REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicațiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. I comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația; Bulevardul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 53, Nr. 1 IANUARIE 1941 SUMARUL: Studii; Titus Petrescu: Teoria erorilor și verificarea ei asupra fenomenelor silvice (IV) 1 Comentarii — însemnări: S. Pașcovschi: Efectele inundațiilor din 1940 în câmpia Banatului — — 6 Ar. Coman: Contribuțiuni la flora Maramureșului (V—VI) ■— — — — 13 M. Petcuț: Greșeli de’ care trebue să ne ferim — — — —• — — — 19 Cronica interna (pag. 2‘1), Cronica externă (pag. 33), Cronica piscicolă (pag. 37), Cărți (pag. 39), Reviste (pag. 42), Znformațiuni (pag. 48), Soc. Progresul Silvic (pag. 52), Fwblicațiuni (pag. 61). SOMMAIRE: Etudes; La theorie des erreurs et sa verification sur Ies phânomânes fo- restiers (IV)-----■ — Titus Petrescu Commentaires: Las effets des inonda- tions de 1940 dans la plaine de Banat — S. Pașcovschi Contributions â l’etude de la flore de Mara- mureș (V—VI) — — Ar. Coman Erreurs qu’il faut eviter M. Petcuț Chronique (interieure, exterieure et piscicole) — Livres — Revue des revues — Nouvelles — Soc. Pro- gresul-Silvic — Publications. INHALT: Abhandlungen: Die Fehlertheorie und ihre Anwendungen an die forstlichen Phă- nomenen (IV) — — Titus Petrescu Mitteilungen: Die Uberschwemmum- gen vom Jahre 1940 in der Banater Tie- febene — — — — S. Pașcovschi Beitrage zur Kenntnis der Flora des Mara- mureș-Bezirkes — Ar. Coman Fehler die man umge- hen soli — — — M. Petcuț Chronik — Biicherschau — Zeitschrif- tenschau — Nachrichten — Verein „Proffresul-Silvîc". REVISTA PĂDURILOR ANUL 53 — Nr. 1/1041 TEORIA ERORILOR ȘI VERIFICAREA EI ASUPRA FENOMENELOR SILVICE de Ing. TITUS PETRESCU (Coșava). IV. OMOGENITATEA ARBORETELQR DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SUPRAFEȚELOR TERIERE. Am arătat în articolele anterioare legile după cari se re- partizează; volumul lemnos și diametrul mediu pe suprafața ocupată de un arboret din pădurile ocolului silvic Bozovici. In continuare voiu studia variația suprafețelor teriere to- tale depe suprafața aceluia? arboret. Pentru aceasta recurg tot la tabloul Nr. 1 ’) (col. 3, pag. 434) în care sunt trecute suprafețele teriere totale ale celor 107 locuri de încercare studiate anterior. Față de valoarea mediei totale, a suprafețelor teriere, a celor 107 locuri de încercare, care este de: Z(SmXn) : n=705,358 : 107=6,6 mp grupăm în clase, Ia intervale egale de ds 1,7 mp toate cele 107 suprafețe teriere. Rezultatul acestor grupări îl trecem în tabloul Nr. 1 (col. 1, 2 și 3). După această operație calculăm suprafața terieră medie pe fiecare clasă.în parte (Tabloul Nr. 1 col. 4). Diferența dintre suprafața terieră medie pe clase și suprafața terieră me- 1) In Revista Pădurilor Nr. 6/1940, pag. 433. TABLOUL Nr. 1. 1 2 3 ’ 4 5 1 . 2_ 3 4 5 Interval IU 8. Sm. s Interval iu S Sm. B Nr. mp mp mp Nr.l mp _mp _mP _ rr ' 1.192 1.192 6,6—8,3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 6.700 6.747 6-81 6.932 6.935 6.986 7 034 7.239 7 270 7.277 7,316 7.374 7.415 7.469 7.491 7.543 7.578 7.5 8 u 7.5° 1 7 006 7.624 7.673 7.705 7.747 7.767 7.9 8 8.010 8.025 8.031 8.033 8.’03 8.199 8.205 8.281 8.288 i 1.192 -5.408 1,5-3,2 i i i 2.101 2.123 2.750 3 6.97< 2.325 —4.275 3,2-4,9 1 1 1 J 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3.572 3.632 3,707 3.799 3.805 3.857 4.080 4.091 4.148 4.149 4.153 4 523 4.782 4 840 4.870 4.H97 16 66-905 4.181 —2.419 4,9-6,6 l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4.911 5.068 5.074 5.085 5.229 5.311 5.321 5.349 5.46 5.483 5 485 5.547 5.582 5.632 5.669 5.691 5.706 5.958 6.065 6.149 6.182 6.186 6.190 6283 6.284 6.333 6.357 6.374 6381 6.418 6.430 6.452 6.512 6.569 6.594 35 264619 7^60 +0,960 *8,3-10,0 ! 1 1 1 ! 1 1 1 1 1 1 8.403 8.516 8.599 8.666 8.725 8.789 8.919 9.005 9. 08 9.306 9.361 9.460 9.881 13,116738 8.979 +2,379 10-11,7 1 1 1 1 10.008 10684 11,300 1L520 43 512 4 10.878 +4.278 35 205418 5.866 -0784 Teoria erorilor și verificarea ei asupra fenomenelor silvice 3 die totală este eroarea e a clasei respective (tabloul Nr. 1 col. 5). Recapitulând (în tabloul Nr. 2 col. 1, 2, 3 și 4) rezultatele obținute până acum avem numărul și mărimea erorilor respec- tive pe clase de diametre. TABLOUL Nr. 2. 1 2 3 4 5 6 Interval ■ n Sm. 6 e® | ee J=ne® Fafă de ori- Fa|ă de ori- + gina veche ' gina nouă Nr. mp. 1 mp. mp mp. mp. 0,—1,5 <5,1 1 1,'92 ■ -■ 5,408 29,27 29,27 1,5-3,2 5,1—3,4 3 2,325 —■ 4,175 18,13 54,39 3,2-4 9 3,4- 1,7 16 4,181 — 2,419 5,85 93,60 4,9-6,6 1,7-0 35 5,860 — 0,784 0,53 18,55 6,6-8,3 0, —1,7 35 7,560 0,960 — 0,92 32,20 83-10,0 1,7-3.4 13 8,979 2,379 5,47 71,11 10,0-11,7 3,4-5,1 4 10,878 4,278 — 18,32 73,28 To tal ... 107 — — — — 372,40 Procedând ca în cazurile anterioare avem (col. 5 și 6) va- lorile lui e® și £ |ee| Și deci valoarea erorii mijlocii este: i/s|ss i/ 372,4 _ , „„ em= = 1,87 mp și a erorii probabile: n - 0.67449 X em = 0.67449 X 1,87 = 1,25 mp și K=l,70 mp iar valoarea raportului: 7- W ~1'36- ■ Pentru celelalte valori ale lui K se înmulțește acest raport cu 2 și 3 și se obține tabloul Nr. 3 (col. 1 și 2). ,, Din table ’) prin interpolare se obține valoarea probabi- lității ,normale p (col. 3) și prin diferențe succesive se obține probabilitatea elementară Ap (col. 4). • *’ ' • » ‘ ' * • ►. ! VI , , •' ■■ . 4 • 1) Bevista Pădurilor Nr. 6/1940, tabolul Nr. 4, pag. 439. 4 / Ing. Titus Petrescu TABLOUL Nr. 3. 1 2 3 4 6 7 K K n P △p 107 x A p Lif. + 1 “ 0 1,7 3,4 5.1 <5 1 000 1,36 2 72 4,08 00 0,00000 0 64102 0 93 44 0.904I 9 1 00L00 0.64102 0.292+2 0.(16065 0.00591 68.59 31.25 6.53 0,63 70 29 î 2,25 — i 1,41 0.47 0 37 'loial . — — 1.00000 107.00 107 Procedând ca în trecut avem numărul teoretic al erorilor (col. 5) și făcând diferențele cu numărul real al erorilor (col. 6) observăm că nepotrivirile sunt neglijabile. Pentru a aplica procedeul grafic, centralizăm numărul erorilor (tabloul Nr. 4, col. 1 și 2) și calculăm probabilitatea reală (col. 3) trecând alături și probabilitatea elementară teo- retică Ap. (din tabloul 3, col. 4). TABLOUL Nr. 4. 1 2 3 Interval Vumărul erorilor Total + — reală ieo,et că 0 —’,7 35 35 70 70 : 107 = 0.654’0 0.64102 1,7-3,4 13 16 29 29 : 107 = 0.27103 0.29242 3,4-5,1 4 3 7 7 : 107 = 0.06542 1 0.06065 5,1 — — 1 1 1 : 107 = 0.60 J3» i-0J591 Tolal . . . 52 55 107 107 : 107 = 1.00000 1.00000 ; Reprezentând grafic obținem diagramele de mai jos. Din diagrame se observă și grafic concordanța care există între teorie și realitate. Nepotrivirea între teorie și realitate fiind numai de 2%o. In acelaș mod se pot studia și celelalte elemente ale arbo- retului menționat mai sus *), ca repartizarea numărului arbori- 1) Revista Pădurilor nr, 6/1940, tabloul Nr. 1, pag, 434. Teoria erorilor și verificarea ei asupra fenomenelor silvice 5 lor din locul de încercare; repartizarea suprafețelor teriere medii ca și repartizarea volumului arborilor medii, a căror dis- tribuție față de media lor, este tot sub formă de clopot, dar ne- potrivirea între calculul teoretic și realitate este mai mare, ajungând până la 10%o. Pentru acest motiv nu am mai găsit util să redăm cal- culul repartizării acestor elemente ale arboretului studiat mai sus, mărginindu-ne la cele trei elemente fundamentale: dia- metru mediu, suprafață terieră totală și volumul total. La toate aceste cazuri cari sunt destul de variate și inde- pendente între ele, s’a verificat legea lui Gauss, care a fost stabilită în mod teoretic, independent de natura fenomenelor la cari se aplică. La thâorie des erreurs ei sa t^rification sur Ies ph^nomenes forestieri. Die FeMertheorie und ihre Anwendungen an die forstlichen Phănomenen. * (IV) Ein letzter Artikel einer Reihenfolge, inder der Verfasser den Be- weis brachte, dass die Verteilung der Bestandeselemente dem Gaus’schen Gesetz gehorcht. Untersucht wurden: die Stammzahl (H. 3, 1940), die Batunmasse (H. 6, 1940), der Stammdurchmesser (H. 11, 1940) und nun die Grund- flMcher der Bestănde. COMENTARII -JNSEMNÂR1 Din lucrările Institutului de cercetări și experimentație forestieră din România EFECTELE INUNDAȚIILOR DIN 1940 ÎN CÂMPIA BANATULUI de Ing. S. PAȘCOVSCHI In primăvara și vara 1940, câmpia Banatului a suferit foarte mult din cauza inundațiilor. Apa, provenita fie din re- Fîg. 1. Parcul școlii silvice Casa Verde după inundație și ger. (17 Martie 1S40). vărsarea râurilor și pâraielor, fie din topirea zăpezilor pe loc, a acoperit suprafețe întinse și pe alocuri a stagnat luni de'zile dearândul. Au fost astfel inundate multe porțiuni de teren, pe Efectele inundațiilor din 1940 în câmpia Banatului 7 care în anii normali nici nu se pomenea de așa ceva. Ca o curio- zitate pot nota de ex. că încă în luna Iunie am umblat cu barca pe un lac întins de mai multe hectare, format pe niște terenuri arabile; sub apă, adâncă de 80—100 cm, se vedeau la fund rădăcinile și resturile tulpinilor de porumb, care fusese culti- vat în anul trecut- Pădurea Casa Verde dela marginea Timișoarei a fost și ea inundată în câteva rânduri. In partea de S și V a pădurii Eig. 2. — Parcul școlii silvice Casa V^rde, după inundație și ger. (17 Martie 1940). aceste inundații au fost provocate de revărsarea pârâului Be- hela, care o traversează pe aici având un curs destul de întor- tochiat. Din luna Ianuarie chiar Behela a ieșit din maluri în câteva puncte, acoperind cu apă suprafețe mici de pădure. Cum însă pe atunci domnea un frig aspru, alternând cu pe- rioade prea scurte de desgheț, aceste mici inundații nu s’aii întins mai departe. La mijlocul lunii Martie în schimb, după o perioadă de timp mai cald, a început topirea zăpezii peste tot, apele pârâului s’âu umflat puternic și s’au revărsat prin pădure. In apropierea Școlii Silvice, unde Behela curge azi s Ing. S. Pașcovschi printr’un canal artificial, apele au trecut peste dig, au intrat în albia veche, deobiceiu uscată, și apoi s’au revărsat chiar în parcul Școlii, prin care trece această albie veche. Cu această ocazie au fost inundate și curtea Școlii și chiar o parte din clă- diri, timp de câteva zile. Interesul este că după inundarea Școlii a venit un ger destul de puternic și totul a înghețat. Era un aspect destul de curios să vezi stratul continuu de ghiață, lucind sub razele soarelui puternic de primăvară și re- flectând tot felul de arbori și arbuști exotici, pe care numai în Fig. 3. — Apele revărsate în pădurea Casa Verde. (Martie 1940). terenuri inundabile nu eram obișnuiți să-i vedem. Apele însă s'au retras de aici destul de repede. Au rămas inundate numai porțiuni mai joase din pădure și albia veche. Aici apele au stagnat până la a doua inundație, care a avut loc la începutul lunii Iunie. Behela s’a revărsat din nou și a inundat iarăși porțiuni întinse de pădure. Școala a fost scutită de data aceas- » ta, numai porțiunile mai joase din parc au ajuns sub apă. îmi reamintesc aspectul dezolant ce-1 avea parcul inundat, cu băltoace de apă printre iarba înaltă, cu aerul îmbâcsit de ceața Efectele inundațiilor din 1040 în câmpia Banatului 9 fină, ce se ridica din toată părțile (ca la munte după ploaie), și cu roiuri nesfârșite de țânțari, care te înconjurau imediat ce intrai acolo. Aceasta a doua inundație a fost fi irte păgubi- toare pentru vânat, mai ales fazani. Trebuie să fi distrus multe cuiburi și familii de pui mici. Am văzut fazanițe care nu mai aveau decât 1—2 pui după ele; dar nici aceștia desigur n’au su- praviețuit după ce s'au bălăcit atâta prin apa rece. Fîg. 4. — Albia veche a pârâului Behela umplută de apele revărsate. (Martie 1940). Și de data aceasta apele s’au retras repede, rămânând inundate numai părțile mai joase, fără scurgere. Cum restul verii a fost destul de ploios, apa a persistat aici în câteva săp- tămâni, apoi a dispărut. Arboretele, care au stat în apă, pare să nu fi suferit de loc; cel puțin n'am putut observa pe aici nici un arbore sau arbust uscat (aceste arborete sunt compuse din stejar, frasin, ulm, jugastru, cu subarboret de alun, sân- ger, corn, păducel). In parcul Școlii s’au uscat câteva tufe de soc (Sambucus nigra L.), care creșteau chiar în albia veche a pârâului. 10 Ing. S. Pașcovschi In colțul NE al pădurii inundațiile s’au produs în urma topirii zăpezilor. Au început tot pe la mijlocul lunii Martie. Apa a acoperit toate depresiunile și scursorile, stagnând pe alocuri un timp foarte îndelungat. Astfel depresiunile mici din parcelele 37 și 40 au rămas sub apă până la mijlocul lunii Au- gust, și abia la începutul lui Septembrie se poate spune că s’au uscat complect. Pe o vâlcea mică, care traversează parcelele 36 și 37 apa deasemenea a persistat până la sfârșitul lui Iulie, pe când în anii normali aceasta este uscată dela începutul verii. Fig. 5. — Grup de jugaștri, uscați din pricina inundațiilor. Pădurea Casa Verde, parcela 37. (August 1940). Depresiunea din parcela 40 este acoperită cu un pâlc de ■plop tremurător tânăr din drajoni, care s’au întins aici dintr’un grup de arbori ceva mai mari din apropiere. Printre drajonii de plop se mai găsesc câțiva puieți de frasin. Apa a acoperit numai partea de jos a tulpinițelor, cca 10—20 cm. Până la 14 Iulie n’am observat nimic suspect, dar la aceasta dată am re? marcat că frunzele de plop încep să îngălbenească și să se răsucească, iar la 21 Iulie se vedea lămurit că aproape toți Efectele inundațiilor din 1940 în câmpia Banatului n drajonii se usucă. In mijlocul lunii August erau uscați cu de- săvârșire, chiar și scoarța era complect uscată. Curios însă este că ici-colo a rămas câte un drajon perfect sănătos, cu frunze verzi, până la retragerea apelor; aceste exemplare sunt sănă- toase și acum, și par să fi ieșit foarte bine din toată aventura. Nici puieții de frasin n’au pățit nimic. In parcela 37 apa s’a întins pe o suprafață mult mai mare, acoperită cu pădure bătrână de stejar, în amestec cu ceva ulm și jugastru și cu un subarboret bogat de diverși arbuști. Cum aici apa era adâncă, n’am putut intra înăuntru și să urmăresc continuu ce se petrece. La 16 Iulie, când am putut pătrunde Fig. 6. — Puieți de jugastru uscați din pricina inundațiilor. Pădurea Casa Verde, parcela 37. (August 1940). puțin în interiorul porțiunii inundate, am constatat că mulți arbuști mărunți de păducel, porumbar, lemn câinesc, sunt uscațj complect; la fel puieții de jugastru (nuieliș). Exemplarele mari de jugastru, de cca 7—8 m înălțime și până la 25 cm diametru terier, aveau la acea dată frunzele ușor îngălbenite, dar n’așî fi putut încă spune nimic precis. La 21 Iulie însă au fost galbene deabinelea și atunci am fost sigur că se vor usca. Tntr’adevăr până la mijlocul lui August aceste câteva exem- plare s’au și uscat. In August am mai găsit și puieții de ulm uscați. Curios s’a comportat cornul: la 16 VII multe tufe au avut frunzele îngălbenite sau înroșite, pe alocuri chiar ofilite în parte, încât eram convins că se vor usca pe capete; dar au 12 Ing. S. Pașcovschi rămas în această stare până la retragerea apelor și nu s'a uscat nici una. Stejarul nu s’a resimțit de loc, nici ulmul bă- trân. Uscarea păducelului și porumbarului am mai observat-o pe malurile unor băltoace din apropierea pădurii, unde la fel apa s’a uscat la un nivel neobișnuit. In fine un fenomen interesant l-am observat într'o vâl- cea mică din parcela 36; am menționat mai sus că acolo apa a persistat până ia sfârșitul lunii Iulie. Puieții de plop tre- murător, care cresc în număr mare în această vâlcea, au în- ceput să piardă frunzele aproximativ odată cu drajonii din parcela 40. Am crezut că se vor usca. In Septembrie nu mai aveau frunze de loc; dar încercând scoarța cu briceagul am găsit-o veide și sănătoasă, iar mugurii erau formați în con- dițiuni normale; deci e prea probabil că la primăvară (1941) vor reveni. Acestea sunt efectele revărsărilor excepționale de ape din 1940 în pădurea Casa Verde. Am crezut interesant să le public aici, putând contribui în oarecare măsură la stabilirea gradului de rezistență a diferitelor esențe în contra inunda- țiilor. Die Uebersehwemmwngen vom Jahre 1940 in der Banater Tiefebene. Les effets des inondations de 1940 dans la plaine de Banat. L'annâe 1940 a ete particuli&rement umide. Aussi plusieurs râgîons de Roumanie ont eu beaucoup â souffrir â cause des inondations r4p6tdes et prolongees. L’autcur a poursuivi les effets de ces inondations dans la forât Casa-Verde prâs de Timișoara. En quelques parcelles les suivantes £sp&- ces se sont ressenties: 1‘orme champetre, rârable, les drageons de peupliet tremble, les autăpines, le prunellier et le bois gentil. CONTRIBUȚIUNI LA FLORA MARAMUREȘULUI ‘ de Ing. ARTUR COMAN Vițeul de Jos V. Vaccinium vitis idaea L. (Merișorul). In Maramu- reș e comun, găsindu-se în toate părțile. Totuși din punct de vedere geobotanic e interesant căci limita din jos a ariei sale e cu mult mai joasă pe la noi, de cât se știe. In Ruscova pe moșia lui Șehovici vis-a-vis cu kilometru 7 de pe șoseaua Rus- cova—Poieni, pe deal, spre Hecica la exp. W., alt. 531 m, se găsește foarte mult. Solul e slab, cu mulți licheni acoperit. In jur e pădure de fag diseminat cu gorun și stejar, și cu alte foioase. In Vișeul de jos se găsește pe lanul Podinace. Exp. N. Alt. 470 m. Cât a existat pădurea de ștejar și gorun, s’a găsit acolo din abundență. Cum s'a tăiat pădurea și locul s'a dat agri- culturei, a dispărut și el în cea mai mare parte. Astăzi numai la marginea corcurilor de tufă să găsesc câteva exemplare. In comuna Bistra pe Poderei să găsește din abundență. Exp. S. Alt. 375 m. Poderei sunt poduri întinse și mocirloase. Merișorul nu crește propriu zis în mocirlă. El s'a refugiat pe locuri puțin mai înalte sau pe mușuroaie, cu un cuvânt se află acolo unde efectul mocirlei nu se simte. Din această cauză gă- sim lângă merișor, Alnus incana L. și glutinosa L., Salix aurita L. și câte un Quercus robur L. Țin să precizez că în Maramureș nu am văzut Vaccinum myrtillus L. cu limită așa coborîtă. Până acum se credea că aria afinelor (V. myrtillus) e mai joasă de cât a merișorului. Juniperus communis L. Ca întregire la „Contribu- țiuni la Flora Maramureșului" (IV) în Rev. Pădurilor, pagina ț6 Ing. Artur Coman —..... —-------------------—---- -------«--- ' • aproape în forma celei cultivată în grădini. Așa, am găsit-o în Obcioara din Vișeul de sus, la exp- N și alt. 710. Sisymbrium sophia L. Planta aceasta comună în mun- ți pătrunde până la com. Moisei, deci până la poalele Pietrosu- lui-Mare. Aici în comună și lângă comună se găsește din abun- dență, însă nu crește așa de mare și cu atâtea ramuri ca de exemplu la Sighet. Alt. 575 m. Sinapis arvensis L. Stațiunea cea mai de sus unde am găsit din planta aceasta comună a fost Pietrosul-Mare din Borșa pe Preluci, la exp. N, alt. 1689 m. Reseda Iuțea L. Pătrunde sus pe văile din Borșa. Se gă- sește pe prundurile de lângă apa Vișeului până la Birți și pe Cizla până la Baia-Borșa. La exp. S, alt. 788 m. Saxifraga adscendens L. ssp. ramosissima (Schur) Simk. Plantă comună, cu multe ramuri laterale Chiar de la tulpină. Se găsește pe complexul de munți din Borșa- Pietrosul-Mare—Cimpoieș—Stiol. Fragaria collina Ehrh. Fructul nu se desface de Ioc de receptacul. In Maramureș e rară. Până în prezent am vă- zut-o numai Ia Borșa în lanul Ștubeie. Cu exp. S, alt. r^ Dr., Direktor der Intemationalen Forstzentrale: Die Internationale Forstzentrale. Centrul internațio- nal de Silvicultură. începuturile acestei noi instituțiu- ni cată a fi văzute în Secțiunea fo- restieră a Institutului internațional de Agricultură din Roma, creiată în 1930. Dar afară de aceasta, Institu- tul dela Roma s’a preocupat și mai înainte de probleme ale economiei forestiere internaționale. Amintim, astfel, organizarea „primului Con- gres internațional de Silvicultură1' din 1926, la Roma. Cu prilejul celui de ala 2-lea Congres internațional de Silvicultură ținut fii 1936 la Bu- dapesta s'a cerut cu stăruință creia- rea unei instițuțîuni forestiere in- ternaționale mai individualizată. După multe tratative, s’a ajuns ca să se inaugureze festiv la 11 Mai 1937 Centrul respectiv, cu sediul la Berlin. Cu toate împrejurările grele, prin care trecem, Centrul funcțio- nează, fiind sprijinit de delegația celor 18 state aderente. Din partea Reich-ului, Centrul se bucură de un foarte serios concurs material și mo- ral. De curând, a fost votată o lege prin care i se acordă drepturi de cxteritorialitate, atât instituției, cât și delegaților străini. Președinte al Centrului este Baronul Waldbott; Vicepreședinte, Secretarul de Stat Generalforstmeister Alpers, iar Di- rector Prof. J. Kiistler. In organiza- rea Centrului, intră un secretariat și 3 secțiuni: I. S.: Pădurea; II. S.: Tehnica forestieră; III. S.: Econo- mia forestieră. Ni se mai dau, în articol, câteva date asupra: Scopului și publicațiu- nilor și Buget, colaboratori, instala- țîuni. Iile C. Demetrescu, Ing., Dr.: Naturschutzbestrebungen in Ruma- nien. Străduințe de apăra- re a naturii în Româ- ni i a. Condițiunile orografice și stațio- nale foarte variate ale pământului românesc, au dat naștere unei flore și faune relativ tfoarte bogate și schimbătoare pe spații restrânse. întinderea culturilor agricole, des- voltarea eirculațiunii și defrișerile masive de păduri au adus vătămări grele formelor de viață animală și vegetală originală. Totuși, România este, încă, departe de stadiul de ar- tificializare a naturii, ce se întâl- nesc în țările de veche cultură din Occident.. Statul român desfășoară o lucrare serioasă de apărare a naturii, mai întâi, prin legile forestiere, cinege- tice, piscicole, miniere și de turism. Reviste 47 Contribuțiunile acestora, care sunt însă pornite din anumite puncte de vedere particulare sunt întregite prin dispozițiunile legii pentru pro- tecția naturii din 1930 și 1933. Autorul expune principiile legis- lației respective și arată ce s’a pu- tut realiza, până în 1939, prin lucra- rea Comisiei Monumentelor Naturii. Internationaler Forst- und Holz- wirtschaftsbericht. Cronica forestieră internațională. Ni se împărtășesc multe date in- teresante asupra stărilor și faptelor din diferite părți ale lumii. Hie C. Dem. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVICA Dr. GR. ELIESCU: Protecția pădurilor București, Tip. „Bucovina"; 275 pagini. Prețul 270 lei. Membrii Societății au reducere adresându-se la Societate. INFORMAȚIUNI «CartjCv — Comitetul de Direcție al Soc. Progresul Silvic, pe anul 1941, a fost constituit astfel: Vice-președinți, d-nii: V. N. Stin- ghe și N. Smărăndescu; Secretar general, d-1 C. Emanoil; Casier, d-1 Marin Rădulescu; Secretari, d-nii: At. Haralamb și N, Ghelmeziu. — Comitetul de Redacție al Re- vistei Pădurilor a fost alcătuit ast- fel: Redactor șef (ales de adunarea g-rală) d-1 prof. V. N. Stinghe. Membrii desemnați de Consiliu, d-nii: D. A, Sburlan, Ilie C. Deme- trescu, Gr. Eliescu și N. Ghelmeziu. — In ședința dela 17.1.1941 a sec- ției de Botanică dela Academia de științe din România, s’au prezentat și următoarele comunicări: 1. Ing. At. Haralamb: Pinul sil- vestru din Cheile Argeșului. 2. P. Cretzoîu: Două specii noui de licheni. — Prin dec. min. nr. 33254 din 17 Dec. 1940, d-1 ing. JN. Smărăndescu se primește în Corpul tehnic silvic, pe data de 18 Febr. 1937, în gradul de ing. silvic stagiar, cadrul parti- cular. (Mon. Of. 302/940). — D-1 G. Năstăsescu ing. cons. silvic a fost detașat pe lângă Preșe- dinția Consiliului de Miniștri, pen- tru controlul executării ordinelor date de Președinție și a măsurilor luate de Consiliul de Miniștri, refe- ritoare la Ministerul agriculturii și domeniilor (partea privitoare la pă- duri). Mon. Of. 13'941, pag. 205. — D-1 Alex. S. Gcorgescu ing. șef silvic dela Fondul bisericesc ortodox din Bucovina a fost transferat la Serviciul silvic județean Covurlui, în locul d-lul Gh. Palade, ing. silvic care trece la Fondul Bisericesc. (Mon. Of. 12/941). — D-1 V. Mârza ing. insp. g-ral Silvic a fost repartizat a face servi- ciul la Direcția pădurilor persoane- lor juridice. (Mon. Of. 12'941). — D-1 Ing. insp. g-ral I. Stănes- cu a fost însărcinat cu conducerea Inspectoratului de regim silvic Cra- iova. — D-1 Ing. L D. Rusu a fost transferat din Direcția pădurilor pers, juridice la Inspectoratul regi- mului silvic Constanța. — D-1 Ing. D. Hartia a fost trans- ferat dela Direcția comercială a pă- durilor la Inspectoratul de regim sil- vic Constanța. Informa țiuni 49 — D-l loan Dobrescu inginer sub- insp. silvic a fost transferat la Ins- pectoratul de regim silvic Bucureș- ti, cu atribuțiuni de inspector de control. (Mon. Of. 302/1940), — D-l Diaconescu Caton, ing. sub- insp. silvic a fost transferat ca șef al Serviciului silvic județean Bihor (Mon. Of. 2/1941). — D-I Pele Sabin ing. subinsp. silvic a fost transferat la Inspecto- ratul de regim silvic Timișoara. (Mon. Of. 2/1941). — D-l Popovici losif ing. șef sil- vic a fost transferat la Ocolul silvic Călățele jud. Turda-Cluj. (Mon. Of. 2/1941). — Prin decizia ministerială No. 1145 din 14 ianuarie 1941, avăndu-se în vedere dîspozițiunile prevăzute de legea de organizare a ministeru- lui agriculturii și domeniilor, cum și ale codului funcționarilor publici „Regele Mihai 1“ și lucrarea dela jr. Nr. 925 din 1941, s’a instituit la Ministerul agriculturii și domeniilor pe data de 14 Ianuarie o comisiu- ne pentru reorganizarea pădurilor compusă din d-nii: ing. N. Smărăn- descu, secretar general; ing. consi- lier A. Nedelcovici, director C. A. P. S.; ing. consilier D. Grozescu, directorul Direcției silvice; ing. con- silier I. Zeicu, directorul Direcției pădurilor persoanelor juridice; ing. Traian Heroiu, subdirectorul I. C. E. F.-ului; ing. Narcis Economu, mem- bru în Consiliul tehnic; prof. Gh. Nedici. în calitate de jurist și profe- sor de drept forestier. — „Ogorul Românesc" organul de propagandă și popularizare al Mi- nisterului de agricultură și domenii și-a încetat apariția la 31 Dec. 1940, după doi ani de activitate. — In Mon. Of. Nr. 10 din 13.1.1941 a apărut decizia ministerială care indică persoanele diferitelor autori- tăți pendinte de Minister, îndreptă- țite să dea notele calificative func- ționarilor. — In Mon. Of. Nr. 17 din 21.1.1941 au apărut deciziile de avansare ale unor brigadieri silvici și pădurari din serviciul Direcției silvice și a Direcției Pădurilor Persoanelor Ju- ridice. In același număr al Mon. Of. s’a publicat decizia prin care se prelun- gește angajarea pe exercițiul 1940/41 a unor conductori, brigadieri și pă- durari. — Prin dec. min. Nr. 60 din 4.1. 1941 (Mon. Of. Nr. 8/1941) se pri- mesc în corpul tehnic silvic, cadru de Stat, următorii ingineri silvici stagiari: 1) Dancu N. Gh. din Casa Pădu- rilor, pe data de 17.IX.1940; 2) Petreanu A. P. Eugen, din Casa Pădurilor, pe data de 28.VI.1940, — D-l Țurțuman Șt., ing. subinsp. silvic a fost transferat din Casa Pă- durilor Statului (Direcția silvică Iași) la Inspectoratul de regim silvic lași. (Mon. Of. Nr. 7/1941). — S’au angajat pe 1 Aprilie 1940 următorii ingineri silvici: 1. Kerschnig Otmar, la Inspecto- ratul Alba-Iulia; 2. Belinschi Paul, la Insp. Bucu- rești; 3. Comes Titus, la Serv, silvic ju- dețean Dâmbovița. (Mon. Of. nr. 17 din 21.1.1941). 4 50 Inf ormațiuni — S’a revenit asupra punerii în disponibilitate a d-lui Mihai T. Va- sile inginer silvic. D-sa a fost repar- tizat să funcționeze la Serviciul sil- vic Brașov. (Mon. Of. nr. 18 din 22 Ian. 1941). — Prin decizia min. nr. 82721 din 5 Dec. 1940 (Mon. Of. 302), urmă- torii ingineri silvici rămași în teri- toriul cedat Ungariei, sunt con- siderați demisionați: 1) Romanovschi Dîonisie, ing. sub- insp. silvic dela Dir. Lugoj; 2) Bruno Peter, ing. șef silvic dela Ocolul Gilău; 3) Duca Leonid ing. silvic dela Ocolul Tulgheș; 4) Balog Desideriu, ing. silvic dela Ocolul Țugurești; 5) Pop Ladislau, ing. cons silvic din Centrala C.A.P.S.; 6) Anderco Vasile, ing. șef silvic dela Ocolul Firiza de jos. — Următorii ingineri silvici răma- și în teritoriul cedat 'U.R.S.S. se consideră puși în disponibilitate (Mon. Of. 3/1941): 1) Diordița Gh. ing. subinsp. silvic dela Inspectoratul silvic Chișinău; 2) Arhanghelschi Leonid, ing. sil- vic dela Serviciul silvic județean Orhei; 3) Zaclinschi luliu, ing. inșp. sil- vic dela Inspectoratul silvic Cer- năuți; 4) Malarschi Victor ing. șef silvic dela Serv, silvic județean Cahul. CINEGETICE — D-l Alex. Greavu ing. silvic a fost transferat la Direcția vână- toarei și pisciculturei în apele de munte. (Mon. Of. 2/19411. D-I Ing. Pascu Dobrescu, șe- ful Ocolului de regim silvic Giur- giu a fost delegat, în mod provi- zoriu, cu conducerea Inspectoratului de vânătoare al jud. Vlașca. — D-l șt. Costescu ing. insp. g-ral silvic din Direcția Vânătoarei a fost pus în retragere din oficiu pentru a-și aranja drepturile la pensie. — Ministerul agriculturii a auto- rizat până la 1 Martie 1941, vână- toarea cocoșilor de fazani, în vede- rea proporțîonăreî sexelor. Autorizațiunile se dau la cerere de către Direcția economiei vâna- tului și numai acelora cari fac do- vada, prin avizul inspectoratului ju- dețean de vânătoare, că au coloni- zat și ocrotesc fazani. — Se aduce la cunoștința celor interesați, că Ministerul Agriculturii și Domeniilor Direcțiunea Vânătoa- rei arendează dreptul de vânătoare depe terenurile din hotarul comu- nelor mai jos notate: 1) Com. Chioara, jud. Ialo- mița, în suprafață de 5186 ba. Preț de estimație lei 2.600 anual. 2) Com. U z u n, jud. Vlașca, în suprafață de 1984 ha. Preț de estimație lei 5.000 anual. 3) Com. Valea Danului jud. Argeș, în suprafață de 1092 ha. Preț de estimație 900 lei anual. 4) Terenul fostei comune Mier- lari, care aparține azi de com. Ji- lava jud. Ilfov. Suprafața 120 ha. Preț de estimație 1.000 lei anual Amatorii vor depune oferte în- chise timbrate și sigilate până la data de 20 Februarie 1941, la Direc- țiunea Vânătoarei, Strada Polonă Nr. 8, București. Pe plicul închis, se va specifica: „Ofertă închisă pentru terenul co- munei .... județul . . . . Deschiderea ofertelor va avea loc, în ziua de 20 Februarie 1941, ora 12. Inf ormațiuni 51 — Prin. jum. Cons. Mîn. Nr. 2377 din 3.XII.1940 publicat in Mon. Of. Nr. 297 din 17.XII.1940, s'a aprobat prelungirea ocrotirii cu încă cinci ani a ouălor de acvilă (Acquila chrysae- tos) și de corb (Corvus corax. Ca atare culegerea și distrugerea ouălor acestor pasări este oprită. Contrave- nienții se pedepsesc potrivit dispozî- țiunilor legii pentru protecția Monu- mentelor naturii. Procesele de contravenție se tri- mit Biroului Central al Comisiei Monumentelor Naturii, Sos. Kisselef Nr, 55, București, care se îngrijește de trimiterea lor în justiție. DIVERSE — Uzinele „Margîna-Reșița“ și Distileriile de Lemn Unite, S. A- R- din București au fost autorizate să exporte în Germania cantitatea de 1000 tone cărbune de lemn (mangal) (Mon. Of. 12/941). — Agenția Rador anunță din Hel- sinky (ziarul Universul 17.1.1941) că în scurt timp vor începe să funcțio- neze, Ia Culu și Pori, două fabrici pentru extragerea zahărului din lemn, după formula d-rului Wou- rinen. Procesul chimic pentru extragerea zahărului se face pe baza acțiunii bioxidului de sulf asupra țesutului lemnos. Din punct de vedere economic, metoda s’ar fi dovedit a fi cea mai avantajoasă. Pentru extragerea zahărului se întrebuințează bradul (?) și plopul, esențe pe care Finlanda le posedă cu prisosință. CĂRȚI NOI: I. MOLDOVANU-JUNIOR: Polemici vânătorești 1940, Tip. Bucovina, 25 pagini. Societatea «Progresul Silvic» ȘEDINȚELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE PROCES-VERBAL No. 12 Ședința Consiliului de administrație de la 24.VII.1940 Prozenți d-nii: AL Butoi, M. Drăcea, At. Haralamb, G. Minescu, Gh. Năstăsescu, V. Priboianu, D. Sburlan. Neîntrunîndu-se numărul statutar de membri ședința Consiliului nu s’a putut ține. Președinte, (ss) M. DRĂCEA p. Secretar General, (ss) At. Haralamb PROCES-VERBAL No. 13 Ședința Consiliului de Administrație din 29 Iulie 1940 Prezenți D-nii: Butoi AI., Bunescu C. M, Drăcea M., Florescu M. P., Grozescu D., Haralamb At., Minescu G., Năstăsescu G., Nedel- covici Ath., Priboianu N. V., Sburlan D., Zeicu Ion, Asistă D-nii: N. N. Caragea și C. Emanoîl. Deschizând ședința, D-l Președinte M. Drăcea anunță încetarea din viață a unui alt camarad și membru al Societății: î. Nistor Văleanu. Făcea parte din promoția XIII dela Hrănești, din epoca de început de secol când școala de silvicultură începuse să-și recruteze elevi buni. Din regiune muntoasă, cel dispărut dintre noi a îmbrățișat cu mult avânt meseria de silvicultor. In școală a fost un elev sârguincios și meritos. Cariera și-o face în serviciul particular funcționând mulți ani la Soc. de Exploatări Forestiere „Carpatina" dela Brezoi (Valea Lotrului). La înmormântare Societatea a fost reprezentată prin D-l Ing. cons. silvic M. P. Florescu. D-l M. P. Florescu, relevă consiEului, parte din activitatea celui dispărut, pe tărâmul realizărilor forestiere. Sub conducerea lui. Carpa- tina a făcut lucrări de împădurire pe 8500 ha, cari au costat 27.600.000 lei. Intrându-se în ordinea de zi: 1. Consiliul adoptă provesul-verbal No. 6 din 9 Aprilie a. c., No. 7 din 14 Mai a. c.. No. 8 din 4 Iunie a. c., No 9 din 11 Iunie a. c., No. 10 din 25 luniei a. c. și No. 11 din 4 Iulie a. c. Societatea „Progresul Silvic" 53 Deasemenea Consiliul ratifică procesul verbal Nr. 5 din 29 Iulie 1940 al Comitetului de Direcție. Consiliul este informat că textele procesului, verbal No. 11 din 4 Iulie 1940 și apelul Societății pentru ajutorarea refugiaților, cu prilejul publicării lor în „Revista Pădurilor", au fost cenzurate. D-I Președinte M. Drăcea arată apoi că lucrările Societății merg greu, întrucât atât funcționarii săi administrativi, cât și o parte din membrii din Consiliu cari au diverse delegațiuni, sunt mobilizați, iar cei ce au rămas sunt foarte ocupați. Pentru a se putea remedia situația Comitetul de Direcție a hotărît: a) Să angajeze o funcționară în locul rămas liber prin demisia D-lui Adjudeanu. b) D-l Haralamb Ath. să se ocupe cu chestiunile de secretariat ale Consiliului. c) D-l Butoi să îndeplinească atribuțiile de cassier pe timpul cât D-l M. Rădulescu este concentrat, și în plus să se ocupe și de lucrările de contabilitate care erau în sarcina D-lui N. Paia. d) D-l Tr. Heroiu, să ia asupră-șl și lucrările de administrație ale D-lui N. Paia și în plus să aibă în pază, bună starea localului din București. e) In ce privește Editura și cărțile tipărite, se însărcinează D-l Heroiu să le depoziteze și sigileze. Consiliul aprobă toate aceste măsuri. Se hotărăște deasemenea să se prezinte Consiliului, într'o ședință viitoare, o situație a bugetului (încasări și plăți) pentru o eventuală rectificare, mai ales că între timp au survenit cheltueli mari neprevă- zute, iar încasările, din cauza evenimentelor, merg slab. 2. Consolidări la Vila dela Govora. D-l N. Caragea, membru în Comisia Vilei, invitat special la Con- siliu, citește un referat întocmit de Comisie, asupra situației vilei. Se constată existența unor alunecări de terenuri cari, dacă nu se iau măsuri, pot pune în pericol vila. După discuțiuni ample asupra cauzelor acelor fenomene și asupra celor mai indicate și mai ieftine lucrări de consolidare la care au luat parte D-nii: M. Drăcea, Dem. Grozescu, N. Caragea, D. Sburlan, M. Năstăsescu, V. Priboianu, C. Emanoil Și Ath. Haralamb, Consiliul hotărăște: 1. Aprobă propunerile și devizul de lucrări făcute prin referatul citit al Comisiei Govora. 2. Față cu importanța și urgența lucrărilor se vor face în bugetul Societății virimentele posibile pentru a avea fondurile bănești necesare începerii și executării lucrărilor de consolidare, fără de care existența vilei este periclitată. 3. Consiliul roagă Comisia Govora să facă urgent și lucrările cu caracter juridic pentru a se clarifica raporturile dintre Societate și comuna Govora (ca proprietară a drumului) care străbate proprietatea Societății. Aceste raporturi juridice, tot în vederea lucrărilor de con- solidare. Științele culese în această privință se vor aduce în fața Con- 5^ Societatea „Progresul Silvic" siliului, spre a se face demersurile necesare, Comisiunea, eventual, va aranja un avocat D-1 Președinte M. Drăcea arată că este nevoie să stea la fața lo- cului un om devotat Societății, ca să se ocupe în deaproape de lucrările de consolidare, Roagă pe D-1 N. Carăgea să ia asupră-și această sarcină. Consiliul roagă să ia asupra-și pe timp de o lună efectuarea acestei lucrări. Consiliul exprimă mulțumiri Comisiei Govora, care a depus o muncă deosebită pentru a face o lucrare de o mare importanță pentru vilă 3. Vila dela Carmen Sylva. Comitetul de Direcție a dat D-lui Butoi depline puteri în legătură cu administrarea și eventual evacuarea totală sau parțială a mobilierului. D-1 M. Minescu crede că nu sunt motive de evacuare. 4, Căminul din București, In urma măsurilor luatei Căminul se prezintă mai bine. Se face acum o curățire generală. Potrivit, dispozițiilor în vigoare, Societatea a amenajat în regie proprie, o parte din subsol, pentru apărarea pasivă. 5. Vila dela Govora. Contractul cu arendașul restaurantului vilei dela Govora s’a mo- dificat. Se dă pe prețul de 5.000 lei (cinci mii), cu începere dela 20 Iulie a. c. Consiliul aprobă. D-1 N. Caragea dă referințe asupra impozitelor ce trebuesc plă- tite pentru vila dela Govora. Impozitul pe clădiri trebue plătit chiar dacă vila este închisă; impozitul profesional nu se percepe dacă vila este închisă. Consiliul ia act. D-1 N. Caragea este rugat să îa asupra-și și administrarea vilei pentru sezonul în eurs, precum și punerea în ordine a inventarului. 6. Lichidarea materialelor rămase dela construcția Sanatoriului dela Amara. D-1 C. Etnanoil, invitat special în Consiliul, în numele Comisiei Amara, dă referințe asupra stadiului în care se găsește construcția, și asupra cheltuelîlor făcute până acuma și cele necesare, pentru defini- tivare. S’a cheltuit circa 1.100.000 lei, mai este nevoie de aproximativ 1.000.000 lei. Citește apoi referatul întocmit privind materialele de con- strucție rămase. Consiliul aprobă propunerile făcute în legătură cu depozitarea șt desfacerea materialelor rămase. In ce privește fondurile. Consiliul urmează să găsească soluțiile cele mai indicate. 7. Ajutorarea Basarabenilor și Bucovinenilor refugiați. D-1 Președinte arată sensul apelului făcut de Societate împreună cu capii de autorități. Societatea trebue să-și dovedească existența și în momentele grele prin care trece Corpul. Fiecare din noi trebue să sub- scriem pentru alinarea suferințelor celor ce s’au refugiat în cele maî Societatea „Progresul Silvic" 5 grele condițiuni, Consiliul ratifică apelul și roagă capii de autorități să dea concursul pentru strângerea fondurilor. 8. Diverse — Administrative. Cererea de ajutor a D-nei Maria Mătăsaru soția fostului paznic al vilei dela Govora se repartizează D-lui D. Grozescu și N. Caragea cari sunt rugați s’o examineze și să facă propuneri, D-l președinte citește scrisoarea de mulțumire a d-lui Dr. Fn. Miiller atașat forestier ăl Germaniei pe lângă Legația din București, ales membru corespondent al Societății, prin care se mai arată că va căuta să colaboreze Ia atingerea scopurilor Societății. Consiliul ia act. D-l Președinte ridică apoi chestiunea lipsurilor dela ședințele Con- siliului, a unora din membrii din Consiliu. Face apel Ia toți să caute să răspundă cqpvocărilor ce se fac. Se hotărăște ca ședințele să se țină la cel puțin 2 săptămâni interval una de alta. Luni seara, făcându-se convocarea din timp. Ne mai fiind nimic la ordinea de zi, ședința se ridică la ora 24. Președinte, (ss) M. DRACEA Secretar General, (ss) I. Zeicu PROCES-VERBAL Nr. 14 Ședința de la 12 Septembrie 1940 Prezenți d-nîî: C, M, Bunescu, M. Drăcea, At. Haralamb, Horia Lazăr, V. Priboianu, D. Sburian, V. N. Stinghe, Eug. Vâlceanu, I. Zeicu. Ședința se deschide sub președinția, d-lui prof. M. Drăcea. Luând cuvântul, d-l președinte spune următoarele: Ne-am întrunit în această ședință să însemnăm în analele Socie- tății noastre câteva fapte mari: unele triste, altele de natură să ne umple sufletul de bucurie. Dureroasă este pentru noi hotărîrea dată la Viena de a se rupe din trupul țării o parte din Transilvania. Ardealul înseamnă pentru noi Românii: luptă, martiri, luminători. Durerea despărțirii de frații noștri este copleșitor de mare. Cu toată această lovitură, noi suntem datori să mărturisim aci încrederea în destinul neamului nostru. Să credem în permanența unității sufletești a neamului românesc. Să năzuim spre refacerea țării noastre. Deasemenea, împrejurări vitrege ne-a obligat să cedăm Bulgariei, Cadrilaterul. Și această desmembrare este pentru noi la fel de dureroasă. E bine să se știe că în timpul cât acest colț de pământ a făcut parte din țara noastră, geniul creator al nației noastre a știut să se imprime în toate domeniile de activitate. Noi ca forestieri am pus ordine și am îndrumat spre propășire pădurile Cadrilateruluî. Azi avem uh nou rege. Un rege care a trăit între noi pădurarii, în pădure, care a purtat joagărul și toporul și Care a plantat. Ii exprimăm iubirea noastră, credință și devotament și afirmăm încrederea în viitorul țării, condusă de regele Mihai I. 56 Societatea „Progresul Silvic" Regele Mihai I va apăra și pădurile. M. Sa Regina Mamă Elena a revenit printre noi. Prezența sa în țară sporește încrederea în zile mai bune ce vor veni pentru neamul nostru Conducerea Statului o are bravul general Ion Antonescu. D-sa este chemat să readucă nădejdea și încrederea în sufletele românești și ca ocrotitor al tuturor ramurilor de activitate, să introducă o eră de prospe- ritate în viața țării. Noi, ca cetățeni Și ca ingineri silvici, să ne exprimăm tot devo- tamentul Și Să mărturisim că vom fi oameni de ordine pentru noua rânduială a Statului. Consiliul hotărăște să se trimită telegrame de omagii. Nemaifiind nimic la ordinea de zi, ședința se ridică. Președinte, (ss) M. DRĂCEA Secretar General, (ss) I. Zeicu PROCES-VERBAL No. 15 Ședința dela 28 Octombrie 1940 prezenți D-nii: Butoi Al., Demetrescu C. I„ Florescu P. M„ Gro- zescu D., Haralamb At., lonescu Andrei, Lazăr Horia, Năstăsescu Gh., Nedelcovici At., Rădulescu Marin, Rodoteatu St., Sburlan D., Stinghe V., Zeicu Ion, Ședința se deschide la ora 21 sub președinția d-lui Vice-Preșe- dinte V. N. Stinghe. D-sa citește demisia D-lui prof. M. Drăcea dela președinția So- cietății „Progresul Silvic". Consiliul de Administrație ia act de această demisie și constată că aparține Adunării Generale să hotărască asupra ei. Consiliul a ex- primat D-lui prof. M. Drăcea gratitudinea sa pentru munca asiduă depusă în vederea atingerii scopurilor urmărite de Societate. Deoarece numai Adunarea Generală este îndreptățită să hotărască asupra demisiei D-lui prof. M. Drăcea dela președinția Societății, Con- siliul decide să se înglobeze în corpul procesului verbal, textul demisiei D-lui președinte, care este următorul: Onorat Consiliu, In două rânduri Adunarea generală a Societății noastre „Progre- sul Silvic", prin aclamații și unanimitate mi-a încredințat mandatul de Președinte în vremuri grele și de prefaceri. Din liniile mari pe cari a evoluat Societatea noastră, putem des- luși acum, între altele, trei. In primul rând, după încetarea „Domniilor streine" față de cari am tot respectul, trebuia instaurat și desăvârșit înăuntrul Societății prin- cipiul conducerii proprii, principiu plin de primejdii în începutul în- Societatea „Progresul Silvic" 57 făptuirii sale — priviți istoria tuturor popoarelor și în deosebi drama- tica Istorie a poporului nostru — dar care principiu, el Singur odată, ins- taurat definitiv poate face popoarele și grupările sociale tari și stăpâne pe propriul lor destin. Având intuiția viitorului și a greutăților, am năzuit ca această evoluție să se facă pe o linie dreaptă, să scoată la suprafață valorile reale fără pasiuni, fără pierderi de forțe, cari în. orice picătură a lor ne sunt așa de necesare pe alte câmpuri de luptă. In al doilea rând Societatea noastră trebuia să-și urmeze un pro- gram moștenit de la înaintași, măreț prin preciziunea și forma Iui lapi- dară, prin nobleță și altruismul său, prin simțul solidarității sociale în- tre generații. Și în această privință Societatea noastră a lucrat consecvent, tăcut și metodic în vremuri în cari dușmanii eterni ai ideii forestiere: capi- talismul, demagogia, falsa democrație și politicianismulîși dau ultima dată mâna spre a Iovi în apărătorii pădurilor," Dar Societatea cu tactul impus de împrejurări, dârz și tăcut și-a urmat calea sa, îndepărtând lo- viturile In deosebi, în această ultimă ordine de idei, Societatea prin toți membrii săi și în deosebi prin acei soldați necunoscuți, depărtați și izolați, a lucrat la instaurarea și desăvârșirea unui alt principiu: înscăunarea radicală, totală și definitivă a neamului nostru în dreptu- rile sale și în cea ce privește pădurile și folosirea rațională a acestora. O singură metodă am socotit eficientă în această privință: pre- gătirea metodică a poporului fără de care elementele străine nu sunt îndepărtate, ci numai se schimbă luptându-se peste capetele noastre, an- gajându-ne chiar în luptă unii contra altora. Aceasta este calea pe care am înțeles să o urmez în această privință. Aceasta pentru trecut. Azi, o nouă întocmire socială, mișcarea legionară, cu abnegație și cu jertfă de sine ia în mâna sa viguroasă îndrumarea neamului nostru. Nu este în căderea mea să judec cu cât s'a apropiat Societatea noastră de idealurile sale cât timp am fost președintele ei. Dar am in- tuiția că nici o altă Societate în țara românească nu a anticipat atât de mult asupra viitorului și nu este mai bine încadrată în noua întocmire socială. Azi, când o mare parte din dușmanii ideii forestiere pier; azi când Societatea poate fi mai tare ca oricând pe destinele sale, socotesc că a venit momentul să trec altor mâni conducerea. Am convingerea că pe drumul pe care am mers și voi merge și în viitor, vom fi întotdeauna alături, în năzuința noastră spre acelaș ideal. Ca atare, vă rog să luați act de demisiunea mea din Președinția Societății noastre și să binevoiți a o prezentă adunării generale, acelei adunări generale care prin prezenții cât și prin absenții săi înfățișează așa de precis ce voește, ce poate și ce năzuește în adevăr Corpul Silvic. Iar Domniilor Voastre iubiți camarazi de lucru, ca și tuturor foș- tilor mei colaboratori în Consiliul de administrație, cum și fiecărui 58 Societatea „Progresul Silvic" membru al Societății noastre în parte, vă mulțumesc pentru o colabo- rare, în care fiecare în felul său am convingerea că nu a năzuit decât un singur lucru: „Progresul silvic". Marin. D. Drăcea ir D-l Ilîe Demetrescu cere .să se cheme, cu anticipație, în sânul Consiliului, D-nii C. Emanoil, Tr. Heroiu și N. Ghelmeziu, aleși de Adunarea Generală din vara acestui an, cari în mod Obișnuit ar fi trebuit să intre în Consiliu Ia 1 Ianuarie 1941. Statutele ne îndreptățesc să facem o astfel de chemare. D-l prof. V. N. Stinghe, relevând schimbările profunde produse în structura Statului, arată că este bine venită propunerea D-lui Ilie Demetrescu, cei trei noui aleși de Adunarea Generală fiind legionari. Consiliul aprobă propunerea și roagă pe D-nii C. Emanoil, Tr. Heroiu și N. Ghelmeziu, să vie în Consiliu cu anticipație să colaboreze la lucrări. D-l Anastase Nedelcovici prezintă demisia din Consiliul de Ad- minîstraație a D-lui C. Bunescu, care în mod normal urma să iasă din Consiliu la 1 Ianuarie 1941. Consiliul mulțumește D-lui C. M, Bunescu pentru munca depusă și serviciile aduse Societății. Ca urmare D-l C. Emanoil urmează să intre de drept în Consiliu dela data demisiei D-lui C. M. Bunescu. D-nit Andrei loneșcu, M. P. Florescu și Dem. Grozescu dau rela- țiuni asupra noului program de lucru al CAPIR-uluL în ce privește raporturile cu mișcarea legionară. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la ora 22. p. Președinte, (ss) V. N. STINGHE Secretar General, (ss) I. Zeicu PROCES-VERBAL Nr. 16 Ședința din 17 Decembrie 1940. Prezenți D-nii: Al. Butoi, l. c. Demetrescu, C. Emanoil, M. P. Flo- rescu, D. Grozescu, At. Haralamb, Tr. Heroiu, A. Nedelcovici, V. N. Pri- boianu, M. Rădulescu, D. Sburlan, V. N. Stinghe, I. Zeicu. Ședința se deschide la orele 19,30 sub președinția D-lui Prof. V. N. Stinghe, vicepreședinte. Ordinea de zi: Cooptări în Consiliul de Administrație. Diverse — Administrative. Comunicări. Se citesc procesele verbale Nr. 12. 13. 14, 15 ale ședințelor din 24 Iulie, 29 Iulie, 12 Septembrie și din 28 Octombrie 1940 șl se aprobă. Deasemenea se citesc procesele verbale ale Comitetului de Direc- ție No. 6 din 22 Oct., No. 7 din 13 Noembrie, No. 8 din 12 Decembrie 1940 și se ratifică. Societatea „Progresul Silvic" 59 1. — Se citește demisia din Consiliu a D-lui C. Alimănișteanu. Consiliul ia act de această demisie și aduce mulțumiri D-lui Alimăniș- teanu pentru serviciile aduse Societății. In locul D-sale Consiliul coop- tează pe D-l Ing. N. Smărăndescu, secretar general al Ministerului Agric. și Domeniilor. 2. — Se citește demisia D-lui Ing. Eug. Vâlceanu, care fiind prea ocupat și Lipsind des din București nu poate lua parte la lucrările Con- siliului. Consiliul ia act și mulțumește D-lui Vâlceanu pentru activitatea depusă. Mandatul d-sale expirând la 1 Ianuarie 1941, locul urmează să fie ocupat cu anticipație de D-l Tr. Heroiu ales de adunarea generală din 1940. 3. — In legătură cu distrugerea acoperișului localului Societății prin căderea calcanului localului Soc. de gaz și electricitate cu ocazia cu- tremurului, Consiliul roagă Casa Pădurilor să ne acorde în vederea unei eventuale acțiuni în justiție, asistență prin contenciosul său. 4. — Se aprobă funcționarilor Societății, cu prilejul sărbătorilor, o gratificație egală cu salariul pe una lună, socotit jumătate gratificație și jumătate ca completare a salariilor cari trebuiau să fie majorate de la 1 August 1940. 5. — Se acordă o gratificație de 3.100 lei personalului notat în re- feratul casieriei Jr. No. 6. — Se informează Consiliul că, Comisariatul general al refugia- ților a aprobat ca suma de circa 500.000 lei colectată de Societate printre membrii Corpului silvic să se distribue de Societatea Progresul Silvic. Se hotărăște ca din acest fond să se ajute refugiatii din toate teritoriile cedate. O comisie compusă din D-nii C. Emanai! și Tr. Heroiu urmează să întocmească o fișă, care va fi trimisă tuturor celor ce vor să solicite ajutor. Termenul pentru complectarea acestei fișe se fixează până la 18 Ianuarie 1941. 7. — Se hotărăște ca Societatea să subscrie la Ajutorul Legionar suma de zece mii lei. 8. —■ Se aprobă suma de 12.000 lei drept recompensă celor ce au scris, în anul 1940, articole de popularizare și propagandă silvică. 9. — Se admit următorii noui membri în Societate: Doamna Aurora Gruescu, D-nii: M. Bobei, Romeo Râșcanu, Gh. Dascălu și Gh. N. Dancu. 10. —• Se remarcă absenta continuă și nemotivată dela ședințe a unora dintre membrii Consiliului, Se hotărăște să se aplice prevederile statutare, după ce vor fi întrebați cei vizați, dacă înțeleg ca pe viitor să vie la ședințele Consiliului. Ne mai fiind nimic la ordinea de zi, ședința se ridică Ia orele 22, anunțându-se o nouă ședință pentru ziua de 23 Dec. 1940. p. Președ'nte. (ss) V..‘N. Stinghe Secretar General, (ss) I. Zeicu 60 Societatea „Progresul Silvic" PROCES VERBAL No. 17. Ședința din 23 Decembrie 1340 Prezenți D-nii: Demetrescu C. I., Emanoil C., Florescu P. M„ Georgescu P. C„ Ghelmeziu N., Heroiu Tr., Lazăr H„ Minescu G„ Pri- boianu N. V., Sburlan D., Smărăndescu N., Stinghe N. V., Zeicu Ion. Ședința se deschide la orele 19,30 sub președinția D-lui Prof. V. N. Stinghe, vicepreședinte. D-1 Stinghe salută prezentarea la ședințele Consiliului a D-lui Ing. Smărăndescu și a celorlalți membri cooptați și invitați. D-1 M. P. Florescu salută, deasemenea, pe D-1 Ing. Smărăndescu, arătând în puține cuvinte lupta și străduințele Societății noastre până la cucerirea actualei poziții materiale și morale. D-1 Smărăndescu mulțumește pentru cooptarea sa în Consiliu și pentru bunele cuvinte cu care este întâmpinat. Făgăduește tot concursul pentru bunul mers al Societății, în calitatea d-sale oficială și de mem- bru al mișcării legionare. D-1 Consilier C. P. Georgescu își oferă locul D-sale din Consiliu pentru a înlesni întinerirea Consiliului. Față de meritele deosebite pe care și Ie-a creiat ca vechiu și distins membru a Societății și al Consi- liului, D-1 Georgescu este rugat să revină asupra demisiei și să continue a ajuta Consiliul cu sfatul D-sale competent Demisia nu e luată în con- siderare. D-nii C. P. Georgescu și Minescu justifică neprezentarea la ședin- țele Consiliului prin neprimirea regulată a invitațiilor. Consiliul ia notă de motivarea absențelor D-lor Consilieri prezenți și invită Secretariatul Societății să depună toată vigilența la înmânarea convocărilor. Ședința viitoare de constituire a biroului Consiliului se fixează pentru Joi 9 Ianuarie 1941 la orele 19J4. Secretariatul Societății va în- griji ca pe lângă invitațiile de participare către D-nii Consilieri, să se alăture și bilanțul anului trecut, ca și proectul de buget pentru 1941. Ședința se ridică la orele 20J4- p. Președinte, (ss) V. N. STINGHE. Secretar General, (ss) I. Zeicu DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Direcțiunea Regimului silvic DECIZIUNE Noi, Ministru Secretar de Stat Ia Departamentul Agriculturii și Domeniilor; Asupra raportului Domnului Director al Direcțiunei Regimului Silvic; Având în vedere art 2 din codul silvic; Având în vedere art. V din legea modificatoare la codul silvic, publicată în Monitorul Oficial No. 131/920. DECIDEM: Art. I. — Se aprobă de noi: , a) Amenajamentul pădurilor Va idei și Tomnatic, județul Hunedoara, proprietatea Comunei Vaidei, în suprafață de 663 Ha. 2200 mp. tratată în o serie de crâng simplu cu revoluția 30 ani și o sene de codru aflată în perioada de așteptare. Revizuirea după 20 ani. b) Amenajamentul pădurii Ungureni, județul Bacău, proprietatea Ștefan St. Șendrea, în suprafață de 526 Ha 9000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Revizuirea amenajamentului pădurei Comunale B a z o ș. Ju- dețul Timiș Torontal, proprietatea Comunei Bazoș, în suprafață de 421 Ha 6000 mp. Regim și tratament codru cu tăerî succesive. Revoluția 105 ani. Revizuirea după 10 ani. dl Revizuirea amenajamentului pădurei Bălăceana, județul Suceava, proprietatea Obștei de pădure Bălăceana, în suprafață de 316 Ha 6600 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive, Revoluția 80 ani. Revizuirea după-10 ani. e) Amenajamentul pădurii Grădiștea și Greotiș, județul Brașov, proprietatea Comunei Moeeiul de Jos, în suprafață de 302 Ha 2019 mp., grupată cu o serie de codru cu tăeri rase și revoluția 100 ani și una serie de protecție tratată în codru grădinărit. Revizuirea după 20 ani. f) Revizuirea amenajamentului țpădurei Rondul Bazilitan din Blaj, județul Târnava Mică, proprietatea Bondului Bazilitan din Blaj, în suprafață de 213 Ha 6200 mp., tratată în 2 serii de crâng cu revoluția 40 și 26 ani. Revizuirea după 10 ani. g) Amenajamentul pădurii Voroveni Huluba, județul Muș- cel, proprietatea Maria Gr. V. Alexiu, în suprafață de 86 Ha 5500 mp. 62 Publicațiuni Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 16 ani. Revizuirea după 16 ani. hl Amenajamentul pădurii Composesorale Suștiu, județul Bi- hor, proprietatea Composesoratului Urbarial Suștiu, în suprafață de 54 Ha 4800 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 7 Ianuarie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii ți Domeniilor, (ss) N. Mureș. No. 215/941. a) Amenajamentul pădurii Mavrodln, județul Teleorman, pro- prietatea Anghel Capră. în suprafață de 431 Ha 9600 mp., trasată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 20 și 10 ani. Revizuirea după 10 ani. bl Regulamentul de exploatarea pădurei Chiojdeni Iotul III, județul R.