Hin tocuri și de compunere diferite. 1 , Ternovi (5.X.1941). Este localitatea mărginașa dm acest colț Șud-Wstic al Transnistriei. Domină atât Marea, cat și colțul Limanului în punctul unde acestea două sunt separate de cordonul de nisip cunoscut sub numele de peninsula Caro- lina. vărsarea Nistrului in Mure făcându-se doai prmtr'un canal lat de 100—2130 m. numit Stabulat. Perdeaua cercetata mai de aproape, formează latura din- spre Nord a unui teren agricol, de forma dreptunghiularii, plan- tat d? jur împrejur Acest teren are lungimea de 2.500 m și lățimea di liOU m. Perdeaua de pe latura nordică prezintă cel mai maic interes pun compunerea și vârsta ei. Arc BOII m Lungime fiind orientată Est-Vest Terenul este plan. Apa freatică se găsește la 20 m adâncime. Solul prezintă la suprafață un orizont de culoare brună, gros de 0.50—1 m apoi sub el un altul de culoare galbenă având și eoncrețium albicioase. Perdeaua se găsește in al 7-lea an de vegetație fiind for- mată din 13 lândun. 188 Ing. A Haralamb________________________ Rândurile exterioare (1 și 13) sunt constituite aproape ex- clusiv din Eleagnus angustifoha L și numai pe o mică lungime din zarzâi (Prunus armeniaca L.) Rândurile imediat vecine (2 și 12) sunt plantâte in totali- tatea lor cu za.zăr. Următoarele două landuri (3—4 și 10—11) sunt foi mate din asocierea: arțar american (Acei negundo L.). sofora (So- phora japonica L.), paltin de munte (Acer pseudoplatanus L , glădiții (Gleditschia triacanthos L.|. caragana (Caragana arbo- lescens Lam.) oțetar (Ailantus glandulosa Desf.), Koelreuthe ria paniculata Lam. și frasin Temovt (Trnnsnistrta) Perdeaua despre care se tratează in text, de 17 m lățime. Anul 7 de vegetație. Margine plantată cu zarzăr și Eleagnus inr miezul de salcâm Miezul perdelei (rândurile 5—9) est? compus din 5 rân- duri de salcâm pur. S'a plantat la 1,50 m intre rânduri, afară de distanța din- tre primele două rânduri exterioare care este numai de 1 m. Pe rând puieții s’au pus la interval de 1 m. Eleagnus, bogat in frunziș, are o vegetație foarte bună, exemplarele fiind acoperite de craci până la nivelul solului. Atinge 4 m înălțime și 4— 7 cm diametru la sol Sunt exem- plare și mai groase. Zarzărul, Ca și Eleagnus, are o foarte bună prindere. Vege- tează excelent. Este la fel de bogat în crăci și în frunziș ca și Eleagnus. Se remarcă o infurcire dela pământ, având 3—4 și uneori mai multe tulpini, ceeace-i dă o desime par’câ și mai mare decât Ia Eleagnus, care și el are crăci de jos dai nu de impoitanta fusului. Perdele de protecție in Sud-Vedu! Transni^lriel IHl* înălțimea zarzărului depășește uneori cu 0,50—1 m pe aceea a lui Eleagnus In grosime insă, rămâne in urmă Cele două rânduri exterioare ale perdelei formează astfel împreună o maigine compactă, greu de pătruns de om sau de animale. La desimea lor se mai daugâ apoi si faptul că ambele specii sunt ghimpoase Aceste două rânduri de margine ale perdelei, așa turn prezintă, oferă, după părerea mea. tipul de margine de perdea care se impune înaintea lutmoi celorlalte constituite din alte specii. Mijlocul perdelei (rândurile 5—9) este alcătuit exclusiv din salcâm. Prezintă o prindere și vegetație excelentă Are 6—7 m înălțime și B— 10 cm diametru la sol. Sunt și exemplare mai groase. Rândurile intermediare (3 4 și 10—12). constituite din amestecul neordonal al speciilor mai sus amintite (mai puțin salcâmul, zarzărul și Eleagnus}, sunt în defect de prindere și di- vegetație, in comparație cu marginile și miezul perdelei. De aceea, privită transveisal, perdeaua prezintă un gol, un fel d șanț, între miezul de salcâm și marginile de zarzăr și Eleagnus. gal care este in parte acoperit de creșterea laterală a crăciloi de salcâm. Sofora pare că aici nu se găsește la locul ei; puține exem- plare îsi Îndreaptă vârful în sus. Restul sunt înfrunte. arătând o vegetație slabă La data când am cercetat această perdea (5.X.941), în timp ce frunzișul tuturor celorlalte specii se men- ținea încă, al soforei era in curs de dispariție. Glădița, la iăndu-i, chiai atunci când pare săltată, este dominată de salcâmul din vecinătate. Frasinul, paltinul, oțetarul, negundo și Koelreutheria nu ating. în generalitatea cazurilor, mai mult de 1 metru înăl- țime. Cea mai mare parte din exemplarele existente, sunt pro- venite din lăstari (de altfel vtguioși) născuți pe tulpinile tăiate adesea defectuos și cu mult deasupia solului. * Latura de Vest a dreptunghiului amintit (de 2.500 m lun- gime) este mai de curând plantată (1—2 ani). In compunerea ei nu intră decât 3 specii: salcâmul, zarzărul și Eleagnus. Are numai 5 rânduri. Se pare câ plantația s'a făcut pe urma piu- 19(1 Ing. Al Haralamb gutui. Prinderea celor 3 specii este foarte buna Perdeaua ari 1—1.50 m înălțime. Tot cuprinsul perdelelor de aici a fost răscolit cu sapâ- lun pentru amplasamente și adăposturi militare. Intr’unul din aceste amplasamente — probabil de tun salcâmul a drajonat puternic. 2 . Opt. Verste, (11 Octombrie 1041) La circa 5 km mai la Est de Ternovi se află halta de cale ferată Opt Verste lângă care se găsește și un mic cătun. In apropiere de acest cătun am văzut o perdea orientată Nord Est-Sud Vest. Per- deaua nu are decât 6 m lățime, fiind constituită din 7 rânduri, plantate la distantă dc 1 m. Se găsește in al patrulea an dc vegetație Marginile ci (landurile 1 șt 7) sunt formate dintr'un amestec de zarzăr. Eleagnus. glădițâ, sânger, vișin turcesc. Zar- zărul este însă în majoritate. Rândul Ho imediat interioare (2 și 6) sunt compuse ditt amorfa, sânger, sofora și glădits. Aici predomină amorfa. Rândurile 3 și 5 sunt din salcâm, căruia i s’a adăugă’ ne- gundo și amorfa. In sfârșit, șirul dela mijloc (4) este plantai cu amorfa (in. mart majoritate). apoi săngei și sofoia Marginile nu se mai prezintă ca in cazul precedent, com- plete și de nepătruns. Este adevărat ca aici există o diferență în minus (3 ani) de vârstă- Totuși prinderea speciilor compo nente este slabă. Dacă Eleagnus ai fi Intel venit, aici într’un procent mai mare, situația ar fi fost mat bună Zarzărul arată o buna vegetație: are un 1.50 m înălțimi (uneori chiar 2 m) și 2—3 cm diametru la sol. Glâdița aic un procent mic de prindrie, lai ceea ce s a prins are o talie măiuntă (1 m înălțime șl 1 cm diametru) ești firavă, cu puține crăci și cu și mai puține frunze. Sofora prezintă de asemenea o prindere slabă: nu paie a se găsi în condiții bune de vegetație’ este măruntă, inf uruită, ar coionamentul este foarte redus Sângerul este tufos și mâi unt (0,5—0 ,7 m). Amorfa are piinden? mare (100%), vegetează activ, și iruclifieâ bogat S< prezintă sub formă de tufe mai multe tul- Perdele de protecție in Sud-Vestu) Transnistriei 1S • pini pornite dintr'o singură rădăcină. înalte de 1,50 m și groase de 1.2 cm la nivelul solului. Eleagnus este slab reprezentat; ceea ce există insa, arată vigoare de creștere, este crăcănos, cu 1 2 m înălțime și 2—3 rm diametru la sol. Baraboi. Perdeaua despre tare se amintește in text. Negundo arată o prindere bună și o creștere viguroasă. Are coronament redus. Este înalt de 1.5—2 m și gros 3—4 cm. Salcâmul este foarte viguros: 2—3 m înălțime și 5—6 cm in diametiu. Are crăci multe, începând de jos și este mult des voltat în laturi. Vișinul turcesc, puțin la număr, prezintă și el vigoare de creștere. Se prezintă sub formă de fire sutiri, cu slab corona- ment (in felul sângcrului). Este tu fox ca și sângerul, mlădițele lui sunt insă mai lungi. La data când am văzut această peidea, frunzele de glă- diță $i de sofora erau căzute, cele de zarzăr se mențineau in parte, cele de sânger erau ruginii, cele de amorfa și de salcâm începuse să se încrețească, iar ale arțarului îngălbenise. Numai frunzele de Eleagnus și de vișin turcesc se mențineau încă 1^2 L n g A t H a r a I u in b verzi Precizăm că, cu câteva zile mai înainte in regiune că- zuse bruma. 3 . Opt Verste (T Octombrie 1EH1J. Pupn mai ia Est. o altă perdea, orientată Est-Vest, este compusă din 7 rânduri plantate la distanță de circa 2 m. Are o lățime de 12 m. Se parc ca plantația s’a făcut pe urma plugului, căci distanța între rânduit nu este întotdeauna exact de 2 m. Se găsește in al treilea an de vegetație. Marginile (rândurile 1 și 7) sunt formate din Eleagnus, fiind pus la distanța de 0.B0 m pe rând. Atinge 1,5—3 cm dia- metru la sui și circa 2 m Înălțime. Ca și in cazurile expuse mai sus. Eleagnus este bogat in crăci începând de jos și prezentând o vegetație viguroasă și o prindere totală Miezul perdelei [rândurile 3—5) este toi mal tot din sal- câm, căruia i s'a asociat un arbust (amorfa) și o specie de îm- pingere (negundo). S’a plantat in ordinea următoare șalcâmd amorfa -ț-negundo — amorfa ■■ salcâm Salcâmul are 2,5—2 m înălțime totală si U,5—0,6 m diu- meliu la sol, Crește viguros, bogat în crăci, dominând ai bustul vecin (amorfa). Negundo vegetează deștul de bine până acum Ajunge in bună parte salcâmul, in înălțime. Are insă ramuri puține, scurte si numai spre vârf; frunze puține Unele exemplare sunt deja dominate de salcâm. Arc 3—5 cm diametru la sol. Rândurile intermediare (2 și 6) sunt formate diritrun amestec de zarzăr și amorfa, puse unul după altul Ca desVoltare, zarzărul a rămas în urmă față. de amorfa în cazul precedent sub formă de tufe (mai multe tul- pine pornite aproape dela nivelul solului). Grosimea nuelelm (tulpmeluri este de 2—2,5 cm diametru la sol, Are o fiuctifi- eație bogată. Întreaga plantație este năpădită de burueni. In ultimul an de vegetație a marcat o creștere accentuată față de anii pre- cedente Privită transversal, intre rândurile de margini și mie- PurdeJe de protecție in Sud-Vestul TrânBtiisțriei 193 zul format din salcâm, există 2 goluri, ca 2 șanț uri, care cu timpul cred că se voi' completa. 4 Ba r a bol (1^ Octombrie 1941). Și mat ia Est de locu- rile amintite. Ja punctul unde se întâlnește calea feiată caic vine dela Ovidiopol, eu cea dela Odesa-Bugaz se află localitatea Ba răboj . Perdeaua văzută aici se află in marginea de Vest a acestei localități, lângă lima ferată, la ieșirea din stație spre Odesa Este orientată Est-Vesl Are Ui m lățime și este formată din 6 rânduri. S’a plantai deci la o distanță între rândul! de 2 m Câte 2 rânduri din margini l 2 și 5 -6) au fost plauieti exclusiv cu amorfa, pusa pe rând la interval de t m. S’a prins si vegetează foarte bine. Se prezintă sub forme de tufe cu câte 4—6 nuiele dinii''। tulpină, Are 2 m înălțime și 1—2,5 un dia- metrn la sol. Fructifică din abundență. Miezul perdelei (rândurile 3 și 5) este format din salcâm, căruia I s'a asociat oțetarul, negundo, și amorfa. Ordinea spe- ciiloi este urmăluai ea: salcâm + amorfa-oțcLn I amorfa - sal .■ăm; sau salcâm - amorfa — negundo 1 amai fa — șal căm. Sa plantat la distanță de 0,5(1 m pe rând. Salcâmul are 3—3,5 m înălțime și ti " cm diametru la sol oști bogat în crăci pornite do jos. Oțetarul. slab reprezentat ea numai. atinge 2 m înălțimi și 2—3 cm diametru la sol cea mai mare parte din exemplare a dat lăstari noi din apropiere de sol. Negundo, în proporție și mai. mică decât oțetarul, prezintă o si a bă reușită. La data de 1-5 Octombrie frunzele de amorfa erau căzute, iar cele de salcâm uscate dar necăzute ■ 5 Limanul S u h o i (31 Octombrie 1941) Este o lo- calitale situată la 1b km la Vest de Odesa In apropiere de sal și de calea ferată care vine dela Odesa (Km 10) se află o per- dea orientată Est-Vest Această perdea aie 12 m lățime, fiind formată din 7 rânduri, plantate la 2 m depărtare. Se găsește in anul al cincilea de vegetația. Rândul dm marginea expusă spre Sud (răndul 1) este plantat exclusiv cu Eleagnus. pus la distanta de 0.50 m Arc o prindere excelentă și crește vigul os, In ultimii 2 am crește- 194 Ing. Al Harolainb i ile în grosime au fost excepțional de mari. Eleagnus este bine îmbrăcat cu crăci chiar dela sol. formând o margine completă și de nepătruns. Atinge 2 5 m înălțime și 3,6 cm diametru la sol. Rândul urmaloi (2) și cel corespunzătoi de pe latura de Nord (6) sunt plantate cu zarzăr și amorfa, in ordinea urmă- toare: zarzăr — amorfa + zarzăr. In rândul 2 ambele specii au o pi indere foarte bună pre- zentându-se în șiruri complecte Rândul 6 este in parte distrus de răsboi: regiunea găsindu-se in dispozitivul de apărare ru- sesc, perdeaua a folosit de adăpost trupelor perdeaua dela Suhoi Uman Sa observă marginea deasă de Eleag- nus ale cărui frunze încă nu au văzul (partea albicioasa) șl miezul, mal iniill. de salcâm Zarzăiul are 2 m înălțime și 2-4 cm diametm la sul fund infureit de ,ios și bogat îmbrăca! cu crăci, insă in mai mică măsură decât la Eleagnus. Coronamentul zarzărului este mai strâns decât la Eleagnus Amorfa se prezintă la fel de bme și in aceleași condu ium ca și in perdelele precedente. Fiuctîfică din abundență. Ar;- 1.5—2 m înălțime și 1—3 cm diametru la sol Rândurile 3—4 sunt plantate cu salcâm și cu amorfa (sal- câm l-amorfa—salcâm, sau1 salcâm -amorfa I amorfa 4* salcâmi Salcâmul arc o prindere și vegetație excelentă. El for- mează un miez proeminent. Are 4 m înălțime și 5—K cm dia- metru la sol. Este bogat în crăci. In ultimii 3 ani a avut cre- șteți mari. Rândul 5 este format din arțar american și amorfa. Ini- țial, prinderea a fost bună. A fost distrus aproape complet in timpul actualului răsboi de către trupele care au staiionat Iu adăpostul acestei perdele. Perdele de protecție in Sud-Vestul Transnisinci 195 Negundo atinge 2.5 m inăllimc, 3 4 cm diametru la sol ni uneori mat mult. Are crăci puține și scurte. Rândul din marginea dinspre Nord (7) este plantat cu Eleagnus și zarzăr. Și acest lând a fost distrus in război. La data când am văzut această perdea (31 Octombrie 1941), zarzărul. amorfa, salcâmul și negundo nu mai aveau frunze: singur Eleagnus și le menținea. i'. „M..Jnjizmr.ifefi im Sdd-Osti-n der Trânsnistricn. bidenii*-vlHM Uuim fc S'ud-Oucsf ti, Transnislrie. Ou fan iu descriptiun dv cinij rideuux-abris contre le veni puui 1? proleetion des rultures agricole?, rideaux sltuăs dans ie Sud-Ouest de hi Trnnatilstric — proVlrtce comprise entre Ies fleuves DniesUv et Bwe On met en evidence le râie et Iu pr^puruKrșjiee des tmis especes suivantes. I'ubricotier fPrunus armemaca Li, ['Eleagnus amțuMifoUa L ■ _i le robimer (Roblniu pseudacacia L.i. Les dens prerni^res especes. branehuea en pariani de hi surtuce du sol. donnent nux rideaux une bordurc epaise. Le rnblmer est uiHisi* au milieu du rtdeuu On cmplmc uussi cunune essences de melange; Acer negundo L. Suphora japonica L. Acer pseudoplatanus L. Gteditschia trJacanUios l. Koelreut Perla panieulata Lam-, Ailanthus glandulosa DesL. Fraxinus cscelsior L. Carâgana arboreBcens Lam Anwrpha puticosa L. Lfl arbustes, parmi leaqueis predomine Amnrpha frutiitosa, soni en trei crnnd honnem - j|s șont destine? de stlmuler Iu crolssanct de? espece*- prtncipaies e! cCassurer Li densife des- rideaux dariE leurs pnrties inte- ri eures. TRANSNISTRIA FORESTIERA do îng V LISIEVIC1 Pădurile Transnistriei suni situate in județele Duboșar Răhnila Raita, Ananiev, Golta (Krivoe Oziero), iampni Tul cin, Moghilău și in supiafețe mici in jud. Tiraspol și Berezuvca Zona păduroasă a Transnistriei este, deci situată in partea Nor dică a Provinciei, foarte puține păduri fiind situate in parte;* de miază-zi. Suprafața lor este de circa 200.OUI) ha, din cai IR^bOO ha acoperite cu păduri Pădurile cresc in zonele de antestepă nouă și antestepă veche, limita de separare intre aceste zone fiind aproximatii la Sud de Tampol, iar apoi spre valea Kodimei (Cadânei) până la Bug. Pădurile de antestepă nonă, situate de la Gngonopol (p. Nistru) până la lampol și v Cadânei, sunt constituite dm stejar pedunculiflor și stejai pufos în amestec slab cu specii de stepă. Arboretele au in general consistența redusă, trun- chiuri rău conformate, creșteri mici In aceasta zonă -.unt si- tuate cca 30 000 ha păduri. Acelea de antestepa veche crescute in zona cu condițiuni staționate favorabile pădurilor, din amestecuri de stejar, gorun carpin. frasin, jugâstru. paltin de munte și de câmp, cireș, tei scoruș, arin, plop, mesteacăn, păr. măr, alun, corn, sânger lemn câinesc și salbă, precum și arborete aproape puie dc carpin. Arborctete au consistența mare, arborii având trun- chiuri drepte, pline, lipsite de crăci, bune pentru lemne de lu- cru și construcții. Suprafața pădurilor din această zonă este de cea 170.000 ha Un caracter aparte prezintă suprafețele puțin insemnati- de păduri crescute pe stâncile de pe malul Nistrului pe cursul superior și acelea din zona inundabilă a fluviului. Deasemeni trebue menționate plantațiile de pin (673 ha) și de molift (131 ha) făcute pe porțiuni destul ie mari in Transnistrm forestieră 197 județele Balta, Tulcin, Moghilău și lampol, caii pe alocuri formează arborete frumoase. După specii pădurile ocupă uimătoarele suprafețe: stejar carpin frasin . , acerinee mesteacăn ulm . . diverse . cca. 1’6.000 ha. . „ 53.000 „ . „ 7.000 „ . „ 4.000. „ . „ 2.500 „ . „ 3.000 „ . „ 2.500 „ iar după vârste suprafețele se repartizează: 1—30 ani . ... 110.000 ha 31—60 M ... 45.000 „ 61—90 .. ..... 20.000 . peste 90 „ . . . . . 13.000 „ Datele de mai sus sunt aproximative, întrucât cifre pre- cise pentru statistica s au putut găsi numai pentru cca. I 3 din păduri, — multe din arhivele unităților forestiere, fiind distruse cu ocazia operațiunilor militare din 1941, Arboretele in general sunt în stare bună; mai proaste sunt acelea dela Sud de Balta, a căror stare de degradare ie datorește și pășunatuhii practicat în acea regiune pe o scarâ destul de întinsă. Se prezintă insă foarte bine arboretele din zona anteste- pei vechi, cari dau creșteri frumoase în urma operațiunile: culturale bine și la timp executate. Suprațe •'.regeHeî sunt puține, iar lucrările de împădurire sunt în general bine reu- șite. Din punct de vedere al proprietății (a existat și af. ceva m regimul sovietic!) circa 3/4 din păduri au acarținut Sta- tului, iar cca. 1/4 colhozurilor (gospodării colective) corespun- zând în marea lor majoritate comunelor. Amenajarea pădurilor Pădurile de dejar alo iot.:ului Stat Sovietic se tratează in codru cu tăeri rase, adoptandu-se revoluția de r20 ani; ecc- 198 Ing. V. Lisievlci lea de carpin în crâng cu revoluția de 60 ani. Pădurile colho- zurilor, in marea lor majoritate, au fost amenajate în crânguri cu revoluția de 30 ani. Toate pădurile au fost amenajate în campaniile de lucru din 1924, 1932 și 1936. Lucrările de amenajare din 1936 (ace- lea ce s’au mai putut găsi) sunt serios întocmite și prezintă un bogat material documentar. Lucrările din 1932 și mai ales ace- lea din 1924 sunt sumare, incomplccte și slab studiate. Prin lu- crările din 1936 s au amenajat toate pădurile din fosta Repu- blică Moldovenească (cca. 50.000 ha) și cca. 30.000 ha păduri din nordul jud. Balta și parte din Tuicin. Restul pădurilor au amenajamente sumare expirate din 1932 sau dm 1937. Ame- najamcntele sunt făcute pe unități mari (Leshozuri) înglobând suprafețe de 25 —50.000 ha. împărțite in secții și scrii. Posibilitatea se fixează după suprafață și se percepe anual din arboretele ajunse sau trecute de vârsta exploatabilității, agentul silvic având latitudinea să așeze tăerile într’un singur loc sau în mai multe locuri, în funcție de vârsta arboretului, natura produselor cerute prin planul (programul) economic anual și condițiunile de scoaterea lemnelor. Aplicarea prevederilor amenajamentelor era sancționară prin diverse legi silvice date sub forma de Ucazuri (Ordonanțe). Mai drastice sunt acelea din 1936 și 1938, cari prevăd respec- tarea întocmai a dispozițiunilor amenajamentului. Totuși chiar aceste ordonanțe se abateau dela raportul susținui, permițând recoltarea cantităților mai mari a lemnelor (suprafețelor) decât acelea stabilite prin amenajamente, Asemenea derogări s’au făcut in vederea recoltărei lemnelor de lucru de mare valoare industrială, cari s'au practicat pe o scară întinsă în 1936— 1939 extrăgându-se de pe toată suprafața pădurilor (indiferent de parcelă) cantități însemnate de lemn de stejar și frasin pen- tru fabrici de avioane și pentru export. Din această cauză, sunt multe aiborete, cari au suferit în urma unor asemenea extra- geri. Din 1939 aceste extrageri au fost suprimate permițându- se tăerea materialelor speciale numai din parcelele în rând de exploatare. Tăerile fiind rase și practicate la vârste înaintate, chiar pentru crâng (60 ani), regenerarea în pădurile Statului se baza de obiceiu pe împăduriri artificiale, in urma defrișării întregei suprafețe exploatate. împădurirea prin semănături era prefe- Transa istria forestieră 199 rată plantațiunilor. Parchetele de crâng cu consistența plină și cu un procent însemnat de specii mai prețioase, nu se defri- șau, iar predominarea speciilor de mare valoare se asigura prin însămânțarea cu ghindă, anticipat tăerei sau introducere! ime- diat după tăere a unui număr de 2.500—3.000 pueți de stejar, frasin și exotice la ha în rânduri sau în tăblii. Apărarea speciilor mai prețioase în arboretele tinere eta bine reglementată prin amenajamente și se aplica cu mult succes prin 1—2 degajări obligatorii și apoi prin curățiri, iar spoiirea creșterilor și ameliorarea calităților technice ale lem- nului — prin tăeri de operațiuni culturale. Acestea din urmă se aplicau cu mult succes in zone de soluri cu fertilitate supe- rioară, extrăgându-se adesea un volum egal cu cca. 1/2 din acela rezultat din tăeri principale, fără ea prin aceste tăeri să se reducă prea mult consistența sau să disocieze compoziția arboretelor. Sunt însă și lucrări ratate, când, din cauza nepricepere! agentului de executare și a neglijenței acelui de control, s’au făcut tăeri, cari au dcpieciat arboretul actual și l-au compromis pe cel viitor. Reîmpâduririle se fac dupli metode aproape standardizate. Toate arboretele sunt clasificate pe tipuri, iar fiecărui tip ii corespunde (în Instrucțiuni de la Centru) schema de planta- țiuni în care se indică numărul pueților de plantat la ha, pro- porția speciilor, alternarea lor în acelaș rând sau alternare de rânduri etc. Schemele sunt, atât de precise încât agentul în- sărcinat cu executarea plantației n’o poate compromite, decât prin greșeli grosolane de manopei ă. Ca notă generală se creiază noui arborete, plantându-se 10.000 pueți la ha din cari 2.500—3.000 stejar, 3,000—3.500 pueți de amestec de arbori și 3.000—3.500 pueți de arbuști. Din pueții de amestec, în ultimul timp, făceau parte în pro- porție de 25—50n/n și specii exotice ca: stejarul roșu (Q, rubra), arborele de catifea (Phellodendron Amurense), frasinul ameri- can, nucul de Manciuria, nucul american, etc. Îngrijirea plantațiilor s'a făcut până în anul 1938 prin cultura agricolă intermediară. Din anul 1938 s'a căutat ca aceasta să se facă numai în bani. Materialul de împădurire se producea de obiceiu in pe- piniere proprii, foarte rar cu pueți aduși din altă parte. Pepi- 200 Ing- V Lîsîevici merele sunt foarte bine întreținute și prin calcule bine făcute produc numărul șl calitatea puețiloi necesari fiecărei gospo- dării, Frapează în toate pepinierele abondența pueților de ar- buști. In pepinierele mai mari se aplică pe o scară mare munca mecanizată. Exploatările Conform prevederilor amenajamentclor. se exploatează anual 791 ha prin tăeri principale și 9.660 ha prin tăeri se- cundare, cari au un volum total de cca, 318.114 m. c. din cari cca. 25°/o sunt lemne de lucru și construcție, lemn de foc gros și cca. lemn de foc subțire. Lemnul se soitează cu îngrijire, sortatorii respectivi fiind bine pregătiți pentru alegerea lemnului de lucru și construcții. Sortimentele lem- nului de lucru și constiucții nu corespund cu acelea uzitate în România și sunt împărțite in două categorii bine destinde: marfa de export și mai fa de interior. Sub regunul sovietic, la lemne de foc gros, fasonat în steri, se clasau cantități foarte neînsemnate, întrucât lemnul de stejar aproape în în'regime trecea la lucru, construcții, și extracțiuni de tamn sau alte substanțe. Lemnul drept de mrpin. de Ja 12 cm diametru în sun, trecea la pari pentru platforme de vagoane sau pentru fabricarea de suveici la fabrici de textile, sau la fabricarea de. brichete pentru automobile cu gazogen. Lemnul de plop, de (ei și de mesteacăn, dela 16 cm in sus, cel sănătos, se prelucra în <_ terestea de ambalaj sau cherestea rurală, astfel că pentru lemn de foc nu rămâneau decât lemnul viciat și strâmb și vârfurile groase dela arborii din speciile amintite mai sus. pie- cum și lemnele din restul speciilor. Actualmente procentul lemnului de foc este mult sporit, pem.ru că se c> mari cantități de lemne de foc pentru necesi- tățile Transnisl. ei și armatei, pentru că nu se mai cer suveici de carpin, nici pari pentru vagoane, nu mai sunt automobile cu gazogen t,u se mai cere stejarul pentru prelucrare chimică, etc. Industrializarea Lemnul brut se prelucra mecanic sau namiaL Peulrn prelucrarea mecanică o lemnulu., până Ia cucerirea Transni- striei, au existat aci mai multe fabrici de cherestea In urma Transnistriu forestieră 201 evenimentelor militare din toamna și iarna 1941/42 majorita- tea loi a fost distrusă astfel că mai sunt astăzi în Funcțiune numai 5 fabrici mici prin păduri, prevăzute cu câte 3—4 fe- răstiae circulare și 1—2 ferăstrae cu panglică, acționate de ioco- mobile cu o putere totală de 75 IIP. Aceste fabrici fasonează astăzi cherestea de lemne moi pentru interes militar și che- restea de ambalaj, prelucrând zilnic 40 m. c. lemn brut. Se fac lucrări pentru repunerea în funcțiune a încă 3 fabrici de cherestea, mai mari, prevăzute cu gatere modeme și situate la Moghilău, Berșâdy și Birzula. Mai sunt în funcțiune și au intrat în administrația Di- recției Pădurilor 2 fabrici de mobile la (Berșady și Balta) cu câte 10—16 mașini unelte. Aceste fabrici lucrează deocamdată pentru comenzi locale '). Pentru fasonarea obezilor, funcționează în păduri sau în satele de lângă centrele paduroase, 10 ateliere de obezi pre- văzute cu 208 mese de curbat și bâi de aburit cu capacitate totală de 1.250 rigle de obezi. Pe lângă obădării funcționează și ateliere pentru confec- ționarea pieselor de detaliu pentru căruțe. Ca material de căruțărie se întrebuințează lemnul de frasin, stejar și ulm. In alte ateliere ale ocoalelor silvice se fasonează doage, tălpi de sănii, juguri, orice unelte de lemn pentru munci agri- cole, pari de vie, haragi, stâlpi de telefon, piese ecarisate pen- tru poduri, traverse etc. De remarcai este faptul că Sovieticii nu fasonau traverse din lemnul de stejar. Se recoltau cantități însemnate de coaje de salbă râioasă pentru extragerea cauciucului și de coajă de stejar pentru tă- băcării. Organizarea administrativă și economică In trecut, cea mai mica unitate de teren a fost ocolul silvic, cu suprafața de 1-800—5.000 ha. Mai multe ocoale silvice (5—8) formau o unitate centrală denumită „Leshoz“ (Lesnoie hozeaistvo). Dela 1935 încoace „Leshozurile" s’au di- vizat în doua: Leshoz și Lespromhoz. Leshozurile centralizau și conduceau lucrările de cultura, technica și paza pădurilor ți făceau administrație propriu zisă, iar „Lesprom- 1; Lipsesc date dela Odesa. 202 Ing. V. Lisievici hozurile" făceau exploatarea, industrializarea și comercializa- rea produselor pădurei. In actuala organizație a rămas un sin- gur organ de îndrumare — Regiunea Silvică — corespunză- toare vechiului Leshoz. Ocoalele sunt împărțite astăzi. ca și în trecut, în cercuri de pază și brigăzi de control după aceleași criterii și având aceleași întinderi ca și in țara de peste Nistru. Pădu- rarii și brigadierii sunt toți știutori de carte; învățătură specială nu are decât un număr redus de brigadieri, cari au frec- ventat cursuri de câteva săptămâni, mai rar de câteva luni, pentru cultura sau exploatarea pădurilor sau industrializarea lemnelor. Ocoalele sunt conduse de șefi de ocoale, în majoritate conductori silvici, mai rar — ingineri silvici (șeașe la număr) sau practicieni fără școli speciale silvice (șeapte la număr). Șefii de ocoale sunt ajutați pentru lucrări pe teren de câte 1—3 ajutori, aproape toți practicieni și foarte rar conductori silvici cu școală. La cancelarie, șeful de ocol este ajutat de 1—3 per- soane, cari fac lucrări de secretariat (acestea sunt reduse la minimum), casierie și contabilitate. Conform ordonanței in vigoaie, pădurarul este retribuit lunar cu 40 mărci '), un brigadier cu 50 mărci, ajutorul de șef de ocol cu 80 mărci, contabilii cu 60—80 mărci, casierul cu 90 mărci, iar șeful de ocol cu 100 mărci. Ocoalele silvice sunt îndrumate și controlate de Regiuni silvice; acestea sunt în număr dc cinci și au sedii în: Balta jud. Balta, Bersady jud. Balta, Krijopol jud. lampol, Tulcin jud. Tulcin, Jmerinka jud. Moghilău. Regiunile sunt conduse de un șef de regiune, ajutat de un subșef și patru șefi de servicii, un revizor-contabil și per- sonal administrativ din fiecare serviciu, lucrând la centrul fie- cărei regiuni 15—19 funcționari. Dintre șefii de regiuni trei sunt ingineri și doi conduc- tori silvici, iar șefii de serviciu sunt conductori silvici și excep- țional — practicieni cu vechimi de 14—18 ani în technica sau exploatarea pădurilor. Șefii de regiuni sunt retribuiți cu 150 mărci lunar, aju- torii de șefi cu 120 mărci, șefii de serviciu cu 100 mărci, iar 1) O marca = 60 lei. Transnistria forestieră 203 restul funcționarilor cu câte 40—90 mărci. Toți funcționarii dela ocoale, regiuni și fabrici sunt localnici. Regiunea are următoarele atribuțiuni. Pe teren: delimi- tează parchetele, verifică și le predă pentiu estimații ocoale- lor, verifică estimațiile, face lucrările technice curente; ridică- rile în plan, reparații și construcții de diumuri sau clădiri, în- drtunează lucrările de pepinieră. împăduriri și operațiuni cul- turale. face controlul general al păduitlor și instalațiilor de prelucrarea lemnului. La birou: întocmește programul de lucru și bugetulT și dirijează aplicarea lui, încasează toate veniturile □coaielor, consemnează in acte de contabilitate dublă mișcările lunare de materiale și bani, centralizează situațiile de mersul exploatărilor, dirijează operațiunile de industrializarea lemnu- lui. coordonează operațiunile de exploatare, transport, numește și revoacă personalul inferior, In gospodăria financiară a Transnistiiei, Regiunile sunt autonome: pe baza programului de lucru și a bugetului apro- bat, au dreptul să angajeze toate lucrările programate, cheltuind din încasări sumele prevăzute pentru toate lucrările înscrise in program, ordonanțarea sumelor făcându-se de șeful regiunii. Bugetul pe 1842/43 întocmit de acele 5 Regiuni prevede: La venituri 6.422.001 R.K.K.S. (mărci) și la cheltuieli 2.981.472 KK.K.S Excedentul de 3.460.529 R.K.K.S. (207.631.740 lei) aparține Guvernământului Regiunile sunt subordonate departamentului de resort din Guvernământ — Direcția Pădurilor — condusă de Director, ajutat de un subdirector, având următoarele servicii comer- cial, technic. administrativ și al contabilității. Ca organe exte- rioare, Direcția Pădurilor trebue să aibă: doi ingineri de con- trol și cinci ingineri la regiuni, ca delegați ai Direcției (per- sonal detașat din Țară). Din lipsă de personal, Direcția Pădu- rilor nu este încadrată deocamdată decât cu Director, Subdi- rector, șefii servicilor technic, comercial și administrativ pre- cum și un inginer delegat de regiune. Direcția Padinilor verifica și prezintă spre aprobare Gu- vernatorului — programele de lucru și bugetele Regiunilor, di- rijează și coordonează lucrările de aprovizionarea Provinciei cu materiale lemnoase brute sau fabricate. Urmărc-ște, stimulează și îndrumează lucrările de exploatarea, industrializarea și co- 204 Ing. V. Lisievici mercializarea produselor forestiere, propune angajări noui de personal silvic de toate funcțiunile, aprobă transferări și deta- șări de personal superior, ține evidența gestiunii în materie și bani a regiunilor, face lucrări de statistică și inventarierea perdelelor de protecție și ia măsuri pentru buna lor admini- strare, conduce direct depozitele de lemne din Tiraspol și Odesa, exercită un control general asupra întregei administrații sil- vice și patrimoniului forestier al Transnistriei, Direcția Pădu- rilor este subordonată direct Guvernatorului Provinciei, care administrează Transnistria cu depline puteri acordate de Con- ducătorul Statului prin Decretul Nr. 1 din 19 August 1941, dat la Tighina. Probleme imediate și acelea de viitor Cea mai de căpetenie preocupare a Direcției Pădurilor este în prezent satisfacerea numeroaselor cereri pentru mate- riale de câruțărie necesare pentru gospodăriile celor 13 județe Transnîstnene. Problema nu este ușoară, întrucât majoritatea meșterilor căruțași și obâdari buni a fost silita să plece cu bolșevicii la dispoziția atelierelor rămânând numai foarte pu- țini meșteri încercați, Greutatea se învinge prin angajarea unui număr mai mare de calfe și ucenici. Tot acum se lucrează intens la confecționarea de haragi și pan de vie, având de satisfăcut comenzi mari de astfel de material din partea fermelor Statului [Sovhozuri). Fabricele de cherestea lucrează cu trei schimburi de per- sonal pentru pregătirea cherestelei de ambalaj ce se cere la fabricile de unt. La fel. se cere. în cantități mari, pentru îm- pachetarea legumelor (pătlăgele roșii etc.) de pe mai multe sute de ha de grădini din fermele statului, iar mai apoi și pen- tru împachetarea fructelor. Ocoalele depun toate sforțările, ca până la începerea mun- cilor agricole să termine programele de lucru la exploatări, reușindu-se până în prezent ') să execute 75n/o din acesta Lemnele de foc rezultate se vor depozita in gări și se vor transporta în centrele mari de consumație, imediat ce condi- 1) Articolul a fost întocmit în pruna jumătate a lunci Aprilie Transnistria forestieră :05 țiunile de transport pe calea ferata vor permite executarea acestei operațiuni. Pe tărâmul reîmpăduiirilor se va lucra mai puțin anul acesta, din cauza operațiunilor militare din 1941 cari n’au în- găduit să se facă pregătirea necesară a terenurilor. Se proectează angajarea în campania curentă a unor lu- crări însemnate pentru revizuirea și reconstituirea amenaja- menteloi. Ueber die Forstwirlschuit der Transrlistrien. La Transnisttie forestiere. L’auteur donne une vue d'ensemble sur la situation et l’administra- tlon des forets de Transnistrie, province situee entre les fleuves Dniestre et Bug. L’etendue des forets est de 300.000 ha, celles-rt 6tant siiu&esdanș Ie Nord de ce pays. Les princîpaies especes qui constituent nes forets sont: le chene pădțmcule, le chene raliere, le charme, le frdne, le peu- plier, le buuleuu. t’aulne C’est le chene pădoneule qui est en preponde- rance avec tltilhin ha, Sulvl pur le chnrme qui occupe 53.0011 ha. On laur appliquL' le tcgime rfe le futaie â coupes rase». La regene- ration des surfaces explqițeus est assutee par semis ui mate 'latelor .‘mințile nu sunt îngăduite decât dacă sunt î irosite de un certificat de origină și altui de sănătate emanate dela insti- tuții oficiale recunoscute. Dispozițiunile acestea și altele acce- sorii Pic obiectul articolelor 64—80 din legea amintită mai sus. Ele suni aplicabile și culturilor de plante forestiere, atât prin interpretarea largă a noțiunii „producțîune agricolă de orice fel”, cât și prin impreciziunea expresiei .„plante cultivate1' 210 Ilie C. Demetrescu din art. 64. Cinai și restul articolelor vorbesc numai despre semințe, fructe, plante și părți de plante, în general, fără nici-o distingere mai deosebită. Apoi, nici n’ar fi cu putință să se faca o deosebite practică și din punctul de vedere al țelului urmărit de lege, intre materialele amintite de natură agricolă și forestieră. Aceleași plante pot fi produse atât in pepiniere horticole, cât și silvice. Folosirea unora dintre acestea, indi- fetent de proveniența lor — agricolă sau forestieră — se face atât în cultura agricolă sau horticola, cât și în cea forestieră. Mulți agenți primejdioși sunt comuni materialelor, fie ele de proveniență agricolă, ca și forestieră. Dar, chiar și legea con- firmă într’un articol acest punct de vedere1). In sfârșit, adevăratele temeiuri de intervenție eficace a Statului în materia ce ne interesează in studiul de față, ne sunt date de către Decretul-Lege din 22 Aprilie 19*12, „pentru combaterea insecteloi vătămătoare pădurilor4* ■). Spre deosebire de legea din 1920, care s’a ocupat numai de atacul din acea vreme al insectei ips typographus, cea de față are caracter general și permanent. Ea nu arată care sunt anume insectele vătămătoare, și cai e deci fac trebuitoare o in- tervenție din partea Statului. Lucrul nici n’ar fi cu putință, deoarece □ insectă sau anumite insecte, — piezente, de altfel, mai întotdeauna în păduri — nu devin, într'adevar primej- dioase. decât în anumite împrejurări de viețuire. Ori, aceste împrejurări schimbătoare nu pot fi prevăzute, fiind vorba mai mult de întâmplări. Legiuitorul lasă la latitudinea Ministerului Agriculturii și Domeniilor să declare, pe cale de deriziune, care sunt insectele vătămătoare pentru păduri și pășuni împădurite. La fel și legiuitorul din 1937 lasă tot la latitudinea autorităților să declare care sunt insectele și in general, agenții primejdioși pentru produsele vegetale. In acest din urma caz, însă, este nevoie de un „Jurnal al Consiliului de Miniștri'* dat pe baza avizului Consiliului Superior al Agriculturii" țari. 67). Deose- 1) Intr’adevăr, art. 74 arață: „Plantele, părțile de plante, semin- țele șl fructele nu suni admise la import ți în tranzit, decât însoțite de un certificat dc sănătate și nitul de origină, prin cure să se constate că nu sunt infectate sau infestate și nu conțin paraziți dăunători agri- culturii. silviculturii sau horticulturii". (Sublinierea este a auto- rului), 2) Se află publicat In Monitorul Oficial (Partea l) Nr, 93. Iniervenționi&inuj dc Stat în mat. de combat, inserl. vâtăm. 211 birea aceasta arată o substanțială întărire a puterii administra- tive în 1942 față de 1937, ceea ce este, de altfel, în spiritul tim- pului nostru. După titlul său, legea s’ar ocupa numai de insectele vătă- mătoare pădurilor. Raportului Domnului Ministru al Agri- culturii și Domeniilor către Domnul Mareșal Ion Antonescu Conducătorul Statului, care însoțește proectul de Decret-lege ca și textul însuși al legii, nu pomenesc decât despre insecte vătămătoare pădurilor, propietari și exploatatori de pă- duri, pădurile Statului și cele administrate de Stat. O singură abatere întâlnim și anume, în art. 1, care sună: „Sunt socotite ca insecte vătămătoare pentru păduri și pă- șuni împădurite. De aci, putem trage concluzia, că le- giuitorul asimilează noțiunea de pășune împădurită aceleia de pădure. Prin urmare, ori de câte ori vine vorba de păduri, în Înțelesul acestei legi, trebuie să cuprindem și pășunile împă- durite. Altfel, n’ar fi avut nici un înțeles prevederea amintită din art. 1. Ivirea unei insecte declarate vătămătoare se statornicește de către „organele silvice ale Statului" (art. 3), fie din oficiu fie pe temeiul comunicărilor venite din partea proprietarilor sau exploatatorilor de păduri către primăriile comunale respec- tive și apoi, ale notarilor acestora către Serviciile silvice jude- țene respective. Intr’adevăr, art. 2 pune îndatorire „proprie- tarului de păduri, exploatatorului sau, în lipsă, prepușilor aces- tora... „ca in termen de trei zile dela data ivirei insectei decla- rată vătămătoare, să anunțe primăria comunei respective, iar notarului comunei"... „să anunțe despre aceasta — în termen de 2 zile — Serviciul silvic județean respectiv". Pentru „pro- prietarul pădurilor, exploatatorul sau, în lipsă, prepușii aces- tora. care nu se vor conforma dispozițiumlor art. 2", legea prevede că „se pedepsesc cu amendă de 100 Iei la hectar de pădure, raportată la suprafața de pădure contaminată de in- secte" (art. 8). Calea aceasta a doua de statornicire a ivirilor de insecte vătămătoare pe temeiul comunicărilor din partea proprietarilor și exploatatorilor de păduri ni se pare ineficace. Intr’adevăr proprietarii și exploatatorii de păduri și. în lipsă, prepușii acestora, se pot apăra oricând în fața Justiției prin obiecțiunea — adesea foarte întemeiată — că nu cunosc insec- tele și că nu pot să-și dea seama de ivirea acestora în pădu- 212 Ilie C. Demetrescu iile lor. Dar chiar și altfel, ivirea unei insecte declarate ca vătămătoare- este o noțiune nedefinită, fiind o chestiune de apieclere. Insecte vătămătoare sunt totdeauna in păduri, fără să fie, totdeauna, ptimejdioase, Deci, în fond, ar fi să se apre- cieze momentul când înmulțirea excesivă a unei insecte a de- venit primejdioasă când intervenirea cu masuri de combatere e necesară și posibilă din punci dc vedere tehnic c financiar l). După ce ivirea unei insecte vătămătoare a fost statorni- cita. așa cum s'a arata! mai sus, Ministerul Agriculturii și Do meniilor poate, pe cale de ordonanță: a) Să ia „măsuri de combatere, comunicându-le proprie- tarilor pădurilor și putoritâților polițienești, comunale și ju- dețene"; b) „Să facă obligatorie aplicarea măsurilor de combatere a insectelor, stabilind regiunea unde să se aplice"; C) „Să hotărască corduiunile și mijloacele pentru aplica- rea măsurilor de combatere". Intre mijloace1-? de tombatere, legea prevede: a) Contribuția cu fonduri și materiale din partea jude- țelor, comunelor, precum și a tuturor autorităților puolice, po- trivit normelor arătate de Minister prin ordonanțele sale: b) Prestarea de muncă în natui i din partea populațiunii, potrivit regulelor arătate prin ordonanțele ministeriale și ale prefecților; c) Folosirea fondului de combatere a insectelor, consti- tuit pe temeiul legii de lață Fundul acesta de combateți- a insectelor e un fond „eu afectație șpeciEă", de care va dEpunc Direcția t Ivică d - Mi- nisterul Agriculturii și Domeni Ier pentru tfecloare,. „dărilor 1j Ne i'rnădulm să remarcăm că nu on ți ut atac de insecte, fie el uri < de i lOlciit. "-ate și se cade din punci die vedem financiar, a fi combătut. Un temei ■ Iwncntar ne arată că o combatere de acestea este justificată numai atu ’ 1 (.'And e, “•.iele e suni mai favorabile decât pagubele încercate prin necombutere. Unun cheitueiite cerute dr- ma- surile de combatere pol întrece pagubei-? pe care le-am încercai prin neintervenire In acest caz. combaterea nu este justificată financiar- nc-nte (din punctul de vedere al proprietarului) și nici econumieețte (din punctul de vedere obștesc) î-ucriăi’e aresfee trebuise u ti amintite cu deosebire pentru noi, date fund anumite împrejurări: lemn relativ ieftin, măsuri de combatere relativ scumpe ți mai puțin eficace decât în țările cu tradiție ți cu o mai inaîntetă cultură forestieră. Intervențiomsmu! de Stat în mat. de combat, insect. vătăm 213 de combaterea insectelor, precum și pentru experiențele și cercetările referitoare la insectele vătămătoare pădurilor. El este alcătuit din trei izvoare, și anume, din: a) Amenzile provenite din contravențiile la legea de față; b) Cota de 0,5% din venitul brut rezultat din vânzarea produselor pădurilor Statului, composesoratelor și obștiilor de moșneni (valoarea lemnului la tulpină), precum și ale celor- lalți proprietari (venitul impus la impozitul agricol); c) Subvențiile înscrise în bugetul Ministerului Agricul- turii și Domeniilor. Veniturile acestea se varsă la Casa de Depuneri, admi- nistrându-se precum s’a arătat mai sus. Este în afară de orice îndoială, că plata cotei de O,5°/o, acestei noi dări — pe lângă multe altele, care împovărează venitul gospodăriilor forestiere — nu va fi primită cu bucurie de către proprietari Cota respectivă ar putea fi privită și socotită ca un fel de primă de asigurare obligatorie pentru pre- întâmpinarea pagubelor de pe urma atacurilor de insecte. Pen- tru aceasta, insă, se cere: ca folosirea fondului respectiv să se facă cu chibzuință și numai pentru scopul pentru care a fost Întemei-J; ca urmările acestei folosiri să fie evident utile șir pe cât cu putință, pentru toate pădurile Țării. Folosirile in afară de scop sau unilateral nu pot ridica decât amărăciuni și neîn- credere în autoritate. O rezervă ce se poate face împotriva acestei noi dări privește cheltueiile relativ man, pe care le va pricinui administrarea unor încasări atât de mici. .En ce privești- mijloacele de impunere a dispozițiunilor de combatere ministeriale față de proprietarii de păduri, legea prevede o amendă de 500 lei la hectarul de pădure contaminată de insecte. Fără îndoială, această sancțiune este legată de ele- mente de contravenire mai sigure decât amenda de 100 lei la ha pentru contr a venirea de nedeclarare a ivirii insectelor, despre care am vorbit mai sus. Recidiva este sancționată eu îndoitul amenzii. Constatarea contravenției și sancționarea aces- teia se face printr’o procedură foarte severă. Procesele-verbale de contravenție sunt executorii conform concluziilor puse de șeful serviciului silvic județean. Organele fiscale sunt îndato- rate să încaseze amenzile pe temeiul acestor procese verbale, adică fără mijlocirea unei pronunțări judecătorești. Procesele verbale amintite fac dovadă până la înscrierea în fals. Contra 214 Ilie C. Demetrescu lor se poate face apel la judecătorie și recurs la tribunal, fără ca prin aceasta executarea lor să fie suspendată. Din examinarea acestei legi, se desprind două observa- țiuni mai de căpetenie. Pădurea este privita, in și mai mare măsură decât pană acum, drept un bun de interes obștesc. Pentru apărarea ei, sunt îndatorați să contribue și ceilalți membrii ai obștii, pe lângă proprietarul respectiv. Locuitorii învecinați cu pădurile contaminate sau amenințate de insecte pot fi puși să presteze muncă în natură pentru combatere. Județele, comunele și alte autorități publice pot fi îndatorate, prin ordonanță ministe- rială, să contribue cu fonduri și materiale la lucrarea de com- batere, Toți proprietarii de păduri sunt supuși la un impozit pe venitul brut al gospodăriei lor forestiere pentru constituirea fondului de combatere. Toate aceste lucruri pot face legea nc-simpalică. Cei loviți de sarcinile amintite se vor mângâia anevoie cu argumente de solidaritate obștească în materie de pădure. Efectele sacrificiilor lor, nu vor putea fi simțite de fiecare îndestulător de limpede. Autoritatea de poliție forestieră capătă foarte largi puteri în aplicarea acestei legi: dreptul de a constata ivirea insectelor vătămătoare; puterea de a hotărî măsuri de combatere și de a le face obligatorii pentru proprietarii de păduri contaminate sau amenințate, prin simple decizii; procese-verbale de Con- statarea contravențiunilor excepțional de puternice; dreptul de administrare al unui fond „cu afectație specială", aflat la Casa de Depuneri. In dispozițiunile acestei legi se oglindește foarte limpede spiritul de autoritate și de solidaritate obștească a timpului nostru. Urmările lor bune sau rele depind, în primul rând, de tactul și înțelepciunea autorității de poliție forestieră care va avea să aplice legeau StaatsinterveiilJonrsnw m dor Frage dar Bekamplung Waldnhâdlicher. Insekten. Lintervenlion de l'Etal en mulate de lutte contre les insecte* dangereuses pour les forets. Le combat «intre Ies inseclee qui endomagent les forets, conune probleme de polltique forestiere, est rclativement recente en Roumanie. Pour la premiere fois, elle a mise apres Ia guerre de 1916—18, ă la Intervtnlionijmul de 8 la t lu man de combat msect. vătam. 215 suite d'un violent altaque du Tomicus typographus, qui ti iflls on perii 1b plupart de nos forets d’epicea. Mais Ies vrais bases d’une immixtion de l’Etat, en maliție de lutte contre ies insectes, en general, sont representees par la loi du 22 Avril 1342, Par suite, Ies proprietaires de forets sont obliges d’informer I’au- torite communale, el celle-ci Ies organes de police forestiere, sur ies evenluelles apparitdons des insectes. Ce sont ces organes de polițe fo- restiere qui disposent sur Ies mesures ă appliquer par Ies propti etBires Les autorites locales de l’Etat peuvent etre obligees de contribuer a cette lutte. Par la dite loi on a cree un credit „ă destinations speciale11 qui est forme, entre d’autres, par une contributîon de 0,50% sur le revenu de toutes Ies forets de Roumanie. L’auteur de cet article fait certaines remarques critiques sur Ies dispositions de la loi. On met en relief deux idOes principales: 1. La foret est consideree, plus que jusqu’aujourd’hui, come un bien d’interet publique; 2. Les autorites de police forestiere, ont de larges pouvoirs en appliqant cette loi. CUM TREBUE DOBORIT VÂNATUL MARE (NOBIL) de Ing. CONST DAN Mă voi ocupa de următoarele specii cari sunt considerate vânat nobil (vânat mare); cerbul, ursul, lopătarul, căpriorul, țapul negru, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, mistrețul și dropia. Vânat nobil înseamnă vânat rar, mai puțin răspândit, care reclama condiții speciale și mult mai grele de trai, de o valoare mare in ceiacc privește trofeele. Pentru dobândirea lui vână- torul trebue să fie mult mai bine pregătit din toate punctele de vedere și în special trebue să fie un pasionat iubitor al fru- museților naturei și un idealist, deoaiece cheltuielile nu aduc nici un beneficiu material. Este de neprețuit pentru vânătorul de vânat nobil mulțumirea de a fi ajuns, după multă oboseală, Ia dobândirea trofeului dorit, Nu oricine are interesul sau posi- bilitaiea a se ocupa de vânatul mare. Pentru mulți vânatul mare nu prezintă interes și preferând să vâneze sitari, pre- pelițe sau epuri. E mult mai comod să stai pe scăunel și să tragi o cartușieră întreagă in câteva ceasuri, decât să umbli la munte zile deatândul urcând și coborînd, adeseori plecat din noapte și uneori fără a trage un foc de armă. La urma urmelor poate este și o chestiune de gust, cu toate că sunt multe cauze, cari nu depind de voința noastră, și cari ne hotărăsc soarta fie- căruia. Vânătoarea nu trebue coborîtă și tratată ca sport. Vâ- nătoarea este ceva cu mult mai superior și nu poate produce mulțumire adevărată decât acelora cari au înțeles că partea principală nu e să tragi cu arma, ci să ai iubite pentru natură și animale. Este adevărat că la începutul vieții de vânător, din cauza pasiunei, fiecare am neglijat aceste principii ale vână- toarei corecte. Cum trebue dobori t vânatul mare (nobil) 217 Cu timpul ni s’a strecurat în suflet și alte simțăminte cari au dat vânătoarei un farmec și mai mare, Am început să în- drăgim tot mai mult vânatul și natura. Mulți ne aducem aminte cu emoție de multe întâmplări din viața noastră de vânători. De câte ori n’am coborît arma dela umăr și ne-am mulțumit numai să privim și să visăm! Acei care au trăit astfel de clipe știu că mai mare mulțumire au avut atunci decât în momentul când au văzut vânatul doboiît. Cine n’a rămas impresionat in fața cerbului căzut, părându-i râu că a produs această pierdere. Aceste sentimente au împins vânătorii la în- grijirea și ocrotirea vânatului și la împușcarea numai a unui mic număr, pentru a nu se stânjeni, ci a ajuta chiar înmul- țirea lui. Deoarece vânatul mare nu e așa răspândit, unele specii fiind chiar pe cale de a dispare (cum ar fi de exemplu Cocoșul de mesteacăn), atât legea Vânătoarei, diferite decizii ministe- riale, cât șt vânătorii însuși au impus măsuri speciale de ocro- tire. Amintim în această privință acțiunea de salvarea caprei negre, care în puțini ani a dat rezultate positive. înseamnă deci că, prin muncă și cu mijloace suficiente, se poate ajunge la o sporire numerică și calitativă a speciilor de vânat mare. Chestiunea este destul de complexă și nu poate fi tratată complect în cadrul acestui articol. Legea vânătoarei, prin art. 31, fixează obligația ca, pentru vânarea cerbului, lopătarului și caprei negre, să nu se între- buințeze decât arma de glonț, adică carabina. După câte îmi amintesc aceste dispoziții s’au extins printr’o decizie ministe- rială și asupra căpriorilor și dropiei. Cu această restricție s’a urmărit ocrotirea vânatului nobil, prin excluderea posibilității de a se pierde vânat, fără rost, prin rănirea lui cu alice. Cred că prin această restricție trebue să vedem și o da- torie nu numai o măsură de ocrotire. Vânătorul este dator a curma viața vânatului fără chinuri și cât mai vânătorește și cavalerește. Păcat că nu se poate găsi o expresie potrivită care să redea sensul cuvântului german ,,Waidgerecht“, căci cu- vântul nostm „vânătorește14 nu exprimă așa complect ceia ce vrem să spunem, întocmai ca expresia germană. Vânătorul nu este măcelar, el nu împușcă pentru a aduce acasă carne pentru bucătărie sau pentru a-și face un venit 218 I n R C o n s t, Dan din vânzarea vânatului. De aceia nu e vânătorește (ist nicht waidgerecht) să se împuște iepurele care stă pe loc sau în comun, rața pe baltă, vânatul mare din spate sau în burtă, să se întrebuințeze arme sau cartușe necorespunzătoare, etc. Pentru aceasta, la vânatul mare avem nevoie de o armă de glonț. Nu găsesc însă nici o deosebire între diferitele specii care formează vânatul mare, așa încât unele să se doboare cu glonț, iar altele cu alice. De aceea este vânătorește (Waidgereeht) să întrebuințam la toate speciile arma de glonț. La obiecțmnea că nu ori ce vânător își poate permite luxul să aibă tot felul de arme, se poate răspunde că cine vrea sa fie vânătoi de vânai nobil, trebuie să aibă armă; cine nu, sa se mulțumească cu vânatul mic. A nu avea, nu e o rușine. Unii mergem eu căruța, alții cu mașina; așa e pe pământ. De aceea trebue să ne mulțumim fiecare cu ceia ce am fost în stare să ne câștigăm. Nu trebuie însă să se neliniștească nimeni, căci condiția nu e așa grea, cum se pare. O armă bună de glonț (carabină), înainte de acest răsboi, costa sub 15000 lei, deci nu mai mult sau chiar mal puțin ca o arma mijlocie cu două țevi. In loc de carabină se poate întrebuința și o armă mixtă de întrebuin- țare multiplă. Credem ca în curând vor veni timpuri când se vor putea procura iarăși cu ușurință și eftin astfel de arme. Folosirea armei cu glonț, atunci când este vorba de urs, cerb, lopătar, capra neagră, cred că nimeni nu o contestă Să punem însă în discuție celelalte specii: Cocoșul de munte. Vânarea lui (adică numai do- borîtul propriu zis) este extrem de ușoară. Nu mă refer la mersul prin zăpadă până la locul bătăii, la apropiat, etc., ci numai la focul de armă. Odată ajunși la locul ca sa putem trage, totul se reduce în a ochi cu arma cu alice de exemplu într’o căciulă neagră pusa pe o cracă sau în vârful unui brad. Așa am împușcat și eu primul cocoș. După ce am citit tot ce am putut găsi în literatură, după ce am fosl dăscălit de un camarad cu experiență, am urcat la locul bătăii, unde nu cu greutate am ajuns a vedea cocoșul (erau mai mulți). Am tras cu cea mai mare ușurință și când l-am văzut jos mi-a părut râu. După aceia, câțiva ani n'am mai împușcat cocoș; insa mă duceam la munte în apropiere și-i observam. Mi-am procurat Cum trebue dnborlt vânatul marc (nobil) 219 apoi o carabină cu un singur foc cu glonțul 5,6X35 R cu luneta 23/4 (care a costat 7500 lei) cu care am vânat din nou cocoș. N'am mai folosit arma cu alice, căci găsiam tirul prea ușor și nevânătorcsc pentru acest misterios vânat al pădurilor noastre. Despre vânatul la cocoși am auzit multe povești dela oa- meni serioși; deci n’au caracterul de povești vânătorești. Vână- torii cu experiență au pierdut mulți cocoși. Trăgeau în ei cu alice, atunci când aceștia ajungeau la „ascuțit", fără a-i lovi sau fără ca să marcheze ceva. S’a tras și șase focuri într'un singur cocoș. Mulți au fost răniți și s’au lăsat în sbor planat la distanțe mari, așa că n’au mai fost găsiți decât întâmplător și mult mai târziu. Motivele sunt multiple: distanța prea mare, ochire gre- șită. alice necorespunzătoare, crăci dese, etc. Cu glonț însă (cu cămașă întreagă ca să nu-1 rupă) ești obligat să tragi numai dacă ai ochit bine. Glonțul 5,6X35R este după mine cel mai potrivit și nu neliniștește nici terenul. Acelaș lucru se poate spune și pentru cocoșul de m e t e a c a n... dacă mai sunt vânători cari să aibă fericirea de a avea în terenul lor și acest vânat. Căpriorul. Sunt multe cazuri și mulți vânători cari au vânat căpriori cu Breneke. Nu e însă bine și nici vânăto- rește, deoarece nu se poate nimeni abține să tragă numai la distanțe mici adică cca 50 m, lucru ce nu e nici așa de ușor posibil. Trăgând mai departe rănești sau neliniștești terenul, ..bufnind" mereu prin pădure. In general, cu armele de vână- toare obișnuite, nu se poate trage precis cu Breneke, decât dacă au fost special construite de fabrică. Atunci însă, fabrica Ie dă încărcate la 50 m, distanță la care, la 5 focuri, abaterea e de 10X10 cm. Peste această distanță nu se mai recomandă a se trage. Din țevile paradoxe se poate trage la o distanță mai mare, dar acestea sunt construcții mai vechi, mai puțin între- buințate, iar folosul practic este mic, iăcî peste 80 m nu se poate trage nici cu ele. Deci carabina sau arma mixtă rămâne singura indicată. Trebuie de asemeni să se interzică în*.i ehuințarea gloan- țelor sub cal. 6.5 de ex., căci pentru distracție se mai între- buințează câte odată cartușul cal, 22 sau 5.6X35 (Vieilimg), Unele societăți serioase au prevăzut in statute obligația pen- tru membrii lor de a trage la căpriori numai cu glonț din armă ghintuită, focul tras considerundu-se vânat împușcat, iar 220 Ing- C o n s l Dan la mistreți au interzis lovitura cu alice. Cum un membru putea să împuște 2—3 căpriori, înseamnă că nu-și putea permite luxul de a tot trage și greși. Dropia. Nu se poate împușca vânătorește decât cu glonț din armă ghintuită, cu care se poate obține și rezultate mai sigure, căci cu greu și mult timp i-ar trebui cuiva să ajungă în situația de a putea trage un foc eficace cu alice. Spu- neam ,,mai sigur" căci cu o carabină bună și in special cu o mână sigură și ochi bun, se poate împușca destul de ușor dropia la 200 m. distanță până la care nu e prea greu să te apropii. Mistrețul, L-am lăsat intenționat la urmă. Acesta e urit de majoritatea vânătorilor și urmărit ca răpitor periculos, care produce pagube enorme, etc. Am lucrat mulți ani într’o regiune cu mulți mistreți, am vânat mulți și-i cunosc bine. Am cercetat foarte multe recla- mați! cu privire la pretinse distrugeri etc. N’am constatat nici un caz adevărat, Aveam porumb în poeni în mijlocul unor păduri întinse. N’am văzut, în mulți ani cât am umblat pe acolo, nici o distrugere. Mâncau porumb, e adevărat, dar pa- gubele erau neînsemnate. Mistrețul este totuși un vânat mare, a cărui vânare este foarte plăcută, interesantă și chiar grea. Din cauză că e foarte rezistent, destul de răspândit, că poate ii înmulțit prin măsuri de ocrotire mult mai simple ca la celălalt vânat mare și că ar reprezenta rezerve destul de în- semnate care ar putea fi folosit-.- in situația actuala, cred că ar trebui sâ se bucure de o atenție mai mare, deci și de ocrotire. In acest an, în permisul de vânătoare se arată că poate fi vânat tot anul. Cred că această măsură nu e indicată. Admițând totuși că trebue distrus sau împuținat, nu e vâ- nător ește să întrebuințăm alicele. Este un vânat cu o extraordi- nară vitalitate. Lovituri grele cu cele mai puternice gloanțe speciale de ex. 9,3X74 R. nu-1 opresc decâl cu greu. Lovitura eu alice, dacă nu e dată din imediată apropiere, poate îi mor- tală, dar mistrețul se poate duce mulți krn fiind pierdut în ma- joritatea cazurilor. Aici se poate admite și întrebuința Bre- neke-ul, căci în general se trage la distanțe mici (la vânăto- rile cu hăitași). Dacă se vânează însă la picior, iarna și se trage Cum trebue duborit vânatul mare (nobil) 221 la distanțe mari în anumite situații, întrebuințarea armei ghin- tuite este deasemenea necesară. Nu știu în ce măsură am isbutit a convinge pe cititori de cele arătate până aci. N’ar fi rău dacă am auzi și părerile altora asupra celor ridicate de mine. In concluzie cred că art. 31 din legea vânătoarei ar trebui complectat printr’o decizie ministerială în sensul ca: împușca- rea cocoșului de munte și de mesteacăn, a căpriorului și dro- piei să se facă numai cu glonț de armă ghintuită al cărui cali- bru să nu fie pentru căprior și dropie sub 6,5'. Pentru mistreț, împușcarea să se facă cu glonț de armă ghintuită cal. minim fiind 6,5 sau cu Breneke. Wie soli das Hochwilderlegt ? Continent doit on chasser le gibier de gtande taille? La loi et les disposltions de chasse en viguetir en Roumanie etu- blissent que le cert, le Cervus dama, et Ie chatnols aolent chassee par fusil â băile. L’auteur soutient que cette disposition devrait etre appliquee aussi pour la coq de montagne (Tetrao urogalus), le coq de brouyere (Tetrao tetrix), le chevreuil, l’outarde et le sanglier, qui d’aprâs Ia loi, peuvent etre chasses en utilisant le fusi! â chevrotines. CRONICA ADUNAREA GENERALĂ A SOC. „PROGRESUL SILVIC" Ținuta în plin curs al războiului șl al campaniei de exploatări șl împăduriri. — era de așteptai ca participarea la Adunarea Generală a membrilor Societății să fie cu lotul restrânsă. Cu toata acestea, un număr destul de mare de ingineri silviei, din toate colțurile țării, a ținut să ia parte. Au mai luat parte, ca invitați: d-l Prof. 1. Simionescu, președintele Academiei Române și membru de onoare al Societății; d-I Ing. I. Bujoi, fost ministru, pro-decan al Colegiului Inginerilor, din partea Colegiului; d-l Ing. Șt Mihâescu, președintele A G. L IL-ulul. din partea AGIR_-ului; d-l Ing. Balș din partea Soc Politehnica: d-l tng Radu din partea Boe- ing. Agronomi; d-l dr. Ing. Rudolf Mtiller. consilier forestier al Rwchu- lui. pe lângă Legația din București și membru corespondent al Societății noastre; d-l Const. Gr, Cantacuzino reprezentând Asoc. Proprietarilor de Păduri din România. Adunarea a fost deschisă în prezența d-lui Aurel Pană, Mim. Irul Agriculturii și Domeniilor și a d-lui A. Frunzănescu, Se- cretar general la acest departament Luând cuvântul, d-l prof M. Drăcea, președintele Soc. „Progresul Silvic", își începe expunerea comparând adunările generale ale silvicul- torilor cu Nedeele ce se țineau odinioară și se mai țin încă pe înălțimile munților Imprăștiați pe tot întinsul țârii, simt nevoia ca cel puțin odată pe an să se întâlnească și să se bucure de revedere. Astfel, adunările noastre vse țin întotdeauna într’o atmosferă cu totul deosebită, solemnă, plină de acea bucurie pe care ți-o dă trăirea încă o clipă între acei cu can ești conștient că constitui o unitate șl o forță in rosturile neamului". Daeâ adunarea generată din anul aresta se poate ține nceasta se datcreșle faptului că frontul este dus departe spre Esi unde rr , dintre camarazii noștri de breaslă luptă chiar in primile Unii, Destinul a voit însă ca pe doi dimre nrî Ing. Pan’ellmon Gher- vasia și Ing. Roman Berențan „să-i înscrie și ^â-i veșnicească pe piatra de marmoră a mucenicilor noștri". Ei își dorm somnul de veci, departe pe câmpur u de luptă, Insă amintirea lor „va rămâne veșnic in sufle- tele noastre șl ale celor cari vor veni dupfi noi, cât timp în această țară vor fi silvicultori șt o .Societate Progresul Silvic". Neamul nostru — spune d-l președinte — ac găsește azi In o mare cotitură a istoriei sale. Este „momentul deslușirii drumului cel adevărat al neamului, momentul in care ne ascuțim mintea și ne în- cordăm puterile spre a ne înțelege propriul nnstru destin geografic, mi- Societatea „Progresul Silvic" 223 siunea noastră istorică in această lume. Momentul pe care-1 Irăim este momentul regăsirii noastre, momentul purificării, renașterii și unifi- cării noastre sufletești și teritoriale, care singure sunt garanție cea mai sigură a dăinuirii noastre cu cinste pe acest pământ". Inlr'o țară munca st rosturile sunt împărțite. Pădurea șt economia forestieră sunt părți componente și integrante ale pământului șl vieții românești; iar inginerul silvic, corpul silvic, Societatea Progresul Silvic sunt părți integrante, dar bine conturate și bine definite ale marei armate chemată să apere și să lupte pentru propășirea țării și a neamului. «Pe cât de necesar este să ne integrăm și să ne coordonăm sforțările cu ale altor corpuri, pe atât de necesar este să știm ce răspunderi ne incumbă nouă fiecăruia, spre a nu ne amesteca, fără competența necesară, in treburile altora". ..Noi ne cunoaștem punctele cardinale ale chemării noastre și nu le vom repeta Totuși in acest moment mare și greu, simțim nevoia să punem intr’o lumină nouă și puternica, fapte a căror recrudescență este evidențiată de împrejurările prin care trecem si mai cu seamă de cele viitoare, a căror intuiție clară noi o avem depe acum '. 1. Sfârșitul războiului va împinge mult spre Est hotarele Europei, Acest fapt va exagera unul din caracterele esențiale ale pământului ro- mânesc- stepa. Pădurile noastre vor primi sarcina să îngrijească și de bunâ-starea unor ținuturi întinse, dinspre răsărit, lipsite de adăpost și de lemn. Deci lemnul va fi și mai mult solicitat In plus, preocupări noi voi stăpâni gândirea noastră: perdelele de protecție. 2. In noua conjuclurS spațială, in noua structură economică a României, in cadrul noilor și sporitelor nevoi ale poporului românesc, lemnul apare intr’o lumină cu totul vie. „Lărgirea spațiului, Împuțina- rea pădurilor și a lemnului, intensificarea indusfriiei și a agriculturii, ridicarea standardului de viață nl unui popor, care trebue scos din casele de pământ. înzestrarea gospodăriilor rurale, apărarea națională, — toate acestea au făcut peste tot și fac și în România (și mai cu seamă intr’o Românie nouă cu noi hotare), toate acestea fac din lemn un element de viață de importanța aerului, apei și pâinei'1. 3. Lemnul este numai unul din foloasele pădurii. Sănătatea poporu- lui, siguranța și buna întocmire a pământului și a vremii (și ca atare huna întocmire a agricol turei), liniștea apelor, toate acestea sunt, indi- zolubil legate de conservarea, de sănătatea, de vigoarea și de bogăția pădurilor noastre. Păd’ rea fost, este și va fi scutul agriculturii. Să fim totuși atenți, presiunea demografică asupra pădurii va continua. Să nu mai repetăm greșelile din trecut. 4. In ce privește marea idee a naționalizării, a românizării, corpul silvic revendică pentru e] calitatea dc a fi precursor. El n știut ;u se păstreze cel mai curat corp de specialiști. Apoi, conse! tutori smul ingi- nerilor Silvici in materie de pădure, este el însuși o op-oâ care stă la temelia ideii mari de românizare. Reimpădurirea terenurilor exploatate și neregencrate de societățile străine de exploatare, esU o operă de ro- mănizare. Punerea in valoare a terenurilor mculie, intensificarea lucră- rilor de exploatare și de comercializare în regie sau pnn cooperative sunt deasemenea opere tăcute de românizare. 224 Societatea „Progresul Silvic" 5. Aspectele, căile de urmat și problemele pe care le pune acum problema românizării sunt variate. a) Problema lucrătorului de pădure capătă aspecte sociale cu totul nouri. Sunt regiuni unde populația trâește exclusiv din pădure, tn aceste regiuni, munca, gândirea, administrația, toate trebue să graviteze in jurul ideii centrale de pădure. b) Susținerea întreprinderilor forestiere românești întreprinderea forestieră, are multe riscuri. Ea nu poate fi condusă din improvizații. c) Românizarea tehnice!, a practicei și a științei forestiere. Atei noțiunea de românizare se confundă cu noțiunile de perfecționare și de largă înzestrare învățământul și Institutul de cercetări forestiere sâ se înzestreze cu păduri. d) Să se asigure liniștea sufletului proprietarului de păduri, să t se dea siguranța proprietății sale și rentabilitatea gospodăriei. Reformele sociale de mâine, care vor ignora această mare realitate, păd rea, au fost și vor ti funeste și pământului țării și neamului. D-l președinte arată apoi mijloacele de folosit, pentru a atinge — peste toate greutățile — aceste scopuri: 1. Factorul material: fondurile și înzestrările. In trecut s'au pre- cupeții prea mult aceste mijloace. Acestea trebue date la llmp 2 Instituțiile silvice Acestea, în afară de fonduri si de personal suficient ■ I bine calificai, cer o justă încadrare. „Ori de câte ori S'au creiat noul organisme silvice câte erau necesare și de câte ori acestora li s’a dat spațiul, importanta, creditul. libertatea de acțiune și responsabilitatea pentru faptele lor și conducerea necesară, progresul a fost manifest". Individualizarea întregcl conduceri a tuburilor forestiere este o necesitate. • 3. Conștiința forestiera Acea forță care „plutește, uneori mai clar, alteori mperfe-u- definită, în ambianța socială, sufletească, intelectuală în care traește pădurea, în care se desvoltâ economia forestieră și în care lucrează Corpul Silvic". Ce este pădurea șl care-i sunt rosturile, trebue sâ ajungă să știe tot omul în țara aceasta. Sunt încă multe cercuri, în cari adevărurile clare predicate de noi. despre rosturile ade- vărate ale pădurilor, n’au pătruns încă. Sunt unele cercuri care voesc să se țină ermetic închise. Sunt altele in care înțelesul rosturilor pă- durii nu s a putut strecura decât dozat Fața de aceasta nouă orientare și îndrumare a gândirii și a tre- burilor silvice în România, care vor fi poziția și rosturile Soc Progresul Silvic? D-l președinte arată că in vremurile de cea mai mare încercare pentru poporul românesc. Soc. Progresul Silvic și-a dovedit maturitatea, bunul simț, simțul de ordine și simțul de răspundere. Solidaritatea în Jurul ideii forestiere a biruit. Societatea noastră se adaptează ușor, prompt, fără sbucium, fără criză de tranziție la vremurile noul, la țelurile noul ale poporului româ- ne&L. Aceasta pentru motivul că în gândirea și în faptele noastre am avut întotdeauna intuiția puternică a permanentului și a viitorului Societatea „Progresul Silvic" 225 „Prin educație, prin tradiție, prin definiție, nul suntem Corpul care nu trăește pentru o clipa trecătoare. Făptura pădurei și a economiei forestiere, no-au învățat sâ ne ferim de improvizații, ne-au dot con- știința clară ea treburile pădurilor se desfășoară in linii mari, largi. De aceea, principial, ca doctrină, ne-am ferit de oportunism, de măsuri de moment, pentru ca să facem să corespundă nu numai zilei de azi, dar și viitorului îndepărtat". Societatea și-a expus punctul de vedere față de prefacerile de structură ce se plănuesc. Specialitatea silvică, pădurea, silvicultura, eco- nomia forestieră, exploatarea comercială â pădurilor, să fie una și să se conducă prin oamenii săi. in viitor Societatea va continua să dăinuiască într’o formă nouă, care să o facă, și mai utilă decât în trecut, propășirii ideii forestiere. Vremurile noi cer însă, imperios, ca puterile noastre să fie coor- donate și intensificate, pentru ca eficiența unității să fie sporită. Factorul din afara noastră, dar deasupra noastră, cu care ne în- tâlnim întâi in sus, spre conducerea Țării, este conducătorul Ministerului de Agricultură si Domenii. Toți cel ca au trecut pe la conducerea acestui departament, chiar dacă la început ne socoteau duri in felul cum țineam frânele economiei forestiere, sfârșeau prin a ne înțelege și a ne depăși chiar. Acum se găsește la conducerea Ministerului d-l Aurelinn Pană, care are marele avantaj de a ti nu numai agricultor luminat, ci și proprietar de pădure Ca atare, D-sa a înțeles și chemarea și marile lipsuri ale acestei ramuri ale economiei naționale. Noi avem credința că D-sa va fi un arbitru nu numai competent dar mai cu seamă drept. între cele trei organisme chemate să conlucreze armonic in toate ramurile care privesc acest minister. Atitudinea sa hotărîtu pentru problemele forestiere a vrut 5'0 Înceapă prin înzestrare 1. C. E F.-nlui cu un domeniu de 1200 ha în Bărăgan, unde să se experimenteze problema perdelelor de proterție- Nădejdea cea mai tare a corpului silvic este însă in înțelegerea și In iubirea pe carea Suveranul și conducerea supremă a Statului o are pentru păduri. M. Sa Regele Mihai 1. simbolul celor mai înalte aspirațiuni ale noastre, ale tuturor, cunoaște adânc și chemarea pădurilor. Noi nu uităm că Majestatea Sa, ca vlăstar regal, în mijlocul nostru, cu Augusta Sa mână, a plantat în pământul Țării, pui de arbori, cu prilejul serbării arborilor. In sufletul Maiestății Sale stă scris destinul pădurilor și speranța noastră. D-I Mareșal Ion Antonescu. Conducătorul Statului „cu o intuiție așa de clara și de puternică a realităților prezente și viitoare ale nea- mului nostru, a dovedit că înțelege și vrea sa dea pădurilor rostul lor cel adevărat în cadrul elementelor cari hotărăsc bună starea, siguranța și viitorul neamului". D-l președinte, comunică adunării generale cuprinsul unei rezoluții 226 Societatea „Progresul Silvic” pusă de Conducător in problema atât de capitală a pășunatvlut in păduri. „...Nu văd necesară acordarea pășunatului în pădurile Statului. Este o încercare care se face de toți ori de câte ori se ivește un moment greu. „Nu se pot strica pădurile ia infinit. De aceea avem mare porte din alunecări S’au degradat terenurile. S'a procedat demagogic și ușu- ratec Nu trebue să continuăm această operă nefastă.”. Poate fi ceva mai clar și mai categoric'' O împrejurare fericită face apoi ca în forul înalt de conducere al Tării să se găsească d-l prof Mihai Antonescu, Vice-Președintefe Con- siliului de Miniștri, care „din tradiție de familie, cunoaște pădurea și toată ambianța sa. Ne exprimăm aci convingerea nestrămutată că acest fapt va atârna greu in hoțârîrea căilor de viitor ale silvicul turei române”. După cuvântarea d-lui M. Drăcea, președitnete Societății, au luat cuvântul d-nii: Ing. I, Bujol, Ing Balș, Ing. Șt. Mihăescu, Ing. Radu, C. Gr. Camacuzino in numele asociațiilor pe cure ie reprezentau. De- asemenea a cuvântat d-l Ing R. Miilier Cuvântările vor apare în volumul special ce se va publica al „Adunării generale" Luând apoi cuvântul, d-l Ministru Aurelian Pană arată că din călătoriile d-sale din trecut, cât și din cele de curând făcute cu prilejul Inspectării mersului acțiunii dc însămânțară, a ajuns să cunoască o bună parte din țară. D-sa a putut să vadă proaspăt dezastrul provocat de inundații: sate înecate și mii de ha, altădată fertile, pustiite de ape, A văzul apoi terenuri de cultură devenite reproductive din cauza surpări lor. A văzut dealuri spălate dc ceea ce au avut mai bun: terenul vegetai. Apoi, văi împotmolite, islazuri înnecate, poduri și șosele stricate. Peste tot dezastru. In Moldova, acțiunea nimicitoare a apei este înles- nită de parcelarea nechibzuită făcută cu prilejul reformei agrare, care a dat loturile in așa fel încât aratul nu se poete fece decât dela deal la vale. Printr'o acțiune necugetată și lipsită de prevedere, s’a rupt, prin tăierea pădurii, echilibrul înfăptuit de natură. S'a redus suprafața pădurilor, în folosul presupus al culturii și al pășunii, peniruca. până la urmă, să nu avem nici pădure, nici pășune, nici cultură. Ci un jalnic pustiu. Pădurea, ca șl Întreaga producțiune vegetală, este un isvor necesar de materii prime, care spre deosebire de materia primă minerală, se reface necontenit. In această privință se întrevăd perspective mar:. Lem- nul nu va mai fi în viitorul apropiat un material destinai să Împlinească numai nevoile de combustibil și construcție. Populația din regiunile pă- duroase trebue să trăiască din munca la pădure. Orice despădurire este contra intereselor populației. Lumea trebue luminată Ministerul Agriculturii șl Domeniilor urmărește păstrarea, îmbună- tățirea și extinderea domeniului forestier. S’a pus anul acesta Ia dispo- ziția administrației silvice, fonduri îndestulătoare, pentru a păși la ac- țiuni in stil mare. Institutul de cercetări forestiere va fi utilat cu tot ce-i trebue. Societate:i „Progresul Silvic” 227 Problemele silvice vor găsi toată înțelegerea în cadrul Ministerului. Pădurea reprezintă un vast sector din producția solului, bine definit, dar ț: strâns legat de celelalte părți. Ministerul Agriculturii este ți Ministe- rul pădurilor. O coordonare desăvârșită a tuturor ramurilor de producție ale so- lului se impune, pădurea intrând cu o parte importantă. Corpul silvic are o misiune mare, aceea a păstrării, refacerii și extinderii domeniului forestier. După cuvântarea d-lui ministru A Pană, a luat din nou cuvântul d-l prof. M. Drăcea, președintele Societății, pentru a mulțumi tuturor celor ce au participat și au vorbit în numele diferitelor asociațiuni. Asi- gură apoi pe d-I ministru al Agriculturii și Domeniilor de devotamen- tul Corpului Silvic. Ședința de dimineață s’a ridicat, după ce s'a citit telegramele de omagii adresate M. Sale Regelui Mihai I, d-lui Mareșal I, Antonescu, Conducătorul Statului și d-luî prof. Mihai Antonescu, Vice-președintele Consiliului de Miniștri. Ședința de după masă a fost consacrată în totalitatea ei chestiu- nilor gospodărești ale Societății. S’a citit „Darea de sMmu" a Consiliului de administrație pe anul 1941 In legătură cu Cele cuprinse in ea, au luat cuvântul d-nii; t. Foc- țăneanu, Eugen Vâlceanu. Varii e Cutia, Romeo Stănescu și C. P. Geor- gescu. Cei trei din urmă au vorbit in legătură cu problema vânăloreastă, care de ani de zile găsește sprijin în Societate După cuvenita descărcare, Adunarea a votat proiectul de buget pe anul 1942, așa cum a fost propus de Consiliu. Expirând mandatul de 4 ani, în calitate de președinte, al d-lui prof. M. Drăcea, Adunarea generală aclamă cu unanimitate, pentru a treia oară, pe d-l prof. M. Drăcea ca președinte al Societății. După ce s’a ratificat cooptarea în Consiliu a d-luî Ing. I. D. Popescu în locul regretatului Andrei lonescu, s’a procedat la alegerea a 5 membri în Consiliul de administrație în locurile d-lor: C. P. Geor- gescu, Dem. Grozescu, Al. Butoi, G. Minescu, Aurel Comșia și At. Hara- Tamb teșiți Ia sorți- D-nii: C. P. Georgescu și Dem. Grozescu, având 16 ani consecutivi în Consiliu, potrivit dispozițiunilor statutare, sunt declarați membri de drept în Consiliu. Procedându-se la vot, au fost declarați aleși, d-nii; Gh. Minescu, Alex. Butoi, At. Haralamb, Aurel Comșia, Gh. lonescu și I, Dăscălescu. Mandatul de 4 ani al celor realeși sau aleși urmează să intre în vigoare pe data de 1 Ianuarie 1943. Deasemenea au fost aleși, prin vot, ca cenzori d-nii: V. Pană, St Georgescu și C. Dragu, iar ca cenzori supieanțî d-nii: G. Bădescu, 1. Nițescu și I. Focșăneanu. Ziua It-a a fost consacrată, așa rum w obișnuiește de multă vreme 228 Societatea „Progresul Silvic" in adunările generale ale Societății, discutării problemelor de gospodărie forestieră. Prima problemă pusă în discuție a fost aceea a combustibi- lului în raport cu criza de lemne de foc. In raportul amplu șl documentat prezentat de d-nii: Ing. AJ. Butoi, Ing. I. D. Po- pescu și Ing. N Ghelmeziu, se arată impasul prin care trecem. Pentru a putea face față nevoilor de lemn de foc s’a propus: 1. Construirea de instalațiuni pentru transportul lemnelor din pădurile cari n’au fost încă puse în exploatare din lipsa acestor msta- lațiuni; 2. Introducerea unor sobe și mașini de gătit, cari să consume cât mai puține lemne de foc, precum și modificarea actualelor instalațiuni de ardere, în același scop; 3. Manipularea și depozitarea rațională a lemnelor, pentru a se da in consumație lemne uscate; 4. Utilizarea tuturor resturilor de exploatare și în special a crăcilor; 5. Folosirea si a altor combustibile ca: petrolul, gazele naturale și cărbunii. Pentru anul 1942.43. din lipsă de lucrători suficiențl, și din cauza timpului defavorabil, nu s'a tăiat toate suprafețele in curs Spre a se asigura lemnul dc foc necesar, se propune l. Să sc revizuiască imediat prețurile maximale și să se mărească în așa fel incât sa aducă proprieturdor de păduri un venit care să-l stimuleze la exploatarea pădurilor; 2. Sa se rechiziționeze și mobilizeze pentru lucru tăietorii necesari pentru exploatarea pădurilor, precum și cărăușii cari să transporte lemnele; 3, Sâ se «sigure aprovizionarea la timp cu alimente a lucrătorilor și cărăușilor; 4. Calea ferată sa intocmească un program de transportare t>entru întreaga cantitate de lemne necesară orașelor Cea de a doua problemă se referă la regenerarea pădu- rilor exploatate forțat din cauza necesităților războiului. Referenzi au fost d-nii. bem Grozeseu. I Zeicu și Marin Rădulescu. După discuțiuni, la care au luat parte d-nii prof. M Drăcea, Dem Grozescu, M. Petcuț, Gh. Bădescu și L Dumitrescu Adunarea ge- nerală □ votat proiectul de moțiune, propus de Comisiunile alese în ateul scop Aceste moțiuni vor fi publicate in Revistă sfârșitul desbaterilur, care au luat sfârșit în după amiaza celei de a doua zi, a luat cuvântul d-l Președinte al Societății care a mul- țumit tuturor celor care au ținut să ia parte la cea de a 56-a adunare generală a Societății, rugându-t să ducă tuturor celor ce nu au putut participa salutul camaraderesc și îndemnul la munca încordată cerută de vremurile de 3Zj și de viitor. T H. Crivăț TEHNICĂ ♦ Celuloză din trestie ți papură. Tara noastră posedă in Delte și in lunca Dunăm aproape i milion hectare ape. bălți și trenuri inundabile. Din acestea, cam JVtHMHi ha din așa zisa ..Baltă'4 și 375,(Kin ha dm Deltă sunt acoperite in fiecare vară cu desișuri nepătrunse de stuf ți papură. Aceste plante par a-M năși ami i.m opUnium de vegetație în ade- văr. ele ating înălțimi de peste 5 mein tar încercările de desțelenire făcute de-a-lungul unor canale de alimentare a lacurilor au dat de multc ori șreș. din cauză navalei extraordinare a altor noi plante, din adâncurile apelor. Producția anuală a acestor imense suprafețe verzi este evaluată I . .iprox 2U milioane tone materie uscata Actualmente acest material nu are decât o stilizam restrânsă și anume- nivelitnri pentru case -i jraretnri, în satele vecine: combustibil ]Mm1ru gospodăriile țărănești șl pentru afumatul peștelui; țarcuri pentru prinsul peștelui. material pentru conbiețiouarea rogojinilor, pentru in- fundarea butoaielor pentru tencuieli pe rabitz ele S'ai' făcut incn do muita vreme. încercări rt propuneri de vale- rificare in sm mai mare a ..vector nviter ide In ItH'S .1 luat ființă I; Brăila o .vmemte anonima „eeiulmuC ni un upital de P mii le urând sccmid de a produce hârtie și celuloză du stuf Experiențele făcute . । arătat eA papura e mai ușor de prelucrat de căi treslio (popoarele preparau hârtia epoci lor, papyrus-ul. dintr’un fel de papurii} deoarece aceasta din urmă conține prea mult siliciu. care era ei cu de eliminai Totuși celuloza obținuiâ ar fi fost de o calitate utnt de huma. încât cere- rile foarte muri primite d n toate părțile nu puteai fi wjihfăculi* num i din MfHt-.irția nm 1 'abrud instalată in portul dunărean In timpul celuilalt răsboi mondial, fabrica fiind distrusă de bom- hardamente p du oarece pe piață era oferi iii clin abundență celuloza din lemn de rășinoase. chestiunea valorificării stufului nra mal fost reluata In noi până azi. Intre timp, țările lipsite de pAdtml de brad erau m căutarea dc :urse noi de cehdozi, cure mm ales de la perfecționarea mutnde’or d* prelucrare n ace-dein in fibre textile a devenit un male-ml industrial de primul nrcftn. Unele țări (America. Ungaria. Rusia 1 au vercelnt mai ula^ resturile de plante agricole și in deosebi paiele de cereale Italia a reușit să obțină, de mai mulți ani din stuf (Arundo dooax) >i celuloză de marc puritate, făcând chiar culturi artiTciale cu această pldhfa Hcuatlcă. 