PĂDURILOR ORGANUL SOCIETĂȚII «PROGRESUL SILVIC» N r. 5. MAI 1 » 3 6 A ATI, XLVIII REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: BULEVai^ n i! t- . Ur)UL TAKE IONESCU Nr. 31 B U C b II E ș ANUL XLVIII Nr. 5 MAI 193b SUMARUL: Studii r O plantație de pin silvestru la poalele podgoriei munfene . . Referate — Comentarii r Organizarea exportului de lemnărie ............ Organizarea economiei lemnului * ................ -. . . Prescripliunî asupra pădurii de proiecție ........... Problemele zilei: Ameliorări pastorale Ameliorări pastorale: teren de armonioasă colaborare agro» silvică ......................... Ameliorarea pășunilor alpine .......... .... Pășunile din golul uiunjilor (alpine ?) ............. Amelioratiuni pasfora e................................ Pășunalul alpin și economia vânătoarei............. Pășu natul in golul de munle......................... Ameliorarea pășunilor alpine ......................... Con!ribu|iuni la problema pă$unaiului alpin........... îmbunătățirea pășunilor din golurile de munle ....... In jurul ametioratiilor pastorale . ................... Mijloace de folosii pentru ameliorarea pășunilor....... Pășunile sălbăticite ......... ........ Cronica r Al doilea congres interna|ional de silvicultură, dela Budapesta (10—14 Sept. 1936)..................................... De ici, de colo .......... ........ A doua conferință internațională de propaganda în favoarea lemnului............................................ Conlribu|ii bibliografice ........................... Dr. Af. Harakimh și Dr. A. V. I^ldllIcSCU V. l'ilip Gb. 1. lonescu I. C. Demcitescu Victor Precup D. Toniufa I. S. lonescu I. 1 onai Olto Witfing 1. Marinescu AL Buf oi C. D. lonescu»Bârlad C. Emanoil V. V. Vasiliu Af. Ilara Iamb V. Stinghe M. D. Drăcea Âf. Ilaralamb N. G. Ghelmeziu C. Cristea Recenzii — Revista revistelor — Soc. ^Progresul Silvic» — Pubhcaiiuni: Decizii Ministeriale. S O M M A I R E î Etudes : Un reboisemenl en vin syl« veslre aux pieds de col» Imes dans le departemenf de Buzău ....... Af. Haralanib et A.V. Rădulescu Rappor/s — Commentaires: L’organisalion de 1’expoila» lion du bols...............V. l'ilip L'organisalion de l’economie du bois.................... Gh. I. lonescu i Prescripiîons sur la Toret de proieciion dans la legisla- tion roumaine............I.C. Demetrescu Probltmes & Fordre du jour : Amrtioralions pa.lorales Chronique — PcLenwom — Recite des re» vues — 6’oc. • Progresul Sddc" INHALT: Abhandlungen : Eine Kieferlcullur am Pânde des Hugeilandes in der Walachei.........................IDtabmb m /i. V. RAiulescti Mitteilungen: Die Organisaurm der Holzaus» fuht.................. . V. Filip Orgșnisicrung d.r 1 lolxuirl» schaft .... ... Gh, L lanrMit Bcstimnmngcn schulzuMldgc- setzlkher N.ilur in drr mâuischcn Gcscixgebung f. C, Depietrescu Topv.'fraptn : Mclioialionen in drr Alpwiriichalt ChronA — Rczenuotiri: — Die Zeitsrbriften Nadirichlen — Vet do .Progrnul Silvic" REVISTA PĂDURILOR ANUL XLVIII - Nr. 5/l!â6 Din lucrările Institutului de cercetări ți experimenta fie forestieră. — Comunicare prealabilă — O PLANTAȚIE DE PIN SILVESTRU LA POALELE PODGORIEI MUNTENE. de Dr. AT. HARALAMB $1 Dr. A. V. RADULESCU Deși pinul silvestru se găsește spontan în România, ajungând să constitue uneori întinse arborete pure, silvicultura românească l-a neglijat aproape cu totul. Există însă în trecutul acesta mic al silviculturei noastre o perioadă când, proprietarii mari de păduri, odată cu primele plantațiuni de rășinoase (molidul și laricele) au cultivat, pe o scară mică, și pinul silvestru. S'a văzut însă curând că aceste plantațiuni, pure sau ameste- cate cu molid și larice, datorită, fie stațiuneî necorespunzătoare exi- gențelor lui, fie, poate, originei semințelor folosite pentru obținerea pueților, — au avut de suferit stricăciuni de pe urma zăpezilor. Din această cauza, utilizarea pinului silvestru a fost aproape abandonată. Rămâne totuși ca viitorul să lămurească problema culturii lui la noi, stabilind: cauzele pentru care până acum a dat rezultate slabe și eventual stațiunile unde ar putea fi cultivat cu folos și la adăpost de pericolul dăunării lui de zăpadă și chiciură. Aceasta nu va fi însă posibil decât printr'p amănunțită cercetare comparativă între localitățile unde a fost cultivat până acum și stațiunile spontane existente, cât și prin încercări noui ce se vor face în stațiuni și cu sămânță de origină diferite. O mărturie a acelui trecut de încercarea culturii pinului sil- vestru la noi este și plantațiunea dela Fundeni din județul Buzău, de care ne ocupăm în prezentul studiu. 1 528 Dr, At. Haralamb ff Dr. Anton V. Răduleacu Situația generală. ' Această plantație, constituită din pin silvestru, pin austriac și pin strobus se află exact la întâlnirea dealurilor cu întinsul șes al Buzăului, la 17 km. spre N. de orașul Buzău, pe teritoriul comunei Fundeni, fiind făcută de Al. Marghiloman pe proprietatea sa. Ea este situată pe o coastă expusă spre V, care nu-i altceva decât malul stâng de altă dată al râului Câlnău. a cărui albie.'largă de aproape 1 km. se găsește astăzi afundată cu 50 un sub câmpia care se întinde spre Est. Câlnăul are aici aspectul unui canal, din ale cărui maluri încep să se desfășoare spre Vest dealurile, iar spre Est câmpia care nu-și găsește sfârșit decât la Dunăre. Vedere asupra plantației (mai puțin partea dela Nord). Altitudinea generală a plantației este cuprinsă între 200-250 m. In urma informațiilor luate, întinderea actuală a plantației este de aproximativ 15 ha. De curând, ea a trecut, prin vânzare, în proprietatea a doi locuitori mai înstăriți din comună. Constituția geologică și solul. Plantația se găsește pe un sol format pe levantinul superior, caracterizat prin prezența stratelor de Cândești, constituite din nisi- puri gălbui și prundișuri torențiale transformate uneori în conglo- O plantație de pin silvestru la poalele podgoriei muntene 529 merate1). Aceste prundișuri ies uneori la iveală și în special pe bo- turi ori în locurile mai umblate de oameni și vite. Terenul are o pantă destul de repede (20°) prezentând înce- puturi de ravinare, oprite în evoluția lor în urma lucrărilor de plan- tație. De altfel, versantul opus acestuia, aflat în dreapta râului Câl- nău și compus din aceeași formațiune geologică, neîmpădurit și pășunat activ, este supus unei acțiuni de ravinare destul de puter- nică, situație în care s'ar fi găsit și terenul pe care s’a făcut plantația de pin de care ne ocupăm, dacă nu s'ar fi luat măsuri de plantare. Solul z) este un cernoziom brun închis, aproape negru, cu un orizont A gros de 30—35 cm. bogat în humus, reavăn, lehmo-argilos (peste 40% argilă coloîdală), glomerular (glomerule cu muchii des- tul de ascuțite cu multe suprafețe concave și convexe). Acestui ori- Partea din spre Nord a plantației. zont îi urmează un altul de 25 cm. de tranziție (având caractere de orizont A și cu calcar invizibil sau puțin vizibil) brun gălbui, sărac în humus, cu rare separațiuni de calcar sub formă de micelii și mici și rare concrețiuni. Sohil acestui orizont este lehmos. Urmează apoi 1) Dr, St. I. Mateescu : Cercetări geologice in partea externă a curburii Sud-Estice a Carpaților români, Anuarul Inst. Geologic al României. Voi. XII. 1927, pag. 247. 2) Citirea solului și determinarea acidității s'au făcut la laboratorul de soluri al Institutului de cercetări forestiere, după probele luate de noi pe teren. Determinările s'au făcut după metoda Kiihn. prin precipitare cu sulfat de bariu. 530 Dr. At. Haralamb si Dr. Anton V. Rădulescu un orizont C de acumulare vizibilă a calcarului, gălbui cu pete albi- cioase, nisipo-lehmos Și compact, ' Rezultatele determinărilor de aciditate (valorile p. H) sunt: pentru primii 5 cm. dela sol p. H—6,6 ; pentru următorii 30 om. P H = 7.2 ; iar pentru orizontul de tranziție p H = 7,7. Clima. Nedispunând de date privitoare la localitate, tne vom folosi de cele ale orașului Buzău care, după cum am menționat, se găsește numai Ia 17 km. mai la Sud- de Fundeni3). Temperatura medie anuală a aerului, în perioada de timp dela 1896—1915, a fost de 10°4, adică mai ridicată cu 0c8 decât a Ro- mâniei, cu 0°l decât a Carpațîlor Sudici șî cu 0°4 decât a câmpiei dunărene. Cea mai scăzută medie lunară, în aceeași perioadă, a fost în Ianuarie (—2°3), iar cea mai ridicată în Iulie (+22°). Pe se- zoane avem următoarea distribuție : iarna —0°6, primăvara +10^3. vara +21°2 și toamna + 10°8. In ce privește extremele mijlocii, din 'aceeași perioadă, Buzăul însumează un maximum de + 16°3 și un minimum de + 5C1. Temperaturile extreme absolute sunt: maxime în Iulie șî August (+39°), atingând uneori chiar și în Februarie 23’; minime în Ianuarie (—-25°6), temperaturi sub zero grade (în- registrându-se și în lunile Septembrie (—1°), Octombrie (—7°5), Noembrie (—16c5), Decembrie (23°), Februarie (—22°), Mar- tie (—17°), Aprilie (—4°5) și Mai (—2°). Maximum de ampli- tudine înregistrat a fost deci de 64°6. Presiunea atmosferică anuală în mm și la 0° este de 53.2 mm (iarna 55,1, primăvara 51,7, vara 50,9, toamna 54,9), maximum ab- solut fiind înregistrat în Ianuarie (86.0 mm), iar minimum tot in Ianuarie (28,1 mm). Umiditatea medie absolută a anului, este de 7,5 mm (iarna 3,8 ; primăvara 6,7; vara 11,9 : toamna 7,5). maxima fiind în Iulie (12,5 mm) și minima în Ianuarie (3,3 mm). Umiditatea relativă a aerului ca medie anuală a fost de 69.1% (iarna 80,7%, primăvara 66,0%, vara 58,7%, toamna 70,8%) cea mai mică umiditate relativă lunară fiind în August (57.1%), iar cea mai mare în Decembrie (83,1%). 3) Const. Disescu : Date dimatologke. București, Imprimeria J. N. Copu- zranu, Isvor 97. 1931, Voi. I, No. 1, peg. 30—31. O plantație de pin silvestru la poalele podgoriei munfene 531 In ce privește precipitațiunile, se dă pentru perioada 1896-— 1915 o medie anuală de 476,2 mm, rar pentru perioada 1888—1916. aceeași medie coboară la 468 mm. Pe anotimpuri, aceleași precipitațiuni sunt repartizate în felul următor : iarna 80,3 mm și 88 mm, primăvara 139,1 mm și 134,2 mm, vara 137,5 mm și 135,6 mm, toamna 119,3 mm și 110,2 mm. Maximum absolut de precipitațiuni înregistrat în 24 ore a fost de 83 mm în luna Septembrie. Pe sezoane, aceste maxime absolute se prezintă astfel: iarna 58,9 mm, primăvara 42,0 mm, vara 61,0 mm, toamna 83,0 mm. In cursul unui an sunt 87,7 zile cu mai puțin de 0,1 mm precipitațiuni (iarna 16,3 ; primăvara 25,3, vara 26,6 ; toamna 19,5) și 72,7 cu mai mult de 1 mm (iarna 13,3, primăvara 21,5, vara 21,8, toamna 16,1). Nebulozitatea medie anuală este de 5,5 (față de 10, maximum scării adoptată pentru apreciere). Pe sezoane nebulozitatea se pre- zintă astfel: iarna 6,4 ; primăvara 5.8 ; vara 4,6 ; toamna 5,0. In cursul unui an sunt 116,2 zile senine (nebulozitatea 0—3), 129,4 zile noroase (nebulozitatea 4—7) și 119,8 zile acoperite (nebulo- zitate 8—10). Repartizată pe anotimpuri, nebulozitatea se prezintă în felul următor: iarna 21,4 (0—3), 26,7 (4—7). 42,1 (8—10: primăvara 23,5 (0—-3), 36,1 (4—7), 32,6 (8—10); vara 36,4 (0- -3), 37,7 (4—7), 17,9 (8—10); toamna 34,9 (0—3), 29 (4—7), 27,2 (8—10). In cursul unui an sunt 12,2 zile de ninsoare, solul rămânând acoperit cu zăpadă timp de 29,9 zile, grosimea ei ajungând până la 55,1 cm. Zile de chiciură sunt 2.9 (0,6 iarna; 1,3 primăvara; 0,9 vara și 0,1 toamna). Media anuală a manifestațiunilor electrice este de 18,2 zile, repartizate în felul următor : primăvara 4,6, vara 12,3 și toamna 1,3. Afară de aceasta mai sunt 33,6 zile cu ceață pe an (iarna 20; pri- măvara 4 ; vara 0,3 ; toamna 8,1). Vânturile dominante care bat la Buzău sunt cele dela N și NE care însumează în cursul unui an 33,1%, cele dela E, SE și S 3,5%, iar cele dela SV, V și NV 17,5%. Calmul reprezintă 45,9%. Pe se- zoane, aceleași grupe sunt reprezentate în modul următor: iarna 34.0%, 1,9%; 22,2%,22,2%; 41,9%; primăvara 38,8o/o; 4,7%; 16,3%; 40,2% ; vara 29,1%, 3,4%, 16,3%,51,2% ; toamna 30,8%, 4%, 15,1%, 50,1%. Forța lor, după scara Beaufort (0—12). este de 1.7 532 Dr. At. Haralamb și Dr. Anton V. Rădulescu iarna ; 1.7 primăvara ; 1,3 vara și 1,3 toamna. Media anuală este de 1,5. In cursul unui an sunt 27,9 zile cu vânturi puternice. Localitatea Fundeni găsindu-se la o altitudine mai mare decât a orașului Buzău depășindu-1 cu 110—160 m și în plus, fiind plasată imediat Ia poalele dealurilor, cari încep să se desfășoare spre Nord, prezintă fără îndoială, diferențe față de Buzău, mai ales sub rapor- tul precipitațiunilor, care la Fundeni treime să fie superioare me- diei anuale de 476 mm. Deasemenea și influența vânturilor trebue să fie cu totul alta, plantația, datorită așezării sale, fiind la adăpost de cele ce bat dela NE, care la Buzău reprezintă 15.8%. Se știe că la rășinoase, lungimea perioadei de repaus are o influență hotărâtoare în ce privește calitățile lemnului. In această privință, pinul silvestru cere o perioadă lungă de repaus. Pentru Fundeni, fără a avea date concludente, totuși, ca titlu de informație, menționăm că pinul a început să vegeteze anul acesta pe Ia mijlocul lunii Aprilie. Dacă socotim că vegetația încetează în August, rezultă că perioada de vegetație este de aproximativ 4V« luni, ceeace, în comparație cu stațiuni optime, este prea lungă. De asemenea este bine cunoscut că ceeace limitează spre Sud aria de vegetație a pinului silvestru sunt căldurile mari de vară. Din arest punct de vedere. Fundeni este o stațiune sudică cu călduri mari de vară. Tetraterma orașului Buzău, pentru perioada de Ta 1896—1915, este de aproape 20° (Mai 16c2, Iunie 2C°, Iulie 22°, August 21°6). Cu toate acestea, trebue să remarcăm că limita natu- rală sudică a pinului silvestru în Rusia este destul de coborită spre stepă (Saratow 1 22" C. în Iulie și -—10°8 în Ianuarie), precipîtațiu- nilc marcând o medie anuală de 4C0—450 mm4). Zăpezile și chiciura nu par a fi prea de temut la Fundeni dacă judecăm după procentul mic de arbori strâmbi și cu vârfuri rupte în arboret. Arboretul. După analizele de arbori făcute de noi plantația s a executat aproximativ în anii 1895—1896, puieții punându-se la distanța de 2 '2 m. Din informațiunile luate la fața locului, în primii ani, proprie- tarul s’a îngrijit să-i ude. S'au folosit puieți de pin silvestru, pin austriac și pin strobus. Nu avem cunoștință de proveniența și mai 4) A. Dengler : Waldbau. pag. 56—57. Ed. I. 1930. O plantație de pin silvestru la poalele podgoriei muntene 533 ales de vârsta pe care o aveau puieții când au fost plantați. Singura indicație ce ni s a putut da a fost că administratorul moșiei, care a supravegheat lucrarea, era „un om dela munte". Pinul austriac a fost pus mai mult în marginea din spre Nord a terenului plantat, găsindu-se azi într’o slabă proporție față de pinul silvestru, care ocupă marea majoritate a suprafeței plantate. Pinul strobus se găsește în proporție și mai mică, abia dacă sunt 25- 30 exemplare, în extremitatea sudică a plantației. Arboretul de pin silvestru este bine încheiat, cu toate că dela moartea proprietarului (1926), plantația a fost lăsată oarecum fără supraveghere și expusă astfel delictelor. Consistența lui este în unele locuri până la 0,8, arborii având trunchiuri drepte. Se gă- sesc și exemplare strâmbe, cu vârfuri rupte sau în formă de can- delabru, proporția lor nu depășește însă 10—15% din numărul to- tal al arborilor. înălțimea medie a arborilor, măsurată până la spic, este de 13—15 m, coronamentul începând cam dela înălțimea de 8—9 m dela sol și având un diametru de 2—4 m. Trunchiul este complet elagat de crăci pe o lungime de 2—3 m, restul prezentând încă urmele crăcilor uscate. Este locul să adăogăm că această ela- gare a fost ajutată și de populație care avea nevoie de lemn (de- licte). Grosimile arborilor variază dela 8 Ia 32 cm. la 1,30 m. dela sol, majoritatea lor fiind cuprinsă intre 16—22 cm. Numărul arbo- rilor la ha este cuprins între 700 și 1000. In două locuri de încer- care făcute, unul de 2000 m2 și altul de 1600 m2. am găsit: la primul 685 arbori și Ia al doilea 943 arbori la ha. Pinul austriac este mai scund (fapt, de altfel, normal), rnălți- mea lui nedepășind decât în cazuri excepționale 10 m (maximum măsurat a fost de 12 m). In schimb, creșterea lui în diametru este mai accentuată decât a pinului silvestru. Coronamentul mai bogat și proporția crăcilor mult mai mare. Elagajul este mai puțin avansat, crâcile începând sa se usuce abia pe lungimea de 2 m -dela sol. Pinul strobus nu depășește în înălțime pe cel silvestru, deși se știe că primul crește mult mai repede decât secundul. Se prezintă însă cu trunchiuri drepte, având cam aceleași diametre și creșteri care nu lasă să se creadă că tânjește prea mult. In toată plantația mu există nici un fel de subarboret. Solul este înierbat. Iată plantele recoltate de noi la 28 Aprilie 1536 de sub arboret. 531 Dr. At. Haralamb si Dr. Anton V. Rădulescu 1. Poa bulbosa L. 14. E. agraria M. B. 2. P. bulbosa vivipara Koch. 15. Lithospermum arvense L. 3. Poa sp. 16. Ajuga genevensis L. 4. Carex sp. 17. Glechoma hirsuta W. et K 5. Ornithogalum umbellatum L. 18. Lamium amplexicaule L. 6. Muscari botryoides Mill. 7. Chenopodium album L. 8. Stellaria media Villain. 9. Holosteum umbellatum L. 10. Isopyrum thalictroides L. 11. Potentilla collina Wibel. 12. Vicia sp. 13. Euphorbia Cyparissias L. 19. Satureja coerulea Janka. 220. Verbascum phoeniceum L. 21. Sambucus ebulus L. 22. Anthemis sp. 23. Artemisia absinthium L. 24. Senecio vernalis W. et K. 25. Taraxacum officinale Web. Atât pinul silvestru, austriacul, cât și strobus fructifică deja : la silvestru fructificata este mai abundentă. In urma probelor de germinație făcute, semințele de silvestru ne-au dat un procent de ger- minație de 81%, iar cele de austriac un procent mai slab. Pentru stro- bus n'am făcut nici o încercare. N'am găsit însă puieți de pin : această lipsă s’ar putea datori faptului că, dela război, plantațiunea a fost continuu pășunată cu oi, in perimetrul căruia locuitorii au stabilit ani de-arândul chiar și târlă. D-l Dr. D. A. Sburlan ne-a comunicat însă că D-sa, cu ocazia unei vizite pe care a făcut-o cândva la Fundeni, a găsit și puieți, ceea ce, în asemenea situație, este foarte normal. Creșteri. Volum. Pentru aflarea volumului lemnului la ha și pentru stabilirea mersului creșterilor (dela întemeerea plantației până azi) am făcut în arboretul de pin silvestru două locuri de încercare, care rezumă condițiile medii de consistență, etc. Pentru calculul aproximativ al volumului, am folosit metoda arborelui mediu, prin determinarea suprafeței teriere medii, utilizând tablele din agenda forestieră Stinghe-Sburlan, dela pag. 50., Tn primul loc de încercare în suprafață de 2000 mp. (50/40 m). am găsit un număr de 137 pini, adică 685 exemplare la ha. Arbo- rele mediu a avut diametrul, la 1,30 m. dela sol, de 0,20 m. și înăl- țimea totală (până la spic) de 14,50 m. Volumul total al trunchiu- rilor a fost de 143 m’ la ha măsurate până la spic și numai de 140 m* pentru lemnul plin (socotit numai până la diametrul de 0,07 m). O plantație de pin silvestru la poalele podgoriei muntene S35 In cel de-al doilea loc de încercare, în suprafață de 1600 mp, (40/40 m), am găsit 151 arbori, adică 943 la ha. Diametrul arborelui mediu a fost aici numai 17,5 cm, iar înălțimea totală de 13,40 m. Volumul total al trunchiurilor, socotite până la spic, a fost de 152 m3 la ha, iar al lemnului plin (numai până la 7 cm in diamem.) de 149 m’. Diametrul la 1 1 t ,30 m. dela i sol tn cm. Numărul arborilor Suprafața terieră in ms Locul de încercare: Nr. 1 l“AoJ=2OOOm* Nr.2 (40/40]=I600m2 Locul de încercare Locul de încercare Nr. 1 | Nr. ! Locul de încercare Nr. 1 | Nr. 2 Nr. 1 ! Nr. 2 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 32 1 Toial 1 1 1 1 1 3 4 11 14 16 14 20 11 11 10 5 4 4 Jl 2 a 4 9 3 23 22 24 17 12 12 8 8 j 1 1 t ‘0,0050 0095 0113 0133 0462 0707 2212 3176 4072 3969 6283 3810 4182 4155 2262 1963 2124 1718 1847 —• 0,0157 0190 0452 1195 0462 4064 4423 5443 4326 3402 3770 2771 3041 0415 0452 . 0531 0573 0804 Diametrul arborelui mediu .... înălțimea loială . . înălțimea lemnului plin ..... Volumul arborelui mediu până la spic Volumul arborelui mediu lemnul plin Volumul arboretului din locul de în* cercare (spic) . . Volumul la ha (spic) Numărul arborilor la ha . • . . Vârsia .... 20 cm 14,5 in 12,0 m 0,209 mi 0,205 m» 28,609 m3 143,045m3 685 37 17,5 cm 13,4 m 10,0 m 0,160 m3 0,158 m< 24,633 m3 151,880m3 943 35 137 J 151 i 4,3333 3,6471 La primul arbore mediu, numărul inelelor anuale numărate la tăietura făcută la 5 cm. dela suprafața pământului a fost de 37, iar la cel de-al doilea numai de 35. Aceasta ne face să credem că plan- tația n'ar fi fost făcută toată în acelaș an, sau că s'a venit ulterior cu completări, sau în fine, că sau folosit puieți de vârste diferite. Această diferență de vârstă se traduce și în numărul și dimensiunile arborilor din cele două locuri de încercare: în locul No. 2 găsind un număr mai mare de exemplare, cu dimensiuni mai mici, atât în grosime cât și în înălțime. In tot cazul, vârsta plantației este cuprinsă între 35 și 40 ani. Făcând o comparație aproximativă între volumul la ha aflat 536 Dr. At. Haraiamb fi Dr. Anton V. Rădulescu până la vârsta de 40 ani pentru arboretul de pin silvestru dela Fun- deni și tabelele de producție germane ale lui Schwappach 5, rezultă că arboretul dela Fundeni se găsește în clasa Il-a de fertilitate. Ast- fel, după Schwappach, volumul lemnului plin al arboretului princi- pal, pentru clasa Il-a de fertilitate, la vârsta de 35 ani, este 143 ms la ha, iar la 40 ani dela 175 m3. La aceeași concluzie ajungem dacă folosim înălțimea medie a arboretului. După Schwappach, înălțimea medie a arboretului din clasa Il-a de fertilitate, la 35 ani, este de 11,80 m, iar la 40 ani de 13,20 m. Comparând numărul arborilor la ha și diametrul mediu al ar- boretului, rezultă ca după Schwappach în clasa Il-a de fertilitate trebue să se găsească 2700 arbori la 35 ani și 2100 la 40 ani, iar diametrul mediu trebue să fie de 11,4 cm la 35 ani și 13,3 cm la 40 ani. Arboretul nostru are un număr mai mic de arbori Ia ha ; este însă compensat de diametre mai mari decât cele arătate în tabelele germane. 5) Dr. Schwappach: Ertragstafeln der wichtigeren Holzarten in tabella- riscken und graphischer Form. Î923, Neudamm. O plantare de pin silvestru la poalele podgoriei muntene 537 Creșterea medie anuală (considerând 140 m’ lemn plin la ha și vârsta de 37 ani) — cazul primului loc de încercare — este de 3.946 m3. Tabelele lui Schwappach, la 35 ani, indică 4.100 m3 pe an și pe ha, iar la 40 ani, 4.400 m3. Deci și din acest punct de vedere arboretul nostru este asemănător cu cele din aceeași categorie. Creșterea în înălțime a arborelui mediu și în consecință a ar- boretului, după arborele mediu al primului loc de încercare, se pre- zintă ca în figura anexată. Din cercetarea acestei diagrame se vede că în secțiunea dela sol a acestui arbore, creșterea în diametru este în perioada dela 0—5 ani, de 9,4 cm; dela 5—40 ani de 13,9 cm; dela 10—37 ani crește- rile sunt uniforme. Creșterea medie a celui de-al doilea arbore mediu a fost mai activă până la 10 ani, iar de acolo până aci, a fost uniformă (dela 0—5 ani: 6,2 cm; dela 5—10 ani: 10,2 cm; dela 10—15 ani: 13,6 cm; dela 15—20 ani: 15,1 cm; dela 20—25 ani: 16,8 cm; dela 25-35 ani: 21,9 cm cu coajă). La arborele mediu din primul loc de încercare, creșterea cea mai activă în înălțime este între 10 și 20 ani; dela această vârstă, creșterea se domolește. Lemnul pinului silvestru este sănătos, reprezentând atacuri de ciuperci sau insecte. Greutatea lui specifică, la umiditatea de 10% (procent când lemnul este considerat ca uscat în aer) este cuprinsă între 0.52 și 0.57 pentru rondele luate la 1 m înălțime dela sol. Cea a lemnului absolut uscat (100c C.) variază între 0.40 și 0.52. Cifrele minime sunt pentru probele dela centrul rondelelor, unde inelele anuale sunt foarte late, pe când maximele sunt dela periferia rondelelor, cu inele anuale mai îngustefl). Dacă ținem seamă că în literatură7) greutatea specifică a lem- nului de pin silvestru uscat Ia aer (10—15% umiditate) variază între 0.35 și 0.74, iar cea a lemnului absolut uscat, între 0,47 și 0,55, însemnează că lemnului pinului silvestru dela Fundeni se situiază la mijloc. 6) Determinările au fost făcute de d-1 Ing. E. Vintilă dela laboratorul de technologia lemnului al Institutului de Cercetări silvice din București. 7) Julius von Wiesner: Die Rohstoffe des Pflanzenreichs (vierte Auflage, Bând II, 1925, pag. 1294). , 538 Dr. At. Har (dâmb si Dr. Anton V. R&duiescu Procentul lemnului de toamnă în primii 15 ani reprezintă 1/4—1/5 din inelul anual. In ultimii ani insă acest procent crește ajungând uneori până la 1/2. După unii autoriB). lemnul j ioare STAND A R D S s) 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 Norvegia 110.421 121.196 103.571 66.583 585.587 43.811 41.469 38.894 Suedia . 1.047.896 1.181.286 996.086 '<29.160 749.147 908.740 903.276 754.488' hinlanda 1.140.709 1.200.217 899.713 779 795 732.010 984.325 1.065.369 1.025,294! ! U.R. S. S. 569.238 829.200 965.700 960.700 969.400 988720 1.033,741 1.105.3691 Estonia . 79479 60.469 46.518 29.633 16.104 46.550 78 011 48.933 Letonia . 197.804 195.905 196,290 123.792 94.054 153511 156.577 120.244! Lituania 25.286 28.261 21.287 17.211 26.035 34.327 26.752 41.4551 Polonia, 522.916 331.913 348.996 282 944 165.617 303 462 337 866 276.8291 Cehosl. . 163.000 193.220 ■01.620 68.180 47.260 41.864 97.975 68 045! Austria . 484.258 423435 356.194 264.709 220.501 221.875 247.318 266.6161 Jugoslav. 290.848 2*8.773 235.783 140.985 108.774 136.950 171.092 156.043 România 396.591 414.478 301.217 295 232 208 975 169.890 270 315 268.0401 Total . 5.028.446 5.178.353 | 1 4.572.97513.758.924 3,396.464 4.034.025 4.429.761 4.Î70.256 Comprimarea generală a consumului de lemn — resimțită și în compartimentele celorlalte produse industriale — a avut de efect: restrângerea nevoilor țărilor importatoare, sporirea rezervelor exportabile din țările producătoare și reducerea prețurilor, de multe ori sub costul de producțiune. 1) Evoluția exportului total de lemn al părței europene a U. R. S. S., dela 1922—1929, fată, de 1913, a fost (după E. Glesinger: Le bois en Europe. pag. 624): | A n i i 1913 | 192^ 1923 1 24 1925 | 1926 1927 | 1928 1929 | Milioane m8 1 % 10.60. Lioo] I 1.46 114] 291 127] 3.67 [35] 4.18 [39] 3.60 [34] 5.12 [48] 6.17 158] 8.84 [83] 2) 1 standard — 4,672 ma. 558 I n g. G h. I, I o n e sc u Pentru echilibrarea balanței comerciale și apărarea monedei naționale, multe țări importatoare de lemne au recurs la măsuri de îngrădire a importului prin contingentări, permise de import, con- trolul devizelor, etc., măsuri care au condus La îngreunarea relațiu- nilor comerciale interstatale. Pe lângă aceasta, țările care în mod obișnuit își acopereau consumul intern în bună parte cu lemn importat, au procedat la sti- mularea producției naționale și să intensifice chiar exportul fores- tier, agravând și mai mult situația statelor cu surplus de producție. Astfel, Germania care în 1927 importa circa 7,8 milioane tone șî exporta 0,7 mii, tone, reușește în 1931 să reducă importul la 2,9 mii. tone și să sporească exportul la 1,1 mii. tone. De asemenea. Franța — prin contingentarea decretată în 1931 — își reduce im- portul cherestelei de rășinoase, principalul post al importului fores- tier francez (peste 80% din volum), la jumătate *), și anume de la 1,470.854 tone în 1930, la 775.154 tone în 1932. Chiar țările cu un procent de împădurire redus, cum este cazul Ungariei, au căutat să-și comprime importul de lemnărie, permițând în acest sens, prin legi și deriziuni guvernamentale, exploatarea cu anticipație a posi- bilităților. Paralel cu forțarea producției, țările importatoare de lemn în mod obișnuit, au încurajat pe toate căile desvoltarea indutriei fores- tiere proprii și au acordat diverse înlesniri tarifare pentru ca produ- sele indigene să poată circula pe întreg teritoriul național. La adă- postul măsurilor prohibitive, aceste industrii și-au utilat fabricile cu cele mai moderne mașini, reușind a-și ameliora continuu produc- ția ca să poată concura produsele similare importate. Fenomenele economice relevate mai sus au avut grave reper- cusiuni asupra țărilor exportatoare de lemnărie, în exportul cărora lemnul deține un rol de prim ordin. 2. Conferința dela Geneva și înființarea C. I. B. Situația disperată în care se găsea industria și comerțul fores- tier în anul 1932 a determinat Societatea Națiunilor să convoace o reuniune de experți forestieri. La această conferință, care a avut loc la Geneva, în ziua de 25 Aprilie 1932, au participat experți din 14 state europene și din Canada. După examinarea rapoartelor pre- IJAnnuaire International de Statistigue Forestiere. Roma 1933, pg. 110. Organizarea economici lemnului 559 zentate de experții-delegați și după discuțîunile purtate în jurul pie- ței mondiale a lemnului, s’a ajuns la concluzia că o asanare a eco- nomiei lemnului s'ar putea obține prin ‘): a) reducerea producției, respectiv restrângerea și reglementa- rea tăierilor ; b) reducerea exportului, adică adaptarea producției la cerin- țele consumului; c) creearea unui Oficiu Internațional al Lemnului. Experții întruniți la Geneva neavând împuternicire oficială, delegația Austriei a primit mandat să convoace o conferință care să realizeze concluziunile dela Geneva. Conferința dela Viena, din ziua de 9 Iunie 1932, s'a bucurat de participarea a 28 state, inclusiv U. R. S. S. Deși soluțiunile preconizate la Geneva au fost găsite aplica- bile și oportune, totuși diferite interese divergente au împiedicat rea- lizarea unui acord general2). Conferința a avut ca urmare practică înființarea Comitetului Internațional al Lemnului (C. I. B.) de către Austria. Cehoslovacia, Jugoslavia, Polonia și România. Obiectivele C. I. B. ’) — în afară de acțiunea ce-și propunea de a urmări o strânsă colaborare cu organizațiunile competinte din celelalte țări interesate — sunt înscrise în statutul *) elaborat în toamna anului 1932 și pot fi enunțate rezumativ în felul următor: a) Schimb continuu de documentări statistice și informațiuni asupra producției și comerțului de lemn, situației pieței internațio- nale, mișcării prețurilor, etc. : b) Standardizarea debitării lemnului si codificarea uzanțelor în domeniul comerțului forestier; c) Diminuarea producției, prin stabilirea de contingente la ex- port pentru fiecare țară ; d) Fixarea de prețuri minimale de acord cu importatorii: 1) Le Probltme du Bois, Genăve 1932. pag. 9 și 12. 2) Doritorii pot găsi o documentare completă asupra conferinței dela Viena în broșura : Verlauf und Ergebnisse der Internatlonalen Holzwirtschațts- konferenz in Wien 1932, care se află la biblioteca Soc. Progresul Silvic. 3) Dr, Egon Glesinger : C. Ă B. Revue International du Boit, Ianuarie 1934. pag. 5. Idem: C. I. B.: Origin, Actioities Airns. — Timber and PJywiood. 1935 (Număr Special). 4) Statut du Comiți Permanent International de la Production, de Vin- dustrie ef du Commerce du Bois (C. 1. B.) Viena, 1932. 3 560 1 n g. Gh. I. I o n e s c u e) înființarea de organisme competinte în țările membre, ca- pabile de a garanta și urmări aplicarea angajamentelor de ordin internațional, în ce privește exportul lemnului; f) De a prepara acorduri în scopul reglementării exportului și importului de lemnărie, prețurilor, concurenței, etc, Trebue să relevăm, dela început, că C. I. B. nu are un carac- ter etatist, țările membre fiind reprezentate prin exponenții autori- zați ai cercurilor (asociațiunilor) particulare interesate în producția, industria și comerțul de lemnărie. întrucât exportul de rășinoase — obiectul principal al acțiunii de asanare — al țărilor membre în C. I, B. jiu reprezintă decât o treime din volumul comerțului forestier european, comitetul de con- ducere al C. I. B. a întreprins o serie de demersuri pentru a-și asi- gura colaborarea și a celorlalte state exportatoare rămase în afară de C. I. B. (Finlanda, Suedia, II. R. S. S„ etc.), fără de care nu s'ar fi putut concepe reușita eforturilor depuse. Concomitent, C. I. B. a pornit și o campanie de propagare a programului său și în țările importatoare, reușind să determine, în anul precedent, adesiunea Franței, iar în anul curent a Italiei. Este locul să arătăm că înființarea C. I. B, înseamnă înfăp- tuirea unei nevoi simțită de multă vreme. Astfel, cu prilejul congre- sului forestier internațional ținut la Paris, la 16—20 Iunie 1913, se găsește necesar să se studieze alături de producție și exploatare, și „probleme industriale și comerciale, de altfel în perpetuă evoluție, și care sunt proprii lemnului"1) (pag. 75), iar d-1 de Nicolay pre- zintă, tot atunci, un raport în care susținea creiarea unui „Office forestier internațional", destinat să „coordoneze informațiunile și să facă cunoscute posibilitățile de producție ale lemnului în lume" s) (pag. 77). Problema este reluată de conferința internațională a lemnului dela Bratislava, din 31 August 1923, al cărei program a fost: statistica internațională a lemnului: chestiuni comerciale; unificarea uzanțelor ; tarifele de transport și vamale, credit, schimb ; constituirea unei Uniuni internaționale a sindicatelor forestiere. Conferința dela Bratislava a fost o reuniune de industriași și 1) A. Crespel: Le marchi du bois et son organisation. Edit. Librairie des Juris-Ciasseurs. Paris, 1933. 2) idem. Organizarea economiei lemnului 561 comercianți și „n'a abordat niciuna din problemele care se pun în silvicultura propriu zisă"1) (pag, 79). In anii următori, s'au ținut congresele de mai jos : congresul internațional al lemnului, dela Lyon (29—31 Oct. 1924) : congresul forestier internațional din Grenoble (22—30 Iulie 1925); congresul internațional de silvicultură dela Roma (29 Aprilie- 5 Mai 1926); congresul internațional al lemnului dela Bratislava (30—31 Aug. 1929); congresul internațional al lemnului și silviculturei din Paris (1—5 Iulie 1931). Din cercetarea lucrărilor acestor congrese se vede că', pro- blemele abordate și concluziile la care s'a ajuns, au fost — în linii largi vorbind — aceleași, putând fi rezumate, astfel: menținerea echilibrului între producție și exploatare; ameliorarea comerțului internațional forestier (standardizarea uzanțelor, unificarea măsurilor, arbitraj, etc.); statistica poducției și comerțului de lemnărie; organizațiuni (sindicate) naționale, afiliate la un Oficiu in- ternațional ; propaganda în favoarea consumului lemnului. Este caracteristic, apoi, faptul că problemele referitoare la valorificarea lemnului — exploatare, industrializare și comerț — s’au separat cu timpul de cele de silvicultură. însăși denumirile congre- selor internaționale citate mai sus sunt semnificative și au contribuit la delimitarea tot mai tranșantă dintre problemele de politică fores- tieră și problemele de politica lemnului. 3. Activitatea C. L B. Activitatea depusă de conducerea C. I. B. s’a manifestat, din primul moment, energică și susținută, cu efortul vizibil de a-și pune centrul de greutate al preocupărilor și acțiunilor întreprinse, in do- meniul practic. Rezultatele atinse sunt dintre cele mai importante, mai ales dacă ne raportăm la circumstanțele economice și politice 1) A. Cr*spel : Idem. 562 l n g. G h. I. Io n'e.'â'cluL.-— pe care le străbatem de ani și la interesele opuse și divergente ce survin totdeauna, când se inițiază o acțiune de proporții interna- ționale. Din realizările înfăptuite de C. I. B., dela înființare și până azi, vom consemna, în ordine cronologică, pe cele mai de seamă : a) Conferința lemnului dela Milano (12 Dec. 1932) în scopul de a se examina piața italiană a lemnului, avizându-se și asupra mijloacelor de asanare. De asemenea, s a urmărit, față de metodele speciale aplicate de agenții și reprezentanții U. R. S. S„ și contra- balansarea penetrațiunii lemnului sovietic. b) Participarea C. I. B. la conferința mondială dela Londra ’) (6 Iulie 1933) unde determinând crcîarea „subcomitetului lemnu- lui”, a reușit să pună lemnul alături de petrol și cereale, care consti- tuiau obiectul susnumitei conferințe. c) Conferința dela Berlin (12 Decembrie 1933) unde au par- ticipat reprezentanții autorizați ai țărilor din C. I. B. și din Finlan- da, Suedia și U. R. S. Ș., cu care ocaziune s a stabilit cuantumul total al exportului pe 1934 și cote pe țări. (Acordul nu s’a aplicat; efectele au fost însă dintre cele mai salutare, fiindcă țările producă- toare de lemn și-au controlat și adaptat exportul la cerere, evitân- du-se repetarea aruncării de marfă la prețuri de lichidare). d) Adesiunea Franței la acțiunea C. I. B. (Decembrie 1933) și a Italiei (1936), ceeace a însemnat o consolidare a prestigiului C. I. B. e) încheierea acordului forestier dintre Austria, Cehoslovacia și România (27 Ianuarie 1934), prin care se prevăd ca mijloace de asanare a pieței cherestelei din Ungaria: sortarea uniformă, listă de prețuri comune și contracte tip de vânzare. Acordul este și astăzi în vigoare, înregistrând rezultate satis- făcătoare atât pentru exportatori, cât și pentru importatorii unguri, întrucât asigură înainte de toate evitarea concurenței și fermitatea prețurilor. f) Editarea unui buletin lunar statistic asupra comerțului eu- 1) Consiliul C. I. B. a întocmit cu acea ocazie un memoriu, în care a făcut interesante propuneri : Aide-Memoire pr esențe par le C. I. B. ă la Con- ferenec Monftain et Economique, Viena, 23 Mai 1933. Organizarea economiei lemnului 553 ropean de lemne, completat în 1935 printr'un supliment asupra ex- portului mondial. Publicarea, apoi, a unui alt buletin de informațiani (Informa- tionsdienst), referitor la piața internațională a lemnului. Publîcațiunile de mai sus sunt de o utilitate incontestabilă, oferind posibilitatea de a cupoaște în orice moment evoluția expor- tului de lemn și situația pieței. g) Organizarea propagandei in favoarea lemnului a fost și este susținută de C. I. B. cu multă energie, față de înlocuirea lem- nului cu alte succedanee, în tmulte din întrebuințările sale. Astfel, editează un buletin de propagandă (Holzpropa’ganda) în care se publică toate noufle aplicațiuni ale lemnului, descoperirile făcute prin care i se mărește capacitatea de întrebuințare, etc. In cadrul 31 tăiati). Insfârșit, sar mai putea căuta o eventuală putință de valorificare a lemnului de pin târîtor. Dacă s'ar găsi, atunci cu ceea ce s'ar realiza din acea valorificare, s'ar acoperi o parte, cel puțin, din chel- tuelile de exploatare Se pare că încercări de acest fel n'au lipsit. Cândva în munții Ci- binului s'ar fi făcut experien- țe pentru folosirea lemnului de jneapăn la creioane, dar nu ; dat rezultate. Junipertts L. (ienuperul. ghinipcnul). Și acesta este foarte mult răspândit, atât în zona alpină, dur și mai jos, în zonele subalpină și montană. Locurile ocupate de el sunt aproape tot așa de nefolosit pentru pășunat, ca și cele ocupate de pinul târîtor. Totuși, printre ienuperi se mai găsesc, ici și colo, câteva plante furajere. La rândul lui, ienuperul ajunge să acopere suprafețe foarte mari, târîndu-se la suprafața pământului (din care cauză este numit de populația dela munte și „târșar"). o tufă putând acoperi relativ o mare suprafață *). In comparație cu jneapănul, distrugerea ienuperului este mai simplă, dar nu fără a fi dificilă. Și aici, unii preconizează focul. S'ar putea întâmpla să se obțină oarecarî rezultate folosind această modalitate, dar nu radi- cale și cu condiția ca operațiunea să se facă în sezonul secetos. 4) Un aspect de invaziunea ienuperului se poate vedea în fotografia care însoțește Nr. 1 1934 al Revistei Pădurilor. Problemele t ilei 615 Cel mai bun mijloc de utilizat rămâne tot tăierea cu toporul. Se taie însă greu, pentrucă înțeapă, atunci când vrei să-1 cuprinzi și să-l ții cu mâna și apoi pentru faptul că tremură, când este lovit cu toporul. In felul acesta, trebue să pierzi timp și să dai mai multe lovituri de topor până să tai o tufă. Credem însă că lucrul s'ar simplifica, înlăturându-se atât înțepăturile, cât și putința de a tre- mura sub lovitura toporului, dacă s’ar folosi o furcă de fier îndoită perpendicular pe coada ei (croc). Cu această furcă, s’ar prinde pe dedesubt tufa de ienuper. săltându-se până ce ar întâmpina rezistență. A- tvnci, dintr o lovitură s'ar re- teza rădăcina cu toporul fără ca ea să mai aibă putința de a tremura. In felul acesta, lu- crul ar merge mult mai re- pede. Odată tăiate, tufele de ienuper s ar face grămezi Fig. 5. Muntele Dobrunul din basinul Lotrului, început de curățirea pinului târîtor. mici, sau s'ar lăsa pe loc, până s'ar usca, așezându-le cu rădăcina în sus. Numai după aceea. Ii s'ar da foc, cenușa răspândindu-se apoi pe toată întinderea locului. Se preconizează ca, după tăierea și arderea ienuperului, să se gunoiască puternic locul astfel curățat, culcându-se vitele pe el. Un teren arabil este considerat gunoit puternic atunci când, pe 1 nr, se ține o vită mică timp de 12 ore ’). Prin gunoire se ajunge la dis- trugerea multor plante rele furajere sau indiferente, care ar mai rămâne pe pășune, fiind înlocuite cu altele bune furajere. Afinii ți rododendronul. Despre aceste plante ne-am ocupat în altă lucrare G). Deaceea nu mai socotim necesar să revenim asupra lor. In afară de mijloacele preconizate în acea lucrare pentru a fi 5) F Briot : Etude sur LF.conouue Alpcstre. Berger Levrault. Paris, 1895, pag. 66. 6) At. Haralamb șî P. Cretzoiu : Considerațiunl asupra Ericaceelor din Routânia. Revista Pădurilor Nr. 4. 1934. 616 Problemele zilei folosite în vederea distrugerii lor. ținem tdcar să adăogăm și re- comandarea unora că operațiunea smulgerii acestor plante ar putea să fie precedată de o gunoire puternică. Astfel, s'ar culca vitele pe terenul invadat de aceste plante (2 vite la 1 m8) timp de 2—3 nopți la rând. Gunoirea provocând uscarea plantelor, smulgerea lor ar deveni atunci mai ușoară T). Nardus stricta L. (părul porcului sau negata). Este o graminee care ocupă o bună parte din întinderea golu- rilor noastre de munți. Ea nu este mâncată de vite decât la înce- putul sezonului de vegetație când este verde. De pe la mijlocul lunii Iunie, părul porcului începe să se usuce, îmbățoșându-se în așa fel in cât vitele nu-1 mai mănâncă decât cel mult de nevoie. Această iarbă uscată n’apucă însă să dispară până ’n anul următor, așa că iarba nouă este nevoită să crească printre cea veche. Din această cauză, apoi datorită înrădăcinării sale bogate, precum și faptului că rădă- cinile tufelor vecine se leagă între ele, covorul de Nardus stricta este așa de continuu încât atunci când încearcă cineva să smulgă o tufă, nu poate, ci desprinde deodată bucăți mari din acest covor. O pă- șune de părul porcului este o pășune slabă. Prezența acestei plante este indicația sigură că terenul, este sărăcit. Ciobanii o consideră „neaducătoare de venit” pretinzând că vitele, care ar pășuna numai țn locuri cu părul porcului, ar pierde laptele. Cum se poate ajunge la îndreptarea acestei rele stări de lu- cruri ? In munții noștri, ciobanii obișnuesc adesea, când coboară toamna cu oile din goluri, să dea foc acestui covor uscat de părul porcului. Primăvara următoare, în locurile incendiate, iese o iarbă nouă (tot părul porcului) curată, degajată de cea uscată a anilor precedenți. O pășune constituită din această iarbă poate fi însă îmbunătă- țită fblosindu-se în.grășămintele. îngrășăminte!?. Oricare ar fi sistemele de folosit pentru extirparea vegetației lemnoase amintită mai sus (jneapăn, ienuper, rododendron, afini) : smulgerea din rădăcină, tăierea din pământ, incendierea. — nu vom 7) Fr. Rey ; Concours dalpages en. 1928 (Rapport du Jury) «Lcconomie aipestre», 1929. pag. 47. Problemele zilei 617 putea obține și menține pe acel loc o pășune constituită din ierburi bune furajere, dacă nu modificăm și constituția chimică a solului. Ori, aceasta nu se poate realiza decât prin îngrășăminte. Nu numai în cazurile amintite se cer îngrășăminte. Chiar o pășune oarecare, lipsită de vegetație lemnoasă, are nevoie. Prin pășunat continuu și prin neîngrijite, o pășune ajunge cu vremea de-și schimbă compoziția floristică. Aceasta se datorește în special la două cauze. Mai întâiu. pășunând, vitele aleg numai plantele bune: pe cele rele le ocolesc. De aici rezultă că cele rele, putând să facă sămânță, se înmulțesc în detrimentul celor bune, care fiind continuu mâncate de vite nu pot să ajungă niciodată să se înmulțească pe această cale. In al doilea rând, prin pășunat, vitele iau solului o parte din substanțele minerale pe care le conține, fără ca de multe ori, să-i fie restituite. Astfel, solul sărăcește în anumite elemente minerale. Flora, la rândul ei, se modifică potrivit cu însușirile chi- mice (și mecanice) ale solului. Așa de pildă, pășunea de părul por- cului ne indică un sol sărăcit, acid, neaerisit. In această privință, cel care umblă prin munții noștri este isbit de întinderea mare de teren pe care o ocupă această iarbă lipsită de calități furajere. Trebue căutată deci calea de a-i reda solului ceea ce i s’a luat prin pășunat și ceeace, eventual, i-ar mai lipsi (datorită cons- tituției lui geologice). Aceasta se realizează folosindu-se îngrășă- mintele. Dealtfel, ciobanii noștri au observat și ei aceasta și au căutat să aducă o îndreptare stării rele de lucruri. O fac însă într'un mod cu totul insuficient, nerațional șî pe scară mică. Este vorba de în- grășarea pășunii prin dejecțiunile animale, realizând ceea ce ei nu- mesc „târlire". Operațiunea constă din ținerea vitelor, în timpul nopții, pe locul destinat (a fi îngrășat. Un; loc astfel îngrășat își schimbă imediat compoziția floristică : în locul părului porcului, lu- zulei, carexului și a altor plante nefurajere ies specii bune ca Poa, trifoiul, Agrostis. Locurile astfel' îngrășate și schimbate ca floră sunt numite, de ciobani, stânine sau torine. Sunt cele mai bune terenuri de pășune din golurile de munte. Am spus însă că ciobanii noștri târlesc fără metodă și pe suprafețe mici, neajungând să îmbunătățească pășunea decât pe locurile mai ..așezate" din jurul stânei. Restul pășunii continuă să rămână cum a fost. Uneori ei ajung de îngrașă o anumită întindere așa de mult. 618 Problemele zilei încât, în locul plantelor bune furajere, ies altele tot așa de nefuraje’e ca și cele dinainte ca: ștevia, urzica, boziul, Prin urmare este ceva de îndreptat în practica de până acum a ciobanilor și anume: o folosire mai rațională a îngrășămintelor și extinderea lor pe suprafețe cât mai mari. Cum se poate ajunge la aceasta ? In timpul verii, în golurile alpine ale munților noștri se trimit mai mult oi — cu, și fără lapte — și numai într’o mică măsură vite mari, cel mai adesea, sterpe. In vederea pășunatului. golul se repartizează între aceste trei categorii de vite, rezervându-se: primelor, părțile cele mai bune (poalele golurilor, așezăturile), iar celorlalte, coastele și părțile mai ridicate. Vitele mari, datorită obiceiului lor de a nu sta împreună și de a se răsleți, în timpul nopții sunt ținute în țarcuri, pe locul lor de pășune, departe de stână. Păzitorul lor are în apropiere un bordei rudimentar pentru a-și păstra merindele și pentru a se adăposti de vreme rea. Deseori mi-a fost însă dat să constat că aceste țarcuri nu se schimbă decât cel mult odată pe vară. Din această cauză. în țarcuri există o murdărie de nedescris. Afară de aceasta se pierde în zadar o mare cantitate de îngrășăminte cu care s’ar fi putut ame- liora o bună întindere de pășune. Și în loc de iarbă bună, pe locul fostelor țarcuri, iese întotdeauna o vegetație amonîacală caracte- ristică. Normal ar fi ca țarcul vitelor să fie mutat zilnic. Pentru ca mutarea lui să se facă repede și ușor, ar fi de ima- ginat un tip de gard ușor de demontat, de purtat și de refăcut ală- turi. Socotesc că nu ar fi greu de realizat. In felul acesta îngrășă- mintele animale ar fi rațional utilizate și pe o mai mare întindere. întrucât coliba paznicului acestor vite trebue să fie întotdea- una în apropierea țarcului, ar mai fi de realizat un model simplu de colibă, care să poată fi mutată și ea pe măsură ce țarcul vitelor se deplasează. Pentru oi. operațiunea târliriî se poate face fără nici-o difi- cultate, căci ele nu au nevoie de țarc. Pe vreme bună, ele ar trebui să fie ținute continuu pe pășune, schimbându-le des locul. Numai în cazul nopților cu ploi reci să fie trase la adăpostul pădurii. In această ordine de idei, un sistem folosit în golurile munți- lor din basimul Văii Doamnei este demn de citat și de generalizat. Iată în ce constă. Când vitele sunt conduse la pășunat în părțile cele mai depărtate de stână, nu mai sunt aduse la muls la stână. Problemele zilei 619 așa cum se obișnuește în cea mai mare parte din munții noștri, ci sunt ținute continuu în acel loc. Pentru muls, ciobanii improvizează niște strungi rudimentare. Laptele rezultat este făcut caș acolo și dus astfel la stână. Locurile acestea sunt cunoscute sub numele de „mutători". Prin ele se realizează un triplu câștig. Mai întâiu, se pot ameliora prin târlire și locurile mai depărtate de stână. Apoi, restul pășunii și în special cea din apropierea stânei, ne mai fiind străbătut zilnic, de 2—3 ori, cu plecatul și venitul la stână pentru muls, are timpul să se repauzeze, covorul ierbaceu putându-se re- face, Insfârșit, vitele nu se nfei obosesc cu acest du-te, vino. De aici, se înțelege, rezultă și un randament mai mare. Ceva asemănător cu mutătorile din Valea Doamnei am în, tâlnit în golul muntelui Dobrunul din basinul Lotrului, dar nu vom insista acum asupră-i, Prin gunoire nu se dă însă solului tot ceea ce i s’a luat prin pă- șunat și mai ales ceea ce i-ar lipsi datorită constituției lui geologice. Aceste lipsuri nu pot fi completate decât prin îngrășăminte chimice. In starea noastră de desvoltare nu ne putem însă gândi la așa ceva. Dacă am putea generaliza folosirea rațională a dejecțiunilor animale ar fi un mare pas spre mai bine. Concluzie. Smulgerea din pământ, tăierea cu toporul, incendierea mate- rialului rezultat și apoi îngrășarea locului, iată ceea ce trebue să facem pentru a scăpa de vegetația lemnoasă care ne invadează pă- șunile. PĂȘUNILE SĂLBĂTICITE de Prof. Inc- V. Sfinghe Consilier silvic Pe pășunile noastre de munte totul e de ameliorat, ca de altfel și pe cele de câmpie. Dar tocmai proporțiile vaste ale problemei ne impune o clasi- ficare în ordine de urgență a lucrărilor de ameliorare ; și tot din același motiv trebue și o altă distincțiune făcută, după natura celor ce sunt obligați, moralmente cel puțin, să purceadă la lucru efectiv. Desigur în ce privește ameliorările sunt de toată însemnătatea 620 Problemele zilei adăpătorile, 'adăposturile, stânele, ingrășările, fânețele de rezervă în munte, potecile, drumurile de acces, exploatarea rațională cu pro- porționarea vitelor, cu mutătorile; totuși niciuna din acestea, nici toate la un Ioc poate, nu ajung în importanță problema recâștigării pentru pășunea alpină a terenurilor de munte. Trebue cineva să umble pe munți, dela un cap la celălalt al Carpaților ca să-și dea seama de imensitatea și gravitatea chestiunii sălbăticimii ținuturilor de pășunat alpin din România, Acoperirea cu ienuper și jnepeni în primul rând, cu afini și apoi cu anin verde, dă aspectul unei degradări sui generis a terenu- rilor de munte, o degradare pe care am numit-o sălbăticire. Apre- ciez la sute de mii de hectare aceste locuri cari nu aduc nici o cen- timă câștig economiei românești, care nu ezită totuși să sacrifice pentru nevoile pășunatului pădurile încheiate, plantațiile ridicate, regenerările forestiere bine închise. lenuporul și jneapenul. apoi afinii, gonesc pășunatul din zona lui naturală și îl împing spre păduri. Cei cărora le incumbă sâ lucreze pentru salvarea pădurii prin recâștigarea pentru pășune a locurilor de munte, trebue să procedeze după un program întocmit cu scrupulozitate, ca să repartizeze sarci- nile financiare ale operației asupra unui număr potrivit de ani bu- getari. Pentru aceasta însă trebue sa cunoască bine obiectul. Șj în acest scop nu ajung simplele aprecieri. Aceste rânduri sunt scrise în nădejdea că vor putea determina o inventariere a pășunilor sălbăticite. Nu e o muncă ușoară, dar e totuși posibilă : o aproximație de 5—1C% e perfect admisibilă și în acest caz nu trebuesc ridicări to- pografice complicate. Se pot pune și pe hărțile militare lucrate Ia o scară mai mare, apoi pe cele cadastrale în Transilvania și E-ucovîna. E nevoie de un chestionar precis însă, de limitarea noțiunii, de o oarecare clasificare, de exemplu după gradul de degradare, lucru pe care îl îngrijesc ușor birourile administrațiilor silvice. In acest fel vom avea o cunoașterea foarte apropiată a obiec- tului ; îi vom ști proporțiile, importanța și ne vom proporționa sfor- țările. Rămâne de văzut cine trebue să facă lucrarea : Regimul Silvic sau Casa Pădurilor ? •' ~ '~'r priit e ni ele zilei -■-gjr ■». ■ — / t ■' , •_ ( g _ Dacă în ce. privește ameliorarea terenurilor degradate din re- giunile de dealuri și munți mici, unde răul se găsește mai adesea prin proprietăți particulare, vedem intervenția ca fiind de datoria Regi- mului silvic — la pășunile sălbăticite credem că are un cuvânt greu de spus Casa Pădurilor. Socotesc că o foarte mare proporție din aceste locuri sunt proprietatea ei; și altele pe măsura aplicării di- verselor legiuiri cari vorbesc de pășunatul alpin — îi vor reveni. Are deci interes să lucreze pentru că își va imări venitul: are interes să lucreze pentru că va salva o bună parte din păduri cărora azi le dă asalt pășunatul: are datoria să dea bunul exemplu în țară, exemplu care va găsi desigur imitatori de inițiativă privată. Tagesfragen : Melicrationen în der Alpwirlschalt. Problemei ă Fordre du jour: Lcs amclioralîcns pastcralcs. De tout temps Ies forestiers se sont attaches au probleme des amelioratians pastorale®. Aujourdhui, plus qu’autrefois, Ies ameliorations pastorales sont ă l'ordre du jour. II faut sauver la foret Cest pour cela que nous devous travail- ler sans cesse aux ameliorations pastorales. Dans Ies premier® trois articles, dans le neuvieme et dans le dixieme on cherche surtout â mettre eu evidente ia năcessite de. laugmentation de la pro- duction fouragere des alpages sans qu'on entre en details de nature technique. L'auteur du 4-tate artide donnc fexemple de la montagne Lutoasa en Maramureș parfaitement amenagee par l'Etat qui l exploite en faveur des tnon- tagnards, proprietaires de vaches d’une bonne race. La ntaessite de la coordinatîon des inttaâts de l'taonomie pastorale et de la cbasse constitue Ie but du 5-eme artide. Le suivant met en evidence ^îd^e que Ies bergers sachent â utiliser ration- ndlement l'herbe des adrets et des ubacs (envers). Et pendant que l'auteur du 7-eme montre que le gentarier peut Stre de- truit en l'incendiant, le suivant s'attache Surtout au probitate de l'administration des alpages proprifttas domaniales. Ensuite, Ies auteurs des dernieres deux artides proposent Ies moyens de nature technique et administrative pour arriver â la destruction du pin trafnartt (Pinus montana var. pumilio)f du gentarier, des airclles. du rhedodendron et du nard raide. AL DOILEA CONGRES INTERNAȚIONAL DE SILVICUL- TURA DELA BUDAPESTA (10-14 SEPT. 1936) Primul congres internațional de silvicultură (Roma, 1926) a însărcinat Institutul Internațional de Agricultură dela Roma de a organiza ulterior al doilea congres similar. Institutul a sugerat Guvernului Regal Ungar ideea de a or- ganiza un asemenea congres la Budapesta și propunerea a fost acceptată. Țara noastră, atât prin Ministerul Afacerilor Străine, cât și prin Ministerul de Agricultură și Domenii, invitată de a participa la congres de către Institutul Internațional de Agricultură și de Guvernul Maghiar, și-a dat adeziunea sa, însărcinând un comitet compus din căpeteniile autorităților silvice (Casa Pădurilor, Direc- ția Regimului Silvic, Institutul de Cercetări și Experimentație Fo- restieră, Uniunea generală a industriașilor), cât și din Președin- tele Societății, „Progresul Silvic", a organiza partiparea la acest congres. Din regulamentul provizoriu privitor la acest congres întoc- mit de către Comitetul principal de organizare, și pe baza discuții- lor ce au avut loc cu ocazia ședinței prealabile ținută la Budapesta în zilele de 24—26 Martie a. c., se dau următoarele referințe asu- pra participării la acest congres. „Scopul acestui congres este de a menține cu ajutorul unei cooperări internaționale, un oarecare echilibru între producția și consumația lemnului și de a trata problemele cu privire la producția forestieră, la Comerțul și industria lemnului. Cronica 623 Chestiunile Ia ordinea zilei se raportă la statistica economiei forestiere, politica forestieră, instituții sociale, legislație. învățământ și cercetări forestiere". Ca membri ordinari ai congresului se pot înscrie trimișii ofi- ciali ai guvernelor, reprezentanții Institutului Internațional de Agri- cultură din Roma și ai tuturor instituțiilor maghiare sau streine ce se ocupă de silvicultură .toate persoanele care se vor înscrie. în ce privește România, se vor înscrie prin Comitetul Național de Propa- gandă ca participanți ordinari ai congresului. Ca membri extraordinari se pot înscrie memfcrii familiilor și invitații membrilor ordinari. înscrierea presupune cunoașterea regulamentului Congresului pe care îl dăm aci în rezumat și pe care îl ținem la dispoziția celor interesați. Membrii ordinari au dreptul de a participa 1a ședințele Con- gresului, de a prezenta rapoarte, a lua parte la discuții, a face pro- puneri și a vota dispunând fiecare de o singură voce. Toți membrii, fără distincție, pot participa la o eventuală ex- cursie de câteva zile organizată de Guvernul Maghiar. Cotizația este de 50 pengoe pentru membrii ordinari și de 30 pengbe pentru membrii extraordinari. Plata se face prin Comitetul Național de Propagandă, odată cu cererea de înscriere. Cartea de membru obținută în urma înscrierii dă dreptul de a beneficia de toate înlesnirile și comoditățile acordate în general congresiștilor. Lucrările congresului sunt repartizate în următoarele 9 sec- țiuni : L Statistică și politică forestieră. Legislație forestieră. Insti- tuții sociale. II, Amenajament, învățământ și cercetări forestiere. III. Comerțul lemnului și al altor produse forestiere. IV. Exploatări și industrii forestiere. V. Technologia mecanică și chimică a lemnului. VI. Silvicultura și producția plantelor forestiere. VII. Corecția torenților. Protecția solului și a arboretelor. VIII. Economia rurală și diferitele sisteme de exploatare în relație cu silvicultura. Protecția naturii. Turism. 7 1 624 Cronica IX. Silvicultura tropicală Programul amănunțit al lucrărilor secțiunilor menționate mai sus este următorul: SECȚIA I 1. Statistica forestieră : suprafața împădurită, producția, con- sumația și comerțul lemnului. 2. Metode statistice, periodicitate, unificare. 3. Repartiția proprietății forestiere din punct de vedere al in- tereselor Statului. 4. Administrația și legislația forestieră : a) Ad-ția forestieră; b) Legislația privitoare la gestiunea pădurilor particu- lare; c) Legislația privitoare la gestiunea pădurilor colecti- vităților (persoanelor juridice); d) Intervenția Statului în favoarea împăduririi, de e- xemplu : terenuri goale, dune de nisip, păduri degradate; e) Reglementări privitoare la inundații, regimul apelor și corecția torenților: f) Legislația vânătoarei: g) Legislația pășunatului în pădure : 5. Costul pădurilor și impozitele. 6. Creditul forestier. 7. Instituții sociale. Chestiuni de muncă. 8- Asigurarea contra accidentelor, incendiilor, și altor pier- deri. SECȚIA Il-a 1. Amenajament forestier, taxație, estimație. 2. Topografie foresttieră. 3. Învățământul forestier. Literatură. Bibliografie. 4. Cercetări forestiere. SECȚIA III-a 1. Dispoziții privitoare la traficul internațional al produselor forestiere. Unificarea uzanțelor comerciale, contracte tip. Unifica- rea clasificărilor, și sistemelor de măsură. Cronica 625 2. Tarife de transportul lemnului. 3. Tarife vamale relative la lemn și la alte produse fores- tiere- Unificarea lor. * SECȚIA IV-a 1. Mijloace de doborâre și de transport. 2. Industria cherestelei. Mașini pentru lemn. 3. Utilizarea rumegușului și a altor deșeuri de lemn (Gazo- gene cu lemn). 4, Industriile care lucrează cu lemn. 5> Producerea rășinei. 6. Recoltarea semințelor. 7. Recoltarea taltor produse forestiere. 8. Amenajarea transporturilor forestiere. Căi ferate înguste, drumuri, ulucuri, zeonîfere. plutit, tracțiune mecanică. SECȚIA V-a 1. Fabricarea celulozei. 2. Industriile chimice ale lemnului. 3. Carbonizarea lemnului, produse de distilare. Gazogene cu lemn. 4. Conservarea lemnului. Impregnarea contra putregaiului și focului. 5. Lemne contraplacate, comprimate, aburite și vopsite. 6. Rășini. 7. Recoltarea altor produse forestiere în afara lemnului: scoarță, liber, sucuri, frunze, flori, semințe, etc. SECȚIA Vl-a 1. Geografie, botanica speciilor lemnoase forestiere. a) Repartiția naturală ; b) Plantația în afara regiunilor de origină ; c) Aclimatizarea speciilor exotice. 2. Studiul speciilor forestiere descrierea botanică, exigențe, proprietăți, lemn, condițiuni de creștere, sol economic forestier, com- portare din punctul de vedere al silviculturii. 3. Origina semințelor și ereditatea. 623 Cronica 4. Conservarea semințelor. 5. Analiza semințelor forestiere. Stațiuni de cercetarea se- mințelor 6, Pepiniere. Producerea puieților. 7. Ameliorarea speciilor lemnoase. Mijloace de desvoltarea anumitor calități pentru un scop determinat. 8. Regenerarea arboretelor pe cale naturală și artificială. Sis- teme culturale. 9. împăduriri, reîmpădurirea terenurilor goale, regularea re- gimului apelor, fixarea nisipurilor sburătoare prin împăduriri. 10. întreținerea și ameliorarea arboretelor. Mărirea calități- lor și cantităților de produse. 11, Ameliorarea solului. Soluri bolnave. Inoculări. Regiuni mlăștinoase. Teritorii de inundații, bazinuri fluviale uscate. Nisipuri mișcătoare. Soluri calcare. Terenuri goale (stânci, soluri (mobile). 12. întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în silvicultură SECȚIA VII-a 1. Corecția torenților. 2. Protecția solului în munții înalți. Regularea regimului ape- lor. Baraje și scări, diguri, bazine artificiale. Lacuri. Păduri de pro- tecție. 3. Boalele arborilor. 4. Insecte dăunătoare pădurilor. 5. Daunele incendiilor. 6. Apărarea contra altor pericole naturale (zăpadă, vânt, ger, temperaturi extreme). SECȚIA Vllf-a . 1. Chestiunea pășunilor. Efectul pășunatului asupra arbore- telor. Ameliorarea pășunilor. 2. Pășunile comunelor și altor colectivități. 3. Creșterea vânatului. Pagubele cauzate de vânat. 4. Rolul altor animale afară de vânat. Protecția păsărilor. 5. Piscicultura. 6. Protecția generală a pădurilor și a pozițiilor naturale. 7. Turismul in pădure. 8. Estetica forestieră. Cronica 627 9. Propaganda forestieră în învățământul primar. Zilele arbo- rilor. Sărbători forestiere. SECȚIA IX-a 1. Păduri tropicale. Exploatarea și utilizarea. 2. Caractele silviculturii tropicale. Substituirea rezervelor pe cale de dispariție. 3. întrebuințarea arborilor tropicali. 4. Studiul speciilor lemnoase din pădurile tropicale. In ce privește conducerea lucrărilor s’a ajuns la o înțelegere ca președintele Congresului să fie un cetățean al țării care orga- nizează congresul, în persoana D-lui Baron Kelemen de Waldbott. Ungaria, iar ca președinți adjutanți D-l Brizzi, Secretarul general al Institutului Internațional de Agricultură dela Roma și D-l Pro- fesor Dr. Kajender, o autoritate în știința silvică și fost Președinte de Consiliu în Finlanda, țara care trăește aproape numai din ex- ploatarea pădurilor sale. Patru locuri de vicepreședinți au fost rezervate pentru An- glia, Germania, Franța și Statele Unite ale Americii de Nord, iar alte două pentru țări mari cari încă nu și-au anunțat până acum participarea. Locurile de secretari generali revin Jugoslaviei. Olan- dei și Ungariei. Congresul se va ține în Budapesta, în zilele de 10—14 Sept, a. c., în localul Academiei de științe. In fiecare zi vor lucra numai două secțiuni și fiecare secțiune își va desăvârși lucrările într'o zi. Membrii comitetelor naționale de propagandă se vor întruni cu o zi mai de vreme spre a lua ultimele dispozițiuni. Limbile oficiale ale congresului sunt cea franceză și ungară. înscrierile la congres se vor face numai prin Comitetele na- ționale de propagandă. Pentru România înscrierile se fac la biroul central pe adresa : Prof. M. Drăcea, Directorul Institutului de Cer- cetări și Experimentație Forestieră, str. Clopotarii Vechi No. 1, București. Față cu importanța deosebită a acestui de al doilea congres internațional care atacă toate problemele mari de economie fores- tieră ale timpului și se ține într’o țară vecină, este de tot interesul 628 Cronica ca marile administrații forestiere, inginerii silvici, proprietarii de păduri- și toți cei interesați în cultura, exploatarea și valorificarea pădurilor să ia parte la acest congres, să prezinte referate, să facă propuneri și să participe la votarea moțiunilor. In conferința prealabilă dela Budapesta s'au primit asigurări că Biroul Central se va îngriji de obținerea unor eventuale reduceri pe calea ferată și la hoteluri pentru participanți Ing. consilier silvic M. D. DRACEA DE ICI, DE COLO Tot armele Werndl. Aflăm, dintr'un proces-vcrbal întocmi: pe la începutul anului acesta, că o comisie a cărei convocare nu știu cine-o va fi cerut, ar Ei hotărît ca pădurarii și brigadierii silvici să continue să poarte tot acele rpușcoace» pe care le-au avut și până acum, deși este dovedit și para-dovedit că nu sunt bune de nimic. Zadarnic vor fi argumentat reprezentanții autorităților silvice, și mă mir de ce vor fi mai făcut-o. Eu unul în fața numelor persoanelor desemnate a face parte din acea comisie, aș fi știut mai dinainte, că nu este nimici de făcut, oricât de convingătoare ar fi fost argumentarea mea. Pădurarii, investiți cu un pic din autoritatea din stat, nu pot să aibă în mâinile lor decât rable, pe cari să nu le poată Utiliza, atunci când bande cons- tituite se năpustesc asupra lor. schingiuindu-1 și omorându-i chiar, pentrucă-și fac datoria să apere averea statului. Avem proaspete în mintea noastră atâtea cazuri de schingiuiri și omoruri. Și acestea vor continua atâta vreme cât tâlharii vor ști că pădurarii sunt prost înarmați. Altfel s’ar prezenta lucrurile atunci când aceștia ar fi bine înarmați. Hoții n’ar îndrăsni să se apropie, nici să atace, iar pădurarii ar avea siguranța mișcă- rilor. siguranța vieții Dar nu, pădurarii nu trebue să fie înarmați. Știu și eu de ce ■ In țara aceasta atâtea lucruri sunt pe dos și atâtea strâmbătăți I Filmul de propagandă forestieră. Este, fără îndoială, un mijloc admirabil pentru difuzarea cunoștințelor despre pădure și pentru infiltrarea respectului de pădure în marea masă a po- porului. Probabil, determinate de acest considerent, societatea «Progresul Silvic» și Direcția Regimului Silvic din Ministerul de Domenii, au pus de s'a filmat. 1) Se poate estima în mod. bine înțeles, cu totul aproximativ la 10.000 lei participarea pe teritoriul ungar pe timpul celor 5 zile de congres. Cronica 629 în primăvara anului acesta, serbarea sădirii arborelui organizată in pădurea Pustnicul, de cercetașii din București, ■ A fost o ideie bună. Rămâne acum să vedem cum se va proceda pentru ca realizarea aceasta modestă, se înțelege, să-și ajungă scopul, adică să fie vă- zută de cât mai multă lume. Un bolovan s'a desprins dîn munte, Și a oprit brusc un tren accelerat, care parcurgea, în plină viteză, distanța Vârciorova-Gura Văii. Bolovanul ar fi fost așa de mare încât a provocat se- rioase avarii locomotivei și liniei, dând apoi mult de lucru la curățirea și repu- nerea în bună stare de funcționare a căii. Așa ne-au vestit telegramele sosite pe la începutul lunii Mai, din Tumu-Severin. Desprinderea a fost provocată de ploile torențiale căzute în regiune în ultimul timp. Postul nostru de radio-emjsiune a anunțat, ceva mai mult și anume că oprirea bruscă a trenului a fost, provocată de ^porturile torenților, cari, ar fi depus pe o bună distanță de linie, un strat de aproape un metru grosime. Nimic surprinzător. Regiunea este cunoscută drept una din cele unde mâna omului n'a cruțat pădurea. De aceea, pe noi vestea nu ne-a surprins. Iată un subiect demn de filmat. Văzându-I, lumea ar avea ce învăța. O denigrare: Cum se frustează fiscul cu concursul organelor silvice. Așa este intitulat un articol scris de d-1 I. D. Suciu. administrator finan- ciar de constatare în nr. 9—10/1936 al revistei «Finanțe publice». Autorul arată în prealabil că potrivit ant 6 din L. C. D., pădurile sunt supuse impozitului agricol numai în momentul punerii lor. în exploatare ; aceasta deosebit de ceeace se petrece cu celelalte naturi de terenuri care se impun anual. InȘschimb, atunci când se impun, impozitul pe păduri se stabilește după valoarea materialului lemnos realizat. Osebit de «agricol», pădurile mai sunt supuse și la «comercial», lovindu-se prin aceasta venitul exploatării și comercializării. Acestea stabilite, d-1 Sudu arată că atunci când statul vinde o pădure spre exploatare, taxele menționate se trec, prin contract, asupra exploatatorului. Ce se întâmplă însă? Aici, autorul vine la subiect. D-sa pretinde că ex- ploatatorii, pentru a se sustrage acestor două impozite, obțin, în mod tendențios, dela organele silvice, o redactare a contractului de așa natură încât pretind că este o vânzare-cunjpărare de material fasonat și nu de exploatare. Din această cauză, presupunându-se că statul exploatează în regie, cumpărătorii sunt impuși numai Ia taxa de 1,4%. Deși în contract se prevede că vânzarea se face pe produse fasonate, in realitate — zice autorul — avem de a face cu un contract de exploatare, căci exploatarea se face cu banii exploatatorului, iar statul nu primește valoarea lem- nului. plus cheltuelile de exploatare, ci numai valoarea lemnului. Ori de câte ori asemenea contracte au venit in fața instanțelor de casare, fiscul a pierdut, din cauza redactării. Și autorul articolului continuând se în- treabă : «Pentru ce ocoalele silvice, când li se cer lămuriri de comisiile de apel. 630 Cronica susțin cu stăruință, că este vorba de material fasonat și că nu este cazul de impunere... 7» Insfârșit, Înainte de a termina prin a cere Ministerului de Finanțe să cer- ceteze si să ia măsuri pentru evitarea acestor neînțelegeri intre fisc și organele silvice .autorul arată că contractul tip nr. 15 încriminat, deși se arată a fi folosit numai intre stat și autorități sau cooperative, este întrebuințat și atunci când este vorba de particulari sau intermediari ascunși în spatele autorităților și coo- perativelor. Aceasta este o față a problemei. Să avem răbdare să o vedem și pe cea- laltă. Deci, peste o lună. Până atunci insă iputein spune cu hotărîre că d-l ad- ministrator financiar a comis o gravă eroare acuzând organele silvice așa cum o face. At. Haralamb. A DOUA CONFERINȚA INTERNAȚIONALA DE PROPAGANDA IN FAVOAREA LEMNULUI C. I. B.-ul1)' prin Comisia pentru întrebuințarea lemnului (Secția de pro- pagandă). cu concursul organului său afiliat T. D. A. s), a organizat a doua conferință internațională de propagandă în favoarea lemnului care s’a ținut Ia Londra în zilele de 31 Martie—3 Aprilie a. c. La această conferință s'au făcut următoarele comunicări : a) în subcomisia «Economia forestieră și întrebuințarea lemnlui». Robinson (Roy). — Economia forestieră și utilizarea lemnului în Imperiu) Bri- tanic și în Marea Britanie. Olipbant (J. N.). '— Economia forestieră și utilizarea lemnului în coloniile britanice. Fcnson (K. G.). —■ Economia forestieră și utilizarea lemnului în Canada și Statele linie. Rodger (Alee.), — Comerțul lemnului ți influența sa asupra economiei fores- tiere în India. Lttndh (Erik). — Problemele de economie forestieră și utilizarea lemnului în Suedia. Lovon (Martti). — Economia forestieră și utilizarea lemnului în Finlanda. b) în subcomisia «Cercetări științifice privitoare la lemn și întrebuințarea sa». Brauer (Major). — Ideile fundamentale ale propagandei germane in favoarea lemnului. Boul ton (E. H. B.J. —• Legătura dintre problemele de învățământ și întrebuin- țarea lemnului. I) Comite permanent International de la production, de I'industrie et du conunerce du bois. 2) Timter Development Associatlon. Cronica 631 Monroy (J, A.). — Economia modernă a lemnului și economia forestieră mo- dernă și importanța 1or pentru încetarea antagonismelor sociale și pentru asanarea relațiilor economice Internationale și mondiale. Tomschc (M. H..). — Punctul de vedere al calității în propaganda pentru lemn, c) în subcomisia «Utilizarea deșeurilor». Colomb (Charles). — Problemele gazului de lemn. Bergius ,(F.). — Lemnul în calitatea sa de materie primă nouă în chimia modernă. Hăgglund (E.). — Noul probleme de întrebuințarea chimică a lemnului in Suedia. Vimercate (S. C. di). — Lemnul și gazul din lemn. Cin comunicările ce s'au făcut și discuțiile ce le-au urmat s'a co-istatat că lemnul este departe de a pierde din valoarea șa ca materie primă. Astăzi con- tează ca a patra marfă mondială, iar eforturile ce se depun în toate țările pentru cunoașterea științifică a proprietăților și întrebuințărilor lemnului, precum, și pro- paganda ce se face pentru a difuza aceste cunoștințe, nu va face decât să mă- rească simțitor consumul de lemn. Rezultate frumoase s’au și obținut mai ales în urma activității de propagandă a C. I. B.-ului. Pentru mărirea acestei acțiuni s’a hotărît » 1) continuarea și aprofundarea cooperației internaționale, 2) organizarea de anchete Internaționale. 3) organiza- rea de concursuri internaționale. Deasemenea toate țările reprezentate la această Conferință vor participa la Expoziția Universală dela Paris din 1937, într’un pavilion destinat producției, industriei și comerțului lemnului. Darea de seamă amănunțită a acestei conferințe va apare în cursul lunei Iunie. N. G. Ghcbneiin. CON'l’RIBUTIUNI BIBLIOGRAFICE. Chestiuni forestiere in presa noastră, pe luna Aprilie 1936. Universul. M. P. Florescu : Aurelia M. Eliescu silvicultor și naționalist. (4) ’). — Serbarea sădirii pomilor la Academia Agronomică (4). V. P Sassu. ministru : Sădirea pomilor, o datorie patriotică (4). — Conferința D-lui Grig. Vasilescu : Irigațiile în Egipt și Su- dan în cadrul configurației politice internaționale actuale (5). —< Serbarea cercetașilor, sădirea pomilor ia ocolul silvic Bră nești. in prezența A. S. R. Principele Nicolae și subsecretar de stat M. Cancicov (7). Agricultura în Chicago (conf. D-Iui A. Pană) (4«—9). — Realizările din Ministerul Agriculturii și Domeniilor ; rezul- tatele ofensivelor: agricolă, zootehnică și silvică (13). — împăduriri pe terenuri degradate în jud. Vaslui (14). 1) Numerele din paranteză arată ziua apariției. 632 Cronica Gh. Icnescu-Sisești : Proectul de lege pentru organizarea și încurajarea agricul- turii; acțiunea silvică: țelul urmărit și ofensivele silvice (16). — Consfătuirea silvică dela CAPS (24). Mariella Seulescu : Copacul (26). Curentul. _____ Devastarea malurilor Dunării și bălților Brăilei : o dispoziție a CAPS care se aplică după 5 ani (1). — Serbarea sădirii pomilor la Academia Agronomică (4). — In jurul exproprierii teren, păduri și goluri proprietatea prin- țului M. D. Sturza (Neamț) (19). Eugen Popovici : Noui critici la adresa gospodăriei averilor Bis. române din Bucovina (pagube de 16 milioane lei). (13). Eug. Popovici : Cercurile politice din Bucovina și Ad-ția fondului bisericesc (Raportul împotriva societății «Putna Forestieră») (18). — Inginer T. S. lonescb : Pădurea românească, bun al națiu- nei (20). Ion Nicula : Regenerarea pădurilor (Regim Slvic — opera necesară în Vran- cea) (21). — Ad-ția C. F. R. nu mai aprovizionează personalul săli cu lemne (26). —< Ședința delegației economice (Exportul în supracotă pentru arierate, compensații șl pentru lemn cu diverse țări) (27), Exportul de cereale și lemn, pe Martie, Ia Galați ; Intensi- ficarea exportului lemnelor (29). Epoca. Arhimandrit luliu Scriban : Podoaba apelor ; todmai silvicultorii devastatori ai pădurilor (2). Cazul pădurii de pe canalul Filipoiu-Brăila. — Solemnitatea dela Pasărea, Sădirea pomilor, o tradiție (7). Ordinea. — Sădirea pomilor la Academia de agricultură (3). Țara Noastră, Gh. Axinteanu : Sădiți pomi 1 (La Academia de Agricultură) (4), I Bucovineanul Naționalizarea industriei forestiere din Bucovina (26). Asa- sinarea morală a cooperației din nordul Moldovei. — Noul jaf încercat în averile grănicerești năsăudene (27). — Cum au fost jefuiți Moții de păduri (30). Prezentul. T Tudor ■ Comerțul European de lemnărie (5) (unde și Câți standarzi a'exportat România, in ultimii 2 ani) Păduri supuse regimului silvic (22). Dificultățile exploatărilor forestiere din regiunea Brașov (26). Cronica 633 Argus. —< Anuarul forestier pentru industria și comerțul lemnului Ro- mâniei pe 1936 (7). Viitorul. Ședința de îndrumare a agriculturii. Ia Min. Agr. și Dom. (18). Organizarea turismului în România (12). Credința. Klein : Sădirea pomilor la Câmpulung (sistemul discursurilor în serie și a plan- tațiunii de formă) (9). — Muzica arborilor (în Nubia Sudan) 7 (18). I d e i a Națională. Cezar Cristea Probleme silvice — pacostea pășunatului în păduri (13). Le Moment. C. Cr. La bel- gian, pentru a stabili influentele diferite lor elemente cari intervin in cubajul a- cestor arborcte. In acest scop s au cubat arborii tăiați in pădurea Entre-Sambre- et-Meuse în 1932, măsurând pentru fie- care arbore diametrul la 1,30 m și 1,50 m dela sol, Ia mijlocul lemnului plin, la mijlocul lemnului de lucru, și lungimile respective. O parte din ei au fost cubați și în mod exact prin secționare din 2 în 2 m lungime. Articolul apare în continuare. Eg. Rosseils. Excursion annuelle en 1935. Excursia anuală din Autorul descrie domeniul Beemem vă- zut în prima zi a excursiei, a cărui su- prafață este de 500 ha. și unde s'au vă- zut interesante arborete de rășlnoase și foloase, precum și frumoase lucrări de technică silvică. M. de Raucourt. Les essais de bois de mine. încercările lemnului de mină. încercările au fost făcute după metoda Iul Monnin, probele fiind supuse la com- presiune, flamba] și flexiune. Studiul pre- zintă numeroase date rezultate din acrste încercări făcute In acelaș timp la ui a, stejar, molift, larice, pin. și brad. — Societatea. Adunarea gene- rală din 25 Martie 1936. Scurtă dare de seamă asupra adunării generale a socie- tății forestiere belgiene. — Darea de seamă a gestiunei. — Consiliul de administrație în forma- țiunea rezultată din alegerile statutare din 25 Martie 1936. — Bugetul administrației apelor și pă- durilor în parlament. Dezbaterile parla- mentare cari au avut loc cu ocazia vo- tării bugetului. —‘ Cronica forestieră. 1 9 3 5. E. V. 638 Revista re vist e io e' JOURNAL OF FORESTRY Octcber 1935. Nr. 10. Editorial. Birocrație. Definii, comentarii. (Calități, defecte, realizări, in St. Unite), li. H. Chaprnan. In chestiunea proiec- tului de lege 1 c k e s. Se continuă discuția proiectului de lege de trecere a Serviciului silvic dela Minis- terul de Agricultură Ia cel de Interne, p'edându-se pentru rămânerea In cadrul Ministerului de Agricultură. C. H. Hammar. Aspecte ale decaden- tei din Ozark. E vorba de o regiune de lângă Mis- souri unde nouile directive și metode de lueru sunt oarecum în contrazicere cu tradiția de până acum a locuitorilor. în materie de păduri. Bernard Frank. Practica silviculturii de către autoritățile din Tennessee Văile y. Autoritățile forestiere din valea Ten- nessee (TVA) au achiziționat terenuri cu păduri cu scopul de a face adminis- trație silvică demonstrativă. Au Întocmit amenajamente, cu toată seria de lucrări și studii anexe, au organizat, pășunatul pjscicultura, vânatul și locurile de agre- ment, iar în unele părți au colonizat 'u- crătorii permanenți de pădure. Raportul comitetului pentru fermele s i 1 v i z e de subsistență. Problema muncii in pădure a condus pe silvicultorii americani la soluția fir- melor silvice, care satisface acutele ne- cesități de ordin social (șomajul) și cele de ordin silvic (cultura pădurilor, ime- najament, etc.). Locuințele permanente in pădure ale lucrătorilor specializați fin taberile de muncă C. C. C. sau în oci- p.liiie anterioare) trebuesc însă să ciere populației colonizate câștiguri suficiente pentru un standard de viață rezona’rl precum șl mijloace de transport Iești- civase. John T. Autcn. Plantarea cu succes cere studii nț a i temei- nice pentru cunoașterea stațiunii. Reușita plantațiunilor din centrul St. Unite nu este aceeași pe toată întinde- rea pe care au fost făcute, pentrucă !.il- vicultorii americani n'au avut sufici;i>e cunoștințe asupra varietății de stațl ini In care au lucrat. In prezentul articol *e arată cum a variat creșterea în funcție de sol în primul rând, subliniindu-se re- lațiile dintre stațiune șl arboret. Ea sus- ține in concluzie, necesitatea determină- rii condițiunilor staționate înainte de plan- tare precum și stabilirea exigențelor sta- ționate ale speciilor forestiere. Raportul c omite tul ui pentru politica terenu- lui forestier. Secțiunea din Allegheny a soc. silvi- cultorilor americani discută in acest ra- port cea mai bună folosință a terenar'Ior, în funcție de economia generală a țării. Se analizează, în special, situația din Pensylvania șl pe baze de date certe se ajunge la concluzia că proprietatea par- ticulară forestieră a dat faliment. Por- nind dela această constatare se pun două deviata revistelor 639 întrebări: Cât teren să achiziționeze sta- tul ? Care va fi rolul administrației fe- derale. de stat, municipale, districtuale in mânuirea acestor bunuri? Autorul arată în ce constă cooperația diferitelor auto- rități. subliniind cum participarea comu- nelor și districtelor la întemeerea și în- treținerea pădurilor (cu scop principal: agrementul, iar secundar, dar tot impor- tant: lemnul) conduce la formarea con- științei forestiere în popor. Samuel Greenhouse. Cultura arborelui O - c h r o m a grandiflora R o w- be (b a Îs a tree) în Ecudor. O precizare botanică, un istoric al în trebuințării arborelui, descrieri despre metode de cultură și instalări de noui ar- borele. concluzii și referințe bibliografice. A. E. Wicslander. Primii pași ai servi- ciului silvic In C a 1 i f o r- n i a. Se arată lucrările efectuate In Cali- fornia, începând din 1926, și metodele utilizate în diversele regiuni ale țării. Nov. 1935, Nr 11. Editorial. «Terenuri sălbatece». In sensul american, această expresie vrea să denumească acele terenuri care n'au fost cultivate, nici îmbunătățite vre- odată. Bine înțeles, cele acoperite cu pă- duri. Potrivit felului de a discuta al re- dactorului șef. chestiunea e luată dela începutul începuturilor, ceeace pentru A- merica la drept vorbind nu-i chiar așa de departe. In 1885, New-York a inau- gurat politica forestieră cu o lege prin care se statua că pădurile existente, sau care se vor întemeia mai apoi ca rezerve forestiere, sunt declarate «terenuri sălba- tece» și ca atare nu pot fi exploatate, vândute, etc. Singura folosință; agre- mentul ; oricât ar fi de depărtate de cen- trele populate, «locurile sălbatece» sunt accesibile în actuala stare de civilizație și vor fi și mal accesibile în viitor. [A- mericanii sunt acum un popor «pe roate» (de automobil), iar mâine un popor vs. până cel mai târziu la 20 Mai a. c. pentru a putea fi tipărit. Faptul că în cadrul Adunării Generale urmează să se desfă- șoare Serbarea semicentenarului, cât și prilejul adunării generale însuși constituind momente culminante în activitatea și manifesta- rea Corpului și Societății noastre, ne îndreptățesc să credem că par- ticiparea Dvs. la ședințe va fi neîndoelnică, dându-ne prețiosul Dvs. concurs la deslegarea problemelor enunțate. Primiți, stimate și iubite coleg, asigurarea sentimentelor per- fectei noastre colegialități. Președinte, m. DRACEA. Secretar General» Eugen Vâlceanu Soc. ^Progresul Silvic» 647 PROCES-VERBAL No. 5 Ședinfa din 17 Februarie 1935. Prezidează D-l M. Drăcea, președinte. Membri prezenți D-nij : C. Afimănișteanu, C. M. Burtescu, N. N. Caragea, D. Drămbă, C. Emanoil, Afl P. Florescu, C. P. Georgescu, D. Grozescu, Horia Lazăr, G. Minescu, Gh. Năstăsescu, A. Ncdelcovici, V. N. Priboianu, V. N. Stinghe și Eugen Vâlceanu. Dl Președinte salută prezenta la ședință a D-lui C. Alimănișteanu vice- președinte, Învederând sprijinul, moral și chiar material adus Societății noastre, exprimându-și convingerea că D-l Alimănișteanu va Ii totdeauna la post.ul de dc.orie și-l roagă să prezideze ședința din această seară. Prezidează D-l C. Alimănișteanu. Se citește procesul verbal al ședinței din 10 Februarie crt. La sumar D-l M. Drăcea arată Consiliului că a luat contact cu D-l președinte al Societății ingi- nerilor agronomi și a stabilit o întrevedere pentru a discuta asupra principiilor legii pentru organizarea agriculturii in partea privitoare la incursiunile ce se fac în câmpul de activitate al silviculturii. Aduce Ia cunoștința Consiliului că s’a dat de serviciile agronomice o cir- culară privind serbarea sădiri pomului. Serbarea sădirii arborelui a pornit dela inginerii silvici și a fost Susținută viguros peste un deceniu de corpul silvic și de Societatea noastră. Denaturarea ei în serbarea pomului, a vitei, etc. nu trebue să ne îndepărteze dela drumul ales de noi : continuarea organizării serbării să- dirii arborilor, soliei tăndu-se de Societate sprijinul tuturor autorităților silvice. Consiliul aprobă propunerea și decide a se aduna circulările ce se dau in această direcție de organizați uni ce nu au nimic comun cu pădurea. D-l M. P. Florescu referă asupra delegației ce a avut de a reprezenta Societatea la înmormântarea lui N. Savela. fost membru fondator. D-l D. Drămbă recunoscând că nu și-a revăzut textul cuvântării ce a ținut la adunarea generală din 1955. arată totuși că aceasta a apărut denaturată și cere a fi scoasă din darea de scamă ce se află sub tipar. După discuțiuni la cari mai iau parte D-nii : C. Alimănișteanu, C. P. Geor- gescu, V. Stinghe, M. Drăcea, V. Priboianu, E. Vâlceanu, N. Caragea, D. Gro- zescu, Consiliu) aprebă prepenerea făcută de D. Grozescu ca să se scoată din darea de seamă parcea indicată de D-l D. Drămbă din cuvântarea d-sale, dacă nu se aduce nici o greutate în executarea tipărirei lucrării respective. D-l V. Stinghe propune ca pe viitor Darea de seamă să cuprindă numai un rezumat al desbaterilor. Consiliul hotărăște ca această chestiune să fie adusă în discuție într'o ședință viitoare. Reluându-se discuția referitor la amestecul ce se face ir domeniul silvi- culturii de către autorii proectului de lege pentru organizarea agriculturii, D-l C. P. Georgescu arată că din acest proect reese clrir că inginerii hgronomi tind să depășească cânțpul lor normal de activitate și este momentul unei prompte reacțiunl pentru a se ști că nu tolerăm atari încălcări. D-l M. Drăcea arată că s’a intervenit de Societatea noastră la Soc. ingi- nerilor agronomi căreia I s'a cerut lămuriri în această chestiune. 