-Sărat, proprietatea Constanța M. Pascal, în suprafață de 372 Ha 7100 mu. Regim si tratament Codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. ci Amenajamentul pădurii, Drăgoi, județul Timiș-Torontal, proprietatea Statului dată în folosința Episcopiei Romano-Catoiiee din Timișoara, în suprafață de 300 Ha. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 100 ani. Revizuirea după 10 ani. dl Amenajamentul pădurii Găvănelul, județul Prahova, nro- prîpmtni, mncfnnitor'lnr G. A. Bals și alții, în suprafață de 116 Ha 2000 mp., tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 15 și 3 ani și una serie de agrement cu exploatab’litatea fizică. Revizuirea la finele revo- luției pentru fiecare serie. el Amenajamentul pădurii Plăviceni, județul Olt, proprie- tatea Eforiei Bisericel Cretutescu din București, în suprafață de 4t>0 Ha, 6000 mn., tratată în 2 serii de crâng cu revoluția 10 și 30 ani. Revizui- rea după 10 ani. f) Amenajamentul pădurii Brânoveanca și Zăvoiul Bra- niștea. Județul Prahova, proprietatea C. Turnescu. în suorafată de 364 Ha 6500 mo, tratată în 2 serii de crâng cu revoluția 29 și 6 ani. Revizuirea după 20 ani. g) Amenajamentul pădurii urbariale Ferice, județul Bihor, pioprietatea Composesoratului urbarial Ferice. în suprafață de 77 Ha 5900 mo. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 60 ani. Revizuirea după 10 ani. h) Amenajamentul pădurii Stei, județul Bîhor. proprietatea Comnosesoratului urbarial Steiu, în suprafață de 48 Ha 3300 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. i) Regulamentul de exploatare al pădurii Sub Piscul Pri- porului ș. a., județul Buzău, proprietatea Eufrosina Varlam ș. a., în suprafață de 32 Ha 5000 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 100 ani. Revizuirea după 20 ani. jl Regulamentul de exploatare al pădurii Ciur îl a, județul Mehedinți, proprietatea Dumitru Dăncău, în suprafață de 18 Ha 8400 mo. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 20 ani Dată astăzi 7 Ianuarie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) H. Mareș. No. 214/941. a) Amenajamentul pădurii Noaghea ș. a., județul Brașov, pro- prietatea Composesoratului urbarial Sohodel, în suprafață de 744 Ha 7328 mp., constituind două serii de codru cu tăeri rase și revoluția 100 ani și Publicațiuni 63 una serie de protecție tratată în codru grădinărit cu exploatabilîtatea fizică. Revizuirea după 20 ani. b) Amenajamentul pădurii Șotânga-Fotineaica. județul Dâmbovița, proprietatea Poiizu Dragomirescu ș. a., în suprafață de 97 Ha 2700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 18 ani. Revi- zuirea după 18 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Băduleasa jud. Dâm- bovița proprietatea C. Fărtășescu în suprafață de 50,4200 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurei Nogadia, județul Dâmbovița. proprietatea Ștefan Stirbulescu, în suprafață de 18 Ha 2700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 8 ani. Revizuirea după 8 ani. e) Amenajamentul pădurii urbariale Hotărel, județul Bihor, proprietatea Composesoratului urbarial din Hotărel, în suprafață de 31 Ha 3600 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 40 ani pentru crâng și 80 ani pentru rezerve. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 17 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Mureș. No. 33237/940. a) Amenajamentul pădurei comunale Bicaciu, județul Bihor, proprietatea Comunei Bicaciu, în suprafață de 106 Ha 4400 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 35 ani pentru elementul crâng și 70 ani pentru rezerve. Revizuirea după 10 ani. bl Amenajamentul pădurei Hârsa Iotul II, județul Prahova, proprietatea Margareta Dănescu ș. a., în suprafață de 92 Ha 978 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. c) Amenajamentul pădurii Dos, județul Alba, proprietatea Popa Filon și soția, în suprafață de 13 Ha 3300 mp. Regim și tratament crâng Simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 9 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Mareș, No. 32257/940. a) Amenajamentul pentru refacerea pădurei Crângul, județul Buzău, proprietatea Orașului Buzău, în suprafață totală de 199 Ha 400 mp. Se propune refacerea prin împăduriri artificiale în termen de 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Pentru porțiunii? propuse Ia defrișare se va întocmi studiu de defrișare separat. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Dealul Mare P ă u - le as ca, județul Argeș, proprietatea G. Dutescu, în suprafață de 167 Ha 5800 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 16 ani. Revi- zuit ea după 10 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii C e r a ș u 1, județul Pra- hova, proprietatea Simona Burcă și altul în suprafață de 141 Ha 2080 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Jariștea, județul Prahova, proprietatea Moșten. Manole Bonciu, în suprafață de 58 Ha 7754 mp Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani e) Amenajamentul pădurii Pârnești, județul Arad, proprieta- tea Comunei Pârnești, în suprafață de 54 Ha 900 mp. Regim și trata- ment crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 3 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Mareș. No. 31888/940. 64 Publicați.uni a) Amenajamentul pădurii Opritura Făgetului-Mestecăm niș, județul Alba, proprietatea Bisaricei Unitare din Remetea, în supra- față de 241 Ha 5900 mp., tratată în o serie de codru cu tăeri succesive șî revoluția 80 ani; o serie de crâng cu rezerve și revoluția 30 ani pre- cum și o serie de protecție tratată în codru grădinărit și exploatabilitatea fizică. Revizuirea după w ani. b) Amenajamentul pădurii Căstrișoara Gioaga și Zăvoiul, județul Muscel, proprietatea C. Crăsnaru, în suprafață de 240 Ha 4300 mp. Regim și tratament,crâng cu rezerve. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Regulamentul de exploatare al pădurii Câlceasca Șipotul Lipianului, județul Muscel, proprietatea Elena și C. Ștefănescu, în suprafață de 20 Ha 9000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revo- luția 18 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 3 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Mareș. a) Amenajamentul pădurii Săli ște, județul Sibiu, proprietatea Comunei SăUște, în suprafață de 2169 Ha 5too mp., tratată în o serie de codru cu tăeri succesive și revoluția 100 ani; două serii de codru cu tăeri rase și revoluția 100 ani și o serie de protecție tratată în codru grădinărit cu exploatabilitatea fizică. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 3 Decembrie 1940' în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (SS) N. Mareș. NO. 31892/940. Art. II. — Revizuirea arnenajamentelor și regulamentelor de ex- ploatare mai suș menționate se va face la epoca arătată în dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte, intră în dispozi- țiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor nece- sare apărării naționale, pădurilor de protecție, revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc., se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din acest amenajament (regulament de exploatare), referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au suferit schim- bări fortuite, ele se va revizui imediat fie din punct de vedere technic- silvic, fie asupra proprietății etc. Amenajamentul (regulamentul de ex- ploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res- pective și articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii. Art V și ultimul. — Domnul Director al Direcției Silvice este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" III. - SERIA C. — TRATATE Șl MANUALE: Dr. G. ELIESCU PROTECȚIA P A D U R I L.O R UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC» AU APĂRUT. I. SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A. SBURLAN ARBORII ȘI PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei H, SERIA B. — ÎNDRUMĂRI: Z. PRZEMETSCHI și GR, VASILESCU TEHNICA ÎMPĂDURIRILOR (SEMINȚE, PEPINIERE, ÎMPĂDURIRI) 16 6 pagini, 60 1 eji EPUIZAT III. — SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. ST1NGHE AMENAJAREA PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚII DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 304 PAGINI n ---- - -- INST. DE ARTE GRAFICE BUCOVINA T. E. TOHOUHU BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicațiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. I comercială, sub No. 56'938. Redacția și Administrația: Bulevardul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 53, Nr. 2. FEBRUARIE 1941 SUMARUL: Studii: Paul Cretzoiu: Distribuția geografică generală a plantelor lemnoase din România — — — — — — — — — — — — — — 65 Comentarii — însemnări: N. Rucăreanu: Exploatabilitate și revoluție — — — — — — — — 70 S. Pașcovschi: Uscarea frunzelor din cauza secetei — — — — — —■ 82 I. Filipovici: Un proect de mașină pentru desariparea semințelor forestiere 85 At. Haralamb: Două locuri cu Sarothamnus scoparius (L) Wimm. în Transilvania — — — — — — — —■ — —• — —• — — 67 N. Constantinescu: Corylus columa în Oltenia — — — — — — — 89 Vânătoare și pescuit: E. Pokorny: Câinii de vânătoare ai silvicultorului — — — — — — 91 Cronica internă (p. 95). Cronica externă (p. 97). Recenzii, cărți (p. 101) reviste (p. 106). Informații (p. 113). C.E.A.C.S. (p. 115). Soc. Progresul Silvie, procese- verbale (p. 116). Publicațiuni (p. 121). SOMMAIRE Etudes: Distribution geogra- phique generale des plantes ligneuses de R o uman ie------— Paul Cretzoiu Commentaires: Exploitabilite et re- volution — —• — N. Rucăreanu La chute des fcuillcs causee par la ss- cheresse — — — S. Fașcovschi Projet d’une machine â desailer Ies se- mences forestieres. I. Filipovici Deux endroits, non citcs jusqu’ă pre- sent, en TransyJ- vanie, ou se trouve Sarothamnus sco- parius (L) Wimm. At. Haralamb Corylus colurna en Oltenie — — — N. Constantinescu Chasse etpisciculture: Les chiens de chasse du forestier — — E. Pokorny Chronique (interieure, exterieure), — Les livres — Revue des revues — Nouvelles — C. E. A. C. S. — Societe Progresul Silvic. INHALT Abhandlungen: Die rumănischen Holz- pfianzen inRahmen ihrer allgemeinen pflanzengeographi- schen Verbreitung, Paul Cretzoiu Mitteilungen: Hiebsreife und Um- triebszeit — — N. Rucăreanu Von der Diirre verur- sachte Blâtteraus- trccknung — — S. Pașcovschi Entwurf einer Ent- flugelungsmaschine fur Forstsamen —• I. Filipovici Zwei noch nicht an- geftihrte Orte mit Sarothamnus sco- parius (L) Wimm. in Transilvanien — At. Haralamb Corylus columa in Oltenien — — — N. Constantine Jagdwirtschaft — Fischerei: Die Jagdhundc des Forstmannes — — E. Pokorny Chronik —■ Bucherschau — Zeitschnftei schau Nachrichten — C.E.A.C.S. - Verein Progresul Silvic. REVISTA PĂDURILOR ANUL 53 — Nr. 2/1941 STUDII distribuția geografică generală a plantelor LEMNOASE DIN ROMÂNIA de PAUL CRETZOIU III. In continuarea celor publicate anterior1), dăm. în cele ce urmează hărțile eu distribuția geografică a încă trei specii lem- noase din flora țării noastre: Abies alba, Fagus silvatica și He- rlera helix. 9. Abies alba Mill. — Mattfeld, I., Die europaeischen und mediterranen Abies-Arten, in „Pflanzenareale" I, Heft 2, Karte 15, Jena 1926. In România Abies alba Mill. ocupă o zonă destul de în- tinsă în întreg lanțul carpatic și în munții Apuseni, ca o pre- lungire a arealului său central-european. In Europa, arealul bradului alb, oglindește, în afară de câteva insule izolate (Pyrinei, Franța centrală, Normandia și Corsica), aproape întocmai lanțurile muntoase din Europa cen- trală și meridională: Alpi, Jura, Vosgi, Schwarzwald, peste Germania centrală, Polonia, Carpații orientali și meridionali, lăsând un gol în șesul Dunărei, Tisei și Savei; spre Sud co- boară în peninsula Balcanică până în Macedonia și Rodopi, iar prin Apenini coboară până în Calabaria. (Fig. 9). Bradul alb e un element central-european-montan. In re- giunile limitei sale septentrionale, părăsește munții, pe când spre limitele sale meridionale ocupă dimpotrivă zonele mai înalte din munți (Pyrinei, Apenini, Balcani). 1) Partea l-a în Revista Pădurilor 1939, Nr. 11, pp. 897—902 și partea Il-a în Revista Pădurilor 1940, Nr. 3, pp. 152—155. 66 Paul Cretzoiu Abies alba Mill. e singura specie a genului Abies în flora țării noastre; cele 40 specii ale genului sunt răspândite în Eu- ropa centrală și mediteraniană, în Asia centrală și Asia orien- tală temperată, în regiunea pacifică a Americii de Nord, și în fine o specie se află și în Mexico și Guatemala. 10. F a g u s silvaticaL. — Lămmermayr, L., Fagus silvatica L., Rotbuche, in „Pflanzonareale'1 I, Heft 2, Karte 17, Jena 1926. Fig. 9. — Abies albs Mill. Iri România fagul are o largă răspândire în întreg lanțul carpatic, cu excepția zonei alpine, coborând și în regiunea dea- lurilor; limita nordestică ajunge aproape de Nistru în Basara- bia de Nord, iar in Muntenia se află și într'o insulă izolată la Snagov-Țigănești; izolat de restul arealului său îl găsim în Nordul Dobrogei și în Estul Cadrilaterului. Limita de Nord a fagului în Europa atinge 60° lat. N., în Scandinavia, trece cam la aceași latitudine prin Anglia evi- tând Irlanda, înglobează în arealul său întreaga Europă cen- trală și vestică afară de Portugalia și Spania centrală meridio- nală, de unde începe limita sa Sudică prin Europa meridională: Distribuția geografică generală ă plantelor lemnoase din România 67 Alpi, Apenini, Corsica Nordul Siciliei, Grecia cu excepția Peloponesului; de aci începe limita orientală înaintând spre Nord prin Bulgaria, Dobrogea, Basarabia, Podolia și Volhinia spre Marea Baltică. Prezență izolată în Est e insula din Sudul Crimeii. (Fig. 10). Fagus silvatica L. e o specie de climat oceanic, cu limita estică condiționată strict climaticește, cea meridională în parte condiționată edafic, iar cea nordică pare a fi numai istorică (rezultată numai în timpurile mai noi, în urma intervenției omului). Fig. 10. —, Fagussilvatica L. Cea de a doua specie a genului Fagus din flora țării, anume Fagus orientalis Lipsky, a fost tratată în partea l-a (harta 1). 11. Hedera helix L. — L. Lămmermayr, Die Gat- tung Hedera L., in „Die Pflanzenareale" 2, Heft 7, Karte 66, •Jena 1930. ■ In România, Hedera helix L. se află cam în tot cuprinsul țării, cu excepția regiunilor subalpine și alpine. .Arealul său cuprinde întreaga Europă afară de Rusia 68 Paul Cretzoiu Distribuția geografică generală a plantelor lemnoase din România 6» europeană, din Nord dela Bergen, insulele Britanice, Franța, peninsula Iberică, Baleare, Sardinia, Corsica, Sicilia, Italia, Grecia, Creta, Nordul și Vestul Asiei mici, Cyprul, Caucaz, Armenia și peste Palestina până în Nord-vestul Arabiei unde atinge punctul cel mai meridional, (Fig. 11). In cuprinsul acestui areal aflăm câteva goluri mai impor- tante; Pirineii, Alpii, câmpia ungară, Cicladele și centrul Asiei Minore. Hedera helix L. e un element oceanic al florei noastre, aceasta se vede și din faptul că spre limita sa estică dinspre Rusia nici nu mai fructifică, iar în țările Baltice și spre limita sa nordică nici nu mai ajunge la înflorire. Limita estică a ace- stei specii e conformă de altfel cu linia care separă vestul Eu- ropei bogat în precipitațiuni (60—130 cm medie) de estul mai sărac în precipitațiuni (media 20—60 cm). Genul Hedera L. cuprinde 9 specii proprii Europei și Asiei; din acestea trei specii sunt europene și vestasiatice (H. helix L., H. poetarum Bert. și H. canariensis Willd.), iar restul în Asia între 20 și 40” lat. N. și din Kashmir până în Japonia. Die rumaniscJien Holzp/lanzen im Rahmen ihrer allpemeinen pflanzengeoffraphischen Verbreitung. Distribution giographique gânârale des plantes ligneuses de Roumanie Dans le pr&ent travail, 11 s’agit de la distribution gâographique des suivantes plantes ligneuses de la flore roumaine: Fagus sylvatica L., Abies alba Mill., et Hedera helix L. CO MENT AR H -ÎNSEMNĂR1 EXPLOATABILITATE ȘI REVOLUȚIE de Ing. Dr. N. RUCĂREANU In amenajarea pădurilor cu tăieri localizate revoluția con- stitue baza organizării in timp și un element hotarîtor pentru organizarea economică în general. De aceea de judiciozitatea cu care ea este stabilită atârnă în bună parte rezultatele gospodă- riei. Dar pentru o gospodărie forestieră organizata după prin- cipiul permanenței și al raportului susținut, în care deci ex- ploatarea unui arboret implică regenerarea Iui, revoluția nu este decât timpul mediu stabilit pentru o serie de exploatare, în care urmează să fie exploatate suc- cesiv toate arboretele acesteia la vârsta exploata- bilității lor. De unde rezultă că o judicioasă stabilire a revoluției este condiționată de exactitatea cu care se deter- mină vârsta exploatabilității diferitelor arborete. in raport cu, scopul urmărit de gospodărie. Intre lungimea revoluției și sco- pul gospodăriei nu există un raport direct. Ea este influențată de acest scop numai în măsura în care el își găsește expresia în vârsta exploatabilității ărboretelor. Iată de ce și diferitele concepții economice aplicate la gospodăria forestieră influen- țează în mod direct exploatabilitatea, nu revoluția, cum lasă să se înțeleagă o parte din literatura de specialitate. Intr’adevăr, atitudinea adoptată de diferiți autori în acea- stă privință a fost diferită. Pe când școala franceză, de pildă, privește lucrurile sub raportul lor adevărat, cea germană se- lipsește aproape complect de studiul exploatabilității, privind totul numai prin prizma revoluției. De fapt ceeace școala ger- mană a înțeles prin revoluție, într'un timp când gândirea eco- nomică forestieră era stăpânită de teoria rentei solului, era toc- Exploatabilitate și revoluție 71 mai ceeace înțelegem noi prin vârsta (termenul) exploatabilitâții. Căci după această teorie fiecare arboret trebue să fie privit in- dividual, tratat ca atare și exploatat în momentul în care efec- tul său financiar este maxim; iar revoluția este „timpul cu- prins între întemeierea și exploatarea împreunată cu o nouă regenerare a unui arboret" '). Pentru concepția de azi. după care pădurea (seria) este privită ca o unitate economică, care trebue să producă venituri permanente și cât mai susținute, definiția aceasta este lipsită de sens. Aplicată la o serie de ex- ploatare ar rezulta, că aceasta ar fi compusă din arborete cu revoluții diferite, întrucât ele nefiind identice, efectul finan- ciar se realizează pentru fiecare în alt moment5). Acest moment este desigur termenul exploatabilitâții. Totuși amenajamentul german continuă sa insereze cercetările ce se fac cu privire la exploatabilități în* capitolul revoluției. La noi, amenajamentul, urmând calea indicată de Fran- cezi, dă o atenție deosebită studiului exploatabilitâții, rezervând și revoluției partea ce i se cuvine. Estîmația și Rentabilitatea, în schimb, bazate în special pe principiile economice ale rentei solului, pretind să determine „revoluția arboretelor", când în fond e vorba de termenul exploatabilitâții lor. In practică, esti- mația găsește calea să rezolve problema revoluției, în limitele exactității permise de premizele metodei, prin cercetări între- prinse în arborete crescute în condițiuni variate de vegetație. Mai nesigură se prezintă situația în amenajament. Aproape orice plan de amenajament (prin care în- țeleg partea scrisă întreagă, numită în mod curent „amenaja- ment"), conține un capitol privitor la exploatabilitate și altul privitor la revoluție. Dar din felul cum se stabilesc acestea, se desprinde de cele mai multe ori o complectă lipsă de înțelegere atât în ceeace privește noțiunea de exploatabilitate, cât și cu privire la raportul dintre vârsta exploatabilitâții și revoluție. In locul cercetărilor reale se aduc de fiecare dată, pentru justi- ficarea stabilirii acestor două baze de amenajare, tot felul de 1) „...der Zeitraum, welcher von. der Begriindung eines Bestandes bis zu seiner mit Wiederverjungung vcrkniipften Ernte ver$treicht“. Ju- deich, Die Forsteinrichtung, ed. 7, pag. 72. 2) A se vedea și Chr. Wagner, Lehrbuch der theoretischen Forstein- • 1 richtung, pag. 16, 72 Ing. Dr. Rucăreanu argumente, multe fără nici o legătură cu ideea urmărită, altele vagi, ceeace dă întregei lucrări un caracter arbitrar. Citez dintr'un plan de amenajament: Exploatabilitatea Având în vedere dispozițiile art. 2 și 3 dm codul silvic, în ceeace privește continuitatea tăierilor, conditiunile de exploatare, asigurarea regenerării pădurii cu specii de valoare proprii regiunej, producerea lemnului de construcție, având în vedere și iest -uc- tiunile Ministeriale date în acest scop, având în vedere speciile ce xor- mează pădurea, și care în cazul de fată este molidul, având în vedere circumstanțele fizice, ca regiune muntoasă cu clima aspră, ținând seama și de starea de vegetație a arboretelor, luând în considerare și interesele proprietarului de pădure care este un composesorat, ținând seama de venitul anual ce trebue să-l aibă proprietarul dela această pădure, am admis ca exploatabilitatea să fie o exploatabilitate economică, arborii ajungând astfel dimensiuni care asigură cele mai multe între- buințări, . Revoluția normală. Având în vedere natura proprietarului, care fiind un composesorat, are tot interesul menținerii pădurei și pe viitor, având în vedere exploatabilitatea economică ce am admis pentru a obține din această pădure material necesar pentru cele mai multe în- trebuințări, având în vedere regimul ce l-am ales precum și metoda de tratament, regimul codrului cerând implicit revoluții mai mari, ținând seama de natura esenței ce predomină pădurea și care este molidul, care pentru a ajunge să ne dea ceeace dorim are nevoie de o viată mai lungă, ținând seama și de starea actuală a pădurei, de clase de vârstă, care nu sunt egale, am admis pentru această pădure o revoluție nor- mală de 100 ani. Ca să putem judeca mai bine valoarea argumentelor de mai sus, să precizăm mai întâi ce se înțelege prin exploata- bilitate. Cei mai mulți autori, care s’au ocupat până acum cu acea- stă chestiune, au evitat să dea o definiție, iar cele care s’au dat au nevoie, cred, de unele complectări. D-1 prof. V. Stinghe înțelege prin exploatabilitate „calitatea de a fi exploatabil a unui arbore sau a unui arboret“3), iar L. Parde scrie în trata- tul său de amenajament: „L’exploitabilite est la qualită d’un peuplement — ou d’un arbre — qui est exploitable“ *). In altă parte însă Parde înțelege prin exploatabilitate „starea unui arbore sau a unui arboret exploatabil" •). După Chr. Wagner 3) Amenajarea pădurilor, 1939, pag. 11. 4) Traitâ pratique d’amânagement des forets, 1930, pag. 16. 5) 0p. cit. p. 57. A se vedea și L. Tassy, I/amenagement des forâts, Ed. HI, 1897, pag 05. Exploatabilîtate și revoluție 73 exploatabilitatea (Hiebsreife, Haubarkeit) este „starea de îm- plinire a scopului gospodăriei prin diferitele obiecte economice —- arbori sau arborete" ®). A fi exploatabil nu este un atribut al arborelui sau ar- boretului; nu ține de ființa lor. A fi exploatabil devine o cali- tate numai în raport cu pretențiile noastre și numai din mo- mentul când socotim că așteptările noastre au fost împlinite. Exploatabilitatea, prin urmare, este legată de o anumită stare a arborilor sau arboretelor. Faptul acesta a fost evidențiat de- sigur și de autorii de mai Sus, dar nu toți l-au exprimat prin definiție. Dar exploatabilitatea nu poate fi însăși starea obiec- telor, cum pretinde Parde; starea aceasta constitue numai ele- mentul în raport cu care ea se apreciază. Din definițiile de mai sus, mai complectă mi se pare aceea a lui Wagner. Starea de care vorbește el este concepută în abstract. Păstrând termenul de calitate, definiția s’ar putea com- plecta astfel: exploatabilitatea este calitatea de a fi -exploatabil a unui arbore sau a unui arboret ajuns în starea la care scopul urmărit prin men- ținerea lor a fost atins. In măsura în care starea aceasta este o funcție a-vârstei, se poate vorbi de vârsta sau termenul exploatabili- tății. Acesta este cazul la arboretele regulate; nu însă și la arborii din codru grădinărit. Vârsta exploatabilității variază în raport cu cerințele noas- tre și cu felul de desvoltare al arboretelor. Pentru același scop ea va fi mai mare la o clasă de fertilitate inferioară; iar pentru arboretele crescute în condiții staționate identice, vârsta aceasta diferă după constituția lor. Dacă un proprietar ar vrea (scop) să-și gospodărească pă- durea sa în vederea obținerii unei cât mai mari cantități de lemn de cherestea, exploatabilitatea arboretelor acestei păduri s’ar judeca în raport cu acest scop. In cazul de față ea este cali- tatea de a fi exploatabile recunoscută arboretelor în momentul în care starea lor asigură proprietarului cea mai mare cantitate din sortimentul de cherestea cel mai căutat. Dacă se cunoaște vârsta respectivă pentru diferite arborete crescute în condițiuni 6) ,,Der ZrStand der Erfullung des (dkonomischen) WirtschaftS' zwecks durch die einzelnen Wirtschaftsobjekte— Baiun&odet Bestăn.de“ Chr. Wagner, op. cit. p. 14. 74 Ing. Dr. Rucăreanu de vegetație variate, se poate determina ca un termen mediu al acestei vârste, revoluția. Vârsta exploatabilitâții se stabilește prin cercetări și observațiuni directe în arborete. In cazul nostru se studiază variația procentuală a sortimentelor: în func- ție de vârstă pentru arboretcle crescute în condițiuni staționale identice și în funcție de clasa de fertilitate pentru arborete de aceeași vârstă dar crescute în condițiuni staționale diferite. Ra- portul cel mai favorabil dintre sortimente socotit în raport cu cel de cherestea indică exploatabilitatea, iar vârsta corespunză- toare, termenul exploatabilitâții. Se înțelege că cercetările vor fi dirijate, în fiecare caz în parte, după scopul urmărit. Dar pentrucă o cercetare unilate- rală poate duce adesea la rezultate care să fie în desacord cu principiul productivității sau al rentabilității, un amenajament serios va studia chestiunea exploatabilitâții și a revoluției pe cât posibil ținând seama de mai multe elemente. In această pri- vință instrucțiunile provizorii pentru executarea amenajamen- telor în pădurile din Prusia’) prevăd în afară de studiul va- riației sortimentelor, cercetarea desvoltării diametrului arbo- relui mediu în raport cu vârsta, stabilirea prețului sortimentu- lui mediu pentru ultimele clase de vârstă, stabilirea producției totale și a producției la exploatabilitate pe hectar, în materie și valoare la diferite vârste, a valorii răriturilor pe hectar, sta- bilirea creșterii în valoare în decursul unui deceniu, și a va- riației rentei pădurii. Toate acestea pot da indicații prețioase asupra oportunității lăsării arboretelor în picioare peste o anu- mită vârstă. Dacă totuși condițiile pădurii, starea claselor de vârstă sau anumite considerente privitoare la ordinea în timp și în spațiu ar face ca revoluția să fie stabilită mai lungă sau mai scurtă decât indică vârsta exploatabilitâții, această abatere trebue să fie justificată în planurile de amenajament, după cum trebue sâ fie justificată și documentată însăși stabilirea terme- nului exploatabilitâții. Dacă acest lucru nu se poate face, e bine să se spună și să se motiveze dece; să se arate care a fost criteriul de judecare al acestor elemente. Altfel înșiruirea de argumente fără nici o valoare poate fi interpretată cel puțin ca un semn al superficialității, dacă nu mai rău. . 7) A se vedea: Voriăufige Richtlinien fur die weitere Durchfuhrung der Forsieinrichtungsarbeiten in den Preussischen Staatsforsten, Relchs- ministerialblatt der Forstverwaltung Aysgabe C., Nr. 15, 1938, pag. 100-101 Exploatabilitate și revoluție 75 Revenim acum la citatul de mai sus. Exploatabilitatea „admisă" este cea economică. Calificarea aceasta ar trebui să rezulte din precizarea scopului gospodăriei: obținerea de material propriu pentru cele mai multe întrebuin- țări. Orice justificare în această privință este inutilă. Dar ame- najistul pare a nu fi înțeles acest lucru, întrucât s’a simțit obli- gat să justifice exploatabilitatea cu o mulțime de argumente, iar scopul apare ca o concluzie. In schimb, nu se ocupă tocmai de ceeace trebuia să constitue rostul acestui capitol, de vârsta exploatabilității. In loc să se fi arătat ce anume întrebuințări se pot da lemnului din pădure, care sunt sortimentele cele mai căutate și când, la ce grosimi, la ce vârstă, se realizează, un raport optim, din punct de vedere al necesităților și al posi- bilităților de desfacere, între diferitele sortimente; în loc să se fi studiat — dacă s'ar fi stabilit că valoarea de întrebuințare crește cu grosimea arborilor — până la ce vârstă pot fi conduse arboretele fără a se nesocoti principiul productivității sau al rentabilității, se invoacă articolele 2 și 3 din codul silvic, prin care se prevede obligativitatea întocmirii amenajamentelor pen- tru pădurile supuse regimului silvic, rostul acestora și măsuri pentru asigurarea regenerărilor; apoi se face apel la anumite instrucțiuni ministeriale, la specie, la circumstanțele fizice, la forma juridică a proprietarului, etc., care pot cel mult justifica scopul, dar nu ne pot da nici o lămurire cu privire la termenul exploatabilității (sau la diametrul mediu corespunzător), care trebuia să reiasă de aici. Acelaș lucru se poate spune despre revoluție. Pe ce baze s’a fixat termenul de 100 ani? Căci de vreme ce revoluția este un compromis între vârsta medie a exploatabilității arboretelor și necesitățile organizării în timp și spațiu, — într’o pădure normal constituita fiind egală cu însăși această vârstă — este evident, că întrucât termenul exploatabilității este necunoscut, orice alt argument invocat pentru justificarea cifrei „admise", este de prisos. Admiterea nu poate fi decât arbitrară. Din cele discutate până aici s’a putut desprinde im lucru: că prin simpla enunțare a felului exploatabilității nu se spune nimic asupra vârstei la care ea se realizează, ci se precizează doar criteriul care se are în vedere la stabilirea acesteia. Astfel, când se spune, de exemplu, că pentru o pădure s’a adoptat ex- ploatabilitatea financiară, se înțelege numai că vârsta se va sta— 76 Ing. Dr. Rucăreanu bili în raport cu valoarea maximă de producție a solului, calcu- lată cu ajutorul formulei lui Faustmann, pe baza unui procent fixat mai dinainte. Dintre diferitele criterii care pot fi avute în vedere, unele .sunt mai precise, altele mai vagi. Și cum de gradul de precizie se leagă greutăți mai mari sau mai mici, la determinarea vârs- tei exploatabilității și a revoluției, se impune să se dea ter- menilor și definițiilor, din acest punct de vedere, o deosebită atenție. Dar pentruca tocmai în acest domeniu se observă oare- cari desorientări, mă opresc puțin asupra lor. Exploatabilitățile a căror vârstă se determină prin calcul la celei mai mari producții lemnoase (absolută), a celei mai mari rente a solului (financiară), a celei mai mari rente forestierei, sunt clare și nu lasă nici o posibilitate de interpretare. Precizia cu care se stabilește epoca respectivă depinde numai de exacti- tatea elementelor de calcul. De altfel importanța unei exploata- bilități pentru amenajament, dacă se poate vorbi de așa ceva, nu o dă precizia cu care se poate stabili această epocă, ci mă- sura în care criteriul ales satisface principiile ce stau la baza gospodăriei. Apoi, faptul că exploatabilitatea nu se realizează la un moment bine determinat nu trebue considerat numai ca un desavantaj; el constitue, din contră, pentru gospodărie un foarte mare avantaj. Datorită lui cultivatorul este liber, ca fără pierderi, să poată exploata un arboret, în limitele unui interval de timp oarecare, dând întâietate acelora la care necesitatea de tăiere și regenerare este mai urgentă. Celelalte feluri de exploatabilîtate [fizică, industrială, (tehnică), economică], la care vârsta se determină mai mult prin observație, sunt considerate mai puțin precise și deci mai puțin importante pentru amenajament. Este adevărat că atâta vreme cât gospodăria forestieră constitue o organizare de pro- ducție, valoarea economică a anumitor criterii care stau la baza exploatabilității fizice și tehnice, întrucât ele nu respectă punctul de vedere economic, poate fi discutată. Aceasta însă nu însem- nează că unele din ele nu pot fi luate uneori cu folos ca bază de organizare. In ceeace privește lipsa de precizie, o cercetare mai amănunțită a chestiunii dovedește, că în realitate situația e mai puțin gravă decât poate apărea la prima vedere. Exploatabilitatea fizică este o noțiune încă nesi- gură. Unii consideră drept criteriu pentru aprecierea ci limita Exploatabilitate și revoluție 77 longevității arborilor, alții maturitatea arboretelor, adică epoca la care se pot regenera singure din sămânță în bune condițiuni, etc. Desigur că, așa privită chestiunea, termenul la care se rea- lizează este atât de neprecis, încât pe baza lui nu se poate clădi nimic temeinic. In practică însă, amenajistul care ar fi nevoit să adopte acest fel de exploatabilitate va trebui să fie, fără în- doială, lămurit despre ce anume este vorba. In felul acesta pre- cizia termenului exploatabilitâții crește. La crâng, de exemplu, epoca la care puterea de a se regenera din lăstari începe să scadă poate fi determinată cu destulă aproximație; și tot așa epoca maturității arboretelor de codru. In ceeace privește lon- gevitatea arborilor, ea nici nu poate reprezenta un scop propriu zis, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere cultural. De aceea nici nu poate constitui baza unei exploata- bilități. Dacă observăm însă că toate criteriile care au fost consi- derate de unii sau de alții pentru indicarea exploatabilitâții fi- zice sunt de natură fiziologică, nesiguranța dispare, de îndată ce în loc să privim exploatabilitatea aceasta ca una singură, cu un criteriu bine determinat, o considerăm, așa cum este, o no- țiune complexă, a cărei caracteristică nu o formează nici numai epoca maturității, nici numai începutul descreșterii puterii de lăstărire, sau alt moment asemănător, ci în general un feno- men fiziologic. In felul acesta, după fenomenul consi- derat, putem avea mai multe exploatabilități fizice. Dacă e vorba de facultatea de a produce sămânță a unui arboret, așa ca regenerarea naturală să fie asigurată, avem de a face cu ex- ploatabilitatea (fizică a) maturității; dacă este vorba de epoca la care puterea de lăstărire începe să descrească, avem de a face pu exploatabilitatea (fizică a) puterii de lăstărire, etc. Astfel pusă chestiunea noțiunea exploatabilitâții fizice (sau fiziologice) câștigă în precizie. Se cere numai, ca ori de câte ori se face uz de ea, să se arate ce anume fenomen a fost considerat drept criteriu de apreciere. Exploatabilitatea tehnică (industrială), nu este nici ea considerată mai precisă decât cea fizică. Cauza este aceeași; nici aici nu e vorba de un singur criteriu, ci de o sumă de criterii, a căror notă comună o constitue accentul ce se pune pe o anumită întrebuințare a lemnului, precum și faptul că ele au-în vedere în primul rând interesul consumatorului. După de- 78 Ing. Dr. Rucăreanu finiție, exploatabilitatea tehnică se realizează când un arboret poate da cantitatea maximă de material lemnos propriu pentru o -anumită întrebuințare. Se înțelege că valoarea de întrebuințare -este considerată în raport cu dimensiunile arborilor, nu cu can- titatea de materie lemnoasă. E vorba de cazurile în care arborii pentru a fi folosiți trebue să aibă anumite dimensiuni. Lemnul de foc este prin urmare exclus. Ideia exploatabilității tehnice datează încă din timpul când, din lipsa mijloacelor de transport, cultura pădurilor era obligată să se adapteze strict necesităților locale *). Ea își găse- ște și astăzi o justă aplicare la pădurile aservite unor întreprin- deri industriale. In cazul acesta însă exploatabilitatea tehnică se poate aprecia cu destulă precizie. Pentru înlăturarea îndoie- lilor, în vorbire trebue să se specifice și aici condiția specială care se are în vedere la determinarea vârstei. Exploatabilitatea (tehnică) a producției parilor de mină, a producției lemnului de celuloză sau lemnului de cherestea, etc., se realizează la epoci relativ ușor de determinat. Pentruca e vorba de păduri aservite în general unor între- prinderi industriale, termenul de ..exploatabilîtate tehnică", pe care-1 socotesc cu totul nepotrivit, ar putea fi înlocuit cu acela do exploatabilîtate industrială. Noțiunea cea mai vagă însă mi se pare aceea a exploata- bilității economice sau sociale, întrucât lasă loc Ia in- terpretări. însuși numele de economic nu este prea fericit, căci caracterul acesta nu este specific numai acestui fel de exploata- bilitate, ci tuturor, în măsura în care fiecare ține seama de sa- tisfacerea unor necesități. Dacă, după cele ce se vor arăta, se va mai socoti necesară menținerea acestei noțiuni, întrucât ea •se sprijină pe ideea satisfacerii cât mai complecte a necesități- lor sociale, cu privire la materialul lemnos, ar fi bine ca cel puțin termenul „economic" să fie evitat și păstrat acela de ex- ploatabilitate socială, pe care de altfel amenajamentul îl și in- dică. După definiție, exploatabilitatea aceasta s’ar realiza în momentul în care materialul lemnos obținut este propriu pen- tru cele mai multe întrebuințări. Criteriul este fără îndoială neclar. Rămâne în orice caz la latitudinea celui care îl va 8) Endres M., Lehrbuch der Waldwertrechnung und Forststatik, :3. Aufl., Berlin, 1918, pag. 277. Exploatabilitate și. .revoluție 79 adopta, să considere numărul întrebuințărilor în raport cu piața io cală sau cu cea generală. Dacă nu se are în vedere un anumit sortiment, este sigur că cele mai multe întrebuințări le au ar- borii cei mai groși. Dar în acest caz, până când se pot lăsa arborii în pădure? Dacă pentru fixarea unei limite se va avea in Vedere încetinirea creșterii (scăderea ei sub un anumit pro- cent), sau începutul de degradare a arboretelor, începutul pro- cesului de putrezire, criteriul hotărîtor este un fenomen fizic; am avea de a face mai degrabă eu o exploatabilitate fizică. Iar dacă s’ar lua drept criteriu valoarea maximă de vân- zare a unui arboret, s’ar putea ajunge la o micșorare a ve- niturilor pădurii, întrucât dela un moment, dat creșterea în valoare ar putea fi atât de mică (fără ca arboretul să fi atins valoarea maximă) încât nu ar mai putea acoperi nici cheltueUle ■ce se fac pentru întreținerea pădurii. Un astfel de criteriu nu ar putea fi adoptat în nici un caz de un proprietar care ar avea în Vedere și venitul personal. Exploatabilitatea economică sau socială, prin urmare, nu are un criteriu caracteristic și bine de- finit. Noțiunea devine astfel inutilă. ’ In cele de mai sus âm căutat să precizez anumite lucruri cu privire la exploatabilități și revoluție, atât în vederea unei exâcțe înțelegeri a noțiunilor, cât și pentru aplicarea lor corectă în practică. Am arătat care este raportul dintre exploatabilitate și revoluție, modul de determinare a lor și în cele din urmă am arătat cum se pot înlătura inconvenientele legate de lipsa de precizie a termenilor de exploatabilitate fizică, tehnică Și econo- mică. . . r aî.;. Ca o concluzie a celor discutate în urmă rezultă următoa- rea clasificare a exploatabilităților, în raport cu criteriile de ■determinare a vârstei lor. I. Criterii fiziologice. 1. Exploatabilități fizice. a) exploatabilitatea maturității. b) exploatabilitatea corespunzătoare scăderii puterii de lăstărire. ■c) exploatabilitatea corespunzătoare începutu- lui de degradare a arboretelor, etc. IU Ing. Dr. Rucăreanu II. Criterii economice. A. Element determinant interesul consumatorului. 1. Exploatabilități industriale (tehnice). a) exploatabilitatea producției de pari de mină. b) exploatabilitatea producției maxime de lemn pentru celuloză, c) exploatabilitatea producției maxime de lemn de cherestea. d) exploatabilitatea producției maxime de araci de vie, etc. B. Element determinant interesul proprietarului: 1. Exploatabilitatea producției medii maxime în can- titate (absolută). 2. Exploatabilitatea rentei maxime forestiere. 3. Exploatabilitatea rentei maxime a solului (finan- ciară). 1 In practică, pentru determinarea vârstei exploatabilitâții, insă, nu este hotărîtor numai un singur criteriu. Amenajistul va trebui să țină seama de cât mai multe elemente, pentru ca opera pe care o săvârșește să satisfacă în mod cât mai perfect multi- plele interese legate de existența pădurii. Exploitabilitâ et râvolution. Hiebsreife und Umtriebszeit. Die zwischen Hiebsreife (Haubarkeit) und Umtriebszeit bestehende Beziehung ersieht man deutlich aus der Definition: Die Umtriebszeit ist der durchschnittliehe, fiir eine Betnebsklasse festgestellte Zeitraum. in dem alle Best&nde nacheinander in ihrem Haubarkettsdlter zur Wutzung kommen soZJen. Die Umtriebszeit ist also eine Funktion de» Hiebsreîfealters. Sie ist nur mittelbar von Wirtschaitszielen beeinflusst, soweit diese das Hîebsreifealter bestîjnmen. Dieses Verhăltnis scheint in der deutschen Literator, im Gsgensatz ztt der franziisischen nicht genug betont zu sein, da man hier im allgemeinen die Umtriebszeit als direkte Funktion des Wirtschaftszieis, bezw, der verschiedenen Wirtschartsauffassungen behande’t. Exploatabilitate și revoluție HI Verfasser versucht die Begriffe klar zu machen. Er behauptet, dass viele Autoren, die sich mit dieser Sache befasst haben, eine Be- griffsbestimmung fur die Hiebsreife vermieden haben, und dass bei den bestehenden, Ergănzungen nbtig wăren. So kommt er zur folgenden Definitiont Die Haubarkeit ist die Eigenschaft haubar zu sein eines Bau- mes oder Bestandes, in dem Zustand, in welchem der durch ihre Beibe- haltung verfolgte Wirtschaftszweck erfullt ist. Durch die einfache Erwahnung einer Art der Hiebsreife, z. B. der finanziellen Hiebsreife, wird iiber das Alter keinen Aufschluss gege- ben; lediglich das Kriterium wird dadurch betont, das man bei ihrer Feststellung im Auge hat. Wenn man sagt, fiir einen Wald wurde die finanzielle Hiebsreife angenommen, so versteht man dadurch nichts anderes, als dass das entsprechende Alter im Vergleich zu dem hochsten Bodenwert festgestellt wird, berechnet nach der Faustmann'schen Eormel, bei einem bestimmten Zinsfuss. Aber nicht alle Kriterien sind durch die einfache ErwMhnung der Art der Hiebsreife so deutlich ausgedriicht wie dieses. So weisen die physische, und die technische Haubarkeit, wie auch der franzdsischen Begriff der bkonomîschen Haubarkeit auf kein eindeutiges Moment hin. Man ist noch nicht im klaren, ob im Falie der phyșischen Hiebsreife, z. B., die natiirllche Lebensdauer der BSume, die Făhigkeit der Bestănde sich in guten Bedingungen zu ver- jiingen, oder ein anderes Merkmal als Kriterium fur die Feststellung des Haubarkeitsalters betrachten soli. Und ebenso ist es mit den an- deren zwei Begriffen. Es werden darauf Vorschlăge gemacht, zur Beseitigung dieser Unsicherheit Zum Schluss erfolgt eine Einteîlung der Hlebsreifearten nach den kennzeichnenden Merkmalen. Eine erste Gruppe bilden die phy- sischen Hiebsrelfearten (physiologlsche Kriterien); die zweite, die âko- nomischen Charakters, unter denen die industriellen (Technischen), bei welchen des Verbrauchers Interesse den bestimmenden Faktor ausmacht, und dann alle andere, fiir welche des Besitzers Interesse bestimmend ist, als zwei Untergruppen erscheinen 2 Din lucrările Institutului de cercetări și experimentați© forestieră din România USCAREA FRUNZELOR DIN CAUZA SECETEI de Ing. S. PAȘCOVSCHI In legătură cu constatările D-lui Prof. C. Georescu („Dare de seamă asupra boalelor de importanță economică semnalate în pădurile țării în anii 1934—1938“ pag. 9—12, și „O adaptațiune a speciilor lemnoase mărginașe stepei pentru a rezista secetelor îndelungate", Rev. Pădurilor, 1928, pag. 107), asupra ofilirii și uscării frunzelor Ia arbori din cauza secetei, vreau să comunic în cele de mai jos câteva observa- țiuni făcute de mine asupra acestui fenomen- Este un fapt cunoscut că în pădurile noastre de câmpie părul pădureț (Pirus communis L.) în mod regulat își pierde frunzișul în a doua jumătate a verii, ca rezultat al căldurilor mari și al secetei; în regiunile mai înalte, din contra, frun- zele persistă până toamna târziu, la fel cu celelalte esențe. Un drum prin pădurile dela Brănești sau Comana în luna Au- gust arată foarte lămurit acest lucru: toți perii sunt desgoliți de frunze, par’că ar fi uscați. Această reducere a aparatului foliaceu are desigur menirea să micșoreze transpirația, care n’ar mai putea fi recompensată din rezervele sărăcite în apa ale solului. Consecințe mai interesante ale secetei de vară am ob- servat mai de mult în antestepa din Sudul Basarabiei, anume în pădurea Ciobruciu din jud. Tighina. In lulie-August 1928, când am lucrat pe acolo, domnea o secetă puternică. Câteva specii lemnoase s’au resimțit. La unele am observat chiar că- derea frunzelor, ca și la păr pădureț. La arțarul tătăresc (Acer tataricum L.) frunzele întâiu se înroșiau toate odată pe în- Uscarea frunzelor din cauza secetei 83 ireaga tufă, apoi se uscau deasemenea toate odată. La migda- lul pitic (Primus nana Stokes) și păducel (Crataegus monogyna Jacq.) din contră se uscau numai o parte din frunze; fiecare ramură își păstra un număr destul de mare, peste 1/2; la prima din aceste specii înainte de a se usca frunzele deasemenea se înroșiau puternic. Vișinul pitic (Primus fruticosa Pali.) și-a .păstrat numai câte un smoc de frunze în vârful ramurilor, iar cele mai dela bază toate erau uscate și cădeau; tulpinile apă- reau pe jumătate desgolite- Alte specii n’au pierdut din frunziș, totuși se vedea că și asupra lor seceta a avut influență. Scumpia (Cotinus coggy- gria L.) în general rezistă bine, dar la câteva exemplare am observat înroșirea prea timpurie a frunzișului. La stejari (Quercus robur L. și Q. lanuginosa Lam.) n’am văzut să cadă vre’o frunză. Se vedea totuși un început de uscare datorit desigur pierderii de apă din țesuturi: frunzele se sco- fălciau și suprafața lor se acoperia cu riduri. Cred că tot sece- tei se datora lipsa desăvârșită a lujerilor de vară la stejari; n’am văzut nici un exemplar, care să fi dat al doilea rând de lujeri. Majoritatea nici lujerii de primăvară nu-i aveau prea desvoltați, abia de 1—3 cm, prea rar de 5—10 cm. Pe lângă speciile spontane menționate mai sus, erau în această pădure foarte multe plantații, mai ales de frasin. Ace- sta în general vegeta foarte prost. Se zicea că s’a făcut gre- șala de a se cultiva frasin din semințe culese în lunca apro- piată a Nistrului, unde această specie crește în abundență. Pro- venit dintr’un mediu atât de diferit frasinul plantat a dat greș. Se vedea că între altele suferea mult și de secetă, anume i se usca și lui frunzișul- Dar era o deosebire bătătoare la ochi între el și speciile spontane. La acestea din urmă uscarea frunzelor avea acelaș aspect ca și uscarea normală de toamnă, doar că era prea timpurie. La frasin se vedea cu totul altceva: frun- zele lui verzi și pline de sevă odată se ofiliau, exact așa cum .se ofilesc florile de grădină, dacă nu sunt udate la timp. Aceste frunze ofilite atârnau în smocuri fără viață pe lujeri, dar nu •se uscau definitiv, nu-și schimbau nici culoarea. Se vedea ime- 84 Ing. S. Pașcovschi diat că este o plantă neobișnuită cu condițiunile locale și sufe- rind din cauza lor. La speciile spontane din contra era vorba de o adaptare la climă și planta nu se resimțea prea mult în urma pierderii frunzișului. La chute des feuilles causâe par la sicheresse. Von der Dur re verursachte BliUteraustrocknung. In der rumanischen Ebene fallen die Blătter des Bir ibaumes regelmăssfg in der zweiten Sommerhălfte ab, eine Erscheinung, die die Transpiration vermindern soU. Bei grosserer Diirre verlieren aber wăh- rend des Sommers auch andere Holzarten. ihre Blâtter. So wurde 1928 in Sud-Bessarabien Laubabfall bemerkt bei Acer tataricum L-, Prunus nana Stokes, Crataegus monogyna Jacq., und Prunus fruticosa Pali, Bei anderen. Holzarten, wie Cotinus coggygria D, Quercus robur Q. lanuginosa Lam., Fraxinus excelsior (nicht standortsmăssig) liess die Diirre verschiedene Verwelkungserscheinungen beobachten. UN PROECT DE MAȘINĂ PENTRU DESARIPAREA SEMINȚELOR FORESTIERE de Ing. I. FIIJPOVICI Există multe procedee pentru separarea seminței de glu- mela care o înconjoară; unele simple și la îndemâna oricui, altele mai sistematice, cu cari sunt înzestrate stațiunile de re- coltarea și comercializarea semințelor. O mașină sistematică trebue să aibă următoarele însușiri: a) Să curețe bine semințele. b) Să nu vătăme germinația. c) Să selecționeze semințele desaripate. Natural că economicul, în executarea lucrării, joacă un rol important. Prin procedeul de față, am tins la realizarea cât mai de- plină a ideilor expuse. Din desenul alăturat se poate vedea construcția și modul die funcționare al mașinii. Desariparea semințelor, care se pun în coșul din partea -de sus a mașinii, se face prin frecarea periilor metalice fixate pe cei doi cilindrii, cu periile fixe din jurul lor, în urma în- vârtirii cilindrilor în sensurile arătate în figură. Periile se aleg prin încercări. învârtirea cilindrilor se face manual, prin intermediul unui angrenaj cu roți dințate și al unei curele. Semințele cu pleavă cad dintre perii într'un ciur așezat ■orizontal, care are o mișcare de dute-vino cu ajutorul unei pârghii prinsă la una din roțile angrenajului Separarea semințelor de pleavă se face în acest ciur da- torită unui curent de aer produs de învârtirea a 4 aripi așezate 86 pe uri motor fiind j marg duce scânc astfel DOUĂ LOCURI CU SAROTHAMNUS SCOPARIUS (L.) WIMM. ÎN TRANSILVANIA de At. M. HARALAMB Determinați de unele dispozițiuni privind nevoia extinderii acestei specii la noi în țară, cu scopuri cinegetice, în 1935 am publicat un articol1), în care, în. afară de caracterele de determinare, arătam răș- pândirea lui la noi șl aiurea. Constatam cu acel prilej că Sarothamnus scoparius este o specie sud-vest europeană (legată de climatul atlantic), la noi atingând limita sa sud-estică. In ce privește densitatea lui de răs- pândire în România, arătam că în Eteratură s’au semnalat doar trei locuri (și acestea cu origină nesigură): a) Cosmești lângă Tecuci; b) sub Piatra Corbului lângă Brașov; c) în Valea Gâldei (jud. Alba), Adăogam apoi că d-l I. Prodan o citează, vag însă, „în Vechiul Regat, Transilvania și în părțile nord-vestice"a). A urmat după aceea o altă contribuție în legătură cu prezența acestei specii în Banat3), în care se arată că acolo se găsește „în multe locuri" pe teritoriul proprietatea Societății Reșița, mai cu seamă pe izlazuri șl poieni mai sărace, ca de pildă în hotarele comunelor Biniș, Forotic, etc. Se stăruie însă asupra a două stațiuni mai importante, unde este instalată „într'o măsură bătătoare la ochi“: a) La locul numit Bocșița pe izlazul comunei Bocșa Română, întinzându-se pe mai multe hectare; b) în Valea Nerei la locul numit Fața Luncu pe cel puțin 10 ha din izlazul comunei Slatina-Nera. Autorul precizează însă că peste tot Sarothamnus a fost introdus; pentru cele două puncte mai de seamă indică și anii: în primul loc prin 1865 cu scopuri cinegetice, iar în al doilea loc prin 1883—1884. , . In afară de aceste semnalări, nu am cunoștință să se fi mai pu- blicat ceva în această privință. Doar în ediția a II-a din 1939, D-l I. Prodan, în Flora sa (pag. 508) aduce o oarecare modificare textului pri- 1) At. Haralamb și P. Cretzoiu: Lămuriri asupra răspândirii și cul- turii lui Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. 2) I. Prodan: Flora pentru determinarea și descrierea plantelor ce cresc în România. Ed. I, 1923; pag. 609. 3) F. Pali: Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. în jud. Caraș. Rev. Păd., 1936, pag. 142—146, «8 At, M. Haralamb vitor la Sarothamnus scoparius: „In Vechiul Regat, Transilvania în Sălaj la Crasna și Șimleul-Silvaniei; jud. Arad (Șoborșin) și în părțile nord- vestice, cultivat pentru iepuri**. In cele de mai jos vom cita două locuri unde am întâlnit această specie, ambele în Transilvania. 1. La Baia-Mare. Se găsește în partea de Sud a orașului, lângă fabrica Phoenix, de o parte și de alta a liniei de cale ferată care duce dela gara Tăuții de Sus spre Firiza și anume în partea de Sud a șoselei Baia Mare-Baia Sprie. Planta este instalată în special dealungul unei viroage, care nu are apă decât atunci când plouă. Albia acestei scurgeri este pietroasă. Terenul din jur este orizontal, din care cauză e puțin apătos. Planta se găsește sub formă de tufișuri, împreună cu bogați rugi de mure. In apropiere: spre Est, sunt terenuri agricole și primele case ale satului Tăuții de Sus; spre Vest, terenuri virane printre casele mărginașe ale orașului Baia-Mare. Cine poate ști dacă este spontan, evadat dintr’o cultură sau chiar resturile unei culturi speciale? L-am văzut la 10 Aprilie 1939; nu era înfrunzit și nici semne nu prezenta. 2. In județul Ciuc, pe linia ferată care duce dela Ciceu (Petru Rareș) la Ghimeș, anume în apropiere de gara Ciumani — imediat după trecerea marelui pod (unde se lucra o va- riantă de cale ferată). Am văzut câteva exemplare (la 30 Au- gust 1940) la poalele unei coaste de deal, unde mai dăinuiau încă resturile unei păduri brăcuite. Deux endroits, non ciUs jusqu’â pr^sent, en Transylvanie, ou se trouve Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. Zwei noch nicht angefuhrten Orte mit Sarothamnus Scoparius (1,4 Wimm., in Tronștlvanien. CORYLUS COLURNA 1N OLTENIA de Ing. NAE CONSTANTINESCU Prezența alunului turcesc (Corylus colurna) în Oltenia a fost semnalată până acum, după cunoștințele noastre, numai în pădurile dela Nord și Vest de Tr. Severin, în aceeași regiune unde se găsește și Syringa vulgaris și Carpinus duinensis, pro- tejate contra crivățului de lanțul Carpaților. Planul de situație al pădurii Găvanul. In vara anului 1940 am găsit această specie aproape de centrul Olteniei, departe de stațiunea unde fusese semnalată până acum. Punctul unde am descoperit-o se găsește în pă- durea Găvanele, proprietatea Statului, pe malul drept al văii Hușnița, în raza ocolului silvic Strehaia. In acelaș punct se întâlnesc diseminate pe câteva mii de metrii pătrați, mai multe exemplare dintre care unul, cel mai 90 Ing. Nae Constantinescu bătrân, a fost tăiat acum 20—25 ani. Din tulpina sa au dat mai mulți lăstari, cari acum au diametru de 15—20 cm. și înălțimi de 16—18 m. Celelalte exemplare sunt din sămânță, n’au fost tăiate niciodată și au 4—8 m. înălțime. Terenul unde se găsește alunul turcesc are expoziția gene- rală nordică, dar este puternic frământat, prezentând nume- roase și mari găuri, numite găvane, care modifică expoziția ge- nerală. Intr’unul din aceste găvane bine adăpostit contra cri- vățului rece din timpul ernii, se găsește alunul turcesc. Altitudinea acestui loc este de 260 m. Arboretul, în mijlocul căruia este diseminat, este carac- terizat prin prezența unui foarte mare număr de specii: gorun, cer, carpin, tei, paltin, jugastru, plop tremurător, fag și nume- roși arbuști. Corylus colurna en Oltenie. Corylus columa in Oltenien. Beschreibung eines kleinen biher nicht bekannten Standortes von Corylus colonia bei Strehaia. CÂINII DE VÂNĂTOARE AI SILVICULTORULUI de Ing. E. FOKORNY Valoarea economică a vânatului din România în grani- țele ei actuale, a fost apreciată la suma de 201.713.400 lei. Această sumă se referă numai la carnea și blănile recoltate în- tr’un an. Dar veniturile și valorile puse în circulație provenite din diverse taxe și diferite industrii speciale ca industria ar- melor, echipajul, etc.? Nu punem în socoteală valorile neexprimabile în cifre ca cele etice și estetice ale vânatului, nici nu ne referim la ade- vărul că în angrenajul naturei orice ființă are dreptul la exis- tență și rostul ei bine definit de predestinație. Important este apoi faptul că vânatul bine cultivat poate forma în timp de războiu o rezervă de carne care nu consumă stocurile de nutreț necesare întreținerii animalelor domestice,, ci se mulțumește în majoritatea cazurilor cu nutreț inaccesibil sau neapt pentru consumația vitelor. In timpurile de astăzi când fiecare țară se străduește a folosi bunurile existente în cele mai bune condițiuni economice, suntem datori ca administratori ai unui bun obștesc foarte im- portant, să folosim toate produsele lui, deci și stocurile de vâ- nat care uneori sunt privite ca cifră neglijabilă. Pentru exploatarea acestui produs al pădurii, fără pierderi și în condițiuni umane (căci avem deaface cu vietăți) nu ne pu- tem lipsi de câinele de vânătoare, ajutorul credincios și indis- pensabil vânătorului corect. In cercurile vânătorilor diletanți sau fără un pic de dra- goste pentru făpturile naturei, se neagă necesitatea câinelui, justificând această părere prin tirul excepțional de eficace al armelor noastre modeme. Tirul armelor depinde însă de o mul— 92 Ing. E. Pokorny țime de circumstanțe cunoscute și necunoscute; este deci ceva nesigur și datoria vânătorului uman este de a reduce cât de mult acești factori nesiguri, folosind arme bune, trăgând la distanțe normale și întrebuințând acolo unde n’a reușit să do- boare vânatul, ajutorul firesc în forma câinelui de vânătoare In rândurile următoare vom semnala câteva rase de câini cu cari s’ar putea exercita vânătoarea în condițiuni demne pre- gătire! noastre profesionale și cu pierderi minimale pentru eco- nomia națională. Dintre rasele cele mai comune și crescute în special de silvicultori sau vânători, vom descrie numai rasele: prepelicar german, baset-copoi și limier bavarez. 