5 23<> Cronica t e li n 11 a Cercetările D-rului Diotli in laboratoarele de In Cesano Ma - .iernii au permis mare: întreprinderi italiene .,Snia vișcosa" să obțină din papură 97% celuloză-alfa, pe când lemnul de molift dă numai 88% lat cel de fag 98%. din aceasta celuloză, restul fiind hemi-celuloze (care nu se pol transforma în viscoză). Dar avantajul producției celulozei din stuf reiese mai dar dm următoarea serie de cifre Producția de lemn și celuloză pe an și pe hectar este în Italia în pădure de brad 2 4011 kg tenw 8411 kg iclulozi în pădure de fug , 3.200 864 în culturi de papură . . 30000 = Hl.W După ..Gtiide de I Autarchia" producția de celuloză și fibre textile n stufului Întrece cu muil chiar pe aceea a celor mai reputate plante textile. In adevăr, cânepa produce pe au ți pe hectar cel mult 12oo kg fibre, inul 5011 kg. bumbacul 200 kg, pădurea cea mai bună 900 kg. iai stuful, după cum s'a. arătat mai sus, 10.000 kg. Mai trebuie relevat și faptul, că pe când cultura plantelor si chiar a arborilor amintiți mal sus necesită importante cheltuieli de producție {semănat, întrețineri*, recoltați, stuful crește singur și are o producție aproape constanta, de la an la an. In fine, recoltarea având loc de regulă in timpul iernii, eîmd sunt brațe de muncă disponibile și bălțile sunt înghețate iar transportul fâcăndu-se primăvara, pe ape, în bărci ți șle- puri de mare tonaj, cheltuielile de strângere a stufului sunt foarte reduse, în comparație cu ale celorlalte culturi. Spre a învedera, cât de promițătoare apare problema valorificării stufului pentru împrejurările de la noi. vom adăoga. că in Italia srau si făcut, in ultimii 3—i uni, mari instalații industriale de acest gen. Ita- lienii au trebuit chiar, să ducă mai departe ciclul producției celuloze: din stuf, de oare ce lor le lipsea Însăși materia primă Așa încât, el au fost nevoiți să planteze in laguna Maranco. de la Torre di Zuinu. o suprafață de l 200 ha, in care au răsădit 25 milioane stoloni de Arundo drmnx In Septembrie 1938 o primă fabrică de celuloză dm stuf și fibre textile fusese pusă in funcțiune, iar produsul obținut, cunoscut in co- merț sub numele de „torviscosa" e azi apreciat și cerut de toate țesăto- riile din lume, Planul întocmit și aprobat chiu- de Ducele Musaolini prevede, ca până in 1844 instalațiile de prelucrare să fie dublate, sponndu-se și cul- turile la C 000 ha. astfel încât producția să fie de 4—5 ori cât cea din 1938 In ce privește valorificarea stufăriilor de la Dunăre, pe baza eon- naetulul comercial româno-german din 1838 se duc actualmente trata- tive Intre un grup industrial român reprezentanlal prin Soc .Lelea Cronica tehnică 231 ți Zărnesti" și marele concern german ..1. G Farbenindustrie". Se pre- conizează înființarea uneia sau mai multor fabrici de celuloză la Du- năre. produsul urmând a ii prelucrat, in țară sau exportat i । încheere vom remarca in deosebi faptul, că întinderea colosala a siidămlnr noastre, daca ar valorificată integral, ar acoperi nevoile de cehi luzi' pentru fibre si pentru hârtie jle întregului spațiu economic sud-ei-rnpean In acest tel. producția pădurilor rămâne liberă pentru alte uti- lizâr m special pentru tcmn de construcție. Valori fu a rea stufului va crea o mure sursă de bogăție pentru țara noastră. Ea va repun»- însă pentru noi, silvicultorii. din nou pru- nlcmri .»tm do f ier mini wu ’< * mării de noi debușeuri pentru lemn șt a păstrării ix^thiiitănior de plasament actualmente cucerite. [n Hurte după SF. F.rho Martie 1942). D. A. Sburlan Pentru a primi revista la timp, anunțați schimbările de adresă. INTERNA. • Sprijinirea economiei forestiere. Intr'un conșiHti de miniștri ținut in ziua de 16 Mai a, e. st. discutai între nițele și măsurile de luat pentru sprijinirea producției forestiere. in acest scop s'a hutărit să se deroge de la legiuirile sllvicr in vigoare. Ing&dulndu-se proprietarilor și exploatatorilor de păduri ca .mul acesta să se poată face și exploatarea parchetelor ce-ar veni In curs in imul viitor Se pune insă condiția ca această exploatare s3 se execute in 60 zile. In același timp, secțiunea forestieră a Creditului Industria! ur- mează să sprijine această acțiune intensiva. tn privința aprovizionării populației cu lemn de foc. Consiliul a stabilit programul «I termenul aprovizionărilor, care urmează să execute de comisarul special pe baza dlspozlțiunilor de transport date de Ministerul Comunicațiilor și pe baza pianului tehnic de exploatare ț- colectare intucmit de Casa pădurilor Stalului. In fine, Consiliul a acordat un credit de 20 milioane pentru reia cerea unei linii locale forestiere carie va ajuta aprovizionarea Capitalei. • Majorarea prețurilor la traversele pentru C. F. R. Regia Autonomă C F. R are de executat In vara aceasta un vast program de lini* noui. pentru care sunt necesare Importante cantități de traverse de fag și stejar Pentru procurarea acestor traverse. Guvernul a obligat pe exploa- tutorii de păduri prm Decretul-luge nr. 2.397. publicai in Mon. Ot nr 201 S41 — de n confecționa traverse pentru C. F R Prețurile acestor traverse și celelalte condiții pe Iii rar? au fosl siabiiitc prin Decizia nr. 546 a Ministerului Economiei Naționale publi- cată In Mnn. Of nr 254/9*11. Constatăndu-sc Insă Câ prețurile fixate inițial erau pentru unele Întreprinderi ncrentablle. Ministerul Economiei Naționale a majora: aceste prețuri printr'o nouă Decizie, fixând urmltpurele sporuri d? preț 1 Daca tra* ursele sunt transportate din pădure ia stația de in- «nrcure. prin finii foarte Înguste. sporul este de 20 iei/buc. 2 . Dacă areste traverse sunt transportate cu alte mijloace — că- luți;. autocamioane, etc. — aceste sporuri suni proporționale cu distanțe dela locul de producție Ia sfațin de încărcare șt anume: Cronica internă 231 <0 pe distanța până la 20 km inclusiv^ sporui este 40 lei/bur b) pe distanța deda 21 km—^0 km inclusiv, sporul este d{] lekhur c» pe distanțe mal mari de 31 km sporul este de 75 lei/buc Distanța care determină sporul d'1 preț se va măsura pe drumul de acces cel mai scurt spre stația de predare. Confirmarea existenței liniilor forestiere precum și a dlsUnțelpr treia locul de fasonare a traverselor păna la stația de predare, ;n cazul t und furnizorii nu dtspun de linii forestiere, se va face de către Miri- sterul Agriculturii șl DomeniiIr.H'. acest departament fiind Îndrituit de-a- -vmenl a calcula și sporul de p’'eț -e -m mvlm furniEorulul. Majorarea de preț se aplică numai pentru traversele de 2fkl m. 2 Sti in si 2.40, atât de fag tM și de stejar Noua decizie a Ministerului Economiei Naționale are nr. 73 < -• este publicată în Mon Of nr «7 din 15 Aprilie 1942. (Pupa p publicație oficiala a Direcției Economatului C. F. R.). © Asociația proprietarilor de păduri. Din actul constitutiv st statutele acestei asociații cure a luat ființă in cursul acestui an. aflăm ți motivele care au justificat aceasta: de interes pentru pădure din partea multora, Proprietarii de păduri «uni chemați să se cDOftitue in asociația pentru ca „să npcrr interesele hn, ocrotind in același timp Interetrl»' generale ale prbdm.'țlsl l cireș Hore" , Asociația iși prupimr astfel I Să reprezinte interesele proprietății forestiere. să conlucreze cu stalul k propășirea avuției ^Hvire raționate, primind de la el îndru mânie necesare gospodăriei ra’ipnule u pădurilor, iar p.sigurm ’u-ș m h?ciLt«i timp o mm largă nbcmte de acțiune pentru ocrotirea admi nktrnrrn și zalordn acei» pădurilor 2. Sa >iablltoi..e;i tm echilibru înv i toți factorii e«-onutni?l fores- k'in. .*tfei încât rentabilitatea culturii pădurii s.( tir aslei-rată, im prețul lemnului să se fixeze în raport cu evoluția generala a eCunbmW- naționale, 3 Să raționalizeze «i adapteze taxele, impozitele și tarifele car. grevează exploatarea pădurilor ra cote proporțional? cu produsele : ?kn talie avuții nle țârn 4. Să fixez? normele de administrarea pădurii*» cu minime chel ijier pentru proprietarii respectivi. Mijloacele de acțiune sunt: m întocmirea de memorii, proiecte și susținerea Oe. față d? .uto rltațilo in drept; ’>i înființarea de birouri de a'ixlențâ tehnica, de studii -,ă mh-; muții, privitoare la * xrcutnre^ A-; -imeniiiarnem ? est moțil, mfixurAlnri nsialații de transport, expertize. c) înființarea unui oficiu informativ de vnnftzie și cumpărare de păduri produse lemnoase, pentru membrii asociații și in contul lor; di înființarea de birouri informative economico-flnanciare, p?ntm irganizarer* și îndrumarea de exploatări de păduri, dc industrializări 41 234 Cronica internă comerț de lemn, întreprinse fie Individual sau colectiv, fie prin roope- rative sau partldpațluni; e) îndrumarea valorificării produselor accesorii ale pădurilor; f) participarea la înființarea unui Credit Forestier și folosirea Iu. dc către membrii asociației; g) reprezentarea în Consiliul de Administrație CAPS, Cons. sup al agriculturii, Cons. sup. si transporturilor. Bursele de mărfuri, Cre- ditul Forestier, Consiliul Căilor ferata, Comisiile din Ministerul Econo- miei Naționale, privitoare la aprovizionarea- controlul prețurilor, export vie., precum și in orice consilii și comisii, care se ocupă de problemele in legătură ru priciurile, pășunile împădurite, golurile de munte și tere- nurile degradate; h) înființarea unui oficiu de placarea personalului tehnic-silvic. i) redactarea unui buletin. Din asociație pot face parte persoanele fizice, cetățeni români și persoanele juridice, având, singure sau In indiviziune, o proprietate fo- restieră, pășune Impădurilă, goluri de munte, sau terenuri degradate eu suprafața de cel puțin 50 ha. Ceilalți proprietari cu puduri mal mici de 50 ha, se pot înscri ca membri, numai asociindu-se pe comune, piăș sau județe, întrucât stăpânesc Impieună o suprafață de minimum 500 ha. T-a primul apel lansat, au aderai proprietari reprezentând 2/3 diti suprafața pădurilor țârii. Cităm' Casa Pădurilor Statului. Domeniile Coroanei. Fondul Bisericesc din Bucovina, Comunitatea de avere din Caransebeș. Eforia Spitalelor Civile din București, Mitropolia grece catolică din Blaj, Primăria Municipiului Brașov. Composeșoratut comu- nei Pui (Huniedoara), Obștea Dragoslavele. Soc. Anon „Domeniul Bro- steni". Soc. Reșița, Soc. Anon. ..Drajna'. și alti proprietari mari di păduri Taxa de înscriere în societate este de 250 lei pentru pădurile pâm ia 500 ha și 1.000 lei pentru pădurile dela 500 ha in sus. Cotizațiile anuale variază: 2 lei de ha pentru pădurile pânu la 10 000 ha; 1 leu de ha pentru pădurile dela 10.000—100.000 ha; 0,50 Ici de ha pentru pă- durile dela 100.01X1—500.000 ha. și 0.25 lei de ha pentru pădurile depășind 500.000 ho. Sediu! Asociației este ia București, in Alea Di. Mâreovicl Nr. o Asociația se conduce de un Consiliu de Administrație, in cum- punerea căruia 9 locuri suni ocupate de: 1 Statul. 2 Domeniul Coroanei. 3 Eforiile Spitalelot Civile, Epitropiiie. Fundațiile Așezămihiea și Academia Roman». 4 . Bisericile, 5 . Fondul rol igiena r ortodox dm Bucovina, ti Județele și comunele. 7 Composesoratele, 8 . Obștiile de răzeși sau moșneni. H. Comunitățile de avere, Cronica i n te r n * 235 Alte nona Jocuri vor fi ocupate prin alegere In Aunarca generalii, dintre membrii asociației proprietari de păduri situate in regiunile mdicnle mai jos: 1 reprezentanți pentru Moldova și Basarabia, ) reprezentant pentru Bucovina. 2 i-L'prisțisritHTițt pontm Muntenia, i reprezentant pentru Ardeal, 2 reprezentanți pentru Banat A| 19-Jea loc in consiliul de administrație va fi ocupai de un pr-ciulist in economia forestieră chiar dacă n’ar fi proprietar do păduri -des de adunarea generală Consiliul se alene pe o perioadă de timp de 4 ani și se icînocșic. prin rotație cu tragere la sorți, câte 4 membri in primul s> câte * membri in ultimii 3 ani. Consiliul alege un președinte și 5 vice-președinp. Din sânul Consiliului se deleagă atribuții unui Comitet de Direcție otnpus dm președinte, I vice-presedinte și t membri delegati «< Con- siliului • Creșterea vitelor și nutrețul. Problema creșterii vitelor este determinată de existența nutre- ului Totul, progres sau regres, numai de aici purcede; Noi, oridecăteori a fost prilejul, am relevai gândurile fiecăruia dintre cei ce s’au crezut chemați să contribue cu ceva la rezolvare; problemei zootehnice la noi. Deasemenea am căutat să arătăm ră rezol- Vareit nu va veni de la islazuri ci dela fâneață șl ci ti tun cu planu- dc- nutreț. Dintre profesioniști, din rândurile medicilor veterinari s’a i.nsislal cu deosebiri.- asupra acestei laturi. In timp ce alții socoteau islazurile eu punct central. Relevăm mm jos o nouă manifestare a medicilor veterinari* p Imia indicată mai sus. In Aprilie a. c., cu prilejul Adunării generale a Colegiului medicilor veterinari, d-l Dr. G. lonescu-Brăila, decanul Co- legiului. a arătat că, față de suprafața cultivată cu cereale, la noi în țâră se însămânțează prea puține nutrețuri. A făcut apoi un călduros ■ st putea înmulți și hrăni cum se cuvine animalele. • Reînființarea Consiliului permanent al agriculturii. Ministerul Agriculturii și Domeniilor a căpnial u organizare nouă prin legea dm k Aprilie 1939 Prin această lege lua ființă și un Consiliu permanent al ^gricul- iuiii rare era chemat să-și dea avizul asupra polilîâi agrare i Mini- 236 Cronica internii sieriduL asupra planului de lucru, pmum șl asiipm i epartizăi ji lun- ■iunlur bugetare. și ftwdidui agriculturi; Acest enruțiliu ți fost desființat prin decretul-lege din 18 Snn i9m Prin de. P.'ful-lege Nr I 3514 publicul in Mon Of. I r" din 8 Mai 19'42. Consiliul Pcrmtnuinț al agriculturii șl reînființează. Compunetea Consiliului capătă insă nu toiul altă Înfățișare, ari I ai din 1939 având u nouă redactare prin decretul-lege din Mas 1941 Modific-âri!* sunt esențiale. Sectarul silvii.- prin noua redactare um u pnrin::pim de persoane nnili redusa față dc legea din 1939. Astfel. in 19119. in compunerea Consiliului intrau, intre nlțtL, 12 agricul- tori ,.reprezentând tnatr ramurile agriculturii și silviculturii..', prin noul decret, cei 12 sunt agricultori, proprietari agricoli, care practici efectiv o agriculturii ruționâlă și intensivii.. Prin legea din 1939 intrau a} Decanii Facultăți iot de agronomie, silviculturii Și medicină Ve- 11 ’ n nurn; bl cunducnlurn țțirțvtnindDr Ș; al i unsencioșuliti dm Minister cj directorii Institutelor de cercetări; dl ■ nte uu reprezentant al Corpuri lor agi..mumie, silvic ș. tntdi iilor veterinari Prin umtarr dintre Oipanăle silvice pulvnu intra 8 persoane re- prez.eriLînd: Facultatea Icefui. Clipsul, bir. silvică, Direcția P P 1 Direcția vănăioarc», Consiliul Tehnic Corpul silvic, Prin muia legi- nu vor puteu participa decât: taeful și Direcții* Silvică O îmbunătățiri funciare in regiunea leului. Din numai ui pe Decembrie 194L cititorii revistei au putui afla eforturile ce se depun pentru îmbunătățirea terenurilor drenate de râu- rile .fi j ia și Bihiiiiul afluenți ai PrUttilul De curând, dintr ,. notiță de ziar (Curentul H Mal 19421 aflăm că Obștta de îmbunătății'; zunciărc ..Hahaieli.V ". Înființată nu de multă , reme la Tg Frumos, a îpreput eterul r.i ga următoarelor Iticiărl 1. Plantarea a Mtl.tlllU puieți de .alrăni pe terenurile d^gradiitv din cuprinsul comunelor Tț Frumos, Curairni și Râ-ibiiani. mi fost donați obțtei de către Serviciul silvic ul pirjtțuliii l.ă 2. Organizarea unor pr.puilr-ie de । ichltă - H-. uileie iu cernu- nele Ruginoa&i, Cdsle^ll. Răsboieni și Lungeai :î IdeniitiiaiLu .■: măsura; r. ivien i::o: i iepi liduul c no p: ■ dudive și inundabile din Țoi cuprinsul regiunii evaluate ia t" 'i'’ ba O Serbarea sădirii arborilor in Basarabia. Vremurile de răsboju prin cart ireeeni nuu ingâdull -a se Uua impluarien de până .n um serbării sădirii arburilut in țoală țara. Eu Basiirabtn insă en a cunoscut n desfășurare dcosebKâ pe i"‘ Cronică i n te r n 5 237 i sprintul ei și in aceiași timp 21 Mni 1942 Reușita acțiuni: întreprinsa a îngăduit Guvernatorului acestei provincii d-l General C G Vbicu- iescu. șS dea cu acest prilej un „ordin evocator al sădirii pomilor După iv arulă în prealabil cât de mic este procentul pădurnh al Bas-a rpbiei din ■. ire decurge o seama de lipsuri si neajunsuri pentru era nunii» yt viata acestui ținui. d-sa consiatii eâ îndemn ui :-a rost ascultat de tot poporul șl in specia! de tinerel, înfăptuirile realizate In aceasta privința constituind ,,o mândrie a acestei provincii" S’au sădii cu acest prilej de către elevii școlilor primare și secundare un nutrita' de l.lW.fiOo i uețt. for dc- către la^anutațUlc premilii.ire numa. dealungul drumu- rilor nuțiimale și JudfP'ne, mal mult cU 2.W.O00 i-uețl Pe terenurile ilegrarlata '011 plantai lă.lUMOIHi puieți. eu scopul dc a sc crem .acea [lădurn comunală in cure să vii dcsfâlnți voi ii urmași voștri și care sj v? dea lemnul pentru căldurii scontai, bisencei, instituțiilor admiriistru- tlve >; । amintirilor Prin munco prestata gratuit ș'e economisii ..stfel go milioane lui. Dur in ordinul -ii|iermr se .idaugd pe bună dreptate, i-fî uceistri muură nu liebue oprită numai la sădirea puietului Eu trebue conti- Huută până ce acest mic puiet v.i deveni copacul ce îmbuc* ră um- brească ți m înfrumusețeze drumul spre școală, curtea bisericii, curtea serialei, parcul, etc. In încheiere, in ordinul său evocator d-l puyernutot arată ca, pentru a ruvonipcnsu aceașta frumpașn «ciivimte < c;> un stimulent uentrii viitor. fi hotârit Să icMriîc rlLsiinvUi de merii țgnaleloi .1 orga ■ riizwt^Sor prelimibire rari stau cvîdențtal. Se aduce spot mulțumiri: corpului profesoral, corpului «il- 1 ic. organizațiilor premilitare. căi șl întregului tineret basarabean jH.'ntrv modul cum au înțeles să se achite de această însărcinare.-'’. & inundații și alunecări dc teren. Anul acesta erau de prevăzut inundatii de seamă pe tm cuprinsul tării. .ișa de mare cantitate de Xâpudă Căzuse spre sfârșitul Iernii. Insă, Cel 1 fost m noi Topirea să perii "a făcui cu inle- milcnta. zilele de eCldurâ alternând cu alielo de ger puternic. Dm iiiva.-tti pnrinâ nu s’au înregistrat inundații mai de ,-aiam» ta râurile c-j ișvorăsc- șl strubaț țara noașțrli Am ivur in achimb inundații pravecate de umflate? Dunării. mm ir. ini lungiJ el Înțepând de la s»jverai piuă iu Galați .Au suferit in i pvriul orașele Giurgiu -i Qllenila Odată trecui pericolul topirii zăpezii u Urinat u perioadă dc ploi, care nu inai conteneau, Luna Aprilie a fost astfel foarte ploioâaâ. Ocăud să întârzie muncile tigricoie. Totuși Inundații mal de șusmli hli >iu provocat acesle ploi. In schimb, am avut o serie întreagă de Alunecări de teren in tot cuprinsul țârii. Se înțelege, aceste fenomene stau produs in fiecare an; ele insă nu ne erau cunoscute decât prin Comunicări incidentale făcute de difcrițli corespondenți provlnclaU ai ziarelor. Anul acesta spre d«i- 33H Cronicii internă iubirea ck trecut, iau dat regulat mmunicate oficiale, privind produ- lerca lot. Poate de aceea să ne fi apărut mai numeroase rele din ati-r an, in comparație cu ceea ce s'a produs în anii precedenti. • O problemă vitală: tarea ții, Este tema pe care >i des bate d-l P.imfil Șeitani, in ziarul Cu ■ lentul cu data de 20 Mai 1842. Mai jos, redăm sumar ideile ș> câtev. pășunii din prea interesantul articol mențurnai ..In flecare primăvară se repeta eu o tristă regularității. aceiași fenomen al pubflăsetor de .ipe ce pornesc năvalnice. Eăsând In urma loi lațe .ți mizerie. ..Evident nui târgoveții nu ne putem da seama de acest prăpăd i apelor, suntem departe de capriciul forțelor naturii, dar lumea sate- lor Irăește sub această permanentă amenințare, acceptată cu resemnare. Cu cât trec anii, cu atât puhoaiele suni mai afurisite; in valea lor distrug gospodării, rup maluri, poduri, drumuri, iar Statul intervine intr'o bună măsură să repare pagubele. SI în fiecare an. același prăpăd al apelor" D-l Șeicaru semnateuză, județul Mehedinți, cațe .ne otera sipet leuolul dealurilor pornite Ia plimbare' fenomen care, de alllel, se mu nifestă — așu cum o spune și autorul articnlului — ..in mai lua ir Jude- țele de munte, dar. mai ales, in acelea in care tăierea pădurilor a foni mai sălbatică*' Menționează apoi — nu știu pentru a câta oară — starea nenufucitn de pe valea Siănîcului Buzău, unde oricine poale să vada ce însem- nează puterea apelor deslănțuite, privind picioarele de beton ale pe durilor construite după răsboi sl dărâmate de furia apelor. După c« arată că această pr otite mă intră in dezideratele corpului silvie ,,așa de preocupat de problema re plan târî] or. mai iiles a terenu- rilor degradate", se oprește asupra necesității elaborării unui plan de regula rea cursurilor apelor, D-Sa propune să se ia In studiu, in între- gime, problema cursului apelor, înglobând în aceiași operă de interes național și refularea cursului apetor ti n reimpăduriTllor. „Acest pro- gram ar urma sn formeze disciplina acțiunii realizatoare pe timp dt rece ani' • O problema naționala: pădurile. Un alt articol al d-lui P. Șeicaru, publicat cu 9 zile mai târziu (Curentul 2D Mai 1542), cu urmare a desboteri lor dela Adunarea Socie tâții „Progresul Silvlc“ Semnalând ptisaglul dm moțiunea adunam generale unde se arabi necesitatea participării țț a alfor combuslibile In incălKire d-l Șeicaru ■<■ ocupă de introducerea gazelor naturale in Capitală D-sa redă cu acest prilej tabloul munților despuiați de pudoabu lor: pădurea, de către societățile de exploatare, hrăpărețe șl străine, ne scăpând din vedem să arate ce cheltuieli șl cât timp vor necesita refa - cerea pădurilor răvășite de aceste exploatări devastatoare, Cronic ii internă 239 Propune apoi un pian vast de reimpăduriru pe zece am, dublat de restrângerea Ia jumătate a tăerilor de păduri. Această acțiune de reinv fiădurire spune d-l Șeicaru — ar costa pe Stat Circa 25 miliarde de lei, ..dar, în afară de bogăția ce se redă, ce consecințe mântuitoare pen- tru agriculturii țării" Oricâte sforțări s’ar fuce in agricultură, nu vom izbuti să dăm pământului rodnicia de odinioară, dacă rămân munții ple- șuvi, dacă puhoaiele pot răvăși dealurile, dacă inundațiile continuă șâ pustiascâ zeci de mti de ha", ,,Tonte aceste nenorociri, ce se repeta in fiecare an. se «utoresi despăduririlor, tăierilor anarhice, făcute dela 1800 șl până azi O agri- cultură bogată cu păduri pustiite nu poate exista. Cum am făcut și facem sforțări pentru apărarea națională, va trebui să facem aceleași sacrificii pentru apărarea bogății pământului românesc" „O politică de curaj, o politică de îndrăsneață înfruntare n pro- blemelor fundamentale, iată ce se impune. Un program pe zece ani cu sumele necesare prevăzute în buget, ți rezultatele vor acoperi însutit cheltuielile făcute Este o investiții:- națională refacerea pădurilor" Și autorul, socotește problema rezolvabilă. • Raționalizarea consumului de lemne de foc. In vederea aprovizionării cu lemne de foc a autorităților șl popu- lației civile pentru iama viitoare, pentru h preîntâmpina suprimprovi- zionările unora și lipsa altora, — Subsecretariatul de Stat al aprovizio- nării 0 dat o decizie (publicată in Mon. Of. Nr. 102 din 4 Mal 1942) prin «tre se stabilesc cotele ce se pot acorda instituțiilor. întreprinderilor si gospodăriilor particulare. In art. I al deciziei se spune că instituțiile si gospodăriile „suni obligate a-și reduce consumul anual (1 IV-1942—31.III. 19431 la cantitățile fixate in conformitate eu normele stabilite prin decizie" Nevoile de lemne de foc ale gospodăriilor se stabilesc în luncțit de numărul membrilor care le compun și ,i camenlor locuite. Pentru gospodăriile particulare se fixează 8 categorii, cantitatea de lemne acor- dată variind dela 2.0U0 kg pentru gospodăriile ce ocupă o singură încă- pere indiferent de numărul persoanelor ce o compun, la 15.000 kg cate goria VIII (cu șapte camere de încălzit și o bucătărie, cu cel puțin 12 membri), la care se adaogă 10% pentru consumul băilor In numărul membrilor unei gospodării estv cuprins și personalul de serviciu. Pentru instituții șl întreprinderile particulare, normele diferă de vele stabilite pentru gospodării. Astfel. <• acordă pentru o sobă 3—4.000 kg lemne anual, în i-aport cu volumul camerii. Restaurantele, hotelurile si pensiunile se pot aproviziona cu cantitatea de lemne socotită după । onsumul lor mediu din ultimii 3 ani. Aceasta pentru Capitală. In ce privește restul țării, dispozițiunile de raționalizarea consu- mului lemnului de foc. se pol iplica, după cazuri. prin ordonanțe dau de primarii respectivi 41 Hnrtiinnib EXTERNA • Economia lemnului italiană s'a îmbunătățit Prin anexarea Sloveniei consumul de lemn de construcție, lemn 2 Înțelege. vârsămăntuI la fond Instituirea fondului sv face spre a se acoperi viitoarele restrângeri ni- ■eniUU'ikn din gospodăria pădurilor, pentru facerea de lucrări de fm- bunăiătirc pentru cumpărarea de pariuri. Primele vârsâminte la lunci se vor face In decursul exercițiului 194) Ținând seama de imțireju- Cronica externa 2H tarile locale deosebite, cuntoanele iau masuri de aplicarea decretului t>e față. (220> • Interesul economiei sovietice pentru lemnul de plop tremurător. Acest lemn găsește o largă întrebuințare in industria chlbrituri- lor. a celulozei ți hârtiei. Consumul respectiv este de 2.500.000—ă.OOO.OOu nr' anual, Cu țoale rezervele gigantice de astfel de lemn in întinsele arborele ale Nordului, fabricile respective nu pol primi cantitățile cerute Și aceasta, din pricina procentului scăzut de lemn de iucn sănătos care se poate exploata. Mai toți arborii sufăr de inimă roșie idin pn- cina ciupercii Fomes ignarusl Cercetările întreprinse asupra răspân- dirii boalei aceste in .iu arătat că cu țoală larga răspândire a speciei respective, numai in puține împrejurări staționai© cresc arborele sănă Inase. Și anume, pe nisipuri humoase. adânci, bine drenate după îmbi- bâri trecătoare cu apă așa cum se întâlnesc pe costișele locurilor oare cum accidentale Arborelclc u creștere viguroasă si elagai rapid sun mai ferite de boală. Lucrări culturale, constând din rântnri a elagm artificial se imunii adesea. (pupă Z î. Wfw. VIIP603>, (22B • Industria de lemn nordică întâmpina greutăți. Din pricina războiului (cerere mni restrânsă, greutăți dc trans- pari, 5. a,), industria respectivă atât de activă mai Înainte șl atât de liotâritOHțe pentru economiile naționale respective, arată semne de adâncă ancmiare Astfel, industria dc cherestea finlandezii a consu- mai mima 42H.II00 xtds ieinn in 19411 față de 850.Oin> in 1930 Exportul . i-eștej țări a scăzut In 200.000 stds, față de 700,000 în 1939 $1 de 800.00'* mijlocia ultimilor 10 ani. Producțiunea de lemn de furnir arată in 194 1 numai 110.000 mu față de 220.000 in 1939; cea de celuloză 500.OiH t, faîâ dr 1.290.000 in 1939. In Suedia, lucrurile nu stau atât de râu ca in Finlanda. totuși, miretaui semne de unenue. luni evidente. A-stlcl, 111 austria dc celuloza ți hârtie arată o scădere 3 prpduețiunn cam cil 9*J. Expcirlul de lemn de celuloză, de hnrtie a scăzu1 in 1940 la 4884100 Oi» rorqane, față de 690.0011000, tn 1939. (După Z 1 W’u , VIII/643). 0221 G Intre Finlanda ți Germania. Sa încheiat in anul trecut o nouă înțelegere, potrivit carie 1 prim;; sn legat să pună la Îndemâna celei din urma; 200.000 : celuloză. 404X1 - 1 carton șl mucava ^1 4G.®&0 t hârtie, «u o valoare de 50 ăco.fino RM K lângă acestea, înțelegem mai prevede furnizarea anUmltm canlități de lemn brut, case de lemn, felurite măriuri de lemn- Prețurile sunt ceva mai ridicate decât fața de cele dm 1R4O Furnizării se plâng ca .iceasbi creștere a preturilor este nesatisfăcăEodre acoperind numai jumătate 342 Cronica externă dtn plusul cheltuielilor lor Contractul cuprinde foarte puțina pasta de lemn și de lor hârtie de ziar, deoarece Germania e in măsură să-șl îm- plinească nevoite din produețluneu proprie (După Z. f. Wfw . VHI/639) (223) • Finlanda are nevoie dv mult cărbune de lemn. Producțiunea de mangal, la începutul anului 1941, se urca tu 25O.OUU hi lunar, cu o puternicii tendință de creștere. Până in vara anului 1941 se prevedea o îndoire a producțiunii Șl aceasta. din pricina stărui loarei folosiri a acestui material in industria de transporturi cu vehicule automotoare cu gazogene. Nevoile acestei industrii sunt prețuite la 7 090.000 hl dc mangal anual Peniru pregătirea acestei cantități, ar fi nevoie cam dc 2.1H1O.O00 nv lemn, în valoare de 1 no.OOO.fXK) mărci fin- landeze Se studiază căile de îmbunătățire a calității cărbunelui și de i< mal deplina folosire a produselor accesorii de fabricație. Prin întrebuin- țarea unor anumite cuptoare de destilare. sa nădăjduiește să abțină si ■ 1 cantitate de 25— 30 kg gudroane de lemn (După Z. f. Wfw.. VIII/(Î39). (224> O Și Suedia are nevoie de mai mult cărbune de lemn. Pentru aceleași pricini, ea șl în cazul Finlandei, producțiunea de mangal a încercat o masivă creștere, dela Un milioane hl in 13364. In 40 milioane. In 1939. Pentru aceasta 3 fost folosită o cantitate cam de 7 mii m" dc lemn. (După Z. f Wfw.. VII 1'844) 1225) * Virtuțile dudului. Pregătirea de pueți de dud află loc, adesea și în pepinierele Ocoa leior silvice de Stat. Și aceasta, nu atât pentru folosirea acestui arbore in cultura forestieră, cil. mai cu seamă, pentru răspândirea lui pe lângă gospodăriile sătești. O scurtă notiță dintr'o revistă germană (Kosmos. 1942, pg. 42/43) ne arată cât de binefăcătoare este fapta silvicultorilor care au îngăduit un mic locșor in pepiniera lor șl acestui musafir atât de aclimatizat la împrejurările noastre stațlonale. Un chimist german a reușit să extragă ți să izoleze un uiet bogat in vitaminele antlrahitîcc A. D și E, din semințele de dud. Acest fapt cât șl alte multe și tnai Importante merite ale dudului, fac să se vorbească cu stăruință și să se lucreze la extinderea culturii lui In Germania Mari speranțe se pun pe o ridicare a creșterii gândacilor de mătase, care nu pot fi hrăniți, decât cu frunzele acestui arbore. Stră- duințele de autarhlzare și In această direcție a mătâsei naturale sunt la ordinea zilei. Din nvelele se pot scoate fibre de tei foarte rezistente, lemnul poale fi folosit pentru pregătirea unei celuloze deosebită prin /juritntea ei Buștenii mul groși sunt foarte buni pentru fabricarea unui C j o 111 c a externă 243 ;umir prețuit tindele sunt întrebuințate Ia prepararea tnarmeladei si ,i unul fel de vin. fată atât de multe șt temeinice pricini de u ne îndrepta luarea minte către acest arbore și de a înlesni cultura lut in mediul țără- nesc $i cu atât mai mult >u cât nu pretinde pământuri deosebit de bune. 1226) • A doua sesiune a Academiei Germane de Științe forestiere Her- mnnn Goring, 5'3 ținut la Dresda, în zilele de 14—16 Octombrie 1941 Obiectul comunicărilor l-au format, mai întâi întrebări cu caracter de economie forestieră; apoi, ele producțiune (Silvicultură, Protecție, Exploatare) ș, u Alt ținut astfel comunicări: 1 AbeU K-. Die Reineriragsermll.tiung forsllieher Betriebe in ihrer Bedeutung fiir tije Herbollung angemessener Holzpreise; Dieterich V Forxtwlrtschaft und VolkstirbeiL eln forstppli- rischer Betirag zur Frage der Menschenftihrung in der Forstwirtschnrt. 3 Heflke Fr,; Grundlagen kolonialforstlicher Gesetzgebung; 4 E, Schimttschek: Zu&ammenhtmge zwischen Kuliurmassnshmeit unii Schiul hngsauftrelen; 5 H. Eldmann: Crundprnbleme der koloninlen Forstzwlogie f i. L Tschermak Bcllrag zur Kenntnis des Klimas der Zirben- stsnddrte; 7 A. Schmauss: Gedangen dber Klitnascbwankungen țt. H. Graser; Die Bedeutung legitmahT Waldbauwerke und torst- hcher Versuchswirtschiirten ats wesentlicher Grundlagcn flir cine ver- besserte Waldcsverfassund und Bedarfsdeckung im naturgerechten Kui- turwBld der Zukunft. 9 , K. Rubner Dtc Gefahrdung der Fichte durch Schnee- und Kauhreifbruch. 10 , E. Wiedemann: Der gleiehaltrlge Fichten-Buchen-Misclibesiand. 11 . G. Baader; Die ertragskundliche und betriebswirtschattliche Beurteilung des Kiefernuberhaltbetrlebes naeh neuen Untersuchungeti; 12 . H. H. Hilf: Gibt eine Holzwirtsehaftswissenschaft und in welchem Verhâltnls steht sie zur Forst’wissenschaft; 13 Fr Kollmann.' Ober den Einfluss der Temperatur *uf die Eigctischaften der Hdlzer; 11 Br. Htlber: Nene Untersuchungen zur Anatomie und Physio- logie der Rindcn 15. J Uescc Gewmming von Guttapercna uus Evonymus. (227) Ilie C Demetrescu cynegetica • Scăderea stocului de fazani in Banat și Crișana. In revista „Carpatii" No. 2/lfH2, la rubrica „știri mărunte- s,. publicat o informație asupra rezultatului vânătoarei de fazani din sezo- nul 1941/42 pe terenurile Arad si Timișoara Comparând cifrele care reprezintă numărul de fazani împuțeați in anii 1940M1 și J94I/42, au- torul anonim lasă să se ințclenfiă că de când administrarea vânătoarei din pădurile Blslra, Pischia, Casa Verde iți Chișinău Cnș a fost luati dela Direcțiunea Vânătoarei de pe vremuri șt trecută Io o altă admi- nistrație (pe care nu o numește, dar care — adăugăm noi — este Casa Pudurilor Statului), — stocul de fazani a scăzut vertiginos șl că ar fi carul să se sesizeze Direcțiunea Economiei Vânatului -i să ia măsuri îndreptare Suntem în posesiunea unor acte oficiale care ne permit să afir măin că cifrele amintite nu corespund nlri pe departe realității Pentru restabilirea adevărului, dăm in cele ce urmează datele pe care le-am cules. Iuta numărul fazanilor impușuați in anii I940/+1 și 1841/42, com- parativ, după revista ..Carpațll-' și după datele oficiale; Pădurea După revista Carpații După datele oficiale Oh^er^țlun 1940.41 1941/42 1940.41 1MV42 Pi,schia 7(X1 70 114 67 Bistrn FWX1 BU 154 (50 Casa Verde IfWO .w 40+ 212 Chișinâu-Criș 4850 100 — ( N a fost mei 1 i< vânătoare Total 7850 ăW 922 — Pădurile susamintite au fost luate dela Direcțiunea Vânătoarei șl nule in administrarea Casei Pădurilor la data do • Oct 194® Acest lucn r bine su fie reținut Prin urmare rezultatul vânătoarei din anul 1940/41 — bun sau răi - se natorește vOchei administrații (Direcțiune • Vânătoarei). -ienorece Cronica cyn.egeii.cn Wî» l>i l Octombrie 194 ouată, anume că ,.alte terenuri bine șl cuminte îngrijite, din aceleași legiuni șt-au păstrai stocul de mal înainte" Nu ne spune cure sunt ncele terenuri. Adăugam nu: insă că iu afară du pădurile Chișmău-Criș> în județul Arad există un singur teren de vânătoare tare are drepi uliiecf cultura de fazani pv scară întinsă Aumj este pădurea 'ocodor undată de <» sodetăte pârtie'ilară In a cărei .niministrare v.inâlprească organele Cap- nn au nici un omeslec Iată cum o scăzut -ă aci numărul du fazani Impușcnțl: 1930’4ll —&&00 fazani. I940MI -- fazani. >941/1:.’ 173 fazani. Deci aceeaș «cădere progresivă «n și Li terenurile Capa In județele Arad și TimiS-Tprppml nu mm suni alic lerennn in cure fazanul să se bucure de o îngrijire densebd ■ Ocrotirea extensivii dc > adăpost A fost deci împușcat de vânători cari n'au contribuit cu nimic ia creșterea și ocro- tirea lui. Este poate singurei imputare ce s’ar putea rate Organelor exte ■ rmare vânătoreștj n‘au restrâns mitoriztitiile de împușcare. 246 Ciuntea rynegeiieâ c» La aceste cauze de ordin general, se adaugă una care privește special cele două Ocoale silvice: Casa Verde și Chișinău-Criș. Oficiul Vânătorilor Regale în Octombrie 1940, cu act în scris ordonă administrațiilor sale vânătorești de aci, să pună in libertate intreg stocul de fazani din crescătoriile artificiale (cca 1.000 fazani Ia fiecare Ocol) Ordinul s’a executat. Casa Pădurilor, care de drept admi- nistra cele două Ocoale, na fost consultată, — așa încât aceasta s’a trezit deodată fără stoc de prăsită în voliere, iar fazanii câți au mai putut fi prinși din libertate, n’au mai produs numărul normal de ouă, nefiind obișnuiți cu captivitatea. di Timpul defavorabil din zilele când a avut loc vânătoarea in sezonul 1941/42. este o altă cauză Dacă Inalții oaspeți ar fi putut veni alta dată și dacă sezonul nu era pe sfârșite, vânătoarea n’ar fi avut loc, deoarece dela început s’n recunoscut că j»e o astfel de vreme nu se pofide vâna. Măsurile de îndreptare? Au fost luate de mult în ce privește administrația Caps. Program, complet tarea Instalațiilor, fonduri bănești la timp și suficiente, precum ?i îndrumarea de uproape. sunt primele realizări Știm — bazați tot pe documente — in ce a constatat îndrumarea și mijloacele materiale pe timpul Direcției Vânătoarei. Vedem ce este astăzi. Nici odată nu s’a manifestat un interes mai mare pentru propășirea gospodăriei vânăto- rești dela cele două Ocoale, ca acum Dar cu intemperiile omul nu se poale lupta A aduce o acuzație Caps-ului pe chestiunea scăderii sto- cutui de fazani dela Vestul țării, este lut una cu a învinui Guvernul că na luat măsuri Kfl se coaca porumbul si că n’a împiedecat gerul din 1941 să vină prea devreme. Un corespondent poale sa trimită mformațiuni chiar tendențioase, dar redacția unei reviste are datoria sâ u'eagă binele din rău, iar dacă a fost indusă tn eroare. — in revină. Numai așa dă dovadă de obiecti- vitate. • (13) • „Actualități, nedumeriri, păreri”. Modificarea unor articole din legea noastră de vânătoare, cure avut ioc la sfârșitul lunei Februarie a anului trocul n produs o vie reacțiune din partea unor cercuri vânâtorești Aceste cercuri nu aprobau nici criteriile stabilite prin lege pentru numirea directorului economiei vânatului și mai ales se ridicau hotârit împotriva desființării consiliului permanent al vânătoarei Motivul: Vânătoarea este a vânătorilor, vi tre buc să aibă conducerea, tar Direcțiunea Economiei Vânatului nu se poate lipsi de experiența și concursul vânătorilor. Un alt aspect al rvacțlunh do care am vorbit constă în minimalizarea importanței economice a vâ- natului și punerea pe primul plan a însemnătății sale spirituale. Ambele păreri au fost exprimate în două articole de fond, apărute in caetele i și 5 din anul 1941 a revistei „Carpatu”. Nota comună ambelor articole o eonstitue săgețile îndreptate împotriva breslei silvice. Cele două articole au moi fost comentate în Rev Păd (No d—7 19411 D-l îng Silviu Georgescu Intr'un articol publicat în No 7^1941 246 Cronica i y n t f f 111J el Ua aceste cauze de ordin general, se adaugă una care privește special cele două Ocoale silvice: Casa Verde și Chișinău-Criș. Oficiul Vânătorilor Regale in Octombrie 1940, cu act în scris ordoni administrațiilor sale vânătorești de aci, să pună în libertate întreg stocul dp fazani din crescătoriile artificiale (cca 1.000 fazani la fiecare Ocoli, Ordinul s'a executat. Casa Pădurilor, care de drept admi- nifitța cele două Ocoale, n‘a fost consultată, — așa încât aceasta s’a trezii deodată fără stoc de prăsită în voliere, iar fazanii câți au mai putut fi prinși din libertate, n'au mai produs numărul normal de ouă, nefiind obișnuiți cu captivi tale a dl Timpul defavorabil din zilele când a avut i1 îndrumarea dc aproape, sunt primele realizări Știm - buza ți tot fu- documente in ce a constatat Îndrumarea șl mijloacele materiale pe iimpul Direcției Vânătoarei. Vedem ce este astăzi. Nici odată nu sb manifestai un Interes mul mare pentru propășirea gospodăriei vânăto iești dela iele după Ocoale, ca acum Dar cu intemperiile omul nu se poate lupta. A aduce o acuzație Capș-uhn pe cheșimnea scăderii sto «ului dc fazani dela Vestul țârii, este fot una cu a învinui Guvernul cn rfa luat măsuri aii se coacă porumbul și că n'a împiedecat țarul din 1941 să vină prea devreme Un corespondent poale să trimită Informnțiuni chim tendențioase ni îndelungați, într’o disci- plină și metoda severă, viitorul inginer ca|*ătâ pregătire științifică, spi- ritul technic ?> de organizare, precum șt cultura necesară economici Altfel format inginerul, element dinamic de creație și organizare, este ' heia de boliă a economiei naționale Naturalistul din contră, prin pregătirea sa universitară pur știin- țifică rămâne un savant sau om de știință, i> cărui menire este să facă dltntă A compara acum ea sferă de activitate și ea funcțiune economică pe inginer cu omul de știință, ni se pare o imposibilitate; cu atât ma mult atunci când vorbim de vânătoare, pe inginerul silvic eu zoologul Răspunzând, apoi, autorului articolului „Intre vânătoare și factor economic”. D-I Silviu Georgescu, face deasemenea deosebirea intre pro- prietarul fondului, pentru care vânătoarea este un isvor de venituri și între consumator (vânătorul) pentru care ea poate fi numai o îndelet- nicire de ordin spiritual. Nu pot fi sacrificate interesele celui dintâi în favorul celui din urmă „în ce privește definiția forestiera a vânatului „produs accesoriu al pădurii1’, aceasta aparține științei; nu este o invenție nici pentru spri- ținui cauzei silvice In vânătoare și nici pentru a supăra pe cineva". Autorul încheie astfel, „...ne permitem să facem un pronostic: vânătoarea românească va trebui, mai curând sau mai târziu, să apeleze ia competența silvicultorului, căci ori cât ne-am împotrivi, civilizația merge toi înainte și ne prinde chiar fără voia noastră în vârtejul care aleargă incetinel spre ideal șl perfecțiune. Am extras câteva pasagii din documentatul articol al D-lui Silviu Georgescu, Articolul însă este interesam dela început până la sfârșit trebue citit în întregime. (If» Uranica cinegetică • Pagubele cauzate de iepuri pomilor fructiferi. In cursul iernii ce a trecut, ziarele ne-au adus știri asupra pagu- be lor cauzate de iepuri în plantațiile de pomi fructiferi. Ziarul „Cu- rcntul" din 10.III a. c. evaluiază ia 100 milioane lei pagubele cauzate de iepuri în toată țara, — și semnalează prejudiciile aduse de mistreți In unele părți ale țării, fără să dea cifre. S’ar putea deduce din toate acestea că iepurii s’au înmulțit peste măsură și că o împuținare a loi ar fi necesară. Fără îndoială, iepurii rod coaja pomilor fructiferi tineri, cu deo setare a merilor, perilor și prunilor Acest lucru se întâmplă numai în iernile grele, când stratul gras de zăpadă acoperă ultimul firicel de iarbă Hrânirea iepurilor in asemenea împrejurări cu hrană pusă de nm. va reduce pagubele, fără Insă de a le putea înlătura cu tom! După cum vara, când iepurele ore hrană din abundență nu se atinge de coaja pomilor. lot așa și iarna având trifoi uscat, frunze de varză, sfeclă etc. nU va fi nevoit decât excepțional, să recurgă Ia coaja pomilor tineri spre a se hrăni .Așa dar una din mijloacele de prevenire :i pagubelor constă in hrănirea vânatului in timpul icrml-jr grele, sarcină care revine vână- torului arendaș. Soluția la mei un caz nu este aceea de a stârpi iepurele prin toate mijloacele, deoarece ajunge un singur iepure intr’o pepinieră, spre a cop în câteva nopți 5;!—loo altoi tineri Cred că nimenea nu se gândește Ia stărpirea iepurelui până la uilimid exemplar Un alt mijloc tiv protecție lu îndemâna oricui. înirebuiniat tui deauna de gospodarii prevăzători, este invelirea dm toamnă a tulpinelor tinere cu stuf, papură sau coceni de porum Remediul este sigur Prin urmare, hrfinlrea Iepurilor în iernile grele de către arendașul dreptului de vânătoare și măsurile de protecție din partea proprietarului m- plan- i.ițle suni remediile, iar nu prinderea cu ogarii sau împușcarea ml când ori unde și prin orice mijloace, cum cem un gospodar dm Moldova; prlntr'un articol publicat In ziarul Universul. Tar.t noastră >.utc încă departe de a nveă efectivul de iepuri normal și ineu molia vreme va fi nev €> Prelungirea epocei de vânătoare a rațelor. Consiliului superior al vânătoarei i s’a propus spre avizare la sfâr- șitul iunc-i Ianuarie a. c o cerere pentru a se prelungi cu câteva zile după 1 Febr. epoca de vânătoare la iepuri pe terenul didactic dela Brâ- ne-ti Cererea era motivată de faptul că timpul nefavorabil din iarna trecută n’a permis terminarea aplicațiilor de vânătoare ale studenților facultății de silvicultură și ale elevilor lei-, școla de brigadieri delii Hrănești. Consiliul a respins cererea pe motiv că legea prin ari 21 oprește vânătoarea după 1 Februarie, iar dacă ar da aviz favorabil s’ar vreea un precedent După două luni insă acelaș consiliu dă aviz favn- robtl pentru prelungirea epocei de vânătoare la rate după i Aprilie, deși Cronica c y neg e t i că 249 ari 21 oprește vânătoarea la rațe peste această dată. In cazul iepurilor ura vorba de un scop didactic, iar prelungirea se cerea pentru un singur teren; în cazul rațelor —de satisfacerea unei plă- ceri vânătorești și de întreg cuprinsul țârii. In cazul întâi este vorba de silviei, iar in al doilea de restul vânăto- ri m i i. Acest sistem de a lucra cu două măsuri nu este de natură a spori sau cel puțin a menține prestigiul înaltului nostru for vânătoresc (21) • A. V. I. S. Bacău. Intr’un scurt articol (Rev Pâd No 6—7 (1914) aducând la cunoș tința cititorilor noștri înființarea Societății dc vânătoare A. V. I. S Albe lulta. ne exprimam dorința de a vedea umplut și golul din Mol- dova in ce privește organizațiile A V I. S Astăzi avem plăcerea de a anunța constituirea 'A. V. I S -ulut Bacău La inițiativa D-lui Ing. Cons silvic Gh. Luțescu, în ziua de 23 Martie 1942. inginerii sllviri din Direcțiunea silvică Bacău, împreună cu colegii lor dela regimul silvie s’au constituit în asociația vânătorilor ingineri silvici din Bacău și împrejurimi. S’au votat statutele, s’a ales comitetul de londucere. sau Îndeplinit toate formalitățile, iar azi actele sunt depuse la Direcțiunea Economiei Vânatului, spre a primi aprobarea Comitetul este compus astfel. Președinte. Ing. cons. silvic Gheorghe Luțescu. Vice-președinte; Ing. insp gl. silvic Ștefan Demetrescu-Garbovi. Secretar: Ing- subinsp. silvic Eduard Mayer. Casier: Ing subinsp. silvic Niculae Brețcanu. Membru consultant: Ing. insp silvic Ad. Ciurilâ. Cenzori: Ing loan Paraschiv și Ing. Ion Simionescu Urăm spor la muncă A. V. I. S.-ului Bacău și nădăjduim că vom putea înregistra, mai târziu, tot în această cronică și înfăptuirile sale pe teren cinegetic (22) • Modificarea statutelor Uniunii generale a vânătorilor din Ro- mânia, U G. V. R. și-a propus să-și modifice statutele. Scopul: „pentru a se da Uniunii o mai largă posibilitate să-și aducă la îndeplinire mi- siunea pe care o are și totodată pentru a pune de acord statutele cu noua organizare a Direcțiunii Econimiei Vânatului". Vechile statute sunt publicate în No. 2/1941 al Revistei Vânătorilor, iar modificările propuse de Consiliul Uniunii, le publică Rev. Vân. în numărul de pe luna Ianua- rie 1942. Atragem atențiunea cititorilor noștri să examineze cu aten- țiune atât statutele vechi, cât și modificările propuse, deoarece cu oca- ziunea adunării generale din acest an. Uniunea va primi o nouă așezare statutară. Propunerile trebuesc formulate în scris, — cum ar fi de preferat — și publicate in revistă, sau susținute în ședință. (23) 250 C ionica cynegetică • Braconierii cu permis.... D-l Gh. JButnaru-Fălticeni. intr’un articol intitulat „Reflectați. Domnilor', publicat în Revista Vânătorilor No. 1/1B42, spune — într’o formă glumeață — multe adevăruri crude. După ce face multe propuner judicioase, se oprește și asupra așa numiților braconieri cu permis... Inlr’adevăr, la noi — pentru cei mai mulți — a fi vânător, înseamnă să ai un permis de vânătoare. Ai plătit taxa la Societate și ai scos S> permisul, — de aci înainte poți face orice: vânezi în epoca oprită, mat intri și pe teritor străin; impuștl fără socoteală oricât. Ce are a face Ai permis. Autorul cu bună dreptate, susține că braconierii propriu ziși, cari umblă cu frica în spate, noaptea și cu arme rudimentare, sunt mai puțin numeroși ți far pagube mai mici decât cei care au permis, umblă ziua mare și de care nu te poți feri pentru că sunt niște răufăcători cart stau £n propria ta casă. Ceilalți vânători ziși corecți, nu sacrifică un cartuș pentru o răpitoare sau pentru un câine vagabond, nu denunță braconierii cu permis sau fără permis, ca sa nu-și facă dușmănii. Ir schimb critică, protestează contra taxelor urcate Vorbe și iar vorbe. Câta deosebire este intre vânătorul rutinat care nu are oftă pasiune decât pe aceea de a distruge ți intre vânătorul mstniu m -uflei nobli, care știe să subordoneze patima, datoriei (2-r • Permisele de vânătoare pe anul 1942/43. După cum s'a putut vedea din cele publicate în revistele noastre- - meniul di.trj.ijvi ta ev siOp h'iut cifrele ut oium :... luciului, proturlui pi r-..m«iuhu .i.mab'iiUdc- întrebi>ndci>n iel,>vune3 dintre sta listtc-i |u i - r.i.iuhd care prelucrează Ufrrk • h Autuiul dă in partea rinul- >l i oblii ..'abe : .|.|nu Sta- listin । Ing. Erich Mbckel: Einrechmtng nichtfertiger Akkord- arbeiten. Socoteala lucrului în a - co rd n e t e rm i n a t Siilcmul de plată trebuie să fie aș-. de dor și așa de înțeles încât chiar hicrălorul nou venit să se fa- miliarizeze cu el repede. Dacă la plata muncii pe zi chestiunea este mult mai ușoară la plata in acord se ridică unele serioase dificultăți. Autorul expune câteva metode, ară- tând la fierari- avantajele și des- avantnjele: scoaterea pieselor termi- nate, acont pentru timpul întrebuin- tot, plata acordului fără folosirea bonurilor de lucru in acord. Auto- rul Însoțește articolul eu modele pentru Imprimatele necesare Herberf Thalherm: f iiiicrtlilrtcMichv Leistungsuer- zcchnuhg. 1 n i a b u 1 a r e u cheltuieli- lor interioare de produc- I i e. Autorul documentează nevoia și propune practic modalitatea de în scriere separată a cheltuielilo. de gospodărie interioară. în afară de cheltuielile generale de producție Aceasta în scopul obținerii adevăra- tului cost de producție și adevăratei repartiții a cheltuielilor. Articolul este însoțit de fișe și tablouri Warner Funk: Die Lochkarten-Gefvlgschaftskar■ tei. Ca rtotce a personalului (cu fișe perforate). Cerințele moderne asupra corpu- lui social a! unei întreprinderi și in specia) acelea privitoare la legătu- rile cu diversele organizațiuni pro- fesionale de promovare a muncito- rului. implică o cunoaștere reală .și la zi a situației acestuia. Cartoteca modernă îndeplinește acest serviciu in care scop trebue să fie; perma- nent gata de răspuns, necondiționat justă, clară, ușor de maniplat. I H. Heiter; Das betriebliche Schrijtluni Seine teitpemds.se Answertnng ttntl Ver- waltung Literatura întreprinde- rii. F o l o :(i rea șt (i d m i n 1 s - t r a r e a ei modernă Literatura de specialitate deciziu- nile legale, dispozițiile și circulările an o așa mare importanță și au luat in ultimul timp o atât de mare des- voltare încât se impune o sistema- tică folosire și administrare Este vorba de circuitul acestei literaturi Autorul arată că toți cititorii tre- buesc să fie in același timp și cola- Reviste 257 boratori ai bunului mers al circui- tului, a cărui rapiditate este indis- pensabilă. Se dau câteva modele de imprimate pentru ordinea și folosi- iea acestei literaturi. Emil Gliicklich: Aus der Organsiation der Maschi- nenverwaltung. Ceva din organizarea administrației ma șinelor. Jn special în actualele condițiuni de lucru (din cauza războit lui) se impune oricărei gospodării să-și fo- losească cât mai mult parcul său de mașini. Autorul arată liniile princi- pale in organizarea serviciului de mașini care caută a se ocupa, atât ta mașinele din interiorul cât și din idața întreprinderii, de cele ce lu- rrcază cât si de cele in stare de re- pnos. Tr. H. ZEITSCHRIFT FUR WELTFORST- WIRTSCHAFT. Voi. VIII. Caetui 11/12 (Aug.'Sept. !!:41). Walter Schcenichen, Prof. Dr.: Waldbilder aus den Vogeseu, In f ă ț i ș e r i forestiere din V o s g i. Pădurile din Vosgi prezintă in- iei es între pădurile Marelui Reich cerman prin participarea însemnată a bradului, pe lângă fag și stejar. In Alsacia și Lorena. bradul deține 58% din rășinoase și 19% din su- prafața păduroasă totală. In aceste părți cade, chiar punctul de greu- tate al ariei de răspândire a acestei specii pentru Reich-ul german. De tapt, c vorba de arborete amestecate foarte interesante din punct de ve- dere cultural Autorul descrie tipurile de arbo- rete, în răspândirea lor zonală. Amerigo Hofmann, Prof. Dr. Ing.: Die Hartlmibvegetation der agăischen Inseln. V e g e t‘a ț i a p ă d u n lor de laur din insulele egee. In acest scurt articol, autorul se ocupă mai ales cu acea vegetație lemnoasă cunoscută sub numele de maccbia și care ar ține de vegeta- țiile de stepă stâncoasă. El deose- bește cinci tipuri, pe care le carac- terizează pe scurt Vegetația aceasta a suferit adânc înrâurirea omului (incendiu, pășunat, exploatări); în- cât nu se mai poate găsi tipul cli- max. Din punctul de vedere econo- mic. maccbia nu prezintă satisfac- ție. Prcducțiunea este slabă atât cantitativ cât și calitativ. Internationaler For st- >ind Hol: udrtschaftsbericht. Cronica forestieră in- ternațională. Ne înfățișează felurite fapte și date din câmpul forestier interna- țional, Ilie C. Dcm INFOPMAȚIUNl Cu prilejul zilei de 10 Mai 1942. iMon, OI 114 din 19 Mai 1942), s’au conferii decorațiuni civile următo- rilor ingineri silvici: Stcutiu Romăntri, In gradul de ofițer: I. Zeicu ing. cotis: silvic In gradul de c a v a Le> Narcis Econcmu Ing. insp. g-1 silvic, Vnleriu Pbjiovicf ing. cons. silvie N G Tepdorescu ing. rnns, silvic. Cttruaitd României. în g i ,. d u 1 de ofițer Aurel Com$ia ing. msp g-1 silvic, M. I. JAHcuț mg. cont-, silvic. In g e a d u J de c a va le i Andree.-, u T Andrei ing. șef silvic, jind re I Gavrilă ing, insp. silvic, Bozdm? D ing. insp. g-1 silvic. Ciu- moca Alexandru ing. sublnsp silvic Colpaci Grigore ing, subinsp s^îc, Ci&lacu Danii! ing, șef silvic, Câm- peimu Emil ing. msp si!vil. Șt. Du- mitmeu-Gărbovi ing. insp silvic, Fedeleș Const ing șef silvic, tlieseu M. Ion ing insp, silvic, Ițoaie VL- gi! ing subinsp. silvic, Eazăr Vasile ing subinsp. silvic, Dungu Ion mg subinsp. silvic, Moldova nu Aurel mg, insp g-1 silvic. Mereu C ing subinsp. silvic, Mlhăilescu Gh ing. insp, g-l silvic, Nieoarâ Titus ing msp, silvic, Nicolau V G, Bârlad ing. șef silvic, Ormca D. ing. Insp silvic, Opriș Valerlu ing. insp g-1 silvic, Petrovcn Eugen ing insp. sil- vic. Pâludiun Ion ing insp, g-1 sil- vic, Pârvulescit M Ion ing. șef sil- vie, Pavainche <1 ing insp c-l sil- vic, Popes-ju C. mg. insp. silvic, Rusu Aiev ing, șef silvic, Roi’ioAh- nu Bruno ing. șef silvic, Radi (eroi Const. ing. insp, silvic, Seceleanu I ing. insp. g-1 silvic, Slâm.iult-scu Virgil log — Angajarea, ordonanțarea și plata < lu-ltuiehlor din acest ■ redit se va face numai in limita sumelor efectiv incnștilu, Dat în București la 19 Mai 1S42. Nr 1.523. Raportul d-lui ministru al finanțelor către d-l Mareșal im An- tonesteu, Conducătorul Statului. Domnule Mareșal, La art. 3 din Codul silvic se prevede ca fiecare proprietar de pădure sau exploatator. înainte de a i se da autorizația de exploatare, este obligai să depună o sumă care variază între 500—12.500 iei de hec- tai. care -ervcMe drept garanție, cu obligația de împădurire după ce s’a tei minat exploatarea. în cazul când proprietarul -iu exploatatorul nu-si îndeplinește această obligații.. Direcția silvică sau Dnectiuneu pădurilor piu”i uiare. urm&ază să fol osc a se. > garanția depusă de ncești.'i pentru efectuarea îm- păduririlor, Daci din garanție mai ramime nun disponibil .icestn vn . rr-i.iuit proprietarului -.m exploatatorului. Pcntiu ixintubiliwreu plăților ce ces-verb;d. prin cure se ’ ■ «wvtam ivirea insectei ?i se -.a delimita zom contaminată re Im.’ .■vestei «nnrt.iiăn Ministerul Agriculturii v. Domemilm' estv in rtiim' leu masurile de combatere lomunieăndu-le piopi .cuirilm pâdmiloi ■ mioiităților polițienești, lomunalp ?i județene prin ordonanțe date In acest scop. Art. 4. - Prin ordonanțele date, iimiform drt 3. Mtdîsiarui Agr:- ■ uJtum ?i Domeniilor ponte ai Si. iaca obligatorie aplicarea miuurlJur ne .wnbaim- . nsc. telm -iabilind regiunea unde să se aplice: bl Sa initnrns»: cundițiunil? și mijloacele’ pcuh.i aplicarea măsu- ri lor de combatete, inter care șl prestarea muncit obștești. zlrr -- Propuetai ul. exploatam: ut pădurilor sau in iip<> !»•■- pușii acestora, suni obligați să se cortloi meze măsujiiur pieurn'* prm ordonanțele Ministerului Agricullurii ti DumCniiloi. dc-lri ari 3 Rentru pădui'tle Stalului si acelui ..dminiitrate de Stat sa., u ser- ■ iciuj proprii: obligația cadț m sarcina personalului silo, «ela acele instituțiuni Ari II l.ucrartle de combaterea mșertetor ie voi executa dc intre Ministerul Agriculturi s Dotnenu.i» m.lUzSnd pe lângă rntjlf ■ 1 ii.- mai șus si fondul prevăzut la art II. Art : .ludețclr i.omuneie, precum toato .luturnătilu publici.' sunt obiigme să contribue I,. combatere cu fonduri, matei iak și prest uea mâihei dt> lucru, potrivii normelor ce Se voi du de către MfpiSterul Agri- culturii ■ .] Di umili iilor prin uvdi'inurtțiile sale D < i i v ■ ■ . Le j 263 In baza ordonanțelor dela art. 3 prefecții, la durerea orgauelor s<3- vice locale, vor da la rândul lor ordonanțe pentru prestarea muncii m natură din partea populațiunii respective. Ei pot stabili și suma echiva- lentă prestației, pentru cei care n’ar voi să presteze lucrul in. naturii Pentru aceste sume vor fi debitați la fisc pnn serviciul silvic dela județ, în contul fondului dela art. 11. Art. 8. — Proprietarul pădurilor, exploatatorul sau in lipsă pro- pușii acestora, care nu se vor conforma dispozițiuniior art. 2 din decre- lul-lege de față se pedepsesc cu amendă de IOD Iei la hectar de pădure, raportată la suprafața de pădure contaminată de insecte, iar dacă nu se vor conforma măsurilor prescrise prin ordonanțele Ministerului Agr;. culturii și Domeniilor se pedepsesc cu amendă de 500 Iei de hectar de pădure contaminată de insecte. In caz de recidivă prin neconformare la măsurile prescrise jn Ordonanțe amenda se va îndoi Se înțelege prin recidivă repetarea neexecutării măsurilor prescrise in ordonanță, dela darea în debit a amenzii aplicate prin procestil-verbai de constatare, dresat, anterior. 4tt 9. — Autoritățile polițienești, comunale și județene, sunt obli- gatc- să dea organelor silvice ale Statului tot concursul pentru ca acestea să poată duce la îndeplinire măsurile prescrise de minister. Art io — Constatarea infracțiunilor la prezenta lege se va face pi m proces-verbal dresat de călre organele silvice ale Ministerului Agri- lu'Lurii și Pomeni Iilor. In concluziumie procesul ui-verbal, care voi h mimnato de știu Serviciului silvic respectiv, se va indica amenda Proeesul-verbas m CLinstature va fi trimis de șeful Serviciului silvie județean reispertiv, in vel mult trei zile libere, percepției respective. Organele fiscale sunt obligate a urmări și a încasa amenzile po- trivit codului de procedură fiscală și a le vărsa la fondul creat prin ari. 11. Procesele-verbale de constatarea infracțiuni im sunt esucutorii șl fac dovada până la înscrierea in fals. Apelul contra proceselor-verbale de contravenție se va introduce i i Judecătoria domiciliului contravenienților în termen de Ifi zile libere dela comunicare Contra cărții de judecată sv va putea face recurs la tribunalul do- miciliului contravenientului în termen de 30 zile dela vnmunuarr Ele nu suspendă executarea. Eventuala «chitare sau reducere de pedeapsă se opereszii cu unim de restituire Ari u. ■ Pentru Mac lua rea lucrărilor m- combaterea mhecUihir pretum șl pentru expermuțcl-și cercetările referitoare L insedule vătă- mătoare pădurilor. Direcția silvică din Mirosi arul Agriculturii și Dome- niilor va dispune de fondul de combaterea insecieloi. ce se constitui? prin prezenta lege, format din următoarele venituri: al Amenzile provenite din contravențiile prevăzute nr piezento lege; 26* D e c r e t e ■ L e r I Cotii du 11,5% din venitul brut, proveni! din vânzarea produ srlor pădurilor Slutului, et-mp^seauratcilur ?i obștiilor ds moșneni. Valoarea niaterinlelm vândute riin .me i- compune vroitul brut, este viitoarea lemnul"' la tulpină; c) Cota de 0.5% din venitul brut al pădurilor aparținând celorlalte inStitutluni publice si ai celor particulare constatat de organele fiscului vu ocazia impunerii la impozitul agricol. dj Subvenții înscrise in bugetul Ministerului Agriculturii ii Dn- menîiloi. Veniturile prevăzute de alin a b, c și d se vor vărsa la liansa de Depuneri Si se vor .jdminiMr i de Ministerul Agriculturii ?> Domeniilor ca fund tu ufeelațlâ specială, urmând să se prevadă articol in buget, utăl la venituri. ■ ui si ta ihelUueli Dat în Bncureș:! 21 Aprilie 1942 Ni. 1.174. * # o Rapoilul d-lui ministru al Agriculturii și domeniilor căita d-l Msieșni Ion Antonescu. Conducătorul Statului. Domnule Marelui, Pădurile suferă adesea de insecte care după specii și stadiu! ioc dc desvulLarc. atacă rădăcinile, tulpinile, scoarța, lemnul și aparatul fo- Ibaceu a arborilor la diferite etăți, având ca urmare diminuarea crește- rilor. slăbirea vitalităt» sau chiar uscarea lor, după gradul de intensi- lăle a atacurilor Atacurile de insecte devin adevărate calamități atunci când nu s’au putut efectua la timp lucrările de igienă a pădurilor, sau când insecte r având o hrană prea abundenta s'a Înlesnit marea lor dezvoltare O atare calamitate, datorită inserteloi din genul Bostrichus, ,n r-odul silvic; Având in vedere art V din legea modificatoare la codul silvic publicată în Monitorul Oficial No 1'11'920. DECIDEM Art. I St aprobă de noi; ui Amenajamentul pădurii Strâmba, județul Vlășca, proprietatea D Poulopol. In suprafața de 124 ha. 7100 mp. Regim si tratament crâng ■simplu Revoluția 12 ani Revizuirea după 12 ani bl Amenajamentul pădurii Coșereni, județul Ialomița, proprieta- tea Margareta Bălăcescu. in suprafață de 92 ha. 200 mp. tratată in 2 serii de crâng simplu cu revoluția 5 și 3 ani. Revizuirea după 1<> ani c) Amenajamentul pădurii Lacul Domnesc județul Botoșani, pm- prietates Ioana Melilt, in supra față de 11 ha. 2600 mp. Regim și trnfe- meni crâng simnlu. Revoluția 3 am, Revizuirea după 20 ani Dată astăzi 11 Martie 1942. in cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii si Domeniilor. ($K> Bona Lazăr, No 7072/942 iu Revizuirea amenufementului păduru Rariștea. județul Târnava Mica, proprietatea Asociației Bunii Gospodari din comuna Soro?im in suprafeței de 221 ha. 7600 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve Revoluția 25 mii Revizuirea după 15 ani Dată astăzi 20 Martie 1942. In cabinetul nostru Ministrul Amieultuni și Dnmehiilor. issi A Pană NO. ESfiR H42 Publicatii 207 a) Amenajamentul pădurii Cetățuia Seria IlI-a din Ocolul Silvic Scorțeni județul Bacău, proprietatea Statului, in suprafață de 729 ha. 400 mp. Regim și tratament, codru cu tăeri succesive. Revoluția 120 ani. Revizuirea în anul 1948. b) Tratamentul pădurilor Boul-Roșu și Soveja, județul Tecuci, pmjoietatea Statului formând Seria H-a din Ocolul Silvic Furceni, în suprafață de 496 ha. 200 mp. Regim și tratament, conversiune In codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. e) Amenajamentul pădurei Giurgeni, județul Roman, proprietatea Statului dată în folosința Mănăstire! Giurgeni, în suprafață de 50 ha. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după Rl uni. d) Amena iamentul pădurei Catargea, jud. Constanța, proprietatea Statului formând Seria X-a din ocolul silvic Cerna-Vodă, in suprafață de 506 ha 5300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 am. Dată astăzi 26 Martie 1942, in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii si Domeniilor, (ss) 4. Pană No. 8869/942. a) Revizuirea amenajamentului pădurii Cănești, județul lași, pro- prietatea Garabet Manea, în suprafață de 132 ha. 896 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve Revoluția 25 ani. Revizuirea după 15 ani. ia finele revoluției. Dată astăzi 26 Martie 1942, in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii si Domeniilor, (ss) A. Pană No. 8870 942. a) Amenajamentul pădurei Cegani Partani lot. II. județul ialo- mița, proprietatea Cristea lonescu. în suprafață de 730 ha. 5000 mp. tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 26 Martie 1942. în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii si Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 8871'942. a) Amenajamentul pădurii Susag, județul Bihor, proprietatea Co- munei Susag, in suprafață de 289 ha. 3500 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 95 ani. Revizuirea după 12 ani. Dată astăzi 26 Martie 1942, in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii si Domeniilor, (ss) 4. Pană. No. 8872/942. ai Amețiți janientui păduri Huceniți, județul Storojineț. proprietatea Tatlan» Schctcr Voleinschi ș. a., m suprafață de. 826 ha. 4500 mp. Regim Și tratament codru cu tăeri progresive Revoluția "0 ani. Revizuirea după 2il ani b) Amenajamentul pădurei Gurbănești, județul Jifm prupriețaiea Așezămintelor Brâncovenești. in suprafață de 356 ha. 8000 mp. tratată in o serie de crâng simplu cu revoluția 20 am și <> m-i :e ne refacere cu > evoluția tranzitorie 12 am Revizuirea după 12 am. । । Amenajamentu pădurii Țigăneasca și plantația Flmești. județul Pnihovn. proprietatea Alice Stui’za in suprafață du 267 hH 5300 mți 268 P <1 b 1 I I' n ț I j Rugini și tratament crâng cu rrwr Revoluția 11! ani. Revizuiri dup: 10 ani d) Regulitmentul de exploalare al pădurii Pârâul Frasinului. iu- dețul Vaslui, proprietatea Elena i b > i ■ ații 269 27 ha. 7600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurei Moșu Mazilesc Corneac, județul Gorj, proprietatea D-tru M. Lăudat ș. a., in suprafață de 24 ho 1800 mp. Regim și tratament crâng simplu Reovhiția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Amenajamentul pădurei Zăvoiul Viișoara, județul Olt, proprie- tatea Lucia Băicoianu, în suprafață de 62 ha. 6700 mp. Regim și trata- ment crâng simplu. Revoluția 5 ani. Revizuirea după 5 ani. e) Amenajamentul pădurii Maria și Heiuș, județul Târnava Mică, proprietatea Ciontea Irma, în suprafață de 11 ha. 9700 mp, Regim șl tratament crâng cu rezerve. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 20 Aprilie 1942, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A Pană. No. 10790/942. ai Amenajamentul pădure) Zăvoiul Jugani. județul Homari, pro- prietatea Wilhelm de Wied si Mari» Ekimor;> de Sehdnberg-Baldenburg, in suprafață de 46 hu. 4700 mp tratată in 2 serii de crăngă simplu cu revoluția 10 și 3 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii I«< Fănețe Gezuina. județul Alba, pro- prietatea losefina Zichy, in suprafață de 28 ha. 7700 mp. Regim și tra- tament crâng simplu Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. c) Amenajamentul pădurei Pietriș, județul Turda, proprietatea Br- sericei Reformate din Stejeriș, in suprafață de 23 ha. 3600 mp. Regim și tratament crâng re rezerve Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurei Mohana-Vârful Ascuțit, județul Brașov, proprietatea Maria Puiam în suprafață de 19 ha. 526 mp. Regim sj tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. e) Regulamentul «k exploatare .>1 pădurii Lipăneasca, județul Bu- zău, proprietatea A și 1 Marinescu, in suprafață de 13 ha. 7416 mp. Regim și tratament crând simplu. Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. f) Regulamentul dv exploatare al pădum Jupânești, județul Gorj. proprietatea Floricn Gh. lonescu, în suprafață de 17 ha. 6000 mp. Regim și tratamt nt crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. g) Regulamentul de exploatare al pădurii Jupânești, județul Gorj, proprietatea Aureli.i I Dumitrescu. în suprafața de 17 ha. 3000 mp Regim Și tratament crâng simplu Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. h, Regulamentul de exploatare al pădurei Jupânești, județul Gorj. proprietatea Nicoht» Cârlăonț, în suprafață de 17 ha. 6000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 6 Mai 1942. in cabinetul nostru. p. Ministrul Agricldlinh și Domeniilor. »ss) Dr Radntwici. No. 1W9/M2 a) Amenajamentul pădurei Paraschiva. județul Ilfov, proprietatea iostului Rege Caro! TT-lea, în suprafață de 255 ha. 7600 mp. Regim și /ratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 8 M.ai 1942, in cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. Radulovici. 270 f U O i • ■ 11 ț : i al Revizuirea amenajamentului pădurii Maia, județul Ilfov, pro- pdetalea Institutului de fete Bărbii Catargiu din Comuna Maia, in su- prafață de 258 ha. 7390 mp liatată in 2 serii de crâng simplu cu revo li» 20 și U» ani și una serie de protecție cu exploatarea în crâng și revo- luția dr 211 an> Revizuirea după 10 ?ni. hi Amenajamentul pădurei Lijwveanca, județul Vlașca, proprietatea Băncii Urbane din București, în suprafață de 80 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Leșile, județul Argeș, ptuprleiatea Constanța R Simian, in suprafață de 30 ha. 1600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 8 .Mai 1812, în cabinetul nostru. !• Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. Radulovici. Ne 13026/94?, <>l Ameniijamentul pădurii Vadul Veja, județul Roman, proprie lațea Vâslit N Mafiei ș. a . in .suprafață de 808 ha. 8300 mp Regim și 11 utomenl crâng simplu Revolutul 30 ani. Revizuirea după 20 ani. bl Regulamentul de exploatare al pădurii Livezi și Freajba, județul Dolj, proprietatea Al Viișoareanu, în suprafață de 47 ha. 1100 mp. tra- lalâ In 2 serii de crâng simplu cu revoluția 10 și 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Data astăzi H Mai 1042. in cabinetul nostru. p Ministrul Agricultum și DomeniHoi. (ss) D> Rudnlouha No 13027'94? ai AmenBjamenlul pădurei Berzasea, județul Caraș, proprietatea Stalului, in suprafață de 22764 Ha 2100 mp. tratată în două serii de codru cu tăeri progresive și revoluția 120 și 100 ani. Revizuirea după 10 nnr b) Amenajamentul pădurilor Llghed-Giroe ș. a., județul Timiș- Torontal, proprietatea Statului, in suprafață de 4371 ha. 2600 mp. tra- tată in 2 serii de codru cu tăeri progresive și revoluția 100 ani și una ■,erle de agrement Revizuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii Lespezi, județul Tecuci, proprietatea Statului, formând Seria 1 din Ocolul silvic Furceni, în suprafață de 541 hn. 7200 mp. Regim și tratament codru cu tăeri progresive. Revoluția 120 ani. Revizuirea după 10 ani Dată astăzi 8 Mai 1942, In cabinetul nostru. p Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Dr. Radulovici. No i:tl)30'M'L ni Revizuirea amenajamentului pădurilor din Ocolul silvic Seletin. județul Rădăuți, proprietatea Fondului Bisericesc ortodox român din Bucovina, în suprafață dc 14094 ha. 8000 mp. tratate în 2 serii de codru cu tăeri rase cu tendința de trecere la tăeri progresive și revoluția 120 ani. Revizuirea după 10 ani bl Amenajamentul pădurii La Mestecani, județul Târnava Mare, proprietatea Stalului dată in folosința Bisericei ortodoxe române din Mesendorf. in suprafață de 23 ha. 200 mp. Regim și tratament crâng uu rezerve. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. Publicații 271 Data astăzi 8 Mai 1B42, in cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii si Domeniilor, (ss) Dr. Radulot’ici. No. 13031/942. Art. II. — Revizuirea amenajamentelor, regulamentelor de exploa- tare mai sus menționate, se va face la epoca stabilită în dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozi- tiunile legilor pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor nece- ■4»re apărării naționale, pădurilor de protecție revizuirea se va face si moi înainte de acest termen. Art. III — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc., st aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luăndu-se drept defi- nitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară Constatându-se insă în urmă că arătările din acest amenajament (regulament de exploatare», referitoare la suprafața pădurii la numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au suferit schim- bări fortuite, el se va revizui imediat, fie din punct de vedere tehnic silvie, fie asupra proprietății etc. Amenajamentul (regulamentul de ex- ploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Ar. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res- pective și articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii. Art. V și ultimul. — Domnul Director al Direcției Silvice este in- sărcinal eu executarea prezentei Deciziuni. REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu D. Sburlan Ilie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondată în anul 1886 Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte : Vice-Președinți : Casier : Secretar general: Secretari Drăcea I). M. Stinghe N. V. Nedelcovici Anastase Rădulescu M. C. Emanoil N. Ghelmeziu Haralamb At. MEMBRII : Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. Popescu D. I. Lazăr H. Manoilescu Mircea Minescu G. Năstăsescu G. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion Cenzori: N. Bttrculeț, Vencu Georgescu și I. Paladian. Cenzori supleanți: St. Georgescu, Șt. Predescu și Gr. Vasilescu. PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an pentru instituții . . ... . 500 lei „ „ „ „ particulari................... 300 „ „ „ „ „ membrii Societății . . 200 „ „ „ „ ., conductori și brigadieri . . 100 „ Numărul.....................................................40 „ Manuscrisele nepublicate se înapoiază. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESIIL SILVIC" AU APĂRUT. SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A, SBURLAN ARBORII Ș1 PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 Iei SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. STINGHE AMENAJAREA PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚI] DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 301 PAGINI Dr. G. ELI ESC U PROTECȚIA P A DU RILO R UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 n - , _ - - --■ „BUCOVINA" I. E. T O R O U Ț I U, BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicațiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. I comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația: Bvleva"dul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 54, Nr. 7—8 IULIE—AUGUST 1941 SUMARUL: Studii; Eugen Vintilă: Cercetări cu privire la însușirile technologice ale lem- nului de anin negru — — — — — •— — — — — — — 275 Comentarii — însemnări: M, Peteuț și P. Cretzoiu: A treia contribuție la cunoaștere" florei pădu- rilor dintre Dunăre și Caipații sudici — — — — — — — — 288 I. Stănei: Greutăți întâmpinate în rezolvarea problemelor technicei forestiere 298 C. C. Georgescu și I. Morariu: Un interesant stejar de cultură —■ — — 308 At. Haralamb: Contribuțiuni la cunoașterea florei fânețelor de munte — . 304 Vânătoare — Pescuit: Otto Witting: Proprietarul solului și vânătorul — — — — — — — 30f Cronica interna (pag 312); Cronica externa (pag. 318); Cronica cinegetică (pag. 321); Revista revistelor (pag. 329); Informații (pag. 339); Societatea „Progresul Silvic" (pag. 344); Necrolog (pag. 346). SOMMAIRE: Studes: Rscheicher suz lesqua- iites technologiques du bois d’aune noii — Eugen Vintilă Commeataires: Troisieme contribution ă la connaissance de la flore des forets si- tuees entre le Danu- be et la chaîne des Caiphathes meridio- nales — — — — M. Peteuț et P. Cretzoiu Difficultes rencontrses ă rapplication des problemes de techni- que forestiere — — I. Stănei Un interessant chene da culture — •— — C. C. Georgescu et I. Morariu Contributions ă l'âtude de la flore des prai- lies de monta gne — At. Haralamb Chasse et Pisciculture: Le pi'cprietaire du sol et le chassaur — — Otto Witting Chicnique, Livres, Revue des revues, Nouvelles, Necrologie, Soc. „Progresul Silvic" INHALT: Abhandiuiîgen.- Untersuchungen uber die technologischen eigenschaften von schwarzerlenholz — Eugen Vintilă Mitteilungen: Dritter Beitrag zur Kenntnis der Wald- flora zwischen den Sudkarpathen und der Donau •— — — M. Peteuț und P. Cretzoiu Auftauchende Schwie- rigkeiten anlăsslich der Losung der te- chnischen Fragen in der Fcrstwirtschaft— I. Stănei Die Bescnderheiten ei- ner Eichenrasse fur den Waldbau — — C. C. Georgescu und I. Morariu Baitrâge zur Kenntnis der Flora der Ge- birgswiesen — — At. Haralamb Jagd und Fis^herei: Der Waldbesitzer und der Jagdpăchter — Otto Witting Cmonik, Biicherschau, Zeitschriften- schau, Nachriten, Nachruf. „ ,. . , , ' Clișeu S, Pașcovschi. Robinia pseudoacacia L. var. unitoliola Talou în Parcul dendrologic de la Bazoș (Jud. Timiș). Robinia pseudoacacia L. var. unifoliola Talou dans le parc dendrologîque de Bazoș (dep. Timiș). Clișeu S. Pașcovschi. Robinia pseudoacacia L. var. Tortuosa in parcul dendrologic de la Bazoș (Jud. Timiș). Robinia pseudoacacia L, var. Tortuosa dans Ie parc dendrologique de Bazoș (dep. Timiș). REVISTA PĂDURILOR ANUL 54 — Nr. 7—8/1942 s T U D I 1 CERCETĂRI CU PRIVIRE LA ÎNSUȘIRILE TECHNOLOG1CE ALE LEMNULUI DE ANIN NEGRU de Ing. Dr. EUGEN VINTILA Lemnul de anin constituind pentru industria de azi, prin multiplele iui întrebuințări, un material foarte valoros, se impune a fi cunoscut în ceiace privește însușirile lui technologice, in mod cât se poate mai precis. Cercetările de față au avut menirea a stabili un început in aces» domeniu, lemnul de anin nefind încă cercetat la noi. Rezultatele cuprind date asupra procentului de coaje, a mărimii inelului anual, a densității, contragerii și rezistenței ia compresiune pa- ralel cu fibrele Ele sunt comparate cu valorile date de literatura de specialitate pentru aninul din Bavaria (Raunecker, 1939), I. CONSIDERAȚIUNI GENERALE. 1, Importanța economică a lemnului de anin. Multă vreme în economia noastră silvică, unele specii ca aninul, mesteacănul, teiul ș. a. erau considerate „buruieni1* ale pădurii. Lemnul acestor specii nu era folosit decât la prelucrări rudimentare, puțin valoroase. Cu timpul însă, pe măsura des- voltării industriei furnirelor și placajelor, lemnul acestor specii a trecut pe primul plan, alături de celelalte specii valoroase, recunoscute ca atare. Mai mult încă, importanța lor a fost în mod excepțional mărită prin faptul ca acestea au găsit între- buințare în construcțiile aeronautice, astăzi pe primul plan al preocupărilor. Lemnul de anin, datorită însușiriloi lui va rămâne, cre- dem, și mai departe, în special ca placaje, în multe din între- buințările lui de azi. 274 Ing. Dr. Eugen Vintilă Structura, culoarea și însușirile lui, fac să se asemene cu lemnul de Okume (Gabun). Ca lemn masiv el a fost folosit în Germania în timpul răsboiului 1914—1918 la fabricarea creioanelor în locul lemnu- lui de Juniperus virginiana și Libocedrus deccurens. își găsește și astăzi întrebuințare ca lemn masiv, pentru confecționarea de modele de turnătorie, mosorele, canele de butoaie, jucării și ca lemn de sculptură. Datorită trăinicie! lui mari sub apă, este folosit ca fascine și pari în construcțiile din apă. In mediul rural își găsește încă numeroase întrebuințăi i. Fig. 1. — Rondeia TU — Diametrul 37,0 cm. Inele anuale 64 Cea mai bună valorificare a lui rămâne însă sub formă de furnire și placaje. Această prelucrare a ajuns astăzi la un stadiu foarte înaintat. Datorită mașinilor de derulat pe deoparte, care pot debita foi de numai câteva zecimi de milimetru gro- sime și datorită cleiurilor speciale, se realizează astăzi placaje numai de 1,0 mm grosime formate din 3 foi sau de 1,5 mm grosime, formate din 5 foi de furnir încleiate. Aceste placaje prin însușirile lor deosebite, constituesc un foarte bun material de construcție pentru aviație. Furnirul de anin găsește întrebuințare deasemenea și în mobila dc artă, unde de multe ori înlocuiește mahonul. însușirile technologice ale lemnului de anin negru 275 2. Considerațiuni silvico-culturale. Dintre speciile de anin, numai aninul negru (Alnus gluti- nosa Gărtn.), se bucură de mai multă importanță. Aninul alb (Alnus incana Wild) se găsește numai pe suprafețe reduse și are dimensiuni mici, iar însușirile lui sunt socotite inferioare lem- nului de anin negru. Aninul negru la noi, de altfel ca și în Germania, se găsea mai înainte in cantitate mult mai mare. In Germania multe stațiuni proprii aninului au fost transformate prin canalizare in terenuri de agricultură. Și la noi în țară se găsesc puține stațiuni proprii în care această specie sâ găsească condițiuni de creștere pe suprafețe mari. El caută terenuri umede, alcătuind aiborete aproape curate dealungul apelor, în mijlocul altor ar- borete ca cele de stejar, fag, carpen. Caută terenuri cu apa în profunzime, nu însă stagnanta, care nu-i priește. Deasemenea nu-i priesc soluri acide, sau turbării, unde, dacă se întâlnește, este pipernicit [3]. El se înmulțește în special prin diajoni din rădăcină și prezintă o creștere rapidă. Longevitatea este în general scurtă, în comparație cu alte specii. II. DESFĂȘURAREA cercetărilor 3, Materialul lemnos folosit. Materialul lemnos a fost adus dela fosta fabrică „Placfurn“ azi „Drajna". Cele 5 rondele din care s'au scos probele de lemn sunt capete de bușteni derulați în fabrică, proveniți din regiunea de coline a Jud. Muscel. S a ales un material cât mai variat ca grosimi și creșteri, cu și fără inimă colorată la mijloc, pentru a obține valori cât mai cuprinzătoare. Scoaterea probelor pentru determinarea densității și con- tragerii lemnului s’a făcut, după cum se vede din fotografiile rondelelor, pe două direcții perpendiculare AB și CD, repre- zentând diametru) cel mai mare și cel mai mic. Această alegere s'a făcut cu scopul de a avea probe cu inelele cele mai late și cele mai înguste. Materialul a fost debitat în stare verde. In cele ce urmează se face descrierea mai amănunțită a materialului. 2'6 Ing. Dr. Eugen Vintilă Hondela Nr. L cuprinde 53 inele, având un diametru cu coaje dc 35 cm. Nu prezintă deosebire de culoare între inimă și zona înconjurătoare, ca rondela Nr. II de exemplu. RONDELA I 35.0 cm. ^'esiusii RONDELA II Diametru! 79 5 cz» mm ancele 5! Rqndllaiv 40,0 cm /ne/e anuale 7] RONDELA V 29,0 cm 47 Fig. 2. — Aspectul inelelor anuale Ia rondelele de anin din care s’au scos probele. Lățimea medie a inelului anual este de 3,1 mm. Coaja ocupă circa 10.6n/« din volumul întreg în stare verde. Rondela Nr. II, având un diametru cu coaje de 29,5 cm. prezintă o inimă colorată mai închis, de formă neregulată asemănătoare formațiune! de duramen falș dela fag. Această însușirile te^hnologicc ale lemnului de anm negru 277 zonă se întinde pe circa 21 inele anuale, având un diametru de circa 16 cm. Numărul total al inelelor este de 51. Volumul coajei este de 16,1% față de volumul întreg în stare verde. Lățimea medie a inelului este de 2,6 mm. Rond ela Nr. III, prezintă o creștere mai puțin ex- centrică ca primele două și nu are nici formațiunea mai închisă ca culoare la mijloc. Centrul, cu un diametru de circa 2 cm, pre- zintă un început de putrezire și este înconjurat de o zonă mai albicioasă. Numărul inelelor anuale este de 64, prezentând o creștere anuală medie pe raza de 2,6 mm. Procentul coajei este de 15,6°/» față de volumul verde. R o n d el a Nr. IV, prezintă o inimă colorată cu un diametru de 21 cm, având 28 inele anuale. Zona perfect sănă- toasă din jurul acestei inimi are 43 inele, în total tondela are 71 mele anuale. Grosimea mijlocie a inelului anual este de 2,5 mm, iar procentul coajei de 12,5%. R o n d e 1 a N r. V, are o formă ovală, cu diametru mij- lociu cu coaje de 29 cm. Este uniform colorată pe toată supra- fața, neavând la mijloc zona colorată mai închisă. Creșterea medie anuală pe rază este de 2.7 mm. Numărul inelelor anuale de 47. Procentul coajei de 18,0% față de volu- mul verde. Formația colorată ce se constată în general la mijlocul trunchiurilor de anin, nu este decât rezultatul unui început de descompunere, mai mult sau mai puțin avansată, datorită ac- țiunii unor ciuperci [4]. 4. Considerațiuni cu privire la forma trunchiului. Forma trunchiului prezintă o deosebită importanță pentru randamentul ce se obține la derularet cu cât trunchiurile sunt mai drepte și mai apropiate de forma cilindrică, cu atât pier- derile la derulare, adică până la obținerea unei foi întregi de furnir, sunt mai mici. Dintre rondelele descrise mai înainte, cea mai apropiată de această formă și deci cu pierderile cele mai mici, este Nr. DI, și din contra cu pierderile cele mai mari Nr. V (figa 3). Excentricitatea nu joacă un rol atât de mare, atâta timp cât forma la exterior se menține apropiată de cea cilindrică, deoarece axul de derulare nu trebue Să coincidă eu axul ar- boreluL 278 Ing. Dr. Eugen Vintilă însușirile technologiee ale lemnului de anin negru 279 De asemenea este important ca descreșterea în diametru să se facă pe cât posibil lent, pentru ca pierderile să fie mici. Partea colorată de Ia mijlocul arborelui, în generai de calitate inferioară, cade în zona care nu se derulează atât timp cât este sub 10 sau 15 cm diametru. La rondelele excentrice, zona colorată este deplasată și ea, făcând ca la derulare să apară în formă de fășii mai mult sau mai puțin late în mijlocul unei foi de furnir, micșorându-i astfel valoarea. 5. Debitarea probelor și efectuarea măsurătorilor. Așa curn se vede din fotografiile rondelelor (fig. 1 și 2), s’a trasat pe cele două direcții cu un șablon special, forma probelo, de 2X2X3 cm cari au fost apoi scoase prin debitarea materialului. Lemnul fiind in stare verde, rondelele ca și probele scoase, au fost păstrate până la efectuarea măsurătorilor, în vase per- fect închise și intr ’un mediu saturat, spre a se împiedica usca- rea sau crăparea. Probele au fost măsurate în stare verde pe cele trei direc- țiuni anatomice (tangențial, radial și longitudinal) și uscate apoi în etuve electrice la 105° C., până ce greutatea lor a rămas constantă. Au fost măsurate din nou, determinându-se contra- gerea totală tangențială (at), radială (ar), longitudinală (al) și volummetrică (av), aceasta din urmă cu ajutorul formulei '): av = Ut + «r «1-------Jqq- Contragerea este exprimată în procente în raport cu di- mensiunile în stare verde. Cunoscând deasemenea greutatea probelor după uscarea lor complectă la 105° C„ precum și dimensiunii l.i stare verde, s’a determinat valoarea R, care reprezintă densitatea raportată la dimensiunile lemnului în stare verde. ar at at «1 1) Formula exactă este: a» = at 4 «r + “> — "]qq — jqO a , at ar al “ îocT + looxioo .... . Deoarece al are valoarea foarte mică, ultimii trei termeni po neglijați 280 Ing Dr Eugen Vmiilfl _ Greutatea lemnului la O*/* umiditate . R = „, . . , . , — g«na I Volumul lemnului verde Această valoare R, are o deosebită importanță practică, ea expiimând în fond cantitatea de materie lemnoasă (fără apă) conținută într’un cm3 de lemn verde. R Cu ajutorul formulei rfl =---------------100 s’a calculat valoa- 100 — a. rea densității lemnului r„ în raport cu dimensiunile lemnului absolut uscat (umiditatea lemnului = 0%). Ambele valori R și r„, sunt folosite spre a caracteiiza lemnul din punct de vedere al densității Probele de 2X2X3 cm au servit și la determinarea rezis- tenței la compresiune paralelă cu fibrele, care s’au făcut la. umiditatea de 8—9°/o, după care s'a aplicat corecțiunea pentru umiditatea de 12M/o. ni. REZULTATUL CERCETĂRILOR. 6. Procentul de coaje. Calculul volumului lemnos al materialului fără coaje în cazul când cubajul se face pe arbori în picioare sau chiar du- horiți dar necojiți, nu poate fi făcut fără cunoașterea cel puțin aproximativă a procentului de coaje. Aceasta are o deosebită importanță la materialul lemnos, de mare valoare — cum este și cazul aninului folosit pentru derulare — și care în mod normal nici nu se descojește până în momentul prelucrării (2|. Procentul de coaje la toate speciile variază cu vârsta și cu înălțimea dela sol, fiind totdeauna mai mare în partea de jos a trunchiului și la vârste mai înaintate. Cu materialul folosit în această cercetare nu s'a putut urmări o variație în acest sens. S’au putut scoate totuși câteva valori care să ne dea o indicațiune cel puțin aproximativă a procentului de coajă. Acest procent s’a exprimat în raport cu volumul trun- chiului verde cu coajă, el variind între 10.6% și 10^/u. Grosimea coajei în stare verde (inclusiv zona de liber], a fost de 1—3 etn însușirile technologice ale lemnului dc anin negru 281 e/DflUQ Mjdlă'JI oSUfffoj Variația periodică a lățimii inelelor anuale dela centru spre periferia rondeiei. 282 Ing. Di. Eugen Vlntllă Raunecker [4] a găsit Ia anini! din Germania, că grosimea coajei era cuprinsă între 0,6 și 2,2 cm, aceasta din urmă apioapc de pământ. Volumul de coaje calculat de același cercetător, în raport însă cu volumul lemnului descojit, a variat între 8,9*Vo și 14,0®/». Valorile găsite de noi sunt în general mai mari și aceasta întrucât în materialul folosit n’au intrat și porțiuni de arbori de dimensiuni prea mici unde coaja este mai subțire. 7, Lățimea inelului anual. O indicațiune asupra însușirilor unui lemn, cu totul însă generală și aproximativă, ne-o poate da, la un examen cu ochiul liber, mersul inelelor anuale. Regularitatea acestor inele indi- ferent de specie, este totdeauna în favoarea calității. lățimea inelului poate fi avantajoasă din anumite puncte de vedere și desavantajoasă din altele și aceasta în mod diferit după specii. Mersul regulat al inelelor anuale este consecința condi- țiunilor constante de creștere, de dorit totdeauna la loate spe- ciile lemnoase. Din observarea rondelelor folosite la această cercetare — rondelele luate din bușteni diferiți — se constată că în general creșterile anuale au fost regulate. Deși la unele rondele la cen- tru au fost inele mai late și spre exterior mai înguste — ceeace este normal — (Fig. 2 și 4) nu s’au găsit însă la niciuna din ele intercalări de inele înguste cu inele late sau invers, cum foarte deseori se găsesc Ia alte specii. Aceiași constatare o face și Raunecker la aninul din Ba- varia Explicația este ușor de dat, dacă ținem seama de condi- țjunile staționate în care crește aninul și în care epocile de secetă nu pot avea, în cele mai multe cazuri, decât o influență foarte -lu ., usupra cantității de apă de care are nevoie arbo- rele în desvoltarea sa normală. Cu toate acestea din punct de vedere cultural, urmărirea însușirilor lemnului de anin crescut pe diferite soluri și la diferite altitudini, ar prezenta un deosebit interes. 8. Constituția anatomică a lemnului de anin. Lemnul de anin face parte din categoria lemnelor fără dtiramen și eu porii împraștiați în toată massa lemnului. însușirile technologice ale lemnului de anin negru 283 Razele medulare sunt reunite în grupe de 4—10, formând așa numitele raze medulare false. Lemnul prezintă și acele pete medulare caracteristice, produse de galeriile larvelor de Agromycide pe. care formațiuni de celule parenchimatice caută Să le acopere. Culoarea lemnului tăiat proaspăt este albă-gălbuie, dar prin oxidare devine foarte repede galben roșcat. Partea cen- trală a trunchiului prezintă adesea o formațiune colorată brun, rezultatul unui început de descompunere. 4. Densitatea și contragerea lemnului de anin. • Densitatea. Aproape toate însușirile lemnului sunt strâns legate de densitate, din care cauză în studierea lemnu- lui. densitatea ocupă primul loc. Ea poate fi calculată în raport cu Volumul verde sau în raport cu volumul absolut uscat. Densitatea raportată la volumul verde R este avantajoasă în anumite cazuri, de exemplu la calculul cantității de materie lemnoasă perfect uscată conținută într’un volum verde, iar densitatea raportată la volumul uscat r^ este în mod obișnuit folosită pentru comparația în lucrările științifice [6]. Ambek valori R și io au fost calculate pentru lemnul de anin și redate in tabloul Nr. 1, Așa cum se vede din acest tablou, densitatea lemnului de anin R, este cuprinsă între 0,416 și 0,494 g/cm’, iar r0 între 0.476 și 0,575 g/cm4, valori foarte apropiate de cele găsite de Raunecker pentru aninul din Bavaria (R = 0,402...0,504 și r0 = 0,452...0,596). Lemnul de anin se situează după Raunecker, în ceeace privește densitatea, între lemnul de mesteacăn și lemnul de plop, fiind mai ușor decât mesteacănul și mai greu decât plopul. Lipsa unor date asemănătoare pentru speciile dela noi nu ne permite a face o apropiere de acest fel cu alte specii. De- sigur ar fi interesant să se vadă totdeodată cum variază și den- sitatea și cu ea și celelalte însușiri, la aninii crescuți în condi- țium staționate cât mai variate, determinându-se stațiunea cea mal convenabilă. Cercetările Iui Raunecker au arătat că densitatea lemnului de anin scade dela bază spre vârful arborelui și că există o lățime de inel anual - zisă optimă — pentru care densitatea lemnului aie valoarea cea mai mare. 2^1 Ing Dr Eugen Vintilă Contragerea. Contragerea sau umflarea lemnului, consecință a Însușirilor lui higroscopice, consritue in general una din greutățile folosirii lemnului ca material de lueru sau construcțiune. Această contragere sau umflare — curoscută și sub denumirea de „jocul lemnului", făcându-se inega' în. cele ttei direcțiuni anatomice, face ca acest inconvenient 'A fie și mai mare. In general contragerile tangențiale și radine sunt mai mari, cea longitudinală fiind în mod normal sub 1’. d. Valorile găsite de noi pentru contragerea lemnului de anin sunt redate în tabloul Nr. 1. In acest tablou s’a trecut și raportul care ne arată in uri ce raport se află contragerea tangențială față de cea radială, La lemnul de anin s'a găsit acest raport egal cu 2,1...2,4. Acest raport variază cu specia. In general, cu cât este mai apropiat de 1, cu atât obiectele construite din lemn masiv, cum este cazul modelelor de turnătorie, suferă puțin prin deformare sau cră- pare. La lemnul de tei de exemplu, Trendelenburg J5] constată că = 1,2...1.3, ceeace explică în parte dece lemnul de tei, deși HI cu o contragere relativ mare în raport cu densitatea, se pretează totuș bine ca material de sculptură '). Lemnul de anin din acest punct de vedere se situează in urma teiului, raportul JîL fiind în general peste 2,0. ar Raunecker găsește, la unul din aninii studiați de d, ca acest raport ajunge chiar la 2,5 și 2,7. Valoarea mijlocie găsită de el este însă de 2,33. In raport cu densitatea, contragerea lemnului de anin este relativ mare. In timp ce pentru majoritatea speciilor există telația «v —28 R 2), s’a găsit la lemnul de anin negru relația cv “29,1 .33,2 R. ceeace face ca acest material să fie trecut în categoria acelora cu contragere relativ mare Deasemenea, re- lația av = 29,1...33,2 R ne arată că punctul de saturație al fibrei la lemnul de anin este ridicat. Această lelație este foarte apro- 1) Desigur suni și alte însușiri, ta ușurința la lucru, de ex. cart face ca iemnu! dc tei să fie folosit in sculptură. 2) Relația a fost stabilită de Newlin și Wllson (1919) pentru un număr mare de specii americane și s'a văzut câ ea se potrivește si pentru speciile europene: însoțirile lechnologlti’ ak lumnuluj de anin negru 285 O J m < H 0> rt ’S 5 a JOI -aqoid 8 s s > pi a 1 N 31,3 33,2 31,4 30,4 i . Qr R 8,0 of co c> © o at R o> 6'81 20,7 © aT £‘05 5 $ ei tF £ i—t 00 1O eo v-4 3 eî V-* 1 s 285 Ing nr Eugen Vinlilă piața de cea stabilită de Raunecker pentru aninul din Gei mania (tiv = 29,9 35.3 R) ceeace arată că avem deâface, in aceasta pri- vință, cu o însușire caracteristică a lemnului de anin, indiferent de proveniența lui. Ar fi interesant de văzut cum se compoită din acest punct de vedere și ceilalți anini al căror lemn este încă nestudiat 10. Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele. Materialul lemnos pe care l-am avut la dispoziție nu ne-a permis să facem decât încercări la compresiune paralelă cu fibrele și aceasta pentru un număr redus de probe (123 probe). Aceste încercări au fost făcute conform normelor, pe epiubete de 2X2X3 cm. Umiditatea probelor în momentul încercărilor fiind de 8 și 9°/o rezultatul s’a calculat pentru umi- ditatea de 12%. făcând corecțiunea de umiditate. Factorul de corecție folosit pentru aceasta a fost de 4% pentru fiecare pro- cent de umiditate, conform normelor franceze |1J. Rezultatele sunt trecute în tabloul Nr. 2. TABIXJUL Nr. 2 Rezistenta Ia compresiune paralelă cu fibrele. Rondelele Nr. Nr. pro- belor Umiditatea u=% Rezistența pentru u = 8—9% Kg/cm2 Rezistența pentru u=12% Kg/cm2 Densitatea ro g/cm3 I 25 8,0 463 389 0,531 II 21 9,0 494 435 0,575 III 25 8,0 465 391 0,540 IV 30 fi,O 468 393 0,541 V 22 9,0 416 366 0,476 După cum vedem rezistența lemnului de anin la copresiune paralelă cu fibrele pentru umiditatea de 12% a fost cuprinsă între 366 și 435 Kg/cm'. In comparație cu densitatea r0, se con- stată că probele cele mai grele au avut, cum este și normal, o rezistență mai mare. O cercetare mai amplă ar putea da și mai multe date asupra rezistenței acestui material în special pentru celelalte însușirile technologice ale lemnului de anin negru 287 solicitări. Deasemenea, o importanță tot atât de mare ar pre- zenta cercetarea furnirelor și placajelor de anin. BIBLIOGRAFIE 1 Bulletm de la section technique de l’aeronautique militaire. Fascicule 29, 1919. 2. Das Erlenholz, seine Behandlung und Verwertung. Dtsch. Holzwirtsch. 58 Nr. 53, 1941. (R. Trendelenburg in Holz als Roh- und Verkstoff, H. 2/3, 1942, p. 90). 3. Dc-ngler Alfred Dr.: Waldbau auf dkologischer Grundlage IX Aufl. Berlin, 1935, p. 305, 468. 4. Raunecker Helmuth; Untersuchungen iiebr din Holzbeschaffenheit von Schwarzerlen des Oberbayerischen Morănengebites. Holz als Roh- und Werkstoff, H. 6. 1940 5. Trendelenburg R.: Ober Fasersattigungsfeuchtigkeil, Schwindmass und Raumdichtezahl wichtiger Holzarten. Holz als Roh- und Werkstoff, Heft 1, 1939 6. „ Das Holz als Rohstoff, 1939. Recherches sur Ies qualites technologiques (lu bois d’aune noir. Untersuchungen ttber die tcchnologischen eigenschaften von schwarserlenholz. Viele Weich — Laubhblzer wie Unde, Pappel, Erle u, a„ wurden in Rumănien in der Vergangenheit als minderwertig betrachtet und dwhalb wenig erforscht. Die vorliegende Arbeit hat den Zweck eintge Angaben uber die kchnologischen Eigenschaften unseres einheimischen Erlenholzes, nach eigenen Untersuchungen des Verfasers festzusteilen. Nach einer ausfiihrlichen Beschreibung des Arbeitsverfahrens sind die Krgebnisse besprochen mit Bezug auf: Schaftform, Rindenanteil, JuhlTingbreite; Raumdichtezahal, Rohwichte, Schwindmass (Zahlentafel li; Druckfestigkeit parallel der Faser (Zahlentafel 2). Die Ergebnisse wurden im Vergleich mit Rauneckers Untersuchun- uen (1939) besprochen. Din lucrurile Institutului de cercetări și experimentație forestieră. A TREIA CONTRIBUȚIE LA CUNOAȘTEREA FLOREI PĂDURILOR dintre dunăre și carpații sudici de Ing. M. PETCUȚ și P. CRETZOIU In lista de plante ce urmează, continuăm publicarea spe- ciilor lemnoase mai interesante ce au fost recoltate în pădurile dintre Carpații sudici și Dunăre. Ea este deci, o urmare a arti- colelor noastre anterioare '). Fam. Faga cea e. Fagus silvatica L. var. moesiaca (Maly) Dom; on the va- riabil of the Beech, în Bull. internat. de F Academie des Sciences de Boheme 1932, p. 9. Fagus silvatica A. typica e. moesiaca Mally, în Aschers & Graebn, Synops. Mitteleurop. FI. IV, 1911, p 438. In țara noastră, Fagus silvatica var. moesiaca a fost citat din Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea de Nord și de Sud. In regiunea de care ne ocupăm noi, l-am găsit în următoarele localități: Distr. Argeș: pădurea Trivalea -— ocolul silvic Trivalea —■ sub poiana Papucești, sporadic în gorunetele depe versantul — cu expoziție estică — care face legătura între podișul superior și a lieia terasă depe dreapta Argeșului. Distr. Muscel: pădurea Rădești — ocolul silvic Carol I — pe versanții cu expoziție nordică care limitează spre Nord una din terasele depe partea stângă a râului Târgului. Distr. Dâmbovița pădurea Scheiul-Vest — ocolul silvie 1) a) „Contribuțiuni la cunoașterea florei pădurilor dintre Dunăre și Carpații sudici'. Rev, păd, Nr 2/1-936. b) A doua contribuție la cunoaste- :ea florei pădurilor dintre Dunăre și Carpații de Sud": Rev. Păd Nr 12 din 10411 A treia contribuție la runoaMtereii florei dintie Dunăre ții CarpaU 289 Butoiu — în aiborete de gorun cu exemplare rare de fag, pe coastele care limitează spre Est podișul de formațiune toren- țială ocupat de arborete pure de pedunculat. Aceste centre, în afară de interesul pe care îl prezintă pentru cunoașterea exactă a răspândirii varietății de care ne Fig. 1. — Fagus sîlvatica var. moesiaca (Maly) Dom. Exemplar dela Trivalea (Pitești), ocupăm, sunt interesante pentru însăși definirea exactă a carac- terelor acestei varietăți. In adevăr, caracterele varietăiți moesiaca (fig. 1) față de specia tipică, după Domin, 1. c, sunt: ,,Folia ampla, breviter ver brevissime petiolia villosis; laminae tenuiler herbaceae, late 2 2 9 „ ■■ 18 „ .. io „ 3 .. „ 11 .. 1* III. Pădurea Trivalea (Argeș), material: 11 ramuri cu 4 frunze cu 6 perechi de nervure 8 i< » 7 „ W 1» 10 „ „ 8 „ țț vt 13 ; 9 » » »» 17 » 10 28 „ 11 „ 12 „ 12 „ țț țț Dacă exemplarele dela Scheiu-Vest și Rădești pot fi luate ca var. moesiaca curat, cele dela Trivalea tind spre numărul perechilor de nervure, spre Fagus orientalis Lipsky. Aceste con- statări duc spre concluzia: „Diagnoza varietății moesiaca tre- buie lărgită în sensul că frunzele pot avea până la 12 perechi de nervure". Genul Quereus Varietățile și formele din genul Quereus, de care ne ocupăm în lista de față, se referă toate la ceea ce am cunoscut până in anii trecuți, sub denumirea de gorun (Quereus sessi- liflora Sal, sau Q. sessilis Ehrhart). Cercetătorii mai noui însă găsind că formele cuprinse în această denumire sunt prea diferențiate, atât sub aspectul lor morfologic, cât și ca răspândire, au făcut din această unitate trei specii deosebite: Quereus polycarpa, Q. petraea și Q. Dalechampii. Descrierea amănunțită a caracterelor care definesc unele din aceste specii — Q. polycarpa — a mai fost dată în această revistă de către unul din autori ’); pentru celelalte este dată de acelaș autor în colaborare cu alt coleg într’un studiu ’) dat 3; P. Cretzoiu: Considerațiuni cu privire la Quereus polycarpa, în Rev Păd., voi. 52, 1940. pp. 698—703, fig- 1—3. 3) Beldie Al. țl Cretzoiu P.: 292 îng, M Fetcuț și F, Cretzoiu spte publicare in Analele ICEF întrucât publicarea acestui din urmă studiu va mai întârzia, pentru mai ușoara orientare a ei- litorilor, am socotit necesar să dăm și în rândurile care ur- mează. caracterizarea fiecăreia din aceste specii. Quercus polycarpa Schur, în Verhandl. Sieben- burg. Ver. Naturwiss. 1851, p. 170. Arbore înalt, cu creșterea ceva mai sveltă decât la Quercus pe- traea, cu coronament globulos. Ramuri glabre. brun-roșietice sau brune- verzui, cu lenticele numeroase, mari și eliptice, muguri alungiți, ovali, treptat îngustați sau obtuzi, glabri, lucioși, rare ori puțin păroși, lungi de 1—1.8 mm: stipule membranoase care, cad de timpuriu. Frunze de mărime mijlocie, groscioare până la pieloase, dispuse reaulat pe ramuri, cu pețioli lungi pana la 3 cm. numai în tinerele mătăsos! păroși Lanuna lungă de 7—11 cm. mai rar până la 16 rin si lata până la ă—7 cm, griuuaă, in configurație otxivn’ă *-au Jat-lanceolatâ, cu bar» asimetrică și de cele mai multe ori cordat-emarginată, spre vârf rotunjită, lobii lamlnet pe ambele părți in mimai de 5—a mai rar In. relativ regulați: sulurile între lobi puțin adânci tata inferioară a lammei la început cu peri L’asd- i-ulați. apm de timpuriu devenind complect glabrâ; tatu superioară de culoare verde-întunecată, lucioasă, cea inferioară mai deschisă, galbenâ- verzuie sau adesea alburie Nervure laterale câte 7—11 perechi, prtiemi- muie. Flori masculine cu pengon 5—7 sectat, pe din afara păros; flori femele capitate, dispuse pe peduneuli comuni lungi de tel mult :i cm. Fi urli: d< obiceiu mei mul.e Ia un loc d aglomerate, câte 2—6. mai rar izolate, dispuse la aXila frunzelor superioare. Cupula cu pereți groși, semisferică, scundă. 15—300 mm largă si până la 12 mm înaltă, eu scuame brune, bine alipite, ascuțite; ghinda ovală, până ia 25 mm lungă Se găsește în Europa S. E. și Nordul Asiei-Mici din Podo- lia și Transilvania prin nordul peninsulei balcanice și munții Sud-Euximiei până în Lazistanul de Vest. In ținutul dc care ne ocupăm l-am găsit: Distr. Muscel: pădurea Rădești pe coaste mai uscate. Quercus petraea Liebl., FI. Fuld. 1784, p. 403. f. platyphylla (Lam.) Schwz., Monogr. d. Eicb., I, 1937, p. 79. Quercus robur a platyphylla Lam., Encycl. I, 1783, p. 717. Arbore înalt, cu tulpina principală străbătând pană la vârf, cu coronamentul închis; ramuri verzi-întunecate, complect glabre, eu lenti- ccle mici, nu prea numeroase și cu muguri banii până la rotunjiți, cam ne B mm lungime, frunze mijlocii până ta mari. îngrămădite spre vârful mjerilur. subțiri, cu peUol svelt, cankHculet, glabru, luni: de 12—24 mm: A Lrein contribuție la cunoașterea flut-el dintre Dunăre și Carpați 293 limbul lung imnă la 16 cm (Sttu chiar nun mult) și lat până la 10 cm. 3ql obturai pan, eliptic-lanceolat. lățimea cea mai mare lu mijloc sau spre carf, la bază scurt cuneat-îngustat sau îngustat-decurent. rare- ori cordai sau emargmat. la vârf lat rotunjit sau brusc-îngustat, lobat cel mull până la 1/2 din jumătatea laminei, până la incis-sinuat-lobat, slinurile înguste sau deschise. Ionii întregi sau sublobați, în unmăr de 5—4 (10). Fața superioară a frunzei verde și puțin lucioasă, fața infe- rioară mal deschisă, in tinerețe eu peri fascîculațî, spre bătrânețe gla- brescente, la axiki nervurelor barbulată Nervure laterale 6—9 (—11). Amenți masculini cu rachis glabru; flori mascule cu perjgon până la bază 3—8-fidat, Perigunul florilor femele scurt-incis, cu 6 lobi triunghiu- lar». Fructe I—5, pe un pețiol comun foarte scurt sau nuli rareori lung până la 2 m. Cupuia înaltă semisferică, subțire, înaltă de 0,6—1,2 cm și 0,8—1,4 cm diametru, cu scuame ovat-lanceolate, păroase, puternic alipite, puțin convexe dar nu gheboase. Ghinda ovat-eliptică, 1,6 -2,5 cm lungă. Se găsește în Europa Centrală și vestica până în Pi rinei; in nord până în Anglia, Islanda, Scandinavia (exclusiv Finlan- da); în răsărit până în Prusia orientală. Polonia de Nord și Vest, România și Ungaria de Vest; la Sud până în Serbia de Nord și Vest, Albania, Italia centrală și Corsica. In ținutul de care ne ocupăm am găsit următoarele forme și subforme: Subf. normalis Schwz., 1. c., 1937, p. 79. La această unitate aparțin exemplarele cu frunze lățite Ia vârf, cu lobi mici și puțin adânci, întregi. Distr. Gorj: pădurea Hobița; vârful Cerchezelor deasupra comunei Peștișani. Distr. Muscel: pădurile Câlceasca, pădurea Fumicoși și Rădești din ocolul Regele Carol I; pădurea Albutele din ocolul Leordeni. Distr. Argeș: pădurea Trivalea, sub Poiana-Păpucești. Distr. Dâmbovița: pădurea Scheiu-Vest. f. 1 a c i n i a t a (Lam.) Schwz., 1. c., 1937, p. 80. Quereus robur B laciniata Lam., Encycl. I, 1783, p 717. subf. lobulosa Schwz., 1. c., 1937, p. 80. Lobii frunzelor spre partea inferioară încăodată sub lobați (fig 2). Distr, Olt: pădurea Gârdocea (lângă Recea). 2H4 Ing. M Peteuț șl P. Cretzoiu Distr. Argeș: pădurea Trivalea sub poiana Papucești. Distr. Muscel: pădurea Rădești. Distr. Dâmbovița: pădurea Scheiu-Vest (ocolul silvic Bu- toiu). Distr. Buzău: fundul Văii Drăgaica . Fig. 2. — Q. petraea f. laciniata si icbulosa ;păd. Gândocea. subf. pinnata (Schn.) Schwz., 1. c., 1937, p. 80. Quer- cus sessilis f. pinnata Schn. Handb. Laubkolzkunde, I, 1906, p. 196. Subformă caracterizată prin lobii frunzelor întregi, nu sublobați. Distr. Argeș: pădurea Trivalea sub poiana Papucești. f. longifolia (Dipp.) Schwz., 1. c., 1937, p. 80. Quer- cus sessiliflora b. lonfifolia Dipp., Handb. Laubholz., 11, 1892, p. 66. A treia contribuție la cunoașterea florei dintre Dunăre și Carpați 295 subf. angustifolia (Zap.) Schwz., 1. c., 1937, p. 80, Quercus sessiliflora f. angustifolia Zap., Consp. FI. Calic., II, 1908, p. 18. Aci aparțin formele cu limbul frunzelor îngust, îngustat spre ambele extremități și cu lobii regulați, întregi. Distr. Argeș: pădurea Trivalea sub poiana Papucești, Distr. Dâmbovița: pădurea Scheiu-Vest. Quercus Dalechampii Ten., Ind. Sem. hort. Neap., 1830, p. 15. f. lancifolia (Vuk.) Schwz., 1. c., 1937, p. 85. Quercus lan- cifolia Vuk.. Form. Querc. Croat., 1883, p. 20. Arbore Înalt cu aspectul celui ele Quercus petraea, dar cu coroana mal neregulată și ramuri mai perpendiculare. Lujeri glabri, cu lenticele numeroase. rotunde si cu muguri inguști și ascuțițî și cu stipele caduce, lineare pană la filiforme. Frunzele nu sunt grămădite spre vârful ramu- rilor, pețiol svelt, lung până la 32 mm, in tinerele alipit mătăsos-păros, apoi complect glnbru Limbul lung eam de 10 cm și lat de 5 cm, alungit sau obovat-lanceolat, cu lățimea cea mat mare deasupra bazei sau la mijloc, la bază triunghiular-îngust, lat-emarginat-subtrunchiat sau rare- ori cuneat-decurent, pe fața inferioară cu peri mici la început, apoi gla- bră, destul de regulat până La neregulat-asimetric-sinuat-lobat sau lobat- pinatuuh sinvrî strimte sau deschise, destul de rar ajungând până la 1/2 din jumătatea !. minei. Lobi 5—7 t-n acutiusculi-ovați până la oblong- lancvo:jp. Întregi sau 1—2 lobulați; vârful frunzei lung îngustat, Nerva- țiune neregulată Rachisul inflorescenței masculine bogat scurt-păros, perigonul florilor ma culc aproape până 1;: buză despicat în 6 lobi triun- ghiular-lanceolați pănr i și lung edilii Fructe 1—3, așezate pe pedun- culi păroși, foarte acarii rau complect sesile. Cupula semisferică-pateli- formă, groasă. Înaltă de OJt-—î.A rai ți de 1,2—1,9 cm în diametru, cu scuame subrombice acu.e, a vârf puberr.lc-velutine, pe dos gheboase. Ghinda oblot , eii"' cF i.=—3 cm luii£X Aria de vegetație a acestei specii este în Europa S.-E din Italia prin Peninsula Balcanică spre N., până la Veneția. Stiria de S., Slavonia, România. Podolia și spre S. până în Siciha și Pind; apoi izolat în Anatolia. In ținutul dintre Dunăre și Carpați. am găsit următoarele forme: Form. Querc. Croat-, 1883, p. 20. Frunze- cu lobi profunzi, simpli, fără lobuli secundari. Distr. Gorj: vârful Ponoarelor și în pădurea Schiteanca (Fig. 3). 293 Ing M Petctfț Și P Cretzoiu Q D;dcchurnph I. îuncifoli» in pAd Sehiteanca Ing. M. Petcuț și P. Cretzoiu 297 Distr. Mehedinți: plaiul Pietriș în poiana „Mica", lângă comuna Glogova. £ pinnatiîida (Boiss.) Schwz., 1. c., p. 85. Quereus sesstliflora var. pinnatifida Boiss, FI. orient. IV, 1879, p. 1164. Fiunze late, pinatlobate, lobi adesea subiobați. Distr. Argeș: pădurea Trivalea sub Poiana-Papucești. Troisieme contribution ă la connaissance de la flore des forets siluees entre le Danube et la chaine des Carpathes meridionales. VrUter Beitrag zur Kenntnis der Waldflora zwischen den Sudkarpalhen und der Donau. Dieser Beitrag behandelt die Quercus-Arten der Serie Sessiliflorae Suwle die Varietat „moesiaca" der Buche. Fur Fagus silvatica var. moe- siaca wird festgestellt dass die Blăter bis 12 Nervenpaare haben konnen. daber muss auch die Diagnose dieser Varietăt denzufolge richtiggestelt werden. Fur die drei Arten der Serie Sessiliflorae der Gattung Quereus (Quereus Dalechampii Ten., Quereus petraea Liebl. und Quereus poly- carpa Schur.) und deren Formen, werden Fundorte mitgeteilt. C O M E N TARII— ÎNSEMNĂRI GREUTĂȚI ÎNTÂMPINATE IN REZOLVAREA PROBLEMELOR TECHNICE FORESTIERE de Ing. I STANEI Pentru rezolvarea problemelor de specialitate, Corpul Sil- vic a luptat cu greutăți, în toate fazele de evoluție ale gospodării noastre forestiere. Fie că efortul făcut n’a fost simultan, fie că nu a găsit înțelegere acolo unde trebuia, în faza actuală mai sunt multe greutăți de înlăturat. Dacă unele din ele ne vin din afară, altele sunt, ca să spun așa, de natură organică. Pe acestea din urmă vreau să le semnalez. Din punct de vedere tehnic, problema de spe- cialitate, ca și problema de matematică, nu poate fi rezolvată, dacă nu este determinată: dacă nu i se cunoaște cu precizie toate datele necesare rezolvării ei. Este drept, că ne stau la îndemână destule date determinate de silviculturile străine înaintate, dar trebue să se țină seamă, că factorul biologic, ne împiedică să executăm lucrări după șablon și că ori cât am căuta sa adaptăm acele date ia situațiile locale, nu o vom putea face întotdeauna, cu destulă precizie. Este drept, că prin în- cercări succesive, corpul nostru silvic a determinat multe din date; dar aceste încercări, individuale, sporadice și fără conti- nuitate, necesită risipă de timp și de bani, uneori fără rezul- tate. Numai când va funcționa în țară o rețea suficientă de Stațiuni de Experimentare, unde încercările se fac continuu și sistematic, se vor putea determina cu precizie datele necesare rezolvării problemelor noastre de technică forestieră. Sacri- ficiul bănesc necesar ființării acestor stațiuni, va fi compensat înzeci., prin evitarea în viitor a greșelilor ce compromit lu- crările. Greutăți Iu rezolvarea problemelor forestiere 299 Caracterul profesiunii noastre fiind de știință aplicată carc urmărește m primul rând rezultate practice, mulți specialiști părăsind băncile școlii nu mai păstrează legătura cu cartea, singura lor preocupare fiind de a acumula cât mai multe cunoștințe practice. Se întâmplă de multe ori, ca aplicând una din cunoștințele practice la unele cazuri, să nu se obțină rezul- tatul dorit și atunci, specialiștii în loc să se plângă de ceiace ar trebui, se plâng dc lipsa de cunoștințe practice. Se uită că factorul biologic, după cum obligă pe medic să trateze bolnavul, nu boala, ne obligă și pe noi, să tratăm nuanța, nu problema. Din cauza factorului biologic problema de spe- cialitate. poate avea atâtea nuanțe, încât ori câte rețete practice ar acumula specialistul, încă se mai ivesc cazuri la care nu poate nplu a nui una din acele rețete. Pregătind rezolvarea practica a probii mei în lumina cunoștințelor teoretice, ea poate fi rezol- vată deplin în orice nuanță a ei. Pentru aceasta trebue să se păstreze continuu legătura cu cartea. Este foarte adevărat, că organizarea serviciului și nece- sitățile lui, nu îngăduie specialistului să păstreze strâns această legătură. Dar trebue se găsească în acest scop o soluție, fie prin funcționarea unor conferințe sau cursuri de perfecționare, la care inginerii silvici să fie chemați prin rotație, fie altfel. Colegiul inginerilor a reflectat în această privință, iar armata are de mult școli de perfecționare, pentru ofițerii ei. Celula de activitate forestieră, care este Ocolul, chemat să culeagă datele necesare elaborării și întoc- mirii programelor de lucru, pe care apoi după verificare urmea- ză să le execute pe teren, cu încadrarea actuală nu poate să facă față cu succes tuturor situațiilor. Pentru că totuși șefului de Ocol i se cere să facă față, — acesta în loc să execute cât poate, dar bine, execută tot, dar mai superficial. Genurile de lucrări pe care este chemat să le execute Șeful de Ocol se pot grupa în două; lucrări cu răspundere mo- rală, esențiale, și lucrări cu răspundere materială, secundare. Pentru că răspunderea materială, administrația o face imediat simțită, Șeful de Ocol este silit să pună accentul pe genul res- pectiv, neglijând lucrările de răspundere morală. Se atrofiază în specialist tocmai ceiace ar trebui să se cultive: simțul răs- pundere! morale. Șbm, că de forurile superioare se cunoaște această situație 300 1 ti g i fi e i 1 Stânei și că se fac eforturi să se mărească contingentul anual de spe- rialișli, dar pentru asta trebue timp. Pană atunci problema in- cadi arilor trebue soluționată cu elementele de care se dispune, printr’o mai judicioasă repartiție a lor. Dacă se urmărește încadrarea serviciilor noastre, se con- stată: că 20°/o din specialiști se găsesc în centrale, că peste 30% din ei se găsesc în Direcții și Inspectorate și că sub 50% înca- drează celulele de activitate; Ocoalele Silvice, Fabrici, etc. Prin lărgirea competinței șefului de Ocol și descentrali- zare, mulți dintre inginerii încadrați în Centrale, Direcțiuni, Inspectorate, vor rămâne disponibili pentru încadrarea Ocoa- lelor. Firește, că un Director Regional, care înțelege ca toate vânzările, până la ultimul ster, să se facă numai cu aprobarea D-sale, va avea nevoe la Direcțiune de un întreg stat major, pentru rezolvarea cererilor ce i se adresează. Prin folosirea inginerilor potrivit scopului pentru care au fost pregătiți, va mai rezulta încă un număr disponibil pentru încadrarea Ocoalelor. Contabilitate, situații statistice, verificări de acte și pre- țurt etc., se pot face de impiegați sub controlul șefilor de Servicii respective Că este bine, ca și aceste lucrări să se facă de specialiști, nu se contestă; dar mai întâi să se organizeze și încadreze complect celulele de activitate Dacă celelalte greutăți semnalate necesită încă timp pen- tru înlăturarea lor, greutățile de ordin administrativ pot și tre- buesc imediat înlăturate Cât de importantă este problema administrativă, care poate ușura, sau îngreuia rezolvarea tuturor celorlalte probleme, rezultă și din cuvintele lui Ford: ,,Din sfera preocupărilor unui conducător de instituție, mai mult de 50% trebuesc să fie preo- cupările de ordin administrativ". Dif^cult^s rencontrees d Vapplication des problemes de t^ehtuque forestiere 11 5‘agit de difficultes d'ordre administrai if: manque de personnet alributiom, etc, UN INTERESANT STEJAR DE CULTURA de C. C GEORGESCU și I MORARfU Quercus polycarpa Schur. var, sublobata (Asch. et Graebn) C. Georg. et I. Mor. In parcul loanid din București se află un exemplar de Quercus polycarpa Schur., specie semnalata și ca spontană din România Arborele semnalat este plantat de circa 40 ani, are o înălțime de 11 m și un diametru la nivelul solului de 30 cm. Tulpina se poate urmări până în vârf, deși în treimea supe- rioară a coroanei se ascute brusc și arată □ formațiune de furcă. Ramurile principale încep a porni de la 30 cm de la sol; ramu- rile inferioare se arcuiază oblic în sus dând naștere la o coroana lățit-ovOÎdă. care ajunge până jos. Determinarea acestui exemplar ne-a pus în măsură a sta- bili o nouă combinațiune aparținând de specia indicată asupra căreia vom da mai jos câteva comentarii. Arborele figurat apar- ține de specia Qu. polycarpa, având caracteristicile acestei spe- cii: lujerii anuali glabri, roșieti ci-bruni, cu lenticle mari, ± lunguețe, mugurii sunt ovoid-alungiți, prelung ascuțiți, vârful bont, lungi de 8—12 mm în partea anterioară slab păroși. Frun- zele sunt variabile ca formă și lobare, dar prezintă caracterele principale ale speciei adică sunt distant inserate, nu confertoid îngrămădite în rozetă la vârful lujerilor, pețiolul lung de 1,4—3 mm, păros în tinerețe, lamina coriacee, la bază cordată sau slab emarginată, fața superioară netedă, fața inferioară mai palidă și spre deosebire de tipul principal cu peri mărunti și fascicu- lați mai ales la unghiul nervurelor, nervurele laterale 7—11. Ghindele stau îngrămădite câte 2—6 la subțioara frunzelor su- perioare, pedunculul 0,3—3 cm lungime, Cupula semisferică, solzii pe dos cu ghebozități noduroase puțin proeminente. I) P. Cretzoiu. Considerațiuni cu privire Ia Quercus polycnrpa Schur Rev Pâd 52. 1940. pg. 698—703. 302 C. C. Georgescu și I. Morariu Forma și lobarea frunzei apropie exemplarul nostru de Quereus sessilis Ehrh. var. sublobata Asch. el. Graebn. Mono- graful speciilor europene de Quereus, Dr. O. Schwarz, arată că exemplarele de cultură din Quereus polycarpa Schur, in mod eronat sunt considerate ca aparținând varietății de mai sus “). In consecință, este cazul ca in specia ultimă să trecem ca o com- binațiune nouă această unitate de cultură. Fig. I — Quereus polycarpa Schur f ^ubiolMta (Asch. et Graebn.) C. Georg. el I. Mnr., din pairul loanid București. Qurcus polycarpa Schur f. sublobata* (Asch. et Graebn) C. Georg. et I. Moi. Quereus sessilis Ehrh. var sublobata Asch. et Graebn. p. p. Syn. IV (1910) 510. Quereus sessilis f. sublobata C. K. Schneider p. p. 111. Handb. Laubh. 1. 197 (1904). Qu. sublobata Kit. p. p. apud Schult. Ost. FI. I (1814) 619. Qu. L o u e 11 ei Petz. 2) Dr. O. Schwartz. Monographie der Eichen Europas und des Mittelmecrgebletes. Rep. sp. nov. regni veg. Berlin (1936). pag. 75. Un interesant stejar de cultură 303 u. Kirch p. p. Arb. Mușc. (1864) 631. Q u. Geltowiensis Hort. pr. p. K. Koch. Dendr. II. 2. pg. 32 (1873). Folia obovata-lanceoJata, eliptica-lanceolata vel eliptica, basi cordata vel emarginata, apicem versus longo ± acuminata, sinuato-Iobata vel levissime sinua ta usque ± integra. Exemplarul nostru prezintă la frunze câteva caractere demne de semnalat: lamina este obovat alungită, spre bază cor- diformă sau emarginată, vârful adesea prelung acuminat și ob- Fig. 2 Lujer vegetativ de la Q. polycarpa Schur. f. sublobata (Asch. et Graeb) C. Georg. ei. I. Moi'. tuz, lobii mici, runjiți, îndreptați înainte și regulat dispuși, dis- părând adesea în treimea posterioară; după felul lobărei s’ar asemănă cu Quereus Hartwissiana, dar numărul de lobi este aci mai mic. Pe acelaș lujer se găsesc frunze lobate până Ia sinuat lobate și chiar întregi. Această formă este de cultură; după datele din litera- tură 3) s’ar fi aflat și exemplare spontane. Prin frunzele sale verzi, polimorfe, frunziș bogat este un stejar de cultură cu efecte deosebite ornamentale și merită ca să fie plantat cât mai frecvent în parcuri. 3) C. Koch. Dendrologie II, 2, pg, 31—32 (1873). Vn interessant chene de culture. CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAȘTEREA FLOREI FÂNEȚELOR DE MUNTE [IV. Corbcni — jud. Argeș] de Ing. AT. HARALAMB După ce a străbătut straturile de gneis de Cozia în care și-a săpat cunoscutele chei, — râul Argeș pătrunde într'o re- giune de dealuii înalte acoperite cu păduri Valea lui, chiar de la ieșirea din chei, se lărgește, la început mai puțin, pentru ca spre Oești—Curtea de Argeș să capete o lărgime neaștep- tată, o adevărată depresiune Aceaștă situație a înlesnit mult popularei» văii. In adevăr, chiar de la ieșirea din chei, satele se țin lanț, abia putăndu-se deosebi unde sfârșește unul și unde începe celălalt. O așa de numeroasă populație era natural, ca prin ocupa- țiunea ei — determinată de regiune — să ducă la defrișarea lo- curilor cele mai potrivite de pe coastele dealurilor- pentru fâ- nețe și pășuni, cele de pe vale fiind destinate grădinilor de pomi fructiferi și culturilor agricole. Corbeni este penultima comună situată în pai tea supe- rioară a văii Argeșului. Altitudinea locului la nivelul apei este de circa 600 m. In dreptul Corbenilor, perpendicular pe firul văii, se des- chide spre Est o ușoară depresiune, care ține din basinul Ar- geșului până Ia Brădet în valea Vâlsanului (afluent de stânga al Argeșului). La cumpăna apeloi dintre cele două basine, de- presiunea are circa 880 m altitudine. Depresiunea este domi- nata în partea din spre Nord de muntele Ghițu a cărei altitu- dine maximă este de 1527 m, iar în partea dinspre Sud de muntele Chieera (1218 m). In marea ei majoritate această depresiune a fost aproape complet defrișată, terenul fiind transformat în fânețe și pa- li Lucrarea a fost prexentaiă )a I. C. E. F Contribuțiuni la cunoașterea florei fănețelor dc munte 305 șuni, care aparțin locuitorilor din satele comunelor Corbeni, Turburea și Brădet. Cea mai mare parte din aceste fânețe sunt îngrădite, pro- prietarii având și câte-o colibă, unde vin să stea iarna când aduc acolo vitele să mănânce fânul, pe care cea mai mare parte, nu-1 transportă în sat. Cu acest prilej se face și gunoirea fânețelor. In generalitatea lor, fânețele sunt curățate de pietre și mărăcini. Vegetația arborescentă, constituită în mare parte din fag, se prezintă sub formă de buchete sau fășii dealungul micilor vâlcele, pe unde se strecoară câte un firișor de apă. Dintr’una din aceste fânețe, care se găsește în apropiere de Corbeni, am recoltat în ziua de 15 Iunie 1942 flora pe care o dani mai jos. Această fâneață este situată la 600—620 m altitudine, pre- zentând un relief ușor vălurat, înclinat spre Vest. Terenul este argilos, compact. Plantele s’au recoltat de pe o suprafață de aproximativ , un ha, evitându-se locurile apătoase cu vegetație caracteristică. Dam mai jos lista plantelor găsite la data recoltării: • * e Fam. Equisetaceae DC. Equisetum sp. Fam. Gramineae Juss. Anthoxanthum adoratum L. Agrostis tenuis Sibth. Briza media L. Dactyiis glomerata 1 Cynosurus cristatus L. Poa frivi:>lis L. Feătuca ovina L. Festuca valesiaca Schleich. Festuca rubra L. F. pratensis Huds. Fam. O rchi daceae Juss. Orchis coriophorus L. Orchis ustulatus L. Fam. Polygonaceae Juss. Rumcx acetosella L. 3 306 At. Haralamb Fam. Car y ophy Ha ceae Juss. Dianthus trifasciculatus Kit. Similar:a graminea L. Fam. Ranunculaceae Juss. Ranunculus bulbosus L. R. polyanthemos L. Fam. Ro s a cea e Engl. Filipendula hexapetala (L.) Gilib. Fam. Leguminosae J uss. Genista tinctoria L, Trifolium montanum L. Tr. repens L. Tr. pallidum W. et K. Lotus corniculatus L. Coronilla varia L. Vicia angustifolia (L.) Reich. Fam, P olyga laceae Juss. Pol'ygala comosa Schk. Fam. Euphorbiaceae Juss. Euphorbia cyparissias L. Fam. V i o 1 a ce a e D. C. Viola tricolor L. Viola arvensis Murr. Fam. Umbelif ere Juss. Carum carvi L. Daucus carota L. Fam. Convolvulaceae Juss. Convolvulus arvensis L. Fam. Borraginaceae Desv. Symphytum officinale L. Myosotis arvensis L. Echium vulgare L. Fam. L a b i a t a e Juss. Ajuga genevensis L. Prunella vulgaris L. Contribuțiuni la cunoașterea tiarei fanețclor de munte 307 Thymus serpyllum (L.) Stachys germanica L. Fam. Scrophulariaceae R. Br. Veronica Jacquini Baumg. Euphrasia montana Jord. Alectorolophus crista galii (L.) M. B. Al. hirsutus (Lam.) AII. Fam. Plantaginaceae Juss. Plantago lanceolata L. PI. lanceolata ss. eriophylla Decne. PI. media L. Fam. Rubiaceae Juss. Galium verrum Scop. Fam. Campanulaceae Juss. Campanula abietina Griseb. Fam. C omposi tae Adans. Achillea stricta Schleich. Chrysanthemum leucanthemum L. Cichorium intibus L. Hieracium auricula L. Leontodon hispidus L. Leontodon danubialis Jacq. Taraxacum offidnale Web. In total deci un număr, destul de însemnat, de 56 plante. S’a remarcat preponderența graminelor, iar dintre acestea Briza media și festucele. Deasemenea, se găseau în număr mare plan- tagineele, iar dintre leguminoase Trifolium montanum. La data când s’a recoltat materialul, vegetația era în su- ferință, în regiune simțindu-se nevoie de ploaie. Din această cauză, fânul a crescut puțin înalt Beitroge zur Kenntnis der flora der Gebirgstviesen. Contributions d t’^tude de la flore des prairies de montagne. Relevee prise d'une prairie situee â Corbeni (dep. Argeș) sur la haute valide de la riviere Argeș en Valachie. PROPRIETARUL SOLULUI Șl VÂNĂTORUL de OTTO WITTING La prima privire s’ar crede, că între proprietarul solului și între vânător n’ar putea exista nici-o diferență mai mare. Și totuși, istoria vânătoarei ne arată, că între ei s’au iscat de multe ori lupte aprige, datorită divergenței intereselor reci- proce. Pe lângă multe interese comune au existat între el — mai ales în evul mediu, până în secolul al 18-lea inclusiv — și multe interese opuse, fapt care se poate constata, într’o măsură ledusă și în zilele de astăzi. Fiind vorba să se alcătuiască o nouă lege de vânătoare, problema aceasta a devenit iarăși actuală. Deaceea, în cele ce urmează, ne vom ocupa de ea, dar în ce privește partea care interesează silvicultura. întrebarea este: cari sunt interesele comune și cari cele opuse, între proprietarul pădurii și între vânător? Răspunsul e simplu: Dacă proprietarul pădurii, în interesul protecției pădurii și în vederea conservării solului, creiază păduri cu esențe ames- tecate și masive lemnoase, cu diferite etaje, dacă în vederea unei exploatări rentabile concentrează tăierea lemnelor la anumite centre, admite exploatarea, faso- natul și transportul lemnelor numai în anumite timpuri, con- struiește drumuri, și deschide poeni, dacă în interesul conservării și legenerării pădurii inter- zice pășu natul în pădure și culegerea fructelor de pădure din locuri plantate, dacă în vederea pazei și protecției pădurii interzice li- bera trecere prin orice punct al pădurii, întreține o pază cât mai severă a pădurii și administrează pădurea după principiile silviculturei modeme, Proprietatea solului ți vânătorul 309 în toate aceste cazuri proprietarul pădurii servește și pro- movează, în mod intens și interesele vânătorului. Dacă însă proprietarul de pădure, în vederea obținerii unui venit sau avantaj momentan, exploatează produsele prin- cipale, secundare și accesorii ale pădurii, fără nici-o restricție, pe toată suprafața pădurii și în tot cursul anului, nelăsând nici- un singur loc, în nici-un moment neturburat, dacă, în urma unei păreți greșite, schimbă esențele pro- prii regiune! și cultivă esențe improprii tegiunei, dacă,. în vederea sporirii câștigului momentan, admite pășunatul și culegerea fructelor de pădure pe toată suprafața pădurii, dacă execută transportul lemnelor pe toate drumurile, în toate anotimpurile, dacă nu face plantațiuni la timp și nu fixează și nu plan- tează locurile sterile, cu un cuvânt, dacă nu administrează pă- durea după normele consacrate de silvicultura modernă, atunci, păgubește în mod grav și interesele vânătorului. Rezultă deci, că o gospodărie forestieră rațională și inten- sivă, condusă după principiile moderne ale silviculturii, pro- movează și ajută și vânătoarea. Dacă, față de cele de mai sus, cercetăm interesele spe- ciale ale vânătorului, putem constata următoarele: Dacă vânătorul, în interesul conservării calității vânatu- lui .și a biotopului, nu admite decât un efectiv restrâns al vâ- natului, în raport cu suprafața și capacitatea4 biologică a so- lului, dacă, în vederea echilibrului natural, oprește înmulțirea unilaterală a vânatului util, sau a vânatului răpitor și stri- cător, dacă, în vederea cultivării și promovării vânatului, sta- bilește locuri de refugiu pentru vânat, unde orice mișcare și orice sgomot este interzis, dacă, în interesul exercitării raționale a vânătoarei, cons- truește poteci și cabane de vânătoare și întreține o pază severă și bine organizată, atunci, el nu dăunează de loc interesele proprietarului de pădure, ci le promovează, în mod direct și indirect, prin ridi- carea valorii terenului de vânătoare. 310 O 11 o Witting In schimb, toate măsurile luate de vânător cu nerespec- larea principiilor sănătoase și raționale ale vânătoarei (de exemplu înmulțirea vânatului peste capacitatea biologică a te- renului, sau unilaterală) păgubesc și interesele proprietarului de pădure. Din cele ce preced reese cât de mare este apropierea și identitatea de interese (adevărate) ale celor 2 ramuri de cul- tură națională (silvicultură și vânătoare) și cât de ușoară este armonizarea și coordonarea lor, neprezentând nici o problemă complicată. Există însă un punct, unde interesele proprietarului so- lului" (aci se poate generaliza problema pentru toți proprietarii solului) și cele ale vânătorului, sunt, de multe ori, în contra- zicere flagrantă, și anume la arendarea dreptului de vânătoare. La arendarea dreptului de vânătoare, proprietarul solului poate să aibe 2 feluri de puncte de vedere: sau urmărește veni- tul cel mai mare momentan, sau privește în viitor și caută un arendaș corect, care garantează conservarea și promovarea vâ- nătoarei. In primul caz, proprietarul pretinde o arendă anuală cât mai mare și un termen scurt de arendare, pentru a avea oca- zia de a mai putea spori arenda, fiind totodată și în contra pre- lungirii contractului. In al doilea caz, centrul de gravitate cade pe calitatea arendașului, și anume pe corectitudinea și meritele lui, cari sunt criterii hotărîtoare la alegerea lui. In acest caz din urmă, proprietarul nu pretinde arenda anuală maximă, admite bu- curos un termen lung de arendare și aprobă cu plăcere pre- lungiri de contract. Față de aceasta, în primul caz, interesele vânătorului sunt diametral opuse cu interesele proprietarului, în al doilea caz interesele vânătorului coincid cu interesele proprietarului întru- cât vânătorul, în general, urmărește o arendă redusă, un ter- men lung de arendare și posibilitatea de a putea prelungi con- tractul. Care este modalitatea de coordonare a celor 2 interese opuse? Pentru arendarea dreptului de vânătoare există 2 feluri de arendare: licitația publică, sau arendare prin buna învoială. Proprietatea solului 31 vânătorul 311 Dacă, ca modalitate de arendare, am admite, prin lege, numai Licitația publică, s’ar proteja, unilateral, numai intere- sele proprietarului, care pretinde arenda maximă, și s’ar pe- riclita interesele vânătorului, care nu în arendă, ci în instala- țiuni și cheltueli vânătorești (onorariul paznicului, etc.) dorește a investi sume mari, ridicând prin aceasta valoarea terenului. Dacă am admite numai arendarea prin bună învoială, am păgubi interesele proprietarului și am proteja, unilateral, in- teresele vânătorului. Este deci necesar, a se prevedea în lege ambele feluri de arendare, însă cu un anumit corectiv, în vederea armonizării și coordonării intereselor ambelor partide. Corectivul ar fi următorul: 1) La licitația publica forul suprem de vânătoare să aibă dreptul corecțional, de a alege între ofertanți. 2) La arendarea prin bună învoială, arendarea să se facă cu prețuri proporționale, obținute la terenuri similare și nu- mai cu aprobarea forului suprem de vânătoare. 3) Prelungirea să se acorde numai în anumite cazuri, nu- mai odată, și numai pentru un anumit timp, cu arenda stabi- lită în raport cu prețurile obținute la terenuri similare. Aplicându-s? și legiferându-se aceste principii, s’ar asi- gura atât intev :? le proprietarului solului, cât și cele ale vâ- nătorului, promovându-se totodată și interesele generale ale vânătoarei însăși. Le propriitaire du sol et le chasseur. Le moment ou le proprietaire du sol et l’adjudicataire du droit de chasse se mettent d’accord qu’ills fassent une bonne culture et une nstionnelle exploitation de la foret et du gibier. ne peut pas intervenii* aucune dispute serieuse entr’eux. Toutefois, il y a un point ou les interâts du proprietaire du sol et ceux du chasseur deviennet, dans la plupart des cas, en flagrande contradiction: le prix et le delai de l’adjudication. L’auteur du present artide propose Jes modaJites â adopter par La „Direction de l’economie du gibier*' pour qu’elle puisse reconcilier les deux interets poposes. INTERNA G PășunatuJ in păduri. Ri‘2<>lut:a d-lui mareșal I Antoncscu, Conducătorul Statului, pri- vitoare hi interzicerea pășunatuiui în păduri, a adus multă ușurare în suîletele celor puși să le gospodărească. Prin aceasta se retează scurt pofta profitorilor și chtar a unor organe neforestiere, care sub oretexlul secetei sau a) inundațiilor forțează. cer sau îndeamnă sa se obțină pă- șunalul vițeii» în păduri Problema a fost îndelung îi repetat desbâtută. Cum era și natural, rezoluția mai sus pomenita a condus >a o reulare a discuțiilor necesare pentru lămurirea marelui public. Astfel au fost public ale in decurs, de o lună de zile opt articole, în diferite gazete dm Capitală sau dm provincie și anume: trei in Cu- rentul (8 VI IO VI, 14.Vii semnate de d-l Ing Cezar Cristea. iar cele- lalte •— ncsemnatc in rnivwsul (^ V), Argus (4.VI). Poporul (27.V). Gazeta Transilvaniei (31 V) *: Țara Sibiu (11.VI). Trebue să ne bucure că fumurile respective au fost publicate in gazete diferite, răci in felul acesta ia cunoștință un număr cât mai mare d» edituri. ® Aprovizionările cu lemn. In afară de problema pășunatuiui în păduri și de dările de seamă asupra desbaterilor Adunării generale a Soc. Progresul Silvic, care a avut loc la sfârșitul lunci Mai, — ziarele. în special cele bucureștene, s’au preocupat în mod cu totul insistent de problema aprovizionării cu lemn de for. Aproape nu trece zi ca să nu se publice câte ceva în această privința. Odată cu aceasta s’au dat publicității și diferitele decrete-legi, re- gulamente și decizii privind, exploatarea, transportul, depozitarea și comercializarea lemnului. Ol de cherestea și cel necesar fabricilor de ce- luloză. au format deasemenea pievvupări speciale. Problema combustibilului privită in general, a adus în discuție și folosirea gazului metan cu scopul de a înlocui lemnul de Ioc. Flecare din ziarele ma: de seamă ale Capitalei a publicat câte ceva în această pri- vință. iar „Curentul' a Intrepom o întreagă anchetă. Cronica Internă 313 • Alte ecouri provocate de Adunarea noastră generală. Ca niciodată, par ra. Adunarea noastră generală anuală nu a avut mal mult răsunet ca anul acesta, in opinia publică. Poate amintirea dureroasă a dificultăților de aprovizionare cu lemn de foc, din iarna trecută, să fi făcut să se dea pădurilor .în acest an o atenție deosebită Dintre articolele scrise in legătură cu vele discutate de noi. merită In deosebi, o relevare, ce) scris în ziarul Timpul (1.VI.1942) de d-l prof. L Simionescu, președintele Academiei Români:, șt membru de onoare al Societății noastre. care a tinut să ne onoreze cu prezenta Ia ședința de deschidere. Intitulându-i ..arborele se rasbună *. d-sa începe prin a spune des- pre cuvântarea d-lui prof M Drăcea, președintele Societății că a fost „o apoteoza” a pădurii, dar și o tânguitoare plângere asupra stării în care au ajuns pădurile*'. După ce releva cuvântarea d-lut ministru Pană care a impresionat tonul așezat, fără emfază, a bunului gospodar, prin descrierea so- bră a realităților dureroase” constatate în călătoriile de inspecție din țară. d-I prof. I Simionescu, adaogă și d->a câteva impresii dureroase culese din călătoriile făcute prin codri: Hăriâului și pe valea Taslăului, pentru cu să conchidă: „Nu există coli din țară, in care să nu se vadă nepermisa urmă a lăcomiei, cu care s’au doborît pădurile, în deosebi in ultimii 20 de ani" Arată apoi poziția pe care u avem azi în urma tăierilor dezastruoa- sr făcute in deceniile trecute, pentru ca să repete — consecința acestei neehfbzuințc — ceea ce a spus d-l ministru A. Pană: „In toată țara am văzut dealuri spălate 1 că s’a plantat în cursul anului 1942 o supartații de 2.494 ha pe terenuri degiadate (1116 ha), în păduri eomunole (565 ha), în perdele de protecție (499 ha) și în zone militare (315 ha). Plantațiunile executate dealungul șoselelor sunt deasemenea men- ționate activitate pe care noi am relevat-o într’o cronică anterioară din revistă, r.impaiaa contra Limantriei, a dus la strângerea a 5215 kg ouă. Nimicirea ciorilor constitue, la rându-i, una din preocupările Inspecto- ratului In această privință, au fost împușcate 14370 ciori, au fost omo- rîți 10227 pu>. ș; au fost distruse «481 cuiburi cu 8278 ouă. Nu se scapă dm vedere să se arate. însfârșit, activitatea și realizările pe tărâm vânătoresc, • Conferința profesorului Dr. (1. Gassner. In cursul luncă funie a c. pruf. german G. Gassner a ținut la București doua conferințe tratând despre 1 Neuere Untersuchungen uber Steinbrand und steim rn dbe- kaempfung. (Cercetări noi asupra miilurci și combaterii fb 2 ) Die Jahresringentwicklung der Baume als Gtundlage unserer Kenntnise des Khmas. Dargestelit auf Grund eigener Untersuchungen in Anatoiien. (Dezvoltarea inelelor anuale de creștere ale copacilor ca temeiu pentru cunoașterea climei. Expunere pe baza cercetărilor per- sonale din Anatolia). Conferințele sau ținut sub auspiciile a patru instituții: pe deo- parte, Facultatea de Silvicultură și I. C. E, F.-ul, iar pe de altă parte Facultatea de agronomie și 1 C. A. R -ut. 316 C ronica in ternă Prima conferință s’a ținut în ziua de 23 Iunie în amfiteatru! Institutului de cercetări agronimice (I, C. A. R.), iar cea de a doua, la 24 Iunie in sala de conferințe a Societății Progresul Silvic, Redăm, mai jos. cuprinsul pe scurt al conferinței ținută la Pro- gresul Silvic. Cercetările comunicate in conferință au fost făcute intre anii 1937- 1939 în Anatolia, in colaborare cu profesorul Christiensen. Ele se referă la reconstruirea < Urnei pe buza desvoltării inelelor anuale la arbori. Aceste cercetăn. conferențiarul le denumește Dendroclimato- l o g i e. Cercetările au fost făcute la diferite specii de Pinus din Ana- tolia. Ir* acest scop s’a imaginat o metodă specială prin care bucăți de lemn au fost tăiate, șlefuite și preparați* în așa fel, încât să se poată face observațiuni pe ele. Foarte importantă este înlăturarea diferitelor surse de erori, între care este mai ales vătămarea arborilor prin tăerea nemționalâ a ramurilor laterale, tăere des întâlnită în Anatolia. Este de asemenea importantă influenta diferitelor condițiuni locale care tre- buusc sâ fie cunoscute pentru a nu se ajunge la concluzii false Spre ex.: copacii din locurile umede nu arată influența condițiunilor de pre- cipitație sau uneori o arata în mod inexact, Trebue de asemenea să se in seamă că intensitatea de creștere a «opacilor variază foarte mult în raport cu vârsta. De aceea s’a dovedit că nu se pot folosi măsurătorile absolute, ci numai vilonle relative care dau posibilitatea să se ajungă la stabilirea mvdiiloi țientru copacii dintr’o anumită regiune. S’au cercetat in total 76 arbori distribuiți în 16 localități deose- bite din centrul Anatoliei, Vârsta mijlocie a acestor copaci varia între 150 până la peste 3iKi uni Un pm avea chiar vârsta mai mare de tutu ani Partea cea mai importantă a conferinței se referă la corelația dintre condițiunile de precipitație -i desvoltarea inelelor de creștere anuală Centrul Anatoliei aparține nelndoelnic țărilor în care apa se găsește in minimum și in consecință influențează în mod hotărîtor desvoltarea inelelor do creștete anuală Aceasta nu se întâlnește in ță- rile nordice unde tempera tu:'.v este factorul hotărîtor. Corelația dintre condițiunile de precipitațiune și desvoltarea inelelor anuale de creștere este în așa fel stabilită, încât curbele de precipitație sunt puse în com- parație cu curbele lemnului de primăvară, de toamnă, a lemnului total șl valoarea lemnului. Valoarea lemnului este calculată de cantitatea lemnului de primăvară luat ca unitate de măsură a valorii totale Lem- nul de toamnă fiind mai des. nu poate fi valorificat cantitativ exact, pentru determinarea lemnului total. Corelația prezintă o concordanță perfectă intre dc.-voltarea ine- lelor de creștere anuală și precipitațiile din iarna șt primăvara Preci- pilațiiîe din vară șt toamnă, sunt atât de reduse. încât ele nu exercită nici o influență. Foarte important este faptul ca precipitațiile din iarnă :uni acelea care influențează in prima linie lemnul de toamnă; preci- pitațiile din primăvară influențează desvoltarea lemnului de primăvară Aceasta se explică prin faptul că numai precipitațiunfle din Iarnă pă- Cronica internă 317 trund în stratele mai adânci ale pământului in cantități apreciabile și pot fi folosite de către arbori, în timpul verii, la formarea lemnului de toamnă (Spătholz). Concordanța dintre precipitațiuni și creșterea copacilor este cu atât mai buna, cu cât localitatea unde cresc copacii studiați se găsește mai aproape de o stațiune meteorologică. Prin aceste cercetări se aduce dovada că din cunoașterea desvoltării inelelor de creștere anuală am putea să tragem concluziuni asupra precipitațiilor din ultimele secole. In adevăr, determinarea anilor secetoși pe baza desvoltării inelelor de creștere anuală concordă foarte bine cu datele istorice privitoare la anii catastrofali de secetă din Anatolia. In ultima parte a conferinței se dă ca exemplu perioada 1881— 1SS2 in care în toate cele 16 localități ale întinsei (40.000 km2) regiuni cercetate, anul 1887 a fost dovedit ca cel mai greu an de secetă. Ani răi au fost de asemenea — deși nu în aceiași măsură — anii 1882, 1895 și 1890. Rezulta că prin cercetările dendroclimatologice ale copacilor se poate avea o vedere exactă asupra condițiuniior de climă din perioadele anterioare, din care nu avem la dispoziție date meteorologice. Mai rezultă dc asemenea că prin astfel de cercetări se pot stabili măsurile pentru a diminua influența anilor de mare secetă. • Căminele culturale la lucru forestier. Intru cronică precedenta (Nr. INIMII am arătat mâna de ajutor pe care m-o dă Fundația culturală Regele Mihai I prin articole de îndemn jx* Care le publică în publicațiile sale periodice: Albina și Că- minul Cultural, precum șî activitatea pe teren de natură forestieră desfășurată de cârmni'le culturale. In numărul 4—6/1S42 d-l Ing. A Rusii nr informează asupra unei norii laturi a activității câtorva cămine . ullinale și anume aceia din domeniu! exploatărilor de poduri pentru satisfacerea nevoilor în lemn de foc ș; transportarea Iui dir- pădure la depozbe sau la domiciliu Fun- dația a dat 0 circulara (Nr Jti32Ș din Jl.XllHl) către toate Căminele culturale, cărora Ir cete să se puie la dispoziția autorităților silvice și .proprietarilor 'ic păduri, luuic puierse satelor, comunelor și orașelor. D-l Ing- Rusu citează t oritribvfla lâlmva cămine în această privință. Deasemenea, mvruă să menționăm că in Instrucțiunile pentru orga- nizarea Căminelor Culturale in timp di răshniu, prin care se coordo- nează puterile satelor si orașelor in toate laturile de activitate, cca sil- vică nu lipsește Ai. Haralamb EXTERNA • Dela Unguri. 1) Pentru valorificarea lemnului din părțile transilvănene, s'a plă- nuit o mare fabrică de distilai, cu concursul Statului. 3) Problema aprovizionării cu lemn de foc a luat o astfel de am- ploare. încât o adâncă intervenție din partea Statului s’a făcut trebui- toare. Producătorii sunt îndatorați să comunice Ministerului Agriculturii, cantitățile recoltate. Acesta hotărăște asupra distribuției și transportului cantităților anunțate. Importul și exportul lemnului de foc depinde dt aprobarea aceluia? minister. 3) Prețul lemnului în general, este dirijat, cu meticulozitate de Comisarul Prețurilor Matura aceasta s’a luat cu începere dela 20 luhe 1041. (După Z. f. Wfw., 1X/T9). (2W • Economia forestieră in Turcia Noua. Spiritul de inoire și de progres rapid al Turciei Noui se manifestă tot atât dc viguros în câmpul economiei forestiere, ca și în celelalte câm- puri ale vieții publice. Cu prilejul sărbătoritei primilor 15 ani ai regimului republican, a fost pubhvatd o dare de seamă, din care redăm cele ce urmează, cu pri- vire la economia forestieră O primii grije a noii guvernări a fost de a se creia cadrul legal de viață al economiei forestiere. Astfel e emisă, nemijlocit, după luarea frâ- nelor guvernării legea cu nr 504. împlinită prin mai multe legi parțiale. Astăzi legislația respectivă constă din legea nr. 3116 din 8 Februarie 1937, împlinită prin legea nr. 3444 -Legiferarea aceasta bogată a fost im- pusă de către evoluția rapidă a lucrurilor. Preocupările acesteia sunt de a creia condiții cât mai potrivite de desvoltarea economiei forestiere, în sine, fără să se aducă vătămări intereselor agricole. Pe temeiul ultimei legi, a fost instituit serviciul de pază militarizat și totodată s’a reorga- nizat și Administrația forestieră. O atenție deosebită a fost dată învățământului forestier. Cel supe- rior a fost reprezentat, până în 1934, de către o școală superioară, trans- fonnată. apoi. în facultate a Școlii superioare de Agricultură dela An- kara. Intre 1923 și 1935, au fost diplomați 166 silvicultori, iar In cei 3 ani următori. 68 inginen silvici. Desvoltarea lucrurlor este In plin mers, tiind prevăzute mfeuri de creștere a studenților anuali la 1 rușinoase și 47% foioase. Intre rășinoase predomină molidul, iar între foioase, fagul. Există si valoroase păduri »k stejar, etc Industria lemnului e bine desvoltatâ și produce diverse mărfuri pentru export. în valoare de mai bine de l miliard o>r slovace anual Din producția acestor fabrici, mimai 15—20% se consumă în țară res- tul merge la export. Există 300 fabr. de cherestea, din care 300 cu 1 gater. 94 cu 2 gatere, 27 cu 3, 12 cu. 1 și 10 cu mai mult dc 4 gatere; ele prelucrează anual 1.6 mit m4. Ad-ția pădurilor Statului posedă 18 fabr, din care exploatează in regie 11 Fabricile do celuloză, hârtie, carton, produc anual 150.000 tone celuloză. 62.000 tone hârtie și ’O.OOO tone pastă de lemn Din hârtia produsă, aprox 80% se exportă. Măi sunt și 2 uz.ne pentru destilHrcn lemnului, care prelucrează anual peste 2O0.MO m3 lemn de fag Posibilitățile de viitor al»- industriei forestiere slovace sunt mto, ncoarece. încă de mult timp s'a pus ordine în exploatări, netaindu-sc decât cantități corespunzătoare creșterii anuale. D. A. S (după „S. E.-Echo”, Mai 1942), CRONICA CYNEGETICA • Expoziție românească volantă de vânătoare în Germania. Mult a suferit țara noastră din pricină că nu am fost cunoscuți de străinătate așa cum suntem. Am fost chiar rău cunoscuți. Vecini de ai noștri au avut grijă să ne denigreze — și aceasta nu fără interes — iar noi ne-am mulțumit să constatăm și să afirmăm că dreptatea este cu noi. Dreptatea este un lucru prețios, dar ea nu vine aproape nici- odată singură Ia cei ce o are. Trebuie să și lupți pentru a-ți impune dreptatea. Cu scopui de a ne i'ace cunoscuți, Ministerul Propagandei Națio- nale pregătește 0 expoziție volantă în diferite orașe ale Germaniei, ex- poziție care să cuprindă tot ce are mai caracteristic țara în materie de artă, știință, economie. Nu va lipsi nici o secție a vânătoarei. In acest scop, Direcțiunea Economiei Vânatului a adunat din țară materialul cel mai prețios, pe care îl va complecta cu piese de valoare dela Muzeul de vânătoare din Capitală. Fauna bogată a țării noastre în specii și de o calitate excepțio- nală, suntem siguri că va face o excelentă impresie în Germania, care are un mare număr de vânători cu rafinate gusturi cynegelice. (26) • A. V. 1. S. Iași. In cronica precedentă am semnalai cititorilor înființarea Socie- tății de vânătoare A. V. I. S-Bacău. Ne vine acum știrea că la 24 Martie a. e. a avut loc în Capitala Moldovei ședința de constituire a Societății de vânătoare A. V 1 S.-Iași. Un număr de 22 membri fondatori au ținut să fie prezenți la punerea temelie’ acestei nou! organizații cynegelice a inginerilor sil- vici. Numărul mare de membri fondatori atât la A. V. I. S.-Bacău cât și la A. V I S-Iași este o dovada a interesului pe care colegii noștri îl manifestă pentru nobila îndeletnicire de vânător. Ajunge o inițiativă pentru ca uiți să răspundă cu bucurie. Comitelui de conducere s'a constituit astfel: Președinte: Ing silv. Alex Ștefunescu Vicepreședinte: Ing silv V. Teofânescu. Secretar1 Ing D R. Marinescu Casier Ing N Caliniuc. Membru consultant: Ing. Mironescu Grigore. Cenzori Ing. Vasule Hamagea si VasUe Palade. Felicităm pe D-l mg. insp. g-1 silvic Al Stefănescu inițiatorul dela Iași și urâm tinerei Societăți spor la munca. 4 322 Cronica cynegetică Nădăjduim că in curând vom putea semnala tot în această cro- nică și înființarea A. V. I, S.