648 Soc. «Progresul Silvia Procesul verbal din 10 Februarie crt. se'aprobă. Se ia în discuție ordinea de zi: 1. Raportul cenzorilor pentru verificarea gesfiunci Societății pe anul 1935: D-1 Eugen Vâlceartu citește raportul cenzorilor pentru verificarea gestiune* pe anul expirat. Consiliul ia ect. 2. Cooptarea unui membru in Consiliul de ad-ție în locul devenit va,- cant prin demisiunea D-lui P. loan. D-1 C. P. Georgescu susține prindipiul că nu trebue ales in Consiliu un membra care n’a candidat ți ca atare să procedăm după indicațiile adunării generale și să cooptăm pe acela ce a întrunit voturi mai multe. D-1 V. Priboianu susține că trebue să procedăm conform statutelor, cu atât mai mult cu cât prin o cooptare anterioară Consiliul a ținut seamă de indicațiile adunării generale. Consiliul hotărând a se proceda conform statutelor, se propun următoarele candidaturi: D-1 Const. Marinescu * Al. Stefanopol . ,> M. St. Suhățeanu 1. Comaniciu.' Se procedează la vot secret și Întrunește majoritatea D-! Const. Marinescu, care se proclamă cooptat in Consiliul de administrație în locui D-lui Petre loan, dela idata cooptării șl pe toată durata mandatului deținut de D-1 P, Ican, sub rezerva ratificării adunării generale. 3. Colaborarea instituțiilor publice silvice cu Socetatea Progresul Silvic. ■ D-1 M. Drăcea arată că instituțiile publice de ordin silvic ca: Adminis- trația pădurilor Statului, Regimul silvic institutul de cercetări ,și cxp. forestieră. Consiliul technic al pădurilor, Eforia spitalelor civile. Cooperația, Fondul Biseri- cesc din Bucovina, etc. lucrează disparat, colaborarea între ele fiind foarte slabă. Necunoașterea reciprocă a acțiunei fiecăreia din aceste instituții, precum și lipsa de control între elementele cari activează în cadrul lor, e o slăbiciune care poate fi fatală. In fața atacurilor cari se dau din afară este imperios necesară strân- gerea rândurilor. D-sa preconizează o consfătuire amicală a capilor autorităților respective unde să se desbată problemele ce se pan fiecărei instituții si sbuciumul lor intern. Consiliul constată necesitatea unei strânse colaborări intre toate instituțiile de ordin silvic precum șl membrii corpului silvic și dă împuternicire președintelui să găsească mijloacele p'actice pentru înfăptuire. Consiliul aprobă propunerea D-lui D. Grozescu de a SC organiza reuniuni camaraderești cu invitarea și a amicilor pădurilor (ziariști, scriitorii. parlamen- tari, etc.). 4. Fixarea datei adunării generale pe 1936. Consiliul hotărăște : a) Odată cu adunarea generală anuală se va sărbători și semicentenarul Societății. b) Fixează ca dată primă a adunării generale ziua de 24 Mai 1936. și 31 Mai pentru a doua dată când adunarea generală va avea loc in mod irevocabil. Soc. progresul Silvic» (€49 c) Se stabilește ca în prima zi 31 Mai a. c, — .să se serbeze semicen- tenarul. Pentru organizarea serbării semicentenarului se împuternicește Comitetul de direcție și comisia anterior stabilită. 5. Diverse. a) Consiliul sesizat de cererile mai multor membri asupra termenului scurt pentru prezentarea lucrărilor de premiat cu premiile C. Dissescu, V. A. Golescu și Gh. Crăciunescu, aprobă prelungirea acestui termen până la 1 Februarie 1937. Restul condițiunilor rămân Cele publicate în regulamentele respective publi- cate în Revista Pădurilor No. 9—10/1935. . b) D-l D. Grozescu aduce ia cunoștința Consiliului că în atudiul diferitelor comisiuni sunt proectelc de legi privind : — Consiliul superior economic. — învățământul aplicat în școlile normale și seminalii. — • Modificarea legii pescuitului. —■ Camerele profesionale (Camere de agricultură, etc.). . Consiliul deleagă pe D-nii : M. Drăcea, Tr. Heroiu, D. Grozescu pentru studierea legii învățământului aplicat in școlile normale și seminaril. — D. Grozescu, Gh. Năstăsescu și C. Bunescu pentru studierea procctului de lege pentru înființarea Consiliului superior economic. —• Horîa Lazăr. V. Priboianu, N. Caragea pentru studierea legii camerilor profesionale. — At, Haralamb și Al. Butoi pentru iegea pescuitului. —• D. Grozescu pentru studierea legii reglementării corpului experților. — M. P. Florescu. G. Minescu, N. Caragea pentru studierea proectului de lege al muncii. Ședința se ridică la orele 23,50. p. președinte, (ss) C. Alimănișteanu. Secretar General, (ss) Eugen Vâlceanu. PROCES-VERBAL No. 6. Ședința din 2 Martie 1936. Prezidează D-l C. Alimănițtvanu, vicepreședinte. Membri prezent! D-nii: Al. Butoi, N. N. Caragea. M. Drăcea. D. D. Drămbă, C. Emanoil, D. Grozescu, Tr. Heroiu. Andrei loncscu. Horia Lazăr. Gh. V. Lttțcscu. Const. Marinescu, G. Minescu, A. Nedelcovici, V. N. Priboianu. V. N. Stinghc, Eug. Vâlceanu. D-I C. Alimănișteanu. președinte de ședință, salută prezența la Consiliu a D-lui Corst. Marineacu. cooptat în ședința anterioară în locul vacant, dorind o strânsă. cordială și sinceră colaborare între Societatea Progresul Silvic șl Ad- ministrația pădurilor statului. 650 Soc. ^Progresul Silvio D-l Const. Marinescu răspunzând, mulțumește Consiliului de alegerea fă- cută și asigură că va pune in slujba Societății toată puterea sa de muncă și toată sinceritatea pentru realizarea scopurilor acesteia. Se citește procesul verbal din 17 Februarie crt. La sumar iau cuvântul D-nii: M. Drăcea schițează problema introducerii in învățământul de toate gra- dele și în special în cel borna! și primar, a unor chestiuni de silvicultură care în linii generale se pune astfel : 1. Obținerea unui loc in programa analitică. 2. Obținerea de locuri de profesori de silvicultură în școlile normale și se mina Hi. 3. Posibilitatea de predare a cursurilor prin profesori permanenți și prin profesori ambulanți. După discuțiuni la cari iau parte D-nii D.'Grozescu, Andrei lonescu, Tr. Heroiu, C. Alimănișteanu, Consiliul dă mandat D-lui Președinte M. Drăcea să stabilească cu conducătorii învățământului modul de aducere la îndeplinire a acestor propuneri. D-l Horia Lazăr aduce la cunoștința Consiliului măsurile luate de Direcția Regimului silvic pentru serbarea sădirii arborilor dace de Comandantul premili- tarilor —- D-I Colonel Cdrciu — că în cadrul lor de activitate țintesc să pună pe tinerii respectivi la o muncă socială constructivă : corecțlune torenți, pepi- niere. pasă, etc. Consiliul hotărăște a se interveni la aiitoritățile silvice cu rugămintea să dispună organelor în subordine să ia contact cu autoritățile locale și prereglmen- tare în vederea apliqării unui program potrivit în materie silvică. Procesul verbal al ședinței anterioare se aprobă. Puntul 1 din ordinea de Zi: Formarea subiectelor de discutat la adunarea generală 1936. După discuțiuni la cari iau parte membrii prezenți, Consiliul aprobă să re pună în discuția adunării generale două probleme : una privitoare la chestiunea lemnului, a silviculturii în regiunile secetoase, a perdelelor de protecție fi de apărare nafională ; alta privitoare la munca ifelecfuală (calificată) națională și capitalul ro- mânesc în întreprinderile forestiere. Formula precisă a acestor probleme se va face cunoscută în ședința vii- toare când se vor desemna și raportorii. 2, Referințe asupra demersurilor in chestiunea salarizării și încadrării. Se aduce la cunoștința Consiliului demersurile făcute de Societate la Mi- nisterul Agriculturii și Domeniilor șl de acesta la Ministerul de Finanțe în ches- tia încadrării in buget a inginerilor lucrători cu ziua și diurniști, precum ți a celor avansați onorific, și răspunsul dat de comisia bugetară a Ministerului. Consiliul hotărăște : roagă pe capii autorităților silvice ca împreună cu reprezentanții Societății să se (prezinte D-hii Ministru V. P. Sassu pentru a-i arăta și D-sale doleanțele corpului silvic cu privire la cele două aspecte ale pro- blemei salarizării, cerându-i sprijinul la forurile In drept. 3. Comunicări : D-l Andrei lonescu arată că încă nu s au făcut demersurile ■ Soc. «Progresul Silvic» 651 în chestiunea Ing. universitar dela Ierbii? așa cura s’a ho'jărăt în ședința Consi- liului din 12 Noembrie 1935. D-1 M. Drăcea dă relațiuni in cauză, arătând că Societatea va interveni la momentul oportun. D-I M. Drăcea mai dă lămuriri cu privire la punctele câștigate de Socie- tate la legea turismului. D-1 G. Minescu cere intervenția Societății pentru plasarea inginerilor sil- vici șa in alte direcții. D-1 D. Grozescu propune și Consiliu! aprobă să se întocmească proectul de modificarea statelor pentru a-1 supune adunării generale. Se desemnează în cauză următoarea comisiune: D. Grozescu, V. N. Pri- boianu, Tr. I. Heroiu, N. N. Caragea, Andrei fonescu și Eugen Vâkeanu. Celelalte chestiuni din ordinea de zi se amână la ședința viitoare. Șcdinja se ridică la orele 23 jum. Președinte (ss) M. Drăcea. Secretar General, (ss) Eugen Vâlceanu DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Difecfid Regimului silvic D E 0 I Z I U N E Noi, Ministru secretar do Slot Ia Departament ui Agriculturii și Domeniilor. Asupra raportului Domnului Director al Regimului Silvic, Având in vedere art. 2 din codul silvic; Avâud in vedere art. 2 din legea modificatoare 11 codul silvic, publicată In Monitorul Oficial Nr. 131/920, DECIDEM: Art. 1. — Se aproba de noi: a) Amonajamontul pădurii O ș a u d, judelui Bihor, proprietatea Comunei Oșaud, in suprafață de 017 ha. '.ViO mp. Regim și tratament Crâng compus eu 150 rezerve de preferat stejar și gorun. Revoluția normală 40 ani, pentru elementul crâng și 80 ani pentru elementul rezervă. b) Rcgnlumentul pentrn exploatare al pădurii Salcia, județul Dolj, proprietatea moștenitorilor General 8. Băicoianu, in suprafață totală de 491 ha. 2800 mp. Regim și tratament: O serie de crâng simplu cu revoluția normală de 30 ani și alta de agrement do 29 ha. 6400 mp. aplicându se Codru grădinărit cu exploatabilitate fizică. c) Amenajamentul pădurii C e r o t, județul Cluj, proprietatea Compose soratului din comuna Mera, in suprafață de 88 ha. OțoO mp. Regim și tratament crâng cu 80 rezerve la ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normala 30 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Boburi, județul Cluj, proprietatea Matei Vasile lui Gavril și soții, in suprafață de 14 ha. 3300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluție normala 20 ani, e) Regulamentul pentrn exploatare al pădurii V u i o a lui Mie. ele. județul Dâmbovița, proprietatea Locot. Dr. Spirldon Heroiu, in suprafața de 12 ha. 8277 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția normală 2u oui. Art. 2, — Revizuirea amouajameutelor șî regulamentelor de exploatare mai ■ns menționata se va face dupS zece uni. Dacă vreuna din păduri In total sau in parte intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, ainenajamentc, etc. se aprobă mimai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comu- nicată de organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. P'ti b lic a fiu ri i 653 Cuustatându-so insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amona- țamente. etc. referitoare la suprafața păduroi, Ia numele proprietarului, etc. au fost date eronat «au intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui Imediat, fie din punct de vedere tochnic silvic, fie asupra proprletaței. ele. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este uni ei neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective si articolul adițional anexul fiecăruia sunt executorii. ■ Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. Dată astazi 14 Februarie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mlrcea Canclcov. No. 43932/93H. Ar:. 1. — Se aproba de noi : a) Revizuirea amenajaiucnlnluî pădurilor din ocolul silvie O u e i n r u 1 Mare, proprietatea fondului bisericesc ortodox român din Bucovina, in supra- față ?1T" hr. Î1<'»;< Mărcii Fîselmr. in suprafață do 139 ha. 2820 mu. Ne va extrage in primii 2 uni oi deceniului arborii preexistonți și vicioși. di Regulamentul pentru exploatare al pădurii L i v n d a. județul Cluj. proprietHioa Kiwzvr't* I. și pilii. in suprafață de 12 ba. 6S00 mp. Regim și tra- tament crâng simplii. Revoluția normală 30 ani. <■) Regnbimerirut pentru cxpbmlure al pădurii C ă p ă l a u u Valon Biserica l. Județul Putna. proprieiatcn Prfruche Nedclcit. în suprafață de io ha. DUMI mp. Regim și tratunumf crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Ari. 3. I'rvlzirirnă nmenajamentolor și regulamentelor de exploatare mal sus mentîounie eu excepția celui dela alin. I. se va face după zece ani. Dacă vruiin* din păduri Jn total sau In parte intră In dispozlțiunlle legilor: pentru protecția inuiiumeiitei.ir nnturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă durilor do protecție: revizuirea so va face și mai Înainte de acest termen. Art. A — Aceste icg'ilamente de explmuare. amenajamente, etc. se aprobă numai din penet de vedem tehnic silvic, lităndu-se drept definitivă situația comu- nicații dă orgun^Ie do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constalându se Inel in urmă ca arăldrile din aceste regulamente, amena- Jamen'e. »’r. nf-riti>nre lu suprafața nădurci, la numele proprietarului, etc. au fost dala eronat sau Intre timn nu suferit schimbări din cauza reformei agrare, sati al‘o cauze, regulamentul sau ameunjamentul ne va revizui imediat, fie din punct Ac vedere tcchuic «ilvie. fie ssupra propejetăței, etc. AmenajnmeiiDil (regnlumcntul do evp| .a!aro; nereviznit la termen da turte, este uni și neavenit. Art. 4 — Tnute eolelalto dispozițiciui prevăzute in studiile respective și articolul -dîtî-.tml «vexat fiecăruia suni executorii. Ar'. 5 și ultim. — Domnul Director :,1 Rogimnlui Silvic este însărcinat cu exeenl.-.ri'u promnlei Dcchiprl. Duin o-uizi H Fphruorm 1934, in cabinetul nosmi. Alini .irul Agricultorii Și Domeniilor, (ss) Mireea Caneicov. X». 4®ai>'9>î. 654 Pub Hc aț iun i Art. L — Se aprobA do noi : a) Amenajauieutul pădurii C h inzbaii, județul Satu Maro, proprie- tatea Comunei Dmnbrăvițn, in suprafață de 172 lia, 6.W mp. Regim și tratament crâng cu 69 rezerve la ha. Revoluția normală 49 ani. b) Ametia jaiueutnl pădurii Curtișoara, județul Olt, proprietatea Eea- terina Crețuloscu etc., iu suprafață totala de 1 ha. 2690 mp Regim și tratamout crâng simplu. Revoluția normală 6 ani, c) Amonajamenlul pădurii Conacul Lupului ele., județul Satn Mare, proprietatea comunei Chcchiș, în suprafață de 111 hu. otoo mp. Regim și tratament Codru cu 2 tăieri sMcctdve In 10 ani interval. Revoluția normală 80 ani. di Ameniijamenitil pădurii 1* a d o rea Mar e. județul Mureș, pro- priilHieu Inginer Mitvea tabla. In suprafață totalii do 03 ba. 1200 mp. Regim și tratament crâng eu Ol rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. «i Hugulumi'iiiul pentru exploatare al pădurii D o u I u I C r n c e i Ea raonn», județul Rucăti. proprietatea Moine Marcovici. in suprafață totală de 66 ba. 7W tup. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 anii O Regulament ol pentru exploatare ăl pădurii Dealul Crucii Fă- ră ou no. județul Bneau. proprietatea Lupii Mnrcovici. iu suprafață totală de 66 ha. 7100 rup. Rugim și tratament crâng simplu. Revoluția normală BU ani: Ari. 2. — Revizui.—v amenaiamentelor ți regulamentelor mai sus mentio note sii vu hmu după tron am. Dacă vreuna din păduri In total sau în parte intră in dmpozlțjunile legilor: pemru ptoluUția m>,tiumuutaii>r naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de proiecție: rovtzuirca ne va face și mai Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. tic. se aprobă numai din panel de vedere tecbnic silvic, litându-ae drept definitivă situația co- OKiniimta da organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Conslatându-oe însă In urmă că arătările din aceste regulamente, ametia Jamontc etc.. referitoare Ia suprafața pădurci, la numele proprietarului, etc. au fost date eronnt sau Intre timp au euforii schimbări din cauza reformei agrare, sau uite cauze, regulamentul nun amenajameutul se va revizui imediat, (ic din punct de vedere toehnla silviu, fio asupra propriatăței, etc. Ainennjamctitul (regulamentul de exploatare) norevizult la trrmcn de parte, este nul el neavenit. Art. 1. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însărcinai ct* executarea prezentei Decbinnl. Data astăzi 13 Februarie 1036 în cttbiucltll nostru. Ministru Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircea Cancicov. No. 56828/936. REVISTA PĂDURILOR Comitetul de redacție: Redactor<șef: Siinghe V. M e mb r i: Drăcea M. Pădulescu M, loan P. Sburian D. SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Administrație pe 1935: Președinte: Drăcea M. Vice'Președinfi 1 Casier: Secretar general: Secretari; J Alimănișteanu C. Stinghe N. V. Priboianu N. V. Vâlceanu Eug. Emanoil C. lonescu^Heroiu Tr, Membrii: Bunescu M. C. Butoi AL Caragea Nic. Drâmbă D. Eli eseu A. Florescu M. P. Georgescu P. C. Grozescu D. lonescu A. Lazăr BL Luțescu Gh. Marinescu C. Minescu Gh. Năstăsescu Gh. Nedelcovici Ath. Cenzori: Constanfinescu Gh., lonescu Gh., Chercea Gh. Cenzori supleanti: Teodorescu Șt., Constantinescuuniîor lor. ceeace făcuse să se nască o atmosferă de neîncredere gene- ral'! de unde rezultă și mai mult necesitatea pentru Caps de a risipi această atmosferă prin procedări energice cari toate se rezumau la imediate mijloace bănești pentru satisfacerea creanțelor moșteni'e dar cu caracter presant. (Este penibil pentru o administrație noua, când pornește la drum având de picioare legat balastul vechiturilor). Cu acest balast de picioare, la care se adăogă necesitatea de a se intensifica producțiunea fabricilor în vederea asortării depozi- telor (fără de. care depozitele preluate nu se puteau valoriza) pre- cum și nevoia de a face anumite investițjuni noui în vederea sporirii rentabilității, Caps-ul a activat, timp de 13 luni, iar rezultatele le vom concretiza mai jos. în cifre : 1) Personal. A menținut un aparat administrativ suficient pentru o bună pază, conservare, administrare și exploatare rațională a domeniului. Astfel: In serviciul Central a menținut: Pădurile grănicerești din Județul Năsăud 675 7 ingineri față de 11 cât erau în trecut 10 funcționari față de 14 cât erau în trecut 1 conductor silvic față de 1 cât era în trecut. In serviciul exterior, organizat de către Caps pe Ocoale sil- vice de păduri defalcate și ocoale silvice de păduri cumulative a menținut: 10 ingineri față de 9 cât erau în trecut 7 funcționari 5 „ „ 6 conductori 6 „ 33 brigadieri .. 33 „ „ 85 pădurari „ 93 .. ‘ Față de critica acerbă ce s'a adus Caps-ului anume, că a slăbit paza pădurilor grănicerești prin reducerea personalului, cifrele de mai sus sunt eloquente. Minusul de 8 pădurari în timpul Caps-ului a fost perfect jus- tificat printr’o arondare mai rațională a Ocoalelor. 2) Plantații, pepiniere executate. In campania de lucru din primăvara 1934 s’au executat: a) Recoltări de semințe ......................... 17.343 Lei față de.................................................... — în anul precedent (fost adm.)............................... — b) Direcția silvică a plantat în anii 1929—1933 inclusiv, în mediu 992 ha anual, cu .un preț mediu de 1.123 Lei pe ha. Sub administrația Caps-ului s'a plantat în anul 1934 o supra- față de 1325 ha. cu un preț mediu de 880 Lei pe ha. In programul ce unma să aplice, ar fi avut de plantat în anii următori 1600 ha, pe an spre a putea acoperi în 4 ani și restanțele de cca 3295 ha. din trecut. De menționat că, planta'iunile trecutului, sunt multe din ele compromise prin pășunatul abuziv — ba chiar forțat — și de multe ori provocat de către unele elemente cu oarecare răspundere din conducătorii grănicerești (cazul corn. Uva Mare în vara anului 1934 și Prundul Bârgului în primăvara aceluiaș an). 3) întreținerea și repararea clădirilor, Caps-ul afectează și cheltuiește 185.795 Lei față de 41.625 Lei cât se cheltuise de fosta administrație în anul precedent. Deci grijă față de inventarul preluat . 676 Ing. St. Demetrescu-Gârboui 4) Capitolul amenajării și ameliorării, Caps-ul cheltuiește 122.518 Lei față de 14.524 Lei cât chel- tuîse fosta administrație, în anul precedent. 5) Investiții noui. In scurtul interval de timp de. 1 an, cât stă Caps-ul la condu- cerea acestor averi, investește în căi ferate, baraje, modernizări de fabrici, etc., suma de Lei 2.492.776, adaogă la inventar o valoare de Lei 492.961 și cheltuiește cu întreținerea curentă Lei 302,567. Investițiile noui erau absolut necesare, căci numai cu fabrici rațional și modern instalate poți produce cherestea frumoasă cu randament mare și preț de cost ieftin. Fabrica Vatra-Dornei care, înainte de Caps, era nerentabilă având o calculație de debitare exagerată a fost prevăzută în timpul Capsului cu hală și gatere moderne, aducându-i-se astfel costul debitării la nivelul celorlalte și i s'a raționalizat instalația fabricii de lăzi. La celelalte fabrici, în scurtul țimp cât a durat administrația Caps-ului, s'au reorganizat și sistematizat depozitele în vederea celei mai bune conservări și a manipulației celei mai raționale (fa- bricile Suseni, Dornișoara și Valea Mane). 6) Mersul exploatărilor și realizarea tangentei. Procedând comparativ începând din anul 1930—1 Aprilie 1934, avem următoarele cifre comparative : 1 Ianuarie 1930—1 Oct, 1933 (înainte'de Caps.). Exploatările: In acest interval de timp bugetele Direcției silvice s’au reali- zat după cum urmează : 1) Din cantitățile propuse a se realiza s’au realizat de fapt cantități mai mici, variind dela 32% pâtnă la 66%, cu excepția anu- lui 1933, când s’au realizat cu 6% peste prevederi. 2) Exprimat în valori, din valorile propuse a se realiza, s au realizat procente între 38%—78%. Tangenta. 3) Din valorile propuse a se realiza prin bugete (pt. 2 pre- cedent ), se prevăzuse : Pentru cheltuieli de administrație dela 78%—89%. ’ Pentru tangentă netă cuvenită comunelor dela 11%—22%. Pădurile grănicerești din judefui Năsăud 677 4) Prin aplicarea efectivă a bugetului s’a ajuns la rezulta- tul că : Pentru administrație s’a cheltuit dela 94%—100%. Redevență (tang.) comunelor dându-se dela 0—6%. Cu mențiunea că și această sumă infimă de 0—6% ce s'a plă- tit comunelor a provenit din împrumuturi sau a fost considerată ca avansuri rambursabile date comunelor, fiind debitate în gestiunea Direcției. In timpul Caps: Exprimând în acejaș mod activitatea Caps.-ului, în adminis- trația acestor averi, avem: (1 Oct. 1933—1 Apr. 1934). Din cantitatea prevăzută a se exploata, s'a exploatat cu 11% peste prevederi (grație investițiilor făcute și cari au permis punerea în valoare și a unor posibilități, cari fără această condiție nu se pu- teau extrage). 2) Exprimat în valori s'a realizat cu 9% peste prevederi. Din cele 100% cari reprezintă prețul de tulpină (tang. brută), conform convenției s’a afectat prin buget: 54 % pentru cheltuielile de administrație. 45 % pentru tangentă netă, comunelor. Caps-ul a achitat comunelor în întregime cei 45%. Din cele, 55% prevăzute pentru cheltuieli de administrație s'a cheltuit efectiv numai 32%, economisindu-se deci 23%, care econo- mie s'a dat comunelor. Dacă procedăm acum la compararea cifrelor, constatăm că, a) în timp ce din pădurile grănicerești se ajunsese ca în pe- riodul 1930—1933, sub administrație proprie, să se pună în valoare numai 32%—66% din cantitățile înscrise în buget și să se, realizeze numai 38—78% din valori. Caps-ul a pus în valoare cu 11% peste prevederi la cantități și a realizat cu 9% peste prevederi la valori. b) In timp ce din aceleași păduri, în acelaș period și tot sub administrație proprie, se ajunsese ca, din prețul de tulpină : Cheltuielile de administrație să absoarbă 94—100%. Iar comunele proprietare să primească 6—0%. Caps-ul; A cheltuit pentru administrație numai (55—23%) =32%. Iar comunelor le-a dat . . . ............................68%. 678 Ing. St, Demetrescu-Gârbovi In afară de aceasta, în intervalul de timp 1 Oct. 1933—1 Apr. 1934 Caps-ul a mai realizat, prin comercializare la aceste averi, un beneficiu net de bilanț, de lei 4.536.039 din care, conform con- venției, 50% este tot al comunelor. Ținând seamă de tangenta netă plătită de către Caps comu- nelor și de suma afectată cheltuielilor de administrație precum și de partea lor din beneficiu, tangenta brută realizată a fost de 90 lei pe m‘ brut. Cifrele de mai sus sunt realități bine verificate, și ele ne indică o realizare efectivă și pozitivă precum și un salt de progres pur și simplu enorm în administrația averilor grănicerești, într'un timp infim de scurt, cât a administrat Caps-ul, timp care a coincis cu perioada de tatonare și adaptare. In intervalul de timp 1 Apr. 1934—1 Noemv. 1934 am putea da date tot atât de bune însă evităm de a trage concluziuni defi- nitive, deoarece acest period de timp aparține exercițiului 1934—1935 în mijlocul căruia Caps-ul, în mod intempestiv, și-a întrerupt acti- vitatea. 7) Gestiunea veche. In scurtul interval de timp de 13 luni cât a activat Caps-ul la aceste, averi, a reușit: să realizeze din creanțe active . . . 10,277.880 lei. și a plătit din cele pasive...................... 10,998.684 „ ceea ce indică o preocupare intensă de a asana balastul adus la fond de administrația proprie. Credem că, expunerea de mai sus. rezumată la cifre și pro- cente și concisă la strictul necesar., este suficientă pentru a da o oglindă a realităților și a permite să să conchidem că, dela 1913 până în prezent, averile grănicerești Năsăudene nu s’au bucurat de o mai bună și înțelegătoare administrație, decât acea pe care a fă- cut-o Caps-ul la aceste averi. Aceasta este nu numai opinia personală a subscriitor.ului a- cestor rânduri, dar la această concluzia au ajuns astăzi și o bună parte din exponentii calificați ai grănicerimii. Cum a fost posibil, totuși, ca la un moment dat unii dintre acești exponenți să ceară și să obțină încetarea acestei forme de administrare care numai de folos putea să fie ? Criticele cari s au adus, la timp, acestei forme de administrare (ie vom înșira numai pe cele -cari cel puțin în mod aparent ar putea fi considerate ca, oarecum, întemeeate) au fost: Pădurile grănicerești din județul Năsăud 679 a) Lipsa controlului din partea proprietarului. Adică în sen- zul că. instituția Caps fiind și administrator și exploatator, controlul cantităților brute valorizate devenea imposibil din partea proprie- tarului : inexact și nesincer. Mai întâiu se omitea a se ține în seamă, că nu era vorba de un evreu oarecare ci de o administrație de Stat al cărei principiu cardinal nu este să înșele la cântar, ci să lucreze corect și ordonat fiind încadrată cu legi și regulamente de responsabilitate severă, cu organe de control și cenzurare. Al «doilea : comisiunea de 8 a averilor grănicerești a avut la dispozițiune, în oricei moment — în unele cazuri fiind sesizată în mod formal de către organele Caps — atât scriptele cât și terenul pentru a-și exercita un cât mai amplu control. Că și l-a exercitat sau nu, aceasta este o chestiune deosebită. b) Preț de tulpină prea mic. Am arătat mai sus : s a realizat de către Caps efectiv, 90 Lei; iar în administrația proprie s'a rea- lizat, în intervalul de timp 1930—1933 dela 69—102 Lei pe m®, în medie 89 Lei pe m-, din care însă 94—100% a fost absorbit de cheltuielile de administrație- pe când în administrația Caps, din cei 90 Lei, numai cca 30% au intrat în cheltuielile de administrație, res- tul revenind comunelon proprietare. c) Lipsa proprietarului dela comercializare. Neîntemeiată obiecțiune, deoarece Caps-ul nu putea tinde de cât la realizarea celor mai bune vânzări. d) Desființarea Direcției silvice din Bistrița, și înlocuirea ei printr’un Centru de Exploatare Caps. Această obiecțiune o considerăm întemeiată și o luăm drept cauză a multor nemulțumiri provocate de îngreuîarea aparatului de funcționare și rezolvare, fiind nevoit Centrul Bistrița, care repre- zenta o Direcție autentică, să meargă la Direcția Cluj cu rezol- vări de chestiuni mărunte. In afară de aceasta au fost și interese, streine de adevăratele interese comune ale comunelor proprietare, cari au căutat să inducă în eroare opinia publică locală precum și pe factorii de deciziune, spre a provoca agitațiuni superficiale, a putea apoi să pescuiască în apă tulbure și să obțină soluțiuni interesate. Anumite considerente ne fac să ne limităm expunerea noastră, în timp, la data plecărei Caps-ului și să păstrăm tăcere asupra fe- lului cum se aplică azi din nou administrația proprie, ale cărei rezul- 680 Ing. St. De mefresca-Gârbovi tate vor deveni singure și Ia timp evidente. Desigur, dorința noastră sinceră este ca, — ținând seamă de faptul că averile grănicerești sunt importante și pentru economia națională — aceste rezultate să fie. cât mai bune. Cert este că, averile grănicerești pentru a se putea menține și prospera au nevoie de : a / Investițiuni mari, fiind ajunse la momentul când fără a- cestea : rămân cu multe posibilități pe picior exploatarea unora din posibilități este nerentabilă. b) Deci necesar capital de investiție pe care administrația pro- prie nu-1 poate dobândi. c) Prezența specialiștilor silvici aici în mod continuu și în- cadrați într’o activitate deliberativă care, pusă sub control sever să fie complet scoasă de sub injoncțiuni și influențe locale, ceeace nu se poate obține decât prin trecerea lor ca organele dependente di- rect de administrația de stat, d) Corectitudine dusă la extrem de sus în jos. e) Acord între exponenți. f) Mână severă și simțită a Statului prin Ministerul de Do- menii aici; acest Minister este răspunzător de părăduirea tuturor bunurilor cu importanță pentru economia națională. g) Program de îmbunătățiri și valorificări raționale și la maximum, ceeace presupune din nou existența principiilor exprimate la punctele precedente (a—f). h) încetarea politicii dusă pe spatele acestor averi. i) însușirea de către corpul silvic a chestiunii, care devine și problemă de corp. In concluziune spunem : Caps-ul într’un timp numai de un an, cât a administrat aceste averi și cu toate că a activat într’o atmosferă de adversitate rar cunoscută în alte părți (atmosferă din fericire exprimată numai prin câteva persoane — exponenți și deținători vremelnici ai situației locale), a reușit: a) Să liniștească comunele proprietare prin o realizare și achitare normală a tangentei (singura realitate prin care comunele simt că sunt proprietare). b) Să insufle încredere miilor de funcționari, angajați și lu- Pădurile grănicerești din județul Năsăud 68! crători printr'o remunerare convenabilă, achitată la timp și. prin siguranța ce a dat fiecăruia în locurile respective, sustrăgându-î politicei mărunte locale. c) Să asorteze depozite desortate complet, să asigure rațio- nala conservare și manipulare și să facă investițiile necesare unei bune și eftine exploatări. d) Să pună în valoare toate, posibilitățile accesibile ale pă- durilor) grănicerești cari — în ultimul timp — din lipsă de bani nu mai dau randamentul real. e) Să pună probleme mari de viitor; — concentrări de ex- ploatări în bazinul Someșului (prin investiții importante) acumula- rea la Vatra-Dornei a unora din posibilitățile fondului religionar din Bucovina) problemă cu caracter național, de Stat, care a și primit un început de realizare în timpul administrației Caps, fiind apoi abandonată imediat și complect), achiziționarea lemnului din pădu- rile comunale printr'o cooperativă ad-hoc, spre a asigura văii Bâr- găului și Șomeșului un preț convenabil (ca la Moți) program pen- tru refacerea pășunilor alpine, grănicerești, etc. Fără îndoială, rezultatele frumoase obținute de averile gră- nicerești prin administrația de scurtă durată a Caps-ului, consti- tuiesc un indiciu prețios de viitor. Die grenzregimeniwaldcr von Năsăud. Les forels des regimenis de rgarde ă Năsăud. L’article commencc dans le No. 2 de Ia revue avec Ia description de Ia propridte des 44 conununes du pays de Năsăud, qui disposent aujourd’hui de 35.500 ha de pâturages et terrains agricoles et de 147.000 ha forets. Jusqu’en (590 chaque commune avait administra ses biens. Mais, ă partir de cette annee-lâ, une Joi țpdciale 4tablit une Administration dEtat qui ă l'avenir devait girer les biens communaux. A cette occaslon ces vastes pro- pridtfs furent divisfies en deux parties distinctes. Une part comprenait Ies ter- rains agricoles (culture et pâturages) et une certaiuc ftendue de forets qui devaient satisfaire aux besoins des communes. Une autre part englobait le reste de la propriete, reprfsent^ seulement par des forets qui devaient faire I'objet d'une exploitation commerciale. Le revenu de la deuxiSme categorie devait couvrir les frais de l’adininistratlon, ou constituer les b$ndfices des 44 ccmmunes propriftaires. 682 Ing. St. Demetrcscu-Gârbavi Ce systeme d'exploitation a continue jusqu'en 1926. II a ete remplace alors par une soci£t£ coint^ressee aux communes proprietaires, ayant comme but une tneilleure mise en valeur de ces forets. Mais c est seulement trois ans plus tard que cette sociite a pu travailler avec profit, car la crise economique est arrivee et avec elle la chute des prix du bois. Elle a continui â fonctionner. mais ă grandes pertes jusqu'en 1932, quand elle a du liquider. C est alors que l'Administration des forets de l'Etat a pris en mains lex- ploitation de ces 44 communes. Pendant une seule annee cette Administration est arrivee £ payer une bonne pârtie des dettes des communes proprietaires. elle a mis en bon ftat les installations d'exploitation et de transport, les scieries et les ddpâts de bois, elle a mtme donn£ des bSnefices aux communes. Malgrf cela, elle a du ceder la place ă une cooperative qui, d’apres cer- tains indices, ne paraît pas satisfaire les communes proprietaires. PROBLEMA CADASTRULUI FORESTIER LA NOI de ing. GH. NICOLAU-BARLAD Noțiunea de cadastru a evoluat, — și începând abia cu Re- voluția franceză (1789) s'a aplicat pe o scară mai întinsă, în ope- rații de delimitarea și impunerea fiscală a proprietăților și bunurilor ’u’iciare. Astăzi cadastrul, — aplicat bunurilor funciare, de unde și denumirea de Cadastru funciar, — umărește: a) descrierea proprietății funciare ; și b) leprezentarea ei topografic? pe planuri și hărți. Scopul cadastrării, în cadrul proprietății generale, este : a) de a măsura, delimita și descrie cu precizie proprietatea vizată ; b) de a stabili sarcinele ce grevează această proprietate și drepturile dc impunere ale fiscului. In cazul proprietății de Stat — însă ■— scopul cadastrării se rezumă la: a) a măsura, delimita și descrie cu precizie proprietatea Sta- tului ; b) a stabili pe baza celor de mai sus — norme raționale de exploatare, administrare și conservare. Măsurătorile și cadastrările executate în România au fost și sunt conduse de mai multe instituții; în situația actuală avem : — Serviciul Geografic al Armatei; — Direcția Cadastrului (din Min. de Domenii șî Agricultură); — Direcția Cadastrului Minier ; — Serviciul Aexofotogrametric: — Serviciul de Ridicări în plan (de amenajări) din Casa Pă- durilor Statului ; — Servicii de cadastru la Municipii; etc. 684 Ing. Gh. Nicolau-Bârtad Metodele de lucru și organizare ale acestor instituții — de măsurătoare și cadastrare — sunt variate; lucrările executate ne- uniforme. Programul lor de realizări nu are o desfășurare unitară, sus- ținută și continuă. Trecând peste celelalte direcțiuni cadastrale — să analizăm sumar situația măsurătorilor și cadastrării suprafețelor păduroase. Enumerate) pe proprietăți — aceste suprafețe — se reparti- zează astfel: a) Păduri ale proprietarilor particulari 2.564. mii. Ha. (40%) b) Păduri comunale, composesorale, fonduri bisericești, persoane mo- rale, etc............................. 1.980 mii. Ha. (30% ) c) Pădurile Statului ................ 1.942 mii. Ha. (30% ) Logic ar fi fost — ca prima lucrare din administrarea și ex- ploatarea acestor bunuri, să fi realizat delimitarea și măsurătoarea exactă a întinderii lor. Dar, de fapt, lucrurile stau altfel: majoritatea acestor pro- prietăți n'au fost încă riguros măsurate și delimitate, contându-se și azi pe cifre arbitrar stabilite în estimațiuni expeditive. Proprietarii de păduri au administrat și administrează păduri ale căror titluri de proprietate, nu sunt consolidate juridicește, prin- tr'o stabilire științifică a valorii și determinării lor precise — prin măsurători și delimitări ; de aci — numărul nelimitat de. litigii pentru încălcări de hotare — atât între Stat și diverșii proprietari particulari, cât și între aceștia din urmă. Nu s'a întocmit încă o statistică în acest sens — dar se poate afirma cu destulă aproximație că pădurile proprietarilor particulari — abia într’un procent de 50a/« se găsesc ridicate în plan, conform normelor topografiei regulate: deasemeni — pădurile comunale, composesorale, persoane morale — nu sunt în întregime ridicate în plan și cadastrate. Statul — cel mai mare proprietar de păduri — aie rolul de a dirija întreaga Economie forestieră a țării și de a aplica exploatări raționale și normalizate în pădurile sale; dar aceste realizări — presupun rezolvită problema măsurătorilor și delimitărilor proprie- tății lui. Problema cadastrului forestier la noi 685 Totuși iată care este situația măsurătorilor Pădurilor Statu- lui (C. A. P. S. 1934) : I. Suprafața totală a pădurilor) Statului: (în 1933).................................. 1.942.000 Ha. II. Suprafețe păduroase măsurate: 1. Supraf. păd. măsurate de C. A. P. S, în perioada 1910—1934, în Vechiul Regat și Transilvania ...... 326.000 Ha. 2. Supraf. păd. măsurate de Direcția Ca- dastrului (în Cadrilater 120.000 Ha. și în Basarabia 210.000 ha). . . . . 330.000 Ha. Total . . . 656.0dcTHa. III. Suprafețe păduroase nemăsurate : (Vechiul Regat și Provinciile alipite) . . 1.486.000 Ha. Se deduce de aci, că suprafața păduroasă a Statului, rămasă nemăsurată, este de cca 70% — chian dacă n’am mai ține seama de situația suprafețelor cedatei pentru islazuri comunale și încă ne- măsurate și defalcate conform acestor măsurători. Ce măsuri se impun ? Pentru primele două categorii de proprietari de păduri — (a. și b.) sarcinile cad în domeniul de activitate al direcțiilor sil- vice din Ministerul de Agricultură și Domenii, care prin norme și legi speciale vor putea realiza în timp — măsurătorile și cadastră- rile pădurilor iproprietăți particulare, comunale, etc. Nu constituesc, însă, obiectivul acestor însemnări. Pentru Stat, se cer lucrări care să grăbească terminarea mă- surătorilor. și determinărilor exacte ale proprietății lui forestiere. Aceste lucrări revin C. A. P. S.-uIui. Pentru a ne da seama de măsurile ce se impun a fi luate de către C, A. P. S., să urmărim desfășurarea faptelor, în domeniul măsurătorilor pădurilor -Statului, până în prezent A. Ce a făcut C. A. P. S. in trecut ? a) Perioada până la 1915- Dela 1910 s'a pus bazele de orga- nizare ale unui serviciu de ridicări în plan, pentru pădurile Statu- lui ; s’au format comisiuni de ingineri silvici, secondați de ingineri €86 Ing, Gh. Nicolau-B&rlad hotărnici, care au fost însărcinate cu măsurătorile suprafețelor pă- duroase și întocmirea planurilor acestora. In această perioadă s'a ridicat cca 80.000 Ha. b) Perioada 1916—1919. Desfășurarea ’ăsboiultu mondial a îr. piedecat activități de acest fel. c) Perioada 1920—1929. In primii ani ai acestei perioade ■ - reforma agrară a împiedecat desfășurarea unei activități mai largi. După 1922 — când s’a înființat în cadrul Casei Pădurilon o Direcție Technică, — căreia i s’a atașat Serviciul de ridicări în plan (și amenajări) lucrările de măsurătoare a suprafețelor pă- duroase s au intensificat. Alăturatul tablou, redă desfășurarea măsurătorilor, în această perioadă, — și anume : In anul 1920 s'a ridicat în plan supraf. păd. de . . 10.150 ha . .. 1921 . 13.195 .. ,. 1922 ., . 15.628 w „ .. 1923 .. .. ,, . 14.238 Iț .. .. 1924 . 13.598 șt ,. 1925 . 12.759 1* ,, „ 1926 . 22.300 .. „ 1927 „ . 3O.G3O »> .. ., 1928 . 41.218 .. „ 1929 . 43.000 M Total . . . . 216.116 M d) Perioada 1930—1934. După Legea de înființare a „Casei Autonome a Pădurilor Statului', problema terminării măsurătorilor suprafețelor păduroase și-a pierdut din importantă, în avantajul problemei comercializării produselor forestiere. A urmat apoi Legea de desființarea Caselor Autonome (1934). In tot acest interval, lucrările de măsurătoarea pădurilor — și mai ales acelea din Serviciul central din Direcția Generală (Ser- viciul de Cadastru forestier) a înregistrat realizări minime. Această diminuare a executării de măsurători, independentă de inginerii ce au ccmdus aceste operațiuni, revine numai politicei Problema cadastrului forestier la noi 687 noastre actuale, în tendință de accentuată exploatare a bunurilor Statului, Realizările din această perioadă, înregistrează o suprafață de aprox. 30,000 Ha. cu toate lucrările de măsurătoare, definitivate. B- Ce urmează a face C. A. P. S. în viitor ? Rezumativ: a) Reorganizarea Serviciului de Cadastru forestier (redus azi, la un singur birou) ; b) întocmirea unui program de lucru de 10—12 ani. a) Reorganizarea Serviciului de Cadastru forestier. Reorganizarea serviciului central. 1. Formarea și înzestrarea a cel puțin 20 echipe de opera- tori topografi (operațiuni de ridicări tachimetrice, îndrumuiri, etc. și triangulație, locală) ; compoziția unei asemenea echipe: 1 inginer și 2—3 conduc- tori silvia sau operatori topometri , 2. Organizarea unui birou de ridicări în plan, atașat Servi- ciului tehnic al fiecărei Direcții regionale. 3. Procurarea de instrumente echipelor centrale și birourilor regionale. 4. Fixarea de instrucțiuni și norme generale, după care să se conducă executarea tuturor lucrărilor. In ceeace privește metodele de aplicat, pentru măsurătorile pădurilor noastre, se vor distinge două zone: — Zona l pentru suprafețele păduroase situate la o alti- tudine dela 1500—1200 m. — în sus ; — Zona II pentru suprafețele păduroase situate sub al- titudinea de 1500—1200 m. Pentru prima zonă se poate aplica cu succes fotogrametria .- pentru cea de, a doua zonă se va întrebuința metodele terestre ale topografiei regulate. Lucrările ce le va avea de executat acest serviciu, sunt: 1. Măsurătoarea pădurilor conform „Legei Cadastrului Fun- ciar" și urmărind consolidarea drepturilor de, proprietate ale Statu- lui, asupra bunurilor sale. 3 688 Ing. Gh. Nlcolau-Bârlad 2. Măsurătoarea terenurilor expropriate din păd. Statului pen- tru islazuri comunale — conform dispozițiilor „Legei pentru corn- plectarea măsurilor necesare folosirei islazurilor comunale". 3. Complectarea planurilor pădurilor din Basarabia și Cadri- later ridicate de Direcția Cadastrului: delimitarea hotarelor lor, etc. 4, Complectarea planurilor cadastrale ale pădurilor din Ar- deal și Bucovina, prin lucrări de reambulare a planurilor cadastrale existente; 5- Lichidarea litigiilor existente între proprietatea Statului și a diverșilor proprietari; 6. Redactarea planurilor netennînate și sistematizarea celor existente. b) In tocmirea programului de lucru. Suprafața păduroasă de măsurat este aproximativ de 1.400.000 Ha. In ipoteza că acest Serviciu de Cadastru Forestier organi- zează anual la centru 20 echipe de lucru și că fiecare Direcție regio- nală silvică dispune de un birou de ridicări în plan, se poate de- duce că, într'o perioadă de 10—12 ani. se termină măsurătoarea acestor suprafețe. Dacă o echipă, presupunem câ măsoară într’o campanie de lucru aprox. 4.000 ha și dacă atribuim aceiași cotă și pentru fie- care direcție regională, avem : 20 Echipe câte 4,000 ha. . . — 80.000 ha 12 Dir. Reg. câte 4.000 ha . — 48.000 ha __ Șefii de, ocoale — total . = 12.000 ha (Lucrări de supra- Total cca . . . 140.000 ha fețe mici). Așa dar. se poate stabili cu destulă aproximație, că în 10—12 ani se pot termina aceste măsurători. Suma anuală ce se va înscrie, în buget, în acest caz, va fi: — Fondul de regie al măsurătorilor: 140.000 Ha. X 50 lei/Ha. . = 7.000.000 lei — Materiale..................................... = 500.000 lei — Personal; salarii și diurne.....................— 2.500.000 lei Problema cadastrului forestier la noi 68? Fără aceste sacrificii și fără o preocupare deosebită, care să urmărească reziolvarea definitivă a acestei probleme, se va menține încă multe zeci de ani, această situație, care nu face cinste organi- zării actuale a bunurilor Statului nostru. Das Problem des Forstkaiaslers. Le probleme du cadastre forestier. L'auteur constate labsence des plâns topographiques pour une bonne pârtie de la propriită forestiere roumaine et releve les inconv£nients de cette absetice. Puls il aborde la probleme de la mensuration cadastrale pour la pro- pri£t£ forestiere de l’Etat, et il en indique les moyens d'action. Referat prezentat Institutului de Cercetări și Experimcntație forestieră NOUILE PĂDURI ȘI LEGILE NOASTRE SILVICE de ILIE C. DEMETRESCU Ing. Sub-lnspector silvic In ultima vreme, problema creierii de noui păduri și mai cu seamă de perdele de protecție în regiunile sărace în păduri (stepă și ante-stepă), se pune din ce în ce cu mai multă stăruință, atât în literatură cât și în practică. Ea prezintă, se înțelege, mai multe fețe. Pentru noi are însemnătate de a menționa aici aspectul său tehnic,, psihologic și economic. In mod deosebit ne vom ocupa de cel juridic. Sub raportul tehnic, adică al săvârșirii materiale a lucrului, avem la îndemână prețioasele rezultate ale experiențelor rusești din ftepele europene. Oarecari observațiuni mai avem din Canada, Da- nemarca, Ungaria și mai ales din Statele-Unite americane. In ace- stea din urmă s'a și trecut la realizarea unei opere grandioase de- împădurire cu scop de protecție în regiuneia preriilor1). Și la noi s'ar putea culege interesante observațiuni din lucrările de împădu- rire începute cu atâta entuziasm și efectuate în oarecare măsură acum 30 de ani în Dobrogea și Bărăgan. Din punct de vedere psihologic stăm cât nu se poate mai bine. Observând faptele care se petrec pe teren forestier în lumea întreagă, putem să spunem fără exagerare, că am intrat, cu ultimile două decenii, într’o epocă de aur a pădurii. Niciodată în istoria sil- viculturii, pădurea na fost într’o atare măsură apreciată. Niciodată n'au fost puse într’o lumină mai puternică greșelile grave săvârșite 1) Cel ce se interesează de această chestiune, găsește un material admirabil sistematizat și prezentat în lucrarea: «Possibilities of Shelterbelt planting in the Plains Region». editată de U. S. Forest-Service, Washington 1935. (Vezi recen- zia Domnului Dr. D. A. Sburlan în Revista pădurilor 1936, pag. 343. Donmia-.-a a și tradus în broșură litografiată capitolul: Experiențe asupra perdelelor de proteejie în diverse țări). Nouile păduri fi legile noastre silvice -691 cu distrugerea pădurilor și pericolele decurgătoare ce amenință bună- starea omenească. Niciodată factorii răspunzători ai popoarelor n au intervenit cu mai multă energie pentru apărarea pădurilor și pro- movarea culturii lor. Germania centralizează chestiunile forestiere ale diverselor țări, crelnd un Minister al pădurilor și vânătoarei de primă importanță In Reich; intensifică mtervențianismul de stat In gospodăria tuturor pădurilor In interes obștesc; fi- nanțează însemnate lucrări de împădurire. Italia fascistă lucrează la instaurarea pădurii pretutindeni, unde a fost izgonită și unde acțiunea sa de protecție se simte necesară, cu o energie într'adevăr impresionantă. Statele Unite americane au plănuit și început executarea unor lucrări de împădurire de-alungul conti- nentului. de proporția lucrărilor epocale ale omenirii. De mersul său se inte- resează direct însăși președintele Roosevelt, Turcia lui Ataturk calcă și ea pe urmele Italiei lui Mussolini sub acest raport. In Palestina s'a trecut deasemenea la împăduriri importante, sub condițiuni de vegetație peste măsură de nepriel- nice. Până și bătrâna Anglie, cu resursele sale imense de bani și materii prime, cu o clasică repulsiune a amestecului Statului în activitatea de producțiune, a creat deja din 1919 un organ forestier special, autonom față de ministere, dar cu oarecari îndatoriri numai în fața Parlamentului. Misiunea sa principală este de a conduce opera de reîmpădurire a Angliei, eșalonată pe un termen de 80 de anL Exemplele de această natură se pot înmulți ou mult mal mult1). Pretutindeni se creiază păduri noui. se apără cele existente, se organizează administrațiile forestiere de Stat, se emit legi fores- tiere noui, adaptate nouilor idealuri. Se poate spune că asistăm la o mișcare de înălțare a culturii forestiere fără precedent, cu carac- ter epidemic. Lucrurile acestea au avut ecou și la noi. Opinia publică ma- nifestă din ce în ce mai multă înțelegere pentnu rosturile pădurii. Sunt atâtea semne în vorbă și faptă, de cari luptătorii pentru ideia forestieră la noi nu pot fi decât mândrii. Factorii conducători ai politicii noastre forestiere fac, în multe privințe, serioase sforțări de sprijinire a pădurăriei. In treacăt, trebue totuși să spunem că s’au dat, pe de altă parte, atâtea lovituri directe și indirecte pădurii, 1) Pentru mai multe detalii se pot consulta următoarele : a) Demetrescu, I, G: Politica forestieră postbelică a câtorva state .epre- zentative in comparație cu a României-Noui, București 1935: b) Demetrescu, I. C.: Considerațiunl asupra economiei forestiere germane :sub cel de al IH-lea, Imperiu. Art. In Revista pădurilor 1935, pag. 518, 643, c) Sabău, V.: Un val de propagandă străbate lumea, Viața Forestieră . 1935, pag. 255. 692 Iile C. Demefrescu Ficat nu știm dacă bilanțul se soldează pozitiv sau negativ. Dar să sperăm că până la urmă, gândul cel bun tot va birui. Un fapt foarte îmbucurător se petrece în ultimul timp chiar în rândul proprietarilor- rurali. Redusa rentabilitate a culturii agricole, prețul relativ ridicat al lemnului, cât și preocupări de ameliorare a condițiunilor stațio- nale ale culturii agricole, fac din ce în ce mai accesibilă ideia creerii de noui păduri, mai cu seamă în regiunile de câmpie ale Țării. Mul ți proprietari au pășit la înființarea de perdele de arbori și chiar și de păduri. Țăranii însăși își plantează păduricea sau pâlcul lor de arbori pe lângă casă sau pe vreo coastă. Petele verzi-albăstrii ale frunzișului de salcâm sei întind din ce în ce pe galbenul-pământiu al solului Țării. Despre un aspect economic al problemii nu poate fi vorba decât atunci când ne propunem de a lua în considerare raportul dintre cheltuielile cerute de efectuarea lucrărilor respective și foloasele re eventual ar putea rezulta dintr'însele. In cazul unei întreprinderi fo- loasele respective fiind obiecte de schimb (produse, materiale eo- ni crciabile). ele se măsoară în bani. Raportul de cane vorbim apare deastădată sub forma mai mult sau mai puțin definită a cifrelor eva- luate. Dacă foloasele respective prin natura și destinația lor nu sunt de ordin comercial, ci de satisfacere a unor nevoi personale sau so- ciale, atunci socoteala se reduce la a aprecia utilitatea cheltuielilor față și de celelalte nevoi. In acest caz ne aflăm în situația cetățea- nului care își cumpănește cheltuielile după gradul de intensitate al nevoilor sale subiective. Dar oricare ar fi scopul lucrărilor (comercial sau de acoperire a unor nevoi proprii), se va tinde în mod logic către o cât mai de- plină satisfacere a principiului economic: atingerea obiectivului pro- pus cu cât mai reduse cheltuieli de bani și energie» In aplicația practică, chestiunea comportă — am putea spune — - o infinitate de soluțiuni, după diversitatea împrejurărilor locale: atât în ceeace privește cheltuielile cât și intensitatea și variația ne- voilor. Răspunsul va diferi dela caz la caz, nefiind posibilă o solu- ție practică generală. In legătură cu aceste fapte se poate face to- tuși o distincție și angaja discuțiuni în jurul său: Cum ar fi mai practic să se efectueze lucrările :după un plan de ansamblu cu in- tervenția Statului sau să se lase totul la inițiativa particulară? Prima cale prezintă garanții în ceace privește calitatea tehnică a lucrului. Este condiționată însă de cheltuieli mult mai mari și de Nouile păduri și legile noastre silvice 693 alte complicațiuni administrative, juridice etc- Cea de a doua va fi sigur mult mai economicoasă, fără angajarea prestigiului Statului, dar cu imperfecțiuni de ordin tehnic. Alegerea nu este așa de sim- plă. Ea presupune o soluționare după împrejurări. In orice caz, noi nu îndrăznim să ne pronunțăm apriori cu siguranță. înclinăm, to- tuși, spre o soluțiune oarecum mijlocie: Câmp liber inițiativei pri- vate cu o anumită intervenție de ordin cât mai puțin coercitiv șî cât mai mult ajutătoare din partea Statului. Aspectul juridic. Una dintre chestiunile deosebit de importante ce ni se pun în legătură cu problema în discuție, este de a ști; 1. dacă legile noastre silvice în vigoare contribue la promo- varea mișcării și 2. cum ar putea fi modificate, pentru ca astfel să rezulte un folos maxim pentru economia privată a proprietarilor și pentru cea națională ? Din punctul de vedere al proprietarului de păduri, legile sil- vice și în general intervenționismul de stat în gospodăria sa, se înscriu în două grupe deosebite și opuse: 1) măsuri pozitive, prin cari activitatea sa este promovată ; 2) măsuri coercitive sau negative, prin cari interesele sale private sunt lezate în numele interesului public. Pentru stat, sau mai exact pentru obște, activitatea respectivă se înscrie : 1) în sens pozitiv, prin avantajiile de orice fel ce rezultă efec- tiv pentru societate din aplicarea practică a tuturor măsurilor de ma; sus ; 2) în sens negativ, prin cheltuelile directe și indirecte, pe care toate măsurile respective Ie ocazionează statului (prepararea legilor. întreținerea administrației de aplicare, etc.); apoi prin sar- cinile luate în totalul lor, ce apasă pe proprietarii de păduri. Acestea din urmă sunt valori negative și pentru societate, întrucât proprie- tarii respectivi sunt componenții săi. Numai făcând bilanțul acestor grupe de posturi, ne putem da seama — în măsura în care aceste mărimi pot fi apreciate — de efectul bun sau rău al intervenționismului de, stat, atât pentru pro- prietarul de păduri, cât și pentru societate. Legile noastre silvice nu fac absolut nici o distincție de tra- 694 Ilie C. Demetrescu tament între păduri vechi sau noui, create de bună voie- Deci și acestora din urmă li se aplică dispozițiunile lor în toată plinătatea. Ne oprim de a mai face o expunere a acestor dispozițiuni, căci ar fi sâ repetăm cunoștințe comune cititorilor noștri. Micile avantajii pe cari Statul le acordă proprietarilor de pă- duri (eventuale cedări de puieți, scutiri parțiale de impozite, etc.) nu echivalează nici pe departe cu desavantajiile create prin așa risele servituți forestiere legale. In mod practic, avantajiile aproape nici nu contează. Nu cunoaștem încă proprietarul de pădure cere să nu se plângă împotriva greutăților pe care le are de învins, din pricina legilor și a administrației. Costul întocmirii planului eco- nomic (amenajament, etc.); greutățile și cheltuelile cu aprobarea sa; impunerea unui mod de exploatare, mai întotdeauna altul de cât interesele sale o cer; condiționarea pășunatului; oprirea defri- șărilor; neplăcerile inspecțiilor și pe deasupra, momentul acesta psi- hologic al conștiinței că este tutelat în acțiunile, sale, sunt atâtea îm- prejurări care atârnă greu în talgerul negativ al balanței1). Chiar și din punctul de vedere al Statului nostru, este abso- lut discutabil dacă sarcinile pe cari acesta și le-a impus prin emi- terea de legi: prin întreținerea unei administrații costisitoare finan- ciarmente și complicatoare a aparatului de stat; prin acordarea de înlesniri materiale și fiscale, sunt într’adevăr precumpănite de reale avantajii pentru economia națională. De multe ori bunele intenții ale legiuitorului și străduințele celor mai mulți membrii ai adminis- trației silvice de a aplica just și deplin legile, sunt torpilate de inge- rințele politicianiste și de moravurile timpului. Aproape nu se poate ca cinvea revăzând astăzi o regiune oarecare a Țării, după un spa- țiu de timp mai îndelungat, să nu fie frapat de decadența pădurilor noastre. Autorul celor de față mărturisește că vizitând Valea Bistriței după nouă ani, na mai cunoscut-o sub raportul pădurăresc. Excep- țiune vor fi făcând numai unele regiuni de câmpie lipsite de păduri, unde într’adevăr s’au mai întins pe ici pe colo domeniul pădurii, A- cestea sunt însă tocmai ținuturile față de cari dispozițiunile legilor noastre silvice sunt mai puțin aspre. După experiența de peste 50 de ani ce ne stă la dispoziție, an fi timpul să ne mai temperăm cre- dința în eficacitatea indiscutabilă a legilor în mediul nostru real. 1) Vezi și desbaterile Adunării deputatilor la legea pentru administrarea pădurilor. Monit. of. No. 41 din 11 Iunie 1930, pag. 1492 șl 1493. Nouite păduri și legile noastre silvice 695 Am putea astfel să ne gândim la alte mijloace mai practice și mai economice pentru Țară. Rezumând, afirmăm convingerea noastră, că actualele dispo- zițiuni ale legilor silvice românești constitue o piedică inutilă, ba chiar dăunătoare în calea mișcării de înființare de păduri noui. In condițiunile noastre actuale — și acest lucru este valabil aproape în toată lumea mai mult sau mai puțin civilizată — oricine conlribue nesilit la creșterea suprafeței păduroase și la ameliorarea condițiunilor de producțiune ale pădurii, ba chiar, oricine plantează un arbore sau un pom, merită a fi privit ca un binefăcător obștesc. Nu este nedrept și lipsit de simț practic și psihologic să venim și să îngreunăm cu legile noastre tocmai asemenea acte binefăcă- toare? Asta ar fi să contravenim bunului simț bătrânesc care spune: „Calul de dar nu se caută în gură". Ajunge ce ni se dă nesilit, să nu cerem mai mult, tocmai pentru faptul că ni se dă. Cea mai eficace măsură de stimularea împăduririlor benevole, credem că va fi scoaterea lor absolut totală de sub sarcinile legilor silvice. Economia națională nu va avea decât de câștigat. Expunerea convingerii noastre de mai sus, ar putea să facă pe cineva a ne aduce învinuirea -că avem concepții liberiste în ma- terie forestieră. Departe, de noi un asemenea lucrai, atât de nela- locul lui cu deosebire în aceste vremuri. Ceva mai mult: suntem de părere că principial nu-i iertat, în actualele condițiuni ale econo- miei noastre forestiere (gradul redus de împădurire, starea de slabă productivitate a pădurilor, nevoile de produse forestiere în creștere ale economiei naționale, etc.), ca vreo bucățică din pădurile Țării să mâi sufere o schimbare de destinație. Ideia de funcție socială se impune cu și mai mult temei în cazul proprietății forestiere, decât în cel al proprietății agricole propriu zise. Cu o singură rezervă nu- mai: ca acea funcțiune să se efectueze în condițiuni economicoase. Constrângerile impuse proprietarului de pădure fără avantajii cores- punzătoare pentru economia națională sau cu uciderea interesului acestuia pentru cultura forestieră, nu pot fi calificate decât drept măsuri parazitare. Cu atât mai mult se aplică acest calificativ legi- lor cari împiedică fapta cea bună în materie de întinderea și ’des- voltarea culturii pădurilor In spiritul celor de mai sus, socotim drept chee de boltă a legis- lației noastre forestiere de mâine, principiul următor : 696 Ilie C, Demetrescu Să se distingă; deoparte acțiunile care tind să reducă puterea de producțiune a pădurilor Țării, de alta, cele care contribue direct sau indirect la sporirea acelei puteri. Pentru cele dintâi se impune frâna legilor silvice propriu zise, pentru cele de al doilea, cel puțin nestânjenirea, dacă nu chiar ajutorarea. Les forets nouvelles et les Icis forestieres. Die neuen Walder und dîe Forslgesetze, Die Interesse fiir die Begriindung neuer Walder und besonders von Waldstreifen fiir die Verbesserung der landkulturellen Standortsbedingungen vor aliem in den Ticfebencgebieten des Landes ist im Wacbsen begriffen. Nach Durchstreifen der technischen psychologischen und wirtschaftlichen beriicksich- tigt Verfasser in besonderer Weise die forstrechtljche Seite dieser Frage. Die jetzt in Kraft sich befindenden Forstgesetze Rumaniens machen kelnen Unter' schied zwischen die alten und neuen Wâlder. Dieselben forstpolizeilichen Servl- tuten belasten also scwohl die einen als auch die anderen. Dieser Umstand bildet aber s. M- nach ein ernstes und unnotigles Hindemis, da jegliche Paumpilanzung unter den heutigen Umstanden des Landes so wie so zu gute der Allgemeinheit kommt. Im Sinue dieser Auffassung fordert Verfasser nicht nur die Befreiung aller fomtpolizeichlichen Servituten sondern, nach, mogilchkeit auch eine ma- terielle Unterstiitzung seitens des Staates. OPERAȚIUNI CULTURALE. TĂIERI DE AMELIORARE. TECHNICĂ OPERAȚIUNILOR CULTURALE de Ing. Z. PrzemefAii Operațiunile culturale sunt cele mai delicate dintre toate lu- crările cunoscute și aplicate în technică silviculturii. Și iată de ce. O metodă greșit întrebuințată sau folosirea de specii neco- respunzătoare stațiunii, la lucrările de împăduriri, nu pot da rezul- tate pozitive. Greoaia odată observată poate totuși să fie reparată într’un timp relativ scurt prin introducerea altor esențe sau formarea amestecului indicat. La operațiunile culturale se aplică însă toporul, unealtă periculoasă, care taie și distruge, lăsând urme de multe ori ireparabile. Cuțitul face minuni în mâna unui chirurg bun. Toporul de- vine folositor numai în mâinele unui operator inteligent și bine ex- perimentat. Pădurea este un organism viu. Este o asociație vege- tală unde toți membrii ei componenți, dela stejarul din etajul domi- nant până la micul arbust și modesta plantă din pătura vie, au un rost determinat. Rolul esențelor secundare și chiar al plantelor erbacee, în pă- dure, este mult mai mare decât ni-1 imaginăm. Ele sunt indispen- sabile pentru a întreține descompunerea normală a păturei moarte, care este adevăratul izvor al sănătății și producției normale a arbo- retului, Această dogmă trebue să fie înțeleasă de toți care lucrează în pădure. Tăierile intermediare urmăresc scopul ameliorării arboretului prin influențarea composiției lui, prin formarea trunchiurilor, for- țarea creșterilor, toate în vederea producerii lemnului de calitate su- perioară. «.V * «98 Problemele z'ilei Produsele secundare, rezultate din operațiuni culturale, consti- tue totodată și un venit. Normal se scoate din arboret toți arborii condamnați la moarte de însăși natura, în lupta aprigă pentru existență. Silvicultorul lucrează alături cu natura, o imitează și o ajută, în vederea formării elementelor de viitor. Executarea răriturilor este o operație ușoară și sigură în arboretele rășinoase. in special în cele pure. In perioada dela în- ceperea luptei pentru existență, până la terminarea ei, tulpinile se diferențiază în așa fel că arborii se clasează, în mod distinct, în cinci categorii. încadrate de Kraft în .clasica lui tabelă. Prin ex- tragerea arborilor dominați și semi-uscați din arboretele rășinoase- nu se schimbă nimic în compoziția litierei, și foarte puțin condițiile sociale a arborilor rămași. Din contră, scoaterea unora din arborii condamnați din clasa III a lui Kraft forțează descompunerea litierei, deci ameliorarea hu- musului (Burgei). Primind mai multă himină, odată cu îmbunătățirea solului, arborii se dezvoltă mai bine în volum. Dar deschiderea ma- sivului devine dăunătoare .când lipsește subetajul și solul rămâne fără adăpost, (H. Badoux). Răriturile aplicate, la început, în arboretele pure de rășinoase «i de fag au dat naștere vechiului sistem german, care operează numai în etajul dominat. Sub influența acestui sistem s'a format o tradiție, o mentalitate specifică, că tot ce se găsește în subetaj trebue extras, întrucât împiedică dezvoltarea arborilor dominanți. Nenorocită mentalitate cu consecințe dezastroase pentru multe păduri! Când arboretul pur se găsește în stare de deșiș și lupta pentru existența deabia se începe, se aplică prima operație culturală, numită curățire. Prin scoaterea indivizilor slabi și prea des crescuți se ur- mărește influențarea compoziției aboretuluî . Curățirile sunt în special indicate pentru arboretele dese și pure de molid. Dealtfel arborii subțiri, crescuți înalți. se distrug de zăpadă și chiciură. Aplicarea operațiunilor culturale în arborete amestecate, ră- șinoase și foioase, necesită deja mai multă atențiune. Avem aci două sau mai multe esențe, care diferă după temperament și după creștere. Problemele zilei 699 Baza tuturor operațiunilor, culturale în tipurile materne, care sunt adeyărata expresie a condițiunilor staționate, este menținerea echilibrului între toate speciile componente. Este regretabil că po- litica lemnului formează curente în favoarea unor esențe căutate momentan pe piață. Sub influența acestor curente se duce lupta pentru exterminarea esențelor, care nu sunt deocamdată la modă, îndreptându-se spre formarea arboretelor pure. Dar, se va menține, oare, conjunctura actuală și peste o re- voluție ? Din arboretele amestecate se extrag fără nici o milă fagul, plopul și mesteacănul, lăsând numai molidul și bradul. Participarea foioaselor arte însă un rost foarte important în formarea humusului favorabil desvoltării normale a arboretului. După Hessehnan, amestecul fagului în proporția de 10%. schimbă humusul acid din arboretele de molid în humus neutru. Scoaterea prin operații culturale a speciilor de „mică valoare comercială" duce, în mod fatal, la epuizarea solului, deci la degra- darea arboretului- Problema operațiunilor culturale în arboretele de foioase, unde esența principală este stejarul, devine și mai dificilă. ‘Curățirile și răriturile executate fără cunoașterea adâncă a naturii acestor arbo- rete sunt de multe ori dezastruoase. In timpul excursiunilor mele, am văzut foarte multe arborete, compromise prin tăieri executate cu scopul de ameliorare. Acolo unde odinioară» stejarul și frasinul provocau admirație prin sănătatea și portul lor fraged șî frumos, după amestecul nechibzuit al silvicul- torului. am găsit de multe ori parcuri bune de plimbat și de pășunat. Trunchiurile acoperite cu mușchi și licheni ale acestor arborete ,.în- grijite" e dovada cea mai bună, că sănătatea pădurii este adânc zdruncinată. Ba e chiar interesant faptul că lemnul de calități technice superioare se găsește în arboretele naturale unde din fericire n‘a pătruns încă toporul ameliorator. Asociațiile vegetale, arboretele. nu sunt adunături întâmplă- toare de arbori componenți. Aci, ca și în societatea omenească, fiecare membru are rostul lui prescris de legile după care se conduce societatea. Nu se poate închipui un stat compus numai din guvernanți, cum nu există o 700 Problemele zilei mașină formată numai din organele principale, fără mici șuruburi. Arborele absolut pure de stejar sunt excepții. Normal ele sunt formate din două sau trei etaje. Natura re- gească a stejarului nu admite acoperirea capului; în același timp are nevoie de suită, de sateliți. Dacă brigadierii și pădurarii noștri, care de fapt sunt execu- tanții operațiilor culturale, cunosc că stejarul nu suportă umbrirea vârfului, ei nu sunt de loc pătrunși cu ideia că stejarul crește bine numai îmbrăcat în blana speciilor secundare. Se lucrează după calapodul vechi. Se extrag în primul rând arbuștii, apoi toate speciile secundare, având o singună grijă a nu deschide etajul dominant. Foarte puțină lume din personalul nostru tehnic privește pădurea ca o asociație, vegetală strict legată cu solul. Și foarte puțină lume cunoaște calitățile specifice, rolul frunzei de stejar și al esențelor de amestec. De aci provin mari greșeli în executarea operațiilor culturale și distrugerea arboretelor prin scoaterea subarboretului și speciilor auxiliare. Or, avem nevoie nu de parcuri, cari provoacă admirația pro- fanilor prin „curățenia" lor. Avem nevoie de arborete sănătoase, pline de viață, adevărate fabrici de producție de lemn bun. In aceste fabrici, toate organele, dela specia principală până la ultima piesă, o plantă nelemnoasă, asociată cu pădurea, trebue puse în deplin acord. Natura se răzbună de toate, violările legilor care conduc viața unui arboret, cum s’a răzbunat la introducerea stejarului în soluri de cer, la for*maire,a arboretelor pure de frasin, etc. Secretul reușitei operațiilor culturale nu constă- in păstrarea masivului închis în etajul dominant ci în menținerea, cât este, posi- bil, a amestecului de specii secundare și a etajului de arbuști. In această privință toată solicitudinea o are școala franceză cu prin- cipiul ei „ăclaircie par le haut". Cu toate rezervele noastre față de intesifîcarea operațiunilor culturale, totuși ele sunt necesare. In anumite cazuri, ele sunt ab- solut indispensabile în special pentru menținerea și cultura arbore- telor de stejar. Primul loc îl ocupă aci degajările. Odată cu semințișul de stejar se instalează un. procent foarte 701 Problemele zilei ■mare (50—90%) de carpen, tei. acerinee, și alte specii de arbori și arbuști — specii repede crescătoare și cu alt temperament decât stejarul — devin copleșitoare și îl elimină. In aceste condițiuni de- cjaiările sunt o măsură absolut necesară. Din cauza neaplicărei la timp a operațiunilor de degajare, avem o suprafață foarte însemnată de arborete de carpen, tei. aceri- nec etc.. care formează un tip special, lipsit de stejar (Tipul pro- vizoriu). Degajările, începute la noi în ultimul timp, se fac în primii 3--z ani după exploatare și sunt singurele operațiuni culturale ade- vărate rare nu periclitează dezvoltarea normală a arboretelor. Conducerea mai departe a arboretelor cu specii de stejar și frasin ca esențe principale impune executarea curățirilor. Curățirile se fac, la noi. de obiceiu la vârsta de 10—18 ani. Se extrag toți arbuștii și esențele de „mică valoare comercială" cu o singură grijă: a nu se deschide masivul. Speciile principale, inclusiv arborii rău crescuți, rămân neatinse. In arborete de crâng se Iasă mai mulți lăstari pe aceiași tul- pină, tot cu scopul de a nu deschide masivul. Arboretele parcurse cu curățiri devin aproape pure, transpa- rente, cu vizibilitatea până la 200—300 de metri, accesibile pentru vânturi și vite. Rezultatele sunt evidente^ Schimbarea microclimei și proceselor biologice și chimice în sol, aduc degradarea acestuia, deci degrada- rea arboretului. In astfel de condițiuni, curățirile trebue să fie reduse Ia simple degajări ale stejarului și frasinului, numite de Boppe „lămurirea speciilor .prețioase". Prin rărituri silvicultura urmărește formarea trunchiurilor drepte, curățite de crăci, pline, fără noduri și cu creșterile bune. Cu alte cuvinte, răriturile trebue să se ocupe în deosebi de pregătirea arborilor de viitor, cu lemnul superior, și producția maxi- mală, capabili totodată a se reproduce prin sămânță. Totuși, aici ca și la curățiri, la noi se distruge etajul de arbu- ști și se scot esențele auxiliare, lăsându-se în picioare, de multe ori. arborii de specii principale rău formați și des crescuți, care împiedică dezvoltarea arborilor de viitor; nici o intervenție în etajul dominant, tot din frica de a nu deschide masivul. 702 Problemele silei Răniturile, astfel executate, nu ating scopul lor ci din contra compromit arboretele crescute fără amestecul omului. După cum curățirile, greșit înțelese de personalul nostru technic, conduc la formarea arboretelor cu predominația excesivă a speciilor principale, tot așa răriturile ce se fac la noi, nu pot avea ca rezultat decât exclusiv mărirea creșterilor. Insă, adeseori, măsurile îndreptate spre acest din urmă efect, sunt dăunătoare bunei dezvoltări a altor, calități. De exemplu, dacă spațiul, necesar dezvoltărei forțate a unui trunchiu, depășește o anumită limită sau nu este realizat la timpul oportun, efectul operațiunii rămâne negativ. Prin aceasta se în- răutățește plinătatea trunchiului, iar cnăcile lacome fac câteodată să stagneze creșterea în înălțime. Pentru evitarea acestor neajunsuri, operațiunile culturale cari urmăresc conducerea și ameliorarea arboretelor trebue să se aplice- numai în anumite perioade din viața unui arboret. Nu e nevoie de această ultimă măsură, atunci când operațiile culturale urmăresc exclusiv mărirea creșterilor. Dar din moment ce silvicultura tinde spre producerea lemnu- lui de lucru și de construcții, de calitate superioară, cum este la noi, singură mărirea creșterilor în volum, în cazul arborilor rău cres- cuți, devine absolut insuficientă. Sub aceste aspecte problema operațiunilor culturale în pădu- rile noastre apare mult mai serioasă decât se închipue. Rezolvirea ei este condiționată în primul rând de schimbarea radicală a concepției vechi la personalul nostru technic. Până atunci operațiile culturale, cum s'a spus, rămân „o sabie cu două tăișuri". SA INTENSIFICAM OPERAȚIUNILE CULTURALE de Ing. Marin Rădulescu In urma străduințelor depuse de Corpul nostru Silvic, lucră- rile de regenerarea și restaurarea pădurilor țării au început să ia din anul 1924 o desvoltare din ce în ce mai însemnată, datorită căreia s au împădurit zeci de mii de hectare în poeni și terenuri goale, s au redat producției lemnoase suprafețe considerabile tăiate ras și neregenerate la munte, s’au refăcut arborete degradate, s*^ sporit procentul de specii prețioase în masive, s au fixat maluri și Problemele zilei 703 coaste surpătoare și s'au plantat perdele de arbori în câmpie, pentru protecția culturilor agricole contra vânturilor și secetei. Opera înfăptuită până acum într’adevăr e vastă, când ne gân- dim la ceiace se putea lucra pe vremuri în acest domeniu. Rămâne însă mult de făcut, până ce silvicultorul român, va ajunge în situa- ția fericită, să se ocupe numai de regenerarea naturală a pădurilor și de ameliorarea lor progresivă, după cum se procedează în țările cu silvicultură mai veche. Situația de acum, apare cu mult mai ușoară ca în. trecut, căci drumul fiind trasat, și populația țării obișnuită cu lucrările de împădurire, urmează să mărim numai sforțările, ca să putem atinge în cât mai scurt timp posibil scopul fixat. Pe lângâ preocupările de măi sus se impune însă ca în vii- tor masivele noastre să fie ameliorate continuu, spre a le spori va- loarea și venitul. De aceia trebuesc intensificate lucrările de cultura pădurilor, spre a le mări creșterile, procentul de specii prețioase, puterea de producție a solului și calitățile technice ale lemnului’). Din câte știm lucrul nu este greu. Trebuește executat și con- tinuat însă cu stăruință, conștiinciozitate și îndemânare tot timpul vieței arboretului, dela naștere și până la reînceperea lucrărilor de exploatare și regenerare. 1* — Astfel din cea mai fragedă vârstă a arboretului, din starea de semințiș, trebuesc luate măsuri ca să-i sporim procentul de specii prețioase, să-i asigurăm în amestec speciile indicate de stațiune și să-l facem să se închidă curând, oa să-și formeze litieră, să se elagheze ușor, și așa să înceapă să crească repede în înălțime. Când asemenea condițiuni lipsesc, se vor introduce din timp speciile necesara prin semănături sau plantațiuni. Tot în această stare, de desvoltare, semințișurile de valoare trebuesc ferite prin degajări repetate, de cotropirea lăstarilor, spe- ciilor de creștere repede (salcie căprească, plop, tei. carpin, fag. etc,) și a ierburilor. (Adesea e suficient să se ciuntească numai vâr- furile lăstarilor și speciilor cotropitoare). Se va obiecta poate, că asemenea operațiuni sunt migăloase, costisitoare și cer personal tmult, conștiincios și bine pregătit din 1) Să obținem trunchiuri înalte, drepte, pline și fără noduri. 4 704 Problemele zilei punct de vedere technic. Practica lucrurilor în țara noastră ne( spu- ne însă, că ele se pot aplica în hune condițiuni pe suprafețe întinse cu personalul nostru, așa cum îl avem. Ba ceiace e mai îmbucurător. în regiunile de câmpie și deal, ele pot fi efectuate aproape numai în schimbul materialului rezul- tat din degajare, care se dă sătenilor lucrători în pădure pentru hra- na vitelor. 2, — Mai târziu, când arboretul ajunge în starea de nueliș spre prăjiniș, când lupta pentru existență se accentuiază. silvicul- torul conștient de rolul său de cultivator de pădure, intervine ne- contenit. scoțând din masive elementele defectuoase,, cu trunchiurile strâmbe, canceroase, încolăcite, înfurcite, rănite, etc.. pe cele căzute în luptă și pe cele ce amenință cu eliminarea arborilor de viitor. E o lucrare impusă de higiena pădureț și de nevoia imperioasă de a asigura desvoltarea arborilor de elită în masive. Grija de căpetenie în cursul acestor operațiuni culturale (cu- rățiri). este ca masivul să rămână tot timpul închis cu solul aco- perit ’). Din acest motiv extracția arbuștilor și a speciilor de amestec, inofensive în desvoltarea arboretului, trebuesc interzise®). 3. — Lupta pentru existență continuând în masive, se im- pune și continuarea operațiunilor culturale (rărituri). Condiția ce se cere și în timpul răriturilor este, ca masivul să ră/nână închis, cu solul acoperit. 4. — Spre finele revoluției, răriturile pot fi făcute mai tari, pentru activarea creșterilor în diametru. Trebue creat însă din timp subarboretul necesar, pentru protecția solului contra înierbă- rii și înțelenirii. Un lucru trebue spus însă, cu toată tăria, în privința operațiu- nilor culturale (degajări, curătfri și rărituri) ; Să se aibă în vedere numai nevoile culturale ale arboretului. Dorința de a realiza veni- turi din vânzarea: produselor secundare, să rămână pe al doilea plan. Altfel operațiunile culturale devin exploatări deghizates). cari duc la degradarea solului și a arboretului. I) Regula clasică în materie de curățiri, cere ca lucrările să înceapă de timpuriu, sA fie făcute închise si du periodicitate scurtă. 2) Pe vremuri s'a recomandat de multe ori, în mod grețit, extragerea subarboretului de Crataegus. 3) Extrascțiuni de stâlpi de telefon, etc. «sub formă de operațiuni rul- turale». .Problemele zilei 705 Ba pot să discrediteze și Corpul silvic în fața societății. De aceia în asemenea cazuri e mai recomandabil să lăsăm arboretul în pace. In țara noastră operațiunile culturale sunt începute aproape pretutindeni în pădurile Statului, instituțiunilor publice și ale par- ticularilor dornici de o gospodărie mai buină în pădurile lor. In unele ocoale ale Statului, ele se fac pe scară întinsă și în bune con- dițiuni, de mai multe decenii. Trebuesc insă intensificate, căci prin aplicarea lor înțeleaptă, se îmbunătățesc masivele, se pune la dispoziția populației rurale și a industriilor 1) materiale lemnoase de mici dimensiuni cu prețuri moderate, (de multe ori numai în schimbul muncii în pădure), se face higiena pădurii, se împiedică incendiile șî calamitățile de in- secte. se împuținează delictele și se sporește considerabil venitul na- țional' din păduri *). Pentru executarea operațiunilor culturale în bune condițiuni trebuesc luate însă următoarele măsuri: 1. Operațiunile culturale să se facă sub directa conducere și supraveghere a șefului de ocol. 2. Să se pregătească temeinic personalul subaltern, să se re- cruteze cu mai mare îngrijire, să fie mai bine salarizat pentru munca și răspunderile ce i se cer și să nit fie mutat sau înlocuit pentru interese ce nu privesc pădurile. 3. In regiunile de deal și de munte, să se înceapă cât mai neîntârziat construirea unei rețele bogate de drumuri pentru scoate- rea lemnului, căci fără ele nu se pot face operațiuni culturale. Pe lângă aceasta, prin desvoltarea rebelii de drumuri se ușu- rează și condițiunile de scoaterea lemnului din tăerile principale și i-se ridică valoarea la locul de producțiune, ceiace constituie un fapt important pentru mărirea venitului național din păduri. 4. Să se dea o atenție mai mare, sortării și industrializării letn* 1) Industria celulozei, mangalului, etc. 2) Dacă în urma aplicării operațiunilor culturale se sporesc creșterile în masive numai cu un m3, valoarea materialului rezultat la 6.500.000 ha. cât este suprafața pădurilor țării, rezultă un venit anual în plus de 650 milioane lei ceiace nu e prea mult. Dacă înmulțim speciile prețioase în masive, rețeaua de drumuri în pădure și procentul de industrializarea lemnului, creșterile ac- tuale pot fi insă sporite și cu mai mult de 1 m3 pe an și pe hectar. 