1) Prepelicarul german. Acest câine inteligent și cu multiple însușiri vânătorești a fost și va rămâne cel mai îndră- git câine al silvicultorului sau vânătorului profesionist, care nu-și poate permite întreținerea unei haite de câini specialiști. Câinele acesta se poate folosi cu bun succes la câmp, baltă și la pădure. Noi avem nevoie de un câine cu însușirile câinelui de pădure, să stârnească vânatul din desișuri, să urmărească dâra de sânge, să aporteze vânatul mic, să apere stăpânul în caz de pericol etc. Prepelicarul german oferă aceste posibilități deoarece mulți crescători și dresori au prăsit tocmai în această direcție, obținând rezultate foarte bune. Vom alege deci un câine care arată însușirile specificate mai sus. Dintre varietățile prepeli- carului german, recomandăm în special pe cel cu păr dur sau țepos, fiind cel mai rezistent față de intemperiile atmosferice și suportă condițiunile cele mai grele de lucru. Culoarea câinelui este de mare importanță, căci aceasta trebue să se adapteze complect mediului în care lucrează. De aceea sunt de preferat culorile amestecate ca de exemplu: cas- taniu cu pete cenușii. Prepelicarul german este cel mai potrivit câine pentru te- renurile situate în regiunile șese sau în regiunea dealurilor populate cu vânat mic. Având o întrebuințare aproape univer- sală, reclamă însă un timp relativ mai lung pentru dresarea lui complectă. 2) Basetul-copoi. Acest câine foarte răspândit în ținuturile muntoase ale Austriei și Bavariei, se prăsește mai ales de vânători profesioniști sau silvicultori, fiind cel mai po- Câinii de vânătoare ai silvicultorului 93 trivit pentru terenurile de vânătoare accidentate și populate cu vânat ca de pildă epuri, vulpi, mistreți. Basetul-copoi stârnește vânatul din râpile cele mai pră- păstioase și din desișurile cele mai spinoase, urmărește vânatul r ănit pe dâra de sânge, scoate vulpea din vizuină, aportează des- tul de bine, se poate dresa ușor la mistreț; cu un cuvânt este câinele ideal pentru coclaurile noastre carpatine. La toate ace- stea se mai adaugă calitatea că nu reclamă un dresaj complicat, executând aproape totul din ereditate. Din cauza conformației corpului nu prezintă dezavantajul copoiului care mână vânatul stârnit la depărtări mari, neliniș- tind toată pădurea, ci caută să îndrepte cu orice preț vânatul stârnit spre stăpân. 3) Limierul bavarez. Prepelicarul german și ba- setul-copoi sunt câini cu însușiri vânătorești universale, limie- rul însă este specialist. Câinele acesta se întrebuințează în ținuturi cu vânat nobil la urmărirea cerbului rănit pe dâra de sânge până ce-1 găsește. Urmărirea aceasta a vânatului rănit se face ținând câinele le- gat de o curea specială sau lăsându-1 să caute liber. Din cele • două varietăți de limieri: hanoveran și bavarez, — recomandăm pentru terenurile noastre accidentate pe cel bavarez, obișnuit să caute liber vânatul rănit retrăgându-se de multe ori pe locuri unde vânătorul nu poate pătrunde ținând câinele de curea. Dresajul acestui câine nu reclamă prea mult timp, lucrând mai mult pe baza însușirilor ereditare; are însă nevoie de ocazii dese de lucru. In general, un limier bun trebue să fie ascultător, să meargă liniștit legat de curea, să deosebească urma vânatului rănit de cel sănătos, să nu părăsească locul unde l-a lăsat vână- torul până ce nu-1 cheamă, să urmărească sigur dâra de sânge și să nu doboare vânatul rănit. întreținerea acestui specialist este justificată numai în te- renuri bogate în vânat nobil. Dealtfel, în cazuri mai rare și mai simple urmărirea cerbului rănit se poate face și cu basetul- copoi sau prepelicarul. Credem însă ca suprafața pădurilor noastre carpatine unde vânatul nobil ar putea trăi în perfectă concordanță cu ce- 94 Ing E. Pokorny rințele silvice, este încă destul de mare, oferind limierul ocazii dese de lucru. In rândurile de mai sus am schițat însușirile raselor de câini mai potrivite pentru personalul silvic care într’un viitor apropiat, datorita noilor împrejurări, se va putea ocupa și de această ramură a activității pădurărești, ocrotind și exploatând vânatul în condițiunile absolute ale vânătoarei corecte spre bi- nele gospodăriei naționale. Les chiens de chasse du forestier. Die Jagdhunde des Forstmannes. Es wird die Eigenart von drei Jagdhundrassen beschrieben, die fiii den Forstm&nn besonders angezeigt waren: des deutschen Vorsteh- hundes, des Dachshundes, und des Bayerischen Schweîsshundes. INTERNA UN ÎNCEPUT LĂUDABIL Cu ocazia unor încercări pe care I.C E.F.-ul le făcea în 1937, am vizitat în primăvara acelui an, ocolul silvic Slobozia, Acest ocol este ■condus din anul 1929 de d-1 Inginer C. Călinescu. Pădurile ce alcătuesc Ocolul Slobozia se găsesc în plin Bărăgan. Aci, condițiunîle de vegetație pentru pădure nu sunt prea favorabile. Din această cauză multe din pădurile naturale, în decursul vremurilor au trebuit să dispară și multe din ele au fost reclamate de agricultură. Din pădurile naturale de odinioară au mai rămas puține. Dintre acestea multe sunt degradate așa de rău că a trebuit să fie complect refăcute, în ultimile decenii. Pentru refacere, de teama exproprierii, organele de conducere ale ocolului au folosit aproape numai salcâmul. Astfel se ex- plică dece procentul salcâmului se ridică la 60% în compunerea păduri- lor Ocolului Slobozia. Plecând dela constatarea că salcâmul începând din a doua revo- luție crește mai prost din cauza epuizării solului, conducerea actuală a ocolului, abătându-se dela cele apucate de la înaintași, a hotărât să se întoarcă înapoi spre stejar. O problemă de mare importanță în cultura stejarului o constitue amestecul speciilor ajutătoare ce sunt necesare ca să crească așa fel încât lemnul să fie de calitate superioară. Pătruns de greutățile pe care le prezintă cultura stejarului, d-1 Călinescu n’a adoptat o formulă oarecare luată din literatura forestieră, ■după care trebuia să se facă substituirea salcâmului, ci a crezut că este mai bine să facă câteva încercări în mic. După condițiile locale d-sa și-a propus a întemeia câteva arborete mici de 2—4 ha fiecare. Alegerea speciilor s’a făcut ținând seamă de această situație locală. Pentru partea de luncă a lalomiței s’a ales ste- jarul și frasinul ca specii principale, iar ca ajutătoare, jugastrul, arțarul, etc. Pentru partea de câmpie —- mai uscată — s’au prevăzut specii mai de uscăciune. Nu pot intra în amănuntele de compunere ale acestor mici arborete, din lipsă de spațiu. Această preocupare pentru găsirea unui tip de arboret cât mai potrivit pentru situația de acolo, locală, trebuie să devină o dogmă pentru toată lumea. Tendințele de astăzi ale silviculturii se accentuiază tot mai mult în a ține seamă de cele spuse mai sus. Amintim aici, descoperirea 96 Cronica internă raselor forestiere pentru a confirma tendințele de azi. Când se va cunoaște mai bine, ce însemnează pentru silvicultură rasele forestiere, vom înțelege ce greșeli mari s’au făcut în trecut când se aducea sămânța din țări străine, sămânță care s’ar fi găsăt la noi în suficientă cantitate. Exemplul dela Slobozia merită să fie imitat de toate ocoalele care au de rezolvat probleme de asemenea natură. In acest fel se pot evita o mulțime de greșeli care în economia silvică, având în vedere timpul îndelungat, sunt așa de costisitoare. Mai bine să se înceapă lucrul cu 10—20 ani mai târziu, pe plan mare, decât să se adopte o soluție apli- cată aiurea fără ca să fie mai înainte verificată într’un fel oarecare. Anton V. Radule seu • Intensificarea culturilor cu plante de nutreț, Creșterea vitelor este o veche ramură de bogăție a țării românești. Ca țară agricolă, ea continuă să rămână pe planul principal al activității poporului nostru rural. Oficialitatea, la rându-i, îi acordă toată aten- țiunea. Până acum însă, ea a intrat direct în conflict cu economia fores- tieră, datorită practicării intensive a pășunatului vitelor în păduri, obi- ceiu vechi înrădăcinat la noi. Poziția noastră, a forestierilor, dârz protivnică, și acțiunea de lă- murire asupra pagubelor ce aduce pădurii această practică înapoiată, acțiune de ani de zile dusă de noi pe planuri multiple, — au condus la o schimbare de atitudine, cel puțin a organelor diriguitoare, care și ele până acum, chiar dacă erau oarecum convinse de pacostea pășuna- tului în păduri, cedau an de an presiunilor și jelaniilor. In ultimii ani pășunatul în pădure a fost progresiv restrâns. In acelaș timp, în acțiunea de lămurire, se arăta calea cea ade- vărată de urmat în viitor în ce privește creșterea vitelor: stabulație cât mai multă și suprafețe mari cultivate cu plante de nutreț. Astfel, am putut lua anual cunoștință de atențiunea cât mal mare ce se acordă extinderii plantelor de nutreț de către organele respective din Ministerul de Agricultură șl Domenii. Acum, din ziare, aflăm că în planul agricol actual întocmit pentru 10 ani, extinderea culturii plantelor de nutreț ocupă un loc de seamă. Pentru anul în curs S’ar fi procurat: 440.000 kg sămânță de borceag de primăvară, 60.000 kg de lucernă, 40.000 kg de sfeclă de nutreț, 2.000 kg de ghizdeiu. Așa cum am mai scris și cu alte împrejurări, noi ca silvicultori trebue să sprijinim acțiunea întreprinsă: cu vorba și cu fapta. Cu vorba, îndemnând lumea să cultive plante de nutreț. Cu fapta, cultivând noi înșine și subalternii noștri, ca prin exemplu să determinăm mai ușor și pe cei ce încă se mal îndoiesc. At, Har. EXTERNĂ * Dela Centrul internațional de Silvicultură. Așa cum s’a mai arătat și în cronicile precedente, C. I. S.-ul își completează neîncetat organizarea, cu toate greutățile vremurilor de față. Numărul membrilor alcătuitori ai noii instituții forestiere interna- ționale este în creștere. De curând, a aderat și Turcia, numind ca delegat în Comitetul Centrului pe D-l Rahni Biik, Directorul general al Admi- nistrației forestiere. (După comunicări oficiale). (149) • In căutarea unei specii de ulm mai viguroase. Se știe că ulmul comun, a suferit de o gravă epidemie în acești din urmă zece ani, fiind decimat mai peste tot. La noi, s'a vorbit în ultimul timp despre ulmul de Turchestan, care ar avea calitatea de a fi imun față de epidemia amintită. Institutul nostru de Cercetări și Experimentație forestieră a și făcut semănături în pepinieră cu această specie și-i urmărește vegetația în condițiunile noastre de câmpie. In legătură cu problema aceasta, ne vine știrea că și Italienii au preocupări asemănătoare. Institutul Stațiunii regale de Patologie vege- tală din Roma s’a ocupat de specia Ulmus Buisman, de origină spa- niolă. S'a stabilit că acesta este imun față de epidemia ulmului, având și o creștere remarcabilă. Frunzele sale sunt mai mari decât acelea ale ulmului comun și pot fi folosite ca nutreț pentru vite. Pentru aceste motive, știrea respectivă merită luarea aminte. (In parte, după Z. f. Wfw., VIII, 69). (150) • încadrarea producțiunii de lemn a Guvernământului general polonez în spațiul economic german. Avem la îndemână o pildă de organizare și dirijare unitară a economiei forestiere dintr'un ținut în vederea atingerii unui țel mai înalt: întărirea economiei de război a unei mari și puternice națiuni. Cea mai mare greutate în lucrarea propusă a venit din partea pădurilor particulare, mai întâi, prin firea lucrurilor: diversitatea condi- țiunilor țelurilor și a capacității de gospodărire. La aceasta se adaugă proporția ridicată a acestui fel de proprietate: cam 3/4 din suprafața pădurilor țării sunt în mâna proprietarilor particulari. Punctul de plecare al lucrului a fost întocmirea unui plan unitar 3 98 Cronica externă de reorganizare, îmbrățișător al tuturor problemelor privind economia fo- restieră, economia lemnului, transportul lemnului și formația prețului. In capul inspecțiunilor forestiere regionale, având. întinderi cam de 40—50.000 ha pădure, au fost puși funcționari germani. Pentru exploa- tarea și valorificarea produselor au fost folosite firme germane de in- credere. Lucrătorii de pădure au fost înzestrați cu scule potrivite și în- grijiți cu plată în bani și în natură potrivit împrejurărilor. Pentru trans- portul lemnului s’a introdus serviciul obligatoriu al deținătorilor de vite de tracțiune, prin statornicirea unei anumite capacități normale de transport. Au fost folosite rațional deasemenca toata celelalte mijloace d? transport. Exploatările de lemn au fost orânduite în funcțiune de nevoile eco- nomiei de război și de nevoile de reconstrucție ale țării. In anul 1940, au fost nevoi deosebit de imperioase în materie de lemn de mină (Si- lezia superioară), lemn de construcție și de cherestea pentru nevoile războiului și al țării, ca și lemn de traverse pentru refacerea căilor fe- rate deteriorate do război. A fost luată în considerare și exploatare intensivă a feluritelor produse forestiere accesorii: colofoniu, terpentină, tanin, coaje de tă- băcit S’a dat atențiune și vânatului, care a suferit roarte mult din pri- cina unei ierni grele. (După Z. f. Wfw„ VIII, pag. 67). (151) • Vânătoarea în Statele Unite ale Americei. Suntem obișnuiți să vedem în americani numai mari întreprin- zători, mari industriași, cu alte cuvinte, oameni de afaceri, feriți de mentalitatea, în multe privințe, romantică și tradiționalistă a europea- nului. Pe măsură, însă, ce „lumea nouă" se așează, se redeșteaptă in- stinctele, sentimentele și mentalitatea omului de pretutindenea. Că și americanul începe să devină mai altfel de cum suntem noi europenii obișnuiți să-1 vedem, ne-o dovedește și mișcarea viguroasă care se ma- nifestă in ultimul timp pentru vânat și pescuit. Potrivit stărilor actuale, se cheltuiesc peste un bilion de dolari anual de către vânători și pescari pentru cumpărarea de arme, alte obiecte de înarmare, pentru sportul tragerii la țintă, al pescuitului și pentru permisele de vânătoare. Cifra indicată este pur și simplu de necrezut. In 1939, instituția Biologică! Survey a condus lucrarea de recensă- mânt a vânatului mare, fiind ajutată de toate organizațiunile vânăto- rești din Statele Unite. Țelul unei astfel de lucrări, foarte costisitoare șî anevoioasă, este de a da o sigură orientare asupra tendințelor de creștere sau de reducere a capitalului vânatului. Rezultatul a fost că acel vânat numără aproape 6 milioane indivizi, repartizați pe 15 specii și că se află în îmbucurătoare creștere, în părțile orientale șî occiden- tale de mijloc ale Țării. Cerbul cu coada albă (Whîte — tailed deer — Odocoileus virgi- nianus) era socotit acum câteva decnii drept o mare raritate în Rennsyl- vania. Astăzi, s’au găsit acolo 773.000 bucăți. In Statul Michigan, s’au Cronica externă 99 aflat peste un milion de indivizi din această specie de vânat, cu o creștere de 25.000 de bucăți față de anul 1936. In total, ar fi în U,SA. 3.453.000 bucăți, cea mai mare parte revenind statelor Mîcbigan, Wis- consin, Minnesota, Pennsylvania, New-York și Mâine. Ursul cenușiu (Grizzly bear — Ursus cinereus) era privit, în 1909, de către naturalistul Thomson, ca fiind pe cale de stingere. Preve- derea nu s’a împlinit. După aprecierile actuale, s’ar afla peste 1.000 de bucăți în pădurile izolate din Montana, Colorado și Wyomîng. Pentru apărarea Sa împotriva distrugerilor și strâmtorărilor civilizației noastre, au fost luate măsuri drastice ne cale de lege. Ursul negru (Black bear — Ursus americanus), manifestă pretu- tindenea o viguroasă tendință de înmulțire și cu deosebire în Califor- nia, Oregon, Missouri. In total, s’ar afla astăzi, cam. 1'00.000 indivizi în U. S. A. Bîzcnul american (American buîfalo — Bos bison), socotit ca aproape stins, se întremează, totuși datorită măsurilor energice de apă- rare. Un însemnat număr de indivizi se află în grădini zoologice și în ținuturi de protecție (monumente ale naturii}. In stare liberă, se vorbește de o turmă, numărând cam 400 de Indivizi, în Montana. In Alasca se semnalează, deasemenea, prezența însemnată a bizonului. Cerbul canadian (Elk — Cervus canadensis) se află deasemenea in viguroasă înmulțire. Naturalistul Thomson apreciase, acum 25 de ani, numărul acestei specii la 46.000 bucăți pentru întreaga America de Nord. Recensământul actual a dat că numai în Statele Unite, s’ar afla 226.000 de bucăți. Caribu (Woodland Caribou: Rangîfcr caribou), o specie de ren d? pădure, trăia altădată în turme nesfârșite între Atlantic și Pacific. Aslăz!, mai viețuiesc numai 16 indivizi, dintre cari, 12 se află într'o reztrvațîune din Minnesota și 4 în pădurile naționale din Washington. Elanul american (Moose — Alces alccs subsp.l se atlă ca și pre- cedentul, într'o situație periclitată. Datorită măsurilor de apărare din partea autorităților, numărul indivizilor acestei specii se ridică, astăzi la cea. 16.000, din care 7.000 bucăți se fală numai în Wyoming și 3.000 în Minnesota. Oaia sălbatică (Rocky Mountain Bighorn sheep — Ovis canadens’s), numără, astăzi, cam 11.000 de indivizi, aflându-se, totuși, în descreș- tere. împarte aceiaș soartă cu capra sălbatică, exceptând Statul Washing- ton. Pricina s'ar datora grelelor condițiunl de nrănire din timpul iernii. Pentru preîntâmpinarea stingerii acestor specii de vânat, sunt proectate măsuri de apărare serioase din partea instituției Biological Survey și a Administrației forestiere (Forest Service). Antilopele statelor occidentale, altădată pe cale de stingere, mani- festă o înviorare serioasă. Numărătoarea arată, astăzi, cam 166.00» bucăți. Cerbul catâr (Muie deer — Odocolleus hemionus), aflat numai în părțile occidentale, numără cam 1J4 milioane de indivizi. 100 Cronica externă Cerbul cu coada neagră (Black-tailed deer — Odocoiieus columbia- nus) trăește în California, Oregon și Washington. Din totalul de 370.000 indivizi, 264.000 bucăți revin Californiei. In afara măsurilor de apărare a vânatului național, s’a căutat și introducerea vânatului exotic. In această privință, se citează încetățe- nirea mistrețului. Niște vânători pasionați din Tennessee au pus în li- bertate, acum vre-o 50 de ani mistreți europeni. Aceștia au găsit condi- țiuni favorabile de desvoltare, s’au înmulțit și s’au încrucișat cu porci de casă sălbăticiți, dând naștere la o rasă de mistreți proprie. Astăzi trăiesc în părțile muntoase din Tennesse și Carolina de Nord. Din Tennessee au fost introduși în Mississippi, New-Hampshîre și California. (După Z. f. Wfw., VIII, 73/74}. (152> Uie C. Demetrescu S’a pus sub tipar la Imprimeriile Statului, în editură proprie, o nouă ediție a „Agendei forestiere" a d-lor prof. V. N. Stinghe și prof. D, A. Sburlan, în întregime revăzuta și con- siderabil mărită. Apariția va avea loc în primăvara anului 1941. CĂRȚI HUCAREANU NICOLAE: Der oko- ■nomische Vorrat (Capitalul lemn economic). Teză de doctorat, Miin- chen, 1939. Evoluția concepției despre starea ideală a unei păduri obligă și ame- najamentul la unele revizuiri și a- daptări. In discuțiunile angajate în ultimul timp în această privință, no- țiuni de bază ale amenajamentului, oa aceea de stare normală și cea de capital-lemn normal au fost conside- rate de unii drept păgubitoare pentru progresul economiei forestiere și s’a cerut îndepărtarea lor. Așa s'a ajuns ia noțiunea de „capital-lemn econo- mic", care avea să înlocuiască pe aceea de capital-lemn normal. D-1 Rucăreanu își propune, în teza sa, să cerceteze raportul dintre ace- ste din urmă două noțiuni, privin- du-le sub toate accepțiunile pe care literatura le-a indicat până acum și să lămurească cât mai de aproape pe cea de capital-lemn economic. Lucrarea începe cu o discuțiune a bazelor de amenajare din vechea concepție și anume a stării normale și a capitalului-lemn normal. Starea normală, după o veche caracterizare dată de C. He- yer. este aceea care trebue ,.să asi- gure maximum de venit, anual și permanent". Acest scop însă îl are ți gospodăria silvică de azi. Ceea ce diferă este numai concepția asupra structurii pădurii, care poate duce mai sigur spre scopul fixat Această concepție este însă influențată de Condițîunile economice și technice, ca și de stadiul științei la un mo- ment dat, și ca atare este supusă La modificări. Când Heyer a enunțat printre condițîunile stării normale „succesiunea normală de vârste", nu se aprecia îndeajuns superioritatea din punct de vedere cultural a ar- boretelor amestecate și de vârste multiple, față de cele echiene șî pure, dar se aprecia valoarea ordinei în pădure și marea superioritate a înfățișării pe care a numit-o „nor- mală", față de aceea a pădurilor brăcuite din trecut. Experiența și cercetările științifice au dovedit însă că pentru a ajunge la maximum de venit anual și permanent, starea pă- durii trebue să satisfacă alte condi- țiuni. După autorul lucrării pe care o recenzăm, condițîunile stării nor- male, potrivit concepției de azi, ar fi: 1. Maximum (relativ) de creștere, prin 2. întrebuințarea unei tehnici sil- viculturale raționale și 3. Adaptarea mijloacelor de pro- ducție (a capitalului-lemn, N. R.), la scopul gospodăriei (ceeace revine la a constitui capitalul-lemn economic). 102 Cărți Aceasta presupune: a) O potrivită grupare după facto- rul timp a capitalului lemn pentru a asigura un venit susținut, b) ordine în spațiu. Capitalul-lemn, care corespunde condițiilor de mai sus, are o struc- tură diferită de aceea a capitalului lemn normal după definiția lui He- yer. Această nouă structură a făcut pe Biolley și pa Chr. Wagner să-l denumească altfel decât l-a denumit Heyer, să nu-i mai zică „normal", ci „rațional", respectiv „economie". Incidental, d-l Rucăreanu se ocu- pă și de alte denumiri și definiții, cum este aceea a Iui Abetz, de „ca- pital final" *) (Zielvorrat), pe care acesta a lansat-o pentru a aduce un corectiv la ceeace se pate că s’ar putea obiecta noțiunei creată de Wagner: că anume, capitalul-lemn economic s’ar putea folosi numai în cazul codrului grădinărit. Totuși d-l Rucăreanu nu insistă nu se oprește la propunerile lui Abetz. Concluzia la care ajunge este in- teresantă. Autorul arată, că, după D-sa, ambele noțiuni și denumiri pot avea egală îndreptățire, dacă nu se ara în vedera forma sub care se realizează în pădure, ci scopul ur- mărit. In aceste condițiuni ele se pot aplica fiecare la oricare pădure, indiferent d? modalitatea de trata- ment. Totuși pentrucă se cere in- sistent revizuirea termenului de ea- pital-lemn normai, „pentru a se evita neînțelegeri" fBiolley), d-l Ru- căreanu u'.ceptă denumirea de ca- pital-lemn economic. Și pentru a stabili apropierea sau diferențierea celor două noțiuni, D-sa, într’o a doua parte a studiului, supune unei cercetări critico aspectul sub care în sensul de „potrivit unui scop". urmează să se înfățișeze capitalul- lemn economic în cele două forme: grădinărit și tăieri localizate. Fiindcă din elaborarea „metodei controlului”, aplicată în grădinărit, s’a născut ideea „capitaluluî-lem ra- țional" (Biolley) identică cu aceea a „capitalului-lemn economic’’ (Wag- ner), autorul studiază în partea a doua a lucrării sale, aspectul aces- tuia din urmă în pădurea grădi- nărită. Faptul care caracterizează în modul cel mai pregnant constituția capitalului-lemn este repartiția a- cestuia pe clase de diamatre. In ce măsură mărimea absolută a volu- mului lemnos constitue și ea o caracteristică, rămâne să se cerce- teze. Până acum nu s’a putut sta- bili o lege precisă cu privire La ra- portul dintre cantitatea de material lemnos și clasa de fertilitate. Francezii Șchaffer, Gazin; d’Al- veiny și mai apoi elvețianul A. Mcyer au stabilit că în codrul gră- dinărit ideal numărul arborilor de ucelaș diametru descrește cu cât crește diametrul, șl anume după o progresie geometrică. Pentru fiecare pădure se poate stabili curba sau ecuația lepartițici arborilor in ra- port cu clasele de dîamrire. Acea- stă curbă sau ecuație reprezintă pen- tru silvicultor idealul spre care, prin tratament, trebue să-și conducă pădurea. In codru cu tăieri localizate no- țiunea de capital-lemn economic tre- bue judecată numai in raport cu scopul fiecărei gospodării forestiere. Scopul acesta determină alegerea speciilor, influențează asupra alege- rii revoluției. în raport cu el se fac operațiuni culturale mai intense sau mai puțin intense. Toate acestea Cărți 103 insă influențează atât mărimea cât și structura căpița Iul ui-lemn. De aceea d-l Rucăreanu, referindu-se la rezultatele de până aeum ale diver- șilor cercetători, caută să scoată in- dicațiuni practice pentru judecarea în diverse cazuri a măsurilor tre- buincioase în vederea apropierii ca- pitalului-lemn real, de cel econo- mic. Iată în această privință câteva concluzii interesante: 1. Arboretele de specii amesteca- te sunt indicate pentru gospodărie :lât din punctul de vedere biologic, cât și din cel economic. Dar propor- ția esențelor în amrstec trebue să iezuite dintr’o judicioasă examinare a necesităților economice și biolo- gice. In anumita cazuri această exa- minare ar putea totuși duce la con- cluzia că arboretele pure sunt din punct de vedere economic mai po- trivite cu scopul urmărit, da cât cele amestecate. 2. Pentru rentabilitatea unei gos- podării forestiere, adică pentru îm- bunătățirea raportului dintre creș- tere și capitalul lemn. îmbunătăți- rea metodelor de cultură este mai importantă decât stabilirea precisă a revoluției. Căci pentru o revolu- ție dată, raportul dintre creștere și capitalul-lemn poate fi îmbunătățit prin aplicarea unor metode de cul- tură mai bune, și invers. De aceea modificarea revoluției este numai atunci îndreptățită, când o amelio- rare prin măsuri culturale nu mai este posibilă 3. Operațiunile culturale sunt absolut necesare pentru realizarea capitalului economic. Ele influen- țează nu atât asupra creșterii, cât mai mult asupra calității arborilor ■ > arboretelor. Calculul mărimii capitalului-lemn economic se poate face ca și până acum, cu ajutorul tablelor de pro- ducție, dar trebuesc luate în seamă câteva măsuri de prevedere: Tablele de producție să fie aplicabile pădu- rii în speță (mersul creșterii pădu- rii să fie identic cu cel al tablelor); la arboretele amestecate să se țină seama de proporția amestecului în fiecare clasă de vârstă. Pentru a se vedea cum variază mărimea capitalului-lemn economic cu esența, stațiunea, cu intensitatea răriturii, și cu revoluția, autorul a calculat mărimea capitalului-lemn la diferite revoluții pentru fag, ste- jar, molid, pin și brad, după dife- rite table de producție. Rezultatele sunt arătate într’un tablou. Lucrarea D-lui Rucăreanu are me- ritul de a fi atacat una din cele mai gingașe probleme ale amenajamen- tului și de a fi adus o lumină în chestiunea așa de nebuloasă încă a capitalului-lemn economic. Ideea a fost lansată în amenajamentul mo- dern, dar nici sfera, nici conținutul oi, nu sunt precizate cu claritate la nici un autor. Citind lucrarea D-lui Rucăreanu, începe să se definească sfera noțiunii șt limitele până la care se poate întinde. Autorul do- boară credința ce părea a-și face drum în doctrină, că noțiunea de ca- pital-Aemn economic ar fi utilizabi- la numai în codru grădinărit- și reu- șește, în același timp, să lămurească și conținutul noțiunii, când ne pre- zintă felul în care capitalul lemn economic se poate determina ca mă- rime și compoziție. V. Stinghe 1 IO* C ă t ț i Prof. Dr.-Ing. F. KOLLMANN: Die mechanischen Eigenschaften ver- schieden feuchier H&lzer im Tem- peraturbereich von —200" bis 1200^ C. (însușirile mecanice ale lemnelor de diferite umidități pen- tru temperaturi dela —200° la +200’ C). VDI — Forschungsheft 403, Juli-August 1940, VDI-Verlag. Asupra modului de comportare a lemnului la temperaturi joase, atât în arborele în picioare, cât și ca material de construcție pentru po- duri. case, avioane, articole de sport, etc., se știe foarte puțin. Cu deose- bire interesantă pentru practică este cunoașterea influenței umidității lemnului la temperaturi scăzute. Lucrarea prof. F. KOllmann aduce lumini noi tocmai în acest domeniu foarte puțin cercetat încercările s’au făcut cu lemn la temperaturi dela —200° C la +200’ C. In felul acesta problema cunoașterii însușirilor lem- nului sub influența temperaturii și umidității este pusă aproape în în- tregul ei. Cuprinsul lucrării este împărțit în următoarele capitole: 1. Generalități. 2. Planul de lucru, materialul fo- losit și organizarea cercetării. 3. Modulul de elasticitate la lem- nele înghețate. 4. Influența temperaturii asupra coeziunii, rezistenței și dilatării. 5. Rezistența la compresiune a lemnelor înghețate. a) Influența umidității. b) Influența greutății specifice. 6. Rezistența la încovoiere a lem- nelor înghețate. 7. Rezistența la izbire a lemnelor înghețate. 8. Concluziuni. 9. Literatură. Lemnul folosit pentru încercări a fost, în majoritate, din speciile: fag. molift, pin, frasin, nuc, balsa și lemn lamelat (Schichtholz) TVBu 20. Pentru obținerea temperaturilor scăzute s’a întrebuințat un răcitor cu reglare electrică automată a tem- peraturii dela —5’ la —60“ și aer lichid. Un dispozitiv nou de măsurat efortul dinamic pe lagăre la cioca- nul pendul — un indicator piezo- electric, — a fost folosit în această lucrare. El constă dintr’un element de presiune — un cristal de cuarț — cu ajutorul căruia impulsul pe lagăr se transformă în încărcare electrică — care trecută prlntr’un oscilograf se poate înregistra pe o hârtie sen- sibilă la lumină. Dispozitivul repre- zintă un deosebit progres în tehnica încercării la izbire cu ciocanul pen- dul. Din foarte interesantele rezultate la care ajung încercările făcute, se remarcă următoarele: Modulul de elasticitate practic nu diferă la lemnul cu tempi de +20° până la —8°. La temperaturi mai joase scăderea modulului de elasti- citate cu umiditatea este mai mică decât la +20°. Intre temperatură și rezistența la compresiune a lemnului complect uscat este o relație liniară, care dis- pare abia peste +160’. Relația acea- sta este influențată și de greutatea Specifică a lemnului. Curba relației dintre umiditate și rezistența la compresiune pentru di- ferite temperaturi prezintă două vârfuri: unul la limita între adsorp- ția superficială și condensarea capi- lară și altul la acea umiditate, la care se formează pentru prima dată o rețea de ghiață în lemnul înghețat. Rezistența la încovoiere a lemnu- Cărți' 105 Iui îmbibat cu apă este dublă la lemnul înghețat ca a aceluia la tem- peratura camerei. Deasemenea rezistența la izbire, în domeniul higroscopicității, scade cu creșterea umidității la lemnul în- ghețat. Aceste câteva concluziuni sunt în măsură a ne clarifica modul de com- portare a lemnului în special la tem- peraturi joase. Cartea deschide drum într'un do- meniu din studiul lemnului până acum puțin cercetat. Grija cu care sunt conduse lucrările și noutatea încercărilor fac din noua publicație a prof. F. KoUmann o extrem de interesantă contribuție la cunoașta- rea lemnului atât pentru cei ce stu- diază aceste material cât și pentru practica întrebuințării lui. N. Ghehneziu EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC". Dr. GR. ELIESCU: Protecția pădurilor București, Tip. „Bucovina"; 275 pagini. Prețul 270 lei. Membrii Societății au reducere adresându-se la Societate. REVISTE forstwissenschaftliches CENTRALBLATT. Caietul 11, Noembrie 1940. Marion Loebel: Ein Kleiner Aujbewahntngsrersuch mit Nade'holzsamen in Humus. O încercare mică de păs- trare a semințelor de răși- noase în humus. Păstrarea în humus (litieră) a se- mințelor se credea că ar menține fa- cultatea germinativă mai mulțî ani. Cercetând germinarea semințelor păstrate în sticle închise cu și fără litieră, la pin, molift și larice, s’a observat că semințele păstrate în sticle fără litieră au dat rezultate mai bune după 10 ani. Numai la mo- lift se constată o păstrare mai bună în humus. Julius Frvhlich: Der Priigelweg als Holzbringungs- anlagc in den Ostkarpathen. Drumul podit ca mijloc de transport în Carpații de Est. In multe părți unde se practică 1 Serile rase pe suprafețe întinse lemnul se folosea ca să se podească drumul spre a ușura târâtul buște- nilor. Azi, când lemnul s’a împuținat, folosirea unui astfel de mijloc de transport nu mai este deloc reco- mandabil, din cauză că se sacrifică cantități mari — aproape' 1 mc. de fiecare metru liniar. Antonin Nemec: Uber ErnăhTungsstbrunge» eines ^bsterbcnden Tannenbestandes. Asupra deranjamentelor în hrănirea unui arboret de brad pe cale de uscare. Uscarea bradului începe să apară și în Boemia. In Apus este cunos- cută de câțiva ani fiind chiar cerce- tată mai de aproape. Cei mai mulți cercetători au atribuit această usca- re insectelor sau unor boale. Auto- rul caută să analizeze din punct de vedere al prezențe; sau absenței unora din substanțele minerale. Ast- fel s’a cercetat, acele, crăcile, scoar- ța și lemnul trunchiului în privința azotului, potasiului, sodiului și cenu- șa, la un arbore sănătos și la unul bolnav. La unele minerale se consta- tă diferențe la arborele bolnav față de ce! sănătos, la altele neînsemnate. Autorul crede că uscarea s ar datora lipsei unora din aceste minerale. Ant. V RUd. HOLZ ALS ROH-UND WERK- STOFF. Anul 3 (1940). Caetul 11 (Noembrie;. A. Frey-Wyssling: Die Ursache der anisotrapen Sckirîndunp des Holzes. Cauzele contragerii aniso- trooe a lemnului. Umflarea și contragerea lemnului sunt în strânsă legătură cu struciu- Reviste 10 ra fină a pereților celulari. Fenome- nul se produce în mod deosebit în cele trei direcțiuni principale ale lemnului, longitudinal, radial și tan- gențial. Autorul trece în revistă ipotezele ce s’au făcut asupra cauzelor contra- gerii și umflării diferite după cele trei direcțiuni și arată rezultatei măsurătorilor de până acum. Deasemenea se demonstrează .& umflarea și contragerea anisotropă a lemnului sunt funcție de ceeace se petrece în lamela mijlocie a pereți- lor celulari și nu de structura la- melei secundare. G. A. Kienitz și W. Klauditz: Ober die anatomisch bedingte un- terschiedliche ehemische Zusammen- sctzung des Buchen-Stilfîtzellstoffes. Asupra compoziției chimi- ce diferită a celulozei-sulfit de fag datorită structurii anatomice a lemnului. Se arată cum structura anatomi- că diferită a lemnului de fag aduce cu sine neuniformități în constituția chimică a celulozei-sulfit. Această neuniformîlate se face cu deosebire simțită în fabricarea celulozei pen- tru f'.brele vegetale artificiale. Brune Schulze: Vergleich.en.de Vnlersuchung von Leichtbauplatten und anderenDâmm- sioffen auj Fdulnis —. Schimmel- und Insektenbestdndigkeit. încercări comparative cu plăci ușoare de construcție și alte materii izolante asu- pra durabilității față de ata- cul ciupercilor, mucegaiuri- lor și insectelor. Plăcile ușoare de construcție, care -v fabrică azi in foarte multe feluri, s’au introdus în practică pe scară mare. Ele se întrebuințează, in ma- joritatea cazurilor, tocmai în medii (subsoluri, bucătării, pivnițe, etc.) unde condițiunile sunt proprii ata- curilor de ciuperci, mucegaiuri și insecte. Date asupra durabilității acestor materiale nu sunt decât foarte pu- ține. Articolul cuprinde metoda de lucru și rezultatele încercărilor fă- cute-în Institutul biologic din Ber- lin-Dahlem pentru determinarea du- rabilității noilor materiale de cons- trucție din lemn. S’a constatat astfel că plăcile din lână de lemn se comportă foarte bine față de atacurile ciupercilor, bacteriilor sau insectelor. E. Voigt, O. Knscher și H. Sehauss. Scndwerjahren der Holztrock- rung. Procedee extraordinare de uscare a lemnului. Articolul este continuarea aceluia apărut în caietul trecut sub titlul „Die Feuchtigkeîtsbewegung bei der Verdunslungstrocknung von Holz“. După ce se tratează teoretic pro- blema uscării lemnului fără să se producă crăpături, autorii expun re- zultatele încercărilor făcute prin procedeele extraordinare ale uscării electrice și în vid. Un foarte interesant articol. O. Kraemer: KVmaanlngcn in Sperrholzwerken. Instalațiuni climatizate în industria placajelor. Se descriu câteva instalațiuni cu temperatură și umiditate reglabile pentru uscarea, prelucrarea și păs- trarea furnirelor și placajelor. 108 Reviste Mici comunicări: Norme noi. Congresul Asociației inginerilor și chimiștilor din industria celulozei și hârtiei. Uscarea electrică a lemnului. încercări comparative asupra con- sumului de lemn pentru construcția fermelor de poduri de case. Reîntrebuințarea stâlpilor scoși din pământ. Saboți de frână din lemn. Revista patentelor (anunțate și aprobate). Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 72 referate asupra literatu- rii noi apărută în domeniul tehnolo- giei lemnului. Recenzii: W. Wegelt: Handbuch der Deut- schen Holzwirtschaft. W. Wegelt: Holzwirtschaftliche MonatSblatter. O. Graf: Erlăuterungen zu DIN 4074. B. Thunell: Einfluss der Tempera- tur auf die Biegefestigkeit schwe- dischen Kieferriholzes. J. Winckelmann: Bliichers Aus- kunftsbuch fiir die chemîsche In- dustrie. E. Wagner und P. A. Koch: Die textilen Rohstoffe. Holz-Berufsgenossenschaf t: Sicher- heit ist Leistung. F. Fonrobert: Regeln und Erlăute- rungen fiir die Verwendung von Na- geln bei Nâgelverbindungen im Holzbau nach DIN 1052. F. Boerner; Statische Tabellen. Amtliche Vorschiften, Belastungsan- gaben und Formeln zur Aufstellung von Berechnungen fiir Baukonstruk- tionen. O tabelă cu însușirile și între- buințările lemnului de fag. Anul 3 (1940), Caetul 12 (Dec.). R. Trendelenburg: liber die Abkurzung der Zeitdauer von Pilzversuchen an Holz mit Hilfe der Schlagbiegepriifung. ■Asupra micșorării duratei încercărilor lemnului atacat de ciuperci cu ajutorul în- cercării la izbire. Autorul critică procedeul de încer- care a puterii fungicide a substan- țelor pentru impregnat lemnul șî pentru măsurat durabilitatea lemnu- lui atacat cu diferite ciuperci. Acu- zația principală este durata foarte mare a încercării — 4 luni maximum — după care prin diferența de greu- tate nu se poate caracteriza precis efectul atacului ciupercilor. De aceea autorul propune să se încerce cu un ciocan pendul de 2 kg piese de 8,5X8,5X120 mm ata- cate de ciuperci timp de 1 lună. Justificarea constă în faptul că rezistența la izbire scade după acest timp de atac cu cea. 80%, pe când greutatea specifică cu max. 10%. Prin acest fel de încercare se evi- dențiază, într’un timp mai scurt, mult mai clar, urmările atacului de ciuperci asupra lemnului. Articolul cuprinde rezultatele în- cercărilor făcute după această me- todă. Herald Ditges: Der Einsatz von Altpapier bei der Herstellung von Papier und Pappe. Contribuția hârtiei vechi la fabricarea hârtiei și car- tonului. Se arată medul cum este organi- zată adunarea hârtiei vechi, sortarea și distribuția ei fabricanților de hâr- Reviste 109 tie în Germania, economisirea lem- nului realizată și posibilitățille de viitor. Bruno Schulze: Vergleichende Untersuchung von Leichtbauplatten und anderen Dăm- mstoffen auf ^Faulnis-, .Schimmel- und Insektenbestândigkeit. încercări comparative cu plăci ușoare de construcție și materiale de izolație asu- pra durabilității față de ata- cul ciupercilor și insectelor. Este partea a doua a studiului a- părut în caetul din Noembrie al ace- stei reviste. Se arată rezultatele încercărilor cu materiale de izolație pentru căp- tușit spre a se stabili durabilitatea lor față de atacul ciupercilor, muce- gaiurilor, bacteriilor și insectelor. Autorul propune o metodă de fă- cut încercările de laborator cu ace- ste materiale. Este un foarte interesant articol. W. Beck: Neuartige Maschinen jur die Her- stellung von Tischlerplatten. Mașini isoi pentru, fabri- carea panelelor. Descrierea unui fierăstrău circu- lar cu mai multe pânze pentru tăie- rea lănteților cu care se face partea oarbă a panelor și a unei mașini de reunit acești lănteți. Modul de lu- cru. Randament. Economisirea lem- nului. Georg Finch: Ein Beitrag zur Erhaltung und Ersparnis von Schalbrettern im Be- tonbau. O contribuție pentru pă- strarea și economisirea scândurilor de cofraje în construcțiile de betan. Cantitatea de scânduri care se consumă pentru cofraje devine din ce în ce mai mare, odată cu desvol- tarea construcțiilor din beton Intre mijloacele de conservare a acestor scânduri autorul recomandă ca foar- te avantajoase uleiurile hidrofile. Se arată însușirile acestor uleiuri. Mici comunicări.- Dare de seamă asupra celui de al 9-lea congres al lemnului. Activitatea în construcții pe anul 1939 și primele 8 luni din 1940. Norme noi. însușirile care diferențiază plăcile dure din fibră, de plăcile de izolație din fibre. Contracția unei fabrici de zahăr din lemn în Elveția. Procedeu de curbare și răsucire a lemnului. Puterea de fixare pe lemn a grun- dului de aluminiu. Cercetarea stâlpilor de telegraf cu raze Rontgen. Revista patentelor (anunțate și a- probate). Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 49 referate asupra literatu- rii noi apărută în domeniul tehnolo- giei lemnului. Recenzii: *: Teorica della cellulosa. H. Pfanner: Flammschutz. Tabelă cu însușirile și întrebuin- țările lemnului de ulm. Reviste 110 ___________ £ Anul 4 (1911), Caetul 1 (Ian.). ? V. Dieterich: Ș Zur Stcherung des Einklangs von . Holzzuwachs, Holzeinschlag nnd j Hclzverbrauch. Pentru asigurarea acor- dului dintre creșterea, ex- ploatarea și consumarea lemnului. După discutarea punctelor de ve- dere ale cultivatorului, exploatatoru- lui și consumatorului în economia forestieră și a lemnului, se arată care ar fi măsurile prin care s’ar putea asigura un acord între crește- rea, exploatarea și consumarea lem- nului. GUnther Becher: Prtlfttng der vorbeugenden Wlr- kung von Holzschutzmilteln gegenii- ber Eiabtage und EientwicMung so- wie als Bertlhrung- und Atmungs- pi/t gegen Eilarven des Hausbockkâ- jers. încercarea acțiunii pre- ventive a substanțelor pre- zervative pentru lemn con- tra depunerii și d e s v o I - tărli ouălor precum și ca otravă, prin contact sau respirație, a larvelor din ■ouăle de cariu. Articolul tratează problema, ne- cercetată până acum, în ce măsură materiile prezervative pentru lemn împiedecă femela d? cariu să de- pună ouăle sau opresc desvoltarea embrionului în ou. Se expune metoda de lucru și re- zultatele încercărilor, din care se vede că, în general, substanțele în- trebuințate până acum au o acțiune preventivă redusă. Uleiurile sunt cele mai eiicace. Bortii Thunell: Ober die Elastizitdt schwedischen Kiefernholzes. Asupra elasticității lem- nului de pin suedez După unele considerațîuni gene- rale asupra modulului de elasticita- te, pe baza încercărilor lemnului de pin din Suedia, se arată care sunt influențele direcției fibrelor, umi- dității, greutății specifice, tempera- turii și duratei încărcării asupra modulului de elasticitate al lemnului. Interesant este faptul că lemnele înghețate. îmbibate cu apă, au mo- dulul de elasticitate cu cea. 50% mai mare ca la temperatura camerei. Deasemenea defectele de structu- ră și o prea lungă încărcare a piese- lor micșorează modulul de elastici- tate al lemnului. A. v. Wacek și A. Schite: Untersuchungen zur Frage der Zusammcnsetzung von Baumrinden. Cercetări asupra compo- ziției coajei arborilor. Se expune metoda de descompu- nere a coajei arborilor. Soluția al- coolică de acid azotic s’a dovedit a fi foarte bună pentru această ope- rațiune. Din coaja de pin s’au obți- nut cca. 21% fibre, care nu se deo- sebesc principial de acelea din lemn. Substanțele nehidrolizabile care se obțin dela descompunerea coajei de molid conțin cel puțin parțial lig- nină, deoarece prin oxidare sub presiune se ajunge la vanilină. Articolul cuprinde rezultatele în- cercărilor în acest sens. A. Ugrenovid: Untersuchungen ilber die Șpalt- Reviste 111 festigkeit und ihren Zusammcnhang mit dem Bau der Markstrahlen. încercări asupra rezis- tențe'! la despicare și le- găturii sale cu construc- ția razelor medulare. Cercetările s’au făcut asupra lem- nului de fag. S’au obținut următoarele rezul- tate: — rezistența la despicare crește cu creșterea greutății specifice, sca- de cu creșterea înălțimii razelor me- dulare și micșorarea inelelor anuale. — rezistența la despicare crește pe măsură ce crește și rezistența ța compresiune. Mici comunicări; — Economia forestieră și a lem- nului în Olanda. Belgia și colonii. — Industria chibriturilor în Sta- tele Unite ale Americii. — Fabricarea celulozei pentru fu- raje în Finlanda. — Prezervarea lemnului prin K- monit. — Aparat de tăiat furnirul cu mâna. — Dare de seamă asupra congre- sului tehnicii coloniale. — Dare de seamă asupra congre- sului Asociației chimiștilor și ingi- nerilor din industria celulozei și hârtiei. Revișfa patentelor (anunțate și a- probate). Referate asupra literaturii. Sunt cuprinse 5B referate asupra literatu- rii noi apărută în domeniul tehno- logiei lemnului. ‘ Recenzii: B. Platzer: Das Herstellen von Kieferngruben- und Faserholzsorten. J. Grant: Wood pulp. O. Mecheels: FrakUkum der Tex- tilveredlung, Verfahren, Untersu- chungs-methoden, Anleitungen zu Versuchen. Bittner-Klotz’ Furniere, Sperrholz, Schichtholz 2. TI. O tabelă cu însușirile și întrebuin- țările lemnului de salcâm, N. Ghelmeziu JOURNAL FORESTIER SUISSE. Nr. 1/1941. Aug. Barbey: Sur les traces des chevreuils. Pe urmele căprioarelor. (4 pag.). Intr’o pădure căprioarele caută ceea ce este rar ca specie. Dacă este o pădure de rășinoase cu puține foioase, preferă pe acestea din urmă. Dacă din contră rășînoasele sunt cele mai puțin numeroase, atunci, ace- stea cad victimă. Când este vânat mult, atacă orice specie, arătând preferințe pentru larice și douglas. Dintre pini, preferă pinul cembra și pinul Banksian. Se arată apoi cum putem să ferim arborii pe care vrem să-i protejăm, împotriva căprioarelor. H. Badoux: Propos au sujet de madifications ă introduire dans rdconomie națio- nale suisse. (3 pag.). In legătură cu modificările de adus economiei naționale elvețiene. Ținând seama de circumstanțele economice de azi, s’a emis ideia de a căuta să se mărească producția agricolă elvețiană. In acest scop s’a preconizat defrișarea a circa 500 ha pădure în special din Cantonul Ar- govie. In schimb s’a propus să se împădurească o suprafață egală în regiunea de munte. 112 Reviste Autorul arată tentativele asemă- nătoare ce s’au mai făcut de când s'a introdus codul silvic, cu rezulta- tele lor. Crede că nu este cazul să se micșoreze procentul forestier, care și așa este insuficient, Elveția trebuind să importe lemn. J. P. C.: Hygrometres naturels. (2 pag.). Higrometre naturale. S'a observat în pădure că arborii rășinoși uscați în picioare au pe timp uscat ramurile lăsate în jos. Din contră când este timp umed ramu- rile acelorași arbori se ridică. Se dă și două fotografii foarte edificatoare. Schgr.: Dispense® militaires en faveur du t-ersonnel forestier et de bâcherons. Ci pag.). Dispense militare pentru personalul silvic și pentru lucrătorii de pădure. Ca urmare a conferinței ținută de d-l H. Tanner la reuniunea forestie- ră dela Ziirich, despre „Armată și serviciul forestier", s’a emis dezide- ratul de a se cere pentru personalul Silvic și tăetorii de lemne o largă dispensă de serviciul militar, pentru a putea face față cerințelor econo- miei generale. Exponenții economiei forestiere au găsit la organele mili- tare o completă înțelegere. At. Har. ZEITSCHRIFT FUR WELTFORST- WIRTSCHAFT. Bd. VII, Heft 11/12, (Aug./Sept. 1940). Prof. Dr. P. Vagelor: Die Vepetationszonen Zentralbra- siliens als Ergebnis von Klima, Bo- den und Geschichte. Zonele de vegetație ale Braziliei de Mijloc ca rezul- tat al climei, pământului și istoriei. înfățișarea și distribuția actua- lă a vegetației în țările de veche cultură de pe pământ nu sunt con- diționate numai de așa zișii factori naturali: clima și pământul. La aceș- tia, trebuesc adăugate multele în- râuriri, directe și indirecte, venite din partea omului în decursul isto- riei. Ținuturile tropicale și subtro- picale, foarte slab populate, erau privite ca având forme de vegetație corespunzătoare factorilor naturali. Ultimile cercetări au dus, însă, la în- cheierea, că și în aceste cazuri, ve- getația naturală a suferit însemnate in luențe din partea omului: incen- dieri, pășunări. Multe din actualele forme de vegetație sunt, în fapt, for- me secundare de vegetație pe locuri părăsite de foștii locuitori. Un exem- plu foarte interesant de această na- tură, îl înfățișează vegetația Brazi- liei de mijloc dela Atlantic și până la granița Boliviei, a cărei distribu- ție clară este condiționată de înrâu- ririle omului în unire cu împreju- rările naturale. Studiul este interesant din punct de vedere științific. Cronica forestieră internațională. Cuprinde multe date și știri des- pre fapte și stări din feluritele țări și ținuturi ale lumii. Ilie C. Dem. — Urmare a constituirii guvernu- lui din 27 Ianuarie 1941, nouii dem- nitari ai Ministerului de Agricultură ți Domenii sunt: 1) General Ion Sichitiu ca minis- tru secretar de Stat; 2) Aurel Pană, ca subsecretar de Stat; 3) Ing. Consilier silvic Horia La- zăr ca Secretar general pentru Sec- torul pădurilor. — D-l Manfred von Killinger, mi- nistrul Beichului la București, înso- țit de d-l Dr. Fr. Muller, atașat fo- restier al Germaniei pe lângă lega- ția din București, au fost primiți la Soc. Progresul Silvic, de către con- ducătorii destinelor noastre forestie- re, pentru a li se arăta trofeul de cerb, record mondial, realizat de d-l Ing. Romeo Stănescu în pădurea Statului Sboina Neagră din Ocolul silvic Soveja, arendată societății de vânătoare A.V.I.S.-București. — D-l George Minescu ing. in$p. g-ral silvic a fost numit director ge- neral al Institutului Național al Coo- perațiet (Mon. Of. 27/941). — Prin dec. min. Nr. 3012 din 29.1. j 941, D-l Horia Lazăr, inginer consi- Ler silvic, a fost delegat să îndepl:- nească funcția de Secretar general al Ministerului de Agricultură și Do- menii. In această calitate d-sa este autorizat să examineze, să rezolve șl să aprobe lucrările privind: Admi- nistrația Casei Pădurilor Statului, Direcția Silvică, Direcția Pădurilor Persoanelor Juridice, Direcția vână- toarei și pescuitului în apele de mun- te, Institutul de cercetări și experi- mentație forestieră, cu toate servi- ciile exterioare depinzând de ele, afară de cele rezervate Ministerului prin legi și regulamente. (Mon. Of 27/941). — D-l Hehn Franclsc ing. șef sil- vic din Direcția silvică Bacău, repa- triindu-se în Germania, se conside- ră demisionat din serviciul silvic al Statului. (Mon. Of. 26/1941). — Prin dec. min. 3574 din 1.II.1941 d-l I. Seceleanu, ing. insp. g-ral sil- vic detașat la Eforia mănăstirilor în- zestrate, revine în Adm. Casei Pădu- rilor Statului, iar d-l Poclitaru lancu ing. insp. silvic dela Dir. Silvică se detașează Ia această Eforie. (Mon. Of. 31/941). — D-l Gh. Stamatescu ing. insp. silvic dela Inspectoratul de regim Silvic Constanța a fost pus în retra- gere din oficiu pentru a-și aranja drepturile la pensie pe data de 1 Mai 1941. (Mon. Of. 28/941). — D-l Truia Simion, ing. silv. stag., rămânând în teritoriul cedat 4 114 Informațiuni U.i R. S. S., a fost pus în disponibi- litate pe data de 1.7.1940. (Mon. Of. 33/941). — Postul de comisar al guvernu- lui pe lângă Direcția Vânătoarei, în care fusese numit d-1 Manele Stroi- ci, a fost suprimat. — D-1 Ing. Dr. Rădulescu Teoaor dela Serv, pentru protecția plante- lor pendinte de Dlr. Producției Ve- getale, a fost detașat în Centrala Di- recției Silvice ca șef al Biroului de Protecția Pădurilor. (Mon. OL Nr. 10/1941). — S’a revenit asupra transferării d-lu! Ing. Vasile Paladian dela C.A.P.S. la Inspectoratul de regim silvie București. (Mon. Of. 19/041). — D-1 I. Gheorghiu, Ing. șef sil- vic a fost transferat dela Serviciul silvic al jud. R.-Sărat Ia Inspecto- ratul de regim silvic București. (Mon. Of. 19/941). — Pentru anul în curs, noul co- mitet de conducere al Soc. de științe agricole a fost constituit astfel: Pre- ședinte: d-î prof. luliu Voicu: vice^ președinți, d-nii: prof. I. Teodorescu și prof. H. Vasiliu; membri d-nii: prof; G. lonescu-Șișești, prof. M Drăcea, prof. I. Sterian, prof. V. N.: Stinghe, conf. I. Borcilă, conf. O. Vlăduțiu; secretar g-ral d-1 C. San- du-Villa Pentru a primi revista regulat și Ia timp, vă rugăm anunțați-ne imediat schimbările de adresă. CONVOCARE Domnii acționari ai Casei de Credit, Economie și Ajutor a Corpului Silvic — „C. E. A. C. S.“ — sunt convocați în Adunare Generală Ordinară pentru ziua de 6 Aprilie 1941, orele 10 în localul Societății „PROGRESUL SILVIC" din București, B-dul Tache Tonescu Nr. 31. Ordinea de zi; * 1) Darea de seamă a Consiliului de Administrație asupra activității anului 1940; 2) Raportul Cenzorilor; 3) Discutarea și aprobarea bilanțului, Contului de Profit și Pierdere, precum și repartizarea beneficiului anului curent și anului trecut; 4) Aprobarea bugetului pe 1941; 5) Dispozițiuni pentru plasarea Fondului de Rezervă; 6) Alegerea a trei membri. în Consiliul de Ad-ție în locul D-lor C. P. Georgescy, I. Popescu-Salcie și St. Rodoteatu, al că- ror mandat a expirat; 7) Alegerea a trei Cenzori în locul D-lor Gh. Avram, I. Ni- țescu și Gr. Vasilescu, al căror mandat a expirat, precum și ale- gerea a trei Cenzori supleanți. 8) Chestiuni în legătură cu transformarea Casei. Membrii al căror mandat a expirat precum și Cenzorii pot fi realeși. Membrii Consiliului aleși trebue să posede 30 acțiuni iar Cenzorii 20. Votarea se face în conformitate cu art. 81 și 82 din Statute. Potrivit art. 76 din statute, dacă în ziua de 6 Aprilie 1941 nu se va întruni numărul de acționari cerut de Statute, Aduna- rea se amână pentru ziua de 13 Aprilie 1941 în acelaș local și la aceiași oră, fără nici o altă convocare sau publicație, când se va ține cu orice număr de membri. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Societatea «Progresul Silvic» PROCES VERBAL Nr. 1. Ședința din 9 Ianuarie 1941. Prezenți D-nii: AU Butoi, C. Chiriță, I. C. Demetrescu, C. Emanoil, M. P. Flarescu, C. P. Georgescu, N. Ghelmeziu, D. Grozeșcu, AL Hara- lamb, Tr. Heroiu, Horia Lazăr, At. Nedelcovici, M. Rădulescu, St Rodo- teatu. V. Sabăti, D. Sburlan, V. N. Stinghe, N. Smărăndeșcu, Ion Zeicu. Andrei lonescu. Ședința se deschide la orele 20, sub președinția D-lui Prof. V. N. Stinghe, vicepreședinte. n Se citește procesul verbal No. din și se aprooă Ordinea de zi: 1. Constituirea biuroului Societății pe 1941. 2. Numirea comisiunilor și delegațiilor pe 1941. 3. Darea de seamă asupra situației financiare la finele anului 1949 4. Diverse — Administrative. 5. Comunicări. Se intră în ordinea de zi. 1. Constituirea biuroului Societății. Se propune pentru Comitet următoarea listă: Vicepreședinți D-nii: V. N. Stinghe și N. Smărăndeșcu. Secretar General: C. Emanoil. Secretari de ședință: At. Haralamb și N. Ghelmeziu. Cassier: Marin Rădulescu. Se votează în unanimitate rentmțându-se la vot secret.' 2. Numirea comisiunilor și delegațiilor pe 1941. Semnătura socială se încredințează; conform arL 37 din Statute, D-lor Prof. V- N. Stinghe, vicepreședintele Societății și Ing. C. Emanoil. secretar general. Societatea „Progresul Silvic" 117 Pentru Comitetul de redacție al Revistei Pădurilor în locul D-lui Petre Io?.n, se alege D-1 Gr. Eliescu. In comisiunile'speciale se deleagă D-nil: a) Comisiunea Govora; D. Grozescu, N. Caragea, D. Sburlan, Iile Demetrescu și Sim. Ghica din R. Vâlcea. b) Comisiunea Carmen Sylva: AL Butoi, Tr. Heroiu și Al. Chiri- țescti, Directorul Reg, Silv. Constanța. c) Comisiunea Amara: M. Răduiescu, C. Emanoil, At Haralamb și C. Călinescu, șeful Ocolului silviț Slobozia. d) Căminul Societății: N. Ghelmeziu. e) Delegați la C. A. P. I. R.: Tr. Heroiu, D. Sburlan, c. Emanoil, ■C. Chirîță, V. Sxbău. Secțiunile se constituese astfel: Secția I Social culturală: Președinte Tr. Heroiu, Secretar N- Ghel- meziu, Membrii: C P. Georgescu, O. Rădescu, At Haralamb, G- Nicolau- Bârlad, A Constantineseu-Fălciu. Secția Il-a profesională: Președinte Andrei lonescu. Secretar C Chiriță, Membri: M. Bureuleț, I. Paladian, L Vlad, ^Gr. Andreescu ; Secția m-a economică: Președinte V. Sabău, Secretar X Popescu- Zeietin, Membri: C. Emanoil, Al. Butoi, R. Vlad-Lîteanu. 3. Darea de seamă asupra situației financiare la finele anului 1941. D-1 Președinte V. Stinghe spune că o dare de seamă și un bilanț exact nu s’a putut face pentru această ședință. In ședința viitoare se va prezenta un bilanț și proectul de buget pe 194r,'cari se vor trimite din vreme membrilor Consiliului spre a Ie studia înainte de ședință. Se cere autorizarea ca până la noul buget să se lucreze după preve- derile celui vechiu. Se aprobă. Se citește apoi o sumară dare de seamă pe 1940. 4. Diverse — Administrative. 5. Comunicări. D-1 Andrei lonescu dă explicații asupra modului cum s'a modificat Regulamentul Legii Corpului Technic și spune că în curând se va face o nouă lege a Corpului Technic, la elaborarea căreia trebue să conlu- crăm. Când va fi de actualitate această chestiune, îl va ține în curent pe D-1 Secretar General N. Smărăndescu. D-1 Grozescu spune să facem și noi un proect de modificare a Legii Corpului Silvic în sensul modificărilor făcute Legii Corpului Tech- nîc până acum La această propunere se raliază D-nii C. P. Georgescu, C. Emanoil, V. Stinghe. D-I At. Haralamb propune ca această chestiune să se pur* Ia ordi- nea de zi a ședinței viitoare. 118 Societatea „Progresul Silvic" D-I D. Grozescu cere urgența, pentrucă până la ședința viitoare se poate să fie prea târziu. D-l N. Smărăndescu întreabă cari sunt avantagiile Legii Corpului Silvic și cari ar fi ale Corpului Technic pentru noi, D-I Tr. Heroiu propune ca să se treacă Secțiunii Profesionale stu- dierea acestei chestiuni. Secțiunea să se completeze cu D-nii: D. Gro- zescu și C. Emanoil pentru această chestiune. D-l C. Emanoil aduce la cunoștință că a lucrat un proect pentru modificarea Legii Corpului Silvic spre a o pune la nivel cu aceea a Corpului Technic după nouile modificări. D-l V. Stinghe cere ca D-l Andrei lonescu să se sesizeze de acea- stă chestiune, să convoace comîsiunea profesională, să lucreze repede și să prezinte la ședința viitoare, convocată numai pentru aceasta, un referat asupra lucrărilor ce se vor face. Consiliul fixează ședința specială pentru Marți 14 Ianuarie 1941, ora 19,30 cu ordinea de zi: Modificarea Legii Corpului Silvic. Ședința se ridică la orele 21,50. Vice-Președinte, (ss) V. N. STINGHE. Secretar General (ss) C. Emanoil PROCES VERBAL Nr. 2. Ședința din 14 Ianuarie 1941. ■ Prezențî D-nii: AL Butoi. C. Chiriță, C. Emanoil, M. P. Florescu, N. Ghelmeziu, D Grozescu, At. Haralamb, Tr. Heroiu, Andrei lonescu, Mircea Manoilescu, A. Nedelcovici, M. Rădulescu, St. Rodoteatu, V. Sa- bău, D. Sburlan, N. Smărăndescu, V. N. Stinghe și I. Zeicu. ședința se deschide la orele 19,30 sub președinția D-lui Prof. V. N. Stinghe, vicepreședinte. Ordinea de zi: Discuțiuni asupra modificării Legii Corpului silvic. D-l D. Grozescu prezintă un proect de modificare a Legii Corpu- lui silvic (ingineri silvici, conductori și brigadieri silvici). După ample discuțiuni Ia cari au luat parte toți membrii prezențî ai Consiliului. Se hotărăște să se continue discuțiile în ședințele urmă- toare spre a «se putea redacta propuneri cu vederile Societății. Ședința se ridică la orele 21. Vice-Președinte, (ss) V. N. STINGHE. Secretar General (ss) C. Emanoil PROCES VERBAL Nr. 3. Ședința din 18 Februarie 1941. Prezențî D-nii: Al. Bntoi, C. Chîriță, C. C. Emanoil, M. P. Flo- rescu. C. P. Georgescu, Tr. Heroiu, Andrei lonescu, Mircea Manoilescu, Gh. Năstăsescu. M. Rădulescu, D. Sburlan. V. N. Stinghe. Societatea „Progresul Silvic" 119 Ședința se deschide la orele 19,30 sub președinția D-lui Prof. V. N. Stinghe, vicepreședinte, .Ordinea de zi: 1. Bugetul Societății pe 1941. 2. Diverse .—: Administrative, 3. Comunicări. Se citesc procesele verbale No. 16 din 17 Decembrie, No. 17 din 23 Decembrie 1940 și No. 1 din 9 Ianuarie 1941 și se aprobă. Deasemenea procesul verbal al Comitetului de Direcție No. 1 dm 7 Februarie 1941, care se aprobă. D-l C. P. Georgescu propune să se arate Conducătorului Statului că Societatea Progresul Silvic înfierează actele de răsvrătire petrecute în ultimul timp în țară. După discuții se hotărăște să se trimită D-lui General Ion Anto- nescu. Conducătorul Statului, următoarea telegrama: „Consiliul Societății „Progresul Silvic" a inginerilor silvici din „România, întrunit în primă ședință după tristele evenimente dela ,.21—23 Ianuarie, condamnă acțiunea turburătorilor ordinei și stă la „datorie, în serviciul țării atât de greu încercată". D-l Pi-cședinte V, Stinghe arată că, în conformitate cu art. 29 din ■Statutele Societății, Președintele Consiliului Technic fiind de drept membru al Consiliului, propune să fie cooptat. Se hotărăște convocarea D-lui M. St. Suhățeanu începând din prima ședință. Se intră în ordinea de zi. 1. Proectul de buget pentru 1941. După discuțiuni la cari iau parte membrii Consiliului bugetul se aprobă astfel: 1) Bugetul ordinar cu 2.750.000 lei la venituri și 2.750.000 lei la •cheltueli. 2) Bugetul extraordinar cu 802.768 la venituri și 802.768 iei la ■cheltueli. 3) Bugetul fondurilor culturale CU 40.300 lei la venituri și 40.300 Iei la cheltueli. Consiliul aprobă referatul serviciului casieriei din 8 Ianuarie 1941 prin care se propune ca să se radieze datoriile D-lor Ing. I. Botescu de 17.000 lei și Gh. lorgala de 26.000 lei ca fiind nerealizabile. Radierea s’a aprobat în următbarele condițiuni speciale: a) Pentru cazul Ing. I. Botescu: Suma de 17.000 lei datorată de D-l I. Botescu, reprezintă dobânda ce s’a calculat la o datorie pe care D-l Botescu o avea la Societate și pe care d-sa a restituit-o Societății. D-l Botescu a fost absolvit numai de plata dobânzilor la suma datorată. b) Pentru razul Gh. lorgala: Suma de 26.000 lei reprezintă o parte din chiria restaurantului la 120 Societatea „Progresul Silvic" Vila din Govora pe anul 1936. Restauratorul a plătit o primă rată de 10-000 lei și deoarece afacerile nu i-au mers, a părăsit restaurantul», neputând să-și scoată cheltuelile. Deasemenea aprobă ca suma de 10.000 lei donată de Doamna Ca- liopi Demetrescu-Vergu pentru ajutorarea membrilor Societății lipsiți de mijloace, să fie acordată astfel: 4000 (patru mii) lei D-lul Ing. pen- sionar I. Lăzurianu și lei 6000 (șase mii) D-lui Ing, pens, Th. Spirescu. Ședința se ridică la orele 21. Vice-Președinte, (ss) V. N. STINGHE. Secretar General (ss) C. Emanoil FUNDAȚIA CULTURALĂ „REGELE MIHAII" Cartea Satului Nr. 40 M. PETCUȚ și D. SBURLAN Arborii și pădurile 1940. București, M. O. Imprimeria Națională 240 pagini, cu numeroase desene și figuri; 30 Lei. PUBLICA Ț I U N I DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Direcțiunea Regimului silvic DECIZIUNE Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii șt Domeniilor; Asupra raportului Domnului Director al Direcțiunei Regimului Silvic; Având în vedere art. 2 din codul silvic; Având în vedere art. V din legea modificatoare la codul silvic, oublicată în Monitorul Oficial No. 131/920. DECIDEM; a) Amenajamentul pădurii Țigănești, județul Tecuci, proprie- tatea Moștenit. Nestor Cincu. în suprafață de 790 Ha 6145 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 25 ani. b) Amenajamentul pădurii Rușețu. județul Brăila, proprieta- tea Domeniului Coroanei, în suprafață de 781 Ha 6600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea în anul 1954. c) ?>.menajamentul pădurilor Munții Cozla și Petricica, județul Neamț, proprietatea orașului Piatra Neamț, în suprafață de 216 Ha 5400 mp-, tratată în o serie de protecție cu exploatabilîtate fizică și și o serie de codru cu tăeri rase și revoluția 80 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurei Toaca, județul Muscel, proprietatea N. Manolescu, în suprafață de 187 Ha 7000 mp., prevăzând exploatarea rasă în vederea refacerii arboretelor cu specii de valoare. Revizuirea după 20 sn! e) Regulamentul de exploatare al pădurii Valea Strâmbei (Ghimbavul), județul Muscel, proprietatea N. Gh. Vorovenci și Mo- șten. Gh. N. Vorovenci. în suprafață de 70 Ha 7800 mp., tratată în O serie de protecție cu exploatabililate fizică și una serie de codru cu tăeri rase și revoluția 90 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 3 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Mareș. No. 31884,940. 122 Public a ț iu n i a) Amenajamentul pădurii Popești la Față șa., județul lliov, proprietatea Alexandrina Em. S. Miclescu, în suprafață de 107 Ha 8008 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Pitească Pasărea, iotul II, județul Ilfov, proprietatea Alexandru Podgoreanu. în suprafață de 31 Ha 2699 mp. Regim Și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 3 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Măreț. No. 31894/940 a) Amenajamentul pădurii Zăvoiul Călînești ș. a., județul Prahova, proprietatea Irina Sarafide și A. Lazaris, în suprafață de 85 Ha 600 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția 5 ani. Revizuirea după 5 ani. bl Regulamentul de exploatare al pădurii Vădișorul, județul Muscel, proprietatea Maria Tănăsescu Mașandreî, în suprafață de 66 Ha 5700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 26 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii Zăvoiul Turbatu, județul Pra- hova, proprietatea Irina Sarafide și A. Lazaris, în suprafață de 55 Ha 840 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 5 ani. Revizuirea după 5 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Ruda, județul Muscel, proprietatea Nic. I. B. Costescu. în suprafață de 45 Ha 3220 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Regulamentul de exploatare al pădurei Teiul, județul Argeș, proprietatea Ioana Constantin eseu, în suprafață de 40 Ha. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția 18 ani. Revizuirea după 16 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Găvănelul, județul Prahova, proprietatea Gh. Predescu, în suprafață de 15 Ha 6100 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Data astăzi 3 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Mareș. No. 31886/940. a) Amenajamentul pădurei Tăcuta Bumbătești, județul Vaslui, proprietatea Moștenitorilor D. Dobrescu, în suprafață de 642 Ha 8374 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 30 ani, b) Amenajamentul pădurii Burda. județul Bihor, proprietatea Comunei Burda, în suprafață de 221 Ha 2400 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii Sâc, județul Bihor, proprietatea Co- munei Sâc. în suprafață de 220 Ha 3700 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 35 ani, pentru crâng și 105 pentru elementul codru. Revizuirea după 10 ani. d) Amenajamentul pădurei Fântânele, județul Alba, proprie- tatea Bisericei ortodoxe române din Geornal. în suprafață de 12 Ha 5300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 3 Decembrie 1940 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Măreț. NO. 31895/940 Publicațiuni i23 a) Amenajamentul pădurei Cojasca, județul Dâmbovița, pro- prietatea Anastasia Ghiță, în suprafață de 117 Ha 3456 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurii C o j a s c a, județul Dâmbovița, proprietatea N. N. Ghiță, în suprafața de 23 Ha, Regim șî tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. Dată astăzi 9 Decembrie, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) N. Măreț. No. 32256/940. a) Amenajamentul pădurilor Turcinești, Stănești ș. județul Gorj, proprietatea Băncii Comerțului din Craiova, în suprafață de 174 ha. 6G0 mp. tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 20 și 10 ani Revizuirea după io ani. b) Amenajamentul pădurii Comunale Saca, județul Bihor, pro- prietatea Comunei Saca. în suprafață de 109 ha. 3500 mp. Regim și tra- tament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. r) Amenajamentul pădurii urbariale Briheni, județul Bihor, proprietatea Composesoratului urbarial din Briheni, în suprafață de 53 ha. 2200 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 15 Ianuarie 1940, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Mareș. No. 880/940. a) Amenajamentul pădurii comunale Vașcău, județul Bihor, proprietatea comunei Vașcău, în suprafață de 349 ha. 2100 mp. Regim și tratament codru CU tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 15 Ianuarie 1940, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Mureș. No. 891/941. Art. II, — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de ex- ploatare mai sus menționate se va face la epoca arătată în dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte, intră în dispozi- țiunile legilor; pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor nece- sare apărării naționale, pădurilor de protecție, revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. HI. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc., se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se. drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din acest amenajament (regulament de exploatare), referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au suferit schim- bări fortuite, ele se vor revizui imediat fie din punct de vedere technîc- silvic, fie asupra proprietății etc. Amenajamentul (regulamentul de ex- ploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res- pective șî articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii. Ari. V șî ultimul. — Domnul Director al Direcției Silvice este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC” IU. - SERIA C. — TRATATE Șl MANUALE: Dr. G. E L 1 E S C U PROTECȚIA PĂDURILOR UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" AU APĂRUTi I. SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D, A. SBURLAN ARBORII și PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei II. SERIA B. — IN D R U M A R I : 2. PRZEMETSCHI și GR. VASILESCU ■ TEHNICA ÎMPĂDURIRILOR (SEMINȚE, PEPINIERE, ÎMPĂDURIRI) 166 pagini, 60 leii _______ EPUIZAT________ III. — SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. STINGHE AMENAJAREA PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚH DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 304 PAGINI INST. DE ARTE GRAFICE BUCOVINA I. E. TOROUTIU BUCUREȘTI PROGRES REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof, V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicațiuni periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. I comercială, sub No. 56'938, Redacția și Administrația: Bulevardul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 53, Nr. 3 MARTIE 1941 SUMARUL: Studii: Al. Săvulescu: Tarife de cubaj pentru molift — — — — — —. — —. 125 Comentarii — Însemnări: Fr. Hafner: întâmpinare la articolul „supraînălțarea șinelor exterioare în curbe" •— — — — — — — — — — —• — — — — 136 D. A. Sburlan: Răspuns la întâmpinarea de mai sus — — — — — — 139 S Pașcovschi: Asupra pagubelor produse de vânat în parcuri și pepiniere 146 T Cernescu: Reflexiuni asupra normelor germane pentru încercarea lem- nului — — — — — — — — — — — — — — — — 152 Vânătoare — Pescuit: N. A. Constantinescu: O sinteză românească de istoria vânătoarei — — — 158 E. Pokorny: Terenul de vânat mic — — — — — •— — — — — 163 E. Pokorny: Binoclul de vânătoare —- — — — — •— — — — — 167 Cronica internă (pag. 169), Cronica externă [pag. 181), Recenzii (pag. 185), Informa- tiuni (pag. 187), Decizii ministeriale (p?g. 192). SOMMAIRE: Studes : Tarif de cubage pour l’e- picea provenant de l’e- claircie — — — — Al. Săvulescu Commentaires: Replique ă l’article „Sur- haussement du rail ex- terieur dans Ies cour- bes“ de M. Sburlan et la reponse de Tauteur; Fr. Hafner; D. A. Sburlan Degats produits par le gibier dans Ies parcs et pepinieres — — •— S. Pașcovschi Reflexions sur Ies nor- mes allemandes pour Ia recherche du bois — T. Cernescu Chasse et piscicultura: Une synthese roumaine sur l'hîstoîre de la chasse — — N. A. Constantinescu Sur le terrain propre pour le gibier — — E. Pokorny Chronique (interieure et exterieure] — Livres — Informa tions. INHALT: Abhandlungen: Massentafeln fiir Fichte aus der Durchforstung, Al. Săvulescu Mitteiiungen : Entgegnung zum Artikel „Schienenuberhohung in Kurven“ von Prof. D. A. Sburlan und die Antwort des Verfas- sers: — — Fr. Hafner; D. A. Sburlan Wildschaden in den Parkanlangen und Baum- gârten — —• — — S. Pașcovschi Betrachtungen iiber die deutschen Normen fur die Holzforschung — T. Cernescu Jagd und Fischerei: Eine rumănische Synthe- se der Jagdgeschichte N. A. Constantinescu Uber das Jagdterrain — E. Pokorny Chronik — Biicherschau —• Nachrichlen. REVISTA PĂDURILOR ANUL 53 — Nr. 3/1941 TARIFE DE CUBAJ PENTRU MOLIFT ARBORI DIN RĂRITUR de Ing. AL. SĂVULESCU De pe proprietățile Casei Regale situate în valea Azugei, începând de acum 40 de ani s’au exploatat arboretele de răși- noase în vederea alimentării cu lemn de celuloză a fabrice! de hârtie dela Bușteni. In locul acestora s’au făcut plantațiuni (mai târziu și semănături) cu molift. într’un dispozitiv destul de des (1X1 m, adică 10.000 puieți la hectar). Cele mai bătrâne arbo- rete creeate în aceste condițiuni se găsesc pe muntele Ritivoiu, unde plantațiile au împlinit 40 de ani. Poziția foarte îndepăr- tată a acestui munte nu a permis multă vreme să se facă ope- 126 Ing. Al. Săvulescu rațiuni culturale. In timpul din urma, însă, când arborii au atins dimensiuni care îi fac utilizabili, s’a ajuns la ideia de a se folosi pentru celuloză materialul care ar putea să rezulte din aceste arborete, în urma unor tăieri de ameliorare, mai ție de diametru. ție de înălțime. ales că aprovizionarea fabricilor de hârtie cu material lemnos s’a îngreuiat. Lucrările au început în anul 1929. Se fac rări- turi slabe, prin care se extrage aproape exclusiv material do- minat. Dat fiind că în general tabelele de cuba] dau cifre pentru materialul din arboretul principal (arbori dominanți și codo- minanți), am socotit interesant să stabilesc un tarif de cubaj Tarife de cubaj pentru molift 127 .special pentru arborii din răritură. Se înțelege, el are un scop direct utilitar, putând servi administrației pentru evaluarea ma- terialului de extras prin asemenea operațiuni; dar poate consti- tui și punctul de plecare al unui studiu tinzând să lămurească în ce raporturi se află dimensiunile, volumul și forma celor două categorii de arbori dintr'un arboret, cei dominanți și cei dominați. Această idee m’a determinat să public cifrele la care am ajuns. (Tab. 1 și 2). Nr. 2. Tarif de cubaj pentru lemnul mare (de celuloză}. Diametru! la înălțimea pieptului (cm) 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Volum în d m c 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 16 17 20 20 22 18 20 24 31 27 34 28 36 30 40 34 42 40 49 48 50 53 61 64 57 62 65 72 78 70 85 68 72 79 85 90 82 92 97 102 102 117 124 96 108 119 113 127 119 131 132 148 143 158 172 130 137 149 163 176 183 180 196 192 212 205 225 238 272 255 298 Procedeul urmat la întocmirea acestor tarife, în ce pri- vește compensările aritmetice și grafice, întocmirea graficelor și a tablourilor, este cel descris în lucrarea „Tarife de cubaj pentru salcâm" a d-lor Prof. V. N. Stinghe și Ing. G. T. Tom a, publicată în analele Institutului de Cercetări și Ex- perimentație Forestieră, voi. III, 1937. In ce privește însă ■culegerea datelor depe teren, am de făcut următoarele pre- cizări: S’a cubat un număr de 605 arbori. Tăietura s’a făcut de jos, adică dela o înălțime ce nu depășește o treime din grosi- mea trunchiului. La cubare, partea din fusul arborilor mai groasă de 7 cm în diametru s’a considerat secționată în piese de câte 1 metru, cărora li s’a măsurat diametrul la mijloc. 128 Ing. Al. Săvuleseu Volumul porțiune! dinspre vârf, mai subțire de 7 cm în dia- metru, s’a determinat însă prin înmulțirea suprafeței secțiune i dela jumătatea piesei, cu lungimea ei. Parcela care a servit pentru adunarea materialului are altitudinea cuprinsă între 1250—1300 m. Fig. 3. Volumul lemnului mare în funcție de diametru. Fig. 4. Volumul lemnului mare în funcție de înălțime. înălțimea medie a arborilor doborîți este de 13 m. După tabelele Prof. Dr. Schwappach arboretul ar intra în clasa a Il-a de fertilitate (vârsta 40 de ani). Cum însă arborii măsu- rați fac parte din etajul dominat, media găsită este mai mică decât înălțimea medie a arboretului. Clasa de fertilitate reală este prin urmare superioară clasei a Il-a. Tarife de cubaj pentru molift 129 Tarifele dau două rânduri de cifre: unele pentru volumul întreg al fusului (fără crăci) și altele numai pentru volumul lemnului mare (peste 7 cm diam.). Curbele compensate ale vo- lumelor în raport cu diametrul și cu înălțimea, din care s’au dedus cifrele înscrise în tarife, sunt arătate în fig. 1 și 2 pentru fusul întreg și fig. 3 și 4 pentru lemnul mare. Precizia cifrelor înscrise la diferitele categorii de diame- Fig. 5. Repartiția pe categorii de dîametre și de înălțimi a arborilor măsurați. surați de fiecare categorie. Cifrele înscrise la categoria de dia- metru 10 cm și de înălțime 12 m sunt cele mai sigure, fiind deduse din media celui mai mare număr de măsurători. Pentru categoriile mai mici și mai mari decât aceasta, precizia scade treptat, cu cât depărtarea este mai mare, întrucât și numărul arborilor măsurați scade progresiv, după cum se vede din curbele distribuției arborilor măsurați (fig. 5). Cifra volumu- 130 Ing. Al. Săvulescu lui corespunzător diametrului de 20 cm a fost dedusă pe baza, numai a 6 măsurători, pe când acelea corespunzătoare catego- riei de diametru 10 pe baza a 96 de măsurători. Un alt consi- derent care ne face să atribuim rezultatelor bazate pe măsură- tori puține, o precizie mai mică este faptul că forma arborilor este foarte variabilă. Acest lucru s’a putut deduce din obser- varea diferențelor destul de importante dintre volumele arbo- rilor dintr’o aceeași categorie. Depărtarea mijlocie a volume- lor arborilor măsurați la diferite categorii, față de volumul me- diu respectiv variază între =fcl,37% și ±20,4%, depărtările cele Nr. 3. Procentul lemnului mare raportat la arborele întreg. 1 Diame|rul Ia înăl|imea pieptului (cm) Inăl|im 8 9 10 11 12 13 14 15 15 17 18 19 20 . 21 m. Lemn mare exprimai în procente din volumul arborelui fără crăci 8 9 10 80 77 83 78 83 82 80 84 87 90 ■ 11 12 13 14 15 74 79 80 86 79 85 86 87 83 88 91 89 88 90 91 92 91 90 91 92 94 95 93 92 £3 95 94 93 94 96 96 95 95 96 96 96 96 96 97 16 17 18 92 94 94 95 95 95 96 96 96 96 97 96 97 97 97 97 97 97 97 98 97 98 98 mai mari observându-se de regulă Ia arborii subțiri; spre cei groși ele au o tendință de scădere. Comparându-se rezultatele noastre cu datele tarifelor de cubaj bavareze pentru molid neexploatabil de 60—90 ani, se constată că cifrele date de noi sunt cu 3—17% mai mici. Aceasta dovedește fără îndoială, o formă mai conică a arborilor care au stat la baza întocmirii tarifelor prezentate aici, dar din aceasta nu se poate trage o concluzie asupra formei molidului nostru în raport cu cel bavarez și nici asupra formei arborilor dominați față cu cei dominanți, date fiind condițiile cu totul diferite în care au fost întocmite aceste două tarife. Tarife de cubaj pentru molift 131 Nr. 4. Procentul de lemn mărunt raportat la lemnul mare (de celuloză). Diametrul la înăl|imea pieptului (cm) 1 «9 c 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 "m. Vârfurile exprimate In procente din lemnul mare. 8 9 10 31 29 20 28 21 22 25 16 15 11 11 12 13 14 15 35 26 25 23 18 17 17 15 19 14 10 12 13 11 9 9 10 10 10 9 OO <30 oo o 5 7 7 7 4 5 5 5 4 4 5 4 4 3 16 17 18 9 6 7 6 6 5 5 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 2 3 2 2 Nr. 5. Coeficienți de formă pentru arborele fără crăci. 3 Inăljimi Diametrul la înălfim 8 9 10 11 12 13 14 Coeficienți de fo 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 500 489 490 491 477 451 509 516 500 487 518 528 397 507 494 489 490 490 509 521 505 491 484 511 490 500 500 500 490 497 500 508 493 478 491 495 493 515 431 490. 481 470 504 500 C oeficienl’ de formă medii pe categorii de diamelri 487 501 482 500 500 494 479 rea pieptului (cm) Coeficienți de formă 15 16 17 18! 19 20 21 medii pe 1 categorii de irmă în miirni. înălțimi 449 * 502 505 465 472 477 .491 476 458 488 482 454 447 489 472 454 453 476 491 472 471 458 441 484 500 480 474 446 448 463'470 473 513 500 409 461(449 480J490 483 489 473 465 455 446 471 480 132 Ing. AI. Săvulescu Nr. 6. Coeficienți de formă pentru lemnul mare. Diametrul la înălțimea pieptului (cm) 8 9 10 11 12 13 .'H 15 17 18 19 20! 21 Coeficienți de formă medii pe categorii de înălțimi Coeficienți de formă în miimi m. 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 400 378 400 354 36? 352 421 422 400 395 410 450 318 437 431 418 426 411 446 474 457 439 427 459 448 461 459 456 442 45q 459 470 466 453 456 457 452 481 443 460 449 442 476 473 453 470 458 449 467 477 490 456 43 j 434 423 459 481 441 431 438 455 456 474 442 412 448 428 436 435 453 468 462 478 357 412 432 426 429 441 449 446 456 456 468 Coeficien|î de formă medii pe categorii de diameiri 380 407 412 452 454 461 457 466 448|449 «1 433 460 470 Fig. 6. Variația coeficientului de formă în funcție de diametru. Fig. 7. Variația coeficientului de formă în funcție de înălțime. Tarife de cubaj pentru molift 133 Nr. 7. înălțimi reduse pentru arborele întreg (fără crăci). Diamcirul la inăi|imea pieptului (cm) e 8 9 e 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2) 21 -5 3 g ~ e c m. Inal|imî reduse exprimate în rotiri 8 9 10 3,98 4,38 4,78 3,62 4,56 5,19 3,18 4,58 4,965,23 11 12 13 14 15 5,38 5,57 5,51 5,82 6,77 7,40 5,35 5,58 5,865,89 6,37 7,13' 6,31 7,16 7,46 15,48 6,01 6,37 6,98 5,43 5,735.59 6,41 6.37 6,93 6,76 G42 731 735 5,67 6,40 6,74 7,25 6,17 6,47 6,91 5,95 6,26 6,78 16 17 18 8,00 8,13 8,21 8,05 8,83 7,87 7,56 7,40 8,388,16 8,06 9,22 8,90 8,55 7,31 7,39 8,29 7,12 7,69 8,18 7,70 8,34 8,00 8,81 3,59 4,51 5,05 5,45 5,77 6,35 6,87 7,18 7,74 8,03 8,61 t g,E ,4,82 ^•■6 '■ 5,55 5,35 6,52,6,7316,67 7,12 7,36 7,36 7,17 7,66 7,66 8,02 8,40 Pentru interesul pe care îl pot avea mai mult pentru studiu decât pentru aplicarea în practică, am calculat din ci- frele date în tabelele 1 și 2 procentul lemnului mare în raport cu volumul fusului întreg (tabela 3), procentul lemnului mă- runt (fără crăci) în raport cu lemnul mare (tab. 4), apoi coefi- cienții de formă ai fusului (tab. 5) și ai lemnului mare (tab. 6), precum și înălțimile reduse (hf) pentru arborele întreg (tab. 7) și pentru lemnul mare (tab. 8). Din reprezentarea grafică a coeficienților de formă medii (fig. 6 și 7, cifrele din rândul ultim și coloana ultimă din tab. 5 și 6) se pot observa ușor următoarele caracteristice: variația coeficienților de formă are în general acelaș aspect ca și a celor corespunzători din tabelele bavareze: coeficientul de formă al fusului întreg în raport cu diametrul descrește cu creșterea diametrului până la categoria de 19 cm, dela valoarea de aprox. 0,500 până Ia 0,446, rămânând tot timpul inferior celor din tabelele bavareze; crește apoi pentru diametrul 20 și 21 cm, până la 0,480, apropiindu-se de cei bavarezi. Creșterea aceasta, 134 Ing. Al. Săvulescu Nr. 8. înălțimi reduse pentru lemnul mare. imțlieui g Diametral la tnăl|imea pieptului (cm) Inăl|imi reduse medii pe categ, de inâlfimi 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 înălțimi reduse exprimate în metrii 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 3,18 3,38 3,98 3,90 4,38 2,83 3,77 4,24 4,40 4,72 5,34 6,29 2,55 3,95 4,33 4,58 5,09 5,35 6,24 4,74 5,05 5,26 5,58 6,42 6,73 7,37 5,03 5,48 5,75 6,37 6,90 7,52 5,12 5,42 5,95 6,40 6,78 7,68 5,33 5,98 6,30 6,63 7,60 8,05 5,43 6,11 6,39 6,73 7,47 8,09 8,83 5,92 6,12 6,52 7,36 7,86 8,55 5,73 6,04 6,56 7,18 7,75 8,28 7,07 7,55 8,06 6,91 7,48 7,94 7,58 8,12 7,85 8,60 2,85 3,70 4,32 4,69 5,14 5,75 6,29 6,69 7,35 7,78 8,34 Inălf. reduse medii pe cal. de diametri 3,78 4,51 4,59 5,88 6,18 6,23 6,65 7,00 7,05 6,92 7,56 7,44 7,85 8,22 Fig. 9. înălțimea redusă, în funcție de înălțime. indicând o formă mai cilindrică a arborilor celor mai groși, aparținând în parte etajului dominant din arboret, ar putea îndreptăți poate concluzia asupra formei mai conice a arbo- Tarife de cubaj pentru molift 13^ rilor dominați. Coeficientul de forma al lemnului mare în func- ție de diametru crește până la categoria de 15 cm, la început foarte repede, atingând valoarea 0,466, scade apoi până la ca- tegoria de 19 cm și urmează mai departe mersul celui cores- punzător fusului întreg. In funcție de înălțime coeficientul de forma atât al arborelui întreg, cât și al lemnului mare are la început o creștere foarte repede, cel dintâi atingând maximul (0,5 )6) la înălțimea de 10 metri și luând apoi un mers descen- dent, pe când cel de al doilea prezintă o creștere continuă. Coeficienții de formă bavarezi ai fusului întreg cresc în gene- ral cu înălțimea (numai pentru dimensiuni mici, 8—10 cm diam. descresc). înălțimile reduse (tab. 7 și 8 și fig. 8 și 9) au fost calcu- late din cifrele volumelor date în tarife (tab. 1 și 2) prin îm- părțirea lor cu suprafața secțiunii la 1,30 m a categoriei res- pective. Atât cele referitoare la arborele întreg cât și cele referitoare la lemnul mare cresc în general atât cu diametrul cât și cu înălțimea arborilor. Massentafeln tOr Fichte aus der Durchfarstung. Tarii de cubage pour l’âpic^a provenant de l'eclaircie. En appliquant le procedă exposd par prof. V. N. Stinghe et îng. G. Toma dans les annales de l’Instîtut de Recherehes et Experimen- tation Forestiere roumain, T. III, 1937, on etablit un tarif de cubage pour les arbres domines d'epicea qui, en regie gdnărale font l’objet des eclaircies par le bas. Les tabelles 1 et 2 donnent le volume du fut entier (non comprises Ies branches) et du gros bois, et les fig. 1—4 les courbes compensees des volumes par rapport au diametre et â la hauteur, qu’on a pris pour base dans le calcul des chiffres inscrites dans ces tabelles. On a calcule ensuite, le % du gros bois (depassant 7 cm en diametre) par rapport au fut entier (tab. 3) et du menu bois du fut par rapport au gros bois (tab. 4); puis Ies coeficîents de forme du fut (tab. 5, fig. 6) et du gros bois (tab. 6, fig. 7); enfin pour Ies memes elcments les hauteurs reduites (tab. 7 et fl, fig. 8 et 9). La variatîon du coeficient de forme est semblable â celle des coeficients des tables bavaroises, mais ses valeurs restent toujours inferieures. CO ME N ȚAP n ~jN SE MN  RI ÎNTÂMPINARE LA ARTICOLUL: „SUPRAINALȚAREA șinelor EXTERIOARE IN CURBE" *) de Dr. FRANZ HAFNER-Viena Articolul menționat mai sus, apărut în ..Revista Pădu- rilor‘‘, anul 1939, caetul nr. 10, în afară de unele greșeli stre- curate în calcul din nebăgare de seamă, se bazează în critica formulelor stabilite de Prof. L. H a u s k a, cu privire la cal- culul suprainăltării în curbe la căile ferate forestiere, pe pre- supuneri, ce nu pot fi considerate drept cunoscute. Să ne oprim mai întâi asupra greșelilor de calcul stre- curate: Mărimea suprainăltării (hmm), după procedeul de calcul anterior, este indicată nu prin expresia: V2 -197 li T? hmm = —-----— fs 4. s ) Ci prin formula: 127 R — p V(1*")2 1 A F V2— 127 uR hmm *= 127 R + a (Vk"'^ )2 (S + Sb Ținând seama mai departe, că mărimea ecartamentului, , 140 . inclusiv supralărgirea căii — care după formulat e™“ ~ > in care R-100 m, este de 14 mm — trebuie introdusă în formulă cu 760 4- 14 = 774 mm, iar nu cu valoarea 0,94 m, ca la S b u r 1 a n, atunci calculul din exemplul lui S b u r 1 a n, luând *1 Articolul a fost scris în limba germană și tradus de redacție întâmpinare la art. „supraînălțarea șinelor exterioare în curbe * 137 raza R = 100 m și viteza V = 25 km'oră și păstrând valoarea u — 0,15, ar da pentru supraînălțare: h1™" = ^25 ■ (760 + 14) mm *) 12700 + 93,75 k 7 ' adică o valoare negativă. Dar dacă, trecând peste aceste erori, concluzia trasă asu- pra inaplicabilității formulelor stabilite de Prof. H a u s k a nu este încă infirmată, o analiză mai amănunțită arată, că nici procedeul principial de calcul aplicat nu poate fi considerat ca incontestabil. Pe când L. Hauska nu precizează valoareau a coefi- cientului frecării ce survine, A. Sburlan introduce ca mă- rime a acesteia, pentru demonstrația sa 0,15, deși arată că va- lori exacte lipsesc. Frecarea ce se produce în curbe, nu poate fi totuși con- siderată ca o simplă frecare de alunecare, ci ceva mijlociu, în- tre frecarea de alunecare și aceea de rostogolire. După formula empirică a lui H a a r m a n n, mărimea valorii rezistenței la frecarea de rostogolire, de ex. la ecartamentul 600 mm, este dată de: (2,2 + 0,0017 V2) ceeace, la o viteză de 25 km face rotund 3,26 kg/t. Dacă, pen- tru a obține o valoare aproximativă pentru frecarea transver- sală ce ia naștere în curbe, se mărește această valoare cu 100 la sută, rezultă, pentru raza cea mai mică, pentru care mai este încă necesară o supraînălțare, după formula Prof. Hauska, următoarele: •Om (V km/orâ ^2 625 Rm =a ——------------= ■------------------ = 755 m h=, 127 g**) 127 0,00652 Raza de 755 m este deja de așa natură, încât o neglijare a supraînălțării ar fi cu putință fără periclitarea exploatării. Pe baza formulei empirice (106) dată în lucrarea Prof. Din efectuarea calculului se obține h=—77,4 mm. (N. R.). **) In formula scrisă în manuscrisul D-lui Hafner lipsește m de la numitor, desigur din greșală de transcriere. (N. R.). 433 Dr. Franz Hafner-Viena — D. A. Sburlan Hauska, la această rază ar rezulta prin calcul următoarea supraînăltare: 5 (V Iw/oU V te 625 ~ — = 4,1 mm Rm 755 Această supraînălțare neînsemnată este în orice caz încă prea mult dimensionată, deoarece această valoare a fost sta- bilită fără considerarea frecării reducătoare, în direcție trans- versală, asupra căreia H a u s k a insistă în mod precis. La raza de 100 m, viteza de 25 km/oră, luând valoare? p — 0.00652, cum s’a arătat mai sus, și la un ecartament sporit ■de 600 4- 10 — 610 mm supraînălțare se calculează, după cum urmează: (V Uneori p _ J27 u r hmra = ____-------fa 4- s.' 127 R + fi (Vkm'™ )2 1 h™ « £25-J2700 X_0,00652_ m 12700 4 0,00652 X 625 (610) & Acest rezultat se apropie deasemenea de valoarea pentru .supraînălțare calculată cu formula empirică: h--------_ 3125 mm R ",m 100 în special dacă se are în vedere neglijarea frecării la formula empirică. Examinările de mai sus vor să arate, că dacă nu există date absolute pentru valoarea frecării în curbe și de aceea nu se pot încă deduce valori absolut certe pentru supraînălțare, se pot totuși obține rezultate, ce pot fi puse întru totul în concordanță cu experiențele practice, dacă se iau valori apro- piate pentru mărimea frecării transversale. Stabilirea acestor relații nu a avut nicidecum drept scop determinarea unei valori absolut exacte pentru mărimea su- praînălțării, ci numai sa arate, că diferitele formule empirice care neglijează frecarea transversală dau pentru supraînăl- țare valori, ce pot fi încă diminuate, întrucât o supraînălțare întâmpinare la art. „supraînălțarea șinelor exterioare în curbe“ 139 prea mare are drept urmare și consecințe dăunătoare, prin fre- care la bărbia roții interioare. Ar fi fost desigur nimerit, ca înaintea redactării criticei sale, Prof. Sbur 1 an, să se fi informat la autor asupra sco- pului ecuațiilor stabilite. RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINAREA DE MAI SUS de D. A. SBURLAN Unul din colegii ing. silvici, utilizat la construirea de căi ferate forestiere ale Caps.-ului, mi-a atras atenția prin 1939, că aplicând o formulă teoretică dată în carea D-lui Prof. Hauska: „Waldeisenbahnbau" din 1937 pentru calculul su- praînălțării șinelor exterioare în curbe, a găsit valori, ce nu pot fi utilizate în practică. Examinând la rândul meu această chestiune, am găsit nimerit să public observațiunile din articolul ce face obiectul întâmpinării D-lui Dr. F. H a f n e r. De la început țin să remarc, că în multe tratate de căi ferate sunt date formule teoretice, asemănătoare celei stabilite de D-l Hauska, însă se arată, că diversele administrații fe- roviare utilizează anumite formule empirice, care dau mai bune rezultate pentru practică. Formula despre care e vorba, e dată în cartea D-lui Hauska sub n-rul (103) în felul următor: (V1™^)-—127 uR hlU“ = 127 r + m )2 St în care V — viteza vehiculului în km/oră, R = raza curbei în metri, s + Sb — se = lărgimea de reazim a căii, adică lărgi- mea ecartamentului plus lățimea căpățânei șinei (relația 98 la D-l Hauska). Dacă în formula de mai sus se exprimă viteza în m/sec și se ține seama, că h/se— tg a, înclinarea transversală a căii se poate scrie astfel: formă sub care se dă de regulă înclinarea virajelor la șosele. 140 Dr. Franz Hafner-Viena — D. A. Sburlan Singurul element din formulă, asupra căruia nu se dau indicațiuni mai precise este coeficientul u. Despre acesta, D-1 Prof. Hauska spune la pag. 77 a tratatului D-sale, că este coeficientul de frecare în sens transversal (—unter g den Rei- bungskoeffizienten in der Querrichtung vcrstanden —■), fără a se preciza însă, ce valoare are, în cazul căilor ferate forestiere. După modul cum sunt stabilite relațiile de echilibru între forțele ce lucrează asupra vehiculului, când acesta parcurge curba, am găsit, că se poate considera acest coeficient, ca fiind un coeficient de frecare la alunecare (Gleitrei- bung) și am luat pentru el valoarea coeficientului de frecare la alunecare al bandajului roții pe șină, în medie 0,15. întrucât nici în tratatele clasice de căi ferate și nici în „Hutte" n’am găsit nici-o indicație mai precisă cu privire la valoarea acestui coeficient de frecare în curbă, am cercetat să văd, prin analogie, cum e considerat acesta la șosele, unde, după cum se știe, se dă deașemenea o pantă transversală plat- formei șoselei în curbă (viraj). La cap. „Gleitgefahr" din tratatul „Strassenbau" de Heeb-Kolmel, panta transversală a căii e indicată printr’o formulă analoagă celei din cartea D-lui Prof. Hauska: v° —fgR _ _v^ g R I f v2 g R (3) în care se spune precis despre f, că este un coeficient de fre- care la alunecare între partea carosabilă și obada vehi- culului („f = der Gleitwiderstandbeiwert zwischen der Fahrbahn und der Bereifung des Wagens ist 0,2“; Aufgabe 19, S. 59) și mai departe (Aufg. 20, S. 61: „der Widerstandbeiwert der gleitenden Reibung f — 0,2 betrăgt..."). In Hutte XXVI, voi. III nu se dă o formulă pentru calculul lui h la șosele, ci se prescrie, ca viteza vehiculului în curbă să nu depășească valoarea: v V g R (f + tg a) / (1 — ftg a) [m/sec] relație din care se poate scoate însă aceeaș expresie pentru tg a, ca aceea dată sub n-rul (3) de mai sus: întâmpinare la - art. „supraînâlțarea șinelor exterioare în curbe" 1.41 • ... y ; f a R v3 — g R (f + tg a) / (1 — f tg a), de unde, tg a--=- gR-fv- Și aici se dă pentru f valoarea f = 0,2, ceeace arată că este un coeficient de frecare la alunecare. In întâmpinarea D-sale, D-l Hafner spune că „frecarea ce se produce în curbe nu poate fi totuși considerată ca o sim- plă frecare de alunecare, ci ceva mijlociu între freca- rea de alunecare și cea de rostogolire" și cu acest corectiv, D-sa arată cum se poate utiliza formula menționată, pentru aflarea supraînălțării, în cazul căilor ferate. Pornind probabil de la rezultatul dat de una din formu- lele empirice pentru h, D-sa stabilește valoarea coeficientului de frecare în sens transversal . care introdusă în formula (106) să dea valori acceptabile pentru practică. Pe această cale a ajuns la concluzia că g trebuie să aibă o valoare dublă (D-sa spune cu 100% mai mare, ceeace e acelaș lucru dar mai im- presionant) cât valoarea coeficientului de frecare la rostogo- lire, determinat prin formula empirică a lui H a a r m a n n. Acest mod de procedare e însă arbitrar și experiența cred ca nJar confirma, că g, coef. de frecare transversal e tocmai dublul celui de rostogolire. Pe de altă parte, coef. de frecare la rostogolire calculat prin formula Haarmann, e mult mai mic decât cel găsit de pildă de Dr. Witthoff, în lucrarea: „Uber Versuche mit schmalspurigen Eisenbahnbetriebsmitteln" (circa 9 kg/'t, față de 3,26 kgZt, cât a calculat D-l Hafner). Față de această valoare de 3 ori mai mare, s'ar mai putea susține că g este exact dublul coef. de frecare la rosto- golire? Și în acest caz, valoarea razei limită, de la care înainte nu mai e necesară supraînălțarea (R=625/127X0,018=273 m) mai este verificată de datele din practică? In articolul meu am arătat o parte din motivele care fac, ca formulele teoretice să nu dea rezultate aplicabile în toate cazurile ce se ivesc în practică, atât pentru supralărgire cât și pentru supraînălțaîreă căii în curbă. Ca o confirmare în plus a celor spuse acolo, dau mai jos considerațiile ce se fac asupra 2 142 Dr. Franz Hafner-Vlena — D. A. Sburlan acestor formule teoretice în „Handbuch der Ing. Wiss. V, Der Eisenbahnbau, II. Berechnung des Oberbaues", de F. L o e w e și Dr. H. Zimmermann; „In afară de cele arătate, deducțiile teoretice ale formu- lelor pentru supralărgire suferă însă și de neajunsul, că ele consideră numai un vagon izolat, pe când în exploatarea căilor ferate se mișcă trenuri întregi. Prin forțele ce acționează la cu- plaje, poziția reciprocă și aceea în curbă a vagoanelor pot fi deasemenea influențate" (pag. 89). Iar cu privire la formula teoretică pentru supraînălțare se spune: „Această formulă e valabilă însă numai pentru o osie ce se mișcă liberă și se aranjează după direcția centrului curbei, caz care nu survine în exploatarea căilor ferate, mai ales la osiile conducătoare, dinainte, ale vehiculului, de oare ce acestea pot converge cu atât mai puțin către centrul curbei, cu cât raza e mai mică și distanța între osii mai mare. Chiar la vehi- cule cu scaune rotitoare nu se poate realiza o convergență exactă a osiilor anterioare ale scaunelor (a se vedea cele spuse în această privință la supralărgire) și de aceea pentru calculul supraînălțării de bază a căii, utilizarea formulei teoretice nu se va face oricum și oricând" (pag. 94). Am lăsat la urmă chestiunea greșelilor ce s’au strecurat în calculele, de altfel foarte simple, ce însoțesc articolul meu, deoarece ele nu prezintă o importanță de principiu. Mai întâi, greșeala de semn din formulă, datorită culegerii la tipografie, este destul de evidentă pentru cititor, deoarece pe acelaș rând se află relația, din care ea a fost dedusă, și în care semnele sunt redate corect. Cât despre greșelile făcute în calculul numeric al supra- înălțării, e adevărat că lărgimea de reazem a căii trebuia să fie: l = s+sb + e =760 + 14+35 = 809 mm=0,81 m, iar nu 0,94 mm, cum din greșală s’a scris, dar nici 774 mm, cât arată D-l H a f - n e r. In acest caz, rezultatul calculului ar fi fost: 12 700—93,75 625—1905 X 809 = —0,1 X 809, =—81 mm întâmpinare la art. „supraînălțarea șinelor exterioare în curbe" 143 iar nu —0,094 imn, cât s'a arătat în articolul meu și nici 77.4 mm, cât rezultă din cifrele date de D-1 Hafner. Rezultatul corect, nu contrazice, ba chiar-întărește și mai mult concluziile la care ajungeam în acel articol. Asemenea erori se pot strecura în lucrările cele mai serios controlate. Bunăoară, chiar una din formulele redate îh arti- colul meu, e scrisă la D-1 Hauska: R = V/127 p, în loc de R = V7127 p Eroarea nu e indicată în erata cărții, dar aceasta nu m’a împiedecat, ca descoperind-o, să aplic în articolul meu formula corectă. Găsesc deci, că rău a făcut D-1 Hafner începând în- tâmpinarea D-sale cu menționarea erorilor de transcriere și de aplicare a formulelor. Fiindcă și în calculul redat de D-sa se află o eroare, pe care aș putea-o califica mai gravă, decât cele comise de mine. Astfel, în formula (103), pentru aflarea lui h se multiplică fracția cu (s+sk), în care s^ecartamentul căii (760 mm), iar -lățimea căpățânei șinei (Schienenkopfbreîte; la c. f. fores- tiere sb—aprox. 35 mm). D-1 Hafner spune însă că este supralărgiiea căii în curbă, lucru care nu se află scris nici în cartea D-lui Hauska, nici în alte tratate de căi ferate (de ex. în Loewe-Zimmermann). Ca încheere, țin să remarc încă odată, cât de departe de mine a fost gândul, de a face prin articolul meu o critică rău voitoare, tratatului de căi ferate forestiere și emeritului ei autor, Prof. Hauska. Acest lucru reiese clar, atât din cu- prinsul articolului, cât și din recenziile, totdeauna elogioase, ce am făcut prin revista noastră, numeroaselor publicații ale acestui neîntrecut autor de manuale tehnice forestiere. Aș fi deci foarte fericit, dacă menținând discuțiunea într’un curat și obiectiv spirit științific, am putea stabili pentru calculul supraînălțârii în curbă la căile ferate forestiere, unde se lu- crează cu raze de curbură mici și cu viteze reduse, o formulă, care să dea completă satisfacție pentru toate cazurile, ce se ivesc în practică. 144 Dr. Franz Hafner-Viena — D. A. Sburlan Râplîque â J'ariicle „Surbaussement du rai! extărieur dans Jes courbes' de M. Sburlan, (Rev. Pădurilor Nr. 10/939) et la răponse de Pauteur. Entgegnung zum ArtikeI „Schienenuberhohungen in Kurven" von Proi. D. A. Sburlan (Rev. Pădurilor Nr. 10/939) und die Antwort des Verfassers. Dr. Franz Hafner-Wien hebt einige în die Rechnung untergelau- fene Fehler hervor, und zeigt, dass man durch die Anwendung der von Prof. Hauska aufgestellten theoretischen Formeln zu brauchbaren Er- gebnissen kommen kbnnte. Prof. Sburlan bringt in seiner Antwort zur Unterstiitzung seiner Behauptung, nămlich dass die theoretischen For- meln, besonders wenn es um Kleinbahnen handelt, zu unsicheren Werten fiihren, neue Beweise vor. Din lucrările Institutului de cercetări și experimentale forestieră din România ASUPRA PAGUBELOR PRODUSE DE VÂNAT IN PARCURI ȘI PEPINIERE de Ing. S. PAȘCOVSCHI Iarna grea 1939—40 a făcut ca în multe părți vânatul să atace arborii cultivați. In parcul și pepiniera școalei silvice Casa Verde în special căprioarele au atacat rășinoasele culti- vate, mai ales puieții tineri. La puieții mici de brad comun au fost roși cu desăvârșire toți mugurii și parte dinfrunziș; acești puieți s’au și uscat mai târziu. A fost ros și frunzișul Tufă de Tisă roasă de vânat (căprioare, eventual și iepuri). Casa Verde. exemplarelor tinere de Thuja occidentalis L- și Th. plicata Don.; Ia unele din acestea, care din toamnă au fost învelite în coceni de porum, căprioarele au reușit sa rupă acest înve- liș ca sa poată ajunge la cetină. Am găsit apoi și câteva exem- plare de .pin negru tânăr cu mugurii roși; au fost însă puține. 