-ului Constanța. (27) • Premii pentru studenții Facultății de Silvicultură din Bucu- rești. Direcțiunea Economiei Vânatului a pus la dispoziția Facultății de Silvicultura o sumă de 120.000 lei din „fondul vânătoarei1’ cu scopul de a stimula studenții in adâncirea cunoștințelor cynegetice. De acord cu Direcțiunea Economiei Vânatului, Consiliul profe- soral al Facultății a hotărit să înființeze opt premii constând din arme de vânătoare. S’a aprobat și un regulament asupra criteriilor după care se vor decerne premiile. Criteriile sunt în rezumat: Media dintre nota obținută 1a cursul de vânătoare și nota ce se va da la o lucrare scrisă de vânătoare pe care studentul o va întocmi ca rezultat al prac- ticei de vară. S’au luat măsuri pentru cumpărarea armelor. Direcțiunea Economiei Vânatului a avut o fericită inspirație atunci când a ținut să încurajeze studenții în adâncirea cunoștințelor de vânătoare. Față de cuantumul salariului unui inginer începător, pus — și astfel — în fața multor greutăți la început de carieră, cumpărarea unei arme de vânătoare în valoare și numai de 15- 20000 lei, constituie o grea problemă. Trebuese am de renunțări la unele plăceri pentru ca adunând ban cu ban să poată cumpăra o armă. Nu este deci de mirare dacă mulți colegi încep târziu să practice vânătoarea. De aceea, gândul t-ă ar putea pleca încă de pe băncile școalei cu o armă de vânătoare, va stimula desigur pe ori care student, să depună toate eforturile pentru dobândirea premiului. Sacrificiu! bănesc făcut de Direcția Economiei Vânatului va da roade, pentru că tinerii ingineri încadrați sincer în opera de ridicare a vânătoarei, vor fi de un real folos lumii vânătorești. (28) • O frumoasă monografie a ursului carpatin. „Moș Martin" sau „Moș Niculae" cum i se spune ursului nostru în diferite regiuni ale țării, nu este încă bine cunoscut. Taina învăluie nu numai unele din obiceiurile sale, ci discuția se întinde și asupra cunoașterii lui din punctul de vedere al siste- maticei: avem două sau numai o singură specie de urs la noi in țară? Observarea, examinarea cât mai multor exemplare de urs, singura care ar putea duce la limpezirea problemei, este grea pentru că — din nenorocire — avem puține exemplare din acest uriaș, cel mai mare și cel mai puternic răpitor dela noi. Revista „Carpații" a luat inițiativa punerii în discuție a acestei chestiuni. O prețioasă contri- buție aduce colegul nostru D-l Inginer silvic Pavel Goanță, din serviciul Comunității de Avere din Caransebeș, prin articolul publicat în nu- mărul 2/1942, al „Carpaților". Sub formă de monografie, colegul Goanță a adunat la un loc o mulțime de cunoștințe despre urs, pe care — după cum însuși măr- turisește — le-a adunat fie din experiență fie din lucrări de specia- litate. Ori ce vânător pe care-1 interesează cunoașterea ursului, va Cronica cynegetică 323 găsi în articolul D-lui Goanță o monografie scurtă, dar aproape com- plectă. (28) • Administrarea vânătoarei in Basarabia. Este știut că în Basarabia se experimentează acum o nouă formă de administrație, ale cărei caracteristici dominante sunt descentralizarea și activitatea pe teren. In materie de vânătoare, Guvernământul Basa- rabiei a dat ordonanța No. 28 din 15 Decembrie 1841, care stabilește următoarele norme: Art. I. — Direcția Economiei Vânatului are corespondent în Ba- sarabia, Serviciul Vânătoarei din Subdirecția Regimului Silvic. Art. 2. — Atribuțiunile acestui Serviciu sunt: a) îndrumarea și controlul vânătoarei in Basarabia; bl El aprobă: Constituirea de Societăți de vânătoare (conform art. 71 din L.O.V.); Contractele de arendarea terenurilor de vânat; c) El numește: Inspectorii, subinspectorii și paznicii publici onorifici de vână- toare (conform art. 66 din L o. V.); d) El urmărește și controlează aplicarea Legii pentru protecția Vânatului, cum și toate Regulamentele, Deciziile, dispozițiunile etc., ce le va primi dela Direcția Economiei Vânatului. In continuare ordonanța prevede înființarea unei comisiuni jude- țene cu sediul la serviciul silvic județean, fixându-i și atribuțiunile, apoi inspectorii județeni și inspectorii de plasă. Clasifică terenurile de vânătoare, stabilește norme de arendare ș. de plata arenzilor și în fine dă îndrumări asupra procedurii de urmat la eliberarea permiselor de vânătoare. (30) • Primenire în rândul inspectorilor județeni. O primă consecință a punerii în aplicare a noului regulamentt de serviciu al organelor onorifice de vânătoare din exterior, a fost revi- zuirea inspectorilor de vânătoare județeni. Intr'adevăr, noul regula- ment prevede alte criterii de numire, deci o revizuire era necesară. Comisiunile instituite pe lângă fiecare Prefectură de iudet cu scopul de a face propuneri, s’au întrunit și au făcut propuneri, pe care Consiliul superior al vânătoarei le-a examinat. In multe locuri au fost menținuți vechii inspectori de vânătoare, în altele însă au fost înJocuiți. Prin Deciziunea Ministerială No. 6802 din 5 Mai 1942 au fost numiți 27 inspectori județeni între care figurează și doi ingineri silvici: D-l Eugen Zehan ia Târnava Mare și D-l Vasile Spiridon la Tecuci. După informațiunile ce avem, sunt singurii ingineri silvici inspectori de vânătoare județeni, în noua organizare. (31). 324 Cronica cynegetică • Direcțiunea Economiei Vânatului caută Ingineri silvici pentru a fi trimiși în străinătate pentru specializare. Vânătoarea românească trebuie să treacă dela forma, in multe privințe empirică, la alta așezată pe temelii solide, științifice, Multe probleme își așteaptă deslegarea, iar pentru aceasta, prima condiție de reușită o constitue elementul om bine pregătit. Desigur multe lucruri pot fi văzute în țară, în laboratorul vast al naturii, dar acest sistem reclamă timp îndelungat, osteneală și bani. Pe de altă parte, cunoștințele se fixează mult mai bine atunci când vezi contrastul între ceea ce știi ia tine acasă și ceeace vezi în altă parte. Direcțiunea Economiei Vânatului pune la dispoziție două burse ne câte 100.000 lei fiecare, în scop de specializare in străinătate (Ger- mania sau Elveția). Candidați! trebue să fie ingineri silvici cu cel puțin 5 ani de practică silvică și pe cât posibil vânători cu experiență. Ple- carea ar urma să aibă loc in cursul Junei Octombrie a. c. Durata stu- diilor în străinătate va fi de 5—6 luni. Programul va consta din audie- rea de cursuri și mai ales vizitarea câtorva terenuri de vânătoare bine gospodărite. De asemenea, Direcțiunea Economiei Vânatului caută doi in- gineri silvici pentru funcțiunea de șefi de servi- ciu în serviciul central din București.- Prin urmare este vorba de o funcțiune de birou. Gradul să fie — de preferință — inginer șef, cel mult ing. subinspector silvic. Salariul va fi al gradului din corp, plus eventualele indemnizații pentru activitate excepțională. Atât pentru primul caz (specializarea în străinătate) cât și pentru al doilea (serviciul central), amatorii urmează a se adresa pentru lămu- riri Direcțiunii Economiei Vânatului, București Str, Polonă No. 8 (32) ® Bugetul „Fondului de Vânătoare*'. Legea noastră de vânătoare prin art. 98 a creeat un „(ond de vânat". Scopul urmărit este, ca din suma ce se încasează, să se execute lucrări de interes general în materie de ocrotirea vânatului. Cu alte cuvinte, ceea ce nu poate face vânătorul luat ziolat, face oficialitatea vânătoreascâ din acest fond alimentat de diferite venituri adunate din întreaga țar';. Tn afară de fondul administrat de Direcțiunea Vânătoarei, mai există un altul numit „contribuția vânătorilor**, compus — :n acest an — din suma de 490 lei la fiecare permis de vânătoare — și care la un număr de 40.000 permise de vânătoare pe întreaga țară ar da un total de cca 15 milioane lei. Pentru administrarea acestui fond, for- mula la care s’a oprit Direcțiunea Economiei Vânatului a fost aceea de a se încredința administrarea, Uniunii Generale a Vânătorilor cin Ro- mânia (U. G. V. R). In ședința comună dela 27 Aprilie a. e. a Consiliului superior al vânătoarei și a Consiliului U. G. V. R. s’a discutat și aprobat bugetul acestui fond. O sumă de 12% se pune la dispoziția U. G. V. R., iar Cronica cynegetică 325 restul de 88% se va întrebuința de Direcția Economiei Vânatului pentru scopuri de interes general, in conformitate cu bugetul aprobat. Din cele peste 24 articole ale bugetului, reținem câteva poziții mai importante: a) Câte 5000 lei lunar indemnizație inspectorilor de vânătoare județeni. b) Pentru formarea personalului inferior de specialitate (școală pe teren) cca 2000 lei de persoană pe lună, în total 700.000 lei c) Burse pentru specializare: 1. In țară pentru studenții silvici 90.000 lei; 2. In străinătate: pentru piscicultura în apele de munte 70.000 lei, iar pentru 2 ingineri, câte 100.000 lei, în total 200.000 lei. d) Premii pentru descoperitorii delictelor de branconaj la cerb, capră neagră, dropie și lostriță 250.000 lei. e) O poziție importantă din buget o formează salariu) paznicilor a 10 posturi speciale pentru paza regiunii de cerbi din Carpați. (33) • Instrucțiuni de serviciu pentru inspectorii de vânătoare ju- dețeni. Direcțiunea Economiei Vânatului cu ordinul circular No. 6512 ain 28 Aprilie a. c. trimis inspectorilor de vânătoare județeni, dă acestora instrucțiuni amănunțite asupra programului de lucru pe care trebuie să-1 desfășoare în cadrul regulamentului de serviciu de care am vorbit mai sus. Luarea în primire a serviciului se va face în prezența șefilor de servicii silvice județene. După ce atrage atențiunea asupra necesității de a se elimina co- poii de pe terenurile care conțin cervidee, după ce le cere să reducă numărul Societăților de vânătoare la cca 2 de fiecare plasă, ordinul obligă pe inspectorii județeni să înainteze un raport anual asupra acti- vității desfășurate și asupra situației vânătorești din județ. (34) • Acțiunea pentru salvarea lostriței. Ceeace este jientru vânător — cerbul, vânat plin de farmec și de satisfacții, este pentru pescarul sportiv lostriță peștele, cu ade- vărat de elită, Din nenorocire această specie este pe cale de dispariție, in afară de râul Bistrița, singur Ceremușul mai conține lostrițe, dar pentru noi prezența sa aci nu prezintă importanță, dat fiindcă este vorba de un râu de graniță, deci ne revine nouă abia jumătate din lățimea apei, încât nici ocrotirea și nici exploatarea nu se poate face rațional. Ră- mânem așa dar cu lostriță din Bistrița. Din cauza pescuitului abuziv și a lipsei de ocrotire, soarta lostri- ței pare a fi pecetluită. Alarma a dat-o D-l Al. Brătescu-Voînești. Mă- surile luate de oficialitate în ultimul timp prin înființarea câtorva 326 Cronica cynegetică posturi de pază pare a fi stăvilit răul, fără însă de a-1 fi putut înlătura cu totul. In ședința dela 28 Aprilie a. c. s’a discutat și aprobat un proect de înființare a unei asociații de pescari eminenți, având și mijloace materiale, sub grija căreia urmează a fi pusă lostrița de pe Bistrița, întreaga vale a Bistriței va fi arendată acestei asociații, cu obligația de a pune la dispoziția Direcțiunii Economiei Vântului în scop de pro- pagandă un procent oarecare din numărul de lostrițe autorizate â fi prinse anual. Fiind vorba de salvarea unei specii a faunei noastre piscicole, salutăm cu bucurie inițiativa luată. (35) • Vizitarea terenului de vânătoare Soveja-Cașin de către ab- solvenții Facultății de Silvicultură. Programul tradiționalei excursiuni de studii de sfârșit de an a absolvenților Facultății de Silvicultură din București a fost întocmit în așa fel, încât pe lângă exploatări, cale ferată forestieră, fabrică de che- restea, împăduriri, terenuri degradate, etc. •— viitorii ingineri silvici să poată vedea și un teren de vânătoare bine amenajat Cu toate că programul excursiuni! a fost foarte încărcat, studenții și-au putut da seama de ceeace înseamnă un bun teren de vânătoare pentru cerbi. Aspectul general ai terenului, amenajările vânătorești, ves- tita Sboina-Neagră cu cerbi record și fondul de pescuit Cașin, sunt ta- blouri care vor rămâne bine întipărite în memoria colaboratorilor noștri de mâine pe teren silvic și vânătoresc. (36) • Acordarea permiselor de vânătoare studenților Facultății de Silvicultură. Printre largă înțelegere din partea autorităților militare și prin- tr’c excepțională bunăvoință din partea Direcțiunii Economiei Vânatului, studenții forestieri care au primit in anul 1941/42 cursuri de vânătoare au primit la sfârșitul imului permise de vânătoare. Rostul acestor per- mise este de a da posibilitate studenților să vâneze și in cursul practicei de vară. Este știut că pasiunea pentru vânătoare se naște in om odată cu împușcarea primei piese Cursul de vânătoare din școală nu poate da roadele așteptate. dacă student:) nu ia contact și cu vânătoarea practică. Permisul de vânătoare ,:ouza pe tinerii noștri colegi în rândul vână- torilor. înregistrăm aci cu satisfacție înțelegerea dovedită și de data aceasta de Direcțiunea Economiei Vânatului față de nevoile învățământului nos- tru vânătoresc. (37) Varile Cotta. © O excursiune de studii în Vrancea și Cașin. Cu toată împotrivirea împrejurărilor actuale, excursia de studii prwctată în Vrancea (Soveja-Cașin), cu absolvenții Facultății de Silvi- cultură, s’a făcut. Deși de proporții mai restrânse ca altădată, scopul ei Cronica cynegetică 327 totuși a fost atins, păstrându-se în acelaș timp și o tradiție a acestei Facultăți. Pe întreg traseul parcurs, pe lângă problemele de cultura și ex- ploatarea pădurilor, întotdeauna bine evidențiate și categoric puse de Domnul Profesor M. Drăcea, conducătorul acestei excursii, precum și problemele de corecția torenților, atât de grele în Vrancea, s’au putut constata și probleme vânătorești, sau mai bine zis realizări în acest do- meniu. Traseul a fost bine ales și din acest punct de vedere. In cele de mai jos, voiu căuta să arăt aceste înfăptuiri de ordin vânătoresc. Lucruri cari intr’adevăr îți înalță sufletul de mulțumire, am vă- zut pe terenul de vânătoare A. V. I. S. de pe „Sboina Neagră" din cu- prinsul Ocoalelor silvice Soveja și Cașin. Acest teren înființat în 1936, cred că nu greșesc spunând că azi este cel mai bun teren de vânătoare pentru cerbi în întreaga țară. Afir- mația este întărită de fapte: pe „Sboina Neagră" a fost împușcat la 2 Octombrie 1940 „cerbul R. Stănescu", record mondial, ca apoi după un an, la 26 Sept. 1941, Domnul Ministru al Germaniei la București Baron Manfred von Killinger, să vină și să pecetluiască pentru mult timp autohtonitatea cerbilor din acele plaiuri, prin doborîrea unui alt cerb ca- pital Dar nu mă opresc aci. Din sbor am prins câteva fragmente dintr’o discuție la fața locului, prin care se afirmă că tot pe acest teren se afla cerbi — aproximativ trei — care ar fi mai puternici decât „cerbul R. Stănescu" și care pentru a produce trofee excepționale nu așteaptă decât un an bogat în jir. De fapt, aci sunt îndeplinite toate condițiunile unui bun teren de vânătoare: hrană abundentă, suprafață întinsă (cca 26.000 Ha.) în formă aproape rotundă, liniște desăvârșită, locuri favorabile pentru bon- cănit (tăieri rase), arborete de foioase în proporție de cel puțin 60%, precum și un relief ondulat, străbătut de ape limpezi, preferat de vâna- tul mare. Rămâne doar ca terenul să fie amenajat în continuare pe măsură ce progresează tăierile, vânatul să fie ocrotit, să i se dea liniște și hrană în ierni grele, ca în acest fel să fie legat de teren. Până în pre- zent sunt făcute poteci de acces și apropiere cu o lungime totală de peste 73 km., precum și o mulțime de sărăcii (cca J20), observatoare, cabane. Dar acest teren, amenajat special pentru cerbi, conține și alte specii de vânat; căpriori, urși, porci mistreți, râși, cocoși de munte, vâ- nat atât de ales și atât de rar sau inexistent in alte țări. Iată, cum prin bunăvoință și stăruința organelor silvice A.V.I.S. se pot realiza fapte, care ne pun pe treptele cele mai de sus in fața întregei lumi vânătorești. Să nu uităm că soarta ne-a hărăzit să avem în această frumoasă Țară vânat ales, cu condiții de trai — dela na- tură — excelente, unde numai degetul trebue pus pentru a ne vedea realizată o năzuință. Se pune acum o întrebare; mai avem și în alte părți în Țară, terenuri de vânătoare atât de potrivite pentru propășirea vânatului mare, 328 Cronica cynegetică ca cel de pe Sbcnna Neagră? Categoric, da! Sunt chiar foarte multe! Trebue doar ca ele să fie îngrijite și vânatul existent să fie ocrotit. Să nu ne rezumăm a ne mulțumi cu ce ne-a dat Dumnezeu și dela noi să nu dam nimic! Sâ punem și noi puțin suflet și să păstrăm acest dar prin muncă și nevoie chiar sacrificii, căci toate acestea vor fi răsplătite in plin. Nu bobine sa vedem insă in vânătoare numai un mijloc care să ne aduca lokmse materiale — care își au și ele rostul lor — dar să privim vânătoarea sub un aspect mai larg. Să vedem în ea foioase de alt ordin, < aiv privesc interese naționale, interese pentru întreg Neamul Komânrsr eu atât mă' midi cu ât secretul reușitei nu constă atât in sacrificii bănești, cât în tragerea de inimă și priceperea cu care se lu- crează. Din acest punct dc vedere cate suficient să amintesc în ce po- ziție suntem puși în fața străinătății, prin mulțimea de vizitatori care ne caută pontn: vânat::! ales ce i' avem. Desigur, situația ne este favo- rabilă, Și nunei dece să nu exploatăm chiar și acest produs al pădurii? Situnțla ne este mult. ușurată de faptul că in cazul nostru acelaș personal — cu mici adaptări — rx>a:e face atât paza vânatului, cât și paza pădurii, reducându-se axtM considerabil cheltuielile de întreți- nere ale mrii teren I;: sfârșit se mai impune ,-i problema de ordin sufletesc: câtă satisfacție, cais destinde c m r. sufletească simți în momentele când ești in teervgivM și urmărirea vânatului! Ce mulțumire am avut când cu profesori șl n:< grup de colegi, pe Sboîna Neagră, am plecat in zorii , •. ă obsei i im vâHattJi io»-i în căutarea hranei. Ce fericit am t’prt i : hărăzi soarta, o a doua Sboina Neagră. Nmur.ul dintre noi nu consideră aceasta ca o povară pe umerii săi, dimpotrivă, cu avântul tineresc șl dorința de realizări ce ne stăpâ- nește. ne Simțim fericiți că acum Iu început de carieră avem încă un idei i de atfns: lăsa urme ;■ donrai.d gospodăriei vânatului. Nu avem altă dorinț . decât îâ ni se dea posibilitatea să lucrăm cât mai cu folos ?■ In condițiuni compatibile cu demnitatea de Corp. Remus Oprișiu student la Facultatea de Silvicultură RECENZII CĂRȚI K. VANSELOW: Einfiihrung in die forstliche Zuwachs- und Ertrags- lehre. Vertag I. D, Sauertdnder, Frankjarl am Main. 1941. Intro- ducere In știința creșterilor și pro- ducțiunei lemnoase. (155 pagini, 45 tabele și 90 grafice). Este prima carte în acest dome- niu care apare in mod separat, cre- șterile și tablele de producțiune for- mând. până in prezent, obiectul unor capitole ale Dendrometriei sau mai rar al Amenajamentului. Și tra- tarea separată a acestor discipline este pe deplin îndreptățită, deoarece știința creșterilor și a produețiunii pădurilor folosește metoda statistică, bazându-se pe observații și cercetări exacte și sistematice pe teren, pe când dendrometria propriu zisă este mai mult o știință teoretică, având la bază legi matematice și fizice, întrucât privește amenajamentul, a- ceastă disciplină folosește, cu ocazia stabilirii posibilității, rezultatele empirice la care se ajunge prin cer- cetările în pădure, fără a-și face un scop din cercetările ce au dus la re- zultatele respective. In prefață, autorul precizează în- țelesul termenilor Întâlniți mai des în literatura silvică germană. Trece apoi Ia o analiză succintă a mersu- lui creșterilor, studiind separat, în partea I a lucrării, creșterea în greutate și în partea IT-a creșterea în volum. Este de remarcat faptul, că în ce privește creșterea în greu- tate, se observă o uniformitate mult mai mare la diferitele esențe fores- tiere, decât dacă se ia în considerare creșterea în volum. Cum creșterea în greutate este mai mult o chestiune care face o- biectul fiziologiei și chimiei plante- lor, autorul rezervă creșterei în vo- lum (implici: creșterii in diametru, înălțime' suprafață, etc.)i cea mai mare parte a studiului de care ne ocupăm. Plecând dela condițiile de creștere ale arborelui, se trece la creșterea și producția arboretelor echiene, pu- re șl amestecate, a arboretelor rărite in vederea promovării, creșterii a- r.estora sub influența luminei (Lichtungsbetrieb), studiindu-se și problema introducerii unui subetaj, a lăsării rezervelor, problema creș- terii în codru grădinărit, în crângui simplu și compus. într’o parte însemnată a lucrării se tratează despre felul și tăria rări- turilor, ajungându-se la concluzia, că dacă se practică răriturile în mod rațional, ne putem aștepta .eu ocazia exploatării. Ia o mărire a valorii materialului, nicidecum Ia o creștere în ceea ce privește volumul acestuia. Din capitolul referitor la codrul grădinărit, se poate trage concluzia, că acest regim este cazul să fie apli- cat numai acolo unde se cere lemn de dimensiuni mari, sau unde mo- tive de ordin cultural, higienic, este- 330 Cărți__________________ 1k sau in legătură cu protecția ple- dează pentru acest lucru. In ce pri- vește cantitatea de material ce se recoltează, nu se poate dovedi că grădinăritul ar fi superior codrului regulat Pentru demonstrarea relațiunilor ce există intre creștere și produc- țiune, in cadrul unei serii, autorul găsește necesar să se ocupe intr’un capitol cu acea stare ideală numită „pădurea normală'1 (capital-lemn normal, clase de vârstă normale, creștere normală, etc.). Având în vedere importanța sta- bilirii sortimentelor pentru fixarea anilor revoluției, pentru o eventuală estimație a valorilor pădurii, etc., este tratată în partea Ill-a a lu- crării chestiunea întocmirii tabele- lor de sortimente, fiind discutate a- mănunțit câteva din tabelele apă- rute mai de curând, de unde reiese marea varietate In ceea ce privește repartizarea sortimentelor după sta- țiune, esențe și structura economică a regiunilor în care au fost întoc- mite tabelele respective. Cartea se încheie cu o bibliogra- fie bogată. înțelegerea chestiunilor tratate este mult ușurată de numărul în- semnat al diagramelor și de mate- rialul documentar bogat din tabele, astfel încât prezenta lucrare consti- tue un îndreptar prețios în labirin- tul problemelor referitoare la pro- ducția pădurilor. I. Vlad EBERHARD SCHMIDT: Mikropho- tosraphischer Atlas der mitteleu- ropăischen Holzer. (Schriftenreihe des Reiehsinstitutes fiir auslăn- dische und koloniale Forsfwtrt- schaft, Hrsg. v F. Heske, Nr. 1), 112 pag., 181 fig., 1 tabelă. Neu damm, Ed. J. Neumann, 1841. Pre- țul 7 Rm. In literatura europeană de spe- cialitate sunt foarte puține lucrări privitoare la determinarea speciei după caracterele macro și microsco- pice ale lemnului. In special lipsesc atlasele cu fotografii bune după pre- parate microscopice, cum permite azi tehnica fotografică, fotografii care să facă mai ușoară determina- rea Speciei după cheile ce se folo- sesc în anatomie. Chiar literatura germană nu are decât un atlas al lui N. J, C. Miillcr din 1888 pentru lemnele Germaniei, iar în 1932 Seeger și Trend elenburg au Scos un atlas pentru lemnele principale ale Europei Centrale, fo- losind fotografiile americanilor Brown și Panshin. In America stu- diul structurii anatomice a lemnu- lui și identificarea speciei după ca- racterele anatomice ale lemnului s’a desvoltat foarte mult. E drept că a- cblo și nevoia este mai mare, pă- durile tropicale și ecuatoriale fiind populate de un număr mult mai mare de specii decât cele din zona temperată. In ultimul timp lemnul ajungând din nou o materie primă de valoare pentru construcții și industrii di- verse, nevoia cunoașterii însușirilor lui și a identificării speciilor s’a ac- centuat foarte mult. Cărți 331 De aceea apariția atlasului lui E. Schmidt pentru lemnele Europei Centrale, nu poate fi decât deosebit salutată. Atlasul cuprinde fotografii după preparate macro dar mai ales mi- croscopice, pentru 8 specii de răși- noase și 53 foioase. Se redau sec- țiuni transversale, radiale și tan- gențiale mărite dela 20 la 200 ori Pentru rășinoase se dă o cheie dico- tomică de determinare, iar pentru foioase un tablou rezumativ cu în- sușirile principale anatomice, care, după oarecare exercițiul, se poate folosi pentru determinări. Pentru fiecare specie se face o descriere a elementelor de recunoaștere refe- rindu-se la fotografic Se dă deasemenea câte o descriere a însușirilor anatomice ale lemnu- lui de rășinoase și foioase. Textul este dat în limba germană și engleză. Condițiunile tipografice în care este scos un atlas de acea- stă natură îi asigură sau nu succe- sul. Din acest punct de vedere atlasul se prezintă admirabil. N. Ghelmcziu Domnul Ing. insp. g-I silvic Ilie C. Demetrescu, dela In- stitutul de Cercetări și Experimentați© forestieră (Bd. Regele Mihai I, Nr. 55) referă asupra publicațiilor forestiere și de științe învecinate (cărți și articole) din România, în Avista „Forstliche Rundschau der Zeitsehrift fur Weltforstwirtschaft“ din Berlin. Autorii sunt rugați, în interesul lor propriu, să-i trimită publicațiile lor sau măcar să-i semnaleze articolele apărute în altă parte decât in revistele noastre de specialitate forestieră. REVISTE ZEITSCHRIFT FUR ORGANISA- TION- Dr. Hans Rupp: Der Diplom-Psy- chologe. Psiholog țu diplomă. Ln intervenția „Societății de psi- hologie" din Germania, Ministerul Instrucțiunii a aprobat înființarea unui examen, respectiv a unui titlu nou, acela al Psihologului cu diplomă. Pe când Dr. în Psiho- logie face 8 semestre și are mai mult o instrucțiune teoretică. Psiho- logul cu diplomă face 6 semestre și este obligat să facă practică de mai multe luni la 3 instituțiuni diferite. Acest nou specialist are un mare viitor în domeniul muncii în care fiecare om va fi examinat asupra caracterului său specific și al capa- cității de muncă, în care se va edu- ca și instrui lucrătorul și se vor a- dapta mijloacele de lucru Ia condi- țiunile de viață ale acestuia. Armata, în care de 15 ani, s a in- trodus acest specialist, a dovedit eficacitatea. Celelalte activități: industria, eco- nomia, administrația, etc., iși vor face la timpul lor datoria. Dr. Hermann Hagen; Gefolgschnfts Statistik. 2 Die Praxis der Gefol.așchiifts~ Statistik. Statistica personalu- lui. Practica Statisticii personal ului. Autorul continuă articolul din cae- tu) Nr. 1/1942, desvoltând câteva di- recțiuni din practica statisticii per- sonalului, care pornește dela princi- piul, că aceasta nu trebue să con- țină cifre moarte, ci să extragă rea- lității din viața lucrătorului. Omul deci, ca punct central al Statisticii personalului. Autorul tratează des- pre: mijloacele mecanice de lucru, planul culegerii cifrelor, relațiuni între cifre și valori medii, tabelele, instrucțiuni de lucru, etc. Articolul este însoțit de 10 figuri. Iny, Fritz Weiss: Leistungssteige- rung trotz Gefolgschaftsverringețung, Mări tea randamen- tului in ciuda micșo- rării personalului. Este o datorie a împrejurărilor ac- tuale în care economia energiei uma- ne trebue dusă la maximum. Recru- tări. mobilizări, cazuri de boală, etc. micșorează numărul energiilor. Față de această situație autorul propune, ilustrând cu exemple prac- tice. următoarele măsuri: instruirea sau reinstruirea forțelor, folosirea până la epuizarea măsurilor de ra- ționalizare și desvoltare organică a întreprinderii, înlocuirea manoperei cu mașini; folosirea forțelor feme- nine; măsuri de ordin social, care conduc Ia o bună stare sanitară s energiilor. H W. Griessbaur; Statistik-BMt [tir viele Jahre. Reviste 333 Foaie statistică pen- tru mai mulți ani. Autorul dă un model de înscriere curentă a datelor pentru vânzarea unui articol, din care se poate foar- te ușor vedea și compara desfacerea lunară și anuală. Curt Naumann: Ansbildung von Biirogehilfinnen Instruirea ajutoare- lor de birou Din practica editurei Vogel. Poss- necic, se arată metoda unei instruiri a ajutoarelor de birou în scrisul la mașină, in lucrări de corespondentă și în stenografie. I. H, Hejter; Auibau und Verwal- tung der Werkbucherei. Alcătuirea și admi- nistrarea bibliotecii întreprinderii. Autorul continuă articolul din Caetul Nr. 1/1942, arătând organiza- rea practică a folosirei bibliotecii: întocmirea fișei, catalogul și aduna- rea cărților, buletinul cititorului, fișa de control, fișa cărții, raportul lunar și avertizarea celor care de- pășesc termenul. Tr. Heroiu 1NTERSYLVA (ediția franceză). Anul II, Caetul 1 (Ianuarie 1942). Luis Ceballos y Fernandez de Cor. doba: Apercu des types de foret ci de vegetali»» en Espagne. Orientare asupra tipu- rilor de pădure și vege- tație în Spania. Pentru nevoile temei este folosită împărțirea termo-pluviometrică a țâ- rii, după indexul lui Dantin y Re- venga, în trei zone: mesofită, xero- fită șj mezo-xerofită. Acestor zone le corespund anumite specii fores- tiere caracteristice. Cele corespunză- toare stadiului de climax sunt puțin reprezentate, din pricina înrâurire! omului. Howard Gron; Le reboisement des Landes dam le Jutland. împădurirea landelor I u 11 a n d e i. Danemarca a reușit in decursul ul- timei sute de ani să-și îndoiască su- prafața păduroasă. Și aceasta, mai mult prin împădurirea landelor. Autorul descrie lucrările respec- tive sub raportul istoric, tehnic șl al rezultatelor. Măritiș Petitmermet: Quelques considerations sur la M- gislation forestiere en Suisse. Câteva conside rațiuni a- supra legislației fores- tiere în Elveția. Mai întâi se face un scurt istoric al legsilației forestiere elvețiene. Te- meiul acesteia ii constitue în timpul dc față legea din II Octombrie 1902, Preocupările de căpetenie ale acestei legislații sunt: 1. Păstrarea întinderii pădurilor C.IrUnderea năd ' or El- veției nu poate fi micșorată”. Art. 31): 2. îngrijirea deosebită n pădu- rilor de protecție. J. A. van Steijn: L'ecanomie forestiere et l’approvi- sionement en bois des Pays-Bas. Economia forestieră și îndestularea cu lemn a Olandei. 334 Reviste Amestecul Statului în materie fo- restieră se manifestă la sfârșitul se- colului trecut. O administrație fo- restiera funcționează din 1899, înda- toririle acesteia sunt; de a gospodări pădurile de Stat (cca. 60.000 ha); de a împăduri terenuri netrebnice și cu deosebire dune și nisipuri; de a face poliția forestieră și a aplica și legile privitoare la protecția naturii. Olan- da e o țară slab împădurită (7.78%), având o economie forestieră puternic deficitară (5.000.000 m3 import, față de 600.000—900.000 m3. producție națională). Viktor Dieteticii: Les buts des recherches et de l’en- seignement de VEconomie de L’ex~ ploitation forestiere. Telurile cercetărilor și învățământului in mate- rie de exploatațiuni fo- restiere. Obiectul de căpetenie al acestei științe este de a lămuri care este particularitatea economică a unități- lor de gospodărie forestieră. Pe te- meiul unor astfel de cunoștințe, pu- tem orândui și îndruma mai bine gospodăria forestieră și judeca mai drept rezultatele. Waldemar Opsahl: L'economie forestiere et du bois en Norvege, Economia forestieră și a lemnului în Norvegia. Norvegia este o veche țară expor- tatoare de lemn. In ultimul timp. Incul lemnului brut tinde a fi ocu- pat de mărfuri de lemnărie, celu- loză, hârtie Nj ^e dau multe date asupra economiei forestiere și a lem- nului. Activite forestiere. Dă o scurtă orientare asupra pro- greselor și noutăților în toate dome- niile vieții forestiere. Materia e dis- pusă pe discipline forestiere: A. Pro- tecție și ameliorarea pădurilor etc. Litterature forestiere, Renseignements. Ilie C. Deni ZEITSCHRIFT FUR WELTFORST- W1RTSCHAFT Voi. IX. Caetu! 1/2 (Oct. 1941) Jager Gerlinys, Prof.: Die forstlichen Verhăltnisse der Niederlande. împrejurările forestiere ale Olandei. Suntem în fața unui studiu foarte cuprinzător. începe prin a ni se da o bună orientare asupra împrejurărilor sta- ționale. Din pricina unei agriculturi foarte intensive, pădurea a fost re- strânsă 1a 7,8% din suprafața țării. Rășinoasele ocupă cea mai mare parte din suprafața păduroasă (64%), Dintre foioase cel mai răspândit este stejarul. Este de reținut că pinul, care deține cu 63%, din suprafața pă- dui oasă, este o specie introdusă. Fac- torul cel mai important in silvicul- tura olandeză este reprezentat de Stat, care stăpânește, totuși, o parte lelativ modestă din pădurile țării. Ni se dau o mulțime de date asupra împrejurărilor silviculturale și de economie forestieră, Internotiorialer Forst- und Holz- wirtschaftbericht. Cuprinde multe date și știri asu ■ Reviste 335 pra stărilor și faptelor de natură fo- restieră din felurite țări și ținuturi ale lumii. I. C. Dem. JOURNAL FORESTIER SUISSE. Nr, 6/942. E. Hess: L’action de l'herbe dans les bassins de reception des torrents (6 pag.+ 8 figuri). Un foarte interesant articol pri- vind efectul binefăcător al ierbii ne- cosită și ne pășunată, asupra pătrun- derii apei în sol. J. P. C.: Erable de montagne pyramidal. (1 pag.+ l figură). J. P. C.: Une nouvclle station du sapin sans branches (1 pag.+2 figuri). • * * : Ordonnance No. 6 de l’Office de guerre pour l’industrie et le travail sur rapprovisicmnement du pays en combustibles solides. » • • . L’usine de saccharification du hois, « Ems (Grisons) At Har. HOLZ ALS ROII- UND WERK- STOFF An 5 (1942>, Caetul 2/3 (Febr./ Martie). F. Kollmann: Vergiitete Holzer und holzhaltige Bau- und Werkstoffe, Begrifje und ■ Zeichen Erlăuterungen zum Norm- blatt DIN 4076. Lemne îmbunătățite și materiale de construcție și lucru din lemn, noțiuni și marcaje. Explicațiuni ia norma DIN 407 6. Se arată cine a participat la lu- crările de elaborare a normei DIN 4076 privitoare la lemnele cu însu- șiri îmbunătățite și la materialele de construcție și de lucru care sunt confecționate cu lemn, care au fost greutățile întâmpinate, ce principii de bază stau la normalizarea no- țiunilor, clasificării, denumirilor prescurtate, etc. Urmează apoi des- tul de complectă și foarte valoroasă descriere a câtorva materiale, ară- tându-se însușirile și întrebuințările Jor, precum și firmele care le fa- brică. Articolul este foarte interesant. L. Vorreiter: Gehdrtete und mit Metall und Ol getrankte Holzer. Lemne presate și im- pregnate cu metal sau ulei. Articolul cuprinde foarte intere- sante date cu privire la fabricarea, însușirile și întrebuințările lemnului presat (gen lignostone) lemnului în- cheiat și presat (gen lignofol) și a lemnului impregnat cu metale sau ulei. W /eh: h Zr it- und Dauerfestigkeit von La- genhblzern. Rezistența la încercări repetate a lemnelor la- me 1 a t e. încercări repetate fie la încovoie- re. fie la întinderea sau compresiu- 336 H e v i > t e uf 51 li fost făcute cu lenhn plin sau lamela! abia în ultimul timp. Acest gen de încercări dă rezul- tate foarte valoroase pentru între- buințările demnului in special în canstmcțîiț avioanelor. Autorul expune rezultatele inver- cărilor Io incnnvoit're repetată ș> in- tmdcre ți- compresiune repetată exe- cutau 'U dAcrse lemne lamelate. Herbert Ktauss: Entwicklung und Moglichkeiten des deutschen Holzjaserplatten- Markteș. D e s v o 11 a r e a și posibili- tățile pieței germane a plăcilor din fibra de lemn După ce se trece in revistă dez- voltarea întrebuințării și producției mondiale de plăci din fibră de lemn, se analizează condițiunile unei des- voltări a producției în Germania. Autorul crede că industria germană trebue să tindă spre fabricarea în specia! a plăcilor dure din fibră de lemn. Alfred Wilke: Das Bindemittel in cler Faserplat- tențertigung. Liantul în fabricarea plăcilor de fibră. Se expun rezultatele întrebuințării diverșilor lianți — amidon, caseină, cleiuri, cauciuc, rășini sintetice, etc — în fabricarea plăcilor de fibră, subliniindu-se 'avantajele și desa- vantajele acestora. JUici comunicări: Norme noi (DIN 4O"6, 4075, DIN E 46350, Hg NE 1260(1. Demstarea pădurilor Karehei. ’n ființarea unui institut, pentru hiudiul celulozei in Utrechl, Asocierea industriilor de fibre ar- tificiale din Germania. Plăci ușoare de construcție din lână de lemn, Tabloul substanțelor ignifuge ad- mise de poliția construcțiilor. Revista patentelor anunțate și a- probate. Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 103 referate asupra litera- turii nou apărută in domeniul teh- nologiei lemnului. Recenzii: * * * : Bestimmungen iur die Aus- fiihrung von Bauwerken aus Holz DIN 1052. E. Schneiders : Der neuzeitliehe Walnussbau. G. Haupt: Bestimmung des Elasti- zitătsmoduis durch schwingende Beanspruchung des Probekdrpers. J. Hausen: Kunstoffe. IVI Lensi: La cellulosa. Kunstoffe, ihre Entwick- lung, Normung und Prufung. Anul 5 (1942). Caetul 4 (Aprilie). Otto Hauber: Normung von KiefernhoJz im Flugzeugbau. Normalizarea lemnului de pin pentru construc- ția avioanelor. Întrebuințarea lemnului de pin ia construcția avioanelor a fost nor- malizată fixându-se limite superioa- re pentru greutatea specifică. S’au creat 2 clase de calitate K 400 și K 4S0, prin care producția de lemn de aviație este aceiaș ca atunci când era o clasă singură K 409. dar fără limite la greutatea specifică. S’a normalizat deasemenea modul de încercart Rev iste 337 Joachim Bittner: Hăufigkeitsuntersuehungen von Fiu gzeugsperrholzern Încercări de frecvență la pfacajele de aviație. încercări in număr mare, din care să se deducă valorile cele mai frec- vente, s’au făcut, în ceeace privește materiale din construcțiile aeronau- tice, mai mult la metale ușoare și oțeluri. Placajele au fost mai puțin încercate. Articolul cuprinde rezultatele de serie făcute cu placaj de fag și me- steacăn și se deduce că normele de construcție în vigoare cer să fie ci- fre mai mari, fie mai mici, decât cele care reies dintr’un număr mare de încercări. H. Oehlmann: Reihenfertigung von Flugzeug-Zel- lentellen aus Holz. Fabricarea în serie a părților de cel’ulă de a- vion din lemn. Construcția avioanelor din lemn s’a făcut până acum în număr re- strâns, in fabrici mici, din care cau- ză procedeele de fabricație, mașinile respective și organizarea lucrului au rămas la o formă mai rudimentară. In urma impulsului ce s’a dat construcției avioanelor de lemn, în special a planoarelor, fabricația a suferit foarte mari îmbunătățiri. Autorul descrie o serie dc mașini moderne care se întrebuințează la fabricarea în serie a pieselor de a- vion din lemn. Se arată că prin a- ceastă modernizare a fabricației co- stul a scăzut mult și se pot între- buința la lucru femei. Arvo Ylinen: Die Anwendung ■ von Holz im Flugzeugbau Finnlands. întrebuințarea 1 e m nl u - lui la construc’ția avioa- nelor in Finlanda. In industria avioanelor din Fin- landa se întrebuințează cu deose- bire lemnul de pin și de mesteacăn. Alegerea lemnului de pin în pădure se face pe baza însușirilor exterioa- re ale arborelui și în urma unei probe luată cu burghiul lui Pres- sler la care se măsoară lățimea ine- lului anual și proporția lemnului târziu. Se arată însușirile mecanice ale lemnului de pin întrebuințat în construcția avioanelor și ale lem- nului de mesteacăn prelucrat în pla- caje și lemn lamelat (Schichtholz). W. Kiich: Holz im italienischen. Flugzeug- bau. Lemnul în construcția avioanelor în Italia. In Italia construcția avioanelor din lemn este mai extinsă decât în alte țări. Esențele indigene între- buințate sunt bradul, fagul, nucul și plopul, cu care s’a înlocuit moliftul ce se aducea din Statele Unite și Canada. Se arată construcția câtorva tipuri de avioane construite din lemn sau lemn cu metale. Mici comunicări: Congresul: „Modificările moderne în industria lemnului * ținut in Pa- ris la 19—-20 Febr. 1942. Norme noi: DIN E 52350, înființarea unui institut pentru cercetarea lemnului în Suedia. Avioane din placaj presat Avioane sovietice construite din lemn și metal. Automobile DKW cu gaz din lemn in Suedia. 5 338 Reviste Revista patentelor anunțate și a- probate. Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 81 referate asupra litera- turii nou apărută în domeniul teh- nologiei lemnului. Recenzii.* ♦ • • : Holzerhaltung in der Kriegs- und Friedenswirtschaft. W. v. Wettstein: Die Vermehrung und Kultur der Pappei. E. Schmidt ; Mikrophotographi- scher Atlas der mittel-europăischen Holzer mit englischer Ubersetzung. • • • : Bauvorschrîften fur Segel- flugzeuge. N. Ghelmeziu SCHWEIZERISCHE ZEITSCHRIFT FUR FORSTWESEN. April-Mai, 1942, Nr. 4/5. E. Hess: Die Wirktmp des Graswtichses in Einzugsgebieten von Wildbâchen. Influența creșterii ier- burilor pe terenurile de infiltrare a pâraelor ne- amenajate. Autorul înfățișează problema ier- burilor de pe terenurile de infil- trare a apelor. Asemenea terenuri sunt în mod obișnuit lăsate să fie acoperite de ierburi cari împedecă tasarea și eroziunea. Călcarea aces- tor terenuri, produce tasarea și apa nu mai poate pătrunde. Pentru a de- monstra acest lucru sunt date re- zultatele determinărilor făcute de Institutul forestier elvețian, asupra infiltrării apei în diferite feluri de terenuri. A. Frey-Wyssling: Ober die Entstehung von Harz- taschen Asupra formării pungi- lor de rășină. Autorul studiază procesul forma- țiunii pungilor de rășină în' lemnul diferitelor specii. Cauza pare să fie crăpăturile produse în interiorul lemnului în urma unei solicitări mecanice. Die Waldrodungen im ziirche- rischen Staatswald Embrach. Defrișările din pădurile cantonitlui Zurich, Em- bra ch. Pentru a creia noui terenuri de expansiune pentru industrii, s’a ho- tărît defrișarea a încă 20 ha din pă- durea Embrach, care să fie folosit in primăvara anului acesta pentru cultura agricolă. Articolul conține date interesante asupra acestei defrișări începute în iarna anului 1942 precum și asupra desvoltării agriculturii pe asemenea terenuri. Ing. B. Bagdasarjanz: Die Absteekung der Kreisbopen mit gleichen Bogenabstănden unter Verwendung der „Kuruentabelle" von C. Zwicky. Pichetarea ar ce(lo r de cerc de lungimi egale cu ajutorul Tabelelor de curbe a lui C, Zwicky. Autorul expune o metodă practică care poate fi folosită în construcția șoselelor, pentru trasarea arcelor de cerc de lungimi egale folosind o ta- belă specială. Sunt date și exemple numerice. E Vintilă — Facultatea de silvicultură, de la Politechnica din București comunică că din promoția 1942 au terminat șl au luat- diploma de inginer Silvic, în cursul lunii Iulie 1942, următorii (31): 1) Apostol M. Alexandru 2) Badea I, Constantin 3) Bercu St. Atanasie 4) Bora I. Laurențiu 5) Bucur D. Constantin 6) Chiriac D. Vasile 7) Comes I. Viorel 8) Comșa-Sotec E. Leon 9) Costin A. Nicolae 10) Diacenco E. Vladimir ’l» Dobrescu S. loan 12) Dorin Gh. Tudor )3) Encescu Gh. Dincă 14) Gheiching D. Anatolie 15) Gogu I. Constantin 16) Hurmuzescu I, Cezar 17) lonescu N. Petre 18) Lazăr I. loan 19) Modâlcă Ana Maria 20) Moldovan A. Aurelian 21) Munteanu A. Stelian 22) Nicolaescu St. Mihail 23) Oprescu C Nicolae 24) Oprisiu I. Remus 25) Pop T. Adrian 26) Popescu C. Constantin 27) Popovici Gr. Constantin 26) Safer D. Gheorghe 29) Stănescu M. loan 30) Temelie Lucia Maria 31) Voinescu N. losif. Din promoția 1941/942 (care se gă. sește sub arme) au luat diploma ur. mătorii (10): 1) Badea St. Florea 2) Bardan I. Nicolae 3) Gavală A. Mihail 4) Miron D. Gheorghe 5) Pașcovici I. Victor 6) Patacki I. losif 7) Pricopie D. loan 8) Proorocu M. Dumitru 9) Tulbure T, Toader 10) Vintea N. Mihail. Din promoția 1940/041 (mobilizată) au mat diploma următorii (24); 1) Adam Gh. Aurel 2) Arsenescu B. Mircea 3) Babuția St. Teodor 4} Budiu E. Emil 5) Carpov N. Dumitru 6) Cădariu T. Teodor 7) Ciupercă C. Mihail 8) Constantinescu F. Gheorghe 9) Cristian l. Emil 10) Dinescu St. Gheorghe II) lonescu T. Gheorghe 12) Manea Gh. loan 13) Mihăilescu M. Aurel 14) Miron V. Virgil 15) Nistor D. Constantin 16) Panaitescu I. Marin 17) Pocoi I. Eugen 18) Polizu Al. Ion 19) Popescu St. Stelian 20) Popovici l. Petru 21) Puiu I, Sextil 22) Rădulescu B. Duțu 23) Stan 1. Dumitru-Dinică 24) Stana D. Rafael, In total 65 diplomați dela 1 Oc-. tombrie 1941 până la 20 Iulie 1942. 340 Informațiuni — La Domeniul Broșteni jud. Neamț, este vacant un post de ingi- ner silvic, șef de ocol silvic în lo- calitatea amintită. Doritorii se vor adresa la adresa de mai sus. — Prin decizia dela Jn. 48583 pu- blicată in Mon. Of. 148/942, au fost detașați pe lângă Guvernământul Transnistriei, d-nii: 1) Ing. Avram Gh. din Adminis- trația Centrală C.A.P.S. 2) Ing. Pătrașcu Eugen din Cen- trul Driecției Pitești. — D-l V. Filip ing. subinsp. silvic a fost detașat în interes de serviciu pe lângă Guvernământul Transnis- triei. (Mon. Of. 125 din 2.VI.1942). — D-l Ing. șef silvic Andrei Ion dc la Inspectoratul Silvic a fost de- tașat la Directoratul Agriculturii din Transnistria (Mon. Of. 149/942}. D-nii Ing. subinsp. silvie C. Ni. țescu dela Direcția Silvică Sebeș ți Rusu Vasile dela Inspectoratul silvic Sibiu se transferă unul în locul ce- luilalt. (Mon. Of. 149/942). In Mon. Of. Nr. 147/942 au apă- rut următoarele transferări de ingi- neri silvici din Casa Pădurilor. 1. D-l Ing. subinsp. silvic C. Dra- gu dela Direcția Iași în Centrala Casei Pădurilor; 2. D-l Ing. subinsp. silv. C. Căpi- tanu dela Ocolul silvic Buhalnița în centrul Direcției Bacău; 3. D-l Ing. subinsp. silvic T, Roșea dela Ocolul Vânjul Mare în centrul Direcției Craiova; 4. D-l Ing. silv. stag. Aur. Ange- lescu dela calea ferată forestiera Arnota la ocolul Vânjul Mare. — Prin decizia dela Jn. 17431 (Mon. Of. 141/942) s’a revenit asu- pra mutării d-lui Ing. Boeriu Vale- riu, d-sa rămânând a conduce mai departe Ocolul silvic Beiuș-Sud. — Deasemenea, s’a revenit asupra transferării d-lui Ing. Horn Alfred dela Ocolul Agnita la I.C.E.F. — Prin decizia dela Jn. 17351 (Mon. OL 141/942) d-l Ing. Donciu D. a fost transferat la Serv, silvic jud. Caraș. — Prin decizia dela Jn. 17.353 pu- blicată în Mon. Of. 140 din 19 Iu- nie 1942 s’a hotărît următoarele de- tașări de ingineri silvici in interes de serviciu: 1) D-l Ing. subinsp. silvic Andrei Alexandreseu de la Serv, județean Târnava Mare la dispoziția Inspec- toratului silvic Constanța; 2) D-l Ing. șef silvic lacob Nicu- lescu dela Serv silvic jud Târnava Mică ia Serv, jud T.âmava Mare; 3) D-l Ing. silv. stag. Bedros I. Io- sif din Centrul Direcției Silvice la Ocolul silvic Beiuș-Sud. — D-l ing. șef silvic Dan Cons- tantin șeful ocolului silvic Ghimpați (Viașca) a fost transferai, în interes de serviciu, la Direcția economiei vânatului, iar d-l ing. șef silvic Ni- colae Petrescu a fost trecut din cen- trul Direcției V regionale București, ca șef al ocolului Ghimpați. — D-l ing. silvic Voinea Constan- tin a fost numit șef ai Ocolului sil- vic Niculițel (Tulcea). (Mon. Of. 144 din 1942). Informațiuni 341 — In Mon. Of. 144 din 24 Iunie 1842 au fost publicate condițiile de admitere în Școlile silvice medii și inferioare dela: Casa Verde (Timi- șoara pentru conductori, Hrănești (Ilfov) și Târgovișbe pentru briga- dieri. iar C, Argeș pentru pădurari. S’au dat următoarele decrete, de- cizii, etc. privind pădurile și econo- mia forestieră: 1) Decizia ministerială privind ga- ranția de regenerare a pădurilor. Mon. Of. 84 din 11 Aprilie 1942. 2) Decizia ministerială referitoare la prețul maximal al lemnului de cherestea Mon. Of. 89/1942. 3) Decretul lege pentru combate- rea insectelor vătămătoare pădurilor. Mon. Of. 93/942. 4) Decizia ministerială privind a- provizionarea fabricilor de hârtie si celuloză cu materie primă. Mon. Of. din 13 Mai 1942. 5) Decizia referitoare la scutirile de mobilizare ale personalului tores- tier. — Mon. Of. 126 din 3 Iunie 1942. 6) Legea Nr. 459 pentru activarea și raționalizarea producției forestie- re. — Mon. Of. 140 din 19 Iunie 1942. — Prin Decizia Ministerială Nr. 9399/942 D-nii Inspectori de vână- toare județeni, au fost delegați cu începere dela 1 Iulie 1942, să apro- be și să elibereze în cuprinsul jude- țelor respective: 1) Autorizații de împușcare a unor specii prevăzute în permisul de vâ- nătoare, în cadrul programului a- nual de împușcare stabilit de către ..Comisiunea de Vânătoare Județea- nă", aprobat de Direcțiunea Econo- miei Vânatului. 2) Autorizații pentru otrăvirea ră- pitoarelor potrivit instrucțiunilor date de Direcțiunea Economiei Vâ- natului, precum și autorizații pentru cumpărarea din Comerț a cantităței de otravă necesară. 3) Recunoașterea paznicilor privați de vânătoare, a paznicilor de pes- cuit în Apele de Munte și eliberarea cărților de recunoaștere precum și revocarea acestora. — Decizia Ministerului Agricultu- rii și Domeniilor Nr. 10375/942, refe- ritoare la prevenirea pagubelor cau- zate crescătorilor de vite de către urșii stricători: Se anulează Decizia Ministerială jr. Nr. 2047/939. referitoare la îm- pușcarea urșilor stricători. Pentru prevenirea pagubelor cau- zate crescătorilor de vite de către urșii stricători, împușcarea acestora, este permisă fără autorizație spe- cială, după următoarele norme: I) Constatarea cazurilor în care urșii au ucis o vită, sau când în mod permanent atacă o târlă de oi, se poate face de către următoarele organe direct, sau prin organele lor în subordine: a) Inspectorul de Vânătoare Jude- țean; b) Inspectorul de Vânătoare de Plasă; c) fCful Ocolului Silvic C. A. P S. sau lugim Silvic cel mai apropiat. d) Șefii Posturilor Speciale pentru Paza Vânatului. Organele constatoare, indicate mai sus, sunt obligate a încheia un Pro- ces Verbal în asistența a doi martori și a dispune imediat împușcarea ur- sului stricător. 342 Informațiuni 2) împușcarea se poate face de că- tre următorii, în ordinea notării: a) Arendașul, sau proprietarul dreptului de vânat, va fi itiștimțnî telegrafii , urmând ca in termen de 48 ore dela primirea telegramei, să comunice că a luat cunoștință ți că în termen de 48 ore a luat înăsuti pentru uciderea ursului stricător, di- rect sau prin împuternicitul său. In cazul când comunică sosirea dar nu se prezintă la fața locului sau nu autoriză, in termen, pe o altă per- soană cu împușcarea ursului strică- tor. proprietarul dreptului dc vânat .rămâne răspunzător față de persoa- na păgubită. b) Inspectoratul de Vânătoare Ju- dețean; c) Inspectoratul de Vânătoare de Plasă, sau dl Șeful Ocolului Silvic Regim sau CAPS in cazul când nici unul din orga- nele indicate sub b) c) și d) nu pro- cedează personal la uciderea ursu- lui, organul cel mai apropiat din cei indicați mai sus, va însărcina cu vâ- narea ursului stricător pe orice alt vânător eu permis, organ de pază al Statului (paznici dela posturile spe- ciale, brigadieri silvici sau pădura- ri), sau pe orice alt paznic privat de vânătoare, angajat și recunoscut de Minister. 3) Pielea revine proprietarului sau arendașului dreptului de vânătoare, care însă este obligat a acorda ace- luia care a ucis ursul, un premiu de 3.000 lei. In cazul când proprie- tarul refuză sa dea premiul, pielea revine proprietatea celui care a împușcat ursul. 4) Nerespectarea oricărei din mă- surile de mai sus — în ordinea enunțată —, se consideră braconaj și tratată ca atare. In atenția vânătorilor In scopul ușurării și aplicării uni- forme u dispozițiunilor referitoare la modul de obținere a permiselor de port-armă de vânătoare, Marele Stat Major, eu ordinul Nr 3M58 din 17 Iunie 1942, a dat Comandamente- lor Teritoriale următoarele instruc- țiuni; 1) Permisele de purtat arme de vâ- nătoare, se prelungesc fără nici O- altă formalitate, până la 24 Septem- brie 1942. și anume: a) Pentru posesorii care au depus până ta 24 Aprile 1942, toate actele menționate in art. 14 din Lege și Regulament. b) Pentru posesorii a căror permite de purtat arme de vânătoare ,i» (pst vizate în cursu lanului 1041, pusle- rior lunii Ianuarie, chiar dacă nu au depus actele necesare in termenul prevăzut la aliniatul a. 2) Cererile pentru preschimbarea permiselor dv port-armă vânătoare trebuiesc depuse până la 1 Septem- brie 11*42. Excepție fac numai con- centrații și mobilizații, cari în con- formitate cu dispozițiile art. 43 din Lege și art. 52 din Regulament au un termen de 3<> izlo dela data des- concentiâm sau demobilizării. 3) Persoanele. cari posedă mai multe categorii de ornic țcu alice, glonț, apărare, pentru înarmarea paznicilor*, pentru care se eliberea- ză formulare de permise port-armă diferite, urmează sa depună un sin- gur rând de acte, in cazul < ă aceste permise se eliberează de eătr ■ iași autoritate sau una în subordine. 4) Toate actele cerute pentru eli- berarea permiselor susmenționate ce s’au depus după 24 Martie 1942 sunt valabile, deci numai trebuesc scoase altele cu data mai recentă. & Informațiuni 343 Se mai aduce la cunoștința D-lor vânători, că Ad-ția C. A. M. a dat dispozițluni depozitelor din capita- lele de județ, să distribue prin debi- tele mai importante, permisele de vânătoare și permisele de Pescuit în Apele de Munte de toate categoriile. Vânătorii cari au scos permisul de vânătoare pe anul 1942—1943 ți n’au primit „Broșura" anexă care se dă în mod gratuit, sunt rugați a se prezenta Inspectoratului de vână- toare respectiv, pentru a o primi. — Conform dispozițiunilor art 55 din legea pentru protecția vânatului, posesorii câinilor de vânat sunt obli- gați a achita la Administrația Fi- nanciară de care aparțin, următoa- rele taxe: 1. Pentru prepelicari și limieri lei 25. 2. Pentru baseți. foxterieri și câini speciali pentru mistreți lei 50. 3 Pentru copoi lei 100. 4. Pentru ogari lei 1.000. Pentru a putea întrebuința la vâ- nătoare câini din speciile arătate la punctele 1, 2 și 3, posesorii sunt obligați a se prezenta cu recipisa de plata taxelor- legale la Inspectora- tele de vânătoare județene respec- tive, spre a fi vizate șl a indica pe recipisă terenul în care copoii și câinii speciali pentru mistreți pot fi folosiți. In caz de neconformare, vor fi supuși rigorilor legii. — Au fost primiți în corpul sil- vic d-nii: Virgil V. Miron și Aurel M. Mihăilescu, ambii cu gradul de Ing. silvic stagiar. (Mon. Of. Nr. 161/942). — In Mon. Of. 167 din 21 Iulie 1942 s’a publicat Tabloul Nr. 1 de facturarea lemnelor de foc predate autorităților și instituțiilor publice, cu începere de la 27 Aprilie 1942, și Tabloul Nr. 2, pentru lemnele predate cu începere de Ia 18 Iunie 1942. — S’a aprobat ca epoca de vână- toare a gâștelor în județele: Ialo- mița, Constanța. Brăila, Covurlui, Tulcea, Isbail, Cetatea Albă și Chi- lia, să înceapă, în mod excepțional, dela 20 Iulie 1942, insă numai la câmp, în zonele ce se vor fixa de inspectorii de vânătoare județeni. Societatea «Progresul Silvic» MOȚIUNEA ADUNĂRII GENERALE A 56-a adunare generală a Societății inginerilor silvici, „Pro- gresul Silvic" a luat în discuțiune: 1) Problema combustibilului în raport cu criza lemnului de foc. 2. Regenerarea pădurilor în urma exploatărilor forțate din timpul răsboiuluL In urma rapoartelor generale citite în fața adunării și a discuțiuni- lor ce au avut loc, adunarea constată: I. Pentru a corespunde nevoilor de azi, de combustibili casnici, din care partea cea mai importantă o susține lemnul de foc, trebuiesc luate următoarele măsuri: 1. Organele silvice de specialitate să participe efectiv, prin expo- nentul lor, la elaborarea și dispunerea măsurilor necesare și în pro- blemele de aprovizionare cu lemn. 2. Organizarea muncii în exploatarea și transportul lemnului de foc. printre lege specială de mobilizare forestieră, care să privească: — încadrarea tuturor întreprinderilor forestiere cu personalul tech- nic silvie necesar și a lucrătorilor specialiști; — asigurarea fasonării lemnului prin alcătuirea de detașamente de lucru organizate în unități militare; — asigurarea executării transporturilor prin constituirea de eșa- loane de vehicule și mobilizarea cărăușilor; — înlesnirea aprovizionării lucrătorilor cu alimente, încălțăminte, îmbrăcăminte și unelte. 3, Activarea producției forestiere și circulației materialului prin: — înmulțirea instalațiilor de transport necesare; — finanțarea exploatărilor și mijloacelor de manipularea lem- nului. 4. Armonizarea prețurilor maximale la lemnul de foc, cu chel- tuelile de producție și transport, cum și a impozitelor forestiere în raport cu celelalte impozite agricole. 5. Folosirea rațională a lemnului de foc prin introducerea unor sisteme perfecționate de ardere pentru economisirea lemnului și mă- rirea randamentului său caloric. 6. Participarea și a altor combustibili la încălzire, deoarece spo- rirea continuă a consumului de combustibili, nu poate fi acoperită nu- mai din păduri. Societatea „Progresul Silvic" 345 Toate măsurile de mai sus nu vor avea rezultatele dorite decât dacă se pun la dispoziție rapid și efectiv mijloacele necesare, întrucât aprovizionarea trebue făcută într’un timp scurt. II. In urma tăerilor forțate din cursul râsboiului, pădurile țării având de regenerat, ameliorat și refăcut cam 10% din suprafața lor, se impun: 1. Pădurile țării să fie îndrumate în viitor să se regenereze pe cale naturală. 2. Lucrările de împădurire să fie încadrate într’un program de lucru care să cuprindă toate suprafețele restante și cele ce urmează a se împăduri pe măsura exploatărilor curente. 3. Să se deschidă cât de curând complexele forestiere rămase până acum inaccesibile din cauza lipsei de căi de comunicație. 4. Să se intensifice producția materialelor necesare împăduririlor: semințe și pueți. 5. Să se sporească numărul personalului silvic inferior, necesar in executarea lucrărilor. Să se creieze școli silvice elementare pentru șefii de echipă de lucrători specialiști în lucrările de pepiniere și plan- tațiuni, 6. Să se aloce în buget sume suficiențe pentru lucrări de Împă- durire potrivit programelor anuali! Să se înlesnească proprietarilor particulari procurarea capitalului 51 materialului necesar pentru împă- duriri. 7. Lucrările de împădurire să se facă în regie sub ctuiduceren și îndrumarea personalului technic silvic. 8. Să se înființeze o direcție specială, care împreună i:u L C. E F. să se ocupe și să dea îndrumările necesare pentru regenerarea, refa- cerea, cultura și amenajarea pădurilor țării. t EMANOIL NEGOESCU Inginer inspector silvic 5.IV.1878—12 Ianuarie 1942 încă o creangă își leapădă trist, pădurea. Inginerul silvic Em. Negoescu a închis ochii pentru totdeauna S'a frânt fulgerător, soarta hărăzindu-1 să înge- nunche neînsuflețit alături de trunchiul de arbore ce i-a fost atât de drag, ăst leagăn al copilăriei, belșug al vieții și reazăm și culcuș odihnitor pe drumul fără de întoarcere. Fiul al județului Dâmbovița, născut în co- muna Raciu, ia 5 Aprilie 1878, a urmat școala pri- mară în Târgoviște, iar li- ceul la Sf. Sava in Bucu- rești. Fost student al Școlii Superioare de Silvicultură □ absolvit-o in anul 1899 intrând după militărie, ca inginer silvic, in serviciul Statului în anul 1902, fiind repartizat ca șef al Ocolului silvic Pucioasa. A trecut pe rând, după obligațiile serviciului, la conducerea ocoa- lelor din jud. Dâmbovița, Muscel, Olt, iar cu depărtarea vremii, fiind avansat ca subinspector și-a continuat activitatea pe lângă Direcția sil- vică Pitești. După răsboiul din 1918, a mers în Basarabia unde a contribuit la organizarea serviciului silvic românesc. Avansat inspector, în 1927, a funcționat în cadrul Inspectoratului silvic Focșani, de unde, în anu] 1939, a fost scos la pensie, retrâgându-se in orașul Târgoviște, care i-a fost atât de drag. Necrolog 347 La înmormântare, care a avut loc in ziua de 15 Ianuarie 1942 au luat parte in afarâ de rude și cunoscuti, inginerii silvici din Târgo- viște, precum și o delegație de elevi de la Școala de brigadieri silvici din Târgoviște. Societatea Progresul-Silvic a fost reprezentată prin d-l Ing. Insp. silvic Dr. Emil G. Negulescu care a depus o coroană de flori și a ținut o cuvântare. R. P. t DANCU N GH. L August 1914 — 13. X. 1941 A plecat dintre noi. pe neaștep- tate Cine și-ar fi putut închipui ca acel tânăr înalt și voinic sâ se prăbușească așa de timpuriu'. Abia teșise de pe băncile Facul- tății noastre de silvicultură și intrase in serviciu, inti’un interval de timp în- găduit de îndatoririle militare cerute de țară în vremurile acestea de încordare totală în lupta contra bolșevismului. Undeva departe prin pădurile ocolului Cliscăuți. a fost surprins de o răceală, fiind răpus înainte de a se fi putut să i se dea îngrijirea medicală necesară. Inginerul silvic Dancu N. Gh. n’a avut timpul să-și puie munca și pri- ceperea in slujba pădurilor pentru care se pregătise și pe cari știm că le iubea atât do mult S'a născut în Viștea de Jos din Județul Făgăraș. Acolo își face școala primară, pentru ea apoi să treacă la liceele din Sibiu și Orăștie. In Facultatea de Silvicultură intra în anul 1934 după ce făcuse și un an la Matematici. O sfârșește în 1941. luând diploma de inginer silvic. Campania contra bolșevicilor o face ca Sublocotenent in arma artileriei antiaeriană. Pleacă dintre noi în plină tinerețe — avea abia 27 ani. El nu s'a putut bucura de viață, căci până acum a trudit să-și croiască un rost în viață. Lasă în urmă o mamă văduvă și frați, cari se vor fi gândit ea odată să-i ajute ce) ce ajunsese pe o treaptă mai ridicată decât ei. Să-i fie țărâna ușoară! REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu D, Sburlan II ie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondati in anul 1886 Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte : Drăcea D. M. Vice-Președinți: • Casier : Stinghe N. V. Nedelcovici Anastase Rădulescu M. Secretar general: C. Emanoil Secretari : ' N. Ghelmeziu Haralamb At. MEMBRII : Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. Popescu D. I. Lazăr H. Manoilescu Mircea Minescu G. Năstăsescu G. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion Cenzori: Pană Vasile, Georgescu Stelian și Dragu Const. Cenzori supleanți: Nițescu I., Bădescu G. și Focșăneanu I, PREȚUL ABONAMENTULUI : Pe un an pentru instituții........................S00 lei ,, „ „ particulari......................300 .. „ „ membrii Societ&tii - • ?0M ■. .. .. „ „ conductori și brigadieri . 100 „ Numărul ... 40 „ Manuscrisele nepublicate se înapoiază. - ■L”_ “_ ~:—"" i.' —— — —■ - । EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" | AU APĂRUT! SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A. SBURLAN ARBORII Ș1 PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. STINGHE I AMENAJAREA ‘ PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN I INSTALAȚII DE TRANSPORT । PENTRU EXPLOATA PI FORESTIERE UN VOLUM DE 304 PAGINI Dr. G. ELIESCU I PROTECȚIA 1 PĂDURILOR । UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 BUCOVINA" I. E. TOROUȚIU, BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicațluni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. I comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația: Buleva-dul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 54. Nr. 9—10 SEPTEMBRIE—OCTOMBRIE 1942 SUMARUL: Studii: C. C. Georgescu, I. Morariu și P. Cretzoiu: Contribuții la cunoașterea Spe- ■ clilor de‘ Quercus din România •— — — — — — — — — 349 Comentarii ț- însemnări: . S. Pașcovschi: Quercus’ Virgiliana Ten, în. pădurea Runcenî — — — 360 I. Vladi Proprietățile morfologice și biologice ale rașinoaselor, privite din punctul de vedere al culturii pădurilor — — — --------- — •— — 367 Vânătoare — Pescuit: V. Cota: Contribuțiuni Ia cunoașterea exigențelor vânatului mare față de gospodăria din păduri — — — — — — —• — — — — 374 Cronica internă (pag. 388), Cronica externă (pag. 396), Cronica mercurială (pag. 402), Cronica cinegetică (pag. 404'), Cărți (pag. 410), Reviste (pag. 413), Informații (pag. 421), Necrolog (pag. 423), Societatea „Progresul Silvic'1 (pag. 425), Publicații (pag. 431). SOMMAIRE: Etudes: Contributions â la con- naissance des epeccș de Quercus de Roumanie— Georgescu C., Morariu I. și Cretzoiu P. Conwnentaires: Quercus Virgiliana Tem dans la foret Runceni—PașcovschiS. Les pnoprietăs morpholo- giques du meleze, au point de vue de la cul- ture forestiere — —Vladi. Chasse et Pîsciculture: Contributions â la con- naiasance des exigences du grand gibier — —Cotai. Chronique, Lwres, Revue des revues, Nouvelles, Necrologie, Soc. „Progresul Silvic", Publications. INHALT: Abhandlungen: Beitrăge zur Kenntnisder Quercus-Arten Rumă- nisns — — — —Georgescu C., Morariu L și Cretzoiu P. Mitteilungen: Quercus Virgiliana Ten. im Forste Runceni —PașcovschiS. Einige waldbaulichen Ei- genschaften der LărcheVladi. Jagd und Fischerei: Beitrăge zur Kenntnis des Hochwildes — —'Cotai. Chronik, Biicherschau, Zeitschriften- schau, Nachrichten, Nachruf, Verein „Progresul Silvic". Clișeu S. Pașcovschi. Pinus resinosa Ait. în parcul Bazoș (jud Timis) Pmua resinosa Ait. dans le parc Bazoș (d6p. S). Picea Koraiensis Nakai. în parcul Bazoș (jud. Timiș). Picea Koraiensis Nakai. dans le parc Bazoș (dep. Timiș). REVISTA PĂDURILOR ANUL 54, — Nr. 9—10/1942 Din lucrările Institutului de cercetări și experimentație forestieră CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAȘTEREA SPECIILOR DE QUERCUS DIN ROMÂNIA de C. C. GEORGESCU. I. MORARIU și P. CRETZOIU Quereus robur L. Q. femina Mill. Gard Dict. ed. VIII (1768) 2. Q. pedun- culata Ehrh., Arb. frut. Dec. IX (1789), hem. seminudum; Bei- trage V, 1790, 161. Q. pendulina Kit. Schult., Ost. FI. I (1814), 620. Q. malacophylla Schur, Ost. Bot. Zcitschr. X (1860) 181. Q. boreali» (Heuff.) Simk. Querc. (1890). Q. robustissima Simk. Q. iaciniata Vukot. Rad. lug. Ac. XXII (1867) 19. Arhaic foarte înalt, de 40—50 de m., cu coroana neregulat lățită. Tulpina se desface dinspre baza coloanei în crăci puter- nice și noduroase cu scoarța adânc crăpată. Lujerii destul de groși cu scoarța netedă, mata, brun măslinie până la cenușiu brun-glaucescentă, cu lenticcle mici, puține și rotunde. Mugurii cblon.g ovoizi până la subgicbuloși ascuțiți sau obtuzi îngrămă- diți înspre vârful lujerilor, cu solzii strâns lipiți, glabri și în partea anterioară rotunziți. Frunzele cu pețiolii glabri. scurți de 2—7 mm lungime, mijlocii sau mari, în locurile uscate mici, apropiate înspre extremitatea lujerilor, cu o formă foarte varia- bilă. Lamina pe ambele fete glabră (cu excepția varietății pu- ber u I a, care are peri pe fața inferioară) conturul lat cuneat ebovat, lățimea cea mai mare în treimea anterioară a frunzei, lungă de 8—15 cm lată de 3—10 cm. uneori mai ales pe lăstari au dimensiuni gigantice, la bază îngusiatâ-auriculată, adesea ne- simetrică, de fiecare parte (4) 5—6 lobi rotunziți până la ascu- țiți cu sinui i neregulate larg sau înguste, destul de adânci și de 350 C. C Georgescu. I. Morariu și F. Cretzoiu regula rotunzite: lobii lat rotunziți și numai pe lujerii târzii pre- lung ascuțiți; lobii bazali mici și rotunziți. cei de a doua pereche evident mai mare, cei de a treia și a patra pereche prelungin- du-se în formă de limbă și adesea cu marginea inferioară gro- solan și inegal sublogată, lobii dinspre vârf ovali și paraleli, îndreptați înainte, nervurile laterale în medie 5—7, destul de îndepărtate și nu tocmai paralele, nervurile sinuale întotdeauna prezente, nervațiunca intercalară grosolana neregulată bogat te- ticulată, neivurele secundare dinspre bază formează cu nervura principală un unghi ascuțit de 45—-70°. Q. icbur peduncuiata v. pube- rala f. acutilcba.. Cheia Turzii. (2/5 din mărimea naturalii) Q robur var. puberala f. rotun- dileba. (1/2 din mărimea naturală). Amenții masculi cu pedunculul glabru sau rareori păros pauciflor, florile cu <5—8 lacinii, liniate, acute ciliate, cu 6—8 stamine, tot atât de lungi cât laciniile. Florile femele lung pe- dunculate, rachisul glabru lung de 2—12 cm, dispuse câte 4-6 îndepărtate în racrme. Perigcnul alipit de stil cu 5—7 lacinii scurte neegale, pe dinafară des păroase; stiie 3, reunite într’o coloană, cu stigmatele subrotunde la vârf emaiginate arcuat răsfrânte '). 1) In diagnoza iui Schwartz tcima și pozițiunea stilului corespunde cu cca de Q. peduncuiiilora, numai în unele cazuri și anume la exem- plare din locurile unde robur și pedunculi flora cresc împreună s’au aliat la exemplare de robur stigmate rotund obcordate cu o pozițiune par- Contribuțiuni la cunoașterea speciilor de Quercus din România 351 Ghindele câte 2—5 pe un peduncul glabru sau lareori dis- pers păros, lung cât jumătate frunza, uneori mai scurt prin avortarea florilor superioare, rareori ajunge sau întrece frunza in lungime. Cupula mică de 8—20 mm înălțime, 7—24 mm dia- metru, solzii imbricați. dispuși în spirală strâns uniți, ovali, pe dos cenușii păroși, cu vârful lat rotunzit până la obtuz treptat îngustat, liber, bruniu și uscat; ghinda oval alungită spre vârf acută și cu peri mici, lungă de 18-28 mm și lată de 7—15 mm. Quercus robur v. puberulâ f mierophyHa Georg. et Mor. nov. f. Jud. Iași, Cir:teii-Mari spre Popricani. (Mărime naturală». Jn Hora noastră este reprezentată numai subsp. peduncu- iata DC-, care este de altfel stejarul celei mai maii părți din Europa. Subsp. pedunculata DC. Prcdr. XVI 2, (1864) 4. Schwz. Monogr. I, 3 4 (1937) p. 102. Lujerii anuali dela început complect glabri. Frunzele co- riacee, până la er bacee, pe fata superioară mate. Cupula mij- pcndiculară față de axul stilului, caracter care noi l-am găsit ca deter- minant pentru pedunculiflor. In spiritul observațiunii noastre mai vor- besc și desemnele din lucrarea A. Camus: Les Chenes, Atlas tom. II <1935—36). pl. 143, 146, 148, 149, 150 și 155. 352 C. C Georgescu, I. Morariu și P. Cretzoiu locie sau mică până la 16 mm diametru, cu pereții subțiri, solzii mici plani, de cel mult doi mm lățime vârful obtuz alipit sau slab desfăcut dela jumătatea cupulei în sus devin din ce în ce mai mici iar cei superiori abia vizibili, pedunculul subțire și glabru mai scurt decât frunza, ghinda de o lungime mijlocie de 25 mm. var. g 1 a b r a (Godr.) Schwz. Q. pedunculata a glabra Godr. Fior. Lor. II (1843) 285. Q. pedunculata a borealis Heuff. in Wacht. Zeitschr. I (1850) 99. Q. borealis Simk. Querc. (1890) 22. Q. robur n typica Beck FI. Niedcr Ostrr. (1890) 271. Frunzele pe fața inferioară glabre. f. vulgaris (DC.) Schwz. Mon. Eich. Eur. (1937) 105 Q. Robur ssp. pedunculata u vulgaris DC. Prodr. XVI 2 (1864) 4 p. ptc. Q. Robur a typica Beck FI. N.-Ost. (1890) 271. Cu- prinde tipurile cu frunze de dimensiuni mijlocii, cam până la 13 (14) cm lungime și 7 cm lățime, cu lobii mai adesea lățiți Cuprinde tipurile cu frunze de dimensiuni mijlocii, cam până la 13 (14) cm lungime și 7 cm lățime, cu lobii mai adesea lățiți și rotunziți sau obtuzi. Materiale. Dist. Bihor PcUa Sân-Măitin. leg. L. Richter, VII. 1837 HB. Valea Tăc-iltei leg. A. Paucă, VII, 1937 HB Dior Cluj Sebeșul Mare. leg, 1. Richter, VIII, 189 HB. Cluj leg. Woiff. IIP Dstr Turda Cheile Tr^.ii, leg 1 Wolff. XI, 1894 HP. n>ir Someș Cernești, leg L Richter, VII, 1S9O HB. Distr Năraud Feldra leg l Porcius, HB. Ihsti Dim-va Miră i') Căpălru, leg. Martcn? (det. ipse Q. borealis HeUli I. HP Alud. !>ăd Făget, l?g CSatO VII), 1887 HB. Distr. Caraș. Js Lugoj in mun'.i. le.J. Borbaș, 1636. HB. Distr. Timiș Timișoara n pădona Casa Verde, leg. V. Borbas 1886. HB Piticul Bazoș, Jeg. C G^ig . VII, 1S34, HP. DiUi. Aiad. Pâncota pe Pielii!, leg. Simonkai, IV, 1883, HB. Distr Maramurii. piithiOSa Siirăsău, leg- A. Coman, V. 1938. HP. Distr. lași, prin padaiea Caraitn.nl, aproape de satul Perieni, leg M Răvăruț, HI, VI. 1939. Bran prin pud Jeg Răv., VI, 1939. HI. Focuri pâd. lai Tufe, leg Răv. VI. 1939 HI. Păd Bârnova, leg. Răv., VI. 1939. Hl Distr. Bacău pădure lângă reședința Ocolului Dofteana. leg. C Georg. et M Badea, IX. 1935. HP Distr Muscel, Stâlpeni, pe dealuri pe coaste și ia poalele dealurilor, leg. Greriscu. V, 1876, HB. Distr. Ilfov Căldărușani păd Brânzeasca, leg. Panțu, V, 1890, HB Cliillla, leg Panțu, ÎV. 1B00, HH Bolintinu din Deal, păd. Cotroceanca Contribuțiuni la cunoașterea speciilor de Quercus din România 35 leg. Panțu. V. 1900, VIII, 1900, HB. Pădurea Băneasa, leg. I. Morariu, VI, 1937, HIM. Țigănești păd. Ciolpani, leg. Panțu. VIII, 1906. HB. Distr. Durostor: pădurea Meșelic, lângă Turtucaia. leg. N. laco- bescu, IX, 1920, det. Quercus robur L. var. t y p i c a Beck., HB. Distr. Buzău: pădurea Nârteasca-Tisău; leg. S. Pașcovski; IX. 1932; det. idem Qu. robur L. var. typica Beck. HP ! f. mac rophy 11 a (Lasch.) Schwz. Mon. d. Eich. p. 105. Q. germanica macrophylla Lasch, Bot. Ztg. XV (1857) 416. Frunzele mari, lungi de 14—20 cm și mai lungi, late de 8 cm și mai mult. Distr. Cluj: pădurea Făget-Cluj, leg. Al. Borza, IX, 1920. HC.! O parte din materialul atribuit acestei forme, poate fi determinat ca Quercus robur L. cuneifolia Beck.. care denumire trece în sinonimie. Distr. Cluj: pădurea Hoia la Cluj, coaste meridionale; leg Al. Borza. IX, 1920; pădurea Făget, leg. Al. Borza, IX. 1920. HC.! Distr. Târnava Mica: Blaj; leg. Al. Borza, IX, 1920; stejeriș pe dealul Pârva; leg. Al. Borza. IX, 1920; în pădure Ia Petrisat, leg. Al. Borza, IX, 1920, HC.! Distr. Iași: gara Spinoasa, prin rediu! dinspre sud, leg. M. Răvăruț, VI. 1939, HI. Păd. Caraiman aproape de satul Perieni, leg. M. Răv., VI, 1939, HI. Bran, prin pădurea de lângă sat, leg. M. Răv., VI. 1939. HI. Distr. Argeș, păd. Stolnici, leg. C. Georg., VIII, 1935, HP. Distr. Tulcea Pădurea Letea-Deltă. leg. Al. Borza, VII, 1923, HC! f. parvifolia (Lasch) Schwz. Mon. d. Eich. pag. 105. Q. germanica parvifolia Lasch, Bot. Ztg. XV (1857) 415. Frun- zele mici cam de 7/5 cm. Distr .Târnava Mică (?), Căpâlna in pădure, leg. Marton, IX. 1823, HB. Distr. Târnava Mică pădurea Căpâlna, leg. Marton? HP.! Materialul il aflăm determinat ea Quercus robustissima Simk. var micrcbalanus Heuff. Distr. Timiș, în păduri, leg. Borbas, IX, 1386, HB Distr Buzău, pădurea Ciolanu-Tisău, log S. Pașcovski, X, 1932, HP f. acutifolia (Bechst) Schwz. 1. c. Q. germanica acu- tifolia Lasch. Bot. Ztg. XV (1857) 415. Frunzele cu lobii ascuțiți. Distr. Timiș in pădurea Timișoarei, leg. Borbas, IX. 1886, HB. Distr. Dâmbovița: pădurea Jugureni-Văcăreasca, leg. P Cretzoiu, V, 1932. Distr. Ilfov Afumați in pădure, leg. Panțu (?). IV, 1901, HB. Distr. lași prin pădurea Bârnova, leg. M. Răv., VI, 1930, HI. 354 C. C Georgescu. I. Morariu și P. Cretzoiu f. multilobata (Schur) Schwz. 1. c. Q. pedunculaia f, multiloba Schur., Ost. Bot. Wochenb, VII (1857) 4. Q. ger- manica pinnatifida Lasch, Bot. Ztg. XV (1857) 415. Lobii frun- zelor cu lobări secundare, uneori frunzele mari. Distr. Someș Gâlgău. leg. I. Richter, VII, 1890, HB. Distr. Cluj; în Făget la Cluj, leg. Al. Borza, IX, 1920, HC. Pădurea Basa la Sărmaș, leg. Al. Borza, VI, 1927', HC.! Distr. Ilfov Periși, pădure, leg. Georgescu, V, 1881, HB Distr. Vlașca Călugăreni, păd. Crucea de Piatră, IX, 1907, leg. Panțu, HB. Distr. Iași; Bran, prin pădure, leg. Răv., VI, 1939, III. Pădurea Coada Stâncii, leg. Răv., VI, 1939, HI f. heterophylla (Loud) Schwz. 1. c. Q. pedunculata. heterophylla Loud. Arb. Brit. III (1838) 1732. Q. laciniata Lodd. Catal. (1836). Q. Robur f. laciniata C. K. Schn. Handb. I (1904) 199. Frunze foarte variabile, neregulat pinnatifide sau lobate, întrerupt laciniate ori subîntregi. Distr. Someș Sărata (?), leg. I. Richter, VII, 1890, HB. Id. HC. det ipse Q. brevipes Hefuf. După fructe; f. vera (Lasch) Schwz. 1. c. p. 106. Q. germanica f. vera Lasch, Bot. Ztg. XV (1857) 415. Q. pedunculata var. borealis; Heuff. in Wacht. Zeitschr. Nat. Heilk. (1850) 99. Distr. Alba; Cheile Intregalde, leg. C. Georgescu. VII, 1940, HP. Distr. Someș- Gâlgău, leg. Borbas, VII, 189, HB. Distr. Târnava Mică: Aiud, pădurea Făget, leg. Csato (det. ipse Q- stenocarpa Vuk.) HB. Distr. Trei-Scaune. com. Boroșneu sub muntele Mocoa, leg. ? VII. 1884, HB. Covasna, leg. Richter, VIII, 1883, HB. Distr. Timiș; in pădurea Casa Verde Timișoara, leg, Borbas, IX, 1886, HB. Distr. Ilfov Băneasa lângă București în pădure, leg. Pantu, Vil, 1904, HB. Țigănești, pe marginea pădurii Ciolpani, leg. Panțu, VIII, 1906. HB. VI, 1903, HB. Ciocănești in pădure, leg. Grec., VII, 1884. HB. Din giădina proprietarului dela Palaz. leg. Bartolomeu, VIII, 1899, HB. Distr. Mehedinți; Balta spre Turbata în păduri și izolat, leg. Gre- cescu, VI. 1895, HB. f. brevipedunculata (Lasch) Schwz. 1. c. Q. ger- manica f. brevipedunculata Lasch, Bot, Ztg. VI. (1857) 415. Q. pedunculata var. brevipes Heuff. în Wacht., Zeitschr. Nat. Heilk. I (1850) 99. Q. pedunculata var. Pseudo-sessilis Schur., Ost. Bot.. Wochenb. VII (1857) 9. brevipes Kem., Ost. Bot Z. XXVI (876) Contribuțiuni ]a cunoașterea speciilor de Quercus din România 355 232. Q. intermedia Beranger, Aut. stor. forest. ital. (1880) 292. pedunculu1 scurt numai de 1—3 cm lungime și cu 1-2 flori. Distr Someș Gălgâu. leg I Rublei. VIII, 1883, HB Distr Cluj Sebeș. Icg. I. Ruinei. VIII, l«99, HP. Idem HB. Huedin, leg I. Ruhter. VIII. 1890. HB. Distr Alba Valea Haldei, leg. C Georg., VIU, 1940. HP. — Tăuți (?), leg Mârton. 1893, HP. Distr Hunedoara: Deva, pădurea Bejan, leg. Simcnkai, VIII. 1885, HP Distr Trci-Suiune Cvvusna, Jeg I Hubter. VIII, 1833. Distr. Caraș; Lugoj in munți, leg- V. Borbăs, IX, 1886, HB Distr Alba Aiud. in păduri, leg, Csuto, V, 1890, HB V II, 1890, HB. VIII, 1882, HB Distr, Iași Modârjac, prin păd. Dealul Mare. leg. M. Răvăruț, VIU, 1939, HI. Distr. Ilfov: Roșu, păd. tăiată, leg. Panțu, IX, 1900, HB. Boiintinu din Deal păd Cotroceanea, leg. Panțu, VIII, 19C0, HB. Distr. Vlașca, in păd Crucea de Piatră, leg. Panțu, IX, 1907. HB. f. tubulosa (Schur.) Schwz., 1. c., 106. Q. pedunculata f. tubulosa Schur., Sert. fl. Transsilv. (1853) 67. Q. pedunculata f. megabalana Schur., Ost. Bot. Wochb. VII (1857) 3. Q. Ste- nocaipa Vuk., Ost. Bot. Z. XXIX (1879) 1888. Q. perrobusta Borb., Ost. Bot. Z. XXXIX (1889) 376. Q. robustissima Simk., Querc. (1890) 50. Q. brutia Asch. et Gr., Syn. IV (1911) 492. Aci se cuprind foime cari au cupula mare (până la 2,8 cm dia- metru) și ghinda deasemeni (de 3—5 cm lungime). Distr. Bihor: Băile Finiș, leg. A. Paucă, VII. 1936, HB. var. puberula (Lasch) Schwz. Mon. d. Eich. 107. Q. germanica f. puberula Lasch, Bot. Ztg. XV (1857) 418. Q. pe- dunculata f. pilosa Schur., Ost. Bot. Wochneb. VII (1857) 4. Q. asterotricha Borb. et Csato, Mag. Nov. Lap. (1886) 132. Q. pilosa Simk., Querc. (1890) 23. Se caracterizează prin perii mărunti și deși ce îi are frunza pe fața inferioară (uneori stelați) mai ales în unghiul nervurilor. Uneori poate deveni glabrescentă în afară de nervuri. Această varietate, destul de răspândită în flora Ro- mâniei și prezintă mare variabilitate, cea ce ne-a făcut să se- parăm următoarele forme: A. După frunze: f. rotundiloba Georg. et Morariu nov. f. Foiiorum lobi rotunda ti vel obtusati. Frunzele cu lobii rotunziți sau obtuzi. Distr Trei-Scaune: Boroșncu, muntele Mocoa, leg. Simkovies, VII. 18S4, HB. 356 C. C. Georgescu, I. Morariu și P. Cretzoiu Distr. Argeș: păd. Gurăncaia (lângă Olt), leg. Greeescu, VIII, 1R£I, BB. Păd, Stolnici, leg. Georg., VIII, 1935. HP. Distr. Ilfov: Roșu, păd. tăiată. leg. Panțu, IX, 1900, HB. Panteli- mon, leg. I. Morariu, VI, 1938, HIM. Călugăreni, Crucea de Piatră, leg. Panțu. VII ,1890, HB. Distr. Vlașca: pădurea Coroana, leg. I. Lupe, V, 1938. HB, Distr. Iași: prin pădurea Coarnele Caprei, leg. Răv., VI, 1939, HI. Distr. Orheiu: pădurea Teienești, leg. Z. Przemețchi, VII, 1937, HP. Distr. Bălți: Călineștt Deal, leg. Z. Premețchi, VII, 1937. HP. Distr. Tighina: pădurea Gărbovăț, leg. C, Georgescu, IX, 1935, cult, văruț, VI, 1939, HI. 1) f. acutiloba Georg. et Morariu nov. f. Foliorum lobi acuti et saepe lobulati, sinubus ± profundi. Frunzele cu vârful lobilor ascuțiți, adeseori lobulați, iar sînurile adânci. Distr. Turda: Cheia Turzii,, leg. I. Wolff, X, 1894, HP, Distr. Argeș: păd. Stolnici, leg. Georg., VIII, 1935, HP. Distr. Ilfov: Crivina spre Periș, păd. Țigănești, leg. Greeescu, VIII, 1888. HB. f. microphylla Georg. et Morariu nov. f. Folia parva, 6—8 (3—9) cm longa et (2) 3—4 cm lata. Forma aceasta se deosebește ușor prin frunzele mici. Materialul văzut de noi pre- zintă lobii adânc tăiați și cu lobi secundați sau numai cu emai- ginături. Distr. Iași: prin pădurea Ciriteii Mari spre Popricani, leg. M. Ră- văruț, VI, ID39, HI. •). B. După fructe: 1. f. glomerata Georg. et Morariu n. f. Pedunculus 1—4 cm longus. Distr. Alba: pădurea Făget lângă Aiud. leg. Csatd, 1888, VIII. Acest material este dubios, având pe dosul frunzei numai foarte rari peri; l-am trecut, totuși aci, căci prezintă o perfectă concordanță cu materialul, menționat mai sus din Cheile Turzii; amândouă exemplarele de erbar au fost determinate de autorii anteriori drept Quereus mala- copbylla Schur. 