706 Problemele zilei nului din tăeri principale, ca să se asigure desfacerea materialelor din operațiunile culturale. 5. Să se caute debușeuri pentru lemnul de calitate inferioară în regiunile păduroase» cu populație rară, cum sunt pădurile din Nord-Estul jud. Tulcea, unde din cauza cantităților mari de tei scorburos, nu se poate face nici higiena pădurii. Ameliorarea arboretelor de Ing. Efiimie Petrescu Dintre toate tipurile din pădure, cele în cari lucrările de ame- liorare au o influență covârșitoare sunt cele de tipul stejar-șleau. E de necontestat că și în celelalte tipuri de. pădure influența lucrărilor de ameliorare este vădită. De modul cum aceste lucrări se, execută, depinde buna în- drumare a arboretelor spre o selecționare a speciilor, și o mărire a productivităței. Se pot face de multe ori greșeli, cari pot aduce pagube de neîndreptat. Printr'o nechibzuită operațiune, factorii naturali de produc- țiune se înrăutățesc și se distruge acel mediu și acea armonie per- fectă, specifică fiecărui arboret. Practica operațiunilor de ameliorarea arboretelor, nu trebue să urmărească niciodată un scop financiar. Se întâmplă că prin efectuarea acestor lucrări, să rezulte și venituri, de multe ori chiar foarte importante, încât să egaleze pro- dusul principal al pădurii. Aceasta să nu fie niciodată un scop, ci numai un rezultat. Singura preocupare să fie numai aceea ca prin acțiunea ce întreprindem să intervenim întotdeauna la timp, la intervale cât mai scurte, după starea arboretului, și de așa manieră, ca să nu se bruscheze acel echilibru perfect al organismului viu creiat de natură, — pădurea. Cu cât intervenția noastră va fi mai precaut executată, cu atât va fi nevoie să fie mai des repetată. Prin aceasta, opera naturei va ajuta mai bine interesele noas- tre și vom ajunge mai repede și mai sigur scopul dorit, — amelio- rarea pădurei. Problemele zilei 707 In acest fel nu se vor înregistra întârzieri în buna desvoltare a arboretelor prin înrăutățirea condițiunilor de vegetație sau chiar pierderi ireparabile prin distrugerea lor, unde își găsesc începutul de multe ori arboretele degradate. E neînțeleasă practica obișnuită de cei ce mai ales în arborete tinere, sub numele de lucrări de ame- liorare execută operațiuni cu tendință de degradarea acelor ar- borete. Nu se pot da indicațiuni precise asupra technicii operațiu- nilor de ameliorare, fiecare arboret prezentându-se sub altă formă. Se cere însă o cunoaștere adâncă a forțelor creatoare ale na- turei și a veghea pentru menținerea lor. însuflețirea profesională să fie centrată prin îndrumarea și supravegherea pe teren a lucrărei de o promptă și precisă execu- •tare. OPERAȚIUNILE CULTURALE DIN BASARABIA de Ing. Gr. Caminschi Operațiunile culturale, fiind într'o legătură strânsă cu starea .pădurilor și cu condițiunile locale de vegetație, credem că înainte de a vorbi despre asemenea lucrări în Basarabia, nu va fi de prisos să dăm o descriere sumară a pădurilor din această provincie. Din punct de vedere al condițiunilor staționale și al compozi- ției arboretelor, pădurile Basarabiei pot fi divizate în trei cate- gorii : Prima categorie o formează pădurile de șleau din partea centrală a Basarabiei și din partea de nord a județului Hotin. la cari se mai adaogă câteva masive de-a-lungul Nistrului din județele Soroca și Orhei și masivul Tigheciului din Jud. Cahul. Aceste pă- duri ocupă terenurile cele mai înalte ale Basarabiei, cu altitudini de 250— 400 m. deasupra nivelului Mării Negre și regiunile cete mai bogate, în precipitate atmosferice a căror cantitate variază între 400—600 mm. pe an. Vegetează pe soluri de pădure, argilo-nisi- poase, sau nisipo-argiloase. în general bine levigate, reavene, pro- funde și foarte fertile. Arboretele sunt formate dintr’un amestec intim de stejar pe- dunculat. gorun, carpin. tei. frasin, ulm, pe alocuri fag, paltin de munte și de câmp, jugastru. arțar tătărăsc, cireș, sorb, plop, etc-. iar în subarboret găsim: corn, sânger, clocotici, salbă moale și tăioasă. 708 Problemele zilei alun, dârmox, soc, lemnul câinelui, etc. Arboretele formează în gene- ral masive bine închise, cu aspect sănătos și creștere viguroasă. Re- generarea naturală se face destul de ușor. Pădurile din această ca- tegorie ocupă o suprafață de circa 120.000 hectare. O altă categorie o formează arboretele de pe cernoziomuri degradate de ante-stepă, de o formație mai veche sau mai nouă, soluri în general slab levigate, bogate în săruri minerale și cu efer- vescență mai mult sau mai puțin apropiată de suprafață, uscate, compacte și în general puțin proprii pentru vegetațiunea forestieră. Alfitudînele sunt ceva mai reduse, decât la categoria întâia, ocu- pând situația intermediară, între regiunile păduroase și acele de stepă adevărată cu totul lipsite de. pădure. Cantitatea de precipi- tațiuni atmosferice variază în jurul cifrei de, 400 msn. pe an. Arboretele sunt formate din stejar pedunculat în amestec cu ulm. cireș, j.ugastru. arțar tătărăsc, măr și păr. Subarboretul este mai puțin abundent și se compune din: păducel, pațachină, dârmox, soc, scumpie, lemnul câinelui, măcieș, purumbar, etc. Cu cât degradarea cernoziomului este mai pronun'ptă, cu atât speciile de amestec sunt mai variate și sunt în cantitate maî mare, subarboretul mai abundent, consistența mai plină, creșterea mai viguroasă. Pe scurt arboretele se aseamănă cu cele de cate- goria l-a, tranziția între aceste două grupe, făcându-se pe nesimțite. Din contră, pe măsură ce ne apropiem mai mult de regiunile de stepă adevărată, speciile de amestec, precum și subarboretul se îm- puținează, consistența devine mai mică, arboretele căpătând tot mai mult aspectul de masive poenite, formate din stejar mai mult sau maî puțin degenerat și stejar pufos (A. pubescens). printre cane rar se rătăcește pe ici-colo câte un ulm sau păr pe jumătate uscat. Arboretele din această categorie ocupă în Basarabia suprafața de circa 65.000 ha. In sfârșit, a treia categorie o formează arboretele din lunca Nistrului și a Prutului, cari vegetează pe soluri aluvionare mai vechi sau mai noui, profunde, reavăne sau chiar umede și în general foarte fertile. Condițiunile de vegetație fiind foarte favorabile, creșterile sunt mari, atingând 10 m. c. pe an la ha. și chiar mai mult. Com- parația arboretelor variază după înălțimea terenului și gradul în care este ferit de inundații. Terenurile cele mai joase, des inundate ș: în care apa stagnează mai mult timp, sunt ocupate de zăvoaie dc salcie pură. Pe măsură ce terenul se înalță prin depunerile aduse P r o bl e m e l e zilei 7C9 de apele revărsate, la salcie se adaogă plopul, care in curând devine dominant. La rândul său plopul, pe măsură ce terenul se ridică tot mai mult, începe să cedeze locul ulmului și frasinului. La urmă apare și stejarul, care sfârșește prin a ocupa primul loc în arboretele si- tuate pe terenurile cele mai ridicate, inundate numai în mod excep- țional și pentru scurt timp. Pădurile de luncă ocupă în Basarabia suprafața de circa 15.000 ha. * In legătură cu condițiunile staționale de vegetație șî cu starea arboretelor .astfel cum este descrisă pe scurt mai sus, sunt și opera- țiunile culturale ce trebuesc făcute. In pădurile de șleau unde se dă o luptă aprigă pentru existență între speciile prețioase — stejarul și frasinul — și speciile secundare — în special carpinul și teiul, cari de multe ori tind să elimine speciile prețioase, silvicultorul tre- bue să vie în ajutorul acestora din urmă, asigurându-le preponderența în masiv. Intervenția silvicultorului trebue să se înceapă cât mai de timpuriu, atunci când arboretul tânăr» este încă în stare de hățiș, făcând degajarea semințișurilor de specii prețioase. Acolo unde re- generarea se face prin lăstari, trebue făcută degajarea lăstărișurilor de specii prețioase. Aceste lucrări nu vor produce nici un venit. In cele mai multe cazuri vor necesita chiar cheltueli din partea Statu- lui, fiindcă materialele ce se extrag fiind necomerciabile, lucrările nu vor putea fi efectuate în schimbul materialelor rezultate. Totuși aceste lucrări trebuesc făcute, ele fiind de o importanță capitală pen- tru formarea masivului viitor. De îndată ce arboretul tânăr a atins starea de desvoltare de nueliș vor începe curățirile, cari vor. avea același scop — îndepărtarea din masiv a indivizilor de specii ordi- nare, cari tind să devină copleșitori pentru speciile prețioase. Având in vedere că condițiunile de vegetație sunt aci favorabile pentru pădure și, ca consecință, arboretele se desvoltă viguros, operațiunile culturale vor trebui repetțate mai des, cam din 5 în 5 ani, căutând ca de fiecare dată să se scoată puțin, numai ceiace este absolut nece- sar pentru a se asigura existența și desvoltarea normală a elemen- telor prețioase. Cea mai mare grijă va fi să nu se deschidă masivul și să se ferească solul de acțiunea directă a razelor solare. In această ordine de idei, cea mai mare importanță o are păs- trarea neatinsă a subetajului fownat din arbuști, care fără a stânjeni întru nimic desvoltarea speciilor prețioase, umbresc solul, contribuind 710 Problemele . z ile,i i O ț* *> la păstrarea proprietăților lui specifice de sol forestier. Atât la efec- tuarea curățirilor, cât și la degajeri nu trebue să ne. preocupe venitul. Nici un moment agentul operator nu trebue să uite că aceste tăeri nu sunt exploatări, ci operațiuni culturale, că scopul lor nu este de a pro- duce proprietarului venituri, ci de a asigura formarea și desvoltarea arboretelor viitoare. Când arboretul a atins stanea prăjinișului .vor începe răriturile, cari vor avea o importanță mare pentru arboretele tratate în codru, dar o importanță secundară pentru acele tratate în crâng. Când încep răriturile existența esențelor prețioase este deja asigurată, deci scopul răriturilon va fi altul, decât acel al de- gajărilor și curățirilor. Acum se vor putea extrage într'o măsură oare care și elemente de specii prețioase din indivizii rău crescuți, sau acolo unde sunt prea dese. Din speciile ordinare se vor extrage numai arborii cari jenează desvoltarea elementelor de viitor, fără a se întrerupe masivul. Să nu se exagereze extragerea speciilor ordi- nare; scopul nostru nu este să obținem un arboret pur de stejar., ci un arboret cu o proporție normală de stejar și alte specii. Să nu se extragă indivizii din speciile de umbră rămași în urmă cu cre- șterea, cari fără a mai jena desvoltarea arboretului principal contri- bue totuși la umbrirea solului. In cele ce am arătat mai sus. am avut în vedere pădurile de șleau ale Basarabiei. Cu totul altfel se prezintă însă chestiunea ope- rațiunilor culturale când ne referim la pădurile de antestepă. Aci nu mai poate fi vorba de pericolul înloeuirei stejarului cu esențe ordi- nare pentru simplul motiv că stejarul se află într'o proporție prea mare față cu celelalte specii.. Carpinul și teiul — concurenții cei mai de temut ai stejarului în arboretele de șleau — au dispărut în mod natural, iar ulmul și celelalte specii sunt într'o proporție prea mică și nu au o desvoltare atât de viguroasă, ca să fie peri- culoși pentru stejar. Pe de altă parte, chestiunea menținerii arbore- tului în stare de masiv cât mai închis se pune aci și mai acut, decât în arboretele de șleau. Acolo greșala de a fi făcut o operațiune cul- turală mai tare, se mai poate repara relativ ușor si în timp scurt, însăși natura venind în ajutorul silvicultorului neatent. Pe când în arboretele de antestepă, unde se dă încă o luptă îndârjită între ve~ getațiunea forestieră și cea erbacee, orice greșala a silvicultorului are consecințe foarte grave și cu greu va putea fi reparată. Prin urmare, operațiunile culturale, ce se vor face în arbo- Problemele zilei 711 rețele de antestepă, nu vor fi nici degajeri, nici curățiri. Ele vor avea caracterul de rărituri, chiar și acele ce se vor face la vârste relativ tinere. Dan aceste rărituri vor fi foarte, foarte moderate. Silvicul- torul, care le va executa, va trebui mereu să se gândească că cel mai mare pericol, de care trebue să se ferească, este deschiderea prea mare a masivului. Insistăm și aci asupra necesității de a păstra absolut intact subarboretul format din arbuști, ceia ce este de o importanță cu mult mai mare, decât în pădurile de șleau. Cele de mai sus se referă la pădurile de antestepă, cari se află în condițiuni mai bune de vegetație. In celelalte, unde consistența este redusă, operațiunile culturale nu se vor mai face de loc. Cel mult se vor putea Eace ici-colo operațiuni de higiena, dar și acestea cv foarte multă prudență. In sfârșit în ceea ce privește operațiunile culturale în pădu- rile de luncă, chestiunea este mult mai simplă. Aci însăși natura lucrează în interesul omului, înlocuind treptat speciile de mică va- loare cu altele mai valoroase. Rolul silvicultorului în această regiune este să ajute natura, să accelereze, fenomenul natural de înlocuirea speciilor, să ajute ulmul în lupta pentru existentă cu speciile moi, iar acolo unde au început să se instaleze frasinul și stejarul, să le ajute să-și cucerească locul cuvenit în arboretele de ulm. Sub regimul rus. operațiunile culturale în pădurile Basarabiei se făceau pe o scară restrânsă, pentru simplul motiv, că trei sferturi din pădurile, ce formează astăzi domeniul forestier al Statului în Basarabia, erau proprietate particulară. Ori, proprietarii particulari numai la cultura pădurilor nu se gândeau. Poate că a fost mai bine, că a fost așa, căci dacă proprietarii particulari ar fi făcut ope- rațiuni culturale, desigur că acestea s'ar fi transformat într’un fel de exploatări deghizate. Odată cu Unirea a venit și legea de reformă agrar.ă pentru Basarabia, din 1918. Pe baza ei s'au expropriat la Stat toate pădu- rile particulare, cu excepția celor țărănești și răzășești. Trecerea pădurilor expropriate în stăpânirea Statului s’a făcut de abia în anul 1921. In primii ani după expropriere. Serviciul silvic al Statului fiind prea ocupat cu organizarea noului domeniu forestier, p’a avut posi- bilitatea să se ocupe de operațiuni culturale. Acestea au fost înce- pute aproximativ prin anul 1924—1925, Ia început pe o scară mo- destă, dar din ce în ce au căpătat o desvoltare tot mai mare, astfel 712 Problemele xtlet că în ultimul timp se parcurge regulat cu operațiuni culturale câte 4—5 mii hectare anual. Și pe măsură ce, se amenajează definitiv pădurile Basarabiei, se extind și operațiunile culturale asupra tu- turor arboretelor, ce, reclamă asdfel de operațiuni. In ceia ce privește modul cum s'au executat și se execută în Basarabia operațiunile culturale, putem să afirmăm că acum se fac bine. La început desigur, s’au făcut multe greșeli. Pe măsură, ce agenții de execuție au căpătat experiența necesară, aceste greșeli au devenit mai rane, astfel că acum au ajuns să fie cu totul excep- ționale .pe când cele efectuate bine au ajuns să fie regulă generală. OPERAȚIUNILE CULTURALE de Ing, Tîtus Nicoară Operațiunile culturale sunt lucrări care asigură creșterile și un procent mai mare de specii prețioase în masive. într’adevăr puietul provenit pe cale naturală sau introdus pe cale artificială are nevoie de îngrijire, în tot timpul vieții sale- Astfel în tinerețe, trebuește protejat de copleșirea buruenilor prin lucrări de lămuriri pentru a-i asigura existența. Pueții odată scăpați de pericolul copleșirii își activează cre- șterea și ajung în curând să se atingă, și să formeze starea de masiv. Din acest moment începe lupta pentru existență care nu încetează însă aproape in întreg timpul vieții arboretului. De unde la înte- meiere, erau câteva zeci sau sute de mii de pueți la hectar, la ter- menul exploatabilității rămân abia câteva sute. Dacă în această luptă aprigă nu intervine la timpul oportun, selecționarea indivizilor, ne putem trezi cu un arboret din specii a căror, cultură nu este rentabilă, întrucât indivizii de valoare s’ar putea să fie eliminați în lupta pentru existență. Lucrările de curățire se execută în prima parte a revoluției în care timp se scot periodic din masiv toți arborii, care n’au rost și nu pot constitui scopul unei culturi raționale. Ne în- grijim însă cu sfințenie, ca starea de masiv să nu se întrerupă- Lucrările de rărituri se execută în a doua jumă- tate a revoluției ,în care timp se extrag toate exemplarele a căror îndepărtare e necesară pentru a asigura la exploatabilitate, elita trunchiurilon. Toate aceste lucrări trebuesc executate foarte prudent, ca arboretele să rămână închise- ca elagajul natural să se facă pe Problemele zilei 713 îndelete, iar prin păstrarea amestecului, să fie sporite creșterile în înălțime și diametru. Se știe că executând operațiunile culturale (curățiri și rări- turi) dela întemeierea arboretului până la exploatabilitate, volumul materialului lemnos rezultat din produse secundare este egal cu vo- lumul realizat din exploatarea produselor principale. Lucrările de îngrijirea și creșterea arboretelor în țara noastră — în general — nu s’au aplicat, respectiv nu s’au putut aplica în toate pădurile și în special în cele de munte. De acest fapt trebuește să ținem seama astăzi când executarea lor de către Caps se face pe baze de programe anuale- Marcarea arborilor de extras în arboretele neîngrijite, este o lucrare pe, cât de importantă, pe atât de greu de realizat. Printr’o examinare repetată și atentă a arboretului trebue să revenim însă de mai multe ori pe același loc și numai după ce ne-am convins că am evitat orice greșeală, hotărîm soarta arborelui de extras. Aci e cazul a pune în aplicare toate cunoștințele și întreaga conștiință forestieră. In arboretele crescute fără nici o îngrijire, cu cât vom începe mai de timpuriu curățirile cu atât vom putea nivela mai ușor nere- gularitățile- sau pericolul ce amenință compoziția arboretelor. Și poate nu exagerez prea mult când susțin, că mai bine să nu chel- tuim energie multă și bani scumpi în lucrări de crearea de arborete de specii nobile și de mare valoare de viitor, dacă se neglijează lu- crările de îngrijirea arboretelor. Dacă examinăm lucrările de regenerări realizate în ultimele decenii cu specii nobile, (quencinee și rășinoase) trebuește să recu- noaștem, că din lipsă de îngrijire, au astăzi altă compoziție, decât a fost munca și intenția silvicultorului creator. Să-mi fie permis a specifica un caz dintre multe altele . In ocolul Firiza s’a introdus bradul pe o suprafață de cca. 300 ha sub masiv de fag, în timpul războiului. Regenerarea s'a făcut ideal- După exploatarea arboretului de fag, nimeni n'a în- grijit semințișul de brad (din cauza răsboiului, lipsei de brațe etc.). Urmarea a fost că mesteacănul s'a instalat în așa măsură, încât a nimicit aproape în întregime semințișul de brad și pe cel de fag. Bineînțeles că și pășunatul își are partea sa de contribuție. Astfel după două decenii, ne vedem puși iarăși în fața problemei de a 714 Problemele ztlei înnobila aceeași suprafață cu specii prețioase, pentrucă nu s'au făcut degajări la timp. Verificarea celor ide mai sus se poate face tot în pădurile ocolului Firiza unde am avut aceleași lucrări de regenerare, într'un arboret asemănător, dar unde primele lucrări de îngrijirea arbo- retelor s’au făcut la timp- Aci avem astăzi un prăjiniș frumos de brad cu puțin fag. Câte arborete de molid, stejar, lanice sau alte specii de va- loare din compoziția arboretelon ,n'am pierdut și în locul lor avem altele mai fără valoare și toate acestea numai și numai din cauza neglijării aplicării operațiunilor culturale la timp. Ar fi inte- resant, dacă s’ar face o statistică pe țară, care de sigur, ne-ar aduce mari surprize, Technică executării lucrărilor culturale e cunoscută tuturora. Momentul începerii operațiunilor culturale e greu de fixat întru cât acestea sunt mult influențate de bonitatea solului, .de spe- cie, de puterea ei de creștere, și de modalitatea regenerării și cre- șterii arboretului, Apoi dacă lucrările de lămuriri și în special prima lucrare de degajare, s’au executat la timp, periodicitatea operațiunilor culturale se poate stabili la 10 ani în arboretele de codru și 5 ani în cele de crâng. Intensitatea acestor lucrări depinde iarăși de multe împreju- rări. Astfel pe soluri sărace extnacțiunile vor fi mai slabe, pentrucă arboretul se închide mai greu : pe expozițiile sudice și vestice, la fel, pentru a asigura cât mai multă umezeală în sol. Având de bază efectele binefăcătoare ale operațiunilor cul- turale în masive și luând în comsiderare necesitatea imperioasă de a se pune în aplicare, ne punem întrebarea pentru o regiune mai res- trânsă (raza Direcțiune! silvice Cluj) ce s’a făcut până in prezent și ce perspective avem pentru viitor ? Până în prezent s’a făcut puțin, de o parte din cauza abun- denței materialelor lemnoase, rezultate din pădurile destinate pentru pășuni comunale, iar de altă parte din cauza lipsei personalului su- perior de specialitate. Pentru comparație vom cita ceeace s'a făcut în anul 1935 936 și ce se proectează pentru anul 1936/937. In anul 1935/936 s’au făcut lucrările următoare: Problemele 2 ile i 715 a) Lucrări de degajări pe o suprafață de 537 ha pentru cârd s'a cheltuit suma de liei 141.746 • b) Lucrări de curățiri pe o suprafață de 387 ha pentru care s'a cheltuit suma de Iei 44.806. c) Lucrări de rărituri pe o suprafață de 139 ha. Venitul net realizat din lucrările de curățiri și rărituri se ridică la suma de lei 281.692- Față de anul trecut și pe baza programului inițiat de Caps pe anul 1936/937 s’a proectat să se execute lucrările următoare: a) Degajări pe o suprafață de 612 ha, cu suma de Iei 196.534. b) Curățiri pe o suprafață de 1.442 ha. c) Rărituri pe o suprafață de 610 hectare. Pentru executarea lucrărilon de sub punctele b și c se vor cheltui 92.500 lei din buget, iar valoarea materialului lemnos dat în dijmă, reprezintă suma de lei 112.000. Deci în total se va cheltui suma de 204.500 lei. Valoarea brută a materialului realizat va fi de lei 1.893.606, iar valoarea netă va fi (1.893.600 — 204.500) — 1 689.106 lei. Făcând comparația între situația operațiunilor culturale exe- cutate în anul 1935/936 și programul pe anul curent, rezultă că mergem progresând. Pe lângă scopul cultural vor rezulta și venL- turi frumoase. Nu pot trece cu vederea că în raza câtorva ocoale silvice (Băița, Borlești, Câmpeni. Ronișoara). de unde până ieri se cheltuia pentru degajări 200—300 lei la ha astăzi, printr’o raționa- lizare a lucrărilor și prin priceperea și elanul șefilor de unități, am ajuns să realizăm cu aceleași lucrări, în aceleași împrejurări un venit net la hectar de 300—400 lei. Pentru conducerea șî executarea operațiunilor culturale este nevoie însă de personal de specialitate. Ori atâta timp cât unitățile noastre vor avea sub administrație câte 15—22.000 ha sau un șef de ocol va administra două ocoale, unde se fac lucrări de ex- ploatări, ba chiar și transporturi, industrializări, comercializări, etc. suntem sceptici că vom. putea corespunde cel puțin cerințelor, mi- nimale la o cultură rațională a pădurilor. Convingerea noastră fermă este că un șeif cu un ajutor la fiecare ocol, von majora veniturile considerabil, iar arboretele vor câștiga foarte mult, din punct de vedere cultural și estetic. 716 Pr oble m e l e z tl e t OPERAȚIUNI CULTURALE IN PĂDURILE PARTICULARE de Ing. I. Paiadian In vederea conservării pădurilor, Codul silvic prevede, prin art. 2 și 3, obligațiunea exploatării pădurilor, pe baza amenajamen- telor sau regulamentelor de exploatare și principiile ce trebuiesc avute în vedere, pentru asigurarea regenerării lor cu specii de va- loare proprii stațiunilor respective. La pădurile particulare, pentru asigurarea regenerării, s’a so- cotit suficient timpul de 3^ ani la crânguri, 2 ani la codru cu tăieri succesive și 5 ani la codru cu tăieri rase, dela exploatare. După aceste termene, cauțiunea de regenerare, se eliberează și nu mai există nici un mijloc de constrângere,, ca proprietarii particulari, sa- și îngiijească tinerele arbor ete, în sccpul asigurării esențelor prețioa- se indicate de stațiune, în masive. Ca să ne dăm seama de rezultatul aplicării acestor disposițiuni din C. S. este suficient să urmărim nu- mai 2 revoluțiuni la pădurile tratate în crâng simplu, ca să constatăm diminuarea procentului de specii prețioase, în amestec. In Codul Silvic, în modificările ce i s'au adus ulterior, cât și prin regulamentul legei modificatoare a Codului Silvic, din 1921, nu se vorbește. în mod expres, asupra obligațiunii operațiunilor cul- turale, ce sunt necesare a se face arboretelor. Datorită acestor lacune ale legiuirilor silvice și neprevederii unor prescripțiuni categorice de efectuarea operațiunilor culturale în amenajamentele și regulamen- tele de exploatare .precum și a mijloacelor, de, constrângere necesa- re, tipul matern al pădurilor, propriu condițiunilor staționale .a fost în mare parte înlocuit. Ca urmare, s’au desvoltat arborete de mică valoare, populate cu esențe secundare, repede crescătoare, cari au eliminat speciile prețioase proprii regiunei, prin nedegajarea Io- la timp, Față de această îngrijorătoare stare de lucruri, în cadrul prin- cipiilor fixate prin ari. 3, 8—11 din Codul Silvic, art. 6 al leqei modificatoare din 1920 și art. 11 din regulamentul ei de aplicare, se impune să se lărgească interpretarea acestor articole și să sc estin- dă asupra operațiunilor culturale în sensul ca : 1) Toate amenajamentele și regulamentele de exploatare, tre- buie să cuprindă planuri speciale pentru operațiunile culturale cu justificarea lor și indicațiuni detaliate de timpul și modul în care să se execute. 2) Din cauțiunile de regenerare, să se restituie jumătate la 1 Problemele zilei 717 constatarea regenerărilor la termenele stabilite în prezent, iar restul si se elibereze la vârsta de zece ani a noilor. arborete. Această ga- ranție, ce reprezintă 50% din cauțiunea de regenerare a pădurei. să fie mijlocul de constrângere pentru efectuarea operațiunilor culturale necesare. In ceea ce privește primul punct, trebuie să recunoaștem, că până acum câțiva ani în urmă — și mă refer la pădurile particulare — prin regulamentele de exploatare, afară de foarte rare excepții, nu s'au prevăzut a se face operațiuni culturale. Când au fost pre- văzute, au fost extrem de sumare, fără plan, fără justificare, fără arătarea felului cum vor fi efectuate, având mai mult caracterul unor recomandațiuni. întrucât proprietarii particulari trebuie să fie cât mai edificați asupra scopului și utilității operațiunilor culturale, acest capitol trebuie să fie cât mai complet și convingător redactat. In privința punctului 2, este evident, că prin această constrân- gere, se creiază o nouă obligație proprietarilor particulari. Această obligație însă, trebuia să fie, aplicată și în trecut. Dacă se pune de acum înainte și cu mijloace de constrângere, aceasta se datorește faptului că până în prezent obligația regenerărilor s'a aplicat, ca să zicem așa „stricto senso" „Asigurarea regenerărilor cu specii de valoare proprii regiu- nei" (art. 3 din Codul Silvic) și „cauțiunea de reîmpădurire nu se va elibera, dacât dacă se vor constata că regenerarea este complet asigurată, că s'au făcut lucrările de întreținere necesare și că tine- rele plante au depășit înălțimea speciilor lemnoase copleșitoare" — (aliniatul ultim al art. 11 din regulamentul (modificator al Codului Silvic), sunt prevederi cari trebuiesc executate, în mod obligatoriu până la vârsta Ia cari noile arborete vor avea un procent de specii prețioase, cel puțin egal cu cel existent înainte de exploatare. Pentru realizarea acestor prevederi, este necesar ca noile arbo- rete să fie îngrijite, prin degajări cel puțin, până la vârsta die 10 ani. Dacă nu se va pune condițiunea reținerii a cel puțin jumătate din cauțiunea de regenerare, operațiunile culturale, oricât de judi- cios ar fi fost stabilite, vor rămâne simple recomandațiuni. Scopul operațiunilor culturale, este, de a asigura esențelor prețioase condiții favorabile de existență și desvoltare, până la vârsta de zece ani (degajări) și apoi de a realiza dimensiunile și calitățile arborilor corespunzătoare stațiunei (rărituri). In afară de acestea .renta pădurei se mărește, proprietarul își majorează veni- Problemele zilei 718 tarile, iar prin ridicarea valorii pădurilor, câștigă șî colectivitatea — economia națională. Proprietarii, cari vor da dovadă că își îngrijesc în bune con- dițiuni pădurile, după câțiva ani de verificare, să fie scutiți de obli- gația depuneri* garanției sau de menținerea ei. peste termenele în uz, prevăzute Ia regenerare. Asupra practicării operațiunilor culturale, la pădurile parti- culare. vom reveni întn'un articol următor. TAERILE DE AMELIORARE IN LUMINA REALITĂȚII . de ing. șef silvic Vasile Magdaș S au făcut unele obiecțiuni în contra tăerilor de ameliorare dar fără să fie studiate îndeajuns. Am auzit chiar nu o singură voce, — că ele sunt costisitoare și că este mai preferabil să nu ne amestecăm în treburile naturii, ci să o lăsăm să lucreze singură. Da, însă numai atâta, timp cât mersul naturii ne conduce pe căile dorite. Altfel, suntem nevoiți să intervenim prin tăerile de ameliorare spre restabilirea ordinei, în scopul atingerii intereselor economice. Ni s’a sugerat cândva ideia, că la munte unde materialul rezultat din degajezi cu toporul nu se poate vinde, operațiunea ar constitui un lux. Față de această afirmare credem că întrucât balanța acestor lucrări se face pe întreaga țară, cheltuielile survenite și neacoperite la munte, se compensează prin veniturile realizate la pădurile de șes și deal, unde se poate valoriza întreg materialul. De altfel operațiunile culturale executate în arborete tinere de molid și brad sub 20 ani. nici nu sunt costisitoare- Spre orientare, pot preciza că la ocolul silvic Rusca Montana. în cursul ultimilor 4 ani, nu s’a cheltuit în mediu mai mult de 166 lei la ha pentru dega- jarea cu toporul. De sigur că operațiunile culturale sunt imperios necesare și nici n’ar mai trebui să se discute asupra cheltuielilor ce survin cu aceste lucrări. Dar. să vedem cum ar trebui condusă o operațiune culturală de degajare cu toponul a unui arboret cu specii de valoare ? ..In principiu — spune Jolyet — degajarea unui semințiș nu este un războiu dus în contra speciilor secundare. Obiectul unei Problemele zilei 719 asemenea operațiuni nu trebue să fie distrugerea acestora ci dega- jarea speciei de valoare". Astfel fiind, urmează să se infiltreze muncitorului deprinde- rea de a se uita, nu după specia fără valoare, ci mai intâiu după specia valoroasă și numai de lângă aceasta să taie pe cea fără va- loare — în caz când specia de valoare este strâmtorată, înăbușită, împiedecată în creștere- De altfel și aci, în sânul naturii, sunt valori între valori. De pildă într'un arboret de rășinoase în amestec cu fag și teiu, când bradul se găsește strâmtorat de teiu, stau în cumpănă și urmează să judec, care este mai de valoare 7 Dacă pe teiul de furnir iau pe metrul cub la tulpină 620 lei, aici la munte, în condițiuni cât se poate de grele de scoatere, iar pe brad numai 150 de lei. na- tural că nu voi comite crima de a tăia teiul spre a elibera bradul, și..- n'am să-l taiu nici pe brad, fiindcă mi-i milă de el, îl voi lăsa să trăiască să se desvolte cum va putea, tăind totuși din teiu o crenguță spre a face loc vârfului de brad să străpungă acoperișul. De aci încolo îl las să se lupte frățește. chiar și pe arena micuță cu raza de 1 m calculând dela axa teiului. Fagul tot pe aceiași nazâ. se taie fără milă din jurul molidului sau bradului, dar numai până când fagul are până la 10 cm diametru. Cu încercuirea fagului dela acest diametru în sus nu facem prea multă ispravă căci sporim numai posibilitatea de a se creia din fagi o mulțime de arbori scorburoși. Deducem ușor de aci. că degajarea cu toporul trebuiește executată la timp și repetată de vre-o două-trei ori, tot cam la 5—6 ani. Aceasta de altcum trebue să fie grija silvicultorului când va trebui să intervină. Am amintit cazul încercuitei fagului fiindcă am văzut la tăierea unei păduri rezultatul slab la care s’a ajuns prin aplicarea unei dogme afirmată încă înainte de războiu. încencuind fagul spre salvarea molidului la o vârstă prea înaintată (fagul avea 30—40 cm) și s au văzut mulți molizi, cari totuși nu au putut scăpai de crengile fagului. Nu vom tăia socul, nu vom tăia alunul- nici salcia, nici mes- teacănul din acel loc, unde nu strică nici uneia din speciile de va- loare. Fiecare își are rostul său în natură- Toți aceștia formează armata de cucerirea terenului după tăierile rase. Aceștia sunt pre- cursorii. cari pun stăpânire pe sol. îl mențin reavăn oprindu-i eva- perațiunea. care l-ar secătui și l-ar degrada. Anoi nu după mult 5 720 Problemele zilei timp, după ce în umbra lor au luat naștere și au fost adăpostite micile plante de valoare, se pleacă și acești precursori poruncilor naturii și după o viață de 20—30 ani pier, prefăcându-se în elemente nutritive, cari sunt de cel mai mare folos hranei plantelor de va- loare. Din această mică operațiune de degajare cu toporul să re- ținem o regulă generală, și anume: Esențele de valoare trebuesc avute în vedere în primul rând și dintre ele pe cea de mai mare va- loare- De lângă ele să tăem apoi numai atâta cât este necesar, ca „vârful celei eliberate să fie în deplină libertate, trunchiul în um- bră și rădăcinile în solul reavăn". încolo să lăsăm să trăească în pace toată cealaltă lume vegetală din jur. CÂTEVA LUCRURI CE TREBUESC ȘTIUTE. CÂND SE EXECUTA OPERAȚIUNI CULTURALE de Ing. Grigore Vasilescu In silvicultura românească, putem spune că prima parte a lucrărilor, adică restaurarea domeniului forestier, se apropie de sfârșit. Străduințele corpului silvic și exproprierile, au făcut să dis- pară aproape complect, poenile. Restanțele de împădurit s'au sfârșit în multe locuri și în câțiva ani vom fi la zi ou lucrările de împă- durire. Azi personalul inferior dela ocoale este pregătit, măcar în parte, pentru lucrări de pepiniere și plantațiuni- Opera de refacere a pădurilor trebue însă continuată, în ve- derea ameliorării arboretelor, prin sporirea creșterilor, sporirea pro- centului de lemn de lucru. Problema care se pune acum este îngri- jirea și conducerea arboretelor, dela creare până la exploatarea ma- sivului, prin lucrări numite generic ..operațiuni culturale". Această problemă e mult mai dificilă ca prima. Ea cere cu- noștințe mai adânci, discernământ și foarte multă conștiinciozitate. Lucrările trebuesc executate cu multă grije și atenție, căci odată făcute, cu greu se mai repară greșelile. Nu trebue uitat niciodată că prin operațiuni culturale, indife- rent că este degajare, curățire sau răritură, se uranărește păstrarea elementelor de viitor și eliminarea tuturor cauzelor care an jena acești arbori sau ar împiedica sporirea creșterilor, a procentului de specii prețioase, a calităților technologice ale lemnului, etc. In acest scop nu este suficient să extragem arborii uscări, rupți sau vicioși. Acest lucru formează numai un prim început, Problemele xilei 721 anume higiena pădurii. Trebuesc însă eliminate și speciile moi co- pleșitoare, în măsura în care împiedică creșterea celor prețioase și chiar din cele prețioase care nu sunt de viitor și jenează alte exemplare de elită. Pentru executarea lucrărilor nu se pot da regule fixe. Silvi- cultorul trebue să judece fiecarte caz în parte și să intervie de câte ori este nevoe, fără să uite vreodatiă scopul urmărit. Personalul inferior trebue instruit. Nu-i suficient să se dea ordine de executare. Șeful de ocol personal trebue să-l îndrumeze pe teren, să-l pue să execute sub stricta sa supraveghere, lucrările necesare și numai când personalul va cunoaște bine technica lucră- rilor și va fi profund convins de importanța și rolul operațiunilor culturale, va fi lăsat să le execute singur. Nu rareori au fost cazuri, când din cauza nepriceperii și a lipsei de conștiinciozitate, aceste lucrări au degradat pădurea, în loc s'o refacă. Adeseaori cu ocazia executării lucrărilor s'au extras toți ar- buștii- Nu știu cum să accentuez mai mult asupra acestei greșeli capitale. Departe de a fi vătămător, subarboretul e un prețios cola- borator al pădurii. El ferește trunchiurile de insolație, împiedică creșterea crăcilor lacome, acoperă bine solul ferindu-1 de bătăto- rite și degradare, nu lasă vitele să pătrundă în masiv, etc. Acest subarboret, care nu jenează deloc arborai în creșterea lor, trebue păstrat și protejat- E mai bine ca operațiunile culturale să fie făcute mai des și mai slabe, decât rare și puternice. Dacă răritura e puternică, este posibil ca în unele locuri să extragem material mai imult decât e necesar și astfel terenul să se desgolească și să fie expus degradării. O răratură slabă nu strică însă cu nimic și ea poate fi complectată, la o nouă revenire a noastră. Vedem deci că pentru a executa operațiuni culturale, nu-i suficient să se cunoască teoria Ion. Se cere conștiinciozitate, supra- veghere, atenție, ochiu format, etc. dar mai presus de orice nu tre- bue uitat scopul urmărit prin operațiuni culturale. Tagesfragen : Erziehungshicbe. Problemes â l’ordre du jour; Operatîons culiurales. Coupes d'amelioraiion. La saison pour les op^rations culturales s’approche. II y a un grand inM- ret de fixer les idees dans cette matiere. Le probleme est trăite dans huit articles. Le premier artide contient des details sur la technique de ces coupes et insiste qu'elles ne modifient pas la constitution interne des peuplements. 122 Problemele zilei Dans J’article suivant l'auteur caracterise chaque operation: nftoyem- ment, eclaircie. et discute les moyens administratifs pour qu'elles puissent etre pratiquies avec de bons resultats, On met en paralizie, dans un troisidme article, le profit qu’en peuvent tirer, d'une part les peuplements purs, d’autre part les peuplements mflanges. Dans le quatrteme article on fait d'abord une description des trois types de peuplements quon rencontre en Bessarabie et discute le caractere des op4- rations culturales qui leur convient. Dans 1’article qui suit, l’auteur fait un conunentaire sur les resultats obte- nus avec ces op^rations. dans l’Inspection forestiere de Cluj, et, en comparai- son avec le passi. constate une intensification pleine de promesses. Le sixteme auteur râclame des dispositions tegales pour obliger Ies pro- prietaires particuliers â pratiquer les coupes d'amelioration sans quoi les peu- plements se dlgradent incessamment. Le suivant revient sur la technique de ces op4rationș et r414ve le râie de quelques essences. considdrâes jusqu'ă pr4sent d une valeur reduite, essences qui doivent 4tre proteg^es plus qu'elles ne l'on pas Ste jusqu'ici. Dans un huitietne article. qui finit Ia S4rie l'auteur insiste sur la prudence necessaire dans toutes ces operations pour ne pas nuire irtmfdiablement 1es peuplements. RAPORT asupra CONGRESULUI NAȚIONAL AL LEMNULUI DE FOC ȘI AL CĂRBUNELUI DE LEMN. DIN NANCY, șl asupra COMEMORĂRII CINCANTENARULUI ȘCOALEI FORESTIERE DIN BARRES 1) (urmare) de log. Insp. G-ral D. DRAMBA VIZITAREA ȘCOALEI NAȚIONALE DE APE ȘI PĂDURI. După amiaza zilei de 25 Iulie a fost rezervată vizitării Școalei -naționale de ape și păduri, unde congresîștii au fost primiți de D-1 Director Guinier împreună cu întreg corpul profesoral. S au vizitat amfiteatrele, muzeele, colecțiunile și toate depen- dințele școalei. Cu această ocazie D-1 Director Guinier. ca un simbol al cola- borării ce trebue să existe între silvicultori și industriașii și comer- cianții de lemne, a prezentat congresiștilor miniatura unei corăbii de lemn, după vremea Iui Colbert. când examenul de silvicultor se trecea prin a spune ce anume piese de corabie se pot face din cutare sau cutare arbore din pădure. D-1 Profesor Creștin, însoțit de asistentul său D-1 Insp. Cam- predon, au executat în laboratorul de încercarea lemnelor o serie de experiențe, supunând diferite piese de lemn la eforturi de tracțiune, compresiune, torsiune, forfecare, șoc, etc., demonstrând într’un chip convingător, la întreaga asistență compusă din elita industriei și CO- JI Prezentul raport, în această factură și extensiune, sc publică potrivit hotărârii Consiliul de Administrație, luată în confonritate cu art. 41 din statut. 724 Cronica — raerțul lemnului, că lemnul ca ori și ce alt material de construcție înainte de a fi pus în lucru, are nevoie de a fi supus la anumite încercări de laborator asupra rezistențelor șî solicitudinilor admi- sibile și făcând să reiasă cât este de neglijat studiul mecanic al lem- nului în educația arhitecților și inginerilor, la cari tradiția și rutina joacă un rol principal. La terminarea vizitei s’a servit invitaților o gustate. La șampanie D-l Guinier a toastat făcând urări pentru izbânda colaborării între silvicultori și reprezentanții comerțului și industriei lemnului și insistând asupra necesității înființării Școalei superioare a lemnului la Paris, care va fi o filială a Școalei din Nancy și unde vor trebui să urmeze cursurile inginerii din diferite specialități, ofi- țerii forestieri precum și industriașii și comercianții de lemn cu stu- dii superioare. Scopul acestei școli va fi: 1) De a forma ingineri specializați, destinați să constitue ca- drele superioare ale comerțului și industriei lemnului. 2) De a da tinerilor ieșiți din școlile înalte sau cari dispun deja de o diplomă de inginer sau de arhitect, cunoștințele compli- mentare asupra tuturor chestiunilor relative la lemn și la derivatele sale, în scopul de a-i justifica și ai propaga întrebuințarea. învățământul se rapoartă exclusiv la producțiunea, la trans- formațiunea, la utilizarea și la comerțul lemnului. Păstrând un caracter esențial practic, -acest învățământ este totodată științific, technic, industrial și comercial, DINEUL DELA UNIUNEA COMBUSTIBILILOR ȘI CARBURANȚILOR NAȚIONALI. In seara aceleași zile, Uniunea Combustibililor și Carburanți- lor naționali a dat un banchet în saloanele Walter, la care au fost invitate numai personalitățile cele mai de seamă: șefii de autorități și instituțiunî, Directorul Școalei de Ape și Păduri, Inspectorii ge- nerali silvici francezi. Președinții de societăți și de grupuri și dele- gații străini. Subsemnatul a primit invitațiunea la acest banchet din partea D-hii General Lemerle, Președintele Uniunei, în momentul când mi-a strâns mâna după terminarea discursului din ședința inaugu, rală din ziua precedentă. , Cronic* 725 La desert între alți oratori a luat cuvântul și subsemnatul, pro- minând următoarea alocuțiune : Monsieur le Prisidenf, Messieurs. Si Nancy est considere par les officiers forestiera franțais, comute leur viile seinte, nous Roumains. nous pouvons dire que cest â Nancy, sans con- tredit, que nous devons notre amour de la Fotei. II est un fait avere que dans les corps teduuques constituia, lă ou la vă- rite theorique doit etre adaptee aux nicessites de la vie, le nîveau du corps en son entler est calquâ sur le niveau des professeurs. Si, sur la hauteur, ă la tour des eaux, le reservoir est net, si les profes- seurs, les createurs et les guides de la Science sont des exemples de vie scien- tifique, de travall et de conceptions lumjneuses, l'eau qui se rupând sur le pays sera limpide aussi. L’EcoIe de Nancy, constitue, de concert avec toutes les institutions su- pgricures de l'enseignement forestier dtranger, la constellation dans laquelle il n’est pas difficilV de trouvtr l'ltoile polalre. II y a deux ans, â l'oocasion d'un stage d'^tudes que Je fis dans ce grand centre intellectuel, j’ai eu l'honneur de connaitre de prds Ia grande valeor scientifique des professeurs des Baux et Fotets, ainsi que la qualite de choix des officiers forestiera fran^ais. J'ai quittf la France pour rentier dans mon pays, enthousiasme de tout ce que j’avais vu, tout ce que j'avais appris et dSsireux de faire part de mes connaissances acquises au plus grand nombre de mes compatriotes. J'ai consideră conune un devoir sacrf de me mettre au service de l'ldtc foesttere franțaise. Dans cet intervalle. j’ai eu, ă plusieurs reprises, l’occasion de faire des confSrences accompagndes de projections sur l’enseignement et la technique fo- restiere frangaise, conferences qui ont ft^ honorees. inaintes fois par le haut personnel de la Lcgation de France â Bucaresf. Ainsi, J'ai tenu ă l'Ecolc Polytechnique une conference sur l'enseignement superieur forestier franțais ; au congres annuel des ingănieurs forestiere rou- mains, une autre sur Ia mfthode franțaise pour les essais de bois ; ă la So- cift6 ^Progresul Silvic» des ingenieurs forestiere roumains, une autre sur Ies travaux de restauration des montagnes ex^cut^s dans les Alpes franțaises; ă la Socifti Royale roumaine de Giographie une autre encore sur la valeur de l’oeuvre de restauration des montagnes en France; enfin, il y a quelques se- maines â la mâne Socift^ Royale de Gdographie et en prisence de Sa Mă- rește le Roi Carol II, une demiere conference sur Ies travaux le dffense contre les avalanches, ex&utăs dans les Alpes et les Pyrdn^es, faisant ressortir la collaboration technique ntcessaire entre les inginieurs forestiera et les ingi- nieurs des Ponts et Chanssies. La magistrale Conf^rence inaugurale de M. Guinier, imprign^e d'une phi- losophie captivante et adress^e aux Slăves entrant ă l'Ecole des Eaux et Forets en 1932, a ătf diffusfe dans les rangs de notre jeunesse forestiere. 726 Cronica L'un de. nos anciens Inspecteurs Generaux des Forets, Mr, Moșandrei- TănAsescu, ex eleve de l'Ecole de Nancy, a lisse un legs d’un miilion de lei, dont le revenu permet ă un £ldve roumain d’aller suivre les cours de l'Ecole des Eaux et Forets de Nancy. C'est ainsi que cette annee t'heureuix ilive, choisi par un zicere con- cours, viendra s'inscrire A Nancy. Tous les del£gu£s etrangers. qui ont participi, en 1931, au Congrâs Inter- national du Bois et de la Sylviculture de Paris, ont iti profondiment captlves par l'expose imouvant, que nous a fait M. Charles Roux ă Barcelonnette lors de la toumee dans les Alpes, quant il nous a parle de la traversee du Sahara et de la montie du Galibier, avec les nouveaux carburants nationaux franțais. Cette annfe-ci, ayant eti sollidti de tenir un cycle de confirences ă l'Ecole Supirieure de Guerre de Bucarest, concemant le râie de la Forft, corone facteur potentiel de guerre dans le cadre des ressources matirielles na- tionales dun pays. je me suis fait un honneur de signaler devant les officiera roumains l'effort considirable et les resuitats magnifiques obtenus par 1 Union des Combustibles et Carburants nationaux franțais, ayant ă sa tete l'irainente personnaliti de Monsieur le Giniral Lemerle, comme un symbote de la diferise naționale! Lors de mon sijour en France en 1932, au banquet annuel de Paris dee offiders forestiera franțais, j’ai pris l'engagement d'intervenir aupres de notre Gouvernement afin qu’il soit accorde une subvention pour qu'un Aieve forestier franțais puisse venir visiter nos forîts, nos Institutions publiques et notre pays. afin de garder Ies licns qui nous sont chers avec notre grande soeur latine de laquelle rien ne potirra sdparer potre coeur qui bat riellement â lunisson du coeur franțais. Ce mois-ci, ma demande est devenue un fait accompli : le Conseil d'Ad- ministration de la Caisse des Forfts de l’Etat a vote le credit n^cessaire et nous attendons sous peu l'arrivfe en Roumanie du Jeune forestier franțais. Le Congrts actuel auquel fai eu Ie grand honneur de participer^ sera par son actualit6, sa varidtd et l'importance considfrable des sujets qui y ont 4t£ traites et qui portent tous le cachet de la conception forestiere franțaise. ce Congr&s dls-je. sera une nouvelle et riche source, de laquelle je tâcherai de faire profitor dans mon pays le plus grand nombre d ingenieurs forestiers, ainsi que tous ccux que l'industrie et le commerce peuvent int^resser. Penetre d'un sentiment dadmiration sincere pour l’activite efficace de- ploy£e â ce Congres, je Rve mon vetre â Ia sânte des «hnlnents organisateurs de cette briliante manifestatian et je bois a Ia prospdrite de Idconomie fores- tiere franțaise. Vine la France.' La terminarea (discursului, D-1 General Lemerle, care prezida banchetul, s’a ridicat dela locul său și a venit la mine îmbrățișân- du-mă în aplauzele tuturor convivilor. D-1 di Căpitani, delegatul italian a toastat pronunțând numai cuvintele ..că nu poate decât să se asocieze în totul la cuvintele calde Cronica 727 pronunțate la adresa Franței de către delegatul Sur orei latine după malurile Dunării". Sala ovaționează în picioare strigând: „Vive 1'Italie! Vive la Roumanie". ■ • ■■ • D-l Charles Roux, președintele Centrului cărbunelui și a Co- mitetului de motorizare colonială, luând cuvântul, într'un discurs vibrant, a făcut o analiză filosofică și politică a toastului ținut de subsemnatul, făcând să reiasă pentru toți sentimentele ce se cultivă în România pentru Franța și 3 terminat cu o spirituală improvizație în cuvinte amestecate din limbile latină, italiană și franceză, ceeace a provocat un delir de aplauze. Apoi seria toasturilor a încheiat-o savantul profesor Claudel inventatorul dispozitivului de ..polycarburațiune" (dispozitiv ca a- celaș automobil va putea fi alimentat cit mai mulți carburanți) și care a fost călduros omagiat. La miezul nopții D-l Charles Roux a plecat la Vichy, distanță de peste 600 km. în automobilul său adaptat pentru 17 carburanți, pentru a participa la Congresul Societății de geografie comercială și unde trebuia să sosească a doua zi la ora 11 a. m. S’a dat telegrama de plecare spre Vichy și s’a primit a doua zi, când se ținea ședința finală a Congresului, telegrama de sosire. D-l Pierre Gerard, președintele Automobil Club din Lorena. prieten al Prințului Bibescu, i-a diat plecarea, aprinzând cu un chi- brit gazogenul dela rezervorul din spatele mașinii. ZIUA IlI-a. ULTIMELE LUCRARE REUNIUNEA RAPORTORILOR. ȘEDINȚA DE ÎNCHIDERE. Ziua a treia a fost rezervată ultimelor comunicări referitoare la distribuția lemnului de foc și cărbunelui de lemn. A urmat apoi reuniunea raportorilor și în fine la ora 11 șe- dința de închidere sub președinția D-lui Didierjean, președintele Comitetului executiv al Congresului, asistat de D-l Guinier. Direc- torul $coalei naționale de ape și păduri. D-l Didierjean a pronunțat o strălucită cuvântare din care reproduc câteva pasagii, spre a se vedea cu ce sentimente s'au des- părțit comercianții și industriașii de silvicultori: 728 Cronic» „Ne vom despărți după trei zile de muncă consacrată apărării pădurii franceze... fără anticipare, aș putea să adaug, triumfului justelor noastre revendicări... Congresul lemnului de foc și a cărbunelui de lemn reprezintă un efort a cărei reușită întrece cu mult recordurile obișnuite. Noi am dovedit că chestiunile tratate la Nancy ar putea să fie considerate cu drept cuvânt nu numai ca vitale pentru prospe- ritatea noastră forestieră, dar că interesează în cel mai înalt grad siguranța noastră națională, Ideia cărbunelui național eșit din pădure, a cucerit acum opi- nia publică. Sămânța ceea bună a germinat, noi o vom supraveghea, îi vom înlesni desvoltarea și forestierii vor fi cei cari vor profita de recoltă. Federațiunea națională a lemnului a început propaganda, pe care cu toții o așteptați în favoarea lemnului. Eri am admirat efortul lent, modest și continuu al generațiilor de ofițeri forestieri, cari întocmai ca și soldațîi în tranșee, știu că trebue să se devoteze unei opere al cărui rezultat nu-1 von vedea ei, dar dacă ei dispar, alte generații de muncitori forestieri îi vor înlocui. Opera ofițerilor noștri forestieri tnu este o operă individuală, ci este opera colectivă, aș putea zice aproape o operă familială, așa cum o înțelegeau strămoșii noștri; când fiii continuau cu răbdare opera părinților lor, ducând mai departe succesul final, Păstrau prosperitatea întreprinderilor lor, după cum noi înșine dorim păstrarea pădurii franceze".,. CONCLUZIUNI. In încheere pot spune că prin amploarea și importanța ches- tiunilor tratate, judecând după competința raportorilor și numărul asistenților! și după atenția încordată cu care s'au urmărit desba- terile în toate secțiunile, acest congres a fost un real succes. S'a adunat o vastă documentare care va putea să fie consultată cu folos de silvicultori și toți cei din industria lemnului și a auto- mobilului. Congresul din Nancy ‘a interesat în cel mai înalt grad atât economia generală a Franței, cât și economia sa forestieră și aceasta dintr'un dublu punct de vedere: unul al debușeurilor oferite pro- Cronica 729 duselor pădurii, care constituesc una din avuțiile Franței și altul al Apărării naționale, căci cu toții Știm cât de mult va fi tributară Franța străinătății în ceeace privește aprovizionarea cu benzină, atunci când pe uscat, pe mare și în aer, nevoile militare ar cere cantități considerabile. S'a dovedit că există gazogene care și-au făcut proba, care produc un „gaz de pădure" apt să aducă servicii ca și celelalte gaze utilizate în viața practică. Diferite sisteme de încălzit cuptoare, apa- rate domestice, etc. pot să fie asigurate cu acest mijloc. Motorii stabili și automobili îl întrebuințează curent și economic. Dacă deci întrebuințarea ,,gazului de pădure" a cărui materie primă abundă în Franța se va generaliza, ce ușurare va rezulta pentru nevoile și siguranța Franței I In desbaterile congresului s'a demonstrat că ameliorându-se celelalte mijloace de încălzit cu lemn, perfecționându-se procedeele de exploatare și transport, obținându-se o micșorare a tarifelor de drum de fier, care restrânge în deosebi transporturile de lemn de foc și de cărbune de lemn, se vor putea utiliza rațional și mai com- plect produsele forestiere, evidențiindu-se astfel în ochii tuturor că există posibilitatea de a remedia o situațiune care preocupă cu drept cuvânt, acolo cași la noi, pe producătorii de lemn (stat, comune și particulari) și pe exploatatorii particulari. In felul acesta numeroase sugestiuni au fost emise, teoreticie- nii și practicienii și-au confruntat punctele lor de vedere ; idei noui au fost emise care vor germina și din toate acestea va rezulta cu siguranță o orientare nouă a politicii forestiere metropolitane și co- loniale franceze. După încheerea congresului, inventatorul „polycarburațiunii" D-l Prof. Clandel, ne-a oferit un dineu de gală delegaților străini. * • • Atât înainte de congres cât și după congres, subsemnatul am continuat experiențele asupra încercării lemnelor românești la dife- rite eforturi în sala mașinilor de încercarea lemnelor dela Școala Națională din Nancy, unde atât D-l Prof. Creștin, cât și D-l asis- tent Campredon mau pus la curent cu procedeele D-lor personale aplicate de Domniile lor în ultimul timjp, în care scop D-l Prof. Creș- tin a avut amabilitatea de a-mi scrie chiar în țară, în diverse rânduri. 730 Cronica ca să vin să văd nouile modificări aduse de D-lor la aplicarea meto- delor de încercarea rezistenții lemnelor. Școala forestieră din Nancy a cumpărat anul acesta din veni- tul pădurilor, afectate școalei. chiar în fața școalei. un vast imobil care va fi amenajat în muzeu silvic, deschis marelui public și unde valorile rezistențelor lemnelor, identificate prin piesele originale ce au fost supuse la încercare, va constitui unul din mijloacele de pro- pagandă, în favoarea acestui material de construcție. PROPAGANDA In scopul propagandei generale în favoarea cărbunelui de lemn și a gazogenilor, Federațiunea națională a lemnului, de acord cu Ministerul de Agricultură, a editat un calendar format 24X32. în trei culori cu bloc-efemeride. Pe fiecare foaie se află câte un desen simbolic, reprezentând diferite momente din cultura și exploatarea .pădurilor, recolta lemnu- lui de foc, fabricarea cărbunelui în pădure și aplicațiunile multiple ale gazogenilor în industria casnică și alimentarea automobilelor și camioanelor. Prin aceasta se urmărește să se facă o operă utilă răspândin- du-se ideia în toate mediile industriale și comerciale, unde vor pă- trunde calendarele, costul unui calendar fiind numai de 2 franci francezi. ADUNAREA GENERALA ORDINARA A SOCIETĂȚII «PROGRESUL SILVIC» ZIUA I. Desbaterile adunării generale a societății «Progresul Silvic» se vor pu- blica, ca și până acum. în broșură separată. In rândurile ce urmează vrem, numai să arătăm un moment mai devreme, celor ce nu au putut lua parte la adunare, câteva aspecte și mai cu seamă moțiunea. Fiecare adunare generală ordinară a societății noastre marchează sfâr- șitul unui an de activitate. De fiecare dată membrii societății iau cunoștință de munca depusă de aleșii lor în Consiliul de Administrație și discută asupra problemelor la ordinea zilei cari interesează profesiunea și corpul și dau direc- tive pentru viitor. Sunt anumite momente din viața unei organizații când se cuvine ca mem- brii să se oprească puțin asupra activității din trecut, să Judece mai cu atenție metodele de lucru în lumina rezultatelor și să fixeze calea de urmat pentru viitor. { G ,r. fonfi c..a 731 Un asemenea moment important a trăit societatea noastră în ziua de 31 Mal 1936, când s’a serbat 50 de ani de existență. O jumătate de veac de activitate reprezintă o experiență ce trebue luată in seamă. O jumătate de veac de luptă în folosul silviculturii ți al corpului silvic reprezintă o enormă cheltuială de energie, un șir de succese și chiar și insuccese uneori, din cari însă cei de azi au multe de învățat. Conducătorii so- cietății au înțeles să-i dea toată atenția și să sărbătorească acest moment cum se cuvine. Duminecă 31 Mal, ziua Rusaliilor, la ora 11 dimineața, în sala de festi- vități, a societății, s’a deschis ședința pentru aniversarea a 50 de ani de existență a societății noastre. In afară de membrii societății, adunați din toate unghiurile țării erau de față, pentru a cinsti momentul, d-l Subsecretar de Stat M. Cancicov, d-l G-ral Balif, administratorul Domeniilor Coroanei, d-l Profesor S. Mehedinți, d-l Cu- dalbu, fost administrator al Casei Pădurilor, reprezentanții asociațiilor profe- sionale : Soc. Politechnică. A. G. I. R.. Soc. medicilor veterinari, Asoc. agro- nomilor, etc. întâi ia cuvântul d-l președinte M. Drăcea. D-sa face un istoric al so- cietății. arată sforțările pe care aceasta le-a depus în slujba pădurilor, în slujba binelui public și greutățile pe cari a avut să le întâmpine într'o țară fără tradiție forestieră, unde totul era de făcut. Iau apoi cuvântul reprezentanții asociațiilor profesionale pentru a-și ex- prima elogiile la adresa societății pentru realizările înfăptuite in cel 50 de ani, și pentru a-i face urările de prosperitate în viitor. La sfârșit, d-l Subsecretar de Stat M. Cancicov se referă la o parte oare- cum rezervată față de realizările din trecut ale societății, care pare a se desprinde din cuvântarea d-lui Președinte, și ține să. stabilească faptul că opera rea- lizată de societate și de corpul silvic, numai într'o jumătate de veac, este enormă, D-sa scoate în evidență realizările de seamă din trecut și aduce laude corpului de silvicultori. Solemnitatea se încheie cu câteva cuvinte ale d-lui președinte M. Drăcea, care mulțumește asistenței pentru participare și pentru cuvintele adresate, și accentuiază că d-sa, s’a reținut să aducă laude corpului din care face parte și pe care-1 apreciază în cel mai înalt grad, dar este foarte mulțumit că această recunoaștere a venit din partea d-lui ministru. Corpul silvic nu este des- curajat. Munca iui este mai îndârjită ca oricând și are credința nestrămutată în succes. ZIUA A Il-a D?sbaterile adunării generale propriu zise s'au deschis numai în ziua de 1 luric. !a ora 9 dimineața. După cetirea dării de seamă a consiliului de administrație, asupra activi- tății pe arul 1935. ia cuvântul, în cadrul discuției acestei dări de seamă, d-I Petre loan. D-sa analizează amănunțit activitatea societății noastre dela începutul ei până azi, pentru a conchide apei că societatea nu și-a îndeplinit niciodată ade- vărata sa chemare. Drumul pe care trebuia și va trebui să-l urmeze societatea 732 Cronica «Progresul Silvic» nu este și nu poate fi acela al unei societăți științlfide ; ea nu poate face știință d, cel mult, să încurajeze lucrările științifice. Societatea noastră trebue să fie numai profesională, să lupte pentru apărarea pădurilor și a corpului, iar Revista Pădurilor să aibă numai preocupări profesionale. D-sa prezintă și un program pe care Societatea ar avea să-l urmeze în viitor. In contra susținerilor d-lui Petre loan s'au ridicat mai multe vod din adunarea generală : Domnul profesor V. Stinghe arată că scopul societății, a fost, este șl va fi și de acum Încolo, apărarea pădurilor și a corpului. Pentru aceasta însă trebue să împărtășim și altora cunoștințele necesare despre păduri și în tot cazul mijlocul de luptă și convingere este numai cuvântul vorbit sau scris. Și atunci cum poate fi pusă revista noastră mai bine in serviciul pădurilor ■decât desbătând în coloanele el toate problemele, atât de variate, de economie forestieră. Scopul este, ded, apărarea pădurilor, și a corpului, in ultimă analiză, iar mijlocul difuzarea cât mai întinsă a cunoștințelor forestiere de tot felul, Alți vorbitori, ca d-l Boldesau, găsesc pe d-l P. loan vinovat de a nu fi lucrat, cât timp a fost in consiliul de administrație al Sodetății șl în fruntea ad- ministrației silvice, în sensul celor expuse de d-sa. D-l N. Caragea găsește refe- ratul foarte bun, consiliul va trebui să țină seama de unele sugestii, dar în spe- cial să-1 aibă în vedere d-l Petre loan când va mai fi la conducere. Tot în cadrul acestor discuții, d-l V. Dinu citește un program în 21 de puncte pentru activitatea de viitor a societății, în numele «Vieții Forestiere». In mijlocul discuțiilor se ridică Ia tribună d-l Cudalbu, fost adminis- trator al Casei Pădurilor, care, povestind întâmplări din trecutul corpului sil- vic, arată că singurul mijloc de a atinge scopul este solidaritatea $1 buna cre- dință. In momentele acestea atât de mari, d-sa face apel la solidaritatea ingi- nerilor silvici șl este convins că astfel scopul va fi repede atibs. Darea de seamă a consiliului de administrație se aprobă. După masă se citesc și se aprobă în forma în care s'au prezentat, darea de seamă asupra gestiunii societății, și proectul de buget pe 1936, apoi se trece la alegeri. La 1 Ianuarie 1937 expiră mandatele următorilor membri din consiliul de administrație : C. Marinescu, C. Bunescu, D. Drâmbă, V. Priboianu și E. Vâlceanu, și este liber chiar de acum locul regretatului Aurel Eliescu. In locul lor au fost aleși prin vot secret următorii (în ordinea voturilor)- D. Sburlan. C. Bunescu, Ilie Demetrescu, Marin Rădulescu, Eug. Vâlceanu și Victor Priboianu. Seara, a fost o masă comună, foarte populată și însuflețită. ZIUA A IlI-a A treia zi a adunării a fost destinată desbaterilor problemelor puse la ordinea zilei: 1) Lemnul, silvicultura, perdele de protecție și de apărare națională in ținuturile de stepă șl de antestepă ale țârii. (Raportor, d-l M. Drăcha). 2) Salarizarea corpului silvic. (Raportor, d-l V. Dinu). 3) Capitalul șî munca românească în întreprinderile si administrațiile sil- vice. (Raportor, d-l Andrei lonescu). Cronica 733 Nu putem da aid în amănunt discuțiunile cari au avut loc. Ne mulțumim doar să înserăm moțiunea votată la sfârșitul desbaterilor. MoțluBe A X-a Adunare Generali a Societății «Progresul Silvic», luând în discuțiune : I. problema lemnului silviculturii și a perdelelor de protecție și de apărare națională în ținuturile de stepă ale țării, din referatele prezentate și din desbaterile ce au avut loc. Adunarea constată că satele și gospodăriile agricole din aceste ținuturi au un aspect dezolant de primitivitate, datorii în mare parte lipsei lemnului pentru construcții rurale și pentru combustibil; și că pădurile existente, completate cu perdele de protecție au o influență binefăcătoare asupra factorilor climaterici și deci asupra producției șf gospodăriilor agricole locale. Pentru ca aceste păduri să poată da toate auantapiile ce se așteaptă dela ele. Adunarea Generală solicită organelor în drept: SS ia măsuri pentru păstrarea neatinsă și pentru refacerea tuturor pă- durilor, ce se mai g&sesc in aceste ținuturi, în mare parte degradate prin pă- șunat abuziv ; Să întocmească un plan de ansamblu, pentru creiarea unei rețele de benzi de pădure, în regiunea stepelor. In acest scop, Adunarea găsește indicat: 1) Ca executarea technică a tuturor acestor plantațiuni să fie încredin- țată inginerilor silvici, așa cum s'a făcut în toate țările, unde s'a creiat aseme- nea perdele; 2) Ca in lucrările de execuție să se folosească experiențele altor țări, prelucrate și adaptate condițiilor noastre economice și staționate; să se folosească și învățămintele desprinse din propriile noastre experiențe, cum și rezultatele obținute în centrele de experimentație forestieră, pentru stabilirea cetor mai bune procedee de lucru-, a speciilor de folosit, etc. J) Ca fixarea pe teren a suprafețelor pentru plantațiile de perdele să se faca odată cu comasarea proprietăților agricole pe comune, spre a se da acestor perdele, in fiecare localitate, orientarea și forma cea mai potrivită scopu- lui urmărit. * II. Cu privire la «salarizarea corpului silvic*: 1, Adunarea Generală cere întregirea drepturilor de salarizare, prevăzute de art. 45 din legea de organizarea Corpului Silvic, la fel cu acelea ce se plătesc sau se vor fixa pentru inginerii din Corpul technic general român. 2. Adunarea constată existența unui regim de salarizare variabil și ine- chitabil ce se aplică inginerilor din instituțiile Statului și adoptă integral punctul de vedere al A. G, I. R-ului pentru organizarea și salarizarea identică a tuturor inginerilor din Corpul technic român. 3. Se împuternicește Consilud Societății să facă toate demersurile nece- sare, pentru ca comitetul de înaintări al Corpului Silvid să se întrunească ți să întocmească tablourile de avansări așa cum prevede legea de organizare. 4. Societatea, sesizată de inechitatea tratamentului aplicat inginerilor silvici din marile administrațiuni forestiere, va face toate demersurile necesare 734 Cronica pentru a le obține un regim de salarizare, înaintare și stabilitate identic cu al colegilor din serviciul Statului. S. Adunarea cere ca inginerii silvici cari activează la Direcțiunea Silvică de Stat Bistrița-Năsâud, la Fondul ^Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, la Comunitatea de avere Caransebeș, la Obștiile de moșneni și Composesorate, să fie trecu ți in bugetul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, și considerați de- tașați la 'acele administrațiuni. cari vor vărsa Ministerului sumele respective. III. Cu privire la : «Capitalul șl munca românească în întreprinderile și administrațiile sUvice»: Adunarea constată : Că producțiunea forestieră a țării este total lipsită de capitalul ro- mânesc necesar investițiunii și exploatării: Că in marea lor majoritate Capitalurile angajate in exploatarea pădurilor țării sunt alimentate de finanță străină, care urmărește exclusiv beneficii exa- gerate cu lichidarea rapidă a celor mai valoroase masive păduroase ale țării; Ci primatul muncii naționale este cu desăvârșire nesocotit in toate în« treprir-derile forestiere particulare, finanțate de capitalul strein, elementul na- țional fiind înlăturat dela conducerea technică, administrativă și cpmercialâ a întreprinderilor, rezervându-se muncii românești numai partea manuală și foarte rea din exploatări. Având în vedere că, națiunea nu poate fi stăpână pe propriile sale des- tine, fără a avea asigurată naționalizarea producțiunii forestiere, aceasta constitue una din vitalele nevoi ale Statului, de păduri fiind legată însăși existența noastră națională. Adunarea cerc : 1, Înființarea unui credit forestier național, așa cum s'a mai cerut prin adunările anterioare : 2. Până la înființarea acestui credit. Banca Națională a României, Creditul Agricol Ipotecar și Societatea Națională de Credit Industrial, să ajute efectiv administrațiile și întreprinderile românești forestiere. Casei Pădurilor Statului să i se creieze un fond de rulment. 3. Asigurarea structurii naționale a conducerii întreprinderilor; Obligativitatea pentru întreprinderile forestiere de a se încadra cu per- sonal tcchnic de specialitate, românești; 4. Să se treacă intre întreprinderile cari prin natura lor sunt în legătură ,u apărarea națională, prevăzute de art. 5 al legii pentru utilizarea personalului românesc în întreprinderi, și întreprinderile forestiere. Controlul încadrării per- sonalului din întreprinderile forestiere si se dea și organelor silviicc ale Statului în colaborare cu celelalte organe prevăzute de această lege. 5. Amenajamentele pădurilor să aibă prevăzute pe lângă celelalte dispo- țiuni ale sale technico-economice și dispozițiuni cu privire la protecția mun- cii românești, aplicându-se sancțiunile edictate de legi, în caz de neconformare Legile silvice actuale vor fi completate cu dispozițiuni privitoare la pro- tecția muncii naționale în exploatările forestiere. 6. Punerea Cooperației forestiere în cadrele ei firești și naționale. Des- Cronica 735 politicianizarca și purificarea cadrelor cooperației ; Corpului technic silvic, rc- venindu-i exclusiv conducerea technică și îndrumarea cooperativelor forestiere. 7. Consolidarea micului și mijlociului proprietar forestier prin ascciațiuni cari să reunească în aceiaș mână și pe proprietar și pe exploatator, deci între- prinderi românești cu caracter autonom în care capitalul și munca să formeze un nucleu de viață economică românească și un puternic instrument de conser- vare și ameliorare a pădurilor țărănești. 8. Pregătirea și îndrumarea inginerului silvic, de Stat sau particular, în toate sectoarele de activitate și de organizare ale producțiunii forestiere (pro- ducțiune, valorificare, industrializare și comercializare) in care să asigure pri- matul muncii naționale și valorificarea optimă a pădurilor românești. 9. O politică reală de Stat pentru naționalizarea — orizontal și verti- cal — a producțiunii forestiere prin regia pusă pe noui baze, pe plan național, economic, technic și social și prin mărirea patrimoniului său forestier prin cumpărarea de păduri, apărând astfel proprietatea forestieră particulară de a fi aservită și speculată de capitalul strein. * Unire, solidaritate, armonie 1 Cuvintele acestea, au sunat de atâtea ori tn această adunare generală. Și parcă niciodată nu ml s’a părut mai necesar a se accentua asupra lor. Numai uniți la un loc toți inginerii silvici, într'un corp tare, vom putea să ne afirmăm și să ducem Ia bun sfârșit înalta misiune a societății. N. Rucăreanu. STEPA SECETA. PERDELE DE PROTECȚIE Problema Ia modă, care a dat. și mai ales va da naștere la multe discu- Jiuni, Dar mai înainte de orice discuția se îndrumează în jurul următoarei întrebări: Cine le face silvicultorii sau agronomii. Agronomii, care au dus Ia bun sfârșit nenumăratele probleme ridicate în vastul lor câmp de activitate, nemai având ce face, spun câ ei sunt cei în- dreptățiți, Și, pentru a nu se da naștere la imixtiuni, sau și grăbit să tragă linia de demarcație dintre dementul nostru și al lor. — zic ei — trebue privit sub două aspecte : în colectivitate, ca pădure, ca masiv și ca însemnătate pentru agricultură. Prima parte (pădurile) privește pe silvicultori ; cea de a doua (plantațiunile pe islazuri, perdelele de protecție pe moșii și loturi țărănești plantarea șoselelor, etc.) privește pe agronomi. Ideile de mai sus au fost expuse de d-l Tânăsescu (care, dacă nu ne în- șelăm, activează la direcția islazurilor) la o conferință tinută, nu de mult la societatea agronomilor. La timp, noi ne-am ocupat de aceste păreri în cronica de pe luna Februarie a. c. N am fi revenit așa de curând asupra lor, dacă nu ne-ar fi căzut în mână Nr. 5/936 al revistei 'Căminul Cultural» editată de Fundația Culturală regală «'Principele Carol». Mare ne-a fost surpriza când, la rubrica «.Buletinul fi 736 Cronica Fundației» am cetit ideile de mai sus însoțite de următoarea introducere ; «Dăm mai jos (pentru știință și conformare în muncă vie, creatoare, pe teren, a căminelor culturale) im extras dintr’o conferință (cu titlul de mal sus) a d-lui director al islazurilor comunale. Căminele culturale să studieze chestiunea așa de arzătoare a folosirii raționale a islazurilor și în programul lor de muncă sâ (ină cont de îndemnurile ce se găsesc în acest extras* (N. B. sublinierea este a noastră). Urmează apoi delimitarea de domenii despre care am amintit mai sus. Apoi adaogă : «Pădurile ocupă aproape din suprafața țării; pă- șunile — toate la un loc și cu cele de munte — abia 13%. Nu se pot pune plantațiunile de pe islazuri sub regimul silvic, micșorând suprafața de care pot dispune comunele proprietare. Agricultorul trebue să planteze acolo unde îi este necesar pentru asigurarea și sporirea producției agricole (sub toate for- mele) ; el își face singur pueții necesari, el îi plantează, el îi îngrijește după sfatul inginerului agronom. Apoi agricultorii trebue să albă drept să-și taie lemnul potrivit cu nevoile lor. nu după prevederile regimului silvic. Problema plantării islazurilor, a perdelelor de ipe moșii șl locuri, a plantării șoselelor, urmează a fi executate de Inginerii agronomi, ca și plantațiunile horticole». Scurt și cuprinzător : silvicultorul nu are voie să se ocupe de perdelele de păduri. De ele. se ocupă agronomul. Conducătorii căminelor culturale să ia aminte. Noi înțelegem să discutăm aceste idei in revistele de specialitate, în ziare, în congrese. Dar să apărem, cu sentințe, în revista Fundațiilor Regale, care nu trebue să facă deosebire între cel care fac binele, aceasta n'o înțelegem. Credem însă că nota de mai sus a scăpat vigilenței conducătorilor revistei. In afară de această parte formală, ideile emise sunt foarte discutabile. «Agricultorul trebue, să planteze acolo unde îi este necesar». Auzi vorbă I Ca și când, dacă ar fi silvicultorul cel care ar face perdeaua de protecție, nu ar planta-o unde este necesar. Noi precizăm însă: oricine ar face plantația, acel necesar trebue făcut după un plan bine determinat și de natură a avea, dela perdeaua pe care o creem, folosul scontat. Dacă este vorba să facem plantații la întâmplare, ar fi mai bine să ne vedem de treabă. Nu trebue să compromitem o ideie din cele mai salvatoare pentru agricultura noastră de stepă, «Agricultorul își face singur pueții necesari, el ii plantează, el îi în- grijește, după sfatul inginerului agronom». Fără îndoială că agricultorul poate singur să și-i facă, să-i îngrijească și să-i planteze, dacă are timp și mai ales dacă se și pricepe. Scicotim însă că agricultorul ar face mai bine dacă și-ar yedea de treaba Iui, lăsând _ celor de meserie grija de a le face pueții. Căci noi socotim că a produce pueți, în regiunea de stepă, a planta și a-i întreține nu este chiar așa de simplu, chiar după sfatul agronomului. Nu ne îndoim că agronomul știe mal mult in această privință, dar nu destul ca să poată duce lucrarea la bun sfârșit, Pădurăria în stepă nu este ușoară. Ea nu poate fi făcută de agronomi. Căci fie că este perdea, fie că-i pădure masivă, conducerea lor este aceeași. Lumea trebue să ajungă să înțeleagă că nu este destul să plan- tezi pueții. Greutatea din acel moment începe. A conduce o perdea este un lucru dificil. Vom trăi și vom vedea. «Agricultorii trebue să aibă drept să tale lemne potrivit cu nevoile lor, nu după prevederile regimului silvic». Eroare. Mai întâiu, «regimul silvic» nu Cronica 737 oprește tăierile ci le reglementează. In al doilea rând, chiar atunci când este vorba de o perdea de protecție tăierea nu se poate face «potrivit cu nevoile» agricultorului, ci potrivit cu scopul principal pentru care s’a crelat acea perdea, care nu este lemnul, Să lași pe agricultor să facă ce vrea 7 Nu, nu, azi mal mult ca oricând, nu. Multă hune spune astfel. Iată, de pildă ce scrie, d-l Pamfil Șeicaru în articolul său «Actualizarea satului» publicat în ziarul Curentul (18. V. a. c.). Relevând că satul românesc este adus insistent în actualitate, constată totuși că se rămâne prea mult la un interes plastic, fără să se adâncească această viață dela țară, unde populația este prinsă de multe necazuri, luptând cu multe greutăți. Amintind că echipele regale au descoperit multe racile, d-sa adaogă că «de pe urma acestui adevăr descoperit nu a răsărit nici-o politică, nu a promovat nici o impetuoasă voință de îndreptare». Grijile șl inițiativele izolate se irosesc. «Este suficient ca într'un sat o haimana a unul partid să agite pe țărani împotriva unei idei ca totul să se curme. Cele mai bune gânduri se irosesc dacă nu sunt încadrate într’o politică, dacă nu înfățișează o viață de ansamblu de a schimba viața satelor». In fața acestei crude realități «se cere curajul unor crude sincerități, de a identifica rând pe rând toate scăderile, toate lipsurile de a defini o anumită mentalitate Irizată de un stupid fatalism ce justifică lenea, de a rosti odată răspicat adevărul ocolit cu atâta prudență : nu se poate face nimic fără constrângere. (Sublinierea e a noastră). Fai- moasele echipe de propagandă sunt zădărnicii costisitoare. Poți să-l aduci pe cei mai străluciți vorbitori, al căror farmec popular să egaleze pe Creangă, tot nu-1 poți convinge pe țăran că nu-i bine să rupă colacul plantat pe marginea drumului. Dar dacă va ști că lângă flecare pom stă de strajă o sancțiune, cât va ști că pedeapsa vine neîndurată și că oricine va fi la guvern nu va putea să aducă o amnistie cum s’au îndătinat amnistiile silvice, atunci țăranul se va impăca imediat cu rânduiala. Și cităm numai un exemplu, spre a lămuri eroarea acelei acțiuni de transformarea satelor prin persuasiune. E necesară o politică de severă, de mântuitoare constrângere, înlăturarea acelui diletantism al pi- torescului rural, voința de a salva satele, aceste rezervoare ale nației^ lată adevărul adevărat spus răspicat nu de un om de rând. Și când te gândești că domnul director al islazurilor nu vrea ca «plan- tațiile rurale»,- dum îl place, dintr'un anumit scop, să le numească, nu vrea să fie supuse regimului silvic, ci vrea ca agricultorul să poată să tale oricând șl ce vrea, adică să-și facă de cap. Să ne ierte d-l director al islazurilor că nu putem fi de părerea d-sale. Trebue constrângere. Binele CU sila. Trebue un regim. Că se va numi el «silvic» sau altfel intereseză mai puțin, dar lăsat agricultorul de capul lui, nu se poate. Și pentrucă In cele de mal sus fuse vorba de perdelele de pădure ca protectoare ale agricol turei în stepă, se cade să amintim aci un alt articol al d-lui Șeicaru intitulat: «înaintează stepa» (Curentul 7—VL 936). In introducere d-sa arată că oamenii politici prinși în jocul acaparam al hazardului electoral «nu mal au răgazul necesar să mal examineze și unele probleme mal puțin fastuoase din punct de vedere al unei filozofii constituționale, dar mult mai grave pentru însăși existența celor spre care se îndreaptă dorințele idealismului 738 Cronica de partid». Și d-sa se referă la seceta constantă din unele județe din sudul Basarabiei. De aproape zece ani pământurile odinioară așa de rodnice au încetat să primească binecuvântarea ploii, vegetația soarbe ultima picătură de apă din pământ și. lipsită de umezeală, devine tot mai firavă iar sub dogoarea soarelui, se usucă. Parcă ar pluti arșița cumplită a unui blestem asupra acestor ținuturi din Sudul Basarabiei. Și în ultimii trei ani uscăciunea a început să se întindă spre Prut, să treacă Prutul șî să pârjolească pământurile odinioară așa de mănoase din județele Covurlui, Tutova și Fălciu. Sate renumite de pe malurile Prutului ca Murgeni. Cârja din Tutova, renumite prin bogăția suculentă a pă- mântului, locuri ce chiar într'un an sgârcit în ploi dădeau minunate recolte, azi sunt sterpe, nu mai pot hrăni pe om și bietele lui vite*. «înaintează stepa, înaintează pustiul, așa cum ar înainta o mare în flăcăii nevăzute. «Anul acesta este excepțional de umed. Plouă continuu, se revarsă cata- ractele cerului și când ai crede că ploile au încetat simți că aerul devine înă- bușitor de căldură și cerul se întunecă spre a-și destrăma norii în trâmbele ploii*. «Dar norii ocolesc județele din Sudul Basarabiei; în Cahul nu a căzut nici un strop de ploaie, oamenii încep să dispere, să se agate de gândul unei desprinderi din pământul ,pe care l-au iubit cu atâta patimă. încearcă ispitele unei porniri nomade în căutarea unui pământ mai puțin vitreg». «Cum se explică această constanță a secetei pe acele meleaguri ?» «Înaintează stepa, înaintează fiindcă nu întâmpină împotrivirea nici unei dig de păduri, înaintează stepa ca un blestem al pădurilor devastate». «Șî nu numai în județele din Sudul Basarabiei ; stepa a început să se reverse peste Prut în ținuturile limitrofe, iar pustiul se întinde an de an». «Nu scrim aceste rânduri spre a anima câteva atenții milostive, nu serfm aceste rânduri spre a prefața îndemnuri de ajutorare a celor ce încă mai .Mau în acele ținuturi oropsite : nu se rezolvă o problemă de climat prin liste de subscripții și fonduri de ajutorare prevăzute in bugetul Sfatului»; «Problema rămâne intactă dacă nu se articulează răspicat unica solufie de a lupta contra stepei, contra pustiului : reimpădurirca acestor regiuni». «Acolo unde se devastează pădurile își află loc pustiul, iată axioma climatului». Și d-sa amintește acțiunea de tălăzuire a deșertului Arabiei între- prinsă de regele arab Ibn Seud. Și adaogă : «Dacă un repezit al deșertului, ur. rege al Beduinilor a conceput această înfruntare a pustiului, dece nan con- cepe noi o luptă împotriva stepei, o învingere a stepei prin «împădurire în regiunile asupra cărora și-a întins o permanentă domnie seceta». «Un program de reîmpăduriri. dar nu lăsat ca temă de nesfârșită mă- i. nare a vidului verbal în comisiuni technice... «Repede ca atunci când ești nevoit să faci față unui adversar neașteptat, alcătuit un pian de reiirpădurire pe cinci ani, câte 20.000 ha anual, rcinywdiiriri cu salcâm. «Mobilizați toți silvicultorii, mobilizați toate puterile muncitoare, Înro- late toate disponibilitățile în acest răsboi contra stepei». Pentru aceasta d-I Șeicaru arată că este nevoie de o voință aspră, ho- tărîtă de o neînduplecată voință de realizare. încheind : front contra stepei. Cronica 739 înaintează stepa. Aceasta-i realitatea. Și când ne gândim că există oa- meni, cu poziții înalte în administrația de Stat care afirmă altfel. înaintează pădurea mereu în stepă, afirmă d-1 G. K. Constantinescu într'un capitol din cartea sa : «In slujba agriculturii» (pag. 72), înaintare pe care o dă drept o tendință biologică a pădurii. Ce bine ar fi să avem, de a face cu un asemenea fenomen. Din nefericire realitatea pe care o trăim noi azi este cealaltă despre care a scris d-1 Pamfil Șeicaru : înaintează stepa. Voim să scăpăm, agricultura din stepă atunci asa precum s’a zis, să Facem front contra stepei, nu contra pădurii. Expoziții cu caracter forestier. Luna Iunie ne-a prilejuit plăcerea de a avea două afirmări de această natură. 