146 Ing. S. Pașcovschi Au fost atacate și unele exemplare mai mari. Astfel la câteva tufe de tisă au ros complect frunzișul și lujerii tineri până la o înălțime cât au putut ajunge. Au mai fost roase și câteva exemplare tinere de Pinus banksiana Lam,, deasemenea ra- murile inferioare cu tot frunzișul și toți mugurii. Dintre foioase căprioarele au ros numai frunzele persistente de Mahonia aquifolium Nutt. din garduri vii. Tufă de Labumum vulgare roasă de iepuri. Gurghiu. Iepurii au ros în schimb coaja tinerilor foioase, ca sal- câm, ulm, oțetar, precum și câțiva arbuști ornamentali — La- burnum vulgare Gris, Colutea arborescens L. și Caragana arbo- rescens Lam. Multe tulpini au fost roase de jur-împrejur, încât s’au uscat mai târziu. Menționez că roaderea lui Labumum Asupra pagubelor produse de vânat în parcuri și pepiniere 147 vulgare am observat-o și în 1936—37 la Gurghiu, de unde pro- vine fotografia de mai sus. In ce privește rășinoasele se pare că iepurii au luat parte la roaderea tisei, dar sigur nu sunt- In Parcul dendrologic Bazoș din apropierea Timișoarei iepurii și căprioarele au ros complect toate tufele de drob- mătură (Sarothamnus scoparius Wimm.), ce au existat pe acolo. Nu degeaba deci această plantă se recomandă pentru hrana vânatului. M’a surprins faptul următor: constatând că scoarța tuturor tulpinilor este roasă de jur-împrejur până la bază, le-am recepat de jos fiind sigur că yor lăstări; n’a lăstărit însă nici una, astfel încât această specie a dispărut complect din parc. Puet de brad ros de căprioare. Casa Verde. Pueți de oțetar roși de iepuri. Casa Verde. In pepiniera Ocolului silvic Țigănești s’au observat în iama trecută deasemenea multe pagube produse de căprioare. Notez că pepiniera era bine împrejmuită. Dar s’a -depozitat atât de multă zăpadă pe lângă gard, încât s’au format nămeți foarte înalți. Căprioarele se urcau pe acești nămeți și de acolo săriau ușor ce a mai rămas, neacoperit din gard. Până ce s’a observat și s’au luat măsuri, s’au și produs pagube destul de 148 Ing. S. Pașcovschi grave. A fost atacat în primul rând molidul, de 4—5 ani vârstă. Se poate spune că din câteva tarlale n’a scăpat nici un puiet neatins. Au fost roși toți mugurii, atât terminali cât și pe lujerii laterali. Au scăpat numai cei de jos care erau aco- periți cu zăpadă. Au mai fost vătămate tarlalele cu Thuja occidentalis, căreia i s’au ros complect tulpinile frunzișul, tot ce era deasupra zăpezii. Cum zăpada era destul de groasă, puieții respectivi au rămas cu destul frunziș și n’au pierit; dar au fost ciuntiți urât, ceace la această specie, destinată tocmai scopurilor ornamentale, trebuie privit ca o vătămare destul de serioasă. Aș prefera să evit discuția dacă aceste pagube provo- cate de vânat nu prezintă nici o importanță, cum susțin unii, sau din contra constituie un adevărat prăpăd pentru culturi, cum încearcă să demonstreze alții. S’a scris destul în ultimul timp asupra acestui punct și trebuie să recunoaștem că de multe ori s’a pus prea multă patimă în discuție și s’a ieșit din limitele obiectivității. Mă mulțumesc să constat numai atât: pentru un cultivator pasionat de plante (fie el silvicultor, hor- ticultor, pomicultor sau ce o mai fi) pagubele provocate de vânat sunt totdeauna foarte supărătoare, chit că apreciate în bani nu s’ar urca la cine știe ce cifre mari. Și par’că ar fi un făcut: vânatul de prea dese ori alege tocmai plantele exotice, tocmai acele exemplare rare, pe care ai vrea să le vezi cres- cute cât mai frumos! Trebuie sa fie la mijloc și o curiozitate, care îl împinge să guste din ce nu prea vede des. Și aceasta o face chiar având la dispoziție altă hrană destulă. Tot în iarna trecută am putut observa la Casa Verde, din fereastra biuroului meu, un țap care s'a plimbat nepăsător pe lângă o clăiță de fân, special pentru el și tovarărășii lui așezată, apoi a venit la o tufă de Magnolia stellata, mândria parcului nostru, și s'a pornit să-i ciupească mugurii. Afirmația deseori exprimată și verbal și în scris, că vânatul nu se atinge de esențe valoroase, dacă are la dispo- ziție altă hrană, mâi ales esențe moi, — îmi pare cel puțin exagerată. In privința aceasta îmi permit să aduc două exem- ple, cu toate că voi ieși puțin din tema ce mi-am propus să tratez aci. în Martie 1936 am găsit în parchetele curând plan- tate din jurul Lăpușnei (Gurghiu) destui puieți de molid co- jiți de cerbi, iar alături, la 2—3 pași uneori, tufe de salcie Asupra pagubelor produse de vânat în parcuri și pepiniere 149 căprească rămase neatinse. Altădată tot pe acolo, la poalele muntelui Seaca, am văzut un larice, cam de 15—20 ani, pe care se vedea lămurit că era cojit regulat în fiecare an, timp de 5—6 ani consecutivi, rămânând cu o rană pe care nu reu- șia s’o acopere. Prin apropiere era pădure de molid tânără destulă și cu ceva esențe moi; dar cerbul a ales să cojească tocmai pe acel larice plantat. In această ordine de idei îmi permit să citez o singură frază din cartea unui specialist: „n'a crescut încă nici o bu- ruiană bună contra pagubelor de cojire cauzate de cerbi, și nici nu s'a găsit vre’un alt mijloc ca £ă facă să dispară cu totul această cojire..." (H. Bruns, „Aesungs- und Re- Puet de Thuja occidentalis ros de căprioare Casa Verde. vierverbesserung", Han- nover, 1938, pag. 93). No- tez că este o carte vână- torească, nu una de silvi- cultură. Recomand să se uite prin ea toți care ar vrea să intre în discuție pe chestia pagubelor cau- zate de vânat. Se vede treaba că întreaga chestiune nu este așa de simplă. Pentru mi- ne lucrul este foarte na- tural. Vânatul în general, vânatul nobil mai ales, este doar reprezentat prin ființe vii, destul de bine înzestrate. De multe ori nu vrea să se încadreze în reguli precise, ci se conduce ca și omul după capricii și pofte de moment, pe care nu ni le putem explica. Exemple de felul acesta se cunosc destule, și nu numai în ce privește alegerea hranei, dar și în alte manifestări. Ori astfel fiind lucrurile tot- deauna se va vorbi de pagube cauzate de vânat în diferite culturi și totdeauna se vor arunca tot felul de blesteme în capul lui. Asupra pagubelor produse de vânat în parcuri și pepiniere 149 căprească rămase neatinse. Altădată tot pe acolo, la poalele muntelui Seaca, am văzut un larice, cam de 15—20 ani, pe care se vedea lămurit că era cojit regulat în fiecare an, timp de 5—6 ani consecutivi, rămânând cu o rană pe care nu reu- șia s'o acopere. Prin apropiere era pădure de molid tânără destula și cu ceva esențe moi; dar cerbul a ales să cojească tocmai pe acel larice plantat. In această ordine de idei îmi permit să citez o singura frază din cartea unui specialist: „n’a crescut încă nici o bu- ruiană bună contra pagubelor de cojire cauzate de cerbi, și nici nu s’a găsit vre’un alt mijloc ca facă să dispară cu totul această cojire..." (H. Bruns, „Aesungs- und Re- Puet de Thuja occidentalis ros de căprioare, casa Verde. vierverbesserung", Han- nover, 1938, pag. 93). No- tez că este o carte vână- torească, nu una de silvi- cultură. Recomand să se uite prin ea toți care ar vrea să intre în discuție pe chestia pagubelor cau- zate de vânat. Se vede treaba că întreaga chestiune nu este așa de simplă. Pentru mi- ne lucrul este foarte na- tural. Vânatul în general, vânatul nobil mai ales, este doar reprezentat prin ființe vii, destul de bine înzestrate. De multe ori nu vrea să se încadreze în reguli precise, ci se conduce ca și omul după capricii și pofte de moment, pe care nu ni le putem explica. Exemple de felul acesta se cunosc destule, și nu numai în ce privește alegerea hranei, dar și în alte manifestări. Ori astfel fiind lucrurile tot- deauna se va vorbi de pagube cauzate de vânat în diferite culturi și totdeauna se vor arunca tot felul de blesteme în capul lui. 150 Ing. S. Pașcovschi Pentru a nu fi greșit înțeles țin să mai fac o precizare: scriind ce am scris nu am vrut de loc să mă încadrez în rân- durile celor care propovăduiesc măsuri de represalii în contra, vânatului, până la stârpirea desăvârșită. Din contra m’ar bu- cura să-1 văd peste tot în țară tot atât de abundent ca și în câteva regiuni mai fericite, unde am trăit și am putut observa viața lui. Am vrut numai să fac o constatare obiectivă asupra unor anumite obiceiuri ale acestui vânat, obiceiuri ce pot deveni supărătoare pentru noi. îmi place să protejez vânatul, dar nu vreau nici să ascund păcatele lui. Cred că numai prin astfel de observațiuni obiective am ajunge să strângem mate- rialul pentru a lămuri cel puțin această latură din problema devenită azi atât de spinoasă a raporturilor dintre silvicultură și vânătoare. WHdschaden in den Parkanlagen und Baunigârten. Digats produils par le gibier dans les parcs et pipiniires. Quelques observations faites dans l’hiver 1939’40. REFLEX1UNI ASUPRA NORMELOR GERMANE PENTRU ÎNCERCAREA LEMNULUI do TIBERIU CERNESCU Inginer Inspector Silvic Varietatea factorilor ce pot influența rezultatele ce se obțin la cercetarea unui material, prin cunoașterea proprietă- ților sale, pe baza încercării unei epruvete, impune execu- tarea încercărilor după norme bine stabilite, spre a obține rezultate comparabile. In cazul lemnului, la acești factori se mai adaugă și inconvenientele ce decurg din caracterul orga- nic al acestui material. Clasificarea lemnelor după diferite categorii s’a făcut la început, pe baza unor criterii subiective cum ar fi numărul nodurilor pe metru liniar, mărimea nodurilor, creșterea mai mult sau mai puțin regulată a fibrelor, uniformitatea grosimei inelelor anuale, poziția de unde erau tăiate profilele de lemn, etc. Cu timpul, necesitatea întrebuințării raționale a lemnului a făcut ca aceste criterii pur subiective să devină insuficiente, simțindu-se nevoia unor criterii mai riguroase. Acest fapt a format piatra fundamentală a introducerii normelor pentru clasificarea lemnului. Se pare că prima încercare serioasă pentru introducerea unor norme de încercări mecanice pentru lemn, bine definite — în Germania — s’au făcut de către Profesorul M. R u d e - 1 o f f, fost Director al Institutului de încercări de Stat din Berlin. In 1910 a prezentat un referat Comitetului Asociației Internaționale pentru încercări de Materiale. Acest referat cu- prindea metodele unitare pentru încercarea lemnelor admise de către asociație la Congresul din Bruxelles 1906, ocupându-se .cu problema utilității unor probe mari, cu defecte și cu varia- țiuni de structură inerente acestui material. Aceasta drept ob- 152 Ing. Tiberiu Cemescu servațiune la prevederile metodelor unitare de a se folosi probe mici și lipsite de noduri. * ★ * Referentul a accentuat că valoarea rezistențelor admisi- bile alese de constructor trebue să depindă mai mult de pro- prietățile fiziologice ale lemnului, decât de rezultatele obținute la încercarea unor probe alese, cu o creștere mai mult sau mai puțin ideală. Nici compararea rezultatelor obținute asupra pro- belor mici lipsite sau nu de noduri, nu ne poate lămuri com- plect, cel mult ne arată în ce măsură influențează un nod, in- tr’o pozițiune oarecare în corpul probei, rezistența unei probe mici. întrebuințarea economică a lemnului cere studierea pro- prietăților cu ajutorul unor probe mari tăiate din trunchiuri judicios și sistematic alese, ținându-se cont de toți factorii sil- vici, ce pot influența calitatea lemnului. Trunchiurile alese după criterii staționate ar reprezenta calitatea medie a lem- nului din arboretele la care se referă proba. Iar probele mari ar avea avantajul că ne dau rezultate cât mai apropiate de cete ale diferitelor profile scoase din trunchiuri. Un inconve- nient al acestor încercări este costul lor ridicat. Alegerea trunchiurilor este foarte importantă, căci ele trebue să reprezinte calitatea medie a unor arborete sistematic create, tratate și exploatate. Rezultatele încercărilor obținute pe această cale ne permit a cunoaște influența stațiunii, a epocei de tăere, a diferitelor operațiuni aplicate pentru înlăturarea nodurilor aderente, etc. Ele mai pot clarifica și influența depo- zitării trunchiurilor, tăerea probelor, precum și a mediului în care sunt păstrate. Aceste rezultate trebuesc să fie apreciate atât de constructor cât și de silvicultor. încercările cu probe mari, referentul nu le consideră curente, ci drept probe ce se fac o singură dată spre a da constructorului datele necesare, rămânând valabile până ce rezultatul altor încercări nu cerc complectarea lor. Contra folosirei trunchiurilor sistematic tăiate se poate observa că încercarea trunchiurilor luate din comerț are avan- tajul că rezultatele ne arată proprietățile materialului folosit în practică, considerat de către practicieni potrivit în con- strucții. Cu privire -,1a felul încercărilor Profesorul Rudeloff este Reflexiuni asupra normelor germane pențru încercarea lemnului 1ȘSȘ •de părere că ele pot fi reduse la încercări la: încovoere, com- presiune și flambaj, complectate, eventual cu încercări asupra îmbinărilor de lemn solicitate la întindere. Lemnul de construcție ar urma să se încerce, potrivit fe- lului uzual al debitării, cu probe de o secțiune dreptunghiulara^ sau pătrată, de o mărime optimă, determinată de diametru trunchiului sau din trunchiuri mai mari, cu probe obținute prin două tăeturi perpendiculare. In privința luării probelor din trunchiuri, face o deosebire între lemnul de construcție și lemnul folosit în mine. La încer- carea lemnului folosit în mine a accentuat importanța influentii impregnării asupra rezistenței mecanice. O atenție cuvenită trebue dată și pozițiunii nodurilor față de mijlocul probei încercate la înconvoiere, cu o sarcină con- centrată. Din această cauză crede, că încărcarea simetrică a probei rezămată, supusă la două forțe egale și simetric aplicate ar fi mai favorabilă dând naștere la un moment încovoetor constant între cele două forțe. In acest caz influența pozițiunei nodurilor față de mijlocul probei s’ar elimina. Nodurile influențează atât rezultatul încercărilor la înco- voere cât și rezultatul încercărilor Ia compresiune și flambaj. Pentru aprecierea justă a rezultatelor obținute găsește nece- sară specificarea scurtă a pozițiunei și a stării nodurilor exi- stente indiferent dacă ruperea s’a produs în nod sau nu. Pentru a putea defini proprietățile mecanice ale lemnului folosit în diferite domenii se cere examinarea acestui material, în stare naturală, în aceea uscată și în stare saturată cu apă. Se mai cere specificarea conținutului de umezeală la care s’au făcut încercările. Pentru scopuri speciale se cer încercări cu lemn aburit. Propune și în astfel de cazuri încercări paralele cu probe mici și probe mari. Pe lângă determinarea conținutului de umezeală, starea lemnului trebue caracterizată cu privire la: 1) Vârsta lemnului, 2) Grosimea medie a inelelor anuale, 3) Proporția între dura- men și alburn în secțiune, 4) Greutatea volumului, 5) Rezi- stența la încovoiere, 6) Creșterea deformațiunei în funcțiune de sarcină, până Ia rupere, la încercări la încovoere, 7) încercarea la compresiune sau flambaj, 8) Specificarea flexiune! laterale, .g) Scurtarea în funcțiune de forța de compresiune. Cele arătate la punctele 1—4 influențează rezultatele atât Ing. Tiberiu Cernescu TM la probele mici, cât și la probele mări și nu este exclus ca esen- țele de aceeași calitate să trebueascâ să fie clasate după aceste patru criterii. La caracterizarea rezistenței la încovoere se cere specifi- rarea, atât a forței la rupere, cât și a rezistenței la rupere. Cu privire la calcularea rezistenței Ia încovoere se observă urmă- toarele: Rezistența calculată pe baza formulei lui Navier M i li forfecare „ 2188 j j 7 J întindere „ 2189 ÎJ încovoere dinamică „ 2190 1] JJ torsiune Prelucrarea acestor norme s'a făcut de către un comitet prezidat de Profesorul Dr. O. Graf ajutat de Prof. Dr. Koll- mann, Dr. TrendelenHurg și Dr. Ing. Egner, având în- sărcinarea de a cerceta, cari sunt normele ce pot fi fixate defi- nitiv și dacă mai sunt necesare și alte norme de încercare. Noua redactare a acestor norme face o deosebire funda- mentală între încercările in care se examinează proprietățile lemnului ca material și încercările ce se fac asupra pro- filelor uzuale debitate, la cari se examinează proprietățile lemnului de construcție. In DIN 2180 se indică criteriile după care urmează a se alege probele pentru a ține seamă de factorii staționali. In cadrul noilor norme s’a admis o încercare foarte im- portantă aceia a determinării nodorozității și creșterii fibrelor precum și a grosimii inelelor (DIN 2181). Prin aceste deter- minări s’a dat o importanța caracteristicilor de creștere a lem- nului, recunoscând însemnătatea acestor factori, ce depind în mare măsură de regimul și tratamentul aplicat arboretelor, asu- pra rezistenței mecanice a lemnului. Rezultatele determinării după DIN 2181 pot fi folosite atât de către specialiștii silvici pentru a judeca efectul diferi- telor tratamente aplicate cu scopul înobilirii arboretelor, cât și de către constructori la judecarea calității fizice și mecanice ale lemnului, prin aceste înobiliri a arboretelor. In DIN 2184 se cere determinarea rezistenței la com- presiune cu ajutorul probelor prismatice cu baza patratică de o înălțime (1,50—3,00)Xh. S’a trecut dela probele cubice la cele prismatice, căci cele din urmă se apropie mai mult de în- trebuințările din practică și apoi datorită faptului că în străi- nătate cele mai multe-încercări se fac cu astfel de probe. La încercarea la compresiune perpendiculară pe fibre se cere în 136 Ing. Tiberiu Cemescu primul rând încercarea cuburilor și numai in al doilea rând încercarea traverselor. Umiditatea probelor la care urmează să se execute încer- cările de lemn, s’a modificat admițând gradul de umiditate 12% în loc de 15%. S’a mai modificat și temperatura la care trebuesc uscate probele de lemn: dela 98° la 100°—103° (DIN 2183). încercarea la încovoere după normele din trecut ș’a făcut cu o sarcină concentrată la mijlocul probelor. Normele din 1939, DIN 2186, prevăd la încercări la încovoere executate asupra lemnului ca material de construcție două sarcini egale și sime- tric egale și simetric aplicate. Această modificare s’a adus, pen- tru înlăturarea inconvenientului amintit pe care îl prezintă în- cercarea cu o singură sarcină la care rezultatele sunt supuse la dispersiuni mari. La încercarea profilelor debitate, supunân- du-le la două sarcini, proba este supusă la un moment încovoe- tor constant, iar ruperea se produce în secțiunea cea mai slabă și nu într’o secțiune bine definită, singură în care momentul încovoetor e cel mai mare, cum este în cazul unei sarcini apli- cate la mijlocul probei. Aceste inconveniente le întâlnim dacă și nu în măsuri egale, atât la încercarea profilelor debitate, cât și la încercarea lemnului ca material cu probe mai mici. Ar fi recomandabil să se lucreze și aceste încercări din urmă cu două sarcini. Cu toate acestea, la insistența Profesorului Kollmann, s’a păstrat încărcarea cu o singură sarcină, la încercarea lem- nului ca material, cu probe mici. Dimensiunile epruvetelor pentru încercarea la întindere, DIN 2188, s'a schimbat pe baza numeroaselor încercări exe- cutate în laboratorul de încercări de materiale al Școalei Poli- technice din Stuttgart. Ca o încercare mecanică nouă s'a introdus încercarea la torsiune: DIN 2190. In schimb, încercarea la uzură cu ajutorul suflătorului cu nisip nu s’a păstrat, căci rezultatele acestor încercări nu par a fi concludente. Nici determinarea durității lemnului nu s’a mai menținut drept încercare normalizată. * Prin redactarea nouă a normelor se vede că s’au realizat în mare parte principiile preconizate de Rudeloff. S’a ajuns la recunoașterea unanimă a importanței pe care o au aceste ele- mente asupra propr ietăților mecanice ale lemnului. Reflexiuni asupra normelor germane pentru încercarea lemnului 157 Aceste norme judicios aplicate vor da un material statis- tic foarte valoros, din care se vor putea trage concluzii deosebit de importante. Credem că, până la introducerea unor norme, cari să se adapteze împrejurărilor noastre locale, folosirea nor- melor germane nu poate fi decât bine venită; întâi din punct de vedere științific, pentru a obține rezultate comparabile cu încercările germane și apoi din punct de vedere economic pen- tru a avea date asupra lemnului indigen cerut din ce în ce mai mult pe piața acestei țări, care formează unul din debușeele noastre cele mai de seamă. Betrachtungen tiber die deutschen Normen fiir die Holzlorschung. Reilexions sur Ies normes allemandes pour Ia recherche du bois. 3 VÂNĂTOARE Șl PESCUIT o sintesa româneasca de istoria vânătoarei de N. A. CONSTANTINESCU L Printre cărțile de valoare apărute în cursul anului trecut. „Istoria Vânătoarei'1 de Gh. Nedici, Consilier la înalta Curte de Casație și profesor de economia vânătoarei la Politehnică, ocupa de sigur un loc de frunte, atât prin adânca pătrundere a tehnice! și economiei acestei ramuri de activitate omenească, cât și prin larga înțelegere a legăturilor ei cu întreaga des- voltare istorică a omenirii, de la origini până la astăzi. Se poate afirma pe bună dreptate că în această riscată întreprindere au- torul a folosit cu multă îndemânare cea mai largă bibliografie, dovedind și o perfectă pregătire în științele necesare unei ast- fel de sintese istorice, și că impunătoarea lucrare, produs al multor ani de studii, de peste 750 pagini condensate, dintre care două cincimi privesc România, îmbrățișează problema cu deplină competență în toate laturile ei, dintre care cea juridică trece în timpurile noi pe primul plan. Cartea se distinge și printr'o aleasă expunere, sobră dar curgătoare. In afară de in- teresul istoric ea este menită și unui scop național practic. Dacă este adevărat că suntem în urma altor țări mai slab înzestrate de natură sub raportul acesta și că „vânătoarea nu are la noi încă însemnătatea economică și cul- turală cuvenită, cu toate că România posedă... bogății și posibilități nesfârșite" — cum ne spune autorul — atunci de sigur că sintesa de față este menită a da un și mai larg impuls unei ramuri neglijate a economiei naționale pentru care d-l profesor Nedici a luptat cu succes de mult timp. Notăm că O sinteză românească de istoria vânătoarei 159 informația autorului în științele reconstituirii vieții preistorice, în zoologie și cultura materială este uimitoare, iar sensul epo- cilor istorice și al Statelor este bine stăpânit. II. Sintesa are șase secțiuni, care se puteau numi cărți'), privind vânătoarea în Preistorie, în cele patru evuri ale Istoriei și în România. Rolul vânătoarei în epocile din Paleolitic este prezentat sistematic și cu bogata informație, nu ca o simplă incursiune în domeniul Preistoriei. Grupele umane care depășiseră sta- -diul de „culegători", găsiau în vânătoare nu numai ocupația capitală pentru agonisirea hranei dar și „continua perfecțio- nare a mijloacelor (arme și procedee de vânat), impusă de apriga luptă pentru existență", care era „principalul mobil al progresului speciei omenești. Căci din acest moment vânătoa- rea nu face altceva de cât să evolueze continuu dealungul veacurilor, determinând evoluția și progresul pa- ralel al celorlalte ramuri de activitate spirituală și materială" (p. 5). Vânătoarea preistorică va fi înfățișată deci numai după o inițiere bogată în succesiunea epocilor din Paleolitic și până în timpurile Protoistoriei diverselor țări; în partea a doua se dă analiza metodelor de vânat, armelor și a diverselor specii vâ- nate. Problema dispariției unor specii e pusa și cercetată me- todic, încă din ultimele epoci Paleolitice și până în sec. XIX al erei noastre, nu numai în raport cu acțiunea omului ci și cu agenții climaterici. Proveniența speciilor și în deosebi a rase- lor la diverse animale domesticite (cai, câini, boi) ca și la fia- rele rămase sălbatice este urmărită cu multă grijă. Chestiunea domesticirii c a 1 u l’u i (de adăogat la biblio- grafie „Caii" de N. Filip, 1925), realizată în Eneolitic și dove- dită în Egipt după alungarea Hicsoșilor (greșită datarea cu sec. XVIII la p. 120—121), ar trebui de pus în legătură mai de grabă cu apariția și desvoltarea popoarelor arice, căci ele intrau și în alcătuirea hordelor de Hicsoși-păstori cari au in- 1) Din punct de vedere tehnic era de dorit a se fixa o normă a gradației titlurilor prin caractere tipografice. 160 N. A. Constantînescu trodus de sigur calul în Egipt; Asiria, mai nouă în civilizație a primit dela Egipteni arta înhămării calului, iar nu invers, dacă nu o va fi moștenit direct dela Mitanienii de rasă ariană cari au întemeiat în Nordul Asiriei (Naharina) prima civilizație istorică. Cred și sper a demonstra într’un viitor studiu că: folosirea carelor de luptă și, mai târziu, a cavaleriei a fost de fapt arma cea nouă care înlesni expansiunea uimitoare a po- poarelor arice (indo-europene), biruința lor în lumea egeeană și în Asia anterioară, cum și întemeerea marilor imperii, al Sciților și al Medo-Perșilor. încă din Neolitic vedem că „aspectul general al vâ- nătoarei" se schimbă prin introducerea arcului și prefe- rința dată la vânat animalelor mijlocii și mici, iar creșterea vitelor și începuturile agriculturii aduc o însemnată scădere în rostul vânătoarei ca factor de progres (pp. 125—7). Unele popoare renunță cu totul la ea, pe când altele își fac din vână- toare un titlu de noblețe, interzicând-o raselor subjugate. Din acel moment vânătoarea începe â fi un privilegiu al claselor războinice, fenomen social ce se va desvolta cu amploare cres- cândă până în secolul trecut. In Evul antic, când, în special la Greci și la Ro- mani, vânătoarea devine o artă destul de complicată prin metodele, cunoștințele ce se cereau ca și prin armele folosite — apanagiu al claselor bine situate — autorul exploatează cu succes bogata literatură cynegetică greco-latină. Acum se des- voltă „dreptul de vânătoare și ocrotirea vânatului" (cap. IV), organizația complicată a ei, profesioniștii și amatorii (cap. V). Era mai bine ca Mesopotamia și Egiptul să fie prezentate cum o cere desvoltarea istorică, înainte de Greci și Romani. Pentru Evul Mediu specialistul ne aduce fapte noi din domeniul său pentru înțelegerea ordinei sociale de atunci: regimul juridic se răstoarnă, vânătoarea devenind un drept exclusiv al claselor stăpânitoare (p. 217) și luând un ca- racter dinamic, în loc de static, cum fusese până atunci, din cauză ca scopul ei este altul: nu profitul material ci des- voltarea calităților de vânător și ostaș, gloria, „arta pentru artă"; dar, sub raportul tehnicei și armelor se arată că Evul Mediu n’aduce nici un progres de seamă. Noul „aspect juridico- social al vânătoarei medievale" (cap. III) devine însă un feno- men generator de noi instituții feudale și de mijloace pentru 161 O sinteză românească de istoria vânătoarei opresiunea claselor rurale: regimul pădurilor interzise (fore- s t a. Bannforst, v a r e n n e sau garene) la care s’ar putea alătura Braniștea de la noi. Pe măsură ce ne apropiem de timpurile noastre interesul lecturii sporește prin, lumina tot mai deplină ce se aruncă asupra unor chestiuni obscure, cum era aceea a distincției dintre bour și zimbru, cer- tată pe baza isvoarelor istorice, vânătoarea cu șoimi, cercetând în special „originea și răspândirea șoimăritului" din India și China, până în America — cum și aceea a existenței cerbului- dama (lopătarul) și a elanului în Evul Mediu și modern, insti- tuția Louvetcrie din Franța, pentru distrugerea lupilor, de unde vine probabil numirea „Louvre“. In Evul Modern probleme noi se pun: aceea a ocro- tirii juridice în scop politico-economic a multor specii pe cale de dispariție. Pentru lămurirea armelor noi, autorul expune pe larg rezultatele cercetărilor privitoare la descoperirea prafului de pușcă și armelor de foc, a căror răspândire va avea de efect democratizarea vânătoarei, iar în ce privește vânătoarea de mare aparat, aristocratică, se va distinge vânătoarea fran- ceză de cea germană. Dar măsurile excesive de ocrotire a vâ- natului ar fi produs și unele efecte de importanță istorică mon- dială: deposedarea obștiilor țărănești de pădurile comunale în Apus, și desființarea însăși a comunităților agrare, apoi, în consecință, emigrarea în masă a țărănimii spre noile continente și îndrumarea proletariatului spre alte ocupațiuni. In epoca contemporană vânătoarea capătă as- pectul cunoscut de astăzi: speciile interesante stârpite, dreptul de vânătoare strict legiferat, măsuri felurite pentru protecția vânatului. Expunerea se închee cu prezentarea „regimului legal al vânătoarei1' în toate țările europene (pp. 387—445). III. A șasea secțiune a lucrării tratează pe larg, în 300 pagini, după aceiași metodă și cu o impunătoare bibliografie de isvoare și studii, istoria vânătoarei în România, acordând un spațiu larg descoperirilor arheologice, încă din Paleolitic, la fauna căruia ni se dă un lung tablou de fosile găsite în județele tran- silvane, apoi un capitol special pentru bouri și zimbri, urmă- riți și în toponimie, la care se poate adăoga localitatea Turia 162 N. A. Constantinescu din jud. Trei Scaune. In a doua parte, privind timpurile isto- rice, fără a se mai opri la epoca romană, se face istoricul vână- toarei pe provincii: vechiul regat deoparte și Transilvania de alta — dar e greșită data 900 (Ia p. 497) pentru cucerirea Ar- dealului — pentru Bucovina și Basarabia dându-se numai le- gislația impusă de stăpânirea străină. Se lămurește, printr’o iscusită analiză, confuzia ce s’a fă- cut la noi, încă din sec. XVII, între bour și zimbru. De sigur însă că, pentru a fixa definitiv rolul pe care l-a avut vânătoarea în viata poporului român există în arhivele noastre și în colec- țiile de documente, ca și în literatura populară, un imens și prețios material ce așteaptă să fie pus în valoare prin laborioase cercetări parțiale. Multe se vor ști atunci cu privire la ocupația, metodele, armele și răspândirea speciilor; dovada ni-o dă chiar faptul că Transilvaniei i se acordă aici un spațiu dublu față de cel dat vechiului regat, tocmai grație literaturii abundente în studii și isvoare tipărite — există și un tratat bun de „Istoria dreptului de vânătoare în Transilvania", 1936 de O. Witting, tipărit de Academia Română. Pe baza acestora autorul expune mult mai sistematic speciile de vânat, șoimănitul și alte me- tode de vânătoare privind județele transilvane. Cartea se închee cu un larg studiu propriu asupra orga- nizării vânătoarei în România întregită de la 1918 până Ia 1938. Bine tipărită și bogat ilustrată cu hărți și figuri alese — era bine a se reproduce, alături de fig. 48, scena similară a „fugii lui Mavrogheni“ în caleașca trasă de cerbi (s’a dat și în „Albumul Istoriei Românilor" al meu, din 1927) — cartea d-lui consilier Gh. Medici, prin bogăția materiei sistematizate în jurul problemei vânătoarei și prin chestiunile pe care le ridică, se poate socoti ca o isbândă a culturii noastre și un serios îndemn pentru adâncirea multor probleme în atingere cu Istoria Neamului. Eine rumânische Synthese der Jagdgeschîchte. Une synthese roumaine sur l'histoire de Ia chasse. On fait une analyse de l’ouvrage de M. Gh. Nedici: „Histoire de la chasse et du droit de chasse" (Istoria vânătoarei și a dreptului de vânătoare) publie l’annee precedente. II est apprecie comme representant un grand merite pour la culture roumaine. TERENUL DE VÂNAT MIC Cercetări premergătoare înființării unui teren de vânat mic de Ing. E. POKORNY Pădurile noastre din regiunea șesului și a dealurilor cu arborete compuse din diverse foioase, ca stejar, fag, carpen, frasin, salcâm, ulm etc. se pot amenaja ușor ca terenuri de vânat mic, iepuri, sitari, căprioare, etc. Pentru noi silvicultorii, amenajarea unui astfel de teren nu prezintă greutăți prea mari, deoarece împreună cu exercita- rea pazei pădurei și a diferitelor lucrări silvice, se pot rezolva și o mare parte din chestiunile vânătorești. Ocrotirea vânatului este o datorie de onoare a persona- lului silvic, chiar dacă din cauza vitregiei naturei sau a diferi- telor împrejurări nenorocite nu putem conta pe o înmulțire sa- tisfăcătoare a stocului existent. Vânatul se poate desvolta la optimul posibil numai dacă și mediul în care trăește îi oferă condițiuni vitale optime, de aceea, când vrea cineva să înfiin- țeze un teren de vânătoare, trebue să cerceteze și să cunoască condițiunile pe care acesta-le oferă vânatului pentru traiu. Factorii climatici cari pot cauza pierderi foarte mari vânatului sunt: zăpezile mari, gerurile târzii și ploile to- rențiale în timpul clocitului și fătatului. Este cunoscut că o primăvară rece și umedă poate periclita existența puilor de iepuri fătați în cursul lunei Martie. Zăpada mare în timpul iernei duce de multeori la distrugerea unei mari părți din Sto- cul de căprioare, prin aceea că după îngheț, când se formează deasupra zăpezii o coajă tare, ele nu-și pot găsi hrana nece- sară, căzând în acelaș timp din cauza slăbirii și oboselii per- manente, ușor victimă lupilor și câinilor hoinari. In general vânatul suportă mult mai ușor gerul uscat decât frigul umed. Solurile cele mai potrivite pentru gospodăria vâna- tului sunt, ca și pentru agricultură și silvicultură, cele argUo- nisipoase. Acestea sunt fertile și calde. Permeabilitatea lor asi- 164 Ing. E. Pokorny gură în acelaș timp, debitul necesar existenței apelor curgă- toare fără a provoca în timpul desghețului sau al ploilor de primăvară, formarea torenților sau inundațiilor nimicitoare de vânat. Solurile nisipoase sunt sărace în substanțe nutritive, pă- tura erbacee monotonă și slab desvoltată nu oferă vânatului hrana suficientă. Aceleași desavantajii le prezintă si cele calca- roase. Solurile argiloase, foarte bogate în substanțe nutritive, fiind însă puțin permeabile, expun terenurile la inundații și ușurează în acelaș timp formarea locurilor smârcoase sau mlă- știnoase, cari sunt focare de infecție pentru gălbează și care în anii umezi face adevărate ravagii printre căprioare și iepuri. Terenurile înclinate sunt mai sigure față do inundații, se usucă mult mai repede și oferă vânatului mic culcușuri uscate. Din punct de vedere al compoziției arboretelor, te- renul apt pentru cultura vânatului este caracterizat prin va- riația esențelor și arbuștilor existenți. Monocultura forestieră, în special aceea a rușinoaselor nu oferă vânatului hrana nece- sară și din această cauză acesta -este silit să vatăme culturile agricole sau silvice. Foarte avantajoase sunt pădurile de ame- stec supuse regimului crâng, crâng compus sau codru cu tăeri succesive sau progresive. Din punctul acesta de vedere cerin- țele cinegetice se suprapun cu tendințele modeme ale silvicul- turei care cere evitarea, pe cât se poate, a monoculturii. Pădu- rile bogate în tufe sau plante erbacee, cari produc diverse fructe, ca lemnul câinesc, cornul, măceșul, șmeurii, murii, etc., sunt o adevărată comoară pentru vânat. Prin măsurile silvice nu trebue să înlăturăm tufele existente dela marginea arbore- telor sau a pădurii, acestea formând perdele naturale și oferind în acelaș timp un supliment foarte prețios de hrană, ascunzișuri și locuri de cuibărit pentru păsările folositoare. O zicătoare germană spune că atâta timp cât vânatul mai găsește în timpul iernei o frunză verde de mură, nu duce lipsă, ceeace nu este exagerat, cunoscut fiind cât de mult le place căprioarelor iarna să caute frunzele de pe rugii de mure. Pădurile în care primele clase de vârstă sunt bine reprezentate, sunt mai prețioase din punct de vedere cinegetic, decât pădurile formate din arborete bătrâne, lipsite de desișurile și tufișurile atât de necesare vâ- natului. Silvicultorul poate ușura foarte mult traiul vânatului, lă- sând să se desvolte în arborete și „buruenile forestiere*', ca sal- Terenul de vânat mic 165 cie căprească, plop, teiu, păr și măr pădureț, sorb, cireș etc. Ramurile și coaja acestor esențe complectează nutrimentul de iama al vânatului mic păros. Poenile, râpile și locurile agricole sau netrebnice din cu- prinsul pădurii trebue să se cerceteze, dacă nu s’ar putea folosi pentru cultura diferitelor plante de nutreț, ca napi porcești, lu- cerna, trifoi, porumb etc., în cazul când capacitatea de hrănire a terenului nu poate satisface complect cerințele stocului viitor de vânat. Așezămintele lui Homo sapiens și manifestațiu- nile lui vitale au și ele o mare influență, de multe ori chiar hotărîtoare asupra înmulțirii și desvoltării vânatului. Din punct de vedere cinegetic, așezămintele omenești constituite pe sate sau comune compacte, între cari se găsesc întinderi mari de culturi diferite, sunt mai avantajoase decât gospodăriile izo- late, ai căror proprietari sunt foarte greu de supravegheat, să nu se aprovizioneze clandestin cu carne din pădurea vecină. Foarte multe neajunsuri pentru paza pădurii și a vâna- tului provoacă și enclavele de proprietăți străine din cu- prinsul perimetrului pădurii. Iar dacă între săteni se găsesc specialiști în prinderea vânatului mic cu lațul, — „artă" care se răspândește foarte repede — ■ aceștia pot periclita chiar exi- stența vânatului, în special aceea a iepurilor, mai ales dacă un astfel de specialist a găsit elevi „talentați" și pasionați. Culturile agricole variate și cari nu reclamă prea multa muncă în timpul anului sunt de preferat culturilor monotone și cari necesită lucrări repetate de întreținere. Unele culturi agricole sunt chiar periculoase. Rapița, de ex., pro- voacă primăvara, mai ales după o iarnă grea, epidemii de diaree, cari pot lua proporții dezastruoase dacă vânatul nu-și poate complecta acest nutriment cu plante bogate în substanțe tanice. In regiunile unde populația se ocupă mai ales cu creșterea vitelor și unde întinse terenuri sunt afectate pășunatului, che- stiunea câinilor homari poate procura vânatului ocrotitor foarte multe supărări. Nu este indiferent dacă dreptul de vânătoarae de pe tere- nurile de culturi agricole învecinate cu pădurile noastre se află în mâini străine. De multe ori chiar suntem siliți a ține în arendă aceste terenuri, știut fiind că vânatul mic, în special 166 Wn g» E. P o k o r n y _____ » ____________________________________________________________ iepurele, iese foarte des Ia câxnp și cade victimă vecinilor „binevoitori*1. După studiul condițiunilor staționale și ecologice trebue să stabilim ce fel de specii de vânat populează terenul res- pectiv. Cu ocazia vânătorilor cu gonași, la pândă, ne putem edifica asupra speciilor și stocului de vânat existent, după ur- inele lăsate de acestea (cojiri de tufe sau arbori, finele de vrajă", culcușuri, excremente etc.) sau după informațiunile culese dela personalul silvic inferior. Aceasta este de mare im- portanță pentru proporția cheltuelilor de investiție, căci un teren populat cu puțin vânat are nevoie de un timp mai lung de ocrotire absolută, deci necesită și un termen de arendare mai îndelungat, și deci cheltueli de multe ori foarte importante. Cunoașterea speciilor de răpitoare cari există pe teren este indispensabilă. Trecând prin pădure, vânătorul ex- pert găsește multe semne cari trădează prezența răpitoarelor. Natural că nu vom încerca distrugerea lor complectă, cuno- scând rolul sanitar ce-1 îndeplinesc; vom căuta însă a reduce numărul lor la o cifră suportabilă. Cu ocazia studiului terenului vom înregistra și instala- țiunile necesare unei exploatări raționale și anume adăposturi pentru personal, poteci de vânătoare, posturi de pândă, hrăni- toare, remise etc. După ce am cercetat toate cele arătate mai sus, ne vom putea face o idee generală asupra capacității de exploatare, asupra investițiilor necesare și cheltuelilor anuale de întreți- nere. înființarea unui teren de vânătoare model care nece- sită cheltueli simțitoare nu este justificată, dacă nu produce o rentă oarecare sau dacă nu servește unor scopuri bine deter- minate, de ex. ca teren de studiu. Datoria noastră de silvicul- tori este protecția, ocrotirea și înmulțirea vânatului existent, fără însă a face investiții importante în împrejurări unde condițiile staționale sau cele economice nu admit un stoc mai mare de vânat, cum ar fi pădurile de pe soluri extrem de sărace și cari s’au plantat pentru ameliorarea sau consoli- darea acestor soluri, unde vânatul nu și-ar găsi nutrimentul strict necesar, fiind silit din această cauză a vătăma culturile.. Sur le terrain propre potir le gibier. Liber das Jagdterrain. Binoclul de vânătoare 167 BINOCLUL DE VÂNĂTOARE Pentru exploatarea rațională a vânatului, în, special în cazul selec- ționării cu arma, când determinarea prealabilă a piesei în privința des- voltării, vârstei, conformației coarnelor etc., este o condiție esențială, nu trebue să lipsească din echipamentul vânătoresc un binoclu bun, cu care suntem în stare a observa vânatul fără a-1 neliniști, și a iden- tifica piesele care trebue neapărat împușcate, fiind neapte pentru prăsilă. Un binoclu de vânătoare trebue sâ îndeplinească câteva condițiuni esențiale și anume: să aibă un câmp mare de observație, luminozitate puternică, imaginea clară până la marginea câmpului de observație, plasticitate suficientă și o luminozitate puternică în timpul amurgului. Aceste condițiuni le îndeplinește însă numai binoclul cu prisme; cele simple au un câmp de observație foarte redus. în schimb ele au o lumi- nozitate destul de puternică. Pentru a cunoaște mai bine valoarea unui binoclu ne vom ocupa în cele ce urmează cu aceste condițiuni. Dacă privim intr’un binoclu cu prisme ținut la depărtarea de 40 cm dela ochi, vedem în ocular un punct luminos al cărui diametru diferă după mărimea binoclului respectiv. La un binoclu de 6X30 acest punct are un diametru de 5 mm, dacă obiectivul are un diametru de 30 mm. Punctul luminos din ocularul binoclului, reprezintă cantitatea reală de lumină care a trecut prin obiectiv, prisme și ocular și se numește lumi- nozitate. Diametrul punctului luminos din ocular depinde de mărirea bino- clului și de diametrul obiectivului. Luminozitatea se calculează după formula: / diametrul obiectivului X2 \ mărire / In cazul binoclului de 6X30, luminozitatea este de 25 (30:6—5)2. Dacă diametrul obiectivului rămâne constant și mărirea crește, lumino- zitatea se micșorează. Luminozitatea este deci de 9 adică (30 :10—31a Ia un binoclu de 10X30. Luminozitatea ochiului nostru diferă după puterea de extindere și contragere a pupilei care variază între 3—7 mm. Ochiul cu extinderea maximă de 5 mm are o luminozitate de 25. Cantitatea de lumină mai mare, care trece prîntr'un binoclu cu luminozitate mai puternică de 25, poate fi folosita numai în parte de ochi cu lumino- zitatea de 25, întrucât numai fascicolul de raze luminoase cari trec prin deschizătura pupilei sunt percepute de retină, restul razelor nu este utilizabil. Pupila oamenilor mai în vârstă are o putere mai mică de extindere, ceeace se poate însă rectifica folosind un binoclu cu o mărire mai puternică. Binoclurile cu măriri mai mari decât de 10 X nu sunt recomandabile din cauza imaginei foarte neliniștite în cazul obser- vației libere. O calitate foarte importantă, fără de care un binoclu are o va- loare cu mult mai redusă pentru scopurile vânătorești. este coeficientul de luminozitate în amurg (Dămmerungsleistungswert). In practică s’a 168 Ing. E. Pokorny observat că coeficientul de 1600 este suficient pentru a putea observa destul de clar in timpul amurgului. Coeficientul se calculează după formula: mărirea sXluminozitatea. Binoclul de 6X30 are deci o luminozitate de amurg de 6aX25—900, cel dc 8X40 de 1600, deci pentru scopurile noastre vom prefera un binoclu de 8X40 sau pentru ochi presbițî de 10X50. Pe teren binoclul se poartă scos din cutie, legat de curea și pus după gât. Cureaua nu trebue să fie prea lungă ca binoclul să fie la înălțimea pieptului. Fabrica Zeiss-Iena a construit o cutie care permite scoaterea rapidă a binocluiui, evitând prin aceasta deteriorările eventuale în cazul purtării fără învelltoare. Câteva binocluri foarte recomandabile sunt: Zeiss Debrintem (8X30), Binoctem (7X50). Dekarem (10X50), Hen- soldt Jagddialyt 6X42, 7X42, 8X50, 7X56, 8X56, 10X56 (ultimele 3 pentru noapte). Leite: 7X50. 8X60, 10X50, 10X60. Busch: Ultra lux GX, Heliux 6X. Marlux 7—10X. Ing. Ervin Pokorny INTERNA PLANUL DE LUCRU AL CASEI PĂDURILOR STATULUI PENTRU DECENIUL 1941—1950 Conducătorul Statului împreună cu guvernul țării au luat hotă- rîrea să se întocmească pentru fiecare din sectoarele vieții noastre eco- nomice, programe de lucru și de investițiuni pentru un deceniu. In acest interval de timp, administrațiile respective urmează să realizeze o valo- rificare integrală și cât mai rațională a bunurilor ce posedă. Casa Pă- durilor Statului a întocmit un vast program de lucru, pe care l-a înaintat organelor superioare și din care extragem cele ce urmează: I. Importanța și necesitatea planului decenal de lucru. După cesiunile teritoriale din 1940 pădurile Statului au suprafața de 1.464,239 ha ceeace reprezintă, ca întindere, 1/3 din pădurile țării; ca producție însă, pădurile Statului dau 45% din producția lemnoasă anuală a țării și anume circa 3.900.000 m3 lemn de lucru, construcție și foc. Valorificarea pădurilor Statului, făcută în trecut în antrepriză, a dat rezultate puțin favorabile: prețuri mici, însemnate suprafețe ră- mase neîmpădurite. Refacerea acestor suprafețe, a costat în unele cazuri, aproape tot atât cât și sumele încasate din exploatare. Prin legea pădurilor din 1930, gospodărirea domeniului forestier al Statului a fost așezată pe baze comerciale noi: exploatarea în regie și autonmia. Sprijinită pe aceste principii, Administrația Pădurilor Statului (CAPS.) a reușit să înregistreze în deceniul 1930/1940, realizări mulțu- mitoare. Pentru sporirea producției pădurilor Statului, cerută de nevoile țării și pentru extinderea activității sociale și economice a CAPS-ului, se impune întocmirea și aplicarea unui plan de lucru decenal. întrucât executarea acestui program nu se poate face prin mijloacele bugetare obișnuite, va trebui să se recurgă la aranjamente financiare speciale. II. Organizarea și căile de acțiune. Gospodărirea pădurilor Statului prin Administrația Casei Păduri- lor Statului constă în: 170 Cronica internă a) Administrarea, conservarea, regenerarea și ameliorarea păduri- lor Statului; b) Exploatarea (recoltarea), industrializarea și valorificarea pro- ducției lemnoase. c) Prin exercitarea funcțiunilor de mai sus, CAPS. mai urmă- rește, pe de o parte creiarea de posibilități remuneratorii și echitabile de lucru, muncitorilor și populației rurale, iar pe de altă parte, prin aprovizionarea cu lemne a autorităților și a consumului intern, îndruma- rea și regularea țîeții lemnului. CAPS.-ul are un buget propriu care, pe exercițiul în curs, prevede la cheltueli și venituri suma de 2.400.000.000 lei. Acțiunea pentru sporirea producției lemnoase, pentru o mai ren- tabilă valorificare a ei și pentru o bună gospodărire a patrimoniului forestier, se va executa direct de Casa Pădurilor Statului, în cadrul pro- gramului decenal de față. Pe principalele sectoare de activitate, ce alcătuesc economia fores- tieră la pădurile Statului, se urmăresc obiectivele arătate mai jos: A. Sectorul tehnic. 1. Ridicări în plan. Situația pădurilor Statului în privința planurilor topografice ce posedă pentru proprietățile sale este următoarea: păduri cu planuri exacte și complete.......................... 325.000 ha păduri cu planuri exacte dar fără curbe de nivel și cu detalii insuficiente........................................... 500.000 „ păduri fără planuri sau cu planuri neexacte și incomplete. 598.239 „ Total , . . 1.454.239 ha In cadrul programului pe 10 ani, se vor efectua anual următoa- rele lucrări: completarea cu detalii și curbe de nivel ..... 50.050 ha ridicări in plan, cu detalii și curbe de nivel .... 59.824 „ Total . . . 109.874 ha ceeace în deceniul 1941/2—1951 va însuma: 1.098.740 ha. Prin ridicarea în plan a celor 1.098.740 ha valoarea patrimoniului forestier se mărește cu suma ce ar costa aceste măsurători, (lucrându-se prin antreprenori) adică cu: 1.098.740 ha X 150 lei ha = 164.811.000 lei. Aceleași lucrări de ridicări în plan (cu detalii și curbe de nivel), dacă se fac în regie de către personalul tehnic al C.A.P.S.-ului nece- sită în total numai 41.000.000 lei. 2. Amenajarea patrimoniului forestier. Se știe, că orice acțiune de gospodărie forestieră, care urmărește valorificarea pădurii, se bazează pe un plan economic, denumit ame- najament. Stadiul în care se găsește amenajarea patrimoniului fo- Cronica internă 171 resiier al unei instituții proprietare de păduri, constitue și un criteriu de judecată asupra nivelului acelei gospodării. Datorită eforturilor făcute în ultimii 10 ani, domeniul forestier al Statului, prezintă din acest punct de vedere aspectul următor: «menajamente definitive în vigoare.................. 750.000 ha amenajamente sumare.................................. 11.900 „ «menajamente în curs de definitivare ...... 308.800 „ amenajamente în lucru (campania 1939/41)............ 153.600 „ amenajamente definitive, venite Ia revizuire în 1941.42 - 108.100 „ fără nici un fel de studiu.......................... 131.139 „ Total . . . 1.464.239 ha In deceniul 1941/42—1950/51 urmează să se întocmească amenaja- mente definitive la pădurile cu studii sumare sau fără nici un studiu și să se revizuiască ămenajamentele definitive ajunse anual la revizuire, circa 125.000 ha. anual, astfel că, în zece ani se vor revizui și amenaja 1.250.000 ha. Plusul de valoare pe care îl câștigă patrimoniul forestier al Statului este egal cu costul lucrărilor, care făcându-se numai în regie, de către personalul C.A.P.S., necesită pe întregul deceniu, suma de 29.000.000 lei. La finele deceniului, vom avea așa dar întreg domeniul forestier amenajat, iar lucrările de revizuire la curent. 3. Instalațiuni de transport și fabrici de cherestea de construit. In perioada 1930/1940 în teritoriul actual al țării, rețeaua de -căi ferate silvice, proprietatea Statului, a crescut dela 247 km. la 767 km. adică cu 520 km. ._ In ceiace privește fabricile de cherestea, C.A.P.S. folo- sește astăzi 10 fabrici proprietatea Statului, 2 fabrici în arendă și 2 I fabrici în asociație, pentru prelucrarea unei părți din lemnul de lucru J ce recoltează din domeniul său forestier. Capacitatea actuală de debitare a acestor 14 fabrici este 265.000 m3 ) lemn brut anual, reprezentând o producție de 150.000 m3 cherestea, în j valoare de 316.000-000 lei. In deceniul 1941/42.-1950/31, activitatea, de inves- tiții a Casei Pădurilor urmărește trei scopuri: a. Să deschidă restul masivelor păduroase, ce se găsesc încă ne- l puse în exploatare (272.000 ha.), legăndu-le cu căile publice de comu- ' nicație, prin construirea instalațiilor de transport necesare; b. Să construiască noui fabrici de cherestea și să se complecteze l utilajul la cele existente. c. Să construiască în interiorul pădurilor rețeaua de drumuri necesare pentru exploatarea și scoaterea materialelor lemnoase de mai mică valoare, rezultate din operațiuni culturale, lucrări care vor avea ca rezultat o mărire a producției Ia hectar. 172 Cronica internă Aceste investitii fiind imediat productive prin sporirea volumu- lui materialelor recoltate, mărirea capacității de debitare a fabricelor de cherestea, reducerea cheltuelilor de exploatare, etc. s’a prevăzut din această cauză concentrarea executării lor în primii cinci ani ai deceniului. Investițiile de făcut și fondurile trebuitoare în acest scop sunt: Materiale meta- Manoperă și alte mater. lei Total lei Felul lucrării lice șî mașini lei 353 km. căi ferate sil- vice cu o val. de in- vestiție de ... . 5 fabrici de cherestea cu o val. de investiție 285.800.000 (șine, mat. rulant) 234.000.000 (manoperă) 5I9.800.000 de 500 km. drumuri, șo- sele și procurarea a 52.635.000 (maș. și mașini unelte) A ît 43.065.000 (manoperă și mat. constr.) 95.700.000 100 autocamioane . . 80.000.000 342.600.000 422.600.000 (autocamioane) (manoperă) IA Total pe deceniu: 418.435.000 619.665.000 1.038.100.000 Prin executarea lucrărilor specificate mai sus valoarea patrimo- niului forestier va spori cu suma de 1.038.100.000 lei, iar producția lem- noasă efectivă a pădurilor Statului se va mări, după un interval de 5 ani, cu 1.470.000 m3 anual, ceeace reprezintă o valoare, socotită loco pă- dure, de 150.000.G00 lei. Din acest material 900.000 ma sunt produse se- cundare. Transportul materialelor se va putea face la timp, și astfel se vor îmbunătăți condițiunile de valorificare; iar cheltuelile de trans- port se vor reduce cu circa 25.000.000 lei. 4. Refacerea și construirea de noui clădiri. La acest capitol ale cărui lucrări au fost continuu amânate din „lipsă de fonduri", se propune realizarea unui program eșalonat, pe 10 ani, care constă din: construirea a 6 reședințe de Direcții regionale silvice construirea a 32 reședințe de ocoale silvice construirea a 40 localuri de cancelarie................... construirea a 140 cantoane de conductori, brigadieri și pădurari, a 11 locuințe pentru lucrători și a 50 case 30.000.000 Iei 32.000.000 ., 20.000.000 „ Cronica internă 173 pentru adăpost și instruirea profesională a lucră- torilor, în valoare totală de......................... 121.000.000 lei reparații curente la clădirile existente....................... 30.000.000 „ Total pe deceniu . . . 233.000.000 „ ceeace revine la 23.300.000 lei anual 174 Cronica internă Valoarea construcțiilor proiectate a se executa în cei 10 ani, in sumă de 233.000.000 lei, se adaogă deasemenea la valoarea patrimoniului forestier. In plus, se ridică prestigiul instituției și al slujitorilor ei șî se asi- gură mai bune condițiuni de gospodărie. B. Sectorul exploatărilor și valorificărilor.. 1. Exploatarea. Cantitatea recoltată în prezent din pădurile Statului este după cum am scris, de 5,9 milioane m? lemn de lucru, construcție și foc, cu o valoare de rentă de lei 600 milioane. Din aceste materiale 3.950.000 m3 se valorifică în regie, iar 1.950,000 ma se exploatează în antrepriză. Prin investițiile prevăzute în program se va realiza, după scurge- rea a 5 ani, un spor de 1.470.000 m3 anual, astfel că după acest inter- val se vor recolta în fiecare an 7.370.000 m3 materiale lemnoase. Ca modalitate de valorificare, după 10 ani de activitate comercială, s’a făcut dovada că regia este mult mai rentabilă decât antrepriza. Ca urmare, țelul de atins în acest domeniu este regia integrală. 2. Industrializarea. Capacitatea actuală de lucru a celpr 14 fabrici de cherestea ex- ploatate în prezent de C.A.P.S., este de 265.000 m3 lemn brut anual.. Prin construcția a încă 5 fabrici și utilarea cu mașini moderne a celor existente, C.A.P.S. va debita în fabricele sale, pe viitor 365.000 m1 lemn brut anual. La plusul de bușteni industrializați în cherestea se contează pe un beneficiu de aproximativ 20 milioane lei anual. Din surplusul rezultat și printr’o rațională utilizare a materialului lemnos, se vor putea confecționa anual 1.000.000 traverse, față de 500-000 cât se prelucrează astăzi. Evaluăm beneficiul respectiv la 10 lei de bucată, ceeace face, la cele 500.000 traverse un plus de 5.000.000 lei anual. Prin aplicarea regiei, C.A.P.S.-ul mai urmărește: — să aprovizioneze armata, autoritățile și populația cu materiale lemnoase necesare; — să contribue la export și , — să colaboreze la controlul și îndrumarea p^tții lemnului în ca- drul politicii de guvernământ. — să pregătească și să introducă în această importantă ramură a economiei naționale, conducători, muncă și capital românesc. Cronica internă 175 C. Sectorul culturii pădurilor. Programul de realizat în deceniul 1941/42—1950/51, cuprinde: 1. împăduriri. a. împăduriri pe suprafețele exploatate ras, în parchetele scadente (1938/1940) . . 10.000 ha Idem, în parchete restante (rămase neîmpădurite în trecut......................... 3.000 „ Idem, în poieni și goluri destinate îm- păduririlor ................................. 12.000 „ Idem, pe terenuri degradate . . . 4.800 „ Idem, prin completări la împăduririle nereușite (cea, 20%)........................... 6.200 „ 36.000 ha h. Completări la suprafețele împădu- rite în ultimii 3 ani și în arboretele rege- nerate natural, dar incomplet reușite . . 20.000 „ împăduriri la suprafețele ce se vor ex- ploata prin tăeri rase în deceniul 1941/42— 1950/51 ...................................................... 50.000 „ Arborete degradate de refăcut . . 20.000 „ Operațiuni de întreținerea și îngrijirea plantațiunilor și semănăturilor prin lucrări de mobilizarea solului, recepări și degajări . 50.000 Total general . . . 176.000 ha Revine deci anual de împădurit, completat prin plantațiuni și se- mănături și ameliorat arborete tinere, o suprafață totală de 17.600 ha. Fondul anual necesar pentru împăduriri, pepiniere, culegere de semințe se ridică la suma de lei 50.000.000, ceeace în 10 ani însemnează . 500.000.000 lei, cu care se majorează și valoarea pădurilor Statului. Relevăm că pe ultimii 10 ani s’au împădurit și ameliorat în total 160.000 ha, cheltuindu-se suma de 208.00O.00O lei, revenind în mediu anual la 16.000 ha și 26.800.000 lei. 2. îngrijirea arboretelor tinere. Pentru ameliorarea arboretelor existente ca volum și calitate, se vor face operațiuni de curățiri și degajări pe suprafața medie anuală de 80.000 ha. Executarea acestor lucrări este condiționată de efectuarea drumu- rilor prevăzute în programul de investiții respectiv. Pentru efectuarea operațiunilor culturale urmează a se cheltui anual 15.000.000 lei, adică în total, pe deceniu, 150.000.000 lei. In ultimii cinci ani s’au făcut asemenea lucrări pe suprafața de 311.000 ha, cheltuindu-se în total suma de 45.300.000 lei, rezultând o medie anuală de 62.000 ha. și lei 9.076.000. • 176 Cronica internă 3. Combaterea insectelor. Pentru prevenirea calamităților produse de insecte. Se vor continua în fiecare an lucrările necesare de combatere. . In această privință va fi nevoe de circa 1.000.000 lei anual, iar pentru întregul deceniu de 10.000.000 lei. 4. Ameliorarea golurilor de munte. Pentru sporirea puterii de producție a celor 21.000 ha goluri de- munte proprietatea Statului, trebuește anual câte 3.000.000 lei, adică pentru întregul deceniu 30.000.000 lei. Prin efectuarea acestor lucrări, venitul anual se va spori dela un milion la cinci milioane lei, în afară de opera socială ce se înfăptuiește- și contribuția ce se aduce la ameliorarea creșterii vitelor. D. Sectorul administrativ. Cu toată complexitatea lucrărilor ce decurg din exploatarea în re- gie a domeniului forestier al Statului și din intensificarea lucrărilor tehnice (construcții c. f. s, drumuri, etc.) ca și a lucrărilor de industria- lizare și comercializare, conducerea C.A.P.S. a căutat să împiedice spo- rirea excesivă a cadrelor personalului său. In viitor însă, prin introducera regiei integrale și a intensifi- cării gospodăriei, C.A.P.S. va trebui să-și completeze, în anii ce urmează, nevoile în personal de specialitate. Paralel, se va urmări ridicarea nivelului de pregătire a întregului personal folosit, și mai ales a lucrătorului de pădure, de a cărui educație profesională se va ocupa în mod special. Unitățile C.A.P.S., sunt încadrate cu următorul personal tehnic, specialist și administrativ: 434 ingineri silvici, 186 conductori silvici, 854 brigadieri silvici, 2926 pădurari, 304 funcționari ad-tivi bugetari, 294 funcționari diumiști și 1400 lucrători specialiști. Pentru completarea cadrelor este nevoe de următorul personal teh- nic: 184 ingineri, 90 conductori, 320 brigadieri și 850 pădurari. Surplusul de personal este reclamat pe de o parte de creiarea de noui unități, ca rezultat al deschiderii și exploatării pădurilor azi neproductive, de creiarea de noui fabrici și c. f. s. precum și de micșorarea suprafețelor actuale a ocoalelor în vederea unei mai intensive gospodăriri. E. Sectorul măririi patrimoniului forestier ai Statului. Față de reducerea suprafețelor pădurilor Statului, provocată de exproprierile făcute pentru creiarea de islazuri comunale, conducerea C.A-P.S. a dus o politică de mărirea patrimoniului forestier, prin cum- părări de păduri dela proprietarii particulari. In acest scop s'a creiat prin bilanț, un fond special de 350.000.000 lei. Administrația C.A.P.S. fiind încă lipsită de un fond de rulment. Cronica internă 177 acest fond a fost afectat pentru exploatări și cumpărarea de materiale necesare regiilor, astfel că scopul urmărit nu a putut fi atins. Dacă Ministerul de Finanțe va lichida în numerar debitul de 600 milioane lei, ce are față de C.A.P.S., fondul de 350 milioane lei creiat prin bilanț va putea fi întrebuințat pentru cumpărări de păduri. III. Recapitularea rezultatelor ce se vor obține prin aplicarea planului decenal. — * - — - - — -- - - —" Ridicarea valorii patrimoniului Sporirea producției pădurilor Statului și beneficii Natura lucrărilor Valoarea lei Natura lucrărilor Voi. ma Val. lei 1. Ridicarea în 1. Prin deschiderea de plan a 1.098.740 ha. . 2. Amenajări și 164.811.000 noui masive și aplicarea de operațiuni culturale revizuiri de amena- 1.470.000 150.000.000 jamente a 1.250.000 ha 50.000.000 2. Reduceri de chelt. 3. Investiții: 353 km. c. f. s. 500 km drumuri și șosele, 5 fabrici de cherestea de tranșp 3. Beneficiul din in- dustrializarea surplusu- lui de lemn brut 25.000.000 și 100 autocamioane 1.038.000.000 100.000 20.000.000 4. Construcțiuni 6 reședințe de Di- 4. Beneficiul realizat prin debitarea unui sur- recții silvice, 32 re- ședințe de Ocoale sil- vice, 40 localuri de plus de 500.000 trav. . 5. Beneficiul din ame- liorarea golurilor de 5.000.000 cancelarie, 11 locuin- țe de lucrători, 50 case pt. adăpostul lu- crătorilor și instrui- rea lor, 140 cantoane de pădurari .... 5. împăduriri. 233.000.000 50.000.000 munți 4.000.000 Totaluri .... Valoarea inventarul patrimonial în 1940 . Valoarea inventa- rului patrimonial la 1.535.811.000 14.000.000.000 204-000.000 finele deceniului . . 15.535 011000 Ca urmare a lucrărilor preconizate mai sus, cifra bugetului C.A.P.S. va crește la finele deceniului 1941/42—1950/51 dela 2.400.000.000 lei, cât este astăzi, la suma totală de 3.000.000.000 lei, deci cu un spor de 178 Cronica internă 600.000.000 Iei, reprezentând prețul de vânzare al sporului de producție arătat în tabloul de mai sus. Redevența pe care o varsă Casa Pădurilor, inclusiv subvențiile im- puse prin legi, se cifrează astăzi la o sumă totală de 420 milioane lei, în afară de suma de 70 milioane lei, reprezentând valoarea investițiilor ce se execută anual din veniturile C.A.P.S.-ului, investiții care măresc valoarea inventarului patrimonial și contribue la sporirea producției și veniturilor. In caz contrar, această ultimă sumă s’ar vărsa Ministerului de Fi- nanțe și ar majora redevența la 490 milioane lei. Prin aplicarea programului decenal, redevența efectivă ce se varsă Statului se va ridica dela 420 milioane lei la 624 milioane lei, adică cu valoarea loco-pădure a sporului de producție și a beneficiilor arătate în tablou. Acest spor de redevență va acoperi capitalul cu dobânzile res- pective ale investițiilor prevăzute în planul de lucru, investiții care în- sumează 1-038.000.000 lei, în aprox. 