2. f. laxa Geor. et Morariu, n. f. Pedunculus plus quam 5 cm longus. Distr. Alba; Aiud, in păduri, leg. Csatd, VIU, 1888, HB. 1) Am aflat forma aceasta și în jud. Arad, lâ;ngă com. Vârfurile (I. Morariu), în materialul recoltat vara aceasta. Contribuțiuni !a cunoașterea speciilor de Quereus din România 357 Distr. Timiș-Torontal: Arbor saecularis prope opp. Timișoara, leg. A!, Borza. X, 1941, HC înainte de a stabili aceste forme s’a mai examinat din Herbarul Universității din Cluj următoarele piese de herbar si s’au atribuit var. puberul a: Distr. Târnava Mică; Blaj pădurea Petrisat. leg. Al. Borza, 20. IX. 1923, HC. — Blaj pădurea Cărbunare, leg. Al. Borza, 20, IX, 1920. Câmpia Ardealului pădurea Cioarelor la Cămărașul Deșert, leg. A! Borza, 8, VI, 1927 v Cheie pentru determinarea varietăților și formelor de Quereus Robur L„ întâlnite până acum în țara noastră. A. Frunzele glabre pe dos . . . var. glabra (Godr.) Schwz. 1 a. Frunze mici de 7 (—9) cm lungime și 3— cm Lățime f. parvifolia (Lasch) Schwz. b. Frunze mai mari........................................2 2 a. Frunzele lungi până la 15 cm și late de 7 cm, lobii simpli șî ± rotunziți..........................f. vulgaris (DC) Schwz. b. Frunzele mai lungi sau cu lobii iarăși lobați, sau cu lobii acuți, sau neregulați și asimetrici..........................3 3 a. Frunzele lungi de 14—20 cm (și mai mult) și de 8 cm late (sau mai mult), cu lobii rt rotunziți și regulați . f. macrophylla (Lasch) Schwz. b. Frunze cu altfel de lobi (ascuțiți, iarăși lobați sau neregu- gulați și asimetrici)........................................4 4 a. Frunze cu vârful lobilor ascuțit........................... f. acutifolia (Bechst) Schwz. b. Frunze cu altfel de lobi...............................5 5 a. Frunze cu lobii iarăși lobați, f. multilobata (Schur) Scwz. b. Frunze neregulat lobate, cu lobii adânci și nesimetrici va- riind până la foarte mici și atunci frunza apare aproape întreagă (pronunțată heterofilie pe acelaș exemplar) . f. heterophylla (Loud) Schwz. II. După fructe: 1 a. Pedunculul ghindei scurt we 1—3 cm și de obicei 1—2 fior. . brevipedunculata (Lasch) Schwz. b. Peduncul mai lung....................................... 2 2 a. Pedunculul lung de 2,5—7 cm. . f. vera (Lasch) Schwz. b. Pedunculul mai lung, egal în lungime cu frunzele sau de- pâșindu-le . . . , f. longipedunculata (Lasch) Schwz. 358 C. C. Georgescu, 1. Morariu și P. Crelzoiu B. Frunzele pe dos păroase, vizibil mai ales în unghiul nervu- vurilor perii simpli sau stelati (examinare cu lupa!) . var. puberula (Lasch) Schwz. I. După frunze: 1 a. Frunze mici de 7 (3—9) cm lungime și late de 3—5 cm. f. microphylla Georg. et Mor. b. Frunze mai mari..........................................2 2 a. Frunze cu lobii ascuțiți . . f. acutiloba Georg. et Mor. b. Frunze cu lobii rotunziți sau obtuzi.................... f. rotundiloba Georg, et Mor. II. După fructe: 1 a. Pedunculul ghindei lung de 1~3 cm. iar ghindele strâns giupate..........................f. glomerata Georg. et Mor. b. Peduncalii ghindelor mai lungi . . f. laxa Georg. et Mor. Contributions â la connaissence des ^speces de Quereus de Roumanie. Beitrag zur Kenntnis der Quercus-Arten Rumăniens. Quereus robur U Bestimmungs-Schlussel der bisher in Rumănien angetroffenen Va- rietăten und Formen von Quereus robur L A. Blătter unterseits kahl.................var. glabra (Godr.) Schwz. I. 1 a Blătter klein, 7 (—9) cm lang und 3 cm breit . f. parvifolia (Lasch.) Schwz b. Blătter grosser ............................................... £ 2 a. Blătter bis 13 cm iang und 7 cm breit. Lappen einfach und " abgerundel..................................f. «ulgaris (DC) Schwz. b Blătter lănger, oder mit wiederum gelappten Lappen, oder mit zugespitzten. unregelmâssigen und asymetrischen Lappen . 3 3 a. Blătter 14—20 (oder mehr )cm lang und iiber 8 cm breit, mii — abgerundeten regelmăssigen Lappen f. macrophylla (Lasch) Schwz. b Blătter anders gelappt . ......................... 1 4 a. Blătter mit zugespitzte Lappen . i. acutifolia (Bechst.) Schwz. b. Lappen nicht zugespitzt ... ... .5 abgerundeten regelmăssigen Lappen..................................... f. multilobata (Schur.) Schwz b. Blătter unregelmăssig gelappte, Lappen tief eingeschnitten und asymetrisch sehr klein und dann das Blatt fast ganzrandig erscheinend (ăusgesprochene Heterophyllie)....................... î. heterophylla (Loud.) Schwz. Contribuțiuni Ia cunoașterea speciilor de Quercus din România 359 II. Nach den Friichten: 1 a. Fruchtstiel kurz, 1—3 cm lang. gewohnlich mit 1—2 Friichte . f. brevipedunculata (Lasch.) Schwz. b. Fruchtstiel langer.................................................. 2 2 a. Fruchtstiel 2,5—7 cm lang . f. vera (Lasch.) Schwz. b. Fruchtstiele so lang oder langer als die Blatter .... f. longipedunculata (Lasch.) Schwz. B Blatter unterseits behaart, besonders an den Nerven siehtbar; Haare einfach oder Sternformig . . var. puberula (Lasch.) Schwz. I. 1 8 Blatter klein, (3—) 7 (—-9) cm lang und 3—5 cm breit . f. microphylla Georg. et Mor. b Blatter grosser ..... .................... 2 2 a. Lappen zugespitzt . . f. acutiloba Georg. et Mor. b- Lappen abgerundet . ■ f. rotundiloba Georg. et Mor II. 1 a Fruchtstiel 1—3 cm lang. Friichte angehăuft...................... f. glomerata Georg. et Mor b. Fruchtstiel langer. Triichte enfernt . f. laja Geor. et Mor. COMENTĂRI I-ÎNSEMNĂRI Din lucrările Institutului de cercetări și experimentație forestieră QUERCUS VIRGILIANA TEN. IN PĂDUREA RUNCENI de Ing. S. PAȘCOVSCHI In Nr. 3—4/1942 al Revistei Pădurilor Prof. C. Georgescu, ■cu colaboratorii D-sale I. Morariu și P. Cietzoiu, semnalează o serie de stațiuni ale lui Quereus virgiliana Ten., o specie de stejar descoperită de curând în flora noastră. Se citează și câ- teva exemplare de ierbar culese de subsemnatul. Intr’adevăr am încercat să urmăresc răspândirea acestui stejar în România, deși nu-i cunoaștem adevărata identitate *). Din cele văzute de mine pe teren și ca o completare Ia articolul menționat, cred interesant să descriu vegetația lui Q. virgiliana într’o stațiune tipică, anume în pădurea Runceni din jud. Buzău, în apropierea cătunului Marginea Pădurii și a comunei mari Jugureni (cca 12 km Nord de Mizil). Am ales această stațiune, căci aici se gă- sește într’un număr foarte mare de exemplare, iar câteva (din păcate prea puține) ajung la dimensiuni apreciabile. In alte locuri, unde l-am găsit, am văzut numai puține exemplare di- seminate în arborete de alte esențe. Pădurea Runceni este proprietatea Statului și se admini- strează de Ocolul Silvic Tisău. Este situată pe catena de dea- luri înalte ale Istriței, la extremitatea ei vestică. Aici pe ver- *) Anume îl consideram hibrid între Q. petraea Liebl. ( = Q. sessi- liflora Saiisb.) și Q. pubescens Wild. Așa reieșia din literatura existentă până la apariția monografiei lui O. Schwartz, care a pus chestiunea la punct. Bazat pe presupunerea că ar fi hibrid, am ales acest stejar ca exemplu pentru susținerea unei teorii din lucrarea mea „Succesiunea esențelor forestiere" (manuscris aflat în biblioteca ICEF-ului). Natural, odată ce s'a stabilit că este o specie independentă, argumentația de acolo nu mai are nici o valoare. Quercus virgiliana Ten. in pădurea Runceni 361 sântul sudic al dealurilor, în jurul celor două sate menționate rpai înainte, precum și mai jos, spre Tohani, se întinde renu- mita regiune viticolă. Astăzi peste tot se vad numai vii. Fără îndoială, această extindere a viticulturii se datorește în primul rând unei clime foarte dulci, cu totul diferită de clima versan- tului nordic al acelorași dealuri, care scoboarâ spre valea Nișco- Fig. I. — Pădurea Runceni, trupul mare. Exemplare mari de Quercus virgiliana Ten.; arborele din stânga figurii are cca. 10 m înălțime și 25 . Mrus wmmuh:>. Maliis communis und noch einige Baum ; rien die wenigei vhrbreite! sind ivon der anderen Eichen — Q. pe- imea und -ehr snlren Q robun Zwischen die Străucher sind die mittel- >1 lioiscliv Artcn btsondL-61 imufig. numlich Cotinus coggygria, Rhamnus s-xat lis. Fraxinus ornus, es w;iren auch einige Exemplare von Syringa vulgari* gL'h.riden, di.- abei vielleitilci nur verwildet sind. Die mdistan Exemplare do Q virgiliana sind krummig und nie- V03 e-ws ț—5 >n Hdhe und Hl—15 cm Brustdurchmesser; es scheint ener damiț zusammenzuhăngen, das.- sie Stockausschlăge sind. Die groș- ii i; alten llawr, (aus Snmen) tiRbfm bis 8 in Hdhe und 1 m Brust- durvhmessw Es gibi amh einige, elw.ri» jungere, aber besser entwickelte Exemplatv vcn. dva 10 m Hdhe nod 30—40 cm Brustdurchmesser. PROPRIETĂȚILE MORFOLOGICE Șl BIOLOGICE ALE RĂȘINOASELOR, PRIVITE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CULTURII PĂDURILOR de I. VLAD in Nr. 3—4 din 1941 al Revistei „Pădurea Romanească1 am publicat sub titlul „Exigențele și caracterele importante pentru cultura speciilor forestiere" o serie de considerațiuni asupra proprietăților morfologice și biologice ale molidului și bradului, insistând, in special, asupra urmă- toarelor caracteristice: 3) Portul sau habitus b) Conformația rădăcinilor c) Creșterea rădăcinilor d) Desvoltarea părții aeriene e) Puterea și modul de reproducere (sexuat și vegetativ) f) Puterea de eliminare g) Exigențele în ceea ce privește lumina (temperament) h) Exigențele privitoare la atmosfera înconjurătoaie (umiditate, căldură, mișcarea aerului etc) i) Exigențele privitoare la sol (starea fizică, chimică, umiditate, căl- dură, etc.) j) Influența asupra solului k) Rezistența față de pericolele exterioare (ger. insecte, uscăciune, vânt, etc.). Socotim că și proprietățile celorlalte rășinoase ce cresc la noi, care au o importanță mai mare din punctul de vedere economic, merită aceeași atențiune fiind convinși că răspundem, cel puțin în parte, unor chestiuni, a căror rezolvare face deseori obiectul preocupărilor lehnicia- nului-silvicultor pe teren. In cele de mai jos ne vom ocupa de larice. 3. Laricele [Larix europea (C. D.)]. a) Portul. Arbore de mărimea întâi, esență principală, formând rareori arborete pure. Este singurul dintre rășinoa- sele dela noi, cu Irunze caduce. Atinge. în aria naturală de ve- 368 I. V 1 a a getație, înălțimi de 40—-50 m. In stare izolată trunchiul este conic, iar coroana bine dezvoltată, atât în lărgime, cât și în înălțime. In masiv mai strâns formează trunchiuri înalte, însă nu atât de bine curățite de crăci ca molidul sau bradul. Suferă de „însăbieiea“ trunchiului. (Se susține că nu este ereditară). Coroana are formă conică. In toate cazurile, coroana este rară, fără verticile, crăcile fiind împărțite neregulat pe trunchiu și atârnând cu vâiful în jos. In primii doi ani acele cresc izolate pe crăci, apărând abia în anul al treilea în formă de pămătuf din mugurii laterali. Coaja este în tinerețe netedă, strălucitoare, de culoarea pielii gălbui, având mai târziu litidomul cenușiu, sau cenușiu cafeniu, crăpăturile bătând în roșu. b) Conformația și creșterea rădăcinii. Rădăcină pivotantă. Mai târziu, pierzând pivotul, își dezvoltă rădăcinile laterale, care se afundă adânc în pământ. Rădăcina atinge in primul an 25 cm lungime. Pe soluri pietroase sau stâncoase rădăcinile se întind pe suprafețe mari, în căutarea hranei. Laricele poate să fie comparat, din acest punct de ve- ci ere, cu pinul silvestru. c) Creșterea părții aeriene și puterea de eliminare. Este esența cea mai repede crescătoare dintre coniferele dela noi. In stațiunile ce-i convin, creșterea este sus- ținută. In înălțime poate să atingă în primul an 60 cm. Crescut în masiv, însă nu strâns, poate să treacă după al treilea an de I m înălțime. Creșterea în înălțime își atinge maximum între 40—60 ani, iar creșterea în grosime între 20 și 40 ani (Will- komm după R. Hartig). Chiar pe solurile sărace se dcsvoltă în primii ani foarte bine, pentru ca după ce atinge starea de păriș sau prăjiniș, creșterea să stagneze aproape complect. Laricele este o esență cu mare putere de eliminare. d) Modul de reproducere. Se regenerează cu ușurință, în mod natural, în stațiunile proprii. Pe locurile unde a fost introdus pe cale artificială, prin plantații se observă mai rar acest lucru. Plantația se face cu pueți repicați în vârstă de 3 —4 ani, aceștia fiind însă foarte expuși stricăciunilor produse de vânatul mare. Regenerarea artificială din sămânță se practica rar, din cauza redusei puteri de germinație. Sămânța se coace în luna Octombrie, sau. Noembrie. Puterea de germinație se păstrează 3—4 ani, insă numai pentru un mic procent din sa- Proprietățile morfologice și biologice ale rășincaselor 369 mânță. Maturitatea intră, în stare de masiv, la 30—40 ani, iar în stare izolată dela 15—20 ani. Fructifică in stațiunile ce-i convin cu o peridiocitate de 3-5 ani; în regula generală perio- dicitatea anilor de sămânță este de 7—10 ani. La noi se recomandă ’) plantarea de pueți în vârstă de 2 ani, nerepicați, în pâlcuri, la distanța de 2 m, pe versanți sudici și sud-estici, evitându-se fundurile de văi. e) Temperament, Arbore cu temperament robust. Are multă neevoie de lumină în tot cursul vieții. In regiunile sudice suportă ceva mai multă umbră. Din punct de vedere al temperamentului poate fi comparat cu mesteacănul (Gayer). Nu suportă acoperișul, coroana trebuind să-i fie întotdeauna complect liberă. Suportă însă adăpostul lateral. Trebue să i se dea întotdeauna mari avansuri de creștere, iar cu ocazia plan- tațiilor, distanțele între pueți, chiar când este plantat în stare pură, atât pe rând, cât și între rânduri, să se lase cât mai man. f) Exigențe privitoare la atmosfera în- conjurătoare. Aria de vegetație. In Europa crește spontan în Alpi și Carpați, mai puțin în Silezia și Boemia. Apare pe suprafețe mari în puține locuri, fie în arborete puie, fie în amestec cu fagul, molidul, Pinus Cembra și montana Aria de vegetație a laricelui, introdus pe cale artificială, este mult mai mare decât cea naturală. însă rezultatele lasă, în foarte multe cazuri, de dorit. Atât spre Nord, cât și în altitudine se întinde până la limita vegetației. Optimum de vegetație se găsește in Picetum și partea mai rece din Fagetum (Mayr). După Hess, laricele crește între 44c- 52° lat. N. Limita superioară în Carpați se găsește Ja 1600 m. In Jura la 1750. în Tiroi la 1900 m, iar în Alpii Sudici la 3000 m. In med na» tui al coboară, numai în cazuri rare, sub 900—1000 m altitu- dine. După M. Rădulescu se urcă la noi până la limita de ve- getație (1.700—1.800 m), însă dela 1.600 m în sus nu mai atinge dimensiuni mari. Nu trebue scoborît sub 800 m. Formează, după cum arată C. Georgescu, masive pure în jurul Ceahlăului, sau apare în amestec cu molidul exclusiv pe versantul vestic. II mai găsim în masivul Ciucaș (bazinul Teleajenului) pe mun- tele Zaganul și Tigăile; la fel în masivul Bucegilor pe versantul dinspre Valea Prahovei, pe versantul dinspre Transilvania și în li M Rădulesm (Cavam Foie-fin S'ft-W 370 I. Vlad Valea lalomiței. Stațiunea cea mai bogată în larice, unde își găsește și opt.imum de vegetație este în bazinul Lotrului și Valea Latoriței. O altă stațiune mai mică se găsește in Munții Trascăului (Munții Apuseni). In Germania, unde este introdus pe cale artificială, îi priește mai mult în regiunea dealurilor și colinelor decât în munți. In timp ce în Elveția laricele se ridică până la 2.100 m, în Tatra are ca limită superioară 1.480 m. Pe versanții nordici se coboară totuși la altitudini mai mici decât cea indicată de Hess, ajungând după Biihler până la 450 m. In unele părți ale Aipilor calcaroși lipsește cu desăvârșire. Uneori se desvoltă bine și la șes, unde a fost introdus pe cale artificială (Oldenburg). In general, se poate afuma, că laricele crește în condi- țiuni foarte diferite de sol și climă, la șes ca și munte (Gayer). După Willkomm îi priesc stațiunile, în care temperatura medie anuală nu scoboară sub + 1°C. și nu trece de — 8' C. Suma temperaturilor peste 0° in perioada de vegetație, trebue să atingă 1672° C, Iarna, în regiunea respectivă, trebue să du- reze.cel puțin 4 luni, primăvara să fie scurtă, iar trecerea dela primăvara la anotimpul de vară să se facă cât mai brusc (în timpul desvoltări frunzelor și florilor are nevoie de temperatură ridicată). Primăvara să aibă destulă umezeală, iar vara să du- reze circa 3 luni, temperatura nevariind, în acest timp, prea mult. Arbore de climat continental, vara cu temperaturi ridi- cate, suportă iarna temperaturi de —30°. Are cea mai puter- nică transpirație dintre rășinoase. In Alpi poate fi întâlnit și pe văi, cu aninul, unde deci umezeala și chiar ceața este frec- ventă. Tot Biihler susține, că laricele poate trăi într’o stațiune în care cantitatea de precipitați uni trece de 600 mm, umidita- tea solului fiind însă ridicată. Suportă, la altitudini mari, chiar apa stagnantă, pe locui i bătute de vânt, dacă aerul este uscat. Evită, în genere, locurile bătute de vânturi prea reci sau prea uscate .într’o atmosferă liniștită și cu umiditate mare, s’a con- statat că este mai expus atacului cuipercii Peziza Willkommii și deci cancerului. Totuși, unde nu este atacat, crește mai bine decât într’o atmosferă uscată. In contrazicere cu cele arătate mai sus, Hess este de pă- rere că laricelui îi convin locurile libere, bătute de vânt și soare, preferând, în munți, expozițiile sudice. Evită văile adânci, cu ceață deasă. Cere mai mult aer uscat decât umed. Din punct Proprietățile morfologice si biologice ale rășincaselor 371 de vedere al factorilor climatici, acest autor afirmă că, laricele este puțin pretențios. g) Exigențele privitoare la sol. Laricele vegetează in condițiuni bune pe soi fertil, reavăn, profund, cal- caros, argilo-calcaros sau nisipo-argilos. mai rar pe sol argilos. Cere sol afânat, crescând chiar pe sol pietros și stâncos, când își poate înfige rădăcina adânc în crăpături. Nu-i priește solul compact. Fuge de solurile nisipoase, sau calcaroase sărace, din care lipsește umezeala. Indiferent în ceea ce privește natura geologică a rocei din care provine solul, cu condiția ca acesta sa fie bogat în: potasiu, calcar și magneziu. M. Rădulescu a constatat că, în Carpați, crește numai pe colțurile de stâncă de calcar bătute de soare și vânt. In ceea ce privește umiditatea solului, este ma; puțin exigent decât bradul, dar mai exigent decât pinul. h) Influența asupra solului. Dacă în tine- rețe, în arborete pure, oferă un acoperiș suficient de des pentru sol, exercitând, prin ușoara descompunere a acelor, o acțiune binefăcătoare asupra acestuia, mai târziu, din cauza puterii mari de eliminare, acoperișul devine tot mai rai, iar solul se îm- bracă cu o pătură vie, compusă mai mult din graminee decât din mușchi. Acțiunea asupra solului este excelentă, când lari- cele se găsește în amestec cu alte specii. i) Rezistența față de pericolele exte- rioare. Esența ce crește în mod natural în regiunea munților înalți, unde este in mică măsură expusă pericolelor exterioare, devine foarte puțin rezistentă, când se introduce în mod arti- ficial și în stamim ce nu-i convin. Astfel insecta Colcophora laricella it distruge acele chiai la începutul primăverii și se crede că deschide drumul atacului ciupercii Peziza Willkommii, care provoacă boala cea mai periculoasa a laricelui: cancerul. Alai este atacai de Agaricus rr.ekus, T ■ rea d< nu.lt cerbul trăia hi regiuni de câmpie și dealuri și numai dvirlșarea ...ut ;?u ămițarca pădiirtior l-a făcut să-și caute refu- giul in pădurile întinsa dji C.nr.aț: O prună cansiat&ce este deul ainsta. că vânatul mare se împuți- nează și »? ivi rage spre munți împins dv sporirea populației a cărei urmare ustr miensif a.K-ea cirtimc; -uhdm Paratei cu .«cest (uncmen se petrece altul: scăderea in calitate. Intr’un m!e;vai d* abia i: >nă secole și ceva gieutatea corporală a cer- bului sonde Sa jumătate. Mai precis: unul din cei mai puternici cerbi împuțeați m 1850—191». cânt.;>c.i numai jumătate cât un cerb puternic cin unii 168C—1799'• Uai ceibul se împușcă pentru trofeu — corn — 1) Ing. A. M Comșia: Cerbul sub influențele omului („Carpații” Nc. 12/1540). Contribuțiuni la cunoașterea exigențelor vânatului mare 375 nu pentru carnea lui. La rândul iui, trofeul este o expresiune a vigoarei corporale, pentrucă numai un organism mare și sănătos poate da anual materia necesară pentru clădirea unui corn mare. Iată cum micșorarea greutății corporale a cerbului are drept consecință o scădere a calității trofeului și deci o depreciere din punct de vedere vânătoresc. Faptul acesta este de natură să pună pe gânduri pe orice iubitor al faunei noastre și cu deosebire pe vânător. România Încă mai are o faună vânătorească aleasă. Posedă azi cele mai puternice trofee de cerb, urs și capră neagră din Europa. Aceasta datorită faptului că la noi natura a fost mai puțin violată decât in Centrul și Vestul Europei. Dar procesul de înrăutățire a habitatului este ia plin mers și la noi și singura deosebire față de alte țări este că Ia no; acest fenomen a început ceva mai târziu. Nu se știe deci până când vom mai deține aceste recorduri, dacă nu vom lua masuri preventive pentru oprirea procesului de înrăutățire a condițiunilor biologice ale vânatului mare. Dacă vrem ca România să mai figureze cu cinste, chiar în primul loc la expozițiile internaționale de vânătoare; dacă vrem ca țara noastră așa de puțin sau rău cunoscută in alte țâri. să mai constitue punctul de atracție pentru vânătorii din alte părți —atunci trebuesc luate măsuri preventive peniru oprirea procesului de înrăutățire a medului de trai a vânatului mare din munții noștri. Viața cerbului, ursului, cocoșului de murite este indisolubil legată do existența si gospodăria pădurii Amenajamentele pădurilor se întoc- mesc de inginerii xilvici. aplicare Ipr — ce: puțin ia pădurile Statului și a unor wtituțiunî publice particulare condus? de ingineri silvici — se face dv aceiași specialiști fu un cuvânt gospodăria celei mai mari părți a pădurilor țâri; este în mâna mgineritlui silvic. Vo> încerca să dovedesc ir. cele ce Urmează că p;lr:i>'o iudicioUxâ alegere a tratamen- tului apli.at -.mai ptîddri. plin re; >ar:i zarea tăierilor și prin proectarea și executarea upemțlumlc:' culturale, se pet menaja interesele vânatului nostru de munte, căii vreme <> necunoaștere a exigențelor vânatului față ue gospodăria pădurii, seu o gospodării- iu păduri fără grijă față de vânat, po' m.rz.l prejudicii tiwmnSle r«c-i!ii:.i rlm urmă, — fără ca în laelași timp pădurea să pinfite ceva Ar h -uitleconomic și nici dra- gostea cea mai mare față de vânatul nmini nu ne poate determina să susținem o -.naiiicate a interesele o pădurii pentru cele ale vânatului. Istoria ne .luveiiaștc de altfel, cu aceastii n fi o încercare zadarnică. Excepție - putea consiliu; parcurile naționale unde pe o întindere redusă față de supialap* pedurdii fiii d. primele mterese pot ti jertfite dc dragul faunei O < unoâdciv a jirofdemei va aduce cu sine avantajul de- a putea ținu ctmt totdeauna dc exigențele sălbătăciunilor noastre atunci când împrejurările peunit cu dm două soluții — în condițiuni egale — să se adopte mai buna (îospudarii pădurii să nu uite nici o clipă că m mare ma»inâ, poale in cea mu> nune măsura, in mâna lor stă posibilitatea de a menține țara noastră in fruntea celor cu vânat mare de bună calitate, Islcrla îi va judeca și pe ei. ca și pe aceia care i-au împiedecat sau îl vor împiedeca de a-ȘÎ da contribuția la menținerea stocului și calității vânatului nostru 376 fug, silv. V a & 11 e C o 11 a Ce condițiuni trebue să îndeplinească un teren pentru vânatul mare? Vorbind dc vânat mare, în această lucrare, excludem din calcul jT>,Lirt-tul Șl căpriorul, specii eu o întinsă arie de răspândire (dela câm- p ■■ pan» la munte) deci pupn exigente; deasemenea cerbul lopătai' n.ununul .are sunt aproape numai specii de parc de vânâtoaic (od putu, la noi); nu ne referim nici la cocoșul de mesteacăn, care este pe Oiik de dispariție la noi ui n.ci ia capra neagră, — specie de la limita vegetației forestiere . ce gol dc mume Prin urmare vorbind de leron iarbă caracteristică tăierilor proas- pete, mult mai gustoasă decât cea aflătoare în urma pădurii. Terenurile desgolite constitue și locul favorit, indispensabil chiar, pentru împerechere (boncănit). Dintre tăierile unice, cele practicate „pe suprafețe mari" sunt mai bune decât cele în „benzi înguste" sau „la margine de masive". Cauza? Din punctul de vedere al hranei, toate trei sunt bune pentrucă toate favori- zează creșterea ierbei, insă ultimele două trebuind să se îm- prăștie pe o suprafață mai mare, fâșiile tăiate alternând cu cele netăiate. — prezintă un desavantaj serios din punctul de ve- dere al liniștei, deoarece exploatarea se întinde pe o suprafață mare. Iată deci un caz când silvicultura intensivă intră în con- flict cu interesele vânatului. Dacă azi România mai are cerbi de calitate excepțională, faptul se datorește culturii forestiere extensive. Tăierile progresive (succesive) sunt mai rele din punctul nostru de vedere, decât tăerile unice, mai ales atunci când nu se practică pe parchete, ci recoltarea produselor se în- tinde pe întreaga suprafață a unei afectații. Acest tratament are următoarele desavantagii: a) se produce hrană mai puțină, b) tăierile fiind mai împrăștiate, — liniștea este turburată pe o întindere mai mare de teren, c) Dacă tăierile sunt bine conduse, odată cu tăierea definitivă, vom avea un semințiș înalt de' 1--1,5 m care în câțiva ani va forma starea de masiv. Deci Ing. silv. Va si le Col ta nici hrană, nici liniște, nici teren potrivit pentru boncănit și împușcare, deoarece semințișul înalt va împiedeca vederea. Tăierile grădinărite Pentru motivele arătate la tăierile progresive, acest tratament este deasemenea aesa- vantajos; Dintre cele două forme: grădinăritul propriu zis ț.i qu as igradin licitul, — primul este cel mai râu. Aceasta din cauză ca la grădinăritul propriu zis, cu deosebire când se tae arborii individual, liniștea este mult turburata, cuponul având o mar' întindere, lai iarbă nu crește. Quasigt ădinăriful este mai puți», dtsavantajos pentrucă tăierea lăeându-se in ochiuri, pământul iste temporar' desgulit (deși numai pe mică întindere) deci creșterea ierbei este mal favorizată decât in cazul grădinăritului propriu J^s. In schimb prin quasigiâdinânt se realizează acel profil ondulat, variat, vânatul găsind pe o mică întindere de teren, hrană (deși iarbă mai puțină) compusă și din fructe (din alburii mari) și adăpost Doai liniștea ii lipsește, datorită reve- nirii dese pe acelaș ochiu cu exploatarea. Rezumând cele spuse mai sus constatăm că: a d a p o s 1. u 1 este realizat în bune condițiuni de toate cele trei tratamente. In ce privește 1 i nTșt e a, ordinea dcscrescândă este: tăiere unică, tăieri piogresive, tăieri quasigrădinârite și tăieri grădi- nărite. Privitor- la hrana; tăieri unice, tăieri quasigrădinănle (jardinatom). tăieri progresive și tăieu grădinărite. Căreia din aceste trei condițiuni? (liniște, adăpost și hra- nă! trebue să i se dea mai mare importanță? Adăpostul deșt este indispensabil, mi se pare puțin important, pentrucă este ușoi de realizat. Asupra liniștii există discuțiuni, deoarece după unii n’ar fi atât dc necesară vânatului după cum se susține de alții, Intr’adevăr: chiar și cerbul se obișnuește ușor cu sgomo- 1 ul produs de un tren industrial pe care-1 aude zilnic, dease- menea nu-1 supără prea mult zgomotul turmelor de oi care pasc și dorm în goluri de munte, sau chiar în poieni mari interioare. Nu în aeciaș măsură însă rabdă trecerea turiștilor sgomotoși, care rostogolesc pietre pe povârnișuri, scot chiote fără nici un rost, trag focuri de revolver; apoi nici trecerea muncitorilor forestieri spre casă prin locuri neobișnuite. Oricare ar fi păre- rile in această privință, până la alte dovezi, tiebue să conside- răm liniștea ca un element indispensabil pentru viața vâna- tului. Pentru a demonstra acest lucru ajunge să privim un teren de dealuri, dar care totuși nu are cerbi. Motivul nu poate fi altul decât lipsa de liniște datorită întinderii mici a pădurii Contribuțiuni la cunoașterea exigențelor vânatului mate 38! și circulației permanente atât în interiorul cât și la marginea pădurii. Cunoscute fiind exigențele cerbului față de tratamentele de codru, să vedem în ce măsura și cum pot fi menajate inte- resele vânatului față de aplicarea unor tratamente mai fine (intensive), care fără îndoială voi avea loc în viitor. Astăzi, în pădurile de munte și cu deosebire de cele de rășinoase, se practică tăierile rase, Știm eâ regenerarea artifi- cială se face greu (nu în teorie., ci în practică) Tăierile grădi- nărite. quiirigrădinărite și progresive (la rășinoase) sunt încă la început si se aplică abia in câteva regiuni alo țării. Situația aceasta, insă nu va dura mult, căci se vorbește tot mai insistent de necesitatea aplicării tratamentelor care să asigure regenera- rea naturală. In special pădurile de amestec compuse din fag, brad și molid, păduri despre care am afirmat că sunt apte din punct de vedete ăl esențelor pentru cerbi, nu vor scăpa să fie tratate în quasigrudinădt sau cel puțin în lăieri progresive. Așa cer interesele economiei forestiere. In ce chip se pot împăca interesele slivice cu cele vână- torești în acest caz? Pe acelaș versant, cu cât altitudinea crește, amestecului îi urmează molidul pur. Arboretele de molid nu sunt apte pentru a fi tratate nici cu tăieri progresive și nici grădinărite. Cauzele se cunosc. Forțat deci, în acest caz se va recurge tot la tăierile rase în asemenea arborete, rămânând numai pentru arboretele amestecate tratamentul tăierilor progresive sau quasi- giădinărite. Pe lângă aplicarea posibilității pe volum, practi- carea de tăieri diferite în aceeaș serie de exploatare, nu va constitui nici o dificultate din punct de vedere technic. Pe pantele mari însă aplicarea tratamentelor fine întâm- pină serioase dificultăți atât din cauza rănirii arborilor, prin transport, rămași netăiați, cât și din cauza vătămării semin- țișului, vătămare ale cărei consecințe sunt mult mai grave când este vorba de rășinoase. Prin urmare și in arboretele de amestec situate pe pantă mare, vor trebui aplicate tăierile rase. După acetic constatări, tratamentul în pădurile de munte cu terenuri de cerbi se înfățișează astfel: a) In pădurile de fag se pot aplica tăieri unice pe suprafețe mari. Scopul culturii forestiere aci nefiind creea- Tea dc arborete pure de fag, regenerarea se va face prin com- plectărr cu esențe de valoare, fagul dând suficient samințiș 1 3 382 Ing. si v, Vacile C o f t a pi eexistent pentru creerea amestecului Deocamdată prin tăie- ide unice (rase) vom avea hrană din belșug. b) In pădurile de molid pur, nu se pot aplica decât tot numai tăierile unice urmate de regenerare artificială. c) 1 n pădurile de amestec de foioase și răși- noase. pe pante mari, se vor aplica tot tăieri rase, iar pe pan- tele dulci și platouri tăieri progresive sau quasi-grădinărite. In acest chip fără a se prejudicia prin nimic interesele silvice, se vor servi și interesele vânătorești. i Exploatarea produselor secundare. Adăpostul și hrana nu suferă nici o schimbare importantă prin recoltarea produselor intermediare. In arboretele tinere cu o consistență suficient de marc spre a justifica o răritură, iarbă nu crește, iar fructe — datorită vârstei reduse — încă nu produc. Reducerea aproape insensibilă a consistenței, nu prejudiciază nici adăpostul. Liniștea este însă cu atât mai mult turburată cu cât periodicitatea răiiturilor este mai mică. In- tr’adevăr periodicitatea mică pe lângă faptul câ aduce cu sine o revenire frecventă pe acelaș loc, — presupune și o mai mare ir tindere de parcurs anual. Lipsa de liniște crește deci atât în timp, cât și în spațiu. Din fericire pentru cei ce poartă grijă vânatului nostru, neajunsurile aduse pentru vânătoare de executarea operațiu- nilor cultui ale la munte, nu vor veni decât mult mai târziu Dacă silvicultura românească n’a trecut încă pe o scară intmsă la aplicare de tratamente fine când este vorba de pro- duse principale, apoi va țrece multă vreme până când va exe- cuta rărituii mari în pădurile de munte. începuturi în această privință am văzut numai în Maramureș. într’o pădure dv molid, tăierea (răritură) a fost executată ireproșabil din punct de ve- dere tcehnic. depunându-se o grijă deosebită nu numai la ale- gerea arborilor de extras, ci și asupra faptului că prin doborîre sâ nu se vatăme arborii de viitor. Greutatea adevărata insă a inceput abia atunci când a fost vorba de corhănit Panta mare nu permitea adunarea materialul în mod eftin făiă a vătăma arborii rămași netăiați. Construirea de drumuri și poteci ducea la o investiție în disproporție cu valoarea materialului extras, S’a recurs deci la transportul cu umărul și cu mari cheltuieli pană la un jilip improvizat pe fundul unei văgăuni. Prin ur- Contribuțiuni la cunoașterea exigențelor vânatului mare 383 mare lipsa drumurilor de scoatere și pantele mari care fac inevitabilă vătămarea prin corhănire a arborilor de viitor în pădurile" de rășinoase, sunt un motiv pentru care este de pre- ferat o periodicitate mai mare, care micșorează ocazia de rănite a arborilor. Cum astfel de lucrări se execută de obiceiu vara, este de dorit ca timpul dela începerea exploatărilor și până la scoaterea materialului, să fie cât mai scurt și lucrările să se termine ne- apărat până la 1 Septembrie, când în mod obișnuit începe bon- cănitul cerbilor. Recoltarea produselor nelemnoase (accesorii). Dintre fructe, intră în considerație: fragii, smeura .și afinele. Din punct de vedere vânătoresc ar fi bine dacă aceste produse nu s’ar reebliâ, Intervine însă considerentul eco- nomic și mai ales cel social; de a nu priva populația săracă de un isvor de câștig. Practicată fără mult sgomot. culegerea .acestor fructe nu prejudiciază prea mult interesele vânatului. La fel se petrec lucrurile și .cu strângerea de plante me- dicinale, în special mătrăguna și feriga. O problemă nouă se pune azi economiei de răsboi: strân- gerea jirului in vederea extragere! de ulei. Căderea jirului coincide în parte cu epoca boncănitului, — cu deosebire că ea durează și după 5 10 Octombrie, data încetării toiului împe- recherii cerbului. Cele două interese: ale vânatului și ale cule- gerii de jir pot fi ușor armonizate împingând spre 10—15 Oct. data începerii recoltării jirului. Pășunatul în păduri este un dușman comun pentru pădure și vânat. Pășunatul în poienile mari (20—30 Ha sau mai mult) sau în golurile de munte, nu strică vânatului. Pe terenul regal de vânătoare din Ocolul Lăpușna, jud. Mureș, s’a făcut dovada că deși stânele erau nu mai departe una de alta decât 3—4 km în linte aeriană, totuși pădurile adăposteau un stoc de cerbi excepțional de frumos. Aci însă, regulat, Ia 1 Sept, turmele coborau din munte pentru ca la sosirea epocei când boncănitul era în toi (25 Sept.—5 Oct.) terenul să intre în liniște. Procentul de terenuri neîmpădurite, Pen- tru diferite necesități în legătură cu gospodăria din păduri, este necesar ca un procent oarecare din domeniul silvic să rămână 384 Ing. s i 1 v. Vasile C o 11 a neîmpădurit. Construirea caselor pentru pădurari și briga- dieri, terenurile de hrană și de pășune pentru vitele persona- lului silvic, locurile de depozite intermediare, fânețele pentru vitele întrebuințate la transportul lemnului etc., reclamă aseme- nea terenuri fără păduri. Desigur este greu să se exprime într’o cifră procentuală întinderea acestor terenuri, deoarece ea variază după necesită- țile locale. Totuși un procent mediu de circa 3% pare a satis- face nevoile. Administrația CAPS a și luat măsuri ca la ale- gerea golurilor de împădurit să țină cont de aceste trebuințe. Acest fel de terenuri servesc în acelaș timp și interesele vâna- tului oferind pășune in timpul verii și teren pentru recoltarea nutrețului pentru iernile grele. Cifra de JP/n satisface și nevoile vânatului. Tot ce ar fi de adăugat este că terenurile sâ nu fie repartizate spre periferie și nici toate îngrămădite în cen- trul lui, ci împrăștiate — in întinderi de 1—2 Ha —după oar e- care reguli in poițiunea mijlocie a terenului. Acest lucru con- cordă și cu interesul pădurii, știut fiind că mai expuse expro- prierii și mai ispititoare pentru săteni sunt poienile de mare întindere și cele situate la marginea pădurii. Potecile. Cine a activat in regiunea de munte știe ce mari servicii aduc potecile cu un traseu bine ales, pentru paza, administrația și exploatarea pădurilor. Personalul de pază este- tentat să evite terenurile greu accesibile, iar dacă se încumetă sâ înfrunte greutățile, pierde o jumătate de zi pentru a parcurge o distanță care pe o potecă nu ar cere mai mult de o oră. Isi rupe îmbrăcămintea și încălțămintea, pierde vremea și își chel- tuiește energia fără rost. Consecințele: încălcări de hotare, în- shăinări de materiale și pășunat abuziv nesemnalate din lipsa unei bune paze — deci pierdere pentru patrimoniul public. Administrația Casei Pădurilor s’a sesizat de acest neajuns șt prin îndemnuri și fonduri bănești ține să încurajeze orice inițiativă de acest fel. Dela sine se înțelege că potecile de acest gen servesc și vânătorului. Este însă cazul să facem o distinc- țiune între așa numitele poteci de acces, destinate să lege între ele punctele importante ale pădurii și între potecile de vânătoare propriu zise. Cele dintâi servesc în primul rând interesele forestiere și se construesc de administ: a- ția silvică, pe când cele din a doua categorie au menirea în pri- mul rând de a înlesni observarea vânatului și împușcarea lui. deci se construesc de vânători. Traseul acestora din urmă se Contribuțiuni la cunoașterea exigențelor vânatului mare 3S5 •alege cu totul după alte criterii: urmează cutele terenului spre a înlesni vederea și traversează porțiunile de mare interes cine- getic. Ele se leagă de potecile propriu zise, sunt o continuate a lor și în construirea lor se urmează un parchet după altul ime- diat ce s’a făcut reîmpădurirea, deci îndată ce porțiunea res- pectivă a intrat în liniște. Aceste din urmă poteci își pierd în- semnătatea îndată ce masivul s’a închis în jurul lor și vederea în dreapta și în stânga nu mai este posibilă. Potecile de vână- toare propriu zise înaintează deci mână în mână cu parchetele tăiate. Este limpede pentru ori și cine că o conlucrare între organele silvice și vânători în privința alegerii traseului și con- striurii potecilor, este de folos pentru ambele părți. Pentru realizarea condițiunilor de liniște este indicată, o reglementele a ilrculațk-i prin Uiun a muncitorilor, cărăușilor, cxcursiom>tilor si sătentlm care merg dintr’o comună în alta. Se va pumtU circulai ia exclusiv pe drumurile și potecile pu- blice, mehlzându-sr cele de interes pur silvic sau vânătoresc. Aiw lucru este de mare folos și pentru pădure: s? evită vătămării* aduse arborilor și mai ales incendiile Case de adăpost, colibi. Ceeace am spus despre avantagule potecilor pentru administrarea pădurii, este valabil și pentru casele de adăpost, colibe etc. Administrația bună pre- tinde ca personalul ajutător să locuiască în pădure. Se economi- sește timp și energie și se sporește randamentul. In punctele mai îndepărtate de locuințele personalului, sunt necesare bordee, colibe, care să ofere adăpost pentru una sau mai multe nopți. Când pădurarul va ști că se poate adăposti peste noapte într’un punct îndepărtat al pădurii, își va înde- plini mai cu conștiințiozitate datoria. Evident că asemenea case, colibe, bordee servesc și vână- torului și printr’o armonioasă conlucrare așezarea lor poate fi aleasă, astfel încât — în măsura posibilității să servească am- bele interese. Concluziuni. 1. Sub influența civilizației, —■ mai precis, — a intensi- ficării agncultui ii și silviculturii, condițiunile de trai ale vâna- tului mare se înrăutățesc. Pe măsură ce pudurile se împuținează sau se fărâmițesc, vânatul mare nu mai găsește liniștea și adă- 386 Ing. silv. Vasile C o 11 a postul necesar, deci se retrage spre munte, unde încă se mat găsesc păduri de mare întindere. Consecința înrăutățirii mediu- lui este o scădere în număr și mai ales în calitate (mărimea tro- feelor). 2. România încă mai are vânat mare de o calitate excep- țională datorită căreia continuă să stea din punct de vedere vâ- nătoresc în fruntea țărilor din Europa. Dar dacă nu se vor lua la timp măsuri preventive și pe măsură ce condițiunile natu- rale, azi încă bune, vor fi pierdute, — va înceta de a mai figura in loc de frunte la concursurile dintre țări. 3. Viața cerbului, ursului și cocoșului de munte fiind indi- solubil legată de gospodăria pădurilor, — în mâna inginerului silvic ameriajist și a inginerului silvic șef de ocol, stă în cea mai mare pare soarta acestor trei specii de vânat. 4. Dată frind importanța economică și socială mcomparanil mai mare a pădurii decât a vânatului, este limpede că interesele pădurii nu pot fi subordonate celor ale vânătoarei. .Dar o cu- n naștere temeinică a exigențelor vânatului față de compoziția, regimul, tratamentul și — în general — față de gospodăria din păduri, poate duce pe inginerul silvic la adaptarea de metode de gospodărie care să servească interesele vânatului fără a pre- judicia pe cele ale pădurii. Excepțiile dela această regulă sunt puține. 5. In cele mai multe cazuri interesele vânătorești sunt identice cu cele ale pădurii. Astfel, ambelor le convin: a) Arboretele amestecate b) Clasele de vârstă normale c) Liniștea desăvâișită în pădure d) Interzicerea pășunatului. e) Consistență plină f) întindere mare a pădurii g) Evitarea prorietăților străine în interiorul pădurii h) Deschiderea mai multoi guri de exploatare, deci re- partizarea tăierilor, i) Rezervarea unui procent oarecare de terenuri neîmpa- durite. j) Construirea de poteci, drumuri, case de adăpost, colibe. 6. Există și cazuri în care cele două interese ajung în con- flict. De exemplu: a) Cerbul este favorizat de tăierile rase, dar silvicultura modernă tinde spre tratamente mai fine chiar și In pădurile Contribuțiuni Ia cunoașterea exigențelor vânatului mare 387 de munte. Remediul poate fi găsit în aplicarea de tăieri rase și progresive sau quasi-grădinărite în aceeaș serie. b) Tăierile de ameliorare nu favorizează interesele cerbu- lui, dar prin adaptarea unei periodicități mai mari Ia rărituri, inconvenientul se reduce. c) Recoltarea produselor accesorii poate fi restrânsă în timp și spațiu. Reglementata sever, prejudiciile pentru vânat sunt minime. d) In toate cazurile când cele două interese se despart, silvicultorul trebuie să-și dea osteneală ca să menajeze liniștea vânatului în perioada reproducției și a vânătoarei de cerbi și cocoși de munte. 7. Interesele pădurii șr ale vânătoarei trebue și pot fi armonizate cu bunăvoință din ambele părți. Cum însă în orice acțiune omenească, moralul stă pe primul plan când este vorba de reușită, — mult dorita armonizare nu se va putea produce decât atunci când gospodarilor pădurilor li se vor creea și pe teren vânătoresc condițiuni de activitate compatibile cu demni- tatea de breaslă. Beți rupe tur Kenntnis des Huchwildes. Contributions a la connaissance des exigences du grand gibier. A la suite de 1’intensificat ion de lu culture et des exploatations des forets, les condiționa de vie du grand gibier deviennent de plus en plus difficiles. L'auteur du present article examine l’influence exercit^e par les dites ciroonstances sur le grand gibier et particulierement sur le ceri et l'ours aussi que sur le coq de montagne. Apres avoir montre les conditions qu’on bon terrain de chasse doit aceomplir pour assurer fer. meilleurs moyens de vie au gibier, l’auteur discute l’influence exercitee sur les espbccs mentionnees, par le regime et le traitement appliques â la foret et le fait si les produits secondaires et accessaires de la foret sont ou non recolte* Pour que Ie gibier ait les meilleurs conditions de vie (abri, surete et nourriture), la foret doit donc offrir Ies caracteres suivants: peuple- ments melanges a pleine consistance, classes normales d’ăge, grande etendue, pas d’enclaves, pas de pâturage et quelques clairieres situees C>‘ po frrtîtn- au milieu du perimetre. CRONICA INTERNĂ ® „Sutor. ne supra crepidam“. Ziarul Argus cu data de 17 August a. c. publică un articol inti- tulat .Un program de împăduriri și o lege pe care o așteptăm*', semnat A I) Carabella. Un articol în totul tendențios și plin dc inexactități. Se ia drept punct de plecam știrea apăruta in ziare în legătură cu un ordin care ar fi fost dat Camerilor de Agricultură dc a întocmi „un pian de luinu pe 3—S ani, in care timp să sară plantațiile necesare pe islazuri, sub formă de umbrare, linii despărțitoare, perdele de ocro- tire sau pentru consolidarea terenurilor degradate" Dintrun început, d-i Carabela nu se mulțumește numai cu atât. D-sa vi ca mai n.ub Camei ik de Agricultură nu trebue să se mărgi- nească să crei.ze numai simple perdele, vi trebue să întreprindă lucian de împădurire in mare, acoperind „toate locurile ce nu pui fi cultivate ui altceva creind păduri comunale — mai ales in regiunile de șes Ic țării — începând eu împădurirea unei părți din islazurile comunale., mai ales acolo unde ele ating Întinderi mari'. Cu un cuvânt, „plantările la șes trebuie să rezolve și problema lemnului, de construcție și de foc, a cărui lipsă este așa de mult simțim în aceste regiuni Autorul articolului șoenteșlc insa că aceste organisme a g r : < 1 ale ministerului (transformate după dorința d-lui Carabela și a celor caii gândesc ca dânsul, iii organe forestier-» nu vor pute să ducă ta înde- plinire acest plat- conceput in mare, dacii nu se vine cu „o lege a plim- tâid« - In ea ar trebui >3 se prevadă obligativitatea proprietari lor le a-și nu-i: plantările necesare. Puieții de care ar ii nevoie urmează să fie produși de către pe— ptnlerele existente sau care se vru mai înființa, ale Camerilor de agri- cultura. tiroidelor agnroie ssu roinuneloi Si Uri ți cuprinzător. Vrea să zică, toate ăuesie lucrări: pepiniere, p iedele de wrd.re si chiat păduri < nmumiie — de esență pur foresăer i urmetiza să fie executate de către organele agricole, ca și când în cadru) administrației românești, chiar în același minister, n’ar exista oreane speciale — cele silvice, in sarcina cărora cad In mod natural normai tont- acești* lucrări Au :jrm'lnut1 d-l Carabela ți toți cei ce gândesc ca dânsul, cu toate problemele agriculturii românești: plugari* mea toată folosește numai sămânță selecționată, arăturile și semânătu- nte se fac după toate regulile -științifice, problema îngrășămintelor este Cronica internă 389 rezolvată. producția s’a dublat ce) puțin sută la sută față de trecut. Totul merge strună. Avem u agricultură înfloritoare, spre nivelul căreia râv- pesc toate popoait-ie la car până acum mergeam sâ căutăm îndreptare. Avem o justă proporționare a culturilor. Procentul plantelor de nutreț este Ctrl corespunzător unei agriculturi In care problema zootehnică tre- bue să aibă întâietate. Islazurile suni îngrijite și folosite rațional. Avi- cultura, viticultura, pomicultura, apicultura, plante medicinale, etc., etc, toate nu mai const itue preocupări ale organelor agricole. Toate sunt rezolvate, toat'- merg perfect Nu mai au ce face. Elanul și puterea lor de muncă trebue folosite Incotr'07 Foarte simplu in domeniul de preo- cupări al organelor silvice. Suntem noi forestierii exclusiviști? Nu vedem just? Hotârît nu. Lui fel ca noi văd și cei re sunt in afară de corpul silivic. Tendința aceasta de acaparare de domenii străine de preocupare, de substituire, a fost văzută și dv străini din afara de aceste corpuri. Iată, spre pildă, te Scrie d-l Pamfil Șeicaru in ziarul Curentul cu data de 19 August a. f., unica) intitulat: „Programe și realizări". Punciui de plecare ai articolului d-lui P. Șeicaru este tot pretinsul ordin dat Camerilor de Agricultură. După ce arată că „ideia dc împădurire domină legitima îngrijorare a oricui cunoaște cât de puțin din opera de pustiire a pădurilor", D-sa mărturisește că poartă r> deosebită grijă .cundiționilor de înfăptuire a programului alcătuit de Ministerul du Agricultură". Și imediat adaugă: ,.Cea mai de seamă grijă de care să ținem necontenit seama este să nu I'omptomițvm o ideie". Fără ca să fie împotriva ideilor de încurc- a con- dițiilor ele viață, d-l r Șeicaru arata că și in fața unui program ce ar rezista oricărei critici de specialitate. ..păcătuim totdeauna prin metodele de realizare, fia că greșim In alegerea oamenilor chemați să înfăptuiască un program, fie normele de Jmrv nu corespund programului Spunând aceasta, d-l T Șeicaru adaugă; „Este o greșală sâ se dea Camerilur AgrimU- și această nouă sarcină. Când asupra agronomilor apasă greaua răspundere a producției agricole .și loșic problemele apro- vizionării, cai-- implică o întreagă biwwraV.e. încă o noua sarcină depășește peierHe unor oameni' CorT"■ -uând, d-l Șeicaru sene: ..Există un t<»p mhnic specializat, care .- da de b rin capacitate «ie realizare. inginerii silvici: lor li revin cxecularta programului de plantații preconizat de Ministerul Agm u’ 'Jr" Perdelele de i)< rotire implică o executare de mori proporții, bine re'" ”hut&, implicând o siguranță tehnicii fără greșeli. Consolidarea terenurilor degradai e, Împădurirea iMurilpr «are nu pot 1. cultivate, restnmgereo prin plantații de plopi și răchite a albiilor râurilor astăzi lăbărțate pi spații Imenși' intră în programul dc acțiune al silviculto- rilor. Apele :1 pădurile merg împreună și cât timp nu vom realiza o unitate de comandament, totalizând acțiunile fragmentare, inițiativele risipite ?i adesea «onu-adictorii, nu vom putea renjedi.i răul pe care-1 vedem fiecare". Ca o invheere a u >r spuse mai sus, d-l P Șeicaru vede necesar cremtea unui Subsecretariat al apelor și pădurilor in cadrul Ministerului de Agricultură ji Domenii. La cele scrise de d-l Șeicaru cu atâta competență, noi nu vom 3f0 Cronica internă adăoga decât toarte puțin. I n alte țări, de multă vreme, de foarte multă vreme, nu st mai discută asupra domeniului de activitate al fiecăruia, care este bine cunoscut șl spre tare vecinul nu râvnește. Dar D-l Carabella, în articolul d-sale, mat face o afirmație, care așa Cum este spusă este total inexactă. D-sa scrie: „Sunt 16 ani de când tot prin Camerile agricole, inginerii agronomi au pornit la munca grea a plantării râpelor șl a tuturor locurilor neproductive, a islazurilor, a șoselelor și drumurilor". Nimic mai inexact Nu cer d-lui Carabella să indice un ha de degradate consolidat și plantat de agronomi. Deocamdată mă mărginesc să-i răspund că acțiunea de plantarea râpelor a fost începută cu mult mai demult, nu de inginerii agronomi, ci de inginerii silvici. Chiar și acțiunea pentru ocrotirea culturilor agricole din regiunile stepă, cu plan- tațiuni, la noi, a preocupat pe silvicultori încă din începuturile silvicul- tuiei românești. Ca terminăm: să-și caute fiecare de rosturile lui, căci, slavă lui Dumnezeu, are fiecare așa de mult de lucru! • Intr’un colț al Dunării. Este titlul articolului sub care d-l Pamfil Șeicaru directorul zia- rului „Curentul" își deapănă frumoasele impresii dintr’o excursiune de documentare făcută in regiunea nisipurilor sburătoare din Sud-Vestul Olteniei. Dacă nar li strimtorărde impuse de vremurile prin care trecem, articolul acesta apărut la 25 Iulie a. c„ ar trebui redat în întregime. Ne mărginim să dăm numai câteva pasagii. Cu binecunoscutul d-sale talent, d-l P. Șeicaru pune pe citum mai intâiu în fata unui tablou Îngrozitor: aceia al răvășirilor provocati de nisipurile sburate de vânturi. în fața cărora nu se întrezărea a se găsi stavilă de pus Spre fericirea mvtii reanim. au apărut inginerii silvici, cari împreună cu colaboratorii lor brigadierii și pădurarii. ,U u îndărătnicie fără egal, s'au cramponai într’o loplă îne^ă > naturii". Si-au învins, căci acum întinsul nisipurilor rște sjÂpânit <1, p„ temica armătură a pădurilor de salcâmi >r- talc dr ei, sunt socotite — pe bună dreptate — drept „una dintre 1 splendide victorii ale energiei românești în luptă cu ostilitateft nit Ca să arate vicisitudinile vremurilor ițidărătfii.Uî '*o- care s’a lucrat de către forestieri, d-l Șeicaru adaugă; „1 ■ Scăpau an. izur că- suța unde s'au adăpostit generații in șir de silvicultori, n mâncări < lor nu lipsea nisipul; mălaiul era amestecat cu nisipul și pleoapele ■ bp- des ca să apere ochii de plesna nisipului. Citim povești despre ■ătorii ținuturilor îndepărtate ce deschid colțuri de viață < o mijlocul sălbăticiei, dar nu cunoaștem această epopee a unor »n ■ h • românești in luptă cu pustiul" Nu-i o realizare pornita dintr'un Iureș de entuziasm, ci rezultatul unei lupte continui dusa de generații de silvicultori. In același drum. d-J Șeicaru a mai văzut țt „laboratorul" unde se urmnrește a se afla vegetația rea mai indicată pentru locurile inunda- Cronica internă 391 bile sau mlăștinoase. A văzut plopi de Canada, care la 15 ani aveau diarnetrc de 35 cm (arborele viitorului pentru celuloză), a văzut brazi de baltă (Taxodium), și, pe bună dreptate, s’a minunat. „lini arătau (sil- vicultorii) rezultatele cercetărilor, experiențelor neștiute, tăinuite in mij- locul pădurilor plantate de ei, cu același orgoliu cu care Rajahii și-ar arăta comorile lor ascunse. Priveam chipuri iluminate de o mare încân- tare ale silvicultorilor — erau din trei generații — și simțeam un fel de încredere proaspătă in virtuțile neamului meu, svârieam în viitor pers- pectivele orgolioase ale Statului românesc". Ca încheere, d-l Șeicaru scrie: In lucrările din Sud-Vestul Olte- niei am văzut demonstrația majestoasă a însușirilor noastre statale../' • Stațiune experimentală forestieră în Bărăgan. In cuvântarea dela adunarea generală din acest an a Soc. Pro- gresul Silvic, d-l Aurel Pană ministru subsecretar de stat la departa- mentul agriculturii si domeniilor arătând interesul pe care-1 poartă pă- durilor și propășirii lor. a promis toată solicitudinea. Suntem azi în măsura să semnalăm una din măsurile luate de D-sa, sortită să contribuie la pășirea pe drumurile sigure a uneia dintre pro- blemele ce md in m^d natural in lotul de preocupări al corpului silvic: perdele de protecție din regiunea de câmpie. In Monitorul Oficial Nr. 177 din 1 August 1942 ă apătut Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 753 prin care se dotează Institutul de cercetări forestiere cu 1200 ha din porțiunea disponibilă din moșia Jigălia (Jud. Ialomița) și anume por- țiunea de la Nord de calea ferată București-Constanța. Această dotare s’a făcut cu scopul de a se înființa o stațiune de expcnmentatie forestieră in Bărăgan, care ,.să se ocupe cu experimen- tarea ș> creiarea arboretelor de diferite specii, cum și a perdelelor de protecție in ținutul ile secetoase și fără de păduri". Aceasta este una dintre măsurile ce se impuneau a se lua cât mai curând Nevoia de protejarea culturilor in stepă este adânc simțită. Lu- mea a pornit deja la realizări. Salcâmul este folosit în mod exclusiv. Noi știm insă câ el nu este un panaceu universal. El nu merge pretu- tindeni și nu oferă lipul de perdea cel mai indicat. Cei ce-și inchipve că prin salcâm s'a rezolvat problema, judecă Simplist. Găsirea speciilor cele mai indicate și combinarea lor. asu cu să ne dea perdele trainice și cu maximum de efect, este una dintre îndatoririle noastre, pentru a feri lumea de surprize dureroase lată ceva ce are să rezolve între altele, stațiunea de expm .menijtie fcirestivrâ dela Jigălia. • Comisiuni de studiu. Inundațiile și mai ales alunecările de teren din anul acesta.au atras în mod deosebit atențiunea torurilor superioare de guvernare. Ca urmare, într’un interval scurt de timp ne-am găsit în fața a trei comisiuni distincte de studierea fenomenelor Smintite. 1. Prima comisiune a fost instituită in luna Martie a c. (Mon. Ol Nr. 123) in cadrul Ministerului de Lucrări publice. Ea urmează să se 392 Cronica internă wupe cu studierea cauzelor deteriorărilor produse de alunecările de teren ți de apele mort ale râurilor, urmând ca, în același timp, să pro- pună țl lucrările necesare spre a remedia situația și a evita noi dete- riorări. Din această eomisiune fac parte și delegați forestieri din partea Direcției Silvice șt a Icetului. 2. Cea de a doua Comisiunc a fost creiată în August (Mon. Of. JflO din 15 Aug. 1942) in cadrul Ministerului de agricultură și domenii. Ti are drept obiect alcătuirea unul plan de lucrări de ansamblu, urmă- rind si traducerea in fapt a măsurilor pentru îmbunătățirea terenurilor degradate ți pentru preîntâmpinarea inundațiilor. Din comisie far parte directorii producției vegetale, agricole, Di- recțiet silvice, Direcției pescăriilor. Direcției geniului rural, toți din de- partammtul agriculturii, la rari ma. adaugă și directorul apelor din Ministerul Liberărilor publice. 3 A treia Comisie a fost creiată tot in luna August de către Mi- nisterul Lucrărilor Publice, în vederea unei noui legiferări a regimului apelor in România, ținând seamă atât de experiența trecută, cât și de nevoile prezente. Corruslunea cuprinde delegați desemnați de diversele ministere având contingență cu problemele riduate Din partea Ministerului de agricultură și domenii face parte și un reprezentant al Direcției silvice Facultatea de silvicultură și ICEF.-ul la rându-le au câte un delegat. Comisiunea urmează să-și depună lucrările pana la 15 Octombrie c O Guvernul șl împăduririle. In Nr. 5—6/942 al acestei reviste, Ia aceiași rubrică, sub titlul ,,spri- jinirea economiei forestiere'; am aiăfet măsurile luate de Consiliul de Miniștri ținut Ia 1« Mai a. c. pentru activarea producției forestiere. Intr’un alt Consiliu de Miniștri ținut la 6 August a. c., luând cunoș- tința de expunerea făcută de d-l General C. Voiculescu guvernatorul Basarabiei asupra acțiunei de împădurire întreprinsă în Basarabia, -- s’a loAL’tt — ia intervenția d-luî vice președinte al Consiliului — corn- pietare?. programului. In acest scop, d-l Ol Voiculescu urmează să ia eerilact t:. d-l ministru A. Pat!» dela departamentul domeniilor și cu delegații M Stat Major al Armatei, pentru ca suprafața împăduririlor din Basarabia să fie cât mai mare. in același Consiliu s’a arătat și situația pășunilor și islazurilor conu.iii.-ilF., rămânând ca Ministerul Agriculturii și cel al Afacerilor In- terne să întocmească un program pentru însămânțarea și cultura islazu- rilor și a pășunilor. Cronica internă 393 • In sprijinul pădurilor. Inițiative în favoarea pădurilor pornite din lumea din afară a celor puși să se îngrijească de ele, au fost și încă sunt puține la noi in țară. De aceea, oridecâteori au fost date în vileag gânduri sau fapte în vederea crserii sau cruțării pădurilor, noi ne-am bucurat în mod cu totul deosebit, căutând să împărtășim și altora această bucurie. In rândurile acestor susținători din afară se înscrie și d-l General NicclaU, prefectul județului Muscel, care a dat o circulară in vederea cruțării pădurilor. La scrisoarea de mulțumire ce i-a fost adresată de către Societatea „Progresul Silvic", d-sa a trimis Societății răspunsul pe care-1 redăm mai jos: ..Va rog a primi expresiunea vui mele recunoștiințe pentru onoa- rea ce-mi faceți du a mulțumi in numele Soi ietății ce conduceți, penh u minuscula mea circulară, relativă ia nevoia cruțării pădurilor. Am fost, sunt, și voiu li un partizan înfocat al impădurirei. In calitatea mea de Piimat al Constanței, am împădurit atât țărmul Mării Negre, cât si tarenul dintre Mamaia și Constanța. Am împădurit < u ajutorul D-lui Inspector Chirițescu o mare parte din terenul viran dela Sudul lacului Tăbăcim. Statul mi-a dat gratuit dela pepiniera Mnrfntiai'- un mare număr d<- arbori. Sunt mfcimai că această plantație care depășea 3090 de pueți a fost distrusa >i locul arendat pentru zarzavat Ar f: oportun a se vere Direcției Silvice Constanța să cerceteze acest caz. Sf Evanghelie spune: ,,Că unul seamănă și altul seceră", dar nu că unul să semene și altul să distrugă Va rugăm deasemenea ea prin uutuittafea Dvs. să interveniti ia Ministerul m.itca lor Acolo unde s'a permis tăerea, apele și-nu lăi'uii aibia în mm- plodul’ din anul trecut, în proporții duble și triple decât vechea albie. Va rugăm a primi deasemenea respectoase mulțumiri pentru pre- țioasele broșuri ce mi-ați tnmi* 51 pe cari le voi citi cu o deosebită plăcere. Primiți vă rog Domnule Președinte, asigurarea deosebitei stime ce vă păstrez". Prefectul județului Muscel, At. Har. 304 Cronica internă ® La Universitatea populara de la Vălenii de Munte. Ciclul din acest an ai Universității populare „N. lorga" de la Vă- lenii de Munte a fost consacrat „Realităților pământului românesc, — Oameni, fapte si locuri" In cadrul acestui ciclu, d-l inginer inspector silvic Cezar Cristea a ținut 2 prelegeri Cea de a 2-a prelegere a avui subiectul: înfăptuiri silvice in doua decenii de gospodărie românească in Basarabia Subiectul a fost judicios ales, întrucât majoritatea cursiștilor a format-o basarabenii și transnistrienii desrobiți, însetați de lumină, ade- văr si dragoste frățească. D-l Cristea spicuește pasagii edificatoare din conferințele prof. larga „Basarabia e înfăptuire neaoș românească", Ion Nistor „Basarabia sub gospodărie românească", Șt. Ciobanu „.Basarabia sub dominația so- vietiuă'. G-l Gh. Dabija „Războiul nostru sfânt dela Est", evidențiind ce a însemnat munca românească, prin contrast cu ceia ce au lăsat in urma lor bolșevicii, în retragerea din Iulie 1941, după un an de invazie în Basarabia și Bucovina de Nord. Pornind dela Dimitne Cantemir, care descrie mândria pădurilor de stejar dela Cotnar și Tigheci, ținuturi ce dădeau și cei mai bravi ostași, dela datele inginerului Sturm, prof. Tursky, apoi ale administra- ției și inginerilor noștri, privitor la pădurile Basarabiei și Transnistriei, se arată care a fost suprafața și starea pădurilor sub Ruși, in timpul ali- pire! la Regatul întregit, in anul raptului și după, adică iar sub noi din August trecui. D-i Ing- Cristea lasă cifrelor tă rostească adevărul rece, obiectiv. Arată mai întâia situația din Basarabia, desprinzând constatări îmbu- iurătoare despre munca tăcută a Corpului Silvic, care mai ales în ultimii în uni s'a ajuns Iu cifre record rn re privește: împăduririle dela 2690— 5300 ha pe an, maximul in 193-1 35 pepiniere cultivate dela 2009—3ă00 m. P maximul în anii 1935 — 1838, pueții produși cifrând 28.C90.C90 in 1536 șl 41.litw.ooo în 1937, recoltări de temințe, în funcție firește de abundența in anii de b iirtiiicnție. însumând maxime de 53 099 kg în 3hli 1935/937 șt câta 4200—2800 IE m anii 1.924 și 1938. Toate s’au rea- fizat eu fonduri bugetare j: cedări de materiale in valoare de 3—4,5 milioane lei anual, făcând șl operă social-economică, atât prin cultu- rile agricole intermediare, cât și prin folosirea brațelor de muncă și cedarea de materiale lemnoase, ridicând astfel standardul de viață. Prin plantații an de an județe sărace în păduri ca Cetatea Albă și TemaiL reintră progresiv în circuitul economiei forestiere; în 18 ani s au împădurit aproape 30,900 ha prin Caps și Direcția Silvică. D-l C. Cristea a ținut să arate, în partea II-a a conferinței, cum se prezintă pădureți și economia forestieră in Transnistria și care sunt problemele ce preocupă admlnUțrația actuală forestieră a acestei pro- vincii. folosind atât dalele publicat până acum cât și altele procurate dc- d-sa pe al le răi. Cronica internă 395 In încheere, conferențiarul face apel la inimile ce simt românește se scuture din somnul letargic a vitrigei stăpâniri rusești și coșma- rului din ultimul an, să capete încredere in puterile vii ale neamului. ,,Să respirăm larg, eroic, iar construcțiile noastre în orice domeniu să poarte marca specificului național și să înfrunte veșnicia, convinși că acest pământ al nostru este. Din suflete și energii călite, prin iubire, ■stimă ?i încrederea reciprocă, muncind laolaltă, să durăm la Est ba- stioane de rezistență mai tari decât toate cazematele pseudoraiului bol- șevic'* • Tehnica în progresele agriculturii și silviculturii. Societatea română de radiodifuziune a acceptat propunerea A. C. I R -ului de a se ține la posturile noastre de radio un număr de patru conferințe tratând despre: „Rolul tehnice: in progresul omenirei*'. Una din aceste conferințe a fost consacrată agriculturii și silvicul- tuiei, iar sarcina de a conferenția a căzut asupra d-lui Ing. cons. silvic Dem. Grozescu membru in Consiliul A.G.I.R. Conferința a avut loc în ziua de II Mai a. c., liind intitulată ca mai sus. In partea privind silvicultura, d-l Grozescu a arătat că tehnica a îngăduit cultura și exploatarea pădurilor în condițiuni din ce în ce mai bune, pe măsură ce și mijloacele au devenit mai multiple și mai perfec- ționate, iar industrializării lemnului i-a pus la Îndemână mijloace din cele mai numeroase și mai specializate. Tehnica a ajuns să se extragă din lemn produse diverse și din cc în ce mai căutate: mătasea, lâna, firul de tors, hârtia, spirtul de lemn, diferiți acizi, uleiuri, pulbere explo- zibile, etc. Tehnica ne pune la dispoziție și mijloacele mai bune pentru culti- varea pădurilor în condițiunile cele mai bune, astfel ca să obținem maxi- mum da creșteri la ha și lemn de cea mai bună calitate Tehnica ne dă mijloacele de luptă in contra intemperiilor de tot felul. Tehnica aduce nu numai o ridicare materială a populației, ci și o ridicare a standardului de viață, o ridicare culturală și intelectuală a acestei populației. Desvoltares mijloacelor tehnice cere însă investiții, pe care inițiativa particulară nu le poate face întotdeauna. Statul trebue, în acest caz, să aibă o politică de investițiuni, energică și susținută, Conferința a fost publicată în întregime în Buletinul A.G IR. Nr. 3—b/942. T. H. Crivăț EXTERNĂ • Pinus strobus din nou Ia ordinea zilei. Datorită creșterii sale frumoase și producțiunii lemnoase deosebit de ridicate, acest exotic a deslănțuit mari speranțe și un neobișnuit entu- ziasm, acum câteva decenii. Apariția ciupercii rugina pinului alb și ravagiile pricinuite au făcut să se topească tot atât de repede entuzias- mul pripit. Recente observați uni, chiamă din. nou luarea noastră aminte asupra acestei prețioase specii de Pin american. Așa, cu prilejul ședințelor Comitetului asociației germane fieichs- mbcretum, ținute in zilele de 22—24 funie a c. la Karlshtal (Kaiseriau- tern), au fost cercetate si plantațiunile de pin strobus din Ocolul silvic Trippstadt, Ținui acestei cercetări a fost de a se vedea întrucât ciuperca amintită pune în cumpănă cultura acestui pin. Locurile cercetate înfă- țișează foaite prielnice Împrejurări, prin faptul că avem plantațiuni felurile' curate și amestecate cu fae. in mai multe clase de vârste. După părerea personalităților participante, vătămările ciupercii respective suni pa alocarea însemnate, aceasta nu îndreptățește, însă, o renunțare la această atât de tăgăduitoare specie Cercetările viitoare se vor întindă .itupra culturilor eu strobus din ținuturile r;U mult mai continentale din lăsăm De altfel- atenția tnțâ de această specie stă în strânsă legătură Cu planurile de împădurii e din ținuturile răsăritene ale marelui Reich. După opinia lu: C. A. Schenck. Imrul acesta este cu totul îndreptățit. (In parte, după Allg. F - und -I-Ztg,. 1942/220). (232' • Congres franco-german al lemnului. A avut loc în zilele de 19 și 20 Februarie în „Maison de la Chimie'', de la Paris. Au participat 200 de reprezentanți ai oficialității, științei, comerțului și industrios. S’au ținut discursuri de către Oberlandforst- meister Hausmann, Șeful Despărțământului de Administrație de răsboiu, în numele Comandamentului militar german în Franța, Mimsterialdi- rektor Prof. Eberts, în numele Ministrului Pădurilor Reich-ului și Colo- niile, Directorul general al Administrației Apelor și Pădurilor. Au confe- rențiat D-nii: 1. Prof. Kollmann: Bilanțul lemnos european si urmările sale pentru economia și tehnologia lemnului; 2. Dr. Friedrich: însușiri și cercetarea plăcilor de fibră lemnoasă; 3. Deciudt; Ameliorarea lem- nului; 4. Mr. de Cissey: Uscarea automată a lemnului; 5. Bock: Inclairea cu caurit în fabricația placajului de lemn; 6. Dr. Liity: Incleirea cu tego- film; 7. Huber: Mijloace moderne de prezervarea lemnului; 8. Mourral: Folosirea lemnului în industria încălțămintei. (După Intersylva 1942/203—4). (233) Cronica externă 1 • Dela vecinii Bulgari. — Ministrul Agriculturii a înfățișat Parlamentului un proect da lege, după care, comunele care n’au păduri, ca proprietate, sunt îndato- rate să-și facă, prin plantarea unei suprafețe de 10 până la 30 de hectare. — Ministerul Agriculturii a contractat un împrumut de 675 mi- lioane leva, la Banca Agricola și a Cooperației, pentru lucrări de amelio- rarea pământului. Din această suină, 250 de milioane leva sunt destinați lucrărilor de fixarea și împădurirea răpitor; iar 75 de milioane pentru reimpădurirea arsurilor de păduri și tăerilor rase și apoi pentru conver ■ siunea crângurilor în codru. (După Intersylva. 1942/428, 250). (234) • Institutul de cercetări forestiere Munchen. Institutul de experimentație forestieră bavarez („Bayerische Forst- liche Versuchsanstalt') și-a schimbat titulatura în Institut de Cercetări forestiere Munchen („Forostliche Forschungsanstalt Munchen"). Institutul are 11 Secțiuni și o centrală, pentru chestiunile comune. Secțiunile sunt aproape cu totul independente, purtând denumirea de institute și despăr- țăminte; și anume: 1. Institutul de Meteorologie; 2. Institutul de Soluri și Ecologie forestieră; Institutul de botanică forestieră; 4. Institutul de Zoologie aplicată; 5. Institutul de Politică și Exploatațiuni forestiere; 6, Institutul de Silvicultură; 7. Institutul de Tehnologia lemnului și Re- coltarea pădurii; 8. Institutul de Dendrometrie și Amenajament, 9. Insti- tutl de Semințe și Cultura plantelor forestiere; 10. Institutul de Vână- toare șî 11. Oficiul forestier pentru străinătate. (După Intersylva, 1942/305). (235) • împăduririle capătă un nou avânt în Franța. Pe temeiul unui decret dm 22 Iulie 1941, a luat ființă un Comitet central de reîmpădurire, ciruia ii sunt subordonate Comitete regionale de reîmpădurire. In alcătuirea acestora din urmă intră Conservatorul pădurilor regional și incă un silvicultor, doi până la trei proprietari de păduri sau delegați ai societăților forestiere locale și unul sau doi repre- zentanti ai proprietarilor de pepiniere forestiere. (După Intersylva 1942/248). (236) ® Cercetarea forestieră în Croația. Pe temeiul unei legi din 20 Sept. 1941, a luat ființă un Institut de Cercetări forestiere de Stat, cu sediul în Agram. Ca pretutindenea, rostul acestui institut este de a cerceta împrejurările din pădurile și economia forestieră a țării, apoi de a contribui Ia ridicarea economiei forestiere, prin ajutorul experimentației. 4 398 Cronica externă Institutul este privit ca o unitate independentă, pe lângă Despăr- țământul Pădurilor din Ministerul Pădurilor și Minelor. Conducerea se încredințează de către Minister unui director. In ce privește activitatea sa. Institutul își păstrează întreaga independență. (După Intersylva, 1942/306). (237» Ilie C. Denietrescu • Situația industriei lemnului in Suedia. Pentru cei ce trăim în țari aflate in stare de răsboi, situația din puținele țări rămase neutre apare adesea deosebit de interesantă. Mulțl dintre noi își fac iluzia, că dacă în altfel dc împrejurări, țara noastră ar fi putut, rămâne in afara conflictului, lucrurile ar fi fost incompara- bil mai avantajoase, in toate compartimentele vieții politice și econo- mice. Că lucrurile nu Stau nici acolo prea bine, este aproape de Ia sine înțeles. Avem in această privință posibilitatea de a informa pe cititori asupra situației actuale în economia forestieră a Suediei. Această țară, datorita unei conjuncturi favorabile și-a putut păstra atitudinea neutră, în care se aila de la începutul conflagrației europene. Trebuie amintii, că acest fericit popor n a mai purtat un răsboi de mai bine de 153 ani. De la începutul actualului răsboi, șomajul ce exista mai înainte in Suedia a putut fi aproape imediat înlăturat, grație (aptului că indu- stria de armament a abscubit toate brațele de muncă disponibile. In primăvaia anului 1942 se simțea chiar o accentuată lipsă dc mână de lucru. In producția forestieră sunt căutați în special muncitorii la pădure și supraveghetorii de plutit lemnele. In adevăr, cererea pentru lemne, de orice categorie, a crescut considerabil de la declanșarea răsboiului. In afină de lemnul necesar fabricilor dc cherestea și de cele de celuloză. 1 din lipsă de cărbuni și cocs, însăși industria grea cere pădurilor suedeze ' să-i livreze combustibil și mangal, pentru turnătoriile da fier. De ase- menea, circulația automobilă lipsită dc carburantul pe care-1 importa în trecut, benzina, și-a transfoi mat motoarele, utilizând azi tot mai multe generatoare cu gaz de lemn. In sfârșit, căldura necesară clădirilor din orașe și din sate este obținută exclusiv din lemnul de foc, pe care îl dă pădurile țării. In primele epoci ale acestui răsboi producția de hârtie și celuloză pentru expoit, care isi găsea plasament în special pe piețele anglo-ame- ricane, a avut de înregistrat scăderi catastrofale de preț. Astăzi lucrurile s’au ameliorat in așa măsură, încât revista financiară suedeza .Affars- vărden'’ din Stockholm scria la începutul lui Februarie, că pădurile Sue- diei nu mai pot acoperi decât 60% din cerințele de prelucrare ale indu- striei celulozei. Și aceasta, în ipoteza, că în viitorul apropiat cererile de celuloză-furajeră pentru nevoile agriculturii rămâne la cuantumul ac- tual și în fine, că producția de hârtie poate fi menținută la nivelul scă- zut de azi. Trebuie menționat, că exploatările din pădurile Suedeze sunt azi mai mari decât în ultimii ani anteriori războiului. Pe când însă pe atunci. Cronica externă 399 in mod normal din producția totală de lemne se consumau numai 25% ca lemn de foc și lemn pentru carbonizat, participarea actuală a acestor cerințe se ridică Ia 65%. In acelaș timp, producția de sortimente potrivite pentru industriile ce prelucrează lemnul pe cale mecanică a scăzut la jumătate din cea ■antebelică. Această situație grea se datorește insuficienței manei de lucru în anumite compartimente ale producției forestiere In adevăr, dacă prin salarii remuneratorii au putut fi atrase Ia munca în pădure un număr mai mare de brațe, pentru transportul lemnelor de ia locul de doborire pană la malul apelor flotabile, cu ajutorul săniilor sau căruțelor nu sa putut face mare lucru. Guvernul a încercat să amelioreze situația acor- dând proprietarilor de vehicule rații mai mari de furaje, dar și acestea se găsesc in cantități reduse, într’o țară ca Suedia, care mai înainte își importa furajele. In fine, guvernul suedez a instituit în 1941 peste 600 școli de in- struire a ljrr.iturilor Iu pădure, prin cute mai bine de 9000 muncitori, iuați nu alic întreprinde!-, nu fost familiarizați cu munca în aceste do- menii Pe asemenea 60'iu ap fost perfecționați în acest gen de muncă și pitiți 8000 lucrători m fost angajați pentru producția lemnului, prin re- ci utăn voluntara. astfel că efectivul lucrătorilor la pădure a putut Ii sporit intr-. n singu; an. tiu 23 000 oiimvn., statistică lunară asupra gospodăriei forestiere se arată, că numărul iudrătorfldr ' cupați In ..ceasta mmută de producție era în Au- gust ’Sh du 39.0£Ui. in OetcmljnB de 55.00! in Neembric de 75.000, in Decembrie dn 81,000 :ai ce la finele iui Ianuarie 1942 de peste 109.000. In acest număr' nit sun’ inșlobați .ei l.iIt.liOO proprietari mici de păduri, cari iay parte . . ■ c cu hrațe de muncă și căruțe proprii. Industria cdlttlozel pretinde, ea in thnpul sezonului de lucru să se dea preferință EBCoUfeii i •rmi'.Ai: necesiți ocHStei importante ramuri de produ ■ -■ ,:m ca lemmd t .• < ți pentru carbonizat să se făcu înainte, fie după aceasta. tTr.pcizftelg ce grevează asupra exploatărilor de păduri sunt ftțât de însemnate, încât ele .sunt considerate ca unul din pi incipaielu obMaixde in culei tlsvollării normale a acesteia. In ce privește mduntrla chei eslidei, o publicație comercială receni.il lirată că la sfințitul umilul 1 cerut nu Be mm exporta decât din can- titatea ud .!” î i.umal 4S0.OW ștand arzi, în loc de 350.000 anual. In schimb : sporii, consumul intern, iStfc; Incit producătorii suedezi pot privi nu Increda • țțorql Cu venirea primăverii se speră o reluare a traficului către Germania. Belgia șt Glanda, v Înțelege cu greutățile cau- zale de blocadă. bombardamentele aeriene etc. (După „Europa-Kand1- AmsUudttm Aprilie 1942). ® Economia forestieră a Serbiei în 1941/42. Comisarul trupelor germane dc ocupație. Dr. Matthăi publică în săptămânal ,,Siid-Ost Echo" din 10 iulie a c. c interesantă dare do. ■seama asupra economiei forestiere a statului sârbesc, așa cum acesta a 400 Cronica externă fost stabilit in urma prăbușirii fostei Iugoslavii, in urma evenimentelor din Aprilie 1941. După cum se știe până in 1941 Iugoslavia avea o suprafață teri- torială dc aprox. 