1) Mai întâiti, ținem să relevăm frumoasa realizare a Societății ::Pro- gresul Silvic», cu ocazia serbării semi-centenarului ei, prin sârguința colegului V. Sabău. a) In sala de festivități a societății au fost aranjate 4 panouri cu cărți de specialitate silvică din cele mai depărtate timpuri ți până azi privind în special pădurile țării noastre. In afară de colegii veniți în București din tot cuprinsul țării pentru serbarea scmi-cer.tenarulul, această expoziție a fost cercetată de d-nii: M. Cancicov. subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii ți Domeniilor, Th. Cu- dalbii, fost ministru Ia acelaț departament și fost administrator al Casei Pă- durilor. prof. S. Mehedinți, prof. Stratilescu, și alte personalități din afara corpu- lui silvic, care au ținut să asiste la sărbătoarea noastră. b) In afară de aceasta Editura Cartea Românească a făcut frumosul gest, pentru care noi îi suntem mulțumitori, să ne pună la dispoziție una din vitrinele sale frumos aranjată și ornată, unde s'a expus colecția Revistei Pădurilor pe cei 50 ani trecuți și alte câteva cărți de natură forestieră. . 2) A doua manifestare este expoziția forestieră cu caracter regional, or- ganizată. Ia Brașov, de Inspectoratul de Regim-silvic din localitate având în mod trecător sediul tot la Sighișoara. Materialul expus a fost împărțit în 11 secțiuni și anume : a Pepiniere și semințe (eșantioane, fotografii, geminatoare și unelte). b. Lemne (colecții de lemne. pe ocoale : rondele și arbori întregi). c. Lemn fasonat (mostre de cherestea, lemn de mobilă, furnir și placaje, lemn pentru avioane, parchete). d. Terenuri degradate (diorame, fotografii și desenuri). e. Exploatare (o exploatare completă în miniatură și fotografii). f. Produse accesorii (trofee de vânătoare, pescuit în apele de munte). g. Gospodărie agricolă (unelte pentru agricultură, obiecte casnice). h. Obiecte de lemn lucrate cu mâna (sculpturi). . 1. Patologie (creșteri anormale, piese atacate de ciuperci și de insecte, fotografii). j. Diagrame, hărți, cărți forestiere. k. Diverse. 740 Cronica Vizitatorii expoziției au avut la dlspozifie o broșură ocazională, cuprin- zând, în afară de conaiderajiunile generale geografice privind regiunea asupra căreia își desfășoară activitatea Inspectoratul, •— statistica pădurilor pe ocoale, natură de proprietari, specii, clase de vârstă, regim, suprafața și producția pepinierelor, cantitatea de semințe recoltate și semănate, natura produselor forestiere. Din broșură, vizitatorul putea afla că in cuprinsul Inspectoratului sunt 1.169.565 ha păduri, din care : 6534% sunt administrate de stat 23.1'8% par- ticulare, 5.47% ale statului. 1.94% alte instituții, 4.07% de protecție. In ce pri- vește speciile, în cuprinsul Inspectoratului Brașov Mint 419.280 ha păduri de rășinoase (38.45%) și 671.144 ha de foloase (61,55%). Dintre rășinoase molidul ocupă 354.190 ha (32.87%) iar bradul 55.446 ha (5.07%). Stejarul nu repre- zintă decât 7.77%. Manifestarea dela București împreună cu cea dela Brașov a dat dovada cea mai vie a solidarității șl spiritului de sacrificiu de care sunt animati ingi- nerii silvici, cari răspândiți în colțurile ,cele mai îndepărtate ale țării muncesc cu râvnă pentru păstrarea pădurilor atât de dragi nouă și atât de necesare acestui neam. Premiile Academiei Române. Anul acesta, premiul Demetrescu-Vergu, de 10.000 lei, care se decerne de Academia Română pentru lucrări de natură silvică, a fost atribuit colegului nostru d-l Vasile Sabâu pentru cartea d-sale intitulată : Die Grundlagen der rumănischen Forstwirtschaft und ihre Bedeutung fur den intemationalen Holz- verkehr (Elementele fundamentale ale economiei forestiere românești șl impor- tanța ei pentru 'comerțul internațional de lemn). Nu știm dacă. 5n afară de această lucrare, se va mai fi prezentat vreuna la concurs, dar, 1a rândul nostru, credem că Academia a făcut o bună alegere acordând premiul colegului Sabău. Raportor a fost d-l profesor I. Simionescu. Avem deasemenea plăcerea să mai semnalăm aci și succesul colegului V. Dinu căruia. Academia i-a acordat o parte (5000 lei) din premiul statului (Economia agrară românească sub povara crizelor). Referend a fost d-l profesor lonescu-Siseșt1. Succesul colegilor noștri, recunoscut de înaltul For, constituie o mândrie pentru Corpul nostru, care poate dovedi astfel opiniei publice, că silvicultorii au mers Cu pași siguri nu numai pe calea realizărilor practice, ci și pe aceea mult mai grea, a științei. Din nou Drumul NovacUSibiu. Noi silvicultorii nu prea avem obiceiul să ne lăudăm cu realizările noas- tre. Și nu este bine, în vremea când toată lumea cealaltă face altfel. Din această cauză, de multe ori, alții caută să bată monedă și să se împăuneze cu realiză- rile noastre. Scriind rândurile de mai sus, mă gândesc la drumul Novacl-Sibiu. inaugurat nu de prea mult timp, cu un deosebit fast. Cred că este cazul să lăsăm deoparte modestia și să arătăm cel puțin în revista noastră partea care Cronica 741 ne revine nouă, slujitorii pădurilor din această realizare. Să ne fie Insă iertat dacă pentru a ajunge acolo suntem nevoiți să reamintim câte ceva din cele ce am scris cândva In această revistă. Este vorba de faimoasa șosea care, trecând deacurmezișul munților, leagă Novaci-Tg.-Jiu cu Sebeșul și SJbiub Acest drum pornește dela Novaci, aflat la poalele munților Vâlcani, pe care 'apoi îi traversează urcând la 2000 m. înăl- țime. pe sub vârful Păpușa, de unde se poate vedea, de aproape, admirabila pri- veliște pe care o oferă ochiului masivul Parângului, Munții Sebeșului, Ghinului și Lotrului. Trecând apoi pe la isvoarele Lotrului, drumul răsbește în Valea Sebeșului, pe care o urmează fidel până la Sebeșul-Săsesc, după ce din comuna Șușag se face o ramificație ce duce la Sibiu, prin Jina și Săliște. Datele din expunerea de mai jos le datorăm, d-lui ing. Roșu din Direcția de Sebeș, Drumul Novadi-Șușag-Săliște are o lungime de 119 km. In expunerea ce urmează, noi vom împărți acest drum în 3 sectoare. L Sectorul Săliște-Jina, lung de 23 km. Pe această porțiune a existat de multă vreme un drum. El însă nu putea fi folosit șl de automobile. Pentru a fi întrebuințat și în acest scorp, el a necesitat reparații, lărgiri de curbe și canalizări. Lucrările au fost executate de serviciul technic al județului Sibiu incă din anul 1934, cu fonduri dela județ și cu zile de prestație. Ulterior, șo- seaua astfel refăcută a fost parțial distrusă de apele mari ale râurilor așa că, în 1935, a trebuit să fie refăcută. La aceste lucrări de refacție a contribuit cu fonduri șl Casa Pădurilor. II. Sectorul Jina Tărfărău (pe valea Dobrei șl a Sebeșului) cu o lun- gime de 50 km. Pentru o mal bună înțelegere vom face și aici trei subîm- părțiri: a) Intre Jina și Șușag exista numai un drum de cal, cu pante mari. In anii 1930-31, comuna Jina face, cu zile de prestație, o porțiune de 6 km. de drum, pe care îl lărgește și-1 reface prefectura județului în anul 1935. Aceste cheltuell au fost suportate de Caps dlntr’un fond de 500.000 lei. In plus, trebue adăogată la această sumă valoarea materialului lemnos cerut pentru executarea lucrărilor de artă. b) Dela Șușag la Oașa, pe valea Sebeșului, a existat drum executat de serviciul silvic încă din anul 1872, de care avea nevoie în vederea punerii în valoare a celor 31.000 ha pădure de molid, din basinul râului Sebeș, aparținând în întregime statului. De atunci drumul a fost continuu întreținut de serviciul silvic cu personalul și pe cheltuiala sa. A fost refăcut însă în 1929 -30, pentru a putea fi folosit și pentru tracțiunea automobilă. c) In același timp, drumul a fost prelungit până Ia punctul Tărtărău, lucrare care a fost executată de societatea «Petroșani», exploatatoarea de pe atunci a materialului lemnos în curs, obligațiune impusă societății prin contract. Pentru această prelungire, societatea a cheltuit sînna de 4 milioane lei, sumă în care nu intră materialul lemnos folosit la lucrările de artă. întreținerea acestor două din urmă sectoare, cu o lungime totală de 44 km., se face de serviciul silvic al statului, cheltuelile anuale urcându-se la suma de 120.000 lei, în afară de valoarea materialului lemnos necesar lucrărilor de artă. 742 Cronica In vederea inaugurării despre care am scris, Casa Pădurilor a mai făcut o seric de lucrări suplimentare, care au cerut suma de I40.00C iei ți anume : pietruirea a 6 km. de drum intre punctele Prigoana-Oașa ți alti 2 km. între Oașa și Tărtărău, consolidări de poduri și maluri. 3) Sectorul Tărtărău-Novaci. lung de 46 km. A fost construit de armata română încă din anul 1916, constituind un drum strategic. Timpul, lipsa de întreținere și reaua lui folosință de către locuitorii din Novaci care au tării pe el bușteni, au făcut ca drumul să ajungă, [a câțiva ani dela executare, în stare de paragină. entru a fi redat circulației acest sector a cerut mult lucru, care s’a făcut în special de armată prin trupele de geniu în. cursul anului 1935. In această porțiune serviciul silvic n'a contribuit cu nimic. 4) In afară de artera principală, serviciul silvic a construit ramificații de drum pe afluenții mai de seamă ai Sebeșului, și anume : Dobra (3,5 km.). Bis- tra (12 kri). Prigoana (6 km), Cibanul (2.5 km .), Frumoasa (3 km). Salanele. Astfel stând lucrurile, credem că serviciului silvic îi revine cel puțin jumătate din meritele de a fi redat formă practicabilă drumului de care este vorba. Noi insă, am spus cele de mai sus, nu atât pentru a ne revendica un drept — ce de altfel ni se cuvine — ci mai mult pentru a lămuri opinia publică. At. Haralamb. ÎMPĂDURIREA BASARABIEI Conferința D-lui Ing. Inspector G-l Silvic Șt. Constantincscu In cadrul ciclului de conferințe organizat de Institutul Social Român din Basarabia. în ziua de 22 Mai a. c. în sala Primăriei Municipiului Cliișinău. Dl Inginer Inspector General silvic St. Constantinescu, a vorbit în ziua de 2 Mai a. c., in sala Primăriei Municipiului, despre «împădurirea Basa- rabiei». In partea introductivă, conferențiarul explică scopul conferinței, și face o descriere a pădurilor din Basarabia din trecut și prezent. Insistă asupra pro centului de împădurire prea mic față de celelalte provincii ale țârei. In ade- văr, in timp ce in Vechiul Regat, avem 2.885.(XX) ha (18%). în Transilvania 3.134.000 (32%), in Bucovina 495.000 ha. (40%), in Basarabia avem numai 235.000 ha. ceia ce reprezintă numai 5% față de întinderea totală a provin- ciei. tar față de întregul domeniu forestier al țării, abia 33%. Relevează că, lucrările statistice pe ultimii 100 ani ne arată, că supra- fața păduroasâ a Basarabiei, a descrescut dela 340.000 ha. la 223.900 ha. Toc- mai acesta este motivul, care a determinat încăperea unei puternice acțiuni de reîmpădurîrea Basarabiei. Conferențiarul face apoi un scurt istoric a evoluțiunei in timp a acestor lucrări în (ara noastră, aiătând raportul ce ar trebui să existe între suprafața păduroasă și cea agricolă, precum di între celelalte suprafețe de cultură a solului. Cronica 743 Explică cauzele pentru care recoltele agricole suni slabe, accentuând că aceasta se datorește în cea mai mare parte lipsei de păduri ; arată printr'o amplă expunere, ceea ce s’a făcut până in prezent în direcția conservărei do- meniului forestier, printr'o rațională exploatare și prin lucrări de ameliorare si refacere în pădurile devastate înainte și în timpul războiului sau distruse prin pășunatul intensiv și abuziv. Deasemenea arată, ceeace s’a făcut pentru sporirea domeniului fores- tier. creindu-se păduri noi, atât pe terenurile proprietatea Statului, județelor și comunelor, cât și pe terenurile aparținând proprietarilor particulari. Ilustrează prin cifre progresul realizat în această direcție dela unire pâi.ă în prezent, arătând că : Se recoltează anual până la 200.C00 hgr. semințe forestiere, care șe în- semlnțează în pepinierele silvice, înființate în întreaga Basarabie pe o Su- prafață totală de 500 ha. Producția anuală a acestor pepiniere este în mediu de 10.003.000 pueți care sp plantează pe suprafața de circa fCCO ha. (după cum rezultă din me- dia ultimilor 3 ani). In total s’a plantat dela unire până în prezent o suprafață de 20.000 ha» ceia ce reprezintă un spor de 10% față de suprafața păduroasă existentă în Basarabia Imediat după război. Lucrările continuă cu intensitate, iar suprafețele plantate cresc din an în an (în primăvara ai tutui clirent s'a plantat suprafața de peste 3500 ha). Conferențiarul încheie expunerea printr’o schițare sugestivă a progra- mului lucrărilor de viitor în domeniul reî-npădwirilor în Basarabia și anume : refacerea pădurilor existente, plantarea terenurilor degradate și neproductive, creiarea de perdele de protecție. înființarea de parcuri, plantarea șoselelor, stră- zilor etc,, evidențiind încă odată marele rol în economia provinciei realizarea acestui ideal. Face un călduros apel către organele administrative, agricole, școlare, bi- sericești. armată, populație, etc. pentru sprijinirea acestei mari acțiuni a cor- pului silvic român. Conferința a fost însoțită de proecțiuni interesante, ilustrând activitatea șî progresul realizat In domeniul silvic. • Ing. Gr. CoipzCci. ÎNSEMNĂRI ARBORI DE DIMENSIUNI EXCEPȚIONALE Cu gândul de a pomi o întrecere între colegi, pentru a se stabili cari sunt cei mai bătrâni arberi din cuprinsul României, în cele ce urmează îmi permit să dau câteva date referitoare la arborii interesați ‘prin dimensiunile mari ce au. — din pădurile Societății U. D-Reșita și din regiunea apro- piată. 744 Cronice 1. Wellingtonia gigantea (Lindl.) (Sequoia gigantea Torr). Un exemplar frumos se găsește In cuprinsul Ocolului Silvic Dognecea. proprietatea Soc. An. U. D. Reșița, In Seria II, parcela 23 subparcela b. locul numit «Pepiniera Elena) Această fostă pepinieră, de mult timp părăsită, este așezată pe o șea Intre Valea Lacului Mic și Valea Eneșoanea la înălțimea de 530 m. deasupra mării pe rocă de șisturi cristaline. E aproape horizontală și cuprinde multe specii exotice interesante, — (Pinus Banksiana, Gingko biloba, Picea pungeas. Douglas), — azi o pădure închisă, de vreo 30 ani. Fig. 1—2.—Pseudotsuga Douglasii Carr. din Dognecea (U, D. R.). Lângă această pepinieră părăsită, probabil la o căsuță de adăpost, s'au plantat. înainte cu circa 60—65 ani, două exemplare de Wellingtonia gigantea (dintre cari unul devenind putred, cam pe la 1920 s'a tăiat); apoi câteva exem- plare de Pseudotsuga Douglasii, Pinus Strobus, Castanea vesca și Quercus rubra. Al doilea Wellingtonia, care a rămas în picioare, este complect sănătos, având actualmente diametrul de 117 • 5.50 „ ghiodere 2—4 cm capătul subțire . . 2—2.20/m. 1, 4—8 ni. mucheri (manele cioplite pe 2 fețe) dela 8—14 Cm șl groase de 9 cm în sus 2.50-4.50 m. 1. lemn rotund de brad 350—420 lel/in8. In compartimentul foioaselor, lemn rotund șl debitat, se constată o cerere mai mare ca de obicei și prețurile s'au urcat cu cca 200—400 lei/m,3 față de anul trecut. Stejarul pentru fabrică, din pădurile Direcției Silvice București, ce se vindea anul trecut cu 400—450 lei/m8 loco pădure, este cerut astăzi cu 700 lei/m8 în picioare. Se caută în cantități mari parchetele de stejar, ce se desfac loco deposit Galați cu următoarele prețuri: clasa export.............190 lei/m2 „ La................... 165—170 „ ,. Il-a................. 120—130 „ „ ILa B................105—110 ,, pervazuri....................7—9 lei/m. 1. Parchetele brute de stejar se caută și de către Egipt, Grecia, Cipru și Palestina. Se pregătește o partidă de cca 100 vagoane stejar rotund pentru furnir, să fie exportat în Franța. Un Interes deosebit îl prezintă teiul de lucru pentru fabricele de chi- brituri din Turcia, Palestina și Egipt. Comerțul de lemne de foc. Consumul lemnelor de foc, din cauza iernei ușoare ce-am avut, a fost redus într’o proporție apreciabilă. Au rămas cantități de lemne nevândute în depositele din orașe precum șl cantități neconsumate în pivnițele cumpărătorilor. In loc de scăderea prețurilor, înregistrăm o majorare a lor cu 200—300 lel/vagonul de 10 tone explicată prin scumpirea brațelor de muncă și înmulțirea taxelor suplimentare, introduse prin nouile legi ale timbrului de aviație, etc. Lemnele de fag, loasbe ci. La, se vând ab șlep în schela Drencova. Moldova Nouă. Radlmna, dincolo de cataracte, cu 3000 Iei/10 tone față de 2800 lei/10 tone în anul trecut, Lemnele de fag dela Topleț loasbe d. La din cari intră până la 24 m. st. 7 752 Mercuriale întrun vagon de 10 tone, se vând cu 2800 ld/10 tone ah bagon Topleț reve- nind cca 3800-^4000 ab șlep T.-Sevein. Navlul T.-Severin. Galați sau Brăila este de 700—750 lei/10 tone fără încărcat sau formele vamale. Stejarul șl carpenul de Dobrogea, ce se încarcă în punctele Pecineaga și Piatra Frecăței. pe canalul Măcinului (Dunărea Veche), se vând cu 3800— ■4000 lei/10 tone, cu condica ca lemnele să fie conforme caetulul de sarcini (75% loasbe șl 25% rotunde) cu excluderea pieselor sub 7 cm și peste 15 cm) Preturile lemnelor de foc în Galaji ab deposite, Ia 1 Iunie a. c. sunt următoarele stejar șl fag cl. I-a loasbe .... stejar și fag cl. II-a loasbe . . . . . 5000—5200 . 4700-4900 lei/10 tone ■I stejar și fag. tăiate și despicate . . . 5800—5900 salcâm de 2 m neales . 5000—5200 «* salcâm de 2,50—3 și 4 m ales . . . . 6000-6200 1* salcie . 2800—2900 *1 tel și plop : t : 2900—3000 «» stejar și fag de Tople; pentru doage . . . 5500—6000 •» In sezonul vânzărilor — Septembre-Noembre — preturile de mai sus se majorează cu 200—300 lei/10 tone. Preturile ce se realizează pentru lemnele de foc sunt prea mici, acoperin- du-se numai cheltuelile șl dobânzile sumelor învestite în valoarea materialului (18—22 lei m, st. în picioare) și cheltuelile de exploatare șl transfer. Trebue dusă o politică mai susținută de ridicarea preturilor lemnelor de foc în special la lemnele de stejar, astfel încât prin mărirea veniturilor să se determine amplificarea lucrărilor de ameliorarea arboretelor și convertirea în codru a atâtor păduri tratate în crâng, dată fiind lipsa lemnului de lucru, dis- părut aproape în totalitate. V Filip «Despre răspândirea esențelor arbores- cenle și limita nordică a pădurilor în regiunea între lenissei și Hatanga», de A /. Tobnatschetv. Academia de Științe U. S. S. R. Lucrările comisiu- nii Polare. Distinsul botanist și geograf rus a pu- blicat In ultimul timp o serie de lucrări cu subiecte variate, conținând rezultatele cercetărilor sale îndelungate în ținuturile arctice, Articolul de față, deși se referă la un colț Îndepărtat din Siberia Orien- tală» conține o serie de informații ce pot interesa pe Silvicultorii din lumea întrea- 0â. Regiunea cercetată este partea sudică a peninsulei Taimyr, limitată la apus de fluviul lenissei și estuarul Iul, iar la ră- sărit, de estuarul fluviului Hatanga. Spre Sud marginile se unesc cu șesurile întin- se ale Siberiei, Iar partea centrală este limitată de un ținut muntos, care țoacă un rol Însemnat In distribuția vegeta- ției. > Autorul stabilește două formațiuni, în compunerea cărora iau parte arbori: 1. pădurea, care de oblceiu apare sub formă de «rariște» și in puține locuri cu situația prea favorabilă ajunge masiv închis; 2. «tundre de arbori», fie izo- lați fie In grupe, deobiceiu alternând cu porțiuni de tundră adevărată, despădu- rită. In ce privește esențele, se deosebesc două asociații bine definite : 1. In colțul extrem de V. predomină Larix sibirica Led.; pe lângă aceasta se găsesc pe alocuri Betula tortuosa Le întinderea mare a «tundrei cu arbori», datorită de- sigur avansării tundrei In pădure. Moli- dul deasemenea arată semne de regres. Pe alocuri degradarea poate fi atribuită omului. 2. In cea mai mare parte — centru șl est — crește numai Larix dahurica Turcz. Aici tundra cu arbori este mai puțin întinsă ; limita pădurii se apropie de limita floristică a speciei, mai ales în colțul extrem de E, Pe alocuri din tundra adevărată, fără arbori, se trece aproape brusc în pădure. Semnele de degradare, destul de rare, dispar trep- tat ou cât mergem spre E. Din contra In unele locuri ar exista chiar semnele a- vansării laricelui in tundră ori cel puțin ale echillbnilul local: semințișuri abun- dente, chiar In regiunea «dominației a- 754 Recentii proape absolute a tundrei» ; arbori chir- ciți și uscături — puțini. Se găsesc por- țiuni cu masive adevărate, închise ; la- ricii ajung la 6—® m. înălțime și 30 cm. diametru. Această situație este cu atât mai interesantă, cu cât limita pă- durii continui aici atinge o latitudine, ca nicăieri pe glob — 72°12‘, Autorul pre- supune, că mai spre E. limita pădurii se urcă șl mal mult către N. și tebuie să ajungă țărmul mării cam la 72°3O' ; n’a cercetat însă această parte a pe- ninsulei. Cu mult mai la miazănoapte de limita ariei continui a lui L. dahurica (chiar ca «tundra cu arbori») sau găsit trei exemplare, dintre care unul avea forma de arbore de 1,20—1,30 m. înălțime, ce- lelalte două Urătoare j latitudinea este de 72®4O’, Pentru acest exemplar autorul reclamă titlul «arborelui cel mal departe avansat spre N. de pe glob». A mal gă- sit în altă parte, cam la aceiași lati- tudine, o buturugă uscată. Iar ceva mai spre miazăzi (însă tot în plină zonă a tundrei adevărate) a văzut de departe o pădurice întreagă de L. dahurica, pe care însă n'a putut s'o viziteze; zice șl de aceasta că probabil este cea mal nordică pădure de pe glob. Ambele tipuri de asociații descrise nu st întâlnesc în formație de pădure pro- priu zisă, fiindcă între ariile lor se in- terpune ținutul muntos despădurit amin- tit mai sus; în lungul marginii lui nor- dice se întinde o fâșie îngustă de pă- dure de L. dahurica, care totuși se în- trerupe în colțul NV. extrem, trecând In «tundra cu arbori», care se întâlnește cu același formație de L. sibirica, ve- nind din V. Această zonă de întâlnire a fost cercetată de autor cu totul fu- gitiv ; a putut totuși să găsească un e- Xemplar — hibrid intre ambele spe- cii. Se naște întrebarea: cărei cauze se datorește faptul că limita vegetației arbo- rescente se deplasează mereu spre N. cu cât înaintăm către E. ; într’adevăr pe lenissei rariștile de pădure ating abia 69®20', pe când pe Hatanga pgduri ade- vărate, închise, se găsesc la 72®. Cauzele ar fi : 1. temperaturile me- dii în lunile de vară (Iunie—August) sunt aproape identice în ambele locali- tăți, cu toată diferența de latitudine; 2. vânturile sunt mult mai puțin violente în partea de E. ; 3. rezistența contra asprime! climei poate fi mai mare la L. dahurica (momentan simplă presupunere, neverificată). Se discută și factorii cari determină de- taliile limitei pădurii, în general discon- tinuă, întreruptă de porțiuni de tundră. Principalul ar fi relieful terenului, care poate să acționeze în 2 sensuri opuse. In unele părți (mai puternic accidentate), unde vântul este dușmanul principal al pădurii, aceasta se localizează pe ver- sanți și în depresiuni, iar culmile dealu- rilor sunt despădurite. In alte părți însă (relieful general puțin accidentat) pă- durea se menține tocmai pe locuri mal ridicate, probabil datorită caracterului mlăștinos al depresiunilor. Ca ultimă concluzie, autorul socotește că avem de a face cu întâlnirea postu- rilor înaintate a două tipuri cu totul di- ferite de pădure: «lenisseic» cu L. si- birica, P. obovata și B. tortuosa. și «nord-iacutic* cu L. dahurica. «Tipul ienisseic» a fost probabil împins mult către S. în timpul glaciațiunilor ; în ur- mă a avansat ceva către N., dar spre E. a fost oprit de munți, în cari a putut pătrunde numai în lungul văilor și na ajuns la marginea lor nordică. «Tipul nord-iacutic* probabil a rămas și în timpul glaciațiunii prin locuri libere ce au existat în lacutia de Nord șl care se întindeau până la marginea de N. a munților ; iar mai târziu s'a răspândit către N. și V., negăsind concurența altor specii. Recenzii 755 Acestea sunt considerațiunile principia- le ale autorului în chestiunea tratată. In treacăt mal aduce o serie de amănunta interesante. Astfel amintește forma târâ- toare a lui L. dahurica; .pe aceasta o crede caracteristică pentru zona de tre- cere spre tundra alpină de pe munți (a- dică spre S.) și mult mai rară In zona de trecere spre tundra arctică adevărată; in aceasta din urină, ultimele exemplare de larice ce avansează spre N. rămân de obiceiu arbori adevăraji. Se notează anormalitățile de creștere ; a) fibra torsă. foarte puternic desvol- tată și des întâlnită ; b) formațiuni de «ghemuri^ de rămurele mărunte, în ur- ma creșterii neregulate a unei ramuri, ce se împarte într'o mulțime de rămurele, care nu prea cresc în lungime, dar se ramifică în continuu. In toate considerațiile sale asupra limi- tei vegetației arborescente autorul se re- feră la arbori. Arbuștii sunt amintiți doar In treacăt. Astfel aflăm existența unor tufărișuri de salcie (mai multe specii) in văile multor răuri din întreaga regiune parcursă. Apoi este menționat AInus fru- ticosa Rupr., care în multe locuri crește printre arbori in rariști de larice; iar în zona Iui L. sibirica năpădește locurile unde pădurea e distrusă de om. S, P. P. allgemeine FORST- und jagd- ZEITUNG. Caetul 3, August 1935. Wagner C., Prof., Dr. Vom technischen Ziel der Forstwirt' scheft. Despre țelul technic al economiei forestiere. Un studiu de subtilă analiză economică. In urmărirea scopurilor sale, economia forestieră se bazează pe folosirea condi- țlunilor staționate date, care constitue un element de relativă permanentă și a ar- boretelor actuale, cari pot fi schimbate. Deosebirea aceasta In natura celor două elemente, determină un obiectiv îndepăr- tat al gospodăriei forestiere, In ceea ce privește folosirea arboretelor actuale. Autorul își propune să pună in lumină contrastul dintre aceste două obiective. Lorey Tuisko Max, Dr. tlber geschichtliche Entwicktung und Zukunft der țorstpotitischen Lehre. Despre evoluția istori- că șl viitorul p o 1I t i t1i forestiere. Examenul respectiv se face In cadrul și cu deosebita considerat a mediului economic, care a determinat diferitele stadii In evoluția științei politicii fores- tiere. Deocamdată se tratează despre știința economiei forestiere in era cameralistă și In cea a desființării camerallsmului. G6tz. Oberțister t Kiefemzâchtung und Naturverjingung. Cultivarea pinului și regenerarea naturală. In legătură cu problema zilei din știin- ța șl practica silviculturii germane asu- pra stjecțlunii individuale și rasistă : au- torul vine cu noul puncte de vedere (ca- racterele genotiplce, transmisibile, etc. Broun Fritz, Fortsmeister: Die Forstliche Gegenwart. der Schlag- und der Blendertuatd. Prezentul forestier, pădurea tratată ras șl cea grădinărită. Recenzii: Tschcmtach L. : Die natiirliche Ver - breitung der Lârche in den Ostalpen, de Vanselcnv. Hummel, C.: Malaya krcuz und quer !, de Wappes ; Der Grosse Herder. Caetul 9, Septembrie 1935. KHnanz H., Dr. Forstmeister. tlber die Entstehurrg des Weiscr- ftăchensystems. Revista r e v i 5 t c l O r 757 Cum a luat naștere sis- temul suprafețelor (pie- țelor) comparative (in- dicatoare). Tabelele de produc țiune conțin valori medii scoase din măsurători in arborete uniforme (echiene, pure) și tn urma apli- cării de rărituri moderate. Aplicația Ier la diversele cazuri concrete, dă rezultate nemuljumitoare față de cerințele admi- nistrative, comerciale și culturale moder- ne. Pentru acest motiv s'a preconizat in- troducerea unui sistem de suprafețe (ar- borete) comparative sau indicatoare, mai întâi ca corectură la datele tabelelor de productiune (Probeflâchen). mai apoi ca un sistem de sine stătător (Weiscr- flâchensystem). In articolul de față ni se arată cum a evoluat ideia la autorul său inițial (Karl Weber), dăndu-ni-se și unele rezultate din aplicația practică. Lorey T. Dr.: Uber geschichtiiche Entivicklung und Zukunft der [orstpdlitischen Lehre. Despre evoluția istori- că și viitorul științei politicii forestiere. Contlnuându-se expunerea din caetul precedent ni se vorbește derpre economia forestieră și despre știința politicii fo- restiere în .perioada capitalistă. HUdebrand • Bericht uber die Gruppenversammlung der Gruppe Preussen-Harz-Solling des Deutschen Forstvereins vom 22. bis 24. luni 1935 in Bad. Sachsen. Recenzii: Dr. Albert Jungbaus : Waldgenossen- schaften und Genossenschaftswaldungen in Baden, de către Abetz. > Notiță Kaven : Sind Leimringe fur die Vogel- welt schădlkh 1 Caetul No. 10, Octombrie 1935. Muller M. K., Dr. Erste Untersuchungen uber die Bezie- hungen zwischen Bodenaktivitât und Pflanzcnwuchs mit einem neuen phyiika- listhen Mcssgerât. Cercetări preliminarii asupra raporturilor din- tre activitatea solului și creșterea plantelor, cu ajutorul unui nou a- parat f i zi c a 1. Chestiunea este pusă în legătură cu așa zisele radiațiuni terestre și cu in- fluența lor asupra vegetației. Autorul susține că a stabilit pc cale^obiectivă, existența unei activități de radiațlune a solului șl că aceste radiațiuni au o in- fluență asupra creșterii plantelor. L^cy T.M. Dr.: Uber geschichtliche Entwicklung und Zukunft der forstnolitischen Lehre. Despre evoluția 1 s t o r i- c â și viitorul științei politicii forestiere. încheind studiul din cele două caete precedente ale revistei, autorul tratatea- ză de astă dată dificila problemă a ba- zelor unei noul științe a politicei fores- tiere. Se înțelege că este vorba de o pro- blemă a zilei pentru știința germană sub actualele împrejurări ale regimului na- țional-socialist. Schulungsplan der Badischen Lande s- forstverwaltung fur Forstarbeiter im Jahr 1935. Planul administrației forestiere din Baden 758 Revista revistelor pentru instruirea lucră t o r i 1 o r de pădure in a- n u 1 1 9 3 5. Recenzii: 1. Alfred Denglcr: Waldbau auf dkc logischer Grundiage. de către Vanselow. 2. L. A. Hatxh: The oak in Denmark, de către Immel. 3. IVaffer Rammer: Die Pflanzenweit der deutschen Landschalt. 4. Alols Kosch : Was sind'ich da ? Ta- bellcn zum Bestimmen von Pilzen, Bee- ren und Wildgemiisen. llie C. Dem. FOR STWISSENSCHAFTLICHES CENTRALBLATT. Caietul 5, l Martie 1936. Rtidolf Hoffmann. Die Vermehrunff der Pappeln durch Stecklinge, înmulțirea plopului prin butași. înmulțirea prin butași, așa de răspân- dită la plopi, are dezavantajul că tul- pinile sunt expuse putregaiului, care în- țepe dela rădăcină. Ocupându-se cu fenomenul butășlril, autorul cerceteadă cum se poate evita f' mult putrezirea tulpinilor. Este recomandabil ca tăetura butașu- lui să nu se mai facă pieziș, ci perpen- dicular pe ax, suprafața de infecție se reduce astfel 1a minimum. Este bine ca tăetura să fie deasupra unui mugure, cam la 2 cm. Nu trebuie să fie mai mare porțiunea de deasupra căci atunci vindecarea durează cu atât mal mult cu cât este mai mare. F. Kollmann. Holz im Maschincnbau. Lemn în construcția mașinilor. Autorul ne arată că deși lemnul a fost înlocuit în multe din întrebuințările lai, prin fler, cupru și alte metale, totuși șl astăzi mai ocupă un loc însemnat în mul- te Industrii: turnătorii, conducte mari de apă, etc. Weinkauff. Zur Stickstofcrnâhrurg des Watdcs. Relativi a alimentarea cu azot a pădure!. Autorul arată că alimentarea cu azot a pădure! are loc în mod obișnuit sub formă de amoniac și numai excepțional sub formă de azotați. Caietul 6, 15 Martie 1936. Johannes Papaioannou. liber Artbasfarde zwlschen pinus bru- tio Ten. und Pinus halepensis Mill. in Nordostchalkidiki (Griechenland). Bastarzi între Pinus brutio șl Pinus h a 1 e p e p- s i s. Autorul descrie un bastard între Pinus brutio șl Pinus halepensis. pe care-1 nu- mește Pinus Gololana, găsit în Grecia. Acest bastard ar fi de marc importan- ță pentru silvicultura grecească căci reu- nește la un loc marea rezistență la ger șl secetă a Iul Pinus brutio și facultatea de a produce rășină multă ca Pinus ha- lepensis. Caietul 7. 1 Aprilie 1936, L. Fabrlcius. Die Munayskiefer. Plans Murrayana B a 1- f o u r. Revista re o i st c io r 759 Despre Pinus Mtirrayana s’a spus de către Prof, Metzger că ar da un lemn excelent pentru hârtie și că are creștere foarte repede. In urma acestei recomandări prof, Fa- bricius dela Univ. din Miinchen a înce- put din 1931. o seric de cercetări Jn le- gătură cu creșterile acestei specii. Jude- când după cei 5 ani ce au trecut dela primele plantații cu Pinus Murrayana. se poate spune că ’n tinerețe crește foarte repede. Au atins unele exemplar? 2.50 m. înălțime în 5 ani. și creșteri a- nuale de 1.20 m. Rămâne de văzut cum va crește până Ia 30 ani. Prof. Dr. E. Munch. Das Erlensterben. Moartea aninului. (Articol început în rAt 6). Culturile de anin negru din nordul Germaniei tânjesc foarte mult de îndată ce ajung vârsta de 20 ani. puțini indi- vizi mal rămân sănătoși peste această vârstă. Această lâncezire s’a atribuit de unii cercetători că ar fi cauzată de o insectă, alții de o ciupercă... etc. Făcând cerce- tări întinse, autorul găsește că vegeta- rea proastă a aninului nu este datorită decât provenienței seminței. Astfel, sa putut stabili că cea mai multă din să- mânță a fost adură din Belgia, unde cli- matul este oceanic și s’a cultivat într'un climat continental, Caietul 8, 15 Aprilie 1935. Dr. E. Rohmeder. Zusammenhang zurischcn Zopfenfar- be und Knospenentfaltung der Fichte. Legătura dintre culoa- rea conurilor și înmu- gurire la molift. S’a afirmat în literatura forestieră că molifții cu conuri verzi ar înmugurii mai de vreme decât cei ce poartă conuri roși. In urma observațiunilor făcute asupra 86 de molifți. dintre cari unii cu conuri verzi, alții cu conuri roșii, autorul con- chide că nu există nici o legătură între culoarea conurilor și timpul de înmugu- rire. Rudolț Gcigcr. Weirerc Bemcrkungcm zum Kleinklima on P ntardsrand. Observ ațiunl noi rela- tiv la microclima lizie- rei pădure I. Clima la marginea pădurei este carac- terizată ca o climă de trecere dela cea din masiv la cea din câmpul deschis. De marc importanță este pentru clima marginci de masiv, radiațiunea, fie în timpul zilei, dar mai ales noaptea. Ani. V. R&d. JOURNAL OF FORESTRY. Nr. 12, Decemher 1935. Editorial. Cultul naturii sălbatice. Iubirea naturii in sălbăticia ei firească reprezintă un simț dobândit re- cent, generat de mișcarea romantică a secolului XIX. O politică in materie, a- dică legiuiri, era logic să apară mai târ- ziu, abia după ce atitudinea marelui pu- blic s'a cristalizat într'o formă mai pre- cisă : folosirea bunurilor naturale in orice manieră, care asigură o mulțumire societății omenești. Societățile de pro- tecția naturii sunt o expresie a acestei atitudini și un sprijin benevol legiuirilor respective. In ceeace privește pe silvi- cultori, ei apreciază cu simpatie aceste manifestări ale publicului, pentrucă sco- 760 Revista revistelor pnrile sunt nobile, țintesc la satisfacerea binelui obștesc ți astfel concordă cu ros- turile profesiunii lor. John B. Wbods. Situația articolului X u- nită cu programul d e c o n- servațiune. Se publică raportul «Comitetului unit» către membrii conferinței naționale a art. X din Codul lemnului. In acest raport c vorba despre măsurile specifice pentru practica forestieră, pentru tratarea pădu- rilor publice (de Stat), achiziționarea de către Stat a suprafețelor păduroase, des- pre Creditul Forestier. Impozitele pe pă- duri, protecția în contra focului, insec- telor, bolilor criptogamicc, despre cerce- tările forestiere, etc., etc. Austîn Cany. O apărare a proprietății forestiere particulare. Se pare că In numele controlului so- cial s'au produs, de către unii zeloși funcționari ai Serviciului Silvic, abu- zuri, nerespectându-se anumite interese regionale, cari sunt tot obștești, deci de luat în seamă. In contra acestor săriri peste cal protestează autorul, pledând pentru o strângere a rândurilor indus- triașilor, astfel ca în unire să poată lupta în contra intervențiilor nefericite ale Serviciului Silvic Federal. A. E. Wackerman. Unele aspecte ale propu- sului monopol de Stat al Silviculturii Pentru realizarea esențialului deziderat al silviculturii : raportul susținut, c mal bine ca. eforturile proprietarilor par- ticulari și ale statului să meargă asocia- te. Rezultatul va fi mai aproape de o- blectivul urmărit. O monopolizare a pro- prietății forestiere contrazice spiritul in- dividualist (istoric, fatal) pl poporului a- merican și ar ține la cheremul politicie- nilor pe silvicultori șl însăși profesiunea de silvicultor ar deveni una protejată când nu-1 nevoe, deoarece rosturile ei o fac viabilă, Iar în varietatea de proprie- tăți particulare, silvicultorii și-ar găsi diferite plasamente potrivit aptitudinilor lor caracteristice. In concluzie articolul merită a fi citit : e o caldă șl aproape convingătoare pledoarie pentru proprie- tatea particulară, pentru individualism, pentru personalitate. N. T. Mitov. Două secole de împădu- riri șl plantațluni de benzi de protecție în stepele ru- sești. In Rusia, plantațiunile In stepă își au o istorie bogată In fapte și ani. Anul 1696 marchează începutul acestei activități, inaugurată pe malurile mării de Azov, unde s'au făcut însămânțări cu ghindă. Acțiunea s'a continuat și mai târziu cu destul suoces : acum Încă e- xistă plantațluni făcute In nerioada 1817—1858. Greutățile Întâmpinate au provocat încercări felurite, până s'a a- Juns la câteva tipuri standard. Anul 1843 reprezintă începutul unor împădu- riri mai sistematice. Metoda de lucru era aceasta ; solul se cultiva 2 ani mai îna- inte de plantare, la care se utilizau puețl de frasin, arțar, ulm. în vârstă de 5 —6 ani, înalți de circa 1,2*3 m. Se continua îngrijirea plantațiilor, pllvindu-se ierbu- rile vreo 11 ani până ce se încheia ma- sivul. Astfel procedându-se, s'a reușit a se planta în timp de 23 de ani, o supra- față de 150 Ha. Rezultatele obținute au fost frumoase, dar s’au întâmplat câteva ataauri puternice de insecte și planta- țiile au pierit Revista revistelor 761 In perioada dela 1866—1877 sa utili- zat amestecul: stejar, frasin, ulm. Pen- tru a se combate efectul răufăcător al buruenilor s’a preconizat ți introdus spe- cii de subarboret. Ideea era de a se crește semințișul de stejar la adăpostul arbuștilor. Rezultatul n'a corespuns aș- teptărilor, întrucât stejarul a fost înă- bușit. Cam in acest timp o nouă speranță s’a pus în salcâm. Creșterea luxuriantă in primii ani și cheltuelile reduse de insta- lare încurajau toate încercările. Dar, uu- pă 5- 6 ani s'au uscat plantațiile, ne mai rămânând decât pe rolurile nisipoase. Se avea în vedere numai avantajele fi- nanciare. neținându-se scama de con țiile staționale. Totuși, nu s’a renunțat la plantațiuni, cl s’au concentrat in regiu- nea Donului, unde s'a desvoltat așa nu- mitul «tip Don» de plantație. Esențial, acest tip consta din plantări mixte, ’n schema următoare : arțar — 2 ulmi — frasin — 2 ulmi — stejar — 2 ulmi — arțar șl așa mai departe. Dar și aci, după 4 ani. stejarii au fost scoși din func- ție, de către speciile asociate. Cu o mică modificare — în loc de 2 ulmi, numai u- nul — metoda a fost adoptată ca «tip normal». Curând, și «tipul Don» și «ti- pul normal» au dat faliment. Eșuarea a fost atribuită excesivei densități a plan- tației și faptului că stejarul era plantat în acelaș timp cu ulmul. Ulmul a ucis nu numai stejarul, dar și frasinul șl ar- țarul. Plantațiile în care ulmul era in- trodus trei ani mal târziu după celelalte specii, au reușit. întâmplarea a făcut ca la un moment dat, în lipsa ulmului și în locul lui, unii silvicultori să întrebuințeze Caragana. Rezultatele; superioare. In- frunzirea timpurie, îl scapă de burueni, iar căderea devreme a frunzelor permit des- voltarea semințișului de stejar. Plantațiunile au fost preconizate pen- trucă se voia: ameliorarea soartei popu- lației rurale, furnizându-i material lem- nos șl ameliorând clima regiunii. Deși ur- mărite cu perseverență mult amar de timp, rezultatele n'au fost atinse. Totuși, suporteri pentru o continuare a luptei in contra naturii încă se găsesc printre sil- vicultorii ruși. Rămâne un lucru câștigat: plantarea în fășil pare a avea mai mulți sorți de isbândă. decât plantarea în massă. pe suprafețe întinse. De altfel, plantarea în fâșii de protec- ție își are de asemenea în Rusia, o isto- rie a ei. începuturile sunt pe la 1872 pe domeniile coroanei. Se întrebuințau pueți de frasin și salcâm, de 2—-3 ani. Din 120 Ha plantate, numai 18 au a- tins vârsta de 20 ani. Eșuarea se dato- rește în cele mai multe cazuri: negli- jenței, pășunatului și deasemeni faptului că fâșiile erau Instalate în soluri alca- line. In 1885, s'a adoptat «tipul Don» menționat mai sus. Fâșiile largi de 4— 500 m. și circa 25 km. lungime, au fost instalate pe platourile din regiunea ste- pelor. In 5 ani s’au plantat 220 Ha. Ul- mul a fost abandonat, după ce s’a văzut că face rău speciilor celorlalte. Fâșiile de protecție și-au cucerit un drept la viață și după seceta grozavă din 1895, au fost admise ca mijloc foarte bun pentru prote- jarea agriculturii în contra secetei. In timpul Revoluției desvoltarea fâșii- lor de protecție a mai încetat. Unele au fost tăiate prost, altele de tot; în a- nii din urmă însă, au fost reluate pe scară mare, cu scopul de a proteja agri- cultura. Silvicultorii ruși au multă în- credere In posibilitățile plantării stepe- lor. Alegerea potrivită a solului, îngri- jirea atentă a pepinierelor și selectarea Judicioasă a pueților de plantat sunt pe primul plan de importanță. Când plan- tațiile în stepă sunt făcute respectându-se principiile Silviculturii și bine protejate, cresc frumos și rezistă la secetă. Din 762 Revista revistelor - contra, când cftinătatca lucrării primea- ză față <’c considerațiile de ordin sil- vic, rezultatele au fost un faliment com- plet. S. R- Cnt>ork;antz. Metoda statistică în cer- cetarea forestieră. O prezentare șl justificare a metodei statistice in studiul fenomenelor silvice. Pail O. Rudolf și S. R. Gcvorkîantz. Insămânțări sau planta- ti u n i ? Autorii expun rezultatele experimenta- țiilor dela Stațiunea din Lakc States. Descriem locurile de încercare alese, me- todele de lucru întrebuințate pe teren șl în biurou la aprecierea rezultatelor. In concluzie, opinează pentru plantațiuni. Părțile importante ale u- nui amenajament pentru vâ- nat și pescuit în New En- filând. Utilizarea pădurii pentru agrement șl vânat a căpătat o importanță crescândă. Se simte peste tot nevoia de a avea In vedere atât lemnul dintr’o pădure cât și vietățile sălbatice din ea. dând fiecăruia locul pe care îl merită. Prezentul articol, un raport al subco- misiunii pentru vânat și pescuit a Sec- țiunii din New England a Societății sil- vicultorilor. arată cum perfecțiunea stă în armonie, adică drumul de mijloc în- tre părerile în controversă satisface in- teresul obștesc. Deci, in operațiunile de silvicultură (curățiri, vânturi, etc.) să se aibă în vedere și posibilitatea de exis- tentă a vânatului. Ultimele desvoltărl în îmbunătățirea arborete- lor din New England. Și acest articol e pornit tot dela Sec- țiunea din New England a Soc. silvicul- torilor Se arată cum tăerea pădurii e ne- cesară pentru prosperitatea economică a populației (aprovizionarea industriilor) și pentru sănătatea pădurii însăși; ră- rlturile trebuesc făcute chiar atunci când nu rentează, pentrucă eventualele deficite se acoperă ulterior prin câștigu- rile în calitate a arborilor rămași in pi- cioare. Se dau reguli practice în con- secință . ce să se tae de cine să se tae. Incheerea o face expunerea pentru lucrul necesar în viitor. J. L. Mielke. Rozătoarele: factor de re- ducere a aecidiilor ciuper- cii Cronartium ribicola. Autorul expune date noui, nepublicate încă, culese mal mulți ani în NW, în special în Columbia Britanică, unde s'au produs cele mai vechi si mai grave in- fecții la pin. Erau cunoscute mai multe specii de rozătoare care mâncau scoarța infectată de cancer, dar abia acum au fost ob- servate animalele care provocau o în- dreptare (ameliorare) a scoarței atacate. Astfel se citează: Sclurus hudsonicus, Glaucomys sp., Sylvilagus, Erethizon. Arvicola glareola, Sciurus douglasie, S. richardsoni, Eutamias sp., Ochotona sp. Se pune întrebarea : de ce mănâncă aceste animale scoarța infectată 7 Pro- babil pentru a avea ca hrană ciupercile și amidonul din scoarță. Problema e in- să mai complexă și de aceea discutată mai pe larg (câteva pagini). La urma ar- ticolului se dă literatura în materie, con- sultată de autor (27 de lucrări). La «Briefer artlcles and notes», găsim însemnări depre «Silvicultura în Ha- wai». «Un nou Instrument de egalaj» șl «Colectarea semințelor de Ițevisia tevisteiot 763 Liriodendron tulipifera» La rubrica « R e v i e w s> aflăm recenzii despre căteva cărți interesante: «Lemnele canadiene. Proprietăți și în- trebuințări, de T. A. McElhanny; «Sil- vicultura aplicată în St. Unite» de R. H. Westveld ; «Silvicultura generală» de Nelson Courtland Bromn; «Școala în la- găre» de Frank Ernest Hili; «Manual despre tratamentul preservativ al lem- nului, prin presiune» de J. D. Mackean; «Puterea de înmagazinate a fosforului în sol, a stejarilor și arțarilor» de H. L. Mitthell și R. L. Finn, T. B. SILVA. !No. 16. G. Trossbach, Stuttgart. Das Reichsnaturschutzgesetz vom 26 Juni 1936 und die Wasserudrisch^t. Legea generală (vala- bilă pentru tot R ei c h u I) pentru protecția natu- rel din 26 Iunie 1935 și economia apelor. No. 17 și 21. H. Hesmer, Ebtrswalde. Die Bewaldung Deutschtands. Pădurile Germaniei. (Con- tinuarea articolelor semnalate în R. P. No. 1 și 5/1936). Dintre rășinoase, bradul (No. 17) es- te relativ puțin reprezentat în pădurile Germaniei. Suprafața ocupată de el — 300.000 hectare — este de 10 ori mai mică decât acea populată cu molid. In total nu participă la constituirea arbore- telor nici măcar cu 2.5%. Regiunea unde dominează este Pădurea Neagră, Acolo formează adeseaori chiar arborete pure, ceea ce în restul Germaniei se Întâmplă rar. Bradul se găsește în mod natural mai ales în stațiuni mai ina'te, însă, a- vând nevoe de temperaturi mai ridicate decât molidul, de regulă nu se urcă de- asupra acestei specii. Mai de multe ori se găsește ca specii predominante într’o zonă intercalată între fag ți molid. Bra- dul îl întâlnim mai ales acolo unde pre- cipitațiunile abundă, unde umiditatea ae- rului este mare și unde solurile sunt rea- vene. Ca și fagul, bradul evită stațiunile geroase. Ca soluri preferă — tot ca fa- gul — cele calcaroase. In genere este mai exigent ca molidul. Și aria naturală de distribuire a bradului este mult mai mică decât acea a molidului. In afară de a- ceastă arie rare ori a fost cultivat, iar rezultatele obținute — cu puține excep- țiuni — au fost nesatisfăcătoare. In ge- nere bradul, în ziua de astăzi, nu-și de- pășește limitele naturale. Din contra, a- deseaori arboretele astăzi existente nu sunt decât resturi sărăcăcioase a'e unor păduri întinse de brad de altădată. Bra- dul deperisează în Germania. Lucrul a fost observat încă de pe la sfârșitul se- colului al 18-lea și s'a accentuat în ur- mă prin extinderea tăerilor rase. Astăzi două specii de Dreyfusia (Nuessilini si piceae) determină adeseaori uscarea în picioare a bradului. Trecând la fag (No. 21), se constată că întinderea ocupată de el prezintă 12.2% din solul forestier, astfel că din acest punct de vedere întrece toate cele- lalte fruzoase. Fagului i s'a consacrat 2 .planșe întocmite după aceleași criterii ca și cele pentru pin și molid. Bradul trebue să se mulțumească numai cu una singură, evidențiând prezența lui in raport cu ex- tinderea solului forestier. Prezența fagu- lui culminează în regiunile deluroase din vestul Germaniei. In părțile de est este din ce în ce mai puțin prezintat, aceasta ca o urmare a continentalizării climatului. W4 P e v ist a revistelot De altfel, atât din punctul de vedere climateric cât ți din cel pedo'ogic fagul găsește în tot cuprinsul Germaniei condi- țiuni destul de convenabile de existență. Numai acolo unde sărăcia solului este dublată de ariditatea climatului fagul dis- pare complect; tot asemenea acolo unde apele freatice se găsesc aproape de su- prafața solului. In ce rprivește raportul Intre aria naturală de altădată a fagului și acea de astăzi se constată că fagul a pierdut $1 pierde șl astăzi încă foarte mult teren în favoarea mai ales a răși- noaselor, mai rar a frunzoaselor (stejar, carpen). No 18. Dr. phil. Edgar Kreuren. Munchen. Die Waldungen des Ktosfers Raiten- hasbach im MitteJalfer. Pădurile mânăstirei. Raitenhasbach în evul mediu. No. 19/20. Prof. De. Wittich. Eberswalde. • Nochmals; Ist die Lărche ein Humus- bildner 1 încă odată L a r i c e 1 e este un producent de hu- mus (crud)? O continuare a polemicei Bungert- Wittich asupra acestei chestiuni (vezi R. P. No. 12/35 pag. 887 șl No. 3/36, pag. 353). * * ♦ THARANDTER FORSTLICHES JAHRBUCH. No. 1, 1936. Schmidt. E. Baumgrenrenstudien am Fetdberg itn Schutarzwald, Studii asuprâ limitei de vegetație a arborilor, la Feldberg-Schwarz- w a l d. Autorul se ocupă de cauzele Urnitei de vegetație a arborilor în munte, adică a li- mitării creșterii din cauza temperaturei. Metodele de studiu urmate în această materie, până în prezent, au constat din paralelizări ale fenomenelor meteorologi- ce cu linia de limită a vegetației arbori- cole. Autorul aplică în acest studiu altă me- todă : aceia de a descoperi cari vătămări ale arborilor intervin, în ce tlznp cad si care le e cauza. Autorul descrie regiunea studiată, a- rată obșervațiunile făcute relative la vânt, înălțime, etc., apoi evoluția aparatului clorofillan în timpul iernel, a apei în di- ferite anotimpuri, a stomatelor iarna, a a uleiurilor din celulele acelor, încercări asupra înghețării directe. In încheere autorul arată că deși la limita vegetației arborescente au loc vân- turi sau extreme de uscăciune vara sau de frig lama, totuș nu se observă vătă- mări catastrofale, în masă. O mare im- portanță o are păstrarea acelor, uscarea parțială sau totală a lor, mai ales a ce- lor de mai mulțl ani, pe partea însorită, în lunile Februarie sau Martie și datori- tă unei uscări din cauza gerului. Aceasta corespunde unei perioade de scădere a cantității de apă. « Windirsch, Josef. Ober das Verhatten fix-gespan nfer Drahtseile bei Querbelasfung und spezieller Verwendung im forstfichen Bringungswesen. Asupra comportării f u- n 1 c u 1 a r u 1 u i fix la sar- cini transversale și a aplicațlunel speciale Ițeuisth tevtstelot 765 a Iui în transporturile foresti ere. Autorul arată într'un lung studiu cons- trucția și calcularea unui funicular fix. fără greutate de întindere a cablului, ren- tabil chiar pentru transportul unei mici cantități de lemne : 300—400 m. cubi. ți până la 1,5 km. lungime. Recenzii' Dic Beudrtschaftung des erzgebirgi- schen Fichtenwaldes. 2. Bând, de H. Graser. Utdcutschland, de Prof. Dr. Walter Schdnichen, Der Gebrauchshund, seine Erziehung und Dressur, de Hegendorf, Der Waldgebrauchshund und seine Fuhrung, de Hermann Eiserhardt. Btxh der Holznamen, de Dr. Hans Mayer. No. 2. Rubner, Prof. Dr. Karl. Beitrag zur Kenntnis der Fxhienfo:- men und Fichtenrassen. f o n t r 1 b u J i e la cunoaș- terea formelor șl a ra- selor de molid, Autorul constată că cunoștințele noas- tre asupra formelor și raselor sunt slabe. Faptul că se observă la molid In genere două forme ale tulpinel și că molidul su- feră de ger în tinerețe, apoi de zăpezi sau chiciură, face ca problema să fie de mare Importantă practică. Autorul arată formele găsite în Ger- mania precum șl rezultatele cercetărilor în privința raselor de molid. Bavendamm. Prof. Dr. W. Der Rindenbrand der Pappeln. P â r l i t u r a s c o a r f e i de plop. Autorul arată că maladia plopului nu- mită pârlitura plopului și răspândită în Europa este cauzată de o ciupercă de răni, Dothichiza poputea, care duce la uscarea ramurilor. Recenzii: Die Blattmineu Mitte'- und Nordeuro- pas, de Prof. Dr. M. Hering. Geschichte der Moorkulfur in Bayern, de Frag Wismiiller. II Teii. Bunte Streche, de M. von Kobylinski. Der Walruissbauzn und der Haselnuss* strauch, de Otto Wagner. Kommcntar zum Reichsjagdgesetz nebst Ausfuhrungsverordnungen, Ver- waltungsbesfimmungen und Ncbenge sefzen, de Dr. G. Mitzschke șl Dr. K. Schăfer. Wald und Holz, de Dr. Lorenz Wap- pes. Das Waffengcbrauchsrecht un Reich und in Preussen. de Dr. G. Mitzschke. No. 3. Prefi, Prof., Dr. H. Die Schădigung der Tierivelt durch Indusfrieabgase. Vătămările aduse ani- malelor de gaze la pro- duse 'de diferite indus- trii. Autorul analizează mai. întâi natura diferitelor materii rezultate sub formă de deșeuri in diferitele industrii și constată că cele mai vătămătoare sunt gazele, ca fiind cele mai ușor și mai departe răs- pândite. Arată care sunt gazele și depărtarea la care se răspândesc. Conchide că cele mai vătămătoare sunt gazele ce conțin arsen. Albinele sunt un Indicator foarte bun pentru constatarea acestor gaze. In zona lor albinele nu se pot înmulți. «6 £,et>ista reb istelot Se arată apoi vătămările suferite de a- nimalele de vânat in pădurea Tharandt. Conchide pentru a se lua măsuri con- tra răspândirii acestor gaze. Muhlsfeph. Dr. Willibald. Der chemische Nachtveis einer Arscn- verbreitung durch Hiittenrauch. Dovezile unei răspân- diri a ar senului prin fu- mul fabricilor. Autorul arată în ce constă problema vătămărilor aduse de fumul fabricilor șl în special în jurul Freiberguhd, apoi do- vezile răspândirii arsenului în aer. preci- pitatii, plante, sol și praf. Se dau rezultatele analizelor. Gerlach, Forstrat, R. XL Uber forstliche Versuche tind Erfahrimgen. XI. Asupra cercetărilor și experimentelor fores- tiere. Se arată vătămări produse de veveriță și vrăbii. Recenzii: Pflanzengcographie Deutschlands, de Dr. K. Kueck. 1 Deutsche Agrarpolitik auf gcschicht" licher und landeskundlicher Gnindlagr, de Heinrich Niebaus, Friedrich Schlomer și Max Sering. Das R&cken von Brennhoizern. de Kurt Plonda. Die Pflege der Waldsâgc. Mcrkblat.. Verbesserungsvorschlâge fur die Forst- tvirtschaff. de G. K. Spitzenbrg. Gr. E. ZEITSCHRIFT FUR FORST- UND JAGDWESEN. No. 11 șl 12/936. Alexis Scamoni. Vegetationsstudien im Forst Sarnou>. Studii de vegetație în pădurea Sarnow. Autorul studiază pădurile situate la Nordvest de orașul Oramenburg din punct de vedere fitosociologic stabilind în acelaș timp pentru fiecare asociație și factorii staționai!. Asociațiunile din această pădure sunt grupate în următoarele tipuri: Alnus glutinosa-Carex, Idem - Calamagrostis. Idem-Urtica, Idem-Daschampsia. Betula Deschampsia, Pinus silvestris-Vaccinium myrtillus, Finus silvestris-Ptcridium aqu> linium, etc. Aceste tipuri sunt apoi supuse unul examen forestier critic. No. 11/935. Dr. H. Hesmer : Samen und Knospenschuppen-Analysen in Moosen. Analize de semințe și solzi de muguri In tur- bări. In unele tubării se găsesc cantități așa de mari de semințe șl solzi de mu- guri, încât se poate face o analiză canti- tativă asemănătoare cu cercetarea pole- nului. Această nouă metodă ne permite a face o analiză pe spahii mici, întrucât transportul la distanță este mai redus decât în cazul polenului. No. 12/936. Fozttmeister Ernst Pfort: Vogelschutzarbeiten und Beringungs- versuche in dem Forsfamf schonlauke. Lucrări de protecția păsărilor în O c,o Iul sil- vic Schfinlauke. Prin ajutorul unul inel care se prinde de piciorul păsărilor se fac cercetări științifice asupra locului de așezare ai păsărilor în scopul apărărei acestor locuri. Dr. C. G. Numărul următor al Revistei Păduri' lor va fi dublu, pentru lunile Iulie și Au- gust. Prin înaltul Decret Regal No. 1439 din 19 Iunie 1936, in unna raportului Ministerului Agriculturii și Domeniilor No. 32398/956. au fast numiți bugetari, pe ziua de 1 Aprilie 1936, in serviciu) Ad-ției Casei Pădurilor Statului, urmă- torii 77 ingineri silvici: Ingineri si/wci stagiari. Domnii: Lwitcbi Anton. Malascu hm. Coțifide Cosu;vmtin. Dcdiu Gheorgoe. Stoiatiof Ariir.ti.se. Sâibu Stoncu. fede- leș Constantin. Mihă'lescu Vasi'c. Ba* boe Gheorghe. Siraed Gluwghc. Srarfet Ion, BoldV Gevril Schnclder Ghe«xgkv. Nicolnescu I. Petic Pascu V. CrM»- che. Mat;. «» Demn ir.. rSoamh’m I. Gcorgercu Tlldor. Petmcțt C Ni "l ” Constantii:;*.’, u G. CotiStuutU;, PvJr m Alexandrul Viiami. Nici’- lăU G., Lurl ! telnerich, Baranituscl!! Vhid, Tanti Gheorghe. Cubăn Dătmid ’/=«■ Icscu Grigorc. Mniiristcrwlu fpuT-uu'- da, Conecini /\rtnr. R*pțsnu Iun, Ma- nolescu, M. Constantin, Dumitră .d N- Constantin, perșwă MariaîS, CV o.i.i Maxim, Tou^cu Makriu. Ixpădatu M'* dea. Serglue loan, Khdt Teodor. Grn- lev Radion. Tarnavscht Alexandru, R* Francisc, Oblu Alexandru, Cela; Niro- lac. Podcanu Aun-liu. Șontca Sebastian. Ștef&nescu Sirius. Pavelc. Dacă vreuna din păduri In total anii în parle ini rit In d ispozîțiunlle legilor: pentru protecția monumentelor nalurei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecției revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. 3. — Acesta regulamente de exploatare, amcuajamonte, ele. se aprobă numai din punct do vedere tehnic silvic, luăndu-se drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. ConatatAudu-ae insă tn urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente. oto. referitoare la suprafața pădnrei. la numele proprietarului, etc. au, fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, ■an alte cauze, regulamentul sau amenajnmcnlnl se va revizui Imediat, fie din punct de vedere technie silvic, fio asupra proprietate!. etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nercvizult la termen de parle, eslc uni șl neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dlspoxițiuni provăzute In studiile respective șl articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Ari. 3 șl nltim. — Domnui Director al Regimului Silvic, este însărcinat cu executarea prezentei Declzlunl. Dată astăzi 15 Februarie 1936 în cabinetul nostm. Ministru Agriculturii șl Domeniilor, (se) Mircea Cancicov. No. 43929/936. P ti b 11 c a ( t u n i 773 Art. 1. — Se aprobfi de noi : u) Ameuajamentul pădnrli Homorioiu, județul DAmbovița. proprie- tatea Muriu N. Ceziann, In suprafață de 388 ha. TOM mp. Regim ți tratament Crâng simplu. Revoluția normalii 25 ani. Art. 2. — Revizuirea anieiiujamcntelor ți regulamentelor de exploatare mal bus menționate ho va rece după zece ani. Do că vreuna din păduri In total eon în parte intră în dispozițlunile legilor; pontru protecție monumentelor imlurei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor do protecție; revizuirea se va face ți mai înainte do acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, «menajamente, eto. se aprobă numai din pnnot de vedere tehnic silvic, luândn-se drept definitivă situația comu- nicată do organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. ConstctânduBe Insă fn urmă că arătările din aceste regulamente, ainena- lamenta, etc. referitoare la suprafața pădurei, 1a numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alia cauze, regulamentul sau amonajamcnlul se va revizui imediat, fie din punct da vedere technic silvic, fie asupra proprietate!, etc. Amenajamentui (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, aste nul șl neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozlțiuni prevăzute în studiile respective șl articolul adiționa) anexat Fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio este Însărcinat ea executarea prezentei Declziunl. Dală astăzi 2T Februarie 1936 în Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircen T. Caneicov. No. 42773/936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Regulamentul revizuit pentru exploatare al pădurii Horosăuți. județul Cernăuți, proprietatea Elsa Lucasieviei și Marin Varleresicvioi, în supra- față totală de 6811 ha. 2309 mp. Regim și tratament Codru cu tăieri succesive. Re- voluția normală 80 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Starosti ta-Stavri, județul Botoșani, proprietatea Aurel Droc, în suprafață do 2j ha. GHIU mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 uni. o) Regulament pentru exploatare al pădurii Z i d o v c a. județul Rădăuți, proprietatea Ignat al lui Petru Metcar, in suprafață de 18 ha. 18011 mp. Regim șî tratament Codru cu tăieri rase. Revoluția normală 90 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate cu excepția eelui dela alin, d, se va face după zece Mii. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozjțiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face șl mal înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, ommiajamcnto, etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-sc drept definitivă situația co mnnicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din acesta regulamente, amenn Jamonte etc., referitoare la suprafața pădurei. Ia numele proprietarului, ele. iu, fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentui se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fia asupra proprletățel. etc. Amenajamentui (regulamentul de exploatare) nereviznit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dlspozlținol prevăzute fn studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. 774 Publtcațluni Art. 5 ți ultim. — Domnul Director al Regimului Silnic este Însărcinai cu executarea prezente! Dccitiuni. Dată astăzi 28 Februarie 1936 ta cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (as) Mireea Cancicov. No. 12774/936. Art. 1. — Se aproba de noi: a) Amenajamentul pădurii Muntele Scaunului și 1 s n 1 c a. jud. Mureș, proprietatea Comunității de avere a 127 comune, în suprafață totală de 8979 ha. 4826 mp. Regim, șl tratament, Seria l-a cu o serie de crâng în suprafață de 143 ha. 0660 mp, și revoluția ।normală de 30 ani. Seria Jl-a: două serii de Codru cu tăeri rase in suprafață de 5150 ha. șl 2301 ha. cu revoluția normală res- pectivă de mi și '-<> ani și Seria III-a de protecție eu exploatabilitatea fizică. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate cu excepția celui dala alin. b. se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri In total sau In parte Intră In dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea eo va face și mal Înainte de acest termen. ; Art. 3. — Aeesto regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luăndu-se drept definitivă situația co- municată de organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se Insă In urmă că arătările din aceste regulamente nmeua lamenta etc., referitoare la suprafața pădurei, Ia numele proprietarului, etc. nj fost date eronat sau tntre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amonajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fio asupra proprletățel, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit in termen de parte, este nul și neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzuta In studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat ou executarea prezentei Declziuni. Dată astăzi 29 Februarie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireea Cancicov. No. 43931/936. Ari. 1. — Se aprobă de noi: a) Amenajamentul pădurii Sânzienî. Județul Trei Scaune, proprie- tatea Composesoratului Sânzieni. în suprafață do 1464 ha. 9160 mp. Regimul: O serie da protecție cu tratament grădinărit și exploatabilitatea fizică și alta de Codru cu tăieri rase. b) Amenajamentul pădurii B a z o s. Județul Timiș Torontal. proprietatea Comunei Bazoș, In suprafață de 421 ha. 6000 mp. Regim și tratament Codru cu 3 tăieri succesive. Revoluția normală 105 ani. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Căprioara Lot. 4. Județul Tutova. proprietatea Suzana Chica Budeșli. în suprafață de 150 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. d) Amenajamentul pădurii Dosul Valea Mu n colului, Județul Someș, proprietatea Compoaesoratulul Urbarial din comuna Salișea, în suprafață de 84 ha. 3300 mp. Regim și tratament crâng eu 30 rezerve la ha. Revoluția nor- mală 36 ani, e) Amenajamentul pădurii G â m b a ș, județul Alba, proprietatea Corn- posesoratului Gâmbaș, tu suprafață e 12 ha. 6600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Pubiicafiuni 775 Art- 2. — Revizuirea amenajamentelor si regulamentelor de exploatare mal «ue menționate ae va face după zece anL Dacă vreuna din păduri in total sau In parte intră în dispozițlunile legilor: pentru protecția monumentelor natural, pădurilor necesare apărării naționala, po- durilor de protecție; revizuirea ae va face ii tnaî înainte de acest termen. Art. 8. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co- municată de organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatândn-se insă In urmă că arătările din aceste regulamente, antena- jamente eto., referitoare la suprafața pădurel, la numele proprietarului, etc. m foat date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietătei. etc. Amenajamentul (regulamentul do exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul șl neavenit. Art. 4, — Toate celelalte dispoziținnl prevăzute în studiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 si ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însărcinat cu executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 5 Martie 1936 in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii șl Domeniilor, (ss) Mircea T. Canolcov. No. 56127/936. Art. 1. — Se aprobă de noi: ■*' a) Amenajamentul pădurii H o s iu n n, jud. Sibiu, proprietatea Comunei Hosman, in suprafață totală de Silfi ha. 3GiW m. p. Regim: O serie de Codru cu trei tăieri succesiva și Revoluția normală 10n ani șl alte sorii de Crâng simplu eu revoluția normală de 30 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Muscelul Dârei, judelui Buzău, proprietatea Maria G ral M. Fior eseu. in suprafață de 36 ha. 5000 m. p. Regim și tratament Crâng simplu. Revoluția normală 15 ani. o) Regulament pentru exploatare ul pădurii R a c o v 1 t a. jud. Dâmbo- vița, proprietatea N. G. Cantacuzino iniu- în suprafață de 27 ha. 1372 mp. Regim și tratament Crâng simplu, Revoluția normală 15 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor do exploatare mai «na menționate se va face după zcco ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în diapozițiunlle legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mai înainte do acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comu- nicată de organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-so însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente, ele. referitoare la suprafața pădurei. la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau între timp na suferit schimbări din cauza reformei agrare, «an alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietătei, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute tn studiile respective șl articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Decizluni. • Dată astăzi 6 Martie 1936 tn cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii ei Domeniilor, (ss) Mircea Cancleov. No. 50654/936. 776 Publtcațiuni Art. 1. — Se aproba de nul : a) Regula montul pentru exploatare al păduri i Zăvoiul C 1 i n c e a u- c a. judelui Prahova, proprietatea Gh. lonescu. in Miprafolâ do Uf lin. 1000 ni, v. Regim și tratament crâng simplu, Revoluția normală f ani. b) Amcuajamontul pădurii B u r J u e. Judelui Someș, proprietatea Cu munei Mica, in suprafață do 60 ha. 3700 rup. Regim și tratament crâng cu 10 rezerve la ha. Revoluția normalii 30 ani. o) Amenajamentul pădurii O c o 1 n a. Județul Romauați. proprietatea fer- mei Statului Oeolna. în suprafață de 38 ha. 3200 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. d) Amenajamentul pădurii Salul Barba, județul Bihor, proprie- tatea Comunei Sntnl Barba. în suprafața de 34 ha. 5200 mp. Regim și tratament erâng simplu. Revoluția normală 30 ani. e) Amenajamentul pădurii Marginea, județul Bihor, proprietatea Co- munei Marginea, in suprafață de 34 ha. 5200 mp. Regim și tratament erâng simplu. Revoluția normală 30 ani. f) Amenajamentul pfidurii C h i t i b 1 ș. judetnl Bihor, proprielatea co- munei Chlribiș.- inlsuprafBtă.de 34 ha. 3600 mp. Regim și tratament crâng en 60 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 uni. g) Regulamentul pentru exploatare ul pădurii S i r a c o v a. Județul Ca- liacra, proprietatea Dumitru Popof, In suprafață de 26 Jiu. <000 mp. Regim și Iralamcnt crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor do exploatare mai kuh menționate ac va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau in parte intră tu dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor nature). pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor do protecție: revizuirea se va face șl mai Înainte do acest termen. Ari. 3. — Aceste regnlnmento de exploatare, amenajnmente. etc. se aprobă numai din punct do vedere tehnic silvie. InAndn-se drept definitivă sitnatla comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. ConBtatândn-BS însă In urmă că arătările din aceste regulamente, amenn- Jamonte. etc. referitoare ia suprafața pădnrel. la numele proprietarului, etc. au fost date eronat anii între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, «au alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se vn revizui imediat, fio din nnnet do vedere teehnio silvic, fie mtuprn propr'șiătoi. etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen do parte, este nul și neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective șl articolul adiționai anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat r.u exonutarea prezentei Decii-iunl. Dată în ziua de 13 Martie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireea Cancicov. No. 59409/936. Ari. I. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentul pădurii Dieănoști, Județul Bihor, proprietatea Comunei Dicănești. tn suprafață de 151 ha. 0400 mp. Regim și tratament Codru eu 2 tăieri succesive. Revoluția normală 80 ani. b) Amenajamentul pădurii Sortași, județul Satu Mare, proprietatea Composesoratului din comuna Remetea. In suprafață de 46 ha. 3200 mp. Regim ți tratament crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani. el Amenajamentul pădurii Boghoș. județul Târnava Mică, proprietatea Maria Chidu, in suprafață do 28 ha. 7760 mp. Regim și tratament crâng simplu cu rezerve. Revoluția normală 20 ani. Pub l ic ati uni 777 Art. 2. — Revizuirea amenajamemelor ți regulamentelor urni sus metili» nate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozlțiunile legilor: pantru protecția monumentelor natural. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face ți mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co- municată da organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă in urmă eh nrăihrile din aceste regulamente, emana Jamonte etc., referitoare In suprnfatn pădurei. In numele proprietarului, etc. nu fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei ngrnre. nau alia cauze, regulamentul suit amenajamentui se va revizui imediat, fio din punct de vedere technic sih ic, fie asupra proprictățel. etn. Amimajameiitul (regulumentul dc exploatare) nerovizuit la termen da parte, este nul ți neavenit. Art. 4. — Toato celelalte dispozițlunl prevăzute în studiile respective șl articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 ți ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cr executarea prezentei Decizluui. Dotă în ziua de 13 Marile 193G îu cabinetul nostru. , . Ministru Agriculturii si Domeniilor, (ssl Mireon Canclcov. No. .wtnyoM. Art. 1. — Se aprobă de toi : a) Amenajamentui pădurii Fundațiunoî A. Fr A nou. Județul Someș, proprietatea Fundației A. Frâncu Administratii de Capitlul Mitrop. Pr. Catolic din Blaj, In suprafață totală de 278 ha. 4100 mp. Regim ți tratament crâng simplu cu excepțiile din aviznl Consiliului Technic 72/936. Revoluția normală 35 ani. b) Amenajamenlnl pădurii Druxoni Boboc, județul Vaslui, pro- prietatea V. Panccseu, în suprafață totală de 200 ha- Regim ți tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 aui. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Porilor, ju- dețul Cluj, proprietatea Răchțan Simion ți soții, în suprafață de 91 ha. 8400 mp. Regim ți tratament erâng simplu. Revoluția normală 30 ani. dl Regulamentul pentru ezploalare al pădurii B a t a 1 ă n, județul Someș, proprietatea Demian ți soții, în suprafață de 76 ha. 9692 mp. Regim ți tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. e) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Frumușelul Mira, Județul Gorj, proprietatea Dr. G. Magheru. în suprafață tomlfi do 48 ha. 9700 mp. Regim ți tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. f) Amenajamentui pădurii E r n e i u I. județul Mureș, proprietatea Martha Bnlinlit. în suprafață do 29 ha. 2000 mp. Regim ți tratament crâng cu 60 regerve la ha. Revoluția normală 20 ani. g) Amenajamentui pădurii P ă l n g o n I, județul Mureș, proprietatea Dr. lucob Bala, în suprafață dc 17 ha. 8000 mp. Regim șl tratament crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. li) Regulamentul pentru exploatare al pădurii favorul Măgurii, județul Satu Mare, proprietatea Școalei din Comuna Trestia, în suprafață de 12 ha. 3400 mp. Regim ți tratament Codru eu tăieri rase. Revoluția normală 80 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mai ■ns menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri In total sau In parte intră în dispozițiunilo legilor: pentru protecția monumentelor nntnrci, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea so va fnee ți mai înainte de acest termen. 778 Publicat iu ni Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. eto. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co- municata de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-sc însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amoua- Jamente etc., referitoare la suprafața pădure!. la numele proprietarului, ele. an fost date eronat san între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietate!, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul șl neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozitlunl prevăzute !n studiile respective șl articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declzlnnl. Dată astăzi 27 Martie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii țl Domeniilor, (ss) Mircea Cancicov. No. 67939/936. Ari. I. — Se aprobă do noi : a) Amenajamentul pădurii G ă 1 g ă u. Județul Someș, proprietatea co- munei Gftlgău. In suprafață de 79 ha. 491'0 mp. Regim ți tratament crâng cu 40 rezerve in ha. Revoluția normală 39 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pilduriî Linia, județul Prahova, proprietatea Gh. Al. Mnrcovnscu ți altii, in suprafață totală de 67 ha. 3900 mp. Regim ți tratament crâng simplu. Revolntla normală 20 ani. cl Rogulomcntul pentru exploatare al pădurii Jichițnl de Jos, Județul Someș, proprietatea Pop Ton L. Petre ți 30 soți. In suprafață do 57 ha. 55l«i mp. Regim ți Iratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. d) Regulamentul pentrn explnam-r al pădurii Episcopia, jud. Pra- hova, proprietatea Victor M. Cog&lnieeanu. în suprafață totală de 50 ha. 5000 mp. Regim șl tratament: crâng simplu. Revoluția normală 14 ani. e) Regulamentul pentru cxplnature al păduri D u v a » 1 n e, județul Ca- liaera. proprietatea Ancei Ilagi Apti, in suprafață totală de 11 ha. Regim și tratament: crâng simplu. Revoluția normală 2<1 rezerve de gorun la ha. Kevolnția normală 30 ani. c) Amenajamentui pădurii Cusuta Zăvorului, județul Someș, pro- prielutua Tatuat Carol și alții. în suprafață de 35 ha. tW» np. Regimul crâng eu 40 rezerve la hectar. Revoluția normam 20 ani. dl Amenajamentui pădurii V i « a ga. județul Satu Mare, proprietatea comunei Posta. în suprafață de IV ha. fiGuu mp. Regim și tratament crâng cu 5t> rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. el Amenajamentui pădurii Făget, județul Someș, proprietatea comunei FIga, io suprafață de ti ha. 1N>O mp. Regim și tratament: crâng cu 50 rezerve lu ha. Revoluția normală 30 ani. Are. 2. — Revizuirea urneauj.uuentehir și regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va faim depă xcae ani. Art. 3. — Aceste regeluuuMc du exploatare, amenajamente. etc. sc aprobă numai din imul d>: wter» t.. ‘'niie silvie. 1> . n.|n se drept definitivă situația eo muniu.iH de iirgupulo de aplicare a legii pentru reforma agrară. Cor' utuiidir-'.i' insă în urm cil t'i-.c-ărilu Jiu aecste regulemonte. omenii ‘amerde ele., referitoare ’a Mip».HnV. Pădureț. 1> numele proprlctarnlifi. etc. au fost dat» nronat «atr intre timp o *ul>>rjț nuhimhări din cauza reformei agrare, mu hdie wasc, regulamentul unu i.-iimujam .OGi so va revizui Imcdint, fie diu pnnet de vedere tietinlc ■diva iâ '«m , r»'ptfofiîțoi. etc. ' . : i , le irtci!!..- >dzpn«i!|.|m r—^văzuta in studiile respective și articolul aniiim.. 1 iii".:;.i: :'"î.rcia rum ovemiînrli. vi 5 idft : — ț'i - ntd IMi-mnu ■ 'Uginuitai Silvic esto însărcinat en executaren nmontfi l'ecisiuui. jlșlil nHiRti -T Marile IMG tu cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireca T. Canclcov. No. 57047/936. Aii 1 — aprobi! dî Doi : ll.-.'ulai' liiid ii,mu . .ih..iu. i .« j: i rii C h i o j d e n i. judelui IT. Sfiral. ..'ulo-lclntra ț;onwh»i Ti. B’SttM. ... supiuiA-.ă de 372 ha. 7100 mp. Regiunii: O seri o di .i.iu <> . < ■' «tvesm' in < -mi interval și revoluția normalii do SO oui îi alia »> .;iuig opiio.i!'. la i3b rvzur*.. la hectar ți revchițin uoiioaUi W uni id Utigillnnioutiil pentru cxpacuturn •.•• nuismxj Bocănita, judelui Argeș, proptdamtea Tontm Itunlrscu, tu mprăfolli do l» ha. SiM jpp. lîi’Kîin și irstument Codru eu iftlerl riioj. ni’VOiiK.Ji nuniailii ir. an'. ■ i Regn lumeți t.’t pco ru o-' "■i'ito ui ii ■ urii S t a u 1 i s, județul Cluj, propt ,||I 1 Cov. I.’:iukd. Iu ifi.' ids de ii’ ha. 0600 mp. Regim și itratameilt crâng. 11c o li’ no>m,ik. 50 ani. ii 1 Ucgulst.ietitid puutru eMdonture -ii p5«furii Piscurile, judelui Gorj. prnp: ic;::t-'.r C ni! l-u Carlai-uț iu oor .■;■»:: t(„ 25 ha. 2300 mp. Regim și tra- mont erAva eiuiubt. Rmojntin «oiirai:» 20 ani. el Regulamentul r>vntn> eKphmtore m pj Cadru < n :ăim i s'-.'ei-ai'■■- linv.-lnțij normală 100 ani. fj Jîuguluiuuntul imnfni evotamara af pădurii Brad ea sa, judelui Pra- hova. tu'ur’ i1 G "m Gh. N'ițxjâ.ot. in ■mtiMi.'nța totală Je 19 ha.'1200 mp. Regim ți trntsmi < C'mlru eu tlUojd ■ 7 Nt dutlo nm-ntală 100 ani. 780 Pablicațiuni g) Regulamentul pentru exploatare al pădurii B r a u i 1 a. jud. Vlașca. proprietatea Andrei A. Noica, in suprafață de 19 ha. 221HI mp. Regim și trutument crâng simplu. Revoluția normală 17 ani, Art. 2. - • Revizuirea amenajamentelor șl regulamentelor do exploatare mal sus menționate se va face după zece ani. Dach vreuna din păduri in total sau in paria intră în dispozițiunile legilor: lentru protecția monumentelor natural, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mai inainte de acest termen, Art. 3. — Aceste regulamente do exploatare, ^menajamente, etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co- municată de organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se Insă în urmă că araturile din aceste regulamente, atnena Jamonto etc., referitoare la suprafața pădure!, la numele proprietarului, etc. nu fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul salt amenajamentul se va revizui imediat, fia din punct da vedere tochnic silvic, fio asupra propriatăței, etc. Art. 4, — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respectiva ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat eu executarea prezentei Deolziunl. Dată astăzi 28 Martie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (sa) Mireea T. Cancicov. No. 67051/936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Revizuirea amenajamentului pădurii Mitocul Drago mirnei. judelui Suceava, proprietatea Obște! Mitocul Dragomirnei, in suprafață de 163 ha. 1600 mp. Regim și tratament: codru cu tăieri succesivă. Revoluția normală 8U uni. bl Regulamentul pentru exploatare al pădurii Plosca I a 1 o v i e i o a» roi, județul Rădăuți, proprietatea Fraților Popiuc. in suprafață totală do 72 ha. 4700 mp. Regim și tratament codru cu tăeri rase, lusăndu-se 50 retzerve la ha. Revoluția normală 90 ani. cl Regulamentul pentru exploatare al puduri! Șl o l o ș. jnd. Rădăuți, proprietatea Chaim Sehairf și alții, în suprafață de 46 ha. 0400 mp. Regim codru cu tăeri rose. Revoluția normală 60 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Piscul Lung, județul Buzău, proprietatea Paulina Hesensteln, în suprafață de 22 ha. 7000 mp. Regim ți tratament: codru cu tăeri rase. Revoluția normală 90 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mai hm menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau in parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei? pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea ac va face și mal înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente do exploatare, amenajamente, etc. so aprobă numai din pnnet de vedere tochnic silvic, luăndn-se drept definitivă situntia eu municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatundu.se însă in urmă că arătările din aceste regulamente. nincim- inmeute etc., referitoare la suprafața pădttroi. la numele proprietarului. oti nu rost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere tochnic silvic, fie asupra proprietătei. etc. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Pu b l i c af iu n i 7b l Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio este însărcinat cu executarea prezentei Deriziuni. Datii astăzi 31 Martie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii si Domeniilor (sal Mircea Cancicov. No. 67031/938. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentul pădurii Tistasu, județul Someș, proprietatea en munei Sucutard. tn suprafață de 117 ha. 9700 inp. Regimul crâng ou 50 rezerve dc gorun la hn. Revoluția normală 30 ani. p) Araonujamenlul pădurii Clroț, Județul Someș, proprietatea comunei Bata, in suprafața totala de 76 hu. 2IH» mp. Regimul crfing cu 50 rezerve de gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. c) Amenajumenlnl pădurii Cere, judotul Târnava Mică, proprietatea Joalf Czaaz, In suprafață do 32 ha. 6400 mp. Regim crâng cu 25—40 rezerve Ja ha. Revoluția normală 20 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Râde ni Sfoara 11 ă- c ini 1 a, județul Buuân. proprietatea Vasile Nestor. in suprafața totală de 16 ha. 8652 mp. Regimul șl tratament: crâng simplu. Revoluția normală 12 nni. e) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Ghiocel, Jud. Ilfov, proprietatea Ing. Virgil Aiimhniștcanu, în suprafață totală do 15 ha. 9600 mp. Regim și tratament crâng simpln. Revoluția normală 12 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamontolor și regulamentelor de exploatare mai sin menționate se va face după zeee ani. Dacă vrenna din păduri în total sau in parte intră în dlapozițiunilc legilor: pentrn protecția monumentelor natnrei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- duriior de protecție: revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente da exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvie, luându-se drept definitivă situația comu- nicată da organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Conslatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ainoim- jamente, etc. referitoare la suprafața pădnrei, la numele proprietarului, etc. an fost date eronat nan Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprletătei, etc. Art. 4. — Tonte celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cn executarea prezentei Deciziuni. Dată astăzi 31 Martie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircea T. Cancicov. No. «7035/936. Ari. I. — Se aprobă do uni: al Amenajamentul pădurilor din ocolul silvic Parca ni, județul Orbei, proprietatea Statului, în suprafață totală de 15456 ha. 0600 mp. Regimul: Seriile I și II Crfing simplu cu revoluția normală 35 ani. Seriile II, III, V, VI și VII. Crâng cu 150 rezerve stejnr și frasin la hectar. Seria VITI-n Codru cu tăieri pro- gresive și revoluție normală 109 ani. bl Amenajamentul pădurilor din ocolul silvie H fi n c e ș I 1. județul Lă- pușua. propriei alea Statului, in suprafață totală de 13777 hn. 6700 mp. Regimul: 7 Serii de crfing din care 3 au -revoluția normală de 30 ani, 3 de 33 ani și um 40 ani (crfing compus) și alte 2 serii de Codru cu 3 tăieri succesive șl revoluția normală 108 ani. 782 Publicafiuni «< Antenalamentai pădurilor din ocolul silvic Pan u I. județul Bălti, proprietatea Statului în Htiprafală loială de I2B99 ha. 1100 mp. Regim și tratament: 7 »< re tăier» pr .gnuh . irvolntlo •■'■rmulă 108 ani; Seriile II. 111. TV. V sj V! erâne cn rexervide .