5 ani. IV. Finanțarea lucrărilor și investițiilor 1. Fondul de rulment. Pentru exploatarea pădurilor Statului, industrializarea și comer- cializarea produselor, Ad-ția Casei Pădurilor Statului, are nevoe de un fond de rulment de....................................... 1.200.000.000 lei Până în prezent și-a constituit din beneficiile sale un fond de............................................ 614.000.000 care este învestit în materiale lemnoase exploatate, industrializate și vândute pe credit autorităților de Stat. Pentruca executarea lucrărilor să nu fie stân- jenită din cauza lipsei de numerar, fondul de rulment trebuește completat de Stat cu restul sumei de . . $86.000.000 „. 2. Finanțarea investițiilor. Recapitulând lucrările propuse și anume: a. pentru lucrări de ridicări b. „ „ „ amenajezi c. „ construcții de c. f. s. drumuri, fabrici 41.000.000 „. 29.000.000 „ și cumpărări de autoc d. ptr. construcții de reședințe, cantoane, case .de lucrători și lucrări de întreținere 1.038.000.000 ,, 233.000.000 „ Cronica internă 179 e. ptr. lucrări de împăduriri și ameliorări de arborete......................................................... 690.000.000 lei f- pt. cumpărări de păduri........................................ 350.000.000 „ Se ajunge la suma totală de...................................' 2.381.000.000 lei Din această sumă lucrările arătate la alin, a, b, d, e și f în valoare totală de 1.343.000.000 lei se execută din bugetul ordinar anual al C.A.P.S.-ului iar suma prevăzută la alin, c și anume 1.038.000.000 lei urmează să fie procurată prin Ministerul de Finanțe și anume, în primii 5 ani ai deceniului, adică între 1941 și 1946. Red. PROBLEMA. COMBUSTIBILILOR Este desbătută adesea în cotidianele noastre. De pildă, Universul, în numărul său din 15 Decembrie 1940, în. articolul de cap întitulat: „Punerea în valoare a surselor noastre de energie”, arată necesitatea utilizării bogățiilor noastre (petrol și deriva- tele lui, gazele naturale, cărbunele, lemnul, căderile de apă), „pe baza unui plan tehnic, economic și financiar”. Relevând hotărîrea Consiliului de Miniștri de a se studia introducerea gazului metan în Capitală, pentru încălzitul locuințelor spre a se înlocui lemnele și cărbunele, — arată avantagiile care ar decurge de aici: ieftinătate și căldură suficientă „în- deosebi pentru familiile cu venituri modeste". In plus se spune: „înlătură celelalte inconveniente ale transporturilor șl depozitării ce le prezintă lemnele de foc și cărbunii”. De curând (la 5 Martie 1941), același ziar, sub titlul: „Problema combustibililor”, și tot ca articol de cap, relevă din nou „necesitatea unei poEtici de Stat a combustibililor în genere”. In tratarea subiectului, se arată că „cruțarea patrimoniului nostru forestier nu mai poate fi consi- derata ca o problemă minoră, a cărei rezolvare ar mai putea fi lăsată pe planul al doilea”. In continuare se adaugă următoarele: „Sistemul pustiitor de exploatare practicat de zeci de ani, mergând mână în mână cu o întrebuințare neeconomică și nerațională a esențelor lemnoase cele mai nobile (stejarul, coniferele, fagul, nucul) a condus fatal la o scădere vertiginoasă a acestui atât de prețios isvor de bogăție națională, scădere agravată prin pierderile teritoriale din vara și toamna anului trecut De aceea problema cruțării capitalului nostru forestier se conjugă azi nu numai cu necesitatea unui program viguros de refacere a masivelor păduroase, dar și cu necesitatea unei poEtici de Stat". Drept urmare, se cere „răspândirea folosirii acelor combustibili ale căror rezerve sunt foarte mari (cărbunii, gazele) și la un preț foarte mic” recomandând să se dea lemnului și petrolului o valorificare mai bună în alte direcțiuni, tinzând la „limitarea treptată — până la eliminare” a consumului ace- stora drept combustibili. Suntem întru totul de acord în ce privește afirmația privitoare Ia împuținarea rezervelor noastre forestiere și la „sistemul pustiitor" de exploatare practicat până acum. Suntem deasemenea de părere că trebue 180 Cronica internă să se impuie pe viitor o politică de folosire rațională și economică a lemnului. Am discutat și noi silvicultorii, mai în amănunt, problema lemnului de foc, în coloanele acestei reviste. S’a arătat cu acel prilej că încă pentru multă vreme, pădurea românească va continua să dea. o \ cantitate apreciabilă de lemn de foc. Aceasta chiar în cadrul unei poli- \ tîci de rațională folosire a lut Căci nu va fi simplu să se treacă dela pădurile brăcuite și secătuite, la masive pline producătoare de mar; cantități de lemn de construcție și de lucru. Aceasta va necesita timp. Prin urmare, nu se poate cere înlăturarea totală a lemnului de foc. Aceasta trebue să se știe. De altfel, nici nu va fi cu putință curând și deodată, căci și introducerea gazelor va necesita timp și capitaluri. In sfârșit, chiar folosirea gazelor nu va fi lipsită de inconveniente, cari după cât s’a arătat în coloanele acestei reviste, nu sunt mici. At. Har. EXTERNA © Dela ComJsiunea pentru semințe forestiere și rasele de arbori. însemnătatea deosebită pe care chestiunile legate de semințe fo- restiere și rasele de arbori □ prezintă pentru foarte multe țări a dus la întemeierea unei Comisiuni speciale și permanente în cadrul Uniunii in- ternaționale a Institutelor de Cercetări forestiere. Punerea problemelor respective pe plan internațional a izvorît din nevoia câștigării unui cu- prinzător material comparativ. Spre acest sfârșit, se desfășoară și fru- moasa acțiune de conlucrare pe temeiuri uniforme. Astfel, s’au formulat reguli unitare pentru întemeierea de locuri de încercare și conducerea lucrărilor. Numeroase locuri de observație au și fost organizate aproape in întreaga Europă și America de Nord. In împrejurările internaționale actuale lucrările Adunării Generale a Uniunii sunt, practic, cu neputință de ținut. Pentru a se împlini, în parte, acest neajuns, Comisiunea amintită desfășoară, în schimb, o lucrare deo- sebită Cu tot războiul, s'au putut ține conferințe, și anume, una în Copenhaga, în Ianuarie 1940 și alta în Viena în zilele de 15—17 Octom- brie 1940, având drept țintă, în primul rând, să păstreze continuitatea lucrului început. La Copenhaga, S'au examinat, cu deosebire diferitele rezultate ob- ținute din cercetarea pueților de rase europene de pin, repicați de doi ani, în cultura mare. Cu acest prilej, s’a luat poziție critică față de tehnica cercetărilor în materie de rasele arborilor. In conferința dela Viena, chestiunile discutate sau numai antamate au fost reluate și împinse mai departe cu un pas bun. Pentru înfor- mațiuni mai cuprinzătoare a se vedea art.: Wiener Herbstkonferenz der Kommission fur Forstsaatgut und Baumrassenfragen des Intemationalen Verbandes Forstlicher Forschungsanstalten, de Werner Schmidt, în Der Deutsche Forstwirt. 22, pag. 813. (153) • Câștigul forestier al Sovietelor în 1940. Ținuturile ocupate de Rusia sovietică, în anul trecut, reprezintă nu numai O creștere teritorială oarecare a nesfârșitei noastre vecine dela răsărit, dar — mai ales — o însemnată fortificare a economiei sale forestiere. In afară de Basarabia, care este un ținut deficitar în materie de lemn, celelalte erau așezate printre cele mai împădurite țări ale Europei. Industria și exportul lor de lemnărie cântăreau greu în socotelile eu- ropene. 182 Cronica externă Suprafața pădurilor respective se repartizează astfel: 1. Basarabia și Bucovina....................0,5 Mii. ha, 2. Istmul Corelieî (Finlanda)...............2,5 „ „ 3. Estonia.................. . 0,9 Mii. ha. 1 4. Letonia . 1,7 „ „ l 3,5 „ „ 5. Lituania ......... 0,9 „ ,, J 6 Polonia răsăriteană.......................5,5 „ „ Total. . . 12,0 Mii. ha. CFată de întinsele ținuturi păduroase ale Rusiei, noile cuceriri nu înseamnă mare lucru, reprezentând numai cam 1,5% din suprafața totală. Din punctul de vedere al forței lor economice actuale, înseamnă, însă, foarte mult. Pădurile respective sunt înzestrate cu mijloace de transport lesnicioase, sunt organizate pentru producțiune, pe când, din cele ale Rusiei, mare parte este fără însemnătate economică actuală, ne- fiind încă orânduită pentru producțiune. Producțiunea lemnoasă actuală a pădurilor cucerite este estimată astfel; 1. Basarabia și Bucovina....................................2,0 Mii. m1 2. Ismul Careliei...................... .............5,5 „ „ 3. Estonia . ............................2,5 Mii. m3 1 4. Letonia.................................5,4 „ „ l 10,2 „ 5. Lituania................................2,3 „ „ J 6. Polonia răsăriteană.....................................10,4 „ „ Total . . .28,1 Mii. m3 Aceasta înseamnă ceva peste 10% din producțiunea lemnoasă to- tală actuală a pădurilor Rusiei, care se ridică la rotund 280 milioane m3. Așa dar, suprafața pădurilor Uniunii a crescut cu 1,5%, iar pro- ducția lor lemnoasă, cu 10%. însemnătatea noilor cuceriri este cu atât mai mare pentru economia sovietică, cu cât, deocamdată, economia respectivă este deficitară în materie de lemn și cu cât noile ținuturi aduc, totdeodată, o deosebit de înaintată industrie a lemnului. Dintre cele mai mari instalațiuni industriale de acest fel, se enumără: 7 fabrici de cherestea mari; 4 fabrici de celuloză cu sulfit; 2 fabrici de celuloză cu sulfat; 3 fabrici mari pentru pastă de lemn; 2 mori pentru hârtie; 2 fabrici de furnir și 1 fabrică de cutii de lemn. Cam 20% din industria de celuloză a Finlandei, și care era foarte puternică și reputată în Eu- ropa, a trecut sub stăpânirea Sovietelor. Intr'adevăr, datorită admirabilelor căi de comunicație pentru lemn numeroase lacuri și canale), cât și așezării priincioase a portului Wy- Cronica externă borg, a găsit loc de așezare, în Ismul Coreliei. o foarte înfloritoare industrie având ca materie primă lemnul. Enumărăm dintre fabricile mari câștigate de Soviete, în acel singur loc: 1. Fabrica de celuloză prin sulfit dela Kenholm, cu o capacitate de producțiune anuală de 100.000 t. celuloză. 2. Fabrica de celuloză prin sulfat dela Enso, cu o capacitate de producțiune anuală de 90.000 t. celuloză; 3. Fabrica de celuloză prin sulfat dela Pitkerant, cu o capacitate de producțiune anuală de 40.000 t. celuloză înalbită; 4. Fabrica de hârtie dela Ilchevaara, cu o capacitate de produc- țiune anuală de 110.000 L celuloză și hârtie. La acestea, se adaogă o mulțime de alte fabrici mai mici. (După Z. f. Wfw., VII, 073 și 800). (154> • Căile ferate suedeze revin la încălzirea cu lemn. împrejurările de față, fac ca încălzirea cu lemn a locomotivelor să apară ca mai potrivită, în unele regiuni. Căile ferate suedeze dez- voltă necontenit un program de revenire Ia lemnul de foc pentru mo- tivul că acest material a devenit mai ieftin decât cărbunele și se găsește mai la îndemână, într’o țară atât de împădurită. Până acuma, s'a ajuns ca aproape 10.000 km zilnic să fie parcurși de trenuri mișcate prin în- călzire cu lemn. In curând se va ajunge la 13—14.000 km zilnic. (După D. D. Fw. 23, 102). (155> • Gazogenele cu lemn său cărbune de lemn câștigă teren și în Norvegia. Imprejurările internaționale de față înlesnesc răspândirea trac- țiunii automotoare prin gazogene alimentate cu lemn sau cărbune de- lemn în țările lipsite de izvoare petrolifere. Astfel, în Norvegia s’au eliberat permise pentru construirea a 5.000 de generatoare pentru auto- motoare. Din acestea, 3.000 se și află în funcționare. Consumul anual mijlociu al unui automotor este cam de 1.000 hl cărbuni de lemn sau lemn; iar costul la producător al hectolitrului de astfel de material, în mijlociu, de 2,50 coroane. (După D. D. Fw. 32, 50). (156> * Unificarea chestiunilor forestiere în Norvegia. Cu prilejul reformelor administrative și în general, de Stat în curs de îndeplinire în Norvegia, chestiunile de economie forestieră, eco- nomia lemnului și de vânătoare au fost întrunite, în ce privește con- ducerea, în cadrul Ministerului de Agricultură. îndrumarea chestiunilor de această natură către Ministerele Comerțului și Aprovizionării a fost suspendată. (După D. D. Fw. 23, 50). (157). >84 Cronica externă • von Tubeuf f Profesorul Freiherr von Tubeuf a murit, de curând, la Miinchen, în vârstă de 79 ani, A fost o personalitate cu mare vază în cercurile învățaților naturaliști. Numeroasele sale lucrări în materie de Patologie vegetală constituie un capital de preț al științei respective. Deasemenea, a dat un viguros impuls cercetărilor, în general, în direcția acelei științe, căreia i-a dăruit o îndelungată viață de muncă entuziastă. Amin- tim, între altele, că a fost, mulți ani redatorul publicației, cu renume mondial: „Zeitschrift fiir Pflanzenkrankheiten und Pflanzenschuiz*'. Ca profesor de Patologie vegetală s'a remarcat printr’o expunere sistematică și clară. (158). Ilie C. Demelrescu CĂRȚI NOI: I. MOLDOVANU-JUNIOR: Polemici vânătorești 1940, Tip- Bucovina, 25 pagini. RECENZII CĂRȚI OTTORINO FOGLI : Stime agricole iorestaii; contcggi, misurazioni e cubature dei Icgnami in bosco, a- battuti e lavorati, (Evaluări agri- cole și forestiere: evaluări, măsu- rători și cubaje la lemnele din pă- duri, doborîte sau prelucrate). Mi- lano: Hoepli, 300 p. cu 176 tabele, 25 lire it. Această agendă tehnică silvică scoasă în a 2-a ediție de marea casă de editură Ulrico Hoepli din Mila- no, cuprinde în cele 11 capitole ale sale, cele mai de seamă date teh- nice, de care face uz silvicultorul italian, în viața practică. Primul capitol cuprinde o serie de date cu privire la unitățile de măsură: topografice, geografice, in- dustriale etc. Capitolul următor dă formule și tabele pentru calculul dobânzilor rentelor, anuităților, amortismente- lor. Un alt capitol, de aritmetică uzua- lă, cuprinde tabele de patrate, cu- buri, rădăcini, lungimea cercului etc.; apoi tabele de suprafețe, table de cubaj, reducerea unghiurilor centezinale la sexagesimale, etc. Din geometrie, se dă calculul arii- lor și al volumelor uzuale. Din fizica industrială se dau greu- tățile tehnice ale diverselor sub- stanțe și ale lemnului, greut. spe- cifice, rezistența materialelor, căl- dura și combustibili. Un capitol special e consacrat da- telor practice utile în culturile agri- cole: supraf. diverselor culturi în Italia, date meteorologice; semănă- turi, lucrări, recolte; piscicultura, zootehnie, mecanică agricolă etc. Urmează apoi o serie de tabele și date în legătură cu cultura pădu- rilor: speciile forestiere din Italia, semințe, plantațiuni, calendar fo- restier pe luni, utilizarea și trans- portul produselor forestiere. Partea cea mai importantă a ma- nualului o formează datele și ta- belele în legătură cu estimația pă- durilor (pag. 153—288) unde se gă- sesc descrise pe scurt metodele de estimare a solului și arboretului, creșteri, table de producție, tarife de cubaj, diverse formule și metode de cubaj pentru arbori și arborete etc. Alte tabele înlesnesc cubajul trunchilor, al scândurilor traverse- lor etc. Lucrarea e prezintată în excelente condiții tehnice, pe hârtie de bună calitate și legată în pânză. Poate figura cu mult folos în biblioteca inginerului silvic român. D. Sburlan 186 Cărți „WALDHEIL", 1941. In limba germană apar multe ca- lendare forestiere, care pe lângă partea calendaristică, propriu zisă, cuprind și o serie întreagă de date practice utile pentru gospodăria sil- vică de toate zilele. Intre ele „Waldheil“ ocupă o po- ziție specială, prin aceea că apare iară întrerupere de peste 50 ani și pentru că este cel mai complet și mai mult răspândit printre silvicul- torii germani. Calendarul pe 1941 se prezintă, ea și până acum, în 2 părți: Partea I mai portativă și bine legată în pân- ză (370 pag.), spre a putea fi dusă pe teren, cuprinde, ca și în anii pre- cedenți, o serie de tabele de cubaj și de producție; apoi dispozițiile re- feritoare la sortare și comercializare a lemnelor, cunoscute sub numele de „Homa“, tabla de salarizare, date practice asupra muncii la pădure, date vânătorești, având anexate și mai multe serii de foi albe, perfo- rate. cadrilate pentru note, însem- nări, ordine, schițe, etc. Partea II: „Călăuza forestieră" (780 pag.) a mers în continuă des- voltare, an de an, ajungând astfel a fi o mică enciclopedie a silvicul- turii practice. In afară de partea tabelară, găsim în această călăuză: I. Legislație generală: flamuri, sem- ne, muncă națională, circulație, im- pozite; planul național de 4 ani și apărarea națională. II. Silvicultură și economia lem- nului; vânătoare și protecția natu- rii: Controlul pieții lemnului în Ger- mania, Protectorat și guvernămân- tul general; Științele silvice și edu- cația forestieră; Dispoziții de servi- ciu, tarife, muncitori; Tăieri; „Reichshoma", prelucrare, scoatere: Mata lemnului la vânzare; Contro- lul și dirijarea comerțului și indu- striei forestiere. Date asupra semințelor, plantelor și îngrijirii arboretelor, Incendii în pădure; Produse accesorii, pomi de Crăciun; Protecția pădurii; Diverse legi, ordonanțe și date referitoare la vânat și vânătoare. Instrucțiuni și regulamente de serviciu, unifor- me, echipament etc. Noi și interesante sunt datele pri- vitoare la învățământul silvic su- perior, așa cum e organizat azi. După cum se vede, răsboîul pe care îl duce Germania de mai bine de 1*4 ani, nu a redus capacitatea de producție, în domeniul literar al silvicultorilor ei și în această pri- vință, ca și în multe altele merită întreaga noastră admirație. Edițiile calendarului „Waldheil" din ultimii ani ies sub îngrijirea D-lui Dr. R. Mul Ier, atașat fore- stier al Germaniei în București. D. Sburlan S’a pus sub tipar la Imprimeriile Statului, în editură proprie, o nouă ediție a „Agendei forestiere*' a d-lor prof. V. N. Stinghe și prof. D. A. Sburlan, în întregime revăzută și con- siderabil mărită. Apariția va avea loc în primăvara acestui an. TABLOURI de terenuri comunale de vânătoare, păduri ale Statului și fonduri de pescuit, ce urmează să se arendeze pentru dreptul de vânătoare, de către Direcțiunea Economiei Vânatului Comuna (pădurea, fondul) Județul Suprafața durata maximă Estimația data 1. Hodora Iași 2480 Ha 7 ani 1.000 lei 8 Mai 1941 2. Lazu Dolj 2491 „ Idem 1.300 „ Idem 3. Certege Turda 5467 „ 71 2.700 „ !♦ 4. Popânzălești Roma na ți 2945 „ TT 1.500 „ 11 5. Pleșcuța Arad 991 „ 11 700 „ 11 6. Aciuța TI 1002 „ II 600 „ 11 7. Gura Văii II 700 ,, II 400 ,, 11 8. Talagiu »r 1857 „ 11 900 „ 7» 9. PoșagadeSus Turda 10350 Jugăre 11 2.000 „ r Păduri 1 Păd. prăcșani-Cozaneea Ocol silvic: Coșula 792,40 Ha 5 ani 4.000 lei 8 Mai 1941 5. Păd. Câineanca Ocol și vie: Coșula 812,30 „ Idem 4.000 „ Idem 2. Păd. Drăcșani-Poenița Oc. silv.: Băile Herculane 6810 11 5.000 „ 3. Păd. lardoștița-Sarcaștița Oc. silv.: Băile Herculane 6717 11 5.000 „ 4. Păd. Fundul Cernei Ocol silvic: Nucet 502,87 „ 11 3.000 „ J? Fonduri de pescuit: 1. Lucăcești Jud. Bacău 10 ani 1.500 lei 8 Mai 1941 2. Voineasa „ Vâlcea Idem 1.500 „ Idem 188 Inf ormațiuni Comuna (pădurea, fondul) Județul Suprafața Estimațîa Durata Data Rudari Dolj 3194 Ha. 1.600 lei 7 ani 26.LV.1941 ( Bilcești Fondul 1 Valea mare Bilcești: / Voineasa Muscel 2328 „ 2.000 „ Idem Idem Călui Romanați 907 500 „ 11 11 Oboda Romanați 1200 „ 700 „ 11 Sân crai Hunedoara 1772 jug. 2.000 „ 11 II Nădaștia Super Hunedoara 1496 „ 1.200 „ 1» 7, Morunglav Romanați 1114 Ha. 700 „ 11 ») Corni Botoșani 1683 „ 2.200 „ 11 ,1 Goldghilești Hunedoara 1397 „ 1.800 „ 11 j j Diniaș T.-Torontal 3958 Ha. 6.200 lei 7 ani 26.IV.1941 Golfin Romanați 1339 „ 1.000 „ Idem Idem Leotești 700 „ 1.000 „ 11 11 Voineasa ♦» 555 ., 1.300 ,, »■ 11 Alunu Vâlcea . 676 „ 500 „ 1» •1 Slăvești 832 „ 800 „ 11 11 Carol I Roman 1584 „ 3.000 „ 11 1» Fondu ri de pescuit „Orșova" Severin — 1.200 lei 10 ani 26.IV.1941 „Igeag" — 500 „ Idem Idem „Cugir 11“ Hunedoara — 1.800 „ H »• „Coșna" Câmpulung — 600 ,, 1* 11 „Cerna“ Severin — 3.000 ,, »» II P ă d u r Pădurea Gâlmeele Ocolul silvic: Slatina 457 Ha. 16.00 lei 5 ani 26.IV.1941 Pădurea Bucu Ocolul silvie: Slatina 334 „ 2.600 „ Idem Idem Pădurea Zăvoiul-Babiciu Ocolul silvic: Slatina Terenuril inundabile cuprinse 71 „ 250 „ >1 T- între Borcea și Dunăre, re- giunea Dichișeni-Pietroiul jud. lalomiRi 10.525 Ha. 5.000 lei 5 ani Idem înformațiuni 189 Direcția Vânătoarei adresează următorul apel: Măsurile luate de către noua conducere a Direcției Economiei Vânatului, tind spre o utilizare integrală a cunoștințelor și posîbilltă- •' ților de afirmare a membrilor corpului silvic, în domeniul cinegetic: Era logică dorința noastră de a ne spune cuvântul în treburile vână-',* torești, iar măsura de mai sus este de natură de a satisface ‘'această'* năzuință. Se impune deci, mai ales din partea organelor de conducere din exterior, o deosebită atenție problemelor vânătorești și o cât mai grab- nică și totală soluționare a tuturor lucrărilor cerute de către D/rec/ia Economiei Vânatului, ; * Credem, că este cazul să atragem atenția tuturor membrilor corpul lui silvic, asupra necesității de a se trata problema yânătorească la justa valoare și deci cu deosebită atenție, demonstrând în felul acesta, - avantajele rezultate pentru economia vânatului, prin utilizarea organelor silvice. Întârzierea răspunsurilor sau insuficienta soluționare, în afară,de faptul că ar aduce pagube în ce privește dreptul de arendare, ar in- t dreptăți pe acei interesați, într’o critică astăzi neverificată. Totodată, apelăm la bunăvoința și priceperea D-Voastră pentru, îndrumarea și strânsa colaborare cu arendașii .dreptului de vânătoare în pădurile statului, controlând și luând cele mai severe măsuri pentru. aplicarea dispozițiunilor. Lege! Vânatului, reprimarea braconajului și .mai ales încercările de abateri ale subalternilor. Șeful de ocol, nu este însă numai un organ de control și de șicane pentru arendaș; el este în primul rând un organ de producție în ina- i terie cinegetică ca și silvică și este deci obligat a acorda arendașilor, toate înlesnirile legale posibile. Idealul ar fi ca silvicultorul să producă vânatul, după "cum pro- duce și lemnul, arendașul având numai sarcina să achite o contra va-' loare echitabilă. Neglijența sau dorința de a fi comod, nu ar justifica sub nici un caz abandonarea unui teren, câștigat cu atâta trudă. — Printr’un Decret Lege, publicat in M. O. Nr. 50 din 28 Febr. 1941, Serviciul Vânătoarei din Ministerul Agric. și Domeniilor se transformă in „Direcțiunea Economiei Vânatu- lui", organ unic prin care Ministerul, va executa Legea pentru Protecția Vânatului și reglementarea vână- toarei, Conducerea Direcțiune! trebue să fie încredințată, conform Decretului, unui tehnician, „recunoscut drept specialist în materie, între studiile sale academice trebuind să figureze și vânătoarea ca atare".. Articolele 103 și 104 din legea pen- tru protecția vânatului și reglemen- tarea Vânătoarei au fost abrogate. Atribuțiunile Consiliului Permanent și Inspectorului General al Vânătoa- rei au trecut în întregime asupra. Conducătorului Direcțiune!' Econo-' miei Vânatului. 5 190 Informa ți uni — Prin Decizia Ministerială Nr. 3655 din 15 Martie 1841, s’a dispus următoarele: Prinderea lostriței nu se poate face decât pe bază de autorizație specială, eliberată de către Ministe- rul Agriculturii și Domeniilor — Di- recția Economiei Vânatului. Pentru fiecare lostriță prinsă fără autorizație sau în epocă nepermisă, Statul sau proprietarul dreptului de pescuit, va cere o despăgubire ci- vilă de 5.000 lei, în afară de pedep- sele prevăzute în Legea Pescuitului în Apele de Munte, art. 66—86 in- clusiv. Ministerul, Direcția Economiei Vânatului, va plăti descoperitorului sau denunțătorului care va conduce la descoperirea cazului de braconaj sau vânătoare ilicită, un premiu de 3.000 lei, contra actelor legale ce se vor prezenta, fără a mai aștepta ho- tărîrea judecătorească. — Domnii: Ing. Pârvulescu Gr. Constantin și Ing. Marcu Gh. loan, din serviciul Casei Pădurilor au fost admiși ca membri în Societatea „Progresul Silvic", pe data de 1 Ia- nuarie 1041. — D-niî: Ing. Constantînescu St. Ionel, șef al Serviciului silvic Boma- nați, Ing. Zdetovetschi Alex., șef c. f, s. Onești-Scutaru șl Ing. Ervîn Pokorny, âu cerut înscrierea în So- cietatea „Progresul Silvic". Se pu- blică aceasta potrivit art. din sta- tutele societății. — Prin D. M. 13291/941, D-l Ing. Consilier silvic Tedor Păiș a fost repus în funcțiunea de Director ad- ministrativ la Caps., pe ziua de 25 Febr. 1941, în locul D-lui Ing. șef silvic A. Constantlnâscu-Fălciu, tre- cut în cadrele I. C. E. F. — D-l Ing. cons. silvic Petre loan dela CAPS. a fost detașat pe ziua de 22 Febr. 1941 pe lângă cabinetul D-lui Ministru al Agriculturii și Do- meniilor, de unde va primi diverse însărcinări de serviciu. — D-l Ing. insp. silvic Mavrodin Eremia se transferă din serviciul Direcției silvice, la Caps., Dir. reg. silvică Constanța în funcțiunea de subdirector, urmând a gira și direc- ția respectivă, până la numirea unui titular. ' — D-l Ing. Petrescu Gh. subinsp. silvic din centrala Direcției reg. sil- vice Constanța a fost transferat în comisia de amenajări de pe lângă Dir. silvică Arad, pe data de 25/11 1941. — D-l Ing. subinsp. silvic Mun- teanu Victor de la Ocolul silvic Cer- na, jud. Tulcea, a fost transferat ca șef al Ocolului silvic Brașov. — D-l Ing. șef silvic Munteanu Radu din serv, central al Direcției regionale silvice Constanța a fost transferat ca șef al Ocolului silvic Cerna, jud. Tulcea. — D-l Ing. șef silvic Ciobotaru T., din serv, central al Direcției Constanța a fost numit șef al Oco- lului silvic Pipîrig-Neamț. — D-l Ing. subinsp. silvic Dogaru Nicolae dela Ocolul silvic Brașov, a fost transferat în centrala Direcției silvice Craiova, în Comisia de Ame- najări, — D-l Ing. șef silvic Coban DiO- mid a demisionat din serviciul Caps, pe ziua de 1 Ian. 1941 pentru mo- tive de sănătate. Inf ormațiuni t9t — D-1 Ing. silvic Antonescu P. Jean din serv, central al Direcției București a fost numit șef al Oco- lului silvic Mitreni-Ilfov pe ziua de 1 Ian. 1941. — D-1 Ing. Paly Em. subinsp. sil- vic a fost numit ajutor la Ocolul silvic Coșula-Botoșani, pe data de 15 Febr. 1941. — D-1 Ing. insp. silvic Ardeieanu Ion din serv, central al Dir. Arad a fost numit șef al Ocolului silvic Vărădia de Mureș pe ziua de 1 Martie 1941. — D-1 Ing. șef silvic Păcuraru Ion de la Ocolul silvic Varadia de Mu- reș a fost transferat in Comisia de Amenajări a Dir. reg. silvice Arad pe ziua de 1 Martie 1941. — D-1 Ing. insp. general silvie Nicolae N. Caragea a fost transfe- rat în interes de serviciu din cen- trala CAPS. și numit director al Dir. reg. silvice IV Constanța pe data de 1 Aprilie 1941. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC". 1- Dr. GR. ELIESCU: » ' 1 ’ - -<<1 Protecția pădurilor București, Tip. „Bucovina"; 275 pagini. Prețul 270 lei. Membrii Societății au reducere adresându-se la Societate. DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Direcțiunea Regimului silvic DECIZIUNE v Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii șl Domeniilor; Asupra raportului Domnului Director al Direcțiunei Regimului Silvic; Având în vedere art 2 din codul silvic; Având în vedere art. V din legea modificatoare la codul silvic, nublicată în Monitorul Oficial No. 131/920. DECIDEM: a) Amenajamentul pădurii Zimbru, județul Arad, proprietatea Composesoratuliii Zimbru, în suprafață de 526 Ha. 6950 mp. conversiune la codru cu tăeri succesive și revoluția 80 ani. Revizuirea dupâ 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Zăpozi Dâlma lui Balmuș, ju- dețul Hunedoara, proprietatea Composesoratului Cânțaga, în suprafață de 332 Ha. 3800 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 90 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Suseni Bogați, ju- dețul Dâmbovița, proprietatea V. Vanghelescu în suprafață de 163 Ha. 2300 mp., Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 16 ani. Revizuirea după 16 ani. d) Amenajamentul pădurii Leprozeria Tichileșt i, județul Tulcea, proprietatea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, în su- prafață de 100 Ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. el Amenajamentul pădurii Mânăstirei Sf. Gheorghe, județul Timiș-Torontal, proprietatea Mânăstirei Gr. Ortodoxă Sârbă din Mănă- stirea, -în suprafața de 86 Ha. 6500 mp. Conversiune la codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 20 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Livada Fata Pie- trii, județul Prahova, proprietatea V. Manolescu în suprafață de 62 Ha. 6836 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 16 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană No. 3391/941. Publica ți uni i93 a) Amenajamentul pădurii Ciorani, județul Prahova, proprie- tatea Eforiei Bisericei Krețulescu, a suprafeței de 96 Ha. 6900 mp. tra- tată în 2 serii de crâng cu revoluția 20 și 10 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii G rose ni, județul Bihor, proprietatea Composesoratului Groșeni, în suprafață de 66 Ha. 4700 mp. Regim și tra- tament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii Poiana Târgului, județul Alba, proprietatea Crișan Partenie, în suprafața de 25 Ha. 5000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Dumbrăvii a, jude- țul Mehedinți, proprietatea Ștefania N. Dima, în suprafață de 25 Ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Amenajamentul pădurii Bârzești, județul Bihor, proprietatea Composesoratului Urbarial din Bârzești în suprafață de 21 Ha. 3500 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Vlădeni-Valea Ho- tarului, județul Muscel, proprietatea Gh. I. Cârnaru, în suprafață de 15 Ha. 1400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Re- vizuirea după 20 ani. Dată astăzi 18 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 3392/941. a) Amenajamentul pădurilor Poiana Feții, Clăbucetul, Găi- națul Mare ș. a., județul Muscel, proprietatea Obștea Moșnenilor Nă- măești și moștenitorilor N. Pr. Cornățeanu în suprafața de 3417 Ha, 6000 mp. tratată în 3 serii de codru cu tăeri rase și revoluția 96 ani; o serie de conversiune Ia codru prin exploatarea actualelor arborete în 24 ani, și trei serii de protecție cu exploatabilitatea fizică. Revizuirea după 12 ani, în anul 1950. Dată astăzi 18 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pand. No. 3393/941. a) Amenajamentul pădurilor Poneasca și Gura Columbului din Ocolul Silvic Bozovici, județul Caraș, proprietatea Statului în supra- față de 5567 Ha. 3100 mp. tratată în o serie de codru cu tăeri succesive și revoluția 100 ani și una serie de protecție cu exploatabilitate fizică. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Hoceni, județul Fălciu proprietatea Statului, în suprafață de 1214 Ha. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 35 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii Hălărești Seria V Muncelul din Ocolul silvic Florești, județul Tutova, proprietatea Statului, în suprafață de 366 Ha. 9100 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Amenajamentul pădurii Prislava, județul Tulcea, proprieta- tea Statului, în suprafață de 192 Ha. 8700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 18 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 3394/941 194 Publicații a) Amenajamentul pădurei Cioara, județul Alba, proprietatea Composesoratului din. Comuna Cioara, în suprafață de 264 Ha. 3800 mp. tratată în 2 serii de crâng cu revoluția 40 și 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzj 27 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) 4. Pană. No. 4200/941. a) Amenajamentul pădurii Dosul Ursului, Pojorâta Mică ș. a. județul Muscel, proprietatea Maria Dr. Gh, Severeanu, în suprafață de 802 Ha. 9500 mp. tratată în o serie de protecție cu exploatabilitatea fizică și una serie de crâng cu perioada de exploatare 20 ani în vederea refacerii arboretelor de codru. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 4201'941. a) Amenajamentul pădurii Sotânga Dobrogeancă ș. a, jude- țul Dâmbovița, proprietatea Ana C. Costescu, în suprafață de 218 Ha. 3900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Februarie 1940 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 4208/941. a) Amenajamentul pădurii Tilișca, județul Sibiu, proprietatea Comunei Tilișca, în suprafață de 794 Ha. 7500 mp. tratată in o serie de codru cu tăeri succesive și revoluția 96 ani; o serie de codru cu tăeri rase și revoluția 96 ani și una serie de protecție cu exploatabilitatea fizică. Revizuirea după 20 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurei Voroveni-Huluba, județul Muscel proprietatea Maria V. Foeheanu în suprafață de 79 Ha. 4700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii urbariale Gura ni, județul Bihor, pro- prietatea Composesoratului urbarial Gurani, în suprafață de 34 Ha. 7100 mp. Regim si tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revi- zuirea după 10 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Ghiocel, lot 1), ju- dețul llfcv, proprietatea Ecaterina Gh. Adamescu, în suprafață de 16 Ha. 8733 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. e) Amenajamentul pădurii Coșuleni MoțOC județul Botoșani, proprietatea Mihail Boacă, în suprafață de 14 Ha. 8437 mp. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 25 Ianuarie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 1436/941. a) Amenajamentul pădurii Slatina, ș. a^ județul Câmpulung, proprietatea Obștei Stulpicani, în suprafață de 723 Ha. 2600 mp. Regim si tratament codru cu tăeri rase. Revoluția 90 ani, Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Covăsinți, județul Arad, proprie- tatea Comunei Covăsinți, în suprafață de 336 Ha. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 84 ani. Revizuirea în anul 1941. c) Amenajamentul pădurii Heveș, județul Târnava Mică, pro- Publicații i9î prietatea Comunei Cetatea de Baltă, în suprafață de 243 Ha, 5700 mp. Regimul crâng. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Amenajamentul pădurii Colibi. județul Târnava Mică, pro- prietatea comunei Blăjel, în suprafață de 228 Ha. 7500 mp. tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 8 și 30 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Amenajamentul pădurii Schiau sau Negovanî, județul Ar- geș, proprietatea Elena M. Cristea, în suprafață de 100 Ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 15 ani. Revizuirea după 15 ani. f) Amenajamentul pădurii Armășeni, județul Vaslui, proprieta- tea Statului cedată în folosința Schitului Mâhnești, în suprafață de 30 Ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Ianuarie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A Pană. No. 1501(941. a) Amenajamentul pădurii Urs oaia Țigăneș ti ș. a., județul Buzău, proprietatea Statului, în suprafață de 5594 Ha. 5700 mp. tratată în 2 serii de codru cu tăeri succesive și revoluția 96 și 100 ani și o serie de crâng simplu cu revoluția 15 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Văleni Tâlhărești, județul Făl- ciu, proprietatea Statului, în suprafață de 575 ha. 1400 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 40 ani pentru elementul crâng și 120 ani pentru codru. Revizuirea după 20 ani Dată astăzi 27 Ianuarie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană No. 1502/941. a) Amenajamentul pădurii Mănești, județul Dâmbovița. proprie- tatea Barbu Grăjdănescu în suprafață de 796 Ha. 850 mp. tratată in 2 serii de crâng simplu cu revoluția 20 și 6 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Ianuarie 1941, în Cabinetul nostru Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A Pană. No. 1503/941. a) Amenajamentul pădurilor Brânzea Groșet ș. a., județul Prahova, proprietatea Statului cedată în uzufruct Sf. Mănăstiri Brân- coveanu și Schitului Păltiniș, în suprafață de 1100 Ha. Regim și trata- ment codru cu tăeri succesive și revoluția 100 ani, iar pentru Zăvoiu regimul și tratamentul crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurei Călugăreni, județul Viașea, pro- prietatea Alexandrina Vartiade, în suprafață de 97 Ha. 5000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. c) Amenajamentul pădurii Gepiș, județul Bihor, proprietatea Cbmposeso râtului urbarial din Gepiș, în suprafață de 66 Ha. 6000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Nișcovelul, județul Buzău, proprietatea Constanța Cincu și Lucia Băicoianu, în suprafață de 55 Ha. 1486 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. e) Regulamentul de exploatare al pădurii Stănești, județul Dâmbovița, proprietatea G. lordanide, în suprafață de 45 Ha. 3410 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 10 ani. f) Amenajamentul pădurei B o d i u, județul Bihor, proprietatea 106 Publicații Composesoratului urbarial din Bodiu, în suprafață de 36 Ha. 3100 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 30 ani pentru elementul crâng și 60 ani pentru rezerve. Revizuirea după 10 ani. g) Amenajamentul pădurei urbariale F o r o s i g, județul Bihor, proprietatea Composesoratului urbarial din Forosig în suprafață de 25 Ha. 4800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Re- vizuirea după 10 ani. h) Amenajamentul pădurii Plantația de salcâmi Cârcea, județul Dolj, proprietatea N. D. Băncioiu, în suprafață de 21 Ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. i) Amenajamentul pădurii -Calea Mare, județul Bihor, pro- prietatea Composesoratului urbarial Calea Mare, în suprafață de 47 ha. 628 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 40 de ani. Revizui- rea duna 10 ani. Dată astăzi 27 Ianuarie 1941, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pana. NO. 1504/941. a) Amenajamentul pădurii Fiziș, județul Bihor, proprietatea Comunei Fiziș, in suprafață de 182 Ha. 9400 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Amenajamentul pădurii Hodiș, județul Bihor, proprietatea Composesoratului din Hodiș, în suprafață de 26 Ha. 6C0 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. c) Regulamentul'de exploatare al pădurii Aluniș, județul Dâm- bovița,, proprietatea D-tru I. Florea, în suprafață de 13 Ha. 7039 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Februarie 1941, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 4203/941. Art, II. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de ex- ploatare mai sus menționate se va face la epoca arătată în dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte, intră în dispozi- țiunile legilor; pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor nece- sare apărării naționale, pădurilor de protecție, revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc.. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din acest amenajament (regulament de exploatare), referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au suferit schim- bări fortuite, ele se vor revizui imediat fie din punct de vedere technic- silvlc, fie asupra proprietății etc. Amenajamentul (regulamentul de ex- ploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res- pective și articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii. Art. V și ultimul. — Domnul Director al Direcției Silvice este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. Pentru a primi revista regulat și la timp, vă rugăm anunțați-ne imediat schimbările de adresa. EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC» III. - SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Dr. G. ELIESCU PROTECȚIA PĂDURILOR UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" AU A P A R UT ■ I. SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A. SBURLAN ARBORII ȘI PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei II. SERIA B. — ÎNDRUMĂRI: Z. PRZEMETSCHI și GR. VASILESCU TEHNICA ÎMPĂDURIRILOR (SEMINȚE, PEPINIERE, ÎMPĂDURIRI) 166 pagini, 60 lei EPUIZAT III. — SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. STINGHE AMENAJA RE A PĂDURILOR UN VOLUM DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚII DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 301 PAGINI 1NST. DE ARTE GRAFICE BUCOVINA I. E. TOROUTIU BUCUREȘTI REVISTA PĂDURILOR PROPRIETATEA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" Redactor responsabil: Prof. V. N. STINGHE înscrisă în Registrul de publicațiunl periodice de pe lângă Tribunalul Ilfov S. I comercială, sub No. 56'938. Redacția șl Administrația: Bulevardul Take lonescu Nr. 31, — București ANUL 53 — Nr. 4 APRILIE 194 SUMARUL: Studii: C. C. Georgescu: Considerațiuni asupra răspândirii cerului și efectele ge- rurilor în cereturi — — — — — — — — — — — — — 19 Arlur Coman: Genul Euphrasia în Maramureș — — — .— — — — 20 Comen tarii — însemnări : Șt. Bărbulescu: Aprovizionarea cu lemne de foc — — — — — — — 20 Vânătoare — Pescuit: Otto Witting: Contribuții la istoria vânatului cu pene în Transilvania •— — 21 Cronica internă (pag. 229); Cronica externă {pag. 233); Cronica cinegetică (pag. 236 Recenzii (pag. 237); Iniorma(ii (pag. 241); Legi (pag. 243); Necrolog (pag. 240); So< Progresul Silvic (pag. 250); Publicații (pag. 250). SOMMAIRE: Studes: Considerations sur la distribution du chene chevelu et sur les effets des gelees dans ces peuple- ments — — — C. C. Georgescu Le genre Euphrasia en Maramureș — Ar. Coman Commentaires : L'approvisionnement en bois de chauffage Șt. Bărbulescu Chasse et piscicultura: Contributions â l'his- toire du gibier ă plume en Transsyl- vanie — — — Otto Witting Chronique (interieure, exterieure. cyne- getique); Nouvelies; Revue des revues; Lois; Necrologie; Soc. „Progresul Silvic"; Publicctions. INHALT: Abhandlunyen: > Betrachtungen uber die Verbreitung der Zerreiche und iiber die Froste in des Zerreichenwălder C. C. Georgesc Gattung Euphrasia in Maramureș — — Art. Coman Mitteilungen : Versorgung mit Bren- holz — — — — Șt. Bărbulescu Jagd und Fischerei: Beitrăge zur Ge- schichte der Vogel- jagd in Transsyl- vanien — •— — Otto Witting Chronik; Zeitschriftenschau; Nachrichtei Nachrut; Verein „Progresul-Siivic". Heznituri ale scoarței la baza tulpm dr cer produse de ghiața ta micile OL-hiuIețe de apa. U -"irșitul iernei. 1 rammntistriwer &. der Stplle der «■ îrwenen V/asseriumpel auf Zerreie REVISTA PĂDURILOR noPRlETÂTr* SOCIETĂȚII -fMOGRESUJ SILVIT- ?! ‘-jt responsabil; Fr ' V, N INGHK isâ in :rui de publicațiuni p > d? f r ijă Tribun»iul lllu? S. î comercială, im ' "lî':* îu Jcfia i t'iinistrația: Bulevardul j. 31, — București %* chevelu et sur l< efiets des ge!6e dans ces peuple- mt-nts C,C jescu Le genrc *>■. t ; ■ en Maraniun i . • i om&n «"omno iilatr-1 L’approvisinnnenient en hois de chauifag* ■ lUlrbuleseu Ch««5c et piscicu/iurc: ConlrilMlions a 1‘his- toîre du gibier ă plume er. TssnsSyl- vanie - — — Ofta Wltiiltd Chtonique (interieure, exlerieure. cyne- gdtiquej; Nouvelles; Revue des rc-vues; Loist Necrologie; Soc. „Progresai f9vic"/ PiiblicctiuM. INHALT; | AbAKMdr a : ' Betrachtungen liber die Verbreitung der Zerreiclîe und liber die Friiste in des Zcrreichenwalder C. C G, c) câștigarea de noi locuri pentru pă- dure prin plantarea pământurilor secătuite; d) câștigarea publicului pentru cauza pădurilor. Mthailo Gradojevic, Prof.: Apergu gănâral sur le d&>eloppe- ment de l'entomologie forestiere en Yugoslavie. Orîetare generală asupra desvoltării entomologiei fo- restiere. în Ju.goslavia. Se vorbește despre atacurile mai 'însemnate de insecte asupra arbori- lor de pădure. Expunerea se face după feluritele insecte și arborii ata- cați. Reviste 239‘ Gyula Roth, Prof.: Jardinage par bande et coupe de Jardinage par bande. Grădinăritul în fășii și tăe- rea de grădinărit în fășii. Pe temeiul unor încercări făcute în păduri din Ungaria, a imaginat autorul un nou tratament de codru grădinărit în fășii, care ar rezulta dintr’o contopire a metodelor de grădinărit cunoscute sub denumirea originală de: Blendersaumschlag a lui Wagner și horst- und gruppen- weise Verjungungschlag și o adap- tare la împrejurările orografice și de scoatere ale pădurii. Augusto Apostini, Prof., Dr.: Les reboisements en Italie. Reîmpăduririle în Italia. Lucrarea este dirijată și ținută Ia< zi de către Institutul de Cercetări forestiere finlandeze. Thorsten Streyffert, Prof.: L’exploitation des forSts de Suede. Exploatarea păduri- lor în Suedia. Sprijinindu-se pe datele statistice- din 1937 și pe condițiunile economiei forestiere suedeze, autorul face o se- rie de considerațiuni asupra pers- de viitor ale acelei eco- \ pectivelor Inomii. Geza Luncz, Ing., Dr.: La iăgislation traitant les jrais de reboisement des terrains incultes. Legislația privind cheltuielile de r e î m - pădurice a pământuri- lor părăginîte. Deși preocupările de reîmpădurlre în Italia au un trecut, ele n'au că- pătat un înțeles practic decât după luarea puterii politice de către regi- mul fascist. Miliția forestieră, ad- ministrația de aducere la îndeplinire a măsurilor forestiere de Stat a des- fășurat o lucrare pilduitoare și în această direcție, ale cărei efecte au fost, până în 1940, în continuă cre- ștere. CN. A. O sora, Prof., Dr.: D6termination de la consammation du bois et de Vexploitatton des fo- Jrets en Finlande. Determinarea consu- mului de lemn și al t ă e r i1 o r de păduri în i Finlanda. Se face după anumite metode po- trivite naturii lemnului, consumului și împrejurărilor țării. Se face o expunere comparativă a dispozîțiunilor respective în legis- lația diferitelor țări. Le râie du C. I. S. aux Congres internationaux de Sylmculture. Rolul C. I. S. - ului la Congresele interna- ționale de Silvicul- tură. Constă, în deosebi, în lucrarea de aducere la îndeplinire a deziderate- lor exprimate și adoptate la congrese. Se dau pilde de ceeace s’a înfăptuit până acuma în această privință. III. Științe forestiere. Un fel de bibliografie curentă, sistematică și rezumativă a studiilor- și lucrărilor. IV, Informațiuni. IHe C. Dem. 240 Reviste ZEITSCHRIFT FOR WELTFORST- WIRTSCHAFT. Bd. VIII, Heft. 1 (Oktober 1940). Kjeld Ladeioged, Dipl.-Forsting., Dr. ■agr.: r Die Foratwirtschait in Diinemarlt. Economia forestieră în Danemarca. Danemarca se prenumără printre țările relativ slab împădurite (8,1%), ca urmare a defrișerilor. Cea mai mare parte a pădurilor (72%) sunt proprietatea diferitelor fundațiuni și a particularilor. Ele sunt răspândite oarecum uniform pe întinsul țării ți au suprafețe relativ mici. Cu toate aceste caracteristici nu prea favorabile ale economiei fore- stiere respective, cultura forestieră se află în Danemarca la un nivel relativ ridicat. In studiul de față, autorul se ocu- pă cu înfățișarea ecologică și cultu- rală a economiei forestiere respec- tive. Materia este astfel dispusă: 1. Condițîunile naturale de creștere a pădurilor în Danemarca; 2. Des- voltarea pădurilor și arboretelor; 3. Speciile forestiere; 4. Biologia so- lului de pădure; 5. Economia fore- stieră; 6. Plantațiunile; 7. Produc- țiunea lemnoasă în Danemarca. Internationale Forlwirtschaits- und Holzwirtschaftsbericht. Cronica ioreatierS interna/ională. Conține multe date asupra stări- *or și faptelor de ordin forestier din felurite țări ale lumii. Bând VIII, Heft 2 (Noembrie 1940). Reinhard Trendelenburg: liber innere Schaden (Faserstau- chungen und abnorme Sprbdikeit) an einheimischen und trophischen Holzern. Lipsuri de structură ale lemnelor indigene și tropicale. Este vorba de așa zisele „plezni- turi" care se produc în massa lem- noasă a arborilor sub înrâurirea fe- luritelor eforturi la care sunt su- puși cu deosebire de vânturi Atari chestiuni de tehnologie fină au un înțeles practic în folosirile preten- țioase ale lemnului. Internationale? Forat- und Holz- wirtșchartab ericht. Cronica forestieră internațională. Multe știri și date asupra stărilor și faptelor din câmpul internațional. Ilie C. Dem. INFORMAȚIUNI — Prin Deceretul Nr. 1139 din 18.IV.941 dat de Conducătorul Sta- tului, publicat în Mon. Of. Nr. 94 din 19.IV.941, d-nii dr. Silviu Dimi- trovîci ing. insp. g-1 silvic și Ilie Dan ing. insp. silvic, au fost numiți: primul, în funcțiunea de administra- tor al Fondului bisericesc ortodox din Bucovina și al doilea în func- țiunea dc subadministrator al acelui Fond. — Prin decizia min. 21083/1941 pu- blicată în Mon. Of. Nr. 79 din 2.IV. 1941, s’a numit următoarea comisie pentru revizuirea situației funcțio- narilor Administrației Casei Păduri- lor Statului: 1) D-l Ing. C. M. Bunescu, subad- ministrator, ca președinte. 2) D-l Th. Păiș, director admini- strativ, ca membru, 3) D-l C. Anghelovici, șeful Con- tenciosului CAPS., ca membru. — D-l Precup Victor ing. cons. silvic din Casa Pădurilor a fost pus în retragere din oficiu, pentru aran- jarea drepturilor - la pensie pe data de 1 August 1941. — D-l Ing. șef silvic Szabo Adal- bert din Centrala Direcției silvice Sebeș se consideră demisionat din serviciul Casei Pădurilor Statului pe data de 1.XII.940 (Mon. Of. 81/1941). — D-l Dan Teodor ing. șef silvic a fost transferat din Casa Pădurilor Statului la Direcția pădurilor per- soanelor juridice, fiind repartizat la Inpectoratul de regim silvic Timi- șoara. — D-l Gelsinger Ladislâu din cen- trul Inspectoratului de regim silvic Timișoara, a fost transferat, după cerere, ca șef al ocolului silvic Ineu. — A luat ființă un nou ocol de regim silvic cu reședința la Vatra Domei. (Mon. Of. 79 din 2.IV.1941), — In Mon. Of. 101 din 2 Mai 1941 a apărut Decretul Lege pentru orga- nizarea Institutului de cercetări pis- cicole al României. — Prin decizia min. 3900 din 18. III.1941 publicată în Mon. Of, 89 din 14.IV.1941 s’a aprobat, prin derogare dela dispozițiunile deciziei ministe- riale Nr. 2534 din 23.11.1941 publi- cată în Mon. Of. 51/1941 să se îm- puște următoarele specii de pasări: 5 egrete mari, 10 egrete mici, 8 stârci lopătari. Aceste păsări sunt necesare mu- zeului de vânătoare din Munchen. — In Mon. Of. Nr. 96 din 15.IV. 1941 s’a publicat un tablou cuprin- zând suprafețele împădurite conf. 242 Informațiuni ■art. 18 din I* A. T. D., în anii 1938- 1940, cari urmează a fi supuse regi- mului silvic conform art. 13 din I* A. T. D. Tabloul privește 63 proprietăți, în- humând 857 ha. — Consiliul de Miniștri, în ședința .sa dela 29 Martie 1941, Luând în deliberare raportul d-lui ministru al agriculturii și domeniilor .sub Nr. 22.860 din 29 Martie 1941, privitor la vânzarea de către Casa Pădurilor Statului (C. A. P. S.) a unei cantități de circa 10.000 m3 che- restea de rășinoase; Având în vedere avizul Comitetu- lui de direcție C. A. P. S., dat prin procesul-verbal Nr. 34 din 11 Martie .1941; Având în vedere că valoarea vân- zării este de circa 21.000.000 lei, Decide: Art. I. — Aprobă să se vândă fir- mei Deutsche Holzimport Geselschaf t C. H. Gehlhaus et Co. din Hamburg cantitatea de circa 10.000 m3 chere- stea de rășinoase din fabricile de cherestea ale Statului. Art. II. — Ministerul Agriculturii și Domeniilor, prin Casa Pădurilor Statului, va face toate formalitățile referitoare la perfectarea vânzării și la executarea exportului. Art. III. — D-1 ministru al agri- culturii și domeniilor este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezen- tului jurnal. (Mon. Of. 81 din 4.4.1941). S’a pus șub tipar la Imprimeriile Statului, în editură proprie, o nouă ediție a „Agendei forestiere" a d-lor prof. V. -N. Stinghe și prof. D. A, Sburlan, în întregime revăzută și con- siderabil mărită. Apariția va avea loc în primăvara acestui an. DECRET-LEGE pentru înființarea Consiliului Superior al Vânătoarei și Pescuitului în Apele de Munte (Publicat în Mon. Of. Nr. 89 din 14 Aprilie 1941). Art. I. — Se înființează pe lângă Direcțiunea economiei vânatului din Ministerul Agriculturii și Domeniilor un organ onorific de speciali- tate, denumit „Consiliul superior al vânătoarei și pescuitului în apele de munte". El va avea menirea de a ajuta pe ministrul agriculturii și dome- niilor și Direcțiunea economiei vânatului la soluționarea principială a problemelor cinegetice și piscicole. Consiliul superior al vânătoarei și pescuituitului în apele de munte se compune din 24 membri onorifici, numiți de către ministrul agricul- turii și domeniilor, pe termen de 4 ani, dintre personalitățile calificate ale vânătorimii și pescarilor sportivi din țară. In scopul unei coordonări organice, vor mai face parte de drept din consiliu: 1. Delegatul Marelui Stat Major. 2. Delegatul Ministerului de Interne. 3. Comandantul Corpului de Jandarmi, sau delegatul său. 4. Comandantul Corpului de Grăniceri, sau delegatul său. 5. Delegatul Comisiunii monumentelor naturii. 6. Delegatul Oficiului național de turism. 7. Administratorul Casei pădurilor Statului. 8. Directorul Direcțiunii silvice. 9. Directorul Direcțiunii pădurilor particulare, 10. Directorul Direcțiunii agriculturii. 11. Directorul P. A. R. I. D.-ului. 12. Directorul Institutului piscicol. 13. Președintele Consiliului tehnic silvic. 14. Directorul Direcțiunii creșterii animalelor, 15. Inspectorul general al Pescuitului în apele de munte. 16. Delegatul Uniunii generale a vânătorilor din România. 17. Președintele Federației protectorilor caprelor negre. 18. Directorul Economiei vânatului. 19. Jurisconsultul Direcțiunii economiei vânatului. 20. Delegatul Facultății silvice 244 Legi Consiliul superior al vânătoarei și pescuitului în apele de munte va fi convocat oridecâteori va fi nevoie, dar cel puțin de 4 ori pe an și va lucra sub președinția unuia dintre membrii săi, numit prin decizie ministerială. Minimum membrilor numiți, prezenți, cu care consiliul va putea lucra valabil, este de 8. Avizele se dau cu majoritatea membrilor pre- zenți. In caz de paritate, votul președintelui decide. Avizele Consiliului cu caracter consultativ, devin însă executorii după aprobarea lor de către ministrul agriculturii și domeniilor. Art. II. — Dispozițiunîle art, 90 din legea privitoare la pescuitul în apele de munte se abrogă, iar dîspozițiunile organului respectiv trec în întregime, asupra conducătorului Direcțiunii economiei vânatului. Art. III. — Toate dispozițiunîle anterioare din legi și regulamente, contrarii dîspozițiunilor prezentului decret-lege, sunt și rămân des- ființate. Dat în București la 11 Aprilie 1941. No. 1.064. ★ Raportul d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor, către Conducătorul Statului Român și Președinte al Con- siliului de Miniștri. Domnule General, Pe lângă Direcțiunea vânătoarei și a pescuitului în apele de munte au funcționat în trecut 2 consilii onorifice separate. Unul era „Consiliul permanent al vânătoarei", compus din 13 membrii, iar celălalt „Consiliul superior al pescuitului în apele de munte1', cu 10 membri. Conform legii vânatului și a legii pescuitului în apele de munte, acestor consilii, pe lângă avizarea asupra problemelor principiale destul de complexe, le mai revenea în plus și o seamă de sarcini de natură curat administrativă. Intre altele trebuiau bunăoară să treacă anual prin consiliu, câteva mii referate pentru contracte de arendări de vânat și pescuit. Atari sarcini administrative nu puteau decât să îngreuieze simțitor munca consiliilor tocmai în dauna problemelor principiale, care ar fi necesar să constituie esențiala și unica menire a lor. Pe de altă parte, chiar și pentru însuși instituția Direcțiunii vână- toarei, un atare mecanism s’a dovedit drept complicat și greoiu, așa că factorul împotmolirei lucrărilor curente, era de fapt foarte greu de eli- minat. La aceasta mai contribuia apoi și inconvenientul, că instituția trebuie să lucreze separat cu 2 consilii și anume tocmai în domenii care, prin însăși firea lucrurilor, aproape se contopesc (vânatul din pădure și pescuitul din pădure!). Potrivit normelor ce impun simplificarea aparatului administrativ al Statului ți urmărind în același timp o mai intensivă desvoltare a eco- nomiei vânatului și pescuitului în apele de munte, socotim ca util creia- rea unui singur organ consultativ, însă cu atribuții numai de natură pur principială. Acest organ, pe care propunem a fi numit „Consiliul superior Legi 345 al economiei vânatului și pescuitului în apele de munte", va funcționa în mod cu totul onorific. Menirea sa va fi, să ajute, atât pe ministrul agriculturii, cât și conducerea instituției vânătoarei, în toate problemele principiale, care i s’ar pune, în această ramură a economiei țării. Numărul membrilor consiliului ar fi în total de. 44, din care 24 ar fi numiți pe timp de 4 ani, dintre personalitățile calificate ale lumii vanătorești și pescărești; iar restul de 20 ar fi reprezentanții sau dele- gații ai acelor instituții, care au legături cu vânătoarea și pescuitul, sau sunt în mod organic coordonate cu vreuna din ele. Participarea integrală la consiliu, a instituțiunilor coordonate cu vânătoarea și pescuitul, se face pentru prima oară. Dela această proce- dură firească, logică și indispensabilă, suntem îndreptățiți a aștepta cele mai bune rezultate cu privire la desvoltarea ambelor ramuri economice. Având în vedere cele de mai sus, și în baza dispozițiunilor decre- lelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, avem onoare a Vă înainta pentru aprobarea și semnarea Domniei Voastre, alăturatul proiect de decret-Iege relativ la înființarea Consi- liului superior al economiei vânatului și pescuitului în apele de munte. Primiți, Vă rugăm, Domnule General, asigurarea înaltei noastre considerațiuni. Ministrul secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor, General de Corp de Armată ion Sichitiu Nr. 12.491. 