25» t»0o km- și o țxipulațje de 14 mii. locuitori. Prin dc-1^1 ereu t'Ti.pțh i care împreună cu Bosnia și Dalmația alcătuesc un nou stat și prin -inoip ; । o Sloveniei și a altor ținuturi litorale la Italia. Muntenegru și Albania, in fine prin luarea Macedoniei de către Bulgaria și a Bacicăi de către Ungaria, a rămas un stat, Serbia, cu o întindere de 56.000 km2 (o cincime din cât era mai înainte) și cu o populație dc 4.7 mu Cane locuitori (o treime din aceea a Iugoslaviei). Fosta Iugoslavie era socotită, cu cele 7.720.000 ha păduri drept una din țările cele mai bogate în lemn din Europa și practica un întins negoț extern cu acest produs. Ea avea o producție anuală evaluată la aproxiv 17 inii nr' lemne și un export care se urca la circa 3,6 mii. m3 anual. Suprafața păduroasă a noului stat sârbesc este de numai 1,366.487 ba din care însă mai bine de 15,5% sunt poieni și goluri, așa dar nepro- âucătoare de lemne. Pe capi de locuitor revine cam 0.25 ha. Din suprafața arătată, 45% se tratează ca păduri de codru, 8%. crâng compus, 29% crâng simplu, iar restul sunt tuferișe fără nici o producție. După specii 6,6% sunt rășinoase și 93,4% foioase. Mai bine de 2/3 din total aparțin clasei de vârste 0—20 ani. După natura proprietății, 22% din păduri aparțin Statului, 30% comunelor, bisericilor, mănăstirilor etc și 48% particularilor. Pădurile Statului sunt în stare relativ bună și se tratează în codru; majoritatea acestor păduri este insă greu accesibilă și de aceea nu pot fi exploatate in condiții normale. Pădurile particulare aparțin mai ales țăranilor, sub formă de petece cu întinderi sub 5 ha, din care aceștia extrag lemnul necesar gospodă- riilor, dar și pășunea sau frunzarul pentru vite. Din această cauză starea majorității pădurilor particulare este mai mult de cât precară și orice măsuri de restricție, în vederea ameliorării masivelor, s’au dovedit ino- perante. Cea mai rea este însă starea pădurilor comunale. O mare parte din acestea nu mai reprezintă decât tuferișuri ce acoperă coastele dealu- rilor, bune cel mult pentru ținut câteva capre. Această tristă situație se datorește desigur istoriei silviculturii sârbești, dar și regimului demo- cratic al ultimului secol, căruia pădurile tuturor țărilor mai noi i-au plătit dureroase tributuri. Și la noi, acum 10—15 ani. se ventila cu mare lux de argumente, ideea transformării proprietății forestiere a Statului și a particularilor latifundiari în păduri comunale. Cum pe atunci moravurile politice din tara noastră nu erau mult prea diferite de acelea de la vecinii noștri, rezultatele acestei reforme ar fi fost acelea pe care cu dezolantă since- ritate le arată comisarul forestier german in Serbia. Capitalul-lemn al pădurilor Serbiei a fost evaluat la aprox. 120 mii. m3; el nu reprezintă deci nici 50% din cel ce ar fi trebuit să se găsească în mod normal în aceste păduri. Creșterea anuală medie e de Cronica externă 401 aprox. 2,1 nr. Nu există lucrări de evaluare a elementelor de producție decât pentru aprox. 100.000 ha. Chiar in cadrul vechei Iugoslavii, Serbia nu-și putea acoperi sin- gură nevoile de lemn. Se aducea cherestea din Bosnia și Slovenia, tra- verse de cale ferată din Croația; chiar și lemne de foc se importau adesea și din România sau Ungaria . Pentru iarna 1941/42 a fost deosebit de grea aprovizionarea popu- lației și a armatelor de ocupație cu lemne de foc. Cea mai dificilă a fost aducerea combustibilului necesar capitalei Belgrad, Acest oraș, cu cei .250.000 locuitori ai săi consuma anual, înainte de prăbușire 700.0C3 steri și 15.030 vagoane cărbuni de piatră. Cu restricțiile impuse de răsboi se conta pe un minimum necesar de 400.000 steri și 15.330 vag. cărbuni. Din cauza dezorganizării mijloacelor de transport, a revoltelor din țară și a nesiguranței întreprinderilor s’a lăsat liberă aprovizionarea di- rect de la pădure, ceea ce a cauzat depășirea prețurilor maximale fixate. Prin stimularea transporturilor pe Dunăre și prin alte măsuri s a reușit a se face față situației, însă problema rămâne deschisă și pe viitor Raportul menționat se închee cu câteva propuneri pentru ridicarea stării actuale a gospodăriei silvice sârbești intre care menționez; inter- zicerea pășunatuiui, stârpirea delictelor, împădurirea golurilor, conver- siunea crângurilor in codru etc. D. A S. PĂDUREA NU ESTE OGOR, ECONOMIA FORESTIERA NU ESTE AGRICULTURA. MERCURIALA • Citind in săptămânalul „Bursa" din 28.VI.942: — „Sa aprobat adjudecarea asupra Uzinelor și Domeniilor din Re- șița a turniturii in valoare de 24.750000 lei, costul a șase locomotive ecart. 0,760 m, care vor fi date în trebuința Casei Pădurilor Statului". După cum se vede, costul unei locomotive este de circa 6 milioane Iei; in 1930 era de i’/± milioane, adică un sfert din cel de azi. — „Consumul de hârtie ai României in primul trimetru 1942 a fost de 11.333 tone în valoare de iei 283.655.000, față de 13.958 tone in valoare de 279.+00.000 lei în primul trimestru 1941. Un kiț de hârtie a revenit deci in 1942 Ia 25 lei, țață de 20 lei in 1941''. Lipsa de hârtie de pe piață se explică deci piintr’un minus de pro- ducție de aproape 20% și printr’un spor de consumație corespunzător reanexiunii Basarabiei. Bucovinei și Transnistriei. Față cu această lipsă. Ministerul Propagandei a fost autorizat să importe din Germania hârtia rotativă de tipar și semivelină pentru 0 sumă de 36 milioane lei. — In București a luat ființă o sicetate anonima pe acțiuni având ca scop industrializarea și comerțul de articole lemnoase: contraplacaie. panele, furnire exotice și exploatări de păduri, sub denumirea de „Exota, S. A. R.“ cu un capital de 3 milioane lei. Capitalul a fost subscris: de D-na Despina Maria, principesă de Wittgenstein 1.8 mii. lei; etc. Pre- ședinte al Cons. de Ad-ție este D-l Col. Mavrocordat. — In „Buletinul informativ bilunar al Consiliului superior al trans- porturilor și tarifelor" din 1.V1I.1942 găsim următoarele date referitoare la transportul de mărfuri în cabotaj pe Dunăre: Se știe că prin cabotaj se înțelege transportul pe apă intre două porturi ale unei țări. Intre porturile românești la Dunăre s’au transportat in 1941: Minereuri și ciment . Lemnărie........... Cereale și derivate Diverse ........ Total . 538 mii tone= 40% din total . 364 „ „ = 27% ., „ . 255 „ „ = 20% „ ,. 177 „ „ =100% „ 1.344 mii tone=100% din total Cronica mercurială 403 Cabotajul nostru este de 4 ori inai mare ca acela al Ungariei, de 11 ori cât al Bulgariei și de 49 ori cât al fostei Cehoslovacii. Demnă de remarcat este participarea lemnăriei. Ea se încarcă in special la: Baziaș, Moldova veche. Drencova. Orșova, Gura Văii, T. Se- verin, Calafat și Beche^ și se descarcă ia: T. Măgurele. Giurgiu și Olte- nița (pentru București). Călărași, Cerna Vodă (pentru Constanța), Brăila, Galați și Tulcea. E vorba mai mult de lemne de foc. Pentru sporirea cantităților se recomandă intre altele evitarea ca- botajului intercalat intre două transporturi pe C. F. R., ceea ce ar scumpi și costul total. D. A Sburlan AGRICULTORUL ARA 100 DE IIA DE 100 DE ORI IN 100 DE ANI; SILVICULTORUL NU LE ARA, NU LE SAPĂ NICI- ODATĂ (SAU CEL MULT ODATĂ, DACĂ PĂDUREA A FOST STRICATĂ) ȘI TOTUȘI REFACE PĂDUREA. CINEGETICA • Situația vânatului mic în Banat, In ultimul timp în presa (mustră vânătorească au avut loc discu- țiuni asupra cauzelor storului de vânat mie din Banat și cu deosebire in județul Timiș-Torontal Pentru oamenii de bunii credință și nu pentru cei care nu vor să vadă adevărul st care in UokUJ interesului afișat pentru propășirea vânatului din această regiune, ascund interese personale, — publicăm un extras diidi vn raport general ol Ocolului silvic regal de vânătoare Casa Verde, asupra situației vânatului dm jud. Timiș-Torontal. „Fazanii In general au suferit mult din următoarele motive: I Zăpada a fost mare (40—83 cm) timp de cca 70 zile, din care cca 63 zile a .fost prăfuită. 2. Gerul de —25“—30“ C. cca 30 zile. 3. Răpitoarele. în special Astur palumbarius și Archibuteo lagopus, au putut ptinde ușor fazanii în zăpada prăfuită, neputând sbura din zăpada unde s’au lăsat jos. pe terenurile ocolului nostru, liniile, drumurile și potecile au fost încontinuu curățate de zăpadă, fiindcă din cauza ninsoarei dese (a nins în fiecare । 4 -ă zi) și a viscolelor, drumurile curățate s’au umplut ime- diat cu zăpadă. S a pus cantitatea maximă d hrană în adăposturi pe toate tere- nurile ocolului Răpitoarele au fost distruse prin împușcare, otrăvire și prindere cu capcane si curse S’au distrus in total 6363 piese. In special prin otrăvire s’au obținut rezultate foarte bune. Afară de carnea otrăvită pusă dv noi au fost otrăvite toate cadavrele găsite, așa ca răpitoarele cure au ajuns pr terenurile noastre în cantități enorme, in căutare dc hrenă tnv mai aflând vânat pc alte terenuri) au găsit numai hoituri otrăvite. Răpitoare otrăvite s’au găsit 3452 buc. Sunt încă multe ne- gași te Numai intui: și hrănirei foaite intensive se datorează faptul, Că in total n’am pierdut pe terenurile noastre decât 20 buc. cocoși și 35 buc: («sănițe, care au fost distruse de răpitoare, in special de Astur palumbarius. Pe terenurile străine, situate la distanțe mari de terenurile noa- stre, au ajuns foarte mulți fazan; emigrați din pădurile noastre, în t.ntunnn anului trecut din cauza lipsei hrsnct naturale în pădure. Hrana de noi in adăposturi n’a putut și nu poate niciodată înlocui în total hrana variată oferită de natură prin fructele de arbuști ca: Prunus spinoșa, Crataegus, Ligustrum Cornus sanguinea, Sambucus. 1 Cronica cinegetică 405 Rubus etc., care n’au fructificat deloc din cauza atacului Lymantriei dispar, frunzele acestora fiind complect distruse de omizi. Dintre acești fazani, o mare parte au fost împușcati de vânătorii lacomi, cei rămași au fost suprinși de ninsoarea lungă și foarte abun- dentă și neputându-se întoarce în pădure, au căzut victime răpitoarelor și loamei. Prevăzând pericolul ce reprezintă zăpada mare și gerul neobișnuit, am intervenit ia Inspectoratul Județean de Vânătoare, cerând prin Casa' Pădurilor și ajutorul Direcției Ecoomiei Vânatului pentru salvarea fa- zanilor, Deși Inspectoratul Județean de vânătoare, prin ordin circular și publicațiuni in ziare a dat de știre vânătorilor din întregul județ, că sunt obligați a hrăni vânatul de tot felul dând și instrucțiuni asupra modalității de procedare la hrănire, deși a luat și Prefectura județului și Legiunea de jandarmi măsuri riguroase în privința aceasta, totuși șeful Ocolului a constatat, cu ocazia deplasărilor din iarnă și primăvară, că aproape întregul stoc de fazani care s’a aflat la începutul iernii, la distanță mare de terenurile Ocolului, a dispărut din cauza lipsei de hrană și din cauza răpitoarelor. Pe domeniul Banloc și Foeni, care sunt la distanța de peste 40 Km de terenurile noastre, a fost salvată o mare parte a fazanilor prin hrănirea intensivă și paza conștiincioasă. Pe celelalte terenuri, afară de câteva excepții, au pierit cca 93% din fazani. In urma celor arătate mai sus, nu au rămas fazani în jurul tere- nurilbr noastre aproape deloc. Repopularea terenurilor de vânătoare străine preferate de fazani, de unde au dispărut din vina vânătorilor, se va face natural prin emigrare din stocul nostru de fazani, scăpat in iarnă prin hrănire și ocrotire intensivă, cu cheltuieli foarte multe și muncă inapreciabilă. Se va repeta (începând cu primăvara anului cu- rent) emigrarea in masă a fazanilor de pe terenurile noastre, așa cum s’a întâmplat înainte cu 9—10 ani, când am început creșterea fazanilorr, pcpulându-se întregul județ cu fazani prăsiți de noi. Când terenurile din jui au ajuns la saturație cu fazanii plecați dela noi, am ajuns și noi rezultatele maxime la vânătorile regale. Acum când stocul de fazani de pe aceste terenuri a scăzut aproape la zero, emigrarea va ajunge maximumul, în urma cărui fapt, vom pierde maximumul din stocul nostru de fazani azi existent și din stocul ce va cieșle artificial și natural în primăvară. Acest fapt va avea o influență jocrte defavorabilă asupra rezultatului vânătorilor de fazani din iarna 1942/43 si a 2-3 «ni viitori. Emigrarea fazanilor de pe terenurile noastre va continua și în anii viitori, fiindcă fazanii ajunși pe terenuri străine vor fi distruși, din cauza complectei lipse de ocrotire și hrănire din partea arendașilor respectivi: 1. Cuiburile fazanilor emigrați în mare parte se distrug de oameni prin furatul ouălor și de răpitoarele păroase și aripate prin mâncarea ouălor. 2. Răpitoarele păroase și în special cele aripate prind fazanii adulți în timpul ouatului, răpind făzănițele de pe cuib, iar cocoșii — care 406 Cronica cinegetică păzesc făzănițeie în timpul clocitului, luptând cu răpitoarele, cad și ei victime. 3. Tot răpitoarele distrug cea -mai mare parte a puilor de fazani, care au putut ieși din ouăle nedistruse de om și de răpitoare. 4. Braconierii și vânătorii cu permise, lacomi și necinstiti, împușcă fazani (cocoși și făzănițe), netinând cont de nici o lege sau dispoziție 5. Se prind fazani cu diferite capcane și curse, chiar și cu boabe de porumb îmbibate cu alcool. 6. Fazanii care prin minune au scăpat primăvara, vara și toamna de braconieri și răpitoare, ajung iarna în cea mai mare mizerie, în special în caz de zăpadă mare și ger aspru. Din cauza complectei lipse de hrană și ocrotire pe terenurile particulare, ori mor de foame, ori sunt distruși până la ultima piesă de oameni cu arme și capcane și de răpitoare, așa că la sfârșitul iernii nu mai răntân fazani pe aceste terenuri. Sosind primăvara, emigrarea în masă a fazanilor de pe terenurile noastre începe din nou, ca să ajungă la soarta faznilor emigrați in anii trecuti. Situația netualâ nu se va schunba, pană ce nu se va pune în apbcmv peste tot și pe teren, organizația vânătorească, obligând pe toți tunătorii di; orice cutcgc- ?e la o a<^Adate maximă, pentru stârpirea braconajului. |>entru distrugc.*v,’i răpitoarelor de tot felul ți pentru hiă- tdrea rațională în timp dc iama Trebue .»donat, ca să fie luate cele mai riguroase măsuri contra tuturor dușomnilor vânatului mic. Braconierii se distrug ușor cu ajutorul jandarmeriei, dacă aceștia își iac datori;. Este :na. grea ;n1ămrare,*i răpitoarelor. Degeaba se distrug acestea pe unele teren.». cu ce;» ma; mure conștiinciozitate (cazul ocolului nos- tru), ducă a t ti mi se înmulțesc hbvi. trec de acolo pe terenul unda t ;.li dis$:u< (fiind atrase tic vânatul soc.t în urma ocrotirei) iac vânătorul t un. orice măsuri va Iun. nu Va fi in Atare să stăvilească această inva- zie care insfârșit distruge vânatul pioprieiatea sa, crescut și ocrotit cu munca si cheltuială extra.odir.m tic mare. Trebuie obligați toți vânătorii u»m posedă terenuri de vânătoare, ca să distrugă răpitoarele de tot felul. afaiâ de armă cu curse, capcane și in special cu carne- otrăvită i cu ouă otrăvite. Trebuie putâ la dispoziția tuturor vânătorilor, o broșură in care Să fie descrtșî tpți dușmanii fazanilor si in genei al a vânatului mic (cu iatografr» râphofn<-lor^ ztr treimi atrasă atențiunea cu această broșură, tufiu'dr vânătorilor asupra celor mai periculoase răpitoare păroase și aripate. Ar trebui arătate clar pagubele făcute de vulpi, bursuci, pisici sălbatice, d;hoTi nevăstuic;. nlw:, :o:ii șobolani etc. câinii vagabonzi și pisicile vagabonde, Iar dintre răpitoarele aripale Astur palumbarius. Archibutec lagepus, Nisaeins pennatus lAquila pitică, Coțofana, Cioara, Guița) ele Al trebui arătată modalitatea cum se pot stârpi acestea sigur și ușor, dând lămuriri detailate, arătând totodată dispozițiunile in vi- goare în această chestiune. Ar trebui arătat detailat și modul cum Ire- Cronica cinegetică 407 buie hrănit vânatul mic. Ar trebui atrasă atențiunea tuturor vânătorilor în această broșură, că neexecutarea dispozițiunîlor cuprinse în ea, atrage după sine, in afară de rezilierea contractului și o amendă cât se poate de ridicată, care s'ar vărsa la fondul vânătoarei. Din acest fond ar trebui distribuită o cotă drept premii pentru stârpirea răpitoarelor, care fac pagube în vânatul mic, exact așa cum s’a alocat 2% în anul curent pentru premii, pentru combaterea lupilor, având în vedere că aceste răpitoare fac in vânatul mic o pagubă cu mult mai mare decât lupii in canatul mare și sunt mai greu de combătut, din cauza numărului lor mare. Tot pentru asigurarea ocrotire! vânatului mic în județul nostru, ar trebui înființate cel puțin 3 posturi speciale de paznici care ar avea obligațiunea a îndruma și controla sub supravegherea inspectorului județean, ocrotirea și hrănirea vânatului mic, conform prescripțiunilor. Având în vedere cele arătate mai’ ius, ajungem la concluzia că deși se depune de ocolul nostru un efort cel puțin așa de mare ca in trecut Ia creșterea fazanilor, artificial și natural Ia ocrotirea cea mai intensive posibilă și la hrănirea conform cerințelor, totuși din motivele arătate nu ne vom putea nici apropia de lezuitatul dorit, nici la vână- torile din anul 1942—1943 și nici la vânătorile din anii viitori. Pentru a putea atinge rezultatele ce s'au obținut la vânătorile din anii 1936—1938, trebuie pe lângă munca prestată de ocol și o îngrijire a terenurilor particulare, precum și 1—2 ani buni, în ce privește mersul vremii. Ultimii trei ani (1939/40, 1943/41 și 1941/42) au fost catastrofali nu numai pentru agricultură dar și pentru vânatul din Banat. Potârnichile rămase în număr foarte redus după iarna anului 1939/40. fiind păsări care nu se retrag iarna in pădure și spre hrăni- toare. au dispărut aproape complect de pe terenurile noastre. Chiar în întregul județ, numai pe Jocurile optime pentru ele, se găsesc numai intr'un număr mic, deși iarna au găsit pe toate zonele de protecție alături de fazani, hrană abundentă. Dispariția potârnichilor se explică astfel: 1. Sunt cu mult mai puțin rezistente ca fazanii, fiind păsări mai mici care se hrănesc cu semințe greu de găsit in iernile grele cu ză- padă mare. 2. Braconierii și răpitoarele le distrug ușor iarna pe zăpadă mare, când ele de preferință se adună pe drumurile umblate de căruțe. In general, vânati!) din Banat n’a suferit sumai în anul 1941'42. ci suferă de trei ani de zile. In iarna anului li'39/40 din cauza zăpezii mari și a perului aspru și îndelungat, s’a distrus oca 50—90% din vânat. In anul 194C/41 iarna a fost deasemenea destui de aspră, care a făcut iarăși pagube în vânat, însă cu mult mai mari, pierderi s’au pro- dus în vânat din cauza situației excepționale politice, prin elemente distructive. Iarna excepțional de aspră din anul 1941/42, a mai distrus o con- siderabilă parte din puținul vânat rămas". 4 Ori Cronica cinegetică ---------------------------------------------------. Dacă în ce privește fazanii, cei neinițiați ar putea avea vre-o îndoială asupra zelului depus de organele Caps, -- deși nu există absolut nici o lipsă de inires, ci din contră. — atunci in ce privește iepurii, a căror dezvoltare este condiVanata în cea mai mare parte de mersul vremii, — este limpede pentru ori și cine că scăderea catastrofală până la 10% dm stocul normal de iepuri se datorește numai mersului defa- vorabil al vremii. Din această pricină, în anul 1S40/41, vânătoarea de Iepuri a fost interzisă in întreg Banatul. Numai cine nu vrea, nu recunoaște că ultimele trei ierni ăU fost desastruoase pentru vânatul din regiunea Banatului. (38) O împușcarea urșilor stricători. I'. ultimul timp S’au făcut numeroase plângeri către Ministerul AgricuJt’irif și Di m- rJr ii. că în anumite regiuni ale țării, urșii tac pagube crescătorilor de vite. Fără Să contestăm că într’adevăr in unele cazm. ui?.‘ r ii v iti ■ găsite la pășune în munți, — cvem credința că umil. |.n Aceste reclamațiuni conțineau exagerări. Duo bunei Economiei Vânatului a luat o chibzuită măsură pre- gătind Jucfciile instructive și punând iu executare cu ordinul No. 11C02 d ■ d Iulie 191? Deriziunea Ministerială No. 10375 din 1 Iulie 1942, cu privire la împușcarea mșiiut stricători. S'au fixat norme precise pentru icieir.hr ut । urșilor stricători și pentru împușcarea lor, încât de acum inmnlr nimeni.. nu • -i i"i>r । spune ca autoritățile nu iau măsuri pentru ui..... • avutului cetățenilor. Alături de Inspectorul de vânătoare județean și cel de plasă, șefii Ocoalelor siivkc au rolul de a constata necesitatea împușcării, iar dacă arendașul dreptmu.î de vânătoare nu ia măsuri, — împușcarea se poate face in ordinea ‘nșb âill de către: inspectorul județean, inspectorul de p!&să. șeful neolum *;€!»« Caps sau regim și in fine de personalul de pa-iă: brl£?.dlerf și paduc?»’. Pi;r»?fe’.3njl ■ ■ : ei.i.''n' gau reține pielea ursului împușcat, și atunci ente țbliâat a ' . i un premiu de -3 «wO lei. șan lasă pielea celui ce a Impu-wî urau! Mânuiii împușcă iii urșilor stricători este bună, dar organele de execuție trebuie să vegheze ca să nu se comită abuzuri, înscenând bietului urs „procese" numai pentru a-I putea vedea „decapitat" deși nu este vinovat. (39) ® Reorganizarea societăților de vânătoare. Direcțiunea Economiei Vânatului en ordinul No. 11012'1942 a Uimis Inspectoratvlm dc vânătoare județene instrucțiuni cu privire. 1a rpnrganizarea societăților dc vânătoare Părțile esențiale ale ordinului șl «tatutuhr tip cure 11 însoțește sunt următoarele; 1 Intr’o plasă vor funcționa ccj mul*, două societăți. Dacă azi ar fi mal multe se va recomanda fuzionarea sau vor fi desființate. 2. Toate societățile de vânătoare voi fi persoane juridice. Cronica cinegetică 409 3. Se admite și funcționarea de „Asociații vremelnice de vână- toare" cu cel mult 1(1 membri și cu o durată limitată. 4. Societățile de vânătoare vor fi conduse de un consiliu de admi- nistrație compus din un președinte și patru membri. Deosebit de con- siliu, se creează un birou format din un secretar, un casier, doi cenzori, unu! sau mai mulți maeștrii de vânătoare. Din cele de mai sus se vede că fiecare societate de vânătoare va avea la conducerea sa cel puțin 10 persoane. Membrii biroului nu au decât vot consultativ și iau parte ia ședințe numai dacă sunt convocați. 5. La articolele dm statutul tip. societățile cu ocaziunea consti- tuirii lor pot adăuga ș: articole noui. spre a avea statutelor cât mai corespunzătoare împrejurărilor locale. 6. Societățile care au terenuri de cerbi, capre negre sau mufloni, sunt obligate sa constitue înăuntrul societății secțiune ai cărei membrii vor fi obligați să plătească o supra-cotizație pentrucă vânează pe aceste terenuri 7. Membrii consiliului de administrație, secretarul și maestrul de vânătoare, sunt obligați a se abona la cel puțin o revistă de vânătoare din țară Măsura reorganizării societătiloi de vânătoare pe baza unor sta- tute tip este bună. Ne punem insa întrebarea, dacă nu era mai bine ca secretarul, casierul și maestrul de vânătoare sâ facă parte din con- siliul de administrație cu drepturi egale cu a membrilor consiliului; unul cunoaște toate scriptele, altul situația financiară și al treilea rea- litățile de pe teren. Ce poate face Consiliul fără lămuririle date de aceste trei persoane? Nici o ședință nu va fi posibilă fără participarea acestora. Ni se pare apoi, că nu este concordanță între articolele 8 și 19- Intr'adevăr art. 8 fixează exercițiul bugetar intre 1 Aprilie și 31 Martie. Art. 19 spune că adunarea generală anuală se va ține în luna Martie. Poate era mai bine ca adunarea generală să se țină in Aprilie, adică la o dată ulterioară încheierei exercițiului bugetar, spre a se putea face o dare de seamă complectă asupra situației financiare. (40) • Consfătuirea chinofililor din România. La sugestia D-lui Mihai Moșandrei, cunoscutul chinolog și scriitor ihinolog, Direcțiunea Economiei vânatului a luat inițiativa tinerii unui congres la București, in cadrul căruia să se discute și să se pună bazele chinologiei române. La data de 5 Iulie 1942 a avut Ioc congresul la Direcțiunea Econo- miei vânatului din București, — la care au luat parte numeroși ehinofill. hotărit ca „Asociația proprietarilor de câini de rasă din Româ- nia" să fie considerată drept punct de plecare pentru viitoarea organizare a ehirtolcrgiet din România, transformându-se — în acest scop •— in „Fe- derația chinologică Română". — Toate organizațiile existente sau care ar lua ființă in viitor vor fi obligate să se afilieze acestei Federații. Ftiii.ru. dtucetBâ la bun. sfârșit a dezideratelor exprimate în acest congres, s'a alte o ccmisium compuL» Hld 10 membri. (41) V. Cotta k E CE N Z I I CĂRȚI ESCHERICH, K.: Die ForstinscMen MiUeleuropas. Ein Lehr- und Handbuch. 5. Hymenoptera (Halit- flugler) und Diptera (Zweiilugler) mit 715 Abbildungen und 3 Far- bendrucktaleln. Verlag Paul Pâ- rey. Berlin. 1942. Tratal-.il Profesorului K Eschc- rlip eate <> lucrase iii' «Kizâ in ființa umecielnr văfămâtoHni păduril-jt El <> 6 ?s scris r. o nouă «dlile, nap- plet refăcuta, a trata:jiu Iul !. - dticL ol Nitsche .Luiirtuu h <1* t Mit. tcleuropSischen Fot 4iiisek tentam- de‘, cn unul î5>is, când a apărut primul volum Areau cuprindea problemele generai rabdivci Iu ' t.. inBpcieliH’ șl generalități asupra TI :: • ir jmob i-.. r|l'!. ătc 1 umat spot fii 1923 volumul ol doi- lea t.: tupimdea Culeopiereie In planul de apariție ol lucrării ai R trebuit ca volumul UI st. cu- prindă Lepidopterele iar volumul tV, celelalte insecte. Din cauza a- vântuiui pe care intre timp l-a luat .'dința eritpmoloijici. 31 deci a ma- terialului «moi m de mare de care trebuia să se țină seamă, acest plan n’n putui, fi aplicat. Două cauze au influenței mai ales acest marc a- i ănt pe rare l-a luat Bntomplogia ațtHrutâ In riimm rând introduce- rea nnuilor metode di* cercetare, metode fizlo'ugtce-ecologtce. pe lân- gă rfretOdelp d< obstrvațiune utili— ?.3le mal înainte. Acestea au pgr- mis o privire mal deaproape asupra fenomenelor de apariții caiamilă- ților de insecte și asupra cauzelor mortalității insectelor. In al doilea rând, introducerea pe o scară din ce în ce mai mare a metodei de com- batete chimică in pădure și anume a prafurilor. De aceia volumul Lepidopterelor a fos! împărțit in două părți, prima parte, cuprinzând Mic rolepidopte- rele. Cotarii -si Fluturii ed noapte (Ncctuidelel. a apărut ca volumul al treilea a tratatului în anul .1931. Restul Lepidopterelor urmează sa apară ca volumul IV. împreună cu Rhynchotele. Deoarece materialul relativ la Diptere și Hymenoptere era intre limp redactat și deoarece acest ma- terial este destul de mult ca sa for- meze el singur un volum, autorul a hotărît scoaterea lui sub formă de volumul V, înaintea celui de-al pa- linlea Aceasta a fost necesar cu mâi mai mult cu cât volumul IV cuprinde Fam. Lymmiriideloi, șt deci fluturele Lymantria monacku asupra' căruia se lucrează astăzi în Germania (carte intens. Autorul a ținut ca i olumul LV să cuprindă și rezultatele lucrai ilor ce astăzi sunt în curs. Volumul V, pe care-l recenzăm a apărut în patru fascicule: prima ia siarșitul anului 1940. ultima la în- ceputul lui 1942, și cuprinde Hyme- ncpterele și Dipterele. Hymencpterele (pag. 1-—-504'! încep cu c expunere morfologică generală urmată dc o clarificare a celor trei fdlbotoine. 411 ^iC ă;r t î ; ■ ---— ■ A-p - ---3-<’ ---- Subordinului Symphyta (Chalasto. gastra) i se face o expunere gene- rală și o clasificare în cinci familii, care apoi sunt tratate pe larg: Fam. Pamphiliidae (Lydidae), Fam. Ten- thredinidae, împărțite în 4 subfami- iii: Diprioninne (i/>phyrinae), Ten- thredininae, Cimbicinae și Arginac; Fam. Siricidae, .Fam. Cephidae și ram. Oryssidae. Subordinul Terebranlia (Parasiti- ca). care cuprinde impoitantele vies- pi parazite, este expus pe larg, asa că acest capitol apare ea o adevă- iată' monografie a parazitelor. E 'ra- tată aci întreaga desvoltare de la ou la insectă perfectă, felul de viață în diferitele stadii, monophagia, po_ lir.hugia, hiperparazitismui, reacția cozdei. variația in număr a indivi- zilor (gradațiunea). ctc. Capitolul relativ la Cytvpoidea (viespile ce cauzează gale) este în- trucâtva tratat mai pe scurt, deoa- rece aceste viespi prezintă și o mai mică importanță practică. Subordinul Aculcata a reprezentat prin 10 familii: Cleptidac. Chrisidi- dae, Scoliidae, Tiphiidae. Mutilliidae, Sphegidae, Popilidae, Vespidae, Api- dae, și mai ales Fo. micidae, cărora, dat fiind importanța acestora in Ivpta împotriva omizilor, li s’a con- sacrat un spațiu tot atât de mure ca tuturor celorlalte familii de Aeu- Icate la un loc. Dipterele (pag. 501—705), încep și ele cu © expunere morfologică și o tabelă de clasificare pentru cele 2 subordine eu cele 5 giupe mari de Diptere. Sunt tratate Orthoraphele Ncmatucere (mai importantă Fam. Cecidomyidelor), Orthoraphele Bra- chycere, Cyclcraphele Asehize, Cy- clorhaphele Schizophore (eu familia mai importantă a Tachinidelor) și Pupiparele. Tratarea materialului s'a făcut ca și în volumul al treilea precedent. uăndu-se o mai mare desvoltare in- sectelor sau grupelor dc mai mare importanță forestieră. S'a căutat să se sintetizeze pentru fiecare grupă, gen sau specie, tot ce se cunoaște astăzi, nu numai ca morfologie și desvoltare. dar mai ales ca fel de viață, atacuri, plante atacate, in- llucnță a factorilor exteriori asupra insectei, apariției, parazitism, etc. Acest plan de lucru ce a fost pus în aplicare cu deosebire Începând cu volumul III și a fost continuat în acest volum, în care textul este în- soțit la fiecare grupă de tabele de determinare, fotografii, desenuri de insecte și planșe in culori, de o ad- mirabilă execuție, face ca tratatul Prof. K. Escherich sj fie de o ne- prețuită valoare pentru specialiști și practicieni. Noi nu dorim altceva decât ca și volumul IV să apară cât mai' curând. așa încât această lu- crare unică in felul ei, deși redac- tată de un singur om, să fie cât mai repede întregită. Gr Eliescn • WALTER GROTTIAW, Dr. : Die Umsatsmengen im W eltholzhti ndel 1925—1&38. (Volumul comerțului mondial de lemnărie 1925—1933). Berlin-Wannsee: Centre Interna- tional de Syivkulture, 1942. 194 pag. Ivirea acestei lucrări în editura și în de aproapca îngrijire a Centrului Internațional de Silvicultură dela Berlin, răspunde unui mandat pe care Biroul acestei instituții l-a pri- mit din partea Comitetului, cât și dorinței de foarte multe ori expri- mată in lumea forestieră de a se cunoaște mai bine schimburile in- ternaționale ale lemnului. Greuta- tea a constat totdeauna în lipsa și defectuozitatea datelor statistice. Pentru ducerea lucrului la bun sfârșit, C. I. S.-ul a reușit să câș- 412 Cărți tige ioni ursul D-lui Walter Grot- tian. din alam personalului său. In- ti adevăr, autorul lucrării este o re- cunoscută personalitate în mate: ie. Numele său se mai găsește înscris pe o prețuilă lucrare de sinteză din câmpul acesta al economiei lemnu- lui: Holz-Holzverbrauch und Holzer- zeugung der Weh in der Nach- kriegszeit (Ijeipzig 19331. In prezent, D-sa funcționează ca referent la In- stitutul german pentru Cercetarea economiei (Deutsches Institut fui Wirtschaftsforschung) al cimoMUtU- lu Profesor Wagemann. Lucrarea de față tratează numai despre cantitățile de lemn cari au făcut obiectul schimbului internațio- nal dm lume, intre anii 1925 și 1938. Ferioada respectivă reprezintă anii dintre cele doua războaie mondiale mai puțin înrâuriți de acestea Materia lucrării este dispusă in două părți. Prima ne dă un fel de orientare asupra consumului și co- merțului de lemnărie în legătură < u producțiunea industrială și cornelul internațional In a doua parte, sunt analizate: schimbai internațional de lemnărie după țâri si sortimentele d( căpetenie. Țările participante sunt grupate in 3 importatoare, ex- portatoare și țări importatoare și exportatoare de lemn. în același timp. Avem, de pilda, din prima grupă: Italia. Marea Bntanie, Un- garia: din a dona: Finlanda, Româ- nia Iugoslavia Si din u treia" Ger- mania, Franța, Bulgaria ș. a. In ce pnvrste sortimentele, autorul se e- prește asupra a douăsprcz.we, cele ma: însemnate: Lemn de lor. rm-n- gal, lemn de cherestea, lemn pentru fibră, lemn de mină. ciophtuiâ, tra- verse. cherestea, lemn de furnir, pa- stă mecanică do lemn, celuloză, hâr- tie si cai ton. Celelalte sortimente sunt lăsate la o parte, fund de mi- nimă însemnătate. Tot in această a doua parte ni se vorbește despre isvoarele statistice și metoda de fo- losirea lor, iar în încheiere se fac censiderațiuni rezumative asupra comerțului mondial de lemnărie. Isvoarele folosite constau din sta- tisticile comerțului exterior din fe- luritele țări. Autorul a reușit să aibă la îndemână date privind cca 95% din întregul comerț internațional de lemnărie. Unitățile de însumare a feluritelor cantități de lemnărie sunt metrul cub. in ce privește comerțul fiecărei țări și metrul cub și tona, ia ce privește gruparea pe sorti- mente. Un aspect interesant al lucrării constă in faptul că autorul știe să pună, cu deplină competință, comer- țul de lemnărie în raport cu pro- ducția și consumația de lemn a lu- mii. ceea ee dă mai mult relief lu- crării. Aceasta este, de fapt, prima parte dintr’un fel de trilogie în ma- terie, pe care a plănuit-o Biroul Centrului. A doua lucrare va avea drept obiect : Mișcarea prețurilor pentru câteva mărfuri de lemnărie, tot din perioada 1925 1938. Va a- pare, probabil, chiar în cursul aces- tui an. Cea de a treia lucrare, în pregătire, se va ocupa cu legăturile dintre volumele și prețurile lemnă- liei din comerțul internațional, ca urmare a desfășurării economiei ge- nerale a timpului. Forma limpede, simplă, în care autorul a putut să ne înfățișeze lu- crurile, face cercetarea și folosirea lucrări deosebit de lesnicioasă. Pen- tru contribuția de lumină ce se a- duce, astfel, intr’un câmp de cunoș- tințe foarte incerte, încâlcite și îm- povărate de mult balast, trebuie să fim recunoscători atât autorului, cât și editurii. Ilie C. Demetrescu HOLZ ALS ROH- UND WERK- STOFF. Anul 5 (1942), Caietul 5 (Mai). W. Klauditz: Ober den MarkstraManteil einiger Laubhblzer unter Berucksichtigting papiertechnischer Fragen. Asupra proporției de r a - 4 e medulare a câtorva foioase avându-se in ve- dere probleme din tehni- ca fabricării hârtiei. După ce se analizează însușirile necesare materiei prime lemnoase pentru a se obține o hârtie de bună calitate, se arată că însușirile raze- lor medulare fac ca aceste elemente anatomice să aibă o valoare redusă din punctul de vedere al fabricației hârtiei. Studiul s’a extins asupra măsu- rării proporției în greutate a raze- loi medulare în materie celulozică obținută din lemnul de fag, salcâm, anin, mangrove, tei, salcie, plop si mesteacăn. Variația acestei proporții este dela 4% pentru mesteacăn, până Ia 15,2% pentru fag. Friedrich Geiger: Ober die Abkiihlung und die spe- Zifische Wdrme trockener und fe«- (hter Hblzer. Asupra răcirii și căl- durii specifice a lemne- lor uscate și umede. Lemnul este un foarte bun izo- îanl pentru căldură Cunoașterea exactă a comportării lut la răcire >■ diferite stări de umiditate are o deo- sebită valoare. , Articolul cuprinde rezultatele în- cercărilor făcute la Politehnica din Karlsruhe cu ajutorul unei instalații mari de răcire. S’a urmărit relația dintre timp și temperatură in cazul lemnului complet uscat și saturat cu apă. Speciile încercate sunt molidul, pinul, stejarul și fagul. S’a măsurat deasemenea vitesa de răcire în lemn și s'a calculat căldura întrebuințată și căldura specifică. Relațiile de mai sus sau urmărit până la —33° C. Giinther Becher: Ein weiterer Beitrag ziir Priifung der Beruhr ungsgif tigwirkung von Holzschutzmitteln. O contribuție nouă la încercarea acțiunii otră- vitoare prin contact a substanțelor prezervative pentru lemn. Cunoștințele asupra acțiunii otră- vitoare prin contact a substanțelor prezervative pentru lemn sunt încă destul de reduse. Articolul cuprinde rezultatele încercărilor făcute cu 6 substanțe prezervative bazate pe combinații ale fluorului și 4 sub- stanțe organice: pentachlorphenol, pentachlorphenol natrium, phenol și paradichlorbenzol. Pentru încercări a servit larva de cariu. Rudolf Buse: Versuche iiber den Etn/îuss der J.npmingsnrt osmofictcr Hblzer auf 4U R e v i ? te die EindrinpîtcD ele* bnptiiffniers-.l■ re* in rlax Hol; încercări । c n1i u slubl- I i r e a influenței modului dc depozitare u [emnUnr pentruunpreEti.it pun <> * - m o z ii asupra adâncimi) de pătrundere a săruri- lor ! n lemn încercările sau făcu; cu Thanai ta V și OsmuHt UA Buștenii sau unt cu pante din substanțe!»- de mu- ius și s’au depozitat acoperltl, ncncope- rițl și așezați unii lângă altă neaji- perlțl Măsurătorile adâncimii dr [iă- li tindere o sărurilor in lemn B«u iacul după -J luni de depozitare Cc’2 mul hune rezultate le-au dat buștenii accperiți, deoarece prin a- cuasta se împiedecă spălarea pastel si se păstrează îc'mnu| umed, fam ture înlesnește osmoza Friedricli Tanbert: Zur Srmesstnip con Deckenbcil- Jrcri P i m c i ■ s । o n a r e u g i i n z 11 o i d e p 1 h n ș e e. Se dă o tabelă de calcul a grin- zilor astfel ca sâ se economisească ^lemnul la maximum, fără n se trece sub limitele admisibile pentru ișu- ranță, E; Belatii- EuchenW.; beim Bei elektriKncr Sammlej-, Lemnul de fag în con- f l r u t | i s h c u m u 1 a t << r 11 leiului se face fie pim- tru retvj metalică așezată . luat ,n păluia dc Uer fie prin așezarea pie- selor dc indrml Inii un ‘ amu elec- tric de înaltă frecventa Hetultatde obținute omit o ex- tindere b Întrebuințării acestor pro- cedoe. Mici comunicări: Norme noi: VDI 2026. Instalații dc carbonizat lemnul în Franța Generatoare de gaz dm lemn pen- tru motoare de vapoare întrebuințarea generatoarelor de gaz din lemn In Norvegia. Surogate pentru materiile prime textile. interzicerea fabricării modelelor diverse de mașini pentru prelucra- rea lemnului pe timpul războiului. Lemnul putred ca materia) de fuit. Industria lemnului în Croația. Avista patentelor anunțate și a- pfobate. fCejerofc asupra litcrnlurn Sunt cuprinse 89 referate asupra litera- turii noi apărută in domeniul teh- nOlogiei lemnului. Rece mii: • * • ; VDl-Jahrbuch 1640 E Rabald: DechcmaWerksloffhe- nehte. W. Schadelim Wald unserer Hei- mat. E. Zimmermann: Verksiotikunde- und Werkstoffpriifung. K. Henker: Chemie fur Techmket F. Krczil' Kuerzes Handhuch Jer Polymerisationstechnik. H Kerrmann. Handbuch der land- « ntschaf Llichen Versuchs- und L’n- lersuchungsmethoaik. Bd. 7. AWF.- Amwendung und Behand- lung von Kunstharzleimen in hoiz- verarbeitenden Betrieben. W. Stoy: Der Holzbau. O tabelă cu însușirile și întrebuin- țările lemnului de paltin de munte.. N. Ghelmeziu INTERSYLVA lEdiția germană). Anul II-lea. Nr. 2 (Aprilie 1942). Pnirvo Arrj; Die praktische .4uswertimy der Erpebnisse der Shgeuntvwtțhungen in den -nordischen und mitteleuro- puisthen Lătidern Folosirea practică a re- zultatelor cercetărilor a- supra ferestraielor în țările nordice și centrale. Primele cercetări au fost îndrep- tate spic aflarea unui „ferestrău normal", ceea ie .sa arătat ca fiind cu neputință, dală fiind variabilita- tea factorilor in joc (specia și felul lemnelor. lucrătorii), Cu toate ace- stea e n t abi- litate. Se arată calculul dobânzilor pen- tru amortizarea valorii de răscum- părare la sfârșitul vieții, prin rate anuale cu dobândă curentă sau prin rate anuale rambursabile. Heinz C. Schade: Reibungsloser Zeitsehriften - Um- lauf. Circuitul n e s1i n g h c r j t al revistelor. Autorul pornind dela realitatea su- părătoare că nu se observă termenul la care revista trebue predată mai departe preconizează un sistem de circuit care permite evidența rex i- stelor și termenele la diversele or- gane din circuit. Ridicarea și preda- rea mai departe se face printr un om special. H, W. Griessbauer: Dauer — Dienstplan. Plande serviciu perma- nent. Se propune un model de gratie pentru o bună evidență a serviciu- lui permanent, care va fi executat de 3 grupe de câte 4 oameni pentiu toate cele 52 săptămâni ale anului. Rudolj Werneburg: Kovtrolle der Orts- und Ferngps- prăehe. Controlul localităților și con v orbilor telefonice. Se înfățișează un imprimat cure permite înscrierea, evidența și pri- virea de ansamblu a convorbirilor telefonice interioare si exterioare. Organixalions-Techn'sche Mittel. Utilaj tehnic de orga- nizare. Se arată o riglă dc calcul pentru transformarea minutelor în ore. Anul 16 Caetul 4/1942 Peter Irlacher: Ausbildung und Erhaltung der Arbeilskraft, Formarea îi întreținerea puteri i de muncă Luând de exemplu întreprinde; ea „Robert Bosch". pe care cancelarul 420 Reviste Adolf Hitler l-a numii „pionier al muncii", autorul se ocupă de diver- sele probleme ale îmbunătățirii vie- ții lucrătorului și muncii lui; pie- jfătirea ucenicilor, perfecționarea lu- crătorilor, concursuri, prevenire con- tra accidentelor, asistență medicală, înfrumusețarea muncii, etc. A. Schad: Monatliche Lohnabrcchmmg. Calculul lunar al sala- riului. In ultimul timp s:a complicat foar- te mult calculul salarului, dat fiind multiplele rețineri, taxe, dări, etc. Autorul aduce o contribuție la ra- ționalizarea muncii de birou referi- toare la acest calcul. Rudolj Feld: Papierersparnis bei Rundschrei- beil Economia de hârtie Ia c t r cil 1 ă r i * Când textul încape pe o pagină a formatului Ai, se poate economisi din acest format, --criind ți pe terso al foniei 'Se intrebuințeazâ deci formatul Au 11. W. Griessbauer; Finanxiibersicht — Ebi amic r uriaș- planuny. Evidența financiară — Planul finanțării Sprijinit pe mai multe formulare autorul arată cum se poate ține • evidență simplă, la zi. pe lună șt pe an a încasărilor și cheltUL'lilnr, ast- fel ca pe baza lor să se poată face prevederile la capitolul venituri și cheltueli. Bodo Ronnejeld: Warum zdhlen wir falsch- De ce număram fuLs? Se face o propunere pentru corec- tarea numărare! în limba germano astfel ca pronunția să urmeze scri- sul, adică sâ se pronunțe Întâi zecile apoi unitățile Adolf Sehulz: LewlungseTfassung m Drudcereien, Evidența randamentului in imprimerie. Se fac propuneri pentru a prinde In cifre exacte munca in tipografie Tr. Heroin — In Mon. Of. Nr. 202 din 31 Aug 1942 a apărut o serie de nu- miri și avansări de brigadieri silvici din serviciul Casei Pădurilor Sta- tului. — D-l Vasiliu G. ing. insp. „-1 silvic și D-l Antonescu D. ing. sub- insp silvic dela Direcția pădurilor persoanelor juridice au fost detașați li' Subsecretariatul de Stat al apro- vizionării (Mon. Of. Nr. 201/942). — In Mon. Of. Nr. 201/942 a apă- rut o serie de avansări de pădurari <1 conductori silvici, aparținând de Casa Pădurilor Satului. — în Mon. Of. Nr. 200 din 28 Au- gUsl 1942 a apărut o serie d- ' niri in posturi de pădurari el. ni și tagimți silvici la ocoalele aparținând de Direcția Silvică ’a persoanelor Juridice. Prin decizia dela Jn. 64692 din 22 August 1842 s’a aprobat demisia din serviciu a d-lui Ing. silvic Voi- nea Constantin de la ocolul silvic Roșiorii de Vede, pe data de 1 Iulie 1942 data reprimirii D-sale în ser- viclu. — 0-1 V. Broșteanu ing. cons. silvic a fost detașat de la Inspecto- ratul de regim silvic Sibiu, în cen- trul Direcției silvice fiind repartizat bi controlul general. (Mon. Of. 155/ 1942/ — Potrivit statutelor Societății, membrii teșiți la pensie pot primi Revista in continuare in mod gra- tuit. Cei ce doresc s’a aibă, sunt rugați să indice adresa unde să li se tri- mită. — D-l Ing. șef silvic Imbăruș N. a fost transferat de la ocolul Ro- șiorii de Vede ca șef al ocolului sil- vic Nicvlițel. — D-I Dumitru Tomuța ing. cons. silvic de la Inspectoratul general de Control al Ministerului de Agricul- tură și domenii a fost pus în retra- gere din oficiu pentru a-și aranja drepturile la pensie pe data de 1. XI.1942. —- D-l Șt. Demetrescu-Gârbovi ing. insp. silvic a fost delegat provi- zoriu cu conducerea Direcției silvice Cernăuți pe data de 1 August 1942. — D-l Ing. șef silvic Tașcă Nico- lae de la ocolul silvic Grivița (Di- recția silvică Iași) a fost transferat ca ajutor ia ocolul silvic Cislău (Dir. București), iar d-I Ing. silvic Minea Ionel Tomiță ajutor Ia ocolul Cislău a fost numit șef al ocolului silvic Grivița. (Mon. Of. 175/942). — Prin decizia dela Jn. 22622/ 942 (Mon. Of. 182/942) d-nii C. Ni- țescu ing. șubinsp. silvic și V. Rusu ing. subinsp. silvic se mențin, pri- 422 In îor m a t i i mul la Dir. VIII regionala silvica Sebeș, iar secundul ia Inspectoratul silvic Sibiu, revenlndu-se aauprn de- cizii anterioare '.ie transferare unuia în lecui nltuia. In Mon. Ol Nr 187 din 13 August 1942 sa publicat Decretul- Lege privitor la denunțarea con- trautelor de exploatare în asociație a padinilor Eforiei Spitalelor Civile din București. — D-l Ing. cons. silvir T. Păiș a fost delegai sa exercite atribuțiu- nea de director administrativ ta Ca- fP Pădurilor Statului. — Prin decizia min. dela Jn. 60.778 1942 s'a aprobat transferarea d-lor: C. H. Vasiliu ing. insp. silvic dela Dir. silvică Pitești la Dir. silvică Iași; C. D. lonescu ing. insp. silvic dela Dir. Silvică Chișinău la Dir, silvică Pitești. D-l ing. insp silv, Biețcan Ni- colae a fost delegat să îndeplinească funcția de subdirector la Direcția silvică Bacău - D-l ing C Emnnoil a fost nu- mii ca reprezentant, al Șoc, Pro- cesul Silvic. în romista instituită dt- Minlsteruî Lucrărilor Publice în ve- derea întocmirii unei legi generale de organizare si funcționare a Cor- purilor tehnice de ingineri și nrh:- iecți. (Mon. Of. Nr 205/942) . — Prin decizia ministerială N; 6679/942, sa revenit asupra dlspoz’- țlunilor permisului de vânătoare pe anul 1942/43, in sensul că se per- mite vânătoarea iepurilor, dela 16 Septembrie 1942 la 31 îanuuris In- clusiv 1943. — Ing. șef silvic Roșculeț Oprea se transferă dela ocolul silvic Cer na ca șef al ocolului silvic Roșiorii de Vede., iar d-l Ing. stag. silvic dă dulescu Barbii Duțu ajutam ■ .rro- lului Căluți, ca șei al ocolului Cer- na. (Mon. Of. 206/942) — In Mon. Of. 20» din 9 Sept 1942 a apărut decizia Minist. di Agr ic. și Dom pun care se fixează pe anul 1942/43 gaaanția de regene- rare privind porțiunile de păduri ex- ploatate sau defrișate in scopul in- stalațiunilur exploatărilor minim'’ ERATA T-a articolul d-lior M Petcuț și P. Crețoiu: A treia contribuție la cunoașterea florei dintre Dunăre și Carpați, publicat in Nr. 7—8?942 acestei reviste, urmează să se aducă următoarele modificări esențiale’ 1) Rândurile 34—35 dela pag. 292 și anume. „i. piutyphj/IIti il^m.) Schwz.. Monogr. d. Eirh I. 1937, j. 79. QuercH-v robiii' o platyphylla Lam . Epcycl. I, 1733, p, 771" se introduc la png 293 după rândul 23. 2| Rândurile 10—11 de la pag. 295 și anume: ,.f funcifolin (Vuk.) Schwz. 1. c., 1937, p. 85. Quereus lanci)olia VuL. Form Qnerc. Croat,, 1383, p. 20". se introduc la aceiași pagină în ocul rândului 38 care se suprimă, N E C R O L O G t ION MOL.DOVAN 1879—21 Iunie 1942 !.■ Sibiu, capitala Ardealului din vremuri de restriște, s’a stins dupâ gțW >iiîerinU in ziua de 22 Iunie 1942, Inginerul Consilier Silvie (pensionar; Mnldman ion. S a născut in Bogata de Mureș, in 1879. Studiile liceale le-a făcut. in Blaj, Diplomat al Politechnicei din Sehenmitz, s’a distins în mod deosebit en student. Cariera a început-o ea Inginer silvic ia Comunitatea de avere din Cnrattfiebe», lucrând neobosit până la 1919. Atunci când România întregită a avut nevoie de concursul celor mai destoinici specialiști. Ion Moldovan n’a precupețit nimic și a trecui la postul dt onoare in Consiliul dirigent la Cluj. De acolo a trecut apoi la Ministerul Agriculturei la Direcția Silvică a provinciilor alipite. După < v a organizat serviciile ce i-au fost încredințate, a trecut ca șef al regiunei silvice Orșova. Comunitatea de avere din Caransebeș având nevoie de o organi- zare și punere în valoare reală a pădurilor sale, a apelat la experiența technîcă a Inginerului Moldovan Ion, unde ca director a depus o muncă titanică spre a salva pădurile giâniccrești In 1933 a fost numit la postul de mare răspundere, ca Subdirector General al Casei Pădurilor Statului Aci a activat până in 1940 când a trecut Ia pensie, continuând încă a lucra în comitetul de direcție. Vestea morții ne-a surprins, mai ales că zâmbetul cu care ne inlămpina totdeauna, nu trăda nici cea mai mică suferință. Tactul Șl munca au contribuit in mod deosebit ca să devină unul din cel mai buni technicieni silviei. Făcând parte dm generația râsboiului pentru întregire, mare na-- ționnlist, a contribuit din plin, cu sacrificii nebănuite, să cultive și să mărească pădurea românească. N’a fost numai un mare technician, dar ca român a înălțat pre- stig ul *i valoarea de inginer silvic. De o cinste exemplară, otelită prin sângele nobil al familiei, a Impus atitudini de înalt respect generațiilor întregi de ingineri cu rcpT etatea file tonescu ș. a., in silprafață de 56 ha 4603 mp. Regim și tratameit crâng simplu Rmeluiin im Revizuirea după 20 ani. c| Revizuirea artienajamautului pădurii urbarîale liteu, județul Arad, proprietatea ComposeEOial uliii I.'tt'U, in suprafață de 63 ha. 5700 mo Rogirn și irăismeul: crăr.j; simplu. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. cir Amenntuuiunl',:! pădurei Ciobi ..ui, județul Ilfov, proprietatea EcSlurinu Vel lan. in ;.upnilață de 73 ha 230 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve Re. "luț; 30 .mi Revizuirea după 13 ani. e) Amvoajamemul pădurii tirtarliile Coroiu, județul Bihor, pro- prii.im.ea Compcgeionduns Ciiroiu. m suprafață de 12 ha 2600 mp. Regim și tratament crăn;; simplu. Revula’.:.। 30 am. Revizuirea după 13 ani. Dmă astăzi lî hmi? 1942. in cabineiul nostru. Ministrul AgrioliUltii și D-maniilm. (ss) A. Pană. No 17576/!)42, a) Amenajamentul pădurii Moțiori, județul Bihor, proprietatea co- mmei Mețiori, in suprafață dc 113 ha 64C3 mp. Regim și tratament crâng Simplu Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii uibairale Baia, județul Arad, proprie- tatea Composesoratului urbarial din Baia. în suprafață de 63 ha 4400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 9 Iulie 1942, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss; A. Pană. No. 20457/942. a) /^menajamentul pădurii R.iiceni, iucin Regulamentul de ■<-xpinnlan- ol rădurei Doltăneț cu Trupurile, județul Prahova, proprietățiSin lutâțc. Petrolifere Concordia, în supra- față de 36 ha 39:4 mp, Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuire? după fii mi. «b Regulamentul de explnaUtr» al plidurei Glamec, județul Mehe- dinți, proprietate» Ana Biltranu in r.uprafatn de 13 ha 6230 mp. Regim și tratament crâng simplii Revoluția 20 ani Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi iv August IB42. în cabinetul nestru. Mciistrid AgriitKuirii șl :>■ m-o tlur (si A Pană. Nu 7-.H13/942. a) Amenajamentul pădurii Bofteîu, județul Bihor, proprietatea Comunei Bofteîu, în suprafață de 246 ha 8900 mp. Regim și tratament codru cu tăeri progresive. Revoluția 104 ani. Revizuirea după 13 ani. Dată astăzi 10 August 1942, in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 24612/942. a) Revizuirea amenajamentuiui pădurei Herneacova, județul Timiș Torontai, proprietatea comunei Herneacova, in suprafață de 212 ha 9200 434 Publicațiuni mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. bl Regulamentul de exploatare al pădurii Trestia Michia, județul Buzău, proprietatea Gh. Văleanu ș. a., in suprafață de 41 ha 5000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. Dată astăzi 10 August 1942, in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 24614/942. a) Amenajamentul păourii Zam, județul Hunedoara, proprietatea Compcsesoratului urbarial Zam, în suprafață de ISO ha 6100 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Revizuirea amenajamentului pădurii Bezdin, județul Timiș To- rontal, proprietatea Mănăstirii greco-ortodoxe sârbe din Bezdin. în su- prafață de 34 ha 5300 mp. Regim și tratament codru cu tăeri rase. Re- voluția 20 ani, în vederea conversiune! la Crâng. Revizuirea după 10 ani c) Regulamentul de exploatare al pădurei Ogașul-Mare, județul Mehedinți, proprietatea Mafia C. Icneseu, in suprafață de 13 ha 6600 mp Regim și tratament, crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 10 August 1942, in cabinetul nostru, Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 24610/942. a) Amenajamentul pădurii Petrești, județul Vlașca. proprietatea Const. E. Petrescu, în suprafață de 122 ha 2100 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. b) Amenajamentul pădurii Verguleasa, județul Olt. proprietatea Paul P. I^azăr, în suprafață de 34 ha 4400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 10 August 1942, in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A Pană. No. 24611/942. a) Amenajamentul pădurii Poiana Mânăstirei și Pănoasa, jude|ul Vaslui, proprietatea I. Gr, Zadic, în suprafață de 105 ha 8000 mp. Regim ji tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 10 August 1942. în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 24609/942. a; Amenajamentul pădurilor Mănăstirea, Babna ș. a., din județul Mușcel. proprietatea Statului, formând Seriile II și III din Ocolul Silvic Aninoasa, in suprafață de 1694 ha 4000 mp , tratată în o serie de codru cu tăeri succesive și revoluția 120 ani și o serie de agrement cu exploa- tabilitatea fizică. Revizuirea după 8 ani. b) Amenajamentul pădurii Mahmudia. județul Tulcea, proprietatea Statului, constituind Seria Xl-a din Ocolul silvic Tulcea. în suprafață de 523 ha 1000 mp. regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 10 August 1942, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A Pană. No. 24615/942. Publicațiuni 435 a) Amenajamentul pădurii Bârzava, județul Arad, proprietatea co- munei Bârzava, in suprafață de 470 ha 1800 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. Data astăzi 9 Iulie 1942, în cabinetul nostru. Ministiul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A, Pană. No 20458/942. a) Revizuirea amenajamentului pădurei Dobra-Roșcani din Ocolul Silvic C. A. p. S„ Deva, județul Hunedoara, proprietatea Statului, în suprafață de 3460 ha 3500 mp., tratată în una serie de codru cu tăeri progresive și revoluția 120 ani; două serii de codru cu tăeri progresive și revoluția 100 ani și una serie de protecție cu exploatabilitatea fizică Revizuirea după 10 nia în 1945. b) Amenajamentul pădureo Bechet Călărași, județul Dolj, proprie- tatea Statului formând Seria X-a din Ocolul silvic Țugurești, in supra- față de 427 ha 3300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 21 Iulie 1942, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 21958/942. a) Revizuirea amenajamentului pădurei Zăvoiul Gighera, județul Dolj, proprietatea Așezămintelor Brâncovenești, în suprafață de 498 ha 2000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani Revizuirea dup( 17 ani. Dată astăzi 21 Iulie 1942, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 21969/942. a) Revizuirea amenajamentului paiiui ci Dabuleni. județul Roma- nați, proprietatea Așezămintelor Brancwenești. ir. suprafață de 1931 ha 9100 mp., tratată in 2 serii de crâng eu revoluția 30 și 10 ani. Revizuirea după 10 ani b) Amenajamentul pădurei Zăpodia, județul Alba, proprietatea Com- posesoratului Cirâu, în suprafață de 66 ha 5300 mp. Regim si tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani- Revizuirea după 30 ani. e) Regulamentul de exploatare al pădurei Topoloveanca, județul Muscel, proprietatea Victoria B. Zamfirescu, în suprafață de 55 ha 3483 mp., tratată în o sene de crâng simplu și revoluția 20 ani și una serie de codru cu lâeri succesive și revoluția IM ani. Revizuirea după 20 ani. d) Amenajamentul pădurii La Peri și Zăvoiul Ciocani, județul Ilfov, proprietatea loan H. Oteteleșanu ș a., în suprafață de 50 ha 8244 mp„ tratată in 2 seni de crâng simplu cu revoluția 8 și 12 ani. Revi- zuirea după 12 ani e) Revizuirea amenajamentului pădurii proprietatea Soc. Agricole și Industriale Gad, județul Timiș-Torontal, în suprafață de 44 ha 3100 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Goguleasca, județul Pra- hova, proprietatea Stela Nedelcovici, în suprafață de 41 ha 8260 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. g) Amenajamentul pădurii Teișani, județul Prahova, proprietatea 4:«5 Public a țiuni Maria St. Bădulescu, în suprafață de 78 ha 9129 mp., tratată în două serii de crâng simplu cu revoluția 20 și 5 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 21 Iulie 1942, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 21957/942. Art. II. — Revizuirea amenaja mentelor, regulamentelor de exploa- tare mai sus menționate, se va face la epoca stabilită în dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri in total sau în parte intră în dispozi- țiunile legilor pentru protecția monumentelor naturii, pădurile nece- sare apărării naționale, pădurilor de protecție, revizuirea se va face și mar înainte de acest termen. Art. HI. — Aceste'regulamente de exploatare, amenajamente etc., se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvie, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din acest amenajument (regulament de exploatare), referitoare !a suprafața pădurii, la numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au suferit schim- bări fortuite, el se va revizui imediat, fie din punct de vedere tehnic silvic, fie asupra proprietății etc. Amenajamentul (regulamentul de ex- ploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art, IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res pective și articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii. Art, V și ultimul. —■ Domnul Director al Direcției Silvice, este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni, CA SĂ PRIMIȚI REVISTA REGULAT ȘI LA TIMP, ANUNȚAȚI-NE SCHIMBĂRILE DE ADRESĂ. Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu D. Sburlan Ilie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondată in anul 1886 Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte : Drăcea D. M. Vice-Președinți Casier Secretar general Secretari MEMBRII: f Stinghe N. V. ’ Nedelcovici Anastase : Rădulescu M. : C. Emanoil f N. Ghelmeziu ‘ L Haralamb At. Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. Popescu D. I. Lazăr H. Manoilescu Mircea Minescu G. Năstăsescu G. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion Cenzori: Pana Vasile, Georgescu Stelian și Dragu Const. Cenzori supleanți: Nițescu I., Bădescu G. și Focșăneanu I. PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an pentru instituții.................... 500 lei „ „ „ „ particulari................... 300 „ „ „ „ „ membrii Societății . . . 200 „ „ „ „ „ conductori și brigadieri . . 100 „ Numărul....................................................40 „ Manuscrisele nepublicate se înapoiază. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC» AU APĂRUTi SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A SBURLAN ARBORII ș( PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. SI INGHE ' AMENAJAREA î PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI | D. A. SBURLAN INSTALAȚII DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 304 PAGINI Dr. G. ELIESCU UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 „BUCOVINA" I. E. TOROUȚIU, B U C U R EȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESII SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHF- înscrisă in Registrul de publicatiuni periodice de pe lângă Tribunalul ilfov S. I comercială, sub No. 56'038. Redacția și Administrația: Buleva-dul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 54, Nr. 11—12 NOEMBR TE—DECEMBRIE 1942 SUMARUL: Studii: Roșu D.: Grebla opritoare de la Câmpeni — — — — — — — — 437 Comentarii — însemnări: RăduleScu Marin: Delta Dunării din punct de vedere silvic — — — — 450 Georgescu C. C.: Uscarea în masă a stejarului — — — — — — — 460 Pașcovschi S.: Atacul șoarecilor asupra unor arbori exotici — — —■ — 466 Haralamb At.: Contribuțiuni Ia cunoașterea florei fânețelor de munte. V: (Azuga — jud. Prahova) — — — — — — —• — — — 469 Cronica internă (p. 475), Cronica externă (p. 483), Cronica cinegetică (p. 487), Cărți (p. 492), Reuiste (p. 495), Informațiuni (p. 508), Legi (p. 510), Necrolog (p. 511), Societatea „Progresul Silvic" (p. 512), Publicații (p. 529). SOMMAIRE: Etudes: L’arrât de Câmpeni — Roșu D. Commentaires: Le Delta du Danube au poin de vue forestier — Rădulescu M. Le deperissement des chenes en masse — — Georgescu C. L’attaque des souris sur quelques uns des ar- bres exotiques — — Pașcovschi S Contributions â l’etude de la flore des prairies de montagne. (V) — — Haralamb At. Chronique, Livres, Revue des revues, Nouvelles, Lois. Necrologie, Soc. „Pro- gresul Silvic", Publications. INHALT : Abhandtungen: Rechen von Câmpeni — Roșu D. Mitteilungen; Donaudelta vom forst- lichen Standpunkt —■ — Rădulescu M. Massenabsterben der Eiche — — — — Georgescu C. Măusenangriff iiber ei- nige exotische Băume Pașcovschi S. Beitrâge zur Kenntnis der Flora der Gebirgs- wiesen (V) — — — Haralamb At. Chronik, Biicherschau, Zeitscriften- schau, Nachrichten, Nachruf, Verein „Progresul Silvic". Fig. 1, 2, 3. — Liriodendron tulpifera L., attaque par des souris. pendant l’hiver 1934/35, dans le parc dendrologique «de Bazoș. Liriodendron tulipifera, ros de șoareci in iarna lS34/3â. Parcul Bazoș. Fig. 4. — Plants de Ginko biloba L. â lage de 3 ans, attaque par des souris, dans la pepiniere de l'ecole forestiere de Timișoara. Puieți de Ginkgo biloba L., în vârstă de 3 ani, roși de șoareci, în pepiniera Școalei de Conductori Silvici din Timișoara. REVISTA PĂDURILOR ANUL 54 — Nr. 11—12/1942 GREBLA OPRITOARE DE LA CÂMPENI de Ing. DANILĂ ROȘU A. Consideratii generale. Pădurea Statului Neagra-i.ăpuș, din Valea Arieșuiui (Oc. Silv. Albac), arc o posibilitate anuală de aproximativ 16.000 m. c. bușteni de molid și 25.000 steri lemne de foc. • Fig, 1. — Planul de situație al depozitului Caps. de lemne jde Ia Câmpeni. In lipsa altui mijloc de transport, aceste materiale tre- buiesc transportate deia pădure până în depozitul statului dela fabrica C. A. P. S. din Câmpeni, prin plutire liberă pe Valea Arieșuiui, utilizând puhoiul de apa produs de opusturile Gal- bena și Lăpuș înființate în anul 1941 și de opustul Garda, în curs de construcție. Acest sistem de transport, pe Arieș, s’a practicat și în trecut. însă din lipsa debitului necesar, (sporit în prezent prin apa strânsă de opusturile menționate mai sus) se puteau trans- porta anual, din posibilitatea normală, numai 4—8 mii de steri. Ine Dănilâ Roșu 4 18 Lemnul plutit era opiit ia depozitul din Câmpeni, printr’o gre- blă construită din juguri de piloni de stejar (v. fig. 2). In intervalul dela 1921 și până azi această greblă s’a rupi, aproape în fiecare an. Pentru cruțarea cheltuelilor de refacere, cât și pentru evitarea pierderii materialelor lemnoase, ce ar ttece în aval de greblă, in caz de rupere s’au cercetat cauzele acestui important inconvenient Dela început trebuie menționat că sistemul de greblă (juguri de piloți) n'a fost bine ales, din următoarele cauze: 1. Piloții de stejar n’au putut fi suficient de bine înca- strați în albia văii, cu toate că erau bătuti cu soneta. din cauza subsolului stâncos, care nu permitea pătrunderea lor pe o adâncime convenabilă. 2. Chiai în situația dată, neajunsul menționat s’ar fi putut elimina, dacă i s’ar fi asigurat construcției o fundație, care să reziste la presiunea apei. Această fundație s’ar fi putut face Grebla opritoare de ia Câmpeni cu ajutorul a două palplanșe (v. fig. 3, a și b și fig. 10), unul în amonte și altul în aval de greblă. Fundația între cele două palplanșe trebuia consolidată printr’o podină de stejar (fig, 3). 3. Având în vedere că Valea Arieșuiui are o pantă destul de redusă, orice construcție hidraulică, rămâne expusă alterării. Fig. 3 — Capra proiectată, privită lateral. din cauza sloiurilor de ghiață, care în multe cazuri întrec gro- simea de un metru. In această situație, chiar dacă s’ar fi asi- gurat greblei o fundație rezistentă, în modul descris mai sus din cauza isbiturilor date de sloiuri grebla nu putea totuși să reziste în mod economic (adică cel puțin 20 ani), cu toate că distanța între juguri este de numai 4,50-—5,00 m. 440 ' I n «. T > si n i I ă R o ș u Cunoscând deci cauzele care contribuie la deteriorarea oricărei instalatii de oprire, dai mai ales a greblei de modelul descris, foi mată din juguri compuse din piloți de stejar, care a suferit o ultimă stricăciune chiar ir. toamna anului 1941, a trebuit să ne gândim Ia construirea unei instalații de oprire demontabilă, pentru intervalul de timp cât durează sicii de ghiață. Singura instalație corespunzătoare situației descrise, este grebla compusă din capre de stejar, ancorate intr’o fundație solidă. Cum, o bună parte din piloții jugurilor existente (partea ce se găsește in apă) sunt sănătoși, și pentru a se utiliza tot materialul de stejar sănătos care se află în actuala greblă, s’a admis înființarea unei greble din capre de stejar, încărcate i.u piatră și ancorate în fundație in aișa fel. ca ea să poată Ii ridi- cată în timp de iarnă. Adoptând acest sistem de constucție, rămâne ea actualii piloti, să fie retezați la o înălțime de 75 cm deasupra solului Pe capetele lor se va bate o podină din dulapi de stejar da 15 cm grosime, pentru formarea unei fundații apărată de eroziuni prin palplanșele arătate în fig. 3 (a și b). Materialul ce va r ezulta din părțile piloților superioare, va servi pentru a se debita dulapi de 15 cm grosime, necesari la podină. Construcția proectată, din capre de stejar încărcate cu. piatră și ancorată, se poate vedea în fig. 3. B. Calculul rezistenței greblei. Grebla de stejar proiectată, cu trei picioare, are deschi- derea la picioarele de amonte de 4.00 m. 1., iar lungimea lor de 5,00 m. 1. încărcătura de piatră de 1,50 m C. Admițând o coloană de apă de 3 m în caz de viitură, presiunea apei pe metru liniar va fi : h2 P = 1000 X 4500 kg./m. L z z Sarcina datorită acestei presiuni, se transmite asupra a 3 cuere orizontale (coarde) fixate în buloane, pe cele două pi- cioare din amonte, la distanțe de câte un metru pe verticală. 441 ____________Grebla opritoare de la Câmpeni Dintre cuiere, acela însemnat cu b este cel mai mult soli- citat. Ei suportă presiunea de pe fășia 1—2-3-4 (hașurată) (3130 -i- 1130) cate reprezintă în mediu:—-------------------2130 kg./m. 1 1, Calculul la încovoiere al cuierului b. Acest cuier cu o deschidere de 3,20 m este, după cum s’a arătat mai sus, cel mai solicitat. Momentul său incovoietor este: p. r _ 2130 X MO- _ 2730 8 8 Secțiunea aleasa: 22 X 28 cm. dă un modul de rezistentă: W = ±2^ _ 2874 6 6 „ M 273000 _ Q1 Solicitarea efectivă este: P- — „ . — 91 kg. cm W io H deci mai mică de < 100 kgXcm. admis pentru lemnul de stejar. 442 Ing. Dănilă Roșu ? . IM- !. Fig. 4. — Capra privită din față. Grebla opritoare de la Câmpeni 443 Pentru cuierul a deschiderea actuală de 4,00 m. între pi Iuții existenți, se va reduce la jumătate, prin baterea unui pilot intermediat care va sprijini și palplanșa. (Fig. 5). In acest caz dimensionarea lui nu este necesară, pâstrân- du-se secțiunea actuală de 25/25 cm. Pentru restul cuierelor c, d și c„ d», care nu sunt su- puse la sarcina cuierului b presiunea variind cu pătratul înăl- țime!, s’a ales secțiunea de 20'22 cm. Cu privire la cuierul bj care suportă aceiași sarcină pe m. 1. ca și cuierul b însă are deschiderea numai de 1,00 m. 1., din motive de bună execuție a construcției, s’a ales o secțiune egală cu a cuierului b adică 22/28 cm. 2. Dimensionarea picioarelor caprelor din față. Presiunea totală pe 4 m deschidere (4 P kg) ce o suportă capra se transmite asupra picioarelor prin razemele cuierelor. Determinarea sarcinelor (reacțiunea cuierelor) care supun piciorul caprei la încovoiere se face astfel: In punctul A se concentrează reacțiunea cuierelor b și b,. Reacțiunea cuierelor b și bt este: Rh « 2130.x^o = 3410kg. 2 2 R„ - PSCLXb = 2130X0,80 „ 850 kg 2 2 Pj = Rb ’h R, - 3410 + 850 = 4260 kg. Reacțiunea cuierelor c și c, se determină astfel: 444 1 ua Daniiă Roșu ------------;----------—------------------ Sarcina medie pe cuîei este: pm. -- 627 rotund 630 kg/m. L n P mt X i 630 X 2,50 __ 785 Kg c 2 2 Reacțiunea datorită cuierului C,: Re, = 630 p60 „ 5Q4 kg P, « R; 4- R^r 785 504 = 1289 kg- 8X9^ Reacțiunea datorită cuierelor d și dj este.-2 Sarcina medie: __ 443 Grebla opritoare de la Câmpeni X P - 4260 4- 1289 + 74 5623 kg- _ I P (1 - 1,40) 5623 X 3,60 _ 4050 kg. ~ 1 5 R» - 5623 — 4050 = 1573 kg. M, = R X 1,10 =- 4050 X 1,10 4455 kg m. M- Ra X 2.20 - P, X 1,10 = 4050 X 2,20 — 4260 X 1,10- 4224 kgm. M, = Ra X 3,30 — (F, X 2,20 + P3 X 1,10) = 4050 X 3,30 — (4260 X 2,20 P 1239 X 1,10) M» = 13365 — (9372 + 1418) = 2575 kgm. Momentul încovoietor maxim este de = 4455 kgm. Admițând o secție rotundă de 36 cm diametru rezultă un modul de rezistență W = 4580 cm’. Rezistența la încovoiere, după ioimula lui Na vier este. _ M _ 445500 , mn l-w '/.m - o mcov. -zur = ■ = 97 kg/cm. < 100 kg. cm. W 4580 admis pentru lemnul de stejar. C. Calculul rezistenței la răsturnare. (vezi figura 3). După cum sa arătat mai sus, în vârful îmbinării caprei lucrează o torță orizontală (de răsturnare) P„ —2300 kg. Răsturnarea se exercită in jurul punctului C. Momentul de răsturnare este: Mr = P„ X H 2300 X 4,60 - 10580 kgm. Acestei forțe de răsturnare trebuie să se opună greutatea încărcăturii caprei, respectând și un coeficient de siguranță 2, adică: 2 X forța de răsturnare — momentul de răsturnare, sau 2 Mr ~ G în care 5 2,00 m, deci 2 Mr _ 2 X 10580 b 2,00 10580 kg. Luând pentru un m’ piatră de râu o greutate de 2000 kg, capra ar necesita o încălcătură de 10580 :2000 = 5,29 m’, ceiace este practic neiealizabil. Pentru a înlătura acest inconvenient, am pioieetat ca pi- cioarele caprelor din amonte să fie ancorate. -146 I n u- Dâiiilă Roșu Capra se încarcă cu maximum 1,50 ms piatră având o greutate de: G = 1,50 X 2000 - 3000 kg. Momentul de stabilitate este însă: M’ = G X b = 3001 X 2,00 - 6000 kgm. Restul efortului se transmite pe ancore: 2 Mr Pa X 4,00 + M1 Pa - 2 Mr ~ M1* = 2 X 10580 ~ 6000 = 379o 4,00 4,00 3/au Kg. La acest efort, secțiunea ancorei în formă de cârlig pen- tru o rezistență admisibilă o — 900 kg/cm'J va fi: P 3790 Fa = ----- = „r—- — 4,21 cm" sau $ = 2,50 mm. cr 900 Având în vedere că rezistența fierului laminat slăbește, piin ruginile, admitem drept grosime a cârligului $ 30 mm. D. Dimensionarea îmbinării ancorajului. S’a admis îmbinarea cu buloane de 20 mm. unul fixând inelul, a, altul fixând cele două bare ale cârligului la punctul b. Presiunea pe gaură având două buloane de 20 mm este: 3790 Pe ~ 2X30X2 3790 120 = 32 kg/cm. < 00 kg. rezistență admisibilă la O presiune paralelă cu fibrele lemnului de stejar. Grebla opritoare de la Câmpeni 447 E. Calculul amortizării instalației. Având în vedere durabilitatea lemnului de stejar și ți- nând seama, că grebla se demontează în timpul când se scurg sloiurile de ghiață, în fine luând în considerare fundația pu- ternică proectată a se executa prin cele două palplanșe, podină de stejar etc., grebla proectată va putea servi scopului, cu mici cheltueli de întreținere (complectarea dinților deteriorați cu material nou, complectarea încărcăturilor caprelor cu piatră, etc.) timp de cel puțin 20 ani. 1. Valoarea construcției a fost stabilită1), prin deviz la 1.884.000 lei. 2. Anual se scot cu ajutorul greblei 16.000 m4 bușteni de molid și 25.000 steri lemn de foc de fag. Luând cifra 3 drept coeficient al diferenței de valoare între buștenii de molid și lemnul de foc obținem: f!6.000 X 3) + 25.000 73.000. 3. Termen de amortizare 20 ani. 4. Procentul 6%. 5. Anuitatea a~ 1.884.000X0,0872 = 164.249 lei. 164 249 6. Amortizarea pe unitate — = 2,25 lei. i dtVVIz 7. Amortizarea pe ster rotund 2,50 lei. .8 Amortizarea pe m. c. bușteni de molid 2,50X3=7,50 lei. n In Martie 1942. 44H Ing I) ă n 11 ă H <> » i< F. Câteva indicațiuni privitoare Ia execuția lucrării. 1. Lemnul de stejar ce se va întrebuința la construirea caprelor va trebui să fie cojit. Buștenii destinati pentru picioa- rele capielor vor avea 36 cm diametru la 1,30 m înălțime. 2. Rândul de piloti rămași în fundație vor fi verificați bucata cu bucată și în cazul când ei chiar după baterea lor cu soneta de mână nu vor prezenta soliditatea necesară, consoli- darea între pilot și pilot se va face prin clești ce voi lega piloții între ei. 3. Atât piatra care formează încărcătura caprei, dar mai ales aceea care se așează în fundație și in formă de aioca- mente va fi bine așezată, spie a se evita locuri goale cari ar contribui la slăbirea rezistenței Construcției. 4. In timp de iarnă când plutitul pe vale stagnează, ca- prele se vor descărca de piatră și se vor demonta, așezându-se în depozitul fabricei. In felul acesta albia văii devine liberă și sloiurile de ghiață vor putea trece peste podina construcției fără a o Iovi. 8, 150" Fig. IO. - Palplanșele, 5. In timpul când funcționează grebla, dinții ei vor fi curățiți permanent de cioate, lemne, etc., spre a permite trece- rea ușoară a apei prin greblă. Grebla opritoare de la Câmpeni 449 6. Chiar în timpul sezonului de plutire, dinții caprelor tre- buesc ridicați dacă nu plutește pe vale. 7. In cursul plutirei grebla va fi supravegheată cu grijă prin cel puțin 3 muncitori pricepuți la plutire, atât pentru evi- Larea aglomerării materialului lemnos în fața greblei, cât și pentru îndrumarea materialelor lemnoase către canalul de plu- ti m din depozit. 8. Pentru a putea dirija lemnul în depozit cu mai multă ușurință, dar mai ales pentru a putea organiza în mod economic scosul lemnului în depozit, este necesar a înființa la aprox. 900 m înaintea greblei ptoiectată, o opritoare provizorie (vezi fig. 1) constând dintr’o grebă simplă pe capre din bușteni de molid și așezată perpendicular pe firul apei. Această construc- ție. se va reface anual, dar la terminarea plutirei, buștenii ca- prelor vor fi demontați, plutiți și debitați în fabrica din Câm- peni. Cheltuiala cu această opritoare (cca. 10 capre simple = 20.000 lei) se va repeta anual și ca atare va figura în cheltuelile de plutire. Rechen von CâmpeTi. L'arrel de Câmpeni. A elefant des autres moyens economiques de transport, Ie bois des forets situees dans Ie bassin de l’Arieșul (en Transylvanie) est flotte. Pour que le flottage soit possible en nimporte quelle saison et pour que la capacite de transport soit agrandie, îl a fallu augmenter le debit de ia riviere ă l'aide des laes artificiaux. Le bois est arret e et depose sur la territoire de ta commune Câm- peni. ă la scierie de rAdministration des forets domaniales, en utilisant un arret construit en bois â travors la riviere. Mais presque chaque hiver eet arret est detruit par des blocs de glace. L’auteur a etudie un systeme d arret demontable pendant l’hiver, dont Ies details sont donnes dans le present artiele. DELTA DUNĂRII DIN PUNCT DE VEDERE SILVIC de M. RĂDULESCU 1. Condițiuni generale. Delta Dunării — o veche lagună a Mării Negre — e formată din aluviunile aduse și depuse de fluviu în partea de vest și dealungul brațelor și canalelor sale ’) și din nisipuri marine de origine calcară aduse de valurile și curenții mării. La mijloc se găsesc bălți întinse și numeroase, acoperit? cu plaur’) și stuf, cu adâncimea de 1,50—2 m sub nivelul Mării Negre. Procesul depunerii materialelor aluvionare continuă de altfel destul de activ și sub ochii noștri: La vest se astupă cu mal porțiuni însemnate din bălțile cu stuf când vine Dunărea mare, — iar la est se formează o deltă nouă sub formă de labă de gâscă la gura brațului Chilia și se depun bancuri de nisip la gura Sulinei, care aduc greutăți navigației și dau foarte mult de lucru Direcției Dunării Maritime întrucât o forțează să dra- gheze necontenit să se prelungească cu sacrificii enorme canalul de plutire în largul mării. In aceiași ordine de idei, amintim că în general pe brațul Sf. Gheorghe, când vin apele mari, până la Mahmudia, Dună* rea își varsă apele în baltă, iar de aci înainte apele trec din baltă spre fluviu, după ce s’au decantat în largă măsură de sub- stanțele limonoase. 1) Grinduri sau cordoane fluviale. 2) Grinduri sau cordoane marine. 3) Un strat de materie organică de 70—90 cm grosime format din rizomi de stuf, papură și nuferi, ce plutește la suprafața bălților. Delta Dunării din punct de vedere silvic 451 In schimb, la eșirea din baltă, aceste ape au in amestec urme de materie organică provenite din descompunerea stufului și plaurului. 