-preitîer’e Je «vizai Consiliului Technic 77/930. Scrin VIT protecție. gț Amftnnj;,niop:nl pădurilor dfa s-.1n1 silvie Cl iscă u ț 1, jud. Hotin. propriii.-o m K- nuhil. in •mprafatâ toinTS do 8984 ha. GB90 mp. Regim si tratament: Scria I Codru uu tătari nuecpolvo ți i'11 '-falie normală 100 ani. Seriile 11. ITT. crâng simplu «, ri-rofația ponțială "■ "i Seria IV. crâng eonnms cu revoluția awwll SIS sui. Scrie V ;. zăvoi, i ttu- simplu cu revoluție 3 ani și Scria VI t'rtdcelfa. L- A’nmmjau entol pHdurli G h ■- I a r i. indetul Hunedouru. proprietatea Șjatniu» In cnjsrafată Întâ ii dc CS r.i 0*)0 mp. Regim si tratament Codru cn tâf'*vi os ■.■sire >î revelai:*1 nnr- tds 1.10 uni. Amimr.ianumtal idldurii Rpru' ă 1 Scria II Pandurul, județul Dolj, nruprîctațr» Sfatului, fa s’iprafa 1 i de 818 ba. 4300 ntp. Regim și tratament crâng cu 150 rezerve hi ba. Rerolutîn nnrugill 49 nni- ti AHIepahntrnfal pUdutil Z .a v r. l. jud. Dolj, proprietatea Statului. în stWdfoțtf iPisllfi du ÎS Im fW "in Rugim și tratament Codru cu tăieri succesive. l**«V'«jvț2h fț♦rnetl!1 yn «ni- Jr> Amimafameuiul pBflui'R C r ■' v :t R n n t u r a Scria V-a, județul Dol.l. w>l>rintru-, 13 v’rprnDt ■ t-'W» tis STB ha. M(10 mp. Regim și tratament orei ■■ r:' > In ha. Rcvolitlia v■:TMilă 40 ani. rt AmtmaliwMto' pădurii Coarnele Capriț județul Iași, pro- nxinta:» ;: Sfatului, iu imomfal !! do Ifț Iu Regimul și tratamentul crâng simplu. Riiv/diilîn nomohi 25 nni. ,*r*_ o _________RcvfaVrr?* imeirsjizMiSistof ?l regnlasKtnWÎor dc ®xplontaro mai mtu nmuțlotm'c vu faw uupH zace nai T.hcK# rnwn» dfa păduri iu tnin! «pit tn parte intră în dispozițiunile legilor; r-nlrn protoclta utupumcutelor nalurci. păilnrilor necesare apărării naționale, pă- .pa:i alte cauze. «w!*w9'nl »; i: aumtiuiamcntul se va revizui imediat, fie din punct dc valora tiglt« '' silvic, fir m-'Ppropnetăței, etc. lr| f _ Tiisilir prevăzute in studiile respective și artkailul lidlțîo»:'! au«x»'. fiecăruia sânt executorii. P u bli C a{iu n i 783 Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declzluni. Datii astăzi 7 Aprilie 1935 in cabiuetul nostru. Ministrul Agriculturii și Deceniilor, (ss) Mircea Caneieov. No. 82977/936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentul pădurilor Dosul Măgurii și alte 9 trupuri. Ju- dețul Sibiu, proprietatea Composcsoratului Grăniceresc din comuna Jina, in su. prafață totală de 3630 ha. 8600 mp. Regimul*. O serie de Codru cu 2 tăieri succesive la 10 ani interval și revoluția de 100 ani, patru serii de Codru cu tăieri rase șl revoluție normală de 100 ani și a șeasa serie de protecție cu exploatabilitatea fizică. Art. 2. — Revizuirea amcnajamentelor și regulamentelor de exploatare mal sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozitlunlle legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă nnmal din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co- municată do organele dc aplicare a legii pentru reforma agrară. Constalându-se însă în urmă eă arătările din aceste regulamente, amena- jamente etc., referitoare la suprafața pădure), la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau între timp nu suferit schimbări din cauzu reformei agrare, sau alto cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui Imediat, fie din punct do vedere technic silvic, fie asupra proprietății, etc. Art. 4, — Toate celelalte dispozitlunl prevăzute în studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt execntoril. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio este însărcinat cu executarea prezentei Declzluni. Dală astăzi 8 Aprilie 1936 tn cabinetul nostru. Ministrul Agriculiurll și Domeniilor (ss) Mircea Cancicov. No. 84616/936. Art. 1. — Se aprobă de noi ; a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Maximei, județul Ră dăuțl, proprietatea Juri Psariue șl alții, în suprafață de 69 ha. 1200 mp. Regimul codru eu tăieri rase. Revoluția normală 80 ani. bl Regulamentul pentru exploatare al pădurii CI ine ea n c a, județul Prahova, proprietatea Gh. St. Rădulesen, în suprafață de 98 ha. 2171 mp. Regim și tratament: două serii do crâng simplu. Revoluția normală 6 ani Ia seria La și 12 ani la seria TLa. ci Regulamentul neutru exploatare al pădurii C u c 1 u r u I M lo. Ju- dețul Cernăuți, proprietatea Panich Margulns ți alții. în suprafață dc 44 ha. 2681 mp. Regim șl tratament: orAng simplu. Revoluția normală 30 ani. dl Amenajnmentn! pădurii B o r c e a. ele., județul Odorhelu, proprietatea Bis, Ev. Ref. din Atid, tn suprafață do 38 ha. MM mp. Regim și tratament codru cu tăeri succesive. Revoluția normală 80 ani. el Regulamentul pentru exploatare al pădurii Două Ramuri, județul Trei Scuune, proprietatea Banyai Alexandru. în suprafață de 37 ha. 2900 mp. Re- gimul codru eu tăeri succesive. Revoluția normală 90 ani. f) Amenajamentul pădurii Băgău. județul Alba, proprietatea Bis. Gr. Cat. din comuna Băgau. în suprafață do 15 ha. 3800 mp. Regim șl tratament: crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. 9 784 Public aflu ni Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți reffulamentelor de exploatare mal km menționate ae va face după zece ani. Bacă vreuna din păduri în total aau in parte Intră In dlspoaițiunile legilor: pentru protecția monumentelor natural, pădurilor necesare apărării naționala, pă- durilor do protecție: revizuirea se va face și mai înainte do acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente do exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvie, ]uundu-se drept definitivă situația co- municată do organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-sc însă in urmă că arătările din aeeste regulamente, amsna- jamente etc., referitoare la suprafața pădurei. la numele proprietarului, etc. au fost dnto eronat sau Intre timp nu suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentui se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprletătel, etc. Art. 4, — Toate celelalte dispozlțluni prevăzute în studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și nltim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. Dată astăzi 17 Aprilie 1936 in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii șî Domeniilor, (ss) V. P. Sasau. No. 84939/936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentui pădurii Mănăstirea Grăjdeni, județnl Tu- tova, proprietatea Statului, dat în uzufruct Mănăstirii Grăjdeni, în suprafață totală de 50 ha. Regim și tratament: crâng simplu. Revoluția normală 30 uni. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Șerbeștl. județul Neamț, proprietatea Ștefanta Gr. Bălăceanu, în suprafață totală de 40 ha. 3000 mp. Regim și tratament: crâng simplu cu 30 seminceri la ha. Revoluția normală 25 ani. c) Regnlamentul pentru exploatare al pădurii Frumoasa, județul Trei Scaune, proprietatea Mirese losif, în suprafațx de 38 ha. 2700 mp. Regimul codru cu tăerl rase. Revoluția normală 90 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Fagul Curat Gândi a. județul Trei Scaune, proprietatea Nagy Grigorle. în suprafață totală de 17 ha. 7300 mp. Regimul codru regulat cu două tăeri succesive. Revoluția normală 90 ani. e) Amenajamentui pădurii Borondoaia, județul Târnava Mure, pro prietatea Bis. ev. lut. din comuna Dârlos, In suprafață de 16 ha. 7900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 10 ani. f) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Rușii C i o ma r t a n, județul Doroholu, proprietatea Gheorghe Manoliu, în suprafață de 16 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani. g) Regulamentul pentru exploatare al pădurii S m C u r 1 ș. Județul Odor- heiu. proprietatea Mathe Petru, In suprafață de 15 ha. 7600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau in parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea se va face și mai înainte dc acest termen, Art. 2. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată dc organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena lamente etc., referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului,, etc. au fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul șau amenajamentui se va revizui Imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietăței, etc. Pul l ic a(iu n i 785 Art. 3, — Toate celelalte dispozltiuni prevăzute In studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 4 ei ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însărcinat cu executarea prezentei Deeiziuni. Dată astăzi 1? Aprilie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii îi Domeniilor, (ss) V. P. Sassu. No. 84968/930. Art. 1. — Se aprobă de noi: a) Revizuirea amenajam en tulul pădurii Dansau și La Spini, jud. Timiș, proprietatea Vasile Deheleanu. în suprafață de 384 ha. 79(10 mp. Regim și tratament: se mențin vechile baze, adică crfing simplu. Revoluția normală 30 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bogata, județul Bacău, proprietatea Nic. Botez, In suprafață totală de 65 ha. 6500 mp. Regim și tratament: crfing simplu. Revoluția normală 20 ani. c) Amenajamentul pădurii Pe Lob, judelui Someș, proprietatea Co- munei Buncști, în Suprafață totalădo 63 ha 5600 mp. Regimul crfing cu 40 rezerve lu ha. Revoluția normală 40 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii N 1 m a, județul Someș, proprietatea Samuil Klain șl oția, In suprafață de 15 ha. 3300 mp. Regimul crfing au 50 rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri in total sau In parte Intră in dlspoziținnUe legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor da protecție; revizuirea sa va face șl mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, lufindo-se drept definitivă situația co munlcată do organele de aplicare a legii pentru reforma agrară Constatfindu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amona- jamente eto., referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau Intre timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietate!, etc. Art. 4. — Toate celelalte diepozițiuni prevăzute în studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvia este însărcinat ou executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 27 Aprilie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircea T. Cancicov. No. 66617/936. An. 1. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentul pădurii Blid aria, județul Someș, proprietatea co- munei Curtuiuș. în sprafață de 131 ho. Regimul crâng cn 40 rezerve la hectar. Revoluția normală 40 ani. bl Amenajamentul pădurii S u r d u c. judelui Someș, proprietatea co- munei Foldioara, în suprafață totală de 77 ha. 6900 mp. Regimul crfing cu 50 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. o) Amenajamentul pădurii Surtuc, județul Someș, proprietatea comunal ■Copru, în suprafață totală de 46 ha 0300 mp. Regimul crâng cu 50 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. 786 Publicat iu ni d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul C o t u l L u n g, județul Brăila, proprietatea Grigore Clcei. în suprafață de 18 heetnrro 3000 mp. pădure curată. Regim și tratament: crâng simplu. Revoluția normala 5 ani. e) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Murului, ju- dețul Argeș, proprietatea Radu Arsenescu, in suprafață dc 15 lia. oXW mp. Regim și tratament cr&ng simplu. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. — Revizuirea amonajamontolor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate ae va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri tu total sau in parle intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale. pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mal înainte de acest termeu. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aproba numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele dc aplicare a legii pentru reforma agrară. Conslalându-se Insă in urmă că arătările din aceste regulamente, ame- najamenelo, etc. referitoare la suprafața pădurii. Ia numele proprietarului, etc. an fost date eronat u»u intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau ori ce alte ca^ze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietarei. Art. 4. — Toate celelalte dispozltiuni prevăzute In studiile respective ș> articolul adițional anexat- fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat o» executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 28 Aprilie 1936 in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii șl Domeniilor, (ss) V. P. Ssssn. No. 91495/936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Regulamentul penlru operațiuni culturale B â 1 c a Domnești, ju- dețul Putna, proprietatea Inginer Săbăreanu, Sevastia C. Leonida și Ecaterina Th. Bădărău, In suprafață de 557 ha. 0964 mp. Se vor efectua curățiri și rărituri specificate în regulament. Revizuirea după cinci ani bl Regulamentul pentru exploatare ol pădurii Piliși*, județul Trei Scaune, proprietatea Cautak Franclsc și Csntak Susana, tn suprafață de 98 ha. 8700 mp. Regimul codru cu tăcri ruse. Revoluția normală 60 ani. c) Regulamentul penlru exploatare al pădurii I, a m b a, Județul Prahova, nroprielati-a Chirită C. M. Staicn. în suprafață totală dc 11 ha. 7626 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Ari. 2. — Revizuirea amenajamentelur și regulamentelor de exploatare mai sus menționate cu excepția celui dela alin a. se vn face după zese ani. Dacă vrenna din păduri in total sau în parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de proiecție; revizuirea se vn face și mai Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă numai din puncl de vedere technic silvic, luându-se drept definitiva situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Conotalându-sc însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amc- najamenete. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. ai fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau ori ce alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietate!. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective șî articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat et» executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 7 Mul 1936 în cabinetul nostru. M mistral Agriculturii șî Domeniilor, (ss) Mircea Cancicov. No. 97934/936. Publicațiuni 787 Art. 1 — Se aprobi de nojt a) Regulameniul pentru exploatare al puduri! Orbeni- Dealul. Ju- delui I’utna. proprietatea Henrictle Buzdugan, tu suprafață de 62 ha. 0722 mp. Regim și tratament crâng en 50 rezerve la ha. Revoluția normali 20 ani. b) Rognlameninl pentru exploatare al pădurii Orbeni-Denlnl, ju- dețul Putnu, proprietatea Flenn P. Buzdugan, in suprafață de 52 ha, 6772 mp. Regim șl tratament crâng cu 50 rezerve la ha. Revoluția normala 20 ani. o) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Trestia, județul Bacău, proprietatea Moșt. Gh. Mavromatl. in suprafață do 37 ha. "BOU mp. Regim și tra- tament crâng simplu. Revoluția normala 30 ani. d) Regulamentul pentru exploatate al pădurii Goșa. județul BuzAu, proprietatea Jlie Deld/o, in suprafața dc 14 ha, 5500 mp. .Regim și tratament otâng simplu. Revoluția normalii 30 ani. e) Regula meni ni pentru exploatare ul pădurii .Piciorul Pleșca- rul u 1 etc.. Rulatul Someș, proprietatea D nei și D-lul Vaaile Horvath. In su- prafață de 10 ha. ino mp. Regim și tratament crâng cu 40 rezerve la ha. Revo- luția normala 3» ani. Ari. 2. — Ravixntrna amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mal sut mcnli'inate se va face după zece ani. D^cA vtiuna din păduri in total sau in parte intră în dlspozițiunilc legilor: pentru protecția luonnmentelor naturei, pădurilor nmo-sarc apărării naționale, pă- durilor dt protecție: revizuirea se va face șl mai Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regu!«men:e de exploatare, amenajamente etc. ac aprobă numai din punct de vedere trehnic silvic, luâudu-ae drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Consta'ândtt. M>936. Ari. 1. — Se aprobă de noi; a) Regulamentul pentru exploatare al pădnril Z ă n o a g a Mortului, dnnă trupuri, Județul Prahova, proprietatea ștefan Gr. Popeseu. in suprafață de 193 ha. WHW mp. Regimul codru cu tăerl rase. Revoluția normală 90 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor șl regulamentelor de exploatare mal -ne menționate se va face după zece ani. Dacă vionun din pădnri în total sau In parte intră In dlspoziținnile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pa- ltinilor de protecție: revizuirea ac va face și mai Înainte do acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvie. In&ndu-se drept definitivă situația eomutiieaia dc organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Cons»at8ndn-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame- uujamenote, ctc. referii nare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc, au fost date eronat sau Intre timp un suferit schimbări din canzn reformei agraro, sau ori ce alte cnnzo. regulamentul san amenajamentui se va revizui Imediat, fio din p::uc> de vedere lechnlc silvic, fie asupra proprielăței. 788 PubUcafiant Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat cu executarea prezentei Declziuni. Dotă astăzi 7 Mai 1936 In Cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (sa) Mireea Cancicov. No. 0'938/936. a) Amenajamentul pădurii Mollvișul. județul Vâlcea. proprietatcir Obștei da Moșneni Molivișul, în suprafață totală de 2365 ba. Regim și tratament codru cn 2 tăieri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 80 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul Zăgajul, județul DOmbovița, proprietatea Nunucă Protopopescu, în suprafață de 35 ha. 7000 mp. Regim și tratament 2 serii do crâng simplu. Revoluția normală 8 ani. seria I șl 5 ani la seria Il-a. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri in total sau in parte intră tn dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor natural, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va faoo șl mal Înainte de acest termen. Art. 0. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă nnmai din punct de vedere tehnic silvic, luăndu-se drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatăndu-so insă In urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamento, eto. referitoare la suprafața pădure!, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau Intre timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui Imediat, fie din punct de vedere technio silvic, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) norevlzult la termen de parte, este nnl șl neavenit. Art, 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective et articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio este Însărcinat oo executarea prezentei Declziuni. Dată astăzi 8 Mal 1936, în cabinetul nostru. No. 97.932. Art. I. — Se aprobă de noi : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Mnntcle Groapa M a 1 a 1 i, județul Vâlcea, proprietatea Cccllla M, Cratoro. în suprafață totală de 676 ha. 4600 mp. Regim și tratament Codru ou tăieri rase. Revoluția normală 90 ani. b) Amenajamentul pădurii Cărpinlșnl și Oala, județul Sălaj, proprietatea Lauronțiu Tel. în suprafață totală da 8ă ha. țlROO mp. Regim șl tra- tament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai' sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturci. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mal înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. sa aprobă numai din punct de vedere technic silvic, Inăndu-se drept definitivă situația co- municată do organele de aplicare a legi! pentru reforma agrară. Constatăndu-so însă tn armă că arătările din aceste regulamente, «imena- Jamente etc., referitoare la suprafața pădnrei. la numele proprietarului, etc. air Public af luni 769 fost date eronat Bau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrara sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul 60 va revizui Imediat, fie din punct da vedere technic silvic, fie asupra proprietate!, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul el neavenit. Art. 4, — Tonte celelalte dispozitlunl prevăzute In stadiile respective el articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. V ei ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 8 Mai 1936 in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii ți Domeniilor, (ss) Mircea T. Cancicov. No. 97983/936. Art. 1. — Se aproba de noi : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Fi o c e ș 11, județul Bacău, proprietatea Ana Inginer Pantasl, tn suprafață de 270 ha. Regimul: o seric de 240 ba. crâng simplu șl o serie de agrement de 30 ha. din care nu se vor extrage decât arborii uscațl In picioare pentru higiena pădurii. Revoluția normală 20 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Scurta, județul Putna. proprietatea Ecaterlna P. Tzintzu, In suprafață totală de 125 ha. 20 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. o) Regulamentul pentrn exploatare al pădurii Ipotești, județul Su- ceava, proprietatea comnuel Ipotești, In suprafață de 16 ha. 1300 mp. Regim șl tratament crfing simplu. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor do exploatare mai sus menționate sa vn face după zece aun R»lh și f soț], in suprafață de 18 ha. 2300 mp. Regimul crâng cu 50 rezerve la ha. Rev»|uțiu nonmita 20 ani. el Amenajamentui pădurii M a n e r h >i m o n. județul Târnava Mică, proprietatea Micea Martin ți 16 soți, in suprafață totală de ha 12 ha. 2000 mp. Regimul crâng eu 3» rezerve In ha. Revoluția >«*rinală 20 ani. Ai i. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mai nua menționate er va tace după zece ani DurM vreuna •lin păduri in total mui In parte intru în dispoziținnile legilor: pentm protecția m»mtmautrinr natnrel. pădurilor necesare npărăril naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea ee va face și mal înainte de acest tenuen. Ari. 3. -- Aceste regulamente de expbiaiare. amenajamente. etc. se aprobă numai din punet de vedere tehnic silvio, luându-se drept definitivă situația comu- nicată do organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-He insă în urmă că arătările din aceste regulamente, nmenn- Jamentc. ele. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alto canzn. regulamentul sau amenajamentui jic va revizui imediat, fie din punct da vedere technic silvic, fie asupra proprietate!, etc. Amenajamentui irognlamentul do exploatare) nerevizuit la termen do parte, este nul oi neavenit. < Art. L — Toate celelalte diapozițiuni prevăzute in studiile respective ți arttcolnl adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Ari. 5 ui ultim. — Domnnl Director al Regimului Silvic este Însărcinat cu executarea prezentei Deriziuni. Ministrul Agriculturii ți Domeniilor, (ss) Mlreea T. Canclcov. No. Ar>. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respectiva ți articolul adițional anoxat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 «I ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinai cu executarea prezentei Deriziuni. Ministrul Agriculturii ți Domeniilor, (ss) Mireea T. Cancicov. No. 97939/H36. 792 Publicafiuni Art. 1. — Se aprobfi de noi: a) Amenajamentul pădurii Boia, județul Târnava Maro, proprietatea comunei Beia, în suprafața de 176 ha. 41(>0 mp. Regim țl tratament crfing simplu. Revoluția normalii 30 ani. b) Amenajamentul pădurii Prăpădi a, Județul Satu Mare, proprietatea eomnnoi Recea, In suprafață de 94 ha. 3800 mp. Regimul cedru cu două tăeri suc- cesive din 10 în 10 ani. Revoluția normală 80 ani. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii B u d a, Județul Argeș, proprietatea Dumitru S. Melinescu, în suprafață totală de 75 ha. 6250 mp. Regimul crfing. Revoluția normală 20 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Codru, județul Sălaj, proprietatea Carola Bornemisa, în suprafață de 57 ha. 5500 mp. Begim și tratament crfing cu 60 rezerve de gorun lă ha. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamenlelor și regulamentelor do exploatare mai sns menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri tn total sau in parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesara apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea se va face șl mai Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, lufindn-so drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatândn-se tnsă in urmă că arătările din aceste regulamente, amona- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, șau alte cauze, regulamentul eau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvie, fie asupra proprletăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevlzuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective șl articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însărcinat cu executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 9 Mai 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii șl Domeniilor, (ss) Mircea T. Canolcov. No. 97940/936. ArL 1. — Se aproba de noi : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Vârful Popilor, Județul Brașov, proprietatea Francisc Deldy. tu suprafață totală de 344 ha. 3800 mp. Regimul două serii de codru cu tăeri succesive. Revoluția normală 80 ani. b) Regulamentul pentrn exploatare al pădurii Valea Satului, ju- dețul Argeș, proprietatea N. Păunescu, în suprafață de 98 ha. 5000. mp. Regim șl tratament crfing simplu. Revoluția normală 18 ani. o) Amenajamentul pădurii Capul Dealului, Județul Mureș, pro- prietatea comunei Mura Mare. în suprafață totală dc 40 ha. 2800 (mp. Regimul crâng cu 70 rezerve Ia ha. Revoluția normală 30 ani. d) Amenajamentul pădurii Bisericeasca, județul Mureș, pro- prietatea Bis. Ref. din comuna Suveica, in suprafață de 24 ha. 3100 mp. Regimul crfing cu rezerve. Revoluția normală 30 ani. e) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Larga. jud. Cluj, pro- prietatea Chiorean Vasile. în suprafață totală de 22 ha. 1W0 mp. Regim șl tra- tament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani. f) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dealul Eforii, ju- delui Someș, proprietatea Csiszek dara, în suprafață de 18 ha. 7800 mp. Regimul crâng ou 40 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani g) Regulamentul pentru exploatare al pădurii H o d i a, jud. Argeș, pro- P ub l i c af iu n i 793 prietntea Eug. Uțescu Moșt. I. Uțescu, în suprafață totală de 11 ha. 9687 mp'. Regimul crâng cu 10 rezerve de stejar la ha- situate pe hotar. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri in total sau in parte intră In dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mai inainte do acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amonajumento, eto. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-ae insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amona- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, eto. au fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere tochnic silvic, fio asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul si neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective el articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Deciziunl. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireea T. Canoieov. No. 979420936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentul pădurii Pârău! lui Purtai, județul Cluj, proprietatea comunei Rișca, In suprafață totală de 393 ha. 9109 mp Regimul codru cu tăeri rase. Revoluția normală 100 ani. b) Amenajamentul pădurii C ă p r u ț a, județul Arad, proprietatea Com- posesoratulul urbarial Căpruța, In suprafață (de 102 ha. 0800 mp. Regim și tra- tament Crâng simplu. Revoluția normală 40 ani. e) Amenajamentul pădurii Săcuenl, județul Bihor, propr. comunei Săcueni, în suprafață totală de 49 ha. 6600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Poarta Vântului, județul Trei Scaune, proprietatea Bernard Sigismund, în suprafață de 16 ha. 7300 mp. Regimnl codru regulat cu două tăeri succesive in interval dș 10 uni. Revolu- ția normală 90 ani; c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Căprioara, județul Covurlui, proprietatea Draghia Comănescu, in suprafață de 14 ha. 0300 mp. Re- voluția normală 6 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor șl regulamentelor de exploatare mai sns menționate cu excepția celui dela alin, e, se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va face și mai inainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luăndu-ao drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente, eto. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din puncl do vedere technic silvic, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit Ia termen de parte, este nul șl neavenit. 7J4 Publlcaf tuni Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respectiva și nrlicolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este îns&riJnat cu executarea prezentei Deriziuni» Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircea T. Cane'cov. Xo. 97937. Ari. 1. — Se aproba de noi: a) Regulamentul pentru exploatare ai pădurii Ba Icni și Obilei- s e n. județul Dâmbovlța. proprietatea Gh. I. Nițescu, in suprafață totală de 148 hu. 430n mp. Regim șl tratament crâng simplu: Revoluția normală 12 ani. h) Regulamentul pentru exploatare a pădurii Valea Mică, județul Muscel. proprietatea Vaxile Dănoiu și alții în suprafață totală de 119 ha. 6200 mp. Regim ți tratament crAng simplu. Revoluția normală 25 ani. ci Amenajamentul pădurii Măgură, județul Someș, proprietatea co- munei Cnșrdm in suprafață de 76 ha. 1900 mp. Regim crâng cu rezerve. Revoluția normală .m ani. ' d» Begulnimuilul pentru exploatare al pădurii Borbellște, județul Cluj, proprietnti-n Rus Sam>dla. in suprafață de 26 ha. 2100 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve Ia ha. Revoluția normală 30 ani. o) Regulamentul pentru exploatare al pădurii L c a s a. județul Pra- hova. proprietatea Muși. 1. Gh. Cantaeuzino, In suprafață totală de 21 ha. 2280 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. f) Amenajamentul pădurii Pădurea Sașilor, județul Târnava Mică, proprietatea Klein Mari iu ți soții, In suprafață dc 18 ha. 5700 mp. Regim orttng cn 5 b) Amenajamenlul pădurii H o 1 z g r u n d- B r i t o m, județul Târnava Mica, propi ietateu IlresHman loan ți 1W soți. în suprafața totala de 70 ha. <800 mp. Regimul crâng un 50 rezerve la bu. Revoluția normala 30 ani. ei Regulamentul pentru exploatare al pădurii B 1 Ic e ț 1 i, județul Mus- cel, proprietatea D. Alimaniateanu. iu suprafața totala de 40 ha. 0304 mp. Regimul crâng cu taeri rase. Revoluția normala lOO uni. dl Amenajann-ntul pentru exploatare al pădurii C o s t i a. județul Târ- nava Mied, proprietatea Kioea Mathias ți 63 soți. in suprafață do 21 ha. 9700 mp. Regimul crâng eu 50 rezerve la ha. Revoluția normala 20 ani. e) Amenajamentui pădurii Reekert, județul Târnava Mică, proprie- tatea Reckerl Ștefan ți 34 soli. în suprafața totală .de 12 ha. 9800 mp. Regimul crâng cu 50 rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. f) Amenajamentui penfru exploatare al pădurii Pârâul Lung, Ju- dețul Târnava Mică, proprietatea Konerth Mathias ți 51 soți, tn suprafață totala de 12 ha. 7800 mp. Regimul crâng cu 5t> rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. g) Amenajameuiul pădurii Cetate, județu) Târnava Mică, proprietatea Henning Martin ți 50 soți, in suprafață totală de 12 ha. 6600 mp. Regimul crâng ou 50 rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mai ana menționate ee va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri In total sau in parte intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor dc protecție; revizuirea se va face ți mal înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă nnmai din punct de vedere tehnic silvic, luându-so drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente. etc. referitoare lu suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. an fost date eronat Bau Intre timp an suferit schimbări din cauza reformei ugrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentui se va revizui Imediat, fie din punct do vedere technic silvic, fie asupra proprietățel. etc. Amenajamentui (regulamentul dc exploatare) nerevizuit la termen dc parte, este nul ți neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozitiuni prevăzute fn sindiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. Dată ustăzi 9 Mal 1936 In cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii ți Domeniilor, (ss) Mlreea T. Canclcov, No. 99982/936. Art. 1. — Se aprobă de noi: a) Amenajamentui pădurii Noul, judelui Sibiu, proprietatea comunei Noul, in suprafață totală de 1049 hn. 2400 mp. Regimul codru cu dună tăerl pro- gresive. Revoluția normală 100 ani. b) Revizuirea amenajamentului pădurii Gura Șoimului, jude- țul Turda, proprietatea orașului Turda. în suprafață totală de 295 ha. 8767 mp. Regimul codru cu tăieri rase. Revolția normală 100 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mal sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri In total sau în parte iutră In dispozițiunile legilor: 796 Publicați uni pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durllor de protecție: revizuirea se va faec si mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente do exploatare, amenaja mente, etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luăndu-se drept definitiva situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se Insă în urmă că arătările din aceste regulamente, ametia jamente. eto. referitoare la suprafața pădurei. la numele proprietarului, eto. an fost date eronat sau între timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va reviizui imediat, fie din punct do vedere technic silvic, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul da exploatare) nereviznlt la termen de parte, este nul ți neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declziuni. Dată astăzi 11 Mai 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireea T. Cancicov. No. 99979/936. Art. 1. — Se aprobă de noi: a) Amenajamentul pădurii Bar cu, județul Cluj, proprietatea comunei Cuhloș, în suprafață totală de 139 ha. 8900 mp. Regimul crâng cu 20 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii D a 1 g h i u, județul Bra- șov, proprietatea Văduvei loan Nemeș, tn suprafață totală de 110 bn. 3400 mp. Regimul codru regulat cu două tăeri succesive la intervale de 10 uni. Revoluția normală 80 ani. c) Amenajamentul pădurii Tlsfașul, județul Someș, proprietatea co- munei Taga, în suprafață de 87 ha. 70 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. d) Amenajamentul pădurii B u r z u c, județul Someș, proprietatea co- munei Sânmărghita, în suprafața totală de 71 ha. 2500 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve de gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. c) Amenajamentul pădurii Răzoare, județul Someș, proprietatea Or- felinatului Arm. Cat. Sf. Grigore din comuna Gherla, în suprafață totală de 57 ha. 1000 mp. Regimul crâng cu 50 rezerve de gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mal sus menționata se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecției revizuirea se va face și mal înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luftndu-ee drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere tochnic silvio, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Publicat iu ni IM Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declziuni. Dattt astăzi 12 Mai in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) MIrcea T. Canclcov. No. 99980/936. Art. I. — Se aprobă de noi: a) Amenajamentui pădurii comunale F i b i u, județul Tiniiș-Torontul, proprietatea comunei Fibiș, în suprafață de 287 ha. 72(10 mp. Regimul la scriu Il-a, tăeri do conversiune la crâng compus. Sorta l-a codru cu tăeri succesive. Revoluția normală 81 ani la seria 11-a. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii C u s t a r i, județul Ro- man, proprietatea V. Maltei și alții, in suprafață totală do 362 ha 6100 mp. Regim crâng. Revoluția normală 30 ani. c) Amenajamentui pădurii Ghenetan. județul Bihor, proprietatea co- munei Gheneta, tn suprafață totală de 96 ha. 7100 mp. Regim și tratament crâng Regim el tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 aui. d) Amenajamentui pădurii Ș a r 1 o t a, Județul Timiș, proprietatea co- munei Șurlota. in suprafață totală de 60 ha. 5100 mp. Regimul codru cu tăerl succesive urmând a se face convertirea In crâng cu o revoluție tranzitorie dc 40 ani. Revoluția normală 60 ani. e) Amenajamentui pădurii Carapanousa, județul Severin, proprie- tatea Soc. Anonime „Consorțiul" corn. Oloșag, in suprafață do 57 ha. 5500 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția de 40 ani. Revoluția normală 30 ani. f) Regulamentul pentru exploatare al pădurii M a 1 o a u, județul Voa- lul, proprietatea Maria Vcrona Dan Bădărău, în suprafață totală de 57 ha. 3795 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normal 30 ani. g) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dumbrava, județul Alba, proprietatea Dr. Felix Dumilreanu și altul în suprafață totală do 57 ha, 0700 mp. Regim șl tratamentul crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. h) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Fistelca Z i m n i- c o a, județul Teleorman, proprietatea Florica O. Capră, in suprafață totală de 43 ha. 3339 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 7 ani. Revizuirea In 1940. 1) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Gorgan-V ârtul C i u c, județul Trei Scaune, proprietatea AdA Moine, în suprafață do 42 ha. 1309 mp. Regim crâng cu 40 rezprvc stejar Ia ha. Revoluția normală 30 aui. j) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Albești, județul Te- leorman, proprietatea Godefroy Plerrc Slmionescn șl altul, în suprafață totală de 33 ha. 4570 mp. Regim șl tratament crâng simplu. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sus menționate cu excepția celui dela alin, h, se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri în total sau în parte Intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor do protecție; revizuirea se va faoe șt mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se însi în urmă că arăturile din aceste regulamente, amena- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, ete. au fost date eronat sau între timp nu suferit schimbări din cauza reformei agrare, Sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentui se va revizui imediat, fio din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprletățel, etc. 798 Public ațiuni A menajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul ți neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute tn studiile respective *i articolul adiționa! anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 ți ultim. — Domnul Director al Begimului Silvie este tnsfircluat cu executarea prezentei Doclzinnl. Dat4 astâzi 12 Mai In cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii ei Domeniilor, (ss) Mlreea T. Cancleov. No. 11)1474/834. REVISTA PĂDURILOR Comitetul de redacție: Redactor*șef: Stinghe V. M e mb r i: Drăcea M. loan P. Răduiescu M, Sburlan D. SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie Consiliul de Administrație pe 1936: Președinte: Drăcea M. ... ™ j- ... f Alimănișteanu C. V.ce-Pr=șed,n|.. | N y Casier: Priboianu N. V. Secretar general: Vâlceanu Eug. Secretari: J Emanoil C. Icnescu'Herciu Ir. Membrii: Bunescu M. C. Butoi Al. Caragea Nic. Drâmbă D. Eliescu A. Florescu M. P. Georgescu P. C. Grozescu D. lonescu A. Lazăr H. Lujescu Gh. Marinescu C. Minescu Gh. Năstăsescu Gh. Nedelcovici Ath. Cenzori: Consfaniînescu Gh., lonescu Gh., Chercea Gh. Cenzori suplean|i: Teodorescu Șt.. Consfantinescu*Fălciu A. ș Popescu*Salcia I. Prețul abonamentului: Pe un an pentru instituții................5C0 „ „ „ „ particulari..................... 300 , „ ■ » pentru membrii Sociefă|ii .... 200 „ „ „ . pentru conductori și brigadieri • . 75 Numărul ............................................... . 25 Manuscrisele nepublicate se Înapoiază, i Nr. 3) Mv LDUL TAKE IONESCU Nr. 31 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : BUH BUCUR ANUL XLVIII Ni. 7-8 SUMARUL: Studii r Determinarea rănirilor mecanice la arbori Referate — Comentarii t Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurile de proiecție . Istoricul plantațiilor de salcâm de pe domeniul Coroanei, Sadova O nouă orientare a exportului de lemnărie........................ Problema Împăduririlor în America................................ Ce este de făcut? ............................................... IULIE—AUGUST 193( C. C. Georgescu țiM. Badei Ih'e C. Demetrescu Gh. Popovici K Filip Radu Florescu Horia Manole Problemele zilei: Regenerarea naturală Regenerarea naturală ............................... P. A. Grunau Lungimea perioadei de regenerare la pădurile de stejar pedun» culaf și de gorun.................................‘ . . Marin RSdulescu Despre rolul subarboretului în regenerările naturale .... Gh. Caminschi Pianul de exploatare în metoda codrului regulat .... C. D. lonescurBârlad Deosebiri și asemănări în tehnica tăierilor de regenerare la ste« jarul pcdunculaf și la gorun......................... Vasile Magdaș Cronica t Comemorarea cincanlenarului școalei forestiere din Barres . . D. Drâmbă Colaborare cu echipele Regale......................... Tr. H. In sfârșit . ..........................................Ăi. Haralamb Ședința constitutivă a societari piscicullorilor și pescarilor din Bucovina.....................................................X. «Masca*................................................T. B. I n s cm nări. Frasinul lui Adam Neam)u Turismul, thcrmalismul și dimatismul la C. T. I. Mercuriale: Cronica lemnului F. Păli V. Filip Recenzii— Revista revistelor — ,Soc. Progresul Silvic'. — Publica/iuni: Decizii ministeriale S O M M A I R E : Etudea s Plaies mecaniques chei les arbres ...... C. C. Georgescu et M. Badea Papports — Commenlaires: La loi du 20 Avril 1935 sur les forets de protection. Cansideralions criliques I. C. Demetrescu L'historique des planlations de robinier sur le.domaine de la Couronne, Sadova . Gh. Popovici Une nouvelle orienlalion dins l'export du bois . . V. Filip Le probleme du borșemenl en Amerique ... R. Florescu Qu ’est-ce qu’il faut faire ? . H. Manele Probtimes A 7ordre du jour : La regenerat ion n a t u r e11e Chroui'pie — Mercuriates — Recensions — Revue desrevties— Soc. .Progresul Silvic"— Publications: Decision ministenellcs I N H A L T : Abhandlungen ; Mechanische Verletzugen an p p den Băumen . . . • *" k u. F. Mitteilungen ; Das Gesetz uber die Schuz* waldungen vom 20 April 1935. Kritische Belrach* lungea...................I. C. Deme/rescu Geschichle der RobinienauP forstungeu auf dem Flug* sande der Krondomane, Sadova...................Gh. Popovici Eine neue Orientierung in Holzexport. . . , .V. Filip Die AufforSlungsfrage in America . .... R. Florescu Was ist zu machen 1 . . H. Manele Tagesfragen : Die nafiirliche Verjiîngung Chronik — Rezensionen — Die Zeiischriflen — Verein «Progresul Silvio — Amtliche Veroffentlich ungen. Georgescu . Badea Opuslul dela Darnișoara (Bucovina) CIîșju Al, Hudlimb Le barrage de Dornișoara (Bucovina). Ihlzldaase bei Dornișoara (Bucovina). Ciracii F. Pali Frasinul lui Ădam Neamfa (Oravifa). Vieux /rene j Oravifa. Alte Esche bei Oravifa. REVISTA PĂDURILOR ANUL XL VIU - Nr. 7-8/W36 Constribufiune a Institutului de Cercetări ți Experimenta fie Forestiere. DETERMINAREA RĂNIRILOR MECANICE LA ARBORI C. C. GEORGESCU și M. BADEA Organele de Instrucție ale Tribunalului de Ilfov au pus la dis- poziția laboratorului nostru de fitopatologie o porțiune din tulpina unul cireș, în diametru de 50 cm. care prezenta în mai multe locuri năni produse prin împușcarea cu alice și au cerut ca să se determine Foto M, Badu Fig. I. Fotografie în mărime naturală a unei secțiuni transversale mediane prin rana produsă de alică. sc scoarță; I lemn; a alică; t tubul rănei; c pozițtunea cambitilui; IS inel supli- mentar io, ii. îs, i« limite de inele anuale lemnoase; v val de acoperire. anul și epoca din an când s'au produs rănile. Porțiunea de tulpină a fost tăiată în cursul iernei 1936, după terminarea creștere! anuale în grosime corespunzătoare anului de vegetație 1935, iar exami- narea eșantionului s’a făcut în cursul primăverii următoare. 1 800 C. C. Georgescu și M. Badea In scopul propus s'au examinat mai multe secțiuni transversale făcute în tulpină în dreptul rănilor și cari prezentau aspectul arătat în fig. 1 și II. Fotografia din fig. I reprezintă o asemenea secțiune după planul median al rănei. la care observăm că alica a străbătut ritidomul, scoarța și partea periferică a cilindrului lemnos, trecând prin inelele lemnoase corespunzătoare anilor 1935—1933 și oprin- du-se în dreptul inelului lemnos 1932. Rana are forma de tub și se termină in cilindru lemnos prin o cameră semisferică în care aflăm alica, mai mult sau mai puțin deformată. Gaura de pătrundere a alicei este astupată în toată lungimea sa de rumeguș și scaune desprinse din pereții tubului, cari sunt încleiate de gome în o masă compactă. Rana, se vede că, este înconjurată atât în scoarță, cât și în lemn de o zonă mai închis colorată zisă de „protecție", în cuprinsul căreia țesuturile sunt în totalitate moarte ri îmbibate cu gome de răni; elementele vii din lemn și scoarță din această zonă au fost omorâte în special din cauza căldurei produse prin pătrundere for- țată a alicelor. Schema din fig. II ne arată pentru o mai clară înțelegere o porțiune din aceiaș rană mărită. Determinarea timpului când s’a produs rana se deduce din comparația porțiunei din ultimul inel anual lemnos cuprinsă în zona de protecție cu restul aceluiaș inel neinfluențat de rănire. In adevăr, cambiu din zona de protecție fiind omorât, sectorul respectiv din inelul ultim anual este oprit în desvoltarea sa și fixat în stadiu de formațiune, pe care l-a avut in momentul rănirei. Procedând în acest mod observăm că în zona de protecție aflăm inelul lemnos 1935 ; rezultă ded că r^na s’a produs în acest an. Acest inel mai departe cuprinde pe aceiaș porțiune atât lemn de primăvară, cât și lemn de toamnă. Este cunoscut că lemnul de toamnă este produs de cambiu în cursul lunilor Iulie și August, deci rana a fost făcută după finele lui August, când lemnul de toamnă este deplin format. In cazul nostru s a mai format în aceiaș an un inel suplimen- tar ; asemenea inele se produc adeseori la cireș, ca și la alte specii lemnoase ca urmare a unei defolieri de insecte, secete prelungite, etc. Acest inel suplimentar s’a produs după începerea ploilor de toamnă, adică în cursul lunei Octombrie sau chiar Noembrie, întru- cât în anul 1935 am avut o toamnă lungă și caldă, care a permis Determinarea rănirilor mecanice ta arbori 801 continuarea creșterei în grosime a țărmului nostru. Cum. acest inel suplimentar nu se găsește reprezentat în zona de protecție rezultă Fig. II. Schemă reprezentând o secțiune transversală mediană prin rană. r—tubul rănei. 1935 inelul anual din acest an format din LP=lemn de primă- vară: LT=lemn de toamnă: IS =lnel suplimentar; Sc=scoarță; v~ val de aco- perire; Z=cu tentă închisă este indicată zona de protecție. Inelul 1935 a fost desenat exagerat de mărit, iar diferențele dintre lemnul de toamnă și primăvară exagerat pronunțate. deci că rana s’a făcut după terminarea producerei lemnului de toamnă — finele lui August sau începutul lui Septembrie — și înainte de 802 C. C. Georgescu ii M, Badea producerea inelului suplimentar — până la prima decadă a lui Octombrie. Punându-se la dispoziție dosarul cu declarațiuni ale diferiților martori, caid au auzit Împușcăturile, rezultă că ele s*au tras cam pe la începutul lui Octombrie, pe timpul culesului porumbului și după căderea primelor ploi de toamnă, când nu s'a mai putut circula pe drumurile naturale locale cu automobilul; rezultă deci ca mărturiile a Foto M, Badea Fig. III. Microfotografte a unei porțiuni din inelul anual 1935 de a cireșul rănit cuprinzând șl periferia zonei de protecție. IS inel suplimentar; LT lemn de toamnă; LP lemn de primăvară; aa limita către sănătos a zonei de protecție; c pozițiunea cambiuhii; v val de acoperire (de cicatrizare). stau în concordanță cu rezultatul cercetărilor noastre bazate pe examinarea răneL Fig. III. ne arată o microfotografie de la marginea rând, în care putem vedea mersul inelului anual 1935 în afara și în cuprinsul Determinarea riturilor mecanice la arbori 803 zonei de protecție. La acelaș nivel cu inelul suplimentar au început să ia naștere la buzele superioare ale rănilor (fig. II-III) valurile de cicatrizare, cari tind să acopere nana și să refacă continuitatea inelului de cambiu pe deasupra lemnului din zona de protecție, unde a fost distrus prin rănire. Inelul suplimentar prezintă între razele medulare niște lacune, cari sunt pline cu gome de răni1); aceste lacune sunt fotografiate în fig. IV, și se pot vedea și în fotografia fig. I ca niște puncte în- Fw: M. Badea Fig. IV. Microfotografie a unei porțiuni din inelul suplimentar, IS inel supli- mentar 1935, LT lemn toamnă 1935, c porițiunea cambului, 1 lacună. chis colorate la limita dintre lemnul de toamnă 1935 și inelul supli- mentar corespunzător. Ad avem de a face cu o gomoză, o boală frecventă la cais în urma căreia grupe de celule panenchymatice din lemn se transformă în totalitate în gome, iar în locul lor se crează pungi, în cari se acumulează gomele produse. In cazul nostru este interesant de remarcat că gomoza se limitează la inelul suplimentar din lemn ; cercetând pe nemeș tulpină am mai găsit și pe lângă alte inele anuale normale inele suplimentare, cari prezentau deasemenea boala gomozei limitată numai pe cuprinsul lor. In inelul suplimentar 1935 gomoza s'a produs după ploile de 1) Soraeur P. u. Graebner P, . Handbuch der Pflanzenkrankheiten voi I. Aufl. IV pg. 933-942. 804 C. C. Georgescu și M. Badea toamnă și ca urmare a modificafiunilor suferite de cambiu în timpul marei secete de vară dare a domnit în anul respectiv ; ea nu a putut fi provocată în nici un caz de rănirea cu alice întrucât se întinde pe circonferința și în tot lungul porțiunei de tulpină adică în o rază cu mult în afara zonei de acțiue a :ănei. Mechanischc Verletzuugen an den Bâumen. Plaies mecaniques chez les arbres. L'auteur soumet â un examen la plale provoqu^e par un menu plomb sur le tronc d’un cirisier et etablit qu'elle a et£ produlte au mois de Septembre ou au commencement d’Octobre 1935. Au cours de la m&ne annfe, le cdrisier a formf un ațineau supplementaire qui present la maladie de la : la microphotographie (fig. IV) en montre les lacunes gatnmifâres. La gommose est apparue aprts les pluîes d'au- tomne et conune cons4guence des modifications intervenues dans le camblum pendant la grande s^cheresse de 1935. Du reste on observe que la gommose est locallsee seulemeut dans les anneaux suppWmentalres. REFE RATE — C OMENT ARII Referat prezentat Institutului de Cercetări și Experimentale forestieră. LEGEA DIN 20 APRILIE 1935, PENTRU PĂDURILE DE PROTECȚIE Considerațiuni critice. de ILIE C. DEMETRESCU Inginer Subinspector silvic «....este mal ușor de a emite o lege impresionantă și voluminoasă, care nu costă nimic pe Stat, decât de â face cu adevărat ceva real pentru economia fo- restieră». (Prof. Dr. G. ReinfaM. V. F. 1935, pag. 57). Introducere. La numai șapte zile după intrarea în vigoare a legii speciale „pentru pădurile necesare apărării naționale'4. Moni- torul Oficial’) ne aduce la cunoștință o*nouă creștere a colecției noastre de legiuiri silvice și așa, exagerat de mare. Am deschis broșura cu legea în chestiune, sub stăpânirea unui sentiment de neîncredere și de repttlsiune pentnu acest joc de-a legile. Deși în- dreptățită în unele privințe, a trebuit să ne schimbăm totuși, după citirea primului articol, o atitudine oare cum preconcepută. Intradevăr. una din preocupările de căpetenie ale legiuitorului în cazul de față, este tocmai aceea de a crea un regim relativ uni- form — oricum, armonios, gândit odată — pentru toate categoriile de păduri de protecție sau înrudite, menționate prin diversele legi silvice și câteva nesilvice. Este vorba, prin urmare, tocmai de o în- 1) No. 94, partea I din 20 Aprilie 1935. 800 Ing. ÎHe G. Daneinam cercare de sistematizare și integrare a lucrului, ceea ce nu poate decât să ne bucure. In articolul de față, ne propunem să examinăm într’o formă cât mai ordonată, conținutul legii respective. Vom dispune materia pe mai multe puncte, ce se impun în mod logic într’un asemenea studiu. La fiecare din aceste puncte vom țăuta să punem în lumină raporturile legii în discuțiune cu dispozițiunile asupra pădurii de protecție, preexistente în legislația noastră și să tragem concluziile necesare. Pentru o mai bună înțelegere a lucrurilor, ne îngăduim să atragem atențiunea cetitorului asupra altor trei articole cu subiecte înrudite apărute în Revista Pădurilor*). De fapt, ultiimile două și cel de față sunt gândite a forma un tot unitar. Obiectai dispozițiunilor legii. După titlu, am avea deaface cu o lege forestieră specială, adică cu o lege ale cărei dispozițiuni se ocupă numai cu un anumit fel de păduri și anume după situația lor locală și după anumite funcții mi speciale. Textul desminte însă titlul. Astfel, art. XI con- ține o măsură cu caracter general. Suntem obligați să revenim asu- pra inconvenientului serios ce rezultă dîntr’o astfel de neconcor- danță dintre titlul și conținutul unei legi*). Vom clasifica deci dispozițiunile legii respective în : 1. Dispozițiuni generale și 2. Dispozițiuni speciale. Dispozițiunile generale se referă, eviednt, la toate pădurile Țării, fără o specială distincție după natura proprietății ori situația și funcțiunile lor locale. Aceste dispozițiuni se neduc de fapt, la o singură măsură indicată de art. XI, potrivit căreia: ..Stu- diile sumare prevăzute de art. 4 al legii modificatoare a codului silvic din 16 Septembrie 1920 se desființează, urmând ca pentru 1) Anume: a) «Considerațiuni critice asupra legii pentru pădurile necesare apărării naționale». R. P. 1935. pag. 843 ; b) «Pădurea de protecție. Sensul noțiunii». R. P. 1936. pag. 413; c) «Prescripțiimi asupra pădurii de protecție în legislația forestieră ro- mânească». R. P. 1936, pag. 571. 2) Vezi R. P. p. 1935. pag. 848. punctul d. Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurile de protecție 807 toate pădurile țării, mai mari de 5 ha, să se întocmească numai regulamente sau amenajamente de exploatare, conform art. 11 al codului silvic1). Asupra raporturilor dintre studiul sumar și celelalte forme de planuri economice fixate de legile noastre silivice, s’a vorbit într’un articol precedent2). Prin desființarea sa, legea de față face obligatoriii cele două forme mai superioare de planuri economice (amenajamentul sau re- gulamentul de exploatare) și pentru pădurile supuse regimului sil- vic în suprafață de 2—25 ha la munte și 5—100 ha în rest. Dar pentru pădurile mai mici ca 5 ha? Legea tace. Noi credem că pentru acest caz. studiul sumar prevăzut de art. 6 al codului silvic, rămâne totuși în vigoare, chiar dacă pe cale de regulament sau decizie mi- nisterială i se va zice altfel. Așa dar. acesta na fost desființat, așa cum se exprimă legea. S’a scoborît numai limita superioară, după mărime, a pădurilor ce pot fi exploatate pe baza unui astfel de studiu. Dispozițiunile speciale au drept obiect „pădurile de protecție". Subliniem această expresie, ca fiind a legii. Vom ve- dea, în cele ce urmează, măsura în care ea corespunde sensului dat noțiunii pădurii de protecție, într’un articol precedents). Intrade- văn, legea enumără la art, 1 sub opt puncte, pădurile cari ..sunt con- siderate ca păduri de protecție". Pentnu ușurarea discuțiunii, vom încerca o altă clasificație a pădurilor enumerate de lege, ca mai sistematică, păstrând schema indicată de noi în articolul (pag. 417) citat în josul paginii precedente. Vom avea următoarele grupe de păduri, socotite ca necesare pentru evitarea pericolelor în legătură cu : 1. Nestabilitatea solurilor și anexelor lor : 1) In mod incidental remarcăm lipsa de grijă în întrebuințarea diverselor expresii, ceea ce poate fi dăunător pentru prestigiul legii De pildă, expresia «menajament de exploatare nu există în legislația noastră, ci numai regulament de exploatare. In text se mai vorbește apoi, de art. 11, care privește cu totul altă che- stiune decât aceea a amenajerii pădurii. Legiuitorul s’a referit, fără îndoială, la art 3. 2) «Amenajamentul în legislația forestieră românească*. R. p.. 1936, pag. 468. 3) «Pădurea de protecție». Loc. cit. 808 Ing. liie C. Demetrescu a) „Pădurile necesare pentru menținerea și fixarea solului în vederea apărării centrelor populate (așezărilor omenești) și garan- tarea siguranței circulației pe căile de comunicație" (punct, a); b) Pădurile ,,a căror existență este necesară pentru a împie- dica surpările, mișcările de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor și a stâncilor, proteguirea malurilor râurilor contra ruperilor și a mâncăturilor de ape" (punct, h); c) Pădurile ..cari împiedică formarea de nisipuri mișcătoare" (punct, h): d) „Pădurile prevăzute de art. 16 din legea publicată în Mon. Of. No. 141 din 28 Iunie 1930, precum și pădurile înființate prin împădurirea terenurilor degradate" (punct, h) '). 2. Variațiunile anormale și vătămătoare în economia apelor dintr’un ținut: a) Pădurile cari „asigură cursul regulat al apelor și conser- varea izvoarelor" punct, h): b) „Pădurile necesare pentru asigurarea permanentă a debi- tului izvorelor minerale din stațiunile balneare" (punct, f); c) „Pădurile care se găsesc în bazinele de recepție ale to- renților" (punct, h); 3. Acțiunea vânturilor: a) „Pădurile destinate ca perdele de protecție în regiunea de câmpie" (punct, g): b) „Pădurile care se găsesc... în jurul golurilor de munte" (punct, h): 4. Schimbarea condițiunilor climaterice și sanitare: a) „Pădurile destinate ca.... irigații aeriene în regiunea de câmpie" (punct, g): b) „Pădurile necesare pentru higienă și starea sanitară (sa- lubritatea) centrelor populate" (punct, d); c) „Pădurile necesare.... sănătății publice a stațiunilor clima- tice (punct, f); 5. Invazia unei anmate străine și apărarea națională (prin protecția lor fizică): 1) Art. 16 din legea indicată se referă la «oprituri», adică la terenurile din zona de apărare a perimetrelor de protecție, supuse restricțiurilor temporale de folosință Legea din 20 Aprihe 1935, pentru p&durile de protecție 809 a) „Pădurile necesare apărării naționale prevăzute în legea publicată în Mon. Of. No. 88/935“ (punct, b) 1). Toate aceste categorii de păduri se încadrează în sfera noțiu- nii de pădure de protecție și anume: cele dela N-rile 1. 2 și 3 în sensul restrâns, iar toate cinci în sensul cel mai cuprinzător al acestei noțiuni. Ar rămâne în 'afara definițiunii acceptate, urmă- toarele categorii de păduri „considerate"' totuși de lege ca păduri de protecție : 1. Pentru scopuri estetice și de turism : , a) „Pădurile cane prezintă o însemnătate deosebită pentru estetică și turism" (punct, e); 2, Pentru scopuri științifice: a) „Pădurile declarate ca monumente ale naturii, conform legii publicate în Mon. Of. No, 148 din 1930“ (punct, c): b) „Rezervațiile cerute de Institutul de cercetări forestiere" (punct, c); c) „Pădurile.... afectate pentmi experimentația Institutului fo- restier" (punct, e): 3. Pentru scopuri economice : a) „Pădurile cu material lemnos de lucru de calitate excep- țională necesar industriei apărării naționale" (punct b). O primă constatare: Categoriile de păduri con- siderate de lege ca păduri de protecție, de- pășesc cu mult, chiar cel m^ai larg sens pe care doctrina forestieră îl poate admite pentru no- țiunea respectivă. Nu ne rămâne altceva de făcut, decât să constatăm că legea adoptă în această privință o accepțiune cu totul convențională, sui generis. Legiuitorul se va fi gândit desigur, numai Ia expresia „protecție" pur și simplu, cu toate sensurile sale directe sau indirecte. Dar, după cum am arătat într’un articol pre- cedent, această protecție trebue înțeleasă în sens de apărare fizică și nemijlocită. Daqă ar fi să acceptăm felul de a vedea al legiuito- rului român, am putea să considerăm întreaga legislație forestieră drept o legislație a pădurii de protecție. Despre orice pădure se 1) Clasificarea de mai sus poate prezenta oarecari îndoieli. Câteva cate- gorii de păduri îndeplinesc mai multe funcțiuni. Încât ele pot fi așezate în mal multe grape. Astfel este cazul categoriei pădurilor din bazinul de recepție ale 'orentilor. care ar putea să figureze și la No. L Spre a evita repetiri ne-am hotărî pentru funcțiunea lor de căpetenie. 810 Ing. Ilie C. Demetrescu poate spune că protejează ceva, cum ar fi: interesele economiei na- ționale, gusturile estetice, chiar și interesele generațiilor viitoare. In felul acesta distingerea respectivă își pierde sensul de a fi ca atare. Un tithi mai exact și mai corespunzător acestor dispozițiuni. credem că ar fi fost: Legea pădurilor rezervate. Această re- zervare se înțelege atât din. considerația influențelor lor binefăcă- toare, cât și a unor anumite scopuri științifice sau economice spe- ciale. In orice caz expresia „rezervate41 implică o alegere a anumitor puăduri. adică scopuri speciale, așa cum le-am definit noi, ar ocupa un loc de subîmpărțire în cadrul mai general al celor rezervate. Dacă luăm în considerare aplicarea acestei probleme a pă- durilor de protecție în accepția de mai sus, în legislația forestieră românească preexistentă legii în discuție, putem stabili următoarele raporturi: 1. Pădurile particulare de supus regimului silvic pentru si- tuata și funcțiunile lor de apărare, prevăzute în codul silvic la art. 1 punct, e—h. se regăsesc în art, 1. punct, a. b, și h din legea de față ; 2. Pădurile menționate în legea pentru ameliorarea terenurilor degradate la art. 16, se regăsesc în partea finală a punctului h ; 3. Pădurile ce pot cădea în perimetrele de protecție ale izvoa- relor de ape minerale și ale izvoarelor de apă potabilă, precum și cele „din vecinătatea stațiunilor" balneare și climaterice, despre care vorbesc: legea din 23 Martie 1926... pentru modificarea unor articole din legea sanitară.... (art. 93). regulamentul din 14 Sept. 1926 .pentnu instit. hidro-minerale și climatice (art. 30) și legea sa- nitană și de ocrotire din 14 Iulie 1930 (art. 357), se regăsesc la punct, f și h ; 4. Pădurile care pot face obiectul dispozițiunilor legii pentru protecția monumentelor naturii din 7 Iulie 1930 se regăsesc la pct. c: 5. Pădurile necesare apărării naționale cu care se ocupă legea specială din 13 Aprilie 1935 se regăsesc la punct, b; 6. Pădurile de protecție din jurul sanatoriilor de tuberculoși și prevăzute de altfel în discordanță cu titlul și spiritul legii pentru pădurile necesare apărării naționale, nu se mai întâlnesc de astă dată sub o atare denumire și cu definirea respectivă. Ele pot fi însă cuprinse în sfera mult mai largă a pădurilor necesare pentru higiena și starea sanitară (salubritatea) centrelor populate dela art. I. pct. d. Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurile de protecție 811 7. Pădurile cari ar putea să intre în sfera de interese a legii pentru organizarea turismului din 29 Februarie 1936 (art. 1, al. f și art. 29, al. f și g), fac obiectul art. 1 punct, e din legea de față. O a doua constatare se impune din cele de mai sus: Intre categoriile de păduri deosebite de legea de față, 'aflăm toate categoriile respective cu funcțiuni speciale de influențare binefăcă- toare a mediului înconjurător, din codul sil- vic și celelalte legi speciale în vigoare. Restul pădurilor enumerate în clasificarea de mai sus (pag. 4 și 5), peste acestea din urmă, reprezintă o foarte serioasă creștere a grupei acesteia de păduri rezervate, așa cum se găsea în diferitele noastre legi forestiere de până acum. Este fără îndoială un mare merit al legiuitorului de a fi voit — ceea ce a și reușit — să strângă întn'un tot, dispozițiuni înrudite ca obiectiv, răspândite prin mai multe legi și disparate ca spirit. In aceasta vedem, cum am mai spus, o sforțare de armonizare și sistematizare a lucrului, ceeace este deosebit de necesar în haosul actual de legi și dispozițiuni. Față de excesiv de întinsa accepție și aplicație ce s'a dat aici noțiunii de pădure de protecție, ni se impun întrebările : Era necesar a se distinge atâtea categorii de pădure și a se supune regimului special prescris de legea de față ? Iese economia noastră forestieră câștigată din aceasta ? Cu rezerva faptului de sistematizare și armonizare indicat mai sus, noi nu vedem temeiurile unei asemenea reforme. In deosebi trebuința de a se distinge anumite păduri cu material lemnos de lucru de calitate excepțională necesar industriei naționale, nu va putea fi justificată cu temeinicie. Știm că Statul deține circa 2 mi- lioane ha păduri, adică cca, 29% din suprafața păduroasă a Țării. Pentru o sumă de motive, ar trebui ca pădurile sale să fie cele mai frumoase, cu cel mai ridicat capital lemnos și cu cel mai valoros material. Și în realitate așa și este. La acearta se mai adaogă faptul că alte multe categorii de proprietăți forestiere (ale tuturor celor- lalte persoane juridice) sunt asimilate cu ale Statului, din punct de vedere al regimului forestier. Nu este m'ai logic și mai drept ca Statul să-și acopere nevoile din rezenvațiuni în pădurile sale sau din comerț, decât de a se recurge la o măsură legală provocatoare 812 Ing. llie C. Demetcescu de mari cheltueli indirecte și perturbări în ordinea actuală a lu- crurilor ? Potrivit ultimei părți a punctului e dela art. 1, sunt consi- derate ca păduri de protecție și „rezervațiunile cerute de Insti- tutul de cercetări forestiere". In acest fel, se crează un nou organ, având atribuțiuri similare cu Comisiunea Monumentelor Naturii, urmând însă o altă procedură. Fără a putea intra într’o discuție mai amplă, credem că nu s'a Făcut bine, în deosebi pentru conside- rațiuni de unitate a acțiunii. Ar fi fost preferabil ca dorințele In- stitutului să-și găsească satisfacere prin intermediul Comisiunii. con fortn procedurii indicată de legea pentru protecția monumentelor naturii din 7 Iulie 1930. Se pot ridica obiecțiuni serioase și contra prevederilor ultime dela punctul e (art. 1), de a se considera ca păduri de protecție și cele ..afectate pentru experimentația Institutului forestier". Pă- durile Statului sunt dispuse aproape în toate regiunile Țării; poate în cele mai tipice condițiuni staționale și economice. Suntem siguri că se vor afla cu prisosință porțiuni în aceste păduri cari să poată satisface nevoile Institutului. Dacă totu?i, în mod cu totul excep- țional ar fi necesar să se recurgă și la unele păduri, altele decât ale Statului, atunci se va putea găsi o altă cale decât cea silnică a legii. Apoi, raporturile dintre Institut și Administrația Pădurilor Statului sunt cele mai potrivite pentru acțiunea îndelungată a expe- rimentației forestiere, decât ar putea fi cazul față de un alt pro- prietar de pădure. Socotim drept o exagerare caracterul de genera litate ce s’a dat acestei prevederi. Modul de calificare al pădurilor de protecție. Definirea a ceea ce urmează să se înțeleagă prin diferitele categorii de păduri enunțate în art. 1 nu sc face. Legea se mulțu- mește în regulă generală să uzeze de atribute ca cele următoare : (Pădurile) „necesare pentru".... „destinate ca".... „care se găsesc în".... Rămâne deci, în sarcina unui organ administrativ anumit funcțiunea de a fixa asemenea păduri. Pentru câteva categorii sun- tem trimiși la dispozițiunile altor legi preexistente. Așa este în cazul pădurilor necesare apărării naționale, a celor prevăzute de art. 16 din legea pentru ameliorarea terenurilor degradate, a celor declarate ca monumente ale naturii, conform legii din 7 Iunie 1930; a celor Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurție ac proteefie 813 prevăzute de art, 357 din legea sanitară și de ocrotire din 14 Iulie 1930. Art. II stabilește componența unei „comisiuni" județene a pă- durilor de protecției’), pendinte de Ministerul de Agricultură și Domenii, însărcinată cu „determinarea și delimitarea acestor pă- duri, constituind perimetre de protecție". Lucrările sale se supun spre avizare Consiliului technic al pădurilor, completat cu delegații câtorva departamente interesate2). Aprobarea lor se face de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor, iar „instituirea perimetrului pădurii de protecție se va face prin decret regal". Deși proprietarii de păduri interesați trebue să fie ascultați de Comisiunea județeană, putând să prezinte observațiuni în scris sau verbal, li se mai rezervă dreptul de a face întâmpinare către Minister în termen de 3 luni dela publicarea în Monitorul Oficial. Chestiunea este trecută din nou spre avizare Comisiunii județene și apoi „supusă aprobării Con- siliului de Miniștri, după propunerea Ministerului Agriculturii Și Domeniilor". Cu publicarea în Mon, Of. a jurnalului Consiliului de Miniștri, ea capătă putere de aplicare. Mecanismul acesta al determinării pădurilor de protecție ră- mâne principial cam același cu cel prevăzut de codul silvic (art. 18). I se aduce însă modificări radicale din punct de vedere struc- tural. In locul autorității silvice locale (șeful de ocol), care avea chemarea să facă propuneri asupra pădurilor de supus regimului silvic, de astă dată se pune o comisiune județeană. Elementul cu- noscător în materie este reprezentat abia printr’unul din cei cinci membri ai comisiunii. Organul de avizare reprezentat prin Consiliu! technic, era constituit numai din specialiști: în cazul legii de față el este dedublat de 5 membrii străini, ad hoc. Se trece în acest fel. I) Comisiunea respectivă este formată din: al Prefectul județului, b) un delegat al proprietarilor desemnat de Camera de agricultură locală. c) Inginerul Silvic delegat de Minister, d) Inginerul sef al județului, e) Medicul primar al județului. 2) Si anume : a) un delegat al Minist. de Interne. b) un delegat al Minist. Sănătății. c) un delegat al Minist. Lucrărilor Publice, d) Președintele Uniunii Camerilor de Agricultură. e) Directorul Dir. Regimului Silvic. 814 ‘ing, Ilie C. Demetrescu dela regimul autoritar al Codului silvic (art. 18) la unul demo- cratic. Calea aceasta a fost deschisă de altfel de legea din 28 Iunie 1930 pentru ameliorarea terenurilor degradate (art. 7—12). Dacă procedura respectivă este superioară celei indicate de codul silvic, este discutabil. Ea prezintă avantajii dar și inconve- niente. Nu intrăm în examinarea acestei chestiuni, întrucât ea nu este ceva incidental sau propriu legislației silvice. Instituția respec- tivă este de o ordine mai generală ea decurge din spiritul care animă întreaga noastră legislație și din concepția politică a cercu- rilor noastre politice. Regimul pădurilor de protecție constă din câteva dispozițiuni generale și unele diferențiate după diferitele categorii de păduri de protecție. O dispoziție generală, comună tuturor) acestor păduri este interdicția relativă a defrișărilor. Ea poate fi permisă numai în câteva cazuri restrânse: „construcții de case de locuit, de exploatare, drumuri de trecere, de transport sau de agrement, linie de partaj sau de amenajament'.' (Art. VI). Aceste excepțiuni fiind admisibile de fapt numai pentru lucrări cerute de buna înde- plinire a funcțiunilor ce se așteaptă dela pădurile respective, putem spune că dispozițiunea aceasta este echivalentă, în fond, cu inter- dicția absolută a defrișărilor. Cetitorul va fi bănuit din în- trebuințarea și sublinierea expresiei „poate fi permisă”, în fraza de mai sus, că o eventuală defrișare este condiționată de o prealabilă aprobare. Aceasta se dă după procedura indicată de codul silvic. O dispozițiune tot generală privește dreptul de preemțiune al Statului în caz de vânzare a pădurilor de protecție respective, apar- ținând celorlalți proprietari (art. VII). Oarecari îndoieli ar ridica faptul dacă interzicerea absolută a pășunatului, prevăzută de art. 16, pct. 2, lit. b din codul silvic pentru pădurile „zise de protecție4', se aplică și în cazul pădurilor de protecție determinate pe baza prezentei legi. Ar fi deci de inter- pretat identitatea atributului „de protecție" din cele două legi. Noi suntem pentru un răspuns afirmativ. Diferențierile de regim se referă la exploatarea pădurilor res- pective, Principial, se cere în acest caz. existenta unui amenajament întocmit dc Stat „pe cheltuiala sa prin serviciile respective'' (art. V) și aprobat după procedura indicată de legile preexistente. Ame- Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurile de protecție 815 najamentul va prevedea un tratament care să asigure regenerarea pădurii pe cale naturală, din sămânță, cu excluderea tăierilor nasc, în cazul câtorva grupe de păduri de protecție (art. I. al. b, d, e) dela munte. Excepțiuni se pot admite pentru cazul arboretelor de molid. De asemenea, se pretinde pentru alte categorii de păduri de protecție dela coline și câmpie (art. I, al. a. e, f, g și h) aplicarea de tratamente care să asigure regenerarea pe cale naturală, cu re- zerva de mai sus pentru arboretele de molid. Cu toată sforțarea noastră, nu putem să înțelegem motivele care au îndemnat pe le- giuitor să facă această alegere între diversele categorii de păduri respective, de impus unor asemenea restricțiuni. Dacă s'ar fi ținut seamă de prevederile art. 1 din regulamentul din 6 Iulie 1921 pentru aplicarea legii modificatoare, n'ar mai fi fost nevoie de aceste dis- pozițiuni privitoare la bazele obligatorii ale amenajamentelor res- pective. Cel mult, dacă s'ar fi revenit asupra al. 5 din art. 1 indicat, potrivit căruia „tăierea rasă se va putea admite și în masivele de fag bătrân, când, proprietarul ar dori să introducă rășinoase. ca fiind speciile cele mai proprii regiunii". Este regretabil că nu se ține seamă suficient de prevederile legilor existente, atunci când se emit altele noui, săvârșindu-se repetiri și inconsecvențe, izvor de confuzie. Dispozițiunile acestea privitoare la amenajament, au efect retroactiv, întrucât „amenajamentele în vigoare care cuprind în total sau în parte păduri de protecție determinate pe baza acestei legi, se anulează pe data decretului de constituirea perimetrului și se vor revizui" (art. X). într’o seamă de păduri și anume: în cele declarate ca monu- mente ale naturii conform legii respective și în rezervațiunile cerute de Institutul de cercetări forestiere „nu se va face nici o exploatare" (art. V, al. 2). Această restricție este aproape echivalentă cu o expropriere. Ce însemnează aceea a lăsa pe cineva proprietar al pădurii sale, cu toate sarcinile pe care această „funcțiune" le im- plică, oprindu-1 totuși să facă vreo exploatare? In multe privințe, e mai mult chiar decât o expropriere. O situațiune apropiată de aceea a categoriilor de mai sus ar privi dispozițiunea art. VIII, care totuși este nelămurită. In- tr adevăr, se vorbește aci despre despăgubiri în cazul unor lucrări necesitate de considerațiuni -de „estetică, urbanistică, higiena, tu- rism, exploatări balneare, în spiritul acestei legi", cari lucrări ar 2 816 . Ing. Iile C. Demetrescu ... ... .. desființa porțiuni de pădure sau le-ar lovi de indisponibilitate per- manetă. Dar despre asemenea chestiuni nu se (pomenește nimic alt- ceva în altă parte a legii de față; ele nu sunt în nici un fel definiție. Avem de-aface cu o aluzie a cărei lămurire este neapărat trebuitoare. Comparând regimul descris mai sus, cu cel prevăzut în legile preexistente pentru cele mai multe dîn categoriile de păduri consi- derate prin legea de față că păduri de protecție, nu putem decât să constatăm o foarte serioasă înăsprire a sa. Mijloace de apărare ale pădurilor de protecție și de asigurare a aplicării legii. In privința aplicării sancțiunilor prevăzute obișnuit în legile silvice, trebue să distingem, de o parte, pe cele ce se referă la in- fracțiunile săvârșite de o terță persoană și de altă pante, pe cele privitoare la infracțiunile săvârșite de proprietarul însăși al pădurii. Primele țin de domeniul dreptului penal silvic, fiind vorba de un atentat la dreptul de proprietate: cele de al doilea, de cel de poliție silvică, în acest caz fiind vorba numai de o depășire a dreptului de proprietate, așa cum îl îngăduesc legile silvice proprietarului respectiv 1). Legiuitorul român, atât de astă dată, ca și în cazul tuturor celorlalte legi silvice, nu este deloc lămurit asupra acestei chestiuni. Astfel, „delictele și contravențiunile sancționate de codul silvic, co- mise în pădurile de protecție, se von constata și urmări după’ proce- dvra codului silvic și se vor pedepsi cu îndoitul închisorii st cu dublul amenzilor prevăzute în legile silvice". (Art. XII). Aceeași idee de agravare a sancțiunilor o întâlnim și acum, ca și în legea pentru pădurile necesare apărării naționale (art. 7). De astă dată însă, textul legii este mai lămurit, întrucât se spune textual că ește vorba de închisoarea și amenzile prevăzute în legile silvice, adică așa după cum 'au fost adaptate cele din codul silvic, la împrejurările postbelice. Desigur că tot în acest fel trebuie intetpretat șî textul a’, i din art. 7 al legii pentru pădurile necesare apărării naționale, care greșit vorbește despre dublul amenzilor și închisoarei prevăzută de codul silvic. 1) Compară și art. «Die gesetzlichen Grundlagen zur Pflege und Fârde- rung der Waldwîrtschaft> de Prof. Dr. M. Endres. Actes du Congris internațional de sylviculture. Rome, 1926. Vd. III, pag. 62. Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurile de protecție '817 Mai departe, art; XIII al legii de față mal prevede amenzi de 5000—10.000 lei și închisoare până la 6 luni pentru : ..a) Acei care vor împiedica aplicarea dispozițiunilor din pre- zenta lege cu ocazia cercetărilor pe teren a delimitării perimetrului acestor păduri sau a semnelor de hotare; b) Acei care vor împiedica executarea eventualelor lucrări pentru utilizarea pădurilor de protecție, potrivit scopului pentru cate au fost socotite ca păduri de protecție; c) Acei care prin orice fel de acțiune pot contribui la degra- danea sau distrugerea lucrărilor de fixarea solului, de consolidarea malurilor și a oricăror altor construcțiuni executate în perimetrul pădurilor de protecție. Art. XIV. — Pe lângă pedepse, contravenienții von fi condam- nați să plătească valoarea reală a materialului cât și despăgubiri civile”. Sub raportul acesta al sancțiunilor, legiuitorul a fost'acum, când a fost vorba să facă o nouă lege, destul de darnic. Vom vedea întru cât justiția românească va crede util să facă ca aceste sancțiuni să fie aplicate și în fapt. Dacă ne mai gândim și la aplicarea atât de deasă a nenorocitului sistem de amnestirea delictelor și contraven- țiunilor silvice, ne cuprinde un profund sentiment de neîncredere și scepticism. Legiuitorul român este inconsecvent și capricios într’o măsună îngrijorătoare. Problema despăgubirii proprietarilor grevați. Pentru motivele ce le arătam cu prilejul discutării legii pentru pădurile necesare 'apărării naționale’), problemă aceasta a despă- gubirii se pune și în cazul legii de față. Și anume în chip deosebit, după cum se diferențiază și regimul impus diverselor categorii de păduri de protecție. Legiuitorul a ținut într’adevăr seamă de acest luertu și a căutat să i rezolve ca atare. Vom întâlni așa dar, ca și în privința negi- mului, elemente de despăgubire generală și unele speciale după sar- cinile deosebite aplicate numai unora dintre categoriile de păduri respective. Intre primele înțelegem: a) înlesnirile acordate de art. IX, de a se reduce la jumătate dările către Stat, județ și comună; b) 1) Loc. dt„ pag. 855. 818 Ing. lUe C. Demetrescu obligațiunea pusă Statului de a întocmi „pe cheltuiala sa prin ser- viciul silvic respectiv" (art. V) amenajamentele pădurilor de pro- tecție. Atât regimul general, cât și despăgubirile de bază sunt egale pentru toate categoriile de păduri numai ca formulare sau cum s'ar zice în chimia analitică, numai din punct de vedere calitativ. Con- siderate sub aspectul lor cantitativ, atât unele cât și altele pot di- feri foarte mult dela caz la caz. Pe de altă parte, este sigur că nu- mai în chip în tâmplă for s’ar putea să existe un paralelism între sarcini și avantajele de sub punctul a. Sistemul acesta este deci im- perfect din punctul de vedere al justei despăgubiri. Singura sa scuză este marea sa ușurință de aplicare. In ceea ce privește amenajamen- tui, se mai schimbă lucrurile. Proprietarul este scutit într"adevăr de cheltuelile necesitate de întocmirea amenajamentului, dar pentru in- teresele sale particulare una este amenajamentui făcut de specia- liști plătiți de el și alta cel executat la ordin de funcționari, cu diur- nele mai mult sau mai puțin la timp achitate. Despăgubirile speciale privesc cazurile unor eventuale des- ființări de porțiuni de păduri sau unor loviri de indisponibilitate permanentă menționate de art. VIII. Acestea se evaluiază dela caz la caz de către un inginer silvic ca reprezentant al Ministerului de Domenii, dimpreună cu părțile interesate. In caz de nemulțumire a proprietarului, rămâne deschisă calea justiției. Se presupune că acest sistem, deși mai greoi și complicat, corespunde mai bine prin- cipiului de justețe a despăgubirii. Observațiuni asupra formei de prezentare. Dacă ne referim la forma de prezentare a diverselor legi forestiere de după râzboiu, trebue să spunem că legiuitorul român n’a dat suficientă atențiune acestei chestiuni. De cele mai adeseori titlul legilor nu corespunde întocmai conținutul lor. după cum am arătat de mai multe ori1). Obiectivele acestor legi, cât mai ales 1) Ne îngăduim a atrage atențiunea cetitorului asupra : a) Legii pentru satisfacerea trebuințelor normale..., în lucrarea: Das Pro- blem der elnheltlichen Forstgesetzgebung.... pag. 128 î bl Legii pentru pădurile necesare apărării naționale. în Rev. Păd. 1935, pag. 848; c) Legii de față, pag. 806 de mal sus. Introducerea de dispozițiuni străine de titlu] șl spWt'd'd hgii se face uneori cu ocazia discuțiunilor parlamentare, pe cale de amendament. Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pidurile de proteste 819 mijloacele prevăzute pentru atingerea acelor obiecte, nu se armoni- zează totdeauna întriun sistem fără spărturi și asperități, după cum vom arăta într'un studiu viitor. Diversele noțiuni întrebuințate nu sunt îndeajuns de clare pentru legiuitor. Dispozițiunea materiei lasă mult de dorit în mai toate cazurile. Nu lipsesc nici erori de aten- ție1). Toate aceste defectuozități sunt regretabile, ele fiind izvor de confuzie, greutate în aplicare, reducere a eficacității legilor, sa- crificii în parte inutile, atât pentru proprietar, cât și pentru bugetul Statului. Revenind la cazul legii de față, constatăm deasemenea o seamă de lipsuri de felul celor indicate aici. Asupra unora dintre ele nu vom mai reveni, întrucât au fost relevate deja în decursul discuțiunii de mai sus. In privința dispozițiunii materiei, trebue să recunoaștem un serios progres. în comparație cu legea pentru pădurile necesare apă- rării naționale3). Totuși s'ar fi putut face și mai mult. Astfel cap. II și cea mai mare parte din cap. III (anume art. VII și X. al. 1) ar fi putut fi cuprinse într'un singur capitol: Regimul pădurilor de protecție. Apoi ant. XI și XIV n'au ce căuta în cap. IV (Sancțiuni). Obișnuit, asemenea dispozițiuni sunt cuprinse sub expresia: Dispo- zițiuni finale. Tot aci ar fi fost și locul art. X al. 2 și 3. Articolelor VIII și IX — inversate ca numerotație — le-ar fi stat mai bine sub capitolul: înlesniri și despăgubiri. Articolul XI. care de fapt este stnăin de titlul legii, putea fi așezat totuși, mai bine, într'un capitol deosebit, intitulat: Dispozițiuni accidentale. Concluzii și încheere. Rezumând cele discutate mai sus, trebue să recunoaștem legiui- torului în primul rând meritul de a fi introdus mai multă ordine în chestiunea aceasta a pădurilor de protecție, atât de disparate și ne- uniform tratat în diferitele legi silvice și accidental în câteva ne- silvice. S’a dat însă o exagerată extensiune noțiunii de pădure de protecție, stabilindu-se mult prea multe categorii de asemenea pă- duri. peste ceea ce se înțelege și se obișnuește sub acest raport. Imposibilitatea — inerentă lucrului — de a se caracteriza îndeajuns acele categorii, este una din pănțile slabe ale legii. Nu vedem ce pădure din Țara Românească. în orice situație s’ar afla, n’ar putea. 1) Vezi mai sus nota dela pag. 807. 2) Vezi Rev. Pădurilor 1935, pag. 856. 820 Ing.llie C. Demefrescu pe baza legii, să fie calificată drept pădure de protecție și deci su- pusă regimului respectiv. Totul este lăsat numai și numai la dis- creția organelor indicate de a colabora la aplicarea legii. Se poate foarte bine ca acestea, prin, felul cum sunt constituite, să aducă o notă de cumpănită moderațiune în exercitarea funcțiunii lor. Pentru proprietarul de .pădure rămâne, totuși, continuu prezentă teama că s’ar putea întâmpla și altfel. Interesul pentru pădurărie va încerca în acest fel o inevitabilă scădere, fără o suficientă compensație de altfel pentru economia națională. Regimul special impus diverselor categorii de păduri de pro- tecție este destul de greu. El întrece în unele privințe pe cel pre- văzut pentru pădurile Statului și ale celorlalte persoane juridice, însemnătatea ce se dă pădurilor de protecție, trece de astă dată pe primul plan. In legislația noastră forestieră dinainte de războiu (Co- dul din 1881 șî cel din 1910). ea era de ordinul al doilea, față de pădurile deosebite după natura proprietății. Sistemul dispozițiunilor de poliție forestieră descris de noi în lucrarea'. ,,Das Problem..." șî înfățișat sub forma schematică a unui tablou ’), sufere de astădată .schimbări serioase. Oricum, obligațiunea continuității în exploatarea pădurilor ia în urma acestei legi o astfel de extensiune în spațiu, încât până la generalizarea sa. acolo undle lucrul este economicos, nu mai lipsește mult. Cu toate: lipsurile și exagerările sale, legea de față va putea totuși să aducă reale foloase economiei noastre forestiere și bunei stări naționale, dacă va găsi o justă înțelegere din partea orga- nelor de aplicare. Pe lângă litera rigidă, spiritul legii, mai ales, cată a fi luat în seamă. Determinarea unui raport favorabil între sacri- ficiile și sarcinile impuse, deoparte și foloasele corespunzătoare de alta, nu trebue să scape un moment din vederea practicianului che- mat să aplice legea. O sarcină inutilă nu lovește numai pe proprie- tarul respectiv, ea devine în fond un element parazitar al econo- nomîei naționale. Sfatul luminat, vorba bună și exemplul unei în- suflețite râvne de mai bine, trebue să ia locul asprimei arogante. 1) Tabloul ultim anexat la lucrarea respectivă (pag. 155}, ca și cel din lucrarea «Politica forestieră românească în lumina legislației postbelice» sufăr schimbări in ceace privește grupele de dispozițiuni din stânga, referitoare la pădurile deosebite după situația lor. Legea din 20 Aprilie 1935, pentru pădurile de protecție 821 Cele mai practice mijloace, spre cel mai mare bine al pădurilor Patriei, iată care trebue să fie prin- cipiul conducător al organelor noastre de poliție silvică. La loî du 20 avril 1035 sur les forets de protection. Consideralions criiiques. Das Gescfz uber die Sdiutzwaldungen vom 20 April 1935. Kriiisdie Bctrachtungen. Der Gesetzgeber bezwcckt unter anderem die Besdmmungen verschiedener forstlkher und rJchtforstlicher Gesetze Ober die Schutzwaldungcn einheitlich zu gestalten. Ausserdem erweitert er ausserordentlich den Umfang des Begriffes Schutzwald und erschwe.rt bedeutend das Regime solcher Forste nach einer ge- wissen Abstuffung. Verfasser priift krltrsch die Bestimmungen des Gesetzes und vergieieh sie mit denjenigen der vorherbestehenden Gesetze um daraus gewisse Folgerungen ziehen zu kdnnen. Der Stoff des Aufsatzes ist folgenderwelse geordnet: 1) Objekt der gesetzlichen Bestimmungen ; 2) Feststellung des Objekts in der Praxis ; 3) Das gesetzliche Regime der Schutzwaldungen ; 4) Mittel zur Sicherang solcher Waldungen ((Ibertretungen I. 5) Die Entscliadxgungsfrage; 6) Bemerkungen liber die formelle Gestaltung des Gesetzes ; 7) Schluss. ISTORICUL PLANTAȚIILOR DE SALCÂM DEPE DOMENIUL COROANEI SADOVA de Ing. Consilier silvic G. POPOVICI Plantațiunile de salcâmi, în suprafață de 3300 ha, fiind termi- nate, în cele de mai jos, voi arăta istoricul acestor, lucrări. In illo tempore. Dunărea trebue să fi avut matca veche dela cursul ei de azi, cu 5—7 Km. mai în spre Nord, judecând după ma- lurile vechi, din care se mai văd și astăzi urme. Cu timpul, treptat, treptat. Dunărea s'a retras spre Sud până sub malul stâncos al Bulgariei, unde și-a fixat definitiv matca. Tot așa s’a întâmplat și cu Jiul, care având un curs neregulat, aproape perpendicular pe Dunăre, cu maluri puțin rezistente, și-a schimbat matca retrăgându-se cu 1—2 Km spre vest. Atât Dunărea cât și Jiul, prin retragere, au lăsat în urma lor, imense straturi de nisip Ia dispoziția vântului dominant din loca- litate, „Austrul", care, neoprit, în fiecare an a mișcat mereu nisipul sburător dela Sud-Vest spre Nord-Est, aproape paralel cu Dunărea, inundând terenul fertil, începând dela Jiu spre Olt, pe o lungime de 50—60 Km, și pe o lățime de cca 20 Km. dela Du- năre spre Nord. Stratul de nisip adus și depus de vânt în cunsu! veacurilor, variază dela 2—3 centimetri până la câțiva metri, pe alocuri, formând dune, unele de câte un Kilometru lungime, înșirate în direcția vântului. Un strat de nisip în grosime de 7 -8 centimetri a fost su- ficient ca pământul bun să devină neproductiv pentru plantele agricole. In situația 'aceasta s'a găsit terenul din regiunea noastră în anul 1864. când au fost împroprietăriți pentru prima dată clăcașii țărani din comunele: Sadova. Lîșteava, Pisc și Raeți, după dome- niu și din Grindeni, Călărași și Bechet din plasa Jiul de Jos, Dolj, cum și cei din Dăbuleni, lanca Potelu etc. din Romanați. Istoricul plantațiilor de salcâm depe Domeniul Coroanei Sadova .823 Din această regiune, cu asemenea teren năpădit de nisip, făcea parte și moșia Așezămintelor Brâncovenești. Dăbuleni. cum și moșia Statului, Călărași-Ianca și Poteiul, In starea aceasta am primit noi moșia Sadova, prin legea din 1884, când s'a constituit Domeniul Coroanei. Acest domeniu, cu expoziție Est-Vest, pe o lungime de 25 Km. și cu lățimea medie Nord-Sud de 8 Km., însuma în total 20 mii ha. Cam pe la mijloc, în direcția austrului, dela Sud-Vest spre Nord- Est pe o lungime de 16 Km., moșia era traversată de o bandă de nisip sburător, cu o lățime dela 1—3 Km, care se prelungea mai de- parte, pe moșiile Așezămintelor Brâncovenești, Dăbuleni, Potelu etc. ale Statului. Această bandă forma, așa zicând, un hotar între pămân- tul de Romanați bun de grâu, spre Nord, și terenul nisipos dinspre Dunăre, la Sud, unde se cultiva numai secară cu porumb. Toată partea aceasta era mai mult sau mai puțin innisipată, pe alocuri di- seminate dune întregi de nisip, dând aspectul general unui teren innisipat rupt de vânturi. Pericolul fiind iminent și pentru a pune stavilă innisipării continui a terenurilor agricole „pământ de Romanați", s'a pus dela început problema fixării nisipurilor, ca o lucrane preventivă și culturală, care s'a executat astfel : La înființarea Domeniului Coroanei, moșia găsindu-se aren- dată, pentru ca arendașul să nu fie jenat în interesele sale, primul silvicultor s'a mulțumit să planteze câteva spulberișurî de nisip, puse la dispoziție de către arendaș în seria Dăbuleni. In anul 1894, al doilea silvicultor, mai înființează o pepinieră volantă de salcâmi în seria Ocolna, iar în 1895, sub conducerea mea, se începe, dela Est spre Vest, plantarea fâșiei mari de nisip pe lungimea de 16 Km., urmărind, la început, tot numai pâlcurile de nisip, spulberișurile, sau albiturile — cum le zic țărani — cedate de arendași, până în anul 1898. când, expirând contractul de aren- dare și începând regia Domeniului, silvicultorul a putut lucra și desvolta nestânjenit o mai mare activitate la plantarea nisipurilor. In anul 1898, Domeniul s'a împărțit în 8 ferme agricole și una viticolă. In anul 1902 se numește un silvicultor pentru lucrările silvice și se întocmește planul economic, împărțind Domeniul în kilometri patrați, având fiecare câte 4 tarlale de câte 25 ha., exclusiv dru- murile. Fiecare kilometru pătrat, încadrat între două drumuri de 12 824 Ing- G. Popovici metri și alte două drumuri de câte 16 metri lățime, a fost plan- tat la distanța de un metru, cu salcâmi, având în total 500 km. liniari de plantație făcută pe marginea drumului, deosebit de hota- rul moșiei — cam 50 km. liniari — plantat cu câte 3-—5 rânduri de salcâmi, formând o perdea de apărare. Fermele înființate au fost și ele încadrate cu perdele de pro- tecție, plantate cu câte 10 rânduri de salcâmi: aceste lucrări s'au făcut, cu ajutorul șefilor de secție, în timp de 4—5 ani. Toate aceste lucnări, făcute cu scop cultural, erau terminate în 1907. Perdelele depe hotar și, ale fermelor, drumurilor, plantate în lung și in lat, banda de nisip care traversa moșia în lungimea ei, pâlcurile de nisip izolate, spulberișurile sau albiturile fiind toate plan- tate și bine prinse, formau o barieră, un zid apărător contra Au- strului, oprindu-se aci nisipul adus de vânt și scăpând astfel de innisiparea mai departe a terenului de Romanați. bun și fertil, aflat dincolo de bandă în spre Nord-Est. Importanța acestei lucrări s’a putut mai bine aprecia acum, când cu ocazia expropriere! din 1919, s'a putut da țăranilor 10 mii ha. teren bun. care, altfel, ar fi fost cu siguranță înnisipat. Intre timp, împreună cu silvicultorul, am fixat perimetrul pă- durii de salcâm, ținând seama Și de interesele moșiei, unde cerân- du-se izlazuri de oi, am căutat, pe cât a fost posibil, să evităm și încadrarea terenului „deși nisipos", dar înierbat cu pir. soco- tind că țesătura rădăcinilor lui, servește întru câtva la fixarea nisi- purilor. Silvicultorul continuă să lucreze de acum la plantarea nisipu- rilor în perimetul fixat al pădurii. Folosește pueți crescuți în două pepiniere volante, complectând numai lipsa, cu pueți din drajoni. Ca modalitate de plantare, pe nisipuri curate pueții sau plan- tat în gropi, cu plata în bani; iar pe nisipurile amestecate, puțin fertile, care imai primesc o cultură agricolă, s'a aplicat sistemul mixt, în combinație cu plante prășitoare (porumb sau pepeni) și cu plata în natură dijmă % — una Domeniu și trei părți țăranului. Răsboiul ne surprinde cu lucrarea începută. După răsboi, intervenind exproprierea, Domeniul fiind in în- tregime expropriabil, ne: rămâne numai nisipurile abandonate dela expropriere, cuprinse în două corpuri: La Nord și Sud, însumâpd in. total cam 3800 ha. din care 3300 ha. le avem plantate cu pueți de htor'cul plantațiilor de salcâm depe Domeniul Coroanei Sadova 825 salcâm, și ceva pin silvestru.austriac, duzi și stejar; iar restul sunt drumuri, locuri de cultură diseminate pentru scutiri și trebuințele Do- meniului, cum și 62 ba. vie indigenă la Ogrin, încadrată în 90 ha., inclusiv drumuri și perdele. Notăm, că odată cu exproprierea, am cedat o bună parte din plantațiunile făcute, pâlcuri izolate cari nu se mai puteau adminis- tra de noi. Astfel, plantațiile dela punctul numit „Cioabla" și „Coada de rândunică" în suprafață de cca. 200 ha., rezervate, spre mulțu- mirea noastră, în patrimoniul statului, se administrează de ocolul Silvic Țugurești Dolj, iar toate celelalte, ca : perdelele fermelor, cele de pe hotar, nenumărate mici pâlcuri diseminate și aproape toate drumurile plantate în lung și în lat, cca. 400 km. liniari, că- zute în expropriere și ajunse pe mâna țăranilor împroprietăriți, sunt deja distruse și aproape nu se mai vede urmă din munca făcută de Domeniu în scop cultural și în interes general. Progresul făcut de Domeniu în timpul regiei. în toate ramu- rile de activitate, pe teren cultural și economic, sunt descrise, mai pe larg, în monografia Domeniului. întocmită în Decembrie 1928. Plantațiile de salcâmi se exploatează pe baza amenajamen- tuluî, revizuit și aprobat pe deceniul 1930—1939. După răsboiu, în deceniul 1920—1929, administrator al Do- meniilor Coroanei fiind d-l General adjutant E. O. Balif, s'au făcut cele mai întinse plantațiuni. având perimetrul definitiv fixat. In această epocă s’a cheltuit în mediu, pentru plantații, 500 lei la ha. sumă în care se cuprinde și costul puiețilon Penttru a se vedea mai bine mersul lucrărilor, dăm mai jos tabloul de suprafețele plantate și cheltuelile făcute între anii 1921—1930 : ANII Fân* la 1920 Lcenp pin Jsalc. Suprafața , plane In ha. 200 24,5411663 ___________ ' 1 1921 [ 1922 | 1923 f 1924 j 1925 | 1926 ) 1927 1 1928 j 1929 | 1930 118 94,75 105,05 298; 367.25 270 77 42,91 501 50 247 363| 373 270 234 275, 744 1524 574 Challuell Ia ha. lei Totalul ehel- tuelllor. lei 29.103 34,599 31219 80.360 85.721 65.914 57.325165.550 27.426 28.714 a 8 m 5M| In deceniul 1930—1939, toate plantațiunile depe nisipuri au fost puse la punct, revenind și cu complectările în golurile rămase neprinse din anii trecuți. 826 Ing. G. Popovici Astăzi Domeniul Sadova a devenit aproape numai forestier, cu 75% pădure de salcâm, plantat pentru fixarea nisipurilor. Din 4618,80 ha câte au mai rămas după expropriere, 3335,50 ha sunt plantații și 412 ha pădure naturală de stejar, în luncă; iar restul, 527.75 ha teren agricol și izlazuri. 62 ha vie. 15,54 ha de pomi, 196,50 ha drumuri, 55,50 ha ferme și clădiri și 14 ha neproductive. Din analiza unui salcâm de 25 ani, având înălțimea de 22,55 merticele două curbe — creșterile medii periodice, cu cele medii totale —, s’au întâlnit la 19 și 21 ani, când ambele au devenit egale, ceeace ne indică că la această vârstă se găsește termenul exploa- tabilită'ii. In amenajamentul nostru, patru serii de exploatare se ba- zează pe revoluția de 20—25 ani, urmând să obținem lemn mai gros, pentru construcții rurale, stâlpi de telefon etc., iar a. cincea serie, se exploatează ia vârsta de 15 ani, pentru a putea obține lemn mai subțire, prăjini pentru hameerii și căpriori. căutaH tot în construcții rurale. In deceniul în care ne găsim, trecem prin perioada de tran- ziție tinzând la normalizarea etăților, la care vom ajunge în de- ceniul următor, așa ca în 1940—1949, atunci, când viitorul silvi- cultor va exploata anual: 150 ha. cu vârstele gradate ajunsz la termenul de exploatabilitate de 20—25 ani, putându-se conta pe o producțiune medie de 150—200 steri la hectar 'atunci, se va putea vedea adevărata cantitate și valoare a materialului lemnos pe care se poate conta ca venit anual. Mai adăogăm că pentru valorificarea floarei de salcâm, pe viitor, se va putea da o desvoltare și mai mare stupăriei de pe Do- meniu. Astăzi avem 320 stupi buni cu o recoltă medie de 10 mii Kgr. anual, din care 60% miere de salcâm, albă, curată și cu aroma pro- nunțată a florilor de salcâm, clasificată ca cea mai fină miere. Maî notăm că la începutul plantațiilor, pela 1890. pentru fi- xarea nisipurilor s'au făcut încercări și cu pin silvestru și austriac, _are au reușit destul de bine. Din cauza climei și mai cu seamă a altitudineî, ne obținând decât lemn de foc, i-am abandonat, ră- mânând numai la plantațiunile de salcâmi, 1) La analiză s’a găsit : înălțimea 22,50 m. diametru la 1.30 m. cu coală. 21 cm, fără coajă 11 cm ; volumul, cu coajă 0,307 m?: fără coajă 0,255 m’ ; volumul coajei 0,052 m", ceeace revine, în procente. în raport cu lemnul plin. 17%. Istoricul plantațiilor de salcam depe Domeniul Coroanei Sadova 827 Pe terenuri innisipate, cca 40 hectare abandonate de agricul- tură, dar- acoperite cu un strat de nisip nu prea gros, am încercat, odată cu plantarea pueților de salcâm, și însămânțări, sub brazdă, cu ghindă de pedunculat, care au reușit foarte bine având astăzi un pâlc curat de stejar cu vârsta de 40 ani. Până la 10 ani stejarul a mers foarte bine sub protecția sal- câmului. Mai greu a fost să menținem stejarul după prima exploa- tare a salcâmului, care, având creșteri și de trei metri în primul an, înnăbușea stejarul. Ne mai având nevoe de protecție, extră- geam salcâmii în fiecare an, ca operație culturală, până când ste- jarul ajungea la înălțime când nu mai era periclitat de înnâbușirea salcâmului. Operațiunea aceasta culturală s'a făcut fără cheltueli, dându-se dijmă din crăci. Ținând seama, că pentru însămânțarea cu stejar trebuiau fă- cute sondaje și găsite anumite terenuri potrivite, că reușita lui în amestec cu salcâmul este foarte greoae, că din punct de vedere economic salcâmul este mult mai rentabil, putând fi de cinci ori exploatat în timpul unei revoluții de 100—120 ani, care an fi trebuit dată stejarului și, ținând seama că operațiunile cu fixarea nisipurilor trebuiau să fie terminate în deceniul prevăzut de amenajament, nu s’a mai continuat cu introducerea stejarului sub protecțiunea sal- câmului. In orice caz, plantațiunile de salcâmi, făcute la început cu scop cultural pentru fixarea nisipurilor-, au devenit astăzi factorul principal de venit al Domeniului. Geschîchte der Pobinîenaufforstungen auf dem Flugsande der Krondomâne Sadova. L'hLstorique des plautaiîons de robinier sur le domaine de ta Couronne, Sadova. Le domaine de la Couronne. Sadova se trouve dans la proximii du Danube et du Jiu; il a constitui en 1884. A ce temps lo, les sables mou- vants de la valide du Danube et du Jiu couvraient sur une grande gtendue les terrains agncoles avoisiiiants et menațait m&ne la domaine Sadova. Pour ce motif on a dicidf, dis le d^but. Jeur fixatîon. Les travaux commenc^s en 1884. ont ete conduits d'une maniere plus in- tensive seujement â partir de 1898. D'abord les terres productivei furent divnsăes en parcelles contenant 828 Ing. G. Popovid , 25 ha chacune et separies par des chemins au long desquels on a plante des robiniers, disposis en rideaux de protection. Depuis 1907 on a planta aussi les terrains improductifs, englob£s dans la propriete forestiere; 11 n’en ceste ă prfsent que quelques complHements â «effecteur. Les plantations ont reussi â fixer ddfinitivement les sablez. La surface plantee est de 3300 ha. L’essence etnployee a Ste le roblnler, mais on a in- trodult parfols, en petite mesure, du chene, du mflrrrier, du pin sylvestre et d'Autriche. Le pin ne fournlt que du bois de chauffage. Aujourd'hui les plantations de robinier. agees de 15 ă 25 annâes, sont explcrit£es; elles produisent 150—200 st^res par ha. Conțues comme moyen de protection, ces plantations constituent ă prf. sent, pour le domaine Sadova, la plus importante source de revenu. O NOUA ORIENTARE A EXPORTULUI DE LEMNĂRIE de Ing. V. FILIP Exportul de lemnărie, așa cum s'a desfășurat în ultimii 4 ani, ne îndreptățește să ne gândim la o normalizare a industriei și co- merțului de lemnărie, la o adaptare a cererei la ofertă. Cantitățile de lemnărie exportate în anii 1932, 1933, 1934 și 1935, trebuesc considerate ca maximale, față de probabilitățile reale și normale ale pădurilor noastre. Esențialul în exportul de lemnărie trebue să-l constitue valo- rile realizate, și în special în valută forte .valori ce trebuesc depășite an de an, fără a ne gândi să mărim volumul cantitativ, fiindcă și conjunctura pieței internaționale ne va fi favorabilă, întrucât calitățile lemnului românesc fiind excepționale, cu greu vor renunța piețele noastre de desfacere la lemnul românesc. De câțiva ani. cererile de lemnărie brută și fasonată, prezintă o deplasare tot mai accentuată în compartimentul foioaselor. Vom analiza mai jos cererile separate pentru fiecare șort de lemnărie : 1) Fabricile de chibrituri din Turcia. Siria, Palestina și Egipt, ca produse ale politicei autarhice a statelor respective, reclamă can- tități tot mai mari de lemn rotund de plop, tei. mesteacăn și anin, plătind prețuri mult mai mari decât pentru cheresteaua de rășinoase (clasa IV-a). Ungaria consumă tot mai mult lemnul de fag și alte foioase. Spania importă fag pentru a-1 derula în fabricile sale. Cehoslovacia, Italia. Ungaria și Belgia, consumă lemnul de nuc pentru fabricile lor de armament care însă devine prohibit din anul 1935. 830 lngt V. Filip Exportul nostru de lemnărie de lucru, rotunde, de foioase. în anii 1932, 1933, 1934 și 1935, se prezintă după cum urmează : 19 3 2 tone 19 3 3 tone 19 3 4 tone 19 3 5 tone Germania ... * 1.151 76 394 1.471 Austria ..... 544 — 370 809 Belgia 79 369 Bulgaria 1 — 421 — Egipt 45 85 1,423 1.848 1 Spania ■— • 52 164 168 i Frania ■ .... 77 — — Anglia 70 132 Grecia — 180 283 Ungaria .... 4.483 5.477 8.478 9.582 Polonia 117 461 101 Italia ....... 209 774 106 Elveția 255 42 —— Cehoslovacia . . . ti 16 24)91 97 298 Turcia 881 483 81 1.749 Jugoslavia .... 4 — — — Palestina ..... —— 185 943 Alte țâri . . a . . 55 1.833 406 807 Total 8.744 11.186 13.205 18.191 In procente . 100 128 151 208 Rezultă că exportul de lemn de lucru, esențe foioase, este în continuă creștere, dublându-se în anul 1935 față de 1932, Avem cereri tot mai susținute de tei pentru Egipt, Palestina, Turcia și Siria. Aceste cereri sunt și consecință a faptului că lemnul de tei din Turcia, ce se exportă în Palestina, și Egipt, s’a dovedit a fi prea inferior din punct de vedere calitativ. 2) In Siria, Palestina și Egipt, standardul de viață s’a ridicat an de an și efectele n'au întârziat să se repercuteze și asupra im- portului lor de lemnărie. De când Sirianul sau Arabul din Palestina sau Egipt, nu mai pune pământ pe jos, în casă, ci dușumea de brad cu nut și feder, pleacă din România cantități tot mai mari de scân- duri înguste de 24 mm, care se geluesc apoi în țările importatoare. Odată cu aceste cereri pentru populația rurală, au început cereri de parchete de stejar din partea orășenilor, care se importă în stare brută, geluindu-se la locul de desfacere. Curentul pentru mobila de lemn masivă, sau cu placaj și con- traplacaj. a provocat cereri tot mai mari pentru cherestea de foioase O nouă orientare a exportului ue lemnărie 831 (fag aburit și în parte natural, tei, paltin, frasin, stejar, etc.) care deasemenea se exportă în cantități mari. Pentru construcțiile rurale din Palestina și Egipt, se exportă cantități mari de cioplitură de fag (subii) și cioplitură de stejar. Căile ferate din Grecia, Turcia, Siria și Egipt, necesită canti- tăți mari de traverse de stejar șî fag, instituțiile publice și private reclamă cherestea de stejar, frasin, etc. Franța, Cehoslovacia. Ungaria și alte țări, reclamă doage și funduri de stejar. Grecia cere doage de fag pentru butoae de măsline. De când s'a abrogat prohibiția băuturilor în Statele Unite, se cer cantități enorme de doage de stejar, .pentru butoae de bere. Noi am parvenit să exportăm numai 85 tone în această țară în anul 1933. Exportul nostru de cherestea și cioplitură de foioase a evoluat pe țări în ultimii 4 ani, după cum rezultă din tabloul următor: 19 3 2 tone 19 3 3 ione 19 3 4 Ione 1 9 3 5 | tone । Germania . . 1.997 2.264 7.234 11.129 Austria . . 2.740 1.108 2.147 2.302 Belgia . . . 476 273 110 48 Bulgaria . . 61 - — 15 Egipt . - 12X59 15.701 19.270 21.663 j Spania . . . * < * 2.30! 7.796 4886 . 3.457 Franța . . . 7.301 7.148 1.613 ’OO 1 Anglia . . . 179 179 2 024 3.177 ' Grecia . . . • . . 5.428 5.738 9.877 9.396 Ungaria . . 10.716 11.376 8.328 9.739 Polonia . . 4.093 3 299 4.419 1.335 Italia .... 4.806 6 368 2.913 3.0r2 EJvefîa . . . 2.770 5.721 4259 2.441 Cehoslovacia 4.866 5.180 5.444 2.909 Turcia . . . 226 86i 62 —— Jugoslavia . . . • 1.854 735 222 208 Palestina . . . . . — 4728 2.420 Alie Pri • - * ‘ • 6.170 14.140 5.105 6..153 1 68.643 87891 82X41 ■ 80.104 Cererile cele mai mari și în continuă creștere ne parvin din Grecia, Egipt și Germania. Notăm că în ultimii ani, se cere cheresteaua de tei, frasin și paltin tot mai multă, în special pentru Grecia și Spania, 3 832 ing. V. Filip 3) Comerțul de lemn contraplacat și foi de placaj a luat în ultimii ani o desvoltaxe extraordinară și ocupă o parte considerabilă din comerțul total al lemnului din toate țările exportatoare și im- portatoare din lume. După date statistice ale CIB-ului, publicate în Buletinul CIB No. 12 din 10 Februarie 1936, consumul țărilor importatoare din toată lumea este de : 515302.— m3 în anul 1934, și 585028.— ., „ 1935 Aceste cantități raportate pe țări de destinație sunt urmă- toarele : Destina |ia T o t a 1 c. 1. B.rul România । 1.35 % 1934 % 1935 % 1934 % 1935| 1934! Anglia .... 326.129 56 252.207 49 34.024 6 18.030 3 169 Irlanda .... 1.4'12 —— 869 —— 51 — — — Franfa .... 784 — 1.2F6 — 192 — 439 — 36 — Belgia .... 23.717 5 19.755 4 7.882 1 5.468 1 — — Țările de jos . 41.304 7 35.436 7 13.226 2 10.807 2 34 93 Danemarca . . 15.335 3 18.655 4 1.493 — 1,557 —— — —w Germania . . 39.256 7 56.631 11 497 - 594 — 56 Elve|ia .... 2.139 — 3.316 1 1.643 2.525 1 59 —— Ungaria . . . 36 — 27 — 34 — 27 — _— Italia 10.511 2 18.758 4 896 — 1.550 -- 176 26 Grecia .... 5.7c2 1 4303 1 3.068 1 2.091 -— 84 36 Spania .... Țări nordice . 8 — 109 - 39 — — 2.311 1.649 231 42 —— — baltice . . 233 } 1 283 } 1 85 } 1 226 ) 1 — C. I. B. . - . 2.500 2.161 2.102 1.709 282 74 Alte (ari europene 24.635 4 35.388 7 14.960 3 23.699 5 14 270 Japonia . . 26 —— 1 - — — — — — Palestina și Irak 9.476 2 7.496 1 8.370 1 6.205 1 425 283 Siria 1.472 — 247 — 1.469 ■ । ■! 246 — —■ — Egipt .... 6.755 1 5.594 1 4.613 1 2.417 11 367 108 Algeria, Tunisia 276 — 1.177 - 232 — 1.104 /1 4 — Maroc .... 2.801 11 811 1.121 — — 19 — Africa de Sud . 2 634 * 844 — 1.245 î1 221 — America de Nord 565 — 29 — — — — , . Sud 37.017 6 20.693 4 11.028 2 6.532 1 — Australia . . . 515 359 — — — Alte firi neeurop. Total m’ 23 839 535.028 4 100 27.238 515302 5 100 58 108.520 ioo 4 85532 — 16 i_ 9 1.734 ‘890 „ tone . 408.374 100 360.990 100 £ ‘ 63.213 18 49.637 16 1387 712 In sunt cuprinse: Austria, Iugoslavia, România și Cehoslovacia. O nouă orientare a exportului de lemnărie 833 Cifrele de mai sus ne demonstrează că România este în faza primitivă a industrializărei lemnului de foioase și consumul de pla- caj de fag este un debușeu serios. Palestina, Egiptul. Siria, Grecia, etc. sunt țări consumatoare de placaj și contraplacaj, importând din România cantități reduse, după cum rezultă din tabloul de mai sus. Posibilitățile de export ale României în compartimentul foioa- selor sunt mari, nebănuite de către consumatorul mediteranian sau continental. Nu putem să activăm cu mai mult succes, fiindcă nu avem ■■organizată o industrie propriu zisă a foioaselor ca să satisfacă cere- rea externă. Pe piața internațională suntem cunoscuți ca o țară expor- tatoare de rășinoase, deoarece reprezentanții comerciali sunt ai so- cietăților mari forestiere din România, dar centrele la Budapesta, Milano, sau Geneva, și nu oferă decât rășinoase. Cererile sunt mai mari decât oferta noastră în lemnărie brută -și fabricată de foioase. Se impune deci ca producătorul român (în majoritate Capsul) să-și organizeze desfacerea pădurilor de foioase, pe piața internațională, prin legături ad-hoc. Casa Autonomă a Monopolurilor» din Turcia, fabricile de chi- brituri din Istambul, necesită anual până la 5000—7000 tone lemn rotund de plop și tei, cantitate ai rămas din masi- vele-podoabă depe atunci. S'au Jefuit dealurile pe un front de câteva sute de kilometri, stejarul a fost ultragiat, ca cea din urmă esență copleșitoare. Nici când nu va mai putea fi restaurată' pădu- rea, prin acele meleaguri, atât e adâncă profanarea. Este greu de admis, că toate acele suprafețe au fost destinate pășunilor. Prin urmare, s’ar presupune că exploatările s’au executat absolut fără nici o normă. A făcut, firește, fiecare cum a vrut. Și. atunci, ce trebue pus, adăogat, în „creditul" pădurilor, pen- tru a salva foarte puținul ce a mai rămas în munți ? Socot, că oricâtă patimă s'ar depune de către organele silvice, pentru a spori numărul de hectare, plantate anual, este infinit de Ce este ae făcut l 843 puțin, față de sutele de mii de hectare, din cuprinsul țării, care-șî așteaptă rândul la restaurare. Pe măsură ce trece timpul, operațiunile de replantare se în- greunează, prin inierbarea solului, prin invazia esențelor copleși- toare, etc. Ce este de făcut ? Se impune o măsură eroică, de ordin admi- nistrativ, reducând cu 50% exploatările prevăzute de amenajamente, regulamente de exploatare, pe timp de 2—3 ani. Această dispoziție s'ar putea lua pe întregul cuprins al țării și pentru toate categoriile de proprietari. Efectele unei asemenea măsuri ar fi de două ori binevenite. Micșorându-se, pe trei ani, suprafețele exploatabile, s'ar a- junge mai curând cu plantarea restanțelor. Apoi, oferind pieței consumatoare o cantitate de lemn mai mică cu 50% decât azi, prețul dezastruos al materiei lemn s’ar urca. Nu trebue uitat, un singur moment, că prețurile actuale, care dăinuiesc de 6 ani, macină lent, dar sigur, restul de păduri, adică însăși economia forestieră a țării. „Lemnul" este singura materie care a rămas neinfluențată de urcarea generală a prețurilor, față de, (absolut toate, celelalte cate- gorii de produse. Statul, cel mai mare proprietari forestier, este primul avizat să-și mărească prețul produselor sale. Este cât se poate de greșită ideea cuibărită acum câtva timp, că Statul trebue să-și vândă lem- nul eftin ca în acest fel să ieftinească viața. Chestiunea aceasta merită un studiu special. Așa anticipa re- comandând a se analiza prețurile, pentru toate categoriile de lemn, în Austria. Cehoslovacia, Germania și Franța, spre a se vedea ce deo- sebire este față de situația dela noi. și sub acest raport. Pădurea trebue îngrijită; personalul trebue retribuit; planta- țiunile reclamă cheltuieli considerabile. De unde să se ia aceste fonduri, dacă produsele pădurii (în speță lemnul) se fac danie. în dreapta și stânga? De ce nu procedează Statul la fel ca și cu sarea, care e tot un bun natural ? De ce lemnul, de ce pădurea să fie singură platnică a unei fantezi1 ? «44 Ing. Horia Manole In consecință: reducerea exploatărilor cu 50%, față de pre- vederi, pentru toți proprietarii din țară, pe timp de trei ani; înființarea — prin acordarea de fonduri îndestulătoare — a unei suprafețe de cinci ori mai mare a pepinierelor actuale ; grăbirea plantațiunilor, lucrând și în sezonul de toamnă. Toate acestea cred că ar determina o liniștire a conștiinței acelora, care văd cu exactitate data, când nu se va mai putea vorbi despre păduri în România. Was ist zu machen ? Qu'esbce qu’it faut faire? L'auteur estime que les travaux de reboisement quoiqu’ils soient mul- tiplici dans le demier teinps — ne progressent pas dans la mtae neștire que le dăboisement. Pour arriver au courant avec les surfaces ă rCgfnerer. il pro- pase que les parquets annuels soient reduits pendant troăs arm Ces. de 5C% de leur 4tendue et que dans ce tcmps-lă leș travaux de reboisement se pratiquent d une maniere plus intensive. Cette mesure aurait d ailleurs un autre effet aussi la quantitC de bois sur le march£ diminuerait et la consCquence serait une ^1^- vation des prix. PROBLEMELE ZILEI REGENERAREA NATURALA REGENERAREA NATURALA de Prof. P. A. Grunau In timpurile din urmă se vorbește foarte mult de regenerarea naturală a pădurilor. Sunt muiți — și la noi carj ar vrea să o considere ca singură îndreptățită, ca singură rațională, pentru cu- vântul că este „naturală**. După dânșii, regenerarea artificială n’ar trebui admisă decât ca un provizorat, impus -de împrejurări vitrege dar trecătoare. Nu pot împărtăși această judecată radicală. Dacă întinerirea pădurilor pe cale naturală trebue privită ca o capodoperă a silvicultorului, apoi, desigur, înfăptuirea ei de ori- cine, oricând și oriunde nu poate fi socotită ca oportună. Ea trebue rezervată maestrului în silvicultură — și nu ori când și ori unde — ca încoronare a artei sale silviculturale. Profanii în silvicultură, dacă aud vorbind de regererarea na- turală a pădurilor, de sigur se gândesc la refacerea lor prin forțe naturale, fără intervenția oirului. Așa pare a fi logic. Noi silvi- cultorii am dat cuvântului un alt înțeles. Noi înțelegem prin rege- nerare naturală metodele de întinerire imaginate de noi (grădinărit, codru regulat, tăere în margine de masiv, tăere în formă de pană etc.) și puse în practică cu ocazia recoltării lemnului spre satisfa- cerea nevoilor noastre. Apare omul cu interesele lui a căror promptă și complectă satisfacere câte odată nu poate fi armonizată cu felul lent de a lucra al naturei. Pentnu a ne servi de un cuvânt banal, voi zice că prin acele metode încercăm a rezolva problema care și-a găsit expresiunea în zicătoarea poporului „a împăca și capra și varza". Aceasta însem- nează a încerca un lucru, dacă nu imposibil, dar un lucru greu. 846 Problemele* ilei însemnează a împăca două interese opuse. Năzuința de a se folosi de pădure șî de a o întineri simultan, este un lucru greu, așa de greu, incât un silvicultor cu autoritate, încercat ca practician și ca teo- retician — profesorul Vanselow — a putut spune că încercările de regenerare naturală, de regulă, se soldează prin insuccese, cel puțin parțiale, fapt care necesită complectări ulterioare pe cale artificială. Și Vanselow vorbește de regenerări naturale întreprinse nu după calapoade invariabile și „contra naturam" cum au fost preconizate de aparatele noastre de amenajare, ci după un plan bine chibzuit, întocmit potrivit condițiunilor speciale in care se găsesc arboretele ce urmează a fi exploatate și refăcute și în cari se găsesc acei che- mați a înfăptui regenerarea. Partizanii declarați ai regenenării naturale repetă tot mereu că natura lucrează pentru noi, destul numai ca noi să nu lucrăm contra ei. Dar tocmai aceasta o facem, când, fără a lua în conside- rare condițiunile speciale în cari se găsesc arboretele ce trebuesc exploatate și întinerite și fără a ține seama de condițiunile în care se poate lucra, stabilim dinainte data tăerilor de regenerare și volumul ce urmează a se ridica la fiecare tăere. Procedând astfel, vom ob- ține, poate, regenerări sporadice, dar niciodată, sau numai printr’o adevărată minune, arborete viguroase, complect închise, arborete de viitor. Dacă vrem să realizăm — în limitele posibilului — acest ideal, trebue să ne conformăm cât mai mult naturei cari nu lucrează după tenmene fixe și care — peîndelete — se acomodează condi- țiunilor prielnice de moment. Natura lucrează în mod tihnit, nu face salturi, pe când noi, împinși de nevoile noastre, suntem obligați a lucra într’un ritm mai accelerat și a trece de multe ori de la o ex- tremă la alta. E adevărat că și în natură vedem câte odată schimbări bruște, vedem arborete întregi răsturnate de uragan, altele mistuite de flăcări sau uscate în picioare în urma unui atac de insecte etc. și totuși pădurea se reface. Incontestabil, dan întrebarea este. în cât timp? Putem să adăstăm noi câte odată decenii pentru a vedea renăscând pădurea acolo unde tratamente greșite i-au pus capăt pentru multă vreme? De multe ori procedeele naturale nu pot fi împăcate cu interesele noastre și atunci rezultatele pe cari le vom obține prin aplicarea tratamentelor, bazate pe regenerarea naturală, vor fi foarte discutabile. De aceea trebue să fim pătrunși de ceea ce am spus adineaori că nu oricine poate ori unde și oricând să rege- nereze pădurile noastre în mod natural Problemele zilei 847 Sunt multe considerente, pe cari le voi desvolta aci, cari vor- besc în favoarea acestei afirmațiuni. In genere, arboretele cari urmează a fi regenerate sunt arbo- rele cari până la epoca regenerării n’au fost supuse acelor opera- țiuni culturale prin cari căutăm, pe de o parte a asigura desvol- tarea armonioasă supra și subterană a elementelor componente, sporindu-le puterea de resistență contra curențilon de aer, iar pe de altă parte a prepara solul pentru însămânțarea ulterioară. Pre- cum, în cazul împăduririlor artificiale, solul are nevoe de o anumită pregătire pentru ca semințele împrăștiate să găsească condițiuni prielnice de încolțite, așa și în cazul celor naturale această pre- gătire nu trebue neglijată. In cazul întâi o obținem prin muncirea într'un fel sau altul a pământului, în cazul al doilea prin rărirea sistematică a arboretului, expunând solul treptat și în mod potrivit influenței binefăcătoare a atmosferei. Cum am spus, operațiuni cari să producă astfel de efecte în pădurile noastre, în genere, nu au fost efectuate, de unde rezultă că starea în care se găsește solul adeseori nu va fi prielnică pentru încolțirea și desvoltarea normală a semințelor. Vom avea, în unele locuri: îngrămădiri de foi moarte, în altele pământ complect desvelit. bătut de ploi și de vânturi, poate chiar bătătorit de vite, în altele burueni copleșitoare, etc. Șî, așa fiind, chiar de s'ar fi făcut o marcare cât de judicioasă și chiar de ar fi sămânță din abundență. însămânțarea nu va fi niciodată com- plectă. Lipsa de operațiuni culturale premergătoare tăerilor de rege- nerare se va simți însă șî în altă privință. Aceasta mai ales în arbo- retele cu înrădăcinare superficială, în solicită in ter- meni foarte elogioși continuarea colaborării pentru munca culturală la sate. In urma intervenției ce s’a făcut de TCEF — însărcinat și anul acesta cu conducerea și coordonarea lucrărilor — către Ministerul Agriculturii și Do- meniilor. s'a aprobat continuarea colaborării în aceleași echipe de anul trecut, delegându-se aceiași colegi. în pluș aprobându-se detașarea a 2 ingineri pentru G r o n i c a 871 echipa din Arada-Turda (Țara Moților) — schimbată ulterior la Vidra-Turda ți pentru echipa din Cuhea și Bocicoel-Maramureș. Echipele tn care avem anul acesta reprezentanți sunt deci: Stănești si Corbi-Muscel. Nereju si Spulber-Putna. Clopotiva-Hunedoara. Șanțu-Năsăud. Sadova. Pojorăta ți Fundul Moldovel-CIung-Bucovina. Pedneaga-Tulcea. Larqu-Buzău. Vidra-Ttrda Cuhea și Bocicoel-Maramurcș. Pe tot cuprinsul țării fiind 48 echipe nu am putea spune că am făcut — ea participare un prea mare progres față de anul trecut. Din 25 echipe de anul trecut am fost prezenti în 8, din 48 de anul acesta suntem prezenți in 9. Să sperăm insă că la anul viitor se va găsi o formulă care să permită participarea aproape la toate echipele. Delegația colegilor dela ocoalele silvice cu prezența temporară în echipe, ar fi una din aceste formule. * Pentru a veni în sprijinul activității colegilor noștri. Institutul a trimis Direcțiilor silvice regionale și inspectoratelor de Regim silvic, următoarea adresă : Ca si în anul trecut. Ministerul de Agricultură și Domenii a hotărît (de- cizia dela Jurnal No. 15636/936 Dir Regimului Silvic), să participăm la acțiu- nea de muncă culturală la sate. In consecință, colegii ce au fost atașați echi- pelor regale anul trecut, vor lucra și anul acesta, atașăndu-se în plus alți 2 colegi pe lângă echipele din Arada Turda (Tara Moților )și Cuhea-Maramureș. Din 45 echipe câte funcționează anul acesta pe întreg cuprinsul țării, avem si noi reprezentanti pentru chestiunile de economie forestieră în 9 echipe. Este destul de puțin, fată însă cu lipsa noastră de până in prezent din această activitate, este un început promițător. Să sperăm că in viitor toate echipele vor putea fi încadrate $1 cu câte un inginer silvic. Anexându-vă lista centrelor unde camarazii noștri se străduesc pentru ridicarea nivelului spiritual și nivelului de viață al .populației noastre rurale, vă rugăm, să binevoiți a le da tot sprijinul Dvs., astfel ca acești camarazi să se simtă susținuți în greaua lor misiune, iar activitatea lor să fie cât mai eficace și mai lăudabilă față cu a celorlalte activități profesionale. Flindu-ne tuturor bine cunoscut, că relele ce se abat asupra pădurilor pornesc numai din lipsa de înțelegere — spre a nu zice ignoranță - a popu- lației. nu ne îndoim de interesul ce veți purta acestei acțiuni si de concursul ce veți da camarazilor noștri misionari. Directorul Institutului, (ss) M. Drăcea. Șeful Serv. Ad-tiv, (ss) Tr. Heroiu. 872 C r o n i c « Suntem nguri că șefii unităților silvice regionale ți locale se vor iden- tifica cu sensul adânc al acestei mișcări spre a-i imprima toata seriozitatea șî a-i mări eficiența. Institutul este bucuros să primească sugestii în această privință dorind să canalizeze acțiunea pe făgașul său cel mai propriu și să găsească metoda cea mai bună de fructuoasă colaborare culturală cu Fundația «Principele Carol». Asupra deosebirii acestei acțiuni nu se mai poate îndoi nimeni. Cele 12 echipe din 1934 s'au ridicat la 25 anul trecut, pentru ca să ajungă la 48 anul acesta. In phis, colaborarea echipelor în organizațiile cercetășcști, străjerești șî premilitare ne îndreptățesc să pronosticăm favorabil rolul și viitorul înaltei inițiative ă Vcevodului culturii românești, care este M. S. Regele Carol II. Tr. H. IN SFÂRȘIT Aproape nu ne vine să credem. Insfârșit, s’a săvârșit minunea. S'a pus capăt unei legi — Zisă a măsurilor excepționale care, în realitate, a fost excep- țională numai pentru O anumită categorie de funcționari. O lege care prin par- țialitatea ei nu putea să impue respectul cuvenit, căci împărția slujbașii țării In privilegiați și oropsiți. A fost bugetul țării în impas și ni se impunea să acceptăm asemenea măsuri. Nimic de zis. Ca huni Români, le-am acceptat fără cărtealâ, dar toată lumea trebuia să fie la fel. S'a venit însă cu strămbătate, care a nemulțumit. Orice argumentare nu putea să ne convingă că într’o țară de drept unora li se cuvine, iar altora, nu. S'a făcut totuși nedreptatea, care a durat, un an, doi, trei, patru. Și, din moment ce a putut să se facă și să se prelungească, din an în an. printr’un singur articol, într'o clipită, fără opoziție din partea celor 387 deputați ai Țării, aleși Hber de noi, cine putea să ne facă să credem că această situație n’ar fi putut să mai dureze alți 4 ani și chiar 40 ? Dcaceca, mai mult decât Tema necredinciosul, nu ne-a venit să credem, nici atunci când am văzut negru pe alb. Și pe bună dreptate. Cu toată legea, nu s’ar fi putut întâmpla să rămânem în afară de ea 7 Erau doar atâtea for- malități de îndeplinit. Dar nu, până Ia urmă lucrurile s'au făcut, deși cu alte 3 luni mai târziu. Ce s’a realizat. S'au prevăzut în buget salariile celor cari în ultimii 4 ani fusese avansați onorific. Au mai rămas ncsatisfăcuțî doar cei avansați în cursul anului 1935, excepție făcând consilierii silvici. AI doilea punct câștigat a fost acela al încadrării bugetare a TJ de in- gineri silvici, care până atunci funcționase. în cadrele administrației de stat, ca «lucrători plătiți cu ziua». Situația Administrației devenise asa de precară încât, din lipsă de personal bugetar, ajunsese să dea acestor colegi posturi dc mare răspundere tehnică și financiară pe care în mod legal nu le puteau avea. Legea a permis să se umple Și această lacună, care a dăunat mult Statului. C r o n i c a 873 Astăzi puțini au mai rămas reîncadrați : dacă nu ne înșelăm. la Caps sunt numai 5. Legea a mai dat voie apoi să se facă o serie de incadrări bugetare și printre conductori, brigadieri și pădurari. Monitorul Oficial nr. 144/936 publică numirea a 86 de conductori din 89 câți funcționau ca diurniști. Insfârșit. prin bugetul actual s’a revenit, în ce privește salarizarea pă- durarilor, la plata salariului gradului, abandonări du-se sistemul plății pe supra- fața de pădure păzită. Se înțelege că bugetul actual nu a satisfăcut în totul nici nevoile de personal ale administrației și nici aspirațiile îndreptățite de salarizare ale corpului silvic. Pentru ajungerea acestei prime ținte și-au dat mâna, lucrând în deplină armonie, Societatea «Progresul Silvic» cu șefii administrațiilor silvice. Și nu puține piedici au avut dc înlăturat. Până ’n cele din urmă dreptatea a triumfat. Se înțelege că toate acestea nu se puteau obține dacă nu se găsea la con- ducătorii departamentului Agriculturii șl Domeniilor înțelegerea necesară. Inundații și secetă. A avea ploi în perioada de timp Mai-Iulie nu este neobișnuit în climatul țării noastre ; se știe doar că la noi cele mai abundente ploi cad tocmai în cursul acestor luni. Caracterul lor este însă adesea torențial, prezentându-se sub formă de ruperi de nori și grindină care, când ies din obișnuit, provoacă ade- vărate dezastre mai ales în regiunile despădurite unde apele nu mai sunt înfrâ- nate, ci lăsate libere să se scurgă in timpul cel mai scurt posibil. Anul acesta însă pare a fi fost excepțional, ploile ținându-se lanț până pe la 7 Iulie, atingând apogeul pe la 19—20 Iunie când s'au înregistrat inun- dații mai în toată țara. Acestea au hiat un caracter mai grav în Moldova și Sudul Basarabiei. Bilanțul este cel cunoscut : terasamente de cale ferată spălate de ape pe distanțe uneori impresionant de mari, poduri împotmolite, amenințate cu surparea șl chiar deteriorate, drumuri stricate, linii telefonice avariate, lanuri distruse pe suprafețe de zeci și sute de ha., vite și păsări înecate, case și car- tiere întregi năpădite de ape, oameni trăsniți de trăsnet. Totul se cifrează la pagube de sute de milioane lei. Cine nu crede, să ia colecția ziarelor din această perioadă de timp și se va convinge. Cât de mari și puternice au fost în unele locuri viiturile de ape. ne poate ilustra cazul din Sudul Basarabiei întâmplat pe la Cahul. unde tablierul unui pod metalic a fost dus de ape și plasat în vârful unor sălcii. Dar, la un moment dat, ploile au încetat mai în toată țara și călduri mari s’au abătut asupra ei. Aceasta s’a întâmplat cam între 7 șl 23 Iulie. Lumea a început să se îngrozească de perspectivele unei secete care păruse a dura prea mult, căci amenința recolta porumbului, care în Iulie cere ploaie pentru rod. 874 Cronica Consiliul superior economic. In trecuta sesiune parlamentară s‘a votat de către Adunările noastre le- giuitoare legea pentru creiarea Consiliului superior economic și organizarea Camerelor profesionale (Mon. Of. Nr. 98 din 28. IV. 1936). Considerentele care au dus Ia înființarea Consiliului superior economic ni le spune d-l Gh. Leon, subsecretar de stat la Industrie și Comerț (Excelsor 11. IV. 936). Cităm; «Conducătorii economiei libere au o sarcină foarte ușoară: de a veghea la respectarea legilor economice ți de a garanta executarea convențiilor născute din, libera înțelegere a părților*. . «Conducătorii autarhiilor au insă o sarcină extrem de anevoioasă: ei trebue să îndrumeze producția, circulația și distribuția bunurilor după alte cri- terii decât acele pe cari le reclamă comandamentele economice*. «Conducerea unei economii moderne devine cu atât mai grea, cu cât suntem martorii unei profunde transformări a edificiului economtei burghezo- capitaliste». «Noile forme de viață economică ce-și fac Ioc din ce in ce mai mult alăturea de sistemul capitalist, cooperația. întreprinderile mixte și desvoltarea întreprinderilor de stat, în care militează motive de alt ordin decât economic, dar mai ales stabilirea arbitrară a prețurilor si a salariilor prin continua in- tervențiune a statului îngreunează tot mai mult sarcina conducătorilor eco- nomiei». «Viața economică modernă este atât de complicată prin dependenta eco- nomiilor individuale de autoritatea centrală, încât acela care are răspunderea conducerii se vede adeseori în imposibilitate de a face față exigențelor timpului». «Autarhizarea economiilor naționale, cu care noi avem raporturi comer- ciale, ne împinge chiar fără voia noastră la stabilirea unui cerc de apărare. In care trebue să supraveghem și să îndrumăm cele mai multe din fenomenele economice*. «Economia mondială de astăzi s'a transformat într'o serie de unități eco- nomice. care stau față in fată, apărate fiecare de interesele specifice ale stat- telor naționale». «Așa fiind, în politica economică fiecare stat trebuie să-și stabilească mal întâiu poziția intereselor sale politice pentru ca astfel să poată fixa interesele sale economice în legătură cu acestea». «Politica comercială modernă este legată de atâtea aspecte și de atâtea interese încât ea nu mai seamănă de loc cu politica comercială antebelică». «De asemenea politica investițiilor a căpătat un caracter politic, care exercită o influență hotărîtoare asupra mișcării capitalurilor" «In interiorul țării. lupta dintre producători, consumatori și distribuitorul de bunuri este de așa natură încât conducătorul economiei naționale este pus într'o situație de arbitraj, care-i impune cunoașterea cea mai precisă a reali- tăților șl a intereselor colective». Iată atâtea motive cari au condus la crelarea acestui organ de coordo- donare și comună îndrumare a fenomenelor economice. Acest consiliu este chemat să lucreze la armonizarea forțelor contradic- torii, supunându-Ie intereselor generale ale statului. Cronica 075 Este un organ de consultare, atașat Președinției Consiliului de Miniștri El dâ avize de principii asupra proiectelor de legi cu caracter economic, finan- ciar sau social, asupra proiectelor de tratate și convențiuni economice, finan- ciare și sociale. In plus, fiind un organ permanent de studii, poate propune, la cerere sau din inițiativă proprie, soiuțiuni privitoare la comerțul exterior, va- lorificarea produselor agricole, reglementarea raporturilor de muncă, precum șî la orice alte probleme economice, financiare sau sociale (art. 2). Se compune din 26 membri și anume : 5 delegați ai Uniune! camerelor de agricultură, 4 industriași și 4 comerciant delegați at Uniunei camerelor de comerț și de industrie, 3 delegați ai Uniunei camerelor de muncă și câte un delegat din partea : Consiliului superior bancar ; Uniunei centrale a sindicatelor agricole și viticole; Uniunei generale a industriașilor din România, Consiliu Iui dc administrație al Casei centrale a asigurărilor sociale ; Consiliului supe- rior al Casei centrale a cooperației. Insfârșit, câte un reprezentant al ministerelor : Agricultură și Domenii, Industriei și Comerțului. Muncii și Ocrotirilor sociale, Lucrări publice si Co- municații, Finanțe. in afară de acești membri permanența. numiti pe 5 ani, prin decret re- gal, mai pot fi numiți și consilieri temporari, aleși pentru anumite chestiuni dintre persoanele competinte și in măsură să contribue cu folos la efectuarea unei lucrări încredințate consiliului. Consiliul are 3 secțiuni: a) agricultură ; b) comerț și industrie ; cj muncâ. Fiecare secție se compune din membrii delegați ai Uniunei respective; ceilalți membri sunt repartizati dună specialitatea fiecăruia. Pentru îndeplinirea funcțiunilor sale, consiliu! are un secretariat general, căruia i s'a pus ia dispoziție un oficiu de studii, cercetări și îndrumări știin- fice, compus din referenți specialiști și un serviciu de secretariat și administrație. Aceasta este in linii generale compunerea Consiliului superior economic. După cum vedem, legea nu prevede nicăieri reprezentați ai sibricuiturei. Ei pot intra in compunerea Iui mimai dacă sunt delegați ai Uniunei camerelor de agri- cultură sau — în căzu! cel mai fericit — reprezentanți al ministerului de Agri- cultură și Domenii (ceea ce nu ne vine să credem că se va întâmpla). In ce privește reorganizarea Camerelor de Agricultură, făcută prin aceiași lege care înființează Consiliul economic, rămâne să ne ocupăm, cu altă ocazie. Din net', Moții. «Una din superstițiile politicei românești este așa numita problemă a Moților. De ani de zile opinia publică este neliniștită la răstimpuri scurte de răbufnirea acestei chestiuni». Așa-și începe d-I Alonian articolul (Există o problemă a Moților ?) publicat de curând (24. 7) în ziarul «Curentul». Cititorii își amintesc că si noi. in coloanele acestei reviste (Februarie 1935), am arătat că. »n ciuda măsurilor (luate sau numai anunțate), problema aceasta, speculată de mulți. va continua să se agite cât lumea și pământul. Da curând, acești locuitori ai unei părți din munții Apuseni au trimis din ou delegați la București, ca să se plângă în legătuta cu exploatările miniere 87t» C i o n । c a Nu trebue să ne închipuim însă că în celelalte domenii de activitate sunt mul- țumiți. Nu, căci omul în general, nu numai Moțul, nu este niciodată mulțumit, mai ales atunci când știe că dacă se vaetă lumea crede. Deaceea, Guvernul s'a simțit obligat să reexamineze «chestiunea» lor, pentru a vedea ce s’a executat din hotăririle Consiliului de miniștri ținut acum doi ani la Câmpeni și Huedin. Așa dar, s'au strâns la un loc o seamă de miniștri, secondați de șefii sau reprezentanții diferitelor administrații mai mult sau mai puțin autonome, precum și prefecții a nu mai puțin de 6 județe (Cluj, Turda, Alba, Hunedoara, Arad pi Bihor). SA fie oare Moți în toate aceste județe? S’a desbătut și s’a hotărît. In afară de măsurile privind exploatările mi- niere, creșterea vitelor, drumurile, școlile, Sa hotărît ca pădurile din munții Apuseni să fie supuse unui sistem specia! de administrație, pază și control, care, satisfăcând totuși nevoile de lemn ale Moților, să ducă la conservarea pădu- rilor. (Curentul 21 7). Cum va fi acel regim special de exploatare, care să împace cum se spune și capra și varza, rămâne să fim lămuriți. Dar, se vede treaba că aceste deciziuni n’au mulțumit pe d-1 I. Făgă- rășanul. care în «Curentul." din 25 Iulie scrie că problema Moților nu se va rezolva dacă nu se vor expropria toate proprietățile mari — miniere și fores- tiere —• aparținând particularilor, societăților șt chiar Statului. Ce se va întâmpla atunci ? Nu-i greu de spus. Să citească d-1 Fâgă- rășanu un reportaj al d-hii Liviu Vornicul, publicat la 21 Ianuarie 1935 în ace- lași ziar. Reportajul are un titlu foarte sugestiv, spunând dintrodată ce sunt pădurile ajunse pe mâna Moților : «Putregaiul din masivele păduroase și imo- ralitatea la sate». Despre acest reportaj am amintit și în revista noastră (Ia- nuarie 1935), Acolo d-1 F va putea să citească constatarea unuia care nu-! forestier de meserie si anume : că numai pădurile statului sunt mai îngrijite, încolo, foc și pârjol. Toate celelalte păduri «sunt administrate fără cap». Să citească d-1 F. acel reportaj ca să vadă aspectul dc adevărată devastare a pădurilor din regiunea locuită de Moți exploatate în delict de ei. Vor Moții să-și asigure traiul din pădurile munților Apuseni? Dacă da, atunci trebue să puie ordine în pădure. Numai așa vor putea să mai aibă lemn în viitor. Altfel va trebui să se lase de ciubărărie. Revistele. Satul. Această revistă pentru popor nc dă priieiul să ne bucurăm le încă 3 pagini publicate în numerele din Mai, Iunie. lulie-August a -C. Astfel, în Nr. 66 citim un articol al d-lui Șt. Rubtov despre secetă și lupta contra ei prin creiare de perdele de protecție. In Nr. 67 se găsesc 3 articole. Intr’unuL d-1 Gr. Popa arată metoda folo- sită de d-sa în Sud-Estul Dabrogei pentru creiarea de perdele de protecție, repede și ieftin, pe marginea loturilor de cultură. în timp ce d-1 I. Cota, conti- nuând articolele sale despre sălbăticiunile pădurilor, își întreține cetitorii scriind despre capra neagră. Cel de ai treilea articol este scris de d-na Elena Hamei, arătând cât de frumoasă este pădurea. In Nr. 66—69 se publică un articol al d-lui prof. M. Drăcea. care tra- Cronica .1 877 teaza despre câțiva arbori streini la noi in țară. Este vorba in primul rând de salcâm pe care d-sa îl califică drept stejarul și frasinul săracului care-și găsește stațiunea prielnică desvoltării acolo unde crește stejarul, porumbul și vița dc vie. In al doilea rând, amintește ofefartil, care crește în ținuturile cu păduri de foioase, la munte fiindu-i prea rece. Deși la bătrânețe are un lemn ale cărui însușiri se apropie de acelea ale frasinului, contrazicând astfel porecla de lemn nerod, totuși el nu este recomandat a fi răspândit prea mult. Insfârșit, un alt arbore, care merită o deosebită importanță, este plopul de Canada, fiind reco- mandat a fi folosit in locurile reavene și bune, crescând repede și făcând în scurt timp un trunchiu gros, drept, fără noduri, coroană mare și frumos rotată. Un alt articol, publicat în același număr, este al d-lui Cota, tratând des- pre cocoșul de munte. Albina. Mulțumirea noastră este mai puțin mare de când această revistă ne-a redus pagina lunară la un colț meschin greu de descoperit odată la 4 nu- mere ale ei. Din această cauză abia apare câte un articol — și acela redus ca mărime. In această formă a apărut iu Nr. 16 din 24 Mai a. c. și Nr. 24 din 19. 6. a. C. două articole ale d-lui M. Petcuț tratând despre felul cum își poate face singur un gospodar o pepinieră de salcâm șl care sunt îngrijirile de dat acelei pepiniere după ce s'a făcut semănătura. Turismul, publicație lunară de informație si educație turistică, organ oficial al Federației societăților de turism din România, a reapărut cu începere dela 15 Aprilie a. c. In format de ziar, această publicație, pornind în al 2-lea an, își propune să fie oglinda fidelă a tuturor manifestărilor turistice, susținând toate realizările bune și de preț, atacând în același timp pe toți răuvoitorii, cari vor încerca să pună piedică promovării turismului român. Revista apare lunar. Redacția și administrația este în Pasajul Român Nr. 23. abonamentul anual fiind numai de 60 lei pentru persoanele particulare. * România, începând cu Nr. 6. Oficiu! Național de Turism a schimbat atât titulatura, cât și formatul revistei sale. Tn noua sa înfățișare revista apare în condițiuni technice mai bune decât până acum. Numărul pe luIie-August este consacrat Bucureștilor, orașul contrastelor și al bisericilor, el însuși un mare și puternic centru de turism. Colaborează d-nii : N. lorga. Etn. Bucuța, N. Bataria, Dem. Botez, Al. Bădăuță și alții. Foarte frumoase gravuri împodobesc textul. Sociologia românească, revista secției sociologice a Institutului Social Român, publică în Nr. 4/936 un articol al d-lui Tr. Heroiu privitor la Institutul nostru de cercetări silvice, arătând motivele care au dus la înființarea lui, pre- cum și felul cum este organizat. Tot d-sa publică. în Nr. 6 al aceleiași reviste, câteva considerațiuni despre 878 Societatea «Progresul Silvic» și munca la sate. Propunându-și să-și multiplice sforțările în vederea ridicării nivelului cultural al populației rurale, pentru ca aceasta să poată avea o altă înțelegere decât cea de azi despre rostul păduri- lor, —■ societatea «Progresul Silvic» s'a atașat acțiunii deja începută a Fundației Regale «Principele Caro)». Administrațiile silvice, apreciind aceste nobile scopuri ale Societății, au detașat in acest scop câțiva ingineri sivici. cari au pornit la sate împreună cu echipele regale. Carpații. Remarcăm în Nr. 4 ghidul de vânătoare pentru Delta Dunării al d-lui Colonel SchneJl. In Nr. 5. în afară dc utl articol al d-lui Nedici. care discută colonizarea fazanului, se desbate problema potârnichîi (Colonel Bălănescu). In plus, mai remarcăm două articole ale colegilor Gouitță și V. Lințea, primul făcând câteva reflecții privind capra neagră, iar al doilea dând vânătorilor câteva noțiuni de botanică. Colegul Aurel Comșa. azi în Canada, publică în numărul următor un articol prin care-si propune să răspundă la întrebarea «dacă variatele împreju- rări ale diferitelor regiuni pot întipări oarecare caracter special cerbului, respec- tiv formației coarnelor lui». In seria de anchete, pe care le întreprinde din când in când revista, pentru a lămuri anumite probleme de actualitate, este și aceea pe care o începe cu Nr. 7 și anume : dacă numărului înfloritor de azi al cerbilor din țara noastră ii corespunde in același timp, și calitatea. In acest scop, revista pune următoarele întrebări : a) Dacă stocul românesc de cerbi prezintă semne de degenerare ; b) In caz afirmativ. care sunt cauzele ? c' Mijloacele de combatere, ținând seama de legislație, obiceiuri, teren, răpitoare- Primul care răspunde este d-1 Gh. Nedici. Pentru ca să poată răspunde, d-sa caută să precizeze mai întâiu ce se înțelege prin degenerare, arătând apoi că aceasta poate rezulta din < auro de natură externă și cauze de natură internă. Cele externe sunt : &nd:țiimi e-efavorahile de teren (climat, sol, floră, hrană insuficientă, lipsa unor anumite substanțe). Cele interne sunt: împerecherea dintre consângeni findivizi de același sânge sau familie) și alcătuirea dispro- porționată a ■ octingentului de vânat dună sex și vârstă. La cele- de ordin extern adaogă iui element nou : felul cum se face ex- ploatarea pădurilor •• 1... D-sa armă că cerbul cu formele cele mai frumoase nu se realizează «ierât i-, astfel dr păduri, unde proporția dintre sexe este în in mo! normal de • 1, In ucest rar împerecherea revine întotdeauna cx-m- plarelor cele mai robuste venite chiar i'tn locurile cele mai depărtate. Acolo unde se fac cxpltmtâri mari de păduri te^ schimbă și efectivul și înfățișarea vânatului Proporția între ac este schimbată de mult în favoarea sexului feme- •-m c.-l masculin având puține exemplare robuste si cit adevărat frumoase. In plus, în pădurile WiUr lupta neutru existență fiind dură, se face o selecționare naturală cri slabi căzând ••> ncrămânmtd decât cei robuști. Pe când în pădurile ce se exploatează, toți cerbii. găsind de mâncare, pot tiâi'. Cronica 879 Remedii ? Să se completeze hrana acolo unde lipsește. Să se suprime cu arma exemplarele degenerate. In ce privește cauzele de natură internă să se caute să se împrospăteze Sângele. Lămurind această chestiune preliminară, d-l Nedici crede că întrebările au fost greșit puse. Vânatul variază ca structură, după regiuni, după masive, după suprafețele exploatate. El nu poate fi deci privit unitar pentru a trage o singură concluzie, valabilă pentru toată țara. Pot fi regiuni unde vânatul să prezinte semne de degenerescentă, dar pot fi șl din cele unde se prezintă bine. Se poate deci vorbi cel mult de regiuni unde vânatul să fie amenințat cu dege- nerarea. Rare sunt cazurile când vânatul unei țări întregi să fie amenințat. O asemenea situație poate surveni fie dintr'un spirit unanim șl exagerat de ocrotirea vânatului fie din măsuri legislative, ca de exemplu interzicerea vânăril ciutei In tot timpul anului. Tot în acest număr al revistei, d-l prof. D. Lințea, cunoscutul omitolog dela Timișoara, începe să publice o serie de articole privind potârnichea dela noi, de care d-sa se ocupă in mod constant de mai bine de 20 ani. In acest articol, intitulat preludiu, d-sa amintește de un colaborator prețios al său, la studierea acestui vânat aripat al nostru, colegul S Pașcovski. Debandadă. Citim în Nr, 7 al revistei Carp a ți următoarele rânduri: «Prin 20 Iunie, în cele mai multe județe încă nu s'au eliberat permisele de pescuit. Intr’adevăr aceste întârzieri fără rost te fac... branronler, pescuind fără permis In bună regulă: cel vechi a expirat, cel nou încă nu a venit. Ai doar niște chitanțe dela Administrația financiară, care nu sunt permise 1 Sau doar să scapi cele mal bune două luni Mal și Iunie ? Gurios. că la unele Administrații finan- ciare au soit blanchetele de permise, dar refuză să le elibereze, deoarece au poruncă să... aștepte instrucțiuni. Și instrucțiunile nu mal sosesc 1 Aceasta se cheamă debandadă». Fondul de vânătoare. Aceeași revistă, după ce anunță că s'a primit la redacție un articol al unui colaborator, în care se tratează modul de utilizare al acestui fond, una din acele probleme «care a preocupat mult lumea vânătorească dela noi în timpul din urmă», revista arată că nu-1 publică, având însă nădejdea că, în viitor, și la noi se va da fondului o utilizare rațională, pentru scopuri pur vânătorești, dându-se. Tn același timp, publicității felul cum a fost folosit Desigur că cuprinsul articolului era de așa natură încât ar fi supărat pe multă lume. Redacția înserează însă un crâmpei din acel articol șl anume partea unde autorul face o repartizare a acelui fond. Șl revista închee astfel: «Abia când vedem suma afectată unor singuratice scopuri ne putem da aievea seama ce s’ar putea realiza, dacă nu s'ar mai întâmpla ca în trecut, ca din fondul de vânătoare să se cumpere automobile pe seama ministerului, tablouri de expoziții, etc- etc...» (Sublinierea este a noastră). Fără comentarii. At. Haralamb. 6 880 Cronici ȘEDINȚA CONSTITUTIVA A SOCIETĂȚII PISCICULTORILOR $1 PESCARILOR DIN BUCOVINA In ziua de 24 Iunie a. c. a avut loc în sala de ședințe a Camerei de Comerț și Industrie din Cernăuți, ședința generală constitutivă a Societății Pisci- cultorilor șl Pescarilor din Bucovina. Au luat parte: delegatul oficial al Institutului Național Zootehnic din București, ichtiologul medic veterinar domnul Dr. G. Dinulescu, conferențiar la Facultatea de medicină veterinară, d. Inspector general al Serviciului Zooteh- nic din Cernăuți, Dr. lonescu. d. Inspector Silvic Ing. Rădescit Oprea, d. delegat al Președintelui Camerei de Industrie ți Comerț din Cernăuți Dr, Viho- vid 1„ etc. Ședința a fost prezidată de D-l Insp. gen. al serv. Zootehnic Dr. lonescu. A luat cuvântul introductiv, delegatul institutului Național Zootehnic, d. Dr. G. Dinulescu. expunând în mod detailat importanța și scopul Societății Piscicul- torilor și Pescarilor, ca sprijin pentru pisclcultori, agricultori, proprietari de ape. pescari profesioniști ți sportivi, precum și pentru îndrumarea desvoltării creșterii peștilor în apele din Bucovina: ca orientare șl încurajare pentru cer- cetări de hldrobiologle, hidrotehnică, ichtiologie, plsdcultură șî pescuit, precum și pentru îndrumarea stării culturale a piscicultorilor ți pescarilor, și pentru des- voltarea sentimentului de. iubire și protecție a frumuseților naturale pe cursurile de ape din Bucovina. Ca încheere, d. Dr. Dinulescu, în calitate de delegat, aduce salutul Institutului pe care-1 reprezintă, asigurând de tot concursul său. , S'a trecut la citirea și votarea statutelor, apoi la alegerea unul comitet cu D-nli: Dr. Vihovtci I. Președinte al Camerei de Industrie și Comerț din Cernăuți, ca președinte și Insp. Inp. Rădcscu Oprea, ca vicepreședinte. Intre membri se află șl D-nii: Insp. gen. silv. Lințea și D. Dr. Dinulescu G. X. «MASCA» Un fapt divers care-si are «filozofia» lui: la cele n coloane care alcătuesc statele de salarii s a adăogat de vreo trei luni cca de a n + 1 coloană, intitulată «masca», reprezentând deocamdată cotizații de 80—160 lei lunar. Prin felul discret ți neprecls cum a fost înființată, am fost înclinați să înglobăm ți această cotizație la același capitol de rețineri neconsimțite, care nu amuză pe cei impuși Eram până acum oblșnuiți să observăm Ia salarii mici ciuntiri, numite: abonamente restante, cotizații la Societate, rate la Ceacs, trans- porturi de lemne, etc. Adăogirea acestui nou «Impozit» ne-a condus la consta- tarea că toate aceste rețineri reprezintă un factor important în condiționarea climatului moral al corpului silvic. Știu că binele se face uneori și cu sila, când Individul nu-șl cunoaște datoria față dc el însuți. Insă credem că atunci când se așează asemenea notd Cronica 881 ■«impozite» e mai bine să se pregătească în prealabil cel impuși, tocmai In inte- resul soluționării nimerite a problemei In chestiune. In adevăr, organizarea apărării pasive este un imens domeniu. în care patriotismul lurmnat. devotamentul, inițiativele fericite șl toate bunăvoințele de pe hime se pot stimula pentru o cât mai potrivită atingere a scopului. Pro- blema aceasta reclamă posibilități materiale și o set le întreagă de cunoștințe tectonice. încât fără concursul publicului e greu de rezolvat O condiție prea- labilă în acest sens este pregătirea psichologlcă a populației, pregătire care se socotește făcută atunci când încrederea este câștigată pentru mijloacele propuse (și printr'o anume manieră; «sans trop gener sa respiration civique»); pentru aceasta însă e necesară și indispensabilă o propagandă care nu s’a făcut și pentnt care pledăm. între altele și pentru motivul dc a afla ce ni se va da pentru banii cotizați. In calitate de combatanți cunoaștem mijloacele de apărare obligatorii în răsbolul chimic —• spectrul viitoarelor conflagrații —, dar știm iarăși că înar- marea nu se face individual decât sufletește, iar pentru a fl trimiși pe front nu ne aducem de acasă tunul și mitraliera. Mijloacele de apărare antiaeriană și contra gazelor sunt dc notorietate publică șl mal mult: universale. De aceea, fără a comite indiscreții, cu atât mal mult cu cât — desigur — măștile vor fi furnizate de Case străine, socotim că ar fi indicat ca autoritățile care organizează această apărare pasivă și încasează cotizațiile noastre să ne facă și nouă cunoscute mijloacele la care vor recurge la o adifiă. Cel puțin în această formă să ne dea o satisfacție, pentrucă, în adevăr c o lipsă de considerație cel puțin, să ni se încaseze din salariu fără să Sim anunțați și fără să ni se spună ce ni se va da în schimb. In felul acesta, respectându-ne noi înșine, vom fi respectati și de alții *). fără să fim acuzați de susceptibilitate copilărească ori maladivă, prezumțiozi- tate, etc. 7. B *) In această ordine de idei, mă gândesc cât de oportună ar fi o publicație a Casei Pădurilor, lucrare care să prezinte publicului minunatele lucrări tectonice executate de colegii noștri oriunde a fost nevoe de a face accesibile arborete ex- ploatabile. Ceea ce se publică la zile mari în gazete e insuficient. Cunoscându-se ce s’a realizat, vom fi scuțițl pe viitor de a mai fi citați ca termen de compara ție rând se vorbește despre incompetență technică. al numele de inginer silvic nu va mai provoca ilaritate în adunări de intelectuali, (Vezi conf. Prof. Ion lo- nescu la Soc, Polltechnlcă despre «dărâmarea tribunei 1 la Cotroceni» și depo- zițiile aceluiaș la desbaterile procesului «Cotrocenilor»). 882 Cronica ÎNSEMNĂRI FRASINUL LUI ADAM NEAMTU (Fraxinus exeelsior L.) In cuprinsul ocolului silvic Oravlța al Soc. Anon. U. D. Reșița, Seria III. Parcela 2. subparcela a, lângă șoseaua județeană Oravița-Steierdorf, se află un exemplar mândiu dc frasin, având Înălțimea de 23.3 m. și diametrul de 1.63 cm. măsurat la 1,30 m. (vezi fotografia dela începutul revistei). împrejurări staționale : podiș la 720 m, deasupra mării, sol argilo-nisipos. profund, cu destul humus pe rocă de calcar. Molizii ia dreapta și stânga șoselei sunt proveniți din plantație și au vârsta de 45 ani. Tulpina acestui Frasin este de mult timp scorburoasă. prezentând o cavi- tate peste mărimea omului. înainte vreme, lumea povestea că banditul Adam Neamțu fugind de panduri, ad și-a pitulat comoara Jefuită. Până In anul 1925. când la ordinul d-hii director silvic L. Marțian scorbura s'a plombat cu beton, oamenii tot scormoneau Intre rădăcini căutând după comoara Iul Adam Neamțu. Cu toată rana aceasta extrem de mare, arborele crește foarte viguros, are un coronament rotund, bine desvoltat, fără crengi uscate. Ing. F P&ll TURISMUL, THERMALISMUL ȘI CLIMATISMUL LA C. T. I. (CONFEDERAȚIA LUCRATORILOR INTELECTUALI) La Congresul din 1936 al Confederației Internaționale a muncitorilor in- telectuali (C. I. T. L). delegația Franței, prin D-I Maurice Dablincourt. Secretar General, a prezentat un foarte interesant raport asupra chestiunii enunțate — și din care vom spicui cele ce urmează, traducând textual rezoluția adoptată de Congres : «Problema a fost privită dintr'un Întreit punct de vedere: profesional, social și internațional, apelându-se 1b muncitorii intelectuali, ca dânșii să devină fer- venți propagandiști al turismului, In țările de origină, fără a uita apele thermale și stațiile climaterice. Dinamismul acestora, oferă larg câmp de activitate tuturor profesiunilor intelectuale, stimulând industriile și întreaga economie națională. — făcând să prospereze localități și regiuni: dar se cere publicitate (propagandă), — orală și scrisă, utilizând : afișele broșuri, conferințe, fotografii și filmul ; apoi buna gospodărie: ordine șl acuratețea hoteurilor, cabanelor, înfrânarea speculei șl omenie, mijloace de transport comode și ieftine, educarea personalului de serviciu și navigant, ori C. F.< lipsa șicanelor și formalităților exasperante cu schimburile valutare și control la vămi. etc. Uranica 883 Nu Insistăm asupra argumentării logice a raportului. — asupra fiecărui punct de vedere: profesional, social și național, — a cărei sferă lărgită se integrează In internațional sau schimbul și concursul reciproc dintre țări — cari au datoria de a se cunoaște, apropia și Înțelege, armonia luând locul urei; se tinde spre grupări sau antante internaționale, deoarece nevoile economice și psihice, condiționează si preced antantele politice». Plasându-se pe terenul profesional și «odlal, C. T. I al Franței propune Congresului rezoluția: «Congresul C. I. T. I„ sprijinit pe raportul Franței asupra turismului, thermallsmului si climatismului. cere o cât mai vie propagandă In favoarea lor. apropiindu-ne de Cooperativele și Oficiile Studențești de turism (unde există). Este de dorit ușurarea schimburilor internaționale, simplificând formali- tățile administrative și. pe calea reciprocității, fiece țară să institue: pașaportul colectiv, cartea turistică de identitate, remedierea limitării expertului de devize naționale. înlesnind schimbul, cumpărături, etc . tarife reduse pe toate mijloacele de transport cu înlesnirea întoarcerii individuale». Iată soluțiile practice ale viitorului. CRONICA LEMNULUI Piața Internaționali a lemnului. începând din primăvara acestui an, situația internațională a pielei lem- nului a devenit tot mai bună, datorită măririi capacității de absorbție a celor mai' multe piețe interne din țările exportatoare și a volumului importului în țările importatoare, în timp ce stocurile de materiale au devenit tot mai reduse. La acestea, se mai adaugă limitarea posibilităților de export în baza convenției cu ETEC-u) (European Timber Exporters' Convention). Majorarea prețurilor devine ca o consecință a conjunc turei generale ce s’a îmbunătățit progresiv în fiecare lună. începând încă din toamna anului 1935 Dăm mai Jos situația cererilor și a ofertelor din Europa, Africa și America de Nord, luate după buletinul CIB-ului No. & din 10 Iunie 1936: Piața lemnului din Europa a marcat o ameliorare progresivă, schimbân- du-se aproape cu desăvârșire la începutul acestei veri. Cererile engleze pentru lemnărie sunt tot mai pronunțate datorită consumului excelent. încrederii mari provocată de o politică a vânzărilor tot mal precisă, precum și perspectivelor din toamnă ce se definesc tot mai bune. In America de Nord, avem conjunctura excelentă a construcțiilor provo- cată de avântul economic, de unde mărirea cantităților ce se importă din Ca nada și America de Sud. Ridicarea standardului dc viață din Suedia, a stimulat avântul industrial, deoarece a influențat favorabil conjunctura pieței interne. Finlanda își reface gospodăriile, din care cauză piața internă este prea activă prin capacitatea mărită considerabil. Deasemenea Rusia, care-și reface gospodăriile sale, are nevoe de lemnărie pentru piața internă. Cereri bune de lemnărie sunt din Belgia. Germania, Spania. Danemarca, etc. datorită programului de refacerea gospodăriilor precum și diferitelor an- gajamente internaționale. Mercuriale n > Ungaria care se anunță a avea o recoltă excelentă de cereale, promite să aibă nevoe de cantități importante de lemnărie pentru sezonul de toamnă, ne- având pici stocuri. Se știe că, prin convenția încheiată între România și Un- garia ia 1 Aprilie a. c. sa mărit contingentul român de cherestea dela 7000 va- goane cât a fost in anul precedent, la 11.000 vagoane, și se pare că majorarea de 4C00 vagoane, nu va acoperi cererile. Cehoslovacia, are cereri mari interne. Jugoslavia. pentru a compensa efectul sancțiunilor, a desvoltat activitatea construcțiilor interne. Italia, deși are nevoe mare după răsboi, totuși, din cauză că și-a com- primat consumul are disponibilități in stocuri, și cererile pentru comenzi sunt slabe, și, după ridicarea sancțiunilor rămân probabile, dacă nu este posibil a se pune în lucrare programul de colonizare în Abisinia. Cereri susținute sunt în Grecia, unde stocurile de lemnărie sunt ca și inexistente, totuși se constată o scădere a importului din cauza măririi greutăților de clearing băncile ne mai vrând să facă plăți. Ofertele sunt reținute, din care cauză preturile sunt ir. urcare. Rusia, Finlanda și Norvegia au vândut dela începutul anului 1936, aproape întreg contingentul anual. șt acum își concentrează atenția asupra for- mărei celor mai favorabile prețuri de bază pentru 1937. Polonia a reluat exportul pe piețele Germane și conjunctura internă s'a îmbunătățit, stocurile sunt neînsemnate, de unde neobiciiu.it de susținute rețineri la toți exportatorii. Canada, care are posibillatea Să plaseze cantități mari în Statele Unite și Irlanda, prezintă tendințe dc a-și reduce exportul în Anglia și a mări prețurile. Anglia este piața care cunoaște cea mai formidabilă cerere de lemnărie. în cât cu drept cuvânt se poate spune că anul 1936. este anul construcțiilor. Im- portul său in cele 4 luni din acest an este de 339.329 standarzi. față de 262.945 standarzi importați în acelaș interval în anul trecut, adică cu .30% mai mare. Prețurile cherestelei sau urcat cu 30—50 sh. per standard. Aceste prețuri au variat după cum urmează, pentru marfa albă normală de Danzlg (Polonia și România): Sept. 1935 Ian. 1936 Iunie 1936 7"4/5 unsortierte 8.10,0 9X1.0 9,10.0 7”V (quinta) 7.10.0 «.0.0 8.10.0 Expertul european în primele 4 luni din 193b. După buletinul de statistici No, 4 din 10 Iunie a. c. al CIB-ului (Comite International du bois) exportul european în intervalul 1 Ianuarie—30 Aprilie 1936, a rămas aproape acelaș față de anul trecut, cu toate frământările politice din Spania, Franța, Italia, etc. 886 Mercuriale Dăm mai jos exportul de lemnărie pe lunile Ianuarie—Aprilie 1936, p? categorii pentru toate țările europene Ia un loc, separat pentru România: I n i Exportul European me tri c u b i Exportul României 1936 %t 1935 %: 1936 1935 * % lemne de foc . . lemn rotund pentru . 102286 2 197077 4 31010 9 46110 15 fabrică . . . . 721479 14 723324 14 22716 6.5 12438 4 lemn de mine . 417132 8 415307 8 3723 1 1^ - . - lemn pentru hârtie . 727468 14 805030 15 13132 4 —— —V stâlpi de telegraf și alte lemne rotunde . 196889 4 222392 4 — ■■ •*—- traverse .... . 123215 25 81678 2 8960 3 • —— cioplitură . . . . 119135 2 138938 3 15983 4.5 doage, etc. . . . . 22607 0.5 13675 ■ e ■ 913 — 1176 — cherestea . . . 2352122 45 2264872 43 247364 72 252656 81 scânduri geluite . 207479 4 163106 3 -— — f " ^1 părți de lăzi . . . -214699 4 198026 4 474 — Total . . 5204511 100 5225425 100 344295 100 312380 100 Piețele lemnului românesc. Din statistica CIB-ului. România a exportat în 4 luni din acest an 344295 ms față de 312380 m3 în acela? interval în anul 1935, deci cu cca 10% mult. Cu toată politica dusă de cei interesați de a falsifica realitatea, provocând îngrijorarea în rândurile fabricanților de lemnărie, totuși piețele debușeuri ale lemnului românesc s'au ameliorat simțitor. Din descrierea de mai sus a pieței europene a lemnului, se pot preciza perspectivele excelente ale exportului lemnului românesc in sezonul de toamnă. Anglia vine în primul rând cu cererile cele mal mari, pe care România nu te poate acoperi dacă lucrează 2 ani. întreaga producție forestieră din Bucovina este angajată pentru restul anului cu comenzile engleze. Ungaria având o recoltă abundentă de cereale, este dispusă să facă toate înlesnirile în schimbul de mărfuri pentru România, acceptând chiar ca plata măr- furilor să se facă prin contul curent între Băncile Naționale respective. Germania, unde ritmul refacerei interne este tot mai viu. cere cantități apreciabile de lemnărie. Bulgaria cu care n'arn lucrat mai bine de 5 ani, întrucât a introdus taxe prohlbitare de 600—1200 Leva/m” pentru refacerea pădurilor sale, vrea să înceapă tratative cu BNR-til, de a primi lemnărie în contul leilor blocati în România, proveniți dela grădinarii bulgari. Și Bulgaria poate importa până Ia 3300 vagoane cioplituri, scânduri de 12 și 18 mm. pentru lăzi de ouă și pentru fructe, șipci, manele, gbiondere precum șl frizuri de 38. 48. 