1941, Aprilie 11. DECRET-LEGE pentru organizarea Institutului de Cercetări Piscicole al României (Publicat în Mon. Of. Nr. 101 din 2 Mai 1941) Art. 1. — Institutul de Pescărie și Piscicultură, creat prin decretul- lege Nr. 3.865 din 20 Noemvrie 1940, va purta denumirea de: Institutul de Cercetări piscicole al României (I. C. P. R.). Art. 2. — Dîspozițiunile art. 1 din decretul-lege pentru centrali- zarea Laboratoarelor de Piscicultura din București, din 23 Noemvrie 1940, se modifică precum urmează: „Art. 1, — Secția de Piscicultura din Institutul Național Zootehnic, Serviciul de Hidrobiologie și Piscicultură din Direcția Comercială a Pescărilor, Subsecția de Piscicultură dela Institutul de Cercetări Agro- nomice, Serviciul de Pescuit în Apele de Munte — partea tehnică-știin- țifică — din Direcția Economiei Vânatului, se centralizează formând un singur institut numit: Institutul de Cercetări Piscicole al României (I. C. P R.). pendinte de Ministerul Agriculturii și Domeniilor". Art. 3. — Institutul de Cercetări Piscicole al României are perso- nalitate juridică. 4 246 L e g- i Art. 4. — Directorul Institutului de Cercetări Piscicole al României se numește din personalul științific al Institutului, care are gradul de șef de secțiune, la una din secțiunile institutului. Art. 5. — Directorul Institutului de Cercetări Piscicole al României face parte de drept din consiliul Institutelor de Cercetări Științifice, pen- dinte de Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Art. 6. — Personalul tehnic superior al Institutului de Cercetări Piscicole al României se compune din: directorul institutului, directorii de secțiuni, șefii stațiunilor de cercetări, subdirectorii de secțiuni, șefii de laborator, asistenții șl preparatorii. Art. 7. — Condițiunile de publicare a locurilor vacante și probele cerute pentru recrutarea și înaintarea personalului tehnic superior vor fi aceleași cu cele cerute de legea învățământului superior pentru gradele echivalente prin salarizarea prevăzută de tabelele de încadrare ale per- sonalului învățământului superior și ale personalului institutelor de cer- cetări. Art. 8. — Comisiunea de concurs este reprezentată prin consiliul institutului, prezidat de directorul institutului. Rezultatele concursului vor fi afișate, iar raportul referitor la acest concurs va fi înaintat de către direcțiunea institutului în termen de 30 zile Ministerului Agricul- turii și Domeniilor. Art. 9. — Candidații care au luat parte la concurs, pot înainta Ministerului Agriculturii și Domeniilor, cel mult în 30 zile dela afișarea rezultatului, orice contestațluni privitoare la violarea formelor legale. Art. 10. — Ministerul Agriculturii și Domeniilor verificând legali- tatea concursului, va face numirea. Art, 11. — Consiliul institutului se compune din toți directorii de secțiuni, în funcțiune și șefii stațiunilor de cercetări și este prezidat de directorul institutului. Acest consiliu îndeplinește următoarele atribuțiuni: a) întocmește programul de lucrări și hotărăște în chestiuni cu ca- racter științific, având răspunderea îndrumării științifice a institutului; b) Funcționează ca comisiune de concurs și de Judecată, pentru personalul tehnic superior; c) Funcționează ca comisiune de examinare, de înaintare șl jude- cată, pentru personalul tehnic inferior și administrativ al institutului, Art. 12. — Personalul tehnic superior, actualmente în serviciul Institutului de Pescărie și Pîscicultură al României, va fi încadrat de minister în funcțiunile ce exercită, pe baza propunerilor motivate ale directorului institutului, în care vor fi menționate titlurile, lucrările și activitatea de specialitate, desfășurată de candidat, fără a mai fi supuse comisiunii de înaintări și numiri din Ministerul Agriculturii și Dome- niilor. Ari. 13. — La calculul timpului necesar acordării gradațiilor per- sonalului științific dela Institutul de Cercetări Piscicole al României, se va socoti și timpul cât acest personal a funcționat la alte servicii ale Ministerului Agriculturii și Domeniilor, în gradele de specialitate prevă- zute de tabela A. 16, din codul funcționarilor publici precum și timpul 1 Legi 247 servit la alte ministere, în care au desfășurat o activitate în strânsă legă- tură cu pregătirea de specialitate a Corpului din care face parte, dacă pentru gradele acestui Corp, legea dădea ori dă dreptul la gradații. Dat în București, la 20 Aprilie 1941. Nr. 1.185. * Raportul d-lui ministru al agriculturii șl domeniilor către Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri Domnule General, Prin decretul-lege cu Nr. 3.865 din 1940, publicat în Monitorul Oficial Nr. 277 din 23 Noemvrie 1940, Laboratoarele de Piscicultură din București, atașate la diferite direcțiuni și servicii din Ministerul Agri- culturii și Domeniilor, au fost centralizate într'un singur institut, de- numit: Institutul de Pescărie și Piscicultură. Scopul acestui institut este de a întreprinde studii științifice și practice asupra chestiunilor legate de producția piscicolă a apelor și de a da directive tehnice și îndrumări practice instituțiilor de Stat și parti- culare, precum și agricultorilor, piscicultorilor și pescarilor. In acest scop, Institutul de Pescărie și Piscicultură trebue să 1 se dea o structură organică similară celorlalte institute de cercetări pendinte de acest departament. Cum în decretul-lege amintit nu se prevede organizarea și func- ționarea Institutului de Pescărie și Piscicultură; Cum, de asemeni, în același decret-lege au apărut unele erori în text, care conferă Institutului de Pescărie și Piscicultură și atribuțluni administrative, făcându-1 chiar executant al legii pescuitului în apele de munte; Conform dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie și Nr, 3.072 din 7 Septemvrie 1940, avem onoare a vă înainta pentru aprobare șl semnătura Domniei-Voastre, alăturatul decret-lege pentru modificarea și adăugarea unor dispozițiunl din decretul-lege Nr. 3.865 din 20 Noemvrie 1940, referitor la centralizarea Laboratoarelor de Pisci- cultură din București, Primiți, vă rugăm. Domnule General, asigurarea înaltei noastre considerațiuni. Ministrul agriculturii și domeniilor, General de Corp de Armată Ion Sichitiu Nr. 13.540. 1941, Aprilie 28. NECROLOG 4 AL. LAZURTAN Inginer Silvic, Pensionar 1^ - l Regulamentul de exploatare al pădurii Peșteana Ca ne pa, județul Gorj, proprietatea Gh. I. Dobrescu, în suprafață de 29 Ha. 1000 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Februarie 1941, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 4207/941. a) Amenajamentul pădurilor Homu, Glavacioc ș. a., județul Vlașca și Teleorman, proprietatea Statului, în suprafa4ă de 4892 Ha 9300 mp. tratată în 4 serii de conversiune la codru cu tăeri succesive și revoluția 108 ani și 4 serii de crâng compus, cu revoluția 30 ani. Re- vizuirea după 9 ani. b) Amenajamentul pădurilor Valea Lungă, Colibași și Ghir- dovanca, județul Dâmbovița și Prahova, proprietatea Statului în su- prafață de 2891 Ha. 4100 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succe- sive. Revoluția 100 ani începând din anul 1934/35. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 27 Februarie 1941, în cabinetul nostru. Minis+rul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A Pană. Na. d'Jtv.i;’. Publicații 25® a) Regulamentul de exploatare al pădurei Cărbunarul Mare, Județul Muscel, proprietatea I. I. B. Isbășoiu, în Suprafață de 158 Ha. 600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani; b) Amenajamentul pădurii Porcăreț, județul Alba, proprietatea Comunei Cacova, în suprafață de 86 Ha. 7100 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi .... Februarie 1941, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. Nr. .... a) Amenajamentul pădurii Grueț, județul Bihor, proprietatea Comunei Bochia, în suprafață de 165 Ha. 3276 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Broasca C o ar b a ș. a., județul Gorj, proprietatea Marina Gh. Lupescu în suprafață de 71 Ha. 1100 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea dună 20 ani. •c ) Regulamentul de exploatare al pădurii B i b e ș 11, județul Gorj, proprietatea Nicolae M. Grigorescu, în suprafață de 22 Ha. 8800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi .„. Februarie 1941, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. PanS. Nr. .... a) Revizuirea amenajamentului pădurii Seaca, județul Făgăraș, proprietatea Composesoratului urbarial Streza Cârțișoara, în suprafață de 440 Ha. 8000 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Re- voluția 80 ani. Revizuirea în anul 1944. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Dealul Lacului, județul Gorj, proprietatea Alex. Popescu, în suprafață de 1 Ha. 3600 mp. Regim, și tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Valea Bulocii, ju- dețul Gorj, proprietatea Gh. V. Iliescu în suprafață de 1 Ha. 4800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Culmea Vlădoiu ș. a., județul Gorj, proprietatea Gh D. Bojincă ș. a., în suprafață de 1 Ha. 9350 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Re- vizuirea după 20 ani. e) Regulamentul de exploatare al pădurii Culmea Dealul Roșu, județul Gorj, proprietatea Paulina V. Surlea, în suprafață de 8256 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Zăvoiul Slătioara, județul Romanați, proprietatea Elena Gr. lordache, în suprafață de 1 Ha. 5000 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția 10 âni. Revizuirea după 10 ani. g) Regulamentul de exploatare al pădurii Zăvoiul Drăgă- nești, județul Olt, proprietatea V. Manolescu, în suprafață de 8 Ha. 5700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 10 ani. Revizuirea după 10 ani. h) Regulamentul de exploatare al pădurii Fântâneana, jude- țul Olt, proprietatea Alex. Popescu. în suprafață de 3 Ha. 4426 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea 20 ani. 260 Publicații î) Regulamentul de exploatare al pădurii Coasta Sisi, județul Olt proprietatea C-tin N. M. Andrei, în. suprafață de 2180 mp. Regim și tratament Crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. j) Regulamentul de exploatare al pădurii O sic a, județul Olt, proprietatea Ilie Stănescu, în-suprafață de 4 Ha. 600 mp. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 17 Februarie 1941, în cabinetul nostru. Ministru] Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 4204/941. a) Amenajamentul pădurii Wekerle, județul Timiș-Torontal, proprietatea moștenitorilor Gizela Wekerle, în suprafață de 191 Ha. 2000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 36 ani. Revizuirea după 12 ani. b)' Amenajamentul pădurii Ghizdăvești Gărdescu, județul Romanați proprietatea N. M. lonescu, în suprafață de 26 Ha. 6900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Coada Epei, județul R.-Sărat, proprietatea Ion P. Antonache și Anton C. Toia, în suprafață de 20 Ha. 6368 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 28 Februarie 1941, în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 4205/941. a) Revizuirea amenajamentului pădurii Muntișoarele, Jude- țul Putna, proprietatea Obstei Nistorești în suprafață de 2798 ha. 1500 mp. tratată în -o serie cu 4 subserii de codru grădinărit. Termenul ex- ploatabilității 120 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurilor Muntele Jupâneasa și Ezerul Mare și Mic, județul Muscel, proprietatea Obstei Moșnenilor Slăniceni, în suprafață de 1994 ha. 6000 mp. tratată în o serie de codru cu tăeri rase și revoluția 92 ani și o serie de protecție. Revizuirea după 12 ani: c) Regulamentul de exploatare al pădurii A'ndreiașul de Sus, județul Putna. proprietatea Margareta Florin Sion, în suprafață de 856 Ha. 4200 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 90 ani. Revizuirea după 10 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Fetești Câmpuri, județul Putna, proprietatea Ion Chițu și Aurel Râdulescu, în suprafață de 836 ha. 690 mp. Regim si tratament codru cu tăeri succesive. Revolu- ția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. e) Amenajamentul pădurii Guțanul, județul Brașov, proprie- tatea Comunei Tohanul Nou. în suprafață de .446 Ha. 6600 mp. tratată în o serie de codru cu tăeri; rase și revoluția 100 ani și una serie de codru grădinărit cu exploatabilitatea fizică. Revizuirea după 20 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Crețulești Făl- eai a nea, județul Ilfov, proprietatea Petre-Modolea, în suprafață de 34 ha. 6129 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revi- zuirea după 20 ani. g) Regulamentul de exploatare al pădurii Lereasca Fur- duiasca, județul Argeș, proprietatea Ion I. Popescu, în suprafață de 13 ha. 3000 mp Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 17 ani. Re- vizuirea după 17 ani. Dată astăzi 26 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) A. Pană. No. 6382 din 26 Martie 1941.' Publicații 261 a) Amenajamentul pădurii Vergele, județul Târnava Mică, proprietatea Composesoratului Cetatea de Baltă, în suprafață de 168 ha. 9600 mp. tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 8 și 30 ani. Revizuirea după 8 ani. b) Amenajamentul pădurii Fundătura, județul Târnava Mică, proprietatea Composesoratului Țapu. în suprafață de 142 ha. 9800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 30 ani. c) Amenajamentul pădurii Cocargeaua, județul Ialomița pro- prietatea Ana Maria Callimache. în suprafață de 110 ha. 6200 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 4 ani. Revizuirea după 4 ani. d) Amenajamentul pădurei Borșa, județul Huniedoara, proprie- tatea Ccmposesoratului urbarial Târnava de Criș, în suprafață de 89 ha. 4000 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 80 ani. Revizuirea după 10 ani. e> Amenajamentul pădurii Runeu, județul Huniedoara. proprie- tatea Comunei Podele, în suprafață de 25 ha. 5500 mp. Regim și trata- ment crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii D umbră vița, județul Mehedinți, proprietatea Justina Mărculescu, în suprafață de 10 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) A. Pană. Nr. 6477/941. a) Amenajamentul pădurii Ci ung ar, județul Târnava Mică proprietatea comunei Tătrârlana. în suprafață de 174 ha. 7900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Amenajamentul pădurii Brădurel, județul Huniedoara, pro- prietatea Composesoratului Urbarial Valea Brad, în suprafață de 162 ha. 60000 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revi- zuirea după 10 ani. c) Amenajamentul pădurii Ursoiu, județul Huniedoara. proprie- tatea Comunei Baia de Criș, în suprafață de 96 ha. 5600 mp. Regim și tratamente râng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani, d) Amenajamentul pădurii Braniște, județul Târnava Mică, proprietatea Composescratului Glogovăț, în suprafață de 61 ha. 2500 mp. tratată în două serii de crâng simplu cu revoluția 8 și 30 ani. Revizuirea după 8 ani. e) Amenajamentul pădurii Dosul, județul Huniedoara, proprieta- tea Comunei Stejerel, în suprafață de 46 ha. 3000 mp. Regim și trata- ment crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) A. Pană. No. 6478/941. a) Amenajamentul pădurilor Plantația Dânceu, Lacul Ra- ței ș. a. județul Mehedinți, proprietatea Adina Stirbey în suprafață de 1258 ha. 5400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Amenajamentul pădurii Baldovin, județul Huniedoara, pro- prietatea Composesoratului urbarișl Baldovin, în suprafață de 103 ha. 1600 mp. Regim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 30 ani. Revi- zuirea după 10 ani. 5 262 Publicații c) Amenajamentul pădurii Br âncoveneas ca, județul Ilfov, proprietatea D. Cactona, în suprafață de 77 ha. 5000 mp. Regim și trata- ment crâng simplu. Revoluția 12 ani. Revizuirea după 12 ani. d) Amenajamentul pădurii Ladomer, județul Alba, proprietatea Ileana Biro, în suprafață de 6 ha. 1571 mp. regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Amenajamentul pădurii Valea Rea, județul Vâlcea, proprie- tatea Cooperativei Forestiere Stejarul în suprafață de 16 ha. 8209 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul /Agriculturii și Domeniilor (ss) A. Pană. No. 6480/941. TABLOU de terenurile comune de vânătoare, ce se arendează de către Direcțiunea Economiei Vânatului, Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Comuna Județul Suprafața Estimația anual Termenul maxim Prunișor Arad 1150 Ha. 3.000 Lei 7 ani Sebis Arad 1700 „ 3.600 „ n Serdamu Dâmbovița 1470 „ 1.350 „ 1! Custura R-Sărat H74 „ 5.000 „ u Galda de sus Alba 2840 „ 3.700 „ W Teiuș Alba 1332 „ 2.000 „ H Halaucești Alba 2837 „ 1.500 „ 11 Asan-Aga Vlașca 1857 „ 1.860 „ 1» Certege Turda 5467 „ 2.750 „ TABLOU de terenurile comune de vânătoare ce se arendează pentru dreptul de vânat, de către Direcțiunea Economiei Vânatului Livadea Prahova 1434 Ha. 2.200 Lei 7 ani Ciofliceni Ilfov 1020 „ 1.000 „ 11 Cucuruzu Vlașca 3156 „ 7.500 „ 11 Maderat Arad 5182 jug. 3.900 „ 11 Gura Văii fi 780 Ha. 700 „ >1 Plescuta II 991 „ 1.500 „ n Talaglu M 1857 „ 1.500 „ v Aciuta t» 1082 ,, 1.500 „ w Vaidei Hunedoara 3800 jug. 3.000 ,, M Lunca Turda 2870 „ 700 „ II * Posada de Sus 10350 „ 1.200 „ II lab Lanita ț Bulgăreasca j Cornetu Ocol Silvic Slăvești Severin 14830 „ și pentru pădurile Statului: j 258 Ha. 1 167 „ Teleorman 4.300 ,, 2.000 „ >1 II Publicații 263 de TABLOU i terenurile comune de vânătoare ce urmează a se arenda pentru dreptul de vânat, de către Direcțiunea Economiei Vânatului Comuna Județul Supra- Estima- Durata Data li- fața ția maximă citației 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Leu Tâmna Principele Mthai Mănești Nucet Crăcăoani Măneuți Moșteni- Trivalea Romanați Mehedinți Dâmbovița M 11 Neamț Rădăuți Teleorman 5.103 Ha. 3.000 Lei 7 ani 28.V.1941 ora 12 2.235 „ 1.100 „ 400 „ 2.500 1.634 „ 900 1.412 „ 10.000 „ 1.000 „ 1.200 , 2.264 „ 3.000 1.318 „ 2.040 „ de TABLOU terenurile comune de vânătoare, ce urmează a se arenda, pentru dreptul de vânat, de către Direcțiunea Economiei Vânatului , Comuna Nr-crt' (terenul) Județul Durata, ma Uula n Supraf. Estimația rima p teorema momentelor în raport cu fiecare din planurile de coordonate. Știind că momentul unei forțe, în raport cu un plan, este produsul valoarei algebrice a forței cu valoarea algebrică a 270 Dr. D. Drâmbă cotei punctului său de aplicațiune, această cotă fiind măsurată paralel cu o direcție dată, avem următoarea ecuație în raport cu planul zOy: Px=plxJ.+p2xâ +.......+pnxn cum P = pt+p2 + ..... +pn (pt+pi + pn) X=p1Xl + piX2+....+PnXn x_ P1X1+P2X2+ ......+pn Xg px+p2... +p„ La fel determinăm pe y și pe z în raport cu planurile xOy și zOx. Din această observațiune, vedem că metoda calculului me- diei raționale, bazată pe teoria micilor patrate, este justificată oarecum, prin principiile mecanice ale echilibrului și că for- mula (1) este o extindere a definiției centrului de greutate a mai multor greutăți sau masse (dacă am diviza în formula de mai sus valorile lui p prin g). 2. Relațiuni între greutăți și erori. Dacă însemnăm cu e eroarea medie a unei măsurători in- dividuale, pe care am presupus-o, prin ipoteză, identică pentru Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 271 toate măsurătorile efectuate, erorile medii, e', e", e'", ale me- diilor parțiale M', M", M'", au, respectiv, ca valoare: *) pentru M' z'~ V P' M" f,"= E mi ,, M 6 v_ (2) „ M" e” = 1/V" De unde rezultă că: ±e=eWp'=s" ț/ p" = ew V p'" și de unde se scoate că: La aceiași concluzie, ajungem și prin următorul rațio- nament: Măsurătorile fiind de precizie egală, numărul măsurăto- rilor reprezintă și greutatea lor. Din teoria erorilor, știm că eroarea mediei aritmetice a mai multor măsurători este invers proporțională cu rădăcina patrată a numărului măsurătorilor, adică a greutății. Formula, care exprimă aceasta, știm că este: e'= -X e V n 8 fiind eroarea unei singure măsurători. Ridicând ecuația de mai sus la patrat avem: Ea In cazul exemplului nostru, măsurătorile având aceiași *) Se știe eă eroarea medie de temut a mediei aritme- tice a mai multor măsurători ale aceleiași mărimi, este egală cu eroarea medie a unei singure măsurători, divizată cu rădăcina ± s patrată a numărului măsurătorilor. Ceeace se exprimă prin p'= 77= V n în care g' reprezintă eroarea medie de temut a mediei aritmetice a măsurătorilor, e eroarea medie a unei singure măsurători și n, numărul măsurătorilor. 272 Dr. D. Drâmbă eroare medie iar erorile (medii, aproximația) mediilor lor arit- metice fiind diferite avem: n de unde: Numărul măsurătorilor reprezentând și greutățile lor, ecuația de mai sus se mai poate scrie: - V'2 = (4) 8" I n' 1 p' de unde rezultă: p£ = -6"1 p" £* Din ecuația mediei aritmetice balansate (1) cât și din ecua- țiile 3 și 4, se vede că putem înlocui atât numărul observațiilor cât și greutățile prin niște numere proporționale. De aci, rezultă proprietatea fundamentală a greutăților diferitelor măsuri: Greutățile sunt invers proporționale cu pătra- tele erorilor medii ale rezultatelor la care cores- pund aceste greutăți, sau dacă ne referim la ex. de mai sus, am spune că greutățile, ce trebuesc date valorilor medii M', M", M w,... cari contribuesc la obținerea unei medii M, sunt invers proporționale cu pătratele erorilor acestor medii parțiale. Esențialul, de observat, este că valorile relative ale greu- tăților p', p", p"', sunt singurele care intervin în cal- culul mediei ponderate, căci valoarea erorei medii e, se elimină în calculul acestor medii. In adevăr, din formulele (2) scoatem: P P"- X 0) Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 273 care introduse în formula (1) dau: c c - + -1 + _±+. .A i-M'+iM’+J.M-+ ... t L b + -A- +... e« e"2 e"s Comparând această formulă cu formula (1) reese că, în practică, condițiunile exprimate prin termenii din for- mulă, sunt satisfăcute dacă se dă greutăților valorile: 1 P cu alte cuvinte, că putem lua, drept greutăți, valorile de mai sus, adică inversul pătratelor erorilor medii corespunzătoare. 3. Cazuri speciale. Primul caz: Să presupunem că nu cunoaștem nu- mărul măsurătorilor (observațiunilor) p', p" p . din care au provenit rezultatele parțiale M', M", Mși că cunoaștem numai eroarea medie e', e", 6. a fiecăreia dintre aceste medii parțiale. Formula (6) ne arată că putem calcula valoarea cea mai probabilă a lui M, întrucât în această formulă nu intervin decât erorile medii g', e" g,... eroarea medie £ ,a fiecărei măsurători (observațiuni) izolate, eliminându-se în calcul. Al doilea caz. Să presupunem că nu cunoaștem nici numărul măsurătorilor (observațiunilor) și nici erorile medii exacte ale rezultatelor parțiale M', M", M. In acest caz suntem conduși ca să atribuim acestor rezultate, greutăți care sunt arbitrare și pe care le determinăm prin apreciere cu bunul simț, după gradul de încredere, mai mare sau mai mic, pe care îl avem în observațiunile din care au rezultat valorile 274 Dr. D. Drâmbă M', M" M . făcând ca observațiunile, în care avem o mai mare confiență, să influențeze mai mult asupra valorii celei mai probabile a mărimii, pe care voim să o determinăm (lun- gime, unghiu, cotă, etc.). Așa, Spre exemplu, putem spune, în genere, cu destulă siguranță, că greutatea unei lungimi este mvers proporționala cu acea lungime, p=—, sau ca greu- L tatea unei drumuiri (nivelment sau planimetrie) este invers proporțională cu numărul laturilor, p= — etc. n Fără îndoială că această metodă nu trebue să fie apli- cată decât atunci când nu avem altă cale mai bună și că cel mai bun lucru este ca să aranjăm operațiunea așa fel, ca toate observațiunile să fie făcute în condițiuni cât mai identice po- sibil1). § 3. — APLICAȚIUNI NUMERICE 1° Cote de nivelment. a. Să presupunem că cota punctului C. (fig. 4) este dată de trei drumuiri de nivelment, una executată între A și C, a doua între B și C. și în fine a treia între D și C. Punctele A, B și C, fiind trei puncte de reper distincte. Fig. 4. Să presupunem că prima drumuire AC, cu o lungime de 16,3 km, a fost nivelată după un procedeu a cărei eroare medie 1. Iată alte câteva interpretări raționale admise pentru noțiunea de greutate: a) Când obținem un unghiu prin diferență dintre alte două unghiuri direct măsurate, greutatea acestei măsuri indirecte a unghiului Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 275 este ± 2 mm la kilometru și că în aceste condițiuni ne dă, pentru punctul C, cota 822,141 m. Din al doilea nivelment, prin drumuirea B C, lungă de 6,25 km, cu o eroare medie kilometrică de ± 4 mm, se obține 822,115 m, drept cota lui C. In fine, din al treilea nivelment, prin drumuirea D C, lungă de 18 km. cu o eroare medie kilometrică de ± 3 mm se obține 822,102 m, drept cota lui C. Se cere care este valloajrea cea mai probabilă a cotei punctului C. Cele trei rezultate: 822,141; 822,115; 822,102 sunt de precizie neegală, atât din cauză că lungimile drumuirilor sunt neegale cât și din cauză că eroarea medie ki- lometrică este diferită pentru fiecare nivelment. Greutățile observațiunilor sunt în acest caz și ele diferite. Să calculăm mai întâi eroarea medie totală la fiecare nivelment1). Eroarea medie totală a nivelmentului AC: g'—±2 mm V 16 = ±8 mm; a nivelmentului BC: e"=±4mmV 6,25—±10 mm; iar a nivelmentului DC: £'"—±3mm V 18 = ±13 mm. Conform relațiunilor (7), greutățile ce trebuesc atribuite celor trei rezultate sunt: este egală cu Vs greutăței unei măsuri directe a aceluiași unghiu, de- aorece efectuând diferența, erorile făcute în determinarea celor 2 ungh. au afectat și valoarea unghiului dedus prin diferență. b) Dacă se apreciză că cutare observațiune are o precizie de 2 ori mai mare decât alta, greutățile trebuesc să fie în prop. 1 la 4. 1) Eroarea medie (eroarea probabilă, aproximația) unei măsuri compusă din mai multe măsuri zise elementare, când cunoaștem eroa- rea medie (probabilă, aproximația) a măsuței elementare, este egală cu eroarea medie a măsurii elementare înmulțită cu rădăcina patrată a numărului măsurilor elementare. în care g' este eroarea măsurii compusă din mai multe măsuri elementare, g este eroarea măsurii elementare (suta de metri, km, unghiu). și n este numărul de câte ori măsura elementară se cuprinde în măsura dată. 216 Dr. D. Drâmbă Pentru primul nivelment AC: 1 1 P 82 0,016 pentru al doilea nivelment BC P"~ ^=0,01 pentru al treilea nivelment DC: pw- ^“^=0,006 Se observă că cele trei valori ale cotelor punctului C: 322“,141; 822 "',115 și 822 n‘,102, au o parte comună 822*“,1. Pentru a ușura calculul, putem face abstracție de ea și căutăm media rațională numai a rămășițelor, adică numai a milime- trilor. După formula (1), media rațională a acestor rămășițe este: 41Xp'+15Xp"+2Xp"'_ M p' + p" + p'" 41X0,016 + 15X0,01+2X0,006 _ 0,016+0,01 + 0,006 26 mm Valoarea cea mai probabilă a cotei punctului C, sau mai bine zis cota medie rațională de admis, pentru punctul C, va fi: 821ltt,126. Dacă n’am fi ținut socoteala că rezultatele, în care avem mai multă încredere (precizie mare), să influențeze mai mult asupra valorii celei mai probabile a cotei și am fi făcut media aritmetică, după regulele obicinuite, atunci am fi găsit: 41+15+2 _ 1Q — —10 mm. 3 iar cota punctului C ar fi fost 822m, 119 în loc de 822’u,126. Ca .să obținem acum greutatea p și eroarea medie e a valorei celei mai probabile (821in,126) a cotei punctului C, ne servim de relațiunile: p=p'+p"+p p=0,016 + 0,01 + 0.006=0,032 și 1 -— e* de unde =+ 5 mm VP " ^0,032 Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 277 b, Dacă, făcând nivelmentul trigonometric al unei trian- gulații, am găsi pentru același punct, vizat din mai multe puncte, cote diferite, am proceda astfel: Să presupunem că punctul S (Stână) a fost vizat din trei puncte de triangulație C (Muntele Cumpătul), F (Muntele Să presupunem, mai departe, că cele trei puncte C, F și D sunt niște repere de nivelment sau că, cotele lor de altitudine sunt afectate de erori foarte mici, în raport cu erorile ce se pot comite pentru determinarea cotei lui S. Fiind vorba de nivelment trigonometric, determinarea punctului S s’a făcut în funcție de distanțe și de unghiurile de înclinare ale vizelor. Să zicem, acum, că datele numerice ale problemei noastre ar fi: Lungimea laturei Cota de altitudine Dif. de înălț, Cota de altitu- dine a punctu- lui S CS=4572m C = 1452,45 8701,27 1365m,18 FS—6792 „ F~ 1246,36 ha= +110iu,53 1365ii*,89 DS=8432 „ D = 1652,33 h,=—28610,87 O ■ 1365 m.52 Media aritmetică: 4096,59 = 1365,53- 3 278 Dr. D. Drambă Această medie aritmetică 1365,53 nu poate fi luată ca valoarea cea mai probabilă a cotei de altitudine a punctului S, deoarece cele trei determinări nu sunt de aceiași precizie. In adevăr, din teoria nivelmentului trigonometric, se știe că erorile diferențelor de nivel h, sunt (aproximativ) propor- ționale cu lungimea laturilor 1 și, ca urmare, rezultă că greu- tățile p fiind invers proporționale cu pătratul erorilor, sunt invers proporționale și cu pătratul lungimei laturilor. 1 P” T’ In cazul de față, unitatea de măsură poate să fie oriși- care; noi luăm pe 1 în kilometri, rotunjind lungimile de mai sus astfel: l'=4,6 1"—6,8 1"=8,4 km. iar greutățile vor fi: . p'_ ■ 4,6a 21,16 0,047 p"= 1 6,8® 1 46,24 0,021 - 1_ = 8,4a 1 70,56 0,016. înlocuind în formula (1) cotele de altitudine ale punctului S, din tabloul precedent, și greutățile calculate mai sus, și observând că cele trei rezultate au o parte comună 1365, ob- ținem: _ 0,18X0.0474*0,89X0,021+0,52X0,016 _ 0,03547 _ M 0,047 + 0,021+0,016 0,084 Cota de altitudine medie rațională de adoptat pentru punc- tul S va fi deci 1365 m,42. 2° Puncte nodale. Să presupunem cunoscute, prin cordonatele lor, punctele de triangulație I.(Isvor), V.(Vânturiș), G.(Gagui fig. (6) și că, din aceste puncte, pornesc trei drumuiri concurente în același punct A, zis punct nodal. Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 279 Numărul laturilor drumuirilor, precum și lungimea par- cursului, fiiind diferite la fiecare drumuire, vom avea, pentru acest punct, atâtea valori ale coordonatelor X și Y, câte dru- muiri avem. Fig. 6. Să notăm cele trei drumuiri cu I, II, III, așa cum se văd în figură și să însemnăm cu n2, n3, numărul laturilor din fiecare drumuire. însemnăm, cu X, și Yi coordonatele punctului A, prove- nite din prima drumuire, cu m laturi; cu X2 și Y2 cele prove- nite din a doua, cu n2 laturi; și cu X3 și Y3 cele provenite din a treia, cu n3 laturi. Să presupunem că prin aceste trei drumuiri, executate după aceiași metodă, s'a obținut următoarele rezultate: X1 = 2743“1,25 X2=2743m,15 X3=2743m,65 Yi=3015m,10 Y3=3015“1,05 Y3=3015m,50 numărul laturilor fiind: n,=18 n2=30 n3=60 Deși am presupus că drumuirile s’au executat după ace- iași metodă totuși din cauză că, Ia fiecare drumuire, numărul laturilor, lungimea parcursului și erorile medii ale fiecărui re- 23J Dr. D. Drâmbă zultat sunt diferite, suntem conduși ca să atribuim, greutăților, valori arbitrare, bazate pe încrederea pe care ne-o inspiră măsurătorile, care au dus la determinarea diferitelor valori ale lui X și Y (§ 2, Nr. 3 cazul al doilea special). Valoarea cea mai probabilă a coordonatelor X și Y (me- dia rațională) se va calcula cu ajutorul formulei (1). Drumuirile fiind executate după o metodă uniformă (de ex. toate cu mira și cu duble vizări) procedeul de calcul cel mai simplu, constă în a atribui fiecărei drumuiri, o greutate p, invers proporțională cu numărul laturilor: 1 _ 1 P1= m 18 1 _ 1 P2= n2 30 = i „ 1 Pj n3 60 formulele de mai sus simplificate cu Va devin: Pl- «0,111 W iV '■MOT p.- Introducând în formula (1) valorile parțiale ale lui X și Y precum și valorile greutăților respective, obținem: pjXt+psXs + pșXl _ 2743,25 X 0,111+2743,15X0,067+ 2743,65 X0,038 pi+pa+ps 0,211 piYi+paYsipsYa s 3015,10X0,111 +3015,05X0,067+3015,50X0,033 pi + pa+ps 0,211 304,50075+183,79105 + 90,54045 _ 578,83225 ~~ 0,211 6,211 334,67610+202,00835+99,51150 _ 636,19595 0,211 0,211 =2743,28 = 3015,15 X=2743™28 și Y=3015™,15 Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 281 sunt valorile cele mai probabile ale coordonatelor punctului A. Dacă am fi făcut media aritmetică am fi obținut: X= 2743,25 + 2743,16 2743.65 u yaa 3015.10+3015,05+3015,50 =3015 22 3 Calculăm apoi ecarturile de închidere Ax și Ay ale fie- cărei drumuiri în modul următor: Ax^X—Xj=2743,28—2743,25= + 3 cm △x2=X—X2=2743,28—2743,15 =+13 cm Axs=X—X3=2743,28—2743,65=—37 cm și Ay^Y—Y,^ 3015,15—3015,10 = + 5 cm △y2~Y—Y2 = 3015,15—3015,05 =+10 cm Aya=Y—Ya=3015,15—3015,50=—35 cm Și în fine repartizăm aceste ecarturi la coordonatele punc- telor intermediare, la fiecare din cele trei drumuiri, AI, AV și AG, după regula cunoscută, proporțional cu lungimea laturilor, așa fel ca coordonatele punctelor I, V, și G să rămână ne- schimbate. 3° Măsurarea bazelor. Să presupunem că s’a măsurat baza unei triangulații, prin trei procedee diferite, și că s’a determinat eroarea medie a fie- căreia din aceste măsurători. Care este valoarea cea mai probabilă a acestei distanțe? Să presupunem că, prin primul procedeu, s’a măsurat baza de două ori, cu aceiași precizie, și că s’a obținut: m'^972%30 m'a=972m,20 media lor va fi: M,= mvjm, = 972^,30+972^20 _9?2„ Măsurătorile fiind de precizie egală, numărul măsurăto- rilor reprezintă și greutatea lor; acest număr este: n'=2; 2 282 Dr. D, Drâmbă că prin al doilea procedeu, măsurându-se baza de trei ori, cu aceiași precizie, s’a obținut: m\ =972“ 35 m"2 =972“,25 mw,=972“,30 media M”- m" TnW‘ 3 972 '“,35 + 972 ‘“,25+972“,30 _ m 2 ■ ““ »। z jwU numărul măsurătorilor fiind: n"=3; Și că, în fine, prin al treilea procedeu, măsurându-se baza de 6 ori cu aceiași precizie, s'a obținut: m"\ = 972“,65 m'"2 = 972“ 80 mw8 - 972 “,75 m*4 * 972“ 70 mw - = 972“, 60 m"0 = 972“,70 ,. 972“ 65+972“ 80 + 6 + 972 ‘“.75 + 972“ 70+972 “ 60+972“,70 „„„„ ----------------’-------!----—---2^ =Q79.m70 numărul măsurătorilor fiind: n"=6. Cele trei rezultate având o parte comună 972 metri, pen- tru simplifcarea calculelor, facem abstracțiune de ea și vom căuta numai media rațională a rămășițelor. Introducând valorile de mai sus în formula (1) și efec- tuând calculele găsim: (0,25X2) +(0,30X3)+ (0,70X6) . ■ 2 + 3 + 6 °’51‘ Media rațională a celor trei rezultate, adică valoarea cea mai probabilă a lungimei bazei va fi 972“,51, pe când dacă am fi făcut media aritmetică, după regula obicinuită, am fi avut: 25+30+70 125 „ . -----3--- = T -«• Observare. Măsurătorile având preciziuni egale și numărul măsurătorilor fiind, deci, egal cu greutatea, vom obține acelaș rezultat dacă introducem, în calcul, erorile medii de temut, e7, e", e" ale mediilor M', M", M... făcând aplica- țiunea formulei (6) și procedând astfel: Noțiunea de greutatea măsurăt. aplicată în operațiunile topografice 283 Calculăm mai întâi erorile medii totale ale celor trei mă- surători. Presupunând că măsurătorile s’au făcut cu lanțul cu repere, care dă o eroare medie de 5 cm, la 100 de metri. Eroa- rea medie (e) a uneia din măsurători individuale, va fi: e — 5 cm. V 9 = ± 15 cm. Erorile medii e', g", g" ale celor trei medii M', M", Mw, vor fi: ±g ±15 ±15 » -*”1 1 Vn' ț/ 2 1,41 —— X X g"= ±e = ±15 ±1? ț/n" (/ 3 1,73 = ± 9 ±s = ±15 __ ±15 V'n'" <6 2,40 iar greutățile respective (formula 7): lla 121 = 0,008 țco 11 11 a -p, =0,012 p " 1 ss= . 1. = X V 6* 36 Introducând aceste valori în formula (1) găsim: = 0,027 și făcând calculele (0,25X0,008) +(0,30X0,012)+ (0,70X0,027) 0,047 _ 0,002+0,00360+0,0189 0,047 ’ “ “0,52 S’â obținut deci, pentru media rațională, aceiași valoare ca și prin primul procedeu de calcul. Media rațională a celor trei rezultate, obținute fiecare prin numărul de măsurători arătate mai sus, este deci 972m,52. Greutatea acestei medii este de: p=0,008 + 0,012+0,027 = 0,047, iar eroarea ei medie se poate deduce din relațiunea: p— E=------ = —-A_.. = 1 = ±4cm6 v' P >/ 0,047 0,216 284 Dr. D. Drâmbă Mărimea acestei erori ne arată că cifra 2, dela centimetri, nu este exactă și că prin urmare, pentru o asemenea lungime, nu trebue să se mai țină socoteala de centimetri. CONCLUZIUNI Metoda de calcul, schițată mai sus, se poate aplica, fără nici o schimbare, în toate operațiunile topografice forestiere, oridecâteori căutăm media rațională între mai multe rezultate de precizie diferită. Trebue numai să fim atenți asupra modului cum atribuim greutățile, la diferitele măsurători (observațiuni), și să ținem seama, întotdeauna, ca rezultatele, în care avem o confiență mai mare, să influențeze mai mult asupra valorii celei mai pro- babile căutate. INDICE BIBLIOGRAFIC 1. — E. Prevot. Topographie. Livre I^er. Instruments. Pag. 32—37 2. — E. Prevot. Cours de Tacheometrie. Pag. 24—27. 3. — Cpt. P. Tar di. Trăite de Geodesie, Fascicule I. Pag. 74—79. 4. — A. Pelletan. Trăite de Topographie. Pag. 170 și 179. 5. —Jordan-Eggert. Handbuch der Vermessungskunde. Erster Bând. pag. 23—64. Notion de poids des mesures applîqude aux opârations topographiques iorestieres couraales, L’auteur, aprds avoir fait un court expos6 sur la notion de „poids des mesures** indique Ies formules les plus simples pour trouver la mo- yenne rationnelle de plusieurs resultats d’inâgale pr&âsion. II donne, ensuite, plusieurs exemples num&rîques, partîculierement interessants concemant l'application des poids aux op6rations topo- graphiques courantes en forets. Die Anwendung des Begrifies „Gewichl der Beobachtungen" bei der lorstlichen topographtehen Messungen. Nachdem der Verfasser den Begriff „Gewicht der Beobachtungen'* eingefiihrt hat, zeigt er die einfachsten Gleichungen lur die Berechnung des wahrscheinlîchsten Wertes mehrerer unglichwertiger Beobachtungen. Man gibt einige numerische Beispiele um die Anwendung des Begriffes bei der topographischen Messungen im Walde zu zeigen. STAȚIUNE NOUĂ DE DAPHNE BLAGAYANA FREY. IN ROMÂNIA de M. BADEA și P. CRETZOIU Daphne Blagayana Frey. e un element ilirc-carpatic al florei europene, cu centrul arealului său în Bosnia și Serbia de unde radiază spre Nord, Est și Sud, rămânând însă pretutin- deni o plantă sporadică, cantonată pe munți izolați sau pe re- giuni restrânse. Daphne Blagayana Frey. e cunoscută din Stiria inferioară, Krain, Croația, Bosnia, Serbia, Herțegovina, Macedo- nia, Albania, Muntenegru, Albania și România. In țara noastră răspândirea ei după Prodan, Flora, ed. II, Cluj 1939, p. 641 ar fi: munții Bihorului (la Vidra-de-Sus), Pa- rângul pe versant meridional, munții B arseiȚ, Piatra-Mare, la Sinaia și pe Ciucaș 2). La acestea se mai pot adăuga încă două stațiuni certe pe care -nu le menționează acest autor și anume: muntele Cozia și Bucegi pe Bucșoiu. In nota de față vrem să atragem atențiunea asupra unei noi stațiuni pentru Daphne Blagayana Frey. aflată în partea nordică a masivului Gârbova, pe valea Cazacului, un afluent al văii Azugei (jud. Prahova), la o altitudine de cca 950 m. Sta- țiunea era destul de săracă în exemplare, din care numai puține erau înflorite. Substratul e o marnă calcaroasă cu bogate vine de calcit peste care s’a format un strat gros de humus. Stațiunea noastră se află în marginea pădurii de fag cu brad-alb, cu expozițiune vestică, în tovărășie cu următoarele plante: Sorbus aucuparia L. Spiraea ulmifolia Scop. Lonicera xylosteum L. 1) Desigur dat astfel pentru muntele Postăvarul (Cristianul Mare} de unde a fost editată și în Flora Romaniae Exsîccata, Cluj. 2) In acest masiv unul din autori a căutat zadarnic mai multi ani dearândul 286 M Badea șl P. Cretzoiu Salix silesiaca WiHd. Anemone transșilvanica Fuss. Fragaria vesca L. Asplenium vinde Huds. Thalictrum aquilegifolium L. Ajuga reptans L. Valeriana tripteris L. Astrantia major L. Brâchypodium silvaticum R. S. Hypericum. maculatum Cr. TrentepoMia sp. Solorina saccata Ach. Mnium marginatum P. B. s). Fissidens cristatus Wils. Encalypta contorta Lindb. Tortella tortuosa Limpr. Ctenidium molluscum Mitt. Grijnmia apocarpa Hedw. Flagiochila asplenioides Dum. Scapania aequiloba Dum. * Pentru a înlesni celor ce doresc a mal căuta această interesantă plantă, care la noi atinge limita nord-estică, dăm mal Jos descrierea ei: Tufă mică, înaltă până la 30 cm, puțin ramificată, cu baza târâ- toare și numai cu partea superioară ascendentă. Ramurile sunt ușor pă- roase și poartă numai la vârf rozete de frunze alungit-ellptice până la alungit-obovate, cu vârful mucronat, îngustat sau rotunjit și emargi- nat4), pieloase, persistente, aproape sesile, glabre, lucioase, lungi de 3—6 cm. Florile sunt grămădite în număr mare în inflorescențe terminale, globuloase și apar primăvara în Aprilie șl Mai. Florile sunt de culoare albă-gălbuîe, lungi până la 2 cm, foarte plăcut mirositoare. Bractee pa- lide, mătăsos-păroase, cele externe alungit-ovale, cele interioare alungit- lanceolate. Ovar pedicelat, moale-păros. Fructe cărnoase, glabre, albe- gălbui; fructifică foarte rar. Nouvelie station de Daphne Blagayana Frey. en Roumanie. Neuer Fundort des Daphne Blagayana Frey in Rumănien. 3) Briofitele au fost determinate de D-1 Dr. T. Ștefănescu, pentru care ținem a-i mulțumi și aci. 4) Planta se prezintă sub două varietăți, una cu frunzele mai mici cu vârful întreg și ascuțit, alta cu frunze mai mari și la vârf emarginate; ambele se află și Ia noi în țară. Sperăm să revenim asupra lor. CYPRIPEDIUM CALCEOLUS L. IN MUNȚII BUZĂULUI! de IULIU MORARIU In excursia organizată de Facultatea de Silvicultură a Școalei Politehnice din București în zilele de 10 și 11 Mai a. c. am avut prilejul ce se ofră rar, de a găsi încântătoarea orchidee Cypripedium calceolus L. Itinerarul drumului străbătut pe jos a fost: plecarea din comuna Breaza jud. Buzău peste Istrița până la vârf) iar de aici peste panta opusă împădurită coborînd la Tisău în valea Niș- covului. Pe versantul acesta nordic al Istriței se află frumoase păduri de fag în partea superioară și de gorun în amestec cu alte foioase în partea inferioară. Făgetul constă mai ales din Fagus silvatica var. moesiaca Maly, iar pâlcurile de gorun de pe plaiuri din Quercus petraea Liebl. ames- tecându-se prin ele specii lemnoase, elemente comune păduri- lor noastre de foioase, dar și unele elemnte termofile. Cea mai mare parte a pădurii este ocupată de făget, iar stejărișul e mai restrâns, dar cele două specii se amestecă mai mult sau mai puțin una în domeniul alteia. Dintre speciile lemnoase ce se întâlnesc în împrejurimile stațiunii menționate mai sus mai semnalăm: Fraxinus ornus, Viburnum opulus, V. lan,tana, Sorbus torminalis, Acer pseiMoplatanus, A. campestre, Populus tre- mula, Malus silvestils, Ligustrum Mulgare, Cytisus leucotrichus etc. In stratul ierbaceu remarcăm o exuberantă vegetație tovarășe pădurilor de amestec de foioase. Cercetarea ei amănunțită cred, că ar scoate la iveală lucruri interesante fiind pe aici o cale de migrațiune a diferitelor elemente flo- ristice. Coborînd dela vârf spre Tisău, în locul numit la „Calul Alb“ în rariștea de lângă cale a pădurii de fag în apropierea a două stânci de gips, am aflat frumoasa orchidee Cypripe- 288 luliu Morariu diurn calcelous, numită popular „papucul doamnei*'. Planta era în mai multe exemplare dintre cari 3 în floare și celelalte sterile. Din cauza ploii n’am putut cerceta împrejurimile mai bine. Socotesc totuși că s’ar mai putea găsi. Din vegetația ier- boasă cu care creștea împreună pomenesc: Orchis maculata, Carex silvatica, C. glauca și Ophioglossum vulgatum. Cypripedium calceolus are o largă arie geografică, fiind răspândită în Europa centrală și nordică și în cele trei peninsule: Iberică, Balcanică și Italică, lipsind însă pe litoralul mediteranean, cu vegetație pururea verde, al Dalmației și Mun- tenegrului, precum și în Belgia și Olanda. Mai departe se află în Caucaz și Siberia. La noi în țară a fost semnalată din numeroase locuri din toate provinciile românești (afară de Dobrogea, Prodan), indi- cate și de Panțu în lucrarea sa Orchideele din România (1915) ’) și în „Suplementul*1 apărut postum (1934), iar pentru cele men- ționate dă o bogată bibliografie. După cum reese din aceste publicații n’a fost pomenită până acum din Munții Buzăului. Planta era mult mai frecventă altă dată, astăzi însă de- vine din ce în ce mai rară fiind culeasă pentru florile ei mari și frumusețea lor, de acria legea pentru protecția naturii va trebui să o ia sub ocrotirea ei, oprind culegerea spre a nu pieri cu totul din pădurile noastre văduvind astfel pământul româ- nesc de încă una din frumusețile sale. Cypripedium calceolus L. in Buzău-Gebirge. Cyripeăîum calceolus L. dans les motagnes de Buzău. 1) Din Muntenia, Cypripedium calceolus L. era cunoscut până acum numai dela Câmpulung (Muscel) și Predeal (Prahova). CO MENTARII - ÎNSEMNĂRI PROBLEMA FONDULUI BISERICESC ORTODOX ROMAN DIN BUCOVINA de Ing. ȘT. GÂRBU Fondul bisericesc ort. rom. din Bucovina este după Stat -(C.A.P.S.) cel mai mare proprietar de păduri din țară. însemnătatea deosebită a acestui domeniu păduros a atras, încă demult, atenția cercurilor de specialitate, atât prin valoa- rea deosebită a pădurilor și capitalului lor lemnos, cât și prin- tr'o bună gospodărie precum și prin lucrările tehnice de mari proporții ale geniului forestier, — executate pe baza unor pla- nuri de investigații. Acestea au reușit să pună în valoare acea- stă mare bogăție, latenta și neproductivă până la jumătatea se- colului trecut, ridicând-o la nivelul celor mai perfecționate gos- podării forestiere din Vestul și Centrul Europei. Averile Fondului mai cuprind, pe lângă avuția principală a domeniului păduros, și alte bogății secundare considerabile ca: zăcăminte și exploatări miniere de mangan, pirită și blendă de zinc la lacobeni, Vatra Dornei, Fundul Moldovei și Cârli- baba, stabilimentele de băi carbo-gazoase sulfuroase și de nă- mol la Vatra Dornei și lacobeni, numeroase clădiri de raport în principalele orașe din Bucovina, cariere de piatră de construc- ție și var în diverse localități, izvorul de apă minerală dela Poiana Negrii. Până la ocupația Nordului Bucovinei de către U. R. S. S. Fondul avea la Cozmeni întinse iazuri pentru creș- terea și exploatarea crapului. Prin valoarea deosebită a averilor sale, Fondul bisericesc are un rol hotăritor în viața economică, socială și culturală din Bucovina. De aceea, în toate timpurile, gospodărirea acestui imens patrimoniu a fost totodată și un centru al preocupărilor 290 Ing. Șt Gârbu factorilor locali economici, sociali, culturali ce căutau să-și asigure o cât mai mare ingerință în gospodăria acestor averi. In timpul fostei stăpâniri austriace asupra Bucovinei, până la realipirea acestei provincii la patria mamă, administrarea Fondului era reglementată prin Regulamentul aprobat cu deci- zia imperială din 19 Ianuarie 1900 în modul următor: Conducerea și supravegherea supremă se exercita de că- tre împăratul Austriei prin Ministerul de Agricultură din Viena. Erau rezervate înaltei sancțiuni imperiale în special apro- barea bugetelor și bilanțurilor anuale. In fruntea administrației Fondului, era un administrator, iar președintele Bucovinei (Landesprăzident) era în acelaș timp și președintele Fondului, ca șef al acestei provincii. Cooperarea mitropolitului și a consistoriului său la admi- nistrarea Fondului era reglementată de regulamentul Consis- toriului episcopiei ort. rom. din Bucovina, aprobat cu deciziunea imperială din 2/II 1869 și era de tot redusa. Ea se rezuma numai la supravegherea averii, aprobarea de eventuale micșorări a patrimoniului prin vânzări, împovărări, darea avizelor asupra bugetelor și bilanțelor, pronunțarea părerii asupra acordării de împrumuturi și asupra felului de administrare a averilor Fon- dului. Odată cu realipirea Bucovinei la patria mamă, administra- ția Fondului a trecut în mod automat sub tutela directă a Mi- nisterului de Agricultură și Domenii din București și sub pre- ședinția ministrului Bucovinei. Această stare a durat însă numai până la 2 Aprilie 1919. La această dată, ministrul Bucovinei de pe atunci, I. Flondor, a predat Fondul în administrarea Mitropoliei Bucovinei, în mâna mitropolitului Vladimir. După scurt timp, ministrul I. Flondor demisionând, noul ministru pentru Bucovina, I. Nistor, a contramandat decizia predecesorului său, cerând mitropolitului Vladimir cu adresa Nr. 6 din 26 Aprilie 1919 restabilirea stării anterioare. Pe la finele anului 1920, odată cu venirea averescanilor la guvern prima grijă a fost trecerea, din nou, a Fondului în administrarea Mitropoliei Bucovinei, fapt ce s’a îndeplinit în baza unei hotărîri a Consiliului de Miniștri din 31 Martie 1921, când administrația Fondului a fost predată cu multă solemni- tate, în prezența unui delegat al Ministerului de Culte, după Problema Fondului bisericesc ortodox român din Bucovina 291 o ședință festivă, în sala sinodală a reședinței mitropolitane din Cernăuți, pentru a doua oră în mâna mitropolitului Vladimir. Dar, nici această stare nu durează lung timp, căci prin înaltul Decret Regal Nr. 1.838 din 14 Februarie 1922, adminis- trația Fondului a fost trecuta din mâna Bisericii, din nou, în cea a Ministerului Agriculturii și Domeniilor din București. Această nouă stare durează până în anul 1925, când în baza legii pentru organizarea Bisericii ortodoxe din Bucovina, publicată în Mon. Of. Nr. 97 din 6 Mai 1925, administrația Fon- dului a fost iarăși trecută în seama Mitropoliei Bucovinei. Art. 39—43 din această lege, reglementează administrarea Fon- dului prin Consiliul Eparhial,-sub președinția arhiepiscopului și mitropolitului Bucovinei. Fondul devine fundațiune specială de sine stătătoare cu denumirea de: „Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei". Statul exercită dreptul său de control și supraveghere prin Ministerele de Agricultură și Domenii și cel de Culte. Prin autonomizarea Fondului sub administrația Mitropo- liei Bucovinei, s’a îndeplinit un vechiu deziderat al preoțimei acestei Mitropolii, pentru care ea a luptat timp de peste un secol, având de înfruntat în trecut și vitregia stăpânirii aus- triace, în lupta dârză ce o ducea, alături de fruntașii păturei intelectuale bucovinene. După o perioadă relativ lungă, de 11 ani, — odată cu pă- șirea mitropolitului Visarion în fruntea Mitropoliei Bucovinei, intervine o nouă modificare în administrarea Fondului, prin regulamentul pentru organizarea și funcționarea „Fondului bi- sericesc Ortodox român al Bucovinei" din 29 Iulie 1936, apro- bat cu înaltul Decret Regal Nr. 1836 din 1936, publicat în Mon. Of. Nr. 1.174 din 29 Iulie 1936. Acest regulament, devenit Decret-Lege la 4 Noemvrie 1937, a suferit mici modificări la 16 Martie 1938, fiind repu- blicat în Mon. Of. Nr. 77 din 2 Aprilie 1938. El constitue o accentuare a autorității și voinței chiriarhului Bucovinei în administrarea Fondului, ajutat fiind de un Comitet de Direcție, Administratorul Fondului și inspectorii Fondului. După o aplicare de numai 4 ani, această nouă formă de organizare și administrare a Fondului suferă schimbări temei- nice prin Decretul-Lege pentru organizarea Fondului bisericesc 292 Ing. St- Gârbu din Bucovina Nr. 1.2136 publicat în Mon. Of. Nr. 48 din 29 Iunie 1940. Prin acest Decret-Lege, consfințindu-se Fondului caracte- rul de fundațiune de sine stătătoare, el este pus sub înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui. Conducerea și administrarea Fondului este încredințată unei Eforii compusă din 4 persoane și anume: Rezidentul Regal al Ținutului Suceava, ca președinte al Eforiei, și 3 membri ca reprezentanți ai: Ministerului Cultelor și Artelor, Ministerului Agriculturii și Domeniilor și unul al Mitropoliei Bucovinei. Forma de administrare a Fondului reglementată de acest Decret-Lege, se apropie de vechea formă de administrare de sub stăpânirea austriacă. Ca și atunci, Fondul este pus sub înal- tul Patronaj al Suveranului, iar Rezidentul Regal —■ asemănă- tor cu președintele Bucovinei de atunci care era totodată și pre- ședintele Fondului —- este la fel și acum președinte. Deosebirea constă în faptul că, pe când în vechea organizație imiximea Bi- sericii în administrație era de tot redusă, precum am arătat mai sus, iar ministerul tutelar era cel al agriculturii din Viena, în cadrul legii de față, contribuția Bisericii la administrarea Fon- dului este efectivă, prin colaborarea celor 2 reprezentanți ai săi în Eforie — unul dela Ministerul de Culte și unul al Mitropoliei Bucovinei — precum și prin tutela Ministerului Cultelor și Ar- telor, dimpreună cu cel al Ministerului Agriculturii și Dome- niilor. Abia începuse însă să funcționeze noul aparat de admi- nistrare, când prin Decretul Lege Nr. 3434 din 10/X 1940, pu- blicat în Monitorul Of. Nr. 240 din 14/X 1940, intervine o nouă modificare, care reduce numărul eforilor dela 4 la 3: mitropo- litul Bucovinei ca președinte și 2 membri dintre cari, unul de- legat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor și altul de Mi- nisterul Cultelor și Artelor. Nici această modificare n’a fost de durată, căci în Februa- rie 1941 intervine o nouă modificare prin Decretul-Lege No. 409 din 21/11 a. c, publicat în Mon. Of.. No. 47 din 25/11 a. c. care, pe lângă mici modificări la prevederile cu privire la nu- mirea eforilor și organelor de conducere din administrația Fon- dului, institue pe lângă Eforie un Comisar al Guvernului, numit de Ministerul Economiei Naționale. Din desele schimbări prin care a trecut ad-ția Fondului Problema Fondului bisericesc ortodox român din Bucovina 293 într’un interval de timp relativ foarte scurt, rezultă clar, că, administrarea acestor averi este într’adevăr o pro- blemă. Căci, evident, lipsește starea de echilibru în adminis- trarea și gospodărirea acestor averi, fapt ce a determinat prea desele schimbări ale formelor de administrare. Și, încă, nu pu- tem prevedea, că seria legiferărilor, în această problemă, s’a sfârșit. Pe noi — Corpul silvic — prea puțin ne interesează fric- țiunile de natură politică ce conlucrează la rezolvarea acestei probleme, însă, lipsa de stabilitate în formele de organizare este de natură să ne îngrijoreze, deoarece prea desele schimbări, creează un mediu neprielnic bunei gospodării. Nu este locul să analizăm în mod amănunțit formele legale- succesive ce s’au dat organizării gospodăriei Fondului cu pri- vire la înrâuririle ce le-au avut asupra gospodăriei Fondului, nici să facem critica lor. Relevăm numai, că fiecare nouă reorga- nizare a fost însoțită de mari și răsunătoare proiecte pentru perfecționarea și propășirea gospodăriei Fondului și reforme în domeniul rolului social și economic al Fondului în influențele sale asupra stării populației locale. Proiectele însă, în general, tot proiecte au rămas și realizări au fost prea puține, fie din cauza lipsei de stabilitate și deci a timpului material necesar pentru a se pune în aplicare un program, fie din cauza influen- țelor și fricțiunilor politice ce concurau la conducerea admi- nistrației Fondului. Față de această situație suntem în drept să ne întrebăm: încotro mergem? Structura gospodăriei și administrației Fondului a fost clădită în trecut într’o evoluție ascendentă continuă într’un sis- tem administrativ de perfect echilibru, în care prevederea și continuitatea alcătuiau temeiul principal, și numai datorită trăiniciei și temeiniciei structurii sale, organizația ad-ției Fon- dului a putut rezista valurilor de reforme nereușite, ce au în- cercat în ultimii 22 ani să aducă modificări mai sensibile, atât în conducerea superioară, cât și în funcțiunile financiare admi- nistrative și tehnice ale gospodăriei. Desele modificări ale legii de organizare și administrare- a Fondului, dovedesc că această administrație încă n’a ajuns într’o stare de echilibru. Examinând sumar factura și tendințele legilor, decret- 294 Ing. Șt Gârbu legilor și modificărilor lor pentru organizarea și administrarea Fondului, se desprind clar 2 tendințe opuse și anume: 1) una pentru administrarea patrimoniului Fondului sub tutela neștirbită a bisericii ca avere bisericească. ~2) a doua pentru încadrarea aceste averi în administrația Statului, adică statificare. Din structura succesivelor forme de administrare ce s’au perindat, reese clar lupta între cele două tendințe opuse. Factorii determinanți asupra concepției de stat în această problemă au fost: a) curentele politice din țară, în așa măsură încât la un moment dat Fondul devenise o minge în mâna oamenilor poli- tici ce s’au perindat la putere. Ei considerau Fondul ca un fac- tor electoral de importanță hotărîtoare în Bucovina. b) faptul necontestat că Fondul a fost și este singurul sus- ținător al bisericii din Bucovina, în toate timpurile, izvorul dă- tător de viață, din care s’a alimentat nu numai vieața biseri- cească, dar și viața culturală și națională a neamului românesc din Bucovina. c) afirmațiunea hotărîtă a voinței Bisericii ortodoxe, de a păstra autonomia Fondului ca fundațiune de sine stătătoare, compusă din averile ctitorite de vechii voevozi, episcopii și boierii români închinate pentru biserică, pentru a respecta voința acestor ctitori. d) stăruința permanentă a Ministerului Agriculturii și Do- meniilor, ca for tutelar, exercitată de către departamentul sil- vic, pentru o organizare cât mai perfectă a administrării, con- servării și exploatării domeniului păduros, care constitue una din principalele administrații forestiere din țară. Din prea desele schimbări ale organizării și administrării Fondului, se evidențiază, că după împrejurări și după valoarea sau puterea personalităților competente cu ingerință în desti- nele Fondului, au precumpănit când unii când alții din factorii susamintiți, la alcătuirea legilor, decretelor și regulamentelor de organizarea și administrarea Fondului. Pădurile Fondului bisericesc constituesc cel mai valoros domeniu forestier din țară, atât prin valoarea și calitatea spe- ciilor și lemnului ce-1 produc, modul perfect de amenajare și exploatare după metodele cele mai perfecționate și mai bine adaptate stațiunei și împrejurărilor locale, precum și prin va- Problema Fondului bisericesc ortodox român din Bucovina 295 lo ar ea investițiunilor în instalațiuni pentru exploatarea și trans- portul lemnului, clădiri de administrație și de exploatare, pre- cum și depozite industriale și fabrici de cherestea pentru debi- tarea lemnului. In lumina celor sus expuse, sunt explicabile influențele factorilor politici, economici, ai bisericii și ai Corpului silvic la rezolvarea problemei Fondului bisericesc din Bucovina. Ca silvicultori pătrunși de îndatoririle și răspunderile ce le avem în administrarea și exploatarea acestui prețios domeniu forestier, suntem conduși de năzuința permanentă pentru per- fecționarea gospodăriei cu ridicarea rentabilității și respectarea cu sfințenie a principiilor raportului susținut și permanentei producțiuni. Ca fii credincioși ai Bisericii ortodoxe, dorim propășirea și întrebuințarea veniturilor acestor averi pe linia de voință a vechilor lor ctitori; voevozi, episcopi și boieri români, în folosul Bisericii ortodoxe, a școlii și bunului obștesc pentru populația românească din acest colț de țară dela hotarul de miazănoapte care a fost atât de urgisit în vremurile trecute, încât are nevoie de sprijin permanent. Influențele politice, cu veleități de a întrebuința averile Fondului ca instrument în scopuri egoiste, trebuesc conside- rate ca aparținând trecutului, care nu trebue să mai reînvie. Astfel, credem că se poate creia o armonie între factorii ce colaborează la organizarea și administrarea Fondului, asigu- rând trăinicia necesară legii de organizare și administrare, care să poată creia o ambianță mai prielnică bunei gospodării și să imprime lucrărilor timbrul permanenței, trăiniciei și continui- tății cu spirit de prevedere peste multe decenii, condițiuni ce sunt atât de necesare în orice mare gospodărie forestieră. R^organisation de 1‘administration du ionds de l'Eglise roumaine de Bucovine. Der Bukowiner gr. ort. Religionsfond. Es handelt sich um die letzte Organisation dieser Forstverwal- tung. Verfasser stellt zwei Auffassungen fest, in der bisherigen Gesetz- gebung dieser Verwaltung: die eine strebt die Schaffung einer auto- nomen-kirchlichen Verwaltung, die andere eine staatliche. Das neue Gesetz nimmt eine mittlere Stellung aber bringt eine gewisse Selbstăhdigkeit AFLAREA GROSIMII LA CAPĂTUL SUBȚIRE AL BUȘTEANULUI DIN CARE SE FASONEAZĂ LEMN ECARISAT de Ing. L RĂTAN Industria cherestelei de rășinoase în desvoltarea ei a creiat mai multe formule empirice pentru aflarea diametrului la ca- pătul subțire al bușteanului, din care se va scoate o prismă cu secțiune dată. Practica, în acest domeniu cuiioaște azi câteva din aceste formule, așa cum se menționează în articolul „Die Zopfstărke von Rundholz bei Kantholzerzeugung" de W. Tischendorf, scris în Forstarchiv Heft 19/20 — 1940, de unde extragem cele de mai jos. Prima formulă practică este: d = a+ —... (1). 