452 M. Rădulescu Suprafața Deltei, cuprinsă între cele trei brațe: Chilia, Sa- lina și Sf. Gheorghe e de aproximativ 250.000 ha, iar dacă se ia în considerare și al patrulea braț — Dranovul — cu lacurile Razelm, Golovița, Zmeica și Sinoe, cu grindul Chituc, suprafața Deltei este de aproximativ 425.000 ha. Condițiuni forestiere. Din punct de vedere silvic, în partea de vest, pe grin- durile fluviale cresc păduri de salcie cu ceva plop, care se regenerează ușor din sămânță când vine Dunărea mare (reni șuri). Pădurile de aci, au însă mult de suferit din cauza pășunatuiui provocat de vitele locuitorilor învoite de Di- recția P.A.R.I.D., întiucât se pășmmază oricând și oriunde fără păzitor. Spre est, pe brațul Sf. Gheorghe și lângă lacul Erinciue, datorită in parte curentului de apă din baltă eu urmă de acizi organici se ivește și anin negru (Alnus glutinosa) dise- minat pe ambele maluri ale fluviului sau în masive mici la Erinciue și Grindul Bohazului. Pe grindurile marine, găsim pădurile L e t e a de circa 4.500 ha între brațele Chilia și Sulina și Caraorman de 3.500 ha între Sulina și Sf. Gheorghe formate din arborete 'n formă de fășii pe j e pc i (depresiuni) numite în regiune has- macu ri și dune de nisip, pe alocuri încă în mișcare. Speciile ce Ic compun sunt: stejarul (Q. pedunculiflora) frasinul (Fraxinus holotrica și F. uxifilla) plopul (Populus alba. P. nigra și P. tremula) salcia (Salix alba și S. fragilis) ulm (Ulmus campestris), Tilîa parvifolia, Acer campestris. Alnus glutinosa, Pinus communis, Malus silvestris și Corylus avelana. Dintre arbuști menționăm: Crataegus monogina. Cornus sanguinea, Cornus mas. Rhamnus cathartica și Rhamnus fran- gula, Evonimus europaeus, Lygustrum vulgare, Salix cinerea. Salix purpuraea și Prunus spinosa. Foarte caracteristice pentru pădurile L.etea și Caraorman sunt plantele agățătoare: Vitis silvestris, Clematis vitalba, Pe- riploca graeca, Hedera helix și Humulus lupulus, care se urcă până în vârful arborilor și uneori trec din arbore în arbore ca niște ghirlande, dându-le aspect tropical, cu un colorit variat, de o frumusețe rară, pe timp de toamnă, când cad frunzele. E aspectul minunat al pădurilor noastre din Deltă, pentru care Delta Dunării din punct de vedere silvic 4W ațâți naturaliști din țară și străinătate se străduesc să vadă gura Dunării. Din datele ocolului silvic Tulcea, suprafața pădurilor din Deltă ar fi de aproximativ 14.000— 15.000 ha. Fiind așezată în vecinătatea mării, cu uscat puțin și în- conjurător de bălti întinse și numeroase, ne-am fi așteptat ca Delta Dunării să aibă un climat apropiat de cel maritim, cu primăveri și toamne lungi, cu veri răcoroase și ierni dulci și cu trecerea înceată de la un anotimp la altul. Realitatea însă e alta. Delta Dunării se află așezată in Sudul câmpiei Bugeacului în continuarea stepelor rusești și a stepei din Centrul Dobrogei, E fără adăpost deci contra vântu- rilor de Notd-Est, care aduc mase puternice de aer rece pe tim- pul iernei și a vânturilor de Sud-Vest, care-i aduc călduri insu- portabile pe timpul verei. Marea Neagră, fiind apoi relativ mica și închisă, nu are decât o influenta redusă asupra regiunilor din vecinătate La rândul lor, bălțile deși au o suptafală considerabilă, nu pot influența nici ele prea mult asupra reducerii exceselor dc temperatură întru cât apele lor fiind stagnante si acoperite în bună parte cu stuf, nu sunt mișcate cu putere de vânturi, ea să producă valuri și să absoarbă în profunzime căldura su- focantă din timpul verii, ori să influențeze asupra temperatu- 1 dor joase din cursul iernei După datele stațiunilor meteorologice Sulina și Tulcea. temperatura medie anuală a Deltei e de aproximativ 11° C- Temperaturile extreme sunt cuprinse între —22° și +36° C. Precipitațiile anuale abia ating cantitatea de 378 mm. Cele mai multe ploi cad în lunile Mai și Iunie, când se obțin 45 mm respectiv 51 mm. On al doilea maximum se ob- servă în cursul limei Octombrie, ceiace înseamnă că se simlc și o ușoară influență a climatului mediteranian. Trebue notat însă că aceste precipitatiuni cad cu totul ne- regulat. ajungând uneori să plouă până la 169 mm într o lună și 73 mm într’o singură zi. De unde concluzia că climatul Deltei este continental cu diferente mari de tempe- 1' Enric Otetelișanu șt C. A. DiSescu: Climat de Ia Dobroudia pg. 39. 454 M, Rădulescu ratură, cu un regim neregulat al ploilor, cu geruri târzii și timpurii, cu neguri și vânturi puternice. Menționăm însă că apa freatică în pădurile din Deltă e foarte aproape: la 1,50 — 2 m. 3. Tratamentul pădurilor din Deltă. Până în timpurile din urmă, pădurile din Delta Dunării au avut foarte mult de suferit din cauza pășunatului abuziv și a lăerilor desordonate. In ce privește exploatarea, tăerile mai însemnate s’au fă- cut în timpul numeroaselor răsboae dintre ruși și turci, pe tim- pul răsboiului Crimeii și apoi pentru lucrările hidraulice ale Comisiunei europene a Dunării pe brațul Sulina. In pădurile de salcie, exploatarea se face prin tăere în scaun, iar în pădurea Letea s’au tăeat în crâng simplu două parchete din Hasmacul Mare după răsboiul de întregirea nea- mului. Acum nu se fac decât niște extracțiuni de uscătură în- trucât pădurea nu are amenajament. In timpul din urmă văzându-se ce importanță prezintă pădurea Letea pentru studiile botanice s’a luat măsuri, ca cea mai frumoasă porțiune de pădure de aci, numită „Hasmacul M a r e“ (60 ha) să fie rezervată ca „m onu men t al na- turii", iar pentru restul pădurii s’au dat indicațiuni să se ex- ploateze în codru grădinărit. Totdeodată s’au sporit și măsurile de pază. Ca urmare dunele de nisip sburător dintre hasmacuri, au început să se fi- xeze prin vegetația erbacee, în special prin Carex ligeria, iar arboretele au început sa-și formeze un climat mai favorabil pentru o mai bună desvoltare. 4. Lucrările de ameliorare și împădurire. Lucrările de ameliorare și împădurire din Deltă fac parte din două grupe bine distincte: a) Lucrările de pe grindurile fluviale; b) Lucrările de pe nisipurile marine. Cea mai veche lucrare de pe grindurile fluviale s’a făcut sub regimul rusesc în anii 1912—1913 pe Ostrovul Câșlița, de pe brațul Chilia, lângă localitatea cu același nume din județul Ismail. Delta Dunării din punct de vedere allvlc 455 Această plantație in suprafață de 58 ha sa făcut pe un teren fertil, de aluviune, în combinație cu cultura interme- diară agricolă, cu stejar, frasin excelsior și fi. holotrica, frasin american, acer negundo, Sophora Japonica, ulm și plop. Dealun- gul Dunării plantația a fost, apărată cu un dig submersibil de cca 2 m înălțime, care s’o apere de viiturile fluviului, până ce arborii se vor fi înrădăcinat perfect, ca să poată lupta singuri cu inundația. In timpul răsboiului din 1916—1918 această plantație a fost tăeată ras de armatele ruse, iar materialul folosit pentru fascine la construcția șoselei de interes militar Ismail-Tulcea din Deltă. In timpul ocupației bolșevice din 1940/941 arboretele au fost brăcuite prin extracțiuni desordonate. Arboretele au totuși creștere viguroasă. In 23 ani, ste- jarul și frasinul din lăstari de 25 ani ating 13—14 m înălțime și 14 cm diametru la 1,30 dela sol. Asemenea lucrări s’au făcut începând de la 1932 și în vecinătatea satului Ceatalchioi din Deltă, în combinație cu cul- tura agricolă intermediară. Pe lângă speciile amintite mai sus, s’a plantat și plop de Canada. Toate speciile plantate aci ca: stejar, frasin american, si acer negundo, cresc foarte repede, în comparație cu cele semă- nate sau plantate în solurile obicinuite din câmpie rezistând destul de bine la viiturile mari ale Dunării din anii 1940, 1941 și 1942. Plopul de Canada crește însă luxuriant cu frunze mari, lucioase și de un verde închis. In timp de 11 ani, atinge 26—32 cm diametru la 1,3 m dela sol și înălțimea de 17—18 m. Lăstarii unor exemplare în vârstă de 4 ani. rupte de polei în cursul iernei 1940, atingeau în 1941 după recepare 4 m. Din anul 1938, plantațiile pe grindurile fluviale au fost extinse și pe ostroavele: Sabugic, Dalerul mic și Dalerul mare, de pe brațul Chilia cedate de PARID. pentru împăduriri. Cu ajutorul populației din Sudul Basarabiei, ocolul Tulcea a exe- cutat aci gratuit în schimbul muncei intermediare agricole plan- tațiuni frumoase de stejar, frasin, acer negundo și plop de Ca- anda și un dig de 37 km lungime dealungul fluviului cu înăl- țimea de 2 m și lățimea la bază de 6—7 m și 4—-5 m la coro- nament. 456 M. Rădulescu Cu aceste măsuri luate, se speră ca în scurt timp să se împădurească 1200 ha în aceste ostroave cu specii repede cre- scătoare. Inundațiile excepționale din 1940, 1941 și 1942 și evenimentele excepționale din ultimul timp au întrerupt acti- vitatea în acest punct. Vor fi reluate însă în primăvara 1943 și duse la bun sfârșit. O pepinieră cu pueti de plop de Canada, de pe Ostrovul Câșlița, în care nu s’a mai putut lucra tot din cauza inunda- țiilor, se prezintă excelent, pueții ating 3—4 m înălțime. Lăsând la o parte plantațiile de mai sus, ținem să subli- niem faptul, că în urma inundațiilor excepționale din ultimii ti ei ani, grindurile fluviale se găsesc azi re- generate perfect pe suprafețe destul d e ma r i cu renișuri. Mai mult, suprafețe întinse, acoperite mai înainte cu stuf, au fost colma ta t e în. acest interval de timp și apoi regenerate cu salcie și plop din sămânță. Din fericire' renișurile se găsesc instalate ca peria și în cuprinsul arboretelor bătrâne de salcie tăeate în scaun, cu trunchiurile scorboroase. Din aprecierile D-lui Ing, Sirius Ștefănescu. Șeful oco- lului silvic Tulcea, suprafața pădurilor de salcie de pe grin- durile fluviale, ar fi sporit în urma instalării renișurilor cu 25—3O‘*/o, Spre a le păstra, e necesar să fie ferite de pășunat Tot deodată să se ia măsuri ca sălciile bătrâne, izolate, eu trun- chiul scorbcros din mijlocul renișurilor să fie tăeate din fata pământului si valorificat!.'. Să se introducă apoi prin plantațiuni în pâlcuri pueți de plop de Canada în eventualele goluri exi- stente. Pe grindurile marine de la Letea și mai puțin la Caraorman, s’au făcut în trecut încercări numeroase cu sal- câm, frasin, acer negundo, stejar și pin austriac. N’au dat însă rezulta le favorabile. In urma instrucțiilor date de serviciul împăduririlor Caps din 1938. ele au început să fie executate metodic din primă- vara anului 1940, cu pueți de plop de Canada, Alnus glutinosa și răchită de împletit (Salix amigdalina, S. alba, S. viminalis și S. americana). Rezultatele obținute sunt foarte frumoase. Anume s’au plantat pe nisipuri lucrate mai înainte agri- col și în combinație cu cultura agricolă intermediară plop de Canada pe locurile mai ridicate iar pe depresiuni, care țin apă când vine Dunărea mare, anin negru și răchită, Procentul de prindere la plop este de 95—100'J, ?ai după Delta Dunării clin punct de vedere silvic 4ă7 doi ani de vegetație înălțimea poeților e de 4 m și diametrul la colet 4 cm; după 3 ani plopul trece de 5 m înălțime și dia- metrul la colci de 9 cm. Aninul se prinde de esiim < -a ’OO'/o, în doi ani atingând 1,50—2 jn. Deasemenea crește foarte hmc și ’ achita. După un an de vegetație pueții produși din butași se prind 100% și ating 2—2,50 m înălțime la cei de Salix americana. Anul acesta s’au plantat cu titlu de expeiiență și pueți de Taxodium distichum pe depresiuni eu urme de materie orga- nică incomplet descompusă. Procentul de prindere era de aproape 100°/n iar lujerii anuali de 40—-50 cm. Menționăm că pueții folosiți la plantare nu fuseseră de prea bună calitate. Experiența va fi continuată însă cu material bun în toamna anului 1942. Plantații cu plop de Canada, anin și răchită s’au efectuat, in cei trei ani amintiti și pe dunele de nisip mobile de lângă comuna C. A, Rosetii cu rezultate excelente (100% prindere și creștere viguroasă). Pe nisipurile mai bogate de aci, plopul atinge în 2 ani 3 m înălțime, iar cel de un an 1—1,50 m. Aninul după 2 ani atinge 2 m. iar răchita după un an 1,50—2,50 m. Singura ameliorai o. ce a trebuit să fie adusă nisipului, a fost sil fie accp^iit pe suprafețe cât mai întinse, în porțiunile expuse la vânt cu un strat de ierburi din baltă de 15—20 cm grosime. Gărdulețele de trestie, făcute în același scop, s'au dovedit a nu fi prea eficace. Trebue să atragem atenția că rezultatele de anul acesta prezintă o importantă deosebită întrucât am avut o secetă excesivă. N’a plouat din luna funie până la 20 Sept. a. C așa că pueții s’au d e s v o l t a t numai cu apa freatică ridicată prin capilar itate la ră- dăcini. Spre a cunoaște ma de aproape acest fenomen, am săpat în nisip cu hârlețul sau pur și simplu cu mâna, după care am constatat cele ce urmează: 1. Apa freatică se ridică prin capilaritate până la 15—20 cm adâncime dela suptafata solului. 2. Rădăcinile plopului de Canada se desvoltă la supra- 458 M Rădulescu fața solului. După un an de vegetație ating 4—5 m lungime șt au regiunea perilor absorbanți foarte desvoltată. 3. Aninul negiu își desvoltă un sistem radicilar puternic, care se afundă adânc în pământ. 4. Sistemul radicilar al pueților de Taxodium se desvoltă în general ca și cele de anin. Este însă ceva mai fin. Plantațiunile făcute anul acesta pe dunele de nisip, fixate cu iei buri la Periprava și Caraorman, deși au avut la începutul primăverei un procent de prindere de 90—95°/» după seceta excesivă din cursul verei, prezintă pierderi de 20—25"/». De aceia e necesar, ca în viitor lucrările de plantațiuni de plop de Canada pe nisipuri să se facă numai în terenuri arate și să se întrețină prin arătură superficială cu plugul pe timpul verei ca să se înlăture concurența buruenilor. 5. Pepinierele. In anul 1942. ocolul Tulcea posedă la pădurea Letea o pepinieră de 9 ha lângă cantonul brigadierului dela C. A. Ro- setti și una de un hectar la pădurea Caraorman. In cursul unui sezon de vegetație, din Mai și până la 1 Septembrie a. c. pucții de plop de Canada, au atins 2,83 n înălțime și sperăm ca până la căderea frunzelor să mai crească 20 cm. Pepiniera a fost prășită numai pe jumătate din suprafață în cursul verei. Jumătatea prășită se prezintă însă cu mul mai bine ca cea neprășită. La Caraorman puețri erau mai slab desvoltați din cauză că inundațiile au împiedecat să se aleagă un teren mai fertil pentru pepinieră. In urma străduințelor depuse în cursul anului acesta, oco- lul Tulcea posedă în cele două pepiniere de pe nisipurile marine 2.300.000 pueți de plop de Canada, toarte viguroși, apți de plantat obținuți într un sezon de vegetație, cu înălțimea de 1,50—2,50 m. Pueții vor fi plantați în toamna 1942 pe o suprafața de 450—500 ha; fiind cunoscut din experiențele de până acum, că lucrările făcute din toamnă, se fac mai pe îndelete, cu popula- ția locală — care e puțin numeroasă — și se prind 100%. In toamna 1943 socotim că numărul pueților produși și suprafața plantată va putea atinge dublul celei de azi. Delta Dunării din punct de vedere silvic 459 Conduziuni. Din experiențele făcute până acum cu împăduririle din Deltă rezultă: 1. Suprafața pădurilor din Delta Dunării poate fi sporită considerabil prin instalarea renișurilor și colma- tarea bălților, puțin adânci, acoperite cu stuf, cari nu-s bune nici pentru pescuit. Semințișurile trebue insă să fie păzite de p ă sunat. 2. Plantațiunile pe nisipurile marine se desvoltă numai cu umezeala din apa freatică, care se ridică prin capilaritate până la sistemul radicilar. 3. Plantațiunile pe nisipurile înerbate trebuesc făcute în teren arat cu plugul și întreținute atât cât este nevoe, în cursul vetei, spte a ie feri de concurența buiuenilor. 4. Plopul de Canada este arborele de viitor în Delta Dunării, întrucât se prinde ușor, crește repede, suportă inundațiile Și dă lemn bun. Crește bine și pe grindurile fluviale și pe nisipurile mă- line formate din sfărmături de cochilii. Trebuesc aleși însă hibrizii cei mai pot: iviți pentru această regiune. După el, pe grindurile fluviale vin frasinul pufos (Fra- xinus holotrica) F. excelsidr și F. americana. 5. Pe terenurile joase, cu urme de substanțe organice, in- complet descompuse, care se acoperă cu apă din infiltrațiuni când vine Dunărea mare, ciește toarte bine aninul negru (Alnus glutinosa), răchita de împletit și poata T a x o - diurn distichum. Donaudelta vom jorstlichen Standpunkt Le delta du Danube au puint de vite forestier. Le Delta du Danube. compris entre le bras septentrional Chilia, et I'extremite meridionale des lacs Sinoe et Chituc, presente tine surface totale de 425.000 ha. Le long des bras de ce delta et ă l’intărieur, dans Ies parties colima- tees, la loret de saule et de peuplier dispose de conditions favorables de vegetation. L’auteur montre Ies conditions, la surface forestiere actuelle et Ies efforts faits par lAdministration forestiere de 1 Etat, d’augmenter Ie taux de boisemenî et d'ameliorer Ies peuplements. Pour le boisement des sables fluviales ou marins on utilise avec beaucoup de succes le peuplier de Canada. USCAREA ÎN MASA A STEJARULUI de Prof CONST. C. GEORGESCU In cursul acestui an s’a produs în pădurile situate pe solu- rile aluvionare compacte din luncile și terasele inferioare ale râurilor Prahova, Ialomița, Argeș și Neajlov, în regiunea așa zisei câmpii de divagație sau în regiunile învecinate din cu- prinsul ocoalelor Nucet din jud. Dâmbovița și Ploești, o uscare în massă a stejarului — Quereus robur L. —, care a luat carac- terul unei calamități. Pentru a da un singur exemplu, vom cita pădurea Stejăret (lângă Corbii-Mari, jud. Vlașca) în care s au marcat în acest an circa 30.000 arbori uscați cu un volum total de 5000 mc. Uscarea. în massă a stejarului ne-a fost semnalată mai în- tâiu de D-l ing. A. Pridie în pădurea Cobia (jud. Dâmbovița), proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, încă din anul 1937—30. Această pădure este situată pe prima terasă a dealurilor dinspre câmpie, aparținând de platforma Cândești, pe un sol silicios hrun-roșcat de pădure cu fenomene de podzolire, de o mai o compacitate. Arboretele de podiș sunt Quercete, în care se ame- stecă stejarul, gârnița și gorunul. Dintre aceste specii se usucă numai stejarul. încă mai dinainte însă se cunoștea fenomenul de uscare a stejarului în plantațiunile pure făcute cu această specie în apropierea antestepei, pe solvi i tipice de cerete; așa avem cazul plantațiunilor de lângă gara Pasărea (jud. Ilfov) din pădurea Pustnicu In ambele cazuri stejarii se usucă într’o proporție în- r-mnată. complect. Afară de aceasta, mai avem cazul foarte frec- vent al coronărei rezervelor, adică a uscărei crăcilor dinspre vârful coroanei, pe care nu-î avem in vedere în cele ce urmează. In toate cazurile de uscări in massă a stejarilor am aflat în albumul tulpinelor sau crăcilor uscate invaziunea unei specii Uscarea în masă a stejarului 461 de Ceratostomella. Simptomele acestei aparitiuni se pot observa chiar cu ochii liberi în diferite secțiuni ale lemnelor. Mai întâiu, albumul privit in massă și mai ales în secțiunile longitudinale ne arată o colorație albăstruie. In secțiunea transversală albur- nul infectat imediat după secționare are un aspect poros ase- mănător unui început de putrezire. Tot în aceiaș secțiune se ob- servă în lemnul de primăvară al inelelor albumului niște punc- tulițe negricioase care corespund cu porii largi (vasele) inva- Fig. 1. ■— Pădurea Stejăret. Aspectul arboretului înaintea extragerii stejarilor uscați. late de hifele ciupeicci. In secțiunea ’ ngitudinală tadială. se găsesc în lumenul vaselor descoperite, care ne apar ca niște zgârieturi, fire fine negricioase, datorite toi hifelor ciupercei. Dacă se descojește albumul infectat, atunci se mai vede în dreptul razelor medulare linii negricioase, provenite din um- plerea celulelor acestora eu gome de răni. Atacul ciupercei se poate întinde în tca^e inelele albur- nului sau numai în inelele ultime periferice. Ciuperca se gă- sește în deobște în părțile superioare ale tulpinci sau in crucile 1 462 Pruî Cotiși. C Cicorgesiti uscate numai in ultimile rămurele; dar poate invada toată tul- pina până în regiunea coletului. Inelele sunt de obiceiu infectate numai pe anumite sectoare, sau pe toată întinderea lor. In fie- care inel lemnos anual însă ciuperca se instalează în vasele cu lumcn larg, care după cum se știe, la stejar sunt îngrămădite în lemnul de primăvară. Ciuperca se află adesea la stejar, în state saprofită, vege- tând in albumul în curs de putrezire. Cu ocaziunea uscărilor în massă, pe lângă această stare saprofitică s’a găsit și starea para- zitară în albumul cu lemn sănătos. Nu ne-am putut decide până acum asupra încadrare! siste- matice a speciei de Ceratustomella descoperite la stejar. Ele- mentele de determinare ale ciupercei au fost obținute în cul- turi; astfel pe bucățele de album, infectat păstrate în o atmo- sferă umedă se ivesc la suprafața lemnului in un interval de 4—6 săptămâni peritecrilc ciupercei. In ceeace privește morfo- logia sa, se apropie de Ceratostomclla merolinensis P. Borevici, care > „părut în cazurile de uscare în massă a stejarului din pădurile Slavoniei Arborii infectați sunt de vâiste variate insă aceștia sunt numai din etajul superior. Uscarea s’a produs și în mințișut t fără ca să aflăm însă ciuperca la exemplarele finei;' uscaiv. Mersul boalei în cursul acestui ana fost turnătorul; Prima uscare în massă s'a piodus primăvara la 2—3 săptămâni după înfrunzim, fapt observat de D-l ing. D. Sotiriu, « are ne-a sem- nalat uscarea stejarului la Ocolul Nucet. Apoi D-sa i vbseivat o sporire a piocentului de uscare până la finele Junei lume Io imp cercetat la semnalarea făcută de D-l ing. V. Popescu șeful Oc. de Caps Ploești — pădurea Varnița, din jud. Prahova; cu acest juilej s’a observat că uscarea se face rapid. Arborii în curs dc uscate nu arată aici o reacție, cum ur fi producerea de lujeri de jefacere sau de crăci lacome. După uscare stejarii mai păstrează frunza galben-ioșiatică incă ade- rentă pe lamuri și numai după câteva săptămâni o pierd trep- tat. Uscarea sa continuat apoi până toamna târziu. Prin urmare, la uscarea stejarului ca și ai ulmului, in- tervin ciuperci înrudite, cu o biologie asemănătoare. In timp 1) Dr. P. G. Borevici. Bolest slawonscbih hi asțpvn CeratostomeUa meralinensis. m. S Institut za nautcina sumurșka istrajtvata polopnv- denog. Facultăta Belgrad 1930. Asupra aceste lucrări ni s’a ateu* aten- țiunea de D-l prof. M. Drăcea. Uscarea in masă a stejarului 463 ce la ulmi însă ciuperca odată introdusă în arbore poate cauza moartea chiar a exemplarelor perfect sănătoase, la stejar ciu- perca este în parte saprofită și în parte la arborii slăbiți din alte cauze parazită. Este cunoscut că speciile de Ceratostomella nu progresea- ză, în genere, decât după ce s’a produs din o cauză oarecare o micșorare a curentului de sevă brută din alburn. Factorii, care poț aduce această stare de dispoziție a stejarului sunt multipli și în cazurile de uscare semnalate au acționat succesiv. Pig 2. — idem Aspectul unui arboret după extracția exemplarelor uscate. Cazurile de îmbolnăvire a stejarului sunt cunoscute pe solurile compacte până la foarte compacte, în care se produce primăvara o stagnare a apei rezultată din topirea zăpezilor, iar vara sunt expuse uscăciunei excesive. Dintre acești doi factori pentru stejar poate fi eliminatoriu uscăciunea, el necesitând un sol în permanență reavăn, sau, dacă este uscat la suprafață, cu posibilități de aprovizionare cu apă din stratele mai pro- funde. Uscările din acest an, urmarea slăbirei vitalităței steja- rului, se datoresc unor cauze multiple și cu caracter excepțional. Mai întâiu se observă că uscarea s’a produs în stejărete. Unele din acestea reprezintă un tip final de evoluție a succe- siune! locale a vegetațiunei pe soluri aluvionare depuse pe foste conuri de dejecție, sau de pe terasele inferioare ale râurilor cu o compacitale pronunțată și în care fie surplusul de apă de pri- Jil Prut Cunst C- Georgest:»» măvară, tte uscăciunea de vară elimină esențele de amestec ale șkaului. Alte stejărete surit provenite din șleau; ele .iu fost transformau.' in arborele pure în urma aplicârei conversiune; de La crâng, la crâng compus cu iczerve din ce in ce mai nume’ roase până ce s’a ajuns la codru. In bună parte aceste arborete suni format, din exemplare provenite din lăstari, care au atins v de ■ ă—140 ani. Stejăretele, oricare ar fi geneza lor, sunt a liV'1 eu o ‘on-dstență scoborîtă de 0,5—0,7, fapt care împreună eu lipsa unui arboret ș; a esențelor de amestec au influențat în rău asupra proprietăților solurilor. Starea actuală a stejăretelor, a pregătit deci terenul pen- tru apariția calamităței actuale Să vedem succesiunea de fac- tori dăunători; care au putut produce usc farului Tn primul rând «’au inregistiat la scurt interval 2 ierni cu geruri excepționale și anume ede din anii 1939 40 și 1941— 42. In prima iarnă s‘au înregistrat temperaturi minime foarte seoborlb-, dai perioada de ger intens a durat circa 30 zile. După această iarnă, perioada de desgheț sa lungii foarte mult as» că s’au produs acumulări de ap - din topirea lentă a zăpezii, care au avut influente dăuna care asupra vegetației lemnoase, cum s’a arătat de noi anterior In cea de a doua iarnă menționată temperaturile minime tot atât de scoborîte au durat o perioadă foarte îndelungată Primăvara următoare fiind rece a menținut aglomerările de ană in solul compact al stejăretelor pe la în- ceputul lunei Iunie. In timpul stagnărei apelor, solul se men- ține rece: în zilele calde sistemul tulpinal al arboiiior din ma- sivele rărite intră în vegetație și transpiră puternic; pe această cale se produce un deficit în apă a arborilor, pe care rădăcinile nu-1 pot compensa prin o nouă absorbție de apă din sol, căci ele nu au putut intra, din cauza temperaturei scoborîte a solului, în funcțiune. Mai departe, în cursul anului 1941 pădurile de stejar au fost defoliate de omizi, care au avut una din cele mai puternice invazii, cunoscute până acum. D-l Ing. I. Vlad a putut constata, că în pădurea Bolovani fjud. Dâmbovița) s'a uscat cel mai mare număr de arboii în parcele defoliate de omizi, în timp ce în parcele, care nu au fost defoliate uscarea stejarului este spo- radică. Iată o serie de factor: excepționali, care au produs scăde- rea vitalităței stejarului. Odată aduși în starea maladivă. rentul de sevă s’a incetini*. In momentul când cantitatea de Uscarea în masă a stejarului 4.65 apă din album a scăzut și a sporit procentul de aer dir. vase, ciuperca s’a desvoltat în acestea, le-au astupat și le-a scos dm funcțiune. Cum Ia stejar circulația sevei brute se face numai prin 2—3 inele perifeiice ale albumului după obturarea lor de ciupercă arborele se uscuă. Uscarea a fer^ grăbită de starea de luminare a arborilor din masivele rărite, este au o transpirație puternică. O problemă de interes biologic ne pune, mecanismul de răspândire a ciupcrcei de la ai bort la aiborc. Se pare că la arborii cu vegetație lâncedă și care sunt invadati de Ceram- li'C'de aceștia ar putea fi agentii de transmisiune. In rest, ciu- perca probabil că se introduce prin rănile tămureleior uscate, sub mă saproiitică și care uscături sunt m număr mare la extremitatea coroanei arborilor. Asupra acestei probleme ur- mează a se face cercetări. Uscarea stejarului pune probleme grave silvicuiturei ro- mâne, Va trebui să se revizuiască cultura stejarului in solurile compacte, astfel ca să amelioreze condiții n.ilt sale dc desvol- tare. Cultura sa în regiunile cu șoim i aluvicnrue nu trebue pă- răsită, în schimb, el va trebui sâ fie exclus din stațiunile, in care nu află ccndițiuni proprii de aprovizionare cu apă din sol în tot cursul sezonului vegetativ, cum ar fi in antestepă pe so- luri de cerete. Massenabsterben cier Eic/ie. Le deperissement en masse du chene. En Valachie. dans ia region de divagation des rivieres Prahova, Ialomița. Argeș el Neajlov, sur ies sols alluvionnaires compactes des lits majeurs et des terrasses de ces rivieres, on a observe, depuis quelque temps, le dep^rissement en masse du chene pedoncule. L’auteur a remarque dans l’aubier des arbres diperissants un champlgnon dont il croit cire une especo de Ceraioslomeila. li montre 1‘aspect offert par le bois des arbres attaques par ce champignon. Edim, lauteur tăche dc montrer Ies conditions stationales qui ont inciii'e le phenomene mentionne ATACUL ȘOARECILOR ASUPRA UNOR ARBORI EXOTICI') de Ing. S PAȘCOVSCHI In vara 1935, când am vizitat pentru prima dată Parcul Dendrologic Bazoș din apropierea Timișoarei, am văzut acolo câteva exemplare de Ginkgo biloba L. și Liriodendron tulipi- fera L., a căror scoarță la baza trunchiurilor a fost roasă de șoareci în iarna precedentă. Arborii vătămați erau groși până la 20—25 cm la bază. La unele exemplare șoarecii au distrus scoarța chiar de jur împrejurul trunchiului, la altele au mai lăsat ceva. Majoritatea arborilor vătămați s’au uscat la urma urmei. In felul acesta G. biloba era cât pe aci să dispară cu totul din acest parc; dar unul din exemplarele roase, după ce a fost tăiat de jos, a lăstărit; s’a desvoltat un singur lăstar, care până acum a ajuns la cca 3 m înălțime; pare să vegeteze frumos și a foi mat un trunchiu drept. In fotogiafia din planșă se poate vedea un L. tulipifera, care a scăpat după acest atac, dar ici în 7 ani de zile n’a reușit să-și acopere rana (fotografiat în Iunie 1942); diametru! la bază al acestui exemplar este cca 15 cm. In iarna 1941—42, când peste tot în împiejurimile Timi- șoarei s’a observat o înmulțire extraordinară de șoareci de toate speciile, atacul s’a repetat. In Parcul Bazoș au fost roase din nou câteva exemplare de L. tulipifera. Cel mai puternic vătămat se poate vedea în aceiași planșă; diametrul, lui la bază este de cca 30 cm; partea roasă are până la 35 cm lățime și 25 cm înălțime. Afară de aceasta au fost atacate două exem- plare de Gladrastis Iuțea K. Koch (=C, tinctoria Raf.). Unul, gros de cca 25 cm diametru la bază, a fost ros foarte puternic; nu se știe dacă va scăpa. Celălalt, crescut sub formă de tufă, a fost ros mai puțin, dar nu numai la bază, ci și într’o înfurcire a tulpinii, cam la 1 m deasupra pământului. 1) Lucrare prezentata la tceL Atacul șoarecilor asupra unor arbori exotici 467 In pepiniera Școlii Silvice Casa Verde șoarecii au atacat tarlalele cu puieții de Ginkgo biloba; vârsta puieților era de 3 ani, înălțimea de 40—55 cm, diametrul la colet de 1—1,5 cm. Cca 300 exemplare (jumătate din numărul total) au fost roși complet; rosătura se întindea de obiceiu din regiunea coletului în jos pe rădăcină, ajungând la unele exemplare la 25 cm lun- gime; unii puieți au avut rădăcinile cu totul distruse; mai rar era roasă și tulpina deasupra coletului. In general nu era ros totul continuu, ci în petece. La majoritatea exemplarelor șoa- recii au distrus scoarța și cambiul, la unele însă și stratul su- perficial de lemn. Un al doilea atac asupra puieților de G. biloba mi s’a semnalat din Grădina Botanică a Timișoarei, actualmente în plantație. 19 puieți selecționați, de 9 ani, înalți de 1,5—2 m și groși la colet de 1,5—3 cm în diametru, au fost roși și au pierit toți. S'a ros deasemenea coaja de pe colet și rădăcină. într’o plantație apropiată au mai fost roși doi puieți de Fraxinus ame- ricana L. Este interesant a se sublinia că la Casa Verde șoarecii nu s’au atins chiar de nici o altă specie, în Grădina Botanică nu- mai de cei doi frasini, deși în ambele locuri se găsiau în apro- piere mulți puieți de cei mai diferiți arbori și arbuști (inclusiv L. tulipifera). In 1935 la Bazoș au atacat toate exemplarele dt G. biloba (relativ puține) și probabil mai târziu au trecut la L tulipifera; tot acolo în 1942 au atacat de preferință L. tuli- pifera, căci nu mai exista G. biloba. Concluzie: Ginkgo biloba este o specie foarte expusă ata- curilor de șoareci, care par să-l prefere oricărei alte specii. In literatura forestieră găsim descris la C, A. Schenck un caz, când o plantație de cca 100 exemplare a fost complet distrusă (..Fremdlăndische Wald- und Parkbăume“, voi. II, pag. 155): acelaș autor menționează atacul de șoareci la frasin american (voi. III, pag. 237). L. tulipifera și C. Iuțea sunt de asemenea expuși, dar în- tr’o măsură mult mai mică. In literatura, care îmi stă la înde- mână, nici n’am găsit menționat vre-un atac asemănător. Cred că numai o mare lipsă silește șoarecii să atingă scoarța lor. Din contra scoarța de G. biloba pare a fi o delicatesă pentru ei, preferată față de altă hrană. In ce privește specia de șoareci, care au produs aceste vătămări. pot spune numai că în 1941/42 la Bazoș și la Casa 468 Ing. S. Pașcov*sc-hi -^~- Verde am prins în apropierea locurilor cu pricina șoareci obiș- nuiti de pădure (Apodemus silvaticus L.). Desigur nu este exclus să fi operat și alte specii. LoUuque des souris (rais) sur quelques uns des arbres e.roflques. Mdtiseimuqriff uber etnipe erotische Băume. Der Verfasser beschreibt einige Falie der Beschadigungen durch Măusen der folgenden Baumarten: Ginkgo biloba L., Liriodendron tuii- pifera L-, Fraxinus americana L. und Cladrastis lulea K. Koch. Diese Beschadigungen fanden sich in den Wintern 1934/35 und 1941/42 in Timișoara und deren Umgebung slatt. Von G. biloba und L, tulipifera wurden mehrere Stămme bis 33 cm Durchmesser am Basis entrindet; die meiste davon ertrockneten. Auch die jungen Pflanzen von G. biloba wurden in einer Baumschule und in einer Pfianzung stark beschădigt: hier aber nagten die Măusen vorlăutig die Rinde und selbst die jun- geren Holizschiehten der Wurzeln. Von C. Iuțea wurden nur zwei starke Exemplare am Basis genagt. von F. americana — zwei junge Pflanzen voiikommen am Basis entrindet. CONTRIBUȚIUNI LA CUNOAȘTEREA FLOREI1) fAnețelor de munte [V. AZUGA fJUDEȚUL PRAHOVA 11 de îng, AT HARALAMB Comuna Azuga este situată la confluența râului Azuga cu râul Prahova; prunul având o direcție generală Est-VesU este perpendicular pe valea Prahovei a cărei direcție este Nord-Sud. Valea Azugei fiind mal largă la confluența ei decât Prahova, a Iacul ca așezările omenești să se întindă in special și in pri- mul rând dealungul acestei văi. Localitate situată in plină re- giune de munte, este dominată din spre Vest de impunătorul masiv al Buccgilor. iar din spre Est de șirurile de munți ale căror înălțimi sunt dc 1500—1S00 m. Regiunea se bucură de precipitat mm abundente, repartizate pe tot timpul anului. Se găsește în plină regiune forestieră, fagul fiind arborele domi- nant în părțile joase ale munților, căruia i se adaogă bradul și molidul pe măsură ce se capătă înălțime. Materialul, care constitui* obiectul acestei luciări, a fost recoltat în zilele de 19 șl 20 Iulie 1942, din două fânețe situate în locuri distincte. Prima este situată pe valea râului Azuga, în partea din amonte unde se sfârșește satul și anume in dreptul cimitirului. Este proprietate regală. Situată pe dreapta și pe malul râului Azuga, terenul ei este aproape plan, solul fiind constituit clin aluviuni bogate și fresce. Altitudinea locului este de 960 m. Valea fiind, orientată Est-Vest, (âneața este umbrită, parte din zi, de versantul stâng muntos și păduros al văii. Materialul s'a recoltat străbătând circa 4 ha fâneață Cea de a doua fâneață este situată pe valea râului Pra- hova. intre partea satului ce se întinde pe această vale și Pre- 1} Lucrare prezentată io Icef 3 470 Ing Al Haralamb deal, și anume la circa 2 km depărtare de ultima casă din Azuga. Aci valea Prahovei este îngustă. FdHeâța se găsește intre râu și șoseaua națională. La data când am recoltat materialul, fâneața era în curs de cetire, nerămânând in picioare decât o fâșie îngustă de 4—5 m spre și pe taluzul șoselei care in acest punct domină firul apoi cu 3—4 m. Materialul s’a luat de pe această fâșie străbătând circa 500 m. Solul este bogat și fresc Altitudinea locului este de 950 m. Direcția văii fiind Nord-Sud fâneața se bucură de o bună insolație. Dăm mai jos lista plantelor aflate de noi La acea dată, no- tând cu (I) pe cele recoltate de pe valea Azugei și cu (II) pe cele recoltate de pe valea Prahovei. Fam. Gramineae Juss. Anthoxanthum odoratum L. I—II Agrostis vulvaris With................. I Arrhenatherum elatius (L.) M. et K. . II Briza media L........................I—II Dactylis glomerata L........................I—II Cynosurus cnstatus L........................I—II Trisetum flavescens (L.) R. et Sch. . . I—II Poa pratenșis L.............................I—II Festuca rubra L................................II Festuca pratenșis Huds. .... I—II Bromus commutatus Schiad. . . 1—II Agropyron intermedium (Host) P. B. . I—II Fam. L 11 i a c e a e D. C. Colchicum autumnale L..................11 Fam. Orhida ceae Juss. Liștcra ovala (L.) R. Br...............II Fam. Polygonaccae Juss. Rumex obtusifohus L. . II z b \j Contribuliuni te cunoașterea florei fâneleter de munte 471 Fam Car y o p h y l I a e e a e Juss. Silene vulgans (Mnch.) Garcke . I—II Sllene dubi a Herbich.................I Dianthus Carthu-nanorum L. . I SteUarla gram maca L. . I Fam. Ranuneu laceae Juss, Trollius europaeus L................... îl Acomtum lasianthum Rchb, . 1 Ranunculus nemorosus D. C. . î F a in. C r u c i f e r a e Juss. Bum as orientala L....................I—II Fam. Ltgu mlnosâf Juss. Trifoii um hybndum L.................I—il Trifolium ochroleucuni Huds. . .1 Trifoliuni pratense L, .1-11 Anthyllte vulnerai ia L. ... I Lotus corniculatusi L. . , i—fi Lathyrus pratehsis L. * II Fam. G e r a n I a c r a e D. C, Geranium pratense L. . .II Fam. Pol y galaceae Juas Pofygata comosa W, K....................II Fam. C ist a ceai! Dun. Helianthemum nummularium (L.) Dun. I Fam. Guttiferae Juss. Hypericum perforatum L. . . I Hypericum maculatum Cr. . . I—11 472 Ing. Al. Haralamb Fam. V io 1 aceae D. G. Viola aivensis Murr. ..... I—II Fam. Unibeliferac Juss. Astrantia major L.........................I—II Pimpinclla major (L.) Huds. f. roșea (Koch.) Hay. ...... I—II Heracleum sphondylium L...................I—II Fam. U m b e 11 i f e r a e Juss. Gentiana cruciata L.......................I Gcmlana praecox A. et J. Kem. . . 1 Fam. Borraginaceac Desv. Myosolis arvensis L. ..... I Fam. L a b i alae Juss. Prunele vulgaris L........................I—II Thymus montanus W. K......................I—II Origanum vuJgaic L........................I Mentha longifolia Iluds.....................II Fam. Scrophula riceae R, Br. Euphiasia montana Jord. ... . I Alectorolophus major (Ehrh.) Rcichb. . I—II Fam. Plantaginaceae Juss. Plantago media L....................... . I—II Fam. Rubiaceae Juss. Galium verrum L. . II Galium mollugo L. var, tyrolense Wild. II Contribuția: 1a cunoașterea florei fâncțc-lor de munte 473 Fam. Dipsacaceae Lindl. Knautia arvensis (L.) Coult. . . 1—11 Fam. C a mpa n uhce a e Juss. Campanula cei vicari a L...................II Campanula glomerata L, ... 1 Campanula abietma Griseb. . . II Campimuia latifolia L. . - . . . I Campanula napuligera Schur. . . .1 Fam. Composaceae Adaos Achillea stricta Schleich.....................II Achillea setacea W. et K. . . . I Chrysanthemum leucanthemum L. . 11 Chrisanthemum corymbosum L. . I Carduus personata (L.) Jacq. . . I Cirsium oleraceum (L.) Scop. . . II Centaurei austriaca Wild............I Centaurea pseudophrygia C. A. Mey. . ÎI Crepis biennis L. ..... II Leontadon autumnalis L.................I Tragopogon orientalis L....................I Din lectura acestei liste se poate vedea că compunerea am- belor fânețe este asemănătoare în ce privește ierburile domi- nante. Datorită solului și regiunii, care se bucură de precipita- țiuni abundente pe tot timpul anului, ambele fânețe au crescut bine. In ambele fânețe, dominante, atât ca număr, cât și ca frec- vență, sunt gramineele bune furajere. Acestea au crescut mult mai înalte decât restul plantelor ce compun fânețele și în spe- cial în cea de pe valea Prahovei. Ca număr și ca frecvență gra- mineele sunt urmate de leguminoase, plante la tel de bune fu- 474 Ing. At, Haralamb mjere. in fâneață de pe valea Azugei, Al&toroluphus se bucură deosemenea de o frecvență deosebit de mare. într’un cuvânt, ambele fânețe sunt de bună calitate, dând n același timp șl o mare cantitate de fân 3ci;rrri7r rrr Kenurtlța ulțu ■-. delegai al IJngflnei D-l Generalfonstmefster Alpers. Se- cretar de Stat al Reich-ulul d Vlre-Președinte al C, I S-ulm u rostit cuvântul de bun venii delepațllor străini. In numele Guvernului Hcuih-ului In cea dintâi parte a seziunii. au fost cercetate întrebări privitoare U tehnica lucrului ș) la organizarea C i S.-ului D-L Pro- fesor D Dr Kdștler, Directorul C. I. S -ului. a înfățișat raportul de lucru al Centrului pentru penuatia irceutâ Dintre lucrările mai de seamă aie ConiitetuJsn este dc remarcai dreizumeu unanimă du .■ se întemeia un Comitet Internațional pentru Utitlzărea lemnului. Ca pre- ședinte a fast desemnat D-J Prof. Marții Devon. Rectorul Politehnicei din Helsinki, iar vico-președinu d-l prof Dr Kollmann, Directorul In- stitutului pentru cerretarea lemnului dala !■ barHivulde Hnalul ucc-tui Corniței este studiul chestiunilor privitoare la folosirea lemnului și schimbul rezultatelor obținute in administrație, economie și ștUnțtl Sediul săli este In Berlin avânți să lucreze, in cadrul C I S.-ulul ta organ consultativ O seamă de țâri, precum Croație. Danemarca. Elve- ția. Germania, Finlanda, Franța Halta, Suedia șt Ungaria și-au ș| de- semnat membrii in Comitet O altă deriziune Însemnată priveau sta- tornicirea temeiurilor ■niințifice aJe bilanțului tcmnului pentru țările șt marile spații roreitiere C T S.-ul se v;. înțelege cu guvernele feluritelor țâri asupra strângerii ți prelucrării mnierinlului de documentare privind această Întrebare. După delibeiSrL au avut loc dbilă excursii de studii, iu zilele de bl și II Septembrie Prima, condusă dc D-l Obertarstmeisler Ing Hotnger s'a făcus in padurea de protecție din regiunea izvoarelor ce alimentează conducta principul^ de apă a Vienei. Cu acest prilej, -.a tratai despre o exploatare forestieră sub Aspectul protecției pe care trebuie să o reprezinte pentru izvoare. Cea de a duna excursie, pusă zub conducerea D-lor Oberlândforstmuiister Gtide și Schmid. a privii ec&nnmia forestieră i pădurii vieneze iWienerwaldi 4 44 Cronica externă In timpul sesiunii, au avut loc mai multe manifestațluni oficiale și de societate (invitații, recepții, reprezentații de Operă ș. a.i, care au avut danii să strângă și mai mult raporturile personale dintre delegați, intr'un spirit de înțelegere și colaborare. (După comunicări oficiale), (23S’ e Ultimul câștig de puduri al Ungariei, Dc pe urma desfacerii Statului Iugoslav, au revenit Ungariei cca 82.500 ha pădure Acest câștig, mic in aparență, este deosebit de însem- nat,, prin aceea câ ținuturile de Sud ale Ungariei, la care s'au adăugat sunt sărace în păduri. Alcătuirea acelor păduri este următoarea: 1. Rășinoase curate • 4 • . J 1.000 2. Rășinoase amestecate • 1 . . . 3.500 3. Foioase curate • 4* 4 22000 4. Foiase amestecate • • • • 31.000 5. Amestec de foioase și rășinoase . . 4.200 G. Goluri .... . 10.300 Rășinoasele provin, In cea mal mare parte din plantațiuni (82% pin comun). Dintre foioase, vin, in primul rând, speciile moi de zăvoi, apoi stejarul, salcâmul și altele. Cu acest câștig, zestrea pfidurârească a Ungariei se urcă la rotund 3400000 ha. (După Z. t. Wfw.. IX/180). (239) • Germania împădurește în răsărit. Cu tot războiul. Germania a șl pășit la lucru pentru creșterea puterii forestiere in ținuturile anexate din răsărit Intre altele, s'au și luat măsurile de principiu pentru o întinsă opera de împădurire. Lu- crarea aceasta ar cuprinde toate locurile a căror folosire forestieră, din considerațiunl de interes general, ar fi mai la locul ei decât pe calo agricolă. Dcaseamenea, urmează să fie luate în seamă cerințele cli- matice și culturale (locuri de recreare, înfrumusețarea peisagistâ ș. rj, precum și cele strict economice (împlinirea nevoilor de produse fores- tiere). La această operă conlucrcaz-ă mal multe ministere: M. Pădurilor, Internelor, agriculturii, și Oficiul pentru ordonarea teritorială). (După Z. f. Wfw., IX/175); (240) • Noi legi forestiere în Bulgaria. Ministerul Agriculturii a supus Parlamentului două proecte de legi forestiere. Prima are drept obiect principal înlesnirea împăduririi terenu- rilor degradate (rupturi, surpături, ș. a. a). Păduile rezultate se supun unul anumit regim forestier, ori care ar fi felul proprietății. Legea mai pune îndatorire comunelor de a-și constitui, în răstimp de un an, păduri Cronica externă 485 comunale. întinderile minimale ale pădurilor acestora sunt: 30 ha pen- tru comunele cu peste 10-000 locuitori și 10 ha pentru pentru celelalte. Acolo unde nu se află păduri, comunele au Îndatorirea de a împăduri locuri netrebnice. In flecare comună urmează a se alcătui un comitet al pădurilor care să se ocupe și cu întărirea ideii forestiere. In legă- gătură cu aceste lucruri se amintește că se lucrează la un plan general pentru împădurirea țării Pentru înlesnirea mișcării, Statul șl Comu- nele pun la îndemâna doritorilor pueți de pădure în chip gratuit. Par- ticularii și cooperativele pot primi credite fără dobândă până la 50% din costul lucrărilor. A doua lege privește regimul forestier de aplicat pădurilor parti- culare și celor cooperative. Intre altele, legea prevede gospodărirea uni- tară a complexelor de păduri aparținând la mai mulți proprietari și anume pe temeiuri cooperatiste sau de asociație. Constituirea unor astfel de unități de gospodărie se va face progresiv, potrivit avizului Consiliu- lui forestier permanent și deciziei Ministrului Agriculturii. (După Z. f. Wfw., IX/174). (241) • Pădurea în viața economica a Finlandei. Este izvorul de venituri cel mai însemnat. 40% din valoarea pro- ducțiunii brute naționale revine industriei bazată pe materia primă lemn (1038). In comerțul cu străinătatea, mărfurile lemnoase dețin 81%, ca valoare. Suprafața pădurilor (24,8 milioane ha) deține 71,3% din supra- fața țării, ceea ce revine la 6,4 ha pe cap de locuitor. Creșterea lemnoasă anuală este prețuită la 1,84 m3 pe ha, ceea ce face pentru toată țara 54,7 milioane m3 lemn cu coaj.e, anual (2 ma în Suedia și 1,3 în Nor- vegia). In ce privește proprietatea forestieră, categoria de căpătenie este aceia a particularilor (53%). urmată fiind de Stat (37%), apoi de so- cietăți industriale (7,5%). Tăerile anuale s’au mișcat cam în jurul creș- terii anuaie (în mijlociu, între 42—47 milioane m3). (După Z. f. Wfw., IX/176). (242) • Gazogenele cu lemn câștigă teren în tracțiune. Orientarea tracțiunii automotoare către folosirea gazogenelor cu lemn sau cărbune de lemn face pași mari în Danemarca. La sfârșitul anului 1940, funcționau deja 50 de fabrici pentru construirea de gene- ratoare. Circa 10.000 de vehicule automotoare erau înzestrate cu gazo- gene. Erau preocupări pentru introducerea acestora și la vasele de apă cu motor. In legătură cu aceste generatoare, se desvoltă pretutindenea in- dustria cărbunelui dc lemn. Astfel, în Italia un consorțiu de firme a constituit o societate pentru pregătirea rațională a mangalului după me- tode moderne. In Suedia, deasemenea se vorbește astăzi de probelma cărbunelui de lemn, ca despre una dintre cele mai presante probleme ale economiei naționale. Motoarele cu generatori pentru gaz de lemn, care consumă aproape 3.006.000 ma mangal, au un concurent de frunte 4 486 Cronica externă in topitorile de fier. Cercurile guvernamentale sunt în căutarea unor mijloace pentru creșterea rapidă a producțiunii de mangal. In Spania, industria gazogenelor a fost pusă sub controdul Sta- tului, Automotoarele folosite de diferitele ministere trebuie să fie în- zestrate cu gazogene. (După Z f. Wfw., IX/199, 203, 209). (243) • împăduriri în compensare. Potrivit principiilor legii forestiere elvețiene, ideia de defrișare a pădurii (despădurirea) este legat? în chip trebuitor de aceia a împă- duririi în compensație împădurirea corespunzătoare a defrișeriior obiș- nuite cade in grija cantoanelor; iar împădurirea pentru compensarea de_ frișerilor de păduri de protecție revine Confederației. Astfel, decretul federal din 21 Martie 1941 se ocupă cu detrișarea a 2 000 ha pădure pen- tru extinderea culturii agricole. In acelaș timp, el conține dispozițiuni pentru acoperirea imediată a acestei pierderi de păduri prin împăduriri Pentru o a doua etapă, s’a plănuit o nouă extindere a domeniului agricol prin defrișarea a ineă 10.000 ha de păduri. Date fiind împrejurările grele ale timpului Inspectoratul federal al pădurilor — fără a renunța la prin- cipiul compensării prin noui împăduriri, — a căzut de acord cu Depar- tamentul federal al Internelor să amâne-efectuarea lucrărilor pentru îm - prejurări mai prielnice. Ori cum, întrebarea aceasta va fi deslegată cu privire la întreaga Elveție, urmând ca lucrările să fie îndreptate in deosebi către împădurirea în Alpi d îmbunătățirea pădurilor rărite de munte (După acte oficiale). (244) Ilie C. Demetrescu NOU: U. A. SBURLAN, I. C. DEMETRESCU, AT. HARALAMB: PĂDUREA ȘI OMUL Scoasă de Fundația Culturală regală „Regele Mihai 1“ în colecția Cartea Satului (Nr. 41) 1942: 172 pagini, cu numeroase figuri și planșe. (A se adresa la Fundație în Str Latină Nr. 8 București). CYNEGETICA • Măsuri preventive pentru combaterea braconajului la cerbi și capre negre. Direcțiunea Economiei vânatului cu ordinul circular Nr. 12.07C din 23 Iulie 1942. a trimis Inspectoratelor de vânătoare județene pubb • rațiuni care urmează a fi afișate la Primarii. Ocoale silvice, Posturi de jandarmi, cabane de turism etc. Din textul publicațiunilor rezultă că potrivit Deciz. Minist. Nr 12.998'1937 publicata in Monit Of. Nr. 85 din 12 Apr. 1938 și Deciz. Minist. Nr. 22.858/1940 publicată în M Of 290 din 9 Dec, 1940. — pro pnetarul pe al cărui teren de vânătoare s’a împușcat ilegal cerb sau capră neagră, poate cer,-, pe cale de judecată, o despăgubire de 25.000 lei pentru fiecare cerb și 20 000 lei pentru fiecare țap sau capră neagră. Deosebit de aceasta, conform Deciz. Minist 7356/942 descoperitorul împușcării ilegale a unui cerb primește un premiu de 15.000 lei, iar a; unui tap sau capră neagră 10.000 lei dnco înaintează Direcț. Econ. Vân. copii certificate de judecătoria la care a depus actele, arătând și nu- rruîrul de înregistrare. (41) • Restrângerea vânătoarei de potâmichi pe anul 1942, Cu ord. Nr. 12.070/942 Direcțiunea Economiei vânatului autorizează inspectoratele de vânătoare județene sâ restrângă dacă găsesc nece- sar - vânătoarea de potârnichi in sezonul 1942. Măsura restrângerii poate fi luată numai pentru întregul județ ș' numai cu avizul Comisiunii de vânătoare județene. (42) • Majorarea numărului de paznici speciali pentru paza vâna- tului și pescuitului în apele de munte. In continuarea operei ce a întreprins pentru așezarea pe temelie solidă a organizării noastre vânătorești, Direcțiunea Economiei vâna- tului a hotărit să înființeze în acest an încă 12 posturi de paza vâna- tului și pescuitului în apele de munte. Fiecare post se va compune din- tr’un șef plătit cu 6.400 lei și doi vânători plătiți cu câte 5.400 lei lunar. Angajarea se face în calitate de diurniști. Condițiunile pe care candidații trebue să le îndeplinească sunt publicate la pagina 16 a broșurei care însoțește permisul de vânătoare din acest an. Având însă in vedere greutatea de a putea găsi în starea de război de azi paznici în vârstă de 21—30 ani, robuști și cu serviciul mi- 488 Cronica cinegetici litar satisfăcut, — Dir, Ec. Vân. a comunicat Inspectoratelor de vână- toare județene că deocamdată probabil va fi necesar a se face oarecari concesiuni în privința limitei de vârstă. (43) • Inspectori de îndrumare și control la Direcțiunea Economiei vânatului. Am semnalat și în alte cronici hotărîrea pe care a luat-o Direc- țiunea Economiei Vânatului de a trece la descentralizarea serviciului. Această schimbare administrativă însă presupune existența unui organ de Îndrumare șl control, cu deosebire acum la început. De aceea, prin ord. circ. 12.556 din 31 Iulie 1942 Dir. Ec. Vân. face cunoscut Inspecto- ratelor de Vân. Jud. crearea unui „Biurou al inspectorilor de îndrumare șl control" cu sediul în București, supus direct conducerii domnului di- rector al Economiei vânatului. In prezent țara (afară de Bucovina și Basarabia care au admini- strație aparte) este împărțită în șase „regiuni", fiecare având 6—10 județe. Corespunzător regiunilor, avem șase inspectori de control și în- drumare. In conformitate cu ordinul circular primit, inspectorul este obligat a inspecta fiecare județ de trei ori pe an, adică la patru luni odată, — șl de fiecare dată inspecția trebue să dureze cel puțin patru zile, în care nu intră timpul reclamat de călătoria la ducere și întoarcere. Inspectorul de îndrumare și control „inspectează" activitatea Inspectoratelor regionale județene și de plasă și are „întrevederi" cu: Comandantul Legiunii de jandarmi, comandantul unității de grăniceri, Șeful Serv. Silvic județean, Directorul camerei de agricultură, șî șefii de Ocoale silvice. Aceste întrevederi au drept scop realizarea unei cât mai rodnice colaborări între organele înșirate și cele vânătorești, (44) • Autorizațiile de vânătoare în Delta Dunării și în bălțile ne- arendate. Ie Delta Dunării precum și în bălțile nearendate din județele Tulcea, Brăila, Covurlui și Ismail se poate vâna numai pe baza unei autorizații speciale, eliberată fie de Direcțiunea Economiei Vânatului, fie de Inspectoratele de vânătoare din județele amintite mai sus. Pentru a obține O astfel de autorizație, solicitatorul plătește în prealabil la Administrația Financiară, art. 81/942 o taxă de 150 lei dacă are permis de vânătoare cu prețul de 1.200 lei și 300 lei dacă posedă un permis de 5.000 sau de 10.000 (cetățenii străini). In schimbul acestei taxe poate vâna o singură zi. Recipisa de plata taxei o prezintă apoi Direc. Ec. Vân. sau Inspectoratului de vânătoare care eliberează auto- rizația. (Ord. Dir. Ec. Vân. Nr. 13.5O9/1942). (45) • „Arendarea terenurilor pentru vânat“. Sub acest titlul, marele ziar „Universul'' publică un articol semnat cu inițialele E. S. Autorul critică procedeul arendării prin licitație pu- Cronica cinegetică 489 --------- biică a fondurilor de vânat, susținând că pe această cale, societățile de vânătoare pierd terenurile pe care le-au avut, neputând plăti arenzile urcate din cauza concurenței pe care le-o fac „negustorii de vânat". In concluzie, cere să se renunțe la arendarea prin licitație și să se pre- lungească contractele societăților. Trebue să recunoaștem dela început că ne găsim în fața unei probleme deosebit de spinoasă. Proprietarul fondului are tot dreptul la o arendă care rezultă din libera concurență, iar vânătorii au interesul să obțină terenuri cu arendă cât mai redusă, spre a nu se spori chel- tuellle. și astfel destul de mari ale practicării vânătoarei în zilele de azi. Stau, deci, față în față două interese contrarii Economiei Vânatului che. mută pe deoparte să se conformeze legii contabilității publice, și legii pentru apărarea patrimoniului public, iar pe de altă parte să mulțu- mească lumea vânătorească, adeseori prea exigentă. Chestiunea aceasta este mult prea complicată pentru a putea fi tratată în cadrul unei cronici, Vom pune, totuși câteva Întrebări celor porniți a critica oficialitatea vânătorească: 1. Are, oare. Direcțiunea Economiei Vânatului dreptul să arendeze terenurile de vânătoare pe prețuri mai mici de cât s’ar putea obține prin libera concurență, privind astfel pe proprietarul fondului de venit? Arc sau nu dreptul proprietarul (comuna, composesoratul, obștea. Statui) să protesteze împotriva reducerii venitului său pentru a se favoriza vânătorimea? , 2. Cum rămânem cu dispozițiunile art. 100 din L. V. care spune clar: „Dreptul de vânat depe proprietățile Statului se poate arenda, în genere, numai prin licitație publică"; apoi: „In caz excepțional se poate arenda dreptul de vânat prin bună învoială".... Cel puțin în ce privește proprietățile Statului, legiuitorul a în- țeles, ca în materie de arendare, regula să fie licitiația și numai în mod excepțional să se admită buna învoială. De ce, atunci, să formulăm pretențiuni exagerate față de Direcțiunea Economiei vânatului? 3. Se pledează în favoarea prelungirii vechilor contracte. Dar cum rămânem cu societățile de curând înființate și cu vânătorii tineri care au și ei dreptul la existență și nu cer decât liberă concurență? 4. Oare garanția morală (capacitatea, priceperea și corectitudinea arendașului) nu poate fi înlocuită cu o garanție materială, urmată — Ia nevoe — de sancțiunea rezilierii contractului? Desigur, trebue să se urmărească sporirea patrimoniului nostru vânătoresc. Societățile și arendașii particulari care s’au dovedit buni gospodari in materie de vânătoare, ameliorând fondurile pe care le-au deținut, trebuesc încurajați. Nu este ușor să te desparți de un teren în care alături de bani și osteneală ai pus și o bucată din sufletul tău înțelegem, deci, necesitatea prelungirii unor contracte. Nu suntem pen- tru arenzi mari, cu orice preț. Dar de aci și până a încerca să transformi excepția în regulă și să ceri Direcțiunii Economiei vânatului să calce legea, este o mare distanță. Socotim drept exagerare când se afirmă că: „Numai acolo unde s’au înființat societăți de vânătoare, s’a făcut educația vânătorilor din regiunea respectivă. S’au adus îmbunătățiri și s’au făcut vânători ra- 4d0 Cronica cinegetică ționale; s’au realizat adăposturi pentru ocrotirea vânatului; s’au făcut învestițiuni; s'a dat hrană in timpul iernilor grele”. Știm, doar, cu toții câte asemenea societăți conștincioase avem și cu cât este mai mare nu- mărul arendașilor persoane particulare care au ridicat valoarea fondului lor de vânat. Nu cunoaștem nici așa ziși „negustori de vânat" care să arendeze un teren ca să-1 exploateze în sens comercial. Fără să încercăm a trata în amănunt această chestiune am ținut să scoatem în evidență exagerările care nu servesc la soluționarea pro- blemei. (46) • „Dușmanii țării1*. într’o altă cronică am semnalat articolul D-lui Pamfil Șeicaru, * directorul ziarului „Curentul', în care arătând pagubele pe care iepurii le-au făcut în iarna trecută în livezile de pomi fructiferi, cerea o cam- panie drastică de nimicire a urechiaților noștri. Am arătat cu acea oca- ziune cât de puțin întemeiată erau acuzațiunile aduse. Se pare, însă, că aderenții ideilor de acest fel sunt mulți, deoarece D-l Dr. N Lupu intr’un articol publicat în același ziar sub titlul ..Duș- manii țării"' susține cam aceea? teză: alături de ciori și guzgani, sim- paticii noștri iepuri sunt declarați dușmani ai țării și se cere, pur și simplu, nimicirea lor prin orice mijloace D-l E. Sinu intr'un articol publicat in ziarul „Universul" combate afirnmțiunile D-lui Dr. N. Lupu, susținând că dacă iepurii cauzează pagube în livezile de pomi, vina este a proprietarilor care nu iau o mă- sură de protecde, deși înfășurarea pomilor tineri cu paie constitue un mijloc eftin și eficace. Ma. arată, vă hrana pe care o consumă câinii supra numerar! din gospodăriile țărănești depășește cu mult grăunțele pe care Ie consumă ciorile, Cit drept cuvânt, D-l E. Sinu susține că dacă e vorba de un dușman al agriculturii și ai sănătății cetățenilor atunci acesta este câinele. (47) • Măsuri pentru recoltarea intensivă a iepurilor. Conducerea Țării a iu,<' dispozițiunea ca in acest an să se recol- teze intensiv iepurii, cu scopul de a se contribui Ia soluționarea crizei de alimente, de a se procura piei pentru nevoile armatei și de a se reduce pagubele pe care iepurii le-ar tace in livezi Fără să discutăm necesitatea acestei măsuri, tom examina urmările ei. Direcțiunea Economiei Vânatului prin ordinul Nr 69223 din 4 Noembrie 1942 trimis inspectoratelor de vânătoare județene a dat urmă- toarele dispozițiuni: In fiecare județ se înființează un „centru de dirijare" a acestei operațiuni compus din 6 persoane în frunte eu inspectorul de vânătoare județean. 2. Fiecare vânător va da, în mod gratuit, doi iepuri organului Sub- secretariatului de Stat al aprovizionării, fapt care va fi menționat pe permi'-ul de vânătoare. Vânătorii care nu-și vor putea îndeplini aceâstL1 Cronica cinegetică 491 obligațiune, vor vărsa o sumă de 300 lei pentru fiecare iepure, — adică în total 600 lei. 3. In afară de cei doi iepuri dati de fiecare vânător, se vor mai preda: 30% din totalul iepurilor împuțeați Ia vânătorile aranjate in grup pe terenurile arendate și 50% din iepurii împuțeați pe terenurile ne- arendate. 4 Carnea iepurilor predați în aceste condițiuni va fi distribuită: văduvelor, orfanilor și invalizilor de război, magistratilor, ofițerilor, pro- fesorilor etc., iar blănurile vor fi colectate de O R. A. P. 5. Pe terenurile nearendate, vânătoarea va fi organizată de către inspectorul de vânătoare al plății. In ce privește pădurile Statului al căror drept de vânătoare nu este arendat, socotim că ar îi fost mult mai indicat șeful de ocol silvic să organizeze vânătoarea decât inspec- torul de vânătoare al plășei. Constatăm, că Ia această operațiune de recoltare care interesează deaproape și gospodărirea vânatului din pă- duri, nu s'a rezervat nici o atribuțiune organelor silvice. (48) • Modificarea formalităților de îndeplinit pentru combaterea răpitoarelor prin otravă. Printr’o deriziune ministerială au fost modificate condițiunile în care se pot combate răpitoarele prin otrăvire. Schimbările mai impor- tante sunt următoarele: 1. Otrăvirea este permisă numai în intervalul 1 Decembrie—28 Februarie. 2. Otrava poate fi pusă numai în hapuri nu și în hoitul care servește drept momeală. 3. In regiunile de munte, otrăvirea este permisă numai la poalele munților, fiind strict interzisă în zona urșilor și a jderilor. Otrava cu miilor de combaterea răpitoarelor este un cuțit cu două tăișuri: bine întrebuințată aduce foloase; rău folosită poate să cauzeze pagube ireparabile. Mulți vulturi și corbi au căzut victime otrăvirii puse, fără rațiune; in unele regiuni, încercând să se otrăvească lupii, au distrus, până hi ultimul exemplar, ursul, De aceea, socotim folosi- toare măsurile de restrângere de care am făcut amintire. Nu se vorbește nimic despre otrăvirea viorilor și coțofenelor atât prin metode de iarnă cât și pnn metode de primăvară (ouă otrăvite), cu toate că împulinurea acestor pasări dăunătoare prezintă cel puțin aceeași insemnutntr, ca si a vulpilor (49) Vasile Cottn k E C E N Z I I CĂRȚI EM. PROTOPOPESCU-PACHE și CONST. D. CHIBIȚA: Elemente de știmța solului. Voi. I Forma- rea solului. Tipurile genetice de soluri Edit. Soc. „Progresul Sil- vic", 1941, 360 pagini cu 95 figuri !n text. In seria tratatelor șl manualelor didactice. Societatea „Progresul Sil- vic" a dat la iveală de curând o nouă lucrare, cu titlul de mai sus, despre știința soiurilor, datorită d-lor Ern. Protopopescu-Pache și C. D. Chiriță. Era și aceasta o carte, pe care literatura noastră silvică șl agronomică 0 aștepta de multă vre- me. „In limba românească lipsea până acum un tratat complect și special despre soluri", cum mărtu- risește însuși d-l Protopopescu-Pa- che în prefața lucrării. Cartea de față, care tratează des- pre formarea solului și tipurilor ge- netice de soluri, reprezintă volumul Intâiu al operei mai cuprinzătoare „Elemente de știința solului". Volu- mul al doilea, ce urmează să apară, va cuprinde, după cum se anunță în prefață, cunoștințe asupra însușiri- lor fizice șl chimice ale solurilor și asupra biologiei lor. Volumul intâiu conține cinci părți și anume: Partea l-a — Fundamente gene- rale ale științei solului. Partea Il-a — Dinamica formării solului. Partea HI-a — Solul și clima. Sis- tematica soluri lor. Partea IV-a — Studiul tipurilor genetice de soluri. Partea V-a — Solurile României și condițiunile lor naturale de for- mare. Este o expunere sistematică a științei solului în întregul ei, care pune la curent pe cititor cu pro- gresele realizate în acest domeniu prin cercetările ce s’au făcut în ulti- mele decenii în diferite țări, cu teo- riile cele mai noi în privința for- mării solului, cu întreaga serie a tipurilor de sol din România. Lucra- rea având o factură științitică. se adresează în primul rana speciali- știlor. Și o recenzie comnetentă și complectă nu ar putea să-i vină de- cât tot dela un specialist. In aceste rânduri, noi voim numai să semna- lăm apariția ei și să-t subliniem importanța și utilitatea pentru me- seria noastră. Inginerul silvie, în a cărui preocupare intră cunoașterea pământului din care crește și se hrănește pădurea, va avea des ne- voie de consultarea unui tratat de soluri. De aceea cartea „Elemente de știința solului" nu trebue să lip- sească din biblioteca nici unuia din- tre noi. G. T. T. DAMIAN, Prof. DALILA: Mătasea artificială. 150 pag-, 19 fig. Bucu- rești, 1941. Mătasea artificială a devenit In ultimul timp o materie textilă de deosebită importanță. Fabricarea ei se bazează pe materii prime de na- Cărți 493 tură vegetală, animală și minerală. Cea mai importantă din punct de vedere industrial rămâne mătasea artificială de natură vegetală, care se fabrică din celuloză obținută în special din lemn. Această ramură a industriei con- stitue un debușeu însemnat pentru lemn, mai ales pentru lemnul de fag. De aceea desvoltarea industriei mătasei vegetale în țara noastră poate aduce o valorificare mai bună lemnului de fag. In același timp se poate afirma că industria mătasei vegetale găsește la noi materiile prime necesare unei desvoltări de proporții mari. Literatura noastră asupra fabri- cării mătasei artificiale este puțină și răspândită prin reviste. Cartea prof. Dalila Damian prezintă sinte- tic procedeele de fabricare a măta- sei artificiale, insistând asupra pro- cedeului vlscozei, care este acum cel mai întrebuințat în industrie. Pro- prietățile mătasei artificiale și în- trebuințările ei sunt capitole care interesează nu numai pe specialiști. Câteva date asupra industriei mă- tasei artificiale în țara noastră În- tregesc cartea. Cartea poate fi folositoare tuturor celor ce, în vreun fel, au interes să cunoască această importantă ramură a industriei textile, N. Ghelmeziu • F. W. BAUER: Furnierpappeln tm deutschen Wald, 40 pag., 12 fig. Berlin, Paul Pary, 1938. Cultura plopului, ca specie repede crescătoare și cu lemn bun pentru industria hârtie, chibriturilor și fur- nirelor în special, este cerută de ne- voile născute prin împuținarea pă- durilor, mai ales a celor de foioase. Prin acuta necesitate a lemnului cu însușirile celui de plop, prin reali- zările strălucite ce s’au obținut în cultura plopului, în selecționarea unor specii repede crescătoare cu lemn bun, se poate spune fără a exagera că în silvicultură se trece printr’un moment al plopului, că acest arbore se impune singur. In Italia și Germania succesele de până acum In cultura plopului au dus la programe mari do împăduiiri cu specii de plop. In țara noastră s’au obținut deasemenea rezultate excelente și nu se așteaptă decât campania de lucru, care să valori- fice experiența de până acum. Literatura de specialitate a înce- put să se îmbogățească din ce în ce cu contribuțiuni la cunoașterea cul- turii plopului, a însușirilor și intre, buințării lemnului său. Ea se prezin- tă mai mult ca articole în diverse re- viste și câteva broșuri. Intre acestea este broșura Dr. Fr. W. Bauer, care deși apărută în 1938, merită șl azi a fi prezentată, ea fiind o expunere a rezultatelor culturilor făcute cu succes în pădurile din jurul orașului Karlsruhe, culturi de plop din cele mai bine reușite în Germania. După ce arată importanța econo- mică și industrială a lemnului de plop și fixează însușirile necesare ale unui trunchi de plop pentru fur- nir — grosimi mai mari de 80 cm diam. terier, lemn sănătos, fără no- duri, cu inele uniforme, fibră dreap- tă, creștere centrică — autorul ex- pune condițiunile de creiere și cieș- tere a plopului pentru furnir. Plopul trebue să fie plantat la distanță mare, astfel ca încă de mic și în orice moment al creșterii sale, să fie ferit de acoperire de sus seu laterală, deci să aibă un coronament bine desvoltat, să formeze arboretul dominant sub care să fie un arboret des și umbros din alte specii. Prin aceasta se asigură o creștere vigu- 494 Cărți ruBBă. trunchiuri drepte :i fără no ■ duri. Arboretul tiv trebue să fi? de vâr- ste amestecate. deci în nici im caz nu se poate aplica tratamentul co- drului grădinărit. Nici arboretele echiene pure de plop, cu un singur etaj, nu pot asigura producția de exemplare bune pentru furnir, de- oarece concurența coronamentelor, deci deformarea lor. este inevitabilă Cele mai bune rezultate le-au dat arboretele eu doua sau mm multe etaje, dominant fiind plopul, Sub- arboretul poate fi forma’ din fag. tei, arțar, anin în locuri umede și salcie in locuri inundabile. Tratamentul ce trebue aplicat a- cestor arborete este acel?, al umeri- lor ra.n La așezarea tăierilor tre- bue si. se țină seama în mod deose- bit de direcția șl tăr.a vânturilor, mai ales dacă arboretele se siluiază pe terenuri Inundabile. Din cercetările ce s’au făcut in ceeact privește: .nlluenta mărimii coronamentului (proiecția pe pă- mntii> asupra creșterii in diametru S suprafața terieră si asupra volu- nmlu diverselor sortimente, s'a de- dus r pentru a avea exemplare dc plb| ii. furnir un arbore are nevoie de minimum 1G3 m- la 60 ani, vârstă la care trebuesc crescute arboretele. Pentru a se obține material mai mult. in ipoteza că și materialul subțire își găsește plasament, arbo- retul poate fi creiat mai des decât ICO ex. la ha. urmând ca prin rări- turi să se ajungă la numărul de ar- bori care se cresc pentru furnir. Evident că aceste lucrări trebuesc conduse astfel ca tot timpul să se asigure arborilor destinați pentru furnir condițiunile stabilite mai înainte In urma a numeroase încercări sa stabilit că Ia 20 ani numărul arborilor la ha poate fi de 400, la 40 ani 2CU iar la 60 ani 100. Deci la început se poate planta plopul la 5/5 m, pentru ca să se ajungă la 10/10 m la vârsta de 60 ani. Sub- arboretul din alte specii trebue creiat odată cu plantarea plopului sau un an mai târziu. Broșura cuprinde și câteva tabele de sortimente și creșteri. Nu putem insista prea mult in spațiul unei recenzii asupra celor expuse in această broșură relativ Ia cultura plopului pentru furnir. Sunt foarte interesante date pe bază de încercări și observațiuni ale erbo- retelor naturale de plop, care pun cultura acestui arbore pe baze si- gure. Pentru noi, care ne găsim în pra- gul unei extinderi a culturii plopu- lui, cu o experiență proprie în acest domeniu, cunoștințele cuprinse in broșura Iui F. Bauer au deosebit de mare valoare. N. Ghelw.iu PĂDUREA NU ESTE OGOR. ECONOMIA FORESTIERĂ NU ESTE. AGRICULTURĂ. HOLZ ALS ROH- UND WERK- STOFF. Anul 5 (1942), Caietul 7 (Iulie). A. Ugrenovic: Untersuchungen iiber die Abhdn- gigkeit der Spaltfestigkeit von der Spaltebene und vom FeuchtigkeitS' gehait Cercetări asupra legă- turii dintre rezistența la despicare, planul de des- picare și umiditate. Articolul este în continuarea celor apărute în anii 1940 și 1941, în a- ceeași revistă, tot despre rezistența ia despicare. Se arată rezultatele încercărilor cu probe având planul de despicare radial. tangențial sau diagonal (45°) țață de inelele anuale și se stabi- lește legătura între greutatea speci- fică, umiditatea probelor, rezistența ia compresiune și rezistența la des- picare, La sfârșit se dă următoarea scară a speciilor după rezistența la des- picare în planul radial (ordinea cre- scândă): molift, brad, castan, pm comun, pin negru, carpin, gorun, ulm de câmp, stejar, fug, frasin. H. Lutz. Der Einheitsgenerator fur Acker- schlepper. Generatorul’ tip de gaz de lemn pentru tractoare agricole. Se descrie generatorul tip de gaz de lemn, care s’a adaptat pentru tractoarele agricole. El are marele avantaj de a nu fi sensibil la schim- barea speciei lemnului și la diteri- tele umidități ale acestuia. Se poate întrebuința lemn cu umiditate până la 40%. W. Overbeck: Uber die Eigenschaften des Lig- rits im Hinbliek auf die Verarbei- tung in der Holzverzuckerung. Asupra însușirilor lig- nitului din punctul de vedere al prelucrării sale în zahăr de lemn. Până acum s’a încercat să se facă hârtie din lignit. Rezistența acesteia este insă mică. S’a încercat apoi să se zaharifice celuloza din lignit. Randamentul este cu cca 40% mai redus decât la lemne, astfel că fa- bricația nu poate fi rentabilă. Pre- lucrarea soluțiilor zaharoase obți- nute in alcool pare a da bune re- zultate. B. Schaite și G. Theden: Das Eindringen aufgestrichener Holbschntzmittel in Kiefernsptint- holz. Pătrunderea în albumul de pin a substanțelor pre- zervative aplicate prin spoire. Studiul pătrunderii în lemn a substanțelor prezervative aplicate ■«96 Reviste prin spoire are importanță practică, deoarece acesta este procedeul cel mai întrebuințat pentru întreținerea construcțiilor. Se arată rezultatele obținute cu substanțe uleioase, carbolineum în special și cu substanțe dizolvabile în apă, determinându-se condițiunile unei cât mai mari pătrunderi în lemn. Mici comunicări: Pădurile Italiei. Coeficientul de calculare a volu- mului lemnului subțire (diam. până la 7 cm la capul gros). Valorificarea deșeurilor de lemn în Norvegia. Fabricarea celulozei pentru ali- mente și a spirtului în Finlanda. Montarea generatoarelor de gaz de lemn la tractoare în Finlanda. Lipsa lemnului pentru hârtie in Suedia. Fabricarea alcoolului și zahărului din lemn în Finlanda. Unificarea dimensiunilor uneltelor de găurit dela mașinile de prelucrat lemnul. Ambalaje din Zellglas. Revista patentelor anunțate și a- probate. Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 108 referate asupra litera- turii nou apărută în domeniul teh- nologiei lemnului. Recenzii: Veri. d. Dtsch. Arbeitsfront: Jahr- buch Wald und Holz, Walter de Gruyter & Co.; Das Ubermikroskop ais Forschungsmit- tel. H. Hesmer: Der Wald im Weich- sel- und Wartheraum G. Hahn: Messmittel und Priif- verfahren in der mechanisch-tech- nologischen Metallprufung. P. A. Thiessen: Stoffe, Krăfte und Gedanken als Trăger chemischer Gestaltung. AWF.: Anwendung und Behand- lung von Glutinleim in holzverar- beitenden Betrieben. F. Fonrobert: Grundziige des Holz- baues im Hochbau. H. Wagner: Tachenbuch des che- mischen Bautenschutzes. • Anul 5 (1942), Caietul 8 (August). A. Frey-Wyssling șl H. Aeberll: Der Anteil von Fasem, Gefăssen und Parenchym verschiedener Holz- arten in Dreiecksdarstellung. Proporția de fibre, vase și parechim a diferi te lor specii de lemn în repre- zentare triunghiulară. întrucât simpla exprimare procen- tuală a proporției de fibre nu dă o indicație suficientă pentru O clasifi- care tehnică a lemnului, autorii în- cearcă să reprezinte în sistemul triunghiular proporția de fibre, vase și celule de parenchim. Acest mod de reprezentare dă posibilitatea de a se considera deodată cele trei ele- mente anatomice ale lemnului. Reprezentarea s’a făcut pentru 4 lemne rășinoase și 40 foioase. S'a constatat că și această reprezentare dă prea puține indicațiuni asupra însușirilor tehnice ale lemnului. A. Niethammer: Wachstumsmoglichkeiten mikros. kopischer Pilze auf Sulfitzelluloac und Holzschliff sowie Sulfitablauge. Posibilitățile de creș- tere a ciupercilor micro- scopice pe celuloza-sul- Reviste 497 fit șl pasta mecanică, pre- cum șl pe leșiile rămase dela procedeul cu sul- fit. Posibilitățile de creștere a ciuper- cilor microscopice pe celuloza obți- nută prin procedeul cu sulflt, pe le- șiile rămase din această fabricație și pe pasta mecanică, în special mo- dul de desvoltare șl schimbările ce se produc în aceste substrate, sunt prea puțin cunoscute. Autoarea aduce noi contribuțiuni In această chestiune studiind modul de creștere a o seamă de ciuperci pe mediile de mai sus. H. Esser: Prăgung van Holzjaserplatten. Imprimarea plăcilor de fibră din lemn. Plăcile de fibră întrebuințate pâ- nă acum au fețele netede, fără vre- un desen. Cum aceste plăci se fo- losesc in cazuri in care aspectul ex- terior nu este indiferent, s'au căutat procedee de imprimare a lor. Arti- colul cuprinde o expunere a acestor procedee și a câtorva rezultate ob- ținute. O. Biemnnn: Blockbandsage oder Gattersăge. Fîerăstrae cu panglică «au gatere verticale. Se studiază comparativ modul cum se face tăierea cu gatere verti- cale și cu fîerăstrae cu panglică, a- rătându-se avantajele și desavanta- jele fiecărui gen de mașini, precum Și domeniul în care își găsesc cea mai bună întrebuințare. Mici comunicări: Tablele de- lemn ale tablourilor pictorului Hans Baldung (1517) Prescripțiuni pentru scările de lemn din magazine. Economia forestieră în Ucraina. Biroul central al generatorilor de gaz de lemn. Substanțe pentru apărarea contra focului a lemnului. Apărarea lemnului contra putre- zirii în construcții. Firmele care pot face construcții din lemn încleiat. Distanțele între axe și înclinările acoperișurilor la construcțiile In lemn. Revista patentelor anunțate și a- probate. Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 86 referate asupra litera- turii nou apărută în domeniul teh- nologiei lemnului. Recenzii: Mitt. d. Fachauss, f. Holzfragen: Verbesserte Ausnutzung und Giite- steigerung des Baustoffes Holz. H. H. Hilf: Die Erforschung und Verbesserung der Waldarbeît, O. Krischer: Neue Wege bei der Wărmebedarfsrechnung filr Gebău- de. A. Bourquin: Die Holzverkohlung in Meilerdfen. W. Kinberg: Jahresbericht 1940 iîber Holzschutz gegen Holzpilze, tîerische Schădlinge und Feuer. F. Kollmann: Kiinstliche Hols- trocknung und Holzlagerung, H. Herklotz: Săgetechnische PrO- fungsfragen ftir den Săgewerken. O. Graf și K. Egner: Untersuchun- gen mit Sparbalken, insbesondere fiir den Wohnungsbau. O tabelă cu Însușirile și între- buințările lemnului de salcie. N. Ghelmeziu 4SX Reviste 1NTERSYL.VA II-eme Annee. No. 3 (Juillet 1942) Walrer Wittich.: Sur la possibilite d’une afforesta- tion des sols de formation Old-Red- Sandstone en Irland. Despre putința unei îm- păduriri a solurilor de formație O 1 d - R e d - S a n d - stone in Irlanda. l’ormjtu'nib' respective s’au ară- tat protivnice, pan ■ acuma, la în- cer> -nit de vupadiiruv ce .m îâ- cui ț >> strat .t, irt-Mam gn>s de 7-10 cm, 'urmii la o adâncime relativ mure priintuiește suprasaturări pe. rlbdt< c de apt», touitc nepotm ">• pentru veneudia arborescentă. Lu- crat V- de ameliorare urmează a fi îndreptate în direcția aceasta de a face solul mai permeabil, prin dife- rite măsuri- mobilizare eu plugul îngr-i-ure cu calcar. Karl Orth: L instruction des agents du Ser- vice forestier dans le Reich alte- rnând. Pregătirea agenților din Serviciul forestier g e r- m a n Ni se arată liniile mari ale chi- pului cum se va desvolta, în viitor pregătirea profesională a agenților respectivi. De astă dată, e vorba de reguli generale pentru întreg Reich-ul. O caracteristică a noii re- forme constă dintr’o puternică in- terpenetrație a carierii forestiere și militare. Richard Immel: La protection de ta nature et l’idee tir pupsum dam ta syluiculture. Protecția naturii și ideia peisajului în silvicultură. Concepția timpului nostru in ma- terie de protecție a naturii și dc peisagiu impune anumite forme de gospodărie și cultura pădurii. Ace- stea privesc regiunile de cultură, ar- boretele, speciile alcătuitoare, chipul de regenerare. Codrul grădinărit re- prezintă cea mai corespunzătoare formă de pădure. De acesta se a- propie aceie chipuri de cultură în care solul rămâne neîntrerupt aco- perit, cu regenerare domoală și tăeri moderate. Otfo Fischer: L’arbre dans la civilisation chi- ncise, Copacul în civilizația chineză. China este dată adesea cu pildă în ce privește dușmănia locuitorilor față de păduri și urmările ..enoro- c-'te ale nimicirii hcestora. Și cu toate acestea, arborele și natura, în general, au jucat și joacă un rol deosebit in sensibilitatea acestui po- por de veche civilizație. Autorul se oprește și examinează pentru a ilu- stra acest lucru, la pictura chineză care n'are egal în redarea atât de profundă și concludentă a vieții și arborelui, Georges Golay: Les origines, les buts et les for- mes de la collaboration Internatio- nale en watiere forestiere. Obârșiile, țelurile și for- mele conlucrării interna- ționale în materie fores- tieră. Autorul arunci o privire retr ■ spectivă asup;,i înfăptuirilor din a- Reviste 499 -------------------------■ eeștl primi trei ani de funcționare a; C. I S - ului Individualizarea che- stiunilor forestiere și pe plan inter- național. decurge din firea deose- bită a productmnii forestiere față de alte chipuri de producțiune. Activite forestiere. Activitate forestieră. Cuprinde știri asupra întâmplări- lor și măsurilor forestiere luate in diferite țări. Liiterature forestiere. Literatura forestieră. Această parte reprezintă un fel de bibliografie forestieră curentă, cu recenzii scurte asupra unora dintre publicații. Iiie C. Dem. JOURNAL FORESTIER SUISSE Nr. 10/1942. Eric Badoux: Voyage d’etude dans Ies peupte- roies Vaudoise.s. (Suite et fin). (10 pag cu 6 figuri în text). Se arată. în continuare ,sumar, constatările făcute cu prilejul vizi- tării diferitelor plantațiuni execu- tate, cu rase diverse de plop, pe terenuri asanate. Sam. Aubert: A propos rfe.