58 și 68 mm. Odată cu cererile mari ce 1e avem pe piețele consumătoare de Iemn5r comisiunea însărcinată cu studierea acestei ches- tiuni să depună rezultatul ; în comisiune se deleagă și d-i AI. Butoi. Punctul 3 : Chestiunea Corani. Sc citesc referatele D-hu Avocat Babenco și al D-lui Ing. N N. Caragea prezentate Consiliului în această chestiune. D-l D- Grozescu dă relațiuni asupra tratativelor duse cu D-I Corani și asupra felului cum sau încheiat lucrările. D-1 C. P. Georgescu protestează în contra părfei finale din referatul D-lui N. Caragea prin care D-sa socotește că se aduce acuzatitml Comisiunei Govora și hărnicii asupra d-sale. Consiliul hotărăște ca să fie rugată Comisiunea de recepție formată din D-nii: D. Grozescu. M. Suhăfeanu și N. Caragea și completată cu D-1 Andrei lonescu. să ia contact cu D-1 avocat Babcrco pentru discutarea și punerea la punct a chestiunei. iar rezultatul să fie supus Consiliului. Punctul 3: Diverse. a) Donafia N. G. Popovici. Se citește referatul D-lui AI. Butoi și se hotărăște să se ia măsuri in sensul condusivor din referat, b) Se ia net de răspunsul D-lui prof. Tr. Mager. c) Se deleagă D-I Casier V. Priboianu să refere asupra cererii Dklui G. Constantinescu privitor la banii subscriși la cămin de d-sa. d) Asupra adresei CAPIR pentru numirea de delegati supleanți. D-l C. P. Georgescu roagă Consiliul să numească pe altcineva in locul D-sale și Consiliul deleagă pe D-l C. Emanoil. Membrii titulari delegati în Consiliul CAPIR. sunt rugati să-și găsească câte un supleant din sânul Consiliului, pe care să-i anunțe biroului Societății spre a fi comunicat Ia CAPIR. Ședința se ridică la orele 24. PROCES-VERBAL No. 10 Ședința din 6 Aprilie 1936 Ședința se deschide sub președinția D-lui V. N. Stinghe. vicepreședinte. Membrii prezenti D-nii: C. M. Bunescu, Al. Butoi. N. N. Caragea, D. Drâmbă, C. Emanoil. C. P. Georgescu, D. Grozescu. Tr. Hcroiit. Andrei Io- nescu. Cost. Marinescu, At, Nedelcovici, Gh. Năstăscscu, V. N. Priboianu. Se citește procesul verbal al ședinței din 30 Martie 1936. La sumar se dă cuvântul D-lui Const. Marinescu care arată că nu a putut lua parte la ședința din 30 Martie ct., deoarece nu a primit convocarea. D-sa citește procesul verbal încheiat de Casa Pădurilor cu raportorul bugetului CAPS in care sunt prevăzute posturile din buget atât în ce privește încadrările inginerilor onorifici, cât și posturile noui creiate in cadrul ingineri- lor și funcționarilor administrativi. Soc. Progresul Silvic» 907 Se hotărăște ca după definitivarea Tui să se publice Tn Revista Pădurilor un rezumat, arătându-se datele certe. D-l D. Grozescu arată că la aceste date care se referă numai la CAPS. urmează să se adaoge și cele ce se vor putea obține pentru camarazii de Ia Regimul Silvic. Procesul verbal din 30 Martie, se aprobă cu unele modlficări. Se intră in ordinea de zi. Punctul Ir Modificarea statutelor Societății. După discuțiuni la care iau parte D-nii: V. N. Priboianu, D. Grozescu, Tr, I. Heroiu, C. P. Georgescu șl C. Emanoil, Consiliul hotărăște ca la fiecare comisiune constituită pentru o anumită chestiune, să se numească și un secretar dintre membrii desemnați pentru acea cotnlslune. Acest secretar va îngriji să convoace pe membrii luând asentimentul lor asupra datei și locului adunării; va avea grija să țină legătura intre comisie și Consiliu pentru executarea ’n timp util a lucrării date In studiul acelei comisiuni. Se va forma o condică specială în care se vor trece de al II-l?a secretar al Consiliului, în chiar ședința In care s’au format, toate comisiunile constituite pentru studiul diferitelor chestiuni, unde se va prevedea pe lângă numele me-n- brilor și al secretarului, și termenul de predare a lucrării. Pentru comisiunea modificării statutelor se numește secretar D-l Tr. I. Heroiu. Comisiunea este rugată să depună lucrarea în ședința următoare, deoarece se stabilește că în forma actuală nu se poate supune discuției. In prealabil proec- tul de modificare va fi trimis fiecărui membru al Consiliului. Punctul 2: Diverse. -. Se citește adresa CAPIR care face cunoscută alegerea D-lul M. Drăcea In Comitetul de Direcție al CAPIR. D-nii Gh. Năstăsescu și Andrei lonescu dau explicații asupra felului cum a decurs alegerea de la CAPIR șl găsesc necesar să roage Consiliul să se insiste pe lângă delegații Societății la CAPIR să ia parte cât mai regulat la ședințe unde prezența Domniilor lor este foarte necesară pentru reprezentarea Societății noastre. D-l Președinte roagă pe D-nil membri delegați la CAPIR să îa parte regulat la ședințe și se hotărăște să 11 se facă și câte o adresă scrisă în acest sens. Cereri dc ajutoare : a) Se aprobă D-nei Elena Ghineraru 2000 lei, D-nei Elena Teodorescu 1000 lei. D-nei Olga Kony 2000 lei șl D-lui Inginer M. Burculeț 1000 Iei. Cereri de subvenție. Se aprobă Revistei \Satub> 5000 lei, pentru ziarul «România Agricolă^ după discuțiuni la care iau parte D-nii: Andrei lonescu, D. Grozescu, N. Ca- ragea. V. Priboianu, C. P. Georgescu, V. Stinghe și D. Drămbă, se hotărăște să se facă 4 abonamente dacă ziarul va mal apare și să se dea o subvenție de 2000 lei pentru trecut. Cereri de premii. D-nii Ing. Marin Georgescu și D Stelorian prezintă lucrarea* 908 Soc. «Progresai Sili ia care se repartizează D-lui Andrei lonescu pentru a referi. Cereri de ajutoare pentru tipărituri. D-l Ing. I. S. lonescu prezintă lucrarea» Pădurea Românească, bun al națiune», iar D-l Ing. S. Sprangati și Conductor silvic F. Rădulescu: «Calen- darul silvicultorului și al vânătorului* șl cer ajutoare pentru tipărire. D-l Președinte V. N, SO'nghe pune Consiliului chestiunea de principiu: Care trebue să fie punctul de vedere al Societății fată de asemenea cereri, din moment ce s’a făcut o editură a Societății pentru tipărirea lucrărilor de spe- cialitate. D-l Andrei lonescu arată că este necesar ca să se dea ajutoare și pentru tipăriturile cari nu se fac In editura Societății. D-l C. P. Georgescu arată că nu vede cum se poate da un ajutor pentru o lucrare al cărei conținut nu este cunoscut Societății și nici nu înțelege să se dea ajutoare pentru lucrări de altă natură decăt acelea cari sunt fn sensul programului și statutelor Societății. Se hotărăște ca lucrarea D-lui I. S. lonescu să fie repartizată D-lui N. N. Caragea, iar a D-lor Sprangati și Rădulescu D-lui C -Emanoil, spre a referi asupra lor in ședința Consiliului din 30 Aprilie a. c. — Se citește memoriul Asoc. «Silvicultorul» a conductorilor silvici prin care cer să 11 se repartizeze șl lor o cotă din Fondul de educație. Se hotărăște ca memoriul să fie înaintat Casei Pădurilor spre soluționare, — Cererea studentului Carpov de a fi menținut in căminul Societății se va trimite D-lui Decan al Secției Silvice de la Școala Politechnică, pentru a referi asupra situației școlare a solicitantului. — Se citește referatul D-lui Cezar Cristea din 17.1.1936 și se ia act, Deasemenea referatul din 18 Martie ct. de care se ia notă și se hotărăște să se pună la ordinea de zi a unei ședințe a Consiliului: Problema pădurilor în perimetrele balneo-climafice. Ordinea dc zi fiind epuizată, ședința se ridică la orele 24. p. Președinte, (ss) V. N. Stinghe p. Secretar General, (ss) C. Emanoil PROCES-VERBAL No. 11 Ședința din 20 Aprilie 1936 Prezidează D-l C. Atim&nișteanu, Vlce președinte. Membri prezenți D-nii: Al. Butoi. M. Drăcea, D. Drâmbă. C. Emanoil, C. P. Georgescu, D, Grozescu. Andrei lonescu, Tr. I. Heroiu, Gh. V. Luteseu. Gh. Năstăsescu, A. Nedelcovici, V. Stinghe. D-l Președinte C. Alimănișteanu, deschide ședința. Se citește procesul verbal al ședinței 6 Aprilie 1936. La sumar ia cuvântul D-l M. Drăcea care arată că fiind absent la ședința precedentă face mențiune acum că D-sa se raliază la propunerea ce s'a făcut de a se da ajutoare de tipărire ți pentru lucrărire cari nu sunt tipărite în Edi- tura Societății, dar pe care Consiliul găsește util să le ajute. Soc. ^Progresul Silvic» 909 Procesul verbal al ședinței din 6 Aprile ct. se aprobă fu<ă modificări. Se intră în ordinea de zi. 1. Proectul pentru modificarea statutelor. D-l Tr. I. Heroiu citește expunerea de motive redactată de Comisiunea pentru modificarea statutelor Societății care apoi se pune In discuție. Se fac discuțiuni asupra punctelor principale pentru care urmează să se caute formula cea mai potrivită care să corespundă cu interesele Corpului si ale pădurilor. Aceste puncte sunt următoarele: a) Tn ce măsură se poate face asocierea proprietarilor particulari de păduri cu Societatea Progresul Silvie?. b) Structura Societății. Să se rămână la actuala formă când Societatea are un dublu scop- cultural-științific și profesional, sau să se separe in două asocia țiuni având fiecare câte unul din aceste 2 roluri. c) încadrarea personalului mediu și inferior in Societatea «Progresul Silvic», și d) Chestiunea formării de secții In cadrul Consiliului — care ar trebui mărit ca număr de membri — în vederea studierii diferitelor chestiuni ce vin in desbaterile Consilului. După discuțiuni la cari iau parte D-nii* V .Stinghe, M. Drăcea, C. p. Georgescu, C. Allmănișteanu. D. Grozescu, Gh. Năstăsescu, D. Drâmbă se ajunge Ia concluzia că în ședința de azi nu se poate face studiul proectullii prezentat si se hotărăște: Proectul de statut întocmit să servească drept punct de plecare, care să fie supus criticii tuturor membrilor Societății. In acest scop proectul urmează sfl fie publicat în Broșură șl se vor ruga camarazii să comunice Consiliului orice propunere au de făcut in această chestiune. Comisiunea va strânge aceste ele- mente și va prezenta Consiliului materialul prelucrat, oe care apoi Consiliul îl va prezenta unei adunări generale pentru definitivare. Prin Intervertirea ordinei de zi se trece la punctul 3 : Serbările semicentenarului. D-l M. Drăcea arată că adunarea datelor necesare intocmirei volumului ce se va tipări cu această ocazie se face foarte greu și din această cauză se întreabă dacă este posibilă amânarea serbării semicentenarului sau a publicării volumului. După discuțiuni la cari iau parte D-nii: V. Stinghe. Tr. Heroiu, C. P. Georgescu se ajunge la concluzia că serbarea nu se poate amâna și sc hotărăște ca serbarea să se facă cu ocazia adunării generale din Mal a. c, și cu acea ocazie să se tipărească numai o broșură cu istoricul Societății, rămânând ca volumul comemorativ să se publice ulterior. Cu redactarea istoricului se însărcinează D-nii M. Drăcea și V- Stinghe. Ședința se ridică la orele 24. Președinte, (ss) M. Drăcea Secretar General, (ss) C. Emanoil 910 Soc. ^Progresul Silvio PROCES-VERBAL No. 12 Ședința din 27 Aprilie 1936 Prezidează D-l M. Drăcea. președinte. Membri prezenti D-nii: C. M. Bunescu. C. Emanoil, M. P. Florescu C. P. Georgescu. Tr. Heroiu, Andrei lonescu, Gh. Năstăsescu. V .N. Priboianu. Eugen Vălceanu. Ședinfa se deschide la orele 21.20. Se dă citire procesului verbal al ședinții din 20 Aprilie a. c. La sumar, D-l Președinte M. Drăcea dă explicatii asupra felului cum se culeg datele pentru volumul comemorativ. D-sa arată că D-l Eug. Vălceanu a strâns până acum un bogat material. D-sa mai arată că un comitet restrâns com- pus din D-nii Vălceanu. Tr. I. Heroiu, Ilie C. Demetrescu și-au împărțit rolu- rile pentru ca lucrarea să se facă mai bine și mai repede. D-l C. P. Georgescu crede că este util și necesar pentru această lucrare să se convoace toți membrii desemnati in comisia semicentenarului, atât pentru întocmirea lucrărilor ce se vor trece în volumul comemorativ, cât și pentru isto- ricul mai succint ce urmează să se publice la adunarea generală din anul acesta. Se hotărăște să se convoace prin invitatii scrise membrii desenați In co- misia semicentenarului. In legătură cu serbarea semicentenarului, D-l Președinte supune Consiliului sugestia pentru turnarea unei medalii comemorative sau tipărirea unor diplome speciale așa cum D-sa a văzut în Suedia cu ocazia Congresului din anul 1928 și eventualitatea unei mărci poștale. La discujia acestor chestiuni iau parte toți membrii prezenți ai Consi- liului și se stabilește ca să se supună chestiunea comisiei semicentenarului spre rezolvare. Procesul verbal al ședinței din 20 Aprilie a. c. se aprobă fără modificări. Se intră in ordinea de zi, 1. Darea dc seamă pentru Adunarea Generală. D-l C. Emanoil citește proectul dării de seamă pentru Adunarea Gene- rală. După discuțiunile Ia care iau parte toți membrii prezenti, se hotărăște, după propunerea D-lui Andrei lonescu, să se adauge un aliniat în această dare de seamă in care să se arate și activitatea desfășurată de membrii Consiliului D-l Andrei lonescu va redacta acest paragraf. Darea de seamă urmează să se supună din nou Consiliului. D-l V, N. Priboianu citește situația financiară a Societății ce urmează să să expună Adunării Generale, care se aprobă fără modificări. Cu această ocazie Consiliul ia act și aprobă felul cum s'a redus suma pe care Societatea a avut-o depusă la Banca Poporului reducere care s’a făcut în urma unui aranjament pe baza legii conversiunii. Ora fiind înaintată nu se mai pot lua in discuție celelalte puncte dela ordinea de zi și se admite rezolvarea chestiunilor mal mărunte de la : Diverse. Consiliul aprobă : a) un ajutor de 2000 lei D-nel Eliza Câzănescu. b) un ajutor de 3000 lei D-luI Ing Gh. Dumitrescu pensionar. Soc. ^Progresul Silvic» 911 c) Se ia act de scrisoarea de mulțumire a brigadierului Gh. Tănăsescu pe care Societatea l-a ajutat cu 2000 lei. d) Asupra cererii ziarului «România Agricolă», Consiliul aprobă referatul contabilității, adică plata celor 4 abonamente aprobate să se facă trimestrial e) Asupra adresei No. 7320)936 a Direcțiunii Silvice Craiova. după dis- cuțiuni Ia cari iau parte membrii prezenti, se hotărăște ca printr'o intervenție do- cumentată la Ministerul de Domenii, să se arate starea mizeră a construcțiilor C. A. P. S. și să se ceară ca reparațiile și construcțiile noul să se facă și pentru locuințele Statului în cadrul creditelor cari se deschid pentru, școli, dispen- sare. etc. Cu redactarea memoriului se deleagă D-nii C. Bunescu si Tr. I Heroiu Ședința se ridică la ora 0.30. Președinte, (ss) M. Drăcea Secretar General (ss) Eugen Vâlceanu PROCES-VERBAL No. 13 Ședința de Luni 4 Maiu 1936 Prezenti D-nii: Al. Butoi. M. Drăcea, Tr. lonescu-Heroiu. Horia Lazăr. Ath. Nedelcovici. Neîntrunindu-se numărul statutar de membri nu s'a ținut ședința. Președinte, (ss) M. Drăcea Secretar General, (ss) Eugen Vâlceanu PROCES-VERBAL No. 14 Ședința din 11 Mai 1936 Prezidează D-l M. Drăcea. președinte. Membri prezenți D-nii: C. M. Bunescu, Al. Butoi, D. Drâmbă. C. Ema- noii, M. P. Florescu, C, P. Georgescu, D. Grozescu, Tr. 1. Heroiu, Andrei lo- neseu- G. Minescu. A. Nedelcovici. G. NăstSsescu, V. N. Priboianu. Eugen Vâlceanu. D-l Președinte M. Drăcea deschizând ședința aduce la cunoștința Consi- liului încetarea din viață a camaradului Ing. Inspector silvic Mihail Ittu. D-sa face elogiul personalității celui săvârșit din viață arătând că în afară de pre- ocupările de specialitate Mihail Ittu sa remarcat ca un bun scriitor și s'a ocupat In special de lucrări folkloristice. Are adunat materialul nece.sar care așteaptă pe cineva care să-I prelucreze pentru un dicționar. Mal are adunat deasemenea materialul și pentru o lucrare asupra zim- brului din țările românești. In memoria ramamrinlni dispărut se păstrează un minut de tăcere. Se citește procesul verbal al ședinței din 26 Aprilie ct. care se aprobă. Se intră în ordinea de zi. 912 Soc. ^Progresul Silvic* D-l C. P. Georgescu roagă Consiliul să aprobe intervertirea ordînei de Zi spre a se lua in discuție mal întâiu raportul Comisiei Govora și demisiunea D-lui N. N. Caragea. La cerere se raliază și D-I D. Grozescu. Consiliul aprobă intervertirea si se ia in discuție : 1. Demisia D-lui N. N. Caragea. D-l Președinte consultă Consiliul. Iau cuvântul: D-l C. P. Georgescu arătând origina neînțelegerilor cari au adus la demisia D-lul N. N. Caragea; menționează că recunoaște pentru D-l N. Caragea meritul ce-I are pentru munca și priceperea pe care ie-a depus atât in Consiliu cât și in chestiunea construcției Govora socotindu-l ca un element foarte util Consiliului. D-sa roagă Consiliul, să-i respingă demisiunea. D-l Andrei lonescu arată deasemenea că este de perfect acord cu cele expuse de D-I C. P. Georgescu in ceiace privește meritele camaradului N. Caragea, pe care îl socotește ca un element foarte necesar Consiliului. D-sa crede că în viitor este bine să nu se aducă in Consiliul Societății neplăcerile pe cari camarazii din Consiliu le-au avut în timpul serviciului pentru motivul că unele au la bază acuzațiuni neîntemeiate, iar altele sunt de prea mică importantă pentru a greva asupra unui camarad toată viața. Este pentru respin- gerea demisiei. D-l D. Grozescu arată că este surprins de demisia camaradului Caragea, pentrucă în ședința când s'a iscat neînțelegerea se ajunsese la aplanarea ei Ia sfârșitul discuțiunei. Remarcă și D-sa meritele D-hti N. Caragea și se asociază la opinia D-lui Andrei lonescu de a nu se mai aduce în discuția Consiliului chestiuni din ser- viciu. Este șl D-sa pentru respingerea demisiei. D-l C. P, Georgescu arată că și D-sa înțelesese că conflictul s’a aplanat în ședința când s’a produs după explicațiile date și de D-sa și de D-l Caragea. D-sa mai relevă că în acea ședință D-l Caragea se angajase ca să schimbe forma părței finale din referatul său asupra procesului Corani ceiace nu a făcut, dar a demisionat. Azi starea de fapt este că referatul a rămas în textul inițial In arhiva Societății $1 alături de acest referat este și demisia D-lui Caragea. D-sa cere ca în cazul când D-l Caragea nu schimbă textul referatului să se însereze în procesul verbal tot ceiace a replicat și D-sa cu ocazia discuției. D-l Tr. I. Heroiu arată că toți membrii Consiliului să caute a se uni și a se apropia între ei prin ceeace au mai bun, prin calități comune, spre a fi utili scopului unic al Societății, care ne covârșește pe toți, iar nu a se despârți prin diferendele dintre el, prin slăbiciuni pe cari cu toții le avem atâta timp cât nu putem fi perfecți. D-l Caragea care a recomandat armonie și bună înțele- gere. cu ocazia intrării în Consiliu trebue să rămână mal departe în Consiliu, spre a lucra, prin calitățile sale recunoscute, zi de Zi la acest deziderat, care ne este scump tuturor șl care se realizează foarte greu șl prin prezență nu numai prin exprimare și prin absență. Cere respingerea demisiei și închiderea discuției. D-l Președinte arată că vede în D-I C. P. Georgescu un om care In toate împrejurările a dat dovadă că știe să dea sfaturi părintești pe care chiar D-sa Ie-a primit cu plăcere când a fost cazul. Soc. «Progresul Silvio 913 Vede deasemenea în D-l Caragea un element muncitor, meritos si util Consiliului și propune respingerea demisiei. Consiliul respinge în unanimitate demisia atât din Consiliu, cât și din Comisiunile In care D-l Caragea lucrează. 2. Raportul Comisiunei Govora. D-l D. Grozescu citește raportul care conține 3 părți. a) Asupra chestiune! construire! șoselei, Consiliul aprobă concluziunile Comisiunei și dă latitudine comisiunei Govora să facă toate formalitățile pentru a preîntâmpina orice eventualitate. D-nii M. Drăcea și D, Grozescu vor lua contact cu D-l Ing. Mihalache pentrucă printr'o convorbire particulară să-i ceară avizul și concursul său. b) Tn chestiunea mobilierului si lucrărilor de canalizare, după relațumile date de D-l Priboianu se dă asemenea depline puteri comisiunii Govora să angajeze lucrări în limitele sumelor prevăzute în buget. c) Asupra chestiune! restaurantului. Consiliu] roagă Comisia Govora să soluționeze și această chestiune, dându-i latitudinea executării hotărirei ce va lua în această chestiune. D-l V. N. Priboianu sugerează Consiliului părerea de a se face exploa- tarea restaurantului in regie, D-l C, P. Georgescu crede că este util să se delege membrii Consiliului cari merg pe vară la Govora cu supravegherea administrației Vilei, arătând că D-sa își ia această sarcină pe timpul de Ia 15 Iulie—15 August. Pentru 1—15 Iulie se însărcinează D-l C. Emanoil. D-l G. Minescu propune să se cumpere terenuri la Carmen Sylva deoa- rece nu tot terenul îngrădit este proprietatea Societății. Se însărcinează D-l V. Priboianu să definitiveze aceste cumpărături în limita sumei de 15.000 lei pentru tui Iot. Se mai însărcinează Comisia Carmen Sylva să facă propunerile necesare pentru cumpărarea de mobilier. 3. Darea de seamă a Consiliului către adunarea generală. D-l C. Emanoil citește forma ultimă a dării de scamă pe 1935 care se aprobă. 4. Asupra chestiunii salarizării. D-l Andrei lonescu dă relațiuni asupra lucrărilor cari s’au Întreprins de AGIR și crede că deocamdată nu este. necesară o adunare generală. Se va Ho- tărî asupra acestei chestiuni după ce se va vedea cari sunt rezultatele ce se vor obține după intervențiile ce sunt In curs. Dealtfel chestiunea se va putea discuta In adunarea generală din 31 Mal, deoarece este pusă la ordinea de zi. Celelalte chestiuni de la ordinea de zi se amână. Ședința se ridică la orele 24. Președinte, (ss) M. Drăcea p. Secretar General, (ss) C. Emanoil. 914 Soc, progresul Silvic» proces-verb al no. 15 Ședința din 18 Mai 1936 Prezidează D-l M. Drăcea, președinte. Membri prezenti D-nii: Al. Butoi, W. Caragea, D. Drâmbă, C. Ema- noii, M. P. Florescu, D. Grozescu, A. lonescu. Tr. lonescu-Heroiu, H. T^zăr. A. Nedelcovici, G. Năstăsescu, ți V. N. Stinghe, Se citește procesul verbal al ședinței din 11 Maiu 1936 și se aprobă. înainte de a se intra in ordinea de zi. D-l D. Grozescu propune schimbarea ședințelor înainte de ora 8 seara. După dlscu|ii la cari iau parte mai ruulji membri ai consiliului se hotă- răște ca ședințele să se țină la ora 19. in fiecare Luni. Se intră în ordinea de zi. I. Congresul dela Budapesta, D-l Președinte Drăcea dă relațiuni asupra felului cum s'a ajuns la sta- bilirea Congresului Internațional de Silvicultură Ia Budapesta și asupra felului cum este organizat. D-sa arată că s’a fonuat în tară la noi un comitet de pro- pagandă. Comitetul este condus de d-l Președinte M. Drăcea. fiind Însărcinat cu aceasta de D-l Ministru de Domenii. D-sa arată demersurile pe cari le-a luat in această calitate și nevoia ca să fie cât mal mulți silvicultori români la acest congres. României 1 s'a dat președinția Secției a Vil-a care se ocupă cu chestiuni de Corecția Torenților șl Protecția Pădurilor, Crede că este necesar ca Societa- tea să fie reprezentată. După discufil la care iau parte D-nii ; Andrei lonescu, G. Năstăsescu s> V. Stinghe se hotărăște : Să se delege D-l Președinte ca delegat oficial, cu o indemnizație de 10—12.000 lei, drept cheltuell și să se dea deasemenea delegație șl altor membri din consiliu dar fără plata cheltuelilor. 2. Procesul Corani. Se cetește referatul D-lui avocat Babenco. D-l Andrei lonescu arată mersul Înțelegerii dintre membrii Comisiei Go- vora șl Dl avocat Babenco. Crede că este necesar să se lase dăsfășurarea nor- mală a procesului. Societatea noastră urmând să administreze probele la care are dreptuL după ce adversarul Ie va epuiza pe ale sale. D-l N, Caragea, arată că este necesar să fim pregătiti dela primul termen pe care îl vom avea, pentru a nu fi desarmați în cazul când se va intra In judecarea procesului pe care D-sa crede că-1 va câștiga Societatea. Mal găsește util să releve și faptul că este necesar să se fixeze onorariul de avocat spre a evita mai târziu discuții- D-l Președinte, propune șl consiliul aprobă să se dea Comisiunii Govora toată latitudinea de a urmări, conduce și lichida acest proces. 3. Raportul Comisiunii Carmen-Si/lva. D l At. Butoi cetește raportul. Consiliul aprobă propunerile Comisiunei de a cumpăra mobilierul necesar pentru vila dela Carmen Sytva în Urnitele sumei de lei 158.000. Cu această oca- Soc. ^Progresul Silvic» 915 alune se aprobă și un viriment pentru suma de Iei 8.000, care urmează să se folosească dela fondul exploatării. Odată cu aceasta Comisiunea Vilei Carmen-Sylva este rugată să întoc- mească un regulament de felul cum va trebui să se facă aprobarea camerelor dela CarmenrSylva, pentru membrii Societății, regulament care va trebui să fie ■jus in aplicare cu începerea sezonului din anul viitor. 4. Diverse. Admiteri de membri. Se admite ca membru al Societății pe ziua de 1 Ianuarie 1936 D-l Ing. Sebastian Șontea. Ședința se ridică 1a ora 24. Președinte, (ss) M. Drăcea. p. Sectar General, (ss) C. Emanoil. PROCES-VERBAL No. 16. Sedinfa din 25 Maiu 1936. Prezidează D-l M. D. Drăcea. președinte. Membri prezenți D-nii: Al. Butoi. N. N. Caragea, D. Drâmbâ, C. Ema- noil. Tr. I. Heroiu, A. Nedelcovici, V. Stingher Eug. V&lceanu. Ședința se deschide la ora 19.30. Se citește procesul verbal din ÎS Maiu a. c. și se aprobă. 1) D-l Președinte M. Drăcea, dă relațiuni asupra invitației M. Sale Re- gelui, Președintele de Onoare al Societății, Ia serbările semicentenarului arătând că M, S. nu va putea veni. 2) Se Iau hotărîri privitor la pregătirea lucrărilor: Darea de seamă. Istoricul Societății, referate, etc. și se fixează lista Invitaților: autorități, aso- ■ciațiuni, instituțiuni culturale, membri de onoare, membrii fondatori, foștii mini- ștri șl subsecretari de Stat la Domenii, școli, mari proprietari de păduri, presă, etc. 3) Se deleagă D-l Al. Butoi pentru primirea reprezentanților presei, Iar D-I N. Ghelmeziu să asiste pe ziariști $1 să le înlesnească redactarea reporta- gîilor asupra desbaterilor adunării. Se deleagă D-nii: V. N. Stinghe, Gh. Năstăseșcu, V. Priboianu, D. Drâmbă și A. Nedelcovici, în Comitetul pentru primirea invitaților. Ședința se ridică la ora 21,30. Președinte, (ss) M. Drăcea. Secretar General, (ss) Eugen Vălcearui. DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR DirecfM Regimului silvii DECIZIUNE Noi. Ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor. Asupra raportului Domnului Director al Regimului Silvic. Având tn vedere art. 2 din codul silvic: Având în vedere art. 2 din legea modificatoare la codul silvic, publicați In Monitorul Oficial Nr. 13^920. DECIDEM: Art. 1. — Se aprobe de noi: n) UegnlHineul al pentru «ncplmitare al pădurii Pilisia, județul Trei S^num-, proprietatea Deak Eugen și nlții. in suprafață de 162 ha. 3000 mp. Regimul cedru regnlnt eu două teeri mtec-ive la interval de 10 anl.Revolutia normală 60 ulii. h) 1 menajamentul pentru exploatare a] pădurii Cornul fesului. Judelui Satu Mare, proprietatea Coiupososoratului din comuun Dulcea. in supra- fețe de ,112 ha. HBO mp. Regimul erâng on 50 rezerve de gorun la ha. Revoluția nom>a15 In ani. r» AninnaJamemnl nndurij L r ei n i u. județul Someș, proprietatea eo muui-i La-mniu. in aupralntu vitala do M ha Mi"' mp. Regimul erâng cu 20 rezerve de gorun la ha. Revoluția normala eni. dl Ameuujamenful paduru Bm. E.. Lui. Agârbioin, județul Târnava Mare, propricintcn Bis. Ev. Lut. din v.imun:' Agârblciu. in suprafață do 5" ha. 5461 mp. Regimul crâng e.n mi rezerve gornn la hn. Revoluția normalii 30 ani. o) Amenajuiuentul paduru T î o > n ș u 1, județul Someș, proprietatea co- munei rozariu. Iu suprnfnlft de I* ha. ulmi mp. Regimul crâng cn 50 raaervo de gorun In hn. H evoluția normale 30 nnl. O Rcgnlameutnl pentru «xploutiire ni pădurii Fata B e u a i o i. ju- dețul Cluj, proprietatea Simmt Victor și soții, in suprafața dc 33 ha. 3800 mp. Regim ți ir.ulanieui crâng “imnln. Revoluția normală 30 ani. gl A menajamentul pădurii Clintii. județul Someș, proprietatea co- munei T.'ornl do Jos, in suprafața totala dc 38 ha. 0800 mp. Regimul erâng cu 40 reaorvu gorun la hn. Revoluția normale 80 ani. h) Regulamentul pentru exploatară al pădurii Piscul P e I r e s e i șl altele. Judi-tul Muscel, proprietatea Muși. Marin G. N. boboc, in suprafață to- tale di. X. ha. emu mu. Regim și iramment crâng. Revoluția normală 20 ani: ii Regnlntimiitul m’iitrii «xplăstare al pădurii B o d I, judelui Odorhclu. proprietatea Gyong,vli-y Beri... Kumufață tmulă de 27 hn. 8900 mp. Regimul crâng cn 8n rezeve pe Im. Itev.dat re m»rm:ilâ 3» nni. Public a f iu n i 917 Alt. 2. — Itet'ixalrca 3:auli»J:uuot* l'T ți regulamentelor de exploatare mai sus mcnțiouute -e va Im.' dup» Zece ani. Daca vreuna din păduri in total sau in parte intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naiuriu. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor do protecție: revizuirea se vn face ți tuni Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulament!; t> mp: Regimul crâng cu taerea in scaun. Revoluția normală A uni. Revizuirea după A ani b) Amendamentul pădurii Piciorul Varului, Județul Sălaj, pro_ prictuten Composesoralului lirharial din comunii Aleuț, in suprafață totală do 1(12 ha, l-ltH» mp. Regimul crâng cu tu rezerve la hn. Revoluția normală 10 ani. cl Regulamentul țiHMIru exploatare ni pădurii O p r o 1 u, județul Gorj, proprietatea Dumniit I. l’opewn. in supremtii totală do 10 ha. '>900 mp. Regim ți tratament crâng simplii. Revoluția normală 20 ani. dl Regulamentul pentru uXplbRtafH ul pădurii Chirilicii. Județul Sălaj, proprietatea Ruzalia Antal măritată Pet' Carol. in suprafață totală de li ha. 6001' mp. liegm. ți tratament crâng simplii, Rcvoluțiu normală 30 ani: cl Regulamentul pentru exploatare al pădurii Pârâul Dulce, ju- dețul Trei >caune. proprietatea Succesorilor Iu) Csitlak Sigmtind. in suprafață de 12 ha. elini iun. Regim ț> iratameui crâng «midii. Revoluția normală 20 mii. Art. i. — liev izuiren au*cnr> jnmeutelor ți regulamentelor de exploatare urni bub uiviitiomiie en excepția ceh>r doi» alin, a, se va face după zece ani. Ducă vreuna din păduri in total sun in pune intra în dispozițiunile legilor: pentru proiivțm rnonunn-midoi naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă durilor de protecție; revizuirea se vu face ți mai Inainie de acest termen. An. 1 — Aceste ngolumente de exploatare, ameunjamonte. etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, biundb se drept definitivă situația comu- nicată de organele de aplicare n legii pentru reforma agrară. Ci>esia’a,idn-se insă in nrmu ea alaiurile din aceste regulamente, amena jamonie. etc. referitoare la suprafața pătltirui. )a numele proprietarului, etc. an fost date eronat «au intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau antena'amoniul se va revizui imediat, fie diu punct do vedere technic silvic, fie nsupra propric'ățel. etc. Amenajamentul tregnlnniemul dc expl.tmnrei nereviznit la termen do parte, este nul ți neavenit. Ari. t. — Tonte celelalte disuozițiotii provâznte în stadiile respective ți artiiaditl adițional anexat fleeftrtiia sunt cxcm>t»rU. 918 Publicaftuni Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic cate însărcinat cu executarea prezentei Declxiuni. Dată astăzi 12 Mai în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireea T. Cancleov. No. 101477/936. Ari. 1. — Se aproba de um ; » u“ ți altele, judelui Fagăruț. prvprioiuîcn rrMgin Tbru., în Miptaiată de 858 hn. 5000 mp. Regimul Seria I. r-dni «u doua >aer: sin. b; A;acnaj«:s<«utnl pădurii F r z. > c « r i u. judelui Sălaj, proprietatea Cotapusenoratulfi nvîmrbtl diu cotuiu*» Drlghln, iu suprafață de M ha. 760 mp, îi. ittu. crâng ce ,'u rezerve la h" Revoioțl;? naniulă 4»1 ani. Art. 2. — Hrvizuirvu ameunjumeutclor țt regulamentelor dc exploatare mai sus menționate w va face după zero ani. I»ara V n una diu păduri iu rural sau iu parte Intră iu diapozitiv ni le legilor; pentru proiecția monumentelor naturei. vadurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de proiecție: revizuirea «e va face ți mai Înainte de acest termen. Art. 3 — Aceste regulamente dc exploatare, amenajamente ele. «e aprobă numai din nunei de veduro tatdintv silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. ta>nsintiindu-ae tasă ta urmă că arătările din aceste regulamente, ante najan><-ii«'.u. ota. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost date eroum .«u Intre timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau ori ce alte cauze, regulamentul sau amonalutnontul se va revizui imediat, fie diu punct de vedere technic silvie. He asupra proprlctățel. Ari. 4. — Toate eelelnlte dispozițiuni prevăzute ta studiile respective ți articolul adiționa! .anexai fiecăruia sunt executorii. Art. si ultim. — Domnul Director a) Regimului Silvic, este Însărcinat cu executarea prezentei Deriziuni. Tipia nsiă’i 12 Mn> IBM l« cabinetul nostru. No. 101,47.119.IS. Art. 1. — Sa amobă de noi : al AmenniumnntMl pădurii Piciorul Caprei, etc.. Seria IV. ju- dețul Buzău, proprietate.* statului, iu suprntaiă totală do 3896 ha. 0400 np. Regiunii codru ni tăerl rase. Rmotațjp normala 1«i> noi, •n Aineuaiamioiinl pădurii V ■■ r u a >i, județul Botoșani, proprietatea Stntiilul, in uiipruiiițA totala de 1692 ha. 8300 mp. Regimul Codru cu trei tăeri gimisiM Ia 7 ani Interval. Revoluția normală 105 ani. Revizuirea peste 7 ani. r» Amenajaimuilxl pădurii M n r e u i (B a I a g o a) Serin XII, județul Calmeni. proprietatea Statului, in euprafață totală do 1184 ha. 1500 mp, Regim ți tratament. <-rAng simplu. Revoluția normalii XI nni. dl Anietiatameutul pădurii Târnava. județul Dolj, propriei ateu Slu- tului, in suprafață lotnlă de 11*5 ha. Reginnl Seria I a, crâng simplu eu revo- luția de 35 ani. Seria Tiu* immidm.tatcu consisiențeî la plin. în perioada de 20 ani. ei Aioem* ji.m>o*inl pădurii M .i o I i .1 (E u i m a n 1 el Seria X. județul Calincra. ;»r»piirtau-o Statului, in mtpratata lotală de 957 ha. W00 mp. Regim ți tratament eruug simplu. Revoluția mumală 35 ani. fi Antena miucntul pădurii Satul X o u (E ii i g e a) Seria IV. jo. datul Fnlineru. proprietatea Statului. în suprafață lotală de 919 ha. 2500 mp. Regim ți tratament erăng smudu. Revoluția i>»rnmlft 35 ani. g> Antena lamentai pădurii 1‘ 1 a u t a r e a’ Ciupercă ni. Serin VIII. Judelui Dolj, proprietatea Stainbii, ta suprafață totală de 90.3 ha. 3100 mp. Regim ți iratnmeni erăng ataudu. Ilrv.duția normală 20 ani. hl Auionajame»'l uui;xat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 ți ultim, — Domnul Director al Rogmului Silvic, este însărcinat cti oxeeutaren prozenu-i Deriziuni. Dată astuzi 3 Iunie 19-W in labiueinl nostru. Ministrul Agriculturii ți Don.euiiiur. ts»! ț. F. Sasau. Ko. i2>;.:s$93i;. Alt. 1. — Se aproba de noi: a) Amonajamemul pădurii C ă m p u I B o t u n d. jud Someș, proprie- , tatea Comunei l iceu Mihăețti. In suprafață unatu de 150 ha. 2200 mp. Regimul crâng cu 50 rezerve lu ha. Revoluții! nm»mlă So ani. bl Animnijiamtintul pădurii II n r >■ « <. I u >. jndetul Alhu. proprietății» eompoaesnratulni Cioca șt consorții din cuib. Ciumbrud. in suprafață totală de 57 ba. MM mp. Regim și tratament crunt simplu. Revoluția normală 20 ani. el Bagnlaumniul imiilrn exploatare al padum J 1 g o r u 1 cu Drugul, jud. Hunedoara, proprietatea Vad. Sarlo>a T,h>k misenlă Ponor; ți alți. în su- prafnță totali! dc .‘.fi hm 272b mp. Hugiiunl Wdru cu tauri rase. Revoluția nor mată no uni. di R«gii(itmenin] pentru uxplonisro al pădurii Muscelul Dârei, județul Iluzăn. proprietatea Col. Ion Hulea, iu suprafața de 36 lin. 5078 mp. Regim ți trnfuxuml crâng simplu. Revoluția normală 15 ani. Art. 2. -■ Revizuirea amenajamente!°r ei regnlamentelor de exploatare mai sus uienținimte se vn face după zece ani. Dacă vreuna din păduri tn totul sau in parte intră în dispozițiunile legilor: pentru pr.rorțin mrm'lnlcutelor naturei. pudurilor necesare apărării naționale, pă- ditrilor 'io nroteoți»; revizuirea se va faoe ți mai Înainte de acest termen. Art. lî - Aceste regulamente de exploatam. amenajamente, etc. ae aprobă numai -lin punct de vedete tehnic silvic, ln.imlu.so drept definitivă situația comu- nicată le n>gnnala de indicare n legii pentru informa agrară. Cunstatăudu-s» ii.să In urmă ca arătările din acesta regulamente, amena- jamente, alo. refi-riinnre la Suprafața jiădnrol, la numele proprietarului, etc, au fost daiu eronat stm intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul snu ani<'na'.''mc’itnl an vu revizui imediat, fie din punct de vedere teahnii1 silvia, fie uîilpra ticnprieiăței. ele. ■922 P u b lic af iu ni Art, 4. __________ Toate celelalte dispozițiuni prevăzute tn studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt ezecutorii. Art. 5 ei ultim. — Dumum Director al Regimului Silvie JSte însărcinat ou executarea prezentei Deciziunl. Dală astăzi 9 Iunie 1936 tn cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii șl Domeniilor, (ss) V. P. Sassu. No. 126.724/936. Art. 1. — Se aprobă do noi: a) Amenajamentul pădurii Sc h n a i d e r. județul Târnava Mică, pro- prietatea Schnaider și 61 soți, in suprafață totală de 221 ha. *600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani. b) Amenajamentul pădurii V. Hreanilor, județul Odorheiu, pro. prietatea Comunei Fâutâneie, in suprafață totală de 98 ha. 0700 mp. Regimul crâng • cu 30 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, seria l-a și 20 ani Seria Il-a. c) Amenajamentul pădurii R u n c u, județul Sălaj, proprietatea Ing. losif Farcaș, în suprafață do 57 hn. 5400 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani. d) Amenajamentul pădurii F e n o u. județul Someș, proprietatea Bis. Gr. Cat., din comuna Mălin, țn suprafață totală de 11 ha. 1700 mp. Regimul crâng • cu 50 rezerve de gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mal sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri in total miu in parte intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția monumenlelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de proiecție; revizuirea «o va face și mai Înainte do aceat termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, Inândn-w' drept definitivă situația comu- nicată de organele do aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatându-se Insă In urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date emnaf sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amonajamantul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Ari. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declziuni. Dată astăzi 9 Iunie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. P. Sassu. No. 126.725/036. Art. 1. — Se aprobă de noi: a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea G o 1 e ș i 11 or, județul Muscel, proprietatea Stanclu Tănase și moșt. Nae Ceanșescu, tn supra- față totală de 45 ha. 6500 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. b) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Dracului, județul Buzău, proprietatea Moșt. D. D. Maican. în suprafață totală de 30 ha. 4500 mp. Regimul codru cu tăeri rase. Revoluția normalii 90 ani. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii O s o i. județul Sălaj, pro- prietatea loan Pereni, in suprafață totală de 24 ha. 2900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Publicația ni 923 d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea S e a e ii, județul Vaslui, proprietatea Moșt. Th. Negrea, iu suprafață totală de 14 ha. 5I4<) mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 10 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor alte m:i. 7IWt mp. Regim și tratament eruug simplu. Revoluția normală 12 ani. b) Amenajamentui pădurii S t r e m t i. Județul Smneș. proprietatea eo multei Bogata tio Sus, în suprafață de 70 ha. 1900 mp. Regimul crâng eu 40 re zerve 1a ba. Revoluția normală 40 ani. Art. 2. — Revizuirea amemijamentelor și rogidamentelor de exploatare mai șns menționate se va face dtipu zece ani. Publica! iu ni 925 Duca vreuun din păduri țu f"i»l sau iu puric ittfia in dispozițiunile leitilor: pentru proteitiu mi.niumuitolur mtUtrol. pudurilor nv-nesare apărării naționale, pă- durilor do protcițic. rc-viznirea mt 'a :acr și mai it>aîn*e de acest termen. Art. 3. — Arene regi>lumm''o do exploatare, antenajameulo. ete. se aprobă numai din punct .Ir vedere telmic «dvie. Inămlu-se drept definitivii situația comu- nicată dc orcun. lv aplicări* a ligii pentru reforma agrară. Consiaiuudu.se h.să in urmă ea arătările din moșie regulamente, amonn- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei. Iu numele proprietarului, ete. au fost date eronat sau intre tiran su suferit seblndinri din onnza reformei agrare, sau alte eauve, regidancnt’jl «in am.--r.ujaipvinul se va revizui imediat, fie din punct de vedere înclini,* silvic. fie ampru prnprk'lă.el. etc. Ameiiummeiiti.1 iiegnlariieiinil dc espl,.m|«r01 ocivizuit la termen dc parte, este uni ăi neavenit. , Art. I. — Toate celelalte dișrozițiut:> prevăzute îh studiile respectivă ți articolul addhm.d anexat fiedrm.i suni exrv.ntnrH. Art. 3 ți -■ Domnul Director nl Regimului Silvic este însărcinat ca executarea prezentei Decizioiii. Dată astăzi lo luni., l'vi,: în cabinetul nostru. Minislcul Agriculturii șl Domeniilor, (ss) V. P. Sossu. N.<. i24.7:r/iuM. Art. I. — Ș«: nprnM do noi : a) Revizuirea Anulmjarocninl; i pădurii Al ost c a e ă u, județul Cluj, proprietatea Stutusnlui Romano Catolie Ardelean. Ip suprafață totală de 557 ha. 31r;ifață dc 102 ha. Kegimit codru en tă-ri r;,«e. Revoluția uoncBh' l>n ont. c» Regnluairntul peni tu expinătaro al pădurii Al a n c i u l ii 1 L i p o vata H 1 t !■ ■■ u a. hididid RhdieiD. pioprieiutea Ralcalo ștefan, in snprafnlt de l’l ba. S*"" u>P. Regim codru eu tfterî rase Revolut ia normală 90 ani. Ari. 2. Revizuire.*, amviiățumeDicl'-r regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va face după zece noi. Dacă vreunii din pajuri In total sau in perie hurii in dispozițiunile legilor: pentru protecția numaim-ntelor natural, nfldnrilnr msaisare apărării naționale, pă durilor do proiecție; revizuirea se va face ți mal tnninte de acest termen. Art. 3. — A coda regula mente Je exiduniure. amenajamente, etc. se aprobă numai din punct de Vedere lehuic silvii,. tnâmlu-ei, drept definitivă situația comu- nicații de organele de nidicnre a legii nenrrn reforma agrară. Constntâ ud „se insfl In urmă v5 arătările din aceste regulamente, amoua- jamente. ete. refcritanre Ir, suprafața pădurei. la nunele proprietarului, otc. au fosl dnto er,,ntt> sau inirc timp an suferii sebiinhliri din eauzn reformei agrare, sau alte eauzn. regidumentnl «su anmiiajnnlențnl »« tu revizui imediat, fie din punct de vederi- Imdmlr silvic, fin asnpr:i pruprlctăței. etc. Amonalniimnini (rogulatnoninl dr* eaploaiati'l rmreviznit in termen de parte, este nul și neavenit. Art. I. — T.mti- cclelalio ilUpuxițlnni iirevuzule în studiile rcspedi'o țî articolul adițional .mcxai fiecăruia simt executorii. Art. 5 șt nblm. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însărcinai cu executarea prezentei Deriziuni. Dată aMAzi 1U Innie 19IW în ealdmdul nostru. Ministrul Agriculturii sî D.unrniil-ir. (ssl V. P. Sasau. Au. )2i>jm/fiat. 926 Publicațiun* Art. I. —• anrnba de1 nul : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii G h idiei, Lotul 1. d.. Județul Dolj. pi.iprivtmtM Elisubeta NaluuJasiui. In suprafață totală de 142 ha. 1601) mp. Regim ț. tratament erânir simplu. IL-volnția normală 12 ani. b) Amenajamentul pădurii U r o p L județul sume?, proprietatea Com- poseaorataiul diu comuna baiitejude. tu suprafață totală do 87 ha. 1800 mp. Re- gimul ciâng CU 40 rezerve la hn. Revoluția normală tai aui. C) Rcgulumoiitul pentru exploatare nl pădurii Fundul Mănăstirii, Județul FShiu. proprietatea Mdi.iiu Otpxrlh'b, in suprafață totala de 56 ho. lilOlt mp. Regim ți trutumem erăne țhaplu. Revoluția normala IU ani. d) Amenajameiitnl pădurii Pădurea Mare, județul Sonic?, proprie, tatea comunei Munle. In suprafața de 50 hu. 9300 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve de gorun iu Im. Revoluția normala 3ti ani. Art. 2. — Hevizuir»! amerammeulelur ți regulamentelor mai sus mențlo cate se va face după zece uni. Dacă vreuna din păduri In total sau In parte intră In dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție; revizuirea se va. face ți mai Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co- aiunica'ă do organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatăndu-oe insă In urmă că arătările din aceste regulamente, antena jamonto eto., referitoare la suprafața pădurei. la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul dc exploatare) nerevizuit ia termen de parte, aste nul ți neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective ți articolul adiționa] anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 ți ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cc axecutarea prezentei Decizinni. Dată astăzi 16 Iunie 1936 In cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii țl Domeniilor, (ss) V. P. Sassu. No. 126.731/936. Art. 1, — Se aprobi de noi • a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bre hn oști B a l s a. Lot. A. județul Botoșani, proprietatea M. Ghiea ți Alex. Caligari. In suprafață totală de 130 liu. 8786 mp. Regim ți tratament: crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. b) Amenajamentul pădurii B n i a g. județul Hunedoara, proprietatea Bis. ortodoxe române din comuna Boșorod, in suprafața do 28 ha. 8000 mp. Regim ți tratament : crâng simplu cu 61) rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. C) Amenajamentul pădurii D o b u c a. județul Sonic?, proprietatea comu noi Apatiu, în suprafață de 23 ha. 0200 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 30 uni. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Silvanului, județul Alba, proprietatea Man Maria, măritată Mălaiu țl alta. în suprafață de 12 ha. 2900 mp. Regimul crâng cu 20 rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor ți regulamentelor de exploatare mai sus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri in total sau în parte intră în dispozițiunile legilor: pentru proiecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Publicati ii ni 927 Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aproba numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivi situația comu- nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrari. Constatându-se insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente. etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări diu cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentui se va revizui Imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietățel, etc. Amenajamentui (regulamentul de exploatare) nerevizuit Ia termen de parte, este nul si neavenit. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective șl articolul adițional anexat fiecărnia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Declzluni. Dată astăzi 1 Iulie 1936 in cabinetul nostrn. Ministrul Agriculturii și Domeniilor. (ss) Mlrcca T. Cancleov. No. H75M/MB. Art. 1. — Se aprobă de noi t a) Rcgiiiamcti’id pouirn extdoatnrb al pudorii Lipovean ca, județul Vlașca. propriuta'ea Xi«»la» M. Cmdu. In Miprnfuții de 120 ha. 8282 mp. Regim șl tratament ; •■răug simplu. IL-w-lotm uorn ală 3‘ ani. b) Anieimjamentul Pădurii Dealul (ura L Județul Sălaj, proprieta- tea Coinpxscsoraiului Port din comuna l’orl. In -.'•prefață totală dc 71 ha. 3000 mp. Regim și irnianmnt : crâng simpln. Revoluție normală 10 nni. e) Aioenalamentul pentru exploatare al pădurii Z 1 a m n n, județul Sălaj, proprietatea Coii;p'>«'nm>ml& ho. 3700 mp. Regim' și tratament Crâng simidu Revizuirea Iu utilii 191:;. bl Regulamentul pentru exploatare al pădurii Ș o t â n g a Fot i n o a i- e n, județul liimiboviț». proprietatea I>undtrn Băltăreț. in suprafațfi de 23 ha. W7 mp. Regim și tratament : crâng mmplu. Revoluția normala de 15 ani. Art. 11. — Revizuirea «wuajamvnrelor și regulamentului de exploatare mai menționate en excepția celui «lela alin. a. se vor face după 10 ani. Dacă vreuna diu păduri in total sau in paris iutră in dispozițiunile legilor: peniru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea se va face șl mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic. InAndn-se drept definitivă situația comu- nicată de organele dc aplicare a legii pentru reforma agrară. Gomuatându «e Insă in urmă vă arătările din aceste regulamente, ameua- jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, eto. au fost dat» eronat «au Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrc.ro, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietăței, etc. Amenajamentul (regulamentul de exploatare) nerevizuit la termen de parte, este nul și neavenit. Art. 1. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinai cu executarea prezentei Deciziunl. Dată astăzi Iulie 1938 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mireea T. Canoicov. No. 147592'936. Art. 1. — Se aprobă de noi: a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Sfoara Fr fi s i n et. județul Buzău, proprielntca Dumitru I. Nicolaescu și alții. în suprafața totală de 6'1 ha. 7790 mn. Rugim și traiuwunf (•rang simplu. Revoluția nurmulfi 20 ani. bl Amenaiainontul pădurii G Iau n, județul Somoș, proprietatea Ladislau Boihlriu. în «mtirnialfi do 51 ha. LW mp. Regimul crâng cu 40 rezerve la ha. Revoluția normală 2u ani. u) Regulament ul pentru exploatare nl pădurii T i p fi r e ș t i G o r ii n a. județul Prahova, propru-taieti MoșL Batiu Cutrioei. în suprefnță de 23 ha. 3577 mp. Roglm și tratament crâng simple. Revoluția normală 14 ani. di Reguluinmituf pentru usnloutare ul pădurii J H a. Județul Someș, pro. prietato» Buriolomi-n DuDulndl. in «uuratută totală do 35 hn. 1100 mp. Regimul crAng cu 4» rezerve de gorun In hn. Revoluția normalii 20 ani. el Regulamentul pontau exploatare nl pădurii P lopșoru. Județul GorJ. propriei a ier Profira I P. Negru, iu suprafață totală de 18 hn. 9837 mp. Regim și tnitiiuietit crâng șbnplu. Revoluția noruialfi 25 uni. fi Rvgulamtmiol t>cu:rn exploatare nl pădurii La Gi u rg o ș t i. județul Someș. letalaa Moiw Lognioo. în miprafulh de 17 ha. 3600 mp. Regimul crâim “ii 40 rezerve du gorun' Ia hc Revoluția liormulO 20 ani. gl Rogiilainouiul pentru ••videutn™ al pădurii Sul isc a. județul Someș, propr. M. Timtar. nipona Kuloxvvuri. iu suprafață letală de 16 hn. 9206 mp. Regimul crâng cu tn rezerve de gorun la ba. Revoluția normală 28 ani. hl Regulamentul neairi exploatare al pădurii La Ginreștl, jud. Someș. proprietatea M. ți L. I'vlnitz. în suprafață totală de 10 ha. 2800 mp. Regi- mul erl'mg en io rezerve d<- gorun In ha. Revoluția normalii 20 ani. x'p'utlf,id'c'â{'iun i 929 Art. 2. — Revizuirea «menajamentelor și regulamentelor de exploatare mai sm menționate se va face dupii zece ani. Dacă vreuna din păduri in total sau in parte intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor de protecție: revizuirea se va face și mal Înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere tehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comu- nicată de organele da aplicare a legii pentru reforma agrară. Constalându-ee insă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena- jamente. etc. referitoare la suprafața pădureț. Ia numele proprietarului, etc. au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alto cauze, regulamentul sau amenajamentul so vn revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietăței. etc. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute tn studiile respective si articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 ei ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu executarea prezentei Deciziuni. Dată astăzi 4 Iulie 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (sa) Mircea T. Cancicov. No. 147589/936. Art. 1. — Se aprobă de nm : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii M isi na. lot. V si Vi, județul Pntna, proprietatea Emilia Pr. St. Pâslăm si alții. în suprafață totală da 101 ha. 9000 mp Regim codru cu tăeri rase. Revoluția normală 90 ani. M Regulamentul pentrn exploatare al pădurii M i s i n a. Iotul I șl II. județul Putna, proprietatea Marințn V. Marcu, in suprafață totală do 89 ha. 9000 mp. Regimul codru cu tăori rase. Revoluția normală 90 uni. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Scăriătoaia. trei trnpuri. Județul Muscel, proprietatea N, M. Zamfireecu. în suprafață totalii de 56 na. 6143 mp. Regim și tratament crfing simplu. Revoluția normală 14 ani dl Amenajamentul pădurii Fala Sau craiului. Județul Cluj, pro- prietatea Bis. Rom. Vnite din comuna Zntnr, în suprafață totală dc 51 ha. 2800 mp. Regininl crâng en 30 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani. el Rcgulninonhil pentrn exploatare nl pădurii Zfirnoști, Județul Ar- geș. proprietatea T»au Dumifresou. in suprafața letală de 24 ha. 0904 mp. Regimul codru cu tăeri rase și crfing simplii. Revoluția normală 90 și 30 ani. fi Regulamentul iwm*ru exploatare n) pădurii R n d a . județul Argeș, pro- prietatea Olimpia 01. Rndulinn. iu suprafață de 14 hn. 5000 mp. Regim și trn tament crfing simplu. Revoluția normală 20 «ni. gl Regulamentul pentru exploatare al pădurii B u r z u c, județul Someș, proprietatea Elena Pa«ztohy. măritată Csakany. in suprafață do 10 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. — Revizuirea amonnjamentelor și regulamentelor de exploatare mai suit mențin»- le se va fam după zoca ani. Dacă vreuna din păduri In letal sau in parte intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția eionnnamlelor auiureî. pădurilor necesare apărării naționale, pil durilor do proiecție: revizuirea «a va face și mai înainte do acest termen. Ari. 3. — Aceste regulamente do exploatore, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvie. Inândn se drept definitivă situația co municată de organele de aplicare a legii pentrn reforma agrară Constatăndu-se tnsă In urmă că arătările din aceste regulamente, amen-i- Jamente etc., referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, olt nu foat date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, eau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui Imediat, fie din punct do vedere technic silvic, fie asupra prapriotălci. etc. 930 Publicat luni Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat ca executarea prezentei Decizinni. Dată astăzi 4 Iulie 1936 în cabinetul jioslrn. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Mircen Cancleov. No. 151799/936. Art. 1. — $0 aprobă de noi : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul U 1 e a s c a. județul Ialomița, proprietatea Elena Ulesen. in suprafață totală de 16 ha. SOIM' mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 4 ani. Revizuirea peste patru ani. Art. 2. — Revizuirea «menajamentelur și rogulnincnielor de exploatare mai sus menționate cu excep. cel dela al. n se vor face după zece ani. Dacă vreuna din păduri in total sau in parte intră in dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă durilor de protecție; revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Art. 3. — Aceste regulamente do exploatare, amenajamente. etc. se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-sc drept definitivă situația co- municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Consiatăndu-se Insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena jamente etc.. referitoare la suprafața pădurei, le numele proprietarului. e;c an fost date eronat sau Intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentui se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvie, fie asupra proprietăței, etc. Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 șl ultim. — Domnnl Director al Regimului Silvic este insărcinot cu «xecutarea prezentei Declzluni. Dată astăzi IR Iunie 1936 in cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircea T. Cancleov. No. 137749/936. Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Amenajamentui pădurii M n n c ciul și Crucile, județul Someș, proprietatea comunei Cetan. In suprafață totală de 125 ha. 4600 mp. Regimul crâng eu 40 rezerve de gorun Ia hectar. Revoluția normală de 40 ani. bl Regulamentul pentru exploatare nt pădurii Dosul B e n a I e I. ju- dețul Cluj, proprietatea Corpoș Feri Martin și alții. în suprafață totală de 41 ha. 5200 mp. Regimul crâng cu 40 aeminceri la hectar. Revoluția normală de 30 ani. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dealul Mare, județul Cluj, proprietatea Mnreșan loan I. Alexă șl soții, In suprafață totală de 24 ha. 1200 mp. Regim și tratament : crâng simplu. Revoluția normală de 30 ani. d) Regulamentul pentru exploatare al pădurii L a r g u Movila Mare, județul Buzău, proprietatea Silvia Pană, in suprafață de 12 ha. Regim și tratament: orâng simplu. Revoluția normală 12 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai aus menționate se va face după zece ani. Dacă vreuna din păduri tn total aau In parto Intră tn dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei, pădurilor necesare apărării naționale, pă- dtrrflor de protecție; revizuirea se va face șl mai Înainte de acest termen. Publicați ti ni tM Art. «. — Aceste regulamente do exploatare, uuieuajamcute. ele. se aprooâ mimai din punct de vedere technic silvie, luăndu se drept definitiva situația înmuuicatii de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară. Constatăndn-w. insă in urmă că arătările din aceste regulamente, umeim jumimle etc., roinritoara la suprafața pădurei, la numele proprietarului, ele. a» fost dam eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, i'ie din punct de vedere tochnic silvic, fie asupra proprietate!, ele. Art. 4. — Toata celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este insărcinat cu execut au-a prezentei Dceiziuni. Dată astăzi Iulie 1M0 în cabineiul nostru. Ministrul Agriculturii și ImiucnUlur, (ss) Mireea T. Cancicov. No. UmltO/tW. Art. 1. — Se aprobă de noi: a) Amenajamentul pădurii C A 1 ă r a ț i . L i c h ir e ș t i. Județul Ialo- mița, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din București, in suprafață da 200 ha. d.ir ți rugtilnmmittlor de exploatare mai bus menționați- ou oxcopțiu celui dvla alin a, m: ui i..*< oupâ zece ani. Daeă vreuna diu păduri in total sad in parte întru iu dispozițiunile legilor: pentru protecția monnmeun'lor naturei, pădurilor necesara apărării naționale, pa jurilor de protcețic; revizuirea se va face șl mal Înainte de acest termen. Art. 3. — Amt» regulamente de ^■zpl•>a^ure. aiueua;niucu:e. eic. se aprută numai din punct Iu vedere technic silvic. Iufiiiilu.se drept definitivă situația eu mnuieuta do organele de aplicare a legii ponlru reforma agrară. Coustnnimlu-se insă m urmă că arătările uia urnite regulamente, amena. .mmmite etc.. mfi-riinare In "Uprafața păduim, Iu numele proprietarului, ete. au fost dato eronu'. sau intra timp un sufutil schimbări din cnuzn reformei agrare, sau alte cauze, regulamentul sau amonajnmentiil se u revizui imediat, fie din punct de vednrc tnchlti*’ silvie, fiu asupra propriei# țoi, ele. Art. 4. — Tulite euk-laUu dmpnsițiatii prevăzute iu studiile respective și articolul adițional niie.xa: fiecăruia sunt cxocnlorii. Art. 5 șl uliii», — Dumnul Director ul Regimul,,! silvie este Însărcinat cu evecntaroa prezentei Declziuni. Dată astăzi Iulie 1930 in cabinetul nostru. Ministru Agncuhuio șt Domeniilor, (ss) Mireea Cancicov. No. 151800/036. Ari. I. — se aprobă de noi : n) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Putrede» i. Județul Tidova. proprietatea Al. Anasli>«iu, in suprafață totală de 143 ha. 2900 mp. Regiia și tratnineiit : crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. bl Amonajnmentnl pădurii S o m o d a i a, județul Cluj, proprietatea cont, posomorâtului din corn. Pctrind, în suprafață totală de 80 ha. 0300 mp. Regim și tratament : erang simplu. Revoluția normală 40 ani. 932 Pubîicafiuni ui Regulamentul pentru e»pi-m*uii' .4 iwUmii M i » > n * |..tu| III șl IV ■ }■!<•« ini l'ntmt. proprietatea iu.’iim c. P|.ț;vii.,hi-. în gupxafnță lamlA «ie 23 i*a< mp. Regimul codru cu 1.1^1 ro-z. i!«xvr.luțiu h»i)»ul& PI' ani. ■1) Amenajamentul plidilril A p a i n r, i«; i, județul Someș. pruprietnieH «juntei Măh.-.l. în subiafată :..|»la ce t.a « Regulamentul pitnun «-spion ts re Jd pduorii ăvclsl. Vs les 11 i I •' g >1 1 u 1, jnduțnl llauicâu.iia, proprietelw l»un Hatb >1 »««țln. iu supei;iuta loinlâ d-l 2? hn •M'-" :o>. Ktigimxî endro '11 tiWi rn«e. RcvuluUa ucraială wi ani. i» AmiUiajamvu.ul pădurii Alt >1 r >( I'I u d « », iadețul Mureș. pi.> mii intra rupumoi Ciuta. ii> .țwprAfntA «ie 2» ha. 71»m mp. Regim ți irntament ; vvâiig simplu. Rnfoliilia tiorniem W »•' <• -ina l-a ți li un; ».j.a ibu. J) Anieuajanieiiiul j«,'aiurii I I ■ a r n. jmletui Matuș. proprietatea t utun noi Ilioaru, ui supratată de 27 ho. «*><' rap. Rugim ți irniument ; erung simplu. Revoluția normal# 30 ani. Art. 2. — iiKiizuirea umeiiajameutelor și regulament oloi' do exploatare mat mia lumiliimam. -*■ 'V ia«ai dup# zece ani» Daeh vrvurni alin păduri iu total sau In parte intră in djepozitinni'lc legilor: imiitrli prot«'i{ia iuooumunud«re;.«.><1fl Iteelzlnnl, l>n). M'aș bucura dacă în vocabularul nostru românesc s’ar găsi ct—<• 3 —— — Operațiuni agrare și reforma agrară 3 — l —*-r Istoria silviculturii șî vânătoarei w—■ — 2 Noțiuni de agricultură 3 * — .—. 1 Finanțe, bănci, burse ..... — — 1 l Tnvăf&mântul silvic superior la gc. sup. de a gr ic. din Brno (Cehoslovacia) 975 Studiind programul de mai sus. putem face următoarele ob- servațiuni : Integrat în învățământul tehnic superior, învățământul silvic urmează una din cele două concepțiuni de mai jos, care se desprind în mod evolutiv din desvoltarea industrializării lemnului și a științei forestiere, 1. învățământul silvic superior e astfel organizat încât urmă- rește să dea inginerului silvic o cultură inginerească generală cât mai largă (cu alte cuvinte urmărește să-1 facă pe silvicultor cât mai mult inginer). Ori, atât tehnica, în toate ramurile, cât și silvicultura (cuprinzând cultura și exploatarea pădurilor și industrializarea pro- duselor pădurii) s’au desvoltat atât de mult, încât e imposibil ca cineva să devie bun silvicultor și totodată să stăpâneasca și o te- meinică instrucție inginerească generală. De aceea concepția a doua se impune: 2. In această concepție învățământul silvic ca și oricare altă ramură din învățământul tehnic urmează legea diferențierii: dela cultura inginerească generală se caută să se creeze specializări în toate domeniile (inginerii electromecanici: ingineri constructori de mașini, specialiști >n radio, aviație, etc.. Ing. constructori în ing. de poduri și șosele, construcții civile, navale, etc.). Potrivit acestei con- cepții, care singura se integrează în desvoltarea în suprafață și adân- cime a tuturor domeniilor de activitate socială, învățământul silvic își propune un singur dar foarte prețios obiectiv, acela de a face din inginerul silvic un bun silvicultor, în sensul modern al cuvântu- lui, adică să stăpânească toate tainele culturii, exploatării pădurilor și a industrializării produselor ei. Un astfel de învățământ urmărește să creeze un inginer silvic, care să pătrundă adânc și în domeniul industrializării cât mai intensive și înalte ale lemnului, domeniu pe care încă nu-1 stăpânește. Astfel învățământul silvic se integrează în învățământul tehnic ca un inel necesar într’un lanț care se lun- gește mereu. Pentru ca învățământul silvic superior să poată îmbrățișa pro- blema lemnului până în cele mai depărtate legături trebue ca acest învățământ: a) sau să se scindeze în mai multe secțiuni (ceeace. material nu-i posibil decât în statele cu întindere foarte mare ca : U. S„ A., U. R. S. S.); sau b) cultura inginerească generală să se reducă la strictul necesar adâncindu-se numai domeniile cu aplicații în silvicultura și industrializarea lemnului. 976 M. Prodanciuc Programul de studii al facultății de silvicultură dela școala superioară de agricultură din Brno se integrează perfect celei de a doua concepții și astfel e posibil ca in 4 ani de studii să se studieze foarte amănunțit, atât cultura pădurilor cât și industrializarea lem- nului. Intr adevăr: obiectele de bază precum botanica, solurile și zoologia forestieră sunt cuprinse în următoarele cursuri: Botanica generală j Botanica specială (sistematica) Dendrologia forestieră Fythopathologia forestieră. j, ( Geologic / Soluri, | Zoologie generală III. -] „ forestieră [ Entomologie forestieră. Obiectele de specialitate tehnică silvică (silvicultură, amena- jament, construcțiuni forestiere), sunt cele obișnuite, printre cari am avea de menționat și lecțiile de estetică forestieră. Cursurile din domeniul valorificării produselor sunt bine re- prezentate prin faptul că ele cuprind și tehnologia mecanică și tehno- logia chimică a lemnului, cursuri separate de cursul de exploatarea pădurilor, lucru cu atât mai judicios și mai potrivit desvoltării știin- țelor forestiere, cu cât s'a constatat de către silvicultori cu vază, că exploatarea pădurilor nu se poate face complect întrun singur curs, și că trebuesc scindate (tot așa după cum în acest domeniu „Die Forstbenutzung" a lui Gayer reprezintă ultima carte bună și generală despre multiplele întrebuințări ale lemnului, cărțile apărute ulterior tratând numai despre unele capitole). Cursurile auxiliare complectează minunat cultura silvică și sunt menite să precizeze rohil pe care economia forestieră îl joacă între celelalte economii naționale: Economia pastorală, Apicultura, Piscicultura. Vânat, Noțiuni de agricultură. Menționez, în sfârșit, cursurile de introducere în silvicultură și de istoria silviculturii. Cursul de introducere ’n științele silvice are rolul de a familiariza dela începutul studiilor pe student cu problemele silviculturii, astfel că studentul e în stare să integreze /np^fămanfuZ silvic superior la șc. sup. de agric. din Srno (Cehoslovacia) 977 însuși, fiecare obiect al științei silvice în locul pe care îl ocupă, și să întrevadă rolul acelui obiect în rezolvarea unora din problemele silviculturii. De altfel, cursuri introductive în silvicultură se fac și la alte școli. Cursul de istoria silviculturii arătând evoluția diferitelor me- tode și concepții în silvicultură îl învață pe viitorul inginer să ju- dece dialectic și să vadă cari sunt concepțiile cele mai noui și mai potrivite în ramura de activitate căreia el s'a dedicat. B. Organizarea școlii. Executarea programului de studii e foarte mult ajutată de organizarea școlii și de dotarea ei extrem de bogată. Dau aici numai câteva date, care ilustrează foarte bine acest lucru: Facultatea de silvicultură posedă un vast local cu 4 etaje în care toate laboratoarele posedă săli încăpătoare și aparate nume- roase. Pentru lucrările practice, școlii îi este afectat un întreg do- meniu silvic. Adamov, cu o suprafață totală de aproape 8000 hectare, cu 7 pepiniere, cu un arboret dendrologic la Krtiny, cu o pepinieră a institutului de cercetări forestiere din Brno, cu o rețea de căi de comunicație, cu clădiri pentru reședința șefilor de ocol și a briga- dierilor și cu o fabrică de cherestea. Acest domeniu e administrat de o direcțiune silvică aparte, iar administrația ei e condusă de un comitet de profesori. In această direcție silvică, elevii își fac toate lucrările practice, putând fî găzduiți la un castel din Krtiny, deasemenea proprietate a școlii, i'orstunlerrîdit an der Hodisdiule fur Ackerbau zu Brun. L'enseigncmcnt feresiier superieur â l’ccok superieure d’agriculture de Brno. (Tdiecoslovaquie). On montre le programme d'etudes et l’organisation de l’ecole. REGENERAREA NATURALA’) FLORA SOLULUI ȘI REGENERAREA NATURALA de C. D. Chirifă In regenerarea naturală, silvicultorul dirijează în complexul arboret-sol modificări continui, pentru ca în locul arboretului bă- trân, să realizeze arboretul de viitor. In această acțiune, el conduce astfel consistența arboretului de regenerat. încât să asigure condi- țiuni optime de fructificație, insâmăn'are și desvoltare a semințișului. Prin acțiunea Iui de regenerare naturală, silvicultorul modifică în pădure condițiunile de lumină și temperatură în coronament și la sol, umiditatea in sol. cantitatea litierei, activitatea microorganismelor — și astfel: condițiunile de formare a humusului, de aciditate, nitrificare, etc. —, structura stratului superficial al solului și, ceea ce intere- sează aci mai mult, flora solului și concurența in sol. Ochii silvicultorului trebuesc să fie ațintiți ia trei elemente principale: arboretul bătrân, flcra solului și semințișul. Intre aceste trei elemente ale regenerării, se începe o luptă pentru viață, con- curența în aer și în sol. Arboretul bătrân împiedică variat de mult pătrunderea la sol a luminii, apei, căldurii și prin rădăcinile lui, absoarbe din sol apă și substanțe nutritive. Flora solului și seanin- țișul se concurează pentni. lumina, umiditatea și substanțele nutritive pe care le îngăduie arboretul bătrân și împreună concurează în sol acest arboret. 1) Dată fiind importanța chestiunii regenerărilor naturale și fiindcă după închiderea numărului de Iulie—-August ne-au mai par- venit articole, am menținut subiectul la ..problemele zilei" și în acest număr. In Octombrie vom discuta: exploatările în regie. Problemele ulei 979 Lucrările de regenerare naturală trebuesc astfel conduse, încât concurența în aer și în sol să fie continuu modificată în favoarea semințișului. In rezumat, spre a se asigura condițiuni optime regenerării naturale, trebue ca : arboretul să fie pregătit pentru o abundentă fructificare. solul să fie pregătit pentru a primi sămânța și a asigura ger- minația concurența elementelor arboret bătrân - flora solului - sâ- mințiș să fie dirijate în favoarea semințișului. Fig. 1. Asoc. de Vaccinium myrtilius. Silvicultorul realizează aceste condițiuni dictând : o anumită intensitate a tăierilor de regenerare și un anumit tevnpo al acestor tăieri. După ce se conduce silvicultorul spre a fixa momentul dife- ritelor tăieri și intensitatea lor ? Criteriul cel mai obișnuit este „regenerarea" însăși, adică apa^ riția sau întârzierea producerii semințișului și desvoltarea acestuia. Tăierea de tegenerare se face sau se maî amână și i se dă o intensitate mai mare sau mai mică, după cum însămânțarea s’a produs sau nu, este suficientă sau nu, semințișul suferă sau nu. Aceasta, bine înțeles, în cazul unei silvictilturi îngrijite care nu cunoaște tirania geometriei și a calendarului amenajamentului. In technică regenerării naturale nu s'a dat. însă, suficientă atenție unui element de o valcare indicatoare extrem de prețioasă: 980 Problemele zilei flora solului. Această floră, consecință a condițiunilor de arboret și sol, este cartea mereu vie pe care pădurea ne-o deschide, spre a ne spune: câtă lumină ajunge la sol, cât de umed este acesta, cum merge formarea humusului, ce pericole amenință semințișul. etc., și cum va evolua succesiunea vegetală prin menținerea consistenței ac- tuale sau prin rărirea arboretului. Flora solului este un înregistrator imediat și sensibil al con- dițiunilor de luminare a solului și de stare a acestuia (umezeală, humus, substanțe nutritive, structură, ș, a.). Flora solului devan- sează semințișul: apare înaintea lui sau dacă vine odată cu el ori Fig. 2. Oxalis acetosella, în pădure virgină de molid. după el, arată condițiunile ecologice ale desvoltării semințișului și prevestește evoluția acestora. In sfârșit, prin ea însăși, flora solului ne spune dacă ea con- stîtue sau nu un pericol pentru desvoltarea semințișului. In puține cuvinte: pentru regenerarea naturală a pădurii, flora solului este un indicator prețios, ea arătând după speciile și carac- terele asociațiilor ce constitue (abundența, consistența, dominanța, frecvența, structura, vitalitatea și periodicitatea plantelor în aso- ciații) — condițiunile de luminare ale arboretului, starea solului și concurența pe care ea (flora) o poate face semințișului. Asupra valorii indicatoare a florei pentru starea solului s'au făcut rezerve, specificându-se că flora ierbacee fiind avizată la un strat superficial al solului, nu poate da indicațiuni valabile dfcât Problemele zilei 981 asupra acestui strat superficial. Ori, în regenerarea naturală ne in- teresează tocmai stratul superficial al solului, stratul pe care flora ni-1 poate, deci, caracteriza bine. De altfel, rezerva ce s'a făcut din acest punct de vedere valorii indicatoare a florei nu este deplin ju- stificată — stratul superficial al solului nefiind ceva independent de restul solului. De cele mai multe ori, ne este suficient să cunoaștem primii 15—20 cm. ai solului, spre a ști — aproximativ — ce urmează mai jos. De asemenea, s’a mai obiectat că pe solurile bogate, flora spune mult mai puțin asupra stării solului. Această obiecțiune — Fig. 3. Asoc. de Impatîens noii tangerc. vedem tot mai mult —- s’a datorit mai mult necunoașterii, decât realității însăși. In sfârșit, s'a adus argumentul că pășunatul și alte interven- țiuni în pădure ar fi modificat prea mult flora naturală, pentru a putea pune bază certă pe. indicațiunile ei. Dacă această obiecțiune este parțial valabilă în tipologia forestieră, ea contează mult mai puțin în regenerarea naturală, unde ne interesează starea actuală a arboretului și a solului. Despre utilizarea florei solului ca indicator în regenerarea na- turală, silvicultura practică nu a avut — și încă nu are suficiente cunoștințe. S’a cunoscut, astfel, regula veche, că spre a fi solul bun pentru însămânțarea naturală, flora trebut să fie astfel, încât solul să apară 4 982 Problemele zilei de departe verde, iar de aproape de culoarea litierei, adică vegetația ierbacee să fie atât de rară, încât numai privind-o pe o mare rază, prin mai multe planuri, ea să dea suprafeții solului culoarea verde. S'au mai recunoscut de mult unele asociații — de graminee, Vaccinium, Sphagnum, ș. a. — ca periculoase pentru regenerarea naturală. Dar — de ce să nu recunoaștem? — de numeroase dintre multiplele și prețioasele indicațiuni ale florei solului, silvicultura nu a avut cunoștință sau nu a făcut uz. Mai mult. însăși regula clasică că solul bun pentru regene- rarea naturală trebue să pară de departe verde și de aproape brun, nu este întotdeauna valabilă. Astfel, un covor de Oxalis acetose/fa Fig. 4 Asoc. de Mercurialis perennis, în pridure de fag. indică un sol cu tnull (humus bun pământos), fresc. excelent pentru regenerarea naturală; invers, apariția în acelaș etaj ,de vegetație — chiar în consistență mică — a gramineei Poa nemoralis arată sol uscat, impropriu pentru regenerarea naturală. O asociație deasă de Alliwn arsinum arată sol fresc-umed, bogat în humus bun (mull). excelent pentru regenerarea naturală; invers, apariția chiar rară a unor anumite specii de Festuca (F. ovina sulcata. vaginata) arată soluri uscate și exercită o mare concurență în sol — indică deci con- dițiuni grele pentru regenerarea naturală. In orientarea noastră după Hora solului pentru regenerarea na- turală, trebue să știm : 1. Ce indică flora asupra stării solului și gradului de luminare al arboretului. Problemele zile' 983 2. Ce concurență poate face semințișului. prin: a) reținerea luminii (concurența în aer), b) suprapunere și apăsare (vătămări mecanice), c) absorbția apei în sol (concuren'a în sol). 3, Ce indică flora asupra succesiunii ei prin luminarea arbo- retului și asupra tăierii ide regenerare următoare, pentru favorizarea semințișului. Sociologia vegetală aplicată în slujba regenerării naturale a stabilit până acum multe cunoștințe prețioase sub raportul indica- țiuniloi florei pentru această re- generare. Aceste cunoștințe nu pot fi, însă, peste tot la fel de valabile, fiecare zonă și regiune având caracteristice proprii. To- tuși, pentru tipuri analoage de arborete indicațiunile florei sunt, de asemenea analoage și, in majoritatea cazurilor, pot fi cu folos utilizate. De asemenea. în această ma- terie s au stabilit unele adevă- ruri. relativ la explicația și legile asociațiilor și succesiunilor, care au o valabilitate generală. Aceste constatări nu ne dis- pensează, însă, de obligația dc a cerceta de aproape flora arbo- retelor noastre în legătură cu arboretul, solul și regenerarea spre a stabili indicațiunile aces- teea asupra solului și regenerării naturale. In țara noastră, regenerarea naturală se aplică in mod clasic și pe o scară mare, în arborete de fag, fag cu gorun și gorun. De aceea, cercetările trebuesc îndreptate, în primul rând în diferitele tipuri de arborete formate din aceste specii. Asupra florei indica- toare a acestor arborete este deja material adunat. Sunt. însă, nece- sare cercetări tipologice și pedologice speciale, pentru a se formula opinii cert valabile pentru condițiunile țârii noastre. Fig. 5. Asoc. de Urtica dioica în pădure de stejar. 984 Problemele zilei Cum însuși caracterul acestei scrieri ne obligă la un cadru de generalitate, vom renunța la citarea florei indicatoare după arborat și ne vom mărgini Ia unele caracterizări generale ale florei solului în leg'tură cu regenerarea. 1. Flora ca indicatoare a stării solului. Cu această problemă picăm pe un subiect de importanță tot mai accentuată în silvicultură. Flora ca indicatoare a stării solului interesează în toate fazele vieții pădurii dar in deosebi în cursul perioadei de regenerare, când după indicațiunile florei, putem ști: dacă solul este destul de lumi- Fig. 6. Sol complect inierbat, în arboret in curs de rege- nera-e naturală. Regenerare eșuata. nat, dacă starea lui fizică (afânare, umiditate, ș. a.) și biologică este bună pentru regenerarea naturală, dacă semințișul este amenin- țat de o concurență redutabilă, dacă tăierile pot sau trebue să fie conduse repede sau încet, etc. Discutarea amplă a acestui subiect ar conduce la desvoltări ce depășesc cadrul articolului de față. De aceea, ne vom mulțumi aci numai să cităm cele mai comune plante indicatoare ale unei bune stăii a solului pentru perioada ini'ială a regenerării (primirea semin- ței, germinație, desvoltarea semințișului in epoca primei tinereți). Indică un sol bun pentru regenerarea naturală — adică: cu humificare normală — deci litieră suficientă, dar nu prea groasă, bumus bun în stare de mull —, afânare superficială suficientă, umi- ditate îndestulătoare, concurență in sol și în aer neînsemnată, etc. Problemele zilei 985 — următoarele plante: Oxalis acetosella. Asarum europaeumr AUtum ursinum. Asperula adorata, Dentaria bulbifera, Circea lutetiana. (în consistență rară}, Geranîum Robertianum, Viola sp., Galeopsis pubescens. Lathyrus vernus, Paris quadrifolius, Pulmonaria offici- nalis. Atropa belladonna (in consistență rară). Sol fertil, cu excelente condițiuni de humus, afânare, umidi- tate etc., indică încă multe alte plante (vezi mai jos), dar acestea prin asociațiile lor dese, stânjenesc sau fac imposibilă regenerarea naturală. 2. a) Flora solului și concurența în aer. Sunt periculoase pen- tru semințîș plantele ce umbresc puternic solul și se desvoltă în aso- ciații dese înainte ca semințișul să se fi ridiclat suficient spre a scăpa de acoperirea lor. Astfel, plantele de umbră și soluri bogate în humus și fresce sau umede: Cheli donium majus. Impatiens noii tangerc. Lașnium galeoblolon și mai rar Mercurialis perennis. Circea lutetiana, ș. a.. pot împiedeca desvoltarea inițială a semințișului, prin umbrirea da- torită asociațiilor lor dese, și taliei lor înalte. Umbresc de asemenea puternic semințișul tânăr, formând aso- ciații dese, pe soluri, fresce și umede : speciile de Rubus, Urtica dioica, Epilobium montanum, Scrophularia nodosa, Senecio Fuch- sii. Stachys silvatica, Atropa belladonna, ș. a. b) Flora și concurența în sol. Consumul apei solului de către flora ierbacee a solului este una dintre problemele ecologice de pri- mul ordin ale regenerării naturale. Concurența pentru apa solului este variat de intensă după gradul de umiditate al solului și după puterea de sugere (sau de absorbție a apei) a florei și a semințișului. Ea are urmări rele pentru serrințiș când solul nu este suficient de umed, spre a întreține viguros vegetația arboretului bătrân, a florei și a semințișului. Din punctul de vedere al concurenței pentru apă. plantele indicatoare din flora solului forestier se pot împărți în două mari grupe : I) Plante de soluri fresce sau umede, de umbră, cu o mică putere de absorpție a apei și care, de aceea, exercită o concurența slabă în sol. Dintre acestea fac parte: Oxalis acetosella. Asperula adorata. Circea lutetiana Impatiens noii tangere, Geranittm Rober- tianum, Dentaria bulbifera, Alliunf ursinum, Stachys silvatica. ș. a 986 Problemele zilei Aceste plante se mențin atât timp cât solul este umed sau fresc. Scade mult umiditatea solului, atunci ele, având în rădăcini (resp. perii radicilari) o putere de sugere. mai mică decât in rădăci- nile semințișului. pier. In perioadele uscate, critice pentru semințiș, concurența acestor plante — care abia s'ar putea face simțită — dispare dela sine. II) Plante de soluti uscate sau aproape uscate, cu o mare putere de absorbție a apei, care pot suporta lumina, căldura și uscă- Fig. 7. O '"fllie», cu pâslă de rădăcini. ciune și care exercită în sol c concurență cu urmări rele pentru semințiș. Intre aceste plante se citează : specii de Festuca (șutea- ta, paginata, ovina. valle- s-aca), Poa ne-noralis. Mei tea uniflota, Brachy- podiutn pinnatum. Cata- magrostis epigeios, Luzu- ia nemorosa, Agrostis te- nuis. Deschampsia fie- xuosa, Senecio vulgans, ș. a. Aceste plante xerefite se mențin bine pe soluri destul de uscate, unde, a- vând o putere de sugere mai mare decât semințișul, consumă ele și puțină apă existentă în sol, cauzând astfel prejudicii semințișului. In general, pe suprafețele cu soluri puțin umede sau uscate, cucerite de flora xerofită — graminee în special — semințișul lân- cezește sau piere. Plantele xerofite sunt, deci, un inamic redutabil al regenerării naturale. Unele plante ca: Agrostis tenuis, Carex pilosa, Carex humilis, Calamagrostis enigeios, ș. a., formează în sol o pâslă deasă de rădăcini, care, nu numai că absoarbe toată apa pe care solul o poate ceda, dar împiedică pătrunderea apei de precipitațiuni în sol. germinația semințelor forestiere și desvoltarea în pământ a rădă- Problemele zilei 987 Fig. 8. Pâslă de rădăcini văzută din profil. ciniior semințișului. Solul forestier cucerit de o asociație deasă de asemenea graminee. este devenit inapt pentru regenerarea naturala. Asemenea soluri se pot întâlni la noi in multe din parcelele cu tăieri succesive, în arborete de gorun; de asemenea, în cele mai multe păduri insuficient închise, din câmpie, 3. Flora solului, ca indicatoare asupra succesiunii ei prin lu- minarea arboretului și asupra tăierii de regenerare următoare. Deși foarte interesantă și utilă, cunoașterea indicațiunilor flo- rei sub acest raport este încă puțin studiată. De aceea ne vom măr- gini aci la câteva exemple. In locuri joase din arborete de fag, flora de mull apare char înainte de des- chiderea masivului; dese ori prin rări- rea puternică a arboretului, solul poate deveni prea umed și atunci se desvoltâ pe asemenea locuri o floră luxuriantă (specii de funcus, Carex, Rumex. Ra~ nunculus, Cirsium, ș. a.) care împiedică desvoltarea semințișului. De aceea pe asemenea locuri tăierile de regenerare trebuesc făcute cu pru- dență, nedesccperind solul până ce se- mințișul nu s’a ridicat suficient. Invers, in stațiuni uscate, concurența în sol a rădăcinilor arboretului bătrân și a plantelor indicatoare de uscăciune: Melica uniflora. Poa nemoralis, specii de Festuca, ș. a.» de timpuriu instalate, împiedică desvoltarea semințișului; aci este necesar un tempo cât mai grăbit al tăierilor, spre a nu pierde semințișul în inassa gramineelor xerofite (exemple numeroase se pot da din arboretele noastre de gorun, cu tăieri succesive prea întâr- ziate și cu regenerarea pierdută din cauza invaziei xerofitelor exter- minante. Puținele considerațiuni și exemple de mai sus sunt — sper — suficiente spre a arăta însemnătatea florei solului ca indicator în regenerarea naturală și ca însoțitor al semințișului în desvoltare. Importanța cunoașterii florei sub acest raport ne conduce la recu- 988 P i o b l e m e l e ziiet noașterea necesității adâncirii cunoștințelor biologice și ecologice în pădure și a aplicării lor practice la techniaa regenerării naturale. Flora indicatoare a solului și de importanță pentru regenerarea naturală, trebue studiată Ide aproape în toate tipurile noastre de arborete; iar silvicultorului practician trebue să i se pună la dispo- ziție cunoștințe precise în această privință și metode simple de orien- tare stațională și ecologică în pădure. Ceea ce, în stadiul actual, prielnic cercetării și publicațiilor de specialitate, nu poate întârzia mult 1). DE CE NU REUȘESC. LA NOI, REGENERĂRILE NATURALE PRIN SAMANTA. de Ing. M. Pelcuf Este îndeobște cunoscut, că regenerările naturale prin să- mânță. În țară la noi. n au dat rezultatele pe care le-am scontat. In locul pădurilor de șleau, am obținut arborete de carpen, jugastru și arțar și în locul arboretelor de stejar cu fag. am ajups să avem păduri de fag. Lăsând Ia oparte câteva încercări din ultima vreme, cari au dat rezultate bune — dar aci s'a lucrat mai mult artificial decât natural —, acestea sunt rezultatele pe cari le-am obținut pretutin- deni unde am încercat să părăsim codrul cu rezerve, care nu era altceva decât „tire et air" din Franța, aplicat și Ia noi înainte și pe vremea Regulamentului Organic. Am oprit enumerarea la aceste tipuri de păduri, pentru că. ele fiind mai ușor accesibile, încercările de regenerări naturale s'au li- mitat cam la ele. Tn fața acestor rezultate este natural să ne întrebăm : cari sunt cau* ele acestei stări de lucruri ? Desigur câ vor fi multe cauze, dar eu ,n’am să mă ocup decât de două din ele. pe cari le socotesc capitale, și iată la cari: 1. Se aplică o modalitate de tratament necorespunzătoare aces- tor arborete. 2. Se fac greșeli și în aplicarea modalității de tratament. Unele din aceste greșeli sunt atât de mari, încât se modifică și spi- I) Literatură consultată Arthur Frlir. von Krudener: Fcrstliche Standorts- onieiger. 1934. Pal! Magyar: Nattirliche Veruingung und Bodenpflanzen, 1933. Problemele zilei 989 ritul și litera acestei modalități; am putea spune că am creiat chiar un fel de regenerare specific românească, cu care, e drept, nu prea ne putem mândri. I. In afară de încercările făcute în ultimii ani cu regenerarea în ochiuri, pretutindeni unde silvicultura românească și-a propus să regenereze, din sămânță, arboretele de șleau, ca și pe cele de stejar cu fag, a aplicat „codrul cu tăieri succesive". Această modalitate de tratament a născut și s'a dezvoltat însă în pădurile de fag ; technica ei a fost concepută și a evoluat, prin urmare, potrivit cu felul de viață și cu nevoile acestui fel de arbo- rete : tăieri de însămânțare uniforme pe toată întinderea parcelei ; însămânțate dela un singur an de sămânță, sau cel mult dela doi; luminarea semințișurilor succesivă in timp și progresivă în inten-* sitate, etc. Este natural deci, ca acest fel de regenerare să nu dea rezul- tate bune decât în arboretele în care s’a dezvoltat, sau îji acele alcătuite din specii cu aceleași cerințe, cum sunt cele de brad. Dar și arboretele de fag ca și cele de brad sunt uniforme. însămânțarea se face cu aceeași specie, semințișul născut are aceleași nevoi și aceleași facultăți. Arboretele de cari ne ocupăm, și în deosebi cele de șleau, au altă structură și alt fel de viață. Alcătuite din specii cu cerințe fun- damental deosebite, fiecare din ele își rânduiește coronamentul și rădăcinile potrivit cu pretențiile și cu aptitudinile pe cari le au. Factorul ce guvernează această rânduială fiind lumina. în ar- boretele în vârstă, stejarul, care o suportă și o caută mai mult, ocupa etajul superior. Etajul al II îl ocupă fagul, în cazul arboretelor de stejar cu fag. sau ulmul, frasinul și teiul în cele de șleau, tocul al ni-lea, în arboretele de șleau — în cele de stejar cu fag. acest etaj lipsește . îl ocupă carpenul cu arțarul și jugastrul. In urmă de tot găsim arbuști caracteristici acestor asociații. Cam aceeași este și poziția pe care o ocupă rădăcinile specii- lor ce intră în compunerea acestor arborete. Stejarul are rădăcinile cele mai adânci ; după el se înșira toate celelalte, cam după gradul în care coronamentele lor caută sau rabdă lumina în spațiu. Aceasta fiind compunerea și structura arboretelor de șleau și 990 Problemele zilei a celor de stejar cu fag, să vedem ; ce trebue să urmărească opera- țiunile de regenerare pe care Ie facem cu ele. Știm cu toții că valoarea acestor arborete o dă stejarul; după el urmează frasinul și ulmul, și ^umai în al treilea rând vin celelalte specii. Este ușor de înțeles, prin urmare, că atunci când e vorba de regenerarea acestor arborete, pe prima linie a preocupărilor noastre trebuie să stea stejarul și după el, în cazul arboretelor de șleau, frasinul și ulmul. Stejarul însă, după cum ne-o arată și poziția pe care o ocupă în etajarea coronamentelor, nu poate să nască, și mai ales nu poate să trăiască și să se desvolte decât cu capul la lumină. Dacă nu găsește aceste condiții, semințișul de stejar nu ia ființă sau piere la puțin timp după ce s'a născut. Ca să se poată realiza acest deziderat, fără de care nu putem obține o regenerare potrivită scopului, ar fi necesar : a) Ca stejarul, și odată cu el și celelalte specii de lumină, să fructifice mai des ca celelalte specii din asociație, pentru ca semin- țișul lor să se poată instala imediat ce se creiază condiții proprii de regenerare : b) Ca sămânța lor să se poată împrăștia ușor, pentru ca pro- centul ocupat de el să fie cât mai însemnat ; c) Ca ele să aibă o creștere mai activă decât celelalte specii. Să vedem acum și in ce măsură desfășurarea vieții arboretelor de care ne ocupăm satisface aceste condiții. Nu este un secret pentru nimeni că aceste condiții sunt departe de a fi împlinite, atât în arboretele de gorun cu fag, cât și. mai ales, în cele de șleau. Dacă ulmul și frasinul fructifică destul de des și se împrăștie ușor — fapt care, in cele mai multe cazuri, le asigură o participare mai bogată în arboretele tinere —- stejarul fructifică, în cazuri fe- ricite la 5—6 ani. de regulă însă la 6—8 și chiar 10 ani : celelalte componente ale acestor arborete fructifică in fiecare an, sau cel mult la 2—3 ani, Tot așa de rău stă stejarul și în ce privește ușurința de împrăștiere a semințelor : ghinda e grea și nu se depărtează decât câțiva metri în afară de cercul de proiecție al coronamentului său ; jirul, și semințele celorlalte specii, cari intră în compunerea ar- boretelor de șleau sunt mult mai ușoare — cele mai multe sunt și aripate — și sunt duse de vânt la distanțe mari. Pcobie ni ele z t iei 991 In ceeace privește vigoarea de creștere în tinerețe, deci în perioada care interesează regenerarea, creșterea în înălțime a ste- jarului este mai înceată ca a celorlalte specii. Analizele făcute în pădurea Ciolpani, stațiunea optimă a arboretelor de șleau, cum se vede din figura alăturată, dovedesc că, în afară de jugastru, până la 25—26 de ani toate celelalte specii iau înaintea stejarului. Abia după această vârstă, într'un interval de IC—.12 ani, stejarul trece, rând pe rând. înaintea tuturor. Numai teiul îi mai stă împotrivă până pe la 5C de ani. Creșterile in înălțime la speciile din arboretele de șleau (fără gâmițâ șî cer). Acestea fiind condițiunile în cari ia ființă și se desfășoară viața arboretelor tinere, în pădurile de fag și în cele de șleau, este limpede, că regenerarea acestor păduri cu asigurarea unui procent mulțumitor al speciilor de lumină, nu s'ar putea asigura decât atunci când conducerea tăierilor de regenerare s’ar face de așa natură ca stejarul să se însemânțeze cel dintâiu și să capete un avans de cre- ștere înaintea celorlalte specii din asociație, atât cât îi este necesar, ca să rămână mereu deasupra celorlalte specii cu creșteri maî active. 992 Problemele zilei Aceste condițiuni nu le creiază însă codrul regulat. Prin a- ceastă modalitate de tratament, aplicată chiar cu mult discernământ, nu putem decât să asigurăm instalarea semințișurilor de stejar înaintea celorlalte specii, și aceasta, numai cu condiția, ca tăierea de însămânțate să se facă în anii de sămânță la stejar și arboretul să fie condus de așa natură, ca pe locul pe care trebuie să-l ocupe stejarul, să nu fie instalat mai înainte semințișurile celorlalte specii, ori, dacă acestea sunt instalate, să fie scoase din rădăcină. Avansul de creștere pentru stejar nu este posibil la codrul regulat. Această modalitate de tratament pune condiția tăierilor de însămânțate uniforme pe toată suprafața și însămânțări dela un singur an de sămânță. Credința că am putea asigura dezvoltarea stejarului prin ope- rațiuni culturale, dacă mai poate lăsa oarecare speranțe la arbore- tele de gorun cu fag — gorunul rabdă ceva mai multă umbră decât stejarul pedunculat apoi este o iluzie la arboretele de șleau. Dar chiar la arboretele de stejar cu fag, protejarea stejarului necesită atâtea cheltuieli și rezultatele sunt așa de slabe. încât ar fi o greșeală ca și cheltuielile și energia să nu fie îndreptate spre scopuri demne de o cauză mai bună. II. Dacă cumva se întâmplă vreodată ca, codrul regulat, prin el însuși, să nu fi desăvârșit opera de transformare a arboretelor de valoare în altele inferioare, aceasta lămăne în sarcina greșelilor de aplicare. Intre acestea număr iarăși numai două : scoaterea subarboretului odată cu tăierile pregătitoare ; și fixarea de mai înainte. pentru toată perioada de regenerate, a anilor când trebuie să se facă tăierile de regenerare. 1. Tăierea subarboretului, odată cu tăierile pregătitoare, este o greșeală de neertat și, din păcate, am văzut-o repetată aproape peste tot unde am dat peste regenerări de codru regulat. Extras odată cu tăierile pregătitoare, subarboretul lăstărește și crește mai des și mai viguros ca înainte de tăiere. Când, în urmă, se face tăierea de însâmânțare, semințele speciilor de lumină — în cazul nostru stejarul — găsesc locul ocupat de subarboret. Chiar dacă reușește să se instaleze un oarecare semințiș sub acest sub- arboret, el este repede înăbușit de coronamentele joase ale acestui Problemele zilei 993 etaj, care împiedică circulația aerului. Greșeala rămâne aceeași, poate e chiar mai mare, dacă cumva tăierea subarboretului se face în timpul veri: ca să nu mai lăstărească. In acest caz. până să se facă tăierea de însămânțate, se usucă și se țnierbează pământul. Subarboretul trebuiește tăiat sau scos odată cu tăierea de in- sănânțare și aceasta numai in cazul când această tăiere se face in anii de sămânță la stejar. Dacă cumva tăierea nu se face in anii de sămânță, suiarboretul trebuie păstrat până vin acești ani. Numai acolo și când se întâmplă ca. în arboretele în curs de regenerare, solul să fie acoperit de un strat prea gros de pătură moartă, care ar împiedica colțul semințelor să ajungă la pământ sănătos, se poate scoate o parte din subarbotet și numai atât cât e necesar să se în- lesnească descompunerea stratului de frunze moarte 2. Fixarea in timp și in spațiu a tăierilor de. regenerare, la începutul și pentru întreaga perioadă de regenerare, este o greșeală care nu se mai întâlnește nicăieri. decât la noi. Este o concepție specific românească care zădărnicește orice început de însămânțare a stejarului — oricare ar fi auspiciile sub cari își începe viața. Precizând dela început anii și parcelele în care să se facă tăierile de regenerare, prin firea lucrurilor, numai în foarte puține parcele tăierile de însămânțare vor coincide cu anii de sămânță la stejar. In toate celelalte, aceste tăieri se vor face înaintea sau în urma acestor ani. Ori am văzut, că atât fagul în arboretele de ste- jar cu fag, cât și speciile cari întră în compunerea arboretelor de șleau fructifică în fiecare an sau, în orice caz, mult mai des ca stejarul. In cazul din urmă, și în arboretele de șleau ca și în cele de gorun cu fag, ghinda va găsi locul ocupat de alte specii. Chiar dacă alături de aceste specii se vor instala și semințișuri răslețe de stejar, ncrvând lumină și neputând suporta înghesuiala celorlalte, ele vor fi lipsite de vigoare și vor pieri în timpul cel mai scurt. Să analizăm și împrejurarea fericită când tăierile de însămân- țare coincid cu anii de sămânță la stejar. In aceste cazuri, dacă am avut grija ca terenul să nu fie înerbat sau ocupat de semințișunle celorlalte specii, stejarul va găsi condițiuni prielnice spre a-și instala urmași în număr îndestulător. Odată cu aceștia însă, sau cel mult în anul următor, alături de ei se vor așeza și semințișurile celorlalte 994 Problemele zilei specii cari sunt mult mai bine înzestrate: cresc mai repede și umbra arborilor bătrâni le priește -de minune. Stejarul care crește și mai încet și care, chiar pentru creșterea aceasta înceată, are nevoie să fie scăldat în lumină, ji’ar avea prea mulți sorți de izbândă, chiar de ar fi luminat cât mai repede. Planul de exploatare rigid ne obligă însă să așteptăm 4 5 și chiar 10 ani. In acest interval urmă de stejar nu mai există. Din cete descrise mai sus. e ușor de înțeles de ce obținem carpin și jugaștrii în locul arboretelor de șleau, și fag in locul celor de stejar cu fag. Cedru! regulat ir,1 aceste arborete, chiar ideal a- plicat. nu ncate să dea decât o foarte puțin probabilă regenerare a stejarului; aplicat așa cum o facem noi. el nu poate să dea alte rezultate decât acelea pe care le-am văzut. REGENERAREA NATURALA A PĂDURILOR IN ROMÂNIA de Ing. b1. Rădukscu S’au împlinit 12 ani în primăvara anului 1936. de când ser- viciul nostru silvic desfășoară o acțiune vie și susținută pentru re- impădurirea munților devasta'i de podoaba lor seculară, prin ex- ploatări sălbatice și pentru restaurarea arboretelor și coastelor de- gradate *). (n urma acestei activități cea mai mare parte din suprafețele tăiate ras și neregenerate in pădurile de munte ale statului au fost redate producției lemnoase, iar la câmpie și deal, unde pădurile au avut de suferit mai mult din cauza greutăților mari prin care a tre- cut neamul românesc, s a lucrat stăruitor la împădurirea poenilor, sporirea consistenței masivelor, mărirea procentului de specii pre- țioase și ameliorarea puterei de producțiune a solului prin introdu- cerea subarboretului și crearea de masive amestecate. 1) Spre a ne da seama de puterea de muncă a Corpului silvic. In materie de regenerarea pădurilor dăm mai jos câteva date : a) In 1935 suprafața pepinierelor cultivate de Caps a fost de 842.36 ha. iar numărul pueților apti de plantat produși 79.O00JO00, b) In toamna 1934 s'au cules de Caps 42.690 HI. ghindă și 92.156 kg semințe forestiere din alte specii, iar in toamna 193*5 s’au cules 7.480 HI ghindă, respectiv 177.370 Kg. semințe din alte specii. c) In 1934 s’a Împădurit de Caps 22272 Ha., iar în 1935, 19.789 hm La aceste cifre trebuest adăugate datele Dir. regimului silvic. Problemele zilei 995 La rândul său Direcția regimului silvic prin ocoalele sale a lucrat la restaurarea pădurilor celorlalte categorii de proprietari și la reîmpădurirea terenurilor degradate. Odată cu acestea ocoalele cari au avut mai puțin de împă- durit au căutat să-și îndrepte sforțările spre regenerarea naturală a pădurilor. Spre lauda camarazilor, cari au activat în acest domeniu și a silviculturei naționale, rezultatele obținute până acum sunt din cele mai îmbucurătoare. După câțiva ani ocoalele silvice Caps și apoi cele dela pă- durile administrate de stat, vor termina cu reîmpădurirea munților și cu restaurarea arboretelor degradate. Și atunci se pune serios întrebarea, dacă vor putea fi în situația să-și regenereze pe cale naturală pădurile, ce au în administrație. Răspunsul socotim că nu este prea greu de dat, într’adevăr, dacă examinăm în fugă condițiunile naturale de vegetație ale pă- durilor noastre, vom ajunge la concluzia, că regenerarea se face ușor, sau foarte ușor din sămânța, dacă ele au liniștea necesară. Pentru aceasta să ne gândim la pădurile de fag. fag cu brad, sau brad curat, unde aproape în totdeauna se găsesc instalate sub masiv semințișuri preexistente. Ba mai mult se cunosc cazuri nu- meroase. când în urma tăerilor rase la fag sau obrinut regenerări frumoase din sămânță. (Pădurile de fag din Transilvania). întrucât privește gorunul (Q. sessiliflora). această specie fruc- tificând mai des și suportând mai ușor acoperișul decât peduncu- latul se regenerează ușor. (După experiențele din ultimul timp e suficient să se dea liniștea necesară ..parchetelor in rând", prin oprirea pășunatului ca regenerarea să fie asigurată). Nici la pedunculat problema regenerării naturale a pădurilor nu este prea grea, de vreme ce se găsesc parchete regenerate na- tural din sămânță „ca peria" în urma tăierilor rase, după un an bun de sămânță. (Ex.: Pădurea Iuda din ocolul silvic Nucet, jud. Dâm- bovița, pădurea Malu-Roșu din ocolul silvic Gruiu iud. Ilfov și Ciolpani din ocolul silvic Țigănești-Tlfov, etc.). Molidul apoi, crește în multe părți ale țării in condițiuni optime de vegetație. Din această cauză semințișul său invadează grădinile și fânețele locuitorilor, șâ se regenerează „ușor ca o burueană", după incendii și tăeri rase, dacă în apropiere se găsesc masive bătrâne, din care să primească sămâhța (Ex.: masivele de pe Ceahlău). e 996 Problemele- z Hei Deasemeni caută să-și reia repede locul pierdut la limita de vegetație, când pășunatul, care-1 împinsese în jos, încetează. (Ex.: pădurile din Eucegi). , Aceleași lucruri favorabile se pot spune și de tei, carpen, ulm, frasin, paltin etc. ’)• Dar pe lângă condițiunile naturale de vegetație favorabile, pe care le constatăm cu plăcere în pădurile noastre, pentru regenerarea lor naturală nu trebue să uităm, că personalul silvic de toate gra- dele, trebue să fie foarte bine pregătit din punct de vedere silvic (teoretic și practic) și să mu ocolească lucrările de teren, pentru neînsemnate lucrări de birou, cari pot fi executate ușor tn orele libere, sau de personalul subaltern. In acelaș timp populația din jurul pădurilor trebue să știe să tae și mai ales să scoată cu îngrijire materialul exploatat, fără pre- judicierea semințișurilor. Din câte știm, personalul nostru silvic, așa cum îl avem, lu- crează și se peste instrui ușor pentru lucrările cele mai fine din cultura pădurilor. Ca urmare a celor expuse rezultă clar că regenerarea naturală a pădurilor noastre se poate obține mai ușor în comparare cu alte țări din Apusul Europei, unde silvicultorul are de luptat din greu cu humusul acid, cu turba, cu ortsfein-ul etc. sau cu terenul extrem de dificil, cu văi înguste și pante repezi. Cu toate acestea nu însemnează că nu trebue să aprețundăm de aci înainte cunoașterea condițiunilor de vegetație ale pădurilor noastre, spre a obține metode de regenerare perfecte, potrivite cu climatul și solul nostru, și mai ales să contribuim pe cale artificială la regenerarea pădurilor, când vom constata că natura întârzie să ne dea la timp ani buni de sămânță. De asemeni să stăruim în pregătirea personalului silvic de toate gradele pentru o gospodărie forestieră mai fină, căutând să împuținăm și să standardizăm lucrările de birou, ca să-i rămână cât nai mult timp liber nentru teren. 1) Numai în pădurile de antestepă, cu precipitațiuni mai puține și cu solul mai puțin levigat, nu putem vorbi de o regenerare ușoară pe cale naturală a pădurilor. Problemele iile! ÎNNOBILAREA MASIVELOR IN JUD. TUDCEA de Ing. A. C. Chirițescu Jn județul Tulcea, deosebit de pădurile din regiunea inundabilă a Dunării, Statul posedă, un întins domeniu forestier, de peste 70.000 ha, cari se administrează prin șapte ocoale silvice. Este o regiune de coline joase, care primește 400—6C0 mm. precipitațiuni atmosferice anuale. Solurile sunt, în genere, de tipul brun-roșcat de pădure, mai mult sau mai puțin podzolite, cernoziomuri degradate și. în mai pu- țină măsură podzoluri schelete. Dintre arboretele naturale, pe cari le-a instalat natura în această regiune, tipul tei-carpin ocupă mai mult de jumătate din suprafața de mai sus. Aceste specii ocupă 70% din compoziție, în amestec ci juga- ștrii, paltin, sorb, păr, mâr și foarte rar, diseminat, gorun și frasin. Raritatea gorunului și frasinului și condițiunile naturale in cari se găsește acest tip de arboret: platouri și pante dulci, funduri de văi, cu soluri argilo-nisipoase, brun roșcate și slab podzolite, reavăne. profunde, fertile, arată că avem, de a face cu un arboret de tip provizoriu. In adevăr, pentru asemenea condițiuni staționate natura a destinat arboretele de tipul gorun-șleau. Observând compoziția acestor arborete, prin locurile unde, în trecut, acțiunea nefastă a omului s'a manifestat mai puțin, găsim* In etajul principal: Gorunul (Q. sessiliflora), frasinul (F.. excelsior), Teiul (T. tomentosa). carpinul (C. betulus), ulmul (U campestris) și paltinul (A. platanoides). In etajul ai doilea: jugastrul (A. campestris), cireșul (P. avium), teiul (T. parvifolia), mărul (P. maius), părul (P. commu- nis), scorușul (S. torminalis) și moșdreanul (F. ornus). In etajul al treilea un subarboret bogat de: corn (C. mas), alun (C. avellana), lemn câinesc (L. vulgare). salbă moale (E. europaea), clocotici (St. pinnata) și dârmox (V. lantana). Dispariția gorunului și frasinului din aceste arborete se ex- plică, în cea maî mare parte printr’un întunecat trecut, când vici- situdinile istorice și ad-tive ale Dobrogii au impus grele tributuri pădurilor din acest frumos ținut. încă din timpurile înfloririi cetăților grecești, depe malurile mării, precum și în timpul stăpânirii romane, aceste cetăți, fiind 5 ggg Problemele e il e^ Situate în dreptul stepei centrale a Dobrogii, numai în codrii Tul- cei puteau găsi din abundență materialul de foc și de construcțiuni, de care aveau nevoe. Locuitorii din Histria — povestește V. Pârvan, în lucrările sale — au intervenit, în anul 44 după Hristos, către guvernatorul Flaviu Sa vin, să le întărească vechiul privilegiu, de a aduce lemne fără plată, din părțile Tulcei de azi. Mult mai târziu, când imperiul Otoman se întindea până la gurile Dunării; iar pădurile erau „proprietatea lui Alah", din codrii Babadagului se aduceau trunchii de stejar pentru construirea coră- biilor dela Tarigrad. Pe atunci, deși soldații Sultanului făceau un fel de pază, to- tuși „Balta-Lâc”-uI (dreptul toporului) nu se complica cu reguli de silvicultură, căci era deplina libertate de a tăia orice și de ori- unde. Tot din aceste păduri, s'au scos, prin extracțiuni, pe alese, cei mai frumoși trunchi de stejar pentru lucrările hidraulice dela gurile Dunării. In fine. în 1916/1919, armatele de ocupațiune au luat un nou ohr acestor păduri, iar după aceia, refacerea liniilor telefonice ale județului, complect distruse, au format ultimul act. dintr’o tragedie îndelungată, ai cărei triști eroi au fost stejarul și frasinul. Revenîndu-se la vremuri mai normale, ad-ția noastră a pus ordine, a oprit pășunatul. a reglementat tăerile prin amenajamente. și în scopul de a obține trunchiuri sănătoase, de mari dimensiuni, chiar de tei, care este foarte căutat și util, provenite din sămânță, s'a adoptat regimul codrului pentru o parte din aceste păduri. Suprafețele exploatate fiind păzite de pășunat. ele se rege- nerează in întregime, nu numai din lăstari, dar și din drajoni și semințe, chiar unde s’au practicat tăeri rase, de crâng. Totuși, aceasta nu este suficient. Codrii Tulcei pot și trebue să fie din nou dotați cu măreția stejvuhii de odinioară și cu ceilalți nobili tovarăși: frasinul și pal- tinul. Simpla aplicare a tăerilor prescrise de amenajamente nu poate avea de rezultat decât însămânțarea cu speciile existente. Natura singură nu poate face maî mult. Aceasta justifică și impune intervenția noastră. Problemele zilei 999 Momentul lucrărilor. O chestiune primordială, a fost stabilirea momentului sau mo- mentelor, din viața arboretului, când se poate interveni, cu mai multe șanse de reușită în această lucrare de ameliorarea compoziției arboretelor. Acest moment nu poate fi nici prea mult înaintea tăerilor de regenerare, căci pueții introduși n’ar putea rezista din lipsa luminii și nici prea târziu după acele tăeri, căci concurența lăstarilor, dra- jonilor și a buruenilor ar fi de neînvins. Pi imul moment — pe care îl considerăm, ca cel mai eficace — este cu câțiva ani înainte de începerea tăerilor de regenerare: atunci ne ajută condițiunile favorabile de climă și sol, pe cari le creiază starea de masiv, iar mai târziu, când aceșta se va deschide, speciile introduse vor avea un avans important de creștere și vor lupta mai ușor cu mediul înconjurător. Vom face deci „lucrări sub manii". Față de capacitatea de a suporta umbrirea, gorunul se poate introduce, prin lucrări sub masiv, cu 3. maximum 4 ani, înaintea deschiderii masivului, iar stejarul cu 2—3 ani înainte. Al doilea moment, care se poate folosi în cazurile când a fost scăpat primul, este imediat după golirea parchetului de materialul exploatat, deci prin complectări. In fine, un ultim moment care s’ar mai putea folosi, este prin lucrările zise in „coridoare" a căror experimentare ne-a fost con- siliată de către D-l Inspector General Z. Przemețchi. Fie se vor face, după ce tânărul arboret a format starea de masiv strâns și litiera a început să se formeze, deci pe la 6—8 ani. * Technică lucrărilor. . Speciile prețioase, cari se vor asocia stejarului sau gorunului, potrivit condițiunilor staționale. sunt frasinul și paltinul, iar în văi și depresiuni, cu soluri nisipo-argiloase, profunde, și reavăne se poate introduce nucul american și chiar nucul obișnuit, cu foarte frumoase și interesante rezultate. Metoda semănăturilor e cea mai indicată pentru stejar și nuc. Totuși în anii când avem abundență de semințe e foarte recomandabil ca o parte să o folosim și în pepiniere, pentru a avea un stoc de pueți în anii următori, când sămânța va lipsi și când vom planta. 1000 ProM em e te z ttei In ce privește celelalte specii, frasinul și paltinul, deși semă- nătura ar putea dă rezultate, totuși e mai bine să se facă plantațiuni; cu pueți vigiiroși. Este mult mai sigur. Semănătura ar face ca, în momentul deschiderii masivului să avem pueți prea mici, de aceste specii, puțin capabili de a lupta cu buruenile și foarte expuși pieirii.. Pregătirea setului, în cazul semănăturilor cu ghindă, s’ar pu- fda face prin simplă greblare, concomitent cu aruncarea ghindei, dar aceasta numai în ăhii când vom avea mai multă sămânță — nece- sită 7—8 hl. la hectar — și unde soliil nu va fi prea compact sau. inerbat'. In caz contrariu .soluL trebue pregătit cu plugul sau cu sapa, pe toată suprafața ochiurilor unde vom face lucrările, iar semănă- tura o vom face în cuiburi, cu câte 2—3 ghinde, necesitând numai 3—4 hl. la suprafața efectivă de 1 ha., și obținând astfel maximum de efect, atât ca suprafață cât și ca reușită, din cantitatea de ghindă, de care dispunem. Dacă solul nu este inerbat, este suficientă pregătirea cu plu- gul în bande late de 1.5—2 m, depărtate cât lățimea lor, sau pregă- tirea cu sapa, în tăblii de minimum 4 ma, jiar semănătura tot în: cuiburi. Este de văzut dacă — chiar în aceste locuri mai puțin favo- rizate în precipitate atmosferice — în cazul existenței litierei, nu ne-am putea dispensa de mobilizarea solului. Nu este recomandabilă semănătura în rigole, constatat fiind că, în asemenea cazuri șoarecii au cea mai mare ușurință pentru con- sumarea ghindei. O chestiune deosebit de importantă este distribuția in spațiu a pueților plantați sau a cuiburilor de semănătură; decât o răspân- dire rară și uniformă, pe suprafețe mari, e mult mai bună concen- trarea deasă în buchete mari, deoarece astfel se limitează lupta pentru existență numai la periferia acestor buchete. Distanța între cuiburile cu semințe sau între pueții plantați, în interiorul unui buchet e mai bine să fie mică, pentru ca pueții să pună mai ușor stăpânire pe sol. Distanța de 1 pas — 0.75 m — e foarte nimerită în cazul semănăturii în cuiburi și nu scumpește lucrările. Dacă se fac plantațiuni, distanța s'ar putea mări la 1 m/1 m. ținând seama că dacă pueții folosiți sunt viguroși. ar putea închide masivul în aceiaș timp cu cei proveniți din semănătură. Problemele zilei 1001 Tot odată se mai micșorează costul lucrărilor, la unitatea de suprafață, care este destul de ridicat. Mobilizarea solului cu sapa, facerea gropilor și plantarea ne- cesită 3,6 zile de lucru pentru 1000 pueți, iar fără mobilizarea so- lului. 2 zile de lucru. Cu distanța de 0,75/0,75 m —, în patrat — avem aproape 18.000 pueți la hectar, ceia ce ar necesita 65, respectiv 36 zile de lucru la hectar, așa dar destul de mult. Reducând distanța, în cazul plantațiunilor, la 1/1 m. munca se reduce la 36, respectiv 18 dile de lucru la hectar, deci o eco- nomie foarte mare, mult mai sensibilă decât dezavantajul care ar rezulta din adoptarea acestei distanțe, ceva mai mari, decât în cazul semănăturilor. Locul în care se vor așeza aceste buchete trebue ales în con- dițiuni. cari să ușureze și desvoltarea pueților și lupta de mai târ- ziu, pentru existență. Nu se vor așeza deci în lăstărișuri, cari ar necesita cheltueli mari cu scoaterea lor, ori sub desișuri de arbori mici ori de arbuști, ci sub masivul bătrân și înalt, în ochiurile deja existente, sau unde consistența este mai redusă, extrăgându-se, din interiorul suprafeței astfel alese, eventualii lăstari sau tufele de corn, alun, clocotici și alți arbuști mari, cari ar jena desvoltarea pueților, prin coronamen- tul lor. In ce privește lucrările de completarea regenerării naturale, după golirea parchetului, acestea se vor face, pe cât posibil, după aceleași norme ca și lucrările sub masiv, dar, în cazul plantațiunilor, pueții trebue să fie foarte viguroși. Fie că speciile prețioase au fost introduse sub masiv, fie că au fost introduse prin complectări. evoluția lor trebue urmărită re- gulat și să le venim în ajutor prin degajări, atunci când se simte nevoe. Metoda prin coridoare se va aplica, în jud. Tulcea. pentru prima dată. în această toamnă, în vederea experimentării, după re- comandațiunile d-lui Inspector General Z. Przemețchi. In arboretele tinere, de 6—8 ani, cu litiera formată, se vor deschide coridoare late de b—1.50 m, la distanța de 6 m unul de altul. Pe aceste coridoare se vor lăsa în picioare, tulpinile de stejar și. frasin cari eventual s'ar întâlni șî se vor planta pueH viguroși de I002 Problemele zilei stejar și frasin, la distanța de 1 m. între pueți, sau se va semăna ghindă, după o prealabilă mobilizare a soluhu cu sapa. îngrijirea acestor lucrări va consta din degajarea pueților prin tăerea ramurilor arborilor laterali și a lăstarilor cotropitori. E de observat că lucrarea are tot caracterul de „sub masiv" cu acelaș aport din partea pădurii, în ceea ce privește condițiunile favorabile de sol și micro-climă, oferite pueților. Anotimpul cel mai convenabil efectuării tuturor acestor lu- crări, ca și al celorlalte lucrări de împăduriri din această regiune, este toamna: beneficiem de acumularea umidității iernii, vegetația pueților sau incolțirea și răsărirea ghindei începe mai din timp, iar lupta cu frecventele secete de primăvară, din această regiune, e mult ușurată. Afară de aceasta și condițiunile ad-tive sunt mai favorabile: lucrătorii se găsesc mai ușor, procurarea și justificarea fondurilor nu este amenințată de spectrul închiderii exercițiului financiar, cum ar fi primăvara, iar șeful ocolului nu este preocupat de lucrările biurocratice ale închiderii anului financiar. Lucrările de înnobilarea masivelor au început în jud. Tulcee, și în Dobrogea. -pentru prima dată în toamna 1934. la ocoalele Cema și Niculițel, când s’au făcut semănături cu ghindă și au continuat în 1935/1936 Ia aceste ocoale, cum și la ocolul Măcin. Astăzi ocoalele din jud. Tulcea au în pepiniere mari canti- tăți de pueți viguroși de gorun și stejar, proveniți din semănăturile făcute în toamna 1934, când a fost abundență de ghindă, așa că lucrările se vor intensifica și se vor efectua și la alte ocoale. Rezultatele de până acum se văd bune și credem că. prin respectarea tuturor normelor fixate, vor fi și mai bune. Contăm că aceste lucrări vor intra în tradiție la toate ocoalele unde este necesar, ele fiind o nobilă manifestare a specialității. PROBLEMA REGENERĂRII NATURALE A PĂDURILOR DIN BASARABIA de Ing. Gr. Caminschi Regenerarea naturală a pădurilor fiind un ideal, către care trebue să fie îndrumată gospodăria silvică, este bine ca această problemă să fie discutată cât mai pe larg și sub toate aspectele ei, fiecare căutând să aducă contribuția sa, oricât de modestă, bazată Problemele zilei 1003 pe constatările și observațiunile ce a avut ocazia să le facă în ca- riera sa de silvicultor. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât problema regenerărilor naturale este o problemă foarte complicată, fiind în funcțiune de mai multe considerațiuni de ordin technic, economic și chiar administrativ, de cari trebue să se. țină neapărat seamă, pentru ca lucrările ce se întreprind să aibă șanse de reușită. In cele ce urmează voi încerca să schițez în linii cu totul ge- nerale problema regenerării naturale a pădurilor din Basarabia, în speranță ca alți colegi, cari au lucrat sau lucrează în. această pro- vincie. nu vor întârzia să complecteze și să desvolte cele expuse pe scurt în acest articol până la elucidarea cât mai amplă a pro- blemei în tot complexul ei, într’un articol precedent’) am arătat că pădurile Basarabiei pot fi divizate în trei grupe principale: a) păduri de șleau, b) dum- brăvi de stejar pe cernoziomuri degradate și c) păduri de luncă. Condițiunile de regenerare naturală pentru fiecare din aceste cate- gorii fiind: cu totul deosebite, voi examina problema separat pentru fiecare din ele, arătând ce putem face, și Ia ce rezultate ne putem aștepta. Pădurile de șleau ale Basarabiei sunt cele mai importante, atât ca întindere, cât și pentru calitatea materialelor lemnoase, ce produc, și mai ales, pe care ar putea să le produsă, fiind bine în- grijite și aplicându-li-se tratamente potrivite. Suprafața totală ocu- pată de aceste păduri este de circa 120.000 ha., din cane aproxi- mativ jumătate se află în partea centrală a Basarabiei, cunoscută în localitate sub numirea de „Codri", iar celelalte sunt răspândite în județele Hotin, Soroca, Orhei și Tigheci, în acest din urmă nu- mai un masiv izolat de circa 2,000 ha., un rest din „Codrii Tighe- ctulu". vestiți odinioară. Arboretele ce formează aceste păduri sunt populate cu stejar pedunculat și gorun, în amestec cu carpin. tei, frasin, ulm. acerinee, be alocuri fag (Nond-Vestul județului Hotin — ..Bucovina Basa- rabeană") precum și alte specii foioase, iar în subarboret găsim: sânger, corn, clocotici, lemnul câinelui, salbe, etc. Arboretele vege- tează pe soluri de pădure bine levigate, reavene, în majoritatea ca- zurilor profunde și fertile. Precipitațiunile atmosferice sunt în can- 1) Rev. PAd No. 6/936. 1004 Problemele iilet_________________ tîtate suficientă. Grafie condițiunilor de vegetație foarte favorabile pentru pădure, arboretele se desvoltă viguros, au un aspect sănătos și formează în general masive bine închise. Astfel fiind, condițiunile pentru regenerarea acestor păduri prin sămânță pe cale naturală sunt foarte favorabile. Din păcate însă, aceste păduri, care în cea mai mare parte au devenit proprie- tatea statului numai după Unire, fiind expropriate in anul 1921 pe baza legei de reformă agrară pentru Basarabia, au fost exploa- tate de foștii lor proprietari, ca regulă generală, la revoluții scurte de crâng și ca consecință vârstele arboretelor sunt în prezent prea mici. într’adevăr, după cele mai recente date statistice, adunate pe teren cu ocazia amenajării acestor păduri în anii 1933— 1935, reese că avem in prezent următoarea repartizare pe clase de vârstă (din 20 în 20 ani). Cl. I. — 65.674 ha, — 57.2% .. II. — 36.562 ha. —31,97c „ III. — 7.149 ha. — 0,2% ., IV. 3.574 ha. — 3,17c „ V. — 1.006 ha. — 0,9% „ VI. — 820 ha. — 0,7% Total 114.785 ha.J) 103% Reese deci, că aproape 90% din pădurile de șleau ale Basa- rabiei sunt în vârstă dela 1 până la 40 ani, iar arborete exploatabile în codru (dela 100 ani în sus) avem mai puțin de 1% ! O altă consecință a tratamentelor nepotrivite din trecut și a lipsei aproape totale de operațiuni culturale, precum și a altor îm- prejurări vitrege (brăcuiri din timpul războiului și anarhiei, delicte, etc.) a fost reducerea simțitoare a procentului speciilor de stejar in multe din pădurile Basarabiei, locul stejarului fiind ocupat de esențe ordinare în special de carpin șî tei. Așa de exemplu, la ocolul Sadova, ale cărui păduri sunt dintre cele mat frumoase din Basa- 1) La cari se mai adaogă circa șase mii hectare rezervațiuni și serii date In uzufruct. Problemele zilei 10C5 rabia, avem următoarea repartizare a arboretelor -din punct de ve- dere al participării stejarului în formarea lor2): 3.733 ha. fără stejar, sau cu stejar diseminat 2.729 „ cu stejar în proporție de 10% 2.147......................... „ ., 20% 1.334 .. .. ,. 30% 650 .................... „ 40% 343 .................... 50% 971........................... „ peste 50% 11.907 ha în total. Deși în alte părți situația nu este atât de rea, totuși sunt și acolo suprafețe mari de pădure, în cari stejarul se află într’o pro- porție mult prea mică față de celelalte specii. Concluziile, ce se pot trage din cele arătate mai sus, sunt clare : a) Problema regenerării naturale prin sămânță a pădurilor de șleau din Basarabia nu este de actualitate și nu va fi încă mult timp, — cel puțin 50—60 de ani — până când pădurile tinere acum în vârstă de 30—-40 ani. nu vor ajunge la maturitate; b) Pentru a avea chiar atunci arborete apte de a se regenera cu succes pe cale naturală, va trebui să folosim acest răgaz impus de împrejurări pentru formarea viitoarelor arborete de codru, — lu- crare, care va cere silvicultorilor multă muncă și multă pricepere, dat fiind faptul că. pe de o parte procentul stejarului s'a micșorat foarte mult, iar pe de altă parte, ținând seamă de împrejurarea că marea majoritate a arboretelor provin din tăieri repetate de crâng, deci cu longevitate redusă. Acest răgaz va trebui folosit de asemeni pentru găsirea me- todelor celor mai potrivite de aplicat, față de condițiunile locale, profitând în acest scop de cele câteva serii. în care etatea arbore- telor permite să facem chiar de pe acum regenerări în codru. Condițiunile naturale pentru regenerarea prin sămânță a pă- durilor de șleau din Basarabia sunt, o repetăm, favorabile și dacă vom ști să folosim bine răgazul impus, nu avem niciun motiv să ne îndoim de reușita lor. 2) Date extrase din amenajamentui întocmit în anul 1934. 1003 Problemele x Hei Dacă trecem acum la chestiunea regenerărilor naturale a dum- brăvilor de stejar, de pe solurile de ante-stepă, suntem nevoiți să constatăm că aci problema, ce ni se pune, recte, ce ni se va pune în viitor, când vom avea arborete ajunse la maturitate, va fi cu mult mai grea, decât pentru arboretele de șleau. Cred că nu exagerez, dacă afirm, că de multe ori vom întâm- pina aci dificultăți aproape de neînvins. Aceste arborete sunt compuse din stejar pedunculat pur, sau in amestec prea slab cu alte specii Se știe însă că stejarul are tendinta de a se rări la vârste înaintate șî ca consecință solul se înerbează, creindu-se condițiuni nefavorabile pentru germinarea seminței căzute. Și chiar dacă am avea, în cazurile cele mai favorabile, arborete bine închise, ajunse la maturitate, to- tuși solul ar fi expus a se înerba imediat după tăerea de însemânțare, care ar trebui să deschidă mult masivul, știut fiind că stejarul pe- dunculat are nevoie de foarte multă lumină ca să fructifice abun- dent. Pentru a preveni acest inconvenient al pedunculatuhii nu avem altă cale decât să încercăm introducerea speciilor auxiliare, dintre acele ce ar putea rezista aci și în special introducerea arbuștilor. Numai dacă vom reuși să creem aci arborete amestecate, perfect să- nătoase și bine închise, vom putea în viitor să pe încumetăm a în- cerca regenerarea lor pe cale naturală prin sămânță, care însă nici în acest caz nu va fi deloc ușoară. In ce privește arboretele de ante-stepă. aflate pe soluri de o formație mai nouă, slab levigate. uscate și compacte, cred că ar fi preferabil să renunțăm la ideea de a Ie regenera natural, numai prin sămânță, resemnându-ne sâ le tratăm și pe viitor în crâng. Maximum ce am putea spera aci, ar fi o regenerare numai parțială prin se- mânță pentru a preveni îmbătrânirea tulpinelor prin tăieri repetate de crâng. Dar chiar și pentru aceasta va fi nevoie probabil să se intervină de multe ori pe cale artificială. In fine, ca să complectăm această scurtă expunere nu ne mai rămâne, decât să vorbim despre regenerarea pădurilor de luncă. Aci chestiunea, se prezintă mult mai simplu, decât în cele două ca- zuri precedente. Pe de o parte aceste păduri in marea majoritate a cazurilor stțnt populate cu specii de mică valoare: salcie, plop și ulm. la care numai în anumite locuri șî într’o proporție relativ mică se adaogă stejarul și frasinul, Astfel fiind, creșterea acestor arborete până la vârste înaintate nu are nici un rost, fiindcă la noi în țară lemnul de dimensiuni mari de speciile arătate mai sus nu este căutat. Problemele zîlet 1007 Pe de altă parte, condițiunile de vegetație fiind aci foarte favorabile șî arboretele in majoritatea cazurilor fiind perfect sănătoase, rege- nerarea lor prin lăstari este perfect asigurată. In plus se observă, că deși pădurile se exploatează la vârste mici, totuși de multe ori se instalează în mod natural semințiș destul de abundent, dacă la ex- ploatare se lasă șî ceva seminceri. Deci silvicultorul nu are decât să îngrijească de acest semințiș prin operațiuni culturale, făcute la timp și cu pricepere, pentru ca să aibă o regenerare parțială prin semințe, evitându-se astfel pericolul îmbătrânirii tulpinelor, prin exploatări repetate de crâng. Concomitent cu aceasta se va face tot pe cale naturală și inobilarea acestor arborete, protejându-se speciile mai prețioase față de acele de mai mică valoare : ulmul față de plop și salcie, stejarul și frasinul, față de ulm. Aceasta bineînțeles nu ex- clude intervențiile pe cale artificială, cu scopul de a înobila aceste arborete prin introducerea speciilor exotice potrivite stațiunei. Această chestiune este însă în afară de cadrul prezentului articol. REGENERAREA NATURALA LA COLINELE ÎNALTE de Ing. Mîrcea Pcpescu Pădurile ce acopăr colinele înalte ale țărei noastre sunt con- stituite în marea majoritate din două specii importante: gorunul,. ocupând fețele însorite și platourile și fagul, pe versanții vestici și cei de Nord; iar regimul ce li se aplică prin amenajamentele în vigoare. în genere, este cel al codrului, cu modalitatea de tratament: tăeri succesive. Să vedem acum cari sunt rezultatele regenerărei la aceste două specii: Fagul, fiind în zona sa optimă de vegetație și esență de umbră se regenerează ușor în codru cu tăeri succesive, Pueți mici de fag găsim chiar și în arboretele cele mai închise ca consistență, cari nu așteaptă decât o rărire a coronamentelor pen- truca profitând de puțină lumină să înceapă ca să se desvolte. Greșelile pe cari agenții silvici le mai fac upeori cu ocazia marcărilor șî a exploatărilor materialelor le repară natura, care este foarte darnică cu fagul așa încât, după trecerea a două tăeri suc- cesive. ultima găsește în genere un semințiș des și încheiat, în stare 3008 Problemele filei de nueliș de 2—3 m. înălțime și cu o vegetație activă, caracteristică prin coloarea verde-neagră a frunzelor. Vrem însă să insistăm asupra tăerei definitive. Dacă, conduși de litera amenajamentului, tăem toți arborii pentru a nu rămâne în parcelă decât numai semințișul, observăm din chiar primul an după exploatare, o lâncezeală a vegetației, caracteristică prin co- loarea prăzulie a aparatului foliaceu, urmare a gerurilor târziii a insclației și a ridicărei brusce a acoperișului; dar aceasta nu înseamnă ca, dinți'un exces de prudență, să lăsăm chiar și la ultima tăere arbori mari ți numeroși pe întreaga suprafață a parcelei, fiindcă aceștia, pe lângă faptul câ-și pierd cu timpul din valoare, dar ori- când sar extrage, vor cauza prin doborîre și fasonare, mari pre- judicii semințișului; sau, nesco‘ându-se deloc fac ca pueții de sub coronamentele lor să crească nenormai, aplecați către marginile co- ronamentelor celor înalți. Pentru a satisface cele două imperative: al scoaterei vechei generali șî al menținerei umbrei noului semințiș. vom lăsa așa nu- miții „arbori de protecție", din fagii în stare de păriș-prăjiniș, cari răspândiți în mod cât mai uniform în parcelă să îndeplinească rolul arătat mai sus. Când mai târziu necesitățile semințișului tânăr cer ca să-i extragem, vom face acest lucru cu titlu de opera iuni cultu- rale în a doua perioadă. Atunci însă semințișul este mai ridicat, ceva mai rărit din lupta pentru existență și-i putem mai ușor scoate, fără a prejudicia mult tânărul arboret: rolul arborilor de protecție este astfel îndeplinit. Gorunul. Este cunoscut de toți că se regenerează mai greu de cât fagul, iar greșelile făcute cu ocazia marcărilor și a exploatărei. le resimte adânc, uneori fără putință de îndreptare (bâtătorirea și imburuienarea solului- invazia fagului, etc,). Plecând dela constatarea că natura nu voește și în cazul go- runului să se conformeze strict dispozițiunilor amenajamentului, că adică, extrăgând uniform de pe întreaga suprafață a parcelelor ar- bori pentru... a pune în lumină coronamentele în vederea fructifica- ției, sau... rărind masivul ca să poată crește mai bine pueții etc.,—să ajungem lâ fine de perioadă și cu un semințiș în stare de masiv în- cheiat și de 2—3 m. înăl‘ime. —- trebue ca, observând cum în mod natural'pădurea virgină de gorun se regenerează să o imităm aju- tând-o. In arboretele de gorun aflate în parcelele în cari pentru prima Problemele ii lei 1009' > 6. 0.0 5. 0.0 5. 0.0 5. 0.0 5. 2.G 5. 2.6 5.10.0 5.15.0 Africa de Nord 11. o.ol 10. 0.0 7.10.0 7.10.0 7.10.0 8. 0.0 910.0 12. 5.0 Franța de Sud 13. 0.0 12. 0.0 8.10.0 8- 0,0 11. 0.0 11. 0.0 12.10.0 14. 0.0 Anglia . . . . 12. 0.0 12. 0.0 11. 0.0| 10.10.0 10.10.0 12. 0.0 12.10.0 14.10.0 Cifrele de mai sus evidențiază majorările anormale ce-au încercat navlurile in decursul de 2 luni. Deși navlurile sunt urcate, vapoare pentru încărcări de lemnărie, se gă- sesc cu mare greutate, fiind afretate pentru cereale. Cei interesați și de rea credință, au pus chestiunea scumpirii navlului pe seama SMR-ului și NFR-ului, că ar participa la aceste urcări, și au cerut să se înființeze o linie specială de vase pentru Anglia, pentru a se încuraja expor- tul de lemnărie. Acei care au vândut FOB, n'au de suportat nici o diferență de navlu față de cazurile când vânzarea s’a făcut CIF. Și în acest din unnă caz. clientul cumpărător, din a cărui vină nu s’a făcut încărcarea până în luna Iulie, suportă diferență de navlu. între navlu! plătit în momentul încărcării și navlul avut în luna Iulie a. c. Piața internă. Recolta abundentă din acest an împreună cu piața excelentă a cerealelor, asigură într'o largă măsură plasamente de cherestea pentru construcții urbane și rurale, pentru reparațiuni de inventar agricol și In general pentru nevoile de tot felul ale populației. Cantitățile cele mai mari de lemnărie se plasează in regiunile cu cele mai bune recolte de cereale (Banatul, Oltenia, câteva județe din Moldova, etc.). Prețurile cotate pentru principalele sorturi de lemnărie, loco depozite 'Bucureștii, sunt următoarele : Astereală Brad de tâmplărie cal. I—II Idem HI—IV Frizuri (tocărie) Lefuri 2—4 m. 850—900 lei’mc. 1600—1800 „ 1200—1500 „ 1300-1400 ,. 950 „ Mercuriale 1025 Rigle șl grinzi 3—9 m. I05C—1100 „ Scurtături 1—2J'2 750—850 „ Dușamele brute 950 KVJ „ Dușumele cu NF 1300 ., Stejar pentru tâmplărie 4000 „ Stejar rigle și grinzi 2600—2800 „ Stejar scânduri 4000 „ Stejar rotund pentru hulamaci și pilotăric 1350—1500 „ Cioplitură de brad 850—900 „ Aceste prețuri sunt corespunzătoare și picții Constanța. Vânzarea cherestelei la depozitarii de cherestea se face de către societă- țile mari fcrestiere, pe bază de taiif minimal de prețuri. și fără acordări de credit. Fabricile mici de cherestea, ce se alimentează cu lemn rotund rezulta' din exploatări autorizate. cât șl din delicte, ceea ce le asigură rentabilitatea, oferă lemnăria la preturi inferioare, concurând societățile mari forestiere. Prin controlul sever al exploatărilor particulare si luarea măsurilor nece- sare pentru stărpirca delictelor silvice, prefiri de cost al lemnului rotund ab fabrică, s'ar mări și pentru fabricile mici de cherestea. și înlăturarea dumpingului făcut astăzi va veni dela sine. Comerful de lemne de foc. Tn anul curent exploatările dc leirnc dc foc au fost reduse față de anul trecut, din care cauză nu sunt stocuri Importante de lemne nici pe văile prin- cipale (Trotus, Buzău. Prahova, Argeș, etc.) și nici in susul Dunărei (T. Severin și regiunea cataractelor). In general, comerțul de lemne de foc este foarte activ, iar preturile sunt în urcare, cu 400—600 leieag. față dc preturile din Iunie a c. Această urcare se datoreste nu numai sezonului, dar șl scumpirii mânii de lucru și taxelo’ ab tulpină mai ridicate. Prețurile lemnelor de foc în Galați'—Brăila loco depozite, !a 15 Septem- brie a. c, sunt următoarele : stejar și fag loazbe cl. La (din Moldova) stejar și fag loazbe cl. Il-a stejar și fag loazbe cl. La (dela Orșova-Drencova) Idem (T. Severin, Toplița) salcâm de 2 m. pentru foc salcâm de 2J^—3—4 m. construcții salcie despicătură cu cca 30% rotund stejar, fag șl salcâm tăeate și despicate 5.400—5.500 lei/10 tone 5,000-5.100 5.600—5.800 5.800—5.900 5.600—5.700 6.600—7.000 3.100—3.300 6200-6.400 Carpinul de Dobrogea, plasat pe piața Galați, prin depozitele CAPS-ului. a început să câștige teren, fiind căutat în primul rând de către cunoscători șl apoi de acei ce l'au întrebuințat întâmplător iarna trecută sau acum 2 ani. 1026 Mercuriale Salcâmul de Calafat, adus cu șlepurile, a câștigat piața Brăila, unde este căutat mai mult decât fagul, în schimb în Galați este pe cale de a fi introdus. Lipsa de vagoane, urcarea tarifului pe CFR. cu începere dela 15 Septem- brie a. c.. majorarea navlului șlepurilor pe Dunăre cu 400—500 letfvag.. intâr- ^ierda aprovizionării populației, credința unanimă că vom avea o iarnă dintre cele mai geroase, cât și stocurile reduse de lemne de foc pe linie, vor ^provoca noi urcări ate prețurilor lemnelor de foc cu încă 400—500 lei'10 tone, Ing. V. Filip C. I. B. Communication â la Presse Chiffres Mensuels des Exportations Europeennes de Bois (Extrait de Ia Statistique Officielle du C. I. B.) Julllet 1936 Pays d’oriține Exportations foiates Dont exporiatitns de bois fendret scies c! rabofes, y en melres cubes compris narties dc cais ses (en standard*) Norvege 23805 3.329 Suede 504,122 96.510 Finlande 1.550.618 190.861 U. S. S. R. 2.106.733 184.765 Estonie 58.655 6.808 Lettonie 130.375 10.226 Lithuanie 26.351 4.154 Polog ne 252.919 36.071 T chdcoslovaquie 220.742 7.416 Autriche 207.369 16.568 Yougoslavie 70.544 7.868 Roumanie 220.935 31.427 Total 5.375.216 596.003 Reproduction admise. ta reproduction d'autres detaila repris dans les statistiques du C. I. B. est inter- dite, tous droits reserves. Vienne, le 11 septembre 1936. REVISTA REVISTELOR JOURNAL OF FORESTRY. Nr. 1, lanuary 1936. Editorial. Relații publice. «Relațiile publice» reprezintă una din activitățile pe care le poate avea un in- giner silvic in America de Nord. Pentru aceasta se cere a fi un profesionist com- petent, cu cultură generală, amabil, plă- cut la vorbă și la port, în stare să .suporte pe alții, să dea lămuriri cui cere, să știe a sfătui pe proprietarii de pădure, să fie un bun conferențiar, să aibă un condei ușor, etc. La aceste cunoștințe generale, care se pot afla din regulamentele în vi- goare, redactorul șef mal adaogă chestiu- nile dc actualitate, de politică forestieră. P. A, Herbert. Efectele reducerii im- pozitelor în M1 c h i g a n asupra proprietății și comunităților forestiere. Pentru a se încuraja practica unei sil- viculturi raționale, proprietarii au avut impozitele reduse la o limită convenabilă. Se arată în Cifre rezultatele obținute. R. J. Hoyle. Opiniuni actuale des- pre problemele fores- tiere. O continuare a discuției începute în August 1935, între autor și colegul său W. N. Sparhawk. Hoyle susține că pă- rerile sale se bazează pe viața de teren, acuzând pe preopinentul său că face teo- rie dela birou, deși la rândul său a pri- mit o primă replică; vede «arborii» dar nu «pădurea», etc. Problemele în discuție sunt specific americane: problema focului, a reducerii impozitelor, aplicarea în prac- tica silvică a principiului raportului sus- ținut, etc- H. H. Chapman, Silvicultura, c e n u ș e- reasa școlilor de agro- nomie. O inventariere a școlilor în care se în- vață silvicultura ca bază a unei profe- siuni. Se arată că în școlile de agrono- nomie, științelor forestiere nu Ii se dă importanța necesară pentru educația unor profesioniști. In consecință, diplomații u- nor astfel de școli nu pot fi acceptați ca practicieni în administrațiile silvice din U. S. A. A. B. Hatch. Rolul mycorrhizae-i în împăduriri. Referatul unei experimentări; S'au plantat în pământ din preria americană 1028 , < • ..-j- Reviste revistelor put ți, de pin, observându-se creșteri nor- male numai acolo unde s'a fost introdus pe cale artificială mycorrhizae. Se arată importanța metodei pentru împădurirea preriilor (nordamericane) și anume în instalarea Benzilor de protecție. Specia întrebuințată la experimentare : Pinus strobus L. Speciile de mycorrhizae ino- culate solului ■ Boletus luteus, Boletinus pictus, Lactarius delldosus, Lactarius in- digo și Mycelitim radicis nigrostrigosum. Tn anexă se dă : cifrele analizelor chi- mice. interesante fotografii ale pueților cu rădăcinile învelite de mycorrhizae, li- teratura utilizată In concluzie: se arată cum stimulează creșterea, diferitele mycorrhizae, șl im- portanța acestora nentru reușita împă- duririlor. Henri/ E Ctepper. Pădurea Mont Alto. Pennsylvania a fost socotită adesea leagănul silviculturii nordamericane. Pen- tru a o studia din acest punct de vedere nu este, însă, neapărat necesar, să fie străbătută în lung șl lat. E destul să se viziteze pădurea Mont Alto, (proprieta- te a Statului), care oferă o «secHune transversală-» în Istoria, condițiile stațio- nale. caracterul actual șl stadiul silvicul- turii în pădurile Pennsylvaniei. Prezentul articol arată origina proprietății, descrie arboretele, pepiniera, cercetările fores- tiere întreprinse, .Școala Silvică, pădurea, etc. Se menționează silvicultorii care s'au ilustrat In conducerea acestor arborete Leon S. Minckler. O nouă metodă pentru măsurarea transpirației. Cercetările au pornit dela constatarea necesității cunoașterii relațiunilor dintre arbori și apă, în particular a transpira- ției, chestiune adusă în discuție mai cu scamă de când au fost proiectate benzile de pădure de protecție în prerii. Se menționează cercetările lui v. Hohnel (1879—81), arătându-se gradul de apro- ximație. Metoda întrebuințată dc autor este aceea semnalată de Freeman: se de- termină apa transpirată într'un timp anu- mit, de un grup de frunze in situ, fă- cându-se să fie absorbită (apa transpi- rată) de o substanță higroscopică, iar apoi calculată. Se dă fotografia aparaturii, și litera- tura întrebuințată. Cu titlul de curiozitate cităm unele rezultate: un ulm american, cu un diametru de 13 inches (la 1.30) transpiră zilnic 8,7 litri. Pentru un sezon de vegetație înseamnă 1360 Utri£ admi- țând 375 arbori la un acre. apa transpi- rată echivalează cu o cantitate de preci- pitație de 4,8 inches. Alt exemplu: un arțar roșu (Acer nibrum, red maple). crescând într'o stațiune foarte umedă și având un aparat fbllaceu mai mare decât ulmul, are o transpirație zilnică de 51,7 litri, ceeace pentru un sezon de vegetație (grerwing season), se ridică la 7.770 litri: admițând iarăș 375 arbori Ia un acre, apa transpirată echivalează cu o canti- tate de preclpitațiunl de 28.3 inches James N. Norton. Vânatul: un important produs forestier. Vânatul și vânătoarea capătă din ce în ce mai multă atenție din partea sil- vicultorilor amenajiști americani. Pennsy- vania, care stă în fruntea operele- con- structive șl deschizătoare de drumuri noui în materie de silvicultură, este obiectul discuțiilor din articolul de față, de unde se poate vedea: realizările de studiat șl suggestiile de adoptat și pentru alte co- munități de bunuri. Revista revistelor 1029 Chas. A. Connattghton. Pagubele pricinuite de foc in arboretele de pin din I d a h o. Investigațiile, reportate in acest referat, sunt făcute în pădurile de Pinus ponde- rosa. din Centrul Statului Idaho. Sunt înfățișate date asupra pagubelor de lemn comerciabil și dc arborete în curs de re- generare, așa cum s’au determinat prin -ridicări amănunțite în suprafețele semi- permanentc de experimentație. Williani G Morris. Măsurarea densității coronamentului cu aju- torul celulei f olo elec- trice, Se descrie metoda și rezultatele obți- nute dc autor. Wdliam Hallin. Rezervele și arborii de sămânță după rănile pri- cinuite de foc în a r b o - rețele de r e d w o o d (Scquoia Sempervirens Endl.). Studiu asupra incendiilor și factorilor cari-1 influențează: umiditatea stațiunii, panta, vântul, etc, Atigusfin Cartj. Pinul strop și focul. Constatări și discuții asupra compor- tării lui Pinus Strobus față dc Foc. A. G' Chapman. Scărificarea semințe- lor de salcâm pentru a accelera șl desvoltă germinarea. Plantarea excesivă a salcâmului in di- ferite părți ale țării. în lucrurile de co- recțiune, reclamă producerea a milioane de pueți anual. Semințele de salcâm insă, in mare proporție, au un înveliș imper- meabil. care întârzie germinarea in pepi- nieră. Folosința actuală din ce In ce mai mare a acestei spetii a accentuat impor- tanța metodei tratamentului anticipat ai semințelor pentru obținere mai repede și mai completă a germinației. Articolul a- cesta descrie un aparat mecanic de sca- rificat semințele astfel încât să se obțină repede și eftin pueții necesari. Se dă schi- ța aparatului, rezultatele experimentării, literatura folosită. * In rest, semnalăm dintre alte articole scurte și note, o foarte copioasă recenzie semnată W. N. Sparhawk, asupra cărții Iul Chr. Wagner: «Grundlagen einer forstlichen Betriebslehre. Ein Lehrbuch fiir Theorie und Praxis (1935)». Nr. 2. Februarie 1936. Editorial. Silvicultura și tariful lemnului dc lucru. ha N. Gabrielson. Corelația dintre silvi- cultură și exploatarea vânatului. ■ Se arată că în pădurile federale (Na- tional ferests), care oferă cele mai întin- se și variate stațiuni pentru vânat, o po- litică sănătoasă, poate, cu mici modificări, să înlesnească o exploatare (administra- re) rațională a vânatului. Modificările s ar referi la alegerea gurilor de exploa- tare. programele de împăduriri, respecta- rea refugiilor vânatului, etc. H H Chapman. Silvicultura și admi- nistrarea vânatului. O pledoarie in sprijinul tezei: admini- 7 1030 f? e v i s t a revistelor strarea vânatului trebue ssă fie o res- ponsabilitate in plus a agentilor silvici. Principiul de bază al acestei teorii este următorul: un domeniu trebue să fie con- dus de o aceeași autoritate. Adversarii ar cestei centralizări susțin însă că silvicul- torii nu se pricep prea mult în problemele cynegetice și că vor avea întotdeauna in vedere o producție cât mai mare a lemnu- lui cu sacrificiul valorii reprezentate de vânat. Profesiunea de silvicultor e bazată în- să pe principiul coordonării folosințelor tuturor resurselor terenului, iar în cali- tate de reprezentanți a7 interesului pu- blic. silvicultorii au fost cei dintâi cari au stabilit principiile moderne științifice ale administrației (exploatării) vânatului. Conducerea judicioasă a arboretelor. in- tervenția oportună pentru păstrarea pro- porției sănătoase de specii, asigurarea hranei în timpul iernei, sunt principiile de bază pe care le-au avut întotdeauna, sil- vicultorii. în vedere. A. B. Recknagcl. . Silvicultura în pădu- rea W h i t u e y din Adi- r o n d a c k s. Un studiu asupra amenajării pădurii, unde acum 40 de ani. decanul H. S. Gra- ves a început a practica o silvicultură rațională. Cedric H. Guise. Statistica învățămân- tului silvic pentru 193 5; d i p 1 o m a ț i și înscriși. Se publică cifre elocvente asupra mer- sului școlilor silvice, sub triplul aspect: al înscrierilor (admiteri), diplomelor a- cordate și schimbările în corpul profe- soral. Se examinează deasemeni și situa- ția economică a țării și posibilitatea de plasament a junilor silvicultori diplomați. Concluzii : prea mulți silvicultori, prea puține locuri, din ce în ce mai puține în viitor. Corolar: trebue să se pună res- tricții la înscriere, întrucât nu este in interesul școlii să diplomezc candidati la șomaj: și-ar pierde creditul (prestigiul) școala și odată cu ea profesiunea. E. B. Moor și A. T. Cottrcll. 'Câteva aspecte finan- ciare ale silviculturii și ajutorului de șomaj. H. J. MacAloneț/. Diprion polytomum (European spruce sawfly) în Statele Unite. Se arată întinderea infectării și posibi- litatea combaterii, prin parazitare. Fred IV Morell. Cooperarea federală, de stat, și particulară, în programuj forestier. Ralph C. Hatvley. Onestitatea profesio- nală în exploatarea pe alese (selective 1 o g g i n g). Un articol protest în contra tendinței de împământenire a unei metode anti- culturale în generalitatea ci. câci mulți- mea problemelor de silvicultură nu se rezolvă printr’o vmetodă universală». Robcrt T. Clapp. Numerile vopsite pe arbori în suprafețele de experimentațiune. Ratph C. Hali. Un aparat de vopsit, cu presiune, pentru nu- mărarea arborilor R e v t s t a revistelor 1031 In suprafețele permanente de experi- mentațiuni. numărarea arborilor se face in fel și chip: Autorul descrie un aparat (cu presiune) cu ajutorul căruia, se pot face cu văpsea, ntnnerile de înscris pe arbori. într’un mod rapid, durabil, clar și destul de frumos. T. C. Sche/fer ți R. M. Lindgren. Efectele aburirii asu- pra durabilității lem- nului de Liquidambar s t y r a c 1 f I u a. Un Istoric al chestiunii, procedeul ex- perimental. rezultatele in fotografii, cifre și curbe, discuția respectivă, însemnăta- tea practică. rezumat, literatura folosită. IV. R. Adams. Schimbările pe care le produc r ă r l t u r i 1 e în plantațiile tinere de pin. Observații făcute într’o plantație de Pinus Strobus L. și într’o alta de Pinus sylvestris L. în care s'a intervenit cu răritura la vârsta de 21. respectiv 18 ani. in 1929. Se descrie răritura efectuată și influentele ei asupra creșterii, factorilor staționali (umiditate, vânt, etc ). Un ta- bleu de cifre și o diagramă inedită, foa-te ingenioasă, întregesc lucrarea. W. R. Ecton. Efectele variației c o n- sistenții foioaselor a - :supra creșterii și asi- gurării regenerării lui Pinus e c h i n a t a. Studiu făcut în pădurea statului Nr. 2, din Maydelle, în partea de răsărit a Texas-ului. Istoricul pădurii, metoda de studii, diagrame ( .americane"), discuții- B. ]. HuckenpMcr. O comparație a mai multor metode de d e t e r - tn i n a't umiditatea în ar- borii în picioare, sau d o b o r î " i. Cifre, diagrame, analizarea datelor, discuții. Perlei/ Spa-Ming. T. J, Gram ți T. T. Ayers. Investigațiuni asupra maladiilor provocate de Nectria în arboretele de foioase din N e w - En- gland. Conturarea regiunilor infectate, un isto- ric al chestiunii, combaterea infectării, concluzii și o bogată literatură T. B. ZE1TSCHRIFT FtlR FORST UND ‘JAGDWESEN. Heft 1. 1936. Prof. Dr. Strccker. Ist der Wald ein Organismus ? Este pădurea un orga- nism? Școala lui Moller-Eberswald a căutat să definească noțiunea pădurei perma- nente (Dauerwald): ei consideră pădurea cn o ființă «un organism». Autorul ne a- rată că pădurea este o asociație de ființe. In primul caz. știința călăuzitoare este fiziologie, pe când în cea de a doua con- cepție vor urma principiile fitosociologieu Dr. Hering. Forstunrtscl,a[tsrechi. Dreptul forestier. Autorul se ocupă cu raporturile dintre drept și silvicultură în lumina diferitelor 1032 Pevista revistelor ide; sociale ca materialismul social, for- malism, illtervenționism și idealul social. Erwin Gassert, tlbcr Kiețerboden der Grenrmarkt Po- sen. Solurile de pin din pro- vincia P o s e n. In partea din provincia Posen rămasă Germanilor după războia autorul studia- ză solurile de pin din punct de vedere geologic, al florei și proprietăților lor f zice și chimice. Heft 2. 1936. Dr. Hering. Forstwisscnschaftsrccht. D t e p t u I forestier. In continuare se stabilește legătura din- tre economie și drept. Apoi se caută a sc arăta pozițiunea sistematică a dreptului forestier 5n sistemul științelor silvice. H. Eidman, Ein neues Kontaktgift gegen die Nonne. O nouă otravă contra nonei. Firma Merck din Darmstadt a adus pc piață sub denumirea de Detal o otravă care poate ucide prin contact larvele pă- roase în special de nonă. Prin experien- țe foarte minuțioase se stabilește gradul dc toxicitate al acestei otrave, care in trece' otrăvurile cunoscute până acum : Foresteritui si Pyrethrum. Această atra- vă nu este periculoasă pentru mamifere, dar poate aduce oarecari prejudicii frun- zelor. Heft. 3. 1926. H. Puttendorfef. Vergleichendc Wasserhaushahsunter- stichungen an vcrschiedcnen Rasscn von Pinus silvesfris. Cercetări comparative asupra economiei apei la diferite rase de Pi- nus silvestris. Se caută să se stabilească pe baza e- conomiei apei, diferențe intre diferitele rase de Pin. In acest scop se măsoară la plantule coeficientul de ofilire, canti- tatea de apă din ace. concentrația sucuiui extras prin presare. Pe această cale insă nu s’a putut sta- bili o metodă pentru distingerea in mod practic a raselor. W. Subklew. Beziehungen zu’iscscn der Lebcnsfii- higkeit Per Lamen von Melolontha melo~ lantha L. u. Melolontha hippocastani F, und den Salzgehalt des Aussenmediums. Raporturi intre rezis- tența lamelor celor două specii de Melolontha și concentrația în săruri.a mediului exterior. Prin prezenta lucrare se arată că lar- vele de cărăbuș au in mod normal 81.87 la sută apă; ele își .pierd viața dacă ; pa se scoboară la 7k'/<. Dintre sărurile experimentate, clorurile metalelor alcaline sunt singurile, cari au importanță pentru practică: ordinea ac- țiunci lor este în ordinea K.mii>)ameu:ul pAduiiii ' ;• I 5 r « ș i ■ I. i <- b i r o ț l i. jndelul la tomita. prnpi-irmiea Eforiei Spitalelor civile din Bucurași i, in suprafutu <1« 206 ha, ttiia n p. Regimul crâng cu tăerc in scaun. Revoluția normala 5 uni. Revi- zii iran după 5 ani. bl I{rgnl: mm Rugim și fratao.mit; ••râ,,g simula. Revoluția normalii 15 ani. Ari. î. — Revizuirea ametmjamrntnlni ți regulamentului de exploatare mai SU* Bionthmitti" en excoptln celui 'lela alin. n. se va face după zece uni. Dară vreuna din pădr-rî i» total sau iu pur o intra iu dispozițiunile legilor: pentru protecția moPtimenieloy natuvei. piidtiriior necesare mairării naționale. p&, durilor de proiwtir: revizuirea șo va f;atâihlu.Kț insă tn urmă rit urărorile din aceste reguiamonle. numim iameuto, mc. referitoare la suprafața pădureț in numele proprietarului, etc. nu fost date ocina: sau lmr„ timp .ut smerit schimbări din cauza reformei agrare, sau alto cr.tur. regulați emul sau aiui tiaiomeutnl se vn revizui imediat, fie din pnnet tis vmlero technic silvie, Jm itstipru proprieifiței. etc. A menajament ti I < regulam entul de extilouture) nerevizuit la termen do parte, este util ți neavenl!. ■ Ar>. 4. — Țoale celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respectiv; $1 articolul adiționai anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 5 ți ultim. — Domnul DIreni„r n] Regbtinlnî Silvie este însărcinat ou executarea prezentei Deriziuni. Itatu astăzi 17 felie IWW in cabinetul nostru. Ministrul Agrienlnirii si Domeniilor. (s«) Mircea T. Cancicov. X... IMțisi AIU. 1036 P u b / i c a (i u n i Art. l. — S® aproba de noi : a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii < o r a r g e a « a, județul ialomița. proprietatea A iu* Marin CalHmaehi, în suprafață de HO hn. 6300 mp. Regim și tratament: crâng simplu. Revoluția normală 4 ani. Revizuirea după I ani. t.» 2\menojh»?ieutuT pădurii D a s ti î Fericei, județul < hij. proprio* lalea ID*- Rmnwne l'nlto fffr> . uopnn - rau». O u T -• I e e. județul >ăb»j. proprie (alea ctouinmu ( ri«trler. <>. «cp-.«fată d«’ -I ba. mp, Regim și tratament: crâng MtnpU». I*"volnțja in—1955. Revoluția normală 109 ani. c) AmonajainenUd pădnrT» Valea V i ș o u 1 ’H județul Maramureș, proprietatea SI al ului» în suprafață de 1777 ha. T ani. d) A mima.lamentai pu* nM'W’lrS % snk f» .\u»ru’,1r’i’cuiî’l p&dvȚii C â I *f r *• *■ s. județul Dâmbovițu. proprie iuțea Siiuuinh h» siip^fciS dr JH1 ha. RhcIi» ți tratament: Crâng cu 2«0 arbori Ia ha. Ih-v-hHin normala pn<» AnwnajainvniMl pădurii X । g r a s. județul Dămbovița, proprietatea Stabilul, »»i toJft de 239 h;.. ^w» .mp. B-gim șî tratament: Crâng cu 140 prbwi ia h:?, fn pi"1'. 4p sti din I—.". nAțe Sb$ arbori la lia. în parc. ti și 7 reveduti.» iwrâ*;M« sm. j, j A^VbrdcnioJoMl pădurii Z a v v ;* » • l o- I ’i n t r e a, ete.. seria IX a, județul .HjimUmiupi, i*rfii risipii a Siatulfuț. h; Militată de 211 ha. 0S00 mp. Regim și tr«tauir;»r; Crâ^g '••mpîu. Revoluția norianW» 2" uni. i» idol «iui T n rl 8 t •■ > t *- județul Baiu. proprietatea Statului. irt supr^C'dîl tatalS do mm mp R-gim și tratament; Crâng simplu. RosolutLi umi'iUaI^ e**' dnpîl sece aU? Darîi vreuna din pâdurf hl Vd.-l *:oi hi psrle intră hl dispozițiunile legilor: pentru po-uirîia 1 ;«umverîeV*r unt urm, țind'jHhir ț um-.cs a re apărării naționale, pă- durilor de pt-p/clb-; rrvU.piprn șh va face șl wo incinte de acest termen. Art. Xt-o^si’ n>gnh{ta*'n’.e dr >,xrd"iriuii\ aiuenujamcnte. etc. se aprobă numai di»? punct d«- vedere tehnic 4hh% luândiusc drept definitivă shtwtia comu- nicata d- Grgan»*h' de rmlirire a legii pentru rofarma agrnrH. CbîaaintAndii-sn 2n unofl rft ^rJUîirllo d-p aceste regulamente, imielm- Jamente. cb'. refetit-nre la minorat* pHdureh la numele proprlfitari.ini, ete. au fost dato rropM suci Intre iîmr an orf-rn M-hiiiihn?i diti cauza reformei ngrore. sau alt» ruj*/-. rcgul;:rt Art. 1. — Șn aprobă dc noi : a) Regaiamcotni pentru exploatări- al pădurii D n h o v ă ț, județul Sto- rojineț, pr-pr iota tea lusif Orenstein și Sl. Orcn^tci». hl suprafață totală de SR3 ba, 0171 uip. Regim Codru grădinărit. Revolutiv normală 90 ani. Art. 2. — Revizuirea amenajametilelor și regula meni clor de exploatare mai menționate se va face după zece ani. Ihtcâ vreuna din păduri în total sau în parle intră în dispozițiunile legilor: pentru protecția monumentelor naturei. pădurilor necesare apărării naționale, pă- durilor dc protecție; revizuirea se va face și mai înainte de acest termen. Ari. 3 — Aceslo regulamente de exploatare, amenajameiițe etc. se aprobă numai din j.uncl de vedere technic silvie. luându-se drept deliinthă situația comunicată de organele de aplicare a legii pentrn reforma agrară. Cunsialândtt’Se însă in urmă că arătările din aceste regula meu ie. nme najnmenete, ele. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, eto. au fost date eronat «au între timp au suferit schimbări din cauza reformei agraro, bou ori ce alte ca^ixe, regulamentul sau amenajuntontu! se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic silvic, fie asupra proprietate!. 1038 Publicația ni Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute io studiile respective v> articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii- Art. 5 ți ultim. — Domnit! Director al Regimului Silvic, este însărcinat tn executarea prezentei Deciziuni. Dată astăzi 5 August 1936 în cabinetul nostru. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Mircea Cancicov. Xo. 16*115/936. 1>t. 1. — Se nptoM du smi ; • > zVmi-oaJiooeipiC pă-prii A d ■' r < n n t e 1 ■> e, jndețul Sălaj, proprie latea Cionuuei < arași dec. tn Animi fa tr! -le lati ha. 9200 mp. Regim ți tratament: arâng nimpln. Revoluția i«nie» Georgrtr Imdpnidr, n> suprafață totală de 93 ha. Regim ți irelunu-ut: crâng simplu. i;<-vi normală 16 ani. cl Anwnajai-ietilu: pădurii Djw in brava. Județul Someș, proprietatea Coutuuel TArpi». tn sOpmfhțA de I? hi*. <>«31 mp. Regimul crâng eu 40 rezerve la ba. Rev-dutia normalii 8n ani. dl Regulamentul pentru exploatare al pădurii V u I e n Corbului ți 11 » i. d r « a lui. I. Puiet»! Buzău, urm n lei n te» Ana Deplin. •« suprafață totală de ts hn. 512u mp. Regim ți tratament: crâng simplu. Ilcvolnlm normală 20 uni. el BrgnlmAentnl pentru exploatam al pădurii I. mura lui Ai 11 a r, județul Odm'liem. pmpiietate.i Mintie I.mi.'mc llmiea. I» suprafață de 2<> ha. 2WIU mp. Regim șl irutanicni: crâng situubt. Revoluția noimală 30 uni. f) Amenajamentul pădurii 1 n h n r l a ț - C o a s t u. județul Turnuvu- MieA. proprieiatea Tiiumme i’lura a. Tuvizi. in suprafața de 16 ba. 9700 mp. Regim ți tratumetn: crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Art. 2. -- Revizuir<”i omena «amantelor ți regulamentelor mai sus mențin* Bate se va fnee după rece ani. Dacă vreuna din păduri In total »an in parte intră in dispozițiunile legilor: pentrn hVMcvția eînnummfelor imtiuvu. pădurilor necesare apărării naționale, pB- Birilm du proțeoție; revizuirea sa vn face ți tuni înainte do acest termen. Art. 3, — Acosta rognlameuiu de exploatare, amenajamente etc. se aproba numai din punct du vedere technfai silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată de organele dc indicare n togii pentru reforma agrară. i'oiistatându-sc însă in urma na arii țările din aceste regulamente, ame- najamnneta. etc. referimura la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost dale eronat sau între timp an suferit schimbări din canza reformei agrare, sau ori ea alte cauze, regplamentnl *»u nmonnjnmenlirl se vn revizui imediat, fia din punct de vedere fndutie silvic, fie asupra nroprictăței. Art. -i. — Tonte mfcdafte dKpuzițluni prevăzute în studiile respective și articolul ndiționnl anexai fiecăruia suni executorii. Art. 5 ți ultim. — Domnul DlrnMnr al Regimului Silvic, este însărcinat cu executarea prezent ol Docizinn). astăzi II August !»»• tn cabinetul nostru. Mhdstrn Agriculturii ți Domeniilor, (ss) Mircea Cancicov. No. 16W41;!«36. Art. 1. — Se aprobă de noi : nț Revizuirea 11egttlamentn 1 tii pentru exploatarea pădurii B v r h o m e t. județul Siorojiueț, proprietatea Gcorgc Vnsilco, in suprafață totală dc 23H53 ha. 5100 mp. Regimul și Tratament codrii eu tăieri succesive. Revoluția normală 60 nul. PublicBțiuni 1039 Ari. 2. — Revixui"M nmCMajainnntelor ții regulamenteliir dc exploatare mai Sus meutieU;.’a se va face dmij zece hui Vacfl An i-nn dit; păduri în to-al sau tn pane intră în dispozițiunile legiior: pentru ;•»•■lecția t ț atutuL-ntel-iv nnțurei. pădurilor necesare apărării naționale. pă- durilor de proteațlss revizuire;» sc va face ți raai înainte de acest termen. Ar:. — Ateste Tcgnlutitatio.- de expluaiuru. amenajamente, etc. se aprobă numai din {«met je vedere :eh>;;e silvic. îm'ndu se drept definitivă situația comu- nicată d<- ...rimiiJe de aplicare n '.ceA pentru u-forma agrară. Coi; »f ață, Mp s? indi l'i urlau eu p.utnrii.i din aceste regulamente, amena- jamente, etc. reffc'itoare la snpfi<6t|a pădurei. la numele proprietarului, etc. au fost da’c crenat -ap intre timp «n referit schlnibpri din cauza reformei ngruro, san ahc cotiza wgnl; mviitrl sm: umenn.lnmenînl *o va revizui imediat, fie din punct de vedica țochnln «Uci-. f n asupra propriciătel. etc. Art. 4. ___________ Imite cete'ale dispMzitiuiu imoviiziite iu studiile respective șt articol ■! :id>ti \ueusi pcw u e.-,io;<>*4'i! isvsiru. MlnUtrel Agriculturii și Domeniilor, tssț V. P. Sassti. X... lltstil/Wf.. Art. 1. — Sa aprol.ă de lud: «i lleanlrimeiniil pimlrit expt.u.larr al pădurii I i n K ți Sol c u, jll ticlui Mur>-ț. uroptu-toletl AL \t trntameui erăug simpla, Revoluția iturinalâ 20 ani. An. 2. — j;..\i,.>ir.M umopnmmdiitol.n fl ri-guLumeritiiltii de explmilnre mai SUS meijmpr-fc se tu i'mtc e. rrguliimimtțil smi numim bi meni tul sn va revizui imediat, fie din punct .‘e vedere toebnle silvie, fie asupra proprlntăței. etc. țtueuaj.imeuiai ivogiiluTiieniul de exidoaiiiiol ncrevizait la termen dc parte, este nul ju Uci; <■■ ^Viri, ..'nl (|„Kțapj, A) p.-.iimij (• h ,. s : n ț județul Timiț- ............... M*1Î. Ai*ih ................... b..... ufutii totali; ile 114!) ha. 4200 mp. Uogtm ti....c.^la...........................M auU . H ,. i n ,. imtețnl Mm■eș; nropr total eu *1 “ 1 '111 nLiI«îl ik ri ha. hip. Regimul crâng vti 70 rezerve. Kcvohiva nornmlfr :>> JirN p»c)r,nl pudui'l» Jnmont ul pF-lnr'l crâng *ibu.h^ 1,'. ti Amâna .lamenta) prielaUvi o-aimi.K t Sm-ny,.. laincd: ctAjig diuphi. R, I» i C i* • I d. județul Mureș, proprietatea comu 35 îm țiij». Itagitn ți trata meni: crâng simplu, serlst La gt l.\ rai pentru scriu (l-a. ( i li <• ît s, Jmlelnl Mureș. proprietatea (Sta. -> țntabi Jn Ipu mp. Regii* și tratament: 3” eîii. pifuu.”» I a șt 11* ani pentru seria ILa- II» ba. . județul Mure*. i)i^- 1100 mp, Regim și Ini- «Ie Județul 22 ha. ș - P * h a I» îi. Mipr-tfiiț» rol,J.- uni. fOuO mp, g« l:nm r;»>d ofiiru «j|l pădurii P ă d u r i c r a. ,tudet?tl Soim - prr»i.i IV- Cr ( :Ot |hi, j|o cu npilia XâsnL in suprafață letala <îe Ia h;i. lIOu m» . negipuil crȚum eu ii7.pfU- 1p ^pUrarii n legii pepirn mfurmn agrară. CurjsudAudH-se însă in urmă ofii arcuirile din aceste regulamente, antena- Jauacuic. « fe. rcforiimiîp la xnnnifAia pădurei. In numele proprietarului, ete. an fost date ervîmî sau între timp mi suferit schimbări din cauza reformei ageare. sau alt*- c:) Mireea T. Cancicov. a» U5:;iiî/&nh Art. 1. — Se aprobă de noi : a) Anionajamontul pădurii Baia X o u ă ș i P la v i se v i ț a. județul Severin, proprietatea Statului, în suprafață totala do 4688 ha. ImUO mp. Regimul seria VI codru eu lăori rase; seria de proiecție fără exploatări. Revoluția nor- mwln 100 ani ta seria VE P u b l i c a fi u n i 1041 M AwuHMki’iiM pițdu.H li ,i tu seria Ha. județul Chij. propriu- intra Starului, iu Mipi-ifiiță .[« t;<|p 4ui. g^ii- Jnp, Rcghnnl codru eu tweri rase. Revoluția Im» 11 inUntil M .4 t« u P o i a n a Lung a. *eria II u, județul \ale-n. pruprh’țottu btunUuh In suprafață totală de 12^ ha. MUO mp. Regiuni codri* ril trei licit Ia 10 ani interval. Revoluția normală 120 ani. , «f i AiUermjAincn^nl r-Meri» O r o i i i a n a, județul Durohoim propriu* lalea Sfatului. în -uprufaU IviMâ «M 1 D u m it rrsen (Sânt r a din). >--rln V :«. «mli^nl ( aGivra. u Hiatului. iu suprafață totală de !M0 ha. Iî»i:iu* fi nMM.-m.H simpli». R« v-lotor normală 30 ani. j • rahiyd M n r i a L l r v a « > o c »> i N c b i I ii 1 R o a h a. județul Ihd», pr“Vi‘!> îar»-p StMitlo.i. sujuaințâ totală «le îF2 ha. 3M0 np |{r#hbpM| Mim ll cndiu vii trei tăieri '■ucceshcî scriu Xlla crâng Himplu. l*HV*dii«bi jiorinidS !W» ani (».->pr!chtî*a MrduhiL îsr Miptwfav* Pitula dc |>.- 3700 mp, Rvgiin și tratament: crâng simplu. Revoluția nuiniulâ »i nni. bl Auicuu îan-eimd V n I p o ii i. mtw VII*w. județul Romanați. proprietatea Oficiului. iu ampvh'ain »L- 3;.» hn. fniijb mp. Regim fjt Iratnmciit: crâng > iiupln, Ih-voh.tia n««rp«Mă 37» Miî. ii A Minus» juntei) tu] iK’dHyfi O^t j1 «i ;« v •* I «i. seria X\ II »t. județul Con* sfuuța. iiruprietHleii ^’.pnh-j. îu '‘•iprii-04 ha. 1>MM> mj». Rrgimnl rrimg simplii eu ijoirî bl '■■■|l|l*, S :»ui. Revizuirea ’iuiiă s inii. }’ Ami^KJjamvutid pădurii Sb. ln»al#’ D n s e a. Seria XL județul Orhciu. rtoinicinl«■;• tn Suprn 1'1113 letalii »h; 112 ha. IS’nO mi». R»kgiiuuJ crâng ci K» rrz.iiA* birjar -nu tiho 10 Icti.'V. Revoluția iiormaLi 3” a ui. Ij Axiicimj.»n.'cy>in1 p.lriuriî \ - o o r e u i. indeU»! Luplifim. proprietate.» SîatnhiL îr. ««îipvafapt Totala de HI ’l r-‘. Regimul • nnig cu HM» rezerve de stejai și fi ash» Jft iti---r.li'. Rev« aonumlO K) ani. — iL «rzoir«-a ;iKicm«jn*u«'iiiclor șl rogelamctituluî dc exploatare mai MUS invui'u.iml.- eu d< l - 3ln>. L Mi' vor tare dup;’ 10 «ui. Jmir. regubiincdlal «b îjumn.ilnmcutul mv va revizui imediat, De din piruct <1b variau hwIjiiI» *d' pr-P^ătei, etc. AmcuUfcweiHnl (regulamentul de zideai arm uercvizuil la termen do parte, esle nul $1 aaa*awb. An. 4. — Tmhi»- lah»- dtijiMĂițimii virv.'ix^to în studiile respectiva ți articolul udîtpjunl unc*-.« fir«'5c*im *»nu» rtxecuion’i. Ari. ț >i ultim. — l>-»»mi nhi | Tui'h. d- Su*. Hlpinfața loială de 152 hă. 8MW mp. Rcgnriid «^Irn i, jsiini eu i,»u|-F * i b Iu 1" .ini inirivaL Rov.dulia normala 90 ani. hi L<«.si(hwcnțgi n»»iru e.iphuilnrr al pădurii C o a s i n Fareașii. Judelui S.ith.*. ju'.-jn-.o-i hm EniMl i(Ji MludL *fn snprarntii mtalâ de 03 ha. 5400 mp. L gnu vj inqai « e’- vrw>l» iLmduțlJl normalii 20 uni. Amen dțim’^itttj pitarii î» ••■«Iul Nulei u. județ vl Târnava Mare, proprii n oH ț:|,4 Hv. Lbi i K diu ■" tu» în suprafața letală l*1 57 ha. MOI* mp Rr^lni îl । ndru f-rgulM cu ^''11.1 Ht'UÎ sncccitivo la 10 ani jniirvaL Re v«»Jii’ui. v j ui:iL» *•" -tîf5 ■ ’> AmenajumL*3dMl pădurii < r r c. județul Târnava Mica, proprietatea AlexaaKrn Jp Hujmitalil »k 53 M«. 63CO mp Regim și 1 rata meni: crâng simpliu R pvolniin 211 jidL el Ik'glttHPu'Hiiti puMbu rxllulw* .o uâ«k»li Vale a H o r i i. județul Arpe»., propriei Hî<* V.»Nâ::wn. h. “i'u».«c,Mțâ pâdurnasă tir 15 ha. 1075 mp. Regiei »r trîit:»ineui rrânjc ^.țoptii R» u ’u;:. normalii -Wl ani, 0 R«*gu Innu-nluî pentru nxph’Alnve ni pîhUn'iî D e h 1 u l V ii z ut. județul Odurhcri. r»<>T in t«»lbl bau iu pbîle intră în dispozițiunile legilor: pentru r»r*/«v|îa munmm' iteîor twtunj. iMditT ll<»r necesare npărăriî naționale, pa durU-ir «le nr«drx|iH: rwixrjr«*n se va far»» si «»eî înainte dr accsl termen. AH. X — Ar^îr rrgiilamcntr d<- rM»î‘amenajamente. ele. se aprohă numai ilio țivnrt de vrdci'r tehnic *îlv h\ liiâudii**► drept definitivă sîhuttm comu- nicații dr orgaiM’Jf •!•• aplicare n legii pentru reforma agrară. CunsiptMiidij'sn h'xH iu nrniâ «â arâtarde din aceste regulamente, ameiui- .ianieni». etc. refer/inam lu Mvprarața ithduk'ru Li numele proprietarului. c»e, an fost drtte eniTiHi * vedere leehptc silvio, fio asupra T-ruprielățel, etc. Amena iuinentul i^esrnlanM ițt d «b- ••KidoUnv) rierevizuit la termen de parte, este jii’j! ț» nearmih. Ari. i, — T»*vt" r«4ds ib i-M^aatiie în Studiile respectiv ți artiodid HJ>ținr:al .tueiui fiireurMia sunt executorii. An. ă nhiai. — nirwh'r rî Itcgimnlni Silvic este insAndnrtT ey. CXeCUTnr«‘a n^ezoiilrl Ihod^pini. buiâ *> Wfgn-r I''h^ în cabimdnl nostru. MinMrul Agriroirirli șî Dmitcnidor. (ss) Mlrooa T. Cancleov. X«i. ITrxv^raî. Art. 1. — Se aprobă dc noi : u) Animajamenhil pădurii < <» s f i ș. județul Soinoiy, proprictutea com posesorul ului diu comuna Cicen Oiiirgești. iu suprafață de ÎJH ha. !i20U mp. Rcgimui crâng cu 40 rezerve de gorun la hectar. Revoluția normală 3(1 hui, b) I'egulameldnl pentru explonlere ul pădurii Lunganii d s u $. județul lași, proprietatea Eufr. Gl. Ortav Boian, in suprafată loială de 99 ha. 1400 mp. Regim și tratament: crâng simplii. Revoluția uonualâ 24 ani. c) A menaj a montul pădurii Podii 1. județul Someș, proprietatea comunei Ahmiș. in suprafață de 35 ha. 3900 mp. Regimul crâng cu 10 rvzeriu la hectar. Revoluția normala 30 ani. Publicațiuni 1043 4' Cegiftanudnii! ;.n4îrn ok:d pJlU»rii Z a pc e. județul Hâdjuți. proprieud . d« ?h < ,. schi hu «Ic -1 Iul Jti-'O tnp. iJcgimnl codru grjid inul îl lîe' ohiliji nfjnna’A M sm. ArL 2. — 1»'-' L.i. .!>•.* min LmjiniimL'hir țj regulain^nteh'i* de exploatare mai SUS meMlIlM’hlC SC t|i fhvc dup a S«u auL 1m« -'• vreuHh •Hr, )miI .ri iu tnUd san phrh urna in dispozițiunile legilor: pentru pndecțdi nnnniin-mtulttr mi tu vei, pâdtivH;ir iiucesHre apărării naționale, pă- durilor «h- pmteețioț roviMutaN» >•? vn tnco unii hniime de acest termen. Ari. $. ■ rcgnUnacide dn expir-a am amenajamente. etc. se aprobă numai dî«i pi'.m i 4c refere tehnic silvie. hîflmhr-sv drept defiintivu situația cowut- uicattt dr gaiiiiJc ’h» npUrrl; «* a kuh r-n'Mr!.*a agrară. Cw’atHkifn *■' rij nnuă «m arJterile iih« aceste regulam cale, nmena jamentu. elr. To*QrNoai*v la Juprhffti*! kt uunjele proprietarului, etc, rai fosl date erwiă«J sau hilîc thap siv SKforiT icliircbnri din cauza reformei agrafe, sau alic r:a /»\ rrgulji.ieu'.nl h;hl rîiHcnaJi.McjuvluJ revizui imediat, fie din punct i’vuî. fio asupra proprietăței, etc. /Xiiuniajăbîi’Mni h-eOd.Mînmual Je cxpluațur»?? kerevi/nit la termen dc parte, est© nnl «iervenit. An. 1. — Toate cAlMÎi.ho dispvxitIuni ("-'*■» axate iu studiile rusiH’etsve și articolul adițional n^exsit fikLi^rwîn sinn eveuupiidî. An. •» 9» uhun. ruiîm nt hirorior a-1 rhgh.ciiui Silvic ost© însărcinat cu executarea pnrtc»j*fi lifidzintij. Daîh usiZii 2S Auxtns in cabiiieiul umorii. Muiîsirm AgnvtdîcrM si Mireea T. Cancknv REVISTA PĂDURILOR Comitetul de redacfie: Redactor*șef: Stinghe V. Membri: Drăcea M. Rădulescu M. loan P. Sburlan D- SOCIETATEA «PROGRESUL SILVIC» Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Administrafie pe 1936: Președinte: Drăcea M. Vice^Președinji: Casier: Secretar general: Secretari: Alimănișteanu C. Stinghe N. V. Priboianu N. V. Vâlceanu Eug. Emanoil C. lonescu'Heroiu Tr. Membrii: Bunescu M. C. Butoi Al. Caragea Nic. Drâmbă D. Elicscu A. Florescu M. P. Georgescu P. C. Grozescu D. lonescu A. Lazăr H. Lufescu Gh. Marinescu C. Minescu Gh. Năstăsescu Gh. Nedelcovici Ath. Cenzori: lonescu Gh., Chercea Gh., Palladi I. Cenzori supleanti: Teodorescu Șt., Constantinescu Gh. și Georgescu St. Prejul abonamentului: Pe un an pentru insfitufii ........ 500 „ „ » „ particulari ......................... 300 , „ , „ pentru membrii Societății «... 200 a „ „ . pentru conductori și brigadieri . . 75 Numărul.....................................................25 Manuscrisele nepublicate se înapoiază.