2 în care: d= diametrul la capătul subțire al bușteanului a și b“ laturile dreptunghiului (secțiunii) prismei ce se ecarisează. Această formulă are un spațiu mai restrâns de întrebuințare, deoarece ea dă erori prea mari, dacă raportul — diferă prea , 3 5 mult de—. 4 ’ 7 Din tabloul de mai jos, se va putea însă urmări spațiul ei de utilizare. A doua formulă practică cunoscută și utilizată în ace- lași scop este: d—[(a+b)X0.1] X7+1.... (2) care cu toată expunerea ei aparent greoaie în cifre, ca utilizare Aflarea grosimii la capătul subțire 297 practică este foarte ușoară și pe lângă aceasta, ea dă erori încă destul de mici și aceptabile, încât o face des întrebuințabilă. Cele două formule de mai sus, prin aplicarea lor, dau erori cari variază între ±5%, ceiace în practică se admite. A treia formulă, asemănătoare celor de mai sus (de- dusă de Forstwirt W. Kleist) este: 7. (a+b) 10 (3) denumită și formula lui șapte, este și mai simplă și dă erori mult mai mici la utilizarea ei în practică. Autorul, îi găsește de data asta o justificare și bază matematică, pe care o expune -a mai jos: Fie d=Va2+ba............. (4) adevărata formulă pentru aflarea diametrului d, funcție de a și b. Din aceasta avem: d2=a2+ba=(a+b)2—2. a. b.... (5) Cum din technica măsurării lemnului se știe că nu-i mare diferență între media aritmetică și media geometrică a măsu- । b rării a două diametre, putem să admitem deci că Va. b —— . (a+b)- sau: a. b — ---- 4 „ „ , (a+b)2 ... (6). sau: 2, a. b — - ' v 2 înlocuind valoarea din (6) în (5), găsim că: d.-(a+br_ 2 2 sai. = a+b vă~ (a+b) 1-41 42 (a+b) / 2 2 2 sau: d —0,7071 (a+b). ceiace dă că d= tocmai formula (3'! 10 3 298 I. Bat an Se observă de altfel că adevăratul factor nu-i 0,7 ci 0,7071, dar eroarea fiind mai mică decât l°/o, se admite 0,7, pentru ușurința calculului. * Variația erorii matematice, în formula (3) se urmă- rește în două cazuri: L: a=b, când eroarea — O, deoarece ^a> b.= “—“> de unde și d2=a®. 2 II.: a=b, dar rămânând un raport oarecare între a și b, adică: b=n. a De aci chiar se observă, că mărimea erorii absolute e, de- pinde de raportul dintre a și b. Cum în practică, secțiunea grinzilor și prizmelor păstrea- ză un raport între a și b, care variază dela 0,4—1,0 și mărimea erorii relative, va fi în funcție de acest raport. Eroarea absolută e, este în acest caz: e= yT_ v72+b\... (7). sau dacă b=n. a. a1 na ? avem: e= -----------. V2 — Va —n a’ 2 sau: e= ■ V2 — a.Vl+n® 2 sau: e= V 3 . a (n+1) — a Vn*+1.... (8). 2 J 2 dacă: n=o .... e—a (JL——1), adică negativ; dacă n=l..... e=o. Deci cu cât n tinde către 1, cu atât eroarea absolută, eșind dintr’o valoare negativă, tinde către O. Eroarea redată în procente se deduce din formula: 100. e 100. e p=—_==sau p= —■■ - F Vas+ba aVn’+l Aflarea grosimii la capătul subțire 299 sau înlocuind valoarea lui e din (8) ne rămâne după simplifi- carea calculelor, că: p=100 ^(n+l)V2 _x ' -2. Vn2 + 1 J (9). Dacă = 0,7, atunci obținem pentru p valoarea: 2 ' 7. (n+1) p=100 (10). Din analiza valorilor lui p, care ne redau funcție de n, procentual eroarea ce se comite utilizând această formulă (3), constatăm pe lângă cele de mai sus că: Eroarea depinde dc expresia 3^? ; . a+b ,— Eroarea provine din cauza înlocuirii lui —$ cu va. b, dând lui n valori și în (9) și (10), dela 0, la 1, avem: Pentru n=0: p«=100 Pentru n—0.1: p=100 —1 },., .negativă; \ 2 Vl,l / Pentru n—0.4: ''“““(’rvi-1 ) ”10“ (^-1)poz“l¥ă Pentru n—1: p=100 f2-^2—1) =0. r '2 ț/ 2 / Calculându-se eroarea procentuală pentru valorile cele mai uzuale ale lui n, avem ca în tabloul următor: n 0,4 0,5 0,6 0,7 0,75 ■ 0,8 0,9 1,0 P 8,1 5,2 2,9 1,5 1,00 0,6 0,1 0,0 Pentru o mai bună relatare a felului cum variază formu- lele practice mai sus arătate, față de formula exactă (d= Va2+b2), redăm tabloul următor: Sec- Diametrul Ia capătul subțire țiune După for- mula exactă Felul pris- mei 9/b a După formulele empirice cm d— VaMd? d—s d==[(a+t>).011 X7+1 . 7. (a+b> d- io cm d’“în diti d... în dlf.rt d... în dif. ± Cui cm cm cm cm cm 6/10 0,60 11,7 11,0 —0,7 13,0 +1,3 11.3 —0,4 6/12 0,50 13,1 12,0 —1,1 15,0 13,0 +1,9 12,7 —0,4 8/8 1 11,3 12,0 +0,7 +1,7 11,3 — 8/10 0,80 12,8 13.0 -0,2 15,0 16,0 +2,2 12,7 —0,1 —0,5 8/14 0,57 16,1 15,0 —1,1 —0,1 15,6 nJ 8/16 0,50 17,9 16,0 —1,9 18,0 +0,1 17,0 —0,9 10/10 1 14,1 15,0 +0,9 14,0 16,0 —Ojl 14,1 —“ Să 10/12 0,83 16,6 16,0 +0,4 +0j4 15,6 — s 10/16 0,62 18,9 18,0 —0,9 20,0 +1,1 18,4 —0,5 12/12 1 17,0 18,0 +1 18 +1,0 17,0 — E 12/14 0,85 18,4 19,0 +0,6 20,0 +1,6 18,4 — Metianu Ion, Medic, Profesor Universitar, București. 12) Micu Alexandru, Colonel, Brașov. 13) Mocsonyi Anton, Mare Maestru de Vân. al Curții Regale, Buc. 14) Pop Ionel, Dr. în Drept, Editor Revista „Carpații", Sibiu. 15) Rioșanu Alexandru, Colonel, București. 16) Rosetti Bălănescu Constantin, Colonel, București. , 17) Sadoveanu Mihail, Scriitor, Membru al Academiei Române, Buc. 18) Samsonovici Ntcolae, General de Corp de Armată, București. 19) Stoichiță Ieronim, Doctor în Drept, Avocat, Sibiu. 20) Stroici Manole, Proprietar, București. 310 Cronica cinegetică 21) Tătăranu I. Nicolae, General, Subșeful Marelui Stat Major, Buc. 22) Vătămanu Alexandru, Lt. Col. Prof. Sc. Sup. de Răsboi, Buc. 23) Witting Emil, Ing. Consil. silvic, Scriitor Cinegetic, Sibiu. 24) Zwiedinek Eugen, General. Ca Președinte al Consiliului a fost numit domnul General de Corp de Armată, Samsonovici Nicolae. • In legături cu organizarea stațiunilor columbofile civile. Prin Decretul Lege Nr. 3627 din 29 Octombrie 1040, s'a hotărît înființarea și organizarea stațiunilor columbofile civile, Dispozițiunile lui prevăd: Art. 14. — Este interzis a se întrebuința porumbeii călători pentru trageri în porumbei. Art. 15. — Este interzisă uciderea porumbeilor călători cu excep- ția cazurilor și în condițiunile stabilite de Regulamentul Legii Co- lumbofile. Art. 22. — Infracțiunile la dispozițiunile prevăzute de art. 8, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 și 19 se vor pedepsi cu închisoare corecțională dela 1—0 luni și cu amendă dela 1000—50.000 lei. Art. 25. — In timp de mobilizare sau războlu, pedepsele prevă- zute la art. 22 și 23 vor fi îndoite, iar pedeapsa prevăzută la art. 24 va ii munca silnică pe viață. Art. 26. — Infracțiunile prevăzute în prezenta lege, sunt de com- petința instanțelor ordinare în timp de pace și de competința instan- țelor militare în timp de mobilizare sau războiu. In consecință, vânătorii și organele în drept sunt ținuți a observa de a nu se comite infracțiuni și a se urmări stricta executare. Pentru a nu se comite confuziuni între porumbeii sălbatici și acei călători ce se găsesc în diferite curse de antrenament sau misiuni, s’a sugerat chiar oprirea vânătoarei porumbeilor sălbatici. RECENZII CĂRȚI Prânz Griinwaldt, Dr.: Ripertoire International des pârio- diques iorestiires. (Silviculture, Economie du Bois, Protectîon de la nature et chasse. D'apres leur âtat au 1-er janvier 1940). Repertoriu internațional al periodicelor forestiere. (Silvicultură, Economia lemnului, Protecția naturii și Vânătoare. După starea dela 1 Ianuarie 1940). Berlin: Centre International de Sylviculture. Nr. 1 din seria „Sil- vae orbis", 1940- 206 pag. Cu această lucrare, Centrul Inter- național de Silvicultură (C. I. S.) dela Berlin deschide seria publica- țiilor monografice „Silvae orbis". In seria respectivă, vor apare, pe mă- sură ce va fi cu putință, lucrări mo- nografice privind probleme forestie- re dintre cele mai însemnate sub ra- portul internațional. Alegerea problemelor de studiat se face de către Direcțiunea C. I. S.-ului, după sugestiile Congreselor internaționale de silvicultură și comitetului C. I. S.-ului, ca și după împrejurările timpului. Lucrarea de față și-a fixat drept țintă de a da o cât mai deplină orientare asupra publicațiunilor pe- riodice cu caracter forestier, ce apar în diferitele țări din lume. Noțiunea de publicație periodică este considerată aicea într’un înțe- les foarte cuprinzător. Pe lângă pe- riodicele propriu zise (revistele) sunt alăturate orice altă publicație al cărei caracter este de a fi conti- nuă, precum: rapoartele anuale, co- municările societăților, culegerile de legi, agende, buletine, etc. Atribu- tul „forestier" este luat, deaseme- nea, într’un înțeles cuprinzător, în- trucât, alături de economia forestie- ră se are în vedere și economia lem- nului, protecția naturii și vânătoa- rea. Pentru fiecare publicație periodi- că, sunt redate, uniform și conven- țional atributele esențiale, precum: Numele Original, traducerea în fran- țuzește și prescurtarea sa; instituția editoare; redacția și adresa; redac- torul, data fundării, periodicitatea, formatul, prețul. Rânduirea materiei este făcută cu o sistemă foarte îngrijită, cea ce face orientarea cât se poate de les- nicioasă. Astfel, fiecare titlu poartă un nu- măr de ordine general. Ele sunt grupate, mai întâi, pe instituții in- ternaționale și pe continente; apoi, pe țări șl însfârșit pe titluri; toate acestea în ordine alfabetică. La sfâr- șit, aflăm un index alfabetic al tit- lurilor, un index geografic, un in- dex pe materii (sistematic) și un repertoriu al formelor periodicelor. Au fost înregistrate 1255 de pe- riodice. Dintre acestea, cele mai nu- meroase apar în limba engleză. Ur- 312 Cărți mează, apoi, germana cu 168, fran- ceza cu 125, olandeza cu 33, spaniola cu 28, finlandeza cu 26, rusa cu 26, suedeza cu 21, japoneza cu 10, nor- vegiana cu 19, italiana cu 16, bul- gara cu 14, româna cu 14, daneza cu 13, iugoslava cu 13, estoniana cu 12, portugheza cu 12, letona cu 10, ceha cu 9, ungara cu 8, lituaniana cu 5, greaca cu 1, slovaca cu 1 și turca eu 1. Ancheta, care a servit la procu- rarea materialului trebuitor, priveș- te stările dela I Ianuarie 1940, din 7G de state din cele cinci continente. La efectuarea acestei anchete au co- laborat instituțiile oficiale cele mai calificate, precum: ministere, admi- nistrații forestiere, universități, ins- titute de cercetări forestiere, biblio- teci, etc. Lucrarea este publicată în limba franceză, potrivit dispozițiilor statu- tare ale C. I. S.-ului. Ea este pre- cedată de o prefață generală și o introducere la lucrare de Prof. Dr. Dr. J. Kostier, Directorul C. I. S.- ului. Aceasta este redată în cinci limbi: franceza, germana, engleza, spaniola și italiana. Cercul de folosire al lucrării este restrâns, reducăndu-se la biblioteci și poate puține personalități particu- lare. Pentru acestea, însă, ea este de o extraordinară utilitate, fiind sin- gura cale de orientare asupra tutu- ror publicațiunilor noastre de spe- cialitate. întocmirea lucrării respective este grea, costisitoare, și, cum ar zice neamțul, „undankbar". Ea nu putea fi făcută decât de o instituție forestieră ca C. I. S.-u, care merită, pentru aceasta, mulțumirile și feli- citările noastre. In ce privește România, ea este re- prezentată, cu cinste, prin cele 14 publicații periodice forestiere. Lu- crarea de față este printre puținele cu caracter internațional, care ne menționează. Pentru cele mai multe, din trecut, România a fost inexisten- tă, din pricini pe care nu este ca- zul să le relevăm aici. Ilie C. Demetrescu LUCRĂRI NOI Ing. G. T. TOMA: Kronenuntersuchungen in langfristîgen Kie- ferndurchforstungflăchen. Teză de doctorat, publicată în: „Zeitschrift ftir Forst-und Jagd- wesen". 1940, Heft 10/11. S. 305-340 und Heft 12, S. 379-404. Berlin. REVISTE HOLZ ALS ROH-UND WERK- STOKK Anul 4 (19411, Caetul 3 (Martie). G. A. Kienitz și W. Klauditz: Chec die anatomisch bedingten Un- terschiede der chemischen Zusam- menselzung und der papietiechni-ț schen Eigenschalten des Bucherna- tronzellsloffs. Despre deosebirile consti- tuției chimice și însușirilor tehnice ale hârtiei din celu- loză natron de fag datorită structurii anatomice. Razele medulare, prin diferența de constituție (conținut mare de lignină și pentosan) față de vase și celulele de sclerenchim. influențează însușirile celulozei din fag fabricată nu numai prin procedeul sulfit ci și prin procedeul natron. Se dovedește că procedeul alcalin de fabricare a celulozei de fag mic- șorează aceste influențe față de pro- cedeul acid. J. Liese și R. Schubert: Beitrăge zum Osmoso-Holzsehuiz- Veriahren. Contribuții la procedeul de prezervare a lemnului prin osmoză. Se arată rezultatele încercărilor în laborator și în pădure făcute pentru clasificarea unor probleme pe care le pune procedeul de impregnare a lemnului prin osmoză Se dovedește astfel că adâncimea de pătrundere a sărurilor în lemn este mică în sens radial, dar mai mare decât în sens tangențial. Lem- nele uscate și apoi ținute în apă înainte de impregnare sunt pătrunse de săruri mai mult în sens radial ca lemnele proaspăt tăiate. Această însușire nu se păstrează la buștenii groși. S’a încercat deasemenea un adaos coloidal și s’a dovedit că el nu mă- rește adâncimea de pătrundere a să- rurilor, ci o micșorează. Arborii tăiați iarna și lăsați cu coaje își păstrează însușirea de a fi împregnabili prin procedeul osmo- tic până la începutul lunei Mai. Adâncimea de pătrundere deninde de conținutul în fluorură de sodiu al sărurilor de impregnat. Procedeul osmotic de impregnat are marele avantaj de a fi aplicabil ușor direct în pădure. F. Fesselt Standzeitverbesserung von Holz- btarbeilungswerkzeugen durch Hort- verchromung. îmbunătățirea durabilită- ții pieselor dela mașinile de prelucrat lemnul prin cro- mare. încercările arată că durabilitatea pieselor dela mașinile de prelucrat lemnul se mărește până la 500% prin cromare. Astfel de piese sunt cu deosebire bune pentru prelucrarea lemnului masiv din esențe tari, a 4 1 314 Reviste pieselor furniruite și a plăcilor de placaje. Dinții pânzelor și discurilor tre- buesc ascuțite numai pe spate! pen- tru ca pătura de crom să se păstreze pe partea din față a dintelui. Mici comunicări: Economia lemnului în Finlanda. Perceperea unei taxe la vânzarea lemnului în folosul cercetării lem- nului în Elveția. Norme noi. Un generator de gaz din lemn în Suedia. 3000 automobile cu gazogene în Norvegia. Avion cu motor cu gazogen Gelsofil, o nouă fibră textilă. Fabricarea celulozei de nutreț în Finlanda. Revista patentelor (anunțate și aprobate). Referate asupra literaturii. Sunt cu- prinse 85 referate asupra literaturii noi apărute în domeniul technologîei lemnului. Recenzii: E. Siebel: Handbuch der Werk- stoffpriifung. C. I. B-: Berichte und Referate der 5. intemationalen Holzverwer- tungskonferenz, Ziirich 1939. W. Wegelt: Holzwirtschaftliche Monatsblătter Juli/August und Ok- tober 1940. * _ * * Verordnung uber die Preisbil- dung fiir Rohholz in Forstwirt- schaftsjahr 1941. R. Gebhardt und G. Grăbner: Die Sortierung, Kennzeichnung, Preiss- tellung und Normung von inlăndi- schem Nadelschnittholz. L. Zechmeister: Fortschritte der Chemie organischer Naturstoffe. Fr. Schmidt: Altpapier als Roh- stoff. K. Gotze: Kunsteîde und Zell- wolle nach dem Viskoseverfahren. E. Schiilke: Schutz freistehender Holzbauten. H. Narath: Deutsche Holzbearbei- tungsmaschinen. K. Bastian, H. Pătzold, K. Willer: Fachekunde fur Tischler. Das Bear- beiten des Holzes. Tabel cu însușirile și întrebuință- rile lemnului de nuc. N. Ghelmeziu JOURNAL FORESTIER SUISSE. Nr. 2/1941. J. P. C.: Sur l'abatage. Asupra doborîtului arbo- rilor. (5 pag.). In cantonul Neuchâtel toți candi- dați! la cursurile de pădurari tre- bue să fie deținători de brevet de tăetori de pădure, brevet care se dă după trecerea unui examen practic la sfârșitul unui ciclu de ucenicie (sub control oficial) de 2 ani și ju- mătate. Ameliorări se văd deja. Autorul arată că mai există totuși o ame- liorare de dorit, anume aceia care privește prepararea tăieturii. Arată cum se face tăietura de obiceiu și cum ar trebui să se facă. Fr. de Metz-Noblat: Ie carburant forestier. Carburantul forestier (3 pag.}. Câteva observațiuni asupra fabri- cării sale în Franța neocupată. Dr. Ch. Hadorn: Le d^frichement de quelques fo- rets dans les rigions basses. Defrișarea câtorva păduri în regiunile joase. (3 pag. Vremurile grele de azi privind Reviste 315 aprovizionările fiecărei țări cer El- veției să-și ajusteze economia. I se •cere să-și restrângă domeniul creș- terii vitelor, în favoarea culturilor agricole. Unii preconizează pe lângă inten- sificarea culturii agricole și extin- derea ei în dauna pădurii. E. Grafi: A propos d'une revision d'amina- gement. In legătură cu revizuirea unui amenajament (4 pag.). E vorba de amenajamentul pădu- rilor aparținând comunei Mont- richer. F. Roten: Compte rendu du cours sur fes avalanches, dormi aux lonctionnaires forestires suisses, du 15 au 21 decem- bre 1940- Dare de seamă asupra cursu- lui despre avalanșe, făcut funcționarilor forestieri el- vețieni la 15—21 Decembrie 1940. Călătoria de studii pe care o or- ganizează anual Inspecțiunea fede- rală a pădurilor, pentru personalul forestier superior, a avut loc în 1940 sub forma unui curs asupra avalanșelor, care s’a ținut la Davos. D-l Dr. Vinterhalter a tratat des- pre „Zăpada și metamorfoza sa". (Va urma). Nr. 3/941. H. Badoux: Quelques indications sur les ira- vaux de boisement eflectuis dans Ie canton de Fribourg, ă pârlii de 1990. Câteva indica(țiuni asu- pra lucrărilor de împădu- rire efectuate în Cantonul Fribourg, începând din 1890. (4 pag, Sam. Aubert: Le houx. Specie caracteristică ținuturilor calde. Singurul reprezentant al genului, în Europa. Suferă de ger, deaceea se ține la adăpostul pădurii sau pe marginile ei; rar se găsește în câmp deschis. In Elveția se află în regiunea platoului, dar reușește să se urce și pe pantele Jurei până la o alti- tudine ce depășește 1200 m. Auto- rul citează locurile unde l-a întâl- nit. Este o plantă rară și nu poate fi o piedică; trebue considerată ca or- nament. * ** Compte rendu du cours sur les avalanches. Dare de seamă asupra cursu- lui asupra avalanșelor. (7 pag. cu 3 figuri și o planșă cu desene). Urmarea cursului ținut asupra subiectului amintit, funcționarilor forestieri elvețieni, dela 15 la 21 Decembrie 1940. Se tratează despre „Mecanica aco- perișului de zăpadă și noui priviri asupra lucrărilor de apărare". (Va urma). J. P. C.: Notes sur une plante de Wellîngto- nia giant. Note asupra unui exemplar uriaș de Wellingtonia. (1 pag.). Exemplarul se găsește în parcul castelului Gorgier. A fost tăiat în iarna 1938/1939 pentrucă se uscase. 316 Reviste Prezenta o creștere repede; 31 m înălțime, 1,70 m diametru la tăetu- ră, 50 ani. Trunchiul avea la 5 m înălțime, 90 cm diametru, formând un trunchiu de con foarte regulat, până la înălțimea de 25 m, unde diametrul măsura 25 cm. Cubajul: 10 m*. ■* * * Echos du vieux temps. Recolte de la „poix" dans les iorets de la com- mune du Chenit (Vaud). Ecouri din timpuri vechi. Recoltarea rășinei în pădu- rile comunei Chenit (Vaud). At. Hcr. ZEITSCHRIFT FUR FORST-UND JAGDWESEN. Caietul 10/11, Oct.-Nov. 1940. Studii: G. T. Toma: Kronenunlersuchungen in ianghisti- gen Kieferndurchfcrstmgsfldchen. Cercetări asupra corona- mentelor în rărituri de lungă durată la pin. Este teza de doctorat prezentată de autor la Academia de Silvicultură din Eberswalde. In caietul de față se publică prima parte a lucrării, care cuprinde studiul arborelui in- dividual, urmând ca partea a doua referitoare la studiul arboretului să fie publicată în caietul pe Dec. al revistei. In această primă parte se cercetează raportul ce există între dimensiunile coronamentului și mă- rimea diametrului terier precum și influența ce exercită coronamentul asupra creșterii în diametru respec- tiv în suprafață terieră. Dr. R. Langenkamp: Die Geschichte des Bramwaldes. Istoria pădurii „Bramwald" Pădurea aceasta formează ocolul silvic de experimentație „Bramwald" de pe lângă fosta Academie de Sil- vicultură din Hannovers MUnden (actualmente înglobată în Fac ultatea de Silvicultură a Universității din Gottingen). Este ocolul, pe care cu- noscutul silvicultor M i c h a e 1 i s l-a administrat timp de 32 ani (1888- 1920). Interesant de remarcat este vechimea documentelor ce s’au păs- trat în arhiva ocolului, din cari se poate urmări istoricul pădurii de acum trei secole. Din cercetările fă- cute de Michaelis se poate, bună- oară, urmări repartiția Speciilor din anul 1587! Recenzii: S t e h 1 i G.t Welches Tier ist das? (Ce animal e acesta?). Frankh’sche Verlagsbuchhandlung, Stuttgart 1940. Prețul cartonat 3 R.M. Recenzent Prof. Dr. W o 1 f f. R i n g 1 e b Prânz: Klima- schwankungen in Nordwestdeutsch- land. (Variațiile climei în Germania de NVJ. Buchandlung Coppeurath, Miinster i. W. 1940. Recenzent R. G e i g e r. Caietul 12, Dec. 1940. Studii: Dr. KarI Gosswald: Beobachtungen uber den Schulz el. nes Kieiernbestandes vor der Kieiern- buschhornblattwespe Diprion (Lophy- rus) pini L. durch die roie Walda- meise. Observațiuni asupra pro- tecției unui arboret de pin în contra viespei Diprion (Lo- phyrus) pini L. prin furnica roșie de pădure. G . T. Toma: Kionenuntersuchungen in langiristi- gen Kieierndurchioistungsilâchen. Cercetări asupra corona- Reviste 317 menteior în rărituri de lungă durată la pin. Este continuarea studiului a că- rui primă parte s’a publicat în nu- mărul trecut al revistei. Această a doua parte cuprinde studiul arbore- tului de pin în care s’a aplicat de multă vreme răritura de jos. Se cer- cetează structura acestor fel de ar- borete și legătura ce există între cantitatea de cornamente la hectar Si creșterea în suprafață terieră. W. von Wetistein: Zur bltitenbioiogie von Pinus sil- vestris. Referitor la biologia flo- rilor de pin silvestru. Comunicări: Decizii juridice importante. Recenzii: Trendelenburg, R.: Das Holz als Rohstoff. (Lemnul ca materie primă). J. F. Lehmanns Verlag. Miinchen/Berlin, 1939. 435 p, cu 108 fig. Cartonat 18 RM,, în pânză 19,60 RM. Recenzent Dengler. Hesmer H. und J. Meyer: "Waldgrăser. (Ierburi de pădure). Cu 308 fotografii pe 64 planșe și 6 de- sene în text Edit. M. și H. Schaper, Hannover 1940. Prețul 11,50 RM. Recenzent Dengler. Waldmoose. (Mușchi de pă- dure). Ediția a 3-a. In editura Insti- tutului de cercetări forest. wiirtem- berghez. Stutttgart 1940. Prețul legat 6 RM. (inclusiv împachetarea și ex- pedierea). Recenzent D. von Sanden W.: Alles um eine Maus. (Totul pentru un șoarece). Grăfe und Unzer Verlag. Konigsberg i Pr. 1940. Prețul 2,60 RM. Recenzent Dengler. Handbuch der Pflanzen- kraukheiten. (Manualul bolilor plantelor). Voi. 6: Protecția plante- lor. Fascicola 4: 11,60 RM. Recenzent Liese. C. T. Toma ZEITSCHRIFT FUR WILTFORST- WIRTSCHAFT. Voi. VIII, Caetul 3—4. (Dec.-Ia- nuarîe 1940/41). Aldo Pavari, Prof.: Die walăbaulichen VeihdJtni!>se Ha- Hens. împrejurările silvicultu- rale ale Italiei. Studiul este împărțit în două păr- ți: Fundamentele ecologice ale sil- viculturii italiene și Pădurile Ita- liei privite dinspre partea șilvicul- turală și productivă. Condițiunile orografice determină o mare varie- tate a constituției și distribuției ve- getației forestiere. In ce privește clasificarea formelor de vegetație, autorul distinge cinci zone fores- tiere: lauretul, castanetul, fegetum, picetum. și alpmetum. In ordinea culturală, se descriu regiunile apli- cate Ia tipurile felurite de păduri și arborete. Se remarcă marile pro- grese făcute, în ultimile decenii, sub guvernarea fascistă, atât în ce pri- vește cunoașterea condițiunilor fo- restiere, cât și cultura pădurilor. Internatlonaler Forst-und Hoizwirt- schaftsbericht. Cronica forestieră inter- națională. Ca de obiceiu, ni se împărtășesc multe știri despre stări și fapte fo- restiere din lumea întreagă. Ilie C. Dem. INFORMAȚIUNI — Prin Decretul lege Nr. 1371 pu- blicat în Mon. Of. 117 din 20 Mai 1941, Eforia Mănăstirilor înzestrate cu păduri a fost autorizată să vân. dă prin bună învoială materialul lemnos necesar refacerii gospodă- riilor locuitorilor sinistrați de cu- tremur. — D-l Ing. insp. silvic Gheorghe Tișcă dela Inspectoratul silvie Alba lulia se repartizează, după cerere, pe data de 1 Mai 1941, la Direcția Silvică, (Mon. Of. 112/941, pag. 2603). — Tablourile privind salarizarea Corpului silvic se pot afla în Mon. Of. Nr. 16 din 19J.1941. — In Mon. Of. 122 din. 26 Mai 1941, a apărut tabloul prețurilor propuse de Casa Pădurilor Statului, în vederea furnizării lemnelor la autorități, în cursul anului 1941/42, împreună cu prelungirea Convenției dintre Ministerul de Finanțe și Casa Pădurilor pentru aproviziona- rea autorităților cu lemne de foc. — In Mon. Of. 108 din 9 Mai 1941 a apărut „Tabloul cu suprafețele te- renurilor degradate complet împă- durite din cuprinsul Inspectoratului silvic București. însumează 854 ba. — D-l Ing. At. Haralamb de la I.C.E.F. a vorbit la posturile noastre de radio, în ziua de 18 Mai a. c., tratând despre „pășunatul în pădu- re". Conferința a fost ținuta în ca- drul „cronicei agricole". — Domnii acționari ai Casei de Credit, Economie și Ajutor a Cor- pului Silvic, sunt rugați să-și ridice dividendele pentru anii expirați. Cupoanele se pot trimite, spre înca- sare, cu poșta sau prin delegat. Di- videndele neridicate în termen legal se trec în patrimoniul Statului. DECRET-LEGE privitor la modificarea și completarea art. 73 din legea pentru organizarea și încurajarea agriculturii. Art. I. — Art. 73 din legea pentru organizarea și încurajarea agri- culturii, se modifică și completează, după cum urmează: In cazuri de calamitate, ce se va determina prin deciziunea. Mi- nisterului Agriculturii și Domeniilor, proprietarii sau deținătorii tere- nurilor agricole cu orice titlu, sunt obligați să ia măsurile prescrise de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pentru distrugerea inamicilor ani- mali sau vegetali, locurile lor de înmulțire și chiar plantele care ser- vesc pentru înmulțirea lor și care s’ar afla pe proprietățile lor. Pe proprietățile Statului, instituțiunilor sau autorităților publice, această obligație cade în sarcina personalului însărcinat cu cultivarea, paza sau administrarea acestor proprietăți. Județele, comunele și toate autoritățile publice sunt obligate să COntribue la combaterea calamităților cu fonduri, materiale și prin pres- tarea mânei de lucru, potrivit normelor ce se vor fixa de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, prin deciziunile sale. In acest scop, prefecții și primarii, la cererea organelor agricole locale și cu autorizarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor, pot să dea ordonanțe pentru prestarea din partea populației respective a lu- crului în natură, necesar pentru combaterea calamităților, fixând și suma echivalentă a prestației, pentru cei ce n’ar voi să presteze lucrul în natură. Proprietarii terenurilor agricole, precum și deținătorii cu orice titlu ai acestor proprietăți, sunt obligați ca în intervalul dela 1 la 15 Mai al fiecărui an, precum și la alte date ce se vor fixa de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, să distrugă cuiburile de ciori aflate pe arborii de pe proprietățile lor. Aceste cuiburi vor fi distruse din nou, în cazul când ele vor fi refăcute. Proprietarii terenurilor agricole sau deținătorii Care nu vor aplica măsurle prescrise de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor sau prin ordonanțele prefecților și primarilor, precum și acei care nu vor distruge cuiburile de ciori la datele fixate, vor plăti o amendă de 100 lei pentru fiecare caz de neexecutare, precum și pentru fiecare cuib de cioară. In caz de recidivă, va plăti amenda îndoită și va fi pedepsit cu închisoare dela 5—15 zile. 320 Legi Pentru proprietățile Statului, autoritățile și instituțiile publice, pedeapsa amenzii ca și închisoarea, în caz de recidivă, va fi suportată de către personalul însărcinat cu administrarea, cultura sau paza pro- prietății respective. Se înțelege prin recidivă, neexecutarea măsurilor prescrise sau nedistrugerea cuiburilor de cioară, chiar după aplicarea amenzii res- pective. Constatarea infracțiunii se va face prin proces-verbal, dresat de către organele agricole ale Ministerului Agriculturii și Domeniilor, ale Camerelor de agricultură, notari, jandarmi, agenți agricoli și paznici agricoli publici sau autorizați. Prin proces-verbal se va pronunța șț amenda. Procesele-verbale sunt executorii și fac dovadă până la proba contrarie. Ele pot fi atacate cu apel la judecătoria de ocol, în termen de 5 zile dela comunicare. Apelul nu suspendă executarea. Judecătorii vor judeca cu precădere în cel mult 10 zile dela în- mânarea procesuluî-verbal. In caz de recidivă, procesul-verbal va fi înaintat de urgență ju- decătoriei de ocol, pentru aplicarea pedepsei închisorii și a dublei amenzi. Amenzile se vor încasa in folosul Camerelor agricole județene. Agenții îndatorați a constata infracțiunea, care vor refuza sau ne- glija constatarea infracțiunii, sub orice motiv, se consideră că au comis delictul de refuz de serviciu regalmente datorat Ei vor fi datori să plătească și sumele ce s’ar fi cuvenit a fi încasate ca amenzi. Dovada refuzului de serviciu se va face cu orice probe admise de legi. Art. II. — Un regulment alcătuit de Ministerul Agriculturii și Domeniilor va desvolta prevederile prezentului decret-lege. Art. III. — Toate dispozițiunile contrare prezentului decret-lege, sunt și rămân abrogate. Dat în București la 6 Mai 1941. Nr. 1.251. EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 73 din legea privitoare la organizarea și încurajarea agriculturii Prin legea privitoare la organizarea și încurajarea agriculturii s’au prevăzut dispozițiuni pentru combaterea paraziților animali și vege- tali, care micșorează sau pot chiar compromit producțiunea agricolă. Acești paraziți sunt periculoși nu numai pentru proprietarul agri- col, unde ei apar, ci și pentru proprietățile vecine, prin faptul că se Legi 321 înmulțesc și se răspândesc cu foarte mare ușurință, putând căpăta foarte deseori înfățișarea unei calamități. Experiența făcută în ultimii 3 ani au dovedit insă că dispozițiu- nile acestei legi nu sunt suficiente și că sunt necesare modificări și com- pletări de lege care să permită o acționare rapidă și suficientă.. Pentru urgentarea lucrărilor, am alcătuit alăturatul proiect de decret-lege pentru modificarea art. 73 din susarătata lege, prin care s’au simplificat formalitățile în cazul când împrejurările cer luarea de mă- suri urgente Am suprimat dispozițiunea care prevedea în cazuri de calamitate necesitatea unui jurnal al Consiliului de Miniștri și avizul conform al Consiliului Superior al Agriculturii, azi desființat, lăsând Ministerului Agriculturii și Domeniilor, posibilitatea intervenției rapide pe calea de- riziunii ministeriale. Am introdus și dîspozițiuni speciale în ceea ce privește combate- rea ciorilor, care în timpul din urmă, din cauza înmulțirii excesive, au devenit o adevărată calamitate. Avem convingerea că prin modificarea șî completarea dispozîțiu- nilor art. 73 din legea privitoare la organizarea șî încurajarea agricul- turii se va putea proceda repede la distrugerea paraziților animali sau vegetali, iar numărul ciorilor va putea fi micșorat în așa fel, ca ele să nu mai constitue un pericol pentru semănăturile de porumb, mazăre, grâu, etc. Ministrul agriculturii și domeniilor. General de Corp de Armată Ion Sichitîu * DECRET LEGE (Mon. Of. Nr. 50 din 28 Februarie 1941). Modificarea art. 102 șî,abrogarea art. 103 ș 104 din legea pentru protecția vânatului. Art. 1. — Se modifică art. 102 din legea pentru protecția vânatu- lui și reglementarea vânătoarei, în sensul următor: „Ministerul Agriculturii și Domeniilor va executa prezenta lege printr’un organ numit Direcțiunea Economiei Vânatului sub conduce- rea unui tehnician, recunoscut drept specialist în materie, între studiile sale academice trebuind să figureze șî vânătoarea ca atare. Art. 2. — Se abrogă articolele 103 și 104 din legea pentru protec- ția vânatului și reglementarea vânătoarei, iar atrîbuțiunile organelor cuprinse în aceste articole vor trece în întregime asupra conducătorului Direcțiunii Economiei Vânatului. Nr. 463. NECROLOG î IACOB ANTONIU Inginer subinspector silvic pensionar După o scurtă suferință, în ziua de 24 Mai 1941, a încetat din viață, lacob Antoniu, inginer subinspector silvic, pensionar, în vârstă de 80 ani. Născut în București în Ianuarie 1861, după ce a terminat liceul Matei Basarab din București, a fost un an la Școala de ape și păduri dela Nancy, după care a urmat Școala de silvicultură de la Ziirich. Venind în țară, la 27 Aprilie 1887 a fost numit silvicultor cl. II în Corpul silvic al Statului. In primii ani a fost șef al Ocolului silvic Bogdănești (Râșca) din jud. Suceava (azi Baia), apoi șef al Ocolului silvic Sinești (Iași). La 1 Februarie 1907, fiind înaintat subinspector cl. III, a fost numit agent de control Ia Regiunea silvică Ploești, iar mai în urmă și șef al Regtunei Ploești. In timpul războiului 1916—1918 a condus ocoalele silvice Moreni și Haimanale (Prahova) apărând pădurile pe cât a fost posibil. La 1 Aprilie 1919 și-a regulat drepturile la pensie, A fost o fire blândă, astfel că în tot timpul cât a fost în serviciul Statului (27 Aprilie 1887—1 Aprilie 1919) adică timp de 32 ani, a câștigat simpatia atât a personalului subaltern, cât și a colegilor din jurul său. După eșirea la pensie, a trăit retras în mijlocul familiei sale. A fost înmormântat la cimitirul Reînvierea din București în ziua de 26 Mai 1941. La această despărțire, Casa Pădurilor a fost reprezentată prin D-nii Em. Demetrescu, inginer consilier silvic și inginer inspector g-ral silvic Al. Ivăncianu; Societatea „progresul silvic" prin d-l inginer consilier silvic M. P. Florescu, iar din grupul pensionarilor prin d-nii inginer inspector general G. Nicolau și Haralambie Gtumăzescu. Din partea Soc. Progresul Silvic s'a depus o jerbă de flori. M. P. F. 1 PUBLICA Ț I U N 1 DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Direcțiunea Regimului silvic DECIZIUNE Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor; Asupra raportului Domnului Director al Direcțiune! Regimului Silvic; Având în vedere art 2 din codul silvic; Având în vedere art. V din legea modificatoare la codul silvie, publicată în Monitorul Oficial No. 131/920- DE CIDEM: a) Amenajamentul pădurilor Plopișul, Pietrele înfierate, Căldărușanca, ș. a. județul Prahova, proprietatea Statului, Seria l-a din Ocolul Silvic Vălenii de Munte, în suprafață de 1068 ha. 5900 mp. Regim și tratament, codru cu tăeri succesive. Revoluția 100 ani. Revizui- rea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurilor GârboajVelJ e și Râpa Bălaia, județul Covurlui, proprietatea Statului, formând Seria VH-a din Ocolul Silvic Galați, în suprafață de 418 Ha. 5200 mp. prevăzând exploatarea și refacerea arboretului într'o perioadă de 20 ani. Revizurea după 10 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nqstru. Ministrul Agriculturii șî Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 6481/941. a) Amenajamentul pădurii Scrioștea-Butculeasca jude- țul Teleorman, proprietatea I. Mânu, în suprafață de 240 Ha. 1400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Amenajamentul pădurii Corneasca Ochiuri lot. 1, județul Dâmbovița, proprietatea Toma I. Câmpeanu, în suprafață de 67 ha. 8354 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Re- vizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 6482/941. a) Amenajamentul pădurii Do ști na, județul Turda, proprie- tatea Comunei Făgetul Terii, în suprafață de 185 ha. 6914 mp. Regim și tratament codru cu tăeri rase. Revoluția 100 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii Leorda Gorschi, județul Boto- șani, proprietatea Jeaneta Gorschi, în suprafață de 24 ha. 8600 mp. Re- gim și tratament crâng cu rezerve. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Pauleasca Dealul 324 Publicații Mare, județul Argeș, proprietatea N. lonescu ș. a., în suprafață de 15 Ha. 1126 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 16 ani. Revizuirea după 16 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 6483'941. a) Amenajamentul pădurei Ciuguzel ș. a. județul Alba, pro ■ prietatea Văd. Banffy Cazimir și Dănilâ Banffy, în suprafață de 142 ha. 4566 mp. tratată în trei serii de crâng simplu cu revoluția 30 ani. Re- vizuirea după 20 ani. bl Regulamentul de exploatare al pădurii Dumbrăvîța, jude- țul Mehedinți, proprietatea N. Bărbulescu, în suprafață de 25 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. C) Regulamentul de exploatare al păduii Zăvoiul T e i ș, jude- țul Dâmbovița, proprietatea Moșten. N. Cosăcescu, în suprafață de 10 ha. 2700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 6 ani. Revizui- rea după 6 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. NO. 6484/941. a) Amenajamentul pădurii Fața Măginii, județul Alba, pro- prietatea Bisericei Greco Catolice din Cacova în suprafață de 72 ha. 4000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 30 ani. b) Amenajamentul pădurii Podul Ornțeniș/ului, județul Alba, proprietatea Composesoratului Decea, în suprafață de 57 ha. 9300 mp. tratată în două serii de crâng simplu cu revoluția 30 și 5 ani. Revi- zuirea după 30 ani. C) Amenajamentul pădurii Mei ac, județul Alba, proprietatea Composesoratului Crișn Teofil și soții, în suprafață de 43 ha. 6300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 30 ani. d) Amenajamentul pădurii La Isvoare. județul Alba, pro prietatea Composesoratului Uioara de Sus, în suprafață de 43 ha. 6800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 25 ani. Revizuirea după '25 ani. e) Amenajamentul pădurii Fața Bisericei, județul Alba, proprietatea Bisericei Ortodoxe Române din Măgina, în suprafață de 40 ha. 4400 mp. tratată în două serii de crâng simplu cu revoluția 25 și 20 ani. Revizuirea după 10 ani. f) Amenajamentul pădurii Dumbrava, județul Alba, proprie- tatea Comunei Oarda de Jos, în suprafață de 83 ha. 6800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. g) Amenajamentul pădurii Dumbrăvîța, județul Hunedoara, proprietatea Bisericei Ort. Române din Sârbi, în suprafață de 21 ha, 2300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 10 ani. h) Amenajamentul pădurii Copăcel Ghiuriș, județul Alba, proprietatea Comunei Ciuguzel, în suprafață de 14 ha. 4800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941. în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii șî Domeniilor, (ss) A. Pană. No. 6485/941. a) Revizuirea amenajamentului pădurii Cioara - Lacul Tă-' tarului, județul Brăila, proprietatea Statului, în suprafață ’de 475 ha. 8200 mp. prevăzând exploatarea în crâng simplu și refacerea ei in decurs de 10 ani. Revizuirea după 5 ani. Publicații b) Amenajamentul pădurei Gura Șiretului. Sena I, județul Brăila, proprietatea Statului, în suprafață de 269 ha. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția 16 ani. Revizuirea după 10 ani.- ■ c) Amenajamentul pentru refacerea pădurii Colțea, județul’ Brăila, proprietatea Statului, în suprafață de 260 ha. 2700 mp. prevă- zând exploatarea în crâng simplu și refacerei ei în decurs de 10 ani. Revizuirea după 5 ani. d) Amenajamentul pădurilor Goranu Giurgiuveni Seria V-a, județul Argeș, proprietatea Statului, în suprafață de 1300 ha, 6500 mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția 120 ani. Revi- zuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) A. Pană. NO. 6586/941. a) Regulamentul de exploatare al pădurii Orbeni, județul Putna, proprietatea moștenitor. Lucia Negri în suprafață de 141 ha. 5000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Stejarul, județul Argeș, proprietatea Ion P. Băltescu, în suprafață de 58 ha. 4500 mp. tratată in 2 serii de crâng cu revoluția 25 și 20 ani și una serie de codru cu tăeri succesive și revoluția 90 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ssl A. Pană. No. 6487/941. a) Amenajamentul pădurii Găiceana, județul Tecuci, proprie- tatea Moștenitorilor Ion I. Motzoî, în suprafață de 2818 ha. 5400 mp. tratată în 3 serii de codru cu tăeri succesive. Revoluția 84 ani. Revi- zuirea după 10 ani. Dată astăzi 1 Aprilie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horta Lazăr. No. 6868/941. a) Amenajamentul pădurei Rusca Recea, județul Fâlciu, pro- prietatea Statului cedată în folosința Sf. Episcopii a Hușilor, în supra- față de 299 ha. 9200 mp. Regim și tratament crâng compus. Revoluția 30 ani pentru elementul crâng și 90 ani pentru rezerve. Revizuirea, după 10 ani b) Regulamentul de exploatare al pădurei Moșul Margine a- n u, județul Gorj, proprietatea I. A. Mărgineanu ș. a., în suprafață de 20 ha. Regim și tratament crâng Simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurei Moșul Lupești, județul Gorj, proprietatea Gr. Gr. Lupescu, ș. a., în suprafață de 19 ha. 4600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Dată astăzi 1 Aprilie 1941, în Cabinetul nostru- Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 6869/941. a) Regulamentul de exploatare al pădurei Vlădeni și Mi- hăești, județul Muscel, proprietatea Elena I. Anastasescu Ghica, în su- prafață de 75 ha. 5000 mp. Regim șî tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurei Ungurelul. jude- 326 Publi cații țul Gorj, proprietatea Cristu I, Buga, ș. a., în suprafață de 40 ha. 4900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. c) Regulamentul de exploatare al pădurii Corbul județul Gorj, proprietatea N, T. Davițoiu în suprafață de 28 ha. 7700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani, Revizuirea după 20 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurei Curtișoara, ju- dețul Romanați, proprietatea Elena Murgășanu în suprafață de 23 ha. 4100 mp. Regim, și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. e) Regulamentul de exploatare al pădurei Curtișoara, județul Romanați, proprietatea Ecaterina Băltăceanu, în suprafață de 23 ha. 2700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. f) Regulamentul de exploatare al pădurii Pârgul Boarne- lor, județul Gorj, proprietatea M. Tomescu, în suprafață de 21 ha. 9700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 5 Aprilie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horta Lazăr. No. 7513/941. a) Amenajamentul pădurii Dumbrava, județul Alba, proprie- tatea Composesoratului din Lopadea Veche, în suprafață de 114 ha. 5800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după 30 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Domneasca Olari, județul Dâmbovița, proprietatea Olga M. Strâmbeanu ș. a., în suprafață de 19 ha. 6600 mp. Regim și tratament crâng Simplu. Revoluția 18 ani. Revizuirea după 18 ani. c) Amenajamentul pădurii Pădurea Popii, județul Târnava Mică, proprietatea Bisericei Reformate din Herepea, în suprafață de 13 ha. 8600 mp. tratată în 2 serii de crâng simplu cu revoluția 20 ani. Revizuirea după 10 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. NO. 8325/941. a) Amenajamentul pădurii Med vede ac, județul Arad, pro- prietatea comunei Conop, în suprafață de 143 ha. 8700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 40 ani. Revizuirea după 10 ani. b) Regulamentul de exploatare al pădurii Nevăț, județul Me- hedinți, proprietatea Ștefan Georgescu, în suprafață de 40 ha. 3300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 30 ani. Revizuirea după c) Regulamentul de exploatare al pădurii ,Urzicaru județul Muscel, proprietatea Ion Nită Floroiu. în suprafață de 5190 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. d) Regulamentul de exploatare al pădurii Râpa Iui Efti- miu, județul Argeș, proprietatea N. Dumitrescu în suprafață de 15 ha. 4250 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 27 Martie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horia Lazăr. No. 8334/941. a) Revizuirea amenajamentului pădurii Oraș, județul Brașov, proprietatea Municipiului Brașov, în suprafață de 4575 ha. 8700 mp Publicațiuni 327 tratată în 5 serii de codru cu tăeri succesive și revoluția 96 ani; una serie de protecție tratată în codru grădinărit și una de agrement cu exploatabilitate fizică, ambele cu termenul exploatabilității 10Q ani. Revizuirea după 10 ani. b) Amenajamentul pădurii B u 1 i g a, județul Olt, proprietatea M. Zaharescu Caraman, în suprafață de 134 ha. 9000 mp. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția 20 ani. Revizuirea după 20 ani. Dată astăzi 1 Aprilie 1941, în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Horta Lazăr. No. 8725/941. Art. II. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de ex- ploatare mai sus menționate se va face la epoca arătată în dreptul fie- căruia. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte, intră în dispozi- țîunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor nece- sare apărării naționale, pădurilor de protecție, revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc., se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Dacă se va constata însă în urmă că arătările din acest amenaja- mente (regulamente de exploatare), referitoare la suprafața pădurii, Ia numele proprietarului etc., au fost date eronat sau între timp au su- ferit schimbări fortuite, ele se vor revizui imediat fie din punct de vedere technic-silvic, fie asupra proprietății etc, Amenajamentul (re- gulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art, IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile res- pective și articolul adițional anexat fiecăruia, sunt executorii, Art. V și ultimul. — Domnul Director al Direcției Silvice este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni, Pentru a primi revista regulat și la timp, vă rugăm anunțați-ne imediat schimbările de adresă. TABLOU de terenurile comune de vânătoare, pădurile Statului și Fonduri de pescuit, ce urmează să se arendeze pentru dreptul de vânătoare, de către Direcțiunea Vânătoarei Comuna Județul Suprafața Durata maximă Estimația Data licitației Marsilîeni Ialomița COMUNE: 3389 „ 7 ani 4.500 „ 25 Iunie 1941 Boșorod Hunedoara 4560 Jug. „ 2.500 ,, ora 12 a. m. Tel; na Tr. Mare 1916 Ha 4.250 „ Băleasa Romanați 1114 1.000 „ Pârscoveni Romanațj 1828 „ 1.500 „ ,r Vulpeni Romanați 1854 „ 1.200 „ Zeicani și Composes Hunedoara 2465 „ 6.000 „ Gura-Văii Arad 700 „ 400 „ ia Talagiu Arad 1857 „ 900 „ Pleșcuța Arad 991 „ 700 „ Aciuța Arad 1082 „ 600 „ Certege Turda 5467 ., „ 2.700 „ »1 Posaga de S. Turda 10350 Jug. 2.000 ., M Popănzălești Romanați 2945 Ha 1.500 „ n Lazu Dolj 2491 1.300 „ Composes. Grăniceresc din Hațeg Hunedoara 595 1.650 „ 26 Iunie 1941 Retișul Tr. Mare 2326 „ . „ 2.000 „ era 12 a. m. 11 Pădurile: Baiurile Oc. silv. Sinaia PĂDURI: 361 Ha. 5 ani 800 lei Negrașul Sinaia 350 700 „ P. Craiului Sinaia 389 1.200 „ Budureasa Bihor 1836 „ 2.000 „ Balota Bobicești 1145 m i» 2.000 „ Cetățuîa Perișoru 354 „ 1.000 „ 1) Salcea Botoșani 4338 7 ani 2.700 „ 27 Iunie 1941 Cazaci Dâmbovița 1020 -, 4.000 „ era 12 a. m. Beșteloaia Dâmbovița 1550 „ 2,500 „ 1» Cozia Hunedoara 1314 „ 1.000 „ »• Brădățel Hunedoara 605 „ 600 M V.-Lupului Hunedoara 1250 „ 1.600 „ »» Vlad-Țepeș Ialomița 3150 „ 3.500 „ Mihăllești Buzău 4968 „ 1.600 „ Brăteanu Roman 2860 „ 1.350 „ ♦1 Mircești Roman 2480 jy »» 4.000 „ ft lablanița Severin 10688 „ 4.000 ,, 44 Amatorii vor înainta oferte închise, sigilate și timbrate până la datele menționate în dreptul fiecăreia, orele 12 a. m., la Direcțiunea Economiei Vânatului, Str. Polonă Nr. 8, București. Pe plicul închis se va specifica: „Oferte închise'* pentru terenul, pădurea fondul, . . . jud. . . . (Oc. Silvic) . . REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef: Stinghe N. V. Comitetul de redacție: Gr. Eliescu D. Sburlan Ilie C. Demetrescu N. Ghelmeziu SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Fondată în anul 188G Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE PE 1941 Președinte : Drăcea D. M. Vice-Președinți: Stinghe N. V. Casier : Rădulescu M. Secretar general: C. Emanoil _ . . [ N. Ghelmeziu Secretari: • „ , , , Haralamb At. MEMBRII: Butoi Alex. Chiriță C. Comșa Aurel Demetrescu Ilie Florescu P. M. Georgescu P. C. Grozescu D. Heroiu Tr. lonescu I. A. Lazăr H. Manoilescu Mircea Minescu G. Năstăsescu G. Nedelcovici Ath. Rodoteatu St. Sabău V. Sburlan A. D. Suhățeanu Mih. Zeicu Ion Cenzori: N. Burculeț, Vencu Georgescu și I. Paladian. Cenzori supleanți: St. Georgescu, Șt. Predescu și Gr. Vasilescu. PREȚUL ABONAMENTULUI: Pe un an pentru instituții..................... 500 lei „ „ „ „ particulari..................... 300 „ „ „ , „ membrii Societății . . 200 „ „ ., „ conductori și brigadieri . 75 „ Numărul ....................................................25 ., Manuscrisele nepublicate se înapoiază. B ------ — . ■_____U EDITURA SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC» AU APĂRUT! I. SERIA A. — BIBLIOTECA DE POPULARIZARE: D. A. SBURLAN ARBORII 5i PĂDURILE NOASTRE 78 pagini, 20 lei III. — SERIA C. — TRATATE ȘI MANUALE: Prof. V. N. STINGHE AMENAJAREA PĂDURILOR UN VOLUM. DE 255 PAGINI D. A. SBURLAN INSTALAȚII DE TRANSPORT PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE UN VOLUM DE 301 PAGINI III. - SERIA O. — TRATATE ȘI MANUALE: Dr. G. ELIESCU PROTECȚIA PĂDURILOR UN VOLUM DE 275 PAGINI LEI 270 Q—--- ------ — — IN ST. DE ARTE GRAFICE BUCOVINA I. E. TOROUTIU BUCUREȘTI