< terres arides et de leur bqisenfeut. (2 pag.). La originii terenurilor azi aride din Jura, platoul elvețian și etajul Ulterior al Âipilur. istă reaua folo- sință a omului ^Despăduririle ma- sive executate in cursul scco Iilor, făcute pentru creearea de pășuni, sau pentru obținere de cărbune de- stinat industriei metalurgice și de sticlărie, au contribuit intr'o foarte largă măsură să se transforme in terenuri aride importante suprate- țe“. Circulara Nr. 12. Dată Departamentelor Cantonate privitoare la reimpăduririle de corn, pensație ca urmare a desfrișărilor făcute pentru a se extinde supra- fețele agricole. Nr. 11/1942, H.~G. Winkelmann: Au sujet de la classificatwn des c’umcs resineuses suivant la quali- te. (8 pag.). In Nr. 7/942 al acestei reviste s'a publicat un articol al d-lui prof. Ch. Gonet tratând despre clasificarea lemnului rășinos de lucru in Can- t .nul Vaud. Ne fiind în totul de acord cu cele susținute, d-l Winkelmatin, iși pro- pune în articolul de față, să discute ideile expuse de d-I Gonet. La rândul său. d-l Gonet dă, in același număr de revistă, un scurt răspuns ideilor emise de preopi- nentul său, P. Meyer; Quelques observations sur Ies con- dilions forestieres du Bas-Lanpue- doc (6 paf. cu 3 fig). Autorul a făcut un stagiu de stu- dii la stațiunea internațională de geobotanică mediteraneană și alpi- na de la Montpellier (în Franța). Cu această ocazie a putut să facă unele observațiuni privitoare la flora din '00 Reviste împrejurimile acestui oraș. Aceste observațiuni sunt redate pe scurt în articolul de față. Se tratează: I) Vegetația naturală și degradarea sa in mărăcinișuri ti- pice (garigues). 2) Despre pinul de Alep șl reconstituirea naturală a pă- durilor de Quereus llex L. 3) Im- portanța forestieră a pădurilor de Q. ilex. At, Har, REVUE DES EAUX ET FORETS. Nr. 10:942. S’a scurs mult timp de când la bibliotecile noastre de specialitate nu am mai primit revistele fran- ceze. De curând ne-a sosit numărul pe Octombrie al cunoscutei R e v u e des Eaux et forâts. Fără ca să-și fi suspendat apari- ția, împrejurările de răsboiu au fă- cut totuși ca ea să apară în număr de pagini redus. Numărul pe Octombrie cuprinde o parte dintr’un studiu al d-lui Ch. Guinaudeau despre pinul strobus în Vosgi Se găsesc alei interesante date de- spre felul îmbucurător cum creste această' specie în niște terenuri umede, unde alte specii locale au dat greș. Articolul va f! în conti- nuare. In afară de tablourile (pe 19 pa- gini) cuprinzând vânzările de mate- rial lemnos din cuprinsul țării, re- vista mai dă și unele referințe bi- bliografice. Astfel, aflăm că în Bu- letinul Comitetului pă- durilor Nr. 79'912, s’au publicat pe 86 pagini diferite date privitoare la cultura plopului în Franța. At. Har. SCHWEIZER1SCHE ZEITSCHRIFT FOR FOKSTWESEN. 1942, Nr. 6. Juni. L. Siegwart: Uber die Holzflbsserei im Napf- pebiet. Asupra plutitului în re- giunea Napf. Plutitul lemnului a constituit șl în Elveția din cele mai vechi timpuri și până la sfârșitul secolului trecut unul din principalele mijloace de transport al lemnului dela pădure. Astăzi este pe cale de dispariție. Autorul face un scurt istoric al plu- titului în Elveția șl o descriere plină de interes a acestui mijloc de trans- port al lemnului. E. Blummer: Neuartîge Lavinenverbauungm, Noui procedee de fixare a lavinelor. Autorul descrie un nou procedeu de a fixa lavinele mici, cu ajutorul diferitelor construcții de capre, de pari legați cu sârmă, garduri de sârmă, etc., arătând influenta ace- stora asupra formării lavinelor. Pa- ralel este expus și un proiect de îm- pădurire având același scop. Riiedi K.: Wald und Wild. Pădurea și vânatul. In urma iernii de lungă durată de anul trecut, pagubele cauzate de vâ- nat au fost din nou foarte mult sim- țite în pădure. Aceasta a făcut ca din nou această chestiune să con- stitue o preocupare a silvicultorilor. Autorul expune în funcție de spe- ciile forestiere, natura vânatului șl condlțiunlle specifice ale pădurilor B e v ls t e 501 elvețiene, modul cum s’ar evita sau micșora aceste pagube 1942, Nu 7‘H luUe-AuguHt Hhm Hm Sehwet«eHich Holțâin- ddcat. Asupra sindicatului e!- v r ț i a ri d u lemn AHticaluJ cuprinde conferința roc- l*t; dc Dr Widler Mosor eu prilejul 1 ''ingreâulai generai al asoc. ..Lig- num' la Zuridr ■ Jir pi.':.leme de rekolvat. $1H' dkUul cuprinde luate grupele de l'rGlucrărl ulr lemnului și are de irop -'a armonizeze producția cu ne- voib :lti lemn; aș dkifinbuc munca ■ , fel ‘>-i — pnîdm'ă in mod ra- I tonal. Ea Krcbi; Die AabOinrlifîi Iu » dor Fd’^t- ii irrfeft.rr.fr b a t i I i n i m p â d u i tril in c u 11 ii t"P loresl Icră ronm.imm din re In cr mai sporii ul lummihn în .«< castă apucă de râz- : >ilu, H i- ca p in Elveți;. sâ sp pun;, pnihlemii mkusiLr.-ârri editurii furEitUurc, Maeurilfe cori irebuesc mute sunt pe xcdrt următoarele: du- blurea mâlurilor mlturale dmp&du- ri:e; ou m oi suprafețelor goale etc i furnizare;, sigură n semințelor forestiere iinvi-rcuinva crângurilor compuse, mărirea procentului de specii foioase nobile și de pin și la- rice. micșorarea pădurilor destinate vânatului și in fine o serie de mă- sun ce privesc pădurile proprietatea particulară Junpn J,: Zur F 1‘aijr- dvi Woltfrodnnyen. P r o b tem n defrișărilor Fmiilemh defrișărilor prebeupă azi . i 1 mai imid g>ad forestieru vCțien . N^voiLi iicc;ioj epoci de războlu pice i-.ru •• prpitrU șă tie defri- ’.GlE. Acopenndu-sv cu muierldlul rezultat multe nevoi de lemn se cruță tfâlQl pădurilor cari șl așa sunt pre.. rătile sau nu pot ii ex- ploațatv din uite motive XuioriJ pune din țofiic p udele vedere situntin ,icv-r - păduri și ;i ilf ri'-xirllM • -i ‘ !<<-i lauctlcate iu b'rLMauie iorestime Kn netei Vani Hdîep wir HoL; D'G s n v v i 11 r i z 11 11 । i i lemn încălzitul .i kmu in iârnn LiGcUtă i 4>; ,n Urat '1 in Elveția pe o --\.!i- Ur-.i -1 de nare AHiot.J in- L.i. ozh i.c riirl această i-rohleinH ueî'ic-cțjonârlle aduse sobelor de :ni'HEUii penitn încălzitul cw lemn ToUMiairi suaj lîii.-a:»: frumoase modek* de .isemonfed eabe Ca încheiere turnează o povestire plină de haz a Iul Brunner asupri; miei sobe tare a încălzii o kimilie ui !impui temu Knuthci Keisc m der Wesfach icei; 1942 -Um Sfmhuiri der Poppid-Kitlrur nud der Ut rrimdimf/ des Pnppcf- ftdker. 5 R e v 1 3 t e 502 Călătorie în E I v e ț ; h de vest In 19 4 3, pentru s t u - dH u I culturii plopii Ini y j ui întreb u întării 1 c m n u * tur de plop, Bure de seamă asupra unei ex- ■ ursii forestiere In care .sunt expuse Iute Interesant? asupra culturi, plo- pului si întrebuințărilor lemnului de plop. Acest material. datorită densi- tâții Im mici, este întrebuințat la fn- bricarea lăzilor, cutiilor ți bcțclor do chibrituri. pantofilor de lemn, sițj la placaje E Vltitiîn ZEITSCHRIFT FUR FORST- UND jagdwesen. Cnintnl 1-2 Ianuarie—Februarie ÎMI I Studii; Dr. E. Himseitdtirfr Wir Uchajisgl: chiriitliehr « n rl p/IuiueusoîiolopUehe Uniermichun- pcii «In Griindlnye fur den Wuldban m» iMldwtSchen Kiejemticbiel Cercul ii r. economi n, ■ i e torlce -i dc sociologia plan Le Im iu pază a sll- . I I I I t u !■ I l l n regiunea de pin din răsăritul Germa- niei îBtr " aurite interesantă mont>- gri’ic colului sllvip Grimnitz. din apropierea orașului Cberxwnlde, pe ture । moru' care «sile ji profesor 1 ai '.'i ..iar, II conduce de douăzeci ।. \|iăm intre alicit, că ddu iăââ ni piișu in prezent, adică in i.mp de .Wl ani '.an perindin la iimlui eren acestui ocol 19 sîivicul- i-". Rl . Im- nța dar o medie de disvSxerl de .ini pentru fiecare. Re- cordul l-a bătut in această privință Llalduin von Hdvel. care a stat la conducerea ocoluiu) timp de 40 ani I1U79—1919). In caietul de față al revistei se publleă numai prima parte a lucră- ii, care cuprinde două capitole; I. O privire istorică generala ca i traducere II , Schimbări in starea pădurii in- trrvenlte prin gospodărire dela >550 Dr, E. Waaenknechu t''iterstichuiium uber die Sefiadcn. res K teferii - Trebui ic Iriers Evetrio iTorlriao bmiftenir auj Kiefemkul turcii Cercetări asupra vătâ- mărilor pricinuite de E vc. L ti a tT O r t r l xj b u o 11 a n a la culturile de pin. Vos.v triate Erpebiușsc -a steja- . lor cari preiiintă muguri ilorm.tnri •etra ce se face cu ajutorul unei urării ți cur ilirea lor de rnidom cu juloru! unei cuțitoaie până la o lâlțime. de S—B m Prin aceasta mugurii dormimri sunt retezați țt et .; nu mal sunt în stârv să producă ramuri lacome Inconvenientul pro- edetdm este însă că prin desbră- rarea arl^o^jțor de ntidom se expu- ne trunchiul gerului, care la acești arbori pnaie produce mtd uțm Reh» vurl decât 1» cel nesupuși acestui trjitumnnt. Reviste 503 11 C n mu n 11 5 ri Fngriru.di Ku^ier; Bi'obachrunfiea liber die Mmwim erl7,ipf> f)cr Firhh' in Lertlaud. Obi.er v ați uni asupra pro- ducție: iu lulum it moli- dului In Lei u n 1 ă CctciuAi-iIo autorului arațn câ in Letonia arbotelcle de pin dau ai eea- ji producție iu volum la heelsir Ca si molidul. în timp ce tablele de inuduvVe din Germania mată pen- tru arboretele bătrâne eu aceeași înălțime medic o producție mult ma mare Jn mălin decât la pin ExpH- । ațin ixuuitâ probabil Ui raptul că iu S’ d-Vestul Europei mem u rnsn de molid deosebită de । e.: din Nord- Estul Europei Ipci^ea dau- confir- mată ți de cercetările savantului rus Vorpax dc Bedemar, care .n întoc- mit table de producție pentru gu- --Tmământiil ji-inj^niduluj. din cari :c cedu t-S bknul molidul au areeli- ii producției cu excepția Junior du fertilitate cele mai bune, Unde mo- lidul. xre o prndiirție in volum £—IG % mal mare decât pinul fjifiupreldri -miponunțB de drppt- HL Recenzii Apru Wn^ne, ' Klimi'iitidL-rungeri md KtimaHrhv. «nkungci.. ISchim- Iviri pi oscilați de climă), Die Wiș- .ctmschufl", voi 92. Vl+231 pan. 31 fig. Prețul, lesa; H.90 RM. Editura Fr. Wieweg 5 Sohn, BmuiiKch'weiș; KW, Recenzent Rudoîj Gnom Hlșpcr K.’ Ilrmiibucl'i der Uelit- r;ijri LMainimliH vânSlnareî • jrm imsl - ol. în â fascicule. Edil, Ruioy Beri in to-îd Preț de sub- scriere 4.P.0 HM. fascicula Fascie 3—L Recenzent OlbVrțf. Beeker-DiHirtșeti J. Die Ernah- nmg des Wlțtes. iHfann pădurii) Manual de tngrășHmmiti forestie- re-. 5S9 pag,, 12H fig. In text șl ti plânge colorate Berlin Verlagsge- seleschatt fiir Ackerbau. 1939. Pre- țul: leu pânză 22 HM Recenzent Wmicb. L. Hufnavl. Die Waidschdnheit und ihre P£le«e (Fnimusețen pă- durii iși îngrijirea el) Viena 1S39 Edil. .îullus Sprmger Prețul: bro* șal 2,40 RM. Recenzent Dertuicr. Schiihmachcr tam Muri cri) rid 5, lagd und Biologie. iVănăloare și blodpȘîâ) Cu 94 tig Berlin. Edil, .1. Sprrnger 1939- Frețu! Ies 4.80 RM Recenzent Detiatel-. •0 . Căitul 3 Martie 1941. I, Studii tVilH Stdle: De? fîexfm’lrimfiiwințiil dn Buche, 7krint»&)tB, Eiche und Hirke in Nnrd- ■ p :-h--idM.fiimiți mu' Gll":ii UWI J)oE- i unu no l'j/tis câ an L’m er.t uc f m 11 ae n, Pro por ți ti de ta g, cnr- p । r. 1 cJ a r mtăteat'ă n , n ri t r m a u i a. do N > r d-V u a t, i- h.izs cerc e l ă r 1 lo r fâ- eutu c u oj ui. mul ăliallzel p of ert al ti L Cercuri !-ilorice amij-r.i nispân- r- r. re,, u' .-i pădurilor .u Nnrd- ' ■‘■.ii Curm,in ei, prm anidta pci- Hxjh.i ip,-i in ..'râturile de tur- bfrll până I. 1.B5 m iidâmime si mal mi.iH s-au făcui încă cEn nmiț 504 Reviste 1323 intâiu de profesorul Wesmer ilelu Eherswjilde ■! de către altii, astfel încât astăzi -e cunosc rezul- tatele din multe părți ale acestei regiuni. Totuși rețeaua cerret&rilor de până acum prezenta discern ținu r- :aie intre Emt și Weser, în regiunea numită ..LiJnehurger Heide" și la Nord de Hanuvra. Autorul studiului de țață emită -a împlinească acest gol. El dă i^ullatâl cercetărilor fă- cute asupra a 40 profil? luate toc- mai din aceste regiuni, astfel in d:-- eontinnitntea amintită mai sus nu mu» exlHtm III Recenzii. Cinsberper ». : StadiniaiiK J.: Pflanzenget^rapbi^hes Hillstrj.n, [Carte a.iucitnare pentru geografia ;ilanteloTj. Edil .1 Sprldger, Vienn I!i39. Prețul bros. 15 HM. Recenzent Drilyfet'. Prof. Dr DinierUh: Fonnhche Be- 1 - ebswirtșchnfțslehre [Economie politicii forestierul Edit. Paul Parey. Berii:-. Pruț-d' leg 22,80 RM îletem.L'iit Dr Kuu. Caietul 4—5. Aprilie—dWnl 1941 I. Studii Pif>j Dr. Mut Wolff ;J Otlo .Ihhav Zur MCfKlStrȘtrtO: FrttpA In eh es L i U n e .> lui M e g a - st i m o s Lucrarea Tratează despre luuliigia el vătămările pricinuite de viespile lin genul MegasHsmtis semințelor de râșinonap En cuprinde patru ra pilole; I, Viespile- semințelor de râșinan- se din manualele silvice și vatAmă- rile pricinuite de ele. II Gazdele lin Megastismus. III Biologia si combaterea 1ui Me- gBstimua IV In chestiunea Viespe) Plcme- liulla. Dr E. Huuferniofff: WiHschațtxgi'schirhtlKhe u net p/frrnrtmsoriojoytsche f/ntersuchun. yen cir Gnmdfope fur den WoMbau in o^dcuMcheit Kiefernpebiei Cercetări e c. o n o m I c o _ 1 s l..or i c e și de sociologia pl a n lei o r cu bază a sil- viculturii în regiunea de pin din răsfiri Iu 1 Ge r ma- fii e | L.Il- continuarea studiului incepOt li; u-iul 1—2 ni reviste] ITT Recenzii, J1, .- uy -i Kirisf Best.andsweri- 1 tiTvniiiafeln tur Kiefcr und Fidue [rhinse cu tLijȘe despre valoarea ar- l-oWHulul pentrti pin yî molid]. Edit. M. i H, Sc-haper, Hannvra Prcud 15 FIM o plaușir Pei rnc.ent con EUer. fhi-Wi', IV..- llancibuidi der deul- . chen J.nzd. | Manualul vânătoarei germanei Fuscicola 5 și 6 Berlin 1 Faray )fi40. Prețul 4.80 HM tas- uiculn Rccenjeițl Ollmry Prbf. Dr. Dieterich: Forștllche Hc- lriebs‘.vlr!;<-hufUlehre. II Bând: Wnldwer' chmzung IKcutiomie poli- H<;i lor hierâ Voi II Estimatie fo- tiiilierăl Berlin Paul Pumy Reeen/.iuil Kuhl Sfefir." H.. Flora von Ostpreussen. 1 Flora Prusiei Orietolel. Konigsbcrg (Pr । Grefe und 1 Inzer. 1S4O 10 pag. Prețul 4.80 RM Recenzent Liese. R 3 v . s 1 e Caietul d. Iunie 1W I S.1 ti d î l Dr E. Ha n; radar (J WirMchafCrțjeaclHehllielie it n d pf ianr eriș orioi ug i iciic Dntar j utJi wi - pen aU Grund Ni gr țiir den îVaîdhm- im M^tdriiticNeT. Ktercragebief C e r r e 1 Ș r i ec o n nBtie*.- i s t u r i c e î de sufiolnn 14 plunlelor i u buză u s tl- ^■ I c u 1 1 li r l I iu reținuta d a r»i n din răsăritul Curma- a i e i. E-de Lamlimiarcsi stULilului ii cărui r-rimfi parte a fost publicată in ea ie- leii i—3 și 4—5 sie revistei. In caic- i.:| dc față se publică capitolul UT Intitulai ,.Condițiunile staționale 51 de socIoIdcIb plantelor ale ocolului [Grimniizl 11. Comunicări Derjjîi de drept im porter «te. III R c e e n z i l. Dici nene Jahrbueli fiir die Ge- wessFrkunde des Detiischen Ftmtihes A’mil anuar a jpe! s11.i forestieră in ț îl r i i e A mei-li: ei 1 a N n n. Se deosebesc trei perioade; L Pe- i'Jcmda cnlomuiu. in decursul căreia au fost adopt^ur legile din metro- pole iSțuinia țl Pi'iLitgalial Calea a- ceasta n’s dus la un fezullst buii împrejurările coloniilor fiind aliule- 2 Perioada de indeperiLtență a ța- rilor, m care legile ini rodiile au toni inl.afiriti- Sil- pmduF afle mat ln- L.IIUC -:h.- i-.Igerl tiu pSduri .1 Pe- i'loada le a: sluții lui naționale, care se începe dupii primul răzbuiu mon- dini si în cirrs de tlasuvllare Au- lurLil aria|!zcaz5 legile ruperir vigoare Ffunj WjtN! ’i ud Bpwdltsrr/ji fl Ln Afrifea Păduri și popula ț i q in Africa. liu rehfirt;» ni-eitMn eia-z L-xatnlnal । .Im tfouâ pum.!’.' de vedere; 1 Al polen țiului iii de lucru ideiisitc.u.s populației) si 3 Ai InflUențil pe care .populația a avm-1,1 șl o are asupra i’ULittș'jlqr ui ijrițtiju ve^ctaîâ Airt- .ii -iste, m fLe:iei-ul slab pbptilută. Pi'jr. neeltstr upserte unul din ele- meni-. .■ .i 11 : 111<.ic pun!iu iutemcie- rcu mei ecdnouiil forestiere In In- leleu modera. rtir.'1'imr1o'"d-L' l'tr.it- mitî HoJ;- n-irfTr Na.ft il icrFi'bf, Cm pitii forestierii in- i e r I; Li ! I 0 n II I n Ni ae înfățișează minte date jt =tir; pilvitoȘȚț in ittăfîle s faptele in i'eșr.-re ilit; fclurllelfl țări ale luni i fim G, Dem. 5nfi Reviste FORST- W1 SS ENS F H A FTUCHES CENTRAtaLATT. Anul 64. Cat: No. l—2. I Ianua- rie 1912. ProJ, Dr. V, Diprerirh: Leiltiele und Gruudxuye der lorstUchcm Erjoipi.'cehuunp. T e ! u ri1e ți principiile d e : e r m i n □ r i i f r e c 1 • i I 11 l â o - pod 4 r i I l ti r forestiere In acest articol autorul impor+au- lului tmrât Forsthch? Belnebwirt- schattlebre ..știință gosbpddăriiloi forestiere' (Voi I. recenzat în No 1 ni al acestei reviste, expune prin • cipiDe după cure irebuieiK pidcuitii rezultatele- gnjjtcid.iriUijr furesiicre. despre care tratează in mod umii- hunțit volumul 3 din opera de mai >us Pentru judecarea iezuitul ului unei gospodării forestiere nu este sufi- cient de a se face balanța Intre ve- nituri ți cheltuieli anuale sun pe- i::ii'aielor iii.i.ii ie. 2 Stabilirea periodică iți compo- rn'i”5i a slluulicj L valorii prnprie- (ătli prmtm i posibili iuțea proprie- tății de a produce venituri H Combinu^n celor două grupe dr in rec-unu ea rezultatelor spre a determina adevăratul efect al urc- prielnțll. Pentru contabilizarea rezult atei or anuale ut .oi '.il admite atât <> conta- < ■litalc lumercfălă rât și imn câine. râlisfS, Insistfl asupra necesității de a se deschide atăl la venituri căi 7 la cheltuieli destule conturi pen- Irn i se poleit încadra în ele toate ' căiturile <; chnituielile și pentru ca !.» । untul dlifțrse sil apară sume rât mai puține. Deasemenea este nect- sar ca sâ apară absolut toate veni- turile ți cheltuielile: chiar și acele cari nu apar in mod direct, cum este La'venituri spre exemplu ron- havaloare» ditvritelor senmițp .ar Iii cheliBieb pensule ,i eventual vă- icărea muncii depusă de proprieta- rul pădurii personal. Trebuie evitat pe de altă unite di a fie trece in contul pădurii ve- nituri șl cheltueli ce nu-i mai apar- țin, cum sunt veniturile din pepi- niere nuin. ce tucruazâ m vederea •'imert'ln Urâții puteți lur. venituri din fabrici «le cheresteu precum și cheltuielile ce se fac, spre exemplu, pentru a satlstacc- interesele spor- 1:w ți pentru a mări confortul uro- pneuirului vânătoarei i a musul tllor săi: Sălnriile pei-sonalulu. sllvr- lc moi arv I d e O I l I e i 3. Pfțd. v N Stinghe; 4. In:: Anast^e Nedelcovkl. 5. Ing C- Bunescu; 6 Ins Dtm. Grozescu — D-l ing. cons jilvie, Victor băncetmu -i fswl detașat pe timp de 3 luni Iu C N. R pentru inventa- rierea ți evaluarea fabricilor de che- rescea intrate țn patrimoniul Stalu- lui. «Mon Qt W842). ♦ — Pnu deuiais Miri A gr ic și Demenți Nr 79363 din 14.X 1942. publicată in Mon Ol "48 din 23.X 1942, au fost transferați după cerere pe ziua de 1 XI. 1943 următorii in- gineri silviei: 1 D-l log. ..ublnsp Silvic C. Ni- lese, din Centralii Direcției Ș^bei ii Cern raia Directivi Chișinău 2 U-i Ing -ef silvie N Imbaru» delâ ocolul NiculițeL tn Centrala Di- rwțlel Sebeș; .■ D-| log silv stagiar Eugen Pc- iien'-n clin administrația Centrală Cupa ea șeI ni ocolului Nieulițel: 4. D 1:1:1 șal -ilvic ritm Petreci du tu ocolul silvic Coșatia. ca jef ui încetului FSigd Uud Severlr.-. . I>- |n ; al: siag^&r D. Carpov. 1 Ppurilzat Iu molul Coșava (jud Se- verirt). tîrmătoril Inginer: silvici au fus- primib in Corpul lehni: silvic :: dul rb ing. silvic stagiar; t Pt oracu D. din sendciul D>- ici ți? Silvice {ie ziua de 28.111.942. 2 Brejun Serglu, pe ziua de 4 tu lie 1942; 3. Dhiese. St Gh.. pe ziua de 8 Iulie 1942-, 4. Ari a Marin S Moda le ii, ne zhut de IU Iulie 1942 - D-l Tug silvic stagiar Brejan Sergiu n (ost numit In Serviciul siD ■ ic județean Sornea ; va face putea face In primele 3fi dîe după eliberare Se atrage insă atenția tuturor po- seHbrlloi de permise vecin de port- armă că, prelungitea permisului de purt-armă nu Înseamnă si prelun- girea vechiului permis de vânătoare, o cărui valabilitate u Încetat pe ziua de 15 Iunie IM2. — Miniisltirul de Inleme. prin or- dinul Circular Nr. 36382.942. a dat dîspn.iliunî organelor polițienești nă elibereze, la cererea vânătorilor și pe baza permiselor dc- vânătoare p ■ ■ 1 ■ curs, autorizatii Individi.iHle I erm.-riiuiie de călătorit’ pe C F R - ; ii-.i.i pinilor de Iepure a fost Glitbilil WM Bn-te Piei cu blană dc toamnă 'v.i degete, 4t> Iei bucata, pie cu blană du iarnă tiu lei bucata .-bpoBite Piei de toamnă 83 lei ■ ti cuta piei le iarnă 1113 Iei bu- cțita_ — An to&l prunițl in corpul silvic iirinăinru ingineri silvici 1 Famciviri V. Victor, dm Servi- ciul Fondii.il Bisericesc din Buco- vidaț 2 StștnH V. Șnfiiel din serviciul Caps-ului; 2 Adnm Aurel dm serviciul Do- mvmur:i Cmnănei 4 Bldvi pi Ion Bbris fMdn. Of 282 din 1.X11 19*2). Jn Mon Ol. Nr. 375 din 23, XI 1912 s =. pttbUcut Legea Nr 851 pri- vitul mOdiScarea legilor relative In înzestrarea cu păduri a Milrupalii- lor, Episcopiilor precu trist a Mână- știrilor ortodoxe din România. — Reședința 'Xtolulul silvic Săcele dm jud Hraui;v se va muta din ora- șul Brașov In Comuna Săcele. Pădurile comunale, eomponesorale si nle particularilor din mza comu- nei Budda f]ud Brașov! in supra- fnlâ de 4980 ha se trec dcia ocolul Intorsura Buzăului la ocolul Săcele D E C k E T --LEG E Legea Nr 830 Mau. Of Nr. 269 (p. H din lb Noembrie 1942 Asupra niponului D-lui Ministru secretar de Stat Iu Departa- mentul Agriculturii ți Domeniilor, inreg. la Nr 27085 din 12 Sept 1941 In baza dispozițiunilor decretelor legi Nr 3052 din 5 Sept, și Nr 3072 din 7 Septembrie 1MI> Am decretat și decretăm. DECRET-LEGE pentm romplcctarea ort. I. al. a. din rodul bilete, Art muc. — Sunt supuse regimului silvic $1 se vor administra conform legii de fată. a) Pădurile ce aparțin Statului, Domeniului Coroanei. Casei $coa- lelur, Casei Bisericei, județelor, comunelor, Eforiei Spitalelor Civile din București. Epitropie: Sf Spiridon din lași și Academiei Române. Pat in București la 13 Nbembne 1942 Nr. 3293. Raportul d-wr miniștri al agricultură și domeniilor ?i al economie! mitionale către D-l Mareșal ion Antonescu, Conducătorul Statului. Domnule Mareșal. Pentru Înlesnirea susținem In instanțele Judecătorești a acțiunilor introduse spre judecarea abaterilor dela lega Codului silvic, precum și in vederea recuperării despăgubirilor acordate de această lege, pentru delictele comise in anumite păduri, se prevede o procedură specialii pen- tru pădurile proprietatea Instituțiunilor prevăzute dc art 1 alin a din acțasfu lege Intre instituțiuni!e publice enumerate in acest articol, care sunt Statul. Domeniul Coroanei, Casa Școalelur, Casa Bisericii județele, comu- nele. Eturia Spitalelor Civile din București și Epitropia Sf Spiridon din Inși, nu se prevede șl Academia Româna care se află in aceiași situație. Pentru ca si Academia Română, proprietara unei suprafețe pa- duioasa de 5931,94 ha să poată beneficia de aceiași procedură, sa În- tocmit alăturatul proiect dc Decret-Lege pentru complectarea art I alin u. din Codul silvic pe care in baza dispozițiunilor decretelor legi Nr 3052 din 5 Septembrie șl Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940 il supunem spre aprobarea și semnala lui de către Domnia-Vonstră. Nr. 27085. t GEORGESCU C BOMULUS Inginer silvie Sublocotenent de rezervă. Încununat de glorie, a căzut luptă ndu-se pentru țara, pe îndepărtatele întinsuri alt Rusiei, BAIU CRĂCIUN Inginer silvic Mort după o lunga si .un suferință, la fi Aprilie 5942, in com.-nu Zărnești (Jud. Brașov], t TAMASAMU T Inginer silvic, pensionai Mori în comuna Călinesti, jud. Muscel. Societatea «Progresul Silvic» ȘEDINȚELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE PROCES-VEREAL Nr 3 Șcdinfa din ziua de ’J Mai 1942 Rreximțt d-nil: Jlntâs Ai., Corciși» Aurel Enmnmi C Florei. M P. Ghelmeziu N., Minescu Gh., Năslilsescu Gh . Rădulescu Murm, Rod - teatu Stere, Stinghe V, N si Zei cu loan, Ordinau de n; I Pregătiri in vederea adunării generale din 1942. Ședința se deschide Iu orele 19, sub prezidenția d-lui V N. Stinghe, V; ce-președinte. Se citește procesul-verbal Nr 7, al ședinței Consiliului, din du» de 12 Mai 1942 șl se aprobă. D-l Președinte citește telegrama de răspuns a d-lui Mihail Anio- nesuu, Vice-Președinte al Consiliului de Miniștri, la invitația Societății noastre, de-a nnnru ru prezența D-sale. Adunarea Generalii 'ic .aml acesta' Liprund ■■.'■ .ifHl lei de । i'iM^uia liwctierllc trebuiesc lăeiite până Duminica seara Și-dmțs se ridică L> orele iu. Vî™-Președinta, V N. STINGHE Secretar General C. Emanoil FROCES-VERBAL Nr. H ^dnifn din Hi huni; 19-12. Pit-ioritl d-nii. Butoi Al . Cenușia Aurel, Dametr^'^u Ilie, Drăcen Marin. Hernii! Trfeiun. Lazăr H rie. Nedelrovicl Ai Stinghe V. N și Zeicu luan tlirimeu dc priviri așupra adunArii generale IM2 2 Liiaușuiairea troiței ridicată inginerului -d---. Suhioi uivni Filip VesjKisiau. pe innnU îe Zbolna ă Div^rie Administrațive. ■I. Cnmunii-ări, Ședința se deschide Ja orele 19,45, sub presidnnția rt-r 1 Profesor M Drin-ini, Președinte Sr rițtitt prOceșijil-verT/u! Nr a al -edlnțe din 23 Ma: a e care ■■e ap'rnbii Se ratifică prnctHiil-Vțrbnl din 23 Mal a. 1 ai Comitetului Direclle Sf ; itRSr tdțfegmmeh': primite ■.;- răspwiii la urările nvilațiile lăi 'ili, uu ■n'iina adunării generale, din anu! acemu dela M S Regele Mihai I si M. S Regina Mumă Elena, Donul ui Mareșal lonn Antonescu. Conducă torul Stalului; Domnul Pmf Mihni Adlanescii Vlce-Președintele Consiliului de Miniștri Domnul Prufesut Simcon Mehedinți. Membru al Academiei Ro- inâne St subliniat cuvintele măjfulitoare, in care sunt redactate aceste răspunsuri și se menționează că ele ar putea fi determinam de creditul. ill Societatea .Progresii] Silvic" dm ce in ce mai Larg, pe care pădurile șl slujitorii lor il găsesc In Cercu- rile înalte conducătoare ale țării, iar din discursurile rostite dc delegații soctetățllnr invitate ș: din scrisoarea d-liii Profesur S. Mehedinți, se poate vedea vă importanța economiei foresiiere și aportul Corpului Sil- vii. în această economie își au bine definite rosturile lor în desvoltn- rea varii. 1. D-l Președinte M Drăcea arate cu deși vremurile au fost vi- trege, iar o pane dir. membru Societății au tost șl sunt, mobilizau totuși a cincizeci și șasea adunare generală » Soc „Progresul Silvii' s\ luicu- rat de participarea a numeroși membrii. Deasemenea adunarea generală a fost onorată cu prezenta d-lui loan Simionescu. Președintele Academiei Române, a d-lui Inginer loan Bujoiu. fost Ministru, care a i'eprezentei „Cafegiul Inginerilor , a d-lui Inginer Ștefan MihScscu președintele A G 1. li-ului, a d-lul Inginer Balș. din porte» Soc „Politechnica" șl alte personalități marcante, cari au reprezenl.il diferite societăb D-l Președinte mai arală vă dacă a fost reales pentru । irma dară, președintele Societății „Progresul Silvic", aceasta este și meritul mem- brilor din Consiliu, dar șl al simțului de răspundere al membrilor socie- tății. cari au putui să descifreze realități ic in care trăim, sâ cântărească oamenii și să identifice pe acela cari n’au trăit șl n'au activat, decât spre a turbura bunele raporturi dintre membrii socielății, câH in murite lupte pe care te are de dat are nevoie moi mult decât oricând de liniște șl de solidaritate Din problemele discutate In adunarea generală, sau difuzat in presă problema perdelelor de protecție, care tiu avut un mure rol in războiul aciuai probleme românizării întreprinderilor, precum sl pro- i,denia lipsei lemnelor de foc Adu nu rea generalii -i problemele care s au discuta! .te „vnl în presa un răsunet huo mare denâl in unii trevuți S'âu publlcrt articole dociunev'.ite In ziBtuă.. .Universul , „Curentul . .Timpul și „Exeolsîor" D-sa evidențiază faptul că problemele âilvfce încep să fie Înțelese de marele public Rămâne numai ca Societatea să găsească o formulă cât mal bună si mai eficientă, pentru a duce la bine și pe drumuri hune destinele silviculturii și ale corpului. D. Președinte își ia an «tija meniu'. de-a scrie un articol despfu „Ecouri din presă' dela adunarea generală a Soc „Progresul Silvic' Moțiunile votate de adunarea Generală uti fost presentote d-lul Ministru A Pană, dela Ministerul Agriculturi; Domenii -i d-lui Mi- nistru I. Marlnescu. dela Ministerul Economiei Naționale, de d-l Pre- ședinte. împreună cu o delegație din partea societății D-sa mai arată câ d-l Mlmnfni Aurelian Plină a făcut m sacri- hciu venind Ia adunarea generale. :T«ti«u-At d-sa abia sosise in SuLUrețtJ, după mai multe zile de inspecții făcute in țară. Cuvântarea tmuln de d-l Ministru Pună a fu-i obiectiva și a precizat punctul de vedere al Mmi- steruhi; Agridulturii G Domeniilor, In ceea ce privește economia fo- restieră. D- Președinte arată ca în ziua de 1 Iunie a ■ in cadrul excursiei Bacnluitli de SilvicuHură din Școn'n Pohte, h’—'i se va inaiu.urj troița Societatea Progresul Silvic" 515 ridicată cit* Societatea A V ! S pt muntele Sboina in amintirea erou- lui Inginer silvie Filip VeșpaBimL Sublocotenent mort tu acele Jocuri, în tăsboiul pentru întregirea neamului. Consiliul deleagă pe d-l Președinte să reprezinte Societatea Iu această Inaugurare, la căra va invita tonte persoanele oficiate din re- giune. Se acordă suma de 13.000 lei pentru această inaugurare, 7. Se aprobă cererea Socieiăpi A vis, m sensul ca sediul uresleîâ să fie la Societatea ..Progresul Silvic" intr'o cameră, care se va destina de d-I Secretar General al Societății, de comun acord cu Pre- sedlntele SbcietAțll A V. 1 S 4. Consiliul hotărăște să se publice in Revista Pădurilor un extras din scrisoarea d-lui General Nicolau Prefectul județului MușceL reia* tivă la plani ațnmile făcute de d-șa, in județul Constanța Deaseinem. scrisoarea se va (rimJte in i-opie Ministerului Agricul- turii și Domeniilor cu rugămintea de a urmări aceste plsntuthun și □ luai masuri de întreținerea lor Se va ruga d-l Inginer Alexe Chiritescu să Informeze Societatea asupra rezultatului acestor plantațlunl p Consiliul hotărăște ca proiectul relativ la Organizarea generală li aparatului de Stal întocmit de CAREU , să tiv trimis ri-lui Inginer Tral.m Herviu, eu rugăniinteu dr u referi. în scris Consiliului ii Cererile Căminului Cullural Regele Mihai j Ajutorării «.npillor săraci, de a II se acorda subvenții, nu pol fl satisfăcute. pentrucâ Socie- tatea noastră este o suc;etate culturalii care lira fonduri restrânse, adu- natc prin cotizați» deln membrii ei 7 Pentrucă Societatea ..Progresul Silvic1 sa =ubveze ir cadrul ..Asociație! Proprietarilor de Păduri" Consiliul roagă pe d-l camdlier Dem Grozescu, ca atunci când se fac cereri pentru exercitarea dreptului de preemțiune ol Statului. Iu cumpănrea unei păduri, sa cauu- șl să recomande Soc .Progresul Silvie' pentru cumpărarea Unei păduri. Fiind proprietari de păduri Sac. ..Progresul Silvic" poate fi mem- bră in asociație și poate activii in sensul de a de îndrumări proprieta- rilor de păduri, pentru o culturi raționala și sistematicii a părdurilor y Se aprobă ea membrii il Snctetâțîi, ntocmît la Ministerul Agrivulluri: și Domeniilor sa putut vedea această tendință D-l D Grozescu exemplifică această tendmțd cu dispoziția prin care Direcția Producțium. Vegetale a dat ordin Cameriloi Agricole să împădurească terenurile degradate și să fără perdele de protecție luând ca anexa, numai pentru lucru, organele silvice. Societatea „Progresul Silvic" 517 De aceea am fost nevmți să ajungem la hotârirea da-a se HCztzu Colegiul Inginerilor, al cărui rol este printre altele >1 acela de-n stabili separația intre specialitățile care cnnslituesc colegiul. Iu discuțiile avute s'a găsit necesar ca și Societatea „Progresul Silvic' să ia parte la aceasta acțiune, aceasta cu atât mai mult, cu cât normele experimentale în Basarabia. Urmează a se extinde in toată țara, in cadrul nouel legi administrative. D-l V. N. Stinghe, președinte, in convingerea Că acțiunile dela Co- legiu și aceea a Societății trebuiesc să meargă paralele cere cu d-l Tr. Heroiu să citească proiectul de memoriu, ce urmează a fi depus la Colegiu D-L Traiau Heroiu arată, că mai înainte de-a dll jupuiOriuJ, crede că e necesar ea ac [lunea să lie dusă cu energie, pentrucă su cristalizează tot mal mult hotărirea de a se incâlcu integral domeniul de activitate silvică și dă drept pildă un articol apărui în Timpul și Argus semnal Al. Carabella, care pe lângă neexactități și lipsi de competență, exprimă un Sistem ce se găsește pe linia de gândire a pane din corpul agronomic. Memoriul se găsește bine Întocmit și se propune să se introducă < im furia cr .m va arunce In rândurile studenților debi Facultatea de Silvicultură, care, cu drept cuvânt, mi vor puica primi, ca inginerii sil- vici sn fie subordonați inginerilor agronomi, in a căror pregătiri.- nu intră nici una din disciplinele care construiesc baza tehnice: forestiere Deasemcni este necesar să se arate că in afară de învățământul superior administrația silvică are tot ciclul de școli necesare să producă perso- nalul mediu și inferior, in a căror pregătire nu intra ca cunoștințe ngrl- < olt, nici ceea ce este necesar unui sătean muncitor de pământ, pentrucă nu această este scopul instruirii lut, ci apela al practicelor forestiere Să mul propune ca memoriul sti se tpeheie en sugestii lu cazul când nu se vu putea apmge la- nn acord, Colegiul sa i - h niervimtle directă la forurile conducătoare In ceea ce privește acțiuni-,i Societății „Progresul SilVic J-mi Nedelcovici A', și Emanoil C cer ca tâ se ia contact eu Societatea Agror nnmilor asa cum ac face la Colegiu, spre a se provoca un răspuns ofr d .1 nl acesteia, in chestiunea imixtiunilor ce se fac in domeniul de acti- vitate forestieră, Se admite această propunere șl se stabilește ra in prealabil si se adune material documentar, spre a se cvidehțfh tendința, cere se ma- piteștii de cercurile agronomice, fie oficial, fie pe cale pm I culat v D-l Iile C Demetrescu scicoteșlc că este necesar să se arate lipsa d>- pregătire u inginerilor agronomi, in problemele teruatiere, iapi ce se poate evidenția prin lipsa unui curs, cât de sumar in Facultatea de Agronomie, pentrucă s'a desființat și cele câteva nre ve । ntitorfinuu Corpidm silv',, fui;, du umile șiro^leiaie ce privesc ,n pe .mțUiv.. I ii»rl -l luându-ac ea exemplu pădurile mici, creinte bcnc'.ol du proprie In H pe moșiile lor. D I Ude C Derhetresieit Brută că din jmnut de xc-iierc al ren tatii iții tiu esle nevoc cu nce.atț păduri miel, ereitee benevol de proprie: '.'i. Vi nu nun fi” supase regimului silvic. D- t* Emsmnil propune eu genții ședințele viitoare să ic irr*!» (..izurile runcrci»- de muătcun* a Setlnnilui ailvlc de i.Vir Inginci- -uro- iieml -I nniime: uritedlcte de leul dhi'Szll fn Administrații, publicații Iri ju i: cli. spi r ■ ■ r :' i'e:i i iimlinlt lumeri'ih iinixtj" .ca ce .c țUGddtie ■nerou in I si'hl irile itivice ■ , :-.nrtn<-ă cxempl1 erre ară*:t: de D-] rr;u ,n H-i'u" 1 • urt : .. Lee. de rn -.ren NT:n?if1i ,i ■' .-.u i- • H -i ■ D ntinu ■ - Ca urniEre D-l huni teicii ante rugai a adilec dale din LsecUBIsr lupi i- ri'swuvt' ni.......-nu MmMfui. ' OiAu? in miE^t si'np <1 wu fursu! iJirevlti'i tilKiev. Hc Jelesă D-ull pH'fcsor V NI Stlhiîhe nl Tinten Iterhlfi a in inrim : muiLme Consiliului, iu ;Fbm'n tir nul [pare im retorte iu cnesiiu- Mlt monțineni șepariirn nțnttF țgjo duini HCitoure <;• iu -.1 ujirașcantC :-r F-i 1 ■ D.mrtrc cn ,i ,uir.i I.-", -i iualh.-.i - e-~i if;-!:? । ,-": r ■ ilbjetiUu in pitnelul I al oulutul de jl siim.me in nuntim arc 1. . nunii ? ‘ :, ■■! i.U1:.' :n . ■ D-l Em ■ ■ ; t-; ' c m nul tivi latin dela Ministerul Lucrărilor P idlte, penlturi Soc :-i csresul Sd'.'A : j trimefiti'i un dstetfpi cure să In puric Ia dlseutlu Ledi pentru OrlinniznrBB Corpurilor Tchtiicc, de inginon șț ariiltecți, cc- urme:'?:) Jă s? ein lor- zu Lu liolegațlu ce a primit din punea D-tei Președinte al Uoi’irtfipi rl-^i 1= h iodiuța dela M 1.. P -tel 1" August h <„ Insă fiîvtinihti JJ- f Mlidstru nu "’h in-rai Tn discuta prnbtenrti S'r discutai tui aute-proFct care, iînneh?;! a fi discuta1, in sudlnlele unnilLcujre D-l C Enianoil ărtun că D-l Secretar General al M L. P. D-l I zVodnescteCale a menționat t:j tegea dc organizare o Corpului uiivte va puiea f.jnsi.îini im cadru general pentru noua Tvfie. ce se proueteazA S’a fixat ședința următoare pentru Marți 1 Sept. 1H4!. Ședința s’a ridicat la orele 21 și 4? Vice-Precifdinte, V N. STINGHE Secretar General. C. Emdnoif 520 Societatea „Progresul Silvic" PROCES-VEHBAL Nr 12 țedtnții din J Septembrie 1942. Prezenți d-mi: Butoi Al . Cotnșia Aurel, Drăcea Marin, Emimoil I C. Florescu M P. Ghelmeziu N., Heroiu Traian, Popeștii loan, Sbui. lan D A , Stinghe V N„ Zeicu loan și ca invitat M Bureulet, Ședința se deschide ia orele 18 și 30 sub președinția tî-lul Pmi V N. Stinghe, Vice-Președinte. Se citește procesul verbal Nr. H, al ședinței dtn 25 August 1842 șt se aprobă. Ordinea de zi; 1. Continuii rea discuțiilor asupra încadrării Servieiultii Silvie din H^hăbia și Bucovina 2. Legea du organizare a Corpului Technji 3. Diverse -Administrativi'. 1 . D-l Trâian Heroiu expune pe scurt problemele principele de stu- înainte de a se discuta Ia Colegiul Inginerilor delimitarea sectoa- relor de preocupărj ale inginerilor silvici și agronomi Se face i» opar- 'izare p«> persoane a Iritării irestor cheaimni D-l N Ghelmeziu propune să se studieze, pe • ■ piriuatL. de circa iu ani. din ce Sectoare de activitate provin veniturile Ministerului Agri- culturii și Domeniilor ți câți din acești bani s-au resfrănt asupra secto- rului silvic. Cifrele date, această privință pe mul 1811—t/Hă, de D-l Tr Heroiu in lucrare» .Condycere și responsabili ta tea proprie In sec- ■opul silvii" cuiuitltueșL- mul din cele mai puternici- argument in dln- । apa ce va avea loc Ek- ar irehul inșii completate pe mai umil' ani D-1 loan Zeicu propune să te cerceteze In special ireastă diâlri- buție a fondurilor lă Camarile Agricole, unde sumeh.’ ulocale pentru sec- torul silvii' nu depășesc cifrele de 1—St% D-ss citește rc-Ceraiiil esuprs agilor ța rognlamentelur care definesc categorii- sectorul de activitate sțh'iirâ, cu toate acestea este încălcat de către unu reprezentanți nl * ?r- pulul agronomii-, dovadă avizul Consiliului Technic Nr. 3A3/1DW. asupra pășunilor împădurite pe care le revendică serturul agricol jmntru sfer? lui de activitate, prin avhul Nr. 537/im, al Consiliului Technic Agricol Cu un corolar al acestor divergențe, d-l Zeicu relevă situația critică în rare -i- găseste euleuivituțiîe (obștii șl composesorate) proprietare dc- pădure și pășuni, carp fiind constituite in sensul legiuirilor silvice ca entitate unică, noi nu avem nimic de zis în ce privește islazul propriu ris, a cărui administrație lechnicâ poale intra în sectorul agricol, ca un rnpitiil aparte de preocupare economică, dar tiu putem admite divizarea fundului proprietății câtă vremi' constitue o colectivitate unica cu o sin- gurii evidență do proprietate, un singur Inventai', un singur bugel, care poate fi executat pe capitole separate, dar in nici un caz lui poate fi divizat ca entitate și temei juridic Consiliul își asumă punctul d® vedere nl d-lut Zeicu relativ la regimul pășurnlm din golurile de munte, D-l M. Drăcea spune i-ă ar trebui căutată șl o aliă cale in afară de aceea a discuțiilor cu agronomii, prin care să se câștige un credit cât mul larg activității forestiere. O discuție directă cu agronomii nu Societatea „Pragrwail Silvie1' 521 poate avea succes, Jârâ u atmosferă generală pregătită. pentru înțele- gerea problemelor noastre, D-l Tratan Herotu spune eil ar: nu mai putem spune ca avem in sănii, nostru clemente care ne contracarează activitatea. Cere să se facă un program de lucru ți .șefii de autorități silvice să activeze de acord pentru realizarea lui. D-l N. Ghelmeziu arată en odată cu Întocmirea programului tre- buiesc fixate și etape de realizare; precum și persoanele care se ocupă ci realizarea lui Alltel ți acest program va t unul din multele programe u-- i-. - , și prea puțin -tr realizat, din renta lipsei . umăr.-,ulm necesar, iu mdrui Ministerului Agriculturii șl Domeniilor Din mulțimea punctelor ce avem de realizat trebuiesc scoase pentru o primă etapă, bine determinată ca timp, cele mal presante TI D-l U Emanoil dă relațiuni asupra stadiului In care se găsește redactarea Legii de organ mare a Corpului Technlc. insistând asupra arti- colelor privitoare la clasificarea domeniilor de activitate inginereasca, definirea lor, gradele inginerilor ji cadrele D-l M Surculeț arată situația Corpului Silvii lăți de gradele și cadrele propuse prin proiectul de lege Se deleagă mal departe d-l C. Emaiuid a discuta la Miniaturii Lucrărilor Publice. legea Iu baza celor discutate la Consiliu. Ședința se închide la ora SL2, Președinte, M DRACEA Secretar General c irminml PROCES-VERRAL Nr. 13. Ședința din li Septembrie 1942. Prozeliți d-nii Butoi Ai Emanoil C., florescu M. P Grozescu D. Ghelmeziu N. Haruliuuli A'... Popesc*- loan. HAduleșcu Marm. Sungbe V N. Suhățeunu M , Nedelcocicl Al . Zeieu luau ș| c- invitat d-l M Btirculeț. Ordinea tic I AdminiHlrauvc și Comunicau diverge 2 Continuarea discuțiilor asupra încadrării serviciilor silvice din Basarabia și Bucovina 3 Legea dc organizare a Carpului Teiihnic. Sedinla se deschide Iu ura ÎS șl :-HJ. sub prezidenția d-lul Profesor V. N. Stinghe. Vice-Președinte Se inirii iti ordinea de ai: 1 Administrative — Diverse. Se ceresc procesele-verbale Nr iu rltn 12 Atigum ji 12 din 1 Sep- hunbrii? 71 se aprobă Se ratiMcS liroccsele-vurbale ale Cuinite’ului de Direcție dih H9 Iunie =1 T August a c Se aprobă 10.0OD Lxtie miij lei cu subvenție revistei „SATUL" din fondul de propagandă. In urma adresei Asociației proprietarilor de păduri, prin care se 522 Soc] Plutea ..Progresul Silva.' cerc societăți: să intervină in sensul inemunulu făcut de Asociație de a se numi în Consiliu] superior al Agriculturii șl reprezantanți ai pro piictarJui de păduri, -e Imiărășh' ra .iceâsl.a chestiune i-, Le pn-ii In woineit dc zi .1 unei ședințe viitoare Asupra acestei ehcAtlun. va referi d-l Al Buîoiu. Se vn pune deasemenea 1a ordinea de zi in o șeâiHțli viitoare di--:-marea ,,Planului de organizare eeononucâ-soelalâ" trimis de C A PI H Se nprobă ea inimibrii unul d-uU ingineri nitvidl: 'Elpldlinr Pen u șl paul BeiinschL 2 Chestiunea iiicadrat:: servit ului silvic din H, - .. uin -i Biv-- vina in Administrația de Stsl. Ia ce privește chestiunea ineuurărit Serviciilor silvice se l uns'eta Că pnri A azi nu -''mi primit răspunsuri la țutneutde date 111 studiu, Che- athiriru se ■ 1 menține ia nrdinea de zi Pentiii i-.edinV’ viitoare « vor invita Iuți i'oleRil ■ ■,.;] im 11 dndiu diverși .'uulectu, prwium d-nii; C. Net teii id M. Flordscu, care vor fi rugați 11 expune dildrlUdr: legiuiri șl □arme date de Minister. 3 . Legea de organizare n Corpului TtChnlc 13-1 1 Emanau mtormg^ă Consiliul usuprd -tadiul । 11 caic se glLedlț pregătirea Lega Corpului Technic șl cu • .te dm imtc-prosect.il ce s’a distribuit de M L P Se discută chestiunea cadrelor, mmmUIm'- ;. vârstei dc pensionare, -.‘.abillndr -se punctul de vedere pentru delegatul Societății In comtsiu- nea de pe lângă M. L. F Ședința se închide in ora 32: PreȘilrfinTe. M DRĂCEA Secrefar General, C- £wi“*țoil PROCES-W.RBAL Nr 14 Ședințe dbl 15 Septemb-'i- l‘J42 Piczenț. d-nli Butoi A: «Ruritlt C, Emanoil C-, Ftoreseu M. P.. Ghclmezli.i N„ Grozescu I» Hnmlnmb At Berulu Traian Popescu loan Rădulescu Marin, Stinghe N Zeicu f Cu Inv.'ap d-nii Btircnle] M. Florescu lemn, Netiea C Ordined dc iii 1 Chestiunea încadrării serviciului silvic in organizația Statului - Legea pentru organizarea Corpului Technic Administrative — Diverse. Ședința se deschide la orele 19, stib prezidenția d-hn Profesor V N Stinghe, Vice-Președinte. . Se intră In urdinen de zi 1 încadrarea Sei-viciulm silvic ui organizația administrativa a Smtnlui. D-l C Nettea referă asupra stadiului în care se găsește legiferarea relativă Iu organizarea și administrarea pășunilor împădurite Legile de până cum sunt etuifuze, astfel că se ivesc încălcări de atribuții ble usupfa Bifcilciid Cilul lv.ll In tre hccWiiJ silvic q sectorul ugritul pe chestio ntributisinilai de 1min.iT martin ui.is-pțwiăriej păsnmlur importurile < golurilor mume D-I : Flwcscu da relațnml asupra profetiuh i ne k-gv o preemp- lai’.v :i cuie pădurile sunt , imiadcruți? ■ ■., bunuri . le. D-l I FIIun».............. । ju a -riM-m m referai .im pra luuăk’ iilor .. ...mite .: .a. ■-r. .; . r.| , diverse .-v.. uri" .n .. a ■ Su vai . a,, pentru ședinlii vi wre i-ns I Manncsci - EnL MeufWuU, D-': Em Ntciilescu va i. m^id a referi în privinji> mobilizării ipr leale. ' Di?hfu ile .Jir; îmi zare.- ijir„ Ir; Technic l>- M dă rvlrițiurj ,=supra ii-inr -p'ihe I-- U-l Ministru ilusiln, |;i ccul'crinVt nuntă la M I p mP.ihir la Ui-ț.i Ccrpjjlul Technie. D-l C ECHiinâil .iiii:..'leteăzti- ieîailuriile ora dlsi.ul.LUulkir de liuti S1& Se uisy.u.t ■ priiH'ipiile h.ji fix; u- >rpuiii. Si vie cer. LLipantu- pNiii.ipnltn- hxalc de <1-1 MisuiUii- ȘuhILs Se impune -. pieulzi. ih' nul măsuJdi ^'„uziti.i :l {.emili ■ l< ........... la nerniall ateu cuțitelor Deasefneneă sa tie 'tDea-cĂ mixlaldăti.i; de j se fiice i.iractii: ■■rcmip arDe vel&i merit 111131 si pedepsirea color vinovaii. D-nii C. Emani iii s- M, BurCMl^l vor inwmi ni TJiimmnil in aifs- ala pheEtiilTK' ,1 Admi ni strai ive D-l Traiul Henmi .1 in i'.rrm o hxiă dc peraoancli' t'fcura ar 11 ninc să se trimh.i broftira Cfinducere șl rtip<.m“=diLlilatr' proprie rn Ser lotul âtlviv' Se hnlHrăvie jțâ .ie expedieze imndiai cele iu> cxe:u|iL ■ ■ pe care 1.. urc Sociulătea Se \at lumpă ra. deocwndaiă Siuiă. 203 exemplare, care se voi cxepedla imediat Axiipm itersiianeloi cnrurn ie va Li iniile Iji'o.'mra ibn i Traian HurdJU, cui avitii d-nii; A1 Hitralamii. C Etnanoil si Tr Heroiu Sțdmla se include Iu orele ?l și 3b p miuMiwH, V N STINGHE Secretar General, C. Enmiipii 524 Societatea „Progresul Silvic” PROCES-VERBAL Nr 15. Ședința din 22 Septembrie 1942. Prezenți d-nii: Butoiu AL, Chinta C., Demetrescu C Ilie. Drăcea M. Emanoil C., Ghelmeziu N . Grozescu D Haralamb At., Heroiu Troian. Minescu Gh., Nedelcovld AL, Popescu lonn. Rodoteatu Stere, Sabau V., Stinghe V. N.. Zeicu loan și ea Invitați d-nii Inginer Emil Niculescu din C. A P S.. Inginer Mihail Burculet din Ministerul Agriculturii ți Do- meniilor. I Legea pentru organizarea Corpului Technic. 2 . încadrarea Sreviclului Silvic in organizația administrativă a țârii 3 Scrisoarea Asociației proprietarilor de păduri, in legătură cu constituirea Consiliului Superior al Agriculturi» 4 Planul de organizare economică-sociala a Statului, propus de CAP1R. 5 . Administrative - Diverse. Ședința se deschide ta ora 11» și 15, sub prezidenția d-lui Profesor M. Drăcea, Președintc. Se citesc și se aprobă prncesele-verbale Nr 12 din 1 Septembrie 1942, 13 din 9 Septembrie 1942 și 14 din 15 Septembrie 1942^ înainte dc a se intra in ordinea dc zi, D-l Ilie C. Demetrescu dă scurte relațiuni asupra expoziției agricole ce s’a deschis la Atheneu. atrăgând atenția asupra faptului că pădurea este înglobată iarăși în ra- mura agricolă D-nii: M Drăcea și Troian Heroiu arată că cele doua panouri cu date asupra pădurii s'au întocmit după normele date de I C. E F și după multe insistențe, pentrucă expoziția fiind agricolă s'a Înțeles că nu este cazul a participa și ramura forestieră Cele două panouri referitoare In păduri sunt cu date din sectoa- rele unde economia forestieră este in atingere ou cea agricolă. Se intra In discuția primului punct dela ordinea de zl; Legea pentru organizarea Corpului Tcchnic. D-l Profesor M. Drăcea informează Consiliul asupra discuției ce-a tivul loc, in acelaș scop la Colegiul Inginerilor. D-l C. Emanoil citește raportul întocmii, ca urmare a dUcuțiunilor din ședințele anterioare, cu punctul de vedere al Societății noastre, in chestiunile puse de Comisiunea Întocmită pentru redactarea Legii Cor- purilor Techruec. După ce se ascultă și explicațiile date de d-l M. Bunuleț, Consiliul aprobă referatul care urmează a fi depus Iu Comisiunea de pe lângă M. L. P Celelalte chestiuni dela ordinea do zi ae amână pentru ședința viitoare $i desbaterde se închid k» ora 22. Președinte, M. DRACEA Secretar General, C, Emnnoil Societatea ..Progresul Silvie’ 525 PHOCES-VEHHÂL Nr. 16 Ștrdbifa din 39 Septembrie 1M2. Prezenti d-nii: Binom Ai. Chiriță Constantin, bracea Marin. Emn- miil C, Florescu M P. GhelitieJ.it N.. Hâduletcii Marin și Zeiru loan Nelntrunindu-se numărul legal du membri, sedmțn mi din fi Septembrie și Mr 16 din 29 Septembrie 1942, cere șe aprobă: Se intră m ordinea du zi. Sc hi act <ă nu primit liu.il referate dela d-nLl: Demetret-m C. Iile, Harahunb At., Stinghe V. N.: D. Sburțan ,i I.. Florescu Domnii Tcferențl vor fi rugați din nou, in sens, să depună refe- ratele, numiih: Zisleu I, și Grozeșcv D., informară f. rtiihul i- pra sta- diul ii in ca:v s? .dlă ebiburariM lAîgi de m-gaulzme admini.-.rntivfi și !"'..i'. i‘ □drzslin..-.raUuL bili'hc In cadrul acestei ie. i Societatea „Progresul Silvic*’ D-l I raian Heroiu apune cu nu : utw din problemele care vin și trei Iu legătură cu teutonii silvii mi se vur soluționa atât timp rid nu vom a - eu In minlHtei pe cineva cure să i.oordnneze problemele generale • i ".in 70 la atitudine ia toate ch&diunih- furesliere, •Postul de Secretar Gerier.-ii pe cari; l-am avui a răspuns urm m-ce- •;.i..'i ni dc aceea sa fie solicitat din ftou cu stăruința. u i 11 'jmzesiii arată pozițin di.ficilu in care se găsesc problemele silvice. Situat i< este mal grea decul se me In afnrâ ți s ar putea crede, u- i'i " I . b. I.vii- -il ne ,-ei . undițitml Speciale de desvM.im. care ai unu .e mute greutate se pot înțelege, rit- cei ce nu simt in r.pefiallUiti Este ncri'.șm -.,. se strângă rândurile tuțilrur ingirierliur silvici — atiil n exterior, ci ■ si 1= centrii, spre o fi puși toți în măsură du .1 înțelege areutățile de uti 1 11 ști cum sil se i.'urnpurte utuncl cănii sunt pu- In s und a de a lucra D I I' m "vi’U informe.c.1 । >.u^til.il «e dte cazuri de nțtileare a cioihciihiîtil dc avii- il.ite sil-. । .1 de c.lre uen-cdle agricole l i meci . urdhte «■ iil.i i-J Murii briiroa nt"i inenrii i'.msiîinl asupra l crurihT deln ultiinu adunare 1. I S-ulul care .1 cm loc hi Vjeiia. D-l M. GheL-peziu propune "-a Suviclalea noastră să reînfiin- țarea postului de Secretar general, Sn l.mtârâșli- a șt tare ,m memoriu nâlre Mint.«ierul Aern.uluirii ■; Dcmumlliit pentru reînființai eu Sacre UirihHtlul General. Memoriul -c cu fiice de către d-l Tramn Herulii. lai d-nii □ Gtuzetn । :i C Kmatimt vor preda materialul ddclimenttir. .' D-l Hutosu Al. eireșu referatul uliii in .hcstlimeu dela mmctul 2 ,11 ordtnei de zi. După discuții ini hn- ne umplu auesțet diesiuirii fa stabilii 1:11 <1-1 Pietedinti' să ia cmit.i. 1 un d-: Prețcrfințe .ii Asociație: proprietarilor de păduri, cărui.1 «ă 1 st eșpllre punctul de vedere »l Societății „Progieaul Silvic asuprii participări! noantre ir.ii'iin i'nnsili-.i Agrli.nl. Se pune in iiiscutie necesit ateu tel nlllr. țării Cfinsîllului Superior Silvic, 1 are s’ar puuu înJiuta de covcl .u AmA i-țiu pruprietarilcu de leduri, chestiune uaru dr r.semem urmează a fi dlSotHată de d-I Prese- .linie cu d-l Președinte ui Anaciațiu: proprietarilor de păduri Se pune in discuție newiilalea țineri) mul ccmtaci mai stranr intre Sucietalcu . Prngi'enul Silvir' -n Auoi tailu Proprielarilr.ir rit păduri azi când aceștia său constituit In Asociație (Tonsiliul stabilind că această rolaborare este de piuit în Intenții. ilnb Ai., ilerbfu Traiau, Ncdeloavloi A’.. Stinghe V N. Ca myi =n U—1 Ionel .Maiinea u. Inc;, inspector generai silvic, O/dluna dr ri: 1 Ineatirarta Serviciului Silvic In organizația adminintretlvs a tini. - Planul iic organizare cCOuomiiiă-socialâ a Statului. propus de C A. P J fi, •■ Bi-.ers.e — Admmjstrohve ; Comuti! cUrj. Ședința se descJialc la. orele m țți 45 sub preșidcnț.ii r|-Hn Prote^r □d. Driiim Președinte, Sc ।'iede nrțjtcw.il-verbal Nr la din lâ । nțombrit: 1H+2 ș. se aprobă. Sc un cel ne mitmiirluius mUH'inii de d Trălân Herotu, in legat oră eu ।;AesitiH.ca i'r.irnirj. unul Secretar Gtriidral r>eni; ■ sectorul । uleiurilor, din Ministcr.il Agricol litrii șa Dijmenilor liTcsihui aprobă prolcidul de mvnturiu O . umisiiuur tflmpusâ din ii I rieșemnie j| Societății răpii di' uutdriiați silvice membre ir. Con- siJisi și Secreh-i'ul General al S'.u.’lel-,il i. vor tirerenia uceaf memoriu rialul Ministru al .' -ii i t i, i <1 Damtiniiloit Se întervertește ordinea dc ii. pentru rezol1 ureu cIujnIjuuiJlii ad- lri|nlstrubve, ududi m h;> 31190 mp, trătuv in 2 hurii de crâng wiinphi en revoluția ": m ani Revi- iuiTrea dijinl 10 ăuf. bl Amirr.ajumnnlul pădurii Surdul, judnhtl OU. proprietnț^p Josetu hiic-i Lazuri in ^upralață «le 79 hn UDG mp. Regim si tr.'Jrmna crâng simplu. Revululiu 20 Bnl Rm-izuiteu după 20 hnl, ci ReRulamaniiri de exptcmtnre ;il puduril Cacavn. I* deț .d Dămbn- vifa, pruiirietnteo abtudimR; lluwcu. In suprafață de 14 hn. Regim șl trtiliifflfcnt crâng simplii Revoltițlu 20 ani RevizutEen după 10 urii. Dntil .i.ităzl 23 Odotnbri" 11142. in 'ublne’ul iiostri< p Mini rri -■ i a । nl-rii' ■)■ it llll ■ i . ." No. 53-M2'W2 ni Revizuirea antena șa mc tdUltii pUțlurii s: Zăvuacl'n" fatilțcnL, din județele Tileonnan =s RntunnUțl, prnprietatrn Grigore RitijaiT.- iu su- piufn’ă du 597 ba 230n m » Irhi.e i în o surle «.fa iirăng ■■vmp'i ■ revo- luți. 25 uni per.lni irăng și l(H) .«ni pentru cfernen’m endr,' una ierie de crâng îrtnplu cu revoinția 10 ani șl im. seric de njțjratnrnt < u expl.iș- tabililaten Tîzieâ. Revizuirea rlupr zece- aur i>1 Regulamentul de expkmtnre ni păUnrii Boereasca, județul Vlaș. cu, prupric-Uten Arltlna Ghica. In șqpra/gt5 de 33 ha 42ihi mp. Regim și tr.itnmenl. criind slthphj Re ■ .lutîn dupii 12 uni. Revizuirea după 13 ard. Datii astăzi 33 Octombrie 1P12, în cabinetul nostim o Ministrul Agriculturii I Doineaiilur iss* I. Aritmie .cu No. 524O9fM2 a) Amenajamentul pădurii Valea Sasului, județul Alba, proprie- tatea Comtmei Ciugudul dc sus, in suprafață de 162 ho 3D0O mp. Regim jf tratament crâng cu rezerve Revoluția 30 ani Reviiuireu după 30 ani. Publica ți uni 531 bl Regulamentul de exploatare al pădurii „Fundul Racoviței", ju- dețul Vaslui. proprietatea Maria Nedelcu in suprafață de 45 ha. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 atu Dată astăzi 23 Octombrie 1542. in cabinetul nostru n Ministrul Agriculturii șt Domeniilor, (ss> I. Antonescu. No 52411'942. a) Amotmij a meritul pădurii ('ălmeșii, județul Vălrea, proprietatea Obștei moșnenilor CaJtiiEȘti, ii. .-.upratoță de 1HD3 tiu. Tratata in o serie ce codiu cu meri iacpnsive revoluția 100 am. Revizuirea după ta ani. b) Regulamentul di' exploatare id pâouril Băbu^t, județul Hnmnn, proprietatea î1 Andronjc. iu snprafata de 22 .lin Olt aur. Regim și tra- lainenl. crâng simplu, Revoluția 25 ani Revizuirea dnpr» tu ani cl Rog'ilanienlul da e-xplqațar^ al pădurii Seta GWrule^ți, lotul No j. județul Buzău, proprlciuten Emtliaa Si, Jilianu. ta suprafață de 15 hu ddOli mia., tratata in 2 șurii de crâng cu revoluția 25 si 10 .mi Revizuirea după ta ani. ta Regnlamlnitta rle e'-pioatare al pădurii Valea Mare județul Atjiei. pi „pi uzliitea N. loidadie , a. In suprafață de 10 tai 2,175 mp llegtm -I tratament crâng imphi Revoluția 21) îmi Revizuirea după 15 ani. Oidă n:.:ăși 23 Oriombro 11142 o i.ibinctnl mistrii |i. Minismif Âenc; Hurii 1 Dîihionillur. tss) 1. Ăntuuescn. No, 52404 542. .ii Arr.'u iitir"i/id Sib ,i r.jUu'nl r pășunii imn. 'urite Vnleu. din ludelul Hunedoara pitiprie- itej orutintai Orăștlc. In întindere de 4ini im ăiHlO mii., prevăzuml operațiuni iniluirata pentru pliriureii pă^Ur nubila. perdelei» do protcetlo a pâlcurile de umbrire precum și planul dc exploatate :u Imtainânițin’.i i-ârnni'i Revizuirea mipă III ani b> Amennjnmer.tnl Silvam-pastoral til pădurei împădurite Ord Stuplnn jtidețul Hunedoara, propildnlitea Comunei BobălnA ni șupraî- ftiții de ;r li •,ri,! mp cuprmzâiid rfisppiit im: pentru Miwn'nna pil- dilril ți evlu'.i i.nrivi și !inliunM Comunei Gooțigiu-Bâi, în suprafață de ::X na 54III1 loji, prevăzând măsuri de hujrljireb t i an serv ar ca i.au-'aiiel șl pnkurflnr du rînriure. Rb'.'Jz.mrvn după 10 ani. I') Amerioiarmintul siivico-păBtorul ,1 pășunii împădurite Zâpodîa. județul Hun^âimra, piuprtelatea Comunei r’tgrnuu. ta suprafață de 17 ha 130f) mp„ prevăzând masor, .ta îngrijirea ți von serva rea pășunii și n ftâlrurilor du pădure Revizuirea dppn 10 ani. Dată astăzi 23 Ocșombrio UJ42, în cabinetul nostru p. Ministrul A^rii ilturii și Domeniilor, (ssl 1. Antonescu. No 52406'542. a) Regulamentul de exploatare al pădurii Dealul Mărului Piscul Uung, Județul Somau, proprietatea Maria I. Cocea, ta suprafață de 4fr ha 4700 mp. Regim ți tratament i.râng .simplu Rcvuhilia 20 ani. Revi- zuirea după M ani. »2 Publicațiuni b) Regulamentul de exploatare al pădurii Valea Mare. Județul Gorj. proprietatea Gh I Dobrescu. în suprafață de 40 ha. Regim si tratamonl. crâng simplu Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. ci Regulamentul de exploatare ăl pădurii Sețu Chirulești, Iotul 2, județul Buzău, proprietatea Maneta St Jitianu, în suprafață de 17 ha 3500 mpu tratată in 2 scrii de crâng cu revoluția 25 șl 10 ani Revi- zuirea după io ani, di Regulamentul de exploatare al pădurii Sețu ChlrideșU lotul 3. județul Buzău. proprietatea Cornetiu Jitianu, in suprafață de 14 ha. tra- tate în 2 serii de crâng eu revoluția 25 și 10 ani. Revizuirea după 10 atu. e) Amenujamcntul pădurii PArâtil Sântoaia, județul Alba, pro- pr ic-ta tea Victor Fodor, in suprafață de II ha 9400 mp. Regim și trata- ment crâng simplu Revoluții. ai ani. Revizuirea după io am Dală astăzi 23 Octombrie 1042. în cabinetul nostru p. Ministru Agriculturii si Domeniilor, fssi f. AnF.o’tesru NO. 52407W: Art. II. — Revizuitei, amenaiannmielut. regulamentelor de exploa- tare mal sus menționate, se va face la epoca stabilită in dreptul fie- ■ ărimi Dacii vreuna din păduri in lotul sau In porte intră în dispozi- țlnnUe legilor pumni protecția monumentelor naturi' pădurile nect- apărării nuțiunale. pădurilor 3< pnnuiție, revlzdifea st va face si mai înainte de acest termen. Ari. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luăndu-se drept definitiva minuția comunicat ii de organele de aplicare a legii pentru reformă agrarâ. Const atăndu-se insă în urmă că arălărlle din acest ^menajament {i-egLiinmant de exploatare) referitoare ia suprafața pădurii, la numele preprietmului etc.. ou fost date eronat sau intre timp eu suferit schim- bări fortuite., ci se va revizui imediat, fie din punct de vedere tehnic silvic, fie Hsupr.i proprietății vie Amenajamentul (regulnmc-ntul de ex- pioatarel nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit Art IV. — Toate celelalte dixpozițiunl prevăzute in studiile ies pcctlve ii articolul adițional anexat fir-căruie, sunt executorii Ai't. V si ultimul. Domnul Director a! Direcției Silvice, este însărcinat cu e^Âuturec prezent-Fi DucT-duni. AVIZ Vreți ca serviciul de bibliotecă să fnneționeze normal, re- ctituiți imediat și din proprie inițiativă cărțile și revistele im- prumutate. Cine ține o tarte sau o revistă peste termenul acordat, comite un abuz. Dispensați-ne de corespondenta costisitoare și îngreuituare a administrației. SOC. PROGRESUL SILVIC* REVISTA PĂDURILOR TABLA DE MATERII PE ANUL 1942 ARTICOLE Pag. Uiuriteanu Dem.. Abacul < oordiualometric „Ciurlleamr- — 18Q Cota V.: Câteva lipsuri ale legii pentru protecția vânătului și reglementarea vânătoarei 4# Cota V.; Contribuțiuni la cunoașterea exigențelor vânatului mare față de gospodăria din păduri — — — — — — — — 374 Crcumu P : Distribuția geografica generală a plante- lor lemnos din România țlVi — — 17 C' eDuii. P., Georgescu ‘.'outribuțiuni U studiul speciilor de Quer- C, C și Morariu L: rus din România. Quercus Virgiliana len — — — — — — — — 87 Crettoiu P. șt Petcuf M.; A treia contribuție la cunoașterea florei [iadurilor dintre Dunăre și Carpații Su- - - - —------------— 288 Cretzoiu P., Geurpescu Corii ribuțlimi Io cunoașterea speciilor de C C. și Morariu I: Quereus din România Quereus robur L. 348 Dan C.; Cum trebue duhorit vânatul mare — — 213 Demetrescu Jiie: Juleivenționtemul de stat In materie de combaterea Insectelor vătamatoare pă- durilor — — — — — — — 209 fedorovici C. Curățirea rapidă a zăpezii de pe liniile ferate silvice — — — — — — — 34 Getiruesci. C. C, Mo- Conriibuțiuni la studiul speciilor de Quer- mriu l. ji p. Crefioiu; cus din România. Quereus Virgiliana Ten — — — — — — — — — 97 Georpescu (' C, Mo- Un interesant stejar de cultură Quereus rariu polycarpa vai- sublobata — — — — 301 Georpcsen C. c. -.1 Mo- Contribuțiuni la cunoașterea speciilor de rarm I, Cretzoiu P..' Quereus din România, Quereus robur L 340 Georpeseu C, C,. Uscarea în masă a stejarului — — — 4W Grerpescu Siipiu: Amenajarea pudurilor destinate culturii fazanului — _ _ _ _ _ — 12*' Waralamb Ar,.- însemnări din Transnistria — — — — 45 „ Contribuțiuni la cunoașterea răspândirii cerului in basinul Mureșului — — 100 „ Perdele de protecție In Sud-Vestul Trans- nIstriei •— — — — — — — 187 „ Contribuțiuni la cunoașterea florei fânețe- lor de munte, IV, Corbeni (Argeș) — 304 Tabla de materii pe anul 1842 Pag. Htcratamb Al. Ctmtribvțl ml li» cunoașterea Horei fânețe- loi de munte. V Azuga (Prahova) — W H. Tr.: Zece porunci pentru protecția ta — — 110 birlici V.: Transnlstrin forestieră — — — — 100 Lupe Perdelele agro-sfl vi ce șl importanta lor dm pimci de vedere militar — — — — 37 Morariu l , GeorpenuC.Conuibuțium ia studiul speciilor de Quer- C. m Cmreiu P: etc din Homănia Quercus Virgiliana i,- — ------------— — - - :r; Morariu 1. x< Georpâcc Jh inlvresiinl utejar de cultură Querctiș C C.: polycarpa rat sublobata - iii; Moronii L. Georpescii Contribuțiuni fu cunoaștere^ «peciilor de C. C. 1 Creuuiu P-: Quercus din flumăma Quercus robur L. 342 PitșcowcJH S.r Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase — — — — — — 1 „ Înmulțirea prip drajonare la Linele tpacti Irmiunise in condiții grele de vegetație 105 „ Quercus Virgiliana Ten, in pădureț» Run- CEni — — - — — — — — — 360 „ Atacul șoarecilor asupra unor arbori exo- tic» — — — — — — — — — 486 Percal N. ii Cretzuiu P; A .reia contribuție la cunoașterea florei pădurilor dintre Dunăre și Carp ap l Su- dici — — — — — - - 288 Râdulcscu Marin: AmelL-orarci» pădurilor Stalului — — - 19 ,, Delta Duuăril din punct de vedere silvic- 4W Roșu Ddiiilâ.' Grebla opritoare de la Câmpeni — — — 437 Atfian S.; Administratorii oteștiijur de moșneni și ai ■Compbseso ratelor — — — — — 115 Stânei 1- Greutăți întâmpinate In rezolvarea proble- melor tehnice forestiere — — 298 Vioriii! Rtiveii Cercetări oi privire ta însușirile tehnolo- gice ale lemnului de anin negru — 274 Vfod L: Contrcbuțium la sistematica tratamentelor din regimul codrului — — — — — 2 Institutul de cercetări forestiere Munchen 397 •• •• împăduririle capătă un nou avânt In Franța — — — — — — — — Cercetarea forestieră in Croația — — — 397 397 •• Dela Centrul internațional de silvicultura 483 •• Ultimul câștig de păduri al Ungariei — •184 •l Germania împădurește in Răsărit — — 434 •» Noi legi forestiere în Bulgaria — — — 484 ‘f Pădurea in viața economică a Finlandei — 485 ii Sburlan D.: Gazogenele cu lemn câștigă teren in trac- țjune — — — — — — — — Pădurile șl industria lemnului in Slovacia 485 320 M Situația industriei lemnului in Suedia — 398 • • Economia forestieră a Serbiei In 1941/42 399 Sburlan D.: CRONICA TEHNICA Celuloză din trestie și papură — — — 223 Filip V.: Sburlan D. CRONICA MERCURIALA Evoluția picții internaționale a lemnului in noua conjunctură de răsboiu — — Citind săptămânalul „Bursa" — — — 70 402 Cota V.: CRONICA CINEGETICA Came de vânat pe piața Capitalei — — 87 H HV •• M • •• w Terenuri de vânătoare pentru propagandă națională — — — - — — — — Vizita unor oaspeți germani la Societatea Progresul Silvic — — — — — — Cadre vânătorești In serviciul exterior al Casei Pădurilor Statului — — — — Modificarea legii asupra portului și vân- zării armelor — — — — — — O nouă campanie pentru distrugerea cio- rilor și coțofenelor — — — — — Ocrotirea coloniei de stârci cenușii de lăn- gă Timișoara — — — — — — — Situația arendărilor dreptului dc vânătoa- re din pădurile Statului — — — — Controlul executării contractelor de aren- darea dreptului de vânătoare din pă- durile Statului — — — — — — Cooperativa vânătorilor a trecut la fapte 67 88 88 68 136 136 137 13T 138 6 Tabla dc materii pe anul 1942 Pag. L-LltlJ T..' b&îiiteiiiLmliil de scrVleVU ni organelor o- nari fief tte vânătoare si pescuit in n- pale de munte — — — — — — i3U Apelul Ditai:] lei tic mu umili vânatului către "an mir, pcnii’i H .’-mtrilTiI la opere a- țutcirukH df .“mri — — — — — 139 Rt»ulmnvnltd I^Jii asiiptu portului și vân- sării urmelor - — — — — -- 130 SCădofea ătocuhil de fazani in Banal și Crițana — — — — — — — 344 Actniiiități, nedumfiriru păreri — — — 24H Fii^ti bete rauzațe de iepuri pomilnr iruc- Uferl — — — — — — — — 248 Ptelun ; rec EiMji'ei de vănhlihire । rutelor 248 A ••' । t. Bneâu — — — — — — 248 fote dîili- : ea -ui "rete' Unhmu gem-rak* ■> . i; Itoriloj >tii. Rrar-im — — — — 340 Braconierii di permis — — — — — 25îi Permute te de viliiurare pe- unul 1043-43 33.|r>rni,. vimamîni iiar.nkilor opertui In*bo>’im i i Indintilare ?! conind ia di Table de jnnteini pe anul 1942 7 Pag rue^::i Economiei Vânatului — —■ >88 Cont V.; AuMEimali; do \ . iditoare in Delta Dusiâ- m ui n biiîpiu iimțanț^te — — — 468 irendare; :ernrniri r.r pentru vânat 188 ■XKmtțiuI țirri _ - — — — — 4ni „ M&iu.ii pmil.iu reuiltntHa 'in!i!nsiv& a Iepu- rilor — — — — — — — — 489 „ Mudlduaitjn l'urhuilitițilDi de îndeplinit îHinlni Lombalsit.i i urătoarelor prin utras-â — — — — — — - — 491 Cțprî^U Reim :■ O excursie dv : i — 482 Eschtirlcli K,. Die i'o; -tLLu:eY. Gt;^i.ie iu) _____ 3j(> Sl.oy W’ Der Holbau. (Coiistriictin in liym» tReeemsnl: N. Ghel- TilrTiUJ — — — — — — — — — — — — — iii) w.^eii..: K L hU- ;. I |J. d.if ' ■ .. 7 .'.. . H - nd Ertrag?- Inhrc. ilntroduueri.- bt gtiii^;: erc^tcrlli । . |iL'odm:l.e: lemnua- Rld (Tletenzent: I, Vîndj ... — — _ — jgj) H o v I s 1. u f. ••.?.. w mchiv. । \ uirrri!iki;i rRecenzCtii- Fr. Hanneii - îHG H■ », Harj— — — — — 5(H) 8 Tabla de materii pe anul Pun Schu'eireriache zeiuchrift fur Fontitiftuen (Recenzent: E. Vintllâi 148, m 5oo Zeitschrift Jiir Qrțianisation. (Recenzent: Tr, Heroiu) — — 255. 332, 418 ZefUchrift fur Forai- und Jagdwesen (Recenzent: G T, Tomai -- 502 ZcitBchrl/t jur WeftfoHtwirtschaft (Recenzent: Iile C. Demetrescu) 257. 334, 505 INFORMA ȚI UNI In.formațiuni 1+8. 03. 250. 339, 421. 508 LEG1-DECRETE Legea nr. 222 pentru completare* art Vil din legea nr, 87 din 1935 pentru pădurile de protecție — — — — — — 153 Decizie (Mon. Ot 14 din 17.1.1942) — — — — — — — — 85 Decizie (Mon. Ot 18 din 20.I.1B42) — — 8fi Decret lege priv itor Ia modificarea unor dispozițiuni din legeu pen- tru organizarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bu- covina (Mon Ot, -11 din 17-11.1942) - — — — — 8T Decret lege privitor la deschiderea unui credit extraordinar special in sumă de 17.001) 900 Iei pe seama Minist. Agr. și Dom — 201 Decret lege pentru combaterea insectelor vătămătoare pădurilor 202 Decret lege pentru combaterea art 1 al, a. din Codul silvic — — 510 NECROLOGIE Bucur Diomsie — — — — — — — — — — — — .— 151 Negoescu Emanoil — — — — — — — — — — — — 346 Dan cu N, Gh. — — — — — — — — — — — — — 347 Moldovan Ion — — — — — — — — — — — — — 423 Georgescu C. Romului) — — —• — — — — — — — — 511 Baiu Crăciun — — _ . — — — — — — — — jh Tămâșanu T. — — - — — — — — — — — — — 51 ] SOCIETATEA PROGRESUL SILVIC Convocare pentru Adunarea generală — — - — ■ HO, 154 Ședințele Comunului de administrație — — 156, 425, 512 Moțiunea Adunării generale — — — ■ — — - - 344 PUBLICAȚI UNI Deciztuni Ministeriale — — — — — — — 91. seu. 430. 52Q „BUCOVINA" 1 E TOROUȚIU, BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR T AULA D i M A TERII PE A NU L 1 $ 4 2 ARTICOLE' Pag. CiKrLdanu Dem.: Abai.ui coordinatomelrio ..Clurdeunu" — 100 Cota V.: Cineva Lipsuri ale iegli pentru protecția înotului < reglementarea vânătoarei 4V L'oltr V.: rib;ipnni Iu irunoașterea exigențelor v Inshdni mitre faț^ de gospodăria din păclnrl — — — — — — — — 374 iLtibiu P DfIt:î;iLitiu generalii a plante- Lui inimi".ies din România I1V) — — W | ‘I. .. P. ...I. ■ .‘Ji,. : ■ .11 ki Studiu. :. n-: x Hol de LJier- C. C fi Afara rin I.: .gs din Rumân in. Quereus Virgiliana Tw — — — ■ — — — — — 87 '. i .'i.-jm ;J. ța Per; u[ M. 1. treia mntrîbupe la cunoașterea florei pâduiiic-j dintre Dunăre si Cârpațil Su- — - — — — — 208 . 'u P Geurge^u ■' 'Ui uiuilmii In cunoașterea speciilor de .. c. < Morunii ! . jUtu cuș din România Querrua robur L 340 Dun c Cum trebue dobor ii vânatul mate — — 258 ■ ie?'. Crescu ilie: InfisîrVenițlDnlHniui de Slut In materie de unibâtEi'en insectelor vât ă mutilare pă- durilor ■ — — — — — — — 208 ftțduȘHîkii C.; ; iir&țimn (aptdă a zăpezii de pe liniile ferme silvice — — — — — — — 34 G c. i' Mo ■ •!:!:.••:. .iîiii.f lastudlulspeciflOTde.QuEr- . ; i.... p. c-eLum.' iiLis tiu România Qumeufl Virgiliana Ten. — — — — — — — — — -87 fici-H-oricit C i: Mo- Jn ni.-rcsnril stejar de cuHură. rluercuH ■ tariu I.: polyc^^ var. sublobata — — — — 3(1 Gein-jfurn C. C. : r^niiibijULinî. Iu cunoefteren speciilor do rarin i . Oei-rom P- rjuercuB din Homtniiu Qiierctis robkir L 348 Gco -ijcsc.. C. C, Uscaren in mură a stei irului -— — 468 ■''i'jipei't'n i’ilrin Amenajarea pădurilor destinate culturii fazmiuliii — — — — — 12? ffiomiuind AtJ Însemnări tllu Transnistria — — — - 45 Coitlrlbuțiunl Iu cunoașterea răspândirii ecr.iltii Ih bttsinu] Mureșului — — 10U Pelticie da protr-ctie in Sud-Vesiul Trans- msîriei • - — — — — 187 ,. t:cintri1ju.țiitni la cunoașterea florei finețe- l'.i ■ - munte, IV Corbeni lArgcși — 3tH Tabla de minerii pe unul 1942 1 Haralamb At.: Contribuțiuni la cunoașterea florei fânețe- lor de munte. V. Azuga (Prahova) — 45? H. Tr.: Zece porunci pentru protecția ta — — 110 Liffierirt V.; Transnistria forestieră — — — — — 106 Lupe 1 : Perdelele agro-silvice și importanța lor din punct de vedere militar — — — — Morariu l., Georgescu C. Contribuțiuni Ia studiul speciilor de Quer- C. și Cretzoiu P.: cus din România. Quercus Virgiliana Ten. — — — — — — — — — 97 •rariu I. ți GeorpesctiUn interesant stejar de cultură. Quercus •’ C.: polycarpa var. sublobata — —■ — 301 irariu 1., Georgescu Contribuțiuni la cunoașterea speciilor de C, C. și Cretzoiu P.: Quercus din România. Quercus robur L. 349 . școvschi S.: Din efectele gerurilor asupra plantelor lemnoase — —■ -— _ — — —> 1 „ înmulțirea prin drajonare Ja unele specii lemnoase în condiții grele de vegetație 105 » Quercus Virgiliana Ten. în pădurea Run- ceni — — — — — — — — — Utili „ Atacul șoarecilor asupra unor arbori exo- tici — —■ — — — — — — — 466 Petcuț M. ți Cretzoiu P.: A ireia contribuție la cunoașterea florei pădurilor dintre Dunăre și Carpații Su- dici — — — — — — — 288 Rădulescu Marin: Ameliorarea pădurilor Statului — — —• 19 ,, Delta Dunării din punct de vedere silvic— 459 Roșu Dănilă: Grebla opritoare de la Câmpeni — — — 437 Silian S.: Administratorii obștiilor de moșneni și ai Composesoratelor — — — — — 11b Slanei I..’ Greutăți întâmpinate in rezolvarea proble- melor tehnice forestiere — — — — 208 Vintilă Eugen: Cercetări cu privire la însușirile tehnolo- gice ale lemnului de anin negru — — 273 Vlad l.: Contribuțiuni ia sistematica tratamentelor din regimul codrului — — — — — 36 tl Câteva aspecte ale problemei conversiune! 165 „ Proprietățile morfologice și biologice ale rușinoaselor, privite din punctul de ve- dert ui culturii pădurilor. Laricele — 361 Wittinp Ottu: Proprietarul solului și vânătorul — — — don CRONICA INTERNA Cota V.: Un an dc activitate a Direcției silvice Clu.l-Alba luhu — — -• - — — I2Î Cnrdf T. H Elogiul salcâmului — — — — — — 62 „ Școala de brigadieri nllvici si de pădurari țte li Chlșlnfîli — — — — — — 62 Tabla de materii pe anul 1942 3 Pag. C"lt>ăf T. H ; 4 , Diaconescu L: Harntpmb At.: H Adunarea generală AGIR. — — — — 63 Administrarea islazurilor comunale — — 63 Adunarea generală a Societății Progresul Silvic — — — — — — — — 222 ba universitatea populară de la Văleni — 394 Tehnica în progresele agriculturii — — 395 Conferință cu caracter silvie la Arad — 59 Uh arbust de săpături — — — —• — 130 Greșeli care se răsbună — — — — — 130 Mărirea patrimoniului Caps.— — — — 131 Expoziția cooperației — — — — — 131 Sprijinirea economiei forestiere — — — 232 Majorarea prețurilor la traversele pentru ' F. R ■ — — — — — — — 232 Asociația proprietarilor de păduri — — 233 Creșterea vitelor ți nutrețul — — — — 235 Reînființarea Consiliului permanent al a- griculturii — — — — — — — 235 îmbunătățiri funciare in regiunea lațului 236 Serbarea sădirii arborilor in Basarabia — 238 Inundații și alunecări de teren — — — 237 O ■ /.! ' itală: torenții - — — 2^6 O problemă iLzitionalâ pădurile —■ — 233 Raționalizarea consumului de lemne de foc 2T Pfișunattii in păduri— — — •— — — donările cu lemne — — — — Alte ecouri provocate de Adunarea noa- stră generală— — — — —- — — Fixarea dunelor de nisip dela Jibrieni — M«ri?»escu C.: Frunzare pentru vite •— —■ — .— — 31 Regimul silvic in Basarabia — — — 315 Conferința prof Dr G„ Gassner — — — 315 Căminele «nihurale la tucru forestier —- 31" Sutor, ne țupra crepidam — — — — 388 într’un colț al Dunării — — — — — 390 Stațiune experimentală forestieră în .Bă- răgan — — — — - — — — 391 1 inuniiini de studiu - — — —. —- 391 Guvernul ți împăduririle — — — — 392 In sprijinul pădurilor — — — — 393 Călătorie prin văzduh — ~ — — — 479 Inspecțiile d-lm ministru al domeniilor 480 Conferința d-lui Ing. P Casini — — — 480 Ajutorarea crescătorilor de vite — — 481 Agricultura șj creșterea vitelor — — — 482 Bunuri forestiere faste evreeștt — — — 482 Expoziția regionalii a Bucovinei — — — 475 4 Tabla de materii pe anul 1942 P. V.: Sburlan D. A.: Demetreicu Ilie C.: Pag. Un mare entuziast prieten al pădurilor 12:schrițc jur Weltforstwirtsidiull. (Recenzent: Ilie C. Demetrescu) 257, 334, 505 INFORlvIAȚIUNI Injonnațiuni — — ■— —- — — — — — 148, 83, 258, 338, 121, 508 LEGI-DECRETE Legea nr. 222 pentru completarea art. VII din legea nr. 87 din 1935 pentru pădurile de protecție — — — — — —- — 153 Decizie (Mon. Of. 14 din 17.1.1942) — — — — — — — — 85 Decizie (Mon. Of. 18 din 20.1.1942) — — — — — — — — 88 Decret lege privitor la modificarea unor dispozițiuni din legea pen- tru organizarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bu- covina (Mon. Of. 41 din 17.II.1942) — — — — — — — $7 Decret lege privitor la deschiderea unui credit extraordinar special în sumă de 17.000.000 lei pe seama Minist. Agr. și Dom. — 261 Decret lege pentru combaterea insectelor vătămătoare pădurilor — 262 Discret lege pentru combaterea art. 1 al. a. din Codul silvic — — 510 NECROLOGIE Bucur Dionisie — — — — — — — — — — — — — 151 Î4t-goescu Emanoil — — — — — — — — — — — — 346 D/incu N. Gh. — — — — — —- — — — — — — — 347 Mtddovan Ion — — - — — — — — — _ 423 Georgescu C. Romulus - — — — — — 511 Baiu Crăciun — — — — — — — — — — — — — 511 Tdmășanu T. — — — — — — — — — — — — 5| 1 SOCIETATEA PROGRESUL SILVIC Convocare pentru Adunarea generală —. — — — — — 89,- 154 Ședințele Consiliului de administrație — — 156, 425, 512 Moțiunea Adunării generale ■— — — — — — — — — 344 PUBLICAȚIUNl Decniimi Ministeriale — — — — — — — M, 366, 430, 519 ^OCOVIKA : E. TOliOl .i , BUCUREȘTI - REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef : Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu D. Sburlan Ilie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC Fondată în anul 1886 Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1004 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte : Drăcea D. M. Vice-Președinți: Casier ; Secretar general: Stinghe N. V. Nedelcovici Anastase Rădulescu M. C. Emanoil Secretari N. Ghelmeziu Haralamb At. MEMBRII : Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. Popescu D. I. Lazăr H. Manoilescu Mircea Minescu G. Năstăsescu G. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion Cei?201^ Pană Vasile, Georgescu Stelian și Dragu Const. Cenf 0™ supleanți: Nițescu I., Bădescu G. și Focșăneanu I. PREȚUL ABONAMENTULUI : Pe un aîf\ pentru instituții..........................500 lei „ particulari ; 300 .. ................X membrii Societății ?-00 . '■'.conductori si brigadieri . 100 „ Numărul ................................................. 40 „ Manuscrisele nepublicale se înapoiază EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" » W* ■ ■ ■ ■ tttwt «-|W.—.1 -1»~ rMTJT' »■ I U* ■»• n - • Au apărut: m. Seria C. — Tratate și Manuale. Prof. V. N. STINGHE: AMENAJAREA PĂDURILOR un volum de 255 pagini D. A. SBURLAN: INSTALAȚII DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE un volum de 304 pagini GR. ELIESCU: PROTECȚIA PĂDURILOR un volum de 275 pagini ILIE C. DEMETRESCU: TEMEIURI DE ECONOMIE FORESTIERĂ GENERALĂ un volum de 338 pagini EM. PROTOPOPESCU-PACHE și C. CHIRIȚĂ x ELEMENTE DE ȘTIINȚA SOLULUI Voi. I: Formarea solului. Tipuri genetice de soluri un volum de 360 pagini BUCOVINA" T E. T O R O